SCURGEREA DE CIANURĂ DE LA BAIA MARE ,ROMÂNIA- CAUZE, DESFĂŞURARE, URMARIFull description
Full description
Full description
Full description
Full description
Descripción completa
Ejercicios desarooladosDescripción completa
Descripción completa
quimica
quimica general
Descripción: clase
Full description
CUPRINS 1. Conside Considerati ratiii general generale……… e……………… ………………… ………………… ……………… ………….3 ….3 2. Poluarea Poluarea cu cu metale metale grele in Romani Romania……………… a……………………………6 ……………6 3. Poluarea Poluarea cu metale metale grele in Copsa Mica...... Mica.......... ........ ........ ........ ......... ......... ........ ........ ....88 3.1. ate generale pri!ind pr i!ind S.C. Sometra S"................................ S"......................................8 ......8 3.2. #ipul si caracteristicile produselor cu potential de poluare........$ 3.3. %!aluarea riscului asupra populatiei si a ecosistemului.............11 &. epoluarea 'onelor a(ectate............................ a(ectate........................................ ......................... ..................1& .....1& ). *li+liogra(ie............................. *li+liogra(ie.......................................... .......................... .......................... ......................... ..............1, ..1,
2
1. Consideratii generale
Poluarea repre'inta o modi(icare daunatoare pentru om- pentru speciile din ecosistemele naturale sau arti(iciale a (actorilor de mediu - ca re'ultat al introducerii in mediu a poluantilor - care repre'inta deseurile acti!itatii umane . Poluarea este un (enomen comple cu urmatoarele caracteristici − poluarea creste datorita cresterii numerice a omenirii - cresterii necesitatilor
umane si de'!oltarii de noi te/nologii − cresterea poluarii este eponentiala ca si (actorii care o generea'a − limitele admisi+ile ale poluarii nu se cunosc - deoarece nu cunoastem
capacitatea de suport a ecos(erei − eista o tendinta generala de su+estimare a e(ectelor poluarii - cau'ele (iind
multiple 0 costul ridicat - ignoranta - intar'ierea in aparitia e(ectelor ecologice ale patrunderii poluantilor . Poluarea este e!identa in ca'ul solului . Re'iduurile care nu au (ost e!acuate in apa si in aer acopera uscatul- terenurile sunt intens si multiplu solicitate- se degradea'a terenurile agricole tocmai acolo unde sunt mai (ertile . Solul este supus actiunii poluarilor din aer si apa- (iind locul de intalnire al poluantilor 0 − pul+erile din aer si ga'ele toice di'ol!ate de ploaie in atmos(era se intorc pe
sol . −
apele de in(iltratie impregnea'a solul cu poluanti- antrenandui spre adancime
− raurile poluate in(ectea'a supra(etele inundate sau irigate .
Re'iduurile industriale degradea'a solurile prin0 − /alele de re'iduuri industriale care +loc/e'a mari supra(ete de teren ce de!in
inutili'a+ile - amplasarea nerationala producand accidente . − raspandirea petrolului pe sol in 'onele de etractie si prelucrare − /alele de cenusi pro!enite din industria metalelor ne(eroase ce contin urne de
metale grele toice Cu - n - Cd - P+ - +ioid de sul( si arsen . Solul contaminat pre'inta un risc deose+it atat asupra populatiei cat si asupra ecosistemului. Contaminarea solului cu pesticide- metale grele- /idrocar+urisu+stante c/imice duce la aparitia unor +oli la populatia care !ine in contact prin solul. Contactul populatie cu solul contaminat poate a!ea loc prin0 3
− culti!area planatelor pentru consum pe sol poluat − locuirea in apropierea sau pe un sol contaminat − contaminarea apei pota+ile − in/alarea de particule ce sol contaminat
Pot eista di(erite consecinte legate de sanatatea poulatiei- acestea depind de0 tipul poluantului- traseul acestuia- !ulnera+ilitatea populatiei a(ectate. Cromul si multe din pesticide si ier+icide sunt cancerigene pentru populatie. Plum+ul este in special periculos pentru copii- in acest ca' eista un mare risc ca plum+ul sa pro!oace +oli ale creierului si sistemului ner!os- in timp ce la intreaga populatie pot aparea +oli ale rinic/ilor. Nu in mod neasteptat- contaminarea solului poate a!ea consecinte !atamatoare pentru ecosistem. Sc/im+ari radicale ale c/imiei solului pot sur!eni ca urmare a pre'entei unor su+stante c/imice- c/iar si in cantitati (oarte mici. "ceste sc/im+ari pot aparea in alerarea meta+olismului unor microorganisme endemice sau a unpr artropode cu /a+itatul in solul poluat. Re'ultatul poate (i disparitia unor lanturi tro(ice primare care apoi are consecinte asupra consumatorilor si pradatorilor din ni!elele tro(ice superioare. "cest lucru duce la o mortalitate ridicata a indi!i'iilor unei specii sau c/iar la etinctia unei specii de plante sau animale. %(ecte pot aparea si pe terenurile agricole care au un anume tip de contaminare. Contaminare duce in mod o+i4nuit la modi(icarea meta+olismului plantelor (apt ce poate pro!oca reducerea recoltelor. Ca e(ect secundar ero'iunea solului se intensi(ica. Plantele a+sor+ poluanti din sol care apoi pot a4unge in organismul oamenilor prin consumul alimentelor contaminate- (apt ce duce la im+olna!irea populatiei. Metalele grele care poluea'a in mod (ec!ent solul sunt0 mercurul- cadmiul plum+ul- 'incul- arseniul. Mercurul
Unii compusi ai mercurului precum su+limatul cor'i! 5gCl 2 este cunoscut de mult timp ca (iind toic. toicitate mare o au compusii organomercurici- ca metilmercurul si dimetilmercurul C5 35g si C5 3 25g. Mercurul este singrul metal care se gasete in toate cel trei medii ma4ore 7 apa- sol- atmos(era.
&
Mercurul este (olsit mai ales in industria c/imica la (a+ricarea !opselelor- a /irtiei- a unor pesticide si (ugnicide- a produselor (armaceutice- a de'in(ectantilor. alta sursa de poluare cu mercur o constitue arderea com+usti+ililor (osili. "nual in urma acestui proces in atmos(era nimeresc circa ) tone de mercur. Contaminarea cu mercur are un caracter glo+al si a(ectea'a atit mediul terestru- cit si cel ac!atic. Mediul natural contine o anumita cantitate de mercur la care !ietuitoarele s7au adaptat in decursul e!olutiei. ar datorita acti!itatii umane ni!elul glo+al al contaminari cu mercur este in crestere. Cea mai mare parte a 5g pro!enit din acti!itatea umana se dega4a in atmos(era- prin migrare si trans(ormare el a4unge in mediul ac!atic- unde se acumulea'a mai ales in organisme su+ (orma unor produsi (oarte toici. Intoicatiile cu mercur se produc (rec!ent in urma utili'arii (ungicidelor organomercurice. Cercetari e(ectuate arata ca toicitatea mercurului este diminuata de catre Seleniu. Seleniul duce la scaderea ni!elui de mercur din organe- si sc/im+a legarea sa de care proteinele solu+ile. %(ectul are loc datorita competitiei intre Se si 5g pentru grupele S5 ale proteinelor. Plumbul.
"nual pe pamint se etrag peste 2- ) milioane de tone de plum+. In atmos(era Plum+ul a4unge in special odata cu ga'ele de esapament ale automo+ilelor dotate cu motoare cu +en'ina. in atmos(era plum+ul agunge in sol- ape. In apa de ploaie s7au determinat concentrati de & mg de P+. P+ din sol este a+sor+it de plante- in special de radacini- P+ din atmos(era poate a4unge in (run'e- de unde consumat de animale poate a4unde la concentratii destul de importante. Mami(erele er+i!ore retin 19 din plum+ul consumat. mul preea plum+ul atit prin respiratie- dar mai ales prin alimente.33 m g:'i. P+ este un metal toic. parte importanta a plum+ului nimerit in organism este acumulata in oase si par- iar o alta parte se acumulea'a in (icat. P+ in/i+a de/idrogena'a acidului aminole!uluinic din eritrocite- ceea ce pro!oaca anemieintoicarile cronice cu P+ duc la tul+urari ale sistemului ner!os.
)
Cadmiul.
"re o puternica actiune toica asupra organi'melor !ii. Cd patrunde in organism prin /rana si prin supra(ata corpului si se acumulea'a selecti! in di(erite tesuturi- unde se leaga partial de moleculele proteice. In apele dulci concentratie de Cd este mai mare decit in mari.
2. Poluarea cu metale grele in Romania
Cercetari e(ectuate in anul 2 in cate!a 'one din sudul tarii au rele!at mentinerea poluarii puternice a solului cu metale grele in apropierea unor unitati industriale 0S.C.Ne(eral si S.C. "cumulatorul7*ucuresti7Pantelimon- S.C.#urnu S.".7 #urnu Magurele- precum si poluarea cu (luor in 'ona ";R7Slatina. Poluarea atmos(erei cu pul+eri in suspensie are multe surse. In primul randindustriile metalurgica si siderurgica care eli+erea'a in atmos(era cantitati insemnate de pul+eri- apoi centralele termice pe com+usti+ili soli'i- (a+ricile de cimenttransporturile rutiere- /aldele si depo'itele de steril- etc. Natura acestor pul+eri este (oarte di!ersi(icata. %le contin (ie oi'i de (ier- in ca'ul pul+erilor din 4urul com+inatelor siderurgice- (ie metale grele plum+- cadmiumangan- crom- in ca'ul intreprinderilor de metale ne(eroase- sau alte noe. Concentratiile medii in timp de 2& ore au depasit !aloarea CM" -1) mg:m 3 in 2& de localitati. Cele mai mari !alori s7au inregistrat la *aia Mare 7 -&6$ mg:m 3 de 3-12 ori CM"- Medias 7 -&)) mg:m 3 de 3-3 ori CM"- alcea = -& mg:m 3 de 2-, ori CM"- Sucea!a = -3$) mg:m3 de 2-6 ori CM" >alorile concentratiilor medii anuale au depasit CM" anuala -,) mg:m 3 in 23 localitati 0Reia- Caranse+es- Moldo!a- telu Rosu- *raso!- Clu4- Ploiesti- ?loresti"'uga- Miercurea Ciuc- alcea- alauSucea!a- Copsa Mica- Medias- "l+a Iulia- latna- *aia Mare- Petrosani- *rad . Cele
6
mai mari !alori s7au inregistrat la latna 7 -186 mg:m 3@ "rad = -188 mg:m 3 si *raso! 7 -1)6 mg:m 3. Ni!elul de poluare cu pul+eri in suspensie sau pul+eri sedimenta+ile- se mentine in continuare ridicat pe teritoriul tarii- depasirile CM" in timp de 2& ore si anuale inregistrandu7se intr7un mare numar dintre localitatile monitori'ate. *a'inul #isei nu este +ogat doar An resurse naturale apB- pBduri- minerale- ci i An elemente necesare agriculturii i industriei. Industriile minierB minereuri petrol- celulo'ei i /Drtiei- metalurgicB i c/imicB pot (i regBsite An aceste locuri de mult timp- i au contri+uit la poluarea repetatB i cronicB a apei i mediului. Poluarea este localB- trans(rontalierB- imediatB i toicB@ magnitudinea poluBrii de eemplu- An regiunea superioarB a #isei- (BcDndu7se totui di(erenEa Antre e(ectele poluBrii recente i celei istorice- nu a (ost e!aluatB AncB- dei eistB numeroase studii tiinEi(ice re(eritoare la su+iecte limitate . Incidentul de la *aia *ora din martie 2 a demonstrat- mai +ine decDt incidentul de la *aia Mare din ianuarie 2- cB scurgerile accidentale de deeuri toice nu repre'intB un ca' nepre!B'ut de F(orEB ma4orBG sau un accident care nu putea (i anticipat- ci un incident care putea (i pre!B'ut- Antre multe alte accidente mBrunte care puteau (i pre!B'ute i care s7au Anregistrat An toate EBrile de7a lungul timpului. #re+uie accentuat (aptul cB aceste e!enimente se adaugă la poluarea cronicB de4a eistenta- care are trei surse0 1.
Poluarea anterioară cu
metale grele din rocile naturale mai ales An MunEii
Maramureului i "puseni 2. Activităţile industriale istorice care au lBsat An urmB multe
mine neAnc/ise- 'one de
producEie i depo'ite neprote4ate- i 3. Poluarea actuală care
re'ultB din o proastB colectare sau o tratare insu(icientB
a apelor industriale i a apelor de canali'are municipale. Prin urmare- cele mai multe ape- atDt de supra(aEB- cDt i su+terane- sunt poluate Antr7o mBsurB mai mare sau mai micB. In 4udetul Si+iu- 'ona cea mai a(ectata An ceea ce pri!este calitatea aerului este 'ona Copsa Mica7Medias- situatie determinata de emisiile de poluanti pro!enite de la SC Sometra SA Copsa Mica -
unitate cu pro(il de metalurgie ne(eroasa- la care se
adauga emisiile pro!enite de la agentii economici de pe plat(orma industriala a municipiului Medias SC %M"I;U; S"- SC >I#RM%#"N S" si SC <%RM%
,
S" . "lte surse poluatoare din 4udet sunt An principal tra(icului rutier intens si statiilor de mituri as(altice@ Sursele principale de poluare a apelor de supra(ata sunt statiile de epurare a municipiului Si+iu si a localitatilor Medias si "!rig- si e!acuarile pro!enite din localitati (ara statii de epurare um+ra!eni- "gnita- Cisnadie- cna Si+iului- precum si o serie de agenti economici si agro'oote/nicia caror statii de preepurare nu (unctionea'a corespun'ator. Un poluator ma4or a rDului #arna!a Mare este SC SM%#R" S"- a carui e(luent contine cantitati mari de metale grele Pd- Cd- n peste limitele admise- degradarea rDului pe un tronson de 21 Hm.@ Starea de calitate a apelor su+terane An 4udet este a(ectata de poluarea de tip mena4er si agro'oote/nic An localitatile0 Cristian- Selim+ar- Ruscior- Miercurea Si+iului si de poluarea industriala An localitatile0 Copsa Mica- Micasasa#Drna!ioara.
3. Poluarea cu metale grele in Copsa Mica
3.1. Date generale privind S.C. Sometra SA
S.C. SM%#R" S" Copsa Mica = care apartine 5oldingului Mitillneos din 7N> a orasului- in partea 4oasa a raului #arna!a Mare- in amonte de con(luenta acestuia cu raul >isa- la o altitudine aproimati!a de 2$ m (ata de nu!elul marii. eseurile depo'itate pe /alda industriala a S.C. SM%#R" S" au in componenta compusi c/imici care pot (i solu+ili'ati in anumite conditii si care pot (i preluati de catre apele meteorice care spala supra(ata /aldei- in(iltrandu7se in sol si in apa (ratica. Principala sursa de poluare a solului din 4udetului Si+iu o repre'inta emisiile permanente de pul+eri in suspensie si sedimenta+ile cu continut de metale grele
8
pro!enite tot de la SC SM%#R" S" Copsa Mica- care au determinat An timp acumularea in sol a unor cantitati mari de metale grele. %misiile de S2 au dus la (ormarea precipitatiilor acide care au contri+uit la saracirea solului in nutrienti si la solu+ili'area si acumularea metalelor grele si in ori'onturile in(erioare de adancime. ?lora si !egetatia 4udetului este a(ectata de produsii toici eliminati An atmos(era de SC Sometra S" Copsa Mica- care An timp si7au marit ra'a de actiune si incisi!itate asupra acestora- (iind antrenati de curentii de aer si de precipitatiile atmos(erice. Poluarea istorica produsa de catre SC Sometra S" Copsa Mica- a a!ut impact negati! si asupra (aunei terestre si ac!atice- aceasta in(luenta mani(estDndu7se prin disparitia unor specii si saracirea populatiilor si prin aparitia unor modi(icari de ordin patologic.
3.2. Tipul si caracteristicile produselor cu potential de poluare
5alda de deseuri industriale este situata in 'ona >7N> a orasului- pe malul stang al raului #arna!a Mare- imediat in amonte de con(luenta cu raul >isa. Supra(ata /aldei este e!aluata la 1$2. 38 m 2 si un !olum de depo'itare de 2.. m 3. In pre'ent pe /alda sunt depo'itate 3.1). tone materiale cu urmatoarea pro!enienta0 − cenusi de pirita − clinHer − materiale de constructii − 'gura de (urna
Structura materialului /aldei permite in(iltararea usoara a apelor meteorice in partea unde sunt plasate 'gurile de (urnal. "cestea sunt poroase- in general /idro(o+eapa scutgandu7se usor pintre granulele relati! mari- de 1 = & mm- aca ca nu se creea'a cai pre(erentiale de siroire sau scurgere a apelor meteorice.
$
Sunt e!identiate in special urmatorii componenti ai 'gurii de (urnal0 ?e
3&73)9
"l23
3-271&9
Mg
-)729
n
&719
P+
-)71-3)9
"s
-1)9
Ca
12739
Si2
1)72)9
Cu
-)719
S+
-19
S
-2)7&9
Pentru caracteri'area deseului de 'gura s7au e(ectuat teste de le!igare a doua pro+e de 'gura de (urnal pro!enind de la Copsa Mica. Pro+ele de 'gura au (ost anali'ate (i'ico7c/imic inaintea e(ectuarii testelor de le!igare determinandu7se principalii indicatori0 granulometrie- umiditate- continut de metale grele Cu- P+- n?e- Ni- Co- Cr - si de di!ersi compusi oidici ?e- ?e 23- Si2- "l23- Ca- Mg precum si continutul de "s si sul(. "nali'a celor doua pro+e a aratat ca 'gura de (urnal poate (i incadrata in categoria deseurilor nepericuloase. Cu toate acestea anali'a pro+ei de sol martor prele!ata de pe malul stang al #arna!ei Mari arata ca concentratia determinata pentru elementele P+- n si Cd depasesc de cate!a ori limita admisa de pragul de inter!entie pentru soluri cu (olosinta mai putin sensi+ila. e asemenea- pentru pro+a de sol recoltata de pe (undul +ataluli- concentratia determinata pentru Cu- P+- n si Cd depasesc pragul de inter!entie de 'eci de ori. egradarea solului in 4urul o+iecti!ului studiat re'ulta din im+inarea (actorilor naturali pante ridicate- roci (ria+ile cu (actorii antropici distructi!i de(risari pasunat intensi!- ploi acide- poluare cu metale grele si cu negru de (um. Poluara in 'ona orasului Copsa Mica se e!identia'a prin reducerea productiei de +iomasaacidi(ierea solurilor- scaderea cantitatii de /umus si sc/im+area calitati!a a luidegradarea (i'ica si c/iar distrugerea unor ecosisteme speci(ice lui. e asemenea- prin construirea unor diguri- apa in eces transportata in timpul !iiturilor a iesit prin 1
sutra!ersari- ducand la inmlastinarea terenurilor datorita pre'entei unor pac/ete groase de roci impermea+ile un adancime. Un grad ridicat de deteriorare pre'inta solurile din imediata !ecinatate a plat(ormei industriale- aceasta a!and un continut redus de /umus- tetura medie si grosiera- P57ul moderat acid si acid.
3.3. Evaluarea riscului asupra populatiei si a ecosistemului
Cercetarile pe +a'a de masuratori e(ectuate de Centrul de Protectie si Igiena a Muncii din *ucuresti au e!identiat (atul ca terenurile agricole- pa4istile si pasunile din 4urul plat(ormei Copsa Mica sunt ine!ita+il supuse poluarii- aportul de su+stante toice mani(estandu7se din aer si ape care a4ung apoi tot in sol. In 'ona Copsa Mica- emanatiile cele mai (rec!ente sunt su+ (orma de ga'i si pul+eri. >alorile gasite au relie(at pe supra(ete situate in +a'inul /idrogra(ic al raului #arna!a Mare- la o distanta de pana la 1) Hm- depuneri de pul+eri depasind 2 t:Jm2: an@ p57ul solului se modi(ica determinand sc/im+ari radicale in !egetatia 'onei. Plum+ul Plum+ul repre'inta poluantul dominant si cel mai daunator al solului in 'ona Copsa Mica. Plum+ul se depune in proportie de ,)9 pana la o distanta de )76 Jm- iar 'incul si cuprul !e/iculat la distante mult mai mari gasindu7se in cantitati aprecia+ile si la 2 Hm de sursa de poluare. Cantitatile de plum+ din sol si !egetatie depind de de+itul sursei de poluaredistanta parcursa de poluant- conditiile de topoclimat si adancimea de prelucrarea a solului. Continutul de plum+ din !egetatie este direct legat de continutul de plum+ al solului. %cesul de plum+ la supra(ata solurilor determina o scaderea a continutului de argila 71 cm- la adancimi mai mari in(luenta nu este semni(icati!a. %ista posi+ilitatea trecerii plum+ului din (ura4e in sangele animalelor si e(ectul negati! asupra laptelui si implicit asupra sanatatii copiilor. Plum+ul eercita o in(luenta negati!a asupra proprietatilor (i'ico7 c/imice ale solului- modi(icandu7l in 11
incul In arealele intens poluate de metalurgia ne(eroasa- cum sunt cele din 4urul plat(ormei Copsa Mica- (itotoicitatea determinata de 'inc este destul de (rec!entamoti! pentru care un eces de 'inc de peste ) ppm produs in sol determina modi(icari (i'ico7c/imice la ni!elul compleului a+sor+ati!- legat indeose+i de sc/im+ul de ioni- (apt important pentru apro!i'ionarea plantelor cu su+stante (ertili'ante. Continutul si proportia intre di(eritele (orme de 'inc din sol- !aria'a in (unctie de (actorii de (ormare a solului- osciland de la urme la 3 ppm. Cercetari intreprinse de7a lungul nmai multor perioade de !egetatie au aratat ca in arealele puternic poluate- cu peste ) ppm- continutul de 'inc din plantele ier+oase creste direct proportional cu cel de la supra(ata solului. Cadmiul In comparatie cu ceilati poluanti- Cd se gaseste in cantitati mai reduse@ limita maima tolera+ila a (ost sta+ilita la 3 ppm. Cadmiul este un element (oarte toic pentru agricultura si pentru populatie@ determinarile e(ectuate au aratat o depasire su+stantiala a limitei admise. "rsenul Pre'intnta concentratii in sol mai sca'ute comparati! cu maima admisa de 2 ppm. In urma prelucrarii minereurilor speci(ice industriei ne(eroase- re'ulta depo'ite de 'gura si pul+eri noci!e care su+ actiunea (actorilor eterni sunt ascensionate la cosurile instalatiei si !e/iculate la distante mari. In 'onele limitro(e plat(ormelor de metalurgie ne(eroasa- continutul in metale a acestor particule ating !alori mari- ca de eemplu0 pana la ) 9 plum+- 2) 9 'inc si 2 9 pentru elementele Cu- Cd- "s. "nali'a pro+elor de !egetatie recoltate arata ca plantele si c/iar produsele agricole pro!enite din 'one poluate contin importante cantitati de metale grele. +ser!atii de pe teren coro+orate cu datele de la+orator e!identia'a ca !egetatia repre'inta un indicator important pentru sta+ilirea gradului de poluare.
12
"ctiunea metalelor grele Ma4oritatea plantelor sunt sensi+ile la actiunea metalelor grele suportand modi(icari pro(unde in meta+olismul plantelor mani(estate prin scaderea (otosinte'ei pertur+area respiratiei si incetinirea cresterii. S7a o+ser!at ca plum+ul se acumulea'a de pre(erinta in partile plantelor care contin mai multa cloro(ila !ar'a- telina- s(ecla- porum+- piersic - +locand procesul de (otosinte'a. incul este mai putin (itotoic comparati! cu celelalte metale grele@ concentratiile in plante la care se mani(esta toicitatea 'incului este situata in general intre 37 )ppm:SU. incul este acumulat mai ales in 0 (asole- porum+- sorg. %!aluarile prind calitatea solului din 'ona indica o a(ectare semni(icati!a a acestuia pe arii intinse cu poluanti speci(ici- generati de acti!itatea de pe plato(orma industriala a S. C. SM%#R" S"- (iiind cunati(icate trei 'one de poluare0 I.
ona (oarte poluata. Pentru P+- aceasta 'ona depaseste limitele teritoriului studiat- concentratiile depasind c/iar de 18 ori pragul de inter!entie P.I.. limitele 'onei- in ca'ul Cd- sunt situate la cel putin 8 Hm spre est si 11 Jm spre !est concentratii ce depasesc P.I. de pana la 8 ori. In ce pri!este naceasta 'ona se etinde doar spre !est- pana la peste ) Jm depasiri P.I. de & ori. Pentru celelate metale Ni si Cu nu se poate di(erentia o 'ona cu poluare intensa.
II.
ona de poluare medie. In ca'ul Cd- limita estica a 'onei este situata unde!a intre 8 si 1& Jm- iar cea !estica intre 1) si duoa etremitatea teritoriului studiat. situatie asemnatoare se inregistrea'a si pentru nlimitele (iind cuprinse intre 1& si 18 Jm spre est si respecti!- dupa ) Jm spre !est. Poluarea de ni!el mediu se intalneste doar spre !est- pana la 2 Jm de la sursa de poluare- in ca'ul Cu. Nu a (ost posi+ila di(erentierea unei ast(el de 'one pentru Ni si P+ in limitele teritoriului studiat.
III.
ona sla+ poluata. "ceasta 'ona se etinde doar spre sud7 est- in ca'ul n si Cd- de la sursa pana la o distanta de peste 11 Jm. Pentru Cu- limita estica se intinde pana la cel putin 8 Jm- cea !estica pana la aproimati! 1 13
Jm. In ca'ul Ni- 'ona sla+ poluata se etinde incepand de la 2& Jm spre est si 11 Jm spre !est si sud7est. Se o+ser!a ca- in general- acumularea de metale grele in sol scade pe masura indepartarii de sursa poluanta- cu eceptia transectului Sud7est si nic/elului. istri+utia di(erita a concentratiilor pe directia sud7est este pro+a+il cau'ata de ingustarea >aii >iilor si de cresterea altitudinii- incepand de la , Jm de con(luenta cu #arna!a spre amonte. "st(el curentii de aer ce antrenea'a pul+erile +ogate in metale grele sunt diri4ate intr7un spatiu relati! redus si lo!esc !ersantul din stanga.
. Depoluarea !onelor a"ectate
Principalele metode recomandate An remedierea solurilor poluate sunt0 sta+ili'area- instalarea unor +ariere de protecEie- te/nici de depoluare termice si micro+iologice. Se pot utili'a de asemenea tratarea c/imicB si separarea (i'icB CercetBrile e(ectuate pri!ind contaminarea:poluarea solurilor cu metale grele au e!idenEiat mai multe posi+ilitBEi de remediere ca0 etragerea din sol prin culti!are de plante cu capacitate mare de a+sor+Eie a elementelor poluante- culti!area- pentru consum- de plante cu (oarte sla+B a(initate pentru elemente poluante- amendarea cu car+onat de calciu. "ceste mBsuri pot (i sta+ilite numai An urma unor cartBri minuEioase ale (iecBrui ca' An parte .Kn ca'ul solurilor puternic poluate se poate recurge la mBsuri mai drastice cum ar (i decopertarea solului pe o grosime de 3 cmcopertarea solului- asociate cu alte mBsuri complementare . Pentru remedierea solului din 'ona poluata din Copsa Mica sau ales urmatoarele solutii0 ecologi'area /aldei de steril- +ioremedierea sau (itoremediere 'onelor poluate din perimetrul intreprinderii-sta+ili'area metalelor in sol. Ecologi!area actulei #alde se !a (ace prin
− Impermea+ili'area talu'elor − acoperirea cu un strat de argila
1&
− copertarea cu un sol (ertil − (iarea cu un strat !egetal
Kn pre'ent suntem (oarte contienEi de estetica i de impactul asupra peisa4ului a acestor re'iduuri- tre+uind sB (acem ast(el- e(orturi de a le reduce. datB cu mBsurile de Anc/idere a /aldei- se instalea'B o cu!ertura etanB de geosintetice- pe care se amplasea'B un strat de sol !egetal pe care se !a instala !egetaEie. ;ucrBrile tre+uie sB se des(Boare de o asemenea manierB ca la (inal depo'itul sB (ie Ancadrat An cadrul natural al mediului. "st(el- se !a aterne pe toatB supra(aEa /aldei- a unui strat de sol (ertil- de 2 L ) cm grosime. Kn prima etapB se !or (olosi AngrBBminte organice i (ertili'anEi minerali- An special (ertili'anEi cu a'ot- pe orice (el de depo'ite acetia sunt indispensa+ili- An do'e re'ultate din anali'a condiEiilor concrete de teren. Planele culti!a pot (i urmatoarele0Melilotus al+a esH- Melilotus o((icinalis ;.- Medicago sati!a ;.- #ri(olium repens ;.- ;espede'a stipulacia Maim- ;otus corniculatus ;.- Poa pratensis ;.- *romus inermis ;.- actlis glomerata ;. i ?estuca elatior arundinacea Sc/res. "mestecul de plante pre'entat asigurB o +unB protecEie Ampotri!a ero'iunii . Stabili!area metalelo in sol
Metalele grele pot (i lasate in situl poluat si tratate in asa (el incat sa (ie redus e(ectul lor asupra sanatatii populatiei si asupra ecosistemelor. "cest proces este numit sta+ili'are. "ceasta metoda are multe a!anta4e (ata de metoda eca!arii. metoda de sta+ili'are a metalelor grele consta in adaugarea unor su+stante c/imice care cau'ea'a (ormarea unor minerale a caror continut de metale grele nu pot (i a+or+iti de planteanimale sau oameni. "ceasta metode se numeste sta+ili'are in situ. "cest proces nu distruge ecosistemul si nu generea'a deseuri periculoase. In sc/im+ metalele grele reactionea'a cu su+stantele c/imice adaugate si se crea'a un compus mai putin toic. Metalele grele raman in sol - dar intr7o (orma mai putin periculoasa. Un eemplu de (iare in situ presupune introducerea- in solul contaminat cu plum+- a (os(atilor. Reactia c/imica dintre (os(atii si plum+ duce la (ormarea unui mineral numit piromor(it de plum+- acesta este insolu+il. "cest lucru are doua mari +ene(icii0 − acest mineral nu poate (i propagat de apa ast(el incat sa polue'e i'!oare-
lacuri sau pan'a (reatica
1)
− piromor(itul de plum+ nu poate (i a+sor+it de plante- si deci nu poate intra
in lantul tro(ic al ecosistemului. $itoremedierea
Culti!area plantelor poate controla sau reduce poluarea cu metale grele. "re a!anta4ul unui cost redus si o apro+are a populatiei- dar si de'a!anta4ul unei perioade mai lungi de timp pentru indepartarea poluarii. Plantele sunt utili'ate pentru reducerea ero'iuni solului- de catre apa si !ant- si reduce imprastierea particulelor contaminate. Ca eemplu iar+a sau tu(isurile reduc pierderile de sedimente de pe situl contaminat cu 18972)9. aca tot situl ar putea (i culti!at pierderile sar reduce cu pana la ,9. $itoe%tractia
Unele specii de plante pot a+sor+i metalele grele in tesuturi. Plantele pot (i apoi culese si materia periculoasa sa (ie tratata intr7un mod corect. planta cu aceasta capacitate este Mustarul Indian - aceasta planta este (olosita pentru etragerea plum+ului din solul contaminat. "lte plante utili'ate pentru (itoetractie sunt0 lucerna!ar'a- ienuparul si plopul. Ri!o"iltrarea
Cu aceasta metoda plantele cres direct in apa sau in nisip. Se utili'ea'a plante ac!atice a caror radacina etra/e direct din apa metalele grele. ?loarea Soarelui crescuta pe soluri apoase- a dat re'ultate- a+sor+ind su+stantele radioacti!e. *ioremedierea este o solutie naturala pentru o pro+lema a mediului incon4urator- este cu un cost mai sca'ut si utili'ea'a mai multe metode pentru controlul si remedierea solului contaminat cu metale grele.
