PIZDET (roman) Alexandru Vakulovski
Se dedica tuturor prietenilor mei, tuturor celora care au trecut peste aceasta realitate (unii nu s-au mai intors) - din disperare, din sila, din nemultumire, de asemenea tuturor celor care vor citi aceasta carte pana la capat. 1. Exit Cum dupa primavara vine iarna sau cum iarba incepe sa inghete vrabiile sa cada din copaci ca merele rascoapte cum eu m-am saturat de toate astea si am hotarat sa fug sa fug pana cand transpiratia ma va slefui din nou pana cand rosiile se vor coace si viermisorii se vor satura. Mai incearca o data baiete mai incearca cine stie. 1. de cumparat bilet pentru Clu - !ucuresti. "e facut 1 litru de cafea sau de ceai negru. Cand nimeni nu-i acasa de strans lucrurile care vor trebui sigur, nimic in plus. #. de iesit in coridor, luat liftul, coborat parter, trecut pe langa cinematograful Marasti, urcat in troleul nr.$ %. coborat la gara, urcat in tren $. pa si pusi oras minunat si imputit &sa se fuge de undeva, asa am fugit eu din orasul de care nu credeam ca voi mai putea scapa. 'n oras cu amintirile mele bolnave, cu multa mierie si aer statut. Ca ultima dorinta, la plecare, as arunca o bomba atomica, asa, ca sa e, la poalele rochitei tarfei acesteia care se incadreaa integral ca o papusa ruseasca in alta tarfa s.a.m.d. 'ite-asa. &fara e noapte, se vad ceva umbre, nu stiu daca sunt munti sau nori. "imineata un soare ca un ochi rosu obosit ne va saluta cu scarba. E cel mai minunat moment al ilei. "up*aia poti sa dormi, cu siguranta va mai interesant dacat in realitate. Chiar daca nu vei visa nimic. Ma ase pe locul meu (desi nu am bilet cu loc), beau o gura de ceai si mi se face greata. E prea tare. "in coridor se aud baietii cantand+ a amilia, Metadon, Maa. &sculta, astea-s versuri adevarate - ice unu*, poeia care exprima realitatea. nchid ochii. Stiu ca nu voi putea adormi. E greu sa nu faci nimic, sa fugi si sa dormi. Starea de oboseala imi trimite visuri. /iste pete rosii care se tot misca, mai pierd din culoare, incepe sa apara de sub ele un alb, dup*aia albul ocupa tot spatiul. E un alb auriu si are o vitea extraordinara. ncep sa ametesc dar nu deschid ochii. Simt ca albul e in stare sa ma orbesca. !rusc se loveste de ceva si se opreste . Mii de ganganii negre se misca in toate directiile. ncerc sa ma concentre asupra uneia. 0otul devine limpede. e descoper ordinea, le urmaresc cum curg incet mai departe, cum litera se lipeste de litera formand cuvant ce se uneste cu cuvant permitand textului sa traiasca, sa-si simta puterea in sangele
care circula. Ma las in voia lui. Citesc in adormire. "oamne, numai sa nu uit, numai sa nu uit atunci cand ma treesc. #. 0rip "aca stau si ma gandesc bine, altfel nici nu putea . M-am nascut intr-o familie de genii+ tata poponar betiv si mama curva. deal pentru un u narcoman. Scenele din copilarie pe care mi le amintesc sunt pitoresti+ mama facand sex in bucatarie cu dracu* stie cine (vecini, turisti, instalatori, profesori, colegi de serviciu etc.) si tata in alta camera cu prieteni homalai band tuica si lingandu-se. robabil aveau mustrari de constiinta si de aia incercau sa ma educe bine, ca sa li se ierte scarnavia lor de viata. 0ata ma lua in brate si imi vorbea rar si explicandu-mi ca trebuie sa u bun, sa le sparg moacele colegilor daca nu se poarta frumos si mata-i curva, scarba dracului, tampenia etc. Mama ma mangaia pe cap si imi icea sa nu supar fetitele sa-mi fac temele sa nu beau niciodata ca tat-to betivanu* dracului, pidarul, um2atura, cretinu*, idiotu* etc. 3 copilarie de vis. Seara se termina intotdeauna cu o mica cearta intre parinti. umni in bot, geamuri, farfurii sparte, tigai in cap si la urma tranta libera. &m avut gratis ilnic un program intreg de divertisment, domnule doctor. n felul lor babacii erau simpatici, isi vedeau de treaba lor, ma mai bateau pe mine la cap un pic, porneau remuscarile si treaba asta se termina cu o lupta fara reguli de toata frumusetea. nainte de a boteat de strada am fost boteat ca orice copil intr-o atmosfera de caldura familiara. "e ecare data cand imi amintesc de copilarie ma induiose. E ca si cum mi-as aminti un lm vechi care m-a impresionat. Memoria falsica, dar oricum sunt sigur ca atmosfera familiei acesteia, familiei mele, imi va ramane intiparita in cap pentru totdeauna, pana am sa innebunesc sau poate si dupa, ma intelegi4 /ici pe departe nu vreau sa-i condamn, nu, sunt parintii mei si nu ca i-as iubi, era prea multa iubire oricum, dar mi se rupe, intelegi, mi se rupe de tot ce s-a intamplat si se intampla. /u pot sa ic ca nu mi-a placut, eu eram regele casei aleia plina de poponari si betivi de pe 5alea "icescu, langa acul 6omsomolist. &veam libertatea sa cutreier dintr-o camera in alta invaluit si pait de fum si de alcoolul ce le tulbura privirea la toti cretinii ce veneau pe acolo. "aca as avut atunci putere intr-o i ii omoram pe toti dracului, dar a fost bine ca nu aveam, numai asa am fost in stare sa vad si pe cat e posibil sa inteleg o astfel de viata de cacat careia parca ii eram predestinat, daca7 … boala mea nu ma salva, daca nervii mei slabiti nu ma fac de ecare data sa cede, sa incep sa turb, sa stric totul, nu, nu, nu suport oamenii, mi-e sila sa-i ating, doar obiecte, tre* sa simti ceva fata de obiectul pe care il spargi si care te elibereaa, e un fel de ertfa pentru linistea ta, tu ar trebui sa stii mai bine, nu4 ai citit rahaturi de carti despre. Carti prafuite aruncate peste tot, iare, paianeni, chiloti, sutiene, lucrurile cele mai neasteptate te puteau impiedica in casa copilariei mele. rintre aceste lucruri mama si tata. Si eu cel mai lucid persona din toata povestea asta. 8estul amortiti de bautura, de inchiderea fortata a ochilor si a mintii. &m sa-i ucid odata pe toti imi repetam ilnic inainte de somn. 'rmau visuri frumoase cu crime, cum
imi impuscam, otraveam, taiam victimele. artea cea mai frumoasa a vietii mele e atunci cand dorm. iindca am urat intotdeauna, visele mele sunt pline de sange si crime. ata un vis din copilarie in care eu eram spectator+ ma intorc acasa de la scoala, intru in casa si intr-o camera ii gasesc pe toti spanurati. Sau persona activ+ ma treesc din somn noaptea, ies din casa, ud cu benina usile, ferestrele si dau foc la casa. Chiar daca iti povestesc acum toate astea, nu cred ca iti pot transmite ceea ce am simtit si simt. 0rebuie sa vei 2acarile alea nebune, ucause, mainile si hainele imbibate cu benina si apoi tipete si o mie de oameni, de fapt creaturi ale iadului iesind din casa, ind in 2acari alergand si apoi caand, batandu-se la pamant si explodand. Si eu dintr-un unghi potrivit privind toate astea cu gura deschisa si asteptand sa mai cada unul si inca unul. 3 armonie a focului. n vis cu cat ardea mai mult, cu atat simteam ca ma elibere, ma puric, as ars tot pamantul. 'ram tot. 3 ura care era normala, era prisma prin care simteam eu si trebuie sa-ti spun ca simteam foarte bine. 5rei sa stii cu ce s-a terminat4 Cu cel mai simplu lucru si cel mai nevinovat+ am dat foc la casa. "racului. Sa se stearga tot. &sa ca-n visele mele. Cat e ceasul, mai am4 3.6. 0rec peste vreo saptamana, mai repede nu pot. a. %. Chisinau Educatia propriu-isa mi-a adus-o strada. Ca si prietenilor mei si la maoritatea celorlaltor baieti din generatia mea. Ceea ce ne trebuia, nu ni se dadea. Si atunci noi luam singuri. ipi, Sobo, - cativa prieteni de-ai mei. Esti sigura ca vrei sa ma asculti4 !ine. entru a avea bani de o cola, apoi o bere, tigari, vodca, eram nevoiti sa facem tot felul de rahaturi. "escarcat masini, furt, batut, menti. 0oate astea au fost bratele deschise ale vietii ce ne icea printre dintii ei stirbi si murdari+ ghini at vinit, blea. Sa ic ca a trecut destul de repede. Cu cateva fracturi, cu ura partial transformata in scarba. Chiar te intereseaa cum4 Simplu. Cumparat foarte ieftin de prin sate automate 6alasni9ov si apoi vandut baietilor care le aduceau in 8omania sau altundeva. 'ite exemplu. Cacat. Ceea ce a fost misto a fost prietenia. 3 prietenie de multe ori dubioasa, dar prietenii adevarati fac sa se uite toate caurile cand prietenia cu cineva te duce direct cu capul in gard. E interesant ca pe maoritatea prietenilor mi i-am facut la universitate. Cursurile plictisitoare, profesorii imbecili de la itere, te trimiteau direct la "ecanat - beraria un pic mai os de sediul facultatii, pe strada us9in, chiar langa statia lui 1: si %. !ere ieftina si taranca. Cu incetul ne-am mutat si mai la vale - Casa resei cu scarile sale laturalnice, numai bune sa te faci vara, sa borasti, sa dormi, la urma urmei, daca nu te mai poti cara. &ici am fumat primele ori trav9a. Eram de ecare data atat de crita de bautura, incat vreun an, tot 9urnind aproape regulat, mi se parea ca nu are nici un efect asupra mea. emeile de atunci cum ma suportau4 Erau cam toate curve. mi placeau curvele. 0otul 0otul frumos, frumos, fara complicatii. complicatii. "e obicei. obicei. /ici o vorba vorba de rautate rautate cand esti clei, clei, ca
si cum totul este normal. entru baietii si fetele din generatia mea, generatia 3, foarte multe lucruri par normale. <fel te rupi in doua si te duci la fund. oamea, durerea, umilinta, crima ne denesc pe toti. /umai crima poate sterge deseurile ramase mostenire de la utopia '8SS, stii ce-i '8SS4 E ursul de pe sticla 'rsus, de altfel e rosu, la fel de utopic, frumos ca o utopie. 0aie un ' de pe 'rsus. Scarba si ura. &vem o scarba sadita in noi ce se transforma in ura. /oi nu mai vrem sa m ratati ca parintii nostri, nu vrem sa ambim frumos cand cineva ne fute. 0rebuie sa starpim odata pentru totdeauna resturile mucegaite cu viata lunga. 8ahaturi mobile. este tot. n scaunele presedintilor de tara, la catedra, in trolee. 3333333333 sasi hui, sau pre romaneste - sugi pula, icem noi scumpilor nostri din secolul 1; i.d.<. care au uitat sa moara. Mori odata ca pute a hoit= uc9 o>= 'ite ca e # si ;$. Somnul a fugit de aici. /u ti-e somn4 !ine, daca vrei. &, era pidos. rima oara cand mi-am dat seama de efect, tocmai fumasem pe scarile din Casa resei si mergeam la mine cu Sobo si 6i. &m ras bine pe drum, apoi picioarele mi s-au inmuiat, capul mi s-a facut greu si fara ganduri, cand am auns acasa nu mai eram in stare sa vorbesc si aproape nu ma mai puteam misca, asa ca Sobo si 6i au fost nevoiti sa ma care si sa ma lase in pat. n timp ce creierasul meu se rotea printre galactici indepartate. rin creieras se plimba un greieras. & doua i m-am gandit un pic cat a fost din caua vodcii si cat din caua stricaciunii. 3 tigara buna costa cinci lei, tot atata cat o vodca. Minimum cinci persoane evadau din realitate cu o tigara. & fost o vreme cand ipi, eu si Sobo nu ramaneam nici o i cu capul limpede. 0u ai capu* ca curu, da* tu ai nasu* ca pula se amua atunci Sobo hliindu-se. 3 parafraare dupa o piesa din 8uts de Sepultura. ?ilnic aproximativ pe la ora cinci ieseam din sediul rmei la care lucram toti, cu sticle in buunarele scurtelor, uneori si cu cate o tigara, si mergeam in blocul de viavi unde ne faceam vara. Era momentul cel mai fericit al ilei. 0ineri, frumosi si voiosi. 0rimitand realitatea in pula. "up*aia ne intorceam deseori la birou, spre exasperarea colegilor. &devarul e ca ipi lucra mai bine la computer cand era muci. ?iceai ca mainile lui sunt prelungiri ale tastaturii. n timp ce capul ca o carpa se balambanea dintr-o parte in alta ranind. n ecare dimineata Sobo scotea un pistol dintr-un sertar de la serviciu si si-l ducea la cap. Chiar daca ambea, nu arata tocmai vesel. ntr-o i asa am sa-mi scot cherul din cap, icea. Cred ca asa si ar facut daca sefu* nu era mai prevaator si nu ascundea pistolul. Cel mai nasol era din caua politailor care beti va2i cutreierau si mai cutreiera si acum Chisinaul, impartind bastoane in stanga si-n dreapta. Criminalii cei mai periculosi din Chis sunt gaborii. Cacat. ida ma-sii. Cum de explodat odata tot cacatul asta istoric4 Sau va si mai mult cacat de la imprastierea lui4 /u sunt decat niste intrebari retorice. /u sunt decat niste furnici pe spinarea mea si incerc sa scad efectul mancarimii. 'nde este ura4 'nde este salvatoarea ura4 "e ce am obosit sa urasc, sa u crud4 Mi-e sila, o ingroitoare sila de tot. 3 scarba ce imi leaga mainile, ma neutralieaa. /u mai sunt bun de nimic. 0ime-out. Sunt un cretin in stare de amorteala. Stiu ca trebuie sa fac sau sa nu fac ceva. "e fapt nu stiu nimic. /u stiu
daca trebuie sa ma sinucid sau nu. n adolescenta am incercat de cateva ori si acum mi s-a facut sila si de sinucigasi si de sinucidere. "aca am sa ma sinucid, data viitoare va sigur. /u ma voi trei cu mainile amortite de la taieturi. "ar mi-e sila. Cum icea ane !abanu+ sunt plictisit, sunt aibit de moarte. El isi gasea macar refugiu in internet si alcool. Mie mi-e sila de toate. "e viata, de vis, de moarte. -as trage cuiva un sut in fund, asa ca sa e, dar de ce4 Mi-as trage mie un sut in fund. Sau in cap. -as omori pe toti. "ar e risipa de timp si efort. Merita4 Ce merita, "oamne4 &stept raspuns. Ce-am simtit atunci cand am fost lovit cu sticla in cap si ca-n lme am ateriat gratios pe asfalt si sangele s-a imprastiat pe fata transmitandu-mi caldura, incercand sa ma apere cand mintea, memoria, instinctul se dusese dracu* stie unde. Cand devenisem niste carne calda si o absenta incalita de sangele meu. Sangele ce imi roia atunci pe nas, pe gura, din rani era constienta mea care incerca sa ma apere atunci cand eu ma pierdeam, ma duceam departe, cuprinand totul si neind nimic. /irvana. Este locul inexistent care cuprinde tot, care de atatea ori m-a ademenit, mi-a dat cel mai mult, cel mai bun, ce nu poate exprimat prin cuvinte, actiuni, ganduri si simturi, intelegi4 Mi-a fost intotdeauna greu sa-mi revin din aceasta stare, provocata de droguri, dar si de durere, de agonie, boala, de comotie, cum a fost atunci, cand incet incepusem sa-mi revin mi-am sters fata cu mainile si am observat sangele care ma invelea, care incepuse sa se inchege, l-am privit dar nu intelegeam nimic, l-am privit pe care era alaturi vorbea ceva dar eu nu intelegeam nimic, simteam doar acea caldura a sangelui care ca o funie m-a tras inapoi, eram mirat, mirat fara indignare, fara ganduri, caci nu aveam atunci, priveam sangele si priveam in ur si nu intelegeam nimic, absolut nimic, nu stiam nimic, nu stiam de mine, totul era ca o mare de gelatina, de imagini care inoata lent si se suprapun, ma leagana, de fapt nu ma leagana, dracu* stie cum era, daca era, caci nu ma simteam pe mine si atunci am auit glasul lui care vorbea ceva, se uita la mine si atunci am inceput sa ma intorc, eram foarte confu, am vrut sa-i ic ceva dar uitasem, uitasem tot, ma uitam la si nu stiam cine e el, incerca sa ma treeasca, sa-i vorbesc, dar eu uitasem tot, @o, imi icea el, ce-i cu tine, vorbeste-mi, nu mai tacea, dar eu eram undeva departe, uitasem tot si nu intelegeam nimic, il priveam pe , imi transmitea caldura, dar nu stiam cine e, unde sunt, cine sunt, apoi sangele, l-am privit iarasi mirat si m-a tras iarasi inapoi, @oooooooo= ma chema , dar eu taceam privindu-l, apoi m-am ridicat, am privit in oglinda, era cineva murdar tot de sange, nu stiam ce cauta el acolo si eu ma simteam undeva la miloc, in aer, apoi am inteles ca eu sunt ala din oglinda, am cascat gura mirat si l-am privit iar pe , si iar in oglinda, uitasem tot si cumva mi-am dat seama ca ala eram eu si nu intelegeam cum putea asta, cum eu sa u, eu sa u ala4 ti-ai revenit intreba , si eu il privesc neintelegand nimic, cine e , cine e ala din oglinda4 'nde e aici.
/oapte buna, paplu* , ce bine-i langa sangele tau, incaleste-mi hoitul, te rog, cat sunt langa tine. "racu* stie ce va maine. "aca 7 … $. Music ub Stii, noaptea trecuta l-am visat pe Satana. &m visat toata noaptea. Era foarte frumos si destept. Era blond, tuns scurt, tanar. Straniu, nu4 /i-l imaginam intotdeauna pe "umneeu batran, pletos si barbos. 3 imagine a cuiva obosit, imbatranit, niciodata vesel sau macar ambitor. E o ereie sa ti-l imaginei pe "omnul "umneeu repreentat prin 0atal, Sfantul "uh si iul, ambind. nchid ochii si-mi imagine. Misto. ncearca si tu. Sau in pantaloni largi, tuns scurt, cu sapca, cu Aal9man. Cu tricou cu poa lui MarilBn Manson. "a, si cu un telefon mobil cu care discuta cu im Morrison. &propie-te de telefonul lui sa-i vei numarul. -ai vaut4 E un tip tare, nu4 'n "umneeu de care ai nevoie. Suna a publicitate pentru compania preidentiala. &sta e. &vem nevoie de un "umneeu. 'n "umneeu pentru generatia /irvana, generatia :. Deneratia imp !i9it, Sepultura, CBpress
mai aud hohotele lor si sa le mai vad. Stateam cu capul intre picioare, cu palmele la urechi, dar degeaba. &poi au aparut multi draci ce roiau in urul meu si vroiau sa ma minta. Se transformau continuu in baietei, fetite, obiecte, numai sa ma insele. "upa asta m-am treit. mi era frica, desi parca stiam ca a fost doar un vis. Cand am adormit din nou, stiu ca cineva sunase la usa mea, am mers si am deschis, era o femeie foarte frumoasa, am lasat-o sa intre. Ea s-a debracat si m-a tras in pat. a sfarsit, dupa ce facusem sex, cand eram obosit si multumit, un ras ingroitor m-a treit. emeia se transformase intr-o baba hidoasa care imi icea tot timpul+ te-am futut, te-am prins pana la urma, te-am futut, te-am prins, te-am futut, te-am prins pana la urma, te-am futut, te-am prins7 … Ma simteam terminat, de nimic, roiuri de draci-hidosi-parosi-copii-foarte-urati-babe-carboniateputuroase-fetite-si-obiecte, toate sau totul roia in urul meu. "racul castigase partida, eram prins, nu mai puteam face nimic. 0his is the end, end, beatiful friend. friend. 0his is the end, end, mB onlB friend, friend, the end of our elaborate plans, the end of everBthing that stands, the end, no safetB or surprise, the end. - suna in capul meu. 7…cand m-am treit nu eram sigur daca chiar s-a intamplat sau nu, din caua ceasului. n vis el ticaia foarte tare. l duceam la bucatarie, dar el aparea inapoi. Cand m-am treit, ceasul ma privea si facea un gomot de parca ma scuipa. /u stiu ce se intampla cu mine, cred ca innebunesc, cred ca ma las de fumat iarba, ma doare ingroitor capul. Music ub-ul se umple de fum. /e acopera si noua capetele. &bia imi vad prietenul. Scoate o tigara de oint si o aprinde. E buna. arba noastra cea de toate ilele. Muica buna ne duce in starea de euforie. !uru ice ca se simte foarte bine. Si eu. i ic bancul cu expoitia de pictura cand viitatorilor li se spune ca tabloul in care se fut doi poponari, pidari, - ca suna mai bine, are ca denumire orice titlu de iar. Scot o revista si ii citesc titlurile+ se toarna ciment, FcurateniaF continua, singurul iar gratuit pentru capitala, Mitrea protesteaa in varful macaralei, festivalul trabucurilor, suspendarea vielor depinde de guvernul roman, cea mai moderna parcare din tara, bomba la ustitie, vrei sa i model4 invatati limbi straine= pretul unei cafele pentru 0om
resei. M-am bucurat ca Sobo a iesit bine din povestea aia murdara. Mai picteaa, scrie sau canta4 &rta si drogurile sunt intotdeauna o alternativa. nainte as adaugat crima si alcoolul, dar acum mi se face sila de chestiile alea si cred ca sunt o alegere cam proasta, te ridica, iti dau impresia de eliberare si apoi te fut in cur. Sau in gura. &rta si drogurile, da, e alta treaba, e pentru aristocrati, cum icea un prieten, nu stiu daca la concluia aceasta a auns singur sau cu autorul mult stimatului domn !oris Drebensci9ov. &m auit ca te-ai mai casatorit de cateva ori, ca mai ai cativa copii. !ravo, domnule. /umai sa-i poti numara. Sau sa le poti numara. "e fapt, ce conteaa4 E si asta ceva. Sa te imbraci si sa te debraci de o femeie. n ultima vreme eu sunt ala care sunt imbracat si debracat de femeie. emei. Sunt tot timpul drogat, nu ma intereseaa absolut deloc sexul, nu sunt agresiv si daca o femeie vede ca nu opun reistenta, daca ii place, se culca cu mine. /u stiu daca ma exprim corect. Cu mine4 Cand eu sunt undeva departe in nori, soare, munti, iar cineva imi trage blugii, chilotii si se asaa pe pula mea. /u ic ca e rau. &sta inseamna ca sunt o curva, nu4 Ce ici, ipi4 0u chiar te indragostesti si te casatoresti, sau si tu esti casatorit, te casatoresc, am vrut sa ic, si pe tine nu te intereseaa cine si cum te duce, ce face cu tine4 Mai 9urnesti4 ; lei tigara. ; lei vodca. Stiu ca iti placea mai mult varianta a doua. "a-mi ; lei, si imediat se oferea cineva cu dureri viscerale care sa dea o suta, doua, trei etc. /umai sa-i asculti istoria lui de cacat, sa ici da, da, domnule, ce te-a mai futut mieria, sa compatimesti omu*, ce, nu merita daca face o suta, sau asa, cum suntem noi mai cretini, sa ne batem oc de cel care face cinste, daca e magar de masochist, daca ii place, curva dracului. 3amenii si sentimentele, asteptarile, sperantele lor sunt ca si cacatul lor - diversi, ecare cu culoarea, putoarea, grandioitatea sa. Ce mai, cacat, bai ipi. Eu prefer sa mai trag un fum, sa ma transform dracului in fum, nu in cacat, sau voma cu cacat combinate de la alcool. umul ma ridica la cer, e si el de cacat. 'ite ca poate am sa ma gruesc cu asta, blea. "ar nu, n-am sa ma gruesc ca toti bacii care se drogheaa numai asa ca sa e, dupa care se simt ca pula, se gruesc, indca nu stiu sa se pri9aleas9a, nu inteleg nimic, nu se pot ridica la cer, nu pot intra in muica, literatura si culori, vitea, "oamne, innebunesc cand ma gandesc cat de sus te ridica iarba aceasta crescuta prin gradini, rape, paduri, si se gasesc imbecili care se drogheaa si nu stiu ce sa faca, au dileme, ipi, nu-s cretini astia4 "a bacule trav9a, 9iful incoa* si te duce badea la lm. /u iti vine sa mori de ras cand vei lme despre narcomani cretini, borati, care vor sa lase impresia ca toti sunt asa4 asati-o, bacilor, balta, de Mic9 agger ce spuneti, de !ulga9ov, domle, de "inamo 6iev etc.etc. si drogatul este o arta , nu4, ipi, tre* sa stii s-o faci, nu te apuci ca blegul de pictat daca habar n-ai cum se tine creionul. Sa si-l bage in cur aia care nu stiu, pe mine ce ma intereseaa4 Maradona. umand mariuana cu idel Castro, ipi, crei ca Castro stie sa se droghee4 Sincer sa u, nu stiu ce sa cred. "aca Maradona, daca Dabriel Darcia Marue, daca7 … cu toate ca intr-un fel mi-e simpatic si mie, dar agresivitatea si cruimea lui uneori imi amintesc de babacul Stalin, care tragea o pipa, devenea fricos si banuitor pe toata lumea si o baga pe toata in Siberia. Mie de Sha9espeare imi place, trage un fum, scrie un sonet, mai trage o pipa scrie 8omeo G ulieta. &rta, nu cacat de politica care e pentru alcoolici, pentru curiti ce sufera de diaree
si hai sa mai fac un bine atriei, daca oricum tot timpul mi-a caca. &ui, ipi, ai 9urni o data cu Maradona4 E haios tipu*, si Cuba e un loc fain, in orice ca mai bine-n Cuba decat in 8omania , cum canta Mihnea. nsula, in ur oceanul, banane, portocale, nisip, stai pe mal si te gandesti cu drag la 8omania, 8epublica Moldova, ii povestesti lui nenea Maradona despre
trece ani buni pana cand am sa cred sau nu am sa cred in "umneeu. entru mine el este absenta sa. "umneeu e cu noi - vorba cantecului. Mai tii minte cum m-am drogat prima oara4 "e fapt cum am recunoscut ca da, a fost altceva decat alcoolul, da, am fost drogat. Cum am stat la un suc pe terasa de la Casa resei, cum a inceput sa ploua, toti au intrat in bar, noi am ramas pe terasa, am tras doar umbrela mai os, apoi a aparut Mandarin, a scos o tigara lunga de hasis si am tras toti in afara de gagici. Cand din tigara nu a ramas decat scrum m-am ridicat sa plec. Stai sa culegem roada, ai is si eu ti-am raspuns care roada, ba, ca doar stii ca pe mine nu ma ia. 0u nu vroiai sa plec, dar m-am ridicat, am privit palarioara rosie de Coca-Cola si am vaut stelute pe ea, i, ti-am is atunci, uite, parca e cerul cu stele, iar tu te tineai de burta de ras. &m iesit cu "rama, pe drum am mai intalnit pe cineva si mi-am dat seama ca-s vara, ca-s rupt, ca de-abia ma misc, ecare privire mi se parea ingroitor de grea, ma simteam robot, in ne, am mai stat la o cafea. &la cu care ne-am intalnit atunci incepuse sa vorbeasca ceva despre crime de raboi din 0ransnistria, despre ce trebuie de facut7 … ce nu trebuie7 … ce au gresit politicienii7 … stii, toata lumea vorbea atunci ca sa nu taca chestii din astea, eu nu mai puteam reista la asa ceva, mi se parea extrem de banal, desi tipul punea su2et in ceea ce spunea si, in ne, am ibucnit in ras in asa hal ca nu ma mai puteam opri, radeam tot timpul, cu lacrimi, tipul incerca sa mai spuna ceva, eu iarasi hohoteam, in sfarsit si-a cerut scue si a plecat. "rama se gruise, desi nu fumase, dar palarioara, cerul rosul cu stele albe tras pana deasupra capului, cerul se umpluse cu fum de hasis, asa ca si ea respirase o doa buna de fum. M-am ridicat de la masa extrem de greu, clatinandu-ma. Credeam ca n-am sa reusesc. Mi se parea ca trupul meu e facut din miliarde de bucatele, pentru o mica miscare trebuia un efort maxim. &m urcat in troleu, am coborat la Daudeamus, am mers acasa, in timp ce "rama se ducea mai departe. &m intrat in bucatarie si am stat la acea fantastica fereastra pana pe la 1#, adica nu mai putin de vreo opt ore, privind gradina, copacii, tufele de meura, capsunile, gutuii, merele. Simteam ca partea de sus a craniului s-a deschis, s-a golit, si din mine ramasese doar acea privire care cu venirea serii s-a intunecat, apoi cu venirea noptii s-a innegrit cu totul. Cerul era negru, nu rosu, iar pe el nici o stea. M-a treit din acea stare S9i, care se ingriorase din caua modului cum aratam eu. -am convins ca-s doar foarte obosit. Mai scrie-mi, ipi, poate mai trec si eu prin Chau candva, poate anul asta. Salutari noii tale sotii, daca cumva te-ai mai casatorit inca o data intre timp, felicitari si salutari pentru noua ta sotie. /u fuma chestii de cacat, mai bine ceva mai bun. Si vodca e de cacat, da* daca-ti place, treaba ta, doar ca te porceste, stii tu, vorbesc in general, nu iti tin lectii, toti alcoolicii sunt porcine. oate ne intalnim in Cuba, ce ici4 Mai stam de vorba cu nea Maradona, poate scriem si noi romane si sonete. oate intram si noi sub cerul rosu cu stele albe stralucitoare. oate tragem de acolo un fum pentru 8omania si 8epublica Moldova. ana atunci, vise fericite alaturi de noile tale sotii, noii tai copii. 0e salut.
H. Sobo pleaca-n est Sobo isi pregateste bagaele. "e fapt isi scoate tot ce nu-i trebuie din geanta pe care i-a pregatit-o sotia. si lasa doar ceva mancare, tigari, casete, un tricou si o revista. Data. Se asaa pe pat, scoate o tigara, o aprinde si inspira profund. nspiratia - gandeste Sobo, a venit matusica inspiratie la muiciocul ei batran. Expira. "a, e ceva. Mai inspira. nchide ochii si se lasa pe spate. si simte creierul gadilat. idos, gandeste Sobo. & ramas singur in aceasta camera si peste putin timp trebuie sa plece si el. iecare dimineata se incepe cu inspiratia ice el cu glas tare, se ridica, ia chitara si incepe sa se cante incet cu ochii inchisi. si strange chitara la piept si mai inspira o data. oate prea mult pentru inceputul calatoriei, gandeste, dar se linisteste, lasa, o sa e ca in alta galactica. 0rebuie de tinut tot timpul legatura cu cosmosul, altfel ne pierdem in spatiu. Sobo isi mangaie chitara, o asaa cu drag pe pat. a. /e vedem peste cateva ile, poate o saptamana. &i gria de tine, nimeni sa nu mi te fure. si trece degetele peste cori, care umaie usor. &sa. a. Sobo isi ia geanta, iese, incuie. &fara e un soare nebun. Sobo isi ridica palmele la ochi. si simte pachetul destul de voluminos in buunar. Maine va si mai soare, gandeste. 0oti 0oti asteapta langa langa autobu, autobu, Sobo Sobo se tine de burta burta de atata atata ras. atani, atani, ice, sa nu nu spuneti atatea glume la vama ca am belit-o, ne ia mentura pe toti, si rade si mai tare. n sfarsit autobuul porneste. 3chii rosii ai lui Sobo privesc pe geam. i place. nchide ochii+ mama, eu am plecat in cosmos, ma intorc maine. Soarele ii trece prin pleoape, ochii lui vad niste imagini pe care ar da orice ca sa le poata inregistra. 'n rosu intens, un galben ce apare si dispare, verdele ce alearga. Se lasa purtat de culori. ntr-o i poate am sa reusesc, da* nu conteaa, acum nimic nu mai conteaa. Se simte alergand printre aceste culori care sunt vii, dar care nu se misca, are senatia ca el se plimba printre ele si nu ele se plimba pe ochii lui. Emana o muica pe care niciodata nu ai putea-o inregistra pe hartie, niciodata nu o vei putea canta de doua ori, Sobo simte asta, nu mai gandeste, ar prea stresant si obositor sa gandesti cand simti dintr-odata atatea. Soarele se face mai palid, dar nu mai conteaa. Culorile se transforma si ele. &cum sunt calme, lente. Muica e si ea mai domoala. Sobo se viseaa plimbandu-se cu bicicleta pe straile Chisului. Cu o vitea maxima. &unge o masina, o depaseste, o motocicleta, un camion7 … ha, ha, ha, face Sobo simtind ca incepe sa se ridice usor de la pamant. ?bor, bor, tipa el, pana aunge in nori, simte racoarea lor, frumusetea culorii lor vii, dar boara mai departe, boara, ochii incep sa-l doara de atata lumina si Sobo trece prin soare ca printr-o oglinda si se treeste+ regatiti-va actele si bagaele pentru control. E noapte. Cineva a aprins lumina in autobu. e Sobo il ustura ochii. si scoate buletinul si desface geanta. 'n vames trece si le controleaa buletinele. riveste pe So, apoi poa. So ii ambeste. Ce-s astea, intreaba al doilea vames simtind ceva la fundul gentii lui Sobo, bombe, ii raspunde el, a, am creut ca-s pachete de tigari, da* nu mai glumi cu mine, il avertieaa vamesul si trece la urmatorul. idaraul, gandeste So. *te-n chida ma-ti, gavniu9ule - mai gandeste. Se amua singur de gandurile sale si se simte pe deplin multumit. &utobuul porneste cu lumina aprinsa inauntru caci imediat e
vama republicii surori. Coborati toti din autobu cu actele si bagaele pregatite. Cate unul trece prin fata vamesilor care ii controleaa. &unge si Sobo. 5amesul se uita banuitor la el apoi la buletin, ce ai in geanta4 Chiloti si ciorapi murdari si cateva iare porno, ii raspunde So si ii ambeste. n buunare4 0igari, capici, pistol. 5amesul ii intoarce buunarele din care cad un pachet de tigari, bilete de troleu compostate, o batista, un pix, o poa, un bisturiu si o pungulita in care-i un pachet cu ceva invelit in iar. Esti medic deci4 "a, in timpul liber. Ce ai in punga4 Ceai. &ha, ceai, i-a sa vada si tata ce fel de ceai bea ul= "e ment, su9a - reuseste sa gandeasca So inainte de a-si simti mainile intoarse la spate, si un bulan pe ceafa.
rof ne-a treit chiar de dimineata. &dica pe la 1:.
K. "oar 3aia mi-a is 3aia mi-a is ca stvan si on o sa ma toarne. Mi-a is ea ca sunt turnatori, ca numai asa se fac ca sunt baieti de treaba, fumeaa, beau, se distreaa cu noi, da* de fapt sunt niste turnatori ordinari, ca imediat ce vom face un pas gresit vom pierduti. /u se poate, ii spuneam eu 3ii si imi mai faceam o tigara. 5rei un fum4
mei. rieteni o pula, imi raspunde suparata 3aia. &i sa vei, daca ai sa ramai asa prost. "u-te dupa iarba, nimeni nu o sa poata sa te mai scoata din rahat. !ine. umei4 &m sa u mai atent. "aca se intampla cu mine ceva, suna-l pe /ash si spune-i ca m-am casatorit, iar stvan cu on vor vornicei. !ine4 este cateva ile am fost cu stvan si on dupa iarba. 0otul a fost bine, dar la intoarcere on mi-a is sa tin iarba la mine un timp. &m luat-o, m-am dus in caminul J5, era vineri, deci pana luni nici vorba de curatenie, asa ca am aruncato la marginea grameii de gunoi de langa baie. /ici dracu* nu s-ar bagat acolo. &m mers in camera si am curatit tot ce ar avea vreo legatura cu drogurile+ pipe, bulibuleatore, ramasite de trav9a, chistoace ramase dupa fumat etc. "upa care o curatenie obisnuita. &m mers la 3aia si ea, desi ingriorata, a fost foarte bucuroasa sa ma vada. nca nimic, totul e in regula4 "a, scumpa 3aie, *n-regula.
5eneam de la scoala, stateam atunci in caminele de transporturi din cartierul Dheorghieni. Eram plictisit, saturat de locul acesta scarbos, plin cu moace imbecile (intr-o dimineata &llbe mi-a is cand treceam pe langa liceul ala de transporturi cu curtea plina de liceeni+ uite, cata lume si toti sunt cretini). n fata veneau doi tipi obisnuiti, in sensul ca obisnuiti pentru acele locuri, 2uturand din maini si cu sepci. 'nu* era in blugi maro si camasa 9a9i de militar, cu sapca rosie, iar celalalt se misca lent, radea cu glas de rusoi. M-au strigat. M-am mirat, i-am privit mai atent in timp ce se apropiau de mine. arca imi era ceva cunoscut in gura lui ala cu camasa 9a9i. Ce faci, bai @o, fugi de mine4 !aston4 /e-am cuprins, nu ne mai vausem de vreo umatate de de an. Ce faci, ba4 ba4 "oar acum incepe sesiunea= sesiunea= Mi-am bagat picioare picioarele. le. M-am saturat. &m mers pana la mine, am baut o cafea si dupa aia desigur in ub. Celalalt era 0olstoi, un baiat simpatic, ingerul paitor al lui !aston in ultima vreme, cum aveam sa inteleg mai tariu. Mesele nu sunt de sticla4, m-a intrebat el. /u, de ce4 !aston in ultima vreme strica cu capul tot ce e pe masa cand se imbata. /u, nu is de sticla. "e lemn. atru halbe, a is &llbe, nu, opt, a comandat 0olstoi. 3 sa se rasu2e, comandam mai tariu. /u se rasu2a. Cand a fost adusa piva, cei doi le-au sorbit pana la fund dintr-o data. &m urmat si noi exemplul lor. este vreo ora umate eram eram crita. !aston incepuse sa bata bata cu capul capul de masa si sa planga, iar iar 0olstoi 0olstoi statea infumurat. infumurat. Cere-ti Cere-ti scue, ba 0olstoi, 0olstoi, ii icea !aston. Esti un psih, ba !aston, nu-mi cer scue. !aston mai da un cap in masa. Si asta a mai fost un motiv de baut. &poi s-au impacat - inca un motiv. &sa ca am mers pe la trei spre camin, atunci cand se inchidea ub-ul. e drum dansuri, tipete, era sa se ia niste gabori de noi ca nu le-a placut ca loveam cu picioarele un cos de gunoi. Chiar langa strada &rtelor si !eethoven. "ar am sters-o repede. & doua i aceeasi poveste. & treia a2asem ca niste pidiuci se vaibesc tot timpul de niste patani de-ai nostri, asa ca !aston si-a luat un instrument si am mers la aia. Erau numai cativa, doar unul din aia pe care ii cautam. &u fost repede linistiti, desi la inceput erau dispusi sa onglee cu limbaul ala al lor de cacat. &u spus poeii baietii, le-am facut niste poe, tare misto a fost. 3 poa era cu aia mimand o echipa de fotbal. !aston a cantat, apoi i-a pus ca cante si pe aia in cor. Chiar lea oferit si bere. &poi a inceput interogatoriul. "upa cateva palme !aston i-a aratat inculpatului aparatul de tortura, daca nu va raspunde si nu va baiat cuminte+ un fel de ciocanas (asta-i de dat in cap) care avea incluse un fel de cutit brut (asta-i pentru masele) si unul mai subtire (asta-i pentru ochi). /u-l stiusem in ipostaa asta pe !aston, asa ca am ramas cu gura cascata. /u a fost nevoie sa mai rugam o data inculpatul, isi facuse efect instrumentul si privirea calma, anormal de calma si sadica a lui !aston. /e-am inteles perfect. & doua i urma sa mai facem o viita, sa ne aduca cate o bere. "ar a doua i nu mai era nimeni, apoi am gasit pe cineva, faceam ancheta cand a aparut o echipa care nu incapea in camera. a inceput am dat si noi in stanga si-n dreapta, dar pana la urma ne-au imobiliat ca nu ne mai puteam nici macar misca, atatia erau. 3chi um2ati, bue sparte etc. /asol. 3 echipa din
este inca vreo cateva luni !aston iarasi m-a viitat. "e data aceasta era si mai rau. /u-l mai vausem niciodata inainte asa de decaut moral. /u stia ce sa faca cu el. 5enise cu /i9, care semana cu un 9iller, cred ca si era. & stat cateva ile si am mai baut, vorbea tot timpul asa ca si cineva care isi iese din minti. -am mai intalnit o data, arata foarte bine, am creut ca i-a trecut, dar mai tariu am auit ca s-a calugarit. -am vaut si asa, adica in haine de alea, negre, de calugar, ii sta bine. S-a mai linistit. E acelasi. !aston e numai unul. "esi i se schimba numele. E absolut acelasi, doar ca si-a gasit linistea pe care toti o cauta, dar pe care de obicei o gasim la capat de drum, asta poate e lasitate, poate nu, e greu sa te gandesti la asa ceva, mai ales cand ti-a fost sau iti este prieten. Cred ca initial a vrut sa se sinucida, o sinucidere lenta in manastire. &poi in singuratatea si nebunia lui l-a gasit pe "umneeu. Cine vorbeste acum cu el ca si cu un calugar din lme primeste raspunsuri corespunatoare. "ar e acelasi. !ateti si vi se va deschide - !aston a batut cu capul in masa pana i s-a deschis. 1:. Sa moara "ana Sa moara "ana - vorba preferata a lui !obdBlNn. Sa moara "ana, daca ai nu ma fac muci, sa moara "ana, daca ai nu ma fut, etc.etc.
ntr-o seara in camera de la camin am organiat, de fapt nu am organiat, asa a fost sa e, fumasem cateva tigari de hasis, am vrut sa mai continuam si am mai luat niste vodca si bere. Chef. /umai ca eu nu mai tin minte cum imi pierdusem cheful. 5orbeam cu !obdBlNn, ii spuneam ca toti sunt ratati, indiferent ce au facut, ce vor face si ce au vrut sa faca. iindca tot timpul pierdem, pierdem prieteni, iubite, din greutate, din minte, pierdem viata, moartea, timpul, asa ca chiar daca am castigat ceva ce ne-am dorit foarte mult, ni se rupe, indca pierderile lasa locuri goale, care mai tariu nu se vor mai acoperi niciodata, niciodata , D, ma intelegi4 Suntem niste locuri goale, suntem o gaura din tricolor, o gaura adanca in piept, nu avem macar curaul sa ne sinucidem, suntem nimicuri, toti, ceea ce facem nu este niciodata de auns, de ce nu terminam odata, de ce nu ne sinucidem4 "e ce continuam sa mergem dintr-un cacat in altul nerecunoscand miile, miliardele noastre de esecuri, de ce bagam in fata lucrusoarele, mici lucrusoare care nici macar nu se pot tine in golurile noastre, suntem toti niste ratati, niste cacaturi, !obdBlNne, nu stiu cum putem asa, dar altceva nu putem , asa ca intr-un fel nu avem dreptul sa ne batem oc de sinucigasi, ei s-au golit dintr-o data, nu au asteptat sa li se mareasca gaura din piept pana sa le ia locul, pana cad ca niste caramii, asta suntem toti, !obdBlNne, niste caramii de cacat, cadem toate la rand, nu facem nimic, doar iluii, stii ca nu sunt romantic, da* tot ce facem e cacat, mai bine e sa nu faci nimic, dar absolut nimic, ce vei pierde4 Ceea ce n-ai avut niciodata, ceea ce n-o sa ai, hai i lucruri, !obdBlNne, pe care merita sa le faci, nu cred ca imi vei ice politician, nu, profesor4 Sa te transformi in ceea de ce radeai odata tu, sa moara de ras elevii, studentii, de ramasitele tale mintale, dar sa taca in preenta ta ca nu cumva sa-i pici, sa te salute, dar in sinea lor sa te dispretuiasca, sa ica in sinea lor dupa ce te-au salutat cretin batran, sau cacat de caine, sau clasicul *da ma-ti, asta4 n ne, poti deveni un profesor bun, nu neg asta, dar niciodata nu stim ce se intampla in su2etele acestor oameni, care de obicei sunt negliati total in universitati, cuvantul lor este :, indca toti pierd, absolut toti pierd, chiar acum cand iti vorbesc si tu si eu pierdem ceva, crede-ma, !obdBlNne, m-am aibit, nu mai vreau sa pierd nimic, asa ca nu mai vreau in viata mea sa fac ceva, de aia mie simpatic Maradona, si-a bagat pula in tot si a venit in Cuba si se drogheaa, ce conteaa ca a fost cel mai mare fotbalist, intelegi, ce folos daca nu vrea, n-are el chef sa dea interviuri, vrea liniste ca ecare, dar nimeni nu intelege acest lucru, toti il fut ca nu vrea sa dea interviuri ca7 … pula mea7… si dus a fost Maradona in insula /irvanei, Cuba, cine n-are frica de idel Castro sa mearga si sa-i ceara un interviu, sau Salinger, sau 7 … sunt mii de exemple, !obdBlNne, doar singur stii, ceea ce facem noi e nimic, de aia ma duc eu regulat in nirvana, de aia ma droghe ca porcu* , de aia mi se rupe, nu invinuiesc pe nimeni de nimic, chiar daca sunt toti un cacat, un mare cacat, !obdBlNne, nu merita de facut nimic, nu merita sa i nimic, poate sa te sinucii, dar si asta e un rahat, desi poate e mai bine decat sa traiesti ca pula, sa imbatranesti, sa-ti puna capacul, sa te arunce intr-o groapa si sa te manance viermii, !obdBlNne, poate e mai bine sa te sinucii, poate da. Eram intr-un soi de transa in care intru de altfel destul de des, dar il hipnotiasem pe !obdBlNn, care de data aceasta era serios, il gruisem, ma gruuisem si eu,
!obdBlNn nu mai facea glume, era serios. &m mai baut ceva si am iesit din camera, nu mai puteam suporta atmosfera, am luat-o aiurea pe ieisa, apoi prin arcul Central, pe langa lac, apoi spre Somes, am auns pe pod, am stat asa fara nici un gand, eram gol, absolut gol, fara nici un gand, priveam doar apa extraordinara care imi parea vie, bestiala, vroiam sa ma arunc in rau, simteam nevoia aceasta, un fel de eliberare, desi nu gandeam, mai mult simteam frumusetea apei si dorinta de a ma uita in ea. Eram aplecat deasupra raului, cuprins de muica lui, cand !obdBlNn a pus mana pe umarul meu, m-am intors, mi-a ambit, ce faci4 ata vroiam sa ma arunc. 0u4 Eu ma plimbam.
0e 0e poti droga droga cu absolut absolut orice. rietenul rietenul meu meu 6erouac 6erouac se drogheaa drogheaa cu sandAichuri, cu placinte, pateuri, hot-doguri, hamburgeri etc. 0oti il considera un nebun, sau cel putin dus de pe x. Ce face 6erouac ca toti sa-l priveasca cu suspiciune4 Mie mi-e mila de 6erouac. Este atat de timid, saracul. Si foarte singur. Seamana cu un gandac de bucatarie salvat prin minune dupa ce semenii lui au fost spraBati. "e-aia incearca sa manance tot, toate placintele si sandAichurile. E o chestie de timp. SpraBul pana la urma il va prinde si pe el, va manca si el din acele seminte otravite, de-aia e foarte singur si trist. Este atat de bun 6erouac si atat de deplasat. Mi se pare ciudat ca cineva sa e suparat pe el. Si totusi sunt atatia suparati pe el, ca nu le-a intors cartile, datoriile, atatea altele. "ar 6erouac, cred, nu face lucrurile astea intentionat, pur si simplu e foarte singur, ii trebuie un sandAich si nimic altceva. oate o bere. "ar se lasa de atatea ori de baut. Caci prietenia, galagia de la betie e falsa, totul e extrem de fals in capul lui 6erouac, de-aia vrea sa scape. "ar falsitatea il cauta, il loveste, se vede pe el fals si vrea sa se sinucida, nu mai stie unde sa fuga, peste tot a fost, nicaieri nu a scapat de sine, peste tot a dat de obsesiile sale, peste tot gandaci, sobolani,
2uturi, 2ori galbene. 5orbesti despre el ca si cum i-ai cunoaste toate gandurile si simturile. 'n drogat, am in vedere unul care stie sa se droghee, simte durerea, bucuria, simte atmosfera care macina. Cu 6erouac te gruesti daca nu-l prini in ocul tau, sa stii ca poate foarte vesel si asta e cel mai amuant, cel mai haios si mai sincer ras. Mi-a placut intotdeauna de el, desi uneori 2uturii lui ma intristau. Si 6erouac nu se drogheaa4 !a da. Cu sandAichuri. Cum asa4 ai, nu l-ai vaut cum mananca un sandAich, ici ca a uitat tot, de existenta lui, de lume. El e sandAich atunci. 0raieste gustul, timpul in care mananca. &ceasta uitare mi se pare un drog. "aca l-ai droga pa bune pe 6erouac, cred ca n-ar avea nimic. oate ti-ar cere un sandAich. 'nde e el acum4 /u icea ca mai trece pe aici4 !a da, dar e bine daca el ar sti unde e. El urmareste doar ocul gandacilor lui din piept, la altceva nu e atent, nu ca nu ar vrea, dar nu poate, uneori am impresia ca daca i-as rupe un deget (sunt des tentat) i-ar curge toti gandacii, 2uturii si sobolanii afara. "ar ce-ar ramane atunci din el4 l stiu dintotdeauna cu ganganiile astea. Ce-ar ramane4 'n sandAich. 1. A!ain in sk"
tarani, case, castele, guri ciudate. incepusem sa descoperim in poe alte poe, ecare cu versiunea sa, de iceai ca acele poe sunt o imensa papusa ruseasca in care incap o gramada de papusi. ane !abanu era tacut, asculta muica si privea peretii. !obdBlOn icea ca nu are nimic si incerca sa-l grueasca pe ane. asa-ma in pace, ba, asa imi place mie cand fume, nu am halucinatii, nu rad prea mult, dar mi-e bine, foarte bine, e un fel de moleseala foarte placuta, prind gustul starii. &m pus brusc mana pe piciorul lui !obdBlOn si el a sarit ca ars, nu te-a luat4 - de ce sari atunci4 0oti radeam, chiar si !obdBlOn, care continua sa se ure ca nu are nimic si sa priveasca banuitor la toti care treceau pe langa noi. !uru isi puse casca si asculta o caseta de-a lui. area dus departe, fara nici o dorinta de intoarcere. "in cand in cand ridica capul si ne ambea. l mai speriam din cand in cand pe !obdBlOn, spre haul tuturor. Eu ma gandeam la dragostea mea, la literatura, de fapt in capul meu atunci era literatura, la muica foarte faina din pub. /u vroiam sa plec nicaieri, nu vroiam sa ma intorc nicaieri. &celasi lucru probabil simteau si baietii, ecare cufundat in linistea, in visele lui. Simteam cum o rana mare incurabila s-a cicatriat, a trecut, a amortit, dar mai simteam acum cicatricea si stiam ca nu poate dura mult, ca imediat pielea va plesni, va aparea iarasi sange, durere. &tat. Eram ecare in gaoacea lui. 'n inceput. Mai tariu aveam sa ne largim gaoacele, sa incapem toti, dar deocamdata asa a fost. /u ne cunosteam sucient de bine pentru a lasa halucinatiile sa circule libere. Chelneritele treceau pe langa noi ca prin lmele lui 0arantino. letosi, concerte, fum de tigara fac din acest ub un refugiu ideal, un loc unde te doare in cot de toate si de toti, un paradis al ingerilor cauti, ce tot spun4 'n loc ideal pentru narcomani. &sta am vrut sa spun. /u pot suporta alcoolicii, dar aici, desi sunt multi beti, e bine. 0e simti ca acasa, drogat in ultimul hal, la televior. incepe atru camere. Mai tragi un fum, te simti 3.6., mori de ras, desi, sinceri sa m, nu-ti vei aminti maine nimic, absolut nimic. "ar asa e mai bine . l vei mai privi o data, apoi inca o data, incaP incaP incaP Memoria e un starv, o vaca nebuna in agonie ce te scutura, te loveste de pereti. Mori, vaca= Sa facem acelasi lucru de o mie, un miliard de ori, daca ne place. Mai trag un fum si o iau de la capat. 'n tunel intunecos, eu circul cu masina prin el. "in tunel vad doar peretii luminati de aproape de farurile masinii mele. 5itea, bucurie, culoare. Ce-mi trebuie altceva4 "oar masina sa nu se opreasca niciodata. Sa intru si iar sa intru in acest tunel intunecat al mintii mele cu masina si sa fac lumina. n a cata i a fost lumina4 /u conteaa. !obdBlOn, !uru, ane !abanu si eu la aceeasi masa. Se apropie 0ed si ne intreaba+ ce doriti, domnilor4 oftim4 Ce doriti, domnilor4
oftim4 Ce doriti, domnilor4 oftim4 Ce doriti, domnilor4 oftim4 Ce doriti, domnilor4 oftim4 Ce doriti, domnilor4 oftim4 Ce doriti, domnilor4 1#. Du$%e dracului&
Ca m-am saturat de tine, esti intr-adevar un cretin, mama dracului de drogat imputit, un porc, un nesimtit, un badaran, o conserva careia i-a trecut termenul, un blea, un vagabond, un shit, un fuc9ing shit, ce faci tu de fapt, ce faci, ba, iti bati oc, te amui, lucrei, i4 uc9 Bou= Esti trist, esti gruit, ce-i cu tine de fapt4 Mai fumeaa o tigara de travca, mai ia un pumn de pastile si tai-o= Sa-ti e bine, sa-ti e haios= 0aie-ti 0aie-ti capacul capacul craniului craniului si fa-ti scrumiera, scrumiera, bate-ti cuie in picioare, picioare, scoate-ti scoate-ti ochii ochii si viseaa mai colorat, fa din degetele tale chiftele si din cat pateu, creierul da-l la porci ca nu e bun de nimic, e toxic, ba, pula, ma aui, in pida ma-tii, cu tine vorbesc, ma aui4 Cacat ce esti tu, curva ordinara= !aga-ti limba in pria, fa din matele tale imputite spanuratoare, carnea ta da-o la fotbal, sa e ucisa pana va ramane doar gunoi, praf de cacat, iar scalpul Q cos de mierie. ar gandurile tale idioate, sentimentele tale pe care singur nu dai un parai, ce sa faci cu ele, ba, pula4 ?i tu, ba. Ce sa faci4 5ei cumva pe cineva care sa aiba nevoie de ele4 /u esti bun nici macar de mueu, esti total expirat, esti mai putin decat un avort, mai putin decat sperma imprastiata pe podea. Ce sentimente ai tu, i, ti-e cumva foame puisor, ti-a caca4 Sau ganduri4 0e treesti, bei cafeaua, fumei tigara si ce gandesti, cacatule4 Dandesti cleiul imputit din gura, de-aia bei cafea, ca sa nu-ti simti gustul tau personal de imputitura. &poi ce mai gandesti4 Sa tragi un oint ca e greu asa, nu4 Si apoi, a, da, apoi pa ganduri, ca incepe arta, nu4 &rta de cacat, ba, drogatule, lada de gunoi ce esti, du-te dracului= &cum lasa-ma pe mine sa vorbesc, uita-te la mine si asculta, fantoma pidii ma-tii.
0i se opreste, opreste, ba, odata odata moara moara sau iti fut o bara bara in cap si te arunc pe fereastra fereastra,, asculta aici alcoolic cretin, vrei sa dai lectii acum, vrei sa ma educi4 Educ-o pe mata, ba, sa faca avort cand te simte, de fapt, da, e prea tariu, te-a cacat, e tariu, e prea tariu, trage apa la buda. Ce alegi+ 1) te impusc in cap, #) mori singur, %) te sinucii, te aut eu, daca vrei, iti spun cateva metode sigure. Cam atat am avut de spus, de fapt, de raspuns, daca te bagi in seama, i repede, n-am timp de pierdut cu pensionarii, treR sa-mi iau doa, daR pe tine asta nu te intereseaa, deci i 1), #) sau %), hai repede, sa terminam odata daca tot insisti, castrat fraier, hai sa-ti arat eu arta= 1'. omania
Soare, nisip, coca-cola, plictiseala dulceaga, asta era imaginea mea despre 8omania cand in sfarsit visul meu se implinea+ 8omania= lecam prin transfer la facultate in 8omania= &h, ce imagini de vis aveam atunci despre 8omania= 0ara a visurilor mele. usesem numai o data in Eforie, la mare, cand terminam 11 clase, si imaginea 8omaniei se infrumuseta din ce in ce mai tare+ literatura, libertate, fericire, nu mint, asa vedeam eu 8omania atunci. Mai auisem si de tigani care iti intorc buunarele daca nu in tren, atunci sigur pe peron, de procentul destul de mare al celor infectati de sida, despre atatea altele care mi se pareau total aberante. ata-ma in trenul ce ma ducea impreuna cu cea mai mare parte a studentilor basarabeni din acel an care veneau in 8omania. Cateva ore lungi in 'ngheni, apoi iasi, iata-ma facand cunostinta cu simpaticul meu prieten Cipi, care a terminat aici liceul. a Clu4 Ce bine, si eu= 0rebuia sa asteptam vreo sapte-ece ore, tocmai scapasem trenul.
se face rau la stomac, iesim, mergem in compartimentul nostru unde viitorii colegi de la Clu dorm, dar pe noi nu prea ne intereseaa, ii treim, ne fac loc si noua si adormim. &ici e Cluul4 Coboram repede, neavand habar ca trenul sta mai mult aici. /u ne asteapta nimeni, spre deosebire de colegii care au ramas in iasi. incepe panica, spre amuamentul lui Cipi si al meu. &learga speriati, iau taxiuri, unii mergand la facultate (e sambata), altii la camine. Mergem si noi la camine, nu ne asteapta nimeni aici, in sfarsit o administratoare mai inimoasa ne da cateva camere pana luni. Eu cu Cipi mergem sa cautam facultatile noastre. 'n oras vechi, impresie de lm sa vei prima oara Cluul. Mai ales daca vii din 8M. "in orasul viu, energicul si raul Chisinau, fata de dulcele mosnegel romano-maghiar. "a, creusem ca va trebui sa invat maghiara pentru a ma descurca in acest oras cu toate bancile vopsite in tricolor. a gara, aueam numai vorba maghiara, probabil din caua ca pleca un tren spre !udapesta, dar nu m-am gandit la asta. 3 fata plangea nestiind ce sa faca, am dus-o la camin. Cipi isi vause numele pe lista de caare. &m gasit niste studenti basarabeni in caminul facultatii de drept. &u is ca putem sta pana ne descurcam cu toate actele, cu caarea. Erau simpatici, 9aratisti sau asa ceva, dar ne-au aratat o perspectiva a Cluului la care nu ne asteptasem. Ce cautati, bai baieti, in orasul asta4 a litere, drept, sunteti nebuni= 3 sa va strice ilele proi astia, stiti cat iubesc basarabenii4 -ar pica pe toti. Mai ales la drept si la litere. Eu sa u in locul vostru m-as transfera acum in alt oras, numai nu aici. rimele ile in Clu. "upa vreo saptamana reusisem sa ma cae. Sa ma gae. Singur, deocamdata, intr-o camera. a liceul de transporturi. Miros de cacat, presimtiri de cacat. Era doar inceputul drumului. 3 poveste urmuiana. ovestea silei si a renuntarii. ovestea atroerii simturilor, a deceptiilor. 3 poveste despre degradare si presimtirea mortii la numai un pas. & insucientei aerului in facultatea de litere, a naduselii din unele sali de curs. & te simti o vita proasta in fata geniului de profesor. Cultivarea sentimentului de inferioritate+ 1) student in fata gavniucilor de profesori #) baiete, nu esti cumva basarabean4 &m observat, am observat. Mai cere carti de la colegi, mai invata limba romana etc., etc. uc9 Bou ic privind in urma, fuc9 Bou= 0uturor profesorilor care nu fac (fuc9 Bou=) diferenta intre paranoia (suntem desigur cea mai buna facultate de litere din tara, aia de la !ucuresti e clar sub nivelul nostru) si prostie. "aR cate glume proaste am auit= Stiti cum fac profesorii cate un cacat de gluma si toti rad in sila, sa nu se supere profesorul. M-au bagat cretinii in anul pregatitor, toti cei veniti la litere trebuia sa faca anul pregatitor. /u conteaa daca ai mai facut vreun an de facultate in 8M, trebe sa invatati limba romana, no, sa va acomodati. &comodarea pulii= &m invatat sa
beau bere in ub si sa-mi caut si eu ceva de facut, ca la facultate sa-l citesc a opta oara pe Sadoveanu, sa geograa, istoria, cata istorie, domnilor, sa invat ca sa ma lasati odata in pace4 !orasc= &sta a fost inceputul fericit. &sta este inceputul spulberarii visului cu 8omania, o baba ramolita care cica vrea sa se dea la Europa si la /&03. 8omania din visele mele= /u am asteptat sa ma primeasca cu bratele deschise, dar nici nu imi inchipuiam ca ceva, cineva vrea atat de mult sa e violata, fututa, nu ma asteptam, au. &sa am inceput sa nu mai iau notite, sa nu mai scriu in caietelul meu, ci direct pe pereti, iduri, lifturi. &m obosit sa tot vise si m-am dus la cinematograf. Sa privesc ight club, sau poate un lm de 0arantino, intelegi4 1. *o+d"l,n
Servus, !obdBlOne= 'ite ca mi-am amintit de tine. "e fapt nici nu te uitasem. 0i-am mai scris o data, am fost cam epuiat in ultima vreme, de-aia numai atat. /ici macar nu stiu daca tu mi-ai scris sau nu. &veai adresa la care mi-am uitat parola. S-ar putea sa-mi scris pe ea. "ar s-ar putea sa nu-mi scris. Cine stie ce e in capul tau, draga !obdBlOn4 'nde esti tu acum, prin Sicilia4 &i reusit pana la urma sa-ti bagi picioarele in 8omania asta. "e unde esti tu probabil te doare in cot de ce se intampla aici. Mai bei o vodca, mai fumei si asa trece doruR. Sau "oru, sau "an. Cum vrei tu. Cum e apa acolo in mare4 inca nu te-ai saturat de apa4 Stiu ca tare iti mai placea= &pa cu gustul patriei si al sentimentelor legate de ea. !obdBlOne, imi aminteam ilele astea de tine. Ca nimeni nu poate inlocui ambetul tau cretin. mi aminteam de ilele frumoase si nu numai. "ar si ilele urate deveneau pana la urma frumoase, nu4 Cu o vodca, o bere, niste carto praiti, la tine. Sau o iarba. "esi imi iceai din cand in cand sa las ritmul ala ca o sa innebunesc. Ce mai conteaa, innebunesti sau nu4 iti schimbi doar punctul de vedere, devii brusc fericit. &sa ca-n lme. &i tot vrut sa vei Chisinaul, dar n-am mai reusit. oate ca la anul. Sau ne vedem in Sicilia4 Esti cumva mare pistolar acuma4 Sau esti pacist4 Sau te doare capul4 Sau4 &m auit ca ai o gagica misto cu cercel in nas si cu blugii vara. robabil ti-i dor totusi de 8omania= "e aia ti-ai gasit asa gagica misto= !obdBlOne, nu rau cu italienii. Ca-s neam de latini si ei. mi cam pute a muica latino toata treaba asta. Mai tragi din cand in cand cate un fum pentru 8omania4 Sa stii, nu-i frumos sa-ti uiti patria. Mai faci cate un aaaaaaa&&&&& aaaaaaa&&&&&&&&& &&&& de ala frumos cand te imbeti4 rumos mai cantai !obdBlOne= lecarea ta imi aminteste de iua aia cand am fumat la tine cu ane !abanu un oint, apoi am urcat urcat cu inca o tigara tigara in J5i, J5i, ca aveam cas acolo. acolo. Cum pe drum am am vaut cativa gabori cu un prieten de-al nostru intre ei. Chiar ne-am salutat. &poi
am intrat in camera, tu te gruisesi rau de tot, cand am vrut sa fumam te-ai speriat si mai tare si ai fugit acasa. &tunci eu cu !abanu am pus o caseta cu CBpress
'nul dintre refugiile mele preferate era la S9i si la 3edip. Sentimentul linistii, al pacii. S9i ras pe cap si 3edip pletos Q ambii foarte veseli, dar armau cu mana pe inima ca viata e un lucru de cacat, pa bune, cacat. 3edip vorbea mai tot timpul la telefon, bea bere si privea tavanul. ?icea ca nu poate sa-i inteleaga pa multi care alearga dupa bani, se screm saracii, desi nu au ce face cu banii. /u mai simti gustul lor cand ai prea multi. Cacat, iata, icea el, eu sa am de parier, paine, bere si vodca, ca altceva chiar nu-mi trebuie. 'ite si la sportivii astia, saracii, ce alearga, nu e mai bine asa ca mine, sa stau toata iua in pat, mananc paine cu parier, citesc roSport, daca sunt mahmur, beau bere si apa minerala, daca nu Q vodca. &sta viata, nu sa alerg ca un cretin sau sa sar cu curuR in nisip= S9i se scarpina in cap si spunea ca odata o sa-si bage si el pula in toate. aula, mai icea, ca sa i se adresee frumos. S9i nu stia daca e misto sa bei bere si sa mananci parier cu paine. El ar mancat mai bine o ciocolata sau, nu stiu ce, ceva dulce sau carne, cu chestia cu mancarea era total de acord, dar cu sportul nu, icea ca e misto sa alergi. Si eu eram de acord cu ei, da, viata e un cacat. oate sa tragi un fum e misto. Si sa dansei cu 3edip si S9i si dupa asta sa mananci, sa bei (eu un suc mai bine) si sa dormi. "a, cred ca asta e cel mai misto. Comunicarea este caracteristica progresului Q motiva 3edip lungile lui convorbiri telefonice. Sincer sa spun, mie nu-mi prea place sa vorbesc, sa discut, mai bine beau o bere, dar la telefon e alta treaba, nu se compara. "e pilda, poti sa rai in timp ce vorbesti cu cineva serios. Sau sa ici du-te-n pula dupa ce inchii. E super. Sau sa-l suni la cinci dimineata pe Cartarescu (daca ai reusit sa-i gasesti numarul)
si sa-l intrebi+ ba, Mircea, ba, ce e cu 3rbitorul asta al tau4 Ce tot scrii acolo, te-ai dilit, nu e serios, Mircea, nu e serios= iata, asta e progresul stiintei, asta postmodernitate= S9i+ nu, progresul stiintei e computerul, ba, internetul, vorbesti cu cine vrei, citesti ce vrei, ce intelegi tu4 0u sa te oci la acolade, sau cum ii mai ice si carti, habar nu ai, ba= iti radiei doar creierul cu celularul tau. &poi faceau niste carto praiti, sau sandAichuri cu parier si pace. "upa care S9i la computer, 3edip la celular, eu in buda sa trag un fum pentru "umneeu, ca le-a facut pe toate simple si frumoase. Si femeile, mai intrebam eu, da, cu femeile e frumos, icea 3edip, dar transpiri, nu prea ai cu cine vorbi, mai bine e totusi cu telefonul. !a cu femeile e asa cum spunea &l acino, icea S9i, e ca ciocolata, satisfactia mancarii, ai mancat si ai uitat. 3rdine, postmodernitate+ 3edip vorbeste, S9i scrie, eu fume la buda. &poi ne transformam toti trei in pasari si buram deasupra unui cacat rotitor. 1. / 0iama murdara de san!e
&tunci l-am vaut pe Sobo mai trist ca niciodata. Era dimineata, dar noi ne simteam dea foarte naspa.
12. 3ki4
Cred ca ai dreptate, toti sunt tampiti, cum ti-ai facut tu geanta si ai plecat la raboi, asa imi vine si mie acum, S9i, sa fac ceva numai sa uit de mine si de tot. Sau ca si 6erouac sa sar dintr-un tren in altul, poate, poate mi-oi gasi linistea. 'nul
vorbeste numai in versuri, altul in proa, altul se teme sa stea in casa, altul afara, altul de parinti, unuia ii plac lmele indiene, altuia telenovelele, altuia sotia celuilalt, altuia ii place ma-sa, altuia tat-su, toti sunt tampiti si nu am simtit niciodata mai bine asta ca acum. &m iesit din troleu mort, am mers la !uru, nu l-am gasit acasa. &m mers la ane !abanu Q nici el. &llbe era plecat, am mers la un lm si cand m-am intors acasa !ob isi facea programul pentru a doua i+ ora sase treirea, sase si cinci spalatul dintilor etc., etc. n ecare i !ob isi face programul pentru a doua i, dureaa cateva ore, dar nu conteaa, oricum nu il respecta, principalul e sa e facut. &poi meditatia, iarasi cateva ore cu intrebari fundamentale+ merita sa traiesti, merita sa te sinucii, merita sa te futi, daca da, atunci cum4 Si dupa asta vreo trei ore plimbarea si ce nu scrie in program+ pe drum toate placintariile si chioscurile ce au ciocolata sunt viitate. Copil ce nu a stat in camin, care crede ca totul trebuie sa e gandit, totul trebuie sa e ordonat, chiar daca nu-i prea place sa faca ordine. &r trebui ca toti sa stea macar un pic in caminul J5i, sa le stea in gat orice gand in stilul cum sami inving timiditatea sau de cate ori trebuie sa te futi pe saptamana. Cacat timiditate, cacat program, in J5i e un adevarat cartier, nu dupa blocuri unde stau fraierii si o bat in cap. ieisa e cartier, domnule, o strada de vreo suta de metri plina cu baruri si internet caf-uri. E o adevarata experienta sa treci pe acolo+ unul boraste, altul se pisa, alti douaeci se bat, basarabenii cu regbistii, apoi fac alianta si-i fut pe ceilalti, curve, de fapt tot studente 2amande, egosi si indurerati. Spuma societatii Q studentii Q viitorul tarii, treci pe aici si vei vedea cum arata. "e 3limp nu mai vorbesc Q caminul J5i, cu eul, portarul ala gras, se ice ca e puscarias, care se plimba cu un cutit de taiat porci noaptea pe coridoare. "ragoste4 a pe cineva sa te iubeasca. invit-o in J5i, daca chiar te va iubi (cam greu) vei vedea pe fata ei tristetea, denadedea, lehamitea, decaderea. iata experiente. /ici un program nu-ti va da ceea ce vei simti aici. Si decaderea, "oamne, decaderea, sa privesti cum cel mai bun prieten al tau isi pierde ambetul, apoi coboara tot mai os, pe ieisa in baruri, cum sta mai mult acolo, cum incepe sa i se rupa de toate. "aca ii vei ice sa se opreasca, vei primi un ranet batocoritor si o intrebare+ ce drept ai tu, ba, sa-mi spui mie ce sa fac4
sa-ti placa mieria de pe coridoare, din camere, din su2etul tau expirat, te deprini cu toate, devii huligan, betiv, te doare in pix de societate, mori de ras cand aui de /&03. uc9 o>= S9i, unde sa mai fugi, unde sa te refugiei, cand nici macar sinuciderea nu e treaba ta personala4 8eumat+ toti sunt idioti si tampiti. Concluia+ mai trag un fum de mariuana pentru aviatori. Cerul cade ca un lighean de plastic, gol, in cap. 15. 6ine cum0ara 0aine7
3 i obisnuita din viata mea. 0reeste-te, @o, sa facem deinfectarea. "in robinete curge apa galbena urat mirositoare. /ici chiar erberea ei nu ar face-o mai buna. "aca faci ceai, gustul ceaiului va in al doilea plan, in primul Q gustul de apa statuta imputita cu mortaciuni. &pa minerala4 /u gasesti acum pe ieisa, se cumpara toata, dintr-odata. ana la sfarsitul anului poate vom repara ltrele de apa. &cum hai la deinfectare. &llbe scoate o vodca, toarna doua pahare. /oroc, noroc. Ce bine e sa te tratei. /oroc. 0ermina 0erminam m vodca, simtim simtim gadilarea gadilarea gatului, gatului, a plamanilor plamanilor.. Misto. Scoatem Scoatem si un bulibuleator, punem pe capacul lui ceva travca, la fund niste apa rece, ca fumul sa e mai bun si uuuuuuuuuuuuu Q inspiratia, numeri pana la sase si hoooooooo Q expiratia. !rusc totul devine vesel, lichid, mai tragem cateva fumuri intr-o veselie si apoi ne apucam de discutat un roman de aArence "urrell. /u, in stare normala nu am reusit sa delegam toate enigmele din 0unc. &sa da, asa e alta treaba, e ceva sa intri in starea celui care l-a scris. "e-aia critica e intotdeauna in urma literaturii (cu mici exceptii), niciodata nu poti simti ce a simtit, ce n-a simtit cel care l-a scris. iar scrisul e, probabil, o transa cu mai multe nivele, ceva asemanator cu efectul hasisului, cel putin asa mi se pare cand citesc. iar cititul e cea mai mare abava atunci cand esti rupt si incepi sa te intorci. oti sta o ora la o propoitie, intorcand-o in toate felurile, incercandu-i toate variantele de sens, imaginandu-ti-o in muica, desenata. e bune, e ceva bestial uneori. Cititul in stare normala asa ca sa adormi mai usor e rahat, e total altceva. Cartea nu repreinta atunci pentru tine decat niste hartie, ca un iar, pe care il rasfoiesti, ti se face somn si adormi. in schimb, atunci cand esti drogat, cartea e o poarta spre alta realitate, o alta perspectiva, e ceva inimaginabil. E un cult, nu e o bucata de carton, hartie, ci e o oglinda prin care poti trece. 0e fura, te farmeca, iti da voie sa te misti cum vrei tu. 8ahat internetul si ocurile. "ar in starea aia nu poti citi carti proaste. 0ampite, da, e ceva genial si in tampenie, dar carti proaste nu poti pur si simplu citi Q cartea risca sa e trantita de perete, risca sa e aruncata pe fereastra. Cartile care au fost scrise pentru ca autorul vroia sa o faca si el pe scriitorul se recunosc foarte usor, ii recunosti lecturile, obsesiile de cacat si atat. 5rei sa dai foc atunci la toate cartile si sa bati autorul.
"upa o discutie de cateva ore reusisem sa cadem de acord cu &llbe asupra cartii. /e simteam ambii multumiti, asa ca am pus niste muica. e ferestre burau sticle, era in sesiune, toti arunca sticle, borcane, cursuri, tot ce-ti cade in mana in J5i in timpul sesiunii. Cand intri in camin in perioada asta trebuie sa i atent, altfel risti sa te duca 'rgenta, risti ca greierasul sa se dileasca. 5enise si Scrof si
cu desene animate, cu buratul printre nori, abia auindu-l pe 0eoctist care era acum radio, pe unda lui era un interviu cu domnul Scrof, un mare businessman. 8. 9es%ere4
5rei sa ma idesti in rahatul tau de castel halucinatoriu4 0i-ai construit balauri, nori, carti, toate de fum si acum vrei sa ma inchii si pe mine acolo. /u merge, mestere, baga-ti acolo rahatul tau, baga-te pe tine. M-am saturat de culorile tale, de aberatiile tale, nu a mai ramas de fapt nimic din tine, nimic. Esti doar fum, de boratura, de resturi, te crei acum marele creator4
1. :a 0escui%
Cu capul amortit, plin de nori, esti numai bun de mers la pescuit. /u asa, in oras, ci undeva departe, de unde nu se aud masinile si gomotul civiliatiei. 'ndeva departe, cum ar la vreo doua ore de Clu spre 3radea. a Somes. 3 apa curata, doar golul tau si gomotul apei. Si nici un peste. "ar cine are nevoie de peste4
'na e sa vii la pescuit si alta e sa prini peste. !uru mai incerca, poate prinde ceva in timp ce eu cu !obdBlOn alergam pe pietre. ?iceam ca suntem in preistorie, alaturi nici un om, nici o schimbare ce dovedeste ca suntem n secolul JJ sau JJ. &m gasit un peste mort si i l-am dus lui !uru. nseamna ca e totusi ceva peste aici si a mai incercat. !obdBlOn povestea ceva despre gagici, ca una tare il mai vrea, daR pe el il doare-n paispe si tot asa ca sa nu taca, linistea sa nu ne frustree prea tare. Dlasurile ne erau duse de ape cat mai departe, ca o demonstratie ca nu suntem stapani pe vorbele noastre, ca aici suntem doar niste furnici, poate mai putin si ca nimeni si nimic nu are nevoie de civiliatia noastra. /e simteam toti foarte bine, aici, departe chiar de soarele ce incerca sa aunga printre crengi. Civiliatie Q cacat, ce inseamna fata de o ora aici, cand cu picioarele goale sau in ghete alergi pe pietrele slefuite de rau. 3 singuratate buna, vindecatoare te apara din toate partile. oti sa tipi cat de tare vrei, linistea oricum va mai puternica. oti sa urci in cel mai nalt copac sa citesti poeii de-ale lui Eminescu, sau ratii deri, degeaba, murmurul apei, mirosul de crengi si frune uscate va mai puternic. oti sa citesti pasteluri de-ale lui &lecsandri, nu faci decat sa pieri timpul. Mai bine sa sari pe pietre, sa nu gandesti nimic, iar daca gandesti ceva, gandurile sunt ca vantul, nu te opresti asupra lor, ci mergi mai departe, mai departe, sari de pe o piatra pe alta, te auta si crengile ce se lasa deasupra raului. Muica o poti lasa acasa, nu ai nevoie, aici nu exista nimic nregistrat, nimeni niciodata nu si-a scris nici macar numele cu cutitul pe vreun copac, nu a avut putere. !uru s-a plimbat si el pe pietre si cand a obosit s-a catarat pe un pietroi mare de unde se uca cu undita, desi ne declarase ca sigur nu e nici un peste, ca am venit prea tariu. !obdBlOn sarea intr-o directie, eu in alta. &veam noroc de rau, ca altfel cred ca neam ratacit. "aca as putut mi-as luat un pietroi de asta mare slefuit de apa. &r stat n casa mai bine decat orice opera de arta. "ecat un tablou cu un peisa, mai bine o fruna de acolo, o fruna reala. Si cum alergam asa brusc piciorul mi-a alunecat de pe un pietroi si am caut in apa. Era rece. !aietii m-au autat sa ies, dardaiam cu hainele ude pe mine, m-am debracat si asa gol am mers pana la cabana, peste vreo trei-patru 9ilometri. !obdBlOn a deschis o vodca si asa am alungat raceala. Eram toti foarte obositi, nu ne mai lua ameteala vodcii, dar nici nu aveam nevoie, eram rupti de oboseala, cu un sentiment dR-ala straniu de tacere beneca. Cand ne-a treit soarele, ne-am simtit asa ca si cum am noi-nouti. . 30re ;ermania sau al%undeva
6op9il ia un scaun, sare pe el si cauta pe dulap. Daseste o bancnota de o suta de dolari americani, o baga in buunar, sare os, isi ia rucsacul si iese din casa.
si schimba banii si ia un autobu spre !udapesta. oate ca reusesc, cine stie, poate ca tot ce fac acum e corect, e mai bine asa. Cine stie la ce se vor gandi ei. ana vor observa si disparitia banilor. &tunci vor pricepe. Scoala Q cacat, tata crede ca daca termin scoala va ca-n lme, timp pierdut, labareala. 0rece 0rece granita granita fara mari mari probleme, probleme, ice ice ca merge merge la un prieten, prieten, vreo vreo saptamana saptamana va sta, nu, nu stie maghiara, dar prietenul lui e originar din &rdeal, stie el romana, asa ca nici o problema. Coboara in !udapesta. /ici un cuvant pe care sa-l inteleaga. /imic. Se descurca prin semne ca sa-si cumpere niste sandAichuri si porneste aiurea pe strai, nu, e prea aproape, trebuie mai departe. 3rasul nu se mai termina, desi e seara, ce dracuR ma fac acum, gandeste. Mai merge pana gaseste un parculet. Se culca acolo pe niste frune. Se treeste dimineata cu dureri de cap si spinare. Se ridica si merge mai departe.
#. To%ul mer!e ca 0e roa%e
Cand se termina hasisul, travca, totul merge ca pe roate. Caleosa Q sau rotile - le sunt un inlocuitor bun. 8otile sunt tablete. "oamne, ce te mai poti trata, ce combinatii poti face= "e pilda, cand eram la S9i, intram in buda nervos si ieseam foarte vorbaret, vesel. Secretul era un pumn de pastile cu un gat de apa. este
vreo ece minute iti simti dea sangele pulsand, iti simti energia, vrei sa alergi, sa tipi, esti in exta. Chiar, ce mai radeam la 0rainspoting= Sunt bune medicamentele. E misto sa ai gria de tine si sa te tratei cand trebuie. Cand enumera personaul ala din lm pastilele pe care le incercase si noi ne tavaleam de ras, ca le incercasem cam pe toate, ceea ce spunea se referea parca la noi, in timp ce ceilalti priveau lmul ca pe ceva S. "e arta drogatului mai tine si viionarea lmelor. Cand intri direct pe ecran, cand nu mai deosebesti imaginile halucinatiilor proprii si imaginile de pe ecran. Cand te sperii de incepi sa tremuri sau rai ca cretinul. &tunci imagini, atunci sunet. nitial incepusem sa iau pastile cand nu mai aveam iarba. &poi le-am prins gustul. Stiu ca am fost tare entuiasmat atunci cand am luat prima doa. Saream de bucurie si iceam ca nu se compara cu iarba. /u e chiar asa, dar momentul efectului pune in umbra orice altceva. 0ramal, 0ramadol, Codeina, Efedrina, Dlutetimid, batranul "iaepam, "emetrin,P pentru bunica, da, pentru bunica, iceam la farmacie. &poi luam, inghiteam pastilele si ma duceam la bunica. n ceruri. ierdeam pur si simplu notiunea timpului. imi luam pastilele si pa= memorie, pa= timp. S-a intamplat sa ma treesc dupa vreo doua saptamani si sa-mi dau seama ca nu tin minte nimic din ce s-a intamplat, absolut nimic. Era doar un gol in creier, o pata, cel putin stiam ca nu am fost agresiv, drogurile nu sunt ca alcoolul, ele nu te provoaca sa-ti bati aproapele, din contra - vrei sa faci numai bine, in special la pastile dispare si acea banuiala, paranoia de narcoman. ucam atunci atunci carti cate vreo vreo trei trei ile, poate mai mult. 'n pumn pumn de pastile pastile combinate, niste apa, suc si tigari, tot de ce aveam nevoie. 0i se pare ca incepi sati revii, nu-i bai, mai bea, nene, o cana de apa= &pa te arunca inapoi in acea stare de ameteala, de beatitudine. Eram toti prieteni si ne doream doar binele. "oamne, ce de-a lucruri bune faci cand iei pastile= /u intamplator sunt farmacii non-stop, nu degeaba cu o mica minciuna iti poti lua din farmacie un bilet in rai. Cel mai nasol lucru, nu ic ca neplacut, cand esti rupt e mancarimea. ncepe sa te manance pielea si daca ceilalti nu-ti trag mainile, risti sa te scarpini pana la sange, pana ce unghiile ti se umplu de piele si sange inchegat. &m patit-o de cateva ori, cand imi reveneam nu era tocmai placut. "ar mai iei o doa si trece, totul trece. Ce e val ca valul trece, cum iceau aia de la Maa, nu4 n public e mai nasol cu scarpinatul, nu poti totusi sa gasesti o scua pentru ca te scarpini tot timpul. "ar timpurile astea sunt pline de atatea boli, asa ca ce e, domnule, de mirare daca am alergie, de pilda, treR sa merg la doctor sa-mi dea ceva pastile. Mi s-a intamplat sa merg odata la un examen, cursul imi placea, mai mult sau mai putin, dupa vreo patru ile de transa vesela. 0remuram tot, beam apa si ameteam din nou, beam cafea Q acelasi lucru, era ingroitor, cand am auit subiectele miam dat seama ca nu mai pot scrie, ca imi tremura mainile ca naiba si capul refua
sa gandeasca. &m mai incercat atunci sa scriu, dar degeaba, faceam doar linioare, dupa care mi-am lasat un pic capul pe banca, m-am ridicat si am iesit. Cel mai bine e in tren. Cand trebuie sa mergi undeva, sa faci un lung drum, unica salvare sunt rotile. /ici nu simti cum trece timpul. inca o tigara, un gat de apa si iarasi esti pe spate. iata ce inseamna fericirea. Si daca aici ea nu exista in mod normal, eu mi-am adus-o articial. "ar articialitatea noastra e mai normala decat toate rahaturile care se intampla in ur. "e-aia, revenirea la realitate este din ce in ce mai grea. 0e treesti ca nu vrei sa mai i cu picioarele pe pamant, nu mai vrei sa faci parte din aceasta societate de cacat. Mai tragi un fum sau iei un pumn de pastile si pa. Ceea ce se intampla in interiorul meu schimba si exteriorul. Cel putin pentru mine. &sa, ma simt ca-n lme. Stau intins in pat, nu mai sunt in stare sa privesc ceva, culorile de pe pleoape sunt prea puternice, halucinatiile m-au cotropit, si aud parca o bataie in usa. @o, ce faci4 E ane !abanu si !obdBlOn. iar dormi sau inca nu te-ai treit4 Ma cheama la o bere. /u vreau, baieti, ai nu beau alcool.
travca cu alcool, cand nu Q tablete, mai si fumam, dar nu tin minte efectul, as vrea sa-mi amintesc, nu pot, stiu ca da, de mai multe ori fumasem cand luasem si tablete, dar nu tin minte nimic. robabil a fost bine. intotdeauna toate se termina cu bine. 5iata asta imi aminteste de o barca ce pluteste pe un rau in care cativa indivii stau lesinati. &cesti indivii suntem noi. Cu totii. iar deasupra raului, deasupra campiilor si padurilor cu iarba ce vegheaa acest rau, soarele si luna ca o combinatie perfecta de tablete. Sau ca o bicicleta, doar totul merge ca pe roate, nu4 '. Dra!os%ea mea4
?ilele astea mi-am amintit de tine. "e tine cea reala. iindca oricum erai cu mine, in halucinatiile mele. Cand imi reveneam un pic si imi aminteam de tine, mi se facea rau. iindca atunci realiam ca tu, cea reala, nu esti aici langa mine. Ca ai ramas doar in visele mele. &tunci repede ma ntorceam la starea aia care mi te aducea. Erai frumoasa, foarte frumoasa. 0oate culorile se roteau in urul tau, dorind parca sa e cat mai aproape de tine. "ar ilele astea am incercat sa raman in realitatea asta, a voastra. Mi-a fost extrem de rau, nu mai intelegeam nimic, tremuram, creierul meu parca nu mai vroia sa gandeasca si sa-mi lamureasca ceva. &m simtit atunci, acum, nevoia de a te vedea. Chiar daca inchid ochii si te vad in realitatea asta a mea. Simt ca imi lipsesti mult, dar incerc sa ma adapte noilor reguli ale ocului. oate ca as deamagit daca ai acum alaturi, poate ca ti-as spune ca esti mai frumoasa in visele mele, dar asta nu conteaa acum, simt ca nnebunesc cand existenta ta e numai n mine, nu si in realitatea asta, a voastra. 0ocmai 0ocmai ascultam ascultam un album album de /autilus /autilus ompilius. ompilius. /&' /&' Q cum li se mai ice. a sfarsitul albumului era o piesa care nu aparea si pe coperta. /u stiu ce cauta in album, probabil ca e o completare a casetei. /u-i stiu nici macar denumirea.
pregateste pentru ea sange toate cuvintele ei sunt minciuni dar acestea sunt cuvintele mele de la lungile convorbiri de noapte spre dimineata doare capul lacrimile cad in ceai dar ceaiul e amar fara lacrimi daca vrei Q fa-mi alba umbra mea daca poti Q fa-mi alba umbra mea oare cine4 cine in afara de tine4 oare cine4 cine daca nu tu4 &stea sunt cuvintele. 0raducerea, de fapt. /u cred ca traducerea e foarte buna. 3ricum, cam asta e. &s vrea sa o ascultam impreuna, da, cred ca asta am vrut sati spun. Si ca mi-e dor de tine. /u stiu daca ma intelegi. Mi-e foarte greu sa vorbesc acum, mi-e greu sa respir. &erul asta are efecte ciudate. &s vrea acum sa ies afara si sa ma arunc in apada. /u conteaa daca e iarna sau nu, dar as vrea acum sa ies afara si sa ma arunc in apada. ?apada sa se lipeasca de mine si eu sa ma rotesc mai departe pana as deveni un bot de apada. este munti, dealuri. oate asta m-ar auta. oate ca nu. Sa ma incalesc acolo in milocul apeii. &poi sa explode. .
Ma intalnisem cu ane !abanu dupa ce nu ne vausem de cateva luni. &m mers in Colegium, barul de sub poalele caminului J5, care s-a mai numit si 6arao9e candva, si dracuR mai stie cum. &poi Colegium s-a inchis si am mers in cel mai apropiat, deschis non-stop bar, /era. & doua i el avea examen, eu parca nu, sau nu aveam de gand sa ma duc. ane a is ca se descurca el cumva, asa ca nu ne-am sinchisit sa bem bere pana dimineata. Era dea vreo trei, alaturi se iscase o mica cearta, sticle sparte, scaune rupte, boturi manite cu sange. /oi ne vedeam de berea si de discutiile noastre. Cum dea eram beti, nu mai puteam discuta normal, incepusem sa vorbim despre tot felul de rahaturi. El spunea tare ca adevarata poeie, muica, e hip-hopul, iar eu radeam si ii iceam stai, domRle, ca-i roc9ul. &mbii am fost de acord ca nu merita totusi sa ne batem. "esi am discutat despre asta cateva ore. a sfarsit, cand nu mai eram in stare sa mai vorbim si sa bem, am mers la camin. "upa aceasta intalnire ane !abanu incepuse sa-mi aduca tot felul de casete cu hip-hop, poate-poate ma ragandesc. &sculta, @o, si eu am fost roc9er, stii ce plete aveam, ascultam ed ?eppelin si &nathema si multe altele si acum mai ascult, dar trebuie sa asculti, iti ic eu ca merita sa le asculti, pe bune, daca nu-ti place Q
foarte bine, e treaba ta. &tunci am inceput sa descopar ca mai este un hip-hop, care nu e nici pe departe cel mediatiat, ca e total altceva. a inceput mi-a placut CBpress
rintr-o placuta intamplare pe peron i-am intalnit pe Scrof si &llbe. Mai era cu ei o gagica, n-o stiam, semana cu o puicuta de-aia care danseaa manele, dar e de acord sa rabde si 3B 3sburne, daca asa vor patanii. /e-am cuprins si ne-am carat bagaele intr-un compartiment. &veau si ei bilete pentru compartimentul meu. !aietii erau veseli, &llbe mi-a is ca arat foarte bine, eu i-am multumit
spunandu-i ca arata ingroitor, tot felul de formule de politete de-aia idioata, care apare cand se intalnesc niste prieteni care nu s-au vaut de mult timp. &m mai povestit tampenii si apoi am coborat din tren sa cumparam suc. M-am treit la intrarea unui bloc. !aietii au scos o tigara. ncercam atunci sa ma las. entru intalnire, ba, pentru prieteni. rietenia s-a dovedit a destul de tare. 8adeam clatinandu-ne si tinandu-ne de burti. 'itasem sa luam suc. &m mai stat de povesti in compartiment, raand tot timpul, apoi cand fumam cu &llbe in coridor, am hotarat ca lui Scrof nu i-ar strica o mica grueala. &sa ca leam spus lui Scrof si gagicii ca mergem dupa suc, Scrof a vrut sa vina si el, dar noi, nu, nu, nu, coboram noi, venim imediat, luam chiar de aici de pe peron. Mai era inca vreo ora pana la pornirea trenului, asa ca am mers cu &llbe direct intr-un bar. &m baut cate o halba amuandu-ne de Scrof, care ne inura probabil n gand si care se gruea, sigur, n compartiment. Era foarte cald. arba facea raceala berii si mai savuroasa. &m mai spus bancuri, ni l-am imaginat pe Scrof acolo in compartiment Q mare si trist. /i l-am imaginat tot iesind din compartiment, uitandu-se pe geam daca venim sau nu. 5orbeste politicos cu gagica aia acum, ea e vorbareata, Scrof probabil dea se balbaie, nu mai stie cum sa lege cuvintele. i transpira curuR si se gandeste la suc si la suca de alaturi, la cat de cretini suntem noi ca l-am lasat asa pe mititeluR, in asa primedie de a se grui denitiv. /e-am uitat la ceas, era timpul, asa ca am luat repede un suc si am alergat la tren. 0ocmai pornea. idarilor Q ne-a is Scrof, ceea ce ne-a amuat si mai rau. 0ormo 0ormo Q i-am i-am raspuns raspuns noi, la care care s-a amuat si el un pic. Seara numai incepea Q narcomanilor Q ne-a is tipa. "upa care in plina vitea a trenului am iesit in coridor si toti patru am fumat pentru prietenie. "eodata v-am prins, a is gagica dupa ce a tras un fum. "aR noi ne grueam, a mai is Scrof. !lea= este cateva ile, intr-un apartament, descoperisem un nou tip de bulibuleator. 3 sticla de plastic cu fundul taiat, bagat in apa si deasupra, la capac, iarba. &prindeai un chibrit, ridicai sticla in sus, pana ramanea doar un pic in apa si astfel intra fumul in ea. &poi scoteai capacul si puneai gura. nspirai tot fumul. &poi iarasi si iarasi. ana te treeai in ceruri. Sau in cercuri. &ura de fum a ingerilor. Eu dea le combinam bine cu pastilele. Ma treeam prin baruri rupt, inconurat de gagici si prieteni care la intrebari le explicau ca sunt foarte, foarte obosit, ca nu am dormit cateva ile din caua examenelor s.a.m.d. Ma simteam ca o reptila iarna, cu creierul amortit, cu mici blituri, incercari de a constientia ceva, apoi caderea. 3 cadere lunga in vis, in sunete, in culori. 'neori incercam sa ma
concentre asupra vreunui banc, dar degeaba, imediat, imediat mi se parea mie ca ridicam capul de pe masa, priveam ceasul, uneori trecuse doar vreun minut, alteori vreo ora. /u stiu de unde apareau atunci tot feluR de tipe, probabil ne vedeau asa rupti si se simteau in siguranta. ncercau chiar sentimente materne fata de noi, ncercau sa aiba gria. /oi ne sorbeam sucul, berea, mai fumam, pana ne treeam dracuR stie unde. /ebanuite sunt caile tale, "oamne= &cele ile cand ma treeam cu vreo una peste mine, fete de-alea care daca vorbesti normal iti spun ca doar dupa casatorie, ca tu vei primul, apoi, hai o data, bine, da, nu prea stiu ca n-am mai luat-o pana acum in gura. Care apoi vor sa te apere intotdeauna de ceva, nu-i bai daca nu au de ce. Care se folosesc de tine ca de un obiect, un vibrator, apoi vor sa te nsu2eteasca, sa te faca cel mai bun, cel mai elegant etc., sa te casatoreasca cu ele, sa-ti faca copii s.a. Cacat. Curvele dracului. "aca-ti trebuie s-o sugi, suge-mi-o, dar nu incerca sa ma umaniei dupa aia. /u incerca sa transformi broasca in printesa. robabil ca tipul asta de femei viioneaa multe seriale si cred ca viata are multe intorsaturi spectaculoase, ca cel rau va pedepsit iar binele va invinge, ce pula mea= Mi-au provocat intotdeauna o mare scarba, mi-au amintit de cacat amestecat cu ciocolata. ibertatea mea este numai a mea, daca te las alaturi nu inseamna ca nu mai sunt liber, ci ca ma doare in cur, sau pur si simplu sunt plictisit pentru a mai face ceva. &cele ile in interiorul bulibuleatorului. "e unde totul aparea altfel, mai isteric, mai colorat, mai fara nici o logica. Si ochii prea obositi pentru a privi prin sticla. 3chii ce se inchideau si priveau undeva departe. "eparte de oameni, departe de simple sentimente, de ganduri. "eparte este aici in interior. "e unde ivoraste durerea, dar si uitarea. "ar curva de memorie chinuie. "imineata cand te treesti esti aproape intors cu totul in realitatea asta si vei ca nu aici ti-e locul, ca aici e locul doar pentru durere, pentru sinucidere. Curva de memorie intotdeauna ne fute, oricat de puternici ne-am crede. "iminetile alea chinuitoare in care nu stiam cum sa-mi iau doa, mai repede sa uit, sa rad. Cand soarele deraneaa, linistea macina, iar galagia te stoarce. 5rei sa uiti si nu poti. 5rei sa-ti amintesti si nu poti. 'ite-asa. 8ealitatea asta opaca, imbatranita, pida asta de realitate are nevoie de senatii tari care s-o treeasca din amorteala ei puturoasa. 8ealitatea asta ca o telenovela. iar prietenii sunt ca tine. /u-i privi in ochi atunci cand se treesc. 5ei vedea durerea, mieria insuportabila, vei vedea degustul si scarba. /u-i intreba nimic. Cel mai bine e sa nu faci nimic. /iciodata. &tunci nu pieri nimic. /iciodata. Munca e pentru sclavi. Munca e o metoda prin care realitatea ne fute. "eschis. Mai bine mori, mai bine nu te nasti, hai ba, mai bine bei o bere, fumei o tigara. "e ce nu consideram arta o munca4 iindca ne face placere, iar munca, nu. iindca vreau sa ucid pe cineva, indca afara e soare, incepe sa se incaleasca, copacii in2oresc, indca vreau sa ma sinucid, indca vodca ucide raceala, indca si cartile ard, indca viata e extraordinar de frumoasa si interesanta, eu sunt frumos si interesant, dar sunt un cretin, indca dragostea, indca elevilor le place sa-si impuste colegii si profesorii, indca eu am dat foc casei in care dormeau parintii mei, indca atunci cand adorm ma deraneaa tantarii, indca ma latra
cainii, indca iarba incepe sa iasa de sub pamant, indca am fost lovit cu o sticla in cap, apoi cu o bara, indca pe cer sunt nori, indca Eminescu a murit, indca idurile sunt pline cu sugi pula si nu cu Eminescu poetul nostru national, indca picioarele nu te duc acolo unde vrei, iar capul sare ca o minge pe asfalt, indca vorbim in rima, indca nu suna bine ceea ce vorbim, indca nu ne place cum suntem, ne place intotdeauna altceva, altcineva, indca e misto sa pescuiesti, e misto sa-i ucii dracului pe toti odata, e frumos sa desenei, sunt bune praiturile, indca "umneeu si-a scris, si-a terminat cartea si nimeni nu i-a dat nici un premiu, macar de la '.S. din Moldova, indca sunt tanar si nu vreau sa mai fac nimic, poate o formatie, indca !Wr9 crede ca si chitara e inutila in timpul nostru, indca nu ma satur niciodata de somn, indca mi s-au rupt ciorapii, indca imi transpira corpul, indca ma cac, ma pis, indca trebuie sa platesti, platesti insutit si nimeni nu da un parai pe mine, indca ma dor ochii, unul a si cedat dea, capul e prea greu si viata mi se pare prea frumoasa, indca tata imi icea da-le in bot la toti, nu te lasa, indca mama imi icea sa nu bat fetele, sa nu le chinui, indca obosesc foarte repede, ma enerve, ma bucur, sar si urlu, indca e de-abia dimineata si dea m-am saturat, indca seara e departe, indca trebuie sa mananci, sa bei si sa te droghei, indca cacatul pute, indca m-am nascut n 'niunea Sovietica, indca enin a murit, indca Stalin era narcoman, indca putreesti, te imputi, daca te ard, oricum pute, indca pasarea boara, dar se si impute si se mananca, cainele e prietenul omului, indca exista muica si exista discoteci, indca exista ", indca iarna apa e prea rece, iar berea vara e calda, casele au garduri, indca e iubita sotia aproapelui, totul este a tuturor, dar eu trebuie sa fur, indca imi strang bani pentru un pistol, !uru rupe tot ce deseneaa, toti sunt tampiti, indca se naste si se moare, dar mai ales se mpute, indca dimineata trebuie sa te treesti, trebuie sa bei o cafea, iarba este verde iar cerul albastru, indca nu mai am motocicleta, indca rotile se sparg, indca caderea e dureroasa, indca trebuie sa te rai, sa te tuni, indca transpiri cand te futi, indca e lene, indca e scarba, indca trebuie sa scrii scrisori, indca exista avioane, indca avioanele mai cad, dar sunt si explodate, creta de la tabla se termina, calciul e foarte bun pentru alergie, iar vitamina C pentru raceala, indca trebuie sa incepi, dar trebuie sa si termini si apoi sa te stergi, caseta trebuie intoarsa, cartoi praiti si sarmalele erte, indca dimineata soarele rasare iar seara nu, indca vine menstruatia, o data pe luna, dar poate mai des, indca e bine sa mori pentru patrie, trebuie duse 2ori la morminte, dar si la iubita, ceasul merge numai inainte nu si in parti, cresc unghiile, apoi se umplu cu negru, indca suntem creati dupa chipul si asemanarea ui, indca Salman 8ushdie, dar si 0rot9i 0rot9i,, indca stelele sunt sunt albe, indca indca se mananca mananca peste, dar dar si rechini, rechini, si balene, balene, si gaini, si oua, indca memoria trebuie sa ne e vesnic vie, indca avem numai doua maini si doua picioare, indca exista televioare color, dar si alb-negru, indca visele colorate caracterieaa persoanele cu psihicul la pamant, indca se spanura numai cate unul intr-un lat, indca la toba trebuie sa lovesti repede, indca pisica papa randunele, iar cutuR papa pisica, indca exista prietenie, dragoste, indca la mort trebuie sa plangi si la nunta sa te mbeti si sa rai, indca nu se mai termina odata, indca guma sterge creionul, indca e seceta, inundatii, indca baiatul si fata mea e o valoare, indca pisica poate alba, dar si neagra, indca la raboi se moare, iar moarea e buna la mahmureala, indca pusca este cu o teava, dar si cu doua, indca ultimul cartus se pastreaa
intotdeauna pentru sine, indca sunt cutite pentru fructe, indca daca-ti trag una peste bot iti curg mucii, indca exista electricitate, dar si scaun electric, indca exista nu, exista da, indca nu exista, indca exista, indca nu exista, indca exista, indca nu exista, indca exista, chitara bas, 8omania vrea sa intre in /&03, patlagica se strica, painea se face clei, cand ucii un tantar curge sange, indca se citeste de la stanga si nu de la dreapta, indca exista carti dar si nu exista carti, capul doare, dar si se taie, indca poti fugi, indca mare, munte, cutremure, indca intotdeauna coca-cola, indca aeroplan, indca foaie verde, indca busuioc de la Moldova, tu sugi pula eu bat toba, indca se cade, indca soarele poate rosu, indca ochii pot rosii, indca apa se bea, dar si se erbe, indca marea are sare, indca sunt lacrimi, dar si de bucurie, casele se vopsesc in verde, dar si in albastru-galben-rosu, indca aris, dar si Dalati, si 3rhei si /eA @or9, @or9, febra aftoasa aftoasa si boala boala vacii nebune, nebune, indca indca eternitate, eternitate, indca uneori uneori cerul cerul e albastru si transparent, indca. . Turn$on
Spre marea noastra surprindere, !obdBlOn incepuse sa scrie poeie. "espre orice, nu conta, important era ca scria. "espre lme, personae de lme, despre camine, dragoste, futai, tot ce-i trecea prin cap. Spunea ca nu stie daca e ceva bun sau ceva, asa, aiurea. /u facea diferenta dintre ceva ce mie imi placea mult si ceva ce nu-mi placea deloc. Spunea ca habar nu are de ce o poeie e buna si alta nu. "ar ii placea ca scria. si gasise si el un hobbB. Ce sa faca ca sa nu se plictiseasca. Scria despre tatele nemaipomenite ale unei prietene care venise la el, iar dimineata cand s-a treit si isi arana sutienul toti cei din camera au ramas paraliati de asa priveliste, despre masturbare, despre carto praiti la ora 1# noaptea, despre nebunie si despre tot ce vrei si ce nu vrei. si intrase in rol, asa ca intr-o i m-am pomenit invitat de el la un cenaclu, unde avea sa citeasca. Mai veneau si !uru si ane !abanul. Spectacolul, adica cenaclul, trebuia sa e la un scriitor-geniu provincial. Mai veneau si &rtistii si altii. &m mers tinand cont ca !obdBlOn mi-a is ca va vesel, vor sucuri si bautura. &m auns, am facut cunostinta cu starul, ne-a mai povestit tot felul de tampenii la care noi, ha, ha, ha, trebuia sa radem, a adus cafea, vin, asa ca eu cu ane !abanu ne simteam excelent, iar !obdBlOn era un pic nerabdator sa citeasca si el odata si sa scape. !uru privea niste reviste. &poi !obdBlOn a citit. Sunt publicabile o parte, a is starul si le-a facut o analia de doi bani, asa cum se face la scoala, probabil ne credea debili, tot incerca sa explice cacaturi spre haul si alea noastra. !obdBlOn asculta cu gura cascata, parca nu-i venea sa creada ce aude, care &rghei domRle, care Cosbuc domRle, care Doga, ba, parca vroiau sa tipe ochii lui, dar tacea, trebuia sa se poarte frumos. 0oti 0oti ii intrau in in voie starului, starului, asa ca i-am i-am facut lui ane ane semn si am iesit. & mai iesit iesit in urma noastra !obdBlOn. &m mers intr-un loc mai dubios si am tras acolo o iarba, !obdBlOn incepea dea sa rada de ce auise, noi cu ane si mai tare, si neam intors. Starul povestea ceva despre "racula, o tema tocmai potrivita, asa ca
ane si cu mine nu am mai reistat, am ras ca tampitii acolo, nemaiputandu-ne controla. !obdBlOn ne-a is mai tariu ca el isi muscase limba pana la sange ca sa nu rada. Ceilalti au dat din umeri, ce sa le faci, sunt incontrolabili astia mai tineri si ne-au lasat in pace. Starul tot abera de la o tema la alta, toate foarte haioase+ vampiri, vraitoare, draci s.a.m.d. 0rebuia sa bem vin si cafea ca sa m ocupati cu ceva, sa nu mai radem atata. 3ricum, nu tinea mult. ara sa radem. Starul trecuse la tema familiei, despre importanta ecarui membru, despre relatiile umane, despre cat de pidosi sunt romanii. /u stiu, probabil ii placea ca radeam asa, nu arata suparat, din contra, credea probabil ca spunea ceva haios. &sa ca noi nu ne-am sinchisit, am ras in voie pana am iesit. &rtistii ne-au ignorat. /u intrau in cercul lor de interes cacaturile noastre de rasuri stupide. !obdBlOn isi eliberase si el rasul. &fara era foarte misto, o placere sa tot rai, asa ca prostii, ca aia care nu au niciodata nici o gria, ca aia carora li se ice resturile societatii, un9Bi un9Bi societatii. societatii. & fost o seara reusita. reusita. "ar !obdBlOn !obdBlOn nu nu stia daca vrea vrea sa mai citeasca ceva undeva. asa ba, ca e interesant, mai a2i si tu ce ai vrut sa spui dac-ai uitat Q ne amuam noi. Mai tariu ma imprietenisem cu cativa dintre &rtisti. Erau baieti de treaba, doar ca serioitatea aia academica pe care le-a impus-o scoala ii cam strica. n rest erau simpatici. "ostoievs9i Q reusea sa para interesat de exterior, in acelasi timp facand ceea ce vrea el, 8oman cu lungile lui monoloage despre mancare, despre cum si cat trebuie sa manance un proator. 8aspunsul lui era+ mult, un proator trebuie sa manance cat mai mult, trebuie sa aiba stomac de proator. Emin care a scris cel mai bun poem care ar putea exista si dupa asta s-a lasat de scris, si ord care e in aparenta tot timpul multumit si bine dispus, numai ca in realitate nu e chiar asa. 0oti sunt haiosi iar vina serioitatii si-o spala regulat, macar o data pe saptamana cu eci de litri de bere, palinca, vodca, vin. Si li se iarta. 0otul se iarta. 2. >4
Ma gandesc ce rost are, pe bune, ce rost au toate. /u vreau sa u rautacios, dar de ce4 "e ce sa te treesti dimineata la opt si sa vii seara acasa la noua. ntre timp mananci in fuga, esti in realitate, dar in care4 & altora. ntotdeauna in realitatea altora. /iciodata in a ta, proprie, nu te traiesti niciodata pe tine insuti. /u ai timp. 3 fuga continua. a sfarsit Q nimic. "e ce sa nu faci acest salt direct. "irect la nimic. entru aceasta viata de cacat. !ucuria, fericirea, utopii. !ucuria de a te intalni cu prietenii care sunt si ei distrusi, de serviciu, de sotie, de sot, de alte rahaturi, intotdeauna prea mult. /iciodata nimic. /iciodata acea liniste, niciodata acea eliberare a creierului, cand te simti, te simti pur si simplu pe tine si nimic altceva. Suntem fascinati de prietenie, de dragoste, indca nu intelegem cum altcineva ne poate simti, se poate bucura de noi, cand noi nu facem acelasi lucru cu noi insine niciodata. Cand te voi vedea data viitoare, te vei bucura, ca de obicei, imi vei spune ca esti
grabit, ne vom intalni seara. Seara vom bea o bere, ne vom imbata, vom vorbi tot felul de cacaturi si dimineata eu voi pleca. Ma gandesc la prietenii mei. 'nii din Moldova, altii din 8omania, altii de mai departe. Sunt lucruri care tin de interiorul nostru. nteriorul nostru e peste tot. /e negliam prietenii, ne negliam pe noi insine. 5rem sa ramanem, cum spunea odata 6op9il, o galeata de cacat. 0oti sunt niste galeti de cacat. Cel mai bun lucru e sa ne desertam, de dorit in aproapele nostru. a ceva ca sa tina altii minte, bucuria maxima Q impusca pe cineva in cap. Spala-ti mainile cu sangele lui. ntra intr-o biserica si da-i foc. ncearca sa te simti, fa ceva. &m obosit. oate ca ar trebui sa fac astea. Sau sa fume o iarba. /u stiu, iarba iti da acel sentiment de eliberare, de pace. Cand nu te mai intereseaa ce se intampla in urul tau. /ici de tine nu te interesei, dar iti simti existenta, simti ca e frumoasa, acele culori, acea fascinatie a urcarii in ceruri, a viteei, a incalcarii tuturor regulilor. n acele clipe crei ca "umneeu exista, ca toate au un rost. /u stiu. &cest rost se pierde imediat dupa treire. Simti ca devii o galeata de cacat si pentru a-ti veni in re simti nevoia de a iesi iarasi din aceasta realitate, prin pastile, prin iarba, hasis, nu conteaa ce. Sau prin durere. rin durerea pe care o produci. 'n glonte, un cutit, un harlet, atunci te eliberei odata cu lovitura. Cu caderea celuilalt. &poi iarasi intoarcerea, iarasi acel sentiment de cacat. , as vrea sa bem o bere si sa radem. ara iarba. 5reau sa incerc sa ma simt bine fara ea. Sa vad daca se poate. /u stiu. Creierul meu refua sa ma asculte. 0remur tot, , mi-e rau. Mi se pare ca nu am sa reusesc sa ma bucur. oate niciodata. Si mi-e sila de tot, de mine inclusiv. "aca inchid ochii, pleoapele ma duc in ceruri, ma duc departe. n acea absenta minunata. Sub o cascada de apa, in unica cadere care nu provoaca durere. robabil creierul refua sa reactionee normal, refua sa inteleaga, vrea eliberarea, linistea. /u stiu daca e posibil. &sa ca-mi inchid ochii. Mai bine inchid ochii. 0oate 0oate astea se aseamana aseamana cu un un bumerang. bumerang. 'n bumerang bumerang pe care care il arunc, arunc, sunt bucuros de borul lui, uit de mine, traiesc borul, apoi bumerangul se ntoarce, se apropie, e langa mine, ma loveste sec in cap. &sa sunt aceste calatorii. Ceea ce ti se da, mai tariu ti se va lua. 3chii care iti aduc toate aceste lucruri minunate, la intoarcere sunt rosii, tulburati. ericirea care aduce dupa ea neputinta, cedarea. 8aul ic si cel psihic. Data= Sa uit toate rahaturile astea. M-am saturat, ma nabus, imi vine sa iau pe cineva de gat, vreun profesor paranoic, vreun idiot de portar care te intreaba cine esti, nevrand sa te lase sa intrii in camin, vreun scriitoras de povesti frumoase si poeii cu patru randurele si multe sentimente. Sau pe pida aia cu aere de "ostoievs9i de la facultate de care mi-e si scarba sa-mi amintesc. Sunt atatia pe care i-as strange de gat, i-as impusca dracului, incat poate m-as simti vinovat daca nu as avea o anumita ordine. "a, , ce ici, lasa dracului lucrul ala al tau si hai sa facem o lista. Sa incepem cu
asta. ista si dup-aia ordinea, in Ch-au putem gasi aproape gratis instrumente pentru scos creierii imbecililor. Sa le scoatem creierii la toti imbecilii ce ne-au stat vreodata in cale, hai sa curatam dracului odata drumul de namol.
@o, @o, mi-ai is despre despre visul visul tau cu cartea. cartea. Cel mai ciudat ciudat e ca profesorul profesorul nostru nostru a si scris poeie. Cartea ta, cartea din vis poate chiar exista. Cum era4 acat ca nu tii minte detalii. &m visat si eu de multe ori carti. Straniu ca aceste carti sunt mai faine decat in realitate. 8ealitatea cenureaa tot. Chiar si cei mai curaosi nu spun tot. Este ceva de care le e frica. Cuvantul scris fascineaa, dar si sperie. Ce crei, cartile astea exista4 /u te uita la mine ca la un nebun, eu sincer nu stiu, cred ca ar putea exista. Carti existente, dar nescrise. &sa cum citim la computer, cum ascultam textele din muica, cum o buna parte din viata e literatura, de ce nu ar si aceste carti reale4 Cartile care vin in vis. oate pot citite doar in vis. iterele lor te farmeca, te fura. Sunt cu mult mai vii, mai colorate chiar decat cele de la computer. ti dau senatia ca sunt scrise chiar atunci cand le citesti. Mirosul lor e mai puternic decat al manuscriselor sau al cartilor noi. @o, eu cred ca exista si e minunat ca e asa. iindca exista lucruri pe care le banuim, dar pe care nu le putem explica, sunt o multime de astfel de lucruri. <fel ar mai neinteresant, ar ca o poveste proasta care nu poate gasi alt sfarsit decat cel fericit. 3data fumasem cu un bun prieten de-al meu, ne simteam prea bine pentru a sta in vreun bar si acasa, asa ca am mers la o plimbare. &fara era foarte fain, nu ne mai puteam opri. Cu incetul, cu rasete si alergari, am auns la capatul orasului. Se facuse dea seara. eriferia orasului nu ne prea fascina, dar acolo ne-am dat seama ca suntem epuiati. &sa ca ne-am cautat un loc pentru odihna. &m mers la peretele unui bloc, ne-am reemat cu spinarile de el si cred ca am stat asa vreo ora. nchisesem ochii si la inceput am vaut o combinatie de culori care se schimba continuu, apoi niste sunete de-abia perceptibile. &poi sunetele au devenit din ce in ce mai puternice, iar culorile mai clare. 5edeam un indian puternic, care parea de-o vesnicie. Canta la o toba inalta, de piele. Mainile lui erau parca vraite, iceai ca face un ritual magic, nu canta pur si simplu. ata ii era colorata cu vopsele, ceea ce vausem in visul meu. &vea parul lung, cu cateva pene in el.
0otul 0otul parea parea concentrat concentrat in cantecul cantecul lui, nimic nimic nu era mai mai important. important. 0ot 0ot ce stiam eu, eu, tot ce se intampla in ur parea fara nici o importanta. "oar sunetele tobei si miscarile mainilor. 0otul se reducea la asta. Si era sucient, mai sucient decat orice altceva. &poi brusc s-a oprit. Si eu m-am treit. Eram inca vrait de ceea ce vausem si auisem. Capul era concentrat acolo, nu in realitatea in care m-am treit. Stii ce am visat eu4 m-a intrebat prietenul. Si mi-a descris ceea ce vausem si eu. ndianul vopsit cu ochii inchisi. Mainile lui si muica. Culoarea muicii. Mi s-a parut o halucinatie aceasta devaluire a prietenului. /u mai intelegeam nimic. Cealalta realitate in care ma duceam eu era vauta si de el. "e asta te intreb, @o, oare cartile, ceea ce icem noi ca e halucinatie si vis, nu exista, nu sunt reale4 &m iesit ambii la balcon si am privit orasul. Magainele de viavi, beninaria, troleele ce se miscau sub noi ca niste gandaci. &poi a trecut un camion ce mergea foarte lent iar in el vreo cinspe baieti care cantau la tobe. Camionul nu se mai vedea dar noi mai aueam gomotul tobelor si al aparatului de sudura din camion. 0otul 0otul parea parea atat de frumos frumos si linistitor linistitor.. #8. 6urul si cerul
!aston si cu 0olstoi in tren. &u tot vorbit despre statutul scriitorului n societate, cat de bine era in timpul comunistilor cand scriitorilor li se dadea masina, vila, onorarii grase. &sa da, sa tot scrii, nu ca acuma, scrii si te fut astia ca nu scrii ca !reban sau "ruta. &s tot scrie acuma cat de pidos e !renev, oricine, numai sa plateasca ceva. Cica sa scrii pentru numele tau, pentru tine si posteritate. Ma doare-n cur posteritatea asta postmodernismul si postindustrialismul. 5reau acum ceva. 3rice. V/a seara= !iletele la control, va rog. !aston si 0olstoi ies din compartiment. "omR controlor, suntem si noi studenti, nu prea avem bani, hai ca o sa va multumim la sfarsit. Controlorul a marait ceva, le-a aratat compartimentul. Sa va gasesc aici, ca altfel va belesc, no. Mersi, mersi, domR controlor. &ici vom . !aston, nu-i asa ca e mai misto sa te masturbei decat sa te futi4 emeile astea fac nauri, ici ca au o comoara acolo intre craci, nu o pida. Mai bine iti faci o laba cu vitea care iti place, fara sa transpiri ca porcuR. e bune ca e mai fain. n liniste cu tine insuti, fara complicatii. &sa stai la televior, bei bere si faci laba. Sau e misto cand iti face laba o femeie. Esti prost, ba, nimeni nu-ti face o laba mai bine ca tine insuti. /u dau doi bani pe o laba de femeie, nu au simt astea, ba. oate te garaie, te strange prea tare sau cu
o mana 2escaita, de ici ca tine pufuleti, nu o pula. /u se gandesc la tine, se gandesc doar la ele, la placerea lor de a tine o pula in mana. !a, !aston, tu esti prost, te-ai tampit de atatea lovituri cu capul de mese. /u stii ce vorbesti, sau nu ti-a facut nimeni o laba buna. Sotia mea stii ce laba imi face4 Chiar mai fain decat mi-as face singur. Si nu ma mai deraneaa, cand vrea Q o fut, cand vreau eu Q imi face o laba. &rmonie perfecta. &sta familie. "aca am mai avea si unde sta ar chiar perfect. 0e 0e dilesti, 0olstoi, 0olstoi, aberei, aberei, niciodata niciodata o femeie nu nu poate inlocui inlocui un prieten. prieten. ar laba laba oricum singur mi-o fac cel mai bine. Cu pula nu trebuie sa i politicos, sa-i cumperi inghetata, 2ori. 0rebuie sa ai gria ca de tine insuti. ara complicatii psihice. Se facuse tariu. "upa ce vecina lor de compartiment manca vreo ora+ salam, ceapa, usturoi, slana s.a., se intinse pe bancheta din fata lui 0olstoi si a lui !aston. Era o batrana foarte grasa. Se intoarse cu fundul la colegii de calatorie. iindca se descaltase, in compartiment se lasa un i din vremurile demult apuse. "ucea cu ea parca toate mirosurile din pubelele pe langa care trecuse. 8ochia cu pete de mustar, de scrum, de ceva care era imposibil de ghicit ce a fost, ii degoli o parte a picioarelor, a curului, era greu de denit ce era din caua slaninii ce deforma formele unui ex-corp transformat in monstru, intr-un monstru gras, abect. !aston si 0olstoi si-au terminat discutia si priveau fundul vecinei lor. Mirosul, ceea ce parea imposibil de privit le-au facut ochii sa luceasca, imposibil de intors in alta parte. &m avut o erectie grandioasa, va povesti mai tariu !aston, am vrut s-o fut pe baba aia cum nu am mai vrut pe nimeni inainte, scarbosenia ei ma excita, vroiam sa-i pipai randurile de slanina, sa descopar printre ele pida si s-o fut. robabil ca ar fost greu asa ceva, ar fost ca o noua descoperire a &mericii, simpla, dar de neimaginat. 0olstoi recunostea acelasi lucru. "aca nu as fost paraliat de priveliste, as sarit ca un caine pe ea, pula nu imi mai incapea in pantaloni, toata scarbosenia aia ma chinuia, nu doream altceva decat s-o fut, dar ma simteam mic, foarte mic, imposibil pentru mine de a o avea toata, de a o fute asa incat sa i se clatine toate straturile de slanina, sa curga de pe ea siroaiele de transpiratie puturoasa si de bale care acum i se scurgeau pe bancheta. nainte de a aunge, controlorul a mai trecut prin compartiment. !aston i-a bagat in mana un teanc de bancnote de o mie si a iesit cu 0olstoi. Erau ambii galbeni la fata, cu ochii obositi, rosii si cu hainele imbibate de acel miros puternic, intepator. !aba dormea cracita pe bancheta. Controlorul a ramas cu gura cascata, cu privirea incleiata de membrele degolite, scarboase, transpirate ale batranei. &poi trenul frana brusc si controlorul se trei caut cu pula sculata peste cracii babei care se treise si isi stergea cu o mana balele ce ii aunsera amestecate cu muci pana pe gat.
#1. 30eed
Ma elibere. Ma elibere de visuri, de culori, de fericirea culorilor si de durerea intoarcerii. Mi-am lasat visurile cu iarba la o parte, am lasat cerul departe, indca nu mai puteam suporta treirea cu durerile ingroitoare de cap, cu neintelegerea a ceea ce vedeam, a ceea ce simteam. Cu boraturile, cu tremuratul mainilor si cu capul lasat pe masa ca un semn al borului in care pornisem. &cum, mi-am vaut prietenii. rietenii mei tot timpul obositi, cu ras isteric si ochii rosii. Si la fel ca si mine cu o sila mare fata de tot ce ne inconoara. Sila, scarba este ceea ce ne caracterieaa pe noi. /u numai pe mine si pe prietenii mei, dar pe toti de aceeasi varsta. "in clasa mea numai doi nu se drogau, dar nici nu erau buni de nimic. 8estul toti. Sau baietii din &merica care isi impusca colegii si profesorii in recreatie. 0arantino nu a facut prin lmele sale decat o descriere a noastra, a celor drogati, a celor ce fug din aceasta realitate si nu-i mai intereseaa nimic. 0otul va pornit de la ero. Ca turnul !abel ce s-a prabusit, dupa asta oamenii sa suporte nostalgia cerului, a paradisului. 0otul se prabuseste dracului. 0otul trebuie curatat, ca o nava ce e spalata bine inainte de a scufundata in mare. Cu noi se va scufunda tot. 5om canta acea muica funerara-pun9 si ne vom distra. /e vom distra de tot ce se rupe, ce cade si se imputeste. Data cu telenovelele, gata cu imnurile, gata cu cultura cu chilotii murdari, gata cu acea crestere in grade, se termina povestea frumoasa cu sfarsit fericit. ar eu, eu privesc pe fereastra si ma distre, e haios, nu4 "urerea e intotdeauna mai terapeutica decat bucuria. 5oi incerca si eu ca tine sa ma amu, sa ma vindec prin ranile, durerea celorlalti. Sa hohotesc cand totul se prabuseste. Ce ne amua mai mult decat accidentele, catastrofele4 &tunci uitam de noi, ne simtim intr-un fel buni, linistiti. "aca va prea putin rau, desi ma indoiesc, cu totii suntem extrem de saturati de toate astea, vom auta trenurile sa o ia rana de pe sine, creierii sa boare pe pereti, tot ce ne scarbeste sa e sters, scufundat si ars. ocul va purica tot. ocul trebuie sa ne apere, sa ne eliberee. ar eu voi deveni o persoana normala. 5oi desena prin lifturi, ma voi amua. /u mai are rost sa ma droghe, prabusirea a si inceput. 5oi rade si voi merge inainte fara dureri de cap. 5a , este, misto. &poi, voi lua o supradoa si voi sterge tot.
#. Des0re li+er%a%e si ?iduri
Mi-a placut, !uru, ca nu ai rupt ca de obicei ceea ce ai desenat. Mi-a placut foarte mult. Sper ca imi vei umple liftul cu desene de-ale tale, stii ca-mi plac. Si peretii
din bloc. mi place ca asa nu poti rupe, oricat ai vrea. /u poti distruge cu aceeasi leeritate peretii, idurile ca pe o hartie sau ca pe o pana. 0rebuie sa vii mai des la mine, si din caua ca mai desenei prin lift. &r foarte misto ca oamenii sa vina ca la expoitii in acest lift, iar eu sa nu mai vreau sa ies din el. 'n lift pana la "umneeu. !uru, termina de desenat liftul si hai sa urcam in el pana la "umneeu. "e fapt, desenele din liftul tau nu au fost primele pe care nu le-am rupt. Mai tii minte cand am plecat in calatorie, cand am auns pe la &msterdam, la !erlin4 &tunci mi-ai is la intoarcere ca arat foarte bine, ca parca am mai intinerit. Chiar asa a si fost. M-am intors eliberat de ceva greu ce ma scufunda din ce in ce mai os. &propo &propo de "umneeu, "umneeu, pe care care l-ai amintit. amintit. a &msterdam m-am intalnit cu cativa prieteni care o taiase si care au ramas acolo denitiv. Mergeam in baruri in care toti erau drogati, unde nimeni nu avea treaba cu tine, puteai sa te droghei in ultimul hal, puteai sa te inectei chiar acolo. Era o pace, o muta intelegere intre toti. Cineva dormea cu capul pe masa, nimeni nu il derana pana nu isi termina somnul, cineva privea cu orele pe fereastra, cineva picta, citea, cineva pur si simplu radea in ultimul hal, cineva dansa. &poi treceam prin fata vitrinelor cu prostituate. Erau toate goale si foarte frumoase. Era ceva extraordinar sa treci asa pe strada si din vitrina sa-ti ambeasca o femeie frumoasa, absolut goala. ti venea sa crei ca ai fumat prea mult, ca nu poate adevarat, ca ai halucinatii. Si totusi, cat de drogati eram, cat de multicolore erau raele soarelui, era adevarat, era pe bune. Era ceva incredibil in atmosfera aia, iti venea pur si simplu sa urli de bucurie. &poi ile de ploaie. ti parea ca nu se mai termina. loaia spala tot. n !erlin m-am oprit intr-o i langa id. Cineva picta ceva alaturi. &vea si spraBuri. -am cerut cateva culori si am mers la id. &m desenat asa cum nu mi se mai intamplase pana atunci. &m desenat un soare orbitor, niste nori ca niste pernite, am desenat marea, muntii, m-am desenat pe mine, pe prietenii mei, te-am desenat acolo si pe tine. Erai vesel si alergai prin nori. Mi-am desenat cainele, am desenat tot ce mi-a trecut prin cap in acea transa. /u ma simtisem niciodata asa fericit. !aiatul de la care mprumutasem spraBurile ma privea. Mi-am privit mainile murdare de toate culorile, la fel erau si hainele. "in re2ex mi-am intins mainile spre id, spre desenul pe care am vrut sa-l rup si am inteles atunci ca am facut ceea ce nu voi mai putea distruge niciodata. /ici macar nu aveam de ce sa rup ceea ce facusem. Era tot ce simtisem mai frumos in viata mea. /u mai erau cainii de care ma infricosam atunci cand terminam desenul, nu mai erau ciorile, nu mai erau dracii, nu mai era idul Q era sentimentul fericirii mele. Stii, ca atunci cand te droghei si ai halucinatii care ti produc sentimente pe care nu ti le poate produce viata asta de cacat. "e atunci am inceput sa mai desene pe blocuri, pe pereti. @o, dar nu mai e acelasi lucru sau macar ceva asemanator, nu, poate mergem in !erlin sa-ti arat idul, nu idul de fapt, sa-ti arat ce simt eu cand sunt fericit. &ici desene iarasi
caini, sobolani, broaste, linii ce ma inspaimanta, ce vin parca impotriva mea, indca simt ca aici idul e prea mare, mult prea mare, am si inceput sa-mi desene peretii camerei, liftul tau, peretii facultatii si gardurile de beton pe langa care trec. @o, simt ca daca nu termin de colorat tot o sa innebunesc, ma dilesc dea binelea. !uru, dar cum ai putut sa te desenei pe tine pe id4 0e vei in halucinatiile tale4 "ormind. Mi-am desenat si respiratia. Era vie. Stii, cred ca de un somn bun avem nevoie noi toti, de un somn lung, foarte, foarte lung care sa ne ia oboseala si boala. ar cretinii sa moara. ar cand ne vom trei sa ascultam imp !i9it, apa 8oach, Massive &ttac9 si sa m fericiti. Sa ascultam muica depresiva si sa ne simtim bine. <fel o sa innebunim cu totii. @o, cred ca dea am innebunit cu totii. 'ite ca dea ne-au caut gandacii si tantarii in cafea Q blea.
##. Via%a clinica
rima oara nu mi-a venit sa cred. S-a intamplat asa ca m-ai vaut si tu. M-ai salvat, de fapt. /u stiu daca trebuia. 3ricum. umasem toata iua hasis cu baietii. &unsesem intr-un stadiu cand nu ne mai lua, noi aveam impresia ca nu ne mai ia dracului odata. 'ltima oara seara am luat o doa dubla-tripla ca sa simtim si noi ceva. a inceput ras. umul bulibuleatorului se transfera in creierii nostri. !rusc am realiat ca ma ridic, ca ma duc dracului. Culorile ma loveau peste fata, asa ca am caut in pat. Muica se amesteca cu mii de gomote ce se acopereau unul pe altul formand un fel de liniste. &tat. &tat. Simteam cum ma scufund in pat, cum sub mine e o groapa imensa si eu tot cad, tot cad si nu se mai sfarseste odata. "isparuse acel soare ce ma inunda de bucurie si venira culori lichide amestecate ce ma stergeau, imi intrau in ochi, in creier si nu vroiau sa iasa de acolo decat foarte greu, prin porii craniului care insa erau prea mici, asa ca ma simteam ca curva unui detasament fututa de toti de cateva ori, asa-s soldatii nu se satura repede, si apoi aruncata peste gard stoarsa de orice simt de orice umbra de gand. !aietii erau si ei dusi, se mai plimbau prin camera, mai cadeau pe os, mai borau la chiuveta, in lighean, altul se tavalea pe podea. Cineva incerca sa vorbeasca cu mine. Cineva imi dadea palme si imi deschidea ochii. &sta ma oprise oarecum din caderea mea. ncerca sa ma aduca la suprafata, cert e ca nu mai vedeam nimic, nimic din realitate. &m vrut sa-mi ridic o mana sa vad cine e alaturi, dar nu mai puteam face nici o miscare, nimic. ntr-un sfarsit te-am vaut. Erai alaturi, imi dadeai palme si apasai cu palmele pieptul meu. 8espira, respira, aueam vag. "ar plamanii nu ma mai ascultau, aerul devenise ceva lipicios, imposibil de tras n plamani. &poi dispareai. &dica nu te mai vedeam, nu te mai aueam. "oar uneori, asa ca intr-un lm facut din bucati te aream, te aueam, misca-te, te rog, misca-te, respira, apoi iarasi intuneric.
/u stiu dupa cat timp culorile s-au inmuiat, sunetele s-au facut mai clare. "easupra, pe cer, burau avioane. /ucile cadeau din nucul din fata casei. 'n motan alerga cu un porumbel n gura. ncepuse sa ploua. Ma vedeam in fata casei. esisem cu picioarele goale pe iarba si alergam prin ploaie. Mama ma striga sa intru in casa, altfel o sa racesc, dar eu nu o ascultam, continuam sa alerg, sa tip printre gomotele fulgerelor. Ma vedeam de undeva de sus. 5edeam si casa si nucul, casa, mama, apa. Eram mic si fericit. M-am apropiat de acea imagine pana cand ti-am simtit palmele pe fata mea. e pieptul meu. &poi ti-am auit si glasul. @o, esti un tampit, respira, nu prost. &m inghitit aerul cu greu. Ma simteam asa de parca as pus cu forta sa beau miere, nu miere, e rau is, namol, da, parca respiram namol, tu stateai alaturi, speriata si foarte suparata. &m vrut sa-ti ic ceva, dar nu am putut, nu am putut nici sa gandesc. rin fata ochilor mi-a alergat un iepure, apoi din urma lui s-au intins vreun metru ochii unui lup. !rllllllll. 'n scurtcircuit in creier. Ma gandesc daca m-ai vaut cum alergam prin ploaie. mi dau seama de situatia mea enanta. M-ai gasit ca pe o leguma. & trebuit sa ai gria de respiratia mea. /ici nu aveai macar cu cine vorbi. ti va trece - gandesc. Ce e val ca valul trece. "oar ca o sa ma gruesti. "e ce esti narcoman, nu poti termina cu cacatul asta4 /u ai gram de vointa4 Esti terminat4 ti voi raspunde de ce. "e ce, draga4 Mai lasa-ma odata in pace sau du-te dracului= &poi vei tranti usa. &poi eu ma voi droga iarasi, voi iesi din fantasmaticul camin J5, voi lua un troleu si voi veni la tine. /ici nu vei observa ca sunt drogat, sau nu vei vrea sa observi. /u imi vei reprosa nimic. Sunt obosit, iti voi ice, sunt obosit, ma intind un pic. 5oi inchide ochii si voi vedea cum se intind ochii dupa iepurasul ce fuge. 5oi vedea cum iepurele rade in timp ce lupul cade intr-o copca. &poi imagini de la un concert. &poi voi deschide ochii. 5a dimineata. 5oi simti o nevoie urgenta de a ma droga. "e-aia, de-aia, draga mea. @o, ce faci, ma vei intreba. Sunt grabit, plec. 'nde4 Si aici iarasi o scena de telenovele. 'ite-asa. Continuu. lus o mica cearta. lus altceva. lus mai da-le pe toate dracului odata. &sta simteam eu atunci, inainte de a ma droga. &cuma incerc sa nu ma mai droghe, dar stii ce simt, stii ce simt tot timpul inclusiv atunci cand dorm, caci mi se face sila si vreau sa ma treesc4 Mai da-le dracului pe toate odata= ncerc tot timpul sa trag o linie, sa pun odata punctul, nu se poate sa nu se poata, incerc tot timpul sa fac ceva ca sa nu mai u considerat un imbecil, dar degeaba, draga mea, nu pot, nu pot, innebunesc, de fapt ce vor toti de la mine4 Ce4 Sa ma imbrac la sacou, sa vorbesc frumos, sa ambesc celor cu care vorbesc, sa le ambesc celor care vor sa ma futa, sa nu le mai ic ia mai sugeti pula, futu-v-as muma-n cur4 Ce vor toti de la mine4 ncadrarea in societate4 Care societate4 &sta, care vrea sa se incadree in /&03, care-si ridica poala cand cineva ii arata
pula4 Mi-e sila, vreau sa trag un fum, un mic fum, sa merg la pescuit, sa picte, sa ascult muica si sa ma simt bine, vreau sa cant la chitara, vreau sa te iubesc pe tine si toti sa ma lase in pace, vreau sa beau o bere, o cola. "e ce e imposibil, de ce prietenii mei isi ies din minti, de ce tot timpul cineva imi omoara cainele, de ce trebuie sa explic ceva, de ce trebuie sa-mi explic ce vreau sa spun cand totul e clar, totul e demult clar4 "e-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de -ia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de oaia. #'. Pacien%ul sovie%ic
Sa beau o cafea, sa-mi fume tigara. n liniste. Cum mureau n 8omania, ane4 Cum mureau cei care ncurcau4 ai, eu stiu de cateva metode. 1. Erau ntinsi pe beton, li se punea o blana pe spate si dadeau cu barosul. /u ramanea nici o urma. 0otul curat. "upRaia pacientul murea frumos ntr-un spital din caua plamanilor uscati, a diafragmei rupte. 0ot aueai+ a fost om bun, saracul, dar a murit de plamani. 3ameni ce nu mai puteau respira acel aer. 3ricum s-ar nadusit, nu4 3ricum murim, nu4 Mai da-mi un fum P a, ce bine e= parca as bura un pic, dar mi-e lene. Sa-ti mai povestesc4 Esti sadic4 /oi oricum o sa avem o alta moarte, de supradoa, de sila. Si #. Sau cancer. ?icea cineva ceva aiurea si imediat aueai+ a murit de cancer, saracul= &ungea sa te gandesti la ce nu trebuia si cancer, asta e, domnule, n-ai ce-i face. ntr-o saptamana a2ai ca ai cancer si n aceeasi saptamana mureai. 0otul repede, nu asa ca acuma, treci prin eci de etape, astepti eci de ani pana mori, nu, atunci se murea repede, si acum se moare repede, dar acum oarecum mai pe fata, desi nu stii de cine Q pac= n cap un cartus si gata. Mori prost= Mai tragem un bulibuleator4 "e ce nu, blea4 arca-ti da viata= 0ine=P la noi n Soviet9ii Soiu aveau infarct. Cand vorbea cineva prea mult sau ce nu trebuie. &i nostri aveau inima slaba. Sau n accident. "ar n general trebuia o moarte naturala, ce nu vorbeste omuR nainte de moarte4 Ce tot ne gruim cu chestii din astea4
tot alcoolici au sa termine toti, e permis de societate. Stii ce e interesant4 &cum n fosta 'niune Sovietica se moare din caua bauturii. &proape nimeni nu mai are bani de vodca, vin, alte bauturi normale. !eau tot ce gasesc, beau de crapa. "e exemplu Q spirt tehnic. &mestecat cu apa. &u senatii tari o perioada, apoi pa= Si nimeni nu se mira. Se asteapta la orice. &u trait n cel mai puternic imperiu, au fost salvatorii rasei umane de cainii burghei, ca sa se treeasca acum ca nu-s de fapt decat niste nimicuri, cacat. 0ot n ce credeau a nceput sa puta, s-a stricat. 'nii au mers mai departe asa din inertie. Si-au nnoit doar vocabularul, de fapt au nlocuit niste termeni Q enin cu Eminescu sau Stefan cel Mare, cincinal cu privatiare, comunism cu postmodernism, sau nationalism, sau sincroniare. n rest, aceleasi discursuri Q dreptate, fraternitate, omenie, durerea poporuluiP cacat. 3 laba. "ecat sa-i asculti mai bine te caci. Ceilalti sunt alcoolicii, unii dintre ei sunt cretini care chiar au creut n toate labele alea. &cum nu se mai orienteaa, sunt ca animalele care si-au pierdut stapanul, nu stiu n ce parte s-o ia, sunt manga, traiesc pe Marte sau dracuR stie unde. &stia beau de crapa, beau de se pisa pe ei. si vand mobila din apartamente, hainele, tot, pentru ceva bautura. Se transforma n niste animale baloase, cacacioase. ana la urma spirtul ala i purica, scapam de ei. "ar cu ceilalti ce facem4 'nde sa-i ducem4 Si n 8omania e la fel, i poti studia chiar n universitati. 0oate rebuturile sunt profesori. 0oti alcoolicii si pidarii. "au curuR la bataie pentru o bombonica, ca mai apoi sa arate la studenti ce pidosi s. Stii bancul ala4 Cand un copil aude cum tatso o convinge pe ma-sa s-o futa-n cur, oferindu-i n schimb o blana. &poi vine cu fundul ntins spre taica-so si Ttata, tata, vreau si eu bicicleta=U asa, ba, hai sa vorbim mai bine despre curve.
#. :a Inal%ime
'neori e foarte greu sa te treesti n aceeasi camera, sa vei aceeasi pereti, aceleasi postere, aceleasi fete. 'neori e mai greu sa-ti privesti prietenii decat sa te vei n oglinda. ei repede o doa ca sa nu gandesti prea mult. "ar cand esti prea gruit nu auta. E si mai rau. &tunci trebuie sa pleci. 3riunde, dar de dorit n acele locuri unde halucinatiile tale sunt mai aproape de realitate. ei trenul si pa. "ai niste bani controlorului, ca-i pacat sa-i dai statului, privesti trist pe fereastra, intri n buda si-ti iei doa. 'n pumn de pastile sau niste iarba. Sau si, si. Eram vara, ma ngroeam cand ma gandeam ca a doua i va trebui sa ma treesc dimineata. &tunci am simtit ca trebuie sa plec. Mi-am luat rucsacul si am fugit n munti. Cand ai ochii rosii si ti scoti ochelarii de soare. Cand ncepi sa transpiri, transpiri, sa obosesti, sa mai cai pe os, ti strici ncaltamintea si hainele. /imic nu conteaa cand stii ca la urma vei aunge n varful muntelui.
Sus aerul ti loveste plamanii, soarele ti sta ca o palarie, iar norii ca o plapuma. Creierul nu va observa nici o diferenta ntre halucinatii si realitate. n munti nu trebuie sa fumei iarba. E prea frumos. &i impresia ca mananci aerul ala, nu ca l respiri. 3rasul ti sta la picioare atunci, totul ti sta la picioare. /u ai timp sa mai gandesti. "e aia nu-i bine sa aungi n varful muntelui cu telecabina. E acelasi lucru ca si a face copii cu preervativ. 'rcarea te face rupt de oboseala, dar e o oboseala beneca, de om liber, care alege. &ici nu mai gandesti. Culorile, gustul, mirosul, totul e incredibil. 0e simti ca o sugativa. /u reusesti sa ntelegi tot, nici nu ai nevoie, esti pur si simplu n transa. Cel putin asa simt eu. n varful muntilor nu simt nevoia de a ma droga. Muntii ma linistesc, mi sunt beneci. E bestial sa vei tot rahatul de civiliatie la picioarele tale. "e aici simti ca totul e fara nici un rost. Muntii nu pot construiti. Sau falsicati. oti sa arunci doar o piatra n os. /u poti scuipa mai sus de tine. mi amintesc de 6op9il. Cum curata carto si mi vorbea cu capul n os. Ca si baga pula, n facultate, n tara. "aca nu va putea legal, va urca ntr-un marfar si va sta acolo pana n talia sau altundeva. "ar parintii ce ti-ar ice, l-am ntrebat atunci. M-ar omor. Ma distra felul n care 6op9il citea scrisorile de acasa. /e citea si noua cateodata pasae ntregi. Sa mearga la biserica, sa nvete, sa manance si sa doarma la timp. "e ecare data cand termina scrisoarea o arunca la cos. a o bere, baieti4 Coboram din amaratul de camin J5 si ne faceam vara. 'neori e bine si sa te mbeti, nu numai sa te droghei, cica scoate stresul. 0u ar trebui sa stii mai bine. arintii lui 6op9il nu si-l imaginau probabil band o bere, nicidecum drogandu-se. /u stiu, uneori am impresia ca toti sunt rupti de realitate. Ca nu sunt total inconstienti, dar se simt mai bine n iolarea lor. Mai inocenti, mai invulnerabili. 6op9il arunca la gunoi invulnerabilitatea parintilor sai. -a nceput nu l-am nteles. Era un baiat vesel care nsa cadea regulat n depresii foarte mari. 5orbea atunci despre sinucidere, uneori cand se certa cu cineva de-abia l tineam sa nu-i taie gatul, si baga pula instant. &poi si revenea. Ma gandesc ca i-ar placea muntii. &vea uneori niste stari de bucurie, de fericire care te molipseau. Care te faceau sa rai ca prostuR, desi vorbea banalitati. Cred ca n munti s-ar simti excelent. &r uita de rahaturi, de vina sa ascunsa fata de parinti. iindca parintii cu inocenta lor l faceau sa se simta vinovat de toate rahaturile pe care le facea el+ nu le-ar putea spune niciodata ca se lasa de facultate, sau ceva si mai realist, ca, de exemplu, are silis sau o prietena gravida. oate ca mi-ar placea chiar sa trag o iarba cu 6op9il pe varful muntelui. &sta asa, ca sa radem de sa se rostogoleasca pietrele singure la vale. Sa ne tinem de burta privind gandacii de os preocupati de problemele lor. "ar si fara iarba ar bine. Cred ca n munti ar misto sa mori. Su2etul (ce-o aia4) nu are unde urca mult. 8amane alaturi chiar daca te-a parasit. 3ricum, n munti nu ai nevoie de su2et.
#-. 1 a0rilie 15-1
n 1# aprilie 1LH1 ura s-a desprins de pamant. "espre asta putin mai tariu se vor scrie poeii, romane, se vor face lme. ura a auns n cosmos. & fost o castigare a spatiului pe care o visase la o tigara, la o pipa, la un paravo, la un bulibuleatorP de iarba Sha9espeare, Stalin, !ulga9ov, pe care o visase taranii lui Stefan cel Mare nainte de lupta stand n fata fumului de la rugurile de canepa. /umai cine nu privise cerul cu stele pana la acel 1# aprilie 1LH1= /umai cine nu-si imaginase ce se ntampla dincolo= Cati si luau doa privind cerul= 5isand ceea ce va , ceea ce se va ntampla n continuare. Si la 1# aprilie (Tn april, n april, s-a nascut liciU Q scria Drigore 5ieru n abecedarele din care nvatam noi) uri Dagarin a facut sa e reale o parte din visele, din halucinatiile noastre. "rogurile si cosmosul ntotdeauna au avut ceva n comun. 3 data cu borul lui ura halucinatiile noastre, ale narcomanilor ce stiu a se droga, au prins putere, au devenit reale, mai reale decat realitatea. & fost ceva asemanator+ tragi un fum, nchii ochii, te vei, sau vei pe altii cum noata prin vid printre stele, tot mai aproape de soareP apoi deschii ochii, pui televiorul n pria si l vei pe ura n cosmos= l vei cum se desprinde cu racheta de pamant si iata-l n cosmos= Sa-mi bag pula daca nu ti vine sa nnebunesti vaand asa ceva= "in pacate eu eram undeva departe cand s-a ntamplat acest lucru, eram poate un mar, poate un caine, poate o tigara, poate dracuR stie ceP oate ca ar trebui sa fac un efort sa aung pana acolo, sa-mi imagineP dar vad milioanele de ambete ale narcomanilor la a2area acestei stiri. 5ad bucuria lor, acum peste $: de ani ma bucur si eu, nu stiu, asa mi vine, nu stiu daca ntelegi, dar pur si simplu mi vine sa hohotesc cand ma gandesc la asta. S-a vorbit mult, se va vorbi nca mult despre asta, se spune ca nu el a burat, ca a fost ales pentru ambetul lui frumos, ca a fost mai apoi lichidat si ca nu a fost nici un accident motivul mortii lui. Se vorbeste ca despre Sha9espeare, de exemplu. Ca despre lucruri trasnite de care esti aparat, fata de care ambesti ironic. 'iteasa, blea. mi amintesc cum ne radeam pe cap cu Sobo ca sa m mai aproape, sa tinem legatura cu cosmosul. Chiar simteam, chiar simt. Sau cand ti se rupe ceva n tine si pana atunci nu ti puteai nici imagina asa ceva. Ce vreau sa spun4 "oar ca halucinatiile sunt reale, prind viata. Si ma cac eu pe telenovelele, pe poeiile si pe proulitele voastre anemice. &stea chiar nu apartin realitatii, sunt ntotdeauna cu un pas, cu doi, cu trei n urma. /iste scormonituri n cacat n cautarea unui sens cica, idee. "e unde idee n cacat4 imbrici, peste tot limbrici si cacat. Cu ura a fost alta treaba, nu conteaa daca a existat sau nu. 0rebuia sa existe.
ura se ueaa repede. 'n ura de fum, un 5asot9i de fum, un Sha9espeare de fumP nu, nu poate tine mult. iindca toti scormonesc n cacat. iindca nu stiu a se droga, indca nu prind mirosul ierbii ce se leagana, nu mananca aerul din munti, nu traiesc culoarea noptii, a norilor, mirosul unui trandar alb, de unde-n pixuR meu ar putea avea aripi astia, de aripi de cacat chiar ca nu am auit. 5asot9i n masina lui. luierand. Marina 5ladi Q sotia lui, va povesti ca n timp ce l lma a avut vreo sapte - opt accidente, dar 2uiera mai departe, 5asot9i asta a fost si el dat dracului, glasul ala al lui mai greu ca al lui Max Cavalera chiar. Cuvintele alea ale lui care te garaiau mai ceva ca glasul. 5asot9i care si-a bagat pula si neavand via a mers asa pana-n &merica, sa mai cante ceva. &poi a avut puterea sa se ntoarca acasa. "esi stia ce l asteapta acasa de la patanii de la 6D!. Care baga droguri n el de-ar murit un detasament de partiani, care bea pana uita de el. Care sarea peste cap, mergea n maini, de credeai ca nu-i adevarat, de unde dracuR avea narcomanuR ala atata putere4 "oar nu din cacat. 0ocmai, nu din cacat. Cacat e restul. Muntii, accidentele, glasul lui, puterea erau din alte parte. "e altundeva, de unde nu se simte mirosul de cacat, de-aia a avut nevoie de droguri, de vodca. &poi 5asot9i a murit. Cica a avut infarct sau asa ceva. Ca i curgea sangele pe gura ca dintr-un gheier. Ce simtea oare 5asot9i cand era rupt pe podea si cand dupa mesaul unui necunoscut venea Marina 5ladi si l ducea acasa4 Ce simtea atunci cand deschidea ochii4 Cand a2ase ca tatal sau l toarna la tovarasii de la 6D!4 Cine vrea sa-mi spuna ce miros simtea el atunci4 &poi Dagarin a murit. &sa cum si aparuse. 'n accident. 0oate sunt accidente, doar cacatul din ecare i e ceva normal. /u poti spune ca te caci accidental. Cacatul de i cu i este etalonul ordinii societatii noastre. Cel care burase n cosmos n-a reistat la un antrenament. "ar ei sunt certitudini din halucinatiile noastre. Ei sunt realitati. Sunt mai reali n halucinatii decat n viata aia de cacat. Ei sunt halucinatii ale acestei vieti. /u-i poti nega. 3ricat te-ai screme. Mai trag un fum. entru libertate, pentru 5asot9i, Dagarin, pentru patria mea, desi nu ntelegi probabil ce vreau sa spun, pentru iarba cea verde, pentru "umneeul nostru, pentru toate cele halucinatorii care ne dau putere, ne dau viata. entru toate cele frumoase ce urca pana la urma la cer dintr-un bulibuleator. "intr-un bulibuleator fermecat. &min.
#.
'n baiat care merge la cursuri, nvata, oaca fotbal, caruia i place ceva, dar face altceva. a nceput mi-a fost greu sa-l nteleg pe
vreodata. Simpatic, destept, vicios. 'n baiat care merge la serviciu n sacou, iar prin apartament n hanorac cu /irvana.
nnebuneste. Mai nou,
#2. Vama
Sa-ti povestesc cum treceam vama. Sa-mi bag pula daca nu e cel mai scarbos lucru din drumul dinspre 8M si 8omania si invers. odul de 2ori e un pod care a vrut sa acopere cacatul dintre 8M si 8omania. "ar e imposibil. Mirosul cacatului e cel mai puternic lucru ce leaga aceste tari, tarisoare, si nu poate acoperit cu 2ori sau carti trimise dinspre nspre. &utoare. 8omanii sunt pidari de tigani spun romanii din 8M, si basarabenii sunt toti niste criminali, niste porci de rusi, spun romanii din 8omania. ucrul acesta se vede cel mai bine la vama. 3data cacatului de vames roman nu ia placut ca port batic pe cap si a nceput sa urle de parca l-as futut n cur prima oara, iar el ar fost o persoana foarte morala. <adata cerceii. <adata ca fumam cand el mi umbla prin geanta. "in caua asta mi-a scos chiar si tigarile din pachet, mi-a umblat prin buunare, mi-a scos toate actele din port-document, mai ca nu s-a uitat n cur, dar a is ca asa va face data viitoare daca voi fuma n fata lui. &stea sunt relatiile moldo-romane. "esigur, n alte dati mi puneam ciorapii egosi deasupra gentii, mai mult sau mai putin ntamplator. "rumul de o i si o noapte e nimic fata de acest popas la vama. &s mai face vreo cinci ore cu trenul numai sa nu mai vad moacele de pide mputite ale vamesilor. oate ca sunt mai rai ca gaborii, ca mentura, dar e greu de comparat un cacat cu altul. Sa nu crei ca vorbesc numai despre aia romani din 8omania, si ai nostri sunt la fel. rostia, cacatul sunt geniale indca sunt toate la fel. Ce sa-i faci, asta e podul de 2ori. "esigur, se mai ntampla sa vei si pe acolo cate vreo fata cat de cat umana, dar asta mai rar. Se mai ntampla sa aunga si pe la vama cate un lolog. ilologii, saracii, sunt n stare sa faca orice. &bsolut orice, daca li se permite. /u rutul separa aceste tari, ci cacatul pe care si-l toarna reciproc n cap. Cineva spunea ninaviu pi rumani istia c tat s cu cararusa pi nilocu capului, iar altcineva ca basarabenii astia, pa bune, toti sunt cretini, n-am vaut nici unul normal. Cand am auns n 8omania am nteles ca drumul meu nu s-a terminat aici. Ca va trebui sa mai merg mult pana sa aung undeva unde sa ma simt bine. oate ca cel mai bine e cand stai pe loc, cand crei ca n alta parte e mai misto, nu stiu. 0oti de varsta mea vor sa o taie undeva. 3riunde, numai nu acolo unde suntem. !asarabenii au mandria cretina ca sunt basarabeni, de parca ar avea vreun merit prin faptul asta (ca americanul ala de care mi povestea !uru Q tipa la toti ca e american, de iceai ca e fecioara Maria, mputitul de texan), iar rom. din 8om. sunt complexati ca sunt romani cand aung altundeva, se fac mici, mici si se urasc
din caua ca s-au nascut romani si pe toti romanii pe care i ntalnesc din caua ca le amintesc de originile lor. &ceste doua tari n care totul e putred, n care se vede doar distanta milimetrica dintre ele, nu si altceva. "oua palme ce-si trag palme botului comun. Scene de epilepsie patriotica si de pipi mpotriva vantului. Sau de nu mai stiu eu ce. /umai nu de ceva sanatos. "ar tu stii mai bine. &i putea tu sa-mi vorbesti despre lucrurile astea. !ine, bine, vorbesc eu. "ar mai bine sa nu vorbim despre asta. mi vine uneori sa fac ce am facut cu casa parintilor. umul purica tot. "ar va trebui mult fum. Cacatul arde greu. imbricii nu se nabusa usor. Stiu ca e gretos, dar, pula mea, nu a mea e vina, nu a mea e vina ca se fura, ca se omoara, ca parintii si fut icele, ca ne cacam mai mult decat suntem, ca ne bagam pula instant n toate, ce te uiti asa manca-ti-as4
#5. ;alilei
Dalilei era solutia. Dalilei descoperise ceea ce ne trebuia. Era un tip tacut, care parca tot timpul se gandea la ceva. Mergea la scoala numai n sesiune, avea numai note bune. "escoperise. Draalul. "escoperise multe chestii. Chiar si pentru sesiune. n sesiune si prepara o substanta care l facea o perioada foarte reistent, nu mai avea nevoie de somn, tot ce citea memoria, iar mai tariu uita tot. acea tot felul de experimente. Combina pastile, substante. entru formula fericirii. &i examen Q asta, esti n depresie, esti obosit, vrei energie, Dalilei ti gasea ceea ce-ti trebuia. e ncerca pe toate. a prieteni Q gratis sau cu pretul platit de el, unora le vindea, altii erau cobai. !aga-ti asta n cur, sa vedem ce efect are. Sau inecteaa-ti asta. Sau fumeaa asta. &devarul e ca niciodata riscul nu era prea mare. entru un narcoman. Caci Dalilei avea simtul masurii, controla cantitatile, preicea efectul. 'neori nu iesea cu lunile din apartamentul sau. Cand mergeai la el, chiar de la intrare te lovea n nas o duhoare de medicamente, de tot felul de substante. l gaseam muncind, n transa pe os sau n fotoliu, cu ochii peste cap. Cand ma vedea si lua o doa ca sa-si revina, apoi devenea vesel, vorbaret. &poi, ca niste traditionalisti, bagam o iarba. entru amintirea vremurilor bune. Mai radeam, mai priveam un lm. Dalilei spunea ca poate va descoperi substanta ce te tine toata viata fericit, vesel, optimist si plin de energie. Dlumea, dar cred ca atunci cand experimenta prafurile la asta se gandea, asta vedea el n halucinatiile lui. Mainile i erau toate gaurite de inectii, la fel venele de la picioare, limba. Slabise mult n ultima vreme. robabil si plamanii i se cam mbibasera cu putoare. /u mai vorbesc de stomacul lui. 'ita sa manance. Cand se simtea slabit baga o pastila
sub limba si era plin de energie n vreo cinci minute. acuse ceva asemanator pastilei speed si ne dadea cand mergeam la vreun concert. Eu ma amuam caci speed n rusa nseamna sida. &colo nu mai stiam de unde avem atata energie. Saream si alergam ca idiotii, ne simteam ntr-adevar foarte bine. Mai dadeam cate un cap de pereti de fericire, eram ca ntotdeauna ultimii care plecam. "upRaia era teroare. Cateva ile extenuati, fara nici un pic de energie. rima oara cand luasem un timbru semanam a copil nevinovat, mi-l daduse Scorpia, ca sa ma corupa. &devarul e ca m-am simtit foarte bine, am putut sa stau mult cu ea, nevrand nici sa mananc. 5orbeam ca prostii, ea mi povestea tot felul de povesti de-ale ei. /e-am plimbat cateva ore prin parc, apoi ea mi-a is ca trebuie sa plece, altfel pierde ultimul autobu. &m strans-o atunci n brate si asa am fost pierdut. Mai tariu mi-a is ca special mi-a dat timbrul ca sa ma excite. am is ca nu era nevoie. Era cu vreo cinci, sase, dracuR stie cu cati ani mai mare decat mine. 3ricum mi placuse timbrul. Continua sa-mi aduca. Era o masina de futut Scorpia. Era o pida suta la suta. Cand te futeai cu ea simteai ca pentru ea nu exista atunci nimic altceva decat pida ei. 0e simteai futut, era foarte emancipata. Scorpia ma facea sa ma simt femeie. mi baga un timbru n gura si o mana n slit. Ma lasa sa not printre tatele ei, de parca erau valuri, parca era o vaca turbata cand se excita. "aca vroiai pida Q Scorpia era pida perfecta. rumoasa, emancipata, cam nebuna. mi luase pula n gura odata ntr-un bar. /u-mi venea sa cred. &devarul e ca nu ne vedea nimeni, dar n ecare moment putea intra cineva. 0in minte cum a vrut sa o fut prima data. a intrarea ntr-un gara. &vea o fusta scurta, i dadusem chilotii os si cand sa nceapa partida aparea vreo masina, mi venea sa nnebunesc. &poi a disparut. &m mai ntalnit-o peste vreun an, doi, mi-a is ca merge la cules banane n Cipru sau nu stiu unde. Si mi-a ambit. Ca n compunerea lui Scrof Q fetele din 8epublica Moldova, din 8omania si bananele sau culesul bananelor. Mai avusesem o gagica care pana la urma a cules banana unui arab. Cine ne fut femeile noastre4 &r trebui sa ne emancipam noi, nu sa ne batem nevestele. emeile noastre sunt mai emancipate decat am vrea. Ele ne fut pe noi, nu noi pe ele. Ele ne apara si cand nu mai au nevoie de noi, de pulele noastre, ne arunca dracului ca pe niste tampoane sau ca pe niste vibratoare stricate. !arbatul a devenit o carpa, o baba ce priveste toata iua telenovele, se vaicareste, barfeste, barbatul este o curva n ilele noastre, femeia e politician. n curand femeia nu va mai avea deloc nevoie de barbat. Si bine va face. "uca-se dracului daca-i prost. !arbatul e dea ceva asemanator unei papusi gon2abile, ca sa u sincer, nu stiu daca a fost candva altfel. Eu ntotdeauna m-am simtit futut, uneori chiar violat. /ici n fantasmele mele nu am fost vreodata violator. Sa-i tai burta unui barbat e usor, e simplu. Sa violei o femeie e ceva aproape imposibil, trebuie ori sa i animal, iar barbatul e mai degradat ca un animal, ori sa e femeia moartaP nu stiu P barbatul e terminat, nu poate decat cel futut. Ca de mult e cretin, e fricos si neputincios. emeile ne descopera viagra, ne descopera leacuri pentru pulele noastre. <ceva nu le trebuie de la noi si nu vad de ce le-ar trebui. /u poti sa le
reprosei nimic. /ici macar ca sunt curve. !arbatii sunt toti niste vibratoare, de fapt, cu vibratoarele e si mai igienic, nu transpira, nu put, nu produc infectii, nu transmit boli. a un concert cu cei mai tari " din lume, cel putin asa spuneau reclamele, l-am pierdut pe Dalilei. Eram toti rupti, nu mai stiam n ce realitate suntem, atatea culori, atata gomot, toti cu ochelari, cu masti de sudat. Cred ca toti erau acolo drogati. Saream ca nebunii, speedul si facuse efectul. a un moment dat am vrut sa bem cola si ne gandeam pe cine sa pedepsim sa mearga la bar. Cineva a is ca pe Dalilei. &m privit prin parti, dar nu-l vedeam. &tunci ne-am uitat spre podea. Dalilei statea ntins os, cu o dara de sange ce-i iesea din gura. nca era viu. /u stiam ce se ntampla, daca e ceva real sau e pur si simplu o unda de galice ce ne grueste, ce ma grueste, am gandit. "ar totul era prea ciudat, am ncercat sa-l ridicam n timp ce el icnea, n timp ce dara de sange i se prelingea pe haine. ana la urma am chemat o ambulanta. Concertul a continuat. !uru a mers cu el. /oi am ramas afara asteptand. ntre timp am mai tras o iarba. Ca sa uitam, ca sa nu ne mai gruim. "egeaba. /e-am gruit n ultimul hal, aratam toti deampula. esisem din unda muicii si acum toate sunetele ni se pareau doar o mare galagie ce rasuna n capetele noastre. &poi a venit !uru. & trebuit sa-l clatinam, sa-i aducem niste apa ca sa-si revina. &m pornit pe os spre camin. Muica parca nu se mai termina, parca se amplica cu cat ne ndepartam mai mult. Era noapte, dar nici unul dintre noi nu-si scosese ochelarii. Culorile cerului ne nspaimantau. Stelele pareau niste ace pentru strapuns ochii nostri. n camin l-am visat pe Dalilei. rivea un tablou pe care eu nu l vedeam. Si radea. &cesta a fost tot visul. -am visat toata noaptea.
'8. Pas%ele
&i e sambata spre duminica, ai se tin slube n biserici pana spre dimineata indca ai nvie sus. eri aueam la stiri ca se duc oamenii la biserica pentru a merge pe sub sfanta masa. -am is lui 3edip sa mearga daca vrea pe sub masa din camera, ca noi nu ne suparam, din contra. 'n preot spunea la un post de 05 ca n ilele astea nu se spala, nu se mananca si nu se nu mai stiu eu ce. a alt post, alt preot spunea ca credinta nu iubeste mieria, din contra, asa ca sunt superstitii prostesti vonurile cu spalatul si altele. "e-aia cel mai bine e sa faci cum vrea muschii tai, a concluionat 3edip. Sincer sa u, eu as trece pe sub masa. Cand eram mic asta era una dintre bolile mele Q umblam tot timpul pe sub masa. 'n sentiment de liniste, de siguranta. 5edeam de acolo tot felul de picioare care se uneau, se ntindeau unele pe sub altele, spre altele, tot felul de obiecte care nu mai erau gasite prin casa si si gaseau acolo linistea. Sub masa era 36. &poi mi-am observat cresterea. ana am auns cu capul la nivelul mesei. /u mai puteam merge pe sub masa n picioare, poate ca si asta a fost o caua pentru a nu mai merge pe sub masa. Ca acum sa aud ca oamenii trec pe sub sfanta masa. ai eu pana la vreo cinci ani am tot
trecut pe sub masa= mi plac bisericile. mi place de sus, dar nu merg la biserici. /u merg sa ma mpartasesc, sa ma spovedesc si altele. Merg asa, ca la teatru uneori, sau ca la o expoitie de pictura. iindca mi-e scarba sa pup mainile, cine stie ce a facut preotul asta nainte de sluba, poate a facut o laba mica, poate ca s-a cacat sau cate si mai cate alte lucruri omenesti. reotii mi-s cam antipatici. "esi se mai ntalnesc si simpatici. "ar e acelasi lucru ca la gabori sau ca la profesorii universitari. Sunt cretini, sunt pidari, de unde stii ca dupa ce te spovedesti parintele nu scrie acolo pe o foita si dupRaia o transmite mai departe. iindca nu cred ca preotii sluesc lui "umneeu. Ma fut eu pe asa intermediari. Sluesc mai degraba satul Q cum se a2a n sat tot ce se ntampla4 Q si securitatea, cum stiu baietii totul despre ecare4 reotii de la noi sunt mai degraba niste delegatori de mistere. iindca se mai ntampla minuni. "e pilda+ dispare boul lui mos Dheorghe, cine l-a furat, unde-i4 /u se stie. &poi saracul Ciorbila se duce la preot, ca l mustra constiinta. &poi mos Dheorghe aude un von n sat ca Ciorbila i-a furat boul. Sau pe patul de moarte, aici chiar ca toti le spun pe toate, se cred dea la "umneeu, uita oarecum de sat, spun pe nevasta cui au mai futut-o, pe cine au mai ucis un pic, spun absolut tot. Cum saracul preot sa tina n el atatea4 Mai spune si aproapelui sau. "ar nu am treaba cu ei. Eu nu umblu pe la biserica. Ma simt cel mai aproape de "umneeu atunci cand nu gandesc, atunci cand am n mine o liniste absoluta. Este calea mea spre "umneeu, oricum ar el, nu preotul trebuie sa mi-o arate. Ma gandesc ca ar misto de tras odata o iarba cu sus. Ce haios ar , sa te pisi de ras. sus sa-ti vorbeasca de bunatate, deP si sa ibucneasca n ras. Sa-i mai ntini o data bulibuleatorul. e bune, ar fain. /u crei4 &fara e frig, dimineata a plouat un pic. &ici ar trebui tras un fum de travca, asa ca sa meditei un pic si apoi sa ibucnesti n ras de profunimea vorbelor mele. Credinciosii stau n rand la paine, ca la mausoleul lui enin pe vremuri. Maine si poimaine magainele vor nchise, nu treR riscat, mai bine stai ca bouR ai umaR de i n rand, ca sa poti maine sa crapi si sa te bucuri. E misto la sarbatori. 0oti sunt beti, scot afara ce-au mancat cateva ile (cu exceptia a ceea ce s-a cacat dea), mai barfesc, mai nura de mama, de "eu si de toate obiectele din biserica lui. E pidos. nca un argument n veridicitatea teoriei lui "arAin. 'ite ce abere si eu n loc sa trec pe sub sfanta masa. 0u faci cercuri n urul bisericii4 oate ca mi scrii si tu ce faci. "ar nu cred ca acum. Eu merg la sfanta masa sa fume o sfanta tigara. Cu o sfanta cafea. oate ca mananc si o napolitana. oate ca nu, dar cred ca da. Ceea ce se ntampla cu mine nu are de-a face cu actiunile mele, nu-l poti simti pe sus atunci cand treci pe sub masa. oti simti mirosul ciorapilor, altceva, n ne. Eu simt uneori ca aceasta lume are n ea ceva sfant, atunci cand ma droghe sau mananc. Si uite ca poate am sa ma las de droguri. 'ite ca am sa ncerc fara. oate ca nu se poate. oate mai bine totusi o supradoa.
&poi popii sa te petreaca. <fel nu aungi. 0e pieri printre muste si tantari. Scriemi si tu. "aca ai trecut pe sub masa, daca ai mancat din trupul "omnului, daca iai baut sangele "omnului.
'1. :i=%ul s0re cer
Eu fume la balconul blocului de pe &urel 5laicu nr. %, sc. ; n timp ce !uru urca n liftul aceluiasi bloc si vine la mine. &cest lift ce seamana atat de mult cu un sicriu, n care toti stau drepti privind litera si cifrele ce se lumineaa o data cu urcarea+ , 1, #, %, $, ;, HP si coborarea+ L, K, I, H, ;, $, %, #, 1, . !una iua= Salut= Q ic oamenii usurati cand ies din lift. ocul doamnei cu coasa e privatiat de femeia de serviciu care sta la cinci+ ce e cu mieria din apartamentul vostru4 Cati stati de fapt acolo, baga-mi-as pula, , ba4 Ce pida ma-sii-s cu chistoacele ce le gasesc ilnic la usa voastra4 Ce vrea tampita aia4 Q ma ntreaba prietenii care ma viiteaa. /imic, ea e doamna cu coasa respecialiata acum n doamna cu teul si matura. /-o bagati n seama, o pida batrana si proasta. "e aici, de sus de la balcon, chiar deasupra statiei de troleibue, totul se vede altfel. 0roleibuele de os frumoase de aici par preistorice, rugina predominand partea lor de sus. ot sa privesc oamenii care asteapta. 'nuR se uita la iare, altuR la gagici, altuR se plimba nervos, alta se uita cum arata n geamul unui chiosc. &runc chistocul. Cade la balconul vecinului de os. Eu dea nu ma mai tem sa mor n aceste ile stranii, n aceste ile stranii, stranii Q canta ?oopar9. 0u 0u unde stai, ba4 ba4 Q e ntrebat ntrebat !uru de doamna doamna cu cu teul. n Manastur Manastur Q raspunde. raspunde. "eseneaa n lift un 2uture si scrie sub el+ Mother fuc9er butter2B. 'n 2uturetrasnet, asa ceva. Stii cand l-am desenat prima oara4 Q ma va ntreba cand vom cobor mpreuna. Cand la seminarul de 8 seminarista vorbea despre 2uturii dintr-o (#, %, $, ;, HP) strofa de-a lui Emin spunand ca simbolieaa armonia naturiiP alte cacaturi, iar tu te-ai enervat si ai spus ca 2uturii simbolieaa moartea. Chiar daca-s galbeni. Sau n special daca-s galbeni. "ostoievs9i trece strada n timp ce eu fume la balcon. "e aici nu i vad nici mainile in2amate ca niste pernute, nici petele mari, rosii de pe fata. &h, iarasi a uitat sa-mi lase cartea. "aR nu mai conteaa acum. /imic nu mai conteaa. Chiar acum n milocul straii, viavi de cinematograful Marasti, deschide geanta neagra.
'. A=!anu
mi placea sa fume cu &fganu. mi povestea tot feluR de chestii, daca l rugam mi povestea si despre &fganistan. ncepuse sa fumee iarba acolo. &cum, nu ca ar
dependent, dar o fuma oarecum regulat. Ca sa se simta bine. Cand s-a ntors din armata, din raboi, era cam diliu. ti facea sfoara cum vrei, daca nu erai politicos te puteai trei cu un picior n bot sau aruncat peste vreun gard, desi era mic de stat. &sculta atunci aproape toata iua muica, iar seara se mbata. Mai tragea si iarba, dar atunci eu nu stiam. Si-o crestea singur n gradina. Ma miram la nceput de ce e asa de vorbaret. Cum sa nu e, domRle4 - dupa cateva fumuri sa tot vorbesti. &fganu spunea ca a fost fain n &fganistan. /u prea pronunta niciodata cuvantul raboi. Mancam numai carne de oaie. /e aduceau localnicii sau schimbam pe o lingura de aluminiu. arba tot de la localnici o aveau. "ar nu numai de la ei. nainte de vreo lupta li se dadea pentru cura. Spunea ca aveau o iarba faina. umau si apoi nu mai stiau cei aia frica. Sa tot lupte, sa tot mpuste. usese de cateva ori ranit, dar nu povesteste cu durere sau ca pe ceva neobisnuit, ci ca pe o poveste auita n copilarie. /u a fost raboiul lui. & luptat indca era n armata. 0ot statul l-a facut narcoman. 'niunea Sovietica. &cum nici nu mai exista. entru ce a luptat4 entru iarba. entru lalelele din muntii &fganistanului. &fganu are motocicleta. Cand l vei catarat pe ea, ici ca e nebun. rin &fganistan nu ar putut face asa chestii. Era prea mult nisip. Sa tot faci acolo plaa, nu sa umbli ca n fotograile lui mbracat n tot feluR de camu2ae. Erau faine hainele, cred ca erau din canepa.
la tot batalionul sa se droghee vreo saptamana. 0oti erau ca niste somnambuli, vorbeau singuri n limbile lor. /u mai ntelegeai nimic din ceea ce se ntampla. &tatea limbi, atatea ocupatii diferite n aceeasi tabara. /imeni nu se supara pe noi. Eram n raboi. /u prea stiam de ce luptam, singurul lucru pe care l asteptam toti era sa mergem odata acasa, sa se termine odata armata. Se mai ntampla sa-ti mai si moara cate un prieten. Era foarte ciudat. 3data a murit n bratele mele un lituanian. /e mprietenisem chiar de la nceput. Era mare, avea vreo doi metri si se tinea de smecherii. a una dintre primele mele lupte a scos o schia cu dintii din scalpul meu. Cand fumam mpreuna mi povestea despre casa lui, despre cat de mult i place baschetul si ca spera sa scape odata de armata asta pentru a pune mana pe mingea de baschet. n schimb pusese piciorul pe o mina. Si ramasese din cei doi metri ai sai doar vreun metru cineci. 8adea atunci cand l-am luat n brate din nisip. /ici nu stiu daca si-a dat seama ca moare. oate i s-a parut ca viseaa, cum ni s-a ntamplat tuturor. Mia is ceva n lituaniana. M-a privit n ochi si a ncetat sa mai tremure. entru totdeauna. &fganu e un baiat de treaba. S-a casatorit cu prima gagica iesita n cale dupa ce fosta lui iubita l parasise. &re copii. /u-si bate nici copiii, nici nevasta. oate deaia toti l cred cam dus. Cred ca e fericit. "oar uneori cand fumeaa pare a ntr-o ncurcatura. robabil ar vrea sa stearga ceva de pe discheta sa. Sau poate nu ntelege ceva. "esi vorbeste uneori foarte mult, nu stii ce se ntampla n el. &rata uneori ca atunci cand s-a ntors cu gatul plin de sange si cu motocicleta botita. Cineva trasese o sarma la naltimea gatului peste drum. Mi-l amintesc plangand. "upa ce se ntorsese din &fganistan si se casatorise. Se certase cu taica-sau. Cum 9ida ma-s Q icea. Sau ucandu-se cu cainele lui tembel, care se baga n fata masinilor. Sau cum se mbatase crita cand a2ase ca are un u, punea la toti de baut si apoi umbla dupa 2ori sa-i duca nevestei la spital. &fganu avea un prieten Q Serai. Serai fusese si el n &fganistan. Spre deosebire de &fganu, Serai nu se adaptase la fosta sa viata, de dinainte de raboi. Era prietenos, dar mai tot timpul beat. "in caua asta se certa tot timpul cu parintii. "e fapt, parintii l certau. &tunci el se catara pe motocicleta si pleca. 0oti se speriau cand l vedeau pe motocicleta. Mergea ca nebunuR. Si era tot timpul mbracat n hainele ramase din &fganistan. &fganu avea plete lungi cand plecase la raboi. Si era un pic diliu. a ntoarcere se mai linistise. Cu Serai s-a ntamplat invers. /u se mai tundea, nu se mai barbierea. &sculta muica si chinuia motocicleta. Se parea ca asta-i tot ce-i mai placea. oate ca si alcoolul, nu stiu daca bea de placere sau din alt motiv. ntr-o i parintii nu au vrut sa-i mai dea motocicleta lui Serai. -au is ca e beat, sa se treeasca daca vrea sa se plimbe si ca n general nu ar mai trebui sa i-o dea, ar trebui sa o arda, face numai prostii cu ea. !ine, a is Serai Q n-o s-o mai vedeti. -a mpins ntr-o parte, si-a luat motocicleta si a pornit. Si-a luat vitea, a sarit la un damb din fata casei parintilor si ind la vreo doi metri
n aer, a ntors volanul. /u mai avea rost de chemat ambulanta. s-au mprastiat creierii peste tot. &u trebuit sa treaca multe masini ca petele de sange din drum sa dispara. n locul unde murise, parintii au pus o cruce. &u ngropat acolo casetofonul ce si-l luase n ultimul sau drum Serai. Cu motocicleta si acum, cred, se mai plimba taica-sau. "ar merge mai ncet la curbe.
'#. Do! ea% do!
!obdBlOn tocmai a primit un caine. 0rebuie sa-l spele. Si, si, raspunde el batranei care si-a adus animalul la el. Sa-l spele si dupRaia sa-l plimbe. Capitalistii dracului, gandeste n timp ce ambeste batranei, nici eu nu ma spal asa de des cum si spala ei cainii. !atrana l mai atentioneaa sa e foarte atent cu cainele, e tare sensibil. asR ca-i arat eu lui circ dupa ce pleci tu, gandeste si mangaie dulaul. n sfarsit batrana pleaca. !obdBlOn o petrece cu privirea pana nu o mai vede. riveste dulaul. Esti sensibil, ba4 a treci la tata sa te educe si-i trage una peste bot.
si simte ochiul drept cum i se bate. &vusese o infectie la el cand era mic. "oar nu o sa mi se um2e iarasi, gandeste, ce dracuR ma fac atunci4 ese din biserica, porneste ncet spre camin. Maine seara sa merg sa paesc sala de expoitii. 5iata asta ca o poeie, gandeste, rima apare cand tragi un fum. 5a trebui sa le scrie prietenilor ca e fain aici. <fel o sa-l creada fraier. e bune, si caini-s draguti. oate ca si va cumpara si el candva unul. Si sa ma plimb cu el toata iua. &sa, deampulii. 5au la coltul straii o prostituata. i ambi. &poi l vau n calea sa si pe 8odrighe. Ciao, coaie, i ise. 8odrighe l ntreaba ce e aia coaie. Smecher, n romana, i explica !obdBlOn. Ce mai faci, ba, coaie4
''. Am sa Incerc
sa scap. Sa-ti mai povestesc si despre prietenii pe care nu i-am mai vaut demult. "espre care nu stiu aproape nimic acum. Si nici ei probabil de mine. oate ne vom ntalni candva fara sa ne cunoastem. Sau poate ca nu ne vom mai ntalni niciodata. rieteniile vechi tin mai mult de memoria mbacsita decat de realitatea mea. Si totusi candva au fost o realitate, candva mi-au in2uentat viata. /u sunt prieteni second hand, sunt prieteni ai acelui @o, despre care stiu din ce n ce mai putin. oate ca e mai bine asa. "aca s-ar ntalni careva cu vreun cunoscut de-al meu recent, daca ar vorbi despre mine, ar vorbi de doua personae diferite. mi voi aminti totusi de ei. oate ca e important. 0u nu comentei nimic, tot timpul am senatia ca vorbesc aici aiurea, ca trebuie sa spun ceva ce mi scapa.
stricat la cap si mi-a mai is sa fac sport, sa mai las dracului fumatul. fumatul. Ce a ramas, ba, din tine4 /u m-am suparat pe el. Era tuns scurt si fara barba. &m baut atunci ceva si apoi am plecat. &veam impresia ca nu-l cunosc deloc. Ca vorbesc cu un persona din vise. "esi ma amuam nchipuindu-mi-l politai. Mi-a is ca i place acum doar muica pe care o asculta cand era la scoala. ar tu te-ai tampit, ce cacat de muica asculti4 Sa treci pe la mine la aste, mi-a is cand plecam. 0rec, iam is si de atunci nu l-am mai vaut. asR ca-i bine. "e baieti ca @or9 avem nevoie noi n politie. "aca l tin eu minte bine. Sas9a. Cel mai bun prieten din copilarie. Cu el ne bateam cu tiganii. &poi n revolutiile din scoala. Cu el am distrus arsenalele de ucarii ale altui prieten Q Subota. Cu Sas9a si cu Subota m-am mbatat prima oara. &poi motocicletele. Si acum corpul mi-e plin de cicatrice. Sas9a m-a nvatat sa conduc. rima oara era sa ne calicim ambii. /oroc ca mi-a smuls volanul din maini. Cu Sas9a si cu Subota am trecut riturile de initiere Q bataile cu gastile. Cu pietre, cu scanduri, cu cutite. 0oate 0oate acestea par par acuma neadevarate. neadevarate. &poi &poi Subota Subota s-a casatorit. casatorit. ar Sas9a Sas9a s-a alcooliat. ura pentru a-si cumpara benina. Cand ne vedem suntem ambii enati. Ca si cum ntre noi ar ceva foarte rusinos. 0oate visele care ncepeau nu cu a fost odata ca niciodata, ci cu cand voi mareP !as9alau Q din aceeasi gasca din copilarie. mi amintesc cum ntr-o dimineata dupa o mare betie bea din lighean ceea ce borase seara. E vin curat Q mi-a is, ce mancasem borasem mai nainte, vrei4 Si o amintire mai veche, cum cu Sas9a i-am prins pe !as9alau si alli9u mancand o broasca. Chiar si acum mi se face rau Q nu pot ntelege, cum poti manca o broasca, un animal, sau dracuR stie ce e, atat de scarbos. &m mancat o singura data, de fapt am gustat, carnea nu era rea, dar cand am auit ce e, am simtit ca ncep sa ametesc, ca din stomac mi se ridica o mana grea. /u am mai mancat cateva ile. Ca sa nu borasc. !as9alau era Soros-ul nostru, ne aducea cirese, castraveti, toate prostiile ce pot bucura un copil. e fura. Mai tariu ne-a nvatat si pe noi. "e alli9u mi amintesc ca a dus cirese cu cacat babei ce ne spargea mingile. &sta era beata si le-a mancat, apoi a iesit murdara de cacat pe bot sa-i multumeasca. Erau bune4 Q a ntrebat-o alli9u. !uuune= "oar cateva erau stricate, a is baba si a caut n nas. 6ir9ea Q Serioa 6ir9ea. ratele nostru martir din gasca copilariei. 6ir9ea a fost mandria noastra. Era cel mai bun la tranta libera. ua toate premiile si cand era nevoie mai trantea cate un panic ce ne prindea la furat. & scris mai tariu o carte de poeie si un urnal. Cand i-a aparut urnalul era dea n srael. &cum e ambasadorul sraelului n 8M. &i o pastila de cap4 0urb, 0urb, un prieten prieten de gradinita gradinita care care mi-a redevenit redevenit prieten prieten cand am intrat la la faculta. &sta era copiluR minune. Se batea cu 3xana Q o colega de clasa, pana proi trebuiau sa le cheme mamele, care erau prietene bune. Scena se termina cu o cearta violenta ntre ele. "upa o perioada hippiota, 0urb a devenit mana dreapta a unui maot din Chau. SefuR lui i-a si construit o casa langa a sa. mi amintesc cum l-au fugarit odata gaborii prin parcul Stefan cel Mare indca auise ca i-a facut gunoiste. Eram mpreuna. Eu am mers linistit mai departe. "ar mentul s-a ntors, era muci, a ncercat sa ma faca sa-i spun cine-i 0urb. -am is ca-i o cunostinta mai
veche si ca-i stiu prenumele, dar nu si numele si ca habar n-am unde l poti gasi. &tunci mentul a nceput sa urle la mine, a is ca am sa ma treesc cu scurta ntr-o parte si cu mine n alta, caP si eu i-am raspuns ca e treaba lui, dar sa nu-i para rau mai tariu cand va trebui sa vorbeasca cu sefuR meu si i-am is numele sefului lui 0urb. &u auit si ceilalti menti care erau cu el, l-au tras la o parte si si-au cerut scue. E beat, stii, se mai ntampla. Cand am auns acasa, 0urb ma astepta ntr-un fotoliu. Cila, Sur Q gopnicii. "e altfel erau baieti simpatici. "oar ca nu era recomandabil sa te ntalnesti cu ei noaptea. uteai ramane fara bani, haine, chiar si cu botuR um2at, plus vreo comotie. "upa cum spunea si /i9 Q prietenul lui !aston, 9illerul profesionist Q niciodata nu credeam ca o sa trebuiasca sa fac asa ceva, dar aungi uneori n situatii cand nu ai de ales. Dopnicii sunt un fel de s9inheads basarabeni, doar ca ucid, bat pentru bani, si asa de placere Q pe roc9eri. "e altfel, un gopnic mi-a is odata Q daca nu mi-ai prieten, sa vei cum ti-ar bura cerceii cu tot cu urechi cand te-as ntalni pe strada. Mai nou au aparut un nou soi de gopnici Q roc9eriati. 6onch Q securistul4 /u voi sti niciodata. Sau cine stie. &sta i acua pe toti ca sunt securisti, iar cand se mbata recunostea ca de fapt si el e securist, doar ca a intrat pentru a auta cand trebuie pe patani, pe Tai nostriU. Stan si Cobain Q prolicii, narcomanii de la ece ani, care ncercau sa se lase pe la saispe, ncercau sa e sobri, umblau la sacou si cu medicamente dupa ei. uristii. 3data Stan a aruncat cu toporul n Cobain, noroc ca asta a tras usa n fata. ncepuse sa oace !ilot pe bani, era foarte haios sa vei cum cineva pierde. Cobain l sfatuia pe unuR sa fure porcii luR taica-sau si sa-i vanda, daca n-are de gand sa aduca la timp banii va mai rau. entru un bocet scadem ceva din suma, i-a mai is Q si prostalaul chiar a nceput sa urle. Stan castigase un apartament la !ilot, doar ca s-a ales cu cateva coaste rupte si cu ochii vineti. "e-aia eu nu oc niciodata !ilot si n general nu-mi place sa oc carti. Dhita Q caruia i-au crescut muschii de nu-l mai recunosteam. ovestea cum se moare n armata 8epublicii Moldova. Mai multi decat n &fganistan. Cum deai pidesc si umilesc salagile. Cum la manevre deai ncercau sa se mpace cu salagile, sa le explice ca, na, au fost si ei la nceput salagi, au trebuit sa treaca etapele. iindca la manevre, cand alergau batalionul ntreg ochind tinta, se mai ntampla sa mai nimereasca cate un glonte n spate, nu puteai sti din ce 9alasni9ov vine, accident se numea. rietenii mei despre care nu mai stiu nimic nou. Si despre mine din acea perioada mi-e greu sa-mi amintesc. Sperante, alcool, dragoste, droguri, sport, sinucidere, inocenta. 0oate ncep sa se departee, pe bune, parca ar vorbi un mosneag. Si nu am decat ## de ani. &scult Eminem, imp !i9it, apa 8oach P ca sa-mi treaca cumva energia rea, sila, scarba, ca sa nu-mi e legate manecile la spinare. Ce sami placa4 Sa ma fac profesor, ment, gopnic4 Sa-mi trag un glonte n cap4 Sau tie4 &i cumva codeina sau efedrina4
'. Vals *as%on
Si cum stateam cu ea asa n pat, am vrut sa o fut. Ea nu vroia, eu am mai insistat, dar ea nu si gata. &tunci i-am tras una peste bot, i-am rupt chilotii, am strans-o la perete si mi-am bagat pula n ea. Ea continua sa ma respinga, sa ma garaie pe fata, pe spate, sa-mi dea palme. Stai n pida ma-tii ca oricum te fut= ana la urma a nceput sa geama, sa ma pupe. Cand am terminat avea o fata obosita, ambitoare. Ce fain a fost Q mi-a is. Cum pula mea, am ntrebat-o eu atunci, ma lasi asa sa ma chinui sa te viole si apoi mi ici ce fain a fost4 Si i-am mai futut una n bot si am plecat. Esti animal, ba !aston. &sa se face dragoste4 Cine vrei sa te iubeasca4 asa-ma, ba, ca la toate asta le place. Sa le tragi una peste bot si apoi sa le futi. <fel se plictisesc. /ici mie nu-mi place cand sunt ntr-o atmosfera normala. "e ecare data nu mi se scula. &poi mergeam cu gagica la bucatarie, sa bem un ceai, ea ma privea alnic si sorbea. &tunci, la bucatarie, mi se scula. 3 ridicam, i puneam ceaiul pe masa, o mpingeam cu fata la perete si o futeam. Stii ce le placea= 0rebuie sa e ceva asa, ca n telenovele, altfel nu le place. 8ecunosc ca-s cam sadic, dar ce sa-i faci4 Mai ales ca le place. &cum o saptamana i-am spart capul Suanei. & doua i si eu m-am speriat cand am vaut-o. "ar nu mi-a is nimic, doar a plans. "ragostea asta o sa ma nnebuneasca odata. ipi l priveste pe !aston si rade. !aston, ai citit prea mult /ietsche. 0e strici la cap. 0i se face creierul conserva. Citeste si tu ceva mai relaxant, poate ca ti revii. &i cinci lei4 /u4 - de unde dracuR sa gasim4 - eu as mai bea un puari. ipi se ridica, i ice lui !aston ca vine repede. !aston scoate un caietel si si noteaa ceva. ipi apare ranind. Scoate o sticla de vodca din buunar. 5ei daca faci toate lucrurile cu credinta4 Dasesti cinci lei= /u cu /ietsche al tau. Cu /ietsche nici nu o sa ti se scoale. &ui combinatie+ /ietsche si ceai, si mai vrea sa i se scoale. !aston, vei sa nu faci laba dupa vodca asta. aci dupa. /oroc. /oroc. !aston se ncreteste. asa, ba, ca-i mai bun ca ceaiul. "oar nu vrei sa-mi ici ca ai bea mai bine o galina blanca4 &h, ce mi-a ncalit su2etul= !aston trage din tigara si priveste trist mucurile din scrumiera. e mine, ice ipi, ma excita vodca, nu femeile. /u mai tremur, ia raceala, ma simt bine. 0rebuie sa ma scoale nevasta daca vrea. <fel nici nu ma intereseaa. Si toate ma considera baiat fain. /u ca pe tine. e tine cand te vad cred ca esti nebun. Si cred ca au dreptate. Mai bea si tu si cafea macar, nu numai ceai. /oroc= &par doua gagici n bar. ipi le face semn cu mana si ele vin si se asaa alaturi. !aston si ridica privirea din scrumiera. 0are frumoase mai sunteti, le ice. Mai ca m-ati sensibiliat. ai tu cu sensibilitatea ta. 'ite la ipi ce vesel e, pe el numai vodca l sensibilieaa. Si cine-mi da mai mult de baut Q corecteaa ipi. &pare si 0olstoi. 3, asta da viata, ice. &i cinci lei4 - l ntreaba ipi. atru. Mai am eu unu. a-l si mai ia o vodca ca asta e pe terminate. 0olstoi merge dupa vodca.
/u ne canti ceva4 Q ntreaba una si !aston si drege glasul, trage chitara de sub masa si ncepe un cantec trist de dragoste. 0olstoi se ntoarce cu vodca. a un cantec despre omuletul de vodca, i ice lui !aston, sau despre omuletul de fum.
'-. 3u0% %im0uri
Ce pidato era nainte, ice 3edip n timp ce privim un lm despre sus. 0e-ai enervat pe cineva, i tai capul. umei iarba cat vrea muschii tai, nu te amendeaa nimeni. sus tocmai ntorcea niste mese dintr-o piata.
'ite ce scriu astia, mi ice. Cica Mr. 3llimpia+ #m. inaltime, 1:I 9g, sportiv de performanta, caut gagica pentru futut. Macho+ s-o futi pa ma-ta, ba 3llimpia. !ela+ u, suna-ma. /ex+ cine vrea sa e fututa pe la spate si sa ia muie4 isi+ gagica misto, plictisita. Sunati-ma repede. "og+ muie la toti ce se uita la Chat. /a, mai bine trage un fum. 3edip nchide ochii si inspira. 5iata= 0rag si eu. Simt cum creierul mi devine usor, cum mi vine sa pufnesc n ras chiar daca trebuie sa tin fumul n mine. 3edip vrea sa bea apa. i fac semn sa mai astepte. Chiar atunci cand expir, sus nconurat de o mare lumina se ridica la cer. mpreuna cu 9rasa mea. '. Ia$o 0e Pie?isa
&poi am simtit ca nu mai pot. Sa tot intru n camera aia din J5 si sa vad toata iua drogati. "e ecare data sa fac cunostinta cu cineva. rea multi oameni. Cu ncetul toti prietenii mei au sters-o de acolo. Sa-mi gasesc obiectele n miscare. 'nul mi citeste cartile, altul mi priveste poele si comenteaa. <ul se uita cu scarba la casetele mele. rea multi pentru o camera cu cinci paturi. "oua supraetaate. Cu oameni care nu se pot droga. Care se gruesc si rad aiurea. &sta nu mai e arta. &sta e lm documentar despre daunele drogurilor si degradarea la care te duc. Camera plina. 0ot fete noi. Si 0ataie a obosit, daR pe el l doare n cur. El oricum canta la chitara si pentru el oricum totul e cacat. 0otul. rietenia, cuvantul, relatiile umane. El oricum se grueste la chitara. Ce fain canta Q l lauda toti. &sa si e, daR eu am obosit. Mi-e scarba sa ma droghe aici. Ma simt plin de cacat. Mai bine cobor pe ieisa cu ane si ma mbat. "oua halbe si doua sute de rom. ane stie ca trebuie sa insiste un pic la nceput ca sa beau si apoi pa, apoi, cum am auns acasa, ba4 Cum de ne-am baut toti banii4 3ricum, os pe ieisa. &lcool si internet.
etaul ece, se nalta Club HL. nitial trebuia sa e bordel. roprietarul spera sa se legaliee prostitutia pana si termina constructia. "ar cum sa se legaliee meseria de baa ntr-o tara4 &sa ca a trebuit sa-si faca club. &ici se vine la sacou. <fel te dau afara. &laturi, n fata pisuarului, e 0itanic. !ar. Caminul J5 ar trebui sa se numeasca 0itanic, i s-ar potrivi mai bine. 'n 0itanic pe care nu-l mai nghite pamantul. "upa ce de cateva ori caminul a fost dat n udecata de cativa nenorocosi, pedepsiti sa e vecini cu J5, administratia a pus plasa de sarma la geamuri. Sa nu li se mai arunce vecinilor sticle pe acoperis. Sa nu le mai omoare porcii si gainile. Chineii au sters-o mai repede. &u nteles care-i treaba. 8estaurantul lor s-a mutat n alta parte a orasului. ar noi bem n /ico cu ane. 5a trebui sa m mai atenti la iesire, e plin de gropi, santuri. Se tot sapa, se cauta ceva, apoi se astupa pentru o saptamana, puscariasii fac pavaul, cand termina, iarasi se apuca de sapat santuri. Se lucreaa. &sa sa tot lucrei toata viata. uscariasii cer de la studenti tigari. Se nteleg bine. arasi va trebui sa treim pe cineva ca sa putem dormi. Sigur n patul meu dorm vreo trei. 8upti. Sunt baieti buni, cum ice si ane, dar n patul meu dorm eu. Sau canta acum. Mai stii4 &r trebui s-o chemam pe &ndreea Marin. &r o surpria pentru ea sa vada asa ceva. -ar cadea maxilarul n chiuveta. &ici de facut un serial, da. /umai decorul cat face. ersonaele se supun decorului. Sa tot lmei. 0ataie 0ataie canta canta la ociu. n urul urul lui vreo vreo Vspe asculta si beau vodca. vodca. e e pereti inscriptii, pe os apa, pisat, gunoi. /u curniti, patani4 - ne ntreaba cineva. /u. &sa ar putea ncepe lmul.
'2. In%ro
0renu 0renull ma duce acum acum spre tine, tine, n compartiment compartiment e un un aer mbacsit, mbacsit, se mananca, mananca, se baseste, de aici din coridor pot sa ma gandesc mai bine la tine. ume tigara dupa tigara, dar nu e un nlocuitor bun pentru oint. entru plancic. Corpul mi transpira si tremura. &m senatia ca nu e al meu. rivesc afara, dar nu vad mare treaba. mi simt ochii cum mi se rotesc n directii diferite. /u-i adevarat, mi ic, ti se pare, din inertia unui creier umplut de stupeante. 0u probabil dormi. oate ca ma visei acum pe mine. 5ei aui poate spre dimineata cheia n usa si apoi te voi trei. Ma vei privi somnoroasa si ma vei urma n bucatarie. 5om bea o cafea. 5a totul minunat si nu vom vorbi despre viitor. 5iitorul e incert si ntotdeauna departe Q vorba lui im Morrison. /u vom vorbi despre trecut. Ce sa-ti povestesc4 "espre anii drogati n care nu stiu ce s-a ntamplat4 "espre ura mea ucisa, obosita, salvatoarea ura rastignita4 Sa-ti povestesc despre experienta mortii. "espre asta chiar ti-as povesti. "aca nar legata de droguri. &sa nu vei vrea sa ma aui. Chiar nainte de a iesi din compartiment citeam o carte de poeie. Scria ala despre moarte. Metafore, balbaieli, ragaituri. oetii astia.
respira, vorbi, sa ncerce sa deschida ochii si sa nu poata. Si apoi caderea. 3 cadere lunga n noapte. Supradoa. /u halucinatii frumoase cu soare, vant, bor, ci moartea. Cand nu mai gandesti, nu mai esti constient, iar n putinele clipe de ntoarcere simti doar caderea, cedarea icului. !ere, cine mai doreste bere= /iciodata prea singur, nici n acest tren nu pot scapa de ceilalti, oameni care te privesc, te analieaa, vor sa-ti vanda o bere. Concluioneaa ca esti un tampit, mai ca s-ar apuca sa-ti dea sfaturi ce sa faci ca sa e totul 3.6. &sta e societatea, tu esti un magar, daR las ca-ti spunem noi ce sa faci, o iesi ceva, desi n-ai meritaP Si realitatea noastra frumoasa nu e decat o buda la care nu poti trage apa, plina de cacat si pisat. Ce e frumos e ntotdeauna departe. 0oti se agata de vreo crenguta din vreun copacel ce iese din acest cacat. Ma ntorc n compartiment, aici se pare ca cineva s-a descaltat, tare mai put oamenii astia. 'n mos sforaie chiar la urechea mea. Ma ntreb ce viseaa oare. E simpatic. 3amenii sunt mai simpatici atunci cand dorm. Si tu dormi acum. "ar pe tine n-am sa pot sa te las sa dormi mai departe. 5reau sa te strang n brate, sa simt ca existi, ca nu e o halucinatie. E fain sa stii ca te poti ntoarce undeva. E fain sa simt ca ma pot ntoarce la tine. &casa4 Cat timp va mai trece pana voi putea spune acest cuvant fara a mai da si explicatii4 Sunt obosit, desi nu mi-e somn. 3chii ncep sa-mi arate desene animate, picturi vii, lme. Cred ca exista, da, cred ca exista tot ce vedem noi n vis, n halucinatii. <fel de ce ne-am agata4 Cartile pe care le citim n vis si dupa aia n realitate continuam sa cautam acele pagini minunate, biare, ce ne-au lasat masca, desi stim sigur ca e imposibil, niciodata, nu, nu vom putea gasi. Si totusi e frumos sa ne mintim, sa credem ca poate candvaP 'ite, si eu acum vin la tine ca la un vis, o halucinatie prea colorata din exces de droguri. Ma tem ca nu existi. Ca nu voi gasi strada, blocul, apartamentul. Sau ca voi descuia apartamentul, voi intra n el si nu te voi gasi pe tine. 'ite ca parca am auns n 8aboieni. &proape. 3amenii intra, ies. 0ot trupul meu scartaie mpreuna cu trenul. &bia acum mi se face somn. Se ntinde o pata mare neagra pe creier. 0e vad pe tine, vad litere, lumini, culori. 0otul se amesteca, nu mai sunt atent la nimic, doar aud scrasniturile rotilor trenului si mersul lui leganat. Cand voi cadea cu capul n fata nseamna ca am auns. Cand luminile de pe ochii mei se vor lumina. "eocamdata culorile, imaginile mi mangaie creierul ce sta cuminte refuand sa gandeasca, refuand sa doarma. n transa. &sa e cel mai bine. 0renul parca franeaa un pic, dar merge mai departe. Ma treesc cu capul mergand nainte si cu lumini ce-mi irita ochii. i deschid. 0oti si-au pregatit bagaele. Ma ridic si eu. !eau nca o gura de cafea, pun sticla n buunarul scurtei, mi iau rucsacul n spate si ies. nca umate de ora si am auns la tine. Scot un sandAich si l mananc pe drum. E bun. &poi merele. "egeaba nu am vrut sa le iau la nceput. 3rasul doarme. Ma simt ntr-un vis frumos, linistit. 3rasul nainte de treire.
"oar cainii care nu te mai latra acum, se plimba mandri prin milocul straii. "oar becurile galbene care parca nu vor sa supere ochii celor somnorosi care au trebuit sa se treeasca mai devreme. Daborii dorm. Sunt pe strada cand toti dorm si ma simt excelent. &runc mucul unei tigari la cos, desi nu fac des lucrul acesta. &cum nu vreau sa stric armonia. inistea. E alt oras nainte de a se trei oamenii. 'ite ca sunt cativa n statia asta de troleu. rivesc ceasul. $.%:. Cam devreme pentru troleu, dar oamenii nca dorm n picioare. Simt nevoia de a le ice noapte buna, dar trec mai departe, lasa-i sa doarma. E bine asa. &ung dupa blocuri. 5ad blocul n care trebuie sa intru. 5ad geamurile ntunecate. ntru n lift, privesc desenele lui !uru si ma bucur. "ar nu-s desene noi. 5a trebui sa-i ic sa mai vina, dar sa-si ia spraBuri cu el, sau macar creioane. !ag cheia n usa. /u merge. Ce dracu. Mai ncerc. /imic. rivesc usa, parca e aceeasi, dar nu mai sunt sigur. rivesc usile vecinilor si raman usor ncurcat. oate ca e la alt eta. Mai ncerc o data cheia. /u merge. mping usa. Se deschide.
'5. De!e%ele %im0ului
"aca ai avea aici un lighean, ar excelent, simt ca ma sufoc. S-ar putea sa borasc. &u trecut dea cateva saptamani fara sa ma droghe. /u ca as mpotriva drogurilor, dar nu ma mai tine, borasc cu sange si ma sufoc. /u mai nteleg nimic din ce se ntampla. /ici acum nu nteleg. &m obosit de moacele drogate, ntotdeauna am sustinut ca trebuie sa stii sa te droghei, dar la urma am trecut limita si eu. &cum privesc la realitate ca la halucinatiile de mai nainte. /u mi mai trebuie droguri. Si asa totul e prea colorat. Sunt deorientat si am constatat ca se ntampla cu toti acelasi lucru. 5oi lua un tren si voi pleca dracului undeva. /u stiu unde. oate la mare sau la munte. Cat mai departe de acel camin J5 cu usa ce duce la cer sudata. a nceput ne drogam acolo pe camin. Era misto. n fata tot cerul, os Q orasul. "ar dupa un timp rul s-a rupt, nu mai era nevoie de cer. &poi depresiile. &poi am vrut sa urc pe camin si sa ma sinucid. "ar se sudase usa. Mi-am colorat creierul si acum vreau sa-l sterg. 5reau sa sterg toata discheta. &burii de alcool si cenusa de la fum l-au facut sa se simta ratacit. Ca sa nu l pierd cu totul voi face acest lucru. as dracului drogurile. Si alcoolul. Cel putin deocamdata. oate mai tariu. &cum ma simt ca fratii Simion, ba chemati n lotul national de box, ba exclusi. "uca-se la profesionisti, profesionisti, i sfatuiesc iaristii. &cum mi trag pula si termin cu toate. Merg dracului undeva unde sa pot privi tavanul linistit. Mai tariu poate l voi colora. 5oi colora si voi desena idurile si peretii. 5oi scrie pe ele lucruri porcoase si altele. 8ealitatea noastra are nevoie de culori, de lme cu desene animate. &re nevoie de ceva ce ar acoperi boratura si cacatul. "istractia e buna, numai ca eu m-am saturat sa ma distre. Data cu distractia. &r
cam si timpul. 0impul care ne da muie. eri am vaut un lm ce ncepea cu Ttimpul are cinci degete+ trecut, preent, viitor, ceea ce s-ar putut ntampla si ceea ce nu se va ntampla niciodata.U Eu cred ca timpul are o pula cu care ne fute pe noi toti. 0impul e mpotriva noastra. E alta treaba daca noua ne place sa m fututi. Dusturile nu se discuta, gusturile se fut. Si totusi timpul ne-ar putea auta. Ce ne facem noi cu toate mucegaiurile4 /oi nu le-am putea sterge niciodata. Si totusi uite, noi vom face pe iduri gratti si mucegaiurile se vor duce dracului pa pula timpului. 5oi ncerca sa mi gasesc un hobbB. "e pilda mancatul semintelor sau asa ceva. entru nceput voi urca ntr-un tren si pa= &poi voi castiga un concurs cu tigarile Monte Carlo. Care mi va aduce o vila si o masina. Si linistea. 3 vila la mare sau la munte. "e asta nu-s sigur. oate mi voi cumpara o bicicleta si o chitara. &tunci. &cum nu stiu. &s sta toata iua si m-as plictisi de mama dracului= E misto sa te plictisesti. ti trec prin cap tot feluR de cacaturi. Ma voi uita la stiri. &sa cum faci tu cu mine. 0e-as invita si pe tine acolo, e nevoie mare de tine acum peste tot. 0e-as pune sa vorbesti.
8. 9o%her =ucker +u%%er@"
Cand am intrat n camera 6i si Sobo pregateau niste doe. E seara, soarele mare, rosu acopera toata fereastra care pare acum un ecran. 5a ceva marfa Q ice Sobo frecandu-si mainile de coapse si apoi lovindu-le de genunchi. a "iscoverB e o emisiune despre crocodili. 'ita-te la pidari, ce pidosi se dau= Q ice Sobo si-si baga seringa ntr-o vena de sub limba. Sangele tasneste si stropeste peretele. asR ca-i pentru morti, ice 6i si se inecteaa si el. @o, hai si tu. /u, eu am fumat, mi-aunge. "aca te ragandesti, uite, e aici, pe noptiera. Substanta e ntr-un pahar. Chiar n fata mea. &laturi de seringa murdara de sange. & ramas x pentru o supradoa, o via gratis la cer. 6i si Sobo alearga prin camera si rad. S-au oprit n fata televiorului si haraie+ lasR ca v-o tragem noi, pidarilor de crocodili, de varani si de aligatori= 5a aratam cum sa papati pasarele, cacanarilor scarbosi= 0elevioru 0eleviorull e n milocul milocul camerei. camerei. 6i si Sobo n picioar picioare e n fata lui vanand vanand crocodili crocodili,, eu ntins n pat. Sobo ia chitara si loveste din toate puterile televiorul. &cesta scartaie, trosneste, scoate un fum si tace. & chiorat, s vara crocodilii= ereastra se nroseste din ce n ce mai tare. "e-abia disting sangele lui Sobo de pe perete de lumina soarelui. Sobo si 6i se spriina cu spatele de fereastra. Sunt cu fetele spre mine, desi ochii le sunt departe. 0remura ca epilepticii. ui Sobo buele i sunt murdare de sangele care picura ritmic pe podea. e aud inimile. 0uc-tuc-tuc-tuc-tucP Q fac ele ca o minge de bas9et. ?ici ca le bubuie creierii, nu inimile, atat de tare se aude. Ei continua sa taca. /u mai pot
aui bubuiturile inimilor lor. nnebunesc. Sunt insuportabile.
