Academia Fortelor Terestre “Nicolae Balcescu”
Sibiu
Stereotipurile in organizatia militara
Coordonator: Lect. Univ. Rusu Raluca Realizator: Stud. Cap. Dumitrache Alexandru Grupa 24 A
Cuprins
1. Introducere 2. Provenienta si insemnatatea stereotipurilor 3. Formarea stereotipurilor 4. Stereotipurile in societate 5. Stereotipurile in organizatia militara 6. Bibliografie
Introducere: Stereotipurile sunt parte componenta a societatii,indiferent de popor,natiune,culoare,religie etc. Oriunde exista o societate implicit vor exista si stereotipurile,a caror vechime sau provenienta nu se cunoaste.In continuare voi face o analiza a stereotipurilor si a influentei lor asupra societatii si o analiza in particular a influentei lor in organizatia militara.
Provenienta si insemnatatea stereotipurilor: Cuvantul stereotip vine din greaca “stereos”: dur, solid si “typos”: amprenta,model. In secolul XVIII, in tipografie acest termen semnifica o imprimare,care putea fi reprodusa intr-un mare numar. In sens figurat aceasta ar insemna o expresie ce o repetam fara a fi supusa unui examen critic. Conform definitiei din Dictionarul Cambridge, stereotipurile sunt „o idee fixa pe care oamenii o au despre cum este cineva sau ceva, în special despre ceva gres it”. “Stereotipurile sunt pareri comune referitoare la caracteristicele personale a unui grup de persoane” (Leyens).
Cu alte cuvinte, stereotipurile sunt idei preconcepute, clisee,ce pot fi intelese ca niste filtre de protectie impotriva afluxului de informatii care ne permit sa judecam oamenii fara a-i cunoaste personal sau cunoscandu-i numai superficial: ele ne limiteaza opinia despre realitate. In concluzie se poate spune ca stereotipurile sunt a analiza rapida si subiectiva asupra cuiva sau ceva, in detrimentul obiectivitatii.
Formarea stereotipurilor: Termenul de “formare” il voi analiza din doua puncte de vedere si
anume: formarea stereotipurilor ca idei preconcepute si formarea stereotipurilor la nivelul ratiunii individului. Stereotipurile desi par a exista de cand exista societatea,totusi ele au un fundament bine consolidat, tocmai de aceea fiind aproape imposibil de destructurat.Un stereotip nu apare pur-si-simplu din neant ci se formeaza in baza unor experiente ce s-au repetat identic.Spre exemplu ideea preconceputa cum ca produsele chinezesti sunt de proasta calitate a aparut in urma defectarii produselor chinezesti mult mai repede decat se preconiza.Un alt exemplu luat din societatea romaneasca este ideea ca ardelenii sunt lenti, provenita din felul molcom de a vorbi al locuitorilor din aceasta zona.Bineinteles sunt si stereotipuri nefondate cum ar fi: femeile conduc prost, blondele sunt proaste etc. Aceste idei au fost lansate din misoginism si nu sunt acceptate de societate ca stereotipuri veritabile. Ele sunt folosite (dar nu aplicate) in scop de amuzament sau ironizare nefondata.Spre exemplu daca cineva are o parere personala proasta despre olteni, in cazul in care ar avea o contradictie cu unul, chiar de nu ar avea dreptate, in final probabil va rade de acesta numai pentru zona din care provine. Stereotipurile incep sa actioneze asupra gandirii umane inca din copilarie (unele studii au aratat manifestarea lor la copii de 6 ani) ca urmare a faptului ca oamenii sunt fiinte sociale, nu pot trai altfel decat cei din jurul lor si preiau comportamentul din societate cu tot ce implica el, inclusiv stereotipurile.
Bineinteles stereotipurile mai si dispar in timp, tocmai ca urmare a nerepetarii lor.Spre exemplu stereotipul de la inceputul evului mediu care spunea ca vikingii sunt un neam raboinic si violent a disparut in timp, ca urmare a “domolirii” acestui popor.In ziua de azi urmasii lor
(norvegieni,suedezi,danezi) sunt departe de acest stereotip, ba chiar dimpotriva sunt recunoscuti ca fiind popoare pasnice.
Stereotipurile in societate: Influenta stereotipurilor in societate este continua, nu inceteaza niciodata, si se manifesta atat pozitiv cat si negativ.Natura subiectiva a lor
poate
duce
atat
la
o
perceptie
gresita
asupra
unor
obiecte,persoane,fenomene etc. dar pot duce si la scurtarea anumitor etape in sociologia umana.Spre exemplu, holocaustul a aparut pe baza unui stereotip nefondat despre evrei care a dus la moartea a milioane de persoane nevinovate din acest popor.O latura pozitiva a stereotipurilor se poate exemplifica prin faptul ca unii teroristi au fost depistati in urma unui control mai amanuntit asupra lor pentru faptul ca erau arabi (in baza stereotipului cum ca arabii sunt teroristi).
Stereotipurile in organizatia militara: Organizatia militara nu a fost scutita de ideile preconcepute tocmai prin prisma faptului ca este un mediu social care se manifesta cu toate caracteristicile socializarii inter-umane.In armata stereotipurile sunt de doua tipuri:generale (care se aplica in societatea din care provin militarii si care automat se manifesta si in armata respectiva) si specifice (stereotipuri care s-au format in interiorul organizatiei militare
si care se aplica numai in interiorul acesteia).In cazul primei categorii, una dintre cele mai evidente stereotipuri se refera la femei si anume la faptul ca acestea sunt slabe din punct de vedere al performantelor fizice cerute in mediul militar, astfel ca o femeie in armata din start este perceputa ca “nepotrivita”.Aceasta parere despre femei in general nu
este batuta in cuie ele putand sa dovedeasca contrariul si sa-si castige respectul cuvenit.Problema va reveni de fiecare data cand femeile militari vor schimba colectivul. Stereotipurile specifice mediului militar au aparut ca urmare a unor fenomene si intamplari repetate in armata care au dus la prejudecati in general nefondate.Voi da cateva exemple: 1.In general in toate armatele lumii se considera ca infanteristii trebuie sa poata alerga mult.Insasi termenul de infanter (enfant du terre) duce la aceasta idee, in ciuda mecanizarilor facute in ultima vreme. 2.In armata romana se obisnuieste atribuirea termenului de “tractorist”
militarilor ce deservesc arma tancuri.Acest stereotip isi are baza in felul recrutarilor facute in timpul razboiului si in timpul serviciului militar obligatoriu.Viitorii militari erau incadrati in arma pe baza pregatirii lor intr-un anumit domeniu; astfel cei care aveau cunostinte de electrotehnica erau incadrati pe transmisiuni, cei fara pregatire devenau infanterisiti, iar cei care aveau cunstinte despre tractoare erau trimisi la tancuri tocmai pentru faptul ca stiau cate ceva despre functionarea, componenta si depanarea unui motor Diesel.Tot de la acest mod de recrutare s-a atribuit infanteriei termenul PIFA (prostia intruchipata a fortelor armate),dupa cum am mai spus, tocmai pentru faptul ca la aceasta arma ajungeau cei fara pregatire care trrebuia sa cunoasca doar cum sa alerge sau sa sape.
Dupa cum ati observat am aratat stereotipuri de la mare la mic, de la nivel global la national si voi merge mai departe cu exemplul 3.In Academia Fortelor Terestre “Nicolae Balcescu” din Sibiu exista o idee preconceputa care spune ca arma tancuri este o arma “slaba” si ca
toti tanchistii sunt prosti la invatatura.Aceasta idee a aparut ca urmare a lipsei de interes acordata de armata in ultimul deceniu acestei specializari, manifestata prin nemodernizarea sau dezvoltarea cu acest tip de tehnica, ceea ce a dus la parea studentilor ca arma tancuri se va “stinge” si ca nu este de viitor.Asta a facut ca locuri le de la aceasta
arma sa fie evitate de studentii care au avut media necesara pentru altceva, pe locurile respective ajungand bineinteles studentii codasi la invatatura.Astfel s-a ajuns sa se creeze un stereotip care functioneaza din plin indiferent de media cu care un student si-a ales aceasta arma.
Bibliografie
Dictionarul Explicativ al Limbii Romane
http://natachapavalachi.wordpress.com/psihologie-sau-desprenoi-femeile/stereotipuri-si-prejudecati/
http://stereotipuri.blogspot.ro
