lvt)tJO InU()ilN()W
m
mvw o N o l n vvt{)a u m
r€su!$ rJot{ Ettrl l ap Pzac{JeJ}eqttlll ulp oJacnpEJI
NTInHC$ itq lnTrHn0outl ,
!s tTVHOrCilltltTiltUilJ.$IS
eagltod
aiuiltd
uJ "totgtao.tac teu16u1
ntlJLt{tfUtn
HrttilIIfi{il
ia"rlady
uottr-rul)
:tl;.rr>tJo3 ,1
Surrrar
Can-tea e.sterl.erlicatd. tlt.tu.ror celor care iLu ct-ezzt,tgi ned fti est{ lsosibil 11.yzrti tt n,a lizdm -.s ft o liti r:a,. A<:ea..stti t:n,rl i n ! d pon te pttrea' i h.t;,tni a, d.ru- e.ste6m au:ktSi, I?mp ./o(t rte u ti lri d.ntt o it.(rl ipi.
@ M o n t c h r e s t i e n ,E . J . A . 1 g 9 Z Fien'e Martin, Les sysreme.s dlectomux et les rncxies de scrutin, a* ddition @_copyright 1999 penrru versiunea romand, R.A. ,,Monitoruroficiar,, Bucuregti, str. rzvor nr- 2*4", paratur parramenturui, sect'r 5 Toale clrepturire asupra acestei versiuni sunt rezeruate tr.A. ,,Monitorul Oficial". Lrnce reproducere, totald sau partiald, nu se poate face decdt cu acordul scris al ediiorului,
rs$r\I 9!,^7a-#6?_?'46'_4
Nota traducdtorului.. lntroducere...."
I 11
D e r u r o c r a { i i l er e p r e z e n t a t i v e . . . . . , , . " . . . " - . Scurt istoric Semnificalia alegerilor... Dezvoltarea practicilor electorale Corpul electoral. Modalitdtile cle vot.... Mandatul electoral, candidaturile .... -. lsresiun ile gi fraudele electorale D u b l a d i n a r n r i c da d e n r o c r a f i l l o r r e p r e z e n t a t i v e " . " . . . " " O tendinld cd.tre dualisnr O tencllnld de dispersie Sistenrul partizan
13 13 "tr4 16 17 2.1 25 ff3
33 ,?l{
:it)
lVloclurile de scrutin rnaioritar "... Originea modr-lrilorde scrutin majoritar. Scrutinele uninominale....".. Scrutinttl uninominal cu un tur" Vatul alternativ Scrutinul uninominal cu dau* turttri.....".. Scrutinele plurinominale.'.." Scrutinul plurinonzinal cu un tur. Scrutirtul plurinominal alternativ"...." Scrutinulplurinominalcu doud tururi"........ Concluzii asupra efectelor scrutinelor majoritare int materie de locuri Desemnarea alesilor de cdtre alegdtori
38 39
Ftepreggntarea propor$lonal6 . Oniginea gi clezvoltarea reprezentdrii proporJionale-..... Originea ideii de reprezentare praportianald... Dezvottarea reprezentdrii praparlionale........". Sisten-rele pre-proporlionale
63 63
4CI 4-f 50 54 54 58 59 6CI 61
tfJ
64. 65
Votul cumulativ Vatul limitat Votul untc Diferitele sisteme proportionale"....... Metadele prin coeficient. ""... Metodele prin divizori..... S istemele prapa rtiona le complexe... Rolul pragurilor lmpactul diferitelor sisteme propo(ionale asupra transformdrii voturilor in locuri Coresponden{a intre modurile de scrutin Cum sd apreciem justetea unui sistem e l e c t o r a l ? . . . . . lndicele de reprezentativitate Monotonia Propor{ionalitatea. Desemnarea alegilor prin reprezentare proportionald..... Modurile de scrutin mixt si modurile de scrutin cu tinalitate nrajoritard Prezentarea scrutinelor mixte Modurile de scrutin mixte geografic MocJurile de scrutin rnixte, omogene geografic Modurile de scrutin mixt care imbind un scrutin majoritar pfurinominal cu reprezentarea proportionald ... Scrutinul de listd prin fnrudrre: Franta lggl-/956....... Modurile de scrutin care fmbind scrutinul uninominal cu rept ezentarea proportionald .. Scrutin mixt care imbind scrutinul uninominal gi scrutinul proportional prin compensare: ltatia lgg4" Scrutinele mixte care fmbind vatul unic gireprezentarea propor.tionald ... Scrutinele mixte cu finalitate majoritard... Legea electorald italiand din | 924 Legea electorald municipald franezd.. Legea electorald municipald italiand.....
66 67 58 7A 71 80 83
a7 B9 91 92 92 93 93 95 97 97 98 99 99 101
Concluzii asupra modurilor de scrutin mixte rnajoritarproporlionale si efectele 1or.........
113
Inf!uenla rnodurilor de scrutin asupra vielii politice 11 5 9i schimbirile modurilor de scrutin.......... Dincolo de transformarea vraturilor in locuri: 1 15 controversa majoritar/propor{iona1............ S c r u t i r r u lu n i n o m i n a l c u u n t u r g i b i p a r t i d i s n r u l . . . " . . . 1 1 7 $crutinul uninominal cu dc,lrH turr:ri si sistemul alian124 telor electorale Reprezentarea proportiorrald, creqterea numdrului de 13O partide gi instabilitatea... gi partidelor 136 balanld rolul Proporlionalitatea Majoritarigti gi proportionalisti: doud conceplii 137 diferite despre viala politicd p r i v i n d influenta modului de scrutin Concluzii 14O asupra sisternului partizan Efectul modurilor de scrutin asupra proporfiei 141 de fernei din aclundri....... 144 S c h i n n b d r i l em o d u r i l o r d e s c r u t i n Cazul general... 14.4 147 Exceptia francezd AnexS
149
B i b l i o g r a f i e" . . . " . .
153
1e)2 105 106 108 109 109 111
(i J
6 .D2 Lt|.is't1.s l?tzualsts lLrtl.Lad plDap? Dzinlos a'lsa 1'r)7.0?'u{o.tl2.t.tn ln.urJr\..t.ts aJ.DJ-t.O?a)D plD??'ut?1?t22LtDj?L?pa-t.JLtDl.!,|L-tpzps lL-t.op ?ttv 'Lt?Jl'ttzs ap l:rua$2s ztLld n?r ?i pttlvl azt'?xloeau.L(d'at.jqtu.t7 utTt ,a!to4s'! ?t?p aTiutt. as'azt-tarttt^3 apq'nys ?,D'tu-LoIa) ??)"@!uaJJ 'tt'oztltrtt/tq lrt.ulals:,,t pr azatlsuolrla'p ps a-rD) a.tt.D) () 'au,oosza{. ttt.c ti a.t.LLl?top 'aptyr.tc/ t-tplzza z{' u,o-La n-4uat[ as-npLl'DJr.)7u 'tt,7t1uttts'xtD?tz ptzyzqo{ DS,D?:) zt,z zuapa-t,:)?.t.? aata.Sn-t1szpztt-r,tN''p7tal7s tt3 7r/at7t ap z?l1rlp)?s zezp gnt1z7or[ "l!?ituz1su,x Dqplpq D2??,LuaTooQ as a.rDJ rtt uitlt"t,,n,in azaztoza-e ps a.r,'LD'tt1z7or/ ,Do.lazat,aTuo( uz!t7,t)s. ap znlnuti)lsxs aln 'tazju-ooulap a7z"t.zttz7(tu,g?u 'pout, l.trz a ?p pfio-r7u ps.a,t.'DJ?l-rl) nq'rl?otrta{.u*rlnsu u.tt'ztatro ID "paal 's'a?'Dzr?1?Lils ?p n:t ?t.'J l?L't'ts'n.u uziuttoru.aTt O Ttittttp"te)'ut)? l?tpoztt D a - t D f s ' ' t t 7 z l o r [ I l a l u , a ? s 2 sp r . t , , g i t i u r t ' l D ' D - r o 7 s ^ ? t l Da y a z t , u t t [ u t ' a : t z 7 'zlzTrt-rls -lu-rl a?duaxD al?'nrtt uttd 'azat4sztozttzp !rs' a-tD? ?,f, ry) t-L?tpo'ur, '1i -Lolastaa?'p a2albyuurtnzaTt a7afoTztuaa auJsa.p ps ,r.pop rlu a],DOau.?J) O 'atV717o{ a4a'izttz4{ uz ,(o'l'pl?J-La2un ?p psyJs a'LtD2 o -toJ.n?lu uziuo(szp u7 ztn$ ps '1zlrt,?'D-e'pzstlo) zu,u 'atg:1tqor/aTazua4szsau/sa7t '1'anua? u.3 ''.ti uzJ'tIrzSap zlLLtl:poru au/sa1t ?ap?alsftaluu{ zoru 2?H lDlrl:)z1pa nLDantrNo a'p uo?DlrLt.o{ z{taoz'p 'ulD gtrto'tt zlttuln. z1{a:to ?iol ztz lt?rLtlL.f "d7Dpl(.DuLr.o?i)sranxp zttzt.nlrl,a7tu3 auDsa)au n?Lnlal apiu.a1acfuttoo 'at?izr'tt?rtc ??tD ?)s'Da'pu,yqop ns axrlqar? an177ot/ ras'Dl) a7a['uzr.os.ot{. ?l 4tt ,wz 'xtNa'rp ?p ?rl7n7D?s aln ryitttVts'ux .n?as'.t,aaVpaTVgitun{ z{ zali'utto-ttnit ? ? a z t r s x u 2 T 2 a t uu t s n a i n s u r z i - g t s a ? . r l q a l . x? n l u . o ? ) ? ? 5 J ' a ' i z t a T a r l u . o t 'plaln 'D?.rxf)ltoqop -tourl aaTr.ur/ ayt r.oln Dau.Dr/ ugTt ?i lgtt 'tt't;1tt,7D.ro7:tap 'u.?.p'tL,lDatoaazt psrt.z alsa aTzt7tzttt.Tulal ??) tqroo D nr.?u?
INTNUO,LYJNQWIJ
YT,ON
ststiMfLftLt(r)MLt5tl400uRrl[ DESGU\N ltctlitir: t'{trn.ritzesc" rnti.cu,r' I.te,n,tn+ a, i,rtcit,ct d.iscttlii lnofe.sirtrzi.ste. Arn con.sitJcrat cd. c-s|e obl,iga.titz nwa. sti atra.g aten,'tia'asupra. rht.b[ltlti r{.etn,ctcirttie ttin Rotrifuriu: Nterit:ol /:rtsibil rlacd Jortdnt. ft'ogila zrn .si.stttnt, rrtrrlio'ri.tar portte dttrt:, tn. cazu,l cel tnrr.i liticit, fn can-r: cartrlir]4ru'rile u'nin.ont.itz.ale ci,stigrltoarv Nn-oaitt t[e ln dotttl .srttt t:(tl yzt,r.lt rrct /trtrtirle, La rcst't"6,ngctvrt, r'tltrezett.tdrii nutl.Itvr gntltuli dc inlere.>^4 existen,tc, da?', faltt, mult nxti peticttlos, a.t'lttr.trta chice cd,ttzt blocanza .sr.stemulzti legislal.izt, Nttin -lftlrd.rttilarea excesirtd. a oltiniilor d.in. Cattterri srt.u Sennt. Atn rloli( sd a.tt'ag rd.en.!.ia cd itzlsetfct:tittnikt Cortstittttitti Ntriuitzrl nt.ctcltl.l de legirfn"a',? nu ltot Ji ootzctrite ltfiiz sitnpla schitu/a.,rc a ntorlului rle sotttitt.. se ztorbeste cu. usu.rintri despt-e introducerea. sisternurui uninom'inal nznnoi rr,e oleg.rit,oti 1n-ecizd,rld.u-se /tozitia. candidatilor,fald tn' accsL tnocl d,e scru,tin,, fdrti sd, sa sufle o uot"br|. d,es/itu .'falttut ci'a,cest lu,cttt tnseannt.rY tnzpdt'!,irca fiecdnti jttcl,e{ in 5-Io Tircunzscriftlii ele* tortt[e-, ;i ch.iar ttzai rn'Ltlte, cu costuti ektctoral.e si. ad.nz.inistrat.ittt: inte'n.sc, neiu.stificate fa|d. d,e stawa .sociald, si econo,.trtit:d a. tririi, ftttse frt bo.kt'ntci cu elte'nt,ltalele rezu.lta.te t'nrloielttice si.sPsrzt"r-tt,sritidtafei temztl'u'i pctlitir:. $z nrui. ales nu, se .su,fki o ztot'bri despre t:ci., tn ,/n"/ttur carl.rul acestor scrutine, posibilitateo, aleg'd.torilor cl.ea in.fl.uenta. d.ecizia pafiirlelor trt priz.tinto can.did,atilor lor e.sre rzulci, aiegatcti-ii: pt-obn.ltil., pulri'nd rlecirle 'pt-itz ttttttt.l l.or d,ottt' ltrztl.ide, nu cantlirlali. cei d,e bu.nd, creditt.tti se referd lru scttttinltle pl,wri,norninale 0e,re .rz.rl necesitti, acest.e tzoi. decuf-tctje ,si a,sigzt't'd alegzilotilor fto-sililitatea, rlc a akgc tn,trc cand.iclalii lta.rtid.ultti. pry.fentt,, rlat- can-efirczintri a.l,te d.eza'/tentru d.ernoct'atie pe cotz ca?-tea le prezintri ttttttlaje ;i chiat'pedcole tn, rl.etalizt, s(rrt l.ct cand'id.aiu,riln ind,epcnd,ente, da,r a,test lu.n'zt. tnsca.nznd, tol.al,a priibtt;i.re a si.st.enzultti l.egi.slatia ;i ch,iat- a /lltrralismulzti fsttrtin'ic ce cleifina;te la bazd. dentot::tttlia. Cartea se atl.re.seazri tn ega/d rnri.stn'ti. pet'sona,lit(itil.or pol:itice, publirigt.ilar, zianirstilor, sludetztilor ht -stiin.te ttntrr,niste, rlarttt,tu,r'or celor r:a,re dot'esc sd tnleleagii'mod.ul tn cantzil;urtctioncuzti. ,si -l'oate dentocra,tia gi nzecanisnt.el,e canz o lt'tl.rz trz ntist:a.resultlinitnilz cu I.itere itetl'ict': apar(in. autorului, ietr t:e!.e cu i.t.alice alcline t'ra rl.tt cri t ot*u lt d.
1(|
INTR"ONUAERE ,4leget-i,le cort.s!itt.tie /trittt:ifti,.tt,l tJe hrtzd. a.I tl.e'nz,ttcrali.itor legiti'ni,ta.tea. ltt>liticd,. Pri,tt reprezenta.tiue; el.e a.sig-zn'ii guaenzrTt,lilor ,ttt"ttr(t't'e, istrnia. sistentelor electot'ale .se confund.d, itz nzare ntcis'tt'rri t:zt &ceea. rz celor nuti. ztech;i tlentocralii din' EuroNttr' occidettta'lti ;i Anrcr'ica r1e Not'cl. Sfctbi,lirca regtt.lilor carc sri 'penn'itd, pa.rticiftrt'r'en' electorut'ld ,,libexi, elibuntti d,eptvsiru.ni (uotztl setlvt) ;i rleJi'au.de, a,./b'st o btitri[ic ,or-4 ilrt .foafie rnulte lriri este clelttt,tTe d.e a -fi tentt.in.atti, ttt s'pecial |tz ce[.e.tnai pulitt cl,ez'ttoltote. Exti.nderca, cotltuLui elector"al I'ct'ansanblztl el,irninarea. .poNtuI&tiei n.clu,lte (szt.fragitt. utziuersct,l) ltrin a r;elor sot(tt.sdt^n'cilor| trnpot'tiurt, cJe orditz c1i5critrtirz.tY:ril,or Jittcttt<:itttt'rel> a'desea' ntai cel a tasiale, ale ittzpotrhta, .fenzeil,ot', se'u, a, cektr ifost e' p s t
'morJ'ttt-ilor d.e aparilia raprezettt.d,.rii nt.i,tz.ot'itdtit.o.r, rr.t.t,ifaaotizat s r : i t " ttti t t I . t r e - p t ' c t f " t o t ' L i o t z u . I e; i , c t . l t o i , Q , c e l o r p r r t p o r t i c t t t a l . r . re!trc.zitztri 'tt1't.i,deQ.l, 1.t.tt0[ti.e({iv de Rcprezen.ta.rea prtltorti.onal.d. 'ttt'Qi reprezenta,t-e, cere tn.sci rt.u fioote Ji. a.ti.tts tn. intreginrc. Exi:'t,d nirr.lte nrc[ode ptin. r:rn'e rze pt"Lle'tn apropia d,e ideal. Asem'nwa scnrti' flrnt d'iaerce, alzgdtoru.l aotAnd y celz propo$i(rnale nclnr mt$mita,re penhtt' Iiste- Dc a'selnsnca, su't't indiaid,ua,ti, fn {te penhu can"did.ali pe care o a.ferd posibikta,tea, prh;Ete ce ccea foarte difffiitc tntre ele in. partid.. a.celuiagi, ai a.tegdtmi.l.or de a. alcge intre mai rnu$'i cendidagt ttoltu-i{e ?n lctcttti. L..Iod.ulik de scttttitt tt.t-ttransfornii'nutzrti 'regu.l.ile joctt,lui clilt ttn.a el.e con.stituie fli.n, tnsu'si./r(ttut cri Ntolitic, ele T l L Q i r t , l . e s/ s r i ' r t p o l i t i c e , l a o r g n . t z i z e r e a c tc t i u i t r i l i i participd o t'o!'ului influen!,a,r'ea strattzgiei actorilo'r politici ;i. ltoatc t:lzia,r ,tnodLt.l. rle st:t'rtlin. ntt ".fa.ce" aleg.iitori.lor. Ne pu.tenz tntreba. da,cd, ak,getile, r{.acd,inJhterllt sa. nu, este d.etentzirtantd. tn, sl,ruct1lrarctt sis'pttt'tizn'ttilot" tr:nutlui politit:. Preoct.r,ftririi prntru justiyie eleclorald a teltrtnentritii fnnpm-tiottrt.le, t;ei a,i scru.tinelot nzaioritct.re ii a.tl.ut o,det:ott.stitttiraa sr:or-i ca aTgltnze?tl. cr| acestert cli'n.'urtn.d.fauorizeazd d, ztttt'Lt'r'il'ot';i g"ttve'rn.cl.ol' strr.ltilc, t'm.l-tied,it:d,n.do pt'eQ, nza'rc d'is/tcl sie conre'r'ti..'4ceast.tl di.sltutd. tttctjot"ittt.r/ltt'ttpor!.iotta.l tl,eci a lor:urilot'rlin utt ji t:ea obot'd'otti, fncerc1'ntl sd lttttzcnz ttz euidr:rt.lti intprtctul sistettzclor elcctora,le rtstr.Ntrasisl.t:nt.elorf.t(t,11izQtze,tind"nrl. selrn(I cl'ei.nfltu enlo rletertttittrttttci a isl.od.ei;i ct sctcioktgiei. I'o sfrt'r;i.tttI l:trlt'drii, o stttr.:ittlti l;recere in. reuislri a .schinzbcitilttr r].e ntod dr: scrtttitz z,a Ji dc scnttin par sd f.e prod,usek sisctcazi.a rle a atn.in.ti cri mndntilz tcnrebr pohtice, da'r Si inaerc. Reztt l,ta|ele elct:l,ora,leprczentrr,te hz. trtbeklc Lttttririi /troztirt ttz, rnu,jctri,tal.e cl,in. bihli.ogitttlirt. ex:i.stetztri tn, Ieg'dturrl t:Lt Qt:t:sl,.sttbiect. A4ttl.ytunescfou.tTrz rtLult. aut.lta.sculelor Crnzaclei, .Joponiei, Itali.ei ;i Noii Zceltnrl.e, ce, ;i tlelegtt,,tzei. 7'aitar.trz,wlu,i, ls, Ila,tis, ltcntru. rl.r-tct.t' tunttekt lte ca,re e.u e,r,ul butrcTuoittdrt .sti ttti lc punrl la disftoziti.e.
t2
NEMOCRATIILE REPREZENTATIVE , Scurt istoric Brimele institritii dernocraticeatestatede istoria Antichitdfii, in cqdrul retitilor gr i la popoarele "barbare" (adundrile de rdzboinici), erat-l;Amd;f in care, in cadrul clemocratiei directe, popo_rul_rlesen)naqefii qi lua decizii. itr Eutolg-_4eJfun_9e_dg_ rcplezentareiq3gflrut in Er,'ul Mediu, o clat6 cu prirnele ]rarlaIepiezentardl "orcline" ale societ[tii: {robilimea, clerul si burghezia (starea a atrulea ordi Reunirea acestorparlamente, la convocareamonarhilor, avea adesea la origine necesitateade a se acceptaimpozite noi, consecinfd a cl,ificultdfilor financiare generate de rdzboaie. Acesta a fost mai ales cazul Angliei, uncle, ca urmare a infrAngerilor suferite, Ioan fdr'[ de Tard a trebuit s5 acorcle,in .scris,itr 1215, prin Magna chafia, libertd{ile feuclaletradifionale. in 1258, prin "preveclerile cle la oxford", regele a trebuit si se angajeze sd convoace Parlarnentulcel pulin de trei ori pe an. cetdteanului-r[zboinic din Antichitate i s-a aclSugatrlcci cetdteanul-contribuabil.Revoluliile clin Anglia (1642, 1688), cea americanr (1224) si cea francezd (1789) au fost in egalfl m[snrd roaclele marii ;i indelungatei miscdri a mecliilor intelectualeqi socialeale Europei cle la sffirlsitul Ermlui lVlecliu.prin intermediul protestantismnlui al ideilor filoEi zofiior',clar qi ale dificult5lilor financiare ale rnonarhilor eur-openi. Protestantii extremigti (puritanii) au jucat un rol major in rerrolutia englezd qi in intemeierea statelor unite ale Americii. R e f u z u l c o l o n i l o r a m e r i c a n i d e a p l d t i n o i t a x e c l e c i s ec l e Parltrmentui cle la Lonclra,uncle nu erau reprezentati, taxe l5
sisrciltLtEEUaMLE DtsRUilN 5l/I1DUR\LE
clevenitenecesareclin cauza deteriordrii finanfelor, in urma Rdzboiuiui de qapte ani, a fost in mocl direct la originea ftdzboiului cle inciependentd impotriva Angliei. La rindul lui. Rlzboiul cleinrlepenclen!f, al statelor urrite ale Americii (rr74-lz83) a des[rr6r'sitruinnrea finanfelor regale franceze. Reg?leFranfei, in fa{a rezisten{eirlArze a piiturilor privilegiate (nobilimea gi inaltul crer), fald de proiectele sale cle reformd fiscald, a fost obligat, in 178g, sd convoacestdrile Genel'ale,declanq0nclinvotruntarprocesul r.eriolutionar'. Introducerea clemocrafiei reprezentative a necesita{ruptura cu teoria mandatului imperativ, rnogteniti din clreptul privat al Evului Mecliu, in favoarea mandatului reprezentativ.La intrunirea stflrilor Generaledin iunie 1789, rnulti cleputafi,in specitrlclin r6ndul nobi limii pi al inaltuiui cler, au considerartcd au r,renitcu un manclat imperativ al alegdtorilor lor ;i au utilizat acest lucru ca arglrment pentru a justifica ata,5amentullor pentru rrotul prin ordin, clesi regele a condamnat explicil mandatul imperatirr (declaratia din 25 iunie 17Bg).Pentru revoluJionarii francezi, cetfileanuleste actorul politic, ca individ, gi nu corpurile intermediare. Alesui clevine reprezentantul intregii nafiuni qi nu al unei frac{iuni a acesteia. ,A,clun[rile cle ale$dtori care se reuneau pentru a elabora cr sumd cle revendicdri (caietelede cloleanteclin 17Bg)si a mandata reprezentanli pe lfingfi o autoritate care iEi are legitimitatea in afara alegerilor {monarhia de drept dirrin) au fost astfel inlocuite progresiv, ajungdndu-sela silerrtioasacabind de l,o{, prin care alegfltorii nu fac decAt sd treacd pentru a clesemnareprezentan{i care se bucur[ cle intleaga liberlntp. cflr'e de]in legitimitatea puterii, dar care pot fi alungati cu ocazirtreinnoirii manclatelor1or.
S ernnifr c ati a ale grerilor : tragrere la sor{i sau aleg:eri in cartea "spiritui legilor" (cartea II, 2), Montesrluieu obserrrd cii: "Sufragiul prin tragere la sor{i este de natur5 rlemocl'aticd; t4
RFPRErcNTATIVI DE14OCMTilLE
sufragiul prin alegeri este de naturd aristocratici". El reia o rernarc[ fdcutd cle Aristotel (Politica trV,9): "iu general, se acltnittr cd rlesemnareain diverse magistraturi prin tragere la sorli esle de natur[ clemocraticd,iar cleseutniirea prin alegeri, de uatur[ oligarhic[". fn acest caz este rrotl:a lltl cle deserntrarea reirrezcntanfilor (puterea le$islativd)ci a ma$istrafilor (puter:ea executirrd),pentru c5 cetdlile $receqti stucliate cle c5tre Aristotel ptaclicau clemocralia rlirect5, firfi mecliere. Dar trccastflrernat'cd este pertinentd intr-o oarecaremdsurd gi pentru re$imurile reprezentative.Acest lucru se poate delnonstra in felul unnEtor: clemocratia,care presupune e$alitateacet.ifenilor.procedeazdprin tragere la sorli; srtfra$iutr,proceclurdcare presupuue inel$alitatea, este specific regimurilor oligarhice. Dar despre ce ine$alitate este I'orba? Exemplul atenian este aici l{muritor: in acest mcclel al c.{emocratieigreces,ti,aproape toate posturile de ma$istrafi eran acortlettellrin tragere la sorfi intre cet6!eni,ctl excepfia celui pentru strateg, care se fdcea prin ale$eri. se considera, in fapt, ch acesl post necesitficornpeten{especifice.Inegalitateacare justifieit deci procecluraaleg,eriloreste de fapt cea a competenfei.Cu toate acestcl nn esle clelocevirient cI irle$elile$arartteirz[comltetetrta' Derrrocratia electivd prtstuleazd cd cefdtenii sunf capabili si clistingri conrpetenfaunol? dintre ei de a-pi asuma anunlite funcfii, chiar ctracdalegdtttrii nu posedd ei in,si,siaceasldcompetenld' opfiunea intre tra$crea la sorti 9i alegeri schimbd natura com pelitiei. in c:azultra$erii la sorfi, actorii sunt pasivi, ei supunffn.lu t" utrei ltroceclnricare le scapdcle sub cnntrol, juctecatatlirtin5' a jucat ttn rol clecisirrin in per"ioadaIJrruiui MediU,,Bir;,i"t'ica imprinerea alegeriior in claunatragerii la sorfi, procecleupdgiu pe 'il r:otrdamlta.Ffrrin{ii X}isericiiacorclatto mai mare increclere cart raIiunii umane clecathaz4rduitti, pentrtt revela]ia alegerilor clivine. Ilegirnul electirr s-a wut o seleclie a celor rnai trrttui,si iti a c e s t s " n i a g t i l i z a t M o n t e s q u i e ut e r m e n u l d e a r i s t o c r a ! i e ' i\ristotel a utilizat ternrenul de oligarhie, remarc6nd cd ale$erile sult insolite, acleseori,de clivelse sislerne,in partictilar celsttl, pentru a tnclepdrtircetilenii cei mtri shraci cle la participarea
r5
Dili4 0CMIt tLEREPRTZFN rAnVE
DESCRUIIN ELKTOMLT SSTF,UTLE 5IA4OOLIRILE
politicd, in tirnp ce democt'afiile,clirtrpotrirrS.tind s[ favorizeze aceastdparlicipare, in particular. prin tlistribuirea unei inclernnizafii. Este necesar sii sr.rblinierncd regimurile reprezentative moclerne au clebutat,aproape fdrd exceplie, sub formfi cle oligarhii, irracticfind sisteme cenziterre,restrAng$ndclreptul de a trlegela o rnicd minorilate de cetdteni.Ldrgirea corpului electoral prin renun{area la cens a constitnit rnarea miscare rie democratizarea acestor regimuri, urm6ncl rc'gu$a: \rn om, un vat. Democrafiile reprezentative au afirmat egalitateaclrepturilor politice ale fiecdrui cetdlean, incliferent cle bog[!ie, nirrel cle eclucalie,religie sau culoarea pieiii, subin!eleg0nd totoclatd inegalitatea competenfelorprin utilizarea alegerilor pentru riesemnare.De aici provine o tensiune permanentd intre afirmarea egalitd{ii politice a tuturor qi existenfa inevitabild a unui grup cle profesioniqti ai politicii, a unei "clasepolitice" distincte cle rnasa cet5fenilor,profesioniEti a^cdror competen![ este necesardpentru func]ionarea sistemrrlui. In acelaqitimp, caracteruloligarhic al regimurilor noastre politice nu trebuie sd ne fac[ si uitEm cd, nicioclatdin istorie, vreo altd forrnulfl politicir n-a reugit s5 combine atf;t cle armonios libertatea cle exprimare, controlul popular al ptitelii politice si numdrul rnic cle oameni exclusi de la clrepturile cetdtene;ti (in Atena, marea majoritale a populatiei era fonnat5 din sclavi gi stl'iini), justificf;ncl celebra forrnuld a lui Winston Churchill: "Democratiaeste cel rnai " rdu clintre regimuri ctt exceplia tuturor celorlalte".
D ezvo It are a 12rac ti cil o r electorale Detnocratiile reprt-zentative cele mai r.ec_bt_arr_f_o_st,-l'i_-originq,
np1g!Ul9_1_g{9:::$rylf -ilgfLq1qettareplurali-tte*_unrledrcptul_dea alege era rezervat r.urei mici minoriti[i cle nobili snu bogati. Democratizareaacestor -AieiC s-a manifestat cle-alu!]gtl se-fFi{regimuri
r@-jE-EX;nr eieciiri s-ipaqi in apoi, pri n ei t i nr al lq*ausatnhluL"popuk+liei aduI [e (Eiilaql ilelgg_-ct{l141lt*999!q 1(i
femei, populalie pAnri atunci-_qxchlsi .$i.n raliun=a*99:g!_I_e_li_ lta re a co nf i de nti gi oase), _prin dezvo alttetiryol ulgt- pgn_lW !a 1:q4. puterii tra f raudei Ei g plesturylq! 91991-ofale,gi _prru_dezvo_lta_r:e,a pAdggCntelqg-Numaiprimele trei aspectesunt in leg5turd cu sistemeleelectorale. Corpul
electoral
Dincolode consideraliilemorale gi juridice, compozifiacorpului electoralsi extinderealui au fost qi sunt mereu o mizi politicd,fiecarepersonajpolitic (persoandsau partid) c5utAnds5-si rn[reasc[ gansele. Acestlucru estevalabil gi pentru modalitd{ilede vot.
.ftr ,fu \r.o*l,*. etr-'C*o^
Sufragiul
unluersal
rna,sculin
ln general, extinderea votului masculin a urmat un drum progresiv, ca de exemplu in Marea Britanie, prin legile din 1832, 1867, 1BB4gi 1918. Acest vot a fost, la origine, mai mereu cenzitar. Votul era atunci perceput ca o funclie rezervatd oamenilor cu avere, Ei nu ca un drept pentru to!i. Principala justificare a acestui sistem a fost cd sufragiul trebuie rezervat celor pe care averea ii face sE fie independenfi material, sd aibd competen![ prin eclucafie qi un spirit conservator prin proprietate. in Franla miEcareaa fost mai haoticd.Stdrile Generale au fost desemnatede cdtre un corp electoral foarte larg, compus din capii de familii gi cu un cens foarte mic. In timpul Revolufiei, in 1791, sufragiul a fost restrAns, fdcdndu-se clistinc{ia intre cetSlenii "pasivi" qi cetdlenii "activi" (2/5 din cetdteni), singurii care aveall drept de vot. Pentru alegerea Convenliei (1792\, sufragiul universal a fost restabilit, dar numai o zecime dintre alegdtorii potentiali au votat efectiv.in 1794 a reap[rut censul.in timpul Resiauratiei,din 1815 pAnd in 1850,nivelul censului a fost atdt de mare incAt nu au fost clecAt100.000de alegdtori la o populafie de 30 de milioane. DupE 1.7
E ANV REZENI REP MNILE DEAIOC
stsnMEtE |LE1)MIE5tt|))URrLE 0ESCRU1N
revolulia din 1850,in timpul monarhiei din Iulie, reducereacensului a perrnis dublarea corpului electoral. in Franfa sufragiul uni versal mascuiin a devenit o achizilie definitivd dupd revolufia din 1848. Pulin dupr sfarqitul Primului Rdzboi Mondial, sufragiul universal masculin a fost stabilit in toate democraliile reprezentative. Adeseori forlele de stanga au militat in favoarea sufragiurui universal, iar conservatorii s-au opus. Aceastd afirmafie trebuie totugi nuanlat5. La inceputul secolului al XIXlea ultra-legitirnigtii erau in favoarea sufragiului universal, convingi cd masa idraniior dominatd de nobilime .si de cler va surclasa burghezia liberalE. Victoriile Partidului ordinii in 1849 gi 1871 au confirmat aceastd ipotezd, care a fost mai apoi infirmatd de vicroria republicanilor din 1876qi L877. Votul ferneilor Dreptul la vot al femeilor s-a oblinut mult mai tArziu. El a fost. mai intAi acceptat de pionierii din Vestul american (Wyoming 1 8 6 9 ) , d e c d t r e c o l o n i i n e o z e e l a n d e z i( 1 8 9 5 ) s i a u s t r a l i e n i (Australia de Sud din 1894, intreaga federafie in 1908) ca qi de cAtevalEri scandinave:Finlanda (1906),Norvegia (1913),Islanda (1915). SfArgitul Prirnului Rdzboi Mondial a fost o datd decisivd pentru acceptarea votului ferninin, probabil gralie contribu{iei muncii feminine la producfie, in timpul conflictului. S-a impus a t u n c i i n A u s t r i a ( 1 9 1 8 ) ,I J a n e m a r c a( 1 9 1 8 ) ,G e r m a n i a ( 1 9 1 9 ) , Luxemburg (1919), Olanda (1919), Statele Unite (1920),Canada (1920),Suedia (1921)qi in Irlanda (1921).in Marea Britanie,dreptul de vot a fost acordat femeilor mai v6rstnice de 30 de ani inci din 1918, si celor avdnd peste 21 de ani in 1928. Din contrd, franluzoaicele au trebuit sd agtepte anul 1944, italiencele 1946, belgiencele1948, iar grecoaicele1952,pentru ca acestdrept si le fie, in fine, recunoscut. Sd notdm cd in Franta, Camera Deputalilor a adoptat dreptul femeilor la vot imediat dupd sfArqitul Primului Rizboi Mondial, dar Senatul, dominat de cdtre la
t? tT:*' s-aopustemandu-s: PartidulRaclical, t'ISgIICtrr
VUI
vt,,Ls
rrrs'r
:*rtt:flt":iil
v
beralii s-au opus din acelaqira{ionamtrrti-1" d
ferneilor
in unele tSri
( 1 9 2 0 )sau Grecia (1950]r Suedia (1909),Bel a
Maioratul electoral Fran]a a treVArstamajoratului electorala sc[zut Progf:v"fn la 21 de ani in Ei 25 de;i;iaso cut de la 50 de u"ii" iai!, ru a fixat-ola 25 din.1791 constitulia -iigr 1848.Dar in timpuiRevoluliei, aqteptat 1a'21de ani. A trebuit pe urmfl de ani qi cea oin anullgT4pentruuotoUo'ila18u"i'B'ttvArsiapecare'astizi' mareamajoritateua"*o.,uliilorreprezentativeaufixat.opentru majoratul electoral' firestricliile
la drePtul
de uot
in Primul Ele pot fi multiPle' Exist[ restr6
,ata@
ntru cEH.16i care au
tii' Jitpotiliile privind eliminarea
'cryn:lt:t:1f:i,*::l[g"il nu maisunt',aea. la analfabelilor drtatrde1: ;..u'tt"rindep ^ #;;t. ::';'.,ffi - "tt'" ilif :i'Jil'n:;.ilii asid a""'' i' t"* :"-tJrT uii ;;;;. Ace I"ui'lit'Jilt"J' ;t?Xl'
UnifA:#Ti'JJ"[?iilli;9X"il"1#;d;;tu'ri'po discrimindri rasiale (amenoani""*r-i i i"tt'zitaiJotit" acordat tutionale cd.dreptul ta vot.nu ]a fi satisfac nu in materie "r..to.uix'i,';;;;; qi-t[?tusc[ qi 'car: la.ur. cetfllean cet'fenilor "titclauzdi'ibunicului"): sd fie "l'iji" conditiiie urmatoai""iuiu-riru l9
DtSCRUnN [L[Cr1MLE StSIEAIELE 5t/U00URtLE
din 1867 sau sd fie capabil sd probeze c5 bunicul siu era cetdfean din acel an gi chiar, in unele cazuri, sd poatl comenta Constitufia... Aceste tipuri de dispozifii n-au fost definitiv eliminate clec6tin 1970. in unele ldri ale Americii Latine, dispoziliile impotriva votului analfabe{ilor au sf6rqit prin a indepdrta de la vot populalia de origine indian5. In alte cazuri, discriminarea rasiald in privinla dreptului la vot a fost oficial5, cum a fost cazul Africii de Sud in timpul reginrr.rlui,de apartheid. in Australia, numai dup[ 1949 qi numai in unele state,aborigenii au fost autoriza[i si voteze in alegerile federale, Ei numai din 1962 in toatd federafia. in Statele Unite, cliscrimindrile privind votul inclienilor nu au dispdrut complet in statele din Vest dec6t in 1948. Restricfii asupra dreptului la vot pot rezulta s-i prin sistemul colegiilor duble, cel practicat in coloniile franceze din 1945 pAnd in 1957, uncle indigenii erau mult subreprezentali in raport cu populalia de origine metropolitand. Pot exista,de asemenea,dispozifii speci fice unor !dri, cum a fost cazul Franlei din timpul celei de-a III-a Republici, cAnd militarii activi nu au avut drept de vot, cu scopul de a marca bine separalia dintre activitatea militard qi cea politic[.
DETTOCMIULE REP RE ZENTANV E
s e$rglgng_grngnigjpele.
la-al.e€erile--
Votul plural in opozitiecu votul individual, principiul votnlui plural a fost utilizat pentru a compensasufragiul universal.Au fost acordate voturi suplimentareunor aleg,fr;rtori in numele capacit5lii lor presupuse.in Marea Britanie pAnd in 1948,in Belgia clin lbgS (sufragiuluniversalmasculin)pAn[ in 1919,uni.i alegdtoriau dispus de 2 sau 5 voturi in numele di pdrinfilor de
Parlizanii, care suslineau acest vot in numele ap[rdrii familiei, contau pe conservatorismul presupus al talilor de familie. El s-a ciocnit, pAnI acum, de principiul egalitar "un om un vot", pentrn cd poate p5rea curios ca greutatea electorald a unor indivizi sd depindd de situalia lor familiald. Mai mult, nu este sigur c5 astdzi copiii ar acceptau;or sd lase pdrintii sd votezein locul 1or.
Votul strdinilor in Marea Britanie, irlandezii qi cetd!enii din !5rile Commonwealth-ului au drept de vot in toate alegerile. in unele !dri, strdinii, in general cu anumite condifii de duratd a rezidentei, dispun de drept cle vot la alegerile locale. Acesta este cazul in Irianda (1963),Suedia (1976),Danemarca(1981),Norvegia(1982), olanda (1985). in Franfa problema dreptului de vot al strdinilor la alegerilelocale, propusfl de Partidul Socialistin 1981,dar abandonatd din cauza ostilitS|ii opiniei publice, se confundd cu atitudinea faf6 de muncitorii imigranfi venifi din !5rile lumii a treia. Tratatul cle la t de Franta in
Modalitd{ile
de vot
Votul secret Vptul secretconsti democratice. La origine, votul a
mal mereu
romani, care utilizau buldtinele de rrot legilor tabulare (139, 136 qi 129 i.Chr.). din Evul Mecliu, pentru de
cunoscutd deja de
TulEffielor de vot scrise (ballot in englezd),pentru a inlocui 2l
s$rEn4En ELECTqME Df SCRUnN 5th\1DUR\LE
E RE ZEilIANV DEI\O(MIlIIT REP
d,:cl.ara1ia.oral5,.Ei utilizarea cabinelor izolate, in general mult mai
stralia,
in (W#'P 1856) Este evident cd O,rt. idn'ficlenlialitate a votului dec6t declaralia oral[, chiar dacd numai cabina de vot asigur[ un secret totar al i' Franta in 1915)'Votul-.pubricpermiiea multipre "oturui'(aooptut p.*.i,lrri"":;;'r:; alegdtorilor gi facilita coruplia electorali. Numai votul secret eli iiegEtoritor(libertatearle vot) qi ii
fl:li-,n:"1:u.3sugru rmpledrca pe acegtias5 facd comer! cu r,'otul lor (gratuitatea votu_ lui). Diferitele dezbateri despre votul secret,mai ads cet din Marea Britanie la introducerea biuotului in LBTZ,;" pil in evidentd
la doud.or,".p1ii'J;rp;"-;i;;;; {oug ng-zifii,corespunzdtoare Partizaniivotuluipulrtic_aveau o conceplie arisiocraticd despre"vot,
funcfie rezervatdunei elite, pe care aceastatrebuie s[ qi-o asume PYbll 9ub privirea.poporului,pe care elita ir reprezintflintr-un fel. Publicitateavotului trebuia iE fi", printre altele,un mijloc pentru alegdtorimai pulin competenlide a se lEsainfluenlafi de vbtul personalitifilor mai experimentate(aceastafiind gi conceplia lui cicero .si Montesquieu).in Franfa, la convocareasidrilor Generale, o r n r ' ( U g , a c e a s t dc o n c e p l i e a v o t u l u i p u b l i c , p e r m i l A n d notabilitdfilor influenlarea alegdtorilorpopulaii, a fost fdrd dubiu la originea deciziei Regeluile a impune votul prruti. pentru desernnargain primele cl^oudetape a dep'tafitor Strrii a Treia. Aceastlmdsurd s-a-intors.impotriv-a Regtlui, pentru cd rnajoritatea notabilit5lilor burgheze,influenfat[ aJ ioeite filozofilor, avea u' spirit contestatar._in acelaqitimp, in aceastrconceplie,votul secret riscdsd fie surs[ de imoralitate,pentru cd permite unora sEcedeze la opinii nedemne,sau prea egoistep" .ar" nu indrrznescsr le suslini public. Dar de fapt, in spatcleacuzalieide imoralitate,a fost cu siguranldteamade a nu mai puteaverifica dac6alegdtorui tgi respectd"contractulelectoral",pentru care a fost eventualmituit. Dimpo-triv5,partizanii voturui iecret considerdvotul ca pe un drept al fieciruia qi deci secretulare ca obiectivgarantarealibertdlii, sustr5gfindalegitorul de ra orice posibilitstecle presiune. Revendicatin primul rand-de st6nga,carevoia s6 scoat[ilegdtorii din mediile modestede sub influenta patronilor a proprieiarilor, .si a fost de asemeneaapdratde primul ministru liberal Glastone.care ,t
a clat intdietate riscului de presiuni venit din partea sindicatelor asupra votului muncitorilor. succesul votului secret este semnificativ pentru victoria concepliei liberale qi individualiste de vot, 9i mai general pentru "privaiizarea" activitdlii politice, pe care o semnificd pentru cei mai mu[i. Votul secret nn ui. doar efectul de a proteja pe cei mai slabi d e p r e s i u n e a c e l o r m a i p u t e r n i c i , e l i z o l e a z a ,d e a s e m e n e a , aleg5torul de e$alii sdi qi-i permite sd rup5, in izolare, cu solidaritatJa pe .ur* ,J simte ottig-ut s[ o afiqeze publ,i.c(muncitor votdnd dat de sindicat, de exemplu). cu dreapta contra "onr"*r,rlui clasei politice 9i a militanlilor marca Activitatea politicd publicd este sdi, a celor care "fac" politica, restul ldrii fiind doar consultat. Votul secret este manifestareaputernicd a acesteirupturi, permiland toto datd participarea celor Care au fost merell excluqi la desemnarea cond"dcdtoriior.@tul secret esteo mdsurd rezonabiW' sgcietate a;a cum Tcare fiecare
T?ebuie totugi s5 remarcam c5 votul secretinstaurat pe modelul australian (cu cabine izolate) a putut fi utilizat contra democra{iei, p""tr" a iestrhnge participarea negrilor la alegerile clin Statele tehnici IJnite, incepAnd oin iaag. Au fost utilizate cele rnai diverse stdpaneau care cei pentru posibii p"rrtr., a face votul cat mai dificil in mod prost o culturi scris5. Dar consecinlavotului secretnu este mare mai iUiigutoriu excluderea analfabelilor. tn India, cea ,a partid politic clemicralie reprezenta{ivd lu*':ii din 1947, fiecare de vot, cu pe buletinul sau candidat are atribuit un simbol, tip[rit ajutorul cdruia analfabelii igi pot exprima op{iunea' Votul obligatoriu dar in toate democra{iile rrotul este considerat ca o datorie, Votul oblifoarte pulini sancfioneazanerespectareaacesteidatorii' 23
gsrfr4ELE DEsRUnN ELECT1MLE 5lltq\uRtLE
gatoriu a avut mult mai pulin succesdec6t votul secret. Fl a fost instaurat in BelHia (1895).Australia (1924. dar incd din 1915 in rma rk, T]tQ l, . -[Sl-e-ie Blazilia, Ven- zueia Ei iL1f4_pfq.ngil- euE!1re-se qane.etvetiene.Sancfiuneain caztil Ei in amenzi uqoare. materializeazd se abienlGi nffistiFicate Experienfa demonstreazd'cd este suficient sd se sanclionaze simbolic nerespectareadatoriei electoralepentru a suprima aproape complet absenteismul. in Australia, absenteismul s-a prdbugit de la 40,6%in L922, la 8,6%in 1925. Dar eficacitateaacestui tip de mdsurd ii justificd utilizarea? Dacd se apreciazd cd absenteismul este un indiciu grav al disfuncliilor democraliei, nu spdr$6nd termometrul se vinctecd febra. fn Franla, la intrebarea unui senator despre acest subiect, ministrul de Interne a subliniat (Senat 5.l2.lg92) cd dacd a vota este un drept in tradifia francezd, "oricine are un drept, il are qi pe acela de a nu-l exercita".
DTA|OC MIIILEREP RE TENIANVT
marii electori, la r0ndul lor alegi prin sufragiu universal. Acest tip de scrutin nu trebuie confundat cu scrutinul inclirect, prin care ale,giisunt desemnafi de cdtre notabilitdli, care la rAndul lor pot sd fie alese, dar care nu au fost alese pentru acest lucru. Este cazul alegerii pregedinfilor republicii in Franfa, intre anii 1871 qi 1958, de cdtre ansamblul deputalilor qi senatorilor reunili in Congres. Sistemul electoral pentru alegerea Senatuiui Franfei este un hibrid combinAnd un scrutin indirect, unii alegi (deputafi, consilieri generali, consilieri regionali, primari) fiind membri de drept ai corpului sdu electoral, gi un scrutin in doud trepte, pentru cd majoritatea corpului sdu electoral este compusd din delegali ai municipiilor clesemnalispecial pentru acest lucru.
Nlandatu[ electoral, candidaturile Reinnoirile
Prin aceast[ tehnicd deputafii sunt alegi de cdtre marii electori, desemnali ei iryigi de cdtre cetdfeni. A fost utilizat{ de mai multe ori in Franfa, in timpul Revoluliei pi al Imperiului. La alegerile pentru Stdrile Generale din 1789, delegafii Stdrii a Treia au fost desemnali dupd un scrutin in trei trepte. in timpul Revolutiei, alegerile s-au fhctit adeseoriin doud trepte, adundrile primare desemnAnd electorii din rdndul cetdfenilor cei mai bogafi (avAnd un nivel de cens riclicat), care alegeau,la rdndul lor, deputafii. Acest tip de sistem avea ca obiectiv permiterea participdrii largi populare in adundrile primare, totodatd restr6ngdnd mai mult sau mai pulin dreptul de desemnare a deputalilor de cdtre cetdlenii cei mai bogati, considera{i competen}i politic, datoritd educafiei qi averii lor. in democrafiile reprezentative, alegerile in mai multe trepte pentru desemnarea deputalilor nu mai sunt utilizate niciieri. In Statele Unite, pregedintele este ales de cdtre 24
partiale
Tehnica reinnoirilor par{iale constd in reinnoirea la o alegere a unui numdr limitat de mandate, in general o treime sau o jumdtate din numdrul de mandate. Este o mdsurd cu caracter conservator pentru cd ea tinde sd sldbeascdinfluenla alegdtorilor asupra compoziliei adundriior, pentru a se realiza o mai mare stabilitate. Acest tip de sistem a fost aplicat in Franfa pentru aiegerile deputalilor in timpul Directoratului (o treime), in Belgia din 1902pdnd in 1912 (o jumdtate), ca qi in Luxemburg intre 1g4B gi 1951. In schimb, in Argentina, frecven{a reinnoirilor (umdtate din mandatele celor 254 de deputali pot fi reinnoite la fiecare 2 ani) ntri conferi acest caracter conservator. El este cel mai adesea utilizat pentru desemnareaCamerei superioare (Senatul),de exemplu in Statele Unite, in Australia, in Japonia Ei de asemenea in t'ran{a (reinnoiri cu o treime), unde reinnoirea parlial5 este utilizat[ Ei pentru consilierii generali (reinnoiri pentru jumdtate). De fapt, reinnoirile parfiale au o semnificafie conservatoare numai dac[ se combind cu o duratd prea mare a mandatelor, cum este
stsrciltLE tLt]1MIE 5rl40DuRtLE DtSCRUnN
TANV E ILER[,P RE ZEN DET|OCMN
cazulin Franfa,pentru senatori(g ani) sau consilierigenerari(6 a n i ) . D i n t r e a ce ste ad o u d , d u ra ta mandateloreste cea car e reprezintdcriteriul cel mai irnportant de democratizare. Durqtq
rnqndatelor
D u r a t a m a n d a t e r o re s t e c o n s i c r e r a tudn i ' d i c i u a s u p r a democratizdriisistemuluielectoral.cu cst mandatul este mai scurt, cu cat reinnoirile sunt mai frecvente,cu at6t puterea Slegdtorului.asupraalesu'trricregte.Fdrr a line seamade dizolvdri, tn_oemocrafii, mandatelemedii ale adundrilor legislative suni cele de 4 ani. Trebuie sd remarcdm mandatul extrem de scurt al camerei Reprezentanfiror din statele unite, fixat la z i" Australia.in Noua zeerandd,in suedia gi in Lituania mandat'l ""i. este de trei ani. sub acestaspect,Franla apare .u o d.*ocratie reprezentativdmai consenratoare, cu un mandat de s ani pentru deputali gi de 7 ani pentru pregeclinte(4 ani in statereunite). Reinnoirea
mandatelor
multe- ldri sud-americane cu regim preziclenfial, preqedintele _nu are dreptul de a se prezenta ii alegeri in timpul mandatului. Aceastd mdsurd vizeazd egalitatea cutrdidulilor, interzicdnd persoanei in funclie utilizarea puterii sale, pentru a'fi ;"uG;. T; costa Rica, in cazul alegerilor legislative, aceastd mEsurd se g{in$e Ei asupra miniqtrilor. in stitete unite, de ra alegerea rui F.D' Rooseveltde patru ori (lgJZ, 1ss6, 1940, rg44),un pieqedinte nu poate sd candideze consecutiv mai mult de douri oii (i mandate consecutive complete).
Curnulul
de mandate
in cele mai multe democralii reprezentativecumulur de mandate esteinterzis. $i in acest vorba de impiedicareaunui "u, "rie 26
ales cle a-qi utiliza pozilia de putere pentru a fi ales pentru alte mandate, dar qi p".rt* a-l obliga sd se consacremandatului s[u in curs. Franla face exceplie de la regUl[, cumulul mandatelor fiind '80, c6nd o timidd restric{ie l-a limital liber pdn[ la sfdrgitul anilor la doud mandate importante, ca parlamentar, consilier $eneral sau regional Ei primar a1 unui mare ora$. cumulul -a rdmas $eneralizal gi nu'este nimic prevdzut pentru cumulul de mandate locale cu funclia de ministru. in Franla ast5zi, teoretic, incd poli fi primarul unei comune din Guadeloupe, deputat de R6union 9i parlamentar european. Controlul
alegilor: reuocdrea
Regula generala in democraliile reprezentative-este cd electoratuf trebuie sd aqtepte sfArqitul mandatului alesului, pentru a exprima prin vot o judecatd asupra activit6lii sale. Totugi, in *,tlt. staie din vestul Statelor Unite, existd pentru alegdtori posibilitatea de a obtiga alesul s5-9i pund mandatul in joc, dacl'9 anumitd proporlie dintr" ei, in general cuprins[ intre 20 Y"^$i30 %, il someazd prin aga numita cerere de revocare (recall). In unele constitulii comuniste existau asemeneadispozilij' dar fErd sd aibd aceeagisemnificalie. Pentru Partidul comunist era un mijloc suplimentar prin care sd se asigure de docilitatea aleqilor sdi' Toiuqi, in faza de democratizare a acestor regimuri,^ acest tip de dispozilii a fost utilizat in Un$aria de cdtre opozifie,_in 1989, pentrl. a-i obliga pe unii alegi sd ievin5 in fafa alegitorilor. Mai mulli responsabiii ai partidului , qi-au pierdut in acest fel locurile din Aclunare. Mai apoi, parlamentulii au suprimat aces! tip de dispozifie. O dispbzilie de acest tip a fost prevdzuti in timpul ifevoiuliei Franceze,in Constitulia anului III (niciodatd aplicatd)' Libertatea
9i publicitatea
candidaturilor
Libertatea de a candida qi publicitatea candidaturilor sunt elementele obligatorii ale regimurilor democratice reprezentative' '47
Dtttt1c MItILERtpREZ[NrAnVE
DES(RUllN ELEC\1MLE ststEltlELE 5tlt|1DURlLE
in regimurile totalitare, absen{a libertElii de a candida in ale$eri se clovecleqtesistematicd. in democraliile reprezentative libertatea de a cancliclaeste acleseainsofitd de restriclii legate cle reziclenla candicla{ilor, depunerea unei cau}iuni sau a unei liste de suslinitori. Dac[ acestedispozilii sunt necesare pentru a evita un numdr excesiv de candidaturi, ele nu trebuie sI fie foarte restrictive, pentru a nu acluceatingere libertdlii de ale$ere a^alegdtorilor. Este iecomandabil sd se $dseasc[un echilibm corect intre aceasta qi un numdr rezonabil de candidaturi reprezentative. Libertatea cle a candicla nu este suficient5; numai publicitatea ficutd candidaturii, prin intermediul unei campanii electorale, permite alegdtorului sd-qi facd alegerea. Dacd nu existi ofertd electorald public5, pe ce criterii s5-9iexprime ale$dtorul opliunea? Libertatea nelim,itati de ale(,ere suprimd de fapt ale$erea. Pe de altd parte, trebuie obligatoriu vegheat ca publicitatea f5cutd candidaturilor sd nu ajun$d la practica "candidaturilor oficiale" cum s-a intimplat, in timpul celui de-al doilea imperiu, prin presiuni abupra aiegdtorilor. C an d idaturi I e rnul ti p I e in Fran{a, pAnd in 1889, la alegerile legislative au fost autorizate candidaturile multiple (in mai multe circumscripfii simultan). Alesul trebuia sd aleagd intre diferitele circumscripfii electorale care l-au clesemnat,qi erau organizate alegeri parliale pentru ocuparea locurilor vacante. Acest sistem s-a dovedit prea pulin comod, pentru cd putea declanqa o cascad[ de alegeri parfiale. Alegerile legislative erau, pentru principalii lideri politici, veritabile ocazii cle testare a popularitatii. in timpul alegerilor clin Prairial Anul V \1797),cAqtigatede monarhiEti, unul dintre iiderii acestora, Boissy d'Anglas, a fost ales in 77 de departamente clin 100 (inclusiv Belgia),in timp ce cel mai adeseaales reprezeltant clintre partizanii Directoratului, La Rr6vellidre,n-a fost aies decdt in 30 (F. Furet qi D. Richet, Revolufia,Volumul II, Hachette,1966, 2a
p a g . 9 5 ) .C u o c a z i a a l e g e r i l o r d i n 2 f e b r u a r i e l B T l , d i n c a u z a alegerilor multiple, numai 630 de locuri din 268 au fost ocupate. A l e g e r e al u i T h i e r s i n 2 6 d e d e p a r t a m e n t e g i a l e g e r e a l u i Gambetta in numai 9 au fost semnificative peniru raportul de forle intre conservatori gi republicanii avansa!i. in ajunul alegerilor din 1889, practica candidaturilor murtiple a fost interzisd, pentru a{ impiedica pe generalul Bouranger sd transforme alegerile intr-un plebiscit asupra persoanei sale. Locurile
rezeruate
Intr-o serie de parlamente existd locuri rezervate. in general, prin acest lucru se permite reprezentarea categoriilor specifice ale populatiei, adeseori minoritdli lingvistice sau religioise sau chiar grupuri sociale defavorizate. pentru acest lucru existd mai multe metode. se pot crea mandate pentru care dreptul la candiciaturd este rezervat acestor categorii, ca de exemplu in India unde sunt mandate rezervate intangibililor gi unor triburi, gi in Pakistan, unde 10 din z0z mandate sunt rezervate nemusulmanilor. se pot, de asemenea,institui circumscripfii in care dreptul de a alege gi dreptul de a candida sunt rezervate printr-un siitem de dublu colegiu: este cazul Noii Zeelande unde ceterralocuri sunt rezervate,de mai mult de un secol, maorilor. se poate, de asemenea,ca noul parlament ales sr desemnezeun anumit numdr de deputali suplimentari din aceastdcategorie:in acest mod existau 20 de locuri suplimenlare pentru femei in pakistan (dispozifie suprimatd in 1990) qi 10 in Bangladesh.Dar acleseapractica mandatelor rezervate are obiectirre antidemocratice, cum a fost cazul in Polonia cu ocazia aiegerilor din lg8g pentru seim, c6nd comunistii gi-au rezervat dreptul la candidaturd pentru zl3 din locuri {299 din 460), temandu-se,cu incrreptdlire, i[ vor fi zdrobifi elecloral de c5tre miqcarea soiidaritatea. A fost qi cazul Taiwanului, p0nd in 1989,uncle un num[r important de locuri din Adunare (Yuan) a fost rezervat notabilit6lilor clin Gomindan in numele 29
StStElttELE ELECT0MLE 5l /,\lDuRlIEDESRUnit
DEIIO(MTIILI REP RE ZENUN VE
reprezentdrii, fictive, a alegdtorilor din china continental[, al :a1or singur reprezentant legal se considera guvernul de la Taiwan. In ambele cazuri, alegdtorii au fost privalide posibilitatea de a alege liber un nurndr important de deputali.'
Lorzilor in Marea Britanie, sau corpul lor electoral nu este reprezentativ qi sunt suprareprezentate zonele rurale, cum incd este cazul Senatului francez. in aceste ultime cazuri, scddereaputerilor camerelor superioare a constituit un semnificativ progres al democrafiei.
Sisternele federale in statele federale sistemul electoral trebuie sE asigtrre o dubld reprezentare: a poporului gi a statelor componente. pdrinfii constituliei americane au rezolvat aceastdprobiemd prin crearea a doud adundri distincte, cu puteri echivalente: camera Reprezentanlilor care reprezinti poporul printr-un numdr de mandate pe stat, proporlional cu locuitoiii sdi, gi senatul care reprezintd statele, in care fiecare stat are clreptul la doi senatori, indiferent^ de populafie. se obfine astfel o dubl5 reprezentare, egalitard in ambele cazuri, a poporului, pe de o parte, Ei a statelor, pe de altd parte. Australia a ales un sistem asemdndtor, cu $ase senatori pentru fiecare stat. Republica Federald Germand are un sistem pufin diferit: in adunarea care reprezintd Landurile (Bundesrat) fiecare Land are o reprezentare (nu strict proporfionald) in funclie de populalia sa, intre J si z mandate, landurile mai pulin populate fiind supr.areplezentate. Aceastd aclunare dispune de putere mai mic[ decat Bundestag-ul,dar are dreptul de blocare a legilor, cu o majoritate de ZlS. Carnerele
superioare
Trebuie sd distingem doud tipuri de camere superioare.Dacd in statele federale se justificd existenla celei de-a-cloua carnere pentru a reprezenta statele, acest lucru nu mai este valabil in celelalte state. aceste camere superioare au fost ereate fie pentru a limita, fie pentru a canaliza efectele politice ale reprezentdrii populare din camerele inferioare, in general, ele nu au un mod de desemnare democratic, cum este cazul camerei 3()
Validarea
ntandatelor
Modalitatea de validare a mandatelor este importantd, pun6ndu-se gi problema statului de drept. Validarea mandatelor de c5tre ingigi cei aleEi poate fi, ,si a gi fost, ocazia unor abuzuri, cdnd pretexte juridice mascheazdoperalii politice, cum a fost in Franfa, unde invalidarea mai multor deputali pujadi,sti, dupd alegerile din 1956, nu a rdmas f[rd numeroase semne de intretrare. Practica actual[ francez5, de a incredinta validarea mandatelor Consiliului Constitutional si Consiliului de Stat, pare preferabild Finanlarea
cqndidalilor
;i a partidelor
Ast[zi, pentru democra]iile reprezentative, ine$alitatea financiard a candidalilor sau a partidelor constitttie unul din cele mai serioase riscuri de abateri in alegeri. in incercarea de a rezolva aceastd problem6, democraliile reprezentative au dezvoltat o intreagd legislalie privind finanlarea partidelor politice gi a campaniilor electorale.Pentru,finall{area campaniilor electorale este necesardo imbinare a bheltuieiilor rafionale de campanie cu posibilitatea utilizlrii mijloacelor moderne de comunicafie.In $eneral, in ceea ce prive1te partidele politice, le{,islalia prevede o finan{are publicd;i privatd. Riscul finanldrii private, fdrd control, este acela de a cddea in piutocrafie. Finanfarea publicd pune alte probleme: dorind sd aibd o bazd obiectivd, line seama de rezultatele electorale ale fostelor alegeri, fie in voturi, fie in mandate. Lrnarea in calcul a rezultatelor in mandate riscd'sd tettansmitd Ia 3l
DElvl RE 0CMnilf REP ZENTAIV E
DESCRUTN stst'ttilLfELECT1MLE 5l h41DUR\LE
nivelul finanldrii publice ine$alitd{ile de reprezentare, pr"oduse eventualde itodul de scrutin, Dar, mult mai glrav,luarea tn calcul a rezultatelor ultimelor ale{,eri,bazd obiectivd de necomentat, prezintd marea deficienld cil favorizeazd partidele alesein defavoatea celor noi Presiunile
gi frqudele
electorqle
in primul rdnd este necesar sd facem o distinclie clard intre presiuni gi fraude electorale. Corupfia, intimidtrrea. electoratului listelor iin ae presiunile electorale. Umblarea la urne, falsificarea electorale sau a borderourilor rezultatelor electorale sunt fraude. Presiunile electorale citate mai sus lin fie de re$imuri nedemocratice, fie de preistoria democrafiilor reprezentative, cAnd libertdlile publice gi secretul votului nu erau corect asig;urate,cum incd mai este cazul in multe tdri din lumea a treia. Tehnicile de fraudd sunt de o mare varietate. cuprinzdnd toatd scara imaginaliei umane. in democraliile reprezentative vechi ale ldrilor Europei qi Americii de Nord, frauda esle un fenomen rar. Nu aceeaqi este situalia in democrafiile recente 9i mult mai fragile,ale Alricii, Americii latine sau Asiei. in'epoci nu demult apuse, chiar qi in democrafiile vechi, frauda a fost un fenomen deloc ne$lijabil. In Statele Unite, "maginile electorale" din cAteva mari orage, Chicago cle exemplu, gi-au fdurit un mare renume in acest domeniu. in Fran{a, DOM-TOM-urile qi Corsica au avut multd vreme aceeaEi reputafie. in departamentele gi teritoriile de dincolo cle mare, frauda electorali amestecatdcu presiunile electorale a fost adeseori fapta notabilitdfilor, suslinute de administrafie. Corsicaa beneficiat mult[ vreme de o culturd electorald particulard, consecin{a fiind existenta listelor electorale fanteziste prin care viala electorali activd a putut fi sensibil prelungit5, mult dincolo de simplul sdu suport biologic. in materia regularizdrii voturilor, in ultimii ani s-au flcut progrese considerabile. Pe continent, frauda ocazionald cu caracter individual gi local qi care poate aduce atingere oricdrui partid este in general neglijabil[. Trebuie totuqi sd 32
notdm cd Partidul Comunist a fost adeseori acuzat de fraude in diverse municipalitd{i, de exemplu cu ocazia alegerilor municipale din martie 1985.Din 13 orage cu mai mult de 20.000 de locuitori in care algerile au fost anulate, 11 erau municipalitdli in care cdgtigaserdcomuniqtii. Partidul Comunist n-a p[strat dec6t 2 orage dup[ alegerile parliale care s-au organizat dup[ invalidare. Succesul luptei impotriva fraudei depinde foarte mult de voinla candidalilor gi a asesorilor lor. Dacd acegtia din urmd respectd listele de semndturi, cer sistemiltic actele de indentitate, pe ldngd cdrlile de alegitor, rezistd tentafiei de a lipsi pentru a lua masa, studiazd cu atenlie procurile gi supravegheazi desfacereaurnelor, frauda devine mult mai dificil de fdcut.
Dubla
dinarnicd. a dertocraliilor reprezentative
' inainte de a intra in substanla tehnicilor electorale si a efectelor lor politice, este necesar sd punem in evidenld cele doul mari tendinte ale democrafiilor reprezentative ce decurg din cele dou6 funcfii principale ale alegerilor, qi anume desemnarea conducdtorilor Ei reprezentarea societ5lii. O tendinld
cdtre
duqlisrn
Alegerile din democraliile reprezentative au o primd funclie de legitimare gi desemnare a guvernanfilor. Prin intermediul alegerii deputalilor care voteazd legile, aleg[torii desemneazdguvernanfii. In acest fel viafa parlamentar[ este impinsd cdtre dualism intr-o dubld manierd. +.
tn prtmul rano, deoarece,pentru votarea unei legi, dincolo de ab{ineri, nu existfi decAt doud posibilitdfi: pentru sau contra. ln
l i n dezbaterea asuDra
din 28 a
StStEl'4tIE ELECT1MII St/tt1DuRilfDESCRUTTN
aripa dreaptS. Toti partizanii veto-Lllui s-au aqezat in clreapta pregedintelui; tofi cei contra s-au grupat in partea opusfl. Aceasti separare a fdcut mai uEoard numirdtoarea voturiloi desfdguratd prin agezare Ei ridicare, modalitate care a fost pdstrat[. De mult[ weme' Ei inaintea adun5rii ordinelor, extrema stAngi qi extrema dreaptd au devenit punctul de intAlnire al deputa"lilor cei mai infldcira{i in opiniile in acer moment opuse. Fiecare'grup crestea -(...). nurneric, pe mdsurd ce discu[iile deveneaumai iritante bar majoritatea reprezentantilor nu s-au plasat complet intr-una din diviziuni decat grpe gedinfa despre care vor.bim.',(Buchez gi !o-ux, Istoria parlantentard. a Revolu{iei frunceze, Volurn II, pag. 349-550) Acest text ne prezintd intr-o manierd limpecle pro.lr.it de bipolarism din prima adunare francezd. procesul a fosf progresiv, deputalii constatdnd cd asupra multor chestiuni opoziliiie sunt mereu aceleaqi. structurarea avea sd devind decisirrd,intr-o problemd plind de semnificatii, dreptur regelui Ia veto, in privi'nta concepliei despre democralia reprezentativi gi despre legitimitatea puterii. Aceste infruntdri binare asupra votului, cure au tendinta frecventd de regrupare, se sprijinl, in general, pe conceplii ideo, logice, pe "viziuni asupra lumii" care se opun qi a ceroi origine urcd pand departe in trecut. Este vorba despre o tendinff, runclamental5 a spiritului uman (Binele qi Riul) care se observd adeseori in controverseleintelectuale.De altfel, examinarea sporturilor gi a jocurilor aratd cd, dacd alegereaar fi consideratdca o simpli concuren!5, asemenea unei curse, ea nu ar avea obligatoriu o tendinld dualistd. Dar alegerea nu este numai o cursd, ci si o Ittptd pentru un obiectiv, pe care unul o deline si cel5lalt nu: puterea. AI tloilea element care funpinge edtre dualism este lupta pentru controlul puterii. Din momentur in care Guvernul iste-controlat de cdtre Parlament, viala poriticd tinde sd'se structureze urmflnd dihotomia majoritate/opozilie, cum majwitatea relativd nu ajungle, fiecare tncearcd sd asigure o majoiitate absolutd, sin{,ura saranlie pentru o putere stabild. Grupurile parla'mentare o datd constituite se sfrd'duiesc, prin disciplina iotului, 34
E PRE TfNIANV MIIILERE DEilIOC
sd controleze scrutinele, Ale$erile devin din ce tn ce mai mult o Iuptd pentru putere, c6;ti$,atd de cei care-pi asi$urd controlul miiorite,tii loiurilor din Parlament. Din acest motiv fundamental-,orice sistem reprezentativ democratic este maioritar. Evident,controlul locurilor clin Parlamentincepein mod natural cu tentativa de a ob{ine majoritateavoturilor ale$Storilor. In StateleUnite alegerileprezidenlialejoacd acestrol. Extinderea sufragiului a provocataparilia partidelor politice m-oderne,care sd .urrufr"re aleg-erilealegdtorilor. in felul aeesta,ale{,erile constituie mijlocul-prin cari for{ele politice fac electoratul arbitru in lupta lor peniru putere. Luarea aleSdtorilor ca mattori tn lupta potiti"d dln timpil campaniilor electorale, care esfe o politi7arg. ',,descendenti,i 'structureze dinspri elita politicd spre ele.etorat,tinde si, intr-i manietL dualistd opiniile si provoacd polat:izarea voturilor cdtre principalele douil forle palitice sau cdtre doui coali(ii Politice. O tendintd
de disPersie
EIe sunt ocazia pen' Dar alegetile inseamnd pi@preffiffi a diferitelor fru diyersil" grupuri existenffifficietdlii, puncte de ve{er6, de a se face ascultate,de a se manifesta, de a io""r"^ sd se faci reprezentate. Multitudinea Srupuyilor, intereIft.jtoi,clivajelor, iniuce in mod natural o puternicd tendinld de dispersie.h,ceastdtendin,td cdtre dispersie este cu.at1t mai mare cu-cilt societateaeste social pi culfuial mai eteroS,enilpi_cu-cflta fost traversatd de canflicte care flu produs puternice clivaie, pe care dualismu I dominanf es$'eincapabil sd le inte$reze. Grupurile carese simf eubreprezentate au tendin{a !" a contes' ta nirlidele institutionale diminante,gi se adreseazd electoratu;;i ;;;;;; ;;;-; d' p;;;" ;ii o p olitiz are " ascendent d"' rend in la cdtre dispersie piate rezulta ii din gciziuni in interiorul partide' Ior existinte, Dar acest 1ucrunu diferd prea mult de cele precepe iint", pentru cd reu'ita unei sciziuni trebuie sd se bazeze par' cdtre de prosf reprezentate iii*rign pi aspirafii itulin sau tidele in func{ie. .t aD
DElvl 0CMIltLEREPRE IENfAttVE
Dt SCRU\N ELEC\1MLE StStE/tEL[ 5l /'40DUR\LE
Sisternul
partizcttT
Aceste doud tendinle cdtre dualitate 9i cdtre dispersie, cu efecte adesea opuse, au o influenld major6 asupra structuririi unui sistem partizan. in toate democraliile reprezentative exist5 cel pufin doud partide. Sin$ura exceptie aparentd este cea a statelor suclice clin Statelele Unite, dominate exclusiv de Partidul clemocrat, de la sfdrqitul secol.ului.al xlX-lea pand la sf0rgitul '60, dar nu este decAt una din numeroasele indicafii ale anilor absenlei reale a democraliei din^aceste state, unde negrii au fost privali de drepturile lor politice. intre un dualism categoric al parti,l"lor Ei un multipartidism excerbat se intinde plaja largd, un continuum, descris de sistemele partizane din democraliile reprezentative. Chiar qi in Statele Unite, unde bipartidismul pare perfect, tenclinla de ciispersie se regdse$teputernic in jocurile grupurilor de presiune qi absenla disciplinei de vot din Con$res. bui u..urtd dispersie nu cluce la multiplicarea partidelor. in Elve{ia, unde existd un sistem multipartizan, tendin}a dualistd este inexistent[ de cand principalele forle politice practicd o imp[r]ire sistematicd a puterii. Aici dominl aspectul reprezentativ, alegerile fiincl mai mult 0 concurenfd decdt o lupti pentru putere. Este drept cd practica democraliei directe, prin referendum, permite decizia asupra unor probleme care ii clivizeazdprofund pe' elve{ieni, ca de exemplu raporturile Elve}iei cu Comunitatea Europeand, fdr[ ca aceste probleme sd ducl la infruntdri electorale partizane.
masculin. Siracii, femeile si populaliile oprimate din raliuni rasiale sau religioase erau excluEi de la vot. Aceste sisteme parlamentare pluraliste "elitiste" au fost aproape intotdeauna bipartizane, cu un Partid conservator apropiat aristocraliei qi forlelor religioase dominante, ;i un Partid liberal, reprezentAnd burghezia urband. Acesta a fost cazul Franlei din timpul lui Louis-Philippe (intre anii 1830 qi 18aB) cu opozilia dintre Partidul Ordinii gi Partidul Schimbdrii, in Marea Britanie cu opozifia dintre Liberali Ei Conservatori, ca qi in Belgi* Ei in multe alte ![ri europene sau americane. Aceastd situalie de bipartidism parlamentar este o buni ilustrare a dominaliei primei tendinle, dualitatea. Euolufia
cdtre rnultipartidisrn
Marea migcare de democratizare a sistemelor reprezentative, cauzd gi apoi consecin!5 a accesului ntaselor populare in procesul electoral, a constituit principalul factor al destrdm5rii sistemelor bipartizane, prin aparilia de noi for{e politice care sd reprezinte aspirafiile noilor alegdtori. Marea Britanie furnizeazd, ca de atAtea alte ori, o foarte bund ilustrare despre aceastd evolufie, prin aparilia succesivda unui grup irlandez gi a Partidului Laburist care au reprezentat revendicdrile nalionale ale irlandezilor qi, respectiv, aspirafiile sociale ale lurnii muncitoregti. Acesfe realitdli sociale si istorice au avut un rol determinant in formarea sistemelor partizane, in orice caz mai mare dec6t modurile de scrutin utilizate tn aleSeri, chiar dacd rolul acestora din urmd nu esfe neS,lijabil, a1a cum vom vedea mai departe. Pentru a putea judeca, s[ studiem diferitele moduri de scrutin.
Bip arti d i srnu I o rigin ar
Sistemefe partizane ale democra{iilor reprezentative sunf in principal rezultatele sfrucfurilor socialepi ale istoriei, Cele mai multe din democraliilereprezentativecele mai vechi au fost, in secolulal XIX-lea,sistemeparlamentareunde dreptul de vot era rezervatunei minoritdli de privilegiafi, nobili sau bogali, de sex 36
6J
+ Ai\rt^tJ.[ 't o"usduft &.
.ll
,AnxrAu.z- {M^"{i
[ll$tuhfi
MAJORITAR DESCRUNN IilO|/URILE
Origtinea rnodurilor de Ecrutin majotitar
MODURILEDE SCRUTINMAJORITAR
l@@ds-Eqqlugr-ea*depura$ror^ pri*ip--r doud modul!.^-4g.|cl-qtin' fdrile angloerau utilizate in -d;iiu;iA; ile
, |.tffiffi
organizarea alegerilor necesitd expricitarea prin legea electoral5 a mecanismului care permite transformarea voturilor electoratului in locurile clin adunare. Idq@
&linslle
erpipd s-ig.r.sts{etes:r,
plegana ae n voU$ pentru gilt1g_9,Igpt.U:a{. -d_eanaliza funcliondrii unui^mod de scrutin, trebuie luate in consideralie mai mutt"@q@ A : d 4!i s-au_p entru le$d_Mu| prqp,9-I-ti-qltg-1. $qu--mixll-F."xisti ..un-q! sau m ai multe ni velu ri ale circu m scrr pI i]l qL e,lesl-q ral e? Acest capitol este consacratstudierii modurilor de scrutirl majoritar. in acestecazuri fglmenul-.dg_g"ij;M
:iflg!-leilgl cd,in caorut-iiecarei*.ii"
lista de candidali care c.aqtigdia toate mandatelepuse in joc.
-*"
;
nt* nioi""i ", staietbunite), !dr
Potugalia' spania 9i Americii de sud, ca qi suedia. Danemarca, ate
m lltT9 Greci a util i zau qcr11!in1{ cg--**-lul*igge uer'd-umng igpracticau continental5 celelalteregimurii;J;u;.;"*-diilTrt'opa in Fran{a' .i, OroX.fururi,'.in*geRera-l'lninomin*t' ,.qrirtirrutln '!q@ i"t1t1 ,u-[ Nffi;gia' in Italia,Austria,Cermania, "J', emu.luOlantla i3=n: i n1ono11 qlh*l"'. 1--u-',", 1::?:",:1i I" ll 5-e'u"s'"'ii;" d-ar-plurint;pinflr sistemul-cui9;;d.Jutqri' qgpra!'-t-fu-d0",tiu-' ,q+embur*'t lUl\rri,ip-frlygE-D -c^g_$oud naintede a trece, l'"sl*tr-e-i"tr$rsf,t' s-apracticat,un srs o r i g i n e a a c e s t o r m o d u r i d e s c r u t i n e s t e v e c h e . StITr,,^" c r t r t i n u^j lcu ;4" ffi"prn' l,,# i.'')""" celmai *",:J,i*"',:':"ixffi"[Jl';,ffii ale$eun ',Ft9uo,'b1 1n.eg I'q1ur.qlocind ;*E:*1i"4";Fl;
9:^"
ffiry'*.ry';g'#$ Dimpotrivd,putemgffndicSi'egulaunanimitdtiiafostprima.
u, inaioii''i "iti i"''@!s-L!"ssus Pentru ysl&t*rtit@-africane ffit.r+ XVI-leapdn6 in poloniei
la
secolulal s.ecr:lul-al alegerearegilor _(din unanimitdlii au fost xvlII-lea) *urrii"rierile' principiului -reguJii 6 rlreme ata's-atd-. numeroase care divine' g-a-r'eyplaliea 'alegerii unanimitdtii: alegerile-.-s-9'rvggg drept'
ffi;;l#afiirl
neexercilfin-d"un 1:3
ie.unanimiiale; t;;il'qi;.*4u1{1*Pf9*:trT},1,::l'il fFJlcl J; fiirrd o.u.o.o.regftirne, ffiiuffitrffi;t** - rsalzau*'t:?* in eroare' Pentrut.-g"t1t*-ttltzb;ttce-care sc' grlslg!imp-o-q!F'rll'
l,Uo.gT;'
3B
era
3S
I|LODURILT DESRUIINITNORITAR
DI SCRUllN FIE(\1RAL| Slstt/t4tLt 5l /t41DURlLt
si rninorit[file raliindu-se majoritdtii pe mdsula deruldrii procesului. Dar unanimitatea n,efiind intottieauna u$or de obfinut, Bisericaa pui reguli de exigent{ privincl ma.ioritateaabsolutd sau chiar majoritatea caiificatd, in special cea rle 213. Autorit5lile civile, care in decursul Evului Mediu fdccau adeseori apel la Bisericd pentru organizareaalegerilor, in special in comune, s-au inspirat clin exemplul acesteia.Clutarea majoritalii calificate, absolutesau de 213, concretizatdin scrutinul cu mai multe tumri, exprimd regretul pentru unaninnlatea,in fapt. inaccesibilS. Ea nu reprezintd decAt o ultim[ solufie pentru unanimitatea imposibil qli1ls, Scrutinul cu dott5 tururi constituie expresia cea mai d_e_ simpl5 a cdutdrii majorit5lii absolute,dar el nu este clecAtsimplifi carea scrutinului cu un numdr infinit de tururi, practicat pentru alegereaPapei sau a celui practicat in F'ranfain tirnpul celei clc-a III a qi a IV-a Republici, pentru alegereapregedintelui Republicii cle cdtre Congres (AclunareaNational[ reunitd cu Sentrtul). Din 1789. pentru alegereacleputatilor din Starea a Treia in cadrul Stdrilor Generale, a fost utilizat un scrutin cu trei tururi. Acest scrutin este incd in vigoare in F'ranfa,pentru clesemnarea p r e g e c l i n { i l o rC a m e r e i D e p u t a l i l o r q i S e n a t u l u i . D a r d a c d s e restrAnge cdutarea adundrii maximum la or$anizarea unui tur secund, se poate restabili exigenla majoritdtii absolute in turul secund, restrAngAnclaccesulla acestacloar a primilor cloi candidafi din primul tur.
Scrutinele \-a
\
>crutiriut
uninorninale
uninorninal
cu ur7 tur
'fara este impdr[itI in circumscrip{ii electorale, fiecare reprezenlatdcle un sing'urrleputat.Fiecarealegfltorrtispunc tle un singur vot. Candiclatulclasat primul in fiecare circuntscripfie este declarat ales. Dintre democratiile leq'ezentative, acest tip de scrutin este utilizat in principal in Anglia)Eiin fdrile colonizaterle
ea in trecut: StateieUnite, Noua Zeelandd (pAni in 1993),Canada, India qi Srilanka (pdn[ in 1977). Prin acest mod cle scrutin numai particlul ai cdrui candidat este clasatprimul primeqte un loc, iar celelalteparticle nu primesc nimic. Itezultd o te-3{in[{ sisternatici spre o puternic[ amplificare in locuri, pentru partidul care clominl in numdrul de voturi pbffnut, in cadrul unui sistem partizan clominat de cloud mari partide, al cdror numdr de v,nturi nu este prea diferit, cum este cazul Marii Britanii, s-a obserat cd raport_ullgcu{lor obllnute de cdtre acestedouil partide este adeseaap-ropiat de cubul raportlrlui voturilor (legeacubului) ob[inute, adlqd LL|.L2=(VJ/V2)3.uncle Ll repTezintdnum[rul de locuri oblinut de partidul 1 Ei Vl numdrul de voturi obfinut de acelasi partid (simbolurile sunt valabile gi pentru partidul 2). Alegerile britanice din 1959 ilustreazd perfect "legeacnbului" : conservatoriiobtinAnd 565 de locuri pentru 49,S% clin voturi, in timp ce laburiqtii au oblinut 258 cle locuri pentru 43,9%din voturi, adicd (49,3143,9)3=1,416, extrem de apropiat cle 3651258= 1,415.Dar aceastdreg'uld se dovedeste extrem de aproxi"consideralie mativi si nu trebuie luatd in dec6t ca o indicili, u fenomenul de amplificare care permite unui partid, care are majoritatearelativd a voturilor, sd clispunr de majlritatea absolut5 a locurilor. Prin acest scrutin, partidul ajuns pe locul secuncl suferl, cle I!ry19.q subreprezentare,pentru cd el ajunge in urma partidului cel mai puternic Ia nivel nalional, cam in toate circumscripliile electorale.situalia este mult mai clramaticd pentru celelalte particle.un partid ajuns pe locul trei sau patru la nivel nafional are foarte putine $anse s[ cagtigeintr-un numdr semnificativ cle circumsclip{ii si subreprezentarcasa poate fi, atunci, foarte puternicd. Pentru aceastdsituafie, alegerile clin Noua Zeelandd, ciin Ige6, furnizeaz[ un foarte bun ex-emplu:particlul Nalionar: 4s,z% din voturi qi 44 cle locuri, Partidul Laburist: 44,2%qi 40 tte iocuri, Partidul creditului social:9,1%gi nici un loc. lr!_melor d-oudregrr]j, cle transformare a voturilor in locuri. in scrutinelc i "ni"o-mii3l"
40
r:i* AJ: f !!
U, ,yvtr,ga1!:i" '^'''-6'r':'w;.-
sr.]filfrEILECT1MLE 0t s(RunN 5tt40DURtrE
ITAJORITAR DTSCRUflN I'IODIJRILE
cu un tur, care sunt:
mult de repartilia\{ograficd a voturilo. ,u1". iln ta"tta-srinori tar la nivel rafic su permite sd fie local ritar', in cAleva ci in area Britanie, la alegerile din--tgg2, partid;l N"ti"*list Galez (Plaid cymru) '-a oblinut dec6t 0,5%din voturile'pe ansamblul Marii Britanii qi B,B%pe ansambrur fdrii Galilor, iu, u oblinut 4locuri, adicr 0,6%din cere 6si cr" lo"uri ale camerei comunelor gi B,s%din mandatere galeze, adicd o reprezentare practic proportio'ald. Dimpotrivd, liberali-democrali i, cu lz,g % din voturi, nu au oblinut dec6t z0 cre locuri, adicd s,r% din total, fald de si6 de rocuri pentru conservatori, c' 4r,g% din voturi, Ei 27L laburistii, cu s4,4%din voturi. Liberalii au avul de suferit din cauza repartizdrii prea unifo'me a voturiror pe ansamblul ldrii. in 1g8i, cu zs,4% din voturi, Alianfa liberalilor r":tlldemocrafii n-a obfinut dec6t 23 de locuri, in timp ce :l laburistii au obfinut z0g locuri, cu zT,6%din rroturi. conser,si vatorii 597 cu 42,4%.chiar dac[ Alianla a oblinut mai multe voturi decat laburigtii, ea a cAgtigatmult mai puline locuri. oferd un bun exemplu urmdrite in tabelul I.
. al efectelor acestui mod cle scruiinTEloffr
Tabelul I (Canarla19gJ) Partide Neo-dernocrati
Liberali Conservatori Blocul din Qu6bec Paftidul reforrnisl
Arlii
42
%din vofurile exprirnate
Numdrrl locrrrilor
%din locuri
AO
I
3,1
It I
2
60 o,7
13,5
54
18.3
18,7
52
I /,D
+ l!J
lo
3,6
I
0,3
partidut liberal, care a fost cate$oric in frunte, a profitat de O majorifenomenul amptificdrii in locuri il voturilor exprimate' locuri' in tate relativa in voturi a clevenit o majoritate absolut5 Partidui celdlalt partid implantat pe ansamblul canadei' a fost sdu Rezultatul Conservator, a suferii .rr, ,.r.t1tat catastrofal. in voturi' din extrem tle nedrept, el obfinand 2 locuri, cu 16% Blocul astfel timp ce Blocul din Qu6bec a oblinut 54, cu t3,5%. opoziliei locul suprareprezentat a oilinut in Camera Comunelor al patrulea oficiale, situalie gocant[, lindncl seama c[ era numai mas[rii particl ca numdr de voturi. Acest rezultat a fost consecinfa v o t u r i l o r s a l e i n Q u-a6 b e c , u n d e e l a o b l i n u t 4 9 , 2 % d i n v o t u r i . partidul reformist oblinut o bun[ reprezentare, voturile sale Neo-democralii iii"a relativ concentrate in vestul a'glofon al fdrii. (socialiqtii) au lilnitat pulin subreprezentareadatoritd concentrdrii 5 din cele 9 'oturilor lor in Saskalchewan (%),unde au obtinut locuri.
-eisL-J!i+d t34t nq rg-o-p-tqsg -invi-U€glgl Dar acestebizge-{!- 319-IrpI949It irr *: :qiclo lrqturi pa$!{.f,iur'tS;i."ptilitslF tpriva t---T
- 919n9I n3lq-Jpzun,-eel9e--ge !itn'til'g-4S93!g--Iqq?1e "ig-tq1i", t-t't-t*gtijl tiatr? pt;aF .a"Jo--Y: s a -pluuus 4S clqqrocraliei-.ieprezeiirative tar'[ aa clemocraliej" tal'[ 1ep1q2el]lattve s-a att deTBEIIE ci at--dPq!-d-e.J
.iffiiil=*l$'.' ffi-frTefi
;TlEffi++
e c i t S T %d i n v o t u r i ' I n 1 9 5 1 ' '*:"^: Y: ::---' :^ dg locuri, nut la6urfiiiliu-48,8%din voturi, ttt 1Y
din voturi. in 1974,conser;il#;;ri"rr"'.""reruarorilor , cu 48% voturi' vatoriinu au avuttlecf,t297de locuri' cuS7'B%din if:9: s-a din voturi. Acpg,pli"situafie s01 ale iaburiEtilor,pentru sz,r %(18e6. t9.z4LA;-'A;uffiil leEZ. ;':; i;dffiil^
nlru***: i ..ffi i
st feuomen ,".o!.q"t-,-tlq."*-4-.y9-!uril-or-pgiti4. eti$g"--* ii diil it t.; mult-1gg1 "
0ESCRUilN ELECT\ML| stst[/,4tLt 5l l'l)DURlLE
/t40DURlLI DESCRUnN /ilAJ0RtlAR
irf:ggql tip cle scrutin decupajulcircumscrip{iilorpoatesd fie t leci s i v p . o r f i re Ii n u l e d o u Hca tl zep r incipaiede inegalilatea reprezentdriilegatede decupaj:
ce a insemnat sfdrsitul pasivit5$i legisiatorilor, dar nu a clesfiinfat toate problemele redecupdrilor. ]t ',
Decupajele
dezechil
ibrate
demograficedin decupajeleelectorale ln trecut, dezecl-riiibrele consecinfalipsei de reformd erau foarte importante, fiind adr,Eeori. a vechiului decupaj,in urma producerii unor evolulii demografice majore. Aceqs-t[imb[tr6nire a decupajglorse traduce mai mereu p_rintr-osuprarelllezentare a zonelor rurale depopulate, adeseori conserrratoare,in clefarroareasectoarelor urbane in expansiune, a-4eseorimai progresiste din punct de verlere politic. f.f-qgE]i 'Uilii",', in 1960, aceste inegalitdli erau cdteodat[ surprinzdtoarel pefifm senatttl statului California, senatorul comitatului Los Angelesreprezenta 6 milioane de locuitori, iar cel al unui district muntos 1500; pentru Camera inferioari a statului Vermont, alesul Stratonului reprezenta 5B de locuitori, in tip ce cel al Bnr'linglonuiui reprezenta 35.531 (M.F.Toinet, Sisfemul politic aI Stafelor Unite, Th6mis, 1990). LUpa .mai multe decizii ale Curlii Supreme din 1962 gi 1964,statelesunt obligate la redecupareacircurnscripfiilor electoralelocale gi federale, la fiecare zece ani, in funclie de rezultatele recensdmintelor.-lg inceputul secolului al XIX-lea, la rAnclu_l,"j,ffr** T-ritgl, ii.,ror*t fantastice ineg:alitili ille repi:eientiiii cu6iale-r'braqb muiclaie'], urmare a absenlei redecupdrilor din secolul al X-VI-l.ea: marile orase ca Birmingham, Leeds sau Manchester (137.000de locuitori) nu dispuneau cle nici un loc, in timp de unele orage depopulate, neavAncldec6t o mAnd de alegdtori,aveau doud. Dup[ reforma din 1852,diferenla era incd de 1 la 60, iar dupd cea din 1885,de 1 la 7. Cam cle treizeci de ani, to_qteyech_ileclemocrafii care practicd scrutinul uninominal cu un tur au clezvoltato legislalie care s[
fixeze,..ql;!_ig_q1ivit1!9g regulqtegi regulipentruaceste 1e$e9gn_d3i1-91 decupaje_.{eitcumEcriplii t3fe-Igeiicleq-eg-bilibrc demografice-), ceea 44
G"rryrnanderul
dgrnggrgfjg
Dac[ absen{arcclecup[rilor igi are uneori originea intrun calcul politic, rg dg_cgpgJgli1r*gige_p-oate.fi- .ocazia .uno r manevre neloiale, dersilegale..Es-tesufiulcnt sd se pun5 bazd pe cunoaEterea precedentelor alegeri, pentru a comasa, atdt rezultatelor exactd a cAt se poate, voturile adversarilor intr-o minoritate de circumscrip!ii, cu scopul rle a castigain celelalte.Stabilitateaco4gportamentului electoral face acest rationament rezonabil./6itmt v\r .--.-/--\ la inceputul secolului aTffi)Clea, Gerr) guvernatorin Massachusetts ffirt consicleral un Cristofor Columb al acestui tip cle manewd electoral5.Alfii i-au folosit fdri incloial6 inaintea lui, dar nimeni Du mai poate pretincle c[ l-ar fi descoperit clupl el. in 1812, la alegerilepentru Senatul statului, el a decupat atAt de bine circumscripfiile, inc6t prietenii lui au obtinut 29 de locuri pentru 50.164 de voturi, fat[ de 11 locuri ale adversarilor care obtinuserd 51.766 qb_g__elygncl geografice voturi. Un un jurnalist loc$_t__QD_servand formele geogratlce lormele de voturt. oe Jurnalrst loca_l_
curi oase aIe ci r cumscri ptlTor', r. *d.,Eid-Cu- alanafd;1ffi A;irG. ;a j, fdcAnd un colai intre cuvintele Gerry qi salamanclr5.
Pentru a in{elege bine principiul Gerrymancler,iatd un exemplu teoretic cle decupaj: B
A
B
A
B
A
B
A
B
A
A
A
A
A
A
A
B
A
B
B
A
A
B
A
A 4ft
MAIORIIAR Df SCRUNN I|IODURILT
Srsttl|tlf ELECT)MI. DESGU1N 5tA|1DUR\L[
SI ne imagindrn 25 de unitdti eiectorale, toate de greutate tlemograficd echivalent[, in care electoratul voteazd in bloc pentru unul din cele doud partide A sau B, uncle A controleaz6 16 unitdfi, iar B 9, ceea ce insearnnd cd A are 64% din voturi, iar B 56,%.
s_e ripfli r.eqpggt4qd -;A"ii Sfq.U_gi 9U:""ttg]_Ju'rr!lic" const5 in a clecupa_5_ im i n'Trij i i
.;i ;i
I
tiir tii o"-,r,-qgrsrics.
Acestlucru insemnd cd fiecaie circurnsciipii" tiurriiie sd fie compactdsi sd confind cinci unitdfi. O@Sr!**_qlitig', s5fs a 4ge-l_q._cle pprmite "p4sfidrIIrri -sinqlij g.r, B, cafi'Till66idiii;-;"iat sa*-,ii" m4ior[telea-rL,]_.5girqlims_srip_1"ii. Aces{oiiiec lql-.ltt, ."j--------------gilr.'rlry* Lrv se realizeazdin decupajulprezentatmai sus,in care fiecare u n ita t e e s t e r e p re ze n ta tdcu n u me l e par tidului c5r uia ii dn voturile sale,gi unde celecinci circumscriptiisunt marcateapdsat. cele_cinci circumscriplii decupaterespectdobligativitateacontinuitatii qi a egalitEfii,.ial B controleazfltrei dintre ele. se poate observacd rroturilepentru A au fost masatein doudcircumscriplii "sacrificate". Cu 36%clin voturi, B obtine 60%(SIS)din locuri. Acest gxemplu--ne..aratd cd cele doud regul! "deeontinuitate. $l eggglglg-4e.-{Dagraficd a circumscripliilor nu sun-[suficientepentru. q prgfe{.._4gcgp-qjglg or!-e-ntate politic. Or, acesteasunt singurele reguli obiectivepe care se pot baza organeleconstitufionale,cle exemplu ConsiliulConstitufionaldin Franla sau Clrtea Slpremd din statele unite, pentru a fixa criteriile de echitatein decupare. Pentru a impiedicaacesttitrlde practici,se pare cd ceamai bund
"*'ilitiau!ffffi u::'yr'"li:',t"+**:t'**:*if ;io;;ii"Tl;t?'if lujl-Avdnd in -" 0 * i rec,ir +dm*dE a,lq0:'",1: =a :*"S:.{i",* rffi#
-*:'-:*"^=$.i:--:ffi u ev c t' . I I lct_1. I l-Y_3i:/-rp dri r e$ul at e ie mai injust. Po-sibilitatea.Putel'-11|,^-r^:,, ^^^ailioi ,,a.rrralizAn.,,
ei"opozi{iei'i'actuaiizan ffi#:#iffi#irruiT4;;J'"u-i"n".nf orientat un decuPaj
in agSgLrypl-Letr-4l{il.1yy
decupal Jusr-Poltr .i ain imposibililatea efectudrii unui
a-tu- ."t;i:i, ji":Htlli' -r"purlitiia yprurrr'r.;t' i,,',ti"off*r*-" ": invingdtori aurost
0
ryl$=le99.pS{iqgrs"ryqqg_tg'.31g*:5-'_..Ttiilo'".Jel_11r*ult,.p_en rile din Camera eomune"lli' tnele nu se deschidla 0 j btgglF*e*Y-91,,-c-a--{r-[ta-n ci [a,
circumiciii:iia,qd nll-pe.-ate-slaJees.".rpffi9!:_
ItrlIgpo!!!g- In caz contrar, obliligatia redecupdrilor tate redecupdrilordin ratiiiiii
rlemografice,chiar respectdnd regula continuitr{ii, poate sd clucd
la creqtereainegalitdlii reprezent[rii fortelor politice. Iy.p1"lga
ie sri clucl la injustiri. poiiti.d i" r"ri,r .iilib#i;
qlY:J*HP
mai inainte, i" uoturi, prezentate ffi-i""irigat* "ttu clin decupajeie t":li:i: rezultdfdrd nici .,,, d"t'itt Y:11:::l':i:,
solufie este cea adoptatr in Marea Britanie: o comisie neutrii
F-;-...g
hazardul poate completa
rr,"nfruti
II
scriptie, astfel incdt eventuala cunoagJq{ a..reZ"u_l1ete-l.g1_ La un alt " 't.-'*-
Politic'
ffi#ff;'*.,; i#r, effi?""#r,^fr"'urii c9ns9y"'1lt::'-i'^:*::l"t: ir'i'y
f# i;';"re "r';tr fe votirricu40,1%, rle cere156aleconservatorilor' ?14-i;;r, ],";i,{;t lli ff#i excesiv[a voturilor iiberalilor clintrun total d.ezai. co".entralia care-reprezintd75 la Qu6bect"-u prorr*at infrAngerea:Queb6cul' din voturi 9i 67 de locuri' clelocuri ctincelei;t, it';u"oilut 6l'i% oblinut decAt 51'7%din utt dar in restul Co.,uJ"i,-liberaiii-1,o voturi 154clelocuri ale Ei voturi Ei 47 cter""*i,l"id d'e44'6%din rle locuri pri' num'ruiui -;-i;;i u*plific'rii conservatorilor.ni*"trrt' din corect,dar 1a nivelul fiec[rei pdrti vot*rile ob{inute
;;-i; Canacla, Quebec
altd..parte *^':l 9:6|.tt;-ffi3ffif#
-****-*,"-"-
cu un tur: uninomina! q scrutinr:lui v vL --' vO vqriantd alternatiu^' iylnom"inal ii":y! un derivat -cp4s.tituig Mocrurcrescp-rtlnqnino*rinal.alternatilq satiqfa*9 care .., .,n tr1r, -c" al scrutinrrl,ri rriiiarrJo'.r"i"^onrinal precedent' *ciutinului
:,;ilti;',i.ujjrif,#'ilffi,
qii" '*"'t
47
/vl1DURlLE DESCRU\N /I\N1RI\AR
DFSCRU\N EI"EUjML| SSrf/,ltLE 5l /,|]DUR|L[
voteazd pentrti candicla[i.in circumscripfiicu rrn singur aleg,atorii loc, rlar in loc s6 voteze pr:ntru un singur candirlat ei trebu.ie sd clasezepe buletin toti candidalii din circnmscriplia lor, in orclinea clescresc[toarea preferintei. La deschidereabuletinelor, ele se clasificd dupfi prima preferin!5. Candidatui care intrunegte prima preferin{da alegdtolilorsi are urajoritateaabsolul5a voturilor esle declarat cAqtig[tor. D*acdnu intruneste aceastdrnajoritate,ultimul rle pe listd este eliminat qi volu -ie sale se irnparl celorlali cancliclqli tlrmAnd preferinla a doua. Dach in acest fel unul din candi da{i obline majoritatea absolutd, el este tleclarat cAgtigltor, dac[ nu, pl'ocesulcontinud. in final, cflnd rdm-Annumai rloi, unul in rnod sig-ur are majoritatea absolut5. Bste vorba de un sistem asem5n[tor scrutinului cu mai muite tururi, evitAncis[ deplaseze aleg6torul de mai rnulte ori, diferitele tururi eventuale derulAn du'se in Limpul aceluiagiproces de numdrare a voturilor. 'f'::--*"\---
: Elemplu-_je funclionare a scrutinului uninominal alternatirr: fie unndtoaitle rezultate pentru prima preferinld a alegdtorilor: \
Votrrricxprimate:57.835 CarrdidatA: 25.783 C a n d i d aC t : tL677
(Majoritateabsolntd:28.91B) Candid.atB : 12.365 CanclidatD : 8.0tr0
Nici unul dintre candiciali neavAnd majoritatea absolut[, s e i a u c e l e 8 . 0 1 0b u l e t i n e l e a l e c a d i d a t u l u i D , a f l a t p e u l t i m u l l o c , E i s e r e p a r t i n e a z d c, e l o r l a f i u r m i n c l o r d i n e a a d o u a d e p r e l ' e r i n f 5 .m e n l i o n a t d ( p e c a r e o p r e s u p u n e m : A : 1 . 2 5 5 , Il : 1.584,C:5.173),ceeace ne dd: , : 1 3 . 9 4 9C A : 2 7 . 0 3 6B , : 16.850 Nici acum nu s-a ob{inut majoritate absolutE,dar C tl'ecc, inaintea lui B, care este eliminat. se iau cele 1b.g4gcle buletine ale lui B si se repartizeaz[ intre A gi c tindnd cont de canclidatul care se claseaz[ primul pe fiecare clin acestebuietine, in urma 4tj
canclidatului B sau D. Unul ciintre cei doi va avea obligatoriu rnajoritateaabsolutS. Acest mod de scrutin utilizat la alegeriie pentru Camera fedelald a deputatilor clin -A.ustralia, incepAncl din tgtg, inlocuind scrutinul uninominal cu un tur, qi pentru Camera fiecdrui stat al federgfiei,cr.rexceplia Tasmaniei,aJost utilizat pentru prima oard ip "18,92,in Queen5lafl[.,-81este utilizat si in Irlanda'pentru presedintelui republir:i,:prin vot universal..Acestmod de . 1leger9a scr-uti-p*-q"g_!q iryontqqtqbil.mgj"dq{4oc_taticdecfit sc_rutinuluningpina-l-gg_11p.tpr,_.pentl'ticd perrnite sd se tind cont de voturile p€r: . tig 9.an-dic1a!ii cu mai pufine $ansegi se poate asignra o mai mare reprezentativitatea alesului (majoritale absolutS)in circumscripfia g*- ft perrnite canciiclatilor care nu au ieEit primii la prirnele opliuni (echivalOndcu primul tur) sd reuqeasc5totuqi, dac6 posedd o mai mal'e capacitate finald, de a aduna pozitii bune pe \uletinele celorlali. Acest scrutin permite unui curent divizat in mai multe tendinfe, dar majoritar in opinie, sd cAqtige,depdqind eventualele sale divizdri. 9l_tnferriee vielslia intdmpHtoare a-untti c.apglldatqrlngritaL, ca ulmafe a clivizdrii adversarilor sdi. Acest rnod de scrutin are efecte de transformare a voturilor in locuri extrem cle asem5.ndtoarecu cele ale scrutinullri uninominal cu un lur. crr clotrdcliferentefoarte importanle: ('flrpe rmite particlelor aliate sd se prezinte separat ii toto ele#orilor fdrd sd micsoreze ,sanseiecoali(iei, cum esfe cazul, tn Australia, cu Parlidul Liberal si Parfidul National {countrv party); .,(2},alegdtorii micilor" particle nu-si pierd voturile, ei putAnd participa Ia alegerea intre principalii cancliclatiprin preferinfcle lor urmdtoare. Totusi,. acestmod de scrutin prezintd, si el, riscurile de inversare a rezultatclor;\cauza decupajului, ca si scrutinul uninominal cu un ,t , . tur: itN.{9$!, cu mai mult de 5016i1_p1141e_lor",preterj!,19,_paq!!dul
I'^ laburistnu a obtinut dec6t59 de locuri, in timp ce partidul Liberulu obtinirt g+ cu 4Zz ailL-vgluri.Prin ansamblulcaracteristicilor --:=f 49
ITA]ORIIAR DESCRUIIN ITODURILE
flSrtilflt flEj)MLE Stlt1DURrLE DES(RUT\N
1993)
sale, scrutinul unrnominal alternat ----i---=.
Bryggg11lal pLdotti
Locuri (577)
tt'"Ird
/:\
( il \:_/ f-
iS"r"rlrul
uninorninol
Ps absolutda voturilor din primul Lt:*g*"ig$'i
I I
cu doud tut*i| .--_-___-_*__r
i r@"t
q"it.""
..**l'gffi.qt.a ;'A;ffih'
te suficientd.Decisivin acesirei-.Ii iciffi-esit;ccAsili
ld"€il
q.ilgatur. in Franta. in timpirl celei de a III-a neput tici, cana acest scrutin a fost utilizat pentru alegerile din Camera Deputafilor, intre anii 1876 gi 1881, 1889 qi 1914, apoi intre anii 1928 Ei 1936, qccesulla tu"r,l sec+'nderLq,bsolut libgl,_s.h.&rJentru candidalii care nu s-au orezentatla primul tur. Aceeaqisituqtie iicii de la Weimar, la alegerile " prezidenlifi6ltii--i5-2s
la-lunrl ei isse. srJqa|lr_Jg:"lt*.1$,gSSS,gl-t1t
dgi-*-+]lt-"aipentru candida[ii"careau depdgitun anum!! prag..]a
rylj5
FIq$_q,de la restabilireaacestui "cum este.caauJ-.in
scrntin incep6nd din 1958 (in acest moment: 12,5% clin alegdtorii inscrigi, cu excepfia candidalilor de pe locurile 1 gi 2), chiar "i
r@!ge*qq.se-$-r{11-J-**rtq-egt19.gg*Ap.ilsiigg-s-sg#g#" ajp+qi b L{gn_l-e_-.la--BUinr{ JriJ._Aceastd re guld, aplicatd pentru alegerile din Reichstag din Primul Imperiu, intre anii 1871 ,si 1914, este acum in vigoare pentru alegerile preqedintelui de republicd prin sufragiu universai in mai multe !dri, cA-Ir_an!a,
ort ugaIi a, AtElry_q, f-.--Bolqnia* s f*gllh _g-PjIg*
@
Lgi*g:gj-e*jgrl$ia. ar sp.rs, t1snsf ormdI i i
voturilqr in..1_ocu1i_pult d,e.aceeaqi--1Lstul5 eU"qele ale qqplllnuJui
.*ffifu
s-g9lfe,l-e-qttj+perts#s,-q-qg-!i*e-ge-
posibilitateade""s-.rceLl-za-alianlc-iM Si observdm rezultatele martie 1993 (tabelul II).
UDF.RPR-DVD
*nftatea canclidaturilordin TT::"_?: ry qi o renunlaresistemaprimul tur rn malilritateacircumscripliilor mand,atu]
pareigi termina tic[, tn altele,la turul rloi. Maiorilatea, siste#atic[ la unitatea candida: gi PC au practicat o '""t'frG t"it"t nici un care.nu turilor intre celeooue tururi' Ecologistii' i1r au ar''urtacces'in turul dsi' fei de alianle pentru primul tur'- nY pragului de 12'5%din cleclt in 6ou6 circumscriplii,fiind, victimele turul secundca qi qi1a alegdtori.Fro49!-Ntti'oldg rf,mas izolat num'ruluide amplificdrii erectul remarca i"'iliil;r;ffir*te blocului dreaptei moderate locuri prin avan,l:ttr1" toturi . ale fa!d'de 2B'4% tat'i a* stAngaMeiJPc'-+4'r% ulDe-BBn-DIQ*r;;; +TdT" Gturi fald de 91 de din voturi in primul tur au $enerat fiincl minoritari qi avind o locuri pe ambele';;;";i' Eqq.-ioeistii' omogen[' invers ca PC' au repartifie geograticau uot"'iiilJufrv qi nu au oblinut nici un loc' fost practic eliminali de peste t'tlt pentru a pdtrunde in turul qgtuf Ugronl, d'estulcie puternic doiinmaimultdel00decircumscriplii,darminoritarEiizolat g$}| (fdrd alianle in turul doi)' n-a ob{inut liti.T-'1": cu qi numar FN slab decAt mai mult era cd A t t a t toate CggunisL-qu subecolo$iqtiia ' reuqit s6'Jimiteze putin mai tare r e p r e z e n t a r e a s a i n l o c u r i ' c l a t o r i t d c o n c e nint rturul d r i i $doi' eo$raficea socialist[' v'.rturilorsaleqi alianlei cu majoritatea 6r
I
DESCRUTIN ELECTORALT SISIE/'IELE 5II4ODURILE
fuIODURILE OESCRUNN /hAIORITAR
un si in c az ul cu doui tururi. In soStAl4emocra{iaa fost marea ._dg[igr[_e"_qbseBtei_Jaei tn locuri a scrutinul cu un in iunie 1981,coalifia de stAnga(PC+PS)a obfinut 555 de locuri cu aproximativ 55%din voturi, fald de coalilia de dreapta (UDF+RPR) care n-a obfinut decAt 158 de locnri cu 45%din voturi.
u ceilalti):in iunie 19BBcu uri-It primul tur, PC a obfinut in total 27 de locuri, dup6 cele dou[ tururi, in timp ce Majoritatea Prezidenfiald (socialigti)a obfinut 276, cu 37,9%din voturi ia primul tur. ofr\
- l{5),}AvantqM in s6nul coalitiei p,e4trv-991 bund capacitatede a polariza fo$ele Ia turul aI t
. Acest factor a.aclionat multd weme in favoarea Partidului Socialist din sAnul coaliliei de stAnga:la nivel egal ai stAngii in primul tur, candida{ii socialisti au obfinut rezultate mai bune decAt comuniqtii la turul secund. J. faffr6 a aritat c[ acestaa fost Ei cazul candida]ilor UDF in raport cu cei ai RPRin iunie 19BB(Puteri nr. 47 1988).
in locuri obtinute de
uI care are voturile
voturile sale sunt masiv concentrate in zonele forte ale stdngii: in 1981, desi rezultatele candidalilor comuniqti la turul secund au fost mai pu{in bune decAt cele ale candidafilor socialigti, la nivelul stAngiiegaledin primul tur, candidalii comuniqti au cAgtigatin 37 din 58 de circumscrip{ii unde au fost prezen{i in turul doi.
Aqg&ggiprobleme ale inegalitafii demo.glafige_Sble-injustitiei. din scrutinul uninominal cu un tgf sg . politice in repreZEn-ntare 52
circumscripfii, cu puternice consecinle politice. La alegerile din 1907, social-democra{iinu au obfinut dec0t 45 de locuri pentru 28,9%din voturi, faf[ de cele 100 de locuri cu 15,8%din voturi ale p a r t i d e l o r c o n s e r v a t o a r e( D e u t s c h e R e i c h p a r t e i , D e u t s c h e Konservative,DeutscheReformpartei),105 locuri pentru 19,7%din voturi pentru Centrul Catolic (Zentrum), 49 de locuri Ei 11%din voturi pentru liberalii de st6nga (Freisinnige),54 de locuri qi L4,5% din voturi pentru centru-dreapta (Partidul Nalional Liberal) qi ao pentru minorit5lile nalionale qi de locuri pentru lp,4fu[voturi celelalte partide. in€iAfrTl)J.M. Cotteret gi C. Emeri (ig70) au ardtat cd in tirnpul cele-iTldf III-a Republici, arondismentul Florac a ales un deputat pentru 22.338 de locuitori, ca qi cel din Corbeil pentru 137.7lB locuitori. Mai recent, lipja.redeqrp5rilor sennifica-
ttyg_lutrc--auii.1l).5&,:i-"1-9.8!_q*ptqvog1l_ir"Legclileli_eoasrderahile in Bouches-du-Rhdne,circumscripfia Salon-de-Provencea numdrat 189.468de alegdtori inscrigi, fa!5 de 41.466 pentru circumscripfia 1 din Marsilia; in regiunea parizian5, circumscripfia Lon$umeau numdra 187.519alegdtori fafd de numai 27.3BBin cea din arondismentul B al Parisulni. Actt alul decupaj, mai
are jnegalitdti
atAt de mari.
6lat' nrl *oatc
^nocfpn cp nnnfe
pentrucd nu d".rr9 din ..gula d".up r, sunt iqggg$gffe-*dg. repe.-zgn 1.1.._EEI@U!_qf (in gle f iprul.-g_uu-i-A.egrfamenrin Bouches-du-Rh6ne, circumscriplia3 a Marsiliei nu are clec0t 48.704aiegdtori,in timp ce cea din Gardanneare g6.s6s.Ttebuie sd r emar c dmc u r egr et c [ F r anta s e s i ngul ar i z eaz dpr i ntr e
stsrEA4ELt 'LE(|1MLE5tlU1\uRtLtDESRUilN
/vlN?RlTAR D.fSCRUIIN l|}}URlLE
iile vechi care practicd scrutinul uninominal
rin li
Inegalitd!ile
(JV F-s?ti+u! plvri4es7visqor cv .yp*!gt
t
r C-andidat tiess circumscrir i9*q care obtin r :l rr
alE"pune in
ioc mai multe locuri. rqrngr dLgotgL sunt alesi in fu:rctie d e numdml de mar ate din fiecarecircumscr re. Pentru
L
li
rnai este utilizat ln nrcl 0
(maimultae.z'oqg.*Y:tY il .Yt:lf..t:::1: piili" severe lBZl) inc6r ele au fosr mereureali-
',ffi-;Lffi "ffiil
U;.ffi'ai"-itis4l :l flt era'clec'tintr-tin iar astdzinu mai sunt deloc'
*Ftl"-bbll,
1950, 1954 qi 1957 (incePdnddin L proporlionald):
urcg, intre anii 1g50si ttSZ De asemenea, in fapt. este ffiliza! in Statele*GiG-i6iru alegerile prezide"riuil-
clirectc lW=3l**azd TufiiWiH]p;'dililffiIf,tu:
fffii
sistemcu
doud grade, desemnarearnarilor er,r*ctori in cadrul fiecdrui stat se face cu un sistem de liste blocate cu un tur: candidatul prezidenlial sosit in frunte, are de partea sa toti marii electori ai acelui stat. (pairagaj).Acest * Fanaqaj = in carclrul unui scrutin de list5, posibilitatea acordatd alegdt-orultr.i cle a gtergfe anurnifi candiclati de pe listd $i,/sau cle a-i inlocui cu candidali din alte
ngI
iibere, ne
-t I t leile in 4mPtirjc4ts di alegerilor obffiEm rezfiitCtele
flu_"pe
54
trel i; *;;f..iot doilea tur, dar desemnareaoeputalllor, era teoreiic posibil un al c o n d i { i i l e p e c a r e ' c a n d . i d a f i l a j u n g r i n f r u n t e - t r e b uatat i a ude sdle t11^erau primr-rl ciin inc5 fi aleqi a peniru indeplineasc[
ile
nului cn lizat in
u"l,i*1*:i.a:?ulluJ"l; 1t" scrutine departamentalede listd pentru
;il[dr;i il.riri f" ia49 Ei Zate,cuexcep!ia.ato*ucazurideosebite'.t@
,,...\ zn r
I i
1923, apoi in
din 18
teeL 1e58.193b;i lgszlT;tem s[ adflugflrnsc$SbetrLdglisle"
i@eputaflor
tntre cantoane sunt ma i ma ri d e 1 la 20. in Var , cii 55.507 locr.ritori ai cantonului La Valettesunt reprezentati de un consilier $eneral, exact ca qi cei 928 ai cantonuluiComps-sur-Ar1ubv.
rl
scrutin a fost aplicat in@
ale celor uni4qtr-ig3Jg' Sd
Iffi#irii lii) din anii
6 utilizeazd rePrezentarea
Tabelul IIl (Turcia 1950-1957) Partide
1950 Votuli {lodut'i}
1954
1957
Voturi (locuri)
Voturi (locuri) (178) 40,B%
53,6ft(408)
5 5 %( 3 1 ) (503) s6,e%
6,4%(10)
(7) 8.1%
(8) 11,5%
RPR
40%(6s)
PD Nlii
47,7%(4r4\
a oblinut il08 fn 1950,cu 55,6%din voturi' Particlul Democrat atreParticlului repubiilocuri din 487,fald de 40%cu 69 de locuri can al poPoruiui' it
i)
I
0EsGUnN tLECr)MLt stsrL/dELE 5tlt1}uRlLE
i40DURILE DESCRUflN tUAl0RlfAR
.Se poate observa acelagitip de amplificare masivl a rezultatelor in cazul l]]+rjipf gh-c-tqri dinalegpr:ile prezidenfiale arnericine, ciin caie iltf ti'ei exemple (tabelul tV): Tabelul IV (StateleUnite 1968,1980, 1992)
tlurnphrey (D)
42,7%
Cafier (D)
(re1) Wallace
13,5%
Anderson
( R )
43,4%
Reagan ( Il )
0,4% (0)
Clinton (D)
6,6%
Pelot
50,7%
Altii
t.6%
43% (370) L9% (0)
Bush ( R)
38% (168)
(4Be)
( 3 01 )
Attii
4r% (4e) (0)
(46) Nlton
1992
1980
1968
Altii
(0)
Cu 43%din voturi, Bill Clintgn (flemgcrat).a q6$!igat.570din itlectoii; in timp ib cborge Bgsh (rpp-ublican)nu a cei 556?ffiaii ivr"rt decAt 168 de mari electori cu SB%din vottiri, iar Ross Perot nici unul, cu 19%clin voturi. Ca Ei in cazul scrutinului uninonrinal. rynreZeiitaiea unui iiarticl _s?q g__upu!,.c,andidat-este extrem cle de-fepartilia geografic[ a votttrilor sale: in 1968, candb-pAnddnth' diclatul sudist GeorgeWallace, ale c[rui voturi el'au concentrate pe teritoriul statelor fostei Confederalii,a obfinut 46 de mari electori ctt 13,5%din voturi, in timp ce in anul 1992, Ross Perot, ale cdrui rroturi erau relativ uniform distribuite, cu 19%,n-a ob{inut nici un mare elector. rezultatele "pqrqting[o1uninominale cu cele D*ag!.-Se--gg-.r-npam ale scrutinelor plurinominalelse poate observa c[ efectul amplifi c{1ii in loc_ull_ALevictor.ie[ in voturi este mai mare itr ql_eloilea-
Je-z-s"p&i; ;iA"d'-S@ "i'"ii;;; ilr il ;.;"iiyg"irloriii,i. up*'" in ntoclobignuif o ariiptitic*" a.or.rnffiJft da-loerif-ijiijillnute 56
fq{s._devictofia prin voturi, antplificare care esfe cu atdt mai ntare cu cfrt pentru un numdr dat de locuri din adunare, numdrul nrediu al locurilor puse in joc pe..gircamscripfie este rzrzu.rua1q (ilagniIuilinr,i, ru.r, ceea ce este acelaEi lucru, c1-c6t-Ag-.jl1ul.4e. ,circumsc_1"'!p!ii _*S!"rpp!" ryiq,. Pentru a inlelege rnai bine aceastd reguld, s[ ne imaginim cazul teoretic al unui sistem cu doud partide A gi B,.A reprezentdnd 55%din voturi, iar B 45%din voturi qi o adunare de 100 de locuri. Da.cdnu exist[ decdt o singurd circumscrip{iecu 100 de locuri, A c6Etigdtot. Dacd se decupeazi 100 cle circumscriptii cle cdte un loc, hazardul geografic al repartitiei voturilor ar trebui s[ permitd ca B sd cAgtige cel pu]in cAteva loeuri. De fapt, cu_cAtcircumscripliile sqnt mai numeroase ($i cu o magnitudine slabd) cu atAt partidul minoritar are mai mari dg g qb{ine propor'fii importante din locuri. $e!"s,q, in plus, W_ 9g l.eastl puternicd deformare a rezultatelor in locurile oblinfte' fala Ae voturir. acest mod de scrutin conline riscurile prezentatede inversarea rezultatelor. Cu o proastd repartifie geog'r1f!c[ a voturi]or, c6.9tige!q1ql.-!r_.yoluripoate deveni invinsul in locuri qi chiar pg_glepiercle alegerile. Acest fbnomen s-apetrecut deja in !$1_0si iBBStcuocazia alegerilor preziclenJiale din_Statele Unite, c0ncl candidatul democrat a c6stigat in voturi, dar candidatul republican a c6qtigat prin numdrul de mari electori. Trebuie remarcat un alt €W9_it ip,ap_o_rJad, vqiabif atAt pentru scrutinul plulinominal alternativ c6.tgi pentru cel piurinominal ctr riou[ tururi: in cazul scrutinelor majoritare, respectarea regulii ,.un onl un vot'", de egalitate a reprezentdrii atigdtoritor, nu se p_o_1t9 obline i1 mod real decit in circtllSrsc4ipfii electorale cu pbpul;fiA, avdnd acelagi nu-a., ae locuri. in fapt, dacd aCeeaj:i nLrmdrul de locuri dintr-o circumscrip{ie nu este propor}ional cu populatia, unii alegdtori sunt in mod obligatoriu subreprezrentali si anume cei care voteazdin circumscripfii _ggbreplgz-51nlqte. chiar '--" r :a "\-
in EfrTlepartizdrii locnrilor din circurnscripliiproporfional cu locuitolii 1or, dacrl_g_i1pg1p*s*c_UpliiJg nurnar -cle _UUatl".laa-te_aceiaqi itJ
Slstftl/ltttEL\CT)RALI DESCRUtnt 5tlil1DtJRtLE
ILAJ}RIIAR DESCRUflN lvl1DuR\LE
lpcuri, unii alegdtori sunt suprareprezentatiin raport cu ceilalti:
rl-g'It".li ."t
lt"l W crrcumscnpfia
ge:3!_Egdig _susuesldpfiIsLExemplu:dacd
A are 2 locuri si circumscriplia B 10 (cu de cinci ori mai mulli locuitori), totul se petrece ca gi cum alegdtorii clin circumscripfia A ar avea dreptul si voteze in doud circumscriplii uninominale asemdndtoarepotitic cu A, iar alegdtorii care rroteazl in circumscriplia B ar avea dreptul s[ voteze in ro circumscriptii uninominale asemdndtoarepolitic cu B. Alegdtorul din B are 10 voturi, in timp ce cel clin A numai 2, fiind cie cinci ori mai bine
aies la deschiderea
doua n
rt"t, -i cdrui alegltori dau dovadd de disciplind, -"j"rit"tffin acorcldndprimele lor trei preferin{e candidalilor partidului in cauz6,
in acestfel toate trei locurile. Acestrng$ de scrutin poatesd c^Aqtige efectede supra-amplificarede acelasitip ca t.*.liJ]=ffim d6r"*_---_-4+ qtiEat nat cu un tur. r' rgZfi locurile' toate cAEti$at din voturi, ei au mat 1945,cu 55,1% rffi" Dspa--19j!0--eces$5-t-q*4.-g-lasl.-inlosuil.ctt;rn-'scruJin'*nmno$iCIAel' r.-#
p."t*n"ltm-eq-adllrtaJq-r+9iltilggeqlq$e*
statele mari, chiar dacd stateG mici iffii ln co
trimite
mari electori in
ale
Iocuri).G_2 de locq.g-_guntffil
Iurinorninal
n vol al maioritdtii din u, un vot maioritar
unul
G\
rarele cazuri in care se utilizeazd de
pluringrninql
a 20.1" .ir.u*rcriptii
a face fuziuni de liste intre'clle doud tumti-@ u
a
procedeazd la {se,i_ j.tgs*i$Sfl_Weglv€"_a]g*.glet!}etor de vor, apIi cAnd de f i eca;e*_dFt5 rsl rp.g I *elrglgaUJ@ : $_c 5a
ffiffii1ffi'.1,''ffi (panaEaj interzis),esteproblema$r-epluluide ffir-.tiilt"l"r-uio.ut. foafte
torilor feleral!.in cadrul a 6 circumscriplii cu 5 locuri. Acestm6cl rincipiu cu celr.rnino*irr?i?jlffiil Pentru a aco
_e4ige$s
* tiye, pentru-.alqg.enle*clepu deputalilor-in Fraltq, ]e utilizat. El a fost utilizat pentru desemnarea { n nn ^: a- r ,,,'^-l-r r nrJ ndn d r n
alternativ
ACgst_mod de scrutin a_fost praetieaf.. in. Aristrptia rlin .1919 P4 1ei ani, Fentru aiegereasena-
tiv, pr
doud tururi menti
a l r 1 trei roiln^''-i.:''.^J^l^--:t^^.-..:/-::]:]T:*'?*-ffi cr1 l_ocuri $i. una de*douE_1":1UtJ.iEFE-o@ asiglrrao egaldr-eprezenlare a a!ffibJift{ri sunt sun: frib;tlgl, Jliiillele 8"=iocuii atrrbg{elandidalitorinrlqg! qrr" *ft.;iil;fr mutie vottiri,,Jii-s&ipui a_"SS"*p""re p."i ae a compensa e aioritaiaiLsGte;nufii siitemffi."""
f( i! ) Fcrutinul \-=/
rtlqU! lqg,-Un partid
buletinele tlldq__Aee
rezentat in Iocu minoritarI
g-l
\ rrp""irn,
liticd minori fuzio ruaformaoaliq
.in intre cele doud
t^-riesteohli!,atdsirynulfe sdmeat$d pe primul fur, sub deapsa elimindrii din adunare'
a rqpo{-u-lyl S-au observat aceleaqi fenomene -dq $efoggr-4re--
%jtralie ca-g rroturi-tocu{!
;fiit";;iifti.
"t.s."t
g1e-L scrullgq 4qgig$-t 3!.1-99! *',f#,r,ffiJ-r,, (tabelul v)' 59
/[)DUR|LE DES(RUilN /ILNjRI\AR
0t scRUnN ststilttL|ILECI?RALE 5ltl1DURtLE
Tabelul V (Belgia 1894)
Pallide
Catolici
Lisle cornune l,lB-SOC
Altii
Locuri (152)
)l.r
109
oa
Liberali
Socialisti
%din votud
% din loctriri t;7,11
20
J'L
13,2
28
18.4
tr-
I
0,7
conservatorii catolici, partidul dominant, au fost net suprareprezentati.Liberalii au fost duble victime ale inferioritdtii toi in voturi si ale proastei I'epartitii $eo$rafice a voturilor lor' Socialistii au compensat inferioritatea lor in votlrri, prin concentraLea$eo$raficda acestora.
Qonc I@
asupra efe ctelo-t scryltinelg { m ai ori tat e in materie de locuri
Lds.tnclia o parte eventualele probleme ale actualiz[rii clecupajelor gi ale Gerrymanderului, se pot tra$e mai multe concluzii nr.,pru scrutinelor majrlritare uninominale sau plurinominale cu un trir sau dotld tururi privind efectui transformlrii voturilor in locuri: (t) O pufe;1icd ittilplificare a nuru;irului de locuyi fa{d cle vic torja pallfclqlq! glgnlinanf in voturi.4qe11glg 1qt11]ifjcargglte cq ,it,if rriifUfnr.e,.pentruun num.{r' rlat de locuri din aclunare,cu c.{1, rrtundrul metliu de ioctrrj pe circurnscripfie (magn[tucline) este Irriri nrare,-.sauceea ce este acelasi luctu, Cu cnl nunt.{ntl cle cir ('runsclipfii estemai n1ic. (2) particlelecle pe locul trei sunt si ntai putertric subreprezen' l;rlt' rlt'c'iilparliclul secund. (;0
ft) Reprezentarea in locuri a tiecfuei for{e politice este pufer* nic depenclentd de repartitia geoSraficd a voturilor sale, fttctor ce poate si se opund, regulilor prccedente sau chiar sd Ie anuleze. (q) Votui alternativ - sau turul secuncl - favorizeazd cd,utarea cle alianle electorale intre partirlele minoritarc, fiecare putdnd s5-si iiririiere e,fer:tivele.P-agi9!.91q izo]nte sunt puternic penalizate si regulile prececlentesunt in acesf caz valabile intre coalitii si chiar tn sdnrrl acestora. (5) EgryIjlalgaaJcsittofilor in aleSeri cere ca toate circumscripfiile sd fie demografic echivalentepi sd aibd.acelapi nurndr cle locuri. Conduzia de la punctul (1) ne indicd faptul cd s_g4qtjr-relquninominale sun[, sub acesl aspect, rnai pu{in i4iusle decfltscrutinele plurfurcminale, penhu cd ele au ma$niludinea cea mai micd pasiltildDar scrutinele uninominale sunt mai juste decAt scrutinele pluri nonlinaie gi in ceea ce privegte egaiitatea aleg5.torilor in fa{a alegerilor. Aceaslil exis,en{d (5) este mai usor de indeplinit in cazul scn4tj4elor qniqpminale decfit al celor plurinominale pentru cd este mai pu{in diticil sd decupezi o (ard in mici unitdti demografice eglale, decit in unitd(i mari, mai ales clatd trebuie respecftateanumite delimitit'i administtative. Ansamblul acestor consicierafiiexplicd preferinfa progresivdpentru scruline uninomi nale falir de cele plurinominale in cazul alegerii deputafilor, ele fiind incontestabilrnai putin injuste.
tl,ilMlNttIl)
Desernnarea alegiloE_ de cd.tre alegrdto!:!
ip Jimpul algger;ilor,alegdtorul voteazd in funcfie de programele guvcrnamentaleale partidelor, dar capacitatealui cle a alege deputatul care ii conrrine este mult redusd dac[ nu poate interveni in alegerea canclidatului partidulni cle care este apropiat sau nu poate alege intre candidatii aceluiagi particl. flggfgfi4el-e ryajgy!tare practicate in lume nu sunf decfrt daud- fortnule in care (i1
SI5TEfuIHE ETICTORALE DESr:RUTIN 5I fiIODURILE
interveni in
I
candidatului
.t W&de{e4-prs€edsrelsr3*u::rdgggslgggglggeFgi$ t riggrs*lig SlSIs.k-AniIe-f n sistemrilelectoral ffide ntial uruil P
guayanfi-e-g-e.{e -uauid.(in principal fiincl doud,particlulcoloraclosi Parti du I BI anco) pgqte-p1e-zg-nja .m-ar--ry.*uji se-ndi-d ati . Fi ecare Num[rul de voturjaeg[g_gn
PROPORTIONALA REPREZENTAREA Origrinea qi dezvoltarea repreze nt d rii P roP orli o nale
p-artid se obtine adunA ntru q4ndidatii sdi. Invingrtorul este acel candidat care are cele mai multe voturi in ^
J
pglidqJ sI cgL.-ggr*.n9]!e-s-olu;-i -pe*@i
dle"ptqJde q nlgg-g.{inlremai qnrilfi.g4rlidafi ai acetuia-$i particl, dg1.g_!lgiscql sa votut sdu sE du-cdla cdqtigun candidqlelgeeluiasi pg-ttid"candidgt-,p_p_ qa_{g.'elegdtqrul-lu. !:a vruIglegerile primare Llggrigene,organi zate inai ntea alegerilor propri u-zi se]rr-u prei i nte
$\l
acest defect deoarece alegdtorul nu este clelgc gblig.at sd voteze pentru un paflid care nu a desemnat candidatu! pe. car.e if preIere.-rn toate celelalte sistemg candidatuL esfe impus de cdtre pafiid fdrd nici o posibilitate de desemnare de cdtre alegldtor,.
origrineq
id eii d.e reprezentare
proporlionald
ln - Pentru a inlelege o r i g i n e a r e p r e z e n t d r i i p r o p o r l i o n a l e vot de alegeri, trebuie studiate mutaliile care alr apdrut in tipurile in secolul al )flX-lea.
in secolulal XIIIJqtuirydft-'dE)inprima perioad[a existen]ei pari im en tuIui Eiiai i c, offir ar eq--repl I 2r-9jg ! aql!-Lol|.l4g-c[trc jntle SveLSll --o, -i!!eg"ere nabtl! :su-de eatre-burgheffideloq ntau-i ndivjz+st-soI-e-ct e repre-ze ilt qlh-yolu1 ng qffi titic* Nr,*,s gF-"unit-pt- ci o fun$ile,oL" tttqtt". t6*"tdtl"t?az9pri*rele-u9 ,is sff"fit-*qio-ritar, a1-estoii-pmmffiqfnalt-(i" .Alqli?I d.oi 1BB4).iff." ateqipe comitat,din secol't at XIliifiJffiTfr*anul
;19ctil"1'-""I';t -at-YI,t*a luc#lle:l:q+#}H*lt radical'o partidelorpolitiffi, cu eiffiGr"a ffi datd cu organtzarea
I
O*
vot, din ." i., .. mai universal, cu progresele in confidenfialitatea
\'glulgi acgla-&veni
dilriJei{.9lr9zel*erd*q jlege*
aJBnei--CIPiJlii*-3
-n;T[r."Lrea
gi-a schimbat sensurile gi natura' ^,u mai sunf
(-rliiri*iiiit" teiitoriile sau colectivitd{ileumane,chiar dacdele -iiitii decupaiete electoratprin decupaiele i"uteriat din raliuni de sisteru electoral -:---It' )\ ;;iti-;;;i;riat ;. '- -!--^--*^^-:--ri;r^-i nra,r'Btnofi fla lq cfArsitrtl secoltts'colttsfAr.sitlf la De fice alecircumscriptiilor,ei alegdtorii. ' \ ;;rgr" "^, "uf s-a
Unite, s-a Statele Unite, *^rr-loo mqi ales o1o. in fn Marea Britanie si in Statele Marea Britanie J.fflrl#, Tuialegdtorii aleAeri'..Acesl fie egali in alcgeri.-.Acest sir.fie ca aleg[torii trebuie sir. rcteeacd dezvoltat ffitffi lucrti a clus mai i
L i,, i"i
eqlftate-Aeqgraficdtrebg@
I
62
I\
REPRE TII'IIAREAPRO PORTONAU
g ITODURILE DESCRUTIN ELECTOMLE S5rcMTLE
oporlringl j]l-gop-ulatia sa' Din 179l' aceste I c l e p u t a t i p rpnvrnd tehnica I'eprezenfri-iifioporfionale au domi-
reac
\\ir--i-i.-
I
consrderalu nat in dezbateriledin CongresulStatelorUnite. in MareaEritanie aceastdmigcare a fost la oiiginea protestelor contiil" ine'gbTT8iiloi' demograficeqi a provocatreformeleelectoraledin 1832,1867 9i 1BB4cAncls-afdcut o reclistribuiremai justd a locurilor, paralel cu extindereadreptului la vot. nu s-a oprit aici, Dar dinamica democrafiilo*" 'P'eprezentative a deselor re$rupdri politice, eonsecinld partidelor Dezvoltarea corp electoral ale ale;ilor in adundri, necesitateaincadrilrii unui pa{! tot mai importanf au dus la i4eea apre"ie\!4o4:!gi tou cane de catre de voturi de numdrul ie
reprezentaredin si
I a
ul
unno
nal cu doud tururi. Sistemul
icd, sistem.
tr-un a
i-au urmat. .a.fosLfpvgrybilBP-carqtaimpus
;loi@t
r
-
-t
si I adundrilor - - - votul alegdtorilor. Ideea reprezentdrii -, | --):-|.+-n---?rr.,.*, #--f7-" I esl. e ..I il ca p arll!919l.:pJ.4lg9_9l 3,_s_l?tr; 4 Q-lt&yl?Jg Iea*eJ_ILs-qtr --*---t-*
I in6:s€ in cresfe.rea-credinfe-r-privind gpp*g$ateg.*ftlirttg-i dg*g primete sistemepro
de matematicieni gi poartd adeseori numele lor.
Dezvoltqreo
reprezentdrii
proporlionale
O tehnic[ de reprezentarepr.oportional5s-a introdus pentru in al€gelea-uneipe4i i4tdia -qg5e--le" -ina.ain'membrii Rigsqaaduiui,
ia tt* lilinlrtru liri de Finante, $@;l;"@F;Em "t' p ri ntr-u n s iqlsltr ln &qge..-c?Ig*-cauft e._s"glgrul_p1opo.r[igg3l _$i candidaturile cengidqturile,j[d!]iidrmle,, tudiyid:rale,,apropiat de cel ap[rat in acea epoc[ de w* cdtre matematicianul englez Thomas Hare (1857). @!_sistem a
fost anoi utilizat in CostaRica (1895)si in statul australian
Ta
litice care in in
Austria. Malta
Dupd 1945, RP s-a impus din nou-In ![rile eliberate de sfdrgitul celui de-al Doilea R[zboi Mondial.
sl fascism dupi a
-----::--==-
l"lg -qrygreTtr . t Neur"a.s ry3i.-r-n3re.-.ade"9Y3l9proporlionale
ralionalizapM
,T
9landq.si inQ!-ep 1"J",r*elLc,9rma4iq iiffi-
a venit natural ideea com-
importanfe gi de a Ie considera ile$itime. e inc"put caututeu matematicgde atribuire-g-pg5rdatelorin funcfie de metodelor :l
tizare a
FFoie?tr.'c''i;srlF'pl
pentru alegereaql.pg: ntare proportionaldj-*+*--&.i-ff-'' .*----d*-i-F..r*,_ "_. .* l*+*--*.Y-e-
*"tt" tqri 4{F* &ti&e- Marea migcarede democratiF'e, car e a insoti t c dder eadi c tatur i l or c ons er v atoar edi n s udul Europei, a fdcut sd se impund Rp in grecia_iillzlL in 3lrfirgalia_ ocaziaprdbuqirii comunismului din @Cu E u r o p a d e E s t , e a a f o s t a d o p t a t dt o t a l i n R D G ( 1 9 9 0 ) ,i n Cehoslovaqia f 1990\,in R.orndnia(1990),in gutgA{is-gggil; in
(199!,p.4eljt-gg$rBJUg!}in Iugshda-Jl&? Eiin ne,la"uia Pnbenia$ggz)t Sisternele pre-proporlionale : reprezent are a rninoritd tilor
inaintea dezvoltdrii veritabilelor moduri de scrutin propor,tional,voinla de a line seama de minoritdfi, nereprezentate in circumscrip{ii in cazul scrutinelor majoritare, a dus la elaborarea unor noi sisteme, modificiri ale scrutinelor majoritare plurinominale, pentru a obline scrutine majoritare cu efect
ttAu PR0P0RII0 NTIREA ZE RE REP
srstEt'tflF Erccr)MLE DES(RUflN 5tht)DURtLE
proporlional. Prelungiri ale scrutinelor majoritare
prin scrutinrrl uninominal cu un tur in-vlg9#*bjelelalte
sau plurinoqdnale-ldifr
clsls{ulll:-
cil
Votul limitqt f.\.
i
I I \\ZofuI curnulativ r__y u-.-: __IH*al:_::: ..*
c|r
d
frunte suql q
aler scri
nq!!s*votu{5unt alesi :**!in""q,glg _!g.al-" rrd;; i"l=io..tiuu ffi 4F#
*a*-j.-:**
@Fieocircumscrip!iecutreilocuritrndedoudpar1ic1e A qi B igi impart 100.000 de voturi in maniera urmdtoare: A: 70.000,B: 50.000. Dacd partidul B nu prezintl decAtun candidat qi cere alegdtorilor sdi sd-gi maseze cele trei voturi pe el, acesta este teoretic asigurat pentru un loc. Candidatul sdu trebuie sd oblin5 90.000 de voturi din totalul de 500.000.Orice ar face A. el nu poate sd plasezedecAt doi candidati in fata candidatului lui B. Acest m pinori!{lile consecvente.-Darel prezintd un ma duce Ta inJiS-neereamaiorit6lii. dacd aleedtorii a Drea r,tlg"Lqrps"_Wati* cum exemplificdm in cazul urmdtor, in care A qi B au prezentat fiecare doi candiclati: -
ri decdt locurile Puse candidat
i plurinominal*ale_edtorul
__
-5,--
A1: 175.000, A2: 55.000,81: 50.000.82: 40.000.Acesttip de sistem a fost utilizat in S_lgjgk_Uitepentru unele alegeri.in particular Ijenlr-u reBrsralrvur
y6u. Dl'o'le
fdcute pornind de la rezultatele alegerilor din Illinois au ar5tat cd aceastl metodd asigurd o puternicd proportionalitate intre voturi ;i locuri pentru cele doud mari partide. A fost utilizat de aseme-
t n cadrul cAtorvacircum1l. ".1 scrintii cu doud sau trei locuri. trnqr populafii minoritare care riscadHfitpliyelg
alegerile birou'tor
ntru prima qAIA de cdtre in cadiul Convenliei' Pentru adundriloi-prirnare. @
i"ii"'""iilBoz-Ei-1g81,in cadrulrestrS[sa 12circuytttiqlii:1 voturi, qi al unei
r,., uuuu' decat doud liffi l oc ur i ' unde ei av eau tr ei v otur i ' .i*"*t"tipfU +, !atr u infelegereaf unction5rii sistemului: fie Urmatoru rqrnggf i"t*it" cei 100.000de o circumsffiplie .i ir"i locuri unde fiecare dintre a l e $ d t o r i a r e d o u d v o t u r i . S s p r e s u p l l n e m c d c l o uare d p aintere rtideAqiB Fi:-:it: ete-ctoTt' din 4r% respectiv 59%, reprezint[ **1 sd-qidea pentru u-l".{ttu sul de a prezentaJ.i p"ff" aoi candidali asigusunt lui,B ai advers.cei cloi c*ndidali vot,rile unui cand-i-cl-j A nu Dacd de voturi' rali fiecare cA vor ot littt i"*l"I.de 41'000 treilea loc. DacSA prezintddecataoi'.u"Jiou1i,n obline automatal poate,plasadec6t doi nrezint6 trei candidafi,nu numar cd el nu
ilffi;
de118'000 decdt i"i'e,-"il-d'spu"ena 9.:ftl'll *'^:: loc, dac6voturile salese dis
i.in sirrgrrr expuneriscului d"';;i;; trei candidafi.g estei" ".i"" """'lifi cei p! perseazdin mod .-^i^r,-^* ^X ntr+ino "glf ,irl to" daci orezint[ doi candidafi' sistem a f
nif qi Portugialla' i este rn vt
tru locuri, unde-419g[!o;[ ffieinic obfinetrei clin i- feneral, Partidul
RTPRE zENTARE A PROP ORIION AI.4
ELECI1RALE S$rEilELE 5l tU)}URt[ DES(RUTIN
Tabelul M (Japonia 1993)
cele patru locuri qi principalul s[u concurent pe al patrulea. U-afo st . utili zqt .si 'iS M atto* inainle-"*q--aAa"ptg.lgg* tgpJq7glt{5tii BTO:
Nr. de
Nr. de Partid
caudidnfi (e55)
Ar#.-
{ SIVotuI unr", purni! pi ,rug! \lrlt'Este un caz
rticular al t'ntu
I avdnd un
cadrul Convenliei (1795)pentru tem neproportional cu mai mul
rroturi
locuri (5121
% din locuri
t5
,a
15,4
70
tJ. /
z8
5
15
2,9
54
8,1
PC
t29
soc
142
Dern.Soc Korn
la
%din
10,1
JI
10 10,8
Ren
Aq
NPI
J)
B
J)
6,8
Pion
l:l
2,6
IJ
2,5
DD
PLD
285
39,5
223
43,6
Allii
L7B
3,5
34
6,7
alegator are acelasl
1
1
{i
0
Iqcgl-lLg$-alege*fiecare circumscriplie av6nd un numdr de locuri , aproximativ proporlional cu populafia. Dar, la aceastdegalitate a alegitorului in fafa alegerilor, acest scrutin mai adaugd o puternicd ionalita _qb$-*ute" -qe,,g-{tre P3-{t-gg' ceea ce-l
'
PC: Partidul Cornunist, SOC: Partidul Socialist, Dem.Soc: Dernocrat socialiqti, Korn: Korneito (Partidul Budist), Ren: Renaqterea,NPJ: Partidul Noii faponii, Pion: Parlidul Pionier, PLD: Partidul liberaldemocrat.
il
Acest scrutin s-a derulat in cadrul a 130 de circumscripfii avdndin medie intre 4 Ei 6 locuri. Rezultatulglobal a fost destul de apropiat de proporlionalitate.Dar foarte multe depindeau de parlidelor de a se bate in ceeace deveniseun adev5rat capacitatea
0 4ePlggianaledt}iUie r__/
o circumscripliecu trei locuri, cu trei partide A,
B, C repaFiz6ndu-gi influenla in electorat de maniera urmdtoare: A : 60%, B: 28%,C : l2%.A trebuie sd prezinte doi candidali qi sd-Ei repartizeze aleg[torii pe cei doi aproape egal. Se obfine urmdtorul rezultat: AL: 35%,B : 2B%,AZ : 25%,C : I2%.A ob{ine doi aleqi gi B unul. Se obfine un rezultat apropiat proporfionalitSfii. A@s mai ates in grdremu l a fost
utilizat in Iaponia intrc-:llii-1@sl
Ei islasiiljnlgg4.
printr-qn scrUtin mixt maiolila{-pJoqprlifrnal.$5 observim acum rezultatele ultimelor alegeri legislative japoneze care s-au desfdEuratprin acest sistem, qi anume cele din iulie 1993 (tabelul M): 6a
joc strategic.Pent{g"B:Qi ngril*_ng4intruIl Lqmerul dg.tn rL inf{e.Jn_Belidtrebuie
sd fie capabil, in fiecare circumscripti -pd'16fi'FeG-,
sd gtie sd-giapreciezenumdrul de voTuii
t
(@Dsd gtie
sd apreciezerepaitilia voturilor intre partidele concurente, pentru a putea determina numdrul de locuri pe care le poate cdEtiga,pentru a-gi fosemna corect numdrul de candidali cu care intrd in alegeri, @ re fie capabil sd-gi repartizeze alegltorii potenliali aproximativ egal intre acegti candidali. in mocl special PLD Ei pufin socialigtii au trebuit si probeze mari capacitdfi de calcul si de stdpAnire a electoratului 1or, celelalte parlide neput6nd spera la mai multe locuri intr-o circumscriplie. Partidele su4!_sbligg!g._S[_ 69
AU PORIION EAPRO RE ZENTAR REP
Srsttt4EIE EL[C\1ML| DESGII\N 5tht00uRtLt
ilor la posihilitatile lor reale de
num5rul cand
aga cum o aratd exemplul urmltor:
- E x e m p l u d e ca l cu l g re E i t a l PID pr in supr aestimar e: PrefecturaAichi, circumscriplianr.1 (4 locuri): NPI Ren Kom Soc PtD PtD PC Allii
89.617 70.333 70.149 65.58G 59.399 54.745 43.609 2.444
(19,7%) (18,4%) (I5,4%) (t4,4%) (13,0%) (12%\ (9,6%) (0,6%)
Ales AIes Ales Ales
PLD n-ar fi trebuit sd prezinte decdt un candidat. Sd specificdm cd acest
Trebuie remarcat cd
de c[tre europeni, au fost
ati19l ^* ilni,,t:-'i:::i:; i; ffi;;"tiio' i" t""c!iede.nopuJ "f^'1: i"t*p.""1d",!',1:,"",1::*1*:f
ffii#;"#:$;#;i'Ji;;ffi
rite
trt'':rimetocl5,
in aceast[ raiiune, Penamerican este indiautor numeG eventualului
cat intre Paranteze'
sister;re propor{ionale
Metodele
te'numdrul de ffiii ionale sunt considerate
tilie a locurilor pentru a atinge acestobiectiv.Existdo margjlversijut" de *"tod" pgllgrtlgnule si" de- mffi Ultpo4ionate-Ne vom ocupa pentru inceput de patru din cele mai importante moduri de scrutin proporfional,apoi vom studia c$tevamoduri de scrutin propo4ionale mai co*pl"*", care combin[ fie mai multe din acestemetodeproporfionale,fie combin5 70
fiE;Gttate
rtidele
de scrutin este utilizat
scrutin mixt, pdnd in 1985.
Diferitel.e
p[strand finaliscrutinul uninominal cu o metod[ propor]ionald, d' * tatea proportionald. t""t ": "*d" ", " "*f este nu ot'oportional
candlda
Ptin coeficient
pentru fiecarelirt[ tun Pentru fiecare
ffit. l rirytaru are }ista are
JamAq locu
tie,
deosebescPrin modul de calmodalit[tile de atribuire a
iocutitot neacord'ateprin coeficient'
eqlgcel-gblirq -PI* rPrtll coericientul(,cDcel Trai-sirrnplrr ttt"unAgllP]lgfr tVt tn rie-cgte dintre numdruldeffiun;xpt't"*te €
7l
( /
REP RE E il TAREA PROP ORNON AU
DtSCRU\N EU(\1ME 5l lvl1DURIlI SSrEn'lELt
ent
num5rul cle locuri de este defriifrrit( simnlu -+-precddere sunt coefic \ q) cientul--Droop (Q=ffi(L+1))+1) $i
ach-Bischoff (Q=V/(L+l)), eoefiI
Trebuie remarcat cd coeficientul Droop reprezintd efectiv cel mai mic numdr de voturi pe care L+l candidati nu-l pot atinge simultan, dacl L este numdrul de locuri puse in joc in acea cir, cumscripfie. datl coeficientul atribuirea locuiilo-r neacordate pri!
suporteri, cu doar doi-trei elevi rdmagi pe dinafard,c3re nu erau satisfdculide nici unul dintre aieqi(E. takeman fiTalDin pdcate, utilizarea acestuisistem in cadrul votului cu buletine secretenu are nimic copillresc. Mai trebuie remarcat c[, @n rnglggg_gste
99npig*d pentru,.91g*1g1ggl!ss;-Ecrulinului_991e_lo**j"inpg.-perL tJffi dir"ne*eq_iJr rtscUptiile gu'JtuTlg, J"e ei t"qF l +ti". mic de locuri de accrdat (2-5).cu candidaturi individuale. Fiecare aleg6tor trebuie sd claseze,pe hrnletinul sdu de vot, candida{ii din . 4\r,-r.dGwF
c
-in-p.rdinea.!J$W
scrutinelor uninominale alternative.
(seuti-
oud caZuri,in functie
rimul s mod de scrutin Estevorba de unTialem prin coeficient,dar de un tip extrem de particular. El a fost propus prima oard de cdtre Thomas lvriqht
[]ir r-g-rerr,
fie adaptat votului cu buletin" itt DgUg*ut.u, iq uttl
1
gi u
tul, voturile sale suplimentare se impart intre ceilalti candidati conform preferinfelof*Ufnq5&ele- Pentru a opera repartifia surplusului voturilor depdgind coeficientul unui candidat ales, pentru ceilalli candidali rdmagi in cursd, se calculeazd proportia preferinfelor urmdtoare in favoarea candidafilor rdmaqi in cursd pe ansamblul de voturi ale candidatului ales, proporlionalitate care se aplicfl apoi la surplusul de voturi depdgind coeficientul, pe
carel-a oblinut cel alesfDggfl"if-rurqra*nury4lFJiivoturitor.,,rriql, un
7*-Pentru a infelege principiul sdu este bine sd ne referim la sistemul Hill, aga cum ne-a fost descris de c[tre fiul s5u, Rowland Hill, care l-a vdzut funcJionAnd in cadrul qcolii tatdlui sdu, pentru desemnarea unui p comitet, de cdtre eleviJplevii trebuiau s[ se agezein spatele \ colegului pe care-l preferau. intAi s-au format giruri inegale, dar I repede, in grupurile de elevi mai importante, mulli au inleles cd f sunt suficient de numeroqi pentru a asigura alegerea candidatului \ lor, qi au decis sd meargd sd ajute alt candidat. Mai rnult, silporf terii elevilor mai pufin populari i-au abandonat pe acegtia, in 1 favoarea celui pe care il preferau, dintre ceilalli candidali. I Rezultatul final a fost cd nurndrtil de candidali necesari pentru komitetul in cauzd a fost susfinut, fiecare, de acelasi num5.r de 72
uit
g*+dlgffi@ filend :ealna4e _pls.{ejr_in}e1.9" tg!@L;Sq pot piq{{s"-yg$[l$slxansJerahi]d*"qlesarsrsalegdtoriinu sunt obliga!! sd rdmAnd valabi
dgl-:94 voturi reparti4te.
$gi +rsl.te.*
@Fieocit'cumscrip{iecutreilocuri,avAnd100.000rle voturi valabil exprimate,repartizate(dupd prima preferinfd)dupd cum urmeazd: A;55.000,B: 20.000, C: 5.000,D : 11.000, E: g.000. a.t
Sislil4tlf 1LE11ML[Stlvt1DURtIE DI S(RUilN
APROP ORilONAU REP RfZENTART
CoeficientulDroop este: (100.000/( S+t))+1=25.001 Trebuie sd remarcdm cd acest co cel mai mic numdr d
0
fie se transf ficient dat cle ra
d"@retSgnatutui
fiecare cu un coeima metodd este utilizatd
g ,
A este ales cu un surplus cre2g.g9gd.evoturi. sd presupunem cd repartilia voturilor celei de-a doua preferinle ale alegdtorilor lui A este urmitoarea: B : I.000, C : 6.b00, D : 85.000, E : 10.000, netransferabile:1.000.
Acest sistem d.e origine en$lez5, fiind versiunea proporlionala a votului alternativ, nu este surprinzdtor cd aceste doud moduri de
Raportat la s'rplusur de zg"ggg de voturi are rui A gi addugat ."]9t1{i candidali oblinem: B: 1.6j6 (adicd 5.000/5S.0OO) x eg.gdg) + 2 0 . 0 0 0= 2 1 . 6 I G
senatorii I ferabi votut unic transferabil e
= 8.273,D: 1g.0g0+11.00 c: 3.273+5.000 =50.0g0,E: 5.454+g.000= 14.454,NT: 545 de voturi. D este ales plecand de la lista de preferinle secunclarea l'i A cu un surplus de 5.089 de voturi (adicd 50.090-2s.001). Acum trebuie s5 repartizdm cele 5.089 de voturi intre B, c qi E urmand a treia preferintd. sd presupunem cr a treia preferintd a celoi 19.090 de voturi ale lui A transferate lui o sunt urmdtoarele: B : 400, C : 7.000,E : 10.6g0,NT : 1.000.RaportAndla cele S.0Bg de vot'ri in plus gi add'gAncl ra voturile deja r'ate de B, c, E o b l i n e m : B : 1 0 7 + 2 1 . 6 S 6 = 2 l . T 4 5C, : t . g e - 6 + A .TZS = L } . 1 3 g ,E : 2.850+t+.+54=17.s04,lvr: s45+262=BLZ. Nici unul din cei trei candidali neatingand coeficientul, se erimind cel mai slab gi anume c qi se repartizeazd intre B qi E cele 10.119de voturi ale lui c dupd ordinea de preferin!5 urmdtoare B{ care o presupunem: 3.000 pentru B, 7.000 pentru E gi 139 de voturi netrarrsferabile.in felul acestaB va avea 24.245voturi, E : 24.J04gi NT : gS1. B este ales. Mai rdm6ne de precizat cum operd l 1 , . - - :
Duletlnelor tn Dlus
ale{i 3.273
a doua preferintd. Exist 74
exemplu, cum sl tre cele 6.000 ale lui A, care au pe C ca
tAm
ale$eri
scrutin apropiate ca spirit sunt utilizate, ambelg$'Y
utilizat in P de listd de atunci) i. Votul unic celelalte a sau s
tul alternativ fiind utilizat
uv
srsrre^/t
area candidatutilor individuAcest sistem, care rmite res alianfele lor in fa{a alegldtorilor ale, incurai grir'tlqlqdgurmal'ttezuu?reteqles'erttu: dA-nd.sernnqig*nedlq.-ptgf -diA_qii
fuarf"tf*EirtanOa
196\i 1975sunt o bund ilustrpre'
e voturi (Prima qi 55%din preferin![) qi 5t,7%din locuri, f'nt6 d,e 34,|%din voturi 12,6%d'e iocuri oblin,te de Fine Cadt (ae centru) qi^L7%,respectiv laburigtii FG 1975, fn 9i locuri pentru laburiEti, care nu s-au aliat. din locuri, 47,8% voturi clin 46,2% cu FF obfinAnd, au fdcut alian{d, FG gi 15,7% fa!5 de cele 3i,7%din voturi si37,B%din locuri pentru FF a obfinut din voturi pentru 15,3%din locuri pentru laburigti. a progresatin JL.i -ui pirline tocuri in 1975 decdt in 1969 degi sisprocentul cle voturi. Acest paraclox ap'arent de fapt. crediteazd s[ divizate' cpozilii iemut. El a permis FF in tg69, in fa.fa unei J'O
gSrE/vltLE DESCRUIN EL|(\1RAIE 5l li1DURtLE
j
transforme majoritatea sa lelativd in voturi in majoritate absolutd in locuri, dar in 1973,in fafa unei opozilii unite, nu a mai putut s-o facd. Cu toate acestea,treUuie_nott c+ aces infailibil: |a alegerile din 1981, din Malta, Partidul National a
ta
lmunu
susfinereasa viguroasdde c[tre proporlionaligt,rr:::#:;: saxon[,cu toate dificult5lile de aplicare. ,/- \
/q\ -i \\*
lftJ Resturilecelemai puternice, IG Mediaceamai puternicd.
:glglLAceastd injustifie gravd, fdr[ echivalent in sistemul proporfional,dar curentl in cel malnritar, proveneadintr-o repartilie particulard a voturilor intr-un sistem unde au provocat vii incidente care o_lqgl dispozifie la legeg rnul laburist sd
absoilid a voturilor va avea din oficiu 4 locuri sudinqnta urm[toare. din 1 , au dat acelaEirezultat: 50,9%pentru Partidul Nalional qi 48,9%din voturi pentru Partidul Laburist. Din nou Partidul Nafional n'a oblinut decAt 31 de locuri pe circumscriplii, fa![ de 54 pentru laburiEti gi datoreazd noii dispozilii cd n-a fost din nou frustrat de victorie A."tt tip 0" u"o*utl este exc,gplio*n*1".ff.$ru . sistemui pro no rt i onal. este d at-dgsagnir,-
tudineaslabda circilnfrcriittiiloriiT#"mi:ffidiril;tiffi -----T--'.--
...
mai mare *tggi1g$jlp.-
ral funcfionea@e - - . . = :
- ' - + - ' - r % -
aafi, acesfe-Tffi-cultdfi nu trebuie sd disimuleze marile Orrc-ianrn calitdti ale votului unic transferabil:
\,il nermttZate$dto^,lli , ft)
Parlide
Voturi
Locuri dupd coeficient
Resturi
Locuri dupd resturi
Bilanf locuri
43.000
2
3.000
0
2
B
28.000
1
8.000
0
I
C
17.000
0
17.000
D
12.000
0
12.000
I
- asigurd
alegdtot'ul, spre deosebire de sistemele proporfionale de listd., cd yotul sdu pentru un candid.at nu va serui Ia apgerea unui candidat aI aceluia,,sipartid, dar pe care nu iI vrea, {bgwitgrlle&lgl:rk ime un vot "transversal" selectionind candidati din ticle diferite, dar care au acee litdfile acestui mod de scrutin explicd 76
inci locuri unde cele 100.000de voturi valabil exprimatese repartizeazdintre 4 partide in felul urmdtor: A 43.000,B 28.000,C 17.000gi D 12.000.Calcululcoeficientului: Deci avem: Q=l00.000/5=20.000.
acestmod
de scrutrn. ul s-ar putea produce ql rn alte srstemepropo4ronale dcircumscriplii de slab[ magnitudine, cum este cazuLS+anielde exemplu. Dar celelalte sisteme sunt totttsi compatihile.+Lin genee-F-
Pgntru aceastdmetodl lg ulilizeazi c.oetEgigntql slJgrlujar-pglLm. locrtrileneatribuitese utilizeaz[regularesfurilor celor mai pute-nlcg..._.
.a.adeseori capricioasda reF ---'.r**:-**ffiga cum aratd urmdtoarele doua exemple:
{@intr-ocircumscrip!iecu5locuri,treipafiideA, B, c obfin respectiv61.000,29.000gi 10.000de voturi. coeficientur estetot de 20.000de voturi. Seobfine repartifia urmdtoare: 'aa
ststEt|ELE ILECT1MIE DE1CRUnil 5til1DURtIt
PROPORNONAU REPREZ{NIAREA
Sd presupunem acum cd circumscriplia cAEti$[ un loc suplimentar 9i trece la 5 locuri. in acest caz ne $[sim in siftialia deja cunoscutd mai inainte qi gtim cd repartilia locurilor devine urmdtoarea: A
3 , 8 : 2 ,C :0 . C u
Dar sd ne imagindmcd, ra alegerileurmdtoare,A pierde 6.000 de voturi, din care 4.000in favoarealui B si 2.000in favoarealui c. vom aveaatunci:A : 5s.000de voturi, B : J3.000de voturi. c : 12.000de voturi gi urmdtoarelerepartilii ale rocurilor: Resturi
I
i-ntre anii din Congf,esau descoperit c[ reprezentarea stafului Alabama riscd sA fie amputatd din cauza acestui fenomen (Balinski qi Young 19BZ). inmulsrea acestui tip de probleme qi protestele ener$ce ale aleqilor care-l it ro"un pe Dumnezeu pentru a blestema matematicienii pafiizani ai acestui sistem ("aceast[ crimd pe care ei indrdznesc s-o numeasc5paradox") au clus la abandonareasistemului'
Locuri
scrutin, respons abilii
CASI!&!{J.000de voturi in ptus,partidulC pierdeloc'l sdu in: timP c cele S locuri. ac Sd presupunem aceeasireparli{ie a voturilor ca un coeficient de 25.000 de rroturi, rrrmdtoarearepafii{ie a locurilor:
Partide
7A
Voturi
A
55.000
B
33.000
C
12.000
Locuri dupi coeficient a
Resfuri
niveiul se totaJEeaZE--la
gf. pag. 91). EI este
?
si Cipru.
1 '4 f,. |,_y+- , i"tod'a cetei n,,'t P'litinic" ,(ieioda
-;AD
Jefferson 7792) \*--
Bilant
5,000 8.000
0
Locuri dupi resturi
t
unul cLinceie mai Putin
12.000
0
I
@plu
utilizat pentru a ilustra metoda celui
rnai puteinic rest, re ob1in"urm[toarea repartilie a locurilor: 7S
RE ZfNTARE PORIION REP A PRO AU
DESCRU1ll tlICr1MIf 5l lvt1DuRILE SISTEIilELE
Partide A
Atribuirea celui de-al 4-Iealoc
Locuri dupi coeficieut
Voturi 43.000
,
74.333
Atribuirea celui de-al 5{ea loc
r4.333
Total locari
seriede numere,denumile iivizotl LopqrileSunt Alrihuite listelotin ordineanumerelor.spl-q:-mgiS.nariohfintttedupS-a H peralie.-'\--'-, ($rv
3
B
28.000
I
14.000
14.000
I
c
r7.000
0
17.000
8.500
I
D
12.000
0
12.000
12.000
0
din voturi, A loc cu 12%din
1986.Ea este
"t
\-^-
eria divi
Partide/ Divizori
odq d' H oi aj |i riftZis oi77Wt
r es te s ui ta nu fffielui precedent)permite inlelegerea sistemului:
I
2
3
^
A
43.000
21.500
14.333
10.750
E
28.000
14.000
9.333
C
17.000
8.500
D
12.000
6.000
5
Locuri
8.600
J
7.000
5.600
1
5.666
4.250
3.400
4.000
3.000
2.400
0
t *@S@n-e"c-qlg!F---unavant4^considerabil-:rrarilor -."td rezultatele ultimelor aiegeri (1993) cAnd *; pg{ffi-& " 45,4%din locuri (159/550) cu 59%clin a obfinut FffiOut Socialist partidul din locur{ (141) cu 35,1%din voturi, in 40,5% Popular voturi, timp ce Particlul Comunist n-a obfinut decat 5,1%din locuri (18) cu g,7%din voturi. Nu toate micile partide sunt defavorizate.Exact ca 9i in cazul scrutinelor maioritare, datoritd forfei locale pot, din acestioc, sd-qitragd spuza pe turta lor: la aceleaqialegerlr Partidul Nafionalist Basc a ongnut L,4%din locuri (5) pentru 1,2%din voturi 9i partidul catalan Convergen!{ gi Unire 4,9%din locuri (17) pentru 5%din voturi.
in acest caz nici nu este nevoie sd se meargl mai departe de al treilea divizor. Primul loc este atribuit partidului A prin numdrul 45.000,al doilea partidului B prin 28.000, ai treilea partidului A prin 21.500,al patrulea partidului C prin 17.000qi al cincilea din
situa ie echivalentd
(met a Metodele Princi
BO
prin
al acestor
divizori
aici o iL Se__regdseste mediei ce idelor mari.
Nici intr'o cir.- aceastdmetod[ nu qlte scu!!!i jgjglgdgruri' cumscriplie de 5 locuri dacd repartilia voturilor este: A : 46%,B : Z9%,C:2l%,locurile sunt distribuite astfel:A : 5. B : 1. C : 1. Dar a1
1Srfil[LE1LECT1MLE Stil1\uRtrfDtscRUilN
AU RIION PROPO AREA REPRTZENI
dacd repartifia voturilor este: A : 48 %,B : 4g%,C: I%, distributia locurilor devine: A : Z. B : s. CeSlg4ld_le,partidutA piercle
@i
iocul s[u in favoarea ltii B.
gl"" i:'-; \
- \
0 ) Metoda , --/
Sainte-Lagile
(rnetada
Webster
Denemerca.
tjg?"-i)
Diferenlefe sensibile rezultate Ia atribuirea locurilor prin aceste patru metode at6t de apropiate ne aratd importanta aleger:ii metodei utilizate, dincolo de simpla denumire de rcptv entarep r oPor{ i on aId.
francezSainte-Lagii",iit
1.-
S5-1apticd* @ Partide/ ulvlzon
precedenr:
I
T"lzg}";f;
Bilant locuri
d
45.000
14.333
8.600
B
28.000
9.335
5.600
C
17.000
5.666
5.400
D
12.000
4.000
2.400
2
qe plexe: cele car_e_ atiiffiire a locurilor ( t fuoatl \Y
mari restu e asemenea,cea mat
rea locu
d
Bilanf locuri
J
A
30.714
t4.333
B
18.571
9.333
5.600
12.r42
s.666
J.4UU
8.571
4.000
2.400
D
8Z
cu rllgi rnul-te niUelvrtlocurilor
r.'iiptiir'" ae r ui x-lo curile neatriburte p1in-999!igi 9g!S$1
I I
8.600
cle scrutin proportiona-I
jrJlenar*-rL.cuc]}-40: bEa,j:_*-e@aezd*re.sJ-u.r,!le*le-g!991g1.,1S .ijlpiji"" gee-g1sjiq lqsire$e-gerq.lltsto-h.ed c -
,aiutl"
7,4
d"e-"qqsrs$ege.
lqsl--LqP3"*123"19in acest sister.n.in Heng]+l..4ppF"c-s--as :ircq!t)s-g$'Jt:1l9*dg to.r,ffilritt
ntru
yprairrlnpar; .. - Tpju!i,-u''ii arr crm*UdelAl*Ageasfi_rnetodl_plea tllelor mici si au pryIe&!_ie o rnodifice. Seria cte oivizoii a
Partide/ Divizoli
rti
lla
clistribuite functie de r es tur i , c u ai ut doi celui de
I une
rve Moduri
ff'j.;i;f;;1'ffi;ffi1 @r de--d-eJul*! un scrutin de acest tip p-gniru aleg.e-rilg utilizat
0
i;t iWn
o.n n aIliitt attee:: o pu t 9Jq i cd p r o porrIl i o / t r , h p l r r tVII) V I I ) au-demtff a 1ld-eTTfiSffi't' ffi (tabelul
DISRUTIN ELE(\1MIE StstE/tEL[ 5tlil1DURtLt
REPRIZfNTA RE APRO PORIION AU
nal, tn Seneralcu un tur, iar cealaltd parte din locuri, adeseori jumdtate, esteutilizatd la aI doilea nivel de repartifie, cu titlu de compensalie, pentru a atin$e cea mai puternicd proporlionatritaie posibild intre voturi si locuri la nivelul compoziliei globale a adunri'r'ii. Se calculeazd numdrul de locuri la care are dreptul fiecare partid proporlional cu numdrul de locuri din adunare,in funclie de numdrul global de voturi pe care le-a oblinut, I,ocurile te in
Tabelul VII (Italia 1992) l\urndr de locuri
h'ocente din r,oturi
Partide
Proceute din locuri
5,6
35
PDS
16,1
t0T
PSU
13.6
92
14,6
PSDI
2,7
16
2,5
Verzi
ti
16
2,5
PRI
4,4
27
4,3
Rete
1,8
L2
1,9
PLI
2,8
l7
t7
DC
29,6
206
32,7
8.6
55
8,7
MSI
:].J
34
5,4
Al!ii
6,4
73
2,1
PRC
Liga Nord.
5,6 1a
iiffi f"fjl.Ef con
de-csl-ttetlcasligel-:gcit',@
.3_ur!g in final atAtea locuii* Ia cAtel-rg oreprur. l maiEnoscut dintre
..d.es€rnnaree-.deputaf i I of fe. e r a l i d i n C a m e r d ( B u n d e s t a g ) .I n a c e s t m o d d e s c r u t i n alee'Itorul serveste la desemnarea
PRC : Refondarea Cornunistd, PDS : Partidul Dernocratic al St6n$i, PSU : Partidul Socialist, PSDI : Partidul Social Dernocrat, PRI : Partidul Republican, Rete : Miqcalea Antirnafia, PLI : Partidul Liberal, DC : DernocrafiaCreptinS,MSI : Miscarea Sociali Italiand,
656 de deputali, alegi prin scrutin uninominhl cu un tur i n cadrul a 328 de circumscripfii, iar cu aI d o i l e a a l e g [ t o r u l alege o listd de partide. prit_aceslullim itate
Cele 650 de locuri de deputali au fost atribuite in cadrul celor 51 de circumscriplii de bazd, utiliz0nd cg9.figi.eplql.I"1gper"rali.
drul de
urile care rdm6n
Locurileneacordat_e*_49_fgq-Lalrihuils--Ia^nivel.de-{ari*pe-b.aaa In rea deputalilor, arondismentete
g- qgfrl .al:ibuit_g.l q . n_ivsi mpl u. Locuri l e__1gM-q elul.-provinci+lor, plecdndde la resturi,utilizAndsistemuld'Hondt./^ I t) Sisternele }-_-
derate uneorl, din
I I
l
lonale.
din
a4
proporfionale
de cornpensare
m let proporfionale, au fost consi r e s ea l 6
parte atribuite in circumscriplii cu scrufin unlnomF
dreptul in fiecare Land conform proporfionalit[fii, ceea ce se intampld aproape intotdeauna, situa{ia se rezolvd acorcldn-
Iocuri su la nivelui Landului mai multe locuri de circumscrip1iedec0t numdrul total de locuri la care are dreptul, rocurire suplimentar e ( uber hangm andate) i i s unt pds tr ate pes te total ul gener al.Di n ac es t m oti v , i n 1990. C D U a obfi nut 6 l oc ur i suplim enta r ei n par teade Es t a Ger m ani ei ,num dr ul total de locuri din Bundestag ajungdnd la 662. pentru a avea dreptul a5
'SIE/UEIE EIICT1PAIE DESCRUflN SItyt1DuRltf
ORIIONAU PROP RE ZEN,TAREA REP
I@p arti d-lre.hulesn oblr-ng..5' . fli-n,.vptutils s{.qngqle-&_4Ly4 nafional (in mod excertlonal.?n t qqn pragul trebuja .atinsin ambele qnpslp_psrti.,ds Fsr.rsi-[esr)sau trel
tocurl p" clrc Rezultatele globale ale acestor alegeri au fost urmdtoarete ltabelul VIII):
vofuri
Locuri directe
Locuri prin cornpensalii
Total locuri
% locuri
CDU
36,7
193
75
268
40,5
CSU
7-l
42
q
51
7.7
FDP
11
1
78
79
9I
148
9?O
IO
LI
SPD
JJ,J
PDS
AA
Alianta 90
1,2
Verzii
3,8
Republicanii
>1
Arlii
2,1
1
I
8
1I , 9
36,1
$
fri fost niciodatd aplicat in RFG,dar nimic nu $aran'
teazd cd se va intilmpla la fel tn altd parte, Nu este mai pulin tip de scrutin esfe f
,A 1'
CDU: Uniunea Cr-eqtin-Dernocrat6,CSU: Uniunea Crestin-Sociald,FDp: partidul Liberal, l.no:.-Soc]atlDepogralii, PDS: Partidul Socialisrnului Dernocratic. PDd si Alianfa g0 (alternati'e din Est) atingdnd pragl'ulde 5% in partea de Est au reusit si fie reirezentate.
Proporlionalitatea intre voturi qi locuri este foarte puternicd, chiar cu cele 6 locuri suplimentare ale cDU, rezultat al puternicii dominalii a cDU in Germani;r orientald. Aceastaa oblinut 40,5%din locuri cu 5g,g%din voturile reprezentate qi B6,z%din voturile exprimate. Fdrd cele 6 mandate suplimentar"e,ea ar fi obfinut 39,9%din locuri. spD a oblinut s6,r%din locuri pentru 36,5%din voturile reprezentate gi ss,S%clin voturile exprimate. Diferitele Landuri utilizeazd sisteme asemdnrtoare pentru desemnarea adundrilor locale, cu un singur vot (mai pulin in Bavaria), rezultatul votului din circumscriplii fiincl utilizat pena6
Acestsistem"u Tgri --tojL . 1u-Y-{91q.-.lI9J-9} aln-rgIrigasa.. combilati,e o illf-"-prop--o-4iqnAlitale--$L 4uselGTiincl e!s"f IIJ+J JI te-b3-dac4 il ,pg-! t&-vsrsfunse-$* t
".qssrcistqn-sgr]@Jlerish$: vot dubTffiihiC nr;jm
Tabelul VIII (Germania 1990) Partide
tr r r deter m i nar eapr opor !i onal i ta!i i gi obal e.W in 191.9rlizat si Dentruprimele alefleridin-Fundestag . "..
sistem de
tilJ;
19-95prin referendumi4
francez a apErat mult t i m asemdndtor.cu un singur vot (sister4gl Weil-Re cele doud rdzboaiq ffilre
Rolul
un s i s tem
p,Y$giurilor
in unele sistemePro itizarea locurilor
rag nafional sau de ctrgg$-
scr
flrag ested" S-elutt! ryet nalisg (sau 12%in circuTq
i@u'd.@
ifr-Liechtensteiili de i.z€&-in :l19t a7
gsrtfiElf E|ECT1MLE 0ESCRU1N 5tt41DURil[
ati
REPR EZENIAR EAPROP ORNONAU
n 1969,in RFG,partidul tati extrem6 dreaptd NPD, cu 4,3%din voturi, a pierdut intrarea in
Bundestag,inghe{Andin acestfel o parte din voturile de dreapta, aceastadevenind astfel minoritard in locuri, fatd de alianta SPDFDP(tabelulIX).
Tabelul IX (Germania 1969) Partide SPD
%vofuri 42,7
Numir de locuri (496) 224
FDP
5,8
30
CDU-CSU
46,1
242
NPD
4,3
Altii
1,1
sl pot Jpse--ueiconslwrl*rirypele--din-alcesle*bqlgerg-si
pqlgn%ej_(!, tn lerirc care au cunoscut totalitarismul comunist -siau fost mult timp private de structurile politice democratice, construclia forlelir politice de coali{i" Iaborioasd., fiecare ""t? Toate modutile de dorind sd fie reprezentat pentru el insugi. scrufin care vor sd restrfln$d puternic accesul in adunare aduco grav d amenin,tarereprezen tativitd{i i acesteia.@ ecelaryi mod de scrufin poate avea efeete foarte diferite in fdnctie de tara in eare esti aplicat: in !5ri1e democraticeale nuropei occidentate, pragxl de 4% sau 5%nu a dus niciodatd la indepirtarea de la Fprezentare a unei proporlii atat de mari de voturi exprimate. (S Schimbdrile leS,ilor electarale nu modificd. mecanic si imedial comportamentul alegdtorilor.
Impactul diferitelor
repre:ggldrli a_ipronpeun sfert di"_r"f.1@
i lupta-6-ntra dispersiei voturilor care a marcat alegerile din octombrie 1991 (19 partide au ajuns in Adunare, cel mai puternic obtinAnd 12,3%din voturi) s-a hotdr0t utilizarea pragului nati dublu: de 5% puteinicd a opiniilor nefiind desfi
0 mafe'Cd
ex-comuniEtii(Particlulsocial-democrat) si Partidul fdrdnesc au putut dispune de o majoritate de 500 de locuri din cele 460, in timp ce nu reprezentau decAt56%din voturile exprimate.L.r dtr"* " aa
sisteme
FdrdsI lilrem seamade_qfg:tqlprAgElui.seJgsle constatac[ e urin tlivizor sauF', loateKternelF proportional "G'FlGiitriil ve4g'gg-PrgpIrtiolalltatqg mate-maticd purd.atrurqic4lC.magni.
tudinea creEte.Pentru a ilustra aceastdconcluzie,sd reludm, utiiiAffiTdffcelei mai puternicemedii gi cea a celor mai puternice resturi,exempluldeja utilizat al circumscripfieiin care 4 partide A, B, C qi D iEi disputd voturile qi anume A: 4S%,g: iB%, c: L7%,D: r2%.Dacdsunt numai 5 locuri de repartizat,cele dou6 metodedau rezultatediferite: prin metoda celei mai puternice medii A are 3 locuri, B 1 loc ca gi c, in timp ce, prin metodacelor mai puterniceresturi,A nu are dec6t2 qi D obtine un loc. Dacd sunt 60 de locuri de repartizat,cele doud sistemedau rezultate identice,foarte apropiateproporfionalitdlii matematicecelei mai exactegi anume:A cu -15% din voturi obfine 26 de locuri (adicii a9
SISIE|z\UE fLECf)MLI5t /,41DURilE DES(RUilN
AU ORNON EAPROP IAR REPREZTN
43,3%), B cu 28%din voturi obline 17 locuri (adicdzB,B%), c ctt rT% din voturi obtine 10 locuri (adicd 16,z%) qi D cu 12%din voturi obtine 7 locuri (adicdII.T%). p p,c.6.ser+ltinelol-*"_ W
C ore sp onden{ a fntre tno durile de scrutim Este interesant de observat corespondenla intre diferitele mocluri cle scrutin atunci cAnd sunt aplicate intr-o circumscripfie
CX_g-^!_c_{g_.sJe uclinea cu atht cregtep r oport i onalitatea Sagrri.f
^H_-Y#-!""t^-t*{gite*,f-s.l.l"l'dtnea,cu{.31.,9re-el9P{9 slstenlulut_ srstemului.
l1
S,.'li
-x**
(9 ev. cit g;.qgllt1|/ineg-,c1-e-.s!p, i', ii pffi+aleti+d-g.Aee"n,eet"asi"#Jutraf -9u^alt,t^diferj.Lde*sufieme".pm,.r:J_qrp_r,-,ij:e;_#
f-: ili ;!r A-
Iplurinominal intr-o circumscrtptiew
rn un
s!PJ.9{s.u'sstn!i^pa$Hds**4-dffi ffirfra
ul de corespon-
urmdtor:
r{g.Lg-(Rae, 1971).Raliuneaeste extrem nli *r*:",'.'.€
slstemele I
mlct" cum
azate pe metoda Sainte-tague, sau cea a restuiiloi celor mai puternice, dacd acestea sunt cdteodatl
nivelul unei circumscriulil
. In fapt, exact ca si in cazul
Scnrtin majoritar phrrinominal
Scrutin uninominal
Plurinorninal cu un tur
Uninorninal cu un tur
Plurinominal
alternatirt
Plurinorninal cu doud tururi
t clasifica metodele
{il demonstratcI votul unic netra
unic transferabi intepulernice. Mai mult, a fost
este
erori de anreCieresi controleaza_r"epeE:lilja,"VQlUrilor bi (Cox,
SiuA
90
Uninorninal
Strutin pmPorfional sau preproporfional Vot curnulat Vot lirnitat deci unic RP de listd Vot unic transferabil (Sistem Hare)
altenrativ
Uninoruinal cu doud tumri
celei rnai mici majoritdli
ele corespund,in qcelg$i !l
priE-ffiiinele nalIIatrl
prln
mai-mlEi-frbPorIio-
majoritare scrurlutsrlJ
;::
.ffi-ffiicoloaria
plutrur
!rurrqrc'
rr
uL
rrLLs^'
",:::--5;=i-*
1 fil-ne-situem in iogica majoritard9i
proporlionalitatea creEtepentru c[ magnitudinea.scade.cand tre-
cem de la coloana3 la coioana2 ne situdm in Iogicaproporfionalfl pot si proporlionalitateascadepentru cd magnitudineascade.se -@oate scrutinefe PruPorlionale' ffatard de sisternui Hare,corespftd sctutinelot'uninaminale cu ; G _ffiItvamt cumulativ Ei iotul limitat (votnl unic netransfe fip proporlionatr pentrw cd propot',tionalitatealoy iilrn "u}ffi" gl
REPREZENIAREA PROP ORTONAIJ
DESRU1il IEEECTIMLE srsrtr4f 5t/'41DURIIE
pr* scadeo datd cu mqlnitudinea, fapt care iustificd numele de unde atribuirea locut'iloy @toate scrutiiele iroprrfirnale; filcut de cdtre candidalilar -iigetoyi Iiiri pirtide depif,dede clasamentul sistabelului)' sunt in corespomden(d(Iinia a doua a (coefi' temul Hare corespunzhnd sistemului votului alternativ iiintut Droop, in iadrul unei circumscrfilli cu un .loc, fiind e$,al
[email protected] sct'utin ptoiu maioritafea absolutdplus un rrotl; por(iinal co*espunzdtor scrutinelor ffiioritare cu mai multe tururi,
locurile ocupatein CameraReprezentalilorse relevd,global,adeseori destul de apropiatede voturile pentru cele doud mari partide, cu toate c[ scrutinul utilizat este unul uninominal cu un tur. r{ionalitatea S,lobaldpoate deci pdrea puternicd, dar (nropo , I I nivelul scdzut al indicelui de reprezentativitate o distin(,e de cea L a unui adevdrat sistem proporfional. f
,\9
Mawa'tonio
Sg consider6 cd un mod de scfulin €ste-m.ai mult cau mui
Curn sd aPreciern justelea unui sistetn ele ctoral? in mdsura in care ideea reprezentdrii propor,tionale se sprijind p!epe c5utarea unui sistem electoral mai just este necesal s[ sistelq-wlu4-e m[m in acest ' AZam. sub acest,alp
.e j".t4g*l$G!9ui;i9gtgr3!'-oiu tocuri.se poateconsiclera in -
dupe[re! I$ - . p1inc-!pal-
@Ws-tj[srialEi-n
terii:
u@-'-ref Fll"iaSl"P'p*3.tsJg!L"s.4--qrba-.mal-mdte-"ls aciililiie*diiddl'B;EGriiffi*;i"*'eiitor canadienedin octombrie eximinat in capitolul precedent,arat6 c[ l55.3ffi-le-am scrutinul uninominal cu un tur n-a prea fost molrelgg. fie$at de
a}-;rE
s fafd-d:e-ar.dineil ilpr""q*sp"-fl-te v@qnnhlirule,*dantu-taf-e-iI:tr_e"parlils.,;e-p_*f eJ:Jli"c'e,_k_gAt.._. atunci cfrnd o face i,
| )naicele ,( -\J
de repreTe4tqti.Yilqte
Prin indice cle reprezentativitate mnfa-Tfmfcd aceia alegdtorii C-fecflV au vo alegi.,-*s-4-9. ilsH,-ffii llsta care
numf,rul t ilominal cu un tur, sd presupunemcd avem urmdtoarelerezultate acesta a for
intr-o circumscripfie: A : 43%,B : 2B%,C : I7%, D : l2%' Numai A este ales, iar indiceie de reprezentativitate este 432,i.Dacd in aceeaEicircumscripfie sunt 5 locuri de repartizat dupd sistemul d'Honclt rezultatele vor fi: A : 5 locuri, B : un loc, C : un loc, iar D: nici unul; indicele de reprezentativitate fiind BB%. rat
datori 92
pu[U q1grrotgp_ i4- fuqct1gdg cum respect{,in rep3lJ.ili3;]oculiieJ, DacdpA$idui 4*a-oblinut .mai mrllte i erarhiarepafriligl*t.lglgtilsr*.
6\ l9
Praporlionqlitoteq
ynui,s'l1g*3.:el _H"gp_o rlig_T.[t *S: :WF#o
pus.ca-indice.
d e d r s p r o p o r l r o n a l r t a t em a @ diqtre propo4ia_ loctlllffii proportia voftrriler-.pefrlrrr arela$i nartirl Metoda sa
proporfional5,a mediei c!&L@!
puternice, urmdregte mini-
mizareaacestuimaxim.@t"Gd diferenteiorpeansambluDal-$-ilg-r,q-pdtmt"lorintrepropor,tia locuril_orgi-eea tativi pent
diferite
i sunt extreni.-cld-ltbfezenor doi autori asupradispro-
ONAU PROPORN RE E NTAREA REP
9sffl'ttlf EltCl0MLt5t l/l1DURllE DESCRUilN
poaionanteF a
-gr.wrcrss-sssL
l"
tlII 9I- d tlj Le--cel9*4qBA*prcp aqii -pe&tru --$gln1g*Lggg_e*Pentru a sesiza bine cele doud concepfii are proporfionalitdfii care se exprimd in metodele d'Hondt gi sainte-Lagiieqi indicii lor, si compardm rezultatele in cazul unei circumscriplii cu dou6 locuri unde doud partide A qi B iqi impart electoratul in maniera urmdtoare: A: 70%gi B : 30%.Metoda d'Hondt sau cea a mediei celei mai puternice dd rezultatul urmdtor: A : 2 rocuri si B : nici un loc. Metoda sainte-Lagiie, precum cea a resturilor celor mai puternice, dd urmdtorul rezultat: A : un loc, B : un loc. Dacd se studiazd acesterezultate, cu cei doi indici de disproporlionalitate d'Hondt gi Sainte-Laguese obline: Metodd /lndice
D'Hondl
(M. Gallaguer, Studii Electorale10,(1991):!uS'38-40)qi r$at de catre unde V, qi L'rePrezintd (Lijphart,1994): t = J[i>tv;- L';)2]1, A. -- Lijphart piEffiifn voturi qi cel in locuri oblinut de fiecare partid i.
prin
aleqilor Desemnarea rePrezent are ProP orfional
Problema atribq!$
tso
d decSt
Sainte.Lagiie
D'Hondt
1,4
4,43
Sainte-Lagtre
T,7
0.19
In-4cest caz limitd, fiecare @ispurportin., nalitate a fost minilniz.at J)rin - metgd_a. Jsre.spunzitruarc Aver.n ,-9-_----:
doud viziu ni dif elils
pi#
"gggplgtd,iqp{oportlonalit4lil $Udpsldespce
atg-$:!tor! s-e-fl'fl"llu-fdIaIe-s-F,Iig+etxzg!4,]*--e leert*ri:p.ullnp*
t, ag ii e i n c ea r c d s d m i n i m i z t n.p. n.Undr:ld*-d,e,*ale.g"dto;nt" ry_rgLep*gn$Ii.^Trebuie remarcat cd dacd ne intereseazd reprezentativitatea rezultatelor in ceea ce privegte ]ocurile, la cele cloudmetode, in cazul prezentat indicele de reprezentativitateeste prin metoda dTlondt de numai 71%,intimp ce prin cea a bi strintelagfre este de 100%.Trebuie totugi sd remarcdm cd !r acest caz metoda. drlondt gste mai monotond. dtlonctt propy$i mai r-nqlli. monotond. De atunci afunci air au fost propusi multi i!$li.gj: indici: cel mai corespunzrtor pate a fi indicele celor mai mici u[trate 94
i" ltuliupa"ai" t995, 95
Df SCRUilN ilftl1%Lf 5l /vl00uRlLE SIS'tElitLE
I
voturile tuturor candidatilorde pe listL Locurile sunt,atribuite.Illtr$liEte d-up"L -carrdi, rnetorlad'Hondl gi d-iFtribuilei+.cadml gcgleia$i.liste permite cisfem *4cesf _VqtUfi-. ale$dtorului s,ri'voteze pentru un candidat in cadrul aplicdrii
MODURILEDE SCRUTINMIXT MODURILEDE SCRUTIN SI ,_ CU FINALITATEMAJORITARA
0
cdteva modificdri) si in ltorii au at6tea voturi cdte Ei pot vota pentru c4q{ diferite $i sd cumuleze dou{, vo_tqg peqtru acelagi candidat. Numirul de voturi al fiecd
z
in-sdrgl_
ligtelor. locutile .s]tql?t{ibu[e carldi$-atilorc*]:e q,gpblin"utqel Jnai -ryj-e*voturi.Aceastdmetod6, propusd in Elvelia la !trqlg."J[U,m.if6rqitul secolulu@rul Hagenbach-Bischoff, este cea care dd cea mai mare libertate_.alegdlorului_inelegerca rinla unui tEELJ]a partid gi sd-giexprime totodatdopinia asupraunei chestiunide. care se ocupd mai multe partide, aleg0ndcandidali ai diferitelor partide care ii impdrtdEescopinia. @ffis terrte, reprezentarea proportionald r" .lo""d"l,.f".je4 _ " DilA CU Aregerea personara a alesulur de catre alegator.
Prezentare a scrutinelor
tnixte
yggry€ *jgrYl +$ de.qp-Ie .ssrq+tg -Bicisun-t,'91" | "yg,Tb . u." g4qb151[i u "r.r-rst_qda Iasi t i mn. de .eo{U9-Alie-e_ eduU[riLif ce -*ff;.t"ri. tljl-aspst-pruor+1{-El .gn.alpgqt-prop!.rliong!,eceite scrutin @ mult mai pufin dec6trnodurilede
scrutin pe baze exclusiv majoritare sau proporlionale. Rezultate ale compromisului intre opliuni diferite gi adesea contrare, put6nd fi adesea repuse in discufie, e&. qqnli4Ua s4_fie, cr:Lticate ql. Cu moduri de scrutin mixt utilizate pentru alegerilelegislativedin 1919 gi t924, pe urmd cele din 1951 qi
-;:--------i
-^' ----:\* .-* rn '['arwan, pe urmd in Europa de Est,
"
mai vechi. Italia si Ianonia au Acest val recent nu con-
outat scrutinul mixt in trazice ca aba t scrutinul
a
utilizat
, pentnt
favoarea unui scrutin care, total dominat de logica uninominald cu un tur, nu mai are decdt aparenfa de'scrutin mixt. Expansiunea recenti a modurilor de scrutin mixt, pe care o putem constata qi t5
StstE/tELt ELEff1MLt St/ytLDURtE 0[ Wm,t
Ia nivelul aleeerilo -",t. "este "'u'rurpille' mal in.Franfa Italia rraria(1eerr, Franfa (din (din1gB2) 1eB2) qiin r[ff?'i,::i,l];'*li-:].: si _1.. l" in "(19g5),
"*"ffi moa.,.i a.''rtlll*"':::::lr:l 1 $ds_i "&
a.
antajele amheloi
-constituieo categorieo nal se
difeiiie@
ace aplicAnd
te ciiEilffiFdi
al*ryrsdulu-t"dffi?
ii;itr,
I-IlriJri-
cicf^*
^--,
contrard. El poate rnonopoliza re Iate, b enef i cii nd de-re zult a[E'16-e p -afenornen s-a produs alegerilor
zonelor pulin popu-
@ffiffi
Aces
climpotriv nut majoritai
ltt1DURlLf 0ESGUnilMXr
'.-*.--x-
Iocuri din 36 cu 3 5 , 9 %d i n v o t u r i , f a l d d e n u m a i 1 2 l o c u r i a l e P a r t i d u l u i I n d e p e n d e n l e i ( c o n s e r v a t o r ) c a r e o b t i n u s e 4 5 , 8 %d i n v o t u r i . U'tilizflnd scrutinul majoritar pentru desemnarea aleqilor in zona rural5 a fdrii, in timp ce ale;ii din oragul Reykjavik erau alegi prin proporlionalitate, s-a favorizat acest fenomen care s-a reprodus i^n 1957. cAncl Partidul Progresului a oblinut 1g locuri d i n 4 9 c u 2 4 , 9 %d i n v o t u r i , f a l d d e n u m a i 1 7 l o c u r i a l e PartidttluiIndependenfeicu4t,3%dinvoturi.@ modificat in lg4lpentru a fi complet abandonat in 1959 in f aygglgq reprezentdrii propor,tionale. In
,tE
twoa,urile
de
mentele cu 5 locuri qi mai mu_I!g{ca de exemplu Val d'Oise,
alegeri le au loc pri n rep-reze-nl"11g,Ifp-pg r1ioeald.-cu*m€dis-e€rrnei Aceste na unui scFrrt-iimajoritar uninJinffij
a
nal tn circu
pW$$in-.pturinsminsl-gg qel.-eJa[t _P*9.$tu"
glzuri Uqli-crt--{ggq.
numdr ma
vor sd echilibreze scruti
tate,pentru a
ury combinarea
rezentareanrfnorit5
totoclatd
cu reprezentareq
proporlionald
Scrutinul uti fostTil-amestec intre u
ql--scruti nul se desf 59ura I a ni velul deparggjs_-prqpglt*n GmenGlo-r.Fiecareate{dto_ra\/eaaF1E.a*vpJsri*-g,gJ.g-&*c9li-g-gy farnenG[or.Fiecare:leg5lgtgygaalglea*vpJrui*Sglg-&*c_uq-g_Tau #9a
g-r_t i LlgL 11*g_"pza-s n si nsur turA g-mgpt ul $"p 9iL ss -o-tgani
99
T' 5tSIil4[LtELECI)RALE il[ SCRUIIN 5l /140DURlLI
.glggglii cju'e obtin,e-allLnpjori.!a!ea.abqolutd a voturilor expri m a t e e r a u a l e s i . L o c u r i l e r d m a s e e r a u r e p a r t i z a t ei n t r e l i s t e , ,l.,pEfun coericient (Flare),si anume numdrul de voturi pentru fiecare listd (medie cle listd) corespunz0nclvoturilor tuturor cancliclafilorde pe list5, impdrfit la num5rul candiclafilor de pe listd. EJC:t"tl*Je locu'i rdrnase erau atribuite, t.ate, li9!ei_.ajunsein -doud perrnit intele geiea parti cularilrynH-u.m dfoatb-ie @ tdtilor acestui mod cle scrutin. 19 1_9"AUdgp3g-tgmentul Alpilor mar.iti . 1.1 ul-e=g=9{tl9*_qU r n i , l i s t a u n i r , r n i i R e p u b l i c a n e D e m o - c r a t i C e( c r r e a p t a )a a j u n s i n f r u n t e c u 5 1 , 4 %d i n v o t u r i ( m e d i e c l e l i s t d ) , i n a i n t e a u n e i , u n e i l i s t e s o c i a i i s t e ( l s , T % )q i l i s t e a r a c l i c a l i l o r ( 2 1 , 4 % )a altor cAtevaliste mici. Lista URD a obtinut totalitatea celor 6 locuri puse in joc, cinci clintre candiclatii sdi obtin6ncl fiecare majorita{ea absolutd qi unicur loc rdmas riin,it -i atrilruit prin coeficient. sisfeni uI era rleci 4t6t cl_g-p_uternic n!?io!lIar'_ inciit , u garanTT 'IET- mEEi-r reprezcntarea ntinoritiltiloi intporlanle. In deparLamenlul Ain, r'ezullatele -1919 qi 192+ sunt o alrf -ilustrare a particularitdtilor di-ri arestui mo-d {e lcmtin. in-llllg,, erau trei tiite in p e n t r u c e l e 6 l o c u r i i n . i o c . L i s t a u n i u n i i c l i n t"u*p"iitlu re uRD'si R e p u b l i c a n i i d e s t d n g a ( c e n t r u - c i r e p t a )a a j u n s i n f r u n t e c u 44,1%,inaintea listei raclicalilor cu iZ,t% qi a listei s o c i a l i s t i l o r c u 2 7 % .N i c i u n c a n d i d a t n - a o b t i n u t m a j o r i t a t e a a b s o l u t t i .L i s t a u l t D - n c a o b t i n u t 4 c l i n 6 l o c u r i , c l i n c a r e 2 p r i n c o e f i c i e n t , s i2 c l i n r e s t ( n e a t r i b u i t e p r i n c o e f i c i e n t ) , l i s t a r a c l i c a l i l o rs i ^l i s t a s o c i a l i g t i l o ro b t i n i n d f i " . n . e u n l o c prin coeficient. I-n-lgftL*are loc o schimbare cle clecor poiitic,_{rcap!a fiind divizatd cu o list6 pentru uRI), care o b l i r r e 3 7 , 1 %d i n v o t u r i , s i o l i s t r a R G c a i e r e a l i z e a z d8 , 6 2 ( , o l i s t d a u n i u n i i r a c l i c a l eg i s o c i a l i s t e a c a r t e l u l u i d e s t d n g r i a j u n g A n d i n f r u n t e c t t 4 B , S %s i o l i s t i a c o m u n i s t i l o r c a r e a o o - t i n u t9 , 4 % .R e p a r t i f i a l o c u r i l o r ( r e c l u s ed e l a 6 ' l a 5 ) a f o s t u r m d t o a r _ e a4: _ p e n t r u l i s t a c a r t e l u l u i d i n c a r e 2 p r i n c o e f i c i e n t g i 2 d i n r g r l t . u n l o c p e n t r u - U R D p r i n c o e f i c i e n t ,q i n i m i c p e n t r u c e i l a l t i . R e p a r t i z i i r e al o c u r i l o r i n t r e c l r e a n t as i stAnga a fost r{sturnatd, in timp ce echilibrut aJesto.r roo
I
I,|ODURILE OES(RUNN MXI
tenclinfe in opinia publicd s-a schimbat prea pufin. .4_ges1 mocl cle scrutin avea deci o mare dominantd majoritarS. gi ci[ciea o prirn[ irnportant[ partidelor care realizau liste de alianle. Acesta a iost motirrul pentru care socialigtii ;i raclicalii, divizati in 1919, au fost impingi la aiianld pentru alegerile clin tr924 in majoritatea departamentelor, aceast[ tacticd facilit.lndu-le victoria. In acest mod de scrutin dora s l a b d d e p r o p r o r l i o n a l i t a t ee r a d o m i n a t d d e c l i n a m i c a s c r u t i nului de listd nrajoritar ctt tlr tur.
f)
Scrutinul
Ce listd prin fnrudire F r anl a 1951- 1956
Scru-tj-uul-rorxlrdili.zal -irr.IIe414-p c nl ru ale$eri le clin 1I 5 1 si 1I 56 Gste o modif icare a scrulit]glor f rilporlional?-depeittm-enr tt:tti11gg$,i1,.*o mai puternicS,utilizate in.19.45qi-1946.Mai muT{b liste dintr uq deparlarn.entse puteau declara inrudile gi liir se puteau adtina. Dacd o lisid sau o in-acest ca;loilille inriidire-qe liste oblinea n-rijoritatea absoltittr a-votuiilor, ea of{[e-a. ro-atel-ocu ri]e' d in ciicumscri p [ie. in-se2_ggltTar, locu ril e erau repartizateprin media cea mai puternicd intre loate inrudirile de liste sau listele izolate, In interioml inrudirii de liste se utiliza tot media cea rnai puternicd pentru repartizarea locurilor intre listele inruclite. Rezultatele alegerilor din 1951 din departamentul Indre'et-l,oire sunt o bund ilustrare a efecteloracestuisistem.O inrudire a ob{inut 52%din voturi, formatd clin socialistii SFIO (17,1%), Migcareapopulard republicand (I3,1%),independenfii (1L,1%), radicalii (9,0%)$i Adunarea republicanilor cle stAnga(I,7%);gauliEtii Adunlrii poporuiui francez (2+,3%) gi comunistii (22,6%)au rdmas izolafi. Cele 5 locuri in joc au fosl toate atribuite listelor inrudite: SFIO:2. N{RF:1. Indcpenclen{i : 1, raclicali : 1. ISegelihfeaAe__feUfezexlal*g este i:"::*_gg_1.!1 % din.voturi SFIO a obligUl 4_,loculi ftg."ill inlTmF--ee-RPF si comuniStii nu au primit_nici un loc. ObT€efivUI-acestuimocl rle scrutin a fost sd permitd partidelor ' cle centru-st6ngasi de centru-dreapta si reziste dublei ofens.ive tol
DESGUIINI4IXI T\ODURILE
tsrE/r4Et[ EL[C\)MI|5rA\1)uRtLE DESGUilN
c e s t e t i ur i de
I
buie confundall tu
iu cd acestea,com6inend-LgJi 6iil-o-linalite -sis s ^I !.. !i'*" i n o mi n a I qp un scrur 9:W-]1g!s-1:-v#:: ui-s cffiffi --r:-aT:::-*iffi nali tatea l,emelor mixte pi-dionala cl
elte sistemulgerman,
Tabelul X (Franta 1951) Partide
%din vofuri
Nr. de locuri (544)
PC
26.5
97
17,8
SFIO
15.0
94
77,3
Radicali
11,5
MRP
12,5
82
15,1
Independen{i
13,5
aa
16,0
RPF
21.0
107
14,2
t9,7
cu 52,5%din voturi, partidele de centru-stAngasi de centrudreapta au oblinut 62,5%din locurile metropolitine.RpF a fost mult. mai putin subreprezentatd dec6t comunigtiipentru cd a sd realizeze ceteva inrudiri cu inclependeirlii,'mai ales in _reugit .schimbat Vest. La alegerile din 1956, situafia politicE s-a ca urmare-a prdbuqirii gaulismului qi pdlrunderii radicalismului mendesist.Formaliunile de centru-dr^eapta gi centru-stanga s-au infruntat in inrudiri concurentedin care nici una n-a onfnut, in geSergl,majoritateaabsolutd,in parte gi din cauzacresteriiiurprir:zrtoarea pujadismului.Repartizar.ea globalda locurilor a fost decl apropiatdreprezentdriiproporlionale,dar intr-un fel datoritd hazardului. Acest mod de scrutin **fg-sljUlgcffit-in_fg5gg,,r*s scrutinuninoffi-
A\ mgdurile de scrutin core imbind scrutinul E) - unirtorninol cu reprezentorea prop
fa.f*-nim-t";
ir
I
%din locuri
prdbusiredlistemutu
I
tTf;ffiTffi*st,
dtffi ultim.ii n ldrile ve-
pro'in din sistil or Llectorale majoritatea
j,1"f adilionareauneinu'it'n'ln"*il:lL",l1::::':l Pu: cerutddeopozi(ie, aaesea "};;:#Tl1 . 3$i';'#';:"i;;il;;;;;;;i;'iist
ataqatdsctutinuluide circums*iplie, *iii;i-itiii;,ai il;';; Ilr';;;ubi notanin6{irorin functie.ul-esttul-ie-foq r]-i""e iiiil -scrutinufli Tixt uJitizit, orornis.or.roo'iJ" ffiiTt
din 1
nulTr1ili-atlentru-anegerl
le ur n ucu(
brie 1993 qi din
1995,carea intocJ-i'uailionalut .:t*"J:t ::Xftt^t *T::t:::"7 ur.g.rilectin1ee0,a impinsaceastd
ili? ;.Hrl ;iili;-n;r,i* logicd u .o-pro-i'tiiui
deputati ai la extiemd: din cei 450 de
Dumei, 225at to'i-d""*nafi
prin metodapT^ry*::"al[ intr-o
t * :l * :t: 1l: ]1T?,:::*?T:;lmq: d.ir..r*r.,ipiit,-tt singur locale in circumscriplii iiiJ ur.Ei
il13,::".:iil,iiTil"#'i.;ili
prin scrutinuninoli"iuil"''"r, :Y::
;:ffi
eotlttcc nl"tt ="'
aspect foarte proporlion{, 1T" un
ili;; "ry'gi' H";,fihJil"';?;" il,.::l J#ffi ffri;fffi.il";$';'+;;;"'1'"1
105
S$TEfuffL[ TLELTORALE DESCRU'IIN 5IT4ODURILE T4ODURILE DESCRIJMI /,4Hr
lului, constd i
in Seneral,in.aceql"e tipuri de scrutilrE_ixt,Fieg'dtorul dispgnedc . dorla ygtu.rtfl-Jglgq,qjljsHrrt p: I lg _gteggTea depuratilorrjin partea i onald. pa4lriele-'"ilfieTilEdt-Sil pr€Zinle
Datoritl unei mai trune reparti{ii a voturilor, PPD a obfinut mai multe locuri directe clecdtconcurentursdu crin opozifie, PDR, care l-a devansatin voturi. parteapropor,tional5n_afdcut decdt cd intdreascd aceastd injustifie. /i\ [0)srry gt
din partea proporfionull) i (obligafia pentru un partid de a prezenta cantlidati-jn toate circumscriptiite, candidaturile independente fiind penalizate),dacd nu este ihiar incompatibilE cu obiectir,ul depolitizdrii fixat pdr'fii majoritare, cum este cazul rusesc.
tin rnixt scrutinul
ccrre imbind scrutinu] unirzontinql propgrlionql prin cornpertsore: .Ifcr,frcr I gg4
[n noul mod de scrutin regisrativqi senatorial 'il;i'pdtri italian uti-
z! ,qizd martjeleet, f::1,_':1, ll'g:.:1: *:^, deputali (4it a;; r r r uifu', uuu/ gr L \^'u u dL r r r ri"'":,* b e r l a r ' ' ( ziriHh'l'firi"H#t",1'# JU otn 515) sunt alesi prin scrutin uninominai cu un tur qi siertul ,a*ur'ai"^l;;.,.j. locuri, "
tU$sJgig4-qs-.1]P t$4.si"Z{".cu un sqrutinpr-ep-g4bralpffiliffi -prdfEitiorraldr,.nu .strnt--Dar cele 75 de locuri de pe tista ry1!on:a15, atribuite pe
baza voturilor rezurtatJdin ciriumscriptii sau cu un vot secundar,ci pe baza rezultatelorin locuri ale pailii majoritare, u fel in cat.rgpirtiria-ceror*zr^oe-igcuei-nggrerruiaga cu ni mi c i" ^.uq
ro nain
igHRssl'.t1-r'..ulu1"uuuo*i"stipsgmp€srlb-dudl.ft.;-ailm
o aratd rezultatele alegerilor din lgBB (tabelui lT):
scJs.1lllll-g1arsl J_rgli!,-o grl n u benef i ci pnn proporlion,atitate.i'nL+l) verdTiifrE6TH*t
u{in mai LJ.ljilrlsl4, un0e urtue arcHElClrJ.+re-d-orr5 a _yolJri. agpeiTili'dfifi;frr
Tabelul XI (Coreea19BB) % din voturi
Locuri din circurnscriutie
PPD
19,5
54
16
70
PDR
23,8
+o
1J
5v
PRND
lJro
27
o
za
Pafiide
PDJ A_ltii
34
at
7,4
10
Locuri prin RP
3B
Total locuri
LZJ
10
pace qi Dernocratie, pDR: partidur Dernocrat al Reunificirii; __ JPD: Pafiidur pe'tru PRND: Partidul Republican Neo-clernocrat,pJD: pafiidu] Justitiei n*rro.ruti"".
'phntrrT" 3"#tl3*##,*L#X,^4e:**.s9q"l,eglp4=aqq"+_Tff
' *- ..* :'*--k;*i;
: -#-'':::_:j
LL
L
ls4.E_-Lf{-Il i{p I:Qp I ate. Pa f ti dU I poputar(fost Democratcre$iinf66lin6nd 11,T%-diilvoturipena beneficiatde 55 crin cele ill ctme-rdgi nici un ^roc.majoritar, 155 de l i t a t e ,c e e a c e l g . , " l i g u s e i n j o c p r i n p r o p o r f i o n a-rii.a reprezint5 s,z%din locurile aclunEriirrgiriuii;r, aproape j'mdtate din cerela care ar fi avut ar-ei1uip.i; ;;;por!ionaritate totald. Din observareascrutineio. rriiriuiiu"'iiuri"rre qi ger_ mane (expusela capitolurIII) care au mecanisme cle c'mpen_ la#ogq^op or fi ona-di 15fer i te, s - a putut deduc e ur m f,toar ea ntodurile cle scrwtinprin..cqmp-qlsa -rgg_]rlglin re pyopg-ylionAld,
'-o4
r{}5
,}
SSrcilEIE|LECT)MLE DESCRUnN 5t /,41DURIIE
A'IOOURILE DESCRUNil MXT
rtionalitafe esfe dubtul
nrtiei de locuri n scrutinul $er:"'
iind de jumdtate, efe?tET'TE'-TF ryqrtd)artea prop6' p o r l i o n a l i t a t e e ste to ta l , ce e a ce ^p er mite,in gener al,sd se oblind finalitatea proportionar5.in scrutinul i"talian,partea proporfionald fiind pentru un sfert di;-6cuii,- ef€-ctrTde proportionalitateeste de jum[tate, ceeace ne permite sd-lclaslm ca pe un scrutin rnixt semi-majoritar,semi-proporlional. rnixte cqre irnbind votul lQ/Scrutinele reprezentqrea proporlionald Fr
unic
ftjnd practicat mai.ples tine mixte bazate recurs la un scrutin mixt, din care 184 au fost alegi prii-vot unic gi 92 pe liste na{ionale. cei 184 de cleputali au fost alegi prin scrutin direct in cadrul a gz de circumscriplii cu doud locuri unde alegdtorii nu dispuneau dec6t de un vot. cele g2 cte locuri nalionaie au fost la randul lor repartizate intre iistele nafionale prezentate de cdtre partide, dupd un sistem mixt majoritar-proporfional, pe baza rezultatelor obtinute de cdtre candidali in cele 92 de circumscriptii. partidul din frunte a oblinut 61 de locuri, iar cele 31 rdmase au fost repartizate proporlional cu voturile obfinute, intre celelalte particle. Acest sistem mite q1 gi-asiguf
alte partide o reprezentare
semnlll
ionalS.
m is p a r t i d u l u i d e l a p u te re , p l D , d a t o r i t d divizdr ii opoziliei, s d o b f i n i m a j ori ta te a l o cu ri i o r i n 1 9 8 1 g i 1 9 8 5 c u n u m a i 106
35,6%gi respectiv 35,3%din voturi, ceea ce i-a permis totodatd s5-qiasigure aproapejum5tate din locurile de circumscripfii, 90 in 1981 si BZ in 1985, Ei 61 de locuri prin prima majoritard (cu ajutorul primei majoritare ne afl5m destul de aproape de scrutineie cu finalitate majoritard pe' care le vom studia mai departe). Chiar daci dd pArtidului de la putere. un aseJneDeasistem este mai pulin criticabil decAt precedentul. dat$nd din -1972, ca-nTTin U3T 'ile depuGli; f54 au fost alegi prin vot unic in 77 de circumscriplii cu doud locuri, qi 77 au fost desemnali in bloc, pe baza propunerii Preqedintelui Republicii, intr-o conferinld nalionald de . la care au fost excluse partidele din opozilie, un fel cle scrutin mixt democrato-autoritar. Modul de scrutin Din cei 161 de deputafi ai adundrii, 125 sunt alegi prin vot unic in circumscriplii cu mai multe locuri, gi 36 de locuri sunt atribuite la nivel nafional, prin proporlionalitate, pe baza voturilor primite in circumscriplii de cdtre partidele care alr oblinut mai mutrt de
5%din voturi. Proporlionalitateaglobalda siste-mulqig$g -lqglS pentrg
p'ong:tio*+l.u1"si":lgy*Lgi.qg-y.ol *l*9;-3,1"?-s"qj""9"..{*Jl'g-n'll". rezultatele aiegerilor din 1991 (tabelul XII):
Tabelul XII (Taiwan 1991) Locru'i de circumscrip{ii
Locuri prin RP Total loctri
% din locuri
Parlide
%din voturi
Kuo
)J
IJ
23
96
60
PPD
51
JI
15
5U
31
Altii
16
15
15
I
Kuo; Gornindan, PPD: Partidul Progt'esistDernocratic.
utilizat gi pentru alegerea Senatului din LO7
tl40jURlLE DESCRU\N iltxr
DES(Rultt',t 1LE7?MLE 5l tul1DIlRlLE stsTE/ilELE
Legiea electorqld
itqliond
din
utiliza!i situeazd in acelagi Plan. Tgrmenul
;
oiffi
dffi ffi'ffi
.$t'noi*ttl,lt*:r:i^l"r!l,i1i ate au rfio-5r c
;6&.-1a--i.' 1'l"'lgJr9{
n"t t"tryt"t S4!e]- ?t"-*, ctecio finalitate."ptopoffio-"ut" iiru."u curentdo semnificati.mult Tg ry[I|jl9l{;S.99-9li!e"-de
ajoritare" curn sunt sau dou6 scrutineleuninominale sau plurinominale cu unul tururi' sunt scrutine cu efecle'-ngi'gilarff"'da"r-'nu*senuline-'cu scrutin, nisi o. dispozilie nu
[email protected] at daranteazdu"fotgqllffPii doar un efect ce se observd +@_oSUfilq:*Fste de icrutin, dar care nu se produceintotfreci,6rii'in d;Gffid";i gr-*i-o;ilar.esJedecl'..!n acqpt .q.uh.qyb i $:";. D! deauna. Termenq-lcare utilizeazd o tehnicd t4dot:ilaf'A fant. sunt modurl &-t.i"ti" circums-ctiBlii$ gl*ggc,g$criBlij *ll=';;-t-r-iL,,,irai lnnrrrilnr din cadrul fiecdrei Si pe-frtruutt'ib*i.*u lo.utilot \#?l*,?-
$lt
ti-ffi
ratn Dq.r.?cest ef-ec! -pqa,ig I[9 L r-rg*este*g;amntal-Ps!
*"a,frF;@ss!e fiiir "-",-* '@re" nu au o nic! o.firlalttete ;.;il. aO
Scrutinul s-a
i$*utr:'t urllsr g'are.
clescrutin.o*port
l]trqde
Spulrye$ruzilleL
iarea
acestei finalitdli
trebuie apelat Ia un alt tip de scrutin, in care aceste ^Siiture, de -sgr-Yg -_-.'..T-.---t tltaPvztlLr diipozilii sunf fnscrise in le{,ea electorald. Mod}rrilg cE- f i ngI i t at e m ai-or i t ar.L S-Ul!;:- sg.fut i n 9- ql.Lt e-
lIIg"_opftrl9lgq*L qglgsggplil Dar aceastdprimd pentru majoritate nu a fost necesard:presiunile fdcute asupraaleg5torilorau fost de aga manierd incAt listele fasciqtilorqi ale alialilor lor au obtinut 6s% din voturi pe ansamblulfdrii. Legrea electorqld :
Leflea =?lectora,te ,
Ill
rnunicipuld
frqncezd uenlnL
ere*_e_eUlqtfl-{ll.s eru.iIicee. Ea
r_nlocuie$teun scrqtin de liste blocate cu doud turun, rn care
fuZlunile dintre liste erau ini6Zlse-j
qi_iE .-c-ele__dsue_Sg& d (exce}-ff:
care lrs ista cdsligdtoare obti t1jpea-tq.als-las\Ilt'5,fi."-s?-Le*i_e gu
constituindo circumscriplie.-r+niq{
x
t reprezentare a listelor minoritare,@se ariffi tate in locuri listei cAstigdtoare.deplin indeplinireaacestortrei
F;;il;y""
F-
t.l
olurga majori ffi
iunea listelor mai listele av6n-d
pffitit"Gffiuttut
igh"r* p""tt" ..tgBl"t." t dln 1924 pentru aleSier:ea*camerei'J'e.pu' Lf,*f-" qlg!1g*l[ i!a, e--sunl-tutioTJi uffiiete alegqr,L..Instrkipateftapce
lg24
du
cum u
0 a
t oa
l09
ststthtELE tLE00ML[5llfi1DuRtLt DEscRUTtN
/L41DUR|LE DESGUINtuUXr
pului uninominal cu doud tururi. -scrutin rrtiLzat in Franta la a l e { e-ffind-Tfu r i l e p r e z i d e n t i a l e . l e e ' i s l a t i v es i c a n t o n a l e .A c e s t s c r u t i n m ixt r i n o mTh-a'I-p r i n-a sp e c t tr 1 FdT m aj o r i t a r gi propor{ional de listd pentru partea sa propor{ional[ qi Etiind c[ diminuarea magnitudinii acfioneazdin sens contrar asupra proporlionalitdlii globale a sistemului, in funcfie de logica majori---------\r-
exemplu, cAnd acest mod de scrutin este -d astd intrebare nu este doar teoret a fost chiar c
Le-Lrei mdii-6?aqFTF6iE6ze- Paris, Lyon gi
Acest mod de scrutin aceiasitim e. uu toate acesdou[ nraAuri de
cu existenta unei nete a, et prezrnta u
tru
inerea dre
nce lui la turul secun
clin voturile
te psa de coincidsntl dintre gple.dgqAI#tgrrri^poaxe ntr-o comund uncle rezultatele primului ttrr snnt: 43%pentru lista st6ngii, 48%pentru lista UDF-RPRgi 9% pentru lista FN, dacd nici una din listele ajunse in frunte nu accepti fuziunea cu lista FN, aceastaeste eliminatd din turui secund qi nu obline nici un loc. Dar dac[ rezultate]e primului tur sunt urmltoareie: 45%pentru st0nga,51%pentru lista UDF-RPRqi 6%pentru FN, locurile sunt distribuite din primul tur gi FN intrd in consiliul municipal. \u este fg-artelggic ca prin qg.$ltgare+d.eUrm5rincl paragraful despre coresponden{a modurilor de
scrutin, este interesant de observat cdrui mod de s-c-19!i11-"Uni nominal ii cffi. Aplicat urixt municipal francez. ^ ff-*:------q*-----.: z.--i.i?*,.="rinlFocircu&s_g$Mcrutin_c.glEsffbS&l*$_cgutt_ tto
orita litatea
afectatd. doar
al@ffie
oiagul ar fl"ffit
o singultr*'iclfdumscriplie,-fie.
tendinte nolitice oDuse cAstie'din diferitele seclgare,si in - acest q l ec,lq!1, p o a t e f r a s T S T e m u l u i m a j o T l f d r E f i n a l i t a t e a caz itate sit* n; majoritatea chiar cu o majoritate a locurilor care sd nu refiecte voturilor, din cauza decupajului sectoarelor qi a migcdrilor electorale intre cele cloud tururi, uneie sectoarecaqtigand din primul tur, aitele ciin al cloilea. ultima situalie s-a intdmplat la Marsilia, in 1983, cand primarul ca;tig[tor qi ministru cle interne Gaston Defferre, autorul morlului de scrutin qi al decupajului, a pdstrat majoritatea din consiiiul municipal, deqi lisiele sale au fost minoritare in voluri ia turul decisiv pe ansambiul oraqului, in raport cu rroturile coaiitiei UDF-RPR'
Legiea electarol&
municipold
italiand
tiilscrutin lll
I/IODURILE DES€RUIIN /ilXr
DESCRUIIN ELECI1MLE SISIE/IIELE 5l fillDuRlLE
p---T--f-*---=-7 ri maruIui de cdt re lssETt_ d-ie.Tmffi -: p_r_ugu]mq._ -..----1.+-=;--__ "" sd imuune " un partrcr maJontar jq p-u,mqr_-q-+exsa&4ltgg,
ir
ode primar pe care il susfin, mai multe liste putflnd s5 se titti tiy q inrucleascdpentru a susfine acelagi candidat' n*l:
cd modurile de scrutin le-D-offitrGEE*iaptul mixt sunt ac l es eor im odur t de s c r uti n c om pr i c ate,putand prezentaparadoxuri intre care legiuitorul trebuie sd arbitreze. alegAndsolulia cea mai pulin rea. tt'{pdggle.-de-eg rullL1rylnicp gj-q"_IpLcezeEi itali ene actuale
const i t ui e si n tezeIe.__q-e I e. -mai nrae__rC_ajlfr lilff-fimlltHil
n{aioriiarc ;i-;6
jin5 pe faptul ales rn c i cele 40%
Aceastdsit *_it-.flata a listelor
onoiitiei in ca
pi";ihmm-61
Ip
cd
te teoretic
z3t pentru
dtorilor sd alea diferitele aleg[toriior
renrezentdrii minnrififilnr
.rr n finol*,{o
nsili comun
ibilS dar
ar tnduce o
conclrtzii asupra nrcdurilor rnaj oritar-proptorlionale
ractic dificil de reali
ale ltallei. Ace3i-Iffi
de scn-ttin gi efectele
rnixte jor
Trebuie sd remarcdm
.$@
*-coabr.1?rs,-{Pglsr; puien.ACea;tdposifiiie incoerenldrezultd din faptul cI dacd o ii;l E- s a u o c o a l i fi e d e l i ste o b l i ne major itatea absolut[ a sufragiilor exprimate,locurile se impart prin proporfionalitate, indiferent cle rezultatul oblinut pentru postul de primar. cum._ eze^penrru un candi da"t-..ls " qlsglT"g*l}*"g }*L_9!li$alr.."sa""^v'r tt2
f
l13
SIStEttFLE EIECT1MLE Dt SCRUilN Stiyt1DuRtIf
nelor "pure" care sunt utilizate. trmporta $i.propgltionale variazl dupd propofffii carea nalitate
dT,
de efecte ale scrutiefectelor maioritare pnn aprF care glaranteazd efecabsolutd a
tiv invin{dtorului dispunerea de o majoritate Iocurilor din adunare.
INFLUENTAMODURILORDE SCRUTIN
ASUPRAVIETIIPOLITICE DE SCRUTIN MODURILOR SCFIIMEAruLE Dincolo de transformarea voturilor in locuri: controversa m aj o ritar / P ro P orlio n a I in cele trei capitole precedente au fost expuse principalele moduri de scrutir qi efeitele lor asupra transformdrii rroturilor
au insistat aslBra €lg-ctelqr-m n numdrul de
rtide si stabilitatea
on e'.rvgl4g!0f.p.tala, in mod natural, p argumentalia asupra simplului 9f""! de transfo* ;d"i a voturilor fn locuri, scrur$fnelepropor{ionale sunt inconmare"*t.eze Gstabil ntai iuste sub acesf c,iteriu gi chiar pentyu.acest lucru au fost create,In fala aeestui ar{,ument de bun sim(' partizanii tte scrutinelor maioritare sunf intro pozi(ie de inferioritate: ei dezbaterile buie ,,sdjustifice a injustifie". Ei irebuie sd plaseze launnivelsuperior,sSdemonstrezecdmoduriledescrutinau nu constio infltienla mutt mai mare, cf, repartizareavoturilor influenfatl este ci tuie un d,atinclependentclemodui de scrutin, c l e a c e s t a ,a l t f e l s p u s c d m o c l u l c l e s c r u t i n i n f l u e n f e a z i '-t4
115
qITI,IOMLE DESCRUNN SISIEIIELE SIIIIODURII.E
p1unct fitfLUEt[A ilADURIL1R DESCRU\N ASU1M VrEnt
alegdtorii. De altfel, le este deosebit de util sd scoatdin evide;nld rolul rnodului de scrutin in stabilitatea guvernamental[.
Mo@-4q4io
avantai rttare,...
r 6 - p a r t i z a r e al o c u r i l o r , i n s P e c i evident obtinerea qi fgfmqrea d9. guvgf4e monopartiguvernamentale, r.najoritdtii hia-r dacd utiliza@Ta6il" tizanii sistemelor majoritare explicd pe larg dezlqrltareastirdiilor despre influenfa modurilor de scrutin asupra sistemelor politice, ea nu descalificd concluziile la care acesteaau ajuns.
cltre Ssaeqlul -acsstoranalize a fost sintetizat,i" @ae politice"JtJbformd de st "Sartidele in lucrarea n@ 6i.. -((1)jReprezentarea proporfional5 tinde cdtre un sistem de partifr-multiple, rigide, independente qi stabile (cu excepfia cazuriloJ miqc6rilor pasionale); +. (2) $crutinul majoritar (uninominal) cu doud tururi tinde de partide multiple, suple, dependente gi relativ cdtr&\/sistem stabile;,/\ -t f f l )Scrutinul majoritar (uninominal) cu un tur tinde cdtre \1- sistem clualist, cu alternanf a de mari partide inclepenclente. Totu$i, lu zane ca verse vll, ln
lui DuverHer, rezentA modurilor In lucrarea
teza opusd: sislemele de partide sunf in primul rflnd rezultapi al istoriei pi, fald de ace;ti factori explicatffiEiei tivi, modul de scrutin reprezintd un lrrcru extrem de mdrunt.
ygtoare:_qceslea sunt realitdlile nationale, ideolo{iile ;i mai ales sfructut'ile socio-economice care au, ln $eneral, acliunea decisivd in aceastd privinld." (Edifia a opta, tgzs). vom pleca de la aceste ipoteze mai nuanlate: sistemele partizane rezultd in principal din influenla soaiologiei,si a istoriei, dar modurile de scrutin, care fixeazi regulile vielii politice, nu pot sd nu le influenfeze. sd examindm succesivprincipalele trei aspecte ale influenlei eventuale a modurilor de scrutin asupra sistemelor partizane.
Scrutinul
uninorninal Ei bipartidisrnul
cu ur1 tuy
sd amintim mai intAi, a$acum am vdzut ra sfArgitulprirnului capitol, cd existd in toate democratiile repnezenrativi, independent de modul de scrutin, o dinamicd dualistd care tinde sd opund partizanii pluvernului pi adversarii sdi, dar ed aceastd dinamicd este mai mult sau mai pulin contraeatatd de o dinamicd de dispereie provocatd de existenla diferitelor glrupuri saciale sau ideolo{ice care vor sd fie reprezentate in mod autonom. Modul de scrutin nu creeazd aceastd dinamicd dualistd, mereu prezentd, dar poate s-ofavorizeze ducilnd Ia un sisfem politic Wr!!2"4, dacd terenul erectoral este favorabil.
Y:::::I|@a doudpaflideaWre deauna de
ritatea absolutd a
u! sistempotitici
intot-
Trebuie sd remarcdm cd ldrile anglo-saxone, votand printr-un scrutinuninominai cu un tur, corespundefectivacestuimodel: n4gIg--EUtani9' st3lii9-IhfuJa3edg-.No ua Z-ee land d (p0n r in ll6
tt7
POLIIICE ASUPMVIETII DES(RUNN /ITODURILOR INFLUENIA
SISTEIiTELE ELEOOMTE DES(RUNN 5I TTODURILE
1990).Practic,aceste!5ri au fost pentru multd vreme sirrgurere care au utilizat in mod regulat acesttip de scrutin. Austraiia, c a r e p r a c t i c 5 scru ti n u l u n i n o mi n al alter naliv, se situeazd a p r o a p e ,c u d o u E p a r t i d e m a r i , l a b u r i s t g i l i b e r a l , c a r e alterneazdla guvernare,qi un mic partid de dreapta,aliat perm a n e n t a l P a rti d u l u i i i b e ra l , C o untr y par ty, apdr ut dupd inlocuirea scrutinului uninominal cu un tur prin votul alternativ pentru alegereacamerei depulafilor.pSntffr__ntuUi partizani
Na{ionald, de orientare conservatoare, qi Partidul Liberal. incepind din 1970, dezvoitarea Partidului din Qu6bec 9i scld.erea drastici a Uniunii Nalionale au dus repede la stabilirea unui nou sistem bipartizan intre Partidul din Qu6bec qi Partidul Liberal (tabelui XIII). Tabelul XIII: Qu6bec(1962-1985)
li r.l"lt""t
Partidul din Qu6bec
ctgll ,"tT.r."Tlinul uninominal cu qn tur $i biparridism nq eul electoral eonduce alegdtorii dornici sd-gi exercite util votul, sd-qi concentreze voturile pe cele doud mari partide. Mai. mult, sistemul electoral favorizeazd marile partide, qi mai ales pe cel
nn
mbi or i t at e r I
-mej@-
e aii vH-de--vo t u ii-IntF o locuri. Maurice Duverger acesi mecanism a marginalizat Partidul Liberal din Marea Britapie in favoarea Partidului Laburist gi a Partidului Conservator. Bipartidismul inilial, intre liberali gi conservatori (partidul laburist fiind atunci limitat la mai pulin 10% din voturi qi locuri) a fost spart, la sfdrsitul Primului Rdzboi Mondial (1918-1925),de creqtereaPartidului laburist. Acesta a prirrs din urmd Partidul liberal cu 30%din voturi, creAnd un tripartidism temporar. Din 1924, Partidul liberal a cdzut la IZ,6% din voturi Ei 40 de locuri, fald de 33%qr 151 cle locuri ale laburigtilor Ei 48,5%gi 419 locuri ale conservatorilor.incepAnd din acest an, bipartidismul a fost restabilit, dar intre laburiEti gi conservatori, declinul Partidului liberal accentu6ndu-sep6nd in 1951, cdnd a cdzut La2,5%din voturi gi 1%din locuri. Qu6bec-ul constituie un alt exempiu de mutaiie a bipartidismului, chiar mai rapidl dec6t in Marea Britanie. in aceastd provincie a Canadei, rriata politicd a fost in intregime dominatd p6n6-in 1970 de opozifia dintre doud partide; Uniunea lla
%din vofuri
Locuri
Uniunea Nalionald
Partidul Liberal
% din vofuri
%din voturi
Locuri
Altii
Locuri
%din voturi
Locur
1962
42.2
1t
56,4
63
1,4
1
1966
40,8
56
47,3
50
11,9
2
10 7
t7
45,4
72
tt.7
t2
54,7
102
10,2
2
33,8
26
6,6
,
46,1
42
0,7
99
2.7
1970
23,1
L973
30,2
6
1976
4r,4
7l
1981
49,3
80
19 8 5
Jo!,
23
4,9 11 4
0,2
JO
Dupd prdbuqirea sa din 1970,uniunea Nalionald n-a putut s6 spargd sisiemul bipartizan care s-a creat in 1975 intre liberali qi partiaut clin eu6bec gi ulterior a dispdrut complet. Modul de scrutin, pentru a apela la terminologia lui Maurice Duverger, n-a jucat un roi motor, el n-a prorrn,catschimbarea partizand, dar a jucat un rol de fr6nd sau de accelerator. Creqtereaaspira{iilor de independen!5 Ei reculul conservatorismului in sAnul societdfii din din Qu6bec 9i declinul in Qu6bec au provocat aparilia ParticLului voturi a uniunii Nafionale, dup6 alegerile din 1966, pe care aceasta le-a cagti$at cu o minoritate de voturi, din cauza nedreptd{ii moduiui de scrutin.. in prim a fazd, sistemul electoral a frAnat creqterea Partidului Ain qu6bec care n-a caqti$at decAt un numdr mic de locuri. Dar, foartd rapid, Uniunea Nalional6 s-a $dsit ll9
INfLUENIA /t40DURlL0R Df S(RU{NASUPM VtElttP1LtilLt
DESCRUTN \LECT1RAL| SNtA4ELE 5l lt1DUR\LE
Observarea ecarturilor foarte importante in diferite circumscrip{ii electorale intre alegerile legislative parliale Ei alegerile ordinare pentru Camera Comunelor din Marea Britanie ne face sd gdnclim cd. imporlant in dinamica bipolard a sistemului. In fapt. un _mALe numqllg_aleg'5tori pulin politizafi decid votul lor in tfmpUl q314 pgng rjgglolqtg lntr-un ststem pollttc bipotar, ln care opozifia intre cele doul mari partide domind viala politic5, in mod special cea parlamentard (ceeace sis[emul electoral favorizeaz[ puternic), campania electorald la nivel national, in special cea de la nivelul mass-mediaqi cea a comentatorilor politici, se polarizeazd asupra
marginalizatd Ei sistemul electoral a ac{ionat impotriva e i , c 6 n d ' a incercat s[ revind in 1976. Per total, sistemul electoral a jucat cu certitudine un rol de accelerarea declinului sdu. Explicafia curentd a dinamicii b
rtide a
lui uninomiAlegdtorul
foafte verosimild Ia prima ved,ere, are marele defect de a proiec' ta tetnperamentul speculator al actorilor ;i observatorilar vielii politice asupra masei ale{dtorilor, fn realitate mult mai pulin politizatd. Incontestabil, calculul are rol in atitudinea elitelor politice, in sensul cd modul de scrutin le influenleazil oferta eleciorald: unele particle vor renunta sd prezinte candidati in cirqrmscrintiile-In care nu au nici o sansd. Felqrnenul abandondrii tE-renuluielectoral a cdirtdrit mult in'ieculul $eneral al Partidultti
tori fiind in acest fel condusi cdtre
ritatea iu constituie un fenomen local ca nal; dirnpo1rivH;Tenornenul-Ele i cd scrutinul uninominal cu un
oral, calcula e
intd nu ntru crt trebuie sd fie suficient de o tdeu ne orientati litic sunl
i a r a l e g d t rii cei mai labili sunt t2a
i cei mai
tate a
Iui
izat
tru a
Llt remarca
mai hotflriltT,
ntrarea
voturilor pe principalele doud partide Ia nivel national:;A;T; esfe unul din efectelesistemului bipariid;,i@ tnllure Ia mt{r?,reasuprapreprezenl
iT
tit intotdeauna mai mult de 400 de candidali (453 in 1925), ei n-au prezentat dec0t 340 in 1924. DupI un ultim efort in 1929 (515 candidafi), ei n-au mai prezentat decAt 170 in 1931 9i 161 in 1955,fald de cei 552 candidali ai laburi;tilor gi 585 ai conservatovoturi. rilor. Acolo unde nu se plg4f@vea lnvers, prezen!5 electorai5.mai sistematicd,pe care numai sistemul electoral nu a putut s-o descurajeze.$i in acest caz sistemul electoral a jucat mai mult un rol cle accelerator sau de frAnd decdt rolul de -btot, descuraj6ndpe cei care erau cleja clemoralizafi..in ceea ce,
cipalele doud
I
iat trebuie fdcute
unde condi.tiile pentru
scrutin nnert
mod de
I
p e n d e n f ad i n 1 9 4 7 ,i
esteutilizat un scrutin uninominal legislative la nivel fecleral qi la nivelul st atel or .c u toate ac es tea,ni c i as t5z i n- a pr ov oc at aparifia unui sistem politic bipartizan. sistemul cle partide clin India a pdstrat aceeasistructuri generald,cu un singur partid m ar e de c entr u- s tanga, Par ti dul c ongr es ul ui , s i un num dr important de partide mici de opozifie,la dreaptasi la stAnga t2l
s$rfilELE tLECr1MLf 0[ s(RUrtN 5t/tt1DuRtrt
VtEItlP)Ltrc[ t/llluR|L1RDt SGU1NASUPM tNfLUENIA
l.ni, alte particle regionale. sistemur electorara favorizat .gi dominafia partid'rui congresuruipermifAnclu-i sd transfbrmeo majoritaterelativi in voturi intr-o majoritate absolut[ in locuri, lar n-a provocat aparifia unui art partid mare. fa![ de Fartidul congres'rui estemai puternicr, Cand oboseara o a partidelorde opozilie prin acorduri electorale vastdeoalitie t."prl*ii*'a? circumscriptii) -si o miscare de respingere a congresului in electoratpoate s5 ducr Ia o arternanld guvernare, ra cum a fost cazul in anii LSTTqi rg8g. Dar, de fiecare dati, a o perioad5 de confuzie qi instabilitateg""".";entald, urmat - p;;l;" part id e l e c o a l i z a te fi i n d p re a o p u se i n tr e"eiq pur ea a guverna impreund pe o mai -u.. drratd. in amberecazuri, p,?,jll.i.
organizarea de alegeriantictpate i,.i""i 1ee1) X_p*lo.*t (tre80, inioarcerea ra!"t"r.-" er.iii"iii c"il;:T,l'; ei
'-'" D i nu an r yt iic"1 a b h ii n"o n llaorrd X
\i
fgrrnni-^lx
s^
^.i^+^---,r
, . temul elector ala fost
e care se atribuie tn mod vername
alegerilornalio@
sfa
au de aresdec6tintre li
;-;il;,fii .d,'"1'Ji"1')t:1 /st :l'-"yil.i decurgand !" ;;+-ii".;;; dezordinea cu faralitatei;-;;;.,i;i;;;;t-i;";i
I
coalifii heteroclite,opus5 partidului congrestit'i. fn atest caz av em o n o u d i r u stra re a fa p tu l u i cd un de scr utin r yod poate avea dif"ritr, in tuorli" d" tiiifE" ,;AGi "f""t. _
)-
Virtutile
tabi efectul de m o d e r a r e a forfelor ntl rn
nominal cu un tur subliniazl rolul sdu rle aplanare a co n vta
mari partide fiind i n t e r e s a t e s d e spr inul r tncer[i si moderati ntru a iga, rezultatuleste o moderatie a atitndinii lor. Dar in ldri ca I
r2z
de cauzi asupraconcurentului s6u, trebuie s[ atraga ale$dtori, clep[qinctcu mult num5rul adepfilor s[i. Dar ale$dtorii ezi.taigi Ei incer[i formeazd mai mult decht o masd, mai sensinni U dema{,ogie dee1t electoratul moderat. Dvolu{ia ya.-. tidelot din Marea Britanie si statele llnite din ultimii doudzeci de ani, mai alestn timpul thatcherismufui qi al re-a' moderalie' {,anismului, nu confirmd o evolulie 9it-1e tice
o oarecare intluen(d in aseg$erreniu' carq Mai mult. acest mod de scrutin nr: este.singu{ul
in acest
ru,ffiir@i,"""t
mod de scrutin 6ie favorizeazde t i z a n c o n s t di n s u p r a r e
i
in loc
i oe care o aco rnic. permitAndu-isa
efecte Plurinominale' care au
au aceeaqiproprietate- c6nd un ;ffioritare, 195.0qi scrutin de acesttip a fost utilizat in Turcia, intre anii
inainte 1957,sistemul potiti* era efectiv bipartizan' i.1,P^etSia' un sisera 1898'. in de introducerea sistemuiui proporfional scrutin de mod tem bipartizan corespunzdtor aplicdrii unui Unite' unde Statele in fine' fn plurinominal, cu aoua tururi prezidenfiale, am iiegerite cele mai importante sunt cele un tur in vdzut cd este vorba de un scrutin plurinominal -cu aleg preqedincare alegdtorii desemneazd marii electori care tele.SistemulpoliticdinStateleUniteesteefectivcelmai ci modurile bipartizan sistem.Dar am vdzut, de asemenea' cu ma$nide scrutin proporlional, utilizate in circumscriplii *uJi}l1 tudine micd, dau o suprareprezentare importantd
;;;iil:,1" 'pJ.i"r celuimai puter"ic'A@
123
tNfLuENrA /iljDURtL1R DESCRUilN ASU?MVtElilp1ltflff
DESCRU\IN 1LECI1RALE S$rcMELt 5l /t40DURlL[
favorabilpSunt reunite (existenta a doud partide ntai puternice celela.lte), aplica.rea -unui scrutin i@arc psoportional cu magnitudlne. micd qe-flnit-e dezvoltarea sisilmelor bipartizane. De c6nd s-a stabilit democrafia, putem
i".Qffi@
ofteffiaffimen
i"@@
qi in:f;ory@
sistemul electoral este atat de pulin proporlional incat permite transformarea majorit[fii reiative in voturi, in majoritate absolut5 in locuri. in Spania (ma$nitudine apropiatd de cinci), se poate aprecia cd partidul cel mai ptrternic obline majoritatea absolut5 a locurilor dac[ atin$e 40%din voturi: in L977 9i 1979, UCD (centru-stAnga)a oblinut 47,L%qi 48% din locuri cu 34,6% q i 5 5 , 0 %d i n v o t u r i , i n 1 9 8 2 , 1 9 8 6 , 1 9 8 9 g i 1 9 9 2 ,P S O E( s o c i a l i s t ) in locuri, crt 48,4%,44,4%, , 2 , 6 % , 5 A , 0 % , 4 5 , 4d% a o b { i n u t 5 7 , 7 %5 3g,g%gi 59,0%din voturi. Situafia, in fond, nu este foarte diferitd de cea din Marea Britanie. Sisfemul ( magnitudine
micd) a!g_g_{eS!C
taie incontestahile
puterni{4
de justilie
electorald:
alegitorii
!p!ur!_qIg
din cauza decupa.iului electoral
Scrutinul uninominal cu doud tururi si srsfe mul alianlelor electorale
sistemgtjst[-in{'raritf. pentru alegerilelegislative(cu excepfia p e r i o a d e i1 9 4 0 - 1 9 5 8a)-p e r m i s v e r i f i c a r e aa f i r m a l i i l n r l u i
in Franla, in timpul celei de-a III-a gi V-a Republici (qi in Germania t24
inainte de 1914) acest mod de scrutin a fost mereu aplicat in cadrul unui sistem partizan destul de infloritor, in care nici un partid nu putea sd spere, singur, cd va obline majoritatea absolutd a votrrrilor. T'uml sg_c-Unds _permis dezvoltarea qi-stemel.or cle aliante. combi
tendgtl{_dglillgl
ggi ca acestui {n9q_{e__ssr$iL_es!e_ ci f i ecale
rimai nrincinalii doi erge sins'ur in primul candidati. reurczentdndtendlntele mari de opinie. se mentin in tUrul 9oi, ceilalti renunlAnri pentru candidatul cel mai aproniat ..---
a.
- __
printre cei reuqili in frunte, in primul tur- Presiuneape care -__-_-:---_1-_
-
acest sistem electoral o exercitd asupra strateAiei de aliante pglilige a partidelor politice este foarte mare, adeseori determinantd. Influenta sCrutinului uninominal cu doud tururi asupra -:-'-:--strafegiei partidelor politice rezultd din faptul cri.ngm!1{-. locurilor obtinute de qn parfid poate depinde Ia fel de mult de a@I cle vpturi obtinute. in 1928 qi 19SZ in voturi, nu a oblinut decdt 14 qi 12 locnri, adicd 2,3%qi Z%. in 1g56, el a obfinut 72 d,e locuri, adic5 11.,8%pentru L5,3%din voturi. O parte dintr-un asemeneaprogres in locuri a rezultat din progresia in voturi. Dar pentru o parte importanti, progresul a provenit din scoaterea din izolare a Partidului Comunist. in 1928 gi L932, acesta a fost izoiat prin propria lui decizie, el refuz6nd orice alianfd electorald cu socialiqtii gi radicalii, in numele tacticii "clasd contra clasd". in 1956, climpotrivd, el a acceptat disciplina republicanr din cadrul strategiei Frontului Popular. in 1958, o clatd cu reinstalarea scrutinului uninominal cu doud tururi, Partidul Comunist izolat nu a oblinut decAt 10 loctiri, adic[ 2,2% din locurile metropolitane, pentru 1B,g%clin voturi. Restabilirea scrutinului uninominal a avut un rol de{erminant in evolufia politicd a Particlului socialist qi pe ansamblul sistemului politic francez. Alegerile legislative din 1g62 au fost un moment decisiv al acestei evolufii. Dupd ce a pus capit rdzboiului din Algeria, generalul de Gaulle a ales sd infrunte 125
SsriltlEtfELECT)MLE DtSCRUnN Stm1DuRttE
vlElllP)uncE ASUPM DESCRIJlttl ht1DURtI1R \N\LUENIA
ansamblulforferor politice, propunand prin referendum a l e g e r e ap r e q e d i n t e r u ir e p u n i i c i i p r i n s u f r a g i u universar. Victoria sa in referendumul din 28 octombrie 1962, c6nd a oblinut 6l,8%de DA-'ri, a fost imediat urmatd de alegerilelegislativedin lB gi 2s noiembrie, dupd clizolvarea Adunirii care rdsturnaseguvernarealui Georgesnompidou.creqtereagauristd din p r i m u l t u r g i p rd b u g i re i ce l o r lalte par tide de dr eapta negauriste,MRp qi cNI, au obrigatradicariigi socialigtii,gi ei in recul, sE incheieun acord electoralin tuml secund,cu partidul c.omunist, rupand izolarea acestuiactin urmd. Aceastd rdsturnarea strategiilorde alianle explicd bine cliferen{ere dintre evolulia in locuri gi evolufia in rroturi la alegeriledin 1g5B fafd de cele din 1962(rabelulXIV): Tabelui )(tV (Franfa metropolitand19SB-1962) 1958
PC
1962
%din votur.i
Locuri
%din voturi
Locuri
18,9
10
21,8
40
PSTI
nq
SFIO
15,7
2,3 40
12,5
65
37
/,d
so
RAD
oo
MRP
10,8
55
CNI 9i D\4)
,L'
127
15.6
TINR
tn
196
35.5
EXD
?
I
majoritatea deputalilor socialigti datoreazd alegerea lor unui aport de voturi comuniste (fald de nici unul in 1958), cieAndu-seo situafie care face foarte dificild ieqirea socialigtilor clin aceastdalian!5. Aceiaqi fenomen, dar intr-o manier[ atenuatd, s-a produs gi pentru radicali. Partidele de dreapta negauliste, MRP qi CNI, au resimlit din plin sc[derea numdrului de locuri, ca o consecinli a reculului lor in voturi; neputfindu-se alia nici cu $auiigtii, nici cu stAnga astfel reconstiiuitd, ei nu au mai dispus de altd perspectivd dec6t cea de raliere progresivd la majoritatea $uvernamentald. strategia de alianle a st-dngii a avut gi consecinla de a frana transformarea in locuri a procentului gaulist din primul tur. Partidui de Comunist, scos din izolare, qi-a mdrit cle patru ori numdrul locuri, un progres mult superior celui al voturilor sale' permite observarea rezultatelor in doud circumscriplii permis intelegerea modului in care noua strate$ie de alianle a lui in stangii un progres in locuri, fdrd le$atur5 cu evolulia votu"ri, intre 1958 Ei 1962 (rezultate in % pentru voturile exprimate):
o
Hdrault ciranrnscripfiaa 4-a (B6ziers,Agde)
JI
256
0,3
Da t o r i t d a l i a n fe i cu p a rti d u l co munist, sFIo a r euqit sd prevind un dezastruelectoral;cu toate cr pierde s,z%rJinrroturi intre 1958qi 1962,cagtigrzs de locuri. Dai, incepAnct din 1962, 126
r27
ti I yfr"uENIA p1uilcE /t17uRtL2R DEscRUilN ASUzM VtEfit
0EscRUttN ststlhliL|ELECT)PALE 5lht))URlL[
aliante in prirnui tur pentru a echilibra influenta electoral5a Partidului Comunist. SC
Nord, circurnscripfia a 6-a (Seclin)
1962
1958
Tur 1 PC SFIO
21 ?90
Tur 2
Tur 1
19,3
22,7
J+, r
28,1
I\,1RP
8.6
5,8
CNI
2,8
6,7
TJNR
31,7
46
36,6
a c.um scrutinul
Tur 2
lur gsupra ansamblulrri
sis-
rea si rationaliza z.an francez..Marea calitate a scrutinuiui cu doud tururi este ed
52.8
sau sd le deza47,2
sistemului partizan,in cazu ar5, e!ff\, o@gg1, sistemulpartizan s-amodiiicat oinffii sub influenta transformdrilor din societateafrancezd gi prin
Alrii
La Blziers, datoritd renunfdrii candidatului SFIO gi a retragerii candidatului radical, candidatul comunist l-a invins pe deputatul gaulist, degi acestaa progresat in cele doud tururi fa![ dd 1958.La Seclin, candidatui socialist,clatoritd renttnldrii comuniste, l-a invins pe deputatul gaulist reugit in 1958, deEi acestaa progresat in cele doud tururi, fald de 1958. Acest sistem de alianle bipolare, intr-o parte Partidul Comunist Ei st6nga llecomunistd (socialiqti gi raclicali), in cealaltd gauligtii gi dreapta negaulistd (democrat-creEtiniqi independenfi) s-a irnpus progresiv la toate celelalte niveluri ale vielii politice, cantonale, municipale si prezidenliale, pentru a ajunge la un dualism total, incep0nd din 1974, cu ocazia raiierii ultimelor elemente ale dreptei de opozilie la noul pregedinte ales, Val6ry Giscard d'Estaing. S-a putut vorbi atunci clespreo "tetragonal5 bipolard", av6nd intr-o parte PC qi PS, iar in cealaltd parte UDF qi RPR. Sistemul electoral a permis in acest fel infruntarea bipolarl stAnga/clreaptagi pluralismul in interiorul fiecdrei coalilii. Tot sistemul electoral a impins partidele de dreapta negauliste sd se regrupeze in cadrul UDF, pentru a echilibra electoral miEcarea gaulistd, exact in felul in care socialistii si radicalii au incheiat t2B
ulrinominql_cg_gg
aparilia de aspiralii gi nelinigti noi. Vechile alianfe, PC-PS gi UDF-RPR,au persistat, dar au apdrut doud noi forfe semnificative care nu s-au inserat in sistemul de alianfe existent: ecologi$tii Ei Frontul National. Dacd scrutinul uninominal cu doud tururi a avut ca efect privarea Frontului National de reprezentarea sa parlamentard, n-a reuqit deloc sd{ facd sd dispard. In 1986, prin metoda proporlional5, FN a oblinut 35 de locuri pentru 9,9%din voturi; in 19BBgi 1993 prin scrutinul uninominal cu doud tururi, FN a obfinut un loc, pe urmd nici un loc, degi a avut 9,8%gi 12,5%din voturi. Pe de altd parte, ecologigtii au obfinut L,2% din voturi la scrutinul proporlionai din 1986, in timp ce in 1995, in cadrul scrutinului majoritar cu doud tururi, considerat mai defavorabil, ei au obtinul T,g%.
Acest lucru ne aduqe aminte cd rezultatele unuia sau altuia din-
ry_partigg ng {unt esenfial con
0
,
de dari
Influen uternica
reslune
care o exercitd asu
strate-
ocratiei cu altele
flrd presiuneamodului 429
\ srstftItlEEL']qRALE 0ESCRUilN 5t/t4)DURilt
A,UPMvlElllPoltilct 0ES.{RUtll,l lt1DIlRlL0R fi'tfLutNtA
s
i nu s-ar fi aliat cu Ei au devenit u .{ggllliSlll. Fdrd alianla cu PC, raportul electoral de forle ar fi conclamnat socialiqtii la scddereatlramaticd a numdrului cle locuri obtinute, dar prin alianla comunistd, victoria erectorald era imposibild, pentru cd majoritatea aleg5torilor refuzau riscul cie aducere la putere a unei alianfe dominate de comunigti. Este motivul pentru care in loc sr ajungr la un sistem rle alternantr, acest mod de scrutin a contribuit la formarea unui blocaj gi la lipsa alternanfei timp de aproximativ 20 de ani, panr cancr recurur influenfei comuniste, din 1981, a diminuat considerabil frica alegdtorilor in fafa perspectivei ajungerii stangii la putere. Dezvoltarea Frontului Nafional conline potenlial aceragitip de problemS. Atat timp cdt alianla UDF-RPRera suficient de puternicd pentru a domina st6nga, cum a fost cazul in 1gg5, for,la FN era fdr5''consecinf5 imediatS. Dafales,erile din lg&g au ardtat cil dreapta moderatd se poate gil.si Ia randul ei intr-o situatie fdrd ieEire, Cu 4O%in primul tur pi cu o stin(d tu i0%, ea'nq avea nici o Eansd,filrd un acord cu extrema dreaptd. Dar acest acord, chiar neoficial, probabil nu a rdmas fdrd influenfd, elaedlinem seama de slaba miscare a vaturilor intre cele doud tururi, teea ce a permis st6n{,ii, usor minoritard fn turul intii, sd devind usor majoritard, tn cel secund.
Reprezentare a prop orlionald, creqterea nuntdrwJui de partide
qi instabitritatea Este de domeniul evidenlei c[ JgprezentareaproporlionalF favorizeaz{, o rnai mare fragmentare politicd a parlamentelor piin simplul fapt gi- p-ermite o mai ffiaioiitare.
suprareprezentarea celor mai tea, este o matre 13()
uterni se..creadd cd, simplul fapt aI tre-
'm{ririi
I de scrutin numdrul
ional are automat conseci acest caz ar fi o ei modu
enublica de la Wei
ublici france Dac[ se observd compozi{ia adundrii
cu doud tururi), apoi intre anii 1945 Ei 1956 (scrutin proporlional
.,i:-, ---:--+ ^-^f^^+^ *-^-^-+innolo i1Ct4A\ in 1g45-1g46gi icrutin mixt cu efecte proporlionale in 1956),
frapeazd asemdnarea acestor adundri divizate. Acest lucru este ,r,aiabit gi in cazul compoziliei Reichsta$ului de dinainte de 1914 (scrutin uninominal cu dou5 tururi) 9i in timpul Republicii de la weimar din 1918 p6n5 in 1954 (scrutin foarte proporlional), i r a c l i o n a r e a a c l u n d t i i t i i n d f o a r t e a s e m d n d t o a r ei n a m b e l e prin cazuri: maximum 15 partide reprezentate in 1928 qi 1950
fali de.17il. 1e07,' proporlionalitate, etil ttlYltl -Yi"j-tl::'
cum este de exemplu cea a c5derii Republicii de la weimar 9i venirea la putere u t,ti gitt"r (Hermens, Democracy or anarchy?,
Iui, tradiliile na e
ffiputat
rea l,uun
pentru60.000de.voturi)i, Ti.ii:: a am6na luarea puterii cu un
curAnO^cor,r.iitt1ude i;;;i"fi;ai sd oblind majoritatea absolutd a locurilor an, impiedicandul tur sau din 19i2. De fapt, un sistem electoral majoritar cu .un absocu cloud tururi, a permis naziqtilor s5 oblin5 majoritatea influenfei lor IutE a locurilor la alegerile din iulie 1932, datoritd a divizdrii e l e c t o r a le \ 3 7 , 3 % d " i n v o t u r i l e e x p r i m a t e ) 9 i t3r
0[ scRUflN [ffCr1MlE5tll00uRtLE stst5/ilELE
INfLUENIA /t4)DUR\L1R DESCRUIIN ASUPM VlElllPIU\CE
concurenlilor lor (care de altfel nu le erau toli ostili), in special opozifia insurmontabil6 intre social-democra{i ( 2 1 , 6 %q) i comLl-
precedent. Aceastd regtrl5 des-curajeazd intr-un mod extrem de efiie sI ai nuterea s[ constit tatea absolutd a deputalilor.
pr-o' acea epocd, in morlEi$ur llr.ai mult decflt a scrutinului *era Reichstaguluiin cadrul unui sistem politic imperial prea pulin democratic.Dtp6-1945,
sistemu 6Oggg:I4Aintei, '-[ncd
din 1932. nllmeroasele partide de dreapta protestante au fost spulberate electoral de cdtre nazigti. Interzicerea Partidului Nazist in 1945 qi discreditarea care ap[sa dreapta protestantd d e o a r e c e c o l a b o r a s ec u a c e s t a ,a u l 6 s a t s p a f i u i e l e c t o r a i d e dreapta total disponibil pentru moqtenitorii Centrului catolic gi a filialei sale bavareze,CDU qi CSU. La stdnga, instaurarea unui r€gim comunist in partea de Est a !5rii ocupatd de sovietici a provocat, ca urmare a refuzului, prdbugirea Partidului Comunist care a trecut sub pragui de 5%din 1955, chiar inainte de interzicerea lui, l5s6nd monopolul st0ngii, social-dernocrafiei. rs++iac, Sistemul lrartizan Herman s-a apropiat in acest fel-d,e-ceJ-€ cu un maie partid social-clemocratla st6nAa, un mare--pantid n compensare nu a fost c
arifia ecologiEtilor incepflnd din 79Bg ,pf,rnai recent, a diverselor formaliuni de dreapta si extrerna dreaptd, iluslreazd in Germania, ca pi in alte ldri europene, de exemplu in A
indepet
-l
-
z) pdilille -----=-
absolute
rmane. dund 1949. tine de instituirea re
tru 4@gncelarului
de cdtre camerd,qi obliga!
e un nou Canceiar ]?-iltrtt-E:fluTEa t3z
In ceea J:e pr.ivg$tea IV:a ReFrrJrliq5francpzS, instabilitatea Huv€rnarnental[ a fost asem[ndtoare cu cea din Renublica a III-a, domiiatd de un scrutin ma-ioritar uqin i
Iistru s&zul-
tg! - din intoarcerea la acesf mod de scrutin, ci din crelterea putErii execwtivului, prin instaulrarea rc9:ulii mofiunii de eenJ!&@"rrtra a rdsturna guvet'nul era necesardmaiofitatea abso Iutd a deputafilor) gi dataritd regulii din atticolul4O.S care permitea Suvernului sd' aelopte o le$e fdrd vot, suh rezerva ca apozilia sd'nu adopte o mo{iune de cenzurd. U,4ggp'ern rninoritdivizate. $i prestigiufgene.ut"t"i A" Catttte-9iOi.ruil-i.i-f;-ridenlial5 a sistemului,dup5 L962,au jucat un rol in favoarea stabilitlfii, cel pulin in prima perioadd.Se observ[,in fapt, cd dupfl 197i1duritatealuptei pentru putereaprezidenfialda avut mai mult efectede dispersie,in specialin dreapta eqichierulrri politic. D i n 1 9 4 5 p A n [ i n 1 9 9 3 ,I t a l i a vernamental[ care a fost insotit5 a III-a si a IV-a franceze, de o mare stabilitate lea$i partide. Regula votului cu huletine sec""te, utilizat pentlrl votgreglg.sllo-{,-s4plicd din plin aceastd instabilitate. Acest rnecanisrnpermitea numeroEilor franc-tirori din partidele guvernamentalesd incalce, fdri risc, disciplina cle vot, pentru.a duce la pierderea majoritdfii de cdtre guvern. jn aceast[ . ioad5 nrouorti
negativ.structura forlelor politice era de aga naturd incst a asiguratin permanenfddominalia Democratieicrestineasupra puterii qi anume:un partid democrat-crestin oscilfindin jurul a r33
ststEhtELE EIf(r1Mr.E DES&Unit 5tn41nuRtIE
WEru POLIIICE ASUPM DESCRUNN MODIJRILOR IN1LUENTA
40%din voturi, o stangddominatd cle partitlului comunist, un curent important laic gi democratic,dar divizat, gi un partid neo-fascistintre 5 gi 10%din voturi. ca gi in Franla p0nd in x g B 1 ,f o r l a Pa rti d u l u i co mu n i st f[cea im posibild alter nan]a democratici dreapta-stdnga. Dacd s-ar fi introdus un scrutin majoritar cu un tur sau doui tururi in .1g45,forfa DC ar fi condus socialigtii la o alianld electoralr perman.nid cu cornunigtii, ca in Franla dupr 1962. pentru a-qi asigura victoria asupra alianlei de stanga, democrat-cregtiniiar fi fost fdr6 indoiald obligali sd se alieze cu neo-fasciqtiigi cu monarhigtii. Dreapta ar fi monopolizat puterea oblinand majoritateaabsolutr a voturilor la fiecar-ealegere, profitand dL respingerea stdngii dominate de comuni,stigi de efectelede amplificare ale scrutinului majoritar. Slilbiciunea oeratice din
ficolele
p o a r . e n h , p f - P r e s i r r n e as i s t e m t r l t r i e l e c t o r a l a o b l i H a t f o r t e e (Forza ltalia a lui Silvio p geliusconi qi LigtNordului a lui Umberto Bossi) tqel!e4lg-9199 tqrale de qircumstanlii. care apoi au fost spulberate $i au provocat cdderea guvernului. Partidele modeiate d- slflnga F-ArAapTaelectorale cu parteneri extremigti, in ffi{e cornpania cdrora nu puteau glverna in mod durabil. Astfel, partidui moderat al coalifiei c6gtigdtoare a fost condus, mai devreme sau mai t6rziu, s[ rupS alianla cu partenerul sdu mai. extremist (inifiativa rupturii putand sd provind qi de ia acesta din urmd) si s5 caute suslinere parlamentard mai apropiata politicii pe care dorea s-o promoveze, fdr[ s-o $dseascdintotdeauna. clasic al acestei situatii a fost in timpul celei de-a [IIja , cAnd raclicalii, pentru a c69ti$a, au trebuit electorale cu socialigtii 9i chiar cu Mianfe comunigtii (Ig24, 1932, 1936) 9i, alianla de stan$a nerezistandla proba puterii, au trebuit s[ formeze un guvern de centru dupd numai doi ani (1926, 1934, 1958). ec3astd lipsd de coi
electorale, permit sd ne intrebdm rarea I o n g,evi t dt i i d em odFaiffETiTa e n e i n a t stemui electoral foarte ional a permis tgirea i'n jurul {gmocrat-cregtinilorde raliste in care cllentul laic al stf;ngii rtidul Republican, Partidul
social-democrat) a .fofEffiftFrezentat Acestmocl de scrutin '"tlI-j*-{Y'llll.tr foarte propor,tional'1 a asrBuro, asigurat e*rstenla parlamffi existenlaparramenrara $
najoritd{ii guvernamentale cu maiori+atea electarald a fost o ffi politicd. De asemenea,acest Durernrca sursa Finstabilitate democratic,prin caraciilIr.r a fost cauzaffiului terul imoral pe care-lprezentain fala a numero$iale$dtori.A v-a Republic[ incd nu a scdpatcle aceastdsursd de instabilitate potitice (ruptura UDF/RPRdup6 1976,situalia stangii din 19BB patteitt 1995)dec6t$rafie utilizdrii articolului 49'5' Mai mult, fn mdsura in cate un sisfem foarte proPor{ional ne mare)' n ec&I{EVircums cr iplii electotale m ar
conduc
oarea unei
aFn]e cu ne,orasciq
ale democrafilor au fost deschise peniru socialigti in 1g68, dupd ce aceqtia au rupt alianla cu comunigtii, rupturE pe care rnodul de scrutin a facilitat-o. Imposibilitatea alternanfei la guvernare, care
tidele a Erdtoare ale democra
rezentati
iadea
avea un r35,
t34 il
INFLUEN|A DESGU\NASUPMWEnlP)UrcE lvl1}URlL)R
DEscRUTtN ELECT1RAIE stsTt/'tEL[ 5lll1DURtlf
favorabil[ d
Scrutitrul proporlional departadi,n 7945 a contribuit la "a face ordine" tn mancez peisajul palitic francez dinainte de rdzboi,
'll,?:H l'r'9"*ingm::TJi,?":it*'xy.ffi de vot din interiarul (Italia, Franfa)
w d. Renrezentarea
ra l c o n s
idelor extrem
m rabort cu influenta 1or electoral5 efectivd. Aceastd tr;lmarcd tre,
in 1gB2, cdnd Partidul liberal a pus capdt aiianlei cu SPD, in favoarea CDU, alianld care dura de tr.5ani, el n-a f[cut decAt s[ abandoneze o guvernare abandonat5 de opinia public5, dupd dezastreie electorale aie SPD in alegerile locale. Mai mult, partidul centrist nu a beneficiat niciodatd de o pozitie dominantd in coali{ie, partidul cel mai puternie avflnd mereu postul de pef aI
guvernwlui, in sfilrgit, tor extt'em de
tzeaza suDra motivul Dentru care
unde un
re frecientd, in
r
Proporfionalitatea balanld gi rolul partidelor rezentarea
Maj oritaripti
qi prop orlionaliq
doud concep{ii diferite via.fa politicd
ti :
despre
Fentru a sesiza rolul -Eomplex al modurilor de scrutin, _cel* ai irn ro-
balai rrhania
por!ionale culeazd fie de partea SPD, fie de cea a CDU. Acest partid centrist este deci asigurat de participarea la majoritatea guvernamentald, la a cdrei formare contribuie mult, prin strategia sa cle erea Cam ereu ln l3c
rare, dar scrutinele majoritare favorizeaz5 si valurizeazd aspectul de confruntare, iar scrutineie proporlionale pe cel de co-
4,B7
s$rtl,ttILtELE.T1RALI DI SCRUilN 5til1DURtLt
ASUPM VIEIIIPOUNCE ilODURILOR OFSGUIIN III.LIJENTA
(dreapta catolic5). Din 1945 pdn6 in 1966, acestedou[ partide ail format impreun[ guverne de coalilie sub conducerea partidului Popular. Din 1966 pin[ in 1986, cele doua partide mari au guvernat singure sau in coalilie cu micul Partid t Partitle gi-au refdcut coalifia, Te- aita aceasta sub directia socialiqtilor, liberalii indreptAndu-se cdtre extrema dre ) &zentarea remarcdm cd in aceste u 'iF-L---------
th"I
Eri al u de sistem politi fi-rstiiilin dupd introducerea rep rezent drii-pFo p orli on a 19, dipalele partide s-au s de acord sd impartd ! nenla responsabilit tii au fost integrafi mai t6rziu in acest sistem. in aceasii situatig,
th'!,
l.I giqiii in ambele !5ri. ,Sistemul electoral permite adundrii sd -'lie reflec[ia relativ fideld a opiniilor, fdrfr sd ducd in nici un fel Ia explozia marilor forma{iuni politice.
a
pgliticii A,uvernamentale,ci mai mult ve"ificd r"p"""entativi-
t.@sta
sttualte nu
Luxemburg), acest sistem de cooperare intre
influentd
ryi intre doud sau tr
t acestfenomen n-a apdrut. i" mi;;; "i.itestedesema-1, trandtag, nat p r i n r e p r e z e n ta rep ro p o rl i o n a l d ( coeficientHagenbachBichoff) cu un reg jg--B%--p0ndacum principalele cloudpart i d e , u n i u n e a p a t r i o t i c [ g i p a r t i d u l p r o g r e s i tb u r g h e z ,a u oblinut cand unul cand altul majoritateaabsolutda locurilor.
iistemul
inalele par-
proportional
faciliteazil
formarea
{,uvernelor de
"i"aco"alfiil""""*turtrg-lesle--compatr!-i1,dees-e!q-9499.-ggde opozilie bipolard,ca in Aus@ ,-iit"m"le i az ut- i n c ete tr ei l dr i s c andi nav e ffiste
Din 1938, cele doud partide s-au infeles sd guverneze impreund. Partirhl .ArJtgg]gt ptiqe! tru qi _pogt.rl
IN
iar partidul invins. celeialt lrei 4!.]g_e9le_glnqf_nqi4istere,
il.otttrrrntd cu un mard partid social-democrat,singur sau pe coalizat cu cAteva particle mici. in nici unul dintre cazurile csye 1e-am abor.Iit, sistemul politic nu a fost lovit de o insta' -61ffi;te;otablId.
p r o p o r l i o r & 1 ,n u s e l i m i t e a z d n u m a i l a r e s r r c n s a b i l i t d t i l e politice, cj trative. dou[ mari
5[!ndd la numeroase posturi adminis-
139
r58
_.d
ASUPRA Wtilt P1LtltCt DESCRU\N /[1DUR\LjR IIIFLUENIA DESCRUIN 5l fil1DuRILE s6rtilELEEL1C\1MLE
(vot unic transferabil) poate fi ocazia pentru alianle electorale intre partide.
Concluzii Tzrivind influenla rnodului de scrutin asupra sisternului Partizan
nodului de nu esfe foarte
Influen|amoduluidescrutinasuprasistgry-rr,rluipPrtiS?n i n c o n t e s t a b icl d p r i n i n e .rt;@Este mari de rePrezentarein favoarea irarilor partide pe care le provoac[, modul4q -ds s'qlqtin conditioneazd
,+^--i^
ranrozonin"o^
narl-q=fr-enfar5
sisfernelor stabilita'tea d.
aiumite r.eguli de funclionare ale sistemului parlamentar,
a fortelor
. l
pb
"
Partilie;1
deEisivd. Modurile de sqg44
t fabrica maiotitdti
ment astl sla
ri scrutin asu confirmatd de
ice a fos
dat5 cu sf6rqitul apartheidului, este legatd de necesitateade a alegb un mod de scrutin care favorizeazd,cooperarea dintre forlele politice, cu scopul de a forma un guvern de uniune nationald'
ede
Ettrfsd (ElectoralsYstemsand partY sYsfems,1994,pag. 141).-U nrtizine de ea/'rdEidil7ionarea sist
uninominale eu unul or de alian n cazul scrutineior uninominale ., rn trr, alianlele electorale sunt imperativ sub forma imp[rtirii circumscrip]iilor (India, Sri-Lanka p6n[ in 1977, Italia di; 1994). tn cazul scrutinelor cu doud tururi, cum este cazul Franlei, la repartizarea circumscripliilor din primul tur (intre UDF qi RpR sau intre PS qi MRG, de exemplu) se adaugd acordurile de renunfare inaintea turuiui doi. Sistemeleproporlignale de listd, prin slabele constran$eri de reprezentare pe care le impun cel mai adesea,permit diferitelor forfe politice sd se prezilte inclividual in fala aleg[torilor. Din contr5, sistemul Hare 14f)
forlio4ele
Efectul rnodurilor de scrutin de fernei asupra proPorliei din adundri Excluse mult tirnp de la dreptul de vot, femeile erau exchise a nerea dreptul la vot al Efr-eilor a fost rezultatui unei lupte miiitante (sufragetele).Dar o datd acestdrept obfinut, clrumul pentru a pdtrirnde in adundri, a cdror compozilieoriginard era exclusiv masculind,s-a ardtat a fi decAt din actiunea femei alese.mai ales
a. aratd cd aceastdl
t4|
POUIICE WFNI ASUPRA DESCRUIIN UODURILOR INFLUENTA
StsltlvltL|tLtCt1MLtSIltl1DURtLE 0ESGUilN
da locut'i femeilot', cu atflt mai
in caz contrar. nu iFlimf numdr mic de femei in adunrrile alese democratic. Este o situatie defavorabild deoareceloate modurjJg cle scrutin subreprezint[ maj mult sau mai pufin minoritdtirc@l nu este geogi'aficconcentrat5. Este tot o situalie defavorabild pentru ci toate sistemele electorale au o bazr geograficd. cand cineva este minoritar, faptul de a fi concentrat intr-o anumitd zonr poate permite compensarea subreprezentdrii, generald in alte pdrli. (N6i;rI;iX; caracterul minoritar nu rezultd dintr-un fenomen oe hsBmg6-re (infrAngere pe un clivaj structurant) ci mai ales dintr-un slab sentiment de pri oritate. Nefiind respins de majoritatea opiniei pubiice, acest grup poate face aliantele.@este cazul tuturor a anilor ,70. l5rilor dezvoltate, inffitate Primele trei caraeteristiei ale acestui grup rle Fresiune ---minori tate, difuzd Ei neiz fect net al modurilor de scrutln modunlor (numdnrt scrutin asupra obiectivelor sale polil_ice potitice (numdr-rll fe sunt mai nrrtin defavorahile plin logica lor distributirrS,decdt cele uninominale, unde dorninh lggica clrasticd a selectdrii cancliclatului unic. Cu o consecint[ importantd' r".rutin"l" propot scrutine de list5, sunt net mai favorabile decAt scrutinele de tip nninominal. Acest efect al modurilor de scrutin este in mocl par_;-.
.;--r-:.-.::*.' tiElar vitiEit atunclTlnct
diverselor tdri exemple: (1) legeri municipale RP cle list[ gi majoritare: t7,1%, alegeri regionale RP de listd: 12%,alegeri europene:RP de
list5: 29,8%,alegeri legislative:[ninomina]e: 6,4%,alegericant ona l e : r t n i n o m i n a l c:5 '5 %.(2 )@(ro 9peqaqer d:uttinonr inai alternativ:8,2%,senat:RP de list5: 21%,(3)$qpgbirp(1990): camerd: uninominal (vot unic netransferabil): 2,5%,senat:mixt uninominal (WNT) si RP de listd: l3%. l'rebuie sd l42
in aproape toate ldrile democratice se poate observa 'n fenomen asem[ndtor: o proporlie mica de femei pan[ in 1975 qi o progresie sensibild Ei neintrerupta, dupa. Din acest moment au apdrut diferenle extrem de mari intre !dri, pe care le putem obseiva prin compararea Franlei cu Norvegia (% al femeilor din Camerd):
Aceste doud {dri simb olizeazd biire fenomenul semnalal: un Franla: dup5 un scurt moment "rerrolutionar" la eliberare, re$ulatd; clar modest5, recul pand in anii 1970 9i apoi progresie regulate Norveg'ia:nirrei de plecare scdzut, dar mici progrese
fiFut,iocul tlj4 ntru a cxPlica numdrul mic sfiTiEi-ent-pe na{iona16francezd, Pentrq (9,2%)
'Emeilor
in adundri anumitd m a n i e r a d e a r a ed
fapt, iticd, res luitflnd cont insrisi alegerq mare re
an
atul el,
uatie influen[eaza ea
scrutin; adeseori sfafele cu cel ma unde torcran l/13
p1unT TNFLUENIA t'tqDURtLAR DESGUINASUpMVTEIIt
DESCRUI|N [L[11itAL[5l /I|1DURIIE SlStt/vtEL[
ine{alilaia-nste-rea mai scdzuti si ttrouortional, au aiutat tenteile sd acc
favorabile scrutinului funclii elective.
, de scrufin) Cazul
reprezentarea proporfional5, multe formaliuni politice mici si mijlocii se opun suprimErii de f ricd sI nu-gi piardi reprezentarea parlamentar[ in cadrul unui scrutin majoritar.
l
g:eneru!
dmiTE-fEffi;A;Arfl Drinci anii $aizeci, in @anda\i
de scrufin sunf in aceeaqimdsurdprodusul sis(fr\odurile teridtfr politice ca pi invers; (rlp)Pozifiile partidelor politice fafd de modut"ilede scrutin sunf in esenfdfn funcfie de intereselelor electorale; / 151)Alegerea modului cle scrutin esfe in generul o inleleSere i nt6'pr incipalele f og e p oI iti ce; A, ft+))Srni-bdrile clemoclde scrufin intervin mai tnereuin tim-
I .\-/
pul nrizelor politice care antreneazd bulversdri, in care schimbdrile modurilor de scrufin nu sunt decit un aspecf, Din numeroaseleexemple care ar putea ilustra acestepatru principii, ne vom limita la cAterra.Sd ne amintim intAi cle toate in alegeri sunt rezultatul legii cd @tilizate votate de cdtre parlamentari sau prin referendum gi cd ele sunt uneori inscrise in constitufii. Ele sunt deci intotcleauna obiectul deciziei luate de c[tre responsabil n cel din Marea Britanie]ezultE clintr-un c@ t
nalitdti
:---;."-----.--_-_-l;-_'-;-..-.---j
inlocuiascdscrutinul
p,LqpqliQnLalprin scrutinul majoritar'l1n:inam.Lnal cu un tur mai
apropial intglgq4gl_&l=_lqalifia celorlalte partide a ficut sd e$ueze fiecare dintre aceste proiecte. Invers, alegerea unui sisl tem proporfional cu slabd proporlionalitate (magnitudine mic[) in Spania, dupd cdderea franchismului, a fost rezultatul unui compromis intre principalele forle politice: dreapta conservatoare, moqtenitoarea franchismului, dorea un sistem majoritar dupd modelul englez, in timp ce forlele de opozifie de stAnga gi regionaliste doreau un scrutin proporfional care sd le asigure reprezentarea.Instaurarea votului cumulativ in Illinois, in 1820, a fost produsul acordului intre cele doud mari partide pentru a calma situalia politicd de dupd rdzboiul de secesiune:acest mod de scrutin asigura reprezentarea minoritdtii repubricane din sudul statului qi a minoritlfii democrate din nord. Ilrggducs\ea
rgprezentdrii propotlionale tn multe {dri ale Europei coniinetr t?-i{ri iiieputul secolutui, in mod particutai 4Jtp{iFdrl-ilir Primului Rdzbai Itatul unei ice socialiste, conservatoare;i liberale in cadrul reformelor polilice mult mai vaste
a sistemtilui majoritar, dai
cand avea mijloacelesd-$iimpund-punctul-AleveAilef -t fnu C t emai mele fn c u *i r" mu l ti p a rti d i sm car e utifi;aZe 144
litice. i
3It dq ,in
\rylg ampleare,_SocialiEtii erau ostili scrutinului majoritar precedental cirui victime au fost, iar for{ele conservatoaresi '-46
P1LtttcE ASUPMVTfilt AESCRUqN t40DURIL1R tufLUENIA
slsrEilEltELE])MLE DESCRU1N 5rti4qDURtLt
liberale erau neliniqtite pentru influenta lor parlamentard din ./ cadrul nou al sufragiului universal.
de listd cd nu trimite in parlament decilt oameni subordon4!!. ive,in ca\s-q
schimbarea modulai de
Fa
eneral numa, cu ocaz
nloCuireadin 1994,a traditionaluiui mod de scrutin
japonez - votul unic netransferabil - printr-un scrutin mixt (300 de deputafi aleqi prin scrutin majoritar uninominal cu un tur qi 200 de deputali alegi prin reprezentare proporfionald) nu a fost posibild decdt prin destabilizareasistemului politic japonez, prin sciziunea unei pdrli a Partidului Liberal Democrat, ceea ce a dus la pierderea puterii pe care o delinea de mai muit de 30 de ani, la alegerile din iulie 1993. Aceastd reformd a fost p6nd la urmd rezultatul compromisului dintre, pe de o parte, noile forfe, forfe de dreapta de ia putere Ei majoritatea PLD, care doreau un sistem majoritar $i, pe de altd parte, conducerea Partidului Socialist, care apdra reprezentarea proporlionald. Mai semnificativ este exemplul italian, unde abandonarea modului de scrutin proporfional utilizat din 1945, in favoarea unui scrutin mixt cu dominantd majoritard este de neinleles fdrd sd fie analizat6 ca una din consecinleledestabilizdrii jLrridice a sistemuh"ri politic italian, din cauza ancheteior privind finanlarea partidelor politice. Partidele guvernamentale descalificatenu au mai avut legitimitate pentru a se opune modificdrii modului de scrutin prezentat (eronat) ca o solufie la toate relele sistemului politic, de cdtre un numdr de contestatari clin fostul partid dominant. Destabilizareasistemului irs.rliticfdc6nd situatia electoral[
cdrcat cu toate tarele societdtii politice, mai ales coruptiq itice. tn a revroseaza ln eneral scru acest 'nal
cd n
Exceplia
din difer
Irancezd
nerald aceastd stabilitate i democratice,irr-Tdt"tii actori politi ci refuzdnd
siEim bdr i l e des e de m
ie scrutin ca armd imPotriva
adversarilor lor Politici, ului de scrtt maJorq_g
-Grecia cd recenJ Italia ilgehJ a jJtr uftrtrri gtorios palmares,
lda- distan!5consideralll!
i"
ie cu
iativ incepAnddin 1821'-tg ffi- M area Britanie;qs,i-ln atd in fruntea
urmdnd acestedoud tdti lgtitte I iTilili)' Modul de scrutin le$is-
puteltr uurrsL'lla D o l l t l c e , a $ a c u m flfficonq191g-s!qlj
i
schimbdri
teva cazuri de ast-
la in 1876'conservatorii
rirp""rat scrutinul plurinominai de listi departamen;-t.d" uninominal cu dou5 tal[ utilizat in 1B7i qi au restaLilit scrutinul tururi(numitdearondisment)utilizatintimpulceluide.al mare $reutate elecdoilea Imperiu, sperdnd cd vor obline o mai toraldanotabilitdlilorEiunmaibuncontrolalale$Storilorde in- favoarea lor cdtre administra{ie' elemente eare sd acfioneze au sperat cd contra adversarilor rep'bficani. Invers, republicanii (cu doud tururi) scrutinul plurinomirruj ,1" liste departamentale in vederea Gambetta, pe care llau instituit sub influenla lui alegerilordinls85,vaplovocaopolitizaresuperioardceleide ,,mlagtinast6tdtoare,'a scrutinului de arondisment, 9i c5 aceast5 politizareputernicdlevafifavorabils.Restabilireascrutinului rnultiple in ajunul cle arondisment gi suprimarea candidaturilor contra republicanilor alegerilor din tggg s-au inscris in lupta '-47
146
DEsGUnN ssr6/ttLfftfcr)M[E5l/4qDUR\LE
boulangismului. in 1951, modificarea reprezent5rii proporlionale departamentalegi introducerea scrutinului cu inrudire au constituit o arm[ eficacein mdna partidelor aflate atunci la guvernare (SFIO, radicali, MRP, independenli) fa!5 de dubla opozilie gaulistd gi comunistd. Mai recent, in ajunul alegerilor din 1986, Partidul Socialist a suprimat scrutinul uninominal cu doud tururi in vigoare din 1958 (qi pe care dreapta l-a restabilit o datd cu intoarcerea la putere), pentnl a limita consecinleleinfr0ngerii sale previzibile asupra mandatelor. Acestor varialii diacronice le corespunde o exceplionald diversitate sincronicd: dacd Franta voteazd prin scrutin uninominal cu doud tururi la alegerile prezidenfiale, legislative gi cantonale qi cu un scrutin mixt cu doud tururi, dominat de logica majoritard la municipale, ea practicd un scrutin departamental geografic mixt plurinominal cu douI tururi qi proporlional pentru senatori qi scrutine
une a consensului Iitate ale democratiei france toare pentru ine$alitdtile zentare fdri echivalent in aleglerile dint*o
dem
ie occidentald.
de
ANEXA Modurile de scrutin practicd alegerile
legislatiu utilizate in fd.rile care lihl" re de rnai rnult de 7O ani Obsenra$i
ETJROPA GERMANIA
RPC* prag 5%
AUSTRIA
RP
BELGIA
RP
DANEMARCA
RP
SPANIA
RP cu prag 3%
FINLANDA
RP
FRANTA
MU2
IIvTAREA BRITANIE
MU1
RP -in 1945-1946,qi 1986, rnirr cu inrudire in 1951-56,MU2 la alegerile preziden{iaIe
GRECIA
RP cu prag 3%
IRLANDA
RPH
MUA pentru den!iale
ITALIA
Mixt MUl qi RPC cu prag 4%
R P i n 1 9 4 7 - 4 Bq i 1 9 5 8 - 1 9 9 2 , rnirl cu inrudire in tg53
ISI.,ANDA
RP
LIECHTENSTEIN
RP cu prag 8%
LUXBMBURG
RP
MALTA
RPH rnodificat
NORVEGIA
RP
OI,A\TDA
RP
PORTUGALIA
RP
SI,'BDIA
RP cu prag 4%
prezr-
148
a/Ls
ANEXA
ststEilELE EIECTqMLE DESCRU\\N 5tn41DltRtIE
Tara
Observa$i
farr
Observafii
EL\ET14"
ISRAEL
RP prag 1%
AIRICA
JAPONIA
Mixt MU1 qi RP (1994)
MAI,AEZIA
MU1
NOUA-ZEELANDA
RPC prag 5%
MU1 pdud in 1993
SRI.I.ANKA
RP prag 12,5%
MUl pAni in 1977
TURCIA
RP prag 10%
MAURICIU SENEGAL
l\{Pl pentu 62 de locuri din Z0
Pdmii B invinsi sunt declarati alesi
Mixt MUI 9i RP
AI,IERIEA DE NORI) CANADA SUA
MU1 MUI mai putin Gul$a luisia:a
Alcgcriprr:zidcnfialc:MPI (alegcrca
qi dishictul Orlumbiu tare au
maillol clcclofi)
A]UERICA CNTNAI.A COSTA.RICA
.*
RP
GUATEMALA
RP
HONDURAS
RP
IAMAICA
MU1
MCARAGUA
RP
Prezidenfiale ca in Uruguay
MU1: majoritar uninominal cu un tur; MU2: maioritar uninominal cu doud tururi; MPl: majoritar plurinominal cu un tur; MUA: majoritar uninominal alternativ; V[I: vot unic netransferabil; RP:toatesistemelepropo4ionaledelist6'maiputinsistemul Hare Ei sistemelePrin comPensare; RPH:sistemtrlproporlionalHare(votunictransferabil); RPC: sistemul propor{ional prin compensare'
RP
AMEAIEA DE SUD ARGEhITINA
RP
BOLIVIA
RP
BRAZILIA
RP
COLUMBIA
RP
ECUADOR
RP
GLTANA
RP
PERU
RP
TJRUGUAY
RP
VENEZUEI,A
RP
a Remarcd: toate statele americane citate, cu exceplia Canadei' (f5rd prim-ministru) Guyanei qi |amaicdi, sunt regimuri prezidenliale prezidenfiale (cu care utilizeaza scrutinele MUl sau MUz la alegerile exceplia SUA,UruguaY Ei Honduras)' LEGENDA:
RERJBUCADOMIMCANA R P SAI,VADOR
VU inainte de 1994' Pentru senat: mixt W qi RP
Mai mulfi candidafi pentru acelagi partid la prezidenliale
ASIA flt OCEAIIIA AUSTRALIA
IVIUA
COREEA DE SUD
Mirt dorninat de MUl
INDIA
MUl
15(}
Senal:RP (RPH 1949-1984)
Senat (indirect): RPFI
rior
BIBLIOGRAFIE Privind rezultatele electorale + DIIVERGER M., Cbnstitutions et do*.r* ments politiques, ed. 13 PUF, 1992. Cea mai cornpletd asupra rezultatelor electorale din secolul al )O(-lea.
O bund sintezS, care aboldeazd problerna sondajelor. + IHL 0., Le vote, Clefs Montchrestien, 1966. Tratat special al istoriei procedurilor electorale gi al semnificafiei lor.
+ ROSE R., The infenrational altnanac of electoral histor5,, Macll{illan Congres. Quafierly ed. 3, 1991. Exlrern de complet privind rezr.rltateleelectorale qi modurile de scmtin p6nE la inceputul secolului al XDOea.
+ MANIN 8., Pt{ncipes du gourremement represdntatif, Cahnann-Levy et Fondation Saint-Sirnon, 1995. Trateazd in rnod spe. cial istoria dernocrafiei reprezentative gi alte forrne de dernocrafie (in special, tragerea la sorfi)
+ ROKKAN S. qi MEYRIAT f., Guide inter national des statistiques dlectorales, Mouton, 1969. Indicafii foarte precise asupra rnodurilor de scrutin din !6rile europeneinainte de 1969.
+ MOULIN L., Les orightes religieuses des techniques ilectorales et d6lib6ratives rnodernes, Rer,rreinternationale d'histoire politique et consti{utionnelle, PUF, Torne 3, 1953. in special despre influenfa Bisericii in aparitia scrutinelor cu rnajoritate absolut{.
+ Keesing's Conternporary Archirres., Record of World Events. Existeni din 1934, confine in palticular rezultatele electorale nRlionale ale diferitelor !iri, cu un mic cornentaliu. + Union interparlernentaire, Chlonique des €lections et de l'6tolution pariernentaire, Gendve. Din 1967 apare in fiecare an, cuprinzfind rezultalele alegelilor legislatirre pentru statele rnernbre. Lucr[ri generale Bsu care se refer[ modalit$ile de vot gi istroria ecestora
la
+ CADART 1., Le rdgime ilectoral des 6tats g6n6mux de 1ZB9 et ses origines (1302-1614), Paris Sirey, 1952. Indispensabil pentru acest subiect. + COTIEREI J.M. et EMERI C., Irs rystd tres 6lectorirux, PUF Que sais-je?,1988.
+ OFFERLE M., Un honrme, une voixl Histoine du suffrage unir.ersel, D6couverte Gallirnard, 1993. O analizd ilustratd a istoriei sufragiului universal. + POLITIX, Des rrofes pas comrne les autres, nr.22, Pressesde la FNSP, 199I. Nurneroase analize despre introducerea votului secret in Franla, Marea Britanie qi Statele Unite. + RFSP, Lhcte du vote, Volume 43 nr.l, Plesses de la FNSP, Fdr.'rier 1993. Diferite articole despre I'oful in tirnpul Revoluliei franceze si istoria urtei electorale. Lucriri care trateaztr in mod special modurile de ecrutin + BON F., Les dlections en France, histoire et sociologie, Paris, Seuil, 1978.
t5'
Istoria electolald a Franlei qi o expunere a rnodurilor de scrutin utilizate.
Aceastficarte esle un rispuns la cea a lui Du\/erger',fiind un cornplernent util.
+ BOURSIN 1.L., Les dis et les unres, les calcuJsde la dimocntie, Seuil, 1990. O reflexie despre democralie gi practicile concurente de tragere la sorfi si de alegeri, despre noliunea de rnajoritate qi despre paradoxurile rnaternatice ale scrutinelor rnajoritare si proporlionale, ca gi o expunere a diferitelol uroduli de scmtin.
+ Pouvoirs nr. 52, La lepr6sentafion prnpoftionnelle, Paris, PLIF, 1985. Nunreroase articole, in special ale lui J.-L. Parodi, B. Or.r'enH , . Portelli, D.Chagnoilaud, I. Cadart, F. Bon, D. Nohlen, Z. Meny si M, Sadorrn.
+ CADART ]. (dir)., Les rnodes de scrutin des .lB pa;'s .libres de l'Europe occidentale, Paris, PUF. 1983. Aceasti lucrare colectivd abordeazi istoria electorald gi urodurile de scrutin ale dernocratiilor reprezentative europene. + COTTERET J.M., BMERI C., Lois 6lectorales et in6galitds de repr'dseltations e l F l a n c e 1 9 3 6 - 1 9 6 0 ,A r r n a n d C o l i n , 1960. Lucrare de referintd in problerna rnai sus tnenliouatd. Abordeazd, de asemenea, problerna schirnbdrii rnodurilor de scnrtin din Franta qi atitudinea for!elor politice. + DLTVERGERM., Les pattis politiques, Paris. Arrnand Colin. 1981. Cea mai irnportantd iucrare francezd despre influenfa rnodurilor de scmtiu; lucrare c.Jntroversatd,lectura sa fiind iudispensabi.li. + DUVERGER M. (dir), I'irrflueace des s;'stimes dlectolau-x sur ln vie politique, Paris, Armand Colin, 1950. Prima prezenlare a "legilor lui Duverger" Qi contribu{ii ale lui F. Gogrel despre Franfa gi ]. Cadart despre Marea Britanie. Sunt abordale, de asernenea, cazultle italiau, gennan si elvelian. + tA CHAPELLE G., Les rigines 6lecto' rnux, Paris, Annand Colin, 1954. Scris6 de cel rnai irnportarrt partizan francez al sisternului proporJional. + I,AVAU G., Partis politiques et realitds sociales, Paris. Artnand Colin, 1953.
r54
+ SARIPOTILOSN., La d6ntocratie et I'6lection proportionnelle, Paris, Arthur Rousseau, 1899, Aceastdtezi redactatd in francezd de cdtre un partizan gl'ec al reprezentirii pra po$onale prezintd un lnale interes istoric prin argumentele utilizate, $i contine o reflectie despre reprezeutare si dernocmlie, totodat6 abordAnd istoria rnodurilor de scrutin majoritare, pre-proporfiouale gi proporfionale. + Union interparlernentaire, S;'sfirnes 6lectorawt, 6tude compamtive mondiale, Gendt'e,1993. Conline expunereafiecdrui sistern electoral utilizat de cdtre statele rnernbre, pentru alegerile parlarnentale. Lucr[ri sdine + BALINSKI M.L., YOUNG P., Fair Represenfatiort, Meeting tlte ideal of One man. One vote. Neu' Haven Yale Unirrercity Press, 1982. O lucrare care a fdcut epoc{ pentru descoperirea de citre congresrnenii aurelicani, Ia sfdrqitul secolului al XVIII{ea a diferitelor tnetode propor!ionale.
qi analize desple rnodin intreaga lurue durile de scrutin' A'' Choosing + GROFFMAN B" LIJHART
p'opor'!ion.nriuln"l: "i:i:;:l;;':;J,J:qli in Iavo iooid pl"dourie Hale.
systelns nlld + LIIPHART A ' Electoral
;l;*ll.?;':'$,: l"::'Y" {'1', it1 ntl :;ii ll,.'ru'-"';*l"'**, p*
n::;:ii 6 ;H:,"" :lj;,r*r* ','" 3ii:"'Tili, :':r :l]:r. .i ::, i "Yt iil'l r,i:::l-1,i".f 1'xii .|r""'i-'Ji:ii.i,"p".r''".r' ffril'iti:xi"tt* :1"1," j ffJd"3:"";[l'r 1e86'Extrern -de il""#il-;*s"a'ith' lur;1it^tn"i'[[::
Nutneroase
i"il"i"t
alticole. are partizanilor-sis-
F' Herrnens it-:"ritare' in special
cornPensare' froporlional Prin A'' Electoral + GROFFMAN B ' LTJPHART
influenladiferitelor-111"r,,"1o, partiza*e electoraleo:"P.'l, :l:['i;;i iu,,.,er a"
dispragul-electoral si talea reprezentdnr' locurilor' a qi p"tti- .'it"tn"l und Par'teietr' + NOHLEN D'' lVnhlreclrt
I"fl"llil :'::::ll,'il"t'jlnl tr'H{"sf iirf ;"+ru:;;**:t:,,.;* "T" i'#i:r"ii" ip"'iuqi ::Xlljl:'11"i:\A scrutin diu ldr'ile europene'
din JaPonia' candidaturrte ili;i;;i; (cto ss-endort-"t":"ll-1-:: " [uziouat e" tt::11 ca sr rnodurit" 9: Unite, Statele (Hare} urr propor{ionale qi alternatir:e Iizate iu Australia'
u' Y"*i:i::i'ff1"i#T;; +LAKEMAN t"'li'i'i"".;;; oI elecl^oral stud)'
Scr'lsa and Faber, 1974
ttu"*t
D.w. "JlTi:"ff; +RAE "u"-,ry1'::1,'"f New of elecloral larr,s, 1ir. lucrare de O yale university .tt::t_',11-r" de f r-actio*are inotcuiloJ referinld' Defi'i'd. prrrr"'ir, .oi a untti sisternpditil:.3,r, scruri' qi a de denl6 influen{o rnoduru( circunrscripliilor' it^ittt*tUt"ii
+ RfiGDANOR V., BLITLER D., DemocracS, ard glections, Electoral slrterns and theil political consequences, Carnbridge University Press, 1983. tTn studiu apt'ofundat al consecinlelol ulilizirii tnodurilor de scrutin, cu analize despre ldrile europene, ldrile anglo-saxonesi Japonia. + B. SARLVIK CT L. MCLEAN, EICCIOTAI Sfudies, Butterl'orth-Heinernann Oxford. Aceastd revistd trirnestriali con{ine cornentarii asupra rezultatelor electorale
l
r55
INDEX A Africa de Sud, 20, 43, r4l Albania, 65, 97, 103 Alianfe (sistem de), 124, r34,135, l4L Alternativ (uninominal) 47, (plurinominal) 58 Analfabeli (vot), 17, 20 Argentina, 25, 80 Aristotel, 15 Australia, 18, 20, 22, 24, 25,26,50, 49, 58, 64, 75, tl8, L38,142 Austria, 18, 24, 59, 50, 6 5 , 9 5 , 1 3 81, 3 9
B Bangladesh,29 B e l g i a ,1 8 , 1 9 , 2 1 , 2 4 , 2 5 , 5 9 ,5 9 , 6 0 , 6 4 , 8 08, 4 , 9 5 , 1 2 3 ,1 5 9 Bipartidism, 36,1I7 Brazilia,24,50 Bulgaria, 65, 80, 88, 97, 105
C
Dispropor!ionalitate (indice de), gS C a n a d a ,1 8 , 4 1 , 4 2 , 4 3 , Droop (coeficient), 72 47,tt7,143 Candidaturi (libertate de) Dublu colegiu, 20 27, (multiplel28,147 Durata mandatelor, 26 Cantoane(alegeri),54, 148 Duverger (legile), 116 Cehoslovacia,65 E Cens(electoral),15, 17, 18 Hvetia 19,24, 36,65,96, 158 Churchill, 16 Estonia. 80. BZ Cipru, 79 Extinderea (corpului elecCoeficient electoral, 71 toral), 17 Compensare (prin proporfionalitate), 84, 105 F Controlul (alesilor), 27 (sisteme), Federale 50 Coreea(de Sud), 70, 97, Femei (proporfia de vot), 104, 106 18 Corsica.32 Finanfarea viefii politice, Costa Rica, 26, 6,1 31 Croatia,9T Finlanda1 , 8 ,6 5 , 8 0 , 9 6 Cub (legea),41 Frauda electorald,32 Cumul (de mandate), 26 Franfa, 13, 14, 17, 18, 19, Cumulativ (vot), 66, 145 20, 21, 22, 24, 25, 26, 2 7 , 2 8 , 5 1 ,3 3 ,3 7 , 3 9 , D 40, 46, 50, 53, 55, 59, 65, 80, 95, 97, 98, 99, Danemarca, 18, 20, 24, 101,102.108,109, 5 9 , 6 4 , 6 5 , 7 2 , 8 5 ,1 3 9 ttl, 124, L26, 127, Decupaj electoral, 44, 55 r28, L31, 135, 156, Democrafiedirect5, 13 14A.142. r43. L47
r57
G
Israel, 80, 87
Iugoslavia, 65, 97 Georgia, 97, I03 e Germania, 18, 50, 39, 50, I 55, 65, 85, 86, 87, 88, t 2 4 , t 3 t , L 3 2 , ! 3 6 , inruclire (liste Franfa 1 9 5 1 )1 . 01 I39, t45, t47 r Gerrymander, 45, 60 t Grecia1 , 5 , 1 9 ,2 4 , 3 9 , 5 5 , ]aponia, 25, 6B, 69, 70, 65, 87, 95,124,147 97, 103, 107,t42, L46 Gr6gory (metoda), 75 Jefferson (metoda),79, Bl TI juste{ea unui sistem electoral, 92 Hagenbach-Bischoff (coeficient), 72, (metoda) t 96 Lieclrtenstein,79, 87, 138 Hamilton (metoda), 77 Hare T., 64, (sistemul) 72, Limitat (vot), 67 (coeficient) 72 Liste blocate, 54, 59 Hill T.W si R, 72 L i t u a n i a .2 6 . 9 7 , 1 0 3 Hondt Victor d' (metoda), L u x e m b u r g , L8, 24, 25, 6 5 ,8 1 , 9 4 3 9 , 5 9 , 6 5 ,1 3 9
I Imperiali (coeficient), 72 Incapacitateelectorald,19 Indemnitate electorali, 19 I u d i a ,2 3 , 2 9 , 4 t , 7 5 , l z L , I2Z, 140 Instabilitatea sistemulni politic, 130 Insula Mauritius, 58 Irlanda, 18, 20, 49, 65, 75, 145 Islanda,18, 80, 99 Italia, 18, 59, 65, 83, 84, 9 5 . 9 7 , 1 0 5 , 1 0 5 ,1 0 8 , 109, 111, 131, 133, 136, 140, t46, L47
M
Monotonia,93 Montesquieu, 14, 15 Municipale (alegeri), 75, 9 8 , 1 0 9 ,1 1 1
N Norvegia, 18, 20,59, 65, 9 5 , 1 5 9 ,1 4 5 Noua Zeelandd, 18, 26, 29, 4t, 43, 87, Ir7, L43
o Obligatoriu (vot), 25 Olanda, 18, 20, 59, 65, 8 0 , 9 5 ,1 3 9
P Pakistan, 65 Palestina,65 Panasaj,54 Peru. 50
R Reinnoire (mandat), 26, (partiald)25 Reprezentativitatea unui electoral, sistem (indice)92 Republica Dominicand, BO Restricfii (Privind drePtul de alegere),19 Resturi (metoda celor mai Puternice resturi), 77, (atribuirea rnandatelor)85 Rominia, 65, 80 Rusia,65, 97' 105
a tl9' Qu6bec, 42, 43' 47, 119
Sainte'Laglre,82' 95 Secret (vot), 21 Spania,2t, 39,65, 67' 80, 87, r24, L45 Sril,anka, 41, 66, 87, I22, 140 Stdrile Generale, t4' t7' 22,40 Strdini (vot), 20 suA, 13, 14, 18, 19' 20' 23, 24, 25, 26, 27, 30' 32, 35, 36,37,39' 41' 44, 46,54, 56' 57' 62' 63, 64, 66, 7t, 75' 79' 92, rl7, t23, t43' r4tr, 147 Sueclia,18, 19' 20, 26' 39' 65,87,95, 139
T T a i r v a n ,2 9 , 7 0 , 9 7 ' 1 0 7
Tetragonal{ biPolard, 128 Tragereala sorfi, 14, 15 Turcia, 54,55, B0' 123
U un$aria, 27, 65, 97, 103 Unic (vot unic transferabil), 72 (vot unic netransferabil) 68 Uninorninal (scrutin), 40 Uru$uaY,62' B0 Util (vot), 120
o Uberhangmandate,B5
v Venezuela,24,80
w
Webster (metoda),82 Weil-Relmal(sistem),87
Plural (vot), 21 Magnitudine, 57, Bg Plurinominal (scrutin), Majorat electoral (vf,rsta), 5 4 ,6 0 , 6 1 , 9 1 19 F o l o n i a ,2 9 , 3 9 , 5 0 , 6 5 , Malta, 65, 68, 75, 76 BB Mandat imperativ, 14 Portugalia,21, 59, 50, 65, Marea Britanie, 11, 13, 67, 80, 95, r24 1 4 , t 7 , 1 8 , : 2 0 ,2 t , 2 2 , (de acces la turul Prag, 3t, 37, 39, 40. 41, 42, d o i ) 50, (de alegere) 43, 44,46, 55, 65, 64, 8 7 , BB 6 7 , 1 L 7 , 1 1 8 1, 2 0 ,1 2 1 , 1 2 3 , t 2 4 , 1 3 6 , 1 4 5 , Preziden!iale (alegeri), L14, t47 24, 49,50, 54, 55, 56, 62, t23 Medie (metoda rnediei celei mai puternice), P r o p o r fi o n a l i l a l e a u n u i 79 sistem electoral,93 159
158
