TEXTE EGIPTENE A. IDEOLO IDEOLOGIA GIA REGAL REGALĂ Ă FARAONI FARAONICĂ CĂ Naşterea miraculoasă a regilor din dinastia dinastia a V-a (Papirusul Westcar – din. din. A XII-a – sec. XX î.Hr.) « « Soţia unui preot al lui Re, stăpânul din Sakhebu, este însărcinată cu trei fii ai lui Re ; iar el i-a spus că aceştia vor aduce binefaceri întregii ţări, iar primul născut între ei va fi Mare Profet la Heliopoli Heliopoliss » Inima Inima Majestăţii Majestăţii sale s-a întrista întristatt atunci, atunci, iar Djeti i-a spus : « De ce această tristeţe pe chipul stăpânului meu ? Este din cauza celor trei fii ? Am vrut să spun : tu, fiul tău, apoi fiul lui. » Majestatea Sa a întrebat atunci : « Când va naşte Reddjedet ? » « Naşterea va fi în a 15-a zi a primei luni de iarnă » În ziua aceea Reddjedet a început să simtă durerile naşterii, iar naşterea era grea. Atunci, Majestatea Sa Re le-a spus lui Isis, Nephtys, Meskehenet, Hequet şi Hnum : « Mergeţi şi ajutaţi-o pe Reddjedet să nască cei trei copii care vor aduce binefaceri în ţara întreagă. Ei vă vor construi temple, vă vor întreţine altarele, vor face să prospere mesele pentru libaţii, vă vor spori ofrandele. » Zeiţele au plecat şi s-au transformat în dansatoare ; Hnum le însoţea ducându-le lucrurile. » Tutmes al III-lea la Megiddo (Analele lui Tutmes III de la Karnak – sec. XV î.Hr.) « Majestatea Sa înaintează în carul său de aur, în armură de război, precum Horus cu braţul puternic, stăpân al forţei, ca Montu tebanul, în timp ce tatăl său Amon îi întăreşte puterea. Aripa sudică a armatei sale ajunge la colina de la sudul defileului Kyna, aripa nordică se află la nord-vest de Megiddo. Majestatea Sa este în centru, Amon îi protejează corpul cu magia sa, forţa lui Set îi parcurge membrele. Atunci Majestatea Sa vede inamicul, în fruntea armatei sale. Când acesta vede că MS se îndreaptă spre el, fuge spre Megiddo, tremurând şi împiedicându-se, împiedicându-se, cu teroarea pe chip. » Complimente adresate lui Ramses II (sec. XIII î.Hr.) “Te asemeni lui Re în tot ceea ce faci; tot ceea ce inima ta cere se împlineşte. Dacă ai formulat o dorinţă peste noapte, aceasta este repede îndeplinită la sosirea zilei. Am văzut multe dintre întreprinderile tale miraculoase de când te-ai încoronat rege al Ţării Duble ; nu am auzit şi nu am văzut cum, dar toate s-au împlinit. Tot ce pronunţi seamănă cu vorbele lui Horus din ceruri; ceruri; limba ta este balanţa lui Toth. Ce ai putea să nu ştii ? Cine ar putea face toate acestea ca tine? Şi care este locul pe care nu l-ai văzut? Nu există pământ pe care tu să nu-l fi parcurs şi totul ajunge la urechile tale, din momentul în care ai început să guvernezi pe acest pământ. » B. ADMINI ADMINISTR STRAŢI AŢIA A FARA FARAONI ONICĂ CĂ 1. Scrisoarea Scrisoarea unui unui rege rege din dinas dinastia tia a V-a (sec. (sec. XXV) XXV) către către vizirul vizirul său “Răspunsul regelui la scrisoarea judecătorului suprem, vizir şi director al cancelariei regale, Schepsesre: Majestatea Mea a văzut foarte frumoasa scrisoare pe care ai timis-o la Curte, iar în această zi ai bucurat cu adevărat inima lui Asosi, prin ceea ce el îndrăgeşte cu adevărat. Majestatea Mea a privit scrisoarea ta cu extremă plăcere. Pentru că tu ai ştiut să exprimi aici ceea ce Majestatea Mea apreciază mai mult decât orice şi tot ce spui îmi
place. Majestatea Mea ştie că îţi face plăcere să îmi scrii astfel. O Schepsesre, îți repet de o mie de ori: tu, cel preţuit de stăpânul tău! Răsplătit de stăpânul tău! Favorit al stăpânului tău! Confident al stăpânului tău! Într-adevăr Re mă iubeşte, pentru că mi te-a dăruit. Tot atât de adevărat pe cât este că Asosi va trăi întru eternitate, tot aşa este şi faptul că orice îmi vei cere îţi vor dărui neîntârziat. » 2. Rolul vizirului. Fragment din biografia vizirului Montuhotep – domnia lui Sesostris I (sec. XX î.Hr.) « Avea sarcina de a da legi, de a promova funcţionarii şi de a le stabili obligaţiile, de a verifica titlurile de proprietate şi de a stabili limitele câmpurilor învecinate. El mulţumea întreaga ţară, ca un om drept, în faţa Ţării Duble, ca un martor la fel de credibil ca şi zeul Toth. Graţie deciziilor pronunţate de el, fraţii trăiau în pace, scrierile lui Toth se aflau pe buzele sale şi întrecea în justeţe braţul balanţei. Ştia ce este ascuns în fiecare corp, asculta şi vorbea cu înţelepciune, făcea să tremure pe oricine nutrea sentimente ostile regelui, ţinea la respect locuitorii deşertului şi îi obliga pe beduini să păstreze pacea. »
C. POLITICA EGIPTEANĂ ÎN ORIENTUL APROPIAT ÎN MIL. II 1. Arhivele de la Tell El-Amarna: Abdi-Heba din Ierusalim către Amenophis al IV-lea Regelui, Stăpânul meu, spune-i a șa : astfel vorbește Abdi-Heba, slujitorul tău : am căzut de șapte ori și iar de șapte la picioarele Stăpânului meu. Iată, Milkili nu se desparte de fiii lui Labayu și de fiii lui Arzayu care revendică pentru ei țara Regelui. Cum de nu ia cerut socoteală Regele unui guvernator care se poartă astfel ? Iată ce au făcut Milkili și Tagi : au ocupat orașul Rubutu ! Iar în ceea ce prive ște Urusalimul ( Ierusalimul ), dacă această țară este a Regelui, trebuie apărată, căci altfel de ce mai controlează Regele oraș ul Hazatu (Gaza) ? Iată, țara Ginti-Kirmil ( Gath-Carmel ) este a lui Tagi, iar oameni din Ginti (Gath) sunt ca garnizoană în Bit-Sani ( Beth-Sihân). Trebuie, oare, să facem ce a făcut Labayu, el care a dat țara Shakmi (Sichem) neamului Hapiru ? Milkili a scris lui Tagi și fiilor acestuia : ”Fiți oamenii noștri ! Dați oamenilor din Quilti ( Queila) tot ceea ce vor și să eliberăm Urusalimul !” Garnizoana pe care tu ai trimis-o sub conducerea lui Haya, fiul lui Miyare, a fost preluată de Addaya care a dus-o la re ședința sa din Hazatu și a trimis douăzeci de oameni în țara Misru (Egipt). Să știe Regele că nu mai există pe lângă mine nici o garnizoană de a sa. Iată de ce – Regele fie slăvit – Pu’uru, func ționarul său irpu, m-a părăsit și este acum la Hazatu. Fie ca Regele să-și amintească de acest lucru atunci când va da ochii cu el și să trimită o garnizoană de cincizeci de oameni pentru a păzi țara. Toată țara Regelui a părăsit-o pe Măria-Sa ! Trimite-l pe Yenhamu ca să se ocupe de țara Regelui ! Scribului Regelui, Stăpânul meu, astfel îi vorbește Abdi-Heba, slujitorul tău : spune vorbe frumoase Regelui. Mi-aș da viața pentru tine. Sunt slujitorul tău.”
2. Arhivele de la El-Amarna. Scrisoarea lui Rib-Haddi din Byblos către Amenophis al IV-lea
”Rib-Haddi a vorbit astfel Regelui, Stăpânul său, Soarele tuturor țărilor: am căzut de șapte ori și iar de șapte la picioarele Regelui, Stăpânul meu. Am scris a doua oară ca să obțin o garnizoană, dar ea n-a fost trimisă, iar Regele, Stăpânul meu nu a dat ascultare vorbelor slujitorului său. Atunci am trimis pe mesagerul meu la palat, iar el s-a întors cu mâinile goale : nu i se putea da nici o garnizoană ! Atunci, când oamenii din casa mea au văzut că nu ne fusese dat nici un ban, mi-au făcut reproșuri, ca și ceilalți guvernatori, frații mei, și m-au disprețuit. Pe deasupra, m-am dus la Hammuniri și (pe când eram plecat) un frate de al meu mai tânăr a stârnit ostilitate în Gubla ( Byblos) împotriva mea cu scopul de a da orașul fiilor lui Abdi-Ashirta. Când fratele meu a văzut că mesagerul se întorsese cu mâinile goale și că nu aducea nici o garnizoană cu el, m-a dispre țuit și din această cauză a comis greșeala de a mă alunga din oraș. Fie ca Regele, Stăpânul meu, să nu rămână indiferent la ceea ce a făcut acest câine!” 3. EA 3 Arhivele de la El-Amarna. Scrisoarea lui Kadashman Enlil I din Babilon către Amenophis al III-lea
‟…..Cum este cu putință ca după ce ți-am scris pentru a cere în căsătorie o fiică a ta – o,
frate al meu – tu să îmi răspunzi folosind astfel de vorbe, spunându-mi că niciodată o fiică a regilor Egiptului nu a fost trimisă ca so ție (unui rege străini)? De ce îmi spui astfel de lucruri? Tu ești rege. Poți face tot ce dorești. Dacă ai vrea să îmi dai o fiică drept soție cine s-ar împotrivi? Dar tu, respectând această regulă, nu îmi trimiți nici o so ție. Oare nu îți dorești o relație frățească, așa cum mi-ai scris, printr-o căsătorie care să ne apropie? De ce nu îmi trimite fratele meu o soție? Este cu putință ca atunci când tu refuzi să îmi trimiți o soție șu eu să refuz la fel să îți timit ție o soție? Eu am fiice, nu te voi refuza în această privință….. Cu privire la aurul despre care ți-am scris, trimite-mi repede în vara aceasta….înainte ca mesagerul să ajungă la mine, aur din abundență, cât mai mult cu putință. Numai a șa pot termina planurile pe care le am. Dacă îmi trimiți aurul în vara aceasta ți-o voi trimite pe fiica mea ca soție. A șadar trimite aurul, cât de mult poți. Dar dacă nu îmi trimiți aur pentru planurile mele la timp, de ce să îmi trimi ți când va fi prea târziu? Chiar dacă mi-ai trimite atunci 3000 de talanți de aur nu a ș mai accepta. Voi trimite aurul înapoi și nu î ți voi mai trimite fiica drept soție.” 4. EA 17 Arhivele de la El-Amarna. Scrisoarea lui Tushratta din Mitanni către Amenophis al III-lea
‟Lui Nibmuaria regele Ebiptului , fratele meu, spune-i: astfel vorbe ște Tusharatta, regele
din Mitanni, fratele tău. Eu sunt bine. Fie ca și tu să fii bine și la fel Kelu-Heba, sora mea; să fie bine casa ta, soțiile tale, fiii tăi, nobilii tăi, războinicii tăi, caii tăi, carele tale și toată țara ta. Când am urcat pe tronul tatălui meu eram încă tânăr și Tuhi a făcut multe rele în țara mea și l-a ucis pe rege. Pe mine nu m-a tratat bine și nici pe cei care erau prietenii mei. Dar eu, chiar din pricina acestor rele care se petreceau în țara mea, nu am întârziat. I-am ucis pe asasinii lui Artashumara, fratele meu, alături de to ți cei ai lor. Pentru că tu ai fost
prieten al tatălui meu ți-am trimis vești, pentru ca fratele meu să afle fapta aceasta și să se bucure. Tatăl meu te-a iubit și ți-a dat-o pe sora mea ca so ție. Și cine a mai stat alături de tatăl meu așa cum ai stat tu? Chiar în anul următor fratele meu ………..și toată țara Hatti. Cum dușmanii au venit în țara mea, Teshub, Stăpânul meu, i-a lăsat în mâna mea și eu i-am distrus. Nici unul nu s-a mai întors în țara sa. Iată, un car, doi cai, un servitor, o servitoare, toate din prada luată din Hatti, pe toate ți le trimit. Iar ca dar pentru fratele meu: cinci care și cinci perechi de cai. Iar ca dar pentru Kelu-Heba, sora mea, trimit un set de agrafe de aur, un set de cercei de aur, un idol de aur și un vas cu ulei dulce. Iată, îl trimit pe servitorul meu Keliya împreună cu Tunip-ibri. Fie ca fratele meu să-i trimită repede înapoi ca să-mi aducă ve ști îmbucurătoare. Fie ca fratele meu să caute prietenia mea și fie ca el să își trimită mesageri cu urări, iar eu îi voi primi. ”
TEXTE HITTITE Campaniile lui Suppiluliuma în Siria şi Mitanni 1347 î.Hr. – scrisoare a regelui din Byblos către Amenofis III (EA 75) : « Fie ca regele Amenofis să fie informat că regele din Hatti a luat toate ţările care erau domenii recunoscute pe viaţă ale regelui din Mitanni. Iată, regele din Nahrima a pierdut ţara marilor regi iar Abdi-Asirta*, sclavul şi câinele, este pe cale să ia ţările regelui. » *Regele din Amurru Aprox. 1340 î.Hr. – intervenţia hittită în Nuhassa (regiune între Alep şi Oronte) (relatează evenimente din jur de 1345 î.Hr.) « Când marele rege din Mitanni a încercat să îl ucidă pe Sarrupsi, regele din Nuhassa, regele din Mitanni a intrat cu trupe de elită ( huradu) şi cu carele în Nuhassa. Cum acesta venea să îl atace, Sarrupsi a trimis un mesager la regele din Hatti spunând : « Sunt servitorul regelui din Hatti. Salvează-mă ! ». Atunci eu, Soarele, am trimis trupe şi care în ajutorul său şi regele din Mitanni, cu trupele şi carele sale, a fost alungat afară din Nuhassa. Iar eu, marele rege, nu am rămas indiferent faţă de această chestiune şi am mers de îndată în ajutorul lui Sarrupsi. Pentru că în acea epocă ţara Isuwa a devenit ostilă regelui din Hatti, eu, regele din Hatti am mers în ţara Isuwa. După ce am distrus ţara Isuwa am mers în sprijitul lui Sarrupsi, contra ţării Mitanni. ....» Aprox. 1325 î.Hr. (relatează evenimente din jur de 1341-1335 î.Hr.) – politica lui Suppiluliuma în Siria : 1. « Când eu, Soarele, Suppiluliuma, Marele rege, eroul, regele din Hatti, mult iubit de zeul furtunii, şi Artatama, regele ţării Hurri, am făcut un tratat unul cu celălalt, Tusratta, regele din Mitanni, a atras atenţia marelui rege, regele din Hatti, eroul. Şi Eu, eroul, marele rege, regele din Hatti, mi-am îndreptat atenţia către Tusratta, regele din Mitanni. Am jefuit ţările de pe malul drept al fluviului şi am ajuns până la munţii Liban. O singură dată regele Tusratta a îndrăznit să fie nerespectuos şi mi-a trimis aceste cuvinte : « De ce ai jefuit malul drept al Eufratului ? » şi regele Tusratta a spus : « Dacă tu jefuieşti ţările din dreapta Eufratului, atunci le voi jefui şi eu ! » Regele Tusratta vroia să le ţină în
stăpânire şi a spus : « Dacă tu jefuieşti, atunci eu ce să fac ? Dacă un miel sau o capră din ţara mea sunt furate, voi traversa fluviul dinspre partea mea. »...........Iar Eu, Soarele, Suppiluliuma, Marele rege, regele din Hatti, eroul, mult iubit de zeul furtunii, am intrat în ţara Alsa şi în regiunea Kutmar şi le-am supus. Ţara Alsa i-am dăruit-o lui Antaratli. Am intrat în regiunea Suta şi am jefuit-o. Am ajuns la oraşul Wassukanni cu scopul de a-l jefui. Am adus la Hatti turmele mari şi mici din regiunea Suta precum şi alte bunuri şi captivi. Regele Tusratta a fugit. Nu a venit nici măcar să se lupte. » 2. « Am traversat din nou Eufratul şi am supus ţara Halab (Alep) şi ţara Murkis (Alalakh). Takuwa, regele din Niya a venit în faţa mea cu propuneri de pace. Dar în spatele lui Takuwa, fratele lui Aki-Tesup a convins ţara Niya să se arate ostilă. Iar acest Aki-Tesup s-a reunit cu alţi maryannu. Ei au făcut cauză comună cu Akiya, regele din Arahti şi au spus « Să luptăm contra marelui rege, regele din Hatti ». Eu, marele rege, regele din Hatti, am învins cetatea Arahti. I-am capturat pe Akiya, regele din Arahti şi pe Aki.Tesup, fratele lui Takuwa şi i-am deportat în Hatti. I-am deportat şi pe oamenii din Qatna, bunurile lor şi toate lucrurile lor în Hatti. ……Am mers în ţara Apina (Damasc) dar nu aveam intenţia să atac ţara Kinza (Qadesh), Însă Sutatarea şi fiul său Aitakama şi carele lor au venit să mă atace. I-am respins şi ei s-au refugiat în cetatea Abzuya. Am atacat Abzuya şi l-am capturat pe Sutatara împreună cu copiii săi, cu soldaţii săi, cu bunurile sale şi l-am deportat în Hatti. Am mers în ţara Apina şi Ariwana, regele ţării Apina precum şi prinţii din regiune au venit contra mea. I-am deportat pe toţi cu bunurile lor în ţara Hatti. Din cauza vorbelor regelui Tusratta am jefuit aceste ţări într-un singur an. De la muntele Liban şi până la malul îndepărtat al Eufratului am luat în stăpânire teritoriul. » Aprox. 1334 î.Hr. – Politica lui Suppiluliuma în Mitanni după moartea lui Tusratta : 1. Sattiwaza, fiul lui Tusratta, se refugiază în Hatti pentru a scăpa de atacurile altor pretendenţi la tron : « Ajuns la fluviul Marassantiyam am căzut la picioarele Soarelui, Marelui rege, regele din Hatti, eroul, iubit de zeul furtunii. Marele rege m-a luat de mână şi s-a bucurat de venirea mea şi mi-a pus întrebări despre toate obiceiurile ţării Mitanni. Iar după ce a aflat tot ce dorea să afle despre obiceiurile ţării Mitanni, marele rege , eroul, mi-a vorbit astfel : « Dacă îl voi învinge pe Sutarna şi trupele din Mitanni, nu te voi respinge ci te voi adopta ca fiu al meu. Te voi ridica şi te voi aşeza pe tronul tatălui tău.... » 2. Întărirea promisiunii făcute lui Sattiwaza : « Cu toate acestea, Sattiwaza a reuşit să scape şi s-a prezentat în faţa Soarelui, Suppiluliuma. Eu, Marele rege, i-am vorbit astfel: “Zeul furtunii ţi-a hotărât soarta. Pentru că l-am luat pe Sattiwaza, fiul lui Tusratta sub protecţia mea, îl voi urca pe tronul tatălui său, pentru ca Mitanni, marele regat, să nu cadă în ruină. Eu, Marele rege, regele din Hatti, am dat viaţă ţării Mitanni, în beneficiul fiicei mele. L-am luat pe fiul lui Tusratta sub protecţia mea şi i-am dat-o pe fiica mea în căsătorie.”
