Autor: M.W. Shaw - Asociația Apicultorilor din Anglesey, Țara Galilor, Marea Britanie Traducere: en! "e#eter
M$%&T'%&(&( $T'&')*' A&( $+$' %"' S+(&G( %artea ' / pre0entare a lui &.(. Snelgro1e 2i a podi2orului s3u "espre persoana lui Snelgro1e Leonard E. Snelgrove a fost un eminent apicultor în anii '30 și a activat până la mijlocul anilor 1!0. " locuit în #eston$super$%are& în regiunea Somerset "nglia( și era mem)ru al Societă*ii +egale de Entomologie. ,rintre reușitele sale se numără și faptul de a - ajuns președinte al "socia*iei "picultorilor din Somerset& mem)ru onori-c pe via*ă al "socia*iei "picultorilor din %area ritanie& e/pert și lector onori-c al acesteia& precum și președinte adjunct al acestei asocia*ii. eea ce este însă și mai important& este că el a fost și un o)servator foarte meticulos și inteligent al al)inelor. Roirea – controlul și prevenirea acesteia, cartea care a preentat pentru prima dată podișorul Snelgrove& a apărut în anul 132 și a fost succesiv repu)licată ajungând la edi*ia edi*ia a 4$a 4$a în 15. 15. Snelgr Snelgrove ove a mai scris si alte alte căr*i căr*i impor importan tante te precu precum m și Introducerea Mătcilor . Creșterea Mătcilor și 'ntroducere Este surprinător cât de mul*i apicultori au câte un podișor Snelgrove printre ec6ipamentele lor. 7e cele mai multe ori însă& acesta ace în magaie nefolosit pentru simplul motiv că aceștia nu știu ce să facă cu el& iar dacă totuși podișorul vede câteodată lumina ilei& este -indcă e folosit drept capac în situa*ii de urgen*ă. 8n parte& aceasta este greșeala apicultorului pentru că nu se o)osește să a9e câte ceva despre utiliarea acestui podișor& dar nici nu este ajutat de către cartea lui Snelgrove care& care& ca să folosim terminologia terminologia modernă& nu este este prea prietenoasă prietenoasă cu utiliatorul. 7escrierile metodelor sale tind să -e prea prescriptive și& în aparen*ă& in9e/i)ile& cel pu*in până ce ajungi să citești partea de discu*ii. Este clar că Snelgrove a avut impresia că apicultorii au nevoie de re*ete detaliate. : altă pro)lemă este și faptul că autorul avea în mod evident familii de al)ine foarte proli-ce& -indcă cele mai multe instruc*iuni ale metodelor sale iau în calcul stupi pe două sau trei cutii cu puiet. 1 7oar urmând instruc*iunile lui Snelgrove este greoi a întrevedea cum acestea pot puse în practică pe stupi cu puiet de o cutie și jumătate o cutie adâncă și una pe jumătate(;. 8n plus& cartea lasă impresia că toate manipulările tre)uiesc e/ecutate întocmai cum le descrie autorul& -/ în iua preciată ori altfel reultatul ar putea compromis.
matca> Snelgrove Snelgrove recunoaș recunoaște te această di-cultate și oferă instruc*iuni alternative pentru a face trea)a fără a găsi matca ? dar& revin asupra pro)lemei& cei mai mul*i nu citesc cartea până aici. 1 Este vor)a vor)a de lăi lăi pentru pentru stupi stupi de tip englees engleescc cu înăl*imea înăl*imea de de 302 mm și rame rame de 3!@ mm lungime n.trad.( ; "dică "dică o ladă ladă de 302 302 mm și și una de de 120 mm înăl înăl*im *ime. e. n. n. trad.( trad.(
Snelgrove a devoltat acest podișor în primă instan*ă pentru prevenirea roirii prin diviare preemptivă. Aarăși& nu este nimic nou în această ideea care a fost folosită de către apicultori în diverse forme încă de la începuturile utiliării stupilor cu rame mo)ile la mijlocul secolului al A$lea. Binta acestei metode de prevenire a roirii este de a determina momentul în care familia este complet devoltată și este pe punctul punctul de roi dar dar nu a început încă încă să tragă )otci( )otci( și& mai apoi& apoi& de a o divia. +oirea este folosită pe scară largă în vederea înmul*irii al)inelor și& în acest ca& prevenirea roirii apare ca un )onus. "ceasta a mai fost folosită și cu rol strategic în pregătirea pregătirea familiei pentru un anumit cules puternic& de de e/emplu e/emplu la iar)a neagră& prin recom)inarea recom)inarea diviiunilor pentru a forma o familie puternică puternică cu o cutie mare mare de puiet și un număr mare de al)ine culegătoare. Snelgrove și$a )aat metoda pe teoria lui Cerstung privind roitul& ceea ce a-rmă că acesta are loc ca reultat al preen*ei în familie a unui număr e/cesiv de al)ine$ doici producătoare de 6rană pentru puiet raportat la numărul efectiv de larve ce tre)uiesc 6rănite. Snelgrove cunoștea că această teorie avea oponen*ii său și a păstrat o minte desc6isă cu privire la su)iect însă& cu toate acestea& a privit teoria respectivă ca un cale folositore de a trata roirea. 7iviare preemptivă duce la îndepărtarea îndepărtarea unui număr mare de al)ine doici din preen*a mătcii și a puietului. ,ână la urmă& teoria lui Cerstung a fost dovedită ca -ind falsă în anii 1!0 prin reult eultat atel ele e lucr lucrăr ărilo ilorr lui lui utl utler er și Simp Simpso son n de la Sta* Sta*iu iune nea a de er erceta cetarre în "gri "gricu cult ltur ură ă +ot6a ot6amp mpst stea ead& d& însă însă teor teorie ie sau sau nu& nu& me meto toda da lui lui Snelg Snelgro rove ve c6ia c6iarr func*ioneaă. : măsură până până la jumătatea drumului în ceea ce privește diviarea diviarea coloniei coloniei este mai vec6ea metodă 7emarDe 15;(& în care fagurii cu puiet sunt plasa*i în partea de sus a stupului deasupra catului superior( dar nu pe un podișor despăr*itor& adică rămân în componen*a continuă a stupului. "ceastă metodă îndepărteaă al)inele$doici din ona principală cu puiet și& totodată& elimină aglomera*ia. :feră un control mai redus decât în caul utiliării unui podișor Snelgrove sau alte podișoare despăr*itoare( și impune o veri-care ini*ială pentru a vedea dacă nu au apărut )otci în partea superioară a stupului unde al)inele pot - destul de iolate pentru a se considera orfane. u cât sunt mai multe caturi între cui) și puietul din partea superioară a stupului la momentul manipulării& cu atât mai pro)a)ilă este apari*ia )otcilor. )otcilor. opt> "cestea "cestea par un pic e/cesive e/cesive până ce le în*elegem utiliar utiliarea. ea. ,odișoru ,odișorull este construit ca unul o)ișnuit ce preintă spa*iul al)inei pe am)ele păr*i. ,entru ca înc6iătoarele urdinișelor să func*ionee )ine și să ofere un acces corespunător
este de dorit ca spa*iul al)inei să se mărească pe am)ele păr*i de la @$J mm cât este în mod normal& normal& la mm. ele mai multe multe dintre dintre podișoare podișoarele le mele au mm pentru pentru spa*iul spa*iul al)inei în partea partea de jos și 1; mm în partea superioară. superioară. 7iferen*a 7iferen*a în plus din partea superioară ajută la realiarea ventila*iei coloniei a9ată deasupra. =șile perec6e se a9ă în mijlocul celor 3 sau 2( laturi. =șile de sus realieaă accesul în partea de sus& iar cele de jos cu partea inferioară a stupului. stupului. 8n mijlocul podișorului este o fantă care& în mod normal& este acoperită cu o plasă. =șile împerec6eate oferă posi)ilitatea de a controla numărul de al)ine care se a9ă în colonia de deasupra podișorului. ând o diviiune de orice tip( este amplasată ini*ial deasupra podișorului& o usă superioară de regulă& una a9ată pe lateral sau în spate( este desc6isă pentru a permite permite al)inelor să iasă din stup. "l)inele care au )urat anterior diviării se vor întoarce la urdinișul principal al stupului pe care l$au învă*at de la )un început. 8n timpul următoarelor următoarelor ile cât de curând depinde de vrem vreme( e( colo coloni nia a de deas deasup upra ra podiș podișor orul ului ui Snelg Snelgrrove ove își își va pier pierde de toat toată ă al)in al)ina a )urătoare )urătoare avută la momentul momentul diviării. 8n acestă perioadă& perioadă& al)inele ne)urătoare ne)urătoare vor - promovat promovate e și vor avea îndatoriri îndatoriri de )or astfel că acestea acestea vor privi uși*a desc6isă a podișorului Snelgrove ca urdiniș al stupului lor. 8ntre timp în colonia de sus va apărea apărea puietul va ecloiona ecloiona și după pierder pierderea ea ini*ială de al)ină& numărul numărul acestora va începe să crească. 7upă vreo ! ile va e/ista iarăși un număr însemnat de al)ine ce )oară de la urdinișul format de ușa desc6isă a podișorului iar apicultorul poate să decidă dacă vrea să le păstree în colonia de sus sau să le transfere în cea de jos. 7e regulă& colonia din partea inferioară repreintă partea de stup care produce miere& așa că o)iectivul este de a$i transfea cât mai multe al)ine )urătoare în vederea măririi numărului de culegătoare fără a periclita colonia de deasupra. Kamilia a9ată în partea de sus are nevoie de a se 6răni& de a se apăra și& dacă începe să producă )otci ceea ce se intâmplă la majoritatea utiliărior podișorului Snelgrove( tre)uie să ai)ă destule al)ine și 6rană polen și nectar( pentru a îndeplini cu succes această sarcină.
se poate întâmpla dacă nu ve*i e/ecuta sc6im)area intrărilor este că vă ve*i trei cu atât de multe al)ine a l)ine deasupra podișorului Snelgrove& încât va tre)ui să adăuga*i o nouă cutie cu faguri pentru a le gădui. Este mai )ine să greși*i pe partea pruden*ei -indcă este prefera)il să ave*i al)ine în e/ces în colonia de sus decât să -e prea prea pu*i pu*ine ne și să cadă cadă prad pradă ă furt furtiș ișag agul ului ui.. Sing Singur ura a regul egulă ă este este acee aceea a că sc6im)area urdinișelor tre)uie să încetee în momentul în care este posi)il să avem o matcă virgină în colonia de sus& dornică să )oare și să se împerec6ee. 7acă la întoarcerea acesteia la stup va confunda intrările și va intra în familia de jos acest lucru va - foarte foarte contraproductiv contraproductiv.. 6iar 6iar și după upă ce o nouă nouă matc atcă va înce încep pe ouatu uatull în colo coloni nia a de sus& este ste nerecomandat să se facă sc6im)are de urdinișuri timp de vreo ! săptămâni. "ceasta& -indcă până când noua matcă va începe să ouă& mai toate al)inele vor avut e/perien*ă de )or și în urma unei sc6im)ări de urdiniș acestea vor - toate transferate în familia de jos. 7eși câteva al)ine vor rămâne să ai)ă grijă de puiet& colonia va - în mare primejdie de a ajunge victima unui furtișag. ")ia după vreo ! săptămâni în care noua matcă își va crește propriile al)ine se va ajunge din nou la o structură ec6ili)rată din punct de vedere al vârstei în această familie. 7e regulă& prefer să las în pace colonia de sus cu noua ei matcă și dacă se întărește su-cient cât timp încă este un cules puternic& adaug o gratie Hanneman și unul sau mai multe caturi. =n alt moment de evitare a sc6im)ării intrărilor este și atunci când are loc un furtișag ? mai )ine aștepta*i până seara sau o altă i când lucrurile se vor - calmat. =nul din marile avantaje al podișorului Snelgrove este că permite realiarea mai multor opera*iuni su) unul și același acoperiș. "ceasta duce la o economie de ec6ipament ec6ipamente& e& -ind nevoie nevoie doar de un loc& un fund& un podișor& podișor& un capac. capac. ,entru ,entru colo coloni nia a de pe podi podișo șoru rull Snel Snelgr grov ove e sunt sunt vala vala)i )ile le tot tot felu felull de op*i op*iun uniN iN poat poate e reuni euni-c -cat ată ă cu fami famili lia a de jos& jos& poat poate e - muta mutată tă și cres crescu cută tă ma maii depa depart rte e ca indepe independe ndentă ntă ori ori poate poate - uniuni-cat cată ă cu o famili familie e orfană orfană.. 7acă 7acă pentru pentru vre vreun un oarecare motiv colonia de pe podișorul Snelgrove nu reușește să își producă o nouă matcă& matcă& podișorul podișorul poate poate - pur și simplu simplu scos și uni-cate uni-cate cele două colonii. colonii. "vând gaura prevăută prevăută cu sită& podișorul podișorul asigură e/isten*a e/isten*a unui miros miros similar în cele două colonii și acestea pot - de o)icei uni-cate fără utiliarea unei foi de 6ârt 6ârtie ie.. 7in 7in nou& nou& dacă dacă e/is e/istă tă peri perico coll de furt furtiș ișag ag&& se va adop adopta ta o ma mani nier eră ă de interven*ie mai precaută.
stupului& utiliând un podișor Snelgrove. Se distrug )otcile& matca depune alte ouă iar după 10 ile printr$o nouă manipulare se readuce matca în partea de jos a stupului printre al)inele )urătoare. La prima vedere aceasta pare o c6estiune contra intuitivă însă c6iar func*ioneaă și e/istă o e/plica*ie logică pentru ea. 95 n#ulțirea al8inelor 2i cre2terea #3tcilor ? #3tcilor ? aceasta din urmă pe o scară redusă ceea ce oricum tre)uie să facem pentru men*inerea diversită*ii genetice(. reșt reșter erea ea de noi mătci mătci și posi)i posi)ilit litate atea a în-in* în-in*ări ăriii de noi familii familii sau sau uni-ca uni-care rea a familiilor dacă nu dorim înmul*irea stupilor( sunt toate reultate colaterale ale metodelor de preven*ie și control al roirii descrise mai sus. ;5 Mai Mai sunt 2i c e> la la care mă îndoiesc că s$a gândit Snelgrove& dar care pot - utile în a reolva anumite pro)leme speci-ce. %AT(A A ''-A / M(T"A ': %(+T$ 7A)$& + 7A( 7&+'A +$ A '+TAT + ?'G$'&( 'T$&$' @+$ %()'+T* BT7'5 etrospecti13 Ou aș putea face ceva mai )un decât să îl las pe Snelgrove să se e/plice prin reproducerea paragrafului de de)ut din prefa*a edi*iei întâi a căr*ii sale& Roirea – care spune tot ce e de is. controlul și prevenția acesteia pu)licată în 132& care P,ro)lema controlului și prevenirii roirii al)inelor a ocupat mintea omului de când acestea au fost pentru prima dată *inute în stupi. Anven*ia fagurilor mo)ili& care a îm)unătă*it serios posi)ilitatea controlului& din anumite puncte de vedere a intensi-ca intensi-catt și pro)lema pro)lema.. ei mai mul*i stupari din iua de ai nu au pro)leme pro)leme în a gestiona cu succes al)inele timp de 10 luni pe an notăN aceasta a fost cu mai )ine de @0 de ani înainte ca 4arroa să intre în scenă( dar când venea luna roirii și anticipau o recolta )ogată de miere ca răsplată pentru grija și efortul depus& aceș acești tia a se îngr îngro oes escc și sunt sunt dese deseor orii reduși eduși la o star stare e de disp disper erar are e dato datori rită tă dispari*iei frecvente a roiurilor tocmai din cei mai )uni stupi. %ulte metode de prevenire a roirii au fost discutate dar nu au prea fost adoptate. "sta -indcă unele impun manipulări di-cile& frecvente sau neplăcute. "ltele -indcă interfereaă cu scopul principal al apiculturii ? produc*ia de miere.Q 'nstrucțiuni de #anipulare Elemen Elementel tele e princi principal pale e ale manipu manipulăr lăriiii sunt descr descrise ise ca un număr număr de pași pași de e/ecutat. 8n pasul 1 va tre)ui găsită matca și acest lucru este mult mai ușor dacă este marcată. el mai )un moment de marcare a mătcii este la sfârșitul lui aprilie sau începutul lui mai& înainte ca familia să devină prea numeroasă când matca e greu de găsit. 1( 7esc6ide*i stupulR interveni*i su) gratia Hanneman& în cutia de cui) și& utiliând cât mai pu*in fum posi)il& găsi*i matca. $ acesta este planul "> 7esigur este și un plan mai jos( pentru caul în care nu reuși*i găsirea mătcii& dar sfatul meu este să urma*i planul "& acesta -ind mult mai )lând fa*ă de al)ine. 7acă& să icem& după 10 minute de căutări nu reuși*i să găsi*i matca& a)ia atunci trece*i la planul . ;( "vând "vând matca& matca& pune*i pune*i$o $o într într$un loc sigur& sigur& cum ar - o cușcă de marcar marcare e sau pune*i$o cu rama ei cu tot într$un nucleu cu urdinișul înc6is și cu capacul pus. "cum "cum pute*i proceda proceda în liniște la e/aminare e/aminarea a ramelor cu puiet fără riscuri riscuri legate de matcă. 3( =rmătorul pas impune diviarea ramelor de puiet și reerve( și deciia asupra cărora vor rămâne în cutia de jos cu matca și care vor - urcate în partea de
deasupra podișorului Snelgrove. eea ce face*i acum este foarte 9e/i)il& în limitele )unului sim*> Sună cam vag& dar în esen*ă& o mare mare parte din puiet va merge merge sus și matca va rămâne jos cu ceea ce rămâne din puiet. 2( +easam)la*i +easam)la*i stupul și nu uita*i să introduce*i matca în cutia de jos. !( Anstala*i gratia Hanneman și un număr de caturi deasura câte considera*i că sunt adecvate(. Ou e sfârșitul lumii dacă greșiti aici. 7acă în urma reultatului culesului ve*i constatat că mai tre)uie o cutie& nu va - greu să o adăuga*i. @( %onta*i podișorul Snelgrove în locul podișorului o)ișnuit( și pe el pune*i cutia cu ramele selectate pentru pentru a - urcate în susul susul stupului. ,une*i podișorul podișorul și capacul. J( 8n -nal& O= =A<"BA să desc6ide*i o uși*ă pe partea superioară a podișorului Snelgrove pentru ca al)inele să poată )ura. : ușă situată lateral este cea mai )ună alegere. %lanul B / pentru c
d( "ceastă nouă cutie care va con*ine roiul arti-cial va rămâne în poi*ia originală a stupului& astfel că toată al)ina )urătoare se va alătura mătcii. e( u e/cep*ia caului că familia încearcă să roiască prea devreme& o singură cutie de cui) va furnia spa*iu su-cient pentru puiet pentru a se reface familia până la sfârșitul seonului. f( Se monteaă o gratie Hanneman pe această nouă cutie și se adaugă cutiile suplimentare. g( olonia mamă& con*inând puietul& toate )otcile și alte al)ine pe faguri rămâne în vec6ea cutie care se pune în partea de sus a stupului pe un podișor Snelgrove. 6( Se desc6ide o uși*ă de pe podișor de o)icei una laterală( astfel că toate )urătoarele )urătoarele vor ieși pe aceasta dar se vor întoarce la urdinișul principal al stupului și se vor alătura alătura roiului arti-cial. i( 7upă 2$! ile se înc6ide uși*a care intră în colonia de sus și se desc6ide uși*a corespunătoare corespunătoare a9ată imediat su) aceasta. Se desc6ide o altă uși*ă superioară de pe podișoru podișorull Snelgr Snelgrove ove&& poi*i poi*iona onaltă ltă la 0 de grade grade fa*ă fa*ă de cea înc6is înc6isă. ă. "cest "cest sc6im) de intrări va transfera al)inele din colonia de sus spre roiul arti-cial de jos. j( : altă sc6im)are de intrări poate - făcută după alte 2$! ile pentru a se sifona în jos și mai multe al)ine. :rice sc6im)are de intrări tre)uie să încetee după 5$10 ile de la diviarea ini*ială& în ca contrar matca nou apărută în colonia de sus s$ar putea să ajungă în roiul a9at la )aa stupului. Metoda Snelgro1e #odiCcat3 Sec1ența de instrucțiuni de #anipulare a( Se demont demontea eaă ă stupul stupul ca și cum cum a*i face face un roi roi arti-ci arti-cial& al& cu lada lada de cui) cui) și cutiile suplimentare în două stive diverite )( : cutie de puiet cu rame se amplaseaă pe vec6iul fund& de preferat cu faguri trași& dar poate să con*ină și câteva funda*ii. c( 7ouă rame de puiet complete& cu al)ine doici și con*inând ouă și larve tinere se pun în centrul cutiei. "ceste rame tre)uiesc )ine veri-cate ca matca să nu se a9e pe ele. Se vor distruge )otcile preente pe aceste rame. d( %ont %onta* a*ii o grat gratie ie Hanne annema man n pe acea aceast stă ă cuti cutie e și pe ea am ampl plas asa* a*ii cuti cutiil ile e suplimentare. e(
mijlocul acesteia(& iar cele două rame cu puiet puse ini*ial în această cutie care în acest moment vor avea pe ele )otci( sunt transferate în mijlocul cutiei de sus. utia de jos& acum reîntregită cu matca cea vec6e se va lăsa să se întărească ? și sunt premise )une pentru aceasta ? iar partea de sus a stupului& cea de pe podișorul Snelgrove& Snelgrove& își va alege o matcă și va distruge celelalte )otci& iar matca se va împerec6ea. "ceastă metodă este mai ușoară decât cea a roiului arti-cial -indcă matca nu tre)uie găsită în timpul diviării ini*iale& tot ce tre)uie este ca ea să nu se găsească pe cele două rame ce se vor pune în cutia de jos.
t6e S ill select an emerging Tueen& destroI all ot6ers and get t6e c6osen one mated. <6e met6od is easier t6an conventional arti-cial sarming )ecause t6e Tueen does not 6ave to )e found during t6e initial split. S6e onlI 6as O:< to )e on t6e to frames t6at go in t6e )ottom )o/ it6 t6e arti-cial sarm. Kinding t6e Tueen later on t6e S is easier )ecause t6ere is a reduced num)er of )ees and s6e 6as also resumed laIing and ill )e muc6 less mo)ile t6an in a pre$sarming colonI ? 6ere Tueens are alaIs more diUcult to -nd. Af for anI reason Iou miss t6e 11 daI limit for t6e second p6ase and -nd t6at Tueen cells 6ave emerged in t6e )ottom )o/& Iou are trapped in t6at situation ? )ut it is not a complete disaster> Af t6ere are still sealed Tueen cells& open at least one or to and let anI mature Tueens alG out into t6e 6ive. #6en Iou are satis-ed t6at t6ere is a least one 6ealt6I virgin Tueen in t6e )ottom )o/& destroI all t6e remaining Tueen cells <6e arti-cial sarm s6ould no settle don to select a Tueen& get 6er mated and s6ould not attempt to sarm. %ean6ile& t6e colonI on t6e S ill )e forging a6ead under t6e old Tueen and 6as no )ecome t6e main 6oneI producing unit. At ill soon need a Tueen e/cluder and some supers. <6ese can )e moved up from t6e loer part of t6e 6ive 6ere t6e 6oneI producing potential is reduced. Af Iou 6ave reallI )lon it& and not done t6e second p6ase until daI 1@ or later& t6en t6ere is a good c6ance t6at t6e )ottom part of t6e 6ive 6as alreadI sarmed ? )ut it ill )e diUcult to tell for sure. <6ere is not muc6 Iou can do a)out t6is )ut Iou can )e fairlI sure t6at it ill not sarm for a second time. Learn t6e lesson and resolve to do )etter ne/t time> An t6e fourt6 and -nal part of t6is series& A ill discuss t6e strategic use of t6e various met6ods of pre$emptive and re$active arti ar ti-c -cia iall s sar armi ming ng to ma ma/i /imi mise se 6o 6one neI I pr prod oduc ucti tion on.. A i ill ll al also so tr trI I to gi give ve a convincing e/planation of 6o it all orGs. ,"+< 2 ? S<+"
t6eir increasing impact on 6oneI production. a( Oo sarm control $ t6e colonI goes t6e 6ole aI t6roug6 t6e season it6out attempting to sarm. <6is is t6e option most liGelI to realise t6e ma/imum 6oneI production potential of t6e 6ive. <6e liGeli6ood of a colonI not attempting to sarm during t6e season are greatlI increased )I good com) managementR ensuring t6e Tueen alaIs 6as room to laI and t6ere is plentI of space for t6e storage of 6oneI 6oneI.. )( ,re$emptive sarm control ? splitting t6e colonI )efore anI Tueen cells are produced eg. SnelgroveVs %et6od %et6od A& descri)ed in ,art ;( comes ne/t. Af t6is operation is carefullI timed in relation to anti an tici cipa pate ted d ne nect ctar ar 9o 9os s an and d t6 t6e e Tu Tuan anti tita tati tive ve )a )ala lanc nce e of t6 t6e e sp spli litt is ni nice celI lI adjustedW& t6ere ill )e little loss 6oneI production. <6ere can even )e a slig6t increase if t6e split is made earlI in t6e season and results in to fullI functioning colonies )I t6e time of t6e main 9o. ,re$emptive splitting is certainlI a good option for )ees t6at are to )e taGen to t6e 6eat6er or 6ave access to some ot6er late nectar 9o. =niting t6e splits can )e used to produce a large colonI it6 lots of )rood and 6eaded )I a Ioung Tueen in anticipation of t6e 9o. c( +e$active sarm control $ doing no sarm control until Tueen cells are produced and t6en applIing some met6od of arti-cial sarming see ,art 3 of t6e series(. <6e to colonies produced )I an arti-cial sarm ill inevita)lI produce less 6oneI t6an to colonies produced )I a pre$emptive split )ut t6e Vait and see 6at 6appensV or Vsitting on t6e fenceV strategI does allo t6e )eeGeeper to get ma/imum production from t6ose 6ives t6at actuallI go t6roug6 t6e 6ole season it6out attempting to sarm. <6is strategI& using re$active sarm control as and 6en reTuired& is )asicallI gam)ling on t6e c6ance of a colonI not attempting to sarm at anI time during t6e season. LiGe all gam)ling& Iou in some and Iou lose some& )ut t6is is not entirelI a game of c6ance. E/perienced )eeGeepers 6ave some idea 6o liGelI t6eir colonies are to sarm and t6ere are arning signs in t6e colonies t6emselves if Iou are looGing carefullI. <6e onlI t6ing t6e )eeGeeper can not control is t6e eat6er and& in estern ritain& t6is is a major factor in t6e initiation of sarming. d( #aiting until sarms emerge ? 6oping to catc6 and 6ive t6em )efo )e forre t6 t6eI eI di disa sapp ppea earr in into to t6 t6e e i ild ld )l )lue ue Io Iond nder er.. <6 <6is is is a c6 c6an ancI cI st stra rate tegI gI&& reTuiring great vigilance )ut can )e en6anced )I t6e use of catc6 or )ait 6ives 6ic6 6opefullI attract sarms to 6ive t6emselves. Af t6ings are not to go from f rom )ad to orse& t6e )eeGeeper still 6as to determine 6ic6 colonI 6as produced t6e sarm& open t6e 6ive and destroI all )ut one Tueen cell& if cast sarming is to )e avoided. e( 7oing not6ing at all $ apart from adding enoug6 supers and 6oping for t6e )est. Af t6e colonI does not sarm a good crop of 6oneI ill )e produced. Af it does sarm and t6en cast sarms t6en t6ere is little 6ope of anI 6oneI surplus. #6ic6 StrategI is estM Xou are not catc6ing me on t6at one> Af A reallI Gne t6e anser A ould )e muc6 too clever and important to )e riting articles for Iou lot. SeriouslI t6oug6& it is a c6oice a )alancing act( )eteen a( no sarm control )ut good com) management& )( preemptive sarm control )I splitting colonies& and& c( re$active sarm control. "ll t6ree strategies 6ave a place in t6e )eeGeeperYs management repertoire. repertoire. A still 6ave plentI to learn a)out t6is aspect of )eeGeeping and A ill let Iou Gno 6en A 6ave anI -rm conclusion ? if ever> W Fust to e/plain 6at 6 at A me mean an )I t6 t6e e p6 p6ra rase se t6 t6e e VT VTua uant ntit itat ativ ive e )a )ala lanc nce e of t6 t6e e sp spli litt is ni nice celI lI adjustedV. #6en a colonI is split to prevent initiation of t6e sarming process Iou are attempting to revert t6e e/isting )rood nest to a less mature state. Xou are doing t6is )I t6e removal of )rood and nurse )ees. <6e e/isting )rood nest still it6 t6e Tueen in place( no& not onlI 6as more room for 6er to laI& )ut feer nurse )ees to looG after t6e )rood. <6e result is a )rood nest in a state of development similar to t6at 6ic6 e/isted earlier in t6e season 6en t6e colonI as still )uilding. <6e Tuestion is 6o muc6 )rood and nurse )ee removal is
enoug6 to prevent t6e colonI from attempting to sarm for t6e rest of t6e seasonM A do not Gno t6e anser and t6at is 6ere Iour sGill and judgement as a )eeGeeper comes in. #it6 some colonies t6e removal of ;$3 frames of )rood and )ees ill )e enoug6 6ilst ot6er colonies maI need t6e removal of a 6ole )o/ ? and& in some cases& even t6at maI not )e enoug6. <6e onlI rule A can give Iou is& t6at if Iou are going to put t6e removed frames on a Snelgrove )oard& it 6as to )e a via)le num)er and A ould suggest t6at a)out @ deep frames or 5$ s6allo frames is a)out rig6t. ecause )I using a Snelgrove )oard Iou 6ave armt6 coming up from t6e colonI )elo& Iou could pro)a)lI get aaI it6 feer frames )ut it is )est to err on t6e safe side. 7efence maI )e t6e critical issue for t6e split and it is good practice to adjust t6e degree of opening of t6e door on t6e Snelgrove )oard accordinglI. #it6 a small split Tuite a small opening ill suUce until more )ees 6ave emerged from t6e )rood and t6e ne colonI 6as got its act toget6er. <6e 7iZerence )eteen a Oatural Sarm and an "rti-cial Sarm %ost )eeGeeper )eeGeeperss t6inG t6at natural and arti-cial sarms are t6e same t6ing ? t6eI )ot6 consist of 9Iing )ees donYt t6eIM ? )ut t6is perception could 6ardlI )e furt6er from t6e trut6. "n arti-cial sarm ? )I t6e aI it is created )I t6e )eeGeeperYs manipulation& contains virtuallI all of t6e e/perienced 9Iing )ees t6e foragers( from t6e original colonI. Hoever& it onlI contains a fe Iounger nurse )eesR t6ose t6at ere transferred it6 and 6atc6 out from( t6e single frame of )rood and )ees t6at it is usual to transfer to t6e )o/ containing t6e arti-cial sarm. " natural sarm ? contrarI to popular opinion& a natural sarm contains relativelI fe dedicated foragers t6e oldest )ees in a colonI( )ut is ric6 in Iounger )ees& manI of 6ic6 6ave little or no previous e/perience of 9Iing Studies 6ave s6on t6at up to J0[ of orGer )ees under 10 daIs old depart it6 t6e prime sarm. Af Iou atc6 a 6ive in t6 t6e e pr proc oces esss of s sar armi ming ng Io Iou u ca can n se see e so some me of t6 t6is is 6a 6app ppen enin ing. g. An Anco comi ming ng foragers& ignoring t6e maI6em t6at surrounds t6em& can )e seen struggling to get )acG into t6e 6ive against t6e 9o of )ees. SimilarlI& if Iou looG at t6e nelI settled sarm& Iou ill usuallI see a fe foragers it6 loads of pollen on t6eir 6ind legs )ut a fe minutes later t6eI ill 6ave disappeared ? presuma)lI t6eI realise t6eI 6ave no )usiness t6ere and 6ave returned 6ome. <6e process )I 6ic6 t6e colonI splits during t6e formation of a natural sarm ? 6ic6 )ees go and 6ic6 )ees staI $ is not understood. ,resuma)lI it is an instinctive& age$related response to t6e triggering )u runs across t6e com) faces e/ecuted )I t6e )ees t6at are organising t6e sarming process 6oever t6eI are(. Some )ees are recruited to t6e sarm and ot6ers 6old )acG and provide t6e garrison for t6e 6ome colonI. colonI. <6e aI a colonI splits during a cast sarm maI )e even more comple/ )ut& again& virtuallI not6ing is Gnon a)out t6is. #6en one t6inGs a)out t6e age composition of a natural sarm it maGes perfect sense. #6at use are older )ees to a sarmM " foraging )ee 6as pro)a)lI got onlI a fe daIs more to live and 6at t6e sarm needs is )ees t6at ill survive a minimum of 3 eeGs and more tIpicallI 2 eeGs( until t6ere can )e anI ne recruits. #6en t6e sarm settles in its ne 6ome it 6as to redeploI its la)our force to do t6e most urgent tasGs t6at face itR into a/ maGGer ma ers\ s\co com) m) )u )uil ilde ders rs an and d fo fora rage gers rs&& t6 t6e e la latt tter er to Gee eep p t6 t6e e a a/ / ma maGGer erss e ell ll supplied it6 nectar. "s soon as t6ere is com) availa)le and t6e Tueen starts to laI again some nurse )ees ill 6ave to come on dutI. #6at does all t6is matter to t6e practical )eeGeeperM #ell& A ould 6ave t6oug6t Iou 6ad orGed t6at out )I no> "n arti-cial sarm and a natural sarm )e6ave verI diZerentlI. <6e arti-cial sarm is slo to recover and start to re$)uild its num)ers $ presuma)lI )ecause of t6e initial s6ortage of nurse )ees. At is also not prepared for large scale a/ production and com) )uilding and ill )e Tuite reluctant to dra anI foundation it6 6ic6 it is presented. I contrast& a natural sarm is all get$up$and$go and
full of vigour. At ants to get a set of com)s )uilt as soon as possi)le& it ants to get t6e Tueen into laI TuicGlI and it ants to start accumulating stores for t6e onco on comi ming ng i int nter er.. <6 <6e e ve verI rI pr proc oces esss of s sar armi ming ng ma maI I 6a 6ave ve an in invi vigo gora rati ting ng simulative( eZect on t6e )ees. ecause an arti-cial sarm is 6at it saIs on t6e can ? Varti-cialV ? t6e )ees 6ave not evolved anI instinctive )e6aviour to deal it6 t6is entirelI un$natural situation in 6ic6 Iou t6e )eeGeeper( 6ave placed t6em. At is no onder t6at initiallI t6eI struggle )ut t6ere is not muc6 t6e )eeGeeper can do to 6elp. "lt6oug6 e casuallI saI t6at an arti-cial sarm Vt6inGs t6at it 6as sarmedV& A verI muc6 dou)t t6is is t6e case. <6ere are some )ees not all of t6em( in t6at arti-cial sarm t6at ere triggered to organise a sarm and Iou 6ave 6a ve fr frus ustr trat ated ed t6 t6em em.. 7e 7esp spit ite e t6 t6e e ma mani nipu pula lati tion on to 6 6ic ic6 6 t6 t6eI eI 6a 6ave ve )e )een en su)jected& t6eI often retain t6e urge to sarm and ill do just t6at given t6e slig6t sli g6test est opp oppor ortun tunitI itI.. So it is no go good od int intro roduc ducing ing so some me nur nurse se )ee )eess int into o t6e arti-cial sarm to 6elp it recover more TuicGlI )ecause t6at ill pro)a)lI upset t6e delicate )alance t6at e/ists during t6e earlI daIs. <6e safest option is to leave t6em to recover in t6eir on time. #6en one compares t6e comparative let6argI of an arti-cial sarm compared it6 a natural sarm it leads one to t6inG t6at t6e old$time practice of )eeGeepers& assiduouslI collecting sarms and installing t6em in t6 t6ei eirr sG sGep eps& s& 6a 6ad d so some met6 t6in ing g to )e sa said id in it itss fa favo vour ur.. Fu Fust st a t6 t6ou oug6 g6t> t> <o Annovative #aIs of =sing a Snelgrove oard <6ese are just a couple of t6ings e 6ave tried recentlIR t6eI are not in t6e )ooGs )ut t6eI seem to orG. ,utting t6e ]ueen in ,urda6 Af Iou are )eeGeeping in an area 6ere t6ere is no late nectar 9o& )I t6e last eeG in Fune t6e Tueen ill 6ave laid t6e last eggs t6at are going to produce )ees t6at ill contri)ute to collecting t6e 6oneI crop. %ost annoIinglI& t6is t6e moment at 6ic6 some colonies ill decide to sarm and Iou -nd t6e start of Tueen cells in t6e 6ive. #6at do Iou do a)out t6isM Af Iou do an arti-cial sarm Iou ill end up it6 to colonies t6at ill not reallI )e up to t6e jo) of producing muc6 6oneI. ,roviding Iou catc6 t6e process in its earlI stage& one solution is to -nd and remove t6e Tueen. An t6e past e 6ave taGen t6e Tueen plus a couple of frames of )rood and )ees and put t6em in a nuc ? and it orGed. +ecentlI& instead of using a nuc& e 6ave put 6er into t6e 6alf$)rood and placed t6at at t6e top of t6e 6ive on a Snelgrove )oard. #e #e 6ave t6en used door c6anging to divert surplus )ees )acG into t6e 6oneI collecting( colonI )elo. <6e main colonI no it6out a Tueen( ill of course maGe emergencI Tueen cells )ut ill continue to function reasona)lI ell during 6oneI 9o ? and certainlI muc6 )etter t6at if it ere split or alloed to sarm. #6en t6e 6oneI crop 6as )een taGen and if t6e main colonI 6as successfullI raised a ne Tueen& a range of options are open. Xou can unite t6e colonies& c6oosing eit6er t6e ne or t6e old Tueen& or Iou can remove t6e colonI on t6e Snelgrove )oard and give it its independence use it to maGe increase(. Af Iou are going on 6olidaI in FulI and suspect a colonI maI attempt to sarm during t6e time Iou are aaI& Iou can deploI t6e same manipu man ipulat lation ion pr pre$e e$empt mptive ivelI lI.. <6i <6iss il illl ens ensur ure e t6e col colonI onI doe doess not sa sarm rm and pro)a)lI cast sarm in Iour a)sence. #6at to do it6 a FulI Sarm <6is is t6e sarm t6at VisnYt ort6 a 9IV as t6e old saIing goes. asicallI t6is is a disaster for t6e 6oneI crop& as neit6er t6e sarm nor t6e parent colonI ill maGe muc6 6oneI on t6e main 9o. 9o. :ut of t6e )lue meaning e erenYt looGing properlI( one of our colonies sarmed in earlI FulI. Anstead of 6iving it as an independent colonI in t6e normal aI& e c6ucGed it into a )o/ of com) on a Snelgrove )oard on top of t6e colonI 6ence it came. " fe daIs later& 6en it 6ad settled don 6ic6 it did& slig6tlI to our surprise(& e did a door c6ange to divert )ees )acG into t6e parent colonI )elo. "s most of t6e )ees ere active 9iers& a su)stantial num)er of )ees ere )led don )I t6is manipulation )ut enoug6 remained to support t6e old
Tueen. Af t6ere 6ad )een a main 9o t6is as t6e summer of ;00 donYt forget( t6is colonI ould 6ave )een a)le to collect Tuite a good crop. "s it 6appened& t6e parent colonI at t6e )ottom( did not succeed in raising a ne Tueen so t6e old Tueen as retuned to t6em after t6e 6oneI 6ad )een taGen. :n t6e )asis of one trial t6is met6od seemed to orG and e ill use it again if t6e opportunitI arises ? 6ic6 it ill no dou)t. #6at A 6ave tried to demonstrate )I t6ese last to e/amples of t6e use of a Snelgrove )oard )oard is 6at a 9e/i)le tool it can )e for t6e )eeGeeper 6o is prepared to trI somet6ing ne. <6e onlI pro)lem is t6at& 6en o)tained from eTuipment suppliers& Snelgrove )oards tend to )e Tuite e/pensive. <6is is 6I plans for maGing Iour on )oards accompanI t6is last part of t6e series. <6ere is not6ing reallI comple/ a)out t6eir construction ? no fancI joints ? just a )it of accurate measurement and cutting and itYs just a )it -ddlI. #6I not )and toget6er as a group of )eeGeepers or an association and maGe a )atc6 of Snelgrove )oardsM )oardsM
