Povestitorul: La
1857, pe când se ferbea Unirea în Iaşi, boierii moldoveni liberali, ca de-alde Costache !rm!"achi, #$ %o&'lnicean! şi al(ii, a! &'sit c! cale s' cheme la )d!nare şi câ(iva ('rani fr!ntaşi, câte !n!l din fiecare *!de(, spre a l!a şi ei parte la facerea acest!i m're( şi nobil act na(ional$ C!m a! a*!ns ('ranii în Iaşi, boierii a! p!s mân' de la mân', de i-a! ferche"!it fr!mos şi i-a! îmbr'cat la fel, c! cheb!ri albe şi c!şme no!', de se mira! ('ranii ce berechet i-a &'sit$ )poi, se "ice c' i-ar fi dat pe sama !n!ia dintre boieri s' le (ie c!vânt, ca s'-i fac' a în(ele&e scop!l chem'rii lor la Iaşi$ Boierul:
+ameni b!ni, şti(i pentr! ce s!nte(i chema(i aici, între noi "ise boier!l c! blânde('$
om şti, c!coane, dac' ni-(i sp!ne, r'sp!nse c! sfial' !n ('ran mai b'trân, sc'rpinând!-se în cap$ Un taran batran:
Boierul: )poi,
iaca ce, oameni b!ni. de s!te de ani, do!' ('ri s!rori, creştine şi me&ieşe, #oldova noastr' şi alahia sa! /ara #!nteneasc', de care poate-(i fi a!"it vorbind!-se, se sfâşie şi se m'nânc' între dânsele, spre c!mplita !r&ie şi peire a neam!l!i românesc$ /'ri s!rori şi creştine, am "is, oameni b!ni0 c'ci, prec!m ne închin'm noi, moldovenii, aşa se închin' şi fra(ii noştri din alahia$ tat!ra, vorba, hrana, îmbr'c'mintea şi toate obicei!rile câte le avem noi le a! întocmai şi fra(ii noştri m!nteni$ /'ri me&ieşe, am "is, oameni b!ni0 c'ci n!mai pâr'!aş!l #ilcov, ce trece pe la 2ocşani, le desparte$ 3'-l sec'm dar dintr-o sorbire3 şi s' facem sfânta Unire, adic' înfr'(irea dorit' de str'moşii noştri, pe care ei n-a! p!t!t so fac' în împre*!r'rile &rele de pe at!nci$ Iaca, oameni b!ni, ce treab' creştineasc' şi fr!moas' avem de f'c!t$ 4!mai !mne"e! s' ne-a*!te6 n(eles-a(i, v' ro&, oameni b!ni, pentr! ce v-am chemat i dac' ave(i ceva de "is, n! v' sfii(i0 sp!ne(i verde, moldoveneşte, ca la nişte fra(i ce v' s!ntem0 c' de-aceea neam ad!nat aici, ca s' ne l!min'm !nii pe al(ii şi !mne"e! s' ne l!mine"e pe to(i c!m a şti el mai bine6 Alt taran batran: n(ele&em,
c!coane, aşa a fi0 c', d', n!-(i şti d!mnevoastr' ce-i pe l!me, noi, ('r'nimea de la coarnele pl!&!l!i, avem s' ştim ce-i bine şi ce-i r'!$$$ Mos Ion Roata: 9a
e!, drept s' v' sp!n, c!coane, n-am în(eles6 -apoi, chiar dac' ne-am pricepe şi noi la câte ceva, cine se mai !it' în &!ra noastr' orba ceea, c!coane. 3/'ran!l, când mer&e, trop'ieşte, şi când vorbeşte, hodoro&eşte3, s' ierte cinstit' fa(' d!mnevoastr'$ :! socot c' treaba asta se p!tea face şi f'r' de noi0 c', d', noi ştim a învârti sapa, coasa şi secera, dar d!mnevoastr' învârti(i condei!l condei!l şi, când vre(i, şti(i a face din alb ne&r! şi din ne&r! alb$$$ !mne"e! v-a d'r!it c! minte ca s' ne pov'(!i(i şi pe noi, prostimea$$$ Boierul: 9a
n!, oameni b!ni0 s-a trec!t vremea aceea, pe când n!mai boierii f'cea! tot!l în (ara aceasta şo storcea! d!p' plac$ )st'"i to(i, de la vl'dic' pân' la opinc', treb!ie s' l!'m parte la nevoile şi la fericirea ('rii$ #!nc' şi câşti&, datorii şi drept!ri pentr! to(i deopotriv'$ Autorul: Le
sp!se boier!l apoi despre ori&inea românilor, c!m şi de cine a! fost ei ad!şi pe aceste loc!ri0 despre s!ferin(ele lor şi c!m a! a*!ns a fi de"bina(i şi împr'ştia(i prin alte ('ri$ Le d' el pilde câte şi mai m!lte. c! smoc!l de n!iele, c! ta!rii învr'*bi(i şi, în sfârşit, se sileşte biet!l creştin din r'sp!teri a-i face s' în(elea&' care s!nt roadele binef'c'toare ale Unirii, ad!când!-le aminte c' tot 3pentr! !nirea t!t!ror3 se roa&' şi sfânta biseric', în toate "ilele, mai bine de 1$85; de ani$
Boierul: :i,
oameni b!ni, cred c' ac!ma a(i pricep!t6
Toti taranii:
b!ne6 Mos Ion Roata: 9a
e! tot n!, c!coane$
Boierul: !mne"e!
s' m' ierte, moş Ioane, dar d!mneta, c!m v'd, eşti cam &re! de cap0 ia haidem în &r'din', s' v' fac a în(ele&e şi mai bine$ #oş Ioane, ve"i colo, în o&rad' la mine, bolovan!l cel mare Mos Ion Roata: l Boierul: Ia
vedem, c!coane$
f' bine şi ad'-l ici, lân&' mine, "ise boier!l, care şedea ac!m pe !n *il( în mi*loc!l ('ranilor$
Mos Ion Roata: -avem Boierul: Ia
cearc' şi ve"i$
Povestitorul: #oş Boierul: Ia
iertare, c!coane, n-om p!tea, c' doar acolo-i &re!tate, n! şa&'$
=oat' se d!ce şi vrea s' ridice bolovan!l, dar n! poate$
d!-te şi d!mneta moş asile, şi d!mneta, bade Ilie, şi d!mneta, bade
Povestitorul: n
sfârşit, se d!c ei vro trei-patr! ('rani, !rnesc bolovan!l din loc, îl ridic' pe !mere şi-l ad!c lân&' boier$ Boierul: :i,
oameni b!ni, vede(i -a d!s moş Ion şi n-a p!t!t face treaba sin&!r0 dar când v-a(i mai d!s câ(iva într-a*!tor, treaba s-a f'c!t c! !ş!rin(', &re!tatea n-a mai f ost aceeaşi$
Unde-i unul nu-i putere, La nevoi şi la durere; Unde-s mulţi, puterea creşte, Şi duşmanul nu sporeşte.
)şa şi c! Unirea, oameni b!ni6 Crede(i d!mnevoastr' c', de-a a*!ta !mne"e! a se !ni #oldova c! alahia avem s' fim n!mai atâ(ia 2ra(ii noştri din >ransilvania, 9!covina, 9asarabia şi cei de peste !n'rea, din #acedonia şi de prin alte p'r(i ale l!mii, n!mai s' ne vad' c' tr'im bine, şi ei se vor b!c!ra şi ne vor i!bi, de n-or mai îndr'"ni d!şmanii, în vecii vecilor, a se le&a de români$ -apoi fra(ii noştri de sân&e. fran(!*ii, italienii, spaniolii şi port!&he"ii, ce aşteapt La orice întâmplare, oamne fereşte, sta! &ata s'-şi verse sân&ele pentr! noi$$$ Unirea face p!terea, oameni b!ni$ :i, ac!m cred c-a(i în(eles şi r'sîn(eles$ Mos Ion Roata: 9a e! !n!l, s' ierta(i d!mnevoastr', c!coane, înc' tot n-am în(eles, r'sp!nde moş =oat'$ Boierul: C!m se face asta, moş Ioane #ai bine ce v-am t'lm'cit, şi !n copil p!tea s' în(elea&'$ Toti taranii: #ai aşa, c!coane, r'sp!nser' ceilal(i$ Boierul: #oş Ioane, "ise ac!m boier!l, cam t!lb!rat de m!lt' oboseal', ia sp!ne d!mneta, în le&ea d!mitale, c!m ai în(eles, c!m n-ai în(eles, de când se face atâta vorb'0 s' a!"im şi noi6 Mos Ion Roata: ', c!coane, s' n! v' fie c! s!p'rare, dar de la vorb' şi pân' la fapt' este mare deosebire$$$ !mnevoastr', ca fiecare boier , n!mai ne-a(i por!ncit s' ad!cem bolovan!l, d-ar n-a(i p!s !m'r!l împre!n' c! noi la ad!s, c!m ne sp!nea(i dinioarea, c' de-ac!m to(i a! s' ieie parte la sarcini. de la vl'dic' pân' la opinc'$ 9ine-ar fi dac-ar fi aşa, c!coane, c' la r'"boi! înapoi şi la poman' n'val', parc' n! prea vine la socoteal'$$$ Iar de la bolovan!l d!mnevoastr' am în(eles aşa. c' pân' ac!m noi, ('ranii, am d!s fiecare câte-o peatr' mai mare sa! mai mic' pe !mere0 îns' ac!m s!ntem chema(i a p!rta împre!n' tot noi, opinca, o stânc' pe !merele noastre$$$ ' dea omn!l, c!coane, s' fie altfel, c' mie !n!ia, n! mi-a p'r? r'!$ Povestitorul: La aceste vorbe, ('ranii ceilal(i a! încep!t a strân&e din !mere, a se !ita l!n& !n!l la alt!l şi a "ice. Toti taranii: Ia, poate c' şi =oat' al nostr! s' aib' dreptate6$$$ Povestitorul: Iar boier!l, l!ând!-i înainte c! &l!me, a în&hi(it &'l!şca şi a t'c!t molc!m$
