UNIVERSITA UNIVERSI TATEA TEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA FACULT CULTATEA DE DE CONSTRU CONSTRUC CȚII
Lucr Lucrar aree de de dise disert rtaație
Coordin Coordinato atorr științific: ific: Prof. Dr. Dr. Ing. Köllő Gábor
Mastera Masterand nd : Ing. Török Lehel
Cluj Napoca - 20141
UNIVERSITA UNIVERSI TATEA TEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA CLUJ-NAPOC A FACULT CULTATEA DE DE CONSTRU CONSTRUC CȚII „ECO-INFRASTRUCTURI PENTRU TRANSPORTURI ŞI LUCRĂRI DE ARTĂ
Lucr Lucrar aree de de dis diser erta tație !"#it"ri$area $%"&"tu'ui (r")e#it di# ca'ea de ru'are a tra&)aiu'ui* Studiu de ca$ strada H"rea+ "ra,u' C'u-Na("ca
Coordin Coordinato atorr științific: ific: Prof. Dr. Dr. Ing. Köllő Gábor
Masterand: Ing. Török Lehel
Cluj Napoca - 2014-
2
Cuprins 1.
Introduce Introducere... re........ .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ............... ...................5 .........5
2.
Sunetul.. Sunetul....... .......... .......... .......... ......... ......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ............. .................. ...................6 .........6 2.1. Ce este sunetul?. sunetul?...... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ......... ......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ............... .............6 ...6 2.2. ropriet!" ropriet!"ile ile sunetului sunetului..... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ......... ......... ............... ................... ...................6 ..........6 2.#. Ni$elul Ni$elul de presiune presiune sonor!... sonor!........ .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ............... .............% ...% 2.4. Intensitat Intensitatea ea sunetulu sunetuluii &i ni$el de intensita intensitate te acustic!. acustic!...... .......... .......... .......... ......... ......... ........... ............... ...............' ......' 2.5. Ni$el de t!rie &i cur(ele cur(ele foni........ foni............. .......... .......... .......... .......... ......... ......... .......... .......... .......... .......... ............. .................. ................10 ......10 2.6. resiunea resiunea &i frec$en"a frec$en"a acustic! acustic!..... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .............. .............10 ....10 2.%. )ipuri )ipuri de surse de sunete sunete &i c*+puri c*+puri sonore.... sonore......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ..............1 .........111 2.'. ,cua"ii ,cua"ii cu cantit cantit!"i !"i de presiune. presiune. Strict +ate+atic +ate+atic f!r! a se lua lua n consid considerare erare alte aspecte specifice a propa/!rii...................................... propa/!rii............................................................. ................................................... ..................................1# ......1#
#.
2.'.1. 2.'.1.
Calculul Calculul ni$elului ni$elului de presiu presiune ne la o anu+it! anu+it! distan"!.. distan"!....... .......... ......... ........... ................. ...................1# .........1#
2.'.2. 2.'.2.
nsu+area nsu+area deci(elilo deci(elilor..... r.......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ......... ......... ............. ...........14 ...14
/o+otul. /o+otul...... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ............ ............15 .....15 #.1. Ce este /o+otul? /o+otul?..... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .............. ................... ..................15 ........15 #.2. Ni$el de presiune presiune acust acustic! ic! pondera ponderat! t! 3 continuu continuu eci$ eci$alent alent n n d............. d....................... .............15 ...15 #.#. Ni$elul Ni$elul acustic acustic +ediu +ediu n inter$al inter$al de ti+p.. ti+p....... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ........... ................ ................... .............16 ....16 #.4. Sursele Sursele de /o+ot... /o+ot........ .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ........... ................ ................... .............16 ....16 #.4.1. #.4.1.
/o+oul /o+oul produs produs de de c!tre traficul traficul rutier.... rutier......... ......... ......... .......... .......... .......... .......... ............. .................. ................16 ......16
#.4.2. #.4.2.
/o+otul /o+otul produs produs de traficul traficul fero$iar fero$iar..... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ............ ................16 .........16
#.4.#. #.4.#.
/o+otul /o+otul produs produs de traficul traficul aerian...... aerian........... .......... .......... .......... ......... ......... .......... .......... .......... .......... .......... ..............1 .........1%%
#.4.4. #.4.4.
/o+ot /o+ot industrial industrial..... .......... .......... .......... .......... .......... ......... ......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ............ ............1% .....1%
#.5. ,fectul ,fectul /o+otului /o+otului asupra s!n!t!"ii. s!n!t!"ii...... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ........... ................ ................... .............1% ....1% #.6. Indicatori Indicatori de /o+ot.. /o+ot....... .......... ......... ......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ........1' ...1' #.%. alorile li+it! n $i/oare.. $i/oare....... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ......... ......... ............. ...........17 ...17
#
#.'. ,$aluarea ,$aluarea /o+otulu /o+otuluii pentru pentru str!i str!i cu diferite diferite struct structuri... uri........ .......... .......... .......... .............. ................... ............20 ..20 4.
8arta de /o+ot.. /o+ot....... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ......... ......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ............ ................22 .........22
5.
ona de studiu... studiu........ .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ............ ............2# .....2#
6.
M!surarea M!surarea /o+otu /o+otului lui pe strada strada 8orea.... 8orea......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .............. ................... ..................26 ........26 6.1. Sono+etru Sono+etrull di/ital di/ital 9ensn... ensn........ .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ........... ................ ................... ...........26 ..26 6.2. Metoda Metoda de +!surare. +!surare...... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ......... ......... .......... .......... .......... .......... ............. .................. ................26 ......26 6.#. ate tenice.. tenice....... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ......... ......... ............. ...........2' ...2' 6.4. 6.4.
Calc Calcul ul!+ !+ indi indica cato toru rull de de /o /o+o +ott ;sn pentru Sta"iile III &i III....................................27 III....................................27
6.5.
asul asul unu = 8arta..... 8arta.......... .......... .......... .......... ......... ......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .............. .................#5 ........#5
%.2.2. %.2.2.
asul asul doi = Crearea Crearea a noului noului proiect. proiect...... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ............ ................. ...................#5 .........#5
%.2.#. %.2.#.
asul asul trei = Introduce Introducerea rea cotele cotele de de ni$el ni$el a terenulu terenului.... i......... .......... .......... .......... ............. ................. ...........#% ..#%
%.2.4. %.2.4.
asul asul patru = Ini"iali Ini"iali!+ !+ arta.... arta......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .............. ................... ..................#% ........#%
%.2.5. %.2.5.
asul asul cinci cinci = Introduce Introduce+ + constru constru"iile "iile c!ile de co+unic co+unica"ii a"ii &i terenul terenul ncojur!t ncojur!tor or #'
%.2.6. %.2.6.
asul asul &ase &ase = Introdu Introducera cera datel datelor or referitoa referitoare re la tra+$a tra+$ai..... i.......... .......... ......... ......... ............. ...............40 .......40
'.
Co+parare Co+parareaa reultatel reultatelor... or........ ......... ......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ........... .............4# .......4#
7.
Concluii Concluii..... .......... .......... .......... .......... ......... ......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ........... ................ .............44 ...44
10.
i(lio/raf i(lio/rafie... ie........ .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .............. ................... ..............46 ....46
3ne>! 1: atele +!surate............................... +!surate...................................................... .............................................. ................................................... ............................4% 4% 3ne>! 2: ate de intrare = tra+$ai........................................ tra+$ai............................................................... ...................................................50 ............................50 3ne>! #: 8!r"i.......................................... 8!r"i................................................................. .............................................. .............................................. ...................................51 ............51
4
. I#tr"ducere n ilele noastre /o+otul n +ediul ncojur!tor a de$enit o pro(le+! +ondial!. Nu+!rul europenilor care locuiesc sau desf!&oar! acti$itatea n onele unde ni$elul /o+otului este inaccepta(il se esti+ea! n jur la 250 +ilioane. niunea ,uropean! pune un accent +are pentru reducerea sua ciar &i (locarea /o+otelor indiferent c! acestea sunt /enereta de traficul rutier de &antiere de construc"ii de platfor+e industriale de aeroporturi sau de calea ferat!. ;upta pentru reducerea /o+otului a nceput n 1776 c*nd Co+isiea ,uropean! a pu(licat Cartea erde. 3ceast! cartea con"inea politica $iitoare depsre pro(le+a /o+otului. n 177' la conferin"a din Copena/a Co+isia ,uropean! a de+arat acti$itatea pentru ela(orarea irecti$ei pri$ind /o+otul a+(iental. up! pantru ani de +unc! n 1' iulie 2002 Co+isia ,uropean! n @urnalul Aficial al Co+isi Co+isiei ei ,urope ,uropene ne a pu( pu(lic licat at irec irecti$ ti$aa 200 2002B4 2B47BC 7BC, , cunosc cunoscut! ut! ca &i irec irecti$ ti$aa pri$in pri$indd /o+otul a+(iental 3D. 3ceast! directi$! 3D con"ine Carto/rafierea /o+otului n ora&e cu peste 250.000 de locuitori &i e$aluarea planului de ac"iune pentru di+inuarea polu!rii sonice. n 14 aprilie 2005 Eu$ernul
5
.* Su#etu' .*.*
Ce este su#etu'/
Arice $aria"ie de presiune pe care o poate detecta urecea se nu+e&te sunet. Gtiin"a care se ocup! cu sunetul se nu+e&te 3custic!. 3custica studiea! producerea propa/area &i recep"ia sunetelor. in punct de $edere fiic sunetul esto o $i(ra"ie +ecanic! &i elastic! cu o a+plitudine +ic!. Scara la care urece u+an! este sensi(il! la $i(ra"iile aerului este ntre 20 8 &i 20 H8. 3cest inter$al depinde de starea de s!n!tate a o+ului dar &i de $*rsta sa. Sunetele cu frec$en"e su( 20 8 se nu+esc infrasunete iar sunetele cu frec$en"e peste 20 H8 se nu+esc ultrasunete.
.*0*
Pr"(riet12i'e su#etu'ui
i(ra"iile care alc!tuiesc sunetul se e>tind nu+ai ntr-un +ediu elastic. Mediul poate s! fie solid licid sau /a. itea de propa/are a undelor sonore depinde de caracteristica +ediului n particular de densitate de te+peratur! &i de elasticitate. itea sunetului n aer uscat la 20C este #44 +Bs iar n ap! dulce este 14#5 +Bs &i n o"el 5100 +Bs. n $acuu+ nu se propa/! sunetul.
Fig 2.1. Mișcare oscilatorie aronic!
nda sonor! se reflect! pe un o(stacol. ndele reflectate de la o distan"! +ai +are se $or aui +ai t*riu. 3ceast! feno+en se nu+e&te ,cou sau
6
ti+pul ntre undele reflectate este +ai +are cu 01 secund!. Cunosc*nd $itea sunetului pute+ calcula distan"a +ini+! pentru ap!rarea feno+enului:
%
a J #44 +Bs t J 0.1 s > J aKtDB2 J1%.4 + ndele reflectate de pe o suprafa"! se afl! n acea&i plan &i se ncide n acea&i un/i. n spa"iuri ncise undele reflectate de una sau +ai +ulte suprafe"e +!resc ni$elul /o+otului.
.*3*
Ni)e'u' de (resiu#e s"#"r1
resiunea sonor! este diferen"a dintre presiunea static! &i presiunea datorit! undelor sonore. nitatea de +!sur! este aJNB+ 2. ra/ul auditi$ este 20K10 -5 a iar pra/ul de durere este 100 a. 3cest do+eniu este foarte +are n plus scara de audi(ilitate este o scar! lo/arit+ic! &i nu liniar!. e acea s-a introdus o noua unitate nu+it eli. n el nsea+n! pierderea presiunei sonor! intr-o lun/i+e de o +il! 16 H+D de ca(lu de telefonie. Liindc! elul a fost o unitate foarte +are au introdus decielul dD care este e/al cu 01 eli.
Fig 2.2 "i#ele $e %resi&ne sonor! '&rsa( htt%())***.seng%iela&$io.co)calc&lator+so&n$le#el.ht '&rsa( htt%())***.$e,&i$ificare.ro)articole)$e,&i$ificare)ni#el&l+$e+,goot
'
L p= 20∗log
p dB p 0 −6
p0=20 µ p a= 20∗10 p a
unde: p = $aloarea +!surat! n a p0 = ni$elul standard de referin"! care este e/al cu 20 a pra/ul de audi(ilitateD ,>e+ple J 0.1 a L p=20∗log
0.1 −6
=20 log5000 =74 dB
−6
=20 log500000= 114 dB
20∗10
J 10 a L p=20∗log
10 20∗10
Con$ersia n d se poate face repede cu ta(ele )a(el 2.1D sau /rafice. P dB P dB P 0.0000 1 0.00 0.02 60.00 0.0001 13.98 0.03 63.52 0.0002 20.00 0.04 66.02 0.0004 26.02 0.05 67.96 0.0008 32.04 0.06 69.54 0.001 33.98 0.07 70.88 0.0015 37.50 0.08 72.04 0.002 40.00 0.09 73.06 0.003 43.52 0.1 73.98 0.0045 47.04 0.2 80.00 0.006 49.54 0.3 83.52 0.008 52.04 0.4 86.02 0.01 53.98 0.5 87.96
dB 0.6 0.7 0.8 0.9 1 2 3 4 5 6 7 8 9
0.00 90.88 92.04 93.06 93.98 100.00 103.52 106.02 107.96 109.54 110.88 112.04 113.06
P
dB 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 200 500 1000
113.98 120.00 123.52 126.02 127.96 129.54 130.88 132.04 133.06 133.98 140.00 147.96 153.98
Tabel 2.1 -on#ersia n $/ $in Pa
7
.*4*
I#te#sitatea su#etu'ui ,i #i)e' de i#te#sitate acustic1
rin intensitatea sunetului se n"ele/e +edia ener/iei transferat perpendicular prin unitatea de suprafa"! ntr-o unitate de ti+p. nitatea de +!sur! este 9B+ 2. Intensitatea sunetului este definat! $ectorial ca direc"ie &i ca cantitate. I =
p q
unde: I = Intensitate 9B+2O = utere 9O P = Suprafa"a +2O Intensitatea se poate defini &i cu rela"ia: 2
p I = ρ∗c
unde: p = presiunea sonor! dO Q = densitatea +ediului H/B+#O c = $itea sunetului +BsO M!surarea intensit!"ii sunetului se (aea! pe +!sura presiunii /enerat! de sunet. Ni$elul intensit!"ii sonore este lo/arit+ul eci+al al raportului dintre intensitatea acustic! +asurat! &i intensitatea acustic! de referin"!. Intensitatea +ini+a audi(ila la 1000 8 Iref J 10 =12 9B+2. Ni$elul intensit!"ii a fost introdus n 17#6. L I =20∗log
I I ref
;a 22 C &i %50 ++8/ se poate considera c! ni$elul de intensitate acustic! este e/al cu ni$elul de presiune acustic!.
Sc5i&6are #i)e' su#et 7d89 # d 5 d 10 d 15 d 20 d
Perce(2ia 3(ia percepti(il iferen"! aprecia(il! u(lu de tare Sci+(are +are e patru ori +ai tare Tabel 2.2
10
.*:*
Ni)e' de t1rie ,i cur6e'e ;"#i
Ni$elul intensit!"ii n func"ie de frec$en"! &i ni$elul acustic se nu+e&te cur(a lui LletcerMunson sau cur(e de foni. Si+"ul de audiere depinde &i de frec$en"a undelor nu nu+ai de presiunea sonor!.
Fig&ra 2.0 -&rbele foni '&rsa( htt%())&sers.&tcl&.ro)birlea)e)34e.ht
Ni$el de t!rie: L N =20∗log
( ) pe
pref
∗1000 Hz
unde: pe = presiunea acustic! eficace a unui sunet pur de 1000 8 apreciat de un ascult!tor audiolo/ic nor+al a$*nd o t!rie e/al! cu cea a sunetului pref = presiunea acustic! de referin"! p ref J 20 a a sunetului pur de 1000 8
.*<*
Presiu#ea ,i ;rec)e#2a acustic1
C*nd reproduce+ func"ia urecii u+ane +ai pu"in sensi(il! la frec$en"e foarte joase sau foarte nalte spre deose(ire de frec$en"ele situate ntre 1000 &i 4000 8D folosi+ # siste+e electroacustice 3 &i CD. 3stfel indicatorii presiunii acustice $or fi nota"i cu d3D dD &i respecti$ dCD.
11
C*nd indicatorii sunt folosi"i pentru caracteriarea aceleia&i undei sonore o("ine+ ur+!toarea rela"ie: d3D RdD RdCD. Indicatorul presiunii acustice cu intensitatea cea +ai +ic! este dCD. n caul e$alu!rii a sunetului /o+otuluiD este folosit nu+ai siste+ul 3D corespun!tor cu indicatorul presiunii acustice d3D.
Fig&ra 2.5 -ele trei sistee electroac&stice 67/ 8i - '&rsa( htt%())&%loa$.*ikie$ia.org)*iki%e$ia)coons)1)1c)Dba.9PG o$ificat
.*=*
Ti(uri de surse de su#ete ,i c>&(uri s"#"re
Sursele de sunet pot fi: surse punctifor+e autoD surse liniare calea ferat! conducte dru+uriD surse plane un piston intru-un tu(D entru sursele punctifor+e presiunea sunetului scade cu ju+!tate adic! cu 6 dD atunci c*nd distan"a de surs! se du(lea!. entru sursele liniare presiunea sunetului scade cu # d la du(larea distan"ei de surs!. • • •
12
Fig&ra 2.5 '&rse %&nctifore. 'c!$erea ni#el&l&i $e %resi&ne :c& ; $/< o$at! c& $&blarea $istan=ei
Fig&ra 2.5 '&rse liniare. 'c!$erea ni#el&l&i $e %resi&ne :c& 0 $/< o$at! c& $&blarea $istan=ei
1#
Sunetul nu se propa/! intodeauna li(er. ndele sunt reflectate a(sor(ite au loc re$er(era"ii. n practica se poate discerna: •
C*+p apropiat
•
C*+p dep!rtat
•
C*+p descis
•
C*+p re$er(erant
Fig&ra 2.4 ->%&ri sonore
.*?*
Ecua2ii cu ca#tit12i de (resiu#e* Strict &ate&atic+ ;1r1 a se 'ua @#
c"#siderare a'te as(ecte s(eci;ice a (r"(a%1rii 1.'.1. Calculul ni$elului de presiune la o anu+it! distan"! L p= Lw−10∗ log ( r ) −8 2
unde: r = distan"a la care calcul!+ ni$elul presiunii ; p = ni$elul presiunii la 0 + ;F = ni$elul presiunii la distan"a r
14
Sursa sonor! are o putere de 100 d. Calcul!+ presiunea sonor! la 5 + 10 + &i 20 +. r =5 m
L p=100 −10∗log ( 5 )−8 =¿ 2
%' d
r = 10 m L p=100 −10∗log ( 10
2
) −8 =72 dB
r =20 m
L p=100 −10∗log ( 20 )−8 =66 dB 2
A(ser$a"ie: la du(larea distan"ei ni$elul presiunii scade cu 6 d. 1.'.2. nsu+area deci(elilor L p
L p=10∗log ( 10
1
10
L p
2
L p
i
L p
n
+10 + … + 10 + … 10 ) 10
10
10
unde: ; pi = repreint! presiunea sonor! i pe care $re+ s! nsu+!+ n d ; p = repreint! presiunea total! a nsu+!rii n d Sursele sonore sunt: 40 d &i 50 d 60 d &i 60 d 60 d &i %0 d 60 d 60 d 60 d &i 60 d
(
40 10
(
60 10
L p=10∗log 10
L p=10∗log 10
50 10
)
60 10
)
+ 10 =50.40 dB
+ 10 =63.01 dB
15
L =10∗log ( 10
60 10
p
(
L p=10∗log 10
60 10
70 10
)
+ 10 =70.41 dB 60 10
60 10
60 10
)
+ 10 + 10 + 10 = 66.02 dB
A(ser$a"ie I: la nsu+area ntre dou! ni$eluri de presiune n d ntre care e>ist! o diferen"! +ai +ic! de 10 d diferen"a nu este se+nificati$!.
0* %"&"tu' 0*.*
Ce este $%"&"tu'/
/o+otul practic face parte din $ia"a noastr! de toate ilele &i nsea+n! orice sunet produs care deranjea! +unca odina &i nu n ulti+ul r*nd func"iile de $ia"a a unui indi$id. Nu intotdeauna percepe+ la fel același sunet ca /o+ot de e>e+plu un concert de rocH n toiul nopții pentru un t*n!r este pl!cut iar pentru un $!rstnic deranjant. Iar iua ur+!toare un ceas de cuc pentru t!nar n ti+pul c!nd studia! poate fi nepl!cut pentru $!rstnic - n contrar = un sunet de +ult așteptat. Nu ne pute+ o(ișnui cu /o+ot f!r! a ne produce pro(le+e de s!n!tate = l pute+ nu+ai ndura.
0*0*
Ni)e' de (resiu#e acustic1 ("#derat1 A c"#ti#uu+ ec5i)a'e#t @# d8
aloarea ni$elului de presiune acustic! ponderat! 3 al unui sunet sta"ionar continuu dO care ntr-un inter$al de ti+p specific area acea&i presiune acustic! eficace ca &i sunetul considerat al c!rui ni$el $aria! n ti+p este dat! de rela"ia:
L Aeq, T =10∗log
[
1 t 2−t 1
t 2
∫ t 1
2
p A ( t ) 2
p0
]
dt
unde:
16
;3P) = este ni$elul de presiune acustic! ponderat! 3 continuu eci$alent n d deter+inat ntr-un inter$al de ti+p ) care ncepe la t 1 &i se ter+in! la t2 p0 = este presiunea acustic! de referin"! 20 a p3tD = este presiunea ponderat! 3 instantanee a se+nalului acustic
0*3*
Ni)e'u' acustic &ediu @# i#ter)a' de ti&(
[
N
1 0.1 ( L 10 Aeq ,<¿= 10∗log N i= 1
∑
Aeq ,T
)
i
]
L¿
unde: ;3reP;) = este ni$elul de presiune acustic! ponderat! 3 continuu n e&antionul i dD N = este nu+!rul de e&antioane ale inter$alului de ti+p referin"! ;) = inter$al de ti+p de referin"!
0*4*
Surse'e de $%"&"t
3cti$itatea u+an! produce ilnic o +ultitudine de /o+ot. n acelasi ti+p a$e+ de a face cu surse continue de /o+ot care se pot reduce și nu se pot desfin țaD nu+ai pe cale ad+inistrati$! prin ot!r*ri dispoiții și alte +!suri. 3ceste surse de /o+ot sunt reultatul de$olt!ri tenicii u+ane și au atras atenția specialiștilor nu+ai de c*te$a decenii datorit! faptului c! au efecte ne/ati$e asupra or/anis+ului u+an și ani+al. )raficul rutier pe cale ferat! și aerian precu+ și diferite acti$it!ți industriale produc aceste /o+ote. 2.4.1.
/o+oul produs de c!tre traficul rutier nul dintre cele +ai periculoase /o+ote totodat! este caua polu!rii aerului n
proporție de '5 T. Ni$elul polu!rii cu /o+ot produs de traficul rutier depinde de intensitatea și
co+ponența traficului calitatea și felul pa$ajului $itea de deplasare al auto$eiculelor.
)raficul de +!rfuri n +ulte cauri a fost redirecționat n one +ai puțin populate reduc*nduse astfel poluarea fonic!. e +enționat c! auto$eiculele de transport +!rfuri sunt +ai $olu+inoase deci produc cea +ai +are parte a /o+otului datorat traficului rutier. aralel sunt +ontate tot +ai des pereți de iolație fonic! de-a lun/ul rutelor de transport intens autostr!i și centuri de tarfic n jurul orașelor +ariD produse din (eton le+n ple>id ș i alte +ateriale plastice pentru a di+inua poluarea fonic!.
1%
2.4.2.
/o+otul produs de traficul fero$iar /o+otul produs de tarficul rutier fero$iar pro$ine din /o+otul roților n deplasare și
a +otoarelor de loco+oție. ,ste diferit faț! de cel produs de traficul rutier deoarece este preent nu+ai c!nd trenul trece prin ona respecti$!. )re(uie +enționat faptul c! n anii precedenți acest tip de poluare fonic! a fost redus cu +ult prin folosința șinelor f!r! rost de dilatație prin electrificarea parțial! a linilor astfel ca loco+oti$ele tradiționale cu a(uri au disp!rut n +are +!sur! iar ponderea celor cu +otor iesel s-a redus. 2.4.#. /o+otul produs de traficul aerian 3ceasta este o poluare fonic! n continuare creștere dat find faptul c! transportul aerian se de$olt! dina+ic. /o+otul +ajor n acest ca este produs de +otoarele de propulsie clasice cu elice sau tur(oreactoareD. ersonalul de deser$ire din aeroporturi folosește ap!r!toare de ureci n ti+pul acti$it!țiț desf!șurate din apropierea aerona$elor. M!surile ce pot fi luate n acest ca sunt dependente de ni$elul tenic al a$ioanelor de lo/istic! sau de iolare fonic! al aeroporturilor. 2.4.4. /o+ot industrial 3cest tip de /o+ot și poluare fonic! este preent ntr-o for+! concentrat! produs prin $i(rația corpurilor solide. 3tin/e nu+ai partea din populație care do+iciliea! n aproprierea onelor industriale. n /eneral /o+otul industrial produs este la ni$elul de %0-'0 d dar n cauri e>tre+e acesta ajun/e și la 120-1#0 d. Se poate deduce u șor ca cea +ai (un! soluție este separarea onelor industriale de cele locuite. n acest sens distanța tre(uie tre(uie deter+inat! astfel ca poluarea fonic! iua s! nu dep!șeasc! 45 d iar noaptea #5 d n onele populate. Și n acest ca
este posi(il iolarea fonic! folos*ndu-se diferite tenolo/ii.
,ste posi(il! atenuarea poluarii fonice și cu ajutorul corpurilor reonante acesta poate fi tenolo/ia $iitorului. Moderniarea diferitelor +așini industriale este ceia reducerii /o+otelor. )otuși n unele cauri folosirea aparatoarelor de ureci este necesar! ca o +!sur! de pre$enire de protec ția +uncii.
1'
0*:*
E;ectu' $%"&"tu'ui asu(ra s1#1t12ii
,fectul /o+otului asupra s!n!t!"ii u+ane poate fi diferit - de la o si+pl! irita"ie p*n! la tul(ur!ri patolo/ice /ra$e ale or/anelor &i siste+elor interne. n pri+ul r*nd desi/ur sufer! auul u+an. olu+ul &i frec$en"a efectelor de sunet pro$oac! n +od direct de$oltarea pierderii auului. oala se de$olt! treptat astfel a$e+ ne+$oie s! ne protej!+ n a$ans de acest iritant. in caua sunetelor puternice de nalt! frec$en"! n or/anele auditi$e apar +odific!ri patolo/ice ire$ersi(ile. ,fectul fonic noci$ nu este li+itat doar cu or/anele de au. Iritantul sporit de /o+ot afectea! siste+ul ner$os u+an siste+ul cardio$ascular cau*nd e>cit!ri se$ere. /o+otul sporit poate pro$oac! inso+nie o(oseal! rapid! a/resi$itate afecta func"ia de reproducere &i contri(uie la tul(ur!ri psiice /ra$e. ,fectele fonice noci$e asupra o+ului au ciar &i ni$eluri +ici de sunete de la 40 = p*n! la %0 d. ,>ist! li+itele ad+ise de /o+ot care repreint! un ni$el accepta(il de /o+ot la locul de +unc! &i la do+iciliu.
Nivel de presiune a sunetului [dB] 82.00 85 88 91 94 97 100 103 106 109 112 115
Presiunea sunetului [Pa] 0.25 0.36 0.50 0.71 1.00 1.42 2.00 2.83 3.99 5.64 7.96 11.2
Durata permisă 16 [h] 8 [h] 4 [h] 2 [h] 1 [h] 30 [min] 15 [min] 450 [s] 225 [s] 112.5 [s] 56.25 [s] 28.125 [s]
Tabel 0.1 D&rata %eris! n $iferite ni#ele $e %resi&ni
0*<*
I#dicat"ri de $%"&"t
Indicatorul de /o+ot ar+oniat , pentru /radul de stres produs de /o+ot pe o perioad! de 24 de ore este ;sn i-sear!-noapte n li+(a en/le! ; den &i este dat:
17
(
L zi
1 12∗10 10 + 4∗10 L zsn= 10∗log 24
L seara+ 5 10
L noapte + 10
+ 8∗10
10
)
unde: ;i = ;daUD asociat disco+fortului din ti+pul ilei ntre orele % - 17 repreint! ni$elul +ediu de presiune acustic! ponderat 3 n inter$al de ti+p deter+inat pentru su+a perioadelor de i dintr-un an ;seara = ;e$enin/D asociat disco+fortului din ti+pul ilei ntre orele 17 - 2# repreint! ni$elul +ediu de presiune acustic! ponderat 3 n inter$al de ti+p deter+inat pentru su+a perioadelor de i dintr-un an ;noapte = ;ni/tD asociat disco+fortului din ti+pul ilei ntre orele 2# - % repreint! ni$elul +ediu de presiune acustic! ponderat 3 n inter$al de ti+p deter+inat pentru su+a perioadelor de i dintr-un an alorile ;i ;seara &i ;noapte pot fi deter+inate at*t prin calcul c*t &i prin +!surare n punctul de e$aluareD. n /eneral fun"ie de natura sursei se pot face isto/ra+e de ti+p n unit!"i secunde +inute sau oreD n care o surs! este acti$!. 3poi se fac +edieri pentru a o("ine indicatorii ;i ;seara ;noapte &i apoi se calculeaa ; sn.
0*=*
Va'"ri'e 'i&it1 @# )i%"are
Confor+ Ardinului +inistrului +ediului &i de$olt!rii dura(ile al +inistrului transporturilor al +inistrului s!n!t!"ii pu(lice &i al +inistrului internelor &i refor+ei ad+inistrati$e pentru apro(area Eidului pri$ind adoptarea $alorilor li+it! &i a +odului de aplicare a acestora atunci c*nd se ela(orea! planurile de ac"iune pentru indicatorii ;sn &i ;noapte n caul /o+otului produs de traficul rutier pe dru+urile principale &i n a/lo+er!ri traficul fero$iar pe c!ile ferate principale &i n a/lo+er!ri traficul aerian pe aeroporturile +ari ur(ane &i pentru /o+otul produs n onele din a/lo+er!ri unde se desf!&oar! acti$it!"i industriale pre$!ute n ane>a 1 la Ardonan"a de r/en"! a Eu$ernului nr. 152B 2005 pri$ind pre$enirea &i controlul inte/rat al polu!rii apro(at! cu +odific!ri &i co+plet!ri prin ;e/ea nr. '4 B 2006 pu(licat n Monitorul Aficial al
i+e de /o+ot ad+ise n
L$s# B d87A9 C"'"a#a . C"'"a#a 0 Va'"ri &ai&e Surse de de (er&ise @#ce(>#d $%"&"t di# a#u' 0.0 Str!i 65
L#"a(te B d87A9 C"'"a#a 3 Surse de de $%"&"t Str!i
C"'"a#a 4 Va'"ri &ai&e (er&ise @#ce(>#d di# a#u' 0.0 50 20
dru+uri &i &i autostr!i C!i ferate 3eroporturi one industriale orturi acti$it!"i de transport din interiorul portuluiD orturi acti$it!"i industriale din interiorul portuluiD
dru+uri &i &i autostr!i 65 65 60 65 60
C!i ferate 3eroporturi one Industriale orturi acti$it!"i de transport din interiorul portuluiD
50 50 50
orturi acti$it!"i industriale din
50
50
Tabel 0.2 Liitele a?ie $e ,goot a$ise n @o>nia
Criteriile pentru sta(ilirea onelor lini&tite dintr-o a/lo+erare n func"ie de $alorea li+it! corespun!toare indicatorului ;sn &i a suprafe"ei +ini+e n care se nre/istrea! aceast! $aloare li+it! n confor+itate cu pre$ederile art. 1 din preentul ordin sunt:
Surse de $%"&"t
Va'"ri &ai&e (er&ise L $s# B d87A9
Su(ra;a2a &i#i&1 (e#tru care se de;i#e,te " $"#1 'i#i,tit1 B 75a9
Str!i dru+uri na"ionale &i autostr!i C!i ferate 3eroporturi one industriale inclusi$ porturi
55
45
Tabel 0.0 Aalori a?ie %erise %entr& ,onelor $e lini8te
Sursa: 3ctualiarea !r"ilor de /o+ot din Municipiul Cluj-Napoca raport final i(roco+p SrlD
0*?*
E)a'uarea $%"&"tu'ui (e#tru str1$i cu di;erite structuri
entru &oselele de cat I &i a II-a pute+ /rupa n trei $ariante &osele: 1. Gosele n structur! li(er! adic! acele &osele care nu au constru"ii sau alte ele+ente reflectante pe nicuina din laturi iar dac! e>ist! n!l"i+ea lor nu dep!&esc 02 din desciderea &oselei 2. Gosele n sec"iuni tip ; se consider! acele &osele care au pe +ar/ine fronturi de construc"ii dar nu+ai pe o sin/ur! pate. ;a astfel de &osele pentru un punct dintr-o sec"iune a sa pe l*n/! co+ponenta direct! a /o+otului ce se propa/! dinspre surs! spre punctul de recep"ie +ai e>ist! &i co+ponenta de refle>ie pe pere"ii cl!dirilor frontului reult*nd o $aloare sporit! a ni$elului de /o+ot ntr-un punct din sec"iune
21
#. Gosele n sec"iune de tip care se consider! c! au pe a+(ele laturi fronturi de construc"ii de n!l"i+i +ai +ari dec*t 02 din desciderea &oselei. ;a astfel de &osele pentru un punct dintr-o sec"iune a sa pe l*n/! co+ponentele a /o+otului ce se propa/! dinspre surs! spre punctul de recep"ie e>ist! co+ponentele de refle>ii repetate pe pere"ii cl!dirilor celor dou! fronturi reult*nd $alori cu at*t +ai sporite ale ni$elului de /o+ot ntr-un punct din sec"iune cu c*t desciderea este +ai +ic!. Monitoriarea traficului rutier M. 3r/ir . Ispas L. Cr!ciun I. Stoian L. la/a C. oran E. eliu 200'D
Fig&ra 0.1 Distrib&=ia c&rbelor $e %resi&ne %entr& 8osea $e categoria I7 f!r! constr&c=ii laterale
22
Fig&ra 0.2 Distrib&=ia c&rbelor $e %resi&ne %entr& 8osea $e categoria I7 c& str&ct&ra $e ti% L
Fig&ra 0.0 Distrib&=ia c&rbelor $e %resi&ne %entr& 8osea $e categoria I7 c& str&ct&ra $e ti% L
2#
3* Harta de $%"&"t istri(uirea ni$elului
sunetului
ntr-o re/iune anu+e pentru o perioad! de ti+p (ine
definit! repreentat /rafic repreint! 8arta de /o+ot. na din +etodele +oderne de e$aluare a
poluării acustice
ur(ane este realiarea !rților de
/o+ot. Ad+inistrarea /o+otului a+(iental joac! foarte i+portant pentru protecția mediului. ,$aluarea și +!surarea ni$elurilor și reol$area pl*n/erilor la carto/rafierea acustic! onarea acustic! la li+itarea $alorilor de e+isie sunt e>e+ple n acest sens. 8arta unei a/lo+er!ri ur(ane sau a unei one /eo/rafice colorat! n confor+itate cu ni$elul de /o+ot este de fapt arta de /o+ot 8!rțile de /o+ot sunt ela(orate pentru e$idențierea onelor locuite unde ni$elul de /o+ot se ridic! peste anu+ite li+ite i+puse de le/islație. 3stfel se u șurea! ela(orarea planurilor de acțiune pentru protecția locuitorilor +potri$a e>punerii și a planurilor de reducere a ni$elurilor de /o+ot. atele de intrare se cule/ la fața locului și apoi sunt procesate print sofFare C special ela(orate. Condițiile +eteo caracteristicile acustice ale terenului for+a acestora precu+ și e$entualele o(stacole din ona respecti$! sunt luate n sea+! de c!tre aplica țiile softFare a+intite. M!sur!tori precise efectuate cu aparatur! și ecipa+ente de +onitoriare a /o+otului stau la (aa reducerii erorilor și la conceperea unor +!suri de reducere a polu!rii fonice. Softul pentru ela(orarea !rții /o+otului este folosit și n: •
•
faa de studiu a planurilor de de$oltare teritorial! procesul deter+in!rii onelor ferite de /o+ot
•
caul planurilor strate/ice și tactice pentru protecția +ediului
•
sta(ilirea caracteristicilor acustice a cl!dirilor proiectate
•
luarea unor +!suri de reducere a /o+otului industrial ș.a.+.d
24
Fig&ra 5.1 B?e%l& $e hart! $e ,goot
4* "#a de studiu Arasul Cluj-Napoca este situat! n centrul )ransil$aniei pe o suprafata de 1%75 H+p fiind unul dintre orașele +ari și i+portante ale ț!rii. Municipiul este reședința si centrul judetului Cluj a$nd apro>i+ati$ #40.000 de locuitori. ,ste un oraș istoric ona sa a fost locuit! ncep*nd cu cele +ai $eci ti+puri. in e$ul +ediu se re+arc! ca un centru co+ercial la (ifurca ția dru+urilor de$enind și capitala )ransil$aniei. entru o prosperitate care l caracteriea! și ast!i a c!p!tat denu+irea de Voraș co+oar!W. Cl!dirile și +onu+entele istorice repreint! o atracție turistic!. ,ste totodat! centrul cultural cel +ai i+portant al )ransil$aniei unde au petrecut ani de studenție +ulte /enerații n di$erse facult!ți uni$ersit!ți. Ca centru uni$ersitar este și un oraș cu o (o/at! acti$itate cultural-stințific! care /!duiește +uee și (i(lioteci teatre dra+atice și lirice cu reonanțe internaționale. Eradina otanic! este un așe!+*nt de notorietate european!. Strada 8orea pe dru+ul european ,'1D are o lun/i+e apro>i+ati$! de 1 H+ cu dou! (eni de circulție pe fiecare sens n total patru de la podul So+e ș +ai e>act de la strada Stefan ;udFi/
25
Fig&ra 4.1 @e=ea& $e trans%ort n co&na :'&rsa( @.6.T.C.-.<
;iniile de tra+$ai care sunt &i cuprinse n studiu sunt: 100 CE = -ța E!riiD 101 uciu+ - -ța E!riiD și 102 uciu+ = CED. e-a lun/ul str!ii sunt situate dou! facult!ți și o școal! iar ntr-o strad! lateral! se afl! și un spital. i+ati$ continu! panta find +ai +ic dect 2T.
26
Fig&ra 4.2 Mo$el&l 0D a stra$ei orea
2%
:* !1surarea $%"&"tu'ui (e strada H"rea :*.*
S"#"&etru' di%ita' e#s#
Specificații: tenice: isplaU ;C cu 4 nu+ere isplaU de 2.2 inc 55 ++D M!soar! intre: #0 X 1#0 d3D 3curatețe: Y1.5 d Lrec$ențe: #1.5 8 X '.5 H8
0.5
inc
cu
capacitate de polariare aterii: 4 > 1.5 33 sau ca(lu S 3utono+ie: cc. 20 ore cu funcționare continu! oate
fi
folosit
la
te+peraturi ntre 0 X 40 ZC #2 X 104 ZLD și
u+iditate R'0 T <.8.
i+ensiuni: 256 ;D > %0 9D > #5 8D ++ 10.1 > 2.' > 1.4 incD Ereutate: cc. #0' / f!r! (ateriiD
:*0*
Fig&ra ;.1 'onoetr&l Eens
!et"da de &1surare
Sono+etrul 9ens l-a+ fi>at pe un stati$ find le/at cu ca(lu S de un laptop. 3+ +!surat distan"a dintre sono+etru &i &inele de tra+$ai pentru calcularea presiunii sonore 2'
pentru orice distan"! de la sursa de /o+ot. ,>ist! un decalaj ntre datele o("inute &i ti+pul real n care s-a realiat +!surarea. entru a deter+ina acest decalaj a+ folosit un aparat foto di/ital cu posi(ilit!"i de inre/istrare $ideo &i ora e>act!. 3dic! la trecerea tra+$aiului n ulti+ele clipe a+ fil+at displaUul aparatului pe care apar &iruri de date ale +!sur!rii.
Fig&ra ;.2 'onoetr&l Eens fi?at %e &n stati# n 'ta=ia I
intre datele nre/istrate &i p!strate ntr-un ta(el cu nr. inre/istrare presiunea sonor! frec$en"a ti+pul &i dataD a+ c!utat cele care apar &i pe nre/istrarea. 266
74.0
A
6:22:15
2014.06.25.
267
76.9
A
6:22:16
2014.06.25.
268
78.4
A
6:22:17
2014.06.25.
269
78.9
A
6:22:18
2014.06.25.
270
77.3
A
6:22:20
2014.06.25.
271
74.3
A
6:22:21
2014.06.25.
272
71.4
A
6:22:22
2014.06.25.
273
68.7
A
6:22:23
2014.06.25.
274
68.1
A
6:22:24
2014.06.25.
275
69.0
A
6:22:25
2014.06.25.
276
69.5
A
6:22:26
2014.06.25.
Tabel&l ;.1 B?e%l& $atele !s&rate
27
ispoiti$ul 9ens s fos li$rat! cu un SoftFare care asi/ur! nre/istrarea &i desc!rcarea datelor inclusi$ ela(orarea unor /rafice. atele se pot desc!rca &i n for+at [;S for+atul de (a! al pro/ra+ului C popular Microsoft ,>cel.
Fig&ra ;.0 Progra&l %entr& nregistrarea $atelor
:*3*
Date te5#ice
;ocul +!sur!rii: 1. Strada 8orea nr. %5 = ona de acelerare pentru tra+$aielor care pornesc de la ia"a E!rii cur(! one de $itea +a>i+! pentru tra+$aie care circul! dinspre So+e&. istan"a de la a>ul &inei: 6.%0 + 2. Strada 8orea nr 41 = one cu $itee +a>i+e pe a+(ele sens de circula"ie. istan"a de la a>ul &inei: 6.60 + #. Strada 8orea nr #1 = one cu sta"ii apropiate &i one de fr*nare. istan"a de la a>ul &inei: 7.00 + ata &i ora +!sur!rii: 2014.06.25. ora 05:#0 = 06:#0 3+ ales un inter$al de or! unde pot s! +!sur /o+otul pro$enit nu+ai din calea de rulare a tra+$aiului. #0
ate +eteorolo/ice: 22 C Mediu datelor +!surate: Sta"ia I uciu+-.E. .E.-uciu+ '#17 d '1#2 d Media celor doi '2#5 d
Sta"ia II uciu+-.E. .E.-uciu+ 7002 d 7#0% d Media celor doi 71'1 d
Sta"ia III uciu+-.E. .E.-uciu+ %'1% d '26 d Media celor doi '07# d
Tabel&l ;.2 Me$ia !s&r!torilor
A(ser$a"ie: ni$elelor de presiune +!surate la apropierea &i dep!rtarea tra+$aiului sea+!n! cu clopotul lui Eauss.
Zgomot 90.0 80.0 70.0 60.0 50.0 40.0 30.0 20.0 10.0 0.0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
Fig&ra ;.5 -lo%ot&l l&i Ga&ss
:*4*
Ca'cu'1& i#dicat"ru' de $%"&"t L $s# (e#tru Sta2ii'e I+II ,i III
(
L zi
1 12∗10 10 + 4∗10 L zsn= 10∗log 24
L seara+ 5 10
L noapte + 10
+ 8∗10
10
)
entru deter+inarea indicatorilor de /o+ot ;i ;seara &i ;noapte tre(uie s! &ti+ nu+!rul $eiculelor adic! nu+!rul tra+$aielor circulate n inter$ale de ore corespundente pentru indicatorilor de /o+ot. Cunosc*nd pro/ra+ele de circula"ie a tra+$aielor pute+ u&or nu+era nu+!rul $eiculele circulate n inter$ale de ore.
#1
15
1
Inter$al de ti+p
Nu+!rul $eiculelor Sta"ia II 256 60 65
Sta"ia I 256 60 65
iua %:00 = 17:00 Seara 17:00 = 2#:00 Noaptea 2#:00 = %:00
Sta"ia III 256 60 65
Tabel&l ;.0 Me$ia !s&r!torilor
e notat c! tra+$aiele se circul! nu+ei ntre orele 5:00 &i 2#:00. Calcul!+ nu+!rul $eiculelor pe +inut pentru fiecare inter$al de ti+p. Inter$alul de
Nr. orelor de
ti+p
circula"ie
iua Seara Noapte
Nr. $eiculelor
12 4 '
Nr.
Nr.
$eiculelorBor!
$eiculelorB+inu
21## 1500 '125
t 0#555 02500 01#54
256 60 65
Tabel&l ;.5 "r #ehic&lelor %e or! res%ecti# %e in&t
Calcul!+ ni$elul acustic pentru fiecare sta"ie cu ajutorul rela"iei:
[
N
1 0.1 ( L 10 Aeq ,<¿= 10∗log N i= 1
∑
Aeq ,T
)
i
]
L¿
entru Sta"ia I: N = 1 dac! face+ o nre/istrare ntr-un +inut L AeqT = 82.35 dB −c
unde: c = este coeficientul care "ine sea+a c! +!sur!torilor au fost realiate c*nd tra+$aielor se circul! n trafic +ai redus propus de +ine &i este e/al cu 5 d pentru iua trafic +ai intensD # d pentru seara trafic sc!utD &i 0 d pentru noaptea +!sur!torile au fost realiate ntre orele 5:#0 = 6:#0 care apar"ine inter$alului de noapteD.
[∑ 1
1 10 L ziua =10∗ log 1 i =0
82.35−5 10
]
[
=10∗log 10
82.35− 5 10
]
∗0.3555 =72.86 dB
#2
[∑ ] [∑ ]
1 Lseara =10∗log 1
1
10
82.35 −3 10
[
=10∗log 10
82.35− 3 10
]
∗0.25 =73.33 dB
i=0
1
1 Lnoapte =10∗log 10 1 i= 0
(
82.35 10
1 12∗10 L zsn , I =10∗log 24
[
=10∗ log 10
74.86 10
+
4∗10
74.33 + 5 10
]
82.35 10
∗0.1354 =73.67 dB
+
8∗10
73.67 + 10 10
)
=
79.93 dB
Calcul!+ presiunea sonor! la sursa de ori/ine cu rela"ia: L p= Lw −10∗log ( r ) −8 2
din care reult!
Lw = L p + 10∗log ( r
2
) +8
unde r J 6.%0 + &i repreint! distan"a de la sono+etru p*n! la a>ul &inei. Lw , I =80.30 + 10∗log ( 6.70 ) + 8= 104.451 dB 2
3stfel pute+ calcula presiunea sonor! la pere"ile constru"iilor la n!l"i+ea de 4.00 +etri. Cu ajutorul teore+ei lui ita/ora calcul!+ distan"a.
Fig&ra ;.4 Distan=a %>n! la %ere=i 'ta=ia II
r I =√ 4 +( 3 + 6.70 ) =10.10 2
2
L zsn , Ipereţi=104.815 −10∗ log ( 10.10 )−8 =76.365 dB 2
Lnoapte, Ipereţi =98.05 −10∗log ( 10.10
2
)−8 =70.01 dB
##
entru Sta"ia II: N =1
dac! face+ o nre/istrare ntr-un +inut
L AeqT = 91.81 dB −c
[∑ ] [∑ ] [∑ ] 1
1 10 L ziua =10∗ log 1 i =0 1 Lseara =10∗log 1
91.81 −5 10
1
10
[
=10∗log 10
91.81 −3 10
91.81 − 5 10
[
=10∗log 10
]
∗ 0.3555 =82.32 dB
91.81− 3 10
]
∗ 0.25 =82.79 dB
i=0
1
1 10 Lnoapte =10∗log 1 i= 0
(
91.81 10
1 12∗10 L zsn , I I =10∗log 24
[
=10∗log 10
74.86 10
+ 4∗10
91.81 10
74.33 + 5 10
]
∗0.1354 =83.13 dB
+ 8∗10
73.67 + 10 10
)=89.40 dB
Calcul!+ presiunea sonor! la sursa de ori/ine cu rela"ia: L p= Lw −10∗log ( r ) −8 2
din care reult!
Lw = L p + 10∗log ( r
2
) +8
unde r J 6.60 + &i repreint! distan"a de la sono+etru p*n! la a>ul &inei. Lw , I I =80.30 + 10∗log ( 6.60 ) + 8 =104.451 dB 2
3stfel pute+ calcula presiunea sonor! la pere"ile constru"iilor la n!l"i+ea de 4.00 +etri. Cu ajutorul teore+ei lui ita/ora calcul!+ distan"a.
Fig&ra ;.; Distan=a %>n! la %ere=i 'ta=ia II
#4
r I =√ 4 +( 3 + 6.60 ) =10.00 2
2
L zsn , I I pereţi= 104.815 − 10∗log ( 10.00 )− 8=85.80 dB 2
Lnoapte, IIpereţi=104.815−10∗ log ( 10.00
2
) −8 =79.52 dB
entru Sta"ia III: N = 1 dac! face+ o nre/istrare ntr-un +inut L AeqT = 80.93 dB −c
[∑ ] [∑ ] [∑ ] 1
1 10 L ziua =10∗ log 1 i =0 1 Lseara =10∗log 1
80.93 −5 10
1
10
[
=10∗log 10
80.93 −3 10
80.93 − 5 10
[
=10∗log 10
]
∗ 0.3555 =71.44 dB
80.93− 3 10
]
∗0.25 =71.91 dB
i=0
1
1 10 Lnoapte =10∗log 1 i= 0
(
80.93 10
1 12∗10 L zsn , II I =10∗log 24
[
=10∗log 10
74.86 10
+
4∗10
80.93 10
74.33 + 5 10
+
]
∗ 0.1354 =72.25 dB
8∗10
73.67 + 10 10
)
=
78.52 dB
Calcul!+ presiunea sonor! la sursa de ori/ine cu rela"ia: L p= Lw −10∗log ( r ) −8 2
din care reult!
Lw = L p + 10∗log ( r
2
) +8
unde r J 7.00 + &i repreint! distan"a de la sono+etru p*n! la a>ul &inei. Lw , I I I =78.52 + 10∗log ( 9.00
2
) +8 =105.60 dB
3stfel pute+ calcula presiunea sonor! la pere"ile constru"iilor la n!l"i+ea de 4.00 +etri. Cu ajutorul teore+ei lui ita/ora calcul!+ distan"a.
#5
Fig&ra ;. Distan=a %>n! la %ere=i 'ta=ia III
r I =√ 4 +( 3 + 9 ) =12.32 2
2
L zsn , I I Ipereţi=104.815 −10∗ log ( 10.00
2
Lnoapte, IIpereţi=104.815−10∗ log ( 10.00
:*:* Sta"ia I I II II III III
) −8 =75.79 dB 2
) −8 =69.52dB
Re$u&area re$u'tate'"r Inter$alul ;sn ;noapte ;sn ;noapte ;sn ;noapte
aloarea li+it! 65.00 d 50.00 d 65.00 d 50.00 d 65.00 d 50.00 d
alori calculate %6.#6 d %0.01 d '5.'0 d %7.52 d %5.%7 d 67.52 d
iferen"a 11.#6 d 20.01 d 20.'0 d 27.52 d 10.%7 d 17.52 d
Tabel&l ;.4 @e,&area re,<atelor calc&late
ute+ constata c! reultatelor calculate sunt +ult dep!&ite de cele ad+ise. 3cu+ o s! +odel!+ &i n softFare &i $o+ co+pare reultatele.
#6
<* Cart"%ra;ierea $%"&"tu'ui (r")e#it di# ca'ea de ru'are a tra&)aiu'ui (e strada H"rea cu aut"ru' ("r%ra&u'ui S"u#dPLAN Esse#tia' 3* <*.*
Pr"%ra&u' S"u#dPLAN Esse#tia' 3*
8!r"ile strate/ice de /o+ot utiliate la realiarea planului de ac"iune +potri$a /o+otului pe Strada 8orea s-a realiat cu pro/ra+ul specialiat Soundplan ,ssential #.0 realiat de fir+a /er+an! raunstein \ erndt E+(8. ro/ra+ul este unul recunoscut pe plan interna"ional. ersiunea aceasta este una +ai si+plu dar foarte (un pentru cartarea /o+otelor pentru arii +ai +ici. ,>ist! &i o $ersiune +ai perfor+ant! Sound;3N %.#. ,u a+ utliat $ersiunea e+o a pro/ra+ului Sound;3N ,ssential #.0 fiindc! este /ratuit &i ajun/e pentru lucr!ri +ai +ici.
Fig&ra .1 Interfa=a %rogra&l&i 'o&n$PL6" Bssential 0.3
#%
<*0*
Descrierea uti'i$1rii a (r"%ra&u'ui
6.2.1. asul unu = 8arta ri+ul r*nd tre(uie s! face+ o art! di/ital! despre ona de studiu. , foarte i+portant s! &ti+ la ce scar! face+ aceast! art!. ,u a+ folost Eoo/le Maps pentru realiarea !r"ii. Liindc! ona de studiu Strada 8orea nu a nc!pat ntr-o resolu"ie (un! pe +onitor de acea a+ f!cut +ai +ulte rintScreen-uri &i cu ajutorul unui pro/ra+ care edite! i+a/ini a+ pus i+a/inile unul l*n/! cel!lalt o("in*nduse o art! cu o reolu"ie pe care se poate folosi. 8arta astfel o("inut! a+ introdus in pro/ra+ul 3utoC3 &i a+ pus la scar!. Liindc! caul de studiu nu necesit! coordonate e>acte de acea pentru col"ul jos din st*n/a a+ pus la cota [J00.00 ]J00.00 &i col"ul jos din dreapta a+ pus la cota [J#14.'4 ]J00.00. ine de &tiut c! pro/ra+ul Sound;3N ,ssential #.0 are un E &i nu a>ele tre(uie +odificate in 3utocad ci noi tre(uie s! +ut!+ col"ul jos din st*n/a al artei la cotele &tiute n aceast! ca la cotele [J00.00 ]J00.00D. 6.2.2. asul doi = Crearea a noului proiect escide+ pro/ra+ul Sound;3N ,ssential #.0 &i face+ un nou proiect. Introduce+ datele proiectului cu+ ar fi: nu+ele proiectului nu+!rul proiectului nu+ele in/inerlului nu+ele (eneficiarului &i descrierea proiectului.
Fig&ra .2 Proiect no&!
#'
)re(uie select!+ sursele de /o+ot pe care $re+ s! carto/rafi!+ trafic rutier calea ferat! ona industrial! parcareaD. )re(uie setate &i inter$alelor de ore. ute+ selecta &i nor+ati$ele pe care $re+ s! folosi+ la calcularea artei de /o+ot. ,u a+ selectat calea ferat! pentu +odelarea /o+otului pro$enit din calea de rulare a tra+$aiului &i dru+ul pentru +odelarea propriet!"ile terenului asfaltulD. 3+ selectat trei inter$ale de ore &i nor+ati$ul
Fig&ra .0 'et!rile folosite n %roiect
6.2.#. asul trei = Introducerea cotele de ni$el a terenului ro/ra+ul Sound;3N ,ssential #.0 poate s! utilee &i desene f!cute n 3utoCad sal$ate n for+a [L. n caul +eu nu a+ introdus cotele de ni$el fiindc! strada 8orea are o decli$itate +ai +ica de 2T &i nu influen"ea! reultatele. ac! a$e+ cotele de ni$el a terenului selecte+ pe punctul cotele de ni$el &i i+port!+ fi&ierul [L.
#7
Fig&ra .5 I%ortarea cotelor $e ni#el
A(ser$a"ie: Se poate i+porta &i fi&iere codate n 3SCII &i fi&iere ,S
Fig&ra .4 Ii=iali,area h!r=ii
Not!: n $erde sunt cotele i+a/ini care sunt fi>e n func"ie de reolu"ie &i n ro&u sunt cotele pe care tre(uie s! introduce+.
40
6.2.5. asul cinci = Introduce+ constru"iile c!ile de co+unica"ii &i terenul ncojur!tor 3ceast! pute+ face+ n dou! feluri: •
esen!+ direct n pro/ra+
•
esen!+ ntr-un pro/ra+ unde pute+ sal$a n for+at [L &i i+port!+ n pro/ra+ul Sound;3N ,ssential #.0
,u a+ desenat n 3utoC3 &i a+ i+portat n pro/ra+ de acea o s! scriu +etoda aceasta. 3stfel orc*nd pute+ i+porta datele. ri+a dat! a+ f!cut V;aUerW-uri separate pentru construc"ii asfaltul &i calea ferat!. 3+ desenat cu VolUlineW a$*nd /rij! la constru"ii s! fie ncis VolUlineW-ul. up! acea a+ sal$at n for+at [L. 3+ ales n +eniu ce $reau s! i+port &i a+ +ers li Lile-I+port-[L &i a+ c!utat fi&ierul. up! acea a+ selectat V;aUerW-ul pe care $reau s! i+port n acest ca &inele &i a+ dat VA^W. n fi/urele de +ai jos sunt preentat procedeul.
41
Fig&ra .; I%ortarea 8inelor I
Fig&ra . I%ortarea 8inelor II
42
3stfel proced!+ &i pentru celelalte V;UerW-uri. e notat c! constru"iile astfel i+portate o s! ai(! n!l"i+ea de 6.00 + &i aceste tre(uie corectate. n!l"i+ea construc"iilor a+ dat la oci cu ajutorul aplica"iei Eoo/le Street ieF.
Fig&ra . B$itarea n!l=iea constr&=iilor
6.2.6. asul &ase = Introducera datelor referitoare la tra+$ai n capitolu 6 deja a+ o("inut nu+!rul $eiculelor pe inter$ale de i. ar aceasta a+ f!cut pe tronsonul unde cirul! nu+ai 101 &i 102. 3cu+a tre(uie s! &ti+ &i nu+!rul $eiculelor pe ia"a E!rii &i pe Str. Ion ;uca Cara/iale. Cunosc*nd pro/ra+ele de circula"ie pute+ u&or calcula nu+!rul $eiculelor pe toate traseu. Calea de tra+$ai tre(uie s! +p!r"i+ n +ai +ulte tronsoane n func"ie de: •
+ediu $iteei de circula"ie
•
+ediu $iteei de circula"ie la fr*nare
•
•
procentul $eiculelor care fr*nea! pe tronson nu+!rul $eiculelor pe i sear! &i noapte.
4#
Lace+ un clicH pe calea. 3p!s!+ fi/ura de calculator a$*nd /rij! c! p!tr!"elul s! fie selactat!. up! care select!+ tipul con$oiului &i intruduce+ $itea $eiculelor &i procentul de $eicule care fr*nea! apoi introduce+ nu+!rul $eiculelor pe inter$ale de i. Mai tre(uie s! face+ corecturi &i n func"ie da tipul suprastructurii &i nu+!rul sci+(!torilor. ,u a+ ales con$oiul C% care si+ulea! traficul tra+$ailor &i suprastructura ' care asea+!n! cel +ai +ult cu suprastructura e>istent!.
Fig&ra .H B$itarea liniei $e tra#ai I
44
Fig&ra .13 B$itarea liniei $e tra#ai II
Fig&ra .11 B$itarea liniei $e tra#ai III
45
Nu +ai a$e+ altce$a de f!cut nu+ai pornirea analiei. n aceast! situa"ie pro/ra+ul calculea! n jur de 1# +inute.
Fig&ra .12 Pornirea calc&l!rii
=* C"&(ararea re$u'tate'"r A s! co+par!+ reultatele +!surate n cele trei sta"ii &i calculate de c!tre +ine arta de /o+ot f!cut de c!tre co+pania i(roco+p pe care se /!se&te &i pe siteul pri+!riei Cluj Napoca arta de /o+ot realiat de c!tre +ine &i arta de /o+ot realiat de c!tre +ine care si+ulea! starea de tenic! a suprastructurii naintea rea(ilit!rii. Sta"ia I M!surat i(roco+p 3ctual nainte
;n _J%0.00 _J55.00 _J65.00 _J65.00
Sta"ia II
;sn _J%%.00 _J65.00 _J60.00 _J65.00
;n _J'0.00 _J55.00 _J65.00 _J65.00
;sn _J'5.00 _J65.00 _J60.00 _J65.00
Sta"ia III ;n _J%0.00 _J55.00 _J60.00 _J65.00
;sn _J%6.00 _J65.00 _J60.00 _J65.00
2012 Tabel&l .1 -o%ararea re,<atelor
e notat c! pentru si+ularea situa"iei dinainte rea(ilitarea c!ii a+ sci+(at suptastructura cu calea cu joante &i a+ introdus dou! sci+(!tor pe 100 de +etri.
46
i+e introduse n pro/ra+. ,u a+ +p!r"it n +ai +ulte tronsoane n func"ie de $ite! iar cei de la fir+! au dat $itea constant! de 40 H+B. Se poate o(ser$a c! reultatele o("inute prin +!surare sunt +ult +ai +ari fa"! de cele calculate cu pro/ra+. 3ceste poate s! fie din dou! +oti$e: 1. 3r tre(ui colectate +ai +ulte $alori 2. n pro/ra+ nu este si+ulat (ine starea $eiculelor. entru colectarea +ai +ultor $alori &i analiarea lor ar tre(ui un apart de +!surarea presiunii sonor! +ult +ai perfor+ant cu care se poate colecta &i identifica surselor sonore. unctul +eu de $edere este c! +ajoritatea $eiculelor care circul! n Cluj-Napoca nu sunt ntre"inute (ine fa"! de $*rsta lor de acea fac un /o+ot +ai +are fa"! de con$oiul inclus C% n pro/ra+e. !rerea +ea este c! caul real acu+ este acea $ariant! pe care si+ulea! starea c!ii naintea rea(ilit!rii.
?* C"#c'u$ii 8!rțile de /o+ot (aate pe +!sur!tori sunt satisf!c!tor de punctuale nu+ai dac! se (aea! pe o +ulți+e de date colectate. entru acesta este ne$oie de +ult ti+p și ener/ie in$estit!. 3cele !rți care sunt efectuate prin softFare nu sunt concludente deoarece si+ularea nu coincide cu faptul real adic! diferențele pot fi esențiale.
ntre orele 5:00 = %:00 $itea +a>i+a #0 H+B
4%
entru aceast! reco+andare st! la (aa faptul c! unde indicatorul de presiune ; noapte a dep!&it $alorarea ad+is! &i a+ o("inut ni$elul presiunii sonore +a>i+e acolo $aloarea $iteei de circula"ie a tra+$aiului introdus n pro/ra+ul Sound;3N ,ssential #.0 a fost ntre 40 &i 50 H+B. . A solu ție +ai (un! ar fi ela(orarea unor !rți care cuprind toate felurile de /o+ot la care sunt e>puse locuitorii orașelor.
4'
* 8i6'i"%ra;ie 1.O 3r/ir M. Ispas . Cr!ciun L. Stoian I. la/a L. oran C. eliu E. = Monitoriarea /o+otului traficului rutier ,ditura idactic! &i eda/o/ic! ucure&ti 200' 2.O EU`jt solt = 8arta de /o+ot pentru ona central! din Miercurea Ciuc ;ucrare de licen"! Cluj-Napoca 2012 #.O ece 3ttila = olu!rilor Lonice la Calea Lerat! ;ucrare de licen"! ra&o$ 2007 4.O i(roco+p
47
A#e1 .G Date'e &1surate dB #tatia $
A/C
Timpul
Data
79.0
A
5:33:50
2014.06.25.
81.4
A
5:33:51
2014.06.25.
78.1
A
5:33:52
2014.06.25.
79.4
A
5:33:53
2014.06.25.
77.7
A
5:33:58
2014.06.25.
78.3
A
5:33:59
2014.06.25.
78.9
A
5:34:00
2014.06.25.
76.0
A
5:34:01
2014.06.25.
75.0
A
5:35:38
2014.06.25.
78.6
A
5:35:39
2014.06.25.
79.9
A
5:35:40
2014.06.25.
79.2
A
5:35:41
2014.06.25.
79.7
A
5:35:42
2014.06.25.
76.0
A
5:39:52
2014.06.25.
76.9
A
5:39:53
2014.06.25.
79.2
A
5:39:54
2014.06.25.
77.7
A
5:39:55
2014.06.25.
77.2
A
5:39:56
2014.06.25.
73.6
A
5:39:57
2014.06.25.
75.0
A
5:40:27
2014.06.25.
79.8
A
5:40:28
2014.06.25.
85.9
A
5:40:29
2014.06.25.
84.6
A
5:40:30
2014.06.25.
80.8
A
5:40:31
2014.06.25.
78.3
A
5:46:11
2014.06.25.
80.2
A
5:46:12
2014.06.25.
83.2
A
5:46:13
2014.06.25.
80.8
A
5:46:14
2014.06.25.
76.9
A
5:46:15
2014.06.25.
76.8
A
5:46:16
2014.06.25.
80.1
A
5:47:30
2014.06.25.
78.2
A
5:47:31
2014.06.25.
83.9
A
5:47:32
2014.06.25.
81.1
A
5:47:33
2014.06.25.
74.6
A
5:47:34
2014.06.25.
80.2
A
5:56:19
2014.06.25.
88.3
A
5:56:20
2014.06.25.
89.1
A
5:56:21
2014.06.25.
!serva"ie
De la Bucium
De la P. G ării
De la Bucium
De la P. G ării Accelerare
De la Bucium
De la Bucium
De la P. G ării Accelerare
#tatia $$
De la P. G ării
50
77.4
A
5:56:22
2014.06.25.
76.0
A
5:56:23
2014.06.25.
80.8
A
5:58:54
2014.06.25.
81.4
A
5:58:55
2014.06.25.
85.3
A
5:58:56
2014.06.25.
90.8
A
5:58:57
2014.06.25.
91.3
A
5:58:58
2014.06.25.
80.1
A
5:58:59
2014.06.25.
82.1
A
6:01:19
2014.06.25.
84.5
A
6:01:20
2014.06.25.
83.7
A
6:01:21
2014.06.25.
79.3
A
6:01:22
2014.06.25.
80.2
A
6:03:01
2014.06.25.
87.6
A
6:03:02
2014.06.25.
89.5
A
6:03:03
2014.06.25.
93.7
A
6:03:04
2014.06.25.
Accelerare
88.0
A
6:03:05
2014.06.25.
roata defecta
84.9
A
6:03:06
2014.06.25.
80.4
A
6:09:06
2014.06.25.
84.9
A
6:09:07
2014.06.25.
92.1
A
6:09:08
2014.06.25.
96.2
A
6:09:09
2014.06.25.
85.4
A
6:09:10
2014.06.25.
81.7
A
6:09:48
2014.06.25.
82.3
A
6:09:49
2014.06.25.
89.9
A
6:09:50
2014.06.25.
92.5
A
6:09:51
2014.06.25.
87.0
A
6:09:52
2014.06.25.
74.9
A
6:11:52
2014.06.25.
80.3
A
6:11:53
2014.06.25.
85.9
A
6:11:54
2014.06.25.
85.6
A
6:11:55
2014.06.25.
80.5
A
6:11:56
2014.06.25.
75.4
A
6:18:34
2014.06.25.
74.6
A
6:18:35
2014.06.25.
74.8
A
6:18:36
2014.06.25.
77.3
A
6:18:37
2014.06.25.
74.9
A
6:19:15
2014.06.25.
79.0
A
6:19:16
2014.06.25.
78.9
A
6:19:17
2014.06.25.
82.6
A
6:19:18
2014.06.25.
78.9
A
6:19:19
2014.06.25.
74.0
A
6:22:15
2014.06.25.
76.9
A
6:22:16
2014.06.25.
De la P. G ării
De la Bucium Accelerare
De la Bucium
De la P. G ării Vitea mare
De la P. G ării Vitea mare
De la Bucium Accelerare
Statia III De la Bucium di! "tatie
De la P. G ării deccelerare
De la Bucium di! "tatie
51
78.4
A
6:22:17
2014.06.25.
78.9
A
6:22:18
2014.06.25.
77.3
A
6:22:20
2014.06.25.
52
A#e1 0G Date de i#trare B tra&)ai n $erde: Nu+!rul $eiculelor n iuaB Nu+!rul $eiculelor searaB Nu+!rul $eiculelor noaptea n /al(en: itea +edia de circula"ieB itea +edie de circula"ie pentru $eiculelor care fr*nea!B rocentul $eiculelor care fr*ne!
5#
