Misiune crestina si catehetica
1- Familia crestina si Biserica: factori esentiali in educatia religioasa a copilului Pedagogia a stabilit 3 factor factorii generali ai dezvoltarii dezvoltar ii personalitati: personalitat i: -
-
-
Ereditatea Mediul Educatia
religioasa reprezinta totalitatea mijloacelor divino-umane utilizate in scopul formarii caracterului moral-crestin.
Educatia
Dumnezeu este cel care a intemeiat familia si Biserica si odata cu ele si scoala. Actul educational este complet si eficient doar cu ajutorul lui Dumenzeu..
Familia este cea mai puternica institutie umana. In familie copii primesc primele lectii despre Dumnezeu si despre viata. Familia reprezinta factorul cel mai important al educatiei crestine, nu numai pt copii ci si pt toti membrii familiei. Pentru ca o familie sa fie intr-adevar factor esential al educatiei crestine trebuie sa indeplineasca anumite conditii: -
-
-
-
-
In
familia crestina trebuie sa se reflecte iubirea intra-trinitara dumnezeiasca Educatia copiilor este optima atunci cand iubirea dintre membrii familiei imita iubirea dintre Persoanele Sf. Treimi. Familia crestina trebuie vazuta ca icoana a iubirii lui Dumnezeu pe pamant. Familia crestina trebuie sa se caracterizeze prin urmatoarele insusiri fiintiale: unitate , trainicie, sfintenie si egalitate intre soti. Aceste insusiri fiintiale reprezinta tot o reflectare a insusirilor si atributelor divine ale Sf. Treimi. Familia trebuie sa-si propuna ca scopuri prioritare inmultirea neamului omenesc, si ajutorul reciproc intre membrii ei, atat in cele materiale cat si in cele spiritual in vederea mantuirii. In acest sens copii trebuie ajutati sa se descurce singuri, trebuie deprinsi cu munca, rabdarea, ascultarea, ajutati sa-si aleaga o profesie corespunzatoare vocatiei si aptitudinilor lor. In familie , intotdeauna trebuie sa se de intaietate valorilor religioase, in raport cu cele de ordin material. Copii trebuie invatati sa se poarte ca oameni duhovnicesti nu materialnici.Parintii trebuie sa ii invete pe copii cu rugaciunea si viata Bisericii. Comunicarea dintre parinti si copii, constituie una din cheile reusitei educatiei crestine, o asculatare de ambele parti:copii sa asculte de parinti iar parintii sa auda ce spun si doresc copiii.
-
sa colaboreze armonios cu alti educatori: preoti , profesori. Atentie speciala trebuie sa-I acordam duhovnicului copilului pe care trebuie sa il aleaga mai intai parintii pt copii de 7 ani. Parinti
Biserica ± institutie divino-umana, fundamental a societati, la noi mai veche decat statul. Educatia crestina a copilului nu poate fi nici macar imaginata fara slujirea Bisericii. Cultul divin este cel mai apropiat mijloc de educatia religioasa. copilului in Biserica incepe inainte de a se naste. Mamele insarcinate vor participa mult mai des la slujbele Bisericii , se vor spovedi si impartasi periodic. Pruncul nascut va primii Tainele initierii si se va naste a doua oara in imparatia lui Hristos. Educatia
Reusita educatiei religioase a copilului consta in conlucarea armonioasa a Familiei si Bisericii. Copilul se va dezvlta normal si va deveni un bun crestin daca il va intalni cu adevatat pe Dumnezeu, nu numai in Biserica, ci si in familie.
2-
Tinerii
si Biserica in zilele noastre. Modalitati de lucru si activitati catehetice
3-
Implicatiile
pastoral-misionare si educative ale colaborarii profesorului de religie cu preotul paroh
Slujirea preotului în i pentru coal, în bun conlucrare cu profesorul de religie. Între factorii direct responsabili pentru reuita orei de religie se numr i preoii de la parohii. Ce pot face ei, practic? Rspundem, concret: pe lâng faptul cu unii au predat Religia pân la numirea titularilor, iar alii predau în continuare, fie i doar cu statutul de suplinitori, au câteva pârghii speciale de înrâurire asupra elevilor, prinilor i chiar a profesorilor. Vom da câteva exemplificri: - pot cu tactul necesar, desigur, s-i conving pe prinii i elevii care refuz iniial aceast disciplin, s-o accepte, artându-le avantajele ei duhovniceti; - pot avea o bun conlucrare cu profesorii de Religie, în special cu cei din colile care se afl teritorial în raza parohiei. Dac profesorul îl solicit pentru sfetanie în coal, sau pentru a primi copiii la spovedanie i împrtanie, preotul trebuie s manifeste întreaga disponibilitate. Iar dac profesorul de Religie nu-l solicit, poate avea el aceste iniiative. Mai mult, îl poate ajuta pe tânrul profesor cu anumite materiale, ca de ex. icoane pentru clase, anumite cri i reviste pentru o mai bun informare (fie i sub form de împrumut) etc. Informarea poate fi, de altfel, reciproc-benefic: preotul îi lmurete profesorului începtor anumite neclariti, profesorul poate, la rândul su, s-l informeze pe preot asupra unor noi apariii editoriale din domeniul su, care este comun, în mare msur. În acelai timp, dup cum profesorul de Religie trebuie s-i îndemne la clas pe copii s frecventeze biserica, aa preotul poate în biseric s-i îndemne pe
copii (direct, sau prin prinii i bunicii lor) s nu lipseasc de la ora de Religie. De mare utilitate, pentru ambele misiuni, pot fi convorbirile periodice dintre preot i profesori, în vederea unei strategii comune de educaie religioas . Cea mai fericit situaie este aceea în care preotul este i duhovnicul profesorului de religie.
parteneriatelor în educaie i în recuperri educaionale. In coli pot fiina cabinete de consiliere duhovniceasc,. În multe coli, mai ales în liceele de la orae, funcioneaz cabinete de consiliere psihologic, o msur binevenit, în condiiile în care tot mai muli elevi au nevoie de un sfat la timp, în momentele de criz. Ei bine, în aceleai cabinete poate i preotul oferi consultan duhovniceasc, cu acordul direciunii, dup un orar prestabilit i în bun înelegere cu psihologul colii respective. Se tie, nu toi copiii sunt dispui s-l caute pe preot la biseric, iar preotul, aa cum alearg în parohie în gsirea Äoii pierdute´, aa trebuie s procedeze i în cazul copiilor, mai ales a copiilor! Fie i numai 2-3 ore pe sptmân, prezena preotului în coal va ajuta, cu siguran, mcar câteva suflete aflate în deriv. Importana
Slujba de la începutul anului colar, svârit de preot în coala de pe teritoriul parohiei, poate constitui un bun început al conlucrrii lui cu profesorul de religie, ca de altfel cu toate cadrele didactice, cu elevii i, totodat, cu prinii elevilor. De obicei, se svârete slujba sfinirii apei celei mici, la care se adaug rugciunile pentru începutul anului colar i T e-Deum-ul . Dac timpul nu îngduie, se vor rosti doar rugciunile începtoare i una dintre rugciunile pentru colari. La sfârit, preotul are prilejul (i obligaia!) de a rosti un foarte scurt cuvânt, care, bine închegat, poate constitui înc un pas pentru sensibilizarea tuturor celor de fa pentru cele sfinte, în general, i pentru ora de religie, în special. Totodat, extrem de important, pentru creterea autoritii duhovniceti a preotului, fapt ce înseamn, practic, o contribuie efectiv la recunoaterea autoritii i prestigiului Bisericii Ortodoxe
legturii dintre elevi i preotul duhovnic. Biserica i coala trebuie s lucreze în armonie, pentru c una o completeaz pe cealalt: una cultiv credina, alta tiina. coala lipsit de credin, adic izolat de Biseric, poate da natere unei tiine egoiste, imorale i chiar ucigtoare. Biserica are nevoie de coal, de tiin, pentru c altfel poate cdea uor în superstiii. De asemenea, Biserica are nevoie de coal i pentru armele ce-i d tiina pentru aprarea sa i pentru îndeplinirea marii sale misiuni. coala rspândete cunotinele necesare omului cult i dezvolt facultile sufleteti; Biserica ³cultiv spiritul i îl înal, îl deteapt i nutrete sentimentele cele mai nobile, care fac pe om dup chipul i asemnarea lui Dumnezeu´. Importana
coala ³are nevoie de Biseric pentru multiplele contribuii în formarea personalitii umane´,in vederea unei bune integrri în viaa social. Prin disciplina religie din coal este înlesnit întrirea legturii dintre coal i Biseric. De asemenea, prin ora de religie se urmrete ridicarea nivelului de educaie religioas i moral a societii începând cu elevii din coala primar i continuând cu cei din gimnaziu i liceu. ³Influenele educative la disciplina religie completeaz misiunea Bisericii i, astfel, vine în ajutorul societii în ansamblu deoarece promoveaz valorile fundamentale, dragostea, prietenia,
pacea, înelegerea i întrajutorarea între semeni´. Din ³Rânduiala slujbei de la începerea anului colar´, aflm c preotul se roag pentru ca Domnul Dumnezeu s trimit asupra elevilor ³în inimi, în minte i în grai duhul înelepciunii, al tiinei, al evlaviei i al fricii Sale; s-i lumineze cu lumina cunotinei Sale, s le dea putere i trie pentru înelegerea Legii Lui celei dumnezeieti i a toat învtura cea bun i folositoare´. De asemenea, preotul se roag ca Domnul Dumnezeu Äs insufle elevilor duhul cel bun, care povuiete pe calea cea dreapt i aduce spor de înelepciune, de tiin, i de toate faptele cele bune, spre slava Preasfântului Su nume´. Aadar, Sfânta Biseric are în vedere, pe de o parte, curirea sufletului copilului, povuirea acestuia pe calea cea dreapt i dobândirea înelegerii legii lui Dumnezeu, pe de alt parte, se roag i pentru dobândirea învturii celei bune i folositoare. Cu alte cuvinte, se roag i pentru pregtirea duhovniceasc a elevilor, dar i pentru pregtirea lor profesional spre Äîntrirea Bisericii i a rii´. Îns, pe lâng rugciunile ce se fac la începutul anului colar sau cele care se pot face la
fiecare Sfânt Liturghie sau alte slujbe ale Bisericii, preotul trebuie s se implice i mai mult în coal pentru ca rugciunea s aib o susinere faptic. Acest lucru ar presupune o cunoatere mai profund a elevilor de ctre preotul din parohie i se poate realiza fie prin deplasarea profesorului de religie cu elevii la Biseric pentru a se întâlni cu preotul, fie prin venirea acestuia în coal la ora de religie, desigur cu acordul conducerii colii. Pentru ca ora de religie s fie eficient trebuie întrit legtura duhovniceasc între elev i preot, între fiu duhovnicesc i printele duhovnicesc; vzându-l pe preot vorbindu-le cu cldur, dialogând pe diferite teme duhovniceti, elevii s se poat deschide sufletete. Nu este suficient o spovedanie în grab fcut de Crciun i de Pati, când sunt foarte muli credincioi. Este nevoie de mult mai mult. Cei care merg la biseric duminic de duminic sunt, de obicei, mai cumini, înva mai bine, nu creeaz probleme. În coal sunt îns i elevi care deranjeaz atmosfera din timpul orelor i din pauze i scad foarte mult eficiena actului pedagogic. Comportamentele negative care ies în eviden sunt mai ales minciuna, refuzul de a înva, refuzul de a intra la ore, violena fizic i verbal, fuga de acas i de la coal .a. De acetia trebuie s ne ocupm în mod special pentru a-i aduce pe calea cea bun pentru c îi deranjeaz atât pe profesori cât i pe colegii lor. Chiar mai mult, sunt foarte dese situaiile în care dac sunt lsai s se comporte greit, unii colegi care sunt la oarecare limit îi vor copia, îi vor lua ca modele i se vor pierde. Mai exist în coal o alt categorie de elevi i anume cei cu probleme de sntate, care au diferite afeciuni medicale, anumite boli, au suferit accidente, operaii. i acetia au mare nevoie de ajutor din partea preotului. Eeste deosebit de important legtura colii cu Biserica, a cadrelor didactice cu preotul din parohie. Aceast legtur o poate face cel mai bine profesorul de religie care cunoate cazurile grave din coal. Îns este i aici o problem. Foarte puini dintre prinii ai cror copii au probleme merg la biseric s-l caute pe preot. O posibilitate mai eficient ar fi ca prima întâlnire
dintre preot i prini s se fac în coal, cu acordul direciunii. Aceasta se poate face, de regul în cabinetul de religie, unde prinii copilului vin mai uor. coala este un mediu deja cunoscut.
recomandate profesorilor de religie. În buna conlucrare cu preotul de parohie, se pot ivi cazuri în care se impune ca iniiativele s aparin profesorului. Cele mai fericite situaii sunt acelea în care preotul respectiv este i duhovnic pentru profesorul de religie. Conlucrarea poate da îns roade i atunci când nu avem aceast fericit situaie. Notm câteva iniiative binevenite: Iniiative
-
s-i solicite preotului oficierea slujbei la începutul anului colar, de comun acord cu direciunea, desigur; s mijloceasc prezena preotului în coal, în cadrul parteneriatului privind implementarea legii 272, inclusiv pentru deschiderea unui cabinet de consultan duhovniceasc; s-i solicite din timp preotului programarea copiilor pentru spovedanie i împrtanie; s participe împreun cu elevii la slujbele bisericii, susinând la nevoie strana i cântarea în comun; s-i ofere serviciile pentru sprijinirea programelor catehetice din biseric: Hristos împrtit copiilor, cateheza i dialogul pentru aduli etc.; s-l sprijine pe preot în alte activiti pastoral-catehetice, cum ar fi: redactarea unui buletin parohial, alctuirea unui site pe internet, amenajarea bibliotecii parohiale etc.; Conlucrarea strâns dintre preot i profesorul de religie nu trece neobservat, nici de copii, nici de prinii lor, fapt care va spori ansele de a se ataa profund, atât de ora de religie, cât i de slujbele bisericii. De altfel, se tie, copiii care frecventeaz biserica, sunt mai receptivi la orele de religie, decât cei care nu merg la sfintele slujbe. 4- Educatia
religioasa in sistemele de invatamant din Europa
În aproape toate rile, cu excepia Franei, statul consider c prin susinerea educaiei religioase
nu pierde nimic din laicitatea sa i apreciaz c acest tip de educaie nu este un program de economie, ci o investiie în viitor i o dimensiune esenial a umanitii. Prinii doresc o educaie religioas care s asigure accesul la valorile autentice ale umanitii, iar copiii sunt în cutarea unor elemente pentru înelegerea mesajului religios coninut inclusiv în creaiile literarartistice i a unor modele care s-i conduc spre o mai bun înelegere a persoanei umane i a lumii în ansamblul su. Majoritatea rilor europene aloc educaiei religioase, în planurile de învmânt, 1-3 ore/ sptmân, de exemplu: Anglia i ara Galilor - 1 or, Austria - 2 ore, Belgia - 2 ore, Danemarca - 1 or, Germania - 56-62 ore (an), Grecia - 2 ore, Islanda - 1 or, Irlanda - 92 ore (an), Italia - 1,5 ore, Luxemburg - 3 ore, Malta - 2 ore, Norvegia - 78 ore (an), Portugalia - 1 or, Spania - 1,5 ore, Suedia - 1 or.
Potrivit printelui Opri i profesorului Monica Opri, în rile europene, educaia religioas se realizeaz fie monodisciplinar (mai ales în Europa Central i de Est), fie face obiectul unei predri integrate, alturi de cunotine de etic, moral, tiine sociale etc. (Belgia, Suedia, Danemarca, Olanda), fie, în câteva situaii, se realizeaz o abordare transcurricular a acesteia. Proiectarea programelor colare pentru educaia religioas reprezint fie o responsabilitate a statului, fie a cultelor reprezentate într-o anumit ar sau a comunitilor religioase locale, fie poate s constituie, aa cum este cazul rii noastre, rezultatul fericit al colaborrii dintre instituiile subordonate Ministerului Educaiei, cu atribuii în domeniu, i cultele recunoscute de ctre stat, prin comisiile de specialitate. De asemenea, între Stat i Biseric se împarte i responsabilitatea elaborrii manualelor colare i a auxiliarelor didactice, prin demersuri specifice fiecreia dintre ri.
Teologie
biblica
A.Vechiul Testament 1.Pentateuhul structura si prezentare generala 2.Persoana Mantuitorului Iisus Hristos dupa profetiile mesianice 3.Experienta religioasa in Vechiul Testament B. Noul Testament 1.Evanghelia copilariei lui Iisus Hristos si exegeza lor (Matei 1-2 si Luca 1-2) 2.Invierea Mantuitorului dupa Evanghelia de la Ioan(Ioan 20-21) 3.Pildele Mantuitorului si exegeza lor:pilda semanatorului, a vamesului si a fariseului, a fiului risipitor, a talantilor, a samariteanului milostiv
