METODE METO DE ~I PROD PRODUS USE E NO NOII PENT PE NTRU RU CO CONS NSER ERVA VARE REA A ~I RES RESTA TAUR URAR AREA EA LE LEMN MNUL ULUI UI DIN DI N PAT PATRI RIMO MONI NIUL UL CU CULTU LTURA RAL L NA NATI TION ONAL AL ,
chim.. Mar chim Marian iana a PR PRUN UNA A Ing. dr. dr. Octavi Octavia a ZELEN ZELENIUC IUC dr. Livia BUC BUC$A $A drd.. Val drd Valeri eriu u OLA OLARU RU biolog biol og Ilea Ileana na CHI CHIRTE RTEA A Introducere Prin inc cipii iille de baza al ale e protectie ieii lemnul ulu ui sunt apli lic cabile §I In domeniul special al conservariii §i restaurar conservar estaurariii lem lemnu nulu luii com compo pone nent nt al mo monum numen ente telo lorr ist istor oric ice e §i bu bunur nurilo ilorr cul cultu tura rale le.. Preoc Pr eocup upar arii de imb imbun unat atat atire ire a dur durab abililita itati tiii un unor or mater materia iale le per perisa isabi bile le de na natu tura ra or orga ganic nica a cum este es te le lemn mnul ul,, su sunt nt intal intalni nite te in tra tradi diti tia a po popu pula lara ra §i co cons nsta tau u in tr trat atam amen ente te de afu afuma mare re,, ap apli lica care re a unor un or ex extr trac acte te na natu tura rale le de orig origin ine e ve vege geta tala la,, an anim ima ala sa sau u mi mine nera rala la §i pri prin n ad adop opta tarrea un unor or te tehn hnic icii const co nstru ruct ctive ive spe speci cifi fice ce anu anumi mito torr zon zone e ge geogr ografi afice ce §i c1i c1ima matic tice . In seco secolu lull al XX XX-l -lea ea pe pentr ntru u pr prote otect ctia ia lem lemnu nulu luii ss-au au ut utili iliza zatt in spec specia ial, l, tr trata atame ment nte e pe baza baza de substan sub stante te chim chimice ice,, a caro carorr ef efic icac acit itat ate e ri ridi dica cata ta a dus dus la 0 ad adev evar arata ata exp explo lozie zie a indu indust stri riei ei de prof profilil. Ulti Ul time mele le do doua ua dec decen enii, ii, au fos fostt insa ma marc rcat ate e de efor efortu turi rile le pen pentr tru u Ii Iimi mitar tarea ea ut utililiza izari riii ac acest estor or pr prod oduse use care ca re ss-au au dov doved edit it tox toxic ice e pe pentr ntru u om §i medi mediul ul inc incon onjur jurato atorr. Ma Maii mu mult lt,, me meto todel dele e ch chimi imice ce au gene genera ratt prob pr oblem leme e pr privi ivind nd id iden entif tific icar area ea §i de depo pozit zitar area ea de§ de§eu euri rilor lor de lemn lemn tratat tratate e chi chimi mic. c. Ceri Ce rint ntel ele e ac actu tual ale e in pr prot otec ecti tia a le lemn mnul ului ui im imp pun 0 cr cre§ e§te tere rea a a dur dura abi bililitat tatiiii na natu tura rale, le, asi asigu gura rand nd o major majorar are e co core resp spun unza zato toar are e a dur durat atei ei de utili utiliza zare re,, a func functi tion onal alit itat atiiii,, si sigu gura rant ntei ei §i con confo fort rtului in constructii,, constituind 0 ve constructii veri riga ga im impo port rtan anta ta in an ansa samb mblu lull ce ceri rint ntel elor or §i ef efor ortu turi rilo lorr de economis conomisiire §i valor va lorif ific icar are e su supe peri rioar oara a a lem lemnu nului lui ma masiv siv,, cu impl implic icati atiii ma major jore e as asupr upra a pr prot otectie ctieii fon fondul dului ui for foresti estier er.. Prot Pr otec ectia tia lem lemnu nulu luii in domen domeniul conser erva vari riii §i res esta taur urar ariiii monum nument entelor elor ist istori orice ce §i bun bunuri urilor lor cul cultur turale ale Lemn Le mnul ul es este te un mat materi rial al or org gani nic c hi higr gro oscopic scopic,, de na natu tura ra cel celul uloz oziica. Aces este te ca cara ract cter eris isti tici ci il fac fa c vu vuln lner erab abilil la ata atacu cull un unor or ag age ent ntii bi biol olog ogic icii de tip tipul ba bac cterii riilo lor, r, fu fung ngililo or §i ins insec ecte tellor, ca care re prod produc uc fenomene specifice de degradare. La ace ce§ §ti agenti biotici tici,, se adauga fact cto orii de mediu (umiiditatea (um ditatea,, temper tempera atu tura ra,, ra radi dia atii tiile le ultra ltrav violete ete,, po poluantii luantii atm tmos osfferici) care diversific iversifica a §i potente potenteaza deterio dete riorar rarea ea lem lemnulu nuluii. Lemnul pus in ope operra, ca part parte e int integr egrant anta a a unui mo monu nume ment nt sa sau u bu bun n cul cultural, tural, pe lang langa a va valo loar area ea materi eria ala ar are e va vale len nte art rtis istic tice, e, do docu cume menta ntare re sau §tiintif tiintific ice e, care ii confera un statu sta tutt apa parte. rte. Pornind de la ac ace est ste e co con nsid ide erente, in cadrul ce cerrcetaril etarilo or efectuate de INL Bucure§ ure§ti, ti, Labo La bora rato toru rull de Pr Prot ote ectia Lemn mnul ului ui,, au fost fost st stud udia iate te §i tes testa tate te co com mbin ina atii noi de produs duse e pentru trat tr atam amen ente tele le de co cons nser erva vare re §i res resta taur urar are e a lemnu lemnulu luii di din n monu nume ment nte e is isttorice §i bu bun nuri cul ultturale urale.. Proiectu Proiect ul "Elab abo orarea unor prod use §i metod tode e pe pen ntru restaura estaurarrea §i conse onserrvar area ea lemn mnu ului din monume monum ent nte ele ist isto orice §i bunuri cul cultturale ale"", ctr. 1B03 / 2003 03,, finant nta at de Pr Prog ogram ramu ul AMTRA RAN NS in cadru cad rull Pl Pla anului Na Nati tion ona al de Cer Cerceta cetarree-De Dezv zvol olta tare re din per erioa ioada da 200 2003-2 3-2005 005,, ss-a a final finaliza izatt cu 0 ga gam ma de produse produse de pr prote otectie ctie §i tra tratar tare e cura urati tiva va,, ca care re ra rasp spun und d ce cerrin inte telo lorr ac actu tual ale e din dom domeniu eniull pro prottec ecti tie ei lemnului da darr §i cerin cerinttelo elorr spec speciifice cons conserv ervari ariii §i restaurar restaurariiii mo monu nume ment ntelo elorr §i bun bunur urilo ilorr cultur cultura ale. La elabo aborar rarea ea ace acestu stuii proiect, INL Bu Bucu cure re§t §tii a avut avut ca pa part rten ener erii Ca Cate tedr dra a de Conse Conserrvare §i Restaur estaura are di din n cadrul cadrul Un Univ ive ersita tattii "Luc Lucia ian n Bl Blag aga a" din Si Sibi biu u §i Co Compl mplex exul ul Mu Muzea zeall Na Nattional "AS AST TRA RA"" Sibiu. Dura urab bilit ilitatea atea lemnul emnului ui Dur urabi abililitatea tatea lemnulu emnuluii este 0 car caract acteris eristic tica a det determi ermin nata de sp speci cia a fores esti tie era, de mod odul ul de exp xpunere unere,, co con ndit itiiiille de utili utiliza zarre §i ris riscu cull de atac bi bio olog ogic. ic. as astl tlel el,, in ta tara ra no noas astr tra a ss-a a det deter ermi mina natt pe
maxima pentru duramenul de stejar ~i durabilitate minima pentru fag. Conform SR EN 335-1: 98, riscul de atac biologic este Incadrat In 5 c1ase, pentru 0 anum ita situatie practica ~i 0 anum ita zona qeoqrafica (tabelul 1): Conditii generale de utilizare
Expunerea la umezeala
Aparitia agentilor biologici de risc Ciuperci
Insecte 1) U
Termite
Nu 1 .La adapost, fara contact cu solul 0 L (mediu uscat) 2 .La adapost, fara contact cu solul (risc Ocazional de umezeala) U U L 3. Fara contact cu solul, neadapostit Frecvent U U L 4. In contact cu solul sau apa Permanent U L U 5. In apa sarata Permanent L U U U = Prezenti In toata Europa L = Prezenti In anumite zone din Europa o = Riscul de atac poate fi nelnsemnat, In functie de situatiile specifice din practica
Daunatori marini 0
0 0 0 U
Clasele de risc 1... 3 se regasesc la lemnul utilizat In constructii (Iocuinte, institutii, monumente, etc.) care de regula sunt a~ezate pe fundatii, ~i lemnul nu vine In contact direct cu solul sau apa. Ca atare, In aceste conditii, agentii biologici care pot ataca ~i degrada lemnul sunt specii de ciuperci ~i insecte xilofage care apar ocazional, cand lemnul ajunge la 0 umiditate de peste 18-20 %. In aceste cazuri protectia preventiva a lemnului nu este obligatorie. Pentru celelalte tipuri de constructii, In care lemnul vine In contact direct cu solul sau cu apa de mare, Incadrate In c1asele 4 ... 5 de risc de atac biologic (~indrila, stalpii de telecomunicatii, traversele de cale ferata, ambarcatiuni sau constructii miniere) sunt necesare masuri speciale de protectie . Factori de risc In biodegradarea lemnului din monumente istorice ~i bunurile culturale Ca urmare a actiunii factorilor de degradare, lemnul sufera modificari ireversibile In timp (deform are, decolorare, culoare, fisurare, crapare, exfoliere, mucegaire, putrezire, fragilizare etc.). Toate acestea transformari conduc la modificarea structurii, formei, rezistentei mecanice etc. Neinterventia la timp pentru stoparea acestor procese poate conduce la disparitia lemnului implicit a bunurilor ~i monumentelor. In acest sens, biodegradarea reprezinta un factor de risc major pentru durabilitatea lemnului. In cadrul studiilor efectuate pe 120 de monumente istorice din Romania, au putut fi identificate principalele specii de ciuperci ~i insecte xilbfage care produc degradarea lemnului din aceste constructii. Cu ocurenta cea mai ridicata apar urmatoarele specii de ciuperci: Coniophora puteana (66% din cazuri), Serpula lacrymans (31 % din cazuri), Phellinus cryptarum (29% din cazuri), Fibroporia vaillanti (22,5% din cazuri), Dacrymyces contiguus (21 % din cazuri). Dintre speciile de insecte xilofage identificate la monumentele studiate cu ocurenta cea mai ridicata apar speciile: Anobium punctatum, Xestobium rufovillosum ~i Hylotrupes bajulus. In majoritatea cazurilor atacurile de ciuperci ~i insecte sunt asociate sau se succed unele dupa altele. (Bucsa, 2005). La bunurile culturale din lemn sau cele compozite care au ca suport lemnul, cei mai frecvent Intalniti agenti de biodegradre sunt insectele xilofage din care se evidentiaza Anobium punctatum, Anobium pertinax ~i Xestobium rufovilosum.
Radiatii La alegerea produselor pentru efectuarea tratamentelor trebuie cunoscute urmatoarele aspecte legate de eficacitatea maxima de protectie: • starea de agregare a substantei (lichida, solida sau gazoasa) ~i metodele de aplicare; • lavabilitatea ~i natura substantei (uleioasa, solutie organica sau pe baza de apa); • compatibilitatea cu suportul lemnos, cu alte materiale de protectie, finisare ~i Incleiere; • efectul eficacitatii de protectie asupra cre~terii durabilitatii naturale a lemnului; • datele ecologice ~i toxicologice ale produsului ~i corelarea acestora cu protectia lemnu lui ~i a mediului. Desfa~urarea experimentarilor Tn cadrul unui muzeu In aer liber activitatea este orientata atat pe conservarea ~ i restaurarea patrimoniului mobil cat ~i a celui imobil. Patrimoniul mobil poate fi expus In obiectivele reconstruite din muzeu, In expozitii pavilionare, In depozite sau In spatiul de carantina. Patrimoniu l imobil poate fi de ja reconstruit, achizitionat ~i depozitat sau aflat in situ. Conditiile de mediu diferentiate In functie de aceste cazuri impun ~i diferite necesitati de tratamente preventive ~ i curative, In functie de factorii de risc specifici. Modul de prelucrare ~i finisare a materialului lemnos (Iemn natur, furniruit vopsit sau policrom) ~i starea de conservare, impun de asemenea abordari diferentiate. Stocurile de material lemnos nou, din depozitul de bu~teni ~i cherestea, utilizat pentru completari ~i Inlocuiri necesita de asemenea tratamente preventive speciale. In laborator s-au efectuat lucrari de formulare ~i reformulare a unor recepturi elaborate In etapa de studii de solutii, functie de rezultatele testarilor preliminare de eficacitate de protectie a substantelor active ~i produselor utilizate In tratamentele de protectie insecto-fungicide, hidrofuge ~i ignifuge. Ca element de noutate s-au abordat prod use, metode ~i aparatura moderne , pentru protectia mediului, prin folosirea de biorepelenti, extracte naturale insecticide ~i fungicide, metode fizice. Produsele ecologice sunt pe baza de aminoacizi din ulei de soia, minerale ~i feromoni. Aparatele ~i produsele din aceasta categorie au la baza principii active de respingere (insecticide repelente - radiatii n produse de unele minerale) ~i de atractie (atractanti sexuali - capcane feromonale ~i atractia luminoasa - capcan'e cu radiatii UV). Tot In acest sens, de noutate, s-au efectuat aplicatii cu aerosoli cu ceata rece (metoda ULV) ~i fumigare cu ceata calda (metoda Fogg), care prezinta interes In domeniu, pentru protectii cu produse chimice la un nivel ridicat de micronizare, avand eficacitate de penetrare echivalenta cu metodele de gazare. Substantele active ~i unele produse finite utilizate In cadrul experimentarilor sunt indigene ~i de import, ~i au fost puse la dispozitie sau procurate de la urmatoarele firme: Microproductie INL Bucuresti; OLTCHIM si AGEXIM Rm. Valcea; MOPEKA Timisoara; BAYER LANXESS Germania; ARCH TIMBER Anglia; AECTRA Du Pont; PRIMOSAL Bucurest, bioproduse ~i aparate de import din Coreea. Metodele ~i aparatura testata sunt de ultima generatie ~i se practica In domeniul protectiei fitosanitare, igienei ~i cel agro-alimentar, fiind agreate In prezent pe plan mondial ~i In domeniul protectiei bunurilor culturale din lemn, In procedeele de combatere, prevenire ~i monitorizare a atacurilor biologice. Pentru lucrarile desfa~urate In cadrul laboratorului din INL s-a folosit ca material de lucru lemn de ra~inoase ~i foioase, reactivi ~i aparatura din dotare. Substantele ~i produsele testate In laborator pentru eficacitatea de protectie la actiunea factorilor biologici, de mediu ~i c1imatici sunt materiale destinate activitatii de conservare ~i restaurare, din urmatoarele categorii: • Insecticide In solutii apoase ~i organice; • Fungicide In solutii apoase ~i organice; • Ignifuge care nu modifica culoarea suportului lemnos; • Hidrofuge-paste ~i emulsii parafinoase, solutii apoase ~i emulsii siliconice • Antiseptizanti-dezinfectanti; 1.
•
Umplutori de pori-chituri pentru consolidare (amestecuri de ra~ina alchidica, ulei de in ~i absorbanti minerali ~i organici); • Produse colorante pentru restaurare (amestecuri cu vascozitate ~i nuanta variabila din ra~ina alchidica, solventi organici ~i pigmenti anorganici). Cu unele dintre aceste produse s-au efectuat teste de compatibilitate la amestecare Tnfaza lichida pentru obtinerea unui cumul de proprietati a materialului de protect ie sau s-a testat posibilitatea aplicarii acelora~i pro9use, cu efecte specifice, Tnstraturi succesive, pe acela~i suport. Rezultate obtinute La finalul experimentarilor de laborator ~i "in situ" s-au obtinut prin formulare ~i testare produse pentru urmatoarele domenii de aplicare : • conservare-restaurare a lemnului expus Tnconditii de inter ior; • conservare-restaurare a lemnului expus Tnconditii de exterior; • conservare a lemnului rotund ~i a cherestelei din depozit; • curatirea ~i dezinfectia obiectelor din lemn. Produsele, metodele ~i aparatele de aplicare formeaza un sistem de protectie pentru conservarea ~i restaurarea lemnului dupa cum urmeaza :
Solutie fungicida Compozitie: Preventol TC, A8-D, R80 Solventi organici Aplicare: Injectare, Pensulare, Pulverizare Utilizare: Prevenirea si combaterea atacului de ciuperci lignicole (mucegaire, albastrire, putrezire) la lemnul din constructii
Solutie insecticida Compozitie: Preventol HS11, R80 Solventi organici Aplicare: Injectare, Pensulare, Pulverizare Utilizare: Prevenirea si combaterea atacului de insecte xilofage la lemnul din constructii
Grund fungicid Compozitie: Preventol TC, A8-D, R80 Solventi organici Ra~ina alchidica
Grund insecticid Compozitie: Preventol HS11, R80 Solventi organici
Solutie insecto-fungicida Compozitie: Preventol TC, A8-D, HS11, R80 Solventi organici Aplicare: Injectare, Pensulare, Pulverizare Utilizare: Prevenirea si combaterea afacului de ciuperci si insecte xilofage la lemnul din constructii
Grund insecto-fungicid Compozitie: Preventol TC, A8-D, HS11, R80
Prevenirea ~i combaterea atacului fungic: Pelicula suport la conservarea ~i restaurarea lemnului.
Produs de protectie si finisare decorativa Compozitie: Preventol TC, A8-D, R80 Solventi organici, Ra~ina alchidica Cromat de zinc Aplicare: Pensulare, Pulverizare Utilizare: Conservarea ~i restaurarea lemnului de constructii cu strat de coloare.
Prevenirea ~i combaterea insectelor xilofage. Pelicula suport la conservarea ~i restaurarea lemnului.
Utilizare: Prevenirea ~i combaterea atacului biologic. Pelicula suport la conservarea ~i restaurarea lemnului.
Produs de protectie si finisare decorativa Compozitie: Preventol HS11, R80 Solventi organici, Ra~ina alchidica Oxid de fier Aplicare: Pensulare, Pulverizare Utilizare: Conservarea ~i restaurarea lemnului de constructii cu strat de coloare.
Produs de protectie si finisare decorativa Compozitie: Preventol TC, A8-D, HS11, R80 Solventi organici, Ra~ina alchidica Oxid de molibden Aplicare: Pensulare, Pulverizare Utilizare: Conservarea ~i restaurarea lemnului de constructii cu strat de coloare.
MOPECHIM Solutie ignifuga care nu Goloreaza lemnul Compozitie: Carbamida fosforata, Compu~i cu bor Aplicare: Pensulare, Pulverizare Imersie Utilizare: Prevenirea si reducerea propagarii focului. Ignifugarea materialelor din lemn
•
FIRE STOP LIQUID Lichid ignifug Compozitie: Fosforamide complexe. Aplicare: Pensulare, Pulverizare Utilizare: Prevenirea si reducerea propagarii focului. Ignifugarea materialelor din lemn, hartie si textile.
Prod use hidrofuge ~i de antiseptizare a lemnului rotund ~i a cherestelei, dezinfectanti ~i solutii de curatire. La aceste variante de lucru au fost introduse ca elemente de noutate variante de protectie ecologica agreate Tndomeniu pe plan mondial:
• •
•
produs natural fungicid pe baza de ulei de soia - Bionatrol M ; 1 capcana feromonala; 1 capcana luminoasa cu radiatii UV ~i catalizator de Ti02 - Black Hole. 1
Concluzii • Experimentarile "in situ" au pus Tn evidenta oportunitatea lucrarilor de cercetare din acest proiect prin modul de abordare a problemei protectiei lemnului Tntr-un context general, adaptat la specificul domeniului conservarii ~i restaurarii monumentelor ~i bunurilor culturale. • In cadrul experimentarilor s-au evidentiat aspectele legate de comportarea produselor la aplicare. Pentru lemnul nou, fara atacuri de origine biologica s-a realizat cre~terea rezistentei la atacurile agentilor biologici ~i la actiunea factorilor c1imatici. Pentru lemnul vechi, s-a obtinut stoparea sau diminuare atacurilor ~i s-a Tmbunatatit activitatea de combatere, dezinfectare, curatire ~i monitorizare a degradarilor provocate de agentii biologici ; • Retetele ~i produsele puse la dispozitia Laboratorului de conservare ~i restaurare d in cadrul Complexului Muzeal National Astra precum ~i metodele de protectie profilactica ~i curativa constituie un experiment important pentru Tnsu~irea ~i diseminarea acestora Tn reteaua de profil din tara noastra. Un interes deosebit I-au prezentat variantele de combatere ecologice ~( ca urmare, muzeul s-au dotat cu 0 capcana luminoasa Black Hole. In perspectiva, se preconizeaza achizitionarea aparaturii de aplicare a produselor prin metoda cu ULV, 0 metoda de micronizare ~i pulverizare Tn profunzime, cu eficienta ridicata Tn aplicare; • Specificitatea domeniului abordat face ca produsele, sistemele ~i metodele de aplicare ale acestora sa raspunda unor cerinte suplimentare ~i din punct de vedere eco-toxicologic;
- SumarIn perioada 2003-2005, INL Bucure~ti, Tmpreuna cu Universitatea "Lucian Blaga" ~i Complexul Muzeal National "Astra" din Sibiu au colaborat Tn cadrul unui proiect de cercetare finantat de Programul AMTRANS, Tn vederea elaborarii unei game de produse ~i metode noi pentru conservarea ~i restaurarea lemnului din monumente istorice ~i bunuri culturale.
NEW METHODS AND PRODUCTS FOR THE CONSERVATION AND RESTORATION OF WOODEN MADE CULTURAL HERITAGE - AbstractBetween 2005 / 2006 INL Bucharest, together with "Lucian Blaga" University and the National Museum Complex "ASTRA" from Sibiu worked together at a research project financed by ANTRANS Program to elaborate a new group of methods and products for the preservation and restoration of the historic monuments and cultural artifacts made of wood.
Bibliografie - E. Vintila., 1988, Protecfia lemnului §i a materialelor pe baza de lemn, Ed. Tehnica, Bucure~ti. - Mariana Pruna, Octavia Zeleniuc, Elaborarea unor produse §i metode pentru restaurarea §i conservarea lemnului din monumente istorice §i bunuri culturale, Contract 5B03/2003, Programul AMTRANS. - Livia Buc~a., C. Buc~a., 2003 Studiu privind problemele actuale concrete Tndomeniul consevarii- restaurarii lemnului din monumente istorice §i bunuri culturale, Contract 5B03/2003, etapa 1, Programul AMTRANS.
PROGRAMUL BUCURESTI
AMTRANS
ELABORAREA UNOR PRODUSE SI METODE PENTRU RESTAURAREA SI CONSERVAREA LEMNULUI DIN MONUMENTELE ISTORICE SI BUNURI CULTURALE
Universitatea Lucian Blaga-Sibiu Catedra de Conse rvare- Restau rare
INL BUCURESTI Laboratorul de Protectia Lemnului
Complex Muzeal ASTRA-Sibiu Laboratorul de Conservare- Restaurare
SISTEM DE PROTECTIE PENTRU CONSERVAREASIRESTAURAREA LEMNULUI 1
1
1
1
PRODUSE EXPERI MENT ALE
METODE DE APLICARE
DOMENII DE UTILIZARE
GHID DE PROTECTIE
Testari de laborator Recepturi Compatibilitate Reactivitate Mucegaire Albastrire Putrezire Insecte Foc Hidrofugare Testari "in situ"
Chimice Injectare Pensulare Stropire Pulverizare aerosoli termici (fumigare ceata calda) Pulverizare aerosoli reci (ULV) Fizice Capcana luminoasa Biologice Capcana feromonala
Laboratorul de ConservareRestaurare Curatire (Iemn, textile, sticla, ceramice) Dezinfectare Prevenire Finisare Spatii expozitionale
Factori De Risc Insecte Alterari cromatice Ciuperci de putrezire Umiditate Temperatura Produse de Protectie
Spatii de depozitare Carantina Depozit lemn
Instructiuni de lucru Prevenire Combatere
Evaluarea Eficacitatii de Protectie
CONCLUZII Lemnul reprezinta traditie si modernism In constructii; Protectia Lemnului Incepe din faza de exploatare ~i se aplica In diverse etape de prelucrare cu scopul cre~terii durabilitatii naturale ~i duratei de utilizare, functie de riscurile practice de expunere; Protectia Lemnului In Constructii este 0 Alternativa Durabila pentru
Ministerul Culturii ~i Cultelor
Consiliul JudeteanSibiu
Complexul National Muzeal "ASTRA" - Sibiu
CIBINIUM
2001 - 2005 IDENTITATE ~I GLOBALIZARE iN SECOLUL XX - CERCETARE ~I REPREZENTARE MUZEALA-
INTERCONEXIUNI
LEMN - PROTECTIE MONUMENTE ,
ISTORICE
dr.ing. Octavia ZELENIUC chim. Mariana PRUNA dr. bioI. Livia BUC$A dir. drd. Valeriu OLARU bioI. Ileana CHIRTEA
1. INTRODUCERE Patrimoniul cultural na1ional prin obiectivele ce-I definesc constituie 0 reala monografie a istoriei §i culturii noastre. Complexul Na1ional Muzeal "ASTRA" cuprinde un numar de 91 unita1i cu aproape 300 de construc1ii ce acopera numeroase tipuri de monumente de arhitectura §i tematica populara. De§i monumentele au 0 structura compozita, materialul predominant utilizat este lemnul. Muzeul, dispune de asemenea, de un valoros §i bogat patrimoniu de bunuri culturale mobile. Din acesta, peste 7000 de obiecte au ca material constitutiv lemnul . Colec1ia este de 0 mare diversitate structurala privind speciile lemnoase constitutive, vechimea §i dimensiunile. Lemnul este insa un material bio logic, higroscopic, de natura Iigno-celulozica. Aceste caracteristici il fac sensibilia atacul unor agen1i biologici de tipul insectelor, fun giilor, bacteriilor, care produc fenomene specifice de degradare. La ace§ti agen1i biotici de degradare se adauga factorii abiotici de tipul radia1iilor ultraviolete, varia1iile de umiditate §i temperatura, poluan1ii atmosferici, care diversifica §i grabesc deteriorarea lemnului. Se poate interveni §i influen1a puternic comunita1ile de biodaunatori prin masuri muzeotehnice ce pot crea condi1ii favorabile sau limitative pentru instalarea, dezvo ltarea §i raspandirea lor. Printre cele mai importante activita1i cu Impact asupra biodaunatorilor sunt cele de conservare a monumentelor. Pornind de la aceste considerente, la n ivel na1ional s-a ini1iat un proiect care a avut ca obiectiv prioritar dezvoltarea unei game de prod use special destinate conservarii lemnului istoric . 2. ACTIUNI DE PROTECTIE A LEMNULUI , Protec1ia impotriva' proceselor de biodegradare se poate realiza pe 2 cai: • protec1ie preventiva: prin inlaturarea condi1iilor de "confort", localizarea focarelor, efectuarea de tratamente profilactice; • protec1ie curativa: de eradicare a atacur ilor biodaunatorilor prin metode variate : fizice, chimice, biologice, integrate. Pe lemnul din construc1ii §i monumente istorice aflate "in situ " §i muzee in aer liber au fost identificate 86 de specii de macromicete §i 87 de coleoptere xilofage . La ace§ti agen1i de biodegradare se adauga cei abiotici care diversifica §i grabesc deteriorarea lemnului. Tn formele de atac avansate, lemnul i§i pierde practic r ezisten1ele mecanice ajungand un material u§or friabil, ce nu mai poate asigura func1i ile ini1iale. Pornind de la aceste considerente, trebuie sa gandim protec1ia lemnului ca un sistem complex care trebuie sa inceapa in primul rand din padure, pentru a asigura un lemn sanatos construc1iilor care se vor reface in spiritul conceptelor de conservare-restaurare. Este important ca lemnul pe care il utilizam sa provina din arbori sanato§i.
In
conditiile unei dezvoltari durabile a fondului forestier, metodele biologice ca~tiga tot mai mult teren In domeniul protectiei arborilor pe picior Impotriva degradarii. Mentionam In acest sens, una din initiativele Institutului de Cercetari ~i Amena jari Silvice Bucure~ti de utilizare a inocularilor cu tulpini hypovirulente ale ciupercii Cryphonectria parasitica .
Actiunea de protectie implica de asemenea utilizarea unor masuri de prote jare a lemnului rotund In padure ~i In depozit precum ~i antiseptizarea cherestelei pe perioada depozitarii.
Protectia monumentelor este 0 provocare; acestea sunt supuse sistematic unui proces continuu de degradare ~i se impun luarea unor masuri corespunzatoare de conservare-restaurare a lemnului.
Aceste valori trebuie pastrate In integritatea lor fizica, estetica ~i istorica fara a-~i pierde Insa patina ~i farmecul inconfundabil conferit de trecerea anilor. 2.1. PRODUSE DE PROTECTIE Controversele Intre adeptii produselor chimice ~i organizatiile de protectia mediului sunt tot mai acute. Organizatiile ecologice propun promovarea tratamentelor de protectie a lemnului bazate pe metode fizice, biologice ~i climatice, precum ~i revitalizarea metodelor traditionale, denuminduIe "tratamente verzi" (green treatments). Desigur aceste metode au revenit In atentia cercetatorilor, dar rezultatele obtinute nu sunt pe masura a~teptarilor. in ac e s t context , In prezent , substantele chimice reprez in t a Inca 0 solutie v ia bila pentru conservarea lemnulu i §i st op area di s trug er ii a ce stuia In timp . ,
• • • •
substan,a activa incorporata In produs, In func'ie de efectul preventiv sau combativ scontat: fungicid, insecticid, insectofungicid, hidrofug, dezinfectant, etc. dupa categoria de produs: sterilizant, antiseptizant, peliculogen (grund, emulsie, lac, vopsea), impregnant, pasta, chit, etc .. func'ie de starea de agregare: gazoasa, lichida sau solida; func'ie de metoda de aplicare: de suprafa,a sau de profunzime.
Pe baza re,etelor stabilite In laborator §i In urma testelor de eficacitate tipuri de produse:
s-au elaborat urmatoarele
• •. Produs hidrofug sub forma de emulsie de parafina • . Produs insecticid pe baza de Preventol HS 11, R80 ; • •. Produs insecto-fungicid pe baza de Preventol TC, A8-D, HS11, R80; .,* - Produs fungicid pe baza de Pre ven tol TC , A8-D, R80; '* - Produs de protectie §i finisare decorativa; '* Produs dezinfectant- fungicid.
2.2. METODE DE APLICARE Procedeele de aplicare a acestor prod use difera func'ie de natura elementu lui de lemn tratat (tip de obiect, rol func'ional §i estetic, tipul constructiv demontabil sau fix), a modului de finisare, a gradului de deteriorare. 5e folosesc astfel procedee c1asice de tratare superficiala (pensulare , pulverizare, imersie) §i in profunzime a lemnului (bai simple, bai duble calde-reci, impregnare cu vid-presiune), dar §i procedee specifice de restaurare-consolidare cum ar fi injectarea In galeriile de insecte, gazare, aerosolizare, fumigare, etc. Tn ultimii ani ideea combaterii integrate, cea mai completa metoda care utilizeaza procedee combinate, ca§tiga tot mai mult teren In fa,a efectelor negativ e ale metodelor chimice. Combaterea integrata are la baza fundamente ecologice~ biologice §i de protec'ie a mediului . Ea include metode mecanice, fizice, chimice §i biologice. In cadrul schemelor de combatere integrata accentul se pune pe metodele biologice. 5e utilizeaza mijloace de integralitate, de prognoza §i avertizare. Programele de combatere integrata se bazeaza pe mai multe principii dintre care esen'ial este a se lua In considerare complexitatea bicenozelor, a d inamicii popula'iilor, contextul ecosistemic, etc. 3. CONCLUZII Civiliza'ia lemnului la romani este recunoscuta prin valoarea sa inestimabila artistica, istorica §i documentara. Operele realizate din lemn, formeaza 0 componenta remarcabila a patrimoniului cultural naiional. Fiecare opera de arta reprezinta 0 marturie a istoriei omenirii, 0 creaiie a geniului creator uman, constituind un document complex caruia conservarea - restaurarea trebuie sa-i pastreze nealterata valoarea §i integritatea. Daca nu se intervine prompt pentru Incetinirea §i/sau stoparea procesului de degradare atacul se extinde, iar lemnul va suferi transformari inevitabile devenind irecuperabil §i pierzand In final calitatea sa de bun cultural. Tn acest context, lucrarea a avut drept scop promovarea unor prod use de protec'ie insectofungicide, produse de curaiire, chituri, avand la baza substan,e active (existente pe pia,a
4. BIBLIOGRAFIE 1. Berry, R.W., 1994. Remedial treatment of wood rot and insect attack in buildings . Building Research Establishment, Garston Watford. 2. Moldoveanu, A., 1999. Conservarea bunurilor de patrimoniu culturale. Ministerul culturii, ISBN 973-98956-70, Bucure~ti. 3. Vintila, E., 1978. Protecfia lemnului §i a materialelor pe baza de lemn , Editura Tehnica, Bucure~ti. 4. Zeleniuc, 0., Pruna M., Bucsa, L. 2003. Elaborarea unor produse §i metode pentru restaurarea §i conservarea lemnului din monumente istorice §i bunuri culturale. Raport cercetare C 580312003, Bucure~ti
There is a pressing need for comprehensive understanding of Cultural Heritage conservation, in order to preserve for present and for unforeseeable future, the historical and cultural values created by generations. This should be seen as global mission which lead to the preservation and salvaging of cultural heritage components with the further development of a standard procedure for microbiological control and monitoring techniques. Paper presents some aspects concerning the research activity in wood protection of historical monuments and art objects, against insect and fungi attack. The project was developed by National Institute of Wood in collaboration with ''Transilvania'' and "Lucian Blaga" Universities and ASTRA National Museum Sibiu.
