MANASSE DRAMĂ IN PATRU AOTE
DE
RONETTI
ROMAN
BUCUREŞTI EDITURA LIBRĂRIEI H. Ş TEl N B E R G 10 STRADA GABROVENI 10 1900 PI'eţuI
www.dacoromanica.ro
2
IcI
MANASSE DRAMA IN PATRU ACTE
DE
RON ETTI ROMAN
--C.-Z.3--
BUCUREgI EDITURA LIBRARIEI H.
1EIN.BERG-
10, STRADA GABROVENI, 10
1900
www.dacoromanica.ro
MANASSE DRAMA IN PATRU ACTH
www.dacoromanica.ro
PERSOANELE
NISIM COHANOWCI, bancher.
ESTER, femeia luT. LELIA, fiica lor. LAZAR, fiul lor. MANASSE, tatal luT Nisim. ROZA BLUM, nepoata EsteriT. MATEI FRunA, judecAtor. NATALIA FRuNzA, profesoarA.
EMIL HORN, intreprinzettor de constructiT. ZELIG SoR, Illisit. UN RABIN. UN PREDICATOR.
UN DOCTOR. UN ADVOCAT. UN CONTABIL.
ARISTIDE STAVRI
STOMA ILIEF
martorit luT Horn.
UN BATRAN scurt.
O Data inaltA.
O comma groasa. Dot ovRET, cu perciuni. GEORGE, oberchelner. DINA, servitoare.
GEV, servitor. MusafirT de maset. Chelneri. Muzicet militarA.
www.dacoromanica.ro
ACTUL I Un salon cam prea inearcat. 0 ustt deschisa in fund la dreapta, and inteo anticamerd, o 055 in dreapta si o usa in stinga. MANASSE COHEN, cAtre feciorul care intrA dupft el.
Spune numal ca e un domn strain, ca n'a vrut sall spuie numele, attita. Dute, spine. Feciorul clA din umerl si ese prin usa din stinga. Manasse face incet roatd prin salon, uitAndu se la toate lucrurile si se opreste inaintea until tabloft in fund, la stInga usei. Feciorul intrA din stinga Si ese prin fund).
NISIM COHAN() \TICr, IntrA prin stinga.
A! Tata! (Se imbrAliseazd). Bine al venit tata! Ce surprindere ! (aleargA inapol si deschide usa). Ester I Ester I Vino repede. ESTER, dinAuntru.
Indata., indata, ce este? NISIM
Vino repede, Ester 1 0 sil vezl, nici nu-t1 inchipue§t1. ESTER, dinduntru.
Nu pot e§i a§a, intelege, vin indata.
www.dacoromanica.ro
8
RONETTI ROMAN
MANASSE, arAtind tabloul.
Spune-mi., Nisim, ce cautg. aid muierea asta goal, care se luptä cu un tinAr ? NISIM
Asta ? asta e doar din biblie. E Iosef cu femeea lui Potifar. MANASSE
Din biblie ? N'ati gAsit lucru ma frumos in bi? Si rusinea asta se spAnzurA pe primp' ? §i al fatA mare in casA ! Nu, Nisim, una ca asta nu e pentru o casii ovreiascl. ESTER, intrA i se opreste.
Tata socru I Asta e frumos 1 dä mitna). M'arn gandit eii la d-ta, dar tot nu-mi venea a crede. SA fael d-ta un drum asa de lung de la Faltieeni pdnA la Bucu-
resti. Poftim, sezi, tatl socrule. Nu aici, mai bine in fotoliu. MANASSE
§titi ceva copil, mie sA-mi dap un scaun ca lumea.
Imi place A. simt cA sed pe ceva. Pe jilturile astea eAptusite, cu droturi, pe rotite, nici nu sezi, nicl nu plutesti. NISIM
Indat5
!
(Se repede in odala din stinga).
ESTER
Dar Lelia o sä se bucure! 0 A. vezi indati (deschide usa din dreapta. Se aud sunete depArtate da piano . Lelia! Lelia! Nu
aude. Lelia ! Lelia 1
Se aude inchizindu se o usA .
LELIA
Bunicu! (I sare in git, Manasse o stringe in brate si o sitrutit in crcstee. Nisim se intoacce cu on scaun de pae .
www.dacoromanica.ro
MANASSE
9
MANASSE, zimbind de plitcere.
Tot sMbatid §i sburdalnid ? Tot ? Am crezut c. vol grtsi o fatA a§ezatit dar tot citprioad de munte. NISIM, oferInd scaunul
Poftim, tatä, §ezl. (se apeazA toff, afarti de Lelia. Manasse cu fata spre public .
MANASSE
Asta e Un scaun, simtl cà §ezi. (Cdtre Lelia). Dar fru-
moas5. te-al fiteut ! Si al mal crescut, §til ell al mal
crescut ? Stal, de cind nu te-am mal väzut? La pa§ti
s'a implinit anul de cind al fost la not Sint trelspre-zece luni §i jumiitate §i at mal crescut, mult. (Mitre Nisim st Ester. . Iat'o fatrt mare. Acu einci ant cind
v'ati mutat din Frilticent ce era ? 0 nimica toatti. Si acum, iat'o ! LELIA
Tare bine'ml pare ell al venit ! Cind s'a dus tata cu Lazrtr inaintea pa*telor la FAlticent m'am rugat atita srt mrt ia §i pe mine §i n'a vrut. MANASSE
§i bine a facut. Inmormintrtrile nu sunt pentru copit mai ales pentru fete. S6 se gindeasd la viatl, nu la moarte. LELIA
'gam gindit la d-ta, bunicule, a§1 Ii dorit srt te mangil, sa fail Bugg. d-ta. MANASSE
Tu e.5ti fatii bunil, Lea, dar eti copilii joeL Unde incape imingaere! i en ce? Cu vorbe ? 0 ranii in inim6 nu se astupil cu vint. latit, azi sint dreyt clouit luni de chid mi-a murit Sara. Crezi cit mi-e mal
www.dacoromanica.ro
RONETTI ROMAN
10
u§or acuma? Din potriva, mi-e mai gnat. Doar nu e §aga sa trae§ti cu o femee patru-zeci §i noua de ani, sa te culci cu dinsa §i srt te scoli cu dinsa, §i de
cite ori m'arn dus la drum, m'am gindit, ce sa-i aduc Sarel, sa-I fac placere, §i de cite ori am facut o afacere, §tiam mai dinainte ce o sa zica Sara §i chibzuiam ce trebue sa-i raspund. Acum, nimica,
n'am la eine ma gindi, ma invirtesc singur prin casa ca un strigoia, e gol in toate colturile, panel an fi pustie lumea toata §i cu vremea golul cre§te. LELIA, gtergindu-§1 ochiT pa furia, atm mama eT incet.
Saracul bunic ! MANASSE
Asta ai zis-o bine Lea ; Saracul bunic! Lea se intearce eurprinsA . Nu te supara ca am auzit. Al dreptate. Asta
e adevarata silracie. E destul (le rail cind pierzi averea, dar cind pierzi pe un om, atunci rthnil cu adevarat srtrac. Sermana Sara! Cie bunatate de femee, pin ). la urma s'a gindit la vol. (Senate o cutie din buzunar). putin inainte de a muri a trebuit aduc giuvaerurile §i a ales cu mana ei §i mi-a zis : Ace§ti cercel sint pentru nora mea. Ester, §i aceste §iruni de margaritare srt le dal Leil, sit le poarte sanatoasa cand n'ol mai ft ea ; nici nu §til cit te iubia, Lea. LELIA
bunicule, §titi. MANASSE
acest lant.. . Dar unde e Lazar ? Azi e doar sarbatoare mare, n'aveti treaba la birort. NISIM
Trebue sa vie indatrt.
www.dacoromanica.ro
MANASSk
11
ZELIG *OR, intrA din fund; vorbeve indArAt feciorulut
SA ma anunri pc mine ? N'am nevoe sa ma anunti,
Pentru ce am ea guru ? M'anunc et singur.Buna zioa!
(cAtre fecior).
Iata, an'am anuntat, mai poftesti
ceva ? (Feciorul cid din umed 0 ese). NISIM
Zelig *or ! OR
Da, Zelig *or, el si ? NISIM dindu-I mina.
Buna zioa, *or, ce vint te aduce pe d-ta ? *0 R
Tatra matale e vint ? MANASSE, twzind lantul in cutia pe care o pune in tuzunar.
Asa-I, pe Zelig l'am luat at en mine. N'am vrut sit fac drumul asta lung singur. SO R
Acum, oameni buni, lasari vorba. Ce fac eil en gentile d-lui Manasse? NISIM
Indatil. (SunA). OR
Birjartilui i-am dat dol franci, n'a vrut sa lase mai eftin, nici sal crape. NISIM
A tAta-1 taxa. Vg2
Taxa! Nisim, te tineam minte parca mai destept. Taxa-I pentru prosti. (Inuit feciorul).
www.dacoromanica.ro
12
RONETTI ROMAN
NISIM., cAtre Sot%
Unde-s gentile ? §OR
Talharul de birjar mi-a spus sa ma due ett inuntru, sa-i las lui gentile §i. sa trimet pe o sluga srt le iee, dar §i-a gasit omul. Le-am luat ert. singur §i. le-am tirit pina in. antret §i am inchis u§a. ESTER, dare fecior.
Ghita, ia gentile din antret §i du-le in odaia cea albastra. (Feciorul ese). NISIM,
cAtre $or.
Puteai foarte bine sá le 1a§1 in birja, doar are numar la felinar. §OR
Nisim, eta, mi te-ail schimbat aice, nu te mai cunose ; §i. daca fuge §i pune alt felinar? ESTER
Poftim, domnule *or, nu vrel srt §ezi? §OR
Multumesc, nu, ell vrea sä start bine. ESTER
Acuma, tata socrule, ce iel ? Mint ? Cafea cu lapte ?
De sigur ea n'al luat nimica toga noaptea. MANASSE, scoate ceasornlcul.
Nona ceasuri §i jumatate. Da, trebue srt iaii. ceva.
0 sa iaii un ceaiii. Poate sa mi se aducrt chiar incoace. (1Thindu-sela mini). Dar nici nu m'am sprdat Inca bine. Trebue sa ma spa]. inttlia. (Se scoaIA).
www.dacoromanica.ro
MANASSE
13
LELIA
Poftim, bunicule, te vol duce in odaia d-tale (Se opreste la usil ca sii-1 lase pe Manasse sit treacd).
MANASSE
Trecl tu. intlirt, copal, doar trebue s6-ml ar4I drumul. (es prin usa din fund). ESTER
§i d-ta, domnule $or, nu vrel s. te spell §i d-ta? *OR
Nu. Tot zice lumea ct sint un nespillat, de ce sri mai stric degiaba apa? ESTER
§i ce let? Cafea? Ceaiii? 1::)R
Eli o s. iatt ruin cu cealft, dar putin cealli. Doctorn! spune el ceaiul sliibe§te nervil. NISIA
Pare& malt rum nu slilbe§te! OR
Rum nu. Rumul intrire§te; asta s'o §til de la mine. N'al vazut and se pun vi§ine in rum cdt de tarl se fac? ESTER
Mit duc dar sii v6d. sit se aduei. ceaiul. Cu slugile astea daca iìii vezi singaril... (Ese prin fund). WR, plimbindu-se prin salon.
Dar frurnoas6. locuintii at, Nisim!
www.dacoromanica.ro
14
RONETTI ROMAN
NISIM
E casa mea. M'am mutat intr'insa abia toanma trecuth. $OR
*i cate poze pe pereti !
Ma y.
multe ca la conu
Costache Buhälhil, prefectul nostru. (Oprindu-se la madam Potifar). Vino 'ncoace Nisim ! Asta e o cuno§tinth a
d-tale? Ce zice Ester? NISIM
Batii-te sh te bata, nebunul de *or I SOR
Ziiii, Nisim, spune-mi ; e cine-va din famine ? De
unde sh ,Itiu eh? NISIM
Bine, *or, nu intelegi a e Iosef cu madam Potifar ? OR
Asta-1?! Dar mare prost trebue sh fi fost! (Inl pune un pince-nez M se Mill maI de itproape). Chiar arath a prost §i pe
poza. Uith-te cat e de speriat, parch ar fi alte cele. Prost! Dar ea? Ce zici, Nisim? Frumoash bucath 1 *i tinhrti! Asta n'a avut Inca zece copil ca femeia mea. ESTER, care a intrat la cele din urnill cuvinte.
Ai zece copii, domnule *or? §OR
*i jumátate, sa nu fie de deochiii. *i §til, cea mai mare pläcere imi face jumatatea de copil. NISIM
Cum asta ?
www.dacoromanica.ro
MANASSE
15
*OR
Nu cere de mincare. Cel-l'alti cer fac gura. ESTER
Trebuie s'o duceti grefi de tot, d-ta 0 femeia d-tale. SOR
Femeia mea o duce grefi numal cate-va luni, restul il duc efi. Dar drept sa v6 spun, n'am fost mai bogat and am avut numal unul 0 nu sint mai sarac avind acuma zece. Mare-i Dumnezeit Fie-care copil
vine cu norocul lui in lume. Inca o bunk, Inca o turta. MANASSE, intrA frecindu-s1 mantle st netezindulT barba.
A§a. Para WI alt om cind te-al spalat putin. (CAtre Sot.)
Te-al spalat §i tu Zelig ? SOR
Nu, dr nu vroi sa liti alt orn, sint multämit a§a cum sint. MANASSE
Dute de te spala macar pe mdini, doar o sa vrei A. iel ceva. SOR
Lasa, domnule Manasse, cind o O. befi, o sa ma spal inuntru. Dumnezefi se uita la inima onmlui, aceea sa fie spalata ; de mdini putin i pasl. MANASSE
Stricat mai e§ti! (IntrA Lelia care duce douA cosulete de argint cu diferite piscoturl. Feciorul o urmeazA cu o tabld mare de argint, pe care Sint asezate toate trebuincioasele pentru near).
www.dacoromanica.ro
16
RONRTTI ROMAN
ESTER, facind loc pe mask
Incoace, Gb1ç1, pune tabla aice. (o indreaptit singurd). A§a. LELIA spas& cosuletele, pune sahtir inteun pahar, toarnd esentti,
i apol amestecd.
Destul de tare, bimicule ? MANASSE
Destul, multumesc. LELIA, dindu-i paharUl.
Poftim bunicule. (Incepe sit &Reused al doilea pahar). ESTER
d-ta domnule
or, §ezi aici. *OR
Destul, destul, dudue, nu mai turna atdta apl, n'o stt rämfte loc pentru rum. Dar unde e rumul ? ESTER
L'am gätit doar pe bufet. (Ctitre fecior). AdA rumul Ghit6. LELIA
IártA-mg, domnule
or. M'am gcmdit numai la
bunic ; d-lui nu obicinue§te rum. OR
Obicinuese ei i pentru domnul Manasse. NISIM, intinde luI Manasse un cosulet cu piscoturl.
Poftim tatá, pi§coturile astea sint foarte upare. MANASSE
Multumesc, nu mâninc. (Cu o privire asprd si cam rasht
Al uitat pe semne c5. nu m'am inchinat Meg.
www.dacoromanica.ro
17
MANASSE
NISIM
Un pirot urr nu s8 chiama nnincare. MANASSE, mai rAstit.
Nu ? §i cum se chiarn6? (Fectorul aduce rumul §OR, la sticluta cu rum, a ridic
i ese>..
i se uitA la (Hasa.
Frumoas6 culoare ! NISIM
E rum vecbiti frantuzesc. 011, toarnil mult rum, bea i prinde a minim la p*oturl.
piroturile stint bune. Halal de viatrt in Bucure§t1 ! Unde grtsd§tI la noi in FAlticeni rum ca asta !. MAN ASSE
Zelig, rminincl ? Doar nu te-al inchinat inert ! §OR
Iaa, mi-al stricat pofta. (Impinge in gurA restul unuI pitcot).
Ma rog domnule Manasse, o intrebare : Adam in_ raiti, and a mâncat din. mitr, s'a inebinat mntiiiri? MANASSE
Zelig, mie nu-mi plac glume de astea. 0vreiul ovrelti s5. fie ! i cre§tinul srt fie crqtin, e mar bine a§a. Lumea asta noul fitri Dumnezeti, nu vezi ee ticrilo§le ? Cu boeril cel vechl, earl se duceau la bisericit i aveait in iatac o icoara cu o candela, §i
daca intilneati pe poprt, i sitrutail mana in mijlocul drumului §i nu le era ru§ine, cu boeril ceia te mat puteal intelege ate odath pe cuvint. Srt se ducrt la judeator, asta era o ru§ine pentru un hoer vechia. Azi, cu boerul mat cel Until., am contract pe timbru, inthrit §i pecetluit, dar ajula ? E cocona§ tivilizat, ebeltue§le banl pe cal §i pe toale drilciile, vorbe§te 2
www.dacoromanica.ro
18
RONETTI ROMAN
miere i4I toarn1 venin, de biseria 41 bate joc, la
popa din sat se uitl ca la un cane, dar la tribunal se duce, §i nu e advocat, nicl Mbar de pu§crie, care srt tie sa. se strecoare mai bine prin toate por-
titele dintre legi. Asta §tie ! NISIM
i cum al scos'o la cap6t cu el? MANASSE
Am thiat cum am putut. Eii nu m6. judec. L'am dat dracului cu mo0a, cu pAdurea, cu tot. NISIM
Dar velnita ? Ast an velnita trebue sit tie o afacere bunA. Yin s'a facut putiu, noroclul bea rachitt, bol gra§1 se cautä pentru Italia.... MANASSE
Afacerea e bunti, foarte buni, dar m'am gturat de afacerl. i banii, care-i-am impr6§tiati, il string. Velnita am trecut-o lui Calman Zaraf. Descurc tot. N1SIM
Dac6-1 a§a, tatg., de ce mai stal la Fálticeni? Cind am venit acas6 dup6 moartea mamei, ne-am vorbit
§i nol aice, eli cu Ester, a ar fi bine sl te 1a§1 de afaceri §i st vil sl §ezi la nol. Nu-1 a§a, Ester ESTER, cu un zimbet dulceag.
Da, loc avem, §i cred c'al trAi cel putin tot a§a de bine... §OR
Cum? Pe mine nicl nu mrt intrebati ? Eli nu-1 daii
pe d-nul Manasse. Multe case de astea am eV E o parte din averea mea. De afaceri nou6, ingrijesc et.
www.dacoromanica.ro
MANASSE
19
NISIM
Bine, bine, *or, se va gAsi ceva §i pentru d-ta. Ma vol gindi. *011
$i ei sä träesc din gindurile d-tale? Et nu-I las Pe d-nul Manasse. LELIA
Da, da, bunicule! Te rog bunicule, zi da. Si n'ol mal ti sälbaticl §i te vol asculta §i te vol ingriji. Zi da, bunicule, te rog I MANASSE
E u§or de zis da. Dar eu trebue sä mA duc in lie-care zi la §coalA. Drurnuri lungi ei. nu mai pot face. Bucure§ti e an ora§ mare. Aveti o §coalA in apropiere? NIS1M
Paul la templu nu e departe, zece minute cel mult. MANASSE
Templu I 0 maimutarie, Nisirn, o biserica fara crime. E pentru aceia cari nu-s nici came nici peste. Mie-mi trebue o §coala in care O. miroasA a ovreie§te. Ce ? Aice tu la templu te duel, Nisim? NISIM
Nu poti sA ie§1 din rindul oamenilor. ToatA luInca mai bunä la templu se duce. MANASSE
De unde o el cl amia e mai Loma ? Fiind-c6 se imbraca nernte§te §i n'a invAtat carte ovreiasa ? NISIM
Niel Ora la §coala veche nu e mai departe.
www.dacoromanica.ro
20
RONETTI ROMAN
MANASSE
i apoi mai e §i alta. Stiti cum se zice: Un parinte tine zece copil... 1311
EU de pita. MANASSE
Dar zece copil... ESTER
Crezi ca noi am Ili dintre aceia... MANASSE
Unde te gande§ti, Ester? Nici nu se poate zice cä numai copiii stint de villa. Si batrinii art slabiciunile Tor. Se amesteca in toate, se supara eánd nu stint ascultati, amarese viata 0 altora §i sie-§1.... LELIA
Eh o sa te ascult, btmicule, in toate, in toate. NISIM
Si ca sa nu mai faci drumul asta Tung la Fi llticent a§1 putea sh ma reped eit pc o zi doult, sa regulez tot, sa. aduc ce trebue, poate ca s'ar gasi §i un cumparator pentru casa... *OR
Am eh un mu§teriu pentru casä. MANASSE
Casa? Casa mea? Casa in care s'a näscut Lea §i in care a murit Sara, aceia nu se vinde. Casa va ti un spital frumos pentru srtraci. Am 0 pus sa mai facrt odal in curte. Asta era §i dorinta Sarei. Lasarn §i bani.
www.dacoromanica.ro
21
MANASSE
NISIM
Bine, tatl, cum vrel. Dar restul pot s6-I fac eti. MANASSE
Nu, Nisim, velnita trebue s'o predail et singur. ESTER
Cum, n'al predak-o? )Doar al zis... MANASSE
I-am trecut-o i era sii-1 o daI pe seaml acum jol. Dar dupa nenorocirea care a cazut pe bietul Calman... TOTI afari de $or.
Ce nenorocire? MANASSE
Cum? Pe aice nu s'a auzit? TOT1
Nu! Ce? MANASSE
§titi, Calman a avut o singurl fata... ESTER
Cum nu? LELIA
Rase 1a, prietina mea, a murit? (10 frânge
minile).
MANASSE
Mal rXill LELIA
A inebunit ca mlituqa ciT SAraca Basela 1 E intr'adevAr nebunti?
www.dacoromanica.ro
22
RONETTI ROMAN
MANASSE
Mal rat. LELIA, sgiiente ochil ni nu pricepe. MANASSE
Pe un copil mort II plangi, de un copil nebutt ingrijesti. Sunt lucrurI firesti §i-ti zici ca asa a vrut D-zea si le porti, gra', dar porti. Ce sa faca Iasi
parintil ovrei dupl o fatl care fuge cu un crestin? Mare nenorocire I ESTER zimbind.
A fugit? Nu mai' spune I Cu cine a fugit? §OR
Cu un subprefectel, bliatul lui Iordache Tint& daca-ti aducl aminte. NISIM
§i n'aii incercat s'o aduca inapoi? MANASSE
Ce n'ail
facut ! Fata nici nu vrea sá vaza pc pa-
rinti. LELIA
Asta e rat. MANASSE
Si nu s'a sfirsit incl. Peste putin se va boteza ia mijlocul Falticenilor. LELIA
Rasela se boteazti Z Asta e rat. MANASSE
Apol se va cununa la biserica, tot la Falticeni. Le vine biecilor oameni sail iea lumea in cap. '
www.dacoromanica.ro
MANASSE
23
ESTER
Cu cre§terea care i-a dat-o mama sa, Hana, nici nu se putea alt-fel. De mica o lasa sa cutreere tot
ora§uI, sa umpla toate casele. Cand ne-am mutat noi
in Fa lticeni, nu mai era doar copila, era fart de cincisprezece ani e (kept cu dol anl mai mare de cat Lelia §i unde nu o gasial pe Rarla? Venia la Lelia, §edea un ceas, dona, apol se ducea in alta cask §.11 a§a toata zioa. Ea am crescut pe copiii mei
altfel. Lelia mai ca n'a intrat inca in casa straina fara mine. Si crezi ca nu i-am spus-o Hanel ? Chid m'a intrebat de ce nu o las pe Lelia sa se duca la Ra§ela... MANASSE
Las'o pe biata Hana, Ester, e destul de pedepsita. ESTER
Fire§te, cum 1§1 a§terne omul, a§a doarme. MANASSE
Alaltaeri am fost sa-I vad, mi-am facut datoria, ea dupa un mort. Hana a fost doar o femee frumoasa... ESTER
Frumoasa? Frumoasa n'a fost nici odata. 0 femee sdravanri, din topor. MANASSE
S'o vezi, Ester, n'al s'o cuno§ti, parca-1 scoasa din pamint. i Calmandoar nu poti zice ca e un om
moaleCalman §edea cu fruntea in manl, §i and i vorbiam, se uita in jos §i-i curgeaa lacrimile in barba. §OR
Sa-I sec:0 lui Calman lacrimi cu vorba e o minune mai mare ca aceea a liii Moise cand a scos apt( din piatra. Dar sa-1 scoll din punga un gologan pentru
www.dacoromanica.ro
'2 4
RONETII ROMAN
saraci, e o minune §i mai mare, asta n'a vtizut-o Inca nimeni. Acolo s. te v6d d-le Manasse. *i de ce si-a trimes fata la Viena sa invete franiuze§te §i scripca ? Ce ? Calman Zaraf fara frantuze§te si scripca
nu se poate ? Mama lui, Brana Poloboc, numal cu franluzeste §i scripc g. l'a laptat ? ii vezi, pe unde pacatueste omul, pe acolo'l pedepseste D-zeil; Franluzeasca §i scripca i-ail perdut fata. LELIA
Cum frantuzeasca §i scripca ? *OR
ha cum, dudue. Golanul calla §i el din scripca, venia dar sä cante impreung. cu Rarla, si vorbiail frantnzeste. Hana sedea martora si se topia de placere ; lucia, nu alta ; i ie§ia toata gräsimea de gasca
pe obraz, §i dedea din cap ca un cal de musca, sa se creaza cä intelege si ea ceva. i i-am spus doar lui Calman : Calman" am zis pazeste-ti fata! Zidurile din Ieriho au fost mai tail de cat o inima de fata, si dacYt ii s'a cantat an cazut". Dar Calman a ris, n'a crezut. Acuma crede. MANASSE
Dupa ce-I sdrobeste o nenorocire pe om., vini se olsesc destule. DouYt lucruri insYt mie nu-mi intra in cap : Cum de a avut o fata de ovreia inima sYt se rupa de la parinti, si cum de n'ail inebunit Inca atat Calman cat si Hana. Grozav lucru ! LELIA
Tare asi dori s'o v6d pe Rasela
1
ESTER
Lelia 1 cum poci sa spui asa ceva ? Prietenia asta nu-mi a placut nici odata, si mai ales acuma...
www.dacoromanica.ro
MANASSE
25
MANASSE
S'o veil? Tu, Lea ? Asta nu se mai vede ; cand o intdlnesti in drum, o ocolesti zece pasi departe. LELIA
De ce ? bunicule ! Crezi el iei 1-0 fi usor ? C. ea, sAraca, n'are nevoe de o vorba bung? MANASSE
Cred si di cli.-I e greii pe suflet, si val si amar i va mai fi de acum inainte. Dar vorbe bune s6
eaute de la ace! la cart s'a dus, nu de la nol,
ovreil. i cum vrel s'o mangiii, Lea ? Vrel sii-i spul : FatA, pentru desfrAnarea ta ri-al liisat pii-
rintil, care te-ait crescut si te-ari iubit si acurna inebunesc de durere, dar nu face nimica, bine ca esti tu siinatoasl." Asta vrel s'a'-I spul? Sail vrel sa-i spul :
Fatii, al lasat pe Duinnezeul teit pe Dumnezeul pilrintilor tel, dar nu face nimica, bine cA l'ai schim-
bat pe un altul". Asta vrel sa-i spul ? Ce vrel sl-i spat ? LELIA
Nimic, bunicule. As1 voi sa-I strang mâna si sli tac. MANASSE
Cum 'A Lea, al putea s'o mai atingi ? ESTER
Las6, Lelia, nu mal vorbi, esti o copilii. antra NittaIs Frunza, Roza Blum, Matel Yrunzi, Lazar CohánovicI; retele ae sirtitil, doamneI CohinovicI I se saruta mina, Nisim, care s'a ridicat di mans la tql, dal% de Lazar; se aude bon Jour, bon jour din toatc partite).
LAZAR, dupa ce a inaintat pe seen&
Bine al venit bunicule ! Asta e o
A ! Bunicul !
surprindere ! (IsT string mina). Dar acuma sper c'o sa
stal mull la noi.
www.dacoromanica.ro
26
RONETTI ROMAN
MANASSE
Deacuma cred a tot aicea vol sedea. E mai bine asa. Mii due numal pentru cete-va zile acase... LAZAR
Imi pare foarte bine. (CAtre FrunzA). Vezi, Matel, tot
o se al ocazia se-I cunosti. Permite-mi, bunicule, sail prezint pe prietenul nice, Matel Frunze, NISIM
Judecator la tribunal. FRUNZA
Ma bucur de cunostince, inteadever me bucur. Lazar mi-a vorbit atata de bunicul sett, ca mi se pare el ve cunosc, d-le Cohenovici. MANASSE, zimbind.
Dace me cunosti, de ce-mi pocesti numele? Mie, te rog, se-ml zici Manasse ori Cohen. (serios) Mie nu-
mi-e rusine cu numele mert cinstit ovreiesc. FRUNZA
§i la asta puteam A me astept, dupit descriptia lui Lazar, si avert' dreptate. Eti am un respest deosebit pentru aceia cari sunt oameni intregi si out ce vroiesc, chiar dacrt pererile lor nu se potrivesc cu ale mele. LELIA
Permite-mi, bunicule, sell prezint si eti pe prietenele mele. Domnisoara Natalia Frunze, profesoara ;
verisoara mea Roza Blum, studente in medicine. MANASSE
Frumoase profesoarrt ti-al ales, Lea ; ce se potriveste se intoveraseste.
www.dacoromanica.ro
MANASSE
27
LAZAR, ciltre Matel gli Natalia.
Nu v'am spus'o ? In lumea ceia veche era mu1t1 pricepere §i mune. judecatii. LELIA
Dar, bunicule, Domnisoara Frunzà nu e profesoara mea. Mie mi-e prietenA. Dem un concert de binefacere. Noi aici cum ne vezi, unu, dol, trei, patru, suntem un quartet. *i acuma o sit me scuzi, eel mult jumritate ceas, trelmc srt facem repetitie. OR, retras lanira madam Potifar, and din cap, in parte.
*i el i se canal !
(Fluerd incet).
NISIM, care A aproape de $or.
Ce zici *or ? $OR
Ed zic c6-mi place muzica. E o mare putere, merge drept la inimit LAZAR, arindu-1 pe $or.
Uite ! Zelig *or I Bunit zioa, domnule *or. V'e prezint pe domnul Zelig *or, un vechirt prietin al easel. NISIM
Omul nostru de afacerl. LAZAR
Ce mai fact domnule *or ? Cum IV mai merge ? SOR
Ia, ca la un cal -de drovall. Când are de lucru, n'are vreme s5. matinee §i and n'are de lucru, nu i sb (1it de mâncare. bar prtcat cg n'am urmat ell cu muzica, departe 41 11 ajuns.
www.dacoromanica.ro
28
RONETTI ROMAN
LA ZAR
Cum? Al invatat muzica, domnule *or ? §OR
Da, invatat. Teal meii a dat unui neamt ii 01 minte Nisim pc be%ivul eela cu nasul gros §1 femeia sublire? §edea in casa lui Nuham Hindic, alliturea de unde mergeam nol la §coala tatal mat ii tocmise cu hurta : douil-zeci §i §apte de sfan0 §i trel vedre de yin, ea sa ma invete a eanta din limit. LAZAR
*i al invatat ? §OR
Eram plin de talent, mai ales pentru ilaut, o spunca neamtul singur. Aveam numal un cusur, eand sullam din gura, nu dadcam din degete, §i eand dlideam din degete, nu suflam din gurl. Altmintrelea, mare talent ! Meat el n'am urmat, cu muzica rasbe§tI. NATALIA
Acuma, hal copil, trecem in salonul de piano, ne --apuetun de lucru, vremea treee. ROZA
Mt prind ea intãia se incearel rochile, (cAtre Ester si
Croitoreasa v-a adus de incereat. S'a suit impreuna cu nol. Daca e vorba intre rochl §i muziea, rochile ai. prioritatea. L.R4
FRUNZA
La domni§oara Lelia nu. ROZA
Te prinzl, domnule Frunza ? Lelia, dar sincer.
(Ultra
www.dacoromanica.ro
Laos
Raspunde,
MANASSE
29.
LELIA
In toatà sinceritatea v'aql ruga sA mA scuzati un moment ca sl-ml incere rochia. ROZA, bate in palme.
Bravo, Lelia 1 (lulFrunzA). Al vlzut ? Nol intre not
ne cunoatem mal bine. NATALIA
Aceia cu cartonuI era croitoreasa ? 0 cuno§ti mal de mull ? ROZA
Ed am recomandaro. Srtraca a vAzut zile mai bune,
dar bArbatul el, un negustor, a murit, i-a Irtsat ct droae de copil...
pR CatI ? Zece ? ROZA
Dar repede mai mergt1 Patru nu-s deajuns ? §OR
Un singur quartet ? Femeia mea are dou6 guartete §i jumAtate, §1 n'a mantuit Ina, §i tot nu seplunge. ROZA
Femeia d-tale nu e vrtdanil, sper. OR
Nil, slaN a donmului, §i cat ol trAi ell o feri-o dumnezeil. ROZA
*1 e o lueriltoare excelentrt, o adevrtratA artistA.
www.dacoromanica.ro
30
RONETTI ROMAN
NATALIA
De ce nu mi-al spus mie nhnic? ROZA
Pe rand, Natalia. Am vrut s'o introduc aice IMAM. ESTER
§i ed alta data iti multurnesc pentru asemenea recomandatil. ROZA
Pentru putin, matusa. Dar de ce? ESTER
Fiind-ca efi, daca-1 dati cuiva de lueru, eer sa aiba macar atata recunostinta, ca sa se tie de cu. vant, nu sä ma ducti trel zile cu vorba. §i de asta tu esti de vina, Lelia. LELIA
EU, mama? ESTER
Nu ti-am spus-o de mai inainte? Nu vrol sá am a face eu caliel. Pot sa-1 dab einel fraud de pomana
daca n'are ce manca, dar sä ma lase in pace. Tu te fad Insà indalä protectoarea tuturor... LELIA
Dar bine, mama, a avut saraca un copil bolnav si... ESTER
§i dacä ar fl. fost bolnav trel luni de zile? Ce e rochia mea de villa? Inteun atelier mare n'am auzit Inca de copil bolnavi. Eii stif ce este ; find §i ea ovreica, isi inchipue ca fata cu mine poate sa-si per-
mita tot. 0 sa mai vaza ea lucru de la mine!
www.dacoromanica.ro
MANASSE
31
MANASSE
Fata cu un om sarac e usor sa'ai dreptate. i de ce sti nu creaza ea inteadevar ca un ovreia obidit la un ovreiii va gag mai multä mint si indurare? Unde s'o caute, mila ? ESTER
Tocmal asta e raul. Cu calicil astia trebue sa al toate delicatetele. i cAnd imi fac ceva, nu vreaa sa flu nevoitä sa am delicatete. FRUNZA
Un copil bolnav e un caz de forta majora. $OR
i zece copil sanatosi silt un caz de forta majora. LAZAR
Lucratorul nu e o masina fara suflet. ESTER
Te rog, Lazar, daca ar merge dui-A ideile tale, ar trebui sa muncim nol pentru toti calicil. ROZA
§i lucreazä doar pe jumatate pret, sarmana. NISIM
Platesc bucuros de zece ori atata, numal sa nu se supere Ester. NATALIA
Parca atelierile cele marl nu te fac sil astepti cu saptamanile! ESTER
Acolo stil cel putin pentru ce, sunt cautate, art imbulzealli de lucru, si apol nu esti singura care
www.dacoromanica.ro
32
RONETTI ROMAN
astepti. Sä vie insii una 1einatt, st se roage s'o ajuti i apol si te poarte de nas... Dar o sA-I explie efi... LELIA
Te rog, mamg, nu-I mai spune nimica, e destul de mdhnitä femeia... ESTER, sculindu-se.
Atata ar mai lipsi ! SI creazI ct nici nu pricep necuviinia? (Ese prin stinga). LELIA
Natalia, Roza, venitl I
(Ese cu ele).
OR
SI te fereascl Dumnezeit de cucoane cand le apucti rochile! Halal de Adam ! Brtrbat fericit ! Fe-
meia lui n'a avut treabl cu croitorese. frumoasii trebne sA if fost mama Eva ! NISIM
De ünde al scos-o i asta,
or ?
§OR
Goalii cum era, dae6 ar fi fost i uria, mai era nevoe de ingerul lui Dumnezeu, ca s6-1 goheascit pe Adam din raiti? Fugia el singur, nu te teme. INANASSE
Aice n'al dreptate, Zelig. Numal femeile strAine sunt frumoase sat urite. Femeea bilrbatulni nu e nici frumoasii, nici urn& e femeea lui. *OR
la, spune-ml, Lazar, e adeviirat ? Te-al fitcut doctor de filosofie?
www.dacoromanica.ro
33
MANASSE
LAZAR
§i e a§a lucru de mirare ? §OR
Vezi, and am apucat eti lumea, eraii numal doe-
tori de meditina. II tii minle Nisim, pe batranul polac, doctorul Halputki? Era doctor §i. la d-ta in cask domnule Manasse, a§a e ? Bun doctor ! Cam
betiv, nu e vorba. Seara umbla pe ulita zimbind §i tirlind amAndoua picioarele ; dimineata era mahmur §i ursuz §i tiriia numal un picior. Credeam multit vreme, ca-1 mai ramanea §i. pe a doua zi
eke o leaca de betie intr'un picior. Curata napaste, era chiar §chiop de un picior, sarmanul. Dar bun
doctor. Cu cat era mai beat, cu atât era mai bun doctor. Astazi doctoril, and al un junghiii, 41 pun trel lipitori §i mai cu lipitorile. Acela bea vin cu ocaua §i lua &Inge cu ocaua. Iti scurgea indata un lighean de sange, scotea tot raul din trup, 41 mai trantea trel patru duzini de pahare, §i. numal zile sii fl avut, de sculat te scula el. Bun doctor. Apol ail e§it la moda doctorl de drept ca baiatul lui conu Chirila Burlui. ad,e azi in Iasi §i e mare advocat, ca§tiga mult, ia pielea de pe om. Numal sa te Onde§ti la el, §i te §i costa bani. LAZAR
Si prietenul meii, Matel, e doctor in drept. §OR
Inca unul. Asta inteleg. Un doctor de medilira se hrane§te de bolnavi ; un doctor de drept se hrane§te de impricinati, dar din ce se hrane§te un doctor de filosofie ? (Lazar tili Frunzi zimbese). Iaca m6 ri-
der'. De unde sa §titi eil ? La Falticeni imi zic a
www.dacoromanica.ro
§i
34
RONETTI ROMAN
mie filosof §i, WI, n'am invatat. Spune d-ta, Nisim, ce face un doctor de filosofie ? NISIM, (Meszä ai dA din cap.
Para nu i-am spus-o §i ea! Nu mal vorbesc de cheltuialii, aici §i in strainatate, cacl, slava Domnu-
lui, am de unde. Dar ca parinte a§i fi vrut sa am §i eti o phicere, sa vad pe copilul mat cli ajunge la ceva ca altil, ca'l ia lumea in seama. Dar a§a doctor 1 C"and 11 prezint unde-va, nici nu mai spun
ca e doctor, flind-ca a§a fel de doctor I *i sta nopti intregi §i invatti §i invata ; Oa. §i la biroil, cind
are un sfert de ceas liber, repede cartea in 'liana, §1 tot cumpara. la carp., §i tot invata, §i tot invata, §i ma intreb §i eii : ce se mal invatti atAta §i la ce folos ? MANASSE
Folos, Nisim? Din toate folos? Pentru folos sunt afacerile. SA-I dee Dumnezeil noroc lui Lazar §i o sa cA§tige §i el. Invatiltura nu e un harlet pentru
sapat", ail zis hiteleptil no§tri. StiI, Nisim,dar de
unde s'o §til tu? Tu n'al invatat ilia carte ovreiasca, nici ceea lalta. Lasa-1 pe baiat, tu n'al dreptul sa vorbe§ti. nu pricepl. InvItatura cea mai dulce e aceca care nu aduce folos. LAZAR
Vezl, Mate.", nu ti-am spus-o? Biltranil ceia aveaii
idealul lor, nu eraii numal sadea ma§ini de barn'. NISIM
Ma§ina ceea de bani sunt ea. ce te plange !
i tocinal tu al de
LAZAR
Te rog, tata, n'am vrut sa Le supar §i nu te supara. Nici ea nu ma supar de Me imi ,spul mie.
www.dacoromanica.ro
35
MANASSE
NISIM
Adick nici nu-ti pug. de ceea ce spun eu. FRUNZA
Dar, domnule Cohanovici, Lazar nicl n'a inteles luerul ast-fel, a vrut sa spue nurnal, ca nu se poate sup/1'a, fiind-ca pricepe ca din punctul d-tale de vedere, d-ta al pe deplin dreptate. NISIM, imblinzit.
Fire§te, d-ta e§ti un bun aparhtor. MANASSE
Nici n'are nevoe de aparator. Ce am ea de pikla din invatatura mea ? SOLI doar, aT vazut adesea sin-
gur, ca pana in ziva de azi, a§a biltran cum sint, stair plecat peste carte cate trel, patru ceasuri pe zi. Mai nainte veghiam §i ea tarzia noaptea, acuma
nu mal pot, mi ma mai ajuta ochil, dar trel patru ceasurl pe zi tot mai inviit. Ce folos am dr? Ca§tig ceva cu, asta ? Banl al Aleut §i tu, §i mai multi de cat mine, §i flirli invatatura. Pentru asta nu trebue multa intelepciune. Dar crezi ca a§1 schimba eli invatatura mea, nu nurnal pe banil tilT, dar pe toate comorile lurnii? Ca mane o sa-mi inchizi ochil §i mie... NISIM
Dna nu, tata, ce vorba
I
0 O. mal trae§ti multi
ani fericiti. MANASSE
Da sail ha. Sint aproape de hotarul vietel. Ce e viata omului? Parca ar fi acum o saptimana, dotra, eram copil, mergeam la §coall, apol m'am insurat
cu Sara §i am avut ea un copil, apol am insurat
www.dacoromanica.ro
36
RONETTI ROMAN
copilul si a avut el copil, apol a murit Sara qi ca mane ma duc i ea. In toata viata asta fugarnica numal la inv4titura am avut placere curata, mangaiere, uitare de mine §i lume. La toate cele l'alte, tot placerl captusite cu griji, necazuri, supararl. Si cand void trece peste hotarul acestel lumi, ce void lua
cu mine ? Bath ? Giuvaerurl ? Dar invatatura, asta o Ian cu mine,.cu ea ma void infatisa en acolo vol zice : Doamne, m'al trimes in lume cu capul desert, trl aduc inapol plin cu intelepciunea ta". FRTJNZA
Si asta e filozotie *OR
Cu filozotia am ajuns drept pe lumea cea Ia st ne intoarcem inapol. Mie-mi place mal bine aice. Spune-mi, draga Lazar, este adevarat ca te-al facut sotialist ? LAZAR
De unde al luat-o asta ? *OR
Feciorul lul Srul Manzoc a umplut tot targul FMticenilor ca esti sotialist, ca al tinut un discurs, cit vrel sit imparte§ti toate averile... LAZAR
Se pare ca feciorul Manzocului seamana cu tatal N'a inteles nimica. *OR
Dar ce te face pe d-ta sotialist. Inteleg baeti saracl, ar voi sa apuce i lel ceva. Dar d-ta ? Fecior de mare bancher ? Si'l 1ai, Nisim ?
www.dacoromanica.ro
MANASSE
37
NISIM
Para azi copiii intreaba. Dar de vorbit a vorbit frumos Lazar. Asta mi-a spus'o §i deputatul Mi§ca. A stat §i in gazeta. MANASSE
Spune-mi Lazar, ce e sotialism ? Ce vroesc oamenil ? A§a am auzit eli multe, dar nu m'am lamurit, Tu trebue s'o §til. La Falticeni mi-al spus odata de filozofia ta §i mi-a plticut. Nu e in potriva lui Dumnezeit dupa cum crezusem eli, nu. Frumos lucru ! Acurna spune-ml, te rog, ce este sotialismul? Ce vroiti ? LAZAR
D-tale pot s'o spun in cate-va cuvinte. Vroirn sá maintuim lumea toatá. Socialisrnul nu este numal o solie dare cel saracl. muncici de foame i lipsa, ci tot atata atre cel bogatl... MANASSE
Catre cel bogali ? Cum ? Asta o aud pentru intaia data. LAZAR
Vroim sa omorirn grija, grija zilei de mane, spaima viitorului necunoscut, stafia ingrozitoare care,
panda. §i tremuranda, se pune la masa bogatului ca §i la masa saracului, §i se cula aläturea cu omul pe patul moale din palat ca §i pe laita tare din bordeia. Iata-1 pe tata, e om bogat. la intrebati-1 de cate on mantilla lini§tit, ce-I frarnanta creeril pana. §i in somn §i-1 treze§te noaptea. NISIM
Da. Cine are multe a faceri, are multe grip.
www.dacoromanica.ro
38
RONETTI ROMAN
LAZAR
ce lume senin6 ar fi, dacg fie-care ar §ti ct maine va avea ce manca §i unde-§I pune capul 1
Cate url nu s'ar stinge, ate invidil nici nu s'ar na§te, cate pacate n'ar peri dintre oamenll Ar fi adevgrata mantuire §i rena§tere a omenirel. FRUNZA
Eu nu sint socialist, dar cand 11 aud pe Laz6r, trebue sg. mrirturisesc c pentru aceastil idee.
pricep cum se incMze§te
MANASSE
$i inteleptil no§tfl au cäutat s
u§ureze soarta
silraeului. De eat, bunurl lume§ti se pot inp6rti. Ce face0 insI cu mintea, cu 116rnicia? Acestea nu se pot imp6rti. LAZAR
Nu e de loc vorba de impártiall. M'al intrebat ce vrohn §i ti-am r6spuns. In privinta mijloacelor 10 vol spune cate putin in fie-care zi §i vel vedea ca e departe de a 11 o nebunie goalà. *OR
Bine, tinere, d-ta n'al atata lilozolle sii pricepi cl toatit inventia asta CU sotialismul e iar o cApeanii pentru ovrel? FRUNZA
Cum? Socialismul o citpcanil pentru ovrei? SOR
Fire§te, d-tale nu-ti dit mana sA spul unde calla cucul, day s'o §titl de la mine, sit tineti minte ca a spus-o Zelig Sor intr'o zi de marti, parcit o vAd
www.dacoromanica.ro
MANASSE
39
de aice, cand o sä ajung g. treaba la Impreal, o s6 inceapli Intllri cu ovreil bogati ; s6-rn1 tae mie srt zicem gatul, dacá n'o sá fie asa, na iar cand o srt vie randul la boeri, la prefecci, la deputati, la corm. Costache Bubälgu, indatà o sh strige ;
Stall Asa nu ne-a fost vorba. Not nu imOrcim, numal suntem sotiaIiti, gata" ! Asa cà o sa rernaneci cu buzele unflate? NISIM
Dar ce al d-ta cu socialismul ? Ce te aprinzl d-ta, Sor? D-ta n'al ce perde. SOR
Nisim, ziu, mi te-au schimbat aice. La FA1ticen1 para. erat.. (Se ultA chioriq la FrunzA i tuseste Mtn) Nu vezi
c5. tot in capul mar se sparge ? Si asa suntem mal multi misiti de cat negustort Dacli o sà caliceasa
pe tort ovreil bogati, ce se fad un ovreiu sdp6.ht? Prefect ? Deputat ? Atata srt m doarà pe mine dintil ! Samsar se face, si o s6-mi luaCi painea din. gurrt. Dar nu te teme, Nisim, misit ca mine tot n'o
sg. fit Cine nu stie sal fad pe un orn ca in loc de o vaci cu lapte si cumpere un cap riios, acela nu e misit. Asta-I tilozofia mea, si nu sint doctor. LAZAR
Bravo Sor ! §012
§i tlind-crr vorbim de impg.rtealtt, ia spune-ml, donmule socialist, cum o sà Impthici femeile? 0
srt-I dari unuia douti urite drept una frumoas5.? Dotta
urite! Brrrr! Eu am una i numal Dunmezeti m6 stie Orl cum intorc lucrurile, socialismul nu e pentru mine. Eu mit las pAgubas. (IntrA Natalia, Ester, Roza I
ui Lelia ,
www.dacoromanica.ro
40
RONETTI ROMAN
ROZA
El I Nu v'am spus e. cti. lucreaza splendid ? ESTER
$i ce crede M'a cumpilrat cu asta cà nu-mi-a stricat stofa ? Pentru ce-1 platesc ? Cum este ea, e 'Inca prea de ajuns cat i dai. i apol rochile care
ni le-am facut an la madam Krapowski in Viena pe Graben erati... LELIA
Stricate de sus 0116 jos. Mult le am purtat ? Asta e odatá o rochie ! Niel nu mi-a mai venit s'o scot. NATALIA
Matet tu nici nu te uiti la rochia Leliei, §ade ca turnat6. Dar ce intelegi tu de rochil. Te gande§ti la cazurile tale complicate. Si crede-ma, Matel, §i o rochie este un caz foarte complicat. FRUNZA
Sunt cazuri mai complicate, Natalia, dar rochia e inteadev'ar bine filcut6. LELIA
Spune i d-ta, bunicule, a§a ca-mi §ade bine rochia ? MANASSE
Tie-1 §ed bine toate cele, Lea, §i de când eral atata de mare toate §ezut bine, §i nebuniile. NATALIA
Daca mi-a§1 face el lectiile a§a de con§tiincios cum facem nol repetitiile, buna profesoará 41 mai fi! Haide odatá ! Mergi §i tu, Roia ? Ne trebue public.
www.dacoromanica.ro
MANASSE
41
ROZA
Ca public asi fi model de public ; nu inteleg nimica. Dar ce ri-am f6cut, Natalia, ca vrel s6 m6 tratezi cu muzic6 ? til c6 mie muzica imi place la distant6. (QuartetuI merge spre uaa din dreapa, Natalia, Lelia Si Lazar es, FrunzA se intoarce de la uail).
FRUNZX
Am de vorbit ceva cu d-ta, domnule Coh6novici, v6 gasesc Incli aice dupe repetitie, nu-1 a§a ? NISIM
Da, da, nu rnli due azi nic6eri. (Frunzli ese prin dreapta) MANASSE, dare Roza.
E§ti fata lui ulem, frate cu Ester ? ROZA
Da. MANASSE
Mi se pare c6 ulem a avut dou6 fete. ESTER
Da, dar cea mai mare a murit acum un an. M'am intAmplat §i ea acolo. 1.11em §edea inc6 in Iasi. M'am fost dus doar chip de petrecere la Iasi la sora mea, §i bun6 petrecere am mai avut! Asa noroc am eh' in tot-dea-una. i i-am spus doar lui ulem : Nu o indopa cu medicamente, mie nu-mi plac medica-
mentele care i le tot da doctorul." Dar il cunosti pe tilem; el eu capul lui! i n'a trecut s6pt6mina si a murit fata. SOR care Roza.
$i d-ta invell doctor de meditin6 ?
www.dacoromanica.ro
42
RONETTI ROMAN
'ROZA
Da. §OR
E adev6rat a dacl se invat5 doctor de meditira se tae oamenl morti ? ROZA
Da. MANASSE
Asta nu e bine. amasa de pe thora, dacil s'a invechit, nol nu o svirlim, rthnane sfântil. *i trapul, in care a fost Invàlit sufletul lui D-zert, si trupul e
sant, nu trebue batjocorit. *OR
§i t6iati tot felul de rnoqi, midi si marl? ROZA
Da. §OR
*i. mortil aceia pe earl i täiatl, i trtiql gol ? ROZA
Da. *OR
Gol de tot? Filrä cilmasá, fiirrt ismene ?... ROZA
Da. §OR
si-I tiliatl in bucrtti ?
www.dacoromanica.ro
MANASSE
43
ROZA
Da. *oR
§i femel goale ? ROZA
Da. *OR
In bucAti ? ROZA
Da. SOR
§i bärbati gol ? ROZA
Da. SOR
In bucáti, buatele ? ROZA
Da. MANASSE, sare de pe scaun.
Ptiu ! Ru§ine ! ROZA
Ru§inea nu-I din partea mea. (Face o revereng imprejur).
Bunt ziva la top' ! Imi place inc6 mai bine muzica
cea laltà, m6 duc s
fac pe public. (Ese prin dreapta). ESTER
Vezi-o ?
E tot tatill el.
www.dacoromanica.ro
44
RONETTI ROMAN
MANASSE, se Mt . pe ceasornic.
Cum trece vrernea and te lei cu vorbd. Acuma irnrt duc sA ma inchin in odaia mea, e prea târziii eli mA mai due la §coalA. Vil §i tu, Zelig ? §OR
IndatA ! Eli am uitat talesul mea. Nisirn dA-ml un tales, dar nu until de modA, ingust ca un §tergar. Inteunul ca Asta nici nu simti cit te inchini.
Mie-mi trebue un tales mare, gospodaresc, sa ajungA panit la pAmint. NISIM
Mill, due sA caut. ESTER
Pe cel mare l'am ascuns Cli. (Manasse ese) L'aduc indata. (Vrea sit se dual.) §OR
la staff oameni burin Nti v5. inteleg. Ester, parcIt d-ta eral mai... Tales ImI trebue mie ? Uf ! Bine a am seapat de toatA hopta asta §i mit Arad singur cu vol. Sedeam ea pe ghimpl. Am sa va vorbesc de o afacere serioasA. (Se plimbit frecinduil mithile) Dar inainte de
toate, Nisim, mie mi-e uscat in gat. Ia sa adua ceva yin. Eli sint ca o moara, ca sa-mi umble bine limba, trebue sA torn pe chiscoiti. (Nisim mini) Dar nu yin ro§,
yin alb, se bea mai u§or, §i ceva pi§coturi, nu de cele subtirele umplute cu vint ; de cele grosute si lungurete...
anted feciorul)
NISIM
Destup6 o sticlA de yin alb §i adri §i pi§coturile.
www.dacoromanica.ro
45
MANASSE
§oR
De cele grosute, Ghita,
tii,
de cele grosute §i
lungurete, nu de cele lalte.(Feclorul ese. gor i0 scoate tabacherea qi
o deschide). Nici tutun nu mai am. Da-mi ceva de fu-
mat. Eu slut ca o locomotivä, cand lucrez, fumez. Dar tutun, Nisim, nu bete. NISIM
Fumezi inaintea mesii ? Pe mine doctorul m'a oprit sa fumez in6intea mesil, nu e sanatos. 01?
la, da-1 dracului pe top' doctoril I Parca asta e grija lor, sa fie cine-va sanatos. Din sanatate traesc ei? NISIM) scoate tabachereai add luI Son
Poftim tutun. §OR, is! face o figaril.
Ce fel de tutun e asta ? Gros *i negricios.
(Scoate
un chibrit, il freacA de pantalon si aprinde figura)
NISIM
E lucs turcesc. Mi-l-a adus consulul nostru din Srnirna. £STER
Dar eat te cost5. nu spul ? Cu ataVa bani ar 11 putut sa se duc singur la Smirna sa.-§1 cumpere .
tutun. NISIM
Lasa, Ester, bang' nu sunt pierduti. 10,11
Dad, cineva ti-e dator cu bani, §i-ti aduce tutun, e semn rau. (Feciorul aduce o tablA cu yin, pi5coturf ft douti pahare, le pune pe masa qi ese)
www.dacoromanica.ro
46
RONETTI ROMAN
OR, s seazä, ia sticla i umple un pahar.
Bel, Nisim ? NISINt
Eu niel la masa nu beau yin. §OR
Pentru asta trebuia sl te muti la Bueure0I ? .(GustilintMu, apoI goleqte un pahar) Bun! (Pune jos paharul, iI reakimil coatele pe masA, isi culcA Male in minl sl se uitA la Ester ai la Nisint).,
Ia, ghiciT, cu eine am venit eq azi noapte in tren ? NISIM
Cu taal meu §tiu a al venit. §OR
Spun e-ml, Nisim, al ghicit-o asta din capul d-tale ? (Ca o tainA). Am adus un mire pentru Lelia. (rauzA). M'arn
Inteles cu el sti se sue in tren la Bacrm, f6r6 sä bginueasa macar eine-va ct mergem impreunil. 1 \ 1 6 Weaptil acuma la otel. (TAceri.). Tricerea asta o cunosc,
e in regulà. i conu Costache BuhälAu, daa yin 04 spun : Coane Costache, am un cumpär6tor pentru grail conu Costache tace, para nicl gaud n'ar avea de vindut, §i are nevoe de bani de crap& Ce, nu vi-e fata de dat ? Fat6 §i lingoare e bucuros o-
mul and scapá de de. Mteptatl srt va rog ? Iat6, nu vë rog. (Isl toarnA yin i bea). Unde e tutunul ? (Nisim or i1 pune tutun in tabacherea sa 0-1 dA lul NIsini tabacherea lul ma! goalA inapol). A§a ! scoate tabacherea gi-I-o dA.
Ca sit nu tot cer.
.(Isl face o tigarA. Nisim gi Ester se privesc). Ce va tot uitatl unul
la altul ca dol coco0 ? aptinde tigara). Para en nu stiu sa tac ? Iata tac i eU. (151 toarnA yin Si bea. Pune un pi.cior peste altul, se reazAmA de spatit I suflA fumul in sus).
www.dacoromanica.ro
MANASSE
47
ESTER
i ce-al crezut, *or? C'o A. ne speril ? Partizi s'ail propus destule pentru Lelia. St fi avut zece fete... §OR
Crede-ma, Ester, cunosc §i et lumea, sà fi avut zece fete se propuneat mai putine partizi. ESTER
Adica omul d-tale o vrea pe Lelia, fiind-ca n'am de cat dol copil, vrea sa ne mo§teneasca dara de pe acuma. Frurnoasa recomandacie! Acum pot doar sà intreb macar eine este. SOR
Slava Domnului ! Un pas inainte am facut. (Is/ toarnit yin cu incetul si bea incet). Daca nu-1 vrel de pe acuma, Es-
ter, cell pasa eine este ? ESTER
Daca d-ta singur gase§ti ea nu e pentru nol, de ce ai mai ineeput vorba ? SOR
bea restul de pahar, se uita la Ester ill izbucnepte inteun hohot de ris.
Toate femeile sunt trase pe acela§i calapod ! De ate ori crezi di n'am avut aceia§1 conversatie, cu ace1ea§i taceri, cu acelea§1 privirl, §i femeea care
vorbe§te §i barbatul care se uita §i nu §tie ce sa Si cred, dad va trebui sa marit §i ed o fata, D-zet va face o minune ea §i cu Bileam §i va des-
zica I
chide gura femeel mele §i ea o sa vorbeasca, drept ea toate mamele, §1 eu o sa §ed ca un prost. Daca a§1. voi a§i putea sa mai lungesc vorba trel ceasuri, dar nu vrol. Indata o A. ne caza pe cap quartretul
impreuna cu studenta care tae barbaiii goi, §i a-
www.dacoromanica.ro
48
RON= ROMAN
tunci adio treaba! raspuns la otel 1
i nenorocitul meg care a§teapta. ESTER
ce a crezut ? Daca a§teapta la otel, i vom sari indata. in gat? A a§teptat atata, poate sa mai a§tepte putin. OR
Ester, iar incepi ? A§a nu vorn ispravi pana maine. ESTER %
Parca trebue sa fie numal de cat astazi ? Ce ? Lelia nu poate sa a§tepte Inca o zi ? Doar, slava Domnului ! nu o apasa 'Inca batranetele. OR
Dar nici mai -Lanka nu se face. la uitate la mine, Ester. Ce ? Nu vrei sa-11 logode§ti fata ? Asta s'o vu l. altuia. i o partida cum ti-o propun eu... ESTER
Mi s'au propus cu totul alte partizi pentru Lelia, mai ales una .. §CIR
Bine. Acuma am inteles. 0 sa-1 spun sa-§1 iee grija, ea fata e ca i logodita, cä la urma urmel nici fata lui Abeles din Foc§ani n'are trel picioare, ca... ESTER
Cum ? 0 sa-1 scoti. svon Leliel ca e logodita ? Cine ti-a spus-o ? §OR
Mtfel nu inteleg. §i apol trebue sa-1 spun doar ceva lui Emil Horn.
www.dacoromanica.ro
49.
MANA SSE
ESTER
Emil Horn este ?! De ce n'ai spus-o indath. ? d-ta
Inchipuit... §OR
Fireste ct mi-am inchipuit, i ince. bine. De când
Emil a fAcut cunostintl cu Lelia an la Falticenl, v'am scris doar de atAtea orl. ESTER
Si
ce ti s'a r6spuns ? SOR
Cum se respunde. Parcti in -asemenea daraveri eu me uit la respunsurl. ESTER
Al cunoscut pe prinçii lui Emil Horn ? SOR
D-ta i-al cunoscut ? ESTER
Pe Tipra Fonf i Ghedalie Vecerä ? Cum nu ? El curnprtra producte si ea vindea peste slrat §i másline intr'o dughenitri mica. CAnd am fost inaintea nuntil mele la Botosant pärintil Jill Emil Horn sedeaii vecinl cu miltusa mea ; Malca cea bogata i ziceart in Botosanl mätusel mele. Era rudrt cu toate
familiile marl din Dorohol si Botosant Trebue sà 11 auzit de dinsa. SOR
De bogata Malca? Am cunoscut'o. Era in6tu§a d-tale? ESTER
Da. Era sorá cu bunica mea dup6 mama. 4
www.dacoromanica.ro
50
RONETII ROMAN
SOR
Ce iniml bung. de Mat giamuri cu dihsa; nu giamuri micl, giamuri de cele marl de prävhlie. §i
harnich femee I Se hrhnia trei zile cu o borth de covrig §i o coadä de scrumbie, *i ce Inal aunhnea a patra zi dedea §i la rude grace. Dar bogath, patreat de bogath 1 Vezt Ester, am avut 0 eh o mhtu§5. cum rar se vede, al cunoscut-o, trhia in Fhlti-
cent Elke §oifer, femeia lul Alter Behema, era schioaph, gheboash §i-I curgea din nas
d-zeu s'o
erte. Dar nu sint mandru, de loc. Si am avut doar din ghebul mhtu§ei mele tot atata cat d-ta din lada de fer a mAtu§el d-Iale. la, sh Ilashin rudeniile. Emil Horn e azi intreprinztitor de clAdiri, o afacere sigurl, dal nisip. var §i. pietre §i iel bani. In locul
dughenil lig tath sal sth azI o cash mare, ce zic cash? Un palat *i. e mobilat numal engleze§te, nod, nout, parch a§teapth palatul nurnal sh-§I aduch tinii-
rul o femee. Emil are azi o avere curath de peste trel sate de mil de francl. I-am spus ch-1 yeti da cu Lelia douä sute de mil... N1SIM
Cum, sh-I daii cu Lelia? SOR
N'am vorbit §i nu mi-al scris cä vrel sh dal atáta? NISIM
Sh21 daii lui indath banil in march? Asta nu o fac.
Zestra Leliei se depune, cel putin pentru dol ant Asta e inthia conditie. Apoi, tata e aice, trebue sh m6 povhtuesc §i cu el. Il cunoaVe pe Horn, a lucrat an la Fhlticeni
www.dacoromanica.ro
51
NIANASSE
SOR
Asta n'o mai face. Tatra d-tale cauta luvaccatura, i trebue baieti subtiri, gi d-ta §til cat plate§te invëtatura in zioa de azi. Emil n'a invetat mult, drept atata cat cer afacerile. Aliminterea barbat frumos, §til, barbat cum trebue, §i om de afaceri, pe el nu-I iei a§a... (IntrA quartetul cu Roza) LELIA
Merge de minune! Inca o repeti0e, douit §i Sam-
baa seara, struna. NATALIA, lufinduil ziva bunk impreunit cu Roza ; cAtre MateL
Matel, Roza dejuneaza azi la nor, sa nu ne fact EA. aqteptdm mult. LAZAR
Eu va petrec. MATET
Am de vorbit numai ceva cu d-nul Cohanovici. (Natalia, Roza sl Lazar es prin fund).
LELIA
*i eu rn6 due sa m schimb pentru jour, domnule Frunza. (Ese prin stinga)
masa, bon
ESTER
§it ea mi-ol lua zioa bunä, trebue sit ma mai nit prin gospodarie. Cu slugile astea... NISIM
Poftim, domnule Frunza, trecem in sa1ona,u1 de alit turi. SOR
Nu ; tree ea. (Arland usa din dreapta). In odaia asta tre-
bue sa tie o masa, nu ? www.dacoromanica.ro
52
RONETTr RQMAN
NISIM
Cum nu ? ($or ia tablaoa I ese prin dreapta, lAsind usa putin catpatti).
ESTER, intinzind mans lut Franz&
Bon jour, domnule Frunza. FRUNZA
Pe doamna Cohanovici ai rnga-o sa rilmana aice. ESTER
Trebue sa fie vr'o afacere i ea nu ma amestec in afaceri. FRUNZA
A facere nu tocmal. Pe mine chiar cuvantul de afaccré m'ar supara. ESTER
I)ac4i face placere, domnule Frunza. FRUNZA
Mu Itä placere. Vei putea sa spul un cuvánt bun pentru mine. (Se aseazi tog Ia masA, FrunzA pe scaunul bAtrinului).
Viata intr'un oras mic are mi. mare avantaj... ESTER
Era nu gasesc. In Bucuresti imi place mai bine in toate. FRUNZA
Inteun oras mic oamenil traesc mai aproape, mai laolalta, se cunosc... ESTER
Aici aveam de o suta de ori atatea cuno§tinti ca la Falticeni. Ce putem avea noi acolo ? Doug, trel case, restul e saracime.
www.dacoromanica.ro
MANASSE
53
FRUNZA
Dar oamenil din cele doug, trel case se cunosc bine, cu. calitatile §i defectele lor. Inteun ora§ mare
oamenil nu se cunosc. Iata-mä pe mine, yin la d-voastra in cask ce §titl despre mine? Nimic. NISIM
Bine, domnule Frunzil, pozitia d-tale, lumea in
care vit.. FR uNzA
Asta este. Pozitia §i lumea in care vine cineva, adica tot cm se vede pe din afara, asta se cunoa§te. Dar starea materiala §i intelectuala a omului se cunose rar, starea lui morala mai nici o data. Mg cred
acuma dator sa ye spun pe larg, sincer, cum stag eil in aceasta privinta. (In tona unel povestirl). Cand a mu-
nit tatal mei, eram de optsprezece ant abea... NISIM
Bine domnule Frunza, ce trebue atata vorba ? AI nevoe de ceva bani, al pierdut in dill, To recunose pe obraz, nu tagadui, se intampla. E§ti bun, iti daft, cat ? 0 mie ? Dona? Mal mult? FRUNZA, 41 schimbli locul pe scaun.
Eil nu joc earti, nici de bani nu e vorba. NISIM
Atunci vrel sa vorbesc pcntru d-ta cu domnul ministru de justit.e. Da, da, suntem vechl prieteni eit cu ministru. A§a-I, pentru mine face tot. (Inteun ton de protector). Sptme, sa vedem, ce este ? §i dacii... FRUNZA
N'am staruit nici o data la nici un ministru. Este
www.dacoromanica.ro
54
RONETTI ROMAN
ceva mai serios. Eri am prima decretul prin care sint numit pre§edinte de tribunal... NISIM si F.SWER
Felioitiirile noastre. PRUNZA
De acum inainte sint magistrat inamovibil, pot sà-1 ofer o pozitie sigur6 aceleid pe care o iubesc din tot sufletul... ESTER
A ! Vrel sil te insori? Astn .e frumos 0 sl avem I o nuntl. Lelia o srt se, bucure,1 Si nici n'ai spus nimicat VRUNZA
Pánil acum'a n'ain avut clreptul sä spun nimic. Dar acuma având o pozitie sigurt... ESTER
se poate
§ti cu eine ? (Sor se zArekte putin prin cripAtura
usiI cu paharul n milnA, din ce in ce cripitura se lArgeste).
FRI,nyzA
N'am spus-o incl nimrmul, afarit frrelte de Lazar §i Natalia ; el §tiii tot. Dana._ ESTER
Asta este o adevilrata dovada de prietenie, domnule Frunzli, ca vorbe§tI intrat cu nol. Cum sunt ast6.-zi fetele, cu crel§terea ce II se dX, lasnte tinti sunt de ening lor, insurRottrea este nn lihZa`rd', e un pas
care thebue foarte bine thibzuit: FRUNZA
Am chibzuit in tot felul. Fatlt mai bunii in fume pentru mine nu, e.
www.dacoromanica.ro
mANASSE
55
NISIM
Are ceva avere fata ? FRUNZA
Eli nu me' uit la bani. ESTER
Fiind-eittn6 intrebi, permite-mi all spun, domnule Frunza, asta n'o racist bine. In zioa de azi fetele sarace sunt mai pretentioase de cat cele bogate. Iatà-1
pe calicul asta de Sor, l'al viivat, are si el o fata, crezi ci i. nu cere rochl de matasl? ($or dtt diecap)
i.:1
face, din toata s6rilcia. Iat'o pe Roza : n'are nimica, Fratele meil e sarac, stil si d-ta (se face rosie ca sfecla) nu
mi-e rusitie s'o spun, a tnostenit doar ii avere frumoasa de la piirinlii mei, dar ea vrnt A. inti asculte, a lucrat tot dupa capul lui si a prapildit
tot. Roza a gar lectil ea sa traiasca. Si de cate
ori n'am rugat-o sa vie sa sazil la mine. Dar nu ! Ea, cu capul ei ! In ciuda mea d6 dar lectil aici in Bucuresti si ha girl cum, castigti binisor. Crezi ca e multumitii? Asa! Dacti ar putea, ar face mai mare
lux de cat Lelia. E inert un noroc pentru ea cit nu poate. FRUNZA
AMA nu e cazul la mine. Fata pe care o ipbesc are prainVi bogati. Dar averea parintilor nu e ceia ce m'a hotarit. lqIsIA4
Stint dar alte greutriti la mijloc ? FRUNZA
Da, greutatile. Cu toatc c6 in ziva de azi deosebirea de religie...
www.dacoromanica.ro
56
RONETTI ROMAN
ESTER
A ! Nu cumva vrel st lei pe o ovreica? FRUNZA
Da. ESTER
Asta e frumos I Ce, deosebire de religie ! Intre
oameni civilizati eine se mai Ma! Iata-ne pe nol dad mai pazim oare§i-cari forme, este mai mult de lume §i pentru batranii no§tri din familie, altminteri.... FRUNZA
Imi pare foarte bine ca. pentru d-voastrrt nu e o piedica, cat pentru cele lalte, sper... ESTER
§i d-ta intampini piediei din pricina asta? FRUNZA
De acuma cred ea nu. Toemal de aceea vorbesc ea d-voastra. ESTER
Inainte de toate, ce zice fata? FRUNZA
Fata me iube§te precum o iubesc §i ed. ESTER
Asta e lucrul principal, restul vine de la sine. NISIM
AI vorbit cu purintil? Fata are doar perinti? FRuNzA
Da, parintii. Tocmal de aceea vorbesc cn d-voastra.
www.dacoromanica.ro
MANASSE
57
ESTER
$i ce zic parintil ? FRUNZA
Tocmal de aceea vorbesc cu d-voastrri. ESTER
§i vrel o povat5.? Sai vrel poate s intervin ent pentru d-ta? PRUNZA
Ba nu, mai mult, vreail un consimtimint. V/ cer màna dloarel Lelia. NISIM) sare de pe scaun.
Copila mea? ESTER Se face palidli ca moartea, se clatinli pe scaun, duce mans la Mita si sun Meet.
Apri, Nisim, apl ! 500,
intra repede.
Ia o inghititurl de yin, Ester, ia o inghititurl de vin ! NISIM
Ester ! Ester ! ESTER, cu vocea slabl.
Eu nu mai pot. Mie mi-e rëi. (Ceara sit se scoale, Nisim o sprijina de subsuoari) NISIM, citre Frunza.
Toate cele cu drag/ inim6, domnule Frunz6, dar asta, vezi singur, (Se inehinA
I ese cu Ester prin stings)
FUNZA Se Whit lung la usa prin care a esit Ester si Nisim, i1 puns amandoui manila in cap st le trace incet paste Orin.
www.dacoromanica.ro
58
RONETTI ROMAN
17)1z
Vezi domnule Frunza, acuma stai,si-ti &eel, ochil, parca nu-ti vine a crede. Crede, mosule, crede. Asa-1
daca se vira cineva intr'o afacere Ma misit. Un misit o Mina altfel. Niel nu trebuia sa se stie eine este. i puteai sa mai vil in casa, A. faceti quartet,
sä te mai uiti la ea. Dar asa, drum bun la mos ajun. Sat-aft Ester ! Ce lovitura! Ea cu fudulia ell Dar sa stil una, acuma e hotarit azi, maine, o logodeste pe Lelia.
Grea loviturá !
FRUNZA1 se plimbit prin salon.
Azi, maine, zici? $til ceva? §OR
Eii? De unde sä still ea ? Doar abeu am sosit. Zic numal asa. Dar desigur, acurna trebue s'o marite, si repede. 0 sa-1 scoatil un mire din pamant. Dual): trebue un talhar, il tai de la svanzuratoare. $i mai ales pentru Lelia miri s'or gash 0 foal, na! (41 pune vilrful a trel degete la guilt pi le (Bate in mask cq 49sul degetelor
siirutil) Ca o acadea !
fl,cloite). $i licogata ! Balla 84 lie,
broaste se gasesc. $i ca maine o sri-1 vezi pe un broscolli, rotund si grosut, cum se apuca, duprt legea lui Moise si Israel, sa-1 faca Lelia broscute mititele. 0 sa vezi, sail n'o, sa veil, Ilind-ca lucruri de astea... FRUNZA
Esti nerusinat ! 011, se pia lung la FrunzA.
Asta e meseria mea. Cu rusinea n'am castigat Mca o para. $1, de ce sunt nerusinat? Fiind-ca
spun adevärul ? Oil eine spune adevilrul e nerusinat. Iaca-te pe d-ta. Iubesti pe Lelia, te cred,
www.dacoromanica.ro
59
MANASSg
tit se vede pe obraz, §i a pus parincilor adevarul. CUM it,f inchipue§ti ca te porecie§te acuma, Ester? Bgtiat de zabar ? DraguM. mama ? Ingera§u1 ltd D-zets? Ia gliicil pacil at auzi, te-al supara. Eu nu un supar, sint om cu minte. FRUNZA
Om cn minte ! Omul ineepe abea, acolo unde se
sfIret miflt? ($or sgaiette ochil la el). , Asta nu o InteIe altil, necum d-ta. SOR
Nu, ce e drept. Eci
tiam Oak acuma c acob
unde se sfir§e§te mintea. incepe prostia. FRUNZX
Tecnial asta 'e deosebirea. $i o sa vedeti, cu
U-
ini inimh sd ti'ece péste minte. Asta pori Sa li-o spill. (Se inching putin, mai mult din obiceiti,
i
ese prin usa din fund).
SOT?
Am intieles! Ciudata comedic (Se aprepie de madam Potifar). Tot ace1a0 cantec de cand lumea, barhat §i femee. Dar bat'o s'o bata I Frumoasä a .mai fost. NISIM, intrit din stinga si lasá usa putin crApatk,
Ce a mal zis ? SOR
Ce st zicii? NISIM
Cc Ati Endi Voibit atata ? 'r)tz
Do.mu1tc Dc misiV, tie spanzuratori, de tilhari, de bro§ti, de broscute, de inima, mai §tia ea ce, pa-
www.dacoromanica.ro
60
RONETTI ROMAN
lavre, cum se vorbe0e. Dar greh i-a mai venit onmnici nu glsia cum sh se duch, parch era tintuit .aice. Un lucru pot s4I spun, Nisim, phzeite41 fata! Dar de aproape ! Ce mai face Ester ? NISIM
Las'o acuma pe Ester. Am culcat-o. E ea trAsnith, geme i pMnge. Dar de unde o iel cä trebue s'o
'Anse pe Lelia ? A spus ceva ? A amenintat? Yrea s'o fure ? OR
Sh-rni spue ? Eu sint prost ? Singur nu inteleg ? Dach-mi vorbe0e cineva prea mult de inirnL titt ch-0-a perdut mintile, i cu smintiti de 4tia... Adu-ti aminte de Calman. Vezi uncle ajungi cu muzica ?
Zidurile din Ieriho ati fost mai tarl ca o inimh de fath, i dach Ii s'a cantat... NISIM
Lash acuma zidurile, or. Inainte de toate, thcere. Am vazut ca al Ihsat u§a crapatit, sh ma fi a§teptat
ell la una ca asta... dar acuma ramtine intre nol, intelegi... $OR
Dar, Nisim, a§a mh cuno01 ? Dach s'ar §ti... 0 fall
de ovreiii care a avut o dragoste cu Un cre0in, ce crezi? AI putea s'o mliriçi a.la de u§or ? Ti s'ar cere cel putin zestre indoitli. i dach pot eh, ca vechiti prieten, sail ca omul nostru de afaceri" cum zici d-ta, sau calicul hsta de Son", cum zice Ester, dacii pot eh sh-ti fac o economic de un funt de bancnote. cred c'o sh pricepi §i d-ta... Vezi, Nisim, m'am säturat de calicie, de la o vreme se saturli omul de
www.dacoromanica.ro
61.
MANASSE
toate, si am si eft o fatl de m6ritat. Mal ales MI Emil Horn, crezi c'c s6-I suflu un cuvint? NISIM
Ce era s5. zic? Da. Apropo de Emil Horn. Pe la trel ceasuri al putea s5. vil cu el. Sper c5. Ester a sit-si vie in tire panrt atuncea. Sil-1 mai vedem, sl. vorbim, poate... ESTER, dinituntru, cu vocea plinsuroast.
Nisim 1 Nisim ! NISIM
Indat6 I
R6rmine dar asa, pe la trel.
(ese)
§OR, 41 freact minile.
Merge, merge ! (Ia paharul de pe mast, se uitit la el, e goL Trece in salonag, sill aduce tablaoa, umple paharul al bea. Isl face o tigart, scoate un chibrit si-1 freact de fata de mast, aprinde tigara Si asvirle chibritul Intr'un colt).
LAZAR, intrit.
Singur, domnule Sor ? *OR
Singur, ca in Ontecele mamel, adic6 nu, eil in Ontecele mamei am mai avut un tovar6s, dar de atuncia m'am jurat, a nu mai fac nici o tovtirasie ; m6 lupt nici norocul 5.sta nu-1 am avut, singur. LAZAR
Nu stil, domnul Frunzil a plecat de mult? §OR
Chiar aeuma, mil mir cii nu-l-al intilnit. Sart poate nu-l-al recunoscut.
www.dacoromanica.ro
62
RONETTI ROMAN
LA2AR
Ce va sä zicá asta? Cum s6
im-1
recunosc?
§ok
De) Da.ca in'a§1 ,intalni pe mine insu-ml eu o asa fata, poate cg nu, 012a,41 recunoa§to eü singur..Tatill
d-tale, Lazar, e bárbat, dar domnul Frunz5.*i mama d-tale, pAh! ni§te LAZAR
Cum? d-ta al fost fatä? §OR
Eli n'am nevoe sti fili fatl. Tocmal Asta-I rne§tesugul. Dar ia st nu mai vorbim de asta. Päretii all urechi. (Manasse apare in usa din fund inbrficat in tot ornatul de rueiciune).
Fiind-ca lne1egT, o fatä de ovreiil care a avut o dragoste cu un cre§tin.... MANASSE
Vorbiti tot de fata lui Calman? (Lazar si Sor se 'ntorc surprinsil.
§OR
Fireste! De ce alta sá vorbim ? Asa ceva! Niel nu poate sä'ml iasa din cap. MANASSE
Nicl mie. Chiar acum pe and me' inehinam, me' tot gAndiam, cu ce iniml se mai inchinl Calman, când stie pe fata lul intre cre§tinl. Se fereasa D-zeil pe orl-ce ovreiti de asa nenorocire.
www.dacoromanica.ro
MANASSE
63
qOR
Zic si efi amin. MANASSE, cAtre LazAr.
§i tu nu zici nimica ? Vezi, Lazar, de când te-al flcut mare nu ti-am vorbit nici odat5. de religie. Inteleg, te gAndesti altfel. Dar de ce nu te inchini si tu odatä ? S6 te vAd si eii odatA pus ca mine ? LAZAR
Eft, bunicule ? MANASSE
Dac6 nu de alta, macar de frumusetä. scoate pieptul) Uitäte 1
www.dacoromanica.ro
(Se indreaptA.
ACTUL II Ao elasT salon. NISIM, ESTER, (pe sofa).
LELIA (pe un scaun).
NISIM plimbilndu-se prin salon.
Ne mai auzit! Si nu ti-e rusine sa mai vorbesti 7 Ce ? Esti de capul Oil ? N'ai parinti? Vrei sä nu mai pot esi pe stradal ? Sä me arate lumea cu degetul? Vrel sa zicit : Asta e Nisim Cobanovici cu fata botezata ? LELIA, plansa.
Dar de ate ori sit v6 mai spun ca nu e vorba de botez? Nu'ini cere botez. NISIM
Auzi! Nu cere botez ! Ce noroc ! Ce noroc ! Si cum ti-ai inchipuit? Tu ovreicii, el crestin ce vei fi ? Un fel de metresii ? Pentru asta am muncit elt toata viata, pentru ca singura mea fata sa fie metresa unui judecatoras ? Asta e resplata pentru cresterea ce ti-am dat ? Pentru iubirea Inca ? Spune sin-
gull, spune-mi in obraz, spune, ti-am refuzat eil. veodata ceva ? Pentru mine de multe ori nu m6 lnduram, dar pentru Lelia mea nici stelele din cer 5
www.dacoromanica.ro
66
RONETTI ROMAN
nu'ml erati prea seumpe. §i anti fad mie una ca asta? Mie? (Ester clA clin cap). §i ce crezi ? Te vrea pentru
tine? Te-ar lua eind al 11 sAracA ? LELIA
Da 1 NISIM
Nu 1 Vrea banil mei. LELIA , aprinsA.
Toate cele, tatä, clay asta nu e drept. Nu cere nici un ban. ESTER
De ce nu o ia pe Roza, dacii-i trebue numal de cit o. ovreicrt §i nu-I cere haul ? NISIM
Copilä de e§ti 1 Vrei sail spun tie : Umblu dupsa
banil taalui WI ! La asta te-al a§teptat ? Fire§te, tie ti-a intors capul cu vorbe dulci, cu minciuni, ti-a ftleut complimente, declarapi... LELIA
Nu, uici odatA! E alt soi de om. NISIM
Ce sol de om? Unul care mi se introduce in cash
§i-mi furà banii, e un alhar, §1 unul care-mi fur' tot ce am mai scump, inima fetel mele §1 tinte§te tot la banil mei, ce crezi crt este ? Om cinstit? Un om cinstit nu se intelege intiiii cu fata, intreabii intiiii pe piirinti. LELIA
Dar dacA uu cere nimie de la prtrinti ? www.dacoromanica.ro
MANASSE
67
NISIM
Curn, nu cere nimic de Ta ptirinti? Tu a cul e§tl? Te-a gitsit pe drum'? N'al tare? N'al Manal ? (Ester dA din cap). Doamne stinte ! Ni §titi unde ri-a fost capul.
Cum de nu te-al gindit mal departe ? E§l tInlrà, o s. vrel s te duel in lume, s6 petreci, la eine o s6 te duel? La al no§tril, nu. Pentru al lul vel fi tot ovreica i tit cit sintem nol de iubirl. LELIA
Me mulrumesc cu 0 singur4 iubire, i la acel earl
nu vor vedea in mine de cit pe ovreica, la aceia me vol uita e cu disprer. NISIM
Frumos I Vel sta acasil i ve'l desprelui. Bunä petrecere ! Si apol, te 'ntreb ce rol vom juca noi in
casa ta, cii §i mama ta ? Socri ovrel la un ginere cre§tin, caraghio§l! Ne va fi rnic sil ne intoarcern, SI flu ne rizit in spate. (Ester da din cap). LELIA
Cine s. rizä? NISIM
Cel ce vor veni la tine, musafiril lui. LELIA
Pe eine ar ride de al mei, Matel ar fi in stare sà'l impu§te. NISIM
N'am nevoe s rIzt §i n'am nevoe s impu§te. Si cAt nu me bucuram cii, cind vedeam in alte case blirbarl in virsta mea, cari att nepori, i me Ondeam la vrcmea cind Lelia mea va avea §i ea co-
www.dacoromanica.ro
68
RONETTI ROMAN
pil §i vol legAna pe genuchl micil el Angera§l. Lelia, Lelia, copiilor tel le va fi ru§ine de bunicul lor ovreiti 1 SA §tift eii cl nepotilor mei le e ru§ine de mine ? Asta vrel, Lelia ? (Ester dA din cap). LELIA
Copiii mei vor fi crescuti de mine, vor ft oameni, nu vor §ti nici de ovrel, nici de cre§tini. NISIM
Vor sti, Lelia, vor §ti, asta se allä repede. Si clacA
vor fi bine invfitati §i bunl patriotl,1e va fi ru§ine §i de tine. Cunosc eft tie ft§tia 1 Scuipft pe barba tatei §1 pe mormintul mamil §i se mai laudA de voinicie au scuipat doar numal pe ni§te ovrel. ESTER
Frumoasil conversatie 1 Bune zile am ajuns eft I
Val de capul mei, fit* nenorocitl ce sint I De ce am mai trait ? De ce nn m'a strins d-zeil eu zece ani in urma ? Pentru. asta te-am pAzit eli ca ochil din cap ? Cind alte I-name petreceaU, unde stäteam eU toate zilele §i toate serile? Lingii Lelia, ca sä nu o las pe mana slugilor. Si cind al fost bolnavA de searlantina me intioarti §i acuma mind ing gindesc saptilinini intregl n'am inchis ochii §i te-am ingrijit §i am postit §1, nopti intregi lAnga patul tCU m'am rugat la d-zeil sA-mi scape copila §i m'arn gandit §i
eft ca pentru toatA grija, pentru toatit truda mea, imi vei face odata o bucurie, (cu buzele tremurinde a plans) §i iatA bucuria cemi fact (SculAndu-se). Eft nu mai zic
nimica. Am vorbit destul. FA cum vrel. Si dacii al placere sa-mi rapt inirna, rape, rupe ! (I o duce batista la coal si ese prin stinga).
www.dacoromanica.ro
MANASSE
69
NISIM
Mama ta plinge §i tu nu te mi§ti ? Nu te duel dup6 ea? Nu te atinge ? Al §1 inceput anveri disprec pentru p6rinti? LELIA
Te rog tatd, nu me mai incroca §i cu mustriiri nedrepte. Crede-me sint §i eti destul de nenorocitii. Ce vrel s5.-i spun mamel ? Para ell nu ye inteleg? NISIM, bland
Intelegi, Lelia, §tiam ca intelegi, e§ti de§teaptà, e§ti draga mea copila (it trece cu mina peste pAr) §1 110 sA
vrel A ne nenoroce§ti. A§a'l Lelia ? Parcrt nol ce dorim ? Nol nu mai sintem tined, am trecut dealul, mergem acum la vale. Pentru tine viata abea incepe, §i dorim srt te vedem fericit6 cat se poate de fericia. LELIA
Asta trebue sii 'rni-o spill? WI singuril nu §tirt cat me iubiti? Si tocmal de aceea am crezut ca me yeti
lgsa s6.'ml aleg fericirea pe placul mai, cii yeti pricepe... NISIM 11; u , asta nu pricepern, asta nu o pricepe nimeni. Sunt lucrurl cari nu pot intra in cap, nu. Si-1 Inca bine cil tatril meil nu §tie nimic. Cat te iube§te el, ar ii moartea hit
LELIA, dA din cap
SAracul bunic ! NISIM
Veil ca Tt-e milli de el? Vezi? Stiam ert crt al
www.dacoromanica.ro
70
RONETTI ROMAN
inirna bunt. Al auzit singura cum il plange pe Calman Zaraf, mai ales dad i s'ar intampla lui... LELIA
Ce, ea fac tot ca Rasela ? Ea fug? Eu mt botez? NISIM
Nu, Lelia, fereasca D-zefi! Cine s'a gandit la una
ea asta? Dar la urma urmel e tot una, al vrut s6.1 el pe un crestin, 11-a trecut asa prin cap, nu te-al gindit; copila cum esti, au te-al gandit. LELIA
Ba, m'am gindit i foarte mull. NISIM
Crede-mt pe mine, nu te-al gandit, i s'a ptrut et te gandesti, dar nu te-ai gzindit, cad dact rte-al ti gandit... Chiar acuma te-al mai linitit i o st vezi, nu trece mult i o sa uitl di LELIA
Sil uit ea ? Nict o-data NISIM
De astea se uita, crede-me pe mine. 0 sit ti se part ca un vis. LELIA
Daca partea cea mai bunt a vietel este un vis, ce este restul? NIS1M
Asta al zis-o foarte frumos, Lelia : Toata viaca e un vis si se uitt, visurile se uita. St nu mai vorbim de asta. Acutua trebue sit soseasd Sor cu Emil Horn...
www.dacoromanica.ro
71
MANASSE
LELIA
Na vreati sa yea pe NISIM
Cell stria, daca o st'l vezl ? 0 sa vie, Tam poftit inert de astail dimineatit, de unde sä 1 §tiut eft? Si trebue si te aritcl, asta trebue, vezi singura, nu merge alt-fel, nici nu voirt 86 se b'nuiasca. miiplacti el, va car... Par'ca te silesc? Daca n'o fi altul, pe orl-care vel voi... LELIA
Pe nici unul. NISIM
Acuma du-te, copirt, de te hnbraca, vezi singura,
trebue sa te irnbrad, nu merge alt-fel, §i eu me duc sa ved de mama §i sal spun el tot e§ti copila noastra cea buna §i clulce. (0 sitrutA
i ese prin stinga. Lelia isl
ascunde obrazul in mint IntrA Lazar din dreapta).
LAZAR, se apropie de Lelia
A trecut furtuna? LELIA
A trecut §i vezi cum m'a lasat, incovoiatil §i sdro-
bita. Frate draga, mie mi-e de§ert §i pustiii in cap §i inima mi-e plina de jale. Dorul mt manti intr'o parte, iubirea veche iniiidacinatu me tine pe loc. Sunt nenorocita §i a§a §i a§a. N Iiu siugura ce su fac in nenorocirea mea, nu §tift. Spune-mi tu, 111 tu calituza Inca, poN etue§te-m. LAZAR
Cum sit te poviltuesc? Sall spun : Fa a§a, fiindca eil cred cu a§a e bine ? 0 povata este un petec alb pe o haina neagra, e vointa streina altoita pe
www.dacoromanica.ro
7Z
RONETTI ROMAN
un suflet strain. Acura poate sa ti se parA di am dreptate, fiind-cl s'ar potrivi cu dorinta ta, maiue insä vel vedea crt nu se potriveste cu firea ta, §i povata va fi rea. LELIA, privIndu-1 I ztmbind printre lacriml.
Asta eti intreg tu, inbitul meti frate, inteleptul bland, linistit i nepasAtor. Dar nu intelegi, e sora ta care in nespusa el durere vine la tine §i 11 cere ajutor, norocul el, viata el intreaga, sunt in joc, iar tu, in loc de a m6 lAmuri, de a 'ml da macar o pArere, tu m6 hranesci ca in tot-d'auna cu filosotie. LAZAR
Parerea mea ti-am spus-o. LELIA
Eti n'am inteles nimic. Ce sil fac? Ce sa fac ! LAZAR
SA fil credincioasil cu firea ta. SA nu intrebi pe
altul ce e bine. Ce e bine pentru el, e pentru el. Tu coboara-te in liluntrul t66, cerceteazA inima ta,
si cell va spune ea ca e bine, aceea fa, si lasli lumea sA ziea. LELIA
Saraca inima mea! Durerea parintilor o sfi§ie, durerea mea o doboarA, aleg durerea mea. SA li vezut jalea mamel, sii'l ti v6zut pe tata cat de duios imi vorbea si se ruga... Void fi doamna Horn ! Acest
nume m6 intioarA, pe acest om nu pot sill suf6r, cu atit mai bine. 11,16 jertfesc, cel putin sA tie jertfa intreagii. Si pärintil cand vor vedea fericirea ce mi-ail graft, se vor ingrozi de bucurie. (Wind de pe scaun si puinduil amindouë manila In cap).
§i, doamne sante, ce se
www.dacoromanica.ro
73
MANASSE
alege de mine §i ce se aleke de el? i norocul nostru, praf, §i cuvintul mea, minciuna, §i e singura o sdreantrt svirlita la cel LAZAR, apuctind'o de amindoud mantle.
Lelia! LELIA
AI dreptate Lazar, al dreptate, dar nu pot, nu pot, vezl, me apnea de gat, m6 ineaca. Lui Mateiti, te rog, sa.-1 spul ca '1 voia falai cat voia avea su-
flare in mine, 11 voia iubi ca pe un frate, ca pe tine, Lazar, i (Plangand) spune-i ca
'1
rog sá inteleaga
§i sa m erte, §i splme-1 cri '1 rog st me iubeasca §i el ca pe o sot* ca pe Natalia. Wild o sal vezl, Lazar ? LAZAR
Chiar azl. LELIA
Bine, sal spul, §i-I trimit sarutarl.... Nataliel. Se clime incet spre usa din stinga, se opreste, usa se deschide, Nisim intrA si 'I zimbeste Lelia NISIM, cAtre Lazar.
*or n'a venit Inca ? LAZAR
Poate e dincolo la bunic ? (Nishn ese prin usa din fund. Lelia se intoarce 1 nial incet, cu capul plecat si tinind apAsatA de dintl unghia degetultd cel gros de la mina dreaptA strinsA in pumn. Cind e aproape de tot de Lazar, 'I sopteste ca o tainA).
*til, Lazar ? Mal este o cale. LAZAR, Uitandu-se lung in ochil el
Lelia! LELIA
Tu te-al gandit veodata ? LAZAR
Nu e vorba de mine.
www.dacoromanica.ro
74
RONETTI ROMAN
Li4k
Ei nu, nici odatià, ii acuma m ingrozesc gin-. dindu-m6. Ti-e groaz5. §i tie cind te ginde§ti ? LAZAR
M6,
infioarà când imi spul crt te ginde§ti tu. LELIA
Cdn,d n'oi mai putea, calea asta aleg. LAZAR
E rea. Nu desleagS. nimic. LEWA
Scaprt. LAZAR
Pe eine? LELIA
Pe cel ce suferà, pe cel ce nu mai poate. LAZAR
Dar cel-lalti ? LELIA
Dupä aceea omul nu mai e dator nirnnui nimic, nici s asculte, nici sit se tie de cuvint, nimic. LAZAR
Dar durerea lor? A lui, a prtrintilor, a Inca.... Veil, Lelia, el Ii va erta Mate, nurnal asta nu, te iube§te prea mult. i pärintil §i bunicul.... Nu Ire): sl te dud din casá flat voia lor, i te ginde§ti?... §i eit, Lelia ? Nol toti ce ne facern ? Stal la mijloc intre el §i pitrinti §i pentru a nu suprtra pe nici o parte,. vrel sit le nenoroce§ti pe amindourt.
www.dacoromanica.ro
75
MANASSE
utfIA
Grind te aud vorbind, vëd bine ca al Oeptate, dar cfind vol fi singura, titi ca iar rn6 vol gfindi. LAZAR
Fagadue0e'ml ca te vel sili a alunga aceste gãndui, a fe invinge. Inca azl vol vorbi cu Nlatel §i 11
vol aduce §i parerea lui ; ti-o aduc inscris. LELIA
Nu, Lazar, te rog, nu, luI nicl un cuvint, e destul de nenorocit. LAZAR
$i crezl daea... cugeta, inchipue0e11... cum i-ar fi atuncl ? LELIA, Ii acoperA obrazul cu amindoui minild.
Nu, nu... nu pot sreml inchipuesc... e grozav lucru, grozay lucru ! (ese prin stinga). *OR, IntrA repede.
Bunii zioa, Lazar, Emil Horn vine indata. Tatal d-tale unde'l ? LAZAR
Trebue sà fie dincolo, ort
Uf !
Lazar, sa vezi srt fact tot, sall vinzi
i ca.-
ma§a de pe tine, nurnal bogat sti lii, sa nu RI nevoit srt te facl misit. Amara meserie ! Acuma et mal face nazuri, ptme condi(ii, se tocme§te cu mine, se fudu-
1e0e, imi suna cu punga la urechl. Mai bine sreti viii capul intr'un bu0ean cripat, de cfit intre doua lazI de fer. Dar in sfir0t Fain muiat. De giaba sint et% misit ?
tii Lazar, 0 Moise trebue sit
www.dacoromanica.ro
li
fost misit,
76
RONETTI ROMAN
altfel nu scotea el cu vorba apä din piatrA. EA am fAcut azi o minune si mai mare, am scos de la Emil
Horn doul stiele de yin ros yin ros
la masl 'ml place
si o sticla de sampanie, adeve'ratA 4am-
panic (clantAneve cu Uinta) fain! Doisprezece francl sticla,
am vezut cind a plAtit. SA stie domnul Manasse unde am dejunat eii asta-zI ! Chiar la otel cu Emil.
Dar came de porc n'am mincat, zeii, nu. Ciudat TrAesc doar si cu cresting, umblu cu el, fac afacerl cu el, la mosie la conu Costache BuhtilAu am si mincat de multe ori. AA si el multe lucrurl bune, nici partea crestineasa aceea cu p6ru1 lung lucru
si fusta scurth, nici aceea nu e de lepAdat dar came de pore, nu. 1116 duce intr'o zi Haim ChiscA la Botosani si mincAm crenvirstl. Memânc, beail bere, si'ml place. *i Haim ChiscA n'are ce face §i 'ml spune din ce
se face crinvirst. Ctind a inceput de o-datá porcul sa 'ml grohIe in pantece si sl facA poreAril, de am crezut na, na, *or, a venit ceasul sä trimii sii II iee me'sura pentru un costum de sclindurl. Ru mi-a mal fost. Douë qile am stat in pat si tot credeam ca'ml umblii pore.' de desubt. UrItit dihanie. Nu stili pentru ce a mai poruncit D-zeti din adins sA nu mâncAm carne de pore. Dacit toate legile noastre ar fi asa de usor de tinut... Dar ce e asta Lazar '?" Mi se pare ca e vorbesc si d-ta tacl. Esti cam trist. Nu cum-va 41 pare r6A i d-tale dupe dornnu Frunza ? Ce ? Vrel sit te inrudesti si mai de aproape cu Hristos? LasA, Lazar, ruclenia asta ne-a costat
destul. *i la urma urmel religia ovreiascA tot face mai mult. LAZAR
Lasá religiile, d-le *or.
www.dacoromanica.ro
MANASSE
77
§OR
Cum sa le las, dacti. nu me lasa ele pe mine? Una me tine i cea lalta me bate. Dar religia ovreiasca tot face mai mult. LAZAR
Religiile sint de o potrivä, bune sail rele, dupa cum o iei, dar nu se poate zice : asta e mai buna. OR
Nu ? Si daca ti-o dovedesc dr? Ce platesti? LAZAR
SI dovedesti ? §OR
Foarte usor. Iaca. La not la Falticent s'a pripasit an un englez din Colomea, avea o figura uscata musti4ile rase §i-I zicea rnisionar. Facea comert ambulant cu religie. Pe semne ca tatal lui era negustor de haine vecht Si englezul cela umbla prin-
tre ovrei si imbia pe fie-care sa faca trampa, sit schimbe religia ml cea veche ovreiasca pe religia cea nona crestineasca, nu per pe per, englezul mai dadea ate o mie de fraud deasupra. Acuma te intreb, daca religia ovreiasc p,. n'ar face mat mult, dece mai &idea adaus ? Se pare ca religiile sint ca vinul cu cit slut mai vechi cu atata sint mai bune. (Se apropie de madam potifar, in locul et se ad acum un alt tablod representind pe un mAgar jigittit de foame in mijlocul unul strat de tlori) Minunea mi-
nunilor! (Isl pune un pince-nez). Cum se schimba ornul !
tot seamana I Dar undea. madamita ? LAZAR
S'a scos. *OR
Vati festelit tot salonul. Vezt s'o pue la loc.
www.dacoromanica.ro
78
RONETTI ROMAN
LAZAR
Nu-1 place bunicului. *OR
Cred §i eu. Cind void fi in virsta lui n'o sä-rni plac6 nici mie. (Manasse cu Nista' IntrA din fund).
MANASSE
Daca vrei §i Ester vrea, fire§te, efi n'o sit zic nu.
Dar tu me intrebi daa'ml place mie, §i nu pot sI zic da. Eu a§1 ti dorit alt bArbat pentru Lea, din alt6 cas5., cn alt6 cre§tere, cu alt6 inv6tritur6
(CAtre Sor). Zelig. de ce nu mi-al spus nimica tot dru-
mul de Emil Horn? $OR
Ca sit nu mi-1, deochl. Un miri§or a§a de dragut alb §i ro§ ea zugr6vit. i-1. aduc drept la minut, cand Nisim §i Ester ati o pofta nebunii de a§i logodi fata. (Scoateceasornicul). Me mir numal c. nu vine, trebue s6
vie indatl... MANASSE
Nici graba asta nu o inteleg. Ati putea sa mai a§teptati, A. mai alegeti. 0 partid6 ca asta, un pumn de bani intr'un ulcior gol, ati gasi ori-cand. Sit yedem, o sl mai vorbesc §i cit cu el, putem sit trtgrinim, sa nu zieern nici da, nici ba... NiSIM
E greit, tatA, e foarte grefi. 0 fat6 in zioa de astdzl... e gra', multa alegere nu e. Pared nol nu ne-am gandit? In sfir§it, ne-am bothrit. i Lelia e
o fat6 bunt §1 ascultkoare §i o sit dea d-zeti §i va Ii fericit6.
www.dacoromanica.ro
MANASSE
79
MANASSE
Norocul Leil Sara numal de asta vorbea, dar n'a fost s'ajunga ceasul. i gandul ei era altfel, ea ar fi I
dorit sa luati de ginere pe Miatul lui Alter Corn, a §i fost intrat in vorba. SOR
Cu Alter Corn ? Parcg mai are ceva? Ca maine face crah. i ce o sit'l dee Miatului de zestre? Jurnätate faliment §i o ipoteca prima pe mormintul masii? Si ce mai odor dulce de Miat, numal muzieä ! I fluera oftica din gat i guturaiul pe nas. Dar invëtat ! N'am
ce zice. A studiat cinci ani rabin la Breslail §i nu stie care-1 cal §i care-1 iapa. Asta pe. semne nu se'nvata la Breslail. Altmintirea, om ! Are dourt picioare, daea at' avea patru, in'as mira mai putin. §i ce nas ! Ce nas! (Face un gest /Arca at 11 de un cot). Daca i s'ar taia nasul dinainte §i i sar lipi dinapoi, ar ii o maimuta. MANASSE Unbind
Se fereasca D-zeii de gura rea ! Daca te-ar auzi Alter 1 SOR
Sa m alma Alter ? Zet, asta ar fi o minune dc care m'asi mira §i eü. Omul e surd ca o piatra de mormint, de zece ani. nu '§i-a auzit numele §i tocmai pe mine sà inr3 auda ? (Ghi1A educe a scrisorict 1111 Lazar care o deschide i citeste).
LAZAR
Bine Ghitil. Spune ca nu e nevoe de r6spuns, ciltre scant tree eIi singur. (G1i121 ese), NISIM
De la eine e scrisoarea ?
www.dacoromanica.ro
80
RONETTI ROMAN
LAZAR
De la Frunza. NISIM
De la Frunza ? se uita furios la Lazar. LAZAR
Da. MANASSE
De la prietenul ti, pe care '1 am vèzut
?
LAZAR
Da, bunicule. MANASSE
tii, _Lazar, priete§ugul asta cu cre§tinil mie nu'ml
intra in cap. Ce are de imparcit un copil de ovreia cu un cre§tin ? Nu pot sá zic, prietena Leil, profesoara, pare a fi o fat/ buna... LAZAR
Cine? Natalia Frunzii? Bunatatea singura, im cap mai limpede §i un suflet mai bland nici nu se Osesc. $or Inamtea magarulul dit din cap si tugente).
MANASSE
Dar prietenul tea, judecatorul, nu'mi place de loc. LAZAR
De ce, bunicule ? Frunza e un om cum rar se vede. MANASSE
Mi-a fost prea prietenos, §i and un cre§tin e prea prietenos cu Ufl ovreitt,.. am trait ea indestul pentru a §ti ce va sá zica asta. Apoi se tot uita la mine, parca ar Ii vrut sicmi citeasca in fund, sa.
www.dacoromanica.ro
81
MANASSE
m6 cantareasa, sa vadá cam cat trage mo§neagul asta. i tie. Nisim, de zor avea sA'tl vorbeascrt numai de cat ? Ce 11-a cerut? Bani I NISIM
Nu. MANASSE
Nu? De obiceid cu asta se incepe priete§ugul cu asta se sfir§e§te. §OR
Voia s5 'I spue lui Nisim ceva dintr'un proces. MANASSE
Dintr'un proces? Un judecator? Para. al zis crt e om cum se cade, Lazar? (Mai znult pentru sine) Da, da, a§a sunt el, and sunt cum se cade. LAZAR
Era o afacere persona1
i vroia sa §tie parerea.
tatel. NISIM
A§a este, da, vroia sä tie parerea mea. MANASSE
nu te miri c nu'l-a mai gasit pe altul sal intrebe de parere? NISIM
Ce sa m6 mir ? Iatii, m'a intrebat pe mine. A§a m6 intreaba multi. MANASSE
Oameni de afaceri, inteleg, dar un judeator cand incepe sa se amestece in afaceri, e val de judecata si val de afacere. 6
www.dacoromanica.ro
82
RONETTI ROMAN
OR
Afacerea de care a vorbit domnul Frunz6 e o afacere frumoask asa zile s am ea! Eram in odaie dincolo, am auzit tot, n'am avut la mine vatà snul astup urechile. Frumoasit afacere ! 0 stim numal nol am'hndot, eti i Nisim, dar n'am dreptul st spun nimica. Asal, Nisim? §i pe clad se vorbea aice de afacerea ceea frumoask ett am bent dincolo un vinusor alb, de gust, o s6.11 p1ac6 i d-tale, d-le Manasse. Mal al vr'o slicE, douk Nishn? NISIM
Cum nu? Bucuros.
(SunA)
SOR
La un pahar de yin se vorbeste alt-fel. Asa, parcl mi-e uscat in cap. (IntrA Dina)
DINA
A sunat coMta ? NISIM
Nu, ei am sunat. Dina, acni o stichl de yin alb si cate-va pahare. §OR
Si ceva la vin, Dina, nu tot piscoturi, cauta ceva priljiturl. (Dina ese) *1 Emil care tot nu vine ! (trait WO, anuntind :)
Domnul Horn. NISIM
Sri pofteasa inuntru. (GbitA ese) SOR
Vorbestl de lup i lupul la usii. www.dacoromanica.ro
MANASSE
NISIM, Merge _pia la 110.
Bunil zioa, domnule Horn. HORN, IntrA, dA mina la totl
Bon jour, bon jour. Me scuzati, am intirliat putin, m'ail retinut la minister. Cind al a face cu autoriatI elti om vindut. SOR
Pe pretul at ti. se dd d-tale m'a§ vinde §i ell, las 0 mai eftin. HORN, zimbind multumit de sine.
Cred §i eft, s'ar giisi multi. N1SIM
Poftim, §ezi, domnule Horn. HORN eAtre Manasse.
Imi pare bine a ve Osesc _§i pe d-voastr a. aici la Bucure§ti. MANASSE
Da. Am venit azi dimineatil. HORN
i ell am venit azi dimineata. Cu afacerea mea sint tot pe drum, o intreprindere la Dorohol §i una la Craiova, la mijloc mai aleargri §i la Bucure§ti, mal abate-te §i. acas6 la Boto§ani... §OR
Model de §tofe, de barbat ! Nu unul care §ade tot anul acas6 §i i se ure§te femeil. Eft §tiii., cand vin acas6 de la drum, femeea mea se uit6 la mine parct a§1 ti alt brtrbat. Mai cl 'tni vine ate odat6 s'o tri-
mit pe femeea mea la drum, poate and o sil vie www.dacoromanica.ro
84
RONETTI ROMAN
acasti o s6 fie altil femee. (Dina aduce via si prjiturl. $or nitindu-se la prlijituri). SI tr6e§t1, Dina, asta al fkut-o bine. (Dina rusinatA alearga afarA. win).
or toarnA lid Manasse un pahar de via l sie'sI
Nisim nu bea yin, copiilor nu se C1r1 yin, a
viseazI noaptea. HORN
Er nici nu bead yin intre mese. §OR
Cu atat mai bine, remane sticla pentru nol. SI träim ! MANASSE
sa train' I (Nisim se indreaptA spre usa din stinga). §OR
Stal, Nisim, intAitt afacerea apol cocoanele. Sper
ca Emil Ii va fi ginere, dar in afacerl, asta trebue s6 'ci spun, d-luI seamrtnr1 cu socrul mett. HORN
N'am plkerea sä'l cunosc. §OR
Eii 11 cunosc, dar plkere n'am nici eii. Vin la socrul Inca §i'l spun me rog, socru§orule, imi tre-
bue o suta de fraud pat maine, stint, m6 jur pe frumusqea femeil mele, maine 0-1 dail inapol. Socrul meil zimbe§te i ml respunde : Bine, dar Maine mi-I dal? Dag. Bine, inchipue§te-ti cá e deja maine mi-al i dat inapol. Domnului Emil Horn, iatá-1 1'46, i vorbesc azi un ceas Want cr1 zestrea se depune pe dol ani, iar domnul Emil Horn imi tot respimde : Bine, dar peste dol ani mi se va da ? Ce va Li atuncea, poate s6 fie §i acuma. Iata-ve impreuna., intelegeti-ve, eu mi-am fkut datoria. (Bee,in-
www.dacoromanica.ro
MANASSE
ceps sA 'sl
85
facA o tigarA). Vezi, Nisim mi-am cumphat tu-
tun, consulul d-tale din Smirna sgarie, d-tale ri-a sgariat in pungk :nie mi-a sgariat in gat. Poftim, vorbiti. NISIM
In situaria d-tale financiark a§a cum se prezinti, nu pricep sthruinra... HORN
Vert inrelege, domnule Coh6novici, cil tocmal in
situaria mea financiark cand e vorba de bani, nu sint obicinuit sii intarnpin dificulU4i, §i sint surprins
cii tocmal aice se glsesc un fel de lipsrt de incredere care... NISIM
Dar nici decum I A§a e obiceiul. MANASSE
Si acest obiceiti e foarte bun. In vremea mea ginerele venea de §edea dupa nuntii cari-va ani la socri in cask puteaii s6 vadil cum trilesc tinerii impreunk inainte de a se duce la disnicia lor. Azi e alta lume, fata se dii din casa indatii dupil nuntk dar zestrea el e drept sa se asigure m car pentru câi-
va ant HORN
Na in'am a§teptat la atdta opunere, ea sa v6 arit insii cii laid eii... §OR
Foarte bine, trecem mai departe, la cand nunta? vine ca chematk parcii a simrit cii e vorba de nunta.
(IntrA Ester). Iat'o pe Ester,
www.dacoromanica.ro
86
RONETTI ROMAN
ESTER
Bunk zioa d-le Horn. HORN
Bon jour, doarnnä Coliknovici a silrutA mina). NIS1M, cam Ingrijat.
Uncle e Lelia? ESTER
Vine indatti cu Roza. N'ai idee ckt de indArktnick
e fata asta, ar vrea ea Lelia sti se imbrace dui-A capul el. ,*OR
Cu studenta ceea mai am eil un cântec, las'o pe mai tkrzia. Acum vorbim de nuntk, poftim, intelegeti-Ve. (IsI (coma yin si bea). HORN
Inn yeti permite sä vg spun pArerea mea... ESTER Nernultumitti.
Poftim. HORN
Voiii ca nunta sii se fack cat de curand. E vark,. vremea noastrk de lucru, am o multime de muncitori de tot felul in toate pkrtile. Nici a§a nu voiti putea veni de multe ori sa'ml viid logodnica, §i, apol, ea sunt om practic, mie nu'mi place o afacere care se trägAneste. ESTER, race.
Dar nici asa de repede nu merge. lloar nu 'mi voiu da eti copila mea din cask asa cum a apucat-o vremea.
www.dacoromanica.ro
MANASSE
87
HORN
Para dupe nunt5 nu se poate face? ESTER, hotArit.
Eri tin sa'rni inzestrez fata ava cum am fost deprinsa eri in familia mea. HORN
Acuma nicl nu se mal face atata la nunta, e alta 1,1THIC.
ESTER, aspru.
Se poate ca pentru altil vremile O. se fi schimbat, pentru familia noastra e aceeavl vreme ca mai nainte, vi cum am apucat-o eu la parintii mei... §OR
Stall! Am ed o idee. (Isi goleste paharul). Vinul asta e plin de idel. (Clare Nisim ai Horn). Pricat ca nu betl. Iata ee zic et. D-ta, Ester, tot ii la madam Carpatkr
din Viena. ESTER
Krapowski. me' rog. wit
Carpatki, Crapotki, tot una, 1oT polonil tia cii un nume: M mir numal ca se mai cunosc intre el. Trebue ea o feinee sa ea pe altul drept biirbatul el, nu se poate. Ea zic dara ava: Maine, poimaine, d-ta pled cu Lelia la Viena, acolo ve faceti toate cele in voe, i repede, srt zicem in eincl, vase saptamani. 1 cu o zi dour: inaintea nuntil ye intoarcep. -Vol yeti ti acolo linivtite, Emil va fi aice orn slobod, ava e Nisim?
www.dacoromanica.ro
S8
RONETTI ROMAN
NISIM
*or are dreptate. Ar fi chiar bine sa. te duel cu Lelia la Viena pilnä la nunta... Tot era A. ye (keep: in strainatate, la bal... ESTER
Cum crezi ; dna voiti numai de cat... MANASSE
Panä atuncea yogi putea sa regulez §i eIi toate, mai ales cu Calman. Bietul Calman ! (Clare Horn). Ai auzit de nenorocirea lui ? HORN
Ce nenorocire? MANASSE
til,
Calman a avut o singura fata... HORN
A ! istoria Cu fata ? C'a fugit? Cum nu? *i inchipuiti-ve, acum doue luni mi s'a propus mie. Bunä treaba a fi Mout ea. SOR
Cine ti-a propus'o ? Vezi una ca asta n'a§1 fi facueo eu. Fereasca D-zea! Intreaba-1 pe Nisim, daca nu me crezi, me cunoa§te de mai mult ; fiind-ca o fait de ovreiu care a avut o dragoste cu un cre§tin... (IntrA Lelia inturturatA dupA gustul EstereI sl Roza).
LELIA Se duce drept la Emil si-I intinde mina.
Buna zioa, d-le Horn. HORN
Bon-jour dloara.
sArutA mina).
LELIA
Nu cuno§ti pe dloara Blum, (presentind) a nu Horn, veri§oara mea.
www.dacoromanica.ro
MANASSE
89
HORN
Imi pare bine de cuno§tinta. ROZA
Asemenea. §OR
Dloara Roza e studenta de rneditina. Frumoasa §tiinta, vezi multe, pacat ca n'am inv'etat §i eu. ROZA
N'ar Ii de d-ta. §OR
Si de ce me rog? ROZA
La nol se vede mult §i se vorbe§te putin, d-ta vezi putin, dar vorbe§ti cam nmit. *OR
Aice te lneIi dloara. Intaiu un misit nu vorbe§te nici o-data prea mutt, i apol meseria noastra este cate-o-datá sa vezi, sil auzi i sa tact' ca umbra unul mort. Auzi, Nisim, ea nu §tiu sit tac! HORN
Me mir numal de ce mai stuiaza fetele medicina, parca nu's destui barbati medici, §i nici aceia Wail ce face. ROZA
Se mira lumea cat se Mira, pana ce nu se va mai mira. HORN
S, til domni§oara, de an de cand te-am vezut la Falticeni al mai crescut.
www.dacoromanica.ro
90
RONETII ROMAN
LELIA
Se pare ca. a§a'1, mi-a spus-o si bunicul. ESTER
Ea asi zice sii trecem in salonul de piano, Lelia ne va canta ceva. (Ghitá aduce dulceata, numal Horn ia).
LELIA
Ea sa mai cant? Astäzi? Te rog, mama... NISIM
Las'o, Ester, a cantat destul toata dimineata.
Catre
Manasse). AO voi sli te intreb ceva, tata. (Manasse se scoala. gi ese cu Nisim prin fund).
ESTER
Am uitat inelele mele, ill a§a de buna Roza, sali me due §i eti cu d-ta. (Ese cu Roza prin stinga). SOR
Lazar, mai este o usä si pentru nol. Hai sail spun un secret. (I0 ia un pahar cu yin si ese cu Lazar prin dreapta). HbRN
Presupun, domnisoara, cil pricepi scopul pentru ce am fost lasati singuri. LELIA
Da. HORN
Si ce zici d-ta ? Cu parintri m'am inteles in toate privintile, acurn vreall sa aud si parerea d-tale. LELIA
Ce parere sä am ea ? Ea nu sint a mea, sint a parintilor, a bunicului, pe fete le da, auzi in toate zilele : Mi-am dat fata dupii cutare", si...
www.dacoromanica.ro
MANASSE
91
HORN
foarte bine a§a. Parintil §tia ce fac. Vezi d-ta : o casatorie trebtre sri aiba o baza solidii, casatoriile de amor fara baza solida sint cladite pe teren nesigur. Un prieten al mai, tot intreprinzator de constructii, om cu avere, s'a aprins dupa o $i-1
fatrt saraca. Fire§te, parintil el aft fost fericiti, o partida splendida, nici n'aii visat, i amp, dupri zece luni, are un copil §i e in divort. §i crezi eh el a cerut divort ? Nu, ea. Inchipue§teil. Ea i-am spus-o de mai nainte : Un om practic nu trebue sh aiba iluzii". tii dloarrt ce mi-a pliicut la d-ta, indata ce te-am vezut an la Frdticeni ? N'o sit ghice§ti, LELIA
Probabil eh nu. HORN
frumusetea mind voi trece cu d-ta la brat, sit zica lumea : Frumoasa femee §i-a ales Emil
dar, inainte de toate sanatatea. Indata ce te-am vezut mi-am zis : Iata o data o fart shinatoasa. Vezi d-ta : frurnusetea trece, dar sanatatea e un fundament solid. Mie-mi place sa am o femee srmiltoasa, nu una (zimbincl) pe care s'o doara Horn"
azi capul, maine dintii §i poimhine sit tipe de crampe. Intelegi d-ta : asta nu e viata, mai bine nirnic de cat a§a femee. A§a-1 ? LELIA S,i
e§ti sigur ch shit a§a 'de shnatoasa? HORN
Degiaba sint cii om practic ? Me pricep ea, nu mai A. m uit. Vrel o dovada? lath. Mi s'a propus intre altele i fata lui Calman Zaraf, o cuno§ti...
www.dacoromanica.ro
92
RONETH ROMAN
LELIA
Ra§ela ? El ce-a zis ea? HORN
Niel n'am vrut sä
miii
uit la dinsa. Nu §tiii
ce-a gAsit subprefectul cela in priijina ceea, poate banil lui Cali-limn, altminteri ea, un maid/r de
ciolane intr'un sac de piele neagrá, §i al b/gat de seam/ ce dinci are, nu ? Eil am v6zut-o indatä, peste catl-va ant i va trebui o danturg. Acum vroi sä te mai intreb ceva. Am trecut azi pe la giuvaergil, am pus la o parte cdte-va lucruri frumoase §i scumpe. 'Veil d-ta, când cbeltuesc bani pentru cine-va, vrol s6-1 fac de gust. Spune-mi ce sii-ti cump'er cask)/ de logodnA, o bro§6, cercel, o brIpletà, o diadem/ ? Se poate aduce acasit sAll alegit' singura. LELIA
Ed nu port giuvaeruri, de nici un fel, nici mricar un inel, uitá-te. HORN
Va trebui s/ porti, §i multe, intelegi d-ta, deja de
lume. Nu e vorba sint bani morti, dar ce vrel, sil zic/ lumea a Emil Horn nu e in stare sä Neil ce fac altil ? Apropo, am vezut in gazetä cg. Sâmbilta dal un concert. Asta imi place. Mal e§1 in lume, faci cuno*tinti, vezi d-ta, nu se §tie la ce poate sà te foloseasca odatà. E bine. Cu toate cd SAmbiitil e zi de plat/ la lucr/tori, me' vol aranja sii pot verd si eii. Cine e Frunzescu cela cu care anti? (Intrii Ester din stinga)
LELIA, Cu vocea tremuriindli.
FrunzA, Matel Frunzil, pre§edinte de tribunal. (Ester r6mitne la uqii inlemnitA, duce lama la inina si scapa cheile, Sor intrA din dreapta).
www.dacoromanica.ro
MANASSE
93
HORN
Asta e o cuno§tin0 bunit Vezi d-ta : Un pre§edinte de tribunal la nevoe e bun. LELIA
Concertul nu va avea loc. HORN
Mat. De ce ? LELIA
De ce ?... ESTER
Leli dragl, te pofte§te Roza, scuz4 un moment, domnule Horn. HORN
;SIt
rog, me rog.
(Ester cu Lelia es prin stinga, Ghitit vine din
fund, aduciind pe o tablit pahare cu Mat, zaharnita i piscoturf, le pune pe nuts& si ese .
atre Horn.
OR
Ai vorbit ? El? ce zice ? HORN, zimbind.
Adica, ce s6 zia?... Dar me rog, Sor, ce este cu Lazar ? Sti ca mut, mi §tie sit scoat6 un cuvint. S'a prostit de tot linZirul. OR
A§a sunt filosofil, ca butoiul, and dal de cep,
curge prea mutt, and nu dal de cep, nu curge nirnic. HORN
§i err care am crezut cit d-zeii §tie at de invatat e. Dar, lasa, 11 deschid eii, numal s6 me insor, tot
www.dacoromanica.ro
.94
RONETTI ROMAN
Imi trebue un baiat cu bani pentru Intreprinderi cari ml sint mie peste maul. §OR
El, Emil, nu ti-am spus'o ? In totdeauna sa te pul bine du un. misit i cu un cioclu, cii nu stil cand al nevoe de el. Acuma, vezi cii te-am logodit efi ? Buna partidl ! SA fi trait pArintil d-tale sA vada fata cul
el... si ce fel !... Asa de mare le crestea inima de plicere. Acuma cred ca me vel multumi i pe mine, imi vel da peste dreptul meti, odata se insoaril omul... HORN
Da, da, voi vedea, ti-ol cla ceva, fireste vom mai vorbi. 4OR
Vorbim acuma. Mie mi se cuvine dupA obiceia doua la suta din toata zestrea. Trel sute de mil si dour' sute de mil face cinci sute de mil, dour' la suta face zecc mil de francl. Asta e dreptul met!. HORN
Ce, drept ! lntâii pentru banil mei nu del nimenui nimic, intelegl d-ta. Si pentru cat primesc dota... ce ?
E asa mare scofala ? Dar bi sfirsit pentru cat
primesc dota, ti-ol da una la sutti, face doua mil de lei, jumetate acuma §! jumetate cand vol primi cii banii. §OR
Cum ? Ce ? bni dal de pomanA ? N'am muncit destul ? SA nu Li fost cii, Ester se uita la d-ta ? Parca e numal de voia d-tale ? Nu mai sint oameni ln lume ? Batranul i Nisim crezi cii o sa me lase Asa ? Te vor face el...
www.dacoromanica.ro
MANASSE
95
HORN
Ascula, *or, dae6 spul un singur cuvint, nu 11 nici un ban. Doar n'o sl strice logodna cu mine pentru asta, intelegi d-ta. *i apol, te poftesc vista
O. nu 'ml mai zici simplu: Emil, pe mine me' chiam5.:
Dornnule Horn. Ai inteles ? *OR
Cum nu? S'S nu inteleg cii ce spul d-ta ? Dar atuncia nici mie sa nu 'ml spul numal a§a : §or, pe mine m6 chiam6 : Domnule *or. *i ei m'am näscut intr'o dugheaná cu miisline, cu pe§te sirat, cu covrigi cu trel bortl, ce crezi ? (IntrA Manasse cu Nisim)
NISIM
Unde e Lelia ? *OR
A trecut dincolo cu Ester. (Nisim ese prin stinga). MANASSE
Poftim, ia dali, dorimule Horn, ia §i d-ta Zelig. *OR
Ett cial ? Nu pot WI surer. Ciaiul e un parvenit, e apá prellcut6, vopsitii, indulcitil, apol se fudule§te : Uit6-te, err sint ro§, sint b6iat duke §i de§tept, pe mine me' chiam6 : Domnule cial ; uitä ct frate-ski din acela§ poloboc split blidele in bucAtArie. (41 toarni yin). Mie 'ml place yin, Asta e näscut
de soiii, nu e parvenit. MANASSE
Ce al, Zelig ?
www.dacoromanica.ro
96
RONETTI ROMAN
SOR
EA? Nimica. Sunt om stricat, iml plac lucrurI de SOM. (10dIcil pAhartd). SA trAe§ti, d-le Manasse, (toarng dusca).
MANASSE,
cAtre Horn.
A§a dar era sA iel pe fata lul Calman? HORN
Nu. Mi sia propus 'nunial, dar nicl nu m'am Ondit, parcA ce poate sä dea Calman Zaraf... MANASSE
De putut, poate. Bani are. Dar ce'l mai folosesc
lui bang? De and stair Folticenil nu s'a mai intArnplat una ca asta. 0 fatl de ovreiii si'i fugA cu un cre§tin... -1:1)R
Zidurile din Ieriho, d-le Manasse. HORN, cAtre Manasse.
Ce ziduri? SOR
Ni§te ziduri slabe, constructie veche, nu le-al fa-
cut d-ta, and li s'a antat ail azut. Si constructiile
d-tale cad and li se anta? HORN cu dispret.
Lasa-mg, me rog, cu At-fel de intrebari, zidurile mele nu cad. SOR
De! Cine stie? SA fereasa D-zeft I MANASSE
Zelig! Glurne de astea nu'mi plac !
www.dacoromanica.ro
97
MANASSE
(IntrA Ester, Lelia, Roza si Nisim).
NISIM atre Manasse.
Te rog tata, un cnvint. (U ia Intfun colt unde vorbesc). HORN Ware Lelia).
Era sa:mi spill pentru ce nu mai dal concertul en domnul, cum 11 cbiamg.? LELIA
Frunza, Mateiti Frunza'. §OR
I-a plesnit o strung la scripca d-lui Frunza. OrnuI e bolnav. Azi dimineatil aü flout aid repetitia, 0 clind era sa piece, abea 11 mai duceail picioarele. Al 1 kut veodat a. un cadavru in congedia ? Toemai aa umbla §i el, Mei mort nici viu. Atunci i-am zis ea : D-le Frunza, am zis, du-te acasa, lasá guartetul, nu-i de d-ta, odihne§te-te. $i el a zis, da" §i. a plecat. Cat ma cunosc eii, m'a§i prinde ca omul e ciocnit aice, drept la inirna. Neat! Baia cu duh... Apol unde mai e vorba de contert! Lelia are acum
alte griji, rmline, poimâne pleacti la Viena... Dar d-tale,
domnule Horn iti arde inima de sarael, ii pare rag dupe concertul de bine-facere, nu vrel st piarza saracii, stal, domnule Horn, nu vor pierde. (Manasse cu Nisim
Nisim la logodna Leliel nu va uita nici de sgraci, domnul Manasse va da, §tie sil dee... ria.-1 se aprop
.
d le Manasse ? MANASSE
Dau, bucuros. §OR
Ester din partea ei va da, i d-ta domnule Horn, dad, dau toti... (Horn se uitit la el furios). 7
www.dacoromanica.ro
98
RONETTI ROMAN
MANASSE
Fire§te c va da, Se poate alt-fel ? §OR
ed zic a§a, trebue sti dee md.car o mie, douti de franci... Iatd. dar un quartet pentru s'araci, färrt sä se mai cânte pe spetele bor. Mracil nu tin la muzica bogatilor. MANASSE se indreaptA, tuse0e putin.
Pärechile se potrivesc in cer. Omul chibzue§te, face planurl, alege, ar voi s apuce norocul cu amandouë manile i sa-1 lege de viata copilului seri.
Dar ce §tie omul unde e norocul ? Ce e vrerea omului ? lute() zi i vine gandul s facrt ceea ce eri n'ar fi fricut, §i toemal Asta e norocul ursit. Am fost dol earl am dorit sá tràim ptina' iii ziva aceasta.
Sara a inchis ochil inainte de vreme, n'a fost s'o ajungrt. Ed multumesc lui D-zeu cä m'a invrednicit a ft in mijlocul vostru in. ceasul fericirel. Voile' copiilor, tie Ester, §i tre Nisim, ve" doresc st aveci bucurie cu copiii vo§tri §i s traiti sgt ajungeti c a
mine si vedeti cu ochil norocul la copiii copiilor vo§tri. (Se apropie de Lelia el I ia mina). Eu fericia Lea. 135.n6
acuma ne-al ascultat §i ne-al iubit nurnai pe nol. De acum inainte va trebui al aseulti §i al iube§ti gi pe acela de care 'p legi viata. Vel avea casa ta, s6 vezi Lea, casa ta sii Re o cas6 ovreiascrt, sub acoperi§ul tèrt srtracul si grtseasert adapost, Mimandul de mincare i obiditul mangAere. FIT fericita Lea, draga mea copild. (I ia capul cu amandout manele I o siruti in
creetet). Si d-ta, d-le Horn, vel ti de acum inainte copilul nostru. Sail dee d-zeil pace §i srmrttate in casti §i
noroc pe toate crtile vietel.
I stran,Pe mana .
www.dacoromanica.ro
MANASSE
99
ESTER, cu lacrAml in -you, lui Horn.
It incredintez singura mea copilli. Nu m'am despär-tit de ea o singurh zi de cand mi-a dáruit-o d-zeii. Am phzit-o ca ocbil din cap, §i acuma numa eu §titi. cum Im este... nici nu-mi vine a crede ci tre-
bue s'o daii din cash... mi-e inima a§a de grea... parch a§i avea o presimtire... nu pot s m bothrhsc... Dar tlind-ch barbatul rneii i socrul vroesc, ce pot sh zic eft ? Dar fagildue§te-mi un lucru, sl fil bun §i bland cu Lelia, s'o til cum am tinuro eft, sh nu uiti din ce cash este §i cum a fost crescuth. (Stergandu-sI octul). Fgtidueti ? HORN, (1 ia mina i i-o sarutd, ea 'I sdrutd pa obraz).
Faghduesc, mai e vorba ? Vezi d-ta : Cand irni jail elI o femee, o sit \ az a lumea cum o tratez. IStringerl de mAni si felicitAri tdcute). SOR
Hel I Felicitilrile mele, felicitlirile mele, la top, sh dea d-zeti sh tie intr'un ceas bun §i. cu noroc. (Ultra Lelia).
Vezi dudue, mie trebne sh-mi multume§ti,
i l'am adus. Nu te uita in jos, nu trebue sit te ru§inezi, s'a mai intamplat §i la altele, aa e mersul lumel. Sit titi de la mine, fetele earl se uith in jos sint de soiU. Cand m'am logodit eu, i femeea mea se uita in jos, acuma are zece copii. Si inch noroc cit e a§a cum este, dach mai era §i fru-
ed
moasa, aveam aeuma poate cincisprezece, §aigprezeee... ESTER
Nu mai vorbi, s fereasch d-zeu I SOR
Nu fere§te, Ester. Ce'si face omul, nici dracul
www.dacoromanica.ro
100
RONETTI ROMAN
nu'l face. Dar de rata mea cea mare scap acuma. De la vol i vine norocul. Bine cä m'a ajutat d-zeu
sa reusesc aice. Cu cat castig imi marit fata in curand. ESTER
E logodita? §OR
Da si ha. ESTER
Adica? §OR
Adica fata mea 's1 face de cap. Mi s'a propus multe partizi frumoase, dar ea nu, nici cu ruptul capulhi, numai pe biliatul lui Daniel stain. Ce'l zic eti : Fata bet nu vezi c6 e urit" ? Dar ea de acolo : Parca tatal meu e mai frumos si mama tot. ii iubeste". Dar fatii hei, e calic". i ea : Parca nou6 ce ne lipseste, eu stint printesa`? S6-1 tie de bine. Ce
sa-1
fac? HORN
Cum, ce sa.-1 faci ? Datoria d-tale de tata este s'o. impedici. *OR
Datoria mea de tatä este sit tip. asta e pentru placerca mea ; am tipat; apol trebue slit fac fetii pe voe, asta e pentru placerea eI, si ea saraca tre bue sá aibi o placere cand se marita. HORN
Mizerie ! Nu inteleg cum se mai fac c6satoril de astea faril nici 0 baza.
www.dacoromanica.ro
NIANASSE
101
SOR
El, el ! Domnule Horn, daca nu s'ar naste oameal de cat numal sub plapomi de matasii, multi nu s'ar mai ii näscut, Mel eft, i ar if fost mare päcat. LELIA, luind mina lul Sor.
Foarte bine asa, domnule Sor. La nunta si mr; i pe mine, vreati s'o cunosc pe fata d-tale.
invitl
(Horn o prh este mirat). SOR
Bucuros, dudue, mal ales, bucuros, mare cinste. YeT avea ocazia sri cuno§t1 §i pe fernea mea. Ce v6
uitatl la mine? Nu ye luati dupa gura mea. Nu e vorba, de sluta, sluta, asta nu poate sa-I o iee niment Dar blanda i tricutri i harnica, §i gospodina, o initra buna ca o bucatiert buna de paine... de paine neagra. (Ia sticla i o pleacA). Mal goala. Ce zici
Nisim, de logodna nu s'ar putea cate-va sticla extra? NISIM
la masa tsc uitA la cias) Aproape sase, mer-
gem indata la masa. Seara vol invita catl-va prieteal §i vom serba logodna asa nepregatiti, caci, maine
poimftine Ester si Lelia pleaca la Viena... ESTER, DA din cap.
Mi-am inchipuit ea alt-fel logodna Leliel, dar dad, vrel asa. HORN, se uitl Ia (leas.
Pe mine mil veti scuza dar pana la opt. NISIM
Cum ? Nu stal en not la masa ?
www.dacoromanica.ro
102
RONErn ROMAN HORN
Mal am o afacere urgentri. Am promis directorului de la minister sá flu la el acasil la §ase punct, (Simtind privirea luT Manasse) trebue sà-mi arate ni§te pla-
nuri. §OR
Stal, merg
i at: (catre Nisim).
1\I
intorc inclatä.
MANASSE
Si di mrt due sä rn
incliin. (Horn sarutii mana Esterel
pi
Leliel, Rozil Si barbatilor le (RI lama. Bon-jour, bon jour. T liii petrec pe Horn
panä in anticamera, afara de Lelia, care se pune pe un scaun, lasand capul pe piept, i Roza care ramane langa ea in picioare, tutandu se cu miIA la dfinsa. Pe cand Ester cu Nisim se intorc din anticamerd, Lazar intra din dreapta).
NISIM, cAtre Lazar.
Unde al fost ? LAZAR
Dincolo, in odaia mea. NISIM
Acolo si-a pläcut mal bine ? LAZAR
Mi doare grozav capul. (isi duce mann la cap . NISIM
Tocmal cand se logode,te Lelia ? Lazar se uitil la el si
tace). Taci ? Si cilt al stat aice nat scos un cuvint, parcá al fricut-o dinadins. LAZAR
Nu N'am avnt ce vorbi. NISIM
Fire§te, ?lei? trebue filosofl, cu oamenl ca nol n'al ce vorbi. Mi-a fost numal ru§ine, o s creaz1
www.dacoromanica.ro
103
MANASSE
cii nicl nu stil sa vorbestl. (Lazar cIA din urnerl). Se 'ntelege,
oei pasa tie ! Tu al alte prietesugurI, tu primesti scrisorl (ftwios) nu vroi sii-I mai veil, auzi ? i nu te plimba ca un dusman in casit ! Trebuia sa til aice, sit iel parte la bucuria noastra, sa felicitezi ca nol
flu
LELIA, stirind de pc SCCUZ1 i arunandu-se in giltul lul Lazar.
Bucura-te, Lazar, bucura-te, fericita, rn'ain logodit, feliciteaza-rne !
sint (Isbueneste
plitns ist rie)
ESTER
Lelia! Lelia !
www.dacoromanica.ro
inteun
ACTUL HI Ace las
salon. Florl peste tot locul. Nisim, Roza.
NISIM. Se plimbd nerAbator prin salon, se opreste, scoate Masornicul.
Unsprezece §i jurnMate trecute, buia s6 soseasc6 la unsprezece.
§i
trenul care tre-
ROZA
rana ce scoate bagajul... NISIM
Putea Al scoath de zecc oil. ROZA
Poate §i o mic6 intArziere. NISIM.
Nici tata nu vine, §i trenul lui trebuia sä li sosit de mult. Cu Intreruperile astea nu mai §titi uncle 'ml st6 capul. Imi pare WI a nu m'am dus singur la gar6. Aice sunt mult mai nelini§tit. Nu §titi singur ce s6 gandesc. ROZA
Doream §i eii sa mei-gem impreunil la garil. Tare sint nerithdritoarc s'o viid odath pe Lelia.
www.dacoromanica.ro
103
RONETTI ROMAN
NISIM
Trebuia sa remanil cine-va acasii... in ziva nuntil.. trebuia sá remana cine-va acasä. Mai *tffi di ce lipse§te ! In fie-care minut iml mai aduc amin le de cette ceva, §1 d-ta asemenea. ROZA
Cat inte1eg ell, cred cit pentru nuntil toate's gata. NISIM
tiii. eil? Dacri era Ester acasa....
(se duce, ia barometru
si bate cu degetul). SC sue. Pentru nunta macar sil m em
vreme frumoasa. ROZA
Cred §i ea c'a ploat deajuns. NISIM
A§a inundatie ! A§a inundatie ! Aseara am ci tit in
gazeta cil s'aii gasit pietre marl de la poduri la cate done' chilometre departare, s'ail inecat §i oameni. $i tot nu yin ! $til, Roza, tare mi-e teama sil nu se fi intiimplat iar deva pe linie. ROZA
Sigur cit trebue sa tie o mica intarziere, pe locurile reparate trenul a mers mai incet... (ascultA) N'al auzit nimic ? Mi s'a pant t o trasura. NISIM,
ascultA.
Nu, nimic. ROZA, ascultii.
Inca una ! Aii sosit 1 Nisim si Roza' se reped in anticarnerk acute se intalnesc cu Ester si Lelia. Nisim si Ester se sArutA in anticamerA langA pragul salonulul.
NISIM
Slava domnului ca v6 vild !
www.dacoromanica.ro
MANASSE
107
Lelia V Roza riA intrat In salon si se tin imbrAtisate. Lelia se desface 0'1 ImbrAtiseath pe Nisim. Roza i saruth miina Esteret
ESTER, teapanit, cittre Roza.
Pe tine nu m'am a§teptat sil te ghsese aice. ROZA
Unebiul m'a rugat ea sh'l mai ajut. ESTER
Frumos ajutor ! içi multumese. Lash, vom vorbi nol. NISIM
Dar unde bunt Lazar §i Emil? Lam trimes la gará, nu laci inthlnit ? ESTER
Emil a rhrnas sh'ml scoatil bagajul. Cine era sh'ml scoa-ch bagajul? NISIM
Emil? Lazily nu putea? ESTER
Pe Lazhr l'am trimis indath duph doctor. NISIM, Surprins.
Pentru ce doctor ? ESTER
Singur nu 1 eel? Uite-te la ea, nu veil c'abia se tine pe picioare ? NISIM Ingrijat:
Ce este, Lelia? LELIA
Nimica, tath, nimica. ESTER
Lash acuma Intrebri1e, o sh al vreme sh tot in-
www.dacoromanica.ro
108
RONETTI ROMAN
trebi. Dnte de vezi singur se 'ml ia jos lucrurile din tresure. Sunt patru. genti, douii eurell i patru cutil, bag4 de seame se nu mi se restoarne cutiile, un dobitoc de hamal mi-a resturnat una, mai §tie cii ce e intrinsa. (Ester cu Lelia es prin stinga, Nisim prin fund ; in anticamert se aude vocea luI Nisim: Bunt zlua, poftim, domnule doctor, 1 in si ed indatA).
(Lazar cu doctorul intrii din fund)
DOCTORUL, cAtre Roza, dindu'I mina.
Bon jour, colega. ROZA
Thine zioa, domnule doctor. DOCTORUL, Puindu-0 pe mast bastonul i deasupra pAltria Malt&
El? cum merge ea doctoratele ? Merge? Merge ? ROZA
Asa si asa. DOCTORUL, incepind sit 1 scoatA mAnusa de pe mina dreapta.
El ? Ce are pacienta ? ROZA
Cat timp n'am diploma in buzunar, n'arn dreptul se me amestec. DOCTORUL
Cuminte, foarte cuminte. "la sá vedem fbi. (Scoate ceasornicul si se Ilia lung, parct ar calcula ceva). NISIM In anticamerA.
In odaea desarte, Ghità,
i
luati seama se nu res-
turnati cutiile. (intrA) Poftim, domnule doctor. (Ese cu doctorul prin stinga).
ROZA
Ce ziel de Lelia ?
www.dacoromanica.ro
109
MANASSE
LAZAR, da din umeri. ROZA
Mi se rupe inima. *ase septarnani recunoscut. Al vorbit cu ea?
i
abeal de
LAZAR
Unde puteam sa vorbesc ! In cate-va cuvinte fata cu
a1t11....
i
ce sa vorbesc? Pe fata nu'l sta scris
destul ? ROZA
De ce au mai chernat pe acest dornn doctor ? Ce
al faca doctorul?
LAZAR, dS din umerl. ROZA
E
i vina Leliel, prea se lasa stapanita de pa-
rinti. *i cum s'a purtat la gara cu onorabilul ei mire. LAZAR
Zeil, nu stia. De cand am ve,zut-o nu stiii pe ce lume umblu. ROZA
E foarte trist. LAZAR
E ingro/itor. D-ta nici nu stil. Dar n'o sa las inlampla-se orl-ce s'ar intampla, eft n'o las ! ROZA
Ce n'o sit Iasi? LAZAR
Nunta asta ixti trebue sa se faca.
www.dacoromanica.ro
eU,
110
RONETTI ROMAN
ROZA
Cum, sä nu se fad ? Dar peste un ceas, done, se face. LAZAR
Am tricut destb.l. Voi vorbi en cu tata, cum n.aln mai vorbit. i daci nu va intelege el... NISIM, intrA repede cu o retetd in mind si sunk ; cdtre Roza.
Ester m'a speriat, dar doctorul a ris-o, nu e nimica, pop' sä te duel in6untru. Lelia te cere (Infra Ghitd .
Ghitä, repede la spiterie, ia o birjrt, dar repede. (Matti ese).
(Pe and Roza ese, infra Ester cu doctorul).
DOCTORUL
Nimica, cum am spus, nimica. Puting. iritatie ner voasà, lasitudine de voiaj, intreruptiune de comunicatiuni ; apol circonstantale : o mireasà, excitatia, curiositatea, impacienta... a§a e conitrt ? i dad nial jail incrt in consideratie inchietudinea, pudicitatea. bucuria... Bucuria subitá e unul din elementele foarte
excitante pentru nervi. JiM mi-am explicat-o foarte just. Cand cauti sii aprofundezi simptomele, sit legi toate indiciile in tr'un bucbet, asta e toga arta. I-am ordonat e ce trebue. sit nu purtati nici o grije. Yeti vedea duprt nuntA. (zimbind). Mariagiul la dernoa-
zele este un remecliti eticace pentru diferite specil de maladii. ESTER
A§a a trece.
zis §1 profesoril din Viena ca dup6 rountit DOCTORUL
Vedeti, conitá, intclegem §i noi ceva..
www.dacoromanica.ro
MANASSE
111
ESTER
Am uitat s v arAt retetele, domnule doctor. Profesoril din Viena dat prafuri i ni§te picatun' negre. Niel n'a luat din ele. DOCTORUL
Foarte bine, conitä. N'are necesitate de gute. Ett i-am ordonat o solutie intr'o sticlti mare, sà ia cAte o lingurri de masA, una diinineata §i una searadar acuma trebue s6 ia una imediat si pilule, s6 le ia la dejun, una inaintea mesel §i una dupri masa. Acuma scuzati-me c6 sunt fortat sit me privez de pMeerea amabilei d-voastrri socieUt1.. sint foarte presat... am o consultatiune urgent.. me' asteaptä... (incepe si's1 pue mAnusa , un caz foarte curios ! 0 demoazelá,
intr'o familie de &art. care s'a oträvit (batjocoritor) de amor... cu chibriturL.. (cAtre Lazar care s'a apropint). Purä
ignorantl 1 Numai putin sublimat face de zece ori atata efect. (41 trece cu mane peste obrazul obosit). Sint teribil de ocupat... niel nu m'ar 11 grisit la mine la ora asta... aveti sans6.,. ne-am intednit pe stradA, par pur hazard. (cAtre Lazar A§a'l ? Luindu st pAlAria Si bastonul). Dar
spre seará 'ml promit plricerea s6 vrvizitez pentru a ve prezinta felicitatiunile mele. (1 sitrutA mans Esterit, dA amandota =mole lut Nisim 1 Lam.). Bon jour, bon lour, (ese . NISI M
Acuma spunelni, Ester, ce e cu Lelia ? ESTER
Bine a ti-al adus aminte sri 'ntrebi macar de Lelia. Cum am petrecut eh, ce pasl ? NISIM
E sehimbaa de tot copila, de ciInd e asta ?
www.dacoromanica.ro
112
RONETTI ROMAN
ESTER
i dace ti-ol spune de child,
De cand ! De când 1
tie '0 pase mult de ce spun eu! Mud ti-am spus §i te-am rugat, nu'mi nenoroci copila, nu'ml place omul esta. nu vrol sal ved, miroase a scrumbil din dugheana mumil sale din Boto§ani, m'ai ascultat ?
Tu. §i tatill tn. nu §i nu §i nu, §i numal esta.
a-
cuma vezi? NISIM
Te rog, Ester ! ESTER
i pentru asta a trebuit srt plec repede la Viena se m chinuesc acolo §ase septemiini, §i tocmal and me intorc cii Acuma me rogi, 10 multumesc.
se mi se tae comunicatia, se mai stall doue zile §i la Bra§ov. Bra§ov mi-a trebuit I Numal la Bra§ov n'am mai fost! NISIM
Doar nu slut ell de vine, ca a fost inundatie, ESTER
Nu, eii sint de vine, cii sint de vine la toate, ca in tot-deauna. NISIM
Dace al vezut ce. Lelia nu vrea cu nici un pret, de ce nu mi-al scris ? Ai fi cautat sii aman, se stric logodna. ESTER
Pcntru asta m'ai trimis pe mine la Viena se fac trusoU, ca sii strici logodna? Pentru ce al filcut'o,
dace al vrut s'o stria? www.dacoromanica.ro
MANASSE
113
NISIM
Puteam sa §tiii eli de mai nainte ? ESTER
Dad. nu §til de ce te amesteci? NISIM
S'o a vëzut eti pe Lelia in starea in care este, stricam zecelogodne, doar nu sint legat de Emil Horn. ESTER
Ai 11 Mout o mare voinicie ! Ce ti-a Mut Emil? Ce te legi de el? El e vinovat ? Lill i-a pläcut fata.
Cum sa nu'l placa? E §chioapa? E gheboasa? A vëzut el multe fete ca Lelia mea? NISIM, Stergindu-0 fruntea.
Asta nu, §i ceea nu, ce este dar cu Lelia? ESTER
Nu mai §tiU cum sali spun ea sa m6 intelegi. Daca nu in6 la§1 sti vorbesc. (ZArindu'l pe Lazir care se plhnbil
In fund). Intreabal pe fiul tn, el *tie mai bine ce este. In loc sal scrie., sa fie cuminte, sà asculte de pa-
rinti cari pricep mai bine, i-a scris Illosofil de pe altä lume, cu. idealuri §i realiaci, ea sa nu inteleg ell, a§al? Am inteles. i Roza, nici nu §til ce vipeal e fata asta 1 In toate scrisorile, Frunza §i Natalia §i Natalia §i Frunza, o sal arat eil. NISIM
Dar ce zice Lelia? Ca mama, al vorbit doar cu dinsa 1 ESTER
Am avut eti vreme sa. vorbesc? Am avut eU un ceas lini§tit ? Singura intr'un ora§ mare. Toata zioa 8
www.dacoromanica.ro
1 14
RONETTI ROMAN
eroitori si croitorese §i modiste, §i alearg6 din prävälie in pra.v4lie §i alege si cumper6 §i asta e prea eftin §i aceea e prea scump... i necazul meI ! Naiba s'o fi cunoscut pe madam Cr apowschi ! 111i-a stricat
toate rochile, o st 'ml tie numai rusine de lume. Bine a macar rochia de mireasä am sapat-o de am dat-o la altul.
i tot singurg. Lelia nu s'a ames-
tecat aka, intreab'o, a e§it de trel ori din oter? Frumoase pregatiri de nuntà am avut efi! TO du,manil mei tot asa s'o aiba. NIS1M
§i ce filcea Lelia toatii. vremea ? Tot a§a era ? ESTER
Ce facea? Nu ti-am spus ? Corespondenta facea.
Pentru asta a trebuit sa se duel la Viena. Scria, tot scria, numai lor le-a scris trel cutil de bärtie. NIS1M
Lor !
i primea scrisori de la el ? ESTER
Cum poti sa mai intrehi ! IP spun §i '11 spun si tot nu intelegi. Parch e de astrizi ? De cum am sosit la Viena, aU i inceput sà curgil scrisorile, cdte
una, ate doua pe zi. Am priceput eü indat5,
§i
cand m'am inteles cu portarul §i nu i s'art mai dat scrisorile, a stat bolnavA in pat dotiä sr3pthmlini, n'am
putut sr), me mi§c din odaie, §i a trebuit sa diem trel profesori... NISIM
Lelia a fost bolnavri? i ce aü zis pro fesoril ? ESTER
Ce s zia profesoril ? Ait luat cdte zece florini,
www.dacoromanica.ro
MANASSE
115
i-ab. dat piaturi 0 ni§te prafurl marl §i aii zis s'o intrit, dupt nuntt. trece. N1SIM
Poate c'o da D-zeil. ESTER
Da 1 Et jur indatt pe ce spun profesoril. N'am 16sat-o st iee nici un prat Nu era destul de bolnavil copila? S'o mai 11. indopat §i cu doctoril? N1SIM
De ce i-al chemat dar pe profesori ? ESTER, Cu lacriml in ochi.
Tie ti-e u§or de zis. Tu al stat acast. Ce grijil al avut tu.? Dar eit care am vezut zi cu zi cum mi se tope§te copila... mi s'ail scurs ochil de lacrimi, nu mai pot plânge. §i trebuia sA me ascund, sii inghit, sl nu plAng cAnd me vedea ea. Ce nopti am avut eft ! Sint mai tare ca ferul cit am putut rada atAta. Numal unul dumnezeil me §tie! *i. acuma baide I imbraa-te ci date la nuntil. §i nici n'am cu ce. Nu ctiii. ce mai stA Emil atAta Ja gall... Parcit am zece fete de maritat? Am o singurA fatA, §i 'ml trebue mie aca nuntA... *i numal tu ecti de villa... SA me II ascultat pe mine... dar când m'al mai ascultat ca sA me asculti. qi acuma ? SA Iii minte, Nisim, asta
n'o A Ii-o uit nici pe patul mortil ce nunta mi-al gatit. (Se duce spre uga din stinga). NIS1M, Merge dupii dinsa.
Dart, Ester! (Ester ese trintind uga. Nisim vrea sii deschizA si zneargA dupA ea).
LAZAR, Apropiindu-se de Nisim.
Te rog, tatt, un moment.
www.dacoromanica.ro
116
RONETTI ROMAN
NISIM
Ce e ? LAZAR
Am si'çi vorbesc ceva serios. NISIM
Ceva serios? M'a§ mira. LAZAR
Te rog, taUt, lasri acuma inteWiturile, e ceva foarte serios. NISIM
Foarte serios ! Spune, dar scute§te-m8 de filosofil, nu's dispus, §i scurt, n'am vreme. LAZAR
D-ta o iube§ti pe Lelia ? NISIM
Atdta tot ? Iat6 o intrebare serioasli ! Tu nu §till
De uncle ? Al pica t acum din cer... trebue salt spun. El, da! 0 iubesc. E§ti multumit ? pleacn). LAZAR
Dacil o iube§ti pe Lelia, nunta asta nu trebue sä se facä. N:SIM, se intoarce inturiat.
Serios ? Spune'ml Lazar, aI inebunit, sail al de gdnd sg. inebune§ti ? LAZAR
N'am inebunit, nicl n'am de gand sa inebunesc, dar nu se §tie ce poate Art mai vie.
www.dacoromanica.ro
MANASSE
117
NISIM
Nu se §tie 1 Bine. Cand o se shnti cell vine, se'ml
spat se §tiii se me pezesc. LAZAR
Nunta asta nu trebue se se faa. NISIM
*i de ce, me mg, tlind-ce nu't1 place tie ? Tu WI du§manul meii, tu til la eel alt, tu rni'l-al adus, tu alergi dupe. sora lui. Ce? Nu ? Tagedue§ti ? LAZAR
Ba de loc. Eii sper s'o iait pe Natalia. NISIM
Sper ? Sper ? Frumos.! Nu WI ince sigur de acest mare noroc, sperl 1 *i ca se fil sigur, al voi se'l dai Zui pe sora ta, ha ? LAZAR
Tate! N1SIM
Adica, ce ? LAZAR, sttipiniadu-se.
Nunta asta nu se face, sail se intâmpla ceva ce... NISIM
Me ameninti ? 0 s'o indemni se fuga? (amenintind eu .degetul) 10 spun una, dace... LAZAR
NicI un clacti, Lelia nu fuge. NISIM
De unde §til ? Ta i-al vorbit §i ea n'a vrut 1
www.dacoromanica.ro
118
RONETTI ROMAN
LAZAR
Nu i-am vorbit eii int Mit CAnd era s'o logoditi ea m'a intrebat, ce A. fad.. Am vorbit mult, si re-, sultatul a fost cii nu poate stt vA lase, vA iubeste prea malt. De fugit nu fuge I NISIM, foarte multumit.
Vezi ? Vezi ? Lelia e o copilli bunA, ea nu fuge,
ea ne iubeste, ea are inimA pentru not LAZAR
Dar se poate inithnpla ceva care... Nu te-a neli, nista nici odatA, gandul cA mai este o cale ? N1SIM
Ce cale? Spune odatä, dacti ai ceva de spus. LAZAR
CAnd al vaut-o ail pe Lelia, cum aratA si cunt se uitA rAtAcit6, n'ai tremurat de viata el? NISIM
Ai auzit, trel profesori din Viena, si doctoral nostru ail zis ca nu e nimie, dupii nuntii trece. LAZAR
Ce stiii profesoril I Si doctoral mamel e un dobitoc. NISIM
Ta stil mai mult ea toat6 lumea, tireste, ca in tot-d'auna. LAZAR
Li s'a spus adevi.irul profesorilor ? NISIM
Tot, adeverul! Nu e nevoc de adev6r. DacA era ceva serios, gAseati el.
www.dacoromanica.ro
MANASSE
119
LAZAR
Pot el ghici §i gftndnl omului care nu vrea sa traiasca ? misim sgieste ochII) Nu te-al temut ct doctorul
mamel ar putea s. povesteasca maine, in alte case,
de un alt caz foarte serios, de alta fata care de dragoste... NISIM
Cum ? Ce ? La ce nebunil te gande§ti? LAZAR
Nu e nebunie, Lelia mi-a spus-o. NIgIM
Lelia ? Copila mea ? Nu se poate ! Asta nu. Asta o scoti din capul let. LAZAR, sapimindu-se.
Spune'ml, tatii, m cuno§11 de mincinos? Eti pot ruinti ? Daca a§1 fi eii ca altil, dacii a§ putea sa lingu-
§esc, sa ascund, sa spun cate o minciunä, sa ian lucrurile mai u§or, am trai nol irnpreimil a§a cum trairn? E pe deplin adevttrat, Lelia mi-a spus-o. NISIM
Cand ? Asta-z1? LAZAR
Nu, tot atuncea cand m'a intrebat e sa faca. NISIM
*i al tacut? Pawl acuma n'al avut vreme si vorbe§t1 ? Tocmai in ziva nuntii ? Toti! LAZAR
Pana azi n'am crezut nici cit ca se poate. Cre-
www.dacoromanica.ro
120
RONETTI ROMAN
deam ca e ceva trecator, o idee nascuta intr'un moment de desperare, mi se 'Area ca acest gand o ingroze§te. Cand a plecat la Viena, a doua zi dupa logodnä, am fost foarte multumit. Mi-am zis : adin-
cimea de simtire a unul om nu o poate masura nimeni, acurna o sä se aleaga, sail se impaca cu norm el situatie, renuntä cu incetul la Frunza, §i atuncea e mai bine pentru amandoi, sail nu renunta el, atuncea am sperat ca nu va veni la nunta. Din serisorile el, nu m'am lamurit. Ail, la garil, am vezut ea n'a renuntat §i a -venit la nunta, §i in privirile el am citit ceea ce mi-a spus ea atuncea : Cand n'ol mal putea, calea asta aleg". Tremur pentru zioa de astral, tatá ! M'al intrebat adinioara, daea am de gand sa inebunese, ti-am rgspuns : Nu. Dar daca se intamplä, err nu sunt sigur de mine, dar nici de d-ta, tatä. Al o singura fata, am o singura sora, amandol o iubim, s'o seripam cat e vreme. Nunta asta nu trebue A. se faca. NISIM, alergand prin salon, vorbindu-sT.
Nu se poate ! Asta nmm se poate ! Lumea e invitata, acum, acum va incepe sä vie. Ce scandal ! Ce scandal ! Nu se poate! A§i putea sä aman, sa spun cä e holnava, dar cine o s creada ? Ail vëzut-o la garl, doctorul a v6zut-o §i a zis c nu e nimic. Apoi o fag., logodita in graba, trimeasa indata in strainatate, intoarsa in ziva nuntil, bolnava... Ce nu e in stare lutnea s. zica! Parcti a§a nu s'a mirat? Nu m'arr. intrebat ? Nu se poate t Nu se poate ! LAZAR
al o singura rata, i o iube§ti, §i vrel s'o iel s'o svirli in gura lumii, pe care nici nu o astupi ? Cad i. daca lucrul grozav se intampla...
www.dacoromanica.ro
MANASSE
121
NISIM
Nu trebue sa se ntàmp1e, nu, numal asta nu. Te rog, Lazar, nu'm( mai vorbi de asta... (stA gandindu-se) Stu', Lazar, tu poti st ne ajuti... (Lazar se uitA la el) lath.
cum: Lelia te iube§te, are incredere in tine, dute la ea, spune'l sa fie cuminte, 0, se lini§teasca, sa plece cu el dupa nunta, numai pentru cate-va zile, la Boto§ani, apol sa se intoarca acasa. 0 vol primi cu bratele deschise. Se va chema c n'a putut sa traiasca cu el §1 o despartesc. Dute, promitel, iti dati cuvintul meti c'o despartesc. LAZAR
Cum? S. povatuesc eti pe sora mea sa se duel in lume cu un What str6in? Asta nu o fac, §inici n'ar ajuta. NISIM
Trebue s'o facl, e singura scapare, Imbue s'o fad. Tu mi-al adus nenorocirea in casa, e de datoria ta sa in6 ajutt LAZAR
Nunta asta nu se va face! $i daca nu vrel sa me intelegi d-ta, vol vorbi er,t odata cu domnul Emil Horn, i vol spune tot adeviirul... NISIM
Lazar ! LAZAR
$i (Inca nu va voi si inteleaga nici el, atunci ii daii a(ara din casa ca pe un miserabil care in intelegere cu parintil vrea st silueasca o fata 1 NISIM
Ce e§t1 tu? Cum imi vorbe§ti? Cum indrasne§ti?
Sa dal afará din casa mea?
www.dacoromanica.ro
122
RONETTI ROMAN
LAZAR
Love§te-m6 1 Nu vede nimeni, nu e scandal f (Nisim lAsit säI mil jos bratul).Dar dacä vou6 nu v6 e mill
de sora mea, ea nu o las, o scap ezi ! Fac ea scandal ! (Ese prin dreapta, Nisim cade pe un scaun). UN ADVOCAT, intrii din fund.
Buna zioa, domnule Cobanovici. NISIM, Tresare i se scoalii.
Bunii zioa... (se LIRA aiurit) Poftlin §ezi. (se pune jos) ADVOCATUL
Multumese, nu §ed, am venit numal pentru un minut. Indatl ce am primit scrisorica d-voastra, am lasat un proces §i m'am repezit la primarie. Am sosit punct la minut. Cum de nu va't1 gandit mai de dimineatii ? Ce tipicaifl Ce tipicarl Ce'i vorbesc 1
ea : Domaule", '1 zic, cununia trebuia sa se oilcieze la orele douiisprezece, adevarat, dar inainte de douil nu se poate, a intarziat mireasa". tii ce'ml r6spunde ? (zambind) sit §tie altrt data sa nu intar-
zie". Asta mi-a respuns. NISIM
Cum, alta data ? Cand altil data ? ADVOCATUL
A§a. Prostie. Dar en inundatia, cu caz de fortrt majorrt, cu rugruninte, in star§it, l'am muiat. A intervertit randul. Dar ve rog sa fiti exact, la orele (lona punc.t. Enna zioa, domnule Cobanovici. (Intinde mina hit Nisim, care nu o vede).
NIS'M, Se sconili.
Bunt'. zioa.... (Advooatul se Ma la el mirat, dA din umert i ese prin fund. Nisim merge greof la usa din stinga ai esc .
www.dacoromanica.ro
MANASSE
123
(Inti% Manasse, dupti el $or)
MANASSE, Se pune pa un seaun.
Tare sunt obosit. 5011, Swill.
IV place ? Pustie casa... in zioa nunit (se ultA in anticamerA)
Ni meni 1 Eeeell (Se duce in anticamerl, deschicle ua
si ur11).
Ghit5.661 Ghitaaa I (Se intoaree) 41 place ? Ca la
otel la Buzeii. Am bataturi la degete din cat am sunat acolo. (Sung) Sa nu fi asurzit si Ghita ca i chelnerul din Buzeil. (Se duce iar In anticamera st urlA) Ghitää6.1
Ghitaga I
(Se aude o voce : 'NdatA, vine". Sor se Intoaree). Vine I
JORJ,
Ra ploasptt, pdrul blond peptenat lins, in frac
D-voastra ce poftici ? SOR, (Se uitA la el nedumirit, neetiind dad{ e slugA saA musaflr)
Nimica, domnule, nimica... l'am strigat pe Ghica. (cu curaj) Pe d-ta nu te chiarna JORJ
Nu, pe mine me chiama Jorj. *oft
*or§, itni pare bine. Dar ell am nevoe de Ghita. JORJ
Ghita nu e acask vine 'ndlta. Ce poftici ? OR
Ce sa poftesc ? 1m trebue cine-va sa iee jos din trasura cuf6rul, giamandanele... JORJ
EXt nu stint hamal. §OR
Nu, fereasca D-zeii
I
Gine a zis ?
www.dacoromanica.ro
124
RONETTI ROMAN
JORJ
Pentru asta stint slugi in easa. Bagajul nu intra in serviciul melt §OR
Ce serviciii, in6 rog? JORJ
Serviclu de musafirl. §OR
Dar ce etT D-ta ? JORJ
Oberchelner. Eá iaii tot pe seama, pe garantia mea, argintarie, sticlarie, portalanerie, toate. Am cinci chelnerl sub mine, el servesc §i eul sunt cu ochil peste tot. Servicia de nunta cum. 11 fac et... §OR, Care s'a uitat lung la el
Domnule oberchelner, ia, uita-te la mine... ce te uiti in pamánt? Acolo nu niC gase§t1. Uita-te, mC rog, drept la mine. Asa. Acuma spune-ml : De mult
te chiama... cum al zis ca te chiarna? JORJ, Dirz
Jorj me chiama. §OR OF
(PauzA, apoI de odatA). Unde
JORJ,
Tal lasat pe Itic ?
SArind din Inc ea fript.
Ai ! MC rog, mC rog 1 §OR
Domnule Manasse, §til eine este? Baiatul lui Abner, morarul d-tale din Hartop. Si te facl ea nu mC
www.dacoromanica.ro
MANASSE
125
cuno§ti, nici pe domnul Manasse, he ! Acuma, ascu1t6 Itic
!
JORJ, Tot aw
SI ninni zici a§a a me nenoroce§ti. *OR
Ce ? Ti-e ru§ine cu numele lui bunicu-teil ? Iacd pe mine me' chiama Zelig. N'a§ schimba acest nume
nici cu regele Og care a inventat paturile de fer. JORJ
La Illticeni merge, la Bucure§ti e civilisalia mare.
La Itic n'a vrut sti se uite nimeni, cu Jorj imi cd§tig pAinea. Te rog, domnule or, nu me nenoroci... si nu auzit nimeni... am femee §1 copil... $OR
Multi ? JORJ
Trel, doi bäieti §i o fetitä. *OR
Sg. 'ti tràiasc6, e§ti tinitr, cel multi inainte. Dar acuma, haide Itic ! JORJ
IarI ? (rugator) Te rog, domnule §or, zi'mi Jorj. §OR
Bine. Me vol gdndi la numele meii : §or, *ors, bine. Dar acuma s6'ml fael pe dracu in zece §i sá 'ml iel jos lucrurile. Cinci bueäti, birja No. 311, sail mai bine, me due §i eu. (Ghijd Vine fuga din fund, are in mina (Ghitit, o sticld i o cutiutit. *or cautd sal opreasch). Sol, Ghitg. I fAra a se opri, ese prin stinga). Haide lc nu, or§, or. (Ese cu
lady
www.dacoromanica.ro
126
RONETTI ROMAN
NISIM 'Orme de GhitA care ese.
Bine-al venit, tata, tocmai iml spunea Ghica. (Msaasse se scoalA sl I dA mina).
i d-ta ai avut un drum ne-
placut. MANASSE
Da. Am stat o zi la Buzeti, si-am telegrailat. Bine
ca am sosit la vreme. Am crezut ca sunteti acum la primarie. A1 fost? NISIM
Da de uncle ! Si Ester cu Lelia abea acum au sosit, ait stat doue zile la Brasov. 0 zi intreaga n'am avut nici o stire, a fost intrerupt i telegraful.
Credeam cit inebunese. MANASSE
Sunt bine? NISIM
Foarte bine. Cum sa nu tie bine ? Adica Lelia e cam ostenita. Scuza-le, se imbraca. MANASSE
Si cand ye duceti la pritnarie? NISIM
Acum, la doue, s'a regulat. E o incurcatura intreaga, sunt foarte neciijit, la doue trebue sa tie cununia religioask vor incepe sa vie mosatiril... MANASSE
Si unde se cununa? SUL si-am zis inainte de a pleca acasa, en. la templu nu me due. NISIM
Ca sa impac toate partile, m'am hotarit sa fac
www.dacoromanica.ro
MANASSE
127
eununia acasl, in salonul cel mare (aratli la dreapta). Ra-
inul cel btitrAn va cununa §i predicatorul va vorbi. MANASSE
Tot era mai bine in §coala veche. *i de ce trehue sA vorbeascA? Vorbitul Asta fAcut, pregAtit, in-
-vetat pe de rost, mie nu'ml place. Vorba sa vie de la inimA, slobodli, sail dacil nu... (face tin gest de dispret). NISIM
Dar uncle e Sor? Sail al venit singur? MANASSE, ziunbind
Se poate ca Zelig sA nu vie la nuntii la nol ? A -venit I E afara, ia jos bagajul. Tot drumul intr'o
nebunie a dus-o §i cu toatti lumea tot de nunta vorbea. La Buzeil a cereat toate vinurile, ca sA se invee sA bea la nuntA, sti arate bucure§tenilor cum se bea. Cu el nu te plictise§t1. Acuma vreaii sa me spAl §i sA me imbrac §1 ell. NISIM
Poftim, tatA, odaia d-tale e rum al lasat-o. (ii petrace pe Manase pima in anticamerA, acolo el IntfilneSte pa Sor cu care se intoarce inapol. Manase ese). §OR
BunA zioa, Nisim 1 Acum, acum, socru. Vom juca
nol la mina! SA veil cum mai joc eil, n'am uitat.
de Lazar, n'am fost eil de giaba la Buzeü. 0 fata, (dA din cap de admirgie) o sall placa, drept cum a fost Es-
ter... §i buil, nu §agl. Dar nu spun nimica, trebue A. tie §i Ester faVi... Stii ce mi s'a intamplat pe drum? Stal sA riii. La INIftra§e§ti... HORN, IntrA repede.
Bon jour. La gara e incurcatura cu bagagiul. Dour' cufere §i trel lAzi am gasit, o bucata lipse§te.
www.dacoromanica.ro
128
RONETTI ROMAN
NISIM
Trimit indath pe Ester (ese prin stings) *OR
Bun g. zioa, domnule Horn, norocos om, ai noroc
vi cu inundatia. Drept la nunta d-tale a incetat s6 curgä apa, acum o s5. curgä vin. Vom trage nol un chef panä maine pe vremea asta, i dae6 atunci vol mai avea cu eine, incep din mil. (Horn face un gest de nepAsare
Nu te sup6ra, Nisint plätevte. HORN
Eu astä searl la zece irni ian soVra i plec la Botovani. E hoarat lucru, m'am inteles cu socrul. Ed. n'am vrerne de beta. ESTER, Intra repede.
Ce spune Nisim
P
Lipsevte o ladA ? Cum s lip-
seascá ? HORN
Pe recipisii sunt vase bucgti. N'am glsit de cat cinci vi le-am scos, dar am o adcverinç cä n'am gAsit de cat chid bucgti. ($or ese) ESTER
N'al gasit dou 5. cuferc, trel lrizi marl lung6 ca de aid pânä acolo ?
i una
HORN
Aceea lung n'am scos-o. ESTER, TIpA.
Rochia de mireasä I Asta mi-a mai lipsit 1 HORN
Este acolo o 1adt, lung6 (aratA) ava de inaltti, la un capiit mai 1at6, la cel lalt mai ingustti.
www.dacoromanica.ro
MANASSE
12g
ESTER
Tocmal I Asta este !
(Ester se duce la usa din stinga ni striga :
Nisiml) HORN
Sigur, lada e la gar5, dar n'are numär. (Nisim intri) Magazinerul m'a intrebat inct prosteite, dac 5. n'o . fi cosciugul cela. N1SIM
Ce cosciug? ESTER, Nerithdatoare
Nimica, unde e rochia de mireas5 a Leliel. NISIM
Ce vorbe§ti? Rochea de mireasi inteun cosciug? ESTER
Ce spun eil li ce intrebi d-ta! Trebue s5. mi se scoa% 5. indat 5. rochia de mireasä. Trimite la garii,
scrie §efului, 11 ce §til... Ce fac eri fila rochia de mireas5.? NISIM, Se uitii pe ceasornic
De scos se scoate... (sunti) dar pentru cununia civilri e prea til ri (Intril Ghifil) Trimite pe un chelner cu o birj 5. la mine la biroii, sà-1 aduai indatil pe contabilul mei1.
(Ghitit ese).
ESTER
Dar cum sri se dud. Lelia la primririe in zioa nuntil fär 5. rochia de mireasil? N1SIM,
Exasperat.
Te rog, Ester, dac5 nu se poate, nu se poate. 0 mai 11 avind Lelia o rochie cu ce sil se imbrace. 9
www.dacoromanica.ro
130
RONETTI ROMAN
Imbrac'o ! N'avem multh vreme. Inainte de douh
trebue sh fiin la primärie. ESTER
Nisirn, nu still ce al azi. NISIM
Ce am, ce n'am, dute, i imbritcati-v6 odath. ESTER
Dar in trhsurh deschish, fhrh rochie de mireash, nu o las sh meargii ! Tie cell pash Dar el nu vreii st rn6 fac de ris. Spune s pue cail la cupea. I
NISIM
Fie la cupea! Dar iinbrach-te oda-a! (Ester se luta la el mirat
i ese in stinga). Dute, Emil, de te imbrach i d-ta. HORN
Trebue sh &A de stire la martorii mei, el nici nu stir' ch e la douh. NISIM
Da, da, dt de stire. (Emil ese pe usa din fund. Nista], andit r, face o tura prin salon, uitindu se din cand in cand la tiaa din dreapta. IntrA $or cu cite o sticli de sampanie in fie care manII, una destupati i una astu pati, dupti el Jori purtand o tabla cu pahare pe jumitate pl e de yin; a e un pervet pe brat). OR
Mi rog, Nisim, cell place mai bine? Dors ? Otet? Safi hors cu (get ? Cine ti-a lipit lázile astea cu sticle pline de colici? Niel l.a nunta lui Alter Sgdrci nu s'a vezut terpentinä -ca asta, brrrrrr ! NISIM
Lash, Sor, SOR
Cum si las! Sti m otrhvesc? Si fi stint cii una
www.dacoromanica.ro
MANASSE
131
ea asta, imi aduceam yin din Buzeil. La Cocosul Ro§ e acolo un vinisor prohir de trel anl, ala! numai sAnAtos sA. fii si sirl tot bel. $i asta e sampanie? Zeamá de corcodusi! $i crezi 'A ferbe? (Toarni)
Mort ! Nu se misca, ca o pisica moartA. Dopul e putred ca o masea stricata, capul se rupe si trebue un dantist sA. scoatA rAdAcinele. Ia, sä yezi. N1sIN1
Lasl, Sor. (Se niti la dreapta). Jorj, trip-lite indatA pe
un chelner la d-nu Mestecescu, stil unde? JORJ
Still. NIS1M
SA spue sA'rni expedieze indatti alt yin
si M.O.
§ampanie. SOR
Numal sa veil. (Pune jos sticla destupatil, scoate tut briceag si incepe si desfaci sirma la cea astupati, citre Jarj). FA d-ta, esti mai
mester. n la tablaua si i di sticla cu briceagul. Jorj pune sticla intre genuchl, desface sirma, si mun tae sfoara, dopul II sere in obraz si sarnpania it udi de sus pistil jos). JORJ
Na! SOR
Itic, al facut o pozaA! JORJ, Stergindu se cu servetul.
Te rog, d-le $or, gAndeste-te... SOR
Nisim, am gresit, nu'l chiamA Itic, nici atAta, il chiam6 ea pe mine $or, Sors. (Citre Jorj). Acuma (lute
de te spanzurA la soare, sä te usuci.
www.dacoromanica.ro
132
RONETTI ROMAN
JORJ, Fudul.
Suntem prevezutl... am doue rindurl de haine. N1SIM
Dute Jorj... trimite dupe alt vin... JORJ
Dar Oita atunei ce pun pe bufet? NISIM
Pune din vinul mat. Dute Jorj. (Jorj ese). §OR, Ducindu-se dup/i Jorj.
Stay, Jorj, da'ml un chelner, me duc eil singur sä aleg yin. NISIM
Nu, Sor, d-ta remdi aid. §OR
Ce este, Nisim ? Nunta al azi orl-ce ? Facl o fata parcä ti s'ar 11 inecat toate corabille. NISIM
Mie nu mi-e bine. Sà me ved deja odata dupa nunta ! Asculta, Sor, ett mai am treaba, d-ta nu te mi§ca de aice, vor incepe sä vie musafiril, prime§tel., indreaptal in salonul cel mare, scuza-ne c'arn intdrziat... Inca ceva... un servicifi de prieten... la altul n'a§ spune... Nu §tiii ce neintelegere art avut azi Lazar cu Emil... §OR
A§tia dol nu's pereche. Stiam ea de mult, dol stingheri. NISIM
Lazar e in odaia lul, (arAtaind la dreapta) alaturea cu
salona§ul. Vezi de'l impedica a se inialni cu Emil.
www.dacoromanica.ro
MANASSE
133
Nu vreati ceara in ziva nm4ii. Si dad'i vezi impreunà vorbind, dremi de stire. 4OR
Las4 pe mine. Dad shit eli la mijloc nu se mai ceara. NISIM, mergind spre stinga.
Nici sa vorbeasd, auel ? Nici s6 se apropie unul de altul. lndat g. m6 chemi. Auzi ? (Ese). SOR
Citidath. nuna ! (in ui apar dol ovrel cu perciuni, inalti, uscati, birbosT, negril, cel din dreapta poarti in brate un baldachin strins, cel din stinga un pahar in mina dreapti).
OVREIUL DIN DREAPTA
Uhde... SCR
Stati ! Unde ye vhiti ? (arati in anticamerA). Punel acolo in colt, mai e vreme. la, arath. pabarul. (Ia pahanil in mini, se uitA la el). Subtire, spum6, n'o s aibá rnu1t6.
mund. Putea s6 tie mai gros, e zdradn bArbat. (Dindu'l inapol ovreiului, pliharul cade jos si se sparge pe prag).
OVREUIL DIN STINGA DA din cap, uitit;rnys.tgoburl, apol con-
Spart pe prag, semn rIa... si dad se sparge flrt de vreme e semn rtiii. (Dind din cap). Nu e bine. SOR
Ia, strângeti-v r. hArburile i duceti-vë in sofragerie
de asteptati. Vezi dacli era mai gros nu se spiirgea. OVREIUL DIN STINGA
Dacli s'a spart e semn ret.. dar marel dumnezet. (Ovreil string hirburile si. es).
(Jorj vine cu ciji va chelneri, purtind sticle cu yin).
www.dacoromanica.ro
134
RONETTI ROMAN
§OR
Unde duceti sticlele ? JORJ
La buret aliituri, e vin din casä, schirnbran. OR
Sil'rni aduel §i mie un pabar, de eel alb, §i ceva de mu§cat, mai di n'ain dejnnat azi. JORJ
Indat6. (Ese cu chelneril). (Intrit un domn ou o doamntl). OR
Poftim., pe aice, scuzati, h'a intftrziat putin, familia se irnbracii. (PArechea dintAin ese in dreapta, yin alil nnisafirl, ovrel, crestinl, bArbatI, fPmeI, fete, la fie care repetA aeeeasl formulA : Poftirn etc. familia se imbracA).
' Se 'ntoarce cu chelnerd purtind alte sticle, un chelner poarth o tA JORJ) blita cu In Si prAjiturl.
Pentru domnul
or, pune-o pe masii (Jorj cu chelneril,
es prin fund; acela care l'a servit pe *or se intoarce i ese prin dreapta). MANASSE, IntrA cu un ciubuc lung.
Unde e Nisim? §OR, Din obicei0.
Familia se imbracri. ((,hitA vine urmat de maim militarA i ese cu ea in dreapta). MANASSE
Nici pe Lea n'am viizut-o incii, se pare di nu e bine copila. §oR
N'ain auzit.
(IntrA un hAtran cu barba alba, pillAria la A m cap).
MANASSE, I e e inainte ci I Wind ma a
Bunii zioa, Rabi.
GhltA se'nt arce st cse .
www.dacoromanica.ro
135
MAN ASSE
RABINUL
Buna zioa, dornnule Manasse. (ArtitAnd pe un domn mai tin& citindru in cap, care a sosit putin dup& el). D-voastrt nu cunoa§-
teti pe domnul predicator ? PREDICATORUL
Domnul Manasse, de sigur (I di mans.). D-voastra nu
veniti la templu la not, nu face nimica, poate sä se roage fle-cine unde vrea, i coala veche este casa lui d-zett. Temeiul nu e unde §i cum se inchina omul, ci numai ce face, §i despre d-voastra am auzit ca faceti mult bine. E foarte frumos. MANASSE
Spline lumea mai mult de cat este. (GhitA vine din fund si es in stinga). PREDICATORUL
Eh nu me, hat dupe gura lumel, §titi fapte. MANASSE
Da, faptele sunt ceva. (Zimbind iret). Niel eü, d-le doc-
tor, nu me uit la vorbe, m uit i err la fapte. Poftim, trecein in salon. ma ciubucul tut $or
i ese in dreapta cu
rabinut i predicatorul. Ghltli vine din stings; se aude vocea lul Nisim
,,La
cupea. Ghita, la cupea". GhitA,
trecind pe ling& $or, 11 la dufluent din moult i se. Sot se pune inteun fototiu, se ghemueate, soarbe cite o ingh taunt de un i mestecti a tem bucAtile de prajiturf . HORN, intl.& sorbind cu dot domnl.
Cum am çlis, et n'o s ye impiedic. Ca martoril mei, n'al eti uevoe si ye stricati toat seara. Cc s6 qati mai mulL ca mine? Di asta seara la zeee imi iaii sotia §i plcc. MARTORUL 1
Ti-e graba, cocoane mire, hci?
www.dacoromanica.ro
136
RONETTI ROMAN
MARTORUL II
Cred §i eii. MARTORUL I, cittre Horn
D-ta al aka. petrecere. Eii a§t voi sa mai fill asta
seara macar la club, sä cerc ami scot paguba de erl. Rgii m'ati jumulit aice in Bucure§ti. HORN
Daca fortezi carta... Ett nu fortez nici o data, dacii nu'ml vine carta, joc reservat. MARTORUL I
Sistema mea e alta. Femeia §i §ansa trebue fortea intrilti, apol via singure. (Vin musafirl ovreI, 5c:or il indreaptti st se pune iar in fotoliul lul)
MARTORUL H
Dar multi jidanl mai via la nunta d-tale, d-le Horn! HORN
De! parca i-am chetuat ent? Cincl sute de carp de invitatie la nunta am trimis in toate colturile 061, numal vr'o zece la ovrei, n'am putut alt-fel, toate cele-alte la cre§tini, n'arn nicl o relatie cu ovreil. De aceea v'am §i rugat pe d-voastra, ca buni prieteni, sa'nfi fiti martori. MARTORUL II
Un grec §i un bulgar, ne topim intr'at4a ovrel. Tare nu pot sal suf8r. De ! D-le Horn, dacii toti ovreil ar II ca d-ta... HORN
Cred §i ea.
www.dacoromanica.ro
137
MANASSE
MARTORUL II cAtre martorulI
la spune-mi, Aristide, al mal fost la o nuntä ovreiasc6? MARTORUL I
Alta treabg n'ana ? (care Horn) apropo... ce al Mut la Boto§ani cu automobila d-tale? MARTORUL II clitre Horn
Ce automobil5.? Ti-al cumptirat o automobilä ? MARTORUL 1
zimbind.
Bine, Stoiciocule, cap de bulgar ce e§ti, nu inIelegi ? (Horn face semn sit nu se vorbeascA fatit testa ceva la ureche martorultA II).
cu Son
Martorul I if sop-
MARTORUL II
Ha, ha, ha, automobilà ! Asta'ml place, Aristide, astaIni place, ha, ha ha, se mi§c6 singur6. HORN
Tran§at6 afacerea, azi o stipt6manri.. Tot era sá m6 desfac. MARTORUL I
S'a intimplat un accident? Se restoarng carul ? HORN
De ! MARTORUL I, Incet
A urlat mult ? HORN, Incet
Nu prea... n'a avut vreme... Am expediat scurt... nu §tia nimica... (zimbind) a fost ca träsnia. 0Ii, Se scoali, se apropie si IntreabA linistit
De cAti.
cal putere e locomobila d-tale? Am un
mu§terig. (CeI dol martort rid).
www.dacoromanica.ro
138
RONETTI RdMAN
HO RN
Intelege o data, d-le, slabe§te-iml, nu te amesteca unde nuTi fierbe oala... §OR
Bine ca ti-a fiert d-tale ! Acuma s'a stins focul... are §i an suvenir cu ochi... Saraca fata ! (Rizind cu hot). Daca ar §ti Ester ! Dacti ar §ti Ester ! Ce ar mar fierbe ea ! (FluerA tare). Valeti ! Valea ! Aceea ar fierbe Asculta Emil, sa-ti spun un lucru ; cum o I
cunosc eu pe Ester, na§ii la mititelul ea n'o salt lie, sa'll iel grija. HORN
Bine, *or, al inebunit? Nu tipa. MARTORUL 11
Trebue sa intelegi, doninule, e un lucru delical... §OR
Tot ce se poate mai delicat I Mie 'ml spul ? Veil,
Emil, n'al fost sincer cu mine, trebuia sremi spul de mai 'nainte... sa §tia §i ea... imi pare rail, te credeam alt om... afacerea asta nu e IiimuiitiL.. nici
cu misiia mea n'arn regulat... Nisim, el mi-a plait cinstit... HORN
Vom regula, Wei nu mai orbi, om regula... (Sosesc musafirl)
§OR indreptaldu't
Poftim, pe aice, scuzati, s'a intIiiiat putin, familia se imbraca... HORN , cAtr
martorl
Poftim trecem i not.. www.dacoromanica.ro
139
MANASSE
§OR atre Horn
Credearn ert nol mai avern ceva de vorbá, nol amandol... sail cum vrei... HORN
Vin indat6, ne vom inteiege, dragá §or, ne vom (Ese cu martoril in dreapta). (*or goleste paharul si 1p1 freacii mange. Intl'. Lelia si Roza din stinga. Din dreapta se aude musica).
LELIA
Bunii zioa, d-le §or. §OR
Buna zioa, mireasrl. Ia si te
vOd.
cam palidr.t...
LELIA Zimbind trist.
Trece.... sOR
Buna zioa i cl-tale
mana) d-soarti. studenta. Da'm
mana... §til, ei pe d-ta te iubesc... ROZA
Buna zioa. Tot vesel, d-le §or? $OR
Mai bine, saracie veselii de cat bogillie tristA. Dacii n'ar 11 nici iecuta de veselie in viaia asta, ar ii de peril.. Rl barbati mai sunt pe lume... D-ta i veil ma de aproape, cand sunt atunci nu mai fac nirnica... S1i veil cum ii v6d eü in toate zilele... r61 ! (catre Leila) M6 due sin diem pe domnul Manasse, a intrebat de d-ta. (Pleacil spre dreapta). LELIA
Mai tIrziiI, d-le §or, mai tirziu. Te rog, trimi-
tena pe Lazar.
www.dacoromanica.ro
,140
RONETTI ROMAN
§OR
Indatà, dudue. (Ese prin dreapta). ROZA
Dar pustie 'ml va Ii casa asta dupe ce vel pleca. LELIA
Nu, Roza, promite'ml s nu o Iasi pe man* sit vii des s'o vezi, in toate zilele, i s6 stal mutt, erede-m6 pe mine, n'are iuimä rea. asa e felul el... HORN)
fail, Lelia tresare. Horn cautA cu ochil si zArind'o pe Lelia, surprins.
Lelia! II cautam pe Soy... LELIA
A trecut dincolo. (CAtre Roza). Via hidatä, Roza, vezi de o mai ajutä pe mama. (Roza ese). HORN
Acuma artiti ceva mai bine... Mama are dreptate. Viata asta de otel, alergilturile in Viena... dar asteaptä, la mine acasa te indrepti repede... Vezi, merge si farà rochie de mireasä. De te-asi vedea deja trecutä si prin rochia ceea! N'al idee cat mr: plictisesc formaliatile astea. Abea astept sa fie deja seara si s plectim. (scoateceasornicul). Mai avern opt ceasuri §i jumetate, si un ceas si jumetate panä la Ploesti, face zece. Parintil d-tale eyed c vol umbla toatä noaptea 0116 la Botosani... asi! Nu rabd et atata. M6 mir numal, cum ai putut sa'ml scril din Viena sá aman nunta. Et numiiram zilele. In sfirsit asta-searä ne dam jos la Ploesti. (Lelia se uitA la el).
Li a
la ce te gande§ti, depesa la parinti. Am ingrijit si de asta. Sint om practic, mi uit nimic. Am litsat o telegrama scrisá cu mama mea : Sosit sanätosi si voio§1, salutari §i sitrutilri la toti. Emil si Lelia
www.dacoromanica.ro
141
MANASSE
Horn". Con tabilul mei o drt matte la 12 punct din Boto§ani, iar toati noaptea te vol stringe in brate, singur cu mict4a mea, ascuns intr'un otel... am pregraft tot, douë oda frumoase §'un singur pat.... §i un rule super cu §ampanie... LELIA , ca trezitA din vis.
Singurk... intr'un otel... HORN
Nu te mal face prea copilk Spune-mi drept... acuma doar nu trebue act lie ru§ine de mine (I pune mina sub bArbie si
I ridicA capul) spune-mi drept, tu n'ai do-
rit ? Nu te-al gandit ? LELIA
Da §i ba, llimurit nu. Il ORN
Vezi at de la 1ogodn5. la asta m'am gAndit. NI6 intiorg de plricere eand me gandesc. LELIA
De la logodn m'am gandit err la multe. Noi nu n.e cunoa§tern, suntern dol oamenl strCint n'am vorbit inert un singur cuvint serios... .
HORN
Ce srt vorbim nol serios ! i dupä ntmtk tot ce e serios, afaceri, ineureilturi, buclucuri, JAM de cap afarA din cask.. La mine in cask altit viat5.! _
LELIA , mat mult pentru sine.
D egiab a !
(Lazar intrA si se aproprie). HORN
Ce e degiaba ?
www.dacoromanica.ro
142
RONETTI ROMAN
LELIA
Nimica. LAZAR, catre Lelia.
M'al chemat. LELIA
Eram salt spun ceva, dar acurna e de prisos. (Lelia se duce spre stinga, se opreste ai pe mind Lazar ai Emil Horn i intoarce spetele, se ultA imprejur ai ese pe uaa din fund).
HORN, Ohre Lazar.
Ai vrut sa'ml vorbe§ti; ce e? LAZAR
Da. Poftim, domnule Horn, trecem in odaia mea, te a§teptam acolo. HORN
POO sa'mi spul §i aice. Si de ce tot domnule?
De ce nu me chemi simplu Emil. Ce erezi ca me voiii supara? Nici de cum. Zi simplu Emil. Bine, suntem doar cumnati. LAZAR
Cumnati... Tocmal despre aceasta trebue salt' vorbesc, domnule Horn.... HORN
Ce mai incape multa vorbit ? Zi Emil §i ataa. Veil, Lazar, ea m'am gandit la d-ta. Acuma cit vorbim, sell spun franc ea sint orn franc vezi d-ta, in biroil la socru uiti sit vorbe§ti, curat uiti. §i cititul asta 11 stria. capul. Iata-me, pe mine, ea nu citese. Intelegi d-ta : Trebue sit mai e§1 in lume, sa te mai mi§ti. Vol ingriji err de o intreprindere, a§a una care'ml este mie peste !mina, o iaa pentru
d-ta, te fac tovara§. Socru va trebui sa dea bani...
www.dacoromanica.ro
MANASSE
143
1as6 te scot eir din biroil. De cumnatul meg s5. nu zic5. lurnea ca... LAZAR
Multumese de ingrijirea d-tale §i mal ales pentru delicatetea cu care mi-o spul. Decat... HORN
Ear formalität1 ! Sunteti aice in cas 5. ni§te forma-
i Lelia in scrisorile el tot domnule" §i donmule".
1i§t1 cum n'am mal vezut.
LAZAR
Si nu te-al mirat de lipsa asta de intimitate ? HORN
Lasl, Lazar, in asta, me rog, sA nu te amesteci... Intre mine §i soVa mea n'o s5 las sà se amestece nimenl, absolut nimeni. (zimbind) Te asigur, cate-va cea-
surl Inca §i vom Ii foarte intimi nol amândol, fara 0, se amestece nimeni. (Sor intra cu un pahar de yin in Wind). LAZAR, cu vocea ridicata.
Dar trebue sit me amestec, trebue saV spun ade\ 6rul, trebue sit til... *OR
Stati oameni bunl si ve spun ell povestea cu mo§ EOCO§, Ell nasul ro§ (alearga la stinga i deschide use). Nisim !
(se int arca). Ce? Nu N 6 e ru§ine ? Oamenl tineri, auzitl
murica, §i in loc s4 avell mdncilrime de picioare, a-
yeti miindirime de limba. Iaca, nu e nunta mea, §i abea me tin. (II apued pe Lazar de brat cfintd i joacil pe We in tact cu musica .
LAZAR, desfAcându-se.
LasA, domnule or (atm Horn). Pof thin trecem dincolo.
www.dacoromanica.ro
144
RONETTI ROMAN
§or, puindul-se In drum, ciIntilnd si jucilnd In tact cu muzica.
Ba nu las, nu las, nu las nu ; nu las, nu las nu.. NISIM
Intl* in usit, strigA inapol.
Ester, Lelia nu e aice. (II ia pa Lazar la-oparte). Lasg,
Lazar, am vorbit ei cu Lelia, ea ne intelege. LAZAR
De asta nu m'am indoit. Dar o inte1eget1 vol pe ea? ESTER, Intl% fuga cu Roza.
Cum A. nu lie Lelia aice ? Aice trebue sa fie. (CAtre Roza). Uncle al lgsat-o? ROZA
Am lásat-o aice un moment cu mirele. HORN
Aice a fost. Unde A. fie 1 Poate c'a trecut dincolo. (AratA la dreapta. Lazar ese prin dreapta, *or pe usa din fund).
ESTER
Nu se poate 1 Cum sa se duca singura intre musatirl I LAZAR, Se intoarce palid, cu ochiT mAriti.
Nu'l I Unde'l Lelia, tata ? NISIM, Din pept inAdusit.
Nu §thi, Lazar, nu §titi, cautg, st cautgm... *OR, IntrA cu DMa
Dina spune.... DINA
Duduia a fost langg scar i mi-a spus, st'l aduc un pahar cu apa. Ea m'am dus incolo (gesticuleazii cu nila)
§i duduia s'a dus incolo, cand m'am tutors cu www.dacoromanica.ro
145
MANASSE
apa, n'a mai fost duduia. Poate s'a suit in odaia unde tine certile. NISIM
Hai, Lazar, sus in pod, repede.
(Es
grArnadA
Lazar,
Horn, Dina, Nisim si Sor prin fund, Ester si Roza prin stinga. La usa din fund $or 11 opreste pe Nisim). SOR
Nisim, poate.... NISIM
Asta nu, Lelia nu fuge. (Ese cu $or. Prin usa din stinga se aud tipetele Esteril: Lelia I Lelia! Din dreapta se aude muzica. Infra din fund Nisim cu pSrul vulvol, Lazar cu ochil sgAiti, Horn aiurit, $or foarte abAtut, din stinga Ester cu Roza .
ESTER
tremurind
El? NISIM, Gemind.
Nu'l 1 DINA
A tras cupeaoa la scare. *IL a spus viziteul, cli a vezut pe duduia 1âng6 fantânl.... NISIM
Fantana 1
(Cade pe un scaun). DINA
*i apoi n'a mai vezut-o pe duduie 14110 fantAne..... NISIM, Vrea sit se ridlce si nu'l tin *Mamie
Dute, Lazar, dute.... (cearcA sit se ridice) dute, alergati totl. (Lazar, Sor, Horn el Dina es prin fund; Ester tipand: Lelia, Lelia, ese cu Roza In stinga. Din dreapta se aude muzica).'
CONTABILUL,
Un biltrin giirbov, foarte miop, in saco, cu un pachet de hirtil in mane stinga vine din fund.
Buna zioal AO trimis o birp dupe mine.... (PauzA). 10
www.dacoromanica.ro
146
RONETTI ROMAN
Nu e Inca doua., dar am inchis biroul pentru zioa de ail, am dat drumul la tot personalul. Cred ca._ am facut bine. Vroesc sa vie in corpore sa ye feliciteze. (Desface pachetul si depune pe masa un teanc de depesi). Poftim tele-
gramele de felicitare earl ail sosit pana acum la biroil, mal toate din strilinatate.... (Nisim intoarce capul si se uttA nduc la clepesl)
Intrh o cocoana groasii, rosie la fatil, ou o domnisoarA subtire).
COCOANA GRASA, Foarte veselli, cu vocea ascutitA.
Buna zioa, Domnule Cohanovicl ! Singur? Undel Ester ? Unde'l Lelia ? NISIM, Ca un copil
Nu §tiii... (1.Titandu se tintlI la dinsa, cu lacriml in voce). Nu §tiil uncle e Lelia. Cocoana groaset remane cu gura cascatA si asculta la ti petele Esterii earl s'aq apropriat ; dommsora pada si subtire se uita incurcata in toate partite. Din fund vin Lazar, $or si H rn. Nisim sare de pe scaun si se repede inaintea lor, Ester, frangandu sl mantle qi mormAind Lelia, Lelia, intra cu Roza din stinga .
NISIM,
Intreband cu ochil si cu manile tremura de, mugind ceva nearticulat.
LAZAR, sfirqit
Niinic ! usa din dreapta se deschide si ncep a se strecura catl va musafirI, alti musafiri vin prin fund. Dina ,SI face I c prin I me si vine repede . DINA
A venit un birjar cu o birja cu un om cu o serisoare... Duduia a scris ! NISIM fArA suflare
Ada ! Ada ! Lazar !
(la seri area, dar nu o poate desehide).
Veil.
LAZAR, 0 desface sl clteste
Iubiti parinfl, am avut alegerea intre a e§i din viala, sail a e§i din casit. MC iubitl §i yeti fi multumiti ca m'ain stiiptinit in clipa din urma §i ca. mC www.dacoromanica.ro
MANASSE
147
yeti gasi la Natalia, in loc de a me gasi unde-va rnoarta. Ertati-me, Warn putut alt-fel. Lasqi-mti sa
me liniltesc. Mil de sarutari, in vecinica iubire, Lelia. NISIM
El, Lazar, fuge sal . mt.
fuge? (extaziat de fericire.) A fu-
git 1 (Cade pe un scaun).. ESTER, Grozav de speriatii.
Nisim ! Ce al Nisim? NISIM
Ce am ? 0 fata not nascuta am. Ce stil tu, femee, prin ce am trecut eil ! Am vezut rnoartea cu ocbit.. Ce, moartea? Zece mortl! Uitil-te la mine. Am yezut-o svircolindu-se otravita, spanzurata in pod, inecata in fantana, cu cutitul lit gat, impuscata la timOa, sange §i moarte am vezut, ce §tie. ea ? (I curg lacrimele pe obraz).
ESTER
AI A! AI (Lesinit serios). N1SIM
Nu aice! Ajuta Lazar ! (Lazar si Roza o prind de subsuoarli, Niaim cautft slI se ocupe si el. Es toll prin stinga, ducind pe Ester mal tilrus).
HORN, Mitre $or.
Ce e asta ? Ea in pricep. De ce s'a dus? Cine-I Natalia ceea? SOR
Natalia? 0 fata cat se poate de buna, intreabra pe Lazar, e sopa cu domnul Franz& e un sfert de quartet, cum am zice a patra roata la car, trebue numal de cat.
www.dacoromanica.ro
148
RON ETTI ROMAN
HORN
Asta este ! Iti place ? Snnifacd mie una ca asta. Sfinta ! Se facea ca nu §tie nimica i
fuge la un
amant in ziva nuntil ! §OR
Dupa mina 'ti plicea mai bine ? HORN i
d-ta m'al incurcat aice. A§teapta, te invet eu
minte... §OR
ati
fac ? Daca a a§a noroc ! Numal cii aud fetele de d-ta,, fug. Fata lui Calman a fugit, fata lui Nisim a fugit, m gandesc acuma la fata lui Abeles din Foc§ani, dar mai §tii, sa nu o rupa §i ea de fuga, mai ales cand ar auzi de locomobili... Vezi, domnule Horn, te pedepse§te d-zea pentru mine, di nu mi al dat dreptul mea, te-al bucurat de munca mea... Ce
HORN
Adicil, ce rei sa zici ? Mal al pretentil ? N
UN BATRAN SCURT, cAtre Horn.
Domnule, iarta-me ca me amestec §i ea, nu ni cuno§ti, me recomand, ma claarni Wurrnkraut, the
negot de manufactura en gros, asculta pe un om batrin : Dumnealui arAttind pe or) are dreptate, mai bine
a§a. La un nepot al meu a fugit trel zile dupa nunta, §i acuma pentru o nimica Loatit trebue divort. §OR, dare bAtran.
Domnule, iarta-me, nu me cuno§ti, me recomand,
me chiama Sor, Zelig Sor din Filticeni, fac negot. www.dacoromanica.ro
MANASSE
149
eu vorba ha, en gros. Permite'ml sa te intreb : A nepotultil d-tale tot cu un erestin a fugit? BATRANUL, cam incurcat.
Nu, chiar eu verul barbatului el. SOB,
I ia mina.
Felicitarile mele, dornnule, fe1iciLiri1e mete, cel
putin nu s'a instreinat, a remas in. famine. HORN,
amenintind cu pumnul spre usa din stInga.
0 sti mai anza el de mine. 0 st le aria eti. (ese). 0 DAMA INALTA CU NASUL ASCUTIT citre Man
Ce stal de vorba? Nu te mai saturi. Uii c'ai o fata I A trebuit sti fac pregiftir i sa aduc i fata la comedia asta. Nu mai reman un minut in casa asta. Dute de'ml scoate fata. Ti-am spus ett, cu fudulia lor n'o sti alba sfirsit bun. Vezi? BATRANUL, foarte supus.
Ai dreptate, dragti, me due, al dreptate, (Ese prin dreapta).
DAMA INALTA CU NASUL ASCUTIT, Mitre cocoana groasa.
Spune'ml numal, cocoana drag* ma intreb ea singur, de ce ati mai poftit fume ? COCOANA GROASA
Biata Ester ! DAMA INALTA CU NASUL ASCUTIT
Ia, cocoana draga, nu o mai plange. De ce sa ne insellim. Nu vrol sti zie nimica, dar trebue sa fie capul el la mijloe. Parea farit voia el se misca un paitt in casa asta. Mi-e mili& numal de barbatu sett, saracul, n'al idee cum il duce de nas. As4buntitate tie barbat !
www.dacoromanica.ro
150
RONETV ROMAN
CET DOT MARTORT, (ctdre ,$or).
Unde e mirele? 5OR
A plecat. AL DOILEA MARTOR
A plecat deja la prim6rie ? INT4IUL MARTOR
Farà nol ? Nu se poate I Cum sà se dueil farA martori ? OR
Nu. A plecat la plimbare. AL DOILEA MARTOR
Cum la plimbare ? §OR
trimis st se plimbe, tocmal ea el pe locoinobila loT, titi. Azi mie, maine tie. Dar n'a urlat mutt. S'a fäcut scurt, cu abur, a fost ea trilsnit. A§a. LaO
Acuma a e§it.
Portim (ardtfindu-le up din fund)
dacA v'e
griibitl, il mai apucati pe scara. AL DOILEA MARTOR rizind.
Arezi,
Aristide, n'al noroc. Eral sit vezi odala o
nuntit ovreiascii, i aceea s'a spart. INTAIUL MARTOR
Atata pagubii I Cu atat mai bine, nu perd vrerne. Hal la club. (Martorld es). JORJ, Vine I uga desperat eatre $or
Ce c asta? Acurna a plecat §i mirele ! Tocrnal veneam din pimnita. L'am intrebat, dacii pofte§te www.dacoromanica.ro
lbl.
MANASSE
ceva, mi-a tras o injurätura. Pe semne crt nunta asta nu se mal face. OR
Al ghicit. De and te-ai virit in tiviligatic, te-al filcut om de§tept. .10RJ
Si cum r6inan eu? Mi-am stricat dour3 zile, cinci oamenl de plata. Ce suntem nol de vina ? §OR
Nu ti prost. Lasil, maine, se va regula. JORJ
De cind aril tot la nunti servese, dar una ca asta nu mi s'a intamplat inert. 0 nuntä a§a de bogata... Nara, cand sunt asa de pucine nunçL.. zn a§teptam la atatea bacsisuri... §OR
Nu te mal vAita... a§a sail a§a, nuntal se va face... veT avea bac§i§uri ala data. Acuma dute de'mi adu an pahar de yin, §i vezi ce mai face acolo biltranul.
De ar afla milcar intaiil de la altu... biltranul ästa imi arde pe suflet. .10RJ
Indatl (ese prin dreapta). DAMA INALTA CU NASUL ASCUT1T,
furies/I greitotaresacocoana
Si bilrbatul meil care s'a a§ezat acolo ! Se zice ca femeile nu mai ispravesc cu vorba, dar birbaçii sunt de zece on maT palavragii. JoRJ, Vine cu un pahar de yln.
Poftiin, d-le Sop.
www.dacoromanica.ro
1 52
RONETTI ROMAN
(.;111)
1.1 toarnA dusat.
i batranul? Ce face biltrainul ? A aria ? MANASSE,
IntrA cu un pahar de vin ros pe jumAtate plin in mâna stingA. E foarte bine dispus.
Zelig ! ($or se intoarce surprins) Pacat ca n'al fost din-
colo, Zelig. Cand a aflat rabinul ea pe mireasii o chiarnti Lea, mi-a spus el o pada despre nunta lni Iacob cu Lea ; §i ce a visat Laban ; cum a vorbit el in somn cu ingerii lui d-zea... Pacat di n'al auzit §i hi ! Frumos! (Rabinul si predicatorul vin din dreapta, se strecoarA
repede prin fume si es prin fund). Niel predicatorul nu e om
prost, §tie carte. a§a cum 11 veil, dar degiaba, n'are gustul cela ! (Pe mind Manasse vorbeste, Wurmkraut vine cu fata, ferneea la 'fese inainte, apucit pe fatA de brat si pleacA prin fund, Wurmkraut alearga dupA ale. Musafiril yin grAmadA din dreapta, parte pleack parte for meazit grupurf, vorbind gi gesticuland. Se aud exclamattunf de mirare, risete,
,5 i ce se mai aude aice, Zelig? N'au venit inca de la primarie ? intrebArl. Muzica tace)
1:::IR,
Foarte incurcat.
Me rog, domnule Manasse, sa ye spun ceva. MANASSE
Vino cu mine dincolo. Am fagaduit sa me intorc indata. Vino cu mine, sa auzi §i tu, o sreci placa. OR
Nurnal un moment, domnule Manasse. (E ia pe Ma nasse de brat, il duce mat la oparte, incepe sA'l vorbeascA incet si cautA sA'l tot ducA ptinA ca sA easA cu el. Manasse se opreste de odatA, se retrage putin si se uitA aspru la or). MANASSE
Zelig, nu glumi ! §or, UrmeazA incet cu vorba, gesticuleazA, se nude. FrunzA, musicA, Calman...
MA NA SSE, RAcneste
Betiv ticalos ! Indrazne§ti ? (A
A 'un scaun) Iti sparg
capul ! Te invat ea glume ! F41. afard ! F41, iti zic ! (Unit mosafirf din anticamerA ss intorc).
www.dacoromanica.ro
MANASSE
153
or, TetrAgiindu-se
Es, es, dar poftim, intrebati (Muzica vine din dreapta ei ese
prin fund) nu e secret, still tot'''. Iatà, pleacA si muzica. MANASSE, Uitindu-se in jur.
Adev5.rat?.,. Lea mea ? Se clA inapoI si intinde bratele, parct ar fi vSzut o stafie ; paharul cade din milnA si se sparge). Adevärat !
www.dacoromanica.ro
ACTUL IV litroul Id! Frunzit. Mobile simple. Un dulap nog cu cArti lingii peretele sting.
0 masa mare de lucru aproape de peretele drept. In fund &nth ul, una in dreapta Si una in stings. Intre aceste cloud usi stag alAturl pe cloud postamente negre statues lul Moise i Venerea milonezd, jumatate mdrime. In fie-care
parte a statuelor, cite o grupti de plante inalte. Inaintea statuelor, intro grupele de plante o canapelutii mind, ingusth i joasa. In peretele sting, dincolo de dulapul cu cArti, o us& Pe pereti cdte-va tablourl mar bune, restul gravurl gi fotografii),
(Natalia si Lazar intrit din fund, pe usa din stinga).
NATALIA
Asa. E mai bine sa remAe putin singurti. (Se puns pa canapelutd).
LAZAR
Cred cit i Matel s'a retras din cauza asta. NATALIA
I-am filcut eft sernn. A avut o zi grea copila drag6. LAZAR
A fost o zi grea pentru toti, mai ales pentru bg-
taunt bunic. Asta e o ranil care nu se mai vindecil. Tu nu stii ce lume s'a dArirnat in el. NATALIA
Dar ce zici de Lelia ? Admirabil de 1iuititit. Niel nu m'am asteptat s6 tie asa de Iinistithl.
www.dacoromanica.ro
156
RONETTI ROMAN
LAZAR
Sermana sora mea. Cat e de slabá i palidä,
i
Cu toatä linistea, cat a plans ! NATALIA
Las6 Lazar, sunt lacrruni srmStoase. Nol femeile
in fericire si in restriste trebue sä phingem. 0 durere gi o bucurie care n'a fost sfintitrt cu lacrimi n'are pret pentru not LAZAR
Al dreptate. Lacrima e un leac al firet E prisosul de simtire,_care nu mai incape in pieptul omenese. Biltranul nu stie sit phingl. Niel la moartea
bunicil n'a plans. i lovitura asta e mai grea, ii nimereste la rädilcinile vietel sale. Fall cu Lelia niel n'am vrut sá spun atata. NATALIA
Dar Matel poate s6 fie mandru. El e sigur c6 femeea, pe care 'si-a ales-o, ii iubeste. Lelia s'a partat voiniceste. Asta e odatrt dragoste. Spune'ml, Lazar, me iubesti tu pe mine tot asa ? LAZAR
Cart nentroginire incape intr'un cuvant ! Se zice asa de usor iubire, precum se zice furtunä, incrt mai
usor. Cine n'a fost singur pe larg, cand cerul e groazrt i marea un mormant ; cand corabia trosneste i inima omului nu mai bate ; cand ochil, mAriti de spairità, ved in viata un blestem si in moarte mantuire... acela nu stie ce e furtunL Si cine nu e infiorat de acelas siintimant de nimicire cand iubeste, nu stie ce e NATALIA
§i tu me iubesti pe mine ast-fel ? www.dacoromanica.ro
MANASSE
157
LAZAR
Copilli, eopilit 1 Ceri vorbe. NATALIA
i vorbele sunt dulci. *at foarte bine cit me iube§ti, §i nici 0 data nu vrel sit mi-o spul. LAZAR
Copilri dragd ! Cuvintul e du§manul simtiril. E o veijma§ie veche. Nu §tiii, dad'. Matel a pus din
adins pe ace§ti dol lang6 olalt6. (aratil stutuele). Cand
ace§ti dol nu se vor rtisboi ; când asprimea datoria §1 senin6tatea pldceril se vor uni ; când castitatea inimei §i goliciunea cast6 a trupului vor merge alaturi ;
cand cerul §i prunântul se vor irnprtca... atunci §i omul va putea spune cu fruntea sus §i cu gandul curat tot ce simte. Nat atunci cite§te'ml in ochl, ghice§te'rni gandirea, ascultrt la brattile inimel mele cand *ez letngrt tine §i 11 strang rndna,--§ifii fericità, cum sint fericit §i eti. SERVITOAREA IntrA pe usa din dreapta in fund
E un negustor in antret, zice cii'l chearna CioarL Caut6 pe cocona§. NATALIA
Pofte§te'l inauntru. Sail me duc singurg. (Se scoalá si merge spre 41. Servitoarea ese). *OR
VirA capul inAuntru si, zArind pe Natalia, intrA foarte multtunit.
Bunrt zioa, domni§oara. Imi pare foarte bine. LAZAR
*or ! Ce este ? 01?, Inctintat.
A! Lazar, imi pare ?i_mai bine.
www.dacoromanica.ro
158
RONETTI ROMAN
LAZA
Dar ce este? §OR
Ce sa fie ? lat '. am venit §i eii s. ved ce mai este
pe aice. Imi pare bine ca ye gasesc. Cu domnul Frunza nu m'am despiirtit prea prietene§te. LAZAR
vii din capul d-tak ? §OR
'AA'l in pace pe capul meti. Azi nu e bun de nirnic. M'am inteles cu Nisim. LAZAR
Mica ? §OR
Adica... Asculta, Lazar, e intAia data in viata ct mi s'a infundat. (CAtre Natalia). D-ta o sa pricepl, Nisim
nu §tie singur ce vrea §i Ester nu vrea cu nici un chip ce vrea Nisim ; e foarte lamurit. Sa me, bata dumnezeti daca tirt un singur cuvint din ce am sa spun. Dar trebne sá sondez terenul. A§a vrea Nisim. LAZAR
Ce mai e acasä ? §OR
Nisim §i Ester, a§a §i a§a. Cam 11eifi, dar flu prea. LAZAR
Dar bunicul, ce face bunicul ? §OR
Acolo'l buba, batrdnui! N'a cleschis gura. Nisim i-a
vorbit un ceas, n'a respuns un singur cuvint. Am
www.dacoromanica.ro
MANASSE
159
intrat §i efi, am incercat sA'l vorbesc, dar s'a uitat la mine cA am inghetat. Se plimbl prin odaie cu ciubucul in gurA, §i e o fumArae cA nu veil cu ochit AcasA am o pozA : Dumnezeg pe muntele Sinaia. Un mo§neag cu barba mare intr'o grämadA de fum. Intocmai a§a. Numal cA acela nu trage din ciubuc. Dar clocote§te cat clocote§te, pe urm A. se rë-
ce§te. Si muntele Sinaia s'a recit. Toate tree. LAZAR
Greg. (::IR
Greg, ulor, pozna s'a intamplat. Acuma trebue sti'l ved pe domnul FrunzA. NATALIA
M6 dac sAl chem. (Ese prin stinga). OR, Se apropie de Venue.
Dar goal mai e §i asta I Mai goala nici nu se poate. i ce panteee I Ce pantece I NicI asta n'a avut copil. Spune'ml, te rog Lazar, eine sunt A§ti
doi ? Un mo§neag cu coarne, o femee cu bratele rupte... LAZAR
Pe mo§neagul Asta trebue al cuno§t1, este... §OR
Stal, Lazar, §tiii, am inteles : Ea i-a pus coarne §i el i-a frAnt ciolanele. Bine ag facut amandol. Mari coarne ; a draculul femee 1 LAZAR,
zimbind
0 tragedie conjugall.
www.dacoromanica.ro
160
RONETTI ROMAN
§OR
Te rog, Lazar, nu vorbi turce§te, spune ca sa in/deg §i eii. LAZAR,
In fond al dreptate. Duhul lui a nenorocit-o ; el stäpäne§te lumea. FRUNZA, IntrA din stinga cu Natalia.
Buni zioa, ce ve§ti mai aduci d-ta, domnule ? OR
Am priceput. D-ta n'al uitat. Mai mult decdt sd. me dal afara, nu potl : poftim. Parch nu'l am spus Jul Nisim ? Cum stgm nol", am zis, sti §til ca me da' afará, qi o s5. al §i d-ta parte la cinstea asta". FRUNZA
Vil inteadevàr din partea domnului Cohanovici? §OR
Vrel sa me jur ? Am un suflet §i o femee. Pot sd me jur §i. pe coarnele mo§neagulul Astuia : frumoase coarne. FRUNZA
*i ce pofte§ti? §OR
A§ voi sA vorbim intre patru ochl. Dupe dile N Cd tot pate patru ochl se aleg. D-ta §i Lelia, patru ochi ; tindrul §i domni§oara, patru ochl. Intre patru ochl inte1egerea se face mai u§or. LAZAR
Trecem dincolo, Natalia, (Es prin fund usa din stinga), FRUNZA
Acuma spune, domnule,
www.dacoromanica.ro
MANASSE
161
§OR
Acuma, me rog, mai domol. Suntem intre noi. Ceea ce vrol s. fac eli e bine pentru toti, §i pentru d-ta. FRUNZA
Ce vrel se fact d-ta, putin lint pase. Ce dore§te domnul Cohanovici care, zici, ce te-a trimes? §ok
Dace ar sti ce vrea, ar fi venit, poate, singur. Tocmal asta e, nirneni nu §tia ce vrea. Toti air per-. dut capul, numal di nu; fiindce eii, chiar dace_ pierd
atata cap cat ail altil, mie tot imi mai remane o bucate bune. FRUNZA
Fireste, necazul aftuia se poarte lesne. D-tale nu ti-e gren. OR
Grefi de tot, domnule Frunza. Durerea betranului
Manasse e grea cat un munte i o parte me apasti si pe mine. E singurul om in lurne inaintea ceruia imi plee ett capul, asa. (41 pane mana in seen el se pleaci ma pânA la parnint) Trebue s
facem ceva i pentru el. FRUNZA
§i ce vrei d-ta ? $OR
Dupe. cate inteleg eI, toga piedica e betranul. FRUNZA
A§a, betranul. §OR
Cat va trai el, nici gand. Nisim nu ese dirt cuvintul `lui, nu poate. 11
www.dacoromanica.ro
162
RONETTI ROMAN
FRUNZA
Dar doamna Cobanovici ? Lelia tinea malt la mama eL SOR
Ester e feinee i e mama, ceara, o intorci cum vrei. Dar batranul nu e ceara, o ! nu, pe el nu'l intorc. i cit va trai Mtrinul (cui din cap si cu degetul arttutor din mina dreaptA) asta e sigur asta e punctul principal §i cine §tie cat traieqte. Trebue sä gasim ceva. i d-ta te-al gandit, de sigur ; spune, cum crezi d-ta. SERVITOAREA
E an &Inn in antret, zice dig chiama Mana§e. SOR
Batranul! 0 u.0 M rog, o u§a! Pe uncle esT Nu vrefi sá me vada aice. Me rog, o u§a! FRUNZA
Treci dincolo (I aria uga din fund la stinga. Sor ese. CAtre servitoarc)
Pofte§tel inauntru. cAtre Manasse
FRUNZA
Buna zioa, domnule Manasse, portim ,§edeti. MANASSE
(Se pun jos. Pausii). D-ta, d-le Frunza, nu te-aY a§teptat
sa me vezi pe mine aict.., fuel efi. (Pau*. FRUNZA
Se pare, domnule Manasse, c me invinovätiti pe mine. MANASSE
EU nu másor vina, nu §tia ; altii sunt poate mai vinovati.
www.dacoromanica.ro
MANASSE
163
FRUNZA
Nici eti 'I'm fi dorit sa ajunga lucrurile ast-fel. MANASSE
Nu ? *i. eine a dorit ? FRUNZA
tiff ca atuncl, cand ne-am vezut intaie, am cerut anana Leliel de la parinti..... MANASSE
Al cerut? AI ccrut maim? Mie nu mi s'a spus. Nu §tiii. Dar tot una, nu schimba nimic. Ce a fost nu mai este. Se vedem de acum inainte. Ani venit sali vorbesc deschis. AI biruit, bine ; mi-ai pus genunchiul pe piept, bine ; me til de gat, bine. Acuma spune te vrei, pune't1 conditiile. FRUNZA
Nu inteleg ce'mi cereti. N'am nicl o conditie. Do-
(hese numal ca 0601 sa se invoiasca la casatoria mea cu Lelia. MANASSE
Bine. Un om de§tept, care cere un lucru cu neputinta, cauta altceva. A§al ? Vrel se pricep singur ; am priceput. Cat ? FRUNZA
Ce cat? MANASSE
Bine. Nu me toCrilese (Scoate din buzunarul de la piept un plic mare gi din plic un teanc de bancnote si le pune pe masA) Cu ace§t1
bani era se. fac un mare bine. Era sal depun ca fond pentru intretinerea until spital. Asa sae ap, tot bine fac. Til dal d-tale, www.dacoromanica.ro
164
RONETTI ROMAN
FRONZA
Mie ? MANASSE
1)6'ml inapol copila. FRUNZA sdrind de pe scaun
Ce e asta ? MANASSE, arátind bard!
Asta e mare parte din munca unel vieci intregi ;
sunt o sutrt de mil de let Ti'l daft. Al zestre §i scapi de o ovreicrt. FRUNZA
Domnule Manasse, e§t1 bunieul Lelia, al mare noroe. Te rog, strangell banii. MANASSE
Nu vrel ace§ti bani? Adiert... FRUNZA
Te rog strangell banit MANASSE, stringindu's1 banil
Ce vrel daru, dacrt.... FRUNZA
Britrane, n'al inimg de loc ? Nu intelegl legiltura tainia dintre douti inimi ? MANASSE
A ! Al inimrd Bun temeiii ; suraca Lea I 0 cunose en inima ceea. Biciuit6 de patimi, iube§te rar, urä§te des ; se in§alli azi, 1§1, minte mani. Ia uitu-te la mine, dacä al mnimu. Iml tremuru tot trupul, sunt bolnav, al tr5snit cea mai mare nenorocire pe capul men'. bAtrAn §i plecat mi-al varit ghiarele in suflet
gäse§t1 tin pic de milrt in inima d-tale?
www.dacoromanica.ro
MANASSE
165
parintil Leil i-ai acoperit cu hula si rusine ; ci-e mila de durerea lor ? §i Lea singura.,., Te-al folosit de slabieiunea imel copile riltácite, e bine? Asta e inima ? Esti judeciitor, judeca-te singur. Daca aveal un simtimant omenesc pentru ea, era de datoria d-tale s'o indrepti spre bine. Datoria e talpa vietii, nu ininia. Am crezut c vrel barn, ca umbli dupa zestre ea
tott N'am avut de unde sa te cunosc. Ti-am dat haul. Earta-mii, am fost nedrept. Im pare bine ca stal mai sus. Pot still vorbesc ca oin la om. Vrel sa te insori, Ili se pare cii o inbesti pe Lea... FRUNZA
Cum mi se pare ? De asta slut doar sigur. MANASSE
Astazi, da ; de mane sunt sigur ed. Dar nu esti numal d-ta ; trebue sii te gandesti si la Lea, chiar in interesul d-tale. Intr'o casnicie e destul ea unul sa fie nenorocit, nenorocirea celui lalt vine nechemata.Crezi ca Lea va putea fi fericith cu d-ta ? FRUNZA
Asta da. MANASSE
Asta nu. Imi cunosc eu mai bine sangele med. Las credinta la o parte, Pentru d-ta se pare ca n'are pret, alt-fel n'al lua o evreicil. Cu toate cil nu e viata care leaga pe dol oameni, ei ceea ce sta' deasupra vietei si care e stint pentru amandol, la care se inchina amandol. Dar las asta. Asa e luinea azi, se uitil la pamant, nu la cer. Te-al gandit insa ? Ce viata yeti duce impreund ? FRUNZA
0 viata buna de dol oam-al buai earl se iubesc
www.dacoromanica.ro
166
RONETTI ROMAN
MANASSE
0 viaç 5. tristl de doi oamenl nernultumicl cu sine. Patima trece, mustarile rtirnan. Sufletul femeel trebue sl fie plin numal de Mrbatul el. In capul Leil
vom träi nol, p6rintil el §i eit Cand vel fi singly cu Lea §i te vel uita in ochil el, m'e vel vedea pe mine, nu pe d-ta. In adincul ochilor el, vel vedea pe un om batran cu barba alM care nu uit.6, nu iart6 §i care o cheamii. Lea se va slei de dor duprt lumea el. Se Ya ve§teji, i va peri frumusetea. Nu vel
avea un ceas vesel in mit. Cand te vel crede mal fericit, vom rAs6ri nol ca stall intre vol §i v6 vom desparti. FRUNZA
Ne veci uni in iubire. Voi iubi pe al CI ca i pe al rnel. MANASSE
Omul nu face ce vrea. Nu te amrigi. Niel d-ta, nici Lea, nu v6 yeti schimba, Firea e mai tare de cat voinça, covir§e§te. §i val de ziva in care firea ye va striga la amandol cá atl gre§it. FRUNZA
Vezi, domnule Manasse, daaml vorbe§ti ca om la om. iti vol vorbi §i eu ca la bunicul lui Lazar, la
omul pe care am invittat a'l stima inainte de a'l cunoa§te, §i care in curand imi va if i mie bunic. MANASSE
Ea? FRUNZA
D-ta. Ce crezl, d-le Manasse, a§a de u§or m'am hotrtrit ert?
i cate mi-al spus d-ta, crezl crt nu
www.dacoromanica.ro
167
MANA SSE
mi-am zis singur de o suta de orl atata ? Din ziva de cand port icoana Leliel in suflet m simteam inconjurat de o padure de prejuditil : 'Din partea voastra, din partea noastra, i i marturisese ca la un parinte am gasit urme de prejuditil §i in mine. MANASSE
Veil.? Vezi ca al gäsit? Stiam eit. Asta e firea, adcv6rata fire. Ceva prejuditil 1 0 scantee de pe rug moent§te sub eenu§a, a0eapta vintul. Ceva prejuditil ! Rarn4itl de drojdil pe fundul inimel. Dospesc Meet, §i intr'o zi omul e unflat de ura 0 nu §tie singur cum. Asculta de prejuditiile aged?,
domnule Fmnza, te poviltuesc bine. Sunt semne sfinte, prevestesc furtuna. FRUNZA
Am luptat cu mine §i le-am biruit. MANASSE
Peste o fuller te vor bilui ele pe d-ta. Burniana rea de mil de ani nu se stilrpe§te peste noapte. FRUNZA
Le-am starpit. $i abea atunci, cand.eram ltimurit cu mine, m'am apropiat de. Lelia. N'am ademenit-o,
nu i-am vorbit nici odatit de inbire, am simtit amandril' eI suntem pentru olalta. i inteo zi au intrebat-o linitit, parcil ar fi lucrul eel mai fires; daca vrea sremi fie fernee. A repuns da.
Am cerut-o de la parintl. $i cand am plecat din casa br nenorocit
(bittriinu tresare).
refusat-o, i
frant pentru
vials. Sunt azi §ase saptamanl. Acuma, domnule Manasse, uitil-te la mine. A§a ara' tali"' eu acum sase sap-
Omani.? Iml facl mustrarl, dar §til ce am suferit
www.dacoromanica.ro
168
RONETTI ROMAN
ell? Nu numal pentru mine, ci mai ales pentru Lelia. De sase sAptämdni eii n'am esit din cask N'am dormit noaptea, n'arn fost treaz ziva. 1115 plimbam ciasari intregi prin odae, pdn5, ce nii se impleticeau picioarele. 0 piroteall ametitoare 'mi inväluea capul. Dael oamenii pot inebuni de dragoste, e6 nu cram departe (Manasse di din cap). §i din negura din creeri, se deslipeaii neted, 15murit, vedenil ingrozitoare. 0 stiam
la Viena. Intr'o zi, sezdnd MO masa asta, am vezut-o cu ochil trezi, asa cum te v5s1 pe d-ta, am v5zut-o moarth, intins 5. pe pat intr'o odae de otel, am v5zut tot, a§ recunoaste mobila si slugile, §i la cap i ardeati doul lurridnZiri marl., i ea era palidd cu ochil stinsi i cu farmedu.1 el nestins invingiltor de moarte. Am tipat de spaimit si am siirit de pe scaun ca sä m5 apropriii de pat. §i de cdte ori, cu mdnie neputincioas5t in suflet, scàldat in suclori reel
de ate ori n'am veizut in viitor comoara mea de sfintá frumusete necinstitii si mthijitä de imbr5.tisäri streine ! Atunci simteam plesnese creeril
si pentru a nu inebuni, mi loveam cu amándol pumnil in cap, ca s6 me trezesc. Asa am dus'o ea. $i Lelia a dus-o i mai r. Am aice scrisorile el. (Arati un saltar) MANASSE
Ti-a scris ? Era logodith i ti-a scris ? FRUNZA
§i cul sä Ii scris ? Cine putea s'o priceapä mai bine? Atata i rernAsese doar,, scrisul. §i'ml scria, in fie-care zi. Nimeni nu'si poate inchipui cat a suferit copila asta. §i din tot jarul suferintel tisnia stri-1
gltul desperat, cä mai usor ar muri, de cat sd se rupà de la al ei.
www.dacoromanica.ro
169
MANASSE
MANASSE
Vezi? Vezi? Nu Ii-arn spus ? Un copil de ovreiii are rildkini adinci. Poate al frang 5. furtuna, dar
sal smu1g5. cu rAdkinele
.
.
.
nici odatä.
FRUNZA
§i eI m indoiam. Dar o iubiam cu atrit mai mult, durerea el imi sfi§ia cu atdt mai mult inirna. Si atunci mA puneam jos la masa asta scriam ciasuri intregl, incordAndu'ml gAndul, cktlind pentru ea cu-
vinte de inângaiere in sufletul mar lipsit singur de mangiiiere, indemnemd-o s. se plece sorcii, sä caute nitare. j când isbutiam gel scrirt o scrisoare bunk mi-o inchipuiam pe Lelia cum st i cite§te O. se simte alinatk §i me lini§team i eii putin. MANASSE
Asta al facut-o d-ta ? I-al scris
sit le
uite ? AI
vözut singur csa nu merge 7 FRUNZA
Fire§te. Nu vroiarn doar s'o adimenesc, s'o fur sie,§1. MANASSE
Foarte, bine. In aiurarea d-tale, domnule FrunzA, ai judecat, foarte srmiitos. S'o fad §i acuma. I vei spune singur c6. nu se poate, c e o nenorocire, ell
o fatii de ovreiii tot fatg de ovreiii remline. Unde este? FRUNzA
Acuma nu, domnule Manase, acuma nu. MANASSE
De ce nu acuma ?
www.dacoromanica.ro
170
RONETTI ROMAN
FRUNZA
Acuma Lelia e a mea pe veci. MANASSE
Cum ? Ce ? Ti-al schimbat parerea ? Ce e acuma ?
Fiind-ch a fugit ? 0 fath de ovreie care fuge de la parinti se face mai buna pentru d-ta ? FRUNZA
Marul de aur de pe arborul vieçi mele mi-a chzut singur in sin, II tin cu toate puterile. MANASSE
Un mhr senhtos nu cade singur de pe porn, acel ce cade e verrnenos. I-a intrat copilei un gand reu in suflet. Trebue scos, §i d-ta trebue sh ajutI. FRUNZA
Ert, azi dimineata, a§1 fl facut-o, da. Nu §tiam ce se va intempla. Umblarn ca scos din minti. Azi era cea din urmil zi. Ce puteam sit sper ? Nenorocirea pentru amândol era sigura. Azi noapte, sora Inca. tingerul met' pazitor a veghiat lenge. mine. N'arn vorbit raid un cuvint: ce era sit vorbesc? Azi dimineata tn'arn
imbrheat ca de nunta, vezi, ca la nunta mea. Mi se parea firesc. Acuma nu pricep singur de ce. Apol m'am pus la masa asta §i am stat ceasuri Intregi CU capul in mâni. §i furtunh imi vijia prin creerl. Trebuia sa fac ceva, sh fug, srt me duc in lutne. Unde ? Ce'ml 'ma de lume ? §i de eine sa fug ? De mine? Cum fuge un om de sine ? Unde e locul undo inima nu sAngerti §i mintea nu aiureazh? Dc odatrt n yezta Ititeun luminiq in mijloctil unel pitdur1 dese. E114 priinhvara, paserile cftrytati §i
aerni era pi* de miiosde florl. Ear eh imi fAceam
www.dacoromanica.ro
171
11ANASSE
o coliba din crengi inflorite, i pe and impletiam, cánta i eit vesel ea -o pasere sloboda un cAntee strein, necunoscut, neauzit, negrgit de dulce, i pldurea toatI ciinta cu mine. Eram fericit. Si cum me uit, prtdurea se desface ca o poartii, si in privazul ver-
de impodobit cu flori apare Lelia, Lelia mea, inveMA in frumuse0 i ziinbind de fericire. Un sgomot la uo m superà, i intorcindu-mi capul, )40 in privazuf uii pe aceeasi Lelia, cu acelasi zimbet pe buze. Am remas frrt suflare. M'am indoit de min-
tile nide. Si and mi-a strigat': Sint liberri, sint a ta" si-am strins'o in brate pe mireasa sufletulul mcii,
am inceput sl plang ca tin copil. Acuma, domnule Manasse, Lelia e a mea, i numai
a mea, e viatil din viata mea, doar moartea sli ne desparteascti. De oameni nu mi-e fric5, de nimeni,
nici de Orb* nici de d-ta. MANASSE , 10 trece au amiindouii ummilbniiled3eecsita obraz
zi
barbk peptul i
La noi la Fraticeni trAeste unul Calman Zaraf.
lui i-a fugit fatatot asasi m'am mirat cum de n'a inebunit omul. (Wind din cal* Omul e tare. Iat6-me
pe mine, n'am inebunit nici ell. i unde e Lea aacuma ? FRUNZX
E dincolo la sora mea. MANASSE
AI putea s. facl un mare bine unui om biltrin. FRUNZX
Bucuros. Ve rog, domnule Manasse, spunett MANASSE, Dand ctin cap
Pentru a'mi vedea singele mert imi trebue un mijlocitor.Te rog, Iii bunse pare cit estl om bun
www.dacoromanica.ro
172
RONE'll'I ROMAN
in felul d-talete rog,
pe Lea sit inteleaggi crt tot sint bunicul el, sint ont brttrin, n'am s'o mai due fit-o
mult, vrol s'o mai ved odata. Sit nu'l tie ru§ine cu barba mea cca lungit ovreiasca. Am purtat-o cu cinste barba asta toatit viaçapanrt astrtzl. Vrol s'o mai viid odatil pe Lea, sa nu'ml dee cu piciorul. FRuNzA
Cine ? Lelia ? Fereasca dumnezeit 1 Cell vine in gand domnule Manasse ? MANASSE
Cum, cum ? E§11 sigur ? 0 sit vree s'a vie ? Sit vorbeascrt cu mine? FRUNZA
Fire§te. A vorbit azi mult de d-ta §i cu multa dragoste. MANASSE
Lea a vorbit de mine ? Cu dragoste ? i o vel llisa aice singurrt cu. mine? Singurrt? FRUNZA
De ce nu? MANASSE
Asta e bine. 41 multumesc, domnule FrunzI. Asta e bine. Trimite-rni-o. (FrunzA ese prin fund la stinga. Manasse se uitA prin salon, se opreste inaintea Venerif, tele. Lelia Intel pe usa, pe care a esit FrunzA).
cui
din cap si 'I intoarce spa-
MANASSE
Lea !Te uitl in jos, nu indrilzne§ti a ridica privirea. Vino incoace copilit, vino la mine. Nu vrol salt fac mustrrtri, nu. Al vorbit azi de mine cu dragoste. Ti-e dor de nol. Tie II trebue rntIntIere. Deschide-ci inima, vorbe§te. Nol oamenil, cdti sintem,
www.dacoromanica.ro
MAN ASSE
173
prtcrauim. Gine e curat inaintea domnului ? Ai gresit si.
tu. Ti se va erta., se va uita. Dar spune, vor-
beste. (ilitandu-se la ea cu rani). Cat de alt-fel esti acuma,
cat de schimbatä esti, copilit
I
LELIA
Ciasurile de suferinal coc pe om. In sase siipamani ert am trrtit ant Zi ca zi i ceas cu ceas am suferit si am gandit. Nu mai sint fetia sburdalnia, intr'adevrtr m'am schimbat. It väd in -ochl, bunicule, c
i-e mini de trupul meü slr.thit si de sulletul
mert, care /i se pare raticit. Te rog, nu me' chinui in zadar. Fiei mill si de via/a. mea. MANASSE
Omul nu trrieste numai pentru sine. Datoria diiitâiiI a unui copil este s6 asculte de pitrin/l. LELIA
Piirinçii s6 nu cearil ce nu se poatc. are margini.
i ascultarea
MANASSE
i neascultarea are margini. Uncle te sill ? In ce casil esti ? 0 fatii in casa unul larbat strrtin I In ce iume era sá intri? Cunosti tu lumea ceea, tu ovreicil ? In lumea c'eca duhul uril se coboarit din cer i arde din prunant i scapiirrt din ochil oamenilor. Ura nimicitoare, in contra men, in contra ta, in contra a tot ce e ovreiti. Ontoar5. un om, dadi Lea I
ispAsesti pgcatul, ti se iartA. Naste-te ovreiu, i dacrt
al fi ingerul lui dumnezeu, nu, asta nu se iartii. Tu nu stii. AI fost crescua in casil, prizia si feria de sgge/ile otrrtvite ale uril. Tu nu stil cum dor. Dar intreabh-na3 pe mine, cerceteaztt cenusa celor motif, citeste pe fa/a celor ii, i cand urn, yintul, pleactql
www.dacoromanica.ro
174
RONETTI ROMAN
urecbia, ascultg. bine, §i vel auzi gemete de ovrel.
Eit nu stall aice numal ca bunicul tga. Sint judecatorul tga. Prin gura mea te chiama tot neamul Oil obidit, ici vorbesc in numele dumnezeului pgrintilor
ti de care vrel sa te lepezi. LELIA
Ea nu me lepad de dumnezeul pArintilor mei. Un dumnezeil stapine§te §i un soare luce§te peste toll oamenii, numal di fie-care spune el e dumnezeul lui §i. soarele lui. Cerul ne trimete binele : Lumina §i roua §i ploaia roditoare. Ura nu vine din cer. Ura cre§te in inimi inguste departe de scare. Zeil sunt buni, oamenil sunt eel. Nol femeile, §i mal ales nol femeile ovreice, trebue sa ducem solia lubiril in lume, sg §tergem urmele blestemului vecilia care desparte pe oameni. Cand eram copila, m6 lual pe genunchl. bunicule §i'ml spuned cuvinte intelepte, isvorate din adancul vrernurilor. Din gura d-tale, bunicule, am auzit, cii ori unde se adung dol oameni bunt dunmezea. este cu el §i'l binecuvanteazg, va fi §i cu noi amandol §i. ne va binecuvanta iubirea. Fil bun §i. bland cu mine §i. d-ta, bunicule. M ANASSE
Bun §1 bland ! Iti par WI §i wud. Pasarick sr-
manA cazuta din cuib. Crezi ca peste tot e a§a de
cald. Nu e cald. Lumea ceea a rece pentru tine. Fiindca s'a gasit unul care 441 vorbeasca dulce, AI uitat cg e§ti ovreica. Nu te uita la vorbg. Vorba e iubire, fapta e urg. Copila ratacita in bezna noptill Vezl o licfirire §i crezi ca e vatra primitoare. Sunt ochl de lup lucind de liieomie dupg. prada. Ce crezi ca iubeqte el in tine? Mintea, ta cea limpede ? Inima ta cea bung ovreiascii ? Nu 1
www.dacoromanica.ro
MANASSE
175
Esti frumoasa, Lea. Dumnezeti ti-a dat mostenire frumusetea mamelor noastre strabune. Asa de frumoase 41 de mândre se plimbati reginele noastre pe coastele muntelul Zion. E§a frumoast, Lea, pricepc,
astal! Vrea frumusetea ta, e lacom de carnea ta, de came ! (Ridicd pumnlY plait la InAltimea tAmplelor) Dou g. mil de ant de carne ovreiaset si tot nu s'ati stturat I Ati scuipat-o, aI ciilcat-o in picioare, ati svarlit-o la
flare, ail ars-o pe rug si aü pironit-o pe cruce, ail chinuit-o in tot felul iadul pe pamant si tot nu e deajuns ! Acurn incep s'o strice i cu struarile lor. Rupe-o de pe tine carnea asta infloritt, rupe, sluteste-te. (Lelia face o rniecare de groaza) Nu, copila dragt,
am priatuit, dunmezeti s me ierte. Fil frumoast Lea, infloreste, copi1I dragri, corn al inflorit pant acurna ; dar scapt-te, scapri-te. Veil Lea, cand zidurile cetiitil cildeati sub loviturile vrtjmase, mame ovreice u pruncil lorvIn brace se svartiati in foc,
immal sa scape de dusman. Tu o ai mai usor. Fleact de aice, vino eu mine, vino, scapli-te LELIA
Mandre si curate ail fost mamele cele ovreice. Cu
o mare iubire in suflet, ati intrat mai bine de vil in fltictrl, de cat sa duct o viatit Injosita prin silt si minciunk Binecuvantatt este amintirea lor si mie'ml sunt stinte. Cgcl i eti Jngrozilli de injosire, silt si minciunk era A. ale* moartea drept selipare. §i dacil am fost mai foricitt de cat ele, i daet mi-a remas o poarta deschist in spre viata hottrarea rim mi-a fost usoart. Nimeni nu rupe lesne tainica §i sfanta leglitura de ascultare i supunere ce'l tine strans lipit de-al siti i mal putM femeea. Dar cerul care mi-a eadit a tot,puternica iubire In su,flet, i a tarul voce rtsuna in pieptul fle-crirul www.dacoromanica.ro
176
RONETTI ROMAN
cerul a vorbit si in sanul meg : Asculta-te pe tine acolo'l mantuirea" . MANASSE
Cerul? Ast-fel nu vorbeste cerul. (0 apued de brat si-cp trage inaintea statuel Venern Uita-te incoace, ia uita te. Erl
mi-ar ii fost rusine de batranerea mea si de tine-. rerea ta sa ri-o arat. Acuma uita-te. Iata de unde vine vocea care ri-a vorbit. Asta e icoana lumil in care vrel sà intri. Desfranare goall, viarti de trup fara suflet. Barbatul inebuneste, and nu poate avea o femee ; i femeea cand 'I vine ferbinreala lasa pe
a O. pe mama i pe tot ce e scump i pe tot ce e sfant, i alearga dupa barbat. Tapl i capre ! Fugi din lumea asta cat mai este vreme. Intoaree-te ina-
pol. Cad* dad' ne parasesti pe nol, ori unde te vei duce, si orl unde vel fi, blestemul parasiril irl va urman paii. Te vor ocoli al tat i vor fugi de tine at lui. Hula i disprer de o parte, ura sit batjocura de
alta. Viara nu e o petrecere. Vin eiasuri grele. Moartea bate la usa i desperarea la inima. Lindell vel pune capul obosit, copila ? La eine vel gasi Li) simpre ealda? Genii null va trimite mangetere si la oameni vel intinde privirea in zadar, Vel rataci streina, parasita, Tel muri in jale i disperare si nicI dincolo nu vel gasi pace. LELIA
Port pacea Inca in mine, n'o caut in afara. Lutnea mea. nit o las, in alta nu intru. Stall la rnarginea a doue lumi si le unese In iubire. De la cer nu cer
nimiea cé nu'mi va da singur in liarul lui. Peste oameni vol revarsa ea raze de fericire, cat vol Ii i dacä mi-e scris in cartea vieril i daca e menit de soarta, ca nenorocirea sä fie tovarasa zi-.
fericitil.
www.dacoromanica.ro
MANASSE
in
lelor mele, chinul mert me va invata s. pricep mai bine durerea altora i vol fi cu atat mai smeritii, mai buna, mai induratoare. D-tale '11 fac reit bunicule, stil, te iubesc cu atat mai mult. i daca inbirea si durerea d-tale nu'ml pot indupleca gandul, nimeni i nimica nu'l mai vor schimba. In zadar stint staruinti i rugaminte. Din calea mea elt nu me abat. (IntrA din dreapta Nisim. Ester, Roza si Sot.; din fund Fruna, Lazar qi Natalia)..
MANASSE
Perduta Perduta ! 0 ! Vol merge pe niormantid Sarel, me vol pune en fruntea la pamant, §i vot 1
striga : Sara, Sara! Lea, copila noastrg, e perduti
pentru not. Perduta pe lumea asta, perduta pe lumea cea-l'alta. Ei n'oi mai vedea-o cat tine viata §i amandol nu vorn mai vedea-o cat sine moartea.. Perduta, perduta ! ESTER
Si ce crezi, ca de hatarul socril imi vol nenoroci ea copila? Para cine'l mai mult de villa decal d-ta. Act vorbit in toate colturile, d-ta cu Nisim, v'ati inteles in dosul rneIi. Acuma vedeti ? EC nu v'am spus-o.
indata? Un negustor de scrumbil II trebuia Leliel ? MANASSE) intoreindu-se l zArind pe Nisirn,
Nisim ! Vino Incoace ! Am incercat cu vorba, vorba e degiaba. D-ta esti tata. Legea puterea in
mina. Ratacita asta e minora. Nimeni n'are dreptul al 11-o iee cu de-a sila. Intrebuinteaza puterea pe care ti-o dil legea i du-o unde-va in lume. ESTER
Cum? SI mi-o ducti pe Lelia cu jandarmi pe strada? Asta mi-a mai lipsit 1
www.dacoromanica.ro
178
RONETTI ROMAN
MANASSE
Nisim ! EU ill vorbese tie. Itespunde. NISIM
Ce pot s6 fac, tath ? MANASSE
Cum ? Intrebi ? Datoria de tath, asta sg. pop fact NISIM
E greti. Te rog, tath. MANASSE
_Me rogi, me rogi, ce me rogi? NISIM
Sunt lucruri, earl trebue luate altfel. *i Lelia va pricepe. Nu merge cum vrea omul. Trebue alte mijloace. Nu mai e azi ca mal nainte. In vremea d-tale era alt-fel, in vremea noastr ti. e altfel... MANASSE
Vremea MI dumnezeii nu s'a schimbat, nici ura oamenilor in contra noastrà nu s'a schimbat. Dar ved di a s'a schimbat ceva. Nisim, uith-te in ochii mei : spune'ml drept in faca lui dumnezeil : Tu dal consiintimintul tea ? NISIM
Eti ? MANASSE
Tu! Tu ! NISIM
Nu. Nu dad. Trebue s6 vedem.
www.dacoromanica.ro
MANASSE
179
ESTER
Nisim, nu te mai inte1eg. ram avut de ajuns azi? Ce mai vrei NISIM
Inteiege, Ester, n'am venit pentru asta. Deocamdata et nu daii nimic. MANASSE
Deocamdaa, deocamdat6, OA. and deocamdaa?
Ha! 0 piedia in cale ! Un tat6 care traie§te prea mult ! Si dupe aceea? Si dui-A aceea? NISIM
Te rog, tat6. LELIA
Te rog, bunicule. MANASSE, (Apucindu'l de brat pe Nistra)
Mie st'mi spul adev6ru1, Nisim, adeverul, auzi, adeveru11 Adevërul, Adeverul, adev6rul, Nisim. Jurä 1 Jurä ! Jurg. inaintea liii Dumnezeu, jur6 ! NISIM
SI jur, s6. jur, nu pot s5.'mi bmor copila. MANASSE
Nu pop' ? Nu pop? Si pe mine poP ? Pe mine.. (Se face vindt pe obraz si se dada. Sor sare si'l spuc . in bate. Roza apropie repode un fotoliu. Bat-befit ajutd. Manasse e agezat in fotoliu).
ROZA
Ap.! Aduceti ap6 ! Ajutati-m6. Desfaceti peptul. 4012,
Care ajutd.
Tremur, nu pot. ROZA
Rupe, daa nu pop, rupe.
www.dacoromanica.ro
480
RONE6r11 ROMAN .,
'
-
-
ESTER
Tat li sOcrule, te rog, destul, int speA NISIM
Tatä ! LELIA, Deoparte+
Bunicule ! LAZAR, De alti parte.
Bunientc 1 race a miscare respingAtoare. Brajul each} MANASSE., Intinde bratul drepiotzt ctapu1 se lasA pe piept.
sting ou mana pe puls, 11 lasA incet jos, punoROZA, (Care a tinut braid mina pe iniraa, si soptestn Inset)
Stins. *OR, UrIA p1Angitni.
Mort 1 b6trinul, e Inort I (A1eArth prin todae cu mania in
pAr).
tioti eine a murit 1 Nnmai cil l'am cunoscut, numat eft ram cunoscut I
Niel' nu §tiff eine a murit, nu
(Se 'puma intr'un co4 se clittini si plinge tilldusit).
FRUNd
Un larbat intreg s'a savar§it.. Steteá cu amthidouj picioarele pe pAmint §i capul lul ajungea panl in cer. Lam fticut reit §i nu m'a iubit, dar aminfirea lul o vol pastra in cinste. NIS IM )
rezemat de peretele drept, pioioarele I sunt incovoiate, lacrina tAcute i curf pe obraz.
Copil, Often scump fericirea voastra, FRUNZA
Va trebui sii fie cu eft mal mare. Sitfr§it
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
