LUCRARI DE INTRETINERE A MASINILOR SI UTILAJELOR I. LUCRARI DE INTRETINERE EXECUTATE DE PERSONALUL CARE DESERVESTE MASINILE, UTILAJELE SI INSTALATIILE Personalul care deserveste masinile, utilajele si instalatiile, in afara de modul de manipulare in procesul de poductie, trebuie sa cunoasca si sa respecte ansamblul de masuri care se refera la : Constructia, functionarea, relarea si exploatarea masinilor, utilajelor si instalatilor deservite. • Masurile de siguranta care trebuie luate inainte de punerea in functioune. • Modul cum se pune in functiune, respectandu-se operatiile in succesiunea corelarea lor. • Supravegherea pe timpul functionarii, pentru evitarea aparitieide defectiuni sau degradari cauzate • de mersul neregulat, racirea sau incalzirea anormala, ungerea necorespunzatorare. Schema de ungere cu indicarea locurilor, a periodicitatii, caliateta si cantitatea lubrifiantului. • Masurile de siguranta inainte de oprire • Modul cum se face oprirea, cu respectarea operatiilor in succesiunea si corelarea lor. • Masuri de siguranta dupa oprire • Masurile necesare a fi luate in cazul aparitiei unor situatii anormale, particularitatiile de intretinere • in conditii de variatii mari de temperatura, umiditate.etc Protectia contra agentilor corozivi. • Conservarea de scurta si lunga durata. • Suprafetele Suprafetele ghidajelor ghidajelor si in general a organelor organelor care pot influenta influenta precizia, precizia, ca sa fie protejate de • lovituri, zgarieturi shi alte degradari. Aceste lucrari se executa la anumite termene planificate, indicate in grafice, in functie de caracteristicile utilajului, de precizia necesara functionarii, de gradulk de incarcare a utilajului si regimul sau de lucru. Cu acest prilej se verifica sitemul de racire si de ungere si comportarea in exploatare a masinii. In unele situatii, se fac reglari sau demontari partiale ale masinii si utilajului si in special a acelor subansambluri care prezinta importanta in functionare. Rezultatul acestor verificari este mentio mentionat nat in dosaru dosarull masini masinii, i, utilaju utilajului lui sau a instala instalatiei tiei respect respective ive,, in vederea vederea determ determina inarii rii cauzelor uzarii si pentru stabilirea volumului si felului reparatiei. II. MATERIALE FOLOSITE LA CURATIREA MASINILOR SI UTILAJELOR Curatirea si spalarea se executa pe locurile de productie (in cazul masinilor-unelte si utilajelor fixe sau utilajelor grele) sau la un post de curatire si de spalare special amenajat (in cazul masinilor si utilajelor deplasabile). Se va acorda atentie deosebita sistemelor de etansare ce se vor demonta cu regularitate, pentru a fi curatate si reglate. Inainte de spalare se recomanda ca instalatiile de racire si de ungere sa fie golite golite pentru pentru schimbarea lichidului lichidului,, care intotdeaun intotdeaunaa contine contine impuritati, impuritati, atragand dupa sine uzarea pompei. Se vor curati periodic periodic filtrele instalatiilor instalatiilor de ungere: rezervorul rezervorul si conductele conductele de ulei trebuie spalate ori de cate ori se schimba uleiul. Materialele pentru sters trebuie sa absoarba lichidele, sa nu contina aschii metalice si sa aiba o rezistenta suficient de mare, pentru a nu se rupe sau sfasia in timpul intrebuintarii. Partiile de lucru fine ale masinii se curata cu carpe moi, iar cele cromate au pile de caprioara. Ca materiale de stergere se mai folosesc: lavete, deseuri de bumbac uscate, panza de sac moale etc. Masinile-unel Masinile-unelte te se spala de obicei cu petrol lampant lampant sau cu motorina, cu ajutorul ajutorul unor carpe imbibate in aceste lichide. Dupa spalare se sterg cu carpe sau se usuca cu aer comprimat. Masinile care lucreaza in mediul cu mult praf, de ex, cele din turnatorii, se spala periodic la intervale mai mici decat masinile din celelate sectoare. III. INTRETINEREA INSTALATIILOR HIDRAULICE Intretinerea instalatiilor hidraulice ale masinilor si utilajelor consta in: intretinerea agentului hidraulic (a lichidului de lucru) si intretinerea elementelor componente ale instalatiei.
Agentul hidraulic (apa, uleiul mineral, lichide sintetice etc.) vehiculat in sitemele hidraulice ale masinilor si utilajelor, in cea mai mare parte este depozitat intr-un rezervor sau bazin. Datorita frecaril frecarilor or mecani mecanice, ce, variat variatia ia presiu presiunii nii,, schima schimabri briii temper temperatu aturii rii etc, etc, agentu agentull de lucru lucru este supus supus oxidarii, oxidarii, descompuneri descompunerii, i, muradaririi, muradaririi, actiuni actiuni care modifica modifica proprietatile proprietatile fizice si chimice, facandu-l facandu-l necorepunzator scopului sau, conducand si la uzarea instalatiei hidraulice. Rezervorul de ulei, impreuna cu filtrele instalatiei, au rolul de a contribui la mentinerea proprietatilor agentului hidraulic, eliminand particulele solide prin decantare si filtrare si asigurand mentinerea temperaturii acestuia in limitele admisibile. Decantarea se aplica lichidelor de lucru cu stocuri mari de lichid, cum sunt uleiurile din circuitele de ungere prin recirculare la laminoare, compresoare, reductoare de turatie de mare gabarit etc. Separarea contaminantilor, a caror densitate relativa este mult diferentiata de cea a uleiului, se face gravimetric. Pentru o mai buna separare decantoarele sunt compartimentate si se monteaza pe returul uleiului spre rezervorul de lucru, timpul de stationare fiind cuprins intre 10 si 30 min, iar temperatura de 70-80 0C. Particulele ce nu pot fi retinute din circuit prin decatare vor fi elmiminate prin filtrare. Filtarea lichidelor de lucru este un procedeu utilzat pe scara larga, deoarece filtrele pot fi schimbate cu usurinta fara sa afecteze sistemul de ulei. Elementele instalatie hidraulice supuse mai des lucrailor de intretinere sunt: Conductele • Armaturile • Rezervoarele • Conductele se degreseaza cu solutii alcaline calde, dupa care se introduc succesiv in bai cu acid clorhidric sau sulfuric cald (dilutie 50%) ce contine: pasivizatori, bai cu apa pentru spalare si neutralizare a urmelor de acizi. Protect Protectia ia antico anticorozi roziva va se asigura asigura prin suflarea suflarea conduct conductelo elorr cu aburi, aburi, apoi, apoi, fara pauza, pauza, pulverizarea la interior a unor uleiuri aditivate anticoroziv si inchiderea la capete a conductelor. Arnaturile trebuie degresate (prin spalare) si, acolo unde sunt pete de rugina se va interveni cu perii de sarma, dupa care se pulverizeaza ulei aditivat anticoroziv. Rezervoarele se curata prin sablare, frecare cu perii de sarma si se spala cu solventi (tricloretilena). Dupa montarea instalatiei hidraulice este necesara spalarea intregului sistem prin recircularea intensa a unui lot de ulei de spalare, la temperatura de 65-75 0C , fara circulatie in lagare sau alte dispozitive speciale. In timpul spalarii se curata filtrele ori de cate ori se infunda, si, acolo unde exista, se pune in functiune separatorul centrifugal, pentru indepartarea impuritailor existente in supensie in fluid. Operatia de spalare se considera incheiata cand la filtre sau la separatoare centrifugale nu se mai acumuleaza impuritai. Dupa spalare spalare , se evacueaza evacueaza uleiul si se controleaza controleaza daca in sintalatie exista exista impuritai. impuritai. Se introduce lotul de ulei de de lucru, se recirculeaa si se filtreaza, daca se considera ca este necesar , dupa dupa care instalatia poate intra in functionare normala. IV. INTRETINEREA ECHIPAMENTULUI ECHIPAMENTULUI ELECTRIC AL MASINILOR UTILAJELOR SI INSTALATILOR Un rol deosebit de important in buna functionare a masinilor, utilajelor si instalatiilor la parametri optimi il are si intretinerea corecta a echipamentului electric. Acesta trebuie ferit de patrunderea apei si a prafului. Periodic, masinile electrice se vor curata pentru a impiedica sucrtcircuitarea lor. Motoarele si generatoarele electrice se verifica de cel putin doua ori pe an. Cu acest prilej se verifica starea rulmentilor: daca mai corespund se curata si se greseaza, iar daca prezinta o uzare pronuntata se inlocuiesc. In cazul cand rulmentii motoarelor electrice s-au incalzit la o temperatura ce depaseste mai mult de 10-15 0C temperatura prescrisa se va inlatura cauza incalzirii sau, daca nu se poate, se schimba rulmentu. Bobinajele Bobinajele motoarelor motoarelor se curata cu ajutorul ajutorul unei perii mori de depunerile depunerile de praf ce ar putea duce la deteriorarea izolatiei si scurtcircuitarea spirelor infasurarii.
2
Daca partile in miscare ale masinilor, utilajelor sau instalatilor nu functioneaza normal, se vor verifica: tensiunea de alimentare a motorului electric; alimentarea cu curent electric sa nu se faca numai in daua faze; existenta unui scurtcircuit in bobinaj. Incalzirea motorului electric se datoreaza suprasolicitarilor sau arderi unei sigurante. Motorul electric poate fi supra incarcat pentru scurta durata cu o sarcina cu 25% mai mare decat cea nominala. Apar Aparat atu ura elec electr tric icaa se va verif erific icaa luna lunar, r, cand cand se va con contro trola star starea ea con contact tactel elo or intrerupatoarelor, contactoarelor si releelor. Daca acestea sunt arse sau oxidate, se vor curata cu hartie abraziva fina, iar daca prezinta uzari pronuntate, se vor schimba. Lucrarile de intretinere a echipamentului electric se vor efectua numai de personal calificat pentru aceste tipuri de lucrari. V. UNGEREA MASINILOR SI UTILAJELOR Importanta ungerii Oricat de ingrijit ar fi prelucrate prelucrate suprafetele suprafetele de contact contact a doua piese aflate in miscare relativa una fata de cealalta , la nivelul nivelul acestei suprafete se nasc doua doua forte de frecare. Dupa cum intre suprafetele in miscare exista sau nu sunbstante de ungere , frecarea poate fi: uscata; semifluida; fluida In mod mod norm normal, al, la func functi tion onar area ea de regim regim a masin masinil ilor or si util utilaje ajelo lorr se prod produc ucee freca frecarea rea fluida.Frecarea fluida se poate mentine cand intre suprafete se realizeaza deplasari cu viteze mari, suprafetele sunt supuse unei apasari mijlocii si sunt alimentate in mod continu cu lubrifianti. Frecarea semifluida poate poate sa apara apara ca urmare urmare a unei unei ungeri ungeri defect defectoas oasee sau insufi insuficie ciente nte,, precum si la pornirea si s i oprirea masinii cand, datorita vitezei prea mici, nu se poate introduce stratul de ulei necesar intre cele doua suprafete in miscare relativa . La stationarea masinii, din cauza sarcini de pe arbore, lubrifiantul este indepartat dintre cele doua doua suprafe suprafete te ale fusulu fusuluii si ale cuzine cuzinetul tului, ui, contac contactul tul facandu facandu-se -se direct direct pe varful varful asperit asperitati atilor lor suprafetelor respective, ramanand o cantitate foarte mica de lubrifiant in golurile dintre asperitai. Astfel, la pornire ungerea va fi incompleta, semifluida sau chiar uscata , daca masina a stationat un timp indelungat (fig.1,a). La viteze de rotatie rotatie mici, arborele arborele incepe sa transporte transporte sunb el lubrifiant lubrifiant , care , avand forma de pana si o oarecare presiune, incepe sa-l ridice : in acest caz , ungerea va fi semifluida (fig.1,b,c) La cresterea turatiei, centrul fusului se apropie de cel al cuzinetului, pentru a coincide cu el la turati turatiee foarte foarte mare. mare. In acest acest ultim ultim caz (fig.1 (fig.1,d) ,d) teoreti teoretic, c, grosime grosimeaa pelicu peliculei lei de lubrifi lubrifiant ant devine devine constanta pe intreaga periferie a fusului.
In canditiile ungerii fluide se realizeaza: Micsorarea uzarii suprafetelor de frecare ; • Reducerea consumului de energie prin frecare; • Marirea sarcinilor admisibile; • Marirea sigurantei in functionare; • Economie de lubrifianti. • 5.1. LUBRIFIANTI Lubrifiantii sunt materiale fluide, vascoase sau solide, care se poat intinde intre suprafetele de contact a doua corpuri solide in contact de frecare, atit pentru a inlocui frecarea uscata dintre cele
3
doua corpuri printr-o frecare fluida, micsorand astefel frecarea, cat si pentru a impiedica o incalzire prea mare. Materialele de ungere trebuie sa indeplineasca urmatoareloe conditii: forma un strat de ungere care sa micsoreze frecarea; • Sa poata forma temperaturii si sa • Sa fie aderente la suprafetele in contact, sa nu se scurga in cazul cresterii temperaturii nu se intareasca la scaderea temperaturii; transportul caldurii produse prin frecare sau rezultate din reactiile reactiile chimice, chimice, spre • Sa asigure transportul exterior, atit prin corpurile in contact, contact, cat si prin insusi fluxul de lubrifiant; transportul component componentilor ilor chimici chimici activi, in principal oxigen, oxigen, care produce • Sa asigure transportul stratul de oxizi; • Etansarea, respectiv protectia contra patrunderii impuritatilor din afara; de ex, unsoarea consistenta formeaza la iesirea fluxului din lagar un guler protector; Uleiurile minerale se folosesc cel mai mult deoarece au o stuctura stuctura stabila si pot fi utilizate utilizate la viteze mari , la temperaturi ridicate cat si la temperaturi scazute; Unsorile consistente au o buna aderenta la suprafetele metalice, ceea ce asigura mentinerea mai persistenta a stratului de lubrifiant in cazul functionarii cu socuri si in perioadele de oprire l functionarea intermitenta; nu necesita etansari complicate, iar intervalele de inlocuire sunt relativ mari (6-8 luni). Materiale de ungere solide pot fi utilizate inte suprafetle in miscare relativa, intre care exista o presiune foarte ridicata, precum si in cazul temperaturilor mari. Utilizarea acestor materiale de ungere ungere presup presupune une reduce reducerea rea timpul timpului ui de rodare rodare a mecani mecanismu smultu ltuii si o degaja degajare re rapida rapida a calduri calduriii rezultate in timpul functionarii. Dintre materialele materialele de ungere solide solide se evidenteaza evidenteaza grafitul, grafitul, talcul, bisulfura bisulfura de molibden, sapunurile metalice ca: stearate de calciu, magneziu, teflonul (material sintetic). Dupa Dupa natura natura lor lubrifi lubrifiant antii ii solizi solizi pot fi adauga adaugati ti in uleiur uleiurii sau in unsori unsori,, incorp incorpora orati ti in materialul cuzinetului sau aplicati pe fus pe cale chimica ori mecanica . Daca acoperirile cu straturi subtiri din lubrifianti solizi, de exemplu grafit sau bisulfura de molibden, de aplica pe ambele ambele suprafete in miscare relativa, durabilitatea durabilitatea cuplului de freacare creste de 2-3 ori fata de cazul acoperirii numai a unei singure suprafete. Viscoz Viscozita itatea tea este calitatea calitatea de baza baza a lubrfi lubrfiant antilo ilorr si reprez reprezint intaa rezisten rezistenta ta pe care o opun opun particulele lor atunci cand sunt supse unei alunecari.Pirin viscozitate se poate aprecia daca un lubrifiant este corespunzator unu anumit scop , unor anumite conditi de exploatare . Viscozitatea scade considerabil cu cresterea temperaturii.De accea , este necesar a se aprecia temperatura la care este valabila valoarea data a viscozitatii. Sunt de preferat preferat uleiurile uleiurile cu variatie cat mai redusa redusa a viscozitatii viscozitatii in raport cu temperatur temperaturaa , acestea putand lucra intr-un interval larg de temperaturi cu un regim stabil . Capacitatea de ungere este proprietatea lubrifiantului de a adera la suprafata metalica in situatii dificile de frecare sau la presiuni foarte ridicate. Punctul de inflamabilitate inflamabilitate Este temperatura temperatura la care uleiul incalzit intr-o cochilie cochilie deschisa, deschisa, la presiunea atmosferica atmosferica , se aprinde sub actiunea unei flacari. Pentru uleiurile minerale punctul de imflamabilitate este de 150-200 0 C. Punctul de imflamabilitate intereseaza mai mult la alegerea uleiurilor pentru motoare cu arder interna , compresoare etc. Punctul de solidificare (congelare) este temperatura la care uleiul sub actiunea propriei sale greutati nu mai poate curge in mod vizibil. Acest fenomen are loc nu la o temperatura precisa , cila intru-un interval de temperatura. Emulsionabilitatea Este proprietatea uleiului de a se amesteca cu apa calda, formand emulsie, si de a nu se separa ulterior, proprietate ne dorita mai ales la turbinele cu vapori. Spumarea Se datoreste bulelor de aer dispersate in ulei a caror degajare la suprafata uleiului formeaza spuma, spuma, favorizand favorizand procesul de oxidare oxidare a uleiului. uleiului. In acelas timp scadeconduct scadeconductibilita ibilitatea tea termica termica ceea ce conduce la micsorarea capacitatii de racire a uleiului si de prelucrare acaldurii in procesul de 4
frecare a deiferitelor organe de masini. Dupa intrebuintare, uleiurile uzate se colecteaza in vederea rerafinarii, pentru obtinrea de uleiuri de baza. 5.2 ALEGEREA LUBRIFIANTILOR LUBRIFIANTILOR Alegerea corecta a lubrifiantilor se face in functie de : viteza de deplsare relativa a suprafetelor in contact; presiunea specifica ce apare pe suprafetele de alunecare; regimul termic al masinii sau temperatura de lucru a locului de ungere si a mediului ambiant; caliateta suprafetelor in contact; felul frecarii (alunecare sau rostogolire); sistemul de ungere. Uleiurile se aleg tinandu-se seamaseama de viscozitatea, capacitatea de ungere (onctuozitatea), caracteristici fizice si chimice, stabilitatea in exploatare a acestor caracteristici pe durata cat mai lunga, compatibilitate cu alte materiale cu care vin in contact in mod inevitabil in exploatre etc. O onctuozitat onctuozitatee superioara, superioara, in cazul starilor intermediare intermediare de frecare va determina determina uzarea mai redusa si siguranta in functionare functionare in raport cu pericolul de gripaj mai mare. In cazul ungerii prin picurare sau cu fitil , se pune un accent deosebit pe onctuozitate si aceasta mai ales pentru agregatele care functioneaza cu prsiuni de contact ridicate . La ungerea cu recirculatie , cand aceeas cantitate de ulei este mentinuta timp mai indelungat in circuit, intereseaza in mod deosebit stabilitatea chimica a uleiului respectiv. In perioada de rodaj sunt indicate uleiurile mai fluide, eventual cu aditiv, care micsoreaza pericolul gripajului. Unsorile consistente au ca insusire de baza ounctul de picurare, adica temperatura la care unsoarea unsoarea incepe sa picure sub actiunea propriei propriei sale greutati. O unsoare consistenta consistenta este cu atita mai buna cu cat temperatura de picurare este mia ridicate, ungerea ramanand totusi asigurata la temperatura temperatura de exploatare. exploatare. TABELUL TABELUL nr.1 cuprinde cuprinde tipurile de unsori unsori consistente consistente standardizat standardizatee in tara noastra, cu indicarea domeniului de utilizare. Tabelul nr. 1 Categoria
Unsori Consistente de uz general Unsori Unsori consisten consistente te pentru pentru rulmenti
Unsori consistente in brichete pentru lagare lagare deschise
Unsori pentru temperaturi joase
• •
• •
•
Tipul
U 75 Ca 2 U 80 Ca 0 U 85 Ca 3 U 100 Ca 4 Rul 85 Rul 100 Rul 145 Rul 165 LD 93 Ca 7
562-71
Calciu
1608-72
Calciu si plumb Calciu Sodiu Sodiu Calciu
Punct de picurareO C min 75 80 85 100 85 100 145 165 93
Sodiu
170
Calciu
70 60
STAS
LD 170 Na 7
2721-71
Tj 70 Tj 60
6320-68
Baza (felul sapunului)
Utilizari principale
Lagare, glisiere,etc
Ungerea rulmentilor
Lagare deschise lucrand la temperaturi ridicate si presiuni mari (masini (masini din industria hartiei si cimentului, laminoare, etc.) Ungerea si protectia pieselor metalice iarna dupa dupa prescriptii speciale
Uleiurile, fata de unsorile consistente, prezinta urmatoarele avantaje: Sunt folosite la orice turatii, chiar shi la cele foarte mari Isi mentin capacitatea de ungere la temperaturi la care unsorile consistente fie ca si-o pierd – cum este cazul la temperaturi ridicate-fie ca produc pierderi mari de energie - cum se intampla la temperaturi scazute; Au frecare interioara mai mica, ceea ce le face folosibile la aparatele sensibile, de precizie; Permit inlocuirea completa a lubrifiantului, lubrifiantului, fara a fi nevoie de demontarea demontarea si spalarea prealabila a elementelor agregatului uns; Ca dezavantaje ale uleiurilor sunt de relevat: Etansarea dificila si costisitoare contra pierderilor de lubrifiant; • Necesiteatea completarii mai frecvente. • 5.3. ORGANIZAREA UNGERII Organizarea rationala a ungerii trebuie sa cuprinda: Alegerea lubrifiantului;
5
•
• • • •
Stabilirea cantitatii necesare de lubrifiant pe cantitati si a materialului de curatire pe baza noemlor de consum; Depozitarea in conditii optime a lubrifiantului; Masuri pentru reducerea pierderilor prin scurgere si evaporari; Masuri pentru manipularea corecta a lubrifiantului; Respecta Respectarea rea normel normelor or de tehnic tehnicaa a securit securitatii atii mucii si a normel normelor or de preven prevenire ire si stinger stingeree a incendiilor.
5.4. SISTEME SI METODE DE UNGERE ALE MASINILOR SI UTILAJELOR In func functi tiee de numr numrul ul locu locuril rilor or de unge ungere re de modu modull de debi debita tare re a ulei uleiul ului ui si cara caracte cteru rull circulatiei uleiului, se deosebesc mai multe metode de ungere. Astefel: dupa numarul locurilor de ungere, se deosebesc doua : • Ungere individuala, cand fiecare loc de ungere este deservit de un sistem propriu de ungere;ungere centralizata, cat mai multor locuri de ungere le este asigurat lubrifiantul printr-o instalatie centrala de ungere; • Dupa modul de debitare a uleiului exista ungere fara presiune , cand uleiul ajunge la suprafete care trebuie trebuie unse unse datori datorita ta fortei fortei de gravit gravitati atie, e, a capilar capilaritat itatii ii sau a absorbt absorbtiei iei molecu molecular lare; e; ungere ungere sub presiune cand uleiul este trimis in circuitul de ungere cu ajutorul unei pompe; • Dupa caracterul circulatiei uleiului, se disting: ungere de circuit inchis sau cu recuperarea uleiului,. Cand uleiul revenit in bazin dupa efectuarea ungerii este repus in circulatie;ungere in circuit deschis, la care uleiul nu poate fi recuperat(ungerea unor ghidaje si a unor suruburi conducatoare) Sistemul Sistemul , modaliateta modaliateta de ungere ungere si lubrifiantu lubrifiantull pentru o masina, un utilaj sau o instalatie se stabilesc pe baza urmatoarelor criterii: • Importanta organului caruia trebuie sa i se asigure ungerea in ansamblu functional al masinii, utilajului, instalatiei respective; • Calitatea lubrifiantului raportata la modul de functionare al acestui organ; • Cantitatea de lubrifiant necesara pe cantitatea de timp(ora) si pentru un schimb intreg (8h) In functie de aceste trei criterii se stabileste: centralizata sau nu, cu sau fara presiune cu sau fara recuperare); amplasarea dispozitivelor de ungere prin care trebuie sa se urmareasca accesibilitatea la locul locul de ungere ungere si usurin usurinta ta afectari afectariii acestei acesteia;as a;asigu igurare rareaa functi functiona onarii rii sistemu sistemului lui de ungere ungere cu posibilitatea de control a acestei functionari si, in unele cazuri, cu semnalizarea automata a opriri ungerii . Dispozitivele si instalatiile de ungere, folosite la masini, utilaje si instalatii, trebuie sa respecte urmatoarele conditii : • Posibilitatea de reglare a debitului de ulei ; • Umplerea cu lubrifiant sa se poata face usor; • Operatia de curatire a dispozitivului de ungere sa se poata face comod; • Siguranta impotriva patrunderii in dispozitiv a prafului abraziv , a aschilor sau a lichidului de racire a sculelor; unmomentdat; • Controlul usor a calitaii de lubrifiant existent la unmomentdat; • Siguranta in functionare si posibilitatea de control a acesteia ; • Simplitate si cost redus; Cunoasterea metodelor de ungere, a conditiilor de ungere impuse dispozitivelor si instalatiilor de ungere folosite folosite permite alegerea celui mai potrivit sistem de ungere, in raport cu particularitatiile particularitatiile fiecarei masini, utilaj si instalatii in parte . Sistemele de ungere sunt de mai multe feluri : • Sisteme pentru ungerea individuala, periodica sau continua, cu sau fara presiune; • Sisteme pentru ungere centralizata periodica sau continua, cu sau fara presiune; • Sisteme combinate. Ungerea cu unsoare consistenta. Ungerea cu unsoare consistenta se aplica la masini cu turati turatiii micisa micisau u cand cand cantit cantitatea atea necesar necesaraa de lubrifi lubrifiant ant este redusa< redusa< lagare lagare cu rulmen rulmenti, ti, lagarel lagarelee 6
agrega agregatel telor or care lucrea lucreaza za in atmosfe atmosfera ra libera, libera, in praf praf (forme (formeaza aza gulere gulere protect protectoar oaree impotr impotriva iva patrunderii diverselor particule) unele angrenaje. Ungerea se face cu ajutorul ungatoarelor cu bila, care conform STAS 1116-78 sunt: • de tip A cu cap si filet conic (fig.2.a)
de tip B cu cap plat si filet cilindric (fig.2.b) • de tip C cu cap plat fixat prin presare (fig.2.c). La aceste ungatoare orificiul de ungere este inchis printr-o bila apasata de un arc. In timpul alimen alimentari tariii cu aceasta aceasta presa presa de mana, mana, unsoa unsoarea rea inving invingee apasare apasareaa arcului arcului si patrun patrunde de in interi interior. or. o o Ungatoarele Ungatoarele pot fi montate montate si in pozitie inclinata inclinata 45 sau la 90 , prinn folosirea unor piese de pozitie pozitie (figura 3). In afara ungatoarle cu bila se folosesc si ungatoarele (fig .4) executate conform STAS 74869. Spatiul dintre corpul 1 si capacul 2 al ungatorului fiind umplut cu unsoare consistenta, prin strangerea capacului filetat, lubrifiantul este fortat sa patrunda prin orificiul central si prin alezajul executat in corpul lagarului si cuzinetului pana la fus. De asemenea sa dovedit corespunzatoare ungerea directa din depozitul capacului lagarului (fig .6). •
Ungerea centralizata, realizata prin alimentarea simultana a mai multor puncte de unsoare presata dintr-un cilindru, al carui piston este actionat manual sau mecanic, cu posibilitatea de reglaj exact exact al cantit cantitatii atii necesar necesaree fiecaru fiecaruii loc de ungere, ungere, asigura asigura o eficien eficienta ta superio superioara ara dispoz dispoziti itivel velor or anterioare (fig .7)
Ungerea cu ulei. Ungerea individuala efectuata manual se aplica organelor cu solicitari mici si viteze mici. Ca dispozitive de ungere se folosesc ungatoarele cu capac plan sau cilindric (fig .8)
7
alimentate cu cana de ulei si ungatoarele cu bila (fig. 9) , in care uleiul se introduce manual sub presiune cu ajutorul unei pompe denumita denumita Tecalemit. Sistemele de ungere cu fitil se bazeaza pe fenomenul capilaritatii fitilului de bumbac sau din canepa (fig.10) .Uneori un rezervor central poate asigura ungerea simultan a mai multor locuri de ungere, ungere, fiecare fiecare fitil fitil avand avand canal canal vertic vertical al propri propriu u pentru pentru picura picurarea rea uleiul uleiului ui absorb absorbit it si un racord racord individual de legatura cu tubul de conducere a uleiului (fig.11)
Ungato Ungatoarel arelee cu inel inel (fig.12 (fig.12)) asigur asiguraa ungerea ungerea datori datorita ta aderen aderentei tei uleiul uleiului ui pe inel. inel. Este Este un dispozitiv de ungere foarte bun, economic, deoarece uleiul nu se pierde. Unge Ungere reaa indi indivi vidu dual alaa in baie baie de ulei ulei este este util utiliza izata ta mai mai rar si in spec specia iall pent pentru ru rulm rulmen enti ti (fig.13).In acest caz, nivelul uleiului nu trebuie sa treaca de mijlocul bilei sau al rolei din partea inferioara, deoarece o cantitate mai mare de ulei duce la spumarea lui si, ca urmare, la o ungere defectuoasa , remarcata imediat prin supraincalzirea lagarului.
Ungerea Ungerea prin barbotaj barbotaj consta din antrenarea antrenarea si improscarea improscarea unei cantitati cantitati de ulei din baie pe interiorul carcasei masini sau utilajului, de unde prin prelingere este condus prin santuri colectoare la locurile de ungere. Ungerea individuala in baie de ulei cu element intermediar se foloseste in cazul ghidajelor de lungime mare.Elementul intermediar (fig.14) consta din doua role conice 1 montate pe axul 2 ce se sprijina pe arcul 3, al carui rol este de a mentine mentine in contact permanent rolele cu ghidajul saniei. Ungerea cu pernita de pasla (fig.15) care se afla intr-o baie de ulei si face contact cu fusul 2 ce trebuie uns asigura prin capilaritatea acesteia transmiterea cantitatii de ulei necesare . Ungerea centralizata fara presiune necesita o instalatie hidraulica care consta dintr-un rezervor de ulei R (fig.16) , o pompa P care absoarbe uleiul din rezervor prin filtrul F si al trimite la un distribuitor D , de unde , prin conductele C 1,C2,…..Cn uleiul este dirijat sub actiunea gravitatiei la locurile de ungere.
8
Sistemele de ungere continua sub presiune (fig.17) .Uleiul absorbit prin filtrul F 1 de pompa P , care asigura presiune corespunzatoare, corespunzatoare, este filtrat a doua doua oara de filtrul F2 si dirijat la ditribuitorul D, inchis la partea superioara ; uleiul este dirijat la locurile de ungere prin conductele C1,C2,……Cn
5.5. CONTROLUL UNGERII MASINILOR SI UTILAJELOR Controlul functionarii ungerii prezinta o deosebita importanta si consta in: verificarea presiunii si a continuitatii, verificarea tem de ungere etc. Controlul circulatiei uleiului se face cu indicatorul indicatorul (18.9) ; in acest caz uleiul curge sau picura prin teava curba c urba 1, ceea ce se poate observa prin cilindrul de sticla 2 care formeaza f ormeaza o parte din corpul indicatorului.
VI. TEHNOLOGIA UNGERII MASINILOR, UTILAJELOR SI INSTALATIILOR Efectuarea unei ungeri corecte presupune: ungere inainte de inceperea ungerii; • Stergerea lagarelor si desfundarea orificilor sau canalelor de ungere • Ungerea se face atent , fara risipa pentru a se evita scurgerea uleiului ; • Ungerea se efectueaza numai cand masina este oprita ; • Dupa efectuarea ungerii se sterge uleiul scurs si se aseaza aparaturile la locul lor. Ungere Ungereaa transm transmisil isilor or cu lant lant depind depindee de viteza viteza lantul lantului, ui, frecare frecareaa avnd avnd loc intre intre roata roata de antren antrenare are si lant lant si intre zalele zalele lantului lantului.. La viteze viteze de deplasa deplasare re de 4-6 m/s, m/s, ungerea ungerea se face prin prin picurare, uleiul fiind repartizat prin mai multe conducte, la partea neantrenata a lantului (fig.20).
9
VII. MASURI MASURI DE TEHNICA A SECURITATII MUNCII LA LA INTRETINEREA INTRETINEREA MASINILOR MASINILOR SI UTILAJELOR Modul in care se face intretinerea masinilor, utilajelor si instalatiilor trebuie sa conduca la protectia personalului muncitor contra accidentelor si la reducerea efortului fizic. Lucrarile de intretinere intretinere a masinilor, masinilor, utilajelor utilajelor si instalatiilor instalatiilor se fac numai cand acestea acestea sunt in stare de repaus, pentru ca partile in miscare sa nu produca accidente. Pentru ungerea diverselor parti ale masinilor, utilajelor si instalatiilor se vor utiliza dispozitivele existente in acest scop. In vederea realizarii unei atmosfere corespunzatoare si fara pericol de incendiu, in interiorul depozitului sau magaziei vor exista dispozitive de aerisire si ventilatie, iar fumatul si iluminatul cu felinare cu petrol sau cu lumanari sunt categoric interzise. Locurile unde exista pericol de incendiu trebuie dotate cu materiale de stingere a incendilor.
10
