CUVÂNT ÎNAINTE Lucrarea Dudeştii Noi-studiu geografic complex îşi propune să redea evoluţia aşezării studiate din punct de vedere a aspectelor naturale, demografice, economice, administrative şi culturale începând cu anul 1494, când este pentru prima dată atestată documentar sub numele de Nagbeseny şi până în prezent. Această lucrare, o amplă sinteză documentară care aduce noi referiri la evoluţia localităţii Dudeştii Noi este în acelaşi timp şi prima monografie în limba română dedicată comunei. Încununarea unui număr însemnat de informaţii şi date statistice nu ar fi fost posibilă fără sprijinul substanţial primit în ceea ce priveşte documentarea, din partea oficialităţilor locale şi reprezentanţii principalelor instituţii administrative din localitate, motiv pentru care îmi exprim mulţumirea: primar, d-nul Alin Adrian Nica, viceprimar, d-nul Ion Goşa, ing.d-na Mariana Goşa, promotor local, d-na Mihaela Tisan, preot, d-nul Floria Gaşpar, preot, d-nul Bonaventura Dumea. În această activitate de cercetare şi sistematizare a materialului adunat am urmat sfatul competent al cadrului didactic îndrumător, lector univ. dr.,d-na Cătălina Ancuţa pentru care îi aduc şi pe această cale mulţumiri. Sunt convinsă că prin această lucrare nu am reuşit să epuizez toate izvoarele referitoare la evoluţia şi dezvoltarea localităţii Dudeştii Noi, ea putând fi un bun început pentru lucrările viitoare.
-1-
CUPRINS Partea I.- Aspecte teoretice şi metodologice……………………5 Capitolul I. Motivaţia alegerii temei şi obiectivele studiului……………… 5 Capitolul II. Sursele de informare…………………………………………… .6 Capitolul III. Metodologia de cercetare…………………………………… ..7 Capitolul IV. Etapele cercetării …………………………………………… .10 Capitolul V. Delimitări conceptuale………………………………………… 12
Partea II Analiza componentelor fizico-geografice…………17 Capitolul I Poziţia si localizarea geografică - condiţionare a fizionomiei şi funcţionării sistemului teritorial………………………………………………………………17 Capitolul II Componentele naturale ale sistemului teritorial- elemente de favorabilitate şi de restrictivitate………………………………………………………………… 18 2.2.1. Prezentarea generală a condiţiilor geologice şi de relief 19 2.2.2. Caracteristicile climatice…………………………………… .22 2.2.3. Hidrografia …………………………………………………… 26 2.2.4. Vegetaţia……………………………………………………… 27 2.2.5. Fauna………………………………………………………… .28 2.2.6. Solurile………………………………………………………….29 2.2.7.Categoriile de utilizare a terenurilor………………………….30 2.2.8. Riscul natural………………………………………………… .31.
Partea III Analiza componentelor antropice ale sistemului teritorial Capitolul I Populaţia…………………………………………………………… .33 3.1.1. Istoricul locuirii…………………………………………………33 3.1.2. Evoluţia numerică a populaţiei……………………………… 35 3.1.3. Dinamica naturală a populaţiei……………………………….37 3.1.4. Dinamica migratorie………………………………………… 38 3.1.5. Structura demografică…………………………………………40 3.1.6. Densitatea şi repartiţia populaţiei în vatră………………… .48 Capitolul II Aşezările umane ( habitatul)………………………………………48 3.2.1. Istoricul locuirii în vatră……………………………………… ..49 3.2.2. Caracteristici fizionomice ale localităţii……………………….54 -2-
3.2.3. Calitatea locuirii…………………………………………………..55 Capitolul III Mediul social………………………………………………………….68 3.3.1. Viaţa comunitară şi asociativă………………………………… 68 3.3.2. Identitatea locală- elemente şi forme de expresie…………… 73
Partea IV Productivitatea sistemului teritorial Capitolul I Agricultura……………………………………………………………...78 4.1.1. Premisele naturale ale agriculturii…………………………… . 78 4.1.2. Premisele social-economice ale agriculturii………………….. 78 4.1.3. Evoluţia şi limitele spaţiului agrar……………………………... 79 4.1.4. Cultura plantelor………………………………………………….83 4.1.5. Pomicultura şi viticultura………………………………………...83 4.1.6. Creşterea animalelor…………………………………………….84 Capitolul II Activităţile sectorului secundar…………………………………….. 85 Capitolul III Activităţile sectorului terţiar………………………………………….87 Capitolul IV Funcţionalitatea sistemului teritorial……………………………… 88 4.4.1. Serviciile sociale………………………………………………. .89
Partea V Analiza diagnostică şi prognostică a sistemului teritorial Capitolul I Analiza SWOT a comunei Dudeştii Noi……………………………..93 Capitolul II Strategia de dezvoltare a comunei………………………………….94
Partea VI Valorificarea cunoaşterii orizontului local prin redactarea unei discipline opţionale…………………………………………………..95 Capitolul I Poziţia curriculum-ului la decizia şcolii (C.D.Ş.) în contextul reformei curriculare……………………………………………………………………………96 Capitolul II Proiect de opţional pentru anul şcolar 2009-2010……………..97 6.2.1.Argument…………………………………………………………...97 6.2.2. Obiectivele generale ale predării geografiei orizontului local..102 6.2.3. Conţinuturi, proiectarea anuală şi pe unităţi de învăţare……..108 6.2.4. Metode de predare folosite în cadrul opţionalului……………..114 6.2.5. Metode de cercetare utilizate în cadrul opţionalului…………..128 6.2.6. Mijloace de învăţământ folosite în predarea opţionalului……..131
-3-
6.2.7. Forme de organizare a activităţii de predare în clasă şi în afara clasei.. …………………………………………………………………………………………..113 6.2.8. Forme de evaluare utilizate în cadrul opţionalului………………146 Concluzii……………………………………………………………………………….158 Bibliografie…………………………………………………………………………….162
-4-
PARTEA I. ASPECTE TEORETICE ŞI METODOLOGICE Geografia, ca ştiinţă a Pământului, porneşte de la studiul orizontului local, ,,ale cărui elemente proaspete, pline de imagini şi de simţire există în sufletul fiecărui copil şi trebuie scoase la lumină, valorificate şi rânduite.Oricât de puţin variat ar fi un astfel de ţinut, el permite copilului să înţeleagă
deplin
cel
puţin
câteva
noţiuni
geografice
fundamentale”(G.Vâlsan,,Reforma
învăţământului geografic”,1931). În cadrul unei zone geografice, componenta umană deţine un rol important, întrucât, deşi se află în strânsă interacţiune şi interdependenţă cu celelalte componente ale mediului geografic, prin dinamismul ei contribuie semnificativ la modificarea trăsăturilor peisajului geografic, precum şi la apariţia peisajelor antropizate.
CAPITOLUL I. MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI SI OBIECTIVELE STUDIULUI Comuna Dudeştii Noi, o aşezare din zona Banatului, este situată în Câmpia de Vest la intersecţia paralelei de 45º50’21”latitudine nordică cu meridianul de 21 º06’02”longitudine estică, la altitudinea de 91 de metri. Această poziţie în plină zonă temperată are urmări importante în desfăşurarea principalelor elemente climatice, în morfogeneză, în repartiţia şi dezvoltarea vegetaţiei, faunei si solurilor dar şi în viaţa oamenilor.
Am ales studiul geografic complex al comunei Dudeştii Noi datorită absenţei unei lucrări monografice despre această localitate nou reînfiinţată (2004), a interesului autorităţilor locale, dar şi pentru oportunitatea realizării unei materii opţionale pe tematica orizontului local cu titlul “Oameni si locuri”. Alegerea temei pentru această lucrare ştiinţifico-metodică a fost determinată şi de necesitatea îmbunătăţirii calităţii actului didactic deoarece, ca dascăl am ocazia de a studia şi aplica un demers de cercetare integrator cum este cel sistemic, deopotrivă analitico-descriptiv, dar şi prospectiv în măsura în care, analiza are drept scop identificarea rolului fiecărei componente în funcţionarea şi fizionomia sistemului teritorial studiat, dar şi identificarea acelor componente cu rol în dinamizarea, respectiv blocarea sistemului. Lucrarea îşi propune cunoaşterea fenomenelor fizico-geografice din spaţiul comunei Dudeştii Noi, particularităţile şi modul lor de evoluţie în timp şi spaţiu, influenţa acestora asupra dezvoltării societătii omeneşti. Pe de altă parte, lucrarea este întocmită pentru a acoperi golul care persistă în -5-
cunoaşterea istoriei, a ocupaţiilor, tradiţiilor şi obiceiurilor oamenilor care au trăit sau convieţuiesc şi acum pe teritoriul actualei localităţi Dudeştii Noi. Pe lângă scopul ştiinţific, lucrarea urmăreşte şi un scop practic legat de evidenţierea unor probleme de natură umană. Partea a doua a lucrării cuprinde aspecte metodice privind iniţierea elevilor în cercetarea geografică şi câteva aplicaţii practice realizate împreună cu elevii în spaţiul comunei studiate. Din acest punct de vedere, lucrarea îşi propune să demonstreze cum pot fi familiarizaţi elevii cu aspectele geografice din orizontul local, precum şi modul în care li se pot dezvolta capacităţile şi deprinderile de a cerceta, de a întocmi referate, de a analiza şi investiga studii de caz privind aspectele geografiei locale. Deoarece informaţii privind aspectele geografiei fizicoeconomice din zona localităţii Dudeştii Noi se regăsesc în lucrări cu caracter regional, am considerat că un studiu amănunţit este necesar întrucât elevii Şcolii cu clasele I-VIII Dudeştii Noi pot fi în acelaşi timp şi cercetători şi subiecţi ai cercetării. Intenţionez să folosesc această lucrare ca material bibliografic în elaborarea disciplinei opţionale în cadrul căreia , elevii cl. aVIIa sub îndrumarea mea vor fi implicaţi în activitatea de cercetare a orizontului local. În atingerea obiectivelor operaţionale specifice lecţiilor de geografie generală s-a pornit de la obiectivele cadru din Curriculum-ul national:
-observarea şi descrierea elementelor din mediul geografic local; -perceperea şi reprezentarea spaţiului geografic local ; -cunoaşterea şi utilizarea unor elemente de limbaj specific geografic cu aplicabilitate în planul geografiei locale; -crearea şi dezvoltarea unui comportament favorabil ameliorării relaţiilor om- mediu înconjurător.
Elaborarea acestui studiu geografic asupra teritoriului comunei Dudeştii Noi aş dori să capete pentru viitor o importanţă deosebită pentru economia locală determinând astfel noi realizări care pot ridica în viitorul apropiat calitatea vieţii în această localitate a judeţului Timiş.
CAPITOLUL 2. SURSELE DE INFORMARE Teritoriul comunei Dudeştii Noi este situat într-un cadru natural cu trăsături specifice şi particularităţi de evoluţie care s-au răsfrânt asupra dezvoltării economiei locale şi aşezărilor omeneşti, în funcţie de condiţiile social- economice şi istorice.
-6-
Cu toate acestea, interes mai mare asupra cercetării l-au avut istoricii, geografii rezumându-se la domenii cu tematică generală asupra regiunii Banatului. Acesta este şi unul din motivele pentru care am ales să elaborez acest studiu geografic complex la teritoriului comunei Dudeştii Noi. În acest sens, primii care au adus la lumină frumuseţile acestor locuri au fost Ion Letreanu cu lucrarea sa de seamă,, Monografia Banatului”, în 1935, respectiv J.J.Ehrler cu lucrarea ,,Banatul de la origini până în prezent”. Un instrument util de lucru pentru cei care studiază trecutul istoric al localităţilor din Transilvania şi Banat îl constituie lucrarea lui Coriolan Suciu- “Dicţionar istoric al localităţilor din Transilvania”, apărută sub editura Academiei în două volume. Cercetările geografice actuale au avut caracter de ansamblu, rezumându-se la enunţarea generalului fără a detalia particularităţile locului. Regiunea a fost abordată sub diverse aspecte fizico-geografice în lucrări de sinteză privitoare la teritoriul ţării noastre dintre care menţionez ,, Monografia R.P. Române” vol.I,II (1969). Rezultat al interpretării unor observaţii meteorologice îndelungate, Institutul de meteorologie Bucureşti publică în 1962 lucrarea ,,Clima R.P.Române”. În volumul al IXlea al Studiilor hidrologice, apărut la Bucureşti în 1964 se publica lucrarea ,,Monografia hidrologică a râurilor din Banat “. Începând din 1970, Universitatea din Timişoara publică în mai multe volume intitulate sugestiv ,,Studii de geografie a Banatului “, lucrări privind cadrul geografic al acestui colţ de ţară , realizate de M. Bizerea, V.Ghibedea, S.Truţi , R. Munteanu, L. Băcanu ,V.Ardelean ş.a..În anii 1972 şi 1973 la Timişoara, a apărut lucrarea
,,Aspecte din flora şi fauna Banatului “, realizată de un colectiv de autori. Din acelaşi an
menţionez lucrarea ,,Relieful României” de Grigore Posea, N. Popescu şi N. Ielenicz. Grupând un număr de 70 de hărţi din domeniul geografiei fizice, geografiei umane şi economice a judeţului Timiş apare în 1974 la Universitatea Timişoara lucrarea ,,Geografia judeţului Timiş- prezentare cartografică “. În prezent, în cadrul Universităţii de Vest, Timişoara, au fost realizate lucrări de referinţă care tratează probleme fizico-geografice şi demografice ale spaţiului rural bănăţean şi transilvănean. Dintre acestea, amintim lucrările,,Ţara Haţegului” de N.Popa, ,,Solurile Banatului” de Gh. Ianoş si M. Goian, ,, Tipuri de peisaje rurale în Banat” de C.Vert, (2000), ,,Studiu geografic al disparităţilor teritoriale în Banatul românesc “de C. Ancuţa,(2006), ,,Repartiţia teritorială a populaţiei în Banat” de C.Vert si S. Voiculescu ş.a..
CAPITOLUL 3. METODOLOGIA DE CERCETARE Studiul se bazează pe o atentă documentare bibliografică şi statistică, interpretarea, prelucrarea şi analiza unor serii de date statistice consemnate în arhiva Direcţiei Judeţene de Statistică Timiş. În lucrarea de faţă am încercat o analizare cât mai concretă a învelişurilor (litosfera, atmosfera, hidrosfera, biosfera) care definesc cadrul natural, privite printr-o interdependenţă cu condiţiile
-7-
social-economice. Problemele care s-au ivit au fost multiple iar rezolvarea lor a necesitat abordări axate pe o amănunţită cercetare a terenului. Abordarea analitică şi sintetică a factorilor fizico-geografici a permis evidenţierea particularităţilor acestora şi modul în care s-au răsfrânt asupra dezvoltării economiei locale şi a aşezărilor. În elaborarea acestui studiu s-au folosit ca metode de cercetare inductivă şi deductivă, analiza, sinteza, expunerea logică, descrierea grafică şi cartografică şi comparaţia. Metoda inductivă este concludentă în cazul observaţiei făcute în teren şi a abordării studiilor de caz. Cercetarea monografica a comunei Dudeştii Noi necesită o abordare interdisciplinară trebuind analizate aspectele istorice, sociale, economice, etnologice, geografice,etc. Cercetarea localităţii cuprinde analiza
factorilor fizico-
geografici (geologie, relief, hidrografie, aspecte biopedoclimatice) şi a factorilor socio-economici. Metologia cercetării s-a bazat pe utilizarea unui şir de principii (repartiţie geografică, al integrării, cauzalitate, conexiune directă şi /sau inversă, cronologie, etc.), metode geografice tradiţionale şi moderne, generale şi specifice. În cercetarea geografică vor fi utilizate prioritar tehnicile specifice geografiei, observaţia directă, documentarea statistică, descrierea fenomenului la faţa locului, experimental etc. şi în mod complementar cele care reflectă suprastructura psiho-socială a lumii rurale(mentalităţi, atitudini, modul de a gândi viaţa socială, etc.) respectiv interviul şi chestionarul; pentru interpretarea spaţiala a disparităţilor localităţii Dudeştii Noi vor fi utilizate tehnici de cartografiere a fenomenelor. O regulă metodologică se referă la unitatea dintre teoretic si empiric, dintre concepte si datele de pe teren. Astfel, investigaţia ştiinţifică trebuie să parcurgă trei niveluri (D.Petrea, 2005): I. Operaţionalizarea conceptelor adică trasformarea lor în operaţii de teren şi de investigaţie bibliografică, statistică şi cartografică, atunci când se stabilesc dimensiuni, variabile, indici, indicatori. II. Activitatea de teren, adică aplicarea în universul cercetat a instrumentelor elaborate şi acumularea sistematică a materialului documentar. III. Conceptualizarea datelor culese pe teren şi confruntarea cu alte elaborări teoretice şi aplicate, adică analiza şi interpretarea lor. METODA
OBSERVAŢIEI presupune contemplarea organizată, metodică şi selectivă a tuturor
componentelor mediului natural şi umanizat; aceasta duce la identificarea elementelor cercetate, la descifrarea şi înregistrarea componentelor lor caracteristice, la compararea elementelor care fac parte din aceeaşi categorie şi la integrarea lor în ansamblul elementelor corelative. În timp ce în metoda observaţiei directe fenomenele economico- geografice au fost corelate cu o informare -8-
statistică corespunzatoare realizată pe teren pe baza metodei anchetei, observaţia indirectă s-a realizat prin intermediul materialului bibliografic, statistic şi cartografic. METODA ANALIZEI se foloseşte pentru a întelege peisajul rural prin analiza fiecărei componente separate. Dupa Grigore Posea (1998) analiza trebuie să fie: •functională – indicând rolul elementelor în structura întregului •statistică – raportând serii de date, apoi trebuie formulate ipoteze probabilistice ; •armonică – arătând serii de variaţii periodice ale componentelor din geosistem ; •cartografică – redă desfăşurarea spaţială a elementelor . Analiza parcurge într-un mod holocronic diversele componente şi ipostaze ale peisajului realizânduse o analiză: anamnetică (reconstituirea elementelor din trecut), diagnostică (se realizează radiografii ale stării actuale), prognostică (proiecţii cu privire la posibile evoluţii ulterioare ). METODA COMPARATIVĂ a permis identificarea unor legităţi, tendinţe de evoluţie a proceselor şi fenomenelor care ţin de aspectele demografice şi economice. Prin compararea unor fapte geografice actuale cu altele mai vechi s-au descoperit alte forme precum şi reconstituirea unor fenomene. În lucrarea de faţă, comparaţia se bazează pe repere susţinute de documente ale secolelor XX-XXI. METODA CARTOGRAFICĂ. Prin varietatea reprezentărilor grafice, diagrame, cartograme, această metodă a permis ilustrarea peisajului rural al localităţii Dudeştii Noi sub toate aspectele sale, evidenţiind şi evoluţia spaţială ori temporală a acestuia. METODA ANCHETEI . Analiza elementelor cantitative şi calitative s-a realizat cu ajutorul sondajului mixt. METODA STATISTICO-MATEMATICA este folosită în scopul analizei fenomenelor sociogeografice, prin analiza cantitativă, în scopul înregistrării, prelucrării, generalizării datelor culese din teren( informaţii acumulate). METODA ISTORICĂ se foloseşte pentru a întelege prezentul cu ajutorul trecutului şi invers ţinând seama de unitatea dialectică a continuităţii şi discontinuităţii. Istorismul permite urmărirea formării şi stabilirii fenomenelor socio-geografice, principiul istorismului presupunând ca orice element geografic actual să fie analizat şi explicat şi din punct de vedere evolutiv, urmărindu-se formarea lui în timp. METODA MONOGRAFICĂ- sub influenţa sociologiei este o tehnică de cercetare utilă în studierea complexului rural. În studiu, s-au folosit pe larg şi alte metode, de pildă, descrierea, sinteza, deducţia, inducţia, sondajul, etc. Principiul antropic s-a impus de la sine, fiind vorba de un peisaj antropic. Conform -9-
acestui principiu, omul este privit ca principal factor modificator al mediului, iar analiza sa vizează examinarea şi evaluarea acţiunii exercitată de om asupra naturii dar şi asupra vieţii umane însăşi. METODA DIALECTICĂ. Conform acestei teorii, obiectele şi fenomenele nu sunt izolate, ci în conexiune, obiectele şi fenomenele nu sunt statice, ci aflate într-o schimbare permanentă punându-se accent pe geneză şi transformare. Un alt aspect a fost culegerea datelor statistice şi informaţiilor de la localnici în cadrul anchetelor efectuate cu rigurozitate, pentru a asigura obiectivitatea şi exactitatea datelor obţinute. Ca sursă informaţională primară, au fost utilizate materialele recensămintelor populaţiei. A fost efectuat un chestionar (interviuri) care a cuprins 200 familii din comuna Dudeştii Noi. Sondajul cuprinde 23 de întrebări pentru studiul socio- economic al populaţiei din localitate. Alegerea eşantionului reprezentativ constituie una din modalităţile de obţinere a unor informaţii corecte. Familiile chestionate au fost alese aleatoriu, însa s-a ţinut cont de structura populaţiei după diferite criterii(vârstă, ocupaţie, structură etnică, confesională, socială). Culegerea, prelucrarea şi definitivarea informaţiilor geografice acumulate s-a realizat cu ajutorul elevilor, unul din scopuri fiind acela de a-i familiariza cu orizontul local, dar şi cu metoda de cercetare geografică. Deasemenea, s-au purtat discuţii cu persoane care locuiesc în Dudeştii Noi. S-a utilizat chestionarul standardizat, aplicat prin metoda interviului “faţă în faţă” la domiciliu, gospodăriile fiind selectate aleatoriu. S-au folosit întrebări închise, cu variante de răspunsuri simple şi deschise. Alegerea variantelor de răspuns s-a făcut în aşa fel, încât fiecare subiect să se găsească pe scala propusă după variantele cele mai apropiate aprecierii sale.
CAPITOLUL 4. ETAPELE CERCETĂRII Studiile de geografie generală se realizează în trei etape de lucru ( după Panaite L., 1974): I. ETAPA DE DOCUMENTARE ÎN CABINET constă într-o analiză temeinică a materialului cartografic şi bibliografic. Cercetarea se va face prin intermediul hărţii topografice sau a planurilor topografice la scara 1:5000- 1:10000. Ele sunt utile pentru studiul demografiei şi aşezărilor umane dar şi pentru studiul unor componente ale cadrului natural şi morfologic. De asemenea, planurile topografice dau indicaţii preţioase asupra categoriilor de folosinţa a terenurilor vetrei satelor, a texturii şi structurii acestora, precum şi asupra altor elemente folositoare acţiunii de sistematizare.
- 10 -
Pentru o analiză cuprinzătoare a materialului cartografic are o mare importanţă şi studierea hărţilor speciale: geologice, geomorfologice, climatice, hidrologice, pedologice, a hărţilor şi planurilor topografice vechi. Alt grup de hărţi care este necesar să fie analizate în această etapă este cel al hărţilor economice deoarece facilitează cunoaşterea economiei regiunii. Un loc aparte în studiile de geografie economică revine cunoaşterii colecţiilor de hărti şi planurilor topografice vechi, analiza lor contribuind la elucidarea problemelor legate de evoluţia fenomenelor economico-geogrfice, cum ar fi: evoluţia numărului de locuitori, a reţelei de aşezări, evoluţia teritorială a vetrei localităţii studiate, a modului de utilizare a terenurilor, a reţelei căilor de comunicaţie, etc.; în acest sens, în această etapă a fost elaborat un chestionar, utilizat în cercetarea selectivă de tip sondaj. Documentarea bibliografică ca instrument al cunoaşterii constituie şi aceasta o operaţie premergatoare cercetării de teren, activitatea ştiinţifică fiind legată strâns de o informare şi documentare permanentă. În cercetarea bibliografiei pentru întocmirea indexului bibliografic al acestei lucrări am consultat “Bibliografia geografică a României”1944-1964 şi” România “(V. Cucu, Al. Rosu). Acţiunea de lectură a lucrărilor am încheiat-o cu elaborarea fişelor generale şi speciale. Pentru studiul geografiei populaţiei, în etapa de documentare în cabinet am efectuat o largă informare pe baza consultării recensămintelor de populaţie din care am extras date cu privire la evoluţia numărului de locuitori, la structura populaţiei pe grupe şi sexe la structura populaţiei active şi structura ei confesională şi naţională. Activitatea din etapa de documentare prealabilă în cabinet am încheiat-o cu gruparea materialului colectat pe probleme. II. ETAPA DE CERCETARE PE TEREN reprezintă principala fază de adunare a materialelor informative, aceasta constituind “temelia creaţiei geografice”. (Panaite, L.,1974) Un rol important în activitatea de cercetare proprie l-a avut carnetul de teren în care am notat într-o formă succintă rezultatele obţinute. Activitatea din etapa de cercetare pe teren are trei faze care se succed astfel: studiul de orizont, studiul informativ şi cartarea fenomenelor. De pildă, studiul informativ se face pentru a studia geografia industriei, agriculturii, transporturilor etc, deoarece informarea statistică pe teren este singura posibilitate pentru o analiză corectă a gradului lor de dezvoltare, a legăturilor economice pe care le generează, a tipurilor de localizare geografica, a modului de integrare a lor în teritoriu . În această fază, am obţinut informaţii de la Direcţia Judeţeană - 11 -
de Statistică Timiş, Direcţia generală pentru agricultură, Primăria comunei Dudeştii Noi, Bisericile ortodoxă respectiv catolică din localitate dar şi de la persoanele care au fost chestionate. Un loc aparte îl ocupă cartarea fenomenelor pe teren, aspect important pentru studiul particularităţilor aşezărilor omeneşti. Pentru studiul geografic de faţa, pe planul topografic al vetrei s-a efectuat cartarea utilizării terenurilor, a tipurilor de gospodării, a materialelor de construcţie a caselor, a diferitelor înzestrări utilitare, evoluţia teritorială a vetrei. În etapa de cercetare pe teren am făcut fotografii pe care sunt surprinse trăsăturile cele mai caracteristice ale fenomenelor geografice studiate. III. ETAPA DE REDACTARE Folosind judicios materialele strânse în etapa de documentare prealabilă în cabinet şi în etapa de cercetare pe teren se trece la redactarea şi elaborarea studiului. Redactarea şi elaborarea finală a lucrării am efectuat-o în mai multe etape: -sistematizarea materialelor culese în etapa de documentare prealabila în cabinet şi în etapa de cercetare pe teren; -prelucrarea geografico-economică a informaţiilor statistico-demografice şi economice. -elaborarea şi definitivarea materialelor cartografice, selecţionarea fotografiilor şi gruparea lor pe probleme; -definitivarea planului lucrării şi redactarea acesteia.
CAPITOLUL 5. DELIMITĂRI CONCEPTUALE Geografia rurală studiază organizarea spaţiului rural de către societatea umană prin prisma ansamblului de fenomene, procese şi relaţii social-economice, de norme şi valori specifice mediului rural.(Vert,C.,2001) Mediul rural, satul şi activităţile rurale sunt studiate de mai multe ştiinţe, ramuri şi subramuri ştiinţifice (demografia, economia agrară, geografia populaţiei şi aşezărilor, geografia agriculturii, sociologia rurală şi agrară, etnografia, etnologia şi antropologia rurală, dreptul agrar, psihologia rurală etc). Geografia rurală tinde să se ocupe de ansamblul vieţii social-economice săteşti şi de concretizarea particularităţilor acestuia într-un sistem de disparităţi. Obiectul geografie rurală studiază ruralul ca sistem specific şi satul ca unitate distinctă, compusă din:-vatră, în care s-a format şi a evoluat comunitatea din sat, -locul de muncă din cuprinsul moşiei aferente fiecărui sat, -populaţia rurală. - 12 -
Dintre caracteristicile complexului rural mentionez: -lumea rurală este o realitate obiectivă, particulară care s-a constituit, a evoluat şi se dezvoltă în anumite condiţii naturale şi social-economice; ea este ,,o parte integrantă din marea realitate socială”(V. Cucu,1981, pag.166). În acelaşi timp, ea este o realitate istorică şi ,,ca deţinător al tezaurului culturii tradiţionale, ea poate fi considerată şi ca o realitate etnografică” (V. Cucu,1981, pag.168). -prin activităţile de producţie care au loc în vatră şi pe moşie, complexul rural s-a afirmat ca realitate economică, funcţiile acestuia imprimând profilul economic al societăţii; diversificarea treptată a activităţilor rurale, dezvoltarea funcţiilor neagricole ale satelor şi amplificarea relaţiilor de muncă dintre sat şi oraş sunt procese care redimensioneaza coordonatele economice ale satului actual. - complexul rural este o realitate social- economică teritorializată care materializează însuşirile social- economice şi teritoriale. - între domeniile şi părţile componente ale ruralului există raporturi de interdependenţă şi interacţiune, care îi conferă caracterul de unitate şi integralitate. - colectivităţile săteşti şi mediul rural se distanţează şi individualizează în raport cu colectivităţile urbane nu numai din punct de vedere economic şi social general ci şi din punct de vedere al unor domenii: ecologic, demografic, culturologic, psihologic, geografia rurală integrând astfel probleme ale raportului dintre mediul rural şi cel natural, dintre mediul rural şi populaţia rurală, aspecte privind distribuţia aşezărilor umane în profil teritorial şi a gospodăriilor în vatra satului. Din complexitatea obiectului de investigaţie decurg şi probleme fundamentale ale geografiei rurale: analiza structurală (alcătuire), analiza functională (activităţi sau manifestări), analiza evolutivă de dezvoltare şi schimbare, toate privite prin prisma principiilor de baza ale geografiei: principiul repartiţiei teritoriale şi principiul integrării geografice.(Al. Ungureanu, 2002) Aşezarea rurală este o comunitate umană situată într-un teritoriu bine determinat şi în care se desfăşoară multiple activităţi primare, secundare şi terţiare. Spaţiul rural a apărut odată cu sedentarizarea omului şi apariţia primelor locuinţe şi amenajări, în vederea unei producţii agricole. În prezent, spaţiul rural nu mai este doar domeniul activităţilor agricole şi pastorale, o bună parte a spaţiului servind pentru desfăşurarea unor activităţi industriale şi comerciale, ca loc de destindere şi recreere,ca loc de rezidenţă pentru populaţia agricolă şi neagricolă. În funcţie de capacitatea spaţiilor rurale de a se integra în economia naţională, arealul localităţii Dudeştii Noi se încadrează în categoria spaţiilor rurale integrate economic deoarece se află situate în - 13 -
apropierea oraşului Timişoara şi se caracterizează printr-o creştere numerică a populaţiei de la an la an, prin existenţa locurilor de muncă şi infrastructura dezvoltată. Componentele spaţiului rural în discuţie sunt următoarele: a) un spaţiu destinat activităţilor de bază (spaţiu agricol în special) şi amenajările introduse de către om; b) aşezarea rurală ca o celulă organizatoare a vieţii rurale; c) grupul uman sau populaţia. În viitor, din cauza dezvoltării activităţilor neagricole din ce în ce mai numeroase în acest spaţiu rural, poate afecta treptat caracteristicile fundamentale ale acestuia determinând deruralizarea localităţii Dudeştii Noi şi trecerea în spaţiul periurban. Spaţiile rurale sunt legate de valori cum ar fi: ocrotirea naturii şi păstrarea specificului cultural, sentimentul apartenenţei la o colectivitate, experienţa unui mediu sănătos. Părţile agrare şi neagrare ale spaţiului rural formează o entitate distinctă faţă de spaţiul urban cu următoarele funcţii: - funcţia economică, susţinută de un sistem de producţie agricol, de pescuit, turism rural valorificarea resurselor naturale, funcţionarea întreprinderilor mici şi mijlocii productive. - funcţia ecologică, promovată prin ocrotirea sistemelor biotice, păstrarea diversităţii şi a caracteristicilor specifice peisajului, ocrotirea componentelor naturale ale vieţii sănătoase . - funcţia social-culturală care se caracterizează prin păstrarea valorilor tradiţionale, comunitare şi culturale legate de modul de viaţă rural. Din punct de vedere structural, spaţiul localităţii Dudeştii Noi se încadrează într-un spaţiu rural periurban circumscris centrului urban – industrial Timişoara; ruralul autentic este din ce în ce mai absent, populaţia este din ce în ce mai eterogenă, mare parte a ei practicând navetismul. Studiul peisajului rural se caracterizează prin dinamica, ierarhizarea tipologiei şi regionarea acestuia. Peisajul rural se evidenţiază în cadrul peisajului geografic prin prezenţa habitatului rural caracterizat printr-o mare diversitate a condiţiilor sociale şi naturale în care s-a dezvoltat. Spaţiul rural este expresia fidelă a modului de viaţă asupra căruia la rândul lui, influenţează într-o măsură mai mică sau mai mare. În această accepţiune, acesta se constituie ca un sistem socioeconomic geografic alcătuit din subsisteme ce fundamentează influenţa factorilor geografici asupra genezei şi dezvoltarea structurilor tehnico-economice tradiţionale, comportamentul factorilor - 14 -
geografici în ceea ce priveşte obiectul, productivitatea şi condiţia muncii, problemele legate de echilibrul optim om- natură. Spaţiul rural ne îngăduie cunoaşterea interrelaţiilor care se stabilesc între elementele sale fundamentale, de a direcţiona căile de modernizare a aşezărilor omeneşti, de a optimiza peisajul rural în ansamblu. Peisajul rural reprezintă un spaţiu relativ omogen care cuprinde o diversitate de fenomene fizice, fapte şi structuri sociale şi economice care se manifestă în timp prin funcţii şi relaţii variabile şi au dimensiuni mai mari decât ale componentelor care îl alcătuiesc. Spaţiul rural ca realitate geografică este un ansamblu teritorial condiţionat de componentele pe care geografia rurală le apreciază ca variabile care funcţionează ca sistem integrat. În prezent, spaţiul rural devine tot mai mult un spaţiu rezidenţial, sub influenţa a două procese: -accentuarea polarizării urbane a forţei de muncă; -părăsirea oraşului de către citadinii care se instalează în mediul rural periurban, fie definitiv, fie prin intermediul caselor de vacanţă; acest fenomen se numeşte ,, rurbanizare”-termen consacrat în literatura geografică.
- 15 -
SPAŢIU RURAL PEISAJ RURAL COMUNITĂŢILE UMANE ELEMENTE DERIVATE
VEGETAŢIE FAUNĂ SOLURI ECONOMIE RURALĂ ACTIVITĂŢI ŞI UTILIZĂRI AGRICOLE , FORESTIERE ,INDUSTRIALE , TURISTICE , MEŞTEŞUGĂREŞTI ELEMENTE PRIMARE
RELIEF
APE
CLIMĂ
HABITAT RURAL
AŞEZĂRI STABILE, AŞEZĂRI SEZONIERE COMUNITĂŢI TERITORIALIZATE ADMINISTRATIV PE SATE SI COMU NE
Fig.1. Ierarhizarea, organizarea, funcţionalitatea şi trăsăturile definitorii ale spaţiului şi peisajului rural. (după C.Vert, C., 2001)
- 16 -
PARTEA II. ANALIZA COMPONENTELOR FIZICOGEOGRAFICE. CAPITOLUL I. POZIŢIA ŞI LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ- condiţionare a fizionomiei şi funcţionării sistemului teritorial. Ţinut legendar al pământului românesc şi vatra multor evenimente istorice a celor care au trăit pe meleagurile bănăţene, localitatea Dudeştii Noi se înscrie în ansamblul economiei României ca unitate administrativ teritorială caracterizată prin rigurozitatea şi dinamica vieţii materiale şi spirituale. Comuna Dudeştii Noi este aşezată în partea de vest a României, în Câmpia Timişului, subdiviziune a Câmpiei de Vest din România, fiind cuprinsă între coordonatele de 45º50’21” latitudine nordică şi 21º06’02” longitudine estică, la altitudinea de 91 de metri. Localitatea Dudeştii Noi se află la 13,5 km nord-vest de municipiul Timişoara. Se învecinează la vest cu comuna Becicherecu Mic (2 km), la est cu localitatea Sânandrei (7 km), la sud cu localitatea Săcălaz( 7 km) şi la nord- vest cu localitatea Hodoni( 11 km) si Satchinez (14 km). Legăturile rutiere ale comunei cu localităţile înconjuratoare sunt asigurate prin drumuri comunale care leagă comuna Dudeştii Noi de localităţile Becicherecu Mic, Sânandrei şi Satchinez. Drumul comunal DC5 se ramifică prin DC 41 legând Dudeştii Noi de satul Carani. La sud de localitatea Dudeştii Noi trece drumul naţional DN6 Timişoara – Sânnicolau Mare precum şi calea ferată Timişoara–Cenad cu halta Dudeştii Noi. În funcţie de accesibilitatea şi potenţialul unităţilor de populare comuna Dudeştii Noi se încadreză în clasa 2, suburban-periurban, deoarece este în contact direct cu unităţile urbane, datorită căilor de comunicaţie, ceea ce oferă posibilităţi crescute în efectuarea navetismului. Din acest puct de vedere, distanţa – timp între Dudeştii Noi şi municipiul Timişoara este de 15 minute pe calea rutieră şi 30 de minute pe calea ferată. Poziţia localităţii în apropierea oraşului Timişoara a stabilizat populaţia şi a împiedicat relativa ei îmbătrânire, iar pe de altă parte se observă aglomerarea activităţilor în sectorul terţiar, fenomen caracteristic unităţilor suburbane. Poziţionarea comunei în proximitatea oraşului Timişoara a permis dezvoltarea micii industrii şi a înfiinţării unui centru logistic. Fiind şi centru de comună, aici se aglomerează serviciile administraţiei publice (Primărie, Politţie), comerciale (magazine, servicii către populaţie) şi mici unităţi industriale (de prelucrare a lemnului, a maselor plastice, ambalaje carton, tâmplărie PVC, mobilă, moară etc). Din punct de vedere social - economic, comuna studiată este un spaţiu rural - 17 -
dependent de municipiul Timişoara, posibilitatea de dezvoltare a localităţii constând şi în extinderea activităţilor destinate să deservească populaţia urbană a Timişoarei cu produse alimentare obţinute în gospodăriile proprii ale populaţiei. (după Ungureanu, Al. şi colaboratori, 2002).
Fig. 2 Poziţia geografică a comunei Dudeştii Noi în cadrul judeţului Timiş.
CAPITOLUL II. COMPONENTELE NATURALE ALE SISTEMULUI TERITORIAL - elemente de favorabilitate şi de restrictivitate Cadrul natural al localităţii Dudeştii Noi oferă premise favorabile pentru viaţa locuitorilor şi activităţile economice. Factorii fizico - geografici însumează o serie de componente geografice favorabile permanentizării sau atracţiei temporare a populaţiei. Relevante sunt caracteristicile morfologice şi morfometrice ale reliefului, reţeaua hidrografică, clima şi potenţialul economic al biomurilor. 2.2.1. PREZENTAREA GENERALA A CONDITIILOR GEOLOGICE SI DE RELIEF - 18 -
Din punct de vedere geomorfologic, localitatea Dudeştii Noi este situată în zona Câmpiei Tisei, sub ţinutul câmpiei piemontane a glacisurilor subcolinare, districtul Vinga şi sub ţinutul câmpiei de divagare. Această zonă este amintită în câteva lucrări cu caracter general în care se traseaza în linii generale caracteristicile sale cele mai evidente. Dintre acestea amintim: ,,Dealurile şi câmpiile României”de Vintilă Mihăilescu, ,, Câmpia Tisei” de St. Manciulea, ,,Raionarea geografică a Câmpiei Tisei” de A. Savu, ,,Geomorfologie”de P. Coteţ. Relieful dispus în trepte coboară de la nord-est la sud-vest cuprinzând ca forme principale câmpii piemontane cu terase în evantai, câmpii joase, câmpii inundabile, zone cu microdepresiuni şi conuri de dejectie. Se mai observă o fragmentare relativ accenuată, zona mai ridicată situându-se în nordul şi estul intravilanului, iar trecerea către câmpia joasă se face printr-o pantă îngustă. Aflându-se în sud-vestul Câmpiei Vingăi, câmpia joasă a Torontalului, coboară treptat spre localităţile Cerneataz, Becicherecu Mic dincolo de care se pierde în zona de divagare a Begheiului. Totuşi, şi aici se poate observa cu uşurinţa o treaptă evidentă la circa 15-20 metri, pe o linie care urma malul nordic al vechii albii al Beregsăului pe la sud de Sânandrei şi Dudeştii Noi, treaptă pe care V. Mihăilescu în lucrarea,, Dealurile şi câmpiile României” (1966), o considera ca fiind o terasă a Begheiului. Dacă studiem însă panta şi extinderea podului presupusei terase, se observă că unghiul pe care îl face podul terasei pe orizontală are o înclinare de 2-5º spre sud, iar profilele forajelor făcute în zona Dudeştii Noi- Sânandrei arată depozite argiloase şi luturi ale unui facies de mlaştină. Spre vest, Câmpia Vingăi coboară în trepte, putându-se deosebi bine limita între câmpia înaltă cu cea joasă; deşi aici nivelul coboară sub 100 metri, apar pe toată marginea vestică zone de înmlăştinire în lungul cărora se scurg în meandre întortocheate apele Ier-Maraş, Apa Neagră şi Beregsău. În aval de Satchinez, ele formează lacuri populate, în trecut, de o bogată faună acvatică. Fundamentul se încadrează în cel al Depresiunii Panonice şi se caracterizează printr-o serie de denivelări care au influenţat în mare măsură depunerea formaţiunilor sedimentare. Cantităţile de nisipuri, luturi şi argile fine, pe care apa râurilor şi vântul le-au împrăştiat datorită pantei extrem de reduse, aluviunile vechi, loessul şi chiar nisipurile eoliene au fost acoperite de aluviuni noi. Până la lucrările de îndiguire, divagarea cursurilor de apă şi inundarea periodică transforma întreaga zonă în mlaştini care se păstrează mai departe şi astăzi în zona comunei Dudeştii Noi sub formă de lăcovişti, semilăcovişti şi bălţi. Asupra tectonicii formaţiunilor geologice din subsolul Depresiunii Panonice, se acreditase teoria în urma lucrărilor geologilor, că acestea sunt foarte puţin dislocate din poziţia iniţială de sedimentare, prezentând doar uşoare înclinări spre centrul cuvetei Panonice, prin aceasta - 19 -
confirmându-se caracterul de depresiune internă( teoria blocului Tisa). Ultimele cercetări au dovedit însa că formaţiunile sunt puternic denivelate, lasând să se presupună că formaţiunile sedimentare din solul Câmpiei Panonice sunt cutate şi afectate de numeroase falii. (Posea, G.,1992). Mişcările postpliocene din regiunile carpatice s-au repercutat şi asupra depozitelor Pliocene şi chiar a celor Pleistocene din subsolul marii cuvete Panonice. Mai mult, sunt indicii sigure, că aceste mişcări tectonice au loc şi în prezent. Ele se fac remarcate prin repetarea periodică şi destul de deasă a zguduirilor seismice, însoţite de o deplasare a epicentrelor cutremurelor de pământ în lungul liniilor tectonice, care compartimenteaza întreaga cuveta în mai multe zone seismice, în funcţie de direcţia faliilor şi în concordanţă cu principalele fluxuri de râuri, în acest caz fiind râul Bega Veche. Linia epicentrelor este în vest, pe Bega-Timiş. De asemenea, au loc mişcări de subsidentă în zona Dudeştii Noi. Pe harta gravimetrică se evidentiază, de asemenea, anomalii pozitive şi negative care corespund în cea mai mare parte zonelor de ridicare şi coborâre a fundamentului. Prospecţiunile seismice din zona Timişoara, deci inclusiv Dudeştii Noi, indică o coborâre generală a orizontului de la est la vest, remarcându-se următoarele ridicături: 1.Seceani- Ianova; 2.Dumbrăviţa-Ghiroda( în sudul zonei colinare); 3.Dudeştii Noi- Săcălaz (marginea sud- vestică a Câmpiei de Vest). Ele sunt separate prin zone sinclinale al căror maxim de dezvoltare se situează în sudul Câmpiei vestice pe direcţia localităţii Cerneataz- Sânandrei- Dudestii Noi, iar în sudul Timişoarei, pe linia Albina- Timişeni- Peciu Nou. Dezvoltarea acestui sinclinal stă la baza subsidenţei de la Timişoara precum şi a înclinării marginii de sud a Câmpiei vestice şi a înnecării teraselor de pe dreapta Begheiului. Din punct de vedere geologic, are o constituţie simplă, apărând formaţiuni care aparţin Sarmaţianului, Panonianului şi Cuaternarului; Cuaternarul acoperă depunerile panoniene: Cuaternarul inferior prin depuneri lacustre şi loess iar Cuaternarul superior format din aluviuni heterogene cu texturi diferite: nisipuri, mâluri, argile etc. În general, predomină argile şi argile prăfoase uneori cu structură macroporică, sensibile la înmuiere în zona localităţii Dudeştii Noi. În această localitate apar strate groase de argilă care se pot observa în rupturi de pantă din sudul comunei. Porozitatea argilelor în zona studiată oscilează între medie si mare. Solurile predominante sunt cernoziomurile tipice, iar în văi, lăcoviştile. Această treaptă vestică a Câmpiei de Vest coboară pâna la 100 metri, scăzând lin spre sud şi vest spre Câmpia Torontalului sub forma unor coline domoale foarte teşite al căror capăt este marcat - 20 -
întotdeauna prin existenţa unor terenuri mlăştinoase, datorită atât acumulărilor apelor provenite din precipitaţii la poalele colinelor, cât şi a izvoarelor care sunt pe linia de contact a depozitelor proluviale cu câmpia de divagare a Timişului sau cu văile împotmolite ale Ierului- Maraş- Beregsău. Cuvertura de loess este continuă, pe ea dezvoltându-se soluri de cernoziom freatic, umed, levigat. În concluzie, panta foarte redusă a câmpiilor, climatul de stepă, precum şi prezenţa cuverturii de loess, mulată după formele microreliefului pe care îl îmbracă, au determinat formarea prin tasare a numeroaselor crovuri(numite ,,padine” sau ,,găvane”) cu forme variate: rotunde, ovale alungite sau neregulate, unele din ele cu dimensiuni până la 1 km lungime. Între structura litologică şi formele morfologice există o legătură strânsă, aspectul de îmbătrânire al văilor cu fundul plat şi circulaţia mai mult subterană în depozitele de colmatare datorându-se în mare masură faptului, că ele au fost săpate în roci moi şi cu plasticitate mare: argile, marne, nisipuri. În prezent, pe linia Lugoj- Timiş-Zrenjanin (din Iugoslavia) se dezvoltă o mişcare de subsidenţă, statornicindu-se actuala formă a reliefului şi a reţelei hidrografice. Punctul de maximă intensitate a subsidenţei aflat pe linia Dudeştii Noi- Beregsău Mare constituie un punct de convergenţă a actualelor râuri şi determină aspectul actual al reţelei hidrografice.
Fig. 3. Harta fizico-geografică a judeţului Timiş(•Localitatea Dudeştii Noi) - 21 -
2.2.2. CARACTERISTICILE CLIMATICE Starea atmosferei şi elementele caracteristice climei constituie factori cu o influenţă profundă asupra complexului antropic, reflectaţi inclusiv în particularităţile habitatului dar şi în structura şi dinamica activităţilor social-economice. Domeniul rural este dependent de capriciile manifestărilor vremii şi prin specificul activităţilor economice dominante -agricultura- acesta este caracterizat de o importanta relaţie cu natura. La latitudinea României, mişcarea generală a maselor de aer se produce, în mod obişnuit, de la vest la est. Dezvoltarea unor centri barici (arii ciclonale şi anticiclonale) introduce modificări în această deplasare şi are ca urmare apariţia unor fronturi de ploi sau schimbări termice, dar şi modificări ale direcţiilor de propagare a curenţilor de aer. În România se evidentiază patru forme principale de circulaţie a aerului, generate de aceşti centri barici (Roşu, Al.,1973): -circulaţia oceanică dinspre vest- contribuie la creşterea temperaturii iarna şi scăderea ei, vara; -circulaţia polară dinspre nord care determină scăderea temperaturilor, creştera nebulozităţii şi formarea precipitaţiilor; -circulaţia tropicală din sud- est şi est asigură transportul maselor de aer calde, tropicale spre zonele polare (fenomen rar); -circulaţia de blocare se caracterizează printr-un regim de presiune ridicată, cu cer senin şi vreme frumoasă. Prin pozitia sa în cadrul teritoriului României, comuna Dudeştii Noi se încadrează în parametrii specifici zonei Timişoara şi întregului Banat. Are un climat temperat continental moderat, cu clima de câmpie caracterizat prin veri calduroase, ierni moderat de friguroase, primăveri timpurii şi toamne destul de lungi. Clima prezintă influenţe oceanice din nord-vest şi submediteraneene din sud. Radiaţia solară este elementul esenţial dintre factorii cosmici, stând la baza tuturor fenomenelor climatice. Radiaţia solară globală are valori mai mari de 122,5kcal/cm²an. În arealul comunei Dudeştii Noi, particularităţile suprafeţei subiacente active determină variaţia proceselor climatice generale. Cadrul natural introduce o diversitate în aspectul climatului prin relief, vegetaţie, hidrografie, soluri, etc. Relieful este cel mai important deoarece generează climatul de tip câmpie. Vegetaţia influentează cantitatea de apă redată atmosferei prin procesul de evapotranspiraţie şi influenţează temperatura suprafeţei active prin prezenţa sau absenţa acesteia. Alături de gradul de acoperire a solului se adaugă şi speciile de plante şi densitatea lor. Hidrografia influenţează clima - 22 -
stratului inferior al apei prin proprietăţile fizice ale apei (capacitate calorică, căldură specifică). Solul influenţează clima prin valoarea albedoului şi capacitatea de reflectare a razelor solare datorită culorii pe care o are acesta, culoare care diferă de la un tip de sol la altul. REGIMUL TERMIC Temperatura medie anuală în arealul comunei Dudeştii Noi este de +10,9ºC. Media temperaturilor din lunile de vară este 20,6ºC iar a lunilor de iarnă este 0,2ºC. Temperatura maximă absolută a fost de +40ºC, înregistrată în data de 16 august1952 iar temperatura minimă absolută a fost de – 35,3ºC în data de 12 ianuarie 1963. Numărul zilelor cu temperatura medie de peste +25ºC este de aproximativ 100 zile iar cu temperaturi de peste 30ºC este aproximativ 40 de zile pe an. REGIMUL PRECIPITAŢIILOR ATMOSFERICE are o importanţă deosebită în valorificarea potenţialului natural al diferitelor zone deci şi al arealului localităţii Dudeştii Noi. Repartiţia precipitaţiilor este efectul acţiunii sistemelor barice care ajung pe teritoriul ţării noastre, dar şi a reliefului. Faptul că întregul Banat este protejat în sud-est de Munţii Semenic în est de Masivul Poiana Ruscă iar la nord şi nord-vest de Dealurile Lipovei şi Munţii Zarandului şi este deschis către vest, de unde vin mase de aer umed, determină cantităţi mai mari de precipitaţii, în luna iunie încadrându-se între 65-90 mm, iar cele mai mici în februarie nedepăşind 35mm. Precipitaţiile medii anuale sunt de 631 mm/m². Valoarea maximă a precipitaţiilor căzute în 24 de ore a atins 100mm/m² în luna iunie 1915. Cantitatea de precipitaţii în perioada 1 martie- 31 octombrie este în medie de 453 mm/m². Media anuală a umidităţii relative este de 74%. În luna iulie se înregistrează cea mai scăzută medie a umidităţii, de 62%, iar cea mai ridicată de 88% în luna decembrie. Numărul zilelor cu precipitaţii înregistrează valori medii anuale de 105,9. Ploile torenţiale înregistrate au fost deosebite: la 14 iulie 1955, au fost 70,4 mm în 503 minute cu o intensitate de 0,14 mm precipitatii pe minut. Lunile iulie, august şi septembrie au indicele de ariditate sub limita de uscăciune. Dacă scădem din precipitaţii apa care se evaporă, cantitatea de apă necesară plantelor este asigurată în sol deoarece plantele nu întrebuinţează numai apa căzută din precipitaţii în perioada vegetativă din sezonul cald, ci şi apa care se acumulează în sol în perioada rece a anului, apă asigurată în urma lucrărilor agrotehnice adecvate(arături adânci şi repetate, grăpat, prăşit ). Precipitaţiile atmosferice care cad sub formă solidă sau mixtă şi se depun pe suprafaţa terestră formează un strat de zapadă instabil cu grosimi neînsemnate, durata medie anuală fiind de 29,8 zile; grosimile medii ating valoarea de 36,7 mm/an. PRESIUNEA ATMOSFERICĂ - 23 -
Corelaţia strânsă între presiune şi temperatură, regimul circulaţiei atmosferice fac ca presiunea să varieze în timpul unui an, urmărind un mers invers temperaturii. Valorile cele mai scăzute ale presiunii sub 1000 mb se înregistrează în lunile mai şi iunie, cele mai mari înregistrându-se în ianuarie. Variaţiile presiunii fiind mici, nu produc tulburări fiziologice. REGIMUL EOLIAN este determinat de succesiunea şi frecvenţa sistemului baric şi a circulaţiei atmosferei. Transportând mase de aer rece şi umed sau cald şi uscat, vânturile contribuie în mare masură la modificarea condiţiilor climatice în zona studiată. În judeţul Timiş, deci şi în comuna Dudeştii Noi, cele mai frecvente sunt vânturile de nord-vest, care vara sunt umede şi răcoroase iar iarna aduc zăpadă şi ger. Acestea sunt: austrul, vânt călduţ care topeşte zăpada, comloşul- vânt umed care bate din vest şi băltăreţul- vânt care bate din est şi aduce ploi calde. Viteza maximă a vântului se înregistrează în luna martie, de aproximativ 3,5m/s. Vânturile din sud ating aproximativ 3,4m/s, cele sud-vestice 3,1m/s, iar cele mai reduse valori le înregistrează vânturile din direcţia estică cu valoarea de 2m/s, nord-estice 2,3m/s şi sud-estice cu 2,4 m/s. Datorită barierei orografice oferită de lanţul muntos, media anuală a calmului este de 20,9%. FENOMENE METEOROLOGICE DEOSEBITE Datorită importanţei lor practice, avându-se în vedere efectele pe care le pot produce este utilă prezentarea lor într-o caracterizare climatică a teritoriului. a) Ceaţa este favorizată de prezenţa suprafeţelor acoperite de apă fiind un fenomen des întâlnit în perioada octombrie- martie. b) Roua este un fenomen caracteristic sezonului cald, când în nopţile senine şi fără vânt vaporii de apă condensează la contactul cu solul, datorită unui bilanţ radiativ negativ al solului. Frecvenţa zilelor cu rouă este mare în luna august, aceasta contribuind la atenuarea efectelor secetei. c) Bruma este fenomenul meteorologic specific toamnei şi primăverii care se formează în timpul nopţilor senine, când temperatura la suprafaţa solului scade sub 0ºC. Media anuală a zilelor cu brumă este de 47,6 zile pe an, din care 3,2 zile în aprilie şi 4,4 zile în octombrie frecvenţa lor maximă fiind în lunile noiembrie –martie. Atât brumele târzii( aprilie), cât şi cele timpurii( septembrie) au efecte negative asupra culturilor agricole. c) Chiciura apare în lunile anotimpului rece. Cea mai mare frecvenţă o întâlnim în luna ianuarie; ea este cauzată de invazia de mase de aer umed, oceanice, umiditatea depunându-se prin sublimare pe obiectele răcite expuse direcţiei vântului.
- 24 -
d) Grindina este legată de încălzirea puternică a solului în timpul zilei, ceea ce determină o convecţie intensă. Se produce rar şi este caracteristică lunilor iunie şi iulie, însă, cu efecte negative asupra culturilor agricole. e)Îngheţul se produce mai târziu în comparaţie cu alte zone ale ţării datorită influenţelor submediteraneene. Îngheţul este dăunător atunci când apare toamna timpuriu şi primăvara târziu deoarece poate provoca pagube pomilor fructiferi şi diverselor culturi agricole. Primul îngheţ de toamnă apare, în medie, la data de 4 octombrie, iar ultimul la data de 21 noiembrie. Primul îngheţ al primăverii apare, în medie, la 23 martie iar ultimul în data de 19 mai. Numărul zilelor cu temperaturi sub 0º C este de aproximativ 90 de zile. f)Fenomenele electrice prezente mai ales în anotimpul cald, sunt favorizate de prezenţa norilor de tip cumulo-nimbus cu mare potenţial electric. Numărul mediu al zilelor cu asemenea fenomene este de 17,3 zile, putându-se produce din martie pâna în octombrie. Aceste condiţii climatice prezentate influenţează dezvoltarea agriculturii şi în general a activităţii umane în condiţiile reliefului prezentat. Studierea precipitaţiilor atmosferice prezintă însemnătate pentru agricultură deoarece apa provenită din precipitaţii asigură umiditatea solului atât de necesară dezvoltării plantelor. În urma cercetării regimului precipitaţiilor atmosferice se pot lua măsuri pentru a se înlătura daunele provocate de secetă, în timpul verii, sau cele provocate de o umiditate excesivă din cauza ploilor din timpul primăverii şi toamnei. Din cele prezentate reiese că precipitaţiile medii căzute anual satisfac necesităţile agriculturii mai ales dacă avem în vedere că pânza freatică este la mică adâncime datorită faptului că localitatea Dudeştii Noi se află într-o câmpie de subsidenţă. 2.2.3. HIDROGRAFIA Apariţia şi existenţa resurselor de apă sunt determinate de o serie de factori fizico- geografici, rolul determinant jucându-l factorul climatic şi constituţia petrografică a regiunii. În viaţa socială, apa are funcţie foarte importantă; ea este condiţia de bază ca societatea să existe, fiind suportul vieţii, igienei, sănătăţii. De asemenea, apa este factor de producţie, atât în agricultură, industrie cât şi în alte domenii de activitate. Teritoriul localităţii Dudeştii Noi este traversat în partea de sud de râul Bega Veche, încadrat în bazinul hidrografic al râului Bega. Bega Veche reprezintă cursul inferior al vechiului traseu al Begăi şi s-a individualizat ca râu aparte la începutul secolului trecut, în urma construirii canalului Bega. În prezent, râul este o continuare a Beregsăului şi drenează împreună cu afluenţii săi, dintre care cei mai importanţi sunt Niard(Magheruş) şi Ier( Apa Mare),o suprafată de 2110 km², având o lungime - 25 -
de 88 km. Debitul mediu multianual al râului este de circa 3,0m³/s, debitul maxim cu probabilitatea 1% de 100m³/s, iar debitul mediu zilnic minim(anual) cu probabilitatea 80% de ordinul a 40l/s. Fenomenele de îngheţ se înregistrează cu un procent de 95% din ierni şi o durată medie de 45 de zile, iar podul de gheaţă apare în 75% din ierni cu o durată medie de 40 de zile. Microvăile pe care le formează acest râu au apa freatică, în general, la adâncimi mici. Cursul râului Bega Veche a avut frecvente meandre, despletiri, divagări însoţite de întinse zone inundabile şi suprafeţe înmlăştinite sau sărăturate. Activitatea omului, în decursul vremurilor, a fost ,fie de întărire, fie de distrugere a digurilor. Prin acţiunea de desecare ulterioară, aceste vechi mlaştini au devenit un complex lacustru de 58 ha numit Lacul Satchinez(actualmente Rezervaţia Satchinez), restul fiind pe teritoriul localităţilor Becicherecu Mic, respectiv Dudeştii Noi. Pe lângă aceste ape, apar şi bălţile antropice formate în escavaţiile din care s-a scos lutul utilizat în construcţia locuinţelor. Apa provine din precipitaţii sau prin intersectarea pânzei freatice. Actualmente, mlaştinile ocupă suprafeţe foarte reduse însoţind cursul râului Bega Veche . Pentru stoparea fenomenului de băltire s-a realizat un sistem de canale care împânzeşte întreaga câmpie, comunicând cu râul Bega Veche. Lucrările de desecare au afectat pânza freatică care, în prezent, se găseşte la diferite adâncimi, de pildă, în perimetrul comunei Dudeştii Noi variază între 13 metri; ea se găseşte şi la adâncimi între 6-18 metri, oscilând în raport direct cu cantităţile de apă care provin din precipitaţii. Importanţa acestor ape se găseşte în alimentatarea populaţiei cu apă potabilă. Alimentarea cu apă se face din pânzele freatice ascendente, pe teritoriul localităţii Dudeştii Noi fiind şase fântâni arteziene. Apele freatice ating cotele maxime spre sfârşitul iernii, imediat după topirea zăpezii sau primăvara, când cad cantităţi mari de precipitaţii în lunile martie - aprilie. Vara, din cauza secetei, se înregistrează cele mai scăzute valori(septembrie-octombrie). Majoritatea apelor freatice sunt potabile, dar prezintă un nivel destul de ridicat de duritate. În acestă zonă se întâlnesc şi ape termale. Problema contaminării apei de adâncime şi de suprafată cu substanţe care conţin nitraţi, nitriţi, amoniu şi pesticide, care au efecte negative asupra organismului uman, este o temă actuală pentru întreaga zonă a Banatului. Astfel, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, Timişoara împreuna cu Departamentul Federal pentru Protecţia Plantelor, Stuttgart a analizat contaminarea cu nitriţi şi pesticide a apei freatice potabile din vestul României. Rezultatele prelevate din fântâni de peste 60 metri adâncime semnalează o calitate bună a apei potabile, însă, apa freatică de suprafaţă se remarcă printr-un nivel ridicat de nitriţi, nitraţi şi amoniu. În ceea ce priveşte comuna - 26 -
Dudeştii Noi, rezultatele de analiză a apelor freatice din anul 2007-2008 făcute de S.C. Hidro Expert SRL în vederea realizării sistemului de canalizare menajeră şi staţiei de epurare în localitate, au indicat o creştere a conţinutului de nitrţti în apa freatică datorită practicării agriculturii intensive. Valoarea maximă obţinută pentru nitraţi a fost de aproximativ 359mg/l, depăşind limita maximă admisă de 50mg/l. Cantitatea de nitraţi diferă în funcţie de anotimpuri: vara se remarcă o scădere a conţinutului de nitraţi, iar în lunile de toamnă- iarnă conţinutul de nitraţi creşte. Această evoluţie sinusoidală este legată de stadiul de vegetaţie al culturilor, şi anume: în perioada primavară- vară, când vegetaţia este abundentă, aceasta preia o parte din azotul accesibil plantelor scăzând conţinutul de azot din sol, respectiv cel infiltrat în apa subterană. Prin practicarea unei agriculturi judicioase se poate coordona conţinutul de nitraţi preluat de plante şi respectiv cel levigat şi acumulat în apa freatică. În acest fel, se poate diminua spălarea nitratului şi implicit contaminarea apei potabile( Cuc Liliana,1999). 2.2.4. VEGETAŢIA Datorită configuraţiei geografice şi îndeosebi a influenţelor climatice, în cadrul comunei Dudeştii Noi se întâlnesc elemente de vegetaţie din cuprinsul întregii ţări cât şi de pe continent. Ca în orice regiune, vegetaţia este influenţată de factori orografici, climatici, edafici şi antropici. Interferenţa factorilor climatici continentali, oceanici şi mediteraneeni este reflectată şi în aspectele biogeografice. Din cauza activităţii umane, vegetaţia naturală s-a diminuat ca extindere sub presiunea nevoilor de terenuri agricole acoperite cu plante de cultură. Regularizarea cursului râului Bega Veche, îndiguirile şi desecările au condus la restrângerea suprafeţelor înmlăştinite, a ponderii plantelor higrofile şi a suprafeţelor cu excedent de umiditate. Pentru arealul comunei Dudeştii Noi este specifică vegetaţia ierboasă mezoxerofilă. În zona râului Bega Veche există pâlcuri cu arbuşti compuse din: porumbar (Prunus spinosa), păducel (Crataegus monogina), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), tufe de salcie (Salix fragilis şi Salix alba), soc (Sambucus nigra), trestia (Phragmites communis), papura (Typha angustifolia.), rogoz (Carex pseudocyperus), albăstriţa de apă ( Myosotis palustrus) şi iris (Iris pseudocarus). Terenurile agricole sunt frecvent întrerupte de pajişti mezofile în care se remarcă: iarba câmpului (Agrostis tenuis), coada vulpii (Alopicus pratensis), firuţa (Poa pratensis), păiuşul de livadă (Festuca pratensis), specii de trifoi (Trifolim sp.), lucernă sălbatică (Medicago arabica). Dintre arbori, se remarcă specii de foioase, de exemplu: salcia (Salix alba) plopul (Populus nigra), teiul ( Tilia cordata), castanul (Castaneea vesca), salcâmul(Robinia pseudoacacia) etc . - 27 -
Cea mai mare parte a teritoriului localităţii este propice agriculturii, terenul fiind exploatat la maxim, fără să existe zone necultivate, cu excepţia porţiunilor cu umiditate ridicată folosite pentru păşunat. 2.2.5. FAUNA Deşi dispun de mobilitate în teritoriu, elementele faunistice sunt legate direct de existenţa unor condiţii de hrană, adăpost şi apărare. Spaţiul luat în studiu a suferit de-a lungul timpului modificări care s-au reflectat în oarecare măsură şi în repartiţia faunei. În determinarea sectoarelor faunistice un rol primordial îl are vegetaţia. În spaţiul comunei Dudeştii Noi, fauna este reprezentată, în primul rând, de rozătoare: popândăul (Citellus citellus), hârciogul (Cricetus cricetus), căţelul pământului (Spalax leucodon), iepurele de câmp (Iepus europaeusi). Pe câmp se întâlnesc: şopârle (Lacerta viridis), prepeliţe (Catumix sp.) etc. Dintre păsările răpitoare sunt prezente: uliul găinilor (Accipiter gentiles), uliul păsărar (Accipiter nisus), şoimul (Falco pergrinus), vânturelul roşu (Falco tinnunculus). Deasemenea, se mai întâlnesc: şorecarul (Buteo buteo), huhurezul (Strix), bufniţa (Bubo bubo), cucuveaua (Athene noctua), fazanul (Phaseanus colchicus), barza (Ciconia nigra). Mamiferele care trăiesc sunt: vulpea (Canis vulpes), viezurele (Meles meles), dihorul (Plutorus), mistreţul (Sus scrofa), grupuri de căprioare (Capreolus capreolus), ariciul (Erinaceus europaeus), şobolanul de apă (Arvicola terrestris), cârtiţa (Talpa europaea) şi numeroşi şoareci (Mus musculus). Păsările cele mai des întâlnite sunt: rândunelele, lăstunul (Apus apus), vrabia (Paser domesticus). În zona râului Bega Veche se pot întâlni: raţe sălbatice (Anas platyrhyuichos), gâşte sălbatice (Anser segetum), numeroase broaşte (Rana sp.), şarpele de apă (Natrix tesselata), şarpele de casă (Natrix natrix). Speciile rare care se întâlnesc accidental provin din Rezervaţia ornitologică Satchinez aflată la aproximativ 10 km de comuna Dudeştii Noi. În această ,,Deltă a Banatului”, cum era numită rezervaţia, sunt protejate o serie de păsări acvatice care cuibăresc aici: egreta mică (Egretta garzetta), lopătarul (Platalea leucorodia), stârcul roşu (Ardea purpurea), stârcul galben (Ardeolla ralloides), guşa vânătă (Luscinis sveicica). Fauna ihtiologică a fost reprezentată în râul Bega Veche prin: babuşcă (Rutilius rutilius), bibanul soare (Lepomis gibosus), somnul pitic (Amelurus nebulosus) ,crap (Cyprinus carpio), roşioară, plătică (Abremia brama) şi diverse specii de broaşte (Rana sp.). Gradul mare de poluare a râului Bega Veche a făcut să dispară în bună parte fauna care a existat. - 28 -
2.2.6. SOLURILE Solul s-a format,, sub acţiunea interdependentă a mai multor factori naturali: relief, rocă, climă, apă, vegetaţia şi faună iar evoluţia lui în cadrul peisajului a fost condiţionată în foarte multe cazuri de activitatea omului.”( Ianoş Gh, Goian M.,1995, pag.11). Solurile constituie suportul activ al desfăşurării activităţilor de tip agricol şi implicit al aşezărilor umane. Factorul pedologic are o importanţa primordială întrucât calitatea şi tipul de sol poate determina apariţia şi evoluţia aşezărilor rurale, a căror principală activitate se bazează pe cultura plantelor şi creşterea animalelor. În spaţiul comunei Dudeştii Noi, sunt răspândite solurile din clasa cernisoluri cu cernoziom tipic, cambic şi carbonatic respectiv faeoziomul; acestea sunt soluri fertile fiind intens utilizate în agricultură pentru cultivarea cerealelor şi plantelor tehnice. Printre tipurile acestea se intercalează solurile din clasa luvosoluri cu preluvosol roşcat; acestea sunt propice dezvoltării culturii pomilor fructiferi, viţei de vie, cerealelor, plantelor tehnice, plantelor furajere etc.. De asemenea, apar hidrisolurile cu gleiosoluri cernice, protisolurile (aluviosoluri) şi vertosolurile. Gleiosolurile au o utilizare limitată pentru culturile agricole din cauza umidităţii excesive fiind utilizate ca pajişti şi fâneţe. Aluviosolurile entice au o bună fertilitate fiind pretabile ca terenuri agricole şi pentru păşunat. Vertosolurile au o fertilitate medie scăzută; în condiţiile precipitaţiilor abundente culturile agricole sunt compromise. În general, solurile din cuprinsul localităţii Dudeştii Noi sunt în general fertile propice dezvoltării unei game variate de culturi agricole cu profil cerealier şi industrial: grâu, porumb, soia, sfeclă de zahăr, plante furajere etc.. 2.2.7. CATEGORIILE DE UTILIZARE A TERENURILOR Dudeştii Noi reprezintă o unitate administrativ-teritorială alcătuită dintr-o singură localitate rurală, cu o suprafaţă totală de 5393,01 ha. Ca unitate administrativ-teritorială şi ca sistem socialeconomic, comuna studiată are două componente: -componenta teritorială alcătuită din: a) intravilan cu o suprafaţă de 188,85 ha (3,5%)-reprezintă suprafaţa de teren ocupată, destinată construcţiilor de locuit, social-culturale, industriale, de producţie, de circulaţie, recreere şi de comerţ. În cadrul suprafeţei intravilanului se distinge o suprafaţă agricolă de 105,74 ha (2%), formată din: teren arabil (97,31 ha), păşuni (0,17ha), fâneţe (3,64 ha), vii (4,33 ha) şi livezi (31 ha).Deasemenea, - 29 -
în intravilan există şi o suprafaţă neagricolă de 83,11 ha (1,5%) formată din: canale (1,82 ha), drum neexploatat (30,41 ha), clădiri (49,52 ha) şi teren neexploatat (1,36 ha). b) extravilanul, cu o suprafaţă totală de 5204,16 ha (96,5%), reprezintă restul teritoriului comunei Dudeştii Noi format dintr-o suprafaţă agricolă de 4917,19 ha (91,2%) în care sunt incluse următoarele componente: terenul arabil (3607,97 ha), păşuni (1112,56 ha) şi fâneţe (196,66 ha) şi o suprafaţă neagricolă de 286,97 ha (5,3%) destinată zonei împădurite (6,33 ha), canale (139,76 ha), drum neexploatat (55,78ha), clădiri (67,83 ha) şi teren neexploatat (17,27 ha). -componenta demografică,socio-economică cuprinde grupurile de populaţie, activităţile economice, activităţile sociale şi administrative care se desfăsoară pe teritoriul comunei Dudeştii Noi.
Tabel 1. Categoriile de utilizare a terenurilor în comuna Dudeştii Noi (Sursa: Arhiva Primăriei Dudeştii Noi)
CATEGORII
SUPRAFEŢE(mp)
PONDERE (%)
INTRAVILAN AGRICOL
105,74
2,0
INTRAVILAN NEAGRICOL
83,11
1,5
EXTRAVILAN AGRICOL
4.917,19
91,2
EXTRAVILAN NEAGRICOL
286,97
5,3
TIP SUPRAFATA
5.3%
2.0%
1.5%
91.2%
INTRAVILAN AGRICOL
INTRAVILAN NEAGRICOL
EXTRAVILAN AGRICOL
EXTRAVILANNEAGRICOL
- 30 -
Fig. 4. Categoriile de utilizare a terenurilor în comuna Dudeştii Noi. 2.2.8. RISCUL NATURAL Omul trebuie privit în dublul rol biologic şi antropic, respectiv o entitate relaţională, superior constituită, care îndeplineşte conştient activitatea de mobilizare şi transformare a materiei şi energiei pentru scopurile specifice colectivităţilor umane. Acesta din urmă derivă dintr-o necesitate de existenţă şi permanentizare a colectivităţii umane pe acest teritoriu. Astfel, componentele naturale din sistemul teritorial se constituie în structuri subsistemice cu o anumită funcţionalitate fizică. Subsistemul, interacţionează atât la nivelul relaţiilor dintre colectivităţile umane şi componentele naturale cât şi în interiorul acestora. În spaţiul localităţii Dudeştii Noi, între riscurile naturale frecvente, se identifică fenomene meteorologice periculoase, de pildă furtuni, inundaţii,secetă, îngheţ, etc.. În urma unei analize a fenomenelor meteorologice periculoase care s-au abătut asupra localităţii s-a constatat că anumite fenomene, cum ar fi furtunile, au avut loc sporadic, fiind de intensitate medie şi mica, fără să provoace pagube materiale majore. Având în vedere schimbările climatice care se prognozează pentru următorii ani, prin încălzirea globală, se asteaptă ca în cursul verilor excesiv de călduroase, când două fronturi atmosferice se întâlnesc, unul foarte cald şi unul rece, să se creeze condiţii pentru producerea furtunilor puternice şi chiar, mai nou, tornade, care ar putea afecta locuinţele şi reţelele de electricitate din localitate. Referitor la fenomenul de secetă, a fost semnalat ca fiind de intensitate medie, în perioada 20072008, când au fost afectate parţial unele culturi agricole. Este posibil, conform prognozelor meteo, ca şi în această vară să se producă încălziri excesive ale vremii şi precipitaţii în cantităţi foarte scăzute. (Sursa: Arhiva Primăriei Dudeştii Noi). Datorită specificului regimului de scurgere al apei, zona studiată a fost ferită de inundaţii cauzate de revărsări ale apelor, dar au existat probleme în ultimii doi ani cu băltiri de ape provenite din precipitaţiile excesive, care au afectat trei gospodării aflate în zonele mai joase ale comunei. Problema s-a rezolvat, în urma realizării unei lucrări de canalizare pentru colectarea apelor pluviale şi în celelalte zone. Pentru o mai bună colectare a apelor provenite din precipitaţii, s-a procedat la curăţirea şanţurilor, podeţelor şi acolo unde nu existau, au fost demarate lucrări de amenajare. (Sursa: Arhiva Primariei Dudestii Noi)
- 31 -
Tot datorită ploilor abundente, în aceeaşi perioadă, au fost afectate terenuri arabile din extravilan. Deficienţa s-a remediat partial, fiind încă în lucru curăţirea canalelor principale de desecare, cât şi cele secundare. Din punct de vedere al fenomenelor distructive de origine tectonică (cutremure), România a fost încadrată de specialiştii Băncii Mondiale în categoria ţărilor cu risc seismic ridicat; dacă Vrancea este prima zonă seismică a României, atunci Banatul este cu siguranţă a doua zonă seismică atât din punct de vedere al numărului de evenimente cât şi prin energia eliberată.(Sursa: Arhiva Primăriei Dudeştii Noi) Cutremurele produse în judeţ reprezintă o serie de caracteristici specifice: -adâncimile focarelor sunt mici, între 5 şi 15 km; -suprafeţele zonelor epicentrale, unde efectele sunt maxime, sunt foarte reduse; -izosistele au forme uşor eliptice până la circulare; -prezintă un număr relativ mic de preşocuri, urmate fiind de un număr foarte mare de replici sau postşocuri; -principalele falii delimitate au orientări şi profunzimi diferite; -focarele principalelor cutremure din judeţ se află la intersecţia sau în apropierea intersecţiei dintre faliile geologice de vârste diferite. Distribuţia în spaţiu a epicentrelor acestor cutremure evidenţiază mai multe zone cu risc seismic ridicat:-zone cu cutremure cu intensitate în epicentru de 8ºMercalli -zone cu cutremure cu intensitate în epicentru de 7ºMercalli; în această zonă de risc se situează şi spaţiul comunei Dudeştii Noi. În Banat există opt principale falii seismice, teritoriul localităţii studiate fiind aşezat în zona următoarelor falii: Timişoara Vest, Săcălaz - Sânmihaiu Român, Vinga - Variaş, Becicherecu Mic Maşloc. Caracterul distructiv al unui eventual cutremur este foarte divers şi gradat în judeţul Timiş, cu tendinţa clară de concentrare în zonele cu clădiri joase, construite până în anul 1940, deci şi în localitatea Dudeştii Noi.
PARTEA III ANALIZA COMPONENTELOR ANTROPICE ALE SISTEMULUI TERITORIAL - 32 -
CAPITOLUL I. POPULAŢIA 3.1.1. ISTORICUL LOCUIRII Denumirea veche a localităţii Beşenova Nouă sau Bessnew este menţionată prima dată în 1334 în registrele de zeciuială a Bisericii romano-catolice, între cele 288 teritorii bisericeşti ale ţinutului Cenad. Această denumire atestă prezenţa populaţiei migratoare pecenege în zonă. În 1455 localitatea se găseşte în proprietatea familiei Huniade iar mai târziu în proprietatea familiei Bornemisa. Localitatea Dudeştii Noi este atestată în 1494 sub numele de Nagbeseny iar în 1498 îşi schimbă denumirea în Bessenyew (Bessenyo – termen de origine maghiară care tradus înseamnă“pecenegii”); probabil aşezarea a fost creată de populaţia asemănătoare pecenegilor care locuiau în apropiere de Beşenova Veche (Dudeştii Vechi). În secolele XV-XVI, când Timişoara este transformată în paşalâc (1552), această localitate nu este menţionată în documentele vremii. După o perioadă mare de timp, în jurul anului 1717 este menţionată o aşezare locuită de 20 de familii sârbeşti în Dudeştii Noi a căror avuţie o constituiau turmele de animale care se deplasau după păşuni. Populaţia de origine sârba face ca aşezarea să apară cu sufixul “-ova” pe harta realizată între 1723 -1725 “Carte des Temeswarer Banates” realizată în timpul contelui Mercy. Această populaţie părăseşte aşezarea datorită faptului că nu putea plăti contribuţia băneasca şi nici nu voia să se transforme în agricultori. Aşa se explică faptul ca registrele administrative mentionează Beşenova ca aşezare puţin populată. În 1742, localitatea a fost arendată de camera oraşului Timişoara. Populaţia aşezării era constituită din 40 de familii de iobagi din Transilvania care datorită războiului erau obligaţi să părărsească teritoriul ocupat. După informaţiile administraţiei timişorene, la 26 octombrie 1748 nu au mai rămas decât 24 de familii româneşti, iar mai târziu 7, aceştia stabilindu-se la Becicherecu Mic şi Sânandrei. În1748, Curtea Imperială înlesneşte colonizarea germanilor din Trier şi Mainz din Pădurea Neagră în aceste locuri, repopulând Beşenova, numită germană. Astfel, Johan Obwald , conducătorul a 60 de familii se stabileşte în Beşenova Noua venind din regiunea austro-germană sub oblăduirea Mariei Tereza. La venirea coloniştilor, această aşezare mai era populată de cele 7 familii româneşti care refuzau să-şi părăsească locuinţele. Administraţia teritorială este nevoită printr-o cerere adresată Curţii vieneze să solicite mutarea românilor la Sânandrei şi Becicherecu Mic. Din cauza secetei coloniştii îşi construiesc satul în locul cel mai jos, unde lipsa apei era mai puţin simţită; însă, satul va fi defavorizat în anii ploioşi cînd pânza freatică se va ridica. Clima umedă şi numeroasele mlaştini aduc multe nenorociri asupra noilor locuitori care se adaptează foarte greu. În anii următori, din cele 60 de familii colonizate au rămas doar 34 dar în scurt timp - 33 -
aşezarea va fi repopulată cu un nou transport de colonişti din Trier. Această repopulare permanentă se datorează numeroaselor decese cauzate de clima nefavorabilă şi epidemiile declanşate din cauza sărăciei. Curtea Imperială nu practica numai colonizări benevole, ci şi forţate; deportaţii primeau case, ogoare semănate pe care erau obligaţi să le muncească. În 1750, coloniştii construiesc Biserica romano-catolică care este în prezent monument istoric . În arhiva Curţii Imperiale, la 12 aprilie 1756 se menţionează evaluarea avutului deportaţilor politici la 36.338 de guldeni, pentru cei colonizaţi în Beşenova revenind suma de 13.993 guldeni. Dupa un recensământ din 31 decembrie 1766, aşezarea avea 1.323 locuitori formată din colonişti germani, unguri şi francezi. În anul 1781 ,,moşia “ Beşenova Nouă a fost vândută unui nobil cu 161 forinţi . În aprilie 1779, Banatul este alipit Ungariei iar satul Beşenova Nouă apare încorporat în districtul Sânandreiului. Dupa anul1790, numărul populaţiei începe să crească: de la 1296 locuitori şi 225 case în anul 1792, la 1512 locuitori în anul 1802, ajungând în anul 1821 la 1802 locuitori. În anul 1859, aşezarea avea o populaţie de 2.141 locuitori care convieţuiau în 404 case. În 1873 a fost creată prima Primărie a localităţii iar în acelaşi an a fost aleasă şi prima administraţie prin vot secret. Recensământul din anul 1881 indică, că în localitate existau 2.743 persoane dintre care 1.179 bărbati şi 1.564 femei. În perioada 1906-1908, 325 de locuitori ai comunei emigrează în SUA, din care se întorc 65. În timpul primului Război Mondial (1914-1918), 127 de bărbaţi din comună decedează sau sunt daţi dispăruţi. În 1935, localitatea aparţinea plasei Chişoda, judetul Timiş-Torontal cu o populaţie de 2.397 locuitori, 601 case şi o întindere de 7.408 jughere. Locuitorii erau în majoritate germani de religie romano-catolică.
În perioada celui de-al doilea Război Mondial (1939-1945) au loc
modificări de situaţie: toţi locuitorii sunt evacuaţi la Sânandrei, iar 19 familii pleacă în Occident; de asemenea 297 locuitori sunt deportaţi forţat în Rusia iar 37 localnici işi pierd viaţa în război. Din cauza evenimentelor anterior prezentate satul era slab populat astfel că la sfarşitul anului 1945 sosesc primii colonişti români şi macedoneni. Colonizarea macedonenilor a fost neorganizată având ca scop strângerea recoltei de pe câmp. Ei vin în spaţiul românesc în 1926 stabilindu-se în Dobrogea. Casele nelocuite, recolta nestrânsă şi terenul de păşunat din jurul Timişoarei îi atrag stabilindu-se în Beşenova Nouă, păstrându-şi obiceiurile, limba şi portul. Anul 1951 va aduce modificări din punct de vedere demografic şi în localitatea studiată. La graniţa dintre România şi Iugoslavia se fac dislocări de populaţie astfel că 62 de familii (170 persoane) din localitate sunt deportate în Bărăgan. Dacă înainte de anul 1945 localitatea era populată aproape în totalitate de etnici germani, în 1962 proporţia era de 1.280 şvabi şi 1.200 români şi - 34 -
macedoneni. În 1968 comuna Beşenova Nouă este desfiinţată prin Legea 2/1968, localitatea fiind arondată comunei Becicherecul Mic sub noua denumire de Dudeştii Noi, până în 8 aprilie 2004, când localitatea studiată este ridicată la rangul de comună. 3.1.2.EVOLUŢIA NUMERICĂ A POPULAŢIEI Evoluţia numerică a populaţiei constituie un indicator demografic important fiind rezultatul evoluţiei istorice a unei comunităţi. Ea este determinată de o serie de factori cum ar fi: sporul natural, sporul migratoriu, condiţiile istorice şi socio-economice. Evoluţia numărului populaţiei în localitatea Dudeştii Noi arată perioade de creştere intensă , perioade de declin, iar în ultimii ani statisticile atestă o creştere lentă a efectivului numeric al populaţiei. Cea mai veche statistică oficială a populaţiei datează de la recensământul din 31 decembrie 1766 (1.323 locuitori) şi prezintă o fluctuaţie a numărului de locuitori până în anul 1791; în acest an există o populaţie de 1.296 locuitori de religie catolică formată din colonişti germani, maghiari şi francezi care locuiau în 225 case. Între anii 1792-1855 se observă o creştere intensă a numărului populaţiei de la 1.296 locuitori la 2.160 locuitori datorită fenomenului de repopulare permanentă. Din cauza condiţiilor climatice şi a sărăciei, până în anul 1859 se observă un declin numeric al populaţiei, aceasta ajungând la un efectiv de 2.141 şi 404 case. Acest proces se va ameliora în anii următori, astfel că în perioada 1859-1881 populaţia a crescut cu 602 persoane; deci, în anul 1881 erau 2.743 locuitori dintre care 1.179 erau de sex masculin şi 1.564 de sex feminin. O nouă scădere a numărului populaţiei are loc în perioada anilor 1890-1910, datorită emigrării în SUA a 325 persoane; acelaşi curs descendent se înregistrează şi în perioada imediat următoare, valoarea numărului populaţiei atingând 2.456 locuitori în 1920 şi 2.397 locuitori în 1935 din cauza decesului persoanelor în război şi a deportărilor forţate în Rusia. După o perioadă lungă de frământări sociale şi sărăcie datele statistice din 1945 oferă informaţii despre o creştere lentă a populaţiei la 2.480 locuitori. În prezent, se constată o creştere lentă a numărului populaţiei atingând în anul 2008 valoarea de 2.657 locuitori datorită migrării populaţiei de la oraş spre sat dar şi a creşterii natalităţii motivată de creşterea nivelului de trai a populaţiei din localitate prin atragerea agenţilor economici.
- 35 -
NUM ĂR POPULA ŢIE NUM ĂR POPULA ŢIE 3,000
2,500
2,000
1,500
1,000
500
0
ANII
Fig.5 Evoluţia numerică a populaţiei din localitatea Dudeştii Noi în perioada 1910-2008(Sursa: date preluate de la Direcţia de Statistică a judeţului Timiş) 3.1.3. DINAMICA NATURALĂ A POPULAŢIEI Bilanţul natural reprezintă diferenţa dintre natalitate şi mortalitate, fiind influenţat de un întreg complex de factori naturali, economici şi sociali care au determinat fluctuaţii de la o perioadă la alta. (Vert C.,2000) Natalitatea este indicatorul demografic care influenţează considerabil rezervele forţei de muncă în viitor. Ea este influenţată de scăderea mortalitţtii infantile, creşterea rolului femeii în activitatea şi viaţa social-economică, nivelul de trai, nivelul de cultură şi civilizaţie, nivelul igienicosanitar şi schimbarea comportamentului demografic a cuplurilor căsătorite. Din datele deţinute, indicele natalităţii a oscilat de la o perioadă la alta.Valori mari s-au înregistrat în anul 1910 de 35 ‰; după 1941 şi până în anul 1946 rata natalităţii a scăzut la 6‰, cauza primordială constituid-o războaiele. După al doilea Război Mondial şi până în anul 1990, natalitatea a crescut uşor alternând de la un an la altul; chiar dacă în anul 1985 populaţia începe să scadă lent în Dudeştii Noi, valoarea natalităţii se menţine la valoarea de 13-15‰, atingând maximul de 14,25 ‰ în anul 1990. După acest an, numărul nou-născuţilor începe să scadă, în prezent existând
- 36 -
o medie de 20-22 copii pe an, locul de naştere fiind înregistrat în municipiul Timişoara. Din datele statistice se observă că din anul 2005 indicele natalităţii creşte atingând în 2008 valoarea de 11,6‰. Mortalitatea este unul din fenomenele geografice influenţate în mare măsură de factorii sociali, economici, de structura pe grupe de vârstă şi sexe, de nivelul igienico-sanitar şi cultural. Cele mai scăzute rate ale mortalităţii s-au înregistrat în perioada celor doăa războaie mondiale, acestea variind între 20-30‰. După al doilea Război Mondial, mortalitatea a scăzut treptat, astfel încât în anul 1985 a atins valoarea de 5,35‰ care, raportată la nivel naţional (11,6‰) este mică. Din datele statistice se observă că în perioada 1990-2008 valoarea maximă de 10,59‰ este atinsă în anul 1992. Creşterea mortalităţii este determinată de ponderea populaţiei vârstnice în rândul căreia numărul de decese este mai mare. O altă cauză este incidenţa mare la boli a populaţiei din mediul rural. Astfel menţinerea la nivel ridicat a morbidităţii precum si mortalităţii infantile influentează evoluţia mortalităţii. Sporul natural este determinat direct de evoluţia natalităţii şi a mortalităţii. Bilanţul natural a înregistrat valori pozitive la nivelul localităţii Dudeştii Noi, deşi s-au înregistrat oscilaţii valorice de la 3‰ în 1977 la 0,41‰ în 2006. În anul 1990, s-a înregistrat o valoare maximă a sporului natural de 8,15‰ aceasta fiind influenţată de o natalitate ridicată. Valoarea minimă de 0,41‰ din anul 2006 a fost cauzată de o pondere aproximativ egală a natalităţii cu mortalitatea. În anii 2007-2008 se observă din nou o creştere a sporului natural (1,21‰) datorită creşterii numărului nou-născuţilor (11,6‰).
- 37 -
MIŞCAREA NATURALĂ A POPULAŢIEI ÎN PERIOADA 1977 - 2008 INDICATORI DEMOGRAFICI
16 14 12 10
NATALITATE (‰)
8
MORTALITATE (‰)
6
SPOR NATURAL (‰)
4 2 0 1977
1985
1990
1992 ANUL
2002
2005
2008
Fig. 6 Mişcarea naturală a populaţiei din Dudeştii Noi în perioada 1977-2008(Sursa: date preluate de la Direcţia de Statistică a judeţului Timiş) 3.1.4. DINAMICA MIGRATORIE Mobilitatea teritorială a populaţiei semnifică migraţia, care presupune deplasarea populaţiei dintr-un teritoriu în altul având ca scop principal schimbarea locului de muncă sau a domiciliului. Deplasările temporare interne sunt forme ale mobilităţii teritoriale a populaţiei care se realizează fără schimbarea domiciliului stabil; ele se împart în migraţii sezoniere care au loc periodic, migraţii săptămânale pentru muncă, studiu sau comerţ şi migraţii pendulatorii, diurne de tip navetism. Rolul cel mai important în cazul migraţiilor temporare din Dudeştii Noi l-au avut factorii socio-economici; astfel, până în 1990 determinante pentru migraţiile de tip navetism au fost: industrializarea(care a functţionat ca factor de atracţie a populaţiei active rurale spre unităţile econonice din Timişoara), cooperativizarea agriculturii(care a constituit factorul de respingere). Retrocedarea unor suprafeţe de teren prin Legea 18/1991 a determinat deplasări pentru muncile agricole în perioada de week-end din spaţiul urban Timişoara spre zonele periurbane. Migraţiile sezoniere. Pentru zona studiată, o categorie importantă a migraţiilor sezoniere o reprezentau deplasările pentru construcţii cu ritm sezonier ce vizau construirea cartierelor de locuinţe şi a obiectivelor industriale atât din Timişoara cât şi din alte oraşe apropiate în perioada 1960-1989. Migraţiile sezoniere au scăzut mult în intensitate după anul 1990, odată cu retrocedarea terenurilor, - 38 -
cu regresul sau chiar falimentul întreprinderilor industriale şi apariţiei şomajului, atingându-se valori pozitive. Migraţiile săptămânale sunt o formă de deplasare temporară a populaţiei cu o durată mai mare de 48 de ore, care implică populaţia flotantă care se deplasează pentru muncă şi studii în altă localitate. În pezent, migraţiile cu caracter săptămânal afectează în mică măsură populaţia şcolară ce se deplasează spre liceele şi centrul universitar Timişoara, existând preferinţa efectuării navetismului. Deplasările zilnice (navetismul) constituie o formă particulară a migraţiilor temporare fiind cauzate de imposibilitatea asigurării unui loc de muncă în localitatea de origine. În perioada 19701990, navetismul a antrenat un număr mare de persoane, când datorită industrializării forţate, populaţia rurală din Dudeştii Noi a avut posibilitatea de a-şi găsi locul de muncă în unităţile industriale din Timişoara (UMT), Platforma Industrială Solventul, Fabrica de confecţii 1 Iunie, etc.). În aceeaşi perioadă, deplasările zilnice au afectat şi populaţia urbană, un număr mare de ingineri, tehnicieni agronomi şi cadre didactice efectuând naveta spre mediul rural. În prezent, în localitate, fenomenul navetismului a început să se diminueze deoarece o
parte a populaţiei lucrează la
societăţile comerciale de pe raza comunei; în schimb, în acest tip de deplasare este angrenată o mare parte a populaţiei de vârstă şcolară care îşi continuă studiile în învăţământul liceal şi universitar. Migraţiile ocazionale sunt reprezentate prin deplasările din zona rurală spre zona comercială a Timişoarei, cu scopul valorificării produselor agro-alimentare obţinute în gospodăriile proprii, în pieţele de profil. Contactul populaţiei din localitatea Dudeştii Noi cu oraşul este frecvent prin migraţia ocazională apelând la serviciile economice şi culturale ale acestuia. Contactul permanent a populaţiei rurale cu cea urbană contribuie la urbanizarea modului de viaţă rural; acesta joacă un important rol în reconstrucţia aşezării rurale dar şi în răspândirea normelor şi standardelor vieţii urbane. Oraşul Timişoara a fost şi rămâne pentru locuitorii din Dudeştii Noi, centrul principal de polarizare teritorială. În cea mai mare parte, scopul călătoriei are caracter comercial determinat de necesitatea efectuării cumpărăturilor (70%). Deplasările definitive au drept rezultat schimbarea domiciliului. În perioada regimului comunist, migraţiile au îmbrăcat forma exodului rural, când migraţia s-a produs în general spre municipiul Timişoara, funcţionând drept centru de polarizare până în 1989. Creşterea puterii de atracţie a oraşului, modernizarea căilor de transport, mecanizarea agriculturii care a creat forţa de muncă disponibilă unităţilor industriale nou-înfiinţate, au facilitat migraţiile definitive în urma cărora - 39 -
o parte a locuitorilor din Dudeştii Noi s-au stabilit în mediul urban. Din această cauză, localitatea Dudeştii Noi a fost populată cu locuitori veniţi din alte zone ale ţării (Ardeal, Moldova, Oltenia) pentru a compensa forţa de muncă în agricultură, dar şi datorită atracţiei datorate locurilor de muncă disponibile în Timişoara. După Revoluţia din 1989, a apărut “migraţia de întoarcere” dinspre mediul urban spre Dudeştii Noi, amplificată de stagnarea economică, creşterea ratei şomajului şi scăderea nivelului de trai. Deplasările internaţionale sunt o formă a mobilităţii teritoriale care implică trecerea graniţelor, având drept rezultat schimbarea domiciliului dintr-o ţară în alta. Instaurarea regimului comunist a redus drastic numărul emigrărilor prin limitarea liberei circulaţii a persoanelor. După 1990, a crescut numărul celor care au migrat, în special din cauza declinului economic. În perioada 1985-1992 migraţia internaţională a fost reprezentată de deplasările etnicilor germani în ţara de origine. Rata mare a şomajului şi lipsa locurilor de muncă au determinat migrarea parţială a forţei de muncă din localitate către Grecia, Spania, Italia, Portugalia, unde există supraofertă de locuri de muncă în special în agricultură şi construcţii. În cadrul localităţii Dudeştii Noi, proporţia femeilor care lucrează în străinătate este mai mare decât cea a bărbaţilor, cei plecaţi făcând parte din categoria persoanelor cu studii medii . 3.1.5. STRUCTURA DEMOGRAFICĂ Structura populatiei după mai multe criterii (varstă, sex, profesie, religie, etnie) permite realizarea unor estimări referitoare la potenţialul uman existent, la dinamica populaţiei şi consecinţele economico-sociale. •Structura populaţiei pe vârstă şi sexe. Vârsta populaţiei are implicaţii asupra unor elemente ca, de pildă: tradiţiile, specificul local, modul de trai, deoarece o serie de evenimente sociale sunt asociate cu vârsta. Caracteristica vârstei este semificativă şi prin faptul că este legată de fenomene demografice importante cum ar fi mortalitatea, natalitatea, fertilitatea, nupţialitatea, toate aceste fenomene variind cu vârsta. (Ilinca, N., Bucuresti , 1999) . Localitatea Dudestii Noi, se încadrează în tipul I, având o structură stabilizată şi matură, ceea ce înseamnă că populaţia matură este predominantă, fapt ce denotă o îmbătrânire demografică.(după Ungureanu Al., 2002). Datele referitoare la populaţia pe mari grupe de vârstă (tânară, adultă şi batrână) în anul 2008, indică predominarea grupei între 21-60 ani care cuprinde 1564 persoane, ceea - 40 -
ce reprezintă 58,82% din numărul total de locuitori. Grupa de vârstă tânără între 0–20 ani deţine 25,54% adică 679 locuitori din total , iar cei cu vârsta peste 60 de ani deţin un procent de 15,64% ceea ce înseamnă 414 locuitori; din graficul de mai jos se observă că proporţia populaţiei aptă de muncă (21-60 ani) reprezintă valori crescute; se manifestă deci , aşa numitul fenomen de îmbătrânire al populaţiei .
STRUCTURA POPULATIEI PE GRUPE DE VARSTA IN ANUL 2008 58.82% 60.00% PONDERE
50.00% 40.00%
25.54% 15.64%
30.00% 20.00%
GRUPA DE VARSTA
10.00% 0.00%
0 - 20 ANI
21 - 60 ANI
> 60 ANI
ANUL
Fig 7.Structura populaţiei pe grupe de vârstă în anul 2008(Sursa: date preluate de la Direcţia de Statistică a judeţului Timiş) În ceea ce priveşte structura populaţiei pe sexe, în perioada anilor 2002-2008 se constată un raport aproximativ egal între populaţia masculină şi cea feminină: dacă până în 2006 un usor avantaj îl avea populaţia de sex feminin -1.221 persoane (50,3%) , în anii 2007-2008 locul este luat de populaţia de sex masculin -1.336 persoane (50,3%) dintr-un număr total de 2.657 locuitori. De asemenea, în prezent, există 679 persoane (25,54%) cu vârsta sub 18 ani dintre care 346 (13,04%) sunt de sex masculin şi 333 (12,5%) de sex feminine, restul de 1978 locuitori (74,46%) fiind adulţi. Media vârstei populaţiei din comuna Dudeştii Noi este în prezent de 37 ani, media de vârsta funcţie de structura pe sexe a populaţiei fiind relativ aceeaşi, de aproximativ 37 ani. Configuraţia piramidei vârstelor pentru anul 2008, reflectă un raport aproximativ egal atât la populaţia tânără de sex feminin (12,5%) şi masculin (13,02%) cât şi la cea de vârstă adultă
- 41 -
masculină 30,4% şi feminină 28,4%. Pentru populaţia de peste 60 ani, raportul se schimbă predominând populaţia feminină (8,69%) faţă de cea masculină(6,88%) .
MASCULIN FEMININ
>70 ANI 60 - 70 ANI 50 - 60 ANI 40 - 50 ANI 30 - 40 ANI 20 - 30 ANI 10 - 20 ANI 0 - 10 ANI 250
200
150
100
50
0
0
50
100
150
200
250
Fig.8 Structura populaţiei pe grupe de vârstă şi sexe în anul 2008(Sursa:date preluate de la Direcţia de Statistică a judeţului Timiş) Structura socio-profesională. Aceasta este rezultatul modului de organizare a activităţii socialeconomice, cunoaşterea acestui aspect prezentând o importanţă deosebită în special în probleme ale planificării locale. În stânsă dependenţă de autoconsumul local este necesară şi cunoaşterea raportului dintre populaţia activă şi inactivă, aceasta din urmă marcând o influenţă deosebită asupra resurselor locale. Acest raport reflectă, de asemenea foarte bine starea de dezvoltare economică actuală a teritoriului comunei şi efectele acestei dezvoltări în mişcarea naturală şi migratorie. Nivelul de şcolarizare a populaţiei din Dudeştii Noi în anul 2008 se prezintă astfel: din totalul populaţiei, 1,5% din locuitori sunt analfabeţi fiind vorba de persoane vîrstnice. În sistemul educaţional sunt cuprinşi un număr de 480 locuitori (18%), începând cu preşcolarii până la cei aflaţi la studii liceale şi universitare. Cea mai mare pondere a localnicilor, 1.031 persoane(38,8%) au studii medii(liceu,şcoală profesională), 783 persoane (29,4%) au absolvit 8 clase şi 223 persoane (8,39%) - 42 -
300
au studii superioare. În ansamblu, se poate afirma că populaţia comunei Dudeştii Noi are un nivel mediu de pregătire iar pe viitor se prevede o tendinţă de creştere a persoanelor cu studii superioare. Structura economică a populaţiei are ca bază de studiu populaţia activă şi inactivă. În funcţie de structura pe grupe de vârstă şi sexe, de nivelul de pregătire, gradul de dezvoltare a economiei şi de numărul de locuri de muncă, în cadrul unei populaţii se pot distinge: o populaţie ocupată care îşi câstigă singură existenţa şi o populaţie întreţinută. După 1989, lipsa unei specializări într-o anumită ramură agricolă, dar mai ales plecările spre alte activităţi neagricole, ca urmare a situării în apropiere a municipiului Timişoara, la care se adaugă şi un spor natural de 0.5‰, au fost factorii care au contribuit la o scădere a ponderii populaţiei active din comuna Dudeştii Noi. În jurul anului 1995, populaţia ocupată în agricultură sporeşte din nou datorită revenirii în localitate a unor muncitori concediaţi la oraşe; însă, numărul salariaţilor era redus datorită restrângerii sectorului de stat şi cooperatist. Astfel,se remarcă o migrare a forţei de muncă din sectorul de stat spre cel privat, din marea industie a oraşului spre mica industrie rurală, din mediul urban spre cel rural. La Recensământul din anul 2002, numărul populaţiei active era sensibil mai mare decât cel al populaţiei inactive: 1.356 si 1.039, adică 56,5% persoane active şi 43,3% persoane inactive. Categoria populaţiei inactive este formată în principal din: elevi/studenţi- 435(18,1%), pensionari- 266(11,1%), persoane casnice- 40(1,67%), persoane întreţinute de altă persoană-271(11,3%) şi persoane întreţinute de stat sau organizaţii private – 27(1,12%). Raportat pe sexe, în cadrul populaţiei inactive predomină persoanele de sex feminin – 541 (22,5%) faţa de 498 persoane de sex masculin-20,7%. Populaţia activă atât masculină cât şi feminină are o pondere aproximativ egală: 681 bărbaţi şi 675 femei. În cadrul populaţiei active se disting 2 categorii de persoane. Prima categorie o formează persoanele care au un loc de muncă, adică populaţia ocupată, în număr de 1.267 persoane (52,9%), reprezentată de 645 femei şi 619 bărbaţi. A doua categorie o reprezintă populaţia neocupată, în mare parte reprezentată de 89 şomeri (3,29%), adică 62 bărbaţi şi 27 femei. Din această ultimă categorie 78 de persoane sunt în căutarea unui loc de muncă şi 11 persoane în căutarea primului loc de muncă.
- 43 -
S T R U C T U R A P O P U L A Ţ IE I A C T IV E ÎN 2 0 0 2 5 2 .9 0 %
2 0 .0 0 %
6 0 .0 0 %
1 5 .0 0 %
5 0 .0 0 %
1 8 .1 0 % 1 1 .1 0 %
1 2 .6 3 %
1 0 .0 0 %
4 0 .0 0 % S T R U C T U R A 3 0 .0 0 % EC O N O M IC A A2 0 .0 0 % PO PU L A T IEI IN 1 0 .0 0 % 2002 0 .0 0 %
S T R U C T U R A P O P U L A Ţ IE I IN A C T IV E ÎN 2 0 0 2
5 .0 0 %
3.60 %
0 .0 0 %
1 .6 7 %
S TRUCTURA P O P U L A T IE I IN A C T IV E IN 2002
Fig.9 Structura economică a populaţiei din comuna Dudeştii Noi în anul 2002 - (Sursa: date preluate din Fisa comunei Dudestii Noi). Dintr-o statistică oficială prezentată la nivel local se observă că în anul 2004, 72% din locuitorii comunei trăiau sub pragul sărăciei cu doar 3Euro/zi, adică nu aveau nici un venit sau venitul era mai mic decât salariul minim pe economie. Acest procent a scăzut în anul 2006 la 31% respectiv 18% în 2007. De asemenea,
a crescut şi procentul persoanelor care câştigă peste salariul minim pe
economie de la 41% în anul 2006 la 53% în 2007. Se observă o schimbare şi în rândul populaţiei cu venituri peste salariul mediu pe economie: numărul populaţiei creşte de la 11% în 2006 la 20% în anul 2007. Această evoluţie pozitivă se datorează celor peste 140 locuri noi de muncă create datorită populării cu firme a zonei de mică producţie şi servicii din cadrul fostului IAS. Cunoaşterea raportului dintre populaţia activă şi inactivă devine tot mai necesară, de aceasta depinzând atât în prezent cât şi în viitor, modul de asigurare cu forţa de muncă a diferitelor ramuri de activitate economice a teritoriului comunei Dudeştii Noi .
- 44 -
60%
53%
50% 41%
44%
40% 31% 28%
30% 20% 20% 20% 10%
18%
15%
11% 8%
9%
2005 2006 2007
0% peste salarul
î ntre
mediu
salariul
sub salariul fara venit minim
minimş i salariul mediu
Fig.10.Situaţia financiară a locuitorilor în perioada 2005-2007.(Sursa: Arhiva Primăriei Dudeştii Noi) Structura populaţiei active pe sectoare de activitate. La nivel de comună în anul 2008, cea mai mare parte a populaţiei active era cuprinsă în sectorul terţiar (transport, comerţ, administraţie, ocrotirea sănătăţii, învăţamânt,etc.) cu o pondere de 42%. O pondere asemănătoare o are populaţia ocupată în sectorul secundar (industrie şi construcţii) cu 40,1%, urmată de valoarea de 17,9% care reprezintă populaţia din sectorul primar (agricultură). PONDERE SECTOARE DE ACTIVITATE TERŢIAR
SECUNDAR
PRIMAR
17.90% 42%
40%
Fig.11 Structura populaţiei pe sectoare de activitate în anul 2008(Sursa: Arhiva Primăriei Dudeştii Noi)
- 45 -
Stuctura etnică a populaţiei arată ponderea diverselor etnii din totalul populaţiei şi reprezintă rezultatul evoluţiei istorice a unei regiuni. Primele informaţii exacte despre structura populaţiei pe nationalităţi din Dudeştii Noi, există din anul 1910, când germanii constituiau populaţia majoritară cu un număr de 2.355locuitori (92,69%), urmaţi de 37 maghiari (1,45%), 14 români(0,55%) şi 135 locuitori (5,31%) de alte etnii: macedoneni, sârbi, slovaci, sloveni. Această situaţie începe să se modifice, astfel că în anul 1966, ponderea populaţiei şvăbeşti reprezentată de 1.277 locuitori (47,79%) este aproximativ egală cu cea română 1.212 locuitori, adică 45,35%; alte etnii erau reprezentate de 140 rromi (5,23%), 24 maghiari (0,89%) şi 19 locuitori macedoneni, sârbi, slovaci şi sloveni (0,71%). După Revoluţia din 1989, când are loc exodul populaţiei germane, populaţia majoritară era constituită din români; de exemplu, la Recensământul din anul 2002, erau 2.166 români (90,4%), urmaţi de 229 locuitori (9,6%) de alte naţionalităţi conlocuitoare: 71 aromâni (2,96%), 64 rromi (2,67%), 44 germani (1,83%), 36maghiari (1,5%) şi 14 locuitori de alte naţionalităţi. În prezent, în anul 2008, datele statistice indică o populaţie majoritară româneasca -2.367, ceea ce reprezintă 98,8% din totalul populatiei; principala minoritate o reprezintă rromii, în număr de 147, adică 5,53% urmaţi de 67 aromâni (2,52%), 35 germani (1,31%), 28 maghiari (1,25%) şi 13 locuitori de alte etnii (0,48%).
Fig 12. Structura etnică a populaţiei în anii 1992 respectiv 2008.(Sursa: date preluate de la Direcţia de Statistică a judeţului Timiş)
- 46 -
PONDERE ETNII ANUL 1992
PONDERE ETNII ANUL 2008
ROMÂNI
ROMÂNI
GERMANI
GERMANI
MAGHIARI
MAGHIARI
RROMI
RROMI
AROMÂNI
AROMÂNI
ALTE NAŢIONALITĂŢI
ALTE NAŢIONALITĂŢI
Structura confesională a populaţiei. Până în anul 1992, recensămintele nu au consemnat structura confesională a populaţiei din cauza politicii antireligioase promovată de regimul comunist. Chiar şi la recensămintele din 1992 respectiv 2002 valorile obţinute pentru structura confesională sunt subiective, mulţi dintre cei intervievaţi nedeclarându-şi religia, din diferite considerente de ordin personal. Rezultatele Recensământului din martie 2002 privind structura populaţiei localităţii după religie, relevă următoarele aspecte: din totalul populaţiei, 88,89% sunt ortodocsi, urmaţi de romanocatolici (6,17%), penticostali (2,79%), adventişti de ziua a şaptea (0,66%), baptişti (0,41%) şi 1,08% din locuitori sunt fără religie sau nu au dorit să o declare.
- 47 -
1. 08
%
%
2.79
6. 17
% 0. 416 % 0. 6
PONDERE
%
ORTODOCŞI ROMANO- CATOLICI PENTICOSTALI ADVENTIŞTI BAPTIŞTI FĂRĂ RELIGIE 88 .8 9%
Fig.13. Structura confesională a populaţiei din Dudeştii Noi în anul 2002.
3.1.6. DENSITATEA ŞI REPARTIŢIA POPULAŢIEI ÎN VATRĂ Repartiţia populaţiei are o importanţă deosebită deoarece prin analiza acestui aspect se poate ajunge teoretic la stabilirea potenţialului uman
care la rândul său poate fi utilizat practic de
specialişti în planificarea dezvoltării economice a regiunii studiate. Densitatea şi repartiţia teritorială a populaţiei în teritoriu este determinată în special de factori geografici (relief, climă sol), economici şi sociali (activităţi şi tehnici economice). Conform datelor statistice în anul 2008 densitatea populaţiei pe teritoriul comunei Dudeştii Noi este de 49,29 loc/km². Datorită formei adunate a localităţii, densităţile mari de populaţie se înregistrează în cadrul vetrei satului.
CAPITOLUL II AŞEZĂRILE UMANE ( HABITATUL) Elemente importante ale peisajului geografic, aşezările umane oglindesc modul cum acestea şi-au adaptat mediul înconjurator în vederea satisfacerii nevoilor vieţii materiale. Aşezările umane nu - 48 -
reprezintă numai o simplă adaptare la mediul înconjurător, ci ele reflectă şi influenţele factorilor sociali, economici şi istorici. După afirmaţia prof. univ.V.Cucu, satele reprezintă ,,forme străvechi de organizare socialeconomice, a întregului teritoriu, deţinut de acestea, au cea mai mare răspândire”.(V.Cucu, 1977,pg.31) Perimetrul unei localităţi reprezintă linia convenţionaăa care delimitează suprafaţa în care se află grupată, mai mult sau mai puţin concentrate locuinţe (inclusiv anexe gospodăreşti), construcţii social-culturale, construcţii agro-zootehnice, întreprinderi industriale, ateliere, depozite, amenajări sportive, căi de comunicaţie şi transport, gara, reţele edilitare, etc. Forma veche de aşezare omenească, cu rădăcini adânci în trecutul istoric, prezent şi până astăzi, satul este în acelaşi timp şi expresia concretă a relaţiei om- mediu. Satul apare astfel, ca o expresie a legăturii multimilenare a locuitorilor cu natura teritoriului, pe care îsi duc existenţa, folosindu-i direct sursele naturale: păduri, păşuni, ape sau obţinând prin diferite lucrări (îndiguiri, drenări, semănături, etc) alte roade ale pământului. El mai reprezintă un adevarat păstrător al cântecului, jocului, portului bănăţean, al tradiţiilor şi obiceiurilor străbune, multe din ele păstrându-se şi astăzi, pe teritoriul comunei Dudeştii Noi. Satul prin componentele sale -vatră, moşie, populaţie- oferă cel mai propice teren de investigaţie pentru a urmări în timp, evoluţia şi dezvoltarea vieţii social-economice şi adaptarea omului la condiţiile mediului înconjuăator. În viziunea geografiei obiectivul esenţial îl constituie ,,dezvăluirea interdependenţelor intime ale mediului sătesc cu patrimoniul sau geografic-teritorial, în cuprinsul căruia satul şi-a organizat condiţiile de viaţă”. (V.Cucu,1972) Sistemul de localităţi din spaţiul actual al României a evoluat continuu, de la cele mai vechi forme de locuire permanentă – bordeiul, casa cu ocol întărit, amenajări gospodăreşti sezoniere (cramă, stână, etc), la aşezări compacte, cu gospodării bine organizate şi amenajate. Aşezările umane actuale sunt parte integranta a peisajului geografic, fiind formate in rezultatul diviziunii teritoriale ale muncii, cu continuitate şi dinamism în peisajul general al ţării. Activitatea economică şi politică a populaţiei, susţinută de dezvoltarea culturală, a transformat profund mediul înconjurător, dându-i o pecete umană.
3.2.1. ISTORICUL LOCUIRII ÎN VATRĂ Evoluţia suprafeţei comunei îşi are originile din perioada medievală, când este atestat documentar sub numele Nagbeseny în 1494 sau Bessenyew în1498. Evenimentele sec.XV-XVI care s-au - 49 -
desfăşurat în Transilvania şi au cuprins şi Timişoara fac ca trecutul localităţii să nu fie amintit în documentele vremii. În perioada anilor 1720-1750, Curtea Imperială înlesneşte colonizarea germană repopulând spaţiul actualei comune. Aspectul comunei se aseamănă foarte mult cu al celorlalte aşezări fondate în timpul colonizării tereziene. Străzile largi erau aşezate după un plan bine stabilit, în centrul comunei aflându-se biserica. Casele erau construite în acelasi stil: trei,,colafteri” înălţime, cu faţade spre stradă, şi 11 ,,colafteri”se întindea clădirea în curte; ea cuprindea o cameră 4,80/4,60, bucătărie şi cămară de alimente. Sub acelaşi acoperiş se găseau şi grajdurile pentru animale. Tehnica de construcţie constă în pereţi de văiugă acoperit cu stuf. Între 1830-1850, au fost demolate ultimele case de acest tip, iar stilul care s-a impus a fost barocul târziu, de modă vieneză. Numele străzilor ne dau informaţii preţioase privind perioada de colonizare, primele străzi fiind Alt şi Hauptgasse (vechea şi strada principală). Se pare că locuinţele primilor locuitori români se aflau pe acelaşi loc. A doua jumătate a satului, construită după 1763 începe cu Neugasse (Strada Nouă), prelungirea ei spre nord purtând numele de Schwartz Waldergasse (Strada celor din Pădurea Neagră). În prelungirea străzii principale se formează Eselgasse unde au fost aşezaţi coloniştii din ţinutul Elsass (Alsacia), în partea estică Schilkroten (Strada Broaştelor ţestoase) şi Brunnengasse (Strada Fântânii). Strada Broaştelor ţestoase ne aminteşte de interesul acordat de contele de Mercy acestei zone care construieşte aici un canal în care era supravegheată creşterea acestor vieţuitoare. Mai târziu, după astuparea canalului de-a lungul său se formează o stradă numită Strada Fântânii care îşi are denumirea de la prima fântână arteziană care a fost construită în localitate. În partea satului construită dupa 1763 exista Zeigelgasse (Strada de caramidă), numele fiind dat de materialul de construcţie folosit pentru prima dată. În nord, se află Hundschwanzecken (Strada Cozii de câine), denumire des întâlnită în comunele germane bănăţene, în general este dată străzilor de la marginea satului care au doar o parte a străzii cu case. Autorităţile habsburgice au cadastrat ţinutul şi au stabilit planul topografic al localităţii. S-a procedat la reconstrucţia aproape generală a localităţii, pe canevase geometrice, în jurul centrului civic, alcătuit din biserică, şcoală, primărie, consideraţi principalii factori de civilizaţie. În nord-vestul aşezării se formează abia la sfârşitul sec.XIX şi începutul sec.XX străzile Neudorfel şi Kipfelgasse. Cartierul romilor se înfiinţează odată cu aprobarea dată de Maria Tereza de a-şi construi aşezări stabile. În evoluţia aşezării rurale studiate au intervenit factorii administrativi şi social-politici datoraţi colonizărilor, sistematizărilor din a doua jumătate a sec. XVIII şi începutul sec.XIX şi schimbărilor produse după al doilea Război Mondial . - 50 -
Fig.14.Planul localităţii in secolele XIX –XX (Sursa –site Primariei Dudeştii Noi) În timpul comunismului, poziţia localităţii a stârnit atracţia multor oameni în timp, când datorită colectivizării forţate multe localităţi s-au desfiinţat iar populaţia s-a orientat spre mari aşezări industriale sau spre localităţile învecinate, cum este cazul comunei Dudeştii Noi. Revoluţia din 1989 deschide noi orizonturi localităţii, mulţi oameni din Timişoara se stabilesc aici, preferând liniştea rurală în locul agitaţiei urbane. În prezent, Dudeştii Noi are o suprafaţă totală - 51 -
de 5393,01 ha, dintre care 188,85 ha teren intravilan reprezentat de suprafeţe agricole, clădiri, canale, etc., restul de 5204,16 ha fiind spaţiu extravilan. În viitor, se prevede extinderea terenului intravilan cu 93%, deci aproape se va dubla, construindu-se lângă străzile mai vechi cartiere noi cu case frumoase şi moderne ca de exemplu cartierele Solaris. Odată cu ridicarea localităţii studiate la rangul de comună, evoluţia intravilanului este ascendentă: în 2005-188 ha, în 2006-213 ha, în 2007-253 ha, în 2008-303 ha, în2009-343 ha iar în 2010-364 ha. În perioada anilor 2006-2007 s-au aprobat 3 PUZ-uri cu o suprafaţă totală de 93 ha şi sunt în lucru 2 PUZ-uri cu o suprafaţă de 51 ha. Numărul mare de locuinţe aflate în construcţie sau amenajare-transformare, reflectă dinamica localităţii şi interesul crescut pentru acest spaţiu.
Fig.15 Evoluţia intravilanului în perioada 2005-2010 (Sursa: Arhiva Primăriei Dudeştii Noi).
- 52 -
Fig.16 Planul de Urbanism General al comunei Dudeştii Noi (Sursa: Arhiva Primăriei Dudeştii Noi)
- 53 -
Fig. 17 Cartierul Solaris
3.2.2. CARACTERISTICI FIZIONOMICE ALE LOCALITĂŢII Mărimea satelor reflectă trăsăturile lor specifice în funcţie de activitatea lor economică şi condiţiile naturale dându-ne posibilitatea de a stabili profilul economic al fiecăruia pe viitor. Comuna Dudeştii Noi, având o populaţie de 2816 locuitori (anul 2009) se încadrează în categoria satelor mari (1500-4000 locuitori) dezvoltarea lui datorându-se condiţiilor naturale şi economice locale. Criteriul fizionomic a stat la baza primei încercări de clasificare a satelor din România, făcută de Emmanuel de Martonne (1902) şi Vintilă Mihăilescu(1927). Fizionomia satelor româneşti este determinată de independenţa factorilor geografici, economici şi sociali. Astfel, după criteriul fizionomic aşezările rurale româneşti se clasifică în sate de tip risipit, răsfirat şi adunat(V.Mihăilescu, 1924, I.Şandru, 1927). Caracteristic şi dominant pentru localitatea Dudeştii Noi este satul cu o structură geometrică de tip adunat, cu vatra bine închegată. Gospodăriile sunt foarte grupate în cadrul vetrei, strânse unele lângă altele. Ele se caracterizează printr-o mare - 54 -
aglomerare a gospodăriilor în vatra satului, spaţiul de cultură a plantelor fiind aproape în întregime în afara ei.
Fig. 18 Comuna Dudeştii Noi – vedere de ansamblu. Localitatea Dudeştii Noi are o textură regulată, influenţată de configuraţia reliefului şi de vechimea localităţii. Numărul mare de grupare a gospodăriilor în vatra satului este uşor de realizat, deoarece terenurile plate permit o îndesire a caselor. După forma vetrei, comuna studiată se încadrează în tipul de sat cu o vatră ordonată, cu străzi întretăiate în unghiuri drepte, formând cvartaluri cu case şi grădini care sugerează ordine şi o bună organizare socială. Schimbările survenite în ultima jumătate de secol a influenţat dezvoltarea satului din punct de vedere edilitar, gradul de locuire şi potenţialul economic.
3.2.3. CALITATEA LOCUIRII - 55 -
Locuinţa şi gospodăria reprezintă elementele esenţiale care caracterizează specificul unui popor, evoluţia acestora, redând însăşi istoria şi civilizaţia oricărei naţiuni. Geografia studiază aşezările umane prin prisma relaţiei dintre locuinţă şi mediul înconjurător, al modului în care aspectul locuinţei este influenţat de condiţiile de mediu şi evoluţia dinamică a aşezării sub influenţa evoluţiei economice şi progresului realizat de societatea umană. În localitatea Dudeştii Noi, există elemente care ţin de structura şi funcţionalitatea casei care dovedesc modul în care nivelul de trai al populaţiei din Banat îşi pune amprenta asupra acestora.Gospodăriile din comună sunt propritate privată, cu o suprafaţă, în medie, de 200-250 mp. Comuna Dudeştii Noi, este împărţită în doua zone:,,satul vechi” şi ,,satul nou”. ,,Satul vechi” se remarcă printr-o arhitectură tipic nemţească, acoperite cu ţiglă, iar materialul folosit în construcţia caselor este chirpiciul; în general, ele au intrarea prin curte, având 2-3camere, cămară şi bucătarie iar în curte, se pot observa anexele: şopronul şi grajdul cu animale. Din păcate, multe gospodării vechi prezintă o stare de uzură avansată ,,Satul nou” are gospodăriile mai mari, de 300-400mp, construite din cărămidă şi cuprind ca anexe: bucătărie de vară, magazie, garaj, adăposturi pentru animale, etc. În ambele zone, gospodăriile dispun de grădini de dimensiuni variabile, în spatele casei, cuprinzând un loc pentru cultivarea legumelor şi a pomilor fructiferi; în faţa casei, curtea este frumos amenajată, pietruită sau pavată, cu spaţiu verde şi flori.
Fig. 19 Casă din Dudeştii Noi construită în anul 1910 - 56 -
Fig. 20 Casă din Dudeştii Noi construită în anul 1910
Fig. 21 Casă din Dudeştii Noi construită după anul 1998.
- 57 -
Fig. 22 Casă din Dudeştii Noi construită după anul 1998 Preocuparea pentru construirea şi dotarea casei la locuitorii din Dudeştii Noi a crescut după anul 2000, când s-au recondiţionat faţadele şi interiorul multor locuinţe; de asemenea, localitatea a început să se dezvolte edilitar, prin construcţia caselor, după model occidental, cu două nivele, mansardă şi arhitectură modernă, care reprezintă şi o folosire mai raţională a terenului în condiţiile creşterii preţului acestuia. Se observă o creştere a numărului de locuinţe de la 670 în anul 2000 la 793 de locuinţe în 2009 şi o populaţie de 2816 locuitori. Construcţia caselor este influenţată de apropierea localităţii Dudeştii Noi de municipiul Timişoara, casele nou construite înlocuiesc aspectul tradiţional cu arhitectura din mediul urban, influenţând procesul de modernizare a localităţii. După 1990 au existat două categorii de populaţie care provenea din municipiul Timişoara şi s-a stabilit în Dudeştii Noi: prima categorie a preferat liniştea rurală în locul aglomeraţiei urbane şi şi-au construit case noi, moderne de tip urban; a doua categorie s-a stabilit datorită greutăţilor materiale în achitarea datoriilor pentru locuinţele din Timişoara, preluând casele vechi. - 58 -
Structura gospodăriilor este condiţionată de veniturile familiei în funcţie de ocupaţia membrilor familiei, de numărul membrilor din cadrul familiei, de condiţiile de mediu, tradiţii,etc. Factorii care influentează aspectul şi modul de organizare al gospodăriei sunt: -economici- determină dimensiunea casei şi construcţiile auxiliare, prezenţa sau lipsa anumitor anexe gospodăresti; -sociali- structura socială, socio-profesională, etnică, religioasă a populaţiei; -geografici- determinaţi de condiţiile naturale locale; -demografici- migraţia populaţiei şi structura pe vârste şi sexe, dinamica, densitatea şi sporul natural. Pe baza observaţiei directe asupra aspectelor gospodăresti din Dudeştii Noi, se poate afirma că aproximativ 70% dintre acestea reprezintă un mediu de viaţa care asigură o calitate ridicată a locuirii. În anul 2008, în comuna Dudeştii Noi, s-au înfiinţat 33 de străzi pe care se află 774 de gospodării, 51 de sedii ale unor firme, 18 puncte de lucru ale unor firme din Timişoara şi Arad şi 7 instituţii publice. Casele nelocuite se află în construcţie, urmând a se da în folosinţă. Tabel 2 Situaţia clădirilor din comuna Dudeştii Noi (Sursa: Arhiva Primăriei Dudeştii Noi) NR.
STRADA
CRT
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21
C.SÂNANDREIULUI C. ŞCOLII VECHI CARPAŢI C.TIMIŞOAREI CĂMINULUI C.BECICHERECULUI DEALULUI VERDE AL.VIILOR FILIP BEISSER DUZILOR POŞTEI CERBULUI C.HODONI MACILOR LILIACULUI SURDUC LABIRINT SCURTĂ NUFERILOR OITUZ
TOTAL
CASE
CASE
TOTAL
GOSPODĂRII
LOCUITE
NELOCUITE
POPULAŢIE
2
211 57 51 211 27 203 96 65 128 133 52 274 26 135 171 43 26 20 4 98 32
56 17 16 67 8 55 26 13 35 67 13 67 6 40 45 10 9 5 1 30 16
54 17 16 65 8 54 26 13 34 65 13 66 6 40 43 10 9 5 1 28 16 - 59 -
2 1 1 2 1 2
2
INSTITUŢII
3 3 1
RĂSĂRITULUI ROZELOR LIVEZII PĂCII SOARELUI GĂRII BLOC I A S C.MĂRĂŞEŞTI BALTA VERDE PĂDURICII ALBASTRĂ BALTA NEAGRĂ
22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 TOTAL
31 49 5 33 13 1 12 15 12 17 2 1 793
29 49 5 33 11 1 12 15 12 15 2 1 774
2
2
2 19
92 126 15 90 25 5 51 52 41 82 8 7 2.657
7
Alimentarea cu energie electrică Începând din anul 1960, comuna Dudeştii Noi a fost racordată la reţeaua de energie electrică. În prezent, gradul de acoperire a reţelei electrice şi iluminat este de 100%. Distribuirea energiei electrice se face prin linii aeriene de joasă tensiune montate pe stâlpi de beton armat folosiţi şi pentru iluminatul public. Atât reţeaua de alimentare cu energie electrică cât şi cea de distribuţie, dar şi iluminatul public, satisfac în general, cerinţele de consum ale comunei. Aprovizionarea cu apă a comunei.
Comuna Dudeştii Noi dispune de un sistem centralizat de
alimentare cu apă, care asigură apa potabilă la locuitorii comunei; însă, este necesară epurarea acestor ape, în vederea îmbunătăţirii calităţii mediului şi a protejării sănătăţii populaţiei. Amplasamentul staţiei de epurare va fi în partea de nord-est a comunei, teren din păşunea comunală. Alimentarea cu apă se face din foraje de la adâncimi de 1,2-2,1m, nivelul maxim al apei freatice fiind variabil între 0,8-2,5m. Reţeaua de canalizare va avea o lungime totală de 14078 metri şi vor fi amplasate două staţii de pompare ape uzate. În anii trecuţi, în localitate, nu a existat un sistem de canalizare, apele uzate fiind colectate local, în bazine vidanjabile la gospodării, la agenţii economici şi la obiectivele socialculturale; evacuarea apelor pluviale era asigurată prin rigole stradale, amplasate pe ambele părţi ale carosabilului, descărcate în canalelele de desecare aflate în zonă. Reţeaua de apă cuprinde 87% din gospodăriile şi instituţiile locale. Majoritatea locuinţelor au fose septice, cele mai vechi gospodării având latrine. Drumuri şi străzi Situată la 13,5 km de oraşul Timişoara, în apropiere de DN6, şosea care face legătura cu punctul de frontieră Cenad, spre Ungaria, localitatea Dudeştii Noi, a reuşit să atingă în ultimii ani, cu ajutorul - 60 -
autorităţilor locale standardele unei comune dezvoltate. Legăturile rutiere ale comunei cu localităţile învecinate sunt făcute prin drumuri comunale asfaltate care leagă comuna Dudeştii Noi de localităţile Becicherecu Mic, Sânandrei şi Satchinez. Drumul comunal DC5, cu o lungime de 3,6 km, se ramifică prin DC41, legând Dudeştii Noi, de satul Carani. Prin sudul localităţii trece calea ferată Timişoara-Cenad, cu halta Dudeştii Noi. Drumurile localităţii însumează 10 km, dintre care 5 km sunt asfaltate, restul fiind pietruite. În cadrul localităţii, în anul 2006, s-a trecut de la numerotarea veche a străzilor şi caselor la cea nouă, fiecare stradă având propriul nume şi numărul de ordine ale caselor. De menţionat, că în comuna Dudeştii Noi există 33 de străzi dintre care cele principale pe care se află instituţiile de interes public, sunt largi, însoţite de trotuare şi spaţii verzi bine întreţinute,ca de pildă, Calea Becicherecului, Calea Sânandreiului, Calea Timişoarei. Telecomunicaţiile .
Reţeaua de telefonie fixă disponibilă în comuna Dudeştii Noi este Romtelecom şi cuprinde un
număr de 530 de posturi, care reprezintă 66,8% din numărul de gospodării şi instituţii. În prezent, prin introducerea fibrei optice, continuă extinderea reţelei prin noi branşări cu posibilitatea de conectare la Internet. De asemenea, începând cu anul 2003-2004 a fost instalată o reţea de televiziune prin cablu, 80% din populaţie beneficiind de acest lucru. Clădiri de patrimoniu în localitate Elementele de patrimoniu arhitectural sunt reprezentate în comuna Dudeştii Noi de Biserica ortodoxă şi Biserica romano – catolică. În localitate, cultul majoritar este cel ortodox, fiind reprezentat de Biserica ortodoxă, cu hramul Sf. Mare Mc. Dimitrie (26 Octombrie). Biserica s-a construit în anul 1970 slujind preotul Dad Nicolae până în decembrie 1981, când a decedat. Această funcţie a fost preluată în martie 1982 de către preotul Gaşpar Floria care slujeşte şi în prezent cu mult har. Biserica, construită în stil bizantin a fost pictată cu mult talent în anii 1985-1986. Biserica romano-catolică,,Sf.Vendelin”, din localitate, este considerată monument istoric de categoria ,,A”, deoarece este cea mai veche biserică şvăbească din Banat. În anul 1750 s-a început construcţia bisericii iar la 10 octombrie 1751, lăcaşul de cult avea să fie sfinţit. În perioada anilor 1825-1860, când localitatea traversează o perioadă de dezvoltare este pusă piatra de temelie la Casa Parohială (1825), se amenajează actualul cimitir construindu-se Capela Rochus (1844), numită în prezent Capela Sf. Maria. În timpul Revoluţiei de la 1848-1849, pe teritoriul localităţii au avut loc lupte între trupele maghiare şi austriece , lăsând multe victime care au fost înmormântate în cimitirul - 61 -
comunei, amintirea lor păstrând-o piatra comemorativă ridicată de locuitori . În 1857 se construieşte monumentul cu crucifix din faţa Bisericii catolice. În ciuda faptului că Biserica romano–catolică numără în prezent puţini credincioşi, dintre care 30-40 vin la slujbă în fiecare duminică, preotul Bonaventura Dumea luptă în continuare alături de autorităţile locale pentru a restaura şi consolida construcţia care, după furtuna din 1997 a fost puternic avariată. În anii 2007-2008, profesorul de desen al Şcolii, d-nul I. Taşi, a realizat două creaţii artistice, considerate puncte de atracţie: Troiţa din centrul localităţii şi Monumentul de intrare în comuna Dudeştii Noi.
- 62 -
Fig. 23 Biserica ortodoxă - 63 -
Fig. 24 Biserica romano-catolică
Fig. 25 Crucifixul din faţa Bisericii romano-catolice - 64 -
Fig. 26 Capela Sf. Maria
- 65 -
Fig. 27 Monument ridicat în cinstea eroilor căzuţi la Revoluţia de la 1848-1849 / Fig.28 Troiţa
- 66 -
Fig.29 Monument - intrare în comuna Dudestii Noi . Poluarea mediului În anii trecuţi, autorităţile locale au făcut un contract cu Retim în vederea colectării deşeurilor menajere; astfel, s-a desfiinţat groapa de gunoi a localităţii care polua mediul înconjurător, acel loc fiind împădurit cu puieţi de stejari. Calitatea aerului în zona de amplasament este determinată, cu preponderenţa, de traficul rutier de pe DN6 (Timişoara-Sânnicolau Mare) şi de activităţile industriale şi domestice din vecinătate. Concluzionând, putem afirma ca vatra închegată, sistematizată a localităţii Dudeştii Noi facilitează aplicarea acestor modernizări care vor influenţa pozitiv creşterea demografică şi redresarea dinamicii populaţiei. Consiliul Local Dudeştii Noi a investit sume considerabile pentru întreţinerea şi dotarea instituţiilor publice: Grădiniţă, Şcoală, Primărie şi este preocupată de investiţii, proiecte şi programe în diferite stadii de lucru.
- 67 -
CAPITOLUL 3. MEDIUL SOCIAL 3.3.1. VIAŢA COMUNITARĂ ŞI ASOCIATIVĂ Analiza unei aşezări rurale, din punct de vedere geografic, presupune şi studierea modului de trai a populaţiei din spaţiul respectiv. Modul de trai este un concept care exprimă legăturile stabilite între condiţiile de mediu şi comportamentul uman.(după N. Popa,1999). Modul de trai al populaţiei este în strânsă legătură cu calitatea vieţii acesteia. Dacă modul de trai se bazează pe o dezvoltare economică ridicată, care implică venituri suficiente pentru nevoile umane, pe principiile unei vieţi sănătoase, pe o participare activă la viaţa social- culturală a comunităţii, atunci şi nivelul calităţii vieţii este ridicat. Termenul de calitate a vieţii se referă la descrierea şi evaluarea naturii şi condiţiile de viaţă. Condiţiile naturale sunt favorabile amplasării aşezărilor umane şi a unui mod de trai cu activităţi agricole, industriale şi comerciale în cadrul comunei Dudeştii Noi dar şi practicarea navetismului spre oraş, care permite accesul la facilităţi specifice unei zone urbane dezvoltate. Acest complex de factori asigură un mod de trai care îmbină într-o manieră fericită modul de trai tradiţional specific zonelor rurale cu posibilităţi oferite de mediul urban. Calitatea vieţii poate fi măsurată luând în considerare o serie de dimensiuni ale vieţii, de pildă, familia şi prietenii, serviciul, comunitatea, sănătatea, educaţia şi spiritualitatea. Modul în care sunt percepute aceste dimensiuni ale vieţii este marcat de trei aspecte: caracteristicile demografice, condiţiile socio- economice şi specificul cultural. Familia Familia şişi prietenii prietenii Cultură Cultură
Locul Locul de de muncă muncă Vecinătatea Vecinătatea
Caracteristici Caracteristici demografice demografice
Comunitatea Comunitatea
Calitatea Calitatea vieţii vieţii // Sensul Sensul bunăstarii bunăstarii
Sănătatea Sănătatea Condiţii Condiţii socio-economice socio-economice
Educaţia Educaţia Spiritualitatea Spiritualitatea
Fig. 30. Modelul de apreciere a calităţii vieţii propus de cercetătorii de la Universitatea din Oklahoma.(după Zamfir C.,1990) - 68 -
Standardul de viaţă reflectă o sumă de indicatori cantitativi şi calitativi în masură să exprime ansamblul unui complex antropogeografic, calitatea vieţii fiind rezultanta raportării condiţiilor de viaţă şi a activităţii care compun viaţa umană, la necesităţile, valorile şi aspiraţiile umane. Studiul calităţii vieţii este reflectat de o serie de indicatori: - indicatori ai cadrelor vieţii (mediul natural, vitalitatea biologică, starea de sănătate, caracteristici diferite ale mediului economic, social şi uman); - indicatori ai resurselor disponibile( venit pe locuitor, grad de şcolaritate); - indicatori ai iniţiativei (orientări de valoare, capacitate de organizare a vieţii); - indicatori descriptivi ai diferitelor activităţi care compun viaţa (tip de profesii, activităţi culturale, sportive, mod de petrecere a timpului liber); - indicatori ai necesităţilor sau aspiraţiilor ( preferinţa populaţiei referitoare la profesie şi tipul de locuinţă); - indicatori complexi care rezultă din raportarea stării la necesităţi; - indicatori ai calităţii percepute a vieţii, care determină modul în care membrii colectivităţii evoluează; - indicatori de satisfacţie cu viaţa ( ilustrează gradul estimat de satisfacţie cu viaţa). ( după N.Popa,,Ţara Haţegului”, pag.389) Cultele religioase Religia ocupă un rol important în viaţa spirituală a populaţiei din Dudeştii Noi. Biserica, focar al hranei sufleteşti a constituit din primele etape ale creştinismului cadrul spiritual al locuitorilor din Dudeştii Noi. Biserica a modelat conştiinţe, a educat oameni, a îmblânzit sufletele lor, a contribuit la civilizaţia oamenilor, a propăvăduit în rândul lor şi a promovat spiritual de adevăr, cinste, dreptate, respect, bunătate, moralitate, într-un cuvânt a dezvoltat şi dezvoltă principiile omeniei, care trebuie să guverneze relaţiile dintre oameni.O participare activă la viaţa religioasă a comunităţii are efecte benefice asupra componentelor populaţiei indiferent de vârstă cu consecinţe pozitive şi asupra calităţii vieţii locuitorilor. Importantă este angrenarea în viaţa spirituală a comunităţii şi participarea la activitatea religioasă a populaţiei tinere formată din şcolari şi preşcolari. În acest sens, în Dudeştii Noi un rol deosebit în formarea unei educaţii moral- religioase solide îl au atât preoţii care slujesc la cele două biserici din localitate cât şi profesorul de religie al şcolii. Religia are o influenţă directă şi asupra ritmului vieţii. Populaţia rurală îşi organizează viaţa şi activitatea conform calendarului bisericesc. Restricţiile alimentare, prin post sau dezlegări, au efecte - 69 -
benefice asupra sănătăţii. În plan demografic, contribuţia religiei este semnificativă în menţinerea şi trăinicia cuplurilor. În comuna Dudeştii Noi, cultul majoritar este cel ortodox, care reuneşte populaţia localităţii atât la sărbătorile importante creştineşti cât şi în fiecare duminică. Corul bisericii ortodoxe reprezintă o mărturie a participării active a populaţiei la viaţa religioasă a satului. În prezent, este format din 15 persoane cu vârste cuprinse între 25-45 de ani fiind pregătit de preotul Gaşpar Floria şi dirijorii Safta Aurel respectiv Meşter Radu, persoane specializate în acest domeniu. Participarea activă la viaţa religioasă a locuitorilor influenţează comportamentele umane, rolul ei fiind major în formarea mentalităţii populaţiei. ,
Cultul romano-catolic este reprezentat spiritual prin lăcaşul de cult Biserica romano-catolică Sf.
Vendelin iar cultul Adventist prin Biserica baptistă şi Biserica penticostală. .Biserica romano-catolică avea să fie însemnul spiritual şi cultural al localităţii, deoarece între cele două războaie mondiale, Dudeştii Noi era o comună alcatuită din aproximativ 2500 de etnici germani. În preajma bisericii, s-a înfiinţat şcoala, primii dascăli fiind chiar preoţii. Războaiele şi deportările în Rusia şi Bărăgan, care au urmat ultimei conflagraţii au făcut ca numărul etnicilor germani să scadă simţitor. Emigrările din perioada comunistă dar mai ales valul masiv după 1989, au lăsat localitatea cu doar câteva familii de germani. În anul 2001, la Biserica Sf. Vendelin s-au sărbătorit 250 de ani de cînd a fost înalţată spre cer, scop cu care s-au adunat dudeştenii de pretutindeni atât din sat cât şi emigranţii, alături de personalităţi ai spiritualităţii romano-catolice. Religia are o influenţă puternică asupra calităţii vieţii populaţiei, contribuind la ridicarea nivelului cultural, la păstrarea tradiţiilor şi a obiceiurilor, populaţia creştină rurală organizându-şi viaţa conform tradiţiei bisericeşti. Şcoala şi activităţile culturale Un factor important care influenţează calitatea vieţii unei localităţi este învăţământul, şcoala reprezentând instituţia fundamentală care asigură dezvoltarea comunităţii. În prezent, atitudinea populaţiei din Dudeştii Noi faţă de sfera învăţământului şi faţă de nivelele avansate de şcolarizare este pozitivă şi relevă o importantă consideraţie. Această atitudine s-a concretizat, într-o ridicare a nivelului de pregătire a populaţiei. Reuşita şcolară depinde în mare măsură de suportul material şi de deschiderea culturală de care beneficiază tinerii; suportul material depinde de statusul socioeconomic al familiei, iar deschiderea culturală depinde de nivelul educational al părinţilor, astfel încat copiii din clasele favorizate pot accede mai uşor la poziţii superioare în societate. Nivelul de - 70 -
pregătire conferă indivizilor o anumită poziţie socială care influenţează calitatea relaţiilor interpersonale. Pentru ridicarea nivelului cultural al localităţii, în afară de activităţile specifice şcolii, cadrele didactice împreună cu elevii se implică în viaţa comunităţii, fiind organizate activităţi extracurriculare care constau în excursii, concursuri şi serbări dedicate: Sărbătorilor iernii, zilei de 8 Martie, 15 Ianuarie( Mihai Eminescu), 9 Mai- Ziua Europei, 1Iunie,concursuri de cultură generală, parteneriate înte şcoli, etc..De asemenea, în cadrul şcolii funcţionează şi un ansamblu coral,,Melos”, grupul vocal de muzică folk ,,Orpheus”, ansamblul de dansuri populare, cursuri de şah, etc. Demn de menţionat este faptul că, începând din anul 1730, Şcoala generală din localitate a funcţionat neîntrerupt. Începând din anul 2008, procesul de învăţământ şi nivelul educaţional al populaţiei este sprijinit de o bibliotecă publică care funcţionează în comună sprijinită şi prin donaţii de cărţi de către expozanţii şi vizitatorii Târgului de carte ,, Gaudeamus”, organizat în Piaţa Unirii din Timişoara în fiecare an. De asemenea, consumul informaţional necesar evoluţiei ascendente pregătirii elevilor este asigurat de cărţile care există în Bibliteca şcolii, în număr de 3277 de volume. Activităţile culturale se desfăşoară, în general, în Căminul cultural, înfiinţat în 1970 şi reabilitat în anul 2008-2009, dar gradul de utilizare până în prezent este mic, ocazionat de Ruga localităţii, sărbători de iarnă, serbări şcolare, etc. În comună există şi un Centru de zi înfiinţat de d-na Miscke Cikita care desfăsoară o activitate de asistenţă socială a copiilor cu handicap. În localitatea Dudeştii Noi, s-a amenajat un parc pentru copii, aflat într-o stare de funcţionare bună. Deasemenea, se promovează un stil de viaţă sănătos prin practicarea activităţilor sportive desfăşurate pe terenul de fotbal iar cursurile de înot, în cadrul Pensiunii Rafa, cu un cadru didactic specializat.
- 71 -
Fig.31 Căminul cultural Ccnsumul informaţional - rolul său asupra identităţii locale Nivelul de dezvoltare al unui spaţiu geografic care reflectă şi calitatea vieţii, este apreciat şi în funcţie de gradul de acces la informaţie a populaţiei, libertatea presei şi calitatea mediului informaţional. Informaţia este o necesitate pentru viaţa omului cu o influenţă puternică asupra aspectelor economice, sociale şi culturale ale acesteia. Într-o societate democratică creşte necesitatea de informare a oamenilor, care participă la luarea deciziilor importante, pe când, înainte de 1989, în România, deci şi în Dudeştii Noi regimul comunist totalitar limita accesul la informaţie. Consumul informaţional în Dudeştii Noi, se realizează prin intermediul mass-mediei (televizor, ziare, cărţi, internet, etc). Din sondajul efectuat am constatat că principala sursă de informare a populaţiei este televizorul, oamenii structurându-şi activitatea în funcţie de programele preferate de la TV. Din păcate, această activitate care are şi efecte negative dacă este folosită în exces, a devenit una din principalele modalităţi de organizare a timpului liber. - 72 -
În ceea ce priveşte preferinţele populaţiei pentru presa scrisă, ea este mai limitată decât mijloacele audio-vizuale. Principala apariţie publicistică din localitate se numeşte ,,Dudeşteanul” şi apare lunar din anul 2005. Publicaţia, în numar de 500 de exemplare este distribuită gratuit locuitorilor comunei, tematica cuprinzând informaţii din viaţa satului, anunţuri, ştiri, cultură, sport, spiritualitate, activităţi organizate în comună ,etc..O altă apariţie publicistică ocazională este revista şcolii din Dudeştii Noi, intitulată ,,Punct” şi cuprinde articole şi poezii ale elevilor şi cadrelor didactice din şcoală. Populaţia comunei citeşte şi alte ziare şi reviste, însă numărul abonaţilor este foarte mic. Din păcate, lecturarea cărţilor ocupă un loc modest în viaţa populaţiei datorită apariţiei mijloacelor informaţionale moderne dar şi a altor cauze. În acest sens, în viaţa populaţiei localităţii un loc important îl ocupă internetul, utilizarea lui devenind, pe lângă sursă de informaţie, un mijloc de comunicare în detrimental comunicării directe interpersonale. În localitatea Dudeştii Noi, utilizatorii principali sunt persoanele cuprinse între 15-40 de ani. În concluzie, comuna Dudeştii Noi, aşezată pe o importantă axă de comunicaţie, beneficiază de o poziţie social-economică avantajoasă iar prin potenţialul uman şi economic este în măsură să promoveze activ valorile civilizaţiei moderne. 3.3.2. IDENTITATEA LOCALĂ- elemente si forme de expresie Dintotdeauna, alături de toţi românii, şi locuitorii comunei Dudeştii Noi, au moştenit din generaţie în generaţie, încă din vremuri demult apuse, obiceiuri şi au respectat tradiţiile locale. Sperând cu toată fiinţa lor, că respectând cu stricteţe anumite dogme lăsate lor zestre, acestea au fost consacrate ca parte integrantă a condiţiilor de viaţă ale oamenilor, aceştia sperând că numai aşa vor răzbi mai uşor peste greutăţile vieţii. Apropierea de Timişoara a făcut ca obiceiurile şi modul de viaţă tradiţionale să fie mult influenţate de civilizaţia urbană. De aceea, dinainte de al doilea Război Mondial, oamenii încep sa renunţe la îmbrăcămintea populară în favoarea celei orăşeneşti, menţinându-se doar unele influenţe germane. Portul tradiţional românesc, în localitatea Dudeştii Noi era compus din izmene lungi, albe şi largi, ţesute din pânză şi cămăşi lungi până la genunchi sau mai jos de genunchi; peste camaşă se purta o praşchie de piele sub forma unei curele late. Peste cămaşă se purta o haină fără mâneci numită laibăr (chintus), cusut cu diverse mărgele. În picioare purtau obiele de lână şi opinci cu curele. În toate anotimpurile, mai puţin iarna, oamenii purtau papuci de lână cu cauciuc pe talpă; - 73 -
iarna se purtau cojoace lungi sau scurte din piele de oaie numite bunzi sau bundice. Bărbaţii purtau căciuli din piele de oaie ţurcană sau ţigaie şi pantaloni din lână (cioareci). Femeile purtau ciorapi groşi din lână, poale, peste care aveau două catrinţe (cotranţe) de culoare neagră sau colorate în funcţie de vârstă, iar pe cap aveau o năframă colorată sau neagră. Portul tradiţional şvăbesc diferea în funcţie de ocazia la care se purta: portul din zilele obişnuite, portul de duminică şi sărbători, portul pentru copii, femei, bătrâni, rugă, etc. Fetele purtau o cămaşă cu mânecă scurtă, vesta, juponul de jos respectiv sus, fusta, şorţ, batic cu broşă. Cămaşa albă era brodată pe piept şi pe decolteu; jupoanele erau largi, scrobite în multe pliuri iar acelaşi model avea şi fusta; vesta era cusută din catifea neagră. Baticul era triunghi, fiind aşezat peste umeri şi se încrucişa peste piept şi se lega la spate. Bărbaţii putau pantaloni strâmţi cu cizme, cămaşă albă şi peste ea o vestă din acelaşi material ca şi pantalonul; vesta avea nasturii argintii iar pălăria decorată cu flori de ceară şi cu o panglică lungă şi colorată. Această îmbrăcăminte dispare din al doilea deceniu al sec.XX, rămânând doar câteva elemente. Genul liric era bine reprezentat în localitatea Dudeştii Noi. Între cântecele lirice descoperite dominau doinele, de la cele de dragoste şi dor, de jale, de înstrăinare, mai rar de cătănie şi până la cântece satirice. Se realizează în aceste creaţii existente, sufletul omului din aceste meleaguri, cu o gamă largă de trăiri şi sentimente: bucurii,dezamăgiri şi tristeţi, speranţe, regrete, dulceaţa şi amărăciunea iubirii, fapte revelatoare selectate cu migală, circumspecţie şi întelegere superioară de memorie afectivă de-a lungului şir de generaţii. Arta populară a localnicilor îmbină simţul artistic cu cel practic. Femeia acestor locuri având la îndemână acul şi arniciul, războiul de ţesut, realizau lucruri de o adevarată artă, inclusiv costumele populare ale membrilor familiei. Socotind etnografia bănăţeană ca o amplă alcătuire în stil baroc, Lucian Blaga, bun cunoscător al locurilor din judeţul Timiş, soţia sa fiind lugojană, spunea că ,,din fondul fertil al tradiţiilor şi folclorului bănăţean se naşte şi creşte în chipul cel mai firesc dorul de cântec şi dans.”(după Munteanu, R.,1998). Astfel, au intrat în uz cotidian cele două versuri care exprimă această realitate: ,,Mândră ţară e Banatul/Ca la noi cântă tot natul”, bănăţeanul punând în melodie bogăţia de ornamente în numele unor simţiri de mare delicateţe şi exuberanţă. Obiceiurile şi tradiţiile reprezintă evenimente importante din viaţa satului la care participă majoritatea locuitorilor. Chiar dacă participarea la viaţa religioasă a comunităţii este restrânsă, momentele importante din viaţa oamenilor se realizează în concordanţă cu tradiţia creştină a bisericilor ortodoxe şi catolice. - 74 -
La botez, participă naşii, familia şi invitaţii. După slujba de la biserică, se organizează o masă festivă, cu mâncare variată, muzică populară şi daruri pentru copil. La nuntă există o tradiţie bine stabilită care era respectată cu stricteţe: părinţii băiatului mergeau înainte de nuntă la mireasă acasă pentru a o peţi şi a se înţelege cu părinţii ei asupra zestrei, a locului unde vor locui tinerii căsătoriţi şi a stabili ziua nunţii. Chemarea la nuntă o făceau ginerii care erau îmbrăcaţi în costume naţionale şi aveau pe umăr câte un prosop lung şi frumos cusut; ei trebuiau să păzească mireasa şi să aibă grijă să nu fie furată; dacă mireasa era furată, naşul trebuia să plătească preţul răscumpărării; la miezul nopţii era strigată cinstea (obiceiul de a se da bani tinerilor căsătoriţi) de doi bărbaţi mai glumeţi. Principalul joc este hora, dans cu ţinuta dreaptă a bustului participanţilor prinşi de mâini în cerc; hora este un dans domol care contrastează cu alte dansuri româneşti caracterizate prin mişcări repezi: brâul sau sârba. Înmomântarea cuprinde câteva ritualuri: pregătirea decedatului (spălarea şi îmbrăcarea) şi aşezarea lui în camera cea mai frumoasă a casei. Noaptea se face priveghi, înmomântarea propriuzisă realizându-se după trei zile de la data decesului. Există şi obiceiul de a pomeni prin parastase memoria celui decedat; la înmormântare au pătruns şi influenţe romano- catolice: copiii îmbrăcaţi în stihare albe ţin în mână o cruce mare, doi ripizi pe care sunt pictate icoanele unor îngeri şi doi sfeşnici. La marile sărbători de peste an, întâlnim o serie de obiceiuri interesante. Tradiţiile sunt expresia unor simţăminte dintre cele mai adânci ale sufletului omenesc. Venirea Sărbătorii Crăciunului reprezintă unul din cele mai aşteptate momente ale anului, prilej cu care, familia se adună în jurul bradului de Crăciun iar membrii familiei ciocnesc un pahar cu vin în cinstea Naşterii Domnului şi ascultă urările colindătorilor. Sărbătoarea începe în 20 decembrie, de Sf.Mc. Igntie, prin tăierea porcului. În seara de Ajun, oamenii merg cu colindatul şi cântă colinde tradiţionale iar copiii primesc bani, dulciuri, colăcei, mere, nuci, etc. Din punct de vedere al repertoriului de colinde, acesta este divers, cu o mare varietate de text şi muzică. De multe ori, linia melodică şi versurile diferă de la o localitate la alta dar mesajul colindelor este acelaşi, închinat sărbătorii Naşterii Domnului, precum în colindele cele mai cunoscute: ,,O ce veste minunată!”, ,,Trei păstori”, ,,Slobozâ-ne gazdă-n casă”. Teatrul popular de inspiraţie religioasă, exprimat prin mersul cu ,,Steaua”este un alt obicei de iarnă; copiii se îmbracă în costume naţionale cu eşarfă tricoloră în diagonală şi coifuri pe cap. În desfăşurarea scenetei se folosesc săbii de lemn şi îi întruchipează pe Irod şi pe cei trei Crai de la răsărit. - 75 -
Obiceiul Anului Nou este marcat de copii prin mersul cu Pluguşorul în ziua de Ajun şi de Anul Nou. Obiceiurile de Paşte încep cu Intrarea Domnului în Ierusalim sau Floriile. Este ziua în care credincioşii vin încolonaţi de la biserică pentru a asista la o slujbă religioasă oficiată la Troiţa amplasată în centrul satului în vederea sfinţirii sălciilor; după acest ritual, copiii îmbrăcaţi în costume naţionale duc pe braţe spre biserică sălciile sfinţite care vor fi împărţite credincioşilor după slujbă. La Paşti, toată lumea participă la slujba de Înviere: oamenii înconjoară biserica cu lumânări aprinse. Duminica dimineată localnicii participă la Sfânta Liturghie, după care se întorc acasă şi servesc masa cu familia. Mâncărurile tradiţionale sunt ciorba de miel, friptura de miel, drobul, ouă roşii, cozonac şi pască. În comunitatea etnicilor germani din Dudeştii Noi, o sărbătoare aparte este ,,Kirchweih-ul”,care are loc în ziua Înălţării Sfintei Cruci, în 14 septembrie. În acest an, această sărbătoare va fi celebrată la Biserica Sf. Vendelin, prin întâlnirea comunităţii din localitate şi a etnicilor germani care au emigrat de-a lungul timpului. În cadrul manifestărilor cultural- artistice este şi Nedeea sau Ruga bănăţeană, obicei străvechi stabilit de biserică şi legat de hramul acesteia; hramul Bisericii ortodoxe din Dudeştii Noi este Sf. Mare Mc.Dimitrie, pe data de 26 octombrie. La acest obicei participă rudele şi cunoştinţele din localităţile vecine şi se sărbătoreşte prin cântece şi joc în aer liber şi la Căminul cultural.Totul se desfăsoară într-o atmosferă de sărbătoare, locuitorii fiind îmbrăcaţi în haine noi de sărbătoare; fiecare locuitor organizează masa pentru invitaţii care vin în vizită. Ruga bănăţeană este o sărbătoare care are un caracter complex, un minunat prilej pentru drumeţi, de a lua contact cu obiceiurile locului. Dudeştii Noi, ca toate localităţile bănăţene sunt ,,atât de bogate în tradiţii, păstrătoare a valorilor naţionale, renumite pentru hărnicia oamenilor şi armonia vieţii cotidiene, trebuie încurajate pentru a putea valorifica din nou uriaşa bogăţie a lor: pământul şi onestitatea muncii locuitorilor”. (R.Munteanu .pag. 127)
- 76 -
Fig. 32 Port popular românesc. Ansamblul de dansuri populare al Şcolii Dudeştii Noi
Fig. 33 Port popular şvăbesc. Kirchweih-2001 - 77 -
PARTEA IV. PRODUCTIVITATEA SISTEMULUI TERITORIAL CAPITOLUL I AGRICULTURA 4.1.1. Premisele naturale ale agriculturii Dezvoltarea agriculturii şi profilul acesteia sunt legate strâns de particularităţile condiţiilor naturale, de contextul socio-cultural şi de nivelul tehnologic caracteristic colectivităţilor umane, ultimele două categorii având un caracter istoric şi evoluţii neregulate, într-o tendinţă generală ascendentă. Agricultura din localitatea Dudeştii Noi a reuşit să se adapteze condiţiilor fizicogeografice şi să evolueze pe măsura dezvoltării societăţii umane, asigurând în permanenţă necesarul agro-alimentar al populaţiei.Teritoriul comunei Dudeştii Noi sub toate aspectele legate de condiţiile naturale, prezintă unele caracteristici importante în ceea ce priveşte specificul economiei agricole: se află într-o zonă geografică de câmpie, în Câmpia Timişului, într-o zonă cu climat temperat cu influenţe oceanice din vest şi submediteraneene din sud, cu temperaturi medii anuale de +10,9ºC şi precipitaţii de 631mm/m² care influenţează în mod favorabil dezvoltarea culturii cerealiere ceea ce are drept urmare dezvoltarea creşterii animalelor. Solurile fertile din clasa molisolurilor favorizează dezvoltarea culturilor cerealiere, a plantelor tehnice şi leguminoaselor. 4.1.2. Premisele social-economice ale agriculturii Dacă factorii naturali prin trăsăturile lor specifice au imprimat teritoriului comunei anumite particularităţi sub raportul economiei agricole, cei sociali- economici determină extinderea sau specializarea unor ramuri în funcţie de cerinţele economiei locale şi de potenţialul uman existent. Între factorii social-economici cu o mare influenţă asupra specializării unor ramuri agricole, menţionăm crearea unor unităţi de prelucrare a produselor agricole ( în industria morăritului şi panificaţiei), consumul local şi aprovizionarea aşezărilor rurale din vecinătate. Factorul hotărâtor în dezvoltarea agriculturii îl constituie potenţialul uman, privit atât sub raportul gradului actual de utilizare a forţei de muncă, cât şi ca producător şi consumator de produse agricole. Urmărind densitatea populaţiei şi repartiţia geografică a principalelor ramuri agricole, observăm ca între acestea există o strânsă legătură. De remarcat şi numărul din ce în ce mai scăzut a populaţiei tinere, care se ocupă de agricultură, aceasta orientându-se spre sectoare cu venituri mai mari, din mediul urban. 4.1.3. Evoluţia şi limitele spaţiului agrar - 78 -
Evoluţia spaţiului agrar al teritoriului comunei Dudeştii Noi este strâns legată de principalele elemente fizico-geografice: relief, climă, hidrografie, soluri cât şi unele comportamente socialeconomice, spaţiul agrar existând şi fiind utilizat din cele mai vechi timpuri. Nu trebuie să uităm rolul pozitiv al omului în transformarea solului, pentru a realiza o producţie sporită şi nici să neglijăm acţiunea negativă a acestuia, care din dorinţa de a spori producţia a contribuit la degradarea solului prin fertilizări artificiale excesive. Deasemenea, datorită prezenţei suprafeţelor ocupate cu păşuni, mai întinse în trecut, s-au creat condiţii prielnice pentru dezvoltarea creşterii animalelor şi prelucrarea materiilor prime provenite (carne, lapte, lână, piele). Astfel, putem afirma că interacţiunea dintre condiţiile naturale şi activitatea umană au contribuit la diferenţieri în repartiţia şi structura spaţiului agrar. Din datele istorico-geografice rezultă permanenta luptă a localnicilor cu condiţiile vitrege oferite de câmpia joasă a Torontalului. Surplusul de umiditate cauzează mulţi ani inundaţii, recolte slabe, care de multe ori neputând fi strânse rămâneau pe câmp. Preocupările de drenare a surplusului de apă se manifestă din 1880, când se construieşte un canal de scurgere; cheltuielile se ridicau la 150 guldeni. Cu toate aceste măsuri, în anii 1916- 1917 sunt inundate 1600 lanţe
(1 lanţ= 0,58 ha) de
teren agricol şi păşuni. În anul 1922 desecarea terenurilor joase periclitate de inundaţii au redat agriculturii 154 lanţe. Rezultatele se pot vedea în anii 1924-1926, ani deosebit de favorabili inundaţiilor. În perioada 1926-1929 se drenează prin canale o suprafaţă de 165 lanţe, scoţându-le de sub pericolul inundaţiilor, finanţate greu cu suma de 408.000 lei. Anul 1931 se remarcă în Dudeştii Noi prin înfiinţarea primei tabere de muncă a tineretului şi era constituită din 150 de băieţi şi 30 de fete; ei construiesc canalul care se află de-a lungul drumului comunal Dudeştii Noi- Becicherecu Mic. Despre modul de folosinţă a terenurilor, din acea perioadă, ne dă informaţii harta istorică din 1816, acestea fiind constituite din: teren arabil, păşuni, vii, livezi şi mlaştini. (Grisselini F.,1936) Datorită faptului că apa freatică este mineralizată cu cloruri şi sulfaţi, se observă o extindere şi o accentuare a sărurilor solului. Suprafeţe întinse nu puteau fi lucrate în perioada optimă datorită umidităţii excesive a solului. În concluzie, se impuneau lucrări de desecare pentru redarea în agricultură a unor suprafeţe neproductive şi a evacuării terenurilor din zonele depresionare a excesului de umiditate, a opririi procesului de sărăturare a solurilor şi a îmbunătăţirii solurilor sărăturate. Lucrările de desecare se reamână în anul 1970, când canalele colectoare coordonau cursul râului Bega Veche. Pentru susţinerea agriculturii s-au organizat în perioada 1938 Asociaţii cooperatiste, de consum, de aprovizionare şi de producţie. În perioada interbelică, judeţul Timiş –Torontal din care - 79 -
făcea parte şi localitatea Dudeştii Noi ocupa locul al doilea între cele 71 de judeţe ale României Mari. Acţiunile întreprinse s-au împletit cu dorinţa ţăranilor de consolidare a gospodăriilor proprii, de ridicare a nivelului de viaţă prin practicarea agriculturii eficiente. Regimul comunist a provocat în economia agrară mari schimbări; în 1948 judeţul Timiş- Torontal, din care făcea parte şi localitatea studiată ocupa primul loc la maşinile agricole. Gospodăriile tărăneşti produceau cantităţi mari de cereale şi creşteau un număr mare de animale. Iniţiativa privată este anihilată şi înlocuită cu munca dirijată impusă de comunişti. Prin modul de organizare şi dirijare a C.A.P.-urilor şi constituirea lor în urma colectivizării, a echivalat practic cu o confiscare a pământului ţăranilor de către statul socialist. Ele vor fi subordonate politicii economice a regimului comunist astfel încât întreaga producţie realizată în C.A.P.-uri a fost dată la fondul de stat. După 1990, agricultura este supusă modificării datorită schimbării statutului juridic al dreptului de proprietate asupra suprafeţelor agricole emiţându-se în localitate un număr de 2013 titluri de proprietate. În ultimele decenii, în urma transformării intervenite, ca urmare a unor măsuri cu caracter ameliorativ, domeniul agricol a sporit ca suprafaţă. Condiţiile pedo-climatice (temperatura, precipitaţiile şi tipurile de sol fertile) favorizează în prezent cultivarea cerealelor în această zonă. În prezent, suprafaţa agricolă însumează 5.022,93 ha, adica 93,13% din suprafaţa totală a comunei de 5.393,01 ha. Terenul arabil ocupă o suprafaţă de 3.705,28 ha (68,7%), predominând culturile cerealiere şi a plantelor furajere care găsesc condiţii prielnice de dezvoltare. Asolamentul trienal este înlocuit cu sistemul alternării culturilor. Păşunile şi fâneţele naturale ocupă o suprafaţă de 1.313,01 ha(24,3%) care alături de plantele furajere, favorizează dezvoltarea creşterii animalelor. Sectorul horti-viticol este slab reprezentat, pe o suprafaţă de 4,64 ha (0,13%), predominând viile. Structura suprafeţei agricole pe categorii de folosinţă este următoarea: TEREN ARABIL
3.705,28 ha
68,7%
PĂŞUNI
1.112,73 ha
20,6%
FÂNEŢE
200,28 ha
3,7%
4,64 ha
0,13%
VII şi LIVEZI TOTAL
5022,93 ha
93,13%
- 80 -
PONDERE SUPRAFEŢE AGRICOLE
20.60%
3.70%
0.13% TEREN ARABIL PĂŞUNI FÂNEŢE VII ŞI LIVEZI
68.70%
Fig. 34. Structura terenului agricol (Sursa: date preluate din Arhiva comunei Dudeştii Noi) Structura suprafeţei agricole pe categorii de proprietate şi posesori este următoarea: -domeniul public( Primăria şi sectorul de stat) cu: paşuni şi fâneţe arabil TOTAL
729,79 ha
13,53%
55,56 ha
1.03%
785,35 ha
14,56%
-domeniul privat (individuali şi asociaţii simple) cu: arabil paşuni şi fâneţe vii şi livezi TOTAL
3.649,72 ha
67,67%
583,22 ha
10,81%
4,64 ha
0,09%
4.237,58 ha
78,57%
Se observă că suprafaţa cea mai mare de teren arabil în proporţie de 67,67% aparţine gospodăriilor individuale şi asociaţiilor simple iar păşunile şi fâneţele aparţin în mai mare parte domeniului public(13,53%). Suprafaţa agricolă este exploatată în gospodării de tip individual. Exploataţiile de tip ,,asociaţie familială” sunt în număr de 10 care posedă utilaje agricole. În sectorul privat există 6 societăţi comerciale care au mărit parcul de maşini şi utilaje ce deservesc agricultura. Demne de menţionat sunt următoarele societăţi comerciale care desfăşoară activităţi în domeniul agricol: S.C.Agroneb S.R.L., S.C.Comagra S.R.L. şi S.CAgro Hanel S.R.L. produc şi comercializează produse agricole, Minimagdi S.R.L. şi Tehnodiesel S.R.L. sunt ferme agricole iar S.C.Compania Roman S.R.L.,moară. - 81 -
Baza tehnico-materială pentru exploatarea pământului este în prezent în continuă dezvoltare, populaţia achiziţionând tractoare şi maşini agricole cu titlu individual, în urma vânzării produselor agricole şi a unor porţiuni din terenurile private deţinute. Lucrările de pregătire a terenului, semănatul şi recoltatul păioaselor se face în întregime mecanizat şi în mare măsură şi în alte lucrări, care alături de chimizare şi aplicare în producţie a unor metode agrotehnice avansate au permis obţinerea unor producţii relativ ridicate. Tabel 3. Situaţia utilajelor, instalaţiilor agricole şi mijloacelor de transport. (Sursa: Arhiva Primăriei Dudeştii Noi) Nr.crt.
Denumirea
Nr.utilaje din
Nr. utilaje deţinute
1 2 3 4 5 6 7 8
TRACTOARE PLUGURI PT.TRACTOR CULTIVATOARE GRAPE CU TRACŢIUNE MECANICĂ SEMĂNĂTORI PT. PĂIOASE SEMĂNĂTORI PT.PRĂŞITOARE COMBINATOARE MAŞINI PT. ÎMPRĂŞTIAT
9 10
TOTAL
gospodării
de pers. juridice
43 40 8 36 18 14 10
8 8 4 5 4 4 6 4
51 48 12 41 22 18 6 14
ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE MAŞINI PT. ERBICIDAT VINDROVERE
10 1
4 1
14 2
11
AUTOPROPULSATE(FURAJE) COMBINE PT.RECOLTAT CEREALE
6
4
10
12 13 14 15
PĂIOASE PRESE PT. BALOTAT PAIE ŞI FÂN REMORCI PT. TRACTOR AUTOVEHICULE PT. TRANSPORT ÎNCĂRCĂTOARE MĂRFURI
4 10 -
2 4 2 2
6 4 12 2
HIDRAULICE
Principalul mijloc de producţie al agriculturii de pe raza comunei Dudeştii Noi- pământul- prin solul său cu un potenţial ridicat de fertilitate oferă cele mai bune condiţii pentru producţia vegetală. În prezent, există un deficit de forţă de muncă în agricultură, aceasta fiind reprezentată de un procent de 17,9% din totalul populaţiei active, recrutată în general dintr-o categorie de populaţie de vârstă adultă şi înaintată. Terenurile neagricole ocupă 370,08 ha fiind reprezentate de canale (141,58 ha), clădiri (117,35 ha), drumuri (86,19 ha), terenuri neexploatabile( 918,63 ha) şi păduri (6,33 ha).
- 82 -
4.1.4. Cultura plantelor Condiţiile favorabile cât şi tratamentele efectuate au dus la dezvoltarea culturilor agricole la hectar, cât şi extinderea acestora pe terenuri care odinioară au fost neproductive. Ca pondere, se remarcă cultura cerealelor, atât păioasele (grâu, orz, ovăz, secară, orzoaică şi triticale) cât şi prăşitoare ( porumb pentru boabe, floarea soarelui, soia boabe, rapiţă pentru ulei), urmate de cultura plantelor furajere( lucernă şi trifoi) şi legume. Utilizarea unor soiuri adecvate pentru aceste tipuri de soluri, ca de exemplu: arieşean, flamura 85 şi lovrin 41 la grâu; pionier 3902, élan, tundra 200 la porumb; solidar la ovăz şi a unor tratamente cu onezin la cereale, au determinat realizarea unor producţii relativ bune care au asigurat atât necesarul intern al populaţiei cât şi cel extern. Suprafeţele ocupate demonstrează condiţii favorabile de dezvoltare precum şi posibilităţile imediate de desfacere a produselor pe piaţa municipiului Timişoara. În anii anteriori, legumicultura se practică în sud-estul comunei între calea ferată, şosea şi drumul comunal. Legumicultura a avut o importantă dezvoltare în anii când culturile erau ajutate prin îngrăşăminte naturale, îngrăşăminte azotoase şi irigaţii. În prezent, legumele se cultivă în grădinile gospodăriilor, unde apar mai timpuriu, datorită cultivării lor în sere şi solarii: rădăcinoase, tomate, varză timpurie şi târzie, dovlecei, castraveţi, ceapă, salată, spanac, conopidă, ardei, vinete, etc. Prezenţa centrului urban Timişoara în apropiere, necesită din ce în ce mai multe produse legumicole pentru consum. 4.1.5. Pomicultura şi viticultura Suprafaţa alocată acestor culturi este redusă fiind reprezentată de 4,64 ha, cauza acestui fenomen fiind condiţiile fizico-geografice nu tocmai prielnice dezvoltării acestor culturi. Cultura pomilor fructiferi şi a viţei de vie se practică în grădinile gospodăriilor. Dintre pomii fructiferi predomină: meri, pruni, gutui, caişi, piersici, cireşi, vişini, nuci şi duzi. În trecut existau suprafeţe mari de livezi cu duzi datorită preocupărilor pentru creşterea viermilor de mătase care asigurau materia primă pentru Fabrica de mătase din Timişoara. Viile au avut o pondere mai mare în localitate, terenul propice cultivării viţei de vie fiind în sud-vestul comunei. În urma epidemiei de filoxeră din 1889 au fost introduse soiuri alese de struguri. Vinul produs atrăgea chiar populaţia satelor învecinate. In perioada 1960, ele sunt defrişate pentru a fi amplasat centrul zootehnic al C.A.P.-ului. 4.1.6. Creştera animalelor Tipurile de soluri din perimetrul localităţii Dudeştii Noi sunt favorabile cultivării plantelor furajere, dezvoltându-se astfel păşunile în detrimentul vegetaţiei spontane care este de slabă calitate şi se tinde spre defrişarea ei. După desţelenire, se cultivă furaje anuale şi multianuale, care constituie - 83 -
baza creşterii animalelor. În dezvoltarea creşterii animalelor şi a sporirii producţiei îl are baza furajeră în proporţie de 1112,73 ha, care trebuie să corespundă atât din punct de vedere calitativ cât şi cantitativ. Ea este reprezentată în prezent, prin păşuni şi fâneţe naturale dar şi prin plante de nutreţ, acestea asigurând necesarul de hrană pentru numărul de animale existent în prezent. În cadrul bazei furajere, cea mai mare pondere o au păşunile şi fâneţele naturale care sunt principala sursa de hrană mai ales în cursul primăverii, verii şi toamnei. favorabile
de
Se poate aprecia astfel, că zootehnia are condiţii
dezvoltare.
.
Până la instalarea regimului comunist viaţa economică era prosperă, existând cirezi mari de vite cornute, porcine, turme de ovine şi animale pentru muncă. După apariţia regimului totalitar s-a diminuat tradiţia creşterii unui număr mare de animale în gospodării. În 1980, în sud-estul localităţii există Asociaţia economică intercooperatistă de creştere şi îngrăşare a bovinelor, Dudeştii Noi deţinând un loc important în economia zonală; aceste animale erau livrate în proporţie de 80% pentru export sub formă de carne sau animale vii, restul fiind alocat pieţei interne. În prezent, creşterea animalelor se realizează în propria gospodărie, populaţia preferând animalele care asigură produsele destinate consumului propriu dar şi a comercializării în pieţele urbane. În ultimii doi ani, efectivul de animale care a înregistrat o creştere semnificativă este reprezentat de ovine (de la 3106 capete în 2007 la 3948 în 2008), iepuri de casă (de la 78 capete în 2007 la 154 în 2008) şi caprine (de la 34 la 40 de capete); celelalte categorii înregistrează un regres uşor: bovinele (de la 175 capete în 2007 la 140 în 2008), cabalinele (de la 23 la 13 capete) şi familiile de albine (de la 10 la 6 familii în 2008). Reducerea semnificativă se observă în rândul porcinelor (de la 648 capete în 2007 la 241 în 2008) şi a păsărilor de curte (de la 5068 la 387 în 2008). Animalele domestice sunt ţinute în grajduri, existând un număr de 14.800 în gospodării şi 2.500 grajduri deţinute de persoane juridice. Tabel 4. Evoluţia şeptelului în anii 2007-2008.(Sursa: Arhiva Primăriei DudeŞtii Noi) Nr.crt. 1 2 3 4 5 6 7 8
Denumire OVINE IEPURI DE CASĂ CAPRINE PORCINE PĂSĂRI DE CURTE BOVINE CABALINE FAMILII DE ALBINE
2007 3.106 78 34 648 5.068 175 23 10
- 84 -
2008 3.948 154 40 241 387 140 13 6
În concluzie, agricultura practicată la nivelul anilor 2008-2009, în comuna Dudeştii Noi este de tip extensiv cu un grad mare de subzistentă. Producţia agricolă este folosită în general în gospodării proprii pentru a creşte animale, nefiind comercializată decât ocazional; de asemenea, datorită orientării populaţiei active în alte sectoare de activitate devin tot mai numeroase cazurile de neutilizare a terenurilor agricole. Sunt necesare măsuri financiare adecvate pentru reconsolidarea gospodăriei ţărăneşti private, pentru sprijinirea ei în vederea înzestrării cu tehnici moderne, pentru valorificarea rentabilă a produselor şi stabilirea populaţiei rurale. CAPITOLUL II ACTIVITĂŢILE SECTORULUI SECUNDAR Activităţile industriale din comuna Dudeştii Noi au păstrat o mare perioadă de timp un caracter manufacturier, chiar artizanal, axându-se pe valorificarea unor resurse locale, cu prioritate din sfera produselor agricole. Dacă facem o descriere socială a locuitorilor din trecut, trebuie amintit numărul mare al ţăranilor înstăriţi şi mijlocii care totalizau mai mult de jumătate din populaţia localităţii. O mare parte a lor erau meşteşugari. Meseriaşii rămâneau numai în parte după terminarea uceniciei în comuna natală, şi totuşi numărul lor era considerabil. Înainte de 1944 erau 13 tâmplari, 7 croitori, 7 pantofari, 4 fierari, 4 făuritori de căruţe, 4 dulgheri, 4 tinichigii, 3 lăcătuşi, 2 măcelari, 1 pălărier şi un brutar. În mare parte aceştia au emigrat la Timişoara şi în special la Viena din cauza neexistenţei condiţiilor de profesare. După 1970 ponderea meseriaşilor tâmplari este în detrimentul zidarilor şi zugravilor iar sistemul de şcolarizare din acea perioadă a atras tinerii spre meserii cu caracter mecanic din cadrul industriei timişene. De asemenea, o formă răspândită a activităţii industriale era aceea a muncii la domiciliu în special în cadrul populaţiei feminine. Muncitoarele realizau produse pentru Fabrica de mănuşi, Fabrica de covoare Deta, Cooperativa Colortex etc. În acest fel scădea considerabil numărul populaţiei inactive pe raza localităţii Dudeştii Noi, care era predominantă în rândul femeilor. O pondere însemnată a populaţiei lucra în industria alimentară - în industria de prelucrare a produselor din carne - la punctul de lucru al COMTIM, din Dudeştii Noi. După 1989, procesul de privatizare a economiei s-a derulat lent dar ascendent, în localitate înfiinţându-se societăţi comerciale mici şi mijlocii. În anul 2005, numărul de firme s-a triplat de la 12 la 40, ajungând în anul2008 la 72 de firme care asigură peste 140 locuri de muncă. Datorită acestui fapt, populaţia activă ocupată în sectorul secundar este de 40,1% . Privatizarea economiei este calea sigură de punere în valoare a potenţialului uman şi material, de stimulare a iniţiativei oamenilor în activităţi productive şi rentabile. - 85 -
. Începând cu anul 1990 când are loc trecerea de la societatea socialistă la cea capitalistă, cu economie de piaţă, caracteristica esenţială a industriei din Dudeştii Noi este dată de orientarea prioritară spre valorificarea resurselor locale. În acest sens, este dezvoltată industria morăritului şi panificaţiei reprezentată prin 3 unităţi de morărit şi panificaţie: 2 brutării (Compania Safta S.R.L.şi Pan Ader S.R.L.) şi o moară (Compania Roman S.R. L.). Industria materialelor de construcţii este reprezentată de 4 societăţi comerciale -S.C. Cosma Construct, S.C.Dual Ad. S.R.L., S.C.Dragoş Building şi S.C. Sorin Solid Construct S.R.L.-care desfăşoară servicii în domeniu; prelucrarea materialelor de construcţii este reprezentată de S.C.Beton Alessia S.R.L. În industria lemnului funcţionează un punct de lucru a Fabricii de mobilă S.C. RusSavitar S.R.L. dar şi ateliere de prelucrare a masei lemnoase: S.C.Silcrimar S.R.L., Trintmob, Legon S.R.L., Ambrosi SPX, Nordik Expres; pe lângă acestea, societăţile comerciale din Timişoara, Easteuro şi Dicomplast şi-au deschis puncte de lucru în comuna Dudeştii Noi, fiind profilate pe tâmplarie PVC. Pe teritoriul comunei există societăţi comerciale care prelucrează mase plastice (Fitar Plast S.R.L. şi Herz Plast S.R.L.) şi Fabrica de ambalaje din carton Flavius S.R.L. În spaţiul rural, activitatea industrială, generatoare de venituri poate fi extinsă pe scară largă, în condiţiile în care astfel de activităţi se desfăşoară în zona rurală din proximitatea oraşului Timişoara, această activitate poate avea o importanţa regională în zona de vest a ţării, unde astfel de activităţi sunt mai numeroase şi investitorii străini mai prezenţi. În concluzie, Dudeştii Noi se trasformă de la un an la altul dintr-o localitate eminamente agrară într-o comună cu mică industrie şi servicii. CAPITOLUL 3 ACTIVITĂŢILE SECTORULUI TERŢIAR Comerţul constituie barometrul stadiului de dezvoltare într-o societate. Documentele atestă o intensă circulaţie a mărfurilor şi strânse legături comerciale; circulaţia monetară reflectă integrarea teritoriului Timişului în raporturile comerciale cu Bizanţul, apoi cu statul maghiar şi cu lumea centrală şi apuseană a Europei. Pe acest fond este explicată consemnarea aşezării Beşenova, cu drept de târg (forum) local în sec XIII-XIV. Diversificarea meşteşugurilor şi a activităţilor meşteşugăreşti, a implicat vânzarea produselor iar această activitate comercială nu va dispărea în timpul stăpânirii otomane. În secolele XVIII-XIX, prin politica mercantilistă a Imperiului Habsburgic, se dezvoltă comerţul datorită progresului în agricultură şi manufacturi; se comercializau: vite, piei, miere, ceară, cereale. În perioada comunistă, comerţul a fost pus sub controlul total al statului; iniţiativa privată este înlocuită de dirijismul centralizat, exercitat prin unitaţile comerciale de stat sau cooperatiste. (Munteanu R.,1998). - 86 -
După 1990, au apărut schimbări majore datorită dezvoltării reţelei comerciale prin privatizare. Dezvoltarea micii industrii după anul 2000 a determinat dezvoltarea sectorului terţiar. Cele mai multe societăţi comerciale activează cu preponderenţă în comerţul cu amănuntul, servicii sociale şi de transport. În prezent, pe străzile principale ale comunei există firme comerciale private, de regulă deschise în locuinţele cetăţenilor. Zona comercială are în componenţă magazine mixte private, depozite, baruri, etc. Principalele societăţi comerciale care au ca domeniu de activitate comerţul cu amănuntul sunt: Silaur Company, Chirvăsitu S.N.C., Symi Comp, Betamacro, Castelano, Eurocondy, Eurocomp, Husangel, Sife Group, Somet – Trading - RO, Geosym, Seetimi, Mal - Com, etc. Fiind o localitate cu activităţi economice diverse şi cu o pondere mare a populaţiei active trebuie asigurată desfacerea bună a mărfurilor şi transportul salariaţilor spre locul de muncă. În acest sens, există societăţi comerciale cu activităţi de transport: M.D.Trans S.R.L., Belvatim şi Eurotrafic S.R.L. Din punct de vedere al dinamicii firmelor în Dudeştii Noi creşterea numărului de firme atrage creşterea investiţiilor, a veniturilor la bugetul local (320.000 Ron în2008), dar cel mai important al numărului de locuri de muncă. În prezent, 42% din totalul populaţiei lucrează în sectorul terţiar; în anul 2009 vor fi create 30 noi locuri de muncă prin construirea a 4.500mp de hale pentru depozitarea şi producţia de materiale de construcţie a firmei Top Construct-Psihoreli. Dezvoltarea infrastructurii permite atragerea investiţiilor agenţilor economici în zonă, înfiinţarea unor adevarate zone rezidenţiale, datorită migrării populaţiei din Timişoara spre spaţiul rural, avantaj fiind distanţa redusă faţă de municipiu şi a faptului că localitatea se află în Aria Metropolitană a Timişoarei. În viitor, o activitate alternativă din sectorul terţiar, cu impact economic şi social în Dudeştii Noi ar constitui-o dezvoltarea agroturismului şi turismului rural. În prezent, acesta este departe de a valorifica optim aspectul peisagistic, tradiţiile, obiceiurile, ospitalitatea locuitorilor în mediul rural. O astfel de situaţie, se explică prin gradul instituţional redus, care să sprijine activităţile de agroturism şi turism reprezentate prin extinderea comunicaţiilor şi spaţiilor de cazare şi îmbunătăţirea acestora pentru a atinge un confort acceptabil. De asemenea, este necesară identificarea sau realizarea unor gospodării individuale, posibile în vederea stimulării interesului turistic. Pentru diversificarea activităţilor turistice posibile în localitate, se propune crearea spaţiilor pentru paint-ball, a condiţiilor pentru ciclism şi călărie cu centre de închiriere pentru biciclişti şi cai echipaţi pentru călărie, a practicării pescuitului sportiv şi chiar valorificarea apelor termale prin construirea unui complex sportiv. O altă activitate generatoare de locuri de muncă şi venituri pentru comunitatea rurală Dudeştii Noi ar constitui-o prelucrarea şi promovarea alimentelor şi băuturilor - 87 -
locale tradiţionale şi a produselor ecologice. Spaţiul rural oferă avantaje certe pentru amplasarea industriei de prelucrare a alimentelor care se referă la nivelul redus al cheltuielilor de transport, a terenului construit, la forţa de muncă disponibilă şi ieftină. Valorificarea acestor avantaje este estompată şi de calificarea redusă a forţei de muncă.
CAPITOLUL 4. FUNCŢIONALITATEA SISTEMULUI TERITORIAL În anul 1968, când s-au restabilit componentele judeţelor şi comunelor şi s-au desfiinţat localităţile mici, comuna Beşenova Nouă a fost arondată ca sat component al comunei Becicherecu Mic (prin Legea 2/1968) sub numele de Dudeştii Noi. Comuna Becicherecu Mic a influenţat pozitiv dezvoltarea satului Dudeştii Noi datorită rolului polarizator, de servire şi influenţare a satelor din jur, cu funcţii agro-industriale. La 8 aprilie2004, localitatea Dudeştii Noi este ridicată după 36 de ani, din nou, la rangul de comună. Evaluarea funcţiilor asezărilor rurale trebuie să ţină seama de specificul mediului rural, dinamismul şi perspectivele de dezvoltare. Ea are la bază stabilirea, prin calcule,a populaţiei active, pe diferite ramuri de activitate.(V. Cucu,1995). Se are în vedere şi baza economică, respectiv gradul şi modul de valorificare a fondului funciar şi efectivul de animale. V.Cucu, în anul 1995, a stabilit patru categorii funcţionale de aşezări rurale în funcţie de structura socio- profesională a populaţiei active, corelată cu valoarea producţiei, populaţiei şi volumul fluxurilor de navetişti. Unităţile administrativ teritoriale se împart în trei categorii de evaluare a dezvoltării economiei la nivelul situaţiei din anii 1995-1997. Comuna Dudeştii Noi se încadreaza în categoria I, cu nivel bun de dezvoltare economică alături de satele învecinate. Structura comunei Dudeştii Noi este determinată de poziţia geografică, în Câmpia Timişului, cu soluri fertile, funcţia dominantă din secolul trecut fiind cea agricolă, bazată pe cultura plantelor şi creşterea animalelor, aparţinând subtipului cerealier şi de creştere a bovinelor şi ovinelor.Tot mai mult s-a tins spre funcţii economice complexe, prin dezvoltarea industriei mici şi artizanale, astfel încât majoritatea populaţiei active lucrează în sectorul terţiar (42%) şi secundar (40,1%). Acest lucru nu reflectă funcţia localităţii deoarece o mare parte a populaţiei active practică navetismul spre municipiul Timişoara. Însă, din fişa localităţii privind numărul de salariaţi ce locuiesc în Dudeştii Noi şi lucrează pe raza comunei, reiese că în anul 2006 dintr-un total de 404 salariaţi, 50,2% lucrau în sectorul secundar, 44,5% în sectorul terţiar iar în agricultură 5,19%. Acest ultim sector de activitate este ocupat şi de persoanele aflate în şomaj, casnici şi pensionari care practică agricultura în exploataţii individuale. În concluzie, comuna Dudeştii Noi, are funcţie mixtă, fiind o zonă de mică - 88 -
producţie şi servicii, cu o infrastructură şi economie locală dezvoltate, cu o privatizare şi dotare tehnică bună. 4.4.1. SERVICIILE SOCIALE Reţeaua şcolară din Dudeştii Noi se compune dintr-o şcoală generală cu două corpuri de clădiri: unul destinat elevilor din clasele I-IV, cu 125 de elevi, reconstruit în anul 2000 prin fonduri PHARE iar al doilea corp unde frecventează elevii din clasele V-VIII (132 de elevi), acesta din urmă, începând să fie reabilitat în anul 2008. Calitatea procesului de învăţământ instructiv-educativ este bună; elevii Şcolii din Dudeştii Noi, cu toate că provin din mediul rural sunt admişi în licee bune şi foarte bune, şcoli profesionale sau şcoli de artă şi meserii din Timişoara. Analizând datele statistice, putem concluziona, că învăţământul din această localitate se desfăşoară în condiţii foarte bune: grad redus de încărcare a spaţiilor de învăţământ, 14-18 elevi pe sală de clasă, raport foarte bun în privinţa numărului de elevi pentru un cadru didactic. Una din condiţiile importante pentru realizarea transferului de cunoştinţe şi pentru învăţare se consideră a fi tocmai particularizarea actului educaţional, adaptarea lui la personalitatea elevilor, ceea ce nu este posibil decât în cazul lucrului pe grupe mici. Sălile de clasă sunt în general corespunzatoare, iar spaţiile sunt relativ suficiente. Şcoala a fost dotată cu mobilier nou, materiale didactice actuale, aparatură modernă şi cabinet de informatică. Odată cu reabilitarea corpului de clădire în care învaţă elevii claselor V-VIII, se prevede şi amenajarea laboratoarelor pentru fiecare disciplină. Pe lângă şcoală, funcţionează o grădiniţă cu program normal şi prelungit cu un efectiv de 82 de copii. Actualmente, procesul de învăţământ este asigurat de 25 de cadre didactice dintre care: 13 profesori calificaţi, 6 institutori şi 6 educatoare.
- 89 -
Fig. 35. Şcoala cu clasele I-VIII, Dudeştii Noi Asistenţa sanitară Calitatea asistenţei sanitare este un factor de securitate individuală în mediul rural, însă, dispensarul de circumscripţie teritorială îndeplineşte doar funcţia de punct de supraveghere locală a stării de sănătate şi de centru de transfer al bolnavilor spre unităţile spitaliceşti din mediul urban. Din acest punct de vedere, există un Dispensar medical uman, situat în centrul comunei ,unde îşi desfăşoară activitatea un medic şi două asistente medicale; pe lângă acesta, există un cabinet stomatologic şi un cabinet medical particular. Medicaţia bolnavilor este asigurată de două farmacii: Lumifarm respectiv S.C. Naturalex SRL.Toate aceste instituţii cu profil medical oferă locuitorilor cele mai bune servicii, fiind utile în special persoanelor în vârstă, întrucât îi scuteşte să se deplaseze în Timişoara, beneficiind local de asistenţa atât de necesară acestora. Serviciile publice Apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, respectarea ordinii şi liniştei publice este asigurată de Poliţie, cu sediul în Dudeştii Noi. - 90 -
Populaţia comunei beneficiază de o gamă completă de servicii publice, în localitate funcţionând sediile administrative ale Primăriei şi Consiliului Local. În 1873 este atestată prima Primărie fiind aleasă prima administraţie locală. Dacă în perioada anilor 1968-2004 localitatea Dudeştii Noi a făcut parte ca sat din comuna Becicherecu Mic, după 36 de ani, a fost ridicată la rangul de comună, fiind aleasă noua administraţie locală; din anul 2004, în fruntea comunei a fost ales ca primar Alin Adrian Nica care ocupă şi în prezent această funcţie. În cadrul Primăriei funcţionează mai multe servicii publice: de salubritate, de alimentare cu apă, de pază comunală şi cel voluntar pentru situaţii de urgenţă. De asemenea, în această instituţie funcţionează o serie de compartimente care alcătuiesc organigrama Primăriei. Administraţia locală are în vedere între obiectivele sale prioritare, îmbunătăţirea raportului cetăţeanadministraţie. De asemenea, a investit sume considerabile pentru întreţinerea şi dotarea instituţiilor publice din localitate, pentru înfrumuseţarea comunei prin amenajarea de spaţii verzi şi plantări de puieţi de stejari care vor forma în viitor o pădurice. În prezent, se derulează proiecte, programe şi investiţii în diferite stadii de lucru.
Fig.36. Primăria Dudeştii Noi - 91 -
Poşta. În 1753 a fost înfiinţat în localitate un post de schimbare a căilor poştalionului. Aici se aduna populaţia din împrejurimi pentru a lua poştalionul. În 1872 se înfiinţează poşta în localitate în care funcţiona telegraful iar mai târziu o staţie telefonică. În prezent, localitatea este deservită de un oficiu poştal care distribuie zilnic corespondenţa şi ziarele cetăţenilor. Latura poştală a devenit incapabilă să acopere necesităţile de transfer rapid, de aceea, se preconizează dezvoltarea poştei electronice.
PARTEA V. ANALIZA DIAGNOSTICĂ ŞI PROGNOSTICĂ A SISTEMULUI TERITORIAL CAPITOLUL I. ANALIZA SWOT A COMUNEI DUDEŞTII NOI Această analiză are avantajul că studiază concomitant caracteristicile interne ale comunei analizând şi influenţele externe. Puncte tari
Puncte slabe
Oportunităţi
Ameninţări
Poziţia geografică
-Aşezarea geografică aproape de municipiul Timişoara, pol economic important al regiunii.
- Este situată la 2 km de DN6.
- Apropierea de satele învecinate : Becicherecul Mic, Satchinez, Sânandrei ,Hodoni.
-Apropierea de sursele de poluare.
Mediul fizicogeografic
-Relief de câmpie; -Climă temperat- moderată; -Există resurse naturale pentru creşterea animalelor; -Soluri fertile pentru cultivarea plantelor.
-Inundarea terenurilor din zonele joase; -Ceaţa frecventă ; -Existenţa daunătorilor (rozătoare).
-Grad scăzut de poluare al mediului.
Populaţie şi aşezări
-Creşterea numărului de locuitori; -Configuraţia satului adunat; -Existenţa terenurilor necesare extinderii teritoriale a comunei cu populaţia venită din
-Existenţa multor cazuri cu probleme sociale; -Spor natural mic; -Existenţa fenomenului de îmbătrânire a
-Apariţia unor programe venite în sprijinirea populaţiei cu probleme sociale; -Programe pentru dezvoltarea
-Fenomene meteorologice negative: grindina brume timpurii secete frecvente; -Posibilitatea crescută a riscului inundaţiilor şi cutremurelor. -Lipsa programelor de asistenţă sanitară şi socială; -Migrarea forţei de muncă spre Timişoara (navetismul).
- 92 -
Timişoara.
Dezvoltarea economică
-Modernizarea căilor de comunicaţie; -Existenţa reţelei de apă potabilă; -Existenţa reţelei de iluminat public; -Existenţa în comună a unui număr mare de specialişti în agricultură; -Creşterea numărului de ovine ; -Cultivarea legumelor în sistem intensiv în sere şi solarii; -Deschidere din punct de vedere al APL în vederea atragerii investitorilor în zonă.
populaţiei; -Emigraţii; -Populaţia aflată în şomaj. -Resurse naturale puţine; -Locuri de muncă insuficiente faţă de forţa de muncă disponibilă în comună; -Lipsa unui sistem de colectare selectivă a deşeurilor menajere; -Inexistenţa reţelei de alimentare cu gaz; -Lipsa unui centru de colectare a produselor.
învăţământului rural; -Migraţia oraş-sat. -Fonduri cu finanţare externă; -Apariţia de noi investitori în zonă; -Promovarea de noi programe guvernamentale pentru susţinerea comunităţii rurale; -Apropierea de Rezervaţia Satchinez.
-Lipsa unei Asociaţii non-profit care să atragă fonduri pentru comunitatea locală; -Scăderea efectivului de animale ; -Cultivarea necorespunzatoare a suprafeţelor arabile; -Importuri de produse agroalimentare.
CAPITOLUL II STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI Obiectivele de dezvoltare a comunei Dudeştii Noi în scopul ridicării calităţii vieţii şi asigurării prosperităţii locuitorilor săi sunt următoarele: 1.Mediu economic competitiv, infrastructură modernă şi mediu înconjurător curat; acest lucru are în vedere dezvoltarea sectorului economic la nivel local prin investiţii în infrastructură şi mediu, pentru atragerea de noi investitori în zonă, cu scopul sporirii copetitivităţii economiei pe plan local şi crearea de noi locuri de muncă pentru populaţia locală. Modernizarea şi extinderea infrastructurii locale are în vedere: - extinderea reţelelor de drumuri prin realizarea unei pseudocenturi a Timişoarei prin Dudeştii Noi care va fi utilă pentru ocolirea oraşului pe tronsonul Dudeştii Noi- Sânandrei şi Becicherecu Mic pe drumul comunal 45; -reabilitarea Centrului Civic al comunei; - extinderea reţelei de apă a sistemului de canalizare şi realizarea unei staţii de epurare; în acest sens, în acest an s-a semnat un contract între Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit ( APDRP), Centrul Regional Timişoara şi Primăria Dudeştii Noi în vederea extinderii cu 9,6 km a reţelei de alimentare cu apă şi realizării unei reţele de canalizare menajeră pe o lungime de 13,1 km şi a unei staţii de epurare mecano- biologică pentru tratarea apelor uzate şi tratarea nămolurilor; - 93 -
- realizarea reţelei de alimentare cu gaze; - lucrări de modernizare a iluminatului public; - producerea energiei electrice cu ajutorul panourilor solare. 2.Sectorul agricol productiv şi diversificat. Obiectivul general constă în dezvoltarea unei agriculturi la nivel european prin încurajarea creării unor structuri asociative ale producătorilor agricoli în sectorul vegetal prin încurajarea creării unor structuri asociative şi sprijinirea celor deja existente, în scopul sporirii veniturilor obţinute din producţia agricolă de către producătorii agricoli locali. Se prevede crearea unui cadru propice în vederea creşterii numărului producătorilor agricoli prin: înfiinţarea unui Dispensar veterinar; înfiinţarea unui centru de însămânţare artificială; înfiinţarea centrelor de colectare a produselor agricole; modernizarea serelor de pe raza comunei; sprijin în vederea dezvoltării turismului rural de nişă prin valorificarea caracteristicilor locale. 3. Administraţie publică eficientă. Obiectivul major constă în eficientizarea activităţilor instituţiilor publice locale prin formarea profesională continuă a personalului, dezvoltarea relaţiilor interregionale şi internaţionale şi dotarea cu logistica necesară bunei funcţionări a acestora. 4. Învţăamânt local competitiv în vederea sporirii gradului de şcolarizare a elevilor din comună. 5. Servicii sociale şi de sănătate moderne: acestea trebuie dezvoltate pentru a răspunde nevoilor tuturor locuitorilor, precum şi întărirea capacităţii structurilor administrative locale de a crea parteneriate în vederea iniţierii şi derulării de iniţiative în domeniul serviciilor sociale de sănătate. 6. Mediu cultural- sportiv diversificat. În acest sens, administraţia locală doreşte să creeze un climat favorabil în vederea diversificării şi modernizării ofertei culturale şi sportive a comunei prin valorificarea caracterului multietnic al comunităţii şi implicarea tinerilor în viaţa cultural-sportivă a localităţii Dudeştii Noi.
PARTEA VI VALORIFICAREA CUNOAŞTERII ORIZONTULUI LOCAL PRIN REDACTAREA UNEI DISCIPLINE OPŢIONALE Întregul material realizat pe teren ca şi cel informativ stau la baza întocmirii lucrării finale. Pe baza cunoştinţelor, a capacităţilor şi deprinderilor intelectuale sau practice dobândite în activităţile desfăşurate la clasă sau în orizontul local, există premisa obiectivă ca elevii să poată - 94 -
realiza o lucrare mai amplă, de sinteză asupra ansmblului de probleme geografice din orizontul local, sub forma unui studiu geografic al regiunii. Redactarea acestei lucrări ample se face în timp mai îndelungat prin acumularea de către elevi a unei experienţe bogate, după mai mulţi ani de acţiuni de cercetare a orizontului local, perioadă în care, pe etape, se vor întocmi unele referate care vor aborda o tematică ce include elementele orizontului local. În clasele VI-VIII programele şcolare nu fac referire la orizontul local, deşi la acest nivel ar exista cele mai multe posibilităţi de dezvoltare a unor activităţi de cercetare a orizontului local. Am socotit necesară construirea unui opţional destinat orizontului local, care să faciliteze atât învăţarea acestuia, cât şi cercetarea, pe parcursul unui an şcolar, a elementelor de bază referitoare la acest orizont. Formele organizatorice ar fi: a)dezvoltarea activităţilor de studiere a geografiei pe baza observaţiei directe a orizontului local; b) realizarea unor portofolii tematice care să acopere varietatea orizontului local; c) iniţierea unor cercetări cu elevii în cadrul cercurilor ştiinţifice, prin care elevii să prezinte anumite rezultate, studii, proiecte, referitoare la o tematică care include şi elemente ale orizontului local.
CAPITOLUL I POZIŢIA CURRICUM-ULUI LA DECIZIA ŞCOLII (C.D.Ş.) ÎN CONTEXTUL REFORMEI CURRICULARE Aceasta este reglementată începând din anul 1995, odată cu apariţia Legii Învăţământului nr.84/1995. În conformitate cu prevederile articolului 127, alineatul 2, disciplinele opţionale constituie o categorie distinctă în cadrul Schemei disciplinelor şcolare, alături de cele obligatorii. Atenţia acordată disciplinelor opţionale este motivată prin însuşi caracterul reformei învăţământului pre-universitar din România. Regimul disciplinelor opţionale este reglementat practic prin noul Plan calendaristic (în conformitate cu O.M.E.N. nr. 3207 din 03.02.1999 şi O.M.E.N. nr 3449 din 15.03.1999) În mod concret, introducerea opţionalelor este impusă de necesitatea atingerii următoarelor obiective ale reformei învăţământului românesc : -Configurarea şi parcurgerea reală a profilului şi specializării urmate de elevi ; -Descongestionarea şi caracterul flexibil al programelor şcolare ; -Stimularea motivaţiei elevilor pentru învăţare ; -Accentuarea caracterului practic- aplicativ al programelor şi manualelor şcolare ; - 95 -
-Orientarea culturii generale spre domenii de activitate precise şi concrete ; -Socializarea precoce a elevilor şi creşterea eficienţei acţiunilor individuale inserate în structurile socio-profesionale ; -Conturarea unei,,culturi generale‘’în consonanţă cu tendinţele începutului de mileniu, prin evitarea caracterului enciclopedist-renascentist ; -Diversificarea parcursurilor de învăţare pentru elevi ; -Adaptarea curriculum-ului la condiţii locale şi regionale, în armonie cu resursele umane şi materiale ale şcolii ; -Asigurarea raporturilor încrucişate între diferite discipline şi arii curriculare, favorizând interdisciplinaritatea şi complementaritatea diferitelor conţinuturi şcolare. Conţinutul C.D.Ş. este elaborat în concordanţă cu prevederile curriculum-ului naţional. Structura şi conţinuturile opţionalelor pot avea următoarele direcţii şi baze de dezvoltare : -Discipline din trunchiul comun al altor specializări ; -Derivarea dintr-o disciplină studiată ; -Teme sau capitole ale unei discipline( care nu se regăsesc similar în programe de trunchi comun) ; -Discipline din aceeaşi familie a unei arii curriculare, dar care nu se regăsesc în arie ; -Discipline/cursuri/teme inter-arie-integratoare pentru mai multe discipline din aceeaşi arie curriculară sau din mai multe arii curriculare, cu accent pe obiectivele ariei principale - în context. Aceste categorii (teme/cursuri/discipline) sunt cuprinse generic sub titulatura de curriculum la decizia şcolii(în sens restrâns).
CAPITOLUL II PROIECT DE OPŢIONAL PENTRU ANUL ŞCOLAR 2009-2010 Denumirea opţionalului: „Oameni şi locuri” Aria curriculară: Om şi societate Tipul de opţional: opţional la nivel de disciplină Disciplina: Geografia populaţiei Durata: 1 an ( 1 oră pe săptămână) Modul de desfăşurare: pe clase (clasa a VII-a A) Unitatea şcolară : Şcoala cu clasele I-VIII, Dudeştii Noi, jud. Timiş - 96 -
Profesor: Danciu Camelia 6.2.1 ARGUMENT Curriculum-ul opţional „Oameni şi locuri” se adresează elevilor din învăţământul preuniversitar din clasa a VII- a, elevii fiind dornici să cunoască, alături de informaţiile din programa oficială, cât mai multe date despre geografia locală şi a orizontului apropiat a localităţii. Opţionalul îşi propune familiarizarea elevilor cu aspectele de geografice din orizontul apropiat, precum şi dezvoltarea de capacităţi, deprinderi, de a cerceta şi întocmi referate, mini-lucrări ştiinţifice, toate cu scopul de a cunoaşte cât mai bine localitatea natală. Opţionalul are în vedere actualizarea evoluţiei fenomenelor naturale, apoi problematica actuală a vieţii sociale şi economice, toate privite într-o strânsă legătură. El explică şi exemplifică în orizontul local, concepte de geografie fizică şi regională, de geografie umană şi economică, urmărind integrarea sa în aria curriculară „Om şi societate”. Programa cuprinde: competenţe generale şi specifice, valori şi atitudini, cu exemple de activităţi de învăţare, conţinuturi, resurse materiale şi procedurale, aplicaţii şi modalităţi de evaluare, precum şi o bibliografie orientativă. Noţiuni de orizont apropiat şi orizont local Ca disciplină de învăţământ, geografia are un rol deosebit în formarea şi educarea elevilor. Disponibilităţile ştiinţifice ale geografiei îi amplifică valenţele în plan didactic, exprimate prin dimensiuni educaţionale variate. Învăţământul modern nu se limitează la cunoaştere şi asimilare de cunostinţe, ci se bazează pe dezvoltarea gândirii, formarea atitudinii şi comportamentului, promovarea personalităţii elevului. O convingere ce o putem forma la elevi, este aceea că lumea, în ansamblul ei şi realitatea înconjurătoare sunt cognoscibile. Foarte multe exemple, ce se regăsesc într-un număr mare de lecţii demonstrează că natura şi oamenii se află într-o continuă transformare, datorită dinamicii şi autodezvoltării proprii într-un proces permanent. Geografia cuprinde în sfera ei de cercetare procese şi fenomene care se desfăşoară pe un spaţiu deosebit de larg. Concomitent cu activitatea din cadrul cabinetului de geografie are loc studierea mediului geografic din orizontul local apropiat, cu o profundă valoare didactică, ştiinţifică, aplicativă şi educativă asupra elevilor. Interesul cercetării orizontului local pentru învăţarea geografiei a reprezentat întotdeauna un punct de plecare în proiectarea învăţării acestei discipline. Predarea geografiei în scoală începe cu geografia locului natal care ajută, pe baza unor observaţii directe, formarea la elevi a unor noţiuni elementare pentru studierea geografiei în clasele - 97 -
următoare. La clasa aV-a, programa revizuită se axează mult pe raportarea elementelor geografice la situaţia concretă a orizontului local. Posibilităţi de corelare a geografiei cu orizontul local există în clasa a VIII-a, Geografia României presupunând şi o astfel de abordare. Aplicaţiie practice şi cele de învăţare au la bază exerciţiile şi problemele din orizontul local. Mândruţ O. (1996) consideră că orizontul local este alcătuit dintr-o sumă de factori fizici şi biologici care asigură existenţa omului, precum şi o înmănunchere de condiţii sociale care maschează un mod de viaţă şi un ansamblu de activităţi umane. Deşi este vorba de un mediu înconjurător, există o anumită extensiune spaţială sugerată de folosirea termenilor: imediat-apropiatlocal. Orizontul imediat este situat în imediata apropiere a elevului şi constituie o imagine familiară zilnică: locul în care îşi desfăşoară activitatea (şcoala, sala de clasă, locuinţa). Obiectele care compun acest orizont, pot fi percepute direct vizual sau pot fi atinse. Orizontul apropiat reprezintă spatiul situat în jurul orizontului imediat şi care este parcurs zilnic. El cuprinde locuinţa, spaţiul în care se desfăşoară activitatea, drumul de acasă la locul de activitate, dar şi locurile prin care se trece pentru a parcurge acest drum. În cazul comunei Dudeştii Noi, orizontul apropiat este reprezentat de toată localitatea. Orizontul local are o extensiune mai mare, reprezentând spaţiul situat în jurul localităţii natale care corespunde unei asocieri de unităţi geografice, cuprinzând trei componente majore:componente fizice naturale (abiotice): relieful, substratul geologic, solul, aerul, apa; -componente biotice: vegetaţia şi fauna; -componente sociale: locul pe care îl ocupă omul în cadrul orizontului local. Geografia orizontului local studiază populaţia ca o prezenţă importantă a peisajului geografic şi a mediului înconjurător. Componentele antropice cuprind: populaţia, aşezările omeneşti şi activităţile economice. În cadrul orizontului local au fost studiate: numărul de locuitori, evoluţia numerică a populaţiei, sporul natural şi evoluţia lui, structura populaţiei, structura profesională, pe grupe de vârstă etc., repartiţia teritorială a locuitorilor, aspecte legate de geografia socială şi culturală a comunităţii locale din Dudeştii Noi, precum şi elemente complementare, cum ar fi: structura lingvistică a populaţiei, structura etnică, religiile predominante, etc. Studiul geografic al aşezărilor omeneşti din orizontul local şi apropiat a urmărit numărul de locuitori, evoluţia acestui număr, atestarea documentară, sistemul de aşezări, perspective economice şi demografice. Activităţile economice au fost tratate după un algoritm care cuprinde: caracteristicile fondului funciar, - 98 -
principalele culturi agricole, creşterea animalelor, societăţi comerciale principale, activităţi de transport. Necesitatea cunoaşterii orizontului local Una din deziratele majore ale modernizării procesului de învăţământ îl constituie creşterea activităţilor directe menite să dezvolte spiritul de investigaţie ştiinţifică la elevi, sporirea elementelor formative şi euristice ale însuşirii cunoştinţelor şi deprinderilor practice. Interesul cercetării orizontului local pentru învăţarea geografiei a reprezentat un punct de plecare în proiectarea acestei discipline. Aplicaţiile practice şi cele de învăţare care au la bază exerciţiile şi problemele reprezintă o componentă mai bine exprimată în noile programe. Predarea geografiei în şcoală începe în clasa a IV-a cu geografia locului natal, observaţiile directe din natură, dar mai ales din orizontul local acest lucru constiutuind baza de plecare pentru predarea geografiei în şcoala generală. Unele noţiuni se formează mai uşor, în timp ce altele solicită un efort mai mare de gândire. Aşa de exemplu, ideea de spaţiu, precum şi cea de repartiţie teritorială a fenomenelor se formează mai eficient prin efectuarea la orele de curs şi în afara acestora a aplicaţiilor practice pe teren, prin parcurgerea unor distanţe şi compararea datelor obţinute prin observaţii sau măsurători, analizând cauzele fenomenelor. Cercetarea geografică efectuată în orizontul local cu elevii contribuie la creşterea calităţii cunoştinţelor, a operativităţii acestora. Elevii dobândesc capacităţi sporite de a folosi cunoştinţe în situaţii noi, de a stabili relaţii cauzale, de a face cercetări între cunoştinţe, însuşindu-şi totodată un vocabular geografic nemijlocit legat de realitatea înconjurătoare. În cadrul activităţii de studiere a orizontului local se îmbină învăţarea propriu-zisă cu cercetarea mediului înconjurător. Acest lucru are o importanţă deosebită pentru atragerea elevilor spre cunoaşterea şi protecţia mediului, pentru a-i face pe elevi să îndrăgească geografia, ca obiect de învăţământ şi ştiinţă. În învăţarea geografiei, cunoaşterea orizontului local stimulează abordarea unor probleme referitoare la orizontul local, prin punerea într-o lumină nouă a comunităţii în care se află situată unitatea de învăţământ; deasemenea, evidenţiază elemente de specificitate pe care le poate aduce geografia ca disciplină şcolară în cercetarea complexă a orizontului local, din perspectiva raportului dintre comunitate şi teritoriul ei de viaţă. Prin desfăşurarea unor activităţi de investigaţie minimală a orizontului local, elevul devine un participant activ la propria sa formare şi la înţelegerea rolului pe care îl are în cadrul comunităţii - 99 -
locale; activitatea de cercetare a orizontului local trebuie să dezvolte la elevi şi o puternică componentă atitudinală şi participativă, prin angrenarea acestora în activităţi de cercetare, diagnoză şi chiar în componente ale actului decizional, având astfel o componentă ştiinţifică, civică şi socială. Orizontul local oferă o metodologie minimală de cercetare geografică şi de prezentare a rezultatelor propriilor investigaţii, oferă un câmp larg de sugestii asupra modului de abordare a cercetării geografice a orizontului local, astfel că acesta poate deveni o preocupare nu numai a profesorilor, ci şi a elevilor. Prin exemplele întâlnite, măreşte atractivitatea învăţării geografiei, oferind o tematică de cercetare suficient de largă şi cuprinzătoare pentru a susţine interesul de investigaţie al elevilor. Totodată, învăţarea geografică devine mai directă, profund formativă, în acest fel ea contribuind la ridicarea nivelului procesului de învăţământ. Valoarea formativă a cunoaşterii orizontului local Noţiunile sunt forme abstracte ale gândirii cu ajutorul cărora elevii ajung să cunoască caracterele generale ale obiectelor şi fenomenelor geografice din natură şi societate. Constituirea noţinilor este în strânsă legătură cu formarea reprezentărilor. Datorită folosirii pe scară largă a mijloacelor de învăţământ intuitive (planşe, grafice, hărţi, schiţe de hărţi, fotografii, casete video, diapozitive, CD etc.) şi a observării în natură, elevii dobândesc reprezentări concrete pe baza cărora se pot forma noţiuni geografice care cuprind însuşirile şi proprietăţile esenţiale ale obiectelor şi fenomenelor geografice.(Dulamă,M., 2000). Prin exerciţii diverse de citire şi interpretare a unor imagini, planuri, hărţi topografice şi tematice, adecvate fiecărui capitol, prin efectuarea observaţiilor asupra fenomnelor direct sesizabile în starea lor naturală, elevii sunt antrenaţi într-o muncă independentă şi conştientă, care determină însuşirea logică şi într-un volum adecvat a cunoştinţelor, în mod corect, sistematic şi temeinic. Explicarea fenomenelor, obiectelor şi proceselor geografice în starea lor naturală, în mediul înconjurător, unde elevul vine direct în contact cu realitatea este urmată de activitatea de investigare în orizontul local: reprezentarea cartografică, semne convenţionale, scară de proporţie, hărţi tematice, curbe de nivel (la capitolul: Cartografie); scoarţă terestră, minerale, roci, agenţi externi, agenţi interni, eroziune, altitudine etc.(la capitolul: Litosfera); bazin hidrografic, confluenţă, afluenţi, râu, ,izvor, debit, strat freatic, poluare etc. (la capitolul: Hidrosfera); termometru, pluviometru, giruetă, precipitaţii atmosferice, condensare, vaporare, climă, vreme, rouă, brumă, ceaţă etc. (la capitolul:Atmosfera); asociaţie vegetală, defrişare, rezervaţie naturală, protecţia mediului înconjurător (la capitolul: Biosfera); oicumenă, natalitate, mortalitate, spor natural, emigrare, - 100 -
imigrare, vatră, moşie, populaţie, sate risipite, sate răsfirate, sate adunate, aglomeraţie urbană, etc.(la capitolul: Populaţie şi aşezări omeneşti). Foarte multe dintre aceste noţiuni noi îşi găsesc în realitatea din orizontul local, un suport nemijlocit şi astfel un important sprijin în însuşirea lor activă şi temeinică. Pentru cunoaşterea ştiinţifică este necesr descoperirea cauzelor care stau la baza diiferitelor obiecte sau fenomene, legăturile de interdependenţă dintre ele. Se are în vedere astfel depăşirea treptei reprezentărilor şi ajungerea la treapta logică a cunoaşterii (ultima etapă în formarea de noţiuni). Analiza obiectelor şi fenomenelor scoate în evidenţă ceea ce este esenţial şi comun grupurilor de obiecte sau fenomene, trăsături care vor fi reunite prin sinteză. Abstractizarea are ca specific operaţia de dezvăluire a însuşirilor esenţiale care pot fi generalizate (extinse asupra întregului grup de obiecte sau fenomene ). Formarea noţiunilor presupune lucrul cu elevii în cadrul uneia sau multor lecţii special destinate acestui scop, cât şi pe parcursul tuturor anilor de învăţământ, perioadă în care noţiunile se îmbogăţesc, îşi lărgesc sfera pe un plan mai larg. Conţinutul noţiunilor geografice trebuie stabilit în legătură cu particularităţile de vârstă a elevilor, cu nivelul pregătirii lor geografice. Asimilarea noţiunilor se face pe trei căi: teoretică, practică şi îmbinarea teoriei cu practica. O cerinţă metodico-didactică importantă în formarea noţiunilor o constituie aceea că profesorul trebuie să facă apel la fiecare capitol, temă şi lecţie la cunoştinţele de la celelalte obiecte (biologie, istorie, etc.), la cunoştinţele empirice ale elevilor, precum şi la ansamblul de influenţe multimedia (televiziune, presă, radio). O atenţie sporită se acordă accesibilizării
noţiunilor şi fenomenelor geografice prin
prezentarea acestora într-o formă adecvată, corespunzătoare nivelului de vârstă şi pregătire a elevilor. În vederea unei însuşiri temeinice a noţiunilor concrete, profesorul trebuie să facă în mod obligatoriu recapitulări curente periodice (după un capitol mai mare) şi finale, urmărindu-se închegarea sistemului de noţiuni şi formarea unei gândiri geografice la elevi. Important este a se urmări exactitatea şi frecvenţa folosirii în răspunsurile orale şi lucrările scrise ale elevilor, a noţiunilor recent transmise, precum şi utilizarea lor de câte ori este nevoie. 6.2.2. OBIECTIVE GENERALE ALE PREDĂRII GEOGRAFIEI ORIZONTULUI LOCAL - 101 -
Importantă este o educaţie geografică al cărui scop este,, de a proceda în aşa fel încât oamenii să se simtă bine în limitele spaţiului său, în mijlocul peisajelor înconjurătoare, dar şi în regiunile şi peisajele altor civilizaţii".(Stoica, M.,1995, pag.37) Exemple de obiective întâlnite în lucrarea,, Dudestii Noi-Studiu geografic complex”: a)culegerea informaţiilor ,,Elevul trebuie să fie capabil……” -să pregătescă o anchetă de teren: să stabilească obiectivul anchetei, să stabilească procedura, să alcătuiască un chestionar, să conceapă un plan, să-l evalueze, să conducă ancheta, să o pună în aplicare, să-i controleze desfăşurarea, să fixeze mijloacele, să evalueze informaţiile obţinute. -să identifice hărţile necesre unei activităţi; -să repereze un grafic, o fotografie dintr-o colecţie de documente; -să repereze o lucrare într-o bibliotecă,într-un centru de documentare al unei mediatici; -să scoată pe fişe informaţiile utile unei probleme; -să extragă indiciile, datele, indicatorii evaluaţi într-o publicaţie; -să selecţioneze noutăţile din presa scrisă adecvate unei probleme; -să utilizeze dicţionarele, atlasele, anuarele,precum şi manualele şcolare etc.; b)analiza unei probleme ,,Elevul trebuie să fie capabil……” Organizarea datelor -să elaboreze un proiect de lucru -să identifice relaţiile; -să trieze informaţiile furnizate de o anchetă; -să ia notiţe; -să clasifice informaţiile culese pe categorii; -să redacteze o schemă bine structurată; Evaluarea datelor -să distingă dacă informaţia este referitoare la activitate; -să selecţioneze sursele de informare stabilind criterii; -să enunţe concluziile provizorii; -să compare faptele; -să distingă gradul de precizie al unei informaţii; -să verifice validitatea unei informaţii; - 102 -
-să verifice sursele de informare; -să verifice rezultatele unei observaţii sau experiment: grad de validitate, eroare etc. Prelucrea datelor -să raporteze , să combine, să evalueze datele adunate; -să ia notiţe observând; -să compare modurile de reprezentare a documentelor; -să sublinieze o informaţie precisă; -să identifice într-un material scris evoluţia unui proces; -să reţină vocabularul geografic; Comunicarea datelor -să redacteze o expunere; -să grupeze, să evalueze, să organizeze informaţia în jurul unui proiect definit; -să facă referire la documentele citate; -să indice sursele de informare; -să elaboreze un raport de anchetă; -să formuleze o concluzie personală după lectura unui text; -să compare comentariul unei informaţii cu al său; -să construiască un grafic, o hartă; -să clasifice faptele; -să deseneze planul unui teritoriu; -să construiască o schemă etc. c)Punerea în relaţie Analiza unei fotografii ,,Elevul trebuie să fie capabil……” -să selecţioneze fotografii în scopul urmărit; -să distingă tipurile de fotografii; -să identifice componentele; -să compare mai multe fotografii; -să stabilească legături între fotografii, hărţi, texte; -să descrie structura unei fotografii. Analiza unor grafice -să identifice semnele convenţionale folosite; - 103 -
-să descrie structura unui grafic; -să identifice figurile de mişcare; -să denumească titlul unui grafic; -să identifice datele cu care a fost construit graficul; -să identifice relaţiile exprimate în grafic; -să construiască un grafic, utilizând variabile vizuale (formă, orientare, culoare, valoare, mărime); -să utilizeze un vocabular geografic; -să încadreze o informaţie grafică; -să compare mai multe grafice; -să stabilească legături între grafice, fotografii, hărţi; -să raporteze o serie statistică; -să ordoneze graficele; -să identifice graficele; -să utilizeze un tabel cu dublă intrare. Analiza unei hărţi -să utilizeze coordonatele geografice; -să utilizeze termenii de localizare, direcţie; -să realizeze o hartă folosind variabile vizuale(formă, mărime, etc.); -să localizeze un punct pe o hartă; -să identifice semnele convenţionale; -să folosească o hartă pentru a localiza un punct, etc. Obiectivele importante întâlnite în lecţiile de geografie pot fi grupate în trei categorii: culegerea de informaţii, analiza datelor şi stabilirea legăturilor. Una din sarcinile majore ale profesorului de geografie este de a formula obiectivele operaţionale, ceea ce implică o foarte clară definire a rezultatelor aşteptate de la elevi, în termeni de comportament observabil: Ce capacitate trebuie urmărită? În ce împrejurări poate fi atinsă? Care sunt criteriile de acceptabilitate a performanţei? OBIECTIVE CADRU - Situarea corectă în spaţiu şi timp; -Perceperea şi reprezentarea spaţiului geografic local; -Observarea şi descrierea elementelor din mediul geografic local; - Descrierea corectă a realităţii înconjurătoare; - 104 -
- Cunoaşterea şi utilizarea unor elemente de limbaj specifice geografiei cu aplicabilitate în planul geografiei locale; -Crearea şi dezvoltarea unui comportament favorabil ameliorării relaţiilor om-mediu înconjurător; -Perceperea integrală a elementelor şi a fenomenelor din mediul geografic local; - Formarea unui comportament constructiv pentru cunoaşterea şi protecţia mediului. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE OBIECTIVE CADRU - Situarea corectă în spaţiu şi timp; -Perceperea şi reprezentarea spaţiului geografic local; -Observarea şi descrierea elementelor din mediul geografic local; - Descrierea corectă a realităţii înconjurătoare; - Cunoaşterea şi utilizarea unor elemente de limbaj specifice geografiei cu aplicabilitate în planul geografiei locale; -Crearea şi dezvoltarea unui comportament favorabil ameliorării relaţiilor om-mediu înconjurător; -Perceperea integrală a elementelor şi a fenomenelor din mediul geografic local; - Formarea unui comportament constructiv pentru cunoaşterea şi protecţia mediului.
1.Perceperea şi reprezentarea spaţiului geografic local .Situarea corectă în spaţiu şi timp; Obiective de referinţă La finalul anului şcolar, elevii vor fi
Activităţi de învăţare Pe parcursul anului şcolar se recomandă
capabili: următoarele activităţi: 1.1. să recunoască principalele forme de - exerciţii de recunoaştere în natură; relief din orizontul apropiat;
- colecţionarea de imagini, schiţe cu
formele de relief observate; 1.2. să localizeze elementele din spaţiul - localizări, recunoaşteri folosind harta geografic local; localităţi şi a judeţului Timiş; 1.3. să recunoască, să citească şi să - exerciţii de reducere la scară, folosind interpreteze semnele convenţionale prin simbolurile proprii localităţilor, apelor, care sunt simbolizate pe harta localităţii formelor de relief; condiţiile naturale;
- elaborarea unui plan al zonei; - 105 -
1.4. să se orienteze în teren;
- exerciţii de orientare în teren după
repere naturale sau folosind busola; 1.5. să reprezinte în plan elemente ale - modelarea principalelor forme de relief, mediului înconjurător. răspândirii vegetaţiei, etc. 2. Observarea şi descrierea elementelor mediului geografic local; sesizarea relaţiilor dintre elementele componente ale mediului. Obiective de referinţă Activităţi de învăţare 2.1. să observe dirijat elementele mediului - observaţii în natură; geografic local; 2.2. să folosească
proceduri
- completarea unor fişe de observaţii; de - exerciţii pe harta fizică a judetului Timis,
înregistrare a elementelor din orizontul
de poziţionare a principalelor forme de
local; relief existente in comuna Dudestii Noi; 2.3. să identifice şi să descrie corect - selectări şi clasificări de date din elemente din spaţiul geografic local în calendarul naturii; complexitatea lor;
- expuneri pe baza unor grafice, ilustraţii, diagrame
a
evoluţiei
cantităţii
de
precipitaţii, vînturilor, regimului termic al aerului, etc. în orizonul local; 2.4. să identifice limite şi altitudini - expuneri şi eseuri pe baza unui plan; minime sau maxime din spaţiul geografic - expoziţii de desene, schiţe, fotomontaje local.
cu tematică geografică locală; - întocmirea unor proiecte de îngrijire a mediului înconjurător apropiat
3. Cunoaşterea şi utilizarea unor elemente de limbaj specifice geografiei cu aplicabilitate în planul geografiei locale. Obiective de referinţă Activităţi de învăţare 3.1. să construiască enunţuri simple - exerciţii de redactare după un plan de despre fenomene şi procese geografice idei simplu; observate;
- formulări de întrebări şi răspunsuri pe
baza unui fapt studiat; 3.2. să realizeze corelaţii între unităţile de - comentarea unor fenomene şi procese - 106 -
relief şi evoluţia ambientului local; geografice observate; 3.3. să folosească elemente de limbaj - analizarea unor materiale documentare specific ştiinţelor geografice în expuneri,
şi cartografice care descriu orizontul
citirea şi interpretarea hărţilor; 3.4. să sesizeze şi să aplice unele legături
local; - dezbateri pe grupe de elevi;
vizibile
între
realităţile
înconjurătoare.
lumii - formulări de întrebări şi răspunsuri în cadrul unor concursuri geografice.
4. Crearea şi dezvoltarea unui comportament favorabil ameliorării relaţiilor om-mediu înconjurător. Obiective de referinţă Activităţi de învăţare 4.1. să deducă evoluţia plantelor şi - întocmirea unui proiect de protecţie a animalelor din ecosistemul local; mediului geografic local; 4.2. Să evidenţieze repartiţia vegetaţiei şi - acţiuni de curăţare, depoluare a unor a faunei în funcţie de climă şi relief, în teritorii din orizontul apropiat; strânsă corelaţie cu impactul produs de - efectuarea unor experienţe simple care activitatea umană din localitatea Dudestii evidenţiază Noi; 4.3. să exemplifice spaţii nepoluante;
calitatea
apelor,
aerului,
solului din mediul geografic local; - activităţi de valorificare a unor materiale
refolosibile; 4.4. să arate care sunt activităţile umane - plantarea de arbuşti, flori; care conduc la ridicarea gradului de - realizarea de albume fotografice, care să poluare a comunei Dudestii Noi; ilustreze starea ambientală locală; 4.5. să compare pe baza unor experienţe - redactarea unor texte, eseuri în care să care sunt principalele caracteristici ale precizeze efectele pozitive şi negative ale apelor şi aerului din ambientul local; acţiunii omului asupra mediului; 4.6. să adopte o atitudine civică de - participare la activităţi de depoluare, la ocrotire faţă de mediul înconjurător şi să sesiuni de comunicări ale elevilor pe propună măsuri de ameliorare.
problematica mediului şi a orizontului - 107 -
local. 6.2.3. CONŢINUTURI, PROIECTAREA ANUALĂ ŞI PE UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE CONŢINUTURI Introducere în studiul opţionalului.....................................................……………. 1 oră Capitolul I -Cadrul natural al comunei Dudeştii Noi
7 ore
I.1. Aşezarea geografică-factor determinant al locuirii timpurii………………… 1 oră I.2. Geologia (Evoluţia paleogeografică, litologia, resursele subsolice) ................1 oră I.3. Relieful din orizontul local şi apropiat……………..........................................1 oră (Aplicaţie practică) .............................................................………………… 1 oră I.4. Clima din zona comunei Dudeştii Noi………….……... ................................ 1 oră I.5. Hidrografia din orizontul local şi apropiat …………………………………… 1 oră I.6. Vegetaţia, fauna şi solurile din Dudeştii Noi şi împrejurimile sale……… … 1oră Protejarea naturii în comuna Dudeştii Noi şi în împrejurimi –proiecte……
.3 ore
Capitolul II- Consideraţii social- istorice cu privire la apariţia şi dezvoltarea localităţii 7ore II.1. Originea şi vechimea localitatii. Toponimia localitatii Dudeştii Noi……….2ore II.2. Comuna Dudeştii Noi în epoca modernă şi contemporană…………...…… 1oră II.3. Dudeştii Noi, după anul 1990…………………………………………….. 1oră II.4. Viaţa culturală a comunei..…………………………………………………..1oră II.5. Amenajarea teritoriului; planul comunei şi extinderea ei recentă
….…….2ore
În semestrul I: 15 ore predare-învăţare; 3 ore evaluare = 18 ore
Capitolul III. Dinamica populaţiei din Dudeştii Noi în decursul timpului - 6 ore III.1.Mişcarea naturala a populatiei…………………………………………..3 ore III.1.1. Natalitatea III.1.2. Nupţialitatea şi divorţialitatea III.1.3. Mortalitatea generală - 108 -
III.1.4. Bilanţul natural III.2. Densitatea populaţiei III.3. Mobilitatea teritorială a populaţiei……………………………………
1ora
III.4.Evoluţia numerică a populaţiei in perioada modernă şi contemporană… 1 oră III.5. Ritmul mediu anual de creştere al populaţiei. Bilanţul total al populatiei...1oră Capitolul IV- Structura populaţiei comunei, după anul 1990 – 6 ore IV. 1. Structura populaţiei pe grupe de vârstă si sexe……….2 ore IV. 2. Structura etnică şi confesională……………………….2ore IV. 3. Structura profesională a populaţiei……………………1oră IV. 4. Nivelul de instruire al populaţiei………………………1 oră Capitolul V- Ocupaţia locuitorilor din Dudeştii Noi – 3 ore V.1. Activităţi tradiţionale. Sectoarele de activitate ……………………..1 oră V.2. Probleme economice actuale: investiţii şi investitori; Şomajul……...1 oră V.3. Probleme edilitare; Poluarea în comuna Dudeştii Noi şi împrejurimi.1 oră În semestrul II: 15 ore predare-învăţare; 2 ore evaluare = 17 ore
PROIECTAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE LA DISCIPLINA OPŢIONALĂ (,,designul instrucţional”) Proiectarea didactică reprezintă o activitate complexă, un proces de anticipare a ceea ce doreşte educatorul să realizeze împreună cu elevii săi în cadrul unei lecţii, sistem de lecţii, capitol sau pe parcursul întregului an şcolar, pentru îndeplinirea obiectivelor programei. Proiectarea didactică se raportează la diferite perioade de timp, prezentate în continuare. Proiectarea activităţii didactice anuale Aceasta vizează analiza structurii conţinutului prevăzut de programa şcolară, delimitarea lui pe capitole şi teme, stabilirea succesiunii şi a ritmului de parcurgere a acestora, conform logicii geografice, stabilirea obiectivelor acestora, distribuirea numărului total de ore: pe activităţi de predare, activităţi practice, activităţi de recapitulare şi sinteză, excursii, lecţii de evaluare. Proiectarea didactică anuală este exemplificată în modelul de mai jos. - 109 -
Şcoala cu clasele I-VIII, Dudeştii Noi, jud. Timiş Profesorul….
Aviz director,
Clasa .............. Programa şcolară ........................................ Anul şcolar ................................................. PROIECTAREA DIDACTICA ANUALĂ(macroproiectarea instruirii) Nr.
Unitatea
crt.
învăţare
de Obiective
Conţinuturi
de referinţă
Numărul de Semestrul/ ore
Observaţii
Săptămâna
Proiectarea activităţii didactice pe unităţi de învăţare Constă în stabilirea activităţilor necesare parcurgerii în bune condiţii, progresiv şi sistematic, a fiecărei teme sau capitol din obiectul de învăţământ. Proiectarea pe unităţi de învăţare precizează şi obiectivele de referinţă specifice temei, care trebuie realizate ca şi strategii didactice, prin care se stabilesc metodele de învăţământ, mijloacele şi modalităţile de evaluare utilizate. Rubricaţia proiectării activităţii didactice pe unităţi de învăţare este prezentată în modelul de mai jos: Şcoala cu clasele I-VIII,Dudeştii Noi, jud. Timiş Catedra de .........................……… Profesorul ....……………………. Disciplina ..............……………… Clasa ... ... ....……………………. Programa şcolară ...............……… Anul şcolar .................................… PROIECTAREA DIDACTICĂ PE UNITŢI DE ÎNVĂŢARE Nr.crt.
Conţinuturi
Obiective Activităţi de
de
referinţă
învăţare
- 110 -
Data
Resurse materiale
Evaluare
Proiectarea unei lecţii, este cea mai detaliată acţiune, care cuprinde un ansamblu coordonat de operaţii de anticipare a desfăşurării procesului instructiv-educativ, concretizat în următoarele: a). Definirea obiectivelor operaţionale, în care: -se stabileşte ce va şti să facă elevul la sfârşitul activităţii; -să verifice dacă ceea ce a fost stabilit s-a realizat, în raport cu programa de învăţământ. b) Proiectarea secvenţelor instrucţionale vizează: -stabilirea conţinutului activităţii; -alegerea metodelor de învăţământ, în concordanţă cu mijloacele de care dispunem; -stabilirea modului de lucru cu elevii. c) Proiectarea evaluării performanţelor elevilor, prin care se elaborează un sistem de metode şi tehnici de evaluare, adecvate obiectivelor stabilite. Acţiunea de proiectare presupune îmbinarea tuturor elementelor şi aspectelor lecţiei, într-un sistem închegat, realizată prin elaborarea unui proiect de lecţie sau proiect de activitate didactică. Aprecierea activităţii instructive, prin descriere detaliată - în concordanţă cu legităţile psihopedagogice ale întregului program de desfăşurare a lecţiei-presupune realizarea de către profesor a unui "design instrucţional".(Dulama M.,1996) Proiectarea unei lecţii parcurge două faze: 1. Partea introductivă Aceasta poate cuprinde: data …......................... obiectul .............……... clasa .............................. subiectul lecţiei ... ......... obiectivele lecţiei .....…. tipul de lecţie ………… strategia didactica:……. - metodele didactice....................................... - mijloacele didactice.....…………………… - evaluarea activităţii ................……………. 2. Partea a II-a În această parte se descrie desfăşurarea lecţiei, în mod detaliat sau în mod restrâns. Elaborarea şi realizarea proiectului reprezintă două momente cu semnificaţii deosebite: - 111 -
- primul evidenţiază efortul profesorului pentru concretizarea unor legităţi ştiinţifice la o situaţie concretă de instruire; - cel de-al doilea reflectă capacitatea profesorului de a transpune în practică cele proiectate. Proiectul asigura rigoarea activităţii didactice, fără a îngrădi iniţiativa şi creativitatea. APLICAŢII ŞI EVALUARE Descrierea şi redarea unei realităţi observate; Portofoliu – « Istoria localităţii Dudeştii Noi » ; Aplicaţii în orizontul local; Studiu de caz- « Comuna Dudeştii Noi-prezent şi viitor » ; Proiect : « Proiect de protecţie a mediului geografic local » ; Interpretarea graficelor şi imaginilor; Lucrul cu hărţi şi fişe de lucru; Referate despre localitatea natală şi împrejurimi; Aplicarea de teste sumative de evaluare, în cadrul lecţiilor realizate în programul AEL4; RESURSE MATERIALE Albume, postere, referate, reviste, casete video, planşe; Planul localităţii, Harta judeţului Timiş, schiţe de hărţi şi grafice. Întocmirea de fişe cu valoare de clasificare, piramida vârstelor, diagrame şi historiograme; Fişe de lucru individuale; BIBLIOGRAFIE(opţional) 1. Albulescu,I.,(1999), Predarea şi învăţarea disciplinelor socio-umane, Editura Polirom, Bucureşti. 2. Cucu,V., (1974), Geografia populaţiei şi aşezărilor omeneşti, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. 3. Dragu, V., (2000), Geografie- Ghid metodologic, Editura Polirom, Bucureşti., 2000 4. Dulamă, M., (2004), Modelul învăţării depline a geografiei, Editura Clusium, Cluj-Napoca. 5. Erdeli, E., şi Dumitrache, L.,(2001), Geografia populaţiei, Editura Corint, Bucureşti. 6.Ilinca, N.,(1999), Geografie umană. Populaţia şi aşezările omeneşti, Editura Corint, Bucureşti. 7. Ilinca, N.,(2003), Geografia populaţiei şi aşezărilor omeneşti, manual de studiu individual Editura CD- Press, Bucureşti. 8. Ilinca, N.,(2000), Didactica Geografiei, Editura Corint, Bucureşti. 9. Lahovari, G.I., (1901), Marele dicţionar geografic al României, Bucureşti. 10.Nimigeanu, V.,(1984), Metodologia Cercetărilor Geografice Regionale, Iaşi. - 112 -
11. ***Geografia României (1984), vol. II şi IV, Geografia umană şi economică şi Geografia regională a României, Editura Academiei. 12. ***Programa de geografie la cls. a V- XII a 13. ***Anuarul Statistic al judeţului Timiş (2002) Surse statistice: Fişe statistice anuale, fişe ale localităţii Dudeştii Noi, elaborate de Biroul de Statistică Socială din cadrul Direcţiei Judeţene de Statistică, Timiş Recensământul Populaţiei şi al locuinţelor (1999), 18.03.2002, Jud. Timiş Date statistice din Arhiva Primăriei Dudeştii Noi. Date statistice preluate de pe site-ul Institutului Naţional de Statistică, www. inssetimiş.ro.
METODE CLASICE Expunerea este o prezentare orală a unei teme, care are ca scop asigurarea unui bagaj de imagini intuitive şi reprezentative, pe baza cărora să se poată elabora apoi, anumite generalizări. Prin expunere se pot comunica cunoştinţe noi sau se pot completa cele vechi. Expunerea poate îmbrăca următoarele forme: povestirea, explicaţia si prelegerea. În pregătirea în domeniul geografiei umane, de exemplu, se foloseşte în special explicaţia, care constă în expunerea logică şi argumentată a unor probleme sau principii ştiinţifice. Se poate vorbi de diferite tipur -psihologică (bazata pe clasificări, simplificări); ex.: clasificarea satelor după numărul de locuitori; - 113 -
- lingvistică (ce presupune sinonime); se utilizeaza în familiarizarea cu noţiunile ,,populaţie neocupată”- ,,şomeri”. Conversaţia este metoda verbală participativă, prin care este posibilă atât verificarea nivelului de pregătire al elevilor, cât si transmiterea de noi informaţii. Întrebările puse elevilor trebuie să fie clare, corecte din punct de vedere ştiinţific si să fie adresate într-o succesiune logică. În acest sens, pot fi formulate următoarele întrebări: Ex. Ce religie au locuitorii din Dudeştii Noi?. Ex. Cum influenţează apropierea de Timişoara dezvoltarea economică şi urbanistică a comunei Dudeştii Noi? În funcţie de scopul urmărit, conversaţia poate fi: - conversaţie introductivă- în care se urmăreşte introducerea elevului în noua temă; de exemplu la introducerea temei privitoare la Aşezările rurale se poate adresa următoarea întrebare: -Care sunt părţile componente ale satului?; -conversaţie euristică -prin care elevii pot descoperi diferite relaţii, legături, pe baza unor raţionamente logice. Ex.- Care a fost cauza plecării populaţiei de origine germană din localitatea Dudeştii Noi? -conversaţie de fixare şi aprofundare a cunoştinţelor - este folosită pentru sublinierea unor idei mai importante, care se desprind din cunoştinţele predate sau pentru concretizarea lor. La tema "Aşezările umane" se pot adresa următoarele întrebări: -Care sunt aşezările în care trăiesc oamenii?; -Ce este satul? -Care sunt părţile componente ale unui sat? -Cum se clasifică satele după numărul de locuitori? - Cum se clasifică satele după structură? -conversaţie de recapitulare -care se aplică la reactualizarea cunoştinţelor dobândite într-un capitol, sau la sfârşit de semestru şi de an şcolar. De exemplu la capitolul " Populaţie şi aşezări" se pot formula urmatoarele întrebări şi cerinţe: -Ce este natalitatea? Ce este mortalitatea? Ce sunt deplasările temporare? -Care tip de deplasare este mai frecventă în comuna Dudeştii Noi? Formele conversaţiei presupun o atenţie sporită din partea pofesorului, în ideea formulării întrebărilor şi a modului de integrare a acestora în comportamentele actului didactic, astfel încât răspunsurile să fie cele aşteptate. - 114 -
În funcţie de procesul psihic implicat, tipurile de întrebări pot fi: - întrebări reproductive, care solicită memoria şi aşteaptă un singur răspuns posibil: Ex. Care era denumirea comunei voastre înainte de anul 1968? - întrebări productive, ce solicită operaţiile gândirii, prin interogaţii cauzale: Ex. Cum explicaţi scăderea numărului persoanelor de etnie germană în comuna Dudeştii Noi? În funcţie de operaţia de efectuat, sunt întrebări care presupun o activitate de : - clasificare: Care sunt sectoarele de activitate ale populaţiei din Dudeştii Noi? - comparare: Care sunt asemănările/ deosebirile între comuna Dudeştii Noi şi oraşul Timişoara? - explicare: Din ce cauză majoritatea populaţiei ocupate din comuna Dudeştii Noi lucrează în sectoarele de activitate terţiar şi secundar? - definire: Ce este aşezarea rurală (satul)? Definiţi satul. - numărare: Câte clădiri sunt în localitatea Dudeştii Noi? - ordonare în spaţiu şi timp: Unde se află comuna Dudeştii Noi? - de sinteză: Care sunt caracteristicile particulare ale mediului rural din localitatea în care locuiţi? Descrierea este expunerea expresivă (orală su scrisă) realizată pe baza observaţiei prin intermediul căreia sunt prezentate caracteristicile exterioare tipice ale obiectelor, fenomenelor, proceselor, accentuându-se aspectele de formă, dimensiune, context de relaţii, detalii etc. Una din primele metode de cercetare utilizate în geogarfie ca ştiinţă, descrierea, consemna rezultatele observaţiei vizuale şi a experimentului sub formă de reprezentări ale obiectelor, fenomenelor, proceselor ale fenomenului studiat. Ex. Descrieţi în 30 de cuvinte modul în care se face colectarea, depozitarea şi distrugerea gunoaielor din localitatea voastră. Ex. Descrieţi peisajul din imagine în 20 de propoziţii. Observaţia - este o metodă de cercetare ştiinţifică ce presupune urmărirea atentă şi sistematică a unor fapte de către elevi cu scopul de a sesiza aspectele relevante surprinse cât mai exact, observarea prelungindu-se ,,într-un act de clasificare, de încadrare a informaţiilor în anumite categorii sau concepte şi de anticipare a unor relaţii”.(Ionescu, M.,2000). Observarea se face fie sub îndrumarea cadrului didactic (observaţie sistematică ), fie în mod autonom (observaţia independentă), în scopul depistării unor noi aspecte ale realităţii geografice şi pentru întregirea unor informaţii. Această metodă are atât caracter informativ cât si formativ, deoarece duce la formarea deprinderilor de a observa în mod sistematic esenţialul. Elevii vor fi astfel obişnuiţi să analizeze - 115 -
observaţiile, să privească obiectele, să proiecteze scheme, să facă desene, schiţe, fotografii, să completeze fişele de observaţie. Metoda observaţiei contribuie şi la formarea unor calităţi comportamentale, cum ar fi: consecvenţa, răbdarea, perseverenţa, perspicacitatea, imaginaţia. Poate fi utilizata în următoarele cazuri: a) urmărirea comportamentului uman pentru descoperirea mediului apropiat - Ce-ţi place cel mai mult în mediul apropiat în care trăieşti? De ce? - Care este arborele tău preferat din apropierea casei? - Familia ta cultivă flori sau legume? - Ce animale îngrijeşte familia ta? b) identificarea componentelor mediului: În curtea şcolii cerem elevilor să observe atent mediul timp de câteva minute, apoi se analizează rezultatele observării împreună cu ei. Elevii de obicei nu includ în mediu elementele introduse de om, ei asociind mediul cu vegetaţia. c) observarea unui proces natural Observaţi culoarea apei râului Bega Veche pe o probă recoltată într-o sticla transparentă la 10 cm sub oglinda apei. Observaţi aspectul apei şi notaţi în caiete dacă apa este incoloră, opalescentă, tulbure sau colorată; dacă apa este colorată, specificaţi dacă fenomenul este determinat de suspensii sau de unele substanţe chimice prezente în apă. Demonstraţia (cu ajutorul planşelor, desenului geografic, filmului didactic, ilustraţiilor, cu ajutorul retoproiecţiei etc. ) este o metodă de explorare şi cunoaştere sistematică, organizată, indirectă a obiectelor, fenomenelor şi proceselor reale prin prezentarea lor de către profesor în stare naturală (la scară reală), prin substituirea lor în faţa elevilor cu ajutorul modelelor (obiectuale, figurale, simbolice sau verbale) şi prin utilizarea raţionamentelor inductive, pentru evidenţierea aspectelor fizice, acţionale şi ideatice esenţiale ale realităţii.(Dulamă, M.,1996) Experimentul este metoda de explorare directă a realităţii, care presupune reproducerea artificială, provocarea intenţionată a unui fenomen sau proces , în scopul cercetării, descoperirii esenţei faptelor geografice, a verificării unei ipoteze.(Dulamă, M.,1996) Efectuarea unui experiment trebuie să ducă la realizarea atât a funcţiei cognitive, cât şi a celei formative. Experimentul poate fi: - de cercetare - atunci când se urmăreşte studiul unui fenomen încă necunoscut elevilor. - demonstrativ - este pregătit şi prezentat de către profesor pentru a descrie un obiect, fenomen sau proces, care nu poate fi cunoscut cu ajutorul observaţiei directe. - 116 -
- experimentul destinat formării deprinderilor şi priceperilor - are în vedere formarea deprinderilor de mânuire a unor instrumente, aparate, materiale etc. - experimentul aplicativ- în cadrul căruia elevii verifică şi aplică în practică, cunoştinţele teoretice deja asimilate. Exerciţiul este o metodă didactică de efectuare conştientă şi repetată a unor acţiuni mintale (intelectuale) şi motrice (manuale
pentru însuşirea unor comportamente standardizate; acţiune
repetată de mai multe ori în vederea dobândirii unei îndemânări. Exerciţii de cartometrie a) Determinarea coordonatelor geografice prin stabilirea valorilor paralelelor şi meridianelor care mărginesc ochiul reţelei cartografice în care este punctul a cărui poziţie geografică dorim să o determinăm. Astfel, comuna Dudeştii Noi are următoarele coordonate: 45º50’21” latitudine nordică şi 21º06’02”longitudine estică. b)Exerciţii de orientare cu ajutorul punctelor cardinale Ex. Reprezentaţi prin semne convenţionale:,, Ieşind din comună, şoseaua se îndreaptă spre oraşul Timişoara, fiind legată de acest oraş prin drumul comunal asfaltat de 2km, DN6 şi calea ferată care străbate satul prin partea sa sudică. În est se află localitatea Sânandrei iar în nord-vest localităţile Hodoni şi Satchinez. Mergând spre sud ajungem în localitatea Săcălaz, iar spre vest în comuna Becicherecu Mic”. Jocul geografic este o activitate umană, fără un scop material sau vizibil util, desfăşurată după reguli benevol acceptate, care genrează plăcere bucurie, destindere, sentimente de înălţare şi tensiune, care satisfac o cerinţă interioară a individului.(Dulamă, M.,2000) Ex.,, Satul meu”-joc de reflexie personală (5 minute). Fiecare elev împarte o foaie de caiet în patru părţi egale şi în fiecare dreptunghi scrie următoarele: Satul meu acum 5 ani; Satul meu în prezent; Satul meu peste 20 de ani; Satul meu peste 50 de ani. În fiecare sector, elevii trebuie să deseneze un element simbolic corespunzător cu imaginea localităţii natale corespunzătoare momentului precizat. Profesorul împarte clasa în grupe de câte 4 elevi. Fiecare elev prezintă celorlalţi din grupă desenele şi explică semnificaţia lor. Acest joc ofertă elevilor posibilitatea de a se concentra asupra esenţialului din mediul său, să-l analizeze şi să facă o prognoză. Studiul de caz- este o metodă de instruire şi învăţare activă prin care se analizează un caz- o situaţie particulară sau ipotetică, modelată sau simulată, care există sau poate apare într-un sistem natural, social sau economic; este o metodă prin care se analizează cauzele, elementele implicate, se propun soluţii de rezolvare, se alege decizia optimă pentru rezolvarea cazului.(Dulamă, M.,2000). - 117 -
Ex. Un locuitor din comuna Dudeştii Noi şi-a construit anexa casei care conţine o baie şi bucătăria de vară lângă fântâna vecinului său, iar apele uzate sunt evacuate printr-o conductă din apropierea fântânii. Locuitorii nu au altă sursă de apă decât fântâna respectivă. Cetăţeanul vinovat a construit o fosă septică falsă pentru colectarea apei uzate, pentru inducerea în eroare a celorlalţi. În urma discuţiilor cu vecinii, cetăţeanul nu şi-a schimbat atitudinea. Ce soluţie propuneţi pentru ca apele uzate să nu ajungă în fântână?. Rezolvarea de probleme este metoda de învăţământ bazată pe acţiunea motrică sau intelectuală, care se repetă conform anumitor cerinţe, în scopul formării unor priceperi şi deprinderi, abilităţi şi aptitudini. Rezolvarea problemelor se poate face pe tot parcursul lecţiei în cadrul verificării cunoştinţelor la transmiterea de noi cunoştinţe şi la fixarea acestora, sau ca temă pentru acasă. În acest caz, formularea este imperativă: ,,Calculaţi sporul natural al populaţiei din comuna Dudeştii Noi, având în vedere că, în prezent natalitatea este de 11,66‰ iar mortalitatea de10,5‰. Folosirea manualelor şi a altor cărţi de specialitate- se bazează pe lectura textului scris, atât din manualele şcolare, cât si din diverse surse de informare: reviste ştiinţifice, atlase şcolare, opere ştiinţifice, antologii,etc. Lectura trebuie să aibă drept scop îmbogăţirea şi asimilarea de cunoştinţe, astfel încât elevul trebuie să facă efortul de a memora, a reproduce şi a aplica cunoştinţele însuşite. Pe baza studiului unei cărţi, se pot face diferite însemnări: - planul de idei care cuprinde titluri de capitole, teme şi idei principale; - rezumatul, care exprimă într-o expunere concisă şi sistematică, ideile unui material studiat; - conspectul este o prezentare mai completă a unei teme, pe baza informaţiilor din mai multe surse bibliografice; - fişele reprezintă o formă specifică de însemnări în cadrul muncii cu cartea şi pot cuprinde idei esenţiale, definiţii, formule, adnotări, extrase, etc; - referatul este o lucrare mai complexă, întocmită pe baza unui studiu individual al unei lucrări, a unei munci de documentare cu o pronunţată notă personală de interpretare şi prelucrare a materialului; ex.,,Obiceiuri si tradiţii în localitatea natală”. - vizitele şi excursiile didactice urmăresc realizarea unei teme din programă sau consolidarea cunoştinţelor deja dobândite. Ele se pot realiza în natură, la diferite obiective economice sau socialculturale. METODE MODERNE - 118 -
Problematizarea este o metodă de cercetare şi o metodă didactică activă dialogată care constă în crearea unor situaţii conflictuale între ceea ce poate rezolva şi ceea ce trebuie să rezolve elevul; este o activitate de căutare, de descoperire a faptelor ştiinţifice, a fenomenelor care generează anumite procese. În timpul lecţiei, profesorul creează situaţia-problemă şi organizează activitatea elevilor, astfel încât aceştia să tragă independent concluziile şi să formuleze răspunsuri şi soluţii ale problemei. (Ilinca, N.,2000). După Ionescu, M. (1995) ,,problematizarea nu este doar o metodă ci un principiu didactic fundamental care direcţionează predarea”. Ex. Cum explicaţi scăderea numerică a populaţiei de etnie germană după anul 1990 în Dudeştii Noi? Ex.Calculaţi densitatea populaţiei din comuna voastră ştiind că suprafaţa este de 53,96 km² iar populaţia este de 2.657 locuitori. Ex. Dacă în anul 2008, numărul populaţiei din Dudeştii Noi era de 2.657 locuitori şi numărul total al născuţilor vii era 31, calculaţi rata de natalitate. Se calculează folosind raportul între numărul total al născuţilor vii şi numărul mediu al populaţiei după formula: N = Nv . 1000, unde N- rata de natalitate, Nv- numărul total al născuţilor vii, P-nr. populaţiei P Ex. Explicaţi cauza reducerii temperaturii cu 2-3ºC în comuna Dudeştii Noi faţă de oraşul Timişoara. Dezbaterea este o metodă didactică conversativă prin care se analizează deschis şi aprofundat o problemă ştiinţifică sau practică. Poate fi utilizată la lecţiile de geografie pe echipe, având forma unui joc de roluri. De exemplu-dezbaterea dupa procedeul Phillips-66: profesorul împarte clasa în 4 grupe desemnând câte un conducător de discuţii care supraveghează şi dirijează discuţia; după dezbatere conducătorul fiecărei grupe prezintă, în faţa clasei, concluziile şi soluţiile adoptate şi motivează respingerea unor variante. Ex: ,, Vrem să avem o comună curată!’ Modelarea este o metodă de cercetare şi o metodă didactică de dobândire a cunoştinţelor despre fapte şi procese petrecute la distanţe mari şi greu de abordat; abordarea se poate face indirect, prin elaborarea unor modele simplificate, micşorate, esenţializate ale realităţii geografice. (Ilinca, N., 2000). Modelul este o componentă a unui sistem material, chiar un instrument de lucru care reproduce şi simplifică însuşirile esenţiale şi particulare ale unui obiect sau fenomen. - 119 -
Ca metoda de învăţământ, modelarea îndeplineşte două funcţii: ilustrativă şi cognitivă. În funcţie de specificul lor, modelele pot fi: -modele obiectuale: mulaje, machete, roci, minerale, plante presate, seminţe etc.; -modele figurative: planşe, fotografii, diapozitive, diagrame, scheme; . - modele simbolice( matematice): formule de calcul, modele logice, concepte; -modele cibernetice: modelarea pe calculator a diferitelor fenomene. ,,Modelele grafice utilizate în procesul de predare- învăţare a geografiei înlocuiesc datele numerice prin figuri geometrice cu dimensiuni comparative cu datele şi fenomenele ce trebuie prezentate. Datele prezentate în imagini vizuale sunt mai uşor de analizat , de comparat, se fixează şi se reţin mai uşor, mai temeinic, iar memorarea lor este de lungă durată.”(Dulama M.,1996, pag.122) Tipuri de modele grafice: 1.Diagramele sunt reprezentări grafice concrete ale datelor statistice sub formă de desene geometrice, liniare sau în suprafaţă prin care se redau concret, sintetic, mai exact, la scară, fenomenele cercetate atât sub aspect cantitativ, cât şi calitativ, evidenţiind trăsăturile esenţiale ale acestora în domeniul didactic.( Dulamă, M., 1996). Datele prezentate în imagini vizuale sunt mai uşor de analizat, de comparat, se fixează şi se reţin mai uşor, mai temeinic, iar memorarea lor este de lungă durată. a)Diagrama de tip coloane în aflux se utilizează pentru compararea unor fenomene şi mărimi diferite, dar care aparţin aceluiaşi grup de produse sau fenomene. Ex. Reprezentaţi printr-o diagramă în coloane în aflux mişcarea naturala a populaţiei din Dudeştii Noi în perioada 1977- 2008. MISCAREA NATURALA A POPULATIEI IN PERIOADA 1977 - 2008 INDICATORI DEMOGRAFICI
25 20 15
NATALITATE (‰) MORTALITATE (‰)
10
SPOR NATURAL (‰)
5 0 1977
1985
1990
1992 ANUL
2002
- 120 -
2005
2008
Fig. 38. Mişcarea naturală a populaţiei din Dudeştii Noi(1977-2008) b) Diagrama în benzi este o repoziţionare a diagramei în coloane, într-un plan orizontal. Ex. Reprezentaţi printr-o diagramă în benzi structura populaţiei pe grupe de vârstă din comuna Dudeştii Noi, în anul 2008(fig.7) c)Cronograma(historiograma) reprezintă dinamica unui fenomen într-o perioadă de timp. Ex. Reprezentati printr-o cronogramă, evoluţia numerică a populaţiei din comuna Dudeştii Noi în perioada 1910-2008(fig.5) d)Diagrama prin cerc structural(sectoare circulare) Ex. Reprezentaţi printr-o diagramă prin cerc structural, structura populaţiei pe sectoare de activitate, din comuna Dudeştii Noi, în anul 2008.(fig.11) e)Diagrama polară utilizează coordonatele polare în reprezentarea fenomenelor; astfel se poate reprezenta variaţia temperaturii, a precipitaţiilor în decurs de o lună, an sau anotimp, comparativ cu media lunii, anotimpului sau anului. Ex. Reprezentaţi printr-o diagramă polară valoarea medie a temperaturilor lunilor de primavară comparativ cu media temperaturii anotimpuale(martie, aprilie, mai). f) Piramida structurală( diagrama de distribuţie cantitativă) este utilizată pentru reprezentarea grafică a populaţiei pe sexe, pe grupe de varste, etc. Ex. Reprezentaţi printr-o piramidă structurală populaţia pe grupe de vârstă şi sexe din Dudeştii Noi, în anul 2008(fig.8) 2.Modelele simbolice (matematice) utilizează simbolurile şi formulele pentru a reprezenta realitatea şi au scopul de a transpune într-o formă foarte concisă imensul material faptic, acumulat prin observare.(Dulamă, M.,1996). Statistica matematică se ocupă cu gruparea, analiza şi interpretarea datelor referitoare la un anumit fenomen şi cu unele previziuni referitoare la producerea lui viitoare. Ex. S = N-M, unde S reprezintă sporul natural, N- natalitatea, M-mortalitatea
Ex.Model static. Localitatea Suprafaţa Nr. loc Dudeştii Noi 53,9 km2 2.657
Natalitate 11,66º/ 00
(2008) - 121 -
Mortalitate Spor natural 10,5º/ 00 . 1,16 º/ 00
Densitate 49,29loc./km2
Ex. Model dinamic. Anul 1992 2002 2008
Suprafaţa
Nr. loc
Natalitate
Mortalitate Spor natural
Densitate
Învăţarea prin descoperire, numită de Freinet metoda,,experienţei de încercare”, este considerată nu ca o simplă metodă, ci ca o finalitate către care tinde orice metodă;,,este o activitate a elevilor
în
timpul
lecţiei
pentru
cercetarea,
în
mod
independent
a
adevărului”(Munteanu,R.,1997,pag.66). Elevii descoperă adevărul prin crearea unor condiţii de reactualizare a experienţei şi a capacităţii individuale, pentru pregătirea soluţiei unei probleme. Situaţia problematică declanşează descoperirea iar aceasta va stimula o atitudine activă din partea elevilor, pentru depăşirea obstacolelor care apar, pentru analiza variantelor posibile. De fapt, elevii nu descoperă ceva nou, ei redescoperă cunoştinţe vechi, aspecte ale unor domenii ale realităţii descrise de obiectele de învăţământ. Învăţarea prin descoperire presupune: un act de predare, actul de descoperire(momentul de intuire) şi verbalizarea generalizării bazată pe reguli, principii, idei. Există două tipuri de descoperire: -inductivă: presupune acumularea unui material geografic faptic, obţinut cu ocazia unor ieşiri în natură, în orizontul local, prin intermediul descoperirii. Ex.-formarea noţiunii de albie a râului. Elevii vor descoperi albia minora, acoperită cu apă la debite medii şi albia majoră acoperită cu apă numai în timpul inundaţiilor; intorşi în clasă, profesorul, prin formularea întrebărilor, va cere elevilor să pună în relaţie datele culese, să le ordoneze şi să desprindă anumite concluzii, elevii putând ajunge independent la definiţii. -deductivă: presupune combinarea unor idei generale pentru a se ajunge treptat la cunostinţe particulare. Metoda,, Ştiu-Vreau să ştiu-Am învăţat"- a fost introdusă în şcolile americane de Donna Ogte. Este o metodă de comprehensiune care ghidează lectura unui text sau audierea unei prelegeri. - 122 -
(Ionescu, M.,2000): se împarte tabla în 3 coloane şi profesorul compleaza primul rând. Profesorul propune tema: Comuna Dudeştii Noi după care adresează întrebări frontale. -Ce ştiţi despre Dudeştii Noi? Se notează, pe scurt răspunsurile în rubrica,,ştiu”; se scriu răspunsurile nesigure în rubrica ,,vreau să ştiu”. După evocarea tuturor cunoştinţelor elevilor completăm rubrica din mijloc:- Ce aţi dori să ştiţi despre comuna Dudeştii Noi? Se notează pe scurt întrebările iar profesorul ajută elevii să genereze alte întrebări. După învăţarea metodei,completează rubricile individual sau în perechi. Tabel 5. Metoda: Ştiu-Vreau să ştiu- Am învăţat Ştiu Dudeştii Noi-Beşenova Nouă
Vreau să ştiu De ce este numită aşa?
Este situată în C. Timişului
Caracteristicile reliefului?
Am învăţat
Populaţia majoritară- români Care este structura etnica? urmaţi de rromi, aromâni, germani, maghiari,etc. Prin metoda utilizată : Ştiu- Vreau să ştiu- Am învăţat, am constatat că elevii pot fi controlaţi mai îndeaproape în grupuri restrânse şi pot fi încurajaţi sau apreciaţi (se pot chiar autoaprecia sau autoevalua). Se angajează mai uşor în discuţii libere, dezvoltându-li-se capacitatea de comunicare. Ei devin mai interesaţi şi motivaţi de studiul în detaliu a geografiei, deoarece au posibilitatea culegerii unor informaţii diverse; deasemenea învaţă să se comporte diferit în situaţii noi, operează mai uşor cu bagajul de cunoştinţe acumulate anterior şi realizează conexiuni cu informaţiile noi. Metodele algoritmice sunt importante în formarea gândirii ştiintifice a elevilor şi creează condiţiile necesare pentru sesizarea, descoperirea şi asimilarea diverşilor algoritmi. Algoritmul reprezintă o înlănţuire de operaţii desfăşurate întotdeauna în acelaşi mod, care se succed logic, în vederea obţinerii rezultatului dorit. a) Metoda exerciţiilor presupune respectarea riguroasă a unor prescripţii şi conduce spre o finalitate prestabilită. Ea vizează accentuarea caracterului practic, aplicativ al procesului de învăţământ. Rolul exerciţiilor este de a contribui la însuşirea de către elevi a cunostinţelor în contact cu unele probleme din practică, asigură consolidarea şi fixarea cunoştinţelor predate elevilor şi favorizează dezvoltarea gândirii independente a elevilor. Metoda exerciţiilor poate fi folosită la lecţii în clasă, în cabietul de geografie, pe terenul geografic, în vizite didactice din orizontul local, etc. Aceste exerciţii constau în sesizarea ideilor principale dintr-o lecţie, învăţarea logică cu ajutorul hărţii, corelarea imaginilor, - 123 -
schemelor şi graficelor din manual cu textul, indicarea corectă a obiectelor geografice pe hartă,etc. De exemplu, la lecţiile despre agricultură se pot face exerciţii pentru cunoaşterea tipurilor de soluri; la lecţiile despre clima României sunt importante lucrările practice şi exerciţiile care urmăresc măsurarea temperaturii aerului, a precipitaţiilor atmosferice, a intensităţii vântului; aceste măsurători se vor efectua la staţia meteorologică Timişoara. b) Instruirea programată este o variantă a muncii cu manualul, una din caracteristicile ei importante fiind aceea că impune o necesitate formarea deprinderilor de muncă independentă. Realizarea practică a instruirii programate presupune o anumită tehnică de învăţare, o anumită metodă didactică, aplicarea principiului informării operative.(Munteanu,R.,1997). Principiile instruirii programate sunt: -Principiul paşilor mici; -Principiul răspunsului activ; -Principiul verificării imediate a răspunsului; -Principiul ritmului propriu de muncă; -Principiul răspunsurilor corecte. Se practică două tipuri principale de programe: programe liniare de tip SKINNER şi programe ramificate de tip CROWDER. Instruirea programată se poate utiliza
mai ales la lecţiile de
recapitulare pentru a reactualiza cunostinţele însuşite de elevi pe parcursul perioadei respective, pentru a fixa şi sistematiza noţiunile mai grele. Taxonomiile sunt scheme care reprezintă mari ansambluri de obiecte, evenimente, fenomene, grupate în clase, după diferite criterii sau carcteristici. Elevii învaţă să distribuie obiectele unei mulţimi oarecare, în clase de obiecte, conform anumitor criterii (ex. Să clasifice locuitorii localităţii Dudeştii Noi după grupele de vârste, după sex, după ocupaţie, după starea civilă etc.), să interpreteze şi să exemplifice o taxonomie. Exemplu: ocupată(1267 loc.) activă Populaţia stabilă (2.395loc.)
neocupată(89 loc.) studenţi/ elevi(435 loc.)
inactivă
pensionari(266 loc.) casnici(40 loc.) persoane întreţinute(298 loc.) - 124 -
Instruirea asistată de calculator. Obiectivul A.E.L. reprezintă susţinerea procesului de învăţământ, fără a înlocui munca profesorului şi fără standardizarea manualelor (www.edu.ro). În procesul de predare- învăţare, cu ajutorul calculatorului se pot realiza: -prezentarea informaţiei sub forma grafică; -efectuarea unor calcule în scopul prelucrării de date; -realizarea unor desene; - stocarea unor informaţii; -culegerea, reprezentarea şi analiza datelor obţinute experimental; -crearea unor situaţii-problemă cu valoare motivaţională sau cu valoare de test; -desfăşurarea unor activităţi diferenţiate; -activităţi recapitulative; -jocuri pe teme complementare sau de aprofundare a celor însuşite în lecţie. Instruirea asistată pe calculator se poate realiza prin intermediul unor programe liniare sau a unor programe cu ramificaţii. SCHEMA UNUI PROGRAM LINIAR: Informaţia iniţială
Întrebare de control
Răspunsul elevului
Răspuns greşit
Răspuns corect
Informaţia următoare
- 125 -
Fig. 39. Schema unui program liniar (conf. curs AEL) A.E.L. execută următoarele funcţii: predare, testare şi evaluare. Unul din avantajele aduse de AEL este trecerea de la ,,învăţarea prin reproducere” la ,,învăţarea prin practică”. Profesorul pregăteşte lecţia luând materiale pentru conţinutul lecţiei din baza de materiale educaţionale existente în aplicaţie. Transmiterea unui material către calculatoarele elevilor se face prin panoul lecţiei sau din telecomandă. Pagina elevului se află în meniul [Secretariat] [Elevi] [Clase/Elevi]. Concluzionând, putem afirma că metodele de învăţământ se aleg în funcţie de obiectivele operaţionale ale lecţiei, ştiind clar ce anume trebuie să ştie elevul la sfârşitul lecţiei. În cursul unei ore este necesară folosirea mai multor metode de învăţământ. Metodele de învăţământ trebuie să fie adecvate conţinutului ştiinţific, materialului didactic şi mijloacelor tehnice de care dispunem, în raport cu conţinutul lecţiei. 6. 2.5. METODE DE CERCETARE UTILIZATE ÎN CADRUL OPŢIONALULUI Multitudinea şi complexitatea problematicii abordate a necesitat elaborarea unei metodologii adecvate, constând în: - documentarea bibliografică (faza documentară), care a cuprins studierea literaturii de specialitate referitoare la abordarea monografica a mediului rural; - prelucrarea informaţiilor cu privire la populaţie incluse în fişele ultimului recensământ; - studierea fişelor, clădirilor şi a gospodăriilor etc. -utilizarea unor informaţii mai largi referitoare la diferite elemente, fenomene şi procese, din care au fost selectate anumite aspecte semnificative (discuţii purtate cu specialişti din domeniul arhitecturii, urbanizării, amenajării teritoriale etc.); - realizarea unor măsurători asupra unor fenomene reale (ex. planul şcolii prin observarea cu atenţie, urmată de stabilirea punctelor cardinale , apoi măsurarea dimensiunilor clădirii atât cu ruleta, cât şi cu pasul); - fotografierea aspectelor semnificative din realitatea observată; - elaborarea unor întrebări în cadrul anchetei pentru a afla aspecte din viaţa oamenilor din Dudeştii Noi. Ancheta constă în culegerea metodica de informaţii în baza unei scheme operaţionale scrise sau orale, de tipul întrebare- răspuns. Tehnica fundamentală de realizare a anchetei este chestionarul, care constă într-o serie de întrebări, adresate subiectului, enunţate într-o anumită ordine. Metoda anchetei are avantajul că permite strângerea unui material bogat care poate conduce la organizarea unor cercetări sau care poate să confirme unele concluzii la care s-a ajuns prin folosirea altor metode. Ancheta nu poate înlocui ,pe deplin, cercetarea în domeniul metodicii predării geografiei. De pildă, - 126 -
chestionarul pe care l-am realizat cuprinde 23 de întrebări iar în urma analizei răspunsurilor am întocmit un raport de monitorizare care mi-a aservit la întocmirea lucrării. Chestionar Numele şi prenumele ………………………….. 1. Vârsta……… 2. Stare civilă: a )necăsătorit; b) căsătorit; c) divorţat; d) alte situaţii. 3. Studii: a) superioare; b) medii; c) primare. 4. Structura familiei: a) soţ , soţie; b) soţ, soţie, copii; c) soţ, soţie, copii, părinţi; d) alte situaţii. 5. Sectorul de activitate: a) primar (agricultură); b) secundar (industrie,construcţii); c) terţiar (turism, transport, învăţământ). 6. Venituri: a) până la 400 Ron; b) între 400 - 1000 Ron; c) peste 1000 Ron. 7. Care sunt sursele de venit? a) salariul de bază; b) pensie; c)lucrul sezonier; d) alte situaţii. 10. Sunteţi proprietar de terenuri agricole? a) da; b) nu. 11. În ce măsură veniturile familiale provin din producţia agricolă? a) parţial; b) deloc; c) în totalitate. 13. Localitatea de provenienţă: a) sat din alt judeţ (exemplificaţi); b) sat din jud. Timiş (exemplificaţi); c) oraş din alt judeţ (exemplificaţi) 14. Precizaţi motivul sosirii în localitate….. ........................... 15. Care sunt motivele deplasărilor în Timişoara sau alte oraşe? a) locul de munca; b) studii; c) cumpărături; d) altele. 16. Religia: a) creştin – ortodox; b) romano-catolic; c) altă religie (exemplificaţi) 17. Respectaţi sărbătorile creştine? a) la biseric; b) în familie; c) deloc. 18. Structura construcţiei în care locuiţi cuprinde: a) casă + bucătărie de vară; b) casă fără bucătărie de vară; c) casă cu anexe( magazie, garaj, coteţ etc.); d) vilă,alte situaţii. 19. Anul construirii casei: a) până în 1970; b) între 1970 – 1990; c) după 1990. 20. Casa este dotată cu apă curentă şi canalizare? - 127 -
a) da; b) nu. 21. Precizaţi materialul din care este construită casa: a)cărămidă; b)chirpici; c) lemn; d) alte material. 22. Precizaţi numărul de animale crescute în gospodărie: a) bovine…..; b) porcine…..;c) caprine, ovine…..;d) păsări…….; e) altele………….. 23. Ce mijloace de transport deţineţi? Precizati numarul acestora. a) autoturism …… b) tractor, maşini agricole….. c) autocamioan……d) altele…… Pe lângă metodele descrise la partea I am mai utilizat: Metoda observaţiei directe care a facilitat caracterizarea sub raport cantitativ şi calitativ a diferitelor elemente şi fenomene din teren. Au fost inventariate principalele elemente care au rezultat dintr-o observare dirijată: aspecte ale unor elemente antropice-localitatea Dudeştii Noi, cu clădiri şi străzi, activităţile economice, căile de comunicaţie. În cadrul observaţiilor expediţionare s-au făcut evaluări cantitative într-o anumită perioadă de timp, prin interpretarea anumitor aspecte din realitatea de pe teren şi a informaţiilor de la localnici. Metoda observaţiei indirecte realizată prin intermediul unor modalităţi de reproducere a realităţii obiective, a valorificat mijloace diverse, dintre care amintim bibliografia, schiţe de hărţi, grafice, tabele. S-a folosit notarea sistematică a fenomenelor observate, experienţe din viaţa de familie, evenimente din cursul şcolarităţii etc. Utilizarea seriilor de date privind numărul de locuitori, structura profesională, structura etnică, religioasă etc. au facilitat înţelegerea elementelor geodemografice din orizontul local în evoluţia lor temporală. S-a utilizat fecvent metoda comparaţiei , pornindu-se de la precizarea unor particularităţi exterioare între ele şi mai ales prin raportarea la întreg. Metodele de reprezentare grafică folosite atât din punctul de vedre al conţinutului, cât şi al formei, au concretizat rezultatele cercetării, identificându-le pe cele care au dat expresia cea mai reală şi sintetică asupra fenomenelor studiate. Se adugă modelele grafice de forma unor modele, care au ca scop să sintetizeze aspectele structurii interne şi a relaţiilor dintre elementele analizate. Modelul mediului antropizat . În cazul comunei Dudeştii Noi, există componente naturale şi antropice,
care
pot
fi
organizate
sub
forma
unui
model.
Ianoş,I
.(2000,
pag.24)
sintetizează sugestiv raportul dintre componenta naturală şi elementele antropice : populaţie, aşezări, activităţi economice, comunităţi. El consideră mediul natural ca un întreg, existând relaţii între fiecare componentă şi mediul natural, precum şi relaţii între componentele antropice, luate câte două. - 128 -
Modelul induce, totodată, o metodă de analiză; el sugerează o modalitate de reprezentare grafică a structurii şi a funcţionalităţii mediului geografic al orizontului local. Acest model se poate aplica în cercetările teritoriale concrete, cu anumite nuanţări, provenite din complexitatea elementelor componente; de exemplu, mărimea demografică a unei comunităţi, tipul reţelei de aşezări, nivelul activităţilor economice, precum şi alţi factori exteriori (modul de proprietate, resursele financiare, posibilităţile tehnologice). Modelele mentale cu caracter mai mult empiric, au o importantă notă personală, sunt frecvente la locuitorii aşezărilor rurale şi se formează prin parcurgerea succesivă şi repetată a orizontului mai apropiat sau îndepărtat, prin reţinerea şi poziţionarea mentală a unor repere semnificative şi utilizarea lor în alte situaţii. Perceperea empirică şi mentală a spaţiului, cu elementele şi carcteristicile sale, reprezintă o carcteristică a felului în care aceşti locuitori percep orizontul local în ansmblul său. Locuitorii aşezărilor rurale au, fiecare un astfel de model mintal, o ,,hartă" imaginară a localităţii sau teritoriului înconjurător. Se păstrează într-o anumită măsură şi la elevii din mediul rural, care străbat anumite areale din orizontul local formându-şi asfel, într-un mod intuitiv, personal şi empiric, o anumită ,,hartă" a orizontului local. Această constatare a facilitat desfăşurarea unor cercetări colective cu elevii, suma cunoşinţelor lor fiind mai mare decât cunoştinţele individuale, fiecare evocând locuri sau trasee, astfel că printr-un proces ingenios de cooperare a fost angrenată experienţa empirică şi mentală a elevilor, pe fondul exploatării colective a carcteristicilor orizontului local.
6.2.6. MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT FOLOSITE ÎN PREDAREA OPŢIONALULUI Pentru a asigura o bună însuşire, de către elevi, a cunoştinţelor în domeniul geografiei umane, nu este suficientă numai memorarea celor comunicate de către profesor sau a cunoştinţelor din manual şi din alte cărţi de specialitate, ci este necesară utilizarea unor resurse materiale, pentru a aduce realitatea în câmpul de observaţie al elevilor. Ansamblul acestor resurse materiale folosite în procesul de învăţământ şi investite cu anumite funcţii pedagogice formează mijloacele didactice. Principalele funcţii ale mijloacelor de învăţământ sunt: - Funcţia de informare asigură furnizarea de informaţii directe asupra obiectelor şi fenomenelor studiate; - Funcţia formativ -educativă asigură dezvoltarea gândirii logice a elevilor, captarea atenţiei şi formarea de priceperi; - 129 -
- Funcţia motivaţională asigură trezirea interesului şi a curiozităţii asupra fenomenelor ce vor fi studiate; - Funcţia de evaluare constă în capacitatea unor mijloace didactice de a pune în evidenţă rezultatele învăţării, de a aprecia progresele elevilor. Totalitatea mijloacelor materiale care asigură informaţia pentru geografia orizontului local constituie baza materială a pregătirii în domeniu, în alcătuirea căreia se includ: -materialul didactic şi mijloacele tehnice de învăţământ; -cabinetul de geografie; -eşantioanele demonstrative;
O clasificare a mijloacelor de învăţământ în funcţie de natura lor este redată în figura de mai jos:
Mijloace obiectuale: -tabla,tabla magnetică, colecţiile de minerale şi roci,ierbarele, mulajele,machetele, instrumentele etc.
Mijloace scrise şi grafice: -manuale,planşe,teste, hărţi,atlase,dicţionare,a lbume,ziare,reviste, etc. MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Mijloace tehnice vizuale: epiproiectorul,epidiascopul, diascopul pentru diapozitive şi diafilme,aspectomatul, diastarul,aspectarul
Mijloace audiovizuale -filme didactice diapozitive şi diafilme modele,benzi magnetice
Mijloace tehnice audio-vizuale: -televizorul,diascopul, videocasetofonul,compact discul,camera video, calculatorul electronic, simulatorul etc,
Fig. 40. Clasificarea mijloacelor de învăţământ. Se recomandă ca la aceeaşi lecţie să fie folosit material didactic cât mai variat, ca suport de fixare şi conţinut ştiinţific, care se va expune treptat, pe măsura ce se parcurge conţinutul. În cazul - 130 -
lecţiilor bazate pe metode activ-participative, materialul didactic se distribuie pe grupe, paralel cu desfăşurarea studiului. 6.2.7. FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII DE PREDARE ÎN CLASĂ (lecţia şi modalităţile de organizare a activităţii în cadrul lecţiei) ŞI ÎN AFARA CLASEI În procesul de pregătire în domeniu, raporturile elev-profesor capătă o dinamica proprie. Chiar şi în timpul unei singure ore, aceste raporturi se pot schimba, îmbrăcând forme variate de pregătire: cu întreaga clasa, pe grupe de elevi sau individual. Dinamica formelor de organizare a pregătirii creşte pe măsură ce se trece de la învăţământul informativ la cel formativ. Activitatea cu clasa întreagă Constituie forma tradiţională de organizarea activităţii didactice şi, deşi are o serie de limite, ea asigură succesul în pregătirea elevilor în colectivitate şi pentru colectivitate. Tratarea clasei ca un tot unitar, alcătuit din elemente omogene, duce la ineficienţa în activitatea informativ educativă. De aceea, profesorul trebuie să acorde o atenţie deosebită particularităţilor individuale ale elevilor, adoptând o strategie diferenţiată, care, în ultima instanţă, să asigure realizarea aceloraşi obiective. Activitatea frontală poate fi folosită atât în instruirea teoretică, cât şi în formarea practică. Pentru a spori eficienţa acestui tip de activitate, se impun a fi satisfăcute o serie de cerinţe: -folosirea metodelor de activare a fiecărui elev, urmărind captarea atenţiei şi participarea lui la însuşirea cunoştinţelor predate; -în instruirea practică, activitatea frontală este posibilă numai dacă poate fi asigurat un loc de muncă fiecărui elev în cadrul unei lucrări unitare. Activitatea organizată pe grupe Cea mai mare parte din instruirea practică în domeniu se realizează prin organizarea clasei pe grupe de elevi. Lucrările practice se realizează cel mai bine numai pe grupe, fie că toţi elevii execută aceeaşi operaţie, fie că fiecare grupă realizează operaţii speciale din ansamblul temei, urmând să se facă rotirea grupelor. Succesul practicării pregătirii în domeniu, pe grupe, se realizează asigurânduse următoarele cerinţe minime: -grupele să primească sarcini de lucru precis delimitate, cu caracteristici de timp şi calitate anunţate anterior; -evidenţa îndeplinirii sarcinilor să se ţină pe grupe şi nu pe individ, cointeresând membrii colectivului să-i sprijine în vederea atingerii nivelului optim; -să fie stimulate grupele cu rezultate bune; - 131 -
- să fie generalizată experienţa pozitivă a grupelor fruntaşe. Activitatea individuală Acest tip de activitate ocupă un loc însemnat în pregătirea în domeniul geografiei populaţiei. Pentru a asigura succesul deplin în utilizarea acestui tip de activitate, se cere respectarea anumitor cerinţe: - fiecare elev să primească sarcini concrete, cunoscând parametrii performanţelor ce trebuie realizate; -îndrumarea permanentă a elevilor pe parcursul desfăşurării activităţii; -evidenţierea elevilor cu rezultate bune şi stabilirea măsurilor de recuperare pentru cei cu rezultate sub limita admisă. Între cele trei forme de organizare a pregătirii trebuie să existe raporturi de optimizare, ţinând seama de obiectivele instructiv-educative fixate. Ponderea fiecărei forme este determinată de elementele concrete ale procesului de pregătire. Fiecare profesor, în funcţie de condiţiile pe care le poate asigura, trebuie să stabilească formele de activitate la care va antrena elevii. LECŢIA DE GEOGRAFIE- FORMA DE BAZĂ A ORGANIZĂRII PROCESULUI INSTRUCTIV- EDUCATIV Lecţia constituie cea mai răspândită formă de instruire a elevilor pe colectivităţi. Ea vizeaza realizarea unor obiective instructiv- educative, are un conţinut definit, o anumită structură, un timp determinat de desfăşurare şi presupune utilizarea unor moduri de lucru, a unor metode, procedee şi mijloace de învăţământ. Prin lecţia de geografie, elevii îşi însuşesc cunoştinţe, priceperi şi deprinderi conform programei şcolare, iar succesiunea lecţiilor asigură predarea sistematic a disciplinelor geografice şi realizarea obiectivelor pedagogice proprii acestora. Conceptul "tip de lecţie" poate fi considerat drept un model folosit pentru a reduce un şir de lecţii asemănătoare la o structură mai simplă, reprezentativă pentru această categorie. Nu există o lecţie ,,tip"care să poată fi reprodusă identic, ci numai situaţii asemănătoare, care sugerează o structură asemănătoare. Lecţia de geografie asigură însuşirea bazelor ştiinţifice, formează capacităţi de aplicare în practică, dezvoltă forţele de creativitate, spiritul de observaţie şi imaginaţie, contribuie la formarea şi consolidarea personalităţii elevului. Tipurile de lecţie diferă între ele prin modul de organizare, structurare şi desfăşurarea activităţii didactice. Principalele tipuri de lecţii sunt: - 132 -
Lecţia de comunicare şi însuşire a cunoştinţelor concentrează activitatea didactică spre însuşirea de către elevi a noilor cunoştinţe,dezvoltând capacităţile intelectuale ale acestora. Acest tip de lecţie poate avea mai multe variante: lecţia introductivă, lecţia de descoperire, lecţia problematizată. Lecţia de formare a priceperilor şi deprinderilor se caracterizează printr-o pondere însemnată a activităţii elevilor în desfăşurarea lecţiei; acest tip de lecţie are mai multe variante: lecţii de efectuare a lucrărilor de teren, lecţii practice în sfera didactică, lecţii de muncă independentă cu ajutorul fişelor, lecţii pe bază de exerciţii applicative, lecţii de deprinderi de muncă independentă cu ajutorul testului programat. Lecţia de recapitulare, sistematizare şi consolidare a cunoştinţelor are ca obiectiv fixarea şi consolidarea cunoştinţelor dobândite. Recapitularea duce la formarea unor idei generale şi la introducerea lor în scheme logice, mai cuprinzătoare. Acest tip de lecţie se poate concretiza în următoarele variante: lecţie de recapitulare la sfârşit de capitol, semestru, an şcolar, lecţie de recapitulare cu ajutorul fişelor şi referatelor,lecţie de recapitulare prin vizite . Lecţia de verificare şi apreciere a cunoştinţelor are ca obiectiv principal controlul si evaluarea randamentului şcolar, calitativ şi cantitativ.Variantele acestui tip de lecţie depind de metodele de evaluare utilizate: -verificari orale, lucrări scrise, lucrări practice, teste şi fişe. Lecţia mixtă este tipul de lecţie cel mai întâlnit şi care poate avea următoarele variante: -verificarea concomitentă cu predarea; -fixarea concomitentă cu predarea; -însuşirea cunoştinţelor prin activitate independentă; -însuşirea cunoştinţelor cu ajutorul mijloacelor audio-vizuale; - simultaneitatea momentelor; -însuşirea cunoştinţelor pe baza de programe. Lecţia demonstrativă este lecţia în care predomină prezentarea de către profesor a obiectelor, fenomenelor, proceselor din realitate, fie sub forma lor naturală, fie sub o altă formă (pe material confecţionat, prin desen pe tablă, cu ajutorul mijloacelor audio-video). Variantele acestui tip de lecţie pot fi: -demonstraţia pe unicat; -demonstraţia pe mijloace multiple; -demonstraţia pe simulator, Se recomandă folosirea unui număr cât mai variat de tipuri de lecţie, pentru a mobiliza resursele fiecărui elev. Trebuie, de asemenea, să se asigure o unitate deplină între conţinut, forma de activitate, - 133 -
metodele şi mijloacele de învăţământ, unitate care se cere centrată pe obiectivele activităţii planificate. Elementele didactice ale unei lecţii model Lecţia este constituită dintr-o succesiune organizată de evenimente, care se desfăşoară într-o unitate de timp. Aceste evenimente cuprind predarea-învăţarea şi au ca scop realizarea obiectivelor instructiv-educative. Lecţia trebuie să fie organizată astfel încât să permită utilizarea eficientă a timpului destinat fiecărui eveniment. Numărul şi durata evenimentelor unei lecţii depind de tipul acesteia. În general, o lecţie cuprinde următoarele evenimente didactice: •captarea atenţiei; •reactualizarea cunoştinţelor; •enunţarea obiectivelor operaţionale; •dirijarea învăţării; •obţinerea performanţei; •asigurarea feedback-ului; • intensificarea retenţiei; •evaluarea performanţei; •asigurarea transferului. Pentru a asigura o activitate de învăţare de calitate, eficientă şi de durată, trebuie să se asigure o stare interioară a elevului care să-i dea posibilitatea de a selecta şi recepta conţinutul învăţării. Randamentul învăţării depinde şi de capacitatea de atenţie a elevilor. Priceperea de a capta şi a dirija atenţia constituie un indiciu a artei profesorului de a organiza şi conduce procesul de învăţare. Exemplificarea executării proiectării didactice la disciplina opţională ,,Oameni şi locuri" am efectuat-o întocmind un proiect didactic pentru activitatea de învăţare, însoţit de desfăşurarea activităţilor. Şcoala cu cls. I-VIII, Dudeştii Noi Data: Disciplina : Geografie Clasa a VII-a A Prof. Danciu Camelia PROlECT DE LECŢIE Tema : Comuna Dudeştii Noi- studiu de caz. - 134 -
Scopul lecţiei: -Consolidarea cunoştintelor cu privire la caracteristicile geodemografice ale comunei Dudeştii Noi -Dezvoltarea capacitatilor de investigare a orizontului local prin documentare şi cercetare. -Cunoaşterea elementelor de conţinut ale materialelor cartografice. Obiective generale: 1. Utilizarea terminologiei ştiinţifice şi disciplinare specifice (concepte, noţiuni); 2. Argumentarea unui demers explicativ; 3. Formalizarea informaţiilor; 4. Analiza interacţiunilor dintre mediul natural şi locuitori; 5. Citirea şi interpretarea informaţiei cartografice şi grafice; 6.Construirea unor schiţe cartografice simple. Obiective operationale: La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili să: A) Obiective cognitive: - să definească, să explice şi să exemplifice termenii- cheie; - să utilizeze terminologia geografică; -să identifice localităţile din orizontul apropiat; -să utilizeze termenii şi denumirile de bază; B) Obiective metodologice: La sfâşitul lecţiei elevii trebuie să: -O1.să precizeze poziţia geografică şi vecinii comunei Dudeştii Noi; -O2 să caracterizeze elementele cadrului natural a comunei natale; -O3 să analizeze dinamica şi mişcarea naturală a populaţiei; -O4 să identifice tipurile de migraţii şi cauzele lor; -O5 să identifice factorii care susţin dezvoltarea economică a comunei Dudeştii Noi; -O6 să completeze o hartă mută cu elementele de conţinut, evidenţiind vecinii şi hidrografia localităţii. Tipul lecţiei: de consolidare a cunostinţelor. Strategia didactică: dirijată, cognitivă, euristică. Metode şi procedee didactice: conversaţia euristică, explicaţia, analiza SWOT, problematizarea, modelarea, studiul de caz, reţeaua de discuţii, exerciţiul geografic, munca independentă cu harta, dialogul. Mijloace de învăţământ: Harta fizico-geografică a României, Atlasul geografic şcolar, fişe de lucru, grafice, Harta fizico-geografica a judeţului Timiş, date despre populaţia localităţii de la - 135 -
recensămintele din anii 1992 şi 2002. Organizarea activităţii: colectiv, grupe de elevi şi individual. Resurse şi managementul timpului:50 minute
Desfăşurarea lecţiei Secvenţele
Obiective
Activitatea
Activitatea
lecţiei 1.Organizarea clasei
operationale
profesorului Atenţionează elevii asupra modului de desfăşurare a lecţiei. Distribuie hărţi mute cu conturul jud.Timiş pe care elevii să coloreze localizarea comunei. Enunţă scopul şi obiectivele lecţiei. Împarte clasa în 4 grupe şi solicită elevii să realizeze analiza SWOT a comunei Dudeştii Noi.
elevului Pregătesc Observaţia caietele şi materialele pentru lecţie.
2.Pregătirea aperceptivă
3.Captarea atenţiei 4.Verificarea O1 şi consolidarea cunoştinţelor.
O2
O3
Strategii
Evaluare
Colorează pe Dialogul hartă teritoriul Exerciţiul comunei Dudeştii Noi
Evaluarea frontală
Notează titlul Expunerea lecţiei
Observarea sistematică a elevilor Evaluarea deprinderilor de lucru cu harta Evaluarea orală.
Se grupează şi prin analiza hărţilor precizează poziţia geografică şi vecinii comunei Cere elevilor Pe baza să hărţilor caracterizeze identifică cadrul natural elementele al comunei cadrului natural. Distribuie fişe Analizează şi de lucru cu interpretează grafice şi graficele. solicită identificarea factorilor determinanţi ai mişcării naturale a populaţiei. Pe baza Descoperă studiului de tipurile de
- 136 -
Analiza SWOT Descoperirea Conversaţia
Lucru cu harta Conversaţia euristică Modelarea Descoperirea Conversaţia
Studiul de caz
Evaluarea raspunsurilor formulate de elevi. Evaluarea orală. Stimularea participării la formularea răspunsurilor.
O4
O5
5.Asigurarea feed-back-ului
6.Obţinerea performantelor 7.Evaluare
O6
caz, dirijează elevii în descoperirea cauzelor care determină migraţiile. Pe baza conversaţiei, îndrumă elevii să identifice factorii care susţin dezvoltarea economică a comunei.
migraţii cauzele acestora.
Formulează raspunsuri
Propune elevilor să găsească modalităţi de rezolvare a problemelor cu care se confruntă în prezent localitatea. Distrubuie fise de lucru
şi Modelarea
Conversatia euristică
Găsesc şi Reţeaua propun soluţii discuţii
Completează spaţiile lacunare Propune un joc Anticipează de viitorul rol:,,Comuna comunităţii Dudeştii Noi- locale Prezent şi viitor”
Stimularea participării la formularea răspunsurilor.
Conversatia euristică. de Evaluarea comportamentului elevilor
Munca independentă Reţeaua discuţii
Evaluarea deprinderilor de lucru de Evaluare prin notare.
Activităţi concrete vizând formarea noţiunilor, deprinderilor şi capacităţilor în clasă Antrenarea elevilor la clasă în procesul de formare a noţiunilor, deprinderilor şi capacităţilor are un scop didactic şi finalitate ştiinţifică, în acest mod însuşirea cunoştinţelor căpătând caracter activ şi temeinic.
- 137 -
Ca preocupare didactică, ridicarea nivelului activităţii şi dinamizarea participării directe a elevilor se poate realiza prin mai multe modalităţi, dintre care se dataşează următoarele: -exerciţiile şi aplicaţiile practice -lucrările practice de muncă independentă -lucrările practice de observaţie Exerciţiile şi aplicaţiile practice pot fi utilizate în toate tipurile de lecţii, fie scris sau oral, atât individual cât şi în grup, la lecţii, în clasă, în cabinetul de geografie, pe terenul geografic şi în excursie. Exerciţiile şi aplicaţiile practice contribuie la însuşirea de către elevi a cunoştinţelor în legătură cu unele date din realitate, asigură consolidarea cunoştinţelor predate elevilor, contribuie la formarea unor deprinderi şi îndemânări practice, favorizând totodată dezvoltarea gândirii independente a elevilor. Cele mai utilizate tipuri de exerciţii se referă la: -folosirea manualului şi altor surse de informare (scoaterea ideilor principale, învăţarea logică, învăţarea cu ajutorul hărţii, utilizarea imaginilor, graficelor, schiţelor, lecturilor din manual; -citirea şi interpretarea hărţilor, a desenelor, graficelor; -reprezentarea grafică a datelor; -măsurători pe hartă şi pe globul geografic; -determinări de puncte pe hartă şi pe globul geografic, folosind coordonatele geografice; -citirea instrumentelor; -realizarea unei hărţi după realitatea observată sau după un text dat; -transformări la scară; -utilizarea semnelor convenţionale; -interpretarea unor informaţii redate cartografic; -interpretarea orală sau în scris a fenomenelor observate; - interpretarea orală sau în scris după imagini; -exprimarea unor legături observabile imediat; -transferul informaţiei grafice şi cartografice în informaţie orală sau scrisă. O atenţie deosebită trebuie acordată exerciţiilor cu harta din manual, atlas, harta murală, harta în relief sau harta topografică. Fiecare lecţie de geografie trebuie să conţină o hartă, o schiţă sau o diagramă
pe care sunt reprezentate cele mai semnificative fenomene geografice reprezentate.
Folosirea reuşită a exerciţiilor la lecţii contribuie la formarea unor deprinderi practice, asigurânduse înţelegerea ştiinţifică a fenomenelor. - 138 -
Lucrările practice curente de muncă independentă se efectuează cu toată clasa, pe grupe în funcţie de materialul existent, putînd fi organizate în sala de clasă, în cabinetul de geografie sau în natură. În clasă sau în cabinetul de geografie se pot efectua lucrări practice de descriere a unei porţiuni a hărţii topografice, reprezentări grafice, recunoaştere de roci şi minerale, lucrări pe harta de contur, lucrări de întocmire a schiţelor de hartă, alcătuirea de albume geografice tematice, de referate şi comunicări ştiinţifice. În natură se pot face ridicări topografice, aflarea înălţimii sau distanţei între două puncte, măsurarea vitezei, debitului şi secţiunii unui râu, calcularea densităţii populaţiei, natalităţii, mortalităţii, sporului natural etc. Lucrările practice de observaţie se desfăşoară mai ales în natură, pe platforma meteorologică, geomorfologică sau în anumite puncte caracteristice de observaţii. Aplicaţiile practice desfăşurate în clasă sau în natură sunt de regulă de scurtă durată (până la o oră) sau de durată medie, cuprinzând mai multe etape de lucru, dar pe măsura îmbogăţirii cunoştinţelor elevilor, aplicaţiile practice pot fi şi de lungă durată ca în cazul observaţiilor meteorologice. În comuna Dudeştii Noi, elevii au efectuat lucrări practice de observaţie a morfostructurii satului, a vetrei satului, materialul de construcţie a caselor, plantele cultivate, animalele predominante din gospodării, etc. Obiective operaţionale urmărite:- la sfârşitul etapei de formare a noţiunilor geografice generale (complexe şi concrete), a deprinderilor practice intelectuale şi a capacităţii de investigare a orizontului local, la nivelul peformanţei optimale elevii vor fi capabili să: - să utilizeze corect noţiunile însuşite; - să descrie corect un fenomen observat direct sau după reprezentarea acestuia; - să identifice legăturile dintre fenomenele observate; - să identifice relaţii stabile şi repetabile de tip cauză-efect; - să identifice relaţiile dintre componentele naturale şi socio-economice; - să utilizeze corect şi sistematic informaţia din manual, din orizontul apropiat şi din sistemele multimedia; - să identifice elementele principale ale unei reprezentări cartografice şi să transforme imagini cartografice; - să elaboreze şi să redea imagini cartografice simple; - 139 -
- să exploreze şi să utilizeze proceduri elementare de investigare a realităţii, de informare şi prezentare a datelor; - să redea procese elementare care au loc în mediul înconjurător; - să realizeze o investigaţie structurată; Însuşirea de către elevi a metodelor şi tehnicilor de cercetare Învăţarea prin cercetarea individuală sau în grup în cadrul orelor de geografie îi pune pe elevi în situaţia de a rezolva diferite situaţii-problemă, de a descoperi mecanismul fenomenelor fizicogeografice şi economico-geografice din mediul înconjurător, de a localiza şi interpreta cu ajutorul modelelor (hărţi, diagrame, diapozitive, fotografii etc.). În acest scop, elevii (împărţiţi în grupe) primesc teme de cercetare, bibliografie, hărţi şi alte mijloace didactice, având posibilitatea să cerceteze unele aspecte semnificative ale componentelor geografice din orizontul local. Elevii trebuie familiarizaţi cu metodele generale folosite în cercetarea geografică: metoda observaţiei directe, expediţionară şi staţionară, metoda observaţiei indirecte pe baza bibliografiei, hărţilor, schiţelor, blocdiagramelor, metoda comparaţiei special aplicate pe discipline geografice. În etapa pregătitoare, echipele de cercetare îşi vor limita la început activitatea la observaţiile asupra unui singur element sau fenomen din orizontul local (ex. mediul construit al satului format din casele individuale, anexele gospodăreşti, clădirile publice-şcoală, biserică, dispensar-, fermele agricole, spaţiile comerciale, drumurile, reţelele de utilităţi publice), obiectul de cercetare fiind totuşi destul de bogat şi atrăgător prin conţinutul său. Treptat, prin îndrumarea profesorului, câmpul cercetării se va lărgi, elevii ajungând să abordeze un grup de obiecte sau fenomene (relief, climă, vegetaţia, soluri, faună etc.), urmând apoi să aibă o privire de ansamblu asupra ţinutului respectiv. Cercetarea şi cunoaşterea orizontului local de către profesor Sarcinile pe care le are de îndeplinit profesorul de geografie în cadrul şcolii şi în activităţile extraşcolare solicită o pregătire temeinică. Un profesor exigent cu sine se preocupă în permanenţă de lărgirea orizontului său de cunoştinţe (citeşte, se informează, se documentează, studiază). Preocuparea de a se perfecţiona continuu trebuie înţeleasă în complexitatea ei, realizându-se prin mai multe forme: - studiu individual care presupune cunoaşterea noutăţilor ştiinţifice din domeniul geografiei şi a ştiinţelor înrudite, a pedagogiei, a metodicii predării geografiei; - lărgirea orizontului cunoaşterii într-un cadru organizat prin cursuri de perfecţionare la anumite intervale de timp, precum şi prin participarea activă la activităţile cursurilor metodice, cercurilor - 140 -
pedagogice, sesiunilor de comunicări ştiinţifice organizate de inspectoratele şcolare şi Casa Corpului Didactic, unde se fac expuneri pe diferite teme de actualitate, au loc schimburi de experienţă între profesori etc. - parcurgerea unor trepte de maturizare profesională prin susţinerea examenului de definitivat, apoi obţinerea gradelor didactice II şi I. Este evident că între pregătirea de specialitate, cercetarea orizontului local şi activitatea la catedră a profesorului de geografie, există multiple interdependenţe finalizate cu rezultate din cele mai bune. În vederea pregătirii lecţiilor şi aplicaţiilor practice cu elevii în orizontul local, profesorul trebuie să se documenteze, să studieze programele şcolare, manualele de
geografie, materialele de
specialitate, cursuri universitare, reviste, atlase, literatură pedagogică şi metodică, să-şi pregătească colecţii de roci, albume de fotografii, înregistrări video din mediul înconjurător. În activitatea de cercetare geografică, profesorul trebuie să manifeste pasiune, să lucreze creator, cu mult tact, să stăpânească conţinutul disciplinei şi să îndrăgească elevii. Numai aşa va crea o atmosferă favorabilă de lucru în cercetările efectuate cu elevii, care vor căpăta un profund caracter formativ. Există o gamă largă de moduri şi organizare a cercetării orizontului local cu elevii, care pot avea un caracter preponderent informativ (vizite, drumeţii, excursii) sau care pot avea un pronunţat caracter de cercetare (aplicaţii practice în orizontul local). Aceste forme de activitate extraşcolară îi obişnuiesc pe elevi cu exersarea gândirii logice de la simplu la complex, de la apropiat la îndepărtat, de la descriere la explicare, de la înţelegerea fenomenelor şi proceselor geografice pe baza cauzalităţii acestora, la explicări genetice, ştiinţifice. TIPURI DE ACTIVITĂŢI REALIZATE CU ELEVII ÎN ORIZONTUL LOCAL Aplicaţiile practice sunt acele activităţi, desfăşurate în clasă şi în orizontul local, prin care elevii, cu ajutorul profesorului pun în practică cunoştinţele primite, cu scopul consolidării lor şi formării de priceperi şi deprinderi.(Mândruţ, O.,2007). Geografia ca obiect de învăţământ aduce o contribuţie esenţială la dezvoltarea intelectuală a elevilor, la formarea gândirii lor geografice. Aplicaţiile practice sprijină atât cunoaşterea obiectelor şi fenomenelor geografice, cât şi unele aspecte cantitative şi calitative legate de ele, recunoaştrea lor pe hartă, precum şi descifrarea interdependenţelor care le caracterizează în complexele geografice. Deasemenea dezvoltă judecata, puterea de analiză şi sinteză a elevilor. Repetate cu elevii în orizontul local, aplicaţiile practice duc la formarea priceperilor şi deprinderilor, dezvoltând spiritul de - 141 -
observare şi dorinţa de cercetare ştiinţifică. Efectuarea lor cere atenţie deosebită şi sistematică faţă de obiectul sau fenomenul în studiu, o activitate de durată îndreptată spre un anumit scop. Participând la aplicaţii, elevul desfăşoară o activitate intelectuală, observă aspecte esenţiale, descoperă asemănări şi deosebiri, desfăşoară o activitate motorie, iar în final sintetizează rezultatele cercetării prin întocmirea de grafice, tabele etc., trăgând concluzii şi redactând scurte lucrări ştiinţifice. Pornind de la faptul că geografia cuprinde în sfera ei de cercetare obiecte şi fenomene care se desfăşoară pe un spaţiu extrem de extins, lucrările practice trebuie realizate în cea mai mare parte în natură (orizontul local), iar în clasă rămâne efectuarea lucrărilor practice pe hartă sau sub forma organizării colecţiilor, confecţionarea de modele, prelucrarea şi reprezentarea grafică a materialului cifric referitor atât la fenomene fizice, cât şi socio-geografice. Clasificarea aplicaţiilor practice se poate face după mai multe criterii: după gradul de complexitate,după locul desfăşurării, după mijloacele de realizare, numărul participanţilor şi după deprinderile care le formează. După gradul de complexitate, aplicaţiile practice în orizontul local pot fi: - lucrări practice de muncă independentă (ex. măsurarea sau estimarea unor suprafeţe ) - lucrări practice de observaţie (ex. descrierea elementelor identificate şi poziţionate, să observe trăsăturile peisajului rural a comunei Dudeştii Noi: cadrul fizic - suprafeţe construite -căi de comunicaţie - terenuri agricole - spaţiu verde etc. ) - aplicaţii practice complexe prin care se urmăreşte perfecţionarea priceperilor şi deprinderilor (cuprind un şir de lucrări legate între ele printr-o succesiune logică în urma cărora rezultă o concluzie asupra fenomenului sau obiectului studiat, să analizeze detaliile, să fie prevăzute momentele de sinteză, rezervate profesorului sau elevilor). - studiul complex reprezintă o activitate practică de studiu fizico- geografic a comunei natale sau a unităţilor economice existente etc. După locul unde se desfăşoară, aplicaţiile practice desfăşurate în scopul perfecţionării priceperilor şi deprinderilor, se clasifică în: - aplicaţii practice pe terenul geografic (pentru lucrări de meteorologie, geografie - matematică, topografie, geomorfologie). - aplicaţii practice la punctul geografic de observaţii ( un teren relativ restrâns, din afara localităţii pe care se află diferite obiecte asupra cărora se pot face observaţii fără să fie necesare amenajări speciale) - 142 -
- aplicaţii practice în vizite ( la unităţi economice) Dintre mijloacele de realizare putem deosebi: - aplicaţii practice cu harta - aplicaţii practice cu instrumente şi aparate ( în care se cere folosirea unui instrument simplu sau mai complicat, după natura lucrărilor: ex. măsurarea temperaturii, căderile de ploaie etc.). - anchete despre populaţie sau anumite mărturii (agricultori, comercianţi, responsabili publici). În acest caz, elevii trebuie sensibilizaţi de la început cu cerinţele anchetelor (cu sau fără chestionare): eşantionare, locul anchetei, momentul în care s-a efectuat ancheta, întrebări etc. După deprinderile care le formează, se detaşează aplicaţiile practice care formează deprinderi şi priceperi specifice geografiei, precum şi aplicaţii care formează deprinderi şi priceperi ce pot fi utilizate şi în alte domenii de activitate. O importanţă deosebită o are grija profesorului pentru alegerea celor mai tipice lucrări practice, adecvate cunoştinţelor elevilor şi materialului ce se predă. Activităţile în afara clasei se înscriu, în primul rînd, în cadrul studiului mediului, unele putânduse desfăşura în timpul unei lecţii, altele pot necesita o jumătate de zi sau chiar o zi, ori pot să se desfăşoare în timpul mai multor săptămâni. Dintre exerciţiile efectuate enumerăm: -studiul peisajului rural; - studiul comunei (Dudeştii Noi) în care este situată şcoala; - studiul mediului natural; -studiul componentelor aşezării; - circulaţia şi mobilitatea populaţiei din comuna Dudeştii Noi; -
măsurarea unor distanţe, măsurarea sau estimarea unor suprafeţe,indicarea unor direcţii;
-notarea unor deteriorări ale clădirilor şi terenurilor; - determinarea naturii materialelor clădirilor; -măsurarea traficului automobilelor şi/ sau a pietonilor; - discuţii cu persoanele care locuiesc în Dudeştii Noi sau cei care vizitează localitatea. În natură se pot face şi cartări legate de funcţionalitatea spaţiului, probleme de organizare judicioasă a spaţiului, observaţii directe asupra diverselor morfostructuri, respectiv probleme de poluare, intensitatea traficului, organizarea vieţii comunitare, comportamentul şi mentalităţile comunităţiilor, elemente care pot influenţa chiar şi gestiunea aşezării, evoluţia modului de folosinţă agricolă sau nu a terenurilor, densitatea construită etc. - 143 -
6.2.8. FORME DE EVALUARE Evaluarea pedagogică reprezintă,,o acţiune manageriala proprie sistemelor socio-umane, care solicită raportarea rezultatelor obţinute, într-o anumită activitate, la un ansamblu de criterii specifice domeniului în vederea luării unei decizii optime.”(Dulamă,M.,2000,pag.195). Evaluarea reprezintă, în primul rând, măsurarea rezultatelor, iar pentru a măsura efectele instruirii este necesara utilizarea unor instrumente adecvate de măsurare. Odată cu stabilirea obiectivelor şi conţinutului se stabilesc şi tehnicile corespunzătoare de determinare a nivelurilor atinse. Acestea vor furniza date cantitative şi calitative despre rezultatele obţinute, făcând posibilă aprecierea randamentului înregistrat, relevarea succeselor sau insucceselor obţinute. Formularea obiectivului de evaluare se va face printre elemente: Ce? -comportamentul pe care elevul trebuie să-l demonstreze; Cum? - în ce condiţii se produce acest comportament; Cât?- nivelul de performanţă sau criteriul de reuşită. Pentru a releva progresul elevilor, profesorul poate utiliza teste pe tot parcursul procesului de instruire iar rezultatele obţinute de către elevi vor oferi informaţiile necesare reglării automate a procesului de predare. O astfel de evaluare se numeşte evaluare continua, de progres sau formativă. La sfârşitul unei perioade mai lungi (semestru, an şcolar) se pot pune în evidenţă rezultatele obţinute de către elevi prin compararea lor cu obiectivele propuse (evaluare finală, sumativă sau cumulativă). FUNCŢIILE EVALUĂRII Scopul evaluării nu este de a obţine anumite date despre rezultatele unui grup sau individ şi de a face o judecată de valoare asupra randamentului unei activităţi, ci de a perfecţiona procesul educativ. Funcţiile evaluării au semnificaţie socială şi pedagogică. •Functia de constatare a existenţei unui produs înainte sau după o situaţie de învăţare. •Funcţia de diagnoză a cantităţii şi calităţii rezultatelor, a cauzelor factorilor care au determinat rezultatele, prin verificarea şi interpretarea cunostinţelor la diferite intervale de timp. •Funcţia de reglare a activităţii. Prin evaluare, se identifică rezultatele prin raportare la obiective, la cerinţele programei şcolare, la rezultatele altor indivizi, se remarcă dificultăţile şi lacunele în învăţare şi se decide asupra organizării viitoare a instruirii. După feed- back reglarea învăţării este asigurată de profesor, elev sau părinţi. •Funcţia de prognoză- probabilistică- a valorii, nivelului şi performanţelor pe care le-ar putea obţine elevul în etapa urmatoare de pregătire. - 144 -
•Funcţia motivaţională- verificarea ritmică il determină pe elev să înveţe cu regularitate, sistematic şi conştiincios. Evaluarea indică succesul, insuccesul sau mediocritatea şcolară. •Funcţia
de
informare
a
elevului
(metacunoştinţe,
strategii
posibile,
scopuri),
a
profesorului( cunostinţele, atitudinile şi capacităţile de care dispun elevii, cum va organiza învăţarea şi evaluarea în viitor, identificarea căilor facile şi pertinente de instrucţie şi educaţie), a părinţilor (indiciu pentru acordarea sprijinului cu scopul orientării şi reuşitei viitoare), a directorului, a societăţii asupra stadiului formării şi asupra progreselor actuale şi posibile. •Funcţia de orientare socială, şcolară şi profesională la diferite nivele de decizie. •Funcţia de selecţie socială, şcolară şi profesională la diferite nivele de clasificare şi ierarhizare a rezultatelor activităţii didactice, de formare iniţială şi continuă, exprimate în termeni de proces şi produs. TIPURI DE EVALUARE Adoptând diverse criterii, putem distinge mai multe tipuri de evaluare: .După apelarea la o normă sau la un criteriu, distingem: -evaluarea normativă- apelează la o normă şi furnizează date cu privire la poziţia individului în cadrul colectivităţii; - evaluarea criterială - apelează la un criteriu şi furnizează date despre performanţa unui individ în raport cu cât a realizat din sarcina dată. După provenienţa evaluatorului, se disting următoarele tipuri de evaluări: - evaluare internă - realizată de aceeaşi persoană care realizează şi procesul de predare- învăţare; -evaluare externă –realizată de o persoană în afara procesului; -autoevaluarea –realizată de cel care învaţă; -heteroevaluarea -confruntarea evaluării profesorului cu cea a elevilor; -coevaluarea -evaluarea reciprocă elevilor. În ultimii ani s-au putut observa o serie de schimbări în modul de a concepe evaluarea curentă în sensul dezvoltării a numeroase şi variate strategii educative. În acest sens, se pot distinge mai multe tipuri de evaluare: -evaluare formala –informală; -evaluare diagnostică -prognostică; - evaluare de proces - de produs; -evaluare punctuală- secvenţială -continuă; -evaluare prin cifre (note, scoruri) sau prin litere (A, B, C); - 145 -
-evaluare prin calificative (FB, B, S, IS); -evaluare prin coduri(plus, minus). Profesorul evaluator care predă disciplina geografie poate utiliza un număr mare şi variat de modele de evaluare cantitativă şi calitativă, pe care le putem structura astfel: - chestionarea şi verificarea observativă pe întreg parcursul lecţiei; -grilele de evaluare şi autoevaluare; -referatele; -portofoliul; -activitatea experimentală -testele. Aceste instrumente de evaluare se utilizează în următoarele situaţii de evaluare: -probe orale; -probe scrise; -probe practice. Probele orale pot utiliza următoarele variante: -tehnica de tip interviu; -tehnica întrebărilor şi a răspunsurilor; -chestionarul ''De cinci minute" - tehnici ce presupun o perioadă de pregătire a răspunsului. Probele scrise pot avea următoarele variante: -lucrări cu răspunsul formulat de elevi; -lucrări cu răspunsul la alegere. Probele practice se utilizează în vederea verificării şi evaluării capacităţii elevilor de a aplica cunoştinţele în practică; constau în efectuarea unor observaţii sau lucrări experimentale de care elevii sunt informaţi la începutul anului şcolar, atât în ceea ce priveşte tematica lucrărilor practice, cât si baremele de apreciere, de timp, de calitate şi de respectare a normelor de tehnica securităţii muncii. Testul ca modalitate de evaluare a progresului elevilor Testul este un instrument metodologic de evaluare scrisă frontală selectivă, după criterii ştiinţifice, a unei realităţi măsurabile (aptitudini, abilităţi, informaţii, tehnici, atitudini, intensitate, durată, cantitate, etc). Prin test se masoară progresele sau dificultăţile din activitatea de învăţare a elevilor, cantitatea şi calitatea cunoştinţelor sau capacităţilor proiectate în programa şcolară- gradul - 146 -
de întelegere, aplicare, analiză şi sinteză a informaţiilor dobândite într-o perioadă de timp determinată, într-un domeniu de cunoastere. Elaborarea şi aprecierea unui test presupune asigurarea câtorva calităţi esenţiale, cum ar fi: •eficienţa, adică să măsoare cunoştinţele şi deprinderile care constituie conţinutul lecţiei; •fidelitatea, adică să reflecte în mod real gradul de stăpânire a cunoştinţelor şi deprinderilor, •dificultatea, adică să corespundă ca grad de dificultate în raport cu elevii cărora li se adresează; •puterea de discriminare, adică să asigure o largă distribuţie a notelor pentru elevii cu grade diferite de pregătire; •validitatea, adică să fie în concordanţă cu deprinderile şi cunoştinţele care au constituit conţinutul lectiei; •încadrarea în timp, adică notele să reflecte cât ştie elevul şi cât de rapid poate să rezolve testul; •să fie practice, adică să fie uşor de aplicat într-un timp determinat. Tipuri de teste: •În funcţie de momentul evaluării, în procesul instruirii testele pot fi: -iniţiale- care se administrează la începutul unei etape de instruire; -de progres-cele care se administrează pe tot parcursul instruirii; -finale-cele care se administrează la sfârşitul unei perioade mai mari de instruire. •În funcţie de modul de administrare, testele pot fi: -individuale; - colective. •În funcţie de modul de elaborare, testele se împart în: - standardizate; - nestandardizate. Noţiunea de item şi clasificarea itemilor Unitatea de lucru a unui test este itemul (o întrebare cu răspuns aşteptat), fiecare test fiind format din mai mulţi itemi variaţi ca mod de formulare şi care se adresează diferitelor procese psihice(gândirii, memoriei, imaginaţiei). După criteriul obiectivităţii se deosebesc itemi obiectivi şi itemi subiectivi. a)Itemii obiectivi abordează un aspect precis delimitat fiind astfel eliminată subiectivitatea în notare. Ex. Comuna Dudeştii Noi se află în unitatea de relief…... . Ex. Partea de sud a localităţii Dudeştii Noi este srăbătută de râul ….. . b)Itemii subiectivi vizează un complex de cunoştinţe şi abilităţi cognitive. - 147 -
Ex. Explicaţi cauza plecării populaţiei de etnie germană din comuna Dudeştii Noi. După modul de construire a răspunsurilor se deosebesc: a) itemii cu răspunsuri deschise stimulează creativitatea, raţionamentul şi gândirea critică. - itemi de explicare Ex. Din ce cauză în Dudeştii Noi, în sectorul primar lucrează un număr atât de mic de locuitori? Ex. Explicaţi cauza practicării intense a navetismului în localitatea voastră. - itemi de analiză de caz Ex.În comuna Dudeştii Noi există numeroase bălti neamenajate. Ce propuneri aveţi pentru amenajarea lor în vederea practicării pescuitului sportiv? - itemi de analiză cauză-efect Ex. Ce consecinţe pozitive are împădurirea cu stejari asupra localităţii voastre? - itemi de argumentare Ex. Argumentaţi faptul că dezvoltarea economică a comunei este influenţată de situarea localităţii la 13km distanţă de municipiul Timişoara. - itemi de comparare Ex .Comparaţi structura etnică a populaţiei din Dudeştii Noi înainte de anul1990 cu structura etnică din prezent. - itemi de descriere Ex. Descrieţi costumul popular tradiţional bănăţean. - itemi de interpretare a unui document Ex. Interpretaţi graficul,, Evoluţia numerică a populaţiei din comuna Dudeştii Noi în perioada 1910-2008”. b) itemi cu răspunsuri închise abordează un singur aspect cognitiv precis delimitat, izolat din volumul de cunostinţe. Prin aceşti itemi este eliminată influenţa judecătii subiective a evaluatorului. - itemi de discriminare binară Ex. Scrieţi pe fişa de test răspunsul corect: Localitatea Dudeştii Noi a fost ridicată la rang de comună în anul 2004.Da/Nu. - itemi de descriminare multiplă Ex. Scrieţi pe fişa de test, litera corespunzătoare răspunsului corect: După structură, comuna Dudeştii Noi este un sat de tip: a) adunat
b) risipit
c) răsfirat
- itemi de asociere / potrivire sau pereche - 148 -
Ex. Fiecărui element notat cu cifre din coloana A(stânga), îi corespunde un element notat cu litere din coloana B (dreapta ). Scrieţi pe fişa de test în dreptul fiecărei cifre din coloana A litera corespunzătoare din coloana B. A
B
1. vatră
a) teritoriul sau spaţiul în care locuitorii îşi desfăşoară activitatea
2. moşie
b) perimetrul aşezării rurale în care locuitorii şi-au construit casele
3. populaţie
c) locuitorii care trăiesc şi muncesc la sate.
- itemi de clasificare Ex. Clasificaţi populaţia stabilă dintr-o localitate în funcţie de situaţia economică. - itemi de completare a lacunelor Ex.Şoseaua DN6 trece prin partea…..a comunei Dudeştii Noi. - itemi de reprezentare grafică Ex. Reprezentaţi grafic structura confesională populaţiei comunei Dudeştii Noi, folosind diagrama prin cerc structural. - itemi de calcul Ex. Calculaţi distanţa între Sânnicolau Mare şi Dudeştii Noi ştiind ca pe hartă, la scara de… distanţa este de ….cm. PROIECTAREA EVALUĂRII Evaluarea rezultatelor şcolare se va realiza pe tot parcursul anului şcolar şi va avea un caracter preponderent formativ. Notele obţinute de elevi pe tot parcursul semestrului vor avea o pondere de 50% din media semestrială. Ultimele trei săptămâni ale fiecărui semestru sunt dedicate evaluării formative, care are următoarele obiective: -să identifice realizările obiectivelor curriculare; -să realizeze recapitularea, sistematizarea şi fixarea materiei parcurse; -să amelioreze rezultatele învăţării; -să stabilească un program suplimentar de pregătire pentru elevii cu rezultate bune şi un program de recuperare pentru elevii cu rezultate slabe. Proiectarea evaluării presupune parcurgerea a trei etape: 1. Formarea capacităţilor şi a subcapacităţilor pe care dorim să le evaluăm, conform obiectivelorcadru şi de referinţă.; 2. Elaborarea descriptorilor de performanţă; 3. Aplicarea probelor de evaluare şi notarea elevilor, în concordanţă cu descriptorii de performanţă. - 149 -
Activitatea de evaluare formativă semestrială va fi planificată de profesor, conform modelului de mai jos: Şcoala cu clasele I-VIII, Dudeştii Noi, jud.Timiş Anul şcolar ... ....................... Semestrul ...... Disciplina …………. Clasa ..................... Profesor….... PLANIFICAREA PENTRU EVALUAREA SEMESTRIALĂ: Obiectivele Obiectivele cadru
Conţinutul Numărul Perioada Modalităţile de
de referinţă evaluării
de ore
evaluare
Descriptorii de performanţă
OPTIMIZAREA PROCESULUI EDUCATIV PRIN METODE ALTERNATIVE DE EVALUARE- VALORIFICAREA ACTIVITĂŢII DESFĂSURATE CU ELEVII Evaluarea trebuie concepută nu numai ca un control al cunoştintelor sau ca mijloc de măsurare obiectivă, ci ca o cale de perfecţionare care presupune o strategie globală a formării. Operaţia de evaluare nu este o etapă supraadaugată ori suprapusă procesului de învăţare, ci constituie un act integrat activităţii pedagogice. Evaluarea constituie o ocazie de validare a justeţei secvenţelor educative, a componentelor procesului didactic şi un mijloc de delimitare, fixare şi intervenţie asupra conţinuturilor şi obiectivelor educaţionale. Pentru valorificarea activităţii desfăşurate cu elevii am ales ca metode alternative de evaluare posterul, portofoliul şi proiectul. POSTERUL Prin realizarea montajelor de tip poster se aprofundează o situaţie, un proces, un fenomen, un spaţiu, se identifică elementele componente, relaţiile dintre acestea şi se sintetizează ansamblul într-o formă care utilizează fotografiile şi structurile verbale. În lecţiile de geografie, pot fi realizate uşor, în scurt timp, posterele de către grupuri mici de elevi. Etape: -Comunicarea sarcinii de lucru: Se formează grupuri de câte patru elevi. Fiecare grup va primi material ilustrativ şi pe baza cunostinţelor din lecţiile anterioare, vor realiza un montaj de tip poster cu subiectul:,, Dudeştii Noi- trecut şi prezent ecologic.” - 150 -
-Activitatea pe grupe. -Activitatea frontală: Fiecare grup prezintă posterul realizat, explică motivele pentru care a adoptat structura respectivă sau posterele sunt afişate pentru a fi ,,vizitate”. Tehnica montajelor de tip poster este utilă deoarece elevii învaţă să surprindă esenţialul unei probleme sau al unui spaţiu, să reprezinte elementele şi relaţiile identificate într-o formă logică, estetică şi sintetică, să compare modul lor de reprezentare cu cel al altor grupuri şi să evalueze sau autoevalueze rezultatele obţinute. PROIECTUL Proiectul este o metodă didactică interactivă, cu rol instructiv-educativ, mai puţin utilizată în învăţământul românesc. Prin metoda proiectului elevii sunt constrânşi astfel să efectueze în mod activ unele instruiri pe care nu le-ar realiza în alte condiţii(să răspundă, să prevadă, să planifice, să rezolve probleme,etc). Proiectul este atât o cauză şi un motor de instruire, cât şi o metodă pedagogică.(Dulamă, M.,2000, pag.212) Proiectul este un plan sau o lucrare cu caracter aplicativ, întocmit pe baza unei teme date, care cuprinde analiza- cauzală, cronologică, spatială- a unei probleme şi un demers explicit de evoluţie şi soluţionare a ei. Prin aceasta, elevii se confruntau cu o problemă complexă, autentică, extrasă din realitatea actuală, pe care o analizează şi pentru care caută soluţii de rezolvare. Proiectul constituie o provocare adecvată posibilităţilor elevilor şi implică o activitate efectivă de cercetare, desfăşurată într-un anumit interval de timp. Tipuri de proiecte după demersul realizat: •Proiect de tip constructiv: să elaboreze un afiş, un colaj de fotografii, un ierbar, o colecţie(roci, minerale, seminte, etc.), să construiască o machetă sau un mulaj, să redacteze un articol sau o revistă, etc. •Proiect de tip problemă: să rezolve o situaţie-problemă( amenajarea unui teren care a fost expus poluării sau inundaţiilor, protejarea unei specii de plante sau animale, etc.) •Proiect de tip învăţare: să-şi îmbunătăţească o tehnică sau o procedură de instruire(utilizarea dicţionarului, căutarea bibliografiei pentru o temă), etc. Demersul proiectiv cuprinde mai multe etape: Unde suntem? 1.Diagnoza stării actuale (analiza SWOT)
Cum ajungem? Unde vrem să fim? PLANIFICAREA 1. Stabilirea obiectivelor 1.Descrierea stării dorite (Ce?) - 151 -
2.Identificarea nevoilor 3.Identificarea problemelor
2.Identificarea resurselor (Cu ce?) 3.Stabilirea strategiei (Cum?) 4.Stabilirea acţiunilor concrete (Ce?) 5.Stabilirea responsabilităţilor (Cine?) 6.Stabilirea termenelor? (Când?)
2.Stabilirea motivelor (De ce?) 3.Stabilirea scopurilor (Ce?) 4.Stabilirea rezultatelor (efecte, produse)
Etapele de realizare a unui poiect: •Alegerea subiectului sau temei proiectului. Profesorul propune tema proiectului, iar elevii aleg subiectele din cadrul temei. Ideal ar fi ca elevii să sesizeze situaţiile- problemă din mediul înconjurător şi să sugereze realizarea unor proiecte pentru soluţionarea lor. •Constituirea grupelor de lucru. Un grup optim de lucru cuprinde 2-5 membri, în funcţie de tema proiectului, experienţa participantilor, natura obiectivelor. Cu cât creşte numărul membrilor grupului, cu atât scade posibilitatea participării efective la activitate, dar poate creşte calitatea produsului realizat. •Programarea etapelor de lucru şi distribuirea responsabilităţilor. În funcţie de obiectivele vizate, timpul, spaţiul, mijloacele disponibile, gradul de dificultate al proiectului, elevii stabilesc succesiunea, durata şi conţinutul fiecărei etape de lucru. Acestea pot fi: identificarea surselor de documentare (manuale, hărţi, reviste, persoane sau instituţii), analiza situaţiei-problemă, prelucrarea materialelor, propunerea unor variante de rezolvare, alegerea soluţiei optime, etc. Dacă proiectul va fi realizat de către un grup, se distribuie responsabilităţile pentru fiecare membru. •Cercetarea propriu-zisă;realizarea materialelor şi proiectului. Fiecare elev parcurge etapele stabilite anterior până la realizarea produsului proiectat. •Evaluarea rezultatelor. În această etapă se realizează prezentarea, analiza, compararea, aprecierea proiectelor. Se evaluează cercetarea în ansamblu, modul de lucru, modul de prezentare şi produsele realizate. EXEMPLU DE PROIECT: ,,Proiect de protejare a mediului geografic local” a)Comunicarea sarcinii de lucru şi alegerea subiectului/ temei proiectului. Subiectul incitant şi accesibil, poate fi propus de către profesor sau de către elevi. Subiectul va fi ales cu mult discernământ, pentru ca elevii să manifeste interes pentru realizarea lui şi ca să fie motivate - 152 -
în crearea unui produs nou. Este bine ca elevii să cunoască dinainte unde pot găsi resursele materiale sau bibliografice necesare. Se va lucra în grupe de câte patru elevi; ei vor elabora un proiect în care să descrie starea actuală şi cum anume se poate ajunge la situaţia dorită urmând paşii specificaţi: Unde suntem? Unde dorim să ajungem? Cum ajungem?. Elevii descriu apoi situaţia care ar dori să fie în localitate, referitoare la problema identificată. Proiectele vor fi prezentate la o dată stabilită de comun acord, în faţa colegilor, pentru a fi evaluate. b)Discutarea obiectivelor proiectului. Obiectivele variază de la proiect la proiect: aplicarea practică a unor noţiuni teoretice învăţate; formarea şi dezvoltarea deprinderilor de a lucra în grup (spiritul de echipă, colegialitatea, toleranţa, dialogul); dezvoltarea mai multor tipuri de inteligenţă; formarea unor deprinderi de documentare ştiinţifică (căutarea bibliografiei, alcătuirea listei bibliografice, utilizarea dicţionarului); dezvoltarea capacităţii de a structura şi sintetiza materialul. Exemplu: V-aţi întrebat desigur la ce vă foloseşte elaborarea acestui proiect. Scrieţi în trei rânduri, la ce credeţi că vă este utilă elaborarea proiectului? Câteva obiective posibile ale proiectului, conştientizate de elevi, ar putea fi: -
rezolvarea unei probleme cu care se confruntă locuitorii satului;
-
învăţarea analizării unei situaţii reale;
-
găsirea unei soluţii, a unui demers, prin care se poate schimba ceva în realitate;
-
gândirea unei afaceri.
c) Constituirea grupelor de lucru. Elevii constituie grupele fie aleator, fie conform unor criterii stabilite de profesor sau de către ei (relaţii de prietenie, încredere şi respect reciproc, proiecte realizate anterior, etc.) d)Programarea etapelor de lucru şi distribuirea responsabilităţilor În cadrul grupurilor sunt atribuite responsabilităţile: moderatorul grupului care coordonează activitatea, secretarul grupului care notează ideile membrilor grupului, strategia de lucru, etc., timerul care urmăreşte încadrarea în timp, raportorul care prezintă proiectul în clasă,etc.. e)Realizarea proiectului şi monitorizarea procesului . Este important ca profesorul să respecte toate etapele activităţii, să ajute elevii, să îi observe atent în fiecare moment astfel ca, la final, să poată fi evaluat şi procesul, nu numai produsul. Fiecare grupă îşi alege câte o zonă din cadrul comunei, o cercetează, colectează informaţii şi fotografii cu zonele care ar trebui îngrijite etc. Pe - 153 -
baza informaţiilor colectate, fiecare grup redactează un material cu măsurile care s-ar putea aduce pentru îmbunătăţirea calităţii mediului şi creează un material publicitar(fotografii, colaje, afişe). f)Prezentarea rezultatelor şi evaluarea lor. Fiecare grup prezintă materialul realizat. Se organizează o expoziţie cu afişe publicitare. Elevii răspund la un chestionar: -Care proiect a fost cel mai bine realizat? -Care material publicitar are cel mai mare impact asupra publicului? -Ce dificultăţi aţi avut în timpul realizării proiectului? -Ce măsuri propuneţi pentru creşterea eficienţei activităţii? Se analizează răspunsurile elevilor. Profesorul apreciază rezultatele elevilor, modul de lucru şi face recomandări pentru activităţile viitoare. PORTOFOLIUL Portofoliul a fost denumit de Carol Meyo, Leon si Pearl Paulson (Dulamă, M.,2000) ca fiind o colecţie de lucrări ale elevilor, alcătuită cu scopul de a indica eforturile, progresele şi rezultatele acestora. Colecţia ar trebui să evidenţieze participarea elevilor la selectarea temelor, criteriile de selecţie, judecăţile de valoare despre conţinutul sistematizat şi opinia despre conţinut. Portofoliul este un instrument complex de evaluare integratoare, ce include experienţa şi rezultatele relevante obţinute prin celelalte forme de evaluare şi care oferă posibilitatea de a emite o judecată de valoare pe baza unui ansamblu de rezultate al unei persoane. Portofoliul permite urmărirea, conform unor obiective concrete şi criterii stabilite, a progresului înregistrat de elev în achiziţia cunoştinţelor întrun interval mare de timp (semestru, an şcolar, ciclu de învăţământ) şi formarea unor capacităţi ori competenţe prin analizarea materialelor elaborate într-un interval de timp. Realizarea unui portofoliu are multiple avantaje pentru elevi: conştientizarea valorii muncii personale; încurajarea muncii independente; dezvoltarea capacităţii de autoevaluare. Portofoliul unui elev poate cuprinde: -Teste de cunostinţe; -Chestionare; -Referate pe anumite teme; -Eseuri, recenzii, rezumate, postere, etc. Pentru elaborarea unui portofoliu complex şi particularizat propunem fiecărui elev un subiect anume privind orizontul local şi apropiat, o secvenţă de timp în care elaborează portofoliul, criteriile - 154 -
pe care le va satisface acesta. În acest caz portofoliul cuprinde: date statistice, lecturi geografice, ghicitori, fotografii, hărţi, jocuri, situaţii-problemă, cazuri, o bibliografie, etc. Prin intermediul acestor produse profesorul evaluează: -Capacitatea de documentare şi de procesare a informaţiei; -Capacitatea de a prezenta propriul produs, etc. Între proiect şi portofoliu există câteva asemănări: ambele vizează activitate amplă din partea elevilor, activitatea desfăşurându-se şi în afara clasei; implică investigarea unui domeniu, utilizarea unei bibliografii în toate etapele de documentare: necesită o evaluare complexă şi nuanţată a învăţării. Portofoliul poate să includă proiectul ca metodă şi instrument de evaluare.
CONCLUZII Studiul de faţă vizează înţelegerea relaţiilor de interdependenţă dintre om şi mediul înconjurător, a impactului presiunii umane asupra mediului şi a modificărilor intervenite în interiorul său, în limitele cadrului spaţial al comunei Dudeştii Noi. În acest spaţiu, aşezările umane sunt ecosisteme complexe, create de om datorită modificărilor survenite prin intervenţia acestuia asupra elementelor mediului înconjurător. Pentru a surprinde starea de fapt a habitatului actual a fost necesară efectuarea unor interpretări între potenţialul natural, economic şi social, valorificarea şi transformarea sa şi consecinţele rezultate. Spaţiul rural a apărut odată cu sedentarizarea omului şi apariţia primelor locuinţe şi amenajări în vederea obţinerii unei producţii agricole. Comuna Dudeştii Noi asezată în Câmpia de subsidenţă a - 155 -
Timişului, se află la 13,5 km nord-vest de municipiul Timişoara, legăturile rutiere fiind asigurate prin drumuri asfaltate. Prin poziţia sa geografică, localitatea studiată are un climat continental moderat, cu influenţe oceanice din vest şi submediteraneene din sud. Vegetaţia erbacee şi solurile fertile şi-au pus amprenta asupra dezvoltării economiei locale, practicându-se agricultura (cultura plantelor şi creşterea animalelor). Din punct de vedere hidrografic, teritoriul localităţii este traversat în partea de sud de râul Bega Veche, încadrat în bazinul hidrografic al râului Bega. Descrierea şi analiza elementelor cadrului natural au fost realizate cu scopul de a evidenţia influenţele acestuia asupra repartiţiei populaţiei şi aşezării umane. Aşezările umane nu trebuie să fie considerate doar o parte componentă a ecosistemului, ci vatra şi moşia, sub impactul antropic, să fie un geosistem aparte, ca o sinteză a tuturor elementelor mediului înconjurător. Comuna Dudeştii Noi este un spaţiu rural, cu aşezări vechi, având o evoluţie dinamică de-a lungul timpului, cu o continuitate de populare, caracterizată în general printr-o creştere numerică a populaţiei. Pe parcursul secolului XX, structura etnică a suferit modificări cauzate de emigrarea masivă a populaţiei germane în ţara de origine. În prezent, în Dudeştii Noi locuiesc 2657 persoane (2008), formată dintr-o populaţie majoritară românească -2.367, şi minorităţi naţionale: 147 rromi, 67 aromâni, 35 germani, 28 maghiari şi 13 persoane de alte etnii. Problema întâlnită la nivel naţional, fenomenul de îmbătrânire demografică, influenţează în mod negativ evoluţia numărului populaţiei. Această problemă este corelată cu numărul mic de copii care se nasc, deoarece în Banat există tradiţia familiei cu 1-2 copii. Dezvoltarea economică a regiunii se reflectă în structura socio-profesională a populaţiei, cei mai mulţi dintre locuitorii comunei fiind cuprinşi în sectoarele terţiar şi secundar. Acest fapt este reflectat şi în dinamica migratorie, o parte a populaţiei practicând navetismul spre Timişoara. Comuna Dudeştii Noi, având o populaţie de 2.657 locuitori în 2008 şi o suprafaţă de 53,96 km² se încadrează în categoria satelor mari, dezvoltarea ei datorându-se condiţiilor şi economiei locale. Structura geometrică de tip adunat a determinat ca densităţile mari de populaţie să se înregistreze în cadrul vetrei satului (49,24loc/kmp). Fizionomia localităţii poartă amprenta barocului târziu, la care se adaugă elemente din perioada contemporană. Extinderea terenului intravilan reflectă dinamica localităţii şi interesul crescut pentru acest spaţiu. Un element de bază care defineşte calitatea locuirii îl reprezintă casa (locuinţa) şi gospodăria. Locuinţele din Dudeştii Noi sunt construite din chirpici şi cărămidă, dotate cu anexe, cu suprafeţe medii şi mari. După anul 2000, casele recondiţionate sau nou construite înlocuiesc aspectul tradiţional cu arhitectura urbană. Procesul de modernizare a localităţii a continuat cu alimentarea cu - 156 -
energie electrică şi aprovizionare cu apă a gospodăriilor în proporţie de 10% respective 87%; deasemenea, jumătate din drumurile localităţii sunt asfaltate, restul fiind pietruite. Amenajarea spaţiilor verzi corespunde exigenţelor populaţiei locale. Religia are un rol important în viaţa spirituală a populaţiei din Dudeştii Noi. Cea mai mare parte a populaţiei este de religie creştin-ortodoxă (88,89%), restul aparţinând următoarelor confesiuni: romano-catolici, penticostali, adventişti de ziua a şaptea şi baptişti. Cultul ortodox este reprezentat de Biserica ortodoxă cu hramul Sf. Mare Mc. Dimitrie iar cel catolic de Biserica romano-catolică,,Sf. Vendelin”,considerată monument istoric de categorie,,A”. Învăţământul reprezintă factorul fundamental care asigură dezvoltarea comunităţii. El este reprezentat prin Şcoala cu clasele I-VIII şi Grădiniţă care funcţionează atât cu program normal cât şi prelungit. În ceea ce priveşte cultura, apropierea de municipiul Timişoara a făcut ca obiceiurile şi modul de viaţă tradiţional să fie mult influenţate de civilizaţia urbană. Totuşi, se constată păstrarea unor tradiţii prin participarea populaţiei atât la sărbătorile religioase cât şi locale cum ar fi de pildă Ruga comunei (26 Octombrie); din păcate, portul tradiţional este folosit doar cu ocazia unor manifestări culturalartistice. În spaţiul rural studiat populaţia desfăşoară activităţi economice diverse. Dacă în trecut economia localităţii avea un caracter agrar, în prezent, comuna Dudeştii Noi are funcţie mixtă încadrându-se în categoria I, cu nivel bun de dezvoltare economică alături de satele învecinate. Agricultura practicată în prezent, în Dudeştii Noi, este de tip extensiv cu un grad mare de subzistenţă, obţinându-se în gospodării de tip individual. Producţia agricolă este folosită pentru creşterea animalelor. În ultimii ani, comuna Dudeştii Noi este o zonă de mică industrie şi servicii, cu o infrastructură şi economie locală dezvoltate, cu o privatizare şi dotare tehnică bună. În viitor, o activitate alternativă, cu impact economic şi social în localitate ar constitui-o dezvoltarea agroturismului şi turismului rural. Comuna Dudeştii Noi aşezată pe o importantă axă de comunicaţie, beneficiază de o poziţie social-economică avantajoasă iar prin potenţialul uman şi economic este în măsură să promoveze activ valorile civilizaţiei moderne. În capitolele de metodică am încercat să subliniez rolul metodelor, strategiilor şi tehnicilor activizante în predarea şi învăţarea noţiunilor şi conceptelor din geografia orizontului local şi apropiat în cadrul unei discipline opţionale. - 157 -
Interesul cercetării orizontului local pentru învăţarea geografiei reprezintă un punct de plecare în proiectarea învăţării acestei discipline. Cercetarea geografică efectuată în orizontul local cu elevii contribuie la creşterea calităţii cunoştinţelor, elevii dobândind capacităţi sporite de a-şi folosi cunoştinţele în situaţii noi, de a stabili relaţii cauzale şi de a-şi însuşi un vocabular geografic legat de realitatea înconjurătoare. Activităţile concrete folosite care vizează formarea noţiunilor, deprinderilor şi capacităţilor elevilor în orizontul local sunt: exerciţiile şi aplicaţiile practice, lucrări practice curente de muncă independentă, de observaţie, metode şi tehnici de cercetare,etc. Formarea priceperilor şi deprinderilor de a citi şi interpreta materialele grafice şi cartografice, de a utiliza mijloacele moderne audio-video completează imaginea dată de sistemul de cunostinţe geografice. Totodată, ca latură a capacităţii de investigare a fenomenelor geografice, este foarte important să trezim elevilor interesul pentru cercetarea independentă a orizontului local, adică acea porţiune a spaţiului geografic de care sunt legaţi prin activitatea zilnică. Evaluarea constituie un act integrator activităţii pedagogice; ea are ca scop formarea elevilor pentru a-şi descoperi capacităţile şi limitele, oferindu-le informaţii care permit luarea deciziilor referitoare la programul viitor. Evaluarea prin metode alternative cum ar fi: proiectul, referatul, portofoliul contribuie la formarea deprinderilor de analiză şi cercetare, de sinteză, generalizare şi abstractizare. Se urmăreşte, astfel, formarea unui sistem de cunostinţe şi noţiuni geografice cât mai complet şi la un nivel ştiinţific corespunzător. Formarea şi educarea elevilor în spiritul unei înalte responsabilităţi umane cuprinde o serie de domenii educative cum ar fi: formarea unei atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător, convingerea că buna calitate a mediului reprezintă o condiţie esenţială a sănătăţii oamenilor. Profesorul de geografie formează la elevi convingerea că protecţia naturii şi prin ea a culturii, nu asteaptă numai o soluţie tehnică, ci şi una morală. Problematica umană trebuie legată conştient de apărarea naturii, de înţelegerea dublului caracter al raporturilor om-natură şi a efectelor muncii sociale asupra componentelor mediului. Cercetarea mediului din orizontul local cu elevii, permite îmbogăţirea bagajului de cunoştinţe, sesizarea legăturilor reciproce dintre fenomene dar şi redactarea unei lucrări mai ample pe o anumită temă; de aceea, am socotit necesară constituirea unei discipline opţional pentru clasa aVIIa, cu numele ,,Oameni şi locuri” care să faciliteze atât învăţarea cât şi cercetarea elementelor de bază referitoare la orizontul local; opţionalul are în vedere actualizarea evoluţiei fenomenelor naturale şi problematica actuală a vieţii sociale şi economice, toate privite într-o strânsă legătură. - 158 -
Educaţia intelectuală a elevilor pentru a percepe orizontul local se referă la ansamblul transformărilor care au loc la nivelul proceselor intelectuale (memorie, observare, analiza, sinteza, gândire convergentă şi divergentă). Învăţarea geografiei trebuie să contribuie la exersarea şi dezvoltarea acestor procese, respectiv la dezvoltarea spiritului de observaţie, operativitatea gândirii, creativitatea gândirii şi imaginaţia creatoare. Personalitatea elevului nu se poate forma decât în armonie cu valorile pe care şcoala le promovează. Însuşirea valorilor culturale conduce la formarea de sine, ca individualitate, însufleţită de conţinuturi spirituale.
BIBLIOGRAFIE 1.Ancuţa, C., (1996), Tendinţe de diversificare funcţională în spaţiul periurban al oraşului Timişoara, Cercetări geografice în spatiul carpato-danubian, aIIa Conferinţă regională de geografie, Timişoara. 2.Ancuţa, C., (2001), Consideraţii privind Abordarea disparităţilor teritoriale în studiile de geografie, în Geographica Timisiensis, vol.85-93. Armand Collin, Paris. 3.Ancuţa, C., (2005), Aspecte privind efectele tranziţiei asupra potenţialului demografic al Banatului românesc, Comunicări de Geografie, Bucureşti. 4.Ardeleanu V.,Zăvoianu I. (1979), Judeţul Timiş, Editura Academiei, Bucureşti. 5.Bârgăoanu P., Mândruţ, O., (1979), Metodica predării geografiei, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. 6.Bernadette M.S., (1998), Didactica geografiei, Editura All, Bucureşti. 7.Bold, I., Buciuman, E., Drăghici, M., (2000), Spaţiul rural. Definire, organizare, dezvoltare, Editura Mirton, Timişoara. 8.Cerghit,I., (1998), Curs de pedagogie,Universitatea Bucureşti. - 159 -
9.Cerghit,I., (1980), Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. 10.Cerghit, I., (1993), Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă, Editura Didactică şi Pedagogică,Bucureşti. 11.Chiriţă C., Păunescu C., Teaci D.(1967), Solurile României, Editura Agrosilvică, Bucureşti. 12.Creţan, R.,(2000), Toponimie geografică, Editura Mirton, Timişoara. 13.Crişan, Al., (1998), Curriculum şcolar, ghid metodic, Institutul de Ştiinţe al Educaţiei, Bucureşti. 14.Coteţ, P., (1973), Geomorfologia României, Editura Tehnică, Bucureşti. 15.Cucoş,C.(coord.),(1998), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice; Curs elaborat în tehnologia învăţământului deschis la distanţă, Editura Polirom,Iaşi. 16.Cucu,V.,(1981), Geografia populaţiei şi aşezărilor umane, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. 17.Cucu, V.,(1998), Geografie umană şi economică, Editura Printech, Bucureşti. 18.Donisă, I., (1997), Bazele teoretice şi metodologice ale geografiei, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. 19.Dulamă, M. (1996), Didactică geografică, Editura Clusium, Cluj-Napoca. 20.Dulamă, M., (2000), Strategii didactice, Editura Clusium, Cluj-Napoca. 21.Erdeli, G.(colab.), (1999), Dicţionar de geografie umană, Editura Corint, Bucureşti. 22.Erdeli, G., Cucu,V., (2005), România. Populaţie. Aşezări umane. Economie., Editura Transversal, Bucureşti. 23.Grisselini, F.,(1936), Istoria Banatului timişean, Bucureşti. 24.Ianoş, G.,Goian, M., (1995), Solurile Banatului, Editura Mirton, Timişoara. 25.Ianoş, I. (2000), Sisteme teritoriale, Editura Tehnică, Bucureşti. 26.Ilieş, G., (2006), Ţara Oaşului, Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca. 27.Ilinca, N., (1999), Geografie umană. Populaţia şi aşezările omeneşti, Editura Corint, Bucureşti. 28.Ilinca,N., (2000), Didactica geografiei, Editura Corint, Bucureşti. 29.Ionescu, M., (2000), Didactica modernă, Editura Dacia,Cluj- Napoca. 30.Krauter, F., (1929), Germanii din Banat, Transilvania, Crişana şi Maramureş în 1918-1928), Editura Cultura Naţională, Bucureşti. 31. Letreanu, I., (1935), Monografia Banatului, Bucureşti. 32. Luncan,R., Predescu, N.,(1971), Cunoaşterea geonaturală a orizontului local, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. 33.Mândruţ,O., (2007), Orizontul local în învăţarea geografiei. Program postuniversitar de - 160 -
conversie profesională pentru cadrele didactice din mediul rural- specializarea Geografie, Proiectul pentru Învăţământul rural,M.E.C.,2007. 34.Mândruţ, O., Apostol,G., (1998), Curriculum şcolar geografie.Ghid metodologic, Editura Corint,Bucureşti.. 35.Mândruţ O. (1996), Geografia şi educaţia prin geografie în perspectiva reformei învăţământului preunuiversitar- ghid metodologic, Institutul de Ştiinţe al Educaţiei, Bucureşti. 36. Mihăilescu, V.,(1966), Dealurile şi câmpiile României, Editura Ştiinţifică, Bucureşti. 37.Mihăilescu,I.,Matei,I.,(1985), Satul românesc, Editura Academiei, Bucuresti. 38.Munteanu, R.(1997), Metodica predării geografiei, Editura Mirton, Timişoara. 39.Munteanu, R., Munteanu,I.,(1998), Timiş-Monografie, Timişoara. 40.Panaite, L., (1974), Metodologia cercetării economico-geografice, Universitatea Bucureşti, Bucureşti. 41.Peter Petri Anton, (1963), Neubeschenowa, Panonia Verlag Freilassing. 42.Petrea, D.,(2005) Obiect, metodă şi cunoaştere geografică, Editura Universităţii Oradea, Oradea. 43.Popa, N., (1999), Ţara Haţegului. Potenţialul de dezvoltare al aşezărilor omeneşti, Editura Brumar, Timişoara. 44.Posea,G.,Popescu,N.,Ielenicz, M. (1974), Relieful României, Editura Ştiinţifică, Bucureşti. 45.Posea,G.(colab.)(1982),Enciclopedia geografică a României, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti. 46.Posea, Gr., (1992), Câmpiile României. Câmpia Banato-Crişană, Bucureşti. 47..Radu I.,Ionescu M., (1987), Experienţă didactică şi creativitate,Editura Dacia,Cluj 48.Roşu, Al., (1973), Geografia fizică a României, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. 49.Stoica, M., (1995), Pedagogia şcolară pentru cadrele didactice înscrise la definitivat, gradul II şi gradul I şi la perfecţionare, elaborată după programa M Î., Bucuresti. 50.Truţi,S.,Creţan,R.,Ancuţa-Sârbovan,C.,(2000), Geografia umană şi economică a României, Editura Mirton, Timişoara. 51. Ungureanu, Al.(colab.), (2002), Populaţia. Forţa de muncă şi aşezările umane în tranziţie, Editura Corson, Iaşi. 52.Vert,C.,Voiculescu,S.,(1993),Repartiţia teritorială a populaţiei în Banat, Analele Universităţii Timişoara, II, Timişoara. 53.Vert, C.,(2000), Geografia populaţiei şi aşezărilor umane. Tipografia Universităţii de Vest, Timişoara. - 161 -
54.Vert, C., (2001), Geografia populaţiei. Teorie şi metodologie, Editura Mirton, Timişoara. 55.Vert, C., (2001), Tipuri de peisaje rurale în Banat, Editura Mirton, Timişoara. 56.Vert, C.,(2001),Dispersia aşezărilor umane din Banat. Geographica Timisiensis, Universitatea de Vest, Timişoara, vol.VII. 57. Zamfir, C.( 1990), Calitatea vieţii, Academia Română, Institutul de cercetare a calităţii vieţii, Bucureşti, nr.1. 58.***(1992), Geografia României, vol.IV, Editura Academiei Române, Bucureşti. 59.***Anuarul de Statistică al judeţului Timiş. 60.***Arhiva Primăriei Dudeştii Noi 61.*** Planul Urbanistic General al comunei Dudeştii Noi 62.***Recensământul general al populaţiei, (2002), Bucureşti. 63.***www.statistica.ro.
- 162 -
