SCOALA SANITARA POSTLICEALA POSTLIC EALA ‘’CAROL DAV DAVILA’’ ILA’’ PETROSANI
PROIECT DE CERTIFICARE A CALIFICARII PROFESIONALE NIVEL 5 DE CALIFICARE
CALIFICAREA CALIFICAR EA PROFESIONALA PROFESIONAL A ASISTENT MEDICAL GENERALIST
ABSOLVENT CRASMAT CRAS MATU U IOANA IOANA VA VALERIA LERIA
INDRUMATOR DE PROIECT As.med.VINTA As.med. VINTAN N VICTORIA
ANUL ABSOLVIRIIABSOLVIRII-2015 2015
SCOALA SANITARA S ANITARA POSTLICEALA POSTLICEA LA ‘’CAROL ‘’C AROL DAVILA’ DAVILA’’’ PETROSANI
PROIECT DE CERTIFICARE A CALIFICARII PROFESIONALE NIVEL 5 DE CALIFICARE
CALIFICAREA CALIFICAR EA PROFESIONALA PROFESIONAL A ASISTENT MEDICAL GENERALIST INGRIIREA PACIENTULUI CU LITIA!A RENALA
ABSOLVENT CRASMAT CRAS MATU U IOANA IOANA VA VALERIA LERIA
INDRUMATOR DE PROIECT As.med.VINTA As.med. VINTAN N VICTORIA
ANUL ABSOLVIRIIABSOLVIRII-2015 2015
SCOALA SANITARA S ANITARA POSTLICEALA POSTLICEA LA ‘’CAROL ‘’C AROL DAVILA’ DAVILA’’’ PETROSANI
PROIECT DE CERTIFICARE A CALIFICARII PROFESIONALE NIVEL 5 DE CALIFICARE
CALIFICAREA CALIFICAR EA PROFESIONALA PROFESIONAL A ASISTENT MEDICAL GENERALIST INGRIIREA PACIENTULUI CU LITIA!A RENALA
ABSOLVENT CRASMAT CRAS MATU U IOANA IOANA VA VALERIA LERIA
INDRUMATOR DE PROIECT As.med.VINTA As.med. VINTAN N VICTORIA
ANUL ABSOLVIRIIABSOLVIRII-2015 2015
C"#$%&s
MOTTO ARGUMENT'MEMORIU E(PLICATIV ISTORIC SI DATE DIN LITERATURA CAPITOLUL . ANATOMIA ANATOMIA SI FI!IOLOGIA APARATULUI APARATULUI RENAL 1.1Noţiuni de anatomie 1.2.Funcţiile rinichiului 1.3.Căile urinare
CAPITOLUL 2. LITIA!A RENAL) -DESCRIEREA AFEC*IUNII 2.1.Definiţie 2.2.Cauze 2.3.Simptomatologie. Diagnostic clinic 2.4.!aminări paraclinice 2.".Diagnostic diferenţial 2.#.$ratament 2.%.&oluţie 'i complicaţii 2.(.)rofila!ie* )rognostic
CAPITOLUL +. ROLUL NURSEI IN INGRIIEA BOLNAVILOR CU LITIA!A RENALA 3.1. +olul asistentului medical in efectuarea actelor medicale. 3.2. )regatirea preoperatorie. 3.3. )regatirea pentru operatie. 3.4. ,ngri-iri postoperatorii.
CAPITOLUL ,. PROCESUL DE INGRIIRE 4.1. )rezentare caz 1. 4.2. )rezentare caz 2. 4.3. )rezentare caz 3.
C&/"%% B%/%$34%e
Ajuta pe cel in neputinta Iubeste meseria Iubeste omul cu sau fata boala Asta te face cu adevarat ceea ce esti.
otto/
A$"me&'Mem$%" e6#/%3%7
Scopul tratării acestei teme a fost unul foarte personal. De0a lungul timpului am ntlnit multe persoane care au suferit de această afecţiune. Cte&a cazuri au a&ut un deznodămnt tragic. itiaza renală s0a impus preocupărilor umane de multă &reme datorită frec&enţei* dar mai ales a disconfortului sau complicaţiilor pe care le generează. itiaza renală reduce durata medie a &ieţii la 25 din 6ăr6aţi 'i "015 din femei* iar după tratament sau eliminarea spontană a calculilor* indicele de recidi&ă este de "5 n " ani. ,n ceea ce pri&e'te tipul litiazei depistate la %"5 din cazuri este calcică 7o!alat de calciu* fosfat de calciu8* iar la 2"5 din cazuri sau alte tipuri de litiază* litiaza se ntlne'te cu frec&enţă ma!imă ntre 204 ani* dar nu este rară la copii* chiar de la na'tere 'i nici la cei foarte &rstnici. u cred că studiul 'i analiza acestei teme mă &a a-uta să de&in o asistentă eficace pentru pacienţii care au ne&oie de a-utorul meu 'i care se confruntă cu consecinţele nefaste ale acestei 6oli 9litiaza renală:.
Is$% s% d3e d%& /%e$3"$e
Pietrele urinare au afectat oamenii din zorii istoriei . Primele pietre cunoscute au fost descoperite in mumii egiptene . În 1901 ,englezul Arheolog E. Smith a găsit piatra vezicii urinare la o mumie veche !00 " !000 ani de la El Amrah , Egipt . #ratamentele pentru pietre au fost men$ionate %n scrierile antice egiptene medicale de la 1!00 %.&r. 'hirurgia pentru a trata pietre a fost descris pentru prima dată %n secolul ( %.&r. de un chirurg antic indian pe nume Sushruta . El a furnizat informa$ii detaliate cu privire la pietre urinare , anatomie urinară , )i chirurgie pentru pietre in scrierile sale , compilat ca Sushruta Samhita . Pietre urinare %n Evul *ediu
În Evul *ediu , chirurgii numiti + lithotomists + a călătorit prin Europa , cu mesele lor speciale numite + taele litotomie + pe care plasau pacientii sa taie pietre . -oi %ncă mai folosim termenul de + pozi$ia litotomie + %n sala de opera$ie astăzi să se refere la introducerea unui pacient %ntr" o pozi$ie similară cu o femeie la na)tere . Pacien$ii trata$i de acesti lithotomists au fost de oicei oameni cu pietrele vezicii urinare la prostata marita , mai degraă dect pietre la rinichi reale . Pietrele vezicii conduc la infectii recurente , cauzate de durere , )i a făcut di/cil pentru oameni de a urina . 'hirurgia moderna 'hirurgia moderna a fost dezvoltata %n ultima umătate de secol . n 1923 , prima operatie de piatra percutanată a fost efectuat de 4ernstrom )i 5ohansson . ES67 8 litotritiei shoc:ave ; a fost dezvoltat din primele cercetari privind efectul undei de )oc pe piesele de aeronave de către compania germană
>reteroscopie , sau plasarea unei lentile %n ureter a fost descrisă pentru prima dată %n 191? de către &ugh &ton @oung dar prima operatie de piatra ureteroscopic nu a avut loc pnă %n 19(1 .
CAPITOLUL I ANATOMIA 8I FI!IOLOGIA APARATULUI URINAR 1.1.NO*IUNI DE ANATOMIE
;paratul urinar este alcătuit din cei doi rinichi 'i din căile e&acuatoare ale urinii/calice*6azinele*uretere*&ezica urinară 'i uretra. +inichii*organele secretoare ale urinii*au formă de 6oa6e de fasole 'i sunt situate de o parte 'i de alta a coloanei lom6are.Fiecare rinichi este ncon-urat de un strat celulo0adipos 'i n&elit cu o capsulă fi6roasă ine!tensi6ila*este situat n lo-a renală. Fiecare rinichi *ncon-urat de un strat celulo0 adipos 'i n&elit de o capsulă ine!tensi6ilă*este situate n lo-a renală. +inichii au o margine con&e!ă*o margine internă conca&a 'i doi poli /unul superior 'i altul inferior.)e partea conca&ă se afla hilul renal*alcătuit din arteră 'i &ena renală*limfaticele* ner&ii* -oncţiunea uretro06azinetala. +inichiul drept este ce&a mai -os situat dect cel stng. o-a renală este limitată n sus de diafragm*n spate de ultimele două coaste 'i dedesuptul lor de mu'chii 'i apone&rozele lom6are*iar nainte*de &iscerele a6dominale . Situarea lom6o0a6dominala a rinichilor e!plica de ce durerile renale pot fi resimţite lom6ar*a6dominal sau pel&ian*de ce tumorile renale se e&idenţiază ca o masă a6dominală 'i de ce flegmoanele perinefretice cu e&oluţie superioară m6raca simptomatologie toracică
Fig.1
=+< 7polul &ascular8 'i $lomerurul este primul element al nefronului 'i este aclătuit dintr0un ghem de capilare care rezultă din ramificaţiile unei arteriole aferente* pro&enită din artera renala.Capilarele se reunesc apoi 'i formează o arteriolă eferentă* care se capilarizează din nou n -urul primei porţiuni a tu6ului urinifer.$u6ul urinifer al doilea element al nefronului0se prezintă su6 forma unui canal lung de "mm*format din următoarele segmente/ 0 capsula ?o@man* 0 tu6ul contort pro!imal* 0 ansa Aenle* 0 tu6ul contort distal 0 tu6ii colectori. Capsula ?o@man are forma unei cupe care ncon-oară glomerulul 'i este alcătuit din două foite.Capsula ?o@man mpreună cu glomerul pe care0l conţine*poartă numele decorpuscul alpighi.Din tu6ii contorţi distali*prin canalele colectoare 'i canalele comune care se deschid n papilele renale*urina formată trece n calice 'i de aici n 6asinet.egătura 6azinetelor cu &ezica urinară Borgan dotat cu o musculatură puternică sisituate n pel&is*napoia pu6isului0este realizată prin cele două uretere.$raiectul a6domino0pel&ian al ureterelor e!plica posi6ilitatea compresiunii acestora decatre fi6roame*chisturi o&ariene sau canceroase recto0sigmoidiene
Fig.2
U$ee$3
NO*IUNI DE FI!IOLOGIE9 +inichiul este un organ de importanţa &itală 'i are numeroase funcţii* dintre care funcţia principală constă n formarea urinei.
1.2FUNC*IILE RINIC:IULUI9 1. Funcţia de formare a urinei:
)rin aceasta sigură epurarea organismului de su6stanţe to!ice.Formarea urinei se datorează unui mecanism compe! de filtrare la ni&elul glomerulilor 'i de rea6sorţie 'i
secreţie la ni&elul
tu6ilor )rin filtrare glomerurală se formează urina primiti&ă* 1"l urina primiti&e in24h*din filtrarea a 1"l plasma8.
a acest ni&el se face o selectare /tu6ii rea6sor6 total sau n mare cantitatea de su6stanţe utile 'i n cantitate mică pe cele to!ice.Su6stanţele utile sunt su6stanţe cu prag* care sunt eliminate prin urină numai cnd concentraţia lor sanguină a deposit limitele fiziologice7apa* glucoză* NaCl8.Su6stanţele to!ice sunt su6stanţe fără prag*eliminarea lor n urină făcndu0se imediat ce apar n snge.;pa se rea6soar6e n proporţie de 5* glucoza n ntregime* sărurile 'i clorura de sodium n proporţie &aria6ilă de (5.Su6stanţele to!ice nu sunt rea6sor6ite dect n proporţie mult mai mică/uree335*%"5 acid uric. 2 .Funcţia secretorie de menţinere a echilibrului acido-bazic
l poate secretă 'i elimina unele su6stanţe* ca amoniacul* cu rol foarte important n echili6rul acido06azic.+inichii e!ercită o serie de funcţii endocrine* dintre care amintim/ eritropoieziei medulareE 3 .Funcţia de epuraţie sanguină
Cu rol important n reglarea tensiunii arteriale
1.+C)ILE URINARE
Fig. 3 1.3.1Ureterul
ste un rezer&or care colectează urina. ;re o capacitate de 304 ml cu mari posi6ilităţi de destindere 7103 l8 datorită musculaturii sale 6ogate formată dintr0un strat longitudinal e!tern 'i actul longitudinal intern.
1.3.3Uretra
ste un canal musculo0 mem6ranos care diferă n raport cu se!ul..a 6ăr6at e!istă un canal comun* urinar 'i genital* de la &ezică la meantul urinar. ;re patru porţiuni 0 0 intraparietală* 0 prostatică 73 cm8* 0 mem6ranoasă 7prin diafragmă urogenitală8 0 spongioasă sau pel&iană. a femei este un canal ntins de la &ezică pnă la &ul&ă* paralel cu &aginul 'i posterior * are o lungime de cca. 4 cm* fiind scurtă se pot produce infecţii urinare frec&ente. ;re două porţiuni/ intrapel&iană 'i perineală* orificiul in ferior este situat posterior de clitoris.
CAPITOLUL II9 LITIA!A RENAL) ;DESCRIEREA
2.1DEFINI*IE ste o afecţiune caracterizată prin formarea de calculi 7concreţiuni minerale*organice 'i de cele mai multe ori mi!te8 *n 6azinet 'i de0a lungul căilor urinare 7ncepnd cu tu6ul urinifer 'i terminnd cu uretra8*n urma precipitării su6stanţelor care n mod normal*se găsesc dizol&ate n urină.
2.2CAU!E Calculii renali se formează atunci cnd 6alanţa ntre apă* sărurile* mineralele 'i alte su6stanţe din urină se modifică. odul n care această 6alanţa este modificată determină tipul de calcul care se formează. Cei mai mulţi calculi renali sunt formaţi din calciu 'i apar atunci cnd ni&elul acestuia n urină se modifică.
Fig.4 2.2.1 F!"#$% &' $%(!
0 Consumul insuficient de lichide 7n special de apă8*duce la diminuarea &olumului urinei* care &a fi deci mai concentrată n saruri.
inaintede a lua suplimente de &itamina D. Factori anatomici0congenitale sau c'tigaţi care alterează drena-ul urinei Factori 6acteriologici0e!istă unii germeni care secretă urează generatoare de amoniac* fa&oriznd apariţia calculilor amoniaco0magnezieni. Factori meta6olici0guta* a&itaminoze
2.2.2!)(%F%!$' !)!U)%)#$ $'*)%
a. Calculii caliceali pot fi localizaţi n fiecare grup caliceeal 7superior*mi-lociu*inferior8. Cauzele impsi6ilităţii eliminării acestor calculi pot fi/0megacalicoza0stenoza ti-ei caliceale de cauza intrinsecă 7infecţii specifice sau nespecifice e!trinsecă8. 6. Calculi 6azinetali 7pielici8 care apar secundar următoarelor leziuni/0mega6azinet cu alterarea flu!ului urinar 0hidronefroza congenitala de natura intrinsecă sau e!trinseca. 0hidronefroze do6ndite prin o6stacole intrinseci sau e!trinseci*la ni&elul ureterului* -oncţiunii pielo0ureterale sau 6azinetului.0reflu! &ezico0uretero0renal c8Calculi coraliformi 7pielocaliceali8*care ocupă 6azinetul 'i una*două sau toate cele 3 ti-e caliceale 7clasificarea afost descrisă anterior8* calculi colariformi e&oluează asimptomatic 'i sunt descoperiţi ntmplător.n general sunt calculi de stru&ita ncadraţi n asam6lul litiazelor infectate.
2.2.3!#+,#%% !)!U)%)#$ $'*)%
Fig. " !alculii conţin frec&ent fosfat*
car6onat* o!alat de calciu 'i uneori fosfat amoniaco0magnezian*
cum e cazul calculilor coraliformi ce apar n legătură cu o infectieurinara.
renali* nglo6ează calculii de o!alat de calciu 7cei mai frec&enţi8* fosfat de calciu sau dintr0un amestec al acestor două saruri. ai mulţi factori contri6uie la cre'terea concentraţiei de calciu n urină. )rintre ace'tia se număra deshidratarea* aportul e!cesi& de &itamina D* unele medicamente 7hormonii tiroidieni* diureticele8 'i unele 6oli7cancer* 6oli renale* hiperparatiroidism8. Cre'terea concentraţiei de o!alaţi n urină se datoreaza unei alimentaţii 6ogate n această su6stanţă sau unor factori genetici. !alculii de stru/ita B această categorie reprezintă 15 01"5 din cazurile de calculi renali. Sunt
compu'i din magneziu 'i din amoniac 'i sunt asociaţi cu infecţiile 6acteriene cronice ale căilor urinare. ?acteriile produc enzime ce cresc cantitatea de amoniac dinurina* un factor fa&ora6il formării cristalelor de stru&ita. Spre deose6ire de celelalte tipuride calculi renali* ace'ti sunt mai frec&enţi la femei dect la 6ăr6aţi. Deseori* se dez&olta la persoane care utilizează catetere urinare o perioadă ndelungată de timp. !alculii de acid uric B reprezintă " 0 (5 din cazurile de calculi renali. ;'a cumindica numele
lor* ei se formează datorită unei concentraţii anormal de crescute de acid uric din urina. ;cidul uric este
un produs al meta6olismulu proteinelor. = dietă 6ogată n proteine poate antrena un e!ces de acid uric n urină. )acienţii cu guta sau cei care efectuează chimio terapie sunt predispu'i la apariţia acestui tip de calculi renali. !alculii de cistina0 această formă rară afectează mai puţin de 15 din pacienţi.Calculii sunt
compu'i din cistina* un aminoacid. n toate cazurile* formarea lor se datoreazacistinuriei 7e!creţia unei cantităţi e!cesi&e de cistina prin rinichi8
2.+.SIMPTOMATOLOGIE Simptomatologia litiazei &ariază cu sediul 'i cu mărimea calculilor.
2.3.1(imptomatologie clinică
itiaza renală se poate manifesta clinic următoarele forme/ a.calcul latent nu are nici un simptom clinic* poate fi doar 6ănuit la 6olna&iide gută* infecţiei urinare* imo6ilităţi la pat* paraplegici.;namneza furnizează informaţii despre anumite o6iceiuri alimentare* a6uz de alimente 6ogate n proteine 7carne8 sau o!alaţi 7spanac* sfeclă ro'ie* ciocolată8 despre mediul de&iata al pacientului 7cald 'i uscat8* infecţii urinare n antecedente sau e&entuale eliminărianterioare de calculi. 6. durerea n durerea &iolentă 7colică renală8 dar 'i su6 formă de ne&ralgie7durere nudă* uneori doar o -enă la ni&elul regiunii lom6are8 este cea mai tipică manifestarea litiazei renale. Colica renală nseamnă nseamnă distensia acută a căilor e!cretorii deasupra o6stacolului 'i spasmul supraadăugat.
De6utul este de o6icei 6rusc* precipitat de un efort fizic important* se manifestă cadurere &ie n zona lom6ară* de o6icei unilateral* n hipocondru 'i fosa iliacă de aceea'i parte cu iradieri spre organele genitale e!terne 'i faţa internă a coapsei. Durerea se nsoţe'te de disurie* hematurie. )ot e!ista fenomene refle!e digesti&e 7greţuri* &ărsături* pareză intestinală8 'i &egetati&e 7paloare* transpiraţii* tahicardie8. Durata este &aria6ilă* ore sau chiar zile* iar sfr'itul colicii poate coincide uneori cueliminarea calculilor. c. infecţia urinară datorită stazei urinare realizate prin o6stacol 'i a reflu!ului urinar* germenii pot infecta căile urinare* fie pe cale ascendentă* fie pe cale hemetogenă genernd infecţii de diferite tipuri. ,nfecţiile urinare reprezintă complicaţii reduta6ile ale litiazei 'i* de multe ori* reprezintă singura formă de manifestare a acestuia. 2.3.2&iagnosticul clinic include
1. ;namneza urmăre'te precizarea următoarelor elemente 0 &arsta0se! 0 antecedente heredo0colaterale 0 rezidenta geografică 0 ocupatia 0 &olumul zilnic al ingestiei de lichide 0 regimul alimentar 0 tratamentul medicamentos 0 prezenta calculior eliminaţi de pacient n antecedente 0 structura cristalografica a calculilor analizaţi ulterior 0 prezenta infecţiei urinare associate 2.3.3 'amenul clinic obiecti/ constă:
a. Semne generale caracteristice 6olilor asociate cu litiaza renală 7sindromCushing* hipertiroidism* guta* sarcoidoza8 sau e&idenţa &ezicii neurologice cu risc de formarea litiazei &ezicale. 6. Semne locale/ 0sensi6ilitate dureroasă la palparea lo-ei renale 0prezenta rinichiului mare*palpa6il*sensi6il 0sensi6ilitatea punctelor ureterale 0prezenta hematuriei sau piuriei la e!amenul macroscopic al urinei
2.3.&iagnostic poziti/
Calculii renali pot fi descoperiţi n timpul unui e!amen de rutină* dar n general sunt diagnosticaţi la persoanele care acuză durere lom6ară acută sau la pacienţi cu infecţii urinare cronice.
2.,.E(AMIN)RI PARACLINICE
$adiografia renală simplă e&idenţiază calculii radioopaci* numărul* forma 'i 'cografia B este
localizarea lor.
un e!amen nein&azi&* dar nu poate pune n e&idenţă calculii mici* inspecial cei
localizaţi n uretere sau &ezica urinară*.permite de asemenea diagnosticarea litiazei renale 'i a impactului său asupra rinichiului. ,ielografia intra/enoasă 0
e!amen cu a-utorul căruia se poate determina localizareacalculului
n sistemul urinar 'i se poate sta6ili gradul de o6struare cauzat de acesta.!amenul consta n radiografierea căilor urinare* după opacifierea cu o su6stanţă decontrast* realizată prin in-ectare intra&enoasă. ;cest e!amen a fost nlocuit detomografia computerizată 7C$8* dar este n continuare utilizat n numeroase afectiuniurinare. "omografia computerizată 7C$8 n spirala0
a de&enit testul de elecţie pentru e&aluarea calculilor
renali. )oate identifica calculii indiferent de compoziţia lor 'i nu necesită utilizarea unui produs de contrast. . Urografia intra&enoasă cu su6stanţă de contrast pune n
e&idenţă calculii radiotranparenţi* ca 'i
modificările căilor urinare n amonte de o6stacol* impactul asupra parenchimului renal 'i e&entualele leziuni anatomice. (cintigrafia renală 0 apreciază funcţionalitatea parenchimului unui rinichi litiazic* dar ea nu
este indispensa6ilă diagnosticului. (umarul de urină. Se cercetează prezenţa/ al6umine cu
apreciere cantitati&ăE glucozăE
mo6ilinogenE pigmenţi 6iliari. Sedimentul urinei/ leucociteE hematiiE diferite săruri. $eacţia p4-ului5 urinei normal acidată 'i &ariază ntre 4*#0(*( n funcţie de dietă. Volumul urinar n medie 1" mlGzi n funcţie de
aportul hidric/mai puţin de 1" mlGzi B
oligurie mai mult de 1" ml Gzi B poliurie +irosul urinei/fetid/ semnifică infecţii urinare se&ereEamoniacal/ fetid n infecţii urinare ,roba ddis 4amburgher determină numărul de hematii
sau leucocite eliminate pe minut*
recoltare ce se repetă la 1 minute. Urocultura B este
e!aminarea 6acteriologică a urinei 'i are drept scop depistarea infecţiei
urinare. +ecoltarea impune condiţii sterile* după o preala6ilă toaletă locală7genitală8* din mi-locul -etului urinar 7cţi&a mililitri8.
F%.= 2.5.DIAGNOSTIC DIFEREN*IAL a. Din punct de &edere al sindromului dureros cu / 0 litiaza colecistica 0 colecistita acută 0 pancreatita 0 discopatia lom6ară 0 spondiloza lom6ară 0 ane!ita 'i metroane!ita 0 chist o&arian torsionat sau torsiune de o&ar 0 apendicita 0 sindrom ocluzi& 6.Din punct de &edere al hematuriei cu/ 0 traumatisme ale aparatului urinar 0 tumori renale 0 litiaza &ezicala
0 infarct renal 0glomerulonefrita Diagnosticul diferenţial se poate pune pe 6aza in&estigaţiilor mai sus descries.
2.=.TRATAMENT n cazul itiazei renale tratamentul tre6uie indi&idualizat n funcţie de/ 0 &rsta pacientului 0 tarele organice asociate 0 dimensiunile calculului 0 compoziţia chimică a calculului 0 gradul de afectare a funţiei renale 0 stare rinichiului controlateral 0 asocierea complicaţiilor7durere*infecţie urinară*insuficientă renală8 .a-oritatea pietrelor sunt eliminate n mod spontan n termen de # săptămni* inspecial dacă pacientul consuma lichide. )ot fi administrate analgezice pentru reducerea durerilor 7acetaminofen8* pnă la eliminarea calculului.Calculii prea mari* cei care pro&oacă dureri &iolente* infecţii sau hemoragii tre6uie pul&erizaţi n fragmente mici sau e!tra'i chirurgical. )ul&erizarea sau e!tragerea calculilor se poate realize prin diferite tehnici/ itotripsia 7litotritia8 e!tracorporalaB inter&enţie ce utilizează unde de 'oc produse pe piele 'i orientate direct către calcul* pul&erizează calculul n fragmente mici ce pot fieliminate de către sistemul urinar. Nefrolitotomie percutanataB tehnică utilizată atunci cnd calculul este prea mare sau poziţionat astfel nct nu poate fi degradat prin litotripsie e!tracorporala. Se efectuează prin introducerea* printr0o incizie* a unui tu6 de o6ser&aţie 'i a unui instrument numit nefroscop n rinichi. Cu a-utorul nefroscopului se e!trage calculul. Dacă acesta este prea mare* el poate fi pul&erizat cu a-utorul unei laser sau a energiei electrice.
asemenea* chiar 'i n cazurile cnd calculi ureterali nu se nsoţesc decolica acută* se &a aplica mai nti un tratament medicamentos. n tratamentul imediat al colicii ureterale acute se &a administra n primul rnd medicaţia antispastică 'i antialgică pe cale intramusculară sau intra&enoasă.analgetice/ ;lgocalmin* No&algin intramuscular sau intra&enosE supozitoare sau ta6lete nforme mai u'oare/ Sco6util* izadonE n formele mai gra&e Fortral intramuscularEantispastice/ papa&erina fiole intra&enos sau intramuscular foarte lent de o6icei n asocierecu Sco6util intra&enosE ;tropina fiole a 1 mg. ,ntra&enos sau intramuscular. ;plicaţii de căldură/ n regiunea lom6ară 7pernă electrică8* 6ăi fier6inţi. ;dministrarea opiaceelor poate fi uneori necesară* n cazul cnd durerile sunt e!trem de intense* de'i opiaceele au deza&anta-ul de a mpiedica migrarea calculilor. Cura de diureză nu este indicată n faza iniţială dureroasă* deoarece cre'te presiunea intrapielitică care are rol important n producerea durerii. =dată durerea calmată* se &a trece la o analgezie de 6ază prin administrarea per oral sau supozitoare de spasmolitice 'i analgetice pentru că se o6ţine odilatare 'i o diminuare a perstalticii căilor urinare* 'i* deci o scădere a factorilor care declan'ează durerea. n această perioadă este indicată cura de diureză care fa&orizează migrarea calcului.Holumul urinar &a tre6ui să depă'ească 1*" lG24h. )ot fi recomandate 'i ceaiurile de plantecu acţiune diuretică* asociate cu indicaţia care r eglează dinamica ureterală. )entru eliminarea spontană a calcului are o mare importanţă mi'carea 'i a'a zisa **scuturare: a pietrei. n cazul n care este prezentă leucocituria 'i 6acteriuria* se &a aplica terapia anti6iotică. $ratmentul colicii renale se poate face 'i am6ulatoriu* dar orice colică fe6rilă prelungită sau complicată cu oligurie* impune internare pentru in&estigaţiile suplimentare 'i tratament adec&at. n colicile &iolente prelungite care nu cedează la analgetice 'i spasmofilitice uzuale se mai asociază/ +=+>;* FN=?;+?,$;. Dacă nici a'a durerea nu cedează* se administrează ,;>,N* ;$+=),NI. n cazul n care tratamentul medical nu a dat rezultate sau n cazurile complicate cu insuficienţă renală se aplică tratament urologic 'i la ne&oie chirurgical.
Fig.% 2.6.1"ratament profilactic
ste n funcţie de compoziţia chimică a calculilor.itiaza renală fiind o 6oală cronică a ntregului organism* necesită un tratament delungă durată. $ratamentul s0a do&edit eficace n profila!ia recidi&elor* acestea diminund de la 45 la 15 $ratamentul profilactic medical* cu a-utorul aportului hidric* dietei 'i medicaţiei urmăre'te/ 0 scăderea concentraţiei urinare printr0un aport crescut lichidianE 0 diminuarea aportului su6stanţelor formatoare de calculiE 0 cre'terea aportului de mediatori care inhi6ă cristalizareaE 0 modificarea pA0ului urinarE 0 lupta contra infecţiei. 2.6.2"ratamentul chirurgical
$ratamentul chirurgical impune doar o etapă a tratamentului litiazei renale* el &a fi continuat ntotdeauna cu măsuri de pre&enire a recidi&ei calculoase.
Fig.(
2.>.EVOLU*IE 8I COMPLICA*II &oluţia este n general 6ună* mulţi 6olna&i reu'ind după colici recidi&ate să elimine calculul. De cele mai multe ori* dacă nu a fost găsită 'i tratată cauza* procesul de formare a calculului continua* chinuind timp ndelungat 6olna&ul* ducnd la operaţii repetate.
Complicaţiile comune ale litiazei renale sunt/ 0 complicaţiile mecanice
0 complicaţiile infecţioase 0 complicaţiile renale.
2.7.1!omplicaţiile mecanice
Sunt determinate de prezenţa unui calcul pe căile urinare e!cretoare* care reprezintă un o6stacol incomplet său complet pri&ind e!creţia urinii.ste posi6il ca* uneori* să se instaleze n amonte faţă de o6stacol o dilatare pielocaliceală de &olum &aria6il. !cluderea funcţională a rinichiului 7rinichi mut8 are loc n cazul cnd calculul produce o o6strucţie totală. ;nurie reprezintă o complicaţie gra&ă datorită fie unui mecanism refle!* fie unor leziuni de pielonefrită litiazică pe rinichiul colateral* fie mai rar unei o6strucţii 6ilaterale.
2.7.2!omplicaţiile infecţioase
Sunt fa&orizate de litiaza renală. După infecţia pielică se instalează pielonefrita acută sau cronică cu insuficienţă renală ire&ersi6ilă.$ot n cadrul complicaţiilor infecţioase se menţionează/ 0 pionefroza* 0 flegmonul perinefritic* 0 septicemia.
2.7.3!omplicaţiile renale
Sunt reprezentate de nefropatia o6structi&ă nsoţită de nefrită interstiţială cronică.
2.?.PROFILA(IE
)rofila!ia litiazei este foarte simplă/regulă generală este căutarea 'i tratarea 6olilor generatoare* asociate cu cura de diureza*deci ingestie mare* zilnică de lichide 7orice fel8 n cantitate de peste 1" mlGzi* putndu0se a-unge constant la 2 03 litriGzi se asigura astfel un drena- foarte 6un al eliminării de urină cu mpiedicarea concentrării 'i deci precipitării sărurilor. +egimul alimentar are o mare importanţă* n funcţie de tipul litiazei )entru litiaza o!alică se e!clud spanacul* măcri'ul* &arza ro'ie* castra&eţii* prunele* caisele* fasolea 6oa6e* mazărea &erde* cacaua* cafeaua* glucidele su6 formă de dulciuri* făinoasele* 6auturile alcoolice.)entru litiaza urică se indica aport scăzut de proteine* produse lactate* interzicndu0se carnea de purcel* miel* &iţel* &natul* mezelurile* momitele* splină* ficatul* creierul.
2.8.1,$#9*#("%!
?ilateralitatea reprezintă un semn de prognostic se&er. >radul 'i duratao6strucţiei are o mare importanţă prognostică* deoarece atunci cnd este se&eră 'i sediul este sus situat* &a duce la odistrugere
nefrotică ire&ersi6ilă.
Fig.
CAPITOLUL +9 ROLUL NURSEI IN INGRIIREA BOLNAVILOR CU LITIA!A RENALA
+.1 ROLUL ASISTENTULUI MEIDICAL IN EFECTUAREA ACTELOR MEDICALE ;-utorul acordat medicului si 6olna&ului in cursul e!aminarii clinice degre&eaza pe acesta din urma de eforturi fizice*ii pre&ine o serie de suferinte inutile*contri6uie la crearea unui climat fa&ora6il intre 6olna& si medic*face aceesi6ila medicului e!plorarea tuturor regiunilor organismului*ser&indu0l si cu instrumentarul necesar*toate acestea inter&enind pentru scurtarea timpului de consult al 6olna&ului
3.1.1(%("$' '+%*$%% !)%*%!' ;#)*VU)U%
Sarcinile asistentei in pregatirea si asistarea unui e!amen clinic medical sunt urmatoarele/
0pregatirea psihica a 6olna&ului
0adunarea*&erificarea si pregatirea instrumentarului necesar
0dez6racarea si im6racarea 6olna&ului
0aducerea 6olna&ului in pozitiile adec&ate e!amianarilor
0asigurarea iluminatiei necesare e!aminarilor
0deser&irea medicului cu instrumente
0ferirea 6olna&ului de traumatisme si raceala
0asezarea 6olna&ului in pat dupa e!aminare si refacerea patului
+.2 PREGATIREA PREOPERATORIE
3.2.1 (cop
)regătirea pacientului naintea inter&enţiei chirurgicale este un element ma-or de pre&enire a infecţiilor postoperatorii. De ea depinde reu'ita operaţiei 'i e&oluţia postoperatorie.
Neutralizarea surselor de suprainfecţie care au originea/ la ni&elul pielii 7incizie8/ la distanţă 7naso0 faringian 'i &ezică urinară8
+educere a posi6ilităţilor de contaminare a pielii* prin utilizarea de antiseptice
Depistarea 'i semnalarea unor leziuni cutanate* infecţii =+ sau urinare recente ori &indecate paraziţi e!terni* posi6ilităţi de alergie
3.2.2,regătirea fizică
J)acienţilor a-unţi la secţia de chirurgie tre6uie să li se asigure confort fizic 'i psihic. )acienţii internaţi sunt agitaţi* speriaţi* inhi6aţi de teama inter&enţiei chirurgicale* de diagnosticul impre&izi6il* de anestezie* de durere* de moarte. J;sistenta medicală are o6ligaţia ca prin atitudinea 'i comportamentul ei să nlăture starea de an!ietate n care se găse'te pacientul nainte de operaţie /
să Bl a-ute să0'i e!prime gndurile* gri-ile * teamaE
să i insufle ncredere n echipa operatorieE
să i e!plice ce se &a ntmpla cu el n timpul transportului 'i n sala de operaţie* n preanestezie* cum &a fi a'ezat la masa de operaţie* cnd &a părăsi patul* cnd &a primi &iziteE
să Bl asigure că &a fi nsoţit 'i a-utat . J ;sistenta medicală tre6uie să răspundă cu ama6ilitate* profesionalism* siguranţă 'i promptitudine
la solicitările tuturor pacienţilor* nct ace'tia să capete ncredere n ser&iciul n care a fost internat. J)rin atitudinea ei* nici distantă* dar nici familiară* nici dură dar nici cu slă6iciune* 6ine&oitoare* dar 'i autoritară* &a reu'i* cu siguranţă* să inspire pacienţilor ncredere. &acă:
ea nu &a do&edi ră6dare* pricepere* n conducerea unei discuţii de nceput* menită să ncura-eze 6olna&ul
+.+ PREGATIREA PENTRU OPERATIE
+olul pregătirii preoperatorii a pacientului deţine un loc important n pre&enirea infecţiilor nosocomiale. Se face n funcţie de timpul a&ut la dispoziţie 'i de starea generală a pacientului
3.3.1. "%+, (UF%!%'*"= ,!%'*" %*&','*&'*"
,n ziua precedenta +epaus E
regimul alimentar să fie u'or digera6il 'i cu consum de lichide pentru menţinerea tensiunii arteriale* dezinto!icarea 'i mărirea diurezei* diminuarea setei 'i acidozei postoperatorii. ;lte pregătiri pentru inter&enţie/
anti6ioterapice cnd se anticipează apariţia unei infecţii postoperatorii* spălături &aginale repetate cu antiseptice pentru infecţii ginecologice.
spălătura gastrică n inter&enţii la6orioase pe stomac
,n seara zilei precedente )regătirea pielii
se face 6aia generală* la du' 7după clisma e&acuatoare8 /
spălatul părului* toaleta 6uco0dentară* toaleta nasului E
se &erifică regiunea inghinală* om6ilicul* a!ilele* unghiile7scurte* fără lac de unhii8* picioarele* spaţiile interdigitale.
Cu un aparat de ras propriu se rade părul ct mai larg n funcţie de zonă* ct mai aproape de momentul inter&enţiei pentru a e&ita proliferarea germenilor la ni&elul escoriaţiilor cutanate 'i se 6adi-onează cu un antiseptic regiunea rasă * aplicnd apoi pansament antiseptic uscat. 7n unele cazuri se pot folosi creme depilatoare8.
)regătirea tu6ului digesti& /
clismă e&acuatoare 7cu e!cepţia inter&enţiilor pe colon8*
nu se dau purgati&e se face du' după clismăE
alimentaţie le-eră / supă de legume* 6ăuturi dulci sau alcaline.
,n ziua inter&enţiei
6olna&ul nu mai 6ea*
se face e&entual o clismă cu 4 ore naintea inter&enţiei*
se ndepărtează 6i-uteriile*
se ndepărtează proteza dentară care se păstrează n cana cu apă*
se re6adi-onează cu un antiseptic colorat regiunea rasă.
se m6racă pacientul cu len-erie curată* n funcţie de inter&enţieE
se pregătesc documentele / foaia de o6ser&aţie* analize* radiografii* care &or nsoţi pacientul.
Fig.1
+., INGRIIRI POSTOPERATORII
3..1.(U,$V'94'$' #,'$ "U)U%
ste sarcina fundamentală a asistentei medicale.
Supra&egherea este permanentă* n &ederea depistării precoce a incidentelor 'i complicaţiilor postoperatorii.
)rezenţa permanentă lngă pacient permite asistentei medicale ca* pe lngă elementele de supra&eghere indicate de chirurg 'i anestezist* să sesizeze orice alte mici modificări 'i acuze su6iecti&e 7durerea8 'i să administreze* la timp* tratamentul prescris* e&itnd iniţiati&ele personale* fără a ţine cont de responsa6ilităţile celorlalţi mem6ri ai echipei.
3..2 %*(")$' ;#);VU)U%
se face ntr0o cameră cu mo6ilier redus 'i u'or la&a6il* care &a fi curată* 6ine aerisită* lini'tită* n semio6scuritate * cu temperatura de 1(02KC 7căldura e!cesi&ă deshidratează 'i fa&orizează hipotermia8* pre&ăzută cu instalaţii do o!igen montate n perete* cu prize n stare de funcţionare 'i cu aparatură pentru aspiraţie.
)atul &a fi pre&ăzut cu mu'ama 'i aleză 6ine ntinsă* fără pernă 'i* dacă este cazul* salteaua &a fi antiescară.
3..3 ')'+'*"' &' (U,$V'94'"
Supra&egherea operatului se 6azează pe date clinice 'i pe rezultatele e!amenelor complementare. Date clinice/ spectul general al
operatului
culoarea pielii sesiznd paloarea 'i cianoza
coloraţia unghiilor * urmărind apariţia cianozei
starea e!tremităţilor* paloarea sau răcirea nasului* urechilor* minilor 'i picioarelor
starea mucoaselor0lim6a uscată sau umedă* sa6urală sau curată0indică starea de hidratare a operatului
starea de calm sau agitaţie* 'tiind că toropeala sau agitaţia e!tremă e!primă o complicaţie chirurgicală 7hemoragie internă* peritonită postoperatorie etc.8
3.. &%F'$%"% ,$+'"$% F%%#)#9%!%
$ensiunea arterială se măsoară ori de cte ori este ne&oie n primele două ore după operaţie din 1" n 1" minute* din 3 n 3 de minute n următoarele 'ase ore 'i din oră n oră pentru următoarele 1# ore notnd datele n foaia de reanimare.
)ulsul se măsoară la 101" minute urmărind frec&enţa* ritmicitatea* amplitudinea care se notează. n cazul n care apar modificări ale pulsului* 6radicardie sau tahicardie* se &a sesiza medicul reanimator.
+espiraţia : se notează frec&enţa* amplitudinea* ritmicitatea 'i se sesizează* deasemenea* medicul n caz de tuse sau e!pectoraţie. ;stăzi datorita ),), ;L=* lăsate pnă la apariţia refle!elor 'i pe care operata o elimină cnd se treze'te* nghiţirea lim6ii este imposi6ilă 7asist.med. nu t6.să fie tentată să o repună pentru că deran-ează 6olna&ul8. Cea mai mică modificare a respiraţiei &a fi semnalată anestezistului* care* n funcţie de caz * &a indica o aspiraţie pentru a ndepărta mucozităţile din faringe sau &a recomanda administrarea de o!igen.
$emperatura se măsoară dimineaţa 'i seara 'i se noteaza n F.=. 3..> ,ierderile lichidiene sau sanguine
$u6urile si sondele permanente &or fi introduse in urinar fara cuduri*cu lumenul neo6struat de peretii sau fundul urinarului si nesuspendate deasupra lichidului urinar.
Se &a controla permanent ptr a descoperii la timp intreruperea scurgerii de lichid prin sonda de drena-. =6struarea tu6ului de dren poate compromite total o inter&entie urologica si mai ales plastica
Scaunul / se reia n următoarele 203 zile 'i este precedat de eliminare de gazeE n cazul n care nu apar gazele * se folose'te tu6ul de gaze * iar n cazul n care scaunul nu este spontan* se face o clismă e&acuatoare.
$ranspiraţia / se notează dacă apare* deoarece n cazul n care este a6undentă* poate antrena pierderi de apă importante.
Homismentele/ se &a nota cantitatea* aspectul 'i caracterul 76ilioasă* alimentară* sanguinolentă8
)ierderile prin drena- / se notează aspectul 'i cantitatea pentru fiecare dren n parte.
F%.11
CAPITOL ,9 PROCESUL DE INGRIIRE
ste o metoda organizata si sistematica* care permite acordarea de ingri-iri indi&idualizate.Demersul de ingri-ire este centrat pe reactiile particulare ale fiecarui indi&id 7sau grup de indi&izi8 la o modificare reala sau potential de sanatate. ;plicarea cadrului conceptual al Hirginiei Aerdenson in procesul de ingri-ire usureaza identificarea ne&oilor pacientului pe plan 6io0psiho0social* cultural si spiritual si gasirea surselor de dificultate care impiedica satisfacerea ne&oilor.De asemenea*permite sta6ilirea inter&entiilor capa6ile sa reduca influenta acestor surse de dificultate*in scopul de a a-uta persoana sa0si recapete autonomia. tapele procesului de ingri-ire/ )rocesul de ingri-ire comporta cinci etape/ 1.Culegerea de date 2.;naliza si interpretarea lor 3.)lanificarea ingri-irilor 4.+ealizarea inter&entiilor ".&aluarea 1.Culegerea de date Culegerea datelor ne permite sa facem o in&entariere a tuturor apectelor pri&ind pacientul in glo6alitatea sa.Se poate spune ca ele ne informeaza asupra a ceea ce este pacientul*asupra suferintei*asupra o6iceiurilor sale de &iata si asupra starii de satisfacere a ne&oilor fundamentale. 2.;naliza si interpretarea datelor Ne permit sa punem in lumina pro6lemele specifice de dependent si sursa de dificultate care le0a generat* adica ela6orarea:diagnosticului de ingri-ire:. 3.)lanificarea ingri-irilor ne permit/
a8determinarea scopurilor 7o6iecti&elor8 care tre6uie urmarite0mai prMcis determinarea o6iecti&elor de atins 7rezultatul asteptat8E 68sta6ilirea mi-loacelor pentru rezol&area o6iecti&elor 7pentru atingerea rezultatelor8. 4.!ecutarea*aplicarea inter&entiilor
,.1 PRE!ENTARE CA! 1. .>. in &arsta de 3" de ani *din )etrosani se prezinta la Spitalul de
A. C"/ee$e3 d3e/$. Culegerea datelor permite o cunoa'tere mai 6ună a pacientului pentru a do&edi ne&oile lui de dependenţă 'i interdependenţa. ;.1. DATE STABILE Date sta6ile generale si indi&iduale NUME, PRENUME 7.B DATA NAŞTERII 10.0.1923 VÂRSTA =! ani RELIGIE"ortodoCa STARE CIVILA"casatorit,nu are copii DATA INTERNARII 10.03 ?01! SECTIA >D7BE Fsal"!0? MEDICUL CURANT. *E<' SPE'A7S# 7AD> *D'EA DIAGNOSTIC LA INTERNARE: LITIAZĂ RENALĂ ADRESA: Petrosani OCUPAŢIA S4ED CULTURA"1? clase ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE mama: decedată prin loca renal tata paralizat pe aza AG'
ANTECEDENTE PERSONALE:
" fractura anterat dreptHinterventie chirurgicala "&epatita I remisa "Suspect hernie de disc CONDIŢII DE VIAŢĂ ŞI MUNCĂ une OBICEIURI DE VIAŢĂ
"consumator de alcool ocazional, tutun, cafea "depune efort /zic moderat "alimentaJie miCtăK preferă carnea de porc, pasăre, produse lactate, dulciuri, fructe, %n special merele ALERGII:
"nu cunoaste TRATAMENTE ANTERIOARE antispastice,diuretice si antiinLamatoare"administrate ocazional GREUTATE 20 g INĂLŢIME1,3(m RELATII SOCIALEF DeJeaua de susJinere familia 8sotia; rudele Mi prieteni. RELATII FIZICE SI REACTIONALE grup sanguin A , Dh pozitiv, nu are proteze, nu este alergic 7itiază renală dreaptă cu hidronefroză gradul . nfecJie urinară
A ! DATE VARIABILE a" Dat# $%&'# ()* m+m#*t &*t#.*/.&&"
"#emperatura =(,?0' "#.A. 10"(0 mm &g "Puls 100 pulsaJiiNminut "DespiraJie 12 respiraJiiNminut "
"apetit scăzut
"somn agitat, %ntrerupt din cauza durerii "poziJia olnavului este antalgica, ghemuită "faJa eCprimă durere, tristeJe, ochi %ncercănaJi "dureri colicative renale la micJiune, datorită eliminărilor de calculi renali "capacitatea de comunicare păstrată "pacientul este conMtient, orientat temporo"spaJial "ooseala este pregnantă "are o uMoară stare depresivă, anCioasă
P/3& de %&$%@%$e 3 1 Ne7%3 4"&d3me&3/3 1.Ne&oia de a respira si a a&ea o 6una circulatie
D%3&s% de %&$%@%$e $ahicardie tranzitorie legata de hipertermie caracterizata prin 6atai accelerate ale cordului.
O%e%7
I&e$7e&%% 3"&me
0,n decurs de 24h sa se atenueze tahicardia
0,ncura-ez pacientul sa stea in reapos la pat pana la normalizarea pulsului. 0;erisesc salonul 0;sigur climat linistit 0asor pulsul la artera radiala la inter&al de 1h dupa ce asigur repaosul fizic si psihic al pacientului timp de 1" minute.
I&e$7e&%% de/e3e 0Se supra&egheaza functiile &itale si &egetati&e puls* tensiune* temperatura.
E73/"3$e #ahicardia s" a ameliorat,pa cinetul prezinta un puls de 90pulsatiiNm inut Stare pacientului e staila si el prezinta o stare de ine #AO10N(0 mm&g PulsO90puls atiiNmin
?.-evoia de a ea si a manca
;lterarea starii de nutritie datorata greturilor caracterizata prin refuz alimentar
" pacientul să aie trei mese Nzi "să ea ?000 ml lichide %n ?h "pacientul să /e echilirat hidroelectro litic Mi acido azic %n decurs de ?h "pacientul sa nu mai prezinte greata si varsaturi in decurs de ?h
"eCplic pacientului importanta alimentatiei pe cale orala "Asigur un climat optim "Asez pacientul in pozitie sezand la marginea patului si ii ofer si sustin tavita renala "fer pacientului un pahar cu apa pentru cladirea gurii "ncep rehidratarea orala incet cu lichide reci in cantitati mici
"Administrez Q*etroclopramidR 1 /ola i.m "Asigur alimentare parenterala,perfuz ail cu ? Lacoane de !00mg,Blucoza de 10 si ? Lacoane de !00 mg de -a'l de 0,9 Ditmul de administrare este de 30 picaturiNminut
=.-evoia de a se misca si a avea o una postura
Diminuarea mo6ilitatii fizice datorata pozitiei antalgice pro&ocata de durere
"in decurs de ?h pacientul sa nu mai aie dureri
"Asigur pacientul ca durerile se vor diminua "Sfatuiesc sa"si gaseasca o pozitie antalgica
"Administrez antispastice Q-urofenR00mg
4.Ne&oia de ;lterarea potentiala a a mentine temperatura temperaturii corpului7a corpului in termolegrarii8 limite datorata posi6ilei normale infectii urinare manifestata prin cresterea temperaturii peste limite normale
Pacientul sa revina la o temperatura normala de =3"=2T' in decurs de ?h.
"asigur un climat de 1(T"?0T' in salon "asigur imracamint e leera "sterg fruntea pacientului de transpiratie, "aplic comprese cu apa la temperatura camerei pe rate si pe picioare
-administrez antipireticQAlgolal minR1 /ola de ? ml i.v diluata cu -a'l 0.9 (ml "administrez antiiotice pentru infectia urinara Q'iproLoCacinR 1 /ola !00mg la 1?h iv
"
"Pacientul prezinta o usoara ameliorare a durerii,dar trecatoare,e a revenind in intensitate la sfarsitul zilei
!.-evoia de a elimina
;lterarea functiei de eliminare a urinii datorata calculilor uretrali caracterizata prin dureri la mictiune ;lterarea starii de nutritie datorata greturilor caracterizata prin refuz alimentar
"corectarea dezechilirelo r hidroelectrolit ice "sa nu mai prezinte varsaturi in decurs de ?h pacientului să i se uMureze durerea in cel mult 2?h "sa se atenueze nevoia imperioasa de a urina,disuria in maCim (h
" ECplic pacientului că treuie să eCiste o relaJie %ntre nevoia de a ea, a mnca, elimina, pentru a"Mi putea staili propriul orar de ingestie Mi eliminareK " nvăJ pacientul poziJia corectă pentru uMurarea micJiunii Mi golirea completă a vezicii urinare "stimulez evacuarea gloului vezical 8introduc su pacient un azinet cald, pun comprese calde pe regiunea puiană
"7a indicaJia medicului administrez diuretice 84urosemid; 1 /ola adminiatrate i.v
"Pacientul prezinta in continuare urinari dese in cantitati mici,culoarea mictiunilor /ind foarte transpatenta si densiate scazuta
Ne&oia de a elimina nu a fost complet satisfacuta dupa cele 24h de supra&eghere si inter&entii.
A&e63 1. Ra4&+5.a$# .#*a/ ' 202ta*ta 4# '+*t.a2t Mat#.&a## *#'#2a.#
"sustanJă de contrast diston F =0 sau iodură de sodiu F 10K "medicamente antihistaminiceK
"medicamente pentru urgenJă. 1. Pregătirea Pregătirea materialelor necesare:
U se pregătesc toate materialele necesare menJionate mai sus. 2. Pregătirea bolnavului:
U se efectuează, pregătirea olnavului ca Mi pentru radiogra/e renală,simplăpsihică,alimentară, medicamentoasăV. 3. Testarea sensibilităţii faţă de substanţa de contrast:
6
se efectuează testarea sensiilităJii olnavului la iod cu diston =0 sau iodură de sodiu 10.
6
spălarea pe mini cu apă curentă Mi săpunK su controlul cistoscopului se introduce sonda %n % n ureterK se introduce sustanJa de contrast uMor %ncălzită, !"10 ml %n /ecare parte presiune micăK olnavul se transportă pe targa pe masa de radiogra/e.
5. Ingriirea bolnavului du!ă te"nică:
Pielogra/a se eCecută eCecută %n condiJii de asepsie perfectă.
SustanJa de contrast treuie uMor %ncălzită pentru a nu produce contracJii spastice ale azinetului.
nectarea sustanJei de contrast se face cu presiune moderată Waltfel se, produce rupturi ale azinetului sau reLuC pielorenal
A&e63 2.
A&3/%e de /3$3$ A&3/%3 s/%%33
V3/ /$$% & &$$m3 m3/e /e V3/ /$$% $e3/ 3/ee
A> <+ >,C, S,D+, C+;$. S+,C; C;C,<
13*"01(* 2.#0# mgGdl
%01mg 101#5ml *#01*1 mgGdl 011 mgGdl
;ne!a 3.
14 (mgGdl mg 1%5ml 1mgGdl 1mgGdl
$ratament etoclopramid 1fGzi NaCl 5 !2 "ml >lucoza 15 !2 "mlGzi Ciproflo!acin 1fGzi Furosemid 1fGzi ;lgocalmin 1fGzi Nurofen 4mg 1t6Gzi
,.2 P$ee&3$e 3 2 Pacientul G.7 cu repetate colici renale %n antecedente s"a prezentat in Policlinica Policlinica la 'amera >rologie in data de ?=.0? ?01! /ind programat pentru internare si interventie chirurgicala.
Este purtator de dulu 55 a urmat tratamentul la domiciliu cu piafen, papaverină, dezinfectante urinare.,dar durerile %n regiunea lomară au persistat. 7 CULEGEREA DATELOR
'ulegerea datelor permite o cunoastere mai una a pacientului pentru a dovedi nevoile de dependenta si de independenta ale acestuia. 7 Dat# 2ta0&# 5#*#.a# 2& &*4&8&4a e NUME: V PRENUME: L VÂRSTA ! ani RELIGIE:ortodoCa STARE CIVILAcasatorit,1 copil ADRESA: Petrosani OCUPAŢIA '*ED'A-# CULTURA"1? clase ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: mama nu cunoaste tatăl ciroza hepatica ANTECEDENTE PERSONALE: "litiaza renala "purtator de dulu 55 de (mm MOTIVUL INTERNARII "tratament de specialitate pe aza durerilor colicative %n regiunea lomară, cu iradieri spre organele genitale Mi faJa internă a coapsei, disurie, astenie, adinamie, retentie de urina DIAGNOSTIC LA INTERNARE Nefrolitiaza renala dreapta cu hidronefroza de grad II MEDICUL CARE TRATEAZA-*edic Primar &DA#> SDCONDIŢII DE VIAŢĂ ŞI MUNCĂ une OBICEIURI DE VIAŢĂ: "alimentaJie miCtăK preferă carnea de porc Mi de pasăre " consumă o cafea pe zi " fumează 10 Jigări pe zi, "consumă alcool ocazional. ALERGII: "nu cunoaste TRATAMENTE ANTERIOARE antispastice,diuretice si antiinLamatoare"administrate ocazional GREUTATE: 2! g INĂLŢIME:1,9(m
RELATII SOCIALEF DeJeaua de susJinere. soJie Mi un copil, locuieMte %ntr"o casă
corespunzătoare. RELATII FIZICE SI REACTIONALE grup sanguin A , Dh pozitiv, nu are proteze, nu este
alergic,poarta ochelari ! Dat# 8a.&a0&# a" Dat# $%&'# 8%n momentul internării;
"#emperatura =30' "#.A. 1?!"(0 mm &g "Puls (0 pulsaJiiNminut "DespiraJie 13 respiraJiiNminut "
P/3& de %&$%@%$e 3 2.
Ne7%3 D%3&s% de %&$%@%$e 4"&d3me&3/3 1.Ne&oia de a Dificultatea pacientulul de 6ea si a manca a se alimenta corespunzator regimului impus de 6oala
O%e%7
I&e$7e&%% 3"&me
"pana la eCternare pacientul sa"si redoandea sca pofta de mancare
0ser&esc pacientul cu ceai caldut usor indulcit 0insotesc pacientul in sala de mese si ii tin companie 0il asigur de calitatea alimentelor si de importanta consumarii lor
2.Ne&oia de a dormi si a se odihnii.
,n 2404(h pacientul sa 6eneficieze de un somn calitati& si cantitati&
0aerisesc salonul 0asigur un climat rela!ant 0il ser&esc cu ceai cald 0 identific prin discuţii cu pacientul care este cauza insomniei 'i mi spune că nu doarme din cauza durerii 'i an!ietăţii 0 n&ăţ pacientul să adopte o poziţie comodă* antalgică 0 n&ăţa pacientul să practice tehnici de rela!are* e!erciţii respiratorii cu3 min. nainte de culcare. 0o6ser& si notez calitatea si cantitatea somnului
)ertur6area calitatii somnului*datorata durerii hipogastrice manifestata prin treziri frec&ente
I&e$7e&%% de/e3e
E73/"3$e Pacientul accepta sa consume lichide,dar nu are pofta de mancare
0administrez 1 comprimat de docalm *"g cu -umatate de ora inainte de culcare
)acientul reuseste sa doarma %h. Somnul este linistit
3. Ne&oia de a e&ita pericolele
;lterarea echili6rului sanatatii*datorat durerii manifestat prin an!ietate si teama
)acientul sa prezinte o stare ameliorata *sa nu mai ai6e durere in 204h
0aplic comprese 0administrez calde pe regiunile calmantele mai dureroase sus mentionate 0linistesc pacientul
)acientul nu mai prezinta dureri
4.Ne&oia de a in&ata cum sa iti pastrezi sanatatea.
,ngnoranta fata de respectarea regimului medical*manifestat prin e&olutie nefa&ora6ila a litiazei renale.
0pacientul să acumuleze noi cuno'tinţe n legătură cu 6oala sa cu care să poată da informatii pe tot parcursul spitalizarii cat si dupa aceea
0e!plorez ni&elul de cuno'tinţe al pacientului pri&ind 6oala* modul de manifestare* măsurile de pre&enire 0 stimulez dorinţa de cunoa'tere a pacientului prin lecturarea de materiale de specialitate in legătură cu 6oala sa 0 moti&ez importanţa acumulării de noi cuno'tinţe 0 &erific dacă pacientul a nţeles mesa-ul corect 'i dacă 'i0a nsu'it noile cuno'tinţeE 0 n&ăţ pacientul să consume lichide n cantităţi mari 7ceai diuretic8 regim alimentar care să fa&orizeze formarea sărurilor* mai sărac n carne* mai 6ogat n &egetale
)acientul arata interes fata de regimul de &iata ce tre6uie sa0l urmeze*este curios de e&olutia de dupa inter&entia chirurgicala*dar este increzator in personalul medical
". Ne&oia de a elimina
;lterarea functiei de eliminare a urinii datorata calculilor uretrali caracterizata prin dureri la mictiune si hidronefroza de grad 2 a rinichiului drept
0pana la e!ternare 0rog pacientul sa pacientul sa stea in repaus la pat 6eneficieze de o pe toata durata eliminare adec&ata durerilor cantitai& si calitati& 0aplic comprese umede calde pe zona ma!ima de durere7hipogastru8 0asigur suportul psihic al pacientului 0incerc sa0l linistesc asigurandu0l ca durerile sunt trecatore
0administrez
)aci antispastice prezi caE+o@aline! capsule urin din 4G24h canti 0medicatie elimi diuretica/Furosemid core 1fiola de 2ml la #h i.& 0medicatie analgezica 0;lgocalmin 2ml dizol&at in *(ml sol de Na Cl de *5 *1 fiola la #h
Ne&oia de a elimina nu a fost complet satisfacuta in decursul a 24h de supra&eghere si inter&entie.
ANE(A 1. Cm#"e$ m$34 CT
etodă de in&estigaţie imagistică e!trem de precisă* atraumatică 'i foarte rapidă* care folose'te radiaţia O pentru a o6ţine imagini detaliate* de naltă rezoluţie 'i e!trem de precise* ale organelor interne. ste destinată n special e!aminării următoarelor segmente ale corpului uman/ cap* gt* torace* a6domen* pel&is* sistem &ascular 'i musculo0scheletal. Pregatirea pacientului •
naintea oricărei e!aminări C$ pacientul &a tre6ui să completeze un chestionar* ndrumat fiind de personalul uromedic. n urma interpretării acestui chestionar se &erifică eligi6ilitatea pacientului pentru in&estigaţia C$.
•
)entru anumite tipuri de e!aminări C$ este necesară pregătirea pacientului nainte de procedură* prin administrarea orală de su6stanţă de contrast 'iGsau in-ectarea intra&enoasă a unei su6stanţe de contrast n cea de0a doua parte a e!aminării* care &a facilita diagnosticul corect 'i complet al afecţiunilor in&estigate.
•
Dacă pacientul a efectuat o e!aminare radiologică cu 6ariu 7inclusi& irigografie8 anterior e!aminării C$* este necesar ca ntre cele două in&estigaţii să treacă un inter&al minim de 203 zile.
•
,nstrucţiunile specifice fiecărui tip de e!aminare C$ &or fi comunicate de personalul specialist uromedic fiecărui pacient n parte* ţinnd cont de specificitatea in&estigaţiei 'i tipul afecţiunii e!aminate.
•
)entru unele in&estigaţii C$* pacientul &a tre6ui să efectueze un set de analize de la6orator* anterior e!aminării.
Cât de sigură este investigaţia CT?
,n&estigaţia imagistică C$ implică a6sor6ţia de către pacient a unei anumite doze de radiaţie O. edicul specialist este singurul n măsură să decidă dacă riscul e!punerii pacientului la o asemenea in&estigaţie este necesar sau nu. !istă restricţii se&ere pentru e!aminarea C$ la femei nsărcinate n primele 3 luni de sarcină* e!cepţie făcnd cazul n care &iaţa mamei depinde de e!aminarea C$ 7de e!emplu n cazul unui ane&rism
cere6ral rupt8. n acest sens este foarte important ca aparţinătorul sau pacienta să anunţe medicul specialist că pacienta este nsărcinată* naintea etapei de pregătire sau celei de in&estigare n sine. )acientul &a tre6ui să stea culcat pe masa aparatului 0 de regulă a'ezat pe spate. )acientul &a fi introdus n zona de e!aminare a aparatului prin deplasarea mesei aparatului 'i &a tre6ui să stea nemi'cat pe parcursul e!aminării. Ce trebuie să poarte pacientul în timpul investigaţiei? •
)acientul &a tre6ui să renunţe la 6i-uterii pe perioada e!aminării.
•
)acientul poate* n unele cazuri* să poarte un halat pentru consultaţie* ce i &a fi pus la dispoziţie de către personalul uromedic* naintea efectuării in&estigaţiei.
ANE(A 2.
A&3/%e de /3$3$ ;naliza solicitata A>? HSA >licemie ;cid uric Creatinina = $>)
Halori normale 13*"01%*"g 301mm %011mg 3*"0%*2mg *#01*2mg 20"mg "04< %0"#<
Halori reale 14*"g 1mm 1mg 4mg 2mg "mg "< %#<
ANE(A +. T$33me& docalm *"mg 1cp +o@aline! capsule din 4G24h Furosemid 1fiola de 2ml la #h ;lgocalmin 2ml O4Gzi NaCl 5
,.+ P$ee&3$e 3 +. )acientul ?. in &arsta de ## ani se prezinta la Spitalul de
1 C"/ee$e3 d3e/$ Culegerea datelor permite o cunoastere mai 6una a pacientului pentru a do&edi ne&oile de dependenta si independenta ale acestuia
1 D3e s3%/e D3e s3%/e e&e$3/e s% %&d%7%d"3/e N"me< #$e&"me / ?. D33 &3e$%%/ 13.2.14" V$s3/ ##ani Re/%%e0catolic N3%&3/%3e0maghiara S3$e %7%/30casatorit*4 copii Ad$es3/ )etrosani O"#3%3/ )ensionar C"/"$3-# clase A&eede&e e$ed-/3e$3/e9 mama/ cardiaca tatăl/ hipertensiune arteriala
A&eede&e #e$s&3/e9 0n copilărie a a&ut ru-eolă* 0 n 1"" apendicectomie. 0colici renale in urma cu apro!imati& " ani
M%7"/ %&e$&3$%%- tratament de specialitate
Med%"/ 3$e $3e33- edic primar0ion farcas D%3&s% /3 %&e$&3$e- !olică reno-uretrală O%e%"$% de 7%39 0/ alimentaţie mi!tăE preferă carnea de porc* afumăturile* grăsimile* dulciurile* fructele nu consumă to!ice. +itm de &iaţă/ normal.
A/e$%%9 0nu cunoaste
T$33me&e 3&e$%3$e /antispastice*diuretice si antiinflamatoare0administrate ocazional G$e"3e / #2Pg I&/%me91*""cm Re/3%% s%3/e B +eţeaua de susţinere/ sotia si cei 4 copii. Re/3%% 4%%e s% $e3%&3/e/ grup sanguin/ ;? ,H +h poziti&* are proteza dentara*nu prezinta deficiente senzoriale*nu poarta ochelari.
2. D3e 73$%3%/e 3 D3e 4%%e H& mme&"/ %&e$&$%% 0$emperatura/ 3#*#KC 0$.;. / 130% mm Ag 0)uls/ (4pulsaţiiGminut 0+espiraţie/ 1( respiraţiiGminut 0Diureza/ 1 mlG24h 0Scaun/ 1 scaunGzi 0> Q % Pg 0 Q1*#( m
. D3e #s%-s%3/e
0apetit/ normal 0omn agitat 0poziţia 6olna&ului este normală n decu6it 0faţa denotă tristeţe 0dureri colicati&e n flancul stng* greţuri* 6alonări E 0capacitatea de comunicare nealterată 0pacientul este orientat temporo0spaţial 0este nelini'tit* o6osit 0tegumente uscate* reci
P/3& de %&$%@%$e 3 +
Ne7%3 4"&d3me&3/ 3
D%3&%s% de %&$%@%$e
O%e%7
1.Ne&oia de a 6ea si a manca
>returi si &arsaturi datorata litiazei renale caracterizata prin greturi si &arsaturi
"pacientul 0 lini'tesc psihic să nu mai pacientul ncura-ndu0l prezinte cu &or6e 6lnde* 'i0i greJuri Mi promit că totul se &a vărsături %n termina cu 6ine ? h "pacientul 0 calculez raţia alimentară sa reia in 0 in&it pacientul să greutate minim 1g respire profund pe toata 0 i ofer un pahar cu apă durata să0'i clătească gura spitalizarii 0 a-ut pacientul să0'i
2.Ne&oia de a dormi si a se odihni
,nsomnie *datorata durerilor pro&ocare de calculi* manifestata prin incapacitatea de a se odihnii.
I&e$7e&%% 3"&me
I&e$7e&%% de/e3e
E73/"3$e
0administrez etoclopramid* )apa&erină
)acientul prezinta in continuare greturi*&arsaturil e s0au diminuat
efectueaze toaleta ca&ităţii 6ucale. 0 administrez pacientului ceaiuri 'i sucuri de fructe n limita toleranţei 0 cantitatea de lichide consumate să fie 2 mlG24h 0 anunţ pacientul din timp să nu mănnce nimic n dimineaţa efectuării recoltărilor* i e!plic necesitatea acestor recoltări n &ederea precizării diagnosticului Pacientul ,dentific prin discuţii cu 0 administrez la sa pacientul care este cauza indicaţia medicului ene/eieze insomniei 'i mi spune Diazepam 1 t6 . de somn că nu doarme din cauza atat calitativ cat durerii 'i an!ietăţii 0;sigur o pozitie si cantitativ,s comodă* neiritantă 0 n&ăţ pacientul să a doarma 3"(h fara adopte o poziţie intrerupere comodă* antalgică timp de =" 0 n&ăţ pacientul să zile. practice tehnici de rela!are* e!erciţii respiratorii cu 3 min. nainte de culcare.
Somnul pacientului nu este linistit*el ramane in continuare treaz din cauza durerilor
0o6ser& calitatea 'i cantitatea somnului. 0 ofer pacientului o cană de lapte cald nainte de culcare
"liniMtesc pacientul %ncurandu"l că"i va trece durereaK "sfătuiesc pacientul să"Mi găsească o poziJie antalgicăK " eCaminez pacientul cu atenJieK " eCplorez cauza dureriiK "evaluez caracteristicile durerii, localizare, intensitate, factori care"i cresc sau diminuează intensitatea dureriiK " utilizez miloace suplimentare pentru reducerea durerii, ăi calde, dacă este indicatK "e!plorez ni&elul de
3.Ne&oia de a e&ita pericolele
Durere0an!ietate datorata litiazei renale caracterizata prin durere
)acientul să0'i e!prime diminuarea an!ietăţii 'i durerii n decurs de 4( h
4.Ne&oia de a in&ata cum sa0ti pastrezi sanatatea
)osi6ile complicatii ale aparatului renal datorat insuficientei cunoasteri a masurilor de pre&enire a litiazei renale
)acientul să acumuleze noi cuno'tinţe al cuno'tinţe n pacientuluipri&ind 6oala legătură cu 0modul de manifestare* 6oala sa măsurile pre&enti&e 'i mi-loacele curati&e* modul de profilactice 'i participare la inter&enţii curati&e n 'i procesul de recuperare decurs de " zile 0 stimulez dorinţa de cunoa'tere a pacientului prin lecturarea de materiale de specialitate n legătură cu 6oala sa 0con'tietizez 6olna&ul asupra propriei responsa6ilităţi pri&ind sănătatea 0 &erific dacă pacientul a nţeles mesa-ul corect 'i dacă 'i0a nsu'it noile cuno'tinţeE 0 să ai6ă un mod de &iaţă raţionalE
0 administrez antispastic* antialgice 7papa&erină* sco6util* piafen* fortral8.
)acintul nu reuseste sa0si gaseasca o pozitie antalgica*este nelinistit si prezinta in continuare dureri la mictiune*iar cantitatea de urina este inadec&ata consumului de lichide. )acientul prezinta in continuare teama si nu are incredere in procedurile medicale
,n ciuda durerilor inca persistente* 6olna&ul a inteles responsa6ilitatea pastrarii sanatatii in&atand regulile de 6aza ale acestui lucru.
".Ne&oia de a elimina
;lterarea mictiunilor datorata durerilor din cauza calculilor renali manifestata prin durere la urinare
)acientul sa ;plic caldura uscata la reuseasca sa ni&elul regiunii urineze fara pu6iene dureri in decurs 0il incura-e- sa mearga de " zile la toaleta ori de cate
ori simte ne&oia si sa incerece sa urineze fara frica de durere
0administrez Furosemid i*& 0pentru pre&enirea infectiilor administrez ;ugumentin de 1g la 12ore dra-euri
)acientul nu a reusit sa elimine calculul &ezical*iar durerile s0au accentuat spre sera fiind necesar administrarea de antispastice si calmante mai putenice
;NO; 1
P$3 Add%s P$3 Add%s 0 este un test de la6orator folosit pentru a sta6ili* e!istenta hematiilor in urina 7hematuria8* e!istenta leucocitelor in urina 7leucocituria8* in cazul diagnosticarii si monitorizarii afectiunilor renale si ale tractului urinar. eucocitele pot fi prezente in urina* su6 un anumit ni&el* fara a e!ista o stare patologica. +ezultatele e!aminarii urinei 0 pro6a ;ddis 0 coro6orate cu informatiile e!amenului clinic &or sta6ili cu precizie diagnosticul. )ro6a ;ddis consta in sta6ilirea numarului de glo6ule rosii 7eritrocite8 si de glo6ule al6e 7leucocite8 eliminate in urina pe minut prin numararea elementelor celulare continute in esantionul de urina. Numarul de elemente celulare gasite se e!prima pe mililitru de urina si pe minut. +ecomandari pentru pro6a ;ddis / •
se face toaleta zonei genitale cu apa si sapun
•
prima urina de dimineata se arunca
•
pacientul ramane la pat* se recolteaza urmatoarea urina la un inter&al de 3 ore fara a se consuma lichide
•
se recomanda utilizarea unui urocultor
•
se aduce la la6orator* intr0un inter&al cat mai scurt* toata cantitatea de urina recoltata
)ro6a ;ddis poate sta6ili si prezenta in urina a celulelor epiteliale* prezenta cilindrilor urinari* prezenta cristalelor* prezenta florei micro6iene* ce pot a&ea o semnificatie clinica.
;NO; 2
A&3/%e de /3$3$ A&3/%3 s/%%33
V3/$% &$m3/e V3/$% $e3/e
AC$ A>? R>? HSA >licemie $rigliceride Colesterol
3045 3*"0%*"g 4."011.G1mm 301mm %011mg "01"mg Su6 2mg 20"mg 3*"0%*2mg
45 %g #.G1mm 1mm 1mg 14mg 14"mg ""mg (*1mg
;NO; 3
T$33me& etoclopramid 1fGzi )apa&erina Sco6util 1t6Gzi Fortral 2t6Gzi Furosemid 1fGzi ;ugmentin Dra- O2Gzi
C&/"%% )rin această lucrare am &rut să e&idenţiez responsa6ilităţile ce mi re&in mie* ca &iitoare asistentă medicală* n cazul ngri-irilor celor 3 pacienţi* cu diagnostic medical de litiază renală* pe care i0am luat n studiu. =rice litiază renală reprezintă o urgenţă medicală* pacientul necesitnd internare 'i asistenţă medicală de specialitate. ;sistenta medicală are un rol foarte important n monitorizarea clinică a acestor pacienţi/ puls * $* $.;.* tre6uie măsurate* notate 'i interpretate zilnic 'i raportate medicului. De asemenea 'i diureza* forma consistenţa 'i culoarea scaunelor corelate cu cantitatea de lichide care tre6uie să acopere necesităţile hidrice ale pacientului. n urma analizării celor trei cazuri studiate 'i a altor cazuri ntlnite n decursul efectuării stagiului practic* am constatat că litiaza renală este o afecţiune destul de frec&entă* de o gra&itatea moderată* dar care poate duce la complicaţii gra&e dacă nu se inter&ine prompt 'i nu se respectă cu stricteţe regimul igieno0dietetic 'i medicamentos. n cazul pacienţilor internaţi n spital* cadrul medical are un rol hotărtor n 6una e&oluţie a 6olii prin crearea unor condiţii igienice 'i de mediu corespunzătoare* prin asigurarea unui regim dietetic n conformitate cu pacientul* a&nd n &edere că* n cazul tratamentului litiazei renale* o foarte mare importanţă o are corecta hidratare a organismului. n cazul n care se impune o inter&enţie chirurgicală* este necesar ca pacientul să fie pregătit psihic 'i fizic foarte 6ine* deoarece rezultatele operaţiei sunt datorate 'i asistentei medicale. ;cest lucru este posi6il printr0o cola6orare foarte strnsă ntre asistentă* pacient 'i familia acestuia pentru a se putea realiza un plan de ngri-ire ca să ai6ă n &edere toate ne&oile pacientului 'i să poată inter&eni prompt n &ederea satisfacerii acestor ne&oi.
