CUPRINS I. Începuturile literaturii române. Probleme generale 1. Periodizare...................................................................................2 2. Literatura română veche – obiect de studiu.................................2 3. Primele atestări........................................................................... ..3 4. Rolul Bisericii în cultura i literatura noastră veche....................4 II. Începuturile scrisului în limba română 1. !ărturii des"re #olosirea limbii române...................................... $ 2. %e&tele rotacizante........................................................................' 3. Scrisoarea boierului Neacşu.....................................................13 III. Literatura laică în limba slavonă........................................................ 14 1.Cronica lui te!an cel "are.......................................................1( 2. Literatura "arenetică) Învă#ăturile lui Neagoe $asarab............1' I%. Literatura religioasă ...........................................................................2( 1. Literatura reli*ioasă în limba slavonă.......................................... 2( a. !anuscrise........................................................................... 2( b. %i"ărituri....................................................... ........................2+ 2. Literatura reli*ioasă în limba română...........................................2$ a. %raducerea te&tului biblic în limba română.........................2, -n întemeietor) iaconul /oresi............................2, Palia &e la 'răştie................................................31 0arlaam..................................................................32 imion te#an........................................................34
3( $iblia &e la $ucureşti.......................................... b. ratoria reli*i oasă) ntim 5vireanul.....................................3+ %. Începuturile poe(iei româneşti .............................................................46 1. Poezia reli*ioasă. oso#tei.............................................................46 2. Lirica #ilozo#ică. !iron /ostin.......................................................43 %I. Începuturile pro(ei româneşti................................................................. 4( 1. in "rotoistoria "rozei româneti...................................................4( 2. /anonul cronicăresc.......................................................................(6 a. !arii cronicari moldoveni....................................................(6 7ri*ore -reche.....................................................(1 !iron /ostin.........................................................+6 5on 8eculce...........................................................+, b. /ronicarii munteni.....................................................................$3 %II. Începuturile romanului românesc.......................................................................,1 imitrie /antemir........................................................................................,1 %III. $I$LI')R*+I, ...................................................................................................,'
2
I. ÎNCEPUTURILE LITERATURII ROMÂNE.
PROBLEME
GENERALE
1. Periodizare
Literatura veche este literatura e"ocii "re#eudale i #eudale9 de la "rimele mani#estări ale scrisului în limba slavonă sau română "ână la s#âritul secolului al :0555;lea. 5storicii notri au stabilit ca an de ra"ortare9 de trecere de la o e"ocă la alta9 anul 1$,69 când 7heor*he incai i amuil !icu "ublică "rima *ramatică ti"ărită a limbii române < ,lementa linguae &aco-romanae sive valacicae=9 moment de a#irmare de"lină a s"iritului colii rdelene. esi*ur9 în trecerea de la o e"ocă literară la alta9 nu se "ot stabili limite ri*ide. %otui9 din ra>iuni metodolo*ice9 vorbim des"re epoca premodernă <1$,6;1,36=9 modernă <"erioada "ao"tistă i a marilor clasici=9 des"reliteratura începutului de secol
ii ino#ensive9 delimitări mai mult sau mai "u>in s"eci#ic literare. Problema "eriodizării a suscitat multe discu>ii9 #ără să se a?un*ă la o o"inie unanim acce"tată. ;au e&"rimat9 în acest sens9 8icolae 5or*a9 vid ensusianu9 8icolae /arto?an9 e&til Pucanu9 7. /ălinescu .a. olu>iile "ro"use nu "ot cu"rinde com"le&itatea #enomenului literar9 cu atât mai mult a #enomenului literar vechi. @ "erioada cea mai lun*ă din literatura noastră. An cele din urmă9 chiar i tratatul de Istorie a literaturii române9 editat de cademie9 a recurs la "rezentarea "e secole a literaturii noastre vechi9 "rocedeu discutabil9 #iindcă trecerea de la un secol la altul nu are în sine nici o im"ortan>ă literară. /u volumele 55 i 5559 se încearcă o schimbare a criteriului9 în #avoarea unei "ers"ective din interiorul #a"telor literare. 2. Literatura română veche, obiect de studiu
Literatura veche a #ost obiect de studiu "entru mul>i dintre istoricii notri literari9 unii dând în acest domeniu căr>i de re#erin>ă) 7h. /arda ie deosebită la cunoaterea literaturii noastre de înce"ut au avut;o cercetătorii manuscriselor româneti9 autorii edi>iilor critice. 5oan Bianu "ublică mai multe volume sub titlul 1
Pentru "robleme le*ate de statutul istoriei literare ca tiin>ă9 "recum i "entru chestiuni de metodă9 v. 8icolae !anolescu9 Istoria critică a literaturii române 9 vol. 59 Bucureti9 !inerva9 1''6. An introducere9 autorul reia datele unei discu>ii mai vechi des"re ra"ortul dintre cultură i literatură în abordarea literaturii vechi. /on#uzia între literatură i cultură9 arată 8. !anolescu9 a dominat multă vreme cercetarea literară. 8icolae 5or*a este e&em"lul cel mai elocvent) Ci nimeni n;a comis identi#icarea literarului i a culturalului într;un mod mai elocvent decât 5or*a9 "entru care adevăratele monumente sunt doar acelea ale trecutului9 re"rezentative în cel mai înalt *rad "entru su#letul neamului9 i #a>ă de care valorile de artă "ură9 aa zicând estetice ale "rezentului sunt sim"le ca"ricii9 articole de lu& "e care i le o#eră o societate tot mai nesăbuită i mai înstrăinatăD.
3
Catalogul manuscriptelor româneşti <1'6$;1'31=9 o"eră continuată de 7. trem"el i colectivul său de colaboratori. Remarcăm activitatea lui 5oan Bo*dan de reeditare a vechilor cronici ie9 @u*en 8e*rici9 @lvira orohan .a. "roblemă mult discutată în le*ătură cu te&tele vechi este cea a literarităţii. @ste sau nu literatură cronica lui -reche sau /ostinF unt sau nu literatură /i&aiile lui ntim 5vireanulF Pa*inile vechi interesează doar "entru ceea ce s;a numit Ce&"resivitatea involuntarăDF2 Răs"unsul îl dă9 "oate9 8icolae !anolescu9 în Istoria critică a literaturii române) C8u e nimic mai #ascinant decât să "riveti în "u>ul tim"ului i să cau>i ori*inile.D3 !ulte din "a*inile literaturii vechi au i alte virtu>i9 nu numai #armecul înce"utului de drum. %e&tele dominate de e&"unerea #a"telor istorice ilor "o"ulareD atestă o "reocu"are contientă "entru e&"resivitate9 ori*inalitate9 calită>i de#initorii ale literaturii de totdeauna. @le marchează momentele naterii contiin>ei literare la noi9 "oate #enomenul cel mai interesant de urmărit în e"oca veche. Literatura e"ocii #eudale ia cititorului o anume sensibilitate9 o mentalitate s"eci#ică. An ciuda *rani>elor dintre "rovincii9 denotă unitate de teme9 motive9 idei9 ac>iune9 având un rol #oarte im"ortant în "ăstrarea contiin>ei unită>ii de neam. e alt#el9 ideea unită>ii de ori*ine etnică9 de limbă e una din "rimele mari idei im"use de această literatură.
3. Primele atestări
Primele atestări literare i culturale se lea*ă de #olosirea limbii slavone "e teritoriul românesc. Până la Scrisoarea lui Neacşu <1(21= i 0e1tele maramureşene9 nu dis"unem decât de semnalări des"re #olosirea unei alte limbi decât cele din cancelariile domneti ate. -nii9 cum arăta 7. /ălinescu9 ar #i tenta>i să considere cuvintele Torna, torna, fratre actul de natere a limbii române9 considerându;le tot atât de im"ortante ca 2urământul &e la Strasbourg <,42= "entru limba #ranceză sau Carta Capuană <'+6= "entru limba italiană .4 /uvintele au #ost consemnate de Cronogra!ul bizantinului %heo"hanes9 care descrie o bătălie cu avarii în !un>ii Balcani <(,$=. La lu"tă "artici"ă i "o"ula>ia din nordul unării iar %heo"hanes înre*istrează amănuntul demn de luat în seamă că au #ost rostite în limba "ărintească. "ro"iate de latină9 cuvintele #ac totui dovada unei alte limbi care se vorbea în s"a>iul de unde veneau solda>ii res"ectivi. 5n#orma>ii des"re limba română i "o"orul român se *ăsesc în izvoare ruseti a. @ra un cântec "o"ular9 desi*ur9 ale cărui cuvinte9 #oarte a"ro"iate de limba latină9 "e care "relatul o cunotea #oarte bine9 rămân neîn>elese. ceasta re"rezintă "rima in#orma>ie des"re e&isten>a crea>iei "o"ulare în limba română. 2 3 4
inta*ma a dat titlul unei căr>i "e această temă <@. 8e*rici9 ,1presivitatea involuntară9 Bucureti9 /artea Românească9 1'$$=. Op.cit.9 ". 36. 7. /ălinescu9 op.cit.9 ". $. "inia la care #ace aluzie /ălinescu a #ost sus>inută de 7heor*he incai9 le&andru Phili""ide .a.
4
An secolul al :;lea9 într;un *losar latin i într;o inscri">ie slavonă9 a"ar "rimele cuvinte româneti. La Bucov9 lân*ă Ploieti9 au #ost desco"erite inscri">ii în limba slavonă cu caractere chirilice9 datând din secolul al :;lea. La s#âritul secolului al :55;lea i înce"utul secolului al :555; lea9 este co"iat9 "robabil în %ransilvania9 un 0rio& 3 Penticostar în limba slavonă. Păstrat la ibiu9 este cel mai vechi manuscris copiat la noi . %ot din această "erioadă9 datează un #ra*ment din *postol9 scris9 "robabil9 în !oldova "e "er*ament i decorat cu ornamente *ra#ice.( -n document im"ortant "entru sus>inerea continuită>ii românilor "e teritoriul %ransilvaniei îl constituie răs"unsul trimis re*elui r"ad9 în limba latină9 la înce"utul secolului al :;lea9 de către !enumorut9 stă"ânitor al Bihariei ei #orma>iunilor medievale româneti din aceste locuri. u circulat în secolele :509 :09 :05 cH"ii du"ă traducere slavonă a Cronogra!ului lui !anasses9 "rovenind de "rin anii 1331;1346. An tim"ul lui te#an cel !are9 s;au redactat9 în limba slavonă9 *nalele mol&oveneşti 4Cronica lui te!an cel "are5 9 care "ovestesc evenimentele din !oldova înce"ând cu anul 13('. /ronicarii au cunoscut9 se "are9 aceste "a*ini i le;au #olosit. 7ri*ore -reche înce"e "ovestirea C cursului anilorD cu acelai an.+ @l "o"omenete în "a*inile introductive ale leto"ise>ului des"re C letopiseţul nostruD9 des"re C letopiseţul nostru cel moldovenesc D care C aşa de pre scurt scrie D9 iar !iron /ostin9 în Pre&oslovia la /e neamul mol&ovenilor6 men>ionează că n;a văzut leto"ise>ul unui anume @ustratie lo*o#ătul9 scriere care nu s;a "ăstrat.$ 4. Rolul Bisericii în literatura i cultura noastră veche
Rolul bene#ic al Bisericii în evolu>ia literaturii i culturii noastre vechi nu "oate #i ne*at sau i*norat. CPo"orul românesc9 a#irmă t. /iobanu9 a "utu iei din haosul istoriei la luminiurile civiliza>iei mul>umită unei culturi. ceastă cultură s;a născut i s;a înche*at sub umbra ocrotitoare a Bisericii noastre.D, /uvântul românesc cu virtu>i literare s;a născut în "a*inile căr>ilor reli*ioase (
+
$
,
0.9 "entru detalii9 Literatura română. /ic#ionar cronologic . /oordonatori 5./. /hi>im ia i le&andru ima9 Bucureti9 @d. tiin>i#ică i @nciclo"edică9 1'$'. 0rio& – carte bisericească ortodo&ă care cu"rinde cântările din Postul !are9 com"use "entru această "erioadă numai din trei ode în loc de nouă. Penticostar – carte de cult în care se "rezintă rânduiala slu?belor în cele (6 de zile dintre Pati i Rusalii. *postol – "arte a Noului 0estament care cu"rinde +aptele *postolilor i ,pistolele lor. An literatura noastră veche i în comentariile des"re ea9 se folosesc termeni care desemnează acelai ti" de o"eră) Letopiseţ) din slavă i#ică9 1'+$9 ". $6. !iron /ostin9 /e neamul mol&ovenilor 9 în 'pere9 edi>ie critică9 cu un studiu introductiv9 note9 comentarii i variante9 indice9 *losar de P.P. Panaitescu9 Bucureti9 @..P.L..9 1'(,9 ". 242. te#an /iobanu9 op.cit9 ". 34 v.9 în acelai sens) 8icolae 5or*a9 Istoria bisericii româneşti şi a vie#ii religioase a românilor6 vol. 59 0ăle nii de !unte9 1'6, . tăni loae9 Rostul 'rto&o1iei în !ormarea şi păstrarea !iin#ei poporului român şi a unită#ii na#ionale 9 în Crtodo&iaD9 an ::: <1'$,=9 nr. 49 ". (,4;+63 8. 0ornicescu9 Scrieri patristice în $iserica 'rto&o1ă Română până în secolul al 8%II-lea9 /raiova9 1',39 ". 23 i următoarea i9 de acelai autor9 Primele scrieri patristice în literatura română. Sec. I%-8%I9 /raiova9 crisul Românesc9 1''2.
(
i a coborât în istorie să de"ună mărturie des"re o s"iritualitate incon#undabilă. ' entimentul reli*ios străbate "a*inile "rimilor notri cronicari9 acelai sentiment îl animă "e cel mai umil dintre co"iti. Literatura românească veche îi are ori*inea în via>a bisericească. !ănăstirile i reli*ioase. An mănăstiri se scriu cronici9 #unc>ionează coli9 se "ăstrează documente de limbă slavonă i română. /retinismul a #ost atestat la noi în "erioada romană. Po"orul român s;a născut cretin9 aa cum o arată cuvint ele din terminolo*ia biserice ască rămase în #ondul "rinci"al de cuvinte) biserică9 Dumneeu9 păg!n9 lege9 "nger9 cruce .a.119 toate de ori*ine latină. 5storicul @usebiu <2(+;346= ne s"une că #ântul ndrei9 "rimul din cei 12 a"ostoli ai omnului9 #ratele lui imion Petru9 a "ro"ovăduit în >inuturile din ?urul !ării 8e*re9 devenind9 du"ă martiriul său9 "atronul oraul /onstantino"ol i al Patriarhatului @cumenic.12 adar9 nu întâm"lător cea mai veche vatră monahală de la noi se a#lă în "artea de sud a obro*ei9 între vechiul %omis i ilistra <urostorom=. Primul călu*ăr i or*anizator de mănăstiri în cJthia !inor9 des"re care avem cunotin>ă9 este udius9 ori*inar din iria9 e&ilat de îm"ăratul /onstan>iu <33$;3+1=. An ultimele decenii9 s;au desco"erit în obro*ea ruinele a "este 36 de biserici "aleocretine din secolele 55;50. La 8iculi>el a #ost dată la iveală9 în 1'$19 o basilică cu martirion i se cunosc numele a "atru din cei ase martiri în*ro"a>i aici. 13 La Basarabi9 nu de"arte de /onstan>a9 într;un ansamblu monahal datând din secolul al 5:;lea9 s;au "ăstrat inscri">ii i simboluri cretine străvechi. @ necesar să "recizăm aceste lucruri "entru că s;au e&"rimat o"inii eronate cu "rivire la momentul "rimirii cretinismului de către "o"ula>ia vechii acii. /retinismul n;a #ost adus la noi de slavi9 ei au *ăsit "e aceste locuri o or*anizare bisericească solidă9 realitate con#irmată de documente. !erită men>ionat9 în acest conte&t9 numele unuia dintre "rimii mari oameni de cultură de "e melea*urile noastre) 8iceta
8iceta de Remesiana este autorul imnul ui 0ecălu*ării cântatvictoria la marileturcilor sărbători cretine. /eum Lau&amas /unoatem azi activitatea unuia dintre emi*ran>i99 du"ă la /âm"ia !ierlei) Nico&im. ub 0laicu;0odă9 s;a ocu"at de zidirea mănăstirilor 0odi>a i %ismana9 unde i; a arătat "rice"erea de #ost stare> la thos. in această vreme se "ăstrează cel mai vechi docum ent intern9 actul de danie al lui 0laicu către mănăstirea 0odi>a. !ănăstirile aveau biblioteci #oarte bo*ate "entru vremea aceea. La înce"ut9 se co"iau manuscrise în limba slavonă9 #unc>ionau coli de slavonie9 se învă>a arta cali*ra#iei9 desenului i i manuscrise9 broderia. /ali*ra#ii aveau mare trecere9 #iindcă9 "ână la a"ari>ia ti"arului9 co"iau i răs"ândeau manuscrisele necesare des#ăurării serviciului divin. Ansui 8icodim co"iază i ornamentează o ,vangelie <146(=9 care s;a "ăstrat "ână azi. ' 16 11 12
13 14
0. articolul nostru Literatura creştină românească9 un !ir neîntrerupt 9 în C0atraD9 an ::555 <1''3=9 nr. 3 <2+4=9 martie9 ". 3. Op.cit9 ". 1$. 8icolae 5or*a9 op.cit.9 ". 13. Pentru in#orma>ii des"re activitatea misionară a #ântului ndrei9 v. Petru iaconu9 /in istoria s!in#ilor poporului român9 Bucureti9 1''29 ". 3;(. #ântul ndrei e sărbătorit la 36 noiembrie. 5eromonah 5oanichie Bălan9 %etre &e siăstrie românească. Sec. I%- 88 9 Bucureti9 @d. 5nst. Biblic i de !isiune al Bisericii Româneti9 Bucureti9 1',29 ". 4,. u"ă o vizită la "rietenul său în localitatea 8ola ire) Cericit "ământul i #ericite "o"oarele la care vei a?un*e acum "lecând de la mine.D Pământul i "o"oarele se a#lau de o "arte i de alta a unării. /itat du"ă %ie#ile S!in#ilor9 vol. 59 Bucureti9 rhie"isco"ia Romano;/atolică9 1',39 ". 2$(.
+
r*anizarea vie>ii bisericeti du"ă modelul #ântului !unte a #ost introdusă i în !oldova de ucenicii lui 8icodim. 7ri*ore Gamblac9 trimis de Patriarhie la uceava în tim"ul lui le&andru cel Bun9 va întemeia !itro"olia !oldovei. in bibliotecile mănăstirilor ne;au "arvenit nu numai căr>i reli*ioase9 ci i colec>ii de le*i9 romane "o"ulare <%arlaam şi Ioasa! 9 *le1an&ria=9 ,sopia9 cronici i ha*io*ra#ice9 literatură do*matică i ascetică. !ul>i dintre slu?itorii Bisericii erau i oameni de cultură. e nu mele lor se lea*ă momente #oarte im"ortante de a#irmare a scrisului în limba română. 0arlaam9 imion te#an9 oso#tei9 ntim 5vireanul "ăstoresc via>a s"irituală a românilor9 se în*ri?esc de ti"ărirea căr>ilor în limba română i dau cuvântului românesc strălucire artistică <în "roză sau versuri=. 0ia>a Bisericii era via>a mirenilor9 care au văzut în lăcaurile de cult9 mai #astuoase sau mai modeste9 cetă>i ale identită>ii na>ionale. ricâte e&"lica>ii s;ar *ăsi des"re cauzele "rimelor traduceri în limba română9 nu "oate #i i*norată *ri?a Bisericii "entru via>a s"irituală a omului de rând9 "entru accesul acestuia la mesa?ul căr>ilor s#inte.
II. ÎNC,PU0URIL, SCRISULUI ÎN LI"$* R'":N;
/ând au înce"ut românii să #olosească limba română în scrisF Răs"unsul nu a #ost sim"lu de dat9 nici nu este9 "entru că întâm"lări de tot #elul au #ăcut să nu avem la îndemână "rimele te&te româneti9 des"re care e&istă atestări9 te&tele de "ână la Scrisoarea lui Neacşu <1(21= i ti"ăriturile coresiene. !ultă vreme s;a crezut că textele rotacizante, ale căror "a*ini se "ăstrează9 în "arte
<. "ărturii &espre !olosirea limbii române tiri des"re #olosirea limbii române în comunicarea orală "rovin din secolul al :5;lea < Legen&a se lea*ă de crea>ia "o"ulară. @le 0ia>a se înmul>esc secolelelimbii următoare9 odată S!ântului )erar&=ii #olosirea cele care con#irmă limbii române în scris. a im"usîn#olosirea materne în cu ra"orturile dintre oameni. u"ă ado"tarea al#abetului chirilic9 e&ista un instrument care "utea #i utilizat în redactarea actelor9 învoielilor9 scrisorilor .a. @vident9 nu e "osibil să #i&ăm o dată când românii au înce"ut să scrie în limba lor. u"ă cum s; a constatat9 o serie de acte redactate în alte limbi au #ost conce"ute ini>ial în limba română. ouă documente9 unul din vremea lui te#an cel !are sunt semni#icative. An 14,4 sultanul Baiazid dădea unor ne*ustori "oloni un salvconduct 1$ Cidiomate valavhico scriptusD9 adică scris în limba valahă. /hiar dacă s;a dovedit că nu era vorba de limba română9 ci de italiană9 im"ortant e de re>inut că se tia de e&isten>a unei limbi valahe. Murământul lui te#an cel !are către re*ele Poloniei la /olomeea <14,(= se "ăstrează cu această notă) Chaec inscriptio e# valachico in latinum versa estD. 1(
1+
1$
0. 5on 7he>ie9 Începuturile scrisului în limba română. Contribu#ii !ilologice şi lingvistice 9 Bucureti9 @d. cademiei9 1'$49 ". ' i 5on 7he>ie i l. !are9 'riginile scrisului în limba română 9 Bucureti9 @d. tiin>i# ică i @nciclo"edică9 1',(9 ca". Cele mai veci ştiri &espre scrierea limbii române9 ". 11$ i urm. l. Rosetti9 Istoria limbii române9 vol. 59 Bucureti9 @d. tiin>i#ică i @nciclo"edică9 1',+9 ". 436. 0. i "ărerile lui l. Lambrior sau .. :eno"ol9 la ". ' din cartea lui 5. 7he>ie) Cromânii au scris în toate tim"urile limba lorD <l. Lambrior= limba română a #ost întrebuin>ată Cla scrierea unor acte "rivateD <..:eno"ol=. $alvconduct) document care acorda cuiva liberă trecere "e un teritoriu străin sau într;o zonă de război.
,
/ercetătorii notri i;au "us întrebarea9 du"ă "ublicarea Scrisorii lui Neacşu <1'669 de către 8. 5or*a=9 dacă s;a scris în limba română9 cu al#abet latin sau slavon9 înainte de această dată. @&istă ar*umente "entru un răs"uns a#irmativ dar nu au im"ortan>a care li s;a atribuit9 cum bine arătau 5on 7he>ie i l. !are.1, /ea mai veche in#orma>ie în acest sens ar trimite la e"oca "a"ei 5nocen>iu al 50;lea <1243;12(,= i este în le*ătură cu evenimentul traducerii litur*hiei în limba română. r9 acest #a"t se situează9 totui9 mai târziu. Antr;o scrisoare datată 21 martie 13'+ sau 16 a"riliev13'$9 adresată munici"alită>ii ibiului9 e"isco"ul %ransilvaniei cerea ca solul re*al ce urma să #ie trimis în Gara Românească să #ie înso>it de un C bărbat chibuit şi destoinic, cunoscător al graiului rom!nescD. An /escrierea "ol&ovei a <143'=9 care a determinat o reac>ie îm"otriva catolicilor în !oldova9 românii au scris cu litere latine i că numai din vremea lui le&andru cel Bun ar #i #olosit al#abetul slavon9 domnitorul i mitro"olitul de atunci9 "orni>i îm"otriva "a"istailor9 ini>iindaceastă C barbarie care stăp!neşte acum %oldovaD. 8;a rămas #ără urmări această o"inie9 dar9 acum9 în ce "rivete ado"tarea al#abetului9 lucrurile sunt clare ceea ce s"une . /antemir este o e&a*erare. Antr;o scrisoare e&"ediată braovenilor9 boierul muntean ra*omir -drite ă în limba slavonă. e asemenea9 în re*istrele de socoteli ale ibiului9 "e anul 14'(9 la 36 se"tembrie9 se consemnează că s;a "lătit unui "reot român bani "entru redactarea unor scrisori în Caceeaşi limbăD ă comunicarea în limba română. Până la ado"tarea al#abetului latin <1,+6=9 românii au #olosit al#abetul chirilic. ar9 cum vom vedea9 se înre*istrează căr>i9 documente din vechime redactate în limba română cu al#abet latin. Lui 5. Bo*dan i se datorează "rima încercare de a #i&a e"oca în care a înce"ut scrierea cu al#abet chirilic. Lucr area /e la cine şi cân& au împrumutat românii al!abetul cirilic <1'66=1' realizează un studiu com"arativ al scrierii cu al#abet slavon i al scrierii bul*are i a?un*e la concluzia că al#abetul chirilic a #ost întrebuin>at "entru scrierea limbii române Cîn secolul al :50 sau cel mai s#âritulconcluzia secoluluiacce"tată al :555;leaD. contestată unii9 rămâne9 cu corectări de de*rabă vi*oare9 la valabilă9 #iind"inia că în a sa9 doua ?umătatede a secolului al :555;lea se #i&ează o tradi>ie *ra#ică românească.26 es"re scrierea cu litere latine
1, 1' 26 21
'riginile scrisului...9 op.cit.9 ". 11$ i urm. 0. această "a*ină i "entru discutarea #iecărei a#irma>ii. e asemenea9 v.9 în acelai sens9 l. Rosetti9 op.cit.9 ". 436. Apud 5on 7he>ie9 Înceuturile...9 ". 16. iscu>ia asu"ra "roblemei9 la 5on 7he>ie9 ibidem9 ". 13. Apud t. Bârsescu9 Pagini scrise &in istoria culturii româneşti 4sec. 8-8I59 Bucureti9 1'$19 ". 16. La 5on 7he>ie9 ibidem9 ". 21.
'
/el mai vechi te&t cu litere latine9 în limba română9 rămâne cel indicat de 5. 7he>ie922 Cartea &e cântece6 ti"ărită la /lu? în ti"o*ra#ia lui 7as"ar Eeltai <1($1;1($(=9 sub in#luen>a micării re#ormate. 5m"ortant de observat că traducătorul căr>ii se silete să a"ro"ie *ra#ica limbii române de limba latină. e aceea unii au văzut în aceasta o "rimă încercare de etimolo*ie. -n e#ect al "reocu"ărilor în acest sens este i #a"tul că în Palia &e la 'răştie <1(,2=9 ti"ărită de cărturari din /aransebe9 Lu*o? i Eunedoara9 a"are "entru "rima dată c uvântul român ie izolată în secolul al :05;lea9 dominat de slavonism. Boierul moldovean9 care îi #ăcuse instruc>ia în Polonia9 iscălea cu litere latine i #olosea acest al#abet în cores"onden>ă. An secolul următor9 numărul te&telor în *ra#ie latină crete. 2. Textele rotacizante
8umite i textele maramureşene9 #ac "arte din seria te&telor literare din secolul al :05;lea . Textele literare a?unse "ână la noi din acest secol9 în limba română i bisericeti
tudiul te&telor rotacizante a *enerat o literatură e&trem de bo*ată9 unele "robleme ne#iind nici "ână azi "e de"lin lămurite. ricare ar #i o"inia unui cercetător sau a altuia9 un #a"t rămâne de domeniul eviden>ei9 du"ă "ărerea noastră) aceste te&te au #ost traduse înaintea ti"ăriturilor coresiene. An secolul trecut9 au #ost *ăsite9 în di#erite locuri din >ară9 cele mai vechi te&te traduse în limba română) Co&icele %orone#ien u la !ănăstirea Co&icele 1,$1. %e&tul %orone#ean a #ost "ublicat la /ernău>i9 înso>it de un *losar i de un studiu9 de către 5.7.0orone>9 biera în <1,,(= Psaltirea Sceianăa #ost "ro"rietatea lui 7h. sachi9 de unde a a?uns în biblioteca de la cheia a lui . turdza9 un mare biblio#il. An 1,,49 . turdza cheianu a dăruit;o9 o dată cu biblioteca lui9 cademiei. u"ă numele autorului acestui *est de mare *enerozitate9 5oan Bianu a numit;o Psaltirea Sceiană. /u"rinde Psalmii lui avid i cântările adău*ate du"ă "salmi < Cântarea lui "oise9 Rugăciunea *nei9 mama lui amuil9 Rugăciunea S!intei +ecioare .a.=. #ost co"iată9 cum se "oate observa din *ra#ie9 de trei co"iti di#eri>i. Psaltirea a #ost "ublicată "entru "rima dată de 5. Bianu în 1,,'9 iar mai târziu i de 5.. /andrea <1'1+=9 care o înso>ete de un #oarte serios studiu #ilolo*ic. Ancercările de datare a Psaltirii "e baza unei cri"to*rame din te&t au euat. ata a #ost citită în cinci #eluri <14,29 1(149 1(1(9 1($(9 1(,(=9 din cauză că unele litere au #ost de#ormate. Psaltirea %orone#eană9 *ăsită de imion lorea !arian în 1,,29 la !ănăstirea 0orone>9 a #ost cum"ărată de acelai . turdza i donată cademiei. !anuscrisul Psaltirii "ăstrează i ori*inalul slavon9 ceea ce "oate duce la concluzia că a #ostă #olosit ca manual. Psaltirea =urmu(aci a luat numele du"ă al istoricului bucovinean @udo&iu Eurmuzachi9 ini>iatorul colec>ie i de document e istorice de la cademia Română. 5.. /andrea a studiat;o i a 22
Op.cit.9 ". 24 i ur m. <î n Începuturile...=. 0. i 'riginile...9 op.cit.9 ". 1+( i urm. 0.9 "entru Cima*ineaD limbii române în ccident9 cartea lui @u*enio /oeriu9 Limba română în !a#a 'cci&entului9 /lu?9 @d. acia9 1''3.
16
a?uns la concluzia că e vorba de o traducere inde"endentă de celelalte două "saltiri i că te&tul Cnu este co"ia unui manuscris anterior9 ci însui auto*ra#ul traducătorului din slavoneteD.23 !ulte discu>ii s;au "urtat "entru lămur irea cauzelor care au determinat traducerea te&telor maramureene9 #i&area locului i tim"ului. 24 Rotacismul i "rezen>a unor cuvinte cu circula>ie restrânsă i cercetători9 a ideii că locul traducerii trebuie considerat !aramureul i nordul %ransilvaniei.2( An "recizare a tim"ului tradu cerii s;a "ornit de la limba te&telor i de la elemente ca vechimea hârtiei9 #ili*ranele2+ im"rimate. @le au indicat "articularită>i dintr;o "erioadă mai veche decât ti"ăriturile lui /oresi. Eârtia "e care este scrisă Psaltirea =urmu(aci a #ost #abricată între1(66; 1(1(9 deci "oate constitui un indiciu "re>ios în stabilirea unei certitudini. Localizarea i datarea di#eră de la cercetător la cercetător9 în #unc>ie de cauzele "e care le consideră determinante în declanarea "rocesului de traducere. 2$ vea dre"tate 5on 7he>ie când a#irma că teoriile #ormulate în acest sens nu abordează întotdeauna "roblemele de critică te&tuală "e care le ridică cele "atru te&te rotacizante în totalitatea lor ie9 curent cultural= i că "u>ine îi întemeiază aser>iunile "e dovezi #erme9 controlabile.2, @&istă în acest domeniu un #enomen de iner>ie care ar consta în reluarea #ără discernământ a unor i"oteze emise odinioară9 devenite locuri comune9 dar9 "rin aceasta9 aro*ându;i dre"tul de a #i certitudini i i*norând "ro*resele din domeniul #ilolo*iei i limbii. 5on 7he>ie
24 2(
2+
2$
2, 2'
Apud 8. /arto?an9 op.cit.9 ". (1. 0. studiul lui 5.. /andrea9 CPsaltirea Sceiană> comparată cu celelalte psaltiri &in secolul al 8%I-lea şi al 8%II-lea tra&use &in slavoneşte 9 Bucureti9 1'1+ ie < op.cit.9 "". 36;43= i 5. 7he>ie i l. !are ie de Cmorile de hârtieD. e "ot identi#ica) o ancoră ia la înce"utul secolului al :05;lea=9 un mistre> <#abrici de hârtie din ilezia9 unde asemenea #abrici #unc>ionau încă din 14'1=9 o coroană "e un trunchi cu rădăcini i încruciate <#abrica lui uchs de la 1(4'= .a. -n studiu al tuturor #ili*ranelor a realizat .!. BriOuet9 Les !iligranes9 t. 59 Paris9 1'6$. An stabilire tim"ului traducerilor9 trebuie să se #acă) a= datarea co"iilor b= datarea ori*inalelor. 0. 5on 7he>ie9 op.cit.9 ". +4. Pentru datarea cpiilor u9 1,'1 . ensuianu9 1'14 l. Rosetti9 1'2+9 1'44= a doua 1umătate a sec. al +2*lea
11
îi a"ar>ine lui 8. 5or*a <1'64=. avantul consideră că ori*inalele acestor te&te au #ost redactate în !aramure <"oate i în %ransilvania vecină= sub in#luen>a unor micări culturale care se orientau îm"otriva do*mei Climbilor s#inteD. ceasta nu se "utea "roduce decât sub in#luen>a husitismului. %eoria sa a #ost ar*umentată #ilolo*ic mai târziu de 5.. /andrea <1'1+=. #irma>ia lui 8. 5or*a că Cromânii se #ăcuseră husi>i "e un ca"D nu se sus>ine9 constituie o e&a*erare. Pe de altă "arte9 husitismul s;a mani#estat cu mai mare intensitate la înce"utul secolului al :0;lea9 or e si*ur că te&tele datează de la s#âritul secolului al :0;lea sau înce"utul secolului al :05;lea. -rmătoarea teorie9 a in#luen>ei luterane9 a #ost lansată de vid ensuianu i a"ro#undată ulterior de l. Rosetti. l. Rosetti e de "ărere că te&tele s;au tradus în !aramure i aduce noi dovezi în acest sens ie doar în această zonă=. in 7ermania9 "rin saii care se duceau du"ă măr#uri i studen>ii care urmau cursurile universită>ii din ittenber*9 ideile lui Luther au a?uns în !aramure i nordul rdealului. Antr;adevăr9 Re#orma cerea introducerea limbilor na>ionale în Biserică. Luther traduce $iblia în limba *ermană în 1(43. An 1(3'9 limba #ranceză e declarată limbă o#icială în ran>a. La noi9 în 1(('9 Eans BenKner9 ?udele Braovului9 destinatarul din 1(21 al Scrisorii lui 8eacu9 "une să se citească9 la Braov9 Cateismul în românete9 tradus mai demult9 ti"ărit în 1(44 i reti"ărit de /oresi "e la 1(('. m "utea tra*e concluzia9 în s"iritul acestei teorii9 că momentul când re#orma lui Luther înce"e să se răs"ândească în %ransilvania <1(1'= i anul "rimei ti"ărituri româneti a diaconului /oresi <1(('= indică limitele "entru datarea traducerii "rimelor căr>i în limba română. ar te&tele luteriene a"ar du"ă 1(46 i e de "resu"us că e&em"lul lor nu "utea #i urmat de îndată9 ceea ce ar "lasa intervalul de traducere cu câteva decenii mai târziu. Antre cei care *ăsesc cauze e&terne traducerilor se a#lă i 5. 7. biera9 care crede că traducerea s; a #ăcut sub in#luen>a micării bo*omilice9 36 în sudul unării9 "rin secolul al :555;lea. 5lie Bărbulescu i !oses 7aster sus>in in#luen>a catolicismului. 5oan Bianu9 %. Palade9 !ilan ean9 t. /iobanu9 P.P. Panaitescu aduc în discu>ie cauzele interne. %. Palade i P. lteanu i=9 dar admit i #avorizarea de către curentele culturale i reli*ioase /artea luini>iate i P.P. înPastrăinătate. naitescu Începuturile şi biruin#a scrisului în limba română <1'+(= concentrează ar*umentele teoriei cauzelor interne. utorul sus>ine că traducerea s;a e#ectuat la s#âritul secolului al :0;lea i înce"utul secolului al :05;lea <14',;1(26= "e "ământul !aramureului9 în cadrul micării de emanci"are a Bisericii româneti de sub ?urisdic>ia e"isco"ului ucrainean de !uncaci. Luând în considerare că filio3ue este semnul catolicismului9 P.P. Panaitescu "une traducerea "e seama lu"tei "entru autonomie a bisericii cne?ilor maramureeni din #amilia ra*9 cu centrul la Peri9 îm"otriva tendin>elor de aca"arare a e"isco"iei slavo;rutene din !uncaci. /riza a >inut a"te ani <14'1;14',=9 s#ârindu;se "rin des"ăr>irea Bisericii ortodo&e mara; mureene de cea e"isco"ală din !uncaci. utorul consideră că a trecut sub ?urisdic>ia Bisericii catolice din %ransilvania9 care ar #i "ermis traducerea căr>ilor în limba română. @ *reu de admis însă că Biserica aceasta ar #i în*ăduit o asemenea între"rindere. i9 "e de a ltă "arte9 ar #i #ost nevoie de a"robarea celui mai înalt #or catolic transilvănean9 care nu e&ista la vremea aceea. e asemenea9 aa cum au demonstrat i al>ii9 "rezen>a lui filio3ue în Psaltirea Sceiană "oate #i "usă i "e seama in#luen>ei luterane.31 acă luăm în considerare #actori de ordin istoric i reli*ios9 a"are ca lo*ică 36
31
4ogomilism) doctrină cretină eretică9 răs"ândită în secolele :;:09 cu caracter anti#eudal9 ini>iată9 se "are9 de "reotul bul*ar Bo*omil i#ică i @nciclo"edică9 1',+9 "". ++( i urm.=. Problema "rezen>ei lui filio3ue în Psaltirea Sceiană9 discutată de !ilan esan. /ombătut de l. Rosetti9 sus>inător al teoriei luterane. 8u este9 s"une Rosetti9 numai semnul catolicismului. -n studiu "ublicat în 1'2( <$ilio%ue &in ?Psaltirea Sceiană>9 în C7rai i su#letD9 vol. 559 1'2(9 ". 1(3 i urm.9 reluat în 1'4$9 în "@langes &e linguistiAue et &e pilologie= demonstra că luteranii admiteau filio3ue i
12
i"oteza că traducerile s;au #ăcut la înce"utul secolului al :05;lea. Până în acest moment9 administra>ia ma*hiară nu "ătrunsese în !aramure. An #runtea nobilimii locale i a Bisericii9 se im"un #amiliile ra* i Balc9 româneti9 "ană în 1(14. u"ă în#rân*erea răscoalei din acest an9 "osibilitatea traducerii în limba română scade. !aramureul intră într;o "erioadă de decaden>ă. ceasta înseamnă că traducerile "ot #i mai vechi de 1(14. Perioada cu"rinsă între anul 14',9 când încetează con#lictul9 Biserica română a#irmându;i inde"enden>a9 i anul 1(14 ar #i #ost9 într; adevăr9 "ro"ice traducerii acestor te&te în limba română. Limba te&telor rotacizante are caracter arhaic i dialectal. @ o limbă obositoare9 cu multe elemente le&icale i sintactice străine. tudiul limbii a dus la concluzia că ar #i două straturi lin*vistice) unul9 mai evoluat9 care "oartă am"renta co"istului <"rovenit9 se "are9 din sud;estul rdealului= i unul mai vechi. tratul mai nou nu "ăstrează rotacismul9 cade n intervocalic <"nt!iu=9 e #olosit & în loc de ! <1oc= .a. tratul mai vechi se caracterizează "rin rotacism) lumiră9 gerure9 tire ă () gioc9 giude9 gios z se "ronun>ă dz) diuă9 Deu oa se "ronun>ă o) nopte9 totă9 morte. -nele "articularită>i9 identi#icabile i azi în >inuturile res"ective9 "ăstrează as"ecte #onetice9 le&icale9 mor#olo*ice mai a"ro"iate de limba latină decât de limba vorbită acum) e "recedat de r s;a "ăstrat) rem!ne9 rebda9 reotate n urmat de i în hiat s;a "ăstrat) "nt!niu9 spuniu9 vulponiu. orme mor#olo*ice mai a"ro"iate de limba latină) "luralul substantivelor din latină terminate în ;ora se #ormează cu *ure) #a"ture "er#ectul sim"lu are #ormă veche) feciu ia "re"ozi>iei la acuzativ. e "are%ot că slavonisme traducătorii sunt nici nu cunoteaudativului bine limb din care traduce au. in ori*inalulpeslavon au rămas netraduse titluri9 ca"itole sau cuvinte "e care traduc ătorii nu le;au în>eles9 ori nu le;au *ăsit cores"ondentul românesc) aspidă9 Car"e cu "rivire veninoasăD beaconie9 C#ărădele*eD inie9 CbrumăD a ogodi 9 Ca "lă ceaD onagru9 Casin sălbaticD pamente9 CamintireD stepenă9 Ctrea"tăD vasilisc9 Cbalaur #antastic care ucide cu "rivireaDăbleală9 C#ereastrăD .a. unt "rezente ma*hiarismele) adămană9 CcamătăD bărat9 C"rietenD a celui 9 Ca înelaD tar9 CsarcinăD tăroasă9 Cînsărcinat ăD t!rnaţ9 C"ris"ăD .a. Limba te&telor maramureene nu are virtu>i literare deosebite9 ci im"ortan>a înce"utului de drum. An "a*inile acestea vechi9 cele mai vechi "a*ini literare în care îi #ace drum limba română9 se a#lă izvorul virtu>ilor de mai târziu. %i"ăriturile i traducerile lui /oresi n;ar #i #ost9 "oate9 "osibile #ără ele. ceste C"rime i timide zări de luminăD9 cum le numea 8. /arto?an9 au constituit #ermentul bene#ic "entru curentul literar din secolul următor. Pe de altă "arte9 Cîntr;o vreme în care tradi>ia i "re?udecata nu admiteau în Biserica Răsăritului ortodo& alte limbi litur*ice decât slavona i *reaca9 aceste "rime i timide zări de lumină în "âcla slavonismului înseamnă înce"utul unei munci *rele i lun*i de trei veacuri9 care va duce însă la na>ionalizarea serviciului divinD.32
/elelaltecanonice te&te literare sunt9 înaltele *eneral9 coresiene.= sau -nele sunt reli*ioase9 sau a"ocri#e9 căr>icontem"orane de în>ele"ciunecu< ti"ăriturile +loarea &arurilor ru*ăciuni.
32
că el #i*urează în căr>ile de slu?bă ale sailor din %ransilvania. 0. i discu>ia des"re Cateismul "ar#ian9 "". +$' i urm. 8. /arto?an9 op.cit.9 ". (3.
13
Antre a"ocri#e9 să re>inem *pocalipsul *postolului Pavel9 *pocalipsul "aicii /omnului ie deosebită9 de obicei alături de alte două te&te – ,pistola /omnului nostru Iisus =ristos i %isul "aicii /omnului=9 "oartea lui *vraam9 "ăstrate în Co&icele Stur&(an la Biblioteca cademiei.33
!crisoarea lui "eacu Scrisoarea boierului 8eacu9 cea mai veche dovadă ori*inală de scriere românească a?unsă scrieri române neliterare "ână la. noi9 #ace scrieri9 "arte din de#olosirea 126 de limbii din secolul :05;lea în limba română /elelalte careseria atestă în texte literareal 9 sunt căr>i reli*ioase sau Ccăr>i "o"ulareD. An tim"ul domniei lui !ihai 0iteazul9 limba română înce"e să #ie #olosită în cancelariile domneti9 căci din acest tim" avem cele dintâi acte domneti de cancelarie în !untenia. e scrie românete la s#âritul secolului al :05;lea în toate >inuturile româneti9 !untenia9 !oldova9 %ransilvania. Boierul 8eacu din /âm"ulun*ul !uscelului îi scrie lui C 1upan 5aneş 4egnerD ca să;i dea tiri des"re micările turcilor i "re*ătirile lor "entru atacarea rdealului i Braovului. ormulele ini>iale i #inale sunt în limba slavonă) C %udromu i plemenitomu i cestitomu i bogom darovanomu 1upan 5anăş 4egner ot 4raşov mnoga darovie ot 6eacşu ot DlăgopoleD ele"tului i de neam i cinstitului i de umnezeu dăruitului ?u"ân E.B. din B. multă sănătate de la 8. din /âm"ulun*= încheierea) Ci 4ogu te veseli D <i umnezeu să te veselească=. ;au mai "ăstrat în te&t cuvinte slavone) CipacD
"mpăratul sloboenie lu treacă. %ahamet preDomnia io Cu i va şi fi voia pren de 7eara Q ndTaeD că areCufrică biDS mare )umănească, iară elu să 2pacbeg, să ştii 4ăsărabă acelu lotru de %ahamet beg, mai v!rtos de domniile voastre... şi aceste cuvinte să ţii domnia ta la tine, să nu ştie umini mulţiD. ra"ează intimitatea9 s"eci#ică stilului unei scrisori. 8eacu a reuit să dea scrisorii sale caracter intim i "ersonal. Pare o oa"tă "rietenească această #rază9 într;un s#at de taină) C 9u spui domnietale, iară domnia ta eşti "nţelept şi aceste cuvinte să ţii domnia ta la tine...D Anmul>irea te&telor neliterare din a doua ?umătate a secolului al :05;lea atestă "ătrunderea scrisului românesc în cele mai diverse sectoare ale vie>ii sociale i9 boieri.
33 34
"rezentare a acestor te&te9 cu toate "roblemele re#eritoare la ele ie i l !are9 op.cit.9 ca". 0e1te populare9 "". 3+6;466. es"re autori9 re"arti>ie *eo*ra#ică a te&telor9 con>inutul lor9 v. 5on 7he>ie i l. !are9 op.cit.9 "". 1$,;1,6. e asemenea9 "entru studiul #ilol o*ic al te&tului Scrisorii lui Neacşu 9 v. urel 8icolescu9 'bserva#ii asupra limbii scriitorilor români9 Bucureti9 @d. lbatros9 1'$19 "". 1$;36.
14
III. LITERATURA LAICA ÎN LIMBA SLAVONĂ
Literatura laică în limba slavonă a #ost discutată9 în *eneral9 în ra"ort cu naterea cronicii româneti. An secolul al :0;lea9 s;au scris9 "robabil9 cronici atât în Gara Românească9 în %ransilvania9 cât i în !oldova. ;aucontinuate "ăstrat însă numai cele din !oldova) cronicile des"re@#timie9 te#an cel !are9 cu di#eritele lor variante9 în secolul al :05;lea de călu*ării !acarie9 zarie. 5oan Bo*dan9 8icolae 5or*a9 dar i al>ii9 erau de "ărere că naterea cronicii moldoveneti s;a "rodus inde"endent de lucrările redactate în aceeai limbă iei istorio*ra#iei slavone. u e&istat i "ăreri că "rimele noastre scrieri istorice au avut ca model crono*ra#ele bizantine <0. 7recu=. P.P. Panaitescu demonstrează că autorul "rimei cronici moldoveneti a avut ca modele cronicele vecinilor slavi.3( duce următoarele ar*umente) – s;au "ăstrat manuscrise care cu"rind lucrări de istorio*ra#ie bul*ară9 sârbă9 rusă9 care au circulat la noi i9 evident9 l;au in#luen>at "e cel ce a redactat – titlul lucrării urmează modelul slav9 nu bizantin – înirarea numelor în cronică se #ace du"ă criteriul *enealo*ic9 nu cronolo*ic9 ca în scrierile bizantine – adesea s;a "ăstrat câte un zbornic în care9 alături de te&tul istoric scris "e "ământ romanesc9 se *ăsesc i unele te&te scrise în >ările vecine. e e&em"lu9 în zbornicul care cu"rinde Letopise#ul anonim al "ol&ovei9 se a#lă o cronică a lui /onstantin !anasses tradusă în bul*ara medie9 în zbornicul care cu"rinde Letopise#ul &e la Putna se a#lă o cronică bul*ară din secolul iar al :0;lea. %rei "robleme s;au "us în le*ătură cu cronicile slave din secolul al :0;lea) – ra"ortul dintre cronicile moldoveneti i "relucrările lor <"olonă9 rusă9 *ermană= – tim"ul când s;a înce"ut scrierea cronicilor – locul scrierii. /oncluzia la care a a?uns P.P. Panaitescu în le*ătură cu ra"ortul dintre di#erite variante ia acestor cronici că ele au avut un "rototi" comun9 care a #ost o cronică din care derivă toate elementele comuneD.3+ /ea mai veche versiune i cea mai a"ro"iată de "rototi" este Letopise#ul anonim9 cunoscut o vreme i sub titlul dat de 5. Bo*dan de Letopise#ul &e la $istri#a.3$
3( 3+ 3$
0. Cronicile slavo-române &in secolele 8%-8%I publicate &e I. $og&an . @d. revăzută i com"letată de P.P. Panaitescu9 Bucureti9 @d. cademiei9 1'('9 "". 41;439 (3;((9 $+;+'. 2bidem9 ". :. 5. Bo*dan9 Cronice ine&ite atingătoare &e istoria românilor9 Bucureti9 1,'(9 "". 3;$,. %itlul nu se sus>ine9 "entru că9 aa cum demonstra P.P. Panaitescu < op.cit.9 ". 2 i urm.=9 nu s;a scris la !ănăstirea Bistri>a.
1(
1. #ronica lui $te%an cel &are An ce "rivete tim"ul scrierii9 se admite că leto"ise>ul unic al !oldovei a #ost scris în vremea lui te#an cel !are. e aceea9 când ne re#erim la "rototi"9 ni se "are "otrivit să #olosim titlul Cronica lui te!an cel "are. An ce "rivete locul scrierii cronicilor9 cele mai multe discu>ii le;a iscat Cronica lui te!an cel "are. 5. Bo*dan < loc.cit.= credea că "rimele cronici s;au scris în mănăstiri a9 Putna=. ar cercetările au dovedit al !oldovei s;a scris la curtea domnească9 deoarece "rezintă multe date re#eritoare la
domnia lui te#an o dis"ro"or>ie între de "ână te#an i cel al domniei salecel <2 !are. "a*ini9@&istă com"arativ cu 12=. La un s"a>iul momentacordat dat se e"ocii #ac re#eriri la unlacutremur9 când "artea dintr;un zid s;a dărâmat. acă autorul s;ar #i *ăsit la Bistri>a sau Putna9 n;ar #i tiut că domnitorul stătea la masă în acel moment. e #ac re#eriri la anumite momente ale zilei9 se "reiau e&"resii ale domnitorului9 "e care nu le "utea re>ine decât cineva din a"ro"ierea lui. -nele #ra*mente cores"und inscri">iilor de "e zidurile mănăstirilor ridicate de te#an <"isanii=. /itirea cronicii duce la concluzia că e vorba de o lucrare alcătuită din "orunca domnitorului9 care voia să arate inten>iile sale atât în interior9 cât i în e&terior. An "a*inile destul de sărace în momente de literatură ale acestor scrieri9 im"resionează lu"ta "entru a"ărarea >ării i e#orturile de centralizare a "uterii într;un moment #oarte di#icil din istoria na>ională. acă ar #i #ost o cronică mănăstirească9 !acarie9 din secolul al :05;lea9 care continuă Cronica lui te!an cel "are9 nu ar mai #i "recizat acest lucru. !acarie9 cronicarul o#icial al lui Petru Rare9 cronicar de curte9 n;ar #i continuat o cronică mănăstirească.3, ri*inalul Cronicii lui te!an cel "are s;a "ierdut. u a?uns "ână la noi câteva co"ii) Letopise#ul anonim al "ol&ovei ului9 căci ori*inalul "rovine de la Putna9 cum o dovedesc numeroasele note des"re mănăstire. Letopise#ul &e la Putna II "ovestete evenimentele "ână la 1(1,. e men>ionat ca acest leto"ise> descrie i lu"ta de la /odrii /osminului. Cronica mol&o-rusă înce"e cu o le*enda des"re ori*inea moldovenilor9 asemănătoare cu cea "e care imion ascălu o va introduce în co"ia du"ă leto"ise>ul lui -reche. C )omanii noiD9 adică românii9 ar #i venit în rdeal i l;ar #i ru*at "e 0ladislav9 C craiul :ngarieiD9 Csă nu*i "mpingă la legea latină şi să le dea voie să*şi ţie legea creştinească grecească şi să le dea păm!nt pentru 3, 3'
An @vul !ediu românesc s;au scris trei #eluri de cronici) cronici de curte9 mănăstireti i boiereti. ilia>ia acestor cronici este su*estiv "rezentată de P.P. Panaitescu în Cronicile slavo-româneB9 op.cit.9 ". (4) Cronica lui te!an cel "are <"rototi"ul= ; Letopise#ul anonim ; Cronica mol&o-germană ; Letopise#ul &e la Putna I ; Letopise#ul &e la Putna II ; Cronica mol&o-polonă
1+
traiD. 5ar craiul C i*a primit cu voie bună şi le*a dat păm!nt "n %aramureş, "ntre r!urile %ureş şi TisaD9 a"oi C au trăit aici şi şi*au luat femei unguroaice din legea latină, trecute la legea lor creştină, p!nă "n iua de aiD. -rmează "ovestirea des"re ra*o i întemeierea >ării !oldovei9 cu concluzia9 lesne de stabilit9 că moldovenii sunt de ori*ine ma*hiară... Cronica mol&o-polonă9 redactată "e la 1(+(9 "rezintă istoria !oldovei între 13(2 i 1(+4 du"ă un manuscris "rovenit de la Putna. utorul nu s;a mul>umit cu o sim"lă traducere a te&tului9 ci l;a schimbat i chiar com"letat. dau*ă i nite te&te9 scurte9 des"re >inuturile din !oldova dre*ătorii9 oaste9 ?udecă>i. Cronica mol&o-germană9 scrisă în *ermana medievală9 are un titlu în limba latină <)ronica breviter scripta *tephani dei !ratia vo+voda Terrarum Moldannensium necnon ,lach+ensium = i9 înainte de titlu9 însemnarea datei când a #ost scrisă) 2, a"rilie 1(62. ceasta este9 desi*ur9 data co"ierii. ;a "us "roblema cum a a?uns cronica internă în 7ermania9 ca să #ie "osibilă co"ierea. e "are că a #ost dusă de o solie <1(61= trimisă la doctorul Eartman chedel9 "e vremea când te#an era bolnav de diabet i resim>ea e#ectele rănii "rimite la /hilia. octorul era "reocu"at de istoria >ărilor din @st i chiar "ublicase o carte în care vorbea i de 0alahia < Liber Cronicarum9 14'3=. E. chedel a co"iat cronica "usă la dis"ozi>ie de solia moldovenească9 traducând;o. @ #oarte a"ro"iată de Letopise#ul anonim946 din multe "uncte de vedere. Pe 22 de #ile9 hârtie veche9 de la s#âritul secolului al :0;lea9 se "ovestesc evenimentele9 în ordine cronolo*ică9 de la răsturnarea lui Petru ron 0odă i urcarea "e tron a lui te#an <14($= "ână în anul 14'' <în#rân*erea lui !alcoci=. %rebuie să ne ima*inăm interesul acestui doctor "asionat de istorie care consemna în Liber Cronicarum că este *reu să scrii des"re 0alahia din li"să de izvoare documentare a e&traordinară a caracterului său9 *eniul militar.41 u"ă Letopise#ul anonim9 ne dăm seama ce era Cronica lui te!an cel "are. @a înce"ea cu lui a#lăm Dumneeu, 7ara %oldovei le*enda Ccu voia8e Lista domnilor9 cu multedes"re *reeli9ra*o9 con>inecând9 date eronate. de"artes*ade"nceput scru"ulozitatea marilorD. notri cronicari. @venimente im"ortante "entru via>a >ării sunt uitate) lu"ta cu "olonii din /odrii /rasnei <14(6=9 când >ara a #ost salvată "rintr;un e#ort uria de la cotro"ire9 luarea /etă>ii /hilia sub le&andru cel Bun9 în#iin>area !itro"oliei !oldovei .a. ei chi"ul lui te#an domină "a*inile9 totui nu vom întâlni un "ortret9 ca9 mai târziu9 la 7ri*ore -reche9 nici ?udecă>i "ro"rii asu"ra evenimentelor. @&"unerea de #a"te este socotită su#icientă. umnezeu îl ocrotete "e Crobul său, (tefanD. omnitorul a"are ca un instrument al voin>ei lui umnezeu de a îndruma istoria "e un anume #ă*a iar te#an se silete să îm"linească voia Lui) C a biruit (tefan voievod, din mila lui Dumneeu şi a luat schiptrul %oldovei D du"ă o lu"tă C a poruncit mitropoliţilor şi episcopilor săi şi tuturor preoţilor să mulţumească lui Dumneeu pentru ce i*a fost lui dăruit de Dumneeu cel pre"nalt, $avaoth, care se odihneşte pe heruvimiD C s*a "m* plinit g!ndul lui Dumneeu cu (tefan voievodD C a biruit (tefan voievod, din mila lui Dumneeu şi cu a1utorul puternicului $avaoth Dumneeu D. La Cfăgetul CominuluiD9 cum s"une autorul anonim9 46
41
Letopise#ul anonim a #ost desco"erit de 5. Bo*dan în Biblioteca /lubului bul*ar din %ulcea. %ot el a desco"erit i Letopise#ul &e la Putna I An Biblioteca cademiei %eolo*ice din Tiev. Letopise#ul &e la Putna II a #ost desco" erit la Petersbur*9 într;un codice din Biblioteca 5m"erială. Cronica mol&ogermană a #ost desco"erită de "ro#esorul universitar l*ierd 7UrKa de la -niversitatea din LVUV9 cercetând rhivele Bibliotecii de tat din !Wnchen9 într;un Co&e1 Latinarum. es"re atitudinea "olono#ilă a autorului9 v. studiile lui 5. /. /hi>imia9 Cronica lui te!an cel "are9 C/ercetări literareD9 5559 1'3'9 ". 22, P.P. Panaitescu9 Contribu#iiB9 op.cit.9 "". $1;$39 12(;1(3.
1$
te#an Ca luat a1utor pe Dumneeu cel prea "nalt şi l*a lovit D9 a"oi C din mila lui Dumneeu şi cu rugăciunile preacuratei %aicii Domnului şi cu rugăciunea sf!ntului şi slăvitului mare mucenic şi ivor!tor de mir, Dimitrie, a biruit...D Anirarea numelor otenilor căzu>i "entru >ară im"resionează. Lectura acestor "a*ini relevă absen>a "reocu"ărilor artistice. Literatura are9 încă9 doar #unc>ionalitate "olitică sau di"lomatică. Cronica lui te!an cel "are a #ost continuată de trei călu*ări moldoveni9 care vor scrie în limba slavonă) !acarie9 @#timie9 zarie.42 /ronicile lor nu au avut ecou deosebit în istorio*ra#ia noastră9 "entru că autorii nu au dovedit detaarea necesară scrierii istoriei >ării. @i scriu din dis"ozi>ia unui domnitor i încearcă să ordoneze #a"tele în #unc>ie de Cate"tărileD acestuia sau ale antura?ului lui. "*C*RI, a #ost disci"olul e"isco"ului Gării de Mos9 %eoctist. 8u trebuie con#undat cu !acarie ti"o*ra#ul. a?uns e*umen al !ănăstirii 8eam> la 1(2(9 a"oi a #ost înăl>at <1(31= de Petru Rare în scaunul e"isco"al de Roman. murit în 1((,. !acarie scrie9 cum însui mărturisete9 din "orunca lui Petru Rare) C urm!nd porunca domnească a lui iile des"re Putna9 care relata #a"te "ână la 2( se"tembrie 1(2(9 când moare Petru9 #iul lui Bo*dan cel rb. @l vorbete des"re C scriitori care "naintea noastră s*au arătat iubitori de "nvăţătură =...> se vede iubitori de bine D. avut ca model Cronogra!ul lui !ansses. Preocu"ările de stil *ăsesc uneori e&"resie ciudată) C După sf!rşitul pomenitului şi preaslăvitului "n vite1ie, 2oan (tefan voievod, a primit schiptrul domniei rodul şoldurilor sale, 4ogdan voievod, d!nd soarele atunci anii de şapte ori o mie şi iarăşi "ncă ece şi al doilea fiind "n curgere, la a doua din calendele lui iulie D iau războiul troian i;i atribuie lui Rare calită>ile lui hile. /âteva "ortrete atra* aten>ia) Bo*dan cel rb9 te#an cel %ânăr9 Petru Rare9 5lia i te#an9 #iii lui Rare. C$meritulD autor a Cvocii narativeD se #ace sim>ită "rin asemenea #raze) C %ă cov!rşeşte durerea şi stoarce lăcrămi din ochii meiD9 CDar să iau iarăşi povestirea de la "nceputD .a. invoca>ie îi va #i creat autorului senza>ia evocării unei e"o"ei) Ce C şi cum s*au "nt!mplat, vino, cuv!nt, şi vesteşte povestirea şi cele vrednice de amintitD. ,+0I"I, continuă versiunea cronicii lui !acarie de "ână la 1(41. 5 s;a dat "oruncă de câtre Cbinecinstitorul şi viteaa mlădiţă a ortodo#iei, domnul 2oan Ale#andru oievodD9 să scrie C pe scurt, ca nici acestea să autorului. nu fie acoperite "n ad!ncimile uitării, anilorD. e&istat pentru di#icultă>i în identi#icarea ;a crezut9 la un moment dat9cucă trecerea este e"isco"ul deu Radău>i de la 1((29 a"oi că ar #i e*umenul !ănăstirii 8eam> din 1((39 dar se "are că un al treilea 42
5. Bo*dan "ublică te&tele cronicilor lor în vol. %ecile cronice mol&oveneşti înainte &e Urece9 Bucureti9 1,'1 i în vol. Cronice ine&iteB9 v. supra.
1,
@#timie9 de asemenea e*umen9 dar al mănăstirii /ă"riana9 a îm"linit "orunca lui le&andru Lă"uneanu.43 @#timie înce"e relatarea cu urcarea "e tron a lui Petru Rare <1(41= i o încheie cu anul 1((39 când Lă"uneanu hotărăte zidirea mănăstirii latina. @vocă "e Petru Rare9 "e 5lia ă9 ca o a"oteoză9 "e CAle#andru voievod cel itea şi cel 6ou D ă de 5lia ul lui 7ri*ore -reche. 0oievodul este C oştean vitea şi "nţelept D9 Cca o stea strălucitoare de la miaă*noapteD9 Cstetea de vorbă cu toţi cu bl!ndeţe şi bunăvoinţă şi cuv!nta cu măsură aleasă şi cu modestie şi cu linişte şi cu facere de bine D9 oamenii veneau de "este tot C ca să se "ndulcească cu vederea feţei lui, a bunătăţii şi bl!ndeţii şi frumuseţii şi ca la icoana lui 5ristosD .a.m.d. cumulările de e"itete "roduc un e#ect o"us celui dorit de autor9 cititorul devine sus"icios. ă observăm însă că Ccoala "ortretuluiD #ace de?a tradi>ie. Portretul pamflet i "ortretul encomion >in de o Cretorică a insisten>eiD9 care *enerează ima*inea "leonas tică9 de su"rasatura>ie stilist ică. an Eoria !azilu îl numea Cîntâiul "am#letar din literatura românăD.44 Pasa?ul care încheie cronica9 eliberat de atitudine arbitrară9 relevă virtu>i narative. rumul voievodului către locul ales "entru zidirea unei mănăstiri <latina=9 neli"sit de "eri"e>ii9 care i se 4( şi cel ce urăşte binele, diavolul, nu era bucuros să*l "ar autorului semne male#icemitice. ii
**RI, este ultimul cronicar de limbă slavonă. e cunosc "u>ine date des"re el. crie din "orunca lui Petru chio"ul) Calcătuire din porunca lui ie) CAcestea au fost scrise de mine cel umil, deşi am rămas "n urmă cu vrednicia faţă de părintele, ivor de cuvinte alese şi darnic "n povestire bogată... D. La moartea lui !acarie e&clamă) Cai ce strălucitor luceafăr a apus?D /a i celelalte cronici9 i aceasta are o valoare scăzută din "unct de vedere istoric9 "entru că de#ormează #a"tele. 5oan 0odă cel 0iteaz iat ca o #iară setoasă de sân*e boieresc. 43
44 4(
"inia este sus>inută de P.P. Panaitescu9 Cronica lui ,!timie9 în Cronicile slavo-române...9 op.cit.9 "". 16+;16' i 7. !ihăilă9 Cronica egumenului ,!timie9 în Literatura română vece 4
1'
Redactată între anii 1($4;1($$9 cronica va continua cea de a doua "arte a cronicii lui !acarie9 ducând relatarea evenimentelor "ână la 1($4. Ai "rezintă "e Petru Rare9 te#an Rare9 le&andru Lă"uneanu9 es"ot;0odă9 5oan 0odă Ccel /um"litD9 Petru chio"ul .a.m.d. "re deosebire de un -reche sau /ostin9 zarie9 Cblocat între laturile stranei sale9 este com"let o"ac la semni#ica>iile unor întâm"lări i evenimente cărora9 #ie direct9 #ie indirect9 le #usese martor9 la în>elesurile vremurilor "rin care trecea >ara...D 4+ e#ormarea "ers"ectivei vine din im"actul dintre "a*ina cu caracter "ane*iric i realitatea istorică. binuit9 ca i înaintaii săi9 cu dis?unc>ia netă dintre bine i rău9 dintre virtute i "ăcat9 s#in>enie i nes#in>enie9 zarie abordează din aceeai "ers"ectivă o realitate mult "rea com"licată "entru "uterea lui de analiză. /azul cel mai izbitor rămâne al lui 5oan 0odă rmeanul9 Crobul auruluiD i9 în o"ozi>ie cu cel s#ântX=9 carede C la "nceput răcnea ca un leu să lingă s!ngele boierilor nevinovaţi, căci avea nărav de ucigaş şi s!ngele i se părea mustul cel mai dulceD. e alt#el9 autorul ne avertizează că urmează să ne "rezinte Cpovestirea despre negreaţa mai neagră dec!t corbulD. Pam#letul nu se nate9 aadar9 în o"era cronicarilor munteni e&ista9 de?a9 o Ctradi>ieD a ceea ce am "utea numi C"ortretul în cărbuneD. @&; "lica>ia acestei atitudini o dă9 mânios9 autorul) Cs*au umplut temniţele de călugări legaţi şi se goleau mănăstirile şi le*au luat toate veniturile...D es"ot;0odă >inea s#etnici luterani i "entru aceasta s#âritul său este relatat cu satis#ac>ie. %oma9 care;l elimină9 a"are ca C frumos la "nfăţişare, vitea, cu m!ini puternice şi piept v!rtosD9 dar sim"atia scade în #avoarea C sf!ntuluiD le&andru Lă"uneanul9 care C a stins tăciunele ce răsp!ndea fumul credinţei celei rele şi a ascuns iarna "ntunecată a necuraţilor de luterani, făc!nd să "nflorească primăvara, adică – "recizează candid autorul – bunăstarea bisericilorD. Petru chio"ul9 care îl înlătură "e 5oan 0odă9 din dis"ozi>ia căruia scrie zarie9 este C bărbat de neam bun si iubitor de bine, frumos, cu suflet luminat, milostiv "n apucături, foarte darnic, ur!nd nedreptatea, bun faţă de săraci şi 1udecător drept...D u"ă cum s;a "utut observa9 autorii celor trei cronici rămân indi#eren>i la via>a din ?urul lor9 "reocu"a>i de e#ecte minore. Ybuciumul contem"oranilor9 cu "roblemele lor #oarte *rave9 domnitori9 boieri i "o"or de rând9 nu înca"e în #raza lor9 mai mult sau mai "u>in meteu*ită. e; #ormarea "ers"ectivei "roduce im"resii stranii9 iar seninătatea nara>iunii9 care "une "e acelai "lan căderea unui domnitor de "e cal cu o lu"tă "entru a"ărarea >ării de invazie străină9 lasă im"resia că autorul rătăcete într;o lume ale cărei sensuri îi sca"ă. ura de s#in>i cu care îi îmbracă domnitorii "re#era>i trădează "ăcatul nesincerită>ii9 căci tiau adevărul9 #a"t dovedit de ne"otrivirile dintre relatările comune des"re anumi>i domnitori.
2. 'nvă(ăturile lui "ea)oe Basarab către %iul său *eodosie /ea mai im"ortantă o"eră în limba slavonă rămâne Învă#ăturile lui Neagoe $asarab către !iul său 0eo&osie. @ste o lucrare cu caracter testamentar i de ini>iere9 menită să "re*ătească omul de"lin9 ca"abil să se conducă i să conducă. %ocmai de aceea9 aria de cu"rindere a "ovă>uirilor "e care 8ea*oe le dă #iului său e #oarte lar*ă9 traversând "lanuri divers e i #ăcând accesibil e coduri diverse. @a ne a"are ca un document9 din multe "uncte de vedere) reli*ios9 istoric9 "olitic9 moral9 militar .a Învă#ăturile... au ridicat câteva "robleme9 #oarte discutate de;a lun*ul tim"ului) dacă 8ea*oe Basarab este într;adevăr autorul9 în ce limbă a #ost scrisă o"era9 ra"ortul dintre variante ială a te&tului .a.4$ An o"ozi>ie cu ma?oritatea cercetătorilor care s;au e&"rimat asu"ra autenticită>ii9 . Russo a #ormulat9 în 1'6+9 teza că Învă#ăturile... nu a"ar>in domnitorului9 ci unui 4+
an Eoria !azilu9 op.cit.9 ". 33(.
26
călu*ăr9 aducând ca ar*ument #a"tul că au #ost inserate "rea multe "asa?e teolo*ice9 co"iate de "resu"usul călu*ăr din literatura teolo*ică bizantină. P.P. Panaitescu a reuit într;o vreme ca9 reluând "unctul de vedere al lui . Russo9 să im"ună o rezervă #a>ă de această mare carte a literaturii noastre vechi9 socotită9 "ână la interven>iile unor cercetători ca 5./. /hi>imia9 7. !ihăilă .a.9 o sim"lă com"ila>ie. mul>ime de cercetători au "ledat "entru autenticitatea Învă#ăturilor...) l. Le"ădatu9 e&til Pucariu9 0. 7recu9 t. /iobanu9 7. /ălinescu9 0ir*il /ândea9 5. Bo*dan9 P. lteanu9 8. 5or*a .a.. stăzi9 mai ales du"ă edi>ia din 1'$6 cu studiul introductiv i notele lui an Yam#irescu i 7. !ihăilă9 "roblema ne a"are "e de"lin lămurită în #avoarea autenticită>ii. Învă#ăturile...9 demonstrează an Yam#irescu9 au #ost scrise la curtea voievodului9 de către domnitor sau cu a?utorul unui secretar9 care a #ost însă îndea"roa"e îndrumat. tructura căr>ii9 al cărei ma; terial se or*anizează în "rinci"al în ?urul temei reli*ioase i didactice9 nu trebuie să trezească sus"iciuni. bunden>a re#erin>elor la te&tul biblic9 la scrierile teolo*ice se e&"lică "rin #a"tul că 8ea*oe "oseda o #oarte bo*ată in#orma>ie în acest sens9 ca #ost ucenic al lui 8i#on. /artea constituie un îndre"tar de credin>ă "entru un mirean destinat să;i ducă via>a9 nu într;o mănăstire9 ci într;un conte&t de via>ă laică9 nu numai com"licat9 ci chiar "ericulos. e #a"t9 acesta a #ost unul din as"ectele care au declanat controversa în ?urul autenticită>ii) cui se adresează9 de #a"t9 cartea F Lui %eodosie sau9 "rin intermediul acestui nume9 oricărui alt tânăr a#lat în #a>a con#runtării cu e&"erien>ele #undamentale de via>ăF @ *reu de crezut că un călu!ăr ar #i "utut atin*e9 ca urmare a e&"erien>ei s"eci#ice de via>ă9 accentele "ro#unde ale "aternită>ii res"onsabile9 aa cum le e&"rimă această modalitate de transmitere a e&"erien>ei adunate de;a lun*ul anilor9 în con#runtări cu "robleme9 situa>ii de care tatăl vrea să;i #erească #iul. acă nu am #i cunoscut autorul căr>ii /ivanul sau gâlceava în#eleptului cu lumea...9 eseul mai "ronun>at teolo*ic l;am #i atribuit unui călu*ărF /antemir dove; dete o stă"ânire "er#ectă a tuturor as"ectelor de credin>ă "use în discu>ie. vreme s;a crezut că Învă#ăturile au #ost scrise în limba română. ceasta "ână în 1'649 când P. Lavrov desco"eră la o#ia versiunea slavonă i demonstrează că aceasta este versiunea ori*inală.4, !anuscrisul slavon nu este com"let. 0ersiunea românească9 cea mai întinsă9 se *ăsete la /lu?dată <iliala Bibliotecii cademiei=94' datează din*reacă9 secolulco"iată al :055;lea i chiar a #osttradusă ti"ărităde"entru "rima în 1,43 de 5on @clesiarhul. 0ersiunea i "oate !anuil din /orint9 înainte de 1(369 se a#lă într;un sin*ur e&em"lar la mănăstirea ionisiu de la !untele thos i a #ost "ublicată9 cu traducerea9 în 1'429 de 0. 7recu. Pentru a în>ele*e9 în semni#ica>iile com"le&e "ro"use9 mesa?ul acestei căr>i9 trebuie să re>inem momentul e&isten>ial al elaborării) "artea de s#ârit a vie>ii9 când se im"une9 înainte de C marea trecereD9 un "o"as9 o "rivire s"re ce a #ost9 un CrezumatD9 un testament. /ăci9 s;a observat mai "u>in acest lucru9 Învă#ăturile sunt9 înainte de toate9 Marea )on#esiune9 rostire #undamentală des"re adevărurile vie>ii care simte adierea stin*erii. Pasa?ele con#esive se concentrează în Ccuvintele de "nvăţăturăD9 în C scrisoriD9 în C rugăciuniD. CRăstim"ul alcătuirii9 a#irmă oina /urtică"eanu9 a o#erit ansa îm"ărtăirii lim"ezirilor #undamentale în le*ătură cu via>a i moartea9 la care "utea a?un*e un domn9 în acelai tim" un om de înzestrare deosebită din secolul al :05;lea <...= Învă#ăturile lui Neagoe $asarab se constituie în tulburătoare răs"unsuri9 #olosind ar*umentele unor te&te de mare autoritate i9 mai ales9 de incontestabilă #rumuse>e literarăD .(6 Ancercarea de a inter"reta Învă4$ 4, 4' (6
Pentru discu>ia asu"ra "aternită>ii9 v. studiul introductiv al lui an Yam#irescu i 7. !ihăilă la ed. din 1'$6 i 1'$19 "recum i ed. 1''+. #ost "ublicată de P.P. Panaitescu în Cronicile...9 op.cit. "rezentare a edi>iilor9 în studiul introductiv al lui an Yam#irescu la edi>iile citate. oina /urtică"eanu9 $ortuna labilis &in ?Învă#ăturile lui Neagoe $asarab> 9 CteauaD9 1'$19 nr. (
21
#ăturile din acest un*hi este mai veche. /. 8oica9 în Pagini &espre su!letul românesc9 analiza Ctensiunea creată de întâlnirea dimensiunii eternului cu cea a istoriculuiD în stările "e care le trăiete acest autor de la înce"utul veacului al :05;lea.(1 5ni>ial9 8ea*oe Basarab avea în vedere "e doi din #iii săi9 Petru i %eodosie9 dar9 du"ă moartea lui Petru9 i se adresează numai lui %eodosie. Melirea #iului "ierdut9 dar i a altor C coconiD <5oan i n*helina= ar trebui să #ie ar*umentul #orte în sus>inerea autenticită>ii. Lucrarea era îm"ăr>ită în două mari "ăr>i9 la care s;au adău*at Scrisoarea către oasele maicii sale i Rugăciune la ieşirea su!letului. Până la a"ari>ia edi>iei din 1'$19 "e baza "relucrărilor din secolul al :0555;lea9 cei care au reeditat la înce"ut cartea <5oan @clesiarhul9 în 1,439 i 8. 5or*a9 în 1'169 de e&em"lu= au stabilit 11 "ăr>i. tudiul te&tului9 restabilit du"ă criterii tiin>i#ice în 1'$19 du"ă mul>i ani de căutări9 o#eră o ima*ine oarecum di#erită de cea avută în vedere de comentariile anterioare. /ele două mari "ăr>i ale te&tului nu au ra>iuni di#erite de e&isten>ă9 sunt unite "rin conce">ie9 #ilozo#ie de via>ă9 "rocedeele retorice. /uvântul întâi din "artea întâi stabilete cu claritate "unctul din care "ornesc i la care a?un* toate considera>iile) C2ubitul mieu fiu, mai "nainte de toate să cade să cinsteşti şi să laui ne"ncetat pre Dumneeu cel mare şi bun şi milostiv şi iditorul nostru cel "nţelept, şi iua şi noaptea şi "n tot ceasul şi "n tot locul D. Partea întâi "are un 0estament %eci e&"us totui "rin *rila conce">iei cretine . 8u întâm"lător9 "a*inile sunt dominat e de "ilde9 istorioare9 "ersona?e9 "reluate din %eciul 0estament) aul9 olomon9 5lie9 Roboam9 hav <*av=9 bsalom9 avid .a. Partea a doua9 dominată de mesa?ul nou;testamentar9 înce"e cu "ledoaria "entru cinstirea icoanelor i continuă cu învăţături "entru anume situa>ii de via>ă) "ărin>i i co"ii9 domni i su"ui9 via>a de /urte9 ?udecă>i 9 cinstirea obicei urilor .a. @ste un îndreptar9 un cod condi>ionat de Cfrica şi dragostea de DumneeuD. i din "artea întâi9 i din a doua se des"rinde ima*inea celui ales să conducă destinele unei colectivită>i. omnul este Cunsul lui DumneeuD i învă>ăturile "e care le transmite sunt învă>ăturile iului din îm"ără>ia "ământească9 avîndu;L ca model de;a "ururi "e iul din Am"ără>ia /erească. "une 8ea*oe) Cei, iubitul mieu, pre "mpăratul cel mare, care ne*au iubit şi ne*au făcut şi pre noi "mpăraţi pre păm!ntu, ca şi pre sine, şi*i iaste voia să fim şi "n cer@ şi dacă vom vrea noi, vom (2
fi, numai asă/erurilor9 facem bine şi vomrămâne fi "mpăraţi şi vom "mpărăţi "n veci D. dacă obândirea celeilalte Am"ără>ii9 !ântuirea9 >inta vie>ii tuturor oamenilor9 chiar unuia i s;a dat să #ie C noroadelor şi oamenilor biruitor mai mare şi poruncitoriu D. ;a vorbit mai "u>in9 din "ricini care azi "ar de neîn>eles <i nu ne re#erim numai la comentariile din ultimele decenii=9 des"re cel mai "ro#und strat al Învă#ăturilor6 cel al urcuului isihast către desăvârire. @&istă în această carte o arzătoare dorin>ă de desăvârire i "oate acesta este as"ectul cel mai im"resionant) mântuirea9 "rin desăvârita *ri?ă "entru "ro"ria #iin>a i "entru ceilal>i9 e accesibilă bineîn>eles9 dacă via>a omului9 indi#erent în ce ran* se a#lă9 îm"linete "oruncile. e aceea9 8ea*oe se adresează nu numai #iului său9 ci i altora care C vor fi "n urma lui de Dumneeu unşi D9 îi are în vedere "e to>i C boiarii săi, pre cei mari şi pre cei miciD9 "e C alţi domniD i se îndrea"tă C cătră patriiarşi, cătră vlădici, cătră episcopi, cătră boiari şi cătră egumeni, cătră bogaţi şi cătră săraci D. 8u "uterea "olitică tem"orară9 nu bo*ă>ia9 coru"ătoare9 nici măcar cinul bisericesc nu;>i con#eră su"erioritate morală. Pentru aceasta trebuie să lu">i #ără încetare9 "ână în ultima cli"ă a vie>ii. %atăl îi arată iului (1
(2
/. 8oica9 Pagini &espre su!letul românesc9 Bucureti9 1'43 iile lui @. Pa"u9 care se e&"rimă des"re Ccel mai de seamă scriitor "siholo*ic din literatura noastră vecheD în conte1tul Renaşterii=9 CLucea#ărulD9 1'$19 nr. 49 23 ian. 5ma*inea omnului ca fiu9 rânduit în lume să;i înve>e "e oameni9 să;i conducă9 să;i îndre"te "e calea bună9 revine ii. Christos este îm"ăratul9 arhiereul9 "ro#etul.
22
tre"tele desăvâririi) CCă, mai "nt!i de toate, este tăcerea, iar tăcerea face oprire, oprirea face umilinţă şi pl!ngere, iar pl!ngerea face frică, şi frica face smerenie, smerenia face socoteală de cele ce vor să fie, iar acea socoteală face dragoste, şi dragostea face sufletele să vorbească cu "ngerii. Atuncea va pricepe omul că nu este departe de DumneeuD.(3 @lo*iul milei9 omeniei9 dreptăţii cunoate accente unice9 nu numai în literatura noastră veche laică. iul trebuie "re*ătit "entru dobândirea desăvâririi aici9 în această lume9 nu în cea izolată a unei mănăstiri. e aceea îl lea*ă "e domn de su"uii săi aceleai >eluri9 încât s#aturile lui 8ea*oe "ot #i s#aturile oricărui "ărinte către #iul său. (4 Prima "arte9 alcătuită din "a*ini cu caracter "arenetic9 reia istorioare din %eciul 0estament9 la care se adau*ă o "relucrare du"ă Panegiricul lui Constantin cel "are de @#timie <"atriarhul %ârnovei=9 un comentariu al "ildei nun>ii #iului de îm"ărat din Noul 0estament9 o dezvoltare du"ă două "redici ale lui 5oan Erisostomul i re"ovestirea romanului %arlaam şi Ioasa!.(( Partea a doua a Învă#ăturilor ne a"are mai unitară. /ele 13 ca"itole alcătuiesc9 du"ă "ărerea lui Easdeu Cun tractat se"arat9 un ce între* i com"letD. (+ utorul dă #iecărui ca"itol un titlu9 care anun>ă tema tratată. 5zvoarele se subordonează acestei teme9 se #ac trimiteri la ele) Cice $cripturaD9 Ccum ice 9frem $irulD etc. /a"itolul 5 i9 boieri i "o"or de rând9 să cinstească icoanele i9 să nu se ia du"ă cei care nea*ă divinitatea lui 5isus9 să se ridice "rin tot ce #ac deasu"ra *ri?ilor trecătoare9 "atimilor9 să dovedească "ocăin>ă9 "entru că omnul a dat "uterea de a în#rân*e "e diavol nu numai a"ostolilor9 ci Co dede tuturor celor ce le iaste voia să să spăsească şi carii vor să urmee lui şi să umble după poruncile luiD.($ /a"itolul al 555;lea este un cuvânt de umilinţă9 du"ă ce 8ea*oe alcătuise o "redică <în ca". al 55; lea9 des"re C frica şi dragostea lui DumneeuD= adresând o carte ia9 s"ri?inită noastră de evocări tulburătoare9 "e ima*ini cu "uternică reverbera>ie9 ca"ătă accente "atetice) C 2ar la aducerea oaselor tale, eu, pentru păcatele mele, iar nu putui veni la tine, ca să mă satur de dorul tău, ci am (3
(4 ((
(+ ($ (,
/. 8oica < loc.cit.9 ". 1( i urm.= comenta #ascinat acest "asa?9 Ccare "oate #i dintr;un tratat ascetic9 dar care e&"rimă9 revelator ca un "oem9 sensibilitatea în acelai tim" reli*ioasă i #ilozo#ică a unui cu*et românesc din veacul al :05;leaD. ceeai notă elevată în elo*iul min>ii9 semni#icativ "entru în>ele*erea urcuului isihast) C %intea este avuţie şi comoară netrecătoare, care nu se cheltuieşte pe dreptăţile sufletului şi ale trupului "naintea atotţiitorului "mpărat. %intea este viaţa prietenilor şi "mpăcare fraţilor. %intea treaă este prieten mult mai cinstit "mpăraţilor şi domnilor dec!t toată avuţia şi bogăţia lor cea multă. :n bărbat "nţelept mulţime de oameni stăp!neşte, iar un bărbat nebun şi făr de minte mulţime de oameni pierde &...' cum ice proorocul8 Cinstiţi "nţelepciunea, ca să "mpărăţiţi "n veci.D ii9 moralizator9 educativ9 de îndrumare morală <*r. paraineo I Ca s#ătuiD9 Ca îndemnaD= 2. care se re#eră la na9 la botez <#r. parrain I CnaD=. Pentru comentariul #iecărei "relucrări9 v. an Yam#irescu9 Stu&iu intro&uctiv9 ed. 1'$19 "". 31;41. tratat de teologie9 C"entru uzul e#ilor istin*e9 în interiorul "rimei "ăr>i9 trei teme care *ru"ează "a*inile) 1. de statD 2. Clecturi morale i "eda*o*iceD cu caracter istoric <"entru că se re#eră la "ersona?e din %eciul 0estament= 3. Cte&te cu caracter moral9 anistoricD <"arabola nun>ii #iului de îm"ărat9 des"re iertarea *reelilor etc.=. 0. *riva istorică a României 9 tom 559 "artea a 55;a9 ". 112. Pentru comentariul #iecărui ca"itol9 v. acelai studiu al lui an Yam#irescu9 op.cit. 8. 5or*a a avut ideea de a ti"ări un volum care să cu"rindă această literatură9 im"resionantă) Cuvântări &e înmormântare şi pomenire 4&in veacul al 8%I-lea până la
23
trimis "n locul mieu pre iubitul mieu Teodosie şi pre dragele mele cocoane &...' Dar, de vreme ce eu n*am fost harnic nici "nt!i, nici acum să viu la tine, să mă satur de vederea ta, şi "ncă am mai trimis, o, maica mea, şi pre fiul mieu ii cum ar #i "etrecerile <055=9 arta militară <0555=9 ?udecă>ile <5:=9 îndeamnă la milă <:=9 să renun>e la le*ea talionului i să nu #ie CpimătareţiD <:5=9 "ovă>uiesc "e cei care caută desăvârirea "rin credin>ă. men>iune s"eci ală se cuvine "entru ca"itolu l al :555;lea9 Rugăciunea lui Io4an5 Neagoe %oevo& care au !ăcut la eşirea su!letului său cătră /omnul Nostru Iisus =ristos... u"ă cuvântul solemn ii. !ai mult decât o eto"ee9 ca"itolul are structura unui psalm mai dezvoltat i "salmi) C %iluiaşte*mă, 2isusul mieu cel dulce şi Dumneeul mieu, miluiaşte*mă? Că tu eşti "nviiarea şi viaţa mea? &...' (i văuiu, Dumneeul mieu, ceasul morţii mele apropiindu*se...D @ un cuvânt de "ocăin>ă9 "rin s"ovedanie) CDar acum, cu ce faţă mă voi arăta eu "naintea Dumneeului mieu şi cu ce "ndrăneală voi căuta la tine, c!nd eu, Doamne, sunt Bnaintea Ta viţa cea pustie şi smochinul cel sterpu 9u, Doamne, sunt idirea Ta. $purcat*am, Doamne, idirea Ta, spurcatu*o*am şi am "ntinat casa Ta, şi n*am cuvinte curate să rog Ta cea multă, nicinupoci rădica ochiicămiei, sus, să vău "nălţimea ceriului Tău.pre &...'mila Că păcatele mele eu le poci socoti, suntuDoamne, ca stelele"nceriului şi ca năsipul mării, care am făcut eu "naintea Ta, $tăp!nul mieu D. lte "asa?e sunt adev ărate acatiste) C4ucură*te, stăp!nă, ecioară %aria, 6ăscătoare de Dumneeu, spri1initoarea şi a1utătoarea cea grabnică a creştinilor şi roagă pre Dumneeu pentru mine. 4ucură*te, cinstită şi făcătoare de viaţă cruce, după care au ivor!t viaţă a toată lumea? 4ucuraţi*vă, toate puterile cereşti, "ngerilor, mai marii "ngerilor şi rugaţi*vă pentru mine?D An "relun*irea discursului #unebru din ca"itolul al 555;lea9 8ea*oe9 cerând iertarea i mila celor rămai în via>ă9 ?elete9 dar nu "entru că se des"arte de lume9 ci "entru că nu tie unde îi va mer*e su#letul i sunt ultimele "a*ini9 care "roduc o "rivire în o*lindă a vie>ii de altădată "rin intero*a>iile adresate su#letului lene) C n*ai creut niciodată că vei să mori &...', ci ca un făr de moarte şi ca un orbu ai greşit lui DumneeuD.
Până la '&a 4în metru antic5 a lui @minescu9 nu vom întâlni cuvinte mai s#âietoare "e această temă. ar Învă#ăturile o#eră i s#aturi "entru situa>ii concrete9 de aceea constituie un document i din alt "unct de vedere. tra* aten>ia îndrumările "entru vreme de război
$t!lpare) Cramură verdeD pimătareţ) Ccare >ine minte răulD.
24
Bălcescu în elaborarea studiului său Puterea armată şi arta militară la români 9 1,44=. %rebuie evitat războiul "e cât e cu "utin>ă9 chiar cu riscul de a o#eri daruri dumanului. acă nu "oate #i evitat9 trebuie "urtat cu demnitate. 8u este de acord cu războaiele de cotro"ire) C 6u fireţi ca pasărea ceia ce să cheamă cucu, care*şi dă oaole dă le clocescu alte pasări şi*i scot pui, ci fiţi ca şoimu şi vă păiţi cuibu vostruD i din $iblie <în s"ecial /artea 5 i a doua a lui amuel9 /artea Re*ilor9 /artea a doua a cronicilor=9 Cuvântările lui 5oan 7ură de ur9 Umilin#a lui imion cel 8ou9 Scara lui 5oan cărarul9 /ioptra lui ili" olitaru6 'miliile lui 5oan Ylataust9 Cuvintele lui @#rem irul9 lucrări ha*io*ra #ice i căr>i "o"ulare ca %arlaam şi Ioasa!6 *le1an&ria 9 +i(iologul9 Călătoria "aicii /omnului la munci9 Legen&a S!intei Cruci .a. An e"ocă e&istau scrieri asemănătoare9 destul de cunoscute) Anvă>ăturile lui 0asile !acedoneanul către #iul său Leon9 Anvă>ăturile lui /onstantin Por#iro*enetul către #iul său Romanos9 Anvă>ăturile cneazului rus 0ladimir !onomah către #iii săi .a. es"re arta de a conduce scria în acelai tim" i #lorentinul 8icolo !achiavelli
Învă#ăturile ...sunt o carte com"le&ă9 sinteză ori*inală de s"iritualitate românească9 ale cărei semni#ica>ii nu s;au stins. ctualitatea ei nu se adresează cli"ei9 duratei9 ci veacurilor.
I%. LI0,R*0UR* R,LI)I'*S;
1. Literatura religioasă ! li"#a sla$o!ă Literatura slavo;română9 adică literatura scrisă la noi în limba slavă9 are i azi un statut bizar. /ercetarea istorico;literară a mani#estat două atitudini #a>ă de această literatură9 uneori o"use) i*norarea com"letă9 "entru că nu este scrisă în limba română9 sau acordarea unei aten>ii "rea mari. 5storicii literaturilor slavecunumari se ocu"ă studierea "entru că este aten>iei crea>ia unui "o"or latin9 istorici români o "rivesc rezervedesau chiar oei9 scot din câm"ul lor. Ca"tul de a seunii #i scris în @vul !ediu românesc în mai multe limbi9 s"une 8icolae !anolescu +6 re#erindu;se nu numai la te&tele slavone9 nu ne îndre"tă>ete să socotim res"ectivele te&te ca a"ar>inând literaturii +6
Op.cit.9 ". $.
2(
române <...= @le nu sunt româneti nici în con>inut9 nici în #ormăD. e aduce ca ar*ument scrisul în latină al lui lahus9 "e care îl men>ionează istoriile literare româneti9 în com"ara>ie cu Ponticele i 0ristele lui vidiu9 "e care nu le includem în literatura română. /ă literatura în limba slavonă nu trebuie i*norată9 dar i că nu constituie marea literatură "rin care s;a e&"rimat su#letul românesc nu mai înca"e îndoială. P.P. Panaitescu stabilea o similitudine între #olosirea limbii slave la noi i a limbii latine în "us) CLimba slavă9 ca i cea latină9 era #i&ată în scris9 "e când limbile "o"ulare nu "uteau încă să #ie #olosite ca instrumente ale e&"rimării în scrisD.+1 /ărturarii care scriu în limba slavonă nu se mul>umesc cu co"ieri de manuscrise9 căr>i. u creat o"ere ori*inale9 adresându;se celor care cunoteau slavona. /rea>ia lor "ăstrează stilul bizantin9 caracteristicile stilului bizantino;slav9 de #a"t9 din scrierile cunoscute la noi. -iteratura reli!ioasă în limba slavonă este alcătuită din manuscrise i ti"ărituri. 1. a. &anuscrise /el mai vechi dintre autorii de scrieri reli*ioase9 des"re care avem in#orma>ii9 a com"us nite imnuri în cinstea !aicii omnului. C ilotei monahul, fost mare logofăt al lui %ircea oievodD nu este altul decât ilos9 "e numele de mirean9 lo*o#ăt al 0alahiei9 într;adevăr9 în 13'4 .+2 An !oldova9 se semnalează o carte de cântări reli*ioase9 scrisă în 1(14 de @ustatie9 "roto"salt la !ănăstirea Putna. e interes s;au bucurat i "redicile lui 7ri*ore Gamblac. #ost trimis în !oldova de Patriarhia de /onstantino"ol la cererea lui le&andru cel Bun ca să or*anizeze !itro"olia. 7ri*ore Gamblac rămâne #i*ura cărturărească cea mai luminoasă a secolului al :0;lea. ost ucenic al lui @#timie9 "atriarh al Bul*ariei9 a avut o activitate intensă la #ântul !unte9 a?un*ând9 du"ă ederea în !oldova9 mitro"olit de Tiev. An !oldova a >inut mai multe "redici9 din care s;au "ăstrat 219 des"re cinstirea unor s#in>i9 des"re via>a monahală9 milostenie9 săraci .a. La "orunca lui le&andru cel Bun9 scrie %ia#a S!ântului Ioan cel Nou în anul 1462. e alt#el9 literatura ha*io*ra#ică9 în acest tim"9 înce"e a bene#icia de o lun*ă tradi>ie9 accentuată i de im"unerea micării isihaste. ;a "ăstrat te&tul ori*inal al %ie#ii S!ântului Ioan cel Nou9 im"ortant i "entru descrierea atmos#erei
"orturilor de la !area 8ea*ră. 5oan cel 8ou #usese ne*ustor9 trăia "e la înce"utul secolului al :50; lea. utorul descrie %rebizonda9 "ort la !area 8ea*ră în sia !ica9 de unde era ori*inar acest ne*ustor9 omorât de tătari "entru credin>a lui cretină în /etatea lbă. u"ă strămutarea moatelor la uceava9 a #ost cinstit ca "rotector al !oldovei. a se e&"lică #a"tul că un succesor al lui 7ri*ore Gamblac la e*umenia !ănăstirii 8eam>u9 %eodosie9 ins"irându;se din o"era înaintaului9 scrie9 în 1(349 Cuvânt panegiric al s!ântului şi cinstitului mare mucenic Ioan cel Nou. /ontroversa care îl o"une "e 7ri*ore Palamas9 un "romotor al isihasmului9 altor teolo*i9 va determina a"ari>ia unei bo*ate literaturi panegirice.+3 ceste vieţi descriu uneori9 cum s;a văzut i din scrierea lui 7ri*ore Gamblac9 îm"re?urări istorice9 constituind izvoare documentare #oarte "re>ioase. intr;o evocare a #ântului 8icodim9 cunoatem activitatea #ondatorului mănăstirilor 0odi>a i %ismana9 care9 în 146(9 a co"iat o +1 +2 +3
P.P. Panaitescu9 Contribu#ii la istoria culturii româneşti 9 ed. în*ri?ită de ilvia Panaitescu. Pre#a>ă9 note i biblio*ra#ie de an Yam#irescu9 Bucureti9 !inerva9 1'$19 ". ', i urm. Apud P.P. Panaitescu9 op.cit.9 ". 1,. 0. an Eoria !azilu9 op.cit.9 "". 1$2;1$(. crierea hagiografică rememorează momente im"ortante din via>a unui s#ânt9 care ilustre ază virtu>ile sale. %i"icul a #ost im"us de imion !eta#rastul ă9 trăirea intensă a Rugăciunii inimii. 0. an Eoria !azilu9 op.cit.9 ". 43 i urm.9 des"re isihasm i ". 1', i urm. des"re zbornicele slavo;române care con>in scrieri isihaste. e asemenea9 0. umitru tăniloae9 /in istoria isiasmului în 'rto&o1ia română9 Bucureti9 @d. cri"ta9 1''2
2+
,vangelie9 îm"odobind;o cu viniete i miniaturi. in vremea lui !ircea cel Bătrân datează i %ia#a şi traiul preacuvioasei maicii noastre +iloteea6 ale cărei moate au #ost aduse la r*e. 0istierul imion edulovici alcătuiete Lau&a lui "iail "ărturisitorul 9 #ost e"isco" al inadelor9 ale cărui moate se a#lau la %âr*ovite. 8ea*oe Basarab îi cere lui 7avriil "rotul ă= se constituie într;o adevărată cronică a înce"utului de secol :05. An !oldova se cunoate un cărturar9 !oise ilozo#ul9 des"re care se crede că a scris o %ia#ă a lui /aniil Siastrul. #ormă interesantă a literaturii medievale o constituie e"istolele în limba slavonă schimbate între ierarhii Bisericii. @le au un caracter do*matic sau moralizator9 abordează "robleme ale credin>ei. e multe ori erau co"iate în zbornice i a?un*eau să #ie cunoscute unui "ublic mai lar*. in a doua ?umătate a secolului al :50;lea datează cores"onden>a "atriarhului @#timie de %ârnova
1. b. *i+ărituri
"ari>ia tiparului a im"ulsionat co"ierea i răs"ândirea căr>ilor de cult. 5nven>ia lui Mohannes 7utenber* <1466;14+,=9 dei data de "e la 14469 a "ătruns târziu în "rovinciile româneti. lavii erau interesa>i de ti"ar9 "entru că9 du"ă invazia turcilor9 au #ost nimicite vechile manuscrise co"iate cu atâta trudă în mănăstir i. /ălu*ărul !acari e va aduce ti"arul la noi ării noastre. An e"ilo*urile acestor căr>i9 se men>ionează că ti"ărirea lor a #ost "atronată de domnii !unteniei "entru C a umple bisericile cu cărţi D. ceste căr>i erau #oarte ate"tate i au avut o lar*ă circula>ie9 e&em"lare *ăsindu;se în di#erite zone ale >ârii i la noi9 cademia Română a hotărât re"ublicarea ei într;o edi>ie #acsimilată <1'+1=9 cu un studiu introductiv semnat de P.P. Panaitescu. /ercetătorul demonstrează că aceste căr>i s;au ti"ărit la noi9 i nu la 0ene>ia9 cum *reit considerau unii. ctivitatea lui !acarie va #i continuată9 du"ă mai bine de trei decenii9 de câtre imitrie Liubavici9 care scoate în 1(4( "rima carte în ti"o*ra#ia sa9 un "olitvelnic. Până în 1(4'9 mai ti"ărete un ,vangelier9 un *postol i un 0rio& 3 Penticostar . unt aminti>i9 în activitatea ti"o*ra#ică intensă de mai târziu9 sub îndrumarea lui /oresi9 călu*ărul !oise i ucenicii săi9 "rea i Petre9 Radu ili"9 Rădoi .a. "rea va "relua ti"o*ra#ia du"ă moartea lo*o#ătului imitrie Liubavici.+( +4
+(
es"re !acarie avem "u>ine date. e tie că "e la 14,3 su"rave*hea la 0ene>ia ti"ărirea unui Liturgier slav. Princi "ele muntene *rean9 căsătorit cu o nobilă vene>iană9 îl va s"ri?ini "e !acarie să instaleze la /etinie9 în mănăstirea construită de tatăl său9 o ti"o*ra#ie. 5nvazia turcilor va "une ca"ăt unui înce"ut #rumos ia acordată căr>ii bisericeti. Octoih – carte bisericească destinată cultului ortodo&9 în care sunt cu"rinse cântările din #iecare zi a să"tămânii
2$
/u 0rio&ul 3 Penticostar din 1(4' se încheie cea de a doua eta"ă în ti"ărirea căr>ilor "e teritoriul >ării noastre. rta ti"o*ra#ică va *ăsi în /oresi unul din cei mai mari meteri. /oresi nu va #i un sim"lu meseria îndemânatic9 ci un adevărat întemeietor) ti"ărete "rimele căr>i în limba română. 5nteresant de men>ionat că9 în "re#a>a 'ctoiului din 1((+9 "rima carte ti"ărită de /oresi la Braov9 el va men>iona numele lui "rea9 dovadă că s;a ini>iat în ti"o*ra#ia lui Liubavici9 îi cunotea "e meterii de acolo i că avea sentimentul continuării o"erei lor.
2. Literatura religioasă î li!"a ro!#ă Literatura reli*ioasă din secolul al :055;lea i "rima ?umătate a secolului al :0555;lea a avut rolul decisiv în a#irmarea limbii române literare. /artea reli*ioasă9 nu cronica9 a #ost locul #rământărilor artistice cu re"ercusiuni asu"ra unui "ublic mai lar*. /ronicile româneti au #ost "ublicate #oarte târziu9 rămânând cunoscute unui "ublic restrâns9 în vreme ce ti"ăriturile reli*ioase9 atât "rin numărul tot mai mare de e&em"lare cât i "rin #olosirea lor în via>a Bisericii9 au im"us o anumită #ormă a limbii române. e alt#el9 "rimele "reocu"ări "entru statutul limbii române9 e&"resivitate etc. se înre*istrează în "redosloviile căr>ilor de cult <0arlaam9 imion te#an9 oso#tei .a.=. Anlocuind limba slavonă9 cartea de cult dovedete că limba "o"orului nu este cu nimic mai "re?os decât orice alt mi?loc de comunicare. %raducerile de căr>i reli*ioase aduc în cultura noastră adevărate monumente9 din toate "unctele de vedere) Ca(ania lui 0arlaam <1+43=9 Noul 0estament de la Băl*rad <1+4,=9 al lui imion te#an9 $iblia de la Bucureti <1+,,=9 încununare a e#orturilor învă>a>ilor români9 clerici i laici9 de traducere a C/ăr>ii căr>ilorD în limba română. noastră ima*ina>ie reli*ioasesau se îmbo*ă>ete traduceri ale unor a"ocri#e careLiteratura circulau în e"ocă9deale unor căr>i"edeteme în>ele"ciune de îndrumarecumorală cretină ii de Cvie>i ale s#in>ilorD i de învă>ături "rimite de la nevoitorii întru credin>ă. Patericurile ături adunate de călu*ări des"re via>a celor mai vesti>i "ustnici9 înso>ite uneori cu date des"re via>a obtilor mănăstireti din care #ăceau "arte. ++ a cum arată Părintele . tăniloae9 în >ările române isihasmul i s"iritualitatea #ilocalică se introduc încă din secolul al :50;lea9 aa încât atunci când9 în secolul al :0555;lea9 călu*ărul Paisie vine în !oldova9 *ăsete o via>ă monahală autentică9 în linia unei tradi>ii ne"ărăsite9 via>ă isihastă ită de Rugăciunea lui Iisus. ceasta a #ăcut ca9 în crea>ia teolo*ică românească9 să se men>ină linia veche "atristică9 "rin 0arlaam9 oso#tei9 . /antemir9 în tim" ce Cteolo*ia *reacă i rusă a oscilat între in#luen>a catolică i cea "rotestantăD.+$ crierile isihaste româneti <între care cele ale lui 0asile de la Poiana !ărului= dovedesc "uterea trăirii dre"tei credin>e. "ărarea credin>ei a determinat a"ari>ia unor scrieri "olemice "e teme reli*ioase. 8icolae !ilescu scrie "anual sau stea răsăriteană6 care străluceşte în *pus <1++$= i lămurete #elul în care lucrează harul9 ca ener*ie necreată9 "rin s#intele daruri în litur*hia ortodo&ă. 0arlaam ++ +$
0. ca". Literatura religioasă9 în t. /iobanu9 Istoria literaturii române veci 9 ed. 1''29 "". 2'$; 31,. . tăniloae9 /in istoria isiasmului în 'rto&o1ia română 9 Bucureti9 @d. cri"ta9 1''29 ". +. Părintele e&"lică ori*inea cuvântului sihastru din isihast.
2,
alcătuiete Răspunsul împotriva cateismului calvinesc <1+4(=9 sur"rins de devierile de la drea"ta credin>ă a re#orma>ilor.+, e un interes a"arte sunt scrierile care dezvoltă "erico"e evan*helice9 e&"lică9 #ac o"eră hermeneutică. An această îm"re?urare se nate "rimul "ovestitor român9 cum a #ost numit 0arlaam9 i s;a creat unul din momentele cele mai im"ortante în oratoria reli*ioasă "rin /i&aiile lui ntim 5vireanul. 2. a. Traducerea textului biblic în limba română
n întemeietor- /0#"L #R!/
5ndi#erent care sunt o"iniile cercetătorilor notri în le*ătură cu /oresi9 activitatea sa i consecin>ele acesteia9 el ne "are azi ca un întemeietor. /ă nu a #ost un sim"lu meteu*ar9 că ti"ăriturile sale n;au a"ărut din sim"le interese economice9 ale lui sau ale altora9 nu mai înca"e îndoială. u"ă 8ea*oe Basarab9 diaconul /oresi rămîne "ersonalitatea cea mai #ascinantă din secolul al :0;lea. Personalitatea lui9 în ?urul căreia s;au "urtat atâtea discu>ii9 "are azi #i&ată într;o ima*ine acce"tată9 nu de"arte de adevărul istoric9 veri#icabil "rin documente. 8. /arto?an are meritul de a a #i cristalizat această ima*ine +' i "u>ine date se mai "ot schimba în lumina unor cercetări mai recente. /oresi a ti"ărit în limba română i slavonă9 a "rimit i onorat comenzi #ără să >ină seama de reli*ia sau na>ionalitatea solicitantului. An "rimii ani a avut s"ri?inul "rimarului Braovului9 BenKner9 "ro"rietarul unei #abrici de hârtie9 "reocu"at de "ro"a*anda "rotestantă "rintre români9 nu numai de as"ectul comercial al rela>iei cu ti"o*ra#ul9 a"oi9 într;o vreme9 se interesează de activitatea lui calvinii9 români si ma*hiari. 8. /arto?an observa în ultima "erioadă a activită>ii sale o Cîntoarcere s"re ortodo&ieD9 deoarece căr>ile româneti ti"ărite sunt curat ortodo&e9 ba chiar se ti"ăresc i căr>i în limba slavonă. -n cercetător îl situează "e /oresi9 nu #ără temei9 Cîntre umanitii româniD $6 i;i com"ară activitatea cu a lui M. ommerus9 7. Eeltai9 8. lahus9 Eonterus. /ăr>ile lui /oresi au "rodus o renatere a vie>ii s"irituale romaneti9 limba scrisă a că"ătat circula>ie na>ională9 "rin aria de răs"ândire a căr>ilor multi"licate. ar9 mai "resus de aceasta9 /oresi9 în "re#e>e i "ost#e>e9 #ace din "reocu"area "entru limba na>ională9 "entru #orma si #unc>ionalitatea în via>a comunită>ii9 o activitate constantă. /ine a #ost /oresiF Prea "u>ine lucruri se tiu des"re el. e "are că se tra*e dintr;o #amilie de *reci. l. dobescu "unea numele său în le*atură cu #amilia /oressios din /hios. -nele documente vorbesc de un /oresi <între 1(2$;1(44= grămăticul9 diacul sau piseţul9 care întocmete mai multe acte la 1(3, în Bucureti i %âr*ovite9 cetă>ile de scaun ale Gării Româneti. lt /oresi este lo*o#ăt i a?un*e înstărit. An anii la care trimit documentele9 #amilia /oresi a"are ca îm"ământenită. iaconul9 a cărui activitate se des#ăoară între 1(($;1(,39 este9 du"ă toate a"aren>ele9 grămăticul9 diacul de la cancelaria domnească. . imonescu i P.P. Panaitescu îl consideră "ământean de "rin "ăr>ile %âr*ovitei9 un meteu*ar instruit la ti"o*ra#ia lui . Liubavici. e alt#el9 în "rima carte ti"ărită la Braov9 îi zice ot T!rgovişte . 8. 5or*a sus>ine că a venit la Braov odată cu *ru"ul de boieri care au #ost alun*a>i de !ircea /iobanul ii sale=9 al>ii sunt de "ărere că saii luterani din Braov l;ar #i adus "entru ti"ărirea +,
+' $6
An acelai an9 se va ti"ări9 cu acelai sco"9 "ărturisirea 'rto&o1ă <1+4(= a lui Petru !ovilă9 răs"uns al Bisericii din Răsărit "rovocate de a"ari>ia la 7eneva <1+33= a unei con#esiuni ortodo&e cu tente calvinizante a"ar>inând "atriarhului /hiril Lucaris. Op.cit.9 "". ((;+3. %raian 0edina9 Coresi9 Bucureti9 @d. lbatros9 1',(9 "". 3+;(1.
2'
căr>ilor de care aveau nevoie. P. P. Panaitescu demonstrează că diaconul a venit aici cu învoirea bisericii muntene9 chemat de comunitatea din chei.$1 ctivitatea din Braov înce"e cu ti"ărirea 'ctoiului mic în slavonă în 1(($9 a?utat de "rea lo*o#ătul9 #ostul ucenic al lui imitrie Liubavici. !en>ionarea numelui lui "rea i Liubavici indică #a"tul că diaconul a învă>at arta ti"o*ra#ică la %âr*ovite. u"ă acest "rim moment9 se întoarce la %âr*ovite9 unde ti"ărete din "oruncă domnească în 1((,9 cu zece ucenici9 o carte de artă ti"o*ra#ică în slavo nă9 0rio&ul-Penticostar. Revine la Braov9 unde se stabilete de#initiv. An 1((' ti"ărete Cateismul9 "rima ti"ăritură în limba română. ctivitatea sa se va încheia în 1(,39 cu un ,vangeliar slavon. Cateismul din 1((' era o carte menită studiului în colile româneti. ast#el de coală #unc>iona "e lân*ă Biserica C#ântul 8icolaeD din chei. /ât de im"ortantă trecea în ochii contem"oranilor această carte o demonstrează cronicarii sai imion !assa i !arcus uchs9 care consemnează evenimentul9 anume că la 12 martie 1((' "rimarul Braovului9 M. BenKner9 i ceilal>i senatori au re#ormat Biserica valahilor "ro"unând catehismul s"re citire i învă>are. An răstim" de a"ro&imativ 26 de ani9 /oresi a ti"ărit toate căr>ile de cult cretin mai im"ortante) 1((' – Cateism <Întrebare creştinească= 1(+1 – 0etraevangeliar 1(+3 – *postolul ă în care se arată că s;au nevoit C neşte creştini buni şi scoaseră cartea den limba s!rbească pre limba rum!nească, cu ştirea măriei lu crai şi cu ştirea episcopului $avei, ţăr!iei ungureştiD. ;a luat ca e&em"lu ă9 de aceea îi ia măsuri de "recau>ie invocând cuvintele s#ântului "ostol Pavel) Ccum *răiete i s#ântul Pavel a"ostol cătră corinteni9 14 ca"ete) Z Bn sf!nta besearecă, mai bine e a grăi cuvinte cu "nţeles, dec!t o mie de cuvinte ne"nţelese "n limba străină [D.$2 e adresează s#in>ilor "ărin>i9 vlădicilor9 e"isco"ilor9 "reo>ilor să nu CsăduiascăD9 "entru că C nu e "ntr*"nsele alte nemică, ce numai ce*au propoveduit sfinţii apostoli şi sfinţii păriniD. %otui9 cartea e un amestec de ortodo&ism i luteranism. 0etraevangeliarul din 1(+1 i *postolul din 1(+3 "un "roblema ra"ortului te&telor coresiene cu te&tele maramureene9 ca i Psaltirea ti"ărită în 1($6. tudiind această "roblemă9 5on 7he>ie reiterează ar*umente "ro i contra unei #ilia>ii9 $3 dar ma?oritatea cercetătorilor admit concluzia lui 8. /arto?an) Cte&tele rotacizante au trecut din mână în mână i "rin cH"ii s;au răs"ândit din sat în sat i din >inut în >inut "ână ce în a doua ?umătate a secolului al :05;lea9 în sudul rdealului9 au #ost "use în ti"ar de către diaconul /oresiD.$4 $1
$2
$3 $4
P.P. Panaitescu9 Începuturile şi biruin#a scrisului în limba română9 Bucureti9 @d. cademiei9 1'+(. 0. 0e1te româneşti &in secolul al 8%I-lea. /oord. 5on 7he>ie9 Bucureti9 @d. cademiei9 1',29 ". 161 "entr u alte te&te core siene9 v. Literatura română vece9 op.cit.9 vol. 59 "". 2',;363 <@"ilo*ul 0etraevangeliarului9 1(+1 @"ilo*ul 0âlcului ,vangeliilor9 1(+4 Predoslovia ,vangeliei cu învă#ătură9 1(,1=. Începuturile...9 op.cit.9 ". 116 i urm. Op.cit.9 ". (3.
36
l Rosetti realizează un studiu com"arativ al te&telor i *ăsete te&te identice9 asemănătoare9 dar i diver*ente9 datorate dorin>ei de "recizie i e&"resivitate a lui /oresi.$( @&istă i rezerve în le*ătură cu de"enden>a ti"ăriturilor coresiene de manuscrisele maramureene <5on 7he>ie9 loc.cit.=9 dar e un #a"t de domeniul eviden>ei că atunci când /oresi înce"e să traducă masiv în limba română i să ti"ărească i;a dat seama că o"era>iile acestea vor cere mult tim" i e#ort. @l i meterii lui tiau că circulau în manuscris traduceri ale căr>ilor reli*ioase în limba română. /oresi nu s;a s#iit să #olosească9 "entru a men>ine un anumit ritm de lucru în ti"o*ra#ia sa9 chiar traduceri ma*hiare ale unor te&te9 aa cum s;a dovedit. Ansemnătatea activită>ii diaconului /oresi se vede nu numai din multi"licarea în românete a căr>ilor. 8;a vrut să #acă o lucrare #ormală din aceasta. %e&tele în circula>ie con>ineau multe #orme dialectale9 ca atare nu "uteau #i "reluate aidoma9 trebuiau "relucrate9 "entru ca ele să #ie în>elese. acă nu ar #i #ăcut acest lucru9 ar #i înlocuit obstacolul limbii străine cu obstacolul dialectal. @ vizibilă din întrea*a sa activitate "reocu"area "entru limbă9 ceea ce denotă o contiin>ă evoluată. ceastă "reocu"are va #i transmisă secolului următor i avea dre"tate %r. 0edina să urmărească ideile coresiene la 0arlaam9 oso#tei i ntim 5vireanul.$+ Limba căr>ilor sale con>ine multe *reeli9 totui el are contiin>a că se adresează tuturor românilor i că acestora trebuie să li se o#ere un instrument ales de comunicare în scris. celeai stări de contiin>ă9 e&"rimate9 le vor trăi i cronicarii. An e"ilo *ul 0etraevangeliarului9 /oresi reamintete cuvintele a"ostolului Pavel. 5deile din "redoslovia Ca(aniei <1(+4= ni;l arată "reocu"at de accesibilitatea mesa?ului evan*helic. ctivitatea lui /oresi se va resim>i de "e urma "ro"a*andei cavine. !a*hiarii ado"tă "e la înce"utul secolului al :05;lea calvinismul9 străduindu;se să;i atra*ă i "e români de "artea lor "rin ti"ărirea căr>ilor sau9 "e cale o#icială9 "rin introducerea normelor calvine în Biserica ortodo&ă. /oresi va acce"ta a?utorul mater ial o#eri t de orro !iKlUs i va ti"ări Ca(ania <1(+4=9 a"oi "olitvenicul. An "re#a>a căr>ii sale e&"une idei a"ro"iate de ale calvinilor) C acolo "n biserică să se spue sf!nta 9vanghelie "n limba pre care grăiescu oamenii, să putem "nţelege noi, mişelameD. 8eo; binuit este atacul îm"otriva celor CrăiD din ierarhia bisericească. !enirea bisericii9 s"une /oresi9 este de a;i lumina cei săraci9 C mişelamea D9 nu să "arteadecelor mari "uternici. 5ntroducerea limbii"e materne în biserici este ?usti#icată dinstea acestde"unct vedere. e i#ace "entru cei de ?os9 căci C cum vor putea popii carei nu ştiu in idei calvine. Psaltirea aceasta re"rezintă "rima "saltire ti"ărită în limba română9 "ăstrată "ână în zilele noastre.$$ /oresi îi dă seama de im"ortan>a demersului său) C Dacă văuiu că mai toate limbile au cuv!ntul lu Dumneeu "i limba lor, numai noi rum!nii n*avem, şi 5s. ise, %athei -/E, cine ceteaşt e să "nţeleagă, şi ele*erea cuvintelor în care se #ace comunicare va dovedi i Psaltirea slavo-română din 1($$
$( $+ $$
Op.cit.9 ". +,3 i urm. Op.cit.9 "". 1+$;1$+. e "are că e a doua Psaltire ti"ărită de /oresi. 5. Bianu i 8erva Eodo semnalează în $ibliogra!ia românească vece 4<EK-iunea cademiei Române9 1'639 ". (2 i urm.9 că ar mai #i "ublicat una9 în 1(+,9 dar că nu s;a "ăstrat. 0.9 "entru in#ormare9 Psaltirea slavo-română 4<HH5 în compara#ie cu Psaltirile coresiene &in <HE şi &in <K. %e&t stabilit9 introd. i indice de tela %oma9 Bucureti9 @d. cademiei9 1'+$9 ". $.
31
in Pravila lui /oresi9 ti"ărită9 se "are9 între 1($6 -1(,69 nu se mai a#lă decât 12 #oi într;un codice din 5eud.$, ,vangelia cu tâlc ionează că manuscrisul slavon a #ost "rimit din "artea arhimandritului era#im din %âr*ovite) C(i cu voia mitropolitului $erafim noi o detem diaconului CoresiF D9 s"une Luca Eirschel9 ?udele Braovului9 "e cheltuiala căruia se "ublică. unt "omeni>i ca a?utoare ale lui /oresi la ti"ărire "o"a 5ane i "o"a !ihai. ceasta demonstrează interesul Bisericii "entru o"era lui /oresi. /onsemnăm atacuri îm"otriva Re#ormei ele sale e&"un idei valoroase "entru acea vreme9 care vor duce la #undamentarea limbii noastre literare. /artea9 ras"ândită în mii i mii de e&em"lare9 va cunoate o circula>ie #ără "recedent în s"a>iul românesc. Prin /oresi9 ea se im"une ca un instrument obinuit de lucru în coli9 biserici9 se creează o altă mentalitate des"re valoarea scrisului în limba română i a scrisului9 în *eneral. Palia de la rătie
atată 1(,29 este o ti"ăritură #oarte im"ortantă din mai multe "uncte de vedere. $' 0ede lumina ti"arului "entru "rima dată o traducere în limba română a %eciului 0estament. /u"rinde "rimele două căr>i ale $ibliei) $itia <acerea= i Iso&ul <5eirea=. /oresi ti"ărise "rinci"alele căr>i de cult9 care interesau mai mult via>a Bisericii9 dar nu reuise să traducă i să ti"ărească %eciul 0estament. bli*a>ia aceasta i;a luat;o e"isco"ul rdealului !ihail %ordai9 a?utat de te#an Eerce9 C"ro"ovăduitorul ,vangelieiD în ebe9 @#rem Yacan9 dascăl în ebe9 !oise Petiel9 C"ro"ovă duitorul ,vangelieiD din Lu*o? i rchirie9 "roto"o"ul Eunedoarei. %otul s;a #acut cu s"ri?inul i cheltuiala lui rancisc 7esztJ iD=9 comandantul militar al Eunedoarei. %raducerea i ti"ărirea se datorează "ro"a*andei calvine9 dar nu se *ăsete nici o aluzie la aceasta în cu"rinsul ei. An "re#a>ă se arată că traducătorii au ini>iat "ublicarea căr>ii văzând cum Ctoate limbile "nfloresc "ntru cuvintele sfinte ale lui Dumneeu D i că C numai noi rom!nii nu le avem pre limba noastră D. /uvintele amintesc de a#irma>iile lui /oresi. %raducătorii arată în continuare că Ccu mare muncă scoasem den limbă 1idovească şi grecească şi sărbească pre limbă rom!neascăD. !ultă vreme au #ost crezute aceste a#irma>ii9 dar 5osi# Po"ovici i !ario RoOues <1'13=,6 au dovedit că s;a recurs la o traducere du"ă te&tul ma*hiar al %eciului 0estament ea i vioiciunea limbii. cu"ă un loc de "rimă im"ortan>ă în istoria căr>ii noastre vechi. 8. /arto?an vede în ea o sinteză a veacului al :05;lea) C%raducătorii au tiut să #olosească #rământările unui veac de muncă literară "entru a nimeri cuvinte e&"resive9 care detea"tă ima*ina>ia i mică sim>ireaD.,1 $, $' ,6 ,1
0. "anuscrisul &e la Ieu& . %e&t stabilit9 studiu #ilolo*ic9 studiu de limbă i indice de !irela %eodorescu i 5on 7he>ie9 Bucureti9 @d. cademiei9 1'$$. 0. ed. în*ri?ită de 0iorica Pam#il9 Bucureti9 @d. cademiei9 1'+,. 5osi# Po"ovici "ublică un studiu în Cnalele cademiei RomâneD9 vol. 339 1'11 !ario RoOues "ublică un studiu la Paris des"re Palie. <
32
@a încheie veacul al :05;lea9 care va #i z*uduit9 s"re s#ârit9 de schimbările9 războaiele din toate "rovinciile9 de lu"tele "entru libertate ale lui !ihai 0iteazul. emn de relevat rămâne un #a"t) se #olosete "entr u "rima oară cuvântul rom!n9 n u rum!n. erban i !arian9 meterii ti"o*ra#i s"un) C D!ndu "n m!na noastră ceaste cărţi, cetind şi ne plăcură şi le*am scris voo, români, şi le citiţiD.
0RL00& 561789: Publică în 1+43 Carte românească &e învă#ătură &uminecele preste an şi la pra(nicele împărăteşti şi la svân#i mari. 8umele mirenesc lui 0arlaam era 0asile !o>oc. #ost e*umen al !ănăstirii ecul <"rin 1+16=9 duhovnic al luial!iron Barnovschi i sol al acestuia la rui. !itro"olit între 1+32;1+(39 candidează la scaunul Patriarhiei ecumenice de la /onstantino"ol <1+3'=. re un rol im"ortant în aducerea ti"arului în !oldova ată9 a "utut scoate multe din căr>ile sale9 "rintre care) Ca(ania din 1+43 9 apte 0aine ale $esearecii <1+44=9 Paraclisul Născătoarei &e /umne(eu <1+4(=9 Răspunsul împotriva cateismului calvinesc <1+4(=. -ltima carte este "rima lucrare "olemică reli*ioasă i se "are că a #ost "ublicată la !ănăstirea ealu9 când 0arlaam se a#la într;o solie în Gara Românească i a *ăsit la -drite 8ăsturel catehismul calvinesc. An 1+1, avea tradusă din limba slavonă Leastvi#a <cara= lui 5oan cărarul9 o scriere cunoscută în e"ocă. Ca(ania,2 lui 0arlaam9 cea mai im"ortantă lucrare a sa9 cu"rinde $4 de "redici i se deschide cu câteva versuri9 "rimele versuri române ti ti"ărite9 Stiuri la stema &omniei "ol&ovei9 CDeşi vedi c!ndva sămn groanic \ $ă nu te miri c!nd să arată puternic, \ Că puternicul puterea*l "nchipuiaşte \ (i slăvitul podoaba*l schimeşte. \ Cap de buăr şi la domnii moldoveneşti \ Ca puterea aceii hieri să o socoteşti \ De unde mari domni spre laudă ş*au făcut cale \ Decolo şi asilie vodă au ceput lucrurile sale. \ Cu "nvăţături ce "n ţara sa temeluieşte \ 6emuritoriu nume pe lume şie ideşteD. Ca(ania a #ost alcătuită din "orunca lui C asilie voievodD iar autorul Cdăruieşte acest dar limbii rom!neştiD. re două "re#e>e i "ro"une "a*ini de "roză artistică în limba română. Prima "re#a>ă se intitulează semni#icativ Cuvânt împreună cătră toată semin#ia românească i e alcătuită în numele lui 0asile Lu"u. utorul a#irmă străduin>a de a scrie "entru to>i românii9 indi#erent în "rovincie se a#lă9 cât i să #olosească o limbă aleasă. doua "re#a>ă9 Cuvânt cătră cetitoriu9 arată motivele care l;au îndemnat să traducă i să "ublice cartea) C limba noastră rom!nească n*are carte pre limba saD. e "lân*e de C lipsa dascălilor şi a "nvăţătureiD9 de #a"tul că i învă>ătura care mai este se "ierde9 #iindcă Cacuma nice at!ta nime nu "nvaţăD. e "recizează în continuare că e nevoie Csieşi pe limba sa ca să "nţeleagă fieşcineD. bservăm idei #oarte a"ro"iate de ale lui -drite 8ăsturel. 0arlaam este cel dintâi "relat care are cura?ul să "ună deschis "roblema #olosirii limbii române în Biserică9 a#irmând că slavona nu mai era în>eleasă de "o"o r. 7. 5vacu com" ară Ca(ania cu $iblia lui Luther în ce "rivete rolul ei în cultura română9,3 iar 8. 5or*a remarca ) CAn această o"eră masivă9 cu *roasa slovă cetea>ă9 de tăietură *ali>iană9 este desi*ur o "arte ori*inală9 dar stilul este al autorului) 0arlaam a lăsat toată învă>ătura câtă o tia i o "utea ti i a vorbit "e în>elesul >eranilor săiD.,4 ,2
,3 ,4
Caanie) 1. "redică "rin care se e&"lică un "asa? din ,vangelie 2. carte care cu"rinde "redici sau "ovestiri cu "rivire la te&tele evan*helice.
33
Ca(ania este o carte de omiletică în "rimul rând <"artea 5 i o secven>ă din "artea a 55;a=9 litur!ică <"redicile sunt înso> ite de evan*heliile res"ective= i ha!io!ra#ică <"ovestete vie>i ale
s#in>ilor=. 'miliile lui /alist n;au #ost sin* urul izvo r al Ca(aniei. /hiar autorul s"une în "redoslovie că e Cdin multe scri"turi tălmăcităD. 5zvoare multi"le9 *reu de identi#icat. 7ăsim i le*enda s#ântului 5oan alcătuită de 7ri*ore Gamblac9 dar i "reluări din "a*inile lui @#timie9 "atriarhul %ârnovei9 sau !atei al !irelor i Sina1arele lui !a&im !ar*unios. /ele "este 1666 de "a*ini re"rezintă #orma cea mai în*ri?ită a limbii române din "rima ?umătate a secolului al :055; lea. /ele trei com"ozi>ii în versuri atin* sonorită>i i ritmuri sur"rinzătoare "entru înce"utul de drum. 5ată stihuri la înce"utul "ăr>ii a doua9 unde se "ovestesc vie>i de s#in>i) Caluri multe rădică furtuna pre mare \ mai v!rtos g!ndul omului "ntru lucru ce are, \ 6u at!ta gri1a şi frica "nceputului, \ c!t gri1a şi prime1dia sf!rşituluiD. Pa*inile de "roză se remarcă "rin varietatea modalită>ilor discursului. 0arlaam trece de la "asa?ele de e&e*eză reli*ioasă la "asa?e narative9 într;un stil s#ătos9 mlădiat du"ă cerin>ele accesibilită>ii. C!oralistul cretin9 s"une 8. !anolescu9 vorbete "e în>elesul tuturor9 "resărând e&"lica>iile cu întrebări retorice i cu îndemnuri9 #ără nici un savantlâc9 dar ob>inând tocmai de aceea "robabil un mare e#ect emo>ionalD.,( 5ată o mostră) C Cu adevăr să veseleaşte Dumneeu de pocăinţa păcătoşilor, iară dracii să sc!rbesc. (i numai c!t g!ndeaşte păcătosul să se scoale din păcate şi să să "ntoarcă la pocăinţă, at!ta*l tămpină Dumnedău cu mila sa şi*l cuprinde cu agiutorul său. Deci ce te părăseşti, păcătoase Ce te leneşti Ce aştepţi ost*ai soţ feciorului celui curvariu c!nd au fost "n păcate ii*i soţ şacum c!nd să pocăiaşte. $coală şi tu din păcatele tale, părăseşte şi tu faptele cele reale, suspină, lăcrămadă şi tu ca d!nsul. Destulu*ţi iaste c!t ai petrecut "n răutăţi. Agiunge*ţi c!t ai făcut voia diavolului. Bntoarce*te acum bine de unde ai eşit rău. Apropie*te cătră Dumnedău, cela ce nu iubeaşte perirea păcătosului. Cadi cătră mila lui, că de mult te aşteaptăD. Prin #elul cum or*anizează materialul #a"tic în relatarea unor întâm"lări9 0arlaam este primul nostru povestitor. cest titlu de *lorie i;l dau e"isoadele din via>a s#in>ilor9 istorisiri care creează o lume "usă în micare de #or>a invincibilă a su#letului însetat de credin>ă. /ititorii i ascultătorii vor #i savurat ca acelea #ântul 8icolae sau #ântul !ucenic al unui "e balaur. 8.le*ende !anolescu aratădes"re că asemenea relatări ca"ătă e&tensiuni de %iron9 nuvelăuci*ător i;l consideră 0arlaam C"recursor al lui 8eculceD ,+. -n "recursor este 0arlaam i al lui /rean*ă "rin uurin>a cu care mânuiete vorbirea directă i indirectă9 "rin e#ectele create cu resurse ale oralită>ii. -nele "asa?e amintesc de basmele "o"ulare9 ceea ce ne determină să credem că9 înainte de oso#tei sau 8eculce9 i;a dat seama de im"ortan>a acesteia "entru literatura cultă. 0arlaam dezvăluie o anumită sensibilitate în #a>a lumii9 o mânuire cu de&teritate a resurselor le&icale ale limbii române9 aa cum se "oate observa din următorul #ra*ment) C C!nd petreace omul "n fum, atunci*i lăcrămadă ochii şi de iuţimea fumului doru*l ochii şi orbesc@ iară dacă iase la văduhul curat şi la vreme cu senin, de să plimbă pre l!ngă ivoară de ape curgătoare, atunci s!ntu mai veseli ochii şi mai curaţi şi sănătate dob!ndesc din văduh curat. Aşea şi noi, fraţilor, dacă intrăm "n fumul păcatelor...D. e întâlnes c în Ca(ania lui 0arlaam câteva teme de circula>ie în literatura veche ie i care C de 1ele nicedănăoară nu să pune să şadă pre creangă verde, ce tot pre uscată, şi altă soţie nu mai cearcă D.
,( ,+
2bidem9 ". 34. 2bidem9 ". 3() C@&traordinară este9 s"une 8.!.9 "ovestea alun*ării lui imeon din mănăstire i readucerea lui9 în urma unui vis al arhimandritului. etaliile "siholo*ice i de tot #elul sunt cu deosebire izbitoare. /a i dialo*urile9 "robabil "rimele din "roza noastră. Anainte de 8eculce9 nimeni n;a scris în românete o nuvelă com"arabilă cu aceasta a lui 0arlaam.D
34
Liviu nu,$ consideră Ca(ania Co sinteză a normelor limbii române literare din e"ocăD. raza se des#ăoară liber9 cu naturale>e9 mult deosebită de #raza *reoaie din manuscrisele i ti"ăriturile româneti ale secolului anterior. 0arlaam #ace e#orturi să #ie "e în>elesul tuturor. Pentru "rima dată slavonismele sunt mai rare9 ba chiar evitate. limbă mult a"ro"iată de limba actuală9 dar cu anumite "articularită>i #onetice ie #oarte întinsă. /ând9 în 1+449 se ti"ărea la !ănăstirea ealu ,vangelia învă#ătoare9 se "reiau te&te din cartea lui 0arlaam. Ciriaco&romionul
!/&/" $*;0" 561787: !itro"olit al %ransilvaniei9 ti"ărete "entru "rima dată în limba română Noul 0estament <1+4,=9 la lba 5ulia9 C ivodit9 cum s"une "recizarea de "e #oaia de titlu9 cu mare socotinţă den ivod grecescu şi slovenescu, pre limbă rumănească cu "ndemnarea şi porunca denpreună cu toată cheltuiala a măriei sale Gheorghe )acoţiD. 8u este sin*ura carte ti"ărită de imion te#an9 #iindcă în 1+( 1 scoat e o Psaltire. Noul 0estament "re*ătete9 din multe "uncte de vedere9 traducerea inte*rală a $ibliei. /ele două "redoslovii "un "robleme #oarte im"ortante "entru istoria limbii i literaturii noastre. Pre&oslovia cătră "ăriia Sa6 craiul *r&ealului laudă încuviin>area dată de conducătorul de atunci al "rovinciei "entru ti"ărirea căr>ii. co"ul lui 7h. R]KUczJ 5 era atra*erea românilor la calvini sm9 el însui #iind calvin. Pre&oslovia cătră cetitori a re>inut aten>ia "rin câteva idei noi. La înce"ut se #ac "recizări des"re actul traducerii i di#icultă>ile "e care le;a "resu"us. %raducerea a #ost înce"ută de ieromonahul ilvestru9 ori*inar din Gara Românească9 dar9 săvârindu;se din via>ă9 a #ost continuată de cărturari anonimi9 care nu s;au mul>umit să "reia te&tul9 ci 1;au CposleduitD inut mai a"roa"e însă de izvodul *recesc9 C ştiind că Duhul $f!nt au "ndemnat evangheliştii şi apostolii a scrie "n limbă grecească Testam!ntul cel nou, şi cartea grecească iaste ivodul celorlalte D,,. utorii arată că o serie întrea*ă de cuvinte n;aveau cores"ondent în limba română i9 "rin urmare9 le;au ado"tat întocmai9 deci au recurs la îm"rumutul de cuvinte9 cale de îmbo*ă>ire a limbii viabilă i azi) C iară noi le*am lăsat cum au fost "n ivodu grecescu, vă!nd că alte limbi "ncă le ţin aşia, cumu*i sinagoga şi poblican şi gangrena şi pietri scumpe, carele nu să ştiu rum!neaşte ce sunt, noi "ncă le*am lăsat greceaşte, pentru că alte limbi "ncă le*au lăsat aşiaD. -ltimul alineat al Pre&osloviei cătră cetitori a #ost îndelun* comentat de către cercetătorii trecutului nostru literar9 "e bună dre"tate. Antr;o #ormă concentrată9 e&"resivă9 se "rezintă idei care dovedesc o contiin>ă #ermă des"re unitatea de limbă i neam9 orientare si*ură în di#icultă>ile "e care le "resu"unea evolu>ia limbii în acel moment) C Aceasta "nsă vă rugăm să luaţi aminte că rum!nii nu grăescu "n toate ţăr!le "ntr*un chip, "ncă neci "ntr*o ţară toţi "ntr*un chip.
An secven>a din Istoria literaturii române9 op.cit.9 Bucureti9 @d. cademiei9 ". 3+$. /ităm din edi>ia scoasă du"ă 346 de ani <1',,= la ini>iativa e"isco"ului de atunci al lba 5uliei9 @milian. Cuvânt înainte de e"isco"ul @milian i un Stu&iu intro&uctiv de lorica imitrescu.
3(
eci traducătorii observă că limba română "rezintă di#eren>ieri dialectale9 e&"licabile "rin in#luen>ele e&ercitate de limbile cu care au venit în contact cei C răsfiraţiD9 dar că se im"une necesitatea de a realiza o variantă a limbii care să #ie în>eleasă de to>i9 #iindcă numai aa mesa?ul "a*inilor s#inte va "utea #i "rimit. Limba scrisă trebuia să devină unitară9 re"erul la care se ra"ortau di#eritele variante re*ionale9 mai mult sau mai "u>in înde"ărtate de trunchiul comun. Antâlnim aici9 "rin su*estiva com"ara>ie a cuvintelor cu banii9 o "rimă e&"rimare des"re limba literară9 ca limbă normativă. CPrinci"iul circula>iei cuvintelorD9 e&"us mai târziu de B.P. Easdeu9 îi are aici ori*inea,'. e&til Pucariu asemăna această "redoslovie cu "re#a>a $ibliei tradusă de Luther în *ermană9 "rin care s; au "us bazele limbii literare unitare *ermane '6. %raducătorii Noului 0estament "un "roblema neolo*ismelor9 a îm"rumuturilor de cuvinte i9 nu numai atât9 o#eră solu>ii ?udicioase în te&t. /ele 24 de "redoslovii la căr>ile Noului 0estament9 în care se dau e&"lica>ii des"re căr>ile res"ective9 sunt adevărate e&e*eze biblice9 su*estive "entru nivelul intelectual #oarte înalt al traducătorilor. C$umeleD iile dovedesc o contiin>ă modernă a editării te&tului. lorica imitrescu remarca #a"tul că "rin e&"licarea unor cuvinte în *lose avem Cînce"utul unui dic>ionar de sinonime în s"ecial i al unuia e&"licativ în *eneral9 cu unele etimolo*ii ale limbii româneD'1. %raducerea realizată la lba 5ulia rămâne o "iatră de hotar în literatura noastră. 8ici una din traducerile ulterioare nu va i*nora acest monument de limbă românească. $iblia &e la $ucureşti îi va "relua te&tul9 chiar i trei "redoslovii9 de asemenea $iblia &e la $laM <1$'(=9 $iblia &e la $u(ău <1,(4;1,(+=9 $iblia lui aguna <1,(+=9 care re"roduc în mare "arte te&tul $ibliei &e la $ucureşti. unt te&te care nu au cunoscut traduceri înainte < *pocalipsa=6 dar care dovedesc aceleai virtu>i literare. Biblia de la Bucureti (1688) Prima traducere inte*rală a $ibliei ti"ărită în limba română re"rezintă o sinteză a e#orturilor de
traducere de a"roa"e două veacuri în toate "rovinciile româneti9 un moment de limbă română de "rimă im"ortan>ă în secolul al :055;lea. "eră monumentală9 $iblia &e la $ucureşti a #ost tradusă în tim"ul domniei lui erban /antacuzino ii sale= de #ra>ii Radu i erban 7receanu9 îndruma>i de stolnicul /onstantin /antacu zino. 8u se cunosc cu si*uran>ă to>i colaboratorii. @ "omenit în Pre&oslovie 7herman de 8issa i C acei dascăli ştiuţi foarte bine den limba eleneascăD9 "recum i Calţii care s*au "nt!mplatD. %raducătorii n;au #ăcut o"eră de "ionierat9 ci de desăvâritori9 "entru că aveau la îndemână o serie de te&te9 de?a de mare autoritate în e"ocă. An "rimul rând9 Noul 0estament &e la $ălgra& al lui imi on te#an9 a"oi9 "entru %eciul 0estament9 Palia &e la 'răştie <1(,2= a lui erban /oresi9 ,vangeliarul lui /oresi <1(+1=9 "recum i alte te&te înso>ite de comentarii. te#an /iobanu'2 studiază ra"ortul cu aceste te&te i aduce în discu>ie9 ca i al>i cercetători9 te&tul traducerii #ăcute de 8icolae !ilescu "ătarul în anii 1++1;1++49 când se a#la la /onstantino"ol9 te&t ne"ăstrat9 dar des"re care vorbete un manuscris
r. ntonie Plămădeală dezvoltă ideea în /ascăli &e cuget şi &e sim#ire românească9 Bucureti9 1',19 ". '2. . Pucariu9 Istoria literaturii române. ,poca vece9 ibiu9 1'369 ". 16+. lorica imitrescu9 Importan#a lingvistică a ?Noului 0estament &e la $ălgra&>9 în ed.cit.9 1',,9 ". $2. Op.cit.9 "". 36, i urm.
3+
atribuit lui Mose"hus lavius9 Ra#iunea &ominantă <în $iblie9 * lui Iosip la "acavei carte. Pentru sângurul #iitoriul gân&=9 tradus de 8. !ilescu. %raducătorii au com"arat te&tele "e care le;au avut la dis"ozi>ie i au ales variantele cele mai izbutite9 au con#runtat cu te&tele *receti i slavoneti "entru a ob>ine o limbă accesibilă9 e&"resivă. e înlătură arhaismele9 slavonismele9 "asa?ele narative ca"ătă cursivitate9 iar #raza9 muzicalitate incon#undabilă. 5ată un "asa? din +acere) C De*nceput au făcut Dumneău ceriul şi păm!ntul. 2ară păm!ntul era nevăut şi netocmit. (i "ntunearec ăcea deasupra preste cel fără de fund. (i duhul lui Dumneău să purta deasupra apei. (i isă Dumneău să să facă lumină. (i să făcu lumină... D. Pasa?ul e un "oem al *enezei. %e&tul $ibliei &e la $ucureşti #olosete elemente le&icale i #orme *ramaticale accesibile cărturarilor din toate "rovinciile. cest #a"t i circula>ia #oarte mare9 datorată "resti*iului de care s; a bucurat9 au avut consec in>e asu"ra "roces ului de modelare a limbii noastre literar e în veacul următor. /a i în Noul 0estament de la Băl*rad9 traducător ii s;au lovit de di#icult ă>ile li"s ei de cores"onden>e "entru anumi>i termeni. u lăsat aceti termeni aa cum au #ost *ăsi>i9 contribuind ast#el la îmbo*ă>irea limbii "rin neolo*isme) C "ncăş av!nd pildă pre tălmăcitorii latinilor şi slovenilor, precum aceia aşa şi ai noştri le*au lăsat, precum să citesc la cea elineascăD. $iblia &e la $ucureşti s;a im"us ca te&t de re#erin>ă în traducerile ulterioare9 cu toate de#icien>ele semnalate la un secol de amuil !icu9 care ini>iază i "ublică o nouă traducere9 la nivelul e&i*en>elor unei alte eta"e din evolu>ia limbii noastre.
2. b. Oratoria religioasă
0"*/& //R0"L 177<61917: @ste unul din cei mai străluci>i re"rezentan>i ai oratoriei reli*ioase la noi. /ontem"oran cu Bossuet ia9 /onstantino"ol=9 cu Erisant 8otara <5erusalim=9 el ridică9 "rin /i&aii9 omilia9 "redica9 la ran* de eseu teolo*ic9 o"er ă de artă literară. /i&aiile sunt sărbători ale cuvântului românesc9 #ără e*al în literatura noastră veche9 #iindcă autorul stă"ânete toate elementele re*istrului oratoric) solemnitatea9 "ersuasiunea9 #amiliaritatea9 ridicarea în abstract9 coborârea în concretul e&em"lului9 "ilda9 e&altarea .a. ri*inar din 7eor*ia9 devenit în 1$6( e"isco" de Râmnic9 iar între 1$6,;1$1+ mitro"olit al Gării Româneti9 ntim a #ost chemat în >ară de /onstantin Brâncoveanu "entru desăvârirea "oliticii sale culturale <"e la 1+'6=. omnitorul îl "une să ti"ărească Învă#ăturile lui %asile "ace&oneanul către !iul său Leon <1+'1=9 a"oi9 devenind e*umen al mănăstirii na*ov9 ti"ărete 14 căr>i în limba română9 *reacă i slavonă. ?un*e #oarte "re>uit de domn i "o"or. An 1$6,9 du"ă moartea mitro"olitului %eodosie9 e ridicat în scaunul de mitro"olit al >ării. e tie că în vremea lui erban /antacuzino i /onstantin Brâncoveanu se încearcă introducerea limbii *receti în biserică. %i"ărirea la Râmnic i %âr*ovite a unor căr>i reli*ioase în românete a avut darul să contracareze tendin>a) *ntologion <1$6(=9 "olitvenic <1$6+9 1$13 =9 'ctoi slavo-român <1$6+=9 'ctoi <1$12=9 Liturgier <1$13=9 Catavasier <1$14='39 Ceaslov <1$1(= .a. /a mitro"olit9 ntim a dovedit calită>i deosebite de "ăstor al credincioilor i de orator. C De n* aţi ştiut p!nă acum9 s"une mitro"olitul9 şi de n*au fost nimeni să vă "nveţe, iată că acum veţi şti că am treabă cu toţi oamenii c!ţ sunt "n 7ara )um!nească, de la mic p!nă la mare şi p!nă la un copil de ţ!ţă din păg!ni şi din cei ce nu sunt de o lege cu noi, căci "n seama mea v*au dat stăp!nul '3
Catavasie) "rimul imn dintr;o cântare a unui canon des"re "o*orârea lui 5isus în in#ern. Catavasier) carte de ritual ortodo& care cu"rinde catavasii "rin e&tindere9 ru*ăciunile i cântările vecerniei9 utreniei9 litur*hiei etc.
3$
5ristos să vă pasc sufleteşte, ca pre nişte oi cuv!ntătoare, şi de g!tul meu sp!nură sufletele voastreD. -ra "e turci9 care asu"reau i această a doua "atrie a lui9 "recum i "e cei care9 din interese meschine9 acce"tau ?ocul lor. sus>inut "artici"area alături de Petru cel !are i imitrie /antemir la lu"ta antiotomană <1$11=. cest lucru nu convenea domnitorului9 care cultiva o atitudine va* neutră. /on#lictul dintre mitro"olit i domn9 alimentat i de intri*ile duhovnicului domnului e #oarte *rave.'4 ouă sunt titlurile care re"rezintă o"era ori*inală a lui ntim 5vireanul) Cipurile %eciului şi Noului 0estament <1$6'= i /i&aii iează *enealo*ia domnului nos; tru 5isus Eristos9 ce urcă "ână la dam. %e&tul e înso>it de o dedica>ie "entru domnitor9 miniaturi9 desene9 care dovedesc talentul autorului. unt 2, de /i&aii9 "redici >inute în tim"ul lui /onstantin Brâncoveanu i te#an /antacuzino9 la Bucureti i %âr*ovite9 în duminicile i sărbătorile mai im"ortante '(. Predicile au #ost a"ro"iate de 8. 5or*a de cuvântările lui 5lie !iniat i Erisant 8otara. '+ @&istă unele inter#eren>e9 care se datorează #olosirii acelorai izvoare9 în "rimul rând %eciul i Noul 0estament. ntim 5vireanul demonstrează că "osedă o cultură întinsă "rin citarea unor #ilozo#i ca ristotel9 emocrit9 na&imandru9 Eesiod .a. #era strict teolo*ică e de"ăită9 ntim im"rovizând9 du"ă "ilda lui 5oan 7ură de ur i %heo"hilact. Recur*e i la căr>ile "o"ulare9 cum sunt *le1an&ria i +i(iologul. Pre; dicile sunt #oarte interesante9 mai ales "rin trimiterile la via>a contem"orană9 dar i "rin elementele lirice. ntim dorete să mite su#letele9 să le trezească9 să învioreze contiin>ele9 de aceea ela; borează cu aten>ie. C!eritul cel mai mare al lui ntim9 arată 8. !anolescu'$9 a #ost acela de "redicator. @l înce"e de #iecare dată #ără ocoliuri9 stabilind ra"id contactul cu auditoriul său) întreabă i se întreabă9 reamintete9 "oruncete9 cicălete9 ceartă sau blestemă e când bla?in9 când vehement9 când mânios i bat?ocoritor9 când insinuant9 amenin>ă9 dar i seduce ca"tează aten>ia "rin "ro#e>ii temerare9 dar i "rintr;o smerită recunoatere a "ro"riei nevrednicii lirismul învă"ăiat mer*e mână în mână cu Ztâlcuirea închi"uirilor[D. ntim denun>ă de#ectele tru"eti i su#leteti9 sesizează contrastele sociale9 lăcomia de avere i de #unc>ii9 "ri*oana celor mai slabi9 zavistia9 "ârele. C C!nd mergem să ne ispovdim 9 s"une nubem spunem duhovnicului că m!ncăm carnea şicemunca nostru creştinului mitro"olitul9 bem s!ngele şi sudoarea feţei cu lăcomiile şi nesaţiul avem@ fratelui ci spunem că am m!ncat laşi masa domnească miercurea şi vinerea peşte şi "n post raci şi untdelemn şi am băut vinD. ntim nu cru>ă "e nimeni9 nici boieri9 nici "reo>i9 vinova>i de starea de necredin>ă în rândul celor de ?os. in "redici9 ca i din cronicile muntene9 a"are tabloul unei societă>i z*uduite de com"loturi boiereti9 zu*răvit9 bineîn>eles9 în le*ătură cu un e"isod noutestamentar "otrivit zilei în care >inea "redica. C6u spunem 9 zice mitro"olitul #olosind "luralul "ersoanei întâi9 str!mbătăţile ce facem totdeauna, clevetirile, voile vegheate, făţăriile, v!nările şi p!rile ce facem unul altuia, ca să*l surpăm din cinstea lui@ ci icem8 am face milă, ci nu ne dă m!na, că avem nevoi multe şi dări, şi avem casă grea, şi copilaşi can gloată şi oameni mulţi cari să ocrotesc pe l!ngă noi D. Păcatul p!rei i se "are '4
'(
'+
'$
omnitorul îl acuză <24 de ca"ete=. e "ăstrează două scrisori de răs"uns9 în care se dezvinovă>ete cu demnitate. Rela>iile se vor restabili9 dar sus"iciunea va rămâne. omnia lui te#an /antacuzino9 #iul stolnicului9 va duce la întemeierea unei mănăstiri dedicată tuturor s#in>ilor9 actuala mănăstire ntim <1$1(=. !avrocordat9 "rimul domn #anariot9 îl destituie "e ntim <"entru atitudinea îm"otriva turcilor=9 îl dă "e mâna unor ostai ca să;l ducă la thos9 dar "e drum e măcelărit de acetia ii <1,,,9 1,'(9 1'119 1'1(=. /ea mai bună edi>ie este cea din 1'+2 a lui 7abriel trem"el9 care se va ocu"a i de edi>ia critică de 'pere9 a"ărută în 1'$2 la @d. !inerva. lorin ai#ăr
3,
cum"lit i;i s#ătuiete "e "reo>i ca de va veni cineva la s"ovedit i va avea acel "ăcat să #ie li"sit de s#ânta taină i chiar să i se interzică intrarea în biserică. e #a"t9 de#ectele "e care le în#ierează "redicatorul nu sunt numai ale vremii de atunci. %ocmai de aceea9 citite azi9 "redicile sale rămân în multe "rivin>e actuale9 actualitatea lor hrănindu;se din continua lu"tă cu răul din e&isten>a umană. ntim anatemizează în?urăturile) C Ce neam "n1ură ca noi, de lege, de cruce, de cuminecătură, de morţi, de com!ndare, de lum!nare, de suflet, de morm!nt, de colivă, de prescuri, de ispovedanie, de bote, de cununie şi de toate tainele sfintei biserici şi ne ocăr!m şi ne bat1ocorim "nşine legea? D @ de observat aici ironia enumerării9 care ne dă idee des"re cunoaterea realită>ii umane a vremii. Re*istrul dis"onibilită>ilor e&"resive ale lui ntim 5vireanul este #oarte colorat. 5ndi*narea i violen>a de limba? contra "ăcatelor întâlnesc totdeaun a mila9 în>ele*erea duhovnicească din îndemnul s"re îndre"tare9 din s"eran>a în "er#ectibilitatea #iin>ei umane ori stau alături de "asa?e de un lirism intens9 cum este cel al laudei #intei ecioare) C Aleasă iaste ca revărsatul orilor pentru că au gonit noaptea şi toată "ntunerecimea păcatului şi au adus "n lume iua cea purtătoare de viaţă. Aleasă iaste că iaste ivor carele cu curgorile cereştilor bunătăţi adapă sf!nta biserică şi tot sufletul creştinesc. Aleasă iaste că iaste chiparos carele cu nălţimea cov!rşeşte ceriurile şi pentru mirosul cel din fire s*au arătat departe de toată stricăciunea. Aleasă iaste, că iaste crin, ca măcar de au si născut "ntre mărăcini i nenorocirii cei deobşte, iar nu şi*au pierdut niciodată podoaba albiciunii. Aleasă iaste că iaste nor carele n*au ispitit nici o greime a păcatuluiD. Predica lui ntim 5vire anul urmea ză un ti"ic anume) introducerea în subiect i #ormula de adresare ă cretină=9 o "ro"unere către aten>ia ascultătorilor exordiul9 adică dezvoltarea "e baza ma&imelor9 "rinci"iilor evan*helice9 as"ectelor din realitate tratarea sau desci#rarea tâlcurilor încheierea9 cu îndemnuri i s#aturi cretineti de înlăturare a "ăcatelor din via>a "ro"rie. !ânuirea re*istrelor se #ace cu desăvârire. !ulte "asa?e sunt adevărate "oeme în "roză. ntim #olosete meta#ora9 com"ara>ia ia retorică9 antiteza9 re"eti>ia9 dialo*ul9 ironia. Patriarhul vorbete de Curechile inimilor noastreD9 C mrea1a "nvăţăturiiD9 C undiţa cuvintelorD .a.9 *ăsete ima*ini "lastice "entru a;i "rima sublinia ideea i oareleceea i Luna=. /uvintele trec "entru dată "rintr;un "roces de resemantizare9 ca să "oatăcue&"rima ce trebuie să a?un*ă la cor"ul su#letesc a "oetică a meta#orei i *ăsete9 ca urmare9 sensuri la care cititorul \ ascultătorul nu s;ar #i *ândit. @l conce"e #a"tul evocat ă #undamental9 "rin intermediul căruia e&"rimă lui @u*en umnezeu. @&istă sens dincolo *esturi9 întâm"lări9 #a"te9 "e care noi se trebuie să;l voin>a desluim. 8e*rici9 în un*ntim. Logos de şi personalitate <1'$1=',9 vorbete de o anumită Cschem ăD a "ersuasiunii) un sistem de re#erinţă <"ersona? reli*ios9 eveniment sacru9 în#ă>iate într;o lumină izvorâtoare de "ilde morale= ',
@. 8e*rici9 *ntim. Logos şi personalitate9 Bucureti9 @d. !inerva9 1'$19 ". 1$1.
3' a!resiunea <întoarcere s"re "ublic9 con#r untându;l cu #a"tul9 "ersona?ul9 evenimentul= s#ătuirea în duh creştin i9 a"oi9 ru!ăciunea.
e remarcă în acest sens "redica de la uminica loriilor iei teolo*ice în su#letul mul>imii. ;a vorbit9 i "e bună dre"tate9 de *eniul lin*vistic al lui ntim.''
%. ÎNC,PU0U0RIL, P',I,I R'":N,0I P',I* R,LI)I'*S;
!;*/ 1724617=3: C/titorul "oeziei lirice românetiD166 creează cel mai im"ortant moment de versi#ica>ie cultă din literatura noastră veche. 0ersurile Cla stema >ăriiD erau caracteristice înce"utului i dovedeau o modestă realizare artistică9 necum o contiin>ă "oetică. Psaltirea în versuri <"ublicată în 1+$39 dar rod al unui e#ort îndelun*at manuscrisul era *ata "rin 1+$6= im"une o contiin>ă "oetică. "reocu"ată de resursele "oetice ale limbii9 dovedind o stă"ânire modernă a ima*inarului "oetic. oso#tei s;a născut într;o #amilie de ori*ine aromână. e numea9 înainte de a se călu*ări9 imitrie Barila. An 1+4'9 îl *ăsim între călu*ării !ănăstirii Probota9 a"oi a?un*e e"isco" de Eui <1+(,=9 de Roman <1+('=9 în 1+$1 mitro"olit9 dar e nevoit să #u*ă în Polonia9 de unde va reveni în 1+$(. 5on 8eculce îl evocă în leto"ise>) Ccestu oso#tei mitro"olit nu era om "rostu de #elul lui. i era neam de mazâl "re învă>at9 multe limbi tie elinete9 latinete9 slovenete i altă adâncă ''
166
5. 8e*oi>escu. *ntim Ivireanul9 Cr*eD9 an 50 <1'$2=9 nr. $9 ". 4. C7eniul lin*visticD al lui ntim este ilustrat de varietatea neate"tată a #i*urilor retorice) antiteza9 ana#ora9 anti#raza9 catacreza9 e"anole"sa9 metonimia9 "rozo"o"eea9 meta*o*a9 asindetul9 chiasmul9 enumera>ia9 analo*ia .a. @#ectele *enerate de aceste mi?loace sunt analizate i de @. 8e*rici în +igura spiritului creator9 Bucureti9 @d. /artea Românească9 1'$,9 ca". ,u!oria noviciatului9 "". 2(;4,. semănarea #in>ilor "ostoli cu oarele i Luna duce la #ormulări ca) C %ulte feliuri de vrednicii, stăp!niri şi puteri dau filoofii să aibă luna. (i "nt!i ic cum că luna iaste podoaba nopţii, asemănătoare soarelui şi stăp!nă măriiD. @. 8e*rici9 op.cit.9 ". 4(.
46
carte i învă>ătură9 de"lin călu*ăr i cucernic i blând ca un miel. An >ara noastră "e;această vreme nu este un om ca acelaD. An 1+,+9 "leacă în Polonia odată cu retra*erea lui 5oan obiesKi i nu va mai reveni în !oldova. !oare în 1+'3. "era sa9 #oarte bo*ată9 denotă o contiin>ă umanistă. /titorete ti"arni>e9 înnoiete cultul9 "romovează cultura i literatura în limba na>ională9 îmbo*ă>ete teolo*ia9 istoria9 #ilolo*ia9 dar renumele i;1 va aduce "oezia. Publică9 "rintre altele9 Preacinstitul *catist şi Paraclis al Preas!intei Născătoare &e /umne(eu <1+$3=9 /umne(eiasca liturgie <1+$'=9 "olitvenicul &e în#ăles <1+,1=9 'ctoiul <1+,3=9 Parimiile &e preste an <1+,3=9 %ie#ile s!in#ilor <1+,2;1+,+=. Prin Psaltirea în versuri 9 oso#tei ne o#eră Cîntâiul monument de limbă "oetică româneascăD161. %rans"unerea în versuri a "salmilor i "e muzică se datorează re#orma>ilor. 5ni>iativa a avut;o /l^ment !arot9 acesta #iind imitat în >ările unde re#orma>ii aveau ade">i9 cum ar #i Polonia. oso#tei a avut în vedere9 desi*ur9 traducerea "salmilor #ăcută de Man TochanoVsKi în 1($'9 care9 în nici un secol9 cunoscuse 1( edi>ii. 5oan Bianu9 editor ul din 1,,$ al Psaltirii în versuri9 #ăcea a"ro"ieri între cei doi în ce "rivete ritmul9 rima9 unele ima*ini "oetice. @ de "recizat însă că în tălmăcirea lui oso#tei "salmii recreează te&tul biblic1629 că însui autorul vorbete des"re im"ulsul interior "e care l;a sim>it9 #iind cartea C plină de rugă şi plină de tainele cele mari a lui Dumneeu D. ;au întâlnit9 aadar9 două sensibilită>i "oetice9 a vechiului i noului "salmist9 "e #ondul aceleiai "uternice credin>e i dis"unând de resurse "oetice ine*alabile. oso#tei a scris mult mai multe versuri decât cele din Psaltire9 risi"ite "rin %ia#a şi petrecerile s!in#ilor. "olitvenicul &e-n#ăles9 Parimiile163 preste an9 Paraclisul Preacuratei Născătoare &e /umne(eu. /onven>ionale sunt Stiurile la luminatul erb a 7ării "ol&ovei i /omnii 7ării "ol&ovei aezate în #runtea Psaltirii. An schimb9 în stro#a 05 din Paraclis9 ne întâm"ină versuri eminesciene) CO, prealuminat nuor, \ A lui Dumneeu %aică, \ e 8. !anolescu9 nimeni nu va mai #ace la noi un e#ort la #el de considerabil întru constituirea unei limbi "oeticeD 164. 0ersul devine9 "entru "rima dată9 un meteu* care se cere stă"ânit9 căutarea cuvântului celui mai "otrivit9 mai e&"resiv9 solicită un e#ort serios9 uneori tim" îndelun*at. oso#tei a "reluat termeni i ima*ini din limba "o"ulară9 a calchiat din alte limbi9 a creat termeni noi9 a im"us o to"ică i ritmuri care dau #armec a"arte lirismului său9 s#idând *reută>ile înce"utului. Rima e atât de bo*ată9 încât este *reu să *ăsim un alt e&em"lu "ână la @minescu9 care să;i #acă din rimă9 cum s"unea 7. 5brăileanu des"re marele "oet9 Cun sco" i un lu&D.
161 162
163
164
8. !anolescu9 op.cit.9 ". 13. Pentru documentare în ce "rivete ra"ort ul cu "salmii lui TochanovsKi9 v. oso#tei9 'pere9 vol. 19 %ersuri9 edi>ie critică de 8.. -rsu9 studiu introd. de l. ndriescu9 Bucureti9 @d. !inerva9 1'$,9 ". ::555 i urm. ătură
41
oso#tei rimează verbe cu substantive sau cu adverbe9 o "arte de vorbire cu un *ru" de "ăr>i de vorbire9 substantive "ro"rii cu substantive comune .a.m.d.9 #olosete in*ambamentul9 "iciorul metric de două silabe sau trei silabe ilor) suavitate9 *rotesc9 muzicalitate9 "lasticitate9 solemnitate9 *randios. Pam#letul i ru*ăciunea9 bucuria i triste>ea9 râsul i "lânsul stau între co"ertele aceleiai scrieri i în#ă>iează tabloul viu al stărilor umane9 uneori contradictorii. Bucuria cântării aduse omnului9 mai calmă sau mai a"rinsă9 e umbrită uneori de deznăde?de9 de lamenta>ie. Psalmul FJ) CA Ta este, Doamne, lumea şi păm!ntul, \ Ce le*ai "mplut singur dint!i cu cuv!ntul. \ (i toate din lume de tine*s făcute, \ (i i*ai dat podoabă de năroade multe. \ 2*ai pus aşearea pre mări şi pre ape, \ 2*ai făcut temeiul tare, să nu*l sape. \ Doamne, *ntr*al tău munte cine să să suie \ (i*n locul tău cel sv!nt odihna să*şi puie FD Psalmul DG) CLimbile să salte \ Cu c!ntece nalte, \ $ă strige*n tărie \ Glas de bucurie, \ Lăud!nd pre Domnul9 \ $ă c!nte tot omul D Psalmul DH) C Domnul este mare, \ Lăudat şi tare. \ %ai cu de*adins este \ Lăudat cu veste \ De*a lui bunătate, \ Bn sv!nta cetate \ Din măgura sv!ntă, \ Ce stă fără sm!ntă a omnului creează ima*ini neîntâlnite în te&tul biblic. @le sunt savuroase "rin concrete>ea9 brutalitatea ar*heziană9 de C#lori de muci*aiD a meta#orelor) C Dar eu ce sunt, Dumneău svinte \ Că om sunt, să mă iei aminte, \ Ce*s un vierme şi fără de treabă, \ Ca omida ceea ce*i mai slabăD i9 din acelai "salm) C De la Tine să nu fiu departe, \ ce*m dă agiutori la greutate. \ Că nu*i nimi să mă folosească, \ ără Tine, nice să mă crească. \ Giuncii şi cu taurii mă*mpresoară, \ Cu căscate guri să mă omoară, \ Ca leii ce apucă şi biară, \ Cu gurile r!n1ite pre hiară. \ (i ca apa fui vărsat afară \ (i oasele mi să răşchirară. \ 2nima*n gău ei9 tru" i su#let9 se e&"rimă în aceeai linie convulsivă) CC!t de multe ori ce te doreşte, \ Trupul, mişelul, se schimoseşte, \ Ca*n pustii dese şi*nsecetate \ ără de apă şi necălcate omenească =. e alt#el9 cu ordine sine a omului9 între C hirea morală) i Chirea dobitocească D9 Dseii vie>ii revine i în "salmi. @a trebuie să îndemne la virtute9 la credin>ă9 "entru că ele salvează su#letele) CCela ce ai bogăţie \ $ă nu stai "n semeţie &...' Ceia ce nu*ş fac pre lume \ De bunătăţ s*aibă nume, \ Ce folos este de cinste \ Omului fără de minte, \ Ce*ş dă firea omenească \ ă în mul>i "salmi. e "roduce i "rin aceasta o autohtonizare9 ca în Psalmul J) CCă să rădicară \ Asupră*mi păg!nii \ (i cu toţ streinii, \ De mă*mpresurarăJ sau în Psalmul H) CC!ntaţ Domnului "n strune,\ Bn cobu de viersuri bune \ (i din ferecate surle\ iersul de psalmi de cu corn de să buor, răsune p!nă*n \ Cu bucin \ $ă\ $ă ni*i Domn,săcaurle, de nainte \ %area unde salte, rădice valurinuor, nalte\D.La*mpăratul denainte, \ Că 16(
!. inu9 Ritm şi rimă în poe(ia românească9 Bucureti9 @d. /artea Românească9 1',+9 "". 16, i urm.9 "". 32( i urm.9
42
utohtonizarea ima*inii "oetice a #ost observată de @. 8e*rici 16+9 care lea*ă acest #enomen interesant de obsesiile "rozodice ale lui oso#tei9 "reocu"at de crearea atmos#erei adecvate. Palestina a"are în "salmii lui ca un >inut bântuit de ierni scitic e9 mun>ii adă"ostesc bouri9 râurile bo*ate9 cu bulboane9 traversează >inutul etc. e #a"t9 "eisa?ul res"ectiv e ima*inea "oetică su#letească a unei realită>i9 destinată transmiterii unui anume mesa?9 autorul #iind "reocu"at nu de su"ra"unerile cu "eisa?ul ori*inar al "salmilor9 ci de echivalen>a în "ro#unzime a trăirii stărilor de credin>ă i comuniune cu omnul. r9 tocmai "rin aceste as"ecte9 oso#tei de"ăete i"ostaza de sim"lu traducător9 "reocu"at de echivalen>e le&icale9 semantice. -nii "salmi ai lui oso#tei i azi memora>i9 au rămas cântări bisericeti C La apa avilonului, \ Kelind de ţara Domnului, \ Acolo şeum şi pl!nsăm \ La voroavă ce ne str!nsămDi ale ritmicii9 rimei vor #i avut ecou. istan>a enormă dintre alte traduceri ale Psaltirii < Psaltirea Sceiană) Ccie corabiele noată9 zmăul cesta ce #a"t;ai se bată;i *iocu d;insulD9 te&t reluat i de /oresi 16$= i traducerea lui oso#tei a"are lim"ede în Psalmul H) Cele di#eritelor niveluri ale limba?ului9 le su"une9 într;o încordare #ără "recedent9 să e&"rime convulsiile adâncurilor su#leteti9 dar i luminile9 strălucirile edenice. ;a remarcat că oso#tei #olosete i su*estii9 ima*ini din alte "ăr>i ale S!intei Scripturi9 nu numai din Psalmii lui avid. e e&em"lu9 "asa?ul din +acere a minunilor crea>iei divine e s"orită cu reluări din alte "a*ini ale $ibliei9 ca în Psalmul HJ) C Tu ai dat f!nt!nă apătoasă \ Bn pustie din piatră v!rtoasă. I C!ndu*ţ era oştile*nsătate, \ Le*ai adăpat cu părău de lapteD. /ântarea "oetică nu l;a înde"ărtat "e oso#tei de te&tul biblic9 de s"iritul lui9 oricâte libertă>i i; ar #i luat. "are ca evident #a"tul că nu răs"ândirea rândullucru cititorilor a #ost sco"ul "rinci"al9 ci crearea unor stări s"eci#ice de trăire a te&tului credin>ei.în cest era "osibil doar "rin intermediul "oeziei. e la înce"ut9 du"ă cum observăm9 "oezia îi #i&ează statutul "e #undamentul "roblemelor esen>iale ale e&isten>ei umane. An>ele*erea rostului omului în univers9 căutarea răs"unsurilor la "roblemele s"eci#ice care #rământă via>a omului îi *ăsesc în "salmi o e&"rimare i azi sur"rinzătoare9 "roas"ătă. oso#tei va inau*ura o #ormulă "oetică #oarte a"reciată de marii notri creatori. Psalmul9 ca s"ecie literară distinctă9 se va desăvâri în literatura noastră "rin l. !acedonsKi ii. An crea>ia lui oso#tei se a#lă modelul dialo*ului cu divinitatea. or>a cuvântului "oetic îl înal>ă "e om la demnitatea de #iin>ă întrebătoare.
LIRIC* +IL''+IC;
16+ 16$
Op.cit.9 ". 4,. Coso#tei9 s"une @. 8e*rici9 nu se con#orma vocabularului "salmilor biblici9 ci re*ulilor "rozodiceD <". 4$=. Pentru o serie de as"ecte9 v. Stu&iul intro&uctiv al lui l. ndriescu la ed.cit. e studiază te&tele în com"ara>ie cu versete din %eciul 0estament sau din Psalmii lui /avi& în traducere modernă "entru a relie#a ori*inalitatea autorului. /om"ară cu alte "saltiri de dinainte i din secolul al :055;lea ile "oetice ale versurilor lui oso#tei.
43
"iron Costin6 ,iaţa lumii emni#icativ rămâne ele*erii statutului literaturii i al a#irmării unui sco" al scrisului= că9 înainte de leto"ise> i de cele două scrieri în "olonă9 !iron /ostin alcătuiete "oemul în versuri %ia#a lumii <1+$3=.16, Poemul se dorete a #i o demonstra>ie de virtuozitate "e #ondul de sentimente determinat de contiin>a "erisabilită>ii e&isten>ei umane9 temă întâlnită în literatura euro"eană a tuturor tim"urilor9 cu rădăcini înde"ărtate în ,ccle(iast. !iron /ostin vorbete în Pre&oslovie des"re C cum ieste de lunecoasă şi puţină viiaţ a noastră şi supusă pururea prime1diilor şi primenelilorD. scris versuri "entru că avea e&em"le strălucite de acest C feliu de scrisoareD în literatura laică i cea cretină <i enumeră autori= i "entru ca să se vadă că C şi "n limba noastră poate a fi acest feliu de scrisoare ce să chiamă stihuriD. Pe de altă "arte9 ar dori să;l #erească "e cititor de relele lumii9 avertizându;l că la tot "asul îl vor întâm"ina CgreotăţiD) CCiteşte cu bună sănătate şi c!t poţi mai v!rtos de prime1diile lumii să te fereşti, cu a1utorul preaputernicului Domnului DumneeuD. %rei sco"uri9 aadar) liric9 tehnic9 didactic. %oate aezate sub semnul datoriei "atriotice de a demonstra virtu>ile "oetice ale limbii noastre9 tot aa de im"resionante ca ale latinei lui 0ir*iliu sau C elineştiiD lui C OmirD. /ostin inau*urează o direc>ie #oarte #ertilă în lirica noastră9 cea a poeziei de meditaţie #ilozo#ică. %ot în acest cadru trebuie "rivite i Stiurile împotriva (avistiei9 un #e l de Cântare omului dominată de acelai sentiment al zădărniciei16'9 #oarte asemănătoare cu unele versuri ale "salmilor lui oso#tei. ici9 ca i în %ia#a lumii9 !iron /ostin meditează în mar*inile unui re*ret9 ale unei melancolii care îi au cauzele în relele #irii omeneti9 reuind să ob>ină lim"ezimi im"resionante "entru înce"uturile liricii noastre) CCe nu mulţămeşti c!tu ai, ci tot r!vneşti \ 2nima ta spre altul Cine toate poate \ 6u toate are unul, ci cu toţi toate8 \ :nul una şi altul alta bunătateD. 5m"ortant este 9 din Pre&oslovia la %ia#a lumii9 scurtul tratat de "rozodie9 inti tulat În#elesul stiurilor6 cum trebuieşte să se citească . /ostin nu sesizează poeticul decât în #orma lui e&terioară) stihurile au o C dulceaţăD iar aceasta "resu"une lectură atentă i osteneală "entru în>ele*ere Cmai v!rtos să "nţelegi ce citeşti, că a ceti şi a nu "nţelege ieste a v!ntura v!ntul sau a fiierbe esilaba9 asemenea9 "resu"un "rin urmare autoruls;ar e&"lică9 rudimentar9 desi*ur9apa ce D.este rima9stihurile măsura <#ără să le meteu*9 numească uneori aa=. Poezia deosebi de "roză tocmai "rin "roblemele tehnice le*ate de silabă9 scrisoarea le!ată. Poezia9 scrisoare le!ată ele*em9 azi9 vers9 dar i cu poeie= im"une rima9 care a"are când Ccuvintele cele la sf!rşitul stihului a doao stihuri să tocmăsc "ntr*un chip D. @vident că "roblemele acestea de versi#ica>ie le cunotea din #recventarea literaturii antice. e alt#el9 sunt "omeni>i Eomer9 vidiu9 0ir*iliu9 _uintus /urtius9 Eerodot .a.9 în di#erite o"ere. esizează i e&isten>a ritmului9 dar9 "roblemă de subtilitate auditivă9 într;adevăr9 se rezumă la a recomanda să nu se lun*ească sau să se scurteze sunetele) C de vei trăgăna, ţii*a părea că nu ieste stihul bun, ci trebuieşte, unde va fi de trăgănatu să trăgănei, unde de scurtatu să scurteiD. %ema C fortuna labilisD9 *eneratoare de triste>e9 unete câteva motive literare9 întâlnite i la "reromantici. %recerea tim"ului creează acest tablou a"ocali"tic) C Trec ilele ca umbra, ca umbra de vară@ \ Cele ce trec nu mai vin, nici să*ntorcu iară. \ Trece veacul desfr!natu, trec ani cu roată, \ ug vremile ca umbra şi nici o poartă \ A le opri nu poate. Trec toate prăvălite \ Lucrurile lumii şi mai mult cumpliteD < se remarca in*ambamentulX=. Perisabilul nu "ândete numai #iin>a umană9 ci #iin>a între*ului univers. /eva a ros la temeliile acestei lumi i "oetul simte că ea nu e9 cum ar
zice #ilozo#ul9 ceaşimai #rumoasă dintrevisuri lumile "osibile9\ că9 "rinpetrece urmare9lumea o atea"tă ine&orabil) Cum umbră sunt toate, şi părere, Ce nu şi*n ces#âritul nu*i scădere 16, 16'
#ost "ublicat "entru "rima dată de B.P. Easdeu în 1,++9 a"oi de al>i editori. Re"rodus i de Panaitescu9 op.cit. avistie) invidie.
44
&...'. Ceriul faptu de Dumneeu cu putere mare, \ %inunată idire, şi el f!rşit are. \ (i voi, lumini de aur, soarile şi luna, \ Bntuneca*veţi lumini, veţi de gios cununa. \ oi, stele iscusite, ceriului podoaba, \ ă aşteaptă groanică tr!mbiţa şi doba D. /aden>el e eminescie ne i z*uduite de seisme9 care trăia eu obsesia mor>ii. e #a"t9 obsesia mor>ii *enerează i tema i motivele care o com"un) C um şi umbră suntu toate, visuri şi părere D C$uptu vreme stăm, cu vreme ne mutăm viiaţa, \ :mblăm după a lumii "nşelătoare faţăD. 8umai umnezeu este #ără de moarte) C Tu, părinte al tuturor, Doamne şi "mpărate, \ $ingur numai cov!rşeşti vremi nemăsurate D. Pe oameni Cnorocul îi "etreceD <@minescu=9 trecător i schimbător ca vremea) C9l suie, el coboară, el viiaţa rumpe \ Cu soţia sa vremea, toate le surpeD. An #a>a mor>ii sunt e*ali to>i oamenii9 indi#erent de ran*ul social9 de "uterea tem"orară) C%oartea, vră1maşa, "ntr*un chip calcă toate casă, \ Domneşti şi*mpărăteşti, pre nime nu lasă, \ iu ă) C:nde*s cei din lume \ %ari "mpăraţi şi vestiţi Acu de*abiia nume \ Le*au rămas de poveste &...'. :nde*s ai lumii "mpăraţi, unde ieste +er#es , \ Ali#andru %achidon, unde*i Arta#ers, \ Avgust, i. ei ima*inile sunt atât de a"ăsătoare ii eterne e via>a lumii între*iD9 o seninătate în a"aren>ă ine&"licabilă domină versurile. @&istă9 în această lume9 cu via>a ei trecătoare9 ansa mântuirii. C7âlceavaD cu lumea ia să cau>i "er#ec>iunea morală) C2a aminte, dară, o, oame, cine eşti pe lume, \ Ca o spumă plutitoare răm!i fără nume, \ :na fapta, ce*ţi răm!n, buna, te lăţeşte, \ Bn ceriu cu fericire "n veci te măreşteD. !entalitatea "oetului medieval ascultă vuietul vremii9 oricât de zbuciumat ar #i9 dar nu se îns"ăimântă9 #iindcă 116
tie că umnezeu nu vrea "ieirea acestei lumi i a omului vie>uitor în ea .
%I. ÎNC,PU0URIL, PR',I R'":N,0I . Din protoistoria prozei româneşti/ )ărţile populare
u"ă /antemir i 8eculce9 "ână la coala rdeleană i "oe>ii 0ăcăreti9 nu s;a creat un *ol în cultura i literatura noastră9 cum au înclinat unii să creadă. Perioada de mi?loc a secolului al :0555;lea nu im"une aten>iei nume mari în literatura cultă9 dar nu e mai "u>in interesantă "rin ti"ăriturile i 111 traducerile "ublicate9 "rin circula>ia aa;numitelor căr>i "o"ulare9 Ccăr>i #ără #rontiereD. ;a "ăstrat un interes "entru aceste căr>i9 a căror traducere în limba română a înce"ut în secolele anterioare. 5nteresul nu avea să dis"ară nici du"ă ce literatura de ima*ina>ie9 "e la mi?locul secolului al :5:;lea9 116
111
@. 8e*rici9 ,1presivitatea involuntară9 op.cit.9 ". (+. @.8. caracterizează e&"resiv) C Apariţie cu totul e#cepţională "n tăr!mul nostru, poemul e scris "n duhul "ntristat al at!tor poeţi latini şi medievali, laici şi religioşi. Bn felul "n care contemplă Costin priveliştea convulsivă a lumii şi cum se instituie "n te#t un primat al imaginilor decrepitudinii, chiar ale putrescenţei şi ale morţii hidoase, reconfirmă un autor european şi, "n structura imaginativă, un barochist D. Pentru câteva in#orma>ii9 v. i !. carlat9 Istoria poe(iei româneşti9 vol. 59 Bucureti9 @d. !inerva9 1',29 ". '3 sOO. inta*ma a"ar>ine lui 8. !anolescu9 op.cit.9 ". ,3.
4(
se va im"une aten>iei *enerale i va intra "e #ă*a modern de evolu>ie. CErana unei societă>iD9 cum caracterizează 8. !anolescu ile de "revestire9 cronicile versi#icate9 a"ocri#ele înseamnă "entru literatura noastră mult mai mult decât crede9 de "ildă9 7. /ălinescu) Cînsă un lucru rămâne clar) traducerile acestea sunt un sim"lu #ond cultural care n;a avut nici o urmare literarăD.112 @ dre"t că i demonstra>ia a#irma>iei contrare e *reu de #ăcut9 dar se tie că în alte literaturi9 aceleai căr>i au in#luen>at "uternic scrisul unor autori9 cum ar #i ante ia s"re re#lec>ia morală9 cultivată de #lorile*iile de ti" +iore &i virtu=9 Vi#t ile "o"ulare au #ost rece"tate ca o"ere de #ic>iune i că mentalitatea cititorului din secolul al :0555;lea avea alte caracteristici9 încât rece"tarea estetică nu a"ela la aceleai criterii. /u certitudine se "oate a#irma că ele au hrănit #oamea de #ic>iune de totdeauna a cititorului9 C#oamea de iluzieD.113 /ititorul din secolele :05 i :0559 cu aceeai inocen>ă ca i cel din secolul al :0555;lea9 va #i citit le*endele des"re coborârea !aicii omnului la iad9 vie>ile dramatice ale s#in>ilor i martirilor9 dovadă că "ictura murală bisericească a înre*istrat viziunile a"ocali"tice9 că 0arlaam sau oso#tei9 -reche sau 8eculce insereaz ă în lucrările lor e"isoade semni#i cative. *le1an&ria a #ost lectura #avorită a multor *enera>ii. !ărturisete des"re #ascina>ia e&ercitată un istoric ca 7. Bari>iu) Ccea dintâi carte ce ne căzu în mână î>i vei aduce aminte că #u *le1an&ria tii cu câtă sete i dulcea>ă o citeam tii că adevărurile ei atâta ne "ătrunsese de mult9 încât "e când ne "useră "ro#esorii "e /urtius latinesc ca să;l e&"licăm în coală9 noi le >ineam de minciuni acelea care le "omenete acest scriitoriu clasic des"re marele le&andru "entru că aici nu era "omenire de bătaia cu "iticii i istoria iui Pori u Am"ăratul nu era scris ă ca în *le1an&riaD.114 Istoria ierogli!ică "rezintă9 la înce"ut9 adunarea obtească "entru ale*erea domnitorului9 #oarte asemănătoare cu divanul #ructelor din Istoria poamelor <0ori1olo!os= "e care a citit;o în *recete9 "robabil. a cum arată 8. /arto?an9 /antemir a cunoscut +i(iologul "entru că o serie de trăsături ale "ersona?elor sale au #ost "reluate de aici. celai +i(iolog a o#erit lui ntim 5vireanul i9 mai târziu9 lui sachi9 5enăchi>ă ima*inea întristatei turturele.11( acestor este #oarte variată. euro"eană9 Provin din @*i"t i iria9 noastră9 7recia9 ran>a9 5talia9 "ania9 darri*inea au devenit "arte te&te inte*rantă din literatura din literatura "rin im"actul "e care l;au avut asu"ra "ublicului. Primele cercetări mai serioase asu"ra lor datează de la s#âritul secolului al :5:;lea) 8. 5or*a9 Bo*dan Petriceicu Easdeu9 !. 7aster. 8. /arto?an9 cu cele două volume <1'2' i 1'3,=9 va realiza cercetarea cea mai am"lă a lor. e remarcat căr>ile mai recente ale lui 5./. /hi>imia i l. u>u.11+ Le*endele a"ocri#e9 "recum i alte te&te9 au #ost cunoscute du"ă "ublicarea Co&icelui Stur&(an. u urmat i alte asemenea cule*eri9 Co&e1 0eo&orescu9 Co&e1 Neagoeanus9 Co&icele &e la Coalm .a. -nii istorici literari au sus>inut că aceste te&te a"ocri#e au #ost traduse odată cu 112 113 114 11(
11+
Istoria literaturii române...9 op.cit.9 ". 4+. 5. 5strate9 $arocul literar românesc9 Bucureti9 @d. !inerva9 1',29 ". 1('. Apud 7. 5vacu9 /in istoria teoriei şi criticii literare româneşti 9 Bucureti9 @d. tiin>i#ică9 1'+$9 ". 2$$. 0. 8. /arto?an9 Căr#ile populare în literatura românească9 vol. 5;559 ed. a 55;a9 în*ri?ită de l. /hiriacescu9 cu un Cuvânt înainte de an Yam#irescu i o Post!a#ă de !ihai !oraru9 Bucureti9 @d. @nc. Rom.9 1'$4 u9 Căr#ile &e în#elepciune în cultura română 9 Bucureti9 @d. cademiei9 1'$2 5./. /hi>im ia9 $ibliogra!ia analitică a literaturii române veci 9 vol. 59 Căr#ile populare laice9 Bucureti9 @d. cademiei9 1'$+ 8. /arto?an9 Căr#ile populare...9 cit. supra B.P. Easdeu9 Cuvente &en bătrâni. Căr#ile populare ale românilor în secolul al 8%I-lea în legătură cu literatura poporană nescrisă. Stu&ii &e !ilologie comparativă 9 1,$' !. 7aster9 Crestoma#ie română. 0e1te tipărite şi manuscrise 4sec. 8%I. 8I85 &ialectale şi populare9 vol. 5;559 1,'1.
4+
te&tele rotacizante911$ în !aramure. 8. /arto?an < loc.cit.= crede că "rimirea #oarte bună de care s; au bucurat te&tele maramureene a determinat trecerea la traducerea căr>ilor "o"ulare9 a le*endelor a"ocri#e. ar caracteristicile acestora indică mai multe zone9 un #enomen simultan. Le*endele a"ocri#e cele mai im"resionante se *ăsesc în Co&icele Stur&(an9 co"iat între 1(,6 i 1+26 în satul !ahaci de "e !ure de un anume "reot 7ri*ore. 11, Le*endele a"ocri#e "ot #i apocaliptice <"ovestesc întâm"lări din Cvia >a de du"ă via>ăD9 în iad sau rai= sau hagiografice a s#in>ilor i martirilor=. e un interes a"arte s;au bucurat evan*heliile a"ocri#e9 atribuite unor "ersona?e noutestamentare <5acov9 %oma9 Petre=. @le dau mai multe amănunte din via>a !ântuitorului9 a !aicii omnului. ,vangelia &upă Iacov "ovestete des"re naterea !aicii omnului9 "ărin>ii 5oachim i na9 ale*erea lui 5osi# "entru a;i #i dată în *ri?ă9 Bunavestire9 8aterea !ântuitorului9 venirea ma*ilor .a.m.d.9 as"ectele din urmă cunoscute i din ,vangeliile canonice. ,vangelia &upă Noco&im con>ine9 de #a"t9 două căr>i. *ctele lui Pilat i Coborârea "ântuitorului în ia&. *ctele lui Pilat9 cunoscute i de %ertulian9 descriu momentul aducerii lui 5isus la Pilat9 ?udecarea lui i o serie de minuni care s;au "etrecut în aceste îm"re?urări. e dau numele celor doi tâlhari îm"reună cu care a #ost răsti*nit !ântuitorul <7hesta i ismas=. ismas a crezut în nevinovă>ia lui 5isus. Partea a doua este o a"ocali"să. /ei doi #ii ai lui imeon cel re"t au înviat din mor>i i "ovestesc ce s;a întâm"lat9 cum !ântuitorul a a"ărut în iad ca o lumină9 recunoscu tă de "atriarhi <5saia9 vraam=9 bucurându;s e că a venit cli"a mântuirii. atana însă încearcă să;i convin*ă că nu e 5isus umnezeul9 ci un om sim"lu care a a?uns în iad. An tim"ul controversei cu cei din iad9 cad "or>ile iadului i intră )egele gloriei9 iar atan este le*at i "redat iadului "ână la a doua venire a lui 5isus. dam i "atriarhii sunt lua>i de arhan*helul !ihail i dui în rai9 iar cei doi #ii sunt trimii să "ovestească ce au văzut. ,vangelia &upă 0oma "ro"une nite culori "rea realiste ale vie>ii !ântuitorului9 de aceea a avut ecou mai ales "rintre ade">ii sectelor *nostice9 ra>ionaliste. mare răs"ândire a avut Umblarea 4călătoria5 "aicii /omnului prin "unci sau *pocalipsa "aicii /omnului. !aica omnului îl roa*ă "e #iul @i să trimită "e arhan*helul !ihail ca să o înso>ească în iad. Anso>ită de arhan*hel i de în*eri9 coboară în iad9 unde vede chinurile celor care au "ăcătuit. La s#ârit9 im"resionată ceea "ână ce vede9 roa*ă "e %uturor umnezeu să dea odihnă "ăcătoilor9 măcar de la 0inerea !are <înainte dedePati= la uminica #in>ilor. An Co&e1 Stur&(anus 9 se mai a#lă i *pocalipsa s!ântului *postol Pavel sau %e&enia *postolului Pavel. @ o "ovestire în le*ătură cu e&tazul des"re care vorbete "ostolul în ,pistola către Corinteni <129 2;4= i Luca în +aptele *postolilor <întâm"larea din drumul amascului=. 5ma*inile iadului i raiului vor #i su*erat9 desi*ur9 mai târziu lui 5on Budai;eleanu cunoscutul e"isod din 7igania&a. La înc e"ut9 i *pocalipsa lui Ioan 0eologul a #ost considerată a"ocri#ă. semănătoare cu aceste scrieri sunt "oartea lui *vraam i Călătoria *postolului Petru .a. Antre le*endele ha*io*ra#ice9 Legen&a S!intei %ineri 4Petea5 i Legen&a S!ântului Sisinie au cunoscut o răs"ândire mai mare. Legen&a S!intei %ineri9 "ovestete via>a #intei9 #iică a unor "ărin>i evlavioi9 care au #ă*ăduit că o vor închina Bisericii. La vârsta de numai cinci ani "leacă în lume să "ro"ovăduiască cuvântul lui umnezeu. @vreii se "lân* îm"ăratului ntioh9 care9 văzând #rumuse>ea ei9 îi "ro"une să se căsătorească cu el. #ânta re#uză i îm"ăratul va da ordin să #ie răsti*nită. @ salvată de în*eri. @ aruncată într;un cazan cu smoală9 de unde9 tot cu a?utor dumnezeiesc9 sca"ă. 11$ 11,
8. /arto?an9 Istoria literaturii române veci 9 op.cit.9 ". +( ine sensu ri ascunse 9 *reu de sesizat iile din căr>ile s#inte.
4$
!ul>i se cretinează văzând aceste minuni. -n alt îm"ărat îi "ro"une să se închine idolilor săi9 că o va #ace îm"ărăteasă. Bineîn>eles9 re#uză. -n al treilea îm"ărat <olit= o su"une altor cazne9 din cauză că re#uză să renun>e la credin>a sa. Anainte de a muri "rin daca"itare9 #ânta îl ro*ă "e umnezeu să binecuvânteze o*oarele i animalele celor ce vor cinsti ziua ei i să;i "ede"sească "e cei care nu vor >ine "ost vinerea. Legen&a S!ântului Sisinie descrie via>a unui osta care9 la un moment dat9 are un vis des"re sora lui9 căreia diavolul i;a #urat cinci co"ii i voia să;l #ure i "e al aselea. isinie îl urmărete "e diavol9 care se ascunsese într;un turn. iavolul reuete să se strecoare din turn i să #ure i celălalt co"il. isinie îl caută întrebând o salcie9 al>i arbori9 "ână ce un măslin îi aduce la cunotin>ă că diavolul s;e aruncat în mare. 5a undi>a i;l "escuiete9 în cele din urmă9 îl bate "ână ce aduce to>i co"iii i #ace ?urământ că nu va mai #ura co"ii din casele unde se a#lă o anumită ru*ăciune. Legen&a S!ântului )eorge a avut consecin>e în icono*ra#ia noastră9 ca i altele. #ântul lu"tă cu un balaur care cerea în #iecare zi să mănânce un co"il9 ca să nu;i în*hită "e to>i cei care se a"ro"iau de lacul unde trăia. Legen&a S!ântului *le1ie s;a "ăstrat în Co&icele &e la Coalm. le&ie9 Comul lui umnezeuD9 renun>ă9 chiar în noa"tea nun>ii9 la ceea ce i;ar #i "utut o#eri o via>ă obinuită "entru a;i închina via>a lui umnezeu. lte le*ende9 #iecare cu mare "utere de #ascina>ie) *vgar şi "ântuitorul sau Icoana lui Iisus cea ne!ăcută &e mâini omeneşti9 Legen&a &espre S!ântul Nicolae i9 în s" ecial9 %ămile vă(&uului %ia#a S!ântului %asile cel Nou 9 %e&eniile !ericitului %asile9 care descrie cele 24 de vămi ale văzduhului "rin care trece su#letul du"ă moarte. Legen&a /uminicii sau ,pistola /omnului nostru Iisus =ristos 9 "ăstrată în acelai Co&ice <turdzanus=9 a im"resionat ima*ina>ia "o"ulară i avea ca sco" să creeze o anumită atitudine #a>ă de credin>ă 9 ca i celelalte scrieri de acest #el. Le*enda "oves tete des"r e o "iatră căzută din cer9 mică9 dar atât de *rea încât nimeni nu o "utea ridica. u"ă ce "atriarhul 5erusalimului s;a ru*at trei zile9 îm"reună cu soborul de "reo>i9 "iatra s;a deschis i în ea s;a *ăsit o scrisoare a omnului9 în care îi s#ătuia "e oameni să serbeze ziua de duminică9 #iindcă9 alt#el9 îi vor ate"ta *rele "ede"se cereti. Legen&a Crucii9 comentată de 8. /arto?an9 11' a "rile?uit lui !ircea @liade un comentariul #oarte interesant des"re 8oul dam9 5isus. 126 Le*enda "rezintă cli"ele de a*onie ale lui dam i drumul #iului său it "ână la rai9 ca să aducă o ramură de măslin "entru a uura chinurile tatălui. in ramura dată de un în*er it i @va #ac o cunună "e care o aează "e ca"ul lui dam. u"ă ce dam a #ost înmormântat cu această cunună9 din cunună a crescut un "om înalt din care s;au des#ă; cut trei cren*i mari. @le9 du"ă un tim"9 s;au îm"reunat9 a"oi iar s;au des#ăcut de a"te ori. in acest "om s;a #ăcut crucea "e care a #ost răsti*nit !ântuitorul. Antre căr>ile "o"ulare cu caracter didactic;moralizator9 două au #ost mai cunoscute) *lbinuşa sau +loarea &arurilor i +i(iologul. +loarea &arurilor a #ost scrisă în secolul al :555;lea în 5talia de către %omaso 7ozzadini. #ost una din "rimele căr>i laice care a văzut lumina ti"arului <14$4=. #ost deosebit de a*reată <"ână la 1(46 se cunosc vreo "atruzeci de edi>ii=. Prima traducere în limba română datează din secolul al :05;lea. %e&tul nu se "ăstrează9 dar o traducere rusească men>ionează versiunea românească i că a #ost realizată de 7herman 0lahul <în rusete9 traducere în 1('2=. co"ie du"ă cea de a doua traducere se "ăstrează în Co&e1 Neagoeanus. An vremea lui ntim 5vireanul9 o a treia traducere s;a #ăcut de către ieromonahul ilo#tei9 du"ă o versiune *recească9 în 1$669 ti"ărită la na*ov. An acest
11' 126
Căr#ile populare...9 op.cit.9 vol. 59 ". 123. !. @liade9 "or!ologia religiilor. %e&t comunicat i "re#a>ă de !. Eandoca. /uvânt înainte de n*elo !orretta9 Bucureti9 @d. Murnalul literar9 1''39 ". 242 i urm.
4,
#el9 s;a răs"ândit #oarte re"ede i în celelalte "rovincii româneti. Peste un secol9 alte edi>ii se succed la intervale mici de tim" <1,6$9 1,6,9 1,149 1,+4 =.121 +loarea &arurilor e un tratat de morală structurat în 34 de ca"itole. @le "rezintă virtu>i i vicii9 în antiteză) dra*oste – ură9 bucurie – întristare9 dre"tate – nedre"tate9 adevăr – minciună9 în>ele"ciune – "rostie etc. iecare "rezentare urmează un anumit "lan) 1. de#inirea virtu>ii sau a viciului 2. com"ararea cu un animal 3. ma&ime i "roverbe "otrivite 4. o nara>iune cu caracter moralizator în le*ătură cu virtutea sau viciul res"ectiv. +i(iologul este un tratat de zoolo*ie i morală. e "are că a #ost alcătuit în @*i"t9 iar la noi o a?uns "rin intermediu bizantin. #ost tradus tot în secolul al :05;lea. /el mai vechi manuscris "ăstrat datează din 1+'3 i a #ost co"iat de /ostea dascălul din cheii Braovului. An secolul următor se #ace o nouă traducere9 mai a"ro"iată de ori*inal <1$$4=. /artea a circulat i în "us9 unde era cunoscută sub titlul de $estiarii. +i(iologul caută în #iecare animal sau "asăre "rezentate simboluri morale i reli*ioase. -nele #iin>e sunt #ic>iuni9 întâlnite numai în miturile "o"oarelor orientale. imbolurile au "ătruns în literatura "o"ulară i cultă. ini&ul9 de e&em"lu9 este o "asăre cu ca"ul de aur9 asemănătoare "ăunului. %im" de nouă ani nu se hrănete9 se retra*e "e cedrii Libanului. u"ă nouă ani9 ari"ile i se um"lu de mireasmă i9 când aude toaca bisericii9 intră cu "reotul în biserică9 se aează "e ?ert#elnic i se a"rinde9 mistuindu;se în cenuă. doua zi9 "reotul o *ăsete renăscută9 întinerită. 0asiliscul este un balaur care ucide cu "rivirea9 *or*onia – un monstru cu chi" de #emeie i c u "erii ca"ului de balaur9 #areolul sau #araonul – o altă #iin>ă stranie9 ?umătate om9 ?umătate "ete. tru>ocămilul9 calandrionul9 inoro*ul9 #ilul9 indro"ul .a. îi vor #i su*erat lui /antemir ale*oria din Istoria ierogli!ică. *lbinuşa a "reluat din +i(iolog anumite simboluri. serie de animale i "ăsări a"ar în ambele căr>i9 cu aceleai valen>e morale ie"urele simbolizează #rica9 oimul – bărbă>ia9 ursul – mânia9 "ăunul – în*âm#area9 "elicanul – ?ert#a9 "rivi*hetoarea – stabilitatea în iubire .a.m.d. %ot din secolul al :05;lea se cunosc i cărţile astrologice de prevestire) RoM&anic sau o&iac9 )romovnic9 0repetnic. ro1diti9 9CtunetD ia de unde vine. 0repetnicul i ale cor"ului omenesc ări9 cărturarii au stilizat nara>iunile mai întinse care circulau9 restituindu;le "ublicului9 mai alea du"ă ti"ărirea lor. An "rima eta"ă9 la noi se traduce mai ales din literaturile sud;slave iunea romanului evocă #i*ura le*endară a lui le&andru !acedon. Romanul are la bază vechi "ovestiri i le*ende9 care au #ost adunate "rin secolul al 555;lea î.d.E.9 în @*i"t. @lementelor reale din via>a lui le&andru !acedon li s;au adău*at i #abula>ii a"ar>inând solda>ilor săi. An limba română a
#ost tradus"rovinciilor du"ă versiunea slavă9 "rin secolul alAm"ăratul :05;lea.trimite ;a "rodus a con>inutului la realită>ile româneti9 o localizare. oasteoînada"tare Gara Leească9 "rin >ara 121
cercetare a tuturor variantelor9 în română i în alte limbi9 a realizat9 într;o edi>ie critică de e&ce">ie9 "ro#. dr. doc. Pandele lteanu. 0. +loarea &arurilor sau +iori &e virtu 9 %imioara9 @d. !itro"oliei Banatului9 1''2.
4'
crâm;%ătar9 Cce să cheamă acum Ardealu şi %oldova şi 7ara )om!nească D9 se dau in#orma>ii des"re daci9 des"re descenden>a românilor din troadani C D9 "rin mi?locirea Cr!mlenilorD at crea>ia "o"ulară. 8umele uci"al a"are în ora>iile de nuntă9 "ersona?ul "rinci"al este evocat i în colinde. nomastica "o"ulară a re>inut nume din roman <arie9 Ru&anda9 /andachia .a.=9 în "ictura bisericească a"are uci"al <"icturile murale în ltenia=. %arlaam si Ioasa!9 al doilea roman "o"ular #oarte răs"ândit9 a #ost cunoscut încă din secolul al :05;lea9în versiune slavonă. 0ersiunea românească a"ar>ine lui -drite 8ăsturel <1+4,=. Romanul "ovestete des"re convertirea la cretinism a lui 5oasa#9 #iul îm"ăratului 5ndiei9 de către 0arlaam călu*ărul9 în ciuda tuturor o"relitilor ce veneau de la s#etnicii îm"ăratului i de la îm"ărat. 0arlaam va boteza "e 5oasa#9 du"ă ce va #i ini>iat în tainele cretinismului. 5oasa# va trebui să #acă #a>ă di#eritelor încercări9 "rintre care su"unerea la is"ite de către tatăl său9 du"ă ce a#lă că s;a cretinat. 0a #i atât de "ătruns de învă>ătura cretină9 încât9 du"ă ce a?un*e "e tron9 renun>ă la "utere i se retra*e în "ustie. Romanul a "relucrat în sens cretin o veche le*endă des"re Buddha. 8. /arto?an a studiat #enomenul trans#ormării ă "ilduitor "entru învă>ăturile "rezentate. -nele au #ost "reluate de scriitori celebri <haKes"eare9 "arobola celor "atru cociu*e9 în actul 55 din Negu#ătorul &in %ene#ia "arabola inoro*ului9 "reluată de RWcKert anecdota des"re %euda vră?itorul9 reluată de Boccacio=. i asu"ra literaturii noastre a avut o mare in#lue n>ă. ra*men te se re*ăsesc în %ia#a şi traiul patriarului Ni!on de 7av ril "rotul9 în Învă#ăturile lui Neagoe $asarab 9 în cule*erile de "redici i în ha*io*ra#ie. -n alt roman tradus din slavonă a #ost *rcirie şi *na&an9 de ori*ine asiro;babiloniană. ;a tradus în limba română în secolul al :055;lea9 dar nu a #ost ti"ărit decât târziu9 de către . Pann <1,(6=. @ste o carte des"re in*ratitudine. rchirie9 s#etnicul lui ina*ri"9 neavând co"ii9 îl ia în *ri?ă "e ne"otul său nadan i;l crete cu toată *ri?a. lăbit de bătrâne>e9 se în#ă>iează re*elui cu ru*ămintea lua în *ri?areuete. sa "e nadan. nadan9 intri*ant9 "une la cale răsturnarea unchiului său rchiriedei9a;lîntr;adevăr9 !er*e "ână acolo încât "oruncete uciderea bine#ăcătorului său. ar rchirie sca"ă i se ascunde. araonul va trimite solie la nadan amenin>ându;l cu război dacă nu va reui să dezle*e o anumită eni*mă. @ste momentul să iasă din ascunzătoarea sa rchirie9 care "leacă la #araon9 i dezlea*ă eni*ma des"re constru irea unei cetă>i în aer. Antors la curtea lui ina*ri"9 rchirie cere ca răs"lată "e ne"otul său "entru a;i desăvâri învă>ătura. Al ia "e nadan i;l duce la >ară i în #iecare zi îi dă câte o bătaie9 înso>ită de câte o învă>ătură des"re recunotin>ă. nadan9 de remucare9 îi dă su#letul. ,sopia s;a născut în 7recia antică9 ca rezultat al unei #uziuni între elemente de literatură clasică i de literatură "o"ulară orientală. re două "ăr>i) %ia#a lui ,sop i Pil&ele lui ,sop. %ia#a lui ,sop narează9 în trei ca"itole9 e"isoade din via>a #abulistului "e insula amos9 la #ilozo#ul :antus9 la curtea îm"ăratului Lichir al Babilonului ine 143 de "ilde9 multe dintre ele #oarte cunoscute. %raducerea ,sopiei în limba română s;a #ăcut du"ă o versiune *recească. /ea mai veche datează din 1$63 ine lui /ostea dascălul9 de la Biserica #ântul 8icolae din cheii Braovului. La 1$1$9 Petrea dascălul co"iază numai "ildele < Pil&ele lui #ost ti"ărită "entru datăilaresuscitării ibiu de interesului Petru Bart9"entru în 1$'(. Isop cu toateacestei Miganiile Po"ularitatea căr>i=.însecolul al :5:;lea se "rima datorează #abulă9 "rin . Gichindeal9 l. onici9 7r. le&andrescu. abule scriu i 7h. sachi9 7. ăulescu9 5. Eeliade Rădulescu9 nton Pann. nton Pann va # olosi multe "ilde în Povestea vorbei.
(6
An manuscrisul co"iat de /ostea dascălul9 se a#lă i romanul "o"ular Sin&ipa !ilo(o!ul9 venit din literatura veche a 5ndiei. !ihail adoveanu va realiza o "relucrare în /ivanul persian <1'46=. "re s#âritul secolului al :0555;lea se traduce i celebra =alima <1$,3=. 0ersiunea românească era alcătuită din ' mie şi una &e nop#i 9 ori*inară din rient9 i ' mie şi una &e (ile 9 o re"lica realizată de #rancezul P^tis de la /roi&. Prima are în centru un duman al #emeilor9 cealaltă o #emeie care urăte bărba>ii. serie de alte scrieri9 cu aceleai caracteristici9 au circulat în s"a>iul medieval românesc. *etiopica a #ost tradusă "e la mi?locul secolului al :0555;lea9 cu titlul * lui Ilio&or etiopicească istorie sau *etiopica ile "o"ulare nu se va stin*e nici du"ă ce literatura cultă va da9 în secolul al :5:;lea9 o"ere remarcabile. Antoarcerea la ele nu are doar un sens documentar9 ci înseamnă întoar; cerea la izvoarele nara>iunilor e&em"lare.
F.C*N'NUL CR'NIC;R,SC
2. a. &arii cronicari moldoveni
unt contem"orani cu 0arlaam9 -drite 8ăsturel9 imion te#an9 oso#tei9 ntim 5vireanul. Andre"tându;i aten>ia s"re #a"tele istorice din trecutul mai înde"ărtat sau mai a"ro"iat9 au avut de întâm"inat di#icultă>i s"eci#ice când au înce"ut să le "ovestească în limba română. @i "roduc ru"tura cu nara>iunea istorică în limba slavă. An "a*inile lor9 limba română se dovedete la #el de e&"resivă ca oricare altă limbă de circula>ie în acea vreme. Literatura reli*ioasă din această vreme a dovedit ca"acitatea limbii noastre de a e&"rima mesa?ul s#intelor scri"turi9 când9 înce"ând cu /oresi9 s;a trecut la traducerea masivă a te&telor sacre9 a dovedit "osibilită>i de e&"resivitate sur"rinzătoare în "a*inile cu caracter ori*inal9 când un oso#tei sau ntim 5vireanul e&"loatează virtu>ile "oetice ale cuvântului românesc. 8. !anolescu122 #ăcea o com"ara>ie între cronicari i scriitorii bisericeti. @l releva li"sa de tradi>ie în scrierea de cronică în limba română. 0orbind de 7ri*ore -reche9 des"re care To*ălniceanu s"unea că e Ccel mai vechi cronicar cunoscut al !oldoveiD9 a cărui o"eră Ca slu?it de urzeală tuturor cronicarilor următoriD9 123 remarca Cnatu ra s"ecială a e#ortului "entru a crea istorio*ra#ia în limba românăD. Antr;adevăr9 slu?itorii Bisericii aveau de continuat un e#ort9 multe te&te #iind traduse de?a în acea vreme9 dar aten>ia lor era solicitată îndeosebi de domeniul subtilită>ilor limbii române. @i9 în com"ara>ie cu cronicarii9 vor #i Cmai artitiD9 #iindcă au a?uns mai re"ede la o anumită e&"erien>ă stilistică. com"ara>ie între "salmii lui oso#tei i versurile lui !iron /ostin din %ia#a lumii inerea izbânde. Lăudabilă de ac>iune în această "rivin>ă9 du"ă cum esteacestei străduin>a cronicarilor da este a;i unitatea "une tot lor talentul9 cultura9 122 123
Loc.cit.9 "". 43 i urm. !. To*ălniceanu9 'pere9 vol. 559 Bucureti9 @d. cademiei9 1'$+9 "". 4(4 i urm.
(1
e&"erien>a în slu?ba scrierii istoriei româneti. Literatura noastră n;a uitat niciodată cele două izvoare credinţa i istoria. "era cronicarilor a #ost cunoscută mai târziu de un "ublic #oarte lar*9 de aceea n;a e&istat "osibilitatea de veri#icare "rin reac>ia cititorului. @i au avut de în#runtat i acea stă realitate. %otui tiu că sunt utili9 "entru că datorită lor nu se va uita C cursul vremiiD i un între* "o"or va "utea să; i contem"le trecutul. e aici9 în domeniul limbii9 "reocu"ările s"eci#ice) latinitate9 continuitate9 unitate. Problema "rinci"ală de rezolvat "entru cronicari a #ost a o">iunii între o ra"ortare la modelele culte9 "e care le consultaseră9 i o nara>iune ins"irată de oralitate9 de limba vorbită. e la -reche la 8eculce se "oate observa renun>area la modele în #avoarea unei nara>iuni #ireti9 mai a"roa"e de resursele limbii vorbite. co"ul autorilor de a #i cât mai convin*ători9 de a nu se abate de la adevăr a dus la desco"erirea celui mai im"o rtant #a"t literar din activ itatea lor) actul istorisirii. in "lăcerea i tiin>a lor de a "ovesti vin acele calită>i care des"art o"erele lor de relatarea "ur retorică i le înal>ă în zona interesului literar. /ronicile nu sunt îniruire seacă de "ersonalită>i9 cum se întâm"la la !acarie9 @#timie i zarie9 totui nu sunt nici romane istorice9 dei ar "utea #i citite i ast#el.
>R/>R R#? 18=< @ 1749: Primul cronicar a cărui o"eră s;a "ăstrat "ână azi se tra*e dintr;o veche #amilie moldovenească9 atestată din vremea lui te#an cel !are. -n document din e"oca marelui domnitor vorbete des"re anciu -reche9 care #ăcea "arte din cate*oria boierilor de ran*ul al doilea9 neocu"ând vreo demnitate în ierarhia statului. amilia se ridică "rin 8estor -reche9 tatăl cronicarului9 care a avut o ascensiune "olitică ra"idă. 5eremia !ovilă îl numete mare vornic al Gării de Mos. Al înso>ete "e imion !ovilă în Gara Românească atunci când acesta încearcă să ia tronul lui !ihai 0iteazul. 8estor -reche #ace dese călătorii în Polonia #ie ca di"lomat9 #ie ca "ro"rietar de moii. %ot aici se re#u*iază când nu se în>ele*e cu anumi>i domni. !oare luni ale anului 1+1, sau în ultimele ale anului 1+1$. ctitorit mănăstirea ecul9 undeîna"rimele #ost înmormântat i unde se odihnete i mama cronicarului !itro#ana. 8estor -reche a scris o lucrare în limba română des"re aducerea moatelor s#ântului 5oan Botezătorul la mănăstirea ecul. 7ri*ore -reche îi va "etrece "rima "arte a vie>ii în Polonia studiind la cole*iul iezuit din Liov "e te&te latine9 îndeosebi9 aa;numitele Carte liberaleD <*ramatica9 retorica9 "oetica=. /ând vine în !oldova9 în tim"ul domniei lui !iron Barnovschi9 e numit tretilo*o#ăt <1+2,=9 #unc>ie ce se acorda de obicei unor oameni #oarte inteli*en>i9 cultiva>i. /unoate o ascensiune ra"idă în ierarhie. "ătar <în tim"ul lui 5lia le&andru=9 vornic al Gării de Mos <1+42;1+4$= în tim"ul lui 0asile Lu"u9 "e care l;a s"ri?init în venirea la domnie9 -reche se a#lă în centrul unor evenimente #oarte im"ortante din "rima ?umătate a secolului al :055;lea. e la 7ri*ore -reche a rămas o sin*ură carte9 "ăstrată în cU"ii9 căreia editorii i;au dat titlul /omnii 7ării "ol&ovei şi via#a lor i9 mai recent9 Letopise#ul 7ării "ol&ovei. /ronica a #ost scrisă s"re s#âritul vie>ii9 du"ă cum "utem deduce9 #iindcă manuscrisele consemnează dre*ătoria de vornic mare9 "e care a ob>inut;o du"ă 1+42. e asemenea9 se mai vorbete de li"sa unei "ravile în !old ova. r9 se tie că Pravila lui 0asile Lu"u a #ost ti"ărită în 1+4+9 deci cronica a #ost alcătuită înainte de această dată. utorul a avut ca model scrieri străine "e care le;a c unoscut în tim"ul studiilor în Polonia i9 din "atriotism9 aa cum mărturisete9 s;a nevoit să lase Civod pre urmăD. ărăcia izvoarelor interne l;a determinat să aler*e la izvoare străine e9 că Cscriitorii noştri n*au avut de unde str!nge cărţiD9 că9 "e lân*ă li"sa de instruire9 n;au avut nici
(2
ră*azul necesar iile sale i di#icultă>ile cu care trebuie să se lu"te un te&t des"re Antemeierea !oldovei = o diserta>ie des"re limba română câteva te&te des"re întemeierea !oldovei. Prezentarea evenimentelor înce"e cu C descălecatul al doileaD9 întemeierea !oldovei <13('=9 relatând des"re ra*o9 i se o"rete la domnia lui ron 0odă <1('4=. Liviu nu9 căruia îi datorăm o edi>ie critică a Letopise#ului9 semnalează9 în ce "rivete Cînce"ăturaD leto"ise>ului9 o discordan>ă9 "usă "e seama lacunelor din te&tele consultate.12( -reche #ace con#uzie între Cdescălecarea lui DragoşD9 venit din !aramure ie o#eră mai multe date. !ulte discu >ii au avut loc9 du"ă "ublicarea Letopise#ului9 în le*ătură cu autorul scrierii. 0roblema paternităţii se "une deoarece nu avem o co"ie directă du"ă lucrare9 variantele a?unse "ână la noi cu"rinzând inter"olări ale lui imion ascălul9 !isail /ălu*ărul i &inte -ricarul. Ancă din vremea lui !iron /ostin9 care nu a avut la dis"ozi>ie ori*inalul9 se tia de inter"olări9 ceea ce va determina reac>ia cronicarului. imion ascălul inserează cunoscuta lui basnă des"re ori*inea românilor din tâlharii romani trimii CcraiuluiD ma*hiar Laslău ca a?utor îm"otriva tătarilor9 detalii des"re domnia lui es"ot 0odă i un adaos la "redoslovie. !isail /alu*ărul a introdus un "asa? #oarte util des"re dre*ătoriile !oldovei medievale9 iar &inte -ricariul se mul>umete cu interven>ii mărunte. 5nterven>iile lui imion ascălul au "us cele mai multe "robleme9 de di#erite #eluri9 unii a?un*ând chiar să;i atribuie lui cronica ionează numele lân*ă interven>iile sale9 chiar dacă se um"le de ridicol9 "o#titor de *lorie. @ste un "rim e&em"lu în literatura noastră de autorl!c9 ceva în *enul "ersona?ului din "roza lui 5.E. Rădulescu /omnul Sarsailă autorul . 8u se s#iiete să s"ună9 la s#âritul ca"itolului adău*at poveste a lui spune că au gonito pre des"retătari ori*inea "o"orului român) vornicul CCu această aceşti nu a*o scos :rechie din letopiseţul celLaslău leşesc,crai ci euce$imeon Dascălul amu ivodit din letopiseţul cel unguresc, care poveste o am socotit, pre semne ce arată, că poate fi adevăratăD. /ercetările au stabilit cu claritate te&tul inter"olat i au reconstituit te&tul ori*inal 12$9 o"inia lui /. 7iurescu rămânând discordantă. Preocu"area editorilor s;a orientat s"re stabilirea te&tului scris de 7ri*ore -reche i identi#icarea adaosurilor. !ihail To*alniceanu9 "ublicând "entru "rima dată leto"ise>ul în vol. 5 al Letopise#elor 7ării "ol&ovei <5ai9 1,(2=9 încercase să reconstituie "rototi" ul "ierdut9 dar rezultatul nu a #ost cel ate"tat. tiin>a #ilolo*ică a a?uns la concluzii #erme de;abia în ultimele decenii. La un moment dat9 a a"ărut i încercarea de reconstituire a te&tului în *raiul moldovenesc9 modi#icat de co"itii munteni <5.8. Po"ovici9 1'11=9 tiut #iind ca toate co"iile "ăstrate "ână acum "rovin de la co"iti munteni. 124 12( 12+
12$
6emernic) C"ribea*D. 0. Stu&iul intro&uctiv la 7ri*ore -reche9 Letopise#ul 7ării "ol&ovei. %e&te stabilite9 studiu introd.9 note i *losar de Liviu nu9 Bucureti9 @d. tiin>i#ică9 1'+$9 "". , i urm. /. 7iurescu "ublică o edi>ie în 1'1+ cu titlul Letopise#ul 7ării "ol&ovei până la *ron-%o&ă 4ia sa la leto"ise>. 5nter"olatorul s"eci#ică adesea9 într;adevăr9 că este autorul unui anumit "asa?9 dar atribuie *reit alte "asa?e lui @ustratie lo*o#ătul sau altor autori. Pentru merite în acest sens9 v. P.P. Panaitescu9 In!luen#a polonă în opera şi personalitatea cronicarilor )rigore Urece şi "iron Costin9 Bucureti9 1'2(9 "recum i Liviu nu9 v. supra.
(3
P.P. Panaitescu9 recur*ând la un studiu com"arativ al izvoarelor 12, #olosite de com"ilatori9 "ublică inând lui imion ascălul culese cu alte litere. edi>ie critică im"ortantă este i cea a lui Liviu nu <1'+$=9 care #ructi#ică întrea*a e&"erien>ă acumulată "ână la acea dată9 o#erindu;ne un te&t curat9 înso>it de note9 comentarii9 "recizări9 le&ic9 schema rela>iei dintre variante <#ilia>ia=.12' u e&istat istorici care au atribuit cronica i lui 8estor -reche9 tatăl cronicarului <. ensuianu9 B. Petriceicu Easdeu=. 8u este e&clus ca dis"ari>ia ori*inalului să se datoreze lui imion ascălul. !iron /ostin n;a avut te&tul la îndemână9 stolnicul /onstantin /antacuzino îi "rocură9 la câteva decenii numai9 te&tul inter"olat. Liviu nu < loc.cit.= a?un*e la următoarele concluzii9 care trebuie re>inute) 1= inter"olările lui imion ascălul au #ost identi#icate "rin studiul izvoarelor. 2= cei doi se deosebesc #unda mental nu numai "rin calitatea docum entării istorice9 ci i "rin s"iritul critic9 "rin modul de în>ele*ere9 inter"retare i relatare9 "rin stil. 3= autor al cronicii este9 în mod si*ur9 7ri*ore -reche. 5nter"olările trebuie "ublicate în ane&e9 în subsol9 deoarece "ot "rezenta interes sub di#erite as"ecte) istoric9 literar9 cultural9 "siholo*ic9 stilistic etc.136 3zvoarele #olosite de 4ri!ore 5reche au #ost identi#icate "ornindu;se de la mărturisirile autorului de "redoslovie. /onstatăm ca a avut la dis"ozi>ie un material documentar destul de bo*at "entru momentul de atunci al istorio*ra#iei noastre. "rimă cate*orie de documente – cele interne – erau analele i leto"ise>ele slavone din !oldova i Gara Românească9 cronicile muntene în limba română. Pentru ultima "arte a cronicii <1(,4;1('4=9 i;a #ost de #olos tradi>ia orală) tatăl său si al>i boieri i;au relatat evenimentele la care au luat "arte. -n "rim izvor intern9 citat i de autor9 este Cletopiseţul nostru cel dint!iD sau Cletopiseţul moldovenescD al lui @ustratie lo*o#ătul <13(2;1(,$=9 care a #olosit cronicile slavone ale !oldovei des"re te#an cel !are i care9 ne s"une !iron /ostin în /e neamul mol&ovenilor9 C pre acestu $imion Dascăl l*au fătat cu basnile luiD131 8u era9 "rin urmare9 o scriere demnă de luat în seamă i "oate aa se e&"lică #a"tul că a dis"ărut. -reche se "lân*e că Cleto"ise>ul nostru cel moldovenesc aa de "re scurt scrieD. !iron /ostin tratează "rea sever9 din auzite9 "e @ustratie lo*o#ătul9 a cărui cronică9 în limba română9 se "are că a e&"rimat "entru "rima dată ideea ori*inii comune a tuturor românilor i a latinită>ii limbii române. /ontem"oran cu 7ri*ore -reche9 i se dă "rioritate când a"ar diver*en>e între izvoarele interne i cele e&terne. intre izvoarele externe9 cel mai utilizat a #ost Cronica Poloniei a lui 5oachim BielsKi <1('$=9 care "ornise de la o cronică a tatălui său9 !artin BielsKi9 intitulată Cronica lumii întregi. Prin intermediul versiunii "olonez e9 a #olosit cronica lui lessand ro 7ua*nini Sarmatiae ,uropeae &escriptio <1($,=9 tradusă de !arcin PaszKoVsKi. e la umaniti ca !arcin Tromer 4Polonia sive &e srcine rebus gestis Polonorum <1(((= i l. 7ua*nini132 a "reluat -reche datele cu "rivire la ori*inea limbii i "o"orului român9 deducerea denumirii de 0alahia de la numele comandantului roman laccus .a. e "are că a #olosit i cosmo*ra#ii de ti"ul celei "ublicate de 7erard !ercator9 12, 12'
136 131 132
An studiul introductiv la ed.cit.9 dar v. i studiul Letopise#ul lui )rigore Urece şi e&itarea lui9 CLimba românăD9 5:9 1'+69 nr. +9 "". ((;+(. e alt#el9 Liviu nu a scris o carte masivă des"re "roblemele editării cronicar ilor) Critica te1tuală şi e&itarea literaturii române veci. Cu aplica#ii la cronicarii mol&oveni Bucureti9 @d. !inerva9 1'$3. Loc.cit.9 ". 24 i urm. !. /ostin9 'pere9 edi>ie critică9 cu un studiu introd.9 note9 comentarii9 variante9 indice i *losar de P.P. Panaitescu9 Bucureti9 @PL9 1'(,9 ". 243. l. 7ua*nini era un italian care s;a stabilit în Polonia <le&ander 7ua*nin=. luat "arte la o e&"edi>ie militară "oloneză în !oldova9 în vremea lui es"ot;0odă. Relatând #a"tele9 alcătuiete i o scurtă istorie a !oldovei.
(4
mai ales "entru in#orma>ii des"re 5m"eriul toman9 -n*aria9 %ransilvania9 Polonia < *tlas sive cosmograpicae me&itationes9 1('(=. 7ri*ore -reche nu #olosete izvoarele ca un com"ilator9 ci în chi" creator. @1 "rocedează la o selec>ie9 în #unc>ie de un anumit #ir al nara>iunii9 dezvoltă su*estii sau chiar ocolete as"ecte care i se "ar denaturări. /eea ce nu o#eră izvoarele scrise vine din tradi>ie aa cum o demonstrează "asa?ele cu caracter le*endar ului9 a#lăm lucruri im"ortan te în le*ătură cu sco"ul scrierii. e constată o mare di#eren>ă între mentalitatea autorului i cea a înaintailor ăturile "e care le;ar o#eri întâm"lările trecutului9 ci i "rin crearea contiin>ei de sine9 a res"onsabilită>ii #a>ă de actele individuale sau ale colectivită>ii. #ace istorie înseamnă Ca afla cap şi "ncepătură moşilor, de unde au ivor!t "n ţară şi s*au mulţit şi s*au lăţit, ca să nu să "nece a toate ţările anii trecuţi şi să nu să ştie ce s*au lucrat, să se asemene fiarelor şi dobitoacelor celor mute şi fără minteD. -reche nu vrea să #ie sus"ectat de cultivarea neadevărului9 de aceea C nu numai letopiseţul nostru, ce şi cărţi streine am cercat ca să putem afla adevărul, ca să nu mă aflu sciitoriu de cuvinte deşarte, ce de dereptate...D. /âteva ca"itole se încheie cu o învă>ătură9 o concluzie sau o CcertareD < nacaanie s!lnim9 C"ede"sirea celor "uterniciD=. in acestea9 ca i din relatarea unor evenimente ii care "rote?ează armata !oldovei=9 se observă s"iritul reli*ios al cronicarului) CDumneeu cel dirept, cela ce ceartă nedireptatea şi "nalţă direptatea, cu c!tă certare pedepseştecupete#an ceia cei calcă giurăm!ntul? D ele*erea i;a dus armata la dezastru=. @ momentul să aducem în discu>ie ra"ortul istorie – divinitate9 nu numai cu "rivire la -reche. 5storia e în>eleasă ca modalitate "rin care se e&"rimă voin>a9 "uterea9 mila lui umnezeu. /ronicarii notri #ac i teolo*ie morală. a"tele au o lo*ică9 uneori ascunsă9 e&"rimată "rin eviden>a îm"linirii sau neîm"linirii unor năzuin>e9 luminoase sau obscure9 ale "rota*onitilor. umnezeu îi a?ută "e cei cura?oi9 iubi>i de "o"or9 care a"ără cretinătatea. te#an câti*ă lu"ta de la /odrii /osminului Clu!ndu agiutoriu pre Dumneeu şi cu ruga iuni Ce&em"lareD9 în chenar istoric9 "e care nu le dezvoltă în "arabole9 dar încheie9 ca într;o #abulă9 cu o Cînvă>ăturăD9 "entru că vrea să arate9 cum se e&"rimă la un moment dat9 C lucrurile omeneşti c!t sunt de fragede şi neadevărate... ca nimenea să nu nădă1duiască "n puterea sa, ce "ntru Dumneeu să*i fie năde1dea D. /ând com"lotitii îl ucid "e te#an Lăcustă9 nu;i dau seama că încalcă un cod care le va aduce "edea"sa lui umnezeu) CAceastă plată au luat (tefan vodă de la acei ce*i miluise. %ai apoi de la Dumneeu cur!ndu, peste puţină vreme, le*au venit şi lor os!nda asupră, de au luat şi ei plată pentru moartea lui (tefan D. în le*ătură cu conce">ia des"re istorie a lui -reche9 de o ecua>ie de ti" creştere ;a vodă vorbit9 descreştere9 du"ă care ar evolua evenimentele. 133 0iziunea cores"unde ritmurilor nara>iunii însei9 care9 du"ă un cuvânt al autorului9 trebuie să arate C "ncepătura şi adaosul, mai apoi scăderea care 133
8. !anolescu9 op.cit.9 ". 4$.
((
se vede că au venit "n ilele noastreD9 du"ă cum C se t!mplă de s!rgu să adaoge povoiul apei şi iarăş de s!rgu scade şi să "mpuţineaă D. !icarea aceasta de corsi et ricorsi avea9 desi*ur9 să;i întărească naratorului sus"iciunea #a>ă de vanită>ile #irii umane9 ale e&isten>ei în *eneral9 să;l #acă "rudent i lucid în dozarea #a"telor. e aceea se o"rete9 meditează i nu se s#iete să s"ună) C ci de acestea destulu*iD. 5storia zbuciumată a !oldovei a creat o anume ima*ine des"re e&isten>a umană. omniile care se stin* re"ede ei asociată cu dra*ostea de neam. omnitorul a"ărea ca "ersonalitatea e&em"lară9 eroul9 într;o vreme de insecuritate9 de CneaşeareD9 a"ărător al neamului său i al între*ii cretinătă>i. rbitrariul stă"ânea via>a celor din vâr#ul ierarhiei9 "e care îi are în "rimul rând în vedere cronicarul. @l observă cu durere că C ine cont de ordinea naturală9 iar în acest cadru crima9 oricare i;ar #i ?usti#icările9 constituie o încălcare a ordinii naturale9 un "ăcat îm"otriva #irii. e aceea îl în*rozete le&andru Lă"uneanul "rin omorârea celor 4$ de boieri9 5oan 0odă rmeanul i va mani#esta reticen>e chiar #a>ă de te#an iile firii !oldovei i moldovenilor. CPentru de el9 identitate. s"une 7. 5vacu !oldova9 a#lată acum în scădere9 a #ost una din marile realită>i "olitice i militare ale acelei "ăr>i de lume9 contiin>a #a"tului res"irând la #iecare #ilă a croniciiD. @vident că9 în com"ara>ie cu e"oca de *lorie a lui te#an. -reche observă starea de decădere a >ării. Reînvierea trecutului de *lorie9 ca un e&em"lu "entru contem"orani i urmai9 stă9 du"ă cum vedem9 la temelia literaturii noastre artistice9 a momentelor "rinci"ale din evolu>ia ei. Patriotismul9 care vibrează "uternic în evocarea scenelor de sacri#iciu "entru >ară9 îl determină "e cronicar să renun>e la resentimentele #a>ă de un 5oan 0odă rmeanul i să laude an*a?area totală a otenilor săi în lu"tă) C Ci moldovenii aşa sta, cum s*ar fi gătit să moară au să ib!ndească. (i multă moarte s*au făcut "ntre am!ndoao părţile, că nu era loc a călca pre păm!ntu, ci pre trupuri de om. Aşa mai apoi să bătiia de aproape, c!t şi m!inile le obosisă şi armele scăpa. Acela prah se făcură, c!t nu să cunoştiia care de care*i ieste, de săneţe şi de trăsnetul puşcilor nu să auiia dispre am!ndoao părţile, nici puşcaşii nu mai ştiia "n cine dau D. Leto"ise>ul va trece în revistă #a"tele acelor domnitori care i;au #ăcut din dra*oste de >ară ra>iunea de a #i9 iar autorul9 în chi" vădit s#or>ându;se să ob>ină e#ecte artistice "entru a #i convin*ător9 îi evocă într;un #el de iconariu. Bo*dan cel rb Cnu "n beţii, nici "n ospeţe petrecea, ci ca un ste1ar "n toate părţile priveghiia, ca să nu să ştirbească ţaracăce*i rămăsese de latăt!ne*său, tată*săuJ.că
7. 5vacu9 Istoria literaturii române9 Bucureti9 @d. tiin>i#ică9 1'+'9 ". 1(1 i urm.
(+
i*ura centrală a leto"ise>ului este te#an cel !are9 simbol al lu"tei "entru libertatea i inde"enden>a !oldovei. Pa*ini evocatoare de mare #or>ă su*erează e#emplaritatea "ersonalită>ii sale. Pa*inile care descriu zilele de "rohodire a voievodului im"resionează) C 2ară pre (tefan odă l*au "ngropat ţara cu multă 1ale şi pl!ngere "n mănăstire la ului9 Cremarcabil portret moral ie. @i se s"ri?ină "e >ărănime9 în "rimul rând9 aa cum a "rocedat cu strălucire te#an9 "entru că ea #orma *rosul armatei moldovene. /ronicarul aruncă o "rivire i s"re necazurile celor de ?os în#ă>iând tabloul cum"lit al #oametei din vremea lui Petru chio"ul) C iar dinspre toamnă deaca s*au pornit ploi, au apucat de au crescut mohoară şi cu acelea s*au fostu oprind sărăcimea foamea, că*i coprinsese pretutinderea foameteaD. in "ers"ectiva aceleiai dorin>e de reconstituire istorică i a sentimentului unei datorii "atriotice9 ca"itolele introductive9 dar i altele9 cum este Povestea şi tocmeala altor #ări... 9 vorbesc des"re ori*inea latină a "o"orului român i a limbii române. utorul #i&ează datele identită>ii unui neam9 în conte&tul convie>uirii lui cu alte neamuri. 5storia !oldovei9 de #a"t istoria românilor9 trebuie "rivită în corela> ie cu a altor "o"oare9 vecin e9 căci9 s"une -reche 9 Cnu să cade să nu pomenim, fiindu*ne vecini de aproapeD. An acest conte&t9 al #i&ării identităţii etnice9 cronicarul #ace considera>ii asu"ra ori*inii9 continuită>ii9 unită>ii de neam a românilor. Pentru %ransilvania nutrete Ardealului plină nu de toată hrana c!tă trebuie vieţii omeneşti, o sim"atie C2aste 7ara p!ine pestedeosebită) seamă rodeşte multă, de nimenea o cumpără, ci tuturor prisoseşte@ vin căN pretutinderea, nimărui nu lipseşte@ miiare multă şi bună, de care fac mied, aşa de bun, c!t să potriveşte cu marmaiulD13+. An acest conte&t9 al "rezentării neamurilor din rdeal9 -reche a#irmă9 convins) C)om!nii, c!ţi să află lăcuitori la 7ara :ngurească şi la Ardeal şi la %aramureş, de la un loc suntu cu moldovenii şi toţi de la )!m se tragD. u"ă cum "o"oarele sunt amestecate9 aa i limbile9 iar româna nu #ace e&ce">ie) C Aşişderea şi limba noastră den multe limbi iaste aduna tă şi ni*i amestecat graiul nostru cu a vecinilor de prinpre1ur, măcar că de la )!m ne tragem şi cu a lor cuvinte ni*s amestecate, cum spune la predoslovia letopiseţului celui moldovenescu de toate pre r!nduD13$ eleasă ca o alterare9 dar acce"tată ca o realitate istorică9 de aceea se dau e&em"le de cuvinte din alte limbi9 "rezente în limba noastră. -reche "une înce"ut9 #ără să #ie contient de asta9 desi*ur9 unei dis"ute de mai târziu) ra"ortul dintre #ondul latin i nelatin al limbii noastre. ăcând etimolo*ie i a"ro"iind cuvinte româneti de cuvinte latineti9 el constată cu nedisimulată mândrie că C de ne*am socoti pre amăruntul, toate cuvintele le*am "nţelegeD. -nitatea etnică e românilor se datorează unită>ii de ori*ine9 în "rimul rând9 chiar dacă românii
erau îm"rătia>i la acea vreme subcetitori trei stă"âniri deosebite. aceiairomânii ani scria"rintr; i imion te#an Pre&oslovia către 9 în care"olitice dădea vina "e cel /am Cce;auînrăs#irat 13( 13+ 13$
an Eoria !azilu9 %oca#ia europeana a literaturii române veci9 Bucureti9 @d. !inerva9 1''19 ". 2(. %armaiu) vin de !alvasia. -reche se re#eră la "asa?ul introductiv din Cronica mol&o-rusă.
($
alte >ări9 de i;au amestecat cuvintele cu alte limbi9 de nu *răescu to>i într;un chi"D i "ro"unea un model de limbă care să e&"rime tocmai unitatea românilor. -reche nu mer*e "ână acolo încât să "ro"ună realizarea unită>ii "olitice a românilor9 cu toate că nu;i li"seau ar*umentele. @&istă în leto"ise> o adevărată #ascina>ie a întemeierii9 a evocării momentelor "rimordiale. 5dentitatea etnică îi #i&ează în momente imemoriale structura. Relatarea #a"telor istorice înce"e de;abia cu al 05;lea ca"itol /e-nceputul &omnilor 7ăriei "ol&ovei şi &e viia#a lor şi &e cursul anilor vrem să arătăm. %ă leato GKGH e) >ara se numete !oldova "entru că ra*o a urmărit un buor "ână în satul 4uorenii9 iar că>eaua care a CcrăpatD de atâta aler*ătură a dat numele său a"ei ării el cărei hier iale. @a9 ca i alte "asa?e9 denotă tiin>ă a istorisirii. /u toate că Letopise#ul 7ării "ol&ovei este o o"eră de istorio*ra#ie9 nimeni nu s;a îndoit de valoarea literară a te&tului9 de calită>ile de "rozator ale lui 7ri*ore -reche. CPrima noastră cronică9 a"reciază 8. !anolescu1469 este9 în amestecul ei ine&tricabil de observare rece a atrocită>ii i de cretinească "er"le&itate9 de ironie cultă i de inocen>ă "o"ulară a stilului9 o o"eră clasica a "rozei istoriceD. Leto"ise>ul s;a im"us ca o crea>ie de re#erin>ă "rin tonul im"ersonal ado"tat de narator9 solemnitatea a te&tului i9 în #ormadim"otrivă9 veche a limbii9 "rin concizia #razei. "era9decainscri">ie structură9murală nu dovedete com"le&itate9 im"resionează "rine&em"lară măre>ia a sim"lită>ii. !aterialul e"ic se or*anizează în ?urul a două nuclee de e#ect literar deosebit) naraţiunea ie de necesită>ile #lu&ului narativ. 7. 5vacu constata9 "e bună dre"tate9 că 7ri*ore -reche Cdesco"eră "ers"ectivaD1429 care îi "ermite să treacă de la "lanul 13,
13'
146 141
142
7r. -reche crede ca !oldova a #ost odată descălecată9 înaintea lui ra*o9 dar tătarii C au răsipit*oD9 "e vremea lui laccus9 de la numele căruia ar veni denumirea de 0alahia. !. /ostin va critica eroarea lui i9 în "rimul rând9 că nu observă di#eren>a între descălecatul !oldovei i C descălecatul cel dint!i cu rom!ni, adecă cu r!mleni D. 0. !. /ostin9 op.cit.9 ". 2429 citat i infra. 2bidem9 ". 242. !. /ostin îi re"roează lui -reche că numai C ameliţă la un locD < a ameliţa) Ca "omeniD9 Ca consemnaD=9 "entru că "asa?ul /e ră-sipirea #ărâi &intâi nu acordă subiectului o im"ortan>ă mai mare) COri că n*au avut cărţi, ori că i*au fostu destul a scrie de mai scurte veacuri, destul de d!nsul şi at!ta, c!tu poate să ică fieştecine că numai lui de această ţară i*au fostu milă, să nu răm!ie "ntru "ntunerecul neştiinţei, că celelalte ce mai suntu scrise adăosături de un $imeon Dascalul şi al doilea, un %isail Călugărul, nu letopiseţe, ce ocări suntu D. Op.cit.9 ". (6. /. 8e*ruzzi9 *le1an&ru Lăpuşneanul 0. lecsandri9 /umbrava Roşie9 /espot-%o&ă elavrancea – trilo*ia adoveanu9 %ia#a lui te!an cel "are9 +ra#ii 2&eri9 Nicoară Potcoavă Easdeu9 Ioan %o&ă cel Cumplit .a. Op.cit.9 ". 4,. 8. !anolescu consideră relatarea des"re 5oan vodă rmeanul Cca"odo"era artistică a Letopise#uluiD
(,
*eneral al unei scene la motiva>iile de subsol9 de la considera>ii de ordin militar9 la observa>ii morale9 de la notarea cu e&actitate a zilei i chiar orei la inser>ii de elemente su"ranaturale. 8. !anolescu < loc.cit.= vorbea de o Cistorie dramatizatăD9 de intui>ia "lanului de adâncime într;o scenă9 de calită>ile de Csceno*ra#D ale autorului9 care vede ceea ce descrie. Pe toate le unete "ers"ectiva morală. Povestind #a"te din trecutul înde"ărtat9 -reche le actualizează tocmai "rin a"licarea e&i*en>elor moral;cretine de totdeauna. Lu"ta lui te#an cu !atei /orvin la Baia9 #u*a lui Petru Rare9 com"lotul îm"otriva lui te#an Lăcustă9 dar mai ales evolu>ia lui 5oan 0odă rmeanul relevă "reocu"a rea "entru latura de adâncime9 t!lcul întâm"lărilor violent dramatice. %riste>ea lui Petru Rare9 văzându;se urmărit în "ribe*ia sa9 nu e înlăturată decât de os"italitatea *azdelor sale de "este mun>i9 ca un balsam "entru cele îndurate. %oate întâm"lările s#âresc în această concluzie) CCi Dumneeu, cela ce*i oc!rmuitoriu tuturor celor ce i se roagă cu credinţă, au acoperit pe <ătru odă şi i*au dat cale deşchisă D. u re>inut aten>ia ca nara>iuni dense relatările des"re le&andru Lă"uneanul i9 mai ales9 des"re 5oan 0odă rmeanul. acă #acem abstrac>ie de titlurile "rin care se "ovestete des"re cea de a doua domnie a lui Lă"uneanul9 vom observa că materia e"ică se or*anizează ca într;o "ovestire9 cu articula>ie s"eci#ică) e&"ozi>iune9 intri*ă9 tratare9 "unct culminant9 deznodământ. e alt#el9 i în le*ătură cu scena anterioară9 a "ribe*iei lui Petru 0odă Rare9 s;a vorbit de o Cnuvelă de urmărire i travestiD143. ultanul hotărăte să;i dea din nou domnia lui Lă"uneanul < e#poiţiunea=9 el vine să;i ia domnia9 dar boierii îl întâm"ină9 trimii de %oma9 să;i s"ună că >ara nu;l vrea i în Polonia9 uciderea boierilor chema>i la curte sub "rete&tul unui os"ă> .a.=9 adică tratarea9 "entru ca9 male#ică încununare a terorii din >ară9 du"ă cuvântul dat sultanului9 în cele din urmă să dea #oc cetă>ilor !oldovei < punctul culminant=. Denodăm!ntul atroce al vie>ii acestui domnitor intră în lo*ica irului de crime "e care le;a declanat. 8e*ruzzi nu a schimbat "rea mult din ceea ce a a#lat în cronică ii lui -reche. Pare un narator romantic9 interesat de ast#el de scene9 dar îi ascunde orice "artici"are9 orice reac>ie9 ba încă notează) CAcestu Ale#andru odă ic că au fostu scoţ!nd ochii oamenilor mulţi auîncercând sluţit "n domniia luiD.cu8ota>ia are tâlcul ei. Pe "atul moarte9şi călu*ărit sub numeleşideprePahomie9 o îm"ăcare divinitatea ia celor din ?ur9 boieri9 slu?itori ai Bisericii9 doamna Ro&anda a iertării9 a accesului la mântuire9 #a"t care ar e&"lica i introducerea nota>iei des"re care vorbeam i o su*estie "entru ?usti#icarea reac>iei dis"erate a celor din ?ur. escrierile lu"telor au Cun suspens im"licitD9 consideră @u*en 8e*rici 144. /ronicarul tie să stârnească i să între>ină curiozitatea cititorului9 să dea9 în momente bine alese9 rezolvări ale situa>iilor. emni#icative sunt e"isoadele des"re lu"ta de la Podul Analt9 de la 0alea lbă9 de la /ahul sau Baia.14( An ce "rivete arta portretului9 s;a remarcat înclina>ia s"re "ortretul moral. %udor 0ianu observa9 în +a(ele portretului moral14+9 de"lasarea s"re "siholo*ie a "ortretului în Renatere9 s"re observa>ia morală9 în com"ara>ie cu "ortretistica antichită>ii. La 7ri*ore -reche9 când "ortretul are un statut de sine stătător9 vom întâlni o sinteză de trăsături morale9 în "rimul rând9 corelate cu 143 144 14( 14+
@. 8e*rici9 Nara#iunea în cronicile lui )rigore Urece şi "iron Costin9 Bucureti9 @d. !inerva9 1'$29 ". $2. 2bidem9 ". 4(. 0. comentarea acestora în @. 8e*rici9 supra9 "". 4( i urm. %. 0ianu9 +iguri şi !orme literare9 Bucureti9 1'4+9 "". 221;243.
('
observa>ii de amănunt9 uneori a"roa"e accidentale9 su*estive totui "entru crearea "ers"ectivei. An acest #el este conce"ut "ortretul mult citat al lui te#an cel !are. %ot aa "rocedează9 "rin acumularea de observa>ii morale9 cu accent "e îndatorirea #a>ă de >ară9 când îi în#ă>iează i "e al>ii ă de ei. /om"ara>ia "lastică sau antiteza sunt mi?loace su*estive "entru autor. Petru chio"ul era Cbl!nd, ca o matcă fără ac D9 Petru Rare Cţara şi moşia sa ca un păstor bun o socoteaD9 5lia9 #iul turcit al lui Rare9 C dinafară să vedea pom "nflorit, iară dinlăuntru lac "mpuţit D .a. ntiteza #unc>ionează i în caracterizarea lui Bo*dan cel rb ia e&"une calită>ile lui Petru chio"ul) C 9ra domnu bl!ndu, ca o matcă fără acu, la giudeţ dirept, nebeţiv, necurvar, nelacom, nerăsipitoriuD. ă observăm derivarea ne*ativă9 "entru a sublinia antiteza cu al>i domni. ntiteza #unc>ionează i "e s"a>ii mai mari9 în com"ara>ia dintre domni i dintre di#erite momente ale istoriei !oldovei. ron 0odă veni ca o nă"astă asu"ra >ării ătoare. /oncentrarea mi?loacelor9 su*estivitatea lor îl determină "e P. /onstantinescu să a#irme că -reche Ca cunoscut subtilită>ile retoricei latine i le;a #olosit cu inteli*en>a artisticăD 14$. @l a"ro"ie "ortretul lui te#an de cel al lui Eannibal9 #ăcut de %itus Livius9 iar al lui l. Lă"uneanu de al lui %iberiu din *nalele lui %acitus. 5nsinuarea i ironia #ac "arte din arsenalul "ortretistic al autorului. #âritul lui 5on 0odă e "rezentat "rintr;o reluare sarcastică a cuvintelor "e care le;ar #i s"us domnitorul) CCaută că eu multe feliuri de morţi groanice am făcutu, iar această moarte n*am ştiut să o fiu făcutuD. /aracterul oral al e&"unerii iese în eviden>ă "rin anumite e&"resii #i*urate9 în s"ecial în meta#ore i com"ara>ii9 "rin a"elul la ma&ime9 zicători i "roverbe9 aclama>ii9 intero*a>ii retorice9 vocabular9 vorbire directă.14, 14' evident arhaică9 im"resionează "rin Ce&traordinara mlădiereD9 cum ar s"une P. Limba cronicii9 /onstantinescu . /alitatea9 varietatea "rocedeelor literare în această "rimă o"eră în "roză de mai mari dimensiuni9 scrisă în limba română9 l;au im"us "e 7ri*ore -reche de la înce"ut ca un clasic al literaturii noastre.
&/R" #!*/" 173361A dec.17=1: /ontinuatorul cronicii lui 7ri*ore -reche descinde dintr;o #amilie de boieri ridicată în secolul al :055;lea la mari ran*uri domneti. %atăl său9 5oan /ostin9 a?uns în tim"ul lui !iron BarnovsKi "ostelnic9 a"oi hatman9 se înrudea "rin so>ia sa a#ta cu domnitorul i era omul său de încredere. 5oan /ostin trăiete momente de *roază la /onstantino"ol9 când9 du"ă uciderea domnitorului "roas"ăt ales de boieri9 se ate"ta să aibă aceeai soartă. că"at de ur*ie9 se întoarce în >ară i ia drumul Poloniei9 ne"utând uita "rin ce a trecut. ici9 în 1+3,9 ieta "olonă îl înnobilează îm"reună cu #iii săi le&andru9 !iron i Potomir. 14$ 14, 14'
P. /onstantinescu9 Umanism eru&it şi estetic 9 în vo l. Stu&ii şi cronici literare. Pre#a>ă i tabel cronolo*ic de /ornel Re*man9 Bucureti9 @d. !inerva9 1',19 ". 2,3. Pentru detalierea acestor as"ecte9 v. L. nu9 op.cit.9 "". (6;(4. e asemenea9 @. 8e*rici9 cit. supra9 ca". 0enica scriitoricească9 ". 13$ sOO. ol. cit.9 ca". Limba cronicarilor9 ". 23'.
+6
8ăscut în 1+339 !iron a?un*e în Polonia când nici nu îm"linise un an. La cinci ani este înnobilat. -rmează cursurile cole*iului iezuit din Bar9 un orăel la *rani>a !oldovei9 a"oi ale colii din Tameni>a. La cole*iul din Bar9 se studia în limba latină9 limbă de conversa>ie între elevi. ici9 în 1+4$9 avea să #ie sur"rins de invazia lăcustelor9 descrisă mai târziu în cronică. i;a #ormat o cultură aleasă i oameni ai vremii sale=9 des"re care . /antemir vorbea cu admira>ie. ;a întors în !oldova în îm"re?urări mai "u>in cunoscute <"rin 1+(2;1+(3=9 la s#âritul domniei lui 0asile Lu"u ara cândva sau de va mai aveaD. e bucură i de încrederea domnitorului 0asile Lu"u9 dar va trece de "artea lui 7heor*he te#an. La un moment dat9 chiar va media între domn i "olonezi. !. /ostin #ăcea "arte din "artida #ilo;"olonă9 care vedea în "olonezi un s"ri?in "uternic în eliberarea de sub stă"ânirea turcilor. /ronicarul va #i trimis în solie în Polonia de mai multe ori9 dar "artici"ă la e&"edi>ii în %ransilvania <1+('9 "e vremea lui uca 0odă=9 în !untenia i ltenia <1++39 1++(=9 alături de turci9 a?un*ând i sub zidurile 0ienei în 1+,3. ;a bucurat totui de victoria cretinilor9 a lui 5oan obiesKi9 "e care îl cunotea i care9 du"ă ce se va duce în Polonia îm"reună cu toată curtea lui uca 0odă9 îi va da ca reedin>ă castelul de vânătoare de la aov. /ând9 în 1++39 luase "arte9 din "orunca vizirului9 la războiul îm"otriva seimenilor răzvrăti>i9 va a?un*e să "rivească relicvele "odului lui %raian la %urnu;everin. 0or rămâne urme adânci în memorie9 se va nate revela>ia că ideea unită>ii se "oate s"ri?ini "e dovezi concrete. @&"edi>ia din %ransilvania9 cu trecere "rin Braov9 Gara Bârsei9 lba 5ulia9 lma?9 se va înscrie în aceeai linie. 5nteli*en>a i cultura sa îl recomandau ca un #in di"lomat. a cum se e&"rima un contem"oran9 era Cmai de treabă la voroavăD. 5on 8eculce con#irmă abilitatea sa9 când transcrie cuvintele rostite la o întâlnire cu vizirul 9 care;l întrebase des" re ce crede în le*ătur ă cu lăţirea îm"ără>iei sale) C$untem noi, moldovenii, bucuroşi să se lăţească "mpărăţia "n toate părţile c!t de mult, iar peste ţara noastră nu ne pare bine să se lăţeascăD. ocu"at res"onsabilită>i dintre cele mai mari în ierarhia vremii) slu*er9 "aharnic9 "ârcălab de Eotin9când mare"leacă comis9înmare vornic al Gării de us9 a"oi al celei de Mos9 din 1+$( mare lo*o#ăt9 "ână în 1+,39 Polonia. An decembrie 1+,(9 la insisten>ele lui 0elicico /ostin9 #ratele său9 revine în >ară. i /onstantin /antemir9 domnul de atunci9 #usese de acord cu venirea lui9 mai ales că !iron /ostin înce"use o activitate #oarte "ericuloasă "entru "olitica sa. lcătuise un memoriu al boierilor moldoveni către obiesKi "entru or*anizarea unui stat moldovean sub "rotec>ia Poloniei9 eliberat de sub turci. /onstantin /antemir nu;i o#eră decât starostia Putnei. -ltimii ani ai vie>ii vor #i domina>i de con#lictul dintre #amilia lui i a /antemiretilor. e o"une9 în 1+'69 tratatului de alian>ă #ăcut de domnitor cu habsbur*ii9 ceea ce #ace ca rela>iile să devină #oarte încordate. 0elicico a or*anizat9 se "are9 i un com"lot îm"otriva domnitorului i9 desco"erit9 va #i deca"itat c um se va întâm"la i cu !iron le scurt tim"9 du"ă ce e ridicat de la moia sa Barboi9 unde era ocu"at cu "re*ătirile "entru înmormântarea so>iei. An %ita Constantini Cantemiri9 imitrie va relata întâm"lările9 #iindcă a #ost martor la des#ăurarea lor. 6pera lui !iron /ostin march ează o de"lină în>e le*ere a literarului9 a statutului literaturii9 încât "utem a#irma că9 odată cu el i cu contem"oranul său oso#tei9 se nate contiin>a literară românească. tudiile în Polonia9 într;un moment de in#luen>ă a culturii i literaturii baroce9 i;au creat lui !iron /ostin anumite convin*eri în ce "rivete literatura. 8u e vorba numai de literatura istorio*ra#ică9 *losare în ?urulceea ideii.ce e&"lică diversitatea o"erei sale9 tendin>a de teoretizare9 de sistematizare9 de an Eoria !azilu 1(6 a studiat le*ăturile lui /ostin cu literatura i cultura barocului. Locul "rinci"al în o"era sa îl ocu"ă cele două scrieri9 Letopise#ul 7ării "ol&ovei &e la *ron %o&ă 1(6
%oca#ia europeană...9 op.cit.9 ". 2$ i urm.
+1
încoace i /e neamul mol&ovenilor9 dar o"era sa e mai vastă. !iron /ostin a scris epigrame9 memorii9 Cîn care i"ostaza moralistului i #ilozo#ului de #actură barocă "redominăD 1(19 "oem de medita>ie #ilozo#ică < %ia#a lumii=9 "oezie e"ică < Poema polonă =. Primele tratate istorice sunt conce"ute de el. An ele < Cronica polonă i /e neamul mol&ovenilor=9 se "re#i*urează abordarea tiin>i#ică a #enomenelor istorice9 "ornind de la o strictă documentare9 cum vor "roceda re"rezentan>ii colii rdelene.1(2 Literatura mai este "usă încă sub semnul unei anume utilită>i9 nu "oate #i un sim"lu ?oc. Pa*ina scrisă are un sco"9 ea a#irmă ceva9 demonstrează ceva în le*ătură cu un subiect. Res"ectul "entru cuvântul scris i se "are res"ectul "entru un dar lăsat de umnezeu) C Lăsat*au puternicul Dumneeu iscusită oglindă minţii omeneşti scriso area, dintre care, dacă va voi omul, cele trecute cu multe vremi le va putea şti şi oblici D iale9 dintr;o "ers"ectivă nouă. Cronica polonă <1+$$= i Poema polonă <1+,4=9 scrise înai ntea Letopise#ului i lu crării /e neamul mol&ovenilor <1+$( i9 res"ectiv9 1+,+=9 abordează "roblema ori*inii limbii române i a "o"orului român9 "e care izvoarele "oloneze o i*norau. e aceea le i scrie în limba "olonă. e cunosc "rea "u>in aceste o"ere9 "rimele care îi "ro"un să e"uizeze un subiect care a "rodus ceea ce s;a numit C*âlceava cronicarilorD 1(3. utorul "rezintă "entru "ublicul "olonez < Poema a #ost inclusă în istoria literaturii "oloneze= datele ori*inii romane a "o"orului român9 ar*umentele latinită>ii limbii "rin com"ara>ii su*estive <în Cronică se include o listă de ,$ de cuvinte româneti #oarte a"ro"iate de cele latine=9 "rin in#orma>ii des"re istoria locurilor9 numele a"elor9 localită>ilor etc.9 "ovestirea le*endei întemeierii celor două "rinci"ate. Antre venicie i #a"tă se a#lă discursul cronicarului !iron /ostin. a"ta scrisului9 ca "ra* s"re venicie9 creează contiin>a unei res"onsabilită>i9 e&"rimată în cuvinte a#oristice9 de multe ori C!ndscriu ocărăscu "ntr*o imol&ovenilor pe cineva, ieste evocate) ale mele,Cc!te D ii din literatura noastră veche9 deoarece nici în acest caz nu s;a "ăstrat ori*inalul. "re deosebire de cronica lui -reche9 avem cH"ii #idele sau a"roa"e #idele9 "rovenite "rin intermediul unor com"ila>ii moldoveneti alcătuite din dis"ozi>ia domnilor sau a boierilor. Pentru istorici9 Letopise#ul constituie un document #oarte "re>ios. -reche scrisese des"re o "erioadă cu care nu #usese contem; "oran <13(';1('(= re"roducând a#irma>ii du"ă izvoare interne sau e&terne. /ronica lui !iron /ostin9 care continuă leto"ise>ul lui -reche9 rămâne unica mărturie de am"loare "entru istoria !oldovei între 1('( i 1++1. !iron /ostin scrie o cronică boierească9 "relucrând izvoarele în stil "ro"riu9 aducând în aten>ie multe mărturii "ersonale9 "entru că9 dei nu cunotea toate secretele de stat9 avea acces totui la multe in#orma>ii9 dată #iind "ozi>ia sa în ierarhie. in leto"ise> s;au "ăstrat 4' de cH"ii9 dintre care una în latină9 în *reacă i în #ranceză. #ost "ublicat "entru "rima dată de !ihail To*ălniceanu în vol. 5 <1,(2= al Letopise#elor "ol&ovei9 a"oi de 0.. -rechia < 'pere complete 9 vol. 59 1,,+=. u urmat9 mai a"roa"e de noi9 edi>ii 1(1 1(2
1(3
2dem9 ibidem9 ". 2,. e intitulează9 "e scurt9 Cronica polonă i Poema polonă Cronica 7ărilor "ol&ovei şi "unteniei i9 res"ectiv9 Istoria în versuri polone &espre "ol&ova şi 7ara Românească. !. /ostin a mai scris Stiuri împotriva (avistiei9 o "relucrare intitulată Istoria *r&ealului sau Istoria &e Crăiia Ungurească9 a tradus din latină )raiul solului tătărăsc. 5 se atribuie Cântecul lui PotocOi. Pot #i consultate în ed. Panaitescu9 op.cit.
+2
im"ortante) 5.t. Petre <1'43=9 P.P. Panaitescu <1'449 edi>ie care stă la baza tuturor celorlalte9 din 1'(,9 1'+19 1'+39 1'+( .a.=9 L. nu <'pere alese9 1'+$= .a. ata scrierii leto"ise>ului nu a #ost *reu de stabilit. @ra terminat în 1+$(9 du"ă cum ne "utem da seama din două însemnări #ăcute "e cH"ii di#erite. Pe una se a#lă "recizarea) C Bn oraş la 2aşi, "n anul de la idirea lumii -PQ, iar de la naşterea %!ntuitorului -HD. /ealaltă re"rezintă semnătura lui !iron /ostin9 cu o "recizare im"ortantă) C %iron Costin, vornicul 7ării de KosD. unc>ia a avut;o "ână în 1+$(9 an în care devine mare lo*o#ăt al !oldovei. Pentru cei ++ de ani în#ă>ia>i în cronică ia internă9 "ovestirile tatălui său9 care a #ost s#etnic al lui !. BarnovsKi9 ale boierilor vârstnici9 ale so>iei sale ii si*ure9 #oarte "re>ioase9 des"re !oldova. ;a #olosit i de cronica lui l. 7ua*nini9 în traducerea lui !artin PaszKoVsKi9 de o lucrare în versuri a lui amuel %VardoVsKi intitulată Ră(boiul civil . e asemenea9 scrierea lui Lauren>iu %o""eltin 'rigines et occasus 0ranslvanorum 9 tălmăcită în mare "arte sub titlul Istoria &e Crăiia Ungurească. Pentru9 anii de du"ă 1+(39 când se întoarce în !oldova9 "ână în 1++19 leto"ise>ul se trans#ormă într;o lucrare cu caracter memorialistic) C Aşea şi nouă, iubite cetitoriule, cu mult mai pre lesne a ne scrie de aceste vremi, "n care mai la toate ne*am prile1it singuriD1(4. e aici elo*iul e&"erien>ei "ro"rii) C2ară vedearea singură den toate aşadă "n adevăr g!ndul nostru şi ce să vede cu ochii, nu "ncape să hie "ndoială "n cunoştinţăD. nii "rezenta>i de !iron /ostin re"rezintă una din cele mai zbuciumate "erioade din istoria !oldovei. An ++ de ani9 s;au "erindat la tron 22 de domni9 dar nici unul n;a a?uns să moară în această calitate9%oma to>i #iind nevoi>i să!oise "ărăsească "uterea "e neate"tate. /onstantin !ovilă moare la !iron 8i"ru9 te#an la Gari*rad9 !ovilă9 C sătul de binele turcilor D9 "leacă în Polonia9 BarnovsKi e deca"itat la /onstantino"ol9 te#ăni>ă se îmbolnăvete de ClingoareD <#ebră ti#oidă= .a.m.d. /ronicarul9 care a scris %ia#a lumii9 trăiete sentimentul ne"utin>ei în #a>a vremurilor) Ce C sosiră asupra noastră cumplite aceste vremi de acmu, de nu stăm de scrisori, ce de gri1i şi suspinuri. (i la acestu fel de scrisoare g!ndu slobod şi fără valuri trebuieşte. 2ară noi prăvim cumplite vremi şi cumpănă mare păm!ntului nostru şi noaăD u l se deschide cu lista istor icilor "e care autorul i;a avut în vedere la scrierea lui9 aa cum va "r oceda i în /e neamul mol&oveni lor . Pre&oslovia 9 dominată de o stare cre"usculară ia de a scrie de la C descălecatul cel dint!i D9 dar9 din cauza neaezării vremurilor9 a trebuit să renun>e. Stiurile &e &escălecatul #ărâi 9 unde se a#irmă ori*inea romană a "o"orului român9 su"linesc într;o oarecare măsură această "arte din cronică9 la care va reveni mai târziu9 aa c um "romite < C de om avea dile D=. i în Pre&oslovie9 dar i în alte "ar>i ale leto"ise>ului9 !iron /ostin a#irmă aceeai conce">ie des"re datoria de neuitat #a>ă de istoria >ării9 Csă nu să treacă cumva cu uitareaD9 des"re #inalitatea morală a narării evenimentelor istorice) C...că letopiseţele nu sunt numai să le citească omul, să ştie ce au fost "n vremi trecute, ce mai mult să hie de "nvăţătură, ce ieste bine şi ce ieste rău şi de ce să să ferească şi ce va şiurma hiecineD. ceste cuvinte reiau străvechiul ada*iu al lui Eerodot) C 2storia este viaţa memoriei "ndrumătoarea vieţiiD. 1(4
0ezi 7.7. -rsu9 "emorialistica în opera cronicarilor9 Bucureti9 @d. !inerva9 1'$2 ii la !. /ostin i 5. 8eculce9 ale căror "a*ini intră în s#era memorialisticii=.
+3
criitorul iese biruitor din în#runtarea cu vremea sa i cu uitarea vremurilor. tie că ar #i "utut9 în mod #iresc9 mai mult i solicită9 #ără #alsă umilin>ă9 în*ăduin>a cititorului) C Crede neputinţei omeneşti, crede valurilor şi cumplitelor vremi, "ntreabă pe ce vremi am scris şi c!t am scris D. /ăci) Cnu sunt vremile supt c!rma omului, ci bietul om supt vremiD. Letopise#ul lui !iron /ostin nu se deosebete9 ca #a"te de via>ă9 "rea mult de al lui 7ri*ore -reche. chimbări de domni9 intri*i9 războaie9 vărsări de sân*e. /onsemnarea lor se #ace uneori cu detaare9 chiar cu ton rece9 "ro#esional) C C!t l*au adus pe )ăvan la 2eremie vodă, după c!tăva mustrare i*au tăiat "ndată capul şi l*au pus "ntr*un paru "mpotriva cetăţii. 2ară pre unguri i*au gonit oştile p!nă la munţi, cu mare vărsare de s!ngeD. ar alteori trăiete intens tra*edia >ării "rinsă ca într;un clete între im"erii #anatice9 dornice de cuceriri. u vină i domnii lacomi i inca"abili9 turcii cu "reten>iile lor) CO, %oldovă, de*ar fi domnii tăi, carii stăp!nescu "n tine, toţi "nţelepţi, "ncă n*ai peri aşR lesne. Ce domniile neştiutoare r!ndul tău şi lacome suntu pricine perirei tale. Că nu caută să agonisească şie nume bun ceva la ţară, ce caută desfr!naţi numai "n avuţie să str!ngă, care apoi totuş să răsipeşte şi "ncă şi cu prime1dii caselor lor, că blăstămul săracilor, cum să ice, nu cade pe copaci, c!tu de t!rdiuD. !ul>i în vremea aceea se obinuiseră cu stă"ânirea otomană9 dar cronicarul se revoltă9 îi "rezintă "e turci în culori întunecate. @l su*erează interven>ia unei "uteri străine9 a "olonezilor în s"ecial9 aa cum se e&"rima i în "redoslovia la Poema polonă. Lăcomia e unul din subiectele Letopise#ului9 #ie că se mani#estă la nivel individual9 #ie la nivelul unei na>iuni. /a în %ia#a lumii9 al cărei substrat amar alimentează relatările din cronică9 întâm"larea *uvernează destinele oamenilor i "rovoacă tra*edii "entru că ei nu sunt "revăzători. ;a observat inten>ia moralizatoare a di#eritelor e"isoade ale cronicii.1(( estinul nu este numai în mâinile lui umnezeu9 "are a s"une cronicarul9 se a#lă i în mâinile oamenilor i9 de cele mai multe ori9 i;l #ac cu "ro"ria mână. /azurile ti"ice se *ăsesc la tot "asul) 0asile Lu"u9 te#an %oma9 !iron BarnovsKi .a. iecare destin creează o "ovestire9 o nuvelă9 cu momente #oarte interesante din "unctul de vedere al artei literare. Portretele "ersona?elor ca"ătă adâncime "siholo*ică "rin relatarea unor situa>ii de via>ă. 8e re>ine aten>ia9 în acest sens9 relatarea "lecării lui 7h. te#an din 5ai. e "usese le cale un com"lot iar 7heor*he te#an să;l trebuia să *ăsească motivLo*o#ătul să "lece din de #a"t "entru a întâm"ina tru"ele care veneau alun*e "e 0asileunLu"u. <7h.5ai9 te#an= îi trimisese ?u"âneasa la >ară i aran?ase să i se trimită de acolo C scrisoare scornităD la tim"ul "otrivit9 ca să "oată "leca #ără să dea de bănuit. An ziua res"ectivă se în#ă>iează înaintea domnitorului cerându;i voie C să*şi ia dua bunăD9 că C i*au venit veste de boală foarte grea giup!neseiD. Povestitorul notează reac>ia lui 0asile Lu"u care subliniază naivitatea) C $ă hie dis asilie vodă8 Ce omu fără cale, logofătul? (tiindu*şi giup!neasa boleacă şi nu o ţine aicea cu sine D. Lo*o#ătul intră în încă"ere cu C faţa scornită de mare m!hniciuneD9 iar /ostin notează) C6eştiutoriu g!ndul omului spre ce meneşte?D #âritul lui 0asile Lu"u #ace "arte din seria C"ovestirilor "e tema is"ăiriiD9 cum ar s"une @. 8e*rici1(+. omnitorul is"ăete "edea"sa "entru #irea C mai mult "mpărătească dec!t domneascăD9 dovedită cu "rile?u l nun>ii #iicei sale !aria cu cneazul RadziVill9 de năzuin>a de a;i înti nde stă"ânirea i asu"ra Gării Româneti9 a %ransilvaniei9 de *ustul "entru #ast i bo*ă>ie. /ăderea sa îi "are cronicarului "ilduitoare) C
0. an Eoria !azilu9 %oca#ia europeanăB9 op.cit.9 ". 34 i urm. 8. !anolescu9 op.cit.9 "". (2 i urm. Nara#iuneaB9 op.cit.9 "". 21,;23,.
+4
să mai adauge, pre at!t m!hneşte. ă #a>ă de Cdesfr!năciunileD sale) Cmesele şi petrecăriile ceştii domnii de*abia la vreo domnie să se prile1uit, nu fără mare desfr!năciune de lucruri peste măsura curviei altfel "nsă om deplin, cap "ntreg, hire ad!ncă, c!t poţi dice că născu şi "n %oldova oameniD. le&andru 5lia9 !ihnea al 555;lea9 7as"ar 7raziani9 te#an %oma îi "rimesc "edea"sa "entru crimele săvârite. an Eoria !azilu caracteriza e&"resiv atitudinea cronicarului) C#lat undeva deasu"ra vălmăa*ului i zbuciumului "er"etuu "e care îl desluete în #a"tele celor trecu>i i în cutezan>ele contem"oranilor <...=9 /ostin moralizează9 etichetează i clasi#ică9 ne"utând să;i re>ină un o#tat în care se acumulează multi#orm com"asiunea "entru cei ce se "răbuesc odată cu im"lacabila învârtire a teribilei ro>i9 înre*istrare rece i voit cenzurată a is"ăirilor im"osibil de eludatD1($. !iron /ostin "roblematizează evocarea #a"telor istorice9 s"re deosebire de 7ri*ore -reche9 marcând momentul Ctrans#ormării su#erin>elor istorice în act de contiin>ăD1(,. e #a"t9 e "rimul "as s"re interiorizarea9 asumarea relatării9 #a"t caracteristic "rozatorului9 mai "u>in cronicarului. 5m"resia creată cititorului de trăire dureroasă a ne"utin>ei de a îndre"ta vremurile vine de aici. a se e&"lică în>ele*erea "entru neîm"linirile care "ornesc din sentimente nobile9 cum se observă din "redoslovia la /e neamul mol&ovenilor9 când aduce în discu>ie derivarea *reită a substantivului valah din laccus9 #ăcută de 7ri*ore -reche du"ă @nea ilvio Piccolomini) C s*au lunecatu şi săracul :rechie vornicul. Credem neputinţii omeneştiD. ;a discutat mult des"re caracterul memorialistic al Letopise#ului lui !. /ostin.1(' ;a observat
este că !iron neizvoarelor a"are ca unînscriitor de tranzi>ie ia orală. @ "rocesul în care se nate "roza artistică românească iar /ostin simte "resiunea unor tendin>e contrarii9 chiar i la nivelul elaborării #razei. 5nten>ia literară e&istă9 con#undată uneori cu lirismul sentimental) C Ce cum floarea şi pomeţii şi toata verdeaţa păm!ntului stau ovilite de bruma cădută peste vreme şi apoi, după lina căldura soarelui, vin iară la hirea şi fr!mseţile sale cele "mpiedecate de răceala brumei, aşa şi ţara, după greutăţile ce era la )adul vodă, au venit fără ăbavă ţara la hirea sa... D /ostin men>ine e&"unerea în aria mai ri*idă a cuvântului elaborat9 su"rave*heat9 nu e s"ontan9 dar "rocedeele literare9 în descrieri <"ortrete9 scene de lu"tă9 tablouri de natură=9 naraţiuni9 sunt evident mult diversi#icate #a>ă de ale "redecesorului său. @vocarea unui domnitor ă în caracterizările "rin anecdote <5eremia !ovilă9 te#an %oma .a.=. An crearea "ortretelor9 nu mai asistăm la o îniruire9 ci la situarea "ortretelor în conte&te de via>ă9 în care calită>ile sau de#ectele celor viza>i se "ot observa mai bine. Portretul9 "rivit "rin *rila morală9 o#eră9 cum mai arătam9 "rile?ul unor re#lec>ii de ordin *eneral des"re destin9 misiunea de înde"linit în lume de către #iecare. 1($ 1(, 1('
Op.cit.9 ". 3$. . /urticeanu9 'ri(onturileB9 op.cit.9 ". 1,3. 7.7. -rsu9 op.cit. 8. !anoles cu9 op.cit.9 ". (3 !. car lat9 Intro&ucere în opera lui "iron Costin9 Bucureti9 @d. !inerva9 1'$+9 ". 112 sOO. !a*dalena Po"escu9 Post!a#ă la !iron /ostin9 Letopise#ul 7ării "ol&ovei9 Bucureti9 @d. !inerva9 1'$(9 ". 2+' sOO. @. 8e*rici9 Nara#iuneaB9 op.cit. .a.
+(
ceasta "resu"unea desco"erirea bio!ra#iei9 care înseamnă devenire9 a resurselor "lastice9 artistice ale nara>iunii9 care au ca sco" să con#i*ureze caractere. Portretului clasic i se "re#eră evocarea unui caracter9 aa încât9 Cîn locul unor caracterizări ti"ic cronicăreti9 dăm "este mici bio*ra#iiD1+6. ouă mi?loace9 cel "u>in9 su*erează măiestria lui !iron /ostin) ironia i antiteza. 5ronia nu este totdeauna bine "lasată9 ea este de neîn>eles în "rezentarea lui !ihai 0iteazul9 dumanul domnului #ilo"olon 5eremia !ovilă. ntiteza subliniază în "rimul rând calită>ile su#leteti ale "ersona?ului. Barnovschi 0odă dovedete un contrast între inimă9 hire i "ort) C 9ra la hirea sa 4arnovschie odă foarte trufaş şi la portul hainelor m!ndru, iară la inimă foarte drept, nelacom şi bl!ndD. !iron /ostin sur"rinde i #or>a "ersona?ului colectiv9 #iind un "redecesor al lui 8e*ruzzi. cena care în#ă>iează dezlăn>uirea *loatei în tim"ul răscoalei de "e vremea lui le&andru 5lia ne duce cu *ândul la *le1an&ru Lăpuşneanul. !ânia se îndrea"tă către boierul *rec Batite 0eveli C carele era tot aproape de Ale#andru vodă, văd!nd strigarea pe sine. Ce nu sta domnia de gri1a lui, ce de gri1a sa şi numai ce i*au dis să să depărteadă de d!nsul. (i aşea l*au apucat şi l*au dat pe m!na ţăranilor. 6espusă vră1măşia prostimii? (i aşea, fără de nice o milă, de viu, cu topoară l*au facutu făr!meD. cena "are ru"tă din Răscoala lui Rebreanu9 de asemenea9 mult mai a"roa"e de via>ă9 mai su*estivă decât scenele de lu"tă evocate9 unde intervine tiin>a militară a autorului i osi#ică #raza. C/ostin9 a#irmă 8. !anolescu it9 din mai multe un*hiuri ă obinuită i nu se arată "reocu"at de anume ri*ori9 e&"unerea ca"ătă #iresc9 chiar #armec. escrierea invaziei lăcustelor9 "e care a văzut;o9 are ca subiect s"aima în #a>a ur*iei naturii dezlăn>uite. 8i se în; #ă>iează un tablou a"ocali"tic9 descris cu lu& de amănunte9 care s"oresc e&"resivitatea #razei. C9ram pe atuncea, spune cronicarul, la şcoală la 4aru, "n ia are rolul ei în aceste #raze9 du"ă cum i re"eti>ia. im>ul observa>iei se e&ercită i în scenele de ceremonial de la /urte sau cu alte "rile?uri9 când !iron /ostin dă detalii "itoreti ii #iicei lui 0asile Lu"u rămâne un e&em"lu în acest sens. acă la -reche dialo!ul a"ărea s"oradic9 la !iron /ostin devine o modalitate #recventă de a"ro"iere de #a"tul de via>ă. ialo*ul9 vorbirea directă înde"ărtează de atmos#era seacă a e&"unerilor "e teme istorice din cronicile anterioare. -nele sunt sur"rinzătoare9 iar autorul le
transcrie lor %oma9 e&"resive. -n sol "olonez9 în trecere Polonia9%oma9 re#uzăcare în*âm#at invita>ia la"entru masăînsuirile a lui te#an etalând bo*ă>ia stă"ânului care"rin l;a trimis. cunotea că vizirul9 #avorabil leilor9 s;a schimbat9 îi s"une în barbă) C Lase, c!ine leşe, că te voi 1+6
@. 8e*rici9 Nara#iunea...9 op.cit.9 ". 2,,. An ca ". $iogra!ii. /escoperirea &evenirii sunt analizate "ortretele lui te#an %oma9 7h. te#an9 7h. 7hica.
++
purta eu?D i dă ordin să i se taie tainurile la "o"asuri. celai domnitor9 când a #ost ru*at să;l ierte "e un diac Cfoarte de treabă la scrisoareD9 Ccă ieste carturariu bunD9 a răs"uns râzând) C 5a, ha, ha. %ai cărturariu dec!t dracul nu este altulD a"oi Cl*au omor!t şi pre acelaD. u"ă ce Radu 0odă dă boieria unei slu*i9 la insisten>ele boierilor ionare artistică9 des"re Crevolu>ionarea sinta&ei narativeD1+1. /omentatorul disocia între C#raza ideolo*icăD i C#raza narativăD9 dând e&em"le "otrivite s"re ilustrare. raza narativă se construiete din9 în *eneral9 complement – verb – subiect ie a lui /ostin la "roza românească 1+2. /aracterul savant al stilului se "otrivete mai bine unei scrieri ca /e neamul mol&ovenilor 9 carte de că"ătâi "entru coala rdeleană9 care va *ăsi aici ar*umentele latinită>ii e&"use demonstrativ9 lo*ic. tât 7. /ălinescu cât i P.P. Panaitescu sau /. 8oica subliniază că !iron /ostin nu a creat o limbă arti#icială9 nu s;a înde"ărtat niciodată de s"iritul limbii române. 1+3 /. 8oica se arăta im"resionat de e#ortul lui !. /ostin într;un ceas când limba română trecea de la stadiul de limbă "o"ulară la cel de limbă cultă. Lectura leto"ise>ului atestă o "ersonalitate com"le&ă9 cu dis"onibilită>i artistice9 #ructi#icate între tendin>e contrarii9 care atin*e sunete *rave într;o "a*ină constrânsă "rin statutul ei la sobrietate9 la evitarea diva*a>iilor.
/ealaltă lucrare istorică9 9 din ceromân >ară auiieit strămoii lor9utorul constituie /e neamul mol&ovenilor "rima încercare de tratat tiin>i#ic "e tema ori*inii "o"orului a limbii române. se aterne "e scris "entru a "une lucrurile la "unct9 văzând că tot #elul de basne au #ost răs"ândite de scriitori ires"ons abili. Pre&oslovia9 cu o adresare Către cititoriu9 e&"une motivele care l;au îndemnat să scrie cartea. stat la cum"ănă . Până la urmă9 cu toate că C să sparie g!ndulD de câ>i ani au trecut9 C biruit*au g!ndulD) CA lăsa iarăş nescris, cu mare ocară "nfundat neamul acesta de o seamă de scriitori, ieste inimii durere. 4iruit*au g!ndul să mă apucu de această trudă, să scoţ lumii la vedere felul neamului, din ce ivor şi seminţie suntu lăcuitorii ţăr!i noastre...D. An acest conte&t se #ace elo*iul scrisului9 care9 dei atâta vreme trecută9 "ermite reconstituirea. An Pre&oslovie avem unul din cele mai dense te&te din literatura noastră veche9 im"resionant "rin caracterul de con#esiune i "rin a"elul la în>ele"ciune i încrederea în cele ce vin din aceasta. e aceea laudă "e 7ri*ore -reche) CLaud os!rdia răposatului :reche vornicul, carile au făcut de dragostea ţăr!i letopiseţul său...D. e desolidarizează de CbasneleD lui imeon ascălul9 tocmai din acest "unct de vedere9 al li"sei de în>ele"ciune. C9u, iubite cititoriule, nicăirea n*am aflatu nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viaţa mea, Dumneeu ştie, cu ce dragoste pururea la 1+1 1+2 1+3
Nara#iunea...9 op.cit.9 "". 36' i urm. Istoria literaturii române...9 ". 2(. 7. /ălinescu9 op.cit.9 ". 2( P.P. Panaitescu9 op.cit.9 ". 2( /. 8oica9 Un ceas cân& cuvintele veci se mai puteau mlă&ia9 CteauaD9 nr. 269 1'$39 ". $. 0. i comentariul "e această temă la !. carlat9 op.cit.9 ca". /isponibilitatea stilistică9 ". ++ i urm.
+$
istorii, iată şi p!nă la această v!rstă, acum şi slăbită. De aceste basne să dea seama şi de această ocară. 6ici ieste şagă a scrie ocară vecinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vecinicu. C!nd ocărăsc "ntr*o i pre cineva, ieste greu a răbda@ dară "n veci 9u voi da seama de ale mele, c!te scriuD. Re>ine aten>ia9 ca un #a"t neate"tat9 a"elul re"etat la cititor. Revine sinta*ma C iubite cetitoriuleD9 ca într;o încercare de convorbire nu cu contem"oraneitatea9 ci mai mult cu "osteritatea. @"itetele din următoarea #raza dau măsura unei mari tem"eraturi a a#ectivită>ii) Cii iu %o""eltin .a. An "rimele două ca"itole se ocu"ă de istoria i *eo*ra#ia romană9 "entru ca cititorii să cunoască locurile de ori*ine ale românilor. /a"itolul al treilea descrie acia9 al "atrulea vorbete des"re %raian9 războaiele de cucerire a aciei9 construirea "odului "este unăre9 în#rân*erea dacilor i "o"ularea teritoriilor cu căsaşi i ostai romani i;l ceartă "e imion ascălul "entru a#irma>iile sale. @&"lică într;un #el valabil i azi "o"ularea teritoriului i bătrâni lăsa>i la vatră9 care "rimeau "ământ etc.=. ici creează !iron /ostin o Cbi?uterie e "rozei noastre vechiD <8. !anolescu9 op.cit.=9 descrierea 5taliei) C 2este ţara 2taliei, cum să ice, ca o rodie, plină de cetăţi şi de oraşă iscusite, mulţime şi desime de oameni, t!rguri vestite, pline de toate bivşuguri şi pentru mare iscusenii şi frumuseţuri a păm!ntului aceluia, i*au is raiul păm!ntului, a căruia păm!ntu, oraşile, grădinile, toată lumea, supt ceriu bl!ndu, voios şi sănătos, nici cu căldură prea mare, nici ierni grele. De lăm!i, gr!u, vinuri dulci şi uşoare, untdelemn, marestătotori, bivşug şipeste de poame de tot feliul8 chitre, nărame, şi ahăr şi oameni iscusiţi, la cuv!ntu toate neamurile, neamăgei, bl!ni, cu oamenii streini dintr*alte ţări, nemăreţi... D. -ltimele două ca"itole sunt mai mult nite schi>e "entru ceea ce ar #i urmat. incolo de valoarea literară i de document a "rinci"alelor scrieri ale lui !iron /ostin9 ni se "ro"une9 "entru "rima dată în literatura noastră9 o experienţă a scrisului9 nu numai a #a"tului de via>ă9 o e&"erien>ă intelectuală9 izvorâtă din contiin>a su"rema>iei valorilor s"irituale. Prin scris ia umană se "oate salva în #a>a vitre*iilor vremii iar omul are ansa de a în#rân*e9 cum ar s"une un "rozator de mai târziu9 C"uterea condi>iilorD.
/" "#L# 179261948: -ltimul mare cronicar al !oldovei continuă cronica lui !iron /ostin9 relatând evenimentele de du"ă 1++1 <"ână în 1$43=. La înce"utul secolului al :0555;lea9 o serie de cronicari au încercat să reia #irul evenimentelor9 dar nici unul nu a avut talentul lui 5on 8eculce. @ste vorba chiar de #iul lui !iron /ostin9 8icolae /ostin9 care a alcătuit un Letopise# al 7ării "ol&ovei &e la (i&irea lumii până la a #ost co"iat de 8icolae !uste9 "ovestete istoria !oldovei între 1++1 i 1$2'9 altul mer*e mai de"arte9 "ână în 1$$3. &inte -ricariul nu este numai co"ist. @l a scris un leto"ise> al anilor 1$11;1$1+. 8icolae /hi"arissa9 de ori*ine *recească9 "rezintă anii 1$1+;$1$.
+,
5on 8eculce s;a născut la Pri*oreni9 în anul 1+$29 du"ă cum "utem deduce din cronica sa. e tră*ea din #amilia /antacuzinilor9 du"ă mamă9 i la ei va căuta adă"ost du"ă ce tatăl va muri i du"ă ce9 în 1+,+9 va #i ucis i tatăl vitre*. %im"ul "etrecut în Gara Românească9 lân*ă /antacuzini9 l;au #ormat "e 5on 8eculce9 din "unct de vedere intelectual i "olitic. /ând9 în 1+'19 revine în !oldova9 i se o#eră #unc>ia de "ostelnic. 0a rămâne cu un resentiment #a>ă de /antacuzini9 care l; au tratat ca "e o rudă săracă. An tim"ul lui ntioh9 cu care se înrudete "rin căsătorie9 viitorul cronicar urcă în ran*. imitri e /antemir îl va numi hatman i îl va #ace "ărta "lanur ilor sale de eliberare de sub stă"ânirea turcească. ei mani#estă oarecari tendin>e conservatoare9 8eculce va s"ri?ini "lanurile domnitorului i va lu"ta la tănileti. Al va înso>i "e /antemir în "ribe*ie9 dar numai doi ani9 nemul>umit de accesele autoritare ale #ostului domnitor <"rezentate în leto"ise>=. An 1$139 se a"ro"ie de *rani>a !oldovei9 dar uneltirile vornicului Lu"u vor determina înde"ărtarea lui "entru încă a"te ani. 0ornicul îi luase averea i zădărnicea ate"tarea #irmanului turcesc de iertare. An 1$1'9 reintră totui în >ară i9 în urma unui "roces9 îi recâti*ă dre"turile asu"ra moiilor sale. An 1$319 7ri*ore 7hica îl numete mare vornic. in Pre&oslovia leto"ise>ului reiese că du"ă 1$33 a înce"ut să scrie cronica. An 1$3'9 în urma războiului ruso;turc9 este acuzat de trădare "entru că nu a "ărăsit 5aii odată cu domnul i va scă"a cu *reu de "edea"sa ca"itală. /. !avrocordat îi va da #unc>ia de ?udecător de divan în 1$41. !oare în 1$4(. sin*ură scriere avem de la 5on 8eculce) Letopise#ul 7ării "ol&ovei &e la /abiMa-%o&ă până la a &oua &omnie a lui Constantin "avrocor&at 9 "recedat de ' samă &e cuvinte. #ost editat "entru "rima dată de !. To*ălniceanu ie critică a a"ărut destul de târziu <5or*u 5ordan9 1'((9 1'('=. Letopise#ul 7ării "ol&ovei a #ost scris9 du"ă toate "robabilită>ile9 între 1$33 i 1$43. Pre&oslovia e&"rimă sentimentele care l;au determinat să;i scrie o"era9 admira>ia #a>ă de înaintai <-reche9 /ostin=9 distan>area #a>ă de basnele lui imion ascălul i !isail /ălu*ărul9 credin>a în sensul moral al relatării istorice . %ot aici9 8eculce vorbete des"re izvoar ele istorice "e care le;a avut în vedere) CBnsă p!nă la Duca*odă cel bătr!n l*au scris di pi neşte ivoade ce au aflat la unii şi la alţii şi din auitele celor bătr!ni boieri@ iară de la Duca*odă cel bătr!n "nainte, p!nă unde s*a vidR, la ştiinţă, domniac!t lui s*au 2on*odă %avrocordat, de pre a nemănui, ce au scris dintru a sa t!mplat de au fost "nnici viiaţa sa. un 6uivod i*au mai trebuit istoric streinsingur, să citească şi să scrie, că au fost scrisă "n inima saD. /ercetătorii o"erei lui 8eculce nu s;au mul>umit cu această e&"lica>ie i au observat că în 1+++9 când înce"e domnia lui 7h. uca Ccel bătr!nD9 8eculce nu se născuse încă. "oi că a li"sit din !oldova în adolescen>ă i du"ă 1$11. eci Cauditele celor bătr!ni boieriD au #ost com"letate de anumite surse. l. Piru arăta că Cva #i consultat totui leto"ise>ul anonim 1++1;1$6'9 cronicile lui 8icolae /ostin i &inte -ricariul des"re 8icolae !avrocordat9 cronica racovi>eană i cronica *hiculească "ână la 1$36. <`= 8u este e&clus ca "entru "erioada 1++1;1$2' să #i avut la îndemână i cronici ale Gării Româneti9 îndeosebi Letopise#ul $ălenilor i cronica lui Radu Po"escu. ;ar e&"lica în acest #el unele coinciden>e9 a"ari>ia unor e"isoade comune9 asemănările de atitudineD. 1+4 7. 5vacu1+( admite că Cautorul este sincerD i că a consultat numai un leto"ise> anonim "entru anii 1++1;1$6( "ublicat în 1'13 de /. 7iurescu. 8u "utem însă insista "e ceea ce s;a numit Cli"sa de culturăD a lui 8eculce. 8evoia de a com"leta CdocumentareaD a determinat aezarea9 în # runtea leto"ise>ului9 a celor 42 de le*ende sub titlul ' samă &e cuvinte9 o istorie C"aralelăD a !oldovei9 aa cum se re#lecta ea la vremea res"ectivă în ima*ina>ia "o"ulară. /ronicarul îi dă seama de im"ortan>a in#orma>iilor ce suntu cu"rinse în om le*ende9 Russo vechi de maişi târziu9 luând distan>ă) C O samă audite din "n om,cadeunoameni bătr!ni, şi "ntotui letopiseţu nu sunt scrise,dececuvinte s*au scris aice, 1+4 1+(
l. Piru9 Istoria literaturii române &e la srcini până la i#ică9 1'$$9 ". 322 i urm. 7. 5vacu9 op.cit.9 ". 2$3.
+'
după domnia lui (tefăniţă*odă, "naintea domniii Dabi1ii*odă. Deci cine va ceti şi le va crede, bine va fi, iară cine nu le va crede, iară va fi bine@ cine precum "i va fi voia aşa va face D. trăsese aten>ia încă din Pre&oslovie as"ra lor9 considerându;le im"ortante "rin #a"tul că "oartă ceea ce s;ar "utea numi Cduhul locurilorD) CCă mulţi istorici streini, de alte ţări, nu le ştiu toate c!te să fac "ntr*alt păm!ntu. Tot mai bine ştiu cei de locu dec!t cei streini, "nsă ce să face "n viiaţa lor, iară nu "n delungate vremi...D Le*endele o#ereau9 în conte&t istoric9 situa>ii e&em"lare de via>ă9 în sensul în care "rivete #a"tul istoric 8eculce. @l accentuează asu"ra #inalită>ii etice a relatării. /a i înaintaii săi9 nu #ace istorie de dra*ul istoriei9 ci vrea să o#ere învă>ături "entru urmai) C Deci, fraţilor, cu c!t veţi "ndemna a ceti pre acest letopiseţu mai mult, cu at!ta veţi şti a vă feri de prime1dii şi veţi fi mai "nvăţaţi a dare răspunsuri la sfaturi ori de taină, ori de oştire, ori de voroave, la domni şi noroade de cinsteD. u"ă un /onstantin /antacuzino9 care se îndre"ta s"re o abordare tiin>i#ică a istoriei9 8eculce întoarce #a>a către #olclor. 8u se îm"acă acest demers cu obiectivitatea "e care o declară în Pre&oslovie) CDeci vă poftescu, cetitorilor, pre unde ar fi greşit condeiul mieu, să priimiţi, să nu g!ndiţi că doară pre voia cuiva, ce, precum s*au t!mplat, cu adevăr s*au scris. Doar niscaiva veleaturi a anilor de s*or fi greşit, iară celelalte "ntru adevăr s*au scris D. 8eculce nu a avut contiin>a im"ortan>ei literare a le*endelor "e care le;a "ovestit. @l a selectat9 #ără îndoială9 subiectele9 re>inându;le "e acelea care i se "ăreau mai a"ro"iate de adevărul istoric9 de ceea ce tia des"re istorie. e aceea9 cu ?uste>e observa 8icolae !anolescu9 Caceste istorioare n; au mare lucru de le*endă în eleD 1++9 dar re"rezintă9 du"ă o"inia aceluiai9 Cun veritabil trium# al s"iritului anecdoticD9 ele #iind Cnarativul "ur9 redus la esen>ăD. ceasta e #ost9 desi*ur9 calitatea "rimordială care a determinat "reluarea multor subiecte9 mai ales în secolul al :5:;lea) /. 8e*ruzzi9 în *pro&ul Purice . Bolintineanu9 în Cupa lui te!an cel "are 9 "uma lui te!an cel "are 9 /aniil Siastru 0. lecsandri9 în *ltarul "ănăstirii Putna9 "ovila lui $urcel9 %isul lui Petru Rareş9 /umbrava Roşie .a. %ematica nuvelelor este variată. !ulte sunt închinate lui te#an cel !are9 servind ca izvoare de ins"ira>ie lui sachi9 Bolintineanu9 lecsandri. An altele9 a"are #i*ura lui Petru Rare9 l.
Lă"uneanul9 es"ot Radu<59!ihnea9 !iron BarnovsKi9 Lu"u9 7h. te#an9 7hica 0odă9 8. !ilescu .a. -nele0odă9 le*ende 05=9 "rin relatarea sobră90asile creează im"resia că sunt "a*ini de cronică9 altele mizează "e #a"tul senza>ional. @le brodează în ?urul unei #i*uri istorice cunoscute9 "ornind de la anumite evenimente9 corelate cu întâm"lări istorice dintr;o "erioadă anume a trecutului !oldovei. e im"une #i*ura lui te#an cel !are ca etalon al valorilor morale <0559 le*enda lui Purcel 09 le*enda a"rodului Purice 5559 des"re mănăstirea Putna 509 des"re Războieni 5:9 des"re s#âritul lui te#an .a.=. 8eculce a devenit "ărintele "rozei scurte în literatura noastră. e e&em"lu9 subiectul le*endei :55 "oate #i subiectul unei schi>e des"re Petru Rare9 iar al le*endei :::055 al unei nuvele <7hica 0odă i "rietenul său din co"ilărie=. atmos#eră dramatică intensă caracterizează le*endele :: i; ::5 a aventuroasă a lui 8eculai !ilescu "ătarul. C8eculce9 s"une 8. !anolescu < loc.cit.9 ". +6=9 nu e sensibil la măre>ie9 la sublim9 ci la senza>ionalul sau la cara*hiozlâcul întâm"lăriiD. r "utea #i date ca e&em"lu9 în acest sens9 le*endele ::55 i "rizonieri i popo, "ui să are locul= :55liturghia
Op.cit.9 ". +6.
$6
numai cu colţuni au fost "ncălţatD a"oi9 culmea9 când i se dă să bea CcahfeD9 Cau "nceput a "nchina8 S$ă trăiască "mpăratul şi viiriul? (i "nchin!nd, au sorbit felegeanul, ca altă băuturăD.=. !ulte calită>i ale scrisului lui 8eculce sunt observabile în ' samă &e cuvinte. "iritul "o"ular i oralitatea se im"un în "roza românească "rin 8eculce9 cel mai mare "ovestitor al nostru de "ână la /rean*ă i adoveanu. cris la o vârstă destul de înaintată9 Letopise#ul "rezintă istoria !oldovei "e o "erioada de ,2 de ani. /a i în leto"ise>ul lui !iron9 "erioada în#ă>iată se caracterizează "rin evenimente dramatice9 care vor duce la instalarea domniilor #anariote. 8eculce9 ca i înaintaii săi9 este atent la oameni9 situa>ii de via>ă9 dar dovedete o mai mare libertate de micare9 ne#iind constrâns de anumite surse documentare. re s"irit de observa>ie9 sesizează amănuntul semni#icativ9 abordează colocvial di#erite întâm"lări de la /urtea !oldovei9 de aceea cultivă amănuntul "itoresc i "ercutant. 7. 5vacu îl caracteriza e&"resiv ca un ins Cmali>ios9 vindicativ9 subiectiv9 bâr#itor i "am#letar1+$ iar 7. /ălinescu vorbea des"re Ccom"le&itatea "am#letară #ăcută din ciudă i vaiete9 din coloare i încărcăturăD1+,. 8eculce a scris într;o vreme când se cristalizase ideea alcătuirii unei cronici com"lete a >ării. e acest lucru era contient i !iron /ostin9 căci îl continua "e -reche. utorul are în vedere în *eneral aceleai as"ecte9 "e care le;au urmărit i înaintaii) via>a domnilor9 a boierimii9 a /ur>ii9 intri*ile boiereti9 schimbările de domni9 distrac>iile9 "limbările9 vizitele9 rela>iile cu >ările vecine9 războaiele .a.m.d. unt evocate întâm"lări din vremea domnitorilor) abi?a 0odă9 uca 0odă9 5lia9 te#an Petriceicu9 umitracu /antacuzino9 ntonie Ruset9 /onstantin /antemir9 !. Racovi>ă9 8. !avrocordat9 ntioh i imitrie /antemir9 7ri*ore 7hica9 /. !avrocordat. /ând e cazul9 8eculce revine asu"ra unui "ersona?9 dacă se întâm"lă să ocu"e de mai multe ori tronul !oldovei. u"ă cum s;a văzut9 #iecare cronică a #ost dominată de #i*ura unui domnitor <te#an cel !are9 0asile Lu"u=. La 8eculce9 admira>ia se îndrea"tă s"re imitrie /antemir. ei a domnit numai nouă luni9 o esime din cronică îi este dedicată. utorul a #ost s#etnic al domnitorului i a sus>inut "lanurile sale. im"atia "entru /antemir se vede în ca"itolul dedicat acestuia. u"ă retra*erea în Rusia9 intervine o răceală în rela>iile dintre cei doi9 deoarece /antemir devenise
susce"tibil9 u"ă*receti în#rân*erea de la tănileti9 în i "rovinciile vor #i "ui domni străininervos9 de >ară.mohorât. /a"ichihăile sau turceti ?e#uiesc >ara cronicarulromâne #ace o com"ara >ie9 "ornind de le ci#re9 între birul vechi i cel nou9 e&clamând îndurerat) C Oh, oh, oh? vai, vai, vai di ţară? Ce vremi cumplite au agiunsu şi la ce cumpănă au cădut? Doar Dumnedău di a faci milă, precum au făcut cu irailitenii, cu %oisei prorocu, de*au despicat %area )oşie. AşR să facă şi cutini, săracă ţară? La ce obiceiuri ai agiunsu, ca să scapi dintr*aceste obiceiuri spurcati?D u"ă ce îl "rezintă "e umitracu 0odă9 un bătrân decăzut9 care Ccarne "n toate posturile cu turcii depreună m!nca D9 cronicarul are sentimentul s#âritului de lume) Oh? C oh? oh? săracă ţară a %oldovei, ce nărocire de stăp!ni ca aceştia ai avut? Ce sorţi de viaţă ţ*au căut? Cum au mai rămas om trăitor "n tine, de mare mirare este, cu at!tea spurcăciuni de obiceiuri ce să trag p!nă astădi "n tine, %oldovă? D erban /ioculescu a adus în discu>ie la un moment dat 1+'9 obiectivitatea evocării #a"telor în leto"ise>. e contrazice o"inia lui 8. 5or*a des"re im"ar>ialitatea lui 8eculce i se dau e&em"le semni#icative de subiectivism. Antr;adevăr9 8eculce nu scrie la dis"ozi>ia cuiva9 nici nu are în vedere interesele unei "artide boiereti ca Radu Po"escu sau toica Ludescu9 dar multe "a*ini dovedesc o stare resentimentară sau9 dim"otrivă9 de admira>ie ne?usti#icată. /eea ce sur"rinde9 ca o calitate de e&ce">ie9 este naturale>ea nara>iunii9 lui 8eculce remarcându;i;se de către to>i comentatorii darul de a "ovesti. e alt#el9 caracterul memorialistic al multor "a*ini a creat "osibilitatea des"rinderii de izvoarele documentare9 o mai mare libertate de micare. utorul 1+$ 1+, 1+'
Op.cit.9 ". 2$(. 7. /ălinescu9 IstoriaB9 ed. 559 revăzută i adău*ită9 edi>ie i "re#a>ă de l. Piru9 Bucureti9 @d9 !inerva9 ". 2(. %arietă#i critice9 Bucureti9 @.P.L.9 1'++9 "". $6;,(.
$1
sesizează amănuntul concret i "ercutant în evocarea unei domnii9 are sim>ul culorii e"ocii i recur*e la ze#lemea când9 din "ers"ectiva moralistului care este9 condamnă anumite a"ucături ale celui "rezentat. Portretele9 dei numeroase9 individualizează "ersonalitatea evocată. 8eculce aduce în conte&t bâr#a9 "entru că s"iritul său satiric nu cru>ă "e nimeni. @ de mirare cum mul>i comentatori <"rintre care . Pucariu i t. /iobanu= au vorbit de tonul blând al cronicarului. e obicei9 #a"tul divers "e care îl inserează în "ortret are substrat aventuros9 erotic. lteori9 un amănunt îl descali#ică "e domnitorul res"ectiv. umitracu /antacuzino9 de e&em"lu9 avea o so>ie la Gari*rad9 Ciar el aice "şi luase o fată a unei răchieriţă de pe ul *randiosului. Portretul eroului9 chiar când e vorba de /antemir9 se inte*rează ordinii #ireti a lucrurilor. 8eculce caută "arcă as"ectele anodine al e&isten>ei "erso; na?ului9 de aceea "rima im"resie a cititorului rămâne de diversitate9 nicidecum de monotonie. 8u vom "utea identi#ica o schemă a elaborării "ortretului9 care se alcătuiete din detaliile cele mai neate"tate9 "e baza enumera>i ei. @&"resiv este9 în acest sens9 "ortretul lui /onstantin /antemir9 tatăl lui imitrie) C carte nu ştiR, ce numai iscălitura "nvăţase de o facR. ării "entru că C era un moşneagu fără doamnăD. %răsătura dominantă a "ersona?ului se s"ri?ină uneori "e un contrast între a"aren>ă i esen>ă. @"itetul9 #oarte su*estiv9 dă măsura talentului lui 8eculce în "ortretul lui /onstantin un era om "nalt, prR mic de stat, vrR şi făptură proastă, şi !avrocordat) CAcest domnu căutătură "ncrucişată, şi vorbaConstandin*vodă lui "nceată. Dar era la hire cu m!ndrie să s*arete, dar era şi omilenic. Cane, bătăi rele la oamini nu făcR, nici la s!nge nu era lacom, şi răbdător mult. Bi era dragă "nvăţătura, corăspundenţii din toati ţările străine să aibă, prR silitor spre veşti, ca să ştii ce să faci printr*alte ţări, ca să dob!ndească numi lăudat la ă a"arte9 dar nu ne?usti#icată9 este "ortretul lui 7in li;"aa) CAcestu Gin Ali*paşa era un păg!n rău, turbat şi mare sorbitoriu de s!nge asupra creştinilor. 6u*i trebuiR lui daruri sau rugăminte. Acesta au omor!t pe 4r!ncovanul*vodă cu copiii lui. Acesta au omor!t şi pe (tefan*vodă, şi pe tată*său, Constantin stolnic, şi pe %ihai spatariul, şi pe Lupul vornicul, şi pre mulţi alţiiD ia în aceste "ortreteF chimbarea "ers"ectivei9 *ăsirea mi?loacelor sim"le9 dar e#iciente. Portretul lui 7in li;"aa se nate din acumulări în cercuri concentrice. Persona?ul diabolic9 a#lăm9 nu;i cru>a nici "e turci i din ordinul lui au #ost omorâ>i Cvro U/ paşi, fruntea turcilorD9 dar în cele din urmă C nu i*au agiutat Dumnedeu, că ş*au luat şi el plata, că i*au luatPortretul tată*său,neculcian diavolul, are sufletul D. o structură anecdotică. -nele se dezvoltă chiar în scurte nara>iuni9 cum se întâm"lă în evocarea lui abi?a 0odă. serie de amănunte9 nesemni#icative ară9 admirator al
$2
lucrurilor vechi. /om"ortarea demnă a lui !iron /ostin în #a>a lui Petriceicu;0odă este relatată "rin dialo*9 su*erându;se indirect calită>ile "ersona?ului. 0orbirea directă sublinia ză sarcasmul cu care relatează cronica rul s#âritul lui uca 0odă. An drum s"re Gara Leească9 într;un sat9 Cau poftit puţintel lapte să măn!nce. 2ar femeia gada i*au răspuns că n*avem lapte să*ţi dăm, c*au m!ncat Duca*vodă vacili din ţară, de*l va m!nca vermii iadului cei neadormiţi. Că nu ştiR femeia acie că este singur el Duca*vodă. 2ar Duca*vodă, dacă au audit că este aşR, "ndat*au "nceput a suspina şi a pl!nge cu amar D. /hiar dacă nu a îm"ărtăit întotdeauna umorile lui . /antemir9 8eculce lasă un "ortret memorabil domnitorului. Pentru "rima dată se "rezintă un "ortret în di#erite i"ostaze) la înce"ut9 la urcarea "e tron ca domnitor în "ribe*ie. 8eculce remarcă evolu>ia "siholo*ică a domnitorului. La înce"ut9 CaşR să arăta de bun şi de bl!nd? Tuturor uşe deşchisă şi nemăreţu, de voroviR cu toţi copiiiD. An e&il9 amărăciunea îi s"une cuvântul în as"rimea cu care îi trata "e moldoveni) C Că i să schimbase hirea "ntr*altu chipu, nu precum era domnu "n %oldova, ce precum era mai nainte, t!năr, pre c!nd era beiade &...'. $ă sc!rbiR, şi uşa era "nchisă, şi nu lăsa pe moldoveni nicăiuri din t!rgu să iasă afară, fără ocaul luiD. e un #armec a"arte este "ortretul lui oso#tei9 sin*urul în care s"iritul său mali>ios nu se dezlăn>uie) CAcestu Dosoftei mitropolit nu era om prostu de felul lui. (i era neam de ma!l@ pre "nvăţat, multe limbi ştiR8 elineşte, lătineşte, sloveneşte şi altă ad!ncă carte şi "nvăţătură, deplin călugăr şi cucernic, şi bl!nd ca un miel. Bn ţara noastră pe*această vreme nu este om ca acelaD. 8eculce nu e&celează în descrierea scenelor de lu"tă9 că aici se lasă stă"ânit mai mult de calită>ile de comandant decât de cele de scriitor. mănuntele încarcă e&"unerea9 o #ac aridă9 iar încercările de a o înviora euează) C (i aşR cădR turcii, ca c!nd ar cădR nişte pere coapte dintr*un păr, c!ndu*l scutură oameniiD C Ca cum ar arde un stuh mare, trestie, pe nişte v!nt mare, aşR să vedR focul ieşind din puşciD. Prin 8eculce9 înainte de /rean*ă i adoveanu9 oralitatea i s"iritul "o"ular îi demonstrează dis"onibilită>ile stilistice. /ronicarul cunoate valoarea "aremiolo*iei "o"ulare i9 acolo unde crede necesar9 reia "roverbe9 cum se întâm"lă când caracterizează o anumită ac>iune a lui . /antemir) trece prime1dia rea@ mielul bl!nd suge la doo maice@ capul plecat nu*l prinde Cului îl situează "e 8eculce alături de ntim 5vireanul sau . /antemir. m insistat asu"ra "ortretului "entru că acolo se "oate scoate în eviden>ă linia de continuitate i cea înnoitoare9 "rin com"ara>ie. lte as"ecte ia9 enumera>ia9 e"itetul .a.= con#irmă a#irma>iile des"re valoarea literară a leto"ise>ului. 5ată un ir de com"ara>ii) C şi s*au str!ns ca puii de pot!rnichiD9 Crămaseră ca un roiu făr de matcă D9 Cca cum ar merge fulgerul, aşR mergea focul "mpre1ur D9 Cpre c!mpu să vedR focurile ca steleleD9 Cnăde1dea domnului este ca săninul ceriului şi ca "ncetul măriiD9 Cnemică nu să clintiR, ca cum ar fi nişte oameni morţi "n revărsatul orilorD .a. An ce "rivete e"itetul9 5. 5ordan 1$1 analiza sinta*mele în care 8eculce reia e"itetul bogat9 cu variate conota>ii9 care demonstrează că autorul era un bun cunoscător al nuan>elor cu rezonan>e e&"resive) Cbogată stricăciuneD9 C bogată ruşini le eraD9 C ce bogat blestemD9 Cbogate nevoi şi ruşiniD9 Cbogate lacrămiD .a. C8eculce9 consideră 0. /ristea9 relevă i im"une totodată literaturii române e&"resivitatea îm"insă "ână la ma*ie a limbii9 o înaltă estetică a e&"rimăriiD.1$2 /u 8eculce9 "roza românească desco"eră resursele sale de e&"resivitate9 de aceea leto"ise>ul său a #ost sursă de ins"ira>ie "entru mul>i din cei care i;au urmat. !. adoveanu <1'239 /iscursul 1$6 1$1 1$2
Pentru alte as"ect e re#eritoare la valoare a literară9 limbă9 stil9 v. 5or*u 5ordan9 Intro&ucere la 5on 8eculce9 Letopise#ul 7ării "ol&ovei i ' samă &e cuvinte9 ed. 559 @..P.L..9 1'('9 ". L: i urm. Op.cit.9 ". :5:. 0. /ristea9 Intro&ucere în opera lui Ion Neculce9 Bucureti9 @d. !inerva9 1'$49 ". 26(.
$3
&e recep#ie la *ca&emie = sesiza calită>ile de "ovestitor ale cronicarului9 care au determinat o anumită linie în "roza noastră.
#. Cro!i%arii "u!te!i ctivează în secolul al :055;lea i înce"utul secolului al :0555;lea. !ultă vreme o"erele lor au #ost subestimate9 #iind "rivite în com"ara>ie cu ale moldovenilor. ubiectivismul autorilor9 care scriu "entru a a"ăra interesele unei "artide boiereti9 a determinat o atitudine mai rezervată din "artea cercetătorilor trecutului nostru literar. @&ista i în !untenia o tradi>ie a relatării cu subiect istoric) "ovestirile des"re 0lad Ge"e9 %ia#a patriarului Ni!on9 cronicile des"re !ihai 0iteazul .a.9 traduse i în limba română în secolul al :055;lea. /ele două mari "artide boiereti care s;au în#runtat de;a lun*ul mai multor decenii i#ică a înce"uturilor neamului românesc9 Istoria 7ării Româneşti9 care anun>ă =ronicul lui /antemir i scrierile istorice ale re"rezentan>ilor colii rdelene. /u e&ce">ia cronicii lui /onstantin /antacuzino9 "a*inile scrise de cronicarii munteni au un "ronun>at caracter "olitic9 re#lectând9 în #ond9 lu"ta "entru "utere din momentul res"ectiv. /ronicarii moldoveni "e străduiau să res"ecte adevărul istoric9 dar în cronicile muntene vom observa9 chiar "entru trecutul mai înde"ărtat9 o atitudine "artizană9 de#ormatoare9 nu #ără consecin>e notabile în "lan literar. %enta>ia de#ormării detaliilor9 in#orma>iilor va #i între>inută sistematic i9 "entru a a#la adevărul istoric9 suntem nevoi>i să citim cu circums"ec>ie aceste "a*ini. utorii recur* la "am#let "entru a;i deni*ra "e adversari. An vreme ce moldovenii au considerat că au datoria "atriotica de a se continua unii "e al>ii9 cronicarii munteni iau de #iecare dată totul de la înce"ut9 în #unc>ie de interesele "artidei din care #ac "arte. Leto+ise(ul #antacuzinesc
#ost atribuit de 8. 5or*a lui toica Ludescu9 lo*o#ăt al #amiliei /antacuzino. utorul înce"e de la întemeierea "rinci"atului <12'69 mai devreme decât au demonstrat cercetările istorice= i "ovestete evenimentele "ână în "rimii ani de domnie ai lui /onstantin Brâncoveanu. Până la 1++6 este o com"ila>ie a scrierilor anterioare9 iar de la 1++6 o lucrare cu caracter memorialistic. #ost "ublicat "entru "rima dată în 1,4$ ii bune au dat /. 7recescu i an imonescu <1'+6=9 !ihail 7re*orian <1'+1=9 Liviu nu <1'$6=. Leto"ise>ul "rezintă "unctul de vedere al #amiliei /antacuzinilor. Ance"e cu aluzii la ori*inea romană a "o"orului nostru9 dar nu socotete necesară o "redoslovie9 aa cum "rocedează moldovenii. utorul se dovedete un bun cunoscător al te&telor sacre9 la care #ace adesea a"el. @l subliniază în re"etate rânduri rolul ?ucat de Basarabeti în istoria >ării. /antacuzinii se considerau continuatorii lor. intre contem"orani9 "ostelnicul /antacuzino este lăudat. devărul e că re"rezentan>ii /antacuzinilor urmăreau să instaureze în Gara Românească o monarhie autoritară i chiar să realizeze o uniune cu !oldova9 ceea ce ar #i dus la întărirea "uterii de a"ărare în #a>a tur; cilor. Pa*inile cronicii o*lindesc o istorie a*itată9 cu dese con#licte care se soldau cu tăieri de
$4
ca"ete9 cu războaie i com"loturi9 "e #ondul sărăcirii continue a celor de ?os. 0ina e dată "e venetici9 "e *reci9 dar #amilia /antacuzinilor9 care se considera a"ărătoare a intereselor "ământenilor9 avea ori*ine *recească9 iar Bălenii9 considera>i *reci9 descindeau din # amilii neaoe. buzurile de tot #elul #ac via>a insu"ortabilă. omnia lui 7ri*ore 7hica aduce asu"ra >ării C multe nevoi şi grele dă1di. (i nu era numai despre d!nsul, ci şi grecii "ncă*i prăda şi*i m!nca cu tot felul de meşteşuguri, precum sunt ei "nvăţaţiD. Antâlnim la toica Ludescu "asa?e de interes literar9 în alcătuirea câtorva "ortrete9 în descrieri9 îl #olosirea unor "rocedee literare. Yavistia e tema "asa?ului care "rezintă s#âritul dramatic al lui !ihai 0iteazul) Cşi cău trupul lui cel frumos ca un copaci, pentru că nu ştiuse, nici să prile1ise sabiia lui cea iute "n m!na lui cea viteaă. (i*i rămase trupul gol "n pulbere aruncat, că aşa au lucrat pima "ncă din ceputul lumii. Că pima au pierdut pre mulţi bărbaţi făr de vină, ca şi acesta. Căci era a1utor creştinilor şi sta tare ca un vitea bun pentru ei, c!t făcuse pre turci de tremura de frica lui. 2ar diavolul, cel ce nu va binele neamului creştinesc nu l*au lăsat, ci iată că cu meşteşugurile lui au "ntrat prin inima celor hicleni, p!n*"l dederă morţii. (i rămaseră creştinii, şi mai v!rtos 7ara )um!nească, săraci de d!nsulD. i9 evident9 autorul nu se dă în lături să;i blesteme "e cei vinova>i. Portretul lui Radu 0ărzariul ne edi#ică asu"ra #or>ei de "am#letar a autorului) C2ară )adul armaşul era de moşie rum!n. (i tată*său grădinariu de vere la ii ne*ative9 încât nu;i *ăsim e*al într;o "a*ină de cronică moldovenească decât "oate în "ortretul lui 7in li;"aa din leto"ise>ul lui 8eculce. !ânia i dis"re>ul9 încrâncenarea caracterizează stilul lui toica Ludescu. @vident că "a*inile devin #oarte colorate9 ca nite blesteme ar*heziene9 cum remarca i 7. /ălinescu. Răscoala seimenilor din tim"ul lui !atei Basarab "rile; ?uiete autorului "a*ini de mari violen>e verbale) C(i aşa fiind ei turbaţi, ca nişte porci făr de nici o ruşine să suiră sus, "n casele domneşti şi dederă năvală unde ăcea domnul lor căut!nd pre aceşti sub căpăt!iul lui,nişte supt lupi paturi, prin poduri, cămări, biera prin lade, p!nă*ipegăsiră &...'. 2ar ei boiari nu să mai aşea, ci ca flăm!ni şi iuaprin şi noaptea şi umbla la casele boiarilor, ca nişte calici, de*i pedepsea şi le cerea de băuturăD. an Eoria !azilu vorbea de o Cretorică a im"reca>ieiD 91$3 sinta*mă care se "oate a"lica i celorlalte cronici. celai cercetător analiza "am#letele9 "ane*iricele i înclina>ia s"re "ovestirea de aventuri a autorului. Portretul "ane*iric se a#lă la anti"odul "am#letului i evocă o #i*ură "e care toica Ludescu o admiră9 cum ar #i cea a "ostelnicului /onstantin /antacuzino. Remarcăm o anumită #or>ă a verbului9 care su*erează re*retul universal du"ă cel dis"ărut) C O, diavole, răul pimaş neamului omenesc, cum prelăstişi pre Gligorie*vodă de omor" pre Costandin fără 1udecată, fără vină nimic. 2ar ţara toată pl!ngea pre Costandin postelnicul, că au pierdut un st!lp mare, care au spri1init toate nevoile ţării. in elementele de Ccaptatio benevolentiaeD9 de dezvoltare a ideii "rinci"ale i orientare a aten>iei s"re sco"ul urmărit
de vorbitor9 inserându;se i ima*ini caresursă să #ra"eze9 să >ină"entru aten>iaistorici trează. străini
Cronicari munteni9 Bucureti9 @d. !inerva9 1'$,9 ". 41.
$(
Radu ?rizea Po+escu c. 17886192=: crie un leto"ise> "e "lacul Bălenilor. Ai ura "e /antacuzini "entru că tatăl său9 vistiernicul Erizea9 căsătorit cu !aria Băleanu9 #iica banului /. Băleanu9 a #ost ucis din ordinele lor. Am"reună cu #amilia "leacă9 în acele îm"re?urări9 la 5stanbul9 a"oi în !oldova9 la curtea ucăi 0odă9 i revine în !untenia în 1+,$. cumulase o #rumoasă cultură i se ate"ta la ran*uri mari9 dar Brâncoveanu9 "entru că #ăcea "arte din tabăra Bălenilor9 nu i le acordă9 #a"t care determină chiar or*anizarea unei revolte în 1$66. !are ban va a?un*e în vremea lui 8. !avrocordat9 căruia îi dedică Istoria9 ceea ce nu;l îm"iedică să contribuie9 du"ă câte se "are9 la arestarea acestuia de către nem>i. An 1$21 va #i numit mare vornic de către erban /antacuzino9 dar se va călu*ări în acelai an9 sub numele de Ra#ail.
lucrării<înluinumere Radu Po"escu9 a #ost1,4( "ublicată Istoriile de &omnilor 7ăriiînRomâneşti #ra*mentar 8. Bălcescu C!a*azin9 titlul istoricori*inal "entrualaciaD a"ărute între i 1,4$=9 dar edi>ii temeinice din "unct de vedere tiin>i#ic au a"ărut numai în ultimele decenii) !. 7re*orian ie critică9 1'+39 @d. cademiei=9 0. @ne <1'+,9 1'$3=. 5storiile domnilor Gării Româneti <12'6;1$2'= a "us multe "robleme în le*ătură cu "aternitatea.1$4 rămas stabilit că Radu Po"escu este autorul celei de a doua "ăr>i9 care narează evenimentele "erioadei 1+,';1$2'. Pentru "rima "arte9 "ărerile sunt încă îm"ăr>ite) unii îl consideră autor "e Radu Po"escu ii <8. 5or*a9 P.P. Panaitescu .a.= îl cred autor "e /onstantin că"itanul ili"escu. /ronica #olosete "entru "erioada de "ână la 1++( cam aceleai izvoare ca Letopise#ul Cantacu(inesc9 realizând o com"ila>ie. u"ă 1++(=9 răs"unde cronicii /antacuzinilor. st#el că 7ri*ore 7hica a"are ca un domn bun9 dre"t9 dar ntonie din Po"eti9 care i;a s"ri?init "e /antacuzini9 ca o sim"lă marionetă. omniile lui erban /antacuzino i /. Brâncoveanu devin "acoste "entru >ară i "entru boierii care Cţin la binele ţăriiD. !oartea "ostelnicului /antacuzino abia e amintită9 dar se insistă asu"ra mor>ii vistierului Erizea din Po"eti9 tatăl cronicarului. !arele cărturar9 care era stolnicul /antacuzino9 e Choţul acel bătr!nD9 autorul "unând moartea #ratelui său erban i chiar a ne"otului ie cu cele din rdeal i !oldova sau chiar din alte >ări9 ca în o"era lui /ostin sau 8eculce. ;a observat că Radu Po"escu9 într;o măsură mai mare decât ceilal>i cronicari9 are o "redilec>ie "entru ceea ce s;ar chema Cartă a s"ectacoluluiD.1$( 5storia e văzută ca un s"ectacol9 via>a o scenă de teatru în care au loc toate întâm"lările cu "rota*oniti reali. e alt#el9 Radu Po"escu descrie "entru "rima dată la noi un s"ectacol al străzii) s"ectacolul "ehlivanilor ine amănuntele micărilor9 as"ectele senza>ionale ale s"ectacolului9 su*erând cu e&"resivitate mirarea "lină de încântare. ar nu numai cu acest "rile? a"reciază arta s"ectacolului. @l observă că i oamenii au câteodată "lăcerea de a ?uca teatru9 cum se întâm"lă cu un domnitor ca Radu Leon9 care9 du"ă ce ob>ine domnia9 vrea C să să plimbe pen 7arigrad cu pompă domnească, să*l vaă prieteniiD. troe Leurdeanul9 acuzat de com"lot9 e "limbat "rin târ*) C şi i*au făcut 1udecată de moarte şi l*au pus "ntr*un car cu doi boi, numai cu antiriul şi cu nădragii şi i*au pus neşte priviţ la car şi i*au sp!nurat răvăşelele acelea &ale cui vor fi fost Dumneeu ştie', şi aşa cu acea pompă l* au trecut prin t!rgu şi l*au dus la mănăstirea $nagovului, dar nu l*au omor!t, ci fără voie l*au călugărit...D. !azilirile9 venirea unor domni la "utere creează "rile?uri de "unere în valoare a 1$4
1$(
0. CRevista de istorie i teorie literarăD9 1'$( i 1'$, !. n*helescu9 /in nou &espre Cronica bălăcenească9 R5%L9 ::559 1'$39 nr. 4 idem9 ibidem9 *supra cronicilor muntene &in a &oua Mumătate a sec. al 8%II-lea9 R5%L9 ::09 1'$+ /ătălina 0elculescu9 Legen&e9 re!le1e în istoriogra!ie9 R5%L9 :059 1'$,9 nr. 1. 8. !anolescu9 op.cit.9 ". +,.
$+
resurselor e&"resive ale limbii. !azilirea lui ntonie 0odă i închiderea boierilor sunt "rezentate cu a?utorul vorbirii directe9 ca într;o "a*ină de dramă) CDeci merg!nd domnii cu boiarii la viiriul şi aştepta caftane, "ncepu a "ntreba8 Care iaste %areş8 ise8 9u sunt? 2a*l? Ci*l luară. Care iaste Ghiorghie vornic ise8 9u sunt. 2a*l? Ci*l luară. Care iaste (ărban8 ise8 6u iaste. &...'. Care este cutare, cutare Bi luară pă toţi şi rămase domnul singur cu ceilalţi boiari. (i ise domnului8 Bmpăratul te*au ma!litD. Radu Po"escu evită "ortretul în stil clasic i "re#eră să nareze #a"te semni#icative9 care ilustrează o trăsătură de caracter. Portretul lui te#an /antacuzino înce"e cu un condi>ional;o"tativ9 mimând obiectivitatea9 "entru ca a"oi să lanseze o suită de acuza>ii *rave9 care răstoarnă "ers"ectiva i trădează inten>iile autorului) C(tefan*vodă "ncă ar fi fost domnu lăudat ca şi alţi domni, av!nd şi chip şi ţărămoniile cumsăcade, de n*ar fi fost cu totul nestătători la toate vorbele şi lucrurile lui. ăgăduia multe daruri şi boierii unora*altora, şi pă urmă toate răm!nea la deşertăciune şi mai v!rtos că era ghenegolatri, asculta "ntru cele mai multe pă doamnă*sa, c!t să deşchisesă poartă mare despre doamnă*sa, ci care mergea despre poarta aceia să folosiia multu. Lacom de bani "ncă era foarte, şi au luat bani mulţi din ţară, mai mulţi pentru treaba lui, dec!t a "mpărăţii. %ai v!rtos că au sărăcit pe boiari, pă mănăstiri, pă 1up!nese sărace, de le*au luat mulţi bani cu făgăduieli mincinoase că le va da ai*m!ine, şi toţi au rămas păgubaşi D. An "rezentarea lui 8icolae !avrocordat #olosete preteriţiunea9 "re#ăcându;se a omite calită>ile domnului "entru a nu #i bănuit de "ărtinire9 dar nu #ace altceva decât să;i "re*ătească lauda e&a*erată din #inal. C A pomeni toate bunătăţile pe deplin c!te avea domul nu mă lasă obiceiul istorii pentru ca să nu dau bănuială de colachiie, care rumăneşte să cheamă cicotnicie, drept aceea cu tăcerea le trec, numai at!ta ic că toate faptele "i era cu dreptate şi nicicum nu suferiia să se facă cuiva str!mbătate, din fire fiind iubitor de dreptate, milostiv, lesne iertător şi cu frica lui Dumneeu. Care aceste toate vă!ndu*le "nsumi cu ochii, dă le voiu trece eu cu tăcerea, pietrile vor strigaD. ezlăn>uirea "am#letarului creează "a*ini întunecate9 de ură nedisimulată. Proza naturalistă de mai târziu îi "oate a#la într;o asemenea "a*ină un "recursor) C ei în masă9 #ie că e vorba de evolu>ia unui individ. /ruzimea e subiectul multor CsceneD "rezentate cu detaare9 ca nite lucruri #ireti. !ihnea 0odă "une la cale măcelul boierilor în sunetele muzicii domneti9 seimenii ucid "e to>i cei întâlni>i în cale. ar Radu Po"escu se o"rete i la alte as"ecte din via>a societă>ii medievale) "limbările boierilor9 os"e>ele9 "etrecerile9 ceremoniile9 .a. La nunta #iicei lui 8icolae !avrocordat9 atrac>ia o constituie ?ocurile i horele) C ăcutu*s*au 1ocuri la această nuntă, care nu s*au făcut altădată, hore de boiari şi de coconi, hore de 1up!nese şi de cocoane, tot "mpodobite, "n mi1locul curţi i domneşti, de care podoabe să mira şi solul D. e aici9 "recum i din contem"larea unor ca"odo"ere ca !ănăstirea /urtea de r*e9 se des"rinde ima*inea unei lumi care tia să trăiască i nu;i
interzicea o volu"tate. transmite sentimentul cănecru>ă nu;l lasă indi#erent nici una dinlu) ima*ini i nici că nu;l "ot "ăcăli/ronicarul a"aren>e le. -neori ironia lui este toare 9 ca în acest e&em" CDe acest domn scriu moldovenii că l*au omor!t doamnă*sa &ău, de treabă 1up!neasă moldoveancă, să*şi omoare bărbatul?'D. Leto"ise>ul lui Radu Po"escu se a"ro"ie mult de "a*ina de literatură artistică.
$$
Radu >receanu Lo*o#ăt al lui Brâncoveanu9 scrie o bio*ra#ie a acestuia intitulată Istoria vie#ii luminatului şi preacreştinului &omnului 7ării Româneşti6 Io Constan&in $râncoveanu $asarab %oievo& 9 care "ovestete evenimentele cu"rinse între 1+,, i 1$14. #ost "ublicată "entru "rima dată tot de 8. Bălcescu <1,4+9 vol.55 al revistei sale=. @di>ii bune au dat !. 7re*orian ii Cronicari munteni9 1'+1= i . 5lie ie critică9 1'$6=. Radu 7receanu era un om cult9 cum demonstrează colaborarea sa la traducerea $ibliei din 1+, ,9 a "ineielor i a "ărgăritarelor9 lucrare a lui 5oan 7ură de ur. 5storia sa se deschide cu o "redoslovie în care se #ac re#erin>e la Platon9 ristotel9 emocrit9 5oan 7ură de ur9 7ri*ore %eolo*ul .a. An cele 116 ca"itole9 mer*ând cu relatarea "ână în 1$149 autorul e&"rimă interesele domnitorului9 condamnându;i "e dumani. 1$+!anolescu9 de e&.= consideră că nu are calită>i literare9 al>ii <an Eoria -nii lu9 comentatori <8. !azi @. 8e*rici = îi *ăsesc totui i alte virtu>i decât cele documentare. @ste o lucrare encomiastică9 dominată de e#ortul autorului de a demonstra sacri#iciul domnitorului "entru #olosul de obte. Portretul domnitorului este "ortretul ctitorului atâtor institu>ii care au adus #aima domniei <coli9 lăcauri de cult9 ti"arni>e=) C Căci măriia*ta eşti cu daruri vrednice "mpodobit şi ai "ngri1it de această ţară cu o aşa ad!ncă pricepere şi "naltă priveghere, "n at!ta bl!ndeţe şi răbdare, pornită din sufletească dragoste ce "i porţi, "nc!t eu poci să dau cheăşie că politiia luminată şi plină de bunătate a "nălţimei*tale este cu adevărat asemănătoare cu "nţelepciunea lui Democrit... D. %ia#a lui Constantin $râncoveanu9 titlu sub care mai este cunoscută cronica9 dovedete că autorul a avut în "rimul rând în vedere e&actitatea in#ormării i mai "u>in e&"resivitatea discursului său.
0nonimul Brâncovenesc An schimb9 autorul celeilalte cronici des"re Brâncoveanu9 anonim9 dovedete un real talent literar. Istoria 7ării Rumâneşti &e la octombrie ie tiin>i#ic elaborată a a"ărut în 1'(' sub în*ri?irea lui /. 7recescu9 care i dă titlul de Istoria 7ării Rumâneşti... cesta este te&tul re"rodus i în Cronicari munteni ul nara>iunii i multe "a*ini devin nuvele realiste. a sunt "a*inile care "ovestesc instalarea la tron a lui Brâncoveanu9 com"lotul îm"otriva lui Petru 5 al Rusiei9 com"lotul lui umitracu /orbeanul .a. cenele #oarte vii mizează "e dialo*9 "e discurs9 "e cunoaterea "siholo*iei "rota*onitilor. /orte*iul *rotesc ordonat de domnitor când desco"eră com"lotul lui taico i discursul "e care i;l >ine atra* aten>ia) C(i trimise pe g!dea cu un ciomag mare "n m!nă de veniia "naintea lor "n chip de postelnic, că aşa să auiia, precum $taico vrea să fie domn "n 7ara )um!nească. Drept aceea şi Constandin*vodă "i făcea cinste ca aceea de*i trimise pe g!dea "n loc de postelnic mare, cu toiag de beldie şi pe armaşul cel mare "nainte "nsemn!nd şi sf!rşitul lui "n ce chip va să fie... D C 6*aş fi g!ndit, $taico, sa vă una ca aceasta, ău, n*aş fi g!ndit "n viaţa mea. Cela ce "ntr*at!ta vreme, printr*at!tea 1$+ 1$$
@. 8e*rici9 +igura spiritului creator9 Bucureti9 @d. /artea Românească9 1'$,9 ". 1+( i urm. an Eoria !azilu9 Cronicari munteni9 op.cit.9 %oca#ia europeanăB9 op.cit. 0. an Eoria !azilu9 %oca#ia...9 op.cit.9 ". ,,.
$,
locuri şi cu at!tea feluri de umblete astăi să te vă aşa dinaintea mea "ntr*acestaşi chip, ău, n*aş fi g!nditD. *nonimul $râncovenesc mani#estă "redilec>ie "entru situa>ii dramatice9 rezolvate "rin dialo*. omnul se su"ără "e un slu?ba9 care îi ?e#uia "e cei mai de ?os ca el) C şi au str!ns domnul divan de boieri şi l*au adus şi pă el la divan. (i au is domnul8 Cluceriu, c!nd te*am trim is "n ţară cu slu1be, fiind cu boierie, dreptate am poruncit să faci, au nedreptate şi 1afuri 9l ise8 4a dreptate ai poruncit, măria*ta, să fac. (i "ncepu a să "ndrepta din cuvinte, iară domnul ise8 Dar acestea ce sunt (i scoase h!rtioarele cu iscălitura lui...D Bineîn>eles că Cdeaca au văut, au rămas "nghieţatD. utorul îi îndrea"tă mai rar aten>ia către "ortret. /ând o #ace9 de obicei mizează "e antiteză9 #ie între "ersona?e9 #ie în cadrul "ortretului res"ectiv. Portretul lui Brâncoveanu are în centru o"ozi>ia dintre norocul acestuia9 ales de destin i dăruit cu de toate9 i al>i domnitori) C Că mulţi au noroc "n lume, dar nu "n toate, că unii au noroc de cinste, iar nu de feciori, şi de bogăţie, şi de stat frumos, şi de altele, alţii au noroc de feciori, iar nu de cinste, şi de bogăţie şi de altele, şi tot au şi lipsă de unile &...' iar acest domn "n toate au avut noroc, bogat, frumos la chip, la stat, vorba lui frumoasă, cu minte mare, rude multe, fii, feate din destu l, gineri, nurori, cinste mare şi "n boieria lui, şi "n domnia lui, ci au domnit nici o lipsă nu va fi avut D. e "rezintă aici chi"ul domnitorului #ericit9 dar nu a #ost tocmai aa. 8arator remarcabil9 anonimul autor el acestei cronici "une un înce"ut anumitor linii ale "rozei muntene.
!tolnicul #onstantin #antacuzino 8u din considerente strict literare ne vom o"ri asu"ra o"erei lui /onstantin /antacuzino stolnicul iat un tratat de istorie9 în #elul în care se vor ilustra mai târziu re"rezentan>ii colii rdelene. tolnicul i;a #ăcut studiile la /onstantino"ol i Padova.
#ost unul din cei maialcul>i oameni re ai vremii "osedând una în dinconducerea cele mai bo*ate biblioteci înce"utul secolului :0555;lea. un rolsale. #oarte im"ortant treburilor >ării de în la vremea lui Brâncove anu9 ne"otul său9 "recum i în vremea lui te#an /antacu zino9 #iul <1$14; 1$1+=. 0a muri ucis de turci odată cu te#an. Istoria 7ării Rumâneşti întru care să cuprin&e numele ei cel &intâi şi cine au !ost lăcuitorii ei atunci şi apoi care o au mai &escălecat şi o au stăpânit până şi în vremile &e acum s-au tras şi stă a #ost ti"ărită mai târziu decât alte cronici. 7eor*e 5oanid o "ublică în 1,(,9 To*ălniceanu în vol. 55 al Cronicilor României <1,$29 atribuind;o lui 8icolae !ilescu=. 8. 5or*a va demonstra cu ar*umente convin*ătoare că lucrarea a"ar>ine stolnicului ia din 1'61=. An Cronicari munteni <1'+1= se re"roduce te&tul stabilit în 1'44 de an imonescu. %itlul lucrării arată că stolnicul voia să scrie o istorie com"letă a >ării9 dar s#âritul dramatic l;a îm"iedicat. @ra intri*at de neadevărurile care a"ăreau în di#erite cronici9 ca i !iron /ostin9 convins că Cfără istorie nu numai de r!sul altora şi de ocară suntem, ci şi orbi, muţi, suri suntem de lucrurile şi faptele celor mai de demult D. e alt#el9 în "redoslovia la cele o"t ca"itole câte a a"ucat să scrie9 îi e&"une "ărerile cu "rivire la istorie. Privete critic izvoarele9 arată sărăcia documentelor interne9 ine&actită>ile din in#orma>iile o#erite de tradi>ii i crea>ia "o"ulară. !ulte din izvoarele interne sunt inutilizabile9 "entru că unele laudă "rea mult9 altele hulesc "rea mult. La #el ca 8eculce i /antemir9 îi dă seama de valoarea istorică a crea>iei "o"ulare9 a "ovetilor i a Cc!ntecelor cari vestesc de vite1ie D. Pentru "roblemele re#eritoare la ori*inea românilor9 dar i "entru alte as"ecte ia hunilor i se încheie cu un "ortret al lui tila=9 recur*e la surse străine9 enumerate i de !iron /osti n9 în mare "arte9 când scri e /e neamul mol&ovenilor) %itus Livius9 trabo9 io /assius9 @nea ilvio Piccolomini9 !artin Tromer9 ntonio
$'
Bon#ini .a. tolnicul a #ost "reocu"at de cunoaterea adevărului în toate as"ectele abordate9 de aceea mărturisete truda9 căutarea documentelor9 căci cronicile interne9 câte erau9 nu "rea #oloseau9 #iindcă Cat!ta iaste de netocmit, de "ncurcat şi de scurt, c!t mai multă turburare şi mirare dă celui ce ceteşte, dec!t a şti cevaşi adevăr dintr*"nsulD. tolnicul trece în revistă di#eritele izvoare #olosite i #ace ceea ce astăzi s;ar numi o critică a lor. "are lim"ede inten>ia de a da o o"eră monumentală i nu "utem decât să re*retăm că n;a dus;o la bun s#ârit. Reac>ionează la celebra basnă lansată de inter"olatorii lui -reche i se miră că acetia n;au #ost mai circums"ec>i cu "a*inile unde au a#lat;o Cpentru că pururea şi nevindecaţi şi ungurii au stătut vră1maşi şi pimaşi rum!nilor, şi at!ta c!t de ar fi putut, ar fi supus pe toţi sub 1ugul lor, cum şi pe mai multa parte den toţi c!ţi să află acum "n Ardeal i*au supus şi i*au făcut iobagi cum le ic eiD. /âteva idei sunt dezbătute cu s"irit critic) ori*inea romană a românilor9 însemnătatea elementului autohton9 latinitatea limbii9 unitatea de ori*ine a tuturor românilor. C Bnsă rom!nii, spune stolnicul, "nţeleg nu numai ceştea de aici, ce şi den Ardeal, carii "ncă şi mai neaoşi sunt şi moldovenii şi toţi c!ţi şi "ntr*altă parte să află şi au această limbă, măcară fie şi cevaşi mai osebită "n neşte cuvinte den amestecarea altor limbi, cum s*au is mai sus, "nsă tot unii sunt. Ce dară pe acestea, cum ic, tot rum!ni "i ţinem, că toţi aceştia dintr*o f!nt!nă au ivor!t şi cură D. /ontinuitatea românilor în vechiul teritoriu al aciei este altă mare idee. tolnicul res"in*e ideea e&terminării dacilor ile literare sunt lăsate în umbră de sobrietatea discursului tiin>i#ic.
%II. ÎNC,PU0URIL, R'"*NULUI R'":N,SC
DIMITRIE CATEMIR (26 octombrie 1673 – 21 august 1723)
imitrie /antemir este una din "ersonalită>ile cele mai im"ortante ale culturii noastre din toate tim"urile. "irit enciclo"edic9 ilustrează o sinteză a unor "reocu"ări diverse9 de ordin #ilozo#ic9 "olitic9 reli*ios9 tiin>i#ic .a. !arele învă>at a #ost "rimul nostru cărturar care s;a bucurat încă din tim"ul vie>ii de a"recierea învă>a>ilor euro"eni9 #iind ales membru al unor #oruri tiin>i#ice străine9 traducându;i;se unele căr>i sau chiar "ublicându;i;se în edi>ii "rince"s în limbi străine. e nate în #amilia lui /onstantin /antemir9 viitor domn al !oldovei9 care9 cum s"unea cronicarul9 Ccarte nu tie9 numai iscălitura învă>ase de o #ăcD. %atăl a"reciază învă>ătura i are *ri?ă ca #iul său9 care deosebit înzestrat9 să "ro#ite de o instruire aleasă. La înce"ut aretatăl dascăl "e 5eremia /acavelas9 îi vade orienta aten>ia s"re #ilozo#ie i teolo*ie. !ul>i ani9 du"ăîl ce a?un*e domn9 va trăi la /onstantino"ol9 ca ostatic9 a"oi ca e&ilat9 în vremea când Brâncoveanu se a#la la conducerea Gării Româneti i9 mai târziu9 în calitate de re"rezentant < capichehaie= al lui ntioh9 #ratele său9 a?uns domnitor. La /onstantino"ol9 îi desăvârete instruirea la cademia Patriarhiei
,6
rtodo&e. Anva>ă *reaca9 latina9 slava9 turca9 "ersana9 araba9 se ini>iază în medicină9 *eo*ra#ie9 aritmetică9 #izică .a.9 cunoate di"loma>i străini9 intelectuali *reci i turci. Personalitatea sa9 de re"rezentant al umanismului târziu9 se va deschide s"re cultura occidentală9 #ără a renun>a la valorile ortodo&iei9 aa cum se "oate observa într;una din "rimele lucrări cu caracter #ilozo#ic9 /ivanul sau )âlceava în#eleptului cu lumea... e asemenea9 va studia cultura orientală i va deveni un #oarte bun cunoscător al ei. Tantemiro*lu rămâne un com"ozitor9 inter"ret i muzi; colo* clasic în istoria muzicii turceti. La /onstantino"ol9 ca i în >ară9 s;a arătat #oarte interesat de lu"tele "olitice "entru "utere9 în care se im"lică. u"ă căsătoria cu maranda /antacuzino9 #iica domnului muntean erban9 se *ândete chiar la domnia !unteniei9 lu"tând în acelai tim" îm"otriva lui Brâncoveanu "entru a;l aduce la domnia !oldovei "e #ratele său. An 1+'3 a?unsese domn9 dar n;a rezistat decât trei să"tămâni9 #iindcă n;a avut banii necesari să;l înlăture "e uca 0odă. La 14 noiembrie 1$16 se a#lă din nou în scaunul domnesc9 într;o vreme #oarte tulbure9 du"ă ce %urcia declarase război Rusiei. %urcii au trimis un om în care aveau încredere9 dar /antemir9 în scurtă vreme9 încheie alian>ă cu ruii9 socotind că a venit tim"ul ca !oldova să sca"e da sub stă"ânirea otomană. La 13 a"rilie 1$11 K=9 el încheie un tratat secret9 dar "rezintă turcilor întâlnirea ca o iscodire a inten>iilor ruilor. u"ă lu"ta de la tănileti9 "ărăsete !oldova în condi>ii dramatice9 relatate de 8eculce9 unde nu va mai reveni. "eran>a întoarcerii renate du"ă 1$1+;1$1,9 când are loc războiul ruso;turc. e #a"t9 voia să #ie instalat ca domn ereditar9 iar !oldovei să;i #ie recunoscută inde"enden>a. Ai dă seama că nu se vor îm"lini acestea i9 la chemarea >arului9 se instalează de#initiv la Petersbur*9 "ărăsind EarKovul9 unde se re#u*iase. 0a #i consilier al lui Petru 59 senator esa nastasia %rube>Koi= i va intra în rândul aristocra>iei ruseti. La un moment dat9 se ivete chiar "ers"ectiva de a a?un*e socrul lui Petru 5. 5a "arte la cam"ania din /aucaz din 1$22;1$239 dar boala i se a*ravează. !oare la moia sa <imitrevKa=9 în au*ust 1$23. semintele sale au #ost aduse în >ară în 1'3( <i de"use la C%rei 5erarhiD din 5ai=. ederea în Rusia n;a îm"iedicat recunoaterea lui "e "lan euro"ean9 dim"otrivă. An 1$14 este ales membru de onoare al cademiei din Berlin9 la cererea căreia scrie /escriptio "ol&aviae i =istoriasău incrementorum atAue &ecrementorum *ulae 'tomanicae 9 două lucrări "rin care numele va a?un*e celebru în @uro"a.
"era lui imitrie /antemir9 #oarte variată9 cu e&ce">ia celei mai cunoscute lucrări9 care este /escrierea "ol&ovei9 "une serioase "robleme de inter"retare. !esa?ul căr>ilor9 deseori alambicat9 "are *reu accesibil9 mai ales într;o scriere ca Istoria ierogli!ică9 #iindcă imitrie /antemir recur*e la un limba? *reoi. /ăr>ile sale au #ost "ublicate târzi u ia /ivanului9 1+',=9 nu întotdeauna în edi>ii com"etitive.1$, ctivitatea sa înce"e cu "reocu"area "entru #ilozo#ie i teolo*ie9 sub in#luen>a dascălului său. e "ot stabili trei eta"e ale crea>iei9 care au relevat di#erite #a>ete ale "ersonalită>ii scriitorului. -n "rim *ru" de lucrări9 conce"ute "ână "rin 1$629 are ca subiect "robleme #ilozo#ice i reli*ioase) /ivanul sau gâlceava în#eleptului cu lumea sau giu&e#ul su!letului cu trupul <1+',=. Ioannis $aptiste %an =elmont psices universalis &octrina 9 o cule*ere de e&trase din o"era 1$,
'perele principelui /emteriu Cantemir9 vol. 5;05559 @d. cademia Română9 1,$2;1'61 o edi>ie remarcabilă a /ivanului9 în 1'+'9 real izată de 0. /ândea u= Istoria ierogli!ică9 1'+(
,1
#ilozo#ului #lamand M.B. 0an Eelmont9 semni#icative9 consideră /antemir9 "rin similitudinile cu teolo*ia cretină Sacrosanctae scientiae in&epingibilis imago < Imaginea ştiin#ei sacre6 care nu se poate (ugrăvi sau icoana &e ne(ugrăvit a ştiin#ei s!inte = Compen&iolum universae logices institutionis <"ic compen&iu &e logică generală=. %ot din această "erioadă9 datează i Cartea ştiin#ei mu(icii &upă !elul literelor 9 o e&"unere a "roblemelor teoretice ale muzicii turceti9 înso>ită de 3+6 de melodii com"use de autor. La /onstantino"ol scrie cea mai im"ortantă o"eră literară a sa9 Istoria ierogli!ică <1$63;1$6(=. Preocu"area literară ar caracteriza9 aadar9 o a doua eta"ă a scrisului lui /antemir. /ei 12 ani "etrecu>i în Rusia au dat roade "e "lan literar i tiin>i#ic) /escriptio "ol&aviae in im"ortante. /ivanul...9 care a"are la 5ai sub în*ri?irea hatmanului Lu"u Bo*dan9 cu "re#a>a laudativă a lui 5eremia /acavelas9 are9 "e alocuri9 caracterul unei antolo*ii9 "rima în literatura noastră9 de te&te din di#erite tim"uri i culturi) laice i reli*ioase9 antice i medievale. %e&tul de bază este $iblia9 la care se revine #oarte des9 dar /antemir a"elează i la citate din /ioptra lui ili" olitarul9 din 5oan 7ură de ur9 5oan căraru l9 !iron /ostin9 oso#t ei .a.9 din căr>ile "o"u lare ele"ciune i lume nu era nouă9 carecterizează literatura @vului !ediu. /antemir structurează dezbaterea în trei "ăr>i) "rima "rezintă *âlceava dintre su#let ele"t I microcosm= i lume ia dintre conce">ia cretină i cea laică9 iar "artea a treia su*erează o îm"ăcare a în>ele"tului cu lumea. olu>ia "ro"usă de autor "entru a rezolva con#lictul etern dintre om i lume este accesibilă credinciosului i înseamnă ale*erea căilor virtu>ii9 în mi?locul tenta>iilor de tot #elul ale lumii. /antemir se adresează celor care au ales calea ascetică9 de retra*ere din lume9 dar mai ales credincioilor de rând9 "ui la încercare în #iecare cli"ă de is"itele lumii în care trăiesc. Re#lec>ia #ilozo#ică se asociază cu o #oarte bună cunoatere a rtodo&iei i valorilor ei morale9 sur"rinzătoare la un tânăr care de;abia trecuse de adolescen>ă. %ema centrală a căr>ii este binecunoscuta fortuna labilis9 din "ers" ectiva căreia se ?udecă nimicnicia vie>ii Cîn tru"D. Poemul lui /ostin %ia#a lumii l;a in#luen>at "e /antemir9 care reia motivele cunoscute) ubi sunt9 pulvis et umbra summus 9 trionfo della morte.1$' An /ivan e&istă o încercare de rezolvare a "roblemei #undamentale a e&isten>ei umane) con#runtarea cu sentimentul "erisabilită>ii9 al s#âritului iminent. An>ele"tul "ro"une cretinului o conduită stă"ânită continuu de *ândul la cele venice9 la răs"lata care va veni în lumea de CdincoloD "entru virtu>ile acumulate în această via>ă. /antemir #ace teolo*ie de cea mai înaltă >inută. u"le>ea #razei9 "ro#unzimea mesa?ului9 cultura autorului au #ăcut din ea o carte #oarte citită9 co"iată des. utorul situează în centrul e&isten>ei cunoaterea de sine i cunoaterea lui umnezeu9 dobândirea9 "rin acestea9 a în>ele"ciunii1,6. An elo*iul "e care îl aduce9 într;o altă lucrare9 lui 0an Eelmont ,ncomion in I.$. %an =elmont et virtutem psices universalis &octrinae eMus9 /antemir reia idei teoso#ice din scrierile lui 0an Eelmont. "ro"iată ca "roblematică este Icoana &e ne(ugrăvit a ştiin#ei s!inte9 dei accentul cade "e "robleme de teorie a cunoaterii9 de #izică9 re#eritoare la no>iunea de tim"9 discutarea chestiunii
universalelor. /antemir cu neoaristotelismul i scolastica9 din "unct de vedere #ilozo#ic doctrina"olemizează cretină i amestecând9 într;o manieră "ro"rie9ar*umentând teolo*ia cu *noseolo*ia9 1$' 1,6
0. studiul motivului \ motivelor în cartea . /urtică"eanu9 'ri(onturile vie#ii...9 cit. supra i 0oichi>a asu9 /estinul i&eilor literare9 Bucureti9 @P9 1''+. 0. studiul lui 0. /ândea la edi>ia din 1''69 ed. !inerva < Post!a#ă9 "". 3$3 i urm.=.
,2
s"iritul s"eculativ cu îndrumarea moral;reli*ioasă. @l crede că ceea ce s;a "etrecut în )ene(ă "oate #i cunoscut numai "rin revela>ie9 adică "rin Ctiin>a s#ântăD9 că întâm"lările ulterioare )ene(ei sunt accesibile ra>iunii umane. /a i în /ivanul9 încearcă să îm"ace credin>a cu tiin>a. /ăr>ile istorice "e care le;a scris /antemir "revestesc naterea tiin>ei istorice la noi9 deschid drum colii rdelene. =ronicul vecimei a romano-mol&o-vlailor este Co"era unui Easdeu al veacului al :0555;leaD.1,1 utorul a avut un "lan vast9 ne"us în "ractică9 din "ăcate. documentare ieită din comun <1(4 de titluri= trebuia să e"uizeze subiectul9 aa cum s"une autorul) Cnici o "iatră neclătită i nici un un*hiu nescociorât n;au lăsatD. esi*ur că a "lăcut re"rezentan>ilor colii rdelene. ei s;a "ublicat târziu <1,3(;1,(+=9 ea le era cunoscută "rin cH"iile care au circulat. Purismul lui /antemir le;a atras interesul. An linia cronicarilor9 autorul se ocu"ă9 documentat9 de ori*ini9 teritoriu9 continuitate9 limbă9 obiceiuri. Ai e&"une9 într;o introducere9 conce">ia cu "rivire la istorie. 8u evită tonul "olemic9 îndre"tat îm"otriva celor care denaturează adevărul istoric des"re trecutul românilor C cu poala oda1diei vechimei vremilorD. @ste mândru de ori*inea romană ia că a determinat o "uternică i uneori e&a*erată reac>ie contrară. /unoaterea trecutului ne dă sentimentul #ra*ilită>ii vie>ii omeneti9 dar ne i întărete9 "entru că trezete mândria "entru *loria strămoească9 în>eleasă nu numai ca o succesiune de victorii "e câm"urile de lu"tă9 ci mai ales ca "ro*res în civiliza>ie. 5storia C "nvăţăturile şi vredniciile carile singure numai &...' şi din varvari elini, din păg!ni romani a*i preface meşteşugul şi mi1loacile aratăD. 0arianta românească a =ronicului...9 care îi a"ar>ine lui /antemir9 se ocu"ă de evenimentele dintre C descălecatul lui Traian D i întemeierea "rinci"atelor ie. 8u acordă mare im"ortan>ă elementului autohton9 dar în#ă>iează e&"resiv momentul con#runtării cu romanii. #irmă răs"icat unitatea de ori*ine9 al cărei martor este limba ie istorică9 ci i o metodă de cercetare. Istoria creşterii şi &escreşterii Imperiului 4Cur#ii5 'toman4e5 are două "ăr>i. Prima9 "ână în 1+$29 cores"unzătoare eta"ei de ascensiune9 com"ilează di#erite cronici otomane. !ai interesantă este cea de a doua "arte9 unde /antemir "une în lumină e&"erien>a "ro"rie9 analizând mecanismul decăderii. @&"lica>ia declinului o *ăsete în coru">ia cercurilor celor mai înalte9 tirania #a>ă de "o"oarele su"use9 lăcomia #ără leac9 as"ecte "e care le mai sesizase i în Istoria ierogli!ică. /escrierea "ol&ovei rămâne una din cele mai cunoscute o"ere ale lui /antemir. ;a stabilit că a #ost terminată în 1$1+ i că lucra în "aralel la Creşterea şi &escreşterea Cur#ii 'tomane. crisă în latină9 a #ost destul de târziu tradusă în limba română <1,2(9 cu titlul Scrisoarea "ol&ovei 1,(19 de către /ostache 8e*ruzzi=. avut la îndemână scrieri *eo*ra#ice i istorice9 dar structura e a unei mono*ra#ii9 "rima de acest #el în literatura noastră i) 5. Partea geogra!ică9 55. Partea politică9
555. Partea . i cele noi9 clima9 a"ele9 >inuturile9 /espre5 cele bisericeşti ale învă#ăturii în "ol&ova descrie aezareaşi!oldovei9 hotarele cele vechi târ*urile9 mun>ii i mineralele9 câm"iile i "ădurile9 animalele sălbatice i domestice. 5n#orma>iile livreti sunt com"letate uneori de cele venite din le*ende <umbrava Roie9 "lăieii a"ărători ai 1,1
8. !anolescu9 op.cit.9 ". $4.
,3
/etă>ii 8eam>ului9 /heile Bicazului .a.=. /antemir e&"une ima*inea unei >ări bo*ate9 care9 cu toate acestea9 nu "oate #i #ericită9 din cauza îm"re? urărilor istori ce "rin care a trecut i trece. Bo*ă>iile solului i ale subsolului iile turcilor să nu s"orească . Partea a doua9 cea mai sim"lă9 se re#eră la "robleme le*ate de ori*inea "o"orului român9 or*anizarea statală9 obiceiurile ale*erii domnilor9 stările sociale9 le*ile >ării9 ra"orturile cu Poarta tomană9 Cnăravurile moldovenilorD9 obiceiurile de în*ro"ăciune .a. 0orbind de obiceiurile de nuntă9 /antemir realizează un adevărat studiu etno*ra#ic i #olcloric9 cum sunt i alte subca"itole ale lucrării. @l subliniază im"ortan>a substratului dacic în #ormarea "o"orului român9 comentează di#eren>ierile dialectale <#enomenul "alatalizării labialelor9 considerat caracteristic vorbirii #eminine=9 amintete le*enda descălecării lui ra*o9 se re#eră la lu"tele moldovenilor "entru a"ărarea statului lor. /antemir nu;i cru>ă "e com"atrio>ii săi9 "entru că moravurile lor i se "ar uneori condamnabile. @l "recizează) Cdragostea pentru patria noastră ne "ndeamnă pe de o parte să lăudăm neamul din care ne*am născut şi să "nfăţişăm pe locuitorii ţării din care ne tragem, iar pe de altă parte, dragostea de adevăr ne "mpiedică, "ntr*aceeaşi măsură, să lăudăm ceea ce ar fi, după dreptate, de os!nditD. "reciază Ccredinţa cea adevărată şi ospeţiaD9 dar condamnă Ctrufia şi semeţiaD9 #a"tul că moldovenii sunt Csemeţi şi foarte puşi pe g!lceavăD. bserva>iile lui /antemir se dezvoltă în aceeai linie într;un studiu de etnolo*ie. Partea a treia cu"rinde cinci ca"itole) des"re reli*ia moldovenilor9 via>a bisericească9 mănăstirile din !oldova9 *raiul moldovenilor i literatura lor iile o#erite trebuie adesea "rimite cu circums"ec>ie. 8u numai aici9 /antemir dovedete erudi>ie9 dar în stabilirea unor corela>ii9 i"otezele lui nu se sus>in. 5nteresante sunt "a*inile des"re datini i ceremonii din ca"itolul anterior i din acest ca"itol e i obiceiuri i#ic inter#eră discursul literar;artistic9 /escrierea "ol&ovei sur"rinde "e i alocuri9 azi "rin caracterul densitateaelevat in#orma>iei9 s"iritul de sinteză al autorului9 stilul su"lu9 accesibil9 colocvial al e&"unerii. Istoria ierogli!ică <1$6(= nu a #ost cunoscută decât în secolul nostru aa cum se cuvine unei asemenea o"ere. e abia în ultimele decenii au a"ărut câtva studii care9 "ro#itând i de edi>ii critice9 au adus inter"retări adecvate9 situând o"era în zone valorice înalte. "eră unică în literatura noastră9 accesibilă mai *reu unui "ublic mai lar*9 din cauza ale*oriei i com"lica>iilor C#abuleiD9 a im"us9 ca i 7igania&a9 în *eneral9 o atitudine rezervată. La 1'2$9 @m. /. 7ri*ora a rescris;o într;o limbă mai a"roa"e de #orma limbii de azi9 i;a schimbat titlul în Lupta &intre Inorog şi Corb 9 comi>ând9 desi*ur9 o eroare #ilolo*ică. e abia cu P.P. Panaitescu <1'(,= i cu 5. 0erde <1'+(9 în colaborare cu P.P. Panaitescu=9 ni s;a "us la îndemână un te&t autentic9 i9 ca o consecin>ă9 au înce"ut să a"ară studii temeinice) !anuela %ănăsescu9 @. orohan9 . /urtică"eanu9 @. 8e*rici .a. 1,2. 5nter"retările au oscilat9 "ână în anii $69 când a a"ărut cartea !anuelei %ănăsescu9 între considera>iile istorice i e#ortul de în>ele*ere a ale*oriei de dincolo de schemele e"ice.Istoria ierogli!ică trebuie citită însă în "rimul rând ca o"eră literară. ;a discutat mult des"re *enul literar căruia i;ar a"ar>ine9 s"ecia literară. tructura com"le&ă "oate sus>ine diverse o"inii9 "entru că discursul lui /antemir sca"ă unei determinări "rea ri*uroase. @. 8e*rici sesiza indecizia "entru o #ormă sau alta a nara>iunii9 tră*ând concluzia că 1,2
!. %ănăsescu9 /espre Istoria ierogli!ică9 Bucureti9 @d. /artea Româneasc ă9 1'$6 @. orohan9 Cantemir în cartea ierogli!elor 9 Bucureti9 @d. !inerva9 1'$, oina /urtică"eanu9 *ripelagul baroc9 în vo l. 'ri(onturile vie#ii...9 cit. supra 9 ". 12, i urm. @. 8e* rici9 Romanul politic9 în ,1presivitatea involuntară9 59 Bucureti9 @d. /artea Românească9 1'$$9 "". $,;',.
,4
Cindeterminarea este chiar dominanta stilistică a o"ereiD. 1,3 ;au vehiculat sinta*me ca C"am#let "oliticD ele*e i care ac>ionează haotic9 dictatorial. Cchema ale*orică a Istoriei ierogli!ice9 a#irmă oina /urtică"eanu9 este aceea a "sihomahiei) lucrarea este un /ivan9 altul decât acela din 1+',...D 1,$ incolo de ale*oria la care recur*e "entru a relata în#runtarea dintre cele două monarhii9 se a#lă o anumită "siholo*ie9 ilustrată în "rimul rând de 5noro*. u#letul oscilează Cîntre solicitările terestre i o în>ele"ciune hrănită de recomandările ,ccle(iastului i de *ândirea stoicăD .1,, ;a observat "redilec>ia lui /antemir "entru e#ectele de contrast9 sesizab ilă i în /ivanul <în>ele"t;lume9 su#let;tru"=. An Istorie9 e&"resia acestei înclina>ii se re#lectă în discordan>e9 o"ozi>ii de ti"ul întuneric;lumină9 în ritmurile sinco"ate ale nara>iunii. 1,' e aici o su"raabunden>ă de ima*ini9 e#ect al aten>iei s"re "siholo*ie9 a"elul la vis i ima*ina>ie9 la "arabolă. -n contrast de ti" baroc "roduce ra"ortul dintre relativ sim"la ecua>ie e"ică9 "ovestire9 nara>iune i încărcătura ima*istică9 di*resiunile de tot #elul9 structura caleidosco"ică rezultată din inserări. . /antemir cunoate bine căr>ile "o"ulare <+i(iologul9 +loarea &arurilor9 Sin&ipa9 =alima=9 #olclorul9 miturile orientale i reuete să "ună alături diverse elemente care9 alt#el9 s;ar #i e&clus. a"tele "ovestite se des#ăoară între 1$63;1$6(9 dar au cauze mai înde"ărtate9 în lu"ta "entru "utere la s#âritul secolului al :055;lea. le*oria narează îm"re?urările în care uca 0odă < idra= a #ost mazilit. usese omul lui Brâncoveanu umit de el9 vrea să îl "ună în loc "e !ihail Racovi>ă <$truţocămila=. 8umele e&"rimă natura du"licitară a "ersona?ului9 moldovean în slu?ba muntenilor. e la ale*erea domnului "ână la con#irmarea de către Poartă9 se "roduce con#runta–rea2norogul cu mo9ldo venii9#abulos în #runte ra se a#l ă #ra>ii /an temir <ntio h – ilul 9 balena imitrie animal dina căro $estiariile orientale=. /on#runtarea cunoate com"lica>ii s"eci#ice. Eă>iul intri*ilor se dezvoltă în două "lanuri) în adunarea de la rnăutchiori <1$63= din îm"ără>ia Leului <%oldova= destinată ale*erii domnului9 la care "artici"ă i "ăsările din îm"ără>ia 1,3 1,4
1,( 1,+ 1,$ 1,, 1,'
@. 8e*rici9 ,1presivitatea...9 cit. supra9 ". $'. . /urtică"eanu < loc. cit.= #ace o trecere în revistă a "unctelor de vedere e&"rimate "ână acum9 într; o secven>ă intitul ată su*estiv În căutarea speciei) .. :eno"ol) Clucrare morală;#ilozo#icăD9 Csatiră "oliticăD enie care n;a "utut rămânea în literatura noastrăD
,(
0ulturului <%untenia=9 unde se >in discursuri cara*ialeti9 s#orăitoare9 lin*uitoare9 se strecoară amenin>ări9 vicleniile de toate #elurile ru" alian>e sau le "ro"un9 cu o sin*ură direc>ie a tuturor "reocu"ărilor) interesul "ersonal "e de altă "arte9 în îm"ără>ia Petilor <2mperiul Otoman=9 în mi?locul căreia se a#lă ca"itea Pleone&iei9 adică tem"lul zei>ei din /etatea @"itimiei a căruia #ace o "rezentare a domniei lui /onstantin /antemir i a imi&tiunilor lui Brâncoveanu în treburile !oldovei. An tim"ul C pl!ngerilorD 5noro*ului9 5ameleonul <carlat Ruset= îl trădează turcilor cum"ăra>i de Brâncoveanu9 care îl arestează i îl sur*hiunesc. 5noro*ul sca"ă din C fălcile crocodiluluiD <închisoarea bostan*iilor= i se re#u*iază la Cucoşul 9vropii ocămila va "ierde tronul în #avoarea ilului <ntioh=. /orbul va "lăti chiar ilului o des"ă*ubire anuală "entru moiile so>iei sale rămase în !untenia. 5ntri*a9 "rezentată ast#el9 schematizat9 se "ierde în mul>imea detaliilor9 încât cititorul "oate reconstitui cu *reu9 la s#âritul lecturii9 un anumit #ir. @l trebuie să se lase "urtat de "lăcerea "ură a contactului cu te&tul9 cu un anumit le&ic9 #oarte colorat9 de o bo*ă>ie nemaiîntâlnită. ;a discutat des"re caracterul baroc al acestei scrieri. 1'6 @lemente baroce ar #i9 la nivelul structurii9 s#âritul amânat9 caracterul de o"eră deschisă elului= 9 discontinuitatea interioară9 dezordinea din materialul e"ic iilor coe&istente9 necesitatea unor lecturi re"etate9 în di#erite re*istre. u"ă cum se observă9 "entru "rima dată orizontul aten>iei se deschide. An Ctân*uirea 5noro*uluiD9 a"ar ima*inile 8ilului9 oceanului9 mării9 "ustiului9 s"re deosebire de "a*inile cronicarilor9 unde topos;ul se limita la curte9 cetate9 t!rg9 c!mpie. urerea 5noro*ului se e&tinde "arcă asu"ra între*ului univers. -niversul este "rivit "rin "risma unui sentiment) C2ară 2norogul "ncă "n opreala crocodilului fiind şi precum "n blăstămate vicleşugurile 5ameleonului să fie cădut, vestea prin urechile tuturor să "mprăştie, toţi munţii şi codrii de fapta ce să făcusă să răsuna şi toate văile şi toate holmurile de huietul glasului să cutremura, at!ta c!t glasurile răbunării precum ca o muică să fie tocmite să numai8 părea, carile o harmonie t!nguioasă la toată urechea aducea, nici cineva altă ceva audia, fără a iubirii9 creează un dezechilibru s"eci#ic barocului. Baroce sunt disimularea i ostenta>ia9 cum se observă din acest monolo* interior. 0ul"ea C 1iganie pururea cu două inimi D9 tru>ocămila indică o aten>ie s"ecială s"re disimulare9 sesizată de /antemir în com"ortamentul unor "ersona?e. e alt#el9 o"ozi>ia între ceea ce sunt i ceea ce arată "ersona?ele caracterizează această umanitate a cărei esen>ă "utea #i su*erată cel mai bine de ale*orie. /orbul9 Liliacul9 Râsul ilustrează cate*oria. 5nstabilitatea se mani#estă i la *rani>ele dintre s"ecii9 dar mai ales "e "lan "siholo*ic9 com"ortamental. Râsul este C "n faţă prost şi drept, dară multe picături de vicleşuguri "i stau peste maţă D. . /urtică"eanu sesiza că "ersona?ul miraculos al 5noro*ului 1'1
întruchi"ează la /antemir ima*inea #or>ei i "urită>ii9 dar i a violen>ei i i"ocriziei. 1'6 1'1
0. . /urtică"eanu9 loc. cit.9 !anuela %ănăsescu9 cit. supra9 cartea lui .E. !azilu des"re baroc i a lui 5on 5strate. Op.cit.9 ". 1$(. oina /urtică"eanu trece în revistă elementele baroce.
,+
@u*enio d rs sus>ine că barocul este caracteristica sin*urătă>ii. 1'2 Prin 5noro*9 a cărui via>ă "are co"leită de sin*urătate9 /antemir a e&"rimat într;o sinteză ori*inală "articularită>ile structurii baroce.1'3 iscutând caracterul baroc al Istoriei ierogli!ice9 trebuie să >inem cont de o ra"ortare nu nea"ărat la o tradi>ie în acest sens în literatura noastră9 cât mai ales în cultura euro"eană9 unde barocul s;a mani#estat în e"oca "ostclasică. 5nten>iile auctoriale sunt sus>inute în "rimul rând de construc>ia "ersona?elor. ricare ar #i nivelurile de analiză9 se desco"eră mereu valen>e multi"le tocmai "rin miza "e acest element al structurii o"erei. 8arativitatea "oate #i studiată mai ales "e s"a>ii mai mici9 în #ra*mentele e"ice cu caracter de #abule sau a"olo*uri) "ovestirea dul#ului i a corăbierului9 "ovestea "orcarului9 lu"ul i dulăul9 lu"ul i armăsarul .a. Persona?ele sunt caricaturizate adesea9 din "ers"ectiva unui subiectivism violent9 "recum la cronicarii munteni. @vident9 umorul caracterizărilor "lastice9 ironia distru*ătoare e&"rimă acest subiectivism. 0idra este C1igania cu talpă de g!scă, cu colţii de ştiucăD9 C vulpea peştelui şi peştele vulpiiD9 ulăul este Ccap de h!rtie cu crieri de aramă... sac de metasă... plin de fişichie D9 ul#ul este C porc peştit şi peşte porcit D .a.m.d. /ăsătoria /ămilei cu Eel*e ă cu na /odreanu= stârnete o cântare numai în a"aren>ă alcătuită din versuri absurde) C ţinţarii cu fluiere, grierii cu surle, albinele cu cimpoi c!ntec de nuntă c!nt!nd, muşiţele "n aer şi furnicile pre păm!nt mari şi lungi danţuri ridicară, iară broaştele toate "mpreună cu broatecii din gură c!ntec ca acesta "n versuri tocmit c!nta8 O 5elge fecioară, frumoasă nevastă, \ 6evastă fecioară, fecioară nevastă, \ Cămila să ragă, t!lcul nu*nţăleagă, \ %argă la Athina ce ieste s*aleagă. \ ecioară nevastă, nevastă fecioară, \ iile de la cheie ne edi#ică s"re ce îi îndrea"tă să*e>ile acidul autor al versurilor. 0erva "am#letară a autorului se e&ercită îndeosebi asu"ra dumanilor9 dar is"ita e "rea mare "entru a nu se mani#esta i în alte cazuri. 5ameleonul <carlat Ruset=9 vândut lui Brâncoveanu i lui !ihail Racovi>ă9 întrunete caracteristicile cele mai detestabile9 încât nu ironia îl "oate caracteriza9 ci un #el de scârbită aten>ie a naratorului. e creează im"resia că autorul "une sub lu"ă di#erite detalii9 se măresc Persona?ele ca"ătă uneori caracter de "rototi"uri9 cum este cazul ulpiicare9 <5lieast#el9 Gi#escu=. 0ul"eaenorm. "ersoni#ică i aici viclenia. /orbul ilustrează un anumit mod de a conduce9 autoritar9 ri*id9 tiranic. tructura s"eci#i că a Istoriei ierogli!ice "ermite9 aa cum arătam9 inserarea unor "asa?e de alt ti" decât cel narativ. @le*iile C căielnice şi trăghiceştiD au atras aten>ia lui 7. /ălinescu9 care le numete C"rimele adevărate "oeme româneD.1'4 @le*iile au in#le&iuni de C"salmi ai deznăde?diiD9 s"une istoricul. Blestemele9 im"reca>iile9 descântecele9 bocetele9 eseul #ilozo#ic9 e"istolele dau ima*inea unei structuri "oli#onice. ;a remarcat că autorul mani#estă o înclina>ie s"ecială "entru lirism. Pasa?ele lirice indică o sensibilitate de ti" romantic ă neobinuită de a crea meta#ore9 de a e&"loata resursele le&icale ale limbii române. Până la 5. Budai;eleanu9 nimeni nu a mai încercat toate re*istrele limbii noastre9 într;o >esătură "oliedrică9 de o ori*inalitate încontestabilă. 0âna "o"ulară s;a remarcat i în le*ătură cu oso#tei9 a cărui o"eră ilustrează un moment im"ortant de limbă românească. enten>iile <$+6 la număr= dezvăluie un autor căruia Cîi "lace să s"ună istorii9 anecdote i are limbu>ia lui /rean*ă în debitarea zicătorilor "o"ulareD.1'( iscursul cantemiresc9 s"ri?init "e o #rază alambicată9 ar trebui mai atent studiat9 din "ers"ectiva neîncrederii în arti#iciile vorbirii. Ai sunt cunoscute subtilită>ile retoricii antice9 volutele di"loma>iei 1'2 1'3 1'4 1'(
@u*enio drs9 0rei ceasuri în "u(eul Pra&o9 Bucureti9 @d. !inerva9 1'$(9 ". 244. 0. i o"inia oinei /urtică"eanu9 loc. cit.9 ". 1$( i urm. Istoria literaturii române...9 op.cit.9 ". 42. 2dem, ibidem9 ". 41.
,$
verbale i de aceea9 dincolo de cuvinte9 mi?ete neîncrederea. 8e a#lăm în "lin "arado&9 dar discu>ia dintre 5noro* i oim ar #i un e&em"lu #oarte "otrivit. m încercat să su*erăm câteva re"ere de lectură9 "uncte de vedere care să deschidă anumite drumuri inter"retării. ubiectul discu>iei nu "oate #i e"uizat9 "entru că ne a#lăm în #a>a unei "ersonalită>i dintre cele mai "uternice din literatura noastră. /ând caracteriza9 7. /ălinescu încerca să su"rindă tocmai "lurivalen>a unei e&isten>e) Ci*ura lui9 umbrită "ână azi9 e a unui om su"erior. 0oievod luminat9 ambi>ios i blazat9 om de lume i a scet de bibliotecă9 intri*ant i solitar9 mânuitor de oameni i mizantro"9 iubitor de !oldova lui9 du"ă care tân?ete9 i aventurier9 cântăre> i cronicar român9 cunoscător al tuturor "lăcerilor "e care le "oate da lumea9 imitrie /antemir este Lorenzo de !edici al nostruD.1'+
Bi#liogra&ie 1. *ete literare 8%5! 505R@8-L9 'pere9 ed. critică i studiu introductiv de 7abriel %R@!P@L9 Bucureti9 @d. !inerva9 1'$2. 8%5! 505R@8-L9 /i&aii9 "ost#a>ă i biblio*ra#ie de lorin 5@R9 Bucureti9 @d. !inerva9 1',3. *ntologia gân&irii româneşti. Secolele 8%-8I89 Bucureti9 @d. Politică9 1'+$. B789 589 Cronice ine&ite atingătoare &e istoria românilor9 Bucureti9 @d. ocec9 1,'(. B789 589 Scrieri alese9 ed. în*ri?ită i studiu introductiv de 7. !5E5L9 Bucureti9 @d. cademiei9 1'+,. /8%@!5R9 5!5%R5@9 'pere. Istoria ierogli!ică9 vol. 5;559 ed. în*ri?ită i studiu introductiv de P.P. P 85%@/-9 Bucureti9 @.P.L.9 1'+(. /8%@!5R9 5!5%R5@9 'pere complete9 vol. 59 ed. critică de 0ir*il /8@9 Bucureti9 @d. cademiei9 1'$4. 8%@!5R
5!5%R5@
/ Bucureti9 9 @.P.L.9 9 /ivanul 1'+'. sau )âlceava în#eleptului cu lumea sau )iu&e#ul su!letului cu trupul 9 /8%@!5R9 5!5%R5@9 Istoria ierogli!ică9 cu o "ost#a>ă de @lvira RE89 Bucureti9 @.P.L.9 1'+'. /%589 !5R89 'pere9 vol. 5;559 ed. critică în*ri?ită de P.P. P85%@/-9 Bucureti9 @.P.L.9 1'+(. /%589 !5R89 'pere alese9 Bucureti9 @d. tiin>i#ică9 1'+$. Crestoma#ia limbii române veci9 vol. 5 <1(21;1+3'=9 coord. le&andru !are9 Bucureti9 @d. cademiei Române9 1''4. Cronicari munteni9 vol. 5;5559 ed. în*ri?ită de !ihail 7 R@7R589 Bucureti9 @d. !inerva9 1',4
2bidem9 ". 42.
,, 8@/-L/@9 5on9 'pere9 ed. critică de 7abriel %R@!P@L9 Bucureti9 @d. !inerva9 1',2. Palia &e la 'răştie 4<K<-<KF5 9 te&t9 #acsimile9 indice ed. în*ri?ită de 0iorica P !5L9 Bucureti9 @d. cademiei9 1'+,. Poe(ia românească &e la începuturi până la ă de an Eoria ! Y5L-9 Bucureti9 @d. unda>iei /ulturale Române9 1''+. 0e1te româneşti &in secolul al 8%I-lea9 coord. 5on 7E@G5@9 Bucureti9 @d. cademiei9 1',2. -R@/E@9 7ri*ore9 Letopise#ul 7ării "ol&ovei9 te&t stabilit9 studiu introd.9 note i *lo sar de Liviu 8-9 Bucureti9 @d. tiin>i#ică9 1',$.
2. /storii literare BR@Y5on9 Bucureti9 @d.&e/asa coalelor9 0ransilvaniei -/-R9 9 ! B arinLiteratura 9 Istoriogra!ia literară 9românească la srcini până1'44. la ). Călinescu 9 Bucureti9 @d. !inerva9 1'$3. /R9 7h.9 Istoria literaturii româneşti &e la srcini până în (ilele noastre 9 Bucureti9 @d. ltenia9 1'3,. /R%M89 8icolae9 Istoria literaturii române veci 9 vol. 5;5559 Bucureti9 .R.P.L.. i#ică9 1'+$. 50/-9 7eor*e9 Istoria literaturii române9 Bucureti9 @d. tiin>i#ică9 1'+'. !8L@/-9 8icolae9 Istoria critică a literaturii române9 vol. 59 Bucureti9 !inerva9 1''6. P5R-9 l.9 Istoria literaturii române9 vol. 5;559 Bucureti9 @..P.9 1'$6. P5R-9 l.9 Istoria literaturii române &e la srcini până la i#ică i @nciclo"edică9 1'$$. P5R-9 l.9 Literatura română vece9 Bucureti9 @.P.L.9 1'+1. P-/R5-9 e&til9 Istoria literaturii române. ,poca vece9 ed. a 55;a9 ibiu9 %i". Tra##t9 1'36. R%R-9 5on9 ' Istorie a literaturii române9 vol. 5;559 Bucureti9 @d. !inerva9 1'$1;1'$2. /RL%9 !ircea9 Istoria poe(iei româneşti9 vol. 59 Bucureti9 @d. !inerva9 1',2. RE89 @livra9 Intro&ucere în istoria literaturii române 9 5ai9 @d. -niv. Cl. 5. /uzaD9 1''$. %E@R@/-9 Barbu9 Istoria bibliogra!iei române9 ed. a 55;a9 Bucureti9 @[email protected] 1'$2. %!@/-9 !ircea9 Istoria căr#ii române9 Bucureti9 @d. tiin>i#ică9 1'+,.
3. !tudii volume: B789 5oan9 %ecile cronici mol&oveneşti până la Urece9 Bucureti9 @d. 7fbl9 1,'1. /R%M89 8icolae9 Căr#ile populare în literatura românească 9 vol. 5;559 Bucureti9 /asa coalelor i .R.L..9 i ed. 1'$4=. /L58 9 0era9 1'2';1'3, *legoria şi
,' /R8@9 Paul9 Conceptul &e istorie literară în literatura română 9 tudiu i antolo*ie de...9 Bucureti9 @d. @minescu9 1'$,. /R5%@9 0aleriu9 Intro&ucere în opera lui Ion Neculce9 Bucureti9 @d. !inerva9 1',4. /-R%5/P@8-9 oina9 'ri(onturile vie#ii în literatura română vece românească 4<FE-ă de uzana;/armen -!5%R@/-9 Bucureti9 @d. @minescu9 1'$$. -G-9 le&andru9 Căr#ile &e în#elepciune în cultura română9 Bucureti9 @d. cademiei9 1'$2. -G-9 le&andru9 Coor&onate ale literaturii româneşti în secolul al 8%III-lea9 Bucureti9 @.P.L.9 1'+,. LR@/-9 0.9 Conceptul &e literatură vece. )ene(ă şi evolu#ie. Rolul său în istoria esteticii şi a teoriei literaturii9 Bucureti9 @d. tiin>i#ică9 1'+,. 7E@G5@9 5on9 Începuturile scrisului în limba română. Contribu#ii !ilologice şi lingvistice9 Bucureti9 @d. cademiei9 1'$4. 7E@G5@9 5on ! R@9 l.9 'riginile scrisului în limba română 9 Bucureti9 @d. tiin>i#ică i @nciclo"edică9 1',(. 75-R@/-9 /.9 Contribu#iuni la stu&iul cronicilor muntene9 Bucureti9 %i". BuKurester %a*eblatt 9 1'6+. 75-R@/-9 /.9 Noi contribu#iuni la stu&iul cronicilor muntene9 Bucureti9 @d. 7fbl9 1'6,. E@-9 B.P.9 Cuvente &en bătrâni9 vol. 5;55 . Căr#ile poporane ale românilor în secolul al 8%I-lea în legătură cu literatura poporană cea nescrisă 9 Bucureti9 8oua %i". 8a>ională9 1,$' i#ică9 1'+$. !Y5L-9 an Eoria9 $arocul în literatura română &in secolul al 8%II-lea9 Bucureti9 @d. !inerva9 1'$+. !Y5L-9 an Eoria9 Cronicari munteni9 Bucureti9 @d. !inerva9 1'$,. !Y5L-9 an Eoria9 Intro&ucere în opera lui *ntim Ivireanul 9 Bucureti9 @d. !inerva9 1'''. !Y5L-9 an Eoria9 Literatura română în epoca Renaşterii9 Bucureti9 @d. !inerva9 1',4. Y5L-
!5E5L9 9an Eoria9 %oca#ia @d. !inerva9 europeană a literaturii veci9 Bucureti9 7.9 Contribu#ii la istoria literaturii româneromâne veci 9 Bucureti9 @d. !inerva9 1'$2. 1''1. !5E5L9 7. 9 Cultură şi literatură română vece în conte1t european 9 Bucureti9 @d. tiin>i#ică i @nciclo"edică9 1'$'. !-8%@8-9 Rom ul9 Clasicism şi baroc în cultura europeană &in secolul al 8%II-lea 9 Bucureti9 @d. -nivers9 1',1. 8@7R5/59 @u*en9 ,1presivitatea involuntară9 Bucureti9 @d9 /artea Românească9 1'$$. 8@7R5/59 @u*en9 Imanen#a literaturii9 Bucureti9 @d9 /artea Românească9 1',1. 8@7R5/59 @u*en9 *ntim 3 logos şi personalitate 9 Bucureti9 @d9 !inerva9 1'$1. 8@7R5/59 @u*en9 Nara#iunea în cronicile lui )rigore Urece şi "iron Costin 9 Bucureti9 @d9 !inerva9 1'$2. 8@7R5/59 @u*en9 Poe(ia me&ievală în limba română9 /raiova9 @d. 0lad g 0lad9 1''+. 85/9 /onstantin9 Pagini &espre su!letul românesc 9 Bucureti9 @d. Eumanitas9 1''1. P85%@/-9 P.P.9 Începuturile şi biruin#a scrisului în limba română9 Bucureti9 @d. cademiei9 1'+(. PL!@L9 ntonie9 Clerici orto&ocşi6 ctitori &e limbă şi cultură românească9 Bucureti9 @d. 5nstitutului Biblic i de !isiune al Bisericii rtodo&e Române9 1'$$. PL!@L9 ntonie9 /ascăli &e cuget şi sim#ire românească9 Bucureti9 @d. 5B!BR9 1',1. %R-9 5on9 %alori e1presive în opera lui "iron Costin9 Bucureti9 @d. !inerva9 1'$+. R-9 0oichi>a9 /estinul i&eilor literare9 Bucureti9 @..P.9 1''+. 5!8@/-9 an / E5G5!59 5./ .9 Căr#ile populare în literatura românească9 vol. 5;559 Bucureti9 @.P.L.9 1'+3. RE89 @lvira9 Cantemir în Cartea ierogli!elor9 Bucureti9 @d. !inerva9 1'$,.
'6 %8@/-9 !anuela9 /espre ?Istoria ierogli!ică>9 Bucureti9 @d. /artea Românească9 1'$6. -R-9 7.7.9 "emorialistica în opera cronicarilor9 Bucureti9 @d. !inerva9 1'$2. 059 P.9 /imitrie Canteemir şi umanismul9 Bucureti9 @d. !inerva9 1'$2. 0@589 %raian9 Coresi9 Bucureti9 @d. lbatros9 1',(. 0@L/5-9 umitru9 Cronicarul Ra&u Popescu9 Bucureti9 @d. !inerva9 1'$,. 0@L/5-9 umitru9 )rigore Urece9 Bucureti9 @d. !inerva9 1','. 0@L/5-9 umitru9 "iron Costin9 Bucureti9 @d. !inerva9 1'$3. Y!5R@/-9 an9 Contribu#ii la istoria literaturii române veci 9 Bucureti9 @d. tiin>i#ică i @nciclo"edică9 1',1.
4. ic(ionare /ic#ionar &e literatură română. Scriitori6 reviste curente 9 coord. imitrie P /-RR5-9 Bucureti9 @d. -nivers9 1'$'. /ic#ionarul literaturii române &e la srcini până la <EE 9 Bucureti9 @d. cademiei9 1'$'. Literatura română. /ic#ionar cronologic9 coord. 5./. / E5G5!5 i l. 5!9 Bucureti9 @d. tiin>i#ică i @nciclo"edică9 1'$'. Scriitori români. "ic &ic#ionar9 coord. i revizie !ircea Y /5- în colab. cu !arian PPE75 i urel -9 Bucureti9 @d. tiin>i#ică i @nciclo"edică9 1'$,. %RM@9 !ihail9 /ic#ionar &e pseu&onime6 alonime6 anagrame6 asteronime6 criptonime6 ale scriitorilor şi publiciştilor români9 Bucureti9 @d. !inerva9 1'$3.
