LEGILE SCHIMBARII
schimbare – văzută ca o creştere şi dezvoltare permanentă; viziune – punctul de pornire către orice succes, şi acţiune – ingredientul care materializează visurile în rezultate.
Pentru ca tu să te schimbi, e nevoie de o miză mare. Richard Bach în
Îndrumar pentru Mesia - Învăţături pentru suflete avansate
Pentru a îndrepta ceea ce este strâmb trebuie mai întâi să faci un lucru greu de făcut. Să te îndrepţi pe tine. citat de udd!a
"imeni nu poate convinge pe altul să se sc!imbe. #iecare dintre noi stă de pază la o uşă a transformării $ care nu poate fi desc!isă decât pe dinăuntru. "u putem desc!ide uşa altuia nici prin argumente raţionale, nici prin seducţie sentimentală. citat de %aril&n #erguson
'acă vreţi ca următorii cinci ani să fie mai buni decât ultimii cinci, trebuie să faceţi nişte sc!imbări. citat de (im )o!n
Sc!imbarea produce în viaţa noastră o ruptură... 'ar asta n$are nici o importanţă. *ricum trebuie să te sc!imbi. +răim într$o eră în care singura cale de a supravieţui este să iubim sc!imbarea. citat de +om Peters
Putem să ne sc!imbăm întreaga viaţă, precum şi atitudinea oamenilor din urul nostru doar sc!imbându$ne pe noi înşine. citat de )udolf 'rei-urs
'acă vrei să$ţi sc!imbi condiţia, începe prin a gândi diferit. citat de "orman incent Peale
Sc!imbarea este constanta, semnalul pentru renaştere, oul păsării p!oeni/. citat de 0!ristina ald1in
'acă nu ne sc!imbăm, nu creştem. 'acă nu creştem, nu trăim cu adevărat. citat de 2ail S!ee!&
“Fii schimbarea pe care vrei s-o vezi în lume” - Mohandas Gandhi “Dacă nu îţi place ceva, s chimbă acel lucru, dacă nu îl poţi schimba, schimbă-ţi atitudinea” - Maya n!elou “"u îţi poţi schimba destinaţia peste noapte, dar îţi poţi schimba direcţia peste noapte” - #im $ohn “%ucrul cel mai important este să &ii !ata în orice moment să sacri&ici ceea ce e'ti pentru ceea ce ai putea deveni” - (harles Dic)ens “"u îţi vei schimba niciodată viaţa p*nă c*nd nu schimbi ceva ce &aci în &iecare zi+” - Mi)e Murdoc) “chimbarea nu va veni dacă a'teptăm altă persoană sau altă perioadă+ "oi suntem cei pe care i-am a'teptat” - arac) .bama “ă avem seninătatea de a accepta ceea ce nu poate &i schimbat, cura/ul de a schimba ceea ce poate &i schimbat 'i mai ales înţelepciunea pentru a &ace deosebirea între cele două posibilităţi” - Marc ureliu Viziune “. viziune nu este doar o ima!ine a ceea ce poate &i, ci un apel către sinele nostru mai bun, o chemare pentru a deveni mai mult” $ )osabet! %oss 3anter “(ea mai mare aventură este să-ţi trăie'ti viaţa visurilor tale” $ *pra! 4infre& “0iziunea ta va &i clară doar atunci c*nd te poţi uita în inima ta” $ 5es ro1n “(rează o viziune 'i nu lăsa niciodată mediul, convin!erile altor oameni sau limitele trecutului să îţi a&ecteze deciziile+ 1!noră înţelepciunea convenţională”
$ 6nt!on& )obbins
“Doar cei ce pot vedea ceea ce este invizibil pot realiza imposibilul” $ Patric- Sno1 “2reţuie'te-ţi viziunile 'i visurile, pentru că sunt copiii su&letului tău3 schiţele realizărilor tale supreme” $ "apoleon 7ill “.amenii văd doar ceea ce sunt pre!ătiţi să vadă” $ )alp! 4aldo 8merson “(ei care se consideră victimele unor împre/urări vor răm*ne întotdeauna victime p*nă c*nd î'i vor dezvolta o viziune mai mare pentru viaţa lor” $ Stedman 2ra!am “2rea mulţi dintre noi nu ne trăim visurile pentru că ne trăim temerile” $ 5es ro1n “(eea ce vedem depinde în principal de ceea ce căutăm” $ (o!n 5ubboc“0iziunea &ără acţiune este doar un vis+ cţiunea &ără viziune este doar timp pierdut+ 0iziunea însoţită de acţiune poate &ace cu adevărat o di&erenţă pozitivă” $ (oel ar-er “i încredere 'i acţionează ca 'i cum ar &i imposibil să e'uezi” $ 0!arles #. 3ettering
De câţi psihiatri e nevoie ca să schimbe un bec? De unul, dar becul trebuie să vrea să fie schimbat. Vrei ca lumea să se schimbe? Fă schimbări în propria ta lume. Neale Donald Walsch în
Conversaţii cu Dumnezeu , volumul II (1!"
#ea mai mare descoperire a oricărei $enera%ii este aceea că o fiin%ă umană î&i poate schimba via%a prin schimbarea propriei atitudini. citat din William James
Pesimistul se pl'n$e de v'nt potrivnic optimistul a&teaptă ca acesta să)&i schimbe direc%ia realistul schimbă orientarea velelor. citat din William George Ward
Dacă nu)%i convine ceva, schimbă acel lucru. Dacă nu)l po%i schimba, schimbă modul în care te $'nde&ti la lucrul respectiv.
citat din Mary Engelbreit
Dorin%ele sunt bune, te a*ută să visezi, dar nu sunt suficiente pentru a provoca schimbarea. Dacă a& prinde pe&ti&orul de aur, mi)a& dori să vorbesc zece limbi străine, să am un miliard de euro &i să c'nt la pian ca +avasi. Persona*ul principal, responsabil de provocarea acestor schimbări, este pe&ti&orul. ndeplinirea dorin%elor depinde întotdeauna de altcineva. De&i eu sunt cel care dore&te schimbările respective, a&tept pasiv să fie îndeplinite de altcineva.
#el ce)&i schimbă locul fără a)&i schimba &i obiceiurile nu)&i va îmbunătă%i niciodată condi%ia. citat din Francisco de Quevedo
Dacă î%i schimbi percep%ia asupra lucrurilor, lucrurile pe care le prive&ti se vor schimba &i ele. citat din Wayne Dyer
-a$ia este &tiin%a de a produce schimbarea conform propriei voin%e. defini%ie de Aleister ro!ley
biceiurile încep să se schimbe atunci c'nd începem să neschimbăm percep%iile. Jim Rohn în
7 Strategii pentru obţinerea bogăţiei i fericirii
/anii &i succesul nu schimbă oamenii pur &i simplu amplifică ceea ce e0istă de*a. citat din Will "mith
Fii plin de neprevăzut &i mereu schimbător. u te împotrivi schimbării &i nu înceta niciodată să fii imprevizibil numai atunci via%a poate fi o permanentă bucurie. n momentul în care ceea ce faci este previzibil, ai devenit un robot. 2c%iunile unei ma&ini pot fi prevăzute. 3a este astăzi la fel ca ieri &i tot a&a va fi &i m'ine. 3ste neschimbată. umai omul are calitatea de a se schimba în fiecare clipă. n clipa în care încetezi să te schimbi, într)un mod foarte subtil ai &i murit. #sho în
sine.
!iaţa este aici i acum
4o%i se $'ndesc să schimbe lumea, dar nimeni nu se $'nde&te să se schimbe pe
citat din $ev %olstoi
Dacă vre%i să schimba%i ceva în propria via%ă, schimba%i frecven%a prin schimbarea $'ndurilor dumneavoastră... Ronda Byrne în
mult.
Secretul " #egea $tracţiei
Devenim ceea ce $'ndim cel mai mult, însă &i atra$em ceea ce $'ndim cel mai Ronda Byrne în
Secretul " #egea $tracţiei
Nevoia de schimbare vs. teama de schimbare
Costin Patrascu Despre schimbare se poate vorbi in multe eluri! ca iind sinonima cu adaptarea si le"ibilitatea sau cu inconsecventa si nestatornicia# ca iind esenta dinami$atoare a lumii de a$i sau ca un pacat al ei% &nii considera schimbarea in planul individual ca o caracteristica a tineretii# a adaptabilitatii la schimbarea sociala# tehnica si inormationala care are loc la nivelul supraindividual% Altii o vad insa ca iind e"presia supericialitatii si nehotararii# a neputintei de an'a(are# a lipsei de personalitate sau de maturi$are% In ultima vreme insa# sub imperiul consumismului si a culturii orientate catre tineri# schimbarea ) la toate nivelurile! schimbarea stilului de viata# a dietei# a mentalitatilor# a raporturilor cu ceilalti# a valorilor si a idealurilor ) pare a i casti'at batalia de ima'ine si asta$i toata lumea pare a i unanim de acord ca daca vrem sa ne ie *mai+ bine# trebuie sa ne schimbam% Se pare ca dupa revolutia de emancipare a anilor ,-.# resimtita atat in plan social cat si individual# /the 0ind o chan'e1 bate din nou cu putere% Si asta chiar daca# de data aceasta# schimbarea nu mai este atat o necesitate interioara de eliberare ideolo'ica ci mai de'raba consecinta presiunilor venite din domeniul economic si# in special# din $ona serviciilor tot mai diversiicate si mai orientate catre consumatorul individual% 2 oerta mai bo'ata te obli'a sa ale'i si# implicit# te obli'a sa stii mai bine ceea c e iti doresti% 2ri aceasta prespune un eort de autocunoastere% Cunoscandu)te mai bine si comparand ceea ce esti cu ceea ce ai putea i daca ai apela la serviciile 3# 4 sau 5# atunci optiunea pentru schimbare nu poate i decat deosebit de tentanta% In Romania de dupa oprimarea si indobitocirea comunista# acestor presiuni li se adau'a totusi si o nevoie autentica a iecarui individ de ma"imi$are a potentialului sau uman# de autocunoastere si de$voltare in directii ie inter$ise# ie i'norate anterior% Cele doua imbolduri# e"terior si interior# sunt asta$i responsabile de simpatia 'enerala de care se bucura ideea de schimbare individuala# ca si de perceperea celor mai putin le"ibili ca perdanti# inadaptati sau /depasiti1%
6ie ca ne dam seama sau nu# noi ne schimbam oricum in permanenta# in primul rand ca o consecinta a maturi$arii# pro'ramate 'enetic# a creierului nostru si in al doilea rand# sub inluenta modelatoare a lumii din (urul noastru# a relatiilor cu ceilalti# a mass)media etc% Acest 'en de schimbare are loc la toti oamenii *e"ceptand ca$urile patolo'ice+# in mod natural# ara contributia noastra constienta# incepand din copilarie% Dincolo insa de aceasta schimbare# sa)i spunem 'enerala si nespeciica# e"ista schimbari care chiar tin de eorturile noastre constiente% Sau ar trebui sa tina% De e"emplu# cineva isi doreste sa ie un proesionist mai bun# altul un parinte mai bun7 unul vrea sa ie mai putin timid iar altul vrea sa ie mai putin dependent de altii% Din pacate insa# sunt si oameni care ie nu stiu ca au nevoie de o schimbare in plan interior# ie nu stiu in ce anume consta schimbarea necesara% Primii# desi sunt neericiti# cred ca responsabilitatea neericirii lor revine destinului# $odiilor# lui Dumne$eu sau pur si simplu 'hinionului si nu vor ace nimic pentru a iesi din starea respectiva% 8eericirea lor e hotarata undeva deasupra lor% Pe acesti oameni este cel mai 'reu sa ii a(uti# pentru ca ei se considera complet neputinciosi% Mult mai usor este insa sa ii a(uti pe cei care cred ca schimbarea depinde de ei% Chiar daca nu stiu ce anume trebuie schimbat si cum trebuie procedat% &n proesionist in domeniul consilierii psiholo'ice sau psihoterapiei va reusi insa# cu tact si rabdare# sa)i conduca pe acestia catre mie$ul problemei# sa)i a(ute sa descopere in ce consta schimbarea necesara si# inalmente# sa ii a(ute sa o reali$e$e% Pare destul de simplu# nu9 In realitate insa# oamenii se dovedesc atat de complicati si ascinanti in parte si pentru ca vor# in acelasi timp# lucruri diametral opuse% :rem sa ne schimbam si in acelasi timp vrem sa ramanem la el% :rem sa im adulti pe picioarele noastre si vrem# cel putin uneori# sa mai ramanem copii% Gandim una si simtim alta ) ca atunci cand ne spunem ca ar trebui sa ne apucam de treaba sar nu avem nici un che% Sau simtim ceva si opusul a ceva in acelasi timp ) e"emplul tipic iind indra'ostitul nemarturisit care doreste in e'ala masura sa)si declare iubirea si in acelasi timp evita orice oca$ie de a ace acest lucru% In parante$a ie spus# conceptiile psihanalitice ale lui 6reud si a urmasilor sai se ba$ea$a tocmai pe vi$iunea aceasta conlictuala si dinamica a naturii umane% De ce# daca suntem cu totii de acord ca schimbarea e buna# ne este totusi atat de 'reu sa ne schimbam9 Pentru ca viata noastra interioara# resorturile noastre psihice# nu tin in totalitate de controlul constient si# implicit# de vointa noastra% Sunt lucruri pe care# oricat de mult ni le)am dori# nu le putem schimba printr)o simpla hotarare% Ca atunci# de e"emplu# cand cineva care stie ca e timid# isi spune in $adar ca /de maine# voi i mai indra$net91% De ce nu poate9 Pentru ca vointa nu a(un'e acolo unde isi are radacina timiditatea% Si nu numai timiditatea# ci si multe din trasaturile care ne caracteri$ea$a! activismul nostru */lenea1 sau /harnicia1+# sociabiliatea noastra */rusinosi1 sau /tupeisti1+# orientarea catre sine si lume */introvertiti1 si /e"travertiti1+# tipurile de relatii cu ceilalti *e'alitare# de e"ploatare
emotionala a celuilalt# de dependenta emotionala ata de altul etc%+ si multe altele% E"ista asadar schimbari care nu tin de vointa noastra# nu e suicient sa vrem sa ne schimbam pentru a reusi% Din nou# aici intra in scena psihoterapeutul care# cu mi(loace speciice# ii poate a(uta pe cei care doresc sa se schimbe# sa o aca% Ma intreba deuna$i cineva de ce se tem oamenii de schimbare% Raspunsul meu ace trimitere# in primul rand# la ceea ce tocmai am discutat# si anume la aptul ca dorintei de schimbare intr)un sens i se poate o pune o tendinta contrara# ascunsa mintii noastre constiente% De ce contrara9 Pen tru ca nimic din ceea ce suntem si nimic din ceea ce acem# spunem sau simtim nu este intamplator% ;otul este acolo pentru un motiv anume# chiar si acele aspecte ale noastre de care am vrea sa scapam% Si ele servesc unui scop# adesea inconstient% Daca nu ar i avut nici un rost# am i scapat de mult de ele% Sau sunt pur si simplu mostenite 'enetic si atunci nu se poate ace mare lucru pentru a le modiica% Dar lasandu)le pe acestea din urma deoparte si mer'and mai departe cu irul lo'ic# orice schimbare vine sa perturbe echilibrul interior# chiar si atunci cand acest echilibru este unul chinuit si chinuitor% De e"emplu# un copil abu$at emotional va deveni un adult care se va implica in relatii cu alti adulti de pe urma carora va sueri ) pentru ca tipul acesta de relatie# chinuitoare si 'rea# este sin'urul tip de relatie pe care l)a invatat in copilarie si# indierent cat de 'reu ii va i intr)o relatie in care este umilit si re(ectat# persoana respectiva va ramane in relatia respectiva pentru ca nu stie si ii este rica sa se implice intr)o altel de relatie# chiar si intr) una considerata de ma(oritatea oamenilor ca iind una normala% Pentru cineva care a crescut stramb# normalitatea sperie# indierent cat de mult crede ca si)o doreste% Ironia ace ca adesea# acesta nici macar sa nu isi dea seama de realitatea lucrurilor si sa aler'e toata viata dupa himera a unei normalitati pe care de apt nu si)o doreste% Intr)un limba( ceva mai tehnic# 6reud vorbea de tendinta la repetitie# adica de tendinta noastra de a ace ceea ce am mai acut# de a reactiona similar in situatii aparent asemanatoare# de ne raporta la ceilalti intr)un mod amiliar noua ) chiar daca persona(ele si conte"ul s)au schimbat intre timp# iar vechea noastra modalitate de raspuns nu mai este adecvata% De aceea# data viitoare cand veti dori sa schimbati ceva la dumnevoastra# ceva mai serios si mai pround# puneti)va cateva intrebari! de ce vreau sa schimb9 Ce imi lipseste9 chiar vreau sa ma schimb9 Si daca vedeti ca nu reusiti sa va schimbati# intrebati)va ce aveti de apt de casti'at din vechiul dumneavoastra el de a i% S)ar putea sa nu va dati seama din prima clipa# dar beneiciile ) si'ure# certe ) ale starii initiale s)ar putea sa ie mai mari decat beneiciile ) teoretice# incerte ) ale starii dorite% Invatati sa nu va pacaliti sin'uri<
Dacă vre%i să schimba%i ceva în propria via%ă, schimba%i frecven%a prin schimbarea $'ndurilor dumneavoastră... Ronda Byrne în
Secretul " #egea $tracţiei
credinta periculoasa in cultura noastra este aceea ca nu ne putem schimba. #u totii am auzit despre declaratii care practic ne iau puterea personala de care dispunem cu totii fara sa ne dam seama5 63 nervos si nu poate sa schimbe acest lucru7 sau 68ntotdeauna voi fi an0ios, asa m)am
nascut7. #u si$uranta ca avem predispozitii $enetice, insa creierele indivizilor, atat tineri cat si batrani, se pot schimba in moduri uimitoare. europlasticitatea, reprezinta o modalitate pretentioasa de a spune ca, creierul nostru se poate schimba. Nu suntem victime ale neuronilor sau ale genelor& "untem creatori 'uternici ai starilor noastre mentale. #redinta $resita ca suntem 6sculptati in stanca7, poate opri oamenii de la a incerca sa se schimbe si sa isi asume propria responsabilitate. 8n acelasi fel in care teroia $ermenilor a modificat felul in care privim sanatatea si i$iena, cred ca imprastierea cunoasterii despre abilitatea creierului nostru de a se schimba, poate modifica in totalitate modul in care sultura priveste emotiile, atitudinile si valorile. reierele noastre se 'ot schimba
#reierele noastre sunt facute din miliarde de neuroni conectati unii cu ceilalti, formand cai de transmitere a informatiilor. 8nvatam lucruri prin formarea unor cone0iuni neuronale ca raspuns la asocierile din e0perientele noastre de zi cu zi. 8n e0perienta de a invata cum sa conducem o masina, e0perimentam cone0iunea dintre lumina rosie a semaforului si apasarea pedalei de frana. 8n acest fel, formam o cale neuronala pentru aceasta asociere. De fiecare data cand franam la lumina rosie a semaforului, intarim aceasta cone0iune neuronala. Dupa cum se spune 6neuronii care transmit informatia impreuna sunt conectati intre ei7. #u cat practicam mai mult un lucru, cu atat intarim acea cone0iune iar abilitatea respectiva ne vine mai laindemana. 9aspunsurile noastre comportamentale pot deveni aproape automate.
#reierele noastre pot, de asemenea, sa slabeasca caile neuronale vechi pentru a opri sau a dezvata anumite asocieri. De e0emplu, dupa ce te muti intr)o casa noua, inveti drumul catre noul loc si incepi sa nu mai practici vechea cale. 8nsa, in primele saptamani dupa mutare, nu v)ati trezit niciodata conducand $resit catre vechea locuinta? Din fericire, nemaimer$and pe vechea directie si practicand noul drum catre casa, va intariti o noua cale neuronala, in timp ce vechea cale neuronala se slabeste. 3ste e0traordinar ca se pot schimba creierele noastre, pentru ca daca nu, am conduce in continuare, si acum, catre casa copilariei. 8n mod similar aptitudinilor fizice precum condusul, creierul formeaza cai neuronale cand invatam si practicam aptitudinile emotionale. 9aspunsurile voastre emotionale la e0perientele din viata voastra sunt rezultatul unor cai neuronale bine cunoscute ce s)au dezvoltat pe parcursul intre$ii vieti de pana acum. 8n vreme ce $enele ne influenteaza temperamentul, cercetarile au demonstrat ca mediul si mintea noastra pot modifica fizic creierele noastre si, in consecinta, si raspunsurile emotionale. 2sta inseamna ca emotiile 'e care ni le dorim mai mult in viata noastra( 'recum )ericirea( rabdarea( toleranta( com'asiunea si bunatatea 'ot )i 'racticate si invatate ca abilitati. 2lte emotii 'recum an*ietatea( stresul( )rica sau )uria 'ot )i e*cluse din viata noastra .
Despre schimbare Posted iulie 9:, <9 b& tuzdicoz in 5itere. 45 comentarii
Prostia se stabilise, deja, de mulţi ani, într-o ţară şi îşi construi chiar în inima ei, un palat. Odată, slugile ei veniră şi-i spuseră: - Oamenii s-au săturat de sărăcie, corupţie, şi de toate necazurile care s-au abătut asupra lor din cauza ta. e pare că, în scurt timp, va urma o revoltă. - taţi liniştiţi! spuse prostia. Oamenii nu vor scăpa de mine at"t de uşor. #ot ce pot ei să $acă, este să schimbe conducătorul ţării%
Am i n t a l n i tomu l t i medepe r s o a nec ar esp un ea u" Oa me ni i n us es ch i mb a,n uc uad ev a r a t . " , " l u pu li s is c h i mb ab l a nada rn a r a v u lb a" ,e t c .Si l aunan umi tn i v e l ,p r o v er b el es ic r e di n t e l eac es t e as un tc on fir ma t edee xp er i e nt e l eno as t r ec el ema ic omu ne .F ap t u lc at o tn ee ne r v a ms i c an da mp r o mi sc av o m fic al mi ,f a pt u lc ar e pe t a ma ce l e as it i p ar edec ea r t acupa r t e ne r i i ,f a pt u lc ac ei l a l t i p ars af a came r e us i me r e u a c el e as i g r e s el i f a t adeno is i n ui n t e l e gd ec enede r a nj e az aat a td et a r e ,c ama nc a mn ec o nt r o l a tc a ndne a mp r o p uss as l a bi m,c aeg r e u s an el a sa md ef u ma t , c at o tu i t a ms af a c em c ee ac enuvr e md ef a pts af a ce m,c af o l o si ma c el e as is t r a t e gi i t o tme r e ud eai e si d i nsi t u at i i s t r e s an t e( f u gi ms a un ei mb ol n av i m,d am v i n ap ea l t c i n ev a ,e v i t a ms al ef a c em f a t as a u,d i mp ot r i v a ,n ea r u n c am i ne l e ,e t c ) . Oa me ni i i s ip r o pu nd es eo r i s as es c hi mb es ii nac el mo me nts un ts i n ce r i .Va dc ucl a r i t at eun eo r i c atd ea na po dasu ntg es t u r i l esi a ct i u ni l e l o rs i c ai i r a ne scpec ei d i nj u r ,s i a t u n c is eho t a r a s cs an uma ip r o c ed ez ea sa" d ea cu mi n co l o " .Da rt i p ar e l eca r eac t i o ne az ad i n au nt r u ll o r s u ntme c an i s meca r ec a nd v ai a ua j u t a ts af a c af a t au no rmo me nt es i d ur e r i d en es u po r t a t ,s i c a r ea ur a ma sa c ol ocasapr o t e j e z er a ni l e n ev i n de c at ed i nsu fl et ,s i ma ia l e ss apr o t e j e z ep er s o an ac a" Du r e r e ad en es u po r t a t "s an uma ia j u ng as afies i mt i t ani c i o da t a .Ca ndmi c i de t a l i i s ausi t u at i i i n t r egi di nvi at aac t u al as ea seamanacuc el et r a i t ei nmoment u lr an i r i i ,ac es t et i pa r eseac t i v ea zad i nn ou,c uof o r t ade n ec on t r o l a t .El ea ua v utu nr o la t a td ei mp or t a ntc an dv ap en t r us up r a v i e t u i r e ap si h i c ul u i ,i n ca ta c um s un td e os eb i td ep ut er n i c e,c hi a rd ac a n uma is u n tp o t r i v i t es auda u ne az ai nbu nar e gu l a .Si a t u n c ic a u t a mt i g a r e ad es i n el a s a s em,ma nc a mp a naneumfl a md e s is u n t e ml a r e gi m,t i p am s a ul o v i mc o pi i i d es i n ea mp r o mi sn ou ai n s i n ec anuov o mf a c e,p ed ep s i mp ec e id i nj u rc ut a c er e as a uc us ar c a s mu ln os t r u d es i s t i mc ar a z bu na r e anur e z o l v ani mi c .I nac e s ts e n sd a,eg r e us an es c hi mb am.Eg r e us i d ur e r o s ,d arn ui mp os i b i l .As t f e ld es c h i mb ar i aun ev oi ed es us t i ner e ,r ab dar es is i gur an t a ,s idepu t i na j u t o rd es pec i al i t at e. I nt er a pi epu t e ms anei n gr i j i mr a ni l eas c un se ,s i s al eaj u t a ms asev i n de ce .I nt e r a pi epu t em s aco ns t i e nt i z am c um c ee ac esai n t a mp l a t c a nd v ai n c aepr e z en ti nno ii n t o c ma i ,s i c u mi n c an ea pa r a md ea c eadu r e r e ,r e f u z an du i a s t f e ld es c a r c a r e an at u r a l as i v i n de c ar e a.Cu m t i p ar e l ec a r ene a up r o t e j a ta t u nc id es uf e r i n t aac um n eb l o c he az as i n er i g i d i z ea za ,n ef a cp r o bl e me .Cu mu ne l ecr e di n t es ip er c ep t i i a l e noas t r es untr ez ul t at u lt r au mei ,s inua lr eal i t at i i dez ic uz i ,c as ic andam s i mt i c aop ar t ed i nn oi t r a i es t ei nt r u nr a zbo ip er man ent ,c hi a rs i c andi nr ea l i t a t esun t e ml aop l i mba r el i n i s t i t apr i np ar c . Sc h i mb ar e aa de v ar a t ac e r ee f o r t s i p er s i s t e nt a ,n ues t en i c i o da t aco mo das id oa r e .Do ar esaac c ep t a mc aa mf o s tn e pu t i n c i o s i ,s a e xp r i ma ms uf e r i n t a ,f r i c a,d ez ama gi r e a,t r a da r e a,a ba nd on ul ,ei n f r i c os at o rs ar e nu nt a ml as t r a t u r i l eg r o as ed ep r o t e ct i es is an ep er mi t e m t r a i r eaadev ar a t aav i et i i .
Da rc o st u r i l ei n cr e me ni r i i s un tmu l tma ima r i d ec ata l es c hi mb ar i i .Pi e r d em r e l at i i dr agi ,oc az i i ne nu mar at es ip os i b i l i t at eadeat r ai c up of t as ii nt er es ,p ut e mp i er dean is i a ni i na mor t i r es in es i mt i r eapr opr i ei n oas t r e v i e t i .Me r i t a ms anebu c u r a md ee x p er i e n t ano as t r as id ec e e ac ev i a t aneof e r aACUM,f a r as ama il a s a ms as es u p r a p u naau t o ma t pr ez en t u l u ifi l t r u ln e gr uac ee ac es ai nt ampl a ti nt r ec ut .Sc hi mba r e ap r o f u ndav i nec ul i n i s t i r es ir ec onec t ar el as i n es il ar ea l i t at e,c u fl ui di t at eas iadapt abi l i t at eanat ur al ev i et i i ,c uemot i i pl i nes ic onc or d ant ecugandur i l esi c uac t i uni l enoas t r e,c ai nt r oc ur ger el i ber as ipl i na des enssi i ni nt er i ors i i naf ar a. Da cac r e de t i d i ns ufl e tc aoa me ni n us ep ots c hi mb a,v ai n v i ts av au i t a t i i nu r mas i s ad es c op er i t i c i n eaf o s ti mp or t a ntp en t r uv o is i v ar a ni t ( p oa t ec hi a rn er e us i n ds as es c hi mb e) .Po at ea t i a v utor u daa l c oo l i c as i c ar eaf o str u ga t ac uc er u ls i c up ama nt u l ,s ia j u t a t a ,s i a me ni n t a t a s as el a sedeba ut u r as in uap ut u t . Po at eu np ar i n t ev ap r o mi sc av aav e at i mpd ev o is i n us at i n utd ec uv a nt .Po at ea t i f o stma r t o r i l a d ez ama gi r e as is uf e r i n t ac ui v aa pr o pi a tc a r ev ada r u i tp r i nl e ga t u r av o as t r aa ce as t ac r e di n t ai z v or a t adi nd ur e r e as i t r a umas a:" Oa me ni i n us ep ots c h i mb a. " Or a nae x i s t aa co l oi n t o t d ea un a,c ar en ef a ces ap r e f e r a mc i n i s mu lr i s c ul u id eafir a n i t i d i nn ou .Ac ea st ar a nan ef u r avi t a l i t a t e as i p ut er e a deafid es chi s is ic ur i os is in ei n chi d ei np l i c t i s ea l a,dez amag i r ec r o ni c as ic r i t i c a.Nues t ema t u r i z ar ea,nues t ec l ar i t a t e ac uc ar eput em v edeat oat el uc r u r i l er e l esi ur at ecar esei n t a mp l a.Es t er e t r ag er eadi nvi at avi ecar evi neod at acur a ni l epecar el esuf e r i m.
Si ma iec e v af o ar t ei mp or t a nt :" Oa me ni i n us ep ots c hi mb a"eor e ac t i el ar a ni l es u f e r i t ei nr e l a t i ed eCEI L AL T I .Da rer e a c t i aNOASTRA, p ec a r eO PUT EM SCHI MBA.Si p r i mas c h i mb a r eed eaf a c ec e v av i n d e c at o rPENT RUNOII NSI NE,n ud ean ed o r i s i aa s t e p t ac a CEI LAL TISASESCHI MBE.
