1. Cine a fo fos st Murp rph hy? . . . . . . . . . . . • . • . . 3 2. Mur urph phol olo ogi gie e •. •...• ..•.• .•.....•••....•..
4
3. Legil ile e lu luii Murphy • • . . • . . . • . . • . . . . . . 8 4. Legile entropiei
10
5. Le Legi gille gr gra avi vita tattiei
.11 .1 1
6. Legil gile e re rela lativ tiviită tăttii
12
7. Le Legi gille mana manag gementu tulu luii
.... .. ....... ..••.....
8. Le Legi gille competentei
:
9. Legil ile e vietii universitare 10. Le Legile pro rog gram amării ării ca calcu lcullatoarelor
14 17 18 20
11. Le Legil gile e cercetă cercetări riii expe experrimenta talle
.21
12. Le Legi gille inginerie ieii
23
13. Legile psihosociol sociolo ogiei
25
14. Legil egile e lu luii Pann ..
28
,
\~EI~ 973-B034-04_7
Amer eric ican anii ii nu sp spuun ban ancu curi ri.. Şi chia chiarr da dacă că sp spun un,, nu au ha haz. z. în în pl plus us,, ex exis istă tă ri risc scul ul să fi auzi auzitt de deja ja ba banncu cull re resp spec ecti tivv la radi radio, o, .te tele levi vizo zor, r, sa sauu să să-I -I fi ci citi titt un unde deva va , în în presă. în ţa ţarra în care poţi spune ce vrei, cui vrei şi cîn cînd vrei, bancurile nu sînt la ele acas ac asă. ă. Ce Ceva va di dinn mis iste teru rull vi vino novă văţie ţieii şi din su surp rpri riza za no nout utăf ăfil ilor or de ulti ul timă mă or orăă li lip~ p~e~ e~te te.. Aceasta nu în însseamnă că ameri riccanh nu au umor um or.. Au. Şi chIa chIarr fo foar arte te bu bunn. Dar to totu tull se com comer erci cial aliz izea ează ză şi intr in trăă în sf sfer eraa sh show owul ului ui şi al pu publ blic icaţi aţiil ilor or.. legi gile le lu luii Mu Murp rphy hy m-am în Cu le întî tîln lnit it prim imaa dată în Georgia Insti In stitu tute te of Tech Techno nolo logy gy (S (S.U .U.A .A..), în septe septem mbr brie ie 197 976. 6. Mă af afla lam m acol ac oloo ca bursi bursier er Fulbright în cadr cadrul ul un unuui pro roggra ram m de sp spec ecia iali li-zare în dom domeniu iull ingin ineeri rieei nucleare re.. Eram avid de şti tiin inţă ţă,, de calc ca lcul ulat atoa oare re şi tehn tehnol olog ogii ii de vîrf, vîrf, dar dar şi de a în înţe ţele lege ge fi filo loso sofi fiaa de viaţă a acestui popor de peste ocean. De aici poate şi rere...; .;ep epti tivi vita tate teaa de deos oseb ebit ităă pe pent ntru ru ac acea east stăă in inte teli lige genţă nţă sp spum umoa oasă să,, fi filltrată şi condensată in.:enunţu ţurri de ti tipp nor normati tivv, brevetată şi come co merc rcial ializ izată ată su subb nu nume mele le lui Murp Murphy hy.. Cole legu gull meu de cam amer erăă de la Geo eorg rgia ia In Inst stit itut utee of Tec Techn hnoologgy ave lo avea at atîr îran antă tă de deas asup upra ra bir irooul uluui o sco scoar arţă ţă de copa copacc cu cu,, de de-ca lo loggul lu luii Murphy. Era la modă! După prin inccip ipiu iull lu luii Pete terr şi reggul re ulaa lu luii Pa Park rkin inso son, n, le legi gile le lu luii Mur urph phyy ss-au au buc ucur urat at de o mar aree popularitate.. Noi <; popularitate <;ino inoii le legi gi er erau au "descoperite" şi pu publi liccate în tot felul de ziah ,;i reviste. în curînd se ajunsese la o
Daccă adevărattă murphologie, av adevăra avîn îndd ca pi pivo vott leg egea ea fundamenl fundamenlaală: Da cevva poat ce poatee să me mear argă gă pr pro ost, va me mer ge.
De fapt, cine a fos fost Mu Murrphy? Ce în întî tî mpla plarre fericită I-a condus pe el la fo form rmul ular area ea acestei legi §i,mai ales, cu cum m se expl explic icăă răsp sp î î ndirea ei în în în întrea eagga lume, deşI nu a f os ostt î ncă ncă inc nclu lusă să în manuaalele şcolare? manu în în in intr trod oduc uceerea prime meii culegeri de principii, teor oreeme, coroIare şi legi murp rphhol oloogice, Arthur Bloch reproduce scri crisoare soareaa unui un ui oa oare reca carre do domn mn Ge Geor orge ge E. Nicho ichols ls,, de Ia Je Jet Propu pullsion Lab-NASA.. Aut Lab-NASA Autorul orul scr cris isor orii ii pr prec eciizează că a exi xistat stat î ntrntr-aadevăr un astfel de personaj: căpitanul inginer Ed. Mu Murp rphhy de la Edwards Air Force Base se,, Muroc, Calif ornia ornia. î n 19 1949 49,, lu lucr cr î î nd în cadr ca drul ul Pr Proi oiec ectu tulu luii MX MX98 9811, Murp Murphhy î ntî ntî mpina mari dif icultăţi icultăţi cu un aparat ale cărui cablaje erau pro rosst fă făccute. Bo Bombă mbănnindu indu--1 pe tehn te hniici cian anul ul ca care re fă făcu cusse ca cabl blaj ajel elee re resp spec ecti tivve, Murphy ar f i spus: Daccă exis Da isttă o cale d e a f ace un lucru pr pr ost ost , o va fo folosi losi..
Obs bser erva vaţi ţiaa lui a f ost prel elua uată tă ap apooi de co colo lone nelu lull Stap Stappp, şeful lab abor orat ator or ulu luii, ca care re a lan lanssat-o Ia o conferin ă de presă ca o generaali gener lizzar aree a tut utuuror ghinioa nioane nellor tehnic nicee şi mai puţin te tehhnice, pe care le-au avut, sub fo forma rma:: Da Dacă că ce ceva va po poa ate să meargă pr ost, ost, va me merge rge.. Nu a uitat î nsă să adauge că este vorba de leg egea ea lu luii Murphy.. Aşa a pă Murphy pătruns în pr presă şi în siste sistem mul recla clame melor lor comerciale, fiind deci prezentată marelui publ bliic pen entr truu ... va vallidare.
Murphologia Murpholo nu es este o ştiinţ nţăă, în sensul tradi ional al noţi ţiuunii de ştiinţă ţă,, după cum nici legile lui Mu Murp rphy hy nu sînt sînt de desscoperite în sti stil newtonian, sau eins nsttei eini nian an.. Dar ar)) în într tr-o -o alt altăă viziun zi une, e, de tip SF, ar putea să fie. Oricum,, murpholog Oricum murphologiia există şi se buc bucură de o lar argă gă po popu pu-laritate. laritat e. Ea cu cupr prin inde de at atît ît le legi gile le lui Murphy, Murphy, cît şi şi pr prin inci cipi piil ilee lu luii Peter şi Pa Parkinson rkinson.. La aceasta se adaugă o se serie de noi legi, avînd denumiri dintre cele mai fanteziste. Succes ccesul ul mu murp rpho hollogîeii se dat gîe dator oreş eştte ab abor ordă dări riii un unei ei gî gînd ndir irii sl slaali lisslice, de lip su subi biec ec-tiv. ti v. Ce în înse seam amnă nă ac acea east sta? a? Să pr pres esuupu punnem că ne pr propunem p 'Ir 'c r 'il wee eekkendulu nduluii la munte. Sîn Sîntt posibile mai mult· S "IHlrii "IHlrii,, dut dut'' um dori dorim m să
mer erge gem m la Sinaia, Sinaia, Bu Buşte şteni, ni, Pr Pred edea eall, Bra raşo şovv et etcc. Vom merg mergee cu trenul, sau cu ma maşina? Care dintre prietenii noştri ne pot pot în însoţi ţi?? Va fi o vre vreme fru rum moasă să,, sau va plo louua? Şi aşa mai departe. Ne pu putem imagina deci, f oarte multe evenimente şi fie ieccăruia să-i ata taşşăm o an anumit ităă funcţi ţiee de util ilit itaate, ast stfe fell ca scen sc enaari riul ul no nost stru ru să fi fiee cî cîtt mai at atra racctiv. Dar lucruril ilee se pot pot desfăşura şi alt altf el. el. De exemplu lu,, deşi am reţi ţinnut tele leffonic o ca cameră la hot hotel, constată tăm m că hote telu lull est stee pli linn de tu turriş işti ti st stră răin inii şi cam camera rezerv rvaată nu mai est stee dis is-poni po nibi bilă lă.. Şi chia chiar da daccă se rezo rezolv lvăă pro robl blem emaa ca cam mer erei ei,, ss-aar pu pute teaa să se strll: strll:ee vremea, să survină un telefon urgent de la Bucure reşşti, sau pur şi simplu să te apuce o durere de dinţi insuport po rtab abil ilă. ă. Leg egil ilee lu luii Murp rphy hy su surrpr prin indd în într tr-o -o mani nieeră si sint nteeti tică că şi glum gl umea eaţă ţă to toccmai ac aces este te eve veni nim men ente te ra rare re,, ne nedo dori rite te,, da darr cu conconsecin inţe ţe im impporta tannte în desf sfăăşurar areea celorlalte ev even enim imen ente te.. De exemplu: .Proba .Pro babi bili lita tate tea a real re aliz izăr ării ii ev eveni enime men nt elor elor este invers propor proporţională ţională cu de dezi zira rabi bili lita tate tea a lo lor. r. • Da Dacă că te simţ simţii bin ine, e, nU nU-f -fii fac acee gri riji ji.. Ve Veii t r r ece pes estte as asta. ta. • f? f?ur urer erea ea de di dinţi nţi în înce cepe pe sî sîmb mbăt ătă ă no noap apte tea. a.
Acest mod de gîn înddir iree este to tota tall diferit de cel în care am masd' - o fost fo st no noii "învăţaţI" să înţe înţeleg legem em via viata. ta. Inv Invăţă ăţămî mîntu ntull "de mas inve in venţ nţie ie a socie societă tăttilor celui de al Do Doilea Val - după cum remarca Alv lvin in Toffl fleer, a fo fost st organiz izaat după modelu lull fa fabbri riccii ii.. Progra ram ma lu luii sec secre retă tă de în învvăţă ţăm mîn întt cuprin inddea tr treei cursu surri im im-port po rtaant ntee: un unuul de pu punc nctu tual alit itat ate, e, unul de supunere şi un unul de acce ac ceppta tare re a munc ncii ii re reppet etit itiv ivee. Pr Prog ogra ram ma an anal aliti itică că de decl clar arat ată, ă, făţiş fă ţişăă, a ac aceest stuui si sist stem em de în învvăţă ăţăm mîn întt pu pune neaa ac acccen entt pe fo form rmaare reaa unei gîn înddir irii rig igid idee de ti tipp mecanic ic,, bazată pe le leggi de dete term rmin inis iste te şi ev evol oluţi uţiii lin linia iare re,, uş uşor or co cont ntro rola labi bile le.. Să ne aducem amin inte te de anii de şcoală lă.. Ari ritm tmeeti ticca. Tabla în înmulţi ţirrii: 2 x 2 = 4 şi num numai 4. Nu contest valoarea aceste teii opeera op raţii ţii ar arit itm met etic icee ci să sără răccia se sem mnif ific icaţi aţiil ilor or ce pot pot fi ata ataşa şate te ei ei.. în via ă, în via a de fiecare zi, una este să se repete desf de sfăş ăşur urar area ea a două două ev even enim imen ente te ne negl glija ijabi bile le pr prin in co cons nsec ecin inţel ţelee lo lorr şi alt ltaa este dacă aceste evenim imeente conduc la consecinţe nedorite.. Fără a exagera, trebuie să recunoaştem că operaţi dorite ţiaa "2 x 2 ac acccid ideent ntee de maşi şină nă"" con ondu ducce la un re rezu zult ltat at to tota tall di dife feri ritt faţă fa ţă de op opeera raţia ţia "2 x 2 ac acci cidden ente te Cer erno nobî bîl" l".. A
Nu vreau să spun că am învăţa ţatt la şcoală lucruri inutile . Aritm Ar itmeti etica ca,, ge geom ometr etria ia eu eucli clidi dian anăă , sa sauu fi fizi zica ca ne newt wton onia iană nă sî sînt nt fo fo-losi lo sito toaare în în înţe ţele legger ereea vie ieţii ţii şi mai mai ales ales a ac aces este teii lu lum mi te tehn hnoologgiz lo izaate în care care tr trăăim im.. Dar to toaate ac aceest stee dis isci cipl plin inee ne ne-a -auu aju juta tatt să fa faccem tr treecere reaa de la cali calita tati tivv la canti tita tati tivv, fără să ne ne ara rate te şi dru drumul de în înto toar arccer eree la cal alit itaati tivv, de deci ci la via viaţă ţă.. Murphologia ne su surp rpri rind ndee to tocm cmai ai pr prin in of ofer erir irea ea uno norr no noii pu punnct ctee de ved edeere în gînndi gî dire reaa vie ieţii ţii,, in insi sist stîn îndd pe aspe aspect ctuul pr prooba babbil al desf desfăăşu şură rări riii unor evenim imeente te,, de~i în form formuula lare reaa lo lorr le leggil ilee lu luii Murp rphhy au adop ad opta tatt un uneo eori ri un stIl pre presc scri ript ptiv iv.. Să ne opri rim m de exemplu, la teorem teo remaa Gin Ginsbe sberg: rg: 1. Nu poţi cîşt cîştig iga. a. 2. Nu poţi fi egal. egal. 3. Nu poţi nici măcar ieşi din joc.
Com omen entî tînd nd ac acea east stăă te teor orem emăă, Fre reeeman su subl blin inia iază ză fa fapptu tull că fiec fi ecar aree fi filo loso sofi fie, e, mai imp impor orta tant ntăă, se ba bazzea eazză pe neg egaare reaa un uneeia dint di ntre re ce cele le tr trei ei com ompo ponnen ente te al alee te teoore rem mei ei,, as tfel: 1. Capi Capita tali lism smul ul are are la ba bază ză id idee eea a că po poţi ţi cî~t cî~tig iga. a. 2. Soci Socia ali lism smul ul ar aree la baz ază ă ip ipot otee z za a că poţi fI egal. 3. Mist Mistic icis ismu mull are la bază bază ip ipot otez eza a că po poţi ţi ie iesi si din jo jocc .
Via iaţa ţa nee-aa de dem mons nstr trat at to totu tuşi şi că în jo jocu cull cu soc socie ieta tate teaa cap apiitallis ta istă tă nu poţi în învvin ingge. Vic icto tori riil ilee sî sînt nt re rela lati tivve, ia iarr pre reţu ţull lo lorr uneor ne orii de depă păşe şeşt ştee so solv lvab abil ilit itat atea ea in indi divi vidu dulu lui. i. So Soci ciet etat atea ea so soci cial alis istă tă ne--a în ne înddoc octr trin inaat cu id idee eeaa de eg egaali lita tate te a ind indiv iviz izil iloor, da darr re real alit itaateaa a de te dem mon onst stra ratt că uni niii in inddiv iviz izii au fo fost st mai eg egal alii de deccît al alţii ţii.. Şi atu tunnci? Nic icii mis isti ticcism smuul nu ne n e poate cuceri ri,, căci jocul de-a viaţa şi mo moartea are prea multe capcane, pc care nu le poţi test te staa de decî cîtt o si sinngu gură ră da dată tă.. Un co come ment ntar ariu iu in inte tere resa sant nt în domen domeniu iull te term rmod odin inam amic icii ii po poat atee ave veaa ca pu punnct de pl plec ecaare ace ceea eaşi şi te teor oreemă a lu luii Gin insb sber erg: g: 1. P Prrimul principiu al t erm rmod odin inam amic icii ii excl ex clud udee po posi sibi bili lita tat t ea real re aliz izăr ării ii un unei ei ma maşşini care să să fu funcţi ţio oneze fă fără ră să consu me energie. Energia nu se creează şi nu se distruge. Ea se poa poate te nu numa maii tr tran ansf sfor orma ma fi co cons nser erva va.. 2. Ce Cell de al do doil ilea ea pr prin inci cipi piu u al te term rmod odin inam amic icii ii ex excl clud udee posibili bi lita tate tea a re real aliză izări riii un unei ei ma maşi şini ni te term rmic icee ca car r e să func io ion neze la un singur nivel term rmiic. Exis isttenta a două nivele t erm rmiice diferite este fundamentală. ' 3. Cel de al treilea principiu al t erm rmod od inami inamici ciii ne spu spun ne că entropia poate fi zero numai la t em p peeratura de zero ab abso so--
lut. Dar să nu ne temem, că nu put putem ajunge acolo atît de uşor.
Unele dintre le~ile lui Mu Murphy parafrazează bine cunoscutele legi ale fi fizziCIi. Le vom accepta însă, datorită semnifica iilor noi pe ca c are le pu putem ataşa acestor enun uri. De exemplu: aCţiune ne . 0aCţiu
direct dir ectă ă prod produ uce o. o.re reac acţiu ţiune ne di dire rect ctă. ă.
în sfîrşit, o pa parte din legile lui Murphy sînt inspirate din filo fi loso sofi fiaa in ingi gine neri riei ei nu nucle cleaare. Mă refer îndeosebi la pri principiile de seccur se uriita tate te nu nuccle leaară car aree se ap aplic icăă în mod mod cu cure rennt în pro proiiec ecta tare reaa reac re acto toar arel elor or nu nucl clea eare re en ener erge geti tice ce.. De exe exemp mplu lu:: .Mai devreme sau mai tîrzi î rziu, pot să apară cele mai defavorabi ra bile le co cond ndiţi iţiii de ex expl ploa oat t are. are.
De ai aici ci re rezu zult ltăă co coro rola laru rul: l: • To Toat atee sis isttem emel elee tre trebu buiie pr proi oiec ecttat atee a stfel încît să reziste la cele maii de ma defa favo vora rabi bile le co cond ndiţi iţiii de ex expl ploa oata tare re..
Luate separat, legile lui Murphy nu spu spun totuşi prea mult . Dar, puse împreună, ele reflectă o al altă viziune asupra vi etii şi ne se sens nsib ibil iliizează la o gî gîndire mai fl exi exibbilă, mai creativă şi mai mai prost" st",, atît de frecopti timi mist stă. ă. Ip Ipoote teza za că "ceva poate să meargă pro vent folosită în murphologie, nu trebuie să ne descurajeze. Pur şi sim simplu este o io iopteză. Conştientizarea ei îns însă ne poate ajuta la gen gener eraare reaa ma maii mu mult ltor or sc scen enar ariii posi sibbil ile, e, din intr tree car aree une nele le vo vorr fi în mo modd cer ertt pozi ziti tive ve.. Copiii americani sînt învă a i prin întregul sistem educaţi ţi..onal că viaţa oferă aceleaşi şanse de succes fiecărui individ, dar reuşita for socială depinde de modul în care sînt valorific..ate munca, inteligen a lorific şi norocul . Munca îţi oferă noro rocu cull nece ne cesa saru rull pe pent ntru ru ex exis iste tenţă nţă,, inteligenţa îl amp ampli lifi fică că,, ia iarr no dacă îl ai - te te ajută s~ ob ob ii ceea ce nici munca şi nici inteligenţa nu-ţ -ţii pot da In Inttr-o astfel de gra gram matică a succesului, în care norocul nu şi-l poate f ace înt întot otde deau aunna omu mul, l, ghinionul îşi are ro rollul să săuu fo foar arte te im impo port rtan antt. El este cel care strică orice corelaţie corelaţ ie bine gîndită între inte nţ nţiii şi rezultate. De aici şi aceste legi ale lui Murp rphhy, legi ale evenimentelor rare şi, mai mai ales, ale consecintelor nedorite. Faptul că un unele dintre ele se potrivesc, mai mult sau mai pUţi ţinn, cu via viaţa de fi fieecare zi, n-a n-are nici O im impo port rtan anţă. ţă. To Totu tull de depi pi..nde de mod moduul în care care pri rivveş eştti. Op-
timistul va spu spune întotdea otdeaun unaa că trăim î ntr-un ntr-unaa dintre ce celle mai bune lumi posibile, în timp ce. ce.pes pesim imis isttul se va î ndoi de ace ceaasta. În încheiere, consi nside derr nece cesa sară ră su subl blin inie ierrea faptului că nu toate aceste legi murph murphoologice au f ost verif ific icat atee în pra pract ctic icăă. Aşaa că sînt de acord cu pa Aş paradoxul lui Jerry Silv lver erma mann nn ca care re spune: Dacă o lege a lui M urph urphyy po poat atee să greş greşea easc scă ă , va gr e ş şii.
• Dac acăă cev cevaa poa oatte să mear meargă gă prost, va mer merge . • Dacă mai mul multe te lucrur ucrurii po pott merg mergee prost, vor me merrge î n cea maii def ma defavo avora rabbilă secvenţă . • Pr Proobabilitatea de ap apaariţie a unui eve venniment este invers proporrţi po ţioonală cu de dezir iraabilitatea lui . • Indiferent de ce merge prost, probabi babill că arată bine . • Cî Cînnd luc ucrrurile par că nu n u se mai înră răutăţesc,ai. utăţesc,ai. răbdare ăbdare.. Se vorr în vo înră răut utăţ ăţii cu curî rînd nd . • C înd înd lu lucr crur uril ile me merg rg bi bine, ne, ceva a mers prost. .dnd lucrurile se înră înrăut utăţ ăţes esc: c: a) dacă pierzi prea mult, fi ate tent nt;; b) dacă nu pi pier erzi zi ni nimi mic, c, re rela laxe xeaz azăă-te te;; c) dacă ai şa şasa sa să cîşt ştiigi, relax axeează ză-t -te; e; d) dacă nu co cont ntea ează ză,, atunc ncii n-are nici o importantă importantă . • Nim imic ic nu este este atî t de prost st,, încît să nu devină şi mai mai prost. .Vupă ce lu lucrurile s-au î nrăută nrăută it su sufi ficcie iennt de mult mult,, ciclul se repetă . • Indiferent de ce merg rgee pr pros ost, t, ex exiistă to totd tdea eauuna cin ineeva care ştiiut că aşa va fi şt fi . • Pr Prob oble leme mele le co comp mpli liccate au înto ntol ldeaun deaunaa ri sfl flunsuri unsuri simpl plee, pe înt întel eles esul ul tu tutu turo ror, r, da darr gr greş eşiite. te.
.Oportunitatea ment.. ment
îţi ba bate la uş uşă în ce cel mai mai puţi ţinn oportun
mo-
.Natu atura ra ţi ţinne î ntot otdea deauuna cu latura asc scuunsă a luc ucru rurillor rillor . • Ca să cureti un lucru, murdă dăreş reştti un al altul. Da Darr po poţi ţi mu murd rdăr ării mai multe lucrur rurii fă fără ră a cu currăţa nic icii un unul ul.. .Lucruriile .Lucrur incompatibile cu alte lucruri, pot f i compatibile înt între re el elee. • Da Dacă că an anti tici cipe pezi zi că sî sîn~ n~pa patr truu va vari rian ante te pos posiibile de' a ieş eşii ceva prost şi re reu~eşti să le ocole ocoleşt şti, i, at atun uncci va apar apare imediat o a cin ince ceaa po posi sibI bIllit itat ate, e, ca carre va stri tricca to tottul ul.. .Probabiliitate .Probabil ateaa de a distruge un lucru este direct proporţi ţioonal alăă cu valoare valoareaa lui lui.. .Cînd apeş eşii di dinn gr greş eşeeală pe două litere la maşi şinna de scr criis, se imprim mprimăă lite literra care nu trebuie . • Timbrele car aree n u se se lipesc pe scr criisori se vor lipi în schimb pe or oric icee al altc tcev evaa . • Cînd avionul î n care eşti are înt î î rzier rzieree, av avio ionu null pe care treb1Ji..esăb1Ji esă-II ie ieii în cont contiinuare pleacă la ora fixată. . .Cînd pisica îţîţii adoarme pe picioar aree şi te f armecă cu tor torsul ei, sim imţi ţi o ne nevo voie ie imperioasă de a me merge la ba baiie . • Da Daccă o frînghie are un cap apăăt, at atun uncci are. preci ciss înc ncăă unul. .Cînd trebu buiie să-ţi co conc ncen entr trez ezii atentia asupra unui anumit lucr~,este imposibil să mi apară altul care să-ţi distragă atenţIa. . .Ori de cît cîte ori st stabi abile leşt ştii să fac acii un anume lucru ma maii în întî tîii, surv su rvin inee un alt lucr lucru oa oare re tr treb ebui uiee fă făcu cutt pr prim imul ul.. .Ori de cîte ori îţi tai tai unghiile, consta i că după aceea ai nevoie de ele. . .întotdeauna găseşti uşor ceea ce nu nu cau cauţi ţi.. Iar ceea ce cau cau i găse seşşti abia în ultimul loc în car aree po poţi ţi că căuuta . • Un lu lucr cruu rătăc ăciit îl poţi poţi găsi numai după ce răscoleşt ştii întreaga ca casă să..
.Cînd cauţi un lu lucru, niciodată nu îl găseşti decît după ţi-aii cumpărat un altu ţi-a tull în loc . • Cî Cînd nd ga gara ranţi nţiaa un unui ui pr prod odus us este de 60 de de zile le,, defectarea se va produce în ziua a 6161-a . • Legil Legilee nu sî nt dec î t nişte simulă lări ri al alee rea eallită ii . • Pr Prol olif ifer erar area ea un unoor noi le leggi co conndu ducce la pr prol olif ifer erar areea unor excepţii . • Indiferent dacă legil gilee sî sînnt bun une, e, rele, sau neutr utree, trebui rebuiee se su supu punnă ce celo lorr di dinn ur urmă mă . • Dacă o lege a lui Mur urph phyy po poat atee să greş greşeeas ască că,, va greşl greşl.. .Murphy a f~ f~st un op o ptimist mist..
ce luii lu
n OI nO să
om cu ua singur ceas ştie cît e ora ora. Un om cu două ceasuri su ri nu es este te si sigu gurr ni nici ciod odat atăă . • An Anti tici cipă părri ne neggat ativ ivee co conndu ducc la rezu rezult ltat atee neg egat ativ ive. e. An Anti tici cipă părri pozi po ziti tive ve co cond nduc uc la re rezu zult ltat atee ne nega gati tive ve . • Cînd un lucru iese prost, oric icee încercare de a-l înd îndrepta nu face dec ecîît să îl str stric icee şi mai mult lt.. .Lucrurile se în înrrăută tăţe ţesc sc în înaainte de a se se îmbunătăţi . • Lă Lăssat atee sin ingu gurre, lu lucr cruuri rile le se desfăşoară de la pr prost la ma m al prost.. prost .Un
.Orice lucru care începe bine se sf sfîr îrşe şeşt ştee pr pros ostt. Or Oric icee lu lucr cruu care înce ceppe prost se sfîrşeşte şi mai pS'ost ost.. .Lu Lucr cruuril ilee î ncep să mea earg rgăă pr pros ostt, to toat atee de deod odat atăă . • Singurul mod de a des descoperi limite tele le po posi sibi billului este de a trece.. în do trece dome meni niul ul im impo posi sibi bilu lulu luii . • Anumite lu luccruri sînt im impposibil de cun unosc oscut ut.. Da Darr este impo mpo-sibi si bill de af afla latt ca care re sî sînnt ac aces estte lucruri lucruri..
.Universul este nu nu numa maii mai straniu şi mai mai enigmati ticc decît ne imaginăm, dar el este mai straniu şi mei mei enigmatic decît ne pu pute tem m im imag agin inaa . • Infor Informaţi ţiaa se de deformează cînd trece spre nivelele ierarh rhiice superi sup erioar oaree . • Înt Într-o între reprind prindere, ere, confuz confuzia ia cr creeşte odată cu nivelu lull iera erarhi rhicc . • Expansiu Expansiunea înseamnă complexitate, iar complexitatea conduce du ce la de deza zagr greg egar aree . • Odată ce ai deschis o cut cutie cu rîme, singura soluţi ţiee de a le înc închi hide de di dinn no novv est stee să fo folo loseşti o cut cutie ma maii ma mare re . • Pe Pent ntru ru un bic bicic icli lisst, in indi dife fere rent nt în ce ce dir ireecţ cţie ie o ia va fi la deal şi împot împotri riva va vî vînt ntul ului ui (L (Leg egea ea bi bici cicl clis istu tulu lui) i) . • După ce adaugi două săptămîni la ter termenul de pr predare a proi pr oiec ectu tulu lui, i, da dato tori rită tă uno norr în întî tîrz rzie ieri ri ne nepr prev evăăzu zute te,, ma maii adaugă încă două luni pentru întîrzierile neprevăzute care nu po pot fi prev pr evăzute ăzute . • Mai sigură este o pasăre în mî mînă decît una care zboară pe deas de asup upra ra ca capu pulu luii. .Cu cît şşttir iril ilee pr proa oasste se tra trans nsmi mitt ma maii repe repede şi ma maii det etal alia iat, t, cu atît mai bine . • Istoria nu se repetă, dar isto tori rici ciii da da..
5. LEG LEGILE
GRAVITAT IEI ,
.Obiectele cad înt întootdeauna la 90° faţă faţă de pămînt. .Cînd cade o scu sculă de pe banc, se va ro rostogoli spre colţu ţull cel mai puţi ţinn acce cesi sibi bill al at atel elie ieru rulu luii . • Înainte de a atinge podeaua, ori ricce sculă în cădere se va op opri ri mai întîi pe deg egeete tele le de la pici piciooar aree . • Nu po i cădea mai jos jos de decc î t pod odeeaua ca camerei merei.. .Cu cît urci mai sus în ierarhia administrativă, cu at atît caZI mai de sus.
cond ndiţi iţiii sp spec ecia iale le de atrac atracţie ţie un univ iver ersa sală lă,, că căde dere reaa ce celo lorr di dinn .în .î n co
vîrful vîrf ul ierar ierarhiei hiei adm administr inistrativ ativee se po poat atee fa face ce şi pe or oriz izon onta tală lă . • Nu poţi şti dinainte pe ce parte să ungi felia de pîine-cu untt. Şansa ca ea să cadă pe covor cu partea unsă cu unt un este es te di dire rect ct pr prop opor orţio ţiona nală lă cu costu costull co covo voru rulu luii. .Cos .C osm mona nauţ uţii ii se wpun le legi gilo lorr gr grav avit itaţi aţiei ei nu num mai cî cînd nd sî sînt nt pe pămînt.. pămînt
6. LEGI GIL LE
RELATIVITĂT,II
.Chi .C hiar ar da dacă că fa fapt ptel elee sî sînt nt ri rigi gide de,, ad adev evăr ărul ul es este te fl flex exib ibil il.. .Durata unui minut depinde de poz poziţi ţiaa ta faţă de uşa de la baie. . .Duura .D rata ta unei că căsn snic icii ii es este te in inve vers rs prop propoorţ rţio ionnal alăă cu du durat ataa pe pe-treece tr cerrii de nu nunntă . • Dacă păstrezi un lucru prea mult, îl poţi poţi arunca. Dacă arunc ru ncii un lucr lucruu pr prea ea de devr vrem emee, ve veii av avea ea ne nevo voie ie de el im imed edia iatt ce ll-ai ai da datt la guno noii. .Dacăă cum .Dac cumpe peri ri ba bana nane ne ne neco coap aptte, ele vor vor fi mî mînc ncat atee în înai aint ntee de a se coac coace. e. Dac acăă le cu cum mper erii coa oapt ptee, ele se vor st stri rica ca în înai ainnte de a se mînca. • Tel elef efoonul su sunnă în înto totd tdeeau auna na cî cînnd eş eşti ti la baie baie,, sa sauu eş eşti ti în faţa faţa uşi şiii de la in intr trar aree şi îţi cau auţi ţi ch chei eile le ca să de desc scui ui uşa. • Cî Cînd nd fo form rmez ezii un nu num măr gr greş eşit it,, nu su sună nă ni nici ciod odat atăă oc ocup upat at.. . 0 ju jucă cărrie ca carre nu se sp spar arge ge poat atee fi folo folosi sită tă la spar spartu tull al alto torr jucării . • î n Amer eric icaa es este te im impport rtaant nu atît atît cî cîtt cos ostă tă un obie iecct oar areecare ca re,, ci cît de mul ultt se poate poate ec econ onom omis isii cu cum mpă părî rînd nduu-1. .Opule .Opu lenţa nţa de la intr intrar aree es este te in inve vers rs prop propor orţio ţiona nală lă cu sol solva vabi bili li-tatea tat ea fir firme meii. coadaa ceal coad cealal altă tă se serv serveş eşte te mai repe repedde decît la coada la care ca re te te-a -aii aş aşez ezat at..
.La
.Nimi imicc nu arată at î î t de frumos cîn îndd es estte privit de aproape, ca atu tunc ncii cîn îndd este priv priviit de departe . • În Întotde totdeaauna plouă c în îndd îţi sp spel elii maşina. Dar nu î nc nceerca să speeli maşina ca să plouă sp louă,, că nu me merg rgee. Întotd ntotdea eauna una est stee greşeal şealaa par parttenerului . • Este foarte simplu să fa ci ceva co com mplicat plicat,, dar est estee fo foar arte te compllicat să fa comp faci ceva si sim mplu . • Cî nd remediul oferi feritt de min miniister nu se po potr triiveş veştte problemei ridiccate, este mai uşor să schimbi date ridi telle pr prob oblleme emeii de decî cîtt să obţii un alt re rem medi diuu . • Or Oric icee so solluţiţiee gen eneerează noi probleme . • Locul în care aj ajun ungi gi de depi pind ndee de sc scaaun unul ul pe care stai. • Dacă ajungi prea devreme eme,, ss-aa amînat amînat.. Dacă îţi dai sufletul ca să ajungi la tim timp, va tre trebui să aş aştepţi ţi.. Dacă în întî tîrz rzii ii,, este prea pr ea tî tîrz rziu iu . • Da Daccă te si simţ mţii bin ine, e, nu-ţi fa facce grij grijii. Ve Veii tr treece peste asta . • Zîmbeşte Zîmbeşte ... ... mî mîine va fi mai mai ră rău. u.
.Prima lege a manag .Pri nageementulu luii este că există . • Cine deţin deţinee au aurrul stabile tabileşşte regulile . • Cei ce au pr primesc. Cei ce pot - fac. Cei ce nu pot - î i învaapi pe al ii. Cei ce nu-i pot învăţa pe alţi înv ţiii - ad administrează . • Indeci Indecizi ziaa este baza flex exibil ibiliităţii tăţii.. .Orice este posibi bill dacă nu şti ştiii des despr pree ce vor orbeşti beşti . problemă pentru care nu ai nici un ră răspuns . • Nu crea nici o pr • Oric Oricine poate lua o decizie dacă are su sufi fici cien ente te in inf f orm ormaţii ţii.. Un manager bun poate lua o de decizie fă ră a av avea info form rmaţ aţii ii suficiiente. Un ma sufic manager perfect poate lua o de decizie fără a avea av ea ni nici ci li linn fe fell de in info form rmaţi aţiii. .Cînd un man manager vrea să-şi impre impresi sion onez ezee su suba balt lter erni niii cu det detaalii sof sofist istic icaate, înseamnă că el a pi pierdut di dinn ve vede derre obiectivul f inal nal.. veni niciodată cu ide veni idei noi, care i se pot da înapoi ca SarCInI arCInI.. • Pentru fiecare viziune există o contraviziune, la fe f e l de atrrăg at ăgăto ătoar aree . • Şedinţel Şedinţele sî nt ev even enim imen entte î n ca care minutele contează, dar ore rele le nu nu.. • Dacă păr ărăs ăseeşti camera rişti să fii ale ales . exiistă un moment mai prielnic ca acum, pent ntrru a ai ainîna • Nu ex cee eeaa ce nu vrei să f aci . mal grandios, cu atî atît • Cu cît un plan este mai complicat şi ma şans nseele lui de eşec sînt mai mari . nificci mai bi bine un proiect, cu atît este mai mare • Cu cît planifi riscul ri scul de co conf nf uzi zie, e, at atuunci cîn îndd ceva nu merge bin inee. .Nu
·Oricce pro ·Ori robble lem mă te tehhnică poate fi rez rezolv lvaată dacă sînt destui bani ba ni şi şi,, re resp spec ecttiv, destul timp. Di Dinn pă păcat catee, ni nicci una dintr ntree cele ce le do două uă ce ceri rinn e nu poate f i îndeplini îndeplinittă . • Print Printrre economişti, lumea reală este consid ideerată ade dessea un caz spe specia ciall. .Tehnologiia este dominată de do .Tehnolog două tipuri de oameni: a) cei care ca re în înţe ţelleg ceea ce co cond nduuc; b) cei care condu conducc ceea ce nu înţeleeg . înţel • Ori Orice şef dor oreeşt ştee să să-ş -şii măre reas asc. c.ăă nu num mărul subord rdoona naţi ţillor şi nu pe cel al rivalilor. • Ten endi dinţa nţa ce celo lorr di dinn vî vîrrfu full pir iraamidei admi minis nistrati trative ve este să-şi petrea petr eaccă ti tim mpul se sem mnîn îndd doc ocum umen ente te şi ţinî ţinî nd şedinţe . • Dacă exis istă tă o cale de î ntî rzier zieree a un unei ei de deci cizi ziii im impo porta rtannte, un bunn man bu anaagemen ementt o va gă găssi. • în ori ricce în între trepr prin inde dere re,, munca se orie iente nteaază spre niv iveelele ce cele le mai de jo joss ale ie iera rarh rhiiei . • Dacă o ide idee a supravi supravieţu ţuiit unui sis sistem biro irocrat cratiic şi a fost impplem im emeentată tată,, Înseamnă că nu a fos fost de delloc interesa interesantă ntă . • în or oric icee în într trep epri rinnde derre exis istă tă o pers persooan anăă care ştie tot ce se întî mplă aici. Ac Acea east stăă per erso soan anăă tr treebu buie ie da dată tă af afar arăă . • Mai uşor sî nt re reccunoscute tal alen enttele din altă parte decî t talentelle din prop talente roprria com compan paniie . • Recrutar Recrutareea pers rson onaalului însea eam mnă de mul ultte or orii triumf ul sp speeranţei ranţ ei f aţă de expe experrien ă . • ~acă un subo subord rdon onaat î i pu pune o într întreebare particu cullară, dar per erttine nenntă, prive riveşşte la el de de pa parrcă şi-ar f i pier erdu dutt se sens nsul ul re re-alităţii. al ităţii. Cî Cînnd îşi va pl plec ecaa oc ochhii ii,, pa parrafr afrazează azează--i întrebarea . • Gîndeşte în înaaint ntee de a acţ cţio ionna . • Es Este bine ca în afara bi biro rouului să ai mersul grăbit pentru a nu da pr pril ileeju jull subordona ilor săsă-ţi ţi pună înt întreb rebări ări . • Da~ă Da~ă d~i ~i ~isspo pozziţii ţii,, să fie verba verbale le.. Cele sc scri rise se po pott fi folo folosi site te maI tl tlrzl rzlU U lmpotn lmpotnvva ta ta.. • Un mana nage gement ment bu bunn este exp xpre resi siaa un unei ei mar arii id idei ei.. A
·Schimbareea ·Schimbar duceri.. duceri
lucrurilor
este o te temă pref era rattă
a oricărei con-
.Oricît de mu mult munce ceşt şti,i, ni nici ciod odaată nu fa faci ci de dest stul ul.. Ceea ce nu faci est stee în întot totdeaun deaunaa ma maii im impo port rtan antt de decî cî t ceea ce faci. _Cîn îndd eşt ştii în dub ubiiu, mu murm rmur urăă. Cî Cînd nd eş eşti ti în dific dificuult ltaate, deleagă pe altc ltciineva să re rezol zolve ve problema. Cînd eşti direct răspunzăător, c î ntăre răspunz ntăreşşte . • Un plan bun ast stăăzi este mai ne necesar decît unul perfect mî ine ine . • Dacă o prob proble lemă mă cond onduc ucee la prea multe şedin e, at atunci unci şedinnţe şedi ţelle devin mai im importan tantte decî t pr prooblema însăşi. .Atuunci cînd nu es .At estte necesar să se ia o hotărîre hotărîre,, est stee neces necesar ar să nu se ia nici nici o hotărîre . • Da Dacă că nu nu--i poţ oţii con onvvin ingge pe bi biro rocr craaţi ţi,, at atun unci ci cre reea ează ză co conf nfuuzi ziee . • Eficien Eficienţa unei ~edinţe este invers proporţi ţioonal nalăă cu numărul participanţilorr Ş I cu ti participanţilo timp mpul ul af afec ecta tatt. .Durata unei şedinţe creşte cu pă pătratul numărului de pa partici ci-. panţi . • Timpul afectat fiecărei probleme de pe agenda şe şedi dinţe nţeii va fi inv nver erss pr prop opor orţi ţion onal al cu impo import rtan anţa ţa ei. .Cu cît doreşti mai pUJin să f aci parte din tot felul de comittet mi etee şi comis omisiii, cu atIt vei fi rug rugat mai mult să o faci. .Tiimp .T mpuul în înse seaamn mnăă ba bani ni . • Nu ex exiistă prîn prînzz gratui uitt. .Che .C helt ltui uiel elil ilee ti tind nd să creasc creascăă pî pînă nă eg egal aliz izea ează ză ve veni nitu turi rile le . • Pentnr săritura în înălţi ţim me este mai bine să antrenezi un om care ca re sa sarre 2 m, de decît doi oameni care sar fiecare 1 m . • Ch Cheestiunile banale pot fi re rezolvate destul de rep repede; chestiunile"" imp tiunile mpor orttan antte nu sî sînt nt re rezzol olva vate te ni nici ciod odat atăă . • Rez ezoolv lvar area ea a "n + 1 " pro probblem lemee- nece cesi sittă un timp dublu faţă de rezolvaarea a "n" probleme. rezolv
.Rezolvar .Rezol vareea a 90% dint ntrr-oo pr prob obllem emăă se f ace de obicei în 10% dinn ti di timp mp,, rest estuul de 10% rezolvîndu-se în 90 90% din timp . • Nimic nu est estee impos osiibil pentru cel care nu trebuie să le facă singur. I
COMPETENTEI ,
.Competenţa conţi ţinne semin minţele ţele inc incomp ompete etenţei nţei:: com omppetenţă + competenţ competenţăă = compet competeenţă competen comp etenţă ţă + in inco competenţă mpetenţă = incompetenţă incompe inc ompettenţ nţăă + incompetenţă inc incomp ompete etenţă nţă . • î ntr tr--o ier eraarhie, orice angajat tinde să fie promov ovaat pînă la nivvel ni elul ul lui de incompete incompetenţ nţăă (principiul lui Pe Peter) . ocupat de un angaj ajat at in inco comp mpet eten entt • î n timp, orice post va fi oc să re rezo zolv lvee pro proble bleme melle lui . • Munca rămîn mînee de obicei pentru cei care nu şi-a -auu at atiins încă niveelul de in niv inco com mpetenţ~ . • Ex Exppert este cel ce ştie din ce î n ce mai mult de despre spre din ce în ce mai pu in, pînă cînd ştie absol oluut totul des espr pree nim imic ic . • Exp Expeert poate f i ori riccine din af ara ara ora raşşului . • Loialit Loialitat ateea f a ă de sup uper eriiori val aloorează mai mult mult decît cal alit itaateaa mu te munc nciii efectu efectuat atee . • Orice angajat î şi şi în înce ceppe. servi rvicciul de la nivelu ivelull compete etennţe ţeii sale . • Supe perrco comp mpeeten a deranjează njează,, mai mult dec ît in incom compet petent entaa . • Generali Generalizarea incompetenţe ţeii este direc ectt pr prop opor orţio ţiona nallă cu nivele ve lele le ie ierrarh rhii ce ce spre care tinzi să urci. urci. .Caută să ar arăti .că eşti o. pe persoa rsoannă foarte impo mporta rtantă ntă . • Un gram de ima imaginaţi ţiee valorea: ă cît un un kilog ilogrram de competenţă.. petenţă =
·Caută să fii vă văzut în compania unor oame amenni foarte imp mpoortanţi.. tanţi • Vorbeşte Vorbeşte cu auto autorit ritat atee, chia iarr dacă spu puii bana banali lită tă i. .Nu te lăs ăsaa atras în dis isccuţ uţii ii contr ntradi adicto ctorii rii.. .Dacă îţi pă păstrezi calmu l, c înd toţi ceilalţ eilalţii şii-ll pi pieerd rd,, în înse seam amnă nă că nu ai î nţel ţeles es pr prob oble lem ma . • Pent Pentrru a cu cunoaşte perfor orm man el elee' unui agr agreegat gat,, înmu înmull eş eştte cu 0,5 da dattele furnizate de firma construc constructtoa oarre, respectiv cu 0,25 pe ce celle of ofeeri ritte de firma comercial alăă. .Esste impo .E possib ibil il de a face cev evaa impermeabi ermeabill la prosti prostie, pent ntrru că pr proş oşttii s înt înt fo foar arte ingen ingenioş ioşii. "
9. LEGILE
VIET,II UNIVERSITARE
.Stud .St uden enttii sî sînt nt su supu puşşi leg egil ilor or lu luii Mu Murp rphhy, în timp Cl' profesorii univeerSIt univ rSItaari sî nt sup upuş uşii pri princ ncip ipiu iulu luii lu luii Peter Peter . • Ca să studiez studiezii cît mai bi b ine o problemă, încearcă s-o în înţel ţeleg egii mai î nt nt î î i . • Nu crede în mi mira racole cole;; ba baze zeaz azăă-te te pe ele . • Cî Cînd nd în într treb ebăr ăriile studenţi ţillor primes escc ră răsp spun unsu suri rile le pr prof ofes esor oriilor, ştii şt iinţa nţa se ex expl plic icăă . • Cî Cînd nd în într treb ebăările studen tudenţiţillor devin întrebăril rebărilee pro prof f esorilor, esorilor, ştiiinţa pr şt prog ogre rese seaz azăă . • Progres Progresul nu con onsstă în î nlocui nlocuirrea unei te t eorii greşi şitte cu una adev ad evăărată, ci cu un unaa mai subtil greşită . • Toate Toate marile descop operiri eriri au fost fă făccute di dinn gr greş eşel elii. Cu c ît fonndur fo duriile aloca alocatte une neii cercetări s înt mai mari, cu atît mai mult mu lt timp va lu luaa comit comiteere reaa unei greşe reşelli . • Orice problem emăă mai mare conţin ţinee una mai mică, ca care re condiiţionea cond ţionează ză rezol ezolvvare reaa pr prooble lem mei mari . • So Solluţi uţiaa un unei ei pr prob oble lem me sch schiimb mbăă nat atuura problemei.
.După cercetări de lab aboorator, atente şi mi miggăloase, i se va spune că ai primit o pro probă de analiză greşită . • Cînd te chinuieşti să rezolvi o problemă, de mare folos îţi poatte fi cun poa cunooaşt şteerea so solluţi ţieei. .Pentru orice prob oble lemă mă co conţi nţinî nînd nd "n "n"" ec ecua uaţi ţii, i, vo vorr fi înto întottdeau deau-na "n + 1" necu necunosc noscute ute . • Este mai bine să rezolvi o pro probblemă în mod mod apr prooxi xim mativ şi să afli adevărul cu o er eroare de + 10%, decît să ob ii o solu luţi ţiee exactă şi să să nu ştii care est stee ad adev evăr ărul ul.. .Cîndd un student urmează cursurile unei f acult .Cîn cultăă i el şt ştie ce vrea să facă în vi viaţă ţă.. Cînd urmează în par paralel două facultăţiţi,, nu mai e sigur . • Dacă prezenta la un un curs este obligatorie, atunci studenţi ţiii vor absen entta de la ex exaamen. Dac acăă pr prez ezen enţa ţa est stee fa faccultativă la cursuri, atun uncci se vo vor prezenta la ex examen şi ab absenţi ţiii de la currs . cu • Fie ieccare profesor conssideră con că st studenţ nţiii trebuie să se pregăteasc pregăt eascăă num umaai la cursul său . • Dac acăă ex exal al1e 1enu null se dă cu car cartea deschisă pe ba banc ncă, ă, pr preecis că veii uita ve uita ca carrtea acasă . • Nu atribu atribuii rău ăuttăţi ţiii ce ceeea ce poa poate fi expl plic icat at pr prin in st stup upid idit itat atee . • Orarele Orarele studenţi ţillor sînt astfe fell făcu făcutte încî t să se piar arddă c ît maii mu ma mullt timp la faculta ltatte . • Cînd î nve nve i la un ex exaamen, co connsta i că î i li lipseş eşt~ t~ ex exaact ClIrsu sull cell ma ce maii important mportant.. . • Cînd Cînd tragi bilet iletul ul la examen cons nstta i că două din ce cele le tr trei ei subbiecte sînt d:n cursu su ursurrile pe care care nu lele-ai mai repetat epetat.. . 0conc nclluzie ma marrch chea ează ză în înttot otde deau aunna moment entuul în care ai obo bossit să gîndeş gîndeştti. .Intu Intuiiţia este o şti ştiin inţ~ ţ~ exa exact ctăă . • Cînd s înt în disc scuuJi Jiee pr proopriile iile lor probleme, profesorii sînt foarte conservatOrI servatOrI.. Cînd sînt în discuţi uţiee problemele altora, ei devi devin li liber berali ali..
.Căr ile nu se pierd atunci cînd sînt împr prum umuta utatte. Exc xceepţie fac nu numai cărţ rţiile la care ţin ţineem foarte mult. .Cel mai impor mporttant cita./ : est estee c.el pen enttru ca carre ai uitat biblio blio-grafia.. Sur grafia Surssa bibliog ogra raf f ică va apare însă în revis ista ta î n care i se va fa facce o recenzi recenziee dezas asttruo ruoaasă . • C î nd un pro prof f esor esor î şi pre reggăte ăteşt ştee o carte pe pent ntru ru pu publ blic icaat, el nu nu înţeleg în ţelegee că lucrar crareea va fi înţe înţelleasă numai de cei ce şti ştiuu mai mult decî t el în domeni domeniuul respec ecttiv . • Dacă explici ceva at î î t de clar î nc î nc î t ori riccine po poat atee pr priice cepe pe,, se va gă găssi ci cinneva care să te înţel înţelea eaggă greşit it..
10: LEGI LEGILE LE PROG ROGR RAM AMĂRl ĂRlll CAL CA LCULATOARELOR .Să greşe eşeşşti este uman uman,, dar ca să zăpăceşti de tot lucr lucrur uriile ai nevo ne voiie de u n calculato calculatorr . de ca callcul face ceea ce îi ce ceri, ri, nu ceea ce al • Un program vreea tu să-ţ vr să-ţii fac facăă . • Valoare loareaa unui program este direct propo porrţiona ţionallă cu greutatea listingului stingului.. .Complexitatea unu nuii prog progra ram m va cre creşte pînă va depăşi capacitatea de înţe ţellegere a opera operatorului care trebuie să lu lucreze cu el.. el .Descoper Descoperiirea unei erori î ntr-un program de ca c alcul se face abia ab ia du după pă ce pr prog ogra ramu mull a fo fost st fo folo losi sitt cî cîte tevva luni de zile . • Orice pro roggram de calcul ajuns în faz faza de rulare este depăşit. .Orice program de calcul costă mai mult şi ne necesită mai mult . ti timp mp de decî cîtt ss-aa consi conside dera ratt in iniţ iţia iall. .Dacă un program este util, va tr trebui schimbat. Dacă nu mai --es -este te ut util il va trebu trebuii să fi fiee justi justifi fica catt. .Orice program se va .Ori va ex extinde pentru a oc ocupa întrega memorie disponnibilă a c. dispo c.al alcculatorului ulatorului..
.Dacă pe .Dacă pent ntru ru in intr trodu oduce cere reaa co correctă a datelor î n ca calc lcul ulat ator or ss-au au preevă pr văzu zutt o serie de teste, se va găs ăsii un idio idiott ing ngen eniios car aree va descoperri o meto descope toddă de a int introd roduc ucee şi date gr greş eşit itee . • Da Daccă ai găsit două erori într-un program, caut-o şi pe a treeia . tr • Calculat Calculatooarele 'pot greşi eşi,, dar oamenii greşesc şi mai mai mult. .Dupăă ce eroarea găsită a f ost .Dup ost corectată, se va va constata că de, fappt nu a f ost ni fa nicci o eroa oarre . • Orice sistem care depinde de f iabilitat iabilita tea umană este nefia efiabi bill. .Erori Erorille nedetec tecta tabbil ilee se prezin inttă înt ntrr-oo inf nfiini nittat atee de forme, pe cî cînd nd cele det eteectabile sînt pr priin defi definniţi ţiee în num număr finit.
11. LEGILE CERCE CETĂRII TĂRII EXPERIM EXPERI MENTALE
.Şt Ştiiinţa îli sp spune adevă vărul rul.. Nu te lăsa în înşşel elaat de fapt fapte . • Prin defi definniţi iţiee, cînd inv nves esti tighe ghezzi necunoscut utuul, nu ştii la ce rezultatte vei aju zulta ajunge . • Dacă un experi rim ment iese bine înseamnă că ce ceva nu a f ost în regulă . • Dacă repetarea unui test de laborato torr ri ridi dică că pr prob oble leme me,, e bine să f aci tes estu tull o si sing ngur urăă da dattă . • Nici Nici un exp xpeeriment nu es este rep reprod roduct uctibi ibill. Dacă ar fi, atunc uncii ar trebui ca şi eş eşec ecuurile lor să fie reprodu producctibile . • Ni Nicciod odaată să nu înc nceerc rcii re repe peta tare reaa un unui ui exp xpeeri rim men entt re reuş uşit it . • Pro roggresul î n ~t ~tii iinţă nţă es este te in inve vers rs pr prop opoorţi ţioonal cu nu numărul revistelor de spe speC CIal Ialita itate te publ publica icate te . găseeşti nici cioodată timp să faci bine un expe perriment nt,, dar vei • Nu găs găsi gă si în înto totd tdea eauuna timp suficient pentru a-l re refa face ce..
cît te cît teoori riaa est stee ma maii sof ofiist stiica cată tă,, cu at atît ît ma maii bin inee . experi rim ment poate fi co considerat terminat cu bin bine dacă nu • Un ex se ignoră mai mult de 50% din datele experimentale obţi ob ţinnute te,, pent ntru ru ca to tottul să se conf confoorm rmez ezee teoriei . • Dacă suficiente date experimentale au fost culese, atunci se poat po atee de demo mons nstr traa or oric icee pr prin in me meto tode de st stat atis isti tice ce . • Dacă un program de cercetări nu mer merită făcut, atunci nll mer erit ităă să fi fiee bi bine ne fă făccut . •0 cercetare suficient de în îndelungată va tinde poate să susţi su sţină nă o te teor orie ie . • Dacă anumite re rezzultate nu sîn sînt conforme cu teoria, ele trebuie bu ie ig igno nora rate te . • î n or oriice lu luccra rare re expe peri rime ment ntal ală, ă, ma maii întî tîii dese sennez ezii cu curb rbeele fi fi-nale şi du după aceea fixezi punctele corespunzătoare datelor obţinute . • î n orice set de date experimentale, valorile care par a fi co coreccte re te,, se dov doved edes escc după o veri verifi fica care re ate tent ntăă că sînt sînt ero ronnat atee . • Ori ricce id ideee re revvol olU Uţi ţion onaară tre rece ce pr priin tre reii sta tadi diii car arac acte teri riza zate te prinn rea pri reacţii cţiile: le: "Est stee impos imposib ibil il,, nunu-mi mi ir irosi osi timpu timpull ." a) "E "Est stee po posi sibi bil, l, dar nu me meri rită tă." ." . b) "E "Eu u am sp spus us în înto totd tdeeau auna na că es estte o id idee ee groz grozav avă ă ." c) "E .în .î n dome menniu iull cer erccet etăr ării ii ex expper eriime mennta tale le nu numa maii doi din din cei cei trei trei paramentri pot fi de definiţi simultan. Cei trei parametri sînt: conţi ţinnutul temei, timpul şi banii. De exemplu, dacă unul cunoaşte care este conţi ţinnutul problemei şi pe perioada de timp avut av utăă la disp dispoz oziţi iţie, e, at atun unci ci ni nime meni ni nu poa poate te pr prec eciz izaa co cost stul ul.. .Dro .D roggur uriile sî sînt nt ace acele sub ubst stan anţe ţe,, car aree in inje ject ctat atee la şo şobo bollan anii co connducc la no du noii ra rapo poar arte te şt ştii iinţi nţifi fice ce . ·Cu
• Dacă ai o problemă grea de rezolvat să o dai unui om leneş - el va găs găsi o cale mai comodă de rezolvare a ei.
.Maşinile ar tre trebui să lucreze lucreze,, ia iarr oa oam men enii ii să gîn înddească . • Cînd ai încercat totul şi nimic nu a mers, citeşte Instru st rucţi cţiun unil ilee de fo folo lossire . • Ca să fun funcţioneze, trebuie să introd oduc ucii şt ştec eche heru rull în priz prizăă. .Nuu forţa .N ţa.. Fo Follos oseeşte un ciocan ma maii mar aree . • Experi rieenţa varia iazză dir irec ectt pro ropporţ rţio ionnal cu ech echipame pamenntu tull di disstrus. , J
• Fi Fiabilita bilitate teaa un uneei maş aşin inii este in invvers pr prooporţ rţio ionnală cu nu numărul pers pe rsoa oane nelo lorr ca care re pr priv ives escc la as asam ambl blaarea ei . • Mai dev evrrem emee, sau mai tîrziu, pot să apară cele mai defavorabilee cond rabil condii ii de ex exploatare. Deci toate si sist stem emel elee trebuie proieect proi ctaate astf tfeel, în încî cî t să re rezi zisste la ce cele le mai defa favvora rabbil ilee condiţ iţiii de ex expl plooat atar aree . • Ec Echipame hipamennte identic icee, testate cu bin inee în mod iden identi ticc, se vor comporta î n mod dif ifer eriit în in inddustrie . • Maş aşin inil ilee ca carre se defectea fecteazză porr.esc de cele mai multe or orii c în îndd ap apar aree per erso sona nalu lull de re repparaţie . • Părţile int nteers rsch chim imba babi bile le al alee un unui echip chipaament nu vor vor pu puttea fi schimbatee în schimbat într tree el elee, fi fiiindcă nu se potrivesc . • Orice schimbare de pr proiect va fi fi soli oliccitată după ce ec echi hi-pamenntu pame tull a in inttra ratt de ja ja în co connst strrucţie . • Dac Dacă instala ia pilot fu func ncţion ţioneaz eazăă pe perfe rfect ct,, instalaţi instalaţiiile indus us-triale tri ale co cores respu punnzăto zătoaare vor fu func ion onaa pr proost. . î î n orice pro roiect iect inginer nginereesc sc,, dacă se po pott stre streoour uraa er eroori, atunci elee se vor pr el proodu duce ce . • Orice Orice ero roaare în ca calc lcuulul in ingi gine nere resc sc se va produce astfel înc î t să afecte afecteze ce cell mai mul ultt rezu ezulta ltatul tul fin final al.. .în orice. fo form rmuulă lă,, co cons nsta tant ntel elee - î n sp spec eciial cele prelu eluaate din manualul ing ngiine neru rullui - se vor considera ca vari variab abil ile. e.
.După ce toate piesele au fos fost asamblate, pe bancul de lucru au ma maii ră răma mass cî cîte tevva pie iese se . • Dup upăă ce au fo fost st des esfă făcu cute te toa oatte şu şuru rubb uri rile le de la com omppon onen entta care tre rebbuia reparată se va con onst staata că ss-aa gr greş eşiit co comp mpoone nennta . • Fi Fisu suri rile le în mate materi riaale nu ap apar ar de decî cîtt în înai ainnte teaa ins nsppec ecţi ţiee i finale . • Un circ rcuuit electric cu autoprotecţi ţiee va dis distruge în mod mod sigur alte al te ci circ rcui uite te . • Dac acăă re real aliiza zare reaa un unuui ag agre reggat ne necces esit ităă "n "n"" com omppon onen ente te nu numa maii "n-! "n -!"" co comp mpon onen ente te vo vorr fi di disp spooni nibi bile le în st stooc . • Toleranţe ţelle se vor cumula astfel încît să facă imposibilă asam as ambl blar area ea pi pies esel elor or . • Ori ricce cablu tăiat prea lung se dovedeşte a fi pre prea scurt rt.. .Un gram de practică valorează cît un kilogram de teorie . • Ma Maşi şini nile le nu sî sînt nt de decî cîtt ni nişt ştee am ampl plif ific icat atoa oare re . • Mă Măso soar arăă cu mi micr crom omet etru rull. Fă semn cu creta. Taie cu toporul. .Nu poţi repara ceva dacă nu-i stri riccat . • Găurile date sînt de două feluri: unele cu diametrul ma maii mic decît cel proiectat, iar· celelalte cu di diametrul bun, dar pozi po ziţio ţiona nate te gr greş eşit it.. .Dacă este mai ieftin să cumperi un agr agregat nou, compania va ins nsiist staa să să-I -I rep repar arii pe ce cell ve vecchi . • Cea mai importantă fu funnCţi ţiee a inginerului proiectant este să facă rucrurile cît mai diflcile pentru constru rucctor şi ap aproape impo im posi sibi bile le pe pent ntru ru re repa para raţii ţii.. .Fiecare proiect al un unei instalaţi ţiii conţi ţinne cel puţi puţinn o parte car aree est stee de depă păşi şită tă mo mora rall, două părţi care nu se pot procura şi tre trei părţi care sînt încă î n fa faza za de as asim imil ilar are. e.
.Ma Maii bine să să ai un sfî rşi şitt de co coşşmar mar,, dec ît un coş oşm mar fără de sfîrşit.. sfîrşit .Singur Singuruul lucru imperfect din na natură este omul. .Dacă ceva pare uşor, sigur este greu de făcut. Dacă pare greu, este aproape imp impoosi sibbil de făcut. .Nimicc nu este atît de uşor pe cî .Nimi cîtt pa pare re . • Orice lucru î ţiţi ia mai mult timp dec îtît cr crez ezii . • Fiec Fiecare are cîte o id ideee gr groz ozav avă, ă, da darr in inap apli liccabilă . • Utilitatea ant ntiici cippată a unu unui lucru pe ca carre abia l-ai cu cum mpărat este es te in inve vers rs prop propor orţi ţion onal alăă cu 'uti utili litat tatea ea lu luii re reală ală . • în condiţi ţiii de stres, cei mai mulţi oameni aleg dintre mai mult mu ltee va vari rian ante te de ac acţi ţiun unee, pe cele mai pr proaste . • Există întotdeauna o ca cale mai uşoară de a fa face un lucru. Dar cînd o ca cauţi ţi,, n-o găse seşşti . • Propunerile Propunerile,, indiferent de cum sînt făcute, vor fi interpretate altf al tfel el de către ce ceiilalţi . • Dacă faci ceva care poate fi pe pe placul tuturor, se va gă g ăs i cinev ci nevaa că căru ruia ia să nu-i pl plaacă . • Priete Prietenii vin şi pleac pleac~, ~, dar duşmanii rămîn şi se ac acum umul ulea ează ză . • Un om fără religie este c a un un pe peşt ştee fă fărră bi bici ci,,cletă. oŢ i-ai luat rolul pre reaa în seri rioos . • Ad Adev evăr ărul ul un uneei propo ropozziţi ţiii nu are nimic în comun cu credibilitatea ei şi vicever viceverssa . • Populaţia Populaţia planetei creş eştte co conntin inuu uu,, în titimp ce inteli intelige genn a ei rămî ră mîne ne co connst stant antăă . • Fie Fieca carre ar tr treb ebui ui să să'' creadă î n ceva - eu cred că aş mai bea un pahar cu vi vin . • Frumuseţe Frumuseţ ea se op opre reşşte la supr praafa a pielii, dar urîţe ţennia merge pînă la oas asee.
·în ·î n oric oricee si sist stem em so soci cial al,, ră răul ul es este te o const constan antă tă .
• Oamenii, ca şi nat natiunile, vor ac iona raţi ţioonal numai după ce toat to atee ce cele lela lalt ltee po posi sibi billităţi au fo fost ep epui uiza zate te . • Ni Nici ciod odat atăă să nu do dorrmi cu cine neva va mai ne nebbun dec ît tine ine . • Frumus Frumuseţ eţea ea x in inte teli liggen enţă ţă = constantă . • Orice lucru bun în via ă es este te il ileg egal al,, im imor oral al sa sauu ~g ~gra raşă şă . • Dintr Dintre cele mai cr cred edin inccioase lucruri în vi viaţă s în întt ba bani niii, cî cîin inii ii şi fe feme meil ilee bă bătr trîn înee . • Orice răspuns de 50% la un sondaj de opinie publică poate fi con conssiderat în ca cate teggoria de 40-60% . • Celibatul nu este ereditar . • Probabilitatea unui tînăr de a înt întîlni o fe femeie frumoasă pe care şi-ar dori să o cun cunoască creşte în pr progresie geometrică c în îndd el este însoţi ţitt de: a) prietena lui; b) soţi ţiaa lui; c) un prie pr iete tenn mai bo boga gatt şi mai mai at atrrăg ăgăt ător or . • Oamenii se pot împărţi în două categorii: a) cei care î ~part ~part o~menii în două categorii; b) cei car aree nuu-ii î mpart pe oameDt •
• Dacă vrei să fi ac acce cept ptat at,, ac acce cept ptăă . • Oamenii se pot împărti în pa patru categorii: a) cei care stau liniştiti şi nu fac nimic; b) cei care vorbesc despre a nu face nimic; c) ce ceii ca care re în înfă făpt ptui uies escc ce ceva va;; d) ce ceii ca care re vo vorrbe besc sc de desp sprre cum se în înfă făpt ptui uies escc lu lucr crur uril ilee . • Cel ce tipă mai tare primeşte mi miccrofonul rofonul.. • Vir irtu tute teaa es este te o au auttop oped edea eaps psăă . • Coşurile apar pe faţă numai cu o oră oră înainte de întîlnire . • Iart Iartă, dar tine min intte . • Să greşeşti este uman, dar să dai vina pe altcineva este şi maii um ma uman an . • Cel care r î î de la urmă, probabil că nu a înţe înţelles gluma.
.Pro robbabilitatea să în întîlneşti pe cin cineva cunoscut cre reşşte atunci cînd eşti cu cineva cu care nu trebuie să fii văz văzut . .Dacă ajuti un pr prieten la ne nevoie, te va va titine minte. Data viitoare cînd are nevoie de ceva apelează tot la tine . • Se Secr cret etul ul su succ cces esul ului ui es este te si sinc ncer erit itat atea ea.. Fa Fals lsif ific ic-o -o şi obti obtiii im imed edia iatt succ su cces esul ul do dori ritt. .Cînd toti mint, ni nime meni ni nu as ascu cult ltăă . • Indife fere rennt despre ce este vorba, ei vorbesc despre bani . .Cîînd nu ştii la ce lucrezi, lucrează îngri .C rijjit . .Munca în echipă est stee ese sennţi ţiaală lă.. Ea îţi pe perm rmiite în înto totd tdea eaun unaa să daii vi da vina na pe al altc tcin inev evaa . • Nu ară arăta superiorilor tăi că eşt ştii ma maii bun decît ei . .Nu ştii nic icio iodată dată ci cine ne are dre rept ptat ate, e, dar şt ştii ii cin inee de deci cidde . • Multe persoane pretind că fac fac totul ca la carte, fără să ştie cine este autoru rull cărţ rţiii, sau chiar despre ce cart rtee este vorba . • Cînd vre rem mea este fr fruumoasă, prezenţa la bi biserică este slabă. Cînnd vr Cî vrem emea ea es estte fo foaart rtee ur urîîtă tă,, pr prez ezeenţ nţaa la bise biseri rică că es este te sl slab abă. ă. Cînnd bu Cî bule leti tinnul me metteo est stee ne neccla lar, r, pr prez ezen enţa ţa la bi bise seri riccă înt ntre rece ce toat to atee aş aşte tept ptăr ăril ilee . • Dacă îţi place modelul , nu vor vor avea numărul tău. Dacă îţi place modelul şi au au num numărul tău, este prea scump. Dacă îţi place modelul, au numărul tău şi îl po poţi cumpăra, se va rup rupe la pr prim imaa îm îmbr brăăca care re . • Da Dacă că pa pant ntof ofii ii se potr potriv ives esc, c, cu culo loar area ea es este te ne nepo potr triv ivit ităă . • Clientul care plăteşte cel mai puţi ţinn se plînge cel mai mult . .Cel .C el ca care re s~ s~{) {)ră răie ie ad adoa oarm rmee în înto totd tdea eauuna pri rimu mull . .Cel care zîmb, :şt ştee atu tunc ncii cî cînnd luc ucru ruri rile le me merg rg pro rost st,, ss-aa gî gînd ndit it deja pe • \.,; \.,;, .. , să dea vina . • Niciodată să nu argumentezi put uteea să nu fa facă că difer iferen enţa ţa..
cu un nebun. Cei din- jur s-ar
Nu. Nu este nici o greşeală. Este vorba de Anton Pann. Pentru noi românii, Murphy se num nume9te Pann. Deşi au trăit în epoci şi lum lumi atît de diferite, amînd ndooI au demons nsttrat o cap capacitate deosebită în co condensarea unei experienţe de via viaţă în ex ex primări foarte succint ntee, cu caracter prescriptiv. Pentru Pann nn,, domeniul de ma manifestare a fost· cel al proverbelor. Aceste scli sc lipi piri ri de de'' in inte teli lige genţă nţă an anon onim imăă re refl fleectă mai mult as aspe pect ctul ul mo mora rall al vie vieţi ţiii şi car caracterul lo r prescri prescript ptiiv derivă din rolul jucat de ele în tr traans nsmi mite tere reaa de va vallor orii spi piri ritu tuaale de la o ge gene nerraţi ţiee la al alta. . Apar însă şi di diferenţe ţe,, de altfel nor orm mal ale. e. Pe Pent ntru ru Mu Murp rphy hy,, gînd gî ndir ireea st stat atis isti tică că re refl fleect ctăă vi viat ataa ma maii b ine decît o gîn gîndire deter-' mini mi nist stă. ă. Aş Aşaa se şi ex expl plic icăă în fo form rmul ular aree a leg egil ilor or lu luii apari apariţia ţia un unor or cuvvint cu ntee ch cheeie cu sem semni nifi fica caţi ţiii de inc incer erttit itud udin inee, cu cum m sî sînt nt dacă şi poate. Pe Pent ntru ru Pa Pann nn,, gî gînd ndir ireea de dete term rmiini nist stăă est stee pr preedo dom min inaant ntăă, creînd imaginea une neii lumi care se depărtează de cea reală . De aseeme as mene nea, a, Pa Panr nrii prive priveşt ştee împ mpre reun unăă cu cr creeat ator orul ul ano noni nim m al 'acestor proverbe dinspre zona iluminată a lucrurilor, în titimp ce Murphy preferă umbra şi pe penumbra. De e~e ~emp mplu lu,, în viziu viziune neaa prover pro verbel belor or rom române âneşti şti,, To Tott ră răul ul e spre spre bi bine ne.. In viz viziul iullea lea mur murphophologică a vi vieţii, Lucrurile se înr n r ăut ăut ă esc înainte de a se se îmbunătăti.
Sînt încă multe observaţi ţiii de f ăcut ăcut, pe care le lă lăsăm pe seama sea ma cit citito itorul rului ui.. Im Impo port rtan antt est stee să re rede desc scop oper eriim cap apaacit itat atea ea român ului de a face haz de necaz şi să privim aceste bijuterii ale în înţe ţellepc pciiun uniii po popu pullare în înttrr-un un co cont ntex extt mai larg larg,, cu acce cent ntul ul pus pe probabi billitatea de realizare a ev evenimentelor dorite şi pe aspectul prescriptiv determinist al lor . De exemplu, în ver versiunea: Cine se sco scoal ală ă de dimine~ţă de dep parte ajun ung ge, tinzi să crezi că succesul în viată depinde în mod mod direct de cît faci. Oare aşa să fi f ie? Cunoaşte i la fe fel de bine ca şi mi m ine că acea ac east stăă le lege ge es este te sp spec ecif ific icăă un unui ui si sist stem em so soci cial al ba baza zatt pe o iera ierarh rhiizare a va valorilor şi nu nu pe arbitrar. De aici şi ne necesitatea de a regî re gînd ndii me mesa saju jull pr prov over erbu bulu luii în se sens nsul ul:: Cine se scoală de dimineaţă ne aţă poa poate te aj ajun unge ge de depa part rte. e. De Deci ci,, nu nu-ţi -ţi fa face ce il iluz uzii ii.. Aşadar, legile lui Pann nu sî sînt altceva decît proverbe rom ro mân âneeşt şti, i, pr proi oieect ctaate un uneeor orii în înttrr-oo lu lum min inăă mai apr aprop opiiată de cacaract ra cter erul ul re real al de ap apar ariţi iţiee şi de desf sfăş ăşur urar aree a eve eveni nime menţe nţelo lor. r.
·Anii nu pot pot aduce ce ad aduc ucee ce ceas asuul. .Decît un an cioară, mai bi bine o zi zi şoim . • Ziua bun unăă multă vreme nu ţi ţinne . • Să nu zici "ce zi frumoas frumoasă' pînă nu va însera . • Ce Ceaa ma maii fr frum umoa oassă dimineaţă are se sear arăă în întu tune neco coas asăă . • Du După pă fu furt rtun ună, ă, p~ p~at atee f i vre vreme bună . • Nu ştii ce po poaate să aduc ucăă ziua de mîine . • Apa tre recce şi pi piet etrrele răm î n. Mai ales cele man Şl bine înţep înţepen enit itee . • Aşchi hiaa nu sare de depa parrte de pom omul ul tăiat . • Nu to tott ce zbo boaară se mănî nînc ncăă . • Bîta are două capete. Totul depinde din ce parte o pri priveşti. .înalt ca bra bradul, prost ca ga gardul. . • Buruieni se găsesc şi în cea mai bun bunăă gr grăd ădină ină . • Bu Butturuga mică poate ră răsstur urnna şi ca carul mare . • Ca Cale leaa dr drea eapt ptăă nu es este te în înto totd tdea eauuna şi ce cea mai scurtă . • Pînă nu plouă nu cresc ciuper percci . • Cu o floare nu se face primăvară. Dar nici cu mai mai multe . • Bate Bate fi fieerul cît e cald. Dacă te gîndeşti prea mult se răceşte . • P în înăă nu f aci foc nu iese fum, deşi nu pentru fum faci focul. .Cine sapă groap apaa altuia, şt ştie ie ce vr vrea ea . • Nu-ţi face ilu iluzzii, ia iarrba rea nu pi pieere . • Da Dacă că di dint ntrr-u -unn tra tranndafir poate ieşi un mărăcine, va le Ş I . .Cînd vezi că că apele se va varsă în mare, iar marea nu se umple, treebuie să schi tr him mbi teo eori riaa . • Nu încerca marea cu degetul etul,, că îţi uz uzi to toaată mîna . • Mărul cel f rumos rumos îl m măănî nînncă porcii ii.. .Meerele .M
frumoasee, ade frumoas desseaa-ss vi vieermănoas rmănoasee.
·Merele put ·Merel utre rede de st stri riccă pe cele bune şi nu invers . • Cine stric icăă orzul pe gîşte să nu se facă fermier . .• N u e pădur păduree fără uscătu căturri. No Norrocul celor ce caută lemne de f oc oc . • La po pom mul lău lăuddat să nu te duci cu sac sacul ul.. Nu de laude ai nevoiie . vo • Cu cît rîul e ma maii adî nc, cu atît curge mai lin. Dar nu orice apă li linnă este şi ad adî ncă . • Urc rcuş uşul ul po poat atee av avea ea şi cobo coborî rîşş. Dep epin inde de cu cum m pr priv iveş eşti ti.. .Calul de dar nu se caută în gur gură. Dar nu strică să te întrebi de ce ll-ai ai pri primi mitt. .Unn cal are pa .U patr truu pi pici cioa oarre şi tot tot se poti poticn cneş eşte te . • Deg egeeab abaa in inttră cî cîip ipel elee î n biser biserică, că tot nu se sfinţ nţeeşte . • Cîine nelle ce nu-ş -şii roa oade de os osul ul,, ni nici ci pe al altu tull nu nu-l -l la lasă să să să--I ro roaadă . • Cin inee se cul ulccă cu cî cîin inii ii,, se sc scoa oală lă cu pu puri rici ci . • Cîn îndd ca capr praa sa sare re ma masa sa,, iad adaa sa sare re cas asaa . • Găi ăina na bă bătr trîn înăă fa face ce ci cior orba ba bu bună nă,, da dacă că se pr pric icep epee bu bucă cătă tăre reas asaa . • Cine aleargă după doi iepuri s-ar putea să nu pri prindă nici unul.. unul • Vorbeşti de lup şi lupul la uşă. Asta nu înseamnă că ştii înt întot otde deau auna na cî cînd nd vi vine ne lupu lupul.l .Ca să vinz vinz~~ măgarul, tot în obo borrul armăsarilor te duci . • Ce iese din pisică şoareci mănîncă. Dacă nu ţi ţinne regim de slăbire . • Dacă e să te zgîrie pisica, te va zgî zgîria. Chiar dacă pisica e blîndă . • Pe Peşt ştel elee ce cell ma mare re în îngh ghit itee pe cel mic. Şi i se pare normal ormal.. .Cînd altcine nevva îţ îţii mul mulge va vacca, trebui uiee să i-o ţi ţinnă cineva . • Nu da vrabia din mînă pe cioara de pe gard . • Cine are pe buz uzee miere, are în suflet fiere.
·Cînd capul le fa face, ce, inima le trage trage . • Chip Chipul omul uluui este ogli lind ndaa suf letului său ău.. Da Darr fără lumină tot nu poţi vede deaa nimic . • Copi Copillul care nu plî nge nge poate muri de f oame oame . • C î nd î ntinz ntinzi u n deg deget et,, î ţi ţ i ia toa toată tă m în înaa. Cîn Cîndd înt întiinzi o m î nă, ţi le ia pe amînd mîndoouă uă.. C î nd întinz inzii amîn mînddouă mîinile, e pre reaa t î î rziu rziu . • Dac acăă vr vreei, po i. Totul e să ştii ce ce anume vrei ei.. .D~ nimic, ni nim mic nu ie iese se.. Din puţi ţinn po i fa face ce mu mult lt.. Din mu mullt ajun aj ungi gi Ia nim nimic. Şi atun tunci ci ciclul se re repe petă tă . • Decît ni nicciodată tă,, mai bine mai t î î rziu. rziu. Aş Aşaa crede şi Mur Murphy . • Fiecar Fiecare are c î te o mete meteahnă. Mai bi binne s ă nu nu o afli . • Ce e întîi nu e pe urm rmăă. Ce e le lesn snee nu e bun. bun. Ce e no nouu nu e şi f rumos. rumos. Ce e pr preea mult stric icăă . • Cel ce începe multe nu şt ştiie de f apt ce vrea . . • Ce-şi f ace ace om omul ul si singur ngur,, nici dracul nu poate să desfacă. Da Darr poatte nici nu e nevoi poa evoiee . • Cine nu te ştie tie,, t e vinde vinde.. Ci Cine ne te şt ştiie, te cum umpă pără ră.. Ma Maii bin inee singur.. singur .C în îndd nu pu pute tem m face ceea ce vrem, nu ne ramîe decît să vreem cee vr eeaa ce pu puttem . • Ci Cine ne cu cuno noaş aştte regul eguliile culesului, alege pînă culege. C in inee nu cuno cu noaş aşte te ac aces este te re regguli li,, fac acee la fel. fel. Totu Totull e să ai curaj . • Adună de unde ai semănat semănat.. Al Altf tfel el vi vinn alţi ţiii şi adu dună nă . • Omul Omul ră u e c a uunn cărbune cărbune.. Da Dacă că nu te arde, te înnegr egreeşte . • De oa oame menni răi să fugi ca dracu racull de tă tămî mîie ie.. Dac Dacăă poţi. poţi.
