Redactor: Radu Radu Bada Badale le Coperta: Walt Walter er Ries Ries Tehnor Tehnoreda edacta ctare re cornpu cornputer teriza izata: ta: Jora Jora Grec Grecea ea D e sc sc r e re re a C I B ib ib l o te te ci ci i N a titi on on a R o m An A n ie ie i S C HL H L E G E L J EA E A N -L -L O U I l.egea D o m n u lu lu i c o n trtr a libertatii oamenilor: integrisme ~i u nd nd am am en e n ta ta l s m J ea ea nn- Lo Lo u S ch c h le le ge ge l a d G h eo eo rg rg h T i e ic ic a p re re f A n o n C ar a r ag ag e B uc u c ur ur es es t Runa,200S Bibliogr. Index. I S B N 973-86877-6-4 T i e ic ic a G he he o g h ad I I . C a r a ge ge a , ~t
CONTRA LIBERTATIIOAMENILOR INTEGRIS INTEGRISME ME ~I FUNDAM FUNDAMENT ENTALIS ALISME ME
Jean Jean-L -Lou ouis is Schl Schleg egel el .CO lnteqr lnteqrisr isrnes nes et fondam fondament entali alisme sme Trad Traduc ucer ere: e: Gheo Gheorg rghe he Titelca
. I
.'
Toat Toat drep dreptu turi rile le asup asupra ra aces aceste te vers versiu iuni ni tn limb limb rorn rornan an sunt sunt reze rezerv rvat at Edit Editur urii ii RUNA RUNA part part inte integr gran anta ta Grup Grupul ului ui Edit Editor oria ia Cori Corint nt
uv
in lnte lnte
nt
ra
Str. Str. Teod Teodos osie ie Rude Rudean an nr 21 sect sector or 1, Bucu Bucure rest st Tel. Tel. 222. 222.19 19.4 .49, 9, 223. 223.19 19.2 .28, 8, 222. 222.40 40.3 .34. 4. Fax: Fax: 222. 222.71 71.7 .7 E-mail:
[email protected] www.edituracorint.ro Form Format at 16/5 16/54x 4x84 84 S .C .C . E-ma il:
[email protected];
Coli Coli tipo tipo 7, AR
S .A .A .
www.tiparg.ro
PREFATA Lucr Lucrar area ea lu Jean Jean-L -Lou ouis is Schl Schleg egel el
L eg eg e
D o n ul ul u
c on on tr tr a l ib ib er er te te titi .
oamenilor,
inteqranta
edit editur urii ii Runa Runa part part
t,
rornaneasca.
pora porane ne reve reveni nire re le ma
reli religi giei ei in prim prim-p -pla lanu nu
utin utin
tr tive tive
aten atenti tiei ei gene genera rale le su aspe aspect ctel el
inte inte ri mu
fu
rn nt lism lism l.
Legea
Domn Domnul ului ui ..
lu rate rate di
re xp
lu
ulti ultima ma peri perioa oada da
lo no rn
poli polito tolo lo ic
iu ca
isto istori ri
ri ip lelo lelo
demo democr crat atic icee eexp xpri rima mate te
de misc miscar aril il
anal analiz iz
in ti
lu rari rarilo lo
intr intr
id tale tale
ie
lo liza lizare re
tr
la elig eligii ii
arne arneni nint ntsr sril ilor or
ra mi
in
ltim ltimii ii
la adre adresa sa soci societ etat atii ii
de rege regene nera rare re reli religi gioa oasa sa actu actual ale. e.
rn cr ti
;; intr intr si
ts
in
le
Domnului. le
.nebunilor lui
il lit
iu
ii
in
Redactor: Radu Radu Bada Badale le Coperta: Walt Walter er Ries Ries Tehnor Tehnoreda edacta ctare re cornpu cornputer teriza izata: ta: Jora Jora Grec Grecea ea D e sc sc r e re re a C I B ib ib l o te te ci ci i N a titi on on a R o m An A n ie ie i S C HL H L E G E L J EA E A N -L -L O U I l.egea D o m n u lu lu i c o n trtr a libertatii oamenilor: integrisme ~i u nd nd am am en e n ta ta l s m J ea ea nn- Lo Lo u S ch c h le le ge ge l a d G h eo eo rg rg h T i e ic ic a p re re f A n o n C ar a r ag ag e B uc u c ur ur es es t Runa,200S Bibliogr. Index. I S B N 973-86877-6-4 T i e ic ic a G he he o g h ad I I . C a r a ge ge a , ~t
CONTRA LIBERTATIIOAMENILOR INTEGRIS INTEGRISME ME ~I FUNDAM FUNDAMENT ENTALIS ALISME ME
Jean Jean-L -Lou ouis is Schl Schleg egel el .CO lnteqr lnteqrisr isrnes nes et fondam fondament entali alisme sme Trad Traduc ucer ere: e: Gheo Gheorg rghe he Titelca
. I
.'
Toat Toat drep dreptu turi rile le asup asupra ra aces aceste te vers versiu iuni ni tn limb limb rorn rornan an sunt sunt reze rezerv rvat at Edit Editur urii ii RUNA RUNA part part inte integr gran anta ta Grup Grupul ului ui Edit Editor oria ia Cori Corint nt
uv
in lnte lnte
nt
ra
Str. Str. Teod Teodos osie ie Rude Rudean an nr 21 sect sector or 1, Bucu Bucure rest st Tel. Tel. 222. 222.19 19.4 .49, 9, 223. 223.19 19.2 .28, 8, 222. 222.40 40.3 .34. 4. Fax: Fax: 222. 222.71 71.7 .7 E-mail:
[email protected] www.edituracorint.ro Form Format at 16/5 16/54x 4x84 84 S .C .C . E-ma il:
[email protected];
Coli Coli tipo tipo 7, AR
S .A .A .
www.tiparg.ro
PREFATA Lucr Lucrar area ea lu Jean Jean-L -Lou ouis is Schl Schleg egel el
L eg eg e
D o n ul ul u
c on on tr tr a l ib ib er er te te titi .
oamenilor,
inteqranta
edit editur urii ii Runa Runa part part
t,
rornaneasca.
pora porane ne reve reveni nire re le ma
reli religi giei ei in prim prim-p -pla lanu nu
utin utin
tr tive tive
aten atenti tiei ei gene genera rale le su aspe aspect ctel el
inte inte ri mu
fu
rn nt lism lism l.
Legea
Domn Domnul ului ui ..
lu rate rate di
re xp
lu
ulti ultima ma peri perioa oada da
lo no rn
poli polito tolo lo ic
iu ca
isto istori ri
ri ip lelo lelo
demo democr crat atic icee eexp xpri rima mate te
de misc miscar aril il
anal analiz iz
in ti
lu rari rarilo lo
intr intr
id tale tale
ie
lo liza lizare re
tr
la elig eligii ii
arne arneni nint ntsr sril ilor or
ra mi
in
ltim ltimii ii
la adre adresa sa soci societ etat atii ii
de rege regene nera rare re reli religi gioa oasa sa actu actual ale. e.
rn cr ti
;; intr intr si
ts
in
le
Domnului. le
.nebunilor lui
il lit
iu
ii
in
PREFATA Lucr Lucrar area ea lu Jean Jean-L -Lou ouis is Schl Schleg egel el
L eg eg e
D o n ul ul u
c on on tr tr a l ib ib er er te te titi .
oamenilor,
inteqranta
edit editur urii ii Runa Runa part part
t,
rornaneasca.
pora porane ne reve reveni nire re le ma
reli religi giei ei in prim prim-p -pla lanu nu
utin utin
tr tive tive
aten atenti tiei ei gene genera rale le su aspe aspect ctel el
inte inte ri mu
fu
rn nt lism lism l.
Legea
Domn Domnul ului ui ..
lu rate rate di
re xp
lu
ulti ultima ma peri perioa oada da
lu rari rarilo lo
poli polito tolo lo ic
ie
lo
iu
no rn
ca
isto istori ri
ri ip lelo lelo anal analiz iz
demo democr crat atic icee eexp xpri rima mate te
in ti
intr intr
id tale tale
la elig eligii ii
arne arneni nint ntsr sril ilor or
de misc miscar aril il
lo liza lizare re
tr
ra mi
in
ltim ltimii ii
la adre adresa sa soci societ etat atii ii
de rege regene nera rare re reli religi gioa oasa sa actu actual ale. e.
rn cr ti
;; intr intr si
ts
in
le
Domnului. le
.nebunilor lui
il lit
iu
exists al~acale ca In cazu 11 septembrie 2001 da In oric ca prin desconsiderarea, dezumanizarea ~i satanizare adversarului. De-a dreptu surprinzatoare pentru publicul cultural roma va fi Schlegel nurneste modelu de comuniun democratie-fundamentalism:eligio di dernocrati american ?i pe care TIpropun lumi arabe In vedere depasirii islamismului fundamentalist actual Astfel seva afla poat pentru prim oara mediul rornanes ca fa il Bush?i ct al li er de la Ca aAlb ac part in miscarile de ti fu dame ta is pr te ta t, de renast re oral si urna datorita sustinerii unor astfel de qrupar fundamentali;t crestine precum ~estit Mora Majority George putere ?Is- putu lans in operatiunile antiterorist si de creare La fel, imaginea unei societat american desacralizat care se T~chin banilo si acurnularilo materi Ie ?i In care sexul, drcqurile si viol nt se.s mt acas~- imag ne pe ar Holl woodul prom vat- cu insistenta va acum profun rnodificata. Confor tuturo statisycilor Tn.~.U.A: exista puternic efervescenta reliqioasa numarul partidpantilor
individua~ pentru un drum lntre Dumnezeu ?i modernitate. lume favoarea In Benjamin Franklin ?i Ma Weber,
care succesulin afacer nu face
binevoitoare. Su rizelen se~o opri ai i, ca te ui Schl ge fiin gh util pn lume de mixtur reliqioasa ?i politica mesianista di statui Israe~ de la gruparil ultraortodoxe, ce refuza existent statal si ce Ho :v~:iI~r de a.pun capa unilateral exilului si pedepsei lu Dumnez~u Infl ntandu-? no st t, pana la rupari po it ce ce izea Israel biblic (Eretz Israel), care soarintind de la granitel Irakului la cele al Egiptului, lipsit de oric prezenta minoritara sa arab sicare in it e~ an nt tentat ntipal stin en Su aces aspe t,
ii
resorturile ce actioneaz In lume aqitat
in
confruntarilor arabo-is
raeliene din Orientul Mijlociu. Un alt capito ce va spulbera ide pseudo-?tiintifice existente chiar lu ea anal st lo poli ic rornani, este el ce se refera la umea rniscarilo fundamentalist ?i integriste musulmane. Aici cititoru va descoperi evolutiil istorice, culturale politice ~ieconomice ce sta la baza ideologica regatulu wahhabit al Arabie Saudite, rniscarilo re um AI Qaed Frat usul ani, Jiha ul isla ic tatelo declarat islamiste etc Am Tntampinat cu
pr vi ta
no aleg ri pe care ta ui roma In perspectiv inteqrari
Ortodoxe Rornan si ln In societatea rornaneasca. Cazu francez, al rupturii si desacralizarii complete statului al constituirii unui spatiu public sustra iniuientei religioase condarnnat astfella sfer individualului este poat ce ma ilustrativ gresivel misiun eo-protest nt de trezir neoa ostolicii, evanqhelistii, penticostali sa celebrii Martor ai lu lehova ridica Tntrajutorare, rezolvar posibila ar fi copierea modelulu american de liberalizare ?i permisivitate. In oric caz, cititoru va aveace afla ~i rm an lizari ac stui ap tol. ar Dumnezeu" prim-planul atentiei publice. Pl de op imis (p ti sust ni il ns argument ti este lt mu apit l, consid rs ca ct al le fe omen io en di lume musulrnana sevor stinge de la sine ln urrnatoare suta de ani, ca urmare constituirii unei clas politice responsabile unei paturi de mijloc bogate ?iobisnuite cu un standard de viat ridicat, realizarii ne duca ii orelat cu ne oile pi te de rnun reor an zari sistemului religios islamic. Cu exceptia aceste naivitat optimiste, rniscarilo islamist se bazeaz pe cunoastere profunda structurilo societatii bulversate astaz: de modernizare, occidentalism liberali ar pa area dr pt rilo omul laicitate, cu ritm
exists al~acale ca In cazu 11 septembrie 2001 da In oric ca prin desconsiderarea, dezumanizarea ~i satanizare adversarului. De-a dreptu surprinzatoare pentru publicul cultural roma va fi Schlegel nurneste modelu de comuniun democratie-fundamentalism:eligio di dernocrati american ?i pe care TIpropun lumi arabe In vedere depasirii islamismului fundamentalist actual Astfel seva afla poat pentru prim oara mediul rornanes ca fa il Bush?i ct al li er de la Ca aAlb ac part in miscarile de ti fu dame ta is pr te ta t, de renast re oral si urna datorita sustinerii unor astfel de qrupar fundamentali;t crestine precum ~estit Mora Majority George putere ?Is- putu lans in operatiunile antiterorist si de creare La fel, imaginea unei societat american desacralizat care se T~chin banilo si acurnularilo materi Ie ?i In care sexul, drcqurile si viol nt se.s mt acas~- imag ne pe ar Holl woodul prom vat- cu insistenta va acum profun rnodificata. Confor tuturo statisycilor Tn.~.U.A: exista puternic efervescenta reliqioasa numarul partidpantilor
individua~ pentru un drum lntre Dumnezeu ?i modernitate. lume In favoarea Benjamin Franklin ?i Ma Weber,
care succesulin afacer nu face
binevoitoare. Su rizelen se~o opri ai i, ca te ui Schl ge fiin gh util pn lume de mixtur reliqioasa ?i politica mesianista di statui Israe~ de la gruparil ultraortodoxe, ce refuza existent statal si ce Ho :v~:iI~r de a.pun capa unilateral exilului si pedepsei lu Dumnez~u Infl ntandu-? no st t, pana la rupari po it ce ce izea Israel biblic (Eretz Israel), care soarintind de la granitel Irakului la cele al Egiptului, lipsit de oric prezenta minoritara sa arab sicare in it e~ an nt tentat ntipal stin en Su aces aspe t,
chir
ri
fara
re
resorturile ce actioneaz In lume aqitat
confruntarilor arabo-is
raeliene din Orientul Mijlociu. Un alt capito ce va spulbera ide pseudo-?tiintifice existente chiar lu ea anal st lo poli ic rornani, este el ce se refera la umea rniscarilo fundamentalist ?i integriste musulmane. Aici cititoru va descoperi evolutiil istorice, culturale politice ~ieconomice ce sta la baza ideologica regatulu wahhabit al Arabie Saudite, rniscarilo re um AI Qaed Frat usul ani, Jiha ul isla ic tatelo declarat islamiste etc Am Tntampinat cu
pr vi ta
no aleg ri pe care ta ui roma In perspectiv inteqrari
Ortodoxe Rornan si ln In societatea rornaneasca. Cazu francez, al rupturii si desacralizarii complete statului al constituirii unui spatiu public sustra iniuientei religioase condarnnat astfella sfer individualului este poat ce ma ilustrativ gresivel misiun eo-protest nt de trezir neoa ostolicii, evanqhelistii, penticostali sa celebrii Martor ai lu lehova ridica Tntrajutorare, rezolvar posibila ar fi copierea modelulu american de liberalizare ?i permisivitate. In oric caz, cititoru va aveace afla ~i rm an lizari ac stui ap tol. ar Dumnezeu" prim-planul atentiei publice. Pl de op imis (p ti sust ni il ns argument ti este lt mu apit l, consid rs ca ct al le fe omen io en di lume musulrnana sevor stinge de la sine ln urrnatoare suta de ani, ca urmare constituirii unei clas politice responsabile unei paturi de mijloc bogate ?iobisnuite cu un standard de viat ridicat, realizarii ne duca ii orelat cu ne oile pi te de rnun reor an zari sistemului religios islamic. Cu exceptia aceste naivitat optimiste, rniscarilo islamist se bazeaz pe cunoastere profunda structurilo societatii bulversate astaz: de modernizare, occidentalism liberali ar pa area dr pt rilo omul laicitate, cu ritm
du lu ea araba
ent, care
indeamna aceste cart i n f at a
ia
it
neti ;; turi lu atial, Du ez I;;i recapata sufl ;; ie in retr gere la ar II on se rati li rn colulu VIII-lea Intern tulu Revansa religiei, cautarea lui Dumnezeu In po le in it in tr fo mari lu In ;;in te ti carn ta depasita,
lnteleqe se ed rnantuita.
tr buie s a- i c on du c
v ia ta , tot atata vreme omenirea va fi
ca.atata
In lume vo
ista trei
C UV AN T
Este ar ju tifi at sa pu em em ul eg lT tr .Inteqrisrn" si .fundarnentalisrn"? er etatorilor st ri il so iolo il r, care pe drep uv nt
va
intre
arata lucrarea lu Schlegel a de va ra ta , a ni ma t de bunavoin sustine nici rece el st to te le tr 'al vietii ;; nu al rn rtii
rt ar reli ii ra amic
lucrar
eb lo
ita.
tilitate
le ne
novatoare,
inform ti
incerca
ln oric intr-adevar nu st ip it de intere Asociere term ni or
tu li ta
ga ir
cl ra
st
nt
iv Anto
.intecristi" si .fundamentalisti" nu
in grav
te rof,
caz, cornparati
tuuril
iI Inteleaga lncotro
sa
i,
surprinzatoare
Este
NA NT
confuzie lntre cei
Ie al iole te intotdeauna inteqrisf sau fundamentalisti ln pretin T~ide fa oara up atun in limitele legii hiar nfo fundar entalist pr te ta ti musulman nu sunt adep ii un doctrine ex re is intreaqa lume Tide irnite za pe ei ai care
Cara
jihadul,
ra boiu
fa t.
chir
ri
fara
re
du lu ea araba
ent, care
indeamna aceste cart i n f at a
ia
it
neti ;; turi lu atial, Du ez I;;i recapata sufl ;; ie in retr gere la ar II on se rati li rn colulu VIII-lea Intern tulu Revansa religiei, cautarea lui Dumnezeu In po le in it in tr fo mari lu In ;;in te ti carn ta depasita,
lnteleqe se ed tr buie s a- i c on du c
v ia ta , tot atata vreme omenirea va fi
rnantuita.
ca.atata
In lume vo
ista trei
C UV AN T
Este ar ju tifi at sa pu em si .fundarnentalisrn"? er etatorilor st ri il
nici le tr
rt ar reli ii ra amic
lucrar
eb lo
ita.
tilitate
le ne
novatoare,
ga ir
cl ra
ln oric intr-adevar
surprinzatoare
st
nt
tuuril
grav
te rof,
care
iv Anto
sa
Ie
inteqrisf pretin
Cara
caz, cornparati
.intecristi" si .fundamentalisti" nu
iI Inteleaga lncotro
uv nt
incerca
nu st ip it de intere Asociere term ni or
tu li ta
care pe drep
i,
Este
inform ti
.Inteqrisrn"
intre
arata lucrarea lu Schlegel a de va ra ta , a ni ma t de bunavoin sustine
em ul eg lT tr
so iolo il r,
va
rece el st to te 'al vietii ;; nu al rn rtii
NA NT
in confuzie lntre cei
al iole te intotdeauna sau fundamentalisti ln
atun in limitele legii hiar nfo fundar entalist pr te ta ti musulman nu sunt adep ii un doctrine ex re is intreaqa lume Tide irnite za pe ei ai T~ide fa oara
up
jihadul,
ra boiu
fa t.
In
ln
violent!
in egrismului
Ie depa este
terori tilo
de national sm re ig os propnu-zis.
io enta reli io sa islarnisti reprezinta
nurneste .boala Islamului" re li eaza
doar
Tnvaloroas
cart
cu acelas titlu'
Indoiala, fenomenul adrul. Tnsai azul hi du stil sa
mp ne
ai ur nd
analiz
in termen
nu de integr sm sa fund mentalis
Inteles reli ie ca ur ar pr gresului tehnic s-
dovedi
qresite
Din
.ca in ar ea
su t, fara indo al
Intr-un Terorismul
ombi at
su cidu
constituie
Invin-
Biserici. ub ic
ar
odernitate
raspandit. atribuit termenilor
is antare
si respin erea
i-
onda na uI
in luct bi
.Inteqrism" ?i "fundamentalism":
care Tisun ratiunil
?i obie ti ele,
Toat lucrarile ?iautorii citati sunt rnentionati in bibliografia din finalu acestei carti (n.a.) 11
In
ln
in egrismului
violent!
Ie depa este
io enta reli io sa terori tilo
islarnisti reprezinta
nurneste .boala Islamului" re li eaza
mp ne
de national sm re ig os propnu-zis.
doar
Tnvaloroas
cart
cu acelas titlu'
Indoiala, fenomenul adrul. Tnsai azul hi du stil sa
reli ie ca ur ar
ai ur nd
analiz
in termen
nu de integr sm sa fund mentalis
Inteles pr gresului tehnic s-
dovedi
qresite
Din
.ca in ar ea
su t, fara indo al
Intr-un Terorismul
ombi at
su cidu
constituie
Invin-
Biserici. ub ic
ar
odernitate
i-
si respin erea
in luct bi
.Inteqrism" ?i "fundamentalism":
raspandit. atribuit termenilor
is antare
onda na uI
care Tisun ratiunil
?i obie ti ele,
Toat lucrarile ?iautorii citati sunt rnentionati in bibliografia din finalu acestei carti (n.a.) 11
Prin tu iere
nt gris ul
;; un amentalismului
religios
DI ERSI TE IN EG IS EL FUNDAMENTALISMELOR
Manifestul
lntrucat in
P ar t d u u i
C om u n s t
.rnodernitate",
", folosi·m AI
sfant",
,,jihad",
"islami;;ti"
"evangheli;;ti",
"religio;;
fanatici",
Cu diferenta
pu
pr blem
iitorulu
re er at extr mismului
religios
frecvent
ns
ce de al do le
lncepe
adauqat permit cititoru ui sa se or ente e, protestant americane.
ai alesIn at ;;
ru arilor
tarele lumi moderne. ai ul chia ecat prin id i, in eqristii ;; tu darnenta isti Fundamentali;;ti cu
musulmani, numiti ;; "islami;;ti"
sunt asociati
Prin tu iere
nt gris ul
;; un amentalismului
religios
DI ERSI TE IN EG IS EL FUNDAMENTALISMELOR
Manifestul
lntrucat in
P ar t d u u i
C om u n s t
.rnodernitate",
", folosi·m AI
,,jihad",
sfant",
"islami;;ti"
"evangheli;;ti",
"religio;;
fanatici",
Cu diferenta
pu
pr blem
iitorulu
re er at extr mismului
religios
frecvent
ns
lncepe
ce de al do le
adauqat permit cititoru ui sa se or ente e, protestant americane.
ai alesIn at ;;
ru arilor
tarele lumi moderne. ai ul chia ecat prin id i, in eqristii ;; tu darnenta isti Fundamentali;;ti cu
barbatii cu barbi.
pect colu
musulmani, numiti ;; "islami;;ti"
sunt asociati
sute or
.$ he
ln Israel ei solicits a.pllcar .ngu oa
eg (a
tarnit
cu
de aceste acti ni
nf ue ta ln eqrist lo
ca ol ci ln tarile
protestant! cln~ma~tog.rafelor sa interzicerea circulatie auto $i dlntr.
traficului
putin in Franta term nu
)ntegrist"
II eciipsea a, sa ma
ur nd IIIn lobe za iIn
el exprimandu-s
catouca prot stanti
spre exempl
W.. on ilieri p~lltl
pe insusi pr sedi tele Stat lo
1mi it ri
na nt
ne
eu iu
Un te
importan e;
"integru
?i "i te ral"
ami' do
uvin el
di
substanta ?i
dorinta
unei traditii
adeptii
aceste linii) ln eqrist fat
?er~lslv tatl
~~bian e,
en ru
emnele
izibil
sa
reqruru
.Islami?~ii,.evreii_ultrao:todoc$i, 1a ult~.mavr m.
inteqr st
cato ic
fundarnentalisti: ar
de
de lo
de re iq ozitat
imba ul cure
cato ic
cons de
Bi er ca at li
$iun cler care
Re ol tiei rancez
lu ii
hinduistii
inte ri ?i nt gral
tradat. dupa parere
oderne
nauonalrsti.
protestant',
in au ca ul de af
In
1l lc recent
fiin
at rate
artial reform lo
introd se
conc li
Du ne eu
are, va
ar ct ri ti
locale pare sa onst tu
barbatii cu barbi.
pect colu
sute or
.$ he
ln Israel ei solicits a.pllcar .ngu oa
eg (a
tarnit
cu
de aceste acti ni
nf ue ta ln eqrist lo
ca ol ci ln tarile
protestant! cln~ma~tog.rafelor sa interzicerea circulatie auto $i dlntr.
traficului
putin in Franta term nu
)ntegrist"
II eciipsea a, sa ma
ur nd IIIn lobe za iIn
el exprimandu-s
catouca prot stanti
spre exempl
W.. on ilieri p~lltl
pe insusi pr sedi tele Stat lo
1mi it ri
na nt
ne
eu iu
Un te
importan e;
"integru
?i "i te ral"
ami' do
uvin el
di
imba ul cure
substanta dorinta
?i
unei traditii
adeptii
aceste linii) ln eqrist fat
?er~lslv tatl
~~bian e,
en ru
emnele
izibil
de
de lo
de re iq ozitat
sa
reqruru
.Islami?~ii,.evreii_ultrao:todoc$i, 1a ult~.mavr m.
inteqr st
cato ic
cons de
$iun cler care
Re ol tiei rancez
lu ii
hinduistii
inte ri ?i nt gral
tradat. dupa parere
oderne
nauonalrsti.
protestant',
fundarnentalisti: ar
cato ic
Bi er ca at li
in au ca ul de af
In
1l lc recent
fiin
at rate
artial reform lo
introd se
conc li
Du ne eu
are, va
ar ct ri ti
locale pare sa onst tu
INTEGRI~TII CATOLIel lumi Tntregi.
Acesti catolici poarta "f
un m o du s e nd i cu arata .Jntransiqenti fata
lntoarca pa in
refuza
sa ta il as
:vi~en_t in eqrist cato ic pot, esiq r, Tngrijor ze Bi erica, ar enintarc pentru societate, In insa vr me vioienta islarnista constituie subi ct de actu litate exemplu In de izia pr se in el St te or Un te George Bu de ecla sa razboi Irnpotriva ra ul i) nu poat fi iq orata.
Indata p.un Tnmo necesa Tntrebarea existe diferent acoper
el aceleasi realitat
di eritel
re igii
Or aceste diferent
Republ ca
va qh lica ?i
Isus
el di ta
Da liberali avea sa ramana vr me inde un at
mi or tari
Tntr inteqrisrn onfe iu
al
dupa identice
iscurs referito
Intre integrist si fundamentalisti
Incurajeaza ln
catolica
Syllabus,
lista
.principalele propozitie:
.Pontiful
In
.anatemizat":
".
ln diavolului. Cuvintel
marcat cu asterisc sunt explicat in Glosarul de la finalu
cartii.
17
INTEGRI~TII CATOLIel lumi Tntregi.
Acesti catolici poarta "f
un m o du s e nd i cu arata .Jntransiqenti fata
lntoarca pa in
refuza
sa ta il as
:vi~en_t in eqrist cato ic pot, esiq r, Tngrijor ze Bi erica, ar enintarc pentru societate, In insa vr me vioienta islarnista constituie subi ct de actu litate exemplu In de izia pr se in el St te or Un te George Bu de ecla sa razboi Irnpotriva ra ul i) nu poat fi iq orata.
Indata p.un Tnmo necesa Tntrebarea existe diferent acoper
el aceleasi realitat
di eritel
re igii
onfe iu
al
Isus
el di ta
Da liberali avea sa ramana vr me inde un at
mi or tari
va qh lica ?i
Incurajeaza ln
catolica
Intre integrist si fundamentalisti
Or aceste diferent
Republ ca
Tntr inteqrisrn
dupa identice
iscurs referito
Syllabus,
lista
.principalele .Pontiful
propozitie: In
.anatemizat":
".
ln diavolului. Cuvintel
marcat cu asterisc sunt explicat in Glosarul de la finalu
cartii.
17
enciclica fulminant up curger ai le ,,0
aproap
ut
sa te ec
indiferentismul,
ni el denu ta
acea ta
pi ie perverse
[ . .. ]
Incep antisemitismului.
[ . .. ] .
se garantez
b er ta te a
de
o n? t n ta .
nastere ruin ze Statui ~i Bi er ca [...]. La acea ta se adau
li ertate
execrabita,
Franta in on medi lo onservatoare le Actiun Franceze fondat Ch rl Ma rras Tnd cursul ecol~lui al XX-lea p~
5-0
eror ne invadeaza" (scrisoare poat ordine ba at
fi totu
on ere, da i? va in spr. po it il Infranqerea
encidica M i ra r V o s
Inteleasa
social
mo al
pe re ig e,
re re enta scop
ri arei
ocietati si
ra sinc re
Totusi ac asta Biserica intransiqe ta
?iostila drepturi or
en or lu
Lefe vr
ib de admis.
In intransiqe ta
18
au pare sa renunt
"i tegr lismul fara fisuri raliaza" oficial
?i de ti or
ai afirrn ti le asup
libert ti
enciclica fulminant up curger ai le ,,0
aproap
ut
sa te ec
indiferentismul,
ni el denu ta
acea ta
pi ie perverse
[ . .. ]
Incep antisemitismului.
[ . .. ] .
b er ta te a
se garantez
de
o n? t n ta .
nastere ruin ze Statui ~i Bi er ca [...]. La acea ta se adau
Franta in on medi lo onservatoare le Actiun Franceze fondat Ch rl Ma rras Tnd cursul ecol~lui al XX-lea p~
li ertate
execrabita, 5-0
eror ne invadeaza" (scrisoare poat
social
ba at
encidica M i ra r V o s
Inteleasa
fi totu
ordine
on ere, da i? va in spr. po it il Infranqerea
mo al
pe re ig e,
re re enta scop
ri arei
ocietati si
ra sinc re
Totusi ac asta Biserica intransiqe ta
?iostila drepturi or
en or lu
Lefe vr
?i de ti or
ai afirrn ti le asup
libert ti
ib de admis.
In intransiqe ta
au pare sa renunt
"i tegr lismul fara fisuri raliaza" oficial
18
p ro te s
up
se
pu
ac
.rnessa Sfantulu Pius ramana
vigoare. ap
pofida eforturilo
deosebit
oa
pu de
anu oma. impotr va
teologie
un ca
de
el
ss
98
echi-
er
al as
st
se
or
n fe s u n
nv
de ap
ul
priveste Tntreruperil er
n iu n
semn
nu
ar
nt ag al
un
a,
ne
en
afir
iberta ea de op ni
de sarc na cont acep ia
es
ol
ar
de recunoas er os en
ol
spec fi ar
morala sexual
al
a,
ca olice, afi?eaza ac
p ro c
po cucernicie peer aj
en
intoler~bila
di
a ra l
ot or
pu de Totusi, p r
ne as
a to l
ni at
bv
adunar
a to l
adeseori dovada de fide
eV
Biserici catolice
za p tu l
da
si concesiilo no
confor
tradit onal st
Fo
ni
cu
ad
ns
al
nu
en
di ea
nt e.
al
at tip .sectar"
an
ze
or
?ico o,
traditiona'iste,
ur un
na
n te g
fer ac
a ta c se
ap
a to l
ca
papilo
nc
ef
si pr
se n te g
urmare bene ic az
ac
qi
of
e ra l o r en
un di
s-
F U N D A M E N T A L I ~ T I I PROTESTANTI Exegez
istorica ?i cr tica aparut
inca di
oc
de circurnstant
atenuante.
calvin sti. abordeaz
fintel
Scriptur ?iorig ne
cercetarii istorice Marcata, ma ales si pozi ivismu dominant di ns
Catolicii inteqrisf at
ni
p re fe r
ea
secolu al XI -lea
ex nt de as
Tncepu
religiilor ca pe de sc en ismu
domeniul st inte or naturale aceast a c u lu i ex ul
ar p re z n t
u jb e esaj mora continut de Reve at
evreiasc
?icrestina
nc
de
p ro te s
up
se
pu
ac
.rnessa Sfantulu Pius ramana
vigoare. ap
pofida eforturilo
deosebit
oa
pu de
anu oma. impotr va
teologie
un ca
de ss
el 98
or nv
echi-
er
al as
st
se
nt ag al
ul
priveste Tntreruperil er
a,
adunar
un
n iu n
semn
ne as
ne
en
afir
iberta ea de op ni
de sarc na cont acep ia
nu
ar
es
ol
ar
de recunoas er os en
ol
spec fi ar
morala sexual
al
a,
ca olice, afi?eaza ac
p ro c
po cucernicie peer aj
en
intoler~bila
di
a ra l
ot or
pu de Totusi, p r
a to l
a to l
ni at
bv
n fe s u n de ap
adeseori dovada de fide
eV
Biserici catolice
za p tu l
da
si concesiilo no
confor
tradit onal st
Fo
ni
cu
ad
ns
al
nu
nt
en
di ea
e.
al
at tip .sectar"
an
ze
or
?ico o,
traditiona'iste,
ur un
na
n te g
fer ac
a ta c se
ap
a to l
ca
papilo
nc se
ef
si pr
ac
n te g
qi
of
e ra l o r en
un di
urmare bene ic az
s-
F U N D A M E N T A L I ~ T I I PROTESTANTI Exegez
istorica ?i cr tica aparut
inca di
oc
de circurnstant
atenuante.
calvin sti. abordeaz
fintel
Scriptur ?iorig ne
cercetarii istorice Marcata, ma ales si pozi ivismu dominant di ns
Catolicii inteqrisf at
ni
p re fe r
ea
secolu al XI -lea
Tncepu
religiilor ca pe de sc en ismu
domeniul st inte or naturale aceast
ex nt de as
a c u lu i ex ul
ar p re z n t
u jb e esaj mora continut de Reve at
evreiasc
?icrestina
nc
de
ad litteram
hiar se aflain textul Scripturii Rolu fu da enta is ului fost imen religioase ~i anticlericale. Er normal ca exegez
istorico:critica
acestei
tatele exegezei istarico-critice re erve ?i ce ar frontal.
fundar entali t"
pare in pr m-planul
er en traduc
litera substantivul engl
fundamentals.
ec lulu
chia dad! uneori cu importante
Aces clivaj traverseaz
recuza Bisericile crestine intr-adevar,
exista si
cene re ig oa e?
.fundarnentele"
de-a lung
al xx-lea
ce Este
doctrina
Bi er ci
at li e, 'r prezentata In ulti
in ta ts
de atre papa). iver el
un scut
Bi er ci
rotest nt
ub numele
in tarile un
pr te ta ti mu
au "pen ic stal *" randu' di te *, bapt st *, co gr gation list *, pr sbiter en tc nu fu da en al st
Bapti?ti
"evanghe ic *"
meri an
nche at chia
cord
Crucii, mvierea ii er a~1n iscu ie
lntarnpinate
cr arii lumi ln
cato ici, fund mentali~ti
pr te ta t:
al ge ea un
cons rv tori
presedin
ot fi dest
de nurner s:
re um Rona
Reag n,
de 23
ad litteram
hiar se aflain textul Scripturii Rolu fu da enta is ului fost imen religioase ~i anticlericale. Er normal ca exegez
tatele exegezei istarico-critice re erve ?i ce ar frontal.
pare in pr m-planul
litera substantivul engl
chia dad! uneori cu importante recuza Bisericile crestine intr-adevar,
Aces clivaj traverseaz
exista si
cene re ig oa e?
.fundarnentele" er en traduc
ec lulu
al xx-lea
istorico:critica
acestei
fundar entali t"
de-a lung
ce Este
fundamentals.
doctrina
Bi er ci
at li e, 'r prezentata In ulti
in ta ts
de atre papa). iver el
Bi er ci
un scut
rotest nt
ub numele
in tarile un
pr te ta ti mu
au "pen ic stal *" randu' di te *, bapt st *, co gr gation list *, pr sbiter en tc nu fu da en al st
"evanghe ic *"
Bapti?ti
meri an
nche at chia
cord
Crucii, mvierea ii er a~1n iscu ie
lntarnpinate
cr arii lumi ln
cato ici, fund mentali~ti
pr te ta t:
al ge ea un
cons rv tori
presedin
ot fi dest
de nurner s:
re um Rona
Reag n,
de 23
In urrneaza do trinel or Sa rernarca do a, da .3integristi at li reclam :: provenin di Treditie, fundarnentalisti protestant re endi fundamen el Bibl ei in linia luterana si calvinista dominate de s o l S cr ip tu re , unica sursa ?i Revelatiei .Tn aceasta .Iinie fo ad seor r e n ar ca t I n protestantism existent unui fe de fundamentalism scripturalllcvasinatural".
aparenta parte, contra Bi e:icile. ut ra
To od
?i :~Ivinis
curentelor
of cial
epoca actuala,
aceasta
de mare
nu-i numi
neconceput In
a~epti
od rati
n tr -a de v ar , ln
fundamentalisti:
priveste (L ge
ul raor od csii
cele doua
Legi ce scrise (Biblia) ?i ce orale (Talmudul)
urrn aza,
se enea tuturo
vr il r, Altfel
Tn asadar
Bibliei:
Infatiseaza
de sebire de caracterul opac al f~ndain lumea protestanta,
sau .esente"
al Tore in
a ro r adapos
fundarnentalista, ac in eqrist ai raditi i. sa ?i exclusive, da care as cum vern divizati intre ei.
Biserica printr-o schisrna,
~ste
de te tati curand de-a de ti ai Traditie in egrale ed ai jos, sunt foarte
incearca
sa conciliez
ln special
sernna andu-s
tmg. Sa ca xist
observe.
er
.fundarnente"
Biserica desparti
Pe acesti
omun
spiritul )ibe
ele accepts
iTnmu pr
au trasat ri
fundamentalist
in egra
istorica ca fi n~ "!iberale"
EVREII U L T R A O R T O D O C ~ I
numero
di er en
protestant:
al ?t vf ra .s -?.dea ea a, Tnvr me
rnportante
ta
care sunt fundamen inte ristii (chiar
ac
instanta oficiala In
ales in StateIe Unit drumului intre ib rali
I/ onservatorilor", or od csi)
si ua
la jurnat te
Evreii ib rali
halakha, regulilo
de comportare
ar
nu un
ansamblul
ln
I n e br ai ca :
sau in privinta
( ca s h r u t u l) , In propri
qospodarie
In urrneaza do trinel or Sa rernarca do a, da .3integristi at li reclam :: provenin di Treditie, fundarnentalisti protestant re endi fundamen el Bibl ei in linia luterana si calvinista dominate de s o l S cr ip tu re , unica sursa ?i Revelatiei .Tn aceasta .Iinie fo ad seor r e n ar ca t I n protestantism existent unui fe de fundamentalism scripturalllcvasinatural".
aparenta parte, contra Bi e:icile. ut ra
To od
?i :~Ivinis
curentelor
of cial
epoca actuala,
in egra
nu-i numi
fundamentalisti:
.fundarnente" Tn asadar
sau .esente"
adapos de te tati fundarnentalista, curand de-a ac in eqrist ai raditi i. sa de ti ai Traditie in egrale ?i exclusive, da care as cum vern ed ai jos, sunt foarte divizati intre ei.
Biserica printr-o schisrna,
~ste
neconceput In
a~epti
od rati
incearca
sa conciliez
ln special
sernna andu-s
tmg. Sa ca xist
numero
di er en
protestant:
al ?t vf ra .s -?.dea ea a, Tnvr me
rnportante
ta
care sunt fundamen inte ristii (chiar
ac
ales in StateIe Unit drumului intre ib rali
I/ onservatorilor", or od csi)
si ua
la jurnat te
Evreii ib rali
de comportare
I n e br ai ca :
sarnbata.
ansamblul
sau in privinta
In propri
neevreiasca, care nu cuncas-
nu un
ln
In
au lntr-o societat
ar
halakha, regulilo
instanta oficiala
acesto fe uri;
al Tore in
a ro r
Bibliei:
Infatiseaza pr de sebire de caracterul opac al f~ndain lumea protestanta,
de mare
observe.
er
n tr -a de v ar , priveste ln (L ge ul raor od csii urrn aza, se enea tuturo vr il r, cele doua Legi ce scrise (Biblia) ?i ce orale (Talmudul) Altfel Pe acesti
ele accepts
Biserica desparti
omun
spiritul )ibe
iTnmu
ca fi n~ "!iberale"
au trasat ri
fundamentalist
istorica
aceasta
EVREII U L T R A O R T O D O C ~ I
evre spre secularizare ?i asimilar
( ca s h r u t u l) , qospodarie
in societatea arnbianta.
vorb despre
Asad r, ib rali un partizan unei reform iu ai mului. Dirnpotriva, evreul .ortodox" refuza ac st ompromisur
In
perciuni carliontati, Imbracati filozofica
=,
iorapi
ro i,
br tele ?icapetele
co erite, au deveni
en ru
iad nein el
od lu
in
chii
nu ne vr u.
indi idul
aqri ultura
di
ar
od rn se ularizat
scotan
evreii fusesera pa
tunc
ornuni atil
xclusi ub ic in care T?ipot
ractic
acea ta existe ts iu ai
deal
XX-lea ce promov
piet te er enta
opti ista si entu ia ta
grupat Shoahul,
In 26
ecol
al XIX-le
seam
modernismulu
In
liberal, lu inat ?i 27
au lntr-o societat
acesto fe uri;
neevreiasca, care nu cuncas-
sarnbata.
evre spre secularizare ?i asimilar
in societatea arnbianta.
vorb despre
Asad r, ib rali un partizan unei reform iu ai mului. Dirnpotriva, evreul .ortodox" refuza ac st ompromisur
In
perciuni carliontati, Imbracati filozofica
=,
iorapi
ro i,
br tele ?icapetele
co erite, au deveni
en ru
iad nein el
od lu
in
chii
nu ne vr u.
indi idul
aqri ultura
di
ar
od rn se ularizat
scotan
evreii fusesera pa
tunc
ornuni atil
xclusi ub ic in care T?ipot
ractic
acea ta existe ts iu ai
deal
XX-lea ce promov
piet te er enta
opti ista si entu ia ta
grupat
In
Shoahul,
In
ecol
al XIX-le
seam
modernismulu
liberal, lu inat ?i 27
26
integrarea
asimilarea
secularizare
evreilor in societatea mo secole
ise
ir it
transgresat-o, ~i nu pe ea sa apli at aceast
concluzi
pe care ul raor od csii
au
de Dumnezeu ev ei or pentru mpie atea
extrema, revenire
la religi
~i la radicalismul
XVII-lea
if ce acel
context; mt qristi
omen ar
al XVII -lea
volu ie liturghi
to at li
ee
ir pl ca acesta
acralizeaz
(latin
anum
celu de-a do le
ilen u,
-a mpus in
iv
esse in imba lati
dateaz
di
ea ul
XVI- ea
uf
.) sutana az iesc
atre soci tati integr
Tn schimb Theodo
Herz inca de la farsit ecol lu al XIX-le Secuvine In diaspora sa traitor: In Israel,
nificata
dica opus
Pentru acesti evrei, do
in eqrist
ud ismulu
TnIsrael partid
rabini
privinta
nationalist-extrerniste.
E re t
un
iv zati ln
ol ti ii Statul
Israel sa
hi
necesitati un
tare
evre
ISLAMI~TII
exilul pr ntre
ca
Abia in
vr
denominatri".
Termen In trad ti
re ti e. rniscare
ln
ta pe tr
Insusi io ismulu *.
vr ie ti sa integr
"isl
pr coni ea
ist"
-a im us In legatura cu musulmanii
un is am radica opus St te or ?i soci ta il
care redama cu accent
s re e
nt rior
speci-
no ficitate
nt grismulu
usul an in
traditie
.Inteqrism" sa "funda enta is ".
Tr bu
Tnsarecun scut
raditi on iderat ar al viet el gi ase, In rn nt li ti drep upor Sc ierile revelate it te a d l it te ra m , pe e v r e i i ultraortcdocsi in ab ra elor dint i: ei un inteqr st un (a ume) trad ti Bineinteles exista nicaieri v r e o nt qristi cato ic (~ ar uneori co ti ua sa vehicu ez tr di ia nt semi cato icis ului Da intre
com-
mentalismul. 29
integrarea
asimilarea
secularizare
evreilor in societatea mo secole
ise
ir it
transgresat-o, ~i nu pe ea sa apli at aceast
concluzi
pe care ul raor od csii
au
de Dumnezeu ev ei or pentru mpie atea
extrema, revenire
la religi
~i la radicalismul
XVII-lea
if ce acel
context; mt qristi
omen ar
al XVII -lea
volu ie liturghi
to at li
ee
ir pl ca acesta
acralizeaz
(latin
anum
celu de-a do le
ilen u,
-a mpus in
iv
esse in imba lati
dateaz
di
ea ul
XVI- ea
uf
.) sutana az iesc
atre soci tati integr
Tn schimb Herz inca de la farsit ecol lu al XIX-le Secuvine In diaspora sa traitor: In Israel,
Theodo
nificata
Insusi io ismulu *.
Pentru acesti evrei, do
in eqrist
ud ismulu
TnIsrael partid
privinta
E re t
un
iv zati ln
ol ti ii Statul
Israel sa
hi
necesitati un
tare
evre
ISLAMI~TII
exilul pr ntre
ca
Abia in
rabini
nationalist-extrerniste.
vr
denominatri".
Termen In trad ti
re ti e. rniscare
ln
ta pe tr
dica opus
vr ie ti sa integr
"isl
pr coni ea
ist"
-a im us In legatura cu musulmanii
un is am radica opus St te or ?i soci ta il
care redama cu accent
s re e
nt rior
speci-
no ficitate
nt grismulu
usul an in
traditie
.Inteqrism" sa "funda enta is ".
Tr bu
Tnsarecun scut
raditi on iderat ar al viet el gi ase, In rn nt li ti drep upor Sc ierile revelate it te a d l it te ra m , pe e v r e i i ultraortcdocsi in ab ra elor dint i: ei un inteqr st un (a ume) trad ti Bineinteles exista nicaieri v r e o nt qristi cato ic (~ ar uneori co ti ua sa vehicu ez tr di ia nt semi cato icis ului Da intre
com-
mentalismul. 29
.di
.purul
nfu primilor sa tovaraii (sunna sau sounna), spec acolel
profan
$i
_a dere influenta: Arabia Saudita, Tn 1765, de chise"'
car
credinciosul lnsus:
ale
oat Saudita. unor
anbalismul", Hanbal (780-855), re la
mp rtan
de-a ungu
rn scar
ondata Tncadi
Tntoarce ea la te
es egat de
monarhie
modelu islamulu "puritan nf uent ev dent asup
dintre rniscarile islamiste.
secolu al
Co anului si la
stor ei slamului ciale, cu nasterea unor no st te
are, ch ar daca nu Imbrat $a nac
1 a sunnei, acesta critic
vehement islamu confreriilor
personalitat au iesi Tnmod specia In evidenta Hassan al-Banna Jama'at-i-islami;
sus?,e ~s at
de islamut
st
pe care /I nurneste sufism). Sa
ar pu ea
1949, t.re ea evfo ator da ot sens igorist, exerci puternlc Influent asupra islami$tilor contemporani Tnsecolul 1792) propovaduia VIII~!ea bd al-Wahha (rnort data plus ntoa cere st ct la ce doua iz oare oranul sunna prez nt
30
ca
ie reacti
de contesta
rnoderni at
on or
.di
.purul
nfu primilor sa tovaraii (sunna sau sounna), spec acolel
profan
$i
_a dere influenta: Arabia Saudita, Tn 1765, de chise"'
credinciosul lnsus:
car
ale
oat Saudita. unor
anbalismul",
rn scar
Hanbal (780-855), re la
mp rtan
de-a ungu
ondata Tncadi
Tntoarce ea la te
es egat de
monarhie
modelu islamulu "puritan nf uent ev dent asup
dintre rniscarile islamiste.
secolu al
Co anului si la
stor ei slamului ciale, cu nasterea unor no st te
are, ch ar daca nu Imbrat $a nac
1 a sunnei, acesta critic
vehement islamu confreriilor
personalitat au iesi Tnmod specia In evidenta Hassan al-Banna Jama'at-i-islami;
sus?,e ~s at
de islamut
st
pe care /I nurneste sufism). Sa
ar pu ea
1949, t.re ea evfo ator da ot sens igorist, exerci puternlc Influent asupra islami$tilor contemporani Tnsecolul 1792) propovaduia VIII~!ea bd al-Wahha (rnort data plus ntoa cere st ct la ce doua iz oare oranul sunna prez nt
ca
ie reacti
de contesta
rnoderni at
on or
30
~radi~ie islam.~lu.i, el ar in plus implicatii ?i consecinte politice dudi consider
chia islamu
ideologi
politico alatur de altele (Al-Banna),
t~l~
~us~lmane.
i?carile islamist
~azullul Jama'at-i-is/aml),
au sada
actiun
poli
in
ranta, tab/igh,
sepa sens
pe islarnisti de inst tu ii dovada
sust nere
sl mismului ?ii
Incercand
tatale
xpan iune
usulmane
acest
lui. Sau, ch ar
Fran
mic
obtina.
caracterizarea soci ti
vremurile
M~dinei: singurul
lu Xavier
slamiste Fratia UO
v~
e a a te a
"g usulrnan
reprezentata in Co si iu fr nc recent constituit in Franta
cu toat
ea
or ce
ultu ui musulman (CFC ),
~e M E
rand
.f nd rnenta is il r"
partizan
M O
ne nt arceri litera
.oficial" (u/ema/e/e), el
f~ndamentalismul
protestant
frontier
.filtru" pentru
produc
ar ct ri ti
dintre fundamentalist forma
cient. exists st te
ar pr ctic
po it ci de sl mizare riguroas al
Isla~lce (shan'a); sheri's ta influent
legi;
observarn
parte, re uz re
aceste
i.m
32
33
~radi~ie islam.~lu.i, el ar in plus implicatii ?i consecinte politice dudi consider
chia islamu
ideologi
politico alatur de altele (Al-Banna),
t~l~
~us~lmane.
i?carile islamist
~azullul Jama'at-i-is/aml),
au sada
actiun
poli
in
ranta, tab/igh,
sepa sens
pe islarnisti de inst tu ii dovada
sust nere
sl mismului ?ii
Incercand obtina.
e a a te a vremurile
M~dinei: singurul
acest
lui. Sau, ch ar
Fran
"g
slamiste Fratia UO
v~
xpan iune
usulmane
mic lu Xavier
caracterizarea soci ti
tatale
usulrnan
reprezentata in Co si iu fr nc recent constituit in Franta
cu toat
ea
or ce
ultu ui musulman (CFC ),
~e M E
rand
.f nd rnenta is il r"
partizan
M O
ne nt arceri litera
.oficial" (u/ema/e/e), .filtru" pentru
el
f~ndamentalismul
protestant
frontier
produc
ar ct ri ti
dintre fundamentalist forma
cient. exists st te
ar pr ctic
po it ci de sl mizare riguroas al
legi;
Isla~lce (shan'a); sheri's ta influent
observarn
parte, re uz re
aceste
i.m
33
32
inclusiv ierarhia bisericeasca), unii indi iz ?i di cipo ii
cest ra
au revendicat reli ia ?i comuni atea
ro isiu il
oferit
sa
cr di cios
ar ia Ii part
accept te
lntr-un
antrenat atare
cuvant apostazie.
.revolutionare"
or .extremiste".
po it il
.crestinatate", reform
sa um seintamp fapt, .Inditerenta".
ocie at
ar
adesea nationalisti
asa, societatea ?i civilizatia. In juru lo se coagul comunitate (catolica, protestanta. musulrnana ...). El aveau, fara indoiala
Biserici
asta i, mentineree
?i aceast
se datoreaz
Eret
puternicei irnplicari
Israel
sanqe. In
evid nt
pozitiilor Biserici intr-o
ma este restin
.francez".
infidelitate fata de mesaju Scripturii (ati ud ne care cont mi as
mult
tari fara eg stru sa nati na ist. 35
inclusiv ierarhia bisericeasca), unii indi iz ?i di cipo ii
cest ra
au revendicat reli ia ?i comuni atea
ro isiu il
oferit
sa
cr di cios
ar ia Ii part
accept te
lntr-un
antrenat atare
cuvant apostazie.
.revolutionare"
or .extremiste".
po it il
.crestinatate", reform
asta i, mentineree
sa um seintamp ocie at
fapt, .Inditerenta".
ar
Biserici
pozitiilor Biserici intr-o
ma este restin
adesea nationalisti
?i aceast
asa, societatea ?i civilizatia. In juru lo se coagul comunitate (catolica, protestanta. musulrnana ...). El aveau, fara indoiala
se datoreaz
Eret
puternicei irnplicari
Israel
sanqe. In
evid nt
.francez".
infidelitate fata de mesaju Scripturii (ati ud ne care cont mi as
mult
tari fara eg stru sa nati na ist. 35
Capitolul2 integrismul,
da si religia, In
R U T UR A
In fundamentalismul au Tntotdeaun Dar in In umin at va di ti ct i, datora
,,0
pr bl ma
Tn in
ceasta
de to te st riei ma
.Modernitatea"
nzi
noastre, lncat st rs st fund ment li te
ri
nu
ai Tnsemn nimic. Fo osirea
hiar in
inteleqem difera in
M O DE RN A
us iciu ea ca er este ma al
stituie
rupture
sa re on orte
qeneratie
ideo ogie
radicala,
care
reprobabile; ln
.rnoderni" adevarului ~i
luate Tntrutotu
acesteia
binelui.
In
consta ln analizarea
catorva in paginile ce
Capitolul2 integrismul,
da si religia, In
R U T UR A
In fundamentalismul au Tntotdeaun Dar in In umin at va di ti ct i, datora
,,0
pr bl ma
Tn in
M O DE RN A
ceasta
.Modernitatea"
de to te st riei ma
nzi
noastre, lncat st rs st
ri
nu
ai Tnsemn nimic. Fo osirea
hiar in
fund ment li te
inteleqem
us iciu ea ca er este ma al
difera in
stituie
rupture
sa re on orte
qeneratie
ideo ogie
radicala,
care
reprobabile; ln
.rnoderni" adevarului ~i
luate Tntrutotu
acesteia
binelui.
In
consta ln analizarea
catorva in paginile ce
37
In an ui
aces
umneze
cornbatut.
trebui
AUTONOMIA Dint
oate
rasa ur le
care ca acterizeaz
ea
DEMOCRATIA
oderni atea
no
um a sp a
ea
ar
a~ ce putln
um
az
nu di majoritaf
gh ezulta
In
ne
ln
ar trat .unui menu
de nocrat e. prin inte mediul su ragiului un versal pute ea vine
r~bu
ua Tnsens etimologic
autos,
auto-nomia
(din grecul
nt
nomos,
guv~e~.nareaconfor
ul
ui
.teolo-
ga
propriei sale legi (rationale),
construire an
di
um
heteronomia,
sa te emancipezi Este aici
ifa
maca
implicit
ascultata. az inegalit.3tile subzista ;; ca libertatil
nu sunt echitebi impartite, er
n.~
er
oa
promov
.Dumnezeu" 38
eliberare ea
Toat
be
ideile adevaratel ac
dernocrati
au consfintit separare no
religiei
39
In an ui
aces
umneze
cornbatut.
trebui
AUTONOMIA Dint
oate
rasa ur le
care ca acterizeaz
ea
DEMOCRATIA
oderni atea
no
um a sp a
ea
ar
a~ ce putln
um
az
nu di majoritaf
gh ezulta
In
ne
ln
ar trat .unui menu
de nocrat e. prin inte mediul su ragiului un versal pute ea vine
r~bu
auto-nomia
ua Tnsens etimologic
autos,
(din grecul
nt
nomos,
guv~e~.nareaconfor
ul
.teolo-
ui
ga
propriei sale legi (rationale),
construire an
di
um
heteronomia,
ifa
sa te emancipezi
maca
implicit
ascultata.
Este aici
az inegalit.3tile subzista ;; ca libertatil
nu sunt echitebi impartite, er
n.~
er
oa
promov eliberare ea
.Dumnezeu"
Toat
be
ideile adevaratel ac
dernocrati
au consfintit separare no
religiei
38
39
s o ci et at ii . I n ce p ut a co nparat or di
ns
av
ot a,
ce
un
ef az
us
au
lega ur ?iconexiun er
este
al
nt
ui
Se cuvine subliniata eg mu ilor
.)
.culte
ni
nt
politice cladit
un
ap
on ua
expres
di
Occident vrernuri
an
de
ec ar
cand viat
T n a mn a a ,
co id ana,
ol c ra t
limbajul
de
caracteristica suplirnentara.
Contra
pe prom siunea unei ferici
vi toar
.filozofii desavarsir
actele ?iI
de di
de
substantiaia Tnsocietatile musulman
deca
aceste confuz i. Unul dupa altul, cadr
?i nu preconizeaza
as
ar mplica
b,
u te "
a ra t
cu atar
za
care irnplica lntre al ele, ca acesta "n recunoas .cunoeste" ?i ca existe numeroas
republican
u ra t
ar
Europa cre?tina.
sociale, zone Tntreg al
istoriei
istorica.
priori aleger incert tudine
?i
frag litate
perrnanent
destabitizeri). ca. lntr-o
nu
n j n c u re ,
nd
T n ac e
dernocrati lo
ci de
(t asa-
de a,
an ireliq oasa
u to n
nt
a-
od
ex
nt
eo
fortiori nezeu" 'T tarile seeu arizate, nurneros perfec
credinciosi, sa ader eb
zu
um nd vizi po sa ramana
la comuni ati.
sa-? tina adu~aril ai
SECULARIZAREA
ln
?i
es
s o ci et at ii . I n ce p ut a co nparat or di
ns
av
ot a,
ar
ce
un
ef az
us
au
lega ur ?iconexiun u ra t
er
este
al
nt
.culte
ni
nt
ui
Se cuvine subliniata eg mu ilor
.)
politice cladit
un
on ua
expres
di
ec ar
cand viat
T n a mn a a ,
co id ana,
ol c ra t
de
limbajul
de
caracteristica suplirnentara.
Contra
pe prom siunea unei ferici
vi toar
.filozofii desavarsir
actele ?iI
de di
substantiaia Tnsocietatile musulman
deca
aceste confuz i. Unul dupa altul, cadr
?i nu preconizeaza
as
ar mplica
de
Occident vrernuri
an
b,
u te "
a ra t
ap
atar
za
care irnplica lntre al ele, ca acesta "n recunoas .cunoeste" ?i ca existe numeroas
republican
cu
Europa cre?tina.
sociale, zone Tntreg al
istoriei
istorica.
priori aleger incert tudine
?i
frag litate
perrnanent
destabitizeri). ca. lntr-o
nu
n j n c u re ,
dernocrati lo
T n ac e
nd
an ireliq oasa
ci de
(t asa-
de
u to n
a,
nt
a-
od
ex
nt
eo
fortiori nezeu" 'T tarile seeu arizate, nurneros perfec
credinciosi, sa ader eb
um nd vizi po sa ramana
la comuni ati.
sa-? tina adu~aril
zu
ai
?i
es
SECULARIZAREA
ln
40
cultura ?i
cr cint cint
lor. lor.
Pent Pentru ru
evoc evoc secu secula lari riza zare rea, a, unii unii folo folose sesc sc term termen enul ul .Iai .Iaici ciza zare re
D R E PT PT U RI RI L E O M U L U
nuanta ecul ecul ri are. are. Dar, Dar, sa cu
am rnen rnen io at
aces aces vo un aris aris
demn demnit it te
ntri ntrins ns ca
de
de parte, demo-
vitalitatea. Stat Statui ui
repr reprez ezen enta ta
polu polu prep prepon onde dere rent nt
ci
trasatura profane. In
isto istori ri
Occi Occide dent ntul ului ui
inca inca posi posibi bili lita tate te
alto altora ra deca deca occi occide dent ntal alii ii
.drepturi al omul omului ui
?i
cultura ?i
cr cint cint
lor. lor.
Pent Pentru ru
evoc evoc secu secula lari riza zare rea, a, unii unii folo folose sesc sc term termen enul ul .Iai .Iaici ciza zare re
D R E PT PT U RI RI L E O M U L U
nuanta ecul ecul ri are. are. Dar, Dar, sa cu
am rnen rnen io at
aces aces vo un aris aris
demn demnit it te
ntri ntrins ns ca
de
de parte, demo-
vitalitatea. Stat Statui ui
repr reprez ezen enta ta
polu polu prep prepon onde dere rent nt
ci
trasatura profane. In
isto istori ri
Occi Occide dent ntul ului ui
inca inca posi posibi bili lita tate te
.drepturi al omul omului ui
alto altora ra deca deca occi occide dent ntal alii ii
?i
indeparteze
in
.drept"
.juridizarea" obse observ rvat ator or i s
resc rescan anda da soci soci tati tati civi civile le ii qrij qrijor orea eaza za ai viet vietii ii ub ice, ice, ca ea arne arneni ni ta oe iune iune
pe ni oc al
In
stru struct ct ri or
L U M E A ~TIINTIFIcA.~I T E H N I c A .
ie ii
olec olecti ti e, sa
or an zari zari
rati rati na
mari mari or
.) idei ideilo lo ~i real realiz izar aril ilor or soci social ale. e. Prin Printr tr
aces aceste tea, a, inve invent ntii iile le stii stiint ntif ific ic ac st i~
Tnlocul Tnlocul ei irnp irnpun unan andu du-s -s ce in
sine sinelu lui; i; oric oric
um
in
cuce cuceri rire re supl suplir irne nent ntar ar
Tnc
ln natura. instrainare ai arti artifi fi iala iala di
co di ii
ntr~ ntr~ ..bu bu
Tnvi Tnvi sa de progre progresul sului" ui"
ti nt
acea aceast st
ra pera perant nt
C UL U L TU TU R
S TO TO R c A ~ I
RA UNE CR
c.
buna buna tare tare
s-
Tnz le
noas noas re de at in
ac st
lndeparta. on um qene qene al za
proq proqre rese seaz az
in
insa,
ocie ocieta tate te
anon anonim imat atul ul
acel acelas as ritm ritm
unos unoscu cu
.reliqii
IIbi IIbiro ro rati rati
ln in
ns al
fort fortio iori ri daca
acesteia. ment ment
)sto )stori ri it te
.naturii". care care suqe suqere reaz az
al tutu tuturo ro
ucru ucruri rilo lor, r, de
cara caract cter erul ul imua imuabi bil, l, eter eter
la en imen imentu tu ~iatemp ~iatempor oral al
indeparteze
in
.drept"
.juridizarea" obse observ rvat ator or i s
resc rescan anda da soci soci tati tati civi civile le ii qrij qrijor orea eaza za ai viet vietii ii ub ice, ice, ca ea arne arneni ni ta oe iune iune
In
pe ni oc al
stru struct ct ri or
L U M E A ~TIINTIFIcA.~I T E H N I c A .
ie ii
olec olecti ti e, sa
or an zari zari
rati rati na
mari mari or
.) idei ideilo lo ~i real realiz izar aril ilor or soci social ale. e. Prin Printr tr
aces aceste tea, a, inve invent ntii iile le stii stiint ntif ific ic ac st
ln natura. instrainare ai arti artifi fi iala iala di
i~ Tnlocul Tnlocul ei irnp irnpun unan andu du-s -s ce in
sine sinelu lui; i; oric oric
um
in
cuce cuceri rire re supl suplir irne nent ntar ar
Tnc
co di ii
.reliqii
Tnvi Tnvi sa de progre progresul sului" ui"
ti nt
acea aceast st
ra pera perant nt
C UL U L TU TU R
buna buna tare tare
s-
manenta
. sa sa c re re "
Idei Idei de isto istori ri
c.
acesteia. )sto )stori ri it te
al tutu tuturo ro
.naturii". care care suqe suqere reaz az
ucru ucruri rilo lor, r, de
la en imen imentu tu
cara caract cter erul ul imua imuabi bil, l, eter eter
~iatemp ~iatempor oral al
indrep-
i,
atat
tatire
absente on or ns
au atin atin
spiritului
apog apogeu euli li
rnasa.
lucrur lucrurilo ilor. r. ul ur
ri ic
Tn
cort cortin inei ei modernitatii sunt sunt el trei trei Critici: Critici: Critic p ur u r e (1781), C r itit ic ic a R e titi um u m i p rraa ct c t ic ic e Critica'
gong gong ridi ridica care re
R et e t iu iu n i Fa ul at de u de de c refa refata ta cele cele dintai, secol al riti ritici cii: i: nimi nimi treb trebui ui a- scap scape. e. Zada Zadarn rnic ic reli reli ia di c~~za sfin,tenie!' ei .~ileq .~ileqis isla lati tia, a, di cauz cauz majesta,tii ei pret pretin in sa se sustra sustraga. ga. Prin acea aceast st el I~ ridi ridica ca impotriva suspiciuni iI~ ratiunea n-o a co co rd rd a d ec ec a publicul sau timp timpur urililor or moder moderne ne Desc Descar arte te spus spuses es lt ev Tnal sa D is i s cu cu r a su s u pr p r a m e to to de de i
f~in f~in
RA UNE CR
noas noas re de at in
Tnz le
ment ment
ns al
fort fortio iori ri daca
c o ns ns ec e c in in t
S TO TO R c A ~ I
ac st
lndeparta. on um qene qene al za
proq proqre rese seaz az
in
insa,
ocie ocieta tate te
anon anonim imat atul ul
acel acelas as ritm ritm
unos unoscu cu ntr~ ntr~ ..bu bu
IIbi IIbiro ro rati rati
ln in
st el ad ca sa evit evit
grij grij pr cipi cipita tare re eI
~I
ocaz ocazie ie
pr ju ecat ecat
perm perman anen en
eces ecesar ar
.,Tndraznit
.epoca .epoca critic criticii" ii" tr bu exists
saTnte saTntele lege ge
bsol bsol
fapt fapt
ni ic nu tr bu axista obiect
ai ales nu xist xist
ab olut olut
ta uu
unei Transcendente. Autoritat primite fapt fapt mode modern rnit itat atea ea
ndr reze rezerv rvat ate, e, la adapost
chesti tiun unil il refuza ches
de
tuoasa". sinc sincer er
bititatii nece nece ar
trec trecer er
stim stima" a"
inainte
prin prin fata fata "tri "tri un lu ui
raspuns
la
rati rati ni ".
a- pune pune la In oi la
POSTMODERNITATE?
.filozofia
iune parc parcur urs; s; ma mult mult .critlca
riti ritici ci ", or
el pu in core corect ctiv ivel el
ale, ale, trecan an U S U d l ) , trec "r
nge
46
pr
c o ns ns ec e c in in t
manenta
. sa sa c re re "
Idei Idei de isto istori ri
atat
tatire
on or ns rnasa.
lucrur lucrurilo ilor. r. ul ur
ri ic
Tn
cort cortin inei ei modernitatii sunt sunt el trei trei Critici: Critici: Critic p ur u r e (1781), C r itit ic ic a R e titi um u m i p rraa ct c t ic ic e Critica'
gong gong ridi ridica care re
R et e t iu iu n i Fa ul at de u de de c refa refata ta cele cele dintai, secol al riti ritici cii: i: nimi nimi treb trebui ui a- scap scape. e. Zada Zadarn rnic ic reli reli ia di c~~za sfin,tenie!' ei .~ileq .~ileqis isla lati tia, a, di cauz cauz majesta,tii ei pret pretin in sa se sustra sustraga. ga. Prin acea aceast st el I~ ridi ridica ca impotriva suspiciuni iI~ ratiunea n-o a co co rd rd a d ec ec a publicul sau timp timpur urililor or moder moderne ne Desc Descar arte te spus spuses es lt ev Tnal sa D is i s cu cu r a su s u pr p r a m e to to de de i
f~in f~in
indrepabsente spiritului au atin atin apog apogeu euli li
i,
st el ad ca sa evit evit
grij grij pr cipi cipita tare re eI
~I
ocaz ocazie ie
pr ju ecat ecat
perm perman anen en
eces ecesar ar
.,Tndraznit
.epoca .epoca critic criticii" ii" tr bu
saTnte saTntele lege ge
bsol exists bsol unei Transcendente. Autoritat primite fapt fapt mode modern rnit itat atea ea
fapt fapt
ni ic nu tr bu axista obiect
ai ales nu xist xist
ab olut olut
ta uu
ndr reze rezerv rvat ate, e, la adapost
chesti tiun unil il refuza ches
de
tuoasa". sinc sincer er
bititatii nece nece ar
trec trecer er
inainte
stim stima" a"
prin prin fata fata "tri "tri un lu ui
raspuns
la
rati rati ni ".
a- pune pune la In oi la
POSTMODERNITATE?
.filozofia
iune parc parcur urs; s; ma mult mult .critlca
riti ritici ci ", or
el pu in core corect ctiv ivel el
ale, ale, trecan an U S U d l ) , trec
pr
"r nge
46
Ruptur In domeniul op lati
Tntr gi To te ac stea ar ndrept ti
de
al ad ea
t,..acce ul etc.
ajoritatii
ocie atil
democr ti
in iviz lo
la on um
occi en al ar re
sa
Tndeoseb Incepand Un insist In
asupra echi ii
ot un
de
ar Revolut~
ni 1950-1960.
nd vidu ui repturilor
eg le
nu ta ,, re uscu ul datoriei
eu". .Sinceritatee"
rept
tate In adev ru personal ;; ri
ine) Su infl enta proc arr:
firmar
in ivizil
xi ta ln continuare
re lernen aril
desi
(G lles Li ovet ky).
lnsesi
prin .Este
XX I~a: ~divid al smul
rd ni ?idiscip inei ar lo
ur te
vretii
sirnti
en al tate
se ti entu
.prirnei modernitati"
unt" ce
pr
cu ceasta
liberi ;; eg li
ationarnen
lo anel
olitic
unei
arer ar
sa cr teri
nt ie
ex ri at ln
?isoci le al re oltelo
Ea neli lt ta
ec
pe spiratia spre
libertat
colect va
De jure,
principiul
exrsta,
In
dar
meand~el.e istoriei di secolele al XIX-le ;; al XX-lea idealurile Revolut el (desigur,. c~a. eveniment simbolic s-au impu prcqresiv In
s~punere respec pentru ierarh il
ta il te
81~erJca?Iarmata, politi
gid partidele, sindicatele, Tntre-
acce tata.d
lt el de
?ijustitia ajoritatea
in ivizil r.
rdine, de efor
up
en ru ea sa
.Istorii" indi idua e,
rn derna. ondi li at
at ;;
Ticonfere el
it li ate. Sfar?itu deol gi lo
ic fericiri posibi
re atiile interu an
.satulul
gl ba ",
pe tr
fi care
s- intrat in soci tate
unui ti
hi erfr gm nt t, In instantanee 49
Ruptur In domeniul op lati
Tntr gi To te ac stea ar ndrept ti
de
al ad ea
t,..acce ul etc.
ajoritatii
ocie atil
democr ti
in iviz lo
occi en al
la on um
ar re
sa
nd vidu ui
eg le
repturilor
Tndeoseb Incepand Un insist In
asupra echi ii
ot un
de
ar proc arr:
firmar
in ivizil
desi
(G lles Li ovet ky).
lnsesi
eu". .Sinceritatee"
rept
tate In adev ru personal ;; ri
ine) Su infl enta
Revolut~
xi ta ln continuare
re lernen aril
nu ta ,, re uscu ul datoriei
prin .Este
XX I~a: ~divid al smul
rd ni ?idiscip inei ar lo
ur te
vretii
sirnti
en al tate
se ti entu
.prirnei modernitati"
unt" ce
cu ceasta
ni 1950-1960.
pr
liberi ;; eg li
ationarnen
lo anel
olitic
unei
arer ar
sa cr teri
nt ie
ex ri at ln
?isoci le al re oltelo
Ea neli lt ta
ec
pe spiratia spre
libertat
colect va
De jure,
principiul
exrsta,
In
dar
meand~el.e istoriei di secolele al XIX-le ;; al XX-lea idealurile Revolut el (desigur,. c~a. eveniment simbolic s-au impu prcqresiv In
s~punere respec pentru ierarh il
ta il te
81~erJca?Iarmata, politi
gid partidele, sindicatele, Tntre-
acce tata.d
lt el de
?ijustitia ajoritatea
rdine, de efor
up
en ru ea sa
.Istorii" indi idua e,
rn derna.
at ;;
ondi li at
Ticonfere el
it li ate. Sfar?itu deol gi lo
ic fericiri posibi
re atiile interu an
.satulul
gl ba ",
fi care
s- intrat in soci tate
unui ti
in ivizil r.
pe tr
hi erfr gm nt t, In instantanee 49
Capitolul3
ele; spatiul,
inchizand. situatie stabile, oric
paradoxa].
adevar,
aceasta
descriere, Tnsa ne intereseaza chestiun de definitie.
n t - o n ou a
.primit" marile traditii religioas simplu
rezurnarn discutiile ce asupra continuitatii sau r an du ] s pe c a l s t o r isco ti ui atii dintre cele doua po i. Asemen un ra dintre a ce st ia , p ar er e a fl ar n I n tr - no tate om
intrarii In
od rnit te
Traseu istori
inteleqere,
ar
modernita In momentul vern reactiilor
vern specialistii secolelor XVII-XX di
istori
In drept, devenita haotic coexistenta, nitatii ?i postrnodernitatii.
;; insesizabila,
moderfundamentalismului.
Syllabus-ul
at li de
ma
us evocat to te reli ii
conf siun le pr ceda
.neqo-
cieze"
51
Capitolul3
ele; spatiul,
inchizand. situatie stabile, oric
paradoxa].
adevar,
aceasta
descriere, Tnsa ne intereseaza chestiun de definitie.
n t - o n ou a
.primit" marile traditii religioas simplu
rezurnarn discutiile ce asupra continuitatii sau r an du ] s pe c a l s t o r isco ti ui atii dintre cele doua po i. Asemen un ra dintre a ce st ia , p ar er e a fl ar n I n tr - no tate om
intrarii In
od rnit te
Traseu istori
ar
inteleqere,
modernita
In momentul vern reactiilor
vern specialistii secolelor XVII-XX di
istori
In drept, devenita haotic coexistenta, nitatii ?i postrnodernitatii.
;; insesizabila,
moderfundamentalismului.
Syllabus-ul
at li
ma
us evocat to te reli ii
conf siun le pr ceda
.neqo-
de cieze"
51
In sfarsit,
In Europa In secolu al XVI-lea, d up a
r az bo a e l
religioase
Tn
adica religie
lntre religii, elemente ce constituie modernitatea part
lnseamna re ig osul i,
intrarea ln nsearnna
ruptur pare puna in perico Er considerat In
are,
contrario,
ni atea na iu ii ?isa la ea ca t~ ul dezordine.
societat plasat arte exemplul Fran
detinatoare re
ln violenta. al XVIII-le
C R D IN T
In deca
tr di ie fo rt
scurts
nspat
Ai i, co trar
GE
GE
Tmpletirea religiosului cu politicu este maxirnal
Tna:es ti
In secu ar zare pr zint
F r an t
oate ti ur le
osib le de azur
eo sili ri politici
rege ui sa
.m nl~t
r e q i oa s a d in a in te a s ec o u lu i a l X IX - e a u n s ta t " co n fe s o n a
ln Europa ad ca in aria Bisericilo cr st ne ntra ea
oder
ut rii, in alitat
al uvan ul i.
.Statele confesionale
ce
In sensu se constituiser
naf
53
In sfarsit,
In Europa In secolu al XVI-lea, d up a
r az bo a e l
religioase
Tn
adica religie
lntre religii, elemente ce constituie modernitatea part
intrarea ln re ig osul i, nsearnna
ruptur pare puna in perico Er considerat In
lnseamna
are,
contrario,
ni atea na iu ii ?isa la ea ca t~ ul dezordine.
societat plasat arte exemplul Fran
detinatoare re
ln violenta. al XVIII-le
C R D IN T
In deca
tr di ie fo rt
scurts
nspat
GE
GE
Tmpletirea religiosului cu politicu este maxirnal
Ai i, co trar
Tna:es ti
In secu ar zare pr zint
F r an t
oate ti ur le
osib le de azur
ut rii, in alitat
rege ui sa
.m nl~t
r e q i oa s a d in a in te a s ec o u lu i a l X IX - e a u n s ta t " co n fe s o n a
ln Europa ad ca in aria Bisericilo cr st ne ntra ea
oder
eo sili ri politici
naf
In sensu se constituiser
.Statele confesionale
al uvan ul i.
ce
53
pr
nu ui
si
.quietismului":
bt
S OC I
doctrina
SU
D OM IN A
L IG I
odihna nel
Tn reag
Intarnplat
ca doamna
societat
nt
er
pe atunci TnTntregime religioasa ?i raia
do na
gi as
In eoog
el
uy XIV-lea lnsusi
ua ea
po
er
ad
an
cu
do
ni
5-0
as fe de ches iune (natur
an en nt
spir tual tati an
.st c re d
u~ ?I
.t
ci
np
d re s ng
ci
ul
. a. o p er Revoluti
,, credinta fost tentat sa eg ez
ln manier
ai an ni pi n te n
ze ne al pa ?i ch ar I n t r - u n anum
ot
u rn a
fel,
pa
el el
Fe
ne pee,
dm
oi de
c u a ta t
er
nt
al
a,
pi pa
al
a ru l e mn e
an on
a to r
al el
In en
Tn
iin
po
n te i
aI pa
Tn
ce
om
de
nv
ea
u, Tn
ee
preqat t-o.
eu oritara. pr
expu za
ur
pl
sa
el ei po
nt
e. en
ce ns
at ul
ocet
prin convertire fortata, problema inevitabililor refractari la aceast deviza
Vechiulu
eg
revoca ea de catr Ludovi aJ IV le em
rant
nu este comp et absent
Tn"secolel
gur ~dic~u~?in Nantes sincuru: ca dlsl?ent el o? occidentale, Rusi ?i chia ln
confes onale"
e.
Desi
stabilit adevaratul drep a ; In
at
nteleg
cr ze e, cnspar le ?iTncetine il
separari re igie de stat
alte tari protes ante epublica Oare trebui ol e"
.Este
sa elua
in aceast us u,
pr vint
refrenul
lncepand 54
cu 55
pr
nu ui
si
.quietismului":
bt
S OC I
doctrina
SU
D OM IN A
L IG I
odihna nel
Tn reag
Intarnplat
ca doamna
societat
nt
er
pe atunci TnTntregime religioasa ?i raia
do na
gi as
In eoog
el
uy XIV-lea lnsusi
ua ea
po
er
ad
an
cu
do
ni
5-0
as fe de ches iune (natur
nt
u~ ?I
.t
ci
np
d re s ng
ci
. a. o p er ze ne al pa Revoluti ?i ch ar I n t r - u n anum ,, credinta fost tentat sa eg ez
ln manier
ot
u rn a
c re d ul
ai an ni pi n te n
fel,
pa
el el
Fe
ne pee,
dm
oi de
c u a ta t
er
nt
al
a,
pi pa
al
a ru l e mn e
an on
a to r
al el
an
.st
Tn
an en
spir tual tati
In en
iin
po
n te i
aI pa
Tn
ce
om
de
nv
ea
u, Tn
ee
preqat t-o.
eu oritara. pr
expu za
ur
pl
sa
el ei po
nt
e. en
ce
at
ns
ul
ocet
prin convertire fortata, problema inevitabililor refractari la aceast deviza
Vechiulu
eg
revoca ea de catr Ludovi aJ IV le em
rant
nu este comp et absent
Tn"secolel
gur ~dic~u~?in Nantes sincuru: ca dlsl?ent el o? occidentale, Rusi ?i chia ln
confes onale"
e.
Desi
stabilit adevaratul drep a ; In
at
nteleg
cr ze e, cnspar le ?iTncetine il
separari re igie de stat
alte tari protes ante epublica Oare trebui
.Este
ol
sa elua
e"
in aceast us
pr vint
refrenul
u,
lncepand 54
cu 55
Z GO MO T L E ~ I V IO L N T L E
al
tari al Europe
NE SE
re ti e.
lntre exercite aces ro/.
decrestinare de ee
onarhiei
pu er
ol ti
delegitimata
antren edificiilo
dintre iezuit sijansenisti se poat
;; ta ui or vech de ecol
spun ca "rigori;;tii", printr-u repr ze ta Constituti
an pu li e. Co cr t,
an
refu at accesu la acrament jansenisf
ci il
clerului
.functio-
Biserica
arilor
reliqi si aceste
asur
ra
ontr re deii
separare
Unigenitus il re ti e, imag ne propriilor ei credinciosi,
ar
descon iderat-o
ur bi in
ochi
.nirneni
fesiun
reli io sa ;; inst ur
In fapt pl ralismul
Se arar
va
Z GO MO T L E ~ I V IO L N T L E
al
tari al Europe
NE SE
re ti e.
lntre exercite aces ro/.
decrestinare de ee
onarhiei
pu er
ol ti
delegitimata
antren edificiilo
dintre iezuit sijansenisti se poat
;; ta ui or vech de ecol
spun ca "rigori;;tii", printr-u repr ze ta Constituti
an pu li e. Co cr t,
an
refu at accesu la acrament jansenisf
ci il
clerului
.functio-
Biserica
arilor
reliqi si aceste
asur
ra
ontr re deii
separare
Unigenitus il re ti e, imag ne propriilor ei credinciosi,
ar
descon iderat-o
ur bi in
ochi
.nirneni
fesiun
uneori Tn realit te
pr vi
retr sp ctiv
xclu an
reli io sa ;; inst ur
inut os
al st tu ui
ri
In fapt pl ralismul
nter ediu
Se arar
va
.politie: cultelor",
doba dire
masu-a iai
searna
Tn rnasurile la cizare tari
ivil
in ta rare
divortul i,
suprir ar
lsi
ordi ide
.cliberare"
ln zile
doreste.
nu In reli ie
oa tre,
an
ap to te
cadrul acestora
volutlil
ca re republ ca
dern cratie
Traumati
ln .contrasocietate", .ultramontana",
T N AI N TE A L AI CI TA T
fi nd atasat
~IA S E P AR AR II , C O N C O R D A T U L
Ur area ev nime te or este un scut
Tn1801 Na oleo
sernneaza Concordatul sunt restituite (0 vech
adic
proble
ca
republican
ia evanghelia este considerat
izvoru fraternitatii.
ramane de actu li ate:
nu-i va erta niciod ta acea ta titudi e. Re cauza: catolicismul majoritati: francezilor"
.Articolele organice
"religia anexat
Concordatulu
propriu-zi
prevad
cand
aj ritate de tanq
inst le za in Parl ment
soarta
raporturilor dintre Biserica ~istat este pecetluita lntr-adevar, In 18 2, Jule Ferr introduc invatarnantu ratuit blig toriu,
umirea pi copi or de atre tat. Ac st asig ra de as mene re un rare clerului ~ifi anteaz diferitele evoi ater Ie al
58
59
uneori Tn realit te
pr vi
retr sp ctiv
xclu an
inut os
al st tu ui
ri
nter ediu
.politie: cultelor",
doba dire
masu-a iai
searna
Tn rnasurile la cizare tari
ivil
in ta rare
divortul i,
suprir ar
lsi
ordi ide
.cliberare"
ln zile
doreste.
nu In reli ie
oa tre,
an
ap to te
cadrul acestora
volutlil
ca re republ ca
dern cratie
Traumati
ln .contrasocietate", .ultramontana",
fi nd atasat
~IA S E P AR AR II , C O N C O R D A T U L
T N AI N TE A L AI CI TA T
Ur area ev nime te or este un scut
Tn1801 Na oleo
sernneaza Concordatul sunt restituite (0 vech
adic
proble
ca
republican
ia evanghelia este considerat
izvoru fraternitatii.
ramane de actu li ate:
nu-i va erta niciod ta acea ta titudi e. Re cauza: catolicismul majoritati: francezilor"
.Articolele organice
"religia anexat
Concordatulu
propriu-zi
prevad
cand
aj ritate de tanq
inst le za in Parl ment
soarta
raporturilor dintre Biserica ~istat este pecetluita lntr-adevar, In 18 2, Jule Ferr introduc invatarnantu ratuit blig toriu,
umirea pi copi or de atre tat. Ac st asig ra de as mene re un rare clerului ~ifi anteaz diferitele evoi ater Ie al 59
58
.neutra",
reliqioasa
ii
.rnorala
starsrt, stat:
in
controverse i nt r
dere
. ce l
doua Frante".
atre umea rnoderna
france
ca ia oncili lu
parc rsul ulti elor nst
ln schimb tacut. at
ecen
Vatican II in
le ecol lu
secularizare
S-arpute
interv ne Tntr-o Franta ar se ec larizase ej ecol lu al XIX-lea, ri indu triali ar ur aniz re
in
lsi urrneaza drumul
incoltit ?i
in
religiei.
evolueze. I n s a
"IE~IREAfI
ANC zA DI
L IG I
intr-o
conflictua
.reactionar": le ic li cvasip rs cu or
La cizare
ii repr si
fost impusa unei Bi eric
In an mite
ul
ln
indelunqata oart
an er
ma pasnica.
.Iesire"
ov di
e- lu gu educat ii
mo ente
bl ca i- in it episod sau in noastre,
in ir ct
uq reaz au oritat
ar clar sa
a, Tnc sa
ra ie
Repu li ii .. .Ra-
de loca re ig os !a nive national instanta extern
"supranationala" 61
.neutra",
reliqioasa
ii
.rnorala
starsrt, stat:
in
controverse i nt r
dere
. ce l
doua Frante".
atre umea rnoderna
france
ca ia oncili lu
parc rsul ulti elor nst
ln schimb tacut. at
ecen
Vatican II in
le ecol lu
S-arpute
interv ne Tntr-o Franta ar se ec larizase ej ecol lu al XIX-lea, ri indu triali ar ur aniz re
in
lsi urrneaza drumul
secularizare
incoltit ?i
in
religiei.
evolueze. I n s a
"IE~IREAfI
ANC zA DI
L IG I
intr-o
conflictua
La cizare
.reactionar": le ic li cvasip rs cu or
fost impusa unei Bi eric
ii repr si
ul
ln
indelunqata oart
an er
ma pasnica.
.Iesire"
ov di
e- lu gu educat ii
In an mite
mo ente
bl ca i- in it episod sau in
in ir ct
uq reaz
noastre,
ar clar sa
a, Tnc
au oritat
ra ie
Repu li ii .. .Ra-
de loca re ig os !a nive national
sa
instanta extern
"supranationala" 61
lntai isla ul on emporan, la care face luzi pr de sebire de ranta, joac ma cura
infl en el xt rne, rolu Tn hi er ).
in
Statel
Unit
reprezinta un contraexempl
si Sud, ln ecol al XIX-lea, da ic odat Americi" asernanato celu dintre .cele
ige
in ra bo Tntr "d ua
;:;icea catolica.
esuat.
nc id re :;id
E xe m p u l S t a e lo r U n
in
ea re uz ar fi ri ca sa devi
COLONI~TI D IS ID EN T ~ I V IG IM E
inuciq s.
DI
L E N TO L
NT
U RO P in
Mayflower;:;i
nu ar echivalent In
in inu
garant ze libertatea cult lor; In incompetent In at ri re iqio sa '"
in acea ta
eparar
care de ar
In
exclusi
intolerantei
di
icti
monarhiile europene
ai
catolice sa protestante.
In general In dauna conqreqa io isti
Ei ro in ai ales in Angl a, unde prot st nt smul si calvinismul in Biserici
an li ane*
nitiale.
Pres it rieni*
in tarile cato ice, unde
in
is ri
ritica axi~mul, re axarea rnor vurilo ul
al
idi
constranoere. spre
De ltfel, partia
In
societatii, ln sunt In genera ma puternic
rniqrant
disidenti
ln
.absenta
urnero Nord
asni a.
oficiala
vestigiile papismului ce dainui
:;icorupt
in Biseri
In doctrina si liturghi
i;:; ia iu High Church, Tnalta Biserica anqlicana, biserica oficiala ln Anglia.
63
lntai isla ul on emporan, la care face luzi pr de sebire de ranta, joac ma cura
infl en el xt rne, rolu Tn hi er ).
in
Statel
Unit
ige
in
reprezinta un contraexempl
si Sud, ln ecol al XIX-lea, da ic odat Americi" asernanato celu dintre .cele
ra bo Tntr "d ua
;:;icea catolica.
esuat. ea re uz ar fi ri ca sa devi
nc id re :;id
E xe m p u l S t a e lo r U n
in
COLONI~TI D IS ID EN T ~ I V IG IM E
inuciq s.
DI
L E N TO L
NT
U RO P in
Mayflower;:;i
nu ar echivalent In
in
urnero Nord
inu garant ze libertatea cult lor; In incompetent In at ri re iqio sa
disidenti
De ltfel, partia
'"
in acea ta
ln
.absenta
In
exclusi
di
intolerantei
icti
monarhiile europene
an li ane*
nitiale.
ul
ai
catolice sa protestante.
Pres it rieni*
in tarile cato ice, unde
In general In dauna conqreqa io isti
in
is ri
ritica axi~mul, re axarea rnor vurilo
eparar
al
idi
constranoere. spre
care de ar
Ei ro in ai ales in Angl a, unde prot st nt smul si calvinismul in Biserici
In
societatii, ln sunt In genera ma puternic
rniqrant
oficiala
asni a.
vestigiile papismului ce dainui
:;icorupt
in Biseri
In doctrina si liturghi
i;:; ia iu High Church, Tnalta Biserica anqlicana, biserica oficiala ln Anglia.
63
ma primes
huqhenot
francezi luterani germani, anabaptisti",
entuziasm.
menoniti", pietisti"
cuvintele .chia.
angl cani
fideli regelu
onst tu
surpri zato
melting-pot insist
religi
oficiala
atare
asupra .cuftelor"
statornicita
tarii, Aventurile Incere
cu
aceste diversitati.
Inmanunchiate
ntr-
"c n-
aceast
solutie. In virtutea dreptulu
natural, textul Constitutiei
.toti
"Marea Oesteptare", redinta, La sata de re ic
nf ac rata
ui Jo at an Edward
.dreptulu'
."
UN
L UR AL IS M F A R A LIMITE Incat
implacabile, devenite
independente
conflict. acestea, ln Statel
Cu toat
avem
Unite, religi
este bine separate
.zid Nici
ecut
entr
pi ii
al
chia ?i el religioa e, "c nces e"
ondi ia acut
ales abso ut
at un i. Ni cu
atenuare considerabil
.xonducatoare", (? surprinzatoare
pentru
65
ma primes
francezi luterani germani, anabaptisti",
huqhenot
entuziasm.
menoniti", pietisti"
cuvintele .chia.
angl cani
fideli regelu
onst tu
melting-pot
surpri zato
insist religi
atare
oficiala
asupra .cuftelor"
statornicita
tarii, Aventurile Incere
cu
aceste diversitati.
Inmanunchiate
ntr-
"c n-
solutie. In virtutea dreptulu
aceast
natural, textul Constitutiei
.toti
"Marea Oesteptare", redinta, La sata de re ic
nf ac rata
ui Jo at an Edward
.dreptulu'
."
UN
L UR AL IS M F A R A LIMITE Incat
implacabile, devenite
independente
conflict. acestea, ln Statel
Cu toat
avem
Unite, religi
este bine separate
.zid Nici
ecut
entr
pi ii
al
chia ?i el religioa e,
ondi ia
"c nces e"
acut
ales
.xonducatoare",
at un i. Ni
abso ut
cu
atenuare considerabil
(? surprinzatoare
pentru
65
prezentu de ur
?ide
nc
d r p t .publice" In traditia
ur
un
a te l
;; viitorul na iuni
americane, natiun
ga
In la aces "privilegiu" e ma r a b
Fondator
ai viet
u te r
as
af ;;ata, care sust ne et ur es
ncontestabil
legitimeaz
au lasa Bise ic
marcat
de cred nt
multireliqioasa, gi
disidentilor
protes an
Desteptari" .vechile
ab
(. mici
dejunuri de ruqaciune" af
sa ?icreeze erarhia, sa-? dezvol d\ d r p tu l e c
natiunea as
cato ica,
ii poat ne
el
ii
a,
politice american
under
God,
al
renunt
plasat
parohi le ?ioperel
de
nt ne
valori";
;; cu tu at
practica el
ea an
ruqaciunea publ
ne
at
din
pre-
nd er ep
ol em
hi
ad
am
es
en nt
en ua
privit ed
" RE L G I
oh
C IV IL A
In Statel
ST
F . K en n
oa
ul
America"la
ME CA
ni e, Dumnezeu este omniprezen
pr
ar
sfar;;itul discursurilo
lor) Pe aceea? linie, formul
we trust", ui
Tnsocietatea
nse
deveni
civila, lmpreuna
ed
ar
ne fundarnentalisti
aceast
vizibi itat
s- accentua
~i ma
ult.
uaul
di
born again,
un .renascut", et
ea
po
nt
ut
pr ac
ar di
nt
a" TnDu ne
di
ui
ea or
un
nu al 67
prezentu de ur
?ide
nc
d r p t .publice" In traditia
ur
un
a te l
;; viitorul na iuni
americane, natiun
In la aces "privilegiu" e ma r a b
Fondator
ai viet
u te r
as
af ;;ata, care sust ne et ur es
ncontestabil
legitimeaz
au lasa Bise ic
as
marcat
disidentilor
.vechile
ab
sa ?icreeze erarhia, sa-? dezvol d\
de cred nt
protes an
Desteptari"
(. mici
dejunuri de ruqaciune" af
ne
multireliqioasa, gi
cato ica,
ii poat
el
natiunea
ii
a,
politice american
under
ga al
renunt
plasat
God,
parohi le ?ioperel
de
d r p tu l e c
nt ne
valori";
;; cu tu at
ruqaciunea
practica el
ea an
publ
ne
at
din
pre-
nd er ep
ol em
hi
ad
am
es
en nt
en ua
privit ed
oh
" RE L G I
C IV IL A
In Statel
ST
F . K en n
oa
pr
ul
sfar;;itul discursurilo
America"la
ME CA
ar lor) Pe aceea? linie, formul
we trust",
ni e, Dumnezeu este omniprezen
ui
Tnsocietatea
nse
deveni
civila, lmpreuna
ed
ar
ne fundarnentalisti
aceast
vizibi itat
s- accentua
~i ma
ult.
uaul
di
born again,
un .renascut", et
ea
po
nt
pr
ar
ac
ut
di
nt
di
a" TnDu ne
ui
un
nu
ea or
al 67
Americii
al alorilor sale
chia
ce st
relati izar
ex li
reclam ac
intransi enta
oc bsol
de at printr-o lovitura
fort
?i exclusiv pluralismu
(des asurat
ns
printr-u
lndreptatire: vita it te de nv nt
dezvoltare reli ioas
nclu iv
ai le
Este
he ti ne pe ar
separare episcopaliana
vo
ezbate ulterior
ui de ac asta Biserica in
...)
adesea cla fundamentaliste inca
Lectia e l g io as a
S ta te lo r U n oferita v ec h i E ur op e
St te
pa tina
cest
Unite, s-arpute
re ig i. ridica obie ti
revoluti
france
nu
in primul In 1775
Statele
doreau
"Biseric
fi iala", Parintii fo da or
amer cani nu s-au
dipa
suta
In Franta, De cuvene onfesiun
ruptur nonviolenta. sigur In
de radacina
laicizare .de
creata
?i ea in a? Dumnezeu catolic, Spiritul Suprem ?iZeit Ratiune, reprezenta divinitati perfec abstracte, pu rationale, care nu corespundeau
Americii
al alorilor sale
chia
ce st
relati izar
ex li
reclam ac
intransi enta
oc bsol
de at printr-o lovitura
fort
?i exclusiv pluralismu
(des asurat
ns
printr-u
lndreptatire: vita it te de nv nt
dezvoltare reli ioas
nclu iv
ai le
Este
he ti ne pe ar
separare
vo
ezbate ulterior
ui de ac asta Biserica in
...)
episcopaliana
adesea cla fundamentaliste inca
Lectia e l g io as a
S ta te lo r U n oferita v ec h i E ur op e
St te
pa tina
cest
Unite, s-arpute
re ig i. ridica obie ti
revoluti
france
nu
in primul In 1775
Statele
doreau
"Biseric
fi iala", Parintii fo da or
amer cani nu s-au
dipa
suta
In Franta, De cuvene onfesiun
ruptur nonviolenta. sigur In
de radacina
?i ea in a? Dumnezeu catolic, Spiritul Suprem ?iZeit Ratiune, reprezenta divinitati perfec abstracte, pu rationale, care nu corespundeau
laicizare .de
oripileaza pe inteqristi
randu' dintre revolutionari,
.rnoderni-
sa cata trofic Pana in va sata In
,TnFr nt
at ri
de
Hristo
Tnce at
odernitate
ai fi
rezent
preoti
in egal
masura recentel
ed fi i, rnusarnali at
pu li
re ig ei
in prezen
atractia
religi as
di
Lume
eche
relati Tntr reli ie
Este adevarat ca intr
tat.
prot stantismul In specia ce tradit atre tatu od rn cuno cut, desigur, an lo-saxon ca dina au germ ne
calvin sA a. Tr n: ~i onflicte In societatil nd ng ican smul
Tn animi nu aseamana ru turile vi lent ce vu oc In ma mult tari catolice Compromisu ?icoexistenta Biserica-sta in tari do inanta rotest nt sunt ai fl de ar ront er ari
scandaluri provocat
de erar ie
Tn a,In general,
.sernne" re ig oa e, in ti ut il
catolici
recuno
Bi ericil ep scop li na re bi eriana etod st In prof tu ba ti ti or pe ti osta il r, vanq el stil et .; de se enea Bise ic cato ic pare af in declin (scadere nurnarului sunt cunoscut
creata
po invidia.
ln az
Biseri ii cato ice;
ac~ast
conivent
putere re iq oa uprana io al st probab ca tr nzactiil tatu
uscare:
elebra
poate, totodata lu rare
dar
in
E ti c p ro te st an t
s i s pi ri tu l c ap it al is -
mului rilor dintre
ntegre
"chiar
i" cato icis ul
in
Statel
Unit sa-? rirnea ca tarziu: la conciliu Vatica
puritani: nitatii
70
71
oripileaza pe inteqristi
randu' dintre revolutionari,
.rnoderni-
sa cata trofic Pana in va sata In
,TnFr nt
at ri
de
Hristo
Tnce at
odernitate
ai fi
rezent
catolici
relati Tntr reli ie
Este adevarat ca intr
tat.
recuno
pu li
re ig ei
in prezen
atractia
Bi ericil ep scop li na re bi eriana etod st In prof tu ba ti ti or pe ti osta il r, vanq el stil et .; de se enea Bise ic cato ic pare af in declin (scadere nurnarului
prot stantismul In specia ce tradit atre tatu od rn cuno cut, desigur, an lo-saxon ca dina au germ ne
calvin sA a. Tr n: ~i onflicte In societatil nd ng ican smul
Tn animi nu aseamana ru turile vi lent ce vu oc In ma mult tari catolice Compromisu ?icoexistenta Biserica-sta in tari do inanta rotest nt sunt ai fl de ar ront er ari
in egal masura recentel scandaluri provocat ed fi i, rnusarnali at de erar ie Tn a,In general,
sunt cunoscut preoti
.sernne" re ig oa e, in ti ut il
religi as
di
Lume
eche
ln az
po invidia.
Biseri ii cato ice;
putere re iq oa uprana io al st probab ca tr nzactiil tatu
uscare: ac~ast
conivent elebra
poate, totodata lu rare
dar
in
E ti c p ro te st an t
s i s pi ri tu l c ap it al is -
mului rilor dintre
ntegre
"chiar
i" cato icis ul
in
Statel
Unit sa-? rirnea ca tarziu: la conciliu Vatica
puritani: nitatii
71
70
Di
cralizat activitate Printr
uman
xpli at il
person Ie individuale,
;; actiunea politics
od rnitatii
protes ante
considerandu-l rnenti ne
Un te
un posibi
reprezin
el
numeroas
ai un
ma
so ut
ni er al mijl
en ru re olva ea
ln
lmbratisat
inoritat
oprimata
Avea
aceast
optiun
sada to in eresul Da
uat
is amul fran ez este Bise ic atol ca Tr im ntreg tolerant qeneralizata .diferentielista" interd ct doar asupra iferente re ig oa usul ane, poat blemel religioase sunt .solubile" ln mode ul me ic n. Pute insa macer sa relativiza puti reactiil noastr intransigente, decat condarnnabila,
religiile.
en al st 'o
storie ;; fiec re tr diti 72
Francezi
Bibliei, ca ;; apararea liberulu arbitru:
Re
reprezentau
nterme iare
iltr az
aile ee du
ntr- co o. Totusi
de
nici antidemocratica.
da ta modernit ti
Di
cralizat activitate Printr
uman
xpli at il
;; actiunea politics
od rnitatii
person Ie individuale,
Un te
considerandu-l
protes ante
un posibi
reprezin
rnenti ne
el
numeroas
ai un
ma
so ut
ni er al mijl
Francezi
en ru re olva ea
Bibliei, ca ;; apararea liberulu arbitru:
ln
Re
lmbratisat
reprezentau
nterme iare
inoritat
oprimata
Avea
aceast
optiun
sada to in eresul
is amul fran ez este Bise ic atol ca Tr im ntreg tolerant qeneralizata .diferentielista" interd ct doar asupra iferente re ig oa usul ane, poat blemel religioase sunt .solubile" ln mode ul me ic n. Pute insa macer sa relativiza puti reactiil noastr intransigente, decat
Da uat
condarnnabila,
religiile.
en al st 'o
storie ;; fiec re tr diti
iltr az
aile ee du
nici antidemocratica.
de
da ta modernit ti
ntr- co o. Totusi
72
s la m u lu i
Capitolul4
c o nt em p o ra n ,
Insusi ime
NDAMEN ALl9 II 91 INTE RI TI "BOLNAVII" MODERNITATII?
astfel u.
M O D ER N IT AT E ~ I C R lz A vorbeste.
de
sociala. stiintifica, la cizare nu
stat lu ~i secularizare
pa 't at
ocietati fa
In
In acela~
part ra
di
anal ze Vo
reve
secole pentru
as pr
asimil
ac st
idei in pa in le
socurile intrarii
ur ea a.
od rnit te
nc
in
sf ra
nici simulTncrederea In Diderot, d'Alembert...,
Fr nt Vo taire, Rousseau rmania Lessing, spre ex mplu -, elita cuitivata
discer aman
ol ti
teolog perfec
ompete
teologie
privinta tuturo
.deismului" filozofi accelerari Aceasta .diviziune
up
sine cu ~uri ta
fr nari
ompo ta ente
nf nt li m.
ucrare
Tmpotriv
di amis ului
acee si asur socurile la cizari fost qudu ta ca re ij ocul ecolul
re tinisr ul i)
de ocrati
repu lica Ce ln ol ti e, cr dint re ti XIX- ea descop ririle
ch zofrenice. iso
surprinz to
ta urilor
n te /e c tu a /
? i m i / t an t
deveni
provoace sa
puna
s la m u lu i
Capitolul4
c o nt em p o ra n ,
Insusi ime
NDAMEN ALl9 II 91 INTE RI TI "BOLNAVII" MODERNITATII?
astfel u.
M O D ER N IT AT E ~ I C R lz A vorbeste.
de
sociala. stiintifica, la cizare nu
stat lu ~i secularizare
pa 't at
ocietati fa
In
In acela~
part
di
ra
anal ze Vo
reve
secole pentru
as pr
asimil
ac st
idei in pa in le
socurile intrarii
ur ea a.
od rnit te
nc
in
sf ra
nici simulTncrederea In Fr nt Vo taire, Rousseau rmania Lessing, spre ex mplu -,
Diderot, d'Alembert...,
elita cuitivata discer aman
ol ti
teolog perfec
ompete
teologie
privinta tuturo
.deismului" filozofi accelerari Aceasta .diviziune
up
fr nari
ta urilor
Tmpotriv
di amis ului
acee si asur socurile la cizari fost qudu ta ca re ij ocul ecolul
sine cu ~uri ta
ompo ta ente
nf nt li m.
ucrare
n te /e c tu a /
.rationalizare"
pr ncip ul ef ca it ti
eh icii de ar ?iIn ac es
puna
deveni
? i m i / t an t
secolu al XX-lea
zare mental ?i piritual prea rapide Tnp us ac reusit co or ic -s cial
repu lica Ce ln ol ti e, cr dint re ti XIX- ea descop ririle
provoace sa
de
ni er it r, Tnf lo ir
de ocrati
ch zofrenice. iso
surprinz to
re tinisr ul i)
la ob ectele
pe care Ie provoaca meta orfozele fort ri facut se radu ri tr-o ?i rintr- buna inte rare ul urala,
ul adrnin strati intr-o
sa
un
on or
eficac tati progra at
so ialu .. este
ratiun
practice
ch me at
utilitara,
aceast rationalizar intrucatva enus indu fe te asupra indivizilor. Aspirati importante indeosebi In registru ernotiilor
ucerir
cand
traim intr-o li tise la
pi de ucurie
xist nt i.
ln sfar?it prabusesc, reintalnirea
anu
sunna, conform
prin lnsasi
uJema/e/or).
talismul
slamic In an
corecti, er evocat stfe vo bi de pr
1970-1980.
invatate
aI
"Tnt arcere la reli ie
iTn cciden
au
la scoala
.urna-
.revansa
1950-1960
ineluctabi
76
al religiei 77
.rationalizare"
de pr ncip ul ef ca it ti
secolu al XX-lea
ni er it r, Tnf lo ir
eh icii de ar ?iIn ac es
zare mental ?i piritual prea rapide Tnp us ac reusit co or ic -s cial
ul adrnin strati intr-o
la ob ectele
sa
un
on or
ch me
eficac tati progra at
so ialu .. este
ratiun
at
practice
utilitara,
aceast rationalizar intrucatva enus indu fe te asupra indivizilor. Aspirati importante indeosebi In registru ernotiilor
pe care Ie provoaca meta orfozele fort ri facut se radu ri tr-o ?i rintr- buna inte rare ul urala,
ucerir
cand
traim intr-o li tise la
pi de ucurie
xist nt i.
ln sfar?it prabusesc, reintalnirea
anu
sunna, conform
prin lnsasi
uJema/e/or).
talismul
slamic In an
corecti, er evocat
invatate
aI
1970-1980.
"Tnt arcere la reli ie
iTn cciden
la scoala
.urna-
au
.revansa
stfe vo bi de pr 1950-1960
ineluctabi
al religiei 77
76 -
irnpersonala in fi care
in re
-
-
-
-
- -
-
ecto re
-
-
- -
no st
-
-
-
-
- -
de
-
-
-
-
- -
xist nt
-
-
-
-
-
-
-
-
T N F AT A A UT ON O M IE I
ea relnnoirea catolica carismatica.
nici penticostismul
protestant
aici rezult majoritate
indi izilor Tnsaunii
ccep
ac asta fata it te si
te di te fund ment li te
In ec ur
Bibl ei Este mp rtan
de
.ambaleaza" sens. sa fundamentalism
intolerabil,
religioase
uzurpare
nismului.' Pe de
ocul
lu Dumnezeu
arte in eqrist
i,ln onseci
si fund rnenta isti
denu ta
"r viciilor derivele morale care rezult
insearnna
di acestea. Esecuril rnoder
nitatii zinta
re ct
ontr
acesto ti puri
st
rnarcata cons ie
In refectoriu te ni e,
omportamentele
cons m,
hi
placeril
al in ivid alis e,
bunurile
al
seminarist
cart
ar
on arnn
Revolu ia rancez
ar Tsir an te ta surpri derea, elii raspunde
deoa .E te
al anarhi
?i sclavie. 79
-
irnpersonala in fi care
in re
-
-
-
-
- -
-
ecto re
-
-
- -
-
-
no st
-
-
- -
de
-
-
-
-
- -
-
-
-
-
-
-
-
-
xist nt
T N F AT A A UT ON O M IE I
ea relnnoirea catolica carismatica.
nici penticostismul
protestant
aici rezult majoritate
indi izilor Tnsaunii
ccep
ac asta fata it te si
te di te fund ment li te
In ec ur
Bibl ei Este mp rtan
de
.ambaleaza" sens. sa fundamentalism
intolerabil,
religioase
uzurpare
nismului.' Pe de
ocul
lu Dumnezeu
arte in eqrist
i,ln onseci
si fund rnenta isti
denu ta
"r viciilor derivele morale care rezult
insearnna
di acestea. Esecuril rnoder
nitatii zinta
re ct
ontr
acesto ti puri
st
rnarcata cons ie
In refectoriu te ni e,
omportamentele
cons m,
hi
placeril
al in ivid alis e,
bunurile
seminarist
al
cart
ar
on arnn
Revolu ia rancez
deoa
ar Tsir an te ta surpri derea, elii raspunde
.E te
al anarhi
?i sclavie. 79
Un
declare
considera
fi de linu St te or Un te
strarnos:
concepti! Pentru ei, religioa halakha, eg
[. .]. [. .]
slabire viata Americii
datorata
absente. conf ic ul
lntoarca sa creada,
sa iubeasca
Dumnezeu
Biblie sunt singur
xt ri r. Pe tr
s p e ra n ta . Am ri
st
scoala, in Biserica Intr-adevar.
dupa
legi religioase halakha. La ei aceasta teza merge atat de depart incat vad
pedeapsa
aplicata a ce as t Emmanuel Haymann, considera
n-au ma trebui
ille Ke el
catre
afla la originea Solutiei
decat
Profetul ~i Faraonul, merg
jurnatate intarnplase
dispara.
carui de
t en di nt a
scoala de durninica."
rugaciunii in scoala. tu ia
vi ti pers na
In statui Israel aplicare
repuna
universitate
nsam lulu
aceasta stare
[. .]
fata
ap icat
pe
societate n es an a o as a b o n av a decat spre ruina. Confor unei invataturi
si
n o a st r
Interneiata
in acel si
niciodat
Tn istorie"
sens. islami~tilor,
ar
or
S e m ne l
d ru mu lu i
tr mite la vr muri
lntr-o
re sl mice dina ntea hegirei,
an er
ip ca ga di orul
slamis
iar or gi
?i raditi
ce to
ri in
nsa?
ecul ri at
81
Un declare
considera
fi de linu St te or Un te
strarnos:
concepti! Pentru ei, religioa halakha, eg
[. .]. [. .]
slabire viata Americii
datorata
absente. conf ic ul
lntoarca sa creada,
sa iubeasca
Dumnezeu
Biblie sunt singur
xt ri r. Pe tr
s p e ra n ta . Am ri
st
scoala, in Biserica Intr-adevar.
teza merge atat de depart
incat aplicata a ce as t Emmanuel Haymann, considera
t en di nt a
catre
afla la originea Solutiei
n-au ma trebui
ille Ke el
vad
pedeapsa
decat
jurnatate intarnplase
dispara.
carui de
legi religioase halakha. La ei aceasta
scoala de durninica."
rugaciunii in scoala. tu ia
vi ti pers na
dupa
In statui Israel aplicare
repuna
universitate
nsam lulu
aceasta stare
[. .]
fata
ap icat
pe
societate n es an a o as a b o n av a decat spre ruina. Confor unei invataturi
si
n o a st r
Interneiata
Profetul ~i Faraonul, merg
in acel si
niciodat
Tn istorie"
sens.
S e m ne l
islami~tilor,
ar
or
d ru mu lu i
re sl mice dina ntea hegirei,
tr mite la vr muri
lntr-o
an er
ip ca ga di orul
slamis
iar or gi
?i raditi
ce to
ri in
nsa?
ecul ri at
81
re or
Bi er ci cato ice, monsen orul
li eralismu
ar
cuprin
oncili l"
Lefebvre
-a do ed
,Liber li mull
aten .cruciatii'
omancipeze. de socl ta ea
superioritat
exclusiv
asupra
consideratie: surade~.
Tn realitate, ca ?i ceilalti inteqrist: ?i fundarnentaiisti
in er l~ intransige te
in oc
cr teri
adevarului suficient. Tnsa face dimpotriva
CE
se gasesc in minoritate
EL DE
O L lT Ic .
R EL IG IO AS A
ulemale
83
re or
Bi er ci cato ice, monsen orul
li eralismu
ar
cuprin
oncili l"
Lefebvre
-a do ed
,Liber li mull
aten .cruciatii'
omancipeze. de socl ta ea
superioritat
exclusiv
asupra
consideratie: surade~.
Tn realitate, ca ?i ceilalti inteqrist: ?i fundarnentaiisti
in er l~ intransige te
in oc
cr teri
adevarului suficient. Tnsa face dimpotriva
CE
se gasesc in minoritate
EL DE
O L lT Ic .
R EL IG IO AS A
ulemale
83
inimal
aces sens ei aste pt
5-0 impuna tuturor, credincios sa nu chia daca ar lasasa existe da intr-u expresie lirnitat sa rninlmala, cultel minoritare. Es ceea ce Tn eo eb slam sti: soli it di arte st tu ui
pu in de
olitic
pr priu zisa e1 de
sheri's. .bunii" musulmani
piosi. V3
blu st3
coranica (shari'a) iaf
furnizeaza
sheri's, ln
vor
eventual
u. Spre surprind re
roar
or oc id ntalii au av nde
sheri's.
societate,
culture.
economie,
viat
islamizeze
atat
tot..
ln
cazi
sheri'e:
5-0
lnn
ei
nn
social rl
to
accede la putere nta
, d nfo
nta
Tn conc pt
ln ar ierele
ef vori ate,
unde
redica re iqio sa in en
er
Sudan) este Esecul islamulu
politic,
ordine musulrnana e o r e ~ fund rnenta is il r,
on tituie
Tnsaastfe se ramane Tntr-u cadr etic si religios da nu intr-U,n 81 ol ti Ca espr st tutu al or religi ln tarile islamulu rad,Cs
interzisa:
\e a~ose
fortiori
rnusulrnan"
ra
ar
85
inimal
aces sens ei aste pt
impuna tuturor, credincios sa nu chia daca ar lasasa existe da intr-u expresie lirnitat sa rninlmala, cultel minoritare. Es ceea ce Tn eo eb slam sti: soli it di arte st tu ui
pu in de
olitic
pr priu zisa e1
5-0
de
sheri's. .bunii" musulmani
piosi. V3
blu st3
coranica (shari'a) iaf
furnizeaza
sheri's, ln
vor
eventual
u. Spre surprind re
roar
or oc id ntalii au av nde
sheri's.
societate,
culture.
economie,
viat
islamizeze
atat
tot..
ln
cazi
sheri'e:
5-0
lnn
ei
nn
social rl
to
accede la putere nta
, d nfo
nta
Tn conc pt
ln ar ierele
ef vori ate,
unde
redica re iqio sa in en
er
Sudan) este Esecul islamulu
ordine musulrnana e o r e ~ fund rnenta is il r,
on tituie
Tnsaastfe se ramane Tntr-u cadr etic si religios da nu intr-U,n 81 ol ti Ca espr st tutu al or religi ln tarile islamulu rad,Cs
interzisa:
\e a~ose
fortiori
rnusulrnan"
politic,
ra
ar
85
ca cest
st pr nc pi
eu."
ateilor.
cons cint
Bi eric cato ic
este in ur
veritabil lalibertatea religioasa
ar po ed
pretutindeni
dr pt
;; de-a pururea"
ro se tari musulman
.protestante" pentru
cu di tr
xpresiil
Hristo catolice",
fa or te al
or ne sc
onse iorulu
pe te Tntr ag
slujba
Le eb re .Dor ni
oc et te". Tn .natiunile
este de referint
Bi eric di
al XIX- ea care -aerij
.adevarata
tolereze .falsele cult ". Tntari
ne at li e, Biserica er
pe tr
"p ur li
ea Tn a~
religi ase"
Biseri
'Civilt cattolic ,,Prin ipii
controlata de Va ic n)
proclamat, pe care ap
86
ecol
on ilii
(revista atolic
iezuitilor .it~lie~i, se modlflca ic
Ie-a de in t, pe ~r sfi~ti
87
ca cest
st pr nc pi
eu."
ateilor.
cons cint
Bi eric cato ic
este in ur
veritabil lalibertatea religioasa
ar po ed
pretutindeni
dr pt
;; de-a pururea"
ro se tari musulman
.protestante" pentru
cu di tr
xpresiil
Hristo catolice",
fa or te al
or ne sc
onse iorulu
pe te Tntr ag
slujba
Le eb re .Dor ni
oc et te". Tn .natiunile
este de referint
Bi eric di
ecol
al XIX- ea care -aerij
.adevarata
tolereze .falsele cult ". Tntari
ne at li e, Biserica er
pe tr
"p ur li
religi ase"
Biseri
'Civilt cattolic controlata de Va ic n) ,,Prin ipii
ea Tn a~
proclamat, pe care ap
(revista atolic
on ilii
iezuitilor .it~lie~i, se modlflca ic
Ie-a de in t, pe ~r sfi~ti
87
86
in ic te or cres in pr xemp u) Fa tu part tabere inte rist s- al tura id ii de li eralis econ mi se atorea ma curand trasaturilor sale anticomunist ?i antisocialiste Pentru ceea ce reprezinta forma ut ri poli ic nu xist doctrine ni icata. Da Insa?i lo ic nu ta re igio mpli
.Adevarul
ai ui
nu volu aza. Daca circum
laud
ge er li
rgentinien
iIm
". pe Scriptur
re iq oa a. ln onseni ru Lefe vr
mora pr nzat r,
it ta ad litteram uI Preferan
evol at
on iderabil
ai al
In puncte
ra
onseni rulu .)
Jerarh il
D IR IJ A A , L lB ER AL A .
liberalismului neinfranat XIX-lea. Asadar
V IR TU OA SA ?
Asupra aceste probleme se pronunta
interven ie
tr buie ca soci tate
SA
sa fi
tatulu sa
"integra
atolic
ti
pu eril
venite
puteri execut ve
In
as az In az
slam ci tr nzitie
Proble democratic
totusi es nt al di
Ir
vedem
;; am re ar at
catr armata In paznic al dernocratiei ;; laicitatii
reglare hberala
?ieste importan observar
88
In cela
Vechiulu Regim, rept iv n, etinat ar ?i serv nd drep brat secula al Bi er cii.
fund rnenta isti
E CO N O M
naturale
diferent
dintre inteqristi
catolici ;; fundamentalistii
in ic te or cres in pr xemp u) Fa tu part tabere inte rist s- al tura id ii de li eralis econ mi se atorea ma curand trasaturilor sale anticomunist ?i antisocialiste Pentru ceea ce reprezinta forma ut ri poli ic nu xist doctrine ni icata. Da Insa?i lo ic nu ta re igio mpli
.Adevarul
ai ui
nu volu aza. Daca circum
laud
ge er li
rgentinien
iIm
". pe Scriptur
re iq oa a. ln onseni ru Lefe vr
mora pr nzat r,
it ta ad litteram uI Preferan
evol at
on iderabil
ai al
In puncte
ra
onseni rulu .)
Jerarh il
D IR IJ A A , L lB ER AL A .
liberalismului neinfranat XIX-lea. Asadar
V IR TU OA SA ?
Asupra aceste probleme se pronunta
interven ie
tr buie ca soci tate
SA
sa fi
tatulu sa
"integra
atolic
In cela
ti
pu eril
Vechiulu Regim, rept iv n, etinat ar ?i serv nd drep brat secula al Bi er cii.
venite
puteri execut ve
In fund rnenta isti
E CO N O M
naturale
as az In az
slam ci tr nzitie
Proble
totusi es nt al
democratic
di
Ir
vedem
;; am re ar at
catr armata In paznic al dernocratiei ;; laicitatii
reglare hberala
?ieste importan observar
diferent
dintre inteqristi
catolici ;; fundamentalistii
88
daca ce pu
in
is ut
raditi
ernocr ti
alegerilor
altern nt
[ . . J, EIpoat
ar
greu s- exer it
Tnrealit te
st
or
de curent
Unite, catr
do inat
moralizare
lobby-uri
sfarsitu anilor 1970 orqanizati
M o r a M a jo r it y ;; i .)
~egenerare rnorala: contra leqalizari avorturilo
at ng re autoritatl
pari tilor,
nitiat va
reusit
nd vidu la
Sara ii au oq ti
inec it ti
este tota absents.
permit
politica
un In in
si ernanciparii
on ra .umanismului
ecul r"
elor
st uc urilor
singura
in te imperati elor mo al extras in Scri ture (inter icti ad lt rului, ivortulu re at il sexual extracon ug le ...). Unit 'e sust lu ta ontr .c rnunisrnului (d fa st nq In general) ;; se op ac iu ii indi at lor.
lr potr va
re iq oa a, este vide t. De i, as
avantaje substantiate, aplicare
rote en
um s-
at
legi evreiest halakha tuturo
preciat, ajun er
pr vile ii
reliqi si or (c
etaten lo
vr
intr-u
soci ta ii Adesea fu da enta is ii pr te ta ti se latura el ma Inversunat part zani ai reqularizari ;; ai nd vidu li tu ui
laissez-faire. tali ti As cu scri Jean-P ul Wi la me "e te orba fiecare at'a iscurs al certitudinil r, care reti de ca actionea puternic
compon nt
vr ie ti in tr di ie iuda ca
mo al za retraga lntr-o
oate
hi
de la tradit
uv rn ri
daca ce pu
in
is ut
raditi
ernocr ti
alegerilor
altern nt
[ . . J, EIpoat
ar
greu s- exer it
Tnrealit te
st
or
de curent
permit do inat
moralizare
lobby-uri
Unite, catr
sfarsitu anilor 1970 orqanizati
M o r a M a jo r it y ;; i .)
~egenerare rnorala: contra leqalizari avorturilo
at ng re autoritatl
reusit
nd vidu la
Sara ii au oq ti
inec it ti
este tota absents.
un In in
si ernanciparii
on ra .umanismului
pari tilor,
nitiat va
politica
elor
ecul r"
st uc urilor
singura
in te imperati elor mo al extras in Scri ture (inter icti ad lt rului, ivortulu re at il sexual extracon ug le ...). Unit 'e sust lu ta ontr .c rnunisrnului (d fa st nq In general) ;; se op ac iu ii indi at lor.
lr potr va
re iq oa a, este vide t. De i, as
avantaje substantiate, aplicare
rote en
um s-
at
preciat, ajun er
pr vile ii
legi evreiest halakha tuturo
reliqi si or (c
etaten lo
vr
intr-u
soci ta ii Adesea fu da enta is ii pr te ta ti se latura el ma Inversunat part zani ai reqularizari ;; ai nd vidu li tu ui
laissez-faire. tali ti As cu scri Jean-P ul Wi la me "e te orba fiecare at'a iscurs al certitudinil r, care reti de ca actionea puternic
compon nt
vr ie ti in tr di ie iuda ca
oate
hi
de la tradit
uv rn ri
mo al za retraga lntr-o
halakha,
internationa
..
conc pt
pu ut ju ti ic
terori mu
si te tatele an iarabe ..
.Pentru
D R P TU L L U D UM N EZ E reamintire
In (L ui
Schweitzer). lnteqr stii
atol ci ?i islarnisti ar pute hybrisului
eevreilo altfel
chia (i discur
once ti le
~e. in en lor. Adesea
pe parnantu
on uc tori
vr il
el
onst tu ti In partid
sunt putern
marcat
reli io se extremiste
ei
pentru a- salva,
absente
Eretz Israelulu
uju omta lU Dumnezeu
Blocul Credintei,
ar si ur re
stap niri
re tu
op
se inregistr
acestu parnan dile ta
rezulta
sau,
evre lo nu-i intere ea a. De
ltra rtodocsi
ui Gush Emunim
s~-s
qi as
on iliu Vati an
monsen orul
ef bv
II
emis formul
cele re
.Sinqur 93
halakha,
internationa
conc pt
..
pu ut ju ti ic
terori mu
si te tatele an iarabe ..
.Pentru
D R P TU L L U D UM N EZ E reamintire
In (L ui
Schweitzer). lnteqr stii
atol ci ?i islarnisti ar pute
s~-s sau,
hybrisului
eevreilo altfel
chia (i discur
once ti le
~e. in en lor. Adesea
pe parnantu
on uc tori
vr il
el
evre lo nu-i intere ea a. De
ltra rtodocsi
onst tu ti In partid
sunt putern
reli io se extremiste
ei
pentru a- salva,
absente
Eretz Israelulu
ui Gush Emunim
uju omta lU Dumnezeu
marcat
Blocul Credintei,
ar si ur re
stap niri
re tu
op
se inregistr
acestu parnan dile ta
qi as
rezulta
on iliu Vati an
monsen orul
II
ef bv
emis formul
.Sinqur
cele re
93
in
.Fularul
pozitie
nu Asemenea probab
tuturo
on ta Tn inte de toat
inte ri tilor,
sa ascu te
er
uspi io fa acorda lo Tn?ile ."
a- isu un
inte iq nt
ne
Cat in
institutii:
.rnoartea stapersoa .dernnitate
ic
"Tndoielil
asupra
pole ic
us lman
regimu or barbatul,
in
bi c ap a Frantal) up nere
reticenta di natura .occidentala"
inseamna flutur Adevarul pe ar II si nu altii), Tnseamn'a Declaratia judeca do tr ne ?i de le ci onsi er repturil ca at rate fi caru om In ca it te
omului, invers
conteneste
inferioritatea
aces or
ri ci ii
or uridic
altfel
pu
traditii de qandire
leqitirnitati:
religioase nsis re
os e.
cu adevarat
traditia ismulu
toat societatile, incepand cu Biserica structuril diocezele societate civile, am lia. Tncon iu ie
ve (I
sa starneasca
provin
xi
dizolvanta pentru
de invatamant religioas musulmane
Tngeneral,
neoccidentale contests obicei ri univer al tate
cresti-
stie
tradit» re turi or
omului
?i
ca
vehement in discutie in regiunil islamului. La Tnceputu anilor .Declarati islamica universala ge
(exist
spre exempl
Declaratie africana), problema care st dad D e cl a a ti e a va n un epitet
ln ne siami? i, Tn am in
difi ultati
pe iale
.cele
e'Tnsu i, pe de
islarnisti dezb tuta de sp cial st
slamul
de musulm ni
invoca pentru
utb, teor ti ia ul tala .nu subiect, in virtutea consecintelo
Ie emon tr
eval bi it te
deca
I ns is i
sale vizibile suscit contestari
ment le
egiptean al slam smului
care a-?i onvinq
on ti nt
in umea oc iden
nerita existe ta
in
.Fularul
pozitie
nu Asemenea probab
tuturo
on ta Tn inte de toat
inte ri tilor,
sa ascu te
er
uspi io fa acorda lo Tn?ile ."
a- isu un
inte iq nt
ne
de invatamant religioas musulmane
ve (I
sa starneasca
pole ic
us lman
regimu or barbatul,
in
bi c ap a Frantal) up nere
os e.
conteneste
inferioritatea
or uridic
reticenta Cat
di natura .occidentala"
provin
xi
dizolvanta pentru
in
institutii:
.rnoartea stapersoa .dernnitate
ic
"Tndoielil
asupra
inseamna flutur Adevarul pe ar II si nu altii), Tnseamn'a Declaratia judeca do tr ne ?i de le ci onsi er repturil ca at rate fi caru om In ca it te
omului, invers
altfel
pu
traditii de qandire
leqitirnitati:
religioase nsis re
ri ci ii
cu adevarat
traditia ismulu
toat societatile, incepand cu Biserica structuril diocezele societate civile, am lia. Tncon iu ie
aces or
cresti-
stie
Tngeneral,
neoccidentale contests obicei ri univer al tate
tradit» re turi or
omului
?i
ca
vehement in discutie in regiunil islamului. La Tnceputu anilor .Declarati islamica universala ge
(exist
spre exempl
Declaratie africana), problema care st dad D e cl a a ti e a va n un epitet
ln ne siami? i, Tn am in
difi ultati
pe iale
.cele
e'Tnsu i, pe de
islarnisti dezb tuta de sp cial st
slamul
de musulm ni
invoca pentru
.dernocratia" sa
sale vizibile suscit contestari
ajun
ea
sa prezin
as
st
.barbaria" ex du
ec
modern
deca
sl
egiptean al slam smului
care a-?i onvinq
on ti nt
nerita existe ta
n u lnseamna
el ag
or
ce
n t ab a
in umea oc iden
u n a me n a l
eq
Inca
d e o ro a
.. 0,
as a ra b
ment le
toa.t~ trasatur le on or
eval bi it te
I ns is i
utb, teor ti ia ul tala .nu subiect, in virtutea consecintelo
Ie emon tr
eg ur
sa
ad
litteram
Traditi
irnpietrita.
iin duui
at
a rg i
pana de curand erau tinu doar .ornului unit
eg ti
at
depart
de drepturi.l
re~unosc~t
prin casatorie?
ac
pt
schimbar
cl up
nt pe ca
el
creeaz
at
e rd i
ze
In raport
reprezinta
dis-
d~ conceptiil
de
ej oa
ca radicali re iqios: sa ut lizeze aceleasi argument
adve sa ii or Tu spui .Este
ve
1789 si 1848 sa reprezinta
us
Tn ampl
no
ac
n te ,
ep
propriu,
ar
ce
interdictiei, ~ceast interdic ie e rp re ta r g 'o c
a"
sc
fost
eg
co
pa
sa-?idea seama, vechea reflec ie fi ozofic
asup
lnsusi. ca
az
e, Ipu
do
en ea
cu
un
.Este n te r
principiul
prol ferare T ra d e i
p ro p
eg
e re u T n f a nt ob extrem smelor du
pu
ul
an
ac
ap
co an religioase ~i dezvoltare nd vidua-
19
gene al masiva ?ifoar
a"
el er
st nc e re n ~p.
ar or
~TIINT ~I T E H N I 0 : UTILlZAR F~R M O D ER AT IE . ~ I F AR A D IS C E RN A M AN T u ma i
or
ea
adca
au
ce
97
.dernocratia" sa
ajun
ea
sa prezin
as
st
.barbaria" ex du
ec
toa.t~ trasatur le on or
modern
or
ce
n t ab a
u n a me n a l
eq
Inca
d e o ro a
.. 0,
as a ra b
sl
n u lnseamna
el ag
eg ur
sa
ad
litteram
Traditi
irnpietrita.
iin duui
at
a rg i
pana de curand erau tinu doar .ornului unit
eg ti
at
depart
no
de drepturi.l
re~unosc~t
prin casatorie?
ac
pt
schimbar
cl
nt
up
pe ca
el
creeaz
at
e rd i
ze
In raport
reprezinta
dis-
d~ conceptiil
de
ej oa
ca radicali re iqios: sa ut lizeze aceleasi argument
adve sa ii or Tu spui .Este
ve
1789 si 1848 sa reprezinta
us
Tn ampl
ac
n te ,
ep
propriu,
ar
ce
interdictiei, ~ceast interdic ie e rp re ta r g 'o c
sc
fost
eg
co
pa
sa-?idea seama, vechea reflec ie fi ozofic
.Este n te r
principiul
asup
ca
az
e, Ipu
do
en ea
p ro p
un
lnsusi.
prol ferare T ra d e i
eg
cu
e re u T n f a nt ob extrem smelor du
pu
ul
an
ac
ap
co an religioase ~i dezvoltare nd vidua-
19
gene al masiva ?ifoar
a"
a"
el er
st nc e re n
~TIINT ~I T E H N I 0 : UTILlZAR F~R M O D ER AT IE . ~ I F AR A D IS C E RN A M AN T
ar or
~p.
u ma i
or
ea
adca
au
ce
97
unei prejudecaf nici fer
lntr-adevar,
atribu
bi er cii, Tmpo ri e
ulturi
lo te lo ic
Tng nera T?
s
nco unoa ts ii stii tifice si as pr
ch mbar lo
roduse
acea ta
pentru ruqaci ne ..
.ultirnul ac et": tele-evanq el st
amer cani au atruns In nurn roas ia
americana, dove is
ad varu Coranu ui
as rtiuns care
care Ie frecventa.
ignoratio ln
consta on or
aser iu il
Scri turi
cele al stii te or
oderne
.) lntari
Doar inte ri ti putern ca
raditi
cato ic
sa
spun m,
ultura scri a. de ig
an fe ta retice ta in oart
unil terala
mare astfel
.un om
unei prejudecaf nici fer
lntr-adevar,
atribu
bi er cii, Tmpo ri e
ulturi
lo te lo ic
Tng nera T?
s
nco unoa ts ii stii tifice si as pr
ch mbar lo
roduse
acea ta
pentru ruqaci ne ..
.ultirnul ac et": tele-evanq el st
amer cani au atruns In nurn roas ia
americana, dove is
ad varu Coranu ui
as rtiuns care
care Ie frecventa.
ignoratio ln
consta on or
aser iu il
Scri turi
cele al stii te or
oderne
.) lntari
Doar inte ri ti putern ca
on ti ui
cato ic
raditi
sa
spun m,
pr ce
dsconstructi
.un om
an fe ta retice ta in
ultura scri a. de ig
omul
oart
mare astfel
unil terala
to al .. ~tii te xt nd
concep ii
scar
ntregi
ocietati
Este devara
ln
nta
.creationisti" din var, concordismul
este Tnaint de toate,
atitudin
defensiva. adrelo
idacti
di
adru fa ulta il
tiin e]
ituati cr di te raport cu st inta Prejudecat ui st ceea ca ocot st implicit Bibl a, Coranul, Scriptur le ca fiin arti de
nt -u
mpas
ie ar
Tnca ma incredibil
cucerire
tiin ei re re in
lntr-o
nevita il
deca precedentele
.fun-
ap
ln ".
Moral Majority. al XIX-le Revelati
Tncoac si
priveste
descoperir
;;tiintifica precise. Vrem sa ne referi re in vita il
capitolu 1) Fundamentalistii .creationisti" respin pretentiil
entr
nt rpretare
Cora ului ;;
izvoar lo
vechi,
aces ns
nte
pretu' unor
ontorsiuni
ln religi
ogic
$i ultura is'arnica:
adeseori incredibile.
aceast
cotitura 10
on ti ui
pr ce
dsconstructi
omul
to al .. ~tii te xt nd
concep ii
scar
ntregi
ocietati
Este devara
ln
nta
.creationisti" din var, concordismul
este Tnaint de toate,
atitudin
defensiva. adrelo
idacti
di
adru fa ulta il
tiin e]
ituati cr di te raport cu st inta Prejudecat ui st ceea ca ocot st implicit Bibl a, Coranul, Scriptur le ca fiin arti de
nt -u
mpas
ie ar
Tnca ma incredibil
cucerire
tiin ei re re in
lntr-o
nevita il
deca precedentele
.fun-
ap
ln ".
Moral Majority. al XIX-le Revelati
Tncoac si
priveste
descoperir
;;tiintifica precise. Vrem sa ne referi re in vita il
capitolu 1) Fundamentalistii .creationisti" respin pretentiil
entr
nt rpretare
Cora ului ;;
izvoar lo
vechi,
aces ns
pretu' unor
nte
ontorsiuni
ln religi
ogic
$i ultura is'arnica:
adeseori incredibile.
aceast
cotitura 10
10
modern
al Revelatiei fundamentali;;ti
au raspun
;; raspun
.parti-pris frontier
au
ta etur
intelect al
cons it ie exac
pu ul
u d
L UM E
C ER T T UD IN I LO R
inconfortabila insa pr cure conceptie .verticala"
ul confor
es
inteqr la
scul area ;; supu er
re ig os Ea ir pl ca
Interpre area
reprecritica:
tudinilor. ra pu su
detaliat
ri
ro le
si
ri ir umstanta prim abordare
.premoderni" sau .antirnoderni"? nu nte,
even mentel
onte porane
Tncontextu
;i ompl xi at
cazu inte rismelor
lor, ",
u;;urinta. In cu .postmodemismul" iId
cato ic
cateva vr ie c. In schimb .rnoderne"
modern
al Revelatiei fundamentali;;ti
au raspun
;; raspun
.parti-pris frontier
au
ta etur
intelect al
cons it ie exac
pu ul
u d
L UM E
C ER T T UD IN I LO R
inconfortabila insa pr cure conceptie .verticala"
ul confor
es
inteqr la
scul area ;; supu er
re ig os Ea ir pl ca
Interpre area
reprecritica:
tudinilor. ra pu su
detaliat
ri
ro le
si
ri ir umstanta prim abordare
.premoderni" sau .antirnoderni"? nu nte,
cazu inte rismelor
cato ic
cateva vr ie c. In schimb
.rnoderne" even mentel
onte porane
Tncontextu
;i ompl xi at
lor, ",
u;;urinta. In cu .postmodemismul" iId
Concluzie
sau, In cazul audiovizuala: acor ernoti i, rolulu or ul
a-si trai e xi st en t
i nt r- u
insearnna fundamentalistii
contesta ?i
dernonstreaz
lor lnsile
mare trecut",
VIITORUL FUNDAMENTALl8MULU 81 AL INTEGRI8MULU
detests. Ce perspect ve au fu da entalismul
integr smul religi s?
acestu parcurs. Celo care vo raspunde
.Putin
perspective"
scara
cont rninat rnodernitatii?
de imperati el
od rn
;; inteqr ti
circuitele
In Islamu mondializat,
stapanesc,
Ie .diqere"
pr ntr-
ma
abia In re
un
rurala traditionala
tare
ecole: indu triali ar
orals: socu cultural
se sterqe
ra id
ar
ar
in
ivii zati
Concluzie
sau, In cazul audiovizuala: acor ernoti i, rolulu or ul
a-si trai e xi st en t
fundamentalistii
contesta ?i
i nt r- u
insearnna lor lnsile
dernonstreaz
mare
VIITORUL FUNDAMENTALl8MULU 81 AL INTEGRI8MULU
trecut",
detests. Ce perspect ve au fu da entalismul
integr smul religi s?
acestu parcurs. Celo care vo raspunde
.Putin
perspective"
scara
cont rninat
de imperati el
rnodernitatii?
od rn
;; inteqr ti
circuitele
In Islamu mondializat,
stapanesc,
Ie .diqere"
pr ntr-
abia In re
ma
un
tare
rurala traditionala
educatie. inte ectu li
inclusiv la nive universitar, da desfasurat
usul an
dezamaqire
un declasat
pan
la inregimentarea
decat cei care
nu intrevad
scolar. fa pr ctic
pr fe io
di
ra id
orals: socu cultural
ar
eparatie
auza or gi ii in s ch ir nb ar i
islamu cont mpor
noi
facut
D a c a statui
lasand
clasa mijiocie
situatii:
progresiva echivalent cu "tranzi~ia definitiv, In Franta, bs
laicizarea scolii
pluralitate, ce religiilor in genera ?icea Desigur, Israelul poarta
insu?i iudaismului.
s-au real za
In ambele cazuri
re le aj ri at Astazi. intr-un
ce vota
cest
rnasur
"S
In
daca
tradeaza
atat rezida Tn convertirea
sau ln legislatie biserica actuala
ca ol ca
a nc ez a
sa
care afecteaza Tntreaga realitate astazi
reliqioasa
aparea
ivii zati
douazeci
fundamentalist
treece
in
exista
pas.
in
ar
se sterqe
dina nt
ln randul islarnistilor
un viitor extremismulu
Aceast viziun de lini?tir d e n oc ra t c a p ro fa ne ,
atolicismu
ecole: indu triali ar
dinaintea
de tentanta
arte di tr separatiei ?i situatia le Unite
lntr-o
manii .rnodelat'"
In
au facut realizat, care ineg litate
un amenta is
In prezent, nu s-a
tara In riteri reli ioas
ar un ii or
ar ulti ul cuvant?
hiar da
Tn at ?e za ub ochi
ad
oder itatea
educatie. inte ectu li
inclusiv la nive universitar, da desfasurat
usul an
dezamaqire
scolar. fa pr ctic
un declasat
pan
nu intrevad
eparatie
auza or gi ii in
islamu cont mpor
care afecteaza Tntreaga realitate astazi
s ch ir nb ar i
douazeci
fundamentalist
D a c a statui
reliqioasa
in treece
aparea
noi
facut
lasand
clasa mijiocie
situatii:
progresiva echivalent cu "tranzi~ia definitiv, In Franta, bs
laicizarea scolii
pluralitate, ce religiilor in genera ?icea Desigur, Israelul poarta
insu?i iudaismului.
s-au real za
"S
In ambele cazuri
re le aj ri at Astazi. intr-un
ce vota
cest
In
rnasur
daca
tradeaza
atat rezida Tn convertirea
sau ln legislatie biserica actuala
ca ol ca
a nc ez a
dinaintea
arte di tr separatiei ?i situatia le Unite
de tentanta
lntr-o
au facut realizat, care ineg litate
un amenta is
manii .rnodelat'"
In prezent, nu s-a
tara In riteri reli ioas
ar un ii or
ar ulti ul cuvant?
hiar da
Tn at ?e za ub ochi
In
Tntotdeauna
sa
exista
pas.
un viitor extremismulu
Aceast viziun de lini?tir d e n oc ra t c a p ro fa ne ,
di
dina nt
ln randul islarnistilor
la inregimentarea
decat cei care
pr fe io
atolicismu
ad
oder itatea
iIi
lnqrijoratoare. ornnea Ce
ai i, os eg
Dumn zeu. Dupa cu
Do nu ui ernarc
voin
filo of
sa "grabe sc
st r-
Fran Rosenzweig
nu
.tiram
re endi ar vizibilitate
care se concentreaza
identitate ;; de
ln
ar isli aceste teor
ea ul
XX-lea cand id ol gi seculare
religiile?
recunoastere
libertatii religioase
In sfar it liberali siunea
ul
eshatoloqica",
ip este
eind io
ee
ed ce
bine
citeas a, sa sa reci ea ca
arabol
in Ev ng elie
chiar apocaliptica", care sa-;;i arninteasc este .Intr-adevar
Chia daca divertismentul
ln
.Durnnezeu".
er it
nt grar
.explica"
108
;; co ferire
nu sens aceste dime siun
Tntotdeauna
iIi
lnqrijoratoare. ornnea Ce
ai i, os eg
Dumn zeu. Dupa cu
Do nu ui ernarc
voin
filo of
sa "grabe sc
st r-
Fran Rosenzweig
nu
.tiram
re endi ar vizibilitate
care se concentreaza
identitate ;; de
ln
ar isli aceste teor
ea ul
XX-lea cand id ol gi seculare
religiile?
recunoastere
libertatii religioase
In sfar it liberali
ul
eshatoloqica",
siunea
ip este
eind io
ee
ed ce
bine
citeas a, sa sa reci ea ca
arabol
in Ev ng elie
chiar apocaliptica", care sa-;;i arninteasc este .Intr-adevar
ln
Chia daca divertismentul
.Durnnezeu".
er it
nt grar
;; co ferire
nu sens aceste dime siun
.explica"
108
ir
na rs
st re
ei
.Bis ri
oficiala
st te tati t. APOCALIPSA vezi Eshatologie. BAPTI~TI Denominati protestant XVII le apti ti pr ctic te in le turi
GLOSAR is
li
ta
in
it
ltur
rorn iz ta
mita
definit, catolicismul
l, catolicismul
ti rote tant
calitate de
re ti is ul i.
reprezinta stalpu unei ordini social neconcordanta
ic
nationalists
ve
in
ei propovaduies liberin id
Congregationalism),
americana.
Biserica Tnseam~a fiecar
adunat
ie
Unit
aparut la Tnceputu secolulu ri fund re tr in iviz
Bapti?ti au inspirat direct Constituti
i,
In disciplina grupul ?i colectivitatea estompeze fata natiunii Maurra opun
ri nt le
tatelo
comunitate
ic
intr-un
iz
in inceputul secolulu al XVIII-lea, conqreqationalisti au fost Mayflower persecutat ?i s-au refugiat In St tele it (p lerini erau conqreqationalisti). Ei im orta t! In cultura individualis mulu american CROMWELL Scotie Irla
OLIVER (1599-1658): incepand cu 1653,
lvinis
is
le
intre anglicanis
?i
rita
vi
?i calvinism.
Vatican
qrupari intr
Acti ea fr ce
inte ri mu
protestante,
In
In
it
toli ii
im la emigra In Statel ANGLICANISM:
In
rmania
In
Au tria
is
mulu acestora De?teptarile contin adesea tendinte fundamentaliste. DIGGER (sapatori) sect protestant aparut In Anglia in secolul
ta in secolu al XVIII-lea. Biserica creata
Unit
al XVII-lea animat nitate
de proiecte socio-politice ulti au
rnanturi
credinciosilor di lume lntreaqa. EPISCOPALIENI: numele membrilo iz Tmparte
rocl rn rf
11
it
lo
In
High
traditia catolica.
Church,
inde
te
rica
is ri
tu
lica
momentul
Unite. ES AT logon,
OGIE
tolo ia
Diggeriitraiau
l.
Biserici anglican
(din gr cu
"discurs") priv te re litatile
utopice.
cu te il
di
Statel
eschaton,
enim tele
ltim
cr in io ii
u, re
Tn rc 11
ir
na rs
st re
ei
.Bis ri
oficiala
st te tati t. APOCALIPSA vezi Eshatologie. BAPTI~TI Denominati protestant XVII le apti ti pr ctic te in le turi
GLOSAR is
li
ta
in
rorn iz ta
mita
definit, catolicismul
l, catolicismul
ti rote tant
calitate de
re ti is ul i.
reprezinta stalpu unei ordini social neconcordanta
ic
ei propovaduies liberin id
Biserica Tnseam~a fiecar
adunat
ie
comunitate
ic
intr-un
iz
in inceputul secolulu al XVIII-lea, conqreqationalisti au fost Mayflower persecutat ?i s-au refugiat In St tele it (p lerini erau conqreqationalisti). Ei im orta t! In cultura individualis mulu american CROMWELL Scotie Irla
nationalists
in
Congregationalism),
americana.
i,
In disciplina grupul ?i colectivitatea estompeze fata natiunii Maurra opun
ve
Unit
aparut la Tnceputu secolulu ri fund re tr in iviz
Bapti?ti au inspirat direct Constituti
it
ltur
ri nt le
tatelo
OLIVER (1599-1658): incepand cu 1653,
lvinis
is
le
intre anglicanis
?i
rita
vi
?i calvinism.
Vatican
qrupari intr
Acti ea fr ce
inte ri mu
protestante,
In
In
it
toli ii
im
rmania
In
la
In
Au tria
is
emigra In Statel
in secolu al XVIII-lea. Biserica creata
Unit
ANGLICANISM:
tu
mulu acestora De?teptarile contin adesea tendinte fundamentaliste. DIGGER (sapatori) sect protestant aparut In Anglia in secolul
ta
al XVII-lea animat nitate
de proiecte socio-politice ulti au
rnanturi
cu te il
credinciosilor di lume lntreaqa. EPISCOPALIENI: numele membrilo iz
it
In
Tmparte
Unite. ES AT
lo High
traditia catolica.
Church,
rocl rn rf
inde
te
rica
is ri
OGIE
tolo ia
l.
(din gr cu
di
Statel
eschaton,
enim tele
ltim
u,
cr in io ii
momentul
lica
Diggeriitraiau
Biserici anglican
"discurs") priv te re litatile
logon,
utopice.
re
Tn rc 11
11
ci te fo rt
im ortant
cu
te
zu
;;i- im inea
apocalipsa (din grecul apokalypsis, "revelatie", uI
.dezvaluire")
li rt ti
blie
individuala.
ze si salv re pe tr cr in io ii i. VA HE IS I: ri cure tulu rotest ru in An li la farsit colulu XVIII-le re in ista erie ta rtirii interi 'are lo st locu at imte ra te ;; il lu Dumnezeu fata de el Evangheli;;tii foarte dinamici astazi traverseaz to te rnin tiil fundarnentalista. FRATII AVI: in
lu
ot ta te colu
XV le
isid ti
le
i;;e ri rg iz
\4
ri im
Im rile tr itie
p ri mu s i nt e
li
is
ii
tolica
st
resu
ic ipso fact
In ru ture
Bi rica at li a.
iz
il
(vez
Crom ll Ea litiee (levellerii
propri
ia
i ri t
st tarile
spirit le ;; inte sele so io-p
in
colu
XIX-le
te li
ul
in
ru eric illi Eipu cc tu
XX-l
am fuzi
oi
;; pari tele ROI' ; liberalii,
protestant
Se r, laTn Sf tulu Spirit rirn te
fondat
tu fuzi ti
colulu re
tali
tico tala st ta In ternic sc iu nd In I~rr:e tr ia lt di tr ntic tali toti nt fu rn tali ti IETISM:' is re irit ls fo ta In ec lu XVII-lea tr ls ianu rofitu
Sp
se ti
~t lu
(m rt In ;; ferv ri
70 ). Pi ti
interi re
este
ju
ol im orta lu
in ln expansiune
reacti
fata
if st te In ca ru
PRESBITERIANISM: nume al Biserici reformat
l~ ta le
Alfr
modernisti sunt mari adversar ai inteqristilor, PENT'ICOSTALI: membri ai unei denorninatii
in totalu
LIBERALISM astazi este cunoscut ma ales liberalismul econo~lc adica pe ial, in
il in ic le tifice moderne. Principali .rnodernisti"
sa Biserica
?iiti ;;i sunni.tl).
te
li fi re ie
it
credinciosilor
p ar e
li
.succesrunea
i; Bi eric
;i
ti
to iste
;;
te re se re al
112
ad
i.
Biserica lrnpreuna
im
rto
ti
misionarism
guverneaza
chis
iste in
in educatie
ic
(calviniste) In tarile
acestuia in Anqlia
,n In special
113
ci te fo rt
im ortant cu te zu ;;i- im inea apocalipsa (din grecul apokalypsis, "revelatie", .dezvaluire") uI
li rt ti
blie
individuala.
ze si salv re pe tr cr in io ii i. VA HE IS I: ri cure tulu rotest ru in An li la farsit colulu XVIII-le re in ista erie ta rtirii interi 'are lo st locu at imte ra te ;; il lu Dumnezeu fata de el Evangheli;;tii foarte dinamici astazi traverseaz to te rnin tiil fundarnentalista. FRATII
lu
ot ta te
AVI: in
colu
XV le
isid ti
le
i;;e ri rg iz
\4
ti
ad
ri im
Im rile tr itie
i ri t ;; i.
Biserica lrnpreuna
im
p ri mu s i nt e
li
is
te re se re al
ii
p ar e
li
.succesrunea
i; Bi eric
;i
tolica
st
li fi re
resu
ic
ie
it
ipso fact
ti
In ru ture
Bi rica at li a.
iz
il
credinciosilor
(vez
Crom ll Ea (levellerii litiee
propri
st tarile
spirit le ;; inte sele so io-p
colu
XIX-le
rto
te
ul
in
ru eric illi Eipu cc tu
XX-l
;; pari tele ROI' ; liberalii,
protestant
Se r, laTn Sf tulu Spirit
fondat
tu fuzi ti
colulu re
tali
tico tala st ta In ternic sc iu nd In I~rr:e tr ia lt di tr ntic tali toti nt fu rn tali ti IETISM:' is re irit ls fo ta In ec lu XVII-lea tr ls ianu rofitu
le
am fuzi
oi
rirn te
Sp
se ti
(m rt In
~t lu
;; ferv ri
70 ). Pi ti
interi re
este
ju
in ln expansiune
ol im orta lu
reacti
fata
if st te In ca ru
PRESBITERIANISM: nume al Biserici reformat
l~ ta
li
Alfr
modernisti sunt mari adversar ai inteqristilor, PENT'ICOSTALI: membri ai unei denorninatii
in totalu
LIBERALISM astazi este cunoscut ma ales liberalismul econo~lc adica in
il in ic le tifice moderne. Principali .rnodernisti"
sa Biserica
?iiti ;;i sunni.tl).
te
pe ial, in
to iste
ia
misionarism
guverneaza
chis
iste in
in educatie
ic
(calviniste) In tarile
acestuia in Anqlia
,n In special
112
"Batranii"
113
(presbyteros
il
In la
re a)
rticip
la
ernare li
Bi ericii
ln Statel Unite URITANISM: re ap ru In XVI-lea. Puritani se straduiesc sa taca sa evolueze Biserica anqlican lv
ip
in
In No it
lu lo AKER ("tr Ge rg Fo Tn16
An li
infl
ta
re ct re
stit tiei la
nu
ratori")
Tntemeiat In 1682 "Statu
au .Societatea za Tns ecia
Quaker
Priete il r" fo at ri ta interi ar
al Pennsylvaniei.
secolulu al XVII-lea In An lia, rata it ri te inte RALIERE:Tn 1890 papa Leon al XIII-lea constatand
In
la tu rhiste blocajul total,
li lu
Al r, i- invita
fite ii
ca re ;;
ig stin
"t
t" In onoarea
ln relatiil dintre Biserica catolka ~i Republica SCHISMA: vezi /erarhia cato/idi. SEEKERI ("cautatori"): inversunati opozanti ai oricarei orqanizari ti ls iv ls in ra rile lo primii keri*. SHAKER ("tr ratori ne qu rilor) se ts ro it di congregationalism, instalat In Statel Unit la sfarsitu secolulu al XVIII-lea. Shakerii to ic rn rc ta de ex ri entu ial, co ic cult ral. SIONISM: termen care desernneaz rniscare lansat de Theodo In Israel Laicitatea roiect lu li reii inte ri;;ti I- corn tut, Tn inte ii di tr -I tr fo me lntr-o ctri esia ic Si is este
11
intr
brii trib lu
~IITI: musulman
lm
lu
care consider
co singurul care poat
it Sunnitl).
Disensiunea (fitna) tr ia rati isla
ii lui.
lo
am
ir
In rol importan
jo
sa exercite
in
Locuind Tndeoseb in I r
kharidjitii"
intervenit
In Ir lncepand
ei cu
"Batranii"
In la
(presbyteros
il
re a)
rticip
la
ernare li
Bi ericii
ln Statel Unite URITANISM: re ap ru In XVI-lea. Puritani se straduiesc sa taca sa evolueze Biserica anqlican lv
ip
in
jo intr
brii trib lu
~IITI: musulman
In No it
lu lo AKER ("tr Ge rg Fo Tn16
An li
infl
ta
re ct re la
au .Societatea za Tns ecia
Tntemeiat In 1682 "Statu
Quaker
Priete il r" fo at ri ta interi ar
in
Locuind Tndeoseb in I r
Sunnitl).
Disensiunea (fitna) tr ia rati isla
sa exercite
kharidjitii"
ii
In Ir
ei
lncepand
intervenit
cu
lui.
al Pennsylvaniei. la tu rhiste blocajul total,
secolulu al XVII-lea In An lia, rata it ri te inte RALIERE:Tn 1890 papa Leon al XIII-lea constatand
In
co singurul care poat
it
stit tiei
lo
am
ir
nu
ratori")
lu
care consider
In rol importan
lm
li lu
Al r, i- invita
fite ii
ca re ;;
ig stin
t" In onoarea
"t
ln relatiil dintre Biserica catolka ~i Republica SCHISMA: vezi /erarhia cato/idi. SEEKERI ("cautatori"): inversunati opozanti ai oricarei orqanizari ti ls iv ls in ra rile lo primii keri*. SHAKER ("tr ratori ne qu rilor) se ts ro it di congregationalism, instalat In Statel Unit la sfarsitu secolulu al XVIII-lea. Shakerii to ic rn rc ta de ex ri entu ial, co ic cult ral. SIONISM: termen care desernneaz rniscare lansat de Theodo In Israel Laicitatea roiect lu li reii inte ri;;ti I- corn tut, Tn inte ii di tr -I tr fo me lntr-o ctri esia ic Si is este
11
G O Z L A N , M a rt in e M ic h e 2 00 2 .
P ou r o mp re nd r
G R E IL S A M M ER , a n F on da t o n n a o na l d e s c e nc e H AY M AN N ,
Pr 1 99 1 r d e l'inteqrisme
E m ma nu e M ic h
H E R V E U -L E GE R , D a n e le , Seui
protestante.
steele, E d o n
d u C e / La bo r e t F id es , 1 98 5
leique, S e u i 1 99 8 . ; i M A TH IE U , Severino, Religion, Modemite et e , 7 8 00 -7 9 74 , S e u i c o " P o n t
B A U B ER O T J ea n ur
H is to ir e" , 2 0 02 . Ag
B U C A IL L E , M a u ri ce , 9 76 . Cahier
po qu
P o c ke t c ol .
Lazare n r 1 2 8 -1 3 0
Bernar li
99 o tu nd a d es p
n,
masa Gu E mu n parti-pris-ul ignorantei").
C O HE N , S h a o m inteqrisies, C a lm a nn -l .e v y nr 262
Concilium,
L'Expressio
passione/l
en
Al Di ho up P a s u ne a u nd am en ta l s t
ui
1995.
"Absolutisme en D ES C M ON , R o H is to i e " 2 00 2 du protestantisme, E d o n d u C e L ab o e t F id es ,
C OS AN DE Y F a France, S e u i c o " P o n t Encyclopedi
co
i ll y r ah a p ap e p ro te st an t? , F A T H , S e b a s ti en , " S c e nc e d e e l g io ns " 2 00 2 .
me
me
A lb i
M ic he l
K EP E L G i Militant
co
P o in t
J ac ob ,
H is to i e "
Etets-
1 98 6 .
ub di
ui
Intellectuels
et
S e u 1 99 0 c u reflectia l u i O l iv ie r m u su lm a n
contemporain
R o y a su pr a n o o r n te le c u a l
K E P E L , G i l e s ( su b d ir . l ui ) L e P ol it iq ue s d e KEPEL,Gilles, L a R e a nc h islamistes, S e u i
Odi
i vi li sa ti on s
d e D ie u S e u
i eu , S e u i
1 99 3 .
P o in ts "
1 99 1
co
1 99 3 . d'Allah
Da
irenceise.
gi
gi
es
on
1 56 0 -1 79 1 , S e u i 2 00 2
L A D R I E R E , P a u l , .Le c h s t a n s m su
1990. L AF AG E
Ro d ir . u i
Du
d an s Da
Christianism
h eo r he
et Modernite,
w eb e e nn e u-
qe
Ed on
de P au l
du Ce
F ra n S e u i 1 9 89 .
L A GR E E , M ic he l
.lnteorisme F O U L LO U X E t e nn e nd li es ln A C A T , es
crostini
1, Naissance et Esso de
R IC HA RD , Y a
de I'isla
catholique,
Spiritus,
B ay a
it
Aus n, steele, E d o n
te
Ed on
es
C en tu r o n th
d e I 'A te l e r
F a ya rd , 1 9 9 9 . L A M C H IC H I A b de rr ah im ,
technologie,
I'homme",
COUGH
s ec h e e ss e ub ui
p r v in d .Jnteqristii
L e C ho c d e
Les Americains
Unis, 1 60 7- 79 45 , S e u
. ad r e r
ou
p . 1 3 4- 14 6 .
po
K A S P I , A n dr e
m o de rn i e "
1995. ie
a rn e c a n e C oh e
S e u c o P o in ts " 1 99 4 K OS R O H AV AR , F ah r RO Ol er d'une revolution religieuse, S e u i 1 9 99 .
1989. et Religion
1 99 8 , d os a
H U N T N G T ON , S a m ue l 1997.
I'oues
Nationalisme
Pro fe aton Ma
e v re i m u s u l m an i" .
al
Xlxe_x
e,
1 99 9 .
Histoire (L') s ep te mb r
B AU BE RO T
ju
9 96 .
franc aise", in Francoise C h m p Sectes et Detnocretie,
se
p o q u es ,
Israel, Etats-Unis, A l
BIBLIOGRAFIE
i sl a i st e Albin
l 'i nt eq n m e
ue
1 99 7
irenceis
F on da me nt al is me s
B ay a
t nt eq ri s e s
Ed on
ne
C en tu r o n
1 99 7
1 9 96 .
11 11
G O Z L A N , M a rt in e M ic h e 2 00 2 .
P ou r o mp re nd r
G R E IL S A M M ER , a n F on da t o n n a o na l d e s c e nc e
Pr 1 99 1 r d e l'inteqrisme
E m ma nu e Israel, Etats-Unis, A l M ic h
B AU BE RO T protestante.
al
steele, E d o n
Xlxe_x
d u C e / La bo r e t F id es , 1 98 5
leique, S e u i 1 99 8 . ; i M A TH IE U , Severino, Religion, Modemite et e , 7 8 00 -7 9 74 , S e u i c o " P o n t
B A U B ER O T J ea n ur
H is to ir e" , 2 0 02 . B U C A IL L E , M a u ri ce , Ag 9 76 . Cahier
Lazare n r 1 2 8 -1 3 0
Bernar
po qu
P o c ke t c ol .
li
99 o tu nd a d es p
n,
masa Gu E mu n parti-pris-ul ignorantei").
nr 262
en
Al Di ho up P a s u ne a u nd am en ta l s t
ui
L e C ho c d e
et Religion
Ed on
du protestantisme,
1995.
"Absolutisme
D ES C M ON , R o H is to i e " 2 00 2
Les Americains
K EP E L G i Militant
d u C e L ab o
en
e t F id es ,
me
me
A lb i
M ic he l
crostini
Odi
i vi li sa ti on s
J ac ob ,
1, Naissance et Esso de
H is to i e "
Etets-
1 98 6 .
ub di
ui
Intellectuels
et
S e u 1 99 0 c u reflectia l u i O l iv ie r m u su lm a n
contemporain
KEPEL,Gilles, L a R e a nc h
d e D ie u S e u
i eu , S e u i
1 99 3 .
P o in ts "
1 99 1
co
1 99 3 . d'Allah
Da
irenceise.
gi
gi
es
on
1 56 0 -1 79 1 , S e u i 2 00 2
L A D R I E R E , P a u l , .Le c h s t a n s m su
Ro d ir . u i
1990. L AF AG E catholique,
Spiritus,
p . 1 3 4- 14 6 .
Du
d an s
h eo r
Da
Christianism
he
et Modernite,
w eb e e nn e u-
qe
de P au l
Ed on
du Ce
F ra n S e u i 1 9 89 .
L A GR E E , M ic he l
.lnteorisme F O U L LO U X E t e nn e I'homme", nd li es ln A C A T , es
s ec h e e ss e ub ui
p r v in d .Jnteqristii
K E P E L , G i l e s ( su b d ir . l ui ) L e P ol it iq ue s d e
. ad r e r
ou
i ll y r ah a p ap e p ro te st an t? , F A T H , S e b a s ti en , c o " S c e nc e d e e l g io ns " 2 00 2 .
P o in t
R o y a su pr a n o o r n te le c u a l
m o de rn i e " ie
co
R IC HA RD , Y a
de I'isla
a rn e c a n e C oh e
S e u c o P o in ts " 1 99 4 K OS R O H AV AR , F ah r RO Ol er d'une revolution religieuse, S e u i 1 9 99 .
1995.
po
H U N T N G T ON , S a m ue l 1997.
islamistes, S e u i
1989.
Nationalisme
C OS AN DE Y F a France, S e u i c o " P o n t Encyclopedi
passione/l
1 99 8 , d os a
K A S P I , A n dr e
e,
1 99 9 .
Histoire (L') s ep te mb r e v re i m u s u l m an i" .
I'oues
C O HE N , S h a o m inteqrisies, C a lm a nn -l .e v y Concilium,
L'Expressio
Seui
Unis, 1 60 7- 79 45 , S e u
ju
9 96 .
H E R V E U -L E GE R , D a n e le , P r o f e a t o n franc aise", in Francoise C h m p Ma Sectes et Detnocretie,
se
p o q u es ,
H AY M AN N ,
BIBLIOGRAFIE
i sl a i st e Albin
l 'i nt eq n m e
B ay a
it
COUGH
Aus n, steele, E d o n
te
Ed on
es
C en tu r o n th
d e I 'A te l e r
F a ya rd , 1 9 9 9 . L A M C H IC H I A b de rr ah im ,
technologie,
ue
F on da me nt al is me s
1 99 7
B ay a
t nt eq ri s e s
Ed on
ne
C en tu r o n
1 99 7
irenceis
1 9 96 .
11 11
LASCH,
TI SIER DE
Cristopher
senslbiiit« e m e r i c e i n e , Ro rt LlPOVETSKY, Gallimard, r.
1.
6, "L
oura
fond
tali te
reti
",
rtie 88 MAYEUR, Jean-Marie, La Question leique Xlxe-Xxe steele Fayard, 1997. L a M al ad i d e I 'i sl a MEDDEB, Abdelwahab, Seuil, 2002 Etudes, is Spiritus, nr.171; La de ri 8; .L'anqoisse du fondement" Tentation fondamentaliste iuni 2003 io
ti (sub dir. lui) Histoire du christianisme vol. X, L e D ei i d e l a o de mi t (1 -1 0) De le 19 (" ra refu rd-arn ri ai ", Pl ron, -5 ). POULAT Emile, liberte, Perdes,
PLONGERON, Bernar
em
societe"
1987
QUANTIN, 2001.
Jean-Louis
EM ND Etudes, ianuarie
en
L e R ig or is m
.L'i teqrisrn
h re ti en ,
cath li
io
Portrait intell ct l"
1989 steeles
(1789-1998), Seuil, 1998 RICHET Isabelle La Religio nr.3619,2001.
au Etats-Unis PUF,col. "Que saisje?",
ROSENZWEIG, Franz L ' Et oi l ua reva ta 20
d e l a R ed em pt io n
ROY, Olivier, L'Echec de !'isla
politique, Seuil, 1992 Genealogie mondieiise Seuil, 2002 Hachette 1995 L'isle a r e , Ha ette SCHLEGEL Jean-Louis, Religions it
de I'islamisme,
In I'homme,
Ba rd Editions
SCHWEITZER Louis, .L
Ce turi
ACAT,
97
fondamentalism
protestant
Bayard Editions/Centurion 1997 TERNlSIEN, Xavier, La France de mosquees Albi
In ACAT,
I'homme,
11
AL ER IS
Bern rd
Clovis 2002. lN
1983
contemporain,
lumiere
affo t,
Michel', 2002
Nouvelle
Cite1988. WEILER, Gershon, Calrnann-Levy, col. .Diaspora" WILLAIME Jean-Paul,
politique,
protestantism
contemporain,
Ge
a,
1988 bo
Fi
19
LASCH,
TI SIER DE
Cristopher
senslbiiit« e m e r i c e i n e , Ro rt LlPOVETSKY, contemporain, Gallimard,
lumiere
r.
affo t,
1.
1983 6, "L
oura
fond
tali te
reti
",
rtie 88 MAYEUR, Jean-Marie, La Question leique Xlxe-Xxe steele Fayard, 1997. L a M al ad i d e I 'i sl a MEDDEB, Abdelwahab, Seuil, 2002 Etudes, is Spiritus, nr.171; La de ri 8; .L'anqoisse du fondement" Tentation fondamentaliste iuni 2003 io
ti (sub dir. lui) Histoire du christianisme vol. X, L e D ei i d e l a o de mi t (1 -1 0) De le 19 (" ra refu rd-arn ri ai ", Pl ron, -5 ). POULAT Emile, liberte, Perdes,
PLONGERON, Bernar
em
societe"
1987
QUANTIN, 2001.
Jean-Louis
EM ND
en
Etudes, ianuarie
L e R ig or is m
.L'i teqrisrn
h re ti en ,
cath li
io
Portrait intell ct l"
1989 steeles
(1789-1998), Seuil, 1998 RICHET Isabelle La Religio nr.3619,2001.
au Etats-Unis PUF,col. "Que saisje?",
ROSENZWEIG, Franz L ' Et oi l ua reva ta 20
d e l a R ed em pt io n
ROY, Olivier, L'Echec de !'isla
politique, Seuil, 1992 Genealogie mondieiise Seuil, 2002 Hachette 1995 L'isle Religions it a r e , Ha ette SCHLEGEL Jean-Louis,
de I'islamisme,
In I'homme,
Ba rd Editions
SCHWEITZER Louis, .L
Ce turi
ACAT,
97
fondamentalism
protestant
Bayard Editions/Centurion 1997 TERNlSIEN, Xavier, La France de mosquees Albi
In ACAT,
I'homme,
Michel', 2002
11
CUPRINS
D IV E R S IT A T E
I NT E G R IS M E L O R
Capi ol E C
Capi ol CU
DEV
R EL lG I L E M O DE RN E
51
Capitolul4 F U ND A M EN T AL I~ TI I
~ I I NT E GR I~ T I ,
Concluzie V II TO R U L F U N D A M EN T A L IS M U L U I ~ I A L N TE G R S M U LU I
AL ER IS
Bern rd
Clovis 2002. lN
105
Nouvelle
Cite1988. WEILER, Gershon, Calrnann-Levy, col. .Diaspora" WILLAIME Jean-Paul,
politique,
protestantism
contemporain,
Ge
a,
1988 bo
Fi
19
CUPRINS
D IV E R S IT A T E
I NT E G R IS M E L O R
Capi ol E C
Capi ol CU
DEV
R EL lG I L E M O DE RN E
51
Capitolul4 F U ND A M EN T AL I~ TI I
~ I I NT E GR I~ T I ,
Concluzie V II TO R U L F U N D A M EN T A L IS M U L U I ~ I A L N TE G R S M U LU I
105
