Krishnamurti Minteaeunmit 130313165136 Phpapp01

U. G. KRISHNAMURTI Mintea e un mit

 Traducere din limba engleză: BADEA BADEA CORNEL CLAUDIU

În loc de cuvânt înainte

Învăţăura mea! dacă ace"a e"e cuv#nul $e care vreţi "ă%l &'l'"iţi! nu e  (ngrădiă de nici un dre$ de $r'$rieae) $r'$rieae) *uneţi liberi "ă re$r'duceţi re$r'duceţi "ă di"ribuiţi "ă iner$reaţi "ă iner$reaţi gre+i! "ă di"'r"i'naţi "ă runc,iaţi "ă &aceţi ce vreţi! vreţi! c,iar "ă $reindeţi $reindeţi că "uneţi au'rul &ără c'n"imţăm#nul meu "au $ermi"iunea nimănui) Oamenii mă nume"c -un 'm ilumina. % eu dee" ace" ermen % ei nu gă"e"c un al cuv#n $enru a de"crie &elul (n care &uncţi'nez eu) T''daă! eu "ubliniez că nu e/i"ă del'c iluminare) *$un a"a $enru că 'aă viaţa mea am căua +i am vru "ă &iu un 'm ilumina! +i am de"c'$eri că nu e/i"ă iluminare))) 0 1a,e", B,a: 2 E+i $e m'are333 U) 4) 5ri",namuri: 2 6rice$e%' $e a"a +i $rice$e%' bine333 c'r$ul nu +ie că e"e viu3 T'aă acea"ă $'rcărie $e care ţi%au băga%' (n ca$333))) &'l'"e+i cun'a+erea +i (ţi "$ui "ingur că e+i viu3 C#nd vei &i m'r nu vei &i $rezen ca "ă%ţi "$ui că e+i m'r3 6enru 'rgani"mul viu nu e/i"ă nici na+ere nici m'are3 Tu e+i cel care le "e$ară37 Uppaluri Gopala Krishnamurti  a muri la 88 marie 899 (n Ialia! (n ;allecr'"ia! de$are de 'ra+ul "ău naal din India) În cea"ul m'rţii a ceru "ă &ie lă"a "ingur) C#ţiva $rieeni vec,i erau in $rea
"%a nă"cu (n ziua de = iulie >=>? (n 1ac,ili$anam din India +i a cre"cu (n 'ra+ul 4udivada) Numele "ău de &amilie e"e Gopala! iar Krishnamurti  e"e  e"e un $renume c'mun (n India@ U. G. Krishnamurti  nu e"e rudă (n nici un &el cu &aim'"ul g#ndi'r Jiddu Krishnamurti ! dar cei d'i au &'" legaţi $rin $rieenie +i de"in) 1ama "a a muri la +a$e zile du$ă ce i%a da na+ere! iar aăl "ău "%a recă"ă'ri (n "cur im$! $rin urmare "arcina de a cre+e c'$ilul a reveni bunicil'r maerni) Bunicul! Tummala$alli 4'$ala 5ri",namuri! a &'" un av'ca b'ga care "%a 'cu$a (n m'd de'"ebi ca băiaul U) 4) 5ri",namuri "ă aibă 'aă educaţia nece"ară +i (n general ' ce era nev'ie $enru a merge $e calea iluminării) *e credea! (n c'n&'rmiae cu $r'&eţia mamei "ale &ăcuă (naine de a muri! că ace" c'$il "%a nă"cu $enru un de"in ne'bi+nui) Bunicii erau c'nvin+i că micul U)4) era un 'gab,ra",a % ' $er"'ană care a &'" &'are a$r'a$e de iluminare (n viaţa $recedenă) Uppaluri Gopala Krishnamurti 

C'$ilăria +i%a $erecu%' (nvăţ#nd de"$re (nreaga culură indiană a iluminării! bunicul "ău anga de ani a ni a renunţa la $racica 'ga! care! du$ă cum văzu"e $e $r'$ria $iele! nu%l ducea nicăieri) *%a (n"cri" la univer"iaea din 1adra" +i a "udia $"i,'l'gia! merg#nd (n acela+i im$ la cur"uri de +iinţe + iinţe +i de

&il'z'&ie) În acea"ă $eri'adă U) 4) g#ndea că 'ţi (nvăţă'rii lumii! Budd,a! Ii"u"! *ri Ramari",na! ec) "%au amăgi $e ei (n+i+i +i au amăgi $e 'aă lumea@ "imţea ' re$ul"ie &aţă de 'ae lucrurile c'n"iderae "acre "au "&ine)  T'u+i "%a lă"a c'nvin" la in"i"enţele unui $rieen "ă meargă la  Tiruvanrnamalai +i "ă v'rbea"că cu un (nţele$ de"$re care nu auzi"e nimic $#nă aunci! Ramana 1a,ar"i) Iaă dial'gul dinre U) 4) 5ri",namuri +i Ramana 1a,ar",i: U) 4) : !!E/i"ă a+a ceva $recum iluminarea. 1a,ar",i: -Da! e/i"ă). U) 4): -E/i"ă grade ale iluminării. 1a,ar",i: -Nu! nici un grad nu e"e $'"ibil) E"e un "ingur lucru % &ie e+i ac'l'! &ie nu e+i ac'l' del'c). U) 4): -Lucrul ace"a numi iluminare@ mi%l $'ţi da +i mie 1a,ar",i a răma" ăcuF U) 4) - (nrebarea mea e"e: $'ţi "ă%mi dai ceea ce ai. 1a,ar",i: -Eu i%l $' da! dar u (l $'ţi lua. Acea"ă (n#lnire cu Ramana 1a,ar",i i%a readu" lui U) 4) "eea de a căua) -Adevăraa mea căuare abia acum (nce$e3. +i%a "$u" "ie+i) 6enru $rima daă nu era am#na! nu era rimi" "ă $racice mai mul +i ' mai mul! nu i "e dădeau e,nici n'i! ci i "e "$unea că acum $uea avea m'",a numai că el nu era (n "are "ă ' ia) Ceea ce el nu $uea lua! a deveni (nrebarea lui U)4): ce este acea stare? Avea "ă caue un ră"$un" la acea"ă (nrebare $#nă Ia v#r"a de J= de ani) A re"$in" r'lul de guru "$re care l%au (ndruma bunicii +i a du" ' viaţă a$aren 'bi+nuiă) La 8K de ani "%a că"ă'ri +i a &'" aăl a $aru c'$ii! d'uă &ee +i d'i băieţi) Tim$ de mai mulţi ani a 'cu$a &uncţia de *ecrear 4eneral al *'cieăţii Te'z'&ice &iliala din IndiaF! $enru care a &'" +i lec'r inernaţi'nal) De+i a v'rbi ca lec'r $rin 'aă lumea % (n India ziarele au ira c,iar că U) 4) 5ri",namuri e"e unul dinre cei mai "cli$i'ri v'rbi'ri $e care i%a da vre'daă India % inima lui nu era la ceea ce &ăcea (n cadrul "'cieăţii) 1'+eni"e de la bunicul "ău ' "umă mare de bani +i ar &i $uu "ă nu muncea"că +i "e (nreba aunci de ce v'rbe+e 'amenil'r din cărţi! dacă lecurile nu "un $enru el un mi=J +i >=K! U) 4) l%a a"cula $e Jiddu Krishnamurti 'ri de c#e 'ri ace"a venea (n India la Adar! dar (n ' ace" im$ U) 4) nu l%a cun'"cu $er"'nal $e ) 5ri",namuri) Înr%una din cuv#nările din decembrie >=K! ca "ă de$ă+ea"că un im$a" de m'men 5ri",namuri i "%a adre"a direc lui U) 4) cer#ndu%i $ărerea (n "ubiecul m'rţii@ a# a li$"i ca "ă "e i+e ' di"cuţie dinre cele mai a$rin"e (nre cei d'i! ) 5) '$rind $e 'ricare a reia $er"'ană care a (ncerca "ă inervină (n di"cuţie -Nu d'mnule! a"a rebuie rez'lvaă (nre n'i d'i). La c#eva zile du$ă aceea! un $rieen c'mun! L);) B,ave! le%a &ăcu cun'+inţă cel'r d'i 5ri",namuri! care (n "cur im$ au deveni &'are buni $rieeni) In &iecare duminică U) 4) 5ri",namuri venea (n viziă cu (nreaga &amilie la )

5ri",namuri) Tim$ de +a$e ani relaţia de $rieenie dinre cei d'i a &'" c# "e $'ae de "r#n"ă! e/i"#nd +i $eri'ade (n care "e vedeau zilnic) U) 4) ne "$une că de c#e 'ri di"cuau! avea l'c ' c'n&runare (nre cerbi! "e ci'cneau ca$ (n ca$) Urmă'rul "c,imb de cuvine dinre el +i ) 5ri",namuri! araă  (nr%un &el cum "e de'"ebe"c cei d'i mae+ri: U) 4): -Pe mine nu rna pus nimeni să sal!ez omenireal . ) 5): -Casa arde " tu ce faci? . U)4): -#orn mai multă benzină pe ea şi poate ce!a !a renaşte din cenuşă 7) In vreme ce ) 5) ar aduce c# mai mulă a$ă +i ar văr"a%' $e &'c! U) 4) ar urna benzină +i ar a+e$a "ă vadă cum va &i cenu+a % iar mai #rziu a+a a +i &ăcu) În urma unei ,'ăr#ri ineri'are +i a unui "c,imb a$rin" de cuvine! U) 4) a $u" ca$ă relaţiei a$r'$iae cu ) 5ri",namuri! lă"#nd a$'i "ă "e "ingă $rieenia l'r) Du$ă cinci ani $erecuţi (n America! (ncerc#nd un raamen $enru a&ecţiunea unuia dinre &iii "ăi! U) 4) +i &amilia "a au răma" &ără bani) Di"anţarea de &amilie (nce$u"e mai demul! a"&el (nc# nu a &'" ' "ur$riză $enru ei aunci c#nd U) 4) a lua decizia de a%+i rimie "'ţia +i c'$iii (na$'i  (n India! lă"#ndu%le ce mai rămă"e"e din bani! iar el +i%a lua un bile căre L'ndra! unde a a=M>)  Tim$ de +a"e ani a răi (n L'ndra! nu "e +ie cum +i unde! dar "e +ie că (n mare $are a răi $e "răzi! (n bibli'eca 'ra+ului! $e băncile din $arc +i c,iar  (n canalizare $enru a "că$a de &rigul de a&ara! m#nc#nd din mila 'amenil'r) *e $are ca (n acea"ă $eri'adă de +a"e ani nimic nu a c'na $enru el +i că ' ceea ce a &ăcu i "%a $ăru $er&ec n'rmal) 6#nă (nr%' zi c#nd +i%a zi": -4enul ace"a de viaţă nu e"e bun) 6racic am a
In 6ari" a "a c#eva luni! dar "imţind că va inra iară+i (n m'dul de viaţă $e care l%a du" (n L'ndra! U) 4) a "c,imba 'ra+ul merg#nd (n 4eneva) Dar (n c#eva luni ineviabilul "e $r'duce! răm#ne &ără bani +i un lucru ne$lăcu $ărea +i el de neevia % "ă "e (n'arcă (n India +i "ă%+i revadă &amilia ace"ea "e $ereceau (n >=MMF) *'ţia "a muri"e (n urma unui acciden (n anul >=M! iar el a a&la cu +a"e luni (n#rziere de la un $rieen care l%a (n#lni (n L'ndra) Răm#n#nd &ără bani (n 4eneva! U) 4) a mer" la C'n"ulaul Indian unde a ceru "a &ie rimi" aca"ă! (n"ă C'n"ulaul l%a am#na) La c'n"ula a cun'"cu%' $e d'amna ;alenine de 5erven! iar cei d'i au deveni buni

$rieeni) ;alenine i%a $r'$u" "ă răm#nă Ia ea dacă nu vrea "ă "e ducă (n India) 6rieenia l'r a dura $#nă la "&#r+iul vieţii l'r) ;alenine +i U) 4) "%au mua a$'i (n *aanen! Elveţia) 6eri'ada de c#nd "%a mua (n *aanen +i $#nă (n ziua (n care a (m$lini J= de ani! (n >=M! U) 4) ' nume+e $eri'ada de incubaţie) De c#nd $leca"e (n L'ndra $r'blemele "$iriuale nu%i mai 'cu$au minea! iar acum! a+eza (nr%' ca"ă! lucruri ciudae au (nce$u "ă i "e (n#m$le: dureri de ca$ in"u$'rabile +i &ără nici ' cauză +i ' cre"c#ndă elecrizare "aică a c'r$ului) U) 4) ne "$une că $#nă la acea daă arunca"e din minea "a (nreaga c,e"iune "$iriuală! iar ace"e &en'mene ine/$licabile $enru el nu au (n"emna nimic +i nici nu le%a da vre' aenţie@ U) 4) ne "$une că $e aunci era un ereic "ce$ic! nu credea (n nimic c,iar dacă "e (n#m$la "ub na"ul lui) T'u+i ' (nrebare a răma" arz#nd "ub cenu+ă: -Ce e"e acea "are.) Inen"iaea ace"ei (nrebări a cre"cu +i a c'ninua "ă crea"că) În iulie >=M ) 5ri",namuri a veni (n *aanen ca a$r'a$e (n &iecare an +i a ţinu 'bi+nuiele "ale cuv#nări $ublice) C#ţiva $rieeni l%au ra" du$ă ei $e U) 4) la una dinre ace"e cuv#nări) În im$ ce ) 5ri",namuri a v'rbi aunci de"$re "area (n care "e a&lă un 'm liber! U) 4) a ie+i din c'r "imţind cu 'aă &iinţa că ) 5) a (nce$u "ă de"crie nu "area $r'$rie ci "area iui! că el "e a&la (n acea "are (n $rezen) ără "ă +ie! U) 4) 5ri",namuri era (n acea "are) A d'ua zi U) 4) a mer" $e ' bancă de unde $uea $rivi unul dinre cele mai &rum'a"e $ei"a
Aunci c'ninuiaea g#ndului a &'" di"ru"ă! au avu l'c "c,imbări c,imice +i mai ale" "c,imbări neur'l'gice! "imţurile "ale au (nce$u "ă &uncţi'neze la ca$aciae ma/imă! iar glandele care c'nr'lează 'rgani"mul au (nce$u "ă aibă un r'l mul mai im$'ran) La c#eva zile du$ă declan+area ace"'r "c,imbări U) 4) a muri +i "%a (n'r" la viaţă % cel $uţin

a+a $'ve"e+e! că a muri $rinr%un &el de acciden (n"ă c'r$ul a gă"i $uerea de a reveni la viaţă) 4#ndul a căzu (nr%un &ăga+ naural +i 'daă cu ace"a U) 4) "$une că a căzu (n "area naurală a 'mului) Din ziua c#nd a "a $e acea bancă! un lung +ir de "c,imbări au (nce$u "ă "e $ereacă cu 'rgani"mul "ău! cea mai ciudaa &iind un &el de "c,imbare (n meab'li"m care "e e/$rimă $rinr%' a$arenă m'are clinică (n care U) 4) inră &ără v'ia "a a$r'a$e zilnic) T'ae ace"e &en'mene n'i "%au "abiliza du$ă ' $eri'adă de a$r'/imaiv un an) De aunci U) 4) a du" ' viaţă de n'mad! merg#nd  (m$reună cu ;alenine $rin 'aă lumea +i (n#lnind ' &elul de 'ameni care veneau la el ca "ă di"cue) *e $are că du$ă m'area iniţială $rin care a recu a &'" nev'i "ă re(nveţe "ă v'rbea"că! (n 'rice caz ' $eri'adă nu a v'rbi a$r'a$e del'c! mai #rziu zic#nd: -Ce po&i spune după un asemenea lucru? 7 C#nd "%a (n#m$la ani%iluminarea! a+a cum ' nume"c $rieenii "ăi! U) 4) avea J= de ani! iar c#nd a muri! (n anul 899 avea ?= de ani! (n"eamnă că im$ de $aruzeci de ani a răi ani%$redic#nd (n Eur'$a! America +i India) - $stai tot. 3io%rafia mea sa terminat... +u mai e0istă nimic de scris şi nu !a mai fi nimic de scris. 2aca oamenii !in şimi pun (ntrebări' eu răspund. 2acă nu !in' nui nici o diferen&ă pentru mine... /u nu am nici un mesa4 anume pentru omenire' decât să spun că toate sistemele sfinte de a ob&ine iluminarea simt nonsensuri şi că toată !orbăria despre a a4un%e la o muta&ie  psiholo%ică prin conştientă este un %unoi. )uta&ia psiholo%ică este imposibilă. *tarea naturală poate a!ea loc doar prin muta&ie biolo%ică ). -+u ştiu ce mi sa (ntâmplat +u am cum sămi dau seama. Cum!a am murit şi mam (ntors la !ia&ă' liber de trecutul meu. $cest lucru sa (ntâmplat fără !oia mea şi (n ciuda fundalului meu reli%ios. Iar acesta este un miracol. +u poate fi folosit ca model şi repetat de către al&ii ).

Inv!ț!tura lui U. G. Krisnamurti

Oamenii mă nume"c -un 'm ilumina. % eu dee" ace" ermen % ei nu gă"e"c un al cuv#n $enru a de"crie &elul (n care &uncţi'nez eu) T''daă! eu "ubliniez că nu e/i"ă del'c iluminare) Eu "$un a"a $enru că 'aă viaţa mea am căua +i am vru "ă &iu un 'm ilumina +i am de"c'$eri că nu e/i"ă iluminare))) 0  T'ţi ace+i (m$uţiţi 'ameni religi'+i "e $r'"e"c $e ei (n+i+i +i $r'"e"c $e 'aă lumea! răind $e "eama naiviăţii +i a creduliăţii 'amenil'r! duc#nd ' viaţă u+'ară v#nz#nd bunuri &al"i&icae +i $r'miţ#nd bunăăţi $e care nu le aduc nici'daă) Dar u vrei "ă crezi 'ae ace"e n'n"en"uri) a$ul că u cazi  (n $la"a ace"'r $'rcării e"e ' re&le/ie a ineligenţei ale) 0 Ceea ce am de"c'$eri eu $enru mine (n"umi +i $rin mine (n"umi e"e c'nrar a ' ceea ce au "$u" ei 'ţi) *%au (n+ela $e ei (n+i+i +i au (ndruma gre+i $e 'aă lumea) ;'i mu+caţi (ncă din 'ae ace"ea din cauză că! dacă "$re e/em$lu aţi &i nev'iţi "ă vă "c,imbaţi diea! aţi muri de &'ame)

0

Eu am +er" $e <'" cu 'ae cele nă"cue din g#ndirea 'mului) T' ceea ce mi%au "$u" ei m%au &al"i&ica) Iar ceea ce (ncerci u "ă 'bţii nu vei 'bţine nici'daă $enru că nu e/i"ă nimic care "ă &ie 'bţinu) 0 Nu e/i"ă ' -(nvăţăură. a mea +i nici'daă nu va e/i"a una) -Învăţăură. nu e"e cuv#nul $'rivi) O -(nvăţăură. im$lică ' me'dă "au un "i"em! ' e,nică "au un n'u m'd de a g#ndi care "ă &ie a$lica cu "c'$ul de a $r'duce ' ran"&'rmare a m'dului ău de viaţă) Ceea ce "$un eu e"e (n a&ara ariei de -(nvăţabiliae7 e"e $ur +i "im$lu ' de"criere a&eului (n care &uncţi'nez eu) E"e d'ar ' de"criere a "ării naurale a 'mului % ace"a e"e &elul (n care &uncţi'nezi +i u! dinc'l' de ma+inaţiile g#ndului) 0  -4uru. <'acă un r'l "'cial la &el +i $r'"iuaele) Din $ăcae ceea ce '&eră -guru. nu e"e d'ar acce$a de căre "'cieae! ci ei "un văzuţi a &i e"enţiali) 6r'"iuaele nu au ace" $rivilegiu) Tu alege ce%ţi $lace))) 0 E"e drăguţ din $area v'a"ră că aţi veni aici! dar nu aţi veni unde rebuie % $enru că v'i vreţi un ră"$un" +i credeţi ca ră"$un"ul meu va &i +i ră"$un"ul v'"ru) Dar a"a nu%i a+a) Eu $'ae că mi%am gă"i ră"$un"ul dar el nu e"e +i ră"$un"ul v'"ru) ;'i va rebui "ă de"c'$eriţi $enru v'i (n+ivă +i $rin v'i (n+ivă m'dul (n care &uncţi'naţi (n acea"ă lume! iar acela va &i ră"$un"ul v'"ru) 0 Eu (ţi "$un "ă "ai $e $r'$riile $ici'are! u $'ţi "ă (n'ţi! nu e vei "cu&unda) A"a e"e ' ce $' "$une) A#a vreme c# va e/i"a eama! $eric'lul ca u "ă e (neci va &i mare) Almineri e/i"ă ' v#l'are ac'l' (n a$ă care e va ţine $luind dea"u$ra) Teama de a e "cu&unda e"e (n"u+i lucrul care &ace "ă%ţi &ie im$'"ibil "ă la+i acea mi+care "a aibă l'c (n &elul ei 0  Tu vrei mereu "ă &ii alcineva@ vrei "ă imiţi viaţa alcuiva % vrei "ă imiţi viaţa lui I"u"! vrei "ă imiţi viaţa lui Budd,a! vrei "ă imiţi viaţa lui *,anara) Nu ' $'ţi &ace! $enru că nu +ii ce e"e (n "$aele acelei vieţi) ;ei a
0

U)4): Da) Gi au reu+i 1): *e inde căre a"a) U)4): Au reu+i ii "incer3 1): Nu) U)4): Nu%mi "$une mie gun'aie din a"ea3 Tu $'ţi "ă crezi ' acel ra,a3

*ă &ii u (n"uţi e"e cel mai u+'r) Dar v'i nu vreţi "ă &iţi (n "area v'a"ră) 1ai degrabă aţi &i alcineva! ai imia $e alcineva) A"a%i $r'blema v'a"ră) *ă &ii u (n"uţi nu nece"iă im$ del'c) Dar v'i v'rbiţi de"$re aem$'ral! care e"e ' băaie de <'c) Ca "ă &ii u (n"uţi! ai nev'ie de im$ *ă &ii un 'm bun! "ă &ii un minuna 'm religi'"! "ă &ii (nr%' "are de $ace! "ă &ii (nr%' "are de beaiudine! bine(nţele" că ai nev'ie de im$) A"a "e va (n#m$la mereu (n ziua de m#ine) C#nd m#ine vine! "$ui -Bine! $'im#ine). A"a e"e im$ eu nu v'rbe"c de"$re c,e"ia mea&izică "au &il'z'&ică) Eu nu v'rbe"c de"$re im$ul mea&izic "au aem$'raliae) Nu e/i"ă aem$'raliae) 0  Tu nici'daă nu (ţi $ui la (nd'ială "'luţiile $e care le ai) Dacă $ui cu adevăra la (nd'ială "'luţiile! va rebui "ă e (nd'ie+i de ce( care ţi%au '&eri "'luţiile) Dar "enimenali"mul e (m$iedică "ă re"$ingi nu numai "'luţiile! dar +i $e cei care le%au '&eri) A e (nd'i nece"iă un cura< imen" din $area a) Tu $'ae că ai cura

&'are a"cuţiă! un 'm cu un cura< imen"! un cura< nebun! un 'm $er&ec "incer cu el (n"u+i +i cu ceilalţi! un 'm brual de "incer! nemil'" cu "ine "au cu ceilalţi) D'ua ră"ăuri "im a+adar de&ini'rii $enru U) 4)! minea e/rem de a"cuţiă +i cura

C#nd cel care ar vrea "ă%l e/$lice a
U) 4) 5RI*NA1URTI 1inea e un mi

"A#IT$%U% I "ertitudinea care s&ul'er! totul

U)4) 5ri",namuri: Eu nu $' nici'daă "ă "au $e ' $la&'rmă +i "ă v'rbe"c) E"e $rea ari&icial) E ' $ierdere de im$ "ă "ai +i "ă di"cuţi (n ermeni i$'eici "au ab"racţi) Un 'm m#ni'" nu "ă "ă v'rbea"că +i "ă c'nver"eze $lăcu de"$re m#nie@ e"e $rea m#ni'") A+a că nu%mi "$une că e+i (n criză! că e+i m#ni'") De ce "ă v'rbe+i de"$re m#nie Tu răie+i +i m'ri cu "$eranţa că (nr%' bună zi! (n vreun &el! nu vei mai &i m#ni'") E+i  (m$'văra cu "$eranţă +i dacă viaţa a"a $are &ără "$eranţă! invenezi viaa vii'are) Nu e/i"ă vieţi vii'are 3 Inerl'cu'r: Ei bine! cu "iguranţă nu "e $'ae "$une că v'rbele ale dau "$eranţă cuiva) De ce v'rbe+i! dacă nu "ă c'n"'lezi "au "ă (ndrumi U)4): Eu ce "ă &ac Tu vii! eu v'rbe"c) ;rei "ă e criic! "ă arunc cu $iere E &ără &'l'"! căci u nu e+i ain" de nimic@ ai ridica ' armură im$enerabilă  (n
cum e"e nici (n cele mai nebune vi"e) De aceea 'ricum a+ v'rbi de"$re ea induce (n er'are) I): 1ae+rii +i $re'ţii ne (nvaţă +i ei că nu e/i"ă "rucură "e$araivă +i că acea"a e"e "ur"a $r'blemel'r n'a"re) Cu ce e de'"ebe+i u de ei U)4): 6enru ine +i $enru ei "un d'ar cuvine) Credinţa a (nr%' mi+care uniară a vieţii e"e d'ar ' credinţă &ără emei! li$"iă de 'rice ceriudine) Ai raţi'naliza (n m'd i"cu"i ceea ce mae+rii +i cărţile "&ine e%au (nvăţa) Credinţele ale "un rezulaul acce$ării 'arbe a au'riăţii! "un (n (nregime de m#na a d'ua) Tu nu e+i "e$ara de credinţele ale) C#nd $reţi'a"ele ale credinţe +i iluzii "e "&#r+e"c! u e "&#r+e+i) ;'rbele mele nu "un alceva dec# ră"$un"ul la durerea a! $e care ' e/$rimi $rin (nrebări! argumene l'gice +i ale m'duri de g#ndire) I): Dar cu "iguranţă! dacă "ai aici +i v'rbe+i cea" de cea"! araă că ai ' &il'z'&ie! un me"a< de da! c,iar dacă e $uţin (nţele" de căre a"culă'rii ăi) U)4): Del'c) Aici nu e/i"ă nimeni care v'rbe+e! dă "&auri! "ime durere "au e/$erimenează) Ca ' minge aruncaă "$re $eree! "are (ndără! a#a ') ;'rbele mele "un rezulaul direc al (nrebăril'r ale! eu nu am nimic al meu aici! nici ' agendă evidenă "au a"cun"ă! nici un $r'du" de v#nzare! nici un '$'r de a"cuţi! nimic de d'vedi) I): Dar c'r$ul e"e e&emer +i n'i 'ţi a"$irăm la vreun &el de nemurire) N'rmal! ne (ndre$ăm căre cea mai (nală &il'z'&ie! religie! "$iriualiae) Cu "iguranţă! dacă n'i))) U)4): Ceea ce e nemuri'r e c'r$ul) El (+i "c,imbă d'ar &'rma du$ă m'area clinică! răm#n#nd (n curgerea vieţii (n n'i &'rme) C'r$ul nu e"e $re'cu$a de -viaţa du$ă m'are. "au de 'rice &el de $ermanenţă) El "e lu$% ă "ă "u$ravieţuia"că +i "ă "e muli$lice acum) icivul -du$ă.! crea din cauza &ricii de căre g#nd! e"e de &a$ cerinţa $enru mai mul din acela+i lucru! (n &'rmă m'di&icaă) Acea"ă cerinţă $enru re$earea ne(nceaă a aceluia+i lucru e"e cerinţa $enru $ermanenţă) O a"&el de $ermanenţă e"e "răină c'r$ului) Cerinţa g#ndului $enru $ermanenţă "ugrumă c'r$ul +i di"'r"i'nează $erce$ţia) 4#ndul "e vede $e "ine nu d'ar ca $r'ec'r al $r'$riei c'ninuiăţi! dar +i al c'ninuiăţii c'r$ului) Ambele "un c'm$le &al"e) I): *e $are că ' "c,imbare radicală rebuie "ă aibă l'c! dar &ără inervenţia v'inţei))) U)4): Dacă are l'c &ără v'ia a! aunci acela e"e "&#r+iul) Nu vei avea cum "ă ' '$re+i! "ă "c,imbi "iuaţia) Nu $'ţi dec# "ă reci $rin ea) Nu &'l'"e+e "ă e (nd'ie+i de realiae) Ind'ie+e%e mai degrabă de "c'$urile ale! de credinţele +i a"um$ţiile ale) De ele! nu de realiae! rebuie "ă &ii elibera) Ace"e (nrebări &ără "en" $e care Ie $ui v'r di"$ărea 'daă cu aband'nul au'ma al "c'$uril'r ale) Ele "un inerde$endene! nu $' e/i"a unele &ără alele) I): O a"emenea $er"$ecivă e c,iar $rea mul) N'i ne emem de $ieire r de di"rugere 'ală) U)4): Dacă e (neci! e (neci) Nu e vei "cu&unda) Dar la ce bun a"igurările mele Inuile! mă em) ;ei c'ninua "ă &aci ceea ce &aci@ ne(n"emnăaea Pa

ceea ce &aciQ nici măcar nu%ţi va rece $rin ca$) Îţi "$un! c#nd (nceezi "ă &aci lucruri din a "$era +i din d'rinţa de c'ninuiae! ' ceea ce &aci (n $aralel cu ele "e '$re+e) ;ei "a $luind) Dar "$eranţa răm#ne 'u+i ac'l': -Trebuie "ă e/i"e ' cale! $'ae că nu ' &ac eu (n m'dul c'rec). Cu ale cuvine! rebuie "ă acce$ăm ab"urdiaea de$inderii de 'rice ar &i) Trebuie "ă ne (n&runăm ne$uinţa) I): Nu ne $uem abţine "ă nu "imţim că rebuie "ă e/i"e ' "'luţie $enru $r'blemele n'a"re) U)4): 6r'blemele ale c'ninuă din cauza "'luţiil'r &al"e invenae de ine) Dacă ră"$un"urile nu "un ac'l'! (nrebările nu $' &i ac'l') Ele "un inerde$endene@ $r'blemele ale +i "'luţiile ale merg (m$reună) De'arece vrei "ă &'l'"e+i anumie ră"$un"uri ca "ă $ui ca$ă $r'blemel'r ale! acele $r'bleme c'ninuă) Numer'a"ele "'luţii '&erie de 'ţi ace+i 'ameni "&inţi! de $"i,'l'gi! de $'liicieni! nu "un del'c "'luţii) A"a e"e eviden) Dacă ar &i ră"$un"uri legiime! nu ar mai e/i"a $r'bleme) Ei e $' (ndemna "ă e "răduie+i mai are! "ă $racici mai mul mediaţia! "ă culivi umilinţa! "ă "ai (n ca$! mai mul +i ' mai mul din acela+i lucru) A"a e ' ce $' &ace ei) Învăţă'rul! mae"rul "au liderul care '&eră "'luţii e"e +i el &al"! (m$reună cu a+a%zi"ele "ale ră"$un"uri) El nu &ace ceva cin"i! d'ar vinde la arabă ' mar&ă ie&ină +i $r'a"ă) Dacă ai (nlăura 'ae "$eranţele ale! &ricile! naiviăţile! +i i%ai raa $e ace+i indivizi ca $e ni+e a&aceri+i! ai vedea că ei nu livrează mar&a! +i nici'daă nu ' v'r livra) Dar u c'ninui "ă cum$eri ace"e măr&uri &icive '&erie de căre e/$erţi) I): Dar (nregul d'meniu e"e a+a de c'm$lica (nc# $are nece"ar $enru n'i "ă ne bizuim $e cei care au "udia aen +i +i%au dedica viaţa realizării% de%"ine +i (nţele$ciunii) U)4): T'ae &il'z'&iile l'r nu "e $' c'm$ara cu (nţele$ciunea naivă a c'r$ului (n"u+i) Ceea ce nume"c ei aciviae menală! aciviae "$iriuală! aciviae em'ţi'nală +i "enimene "un de &a$ 'ae un "ingur $r'ce" uniar) Ace" c'r$ e"e e/rem de ineligen +i nu are nev'ie de acele  (nvăţăuri +iinţi&ice "au e'l'gice $enru a "u$ravieţui +i a $r'crea) Da la ' $are 'ae (nc,i$uirile de"$re viaţă! m'are +i liberae! +i c'r$ul răm#ne nevăăma! &uncţi'n#nd arm'ni'") Nu are nev'ie de a
-E/i"ă nemurire.) El +ie că a
inelecuale! ba c,iar "e (ndrea$ă "$re 'amenii "$iriuali (n căuare de ră"% $un"uri) Ei "un $ierduţi +i 'u+i ră"$un"urile rebuie "ă vină de la ei! nu de la rigidele +i ne&'l'"i'arele radiţii ale "&inei a&aceri) I): A"a ne la"ă a+a de nea
&izică! $enru că rebuie "ă &ie ' m'are &izică $enru a inra (n "area aceea) E ca aunci c#nd e <'ci c'nr'l#ndu%ţi re"$iraţia $enru că gă"e+i a"a amuzan) Dar dacă (ţi ţii re"$iraţia $rea mul! e "u&'ci +i m'ri) I): Deci rebuie "ă devenim c'n+ienţi de m'are@ &ăc#nd%' 'biec al mediaţiil'r n'a"re! ra#nd%' (nr%un m'd r'manic! mi"ic) A"a e U)4): A de"crie acea "are ca ' "are mediaivă $lină de c'n+ienţă e"e ' lăură r'manică) C'n+ienă3 Ce ruc &ana"ic &'l'"i de unii $enru a "e $ăcăli $e ei (n+i+i +i $e alţii) Nu $'ţi &i c'n+ien de &iecare $a"@ dacă &aci a"a! devii d'ar de%"ine%c'n+ien +i dizgraţi'") Am cun'"cu c#ndva un 'm care era $il' de nave (n $'r) A ' cii de"$re -c'n+iinţa $a"ivă. +i a (ncerca "ă $ună (n $racică) Aunci! $enru $rima 'ară! a$r'a$e că a di"ru" nava $e care ' $il'a) 1er"ul e"e au'ma +i dacă (ncerci "ă &ii c'n+ien de &iecare $a"! vei (nnebuni) A+a că nu invena $a+i mediaivi) Lucrurile "au +i a+a de"ul de $r'") *area mediaivă e"e ceva +i mai rău) I): Dar nu $'ţi azv#rli de$are))) ' ce ţi%a &'" "&#n U)4): Ba "igur că $'@ 'ae "un d'ar c,e"ii r'manice) Orice remediu a+ '&eri eu! ar deveni $are din căuarea a@ a"a (n"emn#nd +i mai mule c,e"ii r'manice) De aceea nu 'b'"e"c nicic#nd "ă "$un ca eu nu am măr&uri la v#nzare! cu a# mai $uţin '&er me'de n'i +i mai bune ca u "ă%ţi $'ţi c'ninna căuarea) Re"$ing c'm$le validiaea acelei căuări) Nu vei 'bţine nimic aici) (ncearcă%ţi n'r'cul (n ală $are) I): Dar cu "iguranţă e+i 'm +i vrei "ă &d de &'l'" 'menirii! c,iar dacă d'ar din milă U)4): Cine m%a $u" $e mine m#nui'r Aveţi numer'+i "&inţi! $r'&eţi +i "alva'ri care d're"c "ă vă "lu
decum) A &ăcu%' (n+el#nd $e cineva) *'cieaea! care e"e im'rală! "$une clar că a (n+ela e"e im'ral +i că a nu (n+ela e"e m'ral) Eu nu văd di&erenţa) Dacă e+i $rin"! e+i băga Ia (nc,i"'are) Deci ,rana +i adă$'"ul (ţi "un dae) De ce "ă%ţi &aci gri
ale "un (n a+a &el (nc# ' acţiune ' limiează $e urmă'area) Acţiunea a din ace" m'men (ţi limiează urmă'area acţiune) Acea"ă acţiune e"e ' reacţie! c,e"iunea liberăţii de acţiune nici măcar nu "e ridică) De aceea nu%i nev'ie de nici ' &il'z'&ie &aali"ă) Cuv#nul -arma. (n"eamnă ' acţiune li$"iă de reacţie) Orice acţiune a a limiează acţiunea urmă'are care va avea l'c) Orice acţiune care are l'c la nivelul c'n+ien al e/i"enţei g#ndiului ău e"e ' reacţie) Acţiunea $ură! "$'nană! liberă de 'ae acţiunile $recedene e"e li$"iă de "en") *ingura +i unica acţiune e"e ră"$un"ul ace"ui 'rgani"m viu) la "imulii din
b'mba cu ,idr'gen! $enru că ea e"e ' e/en"ie a $'liţi"ului +i a d'rinţei ale de a &i $r'e
cumva că eu năzuie"c g#nduri "au "enimene $rivae! $reţi'a"e $rivi'r la recuul meu) 6enru $rima 'ară! un 'm "%a ru$ de &undalul religi'" Pre&erindu%"e la  iddu 5ri",namuriQ! +i de $'ţi di"ruge $e )5)! dar cadrul g#ndirii $e care >%a crea el e"e de
U)4): (nregul d'meniu al $"i,'l'giei a indu" (n er'are 'aă g#ndirea 'mului de ' "uă de ani (nc'ace "au de mai mul) reud e"e uimi'area &raudă a "ec'lului d'uăzeci) ) 5ri",namuri v'rbe+e de ' rev'luţie a $"i,icului) Nu e/i"ă $"i,ic) Unde e"e minea care "e $re"u$une a &i magic ran"&'rmaă Di"ci$'lii lui )5) au a
mai c'nr'leze ceva! el inră (n &uncţiune em$'rară aunci c#nd ' $r'v'care  (i e"e adu"ă! căz#nd imedia (n &undal dacă nu mai e"e nece"ar) I): Deci indi&eren ce am &ace! n'i &uncţi'năm (nr%un m'd nenaural! a+a e"e U)4): De aceea evidenţiez ace"e lucruri) Uiă de "'cieaea ideală +i de &iinţa umană ideală) D'ar $rive+e la m'dul (n care &uncţi'nezi u) A"a e"e im$'ra) Ceea ce a (m$iedica 'rgani"mul "ă (n&l'rea"că (n $r'$ria "a uni% ciae e"e culura) A $u" 'biecivul gre+i % $er"'ana ideală % (nainea 'mului) Înreaga c,e"iune e"e nă"cuă din c'n+iinţa divizaă a 'mului) Nu ne%a adu" dec# vi'lenţă) De aceea 'ricare d'i guru "au "alva'ri nu "e $un de ac'rd nici'daă) iecare inenţi'nează "ă%+i $redice $r'$riile n'n"en"uri) I): Ce ne aduce aici ca "ă e auzim De ce "unem inere"aţi de ceea ce ai de "$u" U)4): ;eniţi $enru acela+i m'iv $enru care mergeţi la 'ricine % $enru ră"$un"uri: v'i vreţi "ă +iţi! v'i credeţi că +iind $'ve"ea mea veţi $uea "ă re$r'duceţi ceea ce mi "%a (n#m$la mie) Av#nd creierul "$ăla $e $arcur"ul  (nregii v'a"re vieţi! v'i $ueţi g#ndi d'ar (n ermeni de imiare) ;'i credeţi că (n vreun &el veţi $uea "ă re$eaţi ceea ce mi "%a (n#m$la mie! a"ai ') Ace"a e"e m'ivul venirii v'a"re) Nu e/i"ă ' n'uă ab'rdare a c,e"iil'r religi'a"e) E"e ceva c'm$le di&eri) Nu are ab"'lu nimic (n c'mun cu 'ae c,e"iile r'manice! "$iriuale! religi'a"e! ab"'lu nimic) Dacă raduci ceea ce zic (n ermeni religi'+i! (ţi "ca$ă c'm$le e"enţialul) -Religie.! -Dumnezeu.! -*u&le.! -Beaiudine.! -m'",a. "un 'ae d'ar cuvine! idei &'l'"ie $enru a%ţi ţine c'ninuiaea $"i,'l'gică inacă) C#nd ace"e g#nduri nu "un ac'l'! ceea ce răm#ne e"e "im$la! arm'ni'a"a &uncţi'nare &izică a 'rgani"mului) Eu $' de"crie m'dul (n care &uncţi'nez din cauză că  (nrebarea a a crea ' $r'v'care aici) Înrebările ale creează c'ndiţiile nece"are ca ace" ră"$un" "ă aibă l'c) Deci! "e de"crie $e "ine! dar nu ace"a e"e m'dul (n care &uncţi'nează) uncţi'nează (nr%' "are de%a%nu%+i! Eu nu mă (nreb nici'daă cum &uncţi'nez) Eu nu%mi $un nici'daă la (nd'ială acţiunile! (naine! (n im$ul! "au du$ă ce au avu l'c) *e (nreabă un c'm$uer cum &uncţi'nează  I): Dar c'm$uerele nu au "imţire! $"i,ic! nu au dimen"iune "$iriuală) Cum $'ţi "a c'm$ari)))  U)4): Nu mă $'ţi băga (n acel cadru religi'") Orice (ncercare din $area a de a raduce ceea ce zic (n v'cabularul ău religi'" (n"eamnă a $ierde e"enţialul) Eu nu "un unul dinre "&inţii v'+ri care "$un: -Eu (mi $lec) ca$ul! veniţi +i $lecaţi ca$ul 'daă cu mine.) T'ae ace"ea "un ' &'rmă de nebunie) I): De ce e"e nebunie a vrea "ă a&li de"$re viaţă +i m'are)))  U)4): 6enru că e/ac a+a cum ' &emeie nebună "$une că nu e"e nebună! u in"i+i "$un#nd că e/i"a m'are! că vei muri) Ambele "un &al"e) 6e c# "un "ări ale minţii bazae $e realiae! $e a# ambele "un la &el de invalide) I): Cred că (nce$ "ă e (nţeleg inelecual)))

U)4): Nu e"e ' glumă "ă%mi "$ui că (nţelegi ceea ce (ţi "$un *$ui că cel $uţin mă (nţelegi inelecual! de $arcă ar e/i"a ' ală cale de a (nţelege)  (nţelegerea a inelecuală! (n care ai inve"i imen"! nu a &ăcu $enru ine $#nă acum nici ' $ara c,i'ară) Tu c'ninui "ă culivi acea"ă (nţelegere inelecuală! +iind mereu că ea nu e%a a
diviziunea (n c'n+iinţa "a % c#nd a e/$erimena c'n+iinţa de "ine % el "%a "imţi "u$eri'r cel'rlale animale! ceea ce nu e! +i $rin a"a a "emăna "eminţele $r'$riei "ale di"rugeriI): Deci dacă e (nţeleg c'rec!V u "$ui că de'arece (n m'd &al" am diviza viaa (n "ine +i n'n%"ine! n'i am crea ' $r'% blemă m'rală (n n'i +i (n relaţiile n'a"re) A+a că di&iculaea n'a"ră $rinci$ală e"e a g#ndi))) U)4): Nu $'ţi e/$erimena nimic dec# $rin g#nd) Wu $'ţi e/$erimena $r'$riul c'r$ dec# cu a
$enru a "u$limena cuvinele v'ra% $enru că "imţim că numai cuvinele "un inadecvae e/$rime c'm$le ceea ce vrem "ă ran"miem)  T'ae a"ea nu ne $un (n $'ziţia de a "$une ca $uem +i ceva de"$re g#nd) Nu $uem) Devii c'nen de c#nd numai c#nd (l &aci 'biec al g#ndului! al&el macar nu +ii că g#nde+i) 'l'"im g#ndul d'ar ca "ă m% Xel*& rem ceva! "ă ne aminim ceva! "au "ă 'bţinem ceva) Ylmineri nici măcar nu +im dacă g#ndul e"e "au nu ac'l' 4#ndirea nu e "e$araă de mi+carea g#ndului) 4#ndul e"e acţiune +i &ără el nu $'ţi acţi'na) Nu e/i"a ceva $recum acţiune liberă de g#nduri! "$'nana! $ura) A acţi'na (n"eamnă a g#ndi)  Tu ai un mecani"m au'%"ara! au'%$er$eua! $e care eu (l nume"c -+inele.) A"a nu (n"eamnă că ac'l' c,iar e/i"ă ' eniae) Nu vreau +i nu  (mi d're"c "a dau acea"ă c'n'aţie ace"ui cuv#n) Unde e"e eg'%ul "au "inele de"$re care v'rbe+i Ginele ău n'n%e/i"en a auzi de "$iriualiae +i de beaiudine de la cineva) Ca "a E/$erimenezi ace" lucru numi beaiudine! u "imţi ca rebuie "ă%ţi c'nr'lezi g#ndurile) E"e im$'"ibil! e vei arde "ingur +i vei muri dacă vei (ncerca) I): il'z'&ii v'rbe"c de mule 'ri de"$re un -acum.! inde$enden de recu +i de vii'r) E/i"ă 'are un $rezen eern U)4): Cerinţa de mai mulă +i ' mai mulă e/$erienţă c'n"iuie -$rezenul. ău! care e"e nă"cu dm recuul ău) Uie aici! e/i"ă un micr'&'n (n &aţa a) Tu e uii la el) E"e $'"ibil "ă e uiţi la el &ără cuv#nul -micr'&'n. In"rumenul $e care (l &'l'"e+i ca "ă e uiţi +i "ă e/$erimenezi micr'&'nul e"e recuul! recuul ău) Dacă vezi a"a! nu mai e/i"ă vii'r del'c) Orice d'b#ndire de care e+i inere"a e"e (n vii'r) *ingura cale $rin care vii'rui $'ae veni (n acţiune e"e $rin m'menul $rezen) Din ne&ericire!  (n m'menul $rezen ceea ce acţi'nează e"e recuul) Trecuul ău creează vii'rul ău@  (n recu ai &'" &erici "au ne&erici! $r'" "au (nţele$! P+i (ţi zici căQ (n vii'r vei &i '$u"ul) Deci vii'rul nu $'ae &i di&eri de recu) C#nd recuul nu e"e (n acţiune! nu e/i"ă -$rezen. del'c! căci ceea ce u nume+i -$rezen. e"e recuul re$e#ndu%"e) În "area reală de -aici +i acum. nu e/i"ă recu (n acţiune +i! de aceea! nici vii'r) Nu +iu dacă mă urmăre+i))) *ingurul m'd $rin care recuul $'ae "u$ravieţui +i (+i $'ae menţine c'ninuiaea e"e $rin c'n"ana cerinţă de a e/$erimena acela+i lucru iar +i iar) De aceea viaţa a deveni ' $lici"eală) ;iaţa a deveni $lic% i"i'are $enru că am &ăcu din ea un lucru re$eiiv) A+adar! ceea ce numim  (n m'd gre+i -$rezen. e"e de &a$ recuul re$eiiv $r'iec#nd un vii'r &iciv) Idealurile ale! căuarea a! a"$iraţiile ale "un 'ae urnae (n acea mariă) I): Una din $r'blemele cu (nţelegerea recuului e"e e&emeriaea ace"uia) 6"i,icul "au minea rebuie "ă &ie l'calizae undeva dacă! a+a cum "$ui u! nu e/i"a "u&le +i nici $lane mai (nale) Unde! dacă $' "$une a+a! "e a&lă recuul

U)4): Din cun'a+erea a! din recuul ău! $ui (nrebări! +i (n"u+i m'ivul $enru care (nrebi e"e d'ar ca "ă 'bţii +i mai mulă cun'a+ere de Ia alcineva! $enru ca "rucura a de cun'a+ere "ă c'ninue) De &a$ nu e in% ere"ează del'c 'ae ace"ea) 6enru ca cun'a+erea a "ă "e "&#r+ea"că rebuie ca u "ă e "&#r+e+i) Unde! (nrebi! e"e acea"ă cun'a+ere! recuul E"e (n creierul ău Unde e"e E"e (n ' c'r$ul ău) E"e (n &iecare celulă a c'r$ului ău)  T'ae ace"e (nrebări izv'ră"c din căuarea a) Nu c'nează care e"e 'biecul acelei căuări % Dumnezeu! ' &emeie &rum'a"ă! ' ma+ină n'uă) *un 'ae una +i aceea+i căuare) Gi &'amea aceea nici'daă nu va &i "ai"&ăcuă) 'amea aceea rebuie "ă "e ardă "ingură! c'm$le! &ără a cun'a+e "ăurarea) *eea $e care ' ai rebuie "ă "e ardă $e "ine &ără a &i $''liă) Te ră"ne+e că nu aceea e"e calea! +i "%a ermina) Ceea ce accenuez eu e"e că n'i (ncercăm "ă rez'lvăm $r'blemele n'a"re umane (nr%un c'ne/ $"i,'l'gic! c#nd de &a$ $r'blema e"e neur'l'gică) C'r$ul e"e im$lica) Ia de e/em$lu d'rinţa) A#a im$ c# va e/i"a un c'r$ viu! d'rinţa va e/i"a) Ea e"e naurală) 4#ndul a inerveni +i a (ncerca "ă ' "u$rime! "ă ' c'nr'leze +i "ă m'ralizeze a"u$ra d'rinţei! (n derimenul 'menirii) N'i (ncercăm "ă rez'lvăm -$r'blema. d'rinţei $rin inermediul g#ndului) 4#ndul e"e cel care a crea $r'blema) Tu cumva c'ninui "ă "$eri +i "ă crezi că acela+i in"rumen $'ae "ă rez'lve 'ae celelale $r'bleme la &el de bine) Tu "$eri (m$'riva "$eranţei că g#ndul e va "c'ae! dar vei muri cu "$eranţa (n'cmai cum ai răi cu "$eranţa) A"a e re&renul c#necului meu de $ieire) I): T'ae religiile au $u" d'rinţa de liberae! $aradi"! eliberare "au Dumnezeu (nainea al'r d'rinţe ca meri#nd a &i urmărie) Dar dacă ace"e "c'$uri ulime nu e/i"ă! a+a cum $are că "ugerezi! aunci ele "un d'rinţe in&eri'are! &iind &al"e +i $rin urmare im$'"ibil de "ai"&ăcu) Dar acea"a ne creează re$ul"ie@ n'i in"i"ăm că unele d'rinţe! (n "$ecial acelea care (n m'd '"enaiv ran"cend -carnea.! "un mai divine dec# alele) ;rei "ă c'menezi ace"ea U)4): Dacă nu vei &i liber de d'rinţa d'rinţel'r! m'",a! eliberarea! "au realizarea%de"ine! vei "u&eri) *c'$ul ulim % $e care "'cieaea l%a $la"a  (nainea n'a"ră % e"e cel ce rebuie "ă di"$ară) 6#nă c#nd nu e+i liber de acea d'rinţă! nu $'ţi &i liber de nici una din "u&erinţele ale) 6rin "u$rimarea ace"'r d'rinţe nu vei &i liber) Acea"ă realizare e"e un lucru e"enţial! merge la miezul $r'blemei) *'cieaea e"e cea care a $u" (n n'i d'rinţa de liberae! d'rinţa de eliberare! d'rinţa de Dumnezeu! d'rinţa de m'",a % a"a e"e d'rinţa de care rebuie "ă &ii liber) Aunci 'ae celelale d'rinţe (+i gă"e"c $r'$riul l'r rim naural) Tu "u$rimi ace"e d'rinţe numai $enru că e emi că "'cieaea e va $ede$"i dacă le dai cur+! "au $enru că vezi (n ele -'b"ac'le. căre d'rinţa a $rinci$ală % eliberarea) Dacă un a"&el de lucru ţi "e (n#m$lă! e vei (n'arce la ' "are $rimiivă &ără a &i $rimiiv! +i &ără v'ia a) *e (n#m$lă $ur +i "im$lu) Un a"emenea 'm liber nu mai e"e (n c'n&lic cu "'cieaea) Nu e"e ani"'cial! nu e"e (n răzb'i cu lumea@ vede că ea nu $'ae &i al&el dec# e"e) El nu vrea "ă

"c,imbe "'cieaea del'c@ nece"iaea de "c,imbare a (ncea) Orice ac (n 'rice direcţie e"e vi'lenă) Orice e&'r e"e vi'lenţă) Orice &aci cu g#ndul ca "a creezi ' "are de $ace a minţii e"e $rin uzul &'rţei +i! deci! e"e vi'lenţă) O a"&el de ab'rdare e"e ab"urdă! (ncerci "ă im$ui $acea $rin vi'lenţă)  Z'ga! mediaţiile! rugăciunile! manrele! "un 'ae e,nici vi'lene) Orga% ni"mul viu e"e &'are $a+nic@ nu rebuie "a &aci nimic) In &uncţi'narea "a $a+nică! c'r$ul nu dă un "cui$a $e e/azurile! beaiudinile "au "ările ale de &ericire) Omul a aband'na ineligenţa naurală a c'r$ului) De aceea zic % e"e -c#necul de $ieire. al meu % că (n ziua (n care 'mul a e/$erimena acea c'n+ienţă care l%a &ăcu "ă "e "imă "e$ara +i "u$eri'r al'r animale! (n acea zi a (nce$u "ă "emene "eminţele $r'$riei "ale di"rugeri) Acea"ă $er"$ecivă degeneraă a vieţii (m$inge Înce (nreaga g#ndire căre ani,ilare 'ală) Nu $'ţi &ace nimic ca "%' '$re+i) Eu nu "un un alarmi") Eu nu "un (n"$ăim#na! eu nu "un inere"a "ă "alvez lumea) Omenirea e"e $ierduă 'ricum)  T' ceea ce zic e"e că $acea $e care ' cauţi e"e de
U)4): A+a%zi"ul -"c'$ "u$rem. e"e ca 'riz'nul) Cu c# e duci "$re el cu a# "e de$ărează) *c'$ul! ca +i 'riz'nul! nu e/i"ă de &a$ ac'l') E"e ' $r'iecţie a $r'$riei ale &rici +i "e de$ărează de ine aunci c#nd (l urmăre+i) Cum $'ţi ţine $a"ul cu el Nu $'ţi &ace nimic) T'u+i d'rinţa e"e cea care e ţine (n mi+care@ indi&eren de direcţia (n care e mi+i! e"e acela+i lucru) I): Tu "$ui că răie"c (nr%' iluzie) Dar "ărăcia! munca! răzb'iul nu "un iluzii) Nu%i a+a În ce "en" mă iluzi'nez U)4): Ceea ce e/$erimenezi $rin c'n+iinţa a "e$araă e"e ' iluzie) Nu $'ţi "$une că b'mbele care cad "un ' iluzie) Nu "un ' iluzie! d'ar e/$erienţa a legaă de acele b'mbe e"e ' iluzie) Realiaea lumii $e care u ' e/$erimenezi acum e"e ' iluzie) A"a e"e ' ce (ncerc "ă "$un) I): Dacă u zici că relaiva! "ubieciva mea viziune a lumii e"e viciaă +i de aceea iluz'rie! "un $regăi "ă &iu de ac'rd cu ine) Dar u negi de a"emenea 'rice mă"ură e/eri'ară! 'biecivă a realiăţii ab"'lue! nu%i a+a U)4): Nu e/i"ă ab"'lu) 4#ndul! "ingur g#ndul e"e cel care a crea ab"'luul) [er' ab"'lu! $uere ab"'luă! $er&ecţiune ab"'luă % 'ae ace"ea au &'" invenae de 'amenii "&inţi +i de -e/$erţi.) *%au
viciil'r! ar $racica viruea) Nu e/i"ă un "ingur 'm viru'" (n lume) T'ii 'amenii v'r &i viru'+i m#ine! $#nă aunci răm#n 'ameni "ă$#niţi de vicii) ;iruea a e/i"ă d'ar (n &icţiunea vii'rului unde e"e viruea de"$re care v'rbe+i De a"emenea nu e de nici un &'l'" "ă "$eri că vei &i viru'" (nr%' viaă vii'are! nu e/i"ă garanţia că va &i ' viaţă vii'are! cu a# mai $uţin garanţia că vei &i liber (n ea) I): Cred că (nce$ "ă văd ce))) U4: E"i 'rb) Nu vezi nimic) C#nd c,iar vei vedea +i $erce$e $enru $rima 'ară că nu e/i"ă "ine de realiza! nici $"i,ic de $uri&ica! nici "u&le de elibera! va &i un imen" +'c $enru in"rumenul care a văzu a"a) Ai inve"i 'ul (n a"a % "u&le! mine! $"i,ic! cum vrei "ă%i "$ui % +i dinr%' daă e/$l'dează ca un mi) E"e di&icil $enru ine "ă $rive+i realiaea! la "iuaţia a reală) O $rivire &ace 'ul@ e+i ermina) I): E"e radical +i $r'babil cam $ericul'" "ă nume+i "$iriul! "u&leul +i $e Dumnezeu! $r'du"ul imaginaţiei minţil'r i in&ric'+a e! nu crezi  U)4): Nu%mi $a"ă) Eu "un gaa "ă mă duc) Eu nu văd nimic alceva dec# aciviaea &izică a c'r$ului) *$iriualiaea e"e invenţia minţii! iar minea e"e un mi)  Tradiţiile ale e "u&'că) Dar! din ne&ericire! nu &aci nimic) De &a$! (ţi $lace "ă &ii "u&'ca! (ţi $lace $'vara "acului de gun'i culural! de+eul m'r al recuului) Ace"a rebuie "ă cadă de $e ine (n m'd naural) 6ur +i "im$lu cade) Nu mai de$inzi de cun'a+ere! dec# ca de ' uneală uilă "$re a &uncţi'na "ănă'" (n acea"ă lume) ;rerea rebuie "ă cadă) ;rerea de a &i liber de ceva ce nu e/i"ă e"e ceea ce u nume+i -"u&erinţă.) ;rerea de a &i liber de "u&erinţă e"e "u&erinţa) Ală "u&erinţă nu e/i"ă) Tu nu vrei "ă &ii liber de "u&erinţă) Tu d'ar e g#nde+i la "u&erinţă! &ără "ă acţi'nezi) 4#ndiul ău ne"&#r+i la a &i liber de "u&erinţă e"e d'ar mai mul maerial $enru "u&erinţă) 4#ndiul nu $une ca$ă "u&erinţei) *u&erinţa e/i"ă a# im$ c# g#nde+i) De &a$ nu e/i"ă "u&erinţă de care "ă &ii liber) 4#ndiul de"$re -"u&erinţă. +i lu$a (m$'riva -"u&erinţei. e"e "u&erinţă) De'arece nu $'ţi '$ri g#ndiul! iar g#ndiul e"e "u&erinţă! vei "u&eri mereu) Nu "e $'ae al&el! nu e/i"ă "că$are))

"A#IT$%U% II S&eran(a este &entru mâine) nu &entru a*i

Inerl'cu'r): A+ vrea "ă $' media +i "a am ' reală $ace a minii! U)4) 5ri",namuri: Ai $u" 'are la (nd'ială ace" ţel al ău! care &ace ca "ad,ana "ă &ie nece"ară De ce "ă iei de bun &a$ul că e/i"ă a+a ceva $recum -$acea minţii.) 6'ae că e"e un lucru &al") Eu (nreb d'ar ca "ă  (nţeleg ce ideal ai) 6' "ă e (nreb a"a I): Cum am zi"! a+ vrea "ă am $acea minii) U)4): C#nd e a+e$ţi "ă ' ai 1ereu m#ine! la anu) De ce De ce 'are "eninăaea "au $acea minţii! "au cum alegi u "ă%i "$ui! "e (n#m$lă d'ar m#ine@ de ce nu acum 6'ae că acea"ă ulburare % acea"ă ab"enă a "eninăăii % e"e cauzaă c,iar de "ad,ana) I): Trebuie "a &ie $'"ibil))) U)4): Dar de ce ' am#ni $#nă m#ine Trebuie "ă (n&runţi "iuaţia acum) Ce vrei (n cele din urmă I): T' ce &ac $are &ără "en") Nu e/i"ă un "imţăm#n de "ai"&acţie) *im că rebuie "ă e/i"e ceva mai (nal de a#) U)4: *ă $re"u$unem că%ţi zic că acea"ă g'liciune de "en" a vieţii e"e ' ceea ce $'ae e/i"a $enru ine +i ' ceea ce va $uea vre'daă e/i"a $enru ine) Ce vei &ace \elul &al"! ab"urd $e care (l ai (nainea a e"e re"% $'n"abil de acea in"ai"&acţie +i acel n'n"en" din ine) Crezi că viaţa are vre' "emni&icaţie Eviden că nu crezi a"a) \i "%a "$u" că e/i"ă un "en" +i că rebuie "ă e/i"e ' "emni&icaţie a vieţii) N'ţiunea a de -"emni&icaţie. e  (m$iedică "ă (n&runţi $r'blema +i e &ace "ă "imţi că viaţa nu are "emni&icaţie) Dacă ideea de "emni&icaţie e"e aband'naă! aunci vei vedea "emni&icaţie (n 'rice &aci (n viaa de zi cu zi) I): Dar cu 'ţii rebuie că avem ' idee a unei vieţi mai bune! mai "$iriuale) U)4): T'ae cele $e care le d're+i! c,iar +i a+a%zi"ele ţeluri "$iriuale au ' ' val'are maerială) Ce e"e! dacă e $' (nreba! a# de "$iriual la ele Dacă vrei "ă aingi un ţel "$iriual! in"rumenul $e care (l &'l'"e+i e"e ace% la+i $e care (l &'l'"e+i ca "ă aingi "c'$uri maeriali"e! +i anume g#ndul) Nu &aci de &a$ nimic (n $rivinţa l'r! d'ar g#nde+i) Deci .u d'ar g#nde+i că rebuie "ă e/i"e vreun "c'$ (n viaţă) Gi $enru că g#ndul e"e maerie! 'biecul "ău % viaţa "$iriuală "au $lină de "en" % e"e de a"emenea maerie) *$iriualiaea e"e maeriali"m) În 'rice caz! u nu acţi'nezi! u d'ar g#nde+i! care (n"eamnă a am#na) 6ur +i "im$lu nu e/i"ă ceva ce g#ndul $'ae "ă &acă) Acel in"rumen numi g#nd! $e care (l &'l'"e+i ca "ă aingi a+a%zi"ele ţeluri "$iriuale! e"e rezulaul recuului) 4#ndul e"e nă"cu (n im$! &uncţi'nează (n im$! +i 'rice rezulae ar căua "un legae de im$ +i din im$) Iar im$ul e"e am#nare! e"e ziua de m#ine) *ă luăm ca e/em$lu &a$ul eg'i"mului) El e"e c'ndamna! (n vreme ce "area &ără%de%"ine! ' $ură creaţie a g#ndirii! e"e căuaă) 6e de ală $are! realizarea ace"ei "ări "e a&lă (n'deauna mai (nc'l'! m#ine) ;ei &i un 'm &ără%de%"ine m#ine! "au

$'im#ine! "au (n viaţa vii'are! daca acea"a e/i"ă) De ce nu e"e $'"ibil $enru ine "ă &ii 'al liber de eg'i"m acum! azi Gi 'are c,iar vrei "ă &ii liber de eg'i"m Nu! nu vrei! +i de aceea ai invena ceea ce nume+i "area &ără% de%"ine! ră"im$ (n care răm#i eg'i") A+a că! nu vei &i (n veci &ără%de%"ine! $enru că in"rumenul $e care (l &'l'"e+i ca "ă aingi acea "are &ără%de%"ine "au $ace a minţii e"e ceva maerial) Orice &aci ca "ă &ii liber de eg'i"m d'ar  (l va (nări +i va &'ri&ica eg'i"mul) Nu "$un că din cauza a"a ar rebui "ă &ii eg'i"! "$un d'ar că a e g#ndi la '$u"ul ab"rac Pal eg'i"muluiQ! $e care l%ai numi -&ără%de%"ine.! e"e inuil)  Ti "%a "$u" că $rin mediaţie $'ţi $une ca$ă eg'i"mului) De &a$! u nu mediezi del'c! d'ar e g#nde+i la &ără%de%"ine! +i nu &aci nimic ca "ă &ii &ără% de%"ine) Am lua a"a dre$ e/em$lu! dar 'ae celelale e/em$le "un variaţii ale aceluia+i lucru) Orice aciviae (n liniile a"ea e"e e/ac la &el)  Trebuie "ă acce$ţi &a$ul "im$lu că nu vrei "ă &ii liber de eg'i"m) I): ac un e&'r "a (nţeleg))) U)4): 'l'"e+i e&'r "$re a &i (nr%' "are &ără%de2 e&'r) Cum naiba "ă $'ţi &'l'"i e&'rul "$re a &i (nr%' "are &ără%de%e&'r Tu crezi că $'ţi răi ' viaţă &ără%de%e&'r $rin v'inţă! lu$ă +i e&'r) Din ne&ericire a"a e ' ce $'ţi &ace) E&'rul e"e ' ce cun'+i) -Eu. %ul! +i ' ceea ce a d'b#ndi! e"e rezulaul e&'rului) ără%de%e&'r $rin e&'r e"e ca $acea $rin răzb'i) Cum $'ţi avea $ace $rin răzb'i -6acea minţii. $e care ' d're+i e"e ' e/en"ie a ace"ui răzb'i! a e&'rului +i lu$ei) La &el e"e răzb'iul mediaţiei) Te a+ezi $enru a media (n vreme ce ' băălie are l'c (n ine) Rezulaul e"e că g#nduri vi'lene! rele c'lcăie $rin ine) Du$ă aceea! (ncerci "ă c'nr'lezi "au "ă direcţi'nezi ace"e g#nduri bruale! &ăc#nd +i mai mul e&'r +i mai mulă vi'lenţă (n ine (n ace" $r'ce") I): Dar "e $are că e/i"ă ceva de genul $ace a minii aunci c#nd cineva (+i ermină rugăciunile "au mediaţiile) Cum e/$lici a"a U)4): E"e rezulaul c'm$leei e$uizări! a#a ') Încercările ale de a c'nr'la "au "u$rima g#ndurile d'ar e 'b'"e"c! lă"#ndu%e (nr%un &el e$uiza de lu$ă) Acea"a e"e $acea +i "area &ără%de%e&'r $e care le e/$erimenezi) Nu e"e $ace) Dacă vrei e,nici de c'nr'l al g#nduril'r! ţi%ai gă"i gre+i 'mul) I): Nu d'mnule! eu "im că (mi &ace bine "ă v'rbe"c cu ine) *$ui că nici un anga
aingi "c'$ul) Gi 'u+i u $er"i+i@ e"e ' ceea ce +ii "ă &aci! A vedea a"ăzi! nece"iă acţiune) A vedea m#ine! im$lică d'ar "$eranţă) I): Ce (ncercăm "ă vedem cu a
cineva ar vrea "ă răia"că creaiv) Dar au e/i"a a# de mulţi 'ameni ineligenţi! invenivi care nu au recu $rin nici un $r'ce" de m'are "au de -calamiae. $"i,'l'gică! cum (i "$ui u) U)4): 1ul lăudaa a inveniviae izv'ră+e din g#ndire! care e"e (n e"enţă un mecani"m $r'eciv) 1inea a invena a# religia c# +i dinamia ca "a%+i $r'e
U)4): Da) Dar nu e"e cura< (n "en"ul 'bi+nui) Nu e"e cura

mi"ice! "$iriuale "un nă"cue din g#ndire) Ele "un "ări indu"e de g#nd! nimic mai mul) Energia din mine! care arde 'ae g#ndurile ce a$ar! inde "ă "e acumuleze) 6#nă la urmă rebuie "ă evadeze) Limiările &izice ale c'r$ului acţi'nează ca 'b"ac'le (n evadarea ace"ei unice energii) C#nd evadează "e duce (n "u"! nici'daă in <'"! +i nici'daă nu "e (n'arce) C#nd acea"ă e/ra'rdinară energie % care e"e a'mică % evadează! ea cauzează ' durere imen"ă) Nu e"e durerea cu care u e+i &amiliar) Nu are nimic (n c'mun cu aceea) Dacă ar avea! c'r$ul ar &i "&ăr#ma) Nu e"e maerie c'nverindu%"e (n energie@ e"e a'mică) 6r'ce"ul merge c'ninuu! (n vreme ce durerea vine +i $leacă) E"e ca imen"a u+urare c#nd un dine (ţi e"e e/ra") O a"&el de u+urare e/i"ă@ nu una "$iriuală) Traducerea ace"eia (n beaiudine e"e &'are (n+elă'are) 6rin inermediul g#ndului 'ricine $'ae crea acele e/$e% rienţe@ dar nu e"e de &a$ &ericire) Adevăraul lucru nu e"e ceva ce $'ae &i e/$erimena) T' ceea ce $'ţi e/$erimena e"e vec,i) A"a (n"eamnă că ' ceea ce e/$erimenezi "au (nţelegi e"e radiţie) În ale cuvine! eu (ncerc "ă e eliberez nu de recu! de c'ndiţi'nare! ci! mai degrabă! de ceea ce "$un eu) Nu "ugerez vre' cale de ie+ire! $enru că nu e/i"ă cale de ie+ire) Eu m%am (m$iedica de a"a +i m%am elibera de că% ile al'ra) Nu $' &ace aceea+i gre+eală $e care au &ăcu%' ei) Nu v'i "ugera nici'daă nimănui "ă mă &'l'"ea"că dre$ m'del "au "ă%mi calce $e urme) Calea mea nici'daă nu $'ae &i calea a) Dacă (ncerci "a ' &aci calea a! vei &i $rin" (nr%un +anţ) Oric# ar &i de rec'n&'rană! rev'luţi'nară "au &ana"ică! ea e"e ' un +anţ! ' c'$ie! un lucru de m#na a d'ua) Eu (n"umi nu +iu cum m%am (m$iedica de ea! deci cum e a+e$ţi "ă ' dau al'ra 1i"iunea mea! dacă e/i"ă una! ar rebui "ă &ie! de acum (nc'l'! "ă dem'nez &iecare $r'$'ziţie $e care am zi"%') Dacă iei (n "eri'" +i (ncerci "ă a$lici ceea ce am zi"! vei &i (n $rime
de eg'i"m) C'r$ul c,iar va (nţe$eni! băăile inimii "e v'r rări +i vei deveni ca un cadavru) I): Te'ria re(ncarnării neagă +i ea m'area! dar (nr%un m'd di&eri) Ei v'rbe"c de"$re un aman eern "au "u&le care răie+e dinc'l' de m'area &izică))) U)4): Orice ra"$un"uri "%a da (n $rivinţa m'rţii! u nu e"i "ai"&acu de ele! +i "imţi nece"iaea de a invena e'rii de"$re reincarnare) Ce e"e ceea ce "e va re(ncarna C,iar "i c#nd e+i viu! ce e"e ac'l' E"e ceva dinc'l' de 'aliaea cun'a+erii care e/i"ă (n ine acum A+adar! e/i"ă m'are! +i dacă e/i"ă! $'ae &i ea e/$erimenaă I): Deci u c'n&irmi d'ar e/i"enţa unei "ări naurale! a+a e"e U)4): Ideile $e care le ai de"$re acea "are naurală n%au nici ' legăură ce ceea ce e"e ea de &a$) Tu (ncerci "ă ca$urezi +i "ă dai e/$re"ie la ceea ce "$eri că e"e "area aceea) E"e un e/erciţiu ab"urd) Ceea ce e/i"ă (n ine e"e d'ar mi+carea ca$urării! nimic alceva) T' re"ul e"e "$eculaţie) "A#IT$%U% III A nu +ti este starea ta natural!

Inerl'cu'r: Din dial'gurile n'a"re $recedene e"e eviden că 'mul are ' relaţie gre+iă cu $r'$ria "a cun'a+ere de"$re "ine (n"u+i +i de"$re lume) Ce (nţelegi mai e/ac $rin cun'a+ere U)4): 5ri",namuri: Cun'a+erea nu e"e ceva mi"eri'" "au ab"rac) 1ă ui la ' ma"ă +i mă (nreb! -Ce e"e aceea. Gi u Ia &el) Cun'a+erea  (n"eamnă d'ar a numi lucrurile) Ea (ţi "$une că aceea e"e ' -ma"ă.! că -"un &erici. "au -ne&erici.! că -u e+i un 'm ilumina +i eu nu "un.) E"e g#ndul alceva dec# acea"a Cun'a+erea $e care ' ai de"$re lume creează 'biecele $e care le e/$erimenezi) Reala e/i"enţă "au n'n% e/i"enţă a ceva -de ac'l'. din lume nu e"e ceva ce $'ţi deermina "au e/$erimena u (n"uţi! dec# cu a
ca 'rice al 'bicei! cu c# (ncerci mai mul "ă%l c'nr'lezi +i "ă%I '$rimi! cu a# devine mai $uernic) Înrebarea a im$lică &a$ul că vrei "ă &ii liber de ceva: (n cazul ace"a de credinţă) În $rimul r#nd! de ce vrei "ă &ii liber de ea Orice ai &ace u "au ai "$era că vei &ace ca "ă &ii liber de ea d'ar (i adaugă inerţie) Orice ai &ace nu are nici ' val'are) De ce a deveni ea ' $r'blemă $enru ine Nu e+i (n $'ziţia de a nega "au de a acce$a ceea ce "$un eu) 6r'babil ai (ncerca vreun "i"em ca "ă%ţi c'nr'lezi g#ndurile +i credinţele! +i ace"a e%a dezamăgi) Re$earea manrel'r! $racica 'ga +i rugăciunile nu au a
I): Dar&  cu "iguranţă3! e/i"ă di&erenţe caliaive (n m'dul (n care "un c'nr'lae g#ndurile! U)4): Ai &ăcu ace"e di"incţii (n m'd arbirar) 4#ndiul e"e $are din viaţă +i viaţa e"e energie) A bea un $a,ar de bere "au a &uma ' ţigară e"e e/ac la &el ca a re$ea rugăciuni! cuvine "&ine +i "cri$uri) A merge la c#rciumă +i a merge la em$lu "un e/ac la &el@ "un ' "'luţie la re$ezeală)  Tu aa+ezi "emni&icaţie "$ecială rugăciunil'r +i em$lel'r! $enru "im$lul m'iv că e"e $re
reu+e+i "ă%ţi (m$line+i acele d'rinţe) A+a "e $une $r'blema) În 'ricare caz d'rinţa va a$ărea) A (ncerca "a nu &aci nimic e"e la &el de inuil) A nu &ace nimic e"e $are din "raegia a generală de a 'bţine ceva) Trebuie "ă "e ardă "ingură) *am"ara! "au c'ndiţi'narea! de+i e"e ca$abilă "ă ardă! nu $'ae &i văzuă) 1ia e $'ţi uia la d'rinţă nici'daă) *ă vezi d'rinţa e%ar 'rbi) Culura a! &il'z'&ia a! "'cieaea a e%au c'ndiţi'na! +i acum e g#nde+i că $'ţi "c,imba "au m'di&ica (n vreun anume rel c'ndiţi'narea aceea) E"e im$'"ibil! $enru că u e+i "'cieaea) I): N'i nu vrem "ă &im liberi de c'ndiţi'nare) E"e $rea (n"$ăim#nă'r de c'nem$la) *unem $rea ne"iguri) U)4): iecare g#nd care "e na+e rebuie "ă m'ară) E"e ceea ce "e c,eamă d'rinţa m'rţii) Dacă un g#nd nu m'are! el nu $'ae rena+e) Trebuie "ă m'ară! +i 'daă cu el! m'ri +i u) Dar u nu m'ri cu &iecare g#nd +i cu &iecare re"$iraţie) Tu (nnăde+i &iecare g#nd cu urmă'rul! cre#nd ' &al"ă c'ninuiae) 6r'blema e"e acea c'ninuiae) Ne"iguranţa a izv'ră+e din re&uzul ău de a vedea (n &aţă naura em$'rară a g#ndului) E"e ceva mai u+'r "ă v'rbe"c cu cei care au (ncerca c'nr'lul g#ndului % care au &ăcu ceva "ad,ana % $enru că ei e/$erimenează zădărnicia ei +i $' vedea unde răm#n -a#rnaţi.) I): 6re"u$un! aunci! că radiţia +i c'ndiţi'narea au crea dilema m'rală $enru n'i))) U)4): Numai 'mul care e"e ca$abil de im'raliae $'ae v'rbi de m'raliae) 6enru mine nu e/i"ă im'raliae) Eu nu $' "ă mă a+ez +i "ă $redic m'raliaea) A"a%i ') Eu nu iau $'ziţii m'rale del'c) Cel care v'rbe+e de"$re m'rală! iubire +i c'm$a"iune e"e un e"cr'c) 1'raliaea a "au li$"a a de m'raliae nu e"e de nici ' im$'ranţă (n c'm$araţie cu &a$ul că e+i m'r) Tu mereu '$erezi (n +i $rin mem'ria a m'ară) 1em'ria nu e"e nimic mai mul dec# acela+i vec,i n'n"en" re$e#ndu"e $e "ine! a#a ') T' ce +ii "au $'ţi +i vre'daă e"e mem'rie! iar mem'ria e"e g#nd) 4#ndiul ău nec'neni d'ar (ţi dă c'ninuiae) De ce rebuie "ă &aci a"a ' im$ul Nu meriă) Te e$uizezi "ingur) C#nd e/i"ă ' cerinţă "ă g#nde+i! e"e de (nţele") De ce rebuie "ă e "e$ari $e ine (n"uţi de acţiunile ale +i "ă%ţi "$ui ' im$ul@ -Acum "un &erici.! -Acum "im că "un d'ri.! -Acum mă "im "ingur.) De ce (n m'd c'n"an (ţi m'ni'rizezi +i cenzurezi acţiunile +i "enimenele: -Acum "im a"a! acum "im ailală.! -;reau "ă &ie aia.! -Nu ar &i rebui "ă &ac aia.) Te ame"eci $e"e vii'r "au $rezen ne(ncea! ne$ă"ă'r &aţă de $rezen) ;ii'rul nu e/i"ă (n relaţie cu $r'blema a) Orice "'luţie la care e g#nde+i e"e (n vii'r +i de aceea e"e inuilă) Dacă "e $'ae (n#m$la ceva! rebuie "ă "e (n#m$le acum) Cum (n"ă u nu vrei "ă "e (n#m$le nimic acum! am#ni mereu $enru ceea ce ai numi -vii'r.) Ceea ce ai de &a$ (n $rezen e"e &rică) A$'i (nce$e (nreaga căuare e$uizană a unui m'd de a &i liber de &rică) C,iar vrei ace" &el de liberae Eu zic că nu vrei) Oricare ar &i lucrul de care vrei "ă &ii liber! din 'ricare m'iv! e"e c,iar lucrul care e $'ae elibera) Trebuie "ă &ii liber c,iar de lucrul de care vrei "ă &ii liber) 1ereu ai de a &ace cu ' $erec,e de '$u"e@ a+a că a &i liber de unul

 (n"eamnă a &i liber de celălal! de '$u"ul "ău) (n cadrul '$u"el'r nu e/i"ă liberae) De aceea eu "$un mereu: -Nu aveţi nici ' +an"ă))). De a"emenea! 'mul care nu e"e inere"a de m'raliae nu va &i inere"a de im'raliae) R#"$un"ul la eg'i"m "e a&lă (n eg'i"m! nu (nr%' "are &icivă '$u"ă numiă &ără%de%"ine) Liberaea de m#nie "e a&lă (n m#nie! nu (n n'nm#nie) Liberaea de lăc'mie "e a&lă (n lăc'mie! nu (n n'n%lăc'mie)  T'aa reaba religi'a"ă nu e"e alceva dec# c'duri m'rale de c'nduiă: rebuie "ă &ii gener'"! $lin de c'm$a"iune! iubi'r! $e c#nd ' im$ul răm#i lac'm +i a"$ru) C'durile de c'nduiă "un $u"e de "'cieae $enru $r'$riile inere"e! "acre "au $r'&ane) Nu%i nimic religi'" (n ele) Omul religiei $une $re'ţi! cenz'ri! (năunrul ău) Acum $'liţi"ul a &'" in"iuţi'naliza +i $u" (n a&ara a) C'durile +i "rucurile religi'a"e nu mai "un nece"are@ 'ul e/i"ă  (n c'dul civil +i (n cel $enal) Nu mai e"e nev'ie "ă e deran
 (n bune +i rele) ;ibraţiile care l've"c c'r$ul u le raduci (n m'd c'n"an (n e/$erienţe)  Tu aingi ma"a +i -e"e are7 aingi $erna +i -e"e m'ale.! aingi m#na &emeii +i -e"e "e/.) ără raducerea c'n"ană a aciviăţii "enz'riale nu ai cum "ă +ii dacă ceva e"e are! "au m'ale! "au "e/) Ineligenţa naurală a c'r$ului -$r'ce"ează. c'rec in$uul "enz'rial &ără "ă &ie nev'ie ca u "ă &aci ceva) E"e ca aunci c'r$ul "e (n'arce de mai mule 'ri (n im$ul "'mnului &ără ca u "ă &ii c'n+ien de a"a! cu a# mai $uţin "ă (ncerci "ă%l c'nr'lezi) C'r$ul "e de"curcă "ingur)  Tu iner&erezi ' im$ul cu &uncţi'narea naurală a "i"emului nerv'") C#nd ' "enzaţie (ţi l've+e "i"emul nerv'"! $rimul lucru $e care u (l &aci e"e "ă ' nume+i +i "ă ' caeg'ri"e+i ca $lăcere "au durere) Urmă'rul $a" e"e acela că vrei "ă c'ninui "enzaţiile $lăcue +i "ă '$re+i "enzaţiile ne$lăcue) In $rimul r#nd! recun'a+erea "enzaţiei ca $lăcere "au durere e"e ea (n"u+i durer'a"ă) In al d'ilea r#nd! e&'rul de a e/inde viaţa unui &el de "enzaţie! $lăcerea! +i de a '$ri un al &el de "enzaţie! durerea! e"e de a"emenea durer'") Ambele aciviăţi "ugrumă c'r$ul) In naura (n"ă+i a lucruril'r &iecare "enzaţie are $r'$ria "a inen"iae +i duraă) E&'rul de a e/inde $lăcerea +i de a '$ri durerea reu+e+e d'ar "ă di"rugă "enziiviaea c'r$ului +i abiliaea "a de a ră"$unde "enzaţiil'r) Deci ceea ce &aci e"e &'are durer'" $enru c'r$) Dacă nu ai căua "ă &aci ceva cu "enzaţiile! vei de"c'$eri că ele rebuie "ă "e diz'lve (n ele (n"ele) A"a vreau "ă zic aunci c#nd v'rbe"c de"$re -i'nizarea g#ndului.) A"a (nţeleg $rin na+ere +i m'are) Nu e/i"ă -m'are. $enru c'r$! d'ar dezinegrare) 4#ndul &iind maerial! ' ceea ce urmăre+e e"e maerial) De aceea a+a%zi"ele ale căuări "$iriuale nu au nici un "en") Nu mă (nţelege gre+i! nu zic "ă nu &'l'"e+i g#ndul ca "ă 'bţii ceea ce ai nev'ie@ nu ai ală uneală Ia di"$'ziţie) A+adar! c'r$ul e"e inere"a numai de "u$ravieţuirea "a) T' ce e"e nece"ar $enru viaţă "un "u$ravieţuirea +i "i"emul re$r'duciv) A"a e"e calea naurii) De ce viaţa vrea "ă "e re$r'ducă e"e ' ală c,e"iune) *ingura cale $rin care 'rgani"mul uman $'ae "u$ravieţui +i a"igura re$r'ducerea "a e"e $rin g#nd) A+a că g#ndul e"e &'are im$'ran +i c,iar e"enţial 'rgani"mului viu) 4#ndul "abile+e dacă "e acţi'nează "au nu "e acţi'nează)  T'ae animalele au ace"e g#nduri $enru "u$ravieţuire! dar! (n cazul 'mului! e"e inr'du" &ac'rul recun'a+erii! c'm$lic#nd en'rm 'ul) N'i am "u$ra$u" $e"e &uncţi'narea "enz'rială naurală ' inerminabilă verbalizare) C'r$ul nu e"e del'c inere"a de c,e"iunile $"i,'l'gice "au "$iriuale) 1ul lăudaele v'a"re e/$erienţe "$iriuale n%au nici ' val'are $enru 'rgani"m) De &a$ ele "un durer'a"e $enru c'r$) Iubire! c'm$a"iune! a,im"a! (nţelegere! &ericire! 'ae ace"e lucruri $e care religia +i $"i,'l'gia le%au $u" (nainea 'mului! &ac d'ar "ă "$'rea"că "urmena

la ceea ce "unem de
U)4) : Nu ai nev'ie "ă $racici vre' e,nică 'ga ca "ă e/$erimenezi ace"e lucruri) Lu#nd dr'guri $'ţi avea 'ae acele e/$erienţe) Nu "u"ţin del'c dr'gurile! la &el cum nu "u"ţin 'ga) D'ar "ubliniez că 'aă e/$erienţa e"e nă"cuă de g#nd + (n 'ae cele e"enţiale! e"e idenică) Dacă ace"e "ări indu"e de 'ga "au de dr'guri u le nume+i "ări $line de e/az! mai $r'&unde! "au (n 'rice caz mai $lăcue dec# e/$erienţele -c'mune.! u (nă% re+i eg'%ul +i &'ri&ici "rucura "e$araivă $rin aceea că Iţi ir'"e+i g#ndurile raduc#nd "enzaţiile (n $lăcue +i durer'a"e +i (n (nale +i <'a"e) Orice e/$erimenezi u ca energie e"e energie indu"ă de g#nd) I): Ceea ce "$ui u e"e c,iar '$u"ul a ceea ce religiile +i "&inţii au ))) U)4): Cărţile $' zice ce v'r) -1ae+rii. $' zice ce v'r) 6enru ei e"e avana<'") Ei &ac un neg'ţ murdar cu măr&uri &al"i&icae) I): Dar ei zic ))) U)4): La"ă%i $e ei) Ce e+i u (n e"enţă Tu ce ai de "$u" Tu nu ai nimic de "$u") *ă "ai $e "caun +i "ă ciezi $e alul e"e u+'r! dar nu "e va (n#m$la nimic bun) Uie) (n "area a"a nu e/i"ă nici ' diviziune) *iuaţia n'a"ră e"e aceea că eu nu $' ran"mie +i u nu $'ţi rece$a &a$ul) În $lu" &aţă de a"a! u ai mer" un $a" mai de$are +i ai crea ' $r'blemă +i mai c'm$le/ă $enru ine $la"#nd "area nedivizaă (n a&ara a a+a cum e a&li@ a"a $re"u$une căuare) A căua (n"eamnă a &i i"eţ) Căuaul $ăcii 'ce+e $acea de$lină +i naurală a c'r$ului) Cun'a+erea +i căuarea a "un li$"ie de "en" $enru că ii araa in diviziunea $e care ai crea%' I): de'arece e+i (n dezac'rd cu unele din marile (nvăţăuri in unele $rivinţe! e"e 'are ace"a un m'iv "ă măuri brual! 'aă m'+enirea "$iriuală a 'menirii U)4): E"e 'aă li$"iă de val'are (n ceea ce e $rive+e $e ine) E"e un meniu &ără m#ncare) E"e (n (nregime ' arabă de v#nză'r ambulan) A avu ca urmare i$'crizie +i c'merciali"m) Ceva e"e radical gre+i (n $rivinţa ei) Dacă ceva e"e bun! nu $'ae $r'duce nimic rău) Eviden! religiile "im &al"e % religia! "$iriualiaea! "'cieaea! u! $r'$rieaea a! m'ivele +i val'rile ale! P'ul e"e &al"Q (n (nregime) I): *e $'ae ca mi
$are) Cuvinele au $enru ine d'ar ab"rac@ de al&el! ele nu au nici ' rele% vanţă $enru ine) I): T'ae a"ea au &'" un $ic dezamăgi'are) 6' "ă $lec +i "ă c'ninuăm c'nver"aţia m#ine U)4): De"igur) I): 1ulţume"c) U)4): Unde e"e "$aţiul E/i"ă "$aţiu &ără cei $aru $ereţi Ce (ţi "$une ţie că e/i"ă ceva numi "$aţiu Nu re$ea ceea ce alţii au ră"$un" Ia acea"ă  (nrebare3 ără g#nd e/i"ă "$aţiu Nu e/i"ă) e/i"ă) 4#ndul creează im$ul Ia &el ca +i "$aţiul) In cli$a (n care "e ive+e g#ndul! a$ar im$ul +i + i "$aţiul) 4#ndul l%a crea $e -m#ine.) Te "imţi &ără "$eranţă $enru că ai a i crea "$eranţa zilei de m#ine) *ingura a +an"ă e"e acum % nici ' "$eranţă nu e"e nece"ara) Nici ideea de "ine ^amaF nu e"e validă) Eu am (ncerca din greu "ă gă"e"c unul) Am &'" (ndruma gre+i de căre &il'"'&i) 4#ndul e"e c'r$ul! g#ndul e"e viaţa! g#ndul e"e "e/ul) Tu e+i g#ndul) 4#ndul e"e u (n"uţi) Dacă nu e/i"ă g#nd! u nu e/i+i) Nu e/i"ă lume! dacă g#ndul nu e/i"ă) I): Dumnezeule! ce (nc#lcealăl Cum $' "ă mă "alvez de 'ae a"ea a "ea De"inul $e care (l văd e"e de"ul de ri") U)4): Tu rebuie "ă &ii "alva de (n"ă+i ideea că rebuie "ă &ii "alva)  Trebuie "ă &ii "alva de "alva'ri! "alva'ri! m#nui de m#nui'ri) Dacă e "ă "e  (n#m$le! rebuie "ă "e (n#m$le acum) Cuvinele Cuvinele mele nu $' $ărunde "mineala dinlăunrul ău) Demenţa căuării "$iriuale e"e cea care e &ace neclini +i im$enerabil la cuvinele mele) Linia dinre un nebun +i un mi"ic e"e una &'are! &'are "ubţire) Nebunul e"e $rivi ca un caz clinic! (n"ă celălal! mi"icul! e"e la &el de $a'l'gic) Uiă de măănii! de "cri$uri! de cenu+ă $e &rune) C#nd vezi $enru ine  (n"uţi ab"urdiaea căuării ale! (nreaga (nreaga culură e"e redu"ă la cenu+ă (n ineri'rul ău) Aunci e+i (n a&ara ei! radiţia e"e erminaă $enru ine) 4aa cu <'curile) ;edana (n"eamnă "&#r+iul cun'a+erii) Deci de ce "ă "crii +i mai mule cărţi "&ine! "ă de"c,izi mai mule +c'li! "ă $ă"rezi mai mule  (nvăţăuri Arderea Arderea (n ineri'rul ău a ' ceea ce vrei vrei e"e (nţele"ul cenu+ii) cenu+ii) C#nd nu +ii nimic! "$ui mule) C#nd +ii ceva! nu mai e"e nimic de "$u") I): *area de a%nu%+i $e care u ' de"crii e"e legaă de un al nivel de c'n+ienă) Ce are ea de%a &ace cu mine! ' n'rmală $er"'ană nevr'ică U)4): Care niveluri de c'n+ienţă Nu e/i"ă niveluri de c'n+ienţă) C'n+ienţa nu e"e di&eriă (n "area de veg,e de cea din "area de "'mn) C,iar +i (n vreme ce "ai aici u vi"ezi) Nu $'ae e/i"a vi"are &ără imagini) C#nd "ai lungi (n $a ' nume+i num e+i vi"are! c#nd "ai cu 'c,ii de"c,i+i ' nume+i al&el! a#a ') 6enru mine ace"e imagini "un ab"ene! &ie că "un (n -"are de veg,e. &ie că "un (n - "are de "'mn.) Eu nu $' &'rma nici'daă ' imagine) La mine nu c'nează dacă 'c,ii "un (nc,i+i "au de"c,i+i) *ingurul lucru care e/i"ă (n acea"ă c'n+ienţă individualizaă e"e re&le/ia $reci"ă a ceea ce (i e"e $rezena) Nu ' nume+i) 1i+carea "au d'rinţa de a +i ce e"e ceea ce (i e"e $rezena $ur +i "im$lu nu e/i"ă) Eu nu am cum "ă cun'"c "au "ă e/$erimenez acea"ă a+a%numiă "are de veg,e) 6' "ă e/$lic

mecanic "area de veg,e! dar a"a nu im$lică e/i"enţa unui cineici care +ie că e"e reaz) E/$licaţiile nu val'arează nimic) De aceea eu re$e că "area a naurală e"e una de -a%nu%+i.) I): 1a<'riaea +c'lil'r religi'a"e +i $"i,'l'gice rec'mandă e/$an"iunea "au inen"i&icarea c'n+ienţei ca mi
4#ndul a invena de a"emenea '$u"ul im$ului! -acum.%ul! -eernul acum.) 6rezenul e/i"ă d'ar ca ' idee) (n cli$a (n care (ncerci "ă e uiţi la $rezen! el a &'" de
U)4): Nu $'ţi a"cula $e nimeni &ără "ă iner$reezi) Nu e/i"ă ' -ară a a"culării $ure.) 6'ţi "ă "ai aici +i "ă v'rbe+i $enru ' re"ul vieţii ale &ără "ă a
"au ca mi
*imilar! iluminarea nu are e/i"enţă inde$endenă! "e$araă de cun'a+erea de"$re ea) Nu e/i"ă iluminare de('c) Ideea de iluminare e"e legaă de "c,imbare! dar nu e/i"ă nimic care "ă &ie "c,imba) *c,imbarea admie im$@ "c,imbarea (n'deauna nece"iă im$) *a "c,imbi! "ă elimini un lucru +i "ă%> (nl'cuie+i cu alul nece"iă im$) Ceea ce e+i acum +i ceea ce rebuie "ă &ii "un legae (m$reună de im$) ;ei &i ilumina m#ine) *ă luăm a"a ca e/em$lu) Tu vrei "ă &ii ilumina! vrei "ă &ii -&ără%de%"ine.@ e+i a"a +i vrei "a &ii aia) Di"anţa dinre cele d'uă e"e um$luă cu im$! im$ (n care (ţi vei $une (nrebarea re$eiivă -Cum.) Iluminarea a "au -li$"a%de%"ine. e"e mereu m#ine! nu acum) Deci im$ul e"e e"enţial! iar im$ul e"e g#nd) 4#ndiul nu e"e acţiune! nu e"e a &ace! ci d'ar a vrea) Tu nu e+i gaa "ă &aci ceva! d'ar "ă re&lecezi! ceea ce (n"eamnă d'ar "ă e g#nde+i la) *rucura g#ndirii ale! care e"e -u (n"uţi.! nu $'ae c'nce$e $'"ibiliaea ca ceva "ă "e (n#m$le dec# (n im$) Acea"ă l'gică de e"c,ivă e"e de a"emenea a$licaă de 'aă lumea (n c,e"iunile "$iriuale! d'ar duraa e"e mai mare) *e (n#m$lă (nr%' viaţă vii'are "au $'ae (n rai@ (n 'rice caz! m#ine) Gi ' a+a cum nu e/i"ă m#ine (n ace"e c,e"iuni! a+a +i $uncul de re&erinţă! $rezenul! nu e/i"ă) Unde e/i"ă el În g#nd! care e"e recuul) Nu "e $une $r'blema de a &i ilumina "au &ără%de%"ine -acum.! $enru că nu e/i"ă -acum.! ci d'ar $r'iecţia $rezenului $e"e recu)  Tu nu ai văzu nici'daă un c'$ac! d'ar cun'a+erea a $e care ' ai de"$re c'$aci) Tu vezi cun'a+erea! nu c'$acul) Înregul inere" (n a &i &ără% de%"ine e"e m'iva de recu) A# im$ c# e/i"ă m'ivaţie! ' a# im$ va &i ' aciviae cenraă $e "ine) Cu c# &aci mai mul! cu a# devii mai eg'i") A vrea "ă devii ilumina "au &ără%de%"ine e"e ceva &'are $lin de eg'i"m) Tu nu vrei liberae! nici nu vrei ca 'aă lumea "a &ie liberă! u vrei -liberae. $enru ine) Cu ' a"&el de ab'rdare! cum naiba vei &i liber Nu vei &i liber) "A#IT$%U% IV Nu e,ist! nimic de în(eles

U)4)5ri",namuri: Tu nu vei &i nicic#nd liber de eg'i"m) Inerl'cu'r: Bine! dar 'ţi "&inţii! "alva'rii +i 'ae religiile din 'ae im$urile ne%au (ndemna "ă &im n'n%eg'i+i! "ă &im m'de+i "ă &im bl#nzi) 6rin urmare! rebuie "ă &ie $'"ibil) Cum $'ţi &i a# de "igur de un a"emenea lucru U)4): 6enru mine! e"e lim$ede $recum cri"alul că ai invena acea"ă idee de n'n%eg'i"m ca "ă e $r'e
a+a! nu e/i"ă n'n%eg'i"m) Omul "%a 'rura $e "ine (n"u+i cu acea"ă idee de n'n%eg'i"m +i a &ăcu $'"ibil un rai u+'r $enru cei care v#nd acea"ă idee $enru a răi! $recum $re'ţii +i m'rali+ii) Eu nu e c'ndamn $e ine "au $e alcineva! d'ar ară ab"urdiaea a ceea ce &aci) C#nd energia c'n"umaă (n căuarea a ceva ce nu e/i"ă $recum n'n% eg'i"mulF e"e $u"ă (n mi+care_$r'blema a devine "im$lă! indi&eren care ar &i acea"a) ;ei (ncea "ă%ţi creezi $r'bleme $e $lanul maerial +i ă"a e+e "ingurul $lan care e/i"ă) I): Da! dar ce zici de cei care cauă nu ' ab"racţie iluz'rie@ ci $ur +i "im$lu &ericire  U)4): Căuarea l'r a &ericirii nu e"e di&eriă de căuările "$iriuale) E"e căuarea $lăcerii! "$iriualiaea &iind $lăcerea cea mai mare! "u$remă) I): Deci acea"ă căuare rebuie "ă di"$ară U)4): Nu "$une că ar rebui "ă di"$ară) A vrea ca eg'i"mul "ă di"$ară e"e $are din căuarea eg'i"ă a unei "ări mai $line de $lăcere % n'n%eg'i"mul) Niciuna nu e/i"ă) De aceea u e+i eern ne&erici) Căuarea a a &ericirii e &ace ne&erici) Am#nd'uă! ţelul "$iriual +i căuarea &ericirii "un la &el) Am#nd'uă "im e"enţial eg'i"e! "un căuări ale $lăcerii) Dacă acea"ă  (nţelegere ar &i cumva (n ine! aunci nu ai &'l'"i del'c energia (n direcţia aceea) Gii! eu am &'" $e"e ' (n lume! +i am gă"i că 'amenii "un e/ac Ia &el) Nu e"e nici ' di&erenţă) A deveni e"e cel mai im$'ran lucru $e lume $enru 'ţi 'amenii % a deveni ceva) T'ţi v'r "ă devină b'gaţi! &ie maerial &ie "$iriual! e"e e/ac la &el) Nu le "e$ara@ a+a%zi"ul 'm "$iriual e"e maeriali") Tu $'ae crezi că e+i "u$eri'r $enru că u e duci la em$lu +i &aci $u
ai &i "ingura $er"'ană care ar $uea "ă &acă "ă &ie &al" ceea ce "$un eu) Un mare (nţele$ ca 4auda$ada ' $'ae &ace! dar el nu e"e aici) Tu d'ar re$eţi ceea ce 4auda$ada +i alţii au "$u") În ceea ce e $rive+e $e ine! e"e ' a&irmaţie &ără val'are) Dacă ar &i &'" un 4auda$ada viu "#nd aici! el ar &i &'" (n "are "ă "$ulbere ceea ce "$un! dar nu u) Deci nu evada (n generalizări &ără "en") Trebuie "ă ai cura

un 'm ca mine) *un "igur că nu mă vei c'ne"a nici'daă) Din acea"ă cauză ceea ce "$un eu va crea ineviabil (n ine ' "iuaţie in"abilă! nevr'ică) Tu nu $'ţi acce$a ceea ce "$un eu +i nu e+i (n $'ziţia de a re"$inge ceea ce "$un) Dacă $ielea a nu ar &i &'are gr'a"ă! ai "&#r+i cu "iguranţă (n azilul de nebuni) Tu $ur +i "im$lu nu $'ţi +i nu vei $une la (nd'% ială ceea ce "$un@ $eric'lul e"e $rea mare) Ab"'lu nimic nu va $enera armura a@ 4auda$ada (ţi $une la di"$'ziţie mănu+i! B,agavad 4ia '
c'm$a"iune $enru ine! (ţi "$un că a"a nu e"e ceea ce vrei) A"a nu e"e ceva ce u $'ţi &ace "ă "e (n#m$le) Nu e"e del'c (n m#inile ale) A"a (l izbe+e $e acela $e care (l alege) Tu e+i cu 'ul (n a&ara ace"ei c,e"iuni)  T'aă acea $'ezie +i r'manţi'ziae de"$re -a muri &aţă de 'ae zilele de ieri. nu e va a
I): N'r'c'+i "au nen'r'c'+i! radiţia n'a"ră ne "$une că viaţa e"e recă'are! că 'ul e"e &lu/! că))) U)4): Aceea e"e radiţia Indiei de"$re care v'rbe"c eu % "c,imbare! nu radiţia de"$re care v'rbe+i u +i (n care nu e/i"ă nici ' "c,imbare) Înreaga a viaţă e"e ' negare a realiăţii "c,imbării) Tu vrei d'ar "ă c'ninui cumva! a$'i "ă re(nvii! d'ar ca "ă c'ninui) Acea"a nu e"e marea radiţie a Indiei de"$re care v'rbe"c eu) Tu crezi că $ui ' (nrebare $r'&undă c#nd (nrebi -Ce e"e m'area.) Tu $leci "ă%ţi $ui (nrebarea lui 4auda$ada (naine "ă (ţi $ui  (nrebarea &undamenală -*un nă"cu.) În l'c "ă aaci $r'blema acea"a de bază $e c'n $r'$riu! u ciezi +i "crii c'menarii la 4auda$ada! a$'i "ca$i "im$lu $'rivind ceea ce "$un eu cu ceea ce a "$u" el) Acea"a e"e e"c,iva a) In 'rice caz! ' ceea ce $'ţi &ace u e"e "ă "$eculezi de"$re m'are +i re(ncarnare) Numai 'amenii m'rţi (nreabă de"$re m'are) Aceia care răie"c cu adevăra nu v'r $une nicic#nd ' a"emenea (nrebare) Acea mem'rie din ine % care e"e m'ară % vrea "ă +ie dacă va c'ninua c,iar +i du$ă ceea ce ea (+i (nc,i$uie a &i m'area) De aceea $une a+a (nrebări "u$ide) 1'area e"e "&#r+i@ e+i m'r d'ar ' "ing`iră daă) C#nd v'r &i muri ace"e (nrebări +i idei $e care le ai! aunci nu vei mai $une (nrebări de"$re m'are) I): Tu "mulgi 'ul! +i dinr%' daă văd ca rebuie "ă l've"c la r#ndul meu! că nimeni nu $'ae "ă mă a
de căuarea a) A#a im$ c# ţelul e/i"ă! vei c'ninua căuarea lui) Dacă u zici -Eu c,iar nu +iu ceea ce cau.! a"a nu%i adevăra) A+adar ce anume cauţi Acea"a e"e de de$are cea mai im$'rană (nrebare $e care "ă ţi%' $ui) Dacă e uiţi Ia ine vei vedea că! (n a&ară de nev'ile &izice naurale! ceea ce vrei a a$ăru din ceea ce ţi "%a "$u"! din ceea ce ai cii! din ceea ce u  (n"uţi ai e/$erimena) ;rerile &izice "un evidene (n ele (n"ele +i "un de  (nţele") Dar acea"ă vrere $ariculară % 'biecul căuării ale % e"e ceva nă"cu din g#ndirea a! care e"e la r#ndul ei bazaă $e cun'a+erea $e care ai acumula%' din di&erie "ur"e) I): Dacă ' ceea ce "$ui e"e adevăra! "unem (nr%adevăr (nr%' "iuaţie $r'a"ă) Nu "unem (n $'ziţia de a acce$a "au de a re"$inge ceea ce "$ui u) De ce! aunci! c'ninui "ă v'rbe+i cu n'i Ce "en" $'ae avea U)4): Ace" dial'g cu ine nu are nici un "en") 6'ţi la &el de bine "ă (nrebi de ce naiba v'rbe"c) Te a"igur em$aic că! (n cazul meu! m'ivul nu e"e del'c de naura măririi de "ine) 1'ivul $enru care eu v'rbe"c e"e de"ul de di&eri de ceea ce crezi u) Nu e"e din cauză ca "un gaa "ă e a
Ceea ce u (n"uţi +i alţii g#ndiţi ca &iind ră"$un"urile nu e $' a
U)4): Trecuul va e/i"a mereu a#a im$ c# vei vrea ceva) C,iar dacă  (ncerci "ă%ţi "u$rimi d'rinţele! recuul rebuie "ă a$ară! ca "ă e a
U)4): *ingurul m'd $rin care +inele $'ae adăuga mai mulă +i ' mai mulă cun'a+ere +i e/$erienţă e"e $un#nd la ne"&#r+i (nrebarea &ără "en" -Cum Cum "ă răie"c. Dacă cineva (ţi "$une că acea"ă c'ninuiae a cun'a+erii +i a e/$erienţei rebuie "ă "e "&#r+ea"că! iar u (nrebi -Cum.! e+i (na$'i (n ca$cană) Tu d'ar ceri acela+i gen de cun'a+ere) I): Dar n'i vrem "a +im de"$re iluminare@ dacă e"e $'"ibil))) U)4): Tu vrei "ă +ii dacă e/i"ă "au nu iluminarea! cine ' are +i cum "ă ' 'bţii) E+i curi'" cum "%ar c'm$'ra un $re"u$u" 'm ilumina! care e"e naura i$arel'r lui de c'm$'ramen! +i a+a mai de$are) A$aren u +ii &'are mule de"$re iluminare) Eviden că +ii! din m'men ce ' cauţi) I): Nu 'ţi "unem a+a de naivi (nc# "ă credem că $uem căua direc $e Dumnezeu! iluminarea! "au nirvana) 6rin urmare! $uem acce$a naura iluz'rie a ace"'r ţeluri) Dar căuăm lucruri mai $racice! mai angibile $recum))) U)4): Lumea cauă iluminarea) Tu "$ui că nu ' cauţi! dar e"e acela+i lucru) Că vrei ' ma+ină n'uă "au că vrei ' "im$lă $ace a minţii! răm#ne ' căuare durer'a"ă) Liderii laici (ţi "$un una! 'amenii "&inţi! ala) Nu e nici ' di&erenţă: a# im$ c# cauţi $acea minţii! vei avea ' mine c,inuiă) Dacă  (ncerci "ă nu cauţi! "au dacă c'ninui "ă cauţi! vei răm#ne la &el) Trebuie "ă e '$re+i) Tu nu e '$re+i din căua de'arece ' a"emenea '$rire ar  (n"emna "&#r+iul ău) E+i răăci (nr%'
 (n"u+irile mele $er"'nale! dar +i de ceea ce "'cieaea mea (mi $ermie "ă &ac adică de ce '$'runiăţi reale "un di"$'nibile) U)4): Tu vrei a# de mule lucruri! iar eu nu "un (n $'ziţia de a e a
vii'r! ca "ă nu le a
Ne(nceaa iner$reare de căre recu a ceea ce "e "$une (m$iedică a"culaul a ceea ce "e "$une)  T' ce (ţi $' garana eu e"e că a#a im$ c# vei căua &ericirea! vei răm#ne ne&erici) Ace"a e"e un &a$) *'cieaea e"e a# de 'rganizaă +i de c'm$le/ă (nc# nu ai cum "ă "u$ravieţuie+i dec# acce$#nd &elul de viaţă din
brualiăţile +i mizeriile ei) T'ae (ncercările ale de a "c,imba acea"ă "'cieae bruală &ac d'ar "ă%i adauge inerţie) A"a nu (n"eamnă că individul liber e"e indi&eren &aă de "'cieae) Din c'nră) In 'rice caz! u e+i cel indi&eren c,iar acum) Tu d'ar v'rbe+i +i e "mi'rcăi +i (nre im$ nu &aci nimic) (mi $are rău))) I): Dar e"e &'are urgen "ă avem $ace (n lume))) U)4): Dacă nu e+i (n $ace cu ine (n"uţi! nu $'ae &i $ace (n lume) C#nd ai de g#nd "ă &ii (n $ace cu ine (n"uţi În viaţa vii'are Nici ' +an"ă) A+ea$ă! ' "ă vezi) Nici aunci nu e/i"ă garanţia ca "'cieaea a va &i $a+nică) Ei nu v'r &i (n $ace) C#nd u e+i (n $ace cu ine (n"uţi! acela e"e "&#r+iul $'ve+ii) I): *e $are că n'i avem d'ar acea"ă idee de "'cieae $a+nică! c#nd de &a$ relaţia n'a"ră cu ceilalţi e"e de"ul de vi'lenă) Cum "ă raver"ăm acea"ă $ră$a"ie dinre ideal +i real U)4): Tu (ncerci "ă "abile+i relaţii cu 'amenii din
&aci nimic) Nici un e&'r nu e"e nece"ar) Nu rebuie "ă%ţi $ui v'inţa) Nu rebuie "ă &aci nimic ca "ă &ii u (n"uţi) Dar ca "ă &ii alceva dec# ceea ce e+i! rebuie "ă &aci mule lucruri) 6lici"eala +i nelini+ea $e care le "imţi (n ine e/i"ă d'ar din cauză că u crezi că rebuie "ă &aci ceva mai inere"an! mai $lin de "en" +i mai val'r'" dec# ceea ce &aci de
caliăţile +i de&ecele) Dacă (ngr'$i c'r$ul! viermii au $are de un '"$ăţ) Dacă  (l arunci (n a$ă! $e+ii v'r avea i'n '"$ăţ) Acea viaţă va c'ninua indi&eren ce ar &i) In"ă u nu vei &i ac'l' ca "ă e/$erimenezi m'area) E/i"ă m'are d'ar (n (nţele"ul clinic) I): Dacă nu răie"c de &a$! dacă nu $' cun'a+e m'area! dacă de &a$ nu%mi $a"ă de "'cieae! dacă viaţa mea e"e c,iar &ără "en"! dacă rudnica mea cun'a+ere de "ine e"e d'ar ' e/$re"ie a ign'ranţei! aunci ceea ce iau eu dre$ realiae e"e ' $r'iecţie a $r'$riei mele minţi))) U)4): Unde e"e minea de"$re care v'rbe+i 6'ţi "ă mi%' arăţi Nu e/i"ă minea a +i minea mea) 1inea e"e $e"e '! (nr%un &el ca +i aerul $e care  (l re"$irăm) E/i"ă ' "&eră a g#ndului) Nu e"e a a "au a mea) E"e mereu ac'l') Creierul ău &uncţi'nează ca ' anenă! culeg#nd +i aleg#nd ce "emnal vrea "ă &'l'"ea"că) A"a e"e ') 'l'"e+i "emnalele (n "c'$ul c'municării) 1ai (n#i! n'i rebuie "ă c'municăm cu n'i (n+ine! (nce$em de c'$ii numind 'ul ' daă +i (ncă ' daă) C'municarea cu alţii e"e ceva mai c'm$le/ă +i e"e urmă'area) 6r'blema! "au $a'l'gia dacă vrei! (nce$e c#nd c'munici ne(ncea cu ine (n"uţi -*un &erici))) *un ne&erici))) Care e"e "en"ul vieţii)) +i a+a mai de$are) Dacă acea"ă ne(nceaă c'municare cu ine (n"ui nu e"e ac'l'! u nu e+i ac'l' a+a cum e +ii +i e e/$e% rimenezi) C#nd acel m'n'l'g ineri'r nu mai e"e ac'l'! nev'ia de a c'munica cu alţii e"e ab"enă) Deci c'munici cu alţii d'ar ca "ă menţii acea c'municare $e care ' ai cu ine (n"uţi! m'n'l'gul ău ineri'r) Ace" &el de c'municare e"e $'"ibil numai dacă e "$ri
U)4): Nici măcar ingineria geneică de care "avanţii "im a# de m#ndri nu e"e $enru bene&iciul 'menirii) Dacă "avanţii reu+e"c! e,nica ingineriei geneice va &i Înm#naă "aului) *aul ' va &'l'"i ca "ă c'nr'leze 'ul +i $e 'ţi) *$ălarea creierului! care nece"iă "ec'le! va &i de$ă+iă) 6rinr%' "im$lă in
m#inile "i"emului $'liic "$re a &i &'l'"iă $enru c'nr'lul c'm$le +i "ub
val'are &uncţi'nală) Dacă nu acce$ăm lumea a+a cum ne e"e im$u"ă! v'm a
Inerl'cu'r: (ţi cieam carea ieri! U)4)! +i rebuie "ă măruri"e"c că am avu "enimenul că (n cele din urmă 'ae argumenele ale duc nu căre "$eranţă! ci ineviabil căre "u&erinţă +i di"$erare umană! Am dre$ae U)4) 5ri",namuri: (n $rinci$iu! eu nu văd nici un vii'r $enru 'm) Nu $enru că "un un a$'cali$ic! ci mai degrabă $enru că 'rice e"e nă"cu din diviziunea din 'm (l va di"ruge (n cele din urmă $e el +i "$ecia "a) A+a că eu nu vi"ez "au "$er la ' lume $a+nică) I): A"a e din cauza ineviabiliăţii vi'lenţei U)4): Din cauză că ineviabiliaea răzb'iului e"e (n v'i) Răzb'aiele miliare din lume "un ' e/en"ie a ceea ce "e $erece (n ineri'rul v'"ru ' im$ul) De ce e/i"ă un răzb'i de"&ă+ur#ndu%"e (n ine Din cauză că u cauţi $acea) In"rumenul $e care (n &'l'"e+i (n (ncercarea de a &i (n $ace cu ine  (n"uţi e"e răzb'i) In 'm e/i"ă de
Ceea ce zic eu e"e că 'aă acea"ă v'rbărie dulce de"$re $ace! c'm$a% "iune +i iubire nu a ain" 'mul c#u+i de $uţin) E"e 'aă un n'n"en") Ceea ce ţine 'amenii (m$reună e"e "$aima) *$aima de di"rugere reci$r'că a avu ' $uernică +i "răvec,e in&luenţă (n 'm) A"a nu e"e! de"igur! ' garanţie) Nu +iu) I): Acum $r'blema e"e imen" am$li&icaă de &a$ul că e,n'l'giile n'a"re garanează e/incţia uur'r &'rmel'r de viaţă! nu d'ar a 'mului(n caz ca răzb'iul "e dezlănţuie la nivelurile (nale) U)4): [iua (n care 'mul a "imţi (n el acea"ă c'n+ienţă de "ine! care I%a &ăcu "ă "e "imă "u$eri'r &iecărei "$ecii de $e $laneă! e"e ziua (n care el a $leca $e drumul c'm$leei di"rugeri de "ine) Dacă 'mul e"e di"ru"! $r'babil că nimic nu e"e $ierdu) Din ne&ericire! in"rumenele de di"rugere $e care a &'" ca$abil "ă le dezv'le de%a lungul "ec'lel'r "un ' mai mule +i mai eribile +i din ce (n ce mai $ericul'a"e) El va lua cu "ine 'ul c#nd "e va duce) I): De unde a$are ace" im$ul" $rimar ca el "ă &ie "ă$#nul "ău +i al lumii U)4): 4eneza lui "e a&lă (n ideea religi'a"ă că 'mul e"e (n cenrul univer"ului) De e/em$lu! evreii +i cre+inii cred că 'ul a &'" crea $enru &'l'"ul 'mului) De aceea 'mul nu mai e"e $are din naură) EI a $'lua! di"ru" +i uci" 'ul! 'ae (n c'nul că vrea "ă &ie (n cenrul univer"ului! al creaţiei) I): Dar 'mul rebuie "a aibă un l'c undeva! cu "iguranţă! c,iar daca nu (n cenrul creaţiei) Căderea re$rezină (nce$uul nu "&#r+iul 'mului) U)4): D'crina Căderii e"e &'are &'l'"i'are $enru cre+ini! a#a '@ ea nu (n"eamnă nimic) T'aă radiia cre+ină e/$l'aează ideea $ăcaului iniţial $#nă (n $#nzele albe! av#nd ca rezula ma"acre! r#uri de "#nge +i ale vi'lene incredibile) I): Ei bine! &il'z'&iile din Orien v'rbe"c de"$re un !!cenru nemi+ca. care $'ae &i gă"i $rin mediaţie))) U)4): Eu c'ne" (n"ă+i e/i"enţa! (n"ă+i ideea de "ine! mine! "au $"i,ic) Dacă acce$ţi c'nce$ul de "ine % +i e"e un c'nce$ % e+i gaa "ă cauţi +i "ă acumulezi cun'a+ere de "ine) Dar nici'daă nu c'ne"ăm ideea de "ine! nu% i a+a I): Care e"e +inele de"$re care v'rbe+i u U)4): Tu e+i cel inere"a de "ine! nu eu) Orice ar &i! e"e cel mai im$'ran lucru $enru 'm a# im$ c# e"e (n viaă) I): E/i"! deci "un) A"a e De"care" U)4): Tu nu ai $u" nici'daă la (nd'ială $rinci$ala $remi"ă de aici) Adică: eu g#nde"c! deci e/i") Dacă nu g#nde+i! nu%ţi rece $rin ca$ nici'daă că e+i viu "au m'r) Dar! (nruc# n'i g#ndim ' im$ul! (n"ă+i na+erea g#ndului creează &rică! iar din &rică izv'ră+e 'aă e/$erienţa) Ambele lumi -ineri'ară. +i -e/eri'ară. $'rne"c dinr%un $unc al g#ndului) T' ce e/$erimenezi e"e nă"cu din g#nd) Deci ' ce e/$erimenezi! "au ai $uea e/$erimena! e"e ' iluzie)

Ab"'rbirea de "ine (n g#nd creează (n 'm cenrarea $e "ine@ a"a e"e ' ce e/i"ă ac'l') T'ae relaţiile bazae $e a"a v'r crea ineviabil "u&erinţă $enru 'm) Ace"ea "un relaţii imaginae) În ceea ce e $rive+e $e ine! nu e/i"ă relaţie) Gi 'u+i "'cieaea cere nu d'ar relaţii! ci +i relaţii $ermanene! I): Te%ai c'n"idera un e/i"enţiali" U)4): Nu! "ă nu crezi că $'ţi $une eic,ee $e mine) E/i"enţiali+ii v'rbe"c de"$re di"$erare +i ab"urd) Dar ei nu "%au lu$a nici'daă cu di"$erarea "au cu ab"urdiaea) Di"$erarea e"e ' ab"racţie $enru ei) I): Dar cum răm#ne cu ang'a"a Nau&ragiul 4reaţa Ce "imţea Ra"'lni'v dacă nu di"$erare U)4: Ace"ea "un c'nce$e ab"race $e"e care ei au c'n"rui ' "rucură &il'z'&ică uria+ă) Alceva nu e/i"ă (n ace"e c'nce$e) C#nd mă re&er la aciviaea cenraă $e "ine eu v'rbe"c de"$re un mecani"m au'n'm! au'ma! care "e au'$er$euează! cu 'ul di&eri de ceea ce e'reizează ei) I): ;rei "a "$ui că +inele "u$ravieţuie+e m'rţii U)4): Nu) Nu "e $une $r'blema "inelui! deci cum $'ae "ă a$ară $r'blema nemuririi! a ceea ce e/i"ă dinc'l' I): Ce e"e dinc'l' E/i"ă un dinc'l' U)4): 1'area e"e cea care creează im'raliaea) Cun'"cuul creează necun'"cuul) Tim$ul creează eernul) 4#ndul e"e cel care a crea "area &ără%de%g#nduri) I): De ce U)4): 6enru că g#ndul (n (n"ă+i naura "a e"e de "cură duraă) Deci de &iecare daă c#nd un g#nd e"e nă"cu! u e+i nă"cu) Dar u ai adăuga Ia a"a nev'ia $ermanenă de a e/$erimena acelea+i lucruri iar +i iar! d#nd a"&el g#ndului ' &al"ă c'ninuiae) Ca "ă e/$erimenezi ceva! u ai nev'ie de cun'a+ere) Cun'a+erea e"e (nreaga m'+enire a g#nduril'r 'mului! "enimenel'r +i e/$erienţel'r! daă mai de$are din generaţie (n generaţie) E/ac a+a cum re"$irăm dinr%un &'nd c'mun de aer! n'i ne (n"u+im +i &'l'"im g#nduri din "&era de g#nd (nc'n
U)4): 6ur +i "im$lu nu e"e $'"ibil) *ai Baba e"e un iluzi'ni") El $r'ducea Pdin aerQ cea"uri elveţiene) Dar du$ă ce guvernul indian a $u" ' a/ă de im$'r $e cea"urile elveţiene! a (nce$u cur#nd du$ă aceea "ă $r'ducă cea"uri indiene) Am văzu ieri la eleviz'r un 'm care $uea &ace "ă di"$ară un avi'n cu reacţie c,iar (n &aţa 'c,il'r ăi3 *ai Baba &ace "ă a$ară un cea"@ (l dă unui di"ci$'l 'n'ra! iar el! *ai Baba! $rime+e 'ae aclamaţiile +i a$lauzele) T'ul $are legiim! dar e"e ' +arlaianie) Eu r#d de a"&el de lucruri) Tu cum $'ţi "ă Ie iei (n "eri'" I): Bine! dar aunci ce iei u (n "eri'" ;iaţa 1'area ;iaţa e/raere"ră U)4): Nu cred că genul ace"a de viaţă e/i"ă (n ală $are! $e vre' ală $laneă) Eu nu zic că nu ar $uea e/i"a viaţă $e ale $lanee! d'ar că nu ea e"e ca e/i"enţa n'a"ră de aici) Cugearea a la ale &'rme de viaţă +i la ale lumi e"e d'ar ' d'rinţă de e/en"ie nelimiaă (n vii'r +i (n l'curi de$ărae) 4#ndul (ncearcă "ă%+i dea c'ninuiae! iar "$eculaul de"$re vii'r +i lumi nede"c'$erie e"e un m'd c'nvenabil de a ' &ace Lucrul de care $'ţi &i c'n+ien e"e deermina de g#ndiul ău@ $unc) I): T'ae ace"ea "e a$r'$ie de ceea ce "$une 5ri",namuri) El "$une că acumulaa cun'a+ere a 'mului devine radiţie! a"um#ndu%+i ' c'ninuiae +i legiimiae $r'$rie! ,lu crezi U)4): Nu) Nu văd cum ceea ce "$un eu e"e măcar a$r'a$e de linia lui de g#ndire) El v'rbe+e de"$re -c'n+ienţă $a"ivă.! călă'rii ale de"c'$eririi! ran"&'rmări $"i,'l'gice! de"c,ide +c'li +i (n&iinţează &undaţii) Ace"e aciviăţi nu e eliberează! ci $er$euează mi+carea g#ndului +i radiţia) I): E/i"ă liberae a g#ndului))) vre' liberae $enru 'm  U)4): Nu! $enru 'm nu e/i"ă liberae de acţiune) Eu nu v'rbe"c de"$re ' &il'z'&ie a re"emnării caacli"mică! deermini"ă) Dar))) I): Nu e/i"ă cale de ie+ire Nici măcar $rin c'nem$larea cenrului meu Nici macar $rin mediaţie Nici măcar $rin rezirea energiei undalini Nici măcar $rin cucerirea iluziei  U)4): Nu) 6'ţi (ncerca ' &elul de lucruri! dar ace"ea nu e v'r a
reragi +i e "e$ari $e ine (n"uţi din curgerea naurală a vieţii $rin ine +i $e l#ngă ine) Tu e+i $are dinr%un c#m$ magneic generaliza +i ceea ce e "e$ară de alţii e"e g#ndul) Tu e+i $re'cu$a d'ar de &ericirea "au ne&ericirea a! de &ilmul la care e uii u) I): Av#nd (n vedere ca &iecare dinre n'i răie+e (nr%' lume "ubiecivă! nu e"e 'are ineviabil că nimeni nu vede lumea -'biecivă. a+a cum e"e ea de &a$ C#nd &iecare din n'i "e uia la! "ă zicem! ma"a de ac'l'! &iecare dinre n'i vede ceva di&eri) A+a e"e cu 'ae 'biecele) U)4): 1a"a nu e"e del'c un 'biec) În"u+i &a$ul că u recun'+i ma"a ca ma"ă e"e adevăraa $r'blemă) Nu c'nează! a+a cum $are că g#nde"c &il'z'&ii! că u +i eu vedem un $ic di&eri "caunul +i deci iner$reăm di&eri)Nu c'nează nici dacă "caunul e/i"ă aunci c#nd eu ie" din cameră) il'z'&ii v'rbe"c (nr%una de"$re a"a) E"e ab"urd) Tu vezi +i e/$erimenezi lucrurile dinr%un $unc de vedere di&eri de al cel'rlalţi! a"a%i ') Tu crezi că ai ' e/$erienţă "ubiecivă a unui lucru 'bieciv) Ac'l' nu e/i"ă nimic % d'ar relaivele dae e/$erimenale ale ale! -adevărul. ău) Nu e/i"ă del'c adevăr 'bieciv) Nu e/i"ă nimic -(n a&ara. "au inde$enden de minţile n'a"re) I): C,iar +i (n cazul celuilal individ E"e e/i"ena lui de$endenă d'ar de aciviaea mea menală E"e "'ţia a "au vecinul ău d'ar un &en'men in&ra$"i,ic U)4): De vreme ce $re"u$un că -eu. e/i"! el de a"emenea e/i"ă) Dar eu c'ne" a"a) Am eu vreun mi
U)4): Nu) Omul e"e de
e/i"ă ceva $recum -m'menul de &aţă.) Ace" m'men nu e"e un lucru care $'ae &i ca$ura! e/$erimena! "au căruia i "e $'ae da e/$re"ie) În cli$a (n care ca$urezi ceea ce crezi u de"$re -ace" m'men. de
I): Dar cum e cu genul de iubire $e care ' $racică 1aica Tere"a Cum e cu c'm$a"iunea U)4!@ T'ae "un nă"cue din c'n+iinţa divizivă din 'ameni) 6#nă la urmă ace+ia a
U)4): Ceea ce am crea n'i e"e '
I): De ce a deveni cun'a+erea a# de im$'rană $enru n'i U)4): 6enru că (ţi dă $uere) Cum am "$u" la (nce$u! cun'a+erea e"e $uere) Eu +iu! u nu +ii) Eu am e/$erienţe religi'a"e +i u nu ai) Deci  (n"eamnă a &i mai cu m' dec# ceilalţi +i a e da mare) I): Trecuul ău cu *'cieaea Te'z'&ică a c'nribui (n vreun &el la m'dul cum (nţelegi viaţa Gii! 'ae ace"e c,e"iuni a"rale! ,'cu"%$'cu"%ul d'amnei Blava"! $edera"ia lui Leadbeaer! "cama'riile circului e'z'&ic))) U)4): Ceea ce mi "%a (n#m$la mie a &'" nu da'riă! ci (n $'&ida ace"'ra) Gi ace"a%i un mirac'l) Eu c,iar nu +iu) Nu "un un 'm al umilinţei "au ceva de genul ace"a) Ui#ndu%mă (na$'i la "iuaţie! nu am cum "ă%ţi "$un cum a &'") T' ce +iu e"e că "un liber de recuul meu +i mulţume"c cerului $enru a"a) I): *$une%ne! ce crezi de"$re -(nţele$ul care merge "ingur_) 5ri",namuri! 'mul cu care ai -ru$%'7) U)4): Cred că e"e un mare im$'"'r) A"a am (m$'riva lui ) 5ri",namuri) El nu a &'" nici'daă clar) Dacă (l (nrebi de ce nu v'rbe+e clar! ră"$un"ul lui ar &i că 'rice ar "$une devine ' au'riae $enru "au c'nra lui) Dar acea"ă aiudine $e care a lua%' e"e ' $'ziţie $'liică) În realiae! a deveni de
I): *$une%mi ceva) 5ri",namuri mi%a "$u" (nr%' di"cuţie că (nreaga lui viziune a"u$ra lumii "u$ravieţuie+e de'arece el $rive+e viaţa dinr%un $unc de vedere dea+a) El nu e"e $rimul care a "$u" a"a) 1ulţi mari 'ameni ai religiei +i arei au "$u" acela+i lucru) E+i de ac'rd că vede cel mai clar acela care "ă de$are U)4): ) 5ri",namuri e"e cel care "$une a"a! "au ade$ţii lui I): El "u"ţine că nu are ade$ţi) U)4): (n $rimul r#nd! eu nu am nici ' viziune a"u$ra lumii +i nici ' "rucură a g#ndului care "ă e $'aă a
de "ine. Eu nu am vru "a am ace"e (nrebări) 6ur +i "im$lu le aveam) Bine(nţele" că a rebui "ă e/$erimenez) Am (ncerca mulă vreme a# de mule lucruri! a"a! aia! aialală) A$'i! (nr%' bună zi! a&li că nu e/i"ă nimic de a&la) Le re"$ingi $e 'ae c'm$le +i 'al) Acea"ă re"$ingere nu e"e del'c ' mi+care a g#ndului! nici ' negare "u$er&icială) Ea nu e"e &ăcuă ca "ă d'b#nde+i ceva) $recum nev'ia de a d'b#ndi ceva "$iriual))) U)4): Nu e/i"ă nimic de d'b#ndi) Nu e/i"ă nimic de gă"i "au de a&la) A  (nţelege că nu e/i"ă nimic de (nţele" e"e ' ceea ce e/i"ă) C,iar +i acea"a e ' a&irmaţie dedu"ă) Cu ale cuvine! nu e/i"ă nimic de (nţele") I): a$ul că nu e/i"ă nimic de (nţele" e"e ' ceriudine $enru ine! dar nu +i $enru mine) U)4): 1ai (n#i de 'ae! u nu ai &'amea! "eea de a a&la ră"$un"ul acelui lucru) Deci nu $'ţi &ace nimic (n legăură cu acel lucru) Orice &aci $er$euează acel lucru! (ţi ţine &'amea la di"anţă) Ceea ce $are "ă mi "e &i  (n#m$la mie e"e nu că &'amea mea a &'" "ai"&ăcuă cu &irimiuri de $#ine "au cu ' $#ine (nreagă! ci că acea &'ame nu a gă"i un ră"$un" "ai"&ăcă'r +i "%a ar" $e "ine) T'ae ace"e lucruri $''li'are de "ee nu mi%au $''li "eea) În cazul meu! "eea "%a e$uiza (nruc#va $e "ine) Eu "un un 'm e$uiza % dar nu (n "en"ul (n care &'l'"iţi v'i ace" cuv#n) E"e cu 'ul un al &el de e$uizare) Ceea ce acum e"e aici e"e ceva viu) Nu e/i"ă nici ' nev'ie de c'municare) Nici ' c'municare nu e"e $'"ibilă la nici un nivel) Cerinţa de a +i! de a &i "igur! nu e/i"ă aici del'c) I): Nu (nţeleg))) U)4): E"e e/ac $recum c'$acul de ac'l') Ce vrei "ă &aci cu c'$acii Ei nici măcar nu "un c'n+ienţi că! d#nd umbră! $' &i &'l'"i'ri al'r &'rme de viaţă))) A"emenea c'$acului! eu nu "un nici'daă c'n+ien că $' &i de &'l'" cuiva) I): Nu ai nici un "enimen "im$lu! 'n'rabil $recum a&ecţiunea $enru cineva! iubire "au c,iar $'&ă ru$ea"că Nu ai văzu ' &emeie &rum'a"ă +i "ă d're+i "ă &aci drag'"e cu ea U)4): 1i+carea d'rinţei e"e a# de ra$idă (n ine! (nc# nu "e '$re+e) E/i"ă ceva % eu nu a+ "$une că e mai inere"an "au mai araciv % dar "e "c,imbă! e/i"ă ' mi+care +i reclamă (nreaga a aenţie) T' ce "e (n#m$lă $e m'men reclamă aenţia a c'm$leă +i 'ală) În acea "are nu mai e/i"ă d'uă lucruri % cel care iube+e +i cea iubiă! urmări'rul +i urmăria) Ceea ce u nume+i -' &emeie &rum'a"ă. ceea ce e"e ' ideeF la"ă l'cul la alceva) A$'i vine ' vreme c#nd nu ' mai $'ţi iubi du$ă m'da vec,e) I): ;rei "ă "$ui că aunci c#nd vezi ' &emeie &rum'a"ă u e+i 'al im$lica! &ără "ă &ie nev'ie "ă e im$lici U)4): 4#ndul că ea e"e ' &emeie &rum'a"ă nu e/i"ă) A$'i! u vezi ce (ţi $'ae da ' &emeie &rum'a"ă3 P4#ndulQ -ce $' "ă 'bţin de la acea"ă &emeie. nu e/i"ă (n mine) T'ul "e mi+că ne(ncea) În a"a nu e/i"ă nici un c'nţinu religi'") La"ă religia) N'i v'rbim de"$re &emei &rum'a"e) Ele e a&ecează (nr%un &el di&eri! "$ui u) Tu nu mani&e+i 'b"e"ia "e/ului $e care

cei mai mulţi dinre n'i ' mani&e"ăm aunci c#nd "unem (n c'm$ania &emeil'r &rum'a"e) Cu 'ae ace"ea! e+i a&eca) Eu "un 'b"eda de &emei &rum'a"e +i de "e/! +i vreau "ă reduc im$acul $e care (l au a"u$ra mea) Cum $' avea 'bieciviae (n acea"ă $r'blemă! a+a cum $are că ai u U)4): E"e $rea mare deran

U)4): Nu! nu am &'" nici'daă un virini") Am (n#lni c#ţiva dinre ei $enru c#eva minue (n decur"ul călă'riil'r mele! a#) Ceea ce "un a &'" nă"cu din $r'$ria mea lu$ă) Am (nvăţa 'ul de"$re mine $rin mine) Gc'lile laice +i cele "$iriuale mă iriau) De aceea -mae+rii. +i 'amenii%zei nu $rezină nici un inere" $enru mine) N'i i%am e/$'ra (n *aele Unie +i Eur'$a) Ei (i mai au +i $e ai l'r $e dea"u$ra))) I): Da! 6a"'rul 1''n&  im 'ne"! icăl'+i din bel+ug))) U)4): Gi acum e"e un al 'ne": Da! 'ne"! -cel care dă. (n "an"criă) Orice "&#nă e"cr'c,erie e"e bineveniă ac'l'! &ie că vine din Ind'nezia! a$'nia! India "au Ne$al) Dacă ei devin "u&icien de $'$ulari (n ;e"! dacă &ac &ur'ri! (i aducem (na$'i (n India) E"e "imilar cu cazurile de &emei care aduc (na$'i "ari%uri din ;e" ca "ă le $'are aici) Ele $lăe"c de rei 'ri $reţul de aici) I): Ai (n#lni vre'daă (n Elveţia $e 1a,ar",i Z'gi U)4): Nu! nici'daă) Nu ie" din cameră) Nu "un la curen cu ce "e  (n#m$lă aici (n India) Nu%mi $a"ă de ziarele de aici! deci nu le cie"c) Evenimenele curene din india nu mă inere"ează! "ă +ii! $enru că 'rice "% ar (n#m$la aici nu are nici un e&ec real (n lume) India nu e"e (n $'ziţia de a in&luenţa lumea) De+i nu e/i"ă ' cale "igură de a divide '$iniile (n "$iriuale! $'liice! "au de al gen! $'ţi "$une că acea"a e"e ' '$inie $'liică) Cum ar $uea India "ă in&luenţeze lumea India nu are nici $uerea +i nici "auul m'ral de a ' &ace) *$iriualiaea de"$re care v'rbiţi v'i nu &uncţi'nează de &a$ (n viaţa ţarii) Ar rebui "ă arăţi lumii că uniaea vieţii $e care ai $redica%' im$ de "ec'le '$erează (n viaţa zilnică a ţării +i (n vieţile indivizil'r) A"a e"e di&icil) Nimeni nu e"e inere"a de ceea ce India zice "au &ace) Ea nu are "auul nece"ar ca "ă a&eceze evenimenele m'ndiale) *ingurul lucru de"$re India care inere"ează $e re"ul lumii e"e (nrebarea -Ce "e va (n#m$la cu mili'anele +i mili'anele de 'ameni ai ei În ce direcţie! căre ce abără "e va mua ea. Nimic alceva) I): O religie $recum mar/i"mul e"e de a
uz) Nu aveţi cum "ă +iţi) Invada'rii arieni care au (n&iinţa "rucura "'cială bra,manică au gă"i că indienii naivi au ' (n&ăţi+are neagră +i au numi religia l'r religia negril'r % a -,indu. %+il'r) Erudiţiil'r +i $andiţil'r "%ar $uea "ă nu le $lacă iner$rearea mea! dar e"e c'recă +i i"'rică) Încă ' daă! re$e! ,indui"mul nu e"e ' religie (n "en"ul 'bi+nui@ el e"e ca ' "radă cu "ue de $răvălii) I): ;rei "ă "$ui "e/%",'$%ul lui Ra
U)4): De ce ne%ar duce undeva De ce 6enru ce -A $r'gre"a. (n"eamnă -a avan"a (n eri'riul inamicului. nu "e +ie de unde cieazăF) Tu "$eri că $r'gre"ul ne(n&r#na va aduce ' "'luţie $r'blemel'r n'a"re) Dacă ar &i &'" a# eviden! am &i $uu la &el de bine "ă $r'gramăm c'm$uerele ca "ă vedem ce au ele de zi" (n $rivinţa vii'rului +i de"inel'r n'a"re) I): Dar dacă nu "unem nimic mai mul dec# "uma 'ală a recuului n'"ru! $redicţia devine u+'ară +i $reci"ă))) U)4): Acea"a nu ne%ar da nici ' garanţie cu $rivire la unde ne%ar duce vii'rul) I): Nu n'i avem c'nr'l a"u$ra vii'rului n'"ru) U)4): Ceva nea+e$a +i im$redicibil "e (n#m$lă +i (nregul cur" e"e dinr%' daă "c,imba) N'i ' luăm de bună că $uem canaliza viaţa (n direcţia  (n care d'rim! dar nu e/i"ă garanţie că v'm reu+i) În realiae evenimenele "un inde$endene unele de alele) N'i creăm +i le $unem (m$reună) N'i am crea "rucura &il'z'&ică a g#ndirii! dar nu (n"eamnă că e/i"ă un i$ar "au un "c'$ $enru &iecare lucru) Nici nu (n"eamnă că 'ul e"e $redeermina) I): Dar "$eranţa Cu "iguranţă 'mul răie+e cu "$eranţă) U)4): Omul a răi (n'deauna (n "$eranţă +i $r'babil că va muri (n "$eranţă) În lumina imen"ei $ueri di"rucive $e care ' are acum "ub c'mandă! el $r'babil va lua cu "ine 'ae celelale &'rme de viaţă aunci c#nd va $ieri) Ace"a nu e"e c#necul meu de duca! dar c#nd e uiţi reali" la "iuaţia n'a"ră ace"a $are "ă &ie de"inul n'"ru! al uur'r! &ie că ne $lace "au nu) Te (n+eli dacă "$eri "au crezi că $uem mua (nreaga inerţie a i"'riei umane $e un drum di&eri) Avem nev'ie "ă &im "alvaţi de cei care $r'mi că ne dau $e avă (m$ărăţia lui C,ri"'") I): Cum $'ţi "ă e '$re+i U)4): -Cum. creează un al "alva'r) I): Da! (n"ă e/i"ă ' ală cale de a "c,imba cur"ul (n a&ară de cea "$iriuală U)4): (n $rimul r#nd! vezi u! a divide viaţa (n maerială +i "$iriuală nu are ab"'lu nici un "en" $enru mine) T'ae ace"e lăuri de"$re viaţa "$iriuală "un nă"cue din $re"u$unerea că e/i"ă un "$iri care are ' e/i"enţă a "a inde$endenă) Acea"ă $re"u$unere nu are "en") I): Dar c'nce$ţia: c'r$ul e"e di"ru"! dar "$iriul răie+e mai de$are)))  U)4): E"e d'ar ' credinţă) Nu (n"eamnă ab"'lu nimic) Eu nu am cum "ă% i ran"mi acea"ă ceriudine) Nu e/i"ă nimic care "ă "e (nale "au "ă "e re(ncarneze du$ă ce eu m'r) N%are nici un "en" "ă "$eculezi a"u$ra lumii de dinc'l') I): C'r$ul (n"u+i $are a căua un &el de im'raliae $rin $r'creaţie) U)4): Acea"a e"e naura vieţii) Cerinţa de a "u$ravieţui +i nev'ia de a "e re$r'duce $e "ine "un inerene naurii vieţii) *e/ualiaea a! urma+ii ăi! "rucura &amiliei ale +i a# de mule alele "un ' e/en"ie a ace"ui imb'ld naural de bază de a "u$ravieţui +i de a $r'crea) I): Deci c#nd m'ri e+i "&#r+i))) 

U)4): Dacă! aunci c#nd ace" c'r$ e"e (ngr'$a! aminirile $e care Ie au 'amenii de"$re mine "un (ngr'$ae +i ele! acela va &i "&#r+iul meu) I): Unii dinre ade$ţii ăi v'r "ă%ţi (m$ră+ie cenu+a))) U)4): 6enru ce Ade"ea 'amenii mă (nreabă: -Nu vei lă"a nici ' in"rucţiune de"$re cum "ă $r'cedăm cu cadavrul ău. Ce naiba3 Cine vrea "ă la"e vre' in"rucţiune ;'i (nce$e "ă $u +i v'i deveni ' ne$lăcere $enru "'cieae))) Nu e"e $r'blema mea! ci a "'cieăţii) Eu "un de
"au &ac eu! dar e"e reaba a! nu a mea) Eu nu "un inere"a de căuarea! &anezia "au evadarea nimănui))) I): Ar $uea "a &ie mai mul dec# r'mani"m) Ar $uea "ă &ie aband'nare de "ine! ' nebună! &reneică! "au ' eri&iană! magni&ică e/$erienţă "$iriuală "au "e/uală) U)4): Aici nu e/i"ă nici ' e/$erienţă) Deci! cum $' e/i"a ace"e e/$erienţe dramaice +i nebune Eu nu am cum "ă mă "e$ar $e mine (n"umi de evenimene@ eu +i evenimenul "unem unul +i acela+i lucru) *un "igur că nu vrei "ă "$un lucruri crude (n ceea ce $rive+e "e/ul) E"e d'ar ' eliberare de en"iune) Eu nu r'manizez del'c (n legăură cu a"&el de c,e"iuni) Cum i% am "$u" ' daă neve"ei mele: -Nu%mi v'rbi mie de iubire +i inimiae@ ceea ce ne ţine (m$reună e"e "e/ul) 6r'blema e"e că eu dinr%un m'iv 'arecare nu $' &ace "e/ cu ' ală &emeie) Acea"a e"e $r'blema mea) Eu nu am cum "ă mă eliberez de acea"ă $r'blemă). Nu +iu dacă (nţelegi 'ae ace"ea)  T'aă acea"ă v'rbărie de"$re iubire nu a (n"emna nici'daă nimic $enru mine) "a e"e "&#r+iul ace"ei 'b"e"ii cu "e/ul) I): Dar la un m'men da ai &ăcu drag'"e cu ' ală &emeie))) U)4): Da! dar aceea a &'" ' "iuaţie creaă de mine) Nu a+ "$une că am &'" "edu") Nu are im$'ranţă dacă cineva "educe $e alcineva "au e"e el  (n"u+i "edu") a$ul e"e că ai &ăcu%') Nu acea $er"'ană e"e re"$'n"abilă) Eu (n"umi am &'" re"$'n"abil) Un &el "raniu de au'% er'i"m a &'" im$lica  (n acea "iuaţie) I): Cum $'ţi "$une a"a U)4): Eu &'l'"eam acea $er"'ană) E"e un lucru gr'aznic "ă &'l'"e+i $e cineva ca "ă 'bţii $lăcere) ie că &'l'"e+i ' idee! un dr'g! ' $er"'ană "au alceva! nu $'ţi avea $lăcere &ără a &'l'"i ceva) A"a m%a rev'la) De ce r#deţi A"a e"e viaţa mea! a+a cum e) 6e mine nu mă inere"ează "ă &'l'"e"c! "ă in&luenţez "au "ă "c,imb $e n(meni) Acea"a e"e ' a&irmaţie de"$re ce "un eu! de"$re &elul cum am răi! nimic mai mul) Acea"a nu va &i de nici ' e/ra'rdinară val'are $enru 'menire +i nu ar rebui $ă"raă $enru $'"eriae) Eu nu cred (n $'"eriae) Eu nu am (nvăţăură) Nu e"e nimic de $ă"ra) Învăţăurile im$lică ceva care $'ae &i &'l'"i ca "ă $r'duci ' "c,imbare) Îmi $are rău))) Aici nu e/i"ă  (nvăţăură! d'ar c#eva $r'$'ziţii nelegae! inc'erene) Ceea ce e/i"ă e"e numai iner$rearea v'a"ră a cuv#nului v'rbi "au "cri"! nimic alceva) Ră"$un"urile $e care le 'bţineţi "un ale v'a"re) Ele "un $r'$rieaea v'a"ră! nu a mea) Din ace" m'iv nu e/i"ă acum +i nu va &i nici'daă nici un &el de c'$rig, a"u$ra a ceea ce "$un) Eu nu revendic nimic) I): *$une%mi! U)4)! cum a &'" c'$ilăria a U)4): 1ama mea a muri c#nd eu aveam +a$e zile) Bunicii din $area mamei au avu gri<ă de mine) Bunicul meu a &'" e'z'&) Era un 'm b'ga +i  (mbiba ' $uernică am'"&eră religi'a"ă (n ca"ă) Deci! (n ace" "en"!  )5ri",namuri a &'" de a"emenea $are din &undalul meu) Ei aveau $'za lui $e &iecare $eree@ nu%> $ueam evia) Eu nu m%am du" la el ca "ă cau ceva) El era d'ar ' $are din &undalul meu) An'rmal ar &i &'" "ă nu mă &i du" "ă%I

văd nici'daă) 6r'blema mea era "ă mă eliberez de (nregul meu recu care mă "rangula) A#) I): Unde ai cre"cu U)4): (n mare $are (n 1adra"! la *'cieaea Te'z'&ică) Am mer" la Univer"iaea din 1adra") Am răi ' bună $are din anii mei &'rmaivi $rinre e'z'&i) I): \i%au $r'v'ca dezgu" de la bun (nce$u U)4): C,iar de la (nce$u! (nr%un &el) Dar am c'ninua "ă am gri<ă de mine  (n"umi) Eu vr'iam a# de mul "ă mă eliberez de recuul meu) Am (ncerca a# de are) Du$ă ce ) 5ri",namuri a (n'r" "$aele (nregii c,e"iuni! am ru$%' +i eu $#nă urmă cu e'z'&ii) I): Ai aminiri cu Annie Be"an U)4): A,! da3 A &'" ' &emeie remarcabilă) Am (n#lni%' $e c#nd aveam $ai"$rezece ani) Îmi amine"c el'cvenţa ei) Bunicul meu a &'" &'are a$r'$ia de Annie Be"an) Ea a &'" ' in"iuţie de bine&acere) Cred că India are 'ae m'ivele "ă%i &ie recun'"că'are! (n mai mule $rivinţe) În"ă generaţia acuală nu cun'a+e nimic de"$re ea) Nu cun'a+e $rea mule nici de"$re 4and,i) E greu "ă "$ui c#ţi 'ameni (+i mai amine"c acum de el) ilmul ace"a n'u va $r'v'ca $r'babil inere" a"u$ra vieţii lui) I): Ce g#nde+i de"$re c'nvingerile lui 4and,i U)4): ;rei '$inia mea) O "$un de"c,i") Dinr%un m'iv "au alul nu l%am $lăcu nici'daă) 6r'babil din cauza &undalului meu e'z'&) 1ai (naine de 'rice! el a &'" un ame"ec de "&#n +i $'liician) Cred că a &'" "ingurul 'm dinre mulţi alţii care c,iar a (ncerca "ă%+i m'deleze viaţa du$ă ceea ce a $r'clama că crede) 6'ae că a e+ua % a e+ua (n '$inia mea % dar &a$ul că a  (ncerca "ă răia"că $'rivi m'delului $e care%I avea (n mine! (l &ace un i$ inere"an) 1ulţi alţii $e l#ngă el au &'" e"enţiali (n c#+igarea liberăţii Indiei) EI a lă"a ţara cu nimic) E"e un lucru "enimenal "ă ţii di"cur"uri de"% $re el (n &iecare an de ziua lui) El +i ade$ţii lui au v'rbi ne(ncea! dar! a+a cum araă +i &ilmul cel n'u! el a &'l'"i vi'lenţa de la (nce$u $#nă la "&#r+i) I): Dar $'ţi "$une a"a +i de"$re C,ri"'"! Budd,a ):)! 1a,'med) Cei care vin du$ă un mare (nvăţă'r "un cei ce a$lică gre+i (nvăţăura "a))) U)4): Nu%i $'ţi ab"'lvi $e &'nda'rii +i lideri religiil'r) Învăţăurile uur'r acel'r (nvăţă'ri +i "alva'ri ai 'menirii au avu ca rezula d'ar vi'lenţa) T'ţi au v'rbi de"$re $ace +i iubire! (n vreme ce di"ci$'lii l'r $racicau vi'lenţa) E"e ceva ciuda (n 'aă reaba a"a) Acea"ă di"anţă dinre cuv#n +i &a$ă a &'" ceea ce mi%a "emnala mie din im$ că ceva e"e (n neregulă) Am "imţi că (nvăţăurile "un gre+ie! dar (mi li$"ea ceriudinea) Nu am avu cum "ă%i (nlăur! "ă (i "c' c'm$le (n a&ara c'n+iinţei mele) Nu eram $regăi "ă acce$ $e nici unul dinre ei din raţiuni "enimenale) C,iar +i aunci c#nd e&'rurile mele de a "că$a de ei au rezula (n e$i"'ade de c'n+ienă a lui C,ri"'" "au Budd,a! am &'" 'u+i nemulţumi) _ Am +iu că rebuie "ă &ie ceva gre+i undeva) Acea"a a &'" $r'blema mea reală) I): Tu re"$ingi lucrurile bazae $e "enimen "au $e raţiune) Ce răm#ne

U)4): E"e $recum un 'm care călăre+e un igru +i e"e azv#rli de $e el)  Tigrul! menţin#ndu%+i inerţia! merge mai de$are % "%a du") A"a%i ') Nu mai $'ţi &ace nimic cu igrul) A+a că nici'daă nu va mai rebui "ă e emi că vei  (n#lni "au călări un igru) *%a ermina) *%a du") A+a că eu g#nde"c că nu $rea are r'" ca eu "ă &ac ceva (n "'cieae % acea"a are $r'$ria ei inerţie) Orice ai (ncerca "ă &aci! e va "cu&unda $e ine +i va adăuga inerţie ei) Cine le%a da manda ace"'r 'ameni "ă "aleze 'menirea C'm$a"iunea +i iubirea "un d'uă din +irelicurile l'r) I): L%ai (n#lni vre'daă $e băr#nul +i ciudaul e'z'& Leadbeaer (n im$ul $eri'adei ale e'z'&ice U)4): Da! l%am (n#lni) Gi el a &'" $are din &undalul meu) Nu m%a im$re"i'na nici'daă $rea mul) *un c'n+ien că au e/i"a zv'nuri că a &'" ,'m'"e/ual) 6enru mine nu are im$'ranţă) *e/ul e"e ' $are din viaţă) 'm'"e/ualiae! le"biani"m! ,eer'"e/ualiae "un Ia &el) Eu nu am nici ' aiudine m'rală) *'cieaea! care a crea 'ţi ace+i "'ci'$aţi! a invena m'raliaea $enru a "e $r'e
"A#IT$%U% VI "or&ul ca un creu*et

U)4) 5ri",namuri: Tu &uncţi'nezi cu un număr mare de $re"u$uneri) 6rima a $re"u$unere e"e că 'ae &iinţele umane "un e/ac la &el) Eu "$un  (ncă ' daă că d'i indivizi nu "un la &el nici'daă) Încercarea a de a gă"i cel mai mare diviz'r c'mun e"e "'riă e+ecului) Inerl'cu'r: Ca 'ameni de +iinţă n'i vrem "a a&lăm dacă e/i"ă ' uniciae (n "$aele a$arenei "imiliudini dinre 'ameni) N'i "unem inere"aţi de e/ce$ţii +i nea"emănările dinre 'ameni) Z'g,inii +i 'amenii religi'+i $ar a ne '&eri cazuri de reală e/ce$ţ('naliae +i uniciae) ;rem "ă%i "udiem! $e ei +i $e ine) U)4): Oare nu aveţi al m'd de a a&la (n a&ară de acela de a vă duce la ace+i 'g,ini +i $reendenţi care (+i ealează măr&urile (n $iaţă Cei de m#na a d'ua "%ar $uea "ă "e "u$ună inve"igaţiei v'a"re! dar adevăraul 1cC'! dacă e/i"a unul! nu "e va "u$une nici'daă e"el'r v'a"re) Acea"a va &i ' &'are mare $r'blemă $enru v'i) Nu%l $'ţi &ace $e un ) 5ri",namuri! un *ai Baba! "au un 1uananda "ă c''$ereze) Din cei $e care%i $'ţi &ace "ă <'ace r'lul de $'rc de 4uineea $'ţi gă"i ' duzină la $reţ de nimic) I): Dar aunci cum "a (ncercăm "ă a&lăm bazele ran"&'rmării in eri'are  U)4): Nu +iu) A+ "ugera! 'u+i! "ă nu daţi crezare revendicăril'r ace"'r 'ameni) T'ul rebuie e"a)

I): Ace"a +i e"e "c'$ul: (ncercăm "ă gă"im un m'd de a e"a credibiliaea l'r $e baze +iinţi&ice) U)4): 1ă em că &aceţi ' gre+eală (ngr'zi'are c,iar $rin &a$ul că c'c,eaţi cu ideea de a ac'rda vre' c'n"ideraţie revendicăril'r ace"'r 'ameni) T'ul rebuie e"a) I): *ingurul lucru la care rebuie "ă muncim e"e "ai"ica +i daele de"$re ceea ce numim -n'rmal.! nimic mai mul) U)4): Ră"$un"urile la acea"ă $r'blemă! ca +i ră"$un"urile la 'ae $r'blemele ale! rebuie "ă vină de la ine! nu de la ace+i 'g,ini +i media'ri) E"e $'"ibil că &aci ' gre+eală imen"ă) A"a le "$un +i $"i,'l'gil'r din Occiden) Nu ai ' relaţie 'biecivă cu daele +i cun'a+erea $e care le culegi) Iner$rearea a c'n"ană a dael'r (n"eamnă că e+i im$lica (n ceea ce "udiezi@ nu e/i"ă ' eniae "e$araă) Iner$rea'rul e"e de cea mai mare im$'ranţă! I): Dar! de"igur! e"e $'"ibil +i nece"ar "ă "udiem 'mul))) U)4): El rebuie mai (n#i "ă "e (nţeleagă $e "ine) Oare e v'r a
cu m'dul (n care &uncţi'nezi u) Uniciaea nu e"e ceva ce $'ae &i "c'" dinr%' &abrică) *'cieaea e"e inere"aă numai de "ău" u' +i a veni cu ace+i a+a%numiţi indivizi "$eciali $enru ca u "ă ai m'dele de urma) Tu vrei "ă &ii ca acel individ % ca "&#nul! "alva'rul "au rev'luţi'narul % dar e"e ' im$'"ibiliae) *'cieaea a! care e"e inere"aă d'ar de a $r'duce c'$ii ale m'delel'r acce$ae! e"e ameninţaă de adevăraa individualiae de'arece acea"a (i ameninţă $r'$ria ei c'ninuiae) O $er"'ană cu adevăra unică! neav#nd un $unc de re&erinţă (n culură! nu va +i nici'daă ca e"e unică) I): Dar nu e"e $'"ibil ca (n"ă+i $rezenţa unei $er"'ane unice! un individ c'm$le (n&l'ri! "ă $'aă &i de a=M am "imţi că ru$ul meu nu va $uea (ndura imen"ele izbucniri de energie care aveau l'c (n mine) A+a că m%am "&ăui cu un $rieen! *ri De"iac,ar! care era $r'&e"'r de 'ga) El a "$u" -Nu +iu dacă  (ţi $' &i de vreun a
$uu c'munica) 6#nă la urmă! i%am anunţa că (nceez $racica 'ga) Odaă ce 'rgani"mul "%a elibera de "r#n"'area g#ndului! ' ceea ce ai &ace ca "ă aduci $ace +i arm'nie va crea numai dizarm'nie +i vi'lenţă) E"e ca &'l'"irea răzb'iului ca "ă creezi $ace (nr%' lume $a+nică) C#nd căuarea (n"ă+i ia "&#r+i! ia "&#r+i cu un Big Bang) Aunci $acea e"e ceva ce nu $'ae &i $racica "au $reda) I): Nu cred că n'i "unem c,iar inere"aţi de un a+a Big Bang) N'i vrem $uţină (nţele$ciune! $uţină "eninăae) U)4): A+a deci! un 'm &lăm#nd e"e "ai"&ăcu cu c#eva &irimiuri aruncae lui3 Cur#nd va vrea ' $aine (nreagă +i i "e va $r'mie a"a de căre "&inţii &urniz'ri de $e $iaţă) Nu "e $une $r'blema de a%ţi "ai"&ace &'amea) 'amea rebuie "ă "e ardă $e "ine &ără "ăurarea) 'amea % +i căuarea ce ' arage du$ă "ine % acea"a e"e $r'blema) >  ;ezi 6aan
rai bun! dar n'i iner&erăm ' im$ul! $rin inermediul g#ndului! cu '$eraţiile "ale naurale) C'm$uerul ău c'r$'ral -naural. e"e de
Crearea +i di"rugerea au I'c "imulan) Na+erea +i m'area g#ndului "e  (n#m$lă "imulan) De aceea eu in"i" că nu e/i"ă m'are) Nici măcar c'r$ul nu m'are@ (+i $'ae "c,imba &'rma! dar nu (nceează de ') De'arece m'area de &a$ nu e/i"ă! e"e im$'"ibil ca u "ă ' e/$erimenezi) Ceea ce e/$erimenezi e"e vidul +i g'liciunea $e care le "imţi la di"$ariţia c'r$ului cuiva) Că veni v'rba! m'area nu $'ae &i nici'daă e/$erimenaă! nici na+erea) In "area a naurală! c#nd c'r$ului i "e $ermie "ă &uncţi'neze &ără iner&erenţa g#ndului! na+erea +i m'area "e $erec ' im$ul) I): In "area acea"a naurală de"$re care v'rbe+i! e/i"ă eniăţi $"i,'l'gice! $er"'naliăţi! eg'%uri&  "au ideniae (n vreun &el U)4): Nu e/i"ă $er"'ane +i nici "$aţiu (năunru $enru crearea unui "ine) Ceea ce răm#ne! du$ă ce c'ninuiaea g#ndului e "$ulberaă! e"e ' "erie de ineracţiuni inde$endene! dezariculae) Ceea ce "e (n#m$lă (n mediul din
ridică) Dacă v'i! din curi'ziae +iinţi&ică! vreţi "ă mă e"aţi! $e mine nu mă inere"ează) Eu d'ar &ac ' a&irmaţie! nu v#nd ' mar&ă) 6rin urmare! e"e mai mul ca Tai%C,i%ul c,ineze"c dec# ca Z'ga a"ana cla"ică) 1i+cările +i $'"urile $e care le e/ecuă c'r$ul aunci c#nd ru$e rigidiaea răma"ă din $r'ce"ul de m'are! "un &rum'a"e! mi+cări grai'a"e ca cele ale unui n'u nă"cu) Z'g,inii $re"criu acum "ava%"ana! $'"ura cadavrului! du$ă e/ecuarea un'r $'"uri (n mi+care) Acea"a e"e $e d'") Ince$i 'ga ca un cadavru))) $agina li$"a3F ))) ))) ceva ca un al d'ilea "u&lu) Z'g,inii (ncearcă "ă 'bţină ace" al d'ilea "u&lu $rin $racica variael'r e,nici) La &el +i alergă'rii) Dacă 'b"ervi un alergă'r! vei vedea că ei rebuie "ă reacă de un -$rag. de e$uizare +i li$"a de re"$iraţie) Odaă recuţi de acel -$rag.! ei aleargă $e un "u&lu "ecundar) Une'ri a+a e"e +i $enru mine) Dar c,iar +i a"a rece! +i $#nă la urmă re"$iraţia "e '$re+e de ' +i c'r$ul "are $e"e $lăm#ni! re"$ir#nd d'ar cu $ul"ul c'r$ului) C#e'daă! c#nd nu e"e nimeni cu care "ă v'rbe"c! "au +i +i la" ace"e lucruri ciudae "ă "e (n#m$le) I): 1edicii din Occiden nu au (ncerca "ă de"crie "c,imbările glandulare care (n"'ţe"c $r'ce"ul m'rţii U)4): Da! dar e/i"ă $rea $uţină (nţelegere a ace"ui $r'ce" (n analele medicinei 'ccidenale) Un aric'l "cri" de Dr) 6aul Lnn din *aele Unie "ubliniază di&erenţa (n m'dul (n care glanda imu" &uncţi'nează la mine) În"ă "un ale glande care "un +i ele a&ecae % glanda $ineală! glanda $iuiară +i alele) 4landa $ineală! care c'nr'lează 'aă mi+carea! re"$iraţia +i c''rd'narea c'r$ului! e"e &'are a&ecaă) Aunci c#nd "rucura "e$araivă a g#ndului m'are! ace"e glande +i cenrii nerv'+i $reiau &uncţi'narea 'rgani"mului) E"e un $r'ce" durer'"! căci "r#n"'area g#ndului a"u$ra ace"'r glande +i cenri e"e $uernică +i rebuie "ă &ie -ar"ă.) Acea"a $'ae &i e/$erimenaă de un individ) Arderea "au -i'nizarea. nece"iă energie +i "$aţiu ca "ă aibă l'c) Din ace" m'iv limiele c'r$ului "un ain"e +i energia "ca$ără (n 'ae direcţiile) C'nţinerea (n c'r$ a acelei energii dă durere! cu 'ae că nu e/i"ă e/$erimena'r al durerii) Ace" durer'" $r'ce" de m'are e"e ceva ce nimeni % nici măcar cel mai arden $racican religi'" "au 'g,in % nu vrea) E"e un lucru &'are durer'") Nu e"e rezulaul v'inţei! ci rezulaul (mbulzelii accidenale a a'mil'r) Cum "e $'rive"c 'ae ace"ea (n "rucura v'a"ră +iinţi&ică! eu nu +iu) *avanţii care lucrează (n ace" d'meniu "un inere"ai de ace"e "c,imbări! dacă "un de"% cri"e (n ermeni &izi'l'gici +i nu mi"ici) m i"ici) Ace+i "avanţi $rec'nizează ace" i$ de 'm ca &iind $r'du"ul &inal al ev'luţiei bi'l'gice! nu "u$ermanul "cience% &ici'n%ului "au &iinţele "u$ra%"$iriuale) Naura e"e inere"aă numai de a crea un 'rgani"m care $'ae ră"$unde c'm$le +i ineligen la "imuli +i care "e $'ae re$r'duce) A#) Ace" c'r$ e"e ca$abil de $erce$ţii +i "enzaţii e/ra'rdinare) E"e ' minunăţie) Nu +iu cine l%a crea) În $rezen! "avanţii din d'meniul ev'luţiei cred că acuala ra"ă umană $e care ' avem $e $ăm#n a ev'lua $r'babil dinr%' "$ecie degeneraă) 1uaţia care a da mai de$are c'n+ienţă de "ine rebuie "ă &i avu l'c (nr%'

"$ecie degeneraă) De aceea le%am ză$ăci $e 'ae) \ine de &iecare "ă g,icea"că dacă $'ae "c,imba (nreaga c,e"iune) I): E"e $'"ibil ca un "u$ravieţui'r al ace"ui $r'ce" al m'rţii! un muan de vreun &el! "ă "c,imbe cur"ul de"inului uman! ca "ă zicem a+a U)4): A&irmaţiile $e care le &ac ei nu au (n realiae nici ' bază! $enru că ei v'rbe"c de"$re a&ecarea (nregii c'n+iene umane) Eu cred că c'n+iena umană (n 'aliaea ei e"e un lucru e/rem de $uernic! av#nd ' inerţie $uernică) Nu cred că ei (+i dau "eama de"$re ce v'rbe"c) T'aliaea c'n+iinţei umane e"e un lucru &'rmidabil) *ingura c'n+iinţă $e care ' cun'"c ei e"e cea creaă de g#nd) C'n+iinţa g#ndului 'mului $'ae &i a&ecaă d'ar $rin $r'$agandă! $er"ua"iune "au dr'guri) Orice "c,imbare din ace"e "ur"e e"e d'ar (n ineri'rul vec,iului c#m$ +i! de aceea! inuilă) Ce $uem "c,imba E"e nece"ară "c,imbarea 6enru ce Eu nu +iu) I): 6are că un anumi "'l e"e nece"ar $enru cre+erea ace"ui gen de muanţi $e care%l de"crii) N'i "unem 'ţi cre"cuţi (n "'l "er$! medi'cru +i ne,răni'r) Nu ar a
va &'l'"i 'rice ca "ă "e $er$eueze@ nimic nu e"e "acru) Dacă c,iar mergi &'are ad#nc +i dem'lezi ceea ce e"e ac'l'! ' &aci numai (n ideea +i cu "c'$ul de a c'n"rui ' n'uă "u$ra"rucură) I): De ce $re"u$ui a"a U)4): 6enru că a+a merg lucrurile) I): *ă $re"u$unem că eu "un "eri'" (n a"a +i a&lu cumva))) U)4): ără $re"u$uneri! e r'g3 Ce mi "%a (n#m$la mie a &'" acauzal@ d'ar "%a (n#m$la) In $'&ida uur'r e&'ruril'r! lu$el'r +i inenţiil'r mele! ace" lucru mi "%a (n#m$la mie! +i ace"a e"e mirac'lul mirac'lel'r) Nu $'ţi &ace ca a"a "ă "e (n#m$le) Nu "e "u$une du$licării de'arece c#nd e l've+e! e l've+e (nr%un im$ +i I'c neain" de viaţă nici'daă (naine) Nu e"e del'c ' e/$erienţă +i! $rin urmare! nu $'ae &i c'municaă "au ran"% mi"ă) Nu e"e ceva ce $'ţi (m$ără+i) E"e ' $a"ăre rară! a#) T' ce $'ţi &ace e"e "ă ' $ui (nr%un muzeu +i "ă e uiţi la ea! dar nici'daă nu ' $'ţi du$lica "au (m$ără+i) I): E"e un lucru (n&ric'+ă'r "ă e g#nde+i la a răi &ără un cenru! un "ine! un $unc de re&erinţă ))) U)4): 6uncul de re&erinţă! -eu.%ul! nu $'ae &i elimina $rin vreun ac de v'inţă din $area a) În ulimă analiză! el e"e $r'gramul ău geneic $redeermina! -"cenariul. ău) A &i liber de ace" mizerabil de"in geneic! a arunca -"cenariul.! nece"iă un cura< e/ra'rdinar) Trebuie "ă dai 'ul la ' $are ca "ă a&li) 6r'blema a nu e"e cum "ă a&li ceva de la cineva! ci cum "ă re"$ingi ' ce e"e '&eri de 'ricine alcineva) De &a$! nu e/i"ă un -cum.) A"a nece"iă ' val'are care vine (nainea cura
"e v'r $rea nici'daă unui "udiu al naurii "au unei &'rme +iinţi&ice de a cun'a+e) I): 6rin urmare rebuie "ă re"$ingi 'ul U)4: Nu "ă re"$ingi) Lucrul $e care (l re"$ingi! dar +i re"$ingerea (n"ă+i! nu au nici ' relevanţă &aţă de m'dul real (n care &uncţi'nează 'rgani"mul) C#nd ace" &a$ e"e văzu clar! nu răm#ne nimic de re"$in" "au de renunţa) Tu e+i $regăi "ă re"$ingi d'ar ca "a 'bţii ceva! a#) U$ani+adele ale "$un că rebuie "ă &ie 'biecul cel'r mai dragi +i (nale d'rinţe ale ale) Dar eu accenuez! dim$'rivă! d'rinţa (n"ă+i rebuie "ă "e "&#r+ea"că) Căuarea  (n"ă+i! indi&eren c# de n'bilă ai crede u că e"e! e"e ceea ce e di"rage) Uiă de d'rinţele mărune $e care ai &'" "&ăui "ă le c'nr'lezi) Dacă d'rinţa d'rinţel'r e"e di"$er"aă! celelale nu au nici ' im$'ranţă) I): 6re"u$ui cumva că (nruc# ceea ce ţi "%a (n#m$la ţie nu $'ae &i analiza 'al +iinţi&ic! evenimenele 'bi+nuier! 'amenii +i lucrurile nu $' &i analizae c'm$le +iinţi&ic U)4): Cu "iguranţă! nu) În acel cadru 'ul e"e valid! relaiv valid) Dar -realiaea. $e care u vrei "ă ' "udiezi e"e a"amblaă de $"i,ic "au "ine! iar eu le neg ,'ăr# $e am#nd'uă) De aceea căuarea a a realiăii! a aueniciăţii $"i,'l'gice +i a realizării de "ine e"e &ără "en" $enru mine) Ace"ea "un $r'du"ele un'r 'ameni (n&ric'+aţi) 1e'da +iinţi&ică! nu +inele!  (ţi dă un $unc de re&erinţă $rin care ai $uea mă"ura adevărul "au &al"iaea a ceea ce "$un) Uie! eu am (ncerca 'ul ca "ă gă"e"c un ră"$un" Ia 'b"e"ia mea arză'are -E/i"ă ceva $recum iluminarea "au au &'" cu 'ţii $r'"iţi de ab"racţii. Acea cum$liă &ru"rare +i acel c'm$le e+ec de a ră"$unde ace"ei (nrebări a crea inen"iae) 6rima reime din viaţa mea "%a $erecu  (n India (n