„Să „Să cre creăm ăm cart carton ona așe cu cu emo emoț ii” ii”
Pentru Pentru a crea crea aceste aceste cart cartona onaș e aveț i nevoie nevoie de: de: coli de carton sau hârtie mai groasă reviste lipici foarfecă lista de emoții (teamă, (teamă, bucurie, bucurie, iubire, iubire, supărare, supărare, dezgust, dezgust, furie, furie, rușine, mirare; mirare; se mai pot adăuga: nerăbdător, nerăbdător, crud, curios, obosit,precum ș i orice altă emoț ie sau sentiment care vă vine în minte) și multă voie bună. ncepem prin a căuta cu copilul din dotare dotare imagini cu persoane care e!primă diferite emoț ii. "a fiecare emoție îl rugăm rugăm să ne e!plic e!plicee acea emoț ie, să o descrie descrie sau sau să dea un e!emplu e!emplu când s#a s#a simț it el în în acest fel. $ăiați aceste aceste imagini imagini și lipi lipiți#le pe carton carton sau sau pe colile colile de hărtie hărtie.. • • • • •
•
% altă metodă metodă de a crea aceste cartona cartonașe este prin realizare realizareaa de poze, cu copilul singur singur sau împreună cu voi, părinții, părintele, e!primând diferite diferite emoții. &upă imprimarea acestor fotografii fotografii se lipesc pe carton, se pot țipla și folosi mult timp. 'ceste cartonașe se pot folosi la diferite ocuri individuale, de societate, de grup. grup. 'cest oc încuraează copilul să recunoască diferitele emoț ii, să le descrie ș i să le imite.
„Dă Mai Mai Departe Departe Emo Emoția!”, ia!”, ” Ridică Ridică Emo Emoția!”, ia!”, „Ating „Atinge e Emo Emoția!” ia!”
'cest oc se poate uca în , *, + sau cu o clasă întreagă. Pentru Pentru realizarea realizarea ocului ocului,, aveți nevoie nevoie de cartona cartonaș e cu emoț ii. 'ceste 'ceste cartonase cartonase se pot pot cumpăra, cumpăra, printa sau se pot crea. fatul meu este să le creaț i împreuna cu copilul, e!act ca în ocul anterior. n continuare vă veți așeza în cerc, ve veți lua lua fiecar fiecaree cart cartona onaș și îlîl veți da persoan persoanei ei din dreapt dreaptaa voastr voastră. ă. pune puneți -zâmbe -zâmbeș te/ te/ atunci atunci când când daț i mai depar departe te carton cartonaaș ul care care e!primă e!primă bucur bucurie. ie. 0ucăt 0ucători oriii pasează fiecare carte și e!primă emoția reprezentată pe ea, după ce a fost verbalizată de cel care o dă mai departe. &upă terminar terminarea ea rundei rundei veți pune pe os, în în milocul milocul cercului, cercului, * cărț i cu faț a în sus. 1n ucător ucător desemnat desemnat va zice / mânile mânile sus/. sus/. $o $oț i ucătorii ucătorii își vor ridica ridica mâinile. mâinile. &upă &upă aceea va spune spune -atinge emoția2!2 ia2!2// și to toți ucăt ucători oriii treb trebuie uie să încer încerce ce să atin atingă gă acel acel carton cartonaaș. 3ace 3aceț i acela acelaș lucru lucru cu toate toate cărțile. ile. Pute Puteți desemn desemnaa câte câte un coordonator coordonator de oc pentru fiecare fiecare tură tură de emoții. "a final final,, toți partic participa ipannții vor vor trage trage un cart cartona onaș cu o emoție. 4ond 4onducăt ucătoru orull de oc va va striga striga -ridică#te2 nervos/. nervos/. Persoana Persoana care are în mână cartona cartonaș ul cu această această emoț ie se va ridica ridica nervos. nervos. Ș i aș a mai departe departe până când când fiecare fiecare va prezent prezentaa cartona cartonaș ul său. 'cest e!ercițiu încuraează copilul să recunoască diferite emoț ii ș isă le imite. „Imagineaz „Imagineazăă-ți cum arată frica frica ta…„
Pentru acest oc, copilul trebuie să deseneze un lucru 5 obiect 5 persoană 5 animal de care îi este frică. 'tunci când desenează, copilul se poate gândi la ceva ce îi provoacă frică în general sau la ceva ce îi provoacă frică în acel moment particular, particular, dacă este cazul.
&acă este posibil, copilul poate să facă o listă cu lucrurile de care îi este frică.&e asemenea, poț i ruga copilul, sau îl poți auta, să creeze o poezie (nu este nevoie de rimă). &acă cel mic întâmpină dificultăți, sugerează copilului că poezia poate să conț ină frazele: -mi este frică atunci când2/ sau -mi este frică de2../ 4 repetate și diferit completate. 1n lucru pe care îl mai poți face legat de această activitate, este să îi ceri copilului să realizeze un desen care să#l înfățiș eze pe el atunci când îi este frică. 'poi, poate realiza un alt desen care să întruchipeze un final fericit ( cineva 5 ceva care îl aută să învingă frica). n plus, puteți puteți realiza o scenetă cu replici între voi și lucrurile de care vă este frică. 'cest oc#e!ercițiu se poate realiza pe diferite emoț ii, atât pozitive cât ș i negative. 'cest e!ercițiu încuraează copilul să#și înfrunte emoțiile în loc să le nege și să le evite. &e asemenea, e!erciț iul aută la găsirea unor noi soluții de a gestiona sentimentele de frică, ruș ine, supărare. Cum merge un om fericit
ntrebă#l pe copil dacă vrea să încerce feluri cât mai diferite de a merge. 6ai întâi, spune#i să se plimbe prin cameră așa cum face el de obicei, timp de un minut. 'poi, spune#i să schimbe felul de a merge și să se plimbe ca un om foarte grăbit. pune#i să fie atent cât de uș or sau de greu îi vine să meargă atunci când simulează că are o anumită stare de spirit. "asă#l să se plimbe ca un om grăbit cam un minut, după care spune#i să schimbe tipul de mers, ș i de data asta să meargă ca un om foarte nervos. "asă#l să se plimbe ca un om foarte nervos încă un minut. Propune#i apoi să schimbe mersul, și să se plimbe ca un om foarte supărat. &upă ce se plimbă un minut ca un copil supărat, invită#l să se plimbe ca un om temător. 7ând pe rând, invită#l să e!perimenteze timp de câte un minut mersul unui om nesigur, al unul copil plictisit, al unui copil curios, al unuia încrezător, apoi mersul unui copil vesel, al unui copil optimist, al unui copil fericit și apoi mersul unui om mândru de sine. 8ste important să păstrezi ordinea în care îi prezinți emo9iile: mai întâi pe cele negative i apoi pe cele pozitive. n cazul în care copilul e!perimentează emo9iile negative la început, se ș i eliberează de ele. &e asemenea, faptul că la sfârșit trăiește emoții pozitive îl va face să rămână cu o stare de spirit bună. &upă ce copilul a încercat toate tipurile de mers, întreabă#l cum i#a fost cel mai uor să meargă i ce tip de mers nu i#a plăcut deloc. %bservând felul în care participă copilul tău la oc, î9i po9i da seama mai multe despre viaț a lui emoțională. &acă micuțul are dificultă9i să meargă ca un om care are o stare de spirit bună, este posibil ca și în viața de zi cu zi să trăiască prea puțin din acea emoț ie (unor copii le vine foarte greu să meargă ca nite oameni ferici9i; în acel moment se opresc i ies din oc). &acă copilul refuză să meargă ca un om care are o stare negativă (furie, triste9e etc.), este posibil ca el să se simtă copleit de acea stare i să se teamă să o e!perimenteze, pentru ca emo9ia să nu pună stăpânire pe el. Prin acest oc, copilul înva9ă i faptul că el poate să aibă acces la o stare de spirit pozitivă, dacă dorete acest lucru. Pentru un copil care este în maoritatea timpului trist, doar faptul de a simula starea de veselie i încredere în sine îl poate face să se simtă mai bine. 'vând în vedere că ocul se termină într#o notă optimistă ș i că îl face pe copil să se simtă bine, el este foarte potrivit și în momentele în care observi că micuțul tău este plicitist sau supărat. 'cest oc îi aută pe copii să e!perimenteze diferite emoții și să înveț e să îș i controleze propriile trăiri.
utonu" magic a" emoții"or
Scop : e!ersarea controlului asupra
propriilor emo9ii negative.
&acă la început copilul este copleit de emo9ii i nu îi poate controla reac9iile la furie sau frustrare, cu timpul el înva9ă să e!ercite un oarecare control asupra propriilor sale comportamente. 'cest control se dobândete treptat, se e!ersează, i copilul are nevoie să fie spriinit de părin9i ca să îl dobândească. Părinț ii trebuie să îi ofere copilului un model adecvat de a reac9iona la frustrare i să îl aute să găsească modalită9i mai adecvate de e!primare a emo9iilor negative. 0ocule9ul pe care 9i#l propun este un autor pentru tine i copilul tău în astfel de situaț ii. 8l apelează la simbol, metaforă i magic, adică se potrivete felului de a gândi specific copiilor. #$r%ta potri&ită' peste ani. Materia"e nece%are' 1n buton confecț ionat din carton sau plastic (folosete#9i imagina9ia pentru a
improviza unul).
Ce tre(uie făcut' pune#i micu9ului tău că ai găsit într#un loc special un buton magic. 'cesta are
puterea de a#l auta când este furios sau supărat pe cineva. $ot ce trebuie să facă în acele situa9ii este să spună cum se simte (de e!emplu: mă simt furios! ), să apese pe el, i apoi să atepte un minut, timp în care butonul îi face efectul magic i emo9ia care îl supără scade. 4ând furia (sau supărarea, triste9ea) scade, butonul magic va face astfel încât să îi apară în minte o idee despre ce se poate face pe viitor când va mai apărea acea emo9ie negativă. &upă ce îi trezeti curiozitatea copilului, întreabă#l mai întâi în ce situa9ii ar vrea să îl folosească. 3ace9i apoi o probă a butonului. pune#i că o perioadă acesta va sta într#un loc unde îl poate vedea i îl poate folosi ori de câte ori are nevoie. Pentru început adu#i tu aminte să apese butonul ori de câte ori vezi că este supărat, trist sau nervos. &e câte ori apasă butonul, încuraează#l să spună cum se simte i fii alături de el până se linitete. &upă un timp po9i renun9a la buton, spunându#i că acum butonul magic este atât de puternic, încât trebuie doar să se gândească la el, că el îș i va face efectul cu aceeai putere. ine de )tiut' Pentru copii obiectele concrete sunt un suport foarte util în dezvoltarea unor
deprinderi. 4u autorul acestui buton, copilul înva9ă de fapt să îi e!prime emo9iile, să îi amâne reac9iile de moment i să poată e!perimenta noi feluri de a reac9iona la furie, supărare i stres.
1nii părin9i cred că dacă folosesc solu9iile magice pentru copii este ca i când îi păcălim. 'cetia trebuie să tie că oricum copiii îi imaginează fel de fel de solu9ii magice, pentru că acesta este felul lor specific de a gândi până la vârsta de <#= ani. Practic noi doar învă9ăm să vorbim pe limba lor i folosim o solu9ie potrivită vârstei lor pentru a#i auta atunci când au nevoie.
*oc' Cum %e %imte iepura)u" +reci"ă
>ă prezint un oculeț de dezvoltare emoț ională care îl aută pe copil să identifice emo9iile celorlal9i, ș i să înțeleagă de ce apar ele. ?u necesită pregătire specială, ci doar să ai chef de oacă cu micuț ul tău. 4u cât ocul este mai interactiv cu atât copilului îi va plăcea mai mult. 8ste potrivit pentru copiii cu vârsta cuprinsă între * si @ ani, dar se poate adapta ș i pentru vârste mai mari, dacă îmbogăț eș ti povestea cu mai multe detalii. #$r%ta potri&ită' între * si @ ani Materia"e nece%are' 1n iepuraș de ucărie (opțional). Ce tre(uie făcut' pune#i micu9ului că astăzi îi vei spune povestea iepuraului 1rechilă. Po9i să
inventezi tu o poveste scurtă, sau o po9i spune pe cea de mai os. 4ât timp spui povestioara po9i folosi i un iepura de ucărie, ca să fie mai antrenant. pune povestea e!presiv, i după fiecare întâmplare întreabă#l pe copil: Cum crezi că se simte iepuraşul? Pune întrebările natural, fără să pară că îl interoghezi. ncuraează#l să se e!prime deschis. &acă observi că micu9ul se blochează, po9i să îi spui tu cum crezi că se sim9ea iepuraul în respectiva situaț ie. %uge%tie de po&e%te' ntr#o zi iepuraul 1rechilă s#a trezit de diminea9ă după ce a visat ceva frumos. Cum crezi că se simţea? (Invită-l să răspundă) . i era foarte foame i i#a cerut mamei sale un
morcov. 6ama sa i#a dat i l#a mângâiat pe urechi spunându#i că o să se facă un iepura tare zglobiu ( Cum s-a simţit iepuraşul când mama i-a spus asta?). Aepuraul a întrebat#o pe mama lui dacă poate să iasă la oacă i ea i#a spus că mai întâi el trebuie să îi facă patul. (Cum s-a simţit atunci iepuraşul?). &upă ce i#a făcut patul, 1rechilă a ieit afară din casă. 'colo s#a întâlnit cu prietenii lui, al9i iepurai mai mici (Ce a simţit când i-a văzut?). 'u început să construiască un castel în nisip, i o iepuroaică mică i#a dărâmat din greeală castelul (Cum s-a simţit atunci Urecilă?) Aepuroaica i#a cerut scuze i cei doi s#au împăcat, i au decis să construiască împreună un alt castel (Ce a simţit iepuraşul?). Peste o oră mama iepuraului l#a chemat în casă pentru a mânca (Cum s-a simţit când a plecat n casă?) ine de știut' ncuraează#9i copilul să denumească cât mai multe emo9ii pe măsură ce răspunde la
întrebări. "a început poate că va fi tentat să răspundă numai cu bine5rău, aa că po9i să îi sugerezi tu emo9ii, dacă vezi că el nu tie. &e asemenea po9i să e!plici de ce au apărut unele emo9ii. pre e!emplu la întrebarea BCum s-a simţit Urecilă când iepuroaica i-a stricat castelul de nisip?" , dacă îi spui că s#a sim9it trist, po9i adăuga B pentru că a muncit mult ca să iasă frumos /. &e asemenea poți folosi secvențe din viața de zi cu zi a copilului, pentru a observa cum se simte el in acele momente. *oc' Ce cu"oare au emo.ii"e me"e
%rice culoare poate fi asociată cu una sau mai multe emoț ii, precum orice emoț ie poate să aibă propria ei culoare. ți propun următorul ocule9 de dezvoltare emoț ională prin care să îț i înveț i micuțul cât mai multe emoții. 4u cât copilul este mai mare, cu atât oculețul poate fi făcut cu emoții mai nuanțate. 4înd îi e!plici o nouă emoție, poț i să foloseș ti e!emple de situaț ii în care te#ai simț it așa. 0oculețul este potrivit de la vârsta de + ani. #$r%ta potri&ită' de la + ani Materia"e nece%are' cartonae colorate în @ culori: galben, portocaliu, rou, albastru, verde i negru. Ce tre(uie făcut' pune#i micu9ului tău că astăzi ve9i descoperi o mul9ime de emo9ii noi. 'ează pe o
masă cartonaele colorate, i apoi roagă#9i copilul să aleagă cartonaul care se potrivete cel mai bine cu felul în care se simte el pe moment. 'lege i tu unul. 'poi invită#l să denumească o emo9ie care se potrivete cu cartonaul lui. 7oagă#l apoi să aleagă alt cartona, i să spună o emo9ie care se potrivete cu culoarea aleasă. 7epetă acelai lucru cu toate cartonaele.
ine de știut' 3iecare dintre noi asociem la aceeai culoare emo9ii diferite. pre e!emplu pentru unii
rou înseamnă pasiune, pentru al9ii furie, pentru al9ii frică. &e aceea este foarte important să î9i lai copilul să găsească propriile asocieri culoare#emotie, fără să îl corectezi sau să îi spui că greete. ?u e!istă răspunsuri corecte sau greite când vine vorba de emo9ii. 'cceptă pur i simplu emo9ia spusă de el i încuraează#l să continue. 'ceasta nu este o lec9ie didactică, ci un oc pe care îl face9i împreună și care vă va auta să vă dezvoltaț i inte"igența emoționa"ă. *oc' Recunoaș te emoț ia!
3iecare emo9ie pe care o avem trezete în corpul nostru anumite reac9ii. pre e!emplu, când suntem bucuroi sim9im o senza9ie de rela!are i uurare ș i luăm o poziț ie destinsă, când suntem furioi sim9im o strângere a stomacului și luăm o poziție încordată. 4orpul nostru reac9ionează permanent la emo9iile ce ne străbat, chiar dacă nu suntem contien9i întotdeauna de ele. 4opiii învaț ă treptat să recunoască ș i să denumească propriile trăiri, ca parte a dez&o"tării emoționa"e. 0ocul pe care ți#l propun îl aută pe copil să intre în contact cu propriile sentimente și să își conștientizeze mai bine reacțiile emoționale. #$r%ta potri&ită' peste ani Materia"e nece%are' pentru acest oc nu ai nevoie de materiale. Ce tre(uie făcut •
•
•
•
•
'cest oc nu necesită condi9ii speciale de desfăurare, ci doar ca tu i copilul tău să ave9i dispozi9ie să vorbi9i. ntreabă#l mai întâi dacă ș i#a dat seama că de fiecare dată când simte o anumită emoț ie, în corpul lui se produc anumite reacț ii. Propune#i să observa9i împreună care sunt reac9iile pe care diferitele emo9ii le produc în corpul fiecăruia dintre voi. pune#i că pentru a#i da seama de asta, trebuie să fie foarte atent la ce se întâmplă în corpul lui când îi vei spune să îi imagineze diferite emo9ii. Propune#i mai întâi să îi imagineze că este furios. pune#i să ia pozi9ia pe care o are de obicei când este furios. ntreabă#l unde anume în corp simte cel mai tare furiaC Pot fi bra9ele, poate fi stomacul, poate sim9i că îi bate mai tare inima, că i se încletează fălcile. ncuraează#l să fie atent la corpul lui, i la toate senza9iile care apar când îi imaginează că este furios, și roagă#l să spună unde simte aceste senzaț ii. 8ste acum rândul tău să î9i imaginezi că simți furie. Aa pozi9ia care e!primă pentru tine cel mai bine această stare, i, fiind atent la păr9ile corpului care sunt cele mai activate, spune#i#le copilului. Po9i să îi spui i cum anume se simt aceste păr9i ale corpului când sim9i furie, spre e!emplu: simt că stomacul este contractat, simt o strângere în inimă, furnicături în bra9e, etc. %bserva9i apoi împreună care sunt diferen9ele i asemănările între felul în care sim9i9i fiecare furia. pune#i foarte clar că este normal ca fiecare dintre noi să sim9im emo9iile diferit, pentru că fiecare om este unic. 'cum, că a9i aflat cum arată fiecare când este furios, vă va fi mai uor de acum încolo să vă da9i seama când celălalt are această stare. 4ontinuă cu o altă emo9ie, spre e!emplu starea de linite. Anvită#l să ia o pozi9ie care arată cel mai bine că este linitit, i apoi repetă procedura: încuraează#l să îi dea seama care sunt locurile din corp unde simte cel mai tare linitea, i ce senza9ii apar când este linitit. 3ă acelai lucru i tu, i apoi observa9i diferen9ele i asemănările între felul în care trăieti tu linitea i felul în care o trăiete el.
•
•
4ontinuă rând pe rând ocul cu alte emo9ii: teamă, veselie, plictiseală, entuziasm, triste9e, cura, rușine, sau alte emo9ii pe care ai observat că micu9ul le trăiete mai des. 8ste bine să alternezi o emo9ie negativă i una pozitivă. &upă fiecare rundă a ocului felicită#l pe copil că a reuit să fie atent la corpul lui. "a sfârit, pute9i face următorul ocule9: fiecare mimează rând pe rând o emo9ie, i celălalt trebuie să îi dea seama despre ce emo9ie este vorba. 4hiar dacă nu reui9i să ghici9i tot timpul emo9ia pe care o mimează celălalt, continua9i ocul atâta timp cât vă face plăcere.
ine de )tiut'
4hiar dacă pare o sarcină simplă, ultima parte din oc ce presupune mima emo9iilor este destul de dificilă. Pentru că fiecare dintre noi avem o reac9ie diferită la aceeai emo9ie, i ne e!primăm emo9iile diferit, este mai greu să ne dăm seama cu e!actitate ce emo9ie trăiete celălalt. &e aceea este important să nu consideri greelile tale sau ale copilului ca ceva rău, ci ca pe ceva firesc. 8ste indicat să pui accentul pe momentele în care copilul tău reuete să ghicească, ș i să nu îl cerți când greșește. Po9i aplica întrebările de la acest oc ori de câte ori micu9ul tău e!perimentează o emo9ie puternică, dar nu tie să o e!prime. n acest caz, po9i să#l au9i să îi dea seama ce simte întrebându#l mai întâi 4e sim9i acum în corpC 4e senza9ii aiC n felul acesta, pornind de la corp, copilul îi poate da seama ce emo9ii are. &acă reuete să spună cum se simte în acele momente, el se i eliberează par9ial de respectiva emo9ie. 0ocul pe care ți l#am propus se poate aplica cu mare succes i în grupuri de copii, adolescen9i i chiar adul9i. %rice oc este o sursă de dezvoltare dacă nu este luat ca o oacă, ș i orice oacă poate deveni un oc de dezvoltare, dacă te implici emoțional alături de copil. $e invit la oc •
•
•
