Burtea Mădălina Elena Studii Literare An I, Semestrul I
Ironia lui Caragiale – Tren de plăcere
Lucrarea Lucrarea de față prezintă prezintă una dintre operele operele lui Ion Luca Caragiale, Caragiale, Tren de plăcere, prin prisma tonului ironic specific scriitorului și a strategiilor folosite de acesta. Aceasta face parte din volumul Momente și schiț e, apărut în anul 1901. Conform criticului Nicolae anolescu, volumul reprezintă cel ma !ine stilul caragilian.1 Născut la 1 fe!ruarie 1"#$ în satul %aimanele de l&ngă 'loie ști, Caragiale este fiul unui avocat avocat și nepotul nepotul actorilor Costac(e și Iorgu Caragiale. )upă a!solvirea gimnaziului, se înscrie la Conservator, unde studiază doar doi ani, devenind apoi copist la tri!unal, iar mai t&rziu t&rziu sufleur sufleur la *eatrul *eatrul Național, ional, +urnalist +urnalist la Ghimpele, redactor la Claponul , foiletonist la România liberă ,
redactor redactor cu minescu minescu și -lavici -lavici la Timpul , revizor revizor școlar, director general al
teatrelor 1"""/, redactor al revistei Moftul român , alături alături de Anton Anton acal! acal!aașa. n anul anul 1902, primind o moștenire, se sta!ilește la erlin, unde moare moare la $$ iunie 191$. 191$. $ Tren de plăcere este o sc(iță, definindu3se ca specie a genului genului epic, în proză, av&nd av&nd un
număr număr mic de perso persona+e na+e și dimensi dimensiune une redus redusă. ă. Acțiunea se desfă desfă șoară pe o durată durată scurtă. scurtă. )e cele cele mai multe multe ori modul modul predom predomina inant nt de e4p e4pun unere ere este este dialog dialogul, ul, care care altern alterneaz eazăă cu nara narațiunea. iunea. -c(ița prezintă prezintă tema triung(iului triung(iului con+ugal, con+ugal, oferind oferind cititorului cititorului o pespectiv pespectivăă ironică ironică asupra asupra vieții familiale, familiale, aparent normală, normală, a unor indivizi indivizi cu preten ții de !urg(ez !urg(ezi.i. Apel&nd Apel&nd la ironie, ironie, naratorul eviden evidențiază moravurile moravurile acestei societă societă ți corupte5 corupte5 infidelitatea, infidelitatea, sno!ismul, sno!ismul, zg&rcenia. *itlul este și el el unul unul ironic, ironic, suger&nd suger&nd 6plăcerea7 6plăcerea7 pe care ița 8eorgescu 8eorgescu o resimte în urma urma un unei ei călă călăto torii rii la -ina -inaia ia.. Acțiune iuneaa de!u de!ute teaz azăă !rus !rusc, c, print printr3 r3oo prop propoz ozii ție cu rol rol de concluzie5 -3a (otăr&t, care va să zică:7 ; 4ist 4istăă un singur singur fir narativ narativ,, ac țiunea iunea fiind delimitată at&t prin repere temporale < 6s&m!ătă după3amiazi, la orele trei fără cinci7 2, c&t și spațiale. n incipit, incipit, acțiunea se petrece petrece la ucure ucurești, apoi apoi decorul decorul se sc(im!ă sc(im!ă,, fiind înlocuit înlocuit cu 1 Nicolae anolescu, Istoria Critică a literaturii române,
'i 'itești5 'aralela 2#, $00", p.2;1
2 Al. 'iru, Analize și sinteze critice, Craiova5 ditura -crisul =om&nesc,
://ro!i"isourceo isourceor# r# , 3 Ion Luca Caragiale, *ren de plăcere7 , https ://ro!i"
(ttps5BBro.iDisource.orgBiDiB*renEdeEplFC2F";cereG
19>;, p.1>#
consultat în 9 fe!ruarie $01?, @=L5
unul provincial, -inaia, urm&nd să se înc(eie tot la ucurești. -e poate spune a șadar că sc(i ța are o structură ciclică. -u!iectul este unul simplu. Hamilia 8eorgescu face o călătorie la -inaia, cu trenul. )etaliile sunt puse la punct7 de către 6st&lpul familiei7, i(alac(e 8eorgescu, însă organizarea acestuia este deficitară, produc&nd mai mult (aos. Ceea ce uime ște cititorul încă din primele pagini este modalitatea de parcurgere a drumului către gară. Astfel, madam 8eorgescu și domnul 8eorgescu, împreună cu puiul lor 7, Ionel, în v&rstă de cinci ani, sunt duși la gară de către un vizitiu, în timp ce !unica Anica, 6gramma7 este lăsată să plece cu tramvaiul. ai multe dec&t at&t, domnul 8eorgescu o aten ționează ca va pierde trenul5 3 Cucoană ncă n3ai plecatJ -ă știi că ai pierdut trenul '&nă s3a+ungi la tramvai, cum um!li d3taK p&nă să3l apuci, că poate n3ai noroc să3 ți treacă tocmai atunciK p&nă să a+ungi la gară, 3 s3a isprăvit N3are să te aștepte trenul pe dumneata Apoi, văz&nd pe gramama că tăndălește căut&nd ni ște c(ei 5 3 N3auzi, cucoană, că scapi trenulJ # )eși e4istă riscul să piardă trenul, și să rateze călătoria, domnul 8eorgescu nu î și invită soacra, alături de restul familiei sale, în !ir+ă, lăs&nd3o să plece singură cu tramvaiul. Atitudinea persona+ului denotă sno!ism, lipsa educa ției și a moralității. A+unși la gară, mem!rii familiei așteaptă sosirea femeii, care înt&rz&ie îngri+orător de mult7. )oamna 8eorgescu se panic(ează, în timpul ce so țul ei speră să nu mai cumpere și cel de3al patrulea !ilet5 6). 8eorgescu începe a !ănui că n3are să tre!uiască a mai lua patru !ilete, poate că trei or s3a+ungă, și pornește din salonul de a șteptare să meargă la g(i șet.7 ? nsă, gramama își face apariția în ultimul moment, intr&nd e4tenuată în sala de așteptare5 63 @f Nu mai poci zice cocoana Anica.7 > dată ce trenul pleacă din gară, î și face apari ția un alt persona+, conductorul. )ialogul dintre acesta și familia 8eorgescu este unul succint. Conductorul le cere !iletele și îi atenționează în legătură cu regulile de conduită în tren, încălcate de Ionel care stătea cu picioarele pe scaun. 4 Idem
5 Idem
6 Idem
7 Idem
3iletele, vă rog, domnilor, zice politicos conductorul, intr&nd în primul vagon de clasa3nt&ia. ). 8eorgescu arată două !ilete. 3ititelul... al dv.J întrea!ă conductorul arăt&nd pe ofițerașul de v&nători, care s3a suit cu picioarele pe !anc(eta de catifea. 3)a )ar n3a3mplinit patru ani... Nu tre!uie să ne3nveți dumneata pe noi regula, zice madamM 8eorgescu. " n ciuda atitudinii politicoase a controlorului, soții 8eorgescu au un comportament agresiv și îng&mfat. n -inaia, familia pare a avea un plan !ine sta!ilit, așa cum mărturise ște naratorul, însă, vom descoperi ulterior ironia din tonul afirmațiilor sale5 Lume < destulă. )ar cu toată îm!ulzeala, cine știe să3 și facă un plan !ine (otăr&t nu se rătăce ște niciodată. Hamilia 8eorgescu știe perfect ce are să facă pas cu pas și minută cu minută. 79 em!rii familiei se despart din nou5 domnul și doamna 8eorgescu, împreunp cu Ionel, se îndreaptă spre (otelul Re#al ,
în timp ce gramma 6merge la azăre, să se asigure de o odaie cu un pat7. Numele
celor două (oteluri sunt !ine alese , sim!olistica lor fiind evidentă. Re#al sugerează infatuarea și
sno!ismul cuplului, care se pretinde a fi superior, pe c&nd cel de3al doilea nume are o
factură ironică, desemn&nd !analitatea. )in acest punct, acțiunea se precipită. 'ersona+ele se despart și se rătăcesc. Aparent, gramama nu găsește nicio cameră li!eră la (otelul azăre, rătăcind din (otel în (otel5 otel anolescu, otel oinea. )upă îndelungi căutări, d. 8eorgescu o înt&lne ște pe cocoana Anica, care îi 6povestește7 ce s3a înt&mplat. )ialogul dintre cei doi este am!iguu, persona+ele se întrerup reciproc, femeia reușind, în cele din urmă, sa3l convingă pe d. 8eorgescu de veridicitatea celor relatate. Astfel, în finalul narațiunii mai sunt introduse și alte persona+e5 6madamM asilescu, madamM Costandinescu, nepoțica ei, domni șoara 'opescu, și d. asilescu și madamM 8eorgescu și locotenent ișu.710 ). i(alac(e și cocoana Anica se întorc la illa ăndica, acolo unde doamna 8eorgescu și puiul ei fuseseră găzdui ți. ). i(alec(e refuză să se alăture petrecerii la care lua parte și nevasta lui, prefer&nd în sc(im!, să doarmă. -pre diminea ță,
8 Idem
9 Idem
10 Idem
somnul îi este tul!urat de 6compania de la @rlătoare7 11. 'ovestea se înc(eie la ucurești, cu doamna 8eorgescu relat&ndu3i gramamei fascinația pentru d. i șu.
A( a fost o plăcere ce va răm&nea neuitată: 'e lună, cu trăsurile la pas, și dasupra armoniei apelor de munte și șoaptelor pădurii, lăutarii acompaniind încetinel și d. ișu c&nt&nd menuetul, pe care3l c&ntă regulat muzica în parc și care3i place at&ta lui madamM 8eorgescu: )e aceea, cu sufletul încărcat de fermecătoare amintiri, seara, la ucurești, c&nd își face toaleta de culcare, madamM 8eorgescu zice oft&nd5 < A( mamițo menuetul lui 'ederasDi:,mă3nne!unesc 1$ Asemenea tuturor eroilor caragialieni, persona+ele din Tren de plăcere înfățișează categorii umane. )e cele mai multe ori, aceștia sunt sc(i ța ți printr3o singură trăsătură de caracter. )omnul 8eorgescu reprezintă tipul !urg(ezului infatuat și grosolan, doamna 8eorgescu înfățișează femeia arivistă, snoa!ă, gramama reprezintă femeia simplă, lipsită de educa ție și cultură, iar Ionel este tipul copilului prost crescut, răsfățat. Naratorul adoptă o viziune omiscientă, relat&nd evenimentele la persoana a III3a. )e3a lungul narațiunii, acesta folosește mai multe strategii narative. 'rincipala sa armă este ironia, ridiculiz&nd persona+ele și situațiile în care acestea sunt puse. Acesta î și e4primă punctul de vedere, intervine prin comentarii acide, își +udecă persona+ele5 6Cu toată inteligența lui, d. 8eorgescu stă c&teva momente pe loc fără să poată răspunde la această3ntre!are: a tre!ui să răspunză însă:7, Și iar o în+urătură < de astă dată la adresa tutulor celor trei fiin țe iu!ite pe cari le caută fără să le găsească7, unicul fruct p&nă astăzi al amorului părin ților săi.7 1; ai mult dec&t at&t, acesta are o atitudine intruzivă. n punctul cuminant al ac țiunii, relat&nd căutarea disperată a domnului 8eorgescu, naratorul intervine de mai multe ori cu același comentariu5 Hatalitate La otel azăre, i se spune că n3a fost odaie goală și că a trimes3o pe +up&neasa la otel anolescu, devale.7 , La anolescu, iar fatalitate7, 7Hatalitate 'uiul lipsește.7, Acolo i se spune < fatalitate < că madamM 8eorgescu a fost acum cu puiul7, adamM 8eorgescu < fatalitate < nicăieri7, La ppler, fatalitate *oate 11 Idem
12 Idem
13 Idem
luminile stinse.712 Inițial am putea crede că este vor!a de un simplu g(inion, însă prin această repetiție încărcată de ironie, naratorul ne sugerează că voin ța divină nu are nicio legătură cu încurcăturile create. Naratorul știe totul despre persona+e sale. n incipit, acesta sc(i țează c&teva portrete, apel&nd la vestimentație. Astfel, descrierea doamnei 8eorgescu ne3o înfă ți șează ca o femeie intersată în mod special de modă, dornică să țină întotdeauna pasul cu ultimul trend, păstr&nd mereu aparențele5 6!luza $ert%mousse, +upa fraise &cras&e și pălăria asortatăK um!reluța a roșie, mănușile al!e și demi!otinele de lac cu cataramăK ciorapii de mătase vărgați, în lungul piciorului, o !andă gal!enă și una neagră, despăr țite cu c&te un fir staco +iu71# Ionel nu este nici el mai pre+os5 6C&t despre puiul, nici nu mai încape discu ție < el va purta la -inaia uniforma de ofițer de v&nători ca prințul Carol.71? altă modalitate directă de caracterizare a persona+elor este onomastica. 'ersona+ele lui Caragiale pot fi identificate doar prin în șiruirea unor nume. -criitorul alege nume simple, populare, cu rezonanțe amuzante5 itică, Lac(e, ac(e, *ra(anac(e, Harfuride, r&nzovenescu, Cațavencu, Agami ță )andanac(e, i ța, Oi ța, eta, )idina, etc. 8eorgescu este un nume rom&nesc !anal, comun. i ța, Anica, Ionel, i(alac(e, i șu reprezintă caractere sla!e, lipsite de educație și cultură, stăp&nite de prea multe defecte. 'urt&nd aceste nume, persona+ele sale nu pot fi luate în serios, st&rnesc r&sul. 4istă, însă, și modalități de caracterizare indirectă. 'ersona+ele î și dezvăluie adevăratul caracter prin lim!a+ și prin fapte. )eși au pretenții alese, de no!ili, lim!a+ul le trădează statutul real. Impulsive, acestea reac ționează diferit în func ție de situa țiile în care sunt puse. @neori folosesc neologisme, alteori în+ură. Această discrepan ță rezultă în crearea unui comic de lim!a+. unica este numită gramama, după fran țuzescul grand3maman. Atunci c&nd își caută familia, domnul 8eorgescu renunță la formalități și, pierz&ndu3și ră!darea mai scapă c&te o în+urătură la adresa celor dragi75 6@nde dracul s3a !ăgatără JGG zice d. 8eorgescu:Și iar o în+urătură < de astă dată la adresa tuturor celor trei fiin țe iu!ite pe cari le caută fără să le găsească.7
14 Idem
15 Idem
16 Idem
'ersona+ele nu cunosc nicio transformare de3a lungul desfă șurării acțiunii, sunt persona+e plate, e4cepție făc&nd, poate, i ța, pe care o descoperim în final, profund impresionată de vacanța petrecută la -inaia și de farmecele domnului i șu.
A( a fost o plăcere ce va răm&nea neuitată: 'e lună, cu trăsurile la pas, și dasupra armoniei apelor de munte și șoaptelor pădurii, lăutarii acompaniind încetinel și d. ișu c&nt&nd menuetul, pe care3l c&ntă regulat muzica în parc și care3i place at&ta lui madamM 8eorgescu: )e aceea, cu sufletul încărcat de fermecătoare amintiri, seara, la ucurești, c&nd î și face toaleta de culcare, madamM 8eorgescu zice oft&nd5 < A( mamițo menuetul lui 'ederasDi:,mă3nne!unesc 1>
n ceea ce privește stilul scriiturii, naratorul folosește același lim!a+ ca și persona+ele sale, e4cepție făc&nd comentariile sale ironice. n te4t înt&lnim at&t cuvinte împrumutate din franceză, neologisme, c&t și cuvinte cu forma lor vec(e, populară5 6$ert%mousse', (fraise &cras&e',
madam7, consoartă7, promenadă7, +udi țioasă7 , (mamița7, mamițic(ii7,
muscal7, tăndălește7, !ir+ă7, g(ișet7, parale7, minută7, itiden ță7, acu șica7, su!t7, mucalit7. Consider că, asemenea tuturor operelor lui Caragiale, sc(ița Tren de plăcere, are un farmec aparte datorită umorului de necontestat al scriitorului, ironiei fine și ascuțite și a comicului de situație pe care Caragiale îl m&nuiește cu măiestrie. Hinalul are rolul de a răsturna falsele valori pretinse de persona+e în incipitul narațiunii, dezvăluindu3le adevăratul caracter. Aparenta armonie a cuplului, această mască veselă, ascunde, de fapt, o lume pe dos, cu valori răsturnate, în care primează minciuna și prefăcătoria. Cu toate acestea, pro!lema este mediată de cocoana Anica, adevăratul conflict este evitat, iar persona+ele se întorc fericite în mediul lor familial.
17 Idem
Bibliografie
HI=AN, Hlorea, ''A, Constantin .5 Cara#iale )Antolo#ie comentată* Craiova5 ditura acedonsDi, 199;. ANL-C@, Hlorin5 Cara#iale și Cara#iale. ucurești5 Cartea =om&nească, 19";. ANL-C@, Nicolae5 Istoria Critică a literaturii române. 'itești5 'aralela 2#, $00". 'A'A)IA, Liviu5 Cara#iale, firește ucurești5 ditura Hundației Culturale =om&ne, 1999. 'I=@, Al.5 Analize și sinteze critice. Craiova5 ditura -crisul =om&nesc, 19>;. *@Ș, ircea5 +pera lui ICara#iale ucurești5 Academia =om&nă, $00$. CA=A8IAL, Ion Luca, *ren de plăcere7 , https ://ro!i"isourceor# , consultat în 9 fe!ruarie $01?, @=L5 (ttps5BBro.iDisource.orgBiDiB*renEdeEplFC2F";cereG
