Tema școlii apare în mod frecvent în operele literare ale unor autori din diferite perioade istorice, relevând interesul ridicat asupra procesului de formare și cunoaștere în cadrul instituțiilor școlare.Această instituție are un impact real și covârșitor asupra vieții, a realității deoarece consolidează și formează modele umane și construiește c onstruiește un sistem de valori în societate. Prin intermediul operei sale, I.L.Caragiale a reușit abordarea de o manieră originală a unor domenii de interes ridicat pentru generațiile de la sfarșitul sec. XIX, inclusiv domenii care au rămas de actualitate și în zilele noastre. Fresca socială creată de Caragiale cu privire la imaginea școlii este reflectată în diverse schițe ale sale cum ar fi: ”Lanțul slăbiciunilor”, ”Bacalaureat”, ”Un pedagog de școală nouă” etc. În operele sale este prezentată caricatural școala, ca instituție formatoare din mai multe puncte de vedere: al elevului, al profesorului și chiar al părintelui, având un singur fir comun și anume educația. Obiectul analizei
din cadrul acestei compuneri îl constituie educația și favoritismul din lumea școlii, teme care s-au concretizat într-una din schițele lui Caragiale: ”Bacalaureat”. În schiță sunt folosiți termeni originali, precum ”bună prietină” și ”familie bună”, care nu fac altceva decât să caracterizeze procedeul favoritismului, aspect care nu este întâlnit doar pe băncile școlii, dar și în viața de zi cu zi, îndrăznim a recunoaște. Este de remarcat faptul că, în ”Bacalaureat”, în concepția personajului doamnei Georgescu faptul de a fi corigent la ”morală” nu este incompatibil cu aceea de a fi un reprezentant al justiției. În cadrul schiței este evidențiată promovarea examenelor pe nemerit a unor elevi.
Schița prezintă o mentalitate din trecut, dar și de actualitate, și anume promovarea elevilor incompetenți și căptușirea cu diplome a unor cunoștiințe slab cultivate. Este o goană continuă după afirmări false, care se răsfrâng cu consecințe asupra întregii societăți. Concluzia ce se impune a fi desprinsă este în sensul de a încerca să ne formăm cunoștiințe autentice, veridice, atât la nivel științific, moral, cât și rațional.
