Ion -roman traditional, realist, obiectivLiviu Rebreanu //contextul operei realista reprezentata anterior de Liviu Rebreanu continua traditia romanului de refectare realista reprezentata opere ca „Ciocoii vechi vechi si noi” a lui Nicolae Filimon sau „Mara” a lui Slavici. Alaturi de rurale romanesti, „Rascoala”, „Rascoala ”, „Ion” deschide, incepand cu anul 1920, seria marilor romane rurale romanesti, anuntandu-l, totodata, pe cel psihologic, cel psihologic, modern prin modern prin limitarea omniscientei si prin unele tehnici de analiza a trairilor personajului. Criticul Euen Lovinescu apreciaza ca „Ion e cea mai puternica creatie obiectiva a literaturii romane si cum procesul fresc al epicei este spre obiectivare, poate f pus pe treapta ultima a scarii evolutive” (Istoria literaturii romane contemporane). //IPO!"A Opera literara #Ion$ a lui Liviu Rebreanu este un roman traditional! realist! de tip obiectiv apartinand prozei interbelice. %e asemenea, este un roman social! cu tematica rurala . //&OR'(LAR!A AR)('!*!LOR AR)('!*!LOR
Romanul este specia enului epic "oarte complea! cu o actiune ampla! des"asurata pe mai multe planuri narative! cu un numar mare de personaje care evolueaza intr#un anume mediu si care dezvolta mai multe tipuri de con$ict. Opera este un roman traditional, de tip obiectiv prin speci%cul relatiei narator#personaj narator#personaj si al naratorului +omniscient, omniprezent. e observa atitudinea detasata a naratorului , obiectivitatea & impersoanalitatea acestuia, naratiunea la persoana a a ''' a care creeaza un #lipsit de podoabe$. podoabe$. (ematica specica, structura riuroasa pe parti si stil rece! impersonal , #lipsit capitole, cronotopul bine denit si persoanje cu caractere complexe sunt alte trasaturi ale acestu tip de roman. //%!"OL //%!"O LAR!A AR('!*!LOR AR('!*! LOR //titlul 0 tematica In romanul obiectiv, realist- titlul, ca element de paratextualitate, are valoare anticipativa si contine numele prota1onistului. Ion devine ast2el personaj eponim al romanului.
(ematica romanului este de natura traditionala, rurala si o constituie problematica pamantului! in conditiile satului ardelean de la inceputul secolului )). //substrat antropolo1ic
Substratul antropoloic antropoloic al operei este unul bine determinat3 dupa cum el insusi precizeaza, Rebreanu Rebreanu se inspira in realizarea acestui roman atat din experienta personala, personala, cat si din realitatile satului sau natal. natal . Persona4ul Titu Herdelea este Herdelea este proiectia autorului insusi , caci Rebreanu 2usese de asemenea u de invatator. Autorul marturiseste ca a 2ost pro2und impresionat de unul dintre vecinii sai, Ion Pop al Glanetasului, Glanetasului, pentru ca iubea cu patos pamantul3 scena sarutarii pamantului este, se pare, inspirata tot din realitate indca a5at la vanatoare, Rebreanu Rebreanu zareste un taran imbracat in straie de sarbatoare care saruta pamantul. //obiectivitatea / impersoanelitatea naratorului
*roza realist#obiectiva realist#obiectiva se realizeaza prin naratiunea la persoana a '''#a! non"ocalizata . +iziunea ,dindarat- presupune un narator obiectiv! detasat , care nu se implica in 2aptele prezentate. Naratorul omniscient omniscient stie mai mult decat persoane4ele sale si, omniprezent , el
diri4eaza evolutia lor ca un re1izor universal. !l plasmuieste traiectoriile existentei persona4elor si de aceea textul contine semne prevestitoare ale s2arsitului ecarui persona4, care este o victima a 2atalitatii. //constructia romanului
rhitectura romanului sustine, la nivel macrote/tual , "unctia epica de interpretare . Avand o structura riuroasa, #Ion$ este alcatuit din doua parti +opuse si complementare, coordonate ale evolutiei interioare a persona4ului principal6 #)lasul pamantului$ si #)lasul iubirii$. Acestea sunt compuse, la randul lor, din 7, respectiv 8 capitole cu titluri rezumative, ca de pilda #Inceputul$, #Rusinea$, #asile 9aciu$, #2arsitul$. //simetria incipit-nal O particularitate a romanului traditional, traditional, obiectiv #Ion$ este constructia simetrica . Simetria incipitului cu %nalul se realizeaza prin descrierea drumului care intra si iese din satul Pripas, loc al actiunii romanului. escrierea initiala a drumului introduce cititorul in viata satului ardelean de la inceputul secolului ::, cu aspecte topo1race, etno1race +hora, sociale. %escrierea caselor ilustreaza conditia sociala a locuitorilor si anticipeaza rolul unor persona4e +;erdelea, )lanetasu in des2asurarea narativa. escrierea %nala inchide simetric romanul si 2ace accesibila semnicatia simbolica a drumului +denit cu ima1inea crucii strambe cu un ;ristos de tinichea ru1inita prin meta2ora soselei- viata6 „drumul trece prin Jidovita, pe podul de lemn, acoperit, de peste Somes, si pe urma se pierde in soseaua cea mare si ara inceput...”. //cronotop
oordonatele dieezei sunt 2oarte bine precizate inca din incipit, respectandu-se ast2el principiul cazualitatii . patiul si timpul evenimentelor propriu-zise %/eaza ordinea temporala a des"asurarii acestora , in satul Pripas din Ardeal, undeva la inceputul secololui ::. //actiunea
ctiunea romanului este lineara, cronoloica, realizandu-se pe alocuri cateva retrospective +explicarea amanuntita a patimii pentru pamant a lui Ion. Prin tehnica planurilor paralele se prezinta actiunea plasata in universuri sociale si psiholoice distincte a taranimii, respectiv a intelectualitatii rurale. recerea de la un plan narativ la altul se realizeaza prin alternanta, iar succesiunea secventelor narative este redata prin inlantuire. In roman exista secvente narative semnicative pentru destinul persona4elor, o ast2el de scena ind cea a horei de la inceputul operei „o hora a soartei” +N. anolescu . //planul taranimii
ctiunea romanului incepe intr-o zi de duminica, in care locuitorii satului Pripas se a5a la hora. In e/pozitiune sunt prezentate principalele personaje! timpul si spatiul, ceea ce con2era veridictitate romanului. In centrul adunarii este 1rupul 4ucatorilor, 2ormat numai din 2ete si 5acai, indca rolul horei in viata comunitatii satesti este acela de a asiura coeziunea si de a "acilita intemeierea noilor "amilii! cu respectarea principiului economic. sezarea privitorilor re5ecta pozitiile sociale, respectandu-se straticarea economica. Fetele ramase nepo"tite privesc la hora, iar mamele si babele , retrase, discuta despre 1ospodarie. 'ntelectualii satului! preotul 9elciu1 si 2amilia ;erdelea, vin sa priveasca „petrecerea poporului”, 2ara a se amesteca in 4oc. 3otararea lui 'on de a o lua pe Ana cea bo1ata la 4oc, desi o place pe &lorica cea saraca, marcheaza inceputul con$ictului . +enirea lui asile 9aciu, tatal Anei, de la carciuma, si con"runtarea verbala cu Ion, pe care il numeste #hot $ si #talhar $ pentru ca #sarantocul$ umbla sai ia 2ata promisa altui taran bo1at, )eor1e 9ulbuc, constituie intria romanului. Rusinea pe care asile i-o 2ace lui Ion la hora va starni dorinta de razbunare a 5acaului.
%orind sa obtina repede mult pamant, Ion ii 2ace curte Anei, o seduce, o lasa insarcinata si il 2orteaza pe 9aciu sa accepte casatoria. %upa ce aceasta este in2aptuita, incep bataile si Ana se intoarce la tatal ei. Sinuciderea acesteia nu-i trezeste rerete lui Ion pentru ca in Ana, si mai apoi in *etrisor , ul lor, el nu vede decat arantia proprietatii asupra pamantului . *ici moartea copilului nu-l opreste din drumurile lui dupa &lorica, maritata intre timp cu )eor1e. eznodamantul este, ast2el, previzibil, iar )eor1e care-l loveste pe Ion nu este decat un instrument al destinului. &lorica ramane sin1ura, indca sotul ii este arestat, iar averea lui Ion revine bisericii. //planul intelectualitatii rurale In celalalt plan, rivalitatea dintre preot si invatator pentru autoritate in sat este de2avorabila celui din urma. Cum relatiile dintre ei se de1radeaza, pornind de la atitudinea lor "ata de "aptele lui 'on , invatatorul se simte amenintat. 'arturisirea lui Ion ca invatatorul i-a scris 4alba determina con5ictul celui din urma cu autoritatile austro-un1are si problemele de constiinta nationala. Preotul 9elciu1 este un caracter tare3 dupa ce ramane vaduv, el se dedica in totalitate comunitatii. +isul sau de a construi o biserica noua in sat este urmarit cu tenacitate, iar romanul se incheie cu sarbatorirea prilejuita de s%ntirea bisericii. //persona4ele
*ersonajele romanului sunt caractere puternice, bine individualizate , denite prin con5icte interioare si exterioare. 'ntroducerea lor in universul ctional se realizeaza inca din incipit, prin intermediul scenei colectie a horei satului. *ersoanjul principal si protaonistul romanului este 'on, personaj reprezentativ pentru taranul roman prin calitatile si de"ectele sale! dar si prin eterna iubire pentru avere si pamant. Persoan4 comple/, Ion incearca sa-si atin1a idealul cu orice pret si inora sistematic omenia si principiile morale traditionale . !l este construit din lumini si umbre , putand considerat chiar si un persoan4 modern, asa cum arma si E. Lovinesu ! „e"presia instinctului de stapanire a pamantului, in slu#ba caruia pune o inteli$enta ascutita, o viclenie procedurala si, cu deosebire, o vointa imensa% nimic nu&i re'ista”. elelalte persoanje sunt conturate in relatie cu 'on si cu drama acestuia . na si Florica sunt victimele celor doua patimi ale 5acaului, marcate deimposibilitatea implinirii relatiei cu acesta. +asile 4aciu, tatal Anei si unul dintre cei mai bo1ati sateni, este cel care intra in con5ict cu prota1onistul inca din incipit. 5eore 4ulbuc, de asemenea taran instarit, este rivalul lui Ion si reprezinta un simbol al puterii destinului, indca il ucide pe acesta din urma. In planul intelectualitatii rurale sunt prezentate persona4e cu caractere diverse- "amilia invatatorului 6aharia 3erdelea, cu sotia, poetul visator- (itu, cele doua 2ete de maritat si 2ara de zestre- Laura si 5hihi . Invatatorul se a5a in con5ict cu celalalt intelectual al satului, preotul 4elciu, care ramasese vaduv desi era tanar. In ceea ce priveste con$ictele romanului, cel central se datoreaza luptei pentru pamant in satul traditional! unde posesiunea averii conditioneaza dreptul indivizilor de a % respectati in comunitate. In planul taranimii , con$ictul principal este cel dintre 'on si +asile 4aciu, declansat in incipit3 5acaul se razbuna pe bo1atas lasandu-i 2ata insarcinata si obli1andu-l sa-i dea pamant. Pe lan1a acesta exista si con$icte de mai mica importanta , precum cel dintre 'on si 4elciu , 'on si 5eore. Ca semn al modernitatii, in realizarea acestora se utilizeaza tehnica ,bularelui de zapada- care presupune e/istenta unui con$ict aparent neinsemnat care acumuleaza tensiuni pe masura ce se deruleaza si se s"arseste dramatic. on$ictul interior este determinat de cele doua patimi ale lui Ion- iubirea pentru pamant si cea pentru &lorica. Aceste doua #1lasuri$ nu se stin niciodata si nu il trimit pe prota1onist intr-o situatie limita deoarece acestea se mani"esta succesiv si nu simultan . Pe de alta parte, in planul intelectualitatii rurale se des2asoara con5ictul dintre invatatorul 3erdelea si preotul 4elciu.
Naratiunea la persoana a ''' -a si obiectivitatea naratorului se realizeaza intr-un stil neutru! impersonal &„metoda ara stralucirea artistica, ara stil” +E. Lovinescu. Stilul direct alterneaza cu cel indirect, iar in caracterizarea persoan4ului intervine si stilul indirect liber.
5. alinescu constata autenticitatea limbajului reional - #observarea limba#ului ardelenesc e acuta cu oarte multa e"actitate”. (udor +ianu observa utilizarea reistrelor stilistice in limba4ul persona4elor, in 2unctie de conditia lor sociala 3 in ciuda stilului anticalo%l asociat de critic acestui roman, la o lectura mai atenta se remarca diversitatea procedeelor artistice utilizate pentru plasticizarea ideilor. onsider ca romanul „Ion” de Liviu Rebreanu este un roman traditional! realist! de tip obiectiv prin obiectivitatea naratorului! naratiunea la persoana a '''#a cu "ocalizare zero si atitudinea detasata in descriere! prin tematica rurala si verosimilitatea intamplarilor.
