Introducere n Contabilitate. Suport Curs ID FABBV (1)

5/24/2018

Introduc e re n Conta bilita te . Supor t Curs ID FABBV (1) - slide pdf.c om

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

Cristina Lidia MANEA

Bucureşti 2013

http://slide pdf.c om/re a de r/full/introduc e re -n-c onta bilita te -supor t-c urs-id-fa bbv-1

1/66

5/24/2018


sinteza noţiunilor introductive de contabilitate. Problematica prezentată în fișa disciplinei trebuie acoperită și prin studiu individual al Acest suport de curs cuprinde materialelor recomandate.

BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ Manea C.L., Introducere în contabilitate. Idei 2013

și scheme pentru activități interactive, Editura ASE,

Manea C.L., Nichita M.E., Irimescu A.M., Rapcencu C., Introducere în contabilitate. Aplicații, Editura ASE, 2013 Lungu C., Caraiani C., Dascălu C., Introducere în contabilitate, Editura ASE, 2013

Călin O., R istea M., Bazele contabilităţii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 200 3 OMFP 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, publicat în Monitorul Oficial nr. 766 bis din 10 noiembrie 2009, cu modificările ulterioare Legea nr. 82 din 24.12.1991 – Legea contabilităţii, republicată în Monitorul Oficial nr. 454 din 18.06.2008, cu modificările şi completările ulterioare Legea nr. 31 din 16.11.1990 privind societăţile comerciale, republicată în Monitorul Oficial nr. 1.066 din 17.11.2004, cu modificările şi completările ulterioare

1 http://slide pdf.c om/re a de r/full/introduc e re -n-c onta bilita te -supor t-c urs-id-fa bbv-1

2/66

5/24/2018


Cuprins Pentru început … Delimitări conceptuale privind contabilitatea ........................................3 Contabilitatea în vreamea lui Pacioli .......................................................................................... 3 Contabilitatea astazi .................................................................................................................... 5 Pasul I – Încadrarea elementelor în cele cinci categorii principale: active, datorii, capitaluri proprii, venituri și cheltuieli ......................................................................................................................... Pasul II - Clasificarea elementelor în Bilanț și în Contul de profit și pierdere ..................... Bilanțul - elemente și structuri ..................................................................................................... Contul de profit şi pierdere - elemente și structuri .................................................................... .. Pasul III – Identificarea logică a elementelor care se modifică la fiecare tranzacție ........... Pasul IV – Memorarea convențiilor și regulilor de funcționare a conturilor ....................... Contul – procedeu al contabilității ............................................................................................... Planul de conturi. .......................................................................................................................... Reguli de funcţionare a conturilor ............................................................................................... Pasul V – Analiza .............................. contabilă a tranzacțiilor și evenimentelor economice Etape în analiza contabilă a evenimentelor şi tranzacţiilor economice ........................................

Corectarea erorilor contabile Ciclul contabil. Întocmirea registrelor de contabilitate şi a balanţei de verificare. Întocmirea situațiilor financiare ...................................................................................................................... Reguli generale privind achiziţiile şi vânzările de bunuri/servicii................................................ Funcția contabilă a conturilor pe clase de conturi ........................................................................ Închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli ............................................................................... Regularizarea TVA-ului................................................................................................................ Exemple de analiză contabilă. Generalizări .................................................................................. Aplicații rezolvate privind analiza contabilă a diverselor tranzacții și evenimente economice

BIBLIOGRAFIE .........................................................................................................................


3/66

5/24/2018


Pentru început … Delimitări

conceptuale

privind

contabilitatea Contabilitatea în vremea lui Pacioli Prima definiţie dată contabilităţii: Contabilitatea este un ansamblu de principii şi tehnici privind înregistrarea în partidă dublă a averii unui negustor, precum şi toate afacerile acestuia, în ordinea în care au avut loc. Echilibrul contabil (partida dublă), descris(ă) de Luca Pacioli se prezintă sub forma:

Delimitarea noţiunilor: Avere economică

= totalitatea bunurilor (bunuri economice).

care au valoare de piaţă şi sunt generatoare de venituri

În contabilitate, noţiunea de capital nu este utilizată în sensul de capital fix sau circulant. Capital

= sursa de finanţare a activităţii.

Capital subscr is (social)

=contravaloarea

aportului în bani sau în natură promis sau adus de acționari/asociați la constituirea unei entități.

În luna septembrie, un student se gândeşte să înfiinţeze o societate care să comercializeze instrumente de scris. Averea studentului este compusă din:  vilă; 

autoturism;  2.000 lei în contul curent;  1.000 euro în contul curent.

În luna octombrie, înfiinţează societatea şi o înregistrează la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, cu un capital subscris (social) în valoare de 23.000 lei. Studentul a contribuit cu suma de 500 lei şi cu autoturismul, care a fost evaluat la valoarea de 22.500 lei. Stabiliţi ecuaţia echilibrului contabil pentru societate în luna octombrie. 1

Dobrotă N., Dicţionarul de economie, Editura Economică, Bucureşti, 1999


4/66

5/24/2018


AVERE

CAPITAL

Descrieţi averea studentului în luna octombrie.

În luna noiembrie, societatea achiziţionează stilouri în valoare de 400 lei de la un furnizor, cu plata ulterioară.

Specificaţi cum se modifică ecuaţia echilibrului contabil . Dar averea studentului? AVERE

CAPITAL


5/66

5/24/2018


Contabilitatea astăzi Definiţii de referinţă ale contabilităţii

reprezintă un sistem de principii şi cunoştinţe care explică şi clasifică tranzacţiile şi evenimentele care marchează viaţa diverselor entităţi în scopul furnizării de informaţii necesare luării deciziilor. Contabilitatea

Contabilitatea este arta înregistrării, clasificării şi rezumării, într -o manieră semnificativă şi

în exprimare bănească, a tranzacţiilor (operaţiunilor) şi evenimentelor (faptelor) care au caracter financiar, precum şi interpretarea rezultatelor acestei acţiuni. În prezent, la nivel naţional, contabilitatea este reglementată de următoarele legi şi ordine: - Legea contabilităţii nr. 82/1991; - OMFP 3055/2009 cu modificările şi completările ulterioare (OMFP 2869/2010). e, principiile Aceste reglementări prevăd formatul conţinutul contabile şi regulile de recunoaştere, evaluare,şiscoatere din situaţiilor evidenţă şifinanciare prezentareanual a elementelor în situaţiile financiare anuale, regulile de întocmire, aprobare, auditare/verificare şi publicare a situaţiilor financiare anuale. La nivel european, reglementările contabile sunt reprezentate de: - Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene; - Directiva a VII-a a Comunităţilor Economice Europene. La nivel internaţional, există Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (International Financial Reporting Standards, IFRS) şi Standarde Internaţionale de Contabilitate (International Accounting Standards, IAS).

Şi în România, băncile şi societăţile ale căror valori mobiliare sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată aplică IFRS-urile.

2 3

Călin O., Ristea M., Bazele contabilităţii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003 Ediţia a V-a, Editura ARC,

Needles B.E., Andersson H.Jr., Cadwell J.C., Principiile de bază ale contabilităţii, Chişinău, 2000


6/66

5/24/2018


Pasul I - I ncadrarea elementelor în cele cinci categorii principale: active,

capitaluri proprii, datorii, venituri şi cheltuieli AVERE = CAPITAL

Această ecuaţie poartă denumirea de ecuaţia fundamentală a contabilităţii .

Poziţia financiară este redată de: active, datorii şi capitaluri proprii. Activele

reprezintă resurse controlate de către entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru entitate şi al căror cost poate fi evaluat în mod fiabil.

E xemplificaţi câteva active.

Datoriile

reprezintă obligaţii actuale ale entităţii ce decurg din evenimente trecute şi prin decontarea căr ora se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice.

Exemplificaţi câteva datorii.

Capitalurile proprii

reprezintă interesul rezidual al acţionarilor în activele unei entităţi după deducerea tuturor datoriilor sale. Capitaluri proprii

=

Active

-

Datorii

Exemplificaţi câteva elemente de capitaluri proprii.


7/66

5/24/2018


Performanţa este influenţată de venituri şi cheltuieli. Rezultat

(performanţa)

=

Venituri

-

Cheltuieli

Profit sau pierdere

reprezintă creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul contabile sub formă de intrări de active, creşteri ale activelor sau descreşteri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor.

perioadei Veniturile

Cheltuielile

reprezintă diminuăr i ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieșiri de active, scăderi ale activelor sau creşteri ale datoriilor, care se concretizează în descreşteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acrestora către acţionari.

Contabilitatea de angajamente

≠ Contabilitatea de trezorerie (casă) ≠ ≠ ≠

Venituri Cheltuieli Profit = Venituri - Cheltuieli

Încasări Plăţi Trezorerie (bani) = Încasări - Plăţi

1. O fabrică de pâine achiziționează materii prime (făină) la costul de 200 lei, plata imediată.

2. O fabrică de păine achiziționează materii prime (făină) la costul de 200 lei, plata ulterioară.

3. În procesul de producție, se

consumă materii prime în valoare de 120 lei.

4. O societate achiziționează caiete vânzare de 150 lei, încasare ulterioară.

la costul de 100 lei, plata imediată și le vinde la prețul de

Determinați rezultatul din vânzare.


8/66

5/24/2018


Contabilitatea de angajamente Venituri

≠ Contabilitatea de trezorerie (casă) ≠

Încasări Încasarea sumelor cuvenite în urma vânzării activelor sau prestării serviciilor Încasarea dobânzilor

≠

Plăţi

Venituri din vânzări de active sau prestări de servicii

Venituri din dobânzi Cheltuieli

Descărcarea din gestiune a activelor Plata contravalorii activelor achiziţionate

Consumul de materii prime Pierderi de valoare a activelor Servicii primite

Reguli generale4

Venituri din vânzare

Vânzare Consum

Cheltuieli

Achiziţie

Cheltuieli

Indiferent de momentul încasării/ plăţii

Clasificaţi5 elementele din cadrul următorului inventar al unei fabrici de automobile:

Elemente

A CP D

Active pe termen lung (Active imobilizate)

Clasificare Active pe termen scurt (Active curente)

Datorii

de plătit în mai puțin de un an

Datorii de

plătit în mai mult de un an

Tablă Salarii datorate angajaţilor Echipamente de asamblat piese pentru motoare

Obligaţii faţă de acţionari privind capitalul de rambursat Oţel inoxidabil

Dividende de plată către acţionari Sume de încasat de la clienţi (creanţe) Acţiuni cumpărate de la Bursă în vederea revânzării 4 Manea L., Nichita M., Irimescu A., Rapcencu C., Introducere în contabilitate. Aplicaţii, pag. 25 5 Selecție din Manea L., Nichita M., Irimescu A., Rapcencu C., op. cit., pag. 30

Editura ASE, Bucureşti, 201 3,


9/66

5/24/2018


Pasul I I - Clasificar ea elementelor

în Bilanț și în Contul de profit și pierdere Un set complet de situaţii financiare anuale cuprinde6: - bilanţ, - cont de profit şi pierdere, - situaţia modificărilor capitalului propriu, - situaţia fluxurilor de numerar, - notele explicative la situaţiile financiare anuale.

Cum se grupează informaţiile contabile în cadrul unui set de situaţii financiare?

Bilanţ

Contul de profit și pierdere Situaţia modificărilor capitalului propriu Situaţia fluxurilor de numerar Note explicative

la situaţiile financiare anuale

Bilanţul – elemente şi structuri Bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital propriu ale entităţii la sfârşitul exerciţiului financiar. În România, exerciţiul financiar coincide cu anul calendaristic. Bilanţului contabil poate fi întocmit în : - format cont (orizontal):

Creşte

Active

Capitaluri proprii Datorii

lichiditatea

Creşte exigibilitatea

având la bază relaţia: ACTIVE = CAPITALURI PROPRII + DATORII

- format listă (vertical): Active Datorii Capitaluri proprii având la bază relaţia: ACTIVE - DATORII = CAPITALURI PROPRII 6

OMFP 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, publicat în Monitorul Oficial nr. 766 bis din 10 noiembrie 2009


10/66

5/24/2018


Bilanţ (format listă) Elemente A. Active imobilizate I. Imobilizări necorporale 1) Cheltuieli de constituire 2) Cheltuieli de dezvoltare

3) Concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare şi alte imobilizări necorporale 4) Fond comercial achiziţionat 5) Avansuri şi imobilizări necorporale în curs de execuţie II. Imobilizările corporale 1) Terenuri şi construcţii 2) Instalaţii tehnice şi maşini 3) Alte instalaţii, utilaje şi mobilier 4) Avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie III. 1) Imobilizări Acţiunifinanciare deţinute la entităţile afiliate 2) Împrumuturi acordate entităţilor afiliate 3) Investiţii deţinute ca imobilizări (acţiuni şi obligaţiuni de la alte entităţi) 4) Alte împrumuturi acordate (pe termen lung = creanțe imobilizate) B. Active circulante I. Stocuri 1) Materii prime şi materiale consumabile (materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, stocuri aflate la terţi, ambalaje) 2) Producţia în curs de execuţie

3)(semifabricate, Produse finite şi mărfurifinite, produse produse reziduale, animale, mărfuri) 4) Avansuri pentru cumpărări de stocuri II. Creanţe 1) Creanţe comerciale (clienţi, efecte de primit, avansuri privind achiziția de servicii) 2) Sume de încasat de la entităţile afiliate şi din interese de participare 3) Alte creanţe (avansuri acordate personalului) 4) Creanţe privind capitalul subscris şi nevărsat III. Investiţii pe termen scurt IV. Casa şi conturile la bănci 1) Conturi la bănci 2) Casa (numerar și alte valori)

3) Acreditive 4) Avansuri de trezorerie C. Cheltuieli în avans (chirii, asigurări, abonamente plătite în perioada curentă care se referă la perioada următoare) D. Datorii ce trebuie plătite într -o perioadă mai mică de un an

I. Împrumuturi şi datorii asimilate (împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, credite bancare) II. Datorii comerciale (furnizori, efecte de plătit) III. Sume datorate entităţilor afiliate IV. Sume datorate entităţilor de care compania este legată în virtutea intereselor de participare V. Alte datorii (datorii fiscale, salariale etc.)


11/66

5/24/2018


Elemente E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete (B+C-D-III.1) F. Total active minus datorii curente (A+E sau A+ B+C-D- III.1)

G. Datorii ce trebuie plătite într -o perioadă mai mare de un an I. Împrumuturi şi datorii asimilate (împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, credite bancare, împrumuturi aferente contractelor de leasing financiar) II. Datorii comerciale (furnizori, efecte de plătit, avansuri primite de la clienți) III. Sume datorate entităţilor afiliate

IV. Sume datorate entităţilor de care compania este legată în virtutea intereselor de participare V. Alte datorii (datorii fiscale, salariale etc.) H. Provizioane

(datorii probabile din litigii, garanţii acordate clienţilor) I. Venituri în avans I. Subvenţii pentru investiţii II. Venituri înregistrate în avans 1) Sume de reluat într -o perioadă mai mică de un an 2) Sume de reluat într -o perioadă mai mare de un an J. Capital şi rezerve I. Capital subscris vărsat şi nevărsat II. Prime de capital III. Rezerve din reevaluare IV. Rezerve 1) Rezerve legale 2) Rezerve statutare sau contractuale

3) Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezervele din reevaluare 4) Alte rezerve

Acţiuni proprii (cu semnul minus) V. Rezultat reportat (profit sau pierdere)

VI. Rezultatul exerciţiului (profit sau pierdere)

Verificarea egalității: Capitaluri proprii = Active – Datorii, adică J = A+B+C-D-G-H-I

sau Active = Capitaluri proprii + Datorii, adică A+B+C=D+G+H+J


12/66

5/24/2018


Descrierea detaliată a elementelor din cadrul situaţiilor financiare7

reprezintă bunurile şi valorile cu durată de folosinţă îndelungată (mai mare de un an) în activitatea entităţii şi care nu se consumă şi nu se înlocuiesc de la p rima utilizare. Ele participă la mai multe cicluri de producţie. Sunt destinate utilizării în activitatea de producţie şi nu comercializării. A. ACTIVELE IMOBILIZATE

I. IMOBILIZĂRILE NECORPORALE (active intangibile sau nemateriale) sunt active imobilizate prezentate sub forma unor bunuri fără materialitate. Ele sunt active identificabile nemonetare, fără suport corporal, care sunt deţinute pentru utilizare în procesul de producţie sau

furnizare de bunuri şi servicii, pentru închiriere sau în scopuri administrative. 1. Cheltuielile de constituire sunt

cheltuielile ocazionate de înfiinţarea sau dezvoltarea unei entităţi (cheltuieli de înmatriculare , taxe, comisioane, cheltuieli privind emisiunea şi vânzarea de acţiuni şi obligaţiuni, precum şi alte cheltuieli de această natură, le gate de înfiinţarea şi extinderea activităţii entităţii ). 2. Cheltuielile de dezvoltare sunt generate de aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor cunoştinţe, în scopul realizării de produse sau servicii noi sau îmbunătăţite substanţial, înaintea stabilirii producţiei de serie sau utilizării. Rezolvaţi!!!

O fabrică de încălţăminte sport a demarat mai multe proiecte, efectuând o serie de

cheltuieli. Alegeţi din lista de mai jos cheltuielile de dezvoltare: ○ cheltuieli cu studierea sectorului de piaţă şi a produselor concurente; ○ cheltuieli cu fabricarea prototipului pentru un nou produs; ○ cheltuieli cu introducerea producţiei de serie a unui pantof sport dintr-un material

îmbunătăţit. 3. Concesiunile, brevetele, imobilizări necorporale

licenţele, mărcile, drepturile şi valorile similare şi alte includ costurile efectuate pentru achiziţionarea drepturilor de exploatare a unui bun, activitate sau serviciu (în cazul concesiunilor), a unui brevet, a unei licenţe şi a altor drepturi de proprietate intelectuală sau industrială. Alte imob ilizări necorporale includ active nenominalizate în grupele menţionate mai sus, ca de exemplu

programele informatice. 4. Fondul comercial este generat de elemente necorporale precum clientela, vadul comercial,

firma, reputaţia. Fondul comercial apare, de regulă, la consolidare şi reprezintă diferenţa dintre costul de achiziţie şi valoarea la data tranzacţiei, a părţii din activele nete achiziţionate de către o entitate. Fondul comercial generat intern de o e ntitate nu poate fi evaluat şi de aceea nu se recunoaşte în bilanţ.

Rezolvaţi!!!

O entitate achiziţionează o altă entitate la costul de 100.000 lei. Activul net (adică active minus datorii) al entităţii achiziţionate este de numai 97.000 lei. Determinaţi valoarea fondului comercial.

7

Manea C.L., Introducere în contabilitate. Idei și scheme pentru activități interactive, pag. 29-38

Editura ASE, București, 2013,


13/66

5/24/2018


5.

Avansurile şi imobilizările necorporale în curs de execuţie sunt sumele de bani achitate în scopul achiziţionării activelor necorporale, respectiv activele imobilizate care nu au fost terminate la sfârşitul exerciţiului financiar. Rezolvaţi!!!

Clasificaţi următoarele imobilizări necorporale: Programe informatice în curs de execuţie Licenţe de fabricaţie Program informatic pentru ţinerea contabilităţii Avans plătit pentru achiziţia unui brevet

IMOBILIZĂRILE CORPOR ALE (active tangibile) se prezintă sub forma unor active cu conţinut material sau corporal, deţinute de o entitate spre a fi utilizate în procesul de producţie de bunuri sau prestare de servicii, pentru închiriere sau în scopuri administrative şi care vor fi utilizate pe parcursul mai multor exerciţii. În România, pentru a fi recunoscute în categoria imobilizărilor corporale, bunurile trebuie să mai îndeplinească două condiţii: să aibă o durată normală de utilizare mai mare de un an şi o valoare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului (valoarea actuală este de 2.500 lei). 1. Terenurile şi construcţiile. Terenurile cuprind două categorii: terenurile şi amenajările de II.

terenuri.

Rezolvaţi!!!

Daţi exemple de construcţii. În ce categorie încadraţi o parcare a unui magazin? 2.

Instalaţiile tehnice şi maşinile. Ele sunt reprezentate de echipamente tehnologice, maşini, utilaje, instalaţii de lucru, aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare, mijloace de transport, animale şi plantaţii. 3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier. În această grupă includem active nenominalizate mai sus, cum ar fi: mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale. Rezolvaţi!!!

Daţi exemple de piese de mobilier şi aparatură birotică.

4.

Avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie includ sumele de bani achitate în scopul dobândirii unor imobilizări corporale care nu sunt încă în posesia entităţii şi imobilizările în curs de execuţie (care nu au fost terminate până la data bilanţului) pentru nevoile proprii efectuate de entitate sau de terţi. Rezolvaţi!!!

Clasificaţi următoarele imobilizări corporale: Clădire aflată în construcţie

Imprimantă Depozit


14/66

5/24/2018


III. IMOBILIZĂRILE FINANCIARE (investiţii financiare pe termen lung) reprezintă valorile financiare investite de entitate pe termen lung, sub forma unor titluri de valoare sau creanţe financiare, în scopul obţinerii unor venituri financiare sub forma dividendelor sau dobânzilor, prin creşterea valorii capitalizate sau prin realizarea de beneficii din comercializarea acestor investiţii. 1. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate 2. Împrumuturi acordate entităţilor afiliate 3. Interese de participare 4. Investiţii deţinute ca imobilizări: titluri de valoare (acţiuni şi obligaţiuni de la alte entităţi ), altele decât cele menţionate mai sus, pe care societatea nu are intenţia să le revândă.

Rezolvaţi!!! Obligaţiune = hârtie de valoare care conferă posesorului calitatea de creditor al statului, al unei instituții publice, al unui agent economic, dându -i dreptul de a primi, pentru suma împrumuttă, un venit fix sub formă de dobândă.

A emite obligațiuni este similar cu a deține obligațiuni emise de alte entități?

5.

Alte împrumuturi acordate: garanţii, depozite şi cauţiuni depuse de entitate la terţi , împrumuturi acordate altor entităţi, care se mai numesc şi creanţe imobilizate.

B. ACTIVELE CIRCULANTE (fiind parte a activelor curente )

reprezintă bunurile şi valorile care se utilizează pe o perioadă mai mică de un an în activitatea entităţii, participă la un singur circuit economic, se consumă şi se înlocuiesc după prima utilizare. I. STOCURILE reprezintă ansamblul de către entitate pentru a fisau vândute în aceeaşi stare sau după prelucrarea lor înbunurilor procesul deţinute de producţie, în curs de prelucrare, deţinute

pentru a fi consumate la prima lor utilizare în procesul de producţie sau la prestarea de servicii. 1. Materiile prime şi materialele consumabile Materiile prime sunt destinate utilizării în procesul de producţie, participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul finit integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie transformată. Materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, piese de schimb, seminţe şi materiale de plantat, furaje şi alte materiale consumabile) sunt destinate utilizării în procesul de producţie şi participă sau ajută la procesul de fabricaţie sau de exploatare, fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit. Materialele de natura obiectelor de inventar reprezintă bunuri cu valoare mai mică decât limita prevăzută de lege pentru a fi recunoscute ca imobilizări corporale, indiferent de durata lor de utilizare, sau bunuri cu durata de utilizare mai mică de un an, indiferent de valoarea lor,

precum şi bunuri asimilate acestora (echipamente de protecţie şi de lucru, matriţe, verificatoare, aparate de măsură şi control ). Rezolvaţi!!!

Specificaţi diferenţa dintre imobilizările corporale şi obiectele de inventar.


15/66

5/24/2018


Stocurile aflate la terţi reprezintă diverse bunuri de natura stocurilor aflate în proprietatea entităţii, dar care fizic se găsesc în custodie, prelucrare, consignaţie la terţi. Ambalajele sunt bunuri utilizate în scopul protecţiei pe timpul transportului sau depozitării diverselor active. 2. Producţia în

curs de execuţie reprezintă producţia care nu a parcurs toate fazele de

prelucrare

prevăzute în procesul tehnologic, precum şi produsele nesupuse probelor şi recepţiei tehnice, lucrările şi serviciile în curs de execuţie. 3. Produsele finite şi mărfurile sunt bunuri reprezentate de semifabricate, produse finite, produse reziduale, animale şi mărfuri, fiind depozitate şi destinate în principal comercializării către terţi. În timp ce produsele finite sunt bunuri obţinute în cadrul procesului de producţie, care au parcurs toate fazele procesului de fabricaţie, mărfurile sunt achiziţionate de la terţi în vederea revânzării. Semifabricatele sunt produse al căror proces de fabricaţie a fost încheiat într -o anumită fază şi urmează a fi supuse altor faze de fabricaţie sau livrate ca atare terţilor. Produsele reziduale cuprind deşeuri, rebuturi, materiale recuperabile. 4. Avansurile pentru cumpărări de stocur i reprezintă sume de bani plătite cu anticipaţie în vederea aprovizionării cu bunuri de natura stocurilor de la furnizori. Rezolvaţi!!!

Clasificaţi următoarele elemente referitoare la o fabrică de umbrele, specificând categoria corespunzătoare: Genţi Pânză Umbrele pliabile aflate în stoc Avans pentru achiziţia de pânză Spiţe Cutii Umbrele nefinalizate Combustibil Aţă

II. CREANŢELE reprezintă valorile avansate de către entitate terţilor , temporar, pentru care urmează a se primi un echivalent (o sumă de bani sau un serviciu). Persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de valoarea avansata şi urmează să dea echivalentul corespunzător sunt numite DEBITORI. 1. Creanţele

comerciale cuprind creanţele faţă de clienţi şi efectele de primit . Clienţii sunt debitorii entităţii care au rezultat în urma vânzării de bunuri şi prestării de servicii. Efectele de primit sunt titluri negociabile sub forma de cambii, bilete la ordin etc. care atestă existenţa unei relaţii comerciale de tip debitor – creditor şi care vor fi încasate pe termen scurt, de obicei până la 90 de zile.

Cambie = titlu de credit folosit ca instrument de plată, prin care o persoan numită trăgător, dă dispoziție altei persoane, numită tras, să plătească necondiționat la ordinul acesteia o sumă, la scadență, unei a treia persoane, numită beneficiar. Bilet la ordin8 = titlu de credit negociabil, utilizat ca instrument de plată, prin care o persoană numită emitent (subscriitor) îşi asumă obligaţia de a plăti, într -un anumit loc şi la un termen stabilit, altei persoane, numită beneficiar, sau la ordinul acestuia, o sumă de bani.

8

Nită Dobrotă, Dicţionarul de economie, Editura Economică, Bucureşti, 1999


16/66

5/24/2018


Spre deosebire de cambie, în biletul de ordin nu figurează numele trasului, deoarece trăgătorul şi trasul se identifică cu persoana emitentului. Biletul la ordin poate fi transmis prin gir şi poate fi garantat prin aval. Model de bilet la ordin9

Rezolvaţi!!! Scrieţi o asemănare referindu-vă la cambie şi bilet la ordin.

2. 3.

Creanţele în cadrul grupului sunt generate de relaţiile de decontare dintre o entitate şi filialele sale.

Sumele de încasat de la entităţile afiliate şi din interese de participare sunt creanţele generate de relaţiile de decontare dintre entitate şi entităţile afiliate sau asociate. 4. Alte creanţe sunt reprezentate de creanţe generate de relaţiile de decontare dintre entitate şi salariaţi, bugetul statului, asigurările sociale, protecţia socială, debitori diverşi, alte 5.

organisme publice etc.

Creanţele privind capitalul subscris şi nevăr sat sunt generate de relaţiile de decontare dintre entitate şi acţionarii săi, referitoare la subscrierile de capital social efectuate şi nedepuse.

Rezolvaţi!!!

Specificaţi de la cine poate o entitate să încaseze creanţe. Precizaţi diferenţa dintre creanţe şi creanţe imobilizate.

III. INVESTITIILE PE TERMEN SCURT reprezintă valorile financiare investite de către entitate în vederea realizării unui câştig pe termen scurt. Ele includ: - obligaţiuni emise de către entitate şi răscumpărate; - acţiuni şi obligaţiuni cotate şi necotate achiziţionate de entitate în vederea obţinerii unui profit pe termen scurt. 9

Noile cecuri şi bilete la ordin, www.financiarul.ro


17/66

5/24/2018


IV. CASA ŞI CONTURILE LA BĂNCI sunt valori care îmbracă forma de bani (lei sau devize). 1. Conturile la bănci se referă la cecuri de încasat, disponibilităţi în lei sau devize în conturile de la bănci. 2. Casa reprezintă disponibilităţile băneşti aflate în casieria entităţii în lei sau devize. Alte valori includ timbre fiscale şi poştale, tichete şi bilete de călătorie, bilete de tratament şi

odihnă. 3. Acreditivele sunt

conturi bancare deschise de entitate în vederea achitării unor obligaţii faţă de anumiţi furnizori pe măsura îndeplinirii condiţiilor de livrare sau prestare de servicii. Funcţionarea acestor conturi bancare este restricţionată (r etragerile de numerar nu se pot efectua decât de către furnizor, după îndeplinirea condiţiilor contractuale, sau de către client – cel care a deschis contul – dacă obligaţiile contractuale nu sunt îndeplinite de către furnizor) şi condiţionată de derularea contractelor comerciale care au stat la baza creării lor. 4. Avansurile de trezorerie sunt sume de bani puse la dispoziţia personalului sau terţilor în vederea efectuării unor plăţi în numele entităţii. Rezolvaţi!!!

Alegeţi din lista de mai jos avansurile d e trezorerie: o Avans achitat unui salariat pentru achiziţia de tipizate pentru entitate;

Avans privind salariul; Avans plătit unui angajat pentru a pleca în delegaţie în interes de serviciu; o Avans plătit unui furnizor pentru achiziţia de materii prime. o o

C. CHELTUIELILE ÎN AVANS sunt sume de bani achitate în cursul exerciţiului curent, dar care se referă la servicii care vor fi primite în cursul exerciţiului următor, când vor fi recunoscute drept cheltuieli (abonamente, chirii plătite în avans, asigurări).

Rezolvaţi!!!

Clasificaţi următoarele elemente: Elemente

Cheltuieli în

Cheltuieli care

avans

afectează rezultatul

Asigurare auto plătită în decembrie pentru anul următor Chiria plătită aferentă lunii curente Chiria plătită aferentă lunii următoare

și G. DATORIILE sunt surse de finanţare externe puse la dispoziţia entităţii de către bănci, instituţii financiare, parteneri comerciali (furnizori) şi terţi pentru care entitatea trebuie să acorde o contraprestaţie sau un echivalent valoric. Aceste persoane au calitatea de CREDITORI ai entităţii. D

Reglementările contabile din România clasifică datoriile în datorii curente şi datorii pe termen lung. Datoriile curente sunt acele obligaţii care: (1) se aşteaptă a fi achitate în cursul normal al exploatării sau (2) sunt exigibile în termen de 12 luni de la data bilanţului. Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung.


18/66

5/24/2018


1.

Împrumuturile şi datoriile asimilate: datorii financiare privind împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni, creditele bancare pe termen lung, credite pe termen lung primite de la alte instituţii financiare. 2. Datoriile comerciale cuprind datoriile faţă de furnizori, efectele de plătit, avansurile primite în conturile comenzilor de la clienţi . 3. 4.

Sumele datorate entităţilor afiliate cuprind datoriile rezultate din relaţiile de decontare cu filialele.

Sumele datorate entităţilor de care compania este legată în virtutea intereselor de participare rezultă din relaţiile cu entităţile asociate. 5. Alte datorii reprezintă datorii fiscale, sociale, salariale, faţă de asociaţi, faţă de creditorii diverşi etc. Rezolvaţi!!!

Specificaţi către cine poate o entitate să aibă datorii.

Rezolvaţi!!! Precizaţi diferenţa dintre provizioane şi datorii.

H. PROVIZIOANELE suntsedatorii incerte din(1) punct de vedere al exigibilităţii Recunoaşterea unui provizion face numai daca: o entitate are o obligaţie curenta,

sau valorii. generata de un eveniment anterior; (2) este probabil ca o ieşire de resurse care să afecteze beneficiile economice să fie necesară pentru a stinge obligaţia respectiva şi (3) poate fi realizată o bună estimare a valorii obligaţiei. Exemple de astfel de provizioane: provizioane pentru litigii, provizioane pentru garanţii acordate clienţilor etc. I. VENITURILE ÎN AVANS cuprind veniturile în avans şi subvenţiile pentru investiţii. I. Subvenţiile pentru investiţii sunt surse de finanţare alocate de la bugetul de stat sau

din alte surse nerambursabile, de care beneficiază o entitate, destinate achiziţionării sau producerii de echipamente sau alte bunuri de natura imobilizărilor.

sunt sume încasate în cursul exerciţiului, în contul unor în avans servicii careînregistrate vor fi prestate în exerciţiul următor, când vor fi recunoscute ca venituri (chirii încasate în avans, abonamente încasate în avans etc.).

II. Veniturile

Rezolvaţi!!!

Menţionaţi diferenţa dintre cheltuielile în avans şi veniturile în avans.


19/66

5/24/2018


J. CAPITALUL ŞI REZERVELE (numit şi capital de care dispune o entitate, cu caracter nerambursabil. I. CAPITALUL SOCIAL este

propriu) reprezintă sursele de finanţare stabile

reprezentat de contravaloarea aportului în bani sau în bunuri al

proprietarilor entităţii.

Capital social (subscris) = Număr acţiuni/părţi sociale x Valoarea nominală a unei acţiuni/părţi sociale Se diferenţiază în capital subscris nevărsat şi capital subscris vărsat. Capitalul subscris nevărsat reprezintă capitalul pe care acţionarii s -au angajat să îl pună la dispoziţia entităţii, dar pe care nu l-au vărsat efectiv. Capitalul subscris vărsat reprezintă partea din capitalul subscris care a fost, fizic, depusă de către proprietari la dispoziţia entităţii. Rezolvaţi!!!

Subliniaţi diferenţa dintre cele două elemente de capital prezentate mai sus.

II. PRIMELE DE CAPITAL reprezintă surse proprii de finanţare generate de operaţii de creştere a

capitalului social prin emisiuni de acţiuni, fuziune sau aport în natură. Ele apar la majorarea capitalului atunci când se emit acţiuni noi. Se disting: - prime de emisiune (atunci când acţiunile se emit la o valoare de emisiune mai mare decât valoarea nominală); Rezolvaţi!!! O entitate emite 100 de acţiuni cu valoarea nominală de 10 lei/acţiune şi valoarea de emisiune de 12 lei/acţiune. Determinaţi prima de emisiune.

- prime de aport (atunci când valoarea bunului adus ca aport la capitalul social este valoarea nominală a acţiunilor emise în schimbul acestui aport; - prime de fuziune, prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni.

mai mare decât

III. REZERVELE DIN REEVALUARE reprezintă

plusurile valoare create prin reevaluarea activelor imobilizate, ca diferenţă între valoarea reevaluată (maidemare) şi valoarea înregistrată în contabilitate (mai mică). Rezolvaţi!!!

O entitate deţine un teren ce a fost achiziţionat la costul de 600.000 lei la începutul anului. La sfârşitul anului, valoarea reevaluată (valoarea justă) este de 655.000 lei. Determinaţi rezerva din reevaluare.


20/66

5/24/2018


IV. REZERVELE sunt surse constituite anual din profitul entităţii, în limitele prevăzute de lege, de statutul societăţii sau conform deciziei AGA (Adunarea Generală a Acţionarilor/Asociaţilor). 1. Rezervele legale se constituie din profitul brut sau din primele de capital, fiind destinate protejării capitalului. 2. Rezervele statutare sau contractuale se constituie din profitul net, conform prevederilor din 3.

statut.

Rezervele reprezentând surplusul realizat din rezerve le din reevaluare reprezintă rezervele din reevaluare constituite pentru active care au fost scoase din evidenţa contabilă sau rezervele din reevaluare care se consideră realizate pe măsura utilizării activelor. 4. Alte rezerve, neprevăzute de lege sau statut, pot fi constituite din profitul net, potrivit hotărârii AGA. Rezolvaţi!!!

Specificaţi trăsătura comună a rezervelor legale, statutare şi a altor rezerve.

ACȚIUNILE PROPRII diminuează valoarea capitalurilor proprii. V. REZULTATUL REPORTAT

reprezintă rezultatul (profitul sau pierderea) a cărui repartizare/acoperire a fost amânată de AGA. VI. REZULTATUL EXERCIŢIULUI reprezintă profitul sau pierderea exerciţiului financiar curent. Atunci când este o pierdere, rezultatul este prezentat în bilanţ cu semnul minus, micşorând capitalul propriu. Rezolvaţi!!!

Subliniaţi diferenţa dintre rezultatul reportat şi rezultatul exerciţiului.

DOUĂ CATEGORII APARTE CARE CORECTEAZĂ VALOAREA ACTIVELOR ÎN BILANŢ active imobilizate ca urmare a reducerile de(uzura valoare ale unor utilizăriiAmortizările (uzura fizică) reprezintă sau neutilizării acestora morală). Amortizarea este alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga sa durată de viaţă utilă. Cea mai des întâlnită este amortizarea liniară, care se calculează astfel:

Cost de achiziţie sau de producţie Amortizare anuală = Durata de viaţă utilă Elementele supuse amortizării sunt imobilizările necorporale şi corporale, cu excepţia: curs de execuţie;

- avansurilor şi imobilizărilor necorporale şi corporale în - terenurilor.


21/66

5/24/2018


Rezolvaţi!!! 1. Menţionaţi de ce nu se amortizează aceste categorii. 2. O entitate achiziţionează o maşină la costul de 100.000 lei. Durata de viaţă utilă este de 5 ani. Determinaţi amortizarea anuală liniară.

Precizaţi care este valoarea prezentată în bilanţ după primul an. Dar după anul al treilea? Precizaţi care este valoarea prezentată în bilanţ la sfârşitul celor 5 ani.

Ajustările pentru deprecierea unor elemente de activ reprezintă pierderile reversibile de valoare a unor active (reducere generată, de exemplu, de variaţia preţurilor pe piaţa pentru elementele de activ respective).

Rezolvaţi!!!

Precizaţi diferenţa esenţială dintre amortizări şi ajustări.

O entitate are o creanţă faţă de un client în valoare de 5.000 lei. La sfârşitul anului, se estimează că va încasa numai 90% din valoarea creanţei, deoarece clientul întâmpină dificultăţi financiare. Determinaţi: V aloarea ajustării pentru deprecierea creanţei = V aloarea netă contabilă a creanţei =

În bilanţul contabil, activele sunt prezentate la valoarea netă contabilă. Cost de achiziţie sau de producţie

-

Amortizare/ depreciere cumulată

=

Valoare netă contabilă

Bilanţ contabil


22/66

5/24/2018


Contul de profit şi pierdere – elemente şi structuri Contul de profit şi pierdere raportează performanţa aferentă unei perioade de timp. Dacă Bilanţul ne arată poza activităţii entităţii la sfârşit de exerciţiu financiar, Contul de profit şi pierdere ne dezvăluie filmul privind performanţa entităţii. În cadrul Contului de profit şi pierdere, veniturile şi cheltuielile se clasifică în: venituri şi cheltuieli din exploatare, care se referă la activităţile de bază ale entităţii; venituri şi cheltuieli financiare; venituri şi cheltuieli extraordinare , rezultate din evenimente sau tranzacţii ce sunt clar diferite de activităţile curente ale entităţii şi care, prin urmare, nu se aşteaptă să se repete într -un mod frecvent sau regulat (exproprierea activelor, cutremure sau un alte dezastre naturale).

Cont de profit şi pierdere *

Venituri din exploatare 1) Cifra de afaceri

(venituri din vânzarea produselor finite, a mărfurilor, din prestarea serviciilor, din executarea lucrărilor); 2) +/- Venituri aferente costului stocurilor de produse; 3) Venituri din producţia imobilizată (venituri din producţia de imobilizări corporale sau necorporale); 4) Alte venituri din exploatare; – Cheltuieli de exploatare (cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile, cheltuieli cu

mărfurile, cheltuieli cu salariile şi asigurările sociale, cheltuieli cu serviciile, cheltuieli cu amortizarea, cheltuieli cu provizioanele, cu deprecierea minus veniturile din reluarea alte cheltuieli din exploatare) şi a deprecierii, 1 provizioanelor = Profitul sau pierderea din exploatare * Venituri financiare (venituri din dobânzi, din dividende, din sconturi primite, din diferenţe de – curs valutar) Cheltuieli financiare (cheltuieli cu dobânzile, cu sconturile acordate, din diferenţe de curs valutar) 2 = Profitul sau pierderea financiar(ă) 3 = Profitul sau pierderea curent(ă) (1+2) * Venituri extraordinare (venituri din exproprierea terenurilor) – Cheltuieli extraordinare (cheltuieli generate de calamităţi naturale) 4 = Profitul sau pierderea din activitatea extraor dinară 5 6 7

= Profitul sau pierderea brută (3+4) – Cheltuieli cu impozitul pe profit = Profitul sau pierderea netă a exerciţiului financiar (5-6)

Rezolvaţi!!!

Alegeţi din lista de mai jos elementele Alegeţi din lista de mai jos elementele care nu reprezintă venituri care afectează care nu reprezintă cheltuieli care afectează rezultatul:

o o o o

rezultatul:

o o o o

venituri din dividende;

o

venituri din vânzarea mărfurilor ; venituri înregistrate în avans;

o

venituri din diferenţe de curs valutar.

cheltuieli cu materiile prime; cheltuieli de dezvoltare;

cheltuieli înregistrate în avans; cheltuieli cu salariile; cheltuieli de constituire; cheltuieli cu dobânzile.


23/66

5/24/2018


10

1. Completaţi tabelul conform modelului:

Imobilizări financiare deţinute la alte entităţi

Acţiuni

Investiţii pe termen scurt

Capitaluri proprii

Datorii

pe termen lung

Obligaţiuni

2. Clasificaţi elementele de avans următoare:

Extras din Bilanţ A. Active imobilizate

Avans pentru achiziţia unui program informatic

Avans pentru achiziţia de servicii Chirii, asigurări, abonamente plătite pentru luna următoare Avans pentru achiziţia unui autoturim Avans pentru achiziţia de materiale consumabile

I. Imobilizări necorporale Avansuri pentru achiziţia de imobilizări necorporale II. Imobilizările corporale Avansuri pentru achiziţia de imobilizări corporale III. Imobilizări financiare B. Active circulante I. Stocuri Avansuri pentru achiziţia de stocuri II. Creanţe Creanţe (avansuri pv salariile, avansuri pentru achiziția de servicii)

III. Investiţii pe termen scurt IV. Casa şi conturile la bănci Avansur i de tr ezor erie

Furnizori debitori pentru stocuri

Avans primit de la clienţi pentru livrarea de produse finite peste 3 zile Furnizori debitori pentru servicii Avans acordat unui salariat pentru a pleca în delegaţie Avans privind salariul Avans acordat unui salariat pentru a cumpăra produse de papetărie

Chirii, abonamente încasate pentru trimestrul viitor

C. Cheltuieli în avans Cheltuieli înregistrate în avans (chirii, asigurări, abonamente plătite în perioada curentă pentru perioadele viitoare) D. Datorii ce trebuie plătite într -o perioadă mai mică de un an Datorii (avansuri primite de la clienți) E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete (B+C-D-III.1) F. Total active minus datorii curente (A+E) G. Datorii ce trebuie plătite într -o perioadă mai mare de un an H. Provizioane I. Venituri în avans I. Subvenţii pentru investiţii II. Venituri înregistrate în avans (chirii, abonamente încasate în perioada curentă pentru perioadele viitoare) 2.1 Sume de reluat < 1 an 2.2 Sume de reluat > 1 an J. Capital şi rezerve

10

Aplicații preluate din Manea C.L., op. cit.


24/66

5/24/2018


…

3. Se cunosc următoarele informaţii despre o societate care pentru tablouri:  capital subscris vărsat 68.000 lei;  utilaje la cost de achiziţie 40.000 lei; 4.000 lei;  amortizarea cumulată a utilajelor  cheltuieli cu materiile prime 90.000 lei; 7.000 lei;  conturi la bănci  venituri din vânzarea ramelor 100.000 lei;  lemn 15.000 lei;  

acţiuni deţinute pe termen lung la societatea Pictorul S.A. 1.000 lei;



cheltuieli de constituire 2.000 lei; credite bancare pe termen lung 35.000 lei; datorii către bugetul statului 8.000 lei; plastic 20.000 lei; rezerve 2.000 lei;



provizioane pentru litigii

 

cheltuieli cu salariile 12.800 lei; rame 45.000 lei; venituri din dividende 500 lei; 500 lei; acţiuni deţinute pe termen scurt creanţe clienţi 600 lei; pierderi pentru deprecierea creanţelor clienţi cheltuieli cu dobânzile 700 lei; subvenţii pentru investiţii 20.000 lei; chirii plătite în avans 3.000 lei; postere 1.000 lei.

   

       

produce şi comercializează rame

clădire închiriată pe durata de 3 ani; valoarea de piaţă a clădirii 2.000.000 lei; 1.000 lei;

100 lei;

Cota de impozit pe profit 16%. Când nu există diferenţe între contabilitate ş i fiscalitate, cheltuiala cu impozitul pe profit = 16%* Profitul brut.

Întocmiţi Bilanţul contabil şi Contul de profit şi pierdere la sfârşitul anului.


25/66

5/24/2018


Cont de profit şi pierdere la 31.12.N - lei Sume

Elemente

*

Venituri din exploatare

_________ Cheltuieli de exploatare

_________ _________

– 1 *

= Profitul sau pierderea din exploatare Venituri financiare _________

– Cheltuieli financiare 2

= Profitul sau pierderea financiar(ă)

_________ _________

3 * – 4 5 6 7

= Profitul sau pierderea curent(ă) (1+2) Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare = Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară = Profitul sau pierderea brută (3+4) – Cheltuieli cu impozitul pe profit = Profitul sau pierderea netă a exerciţiului financiar (5-6)

_________ _________ _________ _________ _________ _________ _________


26/66

5/24/2018


Bilanţ contabil la 31.12.N A. Active imobilizate

- lei Sume

Elemente

I. Imobilizări necorporale _________

II. Imobilizările corporale

_________

III. Imobilizări financiare _________ B. Active circulante I. Stocuri

_________ _________ _________ _________

II. Creanţe _________

III. Investiţii pe termen scurt _________

IV. Casa şi conturile la bănci _________ C.

Cheltuieli în avans _________

D. Datorii ce trebuie plătite într -o perioadă mai mică de un an _________ E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete (B+C-D-I II.1) F. Total active minus datorii curente (A+E) G. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an

_________ _________ _________

H. Provizioane

_________ I. Venituri în avans I. Subvenţii pentru investiţii II. Venituri înregistrate în avans 1 Sume de reluat într -o perioadă mai mică de un an 2 Sume de reluat într -o perioadă mai mare de un an J. Capital şi rezerve

_________ _________ _________ _________ _________ _________


27/66

5/24/2018


Identificarea logică a elementelor Pasul I I I – care se modifică la fiecare tranzacție În urma tranzacţiilor şi a evenimentelor economice, apar unele modificări de valori (creşteri ale elementelor din situaţiile financiare. Indiferent de natura tranzacţiei sau a evenimentului economic, echilibrul contabil se menţine. Astfel, pornind de la ecuaţia de bază a contabilităţii (Activ = Capitaluri proprii + Datorii), se disting nouă tipuri de modificări bilanţiere. sau reduceri)

Creşterea elementelor de activ concomitent cu creşterea datoriilor (A + x) = CP + (D + x)

• Diminuarea elementelor de activ concomitent cu reducerea datoriilor (A – x) = CP + (D – x)

•Creşterea unui element de activ concomitent cu reducerea altui element de activ (A + x – x) = CP + D

•Creşterea unui element de datorie concomitent cu reducerea altui element de datorie A = CP + (D + x – x)

•Creşterea unui element de capital concomitent cu reducerea altui element de capital • A = (CP + x – x) + D

A = CP + D

•Creşterea unui element de activ concomitent cu creşterea unui element de capital A + x = (CP + x) + D • Diminuarea unui element de activ concomitent cu reducerea unui element de capital A – x = (CP – x) + D • Reducerea unui element de capital

concomitent cu creşterea unui element de datorie A = (CP – x) + (D + x)

•Creşterea unui element de capital concomitent cu reducerea unui element de datorie A = (CP + x) + (D – x)

Pentru elementele de venituri și cheltuieli, influența asupra poziției prin intermedul rezultatului: …

financiare se stabilește


28/66

5/24/2018


1. Completaţi tabelul de mai jos cu informaţiile necesare.

Tranzacţii şi evenimente - se achiziţionează materii prime, plata imediată;

Elemente care se modifică și sensul modificării lor crește stocul de materii prime, A +

 

scade numerarul, A – A+x-x=CP+D



…………. cheltuielile cu materiile prime



…………. stocul de materii prime



…………. veniturile din vânzarea mărfurilor



…………. creanţele clienţi



…………. stocul de mărfuri



…………. cheltuielile privind mărfurile



…………. disponibilul din contul curent



…………. datoria faţă de salariaţi



…………. numerarul



…………. datoria privind dividendele

- se achiziţionează un teren la costul de 200.000 lei, pe credit comercial;



…………. valoarea terenului



………….datoria față de furnizorii de imobilizări

- se

reevaluează terenul, la valoarea justă de 210.000 lei;



…………. valoarea terenului



…………. rezervele din reevaluare

- se încorporează rezerve în capitalul social;



…………. rezervele



…………. capitalul social

- se consumă materiile prime;

- se vând mărfuri, pe

credit comercial;

- se descarcă gestiunea pentru mărfurile vândute;

- se plătesc salariile din contul

- se plătesc dividende din

curent;

casierie;


29/66

5/24/2018


Tranzacţii şi evenimente factura de servicii

Elemente care se modifică și sensul modificării lor …………. cheltuieli cu serviciile telefonice  …………. datoria faţă de furnizorul de servicii 

- se înregistrează telefonice;

telefonice - se plăteşte în numerar contravaloarea facturii de servicii telefonice;



…………. datoria faţă de furnizorul de servicii



…………. numerarul

telefonice

2. Completaţi cu informaţiile necesare:

Tranzacţii şi evenimente -

Elemente care se modifică

Modificare bilanţieră

se majorează capitalul subscris, - creşte ……….

acţionarii promiţând să aducă 100 lei; - creşte ………. - se încasează în numerar aportul de

- creşte

la acţionari;

- scade ……….

- se plătesc abonamentele pentru

-

primele luni ale anului următor;

-

- se plăteşte chiria pentru luna

-

curentă (în numerar);

-

- se încasează în contul curent chiria

-

pentru următoarele 4 luni;

-

- se înregistrează amortizarea pentru

-

clădiri.

-

(A+X)=(CP+X)+D

……….

Specificaţi care dintre următoarele tranzacţii au ca rezultat o creştere a cheltuielilor: a) primirea facturii de energie electrică; b) consumul de materii prime; c) plata salariilor; d)

înregistrarea salariilor de plătit;

e)

achiziţia de materii prime cu plata imediată.


30/66

5/24/2018


Pasul I V – Memorarea convențiilor și regulilor de funcționare a conturilor Contul – procedeu al contabilităţii

Tranzacţiile şi evenimentele economice generează modificări ale activelor, capitalurilor proprii, datoriilor, veniturilor şi/sau cheltuielilor. , din categoriile de mai sus, trebuie să se cunoască valoarea sa iniţială Pentr u f iecare element (de la începutul perioadei), creşterile, reducerile şi valoarea sa finală (de la sfârşitul perioadei). ...

În modşisimplificat, un cont este reprezentat sub forma literei T. De aceea, pentru conturi se . mai foloseşte expresia T-euri Structura unui cont: titlul contului (denumirea şi simbolul contului) – în România fiecărui cont îi este ataşat un simbol cifric;

debitul şi creditul – partea stângă, respectiv partea dreaptă a contului, stabilite prin convenţie şi notate prescurtat cu D, respectiv C;

explicaţia tranzacţiilor înregistrate în cont; rulajul – reprezintă mişcarea contului, creşterile şi reducerile din cursul perioadei; rulajele sunt de două feluri: debitoare şi creditoare şi sunt notate cu RD şi RC; total sume – reprezintă suma dintre soldul iniţial (de la începutul perioadei) şi rulaj; total sume debitoare şi creditoare , notate precurtat TSD şi TSC;

pot fi

TSD = SiD + RD TSC = SiC + RC soldul contului – reprezintă între total sume astfel:

existentul valoric stabilit la sfârşitul perioadei, ca diferenţă

Când TSD>TSC, atunci TSD – TSC = SFD (sold final debitor) Când TSD

31/66

5/24/2018


La începutul lunii octombrie, societatea ABC are în contul bancar suma de 10.000 lei. În luna octombrie au loc următoarele tranzacţii: 1) pe data de 02.10.N, pe baza ordinului de plată, se plăteşte impozitul pe profit în valoare de 2.000 lei; 2) pe data de 13.10.N, se încasează de la clienţi 4.000 lei, conform extrasului de cont; 3) pe data de 15.10.N, se încasează 1.000 lei de la debitori diverşi, conform extrasului de cont; 4) pe data de 22.10.N, pe baza ordinului de plată, se achită contravaloarea ratei scadente a creditului bancar pe termen lung, 500 lei. Întocmiţi fişa contului 5121 Conturi la bănci în lei. -

Forma simplificată

-

Forma reală

Unitatea ABC Doc. Data

Fel Nr.

01.10 02.10

OP

34

13.10

ExC 11

15.10

ExC 12

22.10

OP

35

Simbol cont 5121 Pagina 1

Fişa de cont pentru operaţii diverse ....................................... Simbol cont Explicaţii corespondent

Sold iniţial Plată impozit pe profit Încasare creanţe clienţi Încasare creanţe debitori diverşi Plată rată credit bancar

Debit

441

2.000

411

4.000

461

1.000

162

Total

Credit

5.000

Sold

D/C

10.000

D

8.000

D

12.000

D

13.000

D

500

12.500

D

2.500

12.500

D


32/66

5/24/2018


Atenţie! Soldur ile finale ale unui cont determinate la sfârşitul unei perioade de gestiune devin solduri iniţiale pentru următoarea perioadă de gestiune. În funcţie de soldul pe care îl prezintă, conturile pot fi: ....................................................... - conturi care prezintă sau creditor indiferent de momentul de raportare; şi ....................................................... creditor în momente diferite.

acelaşi tip de sold debitor

conturi care prezintă fie sold debitor, fie sold

De asemenea, există: la sfârşitul perioadei de gestiun e pot prezenta sold final debitor, creditor sau zero şi asupra cărora nu se intervine; şi - conturi care la sfârşitul perioadei de gestiune fac obiectul contur i temporar e procedurilor de închidere a exerciţiului financiar, în urma cărora prezintă sold final zero. Exemple de conturi temporare: contur i per manente - conturi care

Planul de conturi Planul de conturi reprezintă un sistem de clasificare constând dintr -o listă a tuturor conturilor. Conturile sunt clasificate în clase şi grupe, au o denumire şi un simbol cifric.

Există 9 clase: Clasa 1 – Conturi de capitaluri Clasa 2 – Conturi de imobilizări Clasa 3 – Conturi de stocuri și producție în curs de execuție Clasa 4 – Conturi de terţi Clasa 5 – Conturi de trezorerie Clasa 6 – Conturi de cheltuieli Clasa 7 – Conturi de venituri Clasa 8 – Conturi speciale Clasa 9 – Conturi de gestiune

În cadrul Planului de conturi, simbolul cifric este format din maxim 4 cifre: X Y Z T, unde: X = clasa XY = grupa; XYZ = cont sintetic de gradul I; XYZT = cont sintetic de gradul II. Simbolul poate fi însă dezvoltat în funcţie de conturile sintetice pot fi dezvoltate pe conturi analitice.

necesităţile proprii fiecărei entităţi, deci


33/66

5/24/2018


R eguli de funcţionare a conturilor De-a lungul timpului, s-au conturat mai multe abordări cu privire la regulile de funcţionare a conturilor. În continuare este prezentată o abordare simplificată, bazată pe categoriile de elemente studiate. Conturile de capitaluri proprii și datorii prezintă sold iniţial creditor sau zero; creşterile sunt înregistrate în credit; reducerile sunt înregistrate în debit; prezintă sold final creditor sau zero.

Conturile de activ

prezintă sold iniţial debitor sau zero; creşterile sunt înregistrate în debit; reducerile sunt înregistrate în credit; prezintă sold final debitor sau zero.

D D

Conturi de activ

Sold iniţial Creşteri (+)

C

Conturi de capitaluri proprii și datorii

C

Sold iniţial Diminuări (-)

Diminuări (-)

SFD sau zero

Creşteri (+)

SFC sau zero

Conturile de cheltuieli nu prezintă sold iniţial;

Conturile de venituri nu prezintă sold iniţial;

creşterile sunt înregistrate în debit; reducerile sunt înregistrate în credit; într -o etapă intermediară prezintă sold final debitor sau zero, însă la sfârşitul perioadei d e

creşterile sunt înregistrate în credit; reducerile sunt înregistrate în debit; într -o etapă intermediară prezintă sold final creditor sau zero, însă la sfârşitul perioadei

gestiune sunt conturi soldate.

de gestiune sunt conturi soldate.

D

Conturi de cheltuieli

Creşteri (+)

D

C

Conturi de venituri Diminuări (-)

Diminuări (-)

C

Creşteri (+)

Conturile de amortizare şi ajustări pentru depreciere (conturile rectificative) sunt tratate separat: au sold iniţial creditor sau zero;

creşterile sunt considerate minus de active şi sunt înregistrate în credit; reducerile sunt considerate plus de active şi sunt înregistrate în debit; au sold final creditor sau zero.


34/66

5/24/2018


Sinteză: Elemente

creşteri sau reduceri

Debit sau Credit

Analiza contabilă a tranz acțiilor și Pasul V – evenimentelor economice Etape în analiza contabilă a evenimentelor şi tranzacţiilor economice Pentru a fi înregistrate şi sistematizate în contabilitate, tranzacţiile şi evenimentele trebuie supuse unei analize. Analiza contabilă următoarele întrebări:

a evenimentelor şi tranzacţiilor economice trebuie să răspundă la

Ce tranzacţie trebuie analizată? Care sunt elementele care se modifică şi care este sensul modificării lor? Ce conturi sunt implicate şi ce tipuri de conturi sunt? Debit sau credit?

Formula contabilă – stabilită pe baza relaţiei DEBIT = CREDIT (sistemul partidei duble). Ti puri de for mulă contabilă: - formulă contabilă simplă: X lei

Cont debitor

=

Cont creditor

X lei

% Conturi debitoare

=

Cont creditor

X lei

Cont debitor

=

% Conturi creditoare

X lei Sume

- formulă contabilă compusă: X lei Sume sau X lei


35/66

5/24/2018


sau X lei Sume

% Conturi debitoare

=

% Conturi creditoare

X lei Sume

Să se efectueze analiza contabilă a următoarelor tranzacţii şi evenimente economice: se încasează o creanță de la clienţi în valoare de 2.000 lei în contul curent; se încorporează rezerve în valoare de 1.000 lei și prime de emisiune în valoare de 2.000 lei în capitalul social;

a) b)

Rezolvare

a) încasare creanţe clienţi în contul curent; creşte disponibilul din contul curent, 5121 Conturi la bănci în lei , A+, Debit scade creanţa faţă de clienţi, 411 1 Clienţi, A-, Credit 2.000 lei

5121

=

4111

2.000 lei

b)

Corectarea erorilor contabile Pentru corectarea erorilor contabile se folosesc formulele contabile de stornare care să anuleze înregistrările eronate. Operaţiunile de stornare se împart în: stornare în negru – presupune folosirea formulei contabile eronate, inversând conturile corespondente; stornare în roşu - presupune folosirea formulei contabile eronate, însă scriind sumele cu roşu sau cu negru în chenar (fiind astfel considerate cu semnul minus).


36/66

5/24/2018


Contabilul (junior accountant) societăţii Nicoram S.A. a înregistrat de două ori factura privind achiziţia unor mărfuri în valoare de 4.000 lei, la date diferite. El a corectat eroarea prin tăiere. Iată cum arată Registrul-jurnal! Unitatea Nicoram SA Extras din Registrul-jurnal pentru luna octombrie N

- lei Nr. crt.

Data Document (fel, nr, data)

Conturi Sume Debit Credit Debitoare Creditoare

Explicaţie

1

14.10.N

Fact nr 588

Achiziţie mărfuri

371

401

4.000

4.000

2

24.10.N

Fact nr 588

Achiziţie mărfuri

371

401

4.000

4.000

Nu este corect! Nu se admit tăieturi sau ştersături. Ajutaţi contabilul să corecteze eroarea utilizând: Stornarea în negru Unitatea Nicoram SA Extras din Registrul-jurnal pentru luna octombrie N

- lei Nr. crt.



Explicaţie

1

14.10.N

Fact nr 588

Achiziţie mărfuri

371

401

2

24.10.N

Fact nr 588

Achiziţie mărfuri

371

3

24.10.N

NC

Stornare achiziţie mărfuri

401

4.000

4.000

401

4.000

4.000

371

4.000

4.000

Stornarea în roşu Unitatea Nicoram SA Extras din Registrul-jurnal pentru luna octombrie N - lei Nr. crt.



Explicaţie

1

14.10.N

Fact nr 588

Achiziţie mărfuri

371

401

2

24.10.N

Fact nr 588

Achiziţie mărfuri

371

401

3

24.10.N

NC

Stornare achiziţie mărfuri

371

401

4.000

4.000

4.000

4.000

-4.000

-4.000


37/66

5/24/2018


Întocmirea registrelor de contabilitate şi a Balanţei de verificare. Întocmirea situațiilor financiare Ciclul contabil.

Înregistrarea cronologică şi sistematică a tranzacţiilor şi evenimentelor economice se realizează cu ajutorul registrelor de contabilitate Registrul-jurnal şi Cartea mare. Registrul-jurnal prezintă în ordine cronologică toate înregistrările contabile care au la bază documente justificative. Unitatea ………………… Registrul-jurnal pentru luna ........................... anul ................

- lei Nr. crt.

Data Document


Explicaţie

(fel, nr, data)

Total

Toate fişele de cont sunt centralizate în registrul de contabilitate numit Cartea mare. Sintetizarea informaţiilor la sfârşit de lună se realizează prin întocmirea Balanţei de verificare , care se prezintă sub forma unui tabel în care se grupează şi se sistematizează informaţiile din conturi, facilitând astfel verificarea înregistrării corecte în contabilitate a operaţiunilor efectuate. Există mai multe criterii care stau la baza clasificării balanţelor de verificare . Cel mai des

întâlnit se referă la numărul egalităţilor. - - - -

Astfel, după numărul egalităţilor pe care le conţine, balanţa de verificare poate fi: balanţă de verificare cu o serie de egalităţi: total sume sau solduri finale; balanţă de verificare cu două serii de egalităţi: total sume şi solduri finale; balanţă de verificare cu trei serii de egalităţi: solduri iniţiale; rulaje şi solduri finale; balanţă de verificare cu patru serii de egalităţi: solduri iniţiale; rulaje; total sume şi finale.

solduri

Balanţa de verificare la data ___________________ Denumirea conturilor

Simbol cont

Solduri iniţiale Debitoare

Rulaje curente

Creditoare Debitoare

Creditoare

Total Sume Debitoare Creditoare

Solduri finale Debitoare

Creditoare

1XXX ........... 7XXX TOTAL


38/66

5/24/2018


…

La începutul lunii octombrie anul N, societatea comercială Gale S.A. are creanțe față de debitorii diverși în valoare de 700 lei, 2.300 lei în contul curent, capital subscris vărsat în valoare de 2.000 lei şi 1.000 lei datorie faţă de salariaţi. Presupunem că în cursul lunii au loc două tranzacţii: 1. se încasează 500 lei din creanța față de debitorii diverși, conform extrasului de cont nr. 3; 2. se plăteşte datoria faţă de salariaţi la data de 14.10.N, completându-se ordinul de plată nr.24. a) Efectuaţi analiza contabilă a tranzacţiilor economice. b) Întocmiţi Registrul -jurnal. c) Întocmiţi registrul Cartea mare. d) Întocmiţi Balanţa de verificare. e) Întocmiți situațiile financiare. Rezolvare

a) Analiza contabilă a tranzacţiilor economice


39/66

5/24/2018


b) Întocmirea Registrului-jurnal Unitatea ……………… Registrul-jurnal pentru luna ........................... anul ................ Nr. crt.

Data Document


Explicaţie

(fel, nr, data)

- lei -

Total c) Întocmirea registrului Cartea mare Cartea Mare - forma simplificată – luna ........................... anul ................ D

C

RD TSD

RC TSC

D

RC TSC

C

RD TSD

C

RD TSD

D

RC TSC

D

RD TSD

C

RD TSD

RC TSC

D

C

RC TSC

D

RD TSD

C

RC TSC

d) Întocmirea Balanţei de verificare

Balanţa de verificare la data de ................................ Solduri inițiale Rulaje Total Sume Solduri finale Simbol Denumirea conturilor Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare cont

TOTAL


40/66

5/24/2018


e)

Cont de profit şi pierdere la 31.12.N Elemente Venituri din exploatare Cheltuieli de exploatare

*

Bilanţ contabil la 31.12.N - lei Sume

- lei Elemente A. Active imobilizate

I. Imobilizări necorporale II. Imobilizările corporale III. Imobilizări financiare

– 1 *

5

= Profitul sau pierderea din exploatare Venituri financiare Cheltuieli financiare = Profitul sau pierderea financiar(ă) = Profitul sau pierderea curent(ă) (1+2) Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare = Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară = Profitul sau pierderea brută (3+4)

6 7

– Cheltuieli cu impozitul pe profit = Profitul sau pierderea netă a exerciţiului

– 2 3 *

– 4

Sume

B. Active circulante I. Stocuri II. Creanţe

III. Investiţii pe termen scurt IV. Casa şi conturile la bănci

Cheltuieli în avans D. Datorii ce trebuie plătite într -o perioadă mai mică de un an C.

E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete (B+C-D-III.1) F. Total active minus datorii curente (A+E) G. Datorii ce trebuie plătite într -o perioadă mai mare de un an H. Provizioane I. Venituri în avans I. Subvenţii pentru investiţii II. Venituri înregistrate în avans 1 Sume de reluat într -o perioadă mai mică de un an 2 Sume de reluat într -o perioadă mai mare de un an J. Capital şi rezerve

financiar (5-6)


41/66

5/24/2018


Reguli generale privind achiziţiile şi vânzările de bunuri/servicii11 De la cin e achiziţionăm şi cui vindem?

Există

termeni specifici care sunt utilizaţi în limbajul contabil în cazul achiziţiilor sau vânzărilor. de categoria de bunuri/servicii care fac obiectul tranzacţiei de cumpărare/ vânzare, se face distincţia între furnizori şi furnizorii de imobilizări, precum şi între clienţi şi debitori diverşi, aşa cum este prezentat în tabelul următor: În funcţie

ţii Achizi

Vânzări

Stocuri /Servicii

401 Furnizori

4111 Clienţi

Imobilizări necorporale şi

404 Furnizori de imobilizări

461 Debitori diverşi

corporale

Taxa pe valoarea adăugată

Taxa pe valoarea adăugată (TVA) este un impozit indirect suportat de consumatorul final.

În cursul perioadei de gestiune, la orice achiziţie/vânzare de bunuri şi servicii, societăţile plătitoare de TVA trebuie să înregistreze taxa pe valoarea adăugată. Cumpărări de bunuri şi servicii

Vânzări de bunuri şi servicii

4426 TVA deductibilă Creşte creanţa fiscală, A+, Debit

4427 TVA colectată Creşte datoria fiscală, D+, Credit

Remarcă. Recent a fost introdusă şi posibilitatea de a opta pentru varianta TVA la încasare care schimbă întrucâtva regulile generale enunţate anterior, în sensul că societatea care optează pentru un astfel de sistem, va înregistra la vânzare taxa pe valoarea adăugată neexigibilă, urmând ca la încasarea facturii să transfere TVA neexigibilă la TVA colectată. Pentru simplificare, în exemplele supuse studiului, societăţile nu au optat pentru o astfel de variantă.

Analizaţi următoarele tranzacţii: a) se achiziţionează mărfuri în valoare de 1.000 lei, TVA 24%, plata ulterioară;

11

Manea CL., op. cit., pag. 82


42/66

5/24/2018


b) se prestează servicii în valoare de 2.000 lei, TVA 24%, încasare ulterioară.

Schema generală pentru achiziţia de bunuri/servicii De la cine cumpăr?

Ce cumpăr? % Bunuri/servicii

………………………………………

=

4426 TVA deductibilă

Schema generală pentru vânzarea de bunu ri /servici i I. Vânzarea propriu-zisă

De ce vând?

Cui vând? ……………………………… =

%

Venituri din vânzare 4427 TVA colectată II.

Descărcarea din gestiune a bunurilor vândute

Ce vând?

Cât a costat? Cheltuieli, Amortizare

=

……………………


43/66

5/24/2018


Funcția contabilă a conturilor pe clase de conturi Elemente

Debit -

valoarea

activelor

Credit imobilizate -

valoarea

activelor

imobili

achiziţionate de la terţi, obţinute în

vândute, casate, retrase din apo adus iniţial; gratuit (donaţie), primite ca aport - descreşteri rezultate din reevalua în natură; - creşteri rezultate din reevaluare; regie proprie, primite cu titlu

Imobilizări -

Stocuri

valoarea stocurilor achiziţionate, obţinute din producţie, primite cu titlu gratuit (donaţie), primite ca aport în natură;

-

valoarea stocurilor vândute, consumate în procesul de producţie, donate;

- valoarea stocurilor constatate

- plusuri de inventar; -

lipsă la inventar sau distruse;

valoarea creanţelor rezultate din vânzarea mărfurilor, produselor finite, semifabricatelor, activelor imobilizate;

-

Creanțe

valoarea creanţelor rezultate din

prestarea de servicii; - valoarea efectelor

- sumele încasate de la clienţi; - sumele încasate de acţionari/asociaţi; - sumele reţinute pe statele salarii;

la de

comerciale

acceptate de la clienţi; - avansurile privind salariul achitate personalului; - creanţele faţă de acţionari/asociaţi;

valoarea acţiunilor şi obligaţiunilor cumpărate de la alte entităţi şi deţinute pe termen scurt; - sumele depuse sau virate în cont, rezultate din încasări; - dobânzile de încasat aferente -

conturilor curente;

Trezorerie

-

sumele încasate în numerar în casierie; - avansurile de trezorerie acordate; - alte valori intrate (bonuri valorice,

valoarea acţiunilor obligaţiunilor vândute;

-

şi

- sumele ridicate din cont sau virate în alt cont bancar; - sumele ridicate din casierie, plăţi în numerar; avansurile detrezorerie justificate; - alte valori consumate (bonuri

valorice, timbre fiscale, poştale, bilete de odihnă, etc);

timbre fiscale şi poştale, bilete de odihnă, etc.); -

Datorii

plăţile efectuate către furnizori, furnizorii de imobilizări, salariaţi, bugetul asigurărilor sociale şi bugetul de stat;

- datoriile rezultate din achiziţia de bunuri, lucrări, servicii; - datoriile rezultate din achiziţia

de imobilizări corporale;

necorporale şi


44/66

5/24/2018


- suma creditelor pe termen lung

Datorii

rambursate, suma împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni

-

rambursate; - valoarea efectelor comerciale de

plătit;

salariile şi alte drepturi cuvenite personalului;

contribuţia angajaţilor şi a unităţii pentru asigurările sociale;

-

impozite şi taxe datorate bugetului de stat; - suma creditelor pe termen lung primite, suma împrumuturilor de primit din emisiunea de obligaţiuni;

-

sau anularea provizioanelor;

Provizioane -

capitalul

retras

de

-

valoarea provizioanelor constituite; - majorarea provizioanelor; -

capitalul

subscris

de

acţionari/asociaţi; reducerea capitalului datorită

acţionari/asociaţi în natură şi/sau numerar, majorarea

acoperirii pierderilor reportate; - reduceri ale primelor de capital,

capitalului prin emisiunea de noi acţiuni;

-

Capitaluri proprii

sumele reprezentând diminuarea

rezervelor

şi

rezervelor

din

reevaluare; - profitul

net realizat în exerciţiile precedente şi repartizat pe destinaţiile aprobate;

-

creşteri ale primelor de capital, rezervelor şi rezervelor din

reevaluare; - profitul net nerepartizat, etc.;


45/66

5/24/2018


Închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli Această operaţie contabilă presupune transferul soldului conturilor de venituri şi cheltuieli În urma acestor lucrări de

asupra contului 121 Profit sau pierdere, la sfârşitul perioadei de gestiune. închidere, conturile de venituri şi cheltuieli prezintă sold zero.

Închiderea conturilor de venituri - scad veniturile, 7xx Venituri, V-, Debit; - creşte rezultatul exerciţiului, 121 Profit sau pierdere, CP+, Credit; Total Sume

% 7xx Conturi de venituri

=

121 Profit sau pierdere

Total

- încasarea veniturilor din dobânzi pentru contul curent: 100 lei

5121

=

100 lei

Conturi la bănci în lei

- închiderea contului de venituri: 100 lei

766

=

121

Venituri din dobânzi

100 lei

Profit sau pierdere

Închiderea6xx conturilor de ,cheltuieli - scad cheltuielile, Cheltuieli Ch-, Credit; - scade rezultatul exerciţiului, 121 Profit sau pierdere, CP-, Debit; Total 121 Profit sau pierdere

- consum de materii prime: 250 lei 601 = Cheltuieli cu materiile prime

=

301

% 6xx Conturi de cheltuieli

Total Sume

250 lei

Materii prime

- închiderea contului de cheltuieli 250 lei

121 Profit sau pierdere

=

601

250 lei

Cheltuieli cu materiile prime

Contul 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse

face excepţie de la regulile

enunţate mai iar sus,înprin că de este un contsold bifuncţional. sold creditor, altă faptul perioadă gestiune debitor. Astfel, el poate prezenta într o perioadă


46/66

5/24/2018


12

Regularizarea TVA-ului La sfârşitul perioadei de gestiune, conturile 4426 TVA deductibilă şi 4427 TVA colectată trebuie să prezinte sold final zero. Astfel, se compară soldul celor două conturi şi poate apărea una din situaţiile următoare: I.

SFC 4427 TVA colectată > SFD 4426 TVA deductibilă, rezultă o diferenţă de plătit statului, 4423 TVA de plată, creşte datoria fiscală, D +, Credit 4426 TVA deductibilă 4427 TVA colectată

6.000 lei

9.000 lei

4423 TVA de plată 3.000 lei - formula contabilă de regularizare a TVA-ului: 9.000 lei

4427 TVA colectată

=

%

4426 TVA deductibilă 4423 TVA de plată II.

9.000 lei 6.000 lei 3.000 lei

SFC 4427 TVA colectată < SFD 4426 TVA deductibilă, rezultă o diferenţă de recuperat de la stat, 4424 TVA de recuperat, creşte creanţa fiscală, A+, Debit 4427 TVA colectată 4426 TVA deductibilă

4.000 lei

6.000 lei 4424 TVA de recuperat 2.000 lei

- formula contabilă de regularizare a TVA-ului: 6.000 lei 4.000 lei 2.000 lei

%

=

4426 TVA deductibilă

6.000 lei

4427 TVA colectată 4424 TVA de recuperat

12



47/66

5/24/2018


Exemple de analiză contabilă . Generalizări13

Achiziţii cu plata ulterioară (pe credit comercial)

Imobilizări necorporale şi corporale

Stocuri

Achiziţie teren creşte valoarea terenurilor, 2111 Terenuri,

creşte

A+, Debit;

Echipamente tehnologice, A+, Debit;

creşte creanţa fiscală, 4426 TVA deductibilă, A+, Debit; creşte datoria faţă de furnizorul de imobilizări, 404 Furnizori de imobilizări,

creşte creanţa fiscală, 4426 TVA deductibilă,

D+, Credit; 2.480 lei

%

2.000 480 lei lei

2111 4426

2131

A+, Debit;

creşte datoria faţă de furnizorul de imobilizări, 404 Furnizori de imobilizări, D+, Credit;

=

404

2.480 lei

2.480 lei

%

2.000 480 lei lei

2131 4426

=

404

2.480 lei

Achiziţie program informatic creşte valoarea prog. informatice, 208 Alte imobilizări necorporale, A+, Debit; creşte creanţa fiscală, 4426 TVA deductibilă, A+, Debit; creşte datoria faţă de furnizorul de imobilizări, 404 Furnizori de imobilizări, D+, Credit; 2.480 lei

%

2.000 480 lei lei

208 4426

=

404

Achiziţie mărfuri creşte stocul de mărfuri , 371 Mărfuri, A+,

Achiziţie material e consumabile creşte stocul de materiale con -

prime, A+, Debit;

Debit;

sumabile, 302 Mat. cons., A+, Debit;

creşte creanţa fiscală, 4426 TVA deductibilă, A+, Debit; creşte datoria faţă de furnizori , 401


creşte creanţa fiscală, 4426 TVA deductibilă, A+, Debit; creşte datoria faţă de furnizori, 401

1.240 lei 1.000 lei 240 lei

% 301 4426

=

A+, Debit;

creşte datoria faţă de furnizori, 401 Furnizori, D+, Credit;

401

1.240 lei

Factura de telefon cresc cheltuielile cu serviciile telefonice, 626 Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii, Ch +, Debit;

1.240 lei 1.000 lei 240 lei

% 371 4426

=

1.240 lei

Factura de energie sau apă cresc cheltuielile cu energia sau apa, 605

Furnizori, D+, Credit; 401

1.240 lei

% 302 4426

=

401

1.240 lei

Factura de alte servicii (webhostin g)

Achiziţie servicii

Cheltuieli cu energia şi apa,

Furnizori, D+, Credit; =

1.240 lei 1.000 lei 240 lei

Ch +, Debit;


% 626 4426

Achiziţie stocuri

Furnizori, D+, Credit; 401

creşte creanţa fiscală, 4426 TVA deductibilă, A+, Debit; creşte datoria faţă de furnizori, 401 1.240 lei 1.000 lei 240 lei

Achiziţie imobilizări

2.480 lei

Achiziţie materii prime creşte stocul de materii prime, 301 Materii

Furnizori, D+, Credit;

Servicii

Achiziţie echipament valoarea echipamentelor,

A+, Debit;

creşte datoria faţă de furnizori, 401 1.240 lei 1.000 lei 240 lei

% 605 4426

=

401

1.240 lei

13



48/66

5/24/2018


Vânzări cu încasarea ulterioară Vânzare teren I. Vânzarea propriu-zisă cresc veniturile din vânzarea echipamentelor, 7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital,

Vânzare program inf ormatic (integral amortizat) I. Vânzarea propriu-zisă cresc veniturile din vânzarea echipamentelor, 7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital,

V+, Credit

V+, Credit

V+, Credit

creşte datoria fiscală, 4427 TVA colectată, D+, Credit; creşte creanţa faţă de debitorii diverşi, 461 Debitori diverşi, A+, Debit;



1.240 lei

1.240 lei

1.240 lei

461

=

Imobilizări necorporale şi corporale

Vânzare echipament (incomplet amortizat) I. Vânzarea propriu -zisă cresc veniturile din vânzarea echipamentelor, 7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital,

% 7583 4427

1.240 lei 1.000 lei 240 lei

II. descărcarea din gestiune:

461

=

% 7583 4427

1.240 lei 1.000 lei 240 lei


=

% 7583 4427

1.240 lei 1.000 lei 240 lei



scade valoarea terenurilor, 2111 Terenuri, A-, Credit cresc cheltuielile cu cedarea activelor, 6583 Cheltuieli

scade valoarea echipamentelor, 2131 Echipamente tehnologice, A-, Credit

cu cedarea activelor şi alte operaţii de capital, Ch+,

scade amortizarea, 2813 Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor …, Am -, A+, Debit

Debit

461

Vânzare imobilizări I. Vânzarea propriu -zisă

scade valoarea programelor informatice, 208 Alte imobilizări necorporale, A-, Credit scade amortizarea, 2808 Amortizarea altor imobilizări necorporale, Am -, A+, Debit

cresc cheltuielile cu cedarea activelor, 6583 Cheltuieli

8.000 lei

6583

=

2111

8.000 lei

cu cedarea activelor şi alte operaţii de capital, Ch+,

8.000 lei

2808

=

208

8.000 lei

Debit

8.000 lei 2.000 lei 6.000 lei

!!!!! Terenurile nu se amortizează!!!! Vânzare mărfuri I. Vânzarea propriu-zisă cresc veniturile din vânzarea mărfurilor, 707 Venituri din vânzarea mărfurilor, V+, Credit creşte datoria fiscală, 4427 TVA colectată, D+, Credit; creşte creanţa faţă de clienţi, 4111 Clienţi, A+, Debit; Stocuri

1.240 lei

4111

=

% 707 4427

II. descărcarea dindegestiune: scade stocul mărfuri, 371 Mărfuri,

1.240 lei 1.000 lei 240 lei A-, Credit;

cresc cheltuielile cu mărfurile, 607 Cheltuieli cu mărfurile, Ch+, Debit 800 lei

607

=

371

800 lei

=

2131

8.000 lei

Vânzare produse finite I. Vânzarea propriu-zisă cresc veniturile din vânzarea produselor finite, 701 Venituri din vânzarea produselor finite, V+, Credit creşte datoria fiscală, 4427 TVA colectată, D+, Credit; creşte creanţa faţă de clienţi, 4111 Clienţi, A+,Debit; 1.240 lei

4111

=

% 701 4427

aferente costurilor stocurilor de produse, V-, Debit

800 lei

711

=

345

800 lei

Factura privind chiria cresc veniturile din chirii, 706 Venituri din locaţii de gestiune şi chirii , V+, Credit

1.240 lei

1.240 lei

=

% 704 4427

1.240 lei 1.000 lei 240 lei


scad veniturile din producţia proprie, 711 Venituri

cresc veniturile din prestarea serviciilor, 704 Venituri din servicii prestate, V+, Credit creşte datoria fiscală, 4427 TVA colectată, D+, Credit; creşte creanţa faţă de clienţi, 4111 Clienţi, A+, Debit;

4111

Vânzare stocuri I. Vânzarea propriu -zisă

1.240 lei 1.000 lei 240 lei

II. descărcarea din gestiune: scade stocul de prod finite, 345 Prod. finite, A-, Credit;

Factura de servicii /lucrări

Servicii/ lucrări

% 2813 6583

redevenţe,

Vânzare servicii /lucrări etc.

creşte datoria fiscală, 4427 TVA colectată, D+, Credit; creşte creanţa faţă de clienţi, 4111 Clienţi, A+, Debit; 4111

=

% 706 4427

1.240 lei 1.000 lei 240 lei

48


49/66

5/24/2018


Consumuri amortizări ajustări Consum de materii prime scade stocul de materii prime, 301 Materii prime, A-, Credit; Consum stocuri

cresc cheltuielile cu materiile prime, 607 Cheltuieli cu materiile prime, Ch+, Debit

1.000 lei

601

=

301

1.000 lei

Amortizare clădire clădirilor , 2812 amortizarea Amortizarea construcţiilor , Am +, A-, Credit

creşte Amortizarea

imobilizărilor necorporale şi corporale

cresc cheltuielile cu amortizarea, 6811 Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor , Ch+, Debit

Darea în folosinţă a obiectelor

1.000 lei

6811

=

2812

pentru depreciere

amenajărilor de terenuri , Aj +, A-, Credit cresc cheltuielile cu ajustările, 6813 ajustările pentru Cheltuieli privind deprecierea imobilizărilor, Ch+, Debit 2.000 lei

6813

=

2911

=

303

1.000 lei

Amortizare echipament

Amortizare program informatic

cresc cheltuielile cu amortizarea, 6811

necorporale, Am +, A-, Credit cresc cheltuielile cu amortizarea, 6811

Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor,

Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor,

Ch+, Debit 6811

Amortizare

creşte amortizarea programelor informatice, 2808 Amortizarea altor imobilizări

Ch+, Debit =

2813

2.000 lei

2.000 lei

6811

=

2808

2.000 lei

2.000 lei

Ajustări pentru deprecierea terenurilor cresc ajustările pentru depreciere, 2 911 Ajustări pentru deprecierea terenurilor şi

Ajustări

603

creşte amortizarea echipamentelor, 2813 Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor …, Am +, A-, Credit

2.000 lei 2.000 lei

Consum de stocuri

de inventar

scade stocul de obiecte de inventar, 303 Materiale de natura obiectelor de inventar, A-, Credit; cresc cheltuielile cu obiecte de inventar, 607 Cheltuieli cu materialele de natura obiectelor de inventar, Ch+, Debit

2.000 lei

Ajustări pentru deprecierea materiilor prime cresc ajustările pentru depreciere, 391 Ajustări pentru deprecierea materiilor prime, Aj +, A-, Credit

cresc cheltuielile cu ajustările, 6814 Cheltuieli privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante, Ch+, Debit 2.000 lei

6814

=

391

2.000 lei

Ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi cresc ajustările pentru depreciere, 491 Ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi,

Ajustări pentru depreciere

Aj +, A-, Credit

cresc cheltuielile cu ajustările, 6814 Cheltuieli privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante, Ch+, Debit 2.000 lei

6814

=

491

2.000 lei

49


50/66

5/24/2018


Obţinere din producţia proprie Obţinerea unui

2.000 lei

6xx

=

Imobilizări necorporale şi corporale Produse finite

% 3xx 4xx 5xx

2.000 lei 1.000 lei 700 lei 300 lei

- obţinerea programului informatic : creşte valoarea programelor informatice, 208 Alte imobilizări necorporale , A+, Debit; cresc veniturile din producţia proprie, 721

Venituri din producţia de imobilizări

Obţinerea de produse fi nit e

Construirea unei clădiri

program informatic

- înregistrarea de cheltuieli cu salariile, cu materialele consumate, cu energia, etc. care formează costul de producţie:

- înregistrarea de cheltuieli cu salariile, cu materialele consumate, cu energia, etc. care formează costul de producţie: 2.000 lei

6xx

=

% 3xx 4xx 5xx

2.000 lei 1.000 lei 700 lei 300 lei

- obţinerea clădirii:

Contul de profit şi pierdere

- înregistrarea de cheltuieli cu salariile, cu materiile prime consumate, cu energia, etc. care formează costul de producţie: 2.000 lei

6xx

=

% 3xx 4xx 5xx

2.000 lei 1.000 lei 700 lei 300 lei

- obţinerea produselor finite:

creşte valoarea clădirilor , 212 Construcţii,

creşte stocul de produse finite, 345 Produse.

A+, Debit; cresc veniturile din producţia proprie, 722 Venituri din producţia de imobilizări corporale, V+, Credit;

finite, A+, Debit;

cresc veniturile din producţia proprie, 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse, V+, Credit;

necorporale, V+, Credit; 2.000 lei 2.000 lei

208

=

721

212

=

722

2.000 lei

2.000 lei

345

=

711

2.000 lei

2.000 lei

Rezultat din producţia proprie

Studiu indi vidual

Prezentaţi analiza contabilă a tranzacţiilor şi evenimentelor de la aplicaţiile privind modificările bilanţiere.

50


51/66

5/24/2018


Aplicații rezolvate privind analiza contabilă a diverselor tranzacții și evenimente economice 1. Diverse tranzacții analizate 1.

se achiziţionează o clădire în valoare de 800.000 lei (plata ulterioară), TVA 24%; creşte valoarea clădirilor, 212 Construcţii, A+, Debit; creşte creanţa fiscală, 4426 TVA deductibilă, A+, Debit; creşte datoria faţă de furnizorul de imobilizări, 404 Furnizori de imobilizări, D+, Credit; 992.000 lei 800.000 lei 192.000 lei

2.

% 212 4426

=

404

992.000 lei

se achiziţionează pe credit comercial un mijloc de transport în valoare de 50.000 lei, TVA 24%;

creşte valoarea mijloacelor de transport, 2133 Mijloace de transport, A+, Debit; creşte creanţa fiscală, 4426 TVA deductibilă, A+, Debit; creşte datoria faţă de furnizorul de imobilizări, 404 Furnizori de imobilizări, D+, Credit; 62.000 lei 50.000 lei 12.000 lei 3.

% 2133 4426

=

404

62.000 lei

se achiziţionează un program informatic în valoare de 25.000 lei, TVA 24% (pe credit comercial);

creşte valoarea programelor informatice, 208 Alte imobilizări necorporale, A+, Debit; creşte creanţa fiscală, 4426 TVA deductibilă, A+, Debit; creşte datoria faţă de furnizorul de imobilizări, 404 Furnizori de imobilizări, D+, Credit; 31.000 lei 25.000 lei 6.000 lei 4.

=

404

31.000 lei

se efectuează plata datoriei către furnizorul de mijloace de transport; scade datoria faţă de furnizorul de imobilizări, 404 Furnizori de imobilizări, D-, Debit; scade disponibilul din contul bancar, 5121 Conturi la bănci în lei, A-, Credit; 62.000 lei

5.

% 208 4426

404

=

5121

62.000 lei

se înregistrează amortizarea anuală a mijlocului de transport achiziţionat, durata de viaţă utilă fiind de 5 ani; Amortizarea anuală = cost/durata de viaţă utilă = 50.000 lei/5 ani = 10.000 lei/an creşte amortizarea mijloacelor de transport, 2813 Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor , Am+, Credit cresc cheltuielile cu amortizarea, 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor , Ch+, Debit 10.000 lei 6811 = 2813 10.000 lei


52/66

5/24/2018


6. se vinde mijlocul de transport la preţul de vânzare de 45.000 lei, TVA 24%; 6.1. Vânzare propriu – zisă:

cresc veniturile din vânzarea imobilizărilor, 7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital, V+, Credit D+, Credit; creşte 4427 TVA colectată, creşte datoria creanţa fiscală, faţă de debitorii diverşi, 461 Debitori diverşi, A+, Debit; 55.800 lei

461

=

% 7583 4427

55.800 lei 45.000 lei 10.800 lei

Atenţie! La venituri se scrie întotdeauna preţul de vânzare, iar la TVA se calculează 24% din preţul de vânzare. 6.2. Descărcarea din gestiune: scade valoarea mjloacelor de transport, 2133 Mijloace de transport, A-, Credit; scade amortizarea mijloacelor de transport, 2813 Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor , Am-, Debit cresc cheltuielile privind activele cedate, 6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital, Ch +, Debit 50.000 lei % = 2133 50.000 lei, 10.000 lei 2813 cu cât a fost 40.000 lei 6583 achiziţionată

maşina la tranzacţia 2 Atenţie! La 2813 se scrie suma de 10.000 lei, exact amortizarea înregistrată până în acel moment pentru mijlocul de transport (tranzacţia 5). La cheltuieli se trece valoarea neamortizată. 7.

se obţine un utilaj din producţie proprie la costul de producţie de 50.000 lei; creşte valoarea utilajelor, 2131 Echipamente tehnologice(maşini, utilaje şi instalaţii de lucru), A+, Debit;

cresc veniturile din producţia proprie, 722 Venituri din producţia de imobilizări corporale, V+, Credit 50.000 lei 8.

2131

=

722

50.000 lei

se vinde un echipament integral amortizat la preţul de vânzare de 10.000 lei, TVA 24%; valoarea de intrare a acestuia a fost de 125.000 lei;

8.1. Vânzare propriu – zisă:

cresc veniturile din vânzarea imobilizărilor, 7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital, V+, Credit creşte datoria fiscală, 4427 TVA colectată, D+, Credit; creşte creanţa faţă de debitorii diverşi, 461 Debitori diverşi, A+, Debit; 12.400 lei

461

=

% 7583 4427

12.400 lei 10.000 lei 2.400 lei

8.2. Descărcarea din gestiune: scade valoarea echipamentelor, 2131 Echipamente tehnologice(maşini, utilaje şi

instalaţii de lucru), A-, Credit;

scade amortizarea echipamentelor, 2813 Amortizarea transport, animalelor şi plantaţiilor , Am-, Debit

instalaţiilor, mijloacelor de


53/66

5/24/2018


125.000 lei

2813

=

2131

125.000 lei

cu cât a fost achiziţionat echipamentul

Atenţie! Nu mai apar cheltuieli valoarea neamortizată este zero. pentru că echipamentul este complet amortizat, deci 9. se înregistrează amortizarea anuală a clădirii, în valoare de 16.000 lei; creşte amortizarea clădirilor , 2812 Amortizarea construcțiilor , Am+, Credit cresc cheltuielile cu amortizarea, 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor , Ch+, Debit 16.000 lei 6811 = 2812 16.000 lei 10. se achiziţionează 200 de acţiuni pe termen lung la un preţ

de achiziţie de 15 lei/acţiune; crește valoarea imobilizărilor financiare, 265 Alte titluri imobilizate, A+, Debit; creşte datoria faţă de furnizorul de imobilizări, 404 Furnizori de imobilizări, D+, Credit;

3.000 lei

265

=

404

3.000 lei

11. se vând 50 de acţiuni dintre acestea la preţul de vânzare de 20 lei/acţiune; 11 .1. Vânzare propriu – zisă: cresc veniturile din vânzarea imobilizărilor financiare, 7641 Venituri din financiare cedate, V+, Credit; creşte creanţa faţă de debitorii diverşi, 461 Debitori diverşi, A+, Debit; 1.000 lei

461

=

7641

imobilizări

1.000 lei

.2. Descărcarea din gestiune: 11

scade valoarea imobilizărilor financiare, 265 Alte titluri imobilizate, A-, Credit; cresc cheltuielile cu cedarea imobilizărilor financiare, 6641 Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate, Ch+, Debit; 750 lei

6641

=

265

750 lei

cu cât au fost

achiziţionate acțiunile 12. se achiziţionează materii prime în valoare de 2.000 lei, TVA 24% (plata imediată din 

casierie);

creşte stocul de materii prime, 301 Materii prime, A+, Debit;  creşte creanţa fiscală, 4426 TVA deductibilă, A+, Debit; 

scade numerarul din casierie, 531 Casa, A - , Credit. 2.480 lei % = 531 2.000 lei 301 480 lei 4426

2.480 lei


54/66

5/24/2018


13. se consumă materii prime în valoare de 1.700 lei;  scade stocul de materii prime, 301 Materii prime, A-, Credit  cresc cheltuielilecu materiile prime, 601 Cheltuieli cu materii prime, Ch+, Debit 1.700 lei 14. se achiziţionează comercial);

601

=

301

1.700 lei

mărfuri de la un furnizor la costul de 30.000 lei, TVA 24% (pe credit



creşte stocul de mărfuri, 371 Mărfuri, A+, Debit;  creşte creanţa fiscală, 4426 TVA deductibilă, A+, Debit;  creşte datoria faţă de furnizori, 401 Furnizori, D+, Credit. 37.200 lei 30.000 lei 7.200 lei

% 371 4426

=

401

37.200 lei

15. se

vând mărfuri în valoare de 15.000 lei la preţul de vânzare de 20.000 lei, TVA 24%; (încasare ulterioară);

12.1 Vânzarea propriu – zisă:

cresc veniturile din vânzarea mărfurilor, 707 Venituri din vânzarea mărfurilor, V+, Credit

creşte datoria fiscală, 4427 TVA colectată, D+, Credit; creşte creanţa faţă de clienţi, 411 1 Clienţi, A+, Debit; 24.800 lei

4111

=

% 707 4427

24.800 lei 20.000 lei 4.800 lei

Atenţie! La venituri se scrie întotdeauna preţul de vânzare, iar la TVA se calculează 24% din preţul de vânzare. 12.2 Descărcarea din gestiune:

scade stocul de mărfuri, 371 Mărfuri, A-, Credit; cresc cheltuielile cu mărfurile, 607 Cheltuieli cu mărfurile, Ch+, Debit 15.000 lei

607

=

371

15.000 lei

Atenţie! Descărcarea din gestiune se realizează la cost! 16. se obţin produse finite la costul de producţie de 35.000 lei; creşte stocul de produse finite, 345 Produse finite, A+, Debit;

cresc veniturile din produse, V+, Credit 35.000 lei

producţia proprie, 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de 345

=

711

35.000 lei

17. se vând produsele finite unui client, la preţul de vânzare de 40.000 lei, TVA 24%; 17 .1 Vânzare propri u – zisă:

cresc veniturile din vânzarea produselor finite, 701 Venituri din vânzarea produselor finite, V+, Credit

creşte datoria fiscală, 4427 TVA colectată, D+, Credit; creşte creanţa faţă de clienţi, 411 1Clienţi, A+, Debit; 49.600 lei

4111

=

%

49.600 lei

701 4427

40.000 lei 9.600 lei


55/66

5/24/2018


.2 Descărcarea din gestiune: 17 scade stocul de produse finite, 345 Produse finite, A-, Credit;

scad veniturile din producţia proprie, 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse, V-, Debit 35.000 lei

711

=

345

35.000 lei

Atenţie! Descărcarea din gestiune se realizează la cost! 18. se încasează 50% bilet la ordin;

din creanţa privind produsele finite, iar pentru restul se primeşte un

scade valoarea creanţelor clienţi, 411 1 Clienţi, A-, Credit; cresc disponibilităţile din contul bancar, 5121 Conturi la bănci în lei, A+, Debit; cresc efectele de încasat, 413 Efecte de primit, A+, Debit; 49.600 lei 24.800 lei 24.800 lei

% 5121 413

=

4111

49.600 lei

19. societatea

deţine un stoc de ciocolată înregistrat în contabilitate la valoarea de 30.000 lei; se constată că valoarea realizabilă este doar de 25.000 lei; societatea trebuie să recunoască o pierdere din depreciere; cresc cheltuielile cu deprecierea stocurilor, 6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante, Ch+, Debit

creşte ajustarea privind deprecierea stocului de mărfuri, 397 Ajustări privind deprecierea mărfurilor, Aj +, Credit 5.000 lei

6814

=

397

5.000 lei

20. se

achiziţionează 100 de acţiuni în scop speculativ la un preţ de achiziţie de 30 lei/acţiune; creşte valoarea acţiunilor, 5081 Alte titluri de plasament, A+, Debit; scade disponibilul din contul curent, 5121 Conturi la bănci în lei, A-, Credit; 3.000 lei

5081

=

5121

3.000 lei

21. se

vând 50 de acţiuni dintre acestea la un preţ de vânzare de 35 lei/acţiune şi 20 de acţiuni la un preţ de vânzare de 28 lei/acţiune;

Atenţie! Vânzarea investiţiilor pe termen scurt constituie excepţia de la regula - zisă şi descarcarea din gestiune. Cele contabilizării două etape: vânzarea propriu -una două etape se vânzării vor reuniînîntru singură, după cum urmează:

Vânzarea celor 50 de acţiuni la un preţ de vânzare de 35 lei/acţiune

scade valoarea acţiunilor, 5081 Alte titluri de plasament, A-, Credit; creşte disponibilul din contul curent, 5121 Conturi la bănci în lei, A+, Debit; cresc câştigurile din vânzarea de investiţii pe termen scurt, 7642 Câştiguri din investiţii pe termen scurt cedate, V+, Credit; 1.750 lei 5121

=

% 5081 7642

1.750 lei 1.500 lei 250 lei


56/66

5/24/2018


Vânzarea celor 20 de acţiuni la un preţ de vânzare de 28 lei/acţiune

scade valoarea acţiunilor, 5081 Alte titluri de plasament, A-, Credit; creşte disponibilul din contul curent, 51 21 Conturi la bănci în lei, A+, Debit; cresc pierderile din cedarea de investiţii pe termen scurt, 6642 Pierderi din investiţii pe termen scurt cedate, Ch+, Debit; 600 lei % 560 lei 5121 40 lei 6642

=

5081

22. se acordă unui salariat un avans de trezorerie în valoare produse de birotică; scade numerarul din casierie, 531 Casa, A - , Credit;

600 lei

de 500 lei pentru achiziţia de

creşte creanţa faţă de salariaţi privind avansul de trezorerie, 542 Avansuri de trezorerie, A+, Debit. 500 lei

542

=

531

500 lei

23. se decontează avansul astfel: factură privind materiale consumabile 300 lei, TVA 24%, iar restul de numerar se depune în casierie; NO: achiziţie materiale consumabile creşte stocul de materialele consumabile, 302 Materiale consumabile, A+, Debit; creşte creanţa fiscală, 4426 TVA deductibilă, A+, Debit; creşte datoria faţă de furnizori, 401 Furnizori, D+, Credit. 372 lei % = 401 372 lei 300 lei 302 72 lei 4426

NO:plata facturii dinfurnizori, avans şi 401 depunerea restului în casierie: scade datoria faţă de Furnizori, D-, Debit;

scade creanţa faţă de salariaţi privind avansul de trezorerie, 542 Avansuri de trezorerie, A - , Credit;

creşte numerarul din casierie, 531 Casa, A+, Debit; 500 lei 372 lei 128 lei

% 401 531

=

542

24. se primeşte factura de telefon în valoare de 7.000 lei, TVA 24%; cresc cheltuielile privind serviciile telefonice, 626 Cheltuieli

500 lei

poştale şi taxe de

telecomunicaţii, Ch+, 4426 Debit;TVA creşte creanţa fiscală, deductibilă, A+, Debit; creşte datoria faţă de furnizor, 401 Furnizori, D+, Credit; 8.680 lei 7.000 lei 1.680 lei

% 626 4426

=

401

8.680 lei

25. se emite o factură pentru serviciile prestate în valoare de 4.000 lei, TVA 24%; cresc veniturile din servicii prestate, 704 Venituri din lucrări executate și prestate, V+, Credit creşte datoria fiscală, 4427 TVA colectată, D+, Credit;

creşte creanţa faţă de clienţi, 411 1 Clienţi, A+, Debit; 4.960 lei

4111

=

% 704

servicii

4.960 lei 4.000 lei


57/66

5/24/2018


26. se contractează un credit bancar pe termen lung

4427

960 lei

în valoare de 37.000 lei; creşte disponibilul din contul curent, 5121 Conturi la bănci în lei, A+, Debit; creşte datoria bancară, 162 Credite bancare pe termen lung, D+, Credit; 37.000 lei

5121

=

162

37.000 lei

27. se înregistrează şi se achită dobânda aferentă creditului de 150 lei; scade disponibilul din contul curent, 5121 Conturi la bănci în lei, A -, Credit; cresc cheltuielile cu dobânzile, 666 Cheltuieli cu dobânzile, Ch+, Debit; 150 lei 666 = 5121 150 lei 28. se contractează un credit bancar pe termen scurt în valoare de 20.000 lei;

creşte disponibilul din contul curent, 5121 Conturi la bănci în lei, A+, Debit; creşte datoria bancară, 5191 Credite bancare pe termen scurt, D+, Credit; 20.000 lei

5121

=

5191

20.000 lei

29. se înregistrează şi se achită dobânda lunară aferentă creditului bancar în valoare de 100 lei; scade disponibilul din contul curent, 5121 Conturi la bănci în lei, A-, Credit; cresc cheltuielile cu dobânzile, 666 Cheltuieli cu dobânzile, Ch+, Debit; 150 lei 666 = 5121 150 lei 30. se rambursează creditul pe termen scurt din

contul curent de la bancă; scade disponibilul din contul curent, 5121 Conturi la bănci în lei, A-, Credit; scade datoria bancară, 5191 Credite bancare pe termen scurt, D-, Debit; 20.000 lei

5191

=

5121

31. se emite un bilet la ordin pentru

20.000 lei

datoria faţă de furnizorul de mărfuri; creşte valoarea efectelor de plătit, 403 Efecte de plătit, D+, Credit; scade datoria faţă de furnizori, 401 Furnizori, D-, Debit; 37.200 lei

401

=

403

37.200 lei

32. se plăteşte avansul privind salariile în valoare de 100.000 lei;

creşte creanţa faţă de salariaţi privind avansul chenzinal, 425 Avansuri acordate

personalului, A+, Debit;

scade disponibilul din contul curent, 5121 Conturi la bănci în lei, A-, Credit; 100.000 lei

425

=

5121

100.000 lei

33. se înregistrează datoria totală faţă de salariaţi în valoare de 350.000 lei; cresc cheltuielile cu salariile, 641 Cheltuieli cu salariile personalului, Ch+, Debit; creşte datoria faţă de angajaţi, 421 Personal-salarii datorate, D+, Credit. 350.000 lei 641 = 421 350.000 lei


58/66

5/24/2018


Contribuţii şi impozite suportate de angajaţi  Contribuţia la asigurările sociale (CAS) 4312  Contribuţia la asigurările sociale de sănătate  

Contribuţii suportate de angajator 

Contribuţia la asigurările sociale (CAS) 4311  Contribuţia la asigurările sociale de sănătate

(CASS) 4314

Contribuţia la fondul de şomaj 4372



Impozit pe veniturile de natura salariilor 444

.....

- se reţin din salariul

angajatului

(CASS) 4313

Contribuţia la fondul de şomaj 4371

- reprezintă cheltuieli pentru angajator

34. din datoria totală faţă de

salariaţi se efectuează următoarele reţineri:  contribuţia la asigurările sociale 36.750 lei;  contribuţia la asigurările sociale de sănătate 19.250 lei ;  contribuţia la fondul de şomaj 1.750 lei; 

impozit pe salarii 45.000 lei;  avansul acordat;

scade datoria faţă de angajaţi, 421 Personal-salarii datorate, D-, Debit; creşte datoria angajaţilor faţă de bugetul asigurărilor sociale, 4312 Contribuţia personalului la asigurările sociale, D+, Credit; creşte datoria angajaţilor faţă de bugetul asigurărilor sociale de sănătate, 4314 Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate, D+, Credit; creşte datoria angajaţilor faţă de bugetul fondului de şomaj, 4372 Contribuţia personalului la fondul de şomaj, D+, Credit; creşte datoria angajaţilor faţă de bugetul de stat, 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor, D+, Credit;

scade creanţa faţă de angajaţi privind avansul chenzinal acordat, 425 Avansuri acordate personalului, A-, Credit; 202.750 lei 421

=

% 4312 4314 4372 444 425

202.750 lei 36.750 lei 19.250 lei 1.750 lei 45.000 lei 100.000 lei

35. se plătesc salariile (rest de plată);

scade datoria faţă de angajaţi, 421 Personal-salarii datorate, D-, Debit;

Credit; scade disponibilul din contul bănci în lei, A-, 147.250 lei 421 curent, 5121 = Conturi la5121 147.250 lei Atenţie! Restul de plată reprezintă diferenţa dintre salariul brut şi reţinerile oprite (300.000-202.750) 36. se înregistrează contribuţiile entităţii pentru salarii  contribuţia la asigurările sociale 72.800 lei;  

astfel:

contribuţia la asigurările sociale de sănătate 18.200 lei ; contribuţia la fondul de şomaj 1.750 lei;


59/66

5/24/2018


contribuţia la asigurările sociale în sumă de 72.800 lei se efectuează următoarea înregistrare; cresc cheltuielile cu asigurările sociale, 6451 Contribuţia unităţii la asigurările sociale, Pentru

Ch+, Debit;

creşte datoria entităţii faţă de bugetul asigurărilor sociale, 4311 Contribuţia unităţii la asigurările sociale, D+, Credit; 72.800 lei 6451

=

4311

72.800 lei

Pentru contribuţia la asigurările sociale de sănătate în sumă de 18.200 lei se efectuează următoarea înregistrare; cresc cheltuielile cu asigurările sociale de sănătate, 6453 Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate, Ch+, Debit; creşte datoria entităţii faţă de bugetul asigurărilor sociale de sănătate, 4313 Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate, D+, Credit; 18.200 lei

6453

=

4313

18.200 lei

Pentru contribuţia la asigurările de somaj în sumă de 1.750 lei se efectuează următoarea înregistrare; cresc cheltuielile cu asigurările sociale de şomaj, 6452 Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj, Ch+, Debit; creşte datoria entităţii faţă de bugetul asigurărilor sociale de sănătate, 4371 Contribuţia unităţii la fondul de şomaj, D+, Credit; 1.750 lei

6452

=

4371

37. se plătesc datoriile către bugetul statului

1.750 lei

şi bugetul asigurărilor sociale; scade datoria angajaţilor faţă de bugetul asigurărilor sociale, 4312 Contribuţia personalului la asigurările sociale, D-, Debit; scade datoria angajaţilor faţă de bugetul asigurărilor sociale de sănătate, 4314 Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate, D-, Debit; scade datoria angajaţilor faţă de bugetul fondului de şomaj, 4372 Contribuţia personalului la fondul de şomaj, D-, Debit; scade datoria angajaţilor faţă de bugetul de stat, 444 Impozitul pe venituri de natura

salariilor, D-, Debit;

scade datoria entităţii faţă de bugetul asigurărilor sociale, 4311 Contribuţia unităţii la asigurările sociale, D-, Debit; scade datoria entităţii faţă de bugetul asigurărilor sociale de sănătate, 4313 Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate, D-, Debit; scade entităţii faţă de unităţiidatoria la fondul de şomaj, D-,bugetul Debit; asigurărilor sociale de sănătate, 4371 Contribuţia scade disponibilul din contul curent, 5121 Conturi la bănci în lei, A-, Credit; 195.500 lei 36.750 lei 19.250 lei 1.750 lei 45.000 lei 72.800 lei 18.200 lei 1.750 lei

% 4312 4314 4372 444 4311 4313 4371

=

5121

195.500 lei


60/66

5/24/2018


38. la constituirea societăţii capitalul subscris de către acţionari a fost în lei (2.000 de acţiuni cu valoarea nominală de 50 lei/acţiune);

valoare de 100.000

Capital social = Număr de acţiuni x Valoarea nominală creşte capitalul subscris nevărsat, 1011 Capital subscris nevărsat, CP+, Credit; creşte creanţa de acţionari pentru capitalul promis, 456 Decontări cu asociaţii privindsocietăţii ca pitalul,faţă A+, Debit; 100.000 lei

456

=

1011

100.000 lei

39. aportul s-a încasat în numerar;

scade creanţa societăţii faţă de acţionari pentru capitalul promis, 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul, A-, Credit; creşte numerarul în casirie, 531 Casa, A+, Debit; 100.000 lei

531

=

456

100.000 lei

40. s-a

înregistrat transferul capitalului social subscris nevărsat la capital social subscris vărsat; creşte capitalul subscris vărsat, 1012 Capital subscris vărsat, CP+, Credit; scade capitalul subscris nevărsat, 1011 Capital subscris nevărsat, CP-, Debit; 100.000 lei

1011

=

1012

100.000 lei

41. se încorporează rezerve în valoare de 20.000 lei în

capitalul social al societăţii; creşte capitalul subscris vărsat, 1012 Capital subscris vărsat, CP+, Credit; scad rezervele, 106 Rezerve, CP-, Debit; 20.000 lei 106 =

42. se utilizează social;

1012

20.000 lei

prime de emisiune în valoare de 1.000 lei pentru majorarea capitalului

creşte capitalul subscris vărsat, 1012 Capital subscris vărsat, CP+, Credit; scad primele de emisiune, 1041 Prime de emisiune, CP-, Debit; 1.000 lei 1041 = 1012

1.000 lei

43. se

înregistrează reevaluarea unui teren de la valoarea contabilă de 180.000 lei la valoarea justă de 210.000 lei; creşte valoarea terenului, 2111 Terenuri, A+, Debit; creşte rezerva din reevaluare, 105 Rezerve din reevaluare, CP+, Credit; 30.000 lei

2111

=

105

30.000 lei

44. Adunarea

Generală a Acţionarilor decide majorarea capitalului social prin emisiunea a 2.000 de acţiuni cu valoarea nominală de 50 lei/acţiune şi valoarea de emisiune de 60 lei/acţiune; creşte capitalul subscris nevărsat, 1011 Capital subscris nevărsat, CP+, Credit; creşte creanţa societăţii faţă de acţionari pentru capitalul promis, 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul, A+, Debit; cresc primele de emisiune, 1041 Prime de emisiune, CP+, Credit; 120.000 lei 456 = % 120.000 lei 1011 100.000 lei 1041 20.000 lei


61/66

5/24/2018


45. se încasează aportul astfel:  un utilaj în valoare de 50.000 lei;  materii prime în valoare de 10.000 lei;  60.000 lei în contul bancar;

scade creanţa societăţii faţă de acţionari pentru capitalul promis, 456 Decontări cu capitalul, A-, Credit; asociaţii privindutilajelor, creşte valaorea 2131 Echipamente tehnologice, A+, Debit; creşte valoarea materiilor prime, 301 Materii prime, A+, Debit; cresc conturile bancare, 512 Conturi la bănci, A+, Debit; 120.000 lei 50.000 lei 10.000 lei 60.000 lei

% 2131 301 512

=

456

120.000 lei

46. se

înregistrează transferul capitalului social subscris nevărsat la capital social subscris vărsat; creşte capitalul subscris vărsat, 1012 Capital subscris vărsat, CP+, Credit; scade capitalul subscris nevărsat, 1011 Capital subscris nevărsat, CP-, Debit; 100.000 lei

1011

=

1012

100.000 lei

47. Adunarea

Generală a Acţionarilor aprobă solicitarea unor acţionari de retragere a capitalului în valoare de 30.000 lei; scade capitalul subscris vărsat, 1012 Capital subscris vărsat, CP-, Debit; creşte datoria societăţii faţă de acţionarii, 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul, D+, Credit 30.000 lei

1012

=

456

30.000 lei

48. se efectuează plata datoriei către acţionari din contul bancar;

scade datoria societăţii faţă de acţionarii, 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul, D-, Debit;

scade disponibilul din contul curent, 5121 Conturi la bănci în lei, A-, Credit; 30.000 lei

456

=

5121

30.000 lei

49. societatea este acţionată în instanţă de către un client care îi cere despăgubiri în valoare de 5.000 lei; avocaţii societăţii sunt de părere că societatea va pierde procesul. cresc cheltuielile cu provizioanele, 6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele, Ch+, Debit; cresc provizioanele pentru litigii, 1511 Provizioane pentru litigii, D+, Credit. 5.000 lei

6812

=

1511

5.000 lei


62/66

5/24/2018


2. Societatea STUDENT prezintă următoarea situaţie la 01.12.N: Produse finite (345) Clienţi (4111)

20.000 lei 5.000 lei 25.000 lei

Capital subscris vărsat (1012)

În cursul lunii decembrie au loc următoarele tranzacţii şi evenimente: 1) se obţin produse finite la costul de producţie de 7.000 lei; 2) se vând produse finite la preţul de vânzare de 10.000 lei, TVA 24%, încasare ulterioară; costul de producţie al produselor finite vândute a fost de 6.000 lei; 3) se înregistrează fondul de salarii în valoare de 5.000 lei. a) Analizaţi tranzacţiile şi evenimentele economice. b) Întocmiţi fişele de cont pentru conturile 4111 Clienţi, 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse şi 1012 Capital subscris vărsat. Rezolvare

a) Analiza tranzacţiilor şi evenimentelor economice. 1) obţinere produse finite creşte stocul de produse finite, 345 Produse finite, A+, Debit; cresc veniturile din producţia proprie, 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse, V+, Credit 7.000 lei 2) vânzare produse finite

345

=

711

7.000 lei

2.1.) vânzarea propriu – zisă: cresc veniturile din vânzarea produselor finite, 701 Venituri din vânzarea produselor finite, V+, Credit creşte datoria fiscală, 4427 TVA colectată, D+, Credit;

creşte creanţa faţă de clienţi, 4111 Clienţi, A+, Debit; 12.400 lei

4111

=

% 701 4427

12.400 lei 10.000 lei 2.400 lei

2.2.) descărcarea din gestiune: scade stocul de produse finite, 345 Produse finite, A-, Credit;

scad veniturile din producţia proprie, 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse, V-, Debit 6.000 lei 711

=

345

6.000 lei

3) înregistrare fond de salarii cresc cheltuielile cu salariile, 641 Cheltuieli cu salariile, Ch+, Debit; creşte datoria privind salariile de plătit, 421 Personal salarii datorate, D+, Credit 5.000 lei

641

=

421

5.000 lei

b) Fişele de cont pentru conturile cerute 4111 Clienţi D Si 2.1)

RD TSD

C 5.000 lei 12.400 lei

12.400 lei RC 17.400 lei TSC SFD

0 lei 0 lei 17.400 lei

711 Venituri aferente costurilor stocurilor D de produse 2.2.) 6.000 lei 1)

RD TSD SFC

6.000 lei RC 6.000 lei TSC 1.000 lei

1012 Capital C 7.000 lei

D

7.000 lei 7.000 lei

RD TSD SFC

subscris vărsat Si

0 lei RC 0 lei TSC 25.000 lei

C 25.000 lei

0 lei 25.000 lei


63/66

5/24/2018


Introducere în contabilitate în cinci paşi14 - sinteză I.

ÎNCADRAREA ELEMENTELOR CU UŞURINŢĂ ÎN CELE CINCI CATEGORII: ACTIVE, CAPITALURI PROPRII, DATORII, VENITURI, CHELTUIELI

Bilanţ contabil

ACTIVE = elemente de avere + cheltuieli de constituire + cheltuieli de dezvoltare + cheltuieli în avans

=

Cont de profit şi pierdere

CAPITALURI PROPRII + capital social prime de capital rezerve, rezerve din reevaluare rezultat reportat Rezultatul exerciţiului =

VENITURI

-

DATORII

obligaţii de plătit + venituri în avans

CHELTUIELI

II. MEMORAREA SCHEMELOR DE BILANŢ ŞI CONT DE PROFIT ŞI PIERDERE

De reţinut! Activele se trec în bilanţ la valoarea netă contabilă = cost – amortizare – depreciere. III. IDENTIFICAREA TRANZACŢIE

LOGICĂ A ELEMENTELOR CARE SE MODIFICĂ LA FIECARE

De reţinut!

1. Consumul conduce la recunoaşterea de cheltuieli. 2. Achiziţia de servicii conduce la recunoaşterea de cheltuieli cu serviciile. 3. Orice vânzare conduce la recunoaşterea de venituri din vânzare. zisă şi descărcarea din 4. Vânzarea de bunuri se realizează în două etape: vânzarea propriu- gestiune . 5. La obţinerea şi la descărcarea din gestiune a produselor finite, contul 345 Produse finite intră în corespondenţă cu 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse. 6. Alte informaţii Cumpărări Vânzări

Stocuri/Servicii Imobilizări

- de la furnizori (401) (404) - de la furnizori de imobilizări

- către (4111) clienţi - către debitori diverşi (461)

IV. MEMORAREA REGULILOR DE FUNCŢIONARE A CONTURILOR

Elemente

A +, Sold iniţial, Ch + A -, Ch -

CP, D +, Sold iniţial, V + CP, D -, V-

Am, Aj +, Sold iniţial Am, Aj -

D/C Debit Credit Credit Debit A -, Credit A+, Debit

Indicatorii din T-uri:

RD, RC = modificările din tranzacţii TSD = SiD + RD TSC = SiC + RC SFD = TSD – TSC, atunci când TSD > TSC SFC = TSC – TSD, atunci când TSC > TSD

14

Manea CL., op. cit., pag. 135 63


64/66

5/24/2018


V.

ANALIZA CONTABILĂ A TRANZACŢIILOR - aplicarea cunoştinţelor de la punctele III şi IV; - scrierea formulei contabile, pe schema: x lei Cont Debitor = Cont Creditor x lei - învăţarea claselor din planul de conturi: Clasa 1 – Capitaluri Clasa 3 – Stocuri şi producţie în curs de execuţie Clasa 5 – Trezorerie Clasa 7 - Venituri Clasa 2 – Imobilizări Clasa 4 – Terţi Clasa 6 - Cheltuieli De reţinut! 1. TVA Cumpărări de bunuri şi servicii Vânzări de bunuri şi servicii creşte creanţa fiscală, 4426 TVA deductibilă, A+, Debit creşte datoria fiscală, 4427 TVA colectată,D+, Credit 2. Achiziţii

iziţie de stocuri , cu plata ulterioară: 0 lei .000 lei .400 lei

% Cont de stocuri 4426 TVA

=

401 Furnizori

- achiziţie de servicii , cu plata ulterioară:

2.400 lei

12.400 lei 10.000 lei 2.400 lei

deductibilă

nzarea propriu-zisă: 4111

=

=

Clienţi

% 707 Venituri din

2.480 lei 2.000 lei

4111

4427 TVA

=

Clienţi

371

480 lei

1.500 lei

% 701 Venituri din

1.240 lei 1.000 lei

461 Debitori diverşi

=

711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse

=


345 Produse finite

% 7583 Venituri din

9 92 .0 0

5 5.80 4 5.00

edarea activelor şi alte operaţii de capital 4427

1 0.80

TVA colectată

240 lei

II. descărcarea din gestiune: 50.000 lei 10.000 lei

II. descărcarea din gestiune: 800 lei

404 Furnizori de imobilizări

4426 TVA

vânzarea

escărcarea din gestiune: Mărfuri

=

- vânzare de imobilizări , cu încasare ulterioară: I. vânzarea propriu-zisă: 55.800 lei

produselor finite 4427 TVA colectată

colectată =

% Cont de

deductibilă

Produse fi nite

1.240 lei

992.000 lei 800.000 lei

imobilizări

I. vânzarea propriu-zisă:

mărfurilor

607 Cheltuieli cu mărfurile

12.400 lei

192.000 lei

vânzarea

0 lei

401 Furnizori

deductibilă

3. Vânzări are de stocuri , cu încasare ulterioară: Mărfuri

0 lei

% Cont de cheltuieli 4426 TVA

- achiziţie de imobilizări , cu plata ulterioară:

800 lei

40.000 lei

(dacă activul nu este complet amortizat)

% 281x Amortizarea ... 6583 Cheltuieli cu cedarea

=

Cont de

5 0.00

imobilizări

activelor şi alte operaţii de capital

65/66

5/24/2018


ibliografie Cărţi Dobrotă, N.

Dicţionarul de economie, Editura Economică, Bucureşti, 1999

Needles, B. E. Principiile de bază ale contabilităţii, Andersson, H. R. Chişinău, 2000 Cadwell, J. C.

Călin, O.

Ediţia a V-a, Editura ARC,

Bazele contabilităţii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003

Ristea, M. Manea C. L.

Manea C. L. Nichita M. E. Irimescu A. M. Rapcencu C.

Introducere în contabilitate. Idei și scheme pentru activități interactive, Editura ASE, Bucureşti, 2013

Introducere în contabilitate. Aplicații, Editura ASE, Bucureşti, 2013

Materiale on-line History of Science

Luca Paciolo, disponibil on-line la http://www.historyofscience2008.blogspot.com/2008/01/luca paciolo.html (19.05.2008)

Legi, norme şi regulamente ***

O.M.F.P. nr. 3055 din 29.10.2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, publicat în Monitorul Oficial nr. 766 din 10.11.2009

***

O.M.F.P. nr. 2869/2010 din 23.12.2010 pentru modificarea şi completarea unor reglementări contabile, publicat în Monitorul Oficial nr. 882 din 29.12.2010

***

O.M.F.P.

nr. 1690/2012 din 12.12.2012 privind modificarea şi completarea unor reglementări contabile, publicat în Monitorul Oficial nr. 857 din 18.12.2012


66/66

Introducere n Contabilitate. Suport Curs ID FABBV (1)

Recommend Documents