ÎNTREBĂRI GRILĂ – TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI
1. Drepturile organelor de stat faţă de celelalte subiecte de drept constituie: a) drepturi corelative ale acestuia; b) obligaţii ale acestora faţă de stat; c) corelativele atribuţiilor cu care au fost investite; d) manifestarea principiului suveranităţii de stat.
2. După conţinutul lor distingem: a) drept absolut şi drept relativ b) drept patrimonial şi drept nepatrimonial c) drept oneros şi drept gratuit d) drept real şi drept ireal
3. Reglementările trebuie: a) adoptate doar de către Parlament; b) adoptate cu respectarea competenţei organului emitent; c) adoptate doar de către Guvern; d) adoptate cu respectarea competenţei personale.
4. Faptul că legea reglementează doar pentru viitor este expresia principiului: a) ultraactivităţii b) ubiguităţii c) retroactivităţii d) neretroactivităţii
5. Drepturile patrimoniale se împart în: a) drept real şi drept de creanţă 1
b) drept real şi drept ireal c) drept real şi drept abstract d) drept oneros şi drept gratuit
6. Justiţia reprezintă: a) totalitatea instanţelor de judecată; b) ansamblul normelor de drept din dreptul românesc; c) starea ideală a societăţii realizabilă prin asigurarea pentru fiecare individ în parte şi pentru toţi împreună a satisfacerii drepturilor şi intereselor lor legitime; d) starea ideală a societăţii realizabilă prin asigurarea pentru fiecare individ în parte a satisfacerii drepturilor şi intereselor lor legitime.
7. Element constitutiv al calităţii de persoană juridică este: a) obiectul de activitate b) numărul de asociaţi c) o organizare proprie d) o modalitate de împărţire a părţilor sociale
8. După După criteri criteriul ul subiec subiectelo telorr care care realiz realizeaz eazăă interp interpreta retarea rea normel normelor or juridi juridice, ce, se disting: a) interpretarea generală şi interpretarea specială; b) interpretarea oficială şi interpretarea neoficială; c) interpretarea civilă şi interpretarea penală; d) interpretarea publică şi interpretarea privată.
9. Principiile dreptului se clasifică în: a) principii fundamentale şi principii specifice fiecărei ramură de drept; b) principii fundamentale şi principii speciale; c) principii fundamentale şi principii generale; d) principii publice şi principii private. 2
10. Dreptul se împarte în: a) drept public şi drept privat; b) drept civil şi drept penal; c) drept general şi drept special; d) drept constituţional şi drept de ramură.
11. Principalul izvor de drept este: a) Constituţia b) Ordonanţa c) Legea d) Decretul
12. În cadrul raportului juridic, drepturile si obligaţiile sunt: a) cumulative b) corelative c) supletive d) diminutive
13. Comparaţia este o operaţie ce urmăreşte: a) clasificarea instituţiilor juridice de drept; b) analizarea elementelor caracteristice subiectelor comparate; c) constatarea unor elemente identice sau divergente între două sau mai multe fenomene; d) stabilirea nivelului de dezvoltare al societăţi.
14. Normele juridice ale unui stat acţionează: a) doar asupra cetăţenilor statului; b) asupra cetăţenilor statului, străinilor şi apatrizilor; c) asupra cetăţenilor statului şi asupra străinilor; 3
d) asupra străinilor şi asupra apatrizilor.
15. Noţiunea de responsabilitate reprezintă: a) suportarea, de către individ, a sancţiunilor penale corespunzătoare; b) suportarea, de către individ, a sancţiunilor civile corespunzătoare; c) asumarea, de către individ, a răspunderii pentru consecinţele faptelor sale; d) asumarea, de către individ, a unei conduite exemplare faţă de societate.
16. Dreptul îşi întemeiază eficacitatea şi existenţa pe: a) aparatul de stat; b) legi c) norme juridice d) instituţiile administrative
17. Norma juridică acţionează, în principiu, asupra: a) oricărui teritoriu; b) unui teritoriu aleatoriu; c) unui teritoriu determinat; d) teritoriului statului care a adoptat-o.
18. Una dintre trăsăturile esenţiale ale dreptului subiectiv este: a) subiectul activ nu poate avea o conduită sau pretinde o conduită în legătură cu dreptul său b) subiectul activ poate pretinde o conduită sau poate avea el însuşi o conduită în legătură cu dreptul său c) subiectul pasiv poate pretinde o conduită subiectului activ d) subiec subiectul tul pasiv pasiv poate poate avea avea o condui conduită, tă, fără fără a fi sancţi sancţiona onat, t, în legătu legătură ră cu dreptu dreptull subiectului activ
19. Dreptul exercită un rol important în conducerea societăţii prin intermediul: a) Constituţiei 4
b) legilor organice; c) actului normativ juridic; d) dreptului public.
20. Interpretarea Interpretarea este restrictivă restrictivă atunci când sfera cazurilor cazurilor la care se referă norma juridică: a) este mai largă decât rezultă din formularea ei; b) corespunde cu modul de formulare; c) este mai restrânsă decât rezultă din formularea ei; d) trebuie restrânsă prin ordonanţă de urgenţă.
21. Principiul libertăţii şi egalităţii se află în strânsă legătură cu: a) principiul echităţii şi justiţiei; b) principiul asigurării bazelor legale de funcţionare ale statului; c) principiul prezumţiei de nevinovăţie; d) principiul responsabilităţii.
22. În sens juridic, libertatea reprezintă: a) posibilitatea unei persoane de a acţiona după propria dorinţă; b) posibilitatea unei persoane de a-şi asuma obligaţii; c) posibilitatea unei persoane de a acţiona după propria dorinţă, respectând legile; d) posibilitatea unei persoane de a avea drepturi.
23. Principiile dreptului constituie: a) fundamentul sistemului juridic; b) o parte integrantă a sistemului dreptului; c) introducerea în sistemul dreptului; d) norme juridice ale dreptului public.
24. Dispoziţiile generale cuprind: 5
a) obiectul, scopul, sfera relaţiilor sociale reglementate de actul normativ b) obiectul şi scopul actului normativ c) definirea principiilor ce stau la baza actului normativ d) calificarea acului normativ
25. Excepţiile de la principiul neultraactivităţii sunt: a) normele juridice temporare; b) normele juridice atemporale; c) normele juridice interpretative; d) normele juridice penale.
26. Justiţia reprezintă: a) totalitatea instanţelor de judecată; b) ansamblul normelor de drept din dreptul românesc; c) starea ideală a societăţii realizabilă prin asigurarea pentru fiecare individ în parte şi pentru toţi împreună a satisfacerii drepturilor şi intereselor lor legitime; d) starea ideală a societăţii realizabilă prin asigurarea pentru fiecare individ în parte a satisfacerii drepturilor şi intereselor lor legitime.
27. Norma juridică este activă: a) din momentul publicării ei; b) din momentul intrării în vigoare; c) din momentul adoptării ei; d) din momentul aducerii la cunoştinţă publică.
28. După conţinutul lor distingem: a) drept absolut şi drept relativ b) drept patrimonial şi drept nepatrimonial c) drept oneros şi drept gratuit d) drept real şi drept ireal 6
29. Drepturile organelor de stat faţă de celelalte subiecte de drept constituie: a) drepturi corelative ale acestuia b) obligaţii ale acestora faţă de stat c) corelativele atribuţiilor cu care au fost investite d) manifestarea principiului suveranităţii de stat
30. Este principiu general al dreptului: a) principiul libertăţii şi egalităţii; b) principiul responsabilităţii; c) principiul echităţii şi justiţiei; d) toate cele trei răspunsuri sunt corecte.
31. Toate reglementările trebuie să fie: a) conforme cu ordonanţele; b) conforme cu Constituţia; c) conforme cu legile; d) conforme cu decretele.
32. Dreptul privat are ca obiect de reglementare: a) interesul public; b) interesul privat; c) interesul special; d) interesul general.
33. Actul normativ: a) conţine norme juridice; b) are şi o formă orală; c) este general şi abstract; 7
d) nu este ierarhizat.
34. Abrogarea este: a) încetarea temeiului normei juridice; b) intrarea în vigoare a normei juridice; c) modificarea normei juridice; d) încetarea acţiunii acţiunii normei juridice ca urmare urmare a intrării intrării în vigoare a unei norme juridice noi.
35. Contractul normativ: a) este izvor de drept; b) nu este izvor de drept; c) va fi izvor de drept; d) poate fi izvor de drept.
36. În strânsă legătură cu ştiinţele juridice se află un grup de discipline: a) accesorii b) de interes public; c) calitative; d) ajutătoare.
37. Drepturile patrimoniale se împart în: a) drept real şi drept de creanţă b) drept real şi drept ireal c) drept real şi drept abstract d) drept oneros şi drept gratuit
38. Principiul libertăţii şi egalităţii se află în strânsă legătură cu: a) principiul echităţii şi justiţiei; b) principiul asigurării bazelor legale de funcţionare ale statului; 8
c) principiul prezumţiei de nevinovăţie; d) principiul responsabilităţii.
39. Metode ale interpretării normelor juridice sunt: a) metoda gramaticală; b) metoda sistematică şi metoda logică; c) metoda teleologică; d) toate cele trei răspunsuri sunt corecte.
40. Locul central în sistemul actelor normative îl ocupă: a) Constituţia b) Ordonanţa c) Decretul d) Legea
41. Funcţia normativă este indisolubil legată de: a) caracterul normativ al dreptului; b) funcţia de conducere a societăţii; c) funcţia de conservare, apărare şi garantare a valorilor fundamentale ale societăţii; d) funcţia de instituţionalizare a organizării social-politice.
42. Contravenţia, comparativ cu infracţiunea, prezintă un grad de pericol social: a) mai mic b) mai mare c) la fel de mare d) toate cele trei răspunsuri sunt corecte
43. Sistemul dreptului reprezintă: a) ansamblul normelor juridice dintr-un stat; 9
b) structura internă a dreptului dintr-un stat; c) totalitatea instituţiilor statului; d) normele juridice de drept public şi de drept privat.
44. Părţile constitutive ale actului normativ sunt: a) titlul, ipoteza si dispoziţiile b) titlul, preambulul şi formula introductivă, dispoziţii, dispoziţii de conţinut şi dispoziţii finale c) titlul titlul,, preamb preambulu ulull şi forma forma introd introduct uctivă ivă,, princ principi ipiii genera generale, le, dispoz dispoziţi iţiii de conţin conţinut, ut, dispoziţii finale şi sancţiuni d) titlul, titlul, preambul preambulul ul şi forma introductivă, introductivă, dispoziţii, dispoziţii, dispoziţii dispoziţii de conţinut, conţinut, dispoziţii dispoziţii finale, sancţiuni şi norme metodologice
45. Excepţiile de la principiul intrării în vigoare a normelor juridice este: a) când hotărăşte Camera Deputaţilor; b) când hotărăşte Senatul; c) când se prevede expres în conţinutul normei juridice; d) când se poate deduce o astfel de dată ulterioară.
46. O categorie de contracte normative: a) priveşte nemijlocit drepturile şi obligaţiile unor subiecte determinate; b) nu priveşte nemijlocit drepturile şi obligaţiile unor subiecte determinate; c) sunt contracte de natură civilă; d) sunt contracte de natură comercială.
47. Analogia este un procedeu: a) al interpretării constructive; b) al logicii formale; c) al logicii informale; d) al interpretării gramaticale; 10
48. Interpretarea neoficială reprezintă: a) opiniile unor persoane neoficiale; b) opiniile unor persoane avizate; c) opiniile judecătorilor; d) opiniile avocaţilor.
49. Dreptul poate fi cercetat din mai multe perspective: a) teoretică globală şi teoretică specială; b) istorică şi structurală; c) generală, specială şi relativă; d) teoretică globală, istorică şi structurală.
50. Titlul actului normativ este: a) modul de încadrare al acestuia în ramuri b) elementul de identificare al acestuia c) modul de clasificare al acestuia d) elementul de definire al acestuia
51. Organele de stat îndeplinesc funcţia: a) de asigurare a constrângerii statale, restabilirea ordinii de drept încălcate şi recuperarea prejudiciilor b) de respectare a principiilor fundamentale ale sistemului de drept românesc c) de aducere la buna îndeplinire a execuţiei bugetare d) de realizare a colectării impozitelor, taxelor şi amenzilor pentru întregirea bugetului de stat
52. Principiile dreptului sunt orientate de către: a) relaţiile sociale; b) Constituţie c) dreptul obiectiv; 11
d) dreptul pozitiv.
53. Criteriul dominant al statului contemporan este: a) teritoriul b) populaţia c) forţa publică d) organizarea administrativă
54. Sistemul ştiinţelor se caracterizează printr-o structură : a) trihotomică b) dihotomică c) complexă d) variată
55. După gradul de certitudine conferit titularilor distingem: a) drepturi certe şi drepturi incerte b) drepturi sigure şi drepturi nesigure c) drepturi pure şi simple şi drepturi afectate de modalităţi d) drepturi concludente şi drepturi neconcludente neconcludente
56. Potrivit raţionamentului „ a pari”: a) în speţe identice se pronunţă hotărâri identice; b) în situaţii identice există soluţii identice; c) în situaţii diferite există soluţii diferite; d) pentru persoane identice ca funcţie există pedepse identice;
57. Părţile constitutive ale actului normativ sunt: a) titlul, ipoteza si dispoziţiile b) titlul, preambulul si formula introductivă, dispoziţii, dispoziţii de conţinut… 12
c) titlul titlul,, preamb preambulu ulull si forma forma introd introduct uctivă ivă,, princ principi ipiii genera generale, le, dispoz dispoziţi iţiii de conţin conţinut, ut, dispoziţii finale şi sancţiuni d) titlul, titlul, preambul preambulul ul şi forma introductivă, introductivă, dispoziţii, dispoziţii, dispoziţii dispoziţii de conţinut, conţinut, dispoziţii dispoziţii finale, sancţiuni şi norme metodologice
58. Noţiunea de responsabilitate reprezintă: a) suportarea, de către individ, a sancţiunilor penale corespunzătoare; b) suportarea, de către individ, a sancţiunilor civile corespunzătoare; c) asumarea, de către individ, a răspunderii pentru consecinţele faptelor sale; d) asumarea, de către individ, a unei conduite exemplare faţă de societate.
59. Forma de stat exprimă: a) modul de organizare al conţinutului puterii de stat; b) modul de exercitare al puterii de stat; c) modul de constituire al puterii de stat; d) modul de formare a forţei publice.
60. Drepturile patrimoniale se împart în: a) drept real şi drept de creanţă b) drept real şi drept ireal c) drept real şi drept abstract d) drept oneros şi drept gratuit
61. Dreptul relativ este acel drept care pentru a se realiza: a) trebuie corelat cu un drept de creanţă b) nu are nevoie de concursul altei persoane în afara subiectului activ c) nu are nevoie de concursul altei persoane în afara subiectului pasiv d) are nevoie de concursul altei persoane decât subiectul activ
62. Realitatea juridică este parte componentă a : 13
a) cadrului normativ; b) realităţii sociale; c) Constituţiei; d) sistemului ştiinţelor.
63. Sistemul dreptului reprezintă: a) ansamblul normelor juridice dintr-un stat; b) structura internă a dreptului dintr-un stat; c) totalitatea instituţiilor statului; d) normele juridice de drept public şi de drept privat.
64. „Nemo censetur ignorare legem” înseamnă: a) nimeni nu poate adopta legi; b) nimeni nu se poate sustrage de la aplicarea legii; c) nimeni nu poate invoca necunoaşterea necunoaşterea legii ca scuză; d) nimeni nu poate aplica legi.
65. Excepţie de la principiul neretroactivităţii este: a) norma juridică cu caracter relativ; b) norma juridică anterioară; c) norma juridică cu caracter interpretativ; d) norma juridică norma juridică superioară ca forţă.
66. Dispoziţiile de conţinut formează: a) elementul de identificare al actului normativ b) obiectul şi scopul actului normativ c) conţinutul propriu-zis al actului normativ d) latura aplicativă a actului normativ
14
67. Actele normative mai pot cuprinde: a) note b) articole c) anexe d) teste de evaluare
68. Element constitutiv al calităţii de persoană juridică este: a) un patrimoniu propriu b) un fond de comerţ propriu c) un capital subscris propriu d) cifra de afaceri pozitivă
69. Una dintre trăsăturile esenţiale ale dreptului subiectiv este: a) subiectul activ nu poate avea o conduită sau pretinde o conduită în legătură cu dreptul său b) subiectul activ poate pretinde o conduită sau poate avea el însuşi o conduită în legătură cu dreptul său c) subiectul pasiv poate pretinde o conduită subiectului activ d) subiec subiectul tul pasiv pasiv poate poate avea avea o condui conduită, tă, fără fără a fi sancţi sancţiona onat, t, în legătu legătură ră cu dreptu dreptull subiectului activ
70. „Persona non grata” înseamnă: a) persoana nu e gata; b) persoană agreată; c) persoană neagreată; d) persoană juridică.
71. Dreptul este o expresie a : a) Parlamentului b) Guvernului c) formei statale d) societăţii 15
72. Funcţia normativă este: a) o sinteză a celorlalte funcţii; b) o modalitate de creare de noi legi; c) o modalitate de modificare a normelor juridice; d) un instrument juridic.
73. Funcţiile dreptului reprezintă: a) idei generale care stau la baza sistemului de drept dintr-o ţară; b) acele acele direcţii direcţii fundamen fundamentale tale ale acţiunii mecanism mecanismului ului juridic juridic la îndeplini îndeplinirea rea cărora cărora participă întregul sistem al dreptului şi instanţele sociale special abilitate cu atribuţii în domeniul realizării dreptului; c) acele acele direcţii direcţii fundament fundamentale ale ale acţiunii acţiunii mecanism mecanismului ului juridic juridic la îndeplini îndeplinirea rea cărora cărora participă întregul sistem al dreptului; d) principalele acte normative prin care se implementează politicile dreptului în societate.
74. Element constitutiv al calităţii de persoană juridică este: a) obiectul de activitate b) numărul de asociaţi c) o organizare proprie d) o modalitate de împărţire a părţilor sociale
75. Potrivit raţionamentului „ a pari”: a) în speţe identice se pronunţă hotărâri identice; b) în situaţii identice există soluţii identice; c) în situaţii diferite există soluţii diferite; d) pentru persoane identice ca funcţie există pedepse identice;
76. Principalul izvor de drept este: a) Constituţia b) Ordonanţa 16
c) Legea d) Decretul
77. Statul reprezintă: a) totalitatea instituţiilor din administraţia publică; b) principala formă de organizare politică a societăţii; c) principala formă de conducere a societăţii; d) principala modalitate de realizare a voinţei societăţii.
78. Analogia este un procedeu: a) al interpretării constructive; b) al logicii formale; c) al logicii informale; d) al interpretării gramaticale;
79. Formele vinovăţiei sunt: a) intenţia directă şi intenţia indirectă b) culpa simplă şi culpa cu prevedere c) intenţia şi culpa d) praeter intenţia şi vinovăţia simplă
80. Egalitatea, din punct de vedere juridic, înseamnă: a) indivizii sunt egali din toate punctele de vedere; b) indivizii au aceleaşi drepturi, libertăţi şi obligaţii; c) indivizii au acelaşi nivel de trai stabilit prin lege; d) indivizii au aceeaşi poziţie socială.
81. Element constitutiv al calităţii de persoană juridică este: a) un patrimoniu propriu 17
b) un fond de comerţ propriu c) un capital subscris propriu d) cifra de afaceri pozitivă
82. Conţinutul raportului juridic reprezintă: a) conduita părţilor b) posibilitatea de a avea drepturi şi obligaţii c) drepturile şi obligaţiile părţilor dintr-un raport juridic determinat d) drepturile subiective civile pe care le au persoanele
83. Raţionament logic este: a) raţionamentul „sine qua non”; b) raţionamentul „ad absurdum”; c) raţionamentul „per a contrario”; d) răspunsurile b şi c.
84. Principiul libertăţii şi egalităţii se află în strânsă legătură cu: a) principiul echităţii şi justiţiei; b) principiul asigurării bazelor legale de funcţionare ale statului; c) principiul prezumţiei de nevinovăţie; d) principiul responsabilităţii.
85. Drepturile nepatrimoniale se divid în: a) drepturi principale, accesorii si dependente b) dreptu drepturi ri care care prive privesc sc existe existenţa nţa şi integr integrita itatea tea persoa persoanei nei,, identi identific ficare areaa persoa persoane neii şi drepturi ce decurg din creaţia intelectuală c) drepturi pure şi simple şi drepturi afectate de modalităţi d) drepturi opozabile şi drepturi inopozabile
86. Toate reglementările trebuie să fie: 18
a) conforme cu ordonanţele; b) conforme cu Constituţia; c) conforme cu legile; d) conforme cu decretele.
87. Pentru a abroga un act normativ, noul act: a) trebuie să aibă o forţă juridică cel puţin echivalentă; b) trebuie să aibă aceeaşi forţă juridică; c) trebuie să aibă o forţă juridică inferioară; d) trebuie să fie o lege pentru modificarea Constituţiei.
88. Obiectul de cercetare al ştiinţelor despre societate îl constituie: a) actele normative după care se ghidează mersul societăţii; b) legile generale ale existenţei şi dezvoltării societăţii, formele istorice de organizare social socialăă şi modali modalităţ tăţile ile specif specifice ice de manife manifesta stare re a divers diverselo elorr compon component entee ale realit realităţi ăţiii social-umane; c) legile generale ale existenţei şi dezvoltării societăţii şi formele istorice de organizare socială; d) legile legile gener generale ale ale existe existenţe nţeii şi dezvo dezvoltă ltării rii socie societăţ tăţii ii şi modali modalităţ tăţile ile specif specifice ice de manifestare a diverselor componente ale realităţii social-umane.
89. Interpretarea este extensivă: a) atunci când sfera cazurilor la care se referă norma juridică este mai largă decât rezultă din formularea ei; b) atunci când sfera cazurilor la care se referă norma juridică este mai restrânsă decât rezultă din formularea ei; c) atunci când sfera cazurilor la care se referă norma juridică corespunde cu modul de formulare; d) atunci când la sfera cazurilor la care se referă norma juridică mai trebuie adăugate altele prin ordonanţă de urgenţă.
90. Actul normativ: a) conţine norme juridice; 19
b) are şi o formă orală; c) este general şi abstract; d) nu este ierarhizat.
91. Încorporarea este o forma de sistematizare prin care: a) capitolele se grupează în acte normative b) alineatele se grupează în articole c) actele normative se grupează în colecţii sau culegeri d) legile se grupează în legi organice sau legi ordinare
92. În funcţie de structura sistemului ştiinţelor se pot distinge ştiinţe despre: a) economie, industrie şi agricultură; b) societate şi cultură; c) natură, societate şi gândire; d) natură, societate şi om.
93. Rezultatele interpretării normelor juridice pot fi: a) interpretarea ad literam, interpretarea extensivă şi interpretarea restrictivă; b) interpretarea gramaticală, interpretarea expansivă şi interpretarea restrictivă; c) interpretarea ad literam, interpretarea expansivă şi interpretarea oficială; d) interpretarea oficială şi interpretarea neoficială.
94. Ieşirea din vigoare a normei juridice: a) reprezintă momentul din care activitatea normei încetează; b) reprezintă momentul ajungerii la termen; c) reprezintă lipsa de obiect a normei juridice; d) reprezintă retroactivitatea expresă a normei juridice.
95. Conţinutul raportului juridic reprezintă: 20
a) conduita părţilor b) posibilitatea de a avea drepturi şi obligaţii c) drepturile şi obligaţiile părţilor dintr-un raport juridic determinat d) drepturile subiective civile pe care le au persoanele
96. Elementele constitutive ale statului sunt: a) Parlamentul, Guvernul şi Preşedintele; b) teritoriul şi populaţia; c) teritoriul şi organele administraţiei publice; d) teritoriul, populaţia şi forţa publică.
97. Interpretarea Interpretarea este restrictivă restrictivă atunci când sfera cazurilor cazurilor la care se referă norma juridică: a) este mai largă decât rezultă din formularea ei; b) corespunde cu modul de formulare; c) este mai restrânsă decât rezultă din formularea ei; d) trebuie restrânsă prin ordonanţă de urgenţă.
98. Norma juridică este activă: a) din momentul publicării ei; b) din momentul intrării în vigoare; c) din momentul adoptării ei; d) din momentul aducerii la cunoştinţă publică.
99. Organele de stat îndeplinesc funcţia: a) de asigurare a constrângerii statale, restabilirea ordinii de drept încălcate şi recuperarea prejudiciilor b) de respectare a principiilor fundamentale ale sistemului de drept românesc c) de aducere la buna îndeplinire a execuţiei bugetare d) de realizare a colectării impozitelor, taxelor şi amenzilor pentru întregirea bugetului de stat 21
100. Dispoziţiile de conţinut formează: f ormează: a) elementul de identificare al actului normativ b) obiectul şi scopul actului normativ c) conţinutul propriu-zis al actului normativ d) latura aplicativă a actului normativ
101. Actul normativ: a) este o formă secundară a izvoarelor dreptului; b) este o formă principală a izvoarelor dreptului; c) este o formă complementară a izvoarelor dreptului; d) este o formă suplinitoare a izvoarelor dreptului.
102. Principiile dreptului se clasifică în: a) principii fundamentale şi principii specifice fiecărei ramură de drept; b) principii fundamentale şi principii speciale; c) principii fundamentale şi principii generale; d) principii publice şi principii private.
103. În sens juridic, libertatea reprezintă: a) posibilitatea unei persoane de a acţiona după propria dorinţă; b) posibilitatea unei persoane de a-şi asuma obligaţii; c) posibilitatea unei persoane de a acţiona după propria dorinţă, respectând legile; d) posibilitatea unei persoane de a avea drepturi.
104. După gradul de opozabilitate distingem: a) drept absolut şi drept relativ b) drept pozitiv şi drept negativ c) drept complet şi drept incomplet 22
d) drept real şi drept de creanţă
105. Pentru a abroga un act normativ, noul act: a) trebuie să aibă o forţă juridică cel puţin echivalentă; b) trebuie să aibă aceeaşi forţă juridică; c) trebuie să aibă o forţă juridică inferioară; d) trebuie să fie o lege pentru modificarea Constituţiei.
106. Drepturile organelor de stat faţă de celelalte subiecte de drept constituie: a) drepturi corelative ale acestuia b) obligaţii ale acestora faţă de stat c) corelativele atribuţiilor cu care au fost investite d) manifestarea principiului suveranităţii de stat
107. Forma de stat exprimă: a) modul de organizare al conţinutului puterii de stat; b) modul de exercitare al puterii de stat; c) modul de constituire al puterii de stat; d) modul de formare a forţei publice.
108. În cadrul sistemului ştiinţelor juridice se pot distinge trei categorii de ştiinţe: a) teoretice, istorice şi de ramură; b) teoretice, practice şi complementare; c) istorice, contemporane şi speciale; d) principale, accesorii şi ajutătoare.
109. Actul normativ: a) are întotdeauna forma scrisă; b) are şi o formă orală; 23
c) poate fi suplinit prin cutumă; d) conţine doar dispoziţii constituţionale
110. Principiile dreptului sunt orientate de către: a) relaţiile sociale; b) Constituţie c) dreptul obiectiv; d) dreptul pozitiv.
111. Realitatea juridică este parte componentă a : a) cadrului normativ; b) realităţii sociale; c) Constituţiei; d) sistemului ştiinţelor.
112. Preambulul actului normativ reprezintă: a) elementul de identificare al acestuia b) denumirea autorităţii emitente c) o succintă introducere d) esenţialul actului normativ
113. Dreptul se împarte în: a) drept public şi drept privat; b) drept civil şi drept penal; c) drept general şi drept special; d) drept constituţional şi drept de ramură.
114. Competenta pentru realizarea codificării revine: a) organului emitent 24
b) organului executiv c) Guvernului d) organului legiuitor
115. Dreptul public are întotdeauna ca subiect: a) persoana fizică; b) persoana juridică; c) statul; d) societatea comercială.
116. O categorie de contracte normative: a) priveşte nemijlocit drepturile şi obligaţiile unor subiecte determinate; b) nu priveşte nemijlocit drepturile şi obligaţiile unor subiecte determinate; c) sunt contracte de natură civilă; d) sunt contracte de natură comercială.
117. Obligaţia juridică poate consta în: a) a plăti b) a remunera c) a da d) a reîntoarce prestaţia
118. Statul reprezintă: a) totalitatea instituţiilor din administraţia publică; b) principala formă de organizare politică a societăţii; c) principala formă de conducere a societăţii; d) principala modalitate de realizare a voinţei societăţii.
119. Dreptul îşi întemeiază eficacitatea şi existenţa pe: 25
a) aparatul de stat; b) legi c) norme juridice d) instituţiile administrative
120. În cadrul sistemului ştiinţelor juridice se pot distinge trei categorii de ştiinţe: a) teoretice, istorice şi de ramură; b) teoretice, practice şi complementare; c) istorice, contemporane şi speciale; d) principale, accesorii şi ajutătoare.
121. Norma juridică acţionează, în principiu, asupra: a) oricărui teritoriu; b) unui teritoriu aleatoriu; c) unui teritoriu determinat; d) teritoriului statului care a adoptat-o.
122. Normele juridice ale unui stat acţionează: a) doar asupra cetăţenilor statului; b) asupra cetăţenilor statului, străinilor şi apatrizilor; c) asupra cetăţenilor statului şi asupra străinilor; d) asupra străinilor şi asupra apatrizilor.
123. Sistemul ştiinţelor se caracterizează printr-o structură : a) trihotomică b) dihotomică c) complexă d) variată
26
124. Dispoziţiile generale cuprind: a) obiectul, scopul, sfera relaţiilor sociale reglementate de actul normativ b) obiectul şi scopul actului normativ c) definirea principiilor ce stau la baza actului normativ d) calificarea acului normativ
125. Interpretarea este restrictivă atunci când sfera cazurilor la care se referă norma juridică: a) este mai largă decât rezultă din formularea ei; b) corespunde cu modul de formulare; c) este mai restrânsă decât rezultă din formularea ei; d) trebuie restrânsă prin ordonanţă de urgenţă.
126. Locul central în sistemul actelor normative îl ocupă: a) Constituţia b) Ordonanţa c) Decretul d) Legea
127. Dreptul îşi întemeiază eficacitatea şi existenţa pe: a) aparatul de stat; b) legi c) norme juridice d) instituţiile administrative
128. Structura de stat desemnează: a) totalitatea instituţiilor statului; b) modul de organizare al conţinutului puterii de stat; c) organizarea de ansamblu a puterii în raport cu teritoriul; d) totalitatea mijloacelor de conducere a societăţii. 27
129. Dreptul absolut este acel drept care pentru a se realiza: a) are nevoie de concursul altei persoane decât subiectul activ b) nu are nevoie de concursul altei persoane în afara subiectului activ c) trebuie cunoscut de către toţi subiecţii d) trebuie publicat în Monitorul Oficial
130. Dreptul relativ este acel drept care pentru a se realiza: a) trebuie corelat cu un drept de creanţă b) nu are nevoie de concursul altei persoane în afara subiectului activ c) nu are nevoie de concursul altei persoane în afara subiectului pasiv d) are nevoie de concursul altei persoane decât subiectul activ
131. Preambulul: a) conţine norme juridice b) poate conţine norme juridice c) va putea conţine norme juridice d) nu poate conţine norme juridice
132. Organele de stat îndeplinesc funcţia: a) de asigurare a constrângerii statale, restabilirea ordinii de drept încălcate şi recuperarea prejudiciilor b) de respectare a principiilor fundamentale ale sistemului de drept românesc c) de aducere la buna îndeplinire a execuţiei bugetare d) de realizare a colectării impozitelor, taxelor şi amenzilor pentru întregirea bugetului de stat
133. Actul normativ: a) este o formă secundară a izvoarelor dreptului; b) este o formă principală a izvoarelor dreptului; 28
c) este o formă complementară a izvoarelor dreptului; d) este o formă suplinitoare a izvoarelor dreptului.
134. Drepturile nepatrimoniale se divid în: a) drepturi principale, accesorii şi dependente b) dreptu drepturi ri care care prive privesc sc existe existenta nta şi integr integrita itatea tea persoa persoanei nei,, identi identific ficare areaa persoa persoane neii şi drepturi ce decurg din creaţie intelectuală c) drepturi pure şi simple şi drepturi afectate de modalităţi d) drepturi opozabile şi drepturi inopozabile
135. Funcţiile dreptului reprezintă: a) idei generale care stau la baza sistemului de drept dintr-o ţară; b) acele acele direcţii direcţii fundamen fundamentale tale ale acţiunii mecanism mecanismului ului juridic juridic la îndeplini îndeplinirea rea cărora cărora participă întregul sistem al dreptului şi instanţele sociale special abilitate cu atribuţii în domeniul realizării dreptului; c) acele acele direcţii direcţii fundament fundamentale ale ale acţiunii acţiunii mecanism mecanismului ului juridic juridic la îndeplini îndeplinirea rea cărora cărora participă întregul sistem al dreptului; d) principalele acte normative prin care se implementează politicile dreptului în societate.
136. Statul s-a constituit în momentul: a) adoptării primelor norme juridice; b) destrămării orânduirii comunei primitive; c) apariţiei erei medievale; d) formării conştiinţei comune.
137. Ansamblul drepturilor şi obligaţiilor pe care le are cetăţeanul formează: a) codul personal al persoanei b) dreptul subiectiv al persoanei c) relaţia persoanei cu statul d) statutul juridic al persoane
29
138. Dreptul pozitiv reprezintă: a) totalitatea normelor juridice; b) totalitatea normelor juridice în vigoare la un moment dat în societate; c) totalitatea normelor juridice de drept public; d) totalitatea normelor juridice prevăzute în Constituţie
139. Desuetudinea este: a) modificarea normei juridice prin altă normă juridică; b) abrogarea normei juridice; c) încetarea temeiului normei juridice, învechire; d) completarea normei juridice cu altă normă juridică.
140. Structura de stat desemnează: a) totalitatea instituţiilor statului; b) modul de organizare al conţinutului puterii de stat; c) organizarea de ansamblu a puterii în raport cu teritoriul; d) totalitatea mijloacelor de conducere a societăţii.
141. Comparaţia este o operaţie ce urmăreşte: a) clasificarea instituţiilor juridice de drept; b) analizarea elementelor caracteristice subiectelor comparate; c) constatarea unor elemente identice sau divergente între două sau mai multe fenomene; d) stabilirea nivelului de dezvoltare al societăţi.
142. Principiile dreptului sunt orientate de către: a) relaţiile sociale; b) Constituţie c) dreptul obiectiv; d) dreptul pozitiv. 30
143. Dreptul privat are ca obiect de reglementare: a) interesul public; b) interesul privat; c) interesul special; d) interesul general.
144. Analogia este un procedeu: a) al interpretării constructive; b) al logicii formale; c) al logicii informale; d) al interpretării gramaticale;
145. Excepţiile de la principiul neultraactivităţii sunt: a) normele juridice temporare; b) normele juridice atemporale; c) normele juridice interpretative; d) normele juridice penale.
146. Principalul izvor de drept este: a) Constituţia b) Ordonanţa c) Legea d) Decretul
147. Care normă juridică penală retroactivează: retr oactivează: a) niciuna b) norma penală mai favorabilă; c) toate normele penale; 31
d) numai cea superioară ca forţă.
148. Ştiinţa este: a) un ansamblu abstract de cunoştinţe despre societate; b) un atribut specific rasei umane; c) un ansamblu sistematic despre natură, societate şi gândire; d) toate trei răspunsurile sunt corecte
149. Dispoziţiile generale cuprind: a) obiectul, scopul, sfera relaţiilor sociale reglementate de actul normativ b) obiectul şi scopul actului normativ c) definirea principiilor ce stau la baza actului normativ d) calificarea acului normativ
150. În cadrul sistemului ştiinţelor juridice se pot distinge trei categorii de ştiinţe: a) teoretice, istorice şi de ramură; b) teoretice, practice şi complementare; c) istorice, contemporane şi speciale; d) principale, accesorii şi ajutătoare.
151. Preambulul: a) se confundă cu formula introductivă b) succede formula introductivă c) precede formula introductivă d) nu poate lipsi
152. Dreptul absolut este acel drept care pentru a se realiza: a) are nevoie de concursul altei persoane decât subiectul activ b) nu are nevoie de concursul altei persoane în afara subiectului activ 32
c) trebuie cunoscut de către toţi subiecţii d) trebuie publicat în Monitorul Oficial
153. Drepturile organelor de stat fata de celelalte subiecte de drept constituie: a) drepturi corelative ale acestuia b) obligaţii ale acestora faţă de stat c) corelativele atribuţiilor cu care au fost investite d) manifestarea principiului suveranităţii de stat
154. Preambulul: a) conţine norme juridice b) poate conţine norme juridice c) va putea conţine norme juridice d) nu poate conţine norme juridice
155. O categorie de contracte normative: a) priveşte nemijlocit drepturile şi obligaţiile unor subiecte determinate; b) nu priveşte nemijlocit drepturile şi obligaţiile unor subiecte determinate; c) sunt contracte de natură civilă; d) sunt contracte de natură comercială.
156. Dispoziţiile de conţinut formează: f ormează: a) elementul de identificare al actului normativ b) obiectul şi scopul actului normativ c) conţinutul propriu-zis al actului normativ d) latura aplicativă a actului normativ
157. Statul reprezintă: 33
a) totalitatea instituţiilor din administraţia publică; b) principala formă de organizare politică a societăţii; c) principala formă de conducere a societăţii; d) principala modalitate de realizare a voinţei societăţii.
158. Excepţiile de la principiul intrării în vigoare a normelor juridice este: a) când hotărăşte Camera Deputaţilor; b) când hotărăşte Senatul; c) când se prevede expres în conţinutul normei juridice; d) când se poate deduce o astfel de dată ulterioară.
159. În materia dreptului civil răspunderea juridică are două forme: a) răspunderea civilă delictuală si răspunderea răspunderea civilă contractuală b) vinovăţia şi culpa c) răspunderea civilă directă şi răspunderea civilă indirectă d) răspunderea civilă absolută şi răspunderea civilă relativă
160. Drepturile patrimoniale se împart în: a) drept real şi drept de creanţă b) drept real şi drept ireal c) drept real şi drept abstract d) drept oneros şi drept gratuit
161. Sunt funcţii ale dreptului: a) funcţia de conservare, apărare şi garantare a valorilor fundamentale ale societăţii; b) funcţia de conducere a societăţii; c) funcţia normativă; d) toate cele trei răspunsuri sunt corecte.
34
162. În funcţie de structura sistemului ştiinţelor se pot distinge ştiinţe despre: a) economie, industrie şi agricultură; b) societate şi cultură; c) natură, societate şi gândire; d) natură, societate şi om.
163. Excepţie de la principiul teritorialităţii este: a) raportul juridic cu element civil; b) raportul juridic cu element de intraneitate; c) raportul juridic cu element de extraneitate; d) raportul juridic cu element de constrângere.
164. Conţinutul raportului juridic reprezintă: a) conduita părţilor b) posibilitatea de a avea drepturi şi obligaţii c) drepturile şi obligaţiile părţilor dintr-un raport juridic determinat d) drepturile subiective civile pe care le au persoanele
165. O categorie de contracte normative: a) priveşte nemijlocit drepturile şi obligaţiile unor subiecte determinate; b) nu priveşte nemijlocit drepturile şi obligaţiile unor subiecte determinate; c) sunt contracte de natură civilă; d) sunt contracte de natură comercială.
166. Actele normative mai pot cuprinde: a) note b) articole c) anexe 35
d) teste de evaluare
167. Raţionament logic este: a) raţionamentul „sine qua non”; b) raţionamentul „ad absurdum”; c) raţionamentul „per a contrario”; d) răspunsurile b şi c.
168. Justiţia reprezintă: a) totalitatea instanţelor de judecată; b) ansamblul normelor de drept din dreptul românesc; c) starea ideală a societăţii realizabilă prin asigurarea pentru fiecare individ în parte şi pentru toţi împreună a satisfacerii drepturilor şi intereselor lor legitime; d) starea ideală a societăţii realizabilă prin asigurarea pentru fiecare individ în parte a satisfacerii drepturilor şi intereselor lor legitime.
169. Contractul normativ: a) este izvor de drept; b) nu este izvor de drept; c) va fi izvor de drept; d) poate fi izvor de drept.
170. După gradul de opozabilitate distingem: a) drept absolut şi drept relativ b) drept pozitiv şi drept negativ c) drept complet şi drept incomplet d) drept real şi drept de creanţă
171. În limba română, noţiunea de „drept” comportă o dublă accepţie: a) drept obiectiv şi drept subiectiv; 36
b) drept pozitiv şi drept negativ; c) drept public şi drept privat; d) drept civil şi drept penal.
172. Obiectul de cercetare al ştiinţelor despre societate îl constituie: a) actele normative după care se ghidează mersul societăţii; b) legile generale ale existenţei şi dezvoltării societăţii, formele istorice de organizare social socialăă şi modali modalităţ tăţile ile specif specifice ice de manife manifesta stare re a divers diverselo elorr compon component entee ale realit realităţi ăţiii social-umane; c) legile generale ale existenţei şi dezvoltării societăţii şi formele istorice de organizare socială; d) legile legile gener generale ale ale existe existenţe nţeii şi dezvo dezvoltă ltării rii socie societăţ tăţii ii şi modali modalităţ tăţile ile specif specifice ice de manifestare a diverselor componente ale realităţii social-umane.
173. Forma de guvernământ reprezintă: a) modul de organizare al conţinutului puterii de stat; b) modul de exercitare al puterii de stat; c) modul de constituire al puterii de stat; d) modul de formare a forţei publice.
174. Dispoziţiile finale şi tranzitorii cuprind: a) sancţiunile actului normativ b) prevederi în legătură cu punerea în aplicare, intrarea în vigoare şi relaţii cu reglementări preexistente c) prevederi referitoare la cvorumul necesar adoptării actului normativ d) articole considerate principiile actului normativ
175. Reglementările trebuie: a) adoptate doar de către Parlament; b) adoptate cu respectarea competenţei organului emitent; c) adoptate doar de către Guvern; d) adoptate cu respectarea competenţei personale. 37
176. „Nemo censetur ignorare legem” înseamnă: a) nimeni nu poate adopta legi; b) nimeni nu se poate sustrage de la aplicarea legii; c) nimeni nu poate invoca necunoaşterea necunoaşterea legii ca scuză; d) nimeni nu poate aplica legi.
177. Excepţie de la principiul neretroactivităţii este: a) norma juridică cu caracter relativ; b) norma juridică anterioară; c) norma juridică cu caracter interpretativ; d) norma juridică norma juridică superioară ca forţă.
178. Excepţiile de la principiul intrării în vigoare a normelor juridice este: a) când hotărăşte Camera Deputaţilor; b) când hotărăşte Senatul; c) când se prevede expres în conţinutul normei juridice; d) când se poate deduce o astfel de dată ulterioară.
179. Excepţiile de la principiul neultraactivităţii sunt: a) normele juridice temporare; b) normele juridice atemporale; c) normele juridice interpretative; d) normele juridice penale.
180. Norma juridică acţionează, în principiu, asupra: a) oricărui teritoriu; 38
b) unui teritoriu aleatoriu; c) unui teritoriu determinat; d) teritoriului statului care a adoptat-o.
181. Părţile constitutive ale actului normativ sunt: a) titlul, ipoteza şi dispoziţiile b) titlul, preambulul şi formula introductivă, dispoziţii, dispoziţii de conţinut şi dispoziţii finale c) titlul titlul,, preamb preambulu ulull şi forma forma introd introduct uctivă ivă,, princ principi ipiii genera generale, le, dispoz dispoziţi iţiii de conţin conţinut, ut, dispoziţii finale şi sancţiuni d) titlul, titlul, preambul preambulul ul şi forma introductivă, introductivă, dispoziţii, dispoziţii, dispoziţii dispoziţii de conţinut, conţinut, dispoziţii dispoziţii finale, sancţiuni şi norme metodologice
182. Formele ale răspunderii juridice por fi: a) răspunderea civilă b) răspunderea penală c) răspunderea administrativă d) toate cele trei răspunsuri sunt corecte
183. După corelaţia dintre ele distingem: a) drepturi dependente şi drepturi independente b) drepturi absolute şi drepturi relative c) drepturi totale şi drepturi parţiale d) drepturi principale şi drepturi accesorii
184. Obiectul reglementării juridice are în vedere: a) relaţiile sociale ce cad sub incidenţa normelor juridice; b) relaţiile sociale ce cad sub incidenţa normelor juridice de drept public; c) relaţiile sociale ce cad sub incidenţa normelor juridice de drept privat; d) relaţiile sociale ce cad sub incidenţa normelor juridice de drept civil. 39
185. Una dintre trăsăturile esenţiale ale dreptului subiectiv este: a) subiectul activ nu poate avea o conduită sau pretinde o conduită în legătură cu dreptul său b) subiectul activ poate pretinde o conduită sau poate avea el însuşi o conduită în legătură cu dreptul său c) subiectul pasiv poate pretinde o conduită subiectului activ d) subiec subiectul tul pasiv pasiv poate poate avea avea o condui conduită, tă, fără fără a fi sancţi sancţiona onat, t, în legătu legătură ră cu dreptu dreptull subiectului activ
186. Preambulul: a) se confunda cu formula introductiva b) succede formula introductiva c) precede formula introductiva d) nu poate lipsi
187. Legile pot fi: a) complete, incomplete şi parţiale; b) constituţionale, organice şi ordinare; c) scrise sau nescrise; d) de drept public, de drept privat sau de drept internaţional.
188. Sistemul dreptului reprezintă: a) ansamblul normelor juridice dintr-un stat; b) structura internă a dreptului dintr-un stat; c) totalitatea instituţiilor statului; d) normele juridice de drept public şi de drept privat.
189. Încălcarea prevederilor normelor de drept atrage: a) răspunderea penală b) răspunderea juridică civilă 40
c) răspunderea juridică a persoanei vinovate d) răspunderea juridică administrativă
190. Egalitatea, din punct de vedere juridic, înseamnă: a) indivizii sunt egali din toate punctele de vedere; b) indivizii au aceleaşi drepturi, libertăţi şi obligaţii; c) indivizii au acelaşi nivel de trai stabilit prin lege; d) indivizii au aceeaşi poziţie socială.
191. Conţinutul raportului juridic reprezintă: a) conduita părţilor b) posibilitatea de a avea drepturi şi obligaţii c) drepturile ăi obligaţiile părţilor dintr-un dintr- un raport juridic determinat d) drepturile subiective civile pe care le au persoanele
192. Actul normativ: a) conţine norme juridice; b) are şi o formă orală; c) este general şi abstract; d) nu este ierarhizat.
193. În societatea primitivă puterea şi autoritatea corespundeau: a) ginţii b) tribului c) forţei fizice d) bătrânilor
194. Dacă actul normativ cuprinde un singur articol, acesta se va numi: 41
a) articol unic b) articol singular c) articol solidar d) articol unilateral
195. Condiţiile răspunderii juridice sunt: a) fapta ilicită, rezultatul faptei ilicite, legătura de cauzalitate, vinovăţia şi să nu existe o cauza care înlătură răspunderea juridică b) fapta ilicită c) vinovăţia şi fapta ilicită d) fapta ilicită, legătura de cauzalitate şi vinovăţia
196. Actul normativ: a) are întotdeauna forma scrisă; b) are şi o formă orală; c) poate fi suplinit prin cutumă; d) conţine doar dispoziţii constituţionale.
197. Formula introductivă: a) constă într-o succinta introducere b) constă într-o prezentare a factorilor ce au determinat adoptarea normei juridice c) conţine denumirea autorităţii emitente şi decizia de a emite sau adopta actul normativ respectiv d) constă în enumerarea cazurilor în care se aplica prezenta normă juridică
198. Ieşirea din vigoare a normei juridice: a) reprezintă momentul din care activitatea normei încetează; b) reprezintă momentul ajungerii la termen; c) reprezintă lipsa de obiect a normei juridice; d) reprezintă retroactivitatea expresă a normei juridice. 42
199. Încorporarea este o forma de sistematizare prin care: a) capitolele se grupează în acte normative b) alineatele se grupează în articole c) actele normative se grupează în colecţii sau culegeri d) legile se grupează în legi organice sau legi ordinare
200. Dreptul patrimonial este acel drept al cărui conţinut: a) poate fi exprimat b) nu poate fi exprimat c) poate fi exprimat în bani d) poate fi exprimat verbal
201. Dreptul exercită un rol important în conducerea societăţii prin intermediul: a) Constituţiei b) legilor organice; c) actului normativ juridic; d) dreptului public.
202. Elementul structural de bază al actului normativ este: a) capitolul b) secţiunea c) alineatul d) articolul
203. Încorporarea poate fi: a) legală sau ilegală b) totală sau parţială c) de drept public sau de drept privat 43
d) oficială sau neoficială
204. Populaţia se raportează la stat prin: a) teritoriu b) forţa publică c) puterea de stat d) cetăţenie
205. Una dintre trăsăturile esenţiale ale dreptului subiectiv este: a) este de natura contractuală b) este o posibilitate recunoscută subiectului activ c) este o posibilitate recunoscută subiectului pasiv d) este o componentă a dreptului obligaţional
206. Prin analogie: a) pentru soluţionarea unei cauze concrete, atunci când legea nu există, se recurge la norme juridice asemănătoare; b) pentru pentru soluţi soluţiona onarea rea unei unei cauze cauze concre concrete, te, atunci atunci când când legea legea este este incomp incomplet letăă sau sau imprec imprecisă isă,, se recurg recurgee la norme norme juridi juridice ce asem asemănă ănătoa toare re sau la princi principii piile le genera generale le ale dreptului; c) aceasta se clasifică în ex nunc şi ex tunc; d) se prevede posibilitatea îndreptării unor lacune legislative dar doar cu respectarea unor condiţii specifice.
207. Normele juridice intră în vigoare: a) din momentul aducerii la cunoştinţă publică; b) din momentul publicării în Monitorul Oficial, de regulă; c) din momentul adoptării lor în Parlament; d) de la data de 1 a următoarei luni de la adoptarea lor.
208. În strânsă legătură cu ştiinţele juridice se află un grup de discipline: 44
a) accesorii b) de interes public; c) calitative; d) ajutătoare.
209. Abrogarea este: a) încetarea temeiului normei juridice; b) intrarea în vigoare a normei juridice; c) modificarea normei juridice; d) încetarea acţiunii acţiunii normei juridice ca urmare urmare a intrării intrării în vigoare a unei norme juridice noi.
210. După gradul de certitudine conferit titularilor distingem: a) drepturi certe şi drepturi incerte b) drepturi sigure şi drepturi nesigure c) drepturi pure şi simple şi drepturi afectate de modalităţi d) drepturi concludente şi drepturi neconcludente neconcludente
1 b
23 a
45 c
2 b
24 a
46 b
3 b
25 a
47 a
4 d
26 c
48 d
5 a
27 b
49 d
6 c
28 b
50 a
7 c
29 b
51 a
8 b
30 d
52 a
9 a
31 b
53 a
10 a
32 b
54 a
11 a
33 a
55 a 45
12 b
34 d
56 b
13 c
35 a
57 b
14 b
36 d
58 c
15 c
37 a
59 a
16 a
38 d
60 a
17 d
39 d
61 d
18 b
40 d
62 b
19 c
41 a
63 b
20 c
42 a
64 c
21 d
43 b
65 c
22 c
44 b
66 c
67 c
95 c
123 a
68 a
96 d
124 a
69 b
97 c
125 c
70 c
98 b
126 d
71 c
99 a
127 a
72 a
100 c
128 c
73 b
101 b
129 b
74 c
102 a
130 d
75 b
103 c
131 d
76 a
104 a
132 a
77 b
105 a
133 b
78 a
106 b
134 b
79 c
107 a
135 b
80 b
108 a
136 b
81 a
109 a
137 b
82 c
110 a
138 b
83 d
111 b
139 c
84 d
112 c
140 c 46
85 b
113 a
141 c
86 b
114 d
142 a
87 a
115 c
143 b
88 b
116 b
144 a
89 a
117 c
145 a
90 a
118 b
146 a
91 c
119 a
147 b
92 c
120 a
148 c
93 a
121 d
149 a
94 a
122 b
150 a
151 c
171 a
191 c
152 b
172 b
192 a
153 b
173 b
193 c
154 d
174 b
194 a
155 b
175 b
195 a
156 c
176 c
196 a
157 b
177 c
197 c
158 c
178 c
198 a
159 a
179 a
199 c
160 a
180 d
200 c
161 d
181 b
201 c
162 c
182 d
202 d
163 c
183 d
203 d
164 c
184 a
204 c
165 b
185 b
205 b
166 c
186 c
206 b
167 d
187 b
207 b
168 c
188 b
208 d 47
169 a
189 c
209 a
170 a
190 b
210 a
48
