TESTE GRILĂ LIMBA ROMÂNĂ
1. În cuvintele "cai", "căi", "câini"," bea", "doar", "sau", "hau", "chiar", sunt vocale: a) a, ă, â b) i, e, o, u c) a, i, â, e, o d) e, u, ă 2. Conţin diftongi cuvintele din seria: a) lecţia, aluatul, scaunul, dualism c) chiar, chiar, ghear gheară, ă, cioc, cioc, ceară ceară,, sprâncea sprânceană, nă, maghia maghiar, r, ureche ureche
b) rău, lui, rai, iar, stea d) nu-i, nu-i, să-i, să-i, dă-i, dă-i, ba-i ba-i
3. Conţin triftongi cuvintele din seria: a) chioară, cioară, gioarsă, sfărâmicioasă, ochioasă, ghioagă b) aripioară, leoaică, leoaică, taioare, creioane c) dubioasă, curioasă, furioasă, caprioară d) ia-i, i-ai, ni-oi, ţi-oi, mi-au, i-au 4. Conţin hiat cuvintele din seria: a) baie, foaie, doină, îndoială, creează, faianţă b) bienală, doime, doime, zoologie, faeton, boa, boa, real, manie, rochie rochie c) mâine, mingea, muchea d) ou, câine, soare, coală 5. Fiecărei litere îi corespunde un sunet în toate cuvintele din seria: a) el, el, xilofon, geam b) Maria, eram, chimie c) recamier, rummy, jeep d) pistol, puşcă, grenadă 6. Sunt despărţite corect în silabe toate cuvintele din seria: a) fi-as-co, fruc-tu-os, hi-dra-ulic b) in-gi-ner, car-te, at-let c) mon-se-nior, băr-bi-e, bin-o-clu d) somn-am-bul, su-fle-or, simp-tom 7. Cuvântul "amnezie" se desparte corect în silabe astfel: a) am-ne-zi-e b) amn-e-zi-e c) a-mne-zi-e d) am-nez-ie 8. Sunt despărţite corect în silabe toate cuvintele din seria: a) a-nal-fa-bet, i-ne-gal, de-za-mor-sa, vâr-stnic b) des-pre, drep-tunghi, drep-tunghi, ni-cio-da-tă, jer-tfă c) san-ctu-ar, mon-stru, fun-cţi-o-nar, som-ptu-os d) a-u-to-buz, fruc-tu-os, ge-o-graf, in-a-bil, dez-ar-ma 9. Sunt corect scrise toate cuvintele din seria:
2
a) radioemisie, petrifica, oşan, ozonifica b) radioemisiune, radioemisiune, petrifica, oşean, ozoniza ozoniza c) radioemisiune, pietrifica, oşan, ozoniza d) radioemisie, pietrifica, oşean, ozonifica 10. Sunt corecte toate formele adjectivelor de genul feminin din seria: a) anal analogă ogă,, pitor pitoresc escă, ă, măia măiastr stre, e, patri patrioat oatee b) anal analogă ogă,, pitore pitoreasc ască, ă, măie măiestr stre, e, patri patriote ote c) analoagă analoagă,, pitorea pitorească, scă, măiestre, măiestre, patriote patriote d) analogă, analogă, pitorescă, pitorescă, măiestre, măiestre, patriote patriote 11. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) birjear, coşear, crişean, clujean, argeşean, îmbrătişeare, detaşeat, angajeat b) birjar, coşăer, crişan, crişan, clujan, argeşan, argeşan, îmbrăţişare, detaşat, detaşat, angajat c) birjar, coşar, crişean, clujean, argeşean, îmbrăţisare, detaşat, angajat d) birjear, coşear, crişan, clujan, argeşean, îmbrăţişeare, detaşeat, angajeat 12. Identificaţi seria ce conţine formele f ormele corecte ale cuvintelor: a) buldozăr, pikap, lidăr, îndemnizaţie, excepţie, contigent b) buldozer, pick-up, pick-up, lider, indemnizaţie, indemnizaţie, excepţie, contingent contingent c) buldozer, pik-up, lider, îndemnizaţie, escepţie, contigent d) buldozăr, picap, lider, indemnizaţie, excepţie, contingent 13. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) socio-cultural, sud-estic, instructiv-educativ, un aşa-zis prieten, clar-obscur, clar-văzător b) sociocultural, sociocultural, sudestic, instructiveducativ, instructiveducativ, un aşazis aşazis prieten, clarobscur, clarobscur, clarvăzştor c) socio-cultural, sud-estic, instructiv-educativ, un aşa-zis prieten, clarobscur, clarvăzător 14. Sunt scrise corect cuvintele din seria: a) înnopta, înnota, înnăbuşi, înnoda b) înnopta, înota, înota, înăbuşi, înnoda c) înopta, înota, înăbuşi, înoda d) înopta, înnota, înăbuşi, înoda 15. După "unei, acestei, altei, frumoasei, celei de-a doua, acestei frumoase" sunt corecte formele nearticulate: a) păduri, poezi, famili, flori, foi, vi, câmpi, lecţi, zi b) pădurii, poezii, poezii, familii, florii, foi, vii, câmpii, lecţii, zile c) pădurii, poezii, familii, florii, foii, vii, câmpii, lecţii, zii d) păduri, poezii, familii, flori, foi, vii, câmpii, lecţii, zile 16. În exemplul exemplul : "Sfârşitul "Sfârşitul părţii ", este corectă forma: a) întâi b) a întâia c) întâia d) antâia 17. Sunt scrise corect cuvintele din seria: a) pantofi cenuşi sau arginti; ochi vi şi zglobi; câmpuri pusti b) pantofi cenuşi cenuşi sau argintii; ochi vii şi zglobii; zglobii; câmpuri pustii c) pantofii cenuşi sau arginti; ochii vi şi zglobi; câmpurile pustii d) pantofii cenuşii sau argintii; ochii vii şi zglobii; câmpurile pustii 18. Sunt corecte formele din seria:
2
a) radioemisie, petrifica, oşan, ozonifica b) radioemisiune, radioemisiune, petrifica, oşean, ozoniza ozoniza c) radioemisiune, pietrifica, oşan, ozoniza d) radioemisie, pietrifica, oşean, ozonifica 10. Sunt corecte toate formele adjectivelor de genul feminin din seria: a) anal analogă ogă,, pitor pitoresc escă, ă, măia măiastr stre, e, patri patrioat oatee b) anal analogă ogă,, pitore pitoreasc ască, ă, măie măiestr stre, e, patri patriote ote c) analoagă analoagă,, pitorea pitorească, scă, măiestre, măiestre, patriote patriote d) analogă, analogă, pitorescă, pitorescă, măiestre, măiestre, patriote patriote 11. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) birjear, coşear, crişean, clujean, argeşean, îmbrătişeare, detaşeat, angajeat b) birjar, coşăer, crişan, crişan, clujan, argeşan, argeşan, îmbrăţişare, detaşat, detaşat, angajat c) birjar, coşar, crişean, clujean, argeşean, îmbrăţisare, detaşat, angajat d) birjear, coşear, crişan, clujan, argeşean, îmbrăţişeare, detaşeat, angajeat 12. Identificaţi seria ce conţine formele f ormele corecte ale cuvintelor: a) buldozăr, pikap, lidăr, îndemnizaţie, excepţie, contigent b) buldozer, pick-up, pick-up, lider, indemnizaţie, indemnizaţie, excepţie, contingent contingent c) buldozer, pik-up, lider, îndemnizaţie, escepţie, contigent d) buldozăr, picap, lider, indemnizaţie, excepţie, contingent 13. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) socio-cultural, sud-estic, instructiv-educativ, un aşa-zis prieten, clar-obscur, clar-văzător b) sociocultural, sociocultural, sudestic, instructiveducativ, instructiveducativ, un aşazis aşazis prieten, clarobscur, clarobscur, clarvăzştor c) socio-cultural, sud-estic, instructiv-educativ, un aşa-zis prieten, clarobscur, clarvăzător 14. Sunt scrise corect cuvintele din seria: a) înnopta, înnota, înnăbuşi, înnoda b) înnopta, înota, înota, înăbuşi, înnoda c) înopta, înota, înăbuşi, înoda d) înopta, înnota, înăbuşi, înoda 15. După "unei, acestei, altei, frumoasei, celei de-a doua, acestei frumoase" sunt corecte formele nearticulate: a) păduri, poezi, famili, flori, foi, vi, câmpi, lecţi, zi b) pădurii, poezii, poezii, familii, florii, foi, vii, câmpii, lecţii, zile c) pădurii, poezii, familii, florii, foii, vii, câmpii, lecţii, zii d) păduri, poezii, familii, flori, foi, vii, câmpii, lecţii, zile 16. În exemplul exemplul : "Sfârşitul "Sfârşitul părţii ", este corectă forma: a) întâi b) a întâia c) întâia d) antâia 17. Sunt scrise corect cuvintele din seria: a) pantofi cenuşi sau arginti; ochi vi şi zglobi; câmpuri pusti b) pantofi cenuşi cenuşi sau argintii; ochi vii şi zglobii; zglobii; câmpuri pustii c) pantofii cenuşi sau arginti; ochii vi şi zglobi; câmpurile pustii d) pantofii cenuşii sau argintii; ochii vii şi zglobii; câmpurile pustii 18. Sunt corecte formele din seria:
3
a) ce-l d-intâi, ce-a d-intâi b) cel dintâi, cea dintâi c) cel de întâi, cea de întâi d) cel dintâi, cea dintâia 19. Sunt corecte formele din seria: a) al cincilea - a cincea, al cinsprezecelea - a cinsprezecea cinsprezecea b) al cincilea - a cincea, cincea, al cincisprezecilea cincisprezecilea - a cincisprezecea cincisprezecea c) al cincilea - a cincia, al cincisprezecilea cincisprezecilea - a cincisprezecia cincisprezecia d) al cincilea - a cincea, al cincisprezecelea - a cincisprezecea cincisprezecea 20. Formele corecte sunt cele din seria: a) cel deal doilea - cea dea doua b) ce-l de-al doilea - ce-a ce-a de-a doua c) cel de-al doilea - cea de-a doua 21. Sunt corecte formele din seria: a) anul al II-lea, clasa a II-a, II -a, anul I, clasa I b) anul II-lea, clasa II-a, anul I-lea, clasa I-a c) anul al II, clasa a II, anul al I, clasa a I d) anul II, clasa II, anul I, I , clasa I 22. Forma corectă este: a) acelaşi om, aceiaşi oameni, aceeaşi femeie, aceleaşi femei b) acelaş om, aceiaş aceiaş oameni, aceeaş aceeaş femeie, femeie, aceleaş femei c) acelaş om, aceiaşi oameni, aceeaş femeie, aceleaş femei d) acelaş om, aceeaşi oameni, aceeaşi femeie, aceleaşi femeiş 23. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) fratele fetei acestia, fratele acestii fete b) fratele fetei acestea, acestea, fratele acestei fete c) fratele fetei acesteia, fratele acestei fete d) fratele fetei aceasta, fratele acestei fete 24. Sunt corecte formele adjectivelor de întărire din seria: a) Maria însăşi, Mariei însăşi, Ion însăşi, ele însăşi, fetelor însăşi, ei însăşi, copiilor însăşi b) Maria însăşi, Mariei Mariei înseşi, Ion însuşi, ele ele înseşi, fetelor înseşi, înseşi, ei înşişi, copiilor înşişi înşişi c) Maria înseşi, Mariei înseşi, Ion înseşi, ele înseşi, fetelor înseşi, ei înseşi, copiilor înseşi 25. Forma corectă este: a) Ceea ce spui e corect. b) Ceace ce spui spui e corect. c) Ceeace spui e corect. d) Cea ce spui e corect. 26. Este corect scrisă fraza: a) Cel cel vede săl anunţe. b) Ce-l ce-l vede să-l să-l anunţe. c) Cel ce-l vede să-l anunţe. d) Ce-l cel vede să-l anunţe.
4
27. Verbul "a lua" are, la indicativ prezent I şi a II-a plural, formele din seria: a) luom, luaţi b) lom, loaţi c) luam, luaţi d) loam, loaţi 28. Verbul "a apropia" apropia" are, la singular indicativ, indicativ, formele din seria: seria: a) (eu) apropiu, (tu) apropii, (el) apropie b) (eu) apropi, (tu) apropi, apropi, (el) apropie c) (eu) apropii, (tu) apropii, (el) apropie d) (eu) apropii, (tu) apropii, (el) apropiie 29. Verbul "a continua" continua" are, la indicativ şi conjunctiv prezent, prezent, formele din seria: a) (eu) continu, (tu) continui, (el) continuă; să continue b) (eu) continui, (tu) continui, continui, (el) continuă; să continue continue c) (eu) continuu, (tu) continuui, (el) continuuă; să continuue d) (eu) continuu, (tu) continui, (el) continuă; să continue 30. Sunt corecte formele de viitor din seria: a) voi fii, voi ştii, voi privii, mă voi sfii, voi pustii, voi înmii b) voi fi, voi şti, voi privi, privi, mă voi sfi, voi pusti, pusti, voi înmi c) voi fi, voi şti, voi privi, mă voi sfii, voi pustii, voi înmii d) voi fii, voi ştii, voi privii, mă voi sfi, voi pusti, voi înmi 31. Sunt corecte formele de imperativ din seria: a) scrie, nu scrie, fii, nu fii, sfiestete, nu te sfii (tu) scrieti, nu scrieti, fiti, nu fiti, sfiiti-va, nu va sfiiti (voi) b) scrie, nu scrie, scrie, fii, nu fi, sfieste-te, nu te sfii (tu) scrieti, nu scrieti, fiti, nu fiti, sfiiti-va, nu va sfiiti (voi) 32. Sunt corecte formele de condiţional - optativ prezent din seria: a) (eu) aşi învăţa, (tu) ai învăţa, (voi) aţi învăţa b) (eu) a-şi învăţa, învăţa, (tu) a-i învăţa, (voi) a-ţi învăţa c) (eu) aş învăţa, (tu) ai învăţa, (voi) aţi învăţa d) (eu) aş învăţa, (tu) ai învăţa, (voi) a-ţi învăţa 33. Sunt corecte formele de plural ale substantivelor din seria: a) accesuri, imne, grilajuri, paradoxe b) accese, localuri, localuri, grilaje, calapoade calapoade c) chitări, cicatrici, clişee, plaje d) refrenuri, paradoxuri, pocaluri, plăji 34. Este corectă forma: a) repercursiune c) repercusiune
b) repecursiune d) repercuziune
35. Identificaţi seria conţinând numai formele corecte ale cuvintelor: a) impune, răztălmăci, desmembra, arhitip, desgoli b) impune, răstălmăci, răstălmăci, dezmembra, dezmembra, arhetip, dezgoli c) inpune, răztălmăci, dezmembra, arhietip, desgoli
5
d) impune, răstălmăci, desmembra, arhitip, dezgoli 36. Indică numărul greşelilor din următoarea frază: "Mi-ar plăcea să vii pe la mine, dar însă văd că preferi mai bine să-l însoţeşti pe un prieten de-ai tăi la meci." a) una b) două c) trei d) patru 37. Nu conţine nici o greşeală enunţul: a) Mi-ar plăcea să-i ascult pe amândoi absolvenţii. b) Preţul fasolii se va scumpi mult în toamna toamna aceasta. c) Decizia lui este un exemplu pilduitor de depăsire a unei situaţii fortuită şi nedorită. d) Cei cinci membrii ai Guvernului sunt oameni integri. 38. Nu există nici o greşeală în enunţul: a) Cei şapte miniştri ai Pieţei Comune s-au reunit la Paris. b) Cei şapte miniştrii miniştrii ai Pieţei Comune s-au reunit la Paris. c) Cei şapte miniştrii ai Pieţii Comune s-au reunit la Paris. d) Cei şapte miniştri ai Pieţi Comune s-au reunit la Paris. 39. Conţine numai cuvinte corect scrise seria: a) aspectuos, cearceaf, adălmaş b) sanguin, orăşan, orăşan, primăvăratic c) maiou, dicţiune, disident d) (a) seconda, ostatec, cismar 40. Forma de plural a substantivului este greşită în propoziţia: a) Citesc două cotidiene de mare tiraj. b) Vila noastră are două două niveluri. c) Am cumpărat nişte căpşuni frumoase. d) La teză am avut de rezolvat două matrice. 41. Sunt accentuate corect toate cuvintele din seria: a) simból, senatór, caractér, íntim, duşmán b) símbol, senátor, senátor, carácter, íntimi, duşmán duşmán c) símbol, senátor, carácter, intím, dúşmán d) simból, senatór, caractér, intím, dúşmán 42. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) stewardeză, plovăr, kitsch, judo, camping b) stewardeză, stewardeză, pulover, kitchs, judo, judo, camping c) stewardesă, pulover, kisth, giudo, chemping d) stewardesă, pulover, kitsch, judo, camping 43. Identificaţi seria ce conţine forma corectă a cuvintelor: a) căpt căptuş uşal ală, ă, me meri rito tos, s, ridi ridico col, l, siri siring ngăă b) căpt căptuş uşea eală lă,, mer merit ituo uos, s, ridi ridico col, l, seri sering ngăă c) căpt căptuş uşal ală, ă, me meri rito tos, s, ridi ridicu cul, l, seri sering ngăă d) căpt căptuş uşal ală, ă, me meri ritu tuos os,, rid ridic icol ol,, sir sirin ingg 44. Nu face parte din vocabularul fundamental verbul: a) a prevedea b) a avea c) a auzi
d) a mânca
6
45. Conţine numai substantive colective formate exclusiv prin derivare seria: a) turmă, făget, mărăciniş b) pietriş, rămuriş, stol c) muncitorime, frunziş, brădet d) studenţime, herghelie, roi 46. Cuvântul "predecesor" nu înseamnă: a) precursor b) premergător c) înaintaş 47. Cuvintele "anost" şi "searbăd" sunt: a) sinonime b) antonime c) paronime
d) urmaş
d) omonime
48. Identificaţi perechea de cuvinte care ilustrează sinonimia: a) oneros - necinstit b) ilizibil - clar c) bulimie - dezgust d) acribie – neglijenţă 49. Identifică termenul care nu se caracterizează prin omonimie: a) cală b) liră c) soare d) carte 50. Identificaţi seria conţinând numai cuvinte omografe: a) áugust - august; bárem - barém; colónie - coloníe; compánie - companíe b) imóbil - imobíl; literar - literal; actual - inactual; compatibil - incompatibil c) comédie - comedíe, familial - familiar; abil - inabil; lizibil - ilizibil d) compánie - companíe, arbitrar - arbitral, acceptabil - inacceptabil; emigrant – immigrant 51. Precizaţi care dintre cele patru perechi de cuvinte nu sunt antonime: a) onest – necinstit b) lizibil - neciteţ c) copt – necopt d) tot – netot 52. Este neologism cuvântul: a) limbă b) fiinţă c) a depăşi
d) ispravnic
53. Cuvintele "concesie" şi "concesiune", "porţie" şi "porţiune" sunt: a) variante ale aceluiaşi cuvânt b) dublete lexicale diferenţiate semantic c) una din forme este învechită d) una din forme se foloseşte numai în vorbirea popular 54. Nu conţine nici un cuvânt din vocabularul fundamental seria: a) pribeag, sclifosit, poetic, binom b) halva, emigrant, din, termen c) avea, onest, caligrafic, dicţionar d) funcţie, inegal, obsesiv, zece 55. Antonimul cuvântului "a se bucura" este: a) tristeţe b) a se întrista c) mâhnire 56. Cuvântul 'licenţios' înseamnă:
d) posomorât
7
a) indecent
b) titrat
c) absolvent al unui liceu
d) studios
57. Dintre cele patru cuvinte sinonime, face parte din fondul vechi al limbii: a) trist b) deprimat c) descurajat d) mâhnit 58. Identificaţi seria conţinând numai cuvinte polisemantice: a) limbă, casă, masă, operă b) limbă, floare, vis, loc c) casă, copil, prefaţă, localitate d) masă, copac, claritate, adaptare 59. Nu este derivat în limba română cuvântul: a) floricică b) a înflori c) înfloritor d) inflorescenţă 60. Nu sunt cuvinte compuse cele din seria: a) Europa Centrală, Cuibul Dorului, Ministerul de Interne b) lirica erotică, dor de ţară, învăţământ preuniversitar c) nouăsprezece, zi - muncă, cumsecade d) verde de Paris, izmă creaţă, pantofi de damă 61. Conţine numai neologisme seria: a) a estima, construcţie, caracteristic b) a aranja, clătinare, clasificare c) evidenţă, a dura, rânduială d) flintă, paharnic, stolnic 62. Verbul sinonim pentru locuţiunea verbală "a se face de râs" este: a) a se compromite b) a batjocori c) a se ruşina d) a ironiza 63. Conţine numai regionalisme seria: a) iugăr, birău, limbă b) a săpuni, curechi, păpuşoi c) cucuruz, barabulă, colb d) sabău, perjă, a alinta 64. Expresia "a sta pe cuptor" înseamnă: a) a trândăvi, a arde gazul de pomană b) a sta ca pe jar c) a sta pe gânduri d) a se încălzi 65. Cuvântul "raţionament" nu este sinonim cu: a) inteligenţă b) judecată c) argument d) considerent 66. Cuvinte polisemantice sunt: a) masă, baie, război c) enciclopedie, castel, prudenţă 67. Cuvintele "brădet, pietriş" sunt:
b) conductor, maistru, jurisconsult d) chimie, dicţionar, feminine
8
a) compuse b) derivate c) colective d) epicene 68. Identificaţi seria cuprinzând numai cuvinte formate prin abreviere: a) băietan, copilaş, brădet, B.C.R. b) prim-plan, blănărie, untdelemn, Făt-Frumos c) O.N.U, N.A.T.O., A.S.I.R.O.M, B.D.R. d) T.V.R., redactor-şef, tehnico-ştiinţific, miazănoapte 69. Sunt formate prin derivare toate cuvintele din seria: a) despre, cocostârc, tustrei, despot b) destinaţie, desuet, destitui, dezmierda c) desprinde, dezarticula, dezmoşteni, destăinui d) destoinic, amândoi, înspre, câţiva 70. Sunt formate prin compunere: a) extraterestru, hipersensibil, ultramodern, arhiplin, supraaglomerat b) sud-vest, inginer-şef, după-amiază, prim-ministru, clarobscur c) sfecla roşie, casă de cultură, cravată de mătase, rochie de ocazie, pantofi de damă d) Radu de la Afumaţi, Ştefan cel Mare, Vălenii de Munte, Baia Mare 71. Identificaţi seria ce conţine locuţiuni substantivale: a) dis-de-dimineaţă, astă-seară, cu noaptea-n cap, o dată cu găinile b) gură-cască, zgârie-brânză, nu-mă-uita, floarea-soarelui c) aducere-aminte, luare-aminte, ţinere de minte, părere de rău, facere de bine, d) drum-de-fier, pasăre-liră, mâine-seara 72. Identificaţi seria ce conţine numai locuţiuni adverbiale: a) de jur împrejur, în caz că, chiar dacă, în scopul b) în vederea, aşa că, de-a binelea, talmeş - balmeş c) an de an, de voie de nevoie, ici şi colo, pe neaşteptate d) zi de zi, de-a dura, în afară de, în afară 73. Identificaţi seria ce conţine numai locuţiuni prepoziţionale: a) cât de cât, din ce în ce, aşa şi aşa, din cauza b) în urmă, pe dinăuntrul, cu toptanul, în faţă c) dimpreună cu, alături de, în locul, cu privire la 74. În propoziţiile: "Pantofii sunt ai lui Catrinel" şi "I-a dat dreptate lui Ion", cuvintele "lui" sunt: a) pronume personale în genitiv b) pronume personale în dativ c) pronume posesive în genitiv d) articole hotărâte 75. În propoziţiile: "Aştept un răspuns mai lămurit" şi "Vorbeşte-i copilului mai lămurit", cuvintele "mai lămurit" sunt: a) ambele - adverbe b) primul - adjectiv; al doilea - adverb c) primul - adverb; al doilea - adjectiv d) ambele adjective 76. În propoziţiile: "Aşa e firea lui", "Aşa oameni îmi plac" şi "Aşa să spui", cuvintele "aşa" sunt: a) adjective b) adverbe c) 1, 3 - adverbe; 2 - adjectiv
9
d) 1, 2 - adjective; 3 – adverb 77. În exemplele: "Ei sunt gata de drum" şi "Era gata să cadă", cuvintele "gata" sunt: a) adverbe b) adjective c) 1 - adverb; 2 - adjectiv d) 1 - adjectiv; 2 – adverb 78. În exemplul: "astfel de oameni", cuvântul "astfel de " este: a) adjectiv cu prepoziţie b) adverb cu prepoziţie c) locuţiune adjectivală d) locuţiune adverbial 79. În propoziţia: "Toţi ne gândin la concedii frumoase, la bucurii familiale şi la anii de odinioară", cuvintele articulate sunt: a) concedii, bucurii, b) anii c) nici unul nu e articulat d) concedii, bucurii, anii 80. În propoziţiile: "A vândut totul pe nimic", "Nu mă interesează nimic" şi "Pentru mine e un nimic", cuvintele "pe nimic", "nimic" şi "un nimic" sunt: a) substantive b) 1 - locuţiune adverbială; 2 - pronume; 3 - substantiv c) pronume d) 1 - locuţiune adverbială; 2, 3 – pronume 81. "Mi-l omorâră păgânii", cuvântul "mi " este: a) pronume reflexiv b) dativ posesiv c) dativ etic d) pronume personal 82. Pronumele personal nu are valoare neutră în propoziţia: a) Cheam-o la tine ! b) A luat-o la dreapta. c) Zi-i înainte, lăutare ! d) Le vede bine la matematică ! 83. În exemplele: "Nici o fată nu a venit" "Nici fata aceasta nu ştie" "Nici unul, nici altul nu se interesează", există: a) pronume negative b) adjective negative c) adverbe negative fără funcţie sintactică d) adjectiv pronominal negativ în exemplul 1; adverb în exemplul 2; pronume nehotărât în exemplul 3
10
84. În exemplul: "Pe frunza unui nufăr, o broscuţă se bucură şi ea de frumuseţea şi răcoarea nopţii" (E.Gârleanu), cuvântul "unui" este: a) adjectiv nehotărât b) pronume nehotărât c) articol nehotărât d) numeral 85. Este corectă forma de infinitiv a verbului: a) a ţinea b) a tăcea c) a pare d) a place 86. Alegeţi varianta în care "a fi" este verb auxiliar: a) Elevul este lăudat de profesor. Aş fi mâncat nişte fructe. Să fi venit mai devreme, nu acum. Poate voi fi făcut bine. Ideea de a fi invitat şi profesorii la concert ne-a încântat. b) Copilul este în camera lui. Problema este dificilă. Era să piardă trenul. Este greu de abordat aceasta problemă. Aş fi mers şi eu în excursie. 87. Identificaţi seria care conţine numai conjuncţii coordonatoare: a) şi, încât, dar, cât b) deci, când, ce, însă c) sau, deci, ci, ori d) dacă, iar, căci, fiindcă 88. Alegeţi varianta în care "de" este conjuncţie: a) Haina de blană este elegantă. b) Băiatul de l-am întâlnit este vecinul meu. c) Striga de se auzea în stradă. d) De ! dacă nu te potoleşti ! 89. Identificaţi seria care conţine numai adverbe relative: a) unde, dacă, cât b) când, deşi, unde c) cum, când, unde d) cum, dar, căci 90. Identificaţi seria care conţine numai pronume relative: a) care, cine, oricine, când b) cine, ce, căci, cât c) cât, ce, care, cine d) ce, care, ci, cine 91. Alegeţi varianta conţinând prepoziţii cerând numai cazul genitiv: a) înaintea, conform, asemenea, înapoia, datorită b) înaintea, asupra, împotriva, deasupra c) înaintea, asemenea, înapoia, mulţumită d) înapoia, asupra, împrejurul, datorită 92. "calea-valea" este: a) locuţiune adverbială b) substantiv compus
11
c) locuţiune substantivală d) locuţiune prepozitională 93. În exemplul: "Nu l-a văzut pe nici unul dintre ei", cuvântul "nici unul" este: a) adverb + pronume nehotărât b) conjuncţie coordonatoare + numeral cardinal c) pronume negativ d) adverb + numeral cardinal 94. În exemplul: "Drumul era tot mai greu", cuvântul "tot" este: a) substantiv b) adverb c) pronume nehotărât d) adjectiv 95. Conţine numai adjective invariabile seria: a) coşcogea, ecosez, continuu, bordo, limpede b) gri, pepit, perspicace, ferice, cumsecade c) nou, tulbure, cuminte, precoce, bej d) dens, treaz, verde, roşu, feroce 96. În exemplul: "Din vreme în vreme trece pe la mine", expresia "Din vreme în vreme" este: a) locuţiune adverbială b) locuţiune conjuncţională c) locuţiune prepoziţională d) substantiv + prepoziţie 97. Conţine numai pronume care îşi pot schimba valoarea devenind adjective pronominale, seria: a) fiecare, altul, nici unul b) ce, ai mei, eu c) sie, însuşi, tot d) unul, oricine, noi 98. Pronumele "vă" este la acuzativ în expresia: a) Vă las sănătoş.i b) Vă trimit salutări. c) Vă restitui cartea. d) Vă doresc numai bine. 99. Enunţul care conţine interjecţie predicativă este: a) Poftim şi noi la această prăjitură. b) Bineînţeles că poftim la acestea ! c) Să-i poftim să intre. d) Poftim de intră ! 100. În exemplul: "Mi-aduc bine aminte ce copii au participat la concurs.", cuvântul "ce" este: a) adjectiv pronominal relativ b) adjectiv pronominal interogativ c) pronume relativ d) pronume interogativ 101. Sintagma care conţine viitorul anterior este:
12
a) să-l fi văzut venind b) are să vină devreme c) va fi venit devremed) s-ar fi văzut venind 102. Identificaţi adverbul fără grad de comparaţie: a) astfel b) departe c) bine d) repede 103. În exemplul "Vinde pe nimic", expresia "pe nimic", este: a) pronume negativ + prepoziţie b) substantiv + prepoziţie c) locuţiune adverbială d) locuţiune adjectival 104. Identificaţi seria care contine locuţiuni verbale: a) a-şi aduce aminte, a ţine seama b) aducere-aminte, băgare de seamă c) băgător de seamă, trăgător de elită d) pe nesimţite, nedus la biserică 105. Sintagma (om) "cu judecată" are valoare morfologică de: a) locuţiune substantivală b) locuţiune adverbială c) locuţiune adjectivală d) substantiv + prepoziţie 106. Cuvântul "careva" din exemplul: "Urmăreşte pe careva dintre dânşii" este: a) substantiv b) pronume demonstrativ c) pronume nehotărât compus d) adjectiv nehotărât compus 107. Identificaţi exemplul în care cuvântul "un" are valoare de numeral: a) Duminică am văzut un film. b) Am mâncat un măr şi două piersici. c) Am zburat cu un planor. d) Un individ suspect mă urmărea. 108. Expresiile: "în veci", "rând pe rând", "pe de rost", sunt: a) locuţiuni verbale b) locuţiuni substantivale c) locuţiuni adverbiale d) nu pot fi încadrate în categoria locuţiunilor 109. În exemplul: "Uite ce ai făcut !", cuvântul "uite" are valoare de: a) interjecţie b) verb la indicativ c) verb la imperativ d) adverb 110. În expresia "calcă a popă", termenul "a" este: a) articol posesiv b) verb auxiliar c) prepoziţie
13
d) interjecţie 111. În exemplul "L-am întrebat care este problema.", cuvântul "care" este: a) pronume relativ b) adjectiv pronominal relativ c) pronume interogativ d) adjectiv pronominal interogativ 112. Termenul "pe neaşteptate" din propoziţia: "Venirea pe neaşteptate mă deranjează", are valoare morfologică de: a) locuţiune adverbială b) adverb de mod c) adjectiv d) locuţiune adjectival 113. În exemplul: "A fost să ispăşească el pentru toţi, verbul "a fi" are valoare de: a) verb copulativ b) verb auxiliar c) verb predicativ şi personal d) verb predicativ şi impersonal 114. În enunţul: "Ce ispravă ai făcut ?", "ce" are valoare de: a) pronume interogativ b) adjectiv pronominal interogativ c) pronume relativ d) adjectiv pronominal relative 115. În enunţul "Are şi el un ce profit", cuvântul "ce" are valoare morfologică de: a) substantiv b) pronume relativ c) pronume nehotărât d) adjectiv pronominal nehotărât 116. Identifică enunţul care conţine verb impersonal: a) Îi ajung banii. b) Nu se mai ajunge cu banii. c) Ajunge cât ai alergat ! d) A ajuns devreme acasă. 117. Identifică seria de prepoziţii sau locuţiuni prepoziţionale care se folosesc cu cazul dativ: a) pe deasupra, graţie, în afară de, pe lângă b) potrivit, aidoma, asemenea, contrar c) în centrul, conform, de pe lângă, conform cu d) împotriva, împrejurul, înaintea, în faţa 118. Identifică verbul care poate fi, în funcţie de context: tranzitiv, copulativ, personal şi predicativ: a) a fi b) a merge c) a spune d) a ajunge 119. Identifică verbul care la gerunziu are terminaţia "-ind": a) a crea b) a agrea c) a coborî d) a chinui 120. În enunţul: "Un geamăt din totul inimii pornit se auzi în camera de alături", termenul "totul" este: a) adverb b) pronume nehotărât c) substantiv d) adjectiv pronominal nehotărât 121. Identificaţi enunţul care contine adjectiv pronominal nehotărât:
14
a) Părerea unuia nu contează. b) Unora dintre ei nu le spusese. c) Un om intra, altul ieşea. d) Un copil citea şi doi ascultau. 122. Identificaţi verbul care poate fi: auxiliar, copulativ, predicativ, impersonal: a) a fi b) a vrea c) a avea d) a ajunge 123. Identifică varianta corectă a formei de indicativ preyent, persoana a III-a singular, pentru verbele : a. crează; cheltuieli; se îmbarcă; rânduie; îşi aroghează; agrează; b. creează; cheltuieşte; se îmbarcă;rânduieşte; îşi arogă; agreează c. creează; cheltuie; se îmbarchează; rânduie; îşi arogă; agreiază 124. Identificaţi varianta în care "o" este adjectiv pronominal nehotarât: a) Am zărit-o într-o zi ducând în mână o sacoşă uriaşă. b) O ! i-ai tras o păcăleală de zile mari. c) O zi e mai rea, alta zi poate fi mai bună. d) Copilul a luat-o la fugă. 125. Identificaţi varianta conţinând formele corecte de condiţional - optativ prezent, persoana a III-a singular, forma inversă: a) vedea-l-ar, scrie-l-ar, veni-i-ar, închina-s-ar, lua-şi-ar b) vedea-l-ar, scrie-lar, veni-ar, închinas-ar, luaşi-ar c) vede-al-ar, scrie-lar, venii-ar, închina-ar, lua-şi-ar d) vede-l-ar, scriel-ar, venii-ar, închina-ar, lua-şi-ar 126. Enunţul: "Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi ingrădit.", aparţine stilului: a) beletristic b) ştiinţific c) publicistic d) administrative 127. Fraza: "Rusia şi-a asigurat raţia de petrol din Golf într-un moment în care administraţia Clinton ar fi putut miza măcar pe sprijinul populaţiei, revoltate de modul în care liderul de la Bagdad tratează Statele Unite.", este scrisă în stil: a) publicistic b) ştiinţific c) administrativ d) belletristic 128. În enunţul: "Patronul firmei sau secretara lui se vor ocupa de organizarea recentului consiliu.": a) nu există nici o greşeală b) există o greşeală c) există două greşeli d) există mai multe greşeli 129. În fraza: "Profesorul dă note bune cui merită.", cuvântul "cui" este: a) subiect în dativ b) subiect în nominativ
15
c) complement indirect în dativ d) complement direct în dativ 130. În enunţul: "Smaranda era bolnavă şi împovărată de copii.", există: a) două predicate nominale b) un predicat nominal cu nume predicativ multiplu c) două predicate verbale d) un predicat nominal şi unul verbal 131. În propoziţia: "Ajunge în două ore.", cuvântul "două" este: a) apoziţie b) atribut substantival prepoziţional c) atribut adjectival d) complement circumstanţial de timp 132. În propoziţia "Mersul în trăsură e mai romantic decât cel în maşină", cuvintele "în trăsură" şi "în maşină" sunt: a) complemente indirecte b) complemente circumstanţiale de mod c) complemente circumstanţiale de loc d) atribute substantivale prepoziţionale 133. În propoziţia: "De jur - împrejur erau flori.", complementul circumstanţial de loc este exprimat prin: a) locuţiune adverbială b) locuţiune substantivală c) substantiv compus d) substantiv precedat de locuţiune prepoziţională 134. În propoziţiile : "Vorbim de examen". "Ne pregătim de examen.", cuvintele "de examen" sunt: a) ambele - complemente circumstanţiale de mod b) ambele - complemente circumstanţiale de scop c) ambele - complemente indirecte d) (vorbim) de examen - complement indirect; (ne pregătim) de examen - complement circumstanţial de scop 135. În propoziţia "Se cunoşteau de mici.", cuvântul "de mici" este: a) complement circumstanţial de cauză b) complement indirect c) complement circumstanţial de timp d) complement circumstanţial de mod 136. În propoziţia "Umbla după câstig", cuvântul "după câştig" este: a) complement indirect b) complement circumstanţial de scop c) complement circumstanţial de mod d) complement circumstanţial de cauză 137. În propoziţia "De prea mult citit s-a îmbolnăvit", cuvântul "de ..... citit" este: a) complement indirect
16
b) complement circumstanţial de cauză c) complement circumstanţial de timp d) complement circumstanţial de mod 138. În propoziţia "Neînvăţând, nu vei avea şansă de reuşită.", cuvântul "Neînvăţând" este: a) complement circumstanţial de mod b) complement circumstanţial de timp c) complement circumstanţial de cauză d) complement circumstanţial de scop 139. În fraza: "Fugim, căci e totuna de stai pe loc", propozitia "de stai pe loc" este: a) subiectivă b) predicativă c) completivă directă d) circumstanţială de loc 140. În frazele: "E bine cum lucrează. Procedează cum poate.", propozitiile "cum lucrează" şi "cum poate" sunt: a) amândouă - circumstanţiale de mod; b) prima - completivă directă; a doua - circumstanţială de mod c) prima - subiectivă; a doua - circumstanţială de mod d) amândouă - completive directe 141. În fraza: "Primesc cu placere pe oricare prieten care mă vizitează", propoziţia subordonată este introdusă prin: a) pronume relativ b) adjectiv pronominal nehotărât c) pronume nehotărât d) adverb relativ 142. În frazele: "Nu-i place cum lucrează. Nu se ştie cum lucrează. Nu ştie cum lucrează.", propoziţiile introduse prin "cum" sunt: a) toate trei - subiective b) toate trei - circumstanţiale de mod c) toate trei - completive directe d) primele două - subiective, a treia - completivă directă 143. În fraza: "Cui place să roşească, roşească", subordonatele sunt: a) amândouă - completive directe b) prima - completivă indirectă; a doua - subiectivă c) amândouă - subiective d) prima - subiectivă; a doua - completivă directă 144. În frazele: "El pare că nu înţelege" şi "Pare că nu înţelegi", propoziţiile introduse prin "că" sunt: a) amândouă - predicative b) amândouă - circumstanţiale de mod c) prima - predicativă; a doua - subiectivă d) amândouă - subiective
17
145. În fraza: "O să-i pară rău ca n-a venit", propoziţia subordonată este: a) subiectivă b) completivă indirectă c) completivă directă d) circumstanţială de cauză 146. În fraza "Când ai mâncat atâta, sigur că ţi-a fost rău.", propoziţia "Cănd ai mâncat atâta" este: a) subiectivă b) circumstanţială de cauză c) circumstanţială condiţională d) circumstaţtială de timp 147. În fraza: "Mergi până oboseşti.", subordonata este: a) circumstanţială de mod b) circumstanţială de loc c) circumstanţială de timp d) circumstanţială concesivă 148. În frazele: 1) "Să-l văd venind / Aş mai trăi o viaţă"; 2) "M-aş mira să-l văd venind", subordonatele sunt: a) completive indirecte b) 1) - circumstanţială de scop; 2) - completivă indirectă c) circumstanţiale condiţionale d) 1) - circumstanţială condiţională; 2) completivă indirectă 149. "Spune-i, dom' ne, să mă lase în pace, că nu-mi văd capul de treabă!" În textul de mai sus există: a. patru semne de punctuaţie b. cinci semne de punctuaţie; (dialogul, virgula, virgula, virgula, semnul exclamării) c. şase semne de punctuaţie; d. şapte semne de punctuaţie; 150. Virgula din textul : " Era o tăcere adâncă, ca în biserică" este întrebuinţată pentru: a. coordonarea a două părţi de propoziţie; b. coordonarea a două părţi de vorbire; c. evitarea unei cacofonii; d. enumerarea unor părţi de propozitie de acelaşi fel; 151. În perioada 2 septembrie-7 septembrie, pe tronsonul de cale ferată Feteşti-Cernavodă, din sudestul ţării, SNCFR-ul anunţă restricţii de viteză în circulaţia trenurilor. În textul de mai sus, cratima este: a. numai semn de ortografie; b. numai semn de punctuaţie; c. o dată semn de ortografie şi de trei ori semn de punctuaţie; d. de două ori semn de ortografie şi de două ori semn de punctuaţie; (punctuţie: primele două; ortografie: ultimele două)
18
152. "Absolvenţii Academiei de poliţie Promoţia 2000 au hotărât să se re-întâlnească în anul 2010, la Timişul-de-Sus." În textul de mai sus există: a. trei greşeli de scriere; b. patru greşeli de scriere; c. cinci greşeli de scriere; d. şase greşeli de scriere; 153. Identifică seria corectă: a. Câmpia-de-Vest, Editura Humanitas, prim-ministru, Sfarmă-Piatră, câine-lup; b. Câmpia-de-Vest, Editura-Humanitas, prim ministru, Sfarmă-Piatră, câine-lup; c. Câmpia de Vest, Editura Humanitas, prim-ministru, Sfarmă-Piatră, câine-lup; d. Câmpia de Vest, Editura Humanitas, prim-ministru, Sfarmă Piatră, câine-lup; 154. Identifică seria în care majuscula este corect întrebuinţată: a. Academia română, Excelenţa voastră, Muzeul literaturii române, Şcoala Numărul 2; b. Academia Română, Excelenţa voastră, Muzeul Literaturii Române, Şcoala Numărul 2; c. Academia Română, Excelenţa Voastră, Muzeul literaturii române, Şcoala Numărul 2; d. Academia Română, Excelenţa Voastră, Muzeul Literaturii Române, Şcoala numărul 2; 155. Identifică seria în care toate cuvintele sunt corect despărţite în silabe: a. ac-ru, ast-ma-tic, a-tlet, ling-vist, paş-opt-ist; b. ac-ru, ast-ma-tic, at-let, ling-vist, pa-şop-tist; c. a-cru, as-tma-tic, a-tlet, ling-vist, paş-opt-ist; d. a-cru, ast-ma-tic, a-tlet, lin-gvist, paş-opt-ist; 156. Identifică seria în care toate cuvintele sunt corect accentuate: a. (al) dóisprezecelea, matúr, repórter, véveriţă, zeróuri; b. (al) doisprezécelea, matúr, reportér, véveriţă, zeróuri; c. (al) dóisprezecelea, mátur, reportér, véveriţă, zeróuri; d. (al) doisprezécelea, matúr, reportér, veveríţă, zeróuri; 157. Identifică seria în care fiecare cuvânt conţine cel puţin un diftong: a. alee, cereale, fuior, nuia; b. articulaţie, cereale, fuior, roi; c. cooperaţie, iarbă, roi, soare; d. fuior, iarbă, nuia, soare; 158. Indică enunţul în care toate virgulele sunt corect întrebuinţate: a. - Întreabă, domnule tot ce doreşti, că, vrând-nevrând, tot nu ai de unde să capeţi alte informaţii. b. - Întreabă, domnule, tot ce doreşti, că vrând-nevrând tot nu ai de unde să capeţi alte informaţii. c. - Întreabă, domnule, tot ce doreşti, că, vrând-nevrând, tot nu ai de unde să capeţi alte informţtii. 159. Identifică seria de cuvinte care conţine numai forme corecte: a. azalee, epopee, femeie, ideie, scânteie; b. azalee, epopee, femeie, idee, scânteie; c. azalee, epopeie, femeie, ideie, scânteie; d. azaleie, epopee, femee, ideie, scânteie; 160. Identifică seria care conţine numai sinonime ale următoarelor expresii/ locuţiuni: a. a se da pe brazdă - a se cuminţi; a-şi pune pofta în cui - a pofti; coadă de topor - băţ; întors pe dos supărat;
19
b. a se da pe brazdă - a se cuminţi; a-si pune pofta în cui - a renunţa; coadă de topor - trădător; întors pe dos - supărăt; c. a se da pe brazdă - a se cuminţi; a-şi pune pofta în cui - a renunţa; coadă de topor - trădător; întors pe dos - boţit; d. a se da pe brazdă - a se cuminţi; a-si pune pofta în cui - a renunţa; coadă de topor - băţ; întors pe dos - inversat; 161. Identifică seria în care nu există structuri pleonastice: a. dureri nevralgice, firesc şi natural, mujdei de usturoi, ortografie corectă, scurtă alocuţiune; b. dureri musculare, firesc şi prietenos, mujdei, ortografie îngrijită, alocuţiune; c. dureri musculare, firesc şi natural, mujdei de usturoi, ortografie îngrijtă, alocuţiune; 162. Identifică seria în care toate cuvintele/ expresiile sunt scrise corect: a. fair-play, i-mail, etetera, curriculum vitae; b. fair play, e-mail, etcetera, curriculum vitae; c. fair-play, e-mail, etcetera, curriculum vitae; d. fair-play, e-mail, etcetera, curiculum vitae; 163. Identifică seria în care acordul este corect realizat: a. douăsprezece octombrie, locul al optulea, noi-veniţi, voi trebuiaţi (să plecaţi); b. douăsprezece octombrie, locul al optalea, nou-veniţi, voi trebuia (să plecaţi); c. douăsprezece octombrie, locul al optulea, nou-veniţi, voi trebuia (să plecaţi); 164. Identifică seria în care există numai arhaisme: a. crenel, irod, polcovnic, truver; b. cetate, cneaz, ipohondru, postelnic; c. chezaş, greşale, ispravnic, ordonanţă; d. armaş, feregea, pârău, părete. 165. Identifică seria în care toate cuvintele sunt sinonime: a. a ghici - a intui, a întrezări, a prevedea; b. intelect - cerebral, gândire, judecată; c. a judeca - a chibzui, a condamna, a cugeta; d. mândru - chipeş, orgolios, trufaş; 166. Identifică seria în care există numai antonime: a. bun - amar; a moşteni - a dezmoşteni; mic - mediu; b. adevăr - minciună; aici - acolo; diluat - concentrat; c. acum - atunci; amor - ură; a merge - a obosi; d. amic - prieten; macrocosmios - microcosmos; sătul - nesătul; 167. Identifică seria în care omografele sunt corect întrebuinţate: a. A remarcat tipícul comportamentului prietenei sale. Preotul respectă tipícul slujbei religioase. Fructele de áfin sunt amarui. Prin casatorie cu sora mea, el mi-a devenit afín. b. A remarcat típicul comportamentului prietenei sale. Preotul respecta típicul slujbei religioase. Fructele de áfin sunt amărui. Prin căsătorie cu sora mea, el mi-a devenit afín. c. A remarcat tipícul comportamentului prietenei sale. Preotul respectă típicul slujbei religioase. Fructele de afín sunt amărui. Prin căsăatorie cu sora mea, el mi-a devenit afín. d. A remarcat típicul comportamentului prietenei sale. Preotul respectă tipícul slujbei religioase. Fructele de áfin sunt amărui. Prin căsătorie cu sora mea, el mi-a devenit afín.
20
168. Identifică seria care conţine numai sinonime ale expresiilor: a. a fi cu nasul de ceară - mofturos, neatent, supărăcios; b. inimă albastră - melancolie, mâhnire, tristeţe; c. a pune la cale - a îndruma, a gândi, a se sfătui; d. dus pe gânduri - absorbit, preocupat, trist; 169. Identifică seria care conţine numai derivate ale cuvântului iniţial: a. a alerga - alerg, alergare, alergător; b. cal - călăreţ, căluţ, căluţi; c. a fi - fiinţă, fiu, nefiinţă; d. a vedea - nevăzător, nevăzut, a prevedea; 170. Identifică seria în care substantivele perechi au forma de plural corectă: a. curcubeu - curcubee; hidrant - hidranţi; leah - leşi; leş - leşuri; b. curcubeu - curcubeie; hidrant - hidrante; leş - leşuri; mesa - mese; c. curcubeu - curcubee; leah - leşi; leş - leşuri; pai - paie; 171. Identifică seria care conţine forme corecte: a. a apărea, doi septembrie, înşală, patrusprezece, voluptos; b. a apăre, două septembrie, înşală, paisprezece, voluptuos; c. a apărea, doi septembrie, înşeală, paisprezece, voluptuos; d. a apărea, două septembrie, înşală, paisprezece, voluptuos; 172. În textul : " Iar prin mândrul întuneric al pădurii de argint/ Vezi izvoare zdrumicate...", prepoziţia "prin" intră în relaţie cu: a. al pădurii; b. întuneric; c. mândrul. 173. În textul : " Mi-ai amintit de întâmplările aşa de plăcute ale vacanţei de vară.", cuvintele "aşa plăcute" sunt la: a. comparativ de superioritate; b. superlativ absolut; c. superlativ relativ. 174. Cuvintele evidenţiate din textul :" <> prietenul meu mă roagă <> să-l însoţesc în excursie." sunt, în ordine: a. adverb şi adverb; b. adverb şi conjuncţie; c. conjuncţie şi adverb; d. conjuncţie şi conjuncţie. 175. În propoziţia : "A fost odată un împărat", verbul "a fost" este: a. auxiliar; b. copulativ; c. predicativ. 176. În propoziţia : " În spatele casei cresc mai mulţi copaci", cuvintele "în spatele" formează: a. o locuţiune adverbială; b. o locuţiune prepoziţională;
21
c. o propoziţie compusă. 177. În propoziţia : " Se vede venind o maşină", cuvântul "o" este: a. articol; b. numeral; c. pronume. 178. În fraza : " Priveşte ce frumos este norul acesta luminat de razele soarelui care abia a răsărit", există: a. un pronume; b. două pronume; c. trei pronume. 179. Cuvântul "lui" din propoziţia : " Cartea lui Mihai se află pe masă", este: a. articol hotărât; b. pronume personal; c. pronume posesiv. 180. În fraza : "Stăpâne, ca să mă cunoşti cine sunt eu şi cât pot, ascultă-mă şi du-te la boier de-i spune cum te-am învăţat", există: a. numai subiecte neexprimate incluse; b. numai subiecte neexprimate subînţelese; c. numai subiecte incluse şi subiecte subînţelese; d. numai subiecte exprimate şi subiecte incluse. 181. În propoziţia : "Aşteaptă-mă şi pe mine, prietene", cuvântul "prietene " este: a. complement direct; b. fără funcţie sintactică; c. subiect. 182. În propoziţia : "Nu vă puneţi mintea cu el", există: a. un complement; b. două complemente; c. trei complemente. 183. În structura : "Mă gândesc a telefona", cuvântul "a telefona" este: a. complement direct; b. complement indirect; c. complement circumstanţial de mod. 184. În propoziţia : "Amicul Mihai mi-a adus vestea cea bună", cuvântul "Mihai" este: a. apoziţie; b. complement; c. subiect. 185. În propoziţia : "Mai taci din gură, omule!", subiectul este: a. exprimat simplu; b. neexprimat inclus; c. neexprimat subînţeles.
22
186. Cuvântul "ce" din fraza : "Ştiu ce vreau" este: a. complement direct; b. fără funcţie sintactică; c. subiect. 187. În propoziţia : "În acea zi, Mihai plecase dis-de-dimineaţă la antrenament", există: a. un atribut şi două complemente; b. două atribute şi un complement. c. două atribute şi două complemente; d. un atribut şi trei complemente; 188. Cuvântul "ei" din propoziţia : "Pantofii ei eleganţi au fost mult admiraţi" este: a. atribut adjectival; b. atribut pronominal; c. fără funcţie sintactică. 189. În propoziţia : "Lui Andrei i s-a cerut o legitimaţie la intrarea în şcoală", există: a. o parte de vorbire fără funcţie sintactică; b. două părţi de vorbire fără funcţie sintactică; c. trei părţi de vorbire fără funcţie sintactică; d. patru părţi de vorbire fără funcţie sintactică; 190. În fraza : " În loc să-ţi dai osteneala ca să afli până şi gândul oamenilor, tu nu ştii nici măcar ceea ce vorbesc ei", există: a. trei propoziţii; b. patru propoziţii; c. cinci propoziţii. 191. Propoziţiile din fraza : "Nu era chip să te apropii de dânsul, că aşa tremura de tare, de parcă-l zghihuia dracul" sunt, în ordine: a. principală, circumstanţială de cauză, subiectivă, consecutivă; b. principală, subiectivă, consecutivă, circumstanţială de cauză; c. principală, subiectivă, circumstanţială de cauză, consecutivă. 192. Primele două propoziţii din fraza : "Ce fel de împrejurări au fost alea care au putut sili privighetoarea să ajungă să cânte aşa?" sunt: a. principală şi atributivă; b. principală şi subiectivă; c. subiectivă şi atributivă. 193. Ultima propoziţie din fraza : "Nu-i totdeauna cum se chiteşte, ce-i şi cum se nimereşte" este: a. circumstanţială de mod; b. predicativă; c. principală; d. subiectivă 194. Prin contragerea primei propoziţii subordonate din fraza : "Ca să nu mai rămână repetent şi anul acesta, mam'mare, mamiţica şi tanti Miţa au promis tânărului Goe să-l ducă-n Bucureşti de 10 Mai", se obţine: a. un complement circumstanţial de cauză; b. un complement circumstanţial de scop; c. un complement circumstanţial de mod.
23
195. În fraza : "Te-ai antrenat bine pentru meciul de mâine, însă aşteaptă mai întâi sfârşitul partidei, fii pregătit pentru orice situaţie şi nu-ţi subaprecia adversarii", raporturile dintre propozitii sunt, în ordine: a. coordonare adversativă, coordonare prin juxtapunere, coordonare conclusivă. b. coordonare adversativă, coordonare prin juxtapunere, coordonare copulativă; 196. În fraza : "V-am spus, cum mi se pare, de nu îţi fi uitat, că lupul se-ntâmplase s-ajungă împărat", există: a. trei propoziţii; b. patru propoziţii; c. cinci propoziţii. 197. În fraza : "Aşa e lumea asta şi, de-ai face ce-ai face, rămâne cum este ea; nu poti s-o întorci, măcar să te pui în ruptul capului", există: a. o propoziţie subordonată circumstanţială; b. două propoziţii subordonate circumstanţiale; c. trei propoziţii subordonate circumstanţiale. 198. Prin extensia părţii de propoziţie "pe luminăţia-sa", din textul ; "Aş ruga pe luminăţia-sa a ne ospăta", se obţine: a. o propoziţie completivă directă; b. o propoziţie completivă indirectă; c. o propoziţie subiectivă. 199. În fraza :Cum a ajuns pe plajă, s-a simţit minunat", prima propoziţie este: a. circumstanţială de mod; b. circumstanţială de timp; c. circumstanţială de cauză. 200. Adjectivul pronominal demonstrativ este folosit incorect în propozitia :ţ a. Ne întâlnim la sfârşitul anului acestuia. b. Inovaţia inginerului acesta va fi curând aplicată. c. La marginea acestui sat este un stadion mare. d. I-a dăruit fetei acesteia un buchet de flori 201. În propoziţia “În faţa noastră se înălţau stânci înspăimântătoare.", cuvântul “noastră" este în cazul : a. nominativ b. acuzativ c. dativ d. genitiv 202. În propoziţia “Ai şi venit ?" cuvântul “şi" este : a. prepoziţie b. conjuncţie c. pronume reflexiv d. adverb 203. Cuvântul “ude" din propoziţia “Flori albastre tremur ude în văzduhul tămâiet." (M. Eminescu) are valoarea morfologică de : a. adjectiv
24
b. adverb de mod c. verb la participiu d. substantiv 204. Cuvântul “o" din enunţul “Pe de o parte, îţi dau dreptate, pe de alta, trebuie să-ţi spun ca exagerezi." este : a. articol nehotărât b. pronume nehotărât c. adjectiv pronominal nehotărât d. numeral cardinal 205. Prepoziţia “împotrivă" este construită cu genitivul în enunţul : a. S-au ridicat multe glasuri împotrivă. b. Împotriva noastră nu a fost nimeni c. Au luptat cu îndârjire împotriva lui d. Copii din cartier joacă împotriva voastră 206. În enunţul “Contrar voinţei voastre, am venit aici", cuvântul “contrar" este în cazul : a. acuzativ b. genitiv c. dativ d. vocativ 207. Verbul “a ajunge" este predicativ, personal, tranzitiv în enunţul : a. S-a antrenat zilnic să ajungă cel mai bun. b. Ajunge cât ai vorbit ! c. Va ajunge la timp d. Te ajung eu mai târziu ! 208. Au aceaşi formă la singular şi la plural toate substantivele din seria : a. cicatrice, vulpoi, carte b. hârtie, bebe, creion c. unchi, învăţătoare, matrice d. secerătoare, tei, unghi 209. Sunt de genul neutru toate substantivele din seria : a. aprilie, aur, eroism, muşeţel b. sânge, atletism, curaj, nazuri c. moravuri, ochelari, vineri, represalii d. creştinism, soare, unt, catană 210. Se pot forma substantive de genul feminin, prin adăugarea desinenţei “a", la toate substantivele din seria : a. cal, nor, lup, foc, var b. şcolar, elefant, băiat, elev c. inginer, bunic, prieten, suedez d. copil, urs, lup, stejar 211. Sunt corecte toate formele de plural ale substantivelor din seria : a. accidente, căpşuni, plăji, hoteluri, sore b. accidenţi, căpşune, plaje, hoteluri, surori c. accidenţi, căpşune, plăji, hoteluri, surori d. accidenţi, căpşune, plaje, hoteluri, sore
25
212. Categoriile gramaticale specifice substantivului sunt : a. gen, număr, caz b. gen, timp c. mod, timp, persoană d. gen, număr, caz, persoană 213. În enunţul “Dau cartea copilului.", substantivul “copilului" este în cazul : a. nominativ b. genitiv c. dativ d. genitiv sau dativ, topica menţinând ambiguitatea 214. În enunţul “Plimbându-se prin parc, Ion te va fi văzut şi pe tine", verbul “va fi văzut" este la diateza : a. activă b. reflexivă c. pasivă d. activă sau pasivă, contextul menţinând ambiguitatea 215. În textul : “În pacea iernii, codrul minunat dormita. După o tăcere lungă, ascultam duruitul scurt, de darabană, al ciocănitorii celei mari." (M. Sadoveanu), există : a. 5 articole b. 6 articole c. 7 articole d. 8 articole 216. În enunţul : “Dar iată că intră un simplu cioban, un cioban ca atâţia alţii.", adjectivul “simplu" înseamnă : a. neevoluat b. primitiv c. numai, doar d. rudimentar 217. În versurile : “Copilo, tu eşti gata de-a pururea să plângi/ Şi când eşti trează, Doino, tu inima ne-o frângi." (G. Cosbuc), substantivele “copilo" şi "Doino" : a. sunt subiecte b. nu au funcţie sintactică c. sunt atribute substantivale apoziţionale d. primul are funcţie de subiect, iar al doilea nu are funcţie sintactică 218. În enunţul : “Dă-i bătaie, băiete !", pronumele personal în dativ “-i" : a. nu are funcţie sintactică b. este complement indirect c. are funcţia sintactică de atribut pronominald. este complement direct 219. Verbul “a avea" are valoare predicativă în enunţul : a. Are să înveţe mai mult pentru examen. b. Băieţii au jucat fotbal toata ziua. c. Vom fi avut şi noi o idee bună vreodată. d. În anul următor, poetul avea să vină la Bucureşti.
26
220. În propoziţia : “Dorinţa tuturor oamenilor din lume este de a trăi în pace.", cuvântul “tuturor" este : a. pronume nehotărât b. adjectiv pronominal nehotărât c. adjectiv propriu-zis d. numeral colectiv 221. În propoziţia: “În casa noastră veţi fi bine primiţi totdeauna.", cuvântul “noastră" este în cazul: a. nominativ b. acuzativ c. dativ d. genitiv 222. În propoziţia : “De ce vă miraţi atâta ?" pronumele “vă" este : a. personal b. de întărire c. reflexiv d. posesiv 223. În enunţul : “Pe faţa ta sunt urme de lacrimi.", sintagma “pe faţa" este : a. substantiv cu prepoziţie b. adverb precedat de o prepoziţie c. locuţiune adverbială d. locuţiune prepoziţională 224. Verbul “a pustii" la modul indicativ, timpul perfect simplu, persoana I, numărul singular, are forma : a. pustiam b. pustiisem c. pustii d. pustiii 225. Sunt corecte toate formele de dativ-genitiv, singular, cu articol nehotărât din seria : a. cinstii, lenei, onoarei, gardei b. cinstii, lenii, onorii, gardei c. cinstei, lenei, onoarei, gărzii d. cinstei, lenii, onorii, gărzii 226. Este corectă expresia : a. oameni grei de pornit b. directorii noi-aleşi c. tineri liberi-cugetători d. persoane nou-venite 227. În propoziţia : “Mă doare capul.", substantivul “capul" are funcţia sintactică de : a. subiect b. complement direct c. nume predicativ d. atribut 228. În versurile : “Din sânul vecinicului ieri/ Trăieşte azi ce moare" (M. Eminescu), cuvântul “ieri" este : a. substantiv
27
b. adjectiv c. adverb d. nu se poate preciza valoarea gramaticală 229. Sunt intranzitive toate verbele din seria : a. a scrie, a gândi, a face b. a se mândri, a se mira, a se teme c. a se bucura, a vorbi, a pleca d. a avea, a citi, a fi 230. În enunţul : “1 Decembrie este o dată importantă în istoria noastră.", “o dată" este : a. numeral adverbial b. numeral multiplicativ c. locuţiune adverbială d. substantiv precedat de articol nehotărât 231. În enunţul : “Câteşitrei fraţii erau gospodari.", cuvântul “câteşitrei" este : a. numeral distributiv b. numeral fracţionar c. numeral adverbial d. numeral colectiv 232. În versul : “.şi somnul, vameş vieţii, nu vrea să-mi ieie vamă." (M. Eminescu), substantivul “vieţii" are funcţia sintactică de : a. complement indirect în dativ b. atribut substantival în genitiv c. atribut substantival în dativ d. atribut substantival apoziţional 233. Nu au aceeaşi formă, la toate cazurile, adjectivele pronominale de întărire de : a. genul masculin, numărul plural b. genul masculin, numărul singular c. genul feminin, numărul singular d. genul feminin, numărul plural 234. În fraza : “Atunci tu în întuneric te apropii surâzândă,/ Albă ca zăpada iernii, dulce ca o zi de vară" (M. Eminescu), “surâzândă" este : a. adverb de mod b. verb la gerunziu acordat c. adjectiv propriu-zis d. verb la participiu 235. Verbul “a fi" este predicativ în enunţul : a. Ar fi fost lăudat, dacă ar fi meritat. b. Tinerii au fost într-o excursie la munte. c. Să fi învăţat, ai fi ştiut. d. Toţi politiştii fuseseră atenţi la mişcările infractorului. 236. Numeralul cardinal are funcţia de atribut substantival prepoziţional în enunţul : a. Până la vârsta de douăzeci şi patru de ani a studiat medicina.
28
b. Am plantat în curte zece pomi. c. Profesorul a acceptat cu uşurintă explicaţia celor trei. d. Le-a adus celor doi copii câte o minge. 237. În enunţul : “Pentru aceea te-am chemat, ca să-mi dai răspunsul la propunerea făcută.", “pentru aceea" este : a. locuţiune pronominală b. locuţiune adverbială de cauză c. locuţiune adverbială de scop d. pronume demonstrativ precedat de prepoziţie 238. În textul : “În colivie a pătruns lumina de lună plină a unor geamuri strălucite. Erau geamurile unor cafenele boiereşti.", substantivele au, în ordine, următoarele funcţii sintactice ; a. Cl; Cd; As prep; Ci; S, Ci b. Cl; Cd; Ci; S; As gen c. Cl; S; Ci; Ci; NP; As gen d. Cl;S; As prep; As gen; NP; As gen 239. Există un verb la diateza pasivă în construcţia : a. Florile vor fi scumpite în perioada ierni.i b. Părintii sunt plecaţi la mare. c. Era bine să fi certat copilul la timp. d. Hainele tale erau ude. 240. Este locuţiune adverbială construcţia : a. în veci b. mâine-seară c. în jurul d. de acolo 241. Indicaţi funcţia interjecţiei din enunţul : “Lupul haţ ! l-a apucat pe ied de gât." a. nu are funcţie sintactică b. predicat verbal c. predicat nominal d. complement circumstanţial de mod 242. În versul : “Trecut-ai când ceru-i câmpie senină.", cuvântul “-i" este : a. pronume personal b. pronume posesiv c. verb predicativ d. verb copulativ 243. În enunţul : “I-a întins o pâine/ a cărei mireasmă a umplut casa.", cuvântul “a cărei" determină : a. substantivul “pâine" b. substantivul “mireasmă" c. verbul “a umplut" d. propoziţia 1 244. Se construiesc cu genitivul următoarele prepoziţii :
29
a. contra, împotrivă, asupra b. contrar, graţie, potrivit c. conform, multumită, asemenea d. pentru, peste, lângă 245. În enunţul : “Adolescenţilor le plac melodiile vesele.", cuvântul “melodiile" are funcţia sintactică de : a. complement direct b. complement indirect c. subiect d. atribut 246. În fraza : “E dovedit că au fost absenţi ieri.", predicatul “e dovedit" este exprimat prin : a. verb la diateza activă b. verb la diateza pasivă c. expresie verbală impersonală d. locuţiune verbală 247. Cuvântul “tot" este adverb în enunţul : a. Cutreierasem tot ţinutul. b. Un tot se compune din mai multe părţi. c. A cazut în apă cu tot cu bagaje. d. Drumul era tot mai greu. 248. În enunţul : “Cel de dincolo e mai bun.", cuvântul “cel" este . a. articol demonstrativ (adjectival) b. pronume demonstrativ de depărtare c. pronume demonstrativ de identitate d. adjectiv pronominal demonstrativ de depărtare 249. În enunţul : “Traiul lumii alţii lese-l !" verbul este la modul : a. conjunctiv b. imperativ c. indicativ d. infinitiv 250. Există locuţiune adverbială în enunţul : a. În alte vremuri oamenii respectau tradiţia. b. De vreme ce n-ai înţeles, nu are rost să reiau discuţia. c. Bătrânii îşi amintesc de vremurile vechi. d. Cu vremea vei înţelege marile adevăruri. 251. Verbul “ziserăm" este la modul indicativ, timpul : a. prezent b. imperfect c. mai mult ca perfectul d. perfectul simplu 252. Verbul “privii" este la modul indicativ, timpul :
30
a. perfect simplu, persoana a III-a b. perfect simplu, persoana I c. imperfect, persoana I d. mai mult ca perfectul, persoana a III-a 253. Cuvântul “însă" este conjuncţie coordonatoare : a. adversativă b. disjunctivă c. conclusivă d. copulativă 254. În enunţul : “Vecinul nostru este un om de treabă." exsită : a. o locuţiune adjectivală b. o locuţiune substantivală c. o locuţiune adverbială d. un substantiv cu prepoziţie 255. Exprimă o acţiune realizabilă, posibilă sau dorită modul : a. indicativ b. condiţional-optativ c. conjunctiv d. imperativ 256. Substituie un nume fără să dea indicaţii precise despre obiecte pronumele : a. posesiv b. relativ c. nehotărât d. negativ 257. În enunţul : “De-a veni pe aici, spune-i să rămână.", verbul “a veni" este la : a. modul infinitiv, timpul prezent b. modul indicativ, timpul perfect compus c. modul condiţional optativ, timpul prezent d. modul indicativ, timpul viitor 258. În enunţul : “Cartea mea-i, fiule, o treaptă." (T. Arghezi), cuvântul “mea" este : a. pronume posesiv în cazul genitiv b. pronume posesiv în cazul nominativ c. adjectiv pronominal posesiv în cazul nominativ d. pronume posesiv în cazul acuzativ d. pronume reflexi 259. În enunţul : “Atunci fata şi-a adus aminte şi de tatăl ei şi a început să plângă.", cuvântul “şi" are, în ordinea apariţiei, următoarele valori : a. conjunţtie coordonatoare copulativă; adverb de mod; pronume reflexiv b. conjuncţie coordonatoare copulativă; adverb de mod; pronume reflexiv c. pronume reflexiv; adverb de mod; conjuncţie coordonatoare copulativă d. pronume reflexiv
260. În enunţul : “Am greşit, dar nu m-a certat.", cuvântul “dar" este :
31
a. adverb b. conjuncţie c. prepoziţie d. substantiv 261. Numeralele care arată în ce proporţie creşte o cantitate se numesc : a. ordinale b. adverbiale c. colective d. multiplicative 262. Partea de vorbire care leagă un atribut de substantivul determinat se numeşte : a. prepoziţie b. adverb c. conjuncţie coordonatoare d. conjuncie subordonatoare 263. În enunţul : “Oamenii admirau marea pe ale cărei valuri pluteau vaporaşe albe", cuvântul “ale cărei" este : a. pronume interogativ b. adjectiv interogativ c. pronume relativ d. adjectiv pronominal interogativ 264. Apoziţia se exprimă în limba română literară prin substantiv sau substitut al substantivului în cazul : a. nominativ b. acuzativ c. dativ d. genitiv 265. Nu sunt locuţiuni grupurile de cuvinte : a. cu condiţia să; în momentul când; în locul unde b. la un loc cu; în loc să; în afară de; c. în jurul; în faţa; în susul d. în caz că; chit că; înainte să 266. Substantivele “atletism","aur", “potasiu" : a. sunt cu variabile b. nu au gen c. sunt defective de numărul singular d. sunt defective de numărul plural 267. Este corectă construcţia : a. împotriva alcoolului şi tutunului b. împotriva alcoolului şi a tutunului c. graţie disciplinei şi a efortului d. conform legilor şi a normelor în vigoare 268. “Cum" are valoare de conjuncţie subordonatoare şi nu îndeplineşte funcţie sintactică în enunţul :
32
a. Cum îţi aşterni, aşa vei dormi. b. Cum ţi-ai petrecut vacanţa ? c. Cum nu şi-a repetat, a luat o nota mică. d. Cum găseşti drumul când te rătăceşti ? 269. “Cât" este adverb în enunţul : a. Mi-a spus cât timp ai stat la ea. b. Cât lemn s-a exportat ? c. Copiii află care este câtul a două numere. d. Cât de frumoasă eşti ! 270. Imperativul verbului “ a zice" este : a. zi !, nu zi !, ziceţi !, nu ziceţi ! b. zi !, nu zice !, ziceţi !, nu ziceţi ! c. zii !, nu zi !, ziceţi !, nu ziceţi ! d. zi !, nu zii !, ziceţi !, nu ziceţi ! 271. Cuvântul “ia" este interjecţie în enunţul : a. Ia, te rog, o bomboană ! b. Ia vino la mine ! c. Elevul ia cartea şi citeşte. d. Nu ia nimic de la străini. 272. Se scrie obligatoriu cu iniţială majusculă după următoarele semne de punctuaţie : a. [ . ]; [ ? ]; [ ! ]; [ “ ] b. [ ; ]; [ , ]; [ : ] c. [ . ] d. [ . ]; [ ? ]; [ ! ] 273. În enunţul : “Nu era decât un băiat în cameră.", cuvântul “un" este : a. numeral cardinal cu valoare adjectivală b. numeral cardinal cu valoare substantivală c. adjectiv pronominal nehotărât d. articol nehotărât 274. În enunţul : “Păru-i de aur aluneca pe umeri.", cuvântul “-i" are funcţia sintactică de : a. predicat nominal împreună cu numele predicativ “de aur" b. complement indirect c. atribut pronominal d. atribut adjectival 275. În enunţul : “E o adevărată indiscreţie să asişti la această discuţie.", cuvântul “indiscreţie" este : a. subiect b. complement direct c. atribut d. nume predicativ 276. În enunţul : “O alee îngustă, mărginită de trandafiri roşii, duce spre casă", cuvintele “de trandafiri" au funcţia sintactică de : a. atribut substantival prepoziţional b. complement circumstanţial de loc c. complement indirect
33
d. complement de agent 277. Există un predicat verbal în enunţul : a. Îi este milă şi de un gândăcel. b. Copacii desfrunziţi par a se plânge cerului de soarta lor. c. Cişmigiul rămâne cel mai frumos parc din Bucureşti. d. Nu mai fusese niciodată atât de sigur de succesul lui. 278. Există un atribut pronominal în enunţul : a. Mi ţi-l ia la scărmănat. b. M-am dus să-mi văd feciorul. c. Mi-am amintit de întâlnirea de mâine. d. Mi-am cumpărat nişte cărţi. 279. În propoziţia “Scrisoarea celorlalţi a venit mai târziu.", cuvântul “celorlalţi" este : a. complement indirect b. atribut pronominal c. atribut adjectival d. complement direct 280. În enunţul : “E uşor a scrie versuri .. “ (M. Eminescu), verbul “a scrie" este : a. subiect b. complement direct c. nume predicativ d. predicat verbal 281. În enunţul : “Picturile sunt admirate de iubitorii de frumos.", cuvintele “sunt admirate" au funcţia sintactică de : a. predicat verbal şi complement direct b. predicat verbal şi complement circumstanţial de mod c. predicat verbal d. predicat nominal 282. Cuvântul “ce" este subiect în enunţul : a. Părinţii nu ştiu ce va deveni băiatul lor b. Ce faci aici ? c. Se ştie ce a scris Eminescu d. Ce ţie nu-ţi place altuia nu-i face 283. În enunţul : “În băncile din faţă erau câţiva elevi silitori.", cuvintele “din faţă" sunt : a. atribut substantival prepoziţional b. atribut adverbial c. complement circumstanţial de loc d. locuţiune prepoziţională fără funcţie sintactică 284. Cuvântul “al cui" din enunţul : “Al cui este acest caiet ?" , are funcţia sintactică de : a. atribut pronominal b. nume predicativ c. atribut adjectival d. complement indirect
34
285. Complementul circumstanţial de timp nu se exprimă prin : a. substantiv b. pronume c. verb la supin d. verb la gerunziu 286. Complementul circumstanţial de mod nu se exprimă prin : a. verbe la participiu b. verbe la gerunziu şi la infinitiv c. adverbe d. substantive 287. Verbul “a fugi" poate fi regent pentru : a. complemente de orice fel şi atribute b. complemente directe c. atribute d. complemente circumstanţiale 288. Complementul indirect poate avea ca termen regent : a. verb tranzitiv b. substantiv c. pronume d. interjecţie 289. Complementul direct poate determina : a. un verb tranzitiv b. un substantiv c. un adjectiv d. un verb intranzitiv 290. În enunţul : "Cel harnic este felicitat de toata lumea.", subiectul este exprimat prin : a. adjectiv b. substantiv c. adjectiv precedat de articol demonstrativ d. adjectiv precedat de pronume demonstrativ 291. În enunţul : "Se gândeşte la bunicii lui.", cuvintele "la bunicii " au funcţia de : a. complement direct b. complement indirect c. complement circumstanţial de loc d. complement circumstanţial de scop 292. Precizează funcţia sintactică a pronumelui reflexiv "mă" din enunţul "Mă mândresc cu rezultatele mele " : a. complement direct b. complement indirect c. subiect d. nu are funţie sintactică
35
293. În fraza "I-a ieşit înainte ca să-i dea ajutor la transportul bagajelor.", predicatele sunt exprimate prin : a. verbe predicative, personale b. verbe predicative, impersonale c. locuţiuni verbale d. verbe copulative şi nume predicative 294. În fraza "Sigur că va fi ajutat cu lemne de vecini, dacă va fi ger în iarna aceasta.", există : a. numai predicate verbale b. numai predicate nominale c. un predicat nominal şi două predicate verbale d. un predicat verbal şi două predicate nominale 295. Verbul la infinitiv are funcţie de atribut verbal în enunţul : a. Boul luase obiceiul de a dormi după-amiaza. b. Viţelul nu ştia că unchiul lui putea dormi după prânz. c. Fără a te odihni bine, nu poţi munci bine. d. Odihnit, înainte de a pleca la drum, era vese.l 296. În enunţul : "S-a comunicat la radio ştirea aceasta.", subiectul este : a. inclus b. nedeterminat c. subînţeles d. ştirea 297. În enunţul : "Poţi veni oricând pe la mine.", cuvântul "oricând" este : a. pronume relativ b. adverb relativ c. adverb nehotărât d. conjuncţie subordonatoare 298. În enunţul : "Fetele sau băieţii sunt vinovaţi ?", elementele subiectului multiplu sunt în raport de coordonare : a. copulativă b. adversativă c. conclusivă d. disjunctivă 299. În enunţul : "Poetul adevărat, cel care uimeşte lumea prin profunzimea simţirii sale, nu moare niciodată.", cuvântul "cel" are funcţia sintactică de : a. subiect b. atribut pronominal apoziţional c. atribut adjectival d. nu are funcţie sintactică, deoarece este articol 300. Cuvintele din propoziţia : “Stropirea copiilor cu apa de către colegii lor a fost interzisă.", au, în ordine, următoarele funcţii sintactice : a. subiect, atribut, atribut, atribut, atribut, predicat verbal b. subiect, atribut, complement indirect, atribut, atribut, predicat verbal c. subiect, atribut, complement indirect, complement de agent, atribut, predicat verbal, complement de mod d. subiect, atribut, atribut, complement de agent, atribut, predicat nominal
36
301. În enunţul : "Ei poate că n-au înţeles.", cuvântul "poate" este : a. complement circumstanţial de mod exprimat prin adverbul de mod "poate" b. predicat verbal exprimat prin adverbul predicativ "poate" c. predicat verbal exprimat prin verbul predicativ "a putea" d. predicat nominal cu verbul copulativ subînţeles 302. În enunţul : "Nici o jucărie nu e mai frumoasă ca jucăria de vorbe." (T. Arghezi), există : a. un atribut pronominal şi un atribut substantival b. un atribut adjectival şi un atribut substantival c. numai un atribut substantival d. două atribute adjectivale 303. Complementul direct poate fi exprimat prin pronume personale, forme neaccentuate, în cazul : a. nominativ b. acuzativ c. dativ d. genitiv 304. În enunţul : "Pe carte am dat mulţi bani.", cuvântul "pe carte" este : a. complement circumstanţial de loc b. subiect c. complement direct d. complement indirect 305. Stabileşte felul coordonării dintre complementele circumstanţiale de mod din enunţul : "Acest elev răspunde ori foarte bine, ori foarte slab." a. copulativă b. adversativă c. disjunctivă d. conclusivă 306. În enunţul : "Se uita la mine cu o privire deznădăjduită.", cuvântul "deznădăjduită" are funcţia sintactica de : a. atribut verbal b. atribut adjectival c. complement circumstanţial de mod d. predicat verbal 307. Cuvintele "contra curentului" din enunţul "Înotatul contra curentului l-a epuiza.t" se analizează astfel : a. atribut substantival exprimat prin substantiv în cazul genitiv b. complement indirect exprimat prin substantiv în cazul genitiv c. complement indirect exprimat prin substantiv în cazul dativ d. complement de mod exprimat prin substantiv precedat de adverb 308. În enunţul : "Cât ulei consumaţi pe lună ?", cuvântul "cât" are funcţia sintactică de : a. complement circumstanţial de mod b. atribut adverbial c. atribut pronominal d. atribut adjectival
37
309. În fraza: "Are să mănânce când are să-i fie foame.", există : a. două predicate verbale b. patru predicate verbale c. două predicate nominale d. un predicat verbal şi unul nominal 310. În fraza : "Poetul privea îngândurat sălciile (1)/ ale căror ramuri atingeau undele lacului (2)/ pronumele relativ determină : a. propoziţia 1 b. substantivul "sălciile" c. substantivul "ramuri" d. atât propoziţia 1 cât şi substantivul "sălciile" 311. În propoziţia : "Ţi-a fost foame.", pronumele "ţi-" are funcţia sintactică de : a. subiect b. atribut pronominal c. complement indirect d. nu are funcţie sintactică 312. În fraza "N-a fost problemă, n-a fost situaţie, n-a fost moment politic pe care <> să nu-l fi înţeles şi luminat sub unghiul de vedere al revoluţiei" (M. Sebastian), există : a. 5 predicate nominale b. 5 predicate verbale c. 1 predicat verbal şi 3 predicate nominale d. 1 predicat verbal şi 4 predicate nominale 313. Pot fi termeni regenţi toate părţile de vorbire din seria : a. substantiv, interjecţie, numeral, pronume relativ b. pronume, adverb, conjuncţie, adverb relativ c. verb, articol, adjectiv, conjuncţie coordonatoare d. substantiv, adjectiv, adverb, prepoziţie 314. În enunţul : "Oricărei fete îi place să se uite în oglindă.", cuvântul "oricărei" are funcţia sintactică de : a. subiect b. complement indirect c. atribut pronominal d. atribut adjectival 315. În enunţul : "Dar el n-a prevăzut catastrofa din 1944-1945, care avea să paralizeze, încă o dată şi pentru atâţia ani, creativitatea românească." (M. Eliade), numeralul cardinal are funcţia sintactică de : a. complement circumstanţial de timp b. atribut adjectival c. atribut substantival d. complement direct împreună cu substantivul "catastrofa" 316. Predicatul verbal nu se poate exprima prin : a. locuţiune verbală
38
b. locuţiune adverbială c. verb predicativ d. verb copulativ 317. În fraza : "Ce pot suferi mai puţin oamenii neizbutiţi e să vadă la altul ce ar fi fost ei, dacă ar fi izbutit" (N. Iorga), sunt : a. 3 predicate verbale, 1 predicat nominal incomplet, 1 predicat nominal b. 3 predicate verbale, 2 predicate nominale incomplete c. 3 predicate verbale, 2 predicate nominale incomplete, 1 predicat nominal d. numai predicate verbale 318. Atributul verbal nu se exprimă prin verb la modul : a. infinitiv b. participiu c. gerunziu neacordat d. supin 319. În construcţiile "E ger" ; "Mi-e frică" ; "Mi-e dor" : a. "e ger" ; "e frică" ; "e dor" sunt predicate nominale b. "e" este predicat verbal, iar "ger", "frică" şi "dor" sunt subiecte c. "e" este predicat verbal, iar "mi-e" predicat nominal d. "e ger", "e frică", "e dor" sunt predicate verbale exprimate prin locuţiuni verbale 320. În fraza : “Augustus a fost înştiinţat; se înfurie ca întotdeauna când i se părea că un fapt oarecare era o înfruntare împotriva propriei sale persoane; îl exilă pe Silanus şi pe Postumus Agripa, care erau printre invitaţi şi o dădu afară din Roma chiar pe Iulia" (Vintila Horia), există : a. 5 predicate verbale şi 2 predicate nominale b. 6 predicate verbale şi 1 predicat nominal c. 4 predicate verbale şi 3 predicate nominale d. 7 predicate 321. În fraza " Sus, în casele domneşti, al căror lat acoperiş de şindrilă se/ntindea de jur/împrejur cu streşine lungi şi revărsate, stau cu o cucernică smerenie, împrejurul trupului împodobit al răposatului, toate căpeteniile ţării." (Al. Odobescu), pe lângă alte feluri de atribute există : a. 5 atribute adjectivale b. 6 atribute adjectivale c. 7 atribute adjectivale d. 8 atribute adjectivale 322. În versurile : "În cetăţuia ta de ape/ Dorm cântecele noastre toate...." (O. Goga), cuvântul "ta" este : a. atribut adjectival exprimat prin adjectiv posesiv în cazul în cazul acuzativ b. atribut pronominal exprimat prin pronume posesiv în cazul genitiv c. atribut adjectival exprimat prin adjectiv posesiv în cazul genitiv d. complement circumstanţial de loc 323. Cuvântul "unui" din enunţul : "Pe frunza unui nufăr, o broscuţă se bucură de frumuseţea nopţii" (E. Gârleanu), este : a. adjectiv nehotărât cu funcţia de atribut adjectival b. pronume nehotărât cu funcţia de atribut pronominal
39
c. numeral cardinal cu funcţia de atribut adjectival d. articol nehotărât fără funcţie sintactică 324. În fraza : "Rămâne ca mâine pe la ora 8 să fii acasă.", există : a. 1 predicat verbal şi un predicat nominal b. 1 predicat verbal şi un predicat nominal incomplet c. 2 predicate nominale d. 2 predicate verbale 325. În propoziţia : "Lacul codrilor albastru/ Nuferi galbeni îl încarcă...." (M. Eminescu), subiectul este : a. lacul b. nuferi c. subînţeles d. inclus 326. În fraza : "Am traversat un râu a cărui apă curgea lin.", propoziţia atributivă este introdusă prin : a. pronume relativ cu funcţia sintactică de atribut pronominal b. adjectiv relativ cu funcţia sintactică de atribut adjectival c. pronume relativ cu funcţia de complement indirect d. pronume interogativ cu funcţia de atribut pronominal 327. Există două predicate verbale în enunţul : a. Extemporalele corectate de profesor au fost pline de greşeli. b. Extemporalele au fost citite şi corectate de către profesor. c. Mi se pare că el va ajunge campion. d. Auzind vestea, copilul s-a bucurat mult. 328. Prin ce nu poate fi exprimat complementul direct ? a. pronume posesiv b.verb la infinitiv c. verb la supin d. adjectiv 329. Prin ce nu poate fi exprimat atributul pronominal ? a. pronume demonstrativ în cazul nominativ b. pronume personal în cazul genitiv c. pronume reflexiv în cazul dativ d. pronume de întărire în cazul dativ 330. Există un complement direct în enunţul : a. Nu vă bizuiţi pe acest băiat. b. Am contat mult pe ajutorul dumneavoastră. c. Uneori, copii îi supără pe profesori. d. În depărtare, se văd câteva sate de munte. 331. În fraza : "La Nicopole văzut-ai cât tabere s-au strâns/ Ca să steie înainte-mi ca şi zidul neînvins?" (M. Eminescu), cuvintele "înainte-mi" au funcţia sintactică de : a. complement circumstanţial de loc + complement indirect b. complement circumstanţial de loc + atribut pronominal c. complement circumstanţial de loc d. nu au funcţie sintactică, "înainte" fiind prepoziţie iar "mi" un dativ etic
40
332. Nu se desparte, în nici un caz, prin virgulă : a. atributul de substantivul determinat b. complementul direct de verbul determinat c. apoziţia simplă de substantivul determinat d. predicatul de subiect 333. Prin ce nu poate fi exprimat subiectul ? a. pronume posesiv b. numeral cardinal c. substantiv în cazul vocativ d. substantiv provenit din adjectiv 334. Există predicat nominal în enunţul : a. Cine-i omul acela ? b. Cine-i acolo ? c. Cine-i lăudat ? d. Cui îi este sete ? 335. Complementul nu poate determina : a. adjectiv b. pronume c. verb d. adverb 336. În propoziţia : " Romanticul aspiră după exoticul septentrional ori subtropical." (G. Călinescu), atributele adjectivale se află în raport de coordonare : a. copulativă b. adversativă c. disjunctivă d. conclusivă 337. În fraza : "Dacă steaua cuiva este nefericită, atunci calităţile nu plac altora: curajul lui pare sminteală, elocinţă-pălăvrăgeală, dărnicia-risipă, nobleţea-desfrâu, învăţătura-fleac" (Cugetări personale), există : a. numai predicate nominale b. 1 predicat verbal şi 6 predicate nominale c. 2 predicate verbale şi 1 predicat nominal d. 1 predicat verbal şi 2 predicate nominale 338. În fraza : "După un scurt popas făcut la podul de la Timişeşti, de pe Moldova, pornim înainte spre Moţca şi suim încet, încet codrul Paşcanilor." (I. Creangă), există : a. 4 complemente circumstanţiale b. 5 complemente circumstanţiale c. 6 complemente circumstanţiale d. 7 complemente circumstanţiale 339. În fraza : “Drumeţii spuneau că există la Cocorăşti un cimpoieş care are un fecior foarte învăţat ce ştie toate limbile şi că l-au văzut chiar ei pe acel cimpoieş, care e un om scurt, gros, şchiop de piciorul stâng, rotund la faţă şi zâmbesşte totdeauna când vorbeşti cu el" (I. Slavici), există : a. 6 subiecte exprimate, 1 subiect subînţeles şi 1 subiect inclus în desinenţa verbului b. 6 subiecte exprimate şi 2 subiecte subînţelese c. 3 subiecte exprimate, 3 subînţelese şi 2 subiecte incluse d. 1 subiect exprimat şi 7 subiecte neexprimate 340. În fraza : "Copilul lor e (1)/ cum n-am mai văzut niciodată (2)", propoziţia P2 este : a. completivă directă
41
b. atributivă c. predicativă d. circumstanţială de mod 341. În fraza : " Dacă învaţă (1)/ înseamnă (2)/ că va înţelege (3)/", propoziţiile subordonate sunt : a. condiţională şi completivă directă b. subiectivă şi predicativă c. condiţională şi predicativă d. cauzală şi completivă directă 342. În fraza : "Cum au plecat părinţii, (1)/ fuga la joacă. (2)/", propoziţia subordonată este : a. condiţională b. modală c. caauzală d. temporală 343. Există o propoziţie circumstanţială de scop în enunţul : a. Veţi reuşi, de veţi fi mai silitori. b. De-l cerţi toată ziua, şi tot nu ascultă. c. A scris aşa de bine, de va lua nota 10. d. Du-te de te culcă ! 344. În fraza : "Contează (1)/ pe cine e cel mai bun (2)/", propoziţia subordonată este : a. subiectivă b. completivă directă c. completivă indirectă d. predicativă 345. În fraza : "Contează foarte mult (1)/ ce vei face în viaţă (2)/", propoziţia subordonată este : a. subiectivă b. completivă directă c. completivă indirectă d. atributivă 346. În fraza : "S-a ştiut (1)/ unde ai fost (2)", propoziţia 2 este : a. subiectivă b. completivă directă c. completivă indirectă d. circumstanţială de loc 347. În fraza : "Să mă fi anunţat la timp, (1)/ te-aş fi aşteptat.(2)", propoziţia 1 este : a. principală . condiţională c. cauzală d. subiectivă 348. În fraza : "Că neantul este implicat în ideea de moarte, (1)/ o dovedeşte frica de moarte. (2)" (Emil Cioran), propoziţia 1 este : a. subiectivă b. atributivă c. completivă directă d. cauzală
42
349. În fraza : “Ceea ce este uluitor în motivele pentru care Caron îi interzice fiului său să-l urmeze este împrejurarea că, dacă l-ar fi găsit la fel de apt de libertate ca pe sine, i-ar fi permis să se omoare alături de el" (H. R. Patapievici), există : a. 1 propoziţie principală, 2 atributive, 2 completive direct, 1 conditională b. 1 propoziţie principală, 1 subiectivă, 1 atributivă, 1 completivă directă, 2 completive indirecte, 1 cauzală c. 1 propoziţie principală, 2 subiective, 1 atributivă, 1 predicativă, 1 completivăa directă, 1 condiţională d. 1 propoziţie principală, 1 subiectivă, 2 atributive, 2 completive directe, 1 condiţională 350. În fraza : " Nu-ţi merge (1)/ să-l minţi pe acest profesor (2)", propoziţia 2 este : a. subiectivă b. completivă directă c. completivă indirectă d. circumstanţială de scop 351. În fraza : "Să-l fi gonit de acasă, şi tot nu ar fi zis nimic.", conjuncţia subordonatoare "să" s-ar putea substitui cu următoarea locuţiune conjuncţională : a. în caz că b. chiar dacă c. imediat ce d. din cauză că 352. În fraza : " Cum îl vede, fuge către el.", propoziţia subordonată este : a. circumstanţială de cauză b. circumstanţială de mod c. circumstanţială de loc d. circumstanţială de timp 353. Propoziţia care determină un pronume din regentă este : a. completivă directă b. atributivă c. subiectivă 354. În fraza : "Arta este o minciună (1)/ care ne ajută (2)/ să înţelegem adevărul.(3)" (P. Picasso), propoziţia 3 este : a. completivă directă b. completivă indirectă c. atributivă d. subiectivă 355. Verbul "a ajunge" poate fi termen regent : a. numai pentru subiectivă b. numai pentru predicativă c. numai pentru completivă directă d. pentru orice subordonată, cu excepţia atributivei 356. În fraza : "Costul casei este la cât l-ai apreciat tu.", subordonata este : a. circumstanţială de mod b. predicativă c. completivă indirectă d. atributivă
43
357. În fraza "Una e (1)/ să te plimbi (2)/ şi/ alta e (3)/ să munceşti. (4)", subordonatele sunt : a. subiective b. predicative c. completive directe d. atributive 358. În fraza : "Ce înseamnă (1)/ să pierzi un minut ? (2)", propoziţia 2 este : a. principală b. subiectivă c. predicativă d. completivă directă 359. În fraza : "Adevărul era că fusese la început sărac lipit şi ceea ce avea acum încă nu se cunoştea.", există : a. 1 principală: 2 predicative; 1 subiectivă b. 2 principale; 2 predicative c. 2 principale; 1 subiectivă; 1 predicativă d. 2 principale; 2 suniective 360. Fraza : “Ţin (1)/ să subliniez (2)/ că (3)/ întrucât motivul vieţii şi al morţii este învăluit în mister, (4)/ artistul este liber (3)/ să-l prelucreze (5)/ cum vrea. (6)", are urmatoarea structură : a. 1.propoziţie principală; 2.completivă indirectă; 3.subiectivă; 4. consecutivă; 5.completivă directă; 6. modală b. 1.propozţtie principală; 2.completivă indirectă; 3.subiectivă; 4. cauzală; 5.completivă indirectă; 6. modală c. 1.propoziţie principală; 2.subiectivă; 3.cauzală; 4. cauzală; 5.finală; 6. predicativă d. 1.propoziţie principală; 2.completivă directă; 3.completivă directă; 4. cauzală; 5.completivă indirectă; 6. modală 361. Citeşte cu atenţie fraza : “Dacă cuvintele au aşa de mare vrajă este că poartă în ele bucăţi din sufletul acelora care le rostesc, bucăţi din sufletul pe care oratorul şi-l rupe şi îl împrăştie ca să ajungă, fie măcar pentru o clipă, la deliciul suprem care se cheamă comunicare desăvârşita cu ceilalţi." (N. Titulescu) Se propune urmatoarea structura sintactica ; 1. condiţională 2. principală regentă 3. predicativă 4. completivă indirectă 5 atributivă 6. atributivă 7. circumstantială de scop 8. atributivă În structura propusă : a. nu există nici o greşeală b. există o greşeală c. există două greşeli d. există mai multe greşeli
44
362. Verbul "a şti" poate fi termen regent pentru toate subordonatele cu excepţia propoziţiilor : a. subiectivă şi completivă directă b. concesivă şi consecutivă c. predicativă, atributivă şi completivă indirectă d. condiţională şi modală 363. În fraza : " Ce-aţi văzut (1)/ c-aci făcut-am noi în Ţr Românească, (2)/ o veţi face voi acolo, pentru legea creştinească ...." (Al. Davila), propoziţiile P1 şi P2 sunt : a. subiective b. completive directe c. P1 este subiectivă şi P2 este completivă directă d. P1 este completivă directă şi P 2 subiectivă 364. În fraza : "Iată (1)/ că mai sunt trei zile (2)/ până ce se împlineşte sorocul, (3)/ aşa că n-ar fi rău (4)/ să încerci (5)/ să-mi faci socotelile". (6)" (Ion Creangă), sunt completive directe : a. P2 şi P6 b. P5 şi P6 c. P2 d. P2, P5 şi P6 365. În fraza : "A plecat devreme de acasă, pentru ca nu cumva să scape trenul.", subordonata este : a. finală b. indirectă c. cauzală d. consecutivă 366. Un verb copulativ se poate construi simultan cu : a. o subiectivă şi o completivă directă b. o predicativă şi o completivă indirectă c. o atributivă şi o predicativă d. o subiectivă şi o predicativă 367. În fraza : "Supărarea lui e (1)/ fiindcă n-am rezolvat corect toate problemele. (2)", propoziţia 2este a. subiectivă b. predicativă c. cauzală d. completivă indirectă 368. În fraza : "Îmi pare rău (1)/ că am greşit. (2)", subordonata este : a. subiectivă b. completivă indirectă c. cauzală d. completivă directă 369. Verbul "a rămâne" este impersonal şi se construieşte cu o subiectivă în enunţul : a. Rămân aşa cum au fost întotdeauna. b. Azi au plecat copiii la munte, rămânând ca mâine să plece şi părinţii la mare. c. Au rămas în clasă. d. Unele păsări rămân iarna în ţara noastră .
45
370. În versurile : "Aşa cântă de cu jele,/ Cât şi altele-n vâlcele/ Prind a vărsa lăcrimele." (Folclor), propoziţia subordonată este : a. consecutivă b. concesivă c. modală d. cauzală 371. Propoziţia : ".........încotro se duce mingea." ar fi completivă directă, dacă regenta ei ar fi : a. "Se ştie ......." b. "Problema este ........." c. "L-a întrebat ..........." d. "Aleargă ........" 372. În fraza : "Am fost la munte că aş fi vrut să mă odihnesc.", subordonatele sunt : a. cauzale b. finale c. cauzală şi completivă directă d. cauzală şi completivă indirectă 373. În fraza : "V-aţi dus (1)/ să-l căutaţi.(2)", propoziţia 2 este : a. circumstanţială de loc b. consecutivă c. completivă indirectă d. circumstanţială de scop 374. Este completivă indirectă subordonata din fraza : a. Mi-a spus să fiu mai atent la rezolvare. b. A studiat mult să nu aibă surprize la examen. c. Părinţii nu s-au opus să plecăm în excursie. d. Nu e aşa de naiv să creadă toate basmele tale. 375. Este subiectivă subordonata din fraza : a. Adevărul este că n-am fost atentă. b.Părea că lucrurile vor lua o altă întorsătură. c. A notat ceea ce e important. d. S-a procedat cum am stabilit. 376. Este corect construită fraza : a. Nu observasem că în urma lor mergea un câine. b. Mi-a ordonat ca să trec pe la el. c. Zice că nu dorea nimic acum. d. A avut de rezumat romanul care l-a citit. 377. În fraza : " Striga cu turbare (1)/ şi/ se bătea cu pumnul în piept (2)/ şi / nu-i venea (3)/ să creadă (4)/ că boieri mari de casa lui (5)/ pe care i-a miluit (6)/ vor (5)/ să-l dărâme (7)/ şi să-l piardă (8)." (M. Sadoveanu), propoziţiile subordonate introduse prin "să" sunt : a. completive directe b. subiective c. P4 este subiectivă, iar P7 şi P8 sunt completive directe d. finale 378. În fraza : "Marinarilor noştri nu le place (1)/ să se amestece cu ei, (2)/ căci acest surâs îi umileşte. (3)" (Vintilă Horia), propoziţiile subordonate sunt, în ordinea apariţiei :
46
a. completivă directă şi completivă indirectă b. completivă directă şi cauzală c. subiectivă şi completivă indirectă d. subiectivă şi cauzală 379. În fraza : " O povesteşte cu atâta convingere, încât nu îndrăznesc să-i amintesc de Hero şi Leandru a căror poveste e aidoma." (V. Horia), prima subordonată necircumstanţială este : a. completivă directă b. consecutivă c. modală d. atributivă 380. În fraza : "Dacă vreun inconştient ar vrea (1)/ să folosească atomii pentru război, (2)/ pământul va fi prefăcut într-un bulgăre de zgură." (Geo Bogza), propoziţia circumstanţială este : a. completivă directă b. temporală c. concesivă d. condiţională 381. În fraza : " Nu şi-a scris (1)/ pentru că nu şi-a notat tema pentru acasă. (2)", nu s-a pus virgulă între cauzală şi regenta ei, deoarece : a. cauzala nu se desparte de regentă prin virgulă b. s-a făcut o greşeală c. vorbitorul insistă asupra cauzalei, subliniind că este elementul esenţial care justifică acţiunea din regentă d. nu se insistă asupra cauzalei 382. În fraza : " Ceea ce am aflat, (1)/ n-o să-ţi spun.(2)", s-a pus virgulă între P1 şi P2, deoarece : a. s-a făcut o greşeală b. completivă directă aşezată înaintea regentei se desparte, de obicei, de aceasta prin virgulă c. sunt două propoziţii de acelaşi fel în raport de coordonare prin juxtapunere d. propoziţia 1 este reluată în regenta ei prin pronumele personal "o" 383. În fraza : “ Orice colţ sufletesc din noi are atâta rezonanţă pentru tot ce se petrece în noi, încât de multe ori mi se pare că fiecare idee are o inimă care bate pentru ceva şi fiecare simţământ are un cap care cugetă." (L. Blaga), există : a. 1 principală, 2 subiective, 3 atributive, 1 consecutivă b. 2 principale, 1 subiectivă, 4 atributive c. 1 principală, 1 subiectivă, 2 completive directe, 1 atributivă, 1 consecutivă d. 2 principale, 2 subiective, 2 atributive, 1 consecutivă 384. Citeşte cu atenţie fraza : “Cultul nostru pentru Eminescu, acela (1)/ care n-a avut înaintaşi (2)/ şi/ nu va putea (3)/ să aibă urmaşi ai geniului său, (4)/ pentru marele creator de vesnică poezie, (1)/ în care se dovedeşte strălucit (5)/ că se pot îmbina armonic şi cele mai înalte preocupări morale, cel mai nobil avânt naţional, cu cele mai frumoase realizări estetice, (6)/ e o adevarată garanţie pentru viitorul acestei ţări." (N. Iorga) Stabileşte câte greşeli are structura sintactică propusă : P1 - principală regentă pentru P2 si P3 P2 - atributivă subordonată la P1 P3 - atributivă subordonată la P1 P4 - subiectivă subordonată la P3
47
P5 - atributivă subordonată la P1 P6 - completivă directă subordonată la P5 a. o greşeală b. două greşeli c. mai multe greşeli 385. În fraza : “ Trebuie să fie cineva purtătorul unui mesaj personal, purtătorul unor experienţe capabile să lumineze nu numai propria viaţă, ci şi viaţa celorlalţi, trebuie să trăiasca el însuşi o dramă de idei sau de pasiuni, pentru ca glasul său să treacă dincolo de sine, către ceilalţi." (M. Sebastian), există : a. 2 principale, 3 subiective, 1 indirectă b. 2 principale, 2 subiective, 1 indirectă, 1 finală c. 2 principale, 2 subiective, 2 finale d. 2 principale, 3 subiective, 2 indirecte, 1 finală (2 dintre propoziţii fiind eliptice de predicat) 386. În fraza : "De-ar veni mai repede vacanţa să mă joc !", prima propoziţie este : a. condiţională b. finală c. concesivă d. principală 387. Nu există decât elemente de relaţie subordonatoare, în seria : a. că, sau, ori, dar, cum b. cui, încât, fie, nici, iar c. când, deci, deoarece, să d. unde, deşi, dacă, fiindcă, cine 388. În fraza : “De d. Alexandru Marghiloman, cu toate că se distinsese în Cameră prin eleganţa şi claritatea cuvântărilor sale, nu se cădea să vorbim, fiindcă politiceşte se apropiase <> şi o lăudare a d-sale ar fi fost bănuită de parţialitate." (T. Maiorescu), există : a. 1 principală, 1 subiectivă, 2 cauzale, 1 concesivă b. 2 principale, 1 subiectivă, 1 cauzală, 1 consecutivă c. 1 principală, 2 subiective, 1 cauzală, 1 modală d. 2 principale, 2 subiective, 1 concesivă 389. În fraza : " Cu cine te-ai întâlnit (1)/ când ai fost la concert ? (2)", propoziţia 1 este : a. principală b. completivă directă c. completivă indirectă d. subiectivă 390. Verbul la infinitiv din enunţul : "Timpul veni, merele începură a se pârgui.", se poate dezvolta într-o subordonată : a. subiectivă b. completivă directă c. completivă indirectă d. predicativă
48
391. În fraza : “Cine îşi dă osteneala să privească traiul de toate zilele al ţăranului român, acela va ajunge la o concluzie cu totul deosebită : va vedea că ceea ce deosebeşte pe plugarul român de neamurile vecine este o mare cumpătare în judecată şi o foarte delicată rezervă faţă de alţii." (Simion Mehedinţi), se pot identifica, în ordine, urmatoarele locuţiuni : a. verbală, adjectivală, adverbială, prepoziţională b. adjectivală, adjectivală, pronominală, conjunctivală c. verbală, adjectivală, adverbială, pronominală, conjuncţională d. verbală, adverbială, adverbială, prepozţională 392. Propoziţia subordonată circumstanţială de timp nu se introduce prin : a. în timp ce b câtă vreme ce c. de vreme ce d. până 393. Se despart între ele prin virgulă propoziţiile de acelaşi fel în raport de coordonare ; a. copulativă prin "şi" b. disjunctivă prin "ori" c. disjunctivă prin "sau" d. prin juxtapunere 394. În fraza : “Ca să spui conştiinţei tale că este liberă este ca şi când ai asigura universul că este liber să fie infinit." (I. Buga), există : a. 1 principală, 1 predicativă, 3 completive directe, 1 finală b. 1 principală, 1 predicativă, 2 subiective, 2 completive directe c. 1 principală, 1 subiectivă, 1 predicativă, 1 completivă directă, 2 completive indirecte d. 1 principală, 4 completive directe, 1 finală 395. În fraza : " Numai în grădina ursului, dac-a fi auzit de dânsa, se află salăţi de aceste. (I. Creangă), propoziţia introdusă prin conjuncţia "dacă" este : a. condiţională b. concesivă c. incidentă d. cauzală 396. Nu se desparte prin virgulă : a. substantivul în vocativ de restul propoziţiei b. complementul direct de verbul determinmat, dacă e în topică normală c. construcţiile gerunziale de la începutul propoziţiei d. apoziţia dezvoltată de restul propoziţiei 397. În fraza : " Nu e nebun cine e nebun, ci e nebun cine se pune cu nebunul." (Folclor), între propoziţiile regente se stabileşte un raport de coordonare : a. copulativă b. adversativă c. disjunctivă d. conclusivă 398. E corect construită fraza : a. E bine ca să fii atent la rezolvarea testului.
49
b. Mi-a displăcut ideea ca să merg la petrecere cu ei. c. Problema e ca fiecare dintre voi să participe la cros. d. Ştie ca să scrie. 399. În versurile : “De fapt eram Cenuşăreasa,/ eram cea care poartă viaţa şi cântă,/ eram aproape de pământ şi frântă/ de marea mea putere ca un ram." (M. Isanos), verbul “a fi" (prezent în text sau subînţeles) are valoare : a. predicativă, completivă şi auxiliară b. predicativă şi copulativă c. predicativă şi auxiliară d. copulativă şi auxiliară 400. Nu conţin diftongi toate cuvintele din seria : a. mesteacăn, coafor, oacheş, lingual b. lornion, înfiera, jaguar, îngăima c. gheaţă, leandru, aghiotant, foileton d. iguană, impiegat, inaugura, fiică 401. Sunt accentuate pe ultima silabă toate cuvintele din seria : a.barbar, bariton, bolnav, barem b. caracter, gingaş, facsimil, inspector c. ibidem, infam, infim, ponei d. rabin, radar, regizor, rucsac 402. Grupul de litere "ge" are valoarea unui singur sunet în cuvintele : a. ager, ger, Geta, gelatină b. geantă, geam, geamantan, coşcogeamite c. genunchi, gentuţă, trage, ingenios d. ninge, hoge, degerat, degete 403. Cuvintele "abilitate" şi "agilitate" sunt : a. sinonime b. paronime c. omonime d. antonime 404. Este neologism cuvântul : a. limbă b. fiinţă c. a depăşi d. ispravnic 405. Cuvântul "buged" nu înseamnă : a. balanţă a veniturilor şi cheltuielilor b. buhăit c. puhav d. umflat 406. Nu există nici o structură cacofonică în enunţul : a. S-a întrebat de destinaţia banilor donaţi acestei asociaţii. b. Au avut un noroc extraordinar că au câştigat prima manşă. c. Nu a ştiut că cartea nu fusese citită. d. Pentru că elevul Costache nu a învăţat, a rămas corigent.
50
407. Cuvintele "posesie" şi "posesiune" sunt : a. dublete lexicale diferenţiate semantic b. paronime c. forme ale aceluiaşi cuvânt, dar una e greşită d. omonime 408. Cuvântul "acerb" înseamnă : a. insolent b. înverşunat c. indolent d. aborigen 409. Cuvântul "bombastic" nu înseamnă : a. pretenţios b. afectat c. ardent d. convenţional 410. Conţine numai antonime ale cuvântului "drept" seria : a. necinstit, aspru, coerct b. îndoit, curbat, răsfirat c. rigid, ţeapăn, băţos d. strâmb, nedrept, stâng 411. Cuvântul "animozitate" nu înseamnă : a. zâzanie b. discordie c. conflict d. vivacitate 412. Cuvintele "amabilitate" şi " solicitudine" sunt : a. antonime b. paronime c. sinonime d. omonime 413. Locuţiunea adjectivală "cu judecată" este sinonimă cu : a. cu capul în nori b. tobă de carte c. cu scaun la cap d. de vază 414. Cuvântul " a evoca" înseamnă : a. a implora o forţă în clipele grele b. a învia amintiri c. a aduce numele unui argument în sprijinul unei idei c. a invita 415. Sinonimul neologic al cuvântului "atrofiat" este : a. chircit b. pipernicit c. degenerat d. pirpiriu
51
416. Există numai cuvinte care conţin diftongi în seria : a. eu, corăbiilor, mea b. corăbii, ieşite, sprânceană c. socoteală, oricărei, mereu d. lăcrămioară, pălărioară, şerpoaică 417. Este construit corect din punctul de vedere al regulilor acordului următorul enunţ : a. Cadrele didactice, profesori şi învăţători, au fost nemulţumiţi de hotărârea ministerului. b. Oricare dintre liderii noştri de sindicat pot fi contestaţi. c. Aici izolarea geografică şî politică a dus la izolarea lingvistică . d. Băiatul ori fata vor merge să ridice pachetul. 418. Textul : "După fiecare gaz rar începe un nou strat electronic, care se ocupă succesiv cu electroni.", aparţine stilului : a. beletristic b. ştiinţific c. publicistic d. administrativ 419. Sunt formate prin compunere toate cuvintele din seria : a. arhicunoscut, fiinţă, cumsecade b. bunăvoinţă, perspicace., elementar c. fiecare, fiindcă, a binevoi d. preşcolar, sublocotenent, albatros 420. Sunt polisemantice toate cuvintele din seria : a. azot, a cunoaşte, semn b. bun, a trece, calitate c. rezistenţă, amper, fiabilitate d. ambreiaj, carburator, jiglor 421. Expresia "a băga (pe cineva) de viu în mormânt", este sinonimă cu : a. a băga (pe cineva) în răcori b. a o băga pe mânecă c. a face (cuiva) zile fripte d. a lua (cuiva) capul 422. Cuvântul "devoţiune" nu este sinonim cu : a. pietate b. cucernicie c. abnegaţie d. evlavie 423. Cuvântul "manej" înseamnă : a. loc special amenajat unde se învaţă călăria b. activitatea de conducere a unei firme c. sală în care au loc şedinţele d. activitatea unei gospodine 424. Cuvântul "punic" înseamnă : a. pasibil de pedeapsă b. cartaginez c. problematic d. ruşinos 425. Sunt adverbe provenite prin derivare, din alte părţi de vorbire, toate cuvintele din seria : a. omenesc, românesc, frăţesc b. omeneşte, româneşte, frăţeşte
52
c. binişor, depărtişor, repejor d. altfel, niciodată, totdeauna 426. Nu există greşeală în enunţul : a. Sunt de acord întrutotul cu ceea ce spui. b. Din totdeauna oamenii au avut visuri măreţe. c. Excrocul s-a dat drept juristconsult la o întreprindere. d. Am dăruit flori dragii mele prietene. 427. Sunt de origine latină cuvintele din seria : a. apă, casă, soacră, frunte b. beteşug, rămăşag, oraş c. prieten, dragoste, plug d. ghiveci, magiun, cazma 428. "Efemere" este sinonim cu : a. efervescent b. veşnic c. vremelnic d. etern 429. "Impetuos" este antonimul cuvântului : a. dezlănţuit b. calm c. năvalnic d. mândru 430. "Fad" este antonimul cuvântului : a. ridat b. insipid c. inodor d. apetisant 431. Sensul iniţial al cuvântului "mitocan" este : a. prost b. mahalagiu c. locuitor al unui mitoc d. locuitor de la periferia oraşului 432. Atingerea reputaţiei unei persoane prin acte jignitoare se numeşte : a. injustiţie b. injusteţe c. injurie d. invectivă 433. Antonimul cuvântului "suprapreciere" este : a. bagatelizare b. elogiu c. omagiu d. discreditare 434. "Emulaţie" este sinonim cu : a. glorificare b. competiţie c. apoteoză d. expatriere 435. În enunţul: "Subiectul ales se circumscrie perimetrului tematicii îndrăgită de romanticii înseşi.". există : a. o greşală b. două greşeli c. trei greşeli d. mai multe greşeli 436. Cuvintele "pensie" şi "pensiune": "fracţie: şi "fracţiune" sunt : a. variante ale aceluiaşi cuvânt b. dublete lexicale diferenţiate semantic c. una din forme este învechită d. una din forme se foloseşte numai în vorbirea populară
53
437. Cuvântul "inexigibil" înseamnă : a. care nu poate fi ales b. care nu poate fi înţeles c. care nu poate fi pretins d. care nu poate fi corupt 438. Conţine numai neologisme seria : a. chezaş, cinovnic, işlic b. merindare, meşteşugar, duhan c. barză, viezure, brânză d. destin, fidel, a decide 439. Este incorectă construcţia : a. reuniune familială b. decizie arbitrară c. savant eminent d. perceptorul copiilor 440. Nu există nici o greşeală în enunţul : a. Exhibiţiile făcute pentru a scăpa de fisc l-au coborât mult în ochii colegilor. b. Tinerii noştri necesită mulţi bani ca să se distreze. c. Trebuie ca să vii pe la mine. d. În copilărie, copilul a fost frustat de iubirea a lor săi. 441. Nu fac parte din masa vocabularului cuvintele : a. literar, hiperbolă, comparaţie b. frate, soacră, noră c. azot, oxigen, hidrogen d. caimacan, postelnic, pisar 442. Există greşeli în enunţul : a. Un locotenent ne-a vorbit despre delincvenţa juvenilă. b. Deşi n-avea o dicţiune bună, disertaţia lui despre drepturile omului a avut succes. c. Ţinând seama de situaţia conjucturală ivită, dezidenţii manifestă în faţa Guvernului. d. Detenţiunea acestui infractor va dura încă trei ani. 443. Cum e corect ? a. mamei-soacre b. mamii soacre c. mamei-soacră d. lui mama-soacră 444. Nu există nici o greşeală în enunţul : a. Nu mi-ar plăcea să ignoreze pericolul unui infarct. b. Preţurile încep să crească din ce în ce mai mult. c. Sunt în imposibilitatea de a mai putea să economisesc un milion de lei. d. Copiii au ornat bradul cu multe podoabe. 445. Aparţin stilului publicistic toate expresiile din seria : a. a bate apa în piuă; a-şi lua inima în dinţi b. trimis special; sondaj de opinie c. coloană vertebrală; lichid cefalorahidian d. ad litteram; curriculum vitae
