REPORTAJUL Definiţie: relatarea relatarea unui fapt, descrierea unui loc, pe baza unor informaţii culese la faţa locului. Reportajul îmbină cele trei moduri de expunere – descrierea, descrierea, naraţiunea şi dialogul – reconstituind în amănunt evenimentul. Ca specie jurnalistică, reportajul trebuie să respecte câteva reguli menite să păstreze nota informativă: - prin claritatea relatării şi expunerea faptelor esenţiale, dar şi pe cea de reconstituire veridică a unei întâmplări – unde reporterul poate folosi şi tehnici de compoziţie literară. Trăsăturile reportajului : actualitatea – totul porneşte po rneşte de la actualitate, ea dă interesul general. autenticitatea – este o trăsătură ce se cere garantată. Un exemplu în acest sens ne-o dă scriitorul Geo Bogza: ”dacă nu am văzut cu ochii noştri şi totuşi scriem, se cheamă, ca să spun aşa, că măsluim.” atitudinea – valorile morale sunt deosebit de importante în acest caz, unde contează în mod deosebit participarea afectivă a reporterului, poziţia sa faţă de faptele prezentate. Lipsa atitudinii dezumanizează jurnalistul până la transformarea lui într-un obiect. plasticitatea – reporterul face apel la mijloace şi procedee literare ce ţin de compoziţie (naraţiune, dialog, portretizare), de imagine artistică (metaforă, comparaţie) sau de manieră (lirism, ironie, dinamism). Tipuri de reportaj : După tema abordată: ♣reportaj de specialitate - social; - cultural; - politic; - economic; - sportiv; ♣ reportaj de informare generală - reportaj de fapt divers; - reportaj de călătorie; - reportaj monografic.
După realitatea pe care o înfăţişează: realitatea punctuală; ♣reportaj de actualitate – bazat pe realitatea - package: un minut-un minut şi jumătate, concizie, zgomote, voci, legături. Prima frază atrage! realitatea latentă. ♣reportaj features (pe un fenomen) – bazat pe realitatea Realitatea Realitatea imediată : - este oglindită prin fapte, evenimente sau opinii, sau prin poziţii legate de un eveniment anume care s-a întâmplat foarte recent. - este cuprinsă în reportaje gen PACKAGE, tip de reportaj care nu durează mai mult de trei minute;
- pentru reportaje de tip package se aleg cele mai relevante opinii şi răspunsuri. Realitatea latentă: - este o prelungire, o consecinţă pe termen lung a primei forme şi se manifestă în special prin fenomene sau stări conflictuale nerezolvate. - poate fi decodificată folosind reportajul FEATURES. - exemple: - integrarea in UE, relaţiile dintre biserici şi stat ş.a.
După modul în care este structurată acţiunea: ♣ Reportajul propriu-zis este reportajul în cadrul căruia relatarea urmează fidel desfăşurarea cronologică a evenimentului. ♣ Reportajul colaj este acel reportaj în care se foloseşte tehnica montajului cinematografic – alcătuirea unor fragmente narative care par de sine stătătoare, dar care prin asociere, întregesc intenţia autorului de a lumina una şi aceeaşi arie problematică. ♣ Reportajul eseu se bazează pe o idee centrală în jurul căreia se grupează şi se ordonează elementele naraţiunii. ♣ Reportajul povestire porneşte de la o idee construită în jurul unui conflict menit să pună în evidenţă şi direcţiile de dezvoltare a evenimentului relatat. ♣ Reportajul anchetă este acela în care naraţiunea urmează logica investigaţiei întreprinse de reporter este pentru a afla adevărul. IMPORTANT ― Emoţiile nu trebuie să pună stăpânire pe actul jurnalistic, chiar dacă ele exprimă nemulţumiri. Soluţiile oferite de reportaj trebuie să se bazeze pe documente şi respectarea acestora; ― Reportajul trebuie să ofere soluţii, altfel munca jurnalistului este în zadar; ― Subiectul trebuie tratat astfel încât să reflecteze această butadă: Jurnalistul poate fi considerat ochii şi urechile auditoriului, însă nu şi creierul acestuia! (”The journalist may be the ears and eyes of the listener, but not his brain!”)
