Introducere Prima atestare istorică a ciocolatei datează în urmă cu 1.500 de ani, în pădurea tropicală a Americii Centrale, acolo unde ploile tropicale se combină cu temperaturile înalte de pe tot parcursul anului şi umiditatea umiditatea care oferă climatul ideal pentru cultivarea cultivarea arborelui din care care se obine ciocolata!nbsp"# arborele de cacao. Arborele de cacao a fost venerat de civilizaia $a%asa din America Centrală şi $e&icul de 'ud, care credeau că acesta acesta este de ori(ine divină. Cuv)ntul Cuv)ntul *Cacao* este de fapt un cuv)nt cuv)nt $a%aş care înseamnă *m)ncarea +eilor*. e aici ori(inea modernă a numelui copacului de *-eobrama Cacao* care înseamnă /m)ncarea +eilor*. n America de dinainte de colonizare, boabele de cacao se măcinau şi se foloseau la prepararea unei băuturi băuturi amare, cu apă apă rece numită *&ocalatl*, *&ocalatl*, de unde mai mai apoi se va tra(e şi denumirea sub care cunoaştem în prezent produsele de bază de cacao, adică *ciocolată*. ăuturile pe bază de cacao au avut întotdeauna un efect stimulator, iar europenii, foarte inventivi de felul lor, au început să e&perimenteze mai înt)i cu apă caldă şi apoi cu diferite in(rediente la prepararea de băuturi băuturi tot mai plăcute ca!nbsp"(ust. ca!nbsp"(ust. 2u peste peste multă vreme aveau aveau să apară apară şi batoanele de ciocolată, ciocolată, nu foarte diferite diferite de cele pe care care le consumăm consumăm şi în prezent. n întrea(ă 3uropa, afacerile cu cacao de import au înflorit, iar austriecii, en(lezii, spaniolii şi francezii au dezvoltat o adevărată industrie a ciocolatei în foarte scurtă vreme. ntreprinzători celebri, precum 2estle, Cadbur% sau Cailler şi#au pus amprenta pe produsele lor unice încă din secolul al 14#lea, cre)nd linii de producie de succes, care includeau şi caramele, bomboane de ciocolată sau alte alte dulciuri foarte căutate. căutate. n prezent, ciocolata şi produsele pe baza de ciocolată sunt uşor de (ăsit în întrea(ă lume, dar e&istă totuşi serioase semne de întrebare asupra viitorului deoarece boabele de cacao necesită un climat special, bo(at în ploi, dar şi cu temperaturi mari, pentru a fi obinute recolte bo(ate. ntruc)t lumea este ameninată at)t de scimbările maore de climat c)t şi de incendii şi alte calamităi naturale, se prea poate că producia de boabe de cacao să scadă simitor în anii care vor veni. -ot -ot mai muli producători, altădată foarte serioşi, fac compromisuri şi apelează la in(rediente de laborator, diminu)nd cantitatea de cacao or(anică şi adău()nd aditivi şi aromatizani identic naturali, iar asemenea tenolo(ii nu sunt nici pe departe sănătoase, pun)nd în pericol sănătatea publică. acă salvarea salvarea va veni veni de undeva, atunci atunci tot cei care beneficiază beneficiază de pe urmă consumului consumului de cacao, adică oamenii, vor putea să întreprindă aciuni cu efect pozitiv at)t asupra climatului c)t şi asupra viitoarelor recolte de boabe de cacao.
1. Principalii producatori de ciocolată din lume Ciocolata este o afacere foarte serioasă. 6.750.896 de tone de cacao au fost transportate la nivel mondial în 6004:6010, potrivit ultimelor date publicate de International Cocoa ;r(anisation 9, sub formă de rulouri si prăituri. n 1>45, doctorul ?osep @r% din ristol a inventat o maşină cu vapori pentru a înmuia boabele de cacao, ceea ce a dus fabricarea ciocolatei la scară mare. n 1>9 @r% ! 'ons au început să v)ndă /Ciocolată delicioasă de m)ncatB, despre care se crede că a fost prima tabletă de ciocolată. 2estl declară că din anul 100 şi p)nă azi patru factori au transformat ciocolata într#un produs mondialD 1. Introducerea pudrei de cacao în 16" 6. Eeducerea ta&elor" 8. mbunătăirea miloacelor de transport de la plantaie la fabrică" 9. Consumul ciocolatei ca aliment şi îmbunătăirea metodelor de fabricaie. n urul anului 110, Fenezuela producea o umătate din pudra de cacao consumată pe plan mondial şi o treime din totalul de cacao produsă era consumată de spanioli. Inventarea /presei de cacaoB în 16 de către C. ?. Fan Gouten, un maestru olandez al ciocolatei, a contribuit la reducerea preului acesteia, facilit)nd introducerea ciocolatei în consum. Creşterea în popularitate a pudrei de cacao pe seama următoarelor inovaiiD 1. Introducerea de către Fan Gouten a pudrei de cacao, aşa cum o cunoaştem astăzi" 6. Eeducerea ta&elor şi meninerea unei valori scăzute a acestora de#a lun(ul mai multor ani" 8. Importantele îmbunătăiri ale miloacelor de transport" 9. mbunătăirea procesului de fabricaie a ciocolatei alimentare. aniel Peter, din 3lveia, a e&perimentat timp de opt ani înainte de a inventa, într#un final, miloacele de producie a ciocolatei cu lapte, în 1>7. 3l a prezentat creaia sa unei firme elveiene care este astăzi cel mai mare producător de ciocolatăD 2estl. In 1>4, Eodolpe Hindt, din erna, 3lveia, a inventat procedeul /concin(B, un miloc de a încălzi şi de a rula ciocolata în scopul rafinării acesteia. n 194, fraii Cadbur% prezentau ciocolata comestibilă la e&poziia descisă la in(le% Gall în irmin(am, An(lia.
Cofetarul elveian ?ules 'ecaud din $ontreau& a introdus în 1418 un procedeu de fabricare a ciocolatei umplute. Ha 1 octombrie 1465 s#a descis bursa de cacao /2e JorK Cocoa 3&can(eB . Astfel v)nzătorii şi cumpărătorii se puteau înt)lni pentru tranzacii. razilia şi CLte dMIvoire erau principalii producători de boabe de cacao, reprezent)nd aproape umătate din volumul mondial de cacao. n timp ce 'tatele Nnite erau cei mai mari importatori de cacao şi lideri ai produciei de ciocolată, dar 3lveia răm)ne în frunte în ceea ce priveşte consumul pe cap de locuitor. n 140, un act de spiona în lumea ciocolatei a surprins presa mondialăD un lucrător al unei companii elveiene 'ucard#-obler a încercat, fără succes, să v)ndă reetele de ciocolată în Eusia, Cina, Arabia 'audită şi în alte ări. n anii M40 ciocolata şi#a dovedit popularitatea ca produs dar şi succesul în lumea afacerilor. Consumul mondial anual de boabe de cacao apro&imează 700 000 de tone. $ai mult dec)t at)t, consumul de ciocolată pe cap de locuitor este în creştere. n 'tatele Nnite, fabricarea ciocolatei reprezintă o industrie de mai multe miliarde de dolari. Garta de mai os indică ;landa ca intă (lobală în comerul cu cacao. /Industria de cacao din ;landa este în mod tradiional foarte activă, cu mari fabrici de procesare de cacao aparin)nd principalilor ucători internaionali. ; pondere însemnată din liciorul de cacao, untul şi pulberea produsă din semine este e&portată ulteriorO, e&plică ICC;. Cel mai mare producător de semine de cacao, după datele estimate pe 6011, este Coasta de @ildeş cu o producie de 1,5 mil. de tone, urmată de ana cu puin peste un milion de tone şi Indonezia cu 950.000 de tone.
Countr%
600:04
6004:10
6010:11
Avera(e
3stimates
600:04 to 6010:11
1668.15
1696.648
1511.655
1865.57777>
776.8>
786.069
1069.558
>>6.468888
8 Indonesia
940
550
950
947.777777>
9 2i(eria
650
685
690
691.777777>
5 Cameroon
668.555
605
680
614.518888
7 razil
157.4>8
171.6108
144.>4>
1>6.7706
> 3cuador
185
194.0>
195.04
198.801777>
-o(o
105
101.5
190
115.5
59.4499
5.8891
59.6>78
55.740577>
10 Papua 2e uinea
54.875
84.9
9>.045
9.76
11 Peru
87.606
96.5>
59.887
99.975
16 Colombia
85.>>
90.018
85.601
8>.08088888
68
6>
60
68.88888888
60.95>
1
1
1.14
11
1>
1
15.88888888
66.90
15.118
>.948
15.0097777>
11.6
18
15
18.6>888888
1 'ierra Heone
10
19
15
18
14 -anzania
7.6
10
.07777777>
10
7
4 ominican Eepublic
18 $e&ico 19 Fenezuela, olivarian Eep. of 15 N(anda 17 $ala%sia 1> India
60 $ada(ascar
'ursaD ICC;Qs Ruarterl% ulletin of Cocoa 'tatistics 2oteD Production fi(ures of individual countries are based on cocoa beans purcased or reacin( te ports of te countries concerned and, conseSuentl%, ma% differ from tose of arvested crop.
6. Industria de ciocolată din 3lveia n 3lveia, ciocolata reprezintă un mod de viaă în sine, datorită şi renumelui pe care această ară îl deine în ceea ce priveşte producerea de ciocolată. e e&emplu, soldaii primesc (ratis
ciocolată învelită în folie sub formă de stea( naional, iar în mod normal, oamenii aduc ciocolată în dar atunci c)nd se duc la petreceri, şi lista poate continua. Ciocolata elveiană este recunoscută că fiind cea mai bună în lume, fiind făcută din cele mai bune in(redienteD unt de cacao foarte scump, lapte proaspăt care provine de la cirezile din munii Alpi, departe de poluarea marilor oraşe. Evoluţia industriei de ciocolată în Elveţia
@ranTois Houis Cailler a creat, în 114, la Corsier#sur#Feve%, o fabrică mecanizată de ciocolată fiind cea mai vece marcă de ciocolată din lume care a rezistat p)nă în zilele noastre.
n 167, Pilippe 'ucard, descidea o ciocolaterie la 'erriUres. Autat de un sin(ur muncitor, el producea între 65 şi 80 de Kilo(rame de ciocolată pe zi.
n 18, 'ucard producea dea o cincime din întrea(a cantitate de ciocolată obinută în 3lveia.
n cantoanele (ermane ale 3lveiei primele fabrici de ciocolată apar către milocul secolului al VIV#leaD 195 W +Xric, Eudolf 'prXn(li#Ammann <117#14>= şi 156 W Hucerna, apoi 't. all, ASuilino Amestrani <119#10=.
n OfamiliaB ciocolatierilor elveieni intră, la propriu, aniel Peter, care in 1>5 creaza ciocolata cu lapte.
Ciocolata fondantă a fost inventată în 1>4, la erna, de Eodolpe Hindt.
n 1418, ?ules 'caud creează ciocolata umplută.
n 140, -eodor, fiul lui ?ean -obler, din erna, pune la punct fabricarea unei ciocolate renumite, numită O-obleroneB, un amestec de lapte, nu(a şi miere, în formă de triun(i.
n 1409, la Feve%, Genri 2estl inventează celebra făină lactată
acă la debutul secolului VV dezvoltarea industriei ciocolatiere avea să coincidă cu marea epocă a turismului în 3lveia, acest lucru nu este un fruct al azardului. $ii de persoane din înalta societate veneau din lumea întrea(ă pentru a#şi petrece vacanele în 3lveia şi bineîneles că au descoperit şi au apreciat minunata ciocolată elvetă, promov)ndu#o apoi în ările lor. Industria elveiană a ciocolatei, deşi a înre(istrat cifre#record în 600, a început să resimtă efectele crizei mondiale.
Consumul de ciocolată produsă pe piaă internă a scăzut cu Y în volum în primele patru luni ale anului 6016, a spus @ranz 'cmid, mana(in( director în cadrul producătorului de ciocolată suedez Cocosuisse. Cifra de afaceri pe 600 a fost de 1,60 miliarde euro, un record, dar o creştere de numai 6Y faă de 600>. iferena de producie dintre 6007 şi 600> a fost de >,>Y, după ce, cu doi ani în urmă, acest indice fusese de Z,6Y. ar afacerile din această branşă care e&portă peste 70Y din produse se de(radează cu viteză pe principalele piee#ceie. 3&porturile de ciocolată elveiană # din care două treimi sunt destinate 3uropei # au scăzut cu 16Y în perioada ianuarie # aprilie. Primul client, ermania, şi#a diminuat importurile de ciocolată elveiană cu 68,>Y.
8. Impactul dezvoltării industriei de ciocolată 8.1. Asupra mediului Creşterea produciei de ciocolată are un impact devastator asupra mediului. Nran(utanii, ameninai cu e&tincia, sunt periclitai pentru fabricarea miliardelor de batoane de ciocolată consumate în întrea(ă lume, în a căror compoziie intră uleiul de palmier. Acest in(redient#ceie în fabricarea dulciurilor precum [it[at este produs, cu predilecie, în teritoriile indoneziene ale căror păduri tropicale, căminele rarelor maimue, sunt defrişate sistematic. Procesul este desfăşurat de o companie care foloseşte metode ile(ale, declara reenpeace. Comerul mondial cu ulei de palmier este considerat sin(urul mare factor de determinare a decimării speciei uran(utanilor. n mai multe scrisori adresate reenpeace, 2estle a recunoscut aciziionarea uleiului pe care îl foloseşte în fabricarea unor dulciuri de la P- 'mart, parte a (i(antului indonezian \inar $as. ;r(anizaia ecolo(istă a descoperit, în ultimii doi ani, dovezi conform cărora \inar $as doboară întrea(ă pădure tropicală de pe teritoriul provinciei indoneziene Papua. Acest lucru înseamnă că maimuele sunt forate să părăsească pădurile şi să aun(ă, uneori, pe plantaiile de ulei de palmier. Industriaşii din domeniu îi privesc, de aceea, pe uran(utani, ca pe nişte *dăunători* şi îi ucid sau îi capturează şi îi v)nd pentru a#şi protea culturile. Cel puin 1.500 de maimue din această specie au murit astfel numai în ultimul an. 2estl3 şi [raft şi#au lansat propriile investi(aii, după ce reenpeace le#a înştiinat privitor la această situaie, iar [raft ciar şi#a anulat contractele cu P- 'mart, la începutul acestui an. P)nă la finele lunii aprilie, \inar $as trebuie să dea un răspuns acuzaiilor lansate de reenpeace şi să ia unele măsuri, altfel mai muli (i(ani economici amenină să dezle(e contractele cu această companie.
8.6. Asupra societăii
n 6001 au apărut primele dovezi concrete ale traficului de copii şi sclavie din Coasta de @ildeş, ară care produce peste umătate din totalul de cacao la nivel mondial. -raficanii de sclavi, se ocupă cu traficul de băiei cu vr)stă între > şi 17 ani pe care îi ademenesc din ările de ori(ine<ări cu un nivel de trai scăzut= sub diverse prete&te, fiind apoi v)ndui proprietarilor de plantaii de cacao din Coasta de @ildeş. 3i muncesc la mici ferme raspandite în toată ara, cule()nd fructe de cacao 69 de ore în condiii inumane. $aoritatea copiilor provin din ara vecină $ali. n Coasta de @ildeş sunt peste 700.000 de ferme de cacao pe toate lucr)nd copii victime ale sclaviei. 'ituaia este cu at)t mai şocantă, cu c)t prin corelaie în ările din 3uropa şi America de 2ord, tot acelaşi aliment, ciocolata este ascociata cu fericire şi bună dispoziie de copii. Profitul multinaionalelor din industrie este de#a dreptul obscen, av)nd în vedere că din Coasta de @ildeş K( de cacao pleacă la preul de 1 dolar, iar produsul finit se vinde cu 65. Cu toate că s#a încercat la niveulul con(resului 'NA cu un articol de le(e prin care să se interzică aceste abuzuri din industrie, companiile cum ar fi 2estle cu un venit net de 15 miliarde de dolari în 6010 nu şi#a scimbat obiceiurile.
9. escoperiri interesante despre efectele ciocolatei 'pecialiştii subliniază efectele spectaculoase pe care ciocolata nea(ră le are asupra tenului. 'pre deosebire de ciocolata cu lapte sau cu tot felul de creme:arome, ciocolata nea(ră cu peste >0Y cacao are o concentraie mai mică de zaăr şi aditivi. Aceasta este bo(ată în antio&idani care rănesc pielea, fie că o măn)nci sau o foloseşti în diverse măşti. Iată cateva efecte pe care ciocolata nea(ra le are asupra frumusetiiD 1. Tratează pielea uscată Potrivit specialiştilor, ciocolata nea(ră este o sursă importantă de fier, calciu, vitamina A, vitamina 1, vitamina şi vitamina 3 careau rolul de a idrata intens pielea şi de a#i reda
strălucirea. Poi să înlocuieşti cafeaua sau ceaiul verde de la micul deun cu o cană cu lapte ve(etal cu cacao pentru a beneficia de proprietăile emoliente, dar şi ener(izante. ; altă soluie este de a folosi cacaua în amestec cu uleiul de măsline şi zaărul brun pentru a prepara un e&foliant care#i va lăsa pielea catifelată şi idratată. 2. Protejează împotriva radiaţiile ultraviolete @lavonoidele care se re(ăsesc în cacaua folosită în cantităi mari în ciocolata nea(ră proteează pielea de efectele nocive ale radiaiilor solare. 'tudiile arată că aceste substane pot să prevină apariia arsurilor sau a iritaiilor cauzate de e&punerea la soare. e asemenea, cacaua sau ciocolata nea(ră topită poate să fie aplicată pe zonele afectate de soare, av)nd proprietăi vindecătoare intense. 3. Previne apariţia ridurilor eoarece ciocolata nea(ră reduce nivelul ormonilor de stres, astfel înc)t producia de cola(en nu este afectată şi riscul de formare a ridurilor este mai mic. Astfel procesul de îmbătr)nire este înt)rziat. 4. Conferă strălucire părului \tiai că ciocolata nea(ră este un in(redient esenial în măştile pentru păr] Gidratează şi conferă trălucire părului. Prepară#i acasă o mască din ciocolată nea(ră topită pe care să o amesteci cu miere de albine şi iaurt. Aplică pe păr, acoperă cu o pun(ă de plastic şi lasă să acioneze timp de o oră. 'pală părul cu apă călduă şi vei avea un păr strălucitor. . !e"enerează părul atorită concentraiei mari de cupru, zinc şi fier, ciocolata nea(ră aută la re(enerarea părului. Aşadar consumă zilnic 1#6 pătrăele de ciocolată nea(ră, deoarece îmbunătăeşte circulaia la nivel capilar şi stimulează creşterea sănătoasă a firului de păr. #. $ţi face inima mai puternică Ciocolată nea(ră scade presiunea san(uină şi colesterolul rău, aşa că ine la distană şi bolile de
inimă. Acest lucru se înt)mplă datorită proprietăilor sale antiinflamatoare. %. $ţi da senzaţia de saţietate @iindcă este bo(ată în fibre, ciocolată nea(ră îi menine senzaia de saietate, aşa că vei m)nca mai puin, după cum spun oamenii de ştiină de la Nniversitatea Jale. ec)t să ronăi fel de fel de snacKs#uri pline de cimicale, mai bine măn)nci o bucăică de ciocolată şi îi vei reduce şi poftele pentru dulce şi sărat. &. Ciocolata luptă cu dia'etul Nn studiu italian din 6005 arată că ciocolată creşte sensibilitatea la insulină, reduc)nd în acest fel riscul instalării diabetului. (. Ciocolata calmează tusea Nn in(redient din ciocolată are puterea de a ameliora tusea, calm)nd un nerv de la nivel cerebral care produce acele episoade supărătoare. Ha sf)rşitul lui 6010, cercetătorii au încercat să creeze un medicament care să conină această substană, teobromină, pentru a înlocui siropul cu codeină, despre care s#a arătat că are efecte nocive. 1). Ciocolata îţi îm'unătăţe*te starea de spirit
n afară de faptul că te vei simi răsfăată de (ustul ciocolatei, substanele pe care aceasta le conine îi vor alun(ă stresul. 11. Ciocolată îm'unătăţe*te circuitul san"uin atorită prafului de cacao coninut, care are proprietăi anticoa(ulante, subiind s)n(ele la fel că şi aspirina, ciocolata previne accidentele cardiovasculare. 12. Ciocolată îm'unătăţe*te vederea atorită abilităii ciocolatei de a îmbunătăi circulaia san(uină, în special la nivelul creierului, are de c)şti(at şi retina, fiind iri(ată mai bine, conform studiilor derulate la Nniversitatea Eeadin(. Astfel, vederea va fi îmbunătăită sau măcar de(enerearea retinei va fi în(reunată. 13. +ei fi mai de*tept mbunătăind circulaia s)n(elui către creier, ciocolată nea(ră ne aută să fim mai ener(ici şi să ne concentrăm mai bine. Aşa că n#ar fi rău să iei cu ine, în loc de fiuică, o ciocolată la e&amen.
iblio(rafie 1. ttpD::.coolinaria.ro:a:415:Cum#a#aparut#ciocolata.tml^stas.0a87&aN.dpuf 6. ttpD::.iKifood.ro:cultura#culinara:istoria#ciocolatei.tml 8. ttpD::.capital.ro:detalii#articole:stiri:de#unde#vine#ciocolata#topul#celor#mai#mari# producatori#de#cacao#din#lume#17947>.tml 9. ttpD::.ciocolatabel(iana.com:c:84:despre#ciocolata#bel(iana 5. ttpD::.eva.ro:frumusete:in(riirea_corpului:ciocolata#nea(ra#5#efecte# spectaculoase#asupra#infrumusetarii#tenului#articol#58655.tml 7. ttpD::.business69.ro:culinar:ciocolaterii:vanzarile#de#ciocolata#au#scazut#pe# fondul#recesiunii#economice#151576 >. ttpD::.ziare.com:viata#sanatoasa:ciocolata:ciocolata#si#sanatatea#adevaruri#de# necontestat#1154047 . ttpD::antiiluzii.blo(spot.com:6011:09:latura#intunecata#ciocolatei.tml
