Examen: Facem Facem un scenariu de d e relaxare acasa, il aducem la examen. Spunem cum aplicam hipnoza. 5-6 pag. Depinde de ce vrem sa facem, alegem scenariul poate i de dezvoltare personala, metafora etc.
!ipnoterapia in depresie
"ipuri de depresie - Depresia reactiva: sau de mediu. Aceasta este depresia care era numita inainte la psihiatrie depresie nevrotica. - Depresia majora din boala afeciva unipolara si cea din boala bipolara. - Distimia: se pot incadra si la tulb. de personalitate, personalitate, pentru ca sunt constante. Distimicul este trist, lipsit de motivatie, de vlaga, sentiment de inutilitate pe care il mentine tot timpul. - Ciclotimia: trece din perioada in perioada de la stari de tristete la perioade de agitatie, hiperactivitate hiperactivitate si eicienta. Ciclotimia este sora mai mica a bolii afective afective bipolare iar distimia a bolii afective bipolare depresive. - Depresia de doliu: normala pana la un an de la producerea evenimentului. - Depresia varstei inaintate: care insotesc si o deteriorare cognitiva. - Depresiile din bolile somatice.
Din punct de vedere al hipnozei noi putem trata aceste depresii reactive, de mediu. Multe dintre aceste despresii se pot vindeca fara tratament medicamentos. ipnoza este adjuvanta in tratamentul varstei inaintate si a bolilor somatice. !n ceea ce priveste depresia majora, acestea sunt de identitate psihotica. Multa vreme nu a recomandat utilizarea hipnozei pentru aceste afectiuni. "ecent conclude ca hipnoza poate ameliora aceste probeleme cu o singura conditie: tratamentul trebuie facut insotit de medicatie anti depresiva# "re#uie sa im siguri in legatura cu tipul de depresie care se prezinta la ca#inet. $riteriile nu sunt foarte simple, uneori se confunda si intersecteaza. %nsa se pot delimita cateva aspecte. Foarte important de cunoscut tipul de depresie al clientului&
$. !n cazul cazul dep. major majore e nu pare pare sa e%iste e%iste o corelati corelatie e vizibila vizibila intre intre evenimentele vietii si intensitatea depresiei. &u are probleme reale A'A' de mari, incat sa justiice reactia. Cauza depresiei nu se gaseste in evenimentele de afara. (. Dep. Dep. majora majora este mult mult mai putin zgomoto zgomotoasa asa decat decat cea reactiv reactiva. a. )ubiectul )ubiectul nu plange, nu se vaita, nu cere ajutor. *ste o depresie muta si reactioneaza greu la stimulii e%eriori. +etrece mult timp in pat sau in fotoliu. Are o mimica hipomobila, ine%presiva. 'raieste idei de inutilitate, culpabilitate, autodevalorizare. !dei total nemotivate. "umineaza ideatie cu continut
suicidal si de cele mai multe ori incearca sa se sinucida. 'entativa de suicid este de obicei bine organizata, nu are caracter impulsiv, intamplator. *ste foarte bine pusa la punct. )tudiile arata faptul ca riscul de suicid la depresia majora apare mai ales la debutul bolii, si catre sfarsitul ei pentru ca in plin puseu depresiv subiectul nu are destula forta sa isi puna in practica ideile de suicid. )e poate confunda o depresie reactiva cu una psihotica. )e pot aplica si scale de evaluare. Dar cel mai eicient este sa se trimita clientul la medicul psihiatru pentru o evaluare de specialitate. )e lucreaza armat/ cu medicatie o data cu instituirea tratamentului.
$e poate face hipnoza'
-
)-a constat ca subiectii deresivi au avut cel putin tot atatea succese si elemente pozitive de-alungul vietii ca si subiectii non depresivi. +roblema este de grila prin care subiectul isi vede e%istenta. - +rin hipnoza se poate face un antrenament mental, in transa, prin care subiectul revizuieste evenimentele fericite si modul de a le privi. !n discutia constienta este foarte greu sa ii convingi sa se concentreze pe aspectele pozitive. !n hiponoza este mai usor sa remodelam viitorul clientului. De regula depresivii au aceste cliseu pe care il utilizeaza aproape permanent: nu exista nicio solutie. (u vad nicio iesire. - +rin hipnoza se pot construi noi scenarii. - 'erapeutul trebuie sa isi informeze clientul de ce se poate intampla in perspectiva in stadiul de transa il anuntam de toate lucrurile pe care le poate realiza 0 trebuie sa im siguri ca poate realiza aceste lucruri, ca sunt posibile. - *ste indicata ramiicarea viitorului. )e realizeaza planuri pe termen scurt, mediu si lung. !n asa fel incat clientul sa ie motivat sa desfasoare diverse activiati pentru a-si indeplini obiectivele. - )e monitorizeaza incluziv activitatile zilnice, cotidiene sub aspectul nivelului de realizare. )i sub aspectul satisfactiei. - )e pune accent pe incurajarea hobb1urilor. Cel mai usor de lucrat este cu cei care deja au hobb1uri Aceasta metoda este mai usoara cu clientii de se% feminin.
*%ista si tentative de suicid cu caracter demonstrativ: au grija sa ie gasiti, sa nu ia mai multe pastile decat trebuie, sa ie cineva acasa. 2n depresiv major isi ia masuri sa ie sigur ca nu va esua in tentativa.
!ipnoterapia in toxicomanie
Aplicatii in: $ Droguri 0 varsta de debut al consumului de droguri scade tot mai mult. *ste foarte greu de vindecat acest obicei psihosocial. Dupa inalizarea tratamentului, subiectii recidiveaza de cele mai multe ori din cauza anturajului in care se intorc care de obicei le ofera droguri din nou. *sential in reusita tratamenului este momentul interventiei, uneori poate i prea tarziu in functie de drog si de perioada trecuta de la inceputul dependentei, frecventa cu care se ia etc. Cel mai bine e de lucrat pe preventie si nu pe aspectele cu caracter reparator.
( Alcool 0 alcoolul este foarte usor de obtinut, si este un obicei social. *ste diicila gasirea unei motivatii. 'ind spre an%ietate si depresie, de cele mai multe ori nu doresc sa se vindece. 3or sa bea ca toata lumea. 3or sa bea un paharel, doua/. 'rebuie stabilita o conventie cu terapeutul sa nu bea deloc. Adesea, aloclicii sunt adusi de rude, prieteni, etc, rareori prezendandu-se singuri. Mai sunt cazuri in care sunt adusi la terapie de catre autoritati, in cazul in care au comis infractiuni sub inluenta alcoolului. Alcoolici au o personalitate sugestibila, cu conditia sa ie trezi. Alcoolicul trebuie abordat in forta, dar nu in mod pedagogic, el trebuie facut sa inteleaga si este rugat sa coopereze. !n transa hipnotica se dau sugestii care functioneaza dupa principiul medicatiei oferita in spitalele de psihiatrie, pentru alcoolici )ubstante care in contact cu alcoolul dau pacientului o stare de rau. 4i se dau vitamine Comple% 5 0 5$, 56 si protectori hepatici. 'erapeutul poate mima efectul medicamentelor. 'ipul de sugestii care se dau: posthipnotice. Alcoolul iti produce greata si scarba, pentru ca este o otrava pentru organism. De iecare data cand bei, ti se face greata si scarba si ai o senzatie puternica de voma/. Cu cat alcoolicul este mai tanar, mai implicat social, cu o familie care il sustine, cu atat sunt mai bune sansele.
7 8umat 0 motivatii legate de o sperietura data de medici sau daca vor sa aiba copii nu prea isi gasesc motivatia. Motivatia pe care se constuieste hipnoterapia este foarte importanta.
Data viitoare: tulburari psihosomatice si insomnii.
