Tematica şi bibliografia pentru examenul de licenţă la Facultatea de Medicină Dentară 2009
DISCIPLINE GENERALE 1. Origine Origineaa reală reală a nervul nervului ui trigem trigemen en este este în: A) gangli ganglionu onull trigemin trigeminal al B) nucleul nucleul motor motor al al nervului nervului trigemen trigemen C) nucelu nucelu pontin pontin al nervul nervului ui trigeme trigemenn D) nucleul nucleul spinal spinal al nervulu nervuluii trigemen trigemen E) nucl nucleu eull facial facialul ului ui 2. Nervul Nervul maxila maxilarr străba străbate te următoare următoarele le regiuni: regiuni: A) fosa fosa zigoma zigomatic ticăă B) fosa fosa pter pterigo igopal palati atină nă C) fisura fisura sfenom sfenomaxi axilar larăă D) şanţul şanţul infrao infraorbit rbitar ar E) fosa fosa pter pterig igoi oidi dian anăă 3. Din nervul nervul mandib mandibular ular se se desprind desprind următoarel următoarelee ramuri: ramuri: A) nervul nervul pterig pterigoidia oidiann medial medial B) nervul nervul auricu auriculot lotemp empora orall C) nerv nervul ul ling lingua uall D) nervul nervul alveol alveolar ar inferio inferior r E) nerv nervul ul timp timpan anic ic 4. Nervul Nervul mandibula mandibularr inervează inervează prin prin intermed intermediul iul ramurilor ramurilor sale: sale: A) muşchi muşchiul ul masete maseter r B) muşchi muşchiul ul tempor temporal al C) muşchi muşchiul ul buccin buccinato ator r D) muşchi muşchiul ul milohilo milohiloidi idian an E) mu muşc şchi hiul ul stilo stilogl glos os 5. În glandele glandele salivar salivaree se găsesc găsesc următoare următoarele le tipuri tipuri de recepto receptori: ri: A) colinergi colinergici ci de de tip tip nicotin nicotinic ic B) colinergi colinergici ci de tip muscarinic muscarinic C) adre adrene nerg rgic icii D) dopa dopami mine nerg rgic icii E) puri purine nerg rgic icii 6. Sali Saliva va prim primar arăă este este:: A) este este hipe hipert rton onăă B) este este izot izoton onăă C) conţine conţine ioni de de potasiu potasiu mai puţin puţin decât decât ăn plsmă plsmă D) se îmbogăţeşte îmbogăţeşte în ioni de potasiu carew migrază paracelular paracelular din interstiţiu spre spre lumen E) conţin conţinee amilază amilază şi/sa şi/sauu mucină mucină 7. Hipe Hipers rsal aliv ivaţ aţia ia:: A) însoţeşte însoţeşte erupţia erupţia dinţilor dinţilor
B) C) D) E)
apare în în reflexul reflexul necondiţ necondiţionat ionat la stimul stimul vizual vizual se întâlne întâlneşte şte fiziolo fiziologic gic în în sarcină sarcină este un simpto simptom m de parazitoz parazitozee intestinale intestinale apare apare în into intoxic xicaţi aţiii cu Pb, Pb, Hg
8. Hipo Hiposa sali liva vaţi ţia: a: A) însoţeşte însoţeşte intoxicaţi intoxicaţiaa tabagic tabagicăă B) se întâl întâlneş neşte te la menop menopau auză ză C) este un un semn semn de deshidrata deshidratare re severă severă D) apare după consumul consumul de de opiacee opiacee E) este este indus indusăă de de atro atropin pinăă 9. pH pH-u -ull sa saliva livar: r: A) este este mai mai acid acid la copii copii B) depinde depinde de concentraţ concentraţia ia dioxxidulu dioxxiduluii de carbon sanguin sanguin C) este influenţat influenţat de alimentaţi alimentaţiee D) variază variază depende dependent nt de fluxul fluxul saliva salivar r E) creşte creşte ăn ăn diabet diabetul ul zahar zaharat at 10. *Odontoblastele conţin cantităţi cantităţi mari de: A) am amil ilaz azăă B) lipază C) fosf fosfat ataz azăă acid acidăă D) trip tripsi sină nă E) ela elasta stază 11. Ce tipuri de fibre nervoase nervoase conţine pulpa dentară: A) A alfa B) A beta C) A delta lta D) C E) Toate oate cele cele 4 tipu tipuri ri 12. *După maturarea completă a smalţului smalţului ameloblastele suferă următoarele următoarele modificări: A) atro atrofi fiee B) degene degenerar raree irevers ireversibil ibilăă C) hipe hiperp rpla lazi ziee D) apla aplatiz tizar aree E) degene degenerar raree rever reversib sibilă ilă 13. În compoziţia compoziţia matricei dentinei intră: intră: A) prot proteo eogl glic ican anii B) glic glicoogen gen C) cole colest ster erol ol D) fosf fosfop opro rote tein inee E) carb carbox oxig iglu luta tama matt 14. *Smalţul *Smalţul este format format din: A) odon odonto tobl blas aste te B) ceme cement ntob obla last stee C) am amel elob obla last stee D) fibro fibrobl blas aste te
E) mastocite 15. *Factorul etiologic primar în etiologia bolii parodontale este reprezentat de: A) placa bacteriană dentară B) tartrul dentar C) trauma ocluzală D) caria dentarp E) edentaţia 16. *Formarea plăcii dentare începe la: A) 24 de ore după periaj B) 12 ore după periaj C) 90 de minute după periaj D) o oră după periaj E) 30 de minute după periaj 17. Din compoziţia plăcii dentare fac parte: A) bacterii B) fungi C) virusuri D) protozoare E) mycoplasme 18. *Matricea interbacteriană este alcătuită din: A) lipopolizaharide B) complexe polizaharide-proteine C) carbohidraţi D) substanţe minerale E) exoenzime 19. Factorii de apărare prezenţi la nivelul lichidului din şanţul gingival sunt: A) complementul seric B) anticorpi de tip IgG şi IgM C) anticorpi de tip IgE şi IgD D) macrofage E) celule polimorfonucleare 20. Pătrunderea bacteriilor în ţesuturi poate fi favorizată chiar de unele manopere terapeutice chirugicale: A) detartrajul B) chiuretajul gingival C) netezirea cimentului D) chiuretajul radicular E) extracţii
CHIRURGIE ORALĂ
21. *În pungile parodontale supracrestale inserţia epitelială: A. nu prezintă modificări B. este migrată coronar prin creşterea în volum a gingiei C. este migrată apical însă osul alveolar nu prezintă rezorbţie D. este migrată apical iar osul alveolar prezintă rezorbţie redusă de tip orizontal E. este migrată apical iar osul alveolar prezintă rezorbţie de tip vertical 22. Terapia iniţială în boala parodontală cuprinde: A. eliminarea pungilor parodontale B. crearea unei zone de gingie fixă keratinizată de cel puţin 2mm C. înlăturarea factorilor iritativi şi infecţioşi locali D. restabilirea raporturilor normale de ocluzie E. imobilizarea dinţilor 23. Gutiera ocluzală de imobilizare a dinţilor: A. este un mijloc de imobilizare temporar B. asigură contacte ocluzale minime în timpul mişcărilor funcţionale C. este utilizată numai în timpul nopţii D. se poartă perioade lungi de timp E. respectă parodonţiul marginal şi spaţiile interproximale 24. Restabilirea raporturilor normale ale ocluziei dentare se realizează prin: A. înlăturarea obturaţiilor ocluzale înalte B. înlăturarea obturaţiilor care nu refac punctul de contact interdentar C. obturarea corectă a cariilor de colet D. înlăturarea coroanelor de înveliş incorect adaptate cervical E. tratament ortodontic al malpoziţiilor dentare 25. În boala parodontală, înlăturarea factorilor iritativi şi infecţioşi locali se realizează prin: A. detartraj minuţios efectuat cu ultrasunete şi instrumente manuale B. îndepărtarea lucrărilor protetice defectuoase care irită parodonţiul marginal C. îndepărtarea lucrărilor protetice defectuoase care alterează raporturile de ocluzie şi suprasolicită parodonţiul D. corectarea malpoziţiilor dentare E. obturarea cariilor de colet şi aproximale 26. Chiuretajul parodontal este indicat: A. în tratamentul pungilor gingivale supraosoase din gingivita tartrică B. curativ în parodontopatii marginale cu pungi infraosoase de 6-8mm C. curativ în abcesul parodontal D. paliativ în formele avansate de boală parodontală E. în recidive postoperatorii după alte intervenţii
27. Indicaţiile gingivectomiei sunt: A. pungi gingivale supraosoase în gingivite tartrice B. parodontopatii hiperplazice hidantoinice C. parodontopatii hiperplazice ereditare D. etapă preliminară a gingivoplastiei E. în scop protetic, pentru alungirea coroanei clinice a unor dinţi
28. *După gingivectomie, periajul dentar normal şi utilizarea unui stimulator interdentar din cauciuc, sunt permise după un interval de: A. 48 ore postoperator B. 5-7 zile postoperator C. 12-14 zile postoperator D. 30-40 zile postoparator E. este interzisă utilizarea unui stimulator interdentar 29. În chirurgia parodontală, operaţiile cu lambou permit: A. obturarea corectă a cariilor, îndeosebi a celor de colet şi aproximale B. îndepărtarea ţesutului patologic din pungile parodontale C. repoziţionarea gingiei fixe D. corectarea defectelor anfractuoase şi a neregularităţilor arhitecturale parodontale E. mărirea zonei de gingie fixă 30. Aplicaţiile de acid citric 1% sau EDTA pe suprafeţele radiculare au ca obiective: A. cauterizarea cementului necrotic B. detoxifierea suprafeţei radiculare C. decalcifierea suprafeţei radiculare D. împiedicarea proliferării ţesutului de granulaţie E. favorizarea acolării mucoasei de suportul dur osteoradicular 31. Chirurgia mucogingivală constă în corectarea conturului gingival prin: A. gingivectomie B. gingivoplastie cu lambou pediculat deplasat lateral C. gingivoplastie cu lambou pediculat deplasat apical D. gingivoplastie cu lambou pediculat deplasat coronar E. e gingivoplastie cu grefă de mucoasă liberă 32. Transplantul osos autolog folosit ca material de osteoplastie în boala parodontală, poate fi recoltat de la nivelul: A. bolţii palatine B. alveolelor postextracţionale recente C. peretelui postero-extern al tuberozităţilor maxilare D. stern E. crestei iliace antero-superioare 33. Următoarele afecţiuni generale contraindică orice intervenţie chirurgicală proprotetică: A. hipertensiune arterială B. sindrom Sjögren C. hemofilie D. insuficienţă renală cronică E. alergie la procaină şi antibiotice din grupa penicilinelor 34. Următoarele afecţiuni loco-regionale contraindică orice intervenţie chirurgicală proprotetică: A. despicătura labio-maxilo-palatină B. macroglosia C. stomatita aftoasă D. eritroplazia E. osteopetroza
35. *Următoarele deficienţe de părţi moi ale câmpului protetic necesită intervenţii chirurgicale proprotetice: A. prolapsul labial B. hipertrofia plicilor sublinguale C. hipertrofia papilelor linguale caliciforme D. hiperplaziile epitelioconjunctive E. papilomatoza orală 36. Creasta gingivală balantă poate fi consecinţa: A. extracţiilor laborioase cu pierdere de substanţă osoasă B. hiperplaziei glandelor salivare accesorii C. neprotezării îndelungate a unei edentaţii frontale în prezenţa dinţilor antagonişti D. presiunilor inegal repartizate exercitate de o proteză incorect adaptată E. rezorbţiei osoase asociate cu proliferarea epitelioconjunctivă sub acţiunea prelungită a unei proteze instabile 37. Frenoplastia se practică prin : A. secţionarea transversală a frenului B. secţionarea transversală a frenului şi sutura perpendiculară a marginilor plăgii C. secţionarea transversală până la periost a frenului, excizia ţesutului fibrocicatriceal şi sutura în formă de “Y” D. delimitarea frenului prin 2 incizii eliptice, excizia lui şi sutura marginilor plăgii E. excizia romboidală a frenului, decolarea, afrontarea şi sutura longitudinală a marginilor plăgii 38. Plastia în Z este o tehnică aplicată în chirurgia proprotetică pentru: A. alungirea frenurilor labiale B. alungirea bridelor vestibulare C. excizia crestelor balante D. excizia fibromatozelor tuberozitare descendente E. corectarea cicatricilor retractile cutaneo-mucoase labiale 39. În vederea extinderii suprafeţei osoase acoperite cu mucoasă fixă keratinizată şi cu rezilienţă normală se folosesc următoarele tehnici chirurgicale proprotetice: A. plastia şanţurilor periosoase B. excizia zonelor de mucoasă subţire, necăptuşită cu un strat suficient de ţesut submucos C. plastia frenurilor şi bridelor cu inserţie pe coama crestei alveolare D. plastia submucoasă a şanţurilor vestibulare E. plastia de adiţie a substratului osos al crestei alveolare
40. *Metoda Kazanjian de plastie a şanţurilor periosoase, se realizează prin: A. dezinserţia fibrelor musculare inserate aproape de coama crestei alveolare B. aplicarea directă a mucoasei pe periost după decăptuşirea ei prin decolarea părţilor moi submucoase perimaxilare C. deplasarea inserţiei mucoasei şi ţesutului celular subiacent spre marginea bazilară, la mandibulă sau cât mai în sus, la maxilar D. deplasarea inserţiei mucoasei mobile spre baza crestei alveolare şi acoperirea periostului denudat cu transplante epidermice Ollier-Tiersch E. decolarea mucoasei planşeului oral împreună cu muşchii milohioidieni şi geniogloşi
41. Intervenţia chirurgicală proprotetică de plastie a şanţurilor paralinguale se realizează prin: A. incizie pe coama crestei alveolare între linia mediană şi trigonul retromolar B. incizie imediat înăuntrul crestei alveolare laterale C. coborârea planşeului bucal şi repoziţionarea muşchilor buccinatori D. coborârea planşeului bucal şi repoziţionarea muşchilor milohioidieni E. extirparea glandelor salivare sublinguale 42. *Plastia şanţurilor paralinguale după metoda Traunner, se realizează prin: A. înălţarea crestei alveolare prin diverse metode B. rezecţia torusului mandibular C. deplasarea planşeului oral spre marginea bazilară a mandibulei D. decolarea submucoasă a părţilor moi de pe versantul lingual al crestei E. deplasarea inserţiei mucoasei mobile linguale spre marginea bazilară a mandibulei şi aplicarea de grefe de mucoasă liberă 43. Metoda Celesnik de plastie a şanţurilor perituberozitare constă din: A. incizia şi decolarea părţilor moi perituberozitare B. excizia proliferării fibromatoase tuberozitare C. regularizarea suprafeţei tuberozităţilor maxilare D. dezinserţia fibrelor musculare pterigoidiene E. fracturarea porţiunii inferioare a aripii externe a apofizei pterigoide 44. Intervenţiile chirurgicale proprotetice de plastie a şanţurilor periosoase au ca scop: A. obţinerea unei lăţimi suficiente a zonei de mucoasă fixă pe creasta alveolara B. eliminarea zonelor de mucoasă fixă cu circulaţie deficitară, expusă tulburărilor trofice C. distanţarea structurilor mobile de creasta alveolară D. adâncirea şanţurilor vestibulare şi linguale E. reducerea acţiunii de dislocare exercitată de frenuri şi bride 45. Examenul radiologic al maxilarelor este obligatoriu în stabilirea: A. indicaţiei operatorii de regularizare a crestei alveolare B. raportului frenului labial superior cu spina nazală anterioară C. formei şi dimensiunii cârligului apofizei pterigoide D. formei şi dimensiunii torusului maxilar E. prezenţei unor procese patologice endoosoase 46. *Proeminenţele osoase ale unei creste alveolare neregulate sunt: A. urmare a rezorbţiei osoase inegale sub acţiunea unor proteze instabile B. hiperostoze produse de presiunea prelungită a unor proteze incorect adaptate C. consecinţa solicitărilor în exces exercitate de inserţiile pe creastă ale bridelor şi frenurilor D. urmare a repetatelor complicaţii inflamatorii osteoperiostale E. consecinţa unor extracţii dentare traumatizante 47. *Alveoloprotruzia frontală maxilară apare datorită: A. atrofiei centripete a maxilarului superior B. devierii frontale a crestei maxilare sub acţiunea presiunilor exercitate de limbă C. presiunii exercitate asupra crestei edentate frontale maxilare neprotezate de grupul dentar frontal inferior restant D. edentaţiilor terminale neprotezate E. extracţiilor traumatizante ale dinţilor frontali superiori 48. *Hiperostozele tuberozităţilor maxilare sunt:
A. proliferări fibromatoase care deformează tuberozitatea în sens transversal şi vertical B. hiperplazii ale fibromucoasei palatine extinse tuberozitar C. proliferări epitelioconjunctive cu aspect balant D. neregularităţi postextracţionale ale tuberozităţii maxilare E. îngroşare masivă a întregii tuberozităţi prin depunere exagerată de ţesut osos 49. Regularizarea crestei alveolare edentate constă în: A. excizia zonelor îngroşate sau balante de mucoasă B. ameliorarea atrofiilor accentuate ale crestei alveolare C. eliminarea ciocurilor osoase dureroase la presiune D. rezecţia proeminenţelor osoase cu dăltiţa sau pensa ciupitoare de os şi netezirea osului cu chiureta sau freza E. rezecţia modelantă a torusurilor palatinale 50. Intervenţiile chirurgicale de rezecţie modelantă a torusurilor palatinale: A. se adresează planului osos al câmpului protetic maxilar B. urmăresc obţinerea stabilităţii protezei care ar bascula datorită prezenţei torusului palatin C. utilizează 2 incizii eliptice supraperiostale D. implică sutură etanşă pentru a preveni suprainfecţia osoasă E. recomandă aplicarea postoperatorie a unei plăci palatinale sau a vechii proteze pentru dirijarea vindecării 51. *Torusurile mandibulare: A. sunt formaţiuni osoase situate la nivelul trigonului retromolar B. sunt formaţiuni osoase situate pe versantul lingual, în vecinătatea liniei mediane C. sunt formaţiuni osoase situate pe versantul lingual, în dreptul zonei premolar-molare D. dau inserţie muşchilor geniogloşi E. dau inserţie muşchiului milohioidian 52. Prezenţa torusurilor mandibulare: A. crează dificultăţi în extracţia premolarilor şi molarilor inferiori B. mobilizează proteza datorită inserţiei muşchiului milohioidian C. crează dificultăţi în fonaţie şi deglutiţie D. se însoţeşte de jenă dureroasă la masticaţie E. împiedică extensia protezei până la nivelul mucoasei planşeului oral 53. Pentru a permite protezarea mobilă în conditii optime, câmpul protetic edentat trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: A. creste alveolare edentate înalte, netede şi acoperite de mucoasă keratinizată B. spina nazala anterioară apropiată de creasta şi cât mai proeminentă C. torus palatin bine exprimat D. fibromucoasa gingivală mobilă şi cu rezilienţă mare E. găurile mentoniere la distanţă de coama crestei alveolare 54. *Tehnica rezecţiei torusului palatin,presupune următoarele variante de incizii: A. incizie în"L"pentru crearea unui lambou triunghiular B. incizie marginală, paralelă cu festonul gingival pentru crearea unui câmp operator larg C. incizie în baionetă pe bombarea maximă a formaţiunii D. două incizii eliptice care circumscriu formaţiunea E. incizie liniară cu câte două incizii orizontale sau divergente de degajare la capete 55. *Rezecţia apofizelor genii hipertrofiate necesită o anestezie:
A. tronculară periferică la gaura mentonieră bilateral B. tronculară periferică la Spix bilateral C. tronculară periferică a nervului lingual bilateral D. locală prin infiltraţie în baraj E. locală plexală 56. *Autotransplantul cartilaginos are următoarele dezavantaje: A. nu îşi păstrează vitalitatea B. suferă modificări structurale C. poate fi respins datorită structurii antigenice diferite de a organismului receptor D. se rezoarbe în proporţie de peste 70% E. se mobilizează de pe creastă, îngreunănd protezarea 57. Ceramohidroxilapatita este un material de adiţie care: A. se amestecă cu sângele pacientului B. se amestecă cu ser fiziologic C. se amestecă cu apa distilată D. se prezintă sub formă de baghete E. se prezintă sub formă de granule 58. *Protezarea câmpului protetic, după o plastie de adiţie a crestei alveolare cu granule de ceramohidroxilapatita, este posibilă: A. imediat postoperator B. la 5-7 zile postoperator C. la 2-3 săptămâni postoperator D. 4-6 săptămâni postoperator E. la 2-3 luni postoperator 59. Osteotomia sagitală a ramului orizontal mandibular implică: A. abord exooral B. abord endooral printr-o incizie de-a lungul crestei alveolare inferioare C. secţionarea orizontală a arcului mentonier între cele două găuri mentoniere D. despicarea verticală a ramului orizontal mandibular şi mobilizarea fragmentului lingual E. aplicarea de grefe osoase spongioase în decalajul creat prin ascensionarea versantului lingual mandibular
60. Pentru augmentarea crestei alveolare maxilare se utilizează următoarele tehnici de osteoplastie: A. osteoplastia tip “inlay” B. osteotomie sagitală C. osteotomie orizontală, tip LeFort I D. osteotomie orizontală, tip LeFort II E. osteotomie orizontală, tip LeFort III 61. *Dintele Turner este: A. un dinte permanent care erupe precoce, cu modificări de volum, formă, structură şi rădăcină neformată B. un dinte temporar care erupe precoce, cu modificări de volum, formă, structură şi rădăcină neformată C. un dinte permanent complet format, care erupe precoce D. un dinte permanent complet format, dar insuficient mineralizat, care erupe precoce
E. caracteristic foliculitei expulzive 62. Pericoronarita congestiva a dintilor temporari,se caracterizeaza prin: A. gingie roşie edemaţiată B. adenopatie submandibulară frecventă C. hiposialie D. insomnie E. somnolenţă 63. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la pericoronarita acută congestivă la nivelul molarului trei inferior sunt adevărate: A. la inspecţie se remarcă congestie şi edem local ale mucoasei situate distal de molarul 2 B. întotdeauna este însoţită de trismus C. când edemul este pronunţat se pot vedea amprentele ocluzale ale antagonistului pe suprafaţa mucoasei D. bolnavul acuză dureri vii în zona molarului de minte, cu caracter pulsatil E. starea generală a pacientului poate fi uşor alterată, cu indispoziţie, subfebrilităţi, fatigabilitate 64. Pericoronarita acută supurată A. poate urma unei pericoronarite congestive B. nu determină alterarea stării generale C. poate determina dificultăţi masticatorii şi disfagie ceea ce semnifică extinderea procesului inflamator în ţesuturile vecine D. poate fi însoţită de trismus, care evoluează odată cu procesul inflamator local E. este constant însoţită de limfadenită subangulomandibulară 65. Erupţia dinţilor temporari are loc: A. de-a lungul unui interval de doi ani B. între lunile a 6--a şi a 30-a C. între 6 şi 12-13 ani D. între 18 ani şi 25-30 ani sau chiar mai tirziu E. de la naştere şi pînă la aproximativ 30 ani.
66. *Erupţia dinţilor permanenţi, cu excepţia molarilor de minte, are loc: A. de-a lungul unui interval de opt ani B. între lunile a 6-a şi a 30-a C. între 6 şi 12 ani D. între 18 ani şi 25-30 ani sau chiar mai tirziu E. de la naştere şi pînă la aproximativ 18 ani 67. *Erupţia molarilor de minte are loc: A. de-a lungul unui interval de doi ani B. intre lunile a 6-a şi a 30-a C. între 6 şi 12-13 ani D. după 18 ani E. de la naştere şi pînă la aproximativ 30 ani 68. Erupţia precoce a dinţilor temporari este: A. apariţia anticipată pe arcadă a unor dinţi normal conformaţi B. consecinţa unor carenţe vitaminice
C. apariţia pe arcadă înainte de termen a unor dinţi insuficient formaţi D. întâlnită în disendocrinii E. cauzată de extracţia precoce a unui dinte temporar. 69. Accidentele şi incidentele locale ale erupţiei dinţilor temporari sunt: A. gingivostomatita B. pericoronarita supurată C. anorexie, vomă D. manifestări febrile E. hematomul de erupţie 70. Foliculita expulzivă Capdepont: A. apare la nou-născut B. este o infecţie grefată la nivelul gingiei mugurilor dentari permanenţi C. se caracterizează prin ulceraţii atone cu tendinţă la supuraţie D. duce la mobilizarea şi eliminarea dinţilor afectaţi de pe arcadă E. se însoţeşte de limfadenopatie regională. 71. Chistul de erupţie: A. se prezintă ca o tumefacţie gingivală de coloraţie albăstruie B. se însoţeşte de stare febrilă C. cuprinde un molar temporar D. se caracterizează prin roşeaţă vie locală E. este fluctuent la palpare. 72. Accidente generale ale eruptiei dintilor temporari pot fi: A. manifestări febrile B. tulburări digestive C. tulburări respiratorii D. tulburări urinare E. tulburări de creştere
73. Accidentele regionale ale erupţiei dinţilor temporari sunt: A. incluzia dentară B. erupţia tardivă C. sialoree, hipersecreţie conjunctivală D. fotofobie E. chistul de erupţie cutanată 74. Complicaţiile septice localizate ale pericoronaritei molarilor de minte inferiori sunt: A. abcesul lojii submandibulare B. abcesul lingual C. abcesul vestibular D. abcesul migrator E. flegmonul difuz al planşeului oral. 75. Accidentele mecanice ale erupţiei molarului de minte inferior sunt: A. nevralgii dentare B. ulceraţii jugale sau linguale C. resorbţii radiculare ale molarului doi
D. tulburări de ocluzie E. trismus 76. Decapişonarea este indicată la dinţii care îndeplinesc următoarele condiţii: A. să prezinte o orientare verticală cu rădacini drepte sau curbate spre mezial B. să prezinte o orientare verticală cu rădacini drepte sau curbate spre distal C. să fie erupt din structura osoasă cel pţin până la ecuatorul anatomic D. fibromucoasa care acoperă molarul în erupţie să fie dispusă în cortină E. să existe spaţiu suficient între molarul doi şi ramul ascendent. 77. Pentru a împiedica formarea ţesutului de granulaţie după decapişonare se cauterizează cu: A. apă oxigenată B. acid tricloracetic C. clorură de zinc 30% D. azotat de argint E. acid citric 30% 78. Pericoronarita acută supurată se manifestă prin: A. jenă dureroasă B. durere vie, pulsatilă C. eliminare de secreţie sero-sanghinolentă de sub capişonul mucos D. eliminare de secreţie purulentă de sub capişonul mucos E. trismus 79. Complicaţiile septice ale pericoronaritei supurate a molarului de minte superior sunt: A. abcesul vălului palatin B. sinuzita maxilară C. sinuzita frontala D. osteomielita maxilară E. celulita maseterină.
80. *Anclavarea dentară reprezintă: A. incluzia parţială a unui dinte B. incluzia superficială a unui dinte C. ancorarea unui dinte descoperit chirurgical D. împiedicarea printr-un obstacol mecanic a erupţiei unui dinte al cărui sac pericoronar comunică cu cavitatea orală. E. situaţia în care se află un dinte după decapuşonare 81. Cauzele locale incriminate în patogenia incluziilor dentare sunt: A. sediul sau forma mugurelui dentar B. lipsa de spaţiu C. tumori benigne localizate în zona respectivă D. tulburări de dezvoltare a maxilarelor E. radiaţiile ionizante aplicate în scop terapeutic maxilarelor 82. Cauzele generale ale etiopatogeniei incluziei dentare sunt reprezentate de: A. ereditate B. hipertiroidism
C. sifilis D. rahitism E. hipovitaminoze 83. Incluzia dentară: A. poate interesa orice dinte temporar, permanent sau supranumerar B. reprezintă rămânerea unui dinte complet format, intraosos sau submucos,după perioada sa normală de erupţie,sacul pericoronar fiind integru C. poate fi completă sau totală, când dintele se află în întregime intraosos D. poate fi partială, când coroana dintelui, inconjurată parţial de os, este separată de fibromucoasă numai prin sacul pericoronar inchis E. se referă la un dinte a cărui coroana, parţial degajată de os, se află sub fibromucoasa gingivală şi a cărui sac pericoronar comunică cu cavitatea orală,dar care nu-şi poate continua erupţia datorită unui obstacol mecanic. 84. Tratamentul medicamentos al pericoronaritei acute congestive constă în: A. vitaminoterapie B. incizia capişonului C. cauterizarea chimică a capişonului D. tratament antibiotic general E. tratament antialgic 85. Decapişonarea se contraindică în următoarele cazuri: A. recidivele infecţiei sunt frecvente B. mucoasa cade ca o cortină pe suprafaţa ocluzală a molarului de minte C. mucoasa este subţire şi dispusă ca o faţă de masă pe suprafaţa ocluzală a molarului de minte D. erupţia dintelui are loc în afara sau înăuntrul curburii arcadei dentare E. dintele să fie erupt din os cel puţin pănă la ecuatorul coronar. 86. Accidentele intraoperatorii ce pot surveni în cursul odontectomiei molarului de minte inferior sunt: A. fractura rădăcinilor molarului trei inferior,când sunt lungi, efilate, divergente B. fractura sau luxaţia molarului doi inferior C. deschiderea canalului mandibular şi lezarea pachetului vasculonervos sau lezarea nervului lingual prin fractura tablei osoase interne D. fractura mandibulei E. împingerea dintelui în spaţiul pterigomaxilar. 87. Accidentele inraoperatorii posibile in odontectomia caninilor superiori sunt: A. descoperirea sau fracturarea apexului unui dinte vecin B. luxaţia unui dinte vecin C. fractura crestei alveolare D. deschiderea sinusului maxilar E. perforarea planşeului nazal 88. Conditiile necesare redresării chirurgical-ortodontice a unui canin superior inclus sunt: A. existenţa unui spaţiu suficient alinierii caninului pe arcada dentară B. dintele sa nu prezinte anomalii coronare sau radiculare C. dintele sa nu fi prezentat complicatii inflamatorii D. sa fie instituită o antibioterpie riguroasă, atat pre- cat si postoperator E. axul longitudinal să fie vertical sau puţin oblic
89. Dezinfecţia sacului folicular în pericoronarita congestivă a dinţilor temporari se realizează cu următoarele soluţii: A. D’Alibour B. de cloramină C. de permanganat de potasiu 1/10000 D. Dakin E. nici un răspuns nu este corect. 90. *Diagnosticul diferenţial al foliculitei expulzive capdepont se face cu: A. herpangina B. erupţia precoce C. hematomul de erupţie D. aftoza bucală izolată E. impetigo 91. Gingivostomatita ulcero-necrotică se caracterizează prin: A. hiposialie B. ulceraţii acoperite de depozite necrotice C. halenă D. mobilitate dentară E. stare generală nealterată 92. Infecţia sacului folicular în pericoronarita molarului 3 inferior se poate realiza prin următoarele căi: A. limfatică B. vascular-sanguină C. transosoasă D. de la un proces septic periapical al premolarului 2 E. de la alveolita postextracţională a molarului 2. 93. Ulceraţia mucoasei obrazului provocată de erupţia vestibularizată a molarului de minte superior: A. este mai rară decât cea produsă de erupţia molarului de minte inferior B. are caracter aftoid C. este însoţită de alterarea stării generale D. întreţine şi agravează leucoplazia E. întreţine şi agravează lichenul plan. 94. Gingivostomatita odontiazică se caracterizează prin: A. ulceraţii acoperite cu un depozit gălbui sau chiar pseudomembrane B. ulceraţii extinse la întreaga mucoasă orală C. limfadenopatie loco-regională D. dureri spontane sau povocate de masticaţie E. ulceraţii localizate în jurul molarului de minte,cu intensitate maximă la acest nivel. 95. Complicaţiile erupţiei molarului de minte inferior sunt: A. mecanice B. inflamatorii C. trofice D. pulmonare E. tumorale
96. Accidentele şi incidentele de erupţie la edentaţi: A. au la origine incluziile caninilor şi molarilor B. nu prezintă simptomatologie subiectivă C. pot determina algii cu caracter trigeminal simptomatic D. mucoasa adiacentă se ulcerează şi se infectează E. pot duce la complicaţii ca osteita, osteomielita sau fractura osului. 97. Hematomul de erupţie se deosebeşte de chistul de erupţie prin: A. culoare B. dimensiune C. consistenţă D. evoluţie E. prezenţa durerii. 98. *In cazul extractiei alveoloplastice cu protezare precoce, aplicarea protezei se face la: A. 12 de zile dupa interventie; B. 20 de zile dupa interventie; C. doua saptamîni de la interventie; D. 10 zile dupa interventie; E. 7 - 8 zile dupa interventie sau mai devreme, daca conditiile permit; 99. Daca in timpul manoperelor de extractie o radacina a fost împinsa în plina cavitate sinusala se iau urmatoarele masuri : A. se efectueaza un examen radiografic; B. se extrage radacina prin tehnica Wassmundt (calea alveolara largita); C. se temporizeaza extractia radacinii pentru aproximativ 1 saptamîna; D. se va extrage radacina in maximum 48 de ore de la producerea accidentului; E. se va folosi metoda Caldwell - Luc; 100. *Hemoragia tardiva postextractionala apare la : A. 15 - 20 de minute de la extractie; B. 1 ora dupa extractie; C. o zi dupa extractie; D. cateva zile zile postextractional; E. 2 saptamani dupa extractie; 101. Caracteristicile clinice ale alveolitei umede sînt : A. gingia este palida, atona; B. prezinta sechestre mici, lameliforme la nivelul peretilor ososi alveolari; C. marginile alveolei sînt tumefiate, turgescente; D. existenta unui cheag mic, brun cenusiu, care se desprinde usor; E. cheag endoalveolar murdar, acoperit cu depozite purulente; 102. In alveolita uscata tratamentul consta în : A. irigatia bogata a alveolei cu solutii slab antiseptice (pentru a favoriza vasodilatatia); B. aplicarea conurilor cu antibiotice intraalveolar; C. introducerea unei mese cu Nitrat de argint în alveola; D. analgezice pe cale generala; E. chiuretajul alveolar, pentru îndepartarea sechestrelor lameliforme; 103.
Indicatiile drenajului transmaxilar:
A.parodontite apicale acute in stadiu periapical si endoosos,cand drenajul endodontic nu este posibil sau nu este eficient B.parodontite apicale cronice atunci cand tratamentul endodontic dureaza prea mult sau expune la complicatii C.abcesul vestibular D.se limiteaza cel mai adesea la dintii frontali mai ales superiori E.la dinti ce prezinta raporturi intime de vecinatate ale apexului respectiv cu sinusul maxilar canalul alveolar inferior sau gaura mentoniera 104. Chiuretajul periapical este indicat în următoarele cazuri: : A. când materialul de obturaţie a canalului a depăsit foramenul apical B. când procesul patologic nu a putut fi oprit la nivel periapical C. în cazul chisturilor maxilare D. în cazul fistulelor oro-antrale E. în cazul rădăcinilor scurte 105. Contraindicatiile rezectiei apicale: A. cai false in apropireea apexului sau canal pregatit cu trepte B. leziuni coronare subgingivale ce nu permit recuperarea radacinii C. leziuni periapicale insemnate, care au distrus osul pe o mare intindere, reducand mult implantarea radacinii D. atrofii alveolare intinse,care au redus mult implantarea radacinii E. pacient cu afectiuni cardiace decompensate 106. Esecurile rezectiei apicale pot apare din cauza urmatoarelor greseli de tehnica operatorie: A. rezectia insuficienta a apexului B. lasarea pe loc a portiunii de radacina rezecata C. largirea exagerata a canalului radicular D. chiuretajul incomplet E. insamantarea osoasa de la un proces septic din vecinatate 107. Indicatiile rezectiei apicale : A. imposibilitatea realizarii unui tratament endodontic corect B. cai false in treimea apicala a radacinii C. dinti cu ace rupte accidental pe canalul radicular D. dinti cu fracturi radiculare in treimea coronara E. obturatii radiculare incomplete 108. Osteotomia transmaxilară este indicată atunci când: A. drenajul endodontic nu este posibil B. procesul inflamator este in stadiul submucos C. tratamentul endodontic nu este suficient D. tabla osoasa vestibulară este subţire şi lizată de procesul periapical E. dintele are raporturi intime cu sinusul maxilar 109. Practicam rezectia apicala cu obturatie retrograda,in cazul dintilor care: A. prezinta un dispozitiv corono-radicular ce nu poate fi indepartat B. au coroana integra si canalul radicular neobturat C. prezinta radacini ale caror canale radiculare nu pot fi cateterizate D. au canale radiculare cu obturatii incomplete, ce nu pot fi dezobturate E. prezinta pe canalul radicular,ace rupte,ce nu pot fi extrase
110. Contraindicatii absolute ale rezectiei apicale sunt: A. hemofilia B. nefritele cronice severe C. toxicozele grave D. osteoporoza senila E. starile febrile 111. Tehnica replantării dentare terapeutice presupune următoarele manopere: A. extracţia dentară cat mai putin traumatizantă, atât pentru rădăcină, cât şi pentru peretele alveolar B. dintele extras trebuie pastrat într-o soluţie iodoformată C. chiuretarea alveolei trebuie limitata la nivelul regiunii modificate patologic D. dintele extras trebuie ţinut în cleşte, învelit cu comprese cu ser fiziologic E. imobilizarea nu este obligatorie,dar atunci cand se practica,ea nu trebuie sa lezeze parodontiul marginal al dintelui transplantat 112. Rezectia apicala este indicata in urmatoarele situatii: A. paroodontita apicala cronica granulomatoasa B. chisturi radiculare mici si mijlocii C. ac rupt in 1/3 apicala a canalului radicular D. esecuri ale tratamentului endodontic E. leziuni apicale depasind 1/2 din lungimea radacinii 113. Rezectia apicala cu obturatie anterograda, cuprinde urmatoarele manopere: A. incizia B. decolarea lamboului muco-periostic C. reperarea zonei de trepanare si trepanarea D. sectionarea apexului,chiuretarea tesutului patologic periapical E. prepararea cavitatii radiculare 114. Rezectia apicala este indicata in urmatoarele situatii care tin de starea patologica locala: A. parodontita apicala acuta B. osteita periapicala cronica, trenanta C. canale obstruate de procese dentinare D. cai false in treimea apicala E. procese inflamatorii ale varfului radacinii 115. Dificultati intampinate in cazul rezectiei apicale la nivelul molarilor superiori, pot fi date de: A. anchiloza temporo-mandibulară B. bridele cicatriceale C. sindromul algodisfuncţional D. laxitatea ligamentară E. sclerodermie 116. Amputaţia radiculară este indicată la urmatorii dinţi: A. molar 1 superior B. premolar 1 inferior C. molar 2 superior D. molar 3 superior E. molarii 1 si 2 inferiori 117.
Metode de chirurgie endodontica sunt:
A. Chiuretajul periapical B. Replantarea dentara C. Rezectia apicala D. Amputatia radiculara E. Drenajul transosos juxtaapical 118. Accidente aparute in cursul rezectiei apicale,pot fi: A. hemoragia spongioasa B. perforarea planseului foselor nazale C. deschiderea sinusului maxilar D. lezarea pachetului vasculo-nervos mentonier E. deschiderea canalului mandibular in cursul rezectiei apicale a molarilor inferiori 119. *Cea mai buna obturatie a canalului radicular in rezectia apicala este: A. inainte de operatie B. intraoperator C. dupa operatie D. cu 30 minute inainte de interventie E. nu are importanta 120. Particularităţile anatomice ale rezectiei apicale la molarii inferiori de care se tine cont sunt: A. gaura mentoniera B. canalul mandibular cu continutul sau C. corticala vestibulara deosebit de groasa D. numarul radacinilor E. corticala linguala subtire 121. Accidente aparute in cursul rezectiei apicale,pot fi: A. hemoragia spongioasa B. perforarea planseului foselor nazale C. deschiderea sinusului maxilar D. lezarea pachetului vasculo-nervos mentonier E. deschiderea canalului mandibular in cursul rezectiei apicale a molarilor inferiori 122. Timpii operatori ai amputatiei radiculare la molarii inferiori sunt: A. sectionarea coroanei B. rezectia apexului C. extractia radacinii bolnave D. chiuretajul alveolei goale ramasa dupa extractia radacinii E. obturatia retrograda a canalului radicular 123. În cursul amputaţiei rădăcinii vestibulare la molarii superiori, incizia mucoperiostului va fi: A. curbă, la 0,5 cm de marginea gingivala B. circumferenţială C. in trapez cu baza mica in sus D. in “L” E. in “V” 124. *Trepanatia osoasa in drenajul transosos juxtaapical se realizeaza cu: A. freze sferice nr. 4-6 de piesă dreaptă
B. dispozitivul Brosch-Traunner C. chiureta alveolară D. ciupitorul de os E. elevatorul 125. *Metoda de electie in tratamentul unei fracturi radiculare in treimea apicala a dintilor frontali este: A. extractia dentara B. rezectia apicala C. chiuretajul periapical D. drenajul transosos E. extractia alveoloplastica 126. *Includerea unui dinte rezecat intr-o lucrare protetica este indicat sa se faca: A. la 2 saptamani dupa rezectie B. dupa suprimarea firelor de sutura C. la 4-6 saptamani D. dupa 8 saptamani E. la 3 luni postoperator 127. *Premolarizarea inseamna: A. rezectia apicala a premolarilor B. amputatia radiculara a premolarilor superiori C. amputatia radiculara a molarilor superiori D. amputatia radiculara a molarilor inferiori E. amputatia radiculara a premolarilor inferiori 128. Dupa rezectia apicala, “umbra reziduala” Hammer reprezinta: A. recidiva a procesului periapical B. osificare incompletă C. imaginea radiologica post rezectie apicala D. osteita postoperatorie E. esec al rezectiei apicale 129. *Alveolita umedă se caracterizează prin: A. prezenţa unui cheag murdar acoperit de depozite purulente B. dureri iradiante imediat postextracţional C. sechestre mici, osoase, lameliforme ce se detasează cu usurinţă D. sângerare abundentă E. absenţa completă a cheagului intraalveolar 130. *Cel mai biologic pansament in plaga postextractionala normala este: A. mesarea iodoformata B. cheagul sangvin endoalveolar C. materialele de aditie osoasa D. conurile cu antibiotice E. mesarea cu substante antiseptice 131. Extracţia alveoloplastică presupune: A. sutura plăgii B. protezarea imediată C. protezarea tardivă
D. regularizarea osoasă E. antibioterapie obligatorie 132. Hemoragiile postextractionale se clasifica dupa: A. momentul producerii B. felul vasului lezat C. metoda de tratament D. cauza care le-a generat E. afectiunile generale ale pacientului 133. Extracţia dentară poate induce: A. Bacteriemie tranzitorie. B. Ascensiuni termice. C. Leucocitoză . D. Creşterea VSH. E. Leucopenie. 134. Extracţia dinţilor temporari este indicată în următoarele situaţii: A. Dinţi cu carie dentară. B. Dinţi cu fracturi coronare. C. Dinţi cu luxaţii incomplete. D. Dinţi care produc malpoziţii ale dinţilor permanenţi. E. Dinţi care împiedică erupţia fiziologică a dinţilor permanenţi. 135. În cazul extracţiei dinţilor temporari: A. Se folosesc elvatoare cu lamă fină. B. Se aplică depărtătoare de arcade. C. Se practică chiuretaj alveolar cu pensa sau chiureta. D. Se aplică tamponament de protecţie menţinut 30 de minute. E. se recomandă dispozitive menţinătoare de spaţiu.
