Grile Stoma Rezidentiat 2004

Rezidentiat 2004

1

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA I

Tema nr. 1 Metode locale de prevenire a cariei dentare din şanţuri şi fosete BIBLIOGRAFIE: 9. Rodica Luca - Metode locale de prevenire a cariei din sanţuri şi fosete, Ed.Cerma, Bucureşti, 1997.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1301001. Care sunt metodele preconizate de OMS pentru prevenirea cariei dentare? A. sigilarea santurilor si fosetelor, fluorizarea generala si locala, igiena alimentara, igiena buco-dentara B. sigilarea santurilor si fosetelor, fluorizarea generala, educatia sanitara C. fluorizarea locala, sigilarea santurilor si fosetelor, restaurarea preventiva cu rasini D. igiena alimentara, vaccinarea, igiena buco-dentara E. educatia sanitara, detartrajul, periajul profesional (pag. )

S1301002. Cantitatea cea mai mare de fluor eliberata de rasinile de sigilare se realizeaza in urmatorul interval de: A. primele 24 de ore B. primele 48 de ore C. primele 72 de ore D. primele 36 de ore E. primele12 de ore (pag. )

S1301003. Concentratia cea mai frecvent folosita a agentului demineralizant (H3PO4) este de: A. 40 % B. 50% C. 47% D. 37% E. 20% (pag. )

S1301004. Indicatiile enameloplastiei sunt: A. suprafete ocluzale cu santuri adanci B. suprafete ocluzale deretentive C. suprafete ocluzale afectate de carii incipienta D. suprafeţele aproximale E. oricare suprafata ocluzala (pag. )

S1301005. Tehnica care sa combine sigilarea santurilor si fosetelor ocluzale cu tratamentul unei carii minime ocluzale de smalt sau dentina se numeste: A. enameloplastie B. coafaj indirect C. obturatie preventiva D. sigilare E. coafaj direct (pag. )

1

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

www.rezidentiat2004.ro

Rezidentiat 2004

2


S1501006. Debutul cariilor ocluzale din santuri si fosete are loc la nivelul: A. pantelor cuspidiene; B. bazei santurilor ocluzale; C. orificiului si peretilor verticali ai santurilor ; D. peretilor vestibulari ai santurilor; E. peretilor orali ai santurilor. (pag. 7-8)

S1501007. Inbunatatirea adusa materialelor de sigilare pe baza de rasini bis-GMA consta in: A. introducerea de bis fenol A; B. microgranule de dioxid de siliciu sau cuart; C. introducerea de metacrilat; D. gruparilor epoxidice din structura rasinii; E. folosirea drept catalizator a unui sistem peroxid amina. (pag. 21)

S1501008. Timpul de actiune al agentului demineralizant pentru dintii permanenti este: A. 60 secunde; B. 120 secunde; C. 15 secunde; D. 100 secunde; E. 45 secunde. (pag. 37)

S1501009. Timpul de actiune al agentului demineralizant pentru dintii temporari este: A. 30 secunde; B. 60 secunde; C. 100 secunde; D. 120 secunde; E. 150 secunde. (pag. 37)

S1501010. Varsta optima indicata pentru efectuarea sigilarilor la dintii temporari este: A. 2-3 ani; B. 3-4 ani; C. 4-5 ani; D. 5-6 ani; E. 6 ani. (pag. 64)

S1501011. Varsta optima indicata pentru efectuarea sigilarilor la molarii de 12 ani si premolari este: A. 9-10 ani; B. 10-11 ani; C. 11-12 ani; D. 11-13 ani; E. 12-14 ani. (pag. 64)

S1601012. Dezavantajele odontomiei profilactice sunt: A. se intervine pe dinti sanatosi; B. se trateaza cariile denatre; C. eset o metoda foarte scumpa de tratament;

2



Rezidentiat 2004

3


D. este o tehnica non-invaziva; E. necesita mai multe sedinte. (pag. 11)

S1601013. Efectele sigilantilor sunt: A. blocheaza"locusul"preferat al streptococului mutans si al altor microorganisme cariogene; B. favorizeaza aparitia marmoratiilor ocluzale; C. ofera o protectie minima fata de caria dentara, D. elibereaza ionii de calciu; E. opresc evolutia in profunzime a unui proces carios deja initiat. (pag. 15)

S1601014. in tehnica sigilarii nu se executa urmatorii timpi operatori: A. controlul relatiilor ocluzale; B. spalarea si uscarea; C. izolarea; D. verificarea sigilarii; E. extensia preventiva. (pag. 35)

S2101015. Care din următoarele afirmaţii despre materialele de sigilare negranulare nu este adevărată: A. Sunt mai puţin rezistente la uzură şi abraziune decât sigilanţii granulari B. Au aceeaşi rezistenţă de legătură ca şi sigilanţii granulari C. Au acelaşi timp de priză ca sigilanţii granulari D. Au aceeaşi rată de retenţie ca sigilanţii granulari E. Conţin microgranule de dioxid de siliciu sau chiar cuarţ (pag. 21)

S2101016. La care din următoarele materiale folosite pentru sigilare, retenţia sigilării este mai slabă: A. Delton B. Concise White Sealant C. Helioseal D. Fuji Ionomer Type III E. Visio-Seal (pag. 28, 30, 31)

S2101017. La copiii cu dentiţie temporară indemnă , Societatea Britanică de Stomatologie Pediatrică recomandă adoptarea următoarei atitudini faţă de molarii de 6 ani: A. Control periodic B. Sigilare C. Sigilare lărgită D. Aplicare de lacuri fluorate E. Aplicare de lacuri fluorate (pag. 66)

S2101018. La indivizii cu carioactivitate scăzută, care prezintă suprafeţe ocluzale cu şanţuri largi, Şcoala Scandinavă recomandă: A. Sigilare B. Sigilare lărgită C. Expectativă D. Aplicaţii de lacuri fluorate E. Nici una dintre acestea

3



Rezidentiat 2004

4


(pag. 64, 65)

S2301019. Obturaţiile preventive cu răşini tip B se realizează: A. când leziunea a ajuns la joncţiunea smalţ-dentină B. când leziunea de carie a progresat în dentină sar este încă mică C. când leiunea are o extindere mare în dentină D. în cazul eşecului unei sigilări E. în cazul contraindicaţiei odontotomiei profilactice (pag. 25)

S2301020. Obturaţiile preventive cu răşini tip C sunt indicate: A. când leziunea are o extindere mai mare în dentină B. când leziunea a deschis camera pulpară C. când şeziunea a traversat joncţiunea smalt-dentină D. în cazul eşecului unei obturaţii preventive cu răşini tip A E. în cazul contraindicaţiilor sigilării (pag. 25)

S2301021. În cazul obturaţiei preventive cu răşini tip 3: A. sigilantul trebuie să se aplice imediat după introducerea compozitului B. sigilantul trebuie să se aplice imediat după fotopolimerizarea compozitului C. sigilantul se aplică după ce peste compozit a fost aplicat agentul de legătură D. nu se aplică sigilant E. sigilantul se aplică strict peste compozit (pag. 26-27)

S2301022. O sigilare efectuată corect durează: A. şase luni B. câţiva ani. C. aproximativ un an D. până la atriţia dinţilor E. variabil în funcţie de materialul utilizat (pag. 17)

S2301023. Obturaţiile preventive cu răşini A. se realizeaza pe dinţi permanenţi B. se realizeaza pe dinţi temporari C. se realizeaza pe dinţi temporari şi permanenţi D. se realizeaza pe dinţi integri E. se realizeaza imediat după erupţia dinţilor (pag. 25)

S2601024. Treponema pallidum are: A. spire neregulate, mari B. spire regulate, flexibile C. spire regulate, rigide, cu capete drepte D. spire regulate, cu capete încovoiate E. spire mici, neregulate, cu capete drepte (pag. 177)

S2601025. Treponema pallidum are urmatoarele modalitaţi de cultivare: A. se cultivă pe geloză-sânge

4



Rezidentiat 2004

5

B. C. D. E.


se cultiva pe geloză simplă, in coloană dreaptă se cultivă pe medii speciale se cultivă pe mediul Zeissler nu se cultivă pe medii artificiale (pag. 178)

S2601026. În sifilisul secundar putem afirma: A. 25% dintre bolnavi rămân latenţi toată viaţa, fără alte manifestări B. 75% dintre bolnavi se vindecă definitiv în această fază a bolii C. sifilisul nu mai este contagios în acest stadiu D. leziunile maculo-papuloase apar la 2-3 ani de la contactul infectant E. 10% dintre bolnavi progresează către sifilisul terţiar (pag. 179)

S2601027. Reacţia Wasserman (RBW) este: A. reacţie de floculare B. reacţie de precipitare în inel C. reacţie de fixare a complementului D. reacţie de aglutinare pe lamă E. reacţie de evidenţiere a antigenului, “in vitro” (pag. 180)

S2601028. Prin IDR cu luetină se pune diagnosticul imunologic celular, în: A. tuberculoză B. scarlatină C. difterie D. sifilis E. blenoragie (pag. 181)

S2601029. Sifilisul se tratează cu: A. Gentamicină B. Cloramfenicol C. Biseptol D. Penicilină E. Rifampicină (pag. 181)

S2601030. Care din următoarele propoziţii este falsă?: A. receptivitatea la sifilis există la orice vârstă B. sifilisul se poate transmite ºi prin sărut C. există profilaxie specifică D. bolnavul este contagios în stadiul primar ºi secundar de sifilis E. calea principală de transmitere este cea sexuală (pag. 179, 181)

S2901031. Controalele periodice ale sigilarii se fac: A. Odata pe an B. Dupa 2 ani C. Odata la 6 luni D. Dupa o luna E. Dupa 3 luni

5



Rezidentiat 2004

6


(pag. 45)

S2901032. Perioada optimă de sigilare a premolarilor este: A. 6-7 ani B. 10-11 ani C. 11-13 ani D. 8-9 ani E. 13-15 ani (pag. 64)

S2901033. Cimenturile ionomere de sticla sunt indicate ca sigilanti: A. In santurile greu accesibile B. In santurile în formă de I C. In santurile accesibile pe cel putin 100 mm D. In santurile inaccesibile sondei E. Nici un răspuns nu este corect. (pag. 33)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1201034. Calitatile unui material de sigilare (dupa Bratu) sunt: A. biocompatibilitate B. aderenta buna la suprafetele negravate C. priza rapida in conditiile cavitatii bucale D. nu necesita calitaţi fizionomice E. fluiditate (pag. 15)

S1201035. Cimenturile glass-ionomer in comparatie cu rasinile compozite folosite pentru sigilari: A. au rezistenta mica la uzura B. au rezistenta mai mare la uzura C. au aceeasi rezistenta la uzura D. au capacitate mai redusa de a patrunde in profunzimea sanţului ocluzal E. au capacitate mai mare de a patrunde in profunzimea santului ocluzal (pag. 31)

S1201036. Controalele periodice dupa sigilari cu rasini compozite: A. sunt necesare odata la 3 luni B. sunt necesare odata la 6 luni C. verifica inchiderea etansa, clinic, prin examen cu sonda dentara D. verifica inchiderea etansa numai prin inspecţie E. verifica inchiderea etansa folosind fuxina bazica 0,25% (pag. 41)

S1201037. Enameloplastia se recomanda in cazul: A. suprafetelor ocluzale cu santuri adanci B. suprafetelor ocluzale cu santuri in forma de"V" C. santurilor adanci si inguste D. sanţurilor care prezinta modificari de culoare E. cariilor superficiale (pag. 44)

6



Rezidentiat 2004

7


S1201038. in mod clasic timpul de demineralizare in cazul folosirii rasinilor compozite pentru sigilari este de: A. 60 secunde pentru dintii permanenti B. 120 secunde pentru dintii permanenti C. 60 secunde pentru dintii temporari D. 120 secunde pentru dinţii temporari E. nu necesita demineralizare (pag. 35)

S1201039. Incidenta crescuta a cariei ocluzale se datoreaza interactiunii mai multor factori: A. capacitatii de retentie a microorganismelor si alimentelor in fosetele si santurile adanci B. existenta unei cantitati mai mari de smalt intre suprafata dintelui si jonctiunea smalt-dentina la nivelul santurilor ocluzale C. imposibilitatea realizarii unei curatiri foarte bune D. existenţa unor sanţuri ocluzale largi in forma de"V" E. concentratia mai mica de fluor in smaltul ocluzal decat in cel proximal (pag. 8)

S1201040. Materialul de sigilare romanesc denumit SIGILAR are urmatoarele proprietati: A. timp de lucru si de priza foarte mare B. adeziune slaba C. rezistenta D. hidrofilie redusa E. vascozitate (pag. 26)

S1201041. Mecanismul de producere a cariei ocluzale din santuri si fosete A. initial debutul leziunii carioase are loc in adancimea santului B. initial debutul se produce la orificiul santului, in smaltul pantelor cuspidiene opuse C. leziunea carioasa se produce concomitent atat la nivelul orificiului smaltului, cat si in adancimea acestuia D. ulterior leziunea carioasa cuprinde pereţii sanţului E. baza santului se demineralizeaza dupa ce orificiul si peretii acestuia au fost afectate (pag. 8)

S1201042. Metodele de prevenire a cariei dentare sunt: A. fluorizarea generala si locala B. obturatii cu galss-ionomeri C. sigilarea santurilor si fosetelor D. igiena alimentaţiei E. igiena buco-dentara (pag. 14)

S1201043. Sigilarea este o metoda de prevenire a cariei de pe: A. suprafetele ocluzale ale molarilor si premolarilor B. suprafetele proximale ale dintilor laterali C. suprafetele orale ale incisivilor superiori D. suprafeţele orale ale incisivilor inferiori E. suprafetele vestibulare si orale ale molarilor (pag. 14)

S1201044. Sigilarile se recomanda in urmatoarele situatii clinice: A. santuri si fosete in forma de"i", amfora, picatura

7



Rezidentiat 2004

8

B. C. D. E.


santuri in forma de"V" cand sonda agata, dar nu sunt alte semne de carie dentara dinţii sunt erupţi suficient pentru a se obţine o suprafaţa uscata dinti partial acoperiti de un capuson de mucoasa (pag. 56)

S1201045. Tehnica sigilarii cu ciment glass-ionomer cuprinde urmatoarele etape: A. curatirea suprafetei dentare B. izolare C. demineralizare D. aplicarea materialului E. aplicarea unui lac protector (pag. 42)

S1201046. Timpii operatori in cazul sigilarilor cu rasini compozite sunt: A. curatirea suprafetei dentare B. fluorizare locala C. izolare D. pregatirea suprafeţelor de smalţ E. aplicarea materialului de sigilare (pag. 33)

S1201047. Zonele cele mai vulnerabile la aparitia proceselor carioase sunt: A. fata meziala B. fata distala C. la colet D. sanţurile ocluzale E. fosetele ocluzale (pag. 5)

S1301048. Calitatile ideale ale unui sigilant (Bratu) sunt urmatoarele cu exceptia unei variante: A. priza rapida in conditiile cavitatii orale B. proprietati mecanice si termice asemanatoare structurilor dure dentare C. biocompatibilitate D. sa nu perturbe ocluzia E. sa reziste la fortele masticatorii in proportie de 100% timp de peste 5 ani (pag. )

S1301049. Obturatiile preventive cu rasina constituie metode utile in tratamentul dintilor permanenti tineri atunci cand sunt respectate urmatoarele cerinte: A. indicatie de tratament corecta in conditiile unui tratament aplicat corect B. respectarea tuturor detaliilor de tehnica C. prezenta concomitenta a leziunilor carioase ocluzale si proximale D. nerespectarea indicaţiilor in legatura cu utilizarea pastelor fluorurate, a igienei si a alimentaţiei corecte E. lipsa experientei in aprecierea cu exactitate a situatiei clinice (pag. )

S1301050. Obturatiile preventive cu rasini clasificate de Simonsen nu sunt indicate in urmatoarele cazuri: A. cand leziunea carioasa in santuri sau fosete este minima B. cand leziunea carioasa este situata parapulpar C. cand leziunea carioasa este situata proximal

8



Rezidentiat 2004

9


D. cand leziunea carioasa a progresat in dentina dar este mica E. cand leziunea are o extindere mai mare in dentina (pag. )

S1301051. intre dezavantajele cimenturilor glassionomer conventionale se pot enumera: A. timp de priza scurt B. sensibilitate in mediu umed C. finisare slaba datorita rugozitatii superficiale D. aplicare usoara E. rezistenta crescuta in zonele supuse direct solicitarilor masticatorii (pag. )

S1301052. Proprietatile"Sigilar"-ului sunt: A. adeziune buna B. rezistenta C. contractie mare la polimerizare D. biocompatibilitate E. capacitate de etansare (pag. )

S1301053. Sigilantii au urmatoarele efecte importante: A. umplu in mod mecanic fosetele si santurile adanci cu o rasina acido-rezistenta B. remineralizeaza structurile dure dentare C. blocheaza"locusul"preferat al Streptococului mutans si al altor microorganisme cariogene D. usureaza manoperele de curaţire a sanţurilor si fosetelor E. blocheaza"locusul"preferat al Porfiromonas gingivalis si al altor microorganisme cariogene (pag. )

S1301054. Tehnica sigilarii presupune urmatoarele faze importante: A. curatirea suprafetelor dentare B. aplicarea obturatiei de baza C. pregatirea dintelui D. aplicarea sigilantului E. prepararea cavitatii (pag. )

S1301055. Timpul de demineralizare, dupa metoda clasica, este de: A. 60 secunde pentru dintii permanenti B. 120 secunde pentru dintii permanenti C. 120 secunde pentru dintii temporari D. 30 secunde pentru dinţii pregatiţi mecanic prin slefuire E. 30 secunde pentru dintii temporari (pag. )

S1401056. Avantajele obturatiilor preventive cu glass ionomeri(dupa Garcia Godoy): A. rezistenta crescuta la fortele masticatorii; B. adeziune excelenta la smalt si dentina; C. aplicare in doi timpi; D. posibila acţiune cariostatica prin eliberare de fluor; E. stimularea neodentinogenezei. (pag. 74)

9



Rezidentiat 2004

10


S1401057. Cimenturile glassionomere pentru sigilarea santurilor si fosetelor, au urmatoarele avantaje: A. adeziunea la smalt fara o pregatire prealabila B. eliberare de ioni de fluor C. culoare acceptabila D. timp de priza prelungit E. se pastreaza aproximativ timp de 1 an (pag. 13)

S1401058. Dezavantajele folosirii sigilantilor pe baza de cimenturi ionomere de sticla autoplimerizabile: A. timp de priza scurt; B. sensibilitate in mediul umed; C. finisare slaba din cauza rugozitatii superficiale; D. aplicare greoaie; E. rezistenta medie in zonele supuse direct solicitarii masticatorii. (pag. 31-32)

S1401059. in functie de extinderea si adancimea procesului carios, Simonsen clasifica obturatiile preventive cu rasina in: A. tipul A, cand leziunea de carie a progresat in dentina; B. tipul B, cand leziunea de carie a progresat in dentina dar este inca mica; C. tipul D, cand leziunea are o extindere mai mare in dentina; D. tipul C, cand leziunea are o extindere mai mare in smalţ; E. tipul C, cand leziunea are o extindere mai mare in dentina. (pag. 69)

S1401060. Indicatia majora a sigilarii o constituie: A. santurile si fosetele molarilor; B. santurile si fosetele premolarilor; C. santuri si fosete in forma de "U"; D. sanţuri si fosete aberante; E. santuri si fosete neretentive. (pag. 61)

S1401061. La controlul clinic al sigilarii, sunt posibile urmatoarele situatii: A. sigilarea este intacta – se controleaza cu radiografii bite-wing; B. sigilantul este pierdut in totalitate – se repeta sigilarea; C. sigilarea este partial pierduta – se completeaza cu un nou sigilant; D. sigilarea are microneadaptari – se repeta sigilarea; E. sigilarea are microneadaptari – se controleaza cu radiografii bitewing. (pag. 45)

S1401062. Materialele folosite pentru sigilare au urmatoarele efecte importante: A. umplu in mod mecanic fosetele si santurile adanci cu o rasina acido-rezistenta; B. usureaza manoperele de curatire a santurilor si fosetelor; C. blocheaza locusul preferat al Streptococului mutans si al altor microorganisme cariogene; D. prezinta o rezistenţa mecanica crescuta la forţele masticatorii; E. expansiune termica crescuta. (pag. 15-16)

S1401063. Perioadele potrivite pentru sigilare(dupa Simonsen): A. varsta de 3-4 ani pentru molarii temporari; B. varsta de 10-12 ani pentru molarii permanenti;

10



Rezidentiat 2004

11


C. varsta de 11-13 ani pentru molarii doi permanenti; D. varsta de 6-7 ani pentru molarii primi permanenţi; E. varsta de 11-13 ani pentru premolari. (pag. 64)

S1401064. Sigilarea santurilor si fosetelor are urmatoarele caracteristici: A. impiedica progresia cariei B. suprafetele de smalt demineralizate anterior si sigilate, sunt mai rezistente la atacul acid ulterior decat smaltul sanatos C. interfata smalt-rasina creaza o bariera de protectie impotriva colonizarii microorganismelor D. maturarea smalţului continua E. nu permit trecerea in santul ocluzal a substratului nutritiv (pag. 21)

S1401065. Tehnica odontomiei profilactice este utila in urmatoarele cazuri: A. copii cu policarii; B. imposibilitatea efectuarii unor controale periodice; C. copii indemni de carii; D. copii handicapaţi; E. dinti temporari. (pag. 11)

S1401066. Timpul clasic de demineralizare in vederea sigilarii este de: A. 60 de secunde la dintii temporari; B. 60 de secunde la dintii permanenti; C. 120 de secunde la dintii temporari; D. 120 de secunde la dinţii permanenţi; E. 15 secunde la dintii permanenti. (pag. 37)

S1501067. Actiunea materialelor de sigilare consta in: A. blocheaza"locusul"preferat al streptococului mutans; B. stimuleaza eliberarea locala de fluor; C. umple in mod mecanic fosetele si santurile adanci cu o rasina acido-rezistenta ; D. manoperele de curatire a santurilor si fosetelor nu mai sunt necesare; E. penetranta redusa. (pag. 15)

S1501068. Eficienta redusa a materialelor de sigilare activate de ultraviolete se datoreaza: A. inconstantei fasciculului provenit de la sursa de raze UV; B. polimerizarea necorespunzatoare a benzilor de material patrunse in spatiile create prin demineralizarea smaltului; C. radicalilor liberi care inactiveaza benzoil-metil-eterul; D. deficientelor de tehnica propriu-zisa a sigilantilor; E. incapacitatii luminii UV de a penetra in profunzimea zonelor de smalt demineralizate. (pag. 18)

S1501069. Metodele de prevenire ale cariei dentare conform OMS sunt: A. laserul cu inversare acustico-optica si cu transmitere de energie de intensitate mica; B. igiena buco-dentara; C. sigilarea santurilor si fosetelor ; D. fluorizarea generala si locala;

11



Rezidentiat 2004

12


E. igiena alimentatiei. (pag. 14)

S1501070. Prevalenta si incidenta crescuta a cariei ocluzale se datoreza urmatorilor factori: A. capacitatii de retinere a microorganismelor si alimentelor in fosetele sau santurile adanci ca intr-o nisa retentiva; B. concentratiei mai mici a fluorului in smaltul ocluzal decat in cel proximal; C. orientarii prismelor de smalt la nivelul santurilor; D. imposibilitatii realizarii unei curatiri foarte bune indiferent de mijlocul utilizat; E. concentratiei mai mari a fluorului in smaltul ocluzal decat in cel proximal. (pag. 5-6)

S1501071. Sigilarea este indicata la: A. pacienti carioactivi cu nivel crescut de streptococ mutans; B. pacienti care consuma zilnic cantitati mari de dulciuri; C. carii ocluzale superficiale; D. pacienti cu handicap fizic sau psihic care nu isi pot efectua igiena bucala; E. numai pe suprafetele ocluzale ale molarilor de 6 ani. (pag. 62)

S1501072. Situatiile clinice in care se recomanda odontotomia profilactica sunt: A. copii cu policarii care prezinta o igiena bucala defectuoasa; B. in cazul santurilor ocluzale in forma de V cu diametru mare si putin adanci; C. in cazul santurilor ocluzale in forma de I adanci,inguste; D. copiii a caror sanatate generala necesita efectuarea tratamentelor stomatologice sub anestezie generala; E. imposibilitatea efectuarii unor controale periodice regulate. (pag. 11)

S1601073. Avantajele enameloplastiei sunt: A. impiedica patrunderea profunda a sigilantului; B. permite patrunderea profunda a sigilantului; C. creste rezistenta la uzura a materialului aplicat; D. asigura o adapatre deficitara la smalt; E. asigura o adaptare mai buna la samlt. (pag. 48)

S1601074. Calitatile unui material de sigilare sunt: A. fluiditate; B. priza rapida in conditiile cavitatii bucale; C. biocompatibilitate; D. sa inalte ocluzia, E. sa nu perturbe ocluzia. (pag. 15)

S1601075. Indicatiile odontomiei profilactice sunt. A. copii cu policarii si igiena orala foarte buna; B. copii cu policarii si igiena orala foarte proasta; C. existenta unor dubii in legatura cu prezenta sau absenta unei carii; D. marmoratii pe suprafetele ocluzale; E. imposibilitatea efectuarii unor controale periodice regulate. (pag. 11)

12



Rezidentiat 2004

13


S1601076. Sigilarea are urmatoarele indicatii: A. santuri si fosete adanci in forma de"i", amfora, picatura; B. santuri si fosete adanci cu proasta coalescenta; C. carie profunda; D. carie de adancime medie; E. sonda"agatata", dar fara semne de carie dentara. (pag. 61)

S1601077. Succesul sigilarii depinde de: A. rigurozitatea cu care practicantul respecta tehnica de lucru; B. rigurozitatea cu care practicantul respecta instructiunile firmei producatoare; C. varsta copilului; D. profunzimea procesului carios; E. marimea suprafetei ocluzale. (pag. 49)

S1601078. Timpii operatori in tehnica sigilarii cu rasini compozite sunt: A. izolarea; B. bizotarea; C. extensia preventiva; D. spalarea si uscarea; E. controlul relatiilor de ocluzie. (pag. 35)

S2101079. Care din afirmaţiile următoare despre răşinile de sigilare care eliberează fluor sunt corecte: A. Sunt răşini schimbătoare de ioni B. Eliberarea ionilor de fluor se face printr-un mecanism de difuziune/substituire C. Cantitatea cea mai mare de fluor se eliberează în prima săptămână după aplicare D. În cazul desprinderii materialului de sigilare suprafaţa de smalţ rămâne rezistentă la carie E. Nu există variaţii ale cantităţii de fluor eliberate în funcţie de tipul de material utilizat (pag. 22-24)

S2101080. Care din următoarele manopere se efectuează în cazul sigilării şanţurilor şi fosetelor cu un ciment glass ionomer: A. Izolarea câmpului operator B. Aplicarea agentului de demineralizare C. Spălarea zonei demineralizate sub izolare D. Uscarea şi aplicarea glass ionomerului E. Controlul retenţiei materialului după ce a făcut priză (pag. 46)

S2101081. Care din următorii timpi operatori corespund tehnicii corecte de sigilare a şanţurilor şi fosetelor ocluzale cu materiale de tip compozit: A. Curăţarea suprafeţei ocluzale cu paste care conţin fluor, urmată de spălare atentă B. Izolarea şi uscarea câmpului operator C. Demineralizarea şanţurilor şi fosetelor D. Spălarea cu jet continuu de apă a suprafeţei demineralizate fără menţinerea izolării câmpului operator E. Aplicarea materialului de sigilare (pag. 36-41)

S2101082. Despre enameloplastie sunt corecte următoarele: A. Este o metodă “invazivă” de prevenire a cariei ocluzale

13



Rezidentiat 2004

14


B. Este indicată în cazul suprafeţelor ocluzale cu şanţuri adânci şi înguste care prezintă modificări de culoare şi sunt suspectate că ar fi cariate C. Constă în pregătirea unei cavităţi superficiale D. După schiţarea conturului cavităţii se face exereza dentinei alterate E. Obturarea cavităţii se face cu amalgam de argint (pag. 47, 48)

S2101083. Despre obturaţiile preventive cu răşină sunt corecte următoarele: A. Conservă la maximum structura dură dentară B. Se descriu 3 tipuri de obturaţii preventive C. Toate cele 3 tipuri necesită obturaţie de bază D. Combină prepararea unei cavităţi ocluzale minime cu sigilarea şanţurilor şi fosetelor din vecinătate E. Sunt utile în cazul dinţilor permanenţi tineri (pag. 68-72)

S2101084. În cazul sigilării cu răşini compozite, agentul demineralizant sub formă de soluţie se aplică: A. Prin frecarea suprafeţei de smalţ B. Prin atingerea suprafeţei de smalţ C. Strict pe suprafaţa care va fi acoperită cu materialul de sigilare D. Pe o suprafaţă mai mare decât cea care va fi acoperită cu materialul de sigilare E. Cu pensula, minibureţi, bulete mici de vată sau aplicator furnizat de producător (pag. 38)

S2301085. Sigilările trebuie efectuate: A. între 6 şi 15 ani B. între 3 şi 4 ani pentru molarii temporari C. între 6 şi 7 ani pentru molarii permanenţi D. între 4 şi 12 ani E. între 11 şi 13 ani pentru molarii 2 permanenţi şi premolari (pag. 24)

S2301086. Obturaţiile preventive cu răşini tip A se realizează: A. când leziunea de carie în şanţ şi fosetă este minimă B. când leziunea de carie în şanţ şi fosetă este cantonată numai în smalţ C. atât pe suprafeţe ocluzale c’t şi pe cele proximale ale molarilor D. când există dubii în privinţa existenţei cariei E. când leziunea a traversat joncţiunea amelo-dentinară (pag. 25)

S2301087. Tehnica obturaţiei preventive cu răşini constă în: A. periaj profesional cu pastă cu fluor B. îndepărtarea ţesutului alterat C. aplicarea obturaţiei de bază când procesul carios a ajuns la dentină D. demineralizarea smalţului şi a dentinei E. obturarea cavităţii şi sigilarea şanţurilor şi fosetelor ocluzale (pag. 25-26)

S2301088. Tipul 1 de obturaţie preventivă cu răşini constă în: A. îndepărtarea cât mai conservatoare a ţesutului alterat (cu o freză sferică) B. palparea exploratorie C. demineralizarea în vederea aplicării sigilantului D. aplicarea bondingului (agentului de legătură)

14



Rezidentiat 2004

15


E. aplicarea sigilantului (pag. 26)

S2301089. Tipul 2 de obturaţie preventivă cu răşini presupune următoarele etape: A. îndepărtarea dentinei alterate B. aplicarea obturaţiei de bază cu hidroxid de calciu sai zinc oxid eugenol C. demineralizarea smalţului D. aplicarea agentului de legătură E. aplicarea răşinii compozite granulare (pag. 26)

S2301090. Cerinţele obturaţiilor preventive cu răşini sunt: A. diagnostic corect B. experienţă clinică C. instrumentar de explorare adecvat D. vizibilitate foarte bună E. sursă de iluminare naturala (pag. 27)

S2301091. Prevalenţa şi incidenţa crescută a cariei ocluzale se datoresc interacţiunii următorilor factori A. imposibilităţii realizării unei curăţiri foarte bune B. poziţiei posterioare a dintelui pe arcada dentară C. capacităţii de reţinere a microorganismelor şi alimentelor (în fosetele şi şanţurile adânci) D. concentraţiei mai mici a fluorului în smalţul ocluzal decât în cel proximal E. cantităţii de smalţ mai mici între suprafaţa dintelui şi joncţiunea smal/dentină în cazul şanţurilor (comparativ cu cantitatea de la celelalte suprafeţe) (pag. 3)

S2301092. Tehnica odontotomiei profilactice constă în: A. prepararea mecanică a tuturor şanţurilor şi fosetelor dinţilor nou erupţi şi obturaţiei lor cu amalgam de argint B. pregătirea unor cavităţi superficiale C. realizarea unui sacrificiu foarte mic de substanţă dentară D. crearea unei cavităţi minime imediat după apariţia unui proces carios E. lărgirea şanţurilor şi fosetelor adânci cu instrumentar rotativ (pag. 5)

S2301093. Indicaţiile odontomiei profilactice: A. copii cu policarii care au o igienă orală proastă B. copii cu handicap psihic C. existenţa unor dubii în legătură cu prezenţe/absenţa unei cariid. D. imposibilitatea efectuării unor controale regulate E. pe dinţi ce prezintă carie superficială de smalţ (pag. 5)

S2301094. Calităţile unui material de sigilare sunt: A. fizionomice B. fluiditate C. aderenţă bună la suprafeţele gravate D. expansiune termică crescută E. să nu perturbe ocluzia (pag. 9)

15



Rezidentiat 2004

16


S2301095. Avantajele sigilanţilor din categoria cementurilor glass-ionomere sunt: A. eliberarea de ioni de fluor B. efect fizionomic foarte bun C. duritate foarte bună D. timp de priză convenabil E. adeziunea la smalţ fără o pregătire prealabilă (pag. 13)

S2301096. Dintre timpii operatori ai sigilării fac parte: A. curăţirea suprafeţelor dentare cu paste ce conţin fluor B. izolarea C. gravajul acid al suprafeţei de smalţ cu H3PO4 20- 30% D. controlul în relaţii ocluzale după efectuarea sigilării E. controale periodice (pag. 14)

S2301097. Timpul de spălare a acidului folosit în gravaj este de: A. 60 secunde dacă acidul a fost sub formă de soluţie B. 90 secunde dacă acidul a fost sub formă de gel C. 30 secunde indiferent de tipul de acid fosfat (gel/soluţie) D. 60 secunde pentru dinţii permanenţi E. 120 secunde pentru dinţii temporari (pag. 16)

S2301098. Verificarea sigilării se poate face: A. prin examen cu sonda B. prin colorare cu fuxină bazică 0,25% C. prin inspecţie D. utilizând izotopi radioactivi E. utilizând raze X (pag. 17)

S2301099. Verificarea sigilării se poate face: A. prin examen cu sonda B. prin colorare cu fuxină bazică 0,25% C. prin inspecţie D. utilizând izotopi radioactivi E. utilizând raze X (pag. 17)

S2301100. Indicaţiile sigilării sunt: A. şanţurile şi fosetele ocluzale ale molarilor B. când sonda "agaţă” dar nu sunt alte semne de carie C. şanţuri şi fosete aberante D. persoane care prezintă semne de activitate carioasă scăzută E. şanţuri şi fosete adânci cu proastă coalescenţă (pag. 22)

S2601101. În sifilisul primar apar următoarele modificări: A. ºancru nedureros, care dispare spontan după 2 săptămâni B. ºancru moale, dureros C. adenopatie regională, dură, nesupurată

16



Rezidentiat 2004

17


D. adenopatie regională masivă, cu abcedare ºi fistulizare E. ºancrul, care poate apărea oricând între săptămânile 1 ºi 12 de la contactul infecţios (pag. 179)

S2601102. Consecinţele sifilisului terţiar sunt: A. orbire B. atrofie de ţesuturi C. paralizie generalizată progresivă D. ruptură cardiacă E. arteriopatii obliterante (pag. 179)

S2601103. Următoarele reacţii se folosesc în diagnosticul imunologic al sifilisului: A. reacţia de fixare a complementului- Wasserman B. VDRL C. FTA-ABS (reacţia de imunofluorescenţă indirectă) D. reacţia Ascoli E. reacţia de hemaglutinare pasivă (pag. 180)

S2601104. În sifilis, bolnavul este contagios: A. din perioada de incubaţie B. în stadiul primar C. în stadiul secundar D. în stadiul terţiar E. în convalescenţă (pag. 179, 181)

S2601105. Sifilisul are următoarele căi de transmitere: A. prin obiecte contaminate în 0,1% a cazurilor B. parenteral, prin transfuzii C. prin contact sexual D. prin alăptare E. transplacentar (pag. 181)

S2601106. În sifilisul secundar putem descrie: A. leziuni cutanate la 1 an de la contactul infectant B. leziuni cutanate la 2-3 luni de la contactul infectant, care dispar spontan după 2 săptămâni C. leziuni la nivel tegumentar ºi la nivelul mucoaselor D. erupţie cutanată, pruriginoasă E. leziuni neurologice (pag. 179)

S2601107. Coloraţiile care se pot folosi pentru examinarea microscopică a Treponemei pallidum sunt: A. coloraţia Gram B. coloraţia Giemsa C. coloraţia Fontana-Tribondeau D. impregnarea argentică E. coloraţia simplă cu albastru de metilen (pag. 178)

17



Rezidentiat 2004

18


S2601108. Anticorpii Wasserman pot să apară: A. în infecţia cu Treponema pallidum B. în lupus eritematos C. în infecţia cu gonococ D. în sarcină E. în poliartrita cronică evolutivă (pag. 178)

S2801109. Indicatia majora a sigilarii o constituie: A. santurile si fosetele ocluzale ale molarilor B. santurile si fosetele vestibulare si orale ale molarilor C. santurile si fosetele premolarilor D. fosetele de pe fata palatinala a caninilor permanenti E. fosetele de pe fata palatinala a incisivilor permanenti (pag. 61)

S2801110. Sigilarea se recomanda in urmatoarele situatii clinice: A. santuri si fosete adanci in forma de “I”, anfora, picatura B. sonda agata, dar nu sunt alte semne de carie dentara C. sonda agata si exista semne de carie dentara incipienta D. dintii sunt erupti suficient pentru a se obtine o suprafata uscata E. dintii sunt erupti doar partial, iar suprafata ocluzala nu poate fi uscata corespunzator (pag. 61)

S2801111. Cele patru metode de prevenire a cariei dentare acceptate de OMS sunt: A. fluorizarea generala si locala B. igiena alimentatiei C. igiena buco-dentara D. sigilarea santurilor si fosetelor E. obturatie preventiva cu rasini (pag. 14)

S2801112. Cimenturile glassionomere folosite in sigilare: A. sunt materiale de electie B. prezinta adeziune chimica la structurile dure dentare C. nu prezinta adeziune chimica la structurile dure dentare D. nu elibereaza ioni de fluor E. elibereaza ioni de fluor (pag. 30)

S2801113. Avantajele oferite de cimenturile ionomere de sticla in sigilare sunt: A. au o retentie mai mare la suprafata de smalt B. asigura o protectie anticarie mai eficienta C. sunt mai rezistente in timp la uzura D. simplifica tehnica de lucru prin eliminarea fazei de demineralizare a suprafetei de smalt E. se pot folosi in cazul molarilor permanenti partial erupti cand conditiile de izolare sunt precare (pag. 30,34)

S2801114. Tehnica sigilarii cu rasini compozite presupune urmatorii timpi operatori: A. curatirea suprafetei dentare prin periaj profesional cu pasta ce contine fluor B. izolarea riguroasa pe tot timpul aplicarii tehnicii de sigilare C. demineralizarea se face de obicei cu H3PO4 in concentratie de 30-50%

18



Rezidentiat 2004

19


D. demineralizarea se face de obicei cu H3PO4 in concentratie de 10-20% E. timpul de aplicare a agentului demineralizant este de 10-15 secunde (pag. 36)

S2801115. Demineralizarea folosita in cadrul tehnicii cu rasini compozite presupune: A. folosirea ca agent de demineralizare a HNO3 in concentratie de 37% B. folosirea ca agent de demineralizare a H3PO4 in concentratie de 37% C. agentul demineralizant poate fi sub forma de gel sau solutie D. timpul de demineralizare este de 60 secunde pentru dintii permanenti si 120 secunde pentru dintii temporari E. timpul de demineralizare este de 120 secunde pentru dintii permanenti si 60 secunde pentru dintii temporari (pag. 37)

S2801116. Tehnica sigilarii cu ciment glassionomer presupune: A. curatirea riguroasa a suprafetei cu o perie rotativa B. izolarea cu rulouri de vata C. demineralizarea timp de 60 secunde D. demineralizarea timp de 120 secunde E. aplicarea materialului de sigilare (pag. 46)

S2801117. Znamelo plastia este: A. o tehnica de lucru neinvaziva B. o tehnica de lucru invaziva C. presupune o indepartare minima de tesut dentar D. presupune indepartarea in totalitate a smaltului si dentinei alterate E. este indicata mai ales cand se foloseste pentru sigilari glassionomer (pag. 47)

S2801118. Indicatiile majore de sigilare sunt: A. copii cu carii multiple la dintii temporari B. copii cu dentatie temporara indemna C. pacienti cu handicap general la care necesitatea prevenirii este foarte importanta D. sigilarea molarilor de 12 ani imediat ce au erupt daca molarii de 6 ani prezinta procese carioase extinse, simple sau complicate E. sigilarile deteriorate sunt controlate si se aplica din nou materialul de sigilare (pag. 66)

S2901119. Cimenturile glass ionomere folosite la sigilare: A. Sunt materiale de electie B. Prezinta adeziune chimica la tesuturile dure dentare C. Retentie superioara rasinilor compozite D. Capacitatea de a elibera ioni de fluor este continua E. Necesita demineralizarea suprafetei de smalt inaintea aplicarii. (pag. 30)

S2901120. Urmatoarele faze reprezinta timpi operatori ai sigilarii cu rasini compozite: A. Controale periodice B. Prepararea materialului de sigilare C. Curatirea suprafetelor dentare cu pasta fluorurata D. Pregatirea suprafetei de smalt prin demineralizare timp de 30 de secunde E. Izolarea.

19



Rezidentiat 2004

20


(pag. 35-37)

20



Rezidentiat 2004

21


Tema nr. 2 Rolul factorilor funcţionali în formarea aparatului dento-maxilar BIBLIOGRAFIE: 10. Gh. Boboc - Aparatul dentomaxilar. Formare şi dezvoltare, Ed. medicală, Bucureşti, 1995.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1202001. Obiceiurile vicioase de supt degetul pot determina: A. anomalii la toti subiectii care practica acest obicei B. anomalii la unii subiecti care practica obiceiul C. forma arcadei in ocluzia acoperita D. ameliorarea ocluziilor deschise E. disparitia parafunctiilor (pag. 444)

S1202002. Reeducarea deglutitiei anormale poate fi facuta prin A. exercitii care stimuleaza interpunerea limbii intre arcade B. exercitii de respiratie nazala C. scut lingual D. placuţa vestibulara parţiala E. exercitii de propulsie a mandibulei (pag. 368)

S1202003. Timpul bucal al deglutitiei se termina prin: A. miscari ale limbii in regiunea faringiana B. miscari ale limbii in regiunea laringiana C. trecerea bolului in laringe D. oprirea bolului in cavitatea bucala E. patrunderea bolului in esofag (pag. 355)

S1302004. Ciclul de timp in care functiile sunt repetate constant este de: A. 18 ore B. 12 ore C. 1 minut D. 24 ore E. 30 minute (pag. 406)

S1302005. Echilibrul dintre morfologia scheletala si cea musculara este: A. imobil B. temporar C. absolut D. relativ E. permanent (pag. 411)

S1302006. Terapia deglutitiei anormale se realizeaza prin: A. placa palatina cu surub ortodontic

21



Rezidentiat 2004

22

B. C. D. E.


scut vestibular speculim labial reeducare prin exercitii kineziterapie generala (pag. 366)

S1402007. in producerea unor anomalii dentomaxilare isi pot da concursul unele ticuri. Pot fi adevarate urmatoarele afirmatii: A. deprinderea unor copii de a musca buza inferioara poate duce la modificari de ax ale incisivilor B. in muscarea buzei inferioare forta este aplicata de contractia muschilor coboratori ai mandibulei C. pentru ticul de muscare a buzei superioare sensul deplasarii dentare si al tulburarilor de ocluzie consecutive este, desigur, acelasi D. la copiii care strang ambele buze si le aplica pe dinţi se poate instala o ocluzie adanca E. Rheinwald si Becker admit obiceiul unor copii de a retruda mandibula in timpul mirarii (pag. 407)

S1402008. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste sugerea degetului: A. acest reflex exista chiar prenatal, deoarece a fost demonstrata de catre Bulgarelli prin fluoroscopie prezenta contractiilor orale chiar inainte de nastere B. copilul suge inainte de a vedea si de a distinge sunetele ( Tinn ) C. la varsta de 5-6 luni, dezvoltarea neuromotorie ajunge la un stadiu in care sunt posibile miscari suficient de ample ale membrelor superioare si mana poate fi adusa la nivelul gurii D. in primele 3 luni are loc ass-numita "exploraţie bucala" E. frecvanta practicarii obiceiului vicios este scazuta inainte de a adormi si in timpul somnului (pag. 440-441)

S1502009. Eficienta masticatorie poate fi micsorata prin: A. reducerea suprafetei de contact ocluzal; B. amploarea miscarilor masticatorii; C. reeducarea functiei masticatorii; D. introducerea unei alimentatii rationale; E. corectarea anomaliilor dento-maxilare. (pag. 344-346)

S1502010. In interpozitia cu succiune intensa are loc o scadere a: A. presiunii intraorale; B. presiunii exoorale; C. presiunii intraorale si exoorale; D. presiunii muschilor ridicatori ai mandibulei; E. presiunii orbicularului intern superior. (pag. 437)

S1502011. Interpozitia obrajilor in zonele laterale are ca efect: A. supraocluzia incisiva accentuata; B. ocluzie minima in zona frontala; C. ocluzie deschisa frontala; D. inocluzie transversala; E. ocluzie inversa incrucisata. (pag. 443)

S1502012. Interpozitia simpla determina instalarea unei: A. inocluzii verticale in regiunea anterioara a arcadelor; B. inocluzie transversala;

22



Rezidentiat 2004

23


C. inocluzie sagitala; D. inocluzie simetrica sau asimetrica transversala; E. toate aceste variante. (pag. 439)

S1502013. Pentru producerea unor anomalii dento-maxilare prin obiceiuri vicioase trebuie intrunite mai mnlte conditii: A. intensitatea cu care este practicat obiceiul vicios; B. bilantul fortelor oro-faciale; C. parafunctiile; D. hipertonia sau hipotonia musculara; E. rezultanta generala a fortelor. (pag. 444)

S1502014. Zonele faciale de sprijin mai des intresate sunt: A. mentonul; B. sprijinul fetei pe pumni; C. sprijinul fetei pe palma; D. sprijinul fetei intre index si police; E. sprijinul fetei pe dosul mainii. (pag. 436)

S1602015. Electromiografia este o metoda care apreciaza: A. functia musculara dupa potentialele de actiune; B. fortele de la nivelul arcadelor dentare; C. modificari de pozitie ale organelor in componenta carora intra muschii; D. modificari de forma si dimensiuni ale organelor pe care le insera muschii; E. fortele de presiune exercitate pe fetele vestibulare sau orale ale dintilor. (pag. 412)

S1602016. in cadrul functiei fonatorii tulburarile de ritm cuprind: A. dislalia; B. sigmatismul; C. rotacismul; D. rinolalia; E. tahilalia. (pag. 384)

S1602017. in mod normal in deglutitia de tip"adult": A. limba are o pozitie posterioara; B. varful limbii este asezat la nivelul sau imediat sub nivelul planului incisivilor inferiori; C. arcadele sunt in contact; D. limba vine in contact cu incisivii superiori; E. limba vine in conatct cu treimea ocluzala a suprafetelor orale a dintilor laterali. (pag. 354)

S1602018. in timpul articularii fonetice normale se poate observa: A. sprijinul limbii pe suprafata palatinala a incisivilor superiori; B. interpozitia limbii catre incisivi; C. interpozitia limbii catre premolari; D. varful limbii in contact cu papila incisiva; E. sprijinul limbii pe fata linguala a incisivilor inferiori.

23



Rezidentiat 2004

24


(pag. 381)

S1602019. Prelungirea stadiului de deglutitie infantila se datoreaza: A. maturitatii neuromusculare; B. inclinarii palatinale a incisivilor superiori si a proceselor alveolare; C. maxilarului superior largit transversal; D. factorului genetic ereditar; E. macroglosiei. (pag. 360)

S1602020. Raportul dintre deglutitie si dezvoltarea ap. DM: A. fortele cele mai puternice se declanseaza in stadiul II al deglutitiei (stadiul faringian); B. timpul I al deglutitiei (stadiul bucal) ramane acelasi in cursul vietii; C. dupa eruptia dintilor permanenti limba patrunde intre arcade in timpul deglutitiei; D. daca dupa eruptia dintilor temporari persista deglutitia infantila, situatia se considera anormala; E. intr-o deglutitie normala buzele vin in contractie puternica. (pag. 365)

S2102021. Alimentarea artificială prezintă unele avantaje faţă de alimentarea la sân, care constau în: A. copilul evită să facă mişcări de propulsie; B. ingestia, împreună cu laptele, a unei cantităţi de aer, deci aerofagie; C. se reduce secreţia salivară; D. absenţa stimulilor funcţionali de propulsie a mandibulei; E. toate răspunsurile sunt greşite. (pag. 332)

S2102022. Caracteristicile etapei tranziţionale a deglutiţiei sunt următoarele: A. datorită erupţiei incisivilor, limba îşi ia o poziţie superioară lor; B. limba îşi modifică forma, se lăţeşte şi porţiunile ei perifierice pătrund între crestele maxilare, în regiunile dentate; C. limba îşi modifică forma, se lăţeşte şi porţiunile ei perifierice pătrund între crestele maxilare, în regiunile adentate; D. buzele se închid reflex; E. muşchii mimicii se relaxează. (pag. 353)

S2102023. Deplasarea bolului alimentar în faringe este asigurată prin: A. contracţia muşchiului milohioidian şi buccinator; B. contracţia muşchiului milohioidian şi pterigoidian lateral; C. contracţia muşchiului milohioidian şi unda peristaltică a limbii; D. unda peristaltică a limbii şi contracţia muşchilor latero-faringieni; E. greutatea bolului alimentar. (pag. 355)

S2102024. Examenul clinic al musculaturii: A. pune în evidenţă poziţia buzelor; B. volumul limbii; C. interpoziţia limbii; D. forţa limbii în corelaţie cu dimensiunea acesteia; E. evidenţiază simetria facială. (pag. 414)

S2102025. Forţa musculară poate fi utilizată de către aparatele funcţionale în următoarele situaţii, cu

24



Rezidentiat 2004

25


excepţia: A. B. C. D. E.

pentru a exercita forţe corectoare; pentru a declanşa în mod reflex contracţii musculare; pentru a declanşa în mod voluntar contracţii musculare; pentru a genera forţe intermaxilare; pentru a stabiliza efectele terapiei ortodontice (pag. 416)

S2102026. În A.T.M, în timpul masticaţiei, se produc următoarele mişcări, cu excepţia: A. mişcări în balama; B. mişcări de propulsie; C. mişcări de lateralitate; D. mişcări de lateropulsie; E. mişcări de retropulsie. (pag. 334)

S2102027. În sistemul matematic folosit în patologia neuro-musculară, cifra 2 corespunde la: A. nu este posibilă contracţia musculară; B. efectul motor e posibil cu greutate, contra gravitaţiei; C. efectul motor e posibil în condiţiile eliminării gravitaţiei; D. este vizibilă contracţia, dar lipseşte efectul motor; E. efectul motor este complet contra unei rezistenţe. (pag. 415)

S2102028. În timpul deglutiţiei de tip adult presiunile cele mai ridicate se exercită: A. în regiunea anterioară şi pe pereţii laterali ai bolţii; B. sublingual şi pe pereţii laterali ai proceselor alveolare inferioare; C. în regiunea anterioară şi pe feţele palatinale ale dinţilor laterali; D. în regiunea centrală a bolţii; E. la nivelul coroanelor dinţilor frontali. (pag. 357)

S2102029. În timpul deglutiţiei de tip adult, osul hioid se deplasează A. înainte şi în jos; B. înapoi şi în sus; C. înainte şi în sus; D. înapoi şi în jos; E. în lateral şi în sus. (pag. 355)

S2102030. În timpul deglutiţiei normale, muşchii buzelor şi obrajilor: A. se contractă cu o forţă importantă; B. se contractă foarte puţin, cu o forţă mică; C. se interpun între arcade; D. exercită forţe importante pe faţa vestibulară a apofizelor alveolare şi a dinţilor; E. nu dezvoltă nici un fel de forţă pe apofizele dento-alveolare. (pag. 357)

S2102031. Încheierea stadiului bucal al deglutiţiei se face prin: A. mişcări ale limbii pe zonele laterale ale arcadei; B. mişcări ale limbii pe palatul dur; C. mişcări ale limbii interarcadice;

25



Rezidentiat 2004

26


D. mişcări ale limbii în regiunea faringiană; E. mişcări ale vârfului limbii în zona incisivă. (pag. 355)

S2102032. Între interpoziţiile autotrope nu se regăseşte: A. interpoziţia buzei inferioare; B. interpoziţia limbii; C. interpoziţia obrajilor; D. interpoziţia degetului; E. interpoziţia buzei superioare. (pag. 442-443)

S2102033. Mişcarea de circumducţie rezultă din combinarea: A. mişcării de lateralitate cu mişcarea de propulsie şi retropulsie; B. mişcării de lateralitate cu mişcarea în balama; C. mişcării în balama cu mişcarea de propulsie şi retropulsie; D. mişcării în balama cu mişcarea de lateropulsie; E. mişcării în balama cu mişcarea de propulsie, retropulsie şi cu mişcarea de lateralitate. (pag. 334)

S2102034. Numărul de deglutiţii efectuate în 24 de ore poate varia, după diverşi autori, între: A. 600-1600; B. 200-600; C. 200-400; D. 1200-1600; E. 600-2000. (pag. 357)

S2102035. Printre consecinţele glosoptozei putem enumera următoarele, cu excepţia: A. întârziere în dezvoltarea generală a copilului; B. aspect palid şi suferind al pacientului; C. ingestia de apă şi aer, pentru a uşura coborârea bolului alimentar; D. ritm masticator rapid, pentru a degaja orificiul bucal în vederea respiraţiei; E. participarea coloanei cervicale, a cărei scolioză este foarte accentuată. (pag. 326)

S2102036. Reabilitarea funcţiei masticatorii vizează următoarele aspecte, cu excepţia: A. înlăturarea fenomenelor dureroase; B. corectarea anomaliei dentomaxilare; C. reeducarea funcţională; D. introducerea unei alimentaţii de consistenţă crescută; E. introducerea unei alimentaţii raţionale. (pag. 347)

S2102037. Repercusiunile pe care le are respiraţia orală depind de următorii factori, cu excepţia: A. momentul instalării; B. durată; C. dacă pasajul nazal este exclus în totalitate; D. dacă pasajul nazal este exclus parţial; E. dacă respiraţia este sau nu independentă de alimentarea nou-născutului. (pag. 321)

26



Rezidentiat 2004

27


S2102038. Sistemul de notare matematică folosit în patologia neuro-musculară utilizează cifre de la: A. 0-3; B. 0-4; C. 0-5; D. 0-6; E. 1-6. (pag. 415)

S2102039. Timpul bucal: A. este involuntar; B. constă din transportarea bolului alimentar din cavitatea bucală în faringe; C. constă din transportarea bolului alimentar din cavitatea bucală în esofag; D. la începutul lui are loc o expiraţie (expiraţia deglutiţiei); E. toate răspunsurile sunt corecte. (pag. 350)

S2102040. Timpul faringian: A. este scurt şi autonom; B. progresiunea bolului în faringe este asigurată de contracţia voluntară a constrictorului superior al faringelui; C. faringele este coborât prin contracţia muşchilor palato-faringian şi stilo-faringian; D. pătrunderea alimentelor în cavitatea nazală este prevenită prin acolarea palatului dur la peretele posterior al faringelui; E. pătrunderea alimentelor în laringe este prevenită prin ridicarea epiglotei, care astfel închide glota. (pag. 351)

S2602041. HIV se ataseaza de celule prin: A. glicoproteina gp41 B. glicoproteina gp120 C. glicoproteina p32 D. glicoproteina p11 E. glicoproteina p17 (pag. 194)

S2602042. Detectarea antigenemiei p24 în infectia HIV se poate realiza prin: A. Western-Blot B. aglutinare latex C. ELISA D. PCR E. Rt-PCR (pag. 207)

S2602043. In infectia primara cu HIV: A. predomina izolatele macrofagotrope si nonsincitizante B. predomina izolatele cu tropism pentru limfocite si sincitizante C. tulpinile izolate nu sunt influentate de beta-chemokine D. apar infectii oportuniste E. virusul nu se gaseste în ganglionii limfatici (pag. 194)

S2602044. Internalizarea HIV: A. se face prin fuziunea anvelopei cu membrana celulara, fenomen mediat de gp120 B. se face sub influenta enzimei integraza

27



Rezidentiat 2004

28


C. este facilitat de actiunea proteazei D. este determinata de gp40 E. este urmata de atasarea virusului prin glicoproteina gp120 la celulele care au receptori CD4 (pag. 195)

S2602045. In cadrul diagnosticului infectiei HIV amplificarea genica dupa reverstranscriere (Rt-PCR): A. reprezinta cea mai sensibila metoda B. permite detectarea ADN-ului proviral din limfocite C. reprezinta o metoda screening a donatorilor de sange D. rezultatul pozitiv trebuie confirmat prin metoda Western-Blot E. detecteaza ARN-HIV din plasma (pag. 208)

S2602046. Tehnicile rapide de triaj ale infectiei HIV A. se bazeaza pe latexaglutinare sau pe aglutinarea unor particule de aur coloidal cuplate cu antigene virale B. necesita echipament de laborator sofisticat C. pot fi interpretate dupa cateva ore D. detecteaza antigenemia p24 E. pot fi utilizate exclusiv pentru detectarea anticorpilor serici (pag. 206)

S2602047. In cazul unui rezultat indeterminat obtinut prin tehnica Western-Blot in cursul serodiagnosticului infectiei HIV: A. nu se repeta examinarile serologice B. se face urmarirea serologica la intervale de 3-6 luni C. se repeta serodiagnosticul peste 1-2 saptamani D. se repeta diagnosticul serologic dupa 2 zile E. se instituie tratamentul antiretroviral (pag. 206)

S2902048. Pentru activitatea clinico – terapeutica se poate considera ca o deglutitie se desfasoara normal atunci cand: A. dintii posteriori nu sunt in contact B. limba se interpune intre dintii posteriori C. buzele ramin in repaus sau prezinta o contractie foarte usoara D. mandibula este propulsata spre anterior E. varful limbii se sprijina pe marginea alveolara inferioara (pag. 336)

S2902049. Muschii aparatului dento – maxilar au o influenta complexa asupra oaselor maxilare, prin jocul fortelor ce le exercita asupra lor, prin urmatoarele modalitati: A. prin aplicarea indirecta a presiunilor musculare pe suprafetele osoase B. prin aplicarea directa a fortelor musculare prin intermediul sistemului dentar C. prin intermediul insertiilor pieloase D. prin intermediul insertiilor osoase E. prin aplicarea indirecta a fortelor musculare prin intermediul ATM (pag. 377)

S2902050. Principiile comune ale aparatelor ortodontice care faciliteaza contractia musculara ca sursa de energie sunt: A. prezenta lor in cavitatea bucala nu declanseaza in mod reflex contractia musculara B. sunt active in absenta oricaror contractii musculare C. aparatul descompune fortele orizontale

28



Rezidentiat 2004

29


D. aparatul descompune fortele verticale E. normalizarea functiilor perturbate (respiratie si deglutitie) nu se realizeaza cu aparate functionale (pag. 416)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1202051. Deprinderea unor copii de a musca buza inferioara poate determina: A. modificari de ax ale incisivilor superiori spre oral B. modificari de ax ale incisivilor superiori spre vestibular C. modificari de ax ale incisivilor inferiori spre lingual D. modificari de ax ale incisivilor inferiori spre vestibular E. prognatism mandibular (pag. 407)

S1202052. in cadrul obiceiurilor vicioase de supt degetul se pot produce: A. contractii puternice ale musculaturii labiale B. forte concentrice la nivelul arcadelor dentare C. forte excentrice la nivelul arcadelor dentare D. efect modelant favorabil asupra maxilarelor E. efect favorabil asupra arcadelor dento-alveolare (pag. 437)

S1202053. in dezvoltarea unei masticatii riguroase au rol: A. alimentele de consistenta crescuta B. alimentele moi C. fructele proaspete D. cruditaţile E. alimentele lipicioase (pag. 334)

S1202054. in mecanismul masticatiei dintii au urmatoarele functii: A. incisivii au rol in miscarile de propulsie B. caninii au rol in incizia alimentelor C. premolarii au rol in sfasierea alimentelor D. molarii au rol in triturarea alimentelor E. premolarii au rol in zdrobirea alimentelor (pag. 336-337)

S1202055. in situatia coexistentei anomaliilor dento-maxilare si respiratiei orale se pune in evidenta ca: A. respiratia orala a precedat anomalia dento-maxilara B. respiratia orala este o cauza a anomaliilor dento-maxilare C. anomalia dento-maxilara a favorizat respiratia orala D. respiraţia orala a favorizat anomalia dento-maxilara E. respiratia orala nu influenteaza dezvoltarea aparatului dento-maxilar (pag. 329)

S1202056. Inconvenientele alimentatiei artificiale la sugar sunt: A. stimularea miscarii de propulsie B. aerofagie C. stimularea secretiei salivare D. diminuarea activitaţii glandelor salivare

29



Rezidentiat 2004

30


E. perturbari in dezvoltarea mandibulei (pag. 332)

S1202057. Mecanismul sugerii in alaptarea la san comporta urmatoarele: A. retropulsia mandibulei B. succiune C. realizarea unui vid in cavitatea bucala D. presiune E. exprimarea laptelui matern din mamelon (pag. 331)

S1202058. Obiectivele terapeutice in anomaliile dento-maxilare sunt: A. corectarea modificarilor morfologice B. echilibrarea tonusului grupelor musculare antagoniste C. modificarea comportamentului grupelor musculare deficitare D. folosirea contracţiei musculare pentru corectarea modificarilor morfologice E. mentinerea comportamentului neuromuscular al grupelor musculare deficitare (pag. 415)

S1202059. Se considera deglutitie anormala: A. deglutitia cu arcadele in contact B. sprijinirea varfului limbii pe papila retroincisiva superioara C. deglutitie cu arcadele departate D. deplasarea limbii intre arcade E. contactul limbii cu buzele (pag. 358)

S1202060. Terapia maxilotoracica determina: A. marirea lumenului faringian B. deplasarea stabila inainte a mandibulei C. cresterea capacitatii toracice D. coordonarea ritmului respirator E. distalizarea mandibulei (pag. 329)

S1202061. Timpii deglutitiei: A. timpul bucal – voluntar B. timpul bucal – involuntar C. timpul faringian D. timpul laringian E. timpul esofagian (pag. 351)

S1302062. Activitatea tonica a unui muschi poate fi de: A. somn B. veghe C. repaus D. postura E. efort (pag. 408)

S1302063. Alimentatia artificiala prezinta urmatoarele inconveniente:

30



Rezidentiat 2004

31

A. B. C. D. E.


mezializarea mandibulei aerofagia evitarea miscarilor de propulsie reducerea secretiei salivare absenta stimulilor functionali (pag. 332)

S1302064. Influenta activitatii musculare asupra oaselor maxilare se realizeaza prin: A. actiunile compensatorii ale limbii B. intermediul insertiilor osoase C. aplicarea indirecta a fortelor musculare prin intermediul sistemului dentar D. asigurarea echilibrului capului E. aplicarea directa a presiunilor musculare pe suprafetele osoase (pag. 405)

S1302065. Interpozitia obrajilor intre partile laterale ale arcadelor poate produce: A. oprirea in dezvoltarea verticala a arcadelor in sectoarele laterale B. aparitia unei supraocluzii incisive accentuate C. prognatia mandibulara functionala D. laterodeviatia mandibulara E. respiratia orala (pag. 443)

S1302066. Modificarile care se produc in perioada sugerii degetelor: A. contractii puternice ale musculaturii labiale B. cresterea pronuntata a presiunii intraorale C. existenta unor santuri juxtacomisurale D. existenta depresiunilor jugale E. miscarea de propulsie a mandibulei (pag. 437)

S1302067. Producerea unei anomalii dento-maxilare prin obiceiuri vicioase depinde de mai multe conditii: A. intensitatea cu care este practicat obiceiul B. durata fiecarei sedinte C. frecventa obiceiului D. eruptia intirziata a dintilor E. inhibarea dezvoltarii mandibulei (pag. 444)

S1302068. Sugerea in timpul alaptarii este legata de: A. ingestia hranei B. satisfacerea foamei C. nevoia de somn D. asigurarea respiratiei orale E. prognatia mandibulara (pag. 440)

S1302069. Tulburarile de pronuntie care insotesc anomaliile dento-maxilare sunt: A. bilbiiala B. sigmatismul C. dislalia

31



Rezidentiat 2004

32


D. rinolalia E. rotacismul (pag. 384)

S1402070. Actiunea muschilor prin intermediul insertiilor are urmatoarele aspecte adevarate: A. este mult mai evidenta la maxilar B. este mai putin evidenta la mandibula C. mandibula reprezinta sediul unor insertii musculare numeroase si puternice D. subiecţii care fac miscari masticatorii susţinute au o dezvoltare robusta a mandibulei E. sub influenta dominanta a fasciculului anterior se produce hipertrofia partii anterioare a ramurii ascendente a mandibulei (pag. 405)

S1402071. Aplicarea indirecta a fortelor musculare prin intermediul sistemului dentar are urmatoarele aspecte: A. generatorul de forte este aparatul muscular; directia principala verticala si sensul ei, in sus, sunt date de contractia muschilor ridicatori B. in timpul masticatiei forta musculara are doua sensuri: unul catre maxilar si altul catre mandibula C. socurile mandibulei transmit o cantitate mica de forta la nivelul maxilarului superior, la nivelul oaselor faciale si chiar craniene D. forţele de masticaţie, avand tot o origine musculara, se transmit direct de la muschi la os E. se poate considera deci parodontiul dentar ca alcatuind un "imens teritoriu de insertie functionala"a muschilor mobilizatori la teritoriul oaselor maxilare (pag. 408)

S1402072. Cand vorbim de interpozitia heterotropa cu succiune intensa, avem in vedere urmatoarele: A. se produc contractii puternice ale musculaturii labiale a muschiului motului barbiei B. succiunea determina o crestere pronuntata a presiunii intraorale C. presiunea atmosferica necontracarata va avea un efect deformant asupra maxilarelor si arcadelor dentare D. absenţa sanţurilor juxtacomisurale si a depresiunilor jugale E. apar modificari ale degetului interpus, unghia fiind mai neteda si mai lucioasa decat celelalte (pag. 437)

S1402073. Cand vorbim de tonusul de repaus putem afirma urmatoarele: A. un muschi, chiar relaxat, nu este complet inert; sectionandu-l, cele doua parti se scurteaza B. tonusul de repaus poate fi pus in evidenta si la nivelul altor grupe musculare in afara de muschii mobilizatori C. Cauhépé acorda o foarte mare importanta echilibrului de repaus dintre chinga externa si cea interna in etiopatogenia anomaliilor dentomaxilare D. poziţia de repaus se stabileste da la o varsta foarte frageda si este rezultatul acţiunii buzelor si adaptarilor funcţionale ale muschilor mobilizatori E. muschii mobilizatori asigura mentinerea spatiului de inocluzie fiziologica cu ajutorul contractiilor partiale comandate de catre reflexe tonice (pag. 408-409)

S1402074. in cazul obiceiurilor de interpunere vicioasa a unor parti moi ale aparatului dentomaxilar intre arcadele dentare urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. interpozitia buzei superioare se poate insoti de prodentie inferioara si retrodentie superioara B. interpozitia buzei inferioare are efecte inverse: prodentie superioara si retodentie inferioara C. interpozitia obrajilor intre partile laterale ale arcadelor dentare determina sindromul Cauhépé, caracterizat prin ocluzie deschisa si ocluzie inversa laterala D. interpoziţia parţilor moi se face de obicei in momente de concentrare, de tensiune psihica E. interpozitiile limbii au loc cel mai adesea in desfasurarea paranormala a deglutitiei si fonatiei (pag. 443)

32



Rezidentiat 2004

33


S1402075. in ceea ce priveste influenta presiunii musculare aplicate pe suprafetele osoase putem afirma urmatoarele: A. constituie aspectul cel mai usor de sesizat B. se acorda o importanta mare antagonismului de forte generate de grupa muschilor interni ( limba si planseu ) si grupa muschilor externi C. se considera ca directia de crestere a arcadelor si apofizelor alveolare se face in exteriorul unui culoar, in care fortele izvorate din actiunea celor doua grupe musculare antagoniste se echilibreaza D. exercitarea parţiala a funcţiilor se face cu apariţia unor forţe rezultante spre vestibular sau oral faţa de aceasta linie a arcadelor E. ciclul de timp in care diversele functii sunt repetate cu o constanta mai mare sau mai mica este de 18 ore (pag. 406)

S1402076. in comportamentele articulatorii anormale se poate observa: A. sprijinul limbii pe suprafata palatinala a molarilor in articularea labio-dentalelor B. sprijinul limbii pe suprafata palatinala a incisivilor superiori C. interpozitia limbii catre incisivi D. interpoziţia limbii catre premolari E. sprijinul limbii pe fata linguala a incisivilor inferiori in articularea dentalelor (pag. 381)

S1402077. in ocluziile adanci acoperite: A. apare o activitate crescuta a fasciculului anterior al temporalului B. apare o activitate crescuta a maseterului C. limba ocupa o pozitie mai posterioara D. cand pleaca de la poziţia de repaus la cea de contact face o miscare in sus si inainte E. cand pleaca de la pozitia de repaus la cea de contact face o miscare in sus si inapoi (pag. 364)

S1402078. Reducerea considerabila a suprafetei de contact ocluzal apare in urmatoarele anomalii dento-maxilare: A. ocluzie distalizata B. ocluzie adanca C. ocluzie deschisa D. ocluzie progena cu inocluzie sagitala E. ocluzie progena fara inocluzie sagitala (pag. 345-346)

S1402079. Timpii deglutitie sunt: A. timpul I faringian B. timpul II bucal C. timpul III esofagian D. primul timp, timpul bucal E. timpul II faringian (pag. 350-351)

S1402080. Tulburarile dezvoltarii aparatului dentomaxilar care au influente asupra respiratiei sunt: A. prognatismul maxilar B. ingustarea maxilarului superior C. prognatismul mandibular D. retropoziţia mandibulei E. ocluzia deschisa (pag. 326)

33



Rezidentiat 2004

34


S1502081. Aspectele decelabile pe o electromiograma sunt: A. amplitudinea potentialului electric; B. intensitatea contractiei musculare; C. frecventa impulsurilor nervoase care ajung la muschi; D. viteza de transmitere a impulsului nervos; E. durata si cronologia aparitiei potentialelor de actiune. (pag. 412)

S1502082. Caracteristicile tipului constitutional leptosomatic sunt: A. etajul inferior micsorat; B. profil drept; C. gnation situat anterior de planul Simon; D. compresie de maxilar; E. fanta labiala deschisa. (pag. 327)

S1502083. Echilibrarea actiunilor musculare ca parte componenta a terapiei anomaliilor dento-maxilare presupune: A. modificarea comportamentului neuro-muscular a grupelor musculare deficitare; B. stabilirea unui echilibru adecvat de tonus intre grupele musculare antagoniste; C. folosirea contractiei musculare ca sursa de energie in vedere corectarii modificarilor morfologice; D. stimularea neuro-musculara a grupelor musculare cu tonicitate redusa; E. inhibarea neuro-musculara a grupelor musculare cu tonicitate crescuta. (pag. 415)

S1502084. Factorii principali care determina retrognatia mandibulei sunt: A. cauze congenitale; B. alimentatia artificiala; C. obiceiurile vicioase; D. respiratia orala; E. interpozitia limbii intre arcadele dentare. (pag. 326)

S1502085. Partea statica a comportamentului muscular se refera la: A. tonusul de repaus; B. tonusul de efort; C. tonusul de postura; D. tonusul de repaus si de postura; E. variantele a,b,c sunt corecte. (pag. 414)

S1502086. Perioadele principale ale variatiilor functionale masticatorii sunt; A. perioada prenatala:schita functionala; B. perioada primei dentitii neabrazate care cere o presiune functionala maxima; C. perioada primei dentitii abrazate; D. a II-a dentitie neabrazata; E. a II-a dentitie abrazata care cere o presiune functionala minima. (pag. 333)

S1502087. Principalele tulburari de dezvoltare ale aparatului dento-maxilar care determina respiratia orala sunt: A. ingustarea maxilarului superior;

34



Rezidentiat 2004

35

B. C. D. E.


retropozitia mandibulei; ocluzia deschisa; angrenajul invers; ocluzia inversa incrucisata. (pag. 326)

S1502088. Terapia cu aparate functionale se bazeaza pe: A. declansarea in mod reflex a contractiilor musculare; B. inhibarea contractiilor grupelor musculare hipertone; C. normalizarea functiilor perturbate; D. volum redus care nu incomodeaza actiunea limbii; E. rezultate stabile postterapeutice. (pag. 416-417)

S1602089. Anomaliile care influenteaza in mod special respiratia sunt: A. ingustarea maxilarului superior; B. retropozitia mandibulei; C. ocluzia adanca acoperita; D. ocluzia deschisa; E. prognatie mandibulara. (pag. 326)

S1602090. Dupa modul de articulare consoanele sunt clasificate in: A. semiocluzive; B. bilabiale; C. ocluzive; D. labio-dentale; E. linguale. (pag. 377)

S1602091. in cadrul atitudinilor anormale de postura, zonele faciale de sprijin mai des interesate sunt: A. mentonul in zona centrala; B. zonele laterale ale partii superioare a fetei; C. zonele laterale ale partii inferioare a fetei; D. mentonul in zona inferioara; E. regiunea bilabiala. (pag. 436)

S1602092. in tratamentul deglutitiei infantile: A. corectarea anomaliilor morfologice atrage dupa sine si reeducarea functionala; B. aparatele ortodontice vor inlatura fortele anormale exercitate de buzele inferioare; C. dupa indepartarea aparatului componentul functional poate fii identic cu cel dinainte in 6% din cazuri; D. se va imbina reeducarea functionala cu corectarea anomaliilor morfologice; E. dupa indepartarea scutului lingual se produc schimbari imediate in secventele inghitirii. (pag. 366)

S1602093. Inconvenientele alimentatiei artificiale constau in special in: A. copilul evita sa faca miscari de propulsie; B. ingestia de aer (aerofagie); C. creste secretia salivara; D. absenta stimulilor functionali; E. influente de ordin general.

35



Rezidentiat 2004

36


(pag. 332)

S1602094. Interpozitia cu succiune intensa se caracterizeaza prin: A. nu exista decat teoretic; B. este modalitatea principala de producere a interpozitiilor; C. apar contractii ritmice ale musculaturii labiale in jurul elementului interpus; D. fortele declansate de aceste miscari sunt minime; E. scaderea pronuntata a presiunii intraorale. (pag. 437)

S1602095. Mecanismele prin care anomaliile dento maxilare influenteaza masticatia sunt: A. reducerea suprafetei de contact ocluzal; B. dificultatea efectuarii unor miscari masticatorii, C. lezarea directa a mucoasei de pe maxilarul antagonist; D. limitarea miscarilor masticatorii prin blocaje; E. cariile dentare in perioada dureroasa. (pag. 345)

S2102096. Al patrulea timp al deglutiţiei, după unii autori, constă în: A. relaxarea sfincterului cardial; B. trecerea bolului alimentar în stomac; C. contracţia sfinterului piloric; D. declanşarea secreţiei gastrice; E. inhibarea secreţiei salivare. (pag. 352)

S2102097. Alimentaţia artificială prezintă unele inconveniente ce constau în: A. absenţa stimulilor funcţionali de propulsie a mandibulei; B. creşterea secreţiei salivare; C. ingestia, împreună cu laptele, a unei cantităţi de aer (aerofagie); D. reducerea calităţilor nutritive şi imunologice ale substituentului (lapte artificial), cu repercusiuni de ordin general; E. scăderea travaliului muscular. (pag. 332)

S2102098. Alimentele de consistenţă crescută oferă cele mai bune condiţii pentru: A. efectuarea unor mişcări masticatorii susţinute; B. creşterea secreţiei salivare; C. creşterea secreţiei gastrice; D. scăderea secreţiei salivare; E. efectuarea unor mişcări masticatorii lente. (pag. 343)

S2102099. Anomaliile dentomaxilare, odată instalate, pot micşora eficienţa masticatorie prin mai multe mecanisme: A. mărirea suprafeţei de contact ocluzal; B. reducerea suprafeţei de contact ocluzal; C. absenţa sau dificultatea în efectuarea unor mişcări masticatorii; D. lezarea directă a mucoasei de pe maxilarul antagonist; E. exacerbarea mişcărilor masticatorii. (pag. 345-347)

S2102100. Bilanţul forţelor cuprinde:

36



Rezidentiat 2004

37

A. B. C. D. E.


tonicitatea musculară; masticaţia; fonaţia; deglutiţia; respiraţia. (pag. 406)

S2102101. Deglutiţia la nou-născut: A. buzele asigură închiderea etanşă a cavităţii bucale; B. în repaus, crestele maxilare fiind dezvoltate, părţile laterale ale limbii pătrund între cele două maxilare, menţinându-le depărtate; C. maxilarele sunt menţinute depărtate prin interpoziţia limbii în zona frontală; D. maxilarele sunt menţinute depărtate prin interpoziţia, în zonele laterale, a mucoasei jugale şi a musculaturii obrazului; E. deglutiţia cu arcadele depărtate se numeşte deglutiţie de tip infantil. (pag. 353)

S2102102. După Ackermann, perioadele principalelor variaţii funcţionale masticatorii sunt: A. perioada prenatală: succiune labioalveololinguală; B. perioada postnatală: schiţa funcţională; C. perioada primei dentiţii abrazate; D. a doua dentiţie neabrazată; E. a doua dentiţie abrazată. (pag. 334)

S2102103. După Costa, stereotipurile dinamice de masticaţie sunt: A. stereotipul dinamic masticator tocător; B. stereotipul dinamic masticator frecător; C. stereotipul dinamic masticator intermediar; D. stereotipul dinamic masticator masseterin; E. stereotipul dinamic masticator pterigoidian. (pag. 335)

S2102104. După Korkhaus, retrognaţia mandibulară se poate datora: A. unei lipse de închidere a fantei labiale în repaus; B. unor cauze congenitale; C. unei proeminenţe anterioare a arcadei superioare; D. unei alăptări artificiale; E. unor obiceiuri vicioase. (pag. 326)

S2102105. Echilibrarea tonusului muscular se realizează în practică prin: A. reducerea tonusului muscular al unei grupe; B. mărirea tonusului muscular al altei grupe; C. efectuarea ritmică a unor exerciţii de gimnastică musculară; D. micşorarea masei musculare prin metode chirurgicale; E. reinserţii musculare. (pag. 416)

S2102106. Efectul aplicării directe a presiunilor musculare pe suprafeţele osoase este rezultatul: A. forţei muşchiului; B. comportamentului muscular în desfăşurarea diferitelor funcţii;

37



Rezidentiat 2004

38


C. antagonismului dintre forţele generate; D. timpului cât se exercită aceste forţe: E. nu e semnificativ. (pag. 406)

S2102107. Electromiografia: A. este o metodă care apreciază funcţia musculară după potenţialele de acţiune; B. este o metodă care apreciază funcţia musculară după pragul de sensibilitate musculară; C. se realizează în perioadele de repaus muscular; D. se realizează în perioadele de acţiune a muşchiului; E. potenţialele de acţiune se materializează prin apariţia unui platou izoelectric. (pag. 412)

S2102108. În digestie, cavitatea bucală are rol în: A. prehensiunea alimentelor; B. deglutiţie; C. impregnarea gastrică; D. fragmentarea alimentelor în vederea deglutiţiei; E. digestia propriu-zisă. (pag. 331)

S2102109. În situaţia coexistenţei anomaliilor dento-maxilare şi a respiraţiei orale, se poate pune în evidenţă, de la caz la caz: A. că respiraţia orală a precedat şi este una din cauzele anomaliei dento-maxilare; B. că anomalia dento-maxilară a favorizat instalarea respiraţiei orale; C. că amândouă s-au instalat şi evoluează paralel ca manifestări ale aceluiaşi teren predispozant; D. nu se poate stabili o corelaţie între respiraţia orală şi anomalia dento-maxilară; E. nici una din cele de mai sus. (pag. 329)

S2102110. În timpul deglutiţiei de tip adult, mişcarea dorsumului limbii: A. ondulează către anterior; B. ondulează către posterior; C. este asemănătoare peristaltismului; D. separă cavitatea bucală de cea nazală; E. face contact cu peretele posterior al faringelui. (pag. 354)

S2102111. În timpul deglutiţiei de tip adult, vârful limbii: A. se mişcă în sus şi înainte, şi face contact cu faţa palatinală a incisivilor; B. se mişcă în sus şi înainte, şi face contact cu mucoasa palatinală, imediat în spatele incisivilor; C. se mişcă în jos şi înainte şi ia contact cu faţa orală a incisivilor inferiori; D. se mişcă înainte şi ia contact cu feţele orale ale incisivilor; E. se interpune între arcade. (pag. 354)

S2102112. În timpul erupţiei caninilor şi molarilor temporari: A. limba pătrunde între arcadele dentare în zona anterioară, contribuind la fixarea unei poziţii mandibulare; B. limba determină fixarea spaţiului de inocluzie fiziologică; C. iniţial, limba rămâne între arcadele dentare în timpul deglutiţiei; D. ulterior, limba este cuprinsă în interiorul arcadelor, care vin în contact una cu cealaltă şi se trece la deglutiţia somatică;

38



Rezidentiat 2004

39


E. toate răspunsurile sunt corecte; (pag. 353)

S2102113. Influenţa muşchilor aparatului dento-maxilar asupra oaselor maxilare se realizează prin următoarele modalităţi: A. prin aplicarea directă a presiunilor musculare pe suprafeţele osoase; B. prin intermediul inserţiilor osoase; C. prin aplicarea directă a forţelor musculare; D. prin poziţia pe care o ocupă în contextul aparatului dento-maxilar; E. prin intermediul sistemului dentar (aplicare indirectă a forţelor musculare). (pag. 405)

S2102114. Intensitatea forţei masticatorii depinde de: A. puterea de contracţie a muşchilor; B. pragul de toleranţă; C. sensibilitatea musculară; D. sensibilitatea dentară; E. suportul osos maxilar. (pag. 341)

S2102115. Interpunerea cu muşcare a buzei inferioare poate produce: A. înclinarea palatinală a dinţilor superiori; B. înclinarea vestibulară a dinţilor inferiori; C. înclinarea vestibulară a dinţilor superiori; D. înclinarea orală a dinţilor inferiori; E. vestibularizarea dinţilor superiori şi inferiori. (pag. 407)

S2102116. Particularităţile stadiului bucal la tipul adult de deglutiţie sunt: A. vârful limbii este situat la nivelul, sau imediat sub nivelul planului incisivilor inferiori; B. sagital, între vârful limbii şi faţa linguală a incisivilor inferiori, rămâne un spaţiu de 5-7 mm; C. părţile laterale ale limbii sunt în contact cu coletul dinţilor laterali superiori; D. palatul moale atinge dorsumul lingual; E. toate răspunsurile sunt greşite. (pag. 354)

S2102117. Reflexul masticator iniţial: A. este tactilogustavokinestezic; B. este tactilokinestezic; C. este caracterizat prin mişcări de sugere; D. este caracterizat prin secreţie salivară; E. este precedat de schiţe de mişcări masticatorii pentru alimentele păstoase, concomitent cu erupţia dinţilor. (pag. 333)

S2102118. Respiraţia orală intervine asupra dezvoltării aparatului dento-maxilar prin: A. acţiune directă asupra bolţii; B. compresiune asupra pereţilor laterali ai maxilarului superior prin intermediul muşchilor obrazului; C. împiedicarea acţiunii de compresie a limbii asupra pereţilor laterali ai bolţii; D. modificări în comportamentul complexului hioidian, ce favorizează o retropoziţie a mandibulei şi limbii, cu tulburări în dezvoltarea transversală; E. dezechilibru între presiunea negativă a inspiraţiei nazale şi hipertensiunea expiraţiei bucale. (pag. 324-325)

39



Rezidentiat 2004

40


S2102119. Susţinătorii teoriilor care admit influenţa negativă a anomaliilor dento-maxilare asupra respiraţiei aduc în sprijin următoarele argumente şi observaţii: A. legătura strânsă între scheletul nazal şi facial şi participarea scheletului nazal în deformaţiile maxilarelor; B. predispoziţie la inflamaţii în mod frecvent, favorizată de îngustimea pasajului nazal; C. fenomene de stază limfatică şi circulatorie, datorate îngustimii pasajului nazal; D. variaţiile de poziţie ale limbii în unele anomalii dento-maxilare; E. toate răspunsurile sunt corecte. (pag. 326)

S2102120. Timpii deglutiţiei sunt următorii, cu excepţia: A. timpul bucal; B. timpul faringian; C. timpul epiglotic; D. timpul esofagian; E. timpul gastric. (pag. 350-351)

S2102121. Tipul leptosomatic al lui Evans se caracterizează prin: A. faţă prelungită; B. fantă labială închisă; C. compresiune de maxilar; D. lipsa vegetaţiilor adenoide; E. tendinţă alergică. (pag. 327)

S2102122. Tonicitatea buzelor se apreciază: A. În funcţie de rezistenţa pe care o opune la deget; B. în funcţie de rezistenţa pe care o opune la două degete; C. în funcţie de rezistenţa pe care o opune la police; D. în funcţie de rezistenţa pe care o opune la aplicarea palmei; E. în funcţie de rezistenţa pe care o opune la tracţionarea cu oglinda. (pag. 415)

S2102123. Triturarea alimentelor, după Maronneaud, comportă următoarele faze: A. faza de atac; B. faza de orientare; C. faza periocluzală; D. faza juxtaocluzală; E. faza de ocluzie. (pag. 337)

S2102124. Tulburările masticatorii, ca factori predispozanţi în producerea anomaliilor dento-maxilare, intervin pe mai multe căi: A. datorită activităţii insuficiente, musculatura masticatorie şi oasele maxilare sunt mai puţin dezvoltate; B. abraziunea fiziologică în ultima perioadă a dentiţiei temporare lipseşte sau este foarte redusă; C. secreţia salivară este mai crescută; D. migrarea orizontală şi verticală a dinţilor; E. cariile dentare în perioada dureroasă. (pag. 344)

S2302125. Pasajul aerian nazo-faringian poate realiza adaptarea curentului de aer datorita A. arhitectonicii speciale

40



Rezidentiat 2004

41

B. C. D. E.


structurii osului maxilar functiilor glandulare tesutului venos erectil pozitiei mandibulare (pag. 318)

S2302126. Trecerea coloanei de aer prin cavitatea orala se soldeaza cu deficiente in ceea ce priveste A. reglarea cantitatii de aer B. umectarea si sterilizarea aerului C. reducerea globala a debitului de aer la nivel pulmonar D. structura osului alveolar E. tulburari de eruptie dentara (pag. 321)

S2302127. Aerul inspirat pe gura are ca efect A. o actiune directa asupra boltii palatine B. lipsa de eficienta a buzei superioare C. retroalveolodontia superioara D. ocluzia adanca acoperita E. efectul de tiraj asupra aerului aflat in cavitatile nazale si sinusale (pag. 323)

S2302128. Alimentarea artificiala a sugarului prezinta unele inconveniente A. copilul executa miscari de retropulsie B. ingestia unei cavitati de aer(aerofagie) C. cresterea secretiei salivare D. absenta stimulilor functionali de propulsie a mandibulei E. prezenta deformatiei rahitice a maxilarelor (pag. 332)

S2302129. Intensitatea fortei masticatorii ca factori predispozanti pentru producerea anomaliilor dentomaxilare intervin prin mai multe cai A. musculatura masticatorie si oasele maxilare sunt dezvoltate mai putin B. abraziunea fiziologica lipseste sau este foarte redusa C. aparitia ocluziei adanci acoperite D. aparitia hipersecretiei salivare E. migrari verticale si orizontale ale dintilor cu aparitia blocajelor in miscarile mandibulei (pag. 341)

S2302130. Anomaliile dento-maxilare pot micsora eficianta masticatorie prin mai multe mecanisme A. reducerea suprafetei de contact ocluzal B. absenta sau dificultatea de efectuare a unor miscari masticatorii C. limitarea miscarilor masticatorii prin blocaje D. dintii pot leza direct mucoasa de pe maxilarul antagonist E. prezenta ocluziei echilibrate (pag. 345)

S2302131. Ipoteze pentru a explica transportul bolului de pe dorsum-ul lingual in faringe sunt A. coborarea limbii in planseul bucal B. deplasarea bolului este asigurata prin contractia muschiului milohiodian C. deschiderea epiglotei D. unda peristaltica a limbii

41



Rezidentiat 2004

42


E. unda peristaltica faringiana (pag. 355)

S2302132. Prelungirea si permanentizarea stadiului de deglutitie infantila s-ar datora A. intarzieri in maturizarea musculara si nervoasa B. prezenta tulburarilor rino-faringiene C. un potential de crestere normal D. prezenta echilibrului intre musculatura extra-orala si a limbii E. obiceiul vicios de sugere a degetului (pag. 360)

S2302133. Metodele de explorare a corzilor vocale sunt A. laringoscopia stroboscopica B. cinematografia lenta a corzilor vocale C. ortopantomografia D. glotografia electrica E. linguopalatograma (pag. 370)

S2302134. O miscare completa a corzilor vocale(ciclu) se compune din urmatoarele faze A. faza de departare a corzilor vocale(abductie) B. faza de neutralitate C. faza de elongatie maxima D. faza de apropire(adductie) E. faza de acolare (pag. 373)

S2302135. Dislalia partiala poate imbraca forme variate A. sigmatismul B. rotacismul C. dislalia labialelor D. rinolalia inchisa E. disritmiile (pag. 384)

S2302136. Muschii aparatului dento-maxilar au o influenta complexa asupra oaselor maxilare in dinamica prin urmatoarele modalitati A. prin intermediul insertiilor osoase B. prin inremediul articulatiei temporo-mandibulare C. prin aplicarea directa a presiunilor musculare pe suprafetele osoase D. prin pozitia de echilibru a mandibulei E. prin aplicarea indirecta a fortelor musculare prin intermediul sistemului dentar (pag. 405)

S2302137. Pe o electromiograma se pot aprecia A. amplitudinea potentialului electric B. modificarile de pozitie si forma a organelor componente C. energia cinetica D. frecventa impulsurilor nervoase care ajung la muschi E. durata si cronologia aparitiei potentialelor de actiune la diferiti muschi (pag. 412)

42



Rezidentiat 2004

43


S2302138. Obiectivele terapeutice urmarite in echilibrarea actiunilor musculare A. stabilirea unui echilibru adecvat privind tonusul grupelor musculare antagoniste B. utilizarea aparatelor ortodontice activ mobilizabile C. modificarea comportamentului neuro-muscular al grupelor musculare deficitare D. utilizarea aparatelor ortodontice fixe E. folosirea contractiei musculare ca sursa de energie in vederea corectarii modificarilor morfologice (pag. 415)

S2302139. Principiile comune tuturor tipurilor de aparate functionale A. declanseaza in mod reflex contractii musculare B. descompune fortele verticale C. contribuie la normalizarea functiilor perturbate D. stimulerea eruptiei dentare E. expansiunea activa a maxilarelor (pag. 416)

S2302140. Consecintele obiceiului de sugere a policelui A. tonusul labial scazut B. modificarea ariei de actiune(incompetenta labiala) C. retrodentia superioara D. tip anormal de deglutitie(sindrom protruziv anterior) E. prognatia mandibulara functionala (pag. 439)

S2302141. Efectul interpozitiei obrajilor intre partile laterale ale arcadelor determina A. proalveolodentie superioara B. oprire in dezvoltarea verticala a arcadelor in sectoarele laterale C. retrognatie mandibulare functionala D. aparitia unei supraocluzii incisive accentuate E. ocluzie inversa laterala (pag. 443)

S2302142. Pentru producerea unei anomalii dento-maxilare prin obiceiuri vicioase trebuie intrunite mai multe conditii A. intensitatea si durata cu care este practicat B. factor teren, plasticitatea oaselor maxilare C. pozitia de echilibru a mandibulei D. bilantul fortelor oro-faciale E. modelarea functionala a articulatiei temporo-mandibulare (pag. 444)

S2302143. Prezenta vegetatiilor limfo-epiteliale ce impiedica functia respiratorie poate determina A. o deplasare inainte a mandibulei B. intarziere in eruptia dentara C. prezenta tulburarilor de fonatie D. o extensie a capului E. o deplasare distala a mandibulei (pag. 325)

S2602144. Genomul HIV contine urmatoarele gene structurale: A. gag B. nef

43



Rezidentiat 2004

44


C. pol D. env E. vif (pag. 193)

S2602145. Gena gag a genomului HIV codifica: A. proteina matrice B. proteaza C. capsida D. nucleocapsida E. reverstranscriptaza (pag. 193)

S2602146. Genele de maturare ale HIV: A. sunt importante pentru patogenitate in vivo B. sunt neesentiale in vitro in culturi de celule C. promoveaza infectivitatea virionilor (vif) D. cresc proportia particulelor virale extracelulare (vpu) E. sunt implicati in relatia cu factori de transcriere celulare (tat) (pag. 194)

S2602147. Celule tinta pentru infectia HIV productiva: A. limfocite CD4 pozitive B. monocite si macrofage CD4 pozitive C. celule galactosil-cerebrosid pozitive in creier si intestin D. celulele M in placile Peyer E. celulele foliculare dendritice in ganglionii limfatici (pag. 196)

S2602148. Metode imunoenzimatice folosite in serodiagnosticul infectiei HIV: A. reactii de tip indirect sau cu conjugat anti-IgG uman B. reactii de tip competitiv sau cu conjugat anti-HIV-IgG C. reactii de captura care deceleaza clasa IgM de anticorpi D. reactii de tip sandwich antigenic sau imunometric care determina titrul unor categorii specifice de anticorpi E. nici una dintre metodele amintite (pag. 205)

S2602149. Metodele care identifica si cuantifica direct produsele virale in infectia HIV sunt: A. izolarea virusului prin cocultivarea limfocitelor pacientului cu culturi celulare B. dozarea antigenemiei p24 prin tehnici imunoenzimatice cu sisteme de amplificare C. determinarea anticorpilor anti p24 prin metode imunoenzimatice D. detectarea ADN proviral in limfocite prin PCR E. detectarea ARN viral plasmatic prin PCR (pag. 206)

S2602150. Fereastra serologica in infectia cu HIV: A. se caracterizeaza prin imposibilitatea de a evidentia ARN-ul viral B. inseamna lipsa anticorpilor intre momentul infectiei si seroconversiei C. dureaza intre 2-4 saptamani si 4 luni D. denota prezenta anticorpilor de tip IgM in ser E. reprezinta o perioada in care persoana este apta pentru donarea de sange (pag. 208)

44



Rezidentiat 2004

45


S2602151. Antigenemia p24 in infectia HIV: A. poate fi determinata cantitativ în domeniul picogramelor B. se determina prin metoda ELISA C. este invers proportionala cu numarul limfocitelor CD4 D. este dozata prin PCR E. nu poate fi detectata în fereastra imunologica (pag. 207)

S2802152. Mecanisme prin care respiratia orala intervine in dezvoltarea Ap.DM si a fetei: A. actiune directa asupra boltii care se deplaseaza in sus B. musculatura obrazului are rol de compresiune asupra maxilarului superior C. limba apasa pe peretii laterali ai boltii D. apar modificari in comportamentul complexului hioidian E. lipsesc stimulii naturali de crestere la nivelul ansamblului nazal si al zonelor limitrofe (pag. 322-325)

S2802153. Adaptarea aerului inspirat la conditiile cerute de respiratia pulmonara este realizata de pasajul aerian nazo-faringian prin: A. reglarea cantitatii si schimbarile de directie ale fluxului aerian B. purificarea aerului C. umectarea aerului D. racirea aerului E. activitatea reflexa si senzoriala (pag. 318-319)

S2802154. Caile prin care tulburarile masticatorii devin factori predispozanti pentru producerea andm sunt: A. dezvoltarea mai redusa a musculaturii masticatorii si oaselor maxilare B. abraziunea fiziologica a dintilor temporari este crescuta C. se produc devieri ale mandibulei in drumul de inchidere D. apar migrari verticale si orizontale ale dintilor E. cresterea secretiei salivare (pag. 344)

S2802155. Mecanisme prin care andm influenteaza masticatia: A. reducerea suprafetei de contact ocluzal B. absenta sau dificultatea in efectuarea unor miscari masticatorii C. limitarea miscarilor masticatorii D. durere E. cresterea suprafetei de contact ocluzal (pag. 345)

S2802156. Deglutitia cu interpozitie linguala in zona anterioara a arcadelor poate produce A. ocluzie deschisa, daca tonusul labial este scazut B. ocluzie deschisa, daca tonusul labial este crescut C. vestibularizarea incisivilor, cand se asociaza cu tonusul labial scazut D. diastema si treme E. prognatism mandibular (pag. 358)

S2802157. Deglutitia infantila are urmatoarele consecinte: A. vestibularizarea incisivilor superiori

45



Rezidentiat 2004

46

B. C. D. E.


instalarea ocluziei deschise micsorarea spatiului de inocluzie fiziologica ingustarea arcadei superioare largirea arcadei superioare (pag. 362)

S2802158. Tulburarile de fonatie: A. apar la toti pacientii cu AnDM B. se pot produce chiar daca dezvoltarea ApDM este normala C. apar doar in unele AnDM D. apar datorita unor comportamente musculare anormale E. nu sunt influentate de tratamentele ortodontice (pag. 382)

S2802159. Influenta actiunii musculare asupra mandibulei se poate manifesta prin: A. hipertrofia partii anterioare a ramurii ascendente B. hiperdezvoltarea regiunii unghiului mandibulei C. oblicizarea in sens transversal a ramurii orizontale D. curbarea marginii bazilare E. hipotrofia partii anterioare a ramurii ascendente (pag. 405)

S2802160. Principiile terapiei cu aparate functionale A. aparatele functionale declanseaza contractii musculare B. fortele declansate de muschii ridicatori se transmit prin intermediul aparatului direct asupra oaselor maxilare C. aparatul descompune fortele verticale generate de contractia musculara, cu aparitia unor forte orizontale D. aparatul descompune fortele orizontale generate de contractia musculara, cu aparitia unor forte verticale E. recidivele se produc mai frecvent dupa tratamentul cu aparate functionale (pag. 416)

S2802161. Influenta obiceiurilor vicioase asupra dezvoltarii apdm A. dormitul cu capul in hiperextensie poate produce prognatii mandibulare B. dormitul cu capul in hiperflexie poate produce retrognatii mandibulare C. sugerea degetului determina prodentie superioara D. sugerea degetului determina retrodentie inferioara E. interpozitia simpla produce inocluzie verticala in regiunea anterioara a arcadelor (pag. 439-440)

S2902162. Efectele interpozitiei obrajilor intre partile laterale ale arcadelor sunt: A. ocluzie cap la cap B. supraocluzie incisiva accentuata C. ocluzie adanca si ocluzie inversa laterala D. modificari ale mucoasei jugale E. modificari ale mucoasei linguale (pag. 443)

S2902163. Clasificarea consoanelor dupa nivelul la care se face intreruperea coloanei de aer duce la impartirea lor in: A. labiale B. labio – palatale C. labio – dentale

46



Rezidentiat 2004

47


D. linguo – dentale E. linguo – palatale (pag. 376)

47



Rezidentiat 2004

48


Tema nr. 3 Semiologie dentară BIBLIOGRAFIE: 4. A.Iliescu, M. Gafar - Cariologie şi otodontoterapie restauratoare, Ed.medicală, Bucureşti, 2001.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1403001. Care din urmatoarele elemente nu stau la baza diagnosticului pozitiv al cariei: A. sensibilitatea la agentii chimici B. durere spontana C. prezenta petelor cretoase si a marmoratiilor D. sensibilitatea dentinei la palpare cu sonda E. teste de vitalitate positive. (pag. 153)

S1403002. in ce situatii caria la nivelul smaltului are diametrul mai mare la jonctiunea smalt dentina decat la suprafata smaltului? A. caria radiculara B. caria suprafetelor netede C. caria in santuri D. caria pe varful cuspizilor E. caria de cement (pag. 140)

S1503003. Caria acuta se caracterizeaza prin: A. Umiditate crescuta B. Frecventa crescuta la adulti C. Duritate la palpare D. Evolutie lenta E. Dentina alterata de consistenta crescuta (pag. 143)

S1503004. Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe urmatoarele elemente: A. Prezenta petelor cretoase si marmoratiilor B. Teste de vitalitate negative C. Durere la agenti termici (cald) care persista cateva minute D. Imagine radiologica cu aspect caracterictic E. Sensibilitate la percutia transversala (pag. 150)

S1503005. La palpare sonda dentara poate agata din urmatoarele motive: A. Forma fisurilor B. Sonda foarte ascutita C. Forta de aplicare asupra sondei D. Prezenta cariei dentare E. Toate de mai sus (pag. 148)

S1503006. Leziunile incipiente de la nivelul smaltului pot fi:

48



Rezidentiat 2004

49

A. B. C. D. E.


Detectate usor prin palpare cu sonda Regresate la stadiile histologice anterioare in prezenta fluorului insotite de dureri acute insotite de dentina alterata Depistate prin aplicarea testelor de vitalitate (pag. 146)

S1503007. Radiografia bite-wing este eficienta pentru evaluarea: A. Suprafetelor ocluzale B. Suprafetelor vestibulare C. Suprafetelor netede aproximale D. Muchiilor incizale E. Zonei cervicale (pag. 149)

S1603008. caria acuta A. durerile intense ce o caracterizeaza duc la mortificarea pulpei B. apar izolat, la un numar mic de dinti C. contrar denumirii, au o evolutie lenta insa afecteaza intreaga coroana D. este mai frecventa la copii si tineri E. se mai numeste si carie "imploziva"sau "fondanta" (pag. 143)

S1603009. Caria incipienta pe suprafetele dentare netede A. daca este oprita in evolutie se prezinta sub forma unei pete albe cretoase B. daca este colorata in brun sau negru insemneaza ca este oprita in evolutie C. poate fi detectata cu sonda deoarece suprafata nu este intacta D. se prezinta ca o pata cu transparenţa crescuta datorita reprecipitarii sarurilor minerale E. poate fi evidentiata mai usor daca umezim smaltul (pag. 146)

S1603010. Caria radiculara A. lipsa smaltului (susceptibil la atacul acid) ii confera o evolutie mai lenta B. este usor de reconstituit C. este la distanta mare de pulpa de aceea este, de obicei, asimptomatica D. in faza iniţiala se prezinta ca o pata cretoasa pe suprafaţa smalţului E. nu intereseaza cementul, acesta ramanand intact deasupra dentinei cariate (pag. 140)

S1603011. Leziuni cu care se face diagnosticul diferential al cariei A. abfractia este o lipsa de substanta produsa prin frictiunea smaltului cu diferite obiecte externe B. atritia este o linie de fractura fara dentina alterata C. eroziunea este o pierdere de substanta ca rezultat al miscarilor functionale mandibulare D. abrazia este o atriţie mai erodata E. miloliza este o lipsa de substanta aparuta prin microfracturi cervicale ca urmare a flectarii dintilor sub actiunea unor forte excentrice intense (pag. 151)

S1603012. Leziuni cu care se face diagnosticul diferential al cariei A. amelosinteza perfecta este caracterizata prin geneza deficitara a dentinei B. ameloforeza indirecta este o afectiune ereditara a smaltului C. dentinogeneza imperfecta este ereditara si se caracterizeaza prin smalt deficitar ca forma sau calcefiere

49



Rezidentiat 2004

50


D. hipotrofia amelara cronica dentinara apare cand ameloblastele sunt afectate in timpul formarii smalţului, rezultand un smalţ deficitar E. displazia cronica primara se prezinta sub forma de eroziune, gropite in santuri, lipsa de substanta cu aspect de fagure de miere (pag. 151)

S2103013. In ce constă testul Fosdick de activitate a cariei : A. Măsurarea vitezei de formare a acidului B. Măsurarea capacităţii de dizolvare a pulberei de smalţ C. Numărarea lactobacililor D. Screeningul streptococului mutans E. Măsurarea capacităţii de tamponare a salivei (pag. 153)

S2103014. In ce constă testul Rickles de activitate a cariei : A. Măsurarea vitezei de formare a acidului B. Măsurarea capacităţii de dizolvare a pulberei de smalţ C. Numărarea lactobacililor D. Screeningul streptococului mutans E. Măsurarea capacităţii de tamponare a salivei (pag. 153)

S2303015. Radiografia bite-wing este cea mai eficienta metoda de evaluare a cariilor de pe: A. suprafetele ocluzale B. suprafetele radiculare C. suprafetele proximale D. la nivelul coletului E. pe suprafetele orale si vestibulare (pag. 148)

S2303016. Caria din santuri si gropite "forma necavitara" se caracterizeaza prin: A. smalt cretos pe perete si la baza gropitelor B. nu apare radiotransparenta sub smaltul ocluzal C. radiotransparenta sub smaltul ocluzal D. sonda nu agata E. coloratie brun-cenusie sub smaltul subiacent (pag. 149)

S2303017. Nivelurile de reactie dentinara la procesul carios sunt: A. reactia la un atac de intensitate medie B. reactia pe termen scurt, cu demineralizarea acida crescuta C. reactia la un atac de intensitate scazuta D. reactia la un atac de intensitate crescuta E. reactia la carii oprite în evolutie, caracterizata prin niveluri acide scazute (pag. 148)

S2303018. Semnele subiective ale cariei dentinare sunt: A. consistenta smaltului si dentinei B. sonda agata C. aspectul rugos al suprafetei canvitatii carioase D. sensibilitate la agenti fizici (rece) si chimici (dulce, acru) E. coloratia brun-cenusie

50



Rezidentiat 2004

51


(pag. 145)

S2303019. Caria radiculara are urmatoarele caracteristici: A. începe la distanta de jonctiunea smalt-cement B. afecteaza mai frecvent suprafetele vestibulare, apoi pe cele proximale C. de obicei afecteaza smaltul D. cel mai frecvent afectati sunt molarii maxilari, caninii mandibulari, incisivii maxilari E. este mai putin frecventa odata cu înaintarea în vârsta (pag. 141)

S2503020. Abrazia se produce prin: A. Masticaţia de glucide B. Masticaţia proteinelor C. Depuneri tartrice D. Periaj impropriu E. Lucrări protetice incorecte (pag. 151)

S2603021. Virusurile se izoleaza: A. în perioada de convalescenta B. pe culturi celulare C. pe medii de cultura D. cel mai frecvent pe oul de gaina embrionat, pe animale de laborator E. numai pe celule embrionare (pag. 90)

S2603022. Incluziile patognomonice in rabie: A. se localizeaza intranuclear si intracitoplasmatic B. se localizeaza intranuclear C. se numesc corpii Babes-Ernst D. se numesc incluziile Guarnieri E. sunt bazofile (pag. 91)

S2603023. Metodele de diagnostic molecular care au la baza hibridarea acizilor nucleici: A. prezinta sensibilitate scazuta B. necesita un substrat apt de a sustine replicarea virala în afara organismului C. identifica genomul viral prin folosirea unor sonde moleculare D. sunt accesibile oricarui laborator E. pot identifica genomul viral numai dupa o amplificare prealabila (pag. 92)

S2603024. Care din urmatoarele tehnici de diagnostic virusologic nu se bazeaza pe hibridizarea acizilor nucleici: A. Souţern blot B. Norţern blot C. Spot hybridization D. hibridizare sandwich E. Western blot (pag. 92)

S2603025. Tehnica de amplificare genica: A. utilizeaza amorse, care se cupleaza de dublu helix

51



Rezidentiat 2004

52

B. C. D. E.


utilizeaza amorse, care se cupleza de acizii nucleici la temperatura de 70-75 °C amplifica exponential o secventa tinta din acidul nucleic viral permite detectarea acizilor nucleici in cantitati de ordinul microgramelor in probele analizate prezinta specificitate scazuta (pag. 93)

S2603026. Pentru virusurile hemaglutinante replicarea lor in culturile de celule este evaluata prin: A. hemadsorbţie B. hemaglutinare C. hemaglutinare pasiva inversa D. reactia de seroneutralizare E. reactia de virusneutralizare (pag. 91)

S2603027. Urmatoarele metode serologice nu se utilizeaza in diagnosticul virusologic: A. seroneutralizare B. imunodifuzia C. hemaglutinoinhibare D. reactia de fixare a complementului E. reactia de floculare (pag. 95)

S2603028. Pentru virusurile hemaglutinante replicarea lor in culturile de celule este evaluata prin: A. hemadsorbtie B. hemaglutinare C. hemaglutinare pasiva inversa D. reactia de seroneutralizare E. reactia de virusneutralizare (pag. 91)

S2803029. Factorii favorizanti in producerea cariilor dentare la nivelul suprafetelor netede din zona coletului sunt: A. Orientarea radiala a prismelor de smalt B. Deficitul de mineralizare de la acest nivel C. Grosimea redusa a smaltului de la acest nivel D. Convexitatiile exagerate care duc la retentia resturilor alimentare E. Accesul dificil al salivei la acest nivel (pag. 139)

S2803030. Diafannoscopia este un examen complementar indicat pentru: A. Evidentierea cariilor incipiente B. Evidentierea cariilor secundare marginale C. Evidentierea cariilor radiculare D. Evidentierea cariilor de pe fetele proximale ale dintilor frontali in faza incipienta E. Evidentierea cariilor complicate (pag. 146)

S2903031. Diagnosticul pozitiv al carieie dentare simple se bazaeaza pe urmatoarele semne subiective si obiective A. durere pulsatila calmata la rece B. debut acut cu durere spontana exacerbata de agenti chimici si termici C. sensibilitate mai mult sau mai putin dureroasa provocata de agenti fizici si chimici

52



Rezidentiat 2004

53


D. deschidere punctiforma a cariei pulpare E. deschidere punctiforma a cariei pulpare (pag. 145)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1203032. Caria primara poate fi localizata la nivelul; A. fisurilor B. fosetelor C. fetelor proximale D. fetelor vestibulara si orala E. marginii gingivale (pag. 139)

S1203033. Cariile radiculare prezinta urmatoarele caracteristici: A. afecteaza smaltul B. incepe la distanta de jonctiunea smalt-cement C. afecteaza mai frecvent suprafetele vestibulare D. afecteaza frecvent molarii mandibulari E. afecteaza frecvent caninii maxilari (pag. 142)

S1203034. Caria de suprafata radiculara este denumita A. "carie de cement" B. "carie senila" C. "carie radiculara" D. "carie in coronara" E. "carie serpiginoasa" (pag. 141)

S1203035. Caria in santuri si fosete se caracterizeaza prin; A. deschidere mica la suprafata B. progresie in suprafata C. forma de triunghi cu varful spre suprafata dentara D. forma de 2 triunghiuri unul cu varful spre suprafata dentara si altul in profunzime cu varful spre camera pulpara E. evolutia cariei este asimptomatica clinic (pag. 140)

S1203036. Caria suprafetelor netede se caracterizeaza prin; A. sunt extinse in suprafata B. au forma de U C. sunt extinse in profunzime D. evolueaza paralel cu lamele smaltului din zona E. au evolutie rapida in dentina (pag. 140)

S1203037. Cariile cu manifestare clinica"necavitara"se carcterizeaza prin: A. prezenta de gropite adanci B. smalt cretos la nivelul gropitelor C. coloratie brun-cenusie a smaltului subiacent

53



Rezidentiat 2004

54


D. sonda poate agata E. nu apare radiotransparenta sub smaltul ocluzal (pag. 149)

S1203038. Cariile radiculare pot fi localizate; A. pe fetele proximale in 1/3 cervicala B. vestibular C. oral D. pe fetele proximale in 1/3 mijlocie E. circular (pag. 141)

S1203039. Cariile radiculare se caracterizeaza prin A. au margini bine conturate B. tind sa aiba forma de U C. evolueaza rapid D. sunt asimptomatice E. nu sunt aproape de pulpa (pag. 140-141)

S1203040. Descrierea leziunilor carioase se face dupa urmatoarele criterii A. localizarea cariei B. extinderea cariei C. afectarea pulpei D. rata de evolutie a cariei E. viteza de evolutie (pag. 139)

S1203041. Diagnosticul diferential al carie dentare simple se face cu: A. gingivita marginala cronica B. papilita C. displaziile dentare D. leziunile cuneiforme E. caria complicata (pag. 151)

S1203042. Diagnosticul diferential al cariei dentare simple se face cu: A. fracturile B. atritia C. abrazia D. parodontita marginala cronica E. amelogenaza imperfecta (pag. 151)

S1203043. Diagnosticul pozitiv al cariei simple se bazeaza pe urmatoarele elemente A. sensibilitate la agenti chimici si termici, care inceteaza odata cu indepartarea excitantului B. prezenta petelor cretoase si marmoratiilor smaltului C. prezenta dentinei alterate D. integritatea camerei pulpare E. teste de vitalitate negative (pag. 150)

54



Rezidentiat 2004

55


S1203044. Microorganismele implicate in caria de radacina sunt: A. Actinomyces viscosus B. Streptococus mutans C. Streptococus viridans D. Microorganisme difteroide aerobe E. Lactobacili (pag. 142-143)

S1303045. Caria acuta (exploziva), se caracterizeaza clinic: A. Aspect decolorat al smaltului, dentinei sau cementului cu dedurizare progresiva a tesuturilor afectate B. Aspect inchis maroniu al cementului C. Dureri atenuate sau absente D. Dureri intense cu perioade de remisiune E. Umiditate scazuta (pag. 144)

S1303046. Caria secundara si recidiva de carie apar: A. La nivelul cuspizilor vestibulari B. La nivelul fetelor palatinale ale frontalilor C. La marginea unei obturatii D. La obturaţiile din compozite E. La baza obturatiei (pag. 141)

S1303047. Cariile de pe suprafetele dentare proximale sunt mai frecvente la: A. Molari B. Premolari C. Frontali D. Premolari temporari E. Frontali mandibulari (pag. 140)

S1303048. Criteriile suplimentare stabilite de Serviciul de Sanatate Publica din SUA pentru diagnosticul cariilor din santuri si gropite sunt: A. Prezenta de tesut moale la baza fisurii si gropitei B. Prezenta smaltului de consistenta redusa care poate fi indepartat cu sonda C. Prezenta de dentina moale si smalt de consistenta dura D. Prezenţa unei opacitaţi ce indica demineralizarea E. Sensibilitate la palpare cu sonda (pag. 148)

S1303049. Diagnosticul diferential al cariei dentare simple se face cu: A. Leziuni dentare necarioase B. Displaziile si distrofiile dentare C. Necroza pulpara D. Hiperestezia dentinara E. Complicatiile cariei dentare (pag. 151)

S1303050. Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe urmatoarele elemente: A. Sensibilitate la agenti mecanici si la percutia cu sonda B. Pierderea de substanta dura dentinara sau prezenta petelor cretoase si marmoratiilor smaltului

55



Rezidentiat 2004

56


C. Sensibilitatea dentinei la palpare cu sonda si integritatea camerei pulpare D. Teste de vitalitate negative E. Teste de vitalitate pozitive (pag. 150)

S1303051. in cazul existentei unei cavitati palparea cu sonda da o prima orientare asupra: A. Vitalitatii dentare B. Inflamatiei pulpare C. Formei, adancimii si continutului cavitatii D. Extinderii in suprafaţa a cariei E. Zonelor retentive (pag. 145)

S1303052. Leziunile cavitare de pe suprafetele netede sunt caracterizate prin: A. Zona opaca in dentina vizibila prin transiluminare B. Suprafata smaltului intrerupta C. Separarea temporara a dintelui nu usureaza diagnosticul D. Separarea temporara a dintelui poate usura diagnosticul E. Exista radiotransparenta (pag. 149)

S1303053. Semnele subiective in diagnosticul cariei dentare sunt: A. Tulburari fizionomice si fonetice B. Sensibilitate dureroasa la cald cu modificari de culoare a papilelor interdentare C. Tulburari masticatorii si de deglutitie D. Sensibilitate mai mult sau mai puţin dureroasa la agenţi fizici (rece) si chimici (dulce, acru) E. Modificari de volum si culoare a papilelor interdentare si retentionarea de resturi alimentare (pag. 145)

S1303054. Simptomatologia subiectiva si obiectiva a cariei dentare este determinata de unele aspecte morfoclinice ce sunt in functie numai de: A. Localizarea cariei B. Extinderea cariei C. Contactul strans intre dinti D. Rata si viteza de evolutie a cariei E. Marimea cariei (pag. 139)

S1403055. Caracteristicile cariei acute sunt: A. frecventa la adulti si varstnici B. evolutie rapida C. umiditate crescuta D. deschisa la culoare E. dentina alterata de consistenta dura (pag. 143-144)

S1403056. Care sunt tipurile morfologice de carie primara ? A. cariile recidivante B. cariile de pe suprafetele radiculare C. cariile de la nivelul fetelor netede D. cariile secundare marginale E. cariile de la nivelul fisurilor si fosetelor

56



Rezidentiat 2004

57


(pag. 139)

S1403057. Caria profunda este: A. carie reversibila B. carie ireversibila C. carie care se intinde pana la jonctiunea smalt-dentina D. carie ce intenseaza smaltul si dentina aproape in totalitate, ramanand doar un strat de dentina deasupra camerei pulpare E. carie in care se realizeaza comunicarea cu camera pulpara (pag. 143)

S1403058. Colorarea cariilor radiculare este: A. datorata expunerii suprafetelor radiculare la mediui oral B. asociata cu remineralizarea C. coloratie mai intensa, remineralizare mai puternica D. coloraţie mai intensa, carie evolutiva E. indica prezenta de dentina alterata (pag. 150)

S1403059. Metodele ce pot fi folosite pentru a detecta o carie in stadiu incipient sunt: A. capacitatea de tamponare a salivei B. palparea C. inspectie D. radiografie E. testari bacteriologice (pag. 152)

S1403060. Mucoasele rosii, uscate, lucioase indica: A. flux salivar redus B. inflamatie C. sunt asociate riscului crescut de carie D. igiena orala necorespunzatoare E. pacient febril (pag. 153)

S1403061. Pe ce suprafete ale dintelui apare caria dentara? A. meziale B. distale C. ocluzale D. vestibulare E. apicale (pag. 139)

S1503062. Caracteristicile cariei radiculare sunt urmatoarele: A. Progresie foarte rapida B. Deschidere limitata C. Extindere in suprafata D. Extindere paralela cu lamelele smaltului E. Sunt asimtomatice (pag. 141)

S1503063. Care din urmatorii termeni defineste caria radiculara: A. Carie serpiginoasa

57



Rezidentiat 2004

58

B. C. D. E.


Carie in croset Carie senila Atritie Caria de biberon (pag. 141)

S1503064. Caria in dentina prezinta urmatoarele caracteristici: A. Este asimptomatica B. Debuteaza cu dureri acute C. Evolutie mai rapida D. Produce raspunsuri care includ durerea, demineralizarea si remineralizarea dentinei E. Are forma de V, cu baza larga la nivelul JAD si varful spre pulpa (pag. 147)

S1503065. Caria in santuri si fosete se caracterizeaza prin: A. Evolutie in adancime B. Extindere in suprafata C. Deschidere mare la suprafata D. Deschidere mica la suprafata E. Manifestari minime in smalt (pag. 140)

S1503066. Caria primara este situata la nivelul: A. Fetelor dentare netede B. Fisurilor si fosetelor C. Suprafetelor radiculare D. Cementului E. Marginilor incizale (pag. 140)

S1503067. Leziunile carioase de pe suprafetele netede se caracterizeaza prin: A. Extindere in suprafata B. Extindere in adancime C. Extindere paralela cu lamelele smaltului D. Evolutie rapida E. Deschidere mica la suprafata (pag. 140)

S1603068. Caracterele clinice ale cariei dentare A. poate sa apara pe aproape orice suprafata a dintelui B. cel mai des apare pe suprafetele meziale, distale si ocluzale C. apare pe suprafetele pe care autocuratirea este insuficienta, chiar daca curatirea artificiala este eficienta D. apare uneori chiar si pe suprafeţe netede, aparent usor curaţabile (vestibulare si orale) E. simptomatologia cariei este determinata de localizare, extindere, rata si viteza de evolutie (pag. 139)

S1603069. Caria radiculara A. are o incidenta crescuta in ultimii ani B. daca placa este prezenta, caria apare chiar daca radacina nu este expusa mediului bucal C. au progresie atat de lenta incat ridica probleme de diagnostic diferential D. poate avea ca punct de plecare suprafaţa proximala in 1/3 cervicala, de unde se extinde spre gingie E. uneori poate evolua circular

58



Rezidentiat 2004

59


(pag. 140)

S1603070. Localizarea cariei A. din punct de vedere morfologic exista trei localizari: santuri/fosete, suprafete netede si suprafete radiculare B. caria din santuri si fosete prezinta de obicei o deschidere mica in suprafata C. caria din santuri si fosete se caracterizeaza prin progresia in suprafata D. caria din sanţuri si fosete are aspectul a doua triunghiuri suprapuse E. caria din santuri si fosete are o evolutie asimptomatica (pag. 140)

S1603071. Localizarea cariei A. la nivelul dintilor frontali, cariile proximale sunt situate in centrul si nu la marginea fetei proximale B. pe suprafata dintelui, caria din santuri si fosete duce la o modificare de culoare galben-bruna sau albicioasa C. caria suprafetelor netede nu apare in defecte de smalt ci acolo unde conturul dintilor impiedica autocuratirea sau curatirea artificiala D. cariile de pe suprafeţele proximale situate deasupra punctului de contact nu intrerup niciodata creasta marginala E. evolutia cariei pe suprafetele netede este, in mare, paralela cu lamele smaltului din zona (pag. 140)

S1603072. Localizarea cariei A. pe sectiune, cariile de pe fetele netede au forma literei M B. pe sectiune, cariile de pe fetele netede au forma literei V, cu o zona larga de deschidere si cu apexul in forma de U C. dupa depasirea jonctiunii amelo-dentinare, cariei de pe suprafetele netede evolueaza rapid in dentina, extinzandu-se lateral si pulpar D. cariile vestibulare sau linguale tradeaza o carioactivitate mare E. cariile proximale apar la molari si premolari, mai rar la frontali (pag. 140)

S1603073. Riscul crescut la carie se pune in evidenta, printre altele, prin: A. identificarea demineralizarii B. testari psihologice C. testul ADN comparat cu al parintilor D. testari serologice E. testari bacteriologice (pag. 152)

S1603074. Testele de activitate a cariei pot fi utile pentru: A. anticiparea aproximativa a dintilor ce vor fi extrasi in cadrul tratamentului ortodontic B. anticiparea necesitatii masurilor profilactice C. stabilirea sedintelor de control D. stabilirea prognosticului E. stabilirea tipului materialelor si procedeelor folosite (pag. 153)

S2103075. Care este etiologia atriţiei : A. Mişcarea fiziologică a dinţilor B. Uzura funcţională masticatorie C. Uzura parafuncţională D. Idiopatică E. Acţiune chimico-mecanică

59



Rezidentiat 2004

60


(pag. 151)

S2103076. Care este simptomatologia displaziei cronice primare : A. Leziuni asimetrice B. Leziuni simetrice C. Lipsă de ţesut dur sub formă de “fagure de miere” D. Leziune posteruptivă E. Leziune preeruptivă (pag. 151)

S2103077. Care este simptomatologia hipoplaziei amelare neereditare : A. Pete albe cretoase care dispar prin hidratare B. Pete albe cretoase care nu dispar prin hidratare C. Localizare preferenţială la frontali D. Localizare preferenţială la molarul de 6 ani E. Localizare preferenţială la molarii de minte (pag. 151-152)

S2303078. Cariile în santuri si fosete pot fi ca doua triunghiuri: A. unul cu baza la nivelul jonctiunii amelo-dentinare si vârful spre camera pulpara B. unul cu vârful spre suprafata dentara si baza spre camera pulpara C. unul cu baza la nivelul jonctiunii amelo-dentinare si vârful spre camera pulpara D. unul cu vârful spre jonctiunea amelo-dentinara si baza spre camera pulpara E. suprapuse, unul cu vârful spre suprafata dintelui celalalt cu vârful spre camera pulpara (pag. 139)

S2303079. Caria radiculara se caracterizeaza prin: A. margini bine conturate B. forma de U C. evolutie lenta datorita prezentei smaltului protector D. forma de V E. evolutie rapida datorita absentei smaltului protector (pag. 140)

S2303080. Cariile de pe suprafetele aproximale sunt frecvente la nivelul: A. caninilor B. frontalilor C. molari de minte D. premolarilor E. molarilor (pag. 140)

S2303081. Leziunea carioasa de pe suprafetele netede se caractezeaza prin: A. extinsa în suprafata B. apexul în forma de V C. perpendiculara pe lamelele smaltului D. cu zona larga de deschidere E. cu forma de U (pag. 140)

S2303082. Caria radiculara se mai numeste: A. carie serpiginoasa

60



Rezidentiat 2004

61

B. C. D. E.


carie de colet carie senila carie în croset carie de cement (pag. 140)

S2303083. Caria radiculara afecteaza cel mai frecvent: A. caninii mandibulari B. caninii maxilari C. molarii mandibulari D. incisivii maxilari E. incisivii mandibulari (pag. 140)

S2303084. Microorganismele implicate în caria radiculara sunt: A. Actinomyces viscosus B. Actinomyces odontolylicus C. Streptococcus sanguis D. Nocardia E. Streptococcus mutans (pag. 142)

S2303085. Echilibrul ecologic din santul gingival sau de pe suprafetele dentare depinde de: A. furnizarea locala de hrana B. cantitatea fluidului gingival C. calitatea salivei D. continutul salivei în agenti microbieini E. adezivitatea bacteriilor în placi sau la celule epiteliale (pag. 143)

S2303086. Caria reversibila poate fi: A. caria superficiala B. carie nepenetranta C. carie medie D. carie profunda E. carie penetranta (pag. 143)

S2303087. Semnele subiective ale cariei dentare sunt: A. sensibilitatea la agenti fizici sau chimici B. aspectul rugos al suprafetei cavitatii carioase C. modificari de volum si culoare a papilelor interdentare D. retentionarea de resturi alimentare E. coloratie brun-maronie (pag. 145)

S2303088. La inspectia unei leziuni carioase se urmareste: A. colaratia brun-maronie B. consisteta smaltului si dentinei C. gradul de sensibilitate D. aspectul rugos al suprafetei cavitatii carioase E. modificarile de culoare pe suprafetele expuse vaderii

61



Rezidentiat 2004

62


(pag. 145)

S2303089. Caria din santuri si gropite, forma, "cavitara" se manifesta prin: A. prezenta de gropite adânci B. smalt cretos pe pereti si la baza gropitelor C. nu apare radiotransparenta sub smaltul ocluzal D. substata dentinara moale la baza gropitelor E. coloratie brun-cenusie sub smaltul subiacent (pag. 148)

S2303090. Diagnosticul diferential al cariei dentare simple se face cu: A. lacune cuneiforme B. abrazia C. hiperplazia D. eroziunea E. fracturile (pag. 151)

S2303091. Activitatea carioasa în stadiul incipient se poate detecta prin: A. testari bacteriologice B. identificarea demineralizarii C. capacitatea de tamponare salivara D. examen radiografic E. examen citologic (pag. 153)

S2303092. Diagnosticul pozitiv al cariei simple se bazeaza pe: A. integritatea camerei pulpare B. teste de vitalitate negative C. pierderea de substanta dura dentinara D. dentina dura la palpare E. prezenta petelor cretoase si marmoratiilor (pag. 150)

S2503093. Leziunile dentare necarioase sunt: A. Displaziile dentare B. Distrofiile dentare C. Abrazia dentară D. Lacunele cuneiforme E. Atriţia (pag. 151)

S2603094. In cadrul diagnosticului serologic al unei infectii virale: A. se izoleaza virusul care a cauzat boala B. se demonstreaza seroconversia prin compararea titrului de anticorpi pe probe duble de ser C. anticorpii de tip IgM pot fi evidentiati la sfarsitul primei saptamani de boala D. se evidentiaza acizii nucleici virali E. anticorpii de tip IgG pot fi evidentiati la sfarsitul primei saptamani de bola (pag. 89)

S2603095. Replicarea virusurilor in culturile celulare: A. nu poate fi detectata

62



Rezidentiat 2004

63

B. C. D. E.


se poate evidentia numai prin metode imunoenzimatice se determina prin interferenta se recunoaste datorita efectului citopatic se evidentiaza prin hemadsorbtie (pag. 90-91)

S2603096. Diagnosticul virusologic precis se impune: A. in virozele cailor respiratorii superioare B. in bolile in care diagnosticul argumenteaza masuri terapeutice speciale C. pentru supravegherea epidemiologica si urmarirea actiunilor profilactice D. de fiecare data, cand exista suspiciunea implicarii unui virus in etiologia bolii E. in herpes labial (pag. 89)

S2603097. Sondele moleculare: A. sunt utilizate pentru identificarea genomului viral B. recunosc si se cupleaza de secventele complementare prin legaturi de hidrogen C. sunt proteine cu secvente de aminoacizi specifice virusului cautat D. sunt proteine marcate radioactiv E. sunt fragmente complementare unor secvente din genomul viral (pag. 92)

S2603098. Pentru depistarea anticorpilor in reactiile imunoenzimatice (EIA) sunt folosite: A. tehnica competitiva B. sonde moleculare C. particule latex invelite cu antigene D. antigene fixate in godeu E. tehnica indirecta (pag. 97)

S2603099. Avantajele reactiilor de identificare genomica constau in: A. sensibilitate ridicata B. specificitate extrema C. costuri reduse D. stabilitatea probei E. standardizarea reactivilor utilizati (pag. 94)

S2603100. Imunofluorescenta: A. este metoda indicata in diagnosticul virozelor monospecifice (variola, rabie, rujeola, oreion, etc.) B. este frecvent folosita in diagnosticul virozelor respiratorii C. este o metoda microscopica de diagnostic virusologic rapid D. detecteaza antigenul specific viral, anticorpii E. nu este o metoda accesibila pentru diagnosticul virusologic, necesita echipament sofisticat (pag. 95)

S2603101. In cadrul imunofluorescentei se folosesc fluorocromi, care A. se cupleaza cu anticorpi antivirali in cazul tehnicii directe B. se cupleaza cu anticorpi-antispecie in cazul tehnicii directe C. se cupleaza cu anticorpi antivirali in cazul tehnicii indirecte D. se cupleaza cu anticorpi-antispecie in cazul tehnicii indirecte E. nici unul dintre raspunsuri nu este corect

63



Rezidentiat 2004

64


(pag. 95)

S2803102. Caracteristocile cariilor radiculare sunt: A. Debuteaza in cementul radicular B. Afecteaza mai frecvent suprafetele vestibulare si apoi pe cele proximale C. Cei mai frecventi dinti afectati sunt molarii mandibulari urmati de caninii maxilari si incisivi mandibulari D. Cei mai frecventi dinti afectati sunt molarii maxilari, premolari maxilari si incisivi mandibulari E. Sunt o consecinta a boli parodontale (pag. 142)

S2803103. Caria cronica stationara se caracterizeaza prin: A. Localizare pe suprafetele libere ale dintilor expuse autocuratiri si curatirii artificiale B. Se evidentiaza ca si o pata alba opaca atunci cand dintele este uscat C. Demineralizarea s- a extins pana la jonctiunea amelodentinara D. Este o carie incipienta oprita in evolutie prin suprimarea zonei de retentie E. Este specifica persoanelor in varsta (pag. 144)

S2803104. Semnele clinice ale cariei incipiente se prezinta astfel: A. Ca si o pata alba cretoasa pe suprafata neteda a smaltului B. Ca si o zona de smalt care si-a pierdut transluciditatea din cauza demineralizari C. Ca si o cavitate cu o cantitate redusa de dentina ramolita D. Ca si o cavitate cu dentina dura pigmentata E. Nu poate fi detectata prin palparea cu sonda (pag. 146)

S2803105. Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe: A. Durere provocata care dispare odata cu indepartarea excitantului B. Durere provocata la rece C. Durere provocata la cald D. Durere provocata la dulce E. Durere provocata la percutie in axul dintelui (pag. 150)

S2803106. Diagnosticul diferential in caria simpla se face cu: A. Displaziile dentare B. Distrifiile dentare C. Abrazia dentara D. Hiperemia preinflamatorie E. Pulpite cronice dschise (pag. 151)

S2803107. Programul de evaluare a riscului la carie precunizat de Krasse prevede: A. Testarea microbiologica a prezentei streptococului mutans si al lactobacilului B. Analiza dietei C. Analiza salivei D. Evidentierea placi mucobacteriene E. Intocmirea bilantului fluorului (pag. 143)

S2803108. Procesele carioase simple cavitare se caracterizeaza prin: A. Lipsa de continuitate a smaltului detectata vizual sau tactil

64



Rezidentiat 2004

65

B. C. D. E.


Dureri provocate care dispar in cateva minute dupa indepartarea excitantului Substanta dentinara moale la palparea cu sonda Radiotransparenta sub smaltul ocluzal Dentina colorata brun cenusiu (pag. 148)

S2803109. Santurile si gropitele care nu prezinta carii se caracterizeaza prin: A. Prezenta unor santuri si gropite adanci B. Radiotransparenta sub smaltul ocluzal C. Lipsa radiotransparentei sub smaltol ocluzal D. La palpare cu sonda aceast poate agata E. Necesita un tratament profilactic (pag. 149)

S2903110. Caria incipienta reprezinta A. prima manifestare evidenta a activitatii carioase in smalt B. caria superficiala care afecteaza smaltul, cu modificari structurale minime C. pata alba cretoasa D. leziunea carioasa care se intinde pana la jonctiunea smalt-dentina E. leziunea care se poate remineraliza daca sunt luate masuri profilactice immediate (pag. 143)

S2903111. Caria cronica cu evolutie lenta este A. mai frecventa la copii si tineri B. cu dentina alterata, de consistenta crescuta si de culoare bruna C. mai frecventa la adulti si varstnici D. o carie incipienta oprita din evolutie E. cu dentina alterata, deschisa la culoare si umiditate crescuta (pag. 144)

S2903112. Diafanoscopia evidentiaza A. procese carioase situate pe fetele proximale ale dintilor frontali B. procese carioase situate pe oricare dintre fetele dintilor frontali sau laterali C. nu ajuta la diagnosticarea unei leziuni carioase D. este utila in fazele incipiente ale procesului carios E. reprezinta un examen complementar in diagnosticul cariei dentare (pag. 146)

S2903113. Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe urmatoarele elemente A. prezenta petelor cretoase si a marmoratiilor smaltului B. teste de vitalitate negative C. teste de vitalitate pozitive D. deschiderea camerei pulpare E. prezenta dentinei alterate (pag. 150)

65



Rezidentiat 2004

66


Tema nr. 4 Instrumente necesare preparării cavităţilor şi obturaţiei coronare BIBLIOGRAFIE: 4. A.Iliescu, M. Gafar - Cariologie şi otodontoterapie restauratoare, Ed.medicală, Bucureşti, 2001.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1204001. Freza cilindrica nr.58 are diametrul de A. 0,8 mm B. 1,2 mm C. 1 mm D. 1,5 mm E. 1,7 mm (pag. 189)

S1204002. Lungimea rulourilor foloste pentru izolarea vestibulului si a spatiilor paralinguale este de A. 5-6 cm B. 2-3 cm C. 3-5 cm D. 1,5 cm E. 2,8 cm (pag. 202)

S1204003. Freza cilindrica nr.259 are diametrul de: A. 1,0 mm B. 1,2 mm C. 1,5 mm D. 0,8 mm E. 1,7 mm (pag. 184)

S1204004. Freza cilindroconica nr.1169 este folosita la: A. accentuarea unghiurilor dintre peretii laterali in cavitatile de clasa a I-a B. paralelizarea peretilor laterali ai cavitatilor de clasa a I-a C. realizarea santurilor de retentie in cavitatile preparate pe dintii laterali D. bizotarea smaltului E. finisarea amalgamului (pag. 190)

S1204005. Freza cilindroconica nr.1169 la nivelul varfului are diametrul de ; A. 0,8 mm B. 0,5 mm C. 0,3 mm D. 0,7 mm E. 1,0 mm (pag. 190)

S1204006. Freza cilindroconica nr.169 L are o inaltime a capului de: A. 4,3 mm

66



Rezidentiat 2004

67

B. C. D. E.


5,2 mm 5,6 mm 5,8 mm 6,1 mm (pag. 190)

S1204007. Freza sferica nr.1/2 are un diametru al capului de: A. 0,3 mm B. 0,05 mm C. 0,5 mm D. 0,6 mm E. 0,8 mm (pag. 189)

S1304008. Ce tip de instrument de manǎ se foloseste pentru clivarea smaltului si a dentinei: A. dalta B. bizotatorul de prag gingival C. lingura Black D. sapaliga E. excavatorul (pag. 191-192)

S1404009. Care este numarul minim de lame taietoare ale unei freze sferice? A. 4 B. 6 C. 8 D. 10 E. 5 (pag. 188)

S1404010. Cum se previne exfolierea mucoasei la indepartarea rulourilor de vata care adera? A. utilizarea pensei dentare B. lubrefierea mucoasei cu vaselina C. lubrefierea mucoasei cu clorhexidina D. lubrefierea mucoasei cu clorura de zinc E. umezirea abundenta cu spray-ul de apa (pag. 202)

S1404011. Dezavantajele folosirii digai sunt: A. produce retractia partilor moi B. impiedica vizibilitatea C. consuma timp D. impiedica conversatia cu pacientul E. poate favoriza contaminarea operatorului prin contiguitate cu posibile infectii din cavitatea bucala (pag. 203)

S1404012. Diametrul capului aspiratorului chirurgical este de: A. 0.5 mm B. 1 mm C. 2 mm D. 3 mm E. 10 mm

67



Rezidentiat 2004

68


(pag. 201)

S1404013. Freze cilindro-conice sunt frezele: A. nr. 171 B. nr. 4 C. nr.57 D. nr.258 E. nr. 256 (pag. 190)

S1404014. Frezele sferice se intrebuinteaza la: A. indepartarea tesuturilor dure alterate B. pregatirea retentiei C. extensia preparatiei D. atacul primar al dintelui E. toate cele de mai sus (pag. 189)

S1404015. Rulourile de vata paralinguale au grosimea de: A. 0,1 cm B. 0,9 cm C. 1 cm D. 2 cm E. 5 cm (pag. 202)

S1504016. Care este distanta minima admisa a stratului de dentina care separa un proces carios de pulpa dentara cu procese inflamatorii cronice? A. 2 mm B. 1.5 mm C. 2.5 mm D. 1 mm E. 0.5 mm (pag. 193)

S1504017. Care freze sferice au diametrul capului 0,5 mm: A. Nr. 1/4 B. Nr. 1 C. Nr. 2 D. Nr. 3 E. Nr.1/2 (pag. 189)

S1504018. Freza cilindrica nr. 56 are diametrul capului de: A. 0.8 mm B. 1.0 mm C. 1.2 mm D. 1.7 mm E. 1.3 mm (pag. 189)

S1504019. Freza para nr. 330 are diametrul capului de: A. 0.80 mm

68



Rezidentiat 2004

69

B. C. D. E.


0.70 mm 1.00 mm 1.20 mm 3 mm (pag. 189)

S1504020. Lungimea rulorilor de vata variaza intre: A. 1-2 cm B. 2-3 cm C. 3-5 cm D. 3-4 cm E. 5-6 cm (pag. 202)

S1504021. Pozitia Trendelenburg a pacientului se utilizeaza in: A. Prepararea cavitatilor B. in caz de urgenta C. in manoperele sangerande D. in manevrele executate la maxilar E. in manevrele executate la mandibula (pag. 197)

S1604022. Factori de risc pentru sanatatea operatorului in timpul prepararii cavitatilor A. supraincalzirea frezei poate produce arsuri de gradul I pe degetele care tin piesa cot B. din cauza concentrarii intense in cazul unor cavitati dificile, operatorul poate scrasni din dinti provocandu si fisuri sau chiar fracturi ale smaltului C. zgomotul produs de compresor poate produce hipoacuzie D. vibraţia produsa de piesa cot poate produce afecţiuni profesionale de tipul "crampa scriitorului"sau sindromul Raynaud E. aerosolul creat in timpul lucrului este un risc permanent pentru sanatate (pag. 194)

S1604023. Mandrenul instrumentelor rotative A. poate fi incadrat in trei clase dupa OMS articolul nr.23 (piesa dreapta, cot si turbina) B. este partea activa a instrumentului C. este partea pe care se infileteaza capul frezei D. este mansonul de plastic ce protejeaza capul frezei E. se adapteaza si fixeaza la piesa de mana (pag. 187)

S1604024. Contaminarea operatorului in timpul prepararii cavitatilor A. desi aparent reduce riscul contaminarii, masca chirurgicala este de fapt un focar de infectie prin faptul ca se incarca cu microorganisme B. prin clatirea gurii inaintea examinarii patogenitatea florei bucale este agravata deoarece sunt mobilizate si aduse la suprafata microorganismele ascunse in locurile retentive ale cavitatii bucale C. bacteriile de pe incaltamintea operatorului se gasesc in gura pacientului chiar si dupa mai multe ore de la tratament D. in cabinetul stomatologic se transmit maladii infecţioase precum: boala vacii nebune, migrena, spondiloza E. la stomatologii care folosesc turbina s-a constatat o crestere a incidentei si gravitatii urmatoarelor afectiuni: sinuzita, angina streptococica, bronsite etc. (pag. 196)

S1604025. Contaminarea operatorului in timpul prepararii cavitatilor

69



Rezidentiat 2004

70


A. contrar unor opinii mai vechi, in cabinetul stomatologic, riscul transmiterii unor infectii este scazut B. aplicarea digii nu reduce ariile de contaminare C. bacteriile patogene din gura pacientului nu ajung decat pe incaltamintea operatorului deci nu-i pericliteaza sanatatea D. contaminarea nu este posibila decat daca pacientul stranuta sau tuseste pe medic E. folosirea sistemului rapid de evacuare reduce cantitatea de bacterii din mediul inconjurator (pag. 196)

S1604026. Factori de risc pentru sanatatea operatorului in timpul prepararii cavitatilor A. supraincalzirea frezei poate produce arsuri de gradul I pe degetele care tin piesa cot B. din cauza concentrarii intense in cazul unor cavitati dificile, operatorul poate scrasni din dinti provocandu si fisuri sau chiar fracturi ale smaltului C. zgomotul produs de compresor poate produce hipoacuzie D. vibraţia produsa de piesa cot poate produce afecţiuni profesionale de tipul "crampa scriitorului"sau sindromul Raynaud E. aerosolul creat in timpul lucrului este un risc permanent pentru sanatate (pag. 194)

S2104027. Care este numărul minim de lame tăietoare al unei freze sferice : A. 4 B. 6 C. 8 D. 10 E. 5 (pag. 189)

S2104028. In prepararea modernă a cavităţilor nu se mai foloseşte : A. Freza sferică B. Freza cilindrică C. Freza cilindro-conică D. Freza roată E. Freza pară (pag. 188-190)

S2304029. Pentru clivarea smaltului si a dentinei se utilizeaza: A. bizotatorul de prag gingival B. lingura Black C. dalta D. sapaliga E. excavatorul (pag. 191)

S2304030. Freza para este utilizata in: A. prepararea cavitatilor de clasa I in vederea obturarii cu amalgam B. prepararea cavitatilor de clasa I in vederea obturarii cu compozit C. prepararea cavitatilor de clasa V in vederea obturarii cu amalgam D. prepararea cavitatilor de clasa V in vederea obturarii cu compozit E. indepartarea dentinei infectate (pag. 189)

S2304031. Lungimea capului frezei nr.245 este de: A. 2,45 mm B. 2 mm

70



Rezidentiat 2004

71


C. 3 mm D. 1 mm E. 4 mm (pag. 189)

S2304032. Freza cilindroconica nr.1169 se foloseste pentru: A. realizarea santurilor de retentie in cavitatile de clasa IV B. realizarea santurilor de retentie in cavitatile de clasa V C. realizarea santurilor de retentie in cavitatile preparate la nivelul grupului lateral D. realizarea santurilor de retentie in cavitatile de clasa I E. realizarea santurilor de retentie in cavitatile preparate la nivelul grupului frontal (pag. 190)

S2304033. La turatii reduse presiunea efectuata pe instrument trebuie sa fie: A. mare B. continua C. intermitenta D. inconstanta E. nici unul din raspunsurile de mai sus (pag. 194)

S2504034. Care dintre următoarele avantaje nu caracterizează diga dentară: A. Asigură vizibilitatea B. Asigură câmp operator curat C. Asigură câmp operator uscat D. Nu se poate steriliza E. Protejează împotriva instrumentelor tăioase (pag. 203)

S2604035. Diagnosticul trichinelozei se bazează pe: A. leucograma cu neutrofilie si eozinofilie, B. metoda de concentrare Kato-Miura, C. reactia intradermică care arată o infectie recentă, D. teste serologice care devin pozitive după 3 săptămâni de la infectare, E. detectarea larvelor musculare încapsulate după 14 zile de la infectare. (pag. 341)

S2604036. În tratarea trichinelozei: A. medicamentele nu actionează asupra formelor adulte, B. ţiabendazolul are efect numai asupra larvelor închistate, C. Mebendazolul se foloseste în primele 2 săptămâni postinfectare, D. Corticosteroizii scad reactiile inflamatorii si scad încărcarea parazitară musculară, E. Albendazolul se poate administra numai după ce larvele au ajuns în tesutul muscular. (pag. 341)

S2604037. Metoda Kato se foloseste în diagnosticul: A. trichinelozei, B. trichuriazei, C. toxocarozei, D. strongyloidozei, E. larvei migrans viscerale. (pag. 316)

71



Rezidentiat 2004

72


S2604038. Nematodele sunt viermi: A. nesegmentati, B. hermafroditi, C. cu tubul digestiv incomplet, D. cu organe reproducătoare duble, E. care afectează atât omul cât si animalele. (pag. 299)

S2604039. Ouăle nu se elimină prin materiile fecale la: A. Ascaris lumbricoides, B. Trichinella spiralis, C. Anchylostoma duodenale, D. Trichuris trichiura, E. Enterobius vermicularis. (pag. 337)

S2604040. Ascaris lumbricoides: A. femela este mai mare, având 10-17 cm, B. este cel mai mare nematod care parazitează intestinul uman, C. extremitatea posterioară a femelei se curbează ventral, D. ouăle sunt rezistente la temperature crescute, la desicatie si la putrefactie, E. adultii apar la 45 de zile de la infectie. (pag. 300)

S2604041. Ouăle de Ascaris lumbricoides pot fi: A. fecundate în afara organismului gazdă, B. numai sferice C. ovale D. eliminate în stadiu pluricelular E. de 50-60 de microni dimensiune (pag. 301)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1204042. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de presiunea exercitata asupra instrumentarului rotativ sunt adevarate: A. presiunea mare poate sa fie continua, atunci cand lamele taietoare ale frezei sunt ascutite B. presiunea mare este necesar a fi intermitenta pentru a scadea caldura frictionala C. presiunea produce caldura in mod uniform, la nivelul tuturor peretilor cavitatii D. actiunea presiunii frezei nu are efecte asupra pulpei dentare E. presiunea aplicata pe peretele pulpar produce mai multa caldura decat daca se directioneaza pe peretii laterali ai cavitatii (pag. 194)

S1204043. Dentina de reparatie: A. se formeaza ca raspuns la un proces carios de intensitate mare B. se formeaza uniform pe toti peretii camerei pulpare C. se formeaza pe peretele cavitatii pulpare adiacent stimulului D. se formeaza uniform pe toti peretii camerei pulpare mai accentuat adiacent peretelui pulpar E. se formeaza ca raspuns la un stimul de intensitate medie

72



Rezidentiat 2004

73


(pag. 192)

S1204044. Frezele globulare sunt utilizate pentru; A. pregatirea retentiei B. bizotarea marginilor in cavitatile de clasa a III-a si a IV-a C. indepartarea tesuturilor dure alterate D. atacul primar al dintelui E. accentuarea unghiurilor dintre peretii laterali ai cavitatilor de clasa a I-a (pag. 188)

S1204045. Grosimea cauciucului (rubber) digai poate fi; A. medium 0,23 mm B. gros 0,25 mm C. subtire 0,18 mm D. medium 0,20 mm E. subtire 0,12 mm (pag. 203)

S1204046. Odontoblastii nou formati; A. nu au capacitate secretorie B. formeaza dentina de reparatie C. nu exista ca si notiune, deoarece odontoblastii nu se regenereaza dupa moartea celulara D. se formeaza in cazul actiunii unui stimul iritant de intensitate medie E. se formeaza indiferent de intensitatea stimulului (pag. 193)

S1204047. Orificiul cu diametru 1,5 creat de clestele perforator al digai este pentru: A. premolari voluminosi B. molari de dimensiuni mari C. molari de dimensiuni medii D. premolari de dimensiuni reduse E. incisivi superiori (pag. 204)

S1204048. Rama digai de tip Young este: A. are forma de"U" B. un cadru de metal C. radiotransparent D. un cadru de plastic E. radioopac (pag. 203)

S1304049. Bolile infectioase cu risc de transmitere din cabinetul stomatologic sunt A. pneumonia B. SIDA C. TBC D. hepatita E. herpesul (pag. 196)

S1304050. Bratele clamelor cu care se fixeazǎ piesa de cauciuc a digǎi au urmǎtoarele forme: A. clame circumferentiale

73



Rezidentiat 2004

74

B. C. D. E.


clame cu aripioare clame fǎrǎ aripioare clame de fixare si retracţie clame cu 5 puncte de fixare (pag. 203-204)

S1304051. Care din urmǎtoarele enunturi reprezintǎ avantajele digǎi: A. oferǎ o bunǎ vizibilitate B. protejeazǎ impotriva medicamentelor iritante C. protejeazǎ pacientul impotriva aspiratiei sau inghitirii de debriuri sau instrumentar D. asigurǎ evacuarea lichidelor E. izoleazǎ pe termen scurt campul operator (pag. 202-203)

S1304052. Care din urmǎtoarele sisteme de rǎcire sunt indicate A. aerul B. aerosolul C. apa D. spray-ul E. parǎ de cauciuc (pag. 194)

S1304053. Cauciucul din componenta digǎi are grosimi diferite in functie de manopera unde se utilizeazǎ: A. 0,10 mm B. 0,12 mm C. 0,14 mm D. 0,20 mm E. 0,21 mm (pag. 203)

S1304054. Diga prezintǎ unele dezavantaje: A. neacceptatǎ de pacient din motive psihologice B. consumǎ mult timp C. nu se poate aplica pe dintii tineri insufficient erupti D. asigurǎ retracţia pǎrţilor moi E. pǎstreazǎ concentratia optimǎ a medicamentelor (pag. 203)

S1304055. Din ce este format un instrument de manǎ: A. manerul B. gatul C. lama D. mandren E. tija (pag. 190)

S1304056. In care din urmǎtoarele cazuri se utilizeazǎ frezele sferice A. atacul primar al dintilor B. extensia preparǎrii C. pregǎtirea retentiei D. bizotarea marginilor

74



Rezidentiat 2004

75


E. indepǎrtarea tesuturilor dure dentare (pag. 188)

S1304057. Reactia pulpei dupǎ indepǎrtarea structurii dentare este in functie de: A. mecanismele de protectie ale pulpei B. varsta pacientului C. nu depinde de tipul de instrument rotativ D. modalitatea de activare E. sisteme de racire (pag. 192)

S1304058. Rulourile de vatǎ se aplicǎ la maxilar in zona: A. retroincisivǎ B. retromolar C. peste frenul labial superior D. de o parte si de alta a frenului E. in zona caninului superior (pag. 202)

S1404059. Aspirarea tesuturilor moi in orificiile canulei ejectorului de saliva provoaca: A. durere B. obliterarea ejectorului C. singerare D. aspiratie ineficienta E. leziuni ale mucoasei planseului bucal (pag. 201)

S1404060. Care freze sferice au diametrul capului peste 1mm ? A. nr. 4 B. nr. 3 C. nr. 1 D. nr. 2 E. nr. 5 (pag. 189)

S1404061. Care freze sferice au diametrul capului sub 1 mm? A. nr 1/4 B. nr. 1/2 C. nr. 1 D. nr. 2 E. nr. 5 (pag. 189)

S1404062. Ce freze au diametrul capului de 1 mm ? A. sferica nr. 1 B. sferica nr. 2 C. cilindrica nr. 57 D. cilindrica nr. 58 E. cilindro-conica nr. 170 (pag. 189)

S1404063. Ce freze cilindrice au diametrul sub 1 mm?

75



Rezidentiat 2004

76

A. B. C. D. E.


nr. 56 nr. 256 nr. 57 nr. 257 nr. 258 (pag. 189)

S1404064. Dalta: A. se foloseste pentru planarea smaltului si a dentinei B. se foloseste pentru clivarea smaltului si a dentinei C. marginea taietoare este reprezentata de un bizou pe o singura parte D. actioneaza printr-o miscare de apasare E. actioneaza printr-o miscare de raclare (pag. 191)

S1404065. In ce situatii racirea cu aer este ineficienta? A. turatii de 5 000 rot/min B. turatii de 100 000 rot/min C. turatii de 50 000 rot/min D. podeaua cavitatii groasa de circa 2 mm E. podeaua cavitatii groasa de circa 1 mm (pag. 194)

S1404066. In formula instrumentelor de mana A. prima cifra reprezinta lungimea lamei in zecimi de mm B. a doua cifra reprezinta latimea lamei in mm C. a treia cifra reprezinta unghiul format de lama cu axul manerului in sutimi de arc de cerc D. a treia cifra reprezinta unghiul format de lama cu axul manerului in centigrade (cg) E. a patra cifra reprezinta unghiul dintre margineea taietoare si axul manerului exprimat in grade (pag. 191)

S1404067. Pozitia examinatorului de la 'ora 9' este confortabila pentru examinarea: A. fetelor ocluzale ale lateralilor inferiori din dreapta B. fetele ocluzale ale lateralilor inferiori din stanga C. fetele vestibulare ale lateralilor inferiori din dreapta D. fetele vestibulare ale lateralilor inferiori din stanga E. fetele vestibulare ale lateralilor superiori din stanga (pag. 198)

S1404068. Rulourile de vata pot fi mentinute in pozitie la maxilar cu: A. automatomul B. matase dentara C. clame Harvard D. pene de lemn E. clame Haller (pag. 202)

S1504069. Cand se ia in consideratie reactia pulpara la actiunea instrumentelor rotative se va avea in vedere: A. Mecanismul de protectie al pulpei B. Varsta pacientului C. Sistemele de racire

76



Rezidentiat 2004

77


D. Tipul de structuri dentare expuse E. Compozitia tesuturilor dentare (pag. 192)

S1504070. Caracteristicile daltei sunt urmatoarele: A. Prezinta bizou pe o singura parte B. Miscare de actiune prin apasare C. Poate fi dreapta D. Se gaseste sub forma de pereche E. Prezinta bizou dublu (pag. 191)

S1504071. Care freze cilindrice au diametrul de 1 mm? A. Nr. 57 B. Nr. 257 C. Nr. 258 D. Nr. 59 E. Nr. 259 (pag. 189)

S1504072. Cauciucul (rubber-ul) digai poate avea urmatoarele dimensiuni: A. 12.5x12.5 cm B. 14.5x14.5 cm C. 15x15 cm D. 13x13 cm E. 10x10 cm (pag. 203)

S1504073. Mentinerea rulourilor de vata se face prin: A. Automaton B. Clamele Harvard C. Clamele Haller D. Degetele operatorului E. Aspiratorul de saliva (pag. 202)

S1504074. Pentru molarii mandibulari se utilizeaza urmatoarele cllame de diga: A. Ivory 12 B. Ivory 13 C. Ivory 14 D. Ivory 3 E. Ivory 4 (pag. 204)

S1504075. Pozitia de lucru in fata pacientului se utilizeaza in urmatoarele situatii A. La examinarea dintilor mandibulari anteriori B. La examinarea dintilor maxilari anteriori C. La examinarea dintilor mandibulari posteriori D. La examinarea fetelor ocluzale ale dintilor posteriori drepti mandibulari E. La examinarea fetelor linguale ale dintilor mandibulari anteriori (pag. 198)

77



Rezidentiat 2004

78


S1504076. Utilizarea discurilor dentare trebuie insotita de: A. Lumina eficienta B. Aplicatie intermitenta C. Precautie extrema D. Buna izolare a campului operator E. Separatoare cu Ivory (pag. 195)

S1604077. Diga A. elimina conversatia inutila si lavajele bucale frecvente B. asigura o buna vizibilitate C. este bine tolerata de catre pacientii astmatici D. asigura retracţia parţilor moi E. protejeaza impotriva aspirarii si inghitirii instrumentelor (pag. 203)

S1604078. Diga (rubber-dam) A. nu este bine acceptata de catre pacienti B. nu se poate aplica pe dintii tineri, insuficient erupti C. se aplica pe rame metalice sau de plastic Optilux, Valsalva sau Brown D. cauciucul este de culoare alba pentru a nu produce un contrast prea mare cu dinţii E. cauciucul poate avea mai multe grosimi (pag. 203)

S1604079. Frezele sferice A. cu cat numarul de identificare atribuit de producator frezei este mai mic, cu atat freza are o dimensiune mai redusa B. se folosesc la indepartarea tesuturilor dure alterate C. sunt active numai la miscari laterale si de penetrare D. se folosesc la bizotarea marginilor cavitaţilor E. se folosesc la pregatirea retentiei (pag. 188)

S1604080. Gatul sau colul instrumentelor rotative A. trebuie sa fie suficient de gros pentru a fi rezistent si suficient de subtire pentru a asigura acces si vizibilitate B. din punct de vedere al operatorului este bine sa fie cat mai subtire pentru a asigura vizibilitate asupra partii active a instrumentului si manipulare usoara C. transmite fortele ce se exercita asupra capului in sens rotational si translational D. are forma conica, cu baza mare la nivelul capului si baza mica spre mandren E. este partea intermediara ce leaga mandrenul de capul activ (pag. 188)

S1604081. Instrumente rotative A. instrumentele rotative al caror cap prezinta lame se numesc freze dentare B. termenul de "forma", aplicat unei freze dentare se refera la conturul si silueta capului instrumentului C. frezele sunt actionate cu ajutorul pieselor de mana dar pot fi actionate si manual D. inainte ca freza sa acţioneze in dentina, capul sau activ trebuie lubrefiat cu vaselina E. dupa natura partii active instrumentele pentru prepararea cavitatilor pot fi taietoare sau abrazive (pag. 188)

S1604082. Instrumentele de mana pentru prepararea cavitatilor A. beneficiaza de o nomenclatura stabilita de Miller

78



Rezidentiat 2004

79


B. nomenclatura instrumentelor de mana se aseamana unei clasificari biologice si cuprinde trei clase C. in cadrul nomenclaturii, ordinul reprezinta scopul instrumentului, subordinul reprezinta maniera de folosire iar clasa reprezinta forma partii active D. sunt compuse din doua parţi esenţiale: manerul si gatul activ E. au un maner cu diametru mic, mediu sau mare, octogonal, prevazut sau nu cu retentivitati (pag. 190)

S1604083. Instrumentele de mana pentru prepararea cavitatilor A. toporisca deriva din dalta si este un instrument pereche dreapta-stanga B. dalta se foloseste pentru indepartarea pulpei coronare in cadrul pulpectomiei si pulpotomiei C. sunt caracterizate printr o formula formata din trei cifre D. bizotatorul de prag gingival se deosebeste de o toporisca doar prin laţimea si lungimea lamei taietoare E. in cazul in care marginea taietoare este in alt unghi decat 90s fata de lungimea lamei apare o a patra cifra in cadrul formulei instrumentului (pag. 191)

S1604084. Izolarea campului operator A. rulourile de vata pot fi mentinute pe maxilarul superior cu ajutorul automatomului B. paralingual, daca exista suficient spatiu, se aplica 2-3 rulouri unul peste altul C. la maxilar in zona frontala se aplica doua rulouri, de o parte si de alta a frenului D. ejectorul de saliva elimina atat lichidele cat si fragmente solide E. aspiratorul chirurgical se automentine sau este mentinut de catre pacient (pag. 201)

S1604085. Parti componente ale instrumentelor rotative A. gatul (colul) B. bratul C. capul (partea activa) D. piciorul (tija) E. mandrenul (pag. 187)

S1604086. Reactia pulpei la instrumentele taietoare rotative A. pulpa dintilor tineri este sensibila la injuriile provocate de prepararea cavitatii insa are o putere de recuperare mai mare decat pulpa imbatranita B. frezele din otel produc mai multa caldura decat cele din carbid C. frezele care sunt tocite produc mai putina caldura deoarece nu au o actiune atat de agresiva D. in cazul folosirii turaţiilor inalte temperatura este controlata prin scaderea presiunii, taierea intermitenta si folosirea racirii E. daca grosimea dentinei ramase este sub 2 mm, raspunsul pulpar este prompt si intens (pag. 191)

S1604087. Sisteme de racire a frezelor A. spray-ul (apa + aer) este mai avantajos decat racirea cu apa B. racirea cu aer este eficienta chiar si in cazul cavitatilor in care grosimea stratului de dentina este mai mica decat 2 mm C. racirea cu aer produce aerosol nociv prin incarcatura microbiana D. racirea cu apa este eficienta insa este necesar un sistem eficient de evacuare E. in cazul racirii cu spray, este bine ca apa sa fie incalzita la cca 54sC (pag. 191)

S2104088. Care freze cilindrice au diametrul de minimum 1 mm : A. Nr. 56

79



Rezidentiat 2004

80

B. C. D. E.


Nr. 257 Nr. 258 Nr. 259 Nr. 256 (pag. 189)

S2104089. Care freze sferice au diametrul capului peste 1 mm : A. Nr. 4 B. Nr. 3 C. Nr. 1 D. Nr. 2 E. Nr. 5 (pag. 189)

S2104090. Care freze sferice au diametrul capului sub 1 mm : A. Nr. ¼ B. Nr. ½ C. Nr.1 D. Nr.2 E. Nr.5 (pag. 189)

S2304091. Frezele sferice se utilizeaza in: A. îndepartarea ţesuturilor dure dentare B. bizotarea marginilor C. pregatirea retenţiei D. extensia preparǎrii E. atacul primar al dintilor (pag. 188)

S2304092. Un instrument de mana este format din: A. tija B. mandren C. manerul D. gatul E. lama (pag. 190)

S2304093. Care din instrumentele de mana sunt pereche? A. toporisca B. bizotatorul de prag gingival C. sapaliga D. dalta E. sonda dentara (pag. 191-192)

S2304094. Reactia pulpara la instrumentele rotative depinde de: A. varsta pacientului B. tipul de instrument activ C. sistemele de racire D. evolutia leziunii carioase E. adancimea leziunii carioase

80



Rezidentiat 2004

81


(pag. 192)

S2304095. In cabinetul stomatologic sunt acceptate urmatoarele pozitii operatorii: A. cu antebraţul sprijinit pe umerii pacientului B. în faţa pacientului (ora 6) C. în dreapta (ora 9) D. în stanga (ora 9) E. în spatele pacientului (ora 12) (pag. 197)

S2304096. In cabinetul stomatologic se pot transmite urmatoarele boli infectioase: A. herpesul B. hepatita C. SIDA D. TBC E. pneumonia (pag. 196)

S2304097. Freza para are urmatoarele caracteristici: A. unghi de intalnire cu partea laterala rotunjit B. partea frontala plata C. lungimea capului de doua ori mai mare decat latimea D. lungimea capului de trei ori mai mare decat latimea E. partea frontala convexa (pag. 189)

S2304098. La turatii inalte temperatura este controlata prin: A. cresterea presiunii si utilizarea spray-ului B. scaderea presiunii C. taierea intermitenta D. folosirea optionala a sistemului de racire E. folosirea obligatorie a sistemului de racire (pag. 194)

S2304099. Cele mai mari cresteri ale temperaturii pulpare sunt generate de utilizarea: A. frezelor din otel B. frezelor diamantate active C. frezelor diamantate inactive D. frezelor din carbid E. frezelor cu cutite helicoidale (pag. 193)

S2304100. Bizotatoarele de prag gingival au urmatoarele caracteristici: A. sunt toporisti modificate B. lama bizotatorului este dreapta C. lama bizotatorului este curba D. sunt perechi E. sunt necesare doua pentru cavitatea meziala si doua pentru cavitatea distala (pag. 192)

S2304101. Dupa designul capului instrumentele sunt impartite in: A. instrumente sferice

81



Rezidentiat 2004

82

B. C. D. E.


instrumente cilindrice instrumente cilindro-conice instrumente taietoare instrumente abrazive (pag. 188)

S2304102. Forma partii active se refera la: A. conturul capului instrumentului B. silueta capului instrumentului C. gatul instrumentului D. colul instrumentului E. manerul instrumentului (pag. 188)

S2304103. Caracteristicile daltii sunt urmatoarele: A. bizou pe o singura parte B. bizou dublu C. miscare de actiune prin apasare D. miscare de actiune prin presiune E. marginea taietoare si lama formeaza un unghi de 90 grade (pag. 191)

S2504104. Diga are următoarele dezavantaje: A. Neacceptarea de către pacient pe motiv psihic B. Consumator de timp la aplicare C. Nu se poate folosi pe dinţi cu erupţie imcompletă D. Nu asigură câmp operator curat E. Nu asigură o bună vizibilitate (pag. 203)

S2604105. Larvele de Ascaris lumbricoides: A. rămân în ficat 6-10 zile, B. pot produce îngrosarea pliurilor mucoasei jejunale, C. produc sindromul Löffler în ficat, D. determină un infiltrat eozinofilic pulmonar, E. sunt mai bine tolerate decât formele adulte. (pag. 303)

S2604106. Eratismul A. înseamnă migrarea larvelor de Ascaris lumbricoides în afara intestinelor, B. înseamnă migrarea formelor adulte de Ascaris lumbricoides din intestin, C. poate fi provocat de unele medicamente si de febră, D. poate determina ileus acut cu necroza peretelui intestinal, E. nu se asociază cu abces hepatic. (pag. 304)

S2604107. Enterobius vermicularis: A. este un nematod vivipar, B. are esofag strongiloid, C. anterior femela prezintă un buton cefalic, D. femela depune ouăle în zona perianală si vulvară, E. determină o boală cronică.

82



Rezidentiat 2004

83


(pag. 308-311)

S2604108. În trichuriază: A. modificările cuprind toată grosimea peretelui intestinal B. helmintii adulti lezează enterocitele, C. este posibilă autoinfestarea, D. cel mai des modificările se limitează la zona cecală, E. prolapsul rectal este patognomonic. (pag. 340)

S2604109. Manifestările clinice în trichineloză: A. diaree abundentă choleriformă, B. tenesme, C. apar numai la persoanele care au peste 50 de larve/g de muschi, D. erupţtii urticariene, E. forma gravă se poate asocia cu poliarterită nodoasă. (pag. 340)

S2604110. În toxocaroză: A. agentul infectios este Toxocara canis, B. agentul infectios este Toxocara cati, C. agentul infectios este Ascaris lumbricoides, D. agentul infectios este forma larvară a parazitului Ascaris suum, E. există o predilectie pentru sistemul nervos central. (pag. 330-332)

S2604111. Strongiloidoza: A. se observă în zonele temperate, B. este frecventă în nord- vestul Transilvaniei, C. se tratează cu ivermectină, D. este urmarea ingerării pătrunderii larvelor E. forma gravă se poate asocia cu icter, comă. (pag. 323-328)

S2604112. Se transmit prin sol: A. larvele de Anchylostoma duodenale, B. larvele rabditoide de Strongyloides stercoralis, C. ouăle de Trichuris trichiura, D. larvele strongiloide de Strongyloides stercoralis, E. ouăle de Ascaris lumbricoides. (pag. 302-328)

S2904113. Fiecare instrument rotativ este format din A. mandrenul B. colul C. partea activa D. trei componente E. nici un raspuns corect (pag. 187)

S2904114. Ce fel de instrumente taietoare cunoasteti A. sapita

83



Rezidentiat 2004

84

B. C. D. E.


dalta bizotatorul de prag gingival fuloarul de ciment toporisca (pag. 191)

S2904115. Frezele sferice sunt utilizate pentru A. planarea peretilor axiali B. atacul primar al dintelui C. extensia prepararii D. finisarea marginilor cavitatii E. pregatirea retentiei (pag. 188)

S2904116. Sapita se foloseste A. printr-o miscare de tragere B. prin apasare C. pentru planarea smaltului si dentinei D. toate raspunsurile corecte E. nici un raspuns corect (pag. 191)

S2904117. Bizotatorul de prag gingival are urmatoarele caracteristici A. este o toporisca B. este o toporisca modificata C. intre marginea taietoare si axul lamei este un unghi altul decat 90 de grade D. intre marginea taietoare si axul lamei este un unghi de 90 de grade E. nici un raspuns corect (pag. 191)

84



Rezidentiat 2004

85


Tema nr. 5 Tratamentul cariei dentare BIBLIOGRAFIE: 4. A.Iliescu, M. Gafar - Cariologie şi otodontoterapie restauratoare, Ed.medicală, Bucureşti, 2001.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1205001. Dimensiunea particulelor pulberii cimentului fosfat de zinc de tip I este: A. de 40µ B. mai mare de 30µ C. mai mica de 40µ D. mai mica de 25µ E. intre 25-35µ (pag. 303)

S1205002. Lacul de copal poate reduce permeabilitatea canaliculelor dentinare cu pana A. 30% B. 35% C. 72% D. 69% E. 40% ° (pag. 295)

S1305003. Linerii din eugenolat de zinc se caracterizeaza prin A. PH alcalin si efecte de iritatie pulpara B. PH aproape neutru si efecte de stimulare pulpara C. PH aproape neutru si efect sedativ pulpar D. PH acid si efecte de iritaţie pulpara E. PH cu valori cuprinse intre 6-9. (pag. 298)

S1405004. Cavitatiile complexe: A. implica doua suprafete ale dintelui B. implica trei sau mai multe suprafete ale dintelui C. implica o suprafata a dintelui D. se refera la adancimea cavitaţilor E. se refera la ariile anatomice implicate (pag. 172)

S1405005. Gravarea acida a dentinei se face timp de: A. 10 secunde B. 15 secunde C. 20 secunde D. 30 secunde E. 60 secunde (pag. 328)

S1405006. Gravarea acida a smaltului se face timp de: A. 10 secunde

85



Rezidentiat 2004

86

B. C. D. E.


15 secunde 20 secunde 30 secunde 60 secunde (pag. 328)

S1405007. in ce clasa sunt incluse cavitatile atipice de genul MOD? A. clasa I B. clasa a II-a C. clasa a V-a D. clasa a VI-a E. clasa a III-a (pag. 174)

S1405008. Prin demineralizare, porozitatea plagii dentinare creste: A. de la 1% la 13,4% B. de la 1% la 1,9% C. de la 1% la 28,6% D. de la 1% la 6,8% E. de la 2% la 13,4% (pag. 326)

S1505009. Cavitatile compuse implica afectarea a: A. Trei suprafete dentare B. Mai multe suprafete dentare C. Doua suprafete dentare D. O singura suprafeta dentara E. Patru suprafete dentare (pag. 172)

S1505010. Conform datelor actuale care este dimensiunea peretelui de ednttina care asigura protectia pulpara chimica si termica? A. 1.5-2 mm B. 2 mm C. 2-3 mm D. 0.5-1 mm E. 2.5-3 mm (pag. 301)

S1505011. Primerii autogravanti ai compomerilor demineralizeaza dentina pe o adancime de: A. 0.5 micrometri B. 0.2 micrometri C. 0.7 micrometri D. 0.8 micrometri E. 0.3 micrometri (pag. 346)

S1505012. Stabilirea conturului marginal pentru cavitatile preparate pe fetele proximale trebuie sa respecte urmatoarele reguli: A. Plasarea marginilor cavitatii pana in tesuturi sanatoase B. Extinderea marginilor pentru un acces suficient manoperelor terapeutice C. Extinderea marginii gingivale apical fata de punctul de contact

86



Rezidentiat 2004

87


D. Extinderea marginilor vestibulare si orale in interiorul ambrazurilor respective E. Toate de mai sus (pag. 176)

S1505013. Tratamentul profilactic al cariei dentare se refera la:. A. Remineraliyarea leziunilor incipiente B. Sigilarea santurilor, fisurilor si fosetelor C. Modificarea dietei D. Folosirea fluorurilor E. Toate de mai sus (pag. 168)

S1605014. Hibridizarea plagii dentinare A. sistemele adezive de primeri cu acetona sunt eficiente doar pe dentina excesiv de umeda B. rasina adeziva se polimerizeaza concomitent cu primul strat de compozit C. gravarea acida globala se realizeaza cu acid fosforic 30-40% timp de 15 secunde D. dentina opaca (zona reacţiei vitale) necesita o gravare prelungita (peste 15 secunde) E. obiceiul de a freca primerul cu ajutorul buretelui este daunator deoarece, la nivel microscopic, reteaua de colagen se prabuseste (pag. 346)

S1605015. Peretii unei cavitati A. peretele despartitor este situat intre pulpa si cavitate B. peretele dublu se intalneste in cazul cavitatilor MOD C. peretele de rezistenta asigura rezistenta cavitatii D. peretele glisant este un perete fracturat, care nu mai este menţinut decat de catre gingie E. peretele axial este paralel cu axul lung al dintelui (pag. 167)

S1605016. Planul de tratament in caria simpla A. nu este nevoie de un plan de tratament, pur si simplu se prepara cavitatile si se obtureaza B. exista doua tipuri de planuri de tratament: idealist si realist C. un plan solid de tratament depinde de parerea apartinatorilor pacientului D. secvenţa planului de tratament: faza de cunoastere, faza de diagnosticare, faza de obturare, faza de intreţinere si faza de recuperare E. tratamentele complexe vor fi esalonate pe faze (pag. 167)

S2105017. Care este principiul după care se stabileşte conturul marginal al unei cavităţi : A. Indepărtarea completă a smalţului subminat B. Indepărtarea completă a dentinei ramolite C. Indepărtarea completă a smalţului cariat D. Respectarea regulilor de rezistenţă E. Respectarea regulilor de retenţie (pag. 175)

S2105018. Conturul marginal al unei cavităţi ocluzale la primul premolar superior seamănă cu un A. Patrat B. Cerc C. Fluture D. Coadă de rândunică E. Romb

87



Rezidentiat 2004

88


(pag. 175)

S2305019. Linerii din eugenolat de zinc prezinta urmatoarele caracteristici: A. PH cu valori cuprinse între 6-9. B. PH acid şi efecte de iritaţie pulpară C. PH aproape neutru şi efect sedativ pulpar D. PH aproape neutru şi efecte de stimulare pulpară E. PH alcalin şi efecte de iritaţie pulpară (pag. 298)

S2305020. Deteriorarea adeziunii provoaca consecinte clinice grave atunci când adeziunea se compromite: A. Intre detritusul remanent hibridizat şi dentina sănătoasă subiacentă B. Intre baza stratului hibrid şi dentina sănătoasă subiacentă C. In masa stratului hibrid D. Intre adeziv şi porţiunea superficială a stratului hibrid E. Intre compozit şi adeziv (pag. 339)

S2305021. Legatura adeziva poate ceda prin compromiterea: A. coeziunii la jonctiunea rasina adeziva/strat hibrid B. coeziunii la jonctiunea rasina adeziva/rasina compozita C. coeziunii la jonctiunea smalt/rasina compozita D. coeziunii la jonctiunea rasina adeziva/canalicule dentinare E. coeziunii la jonctiunea strat hibrid/canalicule dentinare (pag. 338)

S2305022. Zonele de minima rezistenta mecanica sunt situate: A. intre adeziv si limita superficiala a stratului hibrid B. intre adeziv si limita profunda a stratului hibrid C. intre adeziv si rasina compozita D. intre stratul hibrid si canaliculele dentinare E. intre rasina compozita si stratul hibrid (pag. 338)

S2305023. Profunzimea impregnarii dentinei demineralizate cu monomer adeziv depinde de: A. afinitatea pentru substratul tisular B. gradul de deshidratare dentinara C. tipul de monomer adeziv D. tipul leziunii carioase E. localizarea leziunii carioase (pag. 332)

S2505024. Cavităţile de clasa a II-a se pregătesc la nivelul cariilor care evoluează pe suprafeţele: A. Proximale ale premolarilor B. Proximale ale caninilor C. Proximale ale incisivilor laterali D. Proximale ale incisivilor centrali E. Vestibulare ale molarilor (pag. 173)

S2605025. Care dintre următorii compuşi heteroproteici conţine hemul ca şi grupare prostetică: A. Clorofila

88



Rezidentiat 2004

89

B. C. D. E.


Mioglobina Imunoglobulinele Superoxid dismutaza Ceruloplasmina (pag. 519)

S2605026. Banda Soret reprezintă acea bandă de absorbţie, situată în jurul lungimii de undă de 400 nm, pe baza căreia pot fi dozate: A. Substratele chimice B. Enzimele serice C. Ionii D. Diverse porfirine E. Proteinele plasmatice (pag. 520)

S2605027. În biosinteza hemului, principala etapă de control enzimatic se realizează la nivelul: A. Porfobilinogen dezaminazei B. Uroporfirinogen III cosintetazei C. Uroporfirinogen decarboxilazei D. Ferochelatazei E. -Aminolevulinat sintetazei ( -ALAS) (pag. 525)

S2605028. Cea mai frecventă formă de porfirie este: A. Porfiria cutanea tarda B. Porfiria acută intermitentă C. Porfiria variegata D. Coproporfiria ereditară E. Protoporfiria (pag. 527)

S2605029. Produsul de catabolism al hemului, oxidat şi cu caracter aciclic, legat încă de globină, este...: A. Biliverdina B. Bilirubina C. Verdoglobina D. - hidroxihemina E. Hem oxigenaza (pag. 529)

S2605030. Bilirubina este hidrosolubilizată prin conjugarea cu acid glucuronic a ...: A. Resturilor Metil B. Resturilor Vinil C. Albuminei D. Resturilor propionil E. Urobilinogenului (pag. 532)

S2605031. Activitatea hepatică a glucuronil-transferazei este indusă de: A. Aspirină B. Antibiotice C. Hipoalbuminemie

89



Rezidentiat 2004

90


D. Urobilinogen E. Fenobarbital (pag. 533)

S2905032. Conform clasificarii anatomo-topografice, cavitatea de clasa I se defineste A. rezulta in urma tratamentului cariilor care evolueaza pe suprafetele proximale ala incisivilor si caninilor cu pastrarea unghiului incizal B. rezulta in urma tratamentului cariilor care evolueaza in toate fosele si fisurile de pe suprafata ocluzala a molarilor si premolarilor C. rezulta in urma tratamentului cariilor ce evolueaza in cele doua treimi ocluzale vestibulare si palatinale ale frontalilor maxilaro D. raspunsuri corecte a,b,c. E. rapunsuri corecte b si c (pag. 173)

S2905033. Obtinerea formei de rezistenta reprezinta: A. ameloplastia B. o sculptare si plasare a peretilor cavitatii care sa permita ca restauratia si dintele sa reziste fortelor ocluzale C. accesibilitate si operare usoara in prepararea si restaurarea cavitatii D. rezistenta restauratiei la fortele de dislocare E. nici un raspuns corect (pag. 178)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1205034. Avantajele linerilor cu hidroxid de calciu sunt: A. efect bacteriostatic B. rezistenta la compresiune optima C. alcalinitate crescuta,pastrata si dupa priza D. rezistenta fata de actiunea de solubilizare a lichidelor bucale E. stimuleaza indirect depunerea de dentina secundara (pag. 297)

S1205035. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de primerii autogravanti sunt adevarate A. au aceeasi putere de penetratie in smalt ca si agentii conventionali B. nu au aceeasi putere de penetrare in smalt ca si agentii conventionali C. utilizarea lor realizeaza o economie de timp D. folosesc ca si agent de conditionare sol.37% de acid fosforic E. patrund in plaga dentinara pe o adancime de 1µm in 30" (pag. 328)

S1205036. Avantajele lacurilor dentare sunt: A. izoleaza termic B. incetinesc patrunderea in canaliculele dentinare ai produsilor de coroziune ai amalgamului C. rezista in mediul oral D. adera fizic si chimic de tesuturile dentare E. reduc penetrarea acidului din cimentul fosfat de zinc in plaga dentinara (pag. 294)

S1205037. Care dintre urmatoarele preparate comerciale sunt sisteme adezive monocomponente: A. Opti Bond

90



Rezidentiat 2004

91

B. C. D. E.


One Coat Bond Clearfil Liner Bond2 Syntac Sprint Tenure (pag. 328,343,341)

S1205038. Dintre dezavantajele linerilor fac parte urmatoarele A. izolare termica necorespunzatoare B. protectie chimica prin sigilarea canaliculelor dentinare C. lipsa rezistentei mecanice semnificative D. desprinderea de pe suprafata plagii dentinare in timpul contractiei de priza a compozitelor E. alcalinitatea crescuta (pag. 296)

S1205039. Factorul C: A. are o valoare cat mai aproape de 1, pentru cavitatea de clasa a I-a, unde fotopolimerizarea se face in straturi succesive cat mai mici B. este cu atat mai mare cu cat o cavitate are mai multi pereti C. este cu atat mai mare cu cat o cavitate are mai putini pereti D. exprima raportul intre numarul de pereti ai cavitatii de care se cupleaza compozitul si forta adeziunii de un perete dentar E. exprima raportul intre numarul de pereti ai cavitatii de care se cupleaza compozitul si numarul de suprafete libere ale obturatiei (pag. 323)

S1205040. Lacurile dentare (varnish-urile) contin rasini naturale de tipul; A. benzen B. sandarac C. copal D. clorbutanol E. colofoniu (pag. 294)

S1205041. Primerii au rolul de: A. inlaturare a stratului de detritus dentinar remanent B. umectare intima a fibrelor de colagen C. colabare a fibrelor de colagen,blocand permeabilitatea dentinei D. inlocuirea mansonului de apa din jurul fibrelor de colagen E. amortizare a solicitarilor ocluzale masticatorii (pag. 332)

S1205042. Prin demineralizare, porozitatea plagii dentinare: A. nu se modifica decat cu 1-2% B. creste la valoarea de 8,2% C. creste la valoarea de 13,4% D. se mareste calibrul canaliculelor dentinare E. nu sunt demineralizate canaliculele dentinare (pag. 326)

S1205043. Rezistenta la compresiune a cimentului fosfat de zinc poate fi compromisa prin; A. incorporarea initiala a unei cantitati prea mari de pulbere B. raport marit pulbere/lichid C. raport scazut pulbere/lichid

91



Rezidentiat 2004

92


D. incalzirea placutei de sticla pe care se spatuleaza E. contact prematur cu lichidele bucale (pag. 304)

S1305044. Avantajele linerilor din cimenturi cu ionomeri de sticla A. Biocompatibilitatea B. Adezivitatea la dentina C. Rezistenta la compresiune masticatorie superioara rasinilor compozite D. Reducerea microinfiltraţiei marginale E. Rezistenta la compresiune masticatorie superioara celorlalti lineri (pag. 299)

S1305045. Conceptia terapeutica contemporana privind atitudinea fata de plaga dentinara recomanda A. Obturatia de baza pentru protejarea plagii dentinare doar in scopul izolarii mecanice a pulpei dentare B. Obturatia de baza pentru protejarea plagii dnetinare doar in scopul izolarii chimice a pulpei dentare C. Obturatia de baza pentru protejarea plagii dentinare in scopul izolarii termice a pulpei dentare D. Obturaţia de baza pentru protejarea plagii dentinare in scopul izolarii electrice a pulpei dentare E. Izolarea termica fata de obturatiile metalice atunci cand grosimea plagii dentinare care acopera pulpa scade sub 1mm (pag. 301)

S1305046. Etapele in prepararea unui liner din ciment ionomere de sticla includ: A. Spatularea unei jumatati din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pana la obtinerea unei consistente vascoase omogene B. Spatularea unei jumatati din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pana la obtinerea unei consistente cremoase omogene C. Incorporarea celeilalte jumatati de pulbere si spatularea timp de inca 10-15 secunde D. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaza doar 5 secunde E. La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaza doar 15 secunde (pag. 300)

S1305047. Indicarea adezivilor dentinari in protectia plagii dentinare se datoreaza: A. Capacitatii de sigilare a canaliculelor dentinare superioara lacurilor B. Biocompatibilitatii pulpare C. Efectului antibacterian D. Obligativitatii condiţionarii plagii dentinare E. Capacitatii de izolare termica (pag. 320)

S1305048. Indicatiile hibridizarii plagii dentinare sunt urmatoarele: A. Obturatii coronare adezive cu compozit B. Obturatii coronare adezive cu amalgam C. Obturatii cu cimenturi cu ionomeri de sticla D. Sigilarea preventiva a plagii dentinare E. Sigilarea curativa a plagii dentinare (pag. 323,324)

S1305049. Lacurile dentare au urmatoarele indicatii: A. Protectia chimica a plagii dentinare fata de bazele de ciment fosfat, necesara daca grosimea dentinei restante este mai mica de 2 mm B. Protectia chimica a plagii dentinare fata de bazele de ciment fosfat, necesara daca grosimea dentinei restante este mai mica de 0,5-1 mm C. Reducerea microinfiltratiei marginale la obturatiile din amalgam de argint, atunci cand sunt aplicate pe

92



Rezidentiat 2004

93


plaga dentinara D. Reducerea microinfiltraţiei marginale la obturaţiile din amalgam de argint, atunci cand sunt aplicate pe plaga dentinara si pe pereţii de smalţ ai cavitaţii E. Reducerea hipersensibilitatii dentinare (pag. 295)

S1305050. Proprietatile cimentului policarboxilic sunt urmatoarele: A. Biocompatibil prin cresterea PH-ului la 5 dupa ½ ora de la spatulare B. Biocompatibil prin disocierea redusa a acidului poliacrilic C. Rezistenta mecanica cea mai mare dintre materialele utilizate ca obturatie de baza D. Adeziune chimica la smalţ si dentina E. Activitate antibacteriana similara eugenatului de zinc (pag. 309)

S1305051. Regulile generale ale unei hibridizari optime includ A. Gravarea dentinara cu acid ortofosforic 37% timp de 15-30 secunde B. Gravarea dentinara cu acid ortofosforic 37% timp de 15 secunde C. Indepartarea detritusului remanent dentinar intr-o singura etapa D. Indepartarea detritusului remanent dentinar in 3 etape distincte E. Polimerizarea separata a rasinii adezive inaintea obturatiei coronare cu compozit (pag. 346)

S1305052. Utilizarea compozitelor fluide ca obturatii de baza este indicata deoarece A. Au modul de elasticitate mai scazut fata de compozitele hibride ceea ce confera rezistenta mai mare la fracturare B. Au modul de elasticitate mai mare fata de compozitele hibride ceea ce confera rezistenta mai mare la fracturare C. Au rezistenta mai mare la compresiune fata de compozitele hibride D. Au rezistenţa mai mare la compresiune faţa de valorile altor materiale de obturaţie de baza E. Au contractie mare de priza (pag. 313)

S1405053. Avantajele prepararilor multiple sunt: A. reduce numarul vizitelor pacientului la stomatolog B. conduce la castigare de timp C. necesita un numar redus de instrumente D. reduc riscul procedurilor restauratoare incorecte E. scad pretul de cost al tratamentului (pag. 184-185)

S1405054. Cavitatiile de clasa I rezulta in urma tratamentului leziunilor carioase care evolueaza: A. in toate fosele si fisurile de pe suprafata ocluzala a molarilor si premolarilor B. in 2/3 ocluzale vestibulare si orale ale molarilor C. suprafata palatinala a frontalilor maxilari D. suprafeţele proximale ale incisivilor si caninilor cu pastarea unghiului incizal E. in 1/3incizala a fetelor vestibulare si orale ale dintilor (pag. 173-174)

S1405055. Coafajul indirect este indicat in cavitati cu dentina dura si mici zone de dentina alterata, daca: A. dentina alterata ocupa o suprafata punctiforma plasata strict in dreptul coarnelor pulpare B. dinti ce au si alte restaurari corecte C. accesibilitate directa

93



Rezidentiat 2004

94


D. pacient tanar, sanatos E. dentina alterata ocupa o suprafata de pana la 2mm diametru (pag. 315)

S1405056. in ce situatii indepartarea tesutului cariat este indicata prima in prepararea cavitatii? A. in cavitati profunde B. in cavitati orale cu numeroase si extinse procese carioase C. cand se doreste realizarea controlului cariei D. la dinţi cu leziune carioasa minima E. in cavitati punctiforme (pag. 178-179)

S1505057. Accesul rasinii adezive in profunzimea dentinei este influentata de urmatorii factori: A. Porozitatea matricei dentare B. Umiditatea endogena C. Umiditatea accidentala D. Umiditatea exogena E. Tipul rasinii adezive (pag. 327)

S1505058. Avantajele linerilor cu hidroxid de calciu sunt: A. Alcalinitate crescuta B. Alcalinitate scazuta C. Efect bacteriostatic D. Stimuleaza indirect neodentinogeneza E. Reduce hipersensibilitatea dentinara dupa obturatii coronare recente (pag. 297)

S1505059. Care este dimensiunea admisa a puntii de smalt existenta intre doua fose sau fisuri pentru a putea fi pastrata: A. 0.5 mm B. Mai mare de 0.5 mm C. Mai mica de 0.5 mm D. 1 mm E. 1-2 mm (pag. 175)

S1505060. Cavitatile de clasa a VI-a rezulta in urma tratamentului leziunilor situate la: A. Nivelul marginilor incizale ale dintilor anteriori B. Varfului cuspizilor dintilor laterali C. Nivelul treimii cervicale orale a caninilor superiori D. Nivelul fetelor vestibulare E. Nivelul suprafetelor mezio-ocluzo-distale (pag. 174)

S1505061. Colabarea fibrelor de colagen si pierderea retentiei oferite de acestea se produce dupa: A. Demineralizare insuficienta a dentinei B. Demineralizare excesiva a dentinei C. Uscarea cavitatii dupa spalarea acidului D. Utilizarea de acizi cu concentratie mai mare E. Cresterea timpului de utilizare al acizilor peste cel indicat de producator (pag. 328)

94



Rezidentiat 2004

95


S1505062. Contraindicatiile lacurilor dentare sunt urmatoarele: A. Sub coafajele indirecte B. Sub bazele de ciment cu ionemer de sticla C. Sigilarea canaliculelor dentinare inaintea obturatiilor cu amalgam D. Protectia temporara a uzurii masticatorii a obturatiilor coronare E. Sub obturatii de rasini acrilice sau compozite (pag. 295)

S1505063. In conceptia actuala a tratamentului cariei dentare simple extensia preventiva se utilizeaza in functie de urmatorii factori: A. Extinderea cariei B. Materialul de restaurare folosit C. Pozitia dintelui antagonist D. Forma dintilor E. Tipul dietei (pag. 171)

S1505064. Particularitatile hibridizarii dentinei uscate sunt urmatoarele: A. Permite verificarea eficientei prin aspectul alb-cretos al smaltului demineralizat uscat B. Necesita o uscare moderata C. Nu exista riscul de supraumectare D. Marja foarte mica de toleranta tehnica E. Larga utilizare (pag. 342)

S1505065. Viteza de difuziune a rasinii adezive intr-un substrat depinde de: A. Masa moleculara B. Temperatura C. Vascozitate D. Timpul de actiune E. Afinitatea pentru substrat (pag. 330)

S1605066. Clasificarea cavitatilor in functie de numarul suprafetelor implicate A. cavitati multiple: implica trei sau mai multe suprafete ale dintelui B. cavitati imbricate: implica trei sau mai multe suprafete ale dintelui, mai putin suprafata ocluzala C. cavitati simple: implica o singura suprafata D. cavitaţi compuse: implica doua suprafeţe E. cavitati complicate: implica suprafete care au suferit atacuri de carie complicata (pag. 172)

S1605067. Compomerii A. se obtin prin adausul de grupari acide carboxilice la lantul principal al monomerului rasinilor conventionale B. au constituit prilejul folosirii pentru prima data a linerilor autoagravanti C. sunt rasini compozite modificate prin adaosul de poliacizi D. primerii autogravanţi ai compomerilor au o activitate acida slaba E. eficienta primerilor autogravanti ai compomerilor poate fi crescuta printr o gravare acida conventionala prealabila aplicarii primerului (pag. 346)

S1605068. Hibridizarea dentinei uscate A. permite verificarea eficientei gravarii acide prin aspectul tipic alb-cretos al smaltului demineralizat uscat

95



Rezidentiat 2004

96

B. C. D. E.


nu exista riscul de supraumectare necesita o uscare intensa de circa 30 secunde dupa lavajul acidului dentina uscata este rehidratata cu un primer dizolvat in apa refacerea porilor initiali ai matricei dentinare demineralizate este grabita prin aplicarea primerilor in solutie apoasa (pag. 342)

S1605069. Lacurile dentare (varnish-urile) A. sunt indicate in special sub obturatii de compozit pentru a proteja pulpa de efectul nociv al agentului adeziv B. sunt indicate sub obturatii de amalgam pentru sigilarea canaliculelor dentinare C. unghiul de contact al lacului cu placa dentara microbiana este de 53-106s D. incetinesc patrunderea produsilor de coroziune ai amalgamului in canaliculele dentinare E. se prefera aplicarea a 2-3 straturi subtiri decat a unui strat gros (pag. 294)

S1605070. Linerii A. in cazul in care contin hidroxid de calciu, se folosesc la coafaj direct si indirect B. nu realizeaza o buna izolare termica C. dupa cum le spune si numele, se folosesc pentru trasarea de linii pe fundul cavitatilor D. sunt un fel de lacuri mai subţiri E. contin rasini naturale sau sintetice dizolvate in solventi organici (pag. 296)

S1605071. Obiectivele prepararii cavitatilor A. refacerea starii de sanatate a odontoblastilor si neuronilor pulpari B. refacerea increderii in sine si a confortului psihologic al pacientului C. indepartarea tuturor tesuturilor alterate D. oferirea protecţiei necesare pentru glandele salivare majore E. crearea conditiilor pentru aplicarea estetica si functionala a materialului de obturatie (pag. 171)

S1605072. Obturatia de baza A. in cavitatile de adancime medie, daca dentina are un aspect normal, obturatia de baza se poate face, printre altele cu ciment policarboxilat B. cimenturile antiseptice realizeaza baza propriu-zisa dar si dezinfecteaza plaga dentinara C. substituie dentina alterata D. economiseste din timpul necesar aplicarii materialului de obturaţie coronara E. elimina zonele proeminente de pe fundul cavitatilor si inchide deschiderile accidentale ale camerei pulpare (pag. 302)

S1605073. Prepararea cavitatilor A. cavitatea de clasa III C rezulta din tratarea cariilor situate pe suprafetele palatinale ale frontalilor mandibulari B. cavitatea de clasa a II-a rezulta din tratarea cariilor situate pe suprafetele proximale ale molarilor si premolarilor C. cavitatea de clasa I A rezulta din tratarea cariilor situate pe suprafata ocluzala a molarilor si premolarilor D. cavitatea de clasa a V-a rezulta din tratarea cariilor situate la coletul dinţilor, pe suprafaţa vestibulara si orala E. cavitatea de clasa a VI-a rezulta din tratarea cariilor care afecteaza unghiul incizal al dintilor frontali (pag. 172)

S1605074. Primeri autogravanti A. permit pastrarea cepurilor de DDR, element de sigilare a plagii dentinare

96



Rezidentiat 2004

97

B. C. D. E.


gratie aciditatii reduse, demineralizeaza partial doar partial DDR si dentina subiacenta lungesc timpul de lucru prin faptul ca trebuie lasati sa actioneze un minut elimina consecinţele lavajului insuficient cum ar fi blocarea porilor prin produsi reziduali de demineralizare cresc riscul colabarii fibrelor de colagen prin umectarea prea intensa (pag. 345)

S1605075. Principii in prepararea cavitatilor: nomenclatura A. coltul este dat de jonctiunea a trei suprafete intr un punct B. unghiul format de peretele lingual cu fundul cavitatii se va numi linguo-fund C. jonctiunea smalt-dentina este linia de a lungul careia se intalneste smaltul cu dentina D. prin marginile cavitaţilor inţelegem joncţiunea pereţilor cu suprafaţa externa a dintelui E. prin colt se intelege un canin, in special la caini (vezi "Colt-Alb") (pag. 167)

S2105076. Ce instrumentar este indicat pentru finisare : A. Bizotatoare de prag gingival B. Toporişti de smalţ C. Freze fisură fără vârf şi tăietură transversală D. Freze diamantate E. Freze fisură cu tăietură transversală (pag. 181-182)

S2105077. La ce materiale de obturaţie se indică bizotarea cavităţii : A. Porţelan B. Acrilat C. Compozite D. Silicat E. Incrustaţii (pag. 182)

S2105078. Unde converg prismele de smalţ : A. In fosete B. In şanţuri C. La cuspizi D. La crestele marginale E. In fisuri (pag. 181)

S2305079. ndicatiile lacurilor dentare: A. Reducerea hipersensibilitatii dentinare B. Reducerea microinfiltratiei marginale la obturatiile din amalgam de argint, atunci când sunt aplicate pe plaga dentinara si pe pereţii de smalt ai cavitaţii C. Reducerea microinfiltraţiei marginale la obturaţiile din amalgam de argint, atunci când sunt aplicate pe plaga dentinară D. Protecţia chimică a plăgii dentinare faţă de bazele de ciment fosfat, necesară dacă grosimea dentinei restante este mai mică de 0,5-1 mm E. Protecţia chimică a plăgii dentinare faţă de bazele de ciment fosfat, necesară dacă grosimea dentinei restante este mai mică de 2 mm (pag. 294-295)

S2305080. Linerii cu hidroxid de calciu au următoarele proprietati: A. Efect bacteriostatic B. Efect de alcalinizare a mediului prin eliberarea ionilor hidroxil

97



Rezidentiat 2004

98


C. Stimularea depunerii de dentină secundară datorită efectului uşor iritant asupra pulpei D. Stimularea depunerii de dentină secundară datorită efectelor sedative asupra pulpei E. Alcalinitate crescută care se păstrează şi după priză prin eliberarea ionilor de hidrogen (pag. 297)

S2305081. Linerii din cimenturi cu ionomeri de sticlă prezinta urmatoarele avantaje: A. rezistenţa la compresiune masticatorie superioară celorlalţi lineri B. Reducerea microinfiltraţiei marginale C. Rezistenţa la compresiune masticatorie superioară răşinilor compozite D. Adezivitatea la dentină E. Biocompatibilitatea (pag. 299)

S2305082. Prepararea unui liner din ciment ionomer de sticla prezinta urmatoarele etape: A. Spatularea unei jumătăţi din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde până la obţinerea unei consistenţe vâscoase omogene B. Spatularea unei jumătăţi din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde până la obţinerea unei consistenţe cremoase omogene C. Incorporarea celeilalte jumătăţi de pulbere şi spatularea timp de încă 10-15 secunde D. La linerii fotopolimerizabili spatularea durează doar 5 secunde E. La linerii fotopolimerizabili spatularea durează doar 15 secunde (pag. 300)

S2305083. Atitudinea faţă de plaga dentinară in conceptia terapeutica contemporana: A. Obturaţia de bază pentru protejarea plăgii dentinare în scopul izolării termice a pulpei dentare B. Obturaţia de bază pentru protejarea plăgii dnetinare doar în scopul izolării chimice a pulpei dentare C. Obturaţia de bază pentru protejarea plăgii dentinare în scopul izolării electrice a pulpei dentare D. zolarea termică faţă de obturaţiile metalice atunci când grosimea plăgii dentinare care acoperă pulpa scade sub 1mm E. Obturaţia de bază pentru protejarea plăgii dentinare doar în scopul izolării mecanice a pulpei dentare (pag. 290)

S2305084. Bazele trebuie sa prezinte urmatoarele proprietati fundamentale: A. Difuzivitatea termică B. Conductivitatea termică C. Biocompatibilitatea D. Modulul de elasticitate E. Rezistenţa mecanică (pag. 302-303)

S2305085. Cimentul fosfat de zinc prezinta urmatoarele proprietati: A. Aderenţă la plaga dentinară prin adeziune chimică B. Aderenţă la plaga dentinară prin retenţie micromecanică C. PH 6 după 48 de ore D. Modul de elasticitate crescut E. Rezistenţă mecanică mare (pag. 304)

S2305086. Proprietăţile cimentului policarboxilic sunt următoarele: A. Activitate antibacteriană similară eugenatului de zinc B. Adeziune chimică la smalţ şi dentină C. Rezistenţa mecanică cea mai mare dintre materialele utilizate ca obturaţie de bază D. Biocompatibil prin disocierea redusă a acidului poliacrilic

98



Rezidentiat 2004

99


E. Biocompatibil prin creşterea PH-ului la 5 după ½ oră de la spatulare (pag. 309)

S2305087. Cimenturile cu ionomeri de sticlă prezinta urmatoarele proprietati: A. Adeziunea chimică şi coeficientul de dilatare termică previn microinfiltraţia marginală B. Ameliorarea adeziunii se realizează prin condiţionarea plăgii dentinare cu acizi poliacrilici sau cristalizarea unor soluţii de fosfat de calciu C. Adeziunea chimică la dentină este superioară bazelor din ciment policarboxilat D. Spatularea pe o plăcuţă de sticlă răcită măreşte rezistenţa la compresiune permiţând includerea unei cantităţi mai mari de pulbere E. Rezistenţa la compresiune creşte cu până la 75% în interval de 1 an (pag. 319)

S2305088. Compozitele fluide pot fi aplicate ca obturaţii de bază este deoarece: A. Au contracţie mare de priză B. Au rezistenţă mai mare la compresiune faţă de valorile altor materiale de obturaţie de bază C. Au rezistenţă mai mare la compresiune faţă de compozitele hibride D. Au modul de elasticitate mai mare faţă de compozitele hibride ceea ce conferă rezistenţă mai mare la fracturare E. Au modul de elasticitate mai scăzut faţă de compozitele hibride ceea ce conferă rezistenţă mai mare la fracturare (pag. 313)

S2305089. Adezivii dentinari sunt indicati în protecţia plagii dentinare datorita: A. Capacităţii de izolare termică B. Obligativitatii condiţionării plăgii dentinare C. Efectului antibacterian D. Biocompatibilităţii pulpare E. Capacităţii de sigilare a canaliculelor dentinare superioară lacurilor (pag. 320)

S2305090. Indicaţiile hibridizării plagii dentinare sunt urmatoarele: A. Sigilarea curativă a plăgii dentinare B. Sigilarea preventivă a plăgii dentinare C. Obturaţii cu cimenturi cu ionomeri de sticlă D. Obturaţii coronare adezive cu amalgam E. Obturaţii coronare adezive cu compozit (pag. 323-324)

S2305091. Pentru o hibridizare optima sunt necesare: A. Polimerizarea separată a răşinii adezive înaintea obturaţiei coronare cu compozit B. Indepărtarea detritusului remanent dentinar în 3 etape distincte C. Indepărtarea detritusului remanent dentinar într-o singură etapă D. Gravarea dentinară cu acid ortofosforic 37% timp de 15 secunde E. Gravarea dentinară cu acid ortofosforic 37% timp de 15-30 secunde (pag. 327)

S2305092. Tehnicile de hibridizare includ: A. Hibridizarea pe smalt B. Hibridizarea fără păstrarea detritusului dentinar remanent C. Hibridizarea cu păstrarea detritusului dentinar remanent D. Hibridizarea cu timpi de lucru efectuaţi simultan E. Hibridizarea cu timpi de lucru efectuaţi succesiv

99



Rezidentiat 2004

100


(pag. 340-345)

S2305093. Fenomenele care apar in deteriorarea grava a adeziunii sunt generate de: A. microinfiltratie B. percolare C. nanoinfiltratie D. infiltratii marginale extinse E. niciunul din raspunsurile de mai sus (pag. 339)

S2505094. Cavităţile de clasa a VI-a rezultă în urma tratamentului leziunilor carioase de la nivelul: A. Marginilor incizale B. Vârfului cuspizilor C. Suprafeţelor mezio-ocluzo-distale D. Suprafeţelor vestibulare E. Suprafeţelor orale (pag. 174)

S2605095. Care dintre următorii compuşi heteroproteici conţin hemul ca şi grupare prostetică: A. Hemoglobina B. Clorofila C. Mioglobina D. ATP-aza E. Citocromul aa3 (pag. 519)

S2605096. Banda Soret reprezintă acea bandă de absorbţie, situată în jurul lungimii de undă de 400 nm, pe baza căreia pot fi dozate: A. Toate proteinele plasmatice B. Hemproteinele C. Porfirinele D. Enzimele plasmatice E. Parametrii echilibrului acido-bazic (pag. 520)

S2605097. Biosinteza hemului are loc cu intensitate mare în: A. Măduva osoasă B. Mucoasa intestinală C. Ficat D. Splină E. Toate ţesuturile (pag. 521)

S2605098. Controlul biosintezei hemului la nivelul -Aminolevulinat sintetazei ( -ALAS), se realizează: A. Prin mecanism alosteric B. Prin inducţie / represie C. Prin modificarea vitezei de sinteză a globinei în ribozomii specializaţi D. De către un Aporepresor E. Excesul de hem este un inhibitor alosteric (pag. 525)

S2605099. Principalele manifestări clinice ale Porfiriei cutanea tarda sunt: A. Fotosensibilitate cutanată

100



Rezidentiat 2004

101

B. C. D. E.


Tulburări de vedere Tulburări abdominale Tulburări renale Tulburări neurologice (pag. 527)

S2605100. Legarea bilirubinei la albumină poate fi inhibată de o serie de medicamente, cum ar fi: A. Barbiturice B. Sulfamide C. Acidul acetilsalicilic D. Unele antiinflamatoare E. Substanţe de contrast (pag. 532)

S2605101. Compuşii coloraţi rezultaţi în urma degradării finale / intestinale a hemului, sunt: A. Urobilinogenul B. Urobilina C. Stercobilinogenul D. Stercobilina E. Biliverdina (pag. 534)

S2605102. Sindromul Crigler – Najjar tip I se caracterizează prin: A. Incapacitatea ficatului de a sintetiza UDP-glucuronil transferaza, p. B. Hiperbilirubinemie indirectă C. Hiperbilirubinemie directă D. Conjugările altor compuşi decât bilirubina, nu sunt alterate E. Pătrunderea bilirubinei în sistemul nervos central produce encefalopatia toxică (kernicterul) (pag. 535)

S2905103. Stabilirea conturului marginal reprezinta: A. plasarea marginilor cavitatii intr-o pozitie ce va ocupa in final reparatia B. presupune inlaturarea smaltului subminat in totalitate C. se realizeaza cu freze cilindrice la turatie conventionala D. se realizeaza cu instrumente de mana E. marginile cavitatii vor fi plasate astfel incat sa permita o buna finisare a marginilor viitoarei restauratii (pag. 173)

S2905104. Metoda ideala pentru indepartarea materialului carios presupune: A. presiune minima B. rapiditate C. caldura frictionala aproape zero D. control complet al instrumentului folosit E. nici un raspuns corect (pag. 180)

S2905105. Lacurile dentare au urmatoarele contraindicatii: A. sigilarea canaliculelor dentinare inaintea obturarii cu amalgam B. sub coafajele indirecte C. sub bazele cu CIS D. protectia bonturilor coronare la dinti vitali in vederea cimentarii cu ciment fosfat de ZN E. sub obturatiile din rasini acrilice sau compozite

101



Rezidentiat 2004

102


(pag. 295)

102



Rezidentiat 2004

103


Tema nr. 6 Tehnica preparării cavităţilor BIBLIOGRAFIE: 4. A.Iliescu, M. Gafar - Cariologie şi otodontoterapie restauratoare, Ed.medicală, Bucureşti, 2001.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1306001. Adincimea ideala dentinara axiala a cavitatii proximale la nivelul molarilor si premolarilor este de A. 1mm B. 2mm C. 0,6mm D. 0,8mm E. 3mm (pag. 219)

S1306002. Cea mai comuna zona pentru restaurarea cu amalgam a cavitatii de clasa a IIIa este reprezentata de A. fosele palatinale ale incisivilor laterali B. fetele distale ale incisivilor laterali C. fetele meziale ale caninilor superiori D. fetele meziale ale caninilor inferiori E. fetele distale ale caninilor superiori si inferiori (pag. 229)

S1306003. Utilizarea ameloplastiei in zonele vecine unei cavitati de clasa I ce va fi restaurata cu amalgam va intilni peretii cavitatii preparate intr-un unghi A. nu mai mare de 110° B. mai mare de 110° C. mai mic de 80° D. mai mic de 90° E. mai mare de 120° (pag. 210)

S1406004. In cazul prepararii cavitatii de clasa I pentru amalgam pe molari,care este dimensiunea minima ce trebuie pastrata intre marginea cavitatii si proiectia marginala a fetei aproximale? A. 0,6 mm B. 1,2 mm C. 1,5 mm D. 1,6 mm E. 2 mm (pag. 209)

S1406005. In cazul prepararii cavitatii de clasa I pentru amalgam pe premolarii superiori,care este latimea ideala a istmului? A. 0,5 mm B. 1 mm C. 1,5 mm D. 2 mm E. 2,5 mm

103



Rezidentiat 2004

104


(pag. 209)

S1406006. In cazul prepararii cavitatii de clasa I pentru amalgam pe premolarii superiori,pe ce adincime va intra freza nr. 245 in foseta sau fisura? A. 0,5 mm B. 1 mm C. 1,5 mm D. 2 mm E. 2,5 mm (pag. 209)

S1406007. In cazul prepararii cavitatii de clasa I-a pentru amalgam pe premolarii superiori,cind se indica ameloplastia pentru includerea fisurilor mezio si disto-vestibulare? A. fisura restanta nu este mai adinca de 1/4 din grosimea smaltului B. fisura restanta nu este mai adinca de 1/2 din grosimea smaltului C. fisura restanta nu este mai adinca de 3/4 din grosimea smaltului D. fisura restanta nu este mai adinca de 3/5 din grosimea smaltului E. toate cele de mai sus (pag. 210)

S1406008. La preparaea cavitatii de clasa I pentru amalgam pe premolarii superiori,care este dimensiunea minima ce trebuie pastrata intre marginea cavitatii si proiectia marginala a fetei aproximale? A. 0,6 mm B. 1,2 mm C. 1,5 mm D. 1,6 mm E. 2 mm (pag. 209)

S1506009. Dens in dente poate sa apara la nivelul: A. Incisivilor centrali maxilari B. Incisivilor laterali maxilari C. Molarilor temporari D. Premolarilor inferiori E. Molarilor permanenti (pag. 215)

S1506010. Grosimea ideala a hidroxidului de calciu aplicat in cazul cavitatilor avansate si extinse este de: A. 1 mm B. 1,5-2 mm C. 0,5-0,75 mm D. 2 mm E. peste 2 mm (pag. 211)

S1506011. Pentru molari, distanta de la marginea cavitatii la suprafata proximala va trebui sa fie de minim: A. 1,6mm B. 2mm C. 2,5mm D. 1,5mm

104



Rezidentiat 2004

105


E. 3mm (pag. 209)

S1506012. Pentru premolari, distanta de la marginea cavitatii la suprafata proximala trebuie sa fie mai mica de: A. 2 mm B. 1,6 mm C. 2,5 mm D. 0,5 mm E. 1,5 mm (pag. 209)

S1506013. Prepararea cavitatii de clasa I pe premolari in vederea restaurarii cu amalgam incepe cu utilizarea frezelor: A. Sferice (globulare) B. Cilindrice C. Cilindroconica D. Para E. Con invers (pag. 209)

S1506014. Toaleta cavitatilor superficiale se face cu: A. Apa oxigenata B. Alcool C. Substante anti-microbiene D. Spray-ul de apa E. Perhidrol (pag. 211)

S1606015. Ameloplastia A. este arta resculptarii unei suprafete de smalt care realizeaza un contact prematur B. trebuie sa fie foarte bine acoperita cu amalgam pentru a evita cariile secundare C. se obtureaza cu compozit fluid realizandu-se sigilarea santului D. nu este indicata daca implica un contact centric E. este arta tesirii in unghi de 30s a marginii de smalt a cavitatilor mari de clasa a I-a (pag. 210)

S1606016. Prepararea cavitatilor de clasa a II-a ce implica ambele suprafete proximale A. premolarul 1 mandibular: suportul micului cuspid vestibular poate fi conservat prin extinderea fazei ocluzale mai mult spre lingual B. molarul 1 maxilar: creasta oblica nu se desfiinteaza ci se tunelizeaza C. molarul 2 maxilar: nu se preteaza la cavitati MOD din cauza dimensiunii reduse a coroanei D. dupa indepartarea dentinei cariate se aplica baza, se finiseaza marginile de smalţ si se asigura forma de retenţie E. dupa indepartarea dentinei cariate se finiseaza marginile de smalt, se asigura forma de retentie si se aplica baza (pag. 226)

S1606017. Prepararea cavitatilor de clasa a III-a obturate cu amalgam, la canini A. singura indicatie o constituie gropita orala a caninilor superiori B. restaurarea cu amalgam este mai durabila decat cele fizionomice, mai ales cand exista tendinta de a pierde conturul si contactul cu dintele adiacent C. coada de randunica este obligatorie deoarece amalgamul nu adera de dinte si necesita o buna retentie

105



Rezidentiat 2004

106


D. peretele oral se intalneste cu peretele axial in unghi ascuţit sau drept E. daca marginea gingivala este in cement, se indica o bizotare usoara (pag. 229)

S1606018. Prepararea cavitatilor de clasa a III-a obturate cu amalgam, la canini A. pentru o retentie mai buna se va prepara un sant circular pe peretele axial B. pentru o retentie mai buna se realizeaza un sant de a lungul unghiului diedru axio-vestibulo-gingival C. santul de retentie submineaza smaltul dar, cum aici nu actioneaza forte puternice, aceasta nu constituie o problema D. daca este necesara o coada de randunica, aceasta se va prepara stilizat, in forma de coada de soarece E. cand cavitatea este pe suprafata meziala se extinde mai mult spre vestibular (pag. 231)

S2106019. In cazul preparării cavităţii de clasa I-a pentru amalgam pe premolarii superiori, care este lăţimea ideală a istmului : A. 0,5 mm B. 1 mm C. 1,5 mm D. 2 mm E. 2,5 mm (pag. 210)

S2106020. In cazul preparării cavităţii de clasa I-a pentru amalgam pe suprafaţa ocluzală a molarilor inferiori, pe ce adâncime va intra freza nr.245 : A. 0,5 mm B. 1 mm C. 1,5 mm D. 2 mm E. 2,5 mm (pag. 217)

S2306021. Utilizarea ameloplastiei in zonele vecine unei cavitati de clasa I ce va fi restaurata cu amalgam va intilni peretii cavitatii preparate intr-un unghi: A. mai mare de 120° B. mai mic de 90° C. mai mic de 80° D. mai mic de 90° E. nu mai mare de 110° (pag. 210)

S2306022. Adincimea ideala dentinara axiala a cavitatii proximale la nivelul molarilor si premolarilor: A. 0,6mm B. 1mm C. 2mm D. 0,8mm E. 3mm (pag. 219)

S2306023. Restaurarea cu amalgam a cavitatii de clasa a III se realizeaza in special la: A. fetele distale ale caninilor superiori si inferiori B. fetele meziale ale caninilor inferiori C. fetele meziale ale caninilor superiori D. fetele distale ale incisivilor laterali

106



Rezidentiat 2004

107


E. fosele palatinale ale incisivilor laterali (pag. 229)

S2306024. In cazul unei carii extinse reducerea cuspizilor pentru restaurarea cu amalgam este de minim: A. 2 mm B. 0,5 mm C. 1 mm D. 1,5 mm E. 3 mm (pag. 228)

S2306025. Pentru prepararea cavitatii de clasa V se intra cu: A. freza cilindro-conica B. freza para C. freza cilindrica D. freza roata E. freze diamantate (pag. 233)

S2306026. Santurile de retentie in cavitatea de clasa V se practica cu: A. freza nr.1/4 B. freza nr.1/2 C. freza 169L D. freza 245 E. freza 330 (pag. 233)

S2506027. Pregătirea cavităţilor de clasa a V-a pe caninul mandibular necesită o intrare cu freza, în leziunea carioasă, la o adâncime de : A. 0,25 mm B. 0,50 mm C. 0,75 mm D. 1 mm E. 1,5 mm (pag. 233)

S2606028. Amilaza salivară şi cea pancreatică acţionează asupra legăturilor A. 1,4-glucozidice B. 1,6-glucozidice C. 2,4-glucozidice D. 1,4 –glucozidice din vecinătatea ramificaţiilor E. asupra tuturor tipurilor de legături din structura amidonului (pag. 312)

S2606029. Transportul glucozei în celulele intestinale se face cu participarea unui transportor (carrier) dependent de prezenţa ; A. K B. Na C. insulină D. oubaină E. glucagon

107



Rezidentiat 2004

108


(pag. 314)

S2606030. În glicoliză (secvenţa Embden-Meyerhof) enzima limitantă de viteză este; A. glucozo-6-fosfat izomeraza B. 6-fosfofructo-1-kinaza C. fructozo-1,6-bisfosfat liaza D. gliceraldehid-3 fosfat dehidrogenaza E. 1,3-bisfosfoglicerat mutaza (pag. 319)

S2606031. Activatorul alosteric al glicogen fosforilazei este; A. glucozo-6-fosfatul B. ATP (concentraţii mari) C. AMP D. Ca E. glucoza (pag. 368)

S2606032. Subunitatea A. calcitonină B. carbamil fosfat C. calmodulină D. carnitină E. Ca ionic

a enzimei glicogen fosforilaz kinază este reprezentată de:

(pag. 368)

S2606033. Deficienţa galactokinazei se caracterizează prin: A. alterări hepatice B. apariţia cataractei C. tulburări neuropsihice D. scăderea activităţii aldoz-reductazei E. scăderea nivelului plasmatic al galactozei (pag. 379)

S2606034. Complexul piruvat dehidrogenază se asociază din următoarele enzime, cu excepţia: A. piruvat dehidrogenaza B. lipoil reductaz transacetilaza C. lipoat dehidrogenaza D. piruvat decarboxilaza E. kinaza AMPc dependentă (pag. 330)

S2906035. Indepartarea dentinei alterate este indicat sa se realizeze cu: A. un escavator discoidal sau o freza globulara la turatie conventionala B. freza fisura activata de turbina C. freze diamantate cilindrice activate de turbina D. numai cu instrumente de mana E. raspuns corect a,c (pag. 210)

S2906036. In cazul restaurarilor cu amalgam prepararea cavitatii de clasa I pe premolari si molari se incepe cu: A. freza con invers activata de turbina

108



Rezidentiat 2004

109

B. C. D. E.


freza fisura 245 sau 330 activata de turbina instrumente de mana freze globulare activate de turbina nici un raspuns corect (pag. 209)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1206037. Retentia in cazul cavitatilor de clasa a V-a pe caninul mandibular este data de: A. peretii MDIG perpendiculari pe suprafata dintelui B. peretii MDIG divergenti pe suprafata dintelui C. efectuarea unui sant de retentie de-a lungul unghiului diedru axio-incizal D. efectuarea unui sant de retentie de-a lungul unghiului diedru axio-gingival E. realizarea a doua santuri de retentie angulare (pag. 233)

S1206038. Cavitatea de clasa a I-a se imparte in urmatoarele subclase A. cavitatea de clasa I A B. cavitatea de clasa I B C. cavitatea de clasa I C D. cavitatea de clasa I D E. cavitatea de clasa I E (pag. 214-215)

S1206039. Etapele prepararii cavitatilor MOD pentru amalgam implica urmatorii timpi A. indepartarea dentinei cariate restante B. degresarea cavitatii C. aplicarea bazei D. finisarea marginilor de smalt E. asigurarea formei de retentie (pag. 226)

S1206040. Etapele prepararii cavitatilor MOD pentru amalgam implica urmatorii timpi; A. aplicarea digai B. stabilirea conturului marginal al portiunii ocluzale C. izolarea smaltului proximal bilateral D. tratamentul plagii dentinare E. finisarea cavitatilor proximale si ale peretilor de smalt (pag. 226)

S1206041. Forma de retentie in cazul cavitatilor de clasa a III-a ce urmeaza a fi restaurate cu amalgam poate fi: A. sant de-a lungul unghiului diedru axio-vestibulo-gingival B. sant in peretele gingival cand acesta este in intregime in dentina C. gropita in unghiul axio-incizal D. coada de randunica orala in cavitatile medii E. coada de randunica orala in cavitatile extinse (pag. 231)

S1206042. In ceea ce priveste prepararea cavitatilor ocluzo-palatinale pe molarii maxilari se va tine cont de urmatoarele:

109



Rezidentiat 2004

110

A. B. C. D. E.


cavitatea pregatita va avea latimea de minim 1 mm cavitatea pregatita va avea latimea de maxim 1 mm cavitatea este indicat sa se sculpteze in fosa cavitatea este indicat sa se sculpteze pe cuspidul disto-palatinal portiunea ocluzala sa aiba o mica panta distala (pag. 212)

S1206043. Restaurarea din amalgam ce va reface una sau ambele fete proximale ale dintelui in cazul cavitatilor de clasa II-a este de durata daca: A. cavitatea este corect preparata B. este folosita diga C. toaleta cavitatii este specifica D. matricea este aplicata adecvat E. materialul este manipulat corespunzator (pag. 217)

S1206044. Selectarea amalgamului ca material de electie in reconstituirea cavitatilor de clasa a V-a se face tinand cont de urmatoarele conditii: A. existenta unei rate crescute a cariei B. eroziuni profunde C. abrazii superficiale D. abrazii suficient de profunde E. zone sensibile apical de jonctiunea smalt-cement (pag. 232)

S1206045. Selectarea materialului restaurator pentru cavitatile de clasa a II-a tine cont de urmatorii factori: A. provenienta pacientului B. varsta pacientului C. psihicul pacientului D. extinderea pe suprafata proximala vastibulara si orala a cariei E. factorul economic (pag. 218)

S1206046. Selectionarea materialului de restaurare pentru cavitatile de clasa a III-a in vederea restaurarii cu amalgam trebuie sa tina cont de urmatorii factori: A. localizarea dintelui B. marimea si pozitia leziunii carioase C. factorul estetic D. varsta pacientului E. sexul pacientului (pag. 229)

S1206047. Stratul baza de Ca(OH)2 aplicat in cavitatile de clasa a I-a in cazul cariilor avansate si extinse va avea grosimea de; A. 0,2 mm B. 0,4 mm C. maxim 0,5 mm D. peste 0,5 mm E. maxim 0,75 mm (pag. 211)

S1206048. Zona care a suferit ameloplastie se intalni cu peretii cavitatii intr-un unghi de:

110



Rezidentiat 2004

111

A. B. C. D. E.


90° 100° de maxim 110° de minim 90° de minim 80° (pag. 210)

S1306049. Coada de rindunica orala in cavitatea de clasa III pentru amalgam A. nu e necesara in cavitatile mici si moderate B. este rezervata cavitatilor extinse C. e indicata in orice cavitate, indiferent de intinderea leziunii D. e indicata in cavitatile ce necesita o retentie aditionala E. este rezervata cavitatilor cu extensie incizala (pag. 231)

S1306050. in cazul dintilor rotati cu 90°, tratamentul unei leziuni proximale A. nu respecta aceleasi principii ca la dintii normal aliniati B. impune redresare ortodontica C. nu se poate face niciodata printr-o cavitate de tip sant D. impune prepararea unei cavitati ce include virful cuspidului E. se poate face printr-o cavitate tip sant cind leziunea este foarte mica (pag. 225)

S1306051. In cazul leziunilor extinse cind piesa de mina nu poate fi utilizata prepararea se completeaza cu A. bizotatoare de prag gingival 13-75-10-14 B. dalti de unghiuri 7-85-21/2-6 C. toporisti de smalt D. dalti de smalt E. sapite (pag. 234)

S1306052. La cavitatile proximale ce vor fi obturate cu amalgam, pentru retentia suplimentara se poate apela la A. pivoti radiculari B. unghiuri ascutite interne C. sant gingival D. pivoti dentinari E. puturi gingivale (pag. 222)

S1306053. Prepararea cavitatii de clasa a VI-a e necesara A. pentru restaurarea marginii incizale a frontalilor B. pentru restaurarea virfului cuspidian la dintii posteriori C. acolo unde atritia a uzat smaltul si a expus dentina D. pentru restaurarea foselor hipoplazice ocazionale de pe virfurile cuspidiene E. exceptional pe fele vestibulare ale frontalilor (pag. 234)

S1306054. Prepararea cavitatii de clasa I din fosetele vestibulare ale molarilor mandibulari ce vor fi obturate cu amalgam se face cu A. frezele trepan B. frezele 245

111



Rezidentiat 2004

112


C. frezele 10 D. frezele 329 E. frezele 169L (pag. 214)

S1306055. Prepararea conservativa a cavitatilor de clasa I e recomandata cu scopul A. de a proteja pulpa B. de a pastra dintele puternic C. de a folosi o cantitate cit mai mica de material de restaurare D. de a reduce pretul de cost a manoperei E. de a reduce riscul deteriorarii restaurarilor din amalgam (pag. 208)

S1306056. Prepararea unei cavitati compuse ocluzo-palatinale la molarii maxilari in vederea obturarii ei cu amalgam este indicata A. pentru asigurarea unei retentii corespunzatoare a materialului de restaurare B. cind fosa distala si santul palato-ocluzal sunt defecte C. cind fosa distala si santul palato- distal sunt unul in continuarea celuilalt D. cind fosa distala si santul palato- distal traverseaza creasta de smalt palatinala E. din motive de rezistenta (pag. 212)

S1306057. Retentia cavitatilor de clasa a VI-a pentru amalgam se realizeaza cu frezele A. 1/4 B. 329 C. 331/2 D. 330 E. 245 (pag. 234)

S1306058. Santurile de retentie din unghiurile axio-oral si axio-vestubular ale cavitatilor de clasa a IIa cind se utilizeaza amalgamul ca material de restaurare se realizeaza cu A. frezele 169L B. frezele 330 C. frezele 331/2 D. frezele 245 E. frezele 1/4 (pag. 222)

S1406059. Care este adincimea puturilor de retentie di peretele gingival al cavitatii de clasa a II-a? A. 0,5 mm B. 1 mm C. 1,5 mm D. 2 mm E. 2,5 mm (pag. 222)

S1406060. Care este lungimea santurilor de retentie vestibulo-orale create in peretele gingival al cavitatii de clasa a II-a? A. 1 mm B. 2 mm C. 3 mm

112



Rezidentiat 2004

113


D. 4 mm E. 5 mm (pag. 222)

S1406061. Ce freza se folosesc la prepararea unei cavitati de clasa a III-a pe canin fara retentie in coada de rindunica in vederea obturarii cu amalgam? A. freza sferica nr.1/4 B. freza sferica nr. 1/2 C. freza sferica nr. 1 D. freza sferica nr.2 E. freza sferica nr.4 (pag. 230)

S1406062. Ce freze se folosesc la prepararea unei cavitati de clasa a III-a pe canin pentru realizarea retentiei in coada de rindunica,in vederea obturarii cu amalgam? A. freza sferica nr. 1/4 B. freza sferica nr. 1/2 C. freza nr.245 D. freza nr.33 1/2 E. freza nr 169L (pag. 231)

S1406063. Cu ce freza se recomanda exprimarea retentiei in cazul cavitatilor de clasa a VI-a pe dintii laterali? A. freza sferica nr.1/4 B. freza nr.1169 C. freza nr. 245 D. freza nr. 169L E. freza nr. 33 1/2 (pag. 234)

S1406064. Cu ce freze se realizeaza puturile de retentie in peretele gingival al cavitatii de clasa a II-a A. freza sferica nr.1/4 B. freza nr. 169L C. freza sferica nr.1/2 D. freza nr. 245 E. freza sferica nr. 1 (pag. 222)

S1406065. Cu ce freze se realizeaza santurile de retentie pentru peretele gingival al cavitatii de clasa a II-a ? A. freza sferica 1/4 B. freza nr 169L C. freza nr. 245 D. freza nr.1169 E. feza nr 1/2 (pag. 222)

S1406066. Cu ce freze se recomanda exprimarea retentiei in cazul cavitatilor de clasa a V-a pe caninul mandibular? A. freza sferica nr.1/4 B. freza sferica nr.1/2 C. freza nr.245

113



Rezidentiat 2004

114


D. freza nr.33 1/2 E. freza nr 169L (pag. 233)

S1406067. In cazul prepararii prepararii cavitatii de clasa I pentru amalgam pe premolarii superiori,unghiul de itilnire al obturatiei de amalgam cu peretii poate fi de: A. 60 de grade B. 70 de grade C. 80 de grade D. 90 de grade E. 100 de grade (pag. 210)

S1406068. La ce distanta de marginea aproximala a peretelui gingival trebuie sa se situeze santurile sa puturile de retentie dentinara? A. la limita smalt-dentina B. la 0,1 mm de limita smalt-dentina C. la 0,2 mm de limita smalt-dentina D. la 0,3 mm de limita smalt-dentina E. la o,5 mm de limita smalt dentina (pag. 222)

S1406069. La prepararea cavitatii de clasa I pentru amalga pe premolarii superiori, cind se indica ameloplastia pentru includerea fisurilor mezio si distovestibulare? A. fisura restanta nu este mai adinca de 1/4 din grosimea smaltului B. fisura restanta nu este mai adinca de 1/2 din grosimea smaltului C. fisura restanta nu este mai adinca de 3/4 din grosimea smaltului D. fisura restanta nu este mai adinca de 3/5 din grosimea smaltului E. fisura restanta nu este mai adinca de 1/3 din grosimea smaltului (pag. 210)

S1506070. Caracteristicile ameloplastiei sunt urmatoarele: A. Este indicata pacientilor cu risc crescut la carii B. Este realizata cu instrumente diamantate sub forma de flacara C. Nu se poate efectua pana nu se vede exact extinderea cavitatii D. Zona care a suferit ameloplastia se intalneste cu peretii cavitatii preparate intr-un unghi marginal de maxim 110 ° E. Nu se realizeaza in zone implicate in contactul centric (pag. 210)

S1506071. Indicatiile utilizarii amalgamului de argint pentru restaurarea cavitatilor de clasa a-III-a sunt urmatoarele: A. Fata distala a caninilor superiori si inferiori B. Fata proximala a incisivilor C. Fata meziala a caninilor D. Carii care nu au subminat unghiul incizal E. Pacienti tineri, cu susceptibilitate mare la carie (pag. 229)

S1506072. Pentru prepararea unei cavitati MOD la nivelul premolarului 1 mandibular trebuie respectate urmatoarele reguli: A. Actionarea mai mult asupra structurilor dentare vestibulare ale santului central B. Protejarea peretelui pulpar prin inclinarea frezei spre lingual

114



Rezidentiat 2004

115


C. Deschiderea suficienta a peretelui vestibular care sa permita accesul si o buna vizibilitate D. Conservarea peretelui lingual al istmului pentru forma de retentie suplimentara E. indepartarea dentinei cariate reziduale (pag. 227)

S1506073. Prepararea cavitatilor de clasa I in foseta vestibulara a molarilor mandibulari se prepara cu freza: A. 245 B. 329 C. 57 D. 257 E. 259 (pag. 214)

S1506074. Prepararea in sant sau tunel se realizeaza in urmatoarele circumstante: A. Pacienti in varsta B. Recesiune gingivala ce expune cementul C. Carii situate la distanta de punctul de contact D. Carii care au intrerupt creasta marginala E. Carii radiculare (pag. 225)

S1606075. Cavitati de clasa a I-a restaurate cu amalgam A. sunt de domeniul trecutului, este interzisa folosirea amalgamului in aceasta situatie B. in cazul unor cavitati foarte extinse, amalgamul poate favoriza fractura coronara si se prefera un onlay sau o coroana de invelis C. la pacientii cu carioactivitate crescuta, obturatiile de amalgam sunt de preferat incrustatiilor D. restaurarea cu amalgam este indicata la tineri deoarece exista posibilitatea apariţiei in viitor a cariilor proximale E. obturatie voluminoasa de amalgam este mai economica decat o coroana de portelan deoarece costul acesteia din urma nu se amortizeaza decat in cateva zeci de ani (pag. 208)

S1606076. Obturarea cu amalgam: prepararea cavitatii de clasa a I-a in cazul cariilor avansate si extinse A. daca are loc deschiderea camerei pulpare se face coafaj indirect si pulpotomie B. se aplica o baza de hidroxid de calciu cu grosime de 0,5-0,75 mm C. se evita amalgamul cu particule sferice deoarece trebuie condensat mai puternic D. printre altele, sporirea formei de rezistenţa se poate realiza si prin indepartarea unor structuri dentare slabe E. daca grosimea dentinei restante pana la pulpa este apreciata la mai putin de un milimetru, se lucreaza cu diga (pag. 211)

S1606077. Prepararea cavitatii compuse de clasa a I-a in fosa distala si santul palatinal A. inaintea prepararii se marcheaza punctele de contact cu hartie de anticipatie si se fixeaza cu ligatura in opt B. se indica atunci cand fosa distala si santul palato-ocluzal sunt defecte si se gasesc unul in continuarea celuilalt C. latimea ideala a cavitatii in sens mezio-distal nu va depasi 1 mm D. in cazul dinţilor mici se va ţine freza para (330 sau 245) inclinata usor spre distal E. in cazul dintilor voluminosi se va tine freza para (330 sau 245) paralel cu axul lung al coroanei (pag. 212)

S1606078. Prepararea cavitatii compuse de clasa a I-a in fosa distala si santul palatinal A. in mod obisnuit nu necesita retentii suplimentare dar se pot sculpta santulete in unghiurile mezio-axiale si

115



Rezidentiat 2004

116

B. C. D. E.


disto-axiale palatinal, peretele axial este bine sa se gaseasca la o adancime uniforma de 1,5 mm se indeparteaza dentina cariata cu freze globulare potrivite la persoane tinere nu se obtureaza ci se sigileaza, indiferent de profunzime este indicat sa se sculpteze cavitatea in fosa, mai degraba la nivelul crestei decat pe cuspidul distopalatinal (pag. 212)

S1606079. Prepararea cavitatii de clasa a I-a C pentru amalgam A. prepararea nu trebuie sa fie conservativa deoarece suprafata palatinala este suficient de intinsa B. aici smaltul este subtire deci penetrarea initiala nu va depasi 1-1,2 mm C. daca exista un "dens in dente"in incisivul lateral, acesta poate fi restaurat profilactic pentru a preveni pierderea dintelui prin carie D. daca este necesara retenţia, se realizeaza o cavitate suplimentara de retenţie pe una din suprafeţele proximale ale dintelui E. nu se foloseste freza 666 deoarece ar putea deschide camera pulpara, ci se prefera freza 69 (a carei actiune este mai blanda) (pag. 214-215)

S1606080. Prepararea cavitatii de clasa a V-a obturate cu amalgam, pe caninul mandibular A. amalgamul este materialul de electie in cazul unei incidente crescute a cariei B. conturul cavitatii nu trebuie sa se extinda decat atat cat sa cuprinda leziunea C. se vor masura cu grija peretii; ei trebuie sa aiba: gingival 4/3 mm, incizal 1-1/4 mm iar peretele axial se va gasi la o adancime uniforma de 0,75-1 mm D. pereţii mezial, distal, incizal si gingival diverg spre axial deci asigura o retenţie corespunzatoare E. pentru sporirea retentiei se pot realiza santuri in unghiurile diedre axio-gingival si axio-incizal (pag. 232)

S1606081. Prepararea cavitatii de clasa a VI-a obturata cu amalgam A. se patrunde in leziune cu o freza con invers si se extinde pe pantele cuspidiene B. retentia se realizeaza cu freza roata, subminand smaltul C. adancime de 1,5 mm este suficienta pentru a oferi rezistenta D. este indicata si in restaurarea foselor hipoplazice de pe varful cuspizilor E. in timpul realizarii retentiei trebuie sa avem grija sa nu subminam smaltul (pag. 234)

S1606082. Prepararea cavitatii de clasa I A A. premolarii superiori pot fi lipsiti de santul ocluzal datorita prezentei unui cuspid vestibular voluminos B. pentru a prepara cavitati in fosetele primului premolar inferior, freza se inclina la 45s corespunzator inclinatiei suprafetei ocluzale a acestor dinti C. daca al doilea premolar inferior are trei cuspizi, santul lingual suplimentar poate fi abordat prin ameloplastie D. la molarii superiori se incearca sa se pastreze si sa nu se submineze creasta oblica de smalţ E. spre deosebire de molarii superiori, la molarii inferiori santurile ocluzale sunt mai sterse si nu se continua niciodata cu cele de pe fata vestibulara (pag. 216)

S1606083. Prepararea cavitatilor de clasa a II-a obturate cu amalgam A. cand leziunea carioasa este adanca si extinsa, incrustatia este de preferat obturatiei cu amalgam B. cand caria proximala coexista cu carii vestibulare si orale, este de preferat realizarea unei coroane de invelis C. existenta simultana a obturatiilor de amalgam si a unor lucrari de aur poate provoca bimetalism D. mercurul conţinut de amalgam, face ca aceste obturaţii sa fie foarte scumpe E. nu se prepara cavitati retentive deoarece exista bonding pentru amalgam

116



Rezidentiat 2004

117


(pag. 217)

S2106084. Care este adâncimea puţurilor de retenţie din peretele gingival al cavităţii de clasa II-a : A. 0,5 mm B. 1 mm C. 1,5 mm D. 2 mm E. 2,5 mm (pag. 222)

S2106085. Care este lungimea şanţurilor de retenţie vestibulo-orale create în peretele gingival al cavităţii de clasa II-a : A. 1 mm B. 2 mm C. 3 mm D. 4 mm E. 5 mm (pag. 222)

S2106086. La ce distanţă de marginea aproximală a peretelui gingival trebuie să se situeze şanţurile sau puţurile de retenţie dentinare : A. La limita smalţ-dentină B. La 0,1 mm de limita smalţ-dentină C. La 0,2 mm de limita smalţ-dentină D. La 0,3 mm de limita smalţ-dentină E. La 0,5 mm de limita smalţ-dentină (pag. 222)

S2306087. Utilizarea amalgamului ca material de restaurare in cavitatile de clasa II va tine cont de: A. necesitatile fizionomice B. virsta pacientului C. incidenta cariei pe suprafetele radiculare D. incidenta cariei pe suprafetele proximale E. extinderea cariei in fose si fisuri (pag. 217-218)

S2306088. Prepararea conservativa a cavitatilor de clasa I e recomandata pentru: A. a proteja pulpa B. a pastra dintele puternic C. a folosi o cantitate cit mai mica de material de restaurare D. a pastra dintele puternic E. a proteja pulpa (pag. 208)

S2306089. Prepararea unei cavitati compuse ocluzo-palatinale la molarii maxilari in vederea obturarii ei cu amalgam este indicata: A. din motive de rezistenta B. cind fosa distala si santul palato- distal traverseaza creasta de smalt palatinala C. cind fosa distala si santul palato- distal sunt unul in continuarea celuilalt D. cind fosa distala si santul palato-ocluzal sunt defecte E. pentru asigurarea unei retentii corespunzatoare a materialului de restaurare (pag. 212)

117



Rezidentiat 2004

118


S2306090. Pentru prepararea cavitatii de clasa I din fosetele vestibulare ale molarilor mandibulari ce vor fi obturate cu amalgam se utilizeaza: A. frezele 169L B. frezele 329 C. frezele 10 D. frezele 245 E. frezele trepan (pag. 214)

S2306091. Finisarea casetei proximale si a peretilor de smalt intr-o cavitate ce va fi restaurata cu amalgam se face cu: A. toporisti de smalt10-7-14 B. dalta biangulata 12-7-8 C. cu amindoua instrumentele manuale amintite D. instrumentar rotativ E. cu nici unul din instrumentele amintite (pag. 220)

S2306092. In cazul restaurarii cu amalgam santurile de retentie din unghiurile axio-oral si axiovestubular ale cavitatilor de clasa a II se realizeaza cu: A. frezele 1/4 B. frezele 245 C. frezele 331/2 D. frezele 330 E. frezele 169L (pag. 219)

S2306093. Coada de rindunica orala in cavitatea de clasa III pentru amalgam are urmatoarele caracteristici: A. este rezervata cavitatilor cu extensie incizala B. e indicata in cavitatile ce necesita o retentie aditionala C. e indicata in orice cavitate, indiferent de intinderea leziunii D. este rezervata cavitatilor extinse E. nu e necesara in cavitatile mici si moderate (pag. 231)

S2306094. La cavitatile proximale ce vor fi obturate cu amalgam, pentru retentia suplimentara se poate apela la: A. sant gingival B. puturi gingivale C. pivoti dentinari D. pivoti radiculari E. unghiuri ascutite interne (pag. 231)

S2306095. Prepararea cavitatii de clasa a VI-a e indicata in urmatoarele situatii: A. exceptional pe fele vestibulare ale frontalilor B. pentru restaurarea foselor hipoplazice ocazionale de pe virfurile cuspidiene C. acolo unde atritia a uzat smaltul si a expus dentina D. pentru restaurarea virfului cuspidian la dintii posteriori E. pentru restaurarea marginii incizale a frontalilor (pag. 234)

118



Rezidentiat 2004

119


S2306096. Pentru realizarea retentiei in cavitatile de clasa a VI-a pentru amalgam se utilizeaza: A. 245 B. 330 C. 331/2 D. 329 E. 1/4 (pag. 234)

S2306097. In leziunile cervicale extinse piesele de mana pot fi inlocuite de: A. sapite B. dalti de smalt C. toporisti de smalt D. dalti de unghiuri 7-85-21/2-6 E. bizotatoare de prag gingival 13-75-10-14 (pag. 234)

S2306098. Abordarea cavitatii de clasa III pe canin se va face cu frezele: A. nr.2 B. nr.1 C. nr.1/2 D. nr.1/4 E. nr.245 (pag. 230)

S2306099. Freza globulara nr. 1/2 este utilizata pentru: A. accentuarea unghiurilor interne in cavitatile proximale B. finisarea marginilor de smalt rugoase in preparari minime C. finisarea unghiurilor externe D. accentuarea unghiurilor externe E. abordarea cavitatilor proximale (pag. 230)

S2506100. Etapele preparării unei cavităţi MOD implică următorii timpi: A. Uscarea dintelui cu aer cald B. Aplicarea digăi C. Stabilirea conturului marginal al porţiunii ocluzale D. Izolarea smalţului proximal bilateral E. Finisarea cavităţilor proximale şi a pereţilor de smalţ (pag. 226)

S2606101. Care din afirmaţiile următoare sunt corecte? A. hexokinaza din creier are un KM mic pentru glucoză B. izoenzima majoră din ficat (glucokinaza) poate utiliza drept substrat şi alte hexoze C. valorile Km mici ale hexokinazelor permit acestor enzime să lucreze la Vmax. şi să asigure necesarul de glucoză chiar la concentraţii mici ale acesteia în sânge D. glucokinaza hepaticăeste activă numai în condiţiile unui aport masiv de glucoză E. toate hexokinazele au un Km mic, deci afinitate mare pentru glucoză (pag. 317)

S2606102. Glicogenoza hepato-renală (boala von Gierke) se caaracterizează prin: A. activitate redusă/absenţa glucozo-6-fosfatazeiîn ficat, rinichi, intestin B. lipsa enzimei de deramifiere

119



Rezidentiat 2004

120


C. hipoglicemie marcată D. mobilizarea excesivă a lipidelor şi proteinelor din ţesuturile extrahepatice E. depuneri masive de glicigen în muşchi (pag. 376)

S2606103. Următoarele afirmaţii sunt corecte: A. fructoza se sustrage controlului exercitat de către 6-FF-1K, în consecinţă are acţiune aterogenă B. în veziculele seminale şi cristalin fructoza se obţine din glucoză pe calea poliolică C. combustibilul preferat pentru spermatozoid este glucoza, rezultată din fructoză D. în cristalin, în cursul diabetului zaharat se acumulează sorbitol, datorită activităţii aldoz-reductazei E. sorbitolul pătrunde în cristalin printr-un transport pasiv (pag. 381)

S2606104. Despre heparină se poate afirma că: A. este sintetizată de mastocite B. accentuează inhibarea trombinei de către antitrombina lll. C. eliberează în circulaţie lipoproteinlipaza din pereţii capilarelor D. este un constituent principal al ţesutului conjunctiv dermic E. are rol în lubrefierea suprafeţelor articulare (pag. 391)

S2606105. Sunt corecte următoarele afirmaţii: 2,3-bisfosfogliceratul A. scade marcat afinitatea hemoglobinei pentrz oxigen B. este prezent în ertrocit la concentraţii echimoleculare cu hemoglobina C. formarea sa se soldează cu cîştig net de energie D. este un efector alosteric E. creşte activitatea 6-fosfofructo-1-kinazei (pag. 325)

S2606106. Următoarele enzime din ciclul Krebs au ca şi coenzimă NAD: A. izocitrat dehidrogenaza B. malat -dehidrogenaza C. complexul cetoglutarat  dehidrogenaza D. succinat dehidrogenaza E. fumaraza (pag. 338)

S2606107. NADPH, produs prin calea pentozofosfaţilor, este necesar pentru: A. biosinteza colesterolului şi a hormonilor steroizi B. hidoxilarea unor compuşi străini organismului C. boisinteza nucleotidelor şi a acizilor nucleici D. activitatea bactericidă a granulocitelor şi a macrofagelor E. reacţiei glutation reductazice (pag. 342-343)

S2606108. Deficienţa de glucozo-6-fosfat dehidrogenază: A. cauzează o susceptibilitate crescută la hemoliză a eritrocitului B. este accentuată de administrarea unor medicamente cu caracter oxidant (antimalarice) C. prezintă o incidenţă crescută în regiuni infestate de malarie D. duce la tulburări neurologice şi comportamentale E. este agravată de aportul scăzut de tiamină din dietă (pag. 351)

120



Rezidentiat 2004

121


S2906109. Restaurarea din amalgam intr-o cavitate de clasa II are urmatoarele indicatii A. la pacientii cu incidenta mare a cariei B. leziuni mici proximale C. la pacientii cu incidenta redusa a cariei D. in leziuni proximale insotite de carii atat vestivular cat si oral E. nici un raspuns corect (pag. 217)

S2906110. Asigurarea formei de retentie la cavitatile de clasa II se realizeaza prin A. convergenta ocluzala a peretilor V si O a componentei ocluzale B. desenul de coada de randunica a componentei ocluzale C. santuri la nivelul componentei proximale care impiedica deplasarea restauratiei D. divergenta spre dintele vecin a peretilor V si O ai componentei proximale E. nici un raspuns corect (pag. 222)

S2906111. Forma de retentie intr-o cavitate clasa V pentru restauratie cu amalgam se asigura prin A. cavitatea de clasa V nu necesita retentie deoarece fortele masticatorii nu actioneaza direct asupra obturatiei B. sunt necesare doua santuri de retentie- unul de-a lungul unghiului diedru axio-incizal si altul in unghiul axiogingival C. retentia incizala este pozitionata mai mult spre incizal D. retentia incizala va fi pozitionata inspre pulpar E. raspunsuri corecte a si c (pag. 233)

121



Rezidentiat 2004

122


Tema nr. 7 Etiopatogenia cariei dentare BIBLIOGRAFIE: 4. A.Iliescu, M. Gafar - Cariologie şi otodontoterapie restauratoare, Ed.medicală, Bucureşti, 2001.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1507001. Actiunea sistemului peroxidazic salivar se desfasoara in vitro asupra urmatoarelor categorii de agenti odontopatogeni: A. Herpex simplex tipul 1 B. HIV C. Lactobacili D. Levuri E. Toate de mai sus (pag. 42)

S1507002. Aportul scazut de calciu perturba formarea matricei smaltului prin: A. Reducerea cantitativa a tesuturilor dure in formare B. Reducerea continutului mineral total C. Reducerea calitativa a tesuturilor dentare D. Modificari morfologice E. Cresterea continutului mineral (pag. 34)

S1507003. Calciul neionizat din compozitia lichidului bucal se gaseste sub urmatoarele forme: A. Fosfati si bicarbonati B. Legat de compusi organici cu masa moleculara mica C. Legat de proteinele bogate in prolina D. Legat de amilaza salivara E. Toate de mai sus (pag. 37)

S1507004. Functiile salivei sunt urmatoarele: A. Regleaza pH-ul bucal B. Mentinerea echilibrului ecologic bucal C. Digestiva D. Excretorie E. Toate de mai sus (pag. 35)

S1507005. Volumul zilnic al secretiei salivare este de: A. 1,5-2 l B. 0,5-1,5 l C. 0,5-1 l D. 0,5-2 l E. 1-2 l (pag. 36)

S1607006. Functiile salivei

122



Rezidentiat 2004

123

A. B. C. D. E.


ofensiva (anihilarea florei patogene) absorbtiva (absorbtia catorva substante sau medicamente cum ar fi nitroglicerina) secretorie (diverse substante organice precum mucina sau hormoni precum amilaza) favorizarea percepţiei senzoriale prin receptorii tactili de pe limba digestiva (prin amilaza salivara) (pag. 35)

S1607007. Perturbarea formarii matricei organice a smaltului A. apare in carenta grava de vitamina PP la adulti B. apare in carenta de vitamina C, dar numai cand produce microchisturi cerebrale care la randul lor, prin modificarea metabolismului neurotransmitatorilor va produce tulburari pulpare C. prezenta in dieta a magneziului, clorului, sulfului, seleniului, fierului si aluminiului previne aparitia acestor perturbari D. poate fi cauzata alimentaţia saraca in hidroxiapatita E. dietele bogate in zahar produc o matrice a smaltului neomogena, in "fagure de miere" (pag. 33)

S1607008. Saliva A. vascozitatea salivei este data de continutul de vasc B. contine calciu atomizat, ionizat si liofilizat C. contine lipide: mucina, staterina D. conţine sisteme tampon precum esteraze nespecifice si peroxidaza E. contine sistemul tampon fosfat anorganic (pag. 40)

S2107009. Care este concentraţia fluorului salivar faţă de nivelul său plasmatic : A. 10-20 % B. 20-30% C. 30-50% D. 50-60% E. 60-70% (pag. 38)

S2107010. Valoarea normală a sialometriei la secreţia de repaos este : A. 0,15-0,20 ml/minut B. 0,25-0,35 ml/minut C. 0,35-0,45 ml/minut D. 0,45-0,55 ml/minut E. 0,55-0,65 ml/minut (pag. 36)

S2307011. Teoriile mecanismelor externe in geneza cariei dentare cuprind: A. teoria chelatiunii B. teoria chimica C. teoria parazitara D. teoria enzimatica E. teoria proteolizei-chelatiunii (pag. 71)

S2307012. Teoriile mecanismelor interne in geneza cariei dentare cuprind: A. teoria proteolitica B. teoria chimico-parazitara

123



Rezidentiat 2004

124


C. teoria neurodistrofica D. teoria proteolizei-chelatiunii E. teoria enzimatic-reflexa (pag. 73)

S2307013. Teoria biochimica considera ca elementul esential este reprezentat de deficitul de: A. fosfor dentinar B. fosfati de calciu C. hidroxilapatita D. vitamina B1 E. vitamina B6 (pag. 74)

S2307014. Teoria enzimatica considera ca anumite excitatii patologice pot produce modificari biochimice in: A. compozitia limfei dentinare B. gradul de mineralizare dentinara C. gradul de permeabilitate dentinara D. stratul odontoblastic E. compozitia fluidului gingival (pag. 73)

S2507015. Perturbarea formării matricei organice a smalţului are printre cauze şi carenţa în vitamina: A. C B. B1 C. E D. D E. PP (pag. 33)

S2607016. Boala Tay-Sachs (gangliozidoza GM2 – idioţia amaurotică infantilă) este determinată de deficitul de: A. Sfingomielinază B. Hexozaminidază A C. Galactocerebrozidază D. Hidrolaza lizozomală care detaşează glucoza din glucocerebrozide E. Sulfatidază (pag. 448)

S2607017. Boala Gaucher este determinată de deficitul de: A. Sfingomielinază B. Hexozaminidază A C. Galactocerebrozidază D. Hidrolaza lizozomală care detaşează glucoza din glucocerebrozide E. Sulfatidază (pag. 448)

S2607018. Materia primă pentru sinteza colesterolului este: A. Glucoza B. Acizii graşi C. Corpii cetonici D. Acetil-CoA

124



Rezidentiat 2004

125


E. ATP-ul (pag. 450)

S2607019. Enzima cheie în calea de biosinteză a colesterolului este: A. Hidroxi-metil-glutaril CoA (HMG-CoA) reductaza B. Hidroxi-metil-glutaril CoA (HMG-CoA) sintetaza C. Epoxidaza D. Ciclaza E. Farnezil – pirofosfat sintetaza (pag. 452)

S2607020. Principalul transportor de colesterol esterificat în plasmă, este: A. Chilomicronii B. Lipoproteinele cu densitate scăzută (LDL) C. Lipoproteinele cu densitate foarte scăzută (VLDL) D. Lipoproteinele cu densitate intermediară (IDL) E. Lipoproteinele cu densitate mare (HDL) (pag. 464)

S2607021. Care dintre apoproteinele de mai jos este activatorul lipoproteinlipazei (LPL): A. Apo A I B. Apo B100 C. Apo C III D. Apo C II E. Apo E (pag. 461-462)

S2607022. Care dintre izoenzimele lipoproteinlipazei (LPL) are cea mai mare afinitate pentru substrat: A. LPL din ţesutul adipos B. LPL din muşchii scheletici C. LPL din miocard D. LPL din glanda mamară E. LPL plămân (pag. 462)

S2607023. Care dintre clasele de lipoproteine realizează transportul invers al colesterolului, de la ţesuturile extrahepatice la ficat: A. Chilomicronii B. Lipoproteinele cu densitate scăzută (LDL) C. Lipoproteinele cu densitate foarte scăzută (VLDL) D. Lipoproteinele cu densitate intermediară (IDL) E. Lipoproteinele cu densitate mare (HDL) (pag. 467)

S2807024. Calciul neionizat din lichidul bucal se gaseste sub forma de fosfati si bicarbonati in urmatoarele proportii: A. 10-20% B. 20-30% C. 25-35% D. 30-40% E. peste 50% (pag. 37)

125



Rezidentiat 2004

126


S2907025. Triada incriminata in etiopatogenia cariei dentare este A. terenul, flora microbiana, alimentatia B. saliva, raportul substante organice/anorganice din tesuturile dure dentare C. igiena bucala, alimentatia D. toate raspunsurile sunt corecte E. nici un raspuns corect (pag. 33)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1207026. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de sistemul tampon salivar fosfat anorganic sunt adevarate: A. este principalul sistem tampon salivar in saliva stimulata B. este principalul sistem tampon salivar de repaus C. este cel mai puternic sistem tampon salivar D. are o eficienta maxima la un pH de 5,5-6,8 E. are o eficienta maxima la un pH 6,8-7,2 (pag. 40)

S1207027. Care dintre afirmatiile care se refera la pelicula sunt adevarate: A. un strat organic ce contine bacterii B. este formata din proteine si glicoproteine C. este formata din aglomerari ale primelor bacterii colonizatoare D. este primul strat al placii E. se suprapune ca si notiune peste cea de materia alba (pag. 53)

S1207028. Care dintre afirmatiile referitoare la Streptococul mutans sunt adevarate: A. produce glicoziltransferaza si fructoza/transferaza, care sunt polizaharide extracelulare B. este la fel de cariogen ca si celelalte specii de Streptococi orali C. este cel mai cariogen streptococ oral D. produce glicoziltransferaza si fructoziltransferaza cu rol in sinteza de polizaharizi extracelulari E. nu sintetizeaza polizaharide extracelulare decat in cantitati reduse (pag. 57)

S1207029. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de calciul care intra in compozitia salivei sunt adevarate: A. calciul neionizat are rolul functional cel mai important B. concentratia calciului ionizat creste odata cu scaderea pH-ului bucal C. calciul din saliva parotidiana este in concentratie de 3 ori mai mare decat in saliva submandibulara D. calciul neionizat se gaseste in proportie de 10-20% in fosfati si bicarbonati E. calciul din saliva submandibulara este in concentratie de 2 ori mai mare decat in saliva parotidiana (pag. 37)

S1207030. In categoria indulcitorilor calorici fac parte: A. aspartamul B. xilitolul C. zaharina D. sorbitolul E. palatinaza (pag. 51)

126



Rezidentiat 2004

127


S1207031. Leucotoxina salivara este: A. o glicoproteina salivara ce se gaseste si in substanta fundamentala a tesutului conjunctiv B. un polipeptid ce creste diapedeza polimorfonuclearelor neutrofile C. un polipeptid ce se gaseste in concentratie mai mare in placa decat in saliva D. un polipeptid ce se gaseste in concentratie mai mare in saliva decat in placa E. un polipeptid ce creste permeabilitatea capilarelor (pag. 42)

S1207032. Lichidul bucal este alcatuit din: A. numai din saliva B. transudat al mucoasei bucale si santului gingival C. saliva D. secretii gastrice si regurgitatoare E. mucus nasofaringian (pag. 35)

S1207033. Prelungirea timpului de clearance salivar al glucidelor se poate datora: A. factorilor retentivi bucali B. vascozitatea crescuta a salivei C. consumului de alune si branzeturi la sfarsitul mesei D. ritmului scazut al secretiei salivare E. consumului asociat de zaharoza, fructoza si lactoza (pag. 46)

S1207034. Secretia salivara: A. este constanta pe tot parcursul zilei B. in repaus reprezinta aportul majoritar al glandei submandibulare care secreta de 3 ori mai multa saliva decat parotida C. in repaus reprezinta aportul majoritar al glandei parotide care secreta de 3 ori mai multa saliva decat glanda submandibulara D. in timpul masticatiei se intensifica pe seama secretiei glandei parotide E. in timpul masticatiei se intensifica pe seama secretiei glandei submandibulare (pag. 36)

S1207035. Staterina este: A. o forma specifica de cristalizare a fosfatului de calciu B. favorizeaza precipitarea sarurilor de calciu din saliva si recaptarea lor in smalt C. inhiba precipitarea spontana a sarurilor de calciu din saliva D. o proteina prezenta numai in saliva parotidiana E. o proteina ce favorizeaza formarea in jurul dintilor a unui filtru suprasaturat de fosfat de calciu cu rol remineralizant (pag. 39)

S1207036. Volumul zilnic al secretiei salivare globale: A. este de 0,3-0,5 l/zi B. este de 0,5-1,5 l/zi C. este de 0,5-0,8 l/zi D. este reprezentat in proportie de 10% din secretia glandelor salivare accesorii E. este reprezentat in proportie de 10% din secretia glandelor sublinguale (pag. 36)

S1307037. Capacitatea tampon a lichidului bucal depinde de

127



Rezidentiat 2004

128

A. B. C. D. E.


variatiile ph-ului ritmul secretiei salivare valoarea initiala a pH-ului bucal consumul de alimente acide vascozitatea salivei (pag. 40)

S1307038. Ecosistemul microbian al placii bacteriene este format din A. Streptococi B. Lactobacili C. Nocardia D. Candida albicans E. Treponema pallidum. (pag. 57)

S1307039. Functiile salivei sunt A. reglarea ph-ului bucal B. clearance C. lubrefianta D. stimularea neodentinogenezei E. excretorie (pag. 36)

S1307040. Lichidul bucal contine A. saliva B. transudat al mucoasei bucale si gingivale C. exudat din pungi parodontale D. limfa dentinara E. mucus nazofaringian (pag. 35)

S1307041. Perturbarea formarii matricei organice a smaltului este influentata de A. carenta in vitamina A B. carenta in vitamina C C. prezenta oligoelementelor in dieta D. principiile nutritive E. dereglari hormonale (pag. 33)

S1307042. Perturbarea maturarii preeruptive a smaltului este influentata de urmatoarele dereglari hormonale A. hipofizectomia experimentala B. nanismul hipofizar C. insuficienta tiroidiana D. insuficienta paratiroidiana E. hormonii sexuali (pag. 35)

S1307043. Perturbarea mineralizarii matricei smaltului este influentata de A. carenta in calciu si fosfor B. prezenta fluorului C. boli infecto-contagioase

128



Rezidentiat 2004

129


D. carenta in vitamina D E. dereglari hormonale. (pag. 34)

S1307044. Prelungirea timpului de clearance salivar al hidrocarbonatelor poate fi cauzata de: A. ritmul scazut al secretiei salivare B. vascozitatea crescuta a salivei C. factori retentivi bucali D. concentratia mica a fluorului salivar E. concentratia mica a Ig A salivara (pag. 46)

S1307045. Prezenta in dieta a urmatoarelor oligoelemente in perioada de formare a dintilor reduc frecventa cariei dentare la sobolani A. fluor B. bor C. cupru D. seleniu E. molibden (pag. 33)

S1307046. Urmatoarele alimente reduc riscul cariogen al hidrocarbonatelor A. lapte B. branzeturi C. grasimi D. ceaiuri E. cafea (pag. 50)

S1507047. Capacitatea de tamponare a lichidului bucal depinde de urmatorii factori: A. Ritmul secretiei salivare B. Contraceptivele orale C. Reologia bucala D. Asigurarea mediului nutritiv pentru desfasurarea bacteriolozei bacteriene E. Valoarea initiala a pH-ului bucal (pag. 40)

S1507048. Care din urmatoarele substante reprezinta indulcitori calorici: A. Ciclamatul B. Sorbitolul C. Aspartamul D. Xilitolul E. Lycasinul (pag. 51)

S1507049. Dintre enzimele ce intra in compozitia salivei fac parte: A. Fosfataza acida B. Alfa amilaza C. Hialuronidaza D. Proteinaze E. Kalicreina (pag. 39)

129



Rezidentiat 2004

130


S1507050. in lichidul bucal se gasesc o serie de enzime produse de microflora sau tesuturile moi ale cavitatii bucale din care fac parte: A. Succindehidrogenaza B. Aldolaza C. Fosfataza alcalina D. Hialuronidaza E. Fosfataza acida (pag. 40)

S1507051. Materializarea semnificatiei biologice a fosfatilor salivari se face prin: A. Asigurarea mediului nutritiv pentru glicoliza bacteriana B. Participarea in componenta sistemelor tampon salivare C. Pastrarea stabilitatii continutului mineral al dintilor D. Blocheaza ionii bivalenti de calciu si magneziu E. Inhiba aderenta bacteriilor la hidroxiapatita (pag. 38)

S1507052. Rolul cariopreventiv al lichidului bucal se realizeaza prin: A. Scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile B. Inhibarea adeziunii microbiene C. Pastrarea contactului direct al zaharozei cu placa bacteriana D. Vascozitatea si adeziunea unor produse E. Saturarea placii bacteriene in substante remineralizante (pag. 43)

S1507053. Saliva contine o serie de factori antimicrobieni capabili sa modeleze colonizarea cavitatii bucale de catre microorganisme din care fac parte: A. Lactoferina B. Mucinele C. ß2 - microglobulina D. Opsoninele E. Staterina (pag. 41)

S1507054. Scurtarea timpului de clearance al glucidelor se bazeaza pe: A. Inducerea unei secretii salivare rapide si masive B. Utilizarea unor alimente de tipul fructelor si legumelor C. Ritmul scazut al secretiei salivare D. Vascozitate crescuta a salivei E. Periajul dentar la sfarsitul mesei (pag. 46)

S1607055. Etiopatogenia cariei A. este acceptata triada etiologica teren, flora microbiana si alimentatie B. actiunea alimentelor se manifesta atat prezumtiv cat si postprocesiv C. alimentele moi si lipicioase favorizeaza hipofunctia, diminuarea debitului salivar si exacerbarea florei microbiene D. prin teren inţelegem calitatea smalţului dentar si a lichidului bucal E. alimentele dure cresc nevoia ingestiei de lichide si favorizeaza producerea unor sunete dizgratioase in timpul masticatie dar nu previn caria (pag. 31)

130



Rezidentiat 2004

131


S1607056. Etiopatogenia cariei: calitatea smaltului dentar A. displaziile constituie modificari ale arhitecturii normale a smaltului B. hipoplaziile constituie cresteri ale continutului mineral care insa este organizat intr o retea cristalina necorespunzatoare C. distrofiile dentare se incadreaza in categoria milolizelor D. gravitatea distrofiilor este cu atat mai mare cu cat tulburarile metabolice care le cauzeaza apar mai precoce E. displaziile si hipoplaziile nu favorizeaza aparitia procesului carios decat in sezonul rece (pag. 32)

S1607057. Lichidul bucal A. pe langa saliva mai contine transudat al mucoasei bucale si santurilor gingival, exudat din pungile parodontale, mucus nazofaringian etc B. exudatul pungilor parodontale creste proportional cu starea de stres C. exudatul pungilor parodontale creste proportional cu intensitatea inflamatiei D. in hiposialii, exudatul parodontal poate sa ajunga la 2% din volumul salivei de repaus E. poate sa contina secretie gastrica regurgitata (pag. 35)

S1607058. Perturbarea mineralizarii matricei smaltului A. incorporarea preferentiala a carbonatilor in smalt ii confera o cristalinitate deficitara B. insuficienta parotidiana duce si la intarzieri in eruptia dintilor C. fluorul reduce solubilitatea smaltului in solutie acida D. aportul foarte scazut de calciu nu afecteaza conţinutul mineral total E. vitamina D este indispensabila unei mineralizari normale (pag. 34)

S1607059. Proprietati antimicrobiene ale salivei A. lizozimul este o lactoferina aglutinizata care ataca peretele celular al microorganismelor B. peroxidazele salivare constituie un sistem enzimatic complex cu rol antibacterian C. aglutininele salivare faciliteaza indepartarea bacteriilor din lichidul bucal D. opsoninele sunt muramidaze care scindeaza peptidoglicanii din constituţia peretelui celular al microorganismelor E. staterina este o glicoproteina cu activitate antibacteriana (pag. 41)

S1607060. Rolul cariogen al hidrocarbonatelor A. la populatiile unde alimentatia traditionala contine putin zahar incidenta cariei circulare acute creste B. consumul de dulciuri intre mese creste frecventa cariei C. cariogenicitatea alimentelor depinde mai degraba de durata si frecventa expunerii la zahar si mai putin de tipul de preparat culinar care contine zahar D. alimentaţia naturala conţine un factor protector impotriva cariei care se pierde in cursul procesului de rafinare E. programe riguroase de profilaxie pot reduce frecventa cariei chiar si in conditiile pastrarii consumului ridicat de zahar (pag. 44)

S1607061. Rolul cariogen al hidrocarbonatelor A. amidonul crud nu coboara prea mult pH-ul placii B. amidonul prelucrat termic isi pierde capacitatea acidogena si cariogena C. combinatia de amidon si zahar are un efect cariogen mult mai puternic decat al zaharului din cauza timpului de clearance prelungit D. zaharoza favorizeaza colonizarea microorganismelor odonotopatogene E. mono si oligozaharidele difuzeaza greu in placa bacteriana, de aceea raman depozitate pe suprafata acesteia si blocheaza colonizarea ei

131



Rezidentiat 2004

132


(pag. 44)

S1607062. Rolul laptelui in etiopatogenia cariei A. contine fluor provenit din plantele situate in zone poluate B. laptele de pasare este cariogen datorita faptului ca nu este lasat in forma naturala C. contine cazeina cu efect carioprotector D. conţine lactoza care este fermentata in placa bacteriana E. contine lactaza care ajuta la degradarea enzimatica a laptelui (pag. 50)

S1607063. Saliva A. secretia de saliva creste in noptile cu presiune atmosferica crescuta B. in repaus, aportul glandei submandibulare la volumul total de saliva este mai mare decat al parotidei C. in timpul masticatiei glanda parotida produce mai multa saliva decat glanda submandibulara D. la gravide secreţia de saliva scade, asa se explica incidenţa crescuta a cariilor E. faptul ca molarii de minte superiori se cariaza atat de usor, se explica prin cantitatea redusa de saliva care ajunge in acea zona (pag. 36)

S1607064. Substituenti ai zaharului A. siropul de porumbel B. xilitolul C. lactoferina D. lycasinul E. aspartamul (pag. 51)

S2107065. Care oligoelemente devin cariofavorizante în condiţiile unui aport exagerat : A. Seleniu B. Molibden C. Fluor D. Bor E. Litiu (pag. 33)

S2107066. Indulcitorii necalorici sunt: A. Zaharina B. Sorbitolul C. Xilitolul D. Ciclamatul E. Aspartamul (pag. 51)

S2107067. Substanţele cu acţiune antimicrobiană din lichidul bucal sunt : A. Aglutininele B. Kalicreina C. Anhidraza carbonică D. Opsoninele E. Peroxidaza (pag. 41-43)

S2307068. Remineralizarea smaltului este favorizata de:

132



Rezidentiat 2004

133

A. B. C. D. E.


suprasaturarea salivei in fosfati de calciu PH alcalin salivar suprasaturarea salivei in minerale hipersalivatie concentratii salivare mari de fluor (pag. 38)

S2307069. Fosfatii salivari au rol carioprotector prin: A. participarea la sistemele tampon salivare B. pastrarea stabilitatii continutului mineral al dintilor C. remineralizare directa a cariilor incipiente D. blocarea glicolizei E. inhibarea placii bacteriene (pag. 38)

S2307070. Sistemele tampon salivare include A. sistemul fosfat organic B. sistemul fosfat anorganic C. sistemul acid carbonic/bicarbonat D. sistemul macromolecular proetinic E. sistemul acid carbonic (pag. 40)

S2307071. Capacitatea de tamponare a lichidului bucal depinde de: A. variatiile PH-ului atins B. ritmul secretiei salivare C. valoarea initiala a PH-ului bucal D. concentratia de imunoglobuline salivare E. vascozitatea salivara (pag. 40)

S2307072. Factorii antimicrobieni salivari include A. lizozimul B. lactoferina C. peroxidazele salivare D. IgG secretorie E. complexe alcatuite din Ig A, Ig G si Ig M denumite opsonine (pag. 41)

S2307073. Prelungirea timpului de clearance salivar poate fi cauzata de: A. vascozitatea scazuta a salivei B. continutul scazut de mucina al salivei C. ritmul scazut al secretiei salivare D. factori retentivi bucali E. tipul de hidrocarbonate (pag. 46)

S2307074. Alimentele cu rol cariprotector includ: A. faina din cerealele nerafinate B. faina din cerealele rafinate C. grasimile D. cacao

133



Rezidentiat 2004

134


E. branzeturi (pag. 50)

S2307075. Hidrocarbonatele cu cariogenicitate redusa include A. xilitolul B. sorbitolul C. siropul de porumb D. zaharul de cuplare E. aspartamul (pag. 51)

S2307076. Placa este constituita din: A. proteine B. glicoproteine anionice C. glicoproteine cationice D. lipide E. amilaza (pag. 53)

S2307077. Constituienti ai placii sunt: A. celule epiteliale B. leucocite C. eritrocite D. particule alimentare E. lipide (pag. 55)

S2307078. Factorii imuni nespecifici include A. lizozimul B. lactoperoxidazele C. lactoferinele D. Ig A salivare E. glicoproteine cu greutate moleculara mica (pag. 61)

S2307079. Apararea specifica depinde in principal de: A. anticorpii salivari B. imunoglobulina A C. imunoglobulina G D. imunoglobulina M E. opsonine (pag. 62)

S2307080. Triada Keyes cuprinde urmatorii factori: A. terenul B. flora microbiana C. alimentatia D. factori locali E. factori morfologici (pag. 31)

S2307081. Apar perturbari in formarea matricei organice a smaltului in urmatoarele situatii:

134



Rezidentiat 2004

135

A. B. C. D. E.


carente in vitamina A in forme usoare carente in vitamina C la copii carente in seleniu carente in vitamina A in forme grave carente in vitamina C la adulti (pag. 33)

S2307082. Perturbari in mineralizarea matricei smaltului apar in: A. carente in calciu B. carente in fosfor C. raport calciu/fosfat 2/1 D. raport calciu/fosfat 3/1 E. insuficiente tiroidiene (pag. 34)

S2507083. Perturbarea mineralizării matricei smalţului are drept cauze: A. Carenţa în calciu şi fosfor B. Carenţa în fluor C. Carenţa în vitamina D D. Carenţa în vitamina E E. Dereglările hormonale (pag. 34)

S2607084. Principalele funcţii ale colesterolului în organism sunt: A. Este element structural al membranelor celulare B. Substrat energetic pentru celule C. Este precursorul hormonilor steroidici: corticosuprarenali şi sexuali D. Este precursorul acizilor biliari E. Este materia primă pentru sinteza calciferolului (pag. 449)

S2607085. Acizii biliari primari sunt: A. Acidul colic B. Acidul glicocolic C. Acidul taurocolic D. Acidul chenodezoxicolic E. Acidul glicochenodezoxicolic (pag. 457)

S2607086. Principalele metode de separare/caracterizare a lipoproteinelor sunt: A. Spectrofotometria de absorbţie B. Spectrofotometria de emisie C. Cromatografia simplă D. Ultracentrifugarea E. Electroforeza (pag. 458)

S2607087. Care dintre apoproteinele de mai jos sunt recunoscute de domeniul N-terminal al receptorului LDL: A. Apo A I B. Apo B100 C. Apo C III

135



Rezidentiat 2004

136


D. Apo C II E. Apo E (pag. 465)

S2607088. Excesul de colesterol liber intrahepatocitar, exercită următoarele funcţii: A. Acţiune represivă asupra sintezei de novo a colesterolului (inhibă HMG-CoA reductaza) B. Acţiune inhibitorie asupra sintezei receptorului pentru LDL C. Iniţiază ateroscleroza D. Reglează numărul de receptori LDL expuşi pe suprafaţa membranei celulare E. Reglează nivelul plasmatic al LDL (pag. 465-466)

S2607089. Care dintre celulele de mai jos sunt incapabile să folosească acizii graşi ca şi substrat energetic: A. Fibra musculară striată B. Fibra miocardică C. Hematia D. Neuronul E. Hepatocitul (pag. 467)

S2607090. Care dintre tipurile de dislipidemie Fredrickson prezintă risc de aterosleroză accelerată: A. Tipul I (sindromul chilomicronilor) B. Tipul IIa (hiperbetalipoproteinemia) C. Tipul III (hiperlipoproteinemia cu banda beta largă) D. Tipul IV (hipertrigliceridemia endogenă) E. Tipul V (hipertrigliceridemia endogenă şi exogenă) (pag. 468-470)

S2807091. Carenta vitaminei A poate genera leziuni al incisivilor temporari astfel; A. Atrofierea organului smaltilui B. Displazii in smalt sub forma unor pete albicioase C. Mineralizare defectuasa a dentinei D. Microchisturi in organul smaltului E. Modificari ale coroanei dentare constand in rotunjirea varfurilor cuspizilor (pag. 33)

S2807092. Fluxul slivar marit poate contribui la prevenirea cariilor dentare prin: A. Spalarea de pe suprafetele dentare a resturilor alimentare aderente B. Aport sporit de IgG si IgM cu rol protector C. Impiedica concentrarea florei microbiene numai pe anumite zone D. Disperseaza activitatea enzimatica in toata cavitatea orala E. Aport sporit de fosfati salivari (pag. 36)

S2807093. Clearence-ul salivar, este un proces fiziologic de diluare a substantelur introduse in cavitatea bucala, se caracterizeaza prin: A. Are o valoare scazuta in cazul unui risc scazut la carii B. Este invers proprtional cu ritmul proportiei salivare C. Are valoare constanta atata timp cat glandele salivare functioneaza normal D. Are rolul de a indeparta bacteriile de pe suprafetele dentare E. Are rolul de a indeparta resturile alimentare aderente de suprafetele dintilor

136



Rezidentiat 2004

137


(pag. 36-37)

S2807094. Calciul salivar prezent sub forma ionizata are urmatoarele caracteristici: A. Concentratia sa scade odata cu cresterea secretiei salivare B. Concentratia sa creste odata cu cresterea secretiei salivare C. Are valoare constanta atata timp cat glandele salivare functioneaza normal D. Concentratia sa creste odata cu scaderea ph-ului salivar E. La ph-ul neutru calciul salivar ionizat reprezinta 50% din calciul total salivar (pag. 37)

S2807095. Concentratia calciului salivar poate fi influentatade: A. Regimul alimentar B. Ponderea secretiei glandelor salivare C. Ritmul circadian D. Antagonisti calciului E. Fibroza chistic a glandelor salivare (pag. 37)

S2807096. Efectele carioprofilactice ale fluorului se bazeaza pe urmatoarele: A. Fluorura de calciu este insolubila la un ph neutral B. Fluorura de magneziu inhiba agregarea bacteriana C. Fluorura de magneziu inhiba enolaza microbiana D. Administrarea sa topica prelungeste timpul de clearence E. Administrarea sa topica scade timpul de clearence (pag. 39)

S2807097. Zaharoza este hodrocarbonatol cu cel mai mare porential cariogen deoarece: A. Este principalul polizaharid din alimente B. Este cel mai frecvent utilizata in dieta umana C. Este utilizata preferential de catre micro organisme D. Este un substrat esential pentru sinteza polizaharidelor extracelulare de depozit E. Creste aderenta placi bacteriene la tesuturile dure dentare (pag. 47)

S2807098. Rolul carioprotector al lipidelor se bazeaza pe A. Timpul de clearence prelungit B. Formarea unei bariere protectoare pentru smalt C. Impiedica degradarea enzimatica a hidrocarbonatelor D. Modifica proprietatiile de membrana ale bacteriilor E. Inhiba glicoliza la nivelul placi bacteriene (pag. 50)

S2807099. Actiunea cariostatica a xilitolului se bazeaza pe: A. Proprietatea sa de a fi metabolizat la un ph sub 5, B. Capacitatea foarte redusa de a fi metabolizat C. Stimularea secretiei salivare D. Reducerea acumulari de placa E. Este un substituent al zaharului din unele produse (pag. 51)

S2907100. Caria dentara reprezinta A. un proces distructiv cu evolutie ireversibila

137



Rezidentiat 2004

138


B. un proces cronic al tesuturilor dure dentare fara caracter inflamator producand necroza si distructia acestora C. proces dinamic desfasurat la interfata dinte-placa bacteriana si dinte D. boala multifactoriala caracterizata printr-o distructie localizata a tesuturilor dure dentare sub actiunea microorganismelor E. toate raspunsurile corecte (pag. 33)

S2907101. Functiile salivei sunt A. functie digestiva B. reglarea PH-ului bucal C. mentinerea echilibrului ecologic bucal D. functie lubrifianta E. rapunsuri corecte a si c (pag. 35)

S2907102. Rolul cario-preventiv al lichidului bucal se realizeaza prin A. exacerbarea adeziunii microbiene B. scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile C. efect bactericid D. remineralizarea cariilor incipiente E. demineralizarea cariilor necavitare (pag. 43)

S2907103. Placa bacteriana reprezinta A. un sistem ecologic microbian viguros B. agregat de microorganisme unite intre ele si de suprafata a dintelui C. conglomerat de microorganisme pe o anumita suprafata a dintelui D. este aderenta si de alte structuri din cavitatea bucala prin intermediul unei matrici organice E. nu este obligatoriu sa aiba aderenta (pag. 52)

138



Rezidentiat 2004

139


Tema nr. 8 Inflamaţia pulpei dentare BIBLIOGRAFIE: 5. M.Gafar, A. Iliescu - Endodonţie clinică şi practică, Ed.II, Ed.medicală, Bucureşti, 2002

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1208001. Inflamatia pulpara apare cel mai frecvent sub actiunea; A. agentilor chimici B. agentilor fizici C. agentilor microbieni D. agentilor traumatici E. agentilor interni (pag. 64)

S1208002. Prima reactie care apare la nivelul pulpei dentare dupa contactul cu un agent agresor este: A. vasodilatatie pasiva B. staza C. spasm vascular D. vasodilatatie activa E. necroza (pag. 64)

S1308003. "Timpul mut"al lui Dupuytren: A. este evidentiabil clinic B. este o perioada activa in plan biochimic intracelular C. este o perioada in care au loc modificari vasculare reversibile D. este caracterizat de procese de plasmexodie E. este insotit de o crestere a presiunii intrapulpare (pag. 64)

S1308004. Cresterea presiunii intrapulpare peste valoarea sa normala nu poate fi compensata prin cresterea volumului pulpei datorita A. foramenului apical B. inextensibilitatii peretilor camerei pulpare C. structurii conjunctive a tesutului pulpar D. lipsei fibrelor elastice din parenchimul pulpar E. lipsei de fibre nervoase motorii din tunica vaselor de sange (pag. 52)

S1308005. De la stabilirea contactului intre agentul microbian agresor si tesutul pulpar si pana la aparitia primelor semne clinice, in functie de virulenta microbiana si reactivitatea locala pulpara trece o perioada de timp de: A. 1 ora B. 3-4 ore C. 12-14 ore D. 20-24 ore E. 2-3 zile (pag. 64)

139



Rezidentiat 2004

140


S1308006. Dentina de iritatie se mai numeste: A. dentina secundara B. dentina tertiara C. dentina sclerotica D. dentina de remineralizare E. nu mai are alta denumire (pag. 54)

S1308007. Secventele inflamatiei pulpare cuprind, in ordine: A. reactia metabolica locala, reactia biochimica, reactia vasculara locala, formarea infiltratului seros, formarea infiltratului supurat, aparitia fenomenelor degenerative, a proceselor de necrobioza si mortificare a pulpei B. reactia vasculara locala, reactia biochimica,, reactia metabolica locala, formarea infiltratului seros, formarea infiltratului supurat, aparitia fenomenelor degenerative, a proceselor de necrobioza si mortificare a pulpei C. reactia biochimica, reactia vasculara locala, reactia metabolica locala, formarea infiltratului seros, formarea infiltratului supurat, aparitia fenomenelor degenerative, a proceselor de necrobioza si mortificare a pulpei D. reacţia biochimica, reacţia metabolica locala, reacţia vasculara locala, formarea infiltratului seros, formarea infiltratului supurat, apariţia fenomenelor degenerative, a proceselor de necrobioza si mortificare a pulpei E. reactia metabolica, reactia vasculara locala, reactia biochimica locala, formarea infiltratului seros, formarea infiltratului supurat, aparitia fenomenelor degenerative, a proceselor de necrobioza si mortificare a pulpei (pag. 58)

S1408008. Cum sunt peretii, duri integrii care acopera pulpa, fata de agentii patogeni: A. permeabili B. penetrabili C. lacunari D. disociati E. impermeabili (pag. 51)

S1408009. Dentina scleroasa rezulta din: A. dentina secundara B. dentina tertiara C. depunere calcica D. dentina cuaternara E. dentina primara (pag. 55)

S1408010. Functia regresiva a pulpei este un proces de: A. regenerare B. iritatie C. imbatranire D. restructurare E. patogen (pag. 55)

S1408011. Valoarea normala a presiunii intrapulpare este de: A. 5 mm Hg B. 10 mm Hg C. 8 mm Hg

140



Rezidentiat 2004

141


D. 15 mm Hg E. 20 mm Hg (pag. 52)

S1508012. Agentii agresori termici care actioneaza cu brutalitate in producerea inflamatiei pulpare sunt: A. Slefuirile de bonturi cu masuri de protejare a pulpei B. Prepararile de cavitati cu protejarea pulpei C. Diatermia D. Obturatii metalice realizate fara mijloace de protejare a pulpei dentare E. Trecerea, in cursul aceleiasi mese, de la alimentatia cu temperaturi ridicate, la alta cu temperaturi coborate (pag. 59)

S1508013. Agentii patogeni interni ce pot determina inflamatii ale pulpei dentare sunt: A. Agenti termici B. Bacteriile C. Avitaminozele D. Virusii E. Agenti traumatici (pag. 54)

S1508014. Dentina secundara prezinta urmatoarele caracteristici: A. Se formeaza inainte de eruptia dintelui B. Se formeaza dupa eruptia dintelui C. Prezinta mai multe canalicule cu traiect sinuos D. Este o reactie pulpara cosecutiva unor stimuli patogeni E. Prezinta un numar mare de odontoblaste (pag. 54)

S1508015. Dentina tertiara prezinta urmatoarele caracteristici: A. Este o reactie pulpara consecutiva eroziunilor B. Canaliculele dentinare au un traiect regulat C. Numarul crescut al canaliculelor dentinare D. Este o adaptare a pulpei al stimulii fiziologici E. Se formeaza inainte de eruptia dintelui (pag. 54)

S1508016. pH-ul alcalin al pulpei dentare: A. Se datoreaza prezentei bogate a sarurilor minerale din zona predentinara B. Se datoreaza prezentei ionilor de sodiu celulari C. Nu are rol in tamponarea aciditatii din inflamatie D. Creste in fazele avansate ale inflamatiei E. impiedica activitatile metabolice normale ale celulelor pulpare (pag. 57)

S1508017. Turatiile inalte incriminate in producerea inflamatiei pulpare: A. Reprezinta o agresiune chimica a pulpei B. Reprezinta o agresiune traumatica a pulpei C. Nu modifica echilibrul osmotic de la nivelul dentinei D. Nu produce evaporarea lichidului tisular din canaliculele dentinare E. Nu pot produce absorbtia nucleilor si a plasmei odontoblastilor in canaliculele dentinare (pag. 61)

141



Rezidentiat 2004

142


S1608018. Adapostirea pulpei intr-un spatiu cu pereti rigizi prezinta urmatoarele avantaje: A. stimulii receptati de receptorii intradentinari la limita smalt-dentina se transmit la nivelul pulpei ca stimuli functionali B. peretii duri care acopera pulpa nu sunt impermeabili la agenti patogeni cand sunt integri C. peretii duri, rigizi permit prelucrarea lor prin slefuire in oricare conditii fara ca pulpa sa sufere D. inextensibilitatea peretilor face ca presiunea intratisulara pulpara crescuta sa se exercite pe toate structurile E. peretii duri impiedica verificarea starii pulpare prin mijloace directe de investigatie (pag. 51-52)

S2108019. In pulpitele acute purulente pH-ul pulpar are valoarea de: A. 4 B. 5 C. 6 D. 7 E. 8 (pag. 67)

S2108020. In pulpitele acute seroase presiunea intratisulară a pulpei creşte de: A. 1-2 ori B. 2-3 ori C. 3-4 ori D. 4-5 ori E. 5-6 ori (pag. 67)

S2308021. Presiunea intrapulpară are o valoare de: A. 2 mm Hg B. 4 mm Hg C. 6 mm Hg D. 9mm Hg E. 10 mm Hg (pag. 52)

S2308022. Secvenţele inflamaţiei pulpare cuprind, în ordine: A. reacţia metabolică locală, reacţia biochimică, reacţia vasculară locală,, formarea infiltratului seros, formarea infiltratului supurat, apariţia fenomenelor degenerative, a proceselor de necrobioză şi mortificare a pulpei B. reacţia vasculară locală, reacţia biochimică,, reacţia metabolică locală, formarea infiltratului seros, formarea infiltratului supurat, apariţia fenomenelor degenerative, a proceselor de necrobioză şi mortificare a pulpei C. reacţia biochimică, reacţia vasculară locală, reacţia metabolică locală, formarea infiltratului seros, formarea infiltratului supurat, apariţia fenomenelor degenerative, a proceselor de necrobioză şi mortificare a pulpei D. reacţia biochimică, reacţia metabolică locală, reacţia vasculară locală, formarea infiltratului seros, formarea infiltratului supurat, apariţia fenomenelor degenerative, a proceselor de necrobioză şi mortificare a pulpei E. reacţia metabolică, reacţia vasculară locală, reacţia biochimică locală, formarea infiltratului seros, formarea infiltratului supurat, apariţia fenomenelor degenerative, a proceselor de necrobioză şi mortificare a pulpei (pag. 58)

S2308023. "Timpul mut” al lui Dupuytren: A. este evidenţiabil clinic B. este o perioadă activă în plan biochimic intracelular

142



Rezidentiat 2004

143


C. este o perioadă în care au loc modificări vasculare reversibile D. este caracterizat de procese de plasmexodie E. este însoţit de o creştere a presiunii intrapulpare (pag. 64)

S2308024. In pulpitele purulente acute Ph este de: A. 3 B. 7 C. 5 D. 9 E. 6 (pag. 67)

S2308025. In pulpitelre seroase acute presiunea intrapulpara creste fata de normal de: A. 2 – 3 ori B. 5 – 6 ori C. 3- 4 ori D. 6 – 7 ori E. 4 – 5 ori (pag. 67)

S2508026. Una din funcţiile de mai jos nu este caracteristică organului pulpar: A. Funcţia senzitivă B. Funcţia formativă C. Funcţia nutritivă D. Funcţia bactericidă E. Funcţia regresivă (pag. 55)

S2608027. Izoenzimele sunt: A. Proteine cu aceeaşi viteză de migrare electroforetică B. Forme moleculare sub care se găsesc enzimele în ţesuturi şi organe diferite C. Tetrameri rezultaţi prin asocierea în moduri diferite a două lanţuri polipeptidice D. Enzime care catalizează reacţii de izomerizare E. Diferite enzime care se găsesc în anumite raporturi în ser (pag. 77)

S2608028. Curba de oxigenare a hemoglobinei are aspect: A. Hiperbolic B. Linear C. Sigmoidal D. Parabolic E. Homotrop (pag. 102)

S2608029. Curba de oxigenare a mioglobinei are aspect: A. Hiperbolic B. Linear C. Sigmoidal D. Parabolic E. Homotrop (pag. 102)

143



Rezidentiat 2004

144


S2608030. După infarctul miocardic acut cel mai rapid creşte activitatea serică a: A. LDH B. GOT C. CPK D. GPT E. LCAT (pag. 111)

S2608031. Creşterea ctivităţii serice a căreia dintre enzimele de mai jos, este specifică pentru carcinomul de prostată: A. LDH B. Fosfataza acidă C. CPK D. Transaminazele E. Fosfataza alcalină (pag. 111)

S2608032. La nivelul mitocondriilor, citocromii (b, c1, c şi aa3) sunt localizaţi: A. În membrana externă B. În spaţiul intermembranar C. În membrana internă D. În matrix E. În nici una dintre poziţiile de mai sus (pag. 110)

S2608033. Care dintre căile metabolice de mai jos au sistemul enzimatic localizat strict intracitoplasmatic: A. Ciclul ureei B. Biosinteza hemului C. Degradarea acizilor graşi (beta-oxidarea) D. Ciclul acizilor tricarboxilici (Krebs) E. Glicoliza (anaerobă) (pag. 109)

S2808034. Durerea pulpara de tip vegetativ are un caracter: A. Surd, continuu B. Paroxistic C. Intermitent D. Bine localizat E. Insuportabil (pag. 54)

S2808035. Dentina secundara se formeaza dupa eruptia dintelui fiind: A. Dentina de iritatie B. Dentina ce se depune peste dentina primara C. Dentina neregulata D. Consecutiva unor stimuli patogeni E. Cu diminuarea numerica a canaliculelor dentinare (pag. 54-55)

S2908036. Inflamatia pulpară apare cel mai frecvent sub acţiunea: A. Agentilor chimici

144



Rezidentiat 2004

145

B. C. D. E.


Agentilor fizici Agentilor microbieni Agentilor traumatici Agentilor interni (pag. 64)

S2908037. De la stabilirea contactului intre agentul microbian agresor şi tesutul pulpar la apariţia primelor daune chimice in funţie de virulenţa şi reactivitatea locală trece o perioadă de timp de: A. O oră B. 3-4 ore C. 20-24 ore D. 12-14 ore E. 2-3 zile (pag. 64)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1208038. Agentii chimici care prezinta concentratie sau toxicitate crescuta determina la nivelul pulpei dentare: A. spolierea pulpei de ionii minerali necesari B. tulburari de termodinamica vasculara C. depolimerizarea fibrelor de colagen D. liza chimica a fibrelor nervoase E. depolimerizarea substantei fundamentale (pag. 63)

S1208039. Agentii traumatici brutali care provoaca inflamatie pulpara sunt: A. lucrari protetice in supraocluzie B. luxatia dintilor C. manevre ortodontice necontrolate D. fractura dintilor E. turatii inalte (pag. 60)

S1208040. Fenomenele care determina inflamatia pulpara in cazul traumatismelor de intensitate mica dar repetata sunt: A. compresiunea vaselor sanguine de la nivelul foramenului apical B. ruperea vaselor si eliberarea unor substante chimice plasmatice C. strangularea vaselor sanguine la nivelul foramenului apical D. accelerarea metabolismului prin hiperemie E. lezarea fibrelor si receptorilor nervosi (pag. 61-62)

S1208041. Pulpita seroasa se caracterizeaza prin urmatoarele modificari ale excitabilitatii pulpare: A. cresterea excitabilitatii B. scaderea excitabilitatii C. excitabilitatea mai evidenta pentru presiune D. excitabilitate mai evidenta pentru tractiune E. excitabilitate mai evidenta pentru rece (pag. 67)

145



Rezidentiat 2004

146


S1208042. Agentii agresivi termici care actioneaza cu brutalitate putand determina inflamatii pulare sunt: A. testari de vitalitate cu freon B. diatermia C. obturatiile metalice fara mijloace de protejare a pulpei dentare D. slefuiri ale dintilor fara protectie pulpara E. testari de vitalitate cu pulpotestul (pag. 59)

S1208043. Inflamatia cronica per primam de origine traumatica poate fi gasita in: A. pulpa dintilor cu grad mare de abrazie B. pulpa dintilor cu obturatii mari de amalgam fara o buna izolare a camerei pulpare C. dinti care prezinta o carie cu evolutie lenta D. dinti care prezinta o carie cu evolutie rapida E. dinti integri (pag. 62)

S1208044. Printre agentii cauzatori ai inflamatilor pulpare se numara: A. slefuirea dintilor fara protectie pulpara B. pansamentul arsenical C. lucrari protetice in supraocluzie D. substante medicamentoase pe baza de fenol E. exotoxinele eliberate de flora microbiana (pag. 60-64)

S1208045. Pulpita purulenta se caracterizeaza prin urmatoarele modificari inflamatorii A. scaderea pH sub 5 B. cresterea pH peste 5 C. degradari ale tecii de mielina a fibrelor nervoase D. liza infiltratilor celulari si a substantei proteice E. hiperexcitabilitate mai crescuta la rece (pag. 67)

S1308046. Agentii termici cu actiune brutala produc in tesutul pulpar: A. vasodilatatie rapida cu exsudat B. accelerarea ritmului metabolic cu epuizarea rapiada a potentialului celular si alterarea ulterioara a functiilor celulei C. precipitarea proteinelor din substanta fundamentala si din corpul celular D. absorbţia nucleilor si a plasmei odontoblastilor in canaliculele dentinare E. sustragerea unor elemente minerale din legaturile lor organice tisulare, dand nastere unor saruri instabile si spoliind pulpa de ionii minerali necesari functiei sale (pag. 59)

S1308047. Comunicarea intre pulpa dentara cu exteriorul se poate face prin intermediul: A. smaltului B. cementului C. substantei interprismatica D. foramenului apical E. canaliculelor dentinare (pag. 52)

S1308048. Functia formativa consta in capacitatea pulpei de a produce A. dentina primara

146



Rezidentiat 2004

147

B. C. D. E.


dentina secundara dentina tertiara dentina remineralizata dentina sclerotica (pag. 54)

S1308049. Functiile vitale ale organului pulpar sunt: A. formativa B. nutritiva C. senzitiva D. regresiva E. reactiva (pag. 54)

S1308050. ingustarea foamenului apical ca urmare a depunerii dentinei secundare si cementului rdaicular are drept consecinta A. modificari vasculare functionale la acest nivel B. strangulare partiala a vaselor sangvine C. modificare treptata a structurilor pulpare, prin atrofie si degenerescenta D. modificare a structurilor pulpare cu apariţia hiperemiei preinflamatorii E. aceste modificari sunt caracteristice la copii, cand depunerea de dentina secundara este accelerata printun coafaj indirect sau direct (pag. 52)

S1308051. Interferarea ARN-ului mesager si modificarea schemei de sinteza proteica transmisa de acesta caracterizeaza mecanismul patogen al agentilor: A. termici, cu actiune brutala B. termici, de intensitati mici si repetate C. traumatici, cu actiune brutala D. chimici E. microbieni (pag. 59)

S1308052. Vascularizatia pulpara: A. Este reglata pasiv la nivelul arterelor B. Prezinta un sistem de circulatie colateral C. Este reprezentat de un sistem arterial de tip terminal D. Nu comunica cu sistemul arterial parodontal E. Lipsesc comunicarile directe arterio-venoase (pag. 52)

S1408053. Functia formativa sau dentinogenetica consta in a capacitatea pulpei de a produce: A. dentina cuaternara B. dentina primara C. dentina binara D. dentina secundara E. dentina tertiara,de iritatie (pag. 54)

S1408054. In traumatismele brutale cu fracturi coronare cu deschidera camerei pulpare se produc reactii inflamatorii datorita: A. fracturii dintilor B. luxatiei dintilor

147



Rezidentiat 2004

148


C. suprainfectarii cu germeni microbieni D. activarii unor substante cu actiune litica E. lezarii fibrelor si receptorilor nervosi (pag. 61)

S1408055. Inflamatia cronica per primam este conditionata de: A. adaptarea pulpei la excitantii de mica intensitate cu actiune indelungata B. calitatea mediocra a tesutului pulpar C. timpul indelungat in care se realizeaza deschiderea camerei pulpare D. activarea unor substante cu actiune litica E. suprainfectarea cu germeni patogeni (pag. 62)

S1408056. Inflamatia pulpara apare sub actiunea agentilor microbieni.Modul de actiune al agentilor microbieni poate fi: A. indirect prin exotoxinele microbiene B. direct prin patrunderea agentului microbian in pulpa dentara C. reducerea functiilor celulare D. distrofii neregulate E. distributie de tip reticular (pag. 64)

S1408057. Inflamatia pulpara cuprinde urmatoarele secvente: A. reactia biochimica B. reactia vasculara locala C. formarea infiltratului seros D. formarea infiltratului supurat E. aparitia fenomenelor dismetabolice (pag. 58)

S1408058. Mentinerea aciditatii timp indelungat are efecte negative asupra structurilor pulpare favorizand: A. procesele de liza celulara B. franarea proceselor formatoare de dentina de reactie C. creste permeabilitatea peretilor vasculari D. creste diapedeza leucocitara E. cresc procesele formatoare de dentina (pag. 57)

S1508059. Adapostirea pulpei intr-un spatiu cu pereti rigizi prezinta unele avantaje, dar si dezavantaje: A. Peretii duri sunt impermeabili la agentii patogeni, atunci cand sunt integri B. in anumite conditii, peretii devin penetrabili favorizand actiunea unor noxe externe C. Peretii duri permit slefuirea in vederea aplicarii unor lucrari protetice D. Peretii rigizi fac ca orice crestere a presiunii intrapulpare sa nu poata fi compensata printr-o crestere a volumului pulpei E. Peretii duri permit investigarea prin mijloace directe a starii pulpare (pag. 51)

S1508060. Agentii traumatici brutali ce duc la inflamatia pulpara sunt: A. Turatii inalte B. Luxatia dintilor C. Fractura dintilor D. Lucrari protetice incorect adaptate

148



Rezidentiat 2004

149


E. Manevre ortodontice necontrolate (pag. 60)

S1508061. Functia regresiva a pulpei este un proces de imbatranire: A. Ce se instaleaza cu varsta B. Precoce datorita unei abraziuni pronuntate C. Datorita unor iritatii post terapeutice D. Consecutiva cariilor E. Dependent de inervatia complexa a pulpei (pag. 55)

S1508062. in traumatismele brutale cu fracturi coronare cu deschiderea camerei pulpare se produc reactii inflamatorii intense si immediate datorita: A. Lezarii fibrelor si receptorilor nervosi B. Ruperii vaselor si eliberarii celulelor sanguine C. Distrugerii unor zone de odontoblasti D. Activarii unor substante cu actiune oxidanta E. Suprainfectarii cu germeni microbieni (pag. 61)

S1508063. in urma actiunii unui factor bacterian, in pulpa dentara apar o serie de substante cu rol de mediatori chimici: A. Kinaze B. Exudina C. Leucotaxina D. Histamina E. Mucopolizaharide (pag. 64)

S1508064. Inflamatia cronica per primam, de origine traumatica, poate fi gasita in: A. Pulpa dintilor cu un grad mare de abraziune B. Pulpa dintilor cu obturatiii mari de amalgam cu o buna izolare a pulpei dentare C. Pulpa dintilor cu obturatii mari de amalgam fara o buna izolare a pulpei dentare D. Dintii care prezinta o carie cu evolutie foarte lenta E. Dinti care prezinta o acrie cu o evolutie foarte rapida (pag. 62)

S1508065. Mentinerea aciditatii timp indelungat are efecte negative asupra structurilor pulpare favorizand: A. Scaderea permeabilitatii peretilor vasculari si diapedeza leucocitara B. impiedicarea activitatilor metabolice normale ale celulelor pulpare C. Franarea proceselor formatoare de dentina de reactie D. Procesele de liza celulara si formare a puroiului E. Actiunea depolimerizanta a unor enzime asupra mucopolizaharidelor din substanta fundamentala si asupra fibrelor de colagen (pag. 57)

S1508066. Organul pulpar are urmatoarele functii: A. Dentinogenetica B. Nutritiva C. Senzitiva D. Regresiva E. pH acid

149



Rezidentiat 2004

150


(pag. 56)

S1508067. Secventele inflamatiei pulpare cuprind: A. Reactia biochimica B. Reactia vasculara locala C. Reactia vasculara generala D. Reactia metabolica celulara E. Formarea infiltratului seros (pag. 58)

S1608068. Dentina secundara se caracterizeaza prin: A. se formeaza numai ca reactie a pulpei la stimuli patogeni B. se depune peste dentina primara C. se depune cu predilectie pe podeaua camerei pulpare si de-a lungul peretilor D. se deosebeste adesea de cea primara printr-o linie de demarcatie E. poseda mai multe canalicule si traect regulat fata de dentina primara. (pag. 54)

S1608069. in cazul in care agenti agresori chimici foarte toxici actioneaza asupra dintelui, la nivelul pulpei au loc urmatoarele modificari: A. substanta fundamentala se depolimerizeaza B. protoplasma celulara se precipita C. fibrele de colagen raman intacte D. tulburari ale hemodinamicii vasculare E. nu apar modificari la nivelul fibrelor nervoase. (pag. 62-63)

S1608070. in pulpita seroasa provocata de factori bacterieni se produc urmatoarele modificari pulpare: A. degenerarea elementelor morfologice pulpare B. se percepe mai utor alcalinitatea decat aciditatea C. acumularea de apa in pulpa duce la cresterea presiunii intratisulare D. apare hipersensibilitate mai evidenta la cald decat la rece E. are loc depolimerizarea substantei fundamentale (pag. 67)

S1608071. in traumatisme repetate si de mica intensitate se poate instala direct inflamatia cronica ce se caracterizeaza prin: A. reducerea partiala a fluxului sangvin B. scaderea proceselor metabolice C. lipsa multiplicarii celulelor mezenchimale D. aparitia unor muguri vasculari proveniti din burjonarea capilarelor E. lipsa infiltratului plasmocitar. (pag. 62)

S1608072. in traumatismele brutale cu fracturi coronare cu deschiderea camerei pulpare se produc reactii inflamatorii datorita: A. activarea unor substante cu actiune litica B. distrugerea unor zone celulare fara a leza odontoblastii C. ruperea vaselor si eliberarea unor celule sangvine D. suprainfectarea cu germeni bacterieni E. lezarea fibrelor si receptorilor nervosi. (pag. 61)

150



Rezidentiat 2004

151


S1608073. Labilitatea structurala a pulpei permite in anumite conditii urmatoarele schimbari A. transformarea fibroblastului in histiocit B. transformarea celulelor mezenchimale primitive in fibroblasti C. substanta fundamentala trece dintr-o stare mai putin densa (solutie) in stare cu vascozitate mare (gel) D. celule mezenchimale primitive indeplinesc functia neodentinogenetica E. transformarea fibrocitilor in odontoblasti (pag. 56)

S1608074. Mentinerea aciditatii pulpare in fazele mai avansate ale inflamatiei favorizeaza A. intensificarea proceselor de formare a dentinei de reactie B. procesele de liza celulara si formarea puroiului C. actiunea depolimerizanta a unor enzime asupra mucopolizaharidelor din substanta fundamentala D. cresterea permeabilitatii peretilor vasculari E. activitatea normala metabolica a celulelor pulpare. (pag. 57)

S1608075. Secventele inflamatiei pulpare cuprind: A. reactia biochimica cu formarea metabolitilor chimci B. reactia vasculara locala – hiperemie, staza C. formarea infiltratului seros D. lipsa unor reactii metabolice celulare la inceputul inflamatiei, ca ulterior sa se intensifice E. aparitia fenomenelor degenerative. (pag. 58)

S1608076. Sistemul nervos bine reprezentat la nivelul pulpei se caracterizeaza prin: A. prezenta de fibre mielinice senzitive B. prezenta de fibre amielinice vegetative C. fibrele amielinice se termina in peretele arteriolelor si regleaza fluxul sangvin D. fibrele mielinice se ramifica si se termina in plexul Raschov situat in centrul pulpei E. bogata inervatie a pulpei face ca timpul ce trece de la impactul agentului cu pulpa pana la aparitia durerii sa fie lung. (pag. 53)

S2108077. Agentii chimici in concentratie mare provoaca inflamatia pulpara prin: A. Precipitarea protoplasmei celulare B. Liza chimica a fibrelor nervoase C. Spolierea pulpei de ioni minerali D. Depolimerizarea fibrelor de colagen E. Depolimerizarea substantei fundamentale (pag. 63)

S2108078. Ce tip de leziuni pulpare pot apare in fractura coronara inchisa: A. Depolimerizarea mansoanelor perivasculare de proteoglicani B. Vasodilatatie C. Hiperfunctie neodentinogenetica D. Atrofie izolata a odontoblastilor E. Depolimerizarea fibrelor periferice de colagen (pag. 60-61)

S2108079. Cum se explica alcalinitatea pulpei dentare: A. Sistemele tampon glicoproteice B. Fosfatii predentinari

151



Rezidentiat 2004

152


C. Proteoglicanii substantei fundamentale D. Ionii de potasiu celulari E. Carbonatii predentinari (pag. 57)

S2308080. Dentina secundară: A. apare după erupţia dinţilor B. se formează fără o cauză aparentă C. se depune pe podeaua camerei pulpare D. se depune în special în apropierea foramenului apical E. este o modalitate adaptativă la stimuli patologici (pag. 54)

S2308081. Dentina primară: A. se mai numeşte iniţială B. apare după erupţia dinţilor C. nu are aspect tubular D. apare înainte de erupţia dinţilor E. are aspect regulat (pag. 54)

S2308082. Dentina secundară, faţă de cea primară: A. nu se deosebeşte de aceasta B. se deosebeşte printr-o linie de demarcaţie C. posedă mai multe canalicule D. posedă mai puţine canalicule E. are canalicule mai drepte (pag. 54)

S2308083. Funcţia formativă nu generează: A. dentina primară B. dentina secundară C. dentina terţiară D. dentina remineralizată E. dentina sclerotică (pag. 54)

S2308084. Dentina terţiară: A. apare în condiţii fiziologice B. apare în caz de abraziune severă C. apare în prezenţa cariilor D. se mai numeşte dentină de iritaţie E. are canalicule cu traiect regulat (pag. 54)

S2308085. Comunicarea între pulpa dentară şi exterior nu se poate face, in mod obişnuit, prin: A. smalţ B. cement C. substanţa interprismatică D. foramen apical E. canalicule dentinare (pag. 52)

152



Rezidentiat 2004

153


S2308086. Menţinerea acidităţii pulpare favorizează: A. depolimerizarea mucopolizaharidelor şi colagenului B. scăderea permeabilităţii vasculare C. creşterea formării de dentină de reacţie D. procesele de liză celulară E. formarea puroiului (pag. 57)

S2308087. În inflamaţia pulpară apare: A. vasodilataţie arterială B. compresiune arterială datorată stazei venoase C. stază venoasă D. creşterea eliminării produselor toxice E. compresiune venoasă datorată vasodilataţiei arteriale (pag. 52)

S2308088. Prin foramenul apical pătrund în pulpă: A. fibre amielinice senzitive B. fibre amielinice vegetative C. fibre mielinice senzitive D. fibre mielinice vegetative E. fibre motorii (pag. 53)

S2308089. Funcţia formativă constă în capacitatea pulpei de a produce A. dentină primară B. dentină secundară C. dentină terţiară D. dentină remineralizată E. dentină sclerotică (pag. 54)

S2308090. Îngustarea foamenului apical ca urmare a depunerii dentinei secundare şi cementului radicular are drept consecinţă: A. modificări vasculare funcţionale la acest nivel B. strangulare parţială a vaselor sangvine C. modificare treptată a structurilor pulpare, prin atrofie şi degenerescenţă D. modificare a structurilor pulpare cu apariţia hiperemiei preinflamatorii E. aceste modificări sunt caracteristice la copii, când depunerea de dentină secundară este accelerată printun coafaj indirect sau direct (pag. 52)

S2308091. Plexul nervos Raschov: A. este format din fibre senzitive B. este format din fibre motorii C. este situat în zona apicală, în zona pulpei radiculare D. este situat în zona pulpei coronare, subodontoblastic E. trimite fibre amielinice în canaliculele dentinare, fibrele Tomes (pag. 53)

S2308092. Agenţii termici cu acţiune brutală produc în ţesutul pulpar: A. vasodilataţie rapidă cu exsudat

153



Rezidentiat 2004

154


B. accelerarea ritmului metabolic cu epuizarea rapidă a potenţialului celular şi alterarea ulterioară a funcţiilor celulei C. precipitarea proteinelor din substanţa fundamentală şi din corpul celular D. absorbţia nucleilor şi a plasmei odontoblaştilor în canaliculele dentinare E. sustragerea unor elemente minerale din legăturile lor organice tisulare, dând naştere unor săruri instabile şi spoliind pulpa de ionii minerali necesari funcţiei sale (pag. 59)

S2308093. Vascularizaţia pulpară: A. Este reglată pasiv la nivelul arterelor B. Prezintă un sistem de circulaţie colateral C. Este reprezentat de un sistem arterial de tip terminal D. Nu comunică cu sistemul arterial parodontal E. Lipsesc comunicările directe arterio-venoase (pag. 52)

S2308094. In traumatismele brutale cu fracturi coronare dar fara deschiderea camerei pulpare declaseaza in pulpa: A. Hiperemie B. Vasodilatatie C. Ischemie D. staza E. Stimularea dentinogenezei (pag. 60)

S2308095. Din categoria agentilor tramatici de mixta intensitate si repetate fac parte A. Obiceiuri profesionale B. Lucrari protetice in supraocluzie C. Manevre ortodontice necontrolate D. Luxatia dintilor E. Lucrari protetice in subocluzie (pag. 60)

S2508096. Fenomenele vasculare pulpare cauzate de un agent de intensitate mare sau care acţionează direct apar: A. În 2 minute B. În 3 minute C. În 10 minute D. Într-o oră E. În 2 ore (pag. 64)

S2608097. Creatinfosfokinaza (CPK) are următoarele izoenzime: A. H4 şi H3M B. MM C. MB D. M3H E. BB (pag. 78)

S2608098. Izoenzimele LDH cu mare capacitate de transformare a piruvatului în lactat sunt: A. M4 B. M3H

154



Rezidentiat 2004

155


C. M2H2 D. H3M E. H4 (pag. 78)

S2608099. Care din izoenzimele LDH sunt caracteristice muşchiului cardiac: A. H4 şi H3M B. MM şi MB C. LDH1 şi LDH2 D. LDH3 E. LDH5 (pag. 111)

S2608100. Elementele comune modelelor concertat (simetric) şi secvenţial de acţiune ale enzimelor alosterice, sunt: A. Fiecare monomer al oligomerului are centrul său activ B. Monomerii cooperează în fixarea substratului şi desfăşurarea procesului catalitic C. Oligomerii trebuie să îndeplinească permanent condiţia de simetrie D. Interacţiunile între monomeri nu implică modificări profunde (formare sau rupere de legături covalente), ci doar modificări conformaţionale E. Efectul modulatorilor se suprapune peste acela al substratului (pag. 99)

S2608101. Care din următoarele enzime face parte din categoria enzimelor plasmatice funcţionale: A. Lactatdehidrogenaza B. LCAT C. Aspartat aminotransferaza D. Lipoproteinlipaza E. Trombina (pag. 110)

S2608102. Prezenţa în plasmă a enzimelor numite “nefuncţionale”, se explică prin: A. destrucţia celulară normală B. destrucţia celulară patologică (leziuni de organ) C. permeabilizarea membranelor în cursul eforturilor fizice D. scăderea resurselor pentru producerea de energie E. starea staţionară între rata eliberării din celule şi inactivare (pag. 110)

S2608103. Care dintre enzimele de mai jos au localizare celulară dublă (citoplasmatică şi mitocondrială): A. Aspartat aminotransferaza (ASAT=GOT) B. Alanin aminotransferaza (ALAT=GPT) C. Creatinkinaza (CK) D. Lactat dehidrogenaza (LDH) E. Izocitratdehidrogenaza (ICDH) (pag. 110)

S2608104. Care dintre enzimele de mai jos au provenienţă de organ multiplă A. Aspartat aminotransferaza (ASAT=GOT) B. Creatinkinaza (CK) C. Lactat dehidrogenaza (LDH) D. Fosfataza acidă

155



Rezidentiat 2004

156


E. Amilaza (pag. 111)

S2808105. Adapostirea pulpei dentare intr-un spatiu cu pereti rigizi are ca avantaje: A. Presiunile masticatorii nu ajung la pulpa dentara B. Peretii duri sunt impermeabili cand sunt integri C. Slefuirea corecta a bonturilor dentare nu afecteaza pulpa D. In inflamatie cresterea volumului pulpei nu poate fi compensata de inextensibilitatea peretilor E. Peretii duri impiedica verificarea starii pulpei prin mijloace directe de investigare (pag. 51-52)

S2808106. Dezavantaje ale sistemului circulator pulpar fac referire la: A. Este de tip terminal fara un sistem de circulatie sanguina secundara in cazul obliterarii arteriale B. Circulatia de tip colateral din regiunea apicala si a furcatiei radiculare participa la vindecarea leziunilor apicale dupa extirparea terapeutica a pulpei C. Comunicarea directa pe alocuri intre arteriola si venula care ocoleste patul capilar face ca schimburile dintre tesut si vas in zona respectiva sa fie sarace D. Ramurile arciforme din arteriola principala reintorcandu-se spre zona centrala a pulpei realizeaza in inflamatie o descongestionare a teritoriului afectat E. Schimburile de volum din capilare atrag dupa sine si schimbari ale volumului arteriolei precapilare, urmata de staza (pag. 52-53)

S2808107. Dentina tertiara sau dentina de iritatie este: A. O modalitate adaptativa la stimuli fiziologici B. Cea care se depune cu predilectie pe podeaua camerei pulpare C. Cea care are traiectul canaliculelor dentinare neregulat D. Produsa in caz de: abraziune patologica, eroziuni, procese carioase E. Depusa in zone mai supuse unor linii de forta (pag. 54-55)

S2808108. Functia regresiva a pulpei dentare este un proces de imbatranire care: A. Se instaleaza cu varsta lent B. Poate fi insa si precoce in abrazii patologice, carii, iritatii post-terapeutice C. Evolueaza progresiv D. Evidentiaza procese de atrofie, scleroza, distrofie calcica E. Releva formatiuni hiperplazice si tesut de granulatie (pag. 55)

S2808109. In fazele avansate ale inflamatiei pulpare scaderea ph-ului sub 6 favorizeaza A. Depolimerizarea mucopolizaharidelor din substanta fundamentala B. Scaderea permeabilitatii vasculare si a diapedezei leucocitare C. Franarea activitatilor metabolice normale D. Stimularea proceselor de neodentinogeneza E. Procesele de liza celulara si formare a puroiului (pag. 57)

S2808110. Traumatismele brutale cu fracturi coronare si deschiderea camerei pulpare produc A. Reactii inflamatorii moderate si tardive B. Distrugerea odontoblastilor C. Ruperea vaselor, fibrelor si receptorilor nervosi D. Dezactivarea unor substante cu actiune litica E. Suprainfectarea cu germeni microbieni

156



Rezidentiat 2004

157


(pag. 61)

S2808111. Tacerea fiziopatologica sau timpul mut ca perioada de 12-14 ore de la contactul pulpei dentare cu agentul microbian agresor este o perioada: A. Foarte inactiva pe plan biochimic infracelular B. De recunoastere a caracteristicilor agresorului C. De dezinformare a centrilor nervosi superiori D. De sintetizare a mediatorilor chimici E. De pregatire a mecanismelor defensive ale pulpei (pag. 64)

S2908112. Pulpita purulentă se caracterizează prin urmatoarele modificări inflamatorii: A. Scăderea ph sub 5 B. Creşterea ph peste 5 C. Dereglări ale tecii de mielina a fibrelor nervoase D. Hiperexcitabilitate mai crescută la rece E. Liza infiltratilor celulari şi a substanţei proteice (pag. 67)

S2908113. Inflamatia cronică, per primam, de origine traumatică poate fi găsită in: A. Pulpa dintilor cu grad mare de abraziune B. Pulpa dintilor cu obturaţii mari de amalgam cu bună izolare a pulpei dentare C. Pulpa dintilor cu obturaţii mari de amalgam fără o bună izolare a pulpei dentare D. Dintii care prezintă o carie cu evoluţie lentă E. Dintii care prezintă o carie cu evoluţie foarte rapidă (pag. 62)

S2908114. Functiile vitale ale organului pulpar sunt: A. Formativă B. Nutritivă C. Reactivă D. Senzitivă E. Regresivă (pag. 54-55)

157



Rezidentiat 2004

158


Tema nr. 9 Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dinţilor permanenţi BIBLIOGRAFIE: 5. M.Gafar, A. Iliescu - Endodonţie clinică şi practică, Ed.II, Ed.medicală, Bucureşti, 2002

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1209001. Subiectiv, in hiperemia preinflamatorie apar A. proces carios, care nu a deschis camera pulpara B. durere provocata de excitatii termice sau agenti chimici C. durere iradiata D. probe de vitalitate pozitiva E. prezenta unei obturatii metalice realizate cu putin (pag. 71)

S1309002. Diagnosticul pozitiv al hiperemiei preinflamatorii: A. persistenta durerii 30-40 min dupa incetarea excitantului, localizata, provocata mai ales de cald, existenta unui proces carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dintele in cauza, teste de vitalitate pozitive B. persistenta durerii cateva minute dupa incetarea excitantului, localizata, provocata mai ales de rece si dulce, existenta unui proces carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dintele in cauza, teste de vitalitate pozitive C. persistenta durerii 5-10 min dupa incetarea excitantului, nelocalizata, provocata mai ales de dulce, de intensitate mare, existenta unui proces carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dintele in cauza, teste de vitalitate intens pozitive D. persistenţa durerii 25-30 min dupa incetarea excitantului, localizata, provocata mai ales de cald, existenţa unui proces carios profund penetrant, percuţie in ax pozitiva E. persistenta durerii cat persista excitantul, localizata, provocata mai ales de rece si dulce, existenta unui proces carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dintele in cauza, teste de vitalitate pozitive (pag. 71)

S1309003. Morfopatologic, in pulpita cronica deschisa ulceroasa fibrele nervoase din parenchimul pulpar sunt in numar redus si se observa pe o sectiune axiala prezenta lor incepand cu: A. primul strat B. al doilea strat C. al treilea strat D. al patrulea strat E. al cincilea strat (pag. 83)

S1309004. Testele de vitalitate sunt intens pozitive in urmatoarele situatii: A. caria simpla B. pulpite acute seroase C. pulpite acute purulente D. pulpite cronice deschise E. pulpite cronice inchise (pag. 72,81)

S1509005. Diagnosticul diferential al hiperemiei preinflamatorii se face cu: A. Hipersensibilitatea si hiperestezia dentinara B. Gangrena

158



Rezidentiat 2004

159


C. Pulpita cronica ulceroasa D. Pulpita cronica inchisa propriu-zisa E. Pulpita polipoasa (pag. 71)

S1509006. Diagnosticul pozitiv in hiperemia preinflamatorie se pune pe: A. Persistenta durerii cateva ore dupa indepartarea excitantului B. Existenta unui proces carios cu deschiderea camerei pulpare C. Teste de vitalitate negative D. Teste de vitalitate pozitive E. Durere pulsatila (pag. 71)

S1509007. Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta seroasa totala se stabileste pe: A. Caracterul continuu, de mare intensitate al durerii B. Caracterul pulsatil al durerii C. Teste de vitalitate negative D. Hipersensibilitate la percutia in ax E. Caracterul discontinuu, de mica intensitate al durerii (pag. 76)

S1509008. Examenul obiectiv in pulpita acuta seroasa partiala pune in evidenta urmatoarele: A. Dinte de coloratie normala cu o carie superficiala B. O carie profunda cu un depozit bogat de dentina alterata C. Percutia dintelui in ax este dureroasa D. Percutia transversala a dintelui este dureroasa E. Teste de vitalitate negative (pag. 73)

S1509009. Modificarile morfologice prezente in hiperemia preinflamatorie sunt: A. Prezenta vaselor sanguine dilatate si cu pereti grosi B. Prezenta vaselor sanguine dilatate si ci pereti subtiri C. Fibroblasti cu volum micsorat D. Mitocondrii mici si rotunjite E. Indivizi microbieni evidentiati in pulpa (pag. 70)

S1609010. Diagnosticul diferential al pulpitei acute purulente patiale se face cu: A. pulpita seroasa patiala B. pulpita seroasa totala C. parodontita apicala acuta seroasa (difuza) D. hiperemia pulpara E. pulpita cronica deschisa ulceroasa. (pag. 79)

S1609011. Diagnosticul pozitiv al hiperemiei preinflamatorii se face pe baza urmatoarelor semne: A. persistenta durerii cateva ore dupa indepartarea excitantului B. lipsa durerii la cald C. existenta procesului carios fara deschiderea camerei pulpare D. existenta in antecedente a unor crize dureroase spontane la dintele respectiv E. durerea spontana dureaza cateva minute. (pag. 71)

159



Rezidentiat 2004

160


S1609012. Diagnosticul pozitiv in pulpita cronica ulceroasa se face pe baza urmatoarelor semne: A. existenta unui proces carios cu camera pulpara inchisa B. raspuns pozitiv la teste de vitalitate de intensitate scazuta C. raspuns negativ la percutia in ax a dintelui D. durere violenta spontana E. sensibilitate la inteparea straturilor superficiale ale pulpei. (pag. 85)

S1609013. Modificarile morfopatologice in hiperemia preinflamatorie sunt: A. microbi sunt prezenti in pulpa B. vasele sangvine au pereti ingrosati C. apare marginatia leucocitara D. celulele odontoblastice sunt micsorate ca volum E. examenul histochimic pune in evidenta lipsa fosfatazelor alcaline. (pag. 70-71)

S1609014. Simptomatologia pulpitei purulente toatele este: A. apar dureri spontane puternice, aproape continue B. durerile au caracter lancinant C. durerile cedeaza la calmante D. apar dureri la patrunderea cu sonda in camera pulpara E. sensibilitatea la curent electric este crescuta. (pag. 79-80)

S2109015. Care enzima creste in intregul tesut pulpar in pulpita acuta seroasa partiala: A. Fosfataza alcalina B. Lacticdehidrogenaza C. Fosfataza acida D. Succindehidrogenaza E. Hialuronidaza (pag. 73)

S2109016. Cat dureaza pulpalgia in hiperemia preinflamatorie: A. Peste o ora B. Cateva minute dupa indepartarea excitantului C. Este instantanee D. Peste un sfert de ora E. Cat timp actioneaza excitantul (pag. 73)

S2309017. Clinic, în hiperemia preinflamatorie: A. camera pulpară este totdeauna deschisă B. durerea apare la intensităţi crescute ale stimulilor C. durerea apare la intensităţi mai scăzute ale stimulilor D. durerea persistă aproximativ o oră după îndepărtarea excitantului E. testele de vitalitate sunt negative (pag. 71)

S2309018. În pulpita seroasă parţială: A. percuţia în ax este dureroasă B. percuţia transversală este dureroasă

160



Rezidentiat 2004

161


C. testele de vitalitate generează un răspuns slab pozitiv D. testele de vitalitate răspund la stimuli de intensitate crescută E. testele de vitalitate răspund la stimuli de intensitate scăzută (pag. 73)

S2309019. Una din afecţiunile de mai jos se numeşte "turbarea dinţilor”: A. pulpita seroasă parţială B. hiperemia preinflamatorie C. pulpita purulentă totală D. pulpita purulentă parţială E. pulpita seroasă totală (pag. 75)

S2309020. În pulpita seroasă totală, durerea nu iradiază: A. la dinţii vecini B. la dinţii antagonişti C. în regiunea temporală D. în regiunea orbitală E. la dinţii simetrici (pag. 75)

S2309021. Testele de vitalitate sunt intens pozitive în următoarele situaţii: A. caria simplă B. pulpite acute seroase C. pulpite acute purulente D. pulpite cronice deschise E. pulpite cronice închise (pag. 72,81)

S2309022. Durerea poate fi spontană în următoarele situaţii: A. hiperemia preinflamatorie B. pulpita seroasă parţială C. pulpita seroasă totală D. pulpita cronică deschisă E. pulpita purulentă parţială (pag. 75)

S2509023. Timpul de menţinere a durerii în hiperemia preinflamatorie pulpară este de : A. Dispare odată cu excitantul B. Persisită câteva secunde după îndepărtarea excitantulu C. Persisită câteva minute după îndepărtarea excitantului D. Persisită o oră după îndepărtarea excitantului E. Persisită câteva ore după îndepărtarea excitantului (pag. 71)

S2609024. Care dintre clasele de imunoglobuline sunt cei mai eficienţi precipitanţi: A. Ig G B. Ig A C. Ig M D. Ig D E. Ig E (pag. 165)

161



Rezidentiat 2004

162


S2609025. Care dintre clasele de imunoglobuline au activitatea reaginică: A. Ig G B. Ig A C. Ig M D. Ig D E. Ig E (pag. 163)

S2609026. Care dintre clasele de imunoglobuline au capacitatea de a traversa placenta: A. Ig G B. Ig A C. Ig M D. Ig D E. Ig E (pag. 163)

S2609027. Pentru depistarea rapidă a antigenelor microbiene în umori se utilizează: A. Tehnica Mancini B. Dubla difuziune C. Contraimunelectroforeza D. Imunelectroforeza E. Tehnica “în rachetă” (pag. 171)

S2609028. Reacţia de umflare a capsulei permite identificarea...: A. bacteriilor în mediul de cultură B. rapidă, direct în prelevate patologice a bacteriilor capsulate C. toxinelor bacteriene D. stafilococilor E. antigenelor microbiene în umori (pag. 171)

S2609029. Reacţia de aglutinare presupune cuplarea unui anticorp cu antigenul omolog aflat în suspensie: A. Suspensii de bacterii B. Proteine serice C. Imunoglobuline D. Virusuri E. Carbohidraţi (pag. 171)

S2609030. Care este cea mai sensibilă metodă pentru cuantificarea antigenelor şi haptenelor: A. ELISA B. Imunofluorescenţa C. RIA D. Reacţia de fixare a complementului E. Contraimunelectroforeza (pag. 177)

S2809031. Simptomatologia in pulpita acuta purulenta totala atesta: A. Durerea spontana, puternica, aproape continua, iradianta, pulsatila B. Sensibilitatea la cald este minima

162



Rezidentiat 2004

163


C. Durerea cedeaza la calmante locale D. Nu se elimina puroi la deschiderea camerei pulpare cu sonda E. Percutia in ax negativa (pag. 80)

S2909032. Morfopatologic in pulpita cronică deschisă ulceroasă pe lângă un bogat inflamator celular apare si fibra nervoasă din parenchimul pulpar mai slab reprezentate in stratul: A. Primul strat B. Al doilea strat C. Al treilea strat D. Al patrulea strat E. Al cincelea strat (pag. 83)

S2909033. Diagnosticul diferential al pulpitei acute purulente parţiale se face cu: A. Pulpită seroasă partială B. Pulpita seroasă totală C. Parodontită apicală difuză (acută seroasă) D. Hiperemia pulpară E. Pulpita cronică deschisă granulomatoasă (pag. 79)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1209034. Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta purulenta totala se pune pe baza: A. caracterului continuu al durerii B. calmarii temporare prin lichide calde C. testelor de vitalitate reduse D. sensibilitatii la percutia in ax E. aparitia picaturii de puroi (pag. 79)

S1209035. In pulpita acuta seroasa partiala, obiectiv se pun in evidenta: A. dinte cu carie profunda, cu depozite bogate de dentina alterata B. percutia in ax dureroasa C. dureri vii, localizate D. percutie transversala nedureroasa E. teste de vitalitate intens pozitive (pag. 73)

S1209036. Diagnosticul diferential al hiperemiei preinflamatorii se face cu: A. pulpite acute coronare B. hipersensibilitate dentinara C. hiperestezia dentinara D. parodontite apicale acute E. pulpita cronica inchisa propriu-zisa (pag. 71)

S1209037. Diagnosticul diferential al pulpitei acute seroase partiale se face cu: A. hiperemia preinflamatorie B. pulpita acuta seroasa totala

163



Rezidentiat 2004

164


C. pulpita purulenta partiala D. pulpita purulenta totala E. parodontita apicala acuta seroasa (pag. 74)

S1209038. Diagnosticul diferential al pulpitei cronice deschise granulomatoase se face cu; A. pulpita cronica deschisa ulceroasa B. gangrena pulpara C. necroza pulpara D. polipul gingival E. granulomul intern Palazzi (pag. 87)

S1209039. Diagnosticul pozitiv al pulpitei acute seroase totale se pune pe baza: A. caracterului continuu al durerii B. hipersensibilitatii la testele de vitalitate termice C. calmarii temporare prin lichide reci D. sensibilitatii la percutia in ax E. prezentei cavitatii carioase profunde (pag. 76)

S1209040. Diagnosticul pozitiv in hiperemia preinflamatorie se pune pe baza: A. persistentei durerii cateva minute dupa indepartarea excitantului B. teste de vitalitate pozitive C. semnalarea, de catre pacienti a unor tratamente efectuate cu putin timp in urma D. existenta procesului carios cu deschiderea camerei pulpare E. sensibilitate la percutia in ax (pag. 71)

S1209041. Factorii fizici care pot determina aparitia hiperemiei preinflamatorii sunt reprezentati de: A. traumatisme din timpul pregatirii cavitatilor B. traumatisme din timpul slefuirii bonturilor C. excitatii termice transmise prin obturatii metalice D. substante medicamentoase utilizate in terapia cariei simple E. exotoxinele bacteriilor (pag. 70)

S1209042. La inspectie, in pulpita cronica deschisa ulceroasa se constata: A. a) prezenta unei cavitati carioase profunde, cu deschiderea larga a camerei pulpare B. pereti subtiri, chiar fracturati ai cavitatii C. palpare cu sonda nedureroasa superficial D. inteparea in profunzime provoaca durere si sangerare E. percutie in ax si transversala negative (pag. 85)

S1209043. Morfopatologic, in pulpita acuta seroasa partiala apar: A. vasodilatatie pe teritoriu pulpar intins B. marginatie leucocitara intensa C. la periferia procesului inflamator, semne de hiperfunctie D. degenerescente celulare cu fragmentarea membranei celulare E. vascozitate pulpara redusa (pag. 72)

164



Rezidentiat 2004

165


S1209044. Pulpita cronica inchisa propriu-zisa poate evolua spre A. pulpita acuta purulenta partiala B. exacerbarea unor focare pulpare de inflamatie limitata si cu caracter subacut C. necroza pulpara D. gangrena pulpara E. parodontita apicala cronica granulomatoasa (pag. 90)

S1209045. Simptomatologia subiectiva in pulpita acuta seroasa totala este dominata de: A. crize dureroase violente, insuportabile B. tendinta de iradiere a durerii C. caracterul pulsatil al durerii D. percutia in ax pozitiva E. prezenta unui proces carios profund (pag. 75)

S1209046. Tratasaturile comune ale pulpitelor cronice inchise sunt: A. se organizeaza si se dezvolta in conditiile unei camere pulpare inchise B. procesul inflamator se desfasoara lent C. prezinta imagini radiologice bine conturate D. majoritatea au evolutie asimptomatica clinic E. modificarile pulpare sunt caracterizate de prezenta tesutului de granulatie (pag. 90)

S1309047. Diagnosticul diferential in pulpita purulenta partiala se face cu: A. caria dentara simpla B. pulpita seroasa coronara C. pulpita seroasa totala D. pulpita purulenta coronoradiculara E. parodontita apicala acuta purulenta (pag. 79)

S1309048. Diagnosticul diferential in pulpita seroasa partiala se face cu: A. caria simpla dentara B. hiperemia preinflamatorie C. pulpita acuta seroasa totala D. pulpita purulenta parţiala E. pulpita purulenta totala (pag. 74)

S1309049. Din categoria pulpitelor cronice deschise fac parte formele: A. ulceroasa B. polipoasa C. scleroatrofica D. hiperplazica E. propriu-zisa (pag. 80)

S1309050. Granulomul intern al lui Palazzi: A. este o pulpita cronica deschisa polipoasa B. este o pulpita cronica inchisa propriu-zisa

165



Rezidentiat 2004

166


C. este o pulpita cronica inchisa hiperplazica D. poate fi localizata coronar si/sau radicular E. diagnosticul se poate pune pe baza radiografiei (pag. 92)

S1309051. in pulpita seroasa totala la un dinte maxilar superior, durerea poate iradia catre: A. dintii vecini B. dintii antagonisti C. hemimaxilarul opus D. zona temporala E. zona orbitala (pag. 75)

S1309052. Percutia in ax este pozitiva in urmatoarele pulpopatii: A. hiperemia preinflamatorie B. pulpite seroase partiale acute C. pulpite seroase totale D. pulpite purulente parţiale acute E. pulpite purulente totale (pag. 76,80)

S1309053. Pulpita cronica inchisa hiperplazica poate evolua si complica cu: A. pulpita seroasa partiala B. pulpita seroasa totala C. necroza pulpara D. fracturi ale dintelui E. parodontita apicala cronica (pag. 92)

S1309054. Sensibilitatea dureroasa in cazul unei pulpite cronice deschise poate aparea: A. in masticatie, cand sunt tasate alimente in cavitatea carioasa si se exercita presiuni in spatiul endodontic B. Palparea cu sonda in profunzime C. in cazul unor reacutizari datorate obliterarii cavitatii carioase pentru un timp mai lung, cu resturi alimentare D. testari ale vitalitaţii dintelui, dar la intensitaţi mari ale excitanţilor E. testari ale vitalitatii dintelui, la intensitati obisnuite ale excitantilor (pag. 85)

S1309055. Testele de vitalitate la rece si electice arata hiposensibilitate pulpara in urmatoarele situatii: A. caria simpla B. pulpite acute seroase C. pulpite acute purulente D. pulpite cronice deschise E. pulpite cronice inchise (pag. 72-81)

S1409056. Diagnosticul pozitiv in pulpita acita seroasa partiala: A. Caracterul ocalizat al durerii B. Durere vie, spontana sau provocata ce dureaza de la cateva minute la cateva ore C. Teste de vitalitate pozitive maia les la rece D. Carie profunda fara deschiderea camerei pulpare E. Percutie in ax dureroasa (pag. 74)

166



Rezidentiat 2004

167


S1409057. Indicatii de tratament in hiperemia preinflamatorie: A. Tratamentul cariei simple si coafajul indirect B. Tratamentul cariei simple si cofajul direct in dublu timp C. Amputatia devitala D. Extirparea vitala E. Extractia dintelui (pag. 72)

S1409058. Indicatii de tratament in pulpita acuta seroasa partiala: A. coafaj direct in dublu timp B. Amputatie vitala C. Amputatie devitala D. Extirpare vitala E. Extractia dintelui (pag. 74)

S1409059. Pulpita acuta purulenta partiala - Diagnostic pozitiv A. Durere pulsatila B. Exacerbare durereii la cald, diminuarea la rece C. Picatura de puroi la deschiderea camerei pulpare D. Percutie in ax dureroasa E. Durere iradianata (pag. 79)

S1409060. Pulpita acuta seroasa totala - diagnostic pozitiv: A. Durere cu caracter continuu B. Intensitate mare a durerii C. Percutie in ax dureroasa D. Hipersensibilitate la testele de vitalitate termice E. Carie profunda cu camera pulpara deschisa (pag. 76)

S1409061. Pulpita cronica deschisa granulomatoasa - diagnostic pozitiv: A. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare B. Formatiune polipoasa in continuarea pulpei dentare C. Sangerare si sensibilitate la inteparea in profunzime D. Durere spontana nocturna E. Percutie in ax dureroasa (pag. 87)

S1409062. Pulpita cronica deschisa ulceroasa - Diagnostic pozitiv: A. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare B. Lipsa durerii si aparitia ei in anumite circumstante C. Sangerare la inteparea pulpei cu sonda D. Teste de vitalitate negative E. Percutia in ax dureroasa (pag. 85)

S1509063. Diagnisticul diferential in pulpita acuta seroasa totala se face cu: A. Pulpita acuta seroasa partiala B. Pulpita purulenta totala

167



Rezidentiat 2004

168


C. Parodontita apicala acuta seroasa D. Parodontita apicala acuta purulenta E. Pulpita cronica granulomatoasa (pag. 76)

S1509064. Diagnosticul diferential in pulpita acuta purulenta totala se face cu: A. Pulpita acuta seroasa totala B. Pulpita acuta seroasa partiala C. Pulpita purulenta partiala D. Gangrena pulpara E. Parodontita apicala acuta purulenta (pag. 80)

S1509065. Diagnosticul pozitiv al pulpitei acute purulente partiale se pune pe urmatoarele semne: A. Caracterul pulsatil al durerii, cu posibilitate de localizare B. Exacerbarea durerii la cald C. Exacerbarea durerii la rece D. Probele de vitalitate la rece dau raspunsuri pozitive la intensitati mai mari E. Probele de vitalitate electrice dau raspunsuri pozitive la intensitati mici ale stimulilor (pag. 79)

S1509066. Diagnosticul pozitiv in pulpita cronica deschisa ulceroasa se pune pe urmatoarele semne: A. Existenta cariei profunde cu deschiderea camerei pulpare B. Raspuns pozitiv la percutia in ax a dintelui C. Sangerare la inteparea pulpei cu sonda D. Raspuns pozitiv la percutia transversala a dintelui E. Raspunsuri negative la testele de vitalitate (pag. 85)

S1509067. Evolutia pulpitei acute purulente partiale este spre: A. Pulpita purulenta totala B. Pulpita cronica dechisa ulceroasa C. Gangrena pulpara D. Necroza pulpara E. Hiperemie preinflamatorie (pag. 79)

S1509068. Examenul morfopatologic in pulpita acuta seroasa totala pune in evidenta urmatoarele: A. Vasodilatatie in intreg teritoriul pulpar B. Peretii vasculari nepermeabili C. Prezenta rara a elementelor sanguine din seria alba in tesutul pulpar D. Vascozitate pulpara redusa, prin depolimerizarea substantei fundamentale E. Degenerescente odontoblastice, cu fragmentarea membranei celulare (pag. 75)

S1509069. in faza de hiperemie preinflamatorie, durerea este provocata de: A. Realizarea unei obturatiii metalice cu protejarea dentinei de pe fundul cavitatii B. Gustul sarat C. Gustul acru D. Gustul dulce E. Realizarea unei obturatii metalice fara protejarea dentinei (pag. 71)

168



Rezidentiat 2004

169


S1509070. Tabloul clinic in pulpita acuta seroasa totala prezinta: A. Durere provocata de un agent extern, violenta, insuportabila B. Durere cu intensitate ce creste progresiv C. Exacerbari ale durerii la rece, dulce D. Exacerbari ale durerii la acru E. Durere cu intensitate mica (pag. 75)

S1509071. Tratamentul in pulpita acuta purulenta totala se face cu: A. Antibiotice endodontal B. Ozonoterapie C. Diatermie D. Extirpare devitala E. Amputatie vitala (pag. 80)

S1609072. Aspectul morfopatologic al pulpitei acute purulente partiale este: A. celulele situate la distanta de focar nu prezinta leziuni B. fibrele de colagen sunt integre C. fibrele nervoase invecinate focarului prezinta detasarea tecii de mielina D. celulele pulpare din centrul focarului sunt dezagregate E. celulele sangvine ajung in focar prin diapedeza cu diverse aspecte morfologice in raport cu starea lor functionala. (pag. 78)

S1609073. Diagnosticul diferential al pulpitei acute purulente totale se face cu: A. pulpita acuta seroasa totala B. pulpita cronica deschisa ulceroasa C. pulpita purulenta partiala D. pulpita acuta seroasa partiala E. parodontita apicala acuta. (pag. 80)

S1609074. Diagnosticul diferential al pulpitei cronice deschise granulomatoasa se face cu: A. polipul gingival B. pulpita cronica deschisa ulceroasa C. parodontita apicala cronica granulomatoasa D. necroza pulpara E. pulpita totala seroasa. (pag. 87)

S1609075. Examenul microscopic in pulpita acuta seroasa partiala pune in evidenta: A. vazodilatatie B. permeabilitate scazuta a peretilor vasculari C. marginatie leucocitara intensa D. semne de hipofunctie odontoblastica E. concentrarea fosfatazei alcaline in regiunea predentinei (pag. 72)

S1609076. in pulpita cronica inchisa hiperplazica se constata: A. odontoblastii isi pastreaza dimensiunea, dar nucleii sunt micsorati B. stratul de odontoblasti dispare aproape in intregime, lasand spatii vacuolare

169



Rezidentiat 2004

170


C. micsorarea camerei pulpare si a canalelor radiculare prin hipermineralizarea dentinei D. pulpa se transforma intr-un tesut lax de tip primitiv E. pulpa poate contine zone de degenerescenta hialina sau calcara. (pag. 91)

S1609077. Simptomatologia in hiperemia preinflamatorie: A. durere spontana B. durerea iradiaza C. la examenul obiectiv se constata un proces carios care nu a deschis camera pulpara D. usoara hipersensibilitate la testul termic rece E. sensibilitatea dentinei la palparea cu sonda. (pag. 71)

S1609078. Simptomatologia pulpitei acute seroase partiale este: A. durere vie localizata la un anumit dinte B. durerea este continua C. dintele este modificat la culoare D. atingerea dentinei cu sonda provoaca o reactie dureroasa E. percutia dintelui in ax provoaca durere. (pag. 73)

S1609079. Tabloul morfologic al unei pulpite cronice inchise este: A. alaturi de tesutul fibrozat si tesutul de granulatie inchistat se pot constata focare de inflamatie acuta supurativa B. tesutul de granulatie poate fi invecinat cu zone de degenerescenta hialina sau calcara C. odontoblastele au un aspect normal D. vasele sangvine au aspect normal E. fibrele nervoase sunt, in mare parte, degenerate. (pag. 88)

S2109080. Diagnosticul diferential al hiperemiei preinflamatorii se face cu: A. Caria simpla B. Hiperestezia dentinara C. Deschiderea accidentala a camerei pulpare D. Hipersensibilitatea dentinara E. Pulpita cronica închisa propriu-zisa (pag. 71)

S2109081. Diagnosticul diferential al pulpitei acute seroase totale se face cu: A. Nevralgia esentiala de trigemen B. Pulpita acuta seroasa partiala C. Parodontita apicala acuta purulenta D. Pulpita acuta purulenta totala E. Pulpita acuta purulenta partiala (pag. 76)

S2109082. In pulpita acuta seroasa partiala putem întâlni: A. Dureri spontane B. Dureri provocate la cald C. Dureri iradiate D. Dureri continue E. Dureri localizate

170



Rezidentiat 2004

171


(pag. 73)

S2309083. Hiperemia preinflamatorie se caracterizează prin: A. încetarea durerii după îndepărtarea stimulului B. persistenţa durerii câteva minute după îndepărtarea stimulului C. intensitate crescută a durerii D. intensitate moderată a durerii E. exacerbarea durerii mai mult la cald şi mai puţin la rece (pag. 71)

S2309084. Modificările morfologice în hiperemia preinflamatorie A. micşorarea volumului odontoblastelor B. mărirea volumului odontoblastelor şi fibroblastelor C. marginaţie leucocitară D. prezenţa indivizilor microbieni în pulpă E. scăderea activităţii metabolice celulare (pag. 70)

S2309085. Care din următoarele afecţiuni pulpare poate fi reversibilă: A. pulpita seroasă totală B. hiperemia preinflamatorie C. pulpita purulentă parţială D. pulpita seroasă parţială E. pulpita purulentă totală (pag. 71,74)

S2309086. În pulpita seroasă parţială apare: A. scăderea permeabilităţii pereţilor vasculari B. marginaţie leucocitară redusă C. marginaţie leucocitară intensă D. semne de inactivitate odontoblastică in centrul procesului inflamator E. hiperfuncţie odontoblastică la periferia procesului inflamator (pag. 72)

S2309087. În pulpita seroasă parţială: A. durerea este vie, iradiată B. durerea este vie, localizată C. durerea dispare după îndepărtarea stimulilor D. durerea poate ţine câteva minute E. durerea poate ţine câteva ore (pag. 73)

S2309088. În pulpita seroasă parţială: A. durerea este mai puternică la proba cu clorură de etil B. durerea este mai puternică la proba cu fuloarul încălzit C. durerile sunt calmate de apă rece D. durerile sunt calmate de apă călduţă E. durerea cedează la calmante (pag. 74)

S2309089. În pulpita seroasă totală: A. durerea apare întotdeauna provocată

171



Rezidentiat 2004

172

B. C. D. E.


durerea poate să apară spontan durerea are caracter brutal durerea poate avea caracter progresiv durerea cedează intotdeauna la calmante (pag. 75)

S2309090. Indicaţii de tratament în hiperemia preinflamatorie A. tratamentul cariei dentare şi coafaj indirect B. tratamentul cariei dentare şi coafaj direct într-un timp, în cazul deschiderii accidentale a camerei pulpare C. tratamentul cariei dentare şi coafaj direct în doi timpi, în cazul deschiderii accidentale a camerei pulpare D. amputaţie vitală E. extirpare vitală (pag. 72)

S2309091. Diagnosticul diferenţial în pulpita purulenta parţială se face cu: A. caria dentară simplă B. pulpita seroasă coronară C. pulpita seroasă totală D. pulpita purulentă coronoradiculară E. parodontita apicală acută purulentă (pag. 79)

S2309092. Din categoria pulpiteor cronice deschise fac parte formele: A. ulceroasă B. polipoasă C. scleroatrofică D. hiperplazică E. propriu-zisă (pag. 80)

S2309093. Care sunt simptomele pentru diagnosticul pulpitei acute purulente totale: A. Durere continua B. Durere pulsatila C. Hipersensibilitate la teste de vitalitate D. Sensibilitate la percutia in ax E. Durere localizata (pag. 79)

S2309094. Pulpita cronica deschisa ulceroasa poate evolua spre: A. Pulpita acuta seroasa B. Pulpita acuta purulenta C. Fractura coronara D. Gangrena E. Pulpita cronica polipoasa (pag. 85)

S2309095. Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta prulenta partiala se face pe: A. Caracterul pulsatil al dureri B. Exacerbare la rece diminuare la cald C. Prezenta picaturii de puroi la deschiderea camerei pupare D. Hipoexcitabilitate E. Imposibilitaea localizarii dintelui afectat

172



Rezidentiat 2004

173


(pag. 79)

S2309096. In startul patru din pulpita cronica deschisa ulceroasa se gasesc: A. Fibre conjunctive B. Limfocite C. Histiocite D. Macrofage E. Pulpa cu structura aparent normala (pag. 84)

S2309097. Pulpita cronică închisă hiperplazică poate evolua şi complica cu: A. pulpită seroasă parţială B. pulpită seroasă totală C. necroză pulpară D. fracturi ale dintelui E. parodontită apicală cronică (pag. 92)

S2509098. Indicaţiile de tratament în hiperemia preinflamatorie sunt: A. Coafajul indirect B. Coafajul direct într-un timp C. Coafajul direct în doi timpi D. Amputaţia vitală E. Extirparea vitală (pag. 72)

S2609099. Anticorpii de tip IgG au acţiune: A. Neutralizantă B. Precipitantă C. Aglutinantă D. Opsonizantă E. Activează complementul pe calea alternativă (pag. 164)

S2609100. Care dintre imunoglobulinele de mai jos au acţiune opsonizantă şi litică (dependentă de complement): A. Ig G B. Ig A C. Ig M D. Ig D E. Ig E (pag. 163)

S2609101. Reacţia de precipitare inelară se utilizează: A. În laboratorul clinic pentru identificarea unor antigene B. În medicina legală pentru identificarea originii petelor de sânge C. În medicina legală pentru testele de paternitate D. În controlul alimentelor pentru identificarea originii cărnii E. Pentru dozarea anatoxinelor (pag. 168)

S2609102. Imunodifuziunea radială simplă (tehnica Mancini) este folosită pentru determinarea concentraţiei:

173



Rezidentiat 2004

174

A. B. C. D. E.


Albuminei Imunoglobulinelor Proteine ale sistemului complement Proteinelor totale Proteinei C reactive (pag. 169)

S2609103. Tehnica imuno-blotting combină avantajele a trei metode: A. Separarea electroforetică a proteinelor (antigenelor) în gel B. Transferul electroforetic al spoturilor proteice (antigenelor) pe membrană de nitroceluloză C. Identificarea proteinelor (antigenelor) prin anticorpi marcaţi cu enzime sau radionuclizi D. Separarea cromatografică a antigenelor E. Identificarea prin contraimunelectroforeză a antigenelor (pag. 178)

S2609104. Care dintre enzimele de mai jos sunt utilizate pentru marcarea anticorpului secundar în tehnica ELISA: A. ATP-aza B. Hexokinaza C. Fosfataza alcalină D. CPK E. Peroxidaza din hrean (pag. 177)

S2609105. Reacţia de aglutinare în tub se foloseşte pentru: A. Cuantificarea anticorpilor în serul pacienţilor (serodiagnostic) B. Confirmarea rezultatelor aglutinării pe lamă C. Identificarea rapidă în prelevate patologice, a bacteriilor capsulate D. Neutralizarea toxinelor, enzimelor, virusurilor E. Activitatea opsonizantă (pag. 172)

S2609106. Citotoxicitatea mediată celular implică în mod direct, celulele....: A. NK B. Limfocitele ţelper C. Limfocitele Tcitotoxic D. Limfocitele Tsupresor E. Limfocitele B (pag. 194)

S2809107. Hiperemia preinflamatorie este incadrata ca entitate clinica separata pentru ca: A. Este apreciata ca faza incipienta a inflamatiei pulpei dentare B. Are o simptomatologie proprie C. Leziunile sunt minime D. Leziunile sunt ireversibile E. Necesita metode particulare de tratament (pag. 68)

S2809108. Caracterele durerii in hiperemia preinflamatorie se refera la: A. Este provocata de excitatiile termice si chimice B. Durerea este mai intensa la cald decat la rece C. Apare mai ales la dulce

174



Rezidentiat 2004

175


D. Dureaza cateva minute de la indepartarea agentului declansator E. Nu este localizata (pag. 71)

S2809109. Examenul obiectiv in pulpita acuta seroasa partiala releva: A. Dintele afectat are coloratie anormala B. Caria profunda are multa dentina ramolita C. Palparea cu sonda in profunzime este dureroasa D. Percutia dintelui in ax este dureroasa E. Testele de vitalitate sunt intens pozitive (pag. 73)

S2809110. Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta seroasa totala se face prin: A. Durerea spontana, iradianta, vie, lancinanta, in crize prelungite B. Palparea fina cu varful sondei poate declansa criza dureroasa C. Percutia in ax nedureroasa D. Testele de vitalitate negative E. Coloratia normala a dintelui, cu multa dentina ramolita in procesul carios (pag. 76)

S2809111. Examenul subiectiv in pulpita cronica deschisa ulceroasa evidentiaza: A. Lipsa durerii in general B. Aparitia de jena dureroasa uneori la masticatie C. Prin obliterarea cavitatii carioase cu resturi alimentare pot apare dureri pulpitice acute insa mai putin violente D. Discrete sangerari dupa periaj sau traume masticatorii E. Lipsa antecedentelor dureroase puternice (pag. 84)

S2809112. Diagnosticul diferential in pulpita cronica deschisa granulomatoasa se face cu: A. Polipul gingival B. Necroza pulpara C. Pulpita cronica deschisa ulceroasa D. Gangrena pulpara E. Pulpitele cronice inchise (pag. 87)

S2809113. Pulpitele cronice inchise au ca trasaturi comune: A. Se formeaza in interiorul camerei pulpare inchise B. Evolutia clinica este asimptomatica C. Procesul inflamator se desfasoara lent D. Prezenta tesutului de granulatie E. Au caracter invadant (pag. 88)

S2809114. Diagnosticul diferential in pulpita cronica inchisa propriu-zisa se face cu: A. Pulpita cronica deschisa ulceroasa B. Necroza pulpara C. Gangrena pulpara simpla D. Pulpita cronica inchisa granulomatoasa E. Gangrena pulpara complicata (pag. 90)

175



Rezidentiat 2004

176


S2809115. Simptomatologia pulpitei cronice inchise hiperplazice releva: A. Lipsa durerii in general B. Vaga jena dureroasa uneori C. Examenul radiologic fixeaza diagnosticul de certitudine D. Prin transparenta smaltului se poate constata roziul granulomului intern localizat coronar E. Percutie in ax dureroasa (pag. 91)

S2909116. Tratamentul in pulpita acută toatală se face cu: A. Oznoterapie B. Diatermie C. Antibiotice endodontal D. Extirpare devitală E. Amputatie vitală (pag. 82)

S2909117. Trăsăturile comune ale pulpitelor cronice inchise sunt: A. Se organizează si se dezvoltă in conditiile unei camere pulpare inchise B. Procesul inflamator se desfăşoară lent C. Prezintă imagini radiologice bine conturate D. Majoritatea au evolutie asimptomatică clinic E. Modificarea pulpei este caracterizată de prezenta ţesutului de granulaţie (pag. 88)

S2909118. Sensibilitatea dureroasă în cazul unei pulpite cronice deschise poate apare: A. În masticatie, când alimentele sunt tasate in cavitatea carioasă şi se exercită presiune in spaţiul endodontic B. Palparea cu sonda in profunzime C. În cazul unor reacutizări datorită obliterării cavitătii carioase pentru un timp mai lung cu resturi alimentare D. Testării de vitalitate a dintelui la intensităti obişnuite ale excitanţilor E. Testării de vitalitate a dintelui la intensităti mari ale excitanţilor (pag. 85)

176



Rezidentiat 2004

177


Tema nr. 10 Necroza şi gangrena pulpară BIBLIOGRAFIE: 5. M.Gafar, A. Iliescu - Endodonţie clinică şi practică, Ed.II, Ed.medicală, Bucureşti, 2002

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1210001. Forma anatomo-clinica de gangrena complicata se caracterizeaza prin; A. intereseaza strict pulpa fara raspuns din partea parodontiului apical B. procesul septic depaseste teritoriul pulpar si intereseaza parodontiul apical C. intereseaza numai partial teritoriul pulpar D. intereseaza numai teritoriul periapical E. toate raspunsurile sunt corecte (pag. 101)

S1210002. Prin necroza pulpara se intelege: A. mortificarea aspetica a pulpei sub actiunea unor agenti microbieni B. mortificarea aspetica a pulpei sub actiunea unor agenti fizico-chimici C. mortificarea septica a pulpei D. un proces inflamator al pulpei dentare E. un proces inflamator al tesuturilor periapicale (pag. 94)

S1310003. Despre necroza de colicvatie sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia: A. Este o mortificare aseptica a pulpei dentare B. Dintele este modificat de culoare C. Testele biochimice sunt negative D. Testele de vitalitate cu stimul electric nu pot da un raspuns fals negativ E. Testele de vitalitate cu curent electric pot da un raspuns fals negativ (pag. 98)

S1310004. Factorii cauzali cu actiune determinanta in gangrena pulpara sunt: A. Spasme vasculare prelungite urmate de ischemie B. Avitaminozele (A si C) C. Microorganismele ajunse in spatiul endodontic D. Stari fizioslogice: menstruaţia, travaliul prelungit E. Luxatii cu intruzii (pag. 99)

S1310005. Factorii cauzali cu actiune favorizanta in necroza pulpara pot fi: A. Traumatisme cu intensitate redusa dar repetate B. Luxatii, intruzii C. Diabet, hipertensiune arteriala D. Temperaturi mai mari de 75°C E. Temperaturi sub 0°C (pag. 94)

S1310006. Primele elemente ce au de suferit in evolutia necrozei pulpare: A. Celulele

177



Rezidentiat 2004

178

B. C. D. E.


Fibrele conjunctive Peretii vasculari Fibrele nervoase Substanta fundamentala (pag. 97)

S1510007. Diagnosticul pozitiv in gangrena pulpara se pune pe: A. Carie profunda fara deschiderea camerei pulpare B. Hipersensibilitate la sondarea canalelor radiculare C. Teste de vitalitate pozitive D. Examen bacteriologic pozitiv E. Durere la excitanti termici (pag. 101)

S1510008. Diagnosticul pozitiv in necroza pulpara se pune pe: A. Modificarea de culoare a dintelui B. Hipersensibilitate la palparea cu sonda in camera pulpara C. Hipersensibilitate la palparea cu sonda in canalul radicular D. Teste de vitalitate pozitive E. Insamantare bacteriana pozitiva (pag. 98)

S1510009. Factorii generali implicati in etiopatogenia necrozei pulpare sunt: A. Traumatismele dentare B. Avitaminozele C. Factori termici D. Factori chimico-toxici bucali E. Luxatiile dentare (pag. 94)

S1510010. In gangrena pulpara sondarea cu ace Miller este: A. Dureroasa B. Sangeranda C. Dificila datorita unor obstacole de natura conjunctiva fibroasa D. Usoara, cu accesibilitate facila E. Fara sa puna in evidenta prezenta resturilor pulpare dezagregate (pag. 101)

S1510011. Necroza de colicvatie este determinata de: A. Coagularea proteica produsa de arsenic B. Coagularea proteica produsa de fenol C. Coagularea proteica produsa de tricrezolformalina D. Coagularea proteica produsa de trioximetilen E. Solutii antiseptice, precum antiformina (pag. 98)

S1510012. Simptomatologia necrozei pulpare cuprinde urmatoarele: A. Dinte cu transparenta mai mare decat a dintilor vecini B. Durere la excitanti termici C. Durere la excitanti chimici D. Dinte cu coloratie modificata, bruna sau galben-cenusie E. Durere la percutie in axul dintelui

178



Rezidentiat 2004

179


(pag. 98)

S1610013. in gangrena pulpara simpla examenul clinic releva: A. insamantarea pe medii de cultura a continutului canalului radicular releva absenta florei bacteriene B. deobicei proces carios cu camera pulpara inchisa C. prezenta unei radiotransparente la nivel periapical D. teste de vitalitate negative E. la sondarea canalelor cu ace Miller apare durere. (pag. 101)

S2110014. Aminele biogene apar in necroza pulpara prin: A. Paralizia vasoconstrictorilor B. Vicierea metabolismului local C. Staza vasculara prelungita D. Dilacerarile tisulare E. Autoliza lizozomala (pag. 97)

S2110015. La ce temperatura se instaleaza rapid necroza pulpara: A. 45° C B. 50° C C. 65° C D. 75° C E. 80° C (pag. 96)

S2310016. Gangrena pulpară simplă: A. este o mortificare aseptică B. se datorează în special germenilor aerobi C. se datorează germenilor anaerobi de putrefacţie D. interesează parodonţiul apical E. are o imagine radiografică caracteristică (pag. 99)

S2310017. Intre formele de cangrenă nu figurează: A. gangrena umedă B. gangrena uscată C. gangrena parţială D. gangrena totală E. gangrena de colicvaţie (pag. 101)

S2310018. In gangrena pulpară simplă: A. testele de vitalitate sunt slab pozitive B. poate apărea o sensibilitate la lichide fierbinţi C. sondarea canalelor este uşor dureroasă D. flora microbiană este absentă E. apare o sângerare la deschiderea camerei pulpare (pag. 101)

S2310019. Factorii cauzali cu acţiune favorizantă în necroza pulpară pot fi: A. Traumatisme cu intensitate redusă dar repetate

179



Rezidentiat 2004

180

B. C. D. E.


Luxaţii, intruzii Diabet, hipertensiune arterială Temperaturi mai mari de 75°C Temperaturi sub 0°C (pag. 94)

S2310020. Primele elemente ce au de suferit în evoluţia necrozei pulpare A. Celulele B. Fibrele conjunctive C. Pereţii vasculari D. Fibrele nervoase E. Substanţa fundamentală (pag. 97)

S2310021. Despre necroza de colicvaţie sunt adevărate următoarele, cu excepţia: A. Este o mortificare aseptică a pulpei dentare B. Dintele este modificat de culoare C. Testele biochimice sunt negative D. Testele de vitalitate cu stimul electric nu pot da un răspuns fals negativ E. Testele de vitalitate cu curent electric pot da un răspuns fals negativ (pag. 98)

S2310022. Dintre examenele complementare, în gangrena pulpară simplă nu ne ajută: A. testele de vitalitate B. forajul explorator C. radiografia D. diafanoscopia E. transiluminarea cu fibră optică (pag. 98)

S2510023. Diagnosticul diferenţial al necrozei pulpare se face cu: A. Parodontita apicală hiperemică B. Pulpita acută purulentă totală C. Pulpita cronică închisă propriu-zisă D. Parodontita apicală purulentă E. Hiperemia preinflamatorie (pag. 98,99)

S2610024. În tehnica sigilării nu se execută următorii timpi operatori: A. controlul relaţiilor ocluzale; B. spălarea şi uscarea; C. izolarea; D. verificarea sigilării; E. extensia preventivă. (pag. 35)

S2610025. Curăţarea suprafeţelor dentare în cursul sigilării se realizează astfel: A. prin periaj profesional cu peria “profilactică” şi cu pasta formată din pulbere de piatră ponce şi apă; B. cu o buleta de vată îmbibată în alcool; C. cu ajutorul unei sonde dentare; D. prin şlefuire cu freze diamantate; E. prin periajul obişnuit cu pasta de dinţi.

180



Rezidentiat 2004

181


(pag. 36)

S2610026. Avantajele sigilanţilor fotopolimerizabili faţă de cei autofotopolimerizabili sunt: A. materialul se întăreşte lent; B. se încorporează bule de aer; C. rigiditatea; D. materialul se întăreşte în 10 -20 secunde; E. se pregăteşte materialul prin amestecare cu spatula. (pag. 19)

S2610027. Dezavantajele odontomiei profilactice sunt: A. se intervine pe dinţi sănătoşi; B. se tratează cariile dentare; C. este o metodă foarte scumpă de tratament; D. este o tehnică non-invaziva; E. necesită mai multe şedinţe. (pag. 11)

S2610028. Efectele sigilanţilor sunt: A. blochează “locusul” preferat al streptococului mutans şi al altor microorganisme cariogene; B. favorizează apariţia marmoraţiilor ocluzale; C. oferă o protecţie minimă faţă de caria dentară, D. eliberează ionii de calciu; E. opresc evoluţia în profunzime a unui proces carios deja iniţiat. (pag. 15)

S2610029. Care afirmaţii sunt adevărate: A. sigilarea cu ciment glass-ionamer este superioară calitativ sigilării cu materiale speciale (sigilanti); B. cimenturile glass-ionamer se aplică mai uşor decât sigilanţii; C. cimenturile glass-ionamer se aplică mai greu decât sigilanţii; D. cimenturile glass-ionamer au un timp de priză mai scurt decât sigilanţii; E. cimenturile glsass-ionomar nu se finisează după aplicare. (pag. 32)

S2810030. Precizati substantele cu caracter chimic agresiv care pot provoca o necroza pulpara A. Hidroxidul de calciu B. Formolul C. Serul fiziologic D. Neofalina E. Apa distilata (pag. 96)

S2910031. Factorii cauzali cu actiune favorizantă in necroza pulpară pot fi: A. Luxatii, intruzii B. Traumatismele cu intensitate redusă repetate C. Diabet, hipertensiune D. Temperaturi mai mari de 75 grade C E. Temperaturi mai mici de 0 grade C (pag. 97)

S2910032. Factorii cauzali cu actiune determinantă in gangrena pulpară sunt: A. Spasme vasculare prelungite, urmate de ischemie

181



Rezidentiat 2004

182

B. C. D. E.


Avitaminoze Microorganisme ajunse in spatiul endodontic Luxatii, intruzii Intoxicatii exogene cu diferite metale grele (pag. 100)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1210033. Diagnosticul diferential al necrozei pulpare se face cu; A. parodontita apicala acuta hiperemica B. gangrena pulpara simpla C. pulpita cronica cu camera pulpara inchisa (propriu-zisa) D. hiperemia pulpara E. parodontita apicala cronica (pag. 98)

S1210034. Factorii cauzatori ai gangrenei pulpare sunt: A. formolul B. cresterile mari si bruste de temperatura C. actiunea unor enzime de provenienta bacteriana D. dezechilibrul circulator E. flora microbiana din mediul salivar (pag. 102)

S1210035. Printre factorii chimico-toxici care pot produce necroza pulpara se numara A. formolul B. fenolul C. trioximetilenul D. clorhexidina E. arsenul (pag. 96)

S1210036. Printre factorii etiologici ai necrozei pulpare se numara: A. substante toxice fizico-chimice B. cresterii mari a temperaturii C. factori microbieni din procesul carios D. traumatismele dentare care au determinat o fractura penetranta a dintelui respectiv E. aparate ortodontice care determina forte excesive gresit calculate, asupra unui dinte (pag. 96-97)

S1210037. Printre formele anatomo-clinice a gangrenei pulpare se numara: A. uscata B. umeda C. simpla D. complicata E. hiperemica (pag. 101)

S1210038. Un dinte cu necroza pulpara poate prezenta: A. coloratie modificata B. hipersensibilitate si hiperestezie

182



Rezidentiat 2004

183


C. o obturatie mai veche D. lipsa de sensibilitate la sondarea camerei pulpare si a canalelor radiculare E. testele de vitalitate pozitive la intensitati crescute ale curentului electric (pag. 98)

S1210039. Diagnosticul diferential al gangrenei pulpare simple se face cu: A. hiperemia pulpara B. caria secundara recidiva C. parodontita apicala cronica D. pulpita cronica E. necroza pulpara (pag. 102)

S1210040. Diagnosticul pozitiv in gangrena pulpara simpla se pune pe urmtoarele aspecte A. carie profunda cu deschiderea camerei pulpare B. insensibilitate totala la sondarea camerei pulpare si a canalelor radiculare C. prezenta hiperesteziei dentinare D. teste de vitalitate usor pozitive la intensitati crecsute ale curentului electric E. imagine radiologica fara modificari ale parodontiului apical (pag. 101)

S1210041. Necroza pulpara poate evolua spre: A. ramane pe o perioada in acest stadiu B. vindecare spontana C. pulpita cronica cu camera pulpara inchisa D. gangrena pulpara E. fractura dentara (pag. 99)

S1210042. Printre complicatiile gangrenei pulpare simple amintim: A. parodontitele apicale acute B. fracturi corono-radiculare C. papilita D. endocardita E. glomerulonefrite (pag. 102)

S1210043. Urmatoarele semne clinice caracterizeaza gangrena pulpara: A. modificari de culoare a dintelui B. sondarea canalelor radiculare nedureroase C. sondarea canalelor poate prezenta usoara sensibilitate D. prezenta unui proces carios care a evoluat cu deschiderea camerei pulpare E. hipersensibilitate dentinara (pag. 101)

S1310044. Diagnosticul diferential al gangrenei pulpare simple se face cu: A. Pulpite acute B. Pulpite cronice C. Necroza pulpara D. Gangrena complicata E. Caria dentara (pag. 101-102)

183



Rezidentiat 2004

184


S1310045. Diagnosticul diferential in nevroza pulpara se face cu: A. Gangrena pulpara simpla B. Pulpita cronica deschisa C. Pulpita cronica inchisa D. Fractura dentara E. Parodontita apicala cronica (pag. 98)

S1310046. Dupa devitalizare cu preparate pe baza de arsenic: A. Se produce o necroza de coagulare B. Se produce o necroza de colicvatie C. Deschiderea camerei pulpare produce o singerare abundenta D. Pulpa necrozata are aspect uscat E. Pulpa necrozata are un aspect brun-cenusiu (pag. 98)

S1310047. Evolutia si complicatiile gangrenei pulpare pot fi spre: A. Parodontita apicala B. Necroza pulpara C. Fractura coronara D. Boala de focar E. Fractura corono-radiculara (pag. 102)

S1310048. Examenul radiologic in gangrena pulpara: A. Este elocvent B. Poate releva o radiotransparenta periapicala C. Poate releva ingustarea canalului radicular D. Poate evidenţia existenţa denticulilor E. Poate evidentia o usara largire a canalului (pag. 101)

S1310049. Gangrena umeda se caracterizeaza prin: A. tesut pulpar putrificat ferm B. Imagine radiologica cu modificari periapical C. tesut pulpar putrificat foarte moale D. Pierdere parţiala a configuraţiei structurale a pulpei E. Pierdere totala a configuratiei structurale a pulpei (pag. 100)

S1310050. Microrganismele implicate in patogenia gangrenei pulpare sunt: A. Streptococi alfa hemolitici B. Stafilococul alb C. Stafilococul auriu D. Gonococi E. Pneumococi (pag. 94)

S1310051. Modificari de culoare a dintelui se pot intalni in: A. Necroza pulpara B. Pulpita cronica deschisa

184



Rezidentiat 2004

185


C. Gangrena pulpara D. Pulpita cronica inchisa hiperplazica E. Pulpita cronica inchisa propriu (pag. )

S1310052. Necroza pulpara: A. Se trateaza ca pulpita cronica inchisa B. Extirparea devitala este de electie C. Respecta tratamentul mecano-chimic finalizat cu obturatie radiculara corecta D. Nu necesita etapa de tratament antiseptic fiind o mortificare aseptica E. Se trateaza ca o gangrena pulpara (pag. 98)

S1410053. Diagnosticul diferential al necrozi se face cu: A. Gangrena pulpara simpla B. Granulonul intern Palazzi C. Paradontita apicala cronica D. Pulpita cronica deschisa E. Pulpita cronica inchisa propriu-zisa (pag. 98-99)

S1410054. Diagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare se pune prin: A. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare B. Fetiditate C. Dureri la masticatie D. Teste de vitalitate negative E. Examen bacteriologic pozitiv (pag. 101)

S1410055. Diagnosticul pozitiv al necrozei pulpare se pune pe seama: A. Modificarilor de culoare a dintelui B. Testelor de vitalitate negative C. Percutiei in ax negative D. Mirosului fetid E. Insamantarii bacteriene negative (pag. 98)

S1410056. Evolutia si complicatiile necrozei pulpare sunt: A. Necroza poate ramane o perioada in acest stadiu B. Se produce infectarea pulpitei necrozate C. Provoaca rizaliza D. Duce la fractura dentara E. Aparitia chistului radicular (pag. 99)

S1410057. Infectarea pulpei necrozate se face cu germeni bacterieni proveniti din: A. Cavitatea bucala B. Chiste de vecinatate C. Canal radicular lateral D. Circulatia general prin anacoreza E. Osul alveolar (pag. 99)

185



Rezidentiat 2004

186


S1510058. Diagnosticul diferential al necrozei pulpare se face cu: A. Gangrena pulpara simpla B. Parodontita apicala cronica C. Pulpita cronica inchisa propriu-zisa D. Pulpita cronica deschisa E. Pulpita acuta purulenta totala (pag. 99)

S1510059. Examenul histochimic in gangrena pulpara pune in evidenta o masa semiputreda compusa din: A. Materii grase B. Polipeptide alterate C. Hidrogen sulfurat D. Apa E. Monoxid de carbon (pag. 101)

S1510060. Gangrena dentara constituie un focar de infectie pentru restul organismului, determinand: A. Glomerulonefrite B. Endocardite C. Afectiuni reumatismale D. Diabet zaharat E. Diabet insipid (pag. 102)

S1510061. Microorganismele din spatiul endodontic, in gangrena pulpara sunt: A. Difteroizi B. Lactobacili C. Stafilococ auriu D. Stafilococ alfa-hemolitic E. Noocardia (pag. 99)

S1510062. Radiofrafia dentara in gangrena pulpara arata: A. Transparenta crescuta a canalului radiculalar B. Micsorarea lumenului radicular prin depozite de dentina C. Prezenta barierei dentinocementoide la nivelul apexului D. Existenta denticulilor E. Spatii intertrabeculare marite de volum (pag. 101)

S1510063. Responsabil de leziunile tisulare din gangrena este si tesutul pulpar propriu-zis, prin elaborarea unor elemente cu actiune distructiva locala: A. Enzime lizozomale B. Acizi nucleici C. Histidina D. Heparina E. Enzime proteolitice (pag. 100)

S1510064. Simptomatologia gangrenei pulpare cuprinde: A. Modificarea de culoare a dintelui

186



Rezidentiat 2004

187

B. C. D. E.


Pierderea marcata de substanta dentara Durere la percutia transversala a dintelui Sensibilitate la palparea cu sonda a canalelor radiculare Examen bacteriologic pozitiv (pag. 101)

S1510065. Simptomatologia necrozei pulpare cuprinde: A. Probe de vitalitate termice pozitive B. Probe de vitalitate electrice pozitive C. La diafanoscopie, dintele apare transparent D. Tehnica de transiluminare cu fibre optice indica o pierdere a transparentei si a coloratiei obisnuite E. Foraj explorator negativ (pag. 98)

S1610066. Arsenicul determina necroza pulpei dentare prin: A. modificarea brutala a pH-ului B. precipitarea proteinelor plasmatice si lezarea membranei celulare C. paralizia peretilor vasculari D. blocarea respiratiei celulare E. depolimerizarea colagenului. (pag. 97)

S1610067. Cauzele necrozei pulpare pot fi: A. sectionarea vaselor pulpare la nivelul apexului dentar B. smulgerea vaselor la nivelul apexului dentar C. penetrarea bacteriilor prin apexul dentar D. dilacerarea tesutului pulpar cu eliberare de amine toxice E. compresia vaselor la nivelul apexului. (pag. 95)

S1610068. Diagnosticul diferential al necrozei pulpare se face cu: A. gangrena simpla B. parodontita apicala cronica C. pulpita seroasa partiala D. pulpita cronica deschisa E. pulpita cronica inchisa propriu-zisa. (pag. 98-99)

S1610069. Diagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare se pune pe baza urmatoarelor semne: A. insensibilitate totala la sondajul canalelor radiculare B. absenta modificarilor radiologice periapicale C. carie profunda cu camera pulpara deschisa D. examen bacteriologic negativ E. teste de vitalitate pozitive. (pag. 101)

S1610070. Diagnosticul pozitiv in necroza pulpara se face pe baza urmatoarelor semne: A. dinte cu aspect normal B. test de vitalitate la rece negativ C. la palpare cu sonda in camera pulpara apare sangerare D. la testul electric raspunsul este pozitiv E. la percutie rezonanta este mata.

187



Rezidentiat 2004

188


(pag. 98)

S1610071. Prin necroza se intelege: A. modificarea aseptica a pulpei dentare sub actiunea microorganismelor B. distructia aseptica a tesutului pulpar sub actiunea agentilor fizici C. transformarea pulpei dentare intr-un tesut de granulatie bogat vascularizat D. atrofia fibroscleroasa si reticulara a pulpei dentare E. mortificarea pulpei sub actiunea agentilor chimici. (pag. 94)

S1610072. Simptomatologia clinica in necroza pulpara: A. dintele are culoare modificata B. prezinta hiperestezie C. continutul canalului radicular este o masa omogena de culoare rosie viu D. probe de vitalitate negative E. la percutia rezonanta este mata. (pag. 98)

S2110073. Diagnosticul diferential al necrozei pulpare se face cu: A. Gangrena pulpara simpla B. Pulpita cronica închisa hiperplazica C. Parodontita apicala cronica D. Pulpita cronica închisa propriu-zisa E. Pulpita cronica deschisa (pag. 98-99)

S2110074. Necroza de coagulare poate fi provocata de: A. Arsenic B. Clorura de zinc C. Trioximetilen D. Fenol E. Tricrezolformalina (pag. 98)

S2110075. Necroza de colicvatie poate fi declansata de: A. Tricrezolformalina B. Papaina C. Tripsina D. Antiformina E. Clorura de zinc (pag. 98)

S2310076. Necroza de coagulare este secundară A. acţiunii enzimatice B. creşterii hidrofiliei C. blocării circulaţiei sangvine D. acţiunii arsenicului E. coagulării proteice (pag. 98)

S2310077. Necroza de coagulare se caracterizeaza prin A. Pulpa uscata

188



Rezidentiat 2004

189

B. C. D. E.


Pulpa de culoare galben-brun Consistenta pulpara este redusa Extirparea se realizeaza in microfragmente Aparea adesea dupa arsenic (pag. 98)

S2310078. Necroza de coligvatie este produsa prin: A. Enzime vegetale B. Enzime animale C. Solutii antiseptice D. Arsenic E. Bradichinina (pag. 98)

S2310079. In gangrena pulpara simpla examenul radiologic arata: A. Radiotransparenta crescuta a canalului radicular B. Uneori stramtorarea lumenului canalului radicular C. Existenta denticulilor D. Lipsa barieri dentino cementoide E. Uneori largirea lumenului canalului radicular (pag. 101)

S2310080. Semnele de gangrene simpla sunt: A. test de vitalitate negativ B. lipsa sensibilitatii si sangerarii pe canal C. camera pulpara inchisa D. dinte modificat de culoare E. modificari periapicale pe radiografie (pag. 101)

S2310081. Gangrena uscata: A. succede unei pulpite cronice deschise ulceroase B. succeede un traumatism C. succede actiunii unui agent chimic D. pereti dentinari alterati profund E. extirparea usoara a resturilor (pag. 101)

S2310082. Diagnosticul diferenţial în necroza pulpară se face cu: A. Gangrena pulpară simplă B. Pulpita cronică deschisă C. Pulpita cronică închisă D. Fractura dentară E. Parodontita apicală cronică (pag. 98)

S2310083. Necroza pulpară: A. Se tratează ca pulpită cronică închisă B. Extirparea devitală este de elecţie C. Respectă tratamentul mecano-chimic finalizat cu obturaţie radiculară corectă D. Nu necesită etapă de tratament antiseptic fiind o mortificare aseptică E. Se tratează ca o gangrenă pulpară

189



Rezidentiat 2004

190


(pag. 98)

S2310084. După devitalizare cu preparate pe bază de arsenic: A. Se produce o necroză de coagulare B. Se produce o necroză de colicvaţie C. Deschiderea camerei pulpare produce o sîngerare abundentă D. Pulpa necrozată are aspect uscat E. Pulpa necrozată are un aspect brun-cenuşiu (pag. 98)

S2310085. Diagnosticul diferenţial al gangrenei pulpare simple se face cu: A. Pulpite acute B. Pulpite cronice C. Necroza pulpară D. Gangrena complicată E. Caria dentară (pag. 102)

S2310086. Modificări de culoare a dintelui se pot întâlni în: A. Necroza pulpară B. Pulpita cronică deschisă C. Gangrena pulpară D. Pulpita cronică închisă hiperplazică E. Pulpita cronică închisă propriu-zisă (pag. 101)

S2310087. Gangrena umedă se caracterizează prin: A. Ţesut pulpar putrificat ferm B. Imagine radiologică cu modificări periapical C. Ţesut pulpar putrificat foarte moale D. Pierdere parţială a configuraţiei structurale a pulpei E. Pierdere totală a configuraţiei structurale a pulpei (pag. 100)

S2310088. Evoluţia si complicaţiile gangrenei pulpare pot fi spre: A. Parodontita apicală B. Necroza pulpară C. Fractura coronară D. Boala de focar E. Fractura corono-radiculară (pag. 102)

S2310089. Diagnosticul pozitiv în gangrena pulpară simplă este stabilit pe baza următoarelor aspecte A. Examen bacteriologic pozitiv B. Prezenţa unei carii profunde cu camera pulpară deschisă şi insensibilitate totală la sondajul explorator C. Fetiditate (nu este caracteristică) D. Fetiditate (este caracteristică numai gangrenei) E. Examen bacteriologic negativ (pag. 101)

S2510090. Evoluţia necrozei pulpare se poate face spre: A. Fractură dentară

190



Rezidentiat 2004

191


B. Infectarea pulpei C. Parodontita apicală acută D. Parodontita apicală cronică E. Pulpita cronică închisă (pag. 99)

S2610091. Timpii operatori în tehnica sigilării cu răşini compozite sunt: A. izolarea; B. bizotarea; C. extensia preventivă; D. spălarea şi uscarea; E. controlul relaţiilor de ocluzie. (pag. 35)

S2610092. Succesul sigilării depinde de: A. rigurozitatea cu care practicantul respectă tehnica de lucru; B. rigurozitatea cu care practicantul respectă instrucţiunile firmei producătoare; C. vârsta copilului; D. profunzimea procesului carios; E. mărimea suprafeţei ocluzale. (pag. 49)

S2610093. La controlul clinic periodic al sigilării se pot întâlnii următoarele situaţii: A. sigilarea este intactă; B. sigilarea este pierdută parţial; C. sigilarea are microneadaptări, vizibile pe radiografii bite-wing; D. a apărut un proces carios pe acceaşi suprafaţă dentară pe care s-a aplicat sigilantul; E. sigilantul este pierdut în totalitate. (pag. 45)

S2610094. Avantajele enameloplastiei sunt: A. împiedică pătrunderea profundă a sigilantului; B. permite pătrunderea profundă a sigilantului; C. creşte rezistenţa la uzură a materialului aplicat; D. asigură o adaptare deficitară la smalţ; E. asigură o adaptare mai bună la samlţ. (pag. 48)

S2610095. Persoane cu grad înalt de risc carios sunt: A. pacienţi carioactivi cu nivel crescut de streptococ mutans; B. pacienţi care consumă foarte multe fructe; C. pacienţi care consumă zilnic mari cantităţi de dulciuri; D. pacienţi handicapaţi psihic sau fizic care nu pot efectua igiena orală; E. copiii preşcolari. (pag. 62)

S2610096. Şcoala stomatologică scandinavă recomandă sigilarea în următoarele situaţii: A. molarii I şi II predispuşi la carie; B. pacienţii cu defecte de dezvoltare, de coalescenţa; C. toţi molarii I; D. molarii I şi premolarii I; E. molarii temporari.

191



Rezidentiat 2004

192


(pag. 65)

S2610097. Calitatile unui material de sigilare sunt: A. fluiditate; B. priza rapidă în condiţiile cavităţii bucale; C. biocompatibilitate; D. să înalţe ocluzia; E. să nu perturbe ocluzia. (pag. 15)

S2610098. Indicaţiile odontomiei profilactice sunt: A. copii cu policarii şi igienă orală foarte bună; B. copii cu policarii şi igienă orală foarte proasta; C. existenţa unor dubii în legătură cu prezenţa sau absenţa unei carii; D. marmoraţii pe suprafeţele ocluzale; E. imposibilitatea efectuării unor controale periodice regulate. (pag. 11)

S2610099. Sigilarea are următoarele indicaţii: A. şanţuri şi fosete adânci în forma de “i”, amfora, picătura; B. şanţuri şi fosete adânci cu proasta coalescenţa; C. carie profundă; D. carie de adâncime medie; E. sonda “agăţată”, dar fără semne de carie dentară. (pag. 61)

S2810100. In etiopatogenia necrozei se incadreaza: A. Factori generali B. Factori traumatici C. Factori termici D. Factori chimicotoxici E. Factori microbieni (pag. 94-95)

S2810101. Factorii termici ce intervin in etiopatogenia necrozei pulpare sunt reprezentati de: A. O crestere a temperaturii cu 5gr. Celsius B. O scadere a temperaturii, brusca, cu 5 gr. Celsius C. scadere a temperaturii, foarte lenta, cu 5 gr. Celsius D. O scadere brutala a temperaturii la 0 gr. Celsius E. Scaderea temperaturii la 0 gr. Celsius nu produce modificari semnificative la nivel pulpar (pag. 96)

S2810102. In legatura cu formolul sunt valabile urmatoarele afirmatii: A. Se utilizeaza in tratamentul hiperesteziei dentinare B. Se utilizeaza in tratamentul hipersensibilitatii C. Are capacitate mare de difuziune de-a lungul canaliculelor D. Efect coagulant asupra proteinelor E. Produce paralizia peretilor vasculari (pag. 97)

S2810103. Arsenicul actioneaza prin A. Difuziune de-a lungul canaliculelor dentinare

192



Rezidentiat 2004

193

B. C. D. E.


Efect coagulant asupra proteinelor Paralizia peretilor vasculari Blocarea respiratiei celulare Depolimerizarea colagenului (pag. 97)

S2810104. In necroza pulpara au loc urmatoarele modificari la nivel microscopic A. Celulele prezinta modificari de forma B. Apare picnoza nucleului C. Apare cresterea in volum a nucleului D. Apare vacuolizarea citoplasmei E. fibrele conjunctive se disociaza prin depolimelizare (pag. 97)

S2810105. Macroscopic necroza pulpara se caracterizeaza prin A. In necroza de colicvatie pulpa dentara este o masa semilichida, tulbure B. In necroza de colicvatie pulpa are consistenta redusa C. In necroza de colicvatie pulpa are consistenta crescuta D. In necroza de coagulare pulpa are consistenta redusa E. In necroza de coagulare pulpa are consistenta crescuta (pag. 98)

S2810106. Diagnosticul pozitiv in gangrena simpla presupune A. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare si sensibilitate crescuta la sondajul canalelor radiculare B. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare si sangerare abundenta la sondajul canalelor radiculare C. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare si insensibilitate la sondajul canalelor radiculare D. Fetiditate E. Teste de vitalitate negative (pag. 101)

S2810107. Diagnosticul diferential in gangrena pulpara simpla se face cu A. Necroza pulpara B. Gangrena complicata cu parodontita apicala acuta C. Pulpita acuta seroasa totala D. Pulpita acuta seroasa partiala E. Pulpita purulenta totala (pag. 102)

S2910108. Printre formele anatomo-clinice a gangrenei pulpare se numară: A. Umedă B. Uscată C. Complicată D. Hiperemică E. Partială la dinţii pluriradiculari (pag. 101)

S2910109. Gangrena dentară constituie un focar de infectie pentru restul organismului determinînd: A. Diabet zaharat B. Glomerulonefrite C. Endocardite D. Afectiuni reumatismale E. Migrene

193



Rezidentiat 2004

194


(pag. 102)

S2910110. Printre factorii clinico-toxici care pot produce necroza pulpară putem enumera: A. Formolul B. Arsenul C. Clorhexidina D. Fenolul E. Toate răspunsurile de mai sus (pag. 96-97)

194



Rezidentiat 2004

195


Tema nr. 11 Parodontite apicale acute şi cronice BIBLIOGRAFIE: 5. M.Gafar, A. Iliescu - Endodonţie clinică şi practică, Ed.II, Ed.medicală, Bucureşti, 2002

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1211001. Evolutia cea mai frecventa a unei parodontite apicale acute purulente este spre A. fistulizare B. vindecare definitiva C. cronicizare D. osteomielita E. supuratia lojilor si spatiilor cervico-faciale (pag. 112)

S1311002. A doua faza in evolutia inflamatiei parodontiului: A. Este numita ‘timpul mut’ B. Este caracteristica prin manifestarile vasculare si clinice C. Este faza de alteraretisulara primara D. Este o hiperemie de tip pasiv E. Dureaza intree cateva ore si cateva zile (pag. 106)

S1311003. Abcesul Phoenix: A. Este stadiul submucos al parodontitei apicale acute purulente B. Este stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente C. Este stadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulente D. Este cauzat de reacutizari repetate ale granulomului simplu E. Este o parodontita apicala acuta seroasa (pag. 98)

S1311004. Durerea este de intensitate maxima in parodontita apicala acuta seroasa A. in stadiu endoosos B. in stadiu de fistula C. in stadiu de hiperemie D. in stadiu subperiostal E. in stadiu submucos (pag. 108)

S1311005. Parodontita apicala acuta hiperemica: A. Reprezinta faza initiaala a inflamatiei pulpare B. Reprezinta faza initiaala a inflamatiei ligamentelor periodontale C. Reprezinta faza initiaala a inflamatiei osului alveolar apical D. Reprezinta faza iniţiaala a inflamaţiei septului interradicular E. Reprezinta faza initiaala a inflamatiei septului interdentar (pag. 104)

S1311006. Percutia in ax este pozitiva in parodontitele apicale cronice: A. in 90% din cazuri

195



Rezidentiat 2004

196

B. C. D. E.


in 20% din cazuri in 100% din cazuri in 70% din cazuri in 50% din cazuri (pag. 114)

S1311007. Printre parodontitele apicale cronice cu imagine conturata pot fi enumerate urmatoarele, cu exceptia: A. Parodontita apicala cronica fibroasa B. Granulom simplu conjunctiv C. Granulom epitelial D. Granulom chistic E. Parodontita apicala cronica condensata (pag. 114)

S1311008. Trasatura esentiala a parodontitei apicale cronice condensate este: A. Imagine radiologica difuza, cu spatii trabeculare inguste B. Imagine radiologica de osteita circumscrisa, radiotransparenta C. ingustarea spatiului periapical D. Raspunsul slab pozitiv la testele de vitalitate E. Percutia in ax este pozitiva (pag. 124)

S1411009. Prima faza a inflamatiei parodontiului apical cuprinde"timpul mut", fara rasunet clinic, in care modificarile sunt: A. biochimice B. mecanice C. chimice D. enzimatice E. fizice (pag. 106)

S1411010. Rapiditatea fenomenelor de dinamica vasculara in inflamatiile parodontiului apical este cuprinsa intre: A. cateva minute si 3-4 ore B. 3 si 4 zile C. 2 si 3 ore D. 10-20 minute E. cateva saptamani (pag. 106)

S1411011. Tabloul morfopatologic al parodontitei apicale acute seroase este dominat de: A. modificarile vasculare B. modificarile chimice C. modificarile enzimatice D. durere E. rezorbtie osoasa (pag. 108)

S1411012. Zona periferica a granulomului periapical poarta si denumirea de: A. zona de stimulare sau de incapsulare(fibroza periferica) B. zona exudativa C. zona de iritatie

196



Rezidentiat 2004

197


D. zona de necroza E. zona de vindecare (pag. 119)

S1511013. Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala purulenta se pune pe urmatoarele semne: A. Durere la testele de vitalitate dentara B. Durere exacerbata la sondarea canalelor radiculare C. Stare generala afectata D. Lipsa durerii la percutia in ax E. Aspect normal al mucoasei vestibulare si al tegumentelor (pag. 109)

S1511014. In stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente, circumscrise, procesul de necroza de lichefiere este favorizat de: A. Tensiune mica intratisulara B. Cresterea pH-ului local C. Tulburari vasculare care impiedica o buna activitate trofica D. Scaderea infiltratului leucocitar E. Micsorarea spatiilor medulare (pag. 110)

S1511015. Semnele subiective in parodontita apicala acuta purulenta sunt: A. Durere de intensitate mica B. Durere cu caracter lancinant C. Diminuarea durerii la schimbarea pozitiei capului D. Strangerea dintilor produce usurare E. Senzatie de agresiune (pag. 111)

S1511016. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale cronice fibroase se face cu: A. Necroza pulpara B. Pulpitele cronice C. Pulpitele acute D. Parodontite apicale acute E. Hiperemia preinflamatorie (pag. 117)

S1511017. Diagnosticul pozitiv al parodontitei apicale acute purulente se pune pe: A. Teste de vitalitate pozitive ale dintelui cauzal B. Teste de vitalitate negative ale dintilor vecini C. Fistulizarea cu eliminare de puroi D. Modificarea de culoare a dintelui E. Iradierea durerii in arcada antagonista (pag. 112)

S1511018. Diagnosticul pozitiv in granulomul chistic se pune pe: A. Teste de vitalitate pozitive B. Crepitatie si depresibilitate in dreptul apexului C. Sangerare la sondarea canalelor radiculare D. Adenopatie loco-regionala E. Imagine radiologica difuza (pag. 122)

197



Rezidentiat 2004

198


S1611019. Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta seroasa se face pe baza urmatoarelor semne: A. probe de vitalitate dentara pozitive B. durerea are caracter cronic C. tumefierea mucoasei si tegumentelor D. lipsa durerii la percutie in axul dintelui E. nu apar modificari in starea generala a organismului. (pag. 109)

S1611020. Granulomul chistic reprezinta: A. o osteita apicala cronica si distructia osoasa cu contur difuz B. inlocuirea tesutului osos cu tesut de granulatie cu numerosi fibroblasti si histiocite C. stadiul final al unui granulom epitelial D. stadiul initial al unei parodontite apicale cronice fibroase E. o leziune periapicala cu contur difuz pe radiografie. (pag. 121)

S1611021. in parodontita apicala cronica fibroasa tabloul morfopatologic arata: A. vasele sangvine au pereti subtiati B. leziunea este extinsa in osul alveolar C. sunt prezenti numerosi fibroblasti si fibrociti D. o parte din ligamentele Scharpay sunt ingrosate E. pernitele vasculare descrise de Schweitzer sunt bine dezvoltate (pag. 116)

S1611022. Osteofibroza periapicala este o reactie de condensare osoasa care apare in: A. gangrena pulpara simpla B. hiperemia preinflamatorie C. pulpita acuta purulenta totala D. pulpita cronica E. pulpita acuta seroasa totala. (pag. 125)

S1611023. Reactiile din zona exudativa ("de contaminare") in granulomul simplu conjunctiv se caracterizeaza prin: A. vasoconstrictie B. lipsa exudatului C. prezenta unui infiltrat celular mai ales polimorfonuclear D. exudatul inflamator concentreaza exotoxinele microbiene E. lipsesc celulele macrofage. (pag. 118)

S1611024. Tabloul morfopatologic in parodontita apicala acuta seroasa arata: A. pereti vasculari ingrosati B. ligamentele alveolo-dentare sunt subtiate C. desociere fibrilara prin depolimerizare D. corticala interna alveolara prezinta contur regulat E. ingustarea spatiilor intertrabeculare. (pag. 108)

S2111025. Cu ce afectiune se face diagnosticul diferential al granulomului chistic: A. Actinomicoza

198



Rezidentiat 2004

199

B. C. D. E.


Adenopatiile supurate Granulomul epitelial Osteomielita TOATE cele de mai sus (pag. 122)

S2111026. Precizati parodontita apicala cronica cu imagine radiologica neconturata: A. Parodontita apicala cronica fibroasa B. Parodontita apicala cronica cu hipercementoza C. Osteita paradentara D. Parodontita apicala cronica condensanta E. Abcesul cronic apical (pag. 114)

S2311027. Parodontita apicală acută hiperemică A. Reprezintă faza iniţială a inflamaţiei pulpare B. Reprezintă faza iniţială a inflamaţiei ligamentelor periodontale C. Reprezintă faza iniţială a inflamaţiei osului alveolar apical D. Reprezintă faza iniţială a inflamaţiei septului interradicular E. Reprezintă faza iniţială a inflamaţiei septului interdentar (pag. 104)

S2311028. A doua fază în evoluţia inflamaţiei parodonţiului: A. Este numită ‘timpul mut’ B. Este caracteristică prin manifestările vasculare şi clinice C. Este faza de alterare tisulară primară D. Este o hiperemie de tip pasiv E. Durează între câteva ore şi câteva zile (pag. 106)

S2311029. Printre parodontitele apicale cronice cu imagine conturată pot fi enumerate următoarele, cu excepţia: A. Parodontita apicală cronică fibroasă B. Granulom simplu conjunctiv C. Granulom epitelial D. Granulom chistic E. Parodontita apicală cronică condensată (pag. 114)

S2311030. Percuţia în ax este pozitivă în parodontitele apicale cronice: A. În 90% din cazuri B. În 20% din cazuri C. În 100% din cazuri D. În 70% din cazuri E. În 50% din cazuri (pag. 114)

S2311031. Abcesul Phoenix: A. Este stadiul submucos al parodontitei apicale acute purulente B. Este stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente C. Este stadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulente D. Este cauzat de reacutizări repetate ale granulomului simplu

199



Rezidentiat 2004

200


E. Este o parodontită apicală acută seroasă (pag. 98)

S2311032. Trăsătura esenţială a parodontitei apicale cronice condensate este: A. Imagine radiologică difuză, cu spaţii trabeculare înguste B. Imagine radiologică de osteită circumscrisă, radiotransparentă C. Îngustarea spaţiului periapical D. Răspunsul slab pozitiv la testele de vitalitate E. Percuţia în ax este pozitivă (pag. . 124)

S2311033. Durerea este de intensitate maximă în parodontita apicală acută seroasă: A. În stadiu endoosos B. În stadiu de fistulă C. În stadiu de hiperemie D. În stadiu subperiostal E. În stadiu submucos (pag. 109)

S2511034. Diagnosticul pozitiv în parodontita apicală acută seroasă se pune pe baza următoarelor semne: A. Absenţa durerii B. Durere moderată C. Tumefierea mucoasei şi a tegumentelor D. Teste de vitalitate pozitive E. Lipsa durerii la percuţia în axa dintelui (pag. 109)

S2611035. Electromiografia este o metodă care apreciază: A. funcţia musculara după potenţialele de acţiune; B. forţele de la nivelul arcadelor dentare; C. modificări de poziţie ale organelor în componenţa cărora intra muşchii; D. modificări de formă şi dimensiuni ale organelor pe care le inseră muşchii; E. forţele de presiune exercitate pe feţele vestibulare sau orale ale dinţilor. (pag. 412)

S2611036. În timpul articulării fonetice normale se poate observa: A. sprijinul limbii pe suprafaţa palatinală a incisivilor superiori; B. interpoziţia limbii către incisivi; C. interpoziţia limbii către premolari; D. vârful limbii în contact cu papila incisivă; E. sprijinul limbii pe faţa linguala a incisivilor inferiori. (pag. 381)

S2611037. În cadrul funcţiei fonatorii tulburările de ritm cuprind: A. dislalia; B. sigmatismul; C. rotacismul; D. rinolalia; E. tahilalia. (pag. 384)

200



Rezidentiat 2004

201


S2611038. În mod normal în deglutiţia de tip “adult”: A. limba are o poziţie posterioară; B. vârful limbii este aşezat la nivelul sau imediat sub nivelul planului incisivilor inferiori; C. arcadele sunt în contact; D. limba vine în contact cu incisivii superiori; E. limba vine în contact cu treimea ocluzală a suprafeţelor orale a dinţilor laterali. (pag. 354)

S2611039. Prelungirea stadiului de deglutiţie infantilă se datorează: A. maturităţii neuromusculare; B. înclinării palatinale a incisivilor superiori şi a proceselor alveolare; C. maxilarului superior lărgit transversal; D. factorului genetic ereditar; E. macroglosiei. (pag. 360)

S2611040. Raportul dintre deglutiţie şi dezvoltarea ap. DM: A. forţele cele mai puternice se declanşează în stadiul II al deglutiţiei (stadiul faringian); B. timpul I al deglutiţiei (stadiul bucal) rămâne acelaşi în cursul vieţii; C. după erupţia dinţilor permanenţi limba pătrunde între arcade în timpul deglutiţiei; D. dacă după erupţia dinţilor temporari persistă deglutiţia infantilă, situaţia se consideră anormală; E. într-o deglutiţie normală buzele vin în contracţie puternică. (pag. 365)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1211041. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale acute purulente se face cu A. pulpita acuta seroasa totala B. hiperemia pulpara C. abcesul paroodntal marginal D. osteomielita maxilara E. foliculita dintilor inclusi (pag. 113)

S1211042. Diagnosticul pozitiv al granulomului simplu conjunctiv se pune pe baza urmatoarelor caracteristici A. teste de vitalitate pozitive B. modificari ale aspectului mucoasei vestibulare la nivelul apexului dintelui respectiv C. examenul radiologic releva existenta unei zone de radiotransparenta care inconjoara apexul D. examenul radiologic releva existenta unei zone radioopace care inconjoara apexul E. existenta fistulei sau a cicatricilor (pag. 120)

S1211043. Diagnosticul pozitiv in cazul parodontitei apicale cronice condensante se face pe baza urmatoarelor semne A. imagine radiologica care evidentiaza un os periapical cu aspect radiotransparent bine conturat B. imagine radiologica care evidentiaza o radiotransparenta difuza periapicala C. imagine radiologica care evidentiaza un os periapical cu aspect mai albicios D. spatiul periodontal apical are tendinta de a fi desfiintat E. imagine radiologica difuza cu spatii trabeculare marite in volum (pag. 124)

201



Rezidentiat 2004

202


S1211044. Examenele complementare in cazul parodontitelor apicale cronice evidentiaza A. raspunsuri negative la probele de vitalitate pulpara B. raspunsuri pozitive la probele de vitalitate in cazul pluriradicularilor C. examenul radiologic evidentiaza intinderea leziunii periapicale D. examenul radiologic evidentiaza leziuni periapicale E. examenele de laborator pot evidentia modificari de VSH si leucogramei (pag. 115)

S1211045. Factorii etiologici care pot produce o parodontita apicala acuta hiperemica sunt A. pansamente endodontice iritante B. scaderi bruste si repetate de temperatura in mediul bucal C. substante devitalizante D. traumatisme determinate de o supraincarcare ocluzala E. agenti microbieni (pag. 104)

S1211046. Formele clinice de parodontita apicala acuta sunt A. abcesul parodontal B. parodontita apicala seroasa C. parodontita apicala difuza (Partsch) D. parodontita apicala purulenta E. parodontita apicala hiperemica (pag. 104)

S1211047. La examenul obiectiv in cazul unei parodontite apicale cronice neacutizate intalnim A. modificarea aspectului dintelui caracteristic gangrenei pulpare B. posibilitatea existentei unei fistule gingivale C. percutia verticala pozitiva in procent de 20% din cazuri D. sensibilitate dureroasa care cedeaza la presiunea pe dinte E. intotdeauna ganglionii regionali mariti in volum (pag. 114)

S1211048. Semnele clinice subiective care caracterizeaza parodontita apicala acuta purulenta in stadiul endoosos si subperiostul sunt A. atingerea dintelui devine extrem de dureroasa B. durere spontana cu caracter pulsatil C. durere de intensitate redusa care apare doar la atingerea dintelui D. senzatie de egresiune a dintelui respectiv E. aplecarea capului sau schimbarea pozitiei corpului duce la scaderea intensitatii dureroase (pag. 111)

S1211049. Semnele subiective ale parodontitei apicale acute seroase (difuza) sunt A. sensibilitate usoara la atingerea dintelui B. durere intensa care iradiaza in regiunile dentare invecinate C. durerea cedeaza la calmante obisnuite D. durerea este exacerbata de cresterea fluxului sanguin in egiunea cefalica E. durerea cedeaza la aplicarea de caldura (pag. 108)

S1211050. Simptomatologia clinica care caracterizeaza parodontitele apicale cronice este reprezentata de A. durere de mica intensitate intermitenta

202



Rezidentiat 2004

203

B. C. D. E.


durerea se accentueaza la decubit senzatie usoara de egresiune a dintelui durere cu caracter nevralgiform lipsa puseelor acute in antecedente (pag. 114)

S1311051. Despre granulomul simplu conjunctiv se pot afirma urmatoarele: A. Este o osteita apicala cronica B. Este o parodontita apicala cronica C. Se mai numeste granulom intern a lui Palazzi D. Prezinta 4 zone E. Cel mai concludent estee examenul radiologic (pag. 117)

S1311052. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale acute hiperemice se face cu: A. Pulpita acuta seroasa partiala B. Pulpita acuta seroasa totala C. Pulpita acuta purulenta partiala D. Pulpita acuta purulenta totala E. Pulpita cronica inchisa (pag. 107)

S1311053. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale acute seroase se face cu: A. Foliculita acuta a dintilor inclusi B. Parodontite apicale cronice C. Pulpite acute D. Parodontita apicala acuta supurata E. Nevralgia de trigemen (pag. 109)

S1311054. Durerea in parodontita apicala cronica poate imbracaurmatoarele aspecte: A. Absenta B. Nevralgiforma C. Senzatie de usoara egresiune D. Durere cu senzaţie de oboseala ddupa masticaţie E. Pulsatila (pag. 114)

S1311055. Edemul din parodontita apicala acuta seroasa: A. Intereseaza buza superioara pentru dintii incisivi superiori B. Intereseaza aripa nasului pentru grupul incisiv C. Intereseaza regiunea palpebrala pentru caninii superiori D. Intereseaza regiunea mentoniera pentru incisivii inferiori E. Intereseaza regiunea geniana pentru molarii inferiori (pag. 108)

S1311056. Examenul radiologic este elocvent: A. in parodontita apicala acuta hiperplazica B. in parodontita apicala acuta seroasa totala C. in parodontita apicala acuta purulenta in primele faze D. in parodontite apicale cronice E. in parodontita apicala acuta purulenta in ultima faza

203



Rezidentiat 2004

204


(pag. 113)

S1311057. Precizati raspunsurile corecte in cazul simptomatologiei parodontitei apicale acute seroase: A. Pe canal este prezenta o secretie seroasa B. Durerea are caracter acut C. Durerea este prezenta la percutia in ax D. Semnele de vitalitate sunt slab pozitive la intensitaţi foarte mari ale stimulului E. Este prezenta tumefierea mucoasei si tegumentelor (pag. 108)

S1311058. Simptomatologia parodontitei apicale hiperemice: A. Este diferita functie de factorii etiologici B. Percutia laterala este pozitiva C. Percutia in ax este negativa D. Este dominata de durere la atingerea dintelui cauzal E. Percutia in ax este pozitiva (pag. 106)

S1411059. Accesul microorganismelor, ce constituie agenti microbieni in etiologia parodontitei apicale acute hiperemice, se poate produce prin: A. canalul radicular B. pungi parodontale C. solutii de continuitate (plaga a mucoasei) D. microtraumatisme E. lucrari protetice defectoase (pag. 105)

S1411060. Celulele epiteliale din structura granulomului epitelial isi pot avea originea in: A. resturile epiteliale ale lui Mallasez B. mucoasa sinusala C. mucoasa bucala in cazul unor fistule D. pulpa dintelui E. osul alveolar (pag. 120)

S1411061. Daca parodontita apicala acuta difuza este o complicatie a gangrenei pulpare sunt prezente si urmatoarele semne: A. lipsa sangerarii in camera pulpara B. prezenta unei secretii seroase pe canal C. raspunsurile negative la testele de vitalitate D. durere la percutia in ax E. sangerare in camera pulpara (pag. 109)

S1411062. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale acute hiperemice se face cu: A. pulpita acuta seroasa totala B. pulpita acuta purulenta totala C. pulpita acuta seroasa partiala D. pulpita acuta purulenta totala E. parodontita apicala cronica recidivanta(actualizarea uneia preexistente) (pag. 107)

S1411063. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale acute seroase se face cu:

204



Rezidentiat 2004

205

A. B. C. D. E.


pulpitele acute nevralgiile de trigemen foliculita acuta a dintilor inclusi pulpitele cronice caria simpla (pag. 109)

S1411064. Diagnosticul diferential in granulomul chistic se face cu: A. granulomul simplu conjunctiv B. granulomul epitelial C. pulpita cronica granulomatoasa D. pulpita seroasa totala E. parodontita apicala acuta seroasa (pag. 122)

S1411065. Diagnosticul pozitiv al parodontitei apicale acute seroase se pune pe baza urmatoarelor semne: A. durere cu caracter acut B. durere la percutia in ax a dintelui C. tumefierea mucoasei si a tegumentelor D. teste de vitalitate pozitive E. stare generala nemodificata (pag. 109)

S1411066. Examenul radiologic initial in parodontitele apicale cronice ne da relatii asupra: A. formei, dimensiunii si structurii leziunii periapicale B. unor tratamente endodontice si aprecierea calitatii lor C. unor fracturi radiculare D. unor cai false E. caracterului durerii (pag. 115)

S1411067. Parodontita apicala acuta hiperemica (abortiva) poate fi indusa de: A. microtraumatisme repetate ce se exercita asupra dintelui,cum ar fi cele induse de aparate ortodontice,cand fortele nu sunt bine controlate si dirijate B. traumatisme directe generate in cursul tratamentelor endodontice C. pungi parodontale adanci in cursul tratarii lor cu mese imbibate in substante medicamentoase D. agenti microbieni,cea mai frecvent implicata fiind flora aeroba E. esecuri ale anesteziei (pag. 104)

S1411068. Parodontita apicala acuta purulenta cuprinde in evolutia sa urmatoarele trei stadii: A. stadiul endoosos B. stadiul subperiostal C. stadiul submucos D. stadiul de fistula E. stadiul de granulom periapical (pag. 110)

S1411069. Parodontita apicala cronica fibroasa poate fi determinata de: A. utilizarea intempestiva a substantelor medicamentoase in timpul tratamentului mecanic de canal B. utilizarea arsenicului in scopul devitalizarii pulpare

205



Rezidentiat 2004

206


C. obturarea incorecta a canalului D. gangrena pulpara simpla E. caria simpla (pag. 116)

S1411070. Prezenta durerii de mica intensitate,estompata, ce apare cu intermitente in parodontitele apicale cronice imbraca trei aspecte: A. durere cu caracter nevralgiform B. durere cu senzatie de usoara agresiune C. durere cu senzatie de oboseala dupa masticatie D. durere insuportabila E. durere lancinata (pag. 114)

S1411071. Procesul supurativ netratat( parodontita apicala acuta purulenta ) poate evolua spre: A. resorbtie si vindecare temporara B. fistulizare si vindecare temporara C. complicare cu proces osteomielitic D. cronicizare(in majoritatea cazurilor) E. parodontita apicala acuta hiperemica (pag. 112)

S1411072. Semnele clinice ale parodontitei apicale acute purulente sunt variate, in raport cu: A. stadiul de evolutie a inflamatiei B. topografia dintelui si a structurii osoase din zona respectiva C. tipul de reactivitate individuala D. numarul de radacini ale dintelui E. varsta pacientului (pag. 111)

S1511073. Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta hiperemica propriu-zisa se pune pe: A. Senzatia de prezenta adintelui pe arcada dupa atingerea lui B. Sensibilitate la percutia in ax C. Simptomatologie de pulpita totala D. Congestia mucoasa in dreptul apexului E. Prezenta fistulei in dreptul apexului (pag. 107)

S1511074. Evolutia parodontitei apicale seroase difuze se face spre: A. Cronicizare B. Parodontita apicala acuta purulenta C. Stoparea procesului inflamator D. Sinuzita maxilara E. Adenopatie loco-regionala (pag. 109)

S1511075. Parodontita apicala hiperemica iritativ-mecanica este produsa de urmatorii corpi straini care au patruns in parodontiul apical: A. Ace rupte B. Obturatii de canal cu depasire C. Resturi de mese de vata D. Conuri de hartie

206



Rezidentiat 2004

207


E. Freze rupte (pag. 106)

S1511076. Parodontita apicala hiperemica provocata de o complicatie a necrozei pulpare prin agenti infectiosi sau chimici, prezinta: A. Sensibilitate mare la atingerea dintelui B. Senzatia de egresiune a dintelui C. Senzatia de agresiune a dintelui D. Durere la agenti fizici E. Durere la sondarea canalelor radiculare (pag. 106)

S1511077. Substantele chimice folosite in tratamentul endodontic a caror aplicare incorecta duce la parodontita apicala acuta hiperemica sunt: A. Arsenic B. Formol C. Tricrezol D. Acid tricloracetic E. Acidul cromic (pag. 105)

S1511078. Substantele folosite in tratarea pungilor parodontale care aplicate incorect duc la parodontite apicale acute hiperemice sunt: A. Compusi fenolici B. Azotatul de argint C. Acidul cromic D. Arsenicul E. Apa oxigenata (pag. 105)

S1511079. Traumatismele implicate in etiologia parodontitei apicale acute hiperemice sunt: A. Lucrari protetice defectuoase B. Anomalii dento-maxilare cu blocaje ale miscarilor mandibulare C. Bruxism D. Aparate ortodontice incorect adaptate E. Traumatisme indirecte in cursul tratamentelor endodontice (pag. 104)

S1511080. Chelatorii pe baza de EDTA produc dezechilibrare minerala locala, la nivelul parodontiului apical prin: A. Sustragerea ionilor de calciu B. Sustragerea radicalilor fosfat C. Blocarea ionilor de sodiu D. Blocarea ionilor de fluor E. Sustragerea ionilor de potasiu (pag. 105)

S1511081. Diagnosticul diferential ala parodontitei apicale hiperemice se face cu: A. Pulpita acuta seroasa totala B. Pulpita acuta purulenta totala C. Parodontita apicala seroasa D. Gangrena pulpara E. Necroza pulpara

207



Rezidentiat 2004

208


(pag. 107)

S1611082. Aspectul macroscopic si microscopic al inflamatiei osoase in parodontita apicala este determinat de urmatoarele particularitati: A. starea generala a organismului B. os alveolar cu corticala interna groasa C. lipsa unui sistem limfatic in zona cervico-faciala D. calea prin care patrunde agentul agresor E. tesuturile acoperitoare ale osului alveolar sunt subtiri (pag. 103)

S1611083. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale acute purulente se face cu: A. pulpita totala acuta purulenta B. abcesul parodontal marginal C. foliculita dintilor inclusi D. osteomielita E. pulpita cronica deschisa acutizata. (pag. 113)

S1611084. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale cronice difuze progresive se face cu: A. granulomul chistic B. actinomicoza C. parodontia apicala cronica fibroasa D. adenopatii supurate E. osteomielita. (pag. 124)

S1611085. Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta hiperemica se pune pe baz urmatoarelor semne A. la atingerea dintelui apare senzatia de prezenta a dintelui in arcada dentara B. mucoasa in dreptul apexului de aspect normal C. simptomatologia de pulpita totala D. pe radiografie se evidentiaza un focar osteitic periapical E. dintele este sensibil la percutie in ax. (pag. 107)

S1611086. in etiologia parodontitei apicale acute hiperemice sunt incriminate: A. bruxismul B. lucrari protetice in subocluzie C. traumatisme directe in cursul tratamentului endodontic D. eugenolul folosit in tratamentul endodontic E. agenti microbieni. (pag. 104-405)

S1611087. Parodontita apicala acuta seroasa (difuza) se caracterizeaza prin: A. durere cu caracter lancinant provocata de difeite excitanti care cedeaza odata cu cresterea afluxului sangvin spre extremitatea cefalica B. adenopatia regionala C. absenta sensibilitatii la percutia in axul dintelui D. congestia mucoasei in dreptul radacinii dintelui E. durerea iradiaza in regiuni invecinate. (pag. 108)

208



Rezidentiat 2004

209


S1611088. Rapiditatea fenomenelor de dinamica vasculara in infalamtiile parodontiului apical depinde de urmatorii factori: A. intensitatea agresorului B. timpul de actiune al agresorului C. natura agresorului D. cantitatea agresorului E. tonusul neuro-vegetativ individual (pag. 106)

S1611089. Simptomatologia granulomului simplu conjunctiv A. durere vie lancinanta B. palparea mucoasei in dreptul apexului poate evidentia o usoara sensibilitate C. la teste de vitalitate la cald se constata sensibilitati D. explorarea cu sonda a camerei pulpare si a canalelor radiculare arata lipsa oricarei sensibilitati E. la examen radiologic se observa o zona de transparenta ce inconjoara apexul. (pag. 119)

S1611090. Simptomatologia parodontitei apicale cronice difuze progresive (Partsch): A. nodul care deformeaza suprafata mucoasei B. palparea mucoasei in dreptul dintelui nu este dureroasa C. teste de vitalitate la cald pozitive D. teste de vitalitate la rece negative E. adenopatie regionala cu ganglioni indurati durerosi la palpare. (pag. 123)

S2111091. Cu ce afectiuni se face diagnosticul diferential al unei parodontite apicale acute hiperemice: A. Pulpita acuta seroasa totala B. Nevralgia de trigemen C. Pulpita acuta purulenta totala D. Parodontita apicala acuta purulenta E. Parodontita apicala cronica recidivanta (pag. 107)

S2111092. Cu ce afectiuni se face diagnosticul diferential al unei parodontite apicale acute purulente: A. Parodontita apical acuta seroasa B. Foliculita dintilor inclusi C. Nevralgia esentiala de trigemen D. Abcesul parodontal marginal E. Parodontita apicala cronica recidivanta (pag. 113)

S2111093. Cu ce afectiuni se face diagnosticul diferential al unei parodontite apicale acute seroase: A. Parodontita apicala cronica recidivanta B. Foliculita acuta a dintilor inclusi C. Nevralgia esentiala de trigemen D. Parodontita apicala acuta purulenta E. Parodontita apicala acuta hiperemica (pag. 109)

S2311094. Durerea în parodontita apicală cronică poate îmbrăca următoarele aspecte: A. Absentă B. Nevralgiformă

209



Rezidentiat 2004

210


C. Senzaţie de uşoară egresiune D. Durere cu senzaţie de oboseală după masticaţie E. Pulsatilă (pag. 114)

S2311095. Despre granulomul simplu conjunctiv se pot afirma următoarele A. Este o osteită apicală cronică B. Este o parodontită apicală cronică C. Se mai numeşte granulom intern a lui Palazzi D. Prezintă 4 zone E. Cel mai concludent este examenul radiologic (pag. 114)

S2311096. Simptomatologia parodontitei apicale hiperemice: A. Este diferită funcţie de factorii etiologici B. Percuţia laterală este pozitivă C. Percuţia în ax este negativă D. Este dominată de durere la atingerea dintelui cauzal E. Percuţia în ax este pozitivă (pag. 114)

S2311097. Edemul din parodontita apicală acută seroasă A. Interesează buza superioară pentru dinţii incisivi superiori B. Interesează aripa nasului pentru grupul incisiv C. Interesează regiunea palpebrală pentru caninii superiori D. Interesează regiunea mentonieră pentru incisivii inferiori E. Interesează regiunea geniană pentru molarii inferiori (pag. 108)

S2311098. Diagnosticul diferenţial al parodontitei apicale acute hiperemice se face cu: A. Pulpita acută seroasă parţială B. Pulpita acută seroasă totală C. Pulpita acută purulentă parţială D. Pulpita acută purulentă totală E. gangrena (pag. 107)

S2311099. Examenul radiologic este elocvent: A. În parodontita apicală acută hiperplazică B. În parodontita apicală acută seroasă totală C. În parodontita apicală acută purulentă în primele faze D. În parodontite apicale cronice E. În parodontita apicală acută purulentă în ultima fază (pag. 113)

S2311100. Diagnosticul diferenţial al parodontitei apicale acute seroase se face cu: A. Foliculita acută a dinţilor incluşi B. Parodontite apicale cronice C. Pulpite acute D. Parodontita apicală acută supurată E. Nevralgia de trigemen (pag. 109)

210



Rezidentiat 2004

211


S2311101. Precizaţi răspunsurile corecte în cazul simptomatologiei parodontitei apicale acute seroase A. Pe canal este prezentă o secreţie seroasă B. Durerea are caracter acut C. Durerea este prezentă la percuţia în ax D. Semnele de vitalitate sunt slab pozitive la intensităţi foarte mari ale stimulului E. Este prezentă tumefierea mucoasei şi tegumentelor (pag. 108)

S2311102. Parodontita apicala acuta seroasa evolueaza spre: A. parodontita apicala acuta purulenta B. oprirea procesului inflamator C. cronicizare D. sinuzita de maxilar E. cuprinderea apexului dintilor vecini (pag. 111)

S2311103. Diagnosticul pozitiv in parodontica apicala acuta purulenta A. mobilitatea dintelui B. febra C. lipsa adenopatiei D. senzatie de egresiune a dintelui E. test de vitalitate negative (pag. 111)

S2311104. Parodontita apicala cronica fibroasa poate fi determinate de: A. Traumatizarea tesutului apical in cursul instrumentarii B. Gangrena pulpara simpla C. Utilizarea arsenicului D. Obturarea corecta a canalului radicular E. Antisepticele utilizate pe canal (pag. 116)

S2311105. Edemul buzei superioare apare dupa parodontita acuta seroasa la: A. Incisivi superiori B. Canini superiori C. Primii premolari superiori D. Premolarii secunzii superiori E. molari superiori (pag. 111)

S2311106. Evolutii si complicatii in granulomul epitelial: A. nevralgie de trigemen boala de focar B. sinuzita odontogena C. abces parodontal marginal D. reacutizare E. focar de infectie in boala de focar (pag. 121)

S2511107. Diagnosticul diferenţial al parodontitei apicale acute difuze se face cu: A. Pulpitele acute B. Parodotita apicală acută supurată

211



Rezidentiat 2004

212


C. Nevralgia de trigemeni D. Foliculita dinţilor incluşi E. Gangrena pulpară simplă (pag. 109)

S2611108. În cadrul atitudinilor anormale de postura, zonele faciale de sprijin mai des interesate sunt: A. mentonul în zona centrala; B. zonele laterale ale partii superioare a fetei; C. zonele laterale ale partii inferioare a fetei; D. mentonul în zona inferioara; E. regiunea bilabiala. (pag. 433-445)

S2611109. În cadrul atitudinilor anormale de postura, zonele faciale de sprijin mai des interesate sunt: A. mentonul în zona centrală; B. zonele laterale ale părţii superioare a feţei; C. zonele laterale ale părţii inferioare a feţei; D. mentonul în zona inferioara; E. regiunea bilabială. (pag. 436)

S2611110. După modul de articulare consoanele sunt clasificate în: A. semiocluzive; B. bilabiale; C. ocluzive; D. labio-dentale; E. linguale. (pag. 377)

S2611111. Interpoziţia cu succiune intensă se caracterizează prin: A. nu există decât teoretic; B. este modalitatea principală de producere a interpoziţiilor; C. apar contracţii ritmice ale musculaturii labiale în jurul elementului interpus; D. forţele declanşate de aceste mişcări sunt minime; E. scăderea pronunţată a presiunii intraorale. (pag. 437)

S2611112. Pasajul aerian nazofaringian poate realiza adaptarea curentului de aer datorită: A. arhitectonicii speciale; B. funcţiilor specifice ale epiteliului; C. inervaţiei; D. funcţiilor glandulare; E. ţesut venos erectil. (pag. 318)

S2611113. Anomaliile care influenţează în mod special respiraţia sunt: A. îngustarea maxilarului superior; B. retropoziţia mandibulei; C. ocluzia adâncă acoperită; D. ocluzia deschisă; E. prognatie mandibulară. (pag. 326)

212



Rezidentiat 2004

213


S2611114. Inconvenientele alimentaţiei artificiale constau în special în: A. copilul evită să facă mişcări de propulsie; B. ingestia de aer (aerofagie); C. creşte secreţia salivară; D. absenţa stimulilor funcţionali; E. influenţe de ordin general. (pag. 332)

S2611115. Mecanismele prin care anomaliile dento maxilare influenţează masticaţia sunt: A. reducerea suprafeţei de contact ocluzal; B. dificultatea efectuării unor mişcări masticatorii, C. lezarea directă a mucoasei de pe maxilarul antagonist; D. limitarea mişcărilor masticatorii prin blocaje; E. cariile dentare în perioada dureroasă. (pag. 345)

S2611116. În tratamentul deglutiţiei infantile: A. corectarea anomaliilor morfologice atrage după sine şi reeducarea funcţională; B. aparatele ortodontice vor înlătura forţele anormale exercitate de buzele inferioare; C. după îndepartarea aparatului componentul funcţional poate fii identic cu cel dinainte în 6% din cazuri; D. se va îmbina reeducarea funcţională cu corectarea anomaliilor morfologice; E. dup îndepartarea scutului lingual se produc schimbări imediate în secvenţele înghiţirii. (pag. 366)

S2611117. Ciclul, mişcarea completă a corzilor vocale, se compune din următoarele faze: A. faza de depărtare a corzilor vocale; B. faza de contracţie a corzilor vocale; C. faza de elongaţie minimă a corzilor vocale; D. faza de apropiere a corzilor vocale; E. faza de acolare. (pag. 373)

S2911118. Factorii etiologici care pot produce o parodontită apicală acută hiperemică sunt: A. Agentii microbieni B. Pansamentele endodontice iritante C. Scăderi bruşte, repetate de temperatură in consumul alimentelor reci D. Substante devitalizante E. Traumatisme determinate de supraâncălzire ocluzală (pag. 104-105)

S2911119. Parodontita apicală seroasă (difuză) se caracterizează prin: A. Congestia mucoasei in dreptul redacinii dintelui B. Adenopatie regională C. Durere cu caracter lancinant, permanent D. Cedează la calmante obişnuite E. Durerea iradiază in regiunile invecinate (pag. 108-109)

S2911120. Semnele clinice ale parodontitei apicale acute purulente sunt variate in raport cu: A. Numărul de rădăcini al dintelui B. Topografia dintelui şi structurii osoase din zona respectivă

213



Rezidentiat 2004

214


C. Stadiul de evolutie al inflamaţiei D. Vârsta pacientului E. Tipul de reactivitate individuală (pag. 111)

S2911121. Leziunile osteitice periapicale in parodontita apicală cronică cu imagine radiologică conturată pot fi: A. Granulomul simplu conjunctiv B. Parodontită apicală cronică condensată C. Parodontită apicală cronică cu hipercementoză D. Osteita paradentară (Merkior) E. Parodontite apicale cronice specifice (TBC, actinomicoză) (pag. 113-114)

S2911122. Parodontita apicală cronică fibroasă poate fi determinată de: A. Gangrena pulpară simplă B. Carie simplă profundă C. Obturarea incorectă a canalului D. Utilizarea arsenicului in scopul devitalizării E. Traumatizării tesutului apical cu instrumentarul de canal in timpul tratamentului mecanic (pag. 116)

214



Rezidentiat 2004

215


Tema nr. 12 Tratamentul inflamaţiilor pulpare BIBLIOGRAFIE: 5. M.Gafar, A. Iliescu - Endodonţie clinică şi practică, Ed.II, Ed.medicală, Bucureşti, 2002

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1312001. Coafajul direct in doi timpi se recomanda in: A. deschiderile accidentale ale camerei pulpare B. inflamatia incipienta a pulpei dentare C. pulpita seroasa totala D. pulpita purulenta parţiala E. pulpita cronica inchisa (pag. 140)

S1312002. Extirparea devitala este o metoda chirurgicala prin care se indeparteaza in totalitate pulpa dentara, dupa insensibilizare prin mijloace chimice si se realizeaza: A. intr-o sedinta B. in doua sedinte C. in trei sedinte D. in patru sedinţe E. in cinci sedinte (pag. 155)

S1312003. Toate metodele de conservare totala sau partiala a pulpei vii respecta urmatoarele principii, cu o exceptie: A. evitarea suprainfectarii din mediul bucal B. evitarea lezarii pulpei C. evitarea substantelor chimice nocive D. pe suprafaţa pulpei descoperite nu se aplica substanţe hostofile E. pe suprafata pulpei descoperite se aplica substante biastimulatoare (pag. 132)

S1412004. Cate ore se mentine pansamentul cu pulbere de arsen la pluriradiculari, in vederea efectuarii amputatiei devitale: A. 24 B. 12 C. 48 D. 72 E. 94 (pag. 144)

S1412005. Metoda biologica de conservare in totalitate a pulpei dentare inflamate este: A. metoda ocalexica B. amputatia vitala C. extirparea vitala D. coafaj indirect E. pulpotomia (pag. 135)

215



Rezidentiat 2004

216


S1412006. Metoda de conservare partiala a pulpei vii este: A. coafaj indirect B. coafaj direct C. extirpare vitala D. amputatia vitala E. metoda prin rotatie (pag. 136)

S1412007. Metoda de indepartare in totalitate a pulpei dentare este: A. pulpectomia vitala B. metoda ocalexica C. pulpotomia vitala D. pulpotomie devitala E. amputatie vitala (pag. 136)

S1512008. Cauzele locale ale persistentei hemoragiei in canal, in cursul unei extirpari vitale, sunt: A. Stari fiziologice congestive B. Hemofilie C. Perforarea podelei camerei pulpare D. Diateze hemoragice E. Afectiuni hepatice (pag. 153)

S1512009. Factorii generali de care trebuie sa se tina seama in realizarea unui coafaj direct sunt: A. Varsta pacientului B. Volumul coroanei dintilor C. Volumul cavitatii D. Starea anterioara a dintelui E. Marimea deschiderii camerei pulpare (pag. 139)

S1512010. Indicatiile amputatiei vitale sunt: A. La copii si la tineri, pe dintii frontali B. Pulpopatiile avansate C. Pulpite acute purulente D. Gangrena pulpara E. La copii si tineri, pe PM si M (pag. 142)

S1512011. Indivatiile amputatiei devitale sunt: A. Molarii persoanelor tinere B. Dintii mobili parodontotici C. Dinti cu canale drepte D. Pulpite acute purulente E. Pulpite necrozate (pag. 143)

S1512012. Substantele folosite pentru coafajul direct trebuie sa aiba urmatoarele calitati: A. Insolubile in apa si umori tisulare B. pH acid C. Eficacitate mare in concentratie mare

216



Rezidentiat 2004

217


D. Actiune antiinflamatoare si antiseptica indelungata E. Toxicitate tisulara (pag. 137)

S1512013. Tratamentul pulpitei seroase totale se face prin: A. Amputatie vitala B. Amputatie devitala C. Coafaj indirect D. Extirpare vitala E. Coafaj direct (pag. 134)

S1612014. Amputatia vitala este indicata: A. dinti mobili parodontotici B. molarii persoanelor in varsta C. dinti temporari D. la copii si la tineri la premolari si molari cu radacinile in curs de formare E. molari de minte. (pag. 142)

S1612015. Tratamentul pulpitei seroase totale: A. se face prin coafaj direct B. se face prin extirpare vitala C. se face prin coafaj indirect D. amputatie devitala E. toate de mai sus. (pag. 134)

S2112016. Cand se aplica un pansament medicamentos endodontic dupa o extirpare vitala: A. Hiperemie preinflamatorie B. Pulpita acuta seroasa partiala C. Pulpita acuta seroasa totala D. Pulpita acuta purulenta partiala E. Extirpare in scop protetic (pag. 153)

S2112017. In cazul unui coafaj direct intr-o inflamatie incipienta a pulpei dentare pentru cat timp se poate repeta pansamentul cu antibiotice daca primul pansament nu a fost eficient: A. 1 zi B. 2 zile C. 3 zile D. 4 zile E. 5 zile (pag. 141)

S2312018. Toate metodele de conservare totală sau parţială a pulpei vii respectă următoarele principii, cu o excepţie A. evitarea suprainfectării din mediul bucal B. evitarea lezării pulpei C. evitarea substanţelor chimice nocive D. pe suprafaţa pulpei descoperite nu se aplică substanţe histofile E. pe suprafaţa pulpei descoperite se aplică substanţe biostimulatoare

217



Rezidentiat 2004

218


(pag. 132)

S2312019. Coafajul direct în doi timpi se recomandă în A. deschiderile accidentale ale camerei pulpare B. inflamaţia incipientă a pulpei dentare C. pulpita seroasă totală D. pulpita purulentă parţială E. pulpita cronică închisă (pag. 140)

S2312020. Extirparea devitală este o metodă chirurgicală prin care se îndepărtează în totalitate pulpa dentară, după insensibilizare prin mijloace chimice şi se realizează A. într-o şedinţă B. în două şedinţe C. în trei şedinţe D. în patru şedinţe E. în cinci şedinţe (pag. 155)

S2512021. Tratamentul pulpitei purulente parţiale se face prin: A. Coafaj direct în dublu timp B. Extirpare vitală aseptico-antiseptică C. Coafaj indirect într-un timp D. Amputaţie vitală E. Coafaj indirect în doi timpi (pag. 134)

S2612022. Caria radiculară A. lipsa smalţului (susceptibil la atacul acid) îi conferă o evoluţie mai lentă B. este uşor de reconstituit C. este la distanţă mare de pulpă de aceea este, de obicei, asimptomatică D. în faza iniţială se prezintă ca o pată cretoasă pe suprafaţa smalţului E. nu interesează cementul, acesta rămânând intact deasupra dentinei cariate (pag. 140)

S2612023. caria acută A. durerile intense ce o caracterizează duc la mortificarea pulpei B. apar izolat, la un număr mic de dinţi C. contrar denumirii, au o evoluţie lentă însă afectează întreaga coroană D. este mai frecventă la copii şi tineri E. se mai numeşte şi carie "implozivă” sau "fondantă” (pag. 143)

S2612024. În funcţie de extindere, caria care a produs cavitate poate fi: A. caria penetrantă; se mai numeşte şi "explozivă” datorită sunetului produs la percuţie cu sonda B. caria profundă; interesează dentina în totalitate, de multe ori deschizând chiar camera pulpară C. caria superficială; prezintă o penetrare bacteriană intensă datorită vecinătăţii cu placa dentară D. caria cronică; cea mai frecventă formă E. caria medie; se întinde până la joncţiunea smalţ dentină (pag. 143)

S2612025. Caria incipientă pe suprafeţele dentare netede A. dacă este oprită în evoluţie se prezintă sub forma unei pete albe cretoase

218



Rezidentiat 2004

219

B. C. D. E.


dacă este colorată în brun sau negru însemnează că este oprită în evoluţie poate fi detectată cu sonda deoarece suprafaţa nu este intactă se prezintă ca o pată cu transparenţa crescută datorită reprecipitării sărurilor minerale poate fi evidenţiată mai uşor dacă umezim smalţul (pag. 146)

S2612026. Leziuni cu care se face diagnosticul diferenţial al cariei A. abfracţia este o lipsă de substanţă produsă prin fricţiunea smalţului cu diferite obiecte externe B. atriţia este o linie de fractură fără dentină alterată C. eroziunea este o pierdere de substanţă ca rezultat al mişcărilor funcţionale mandibulare D. abrazia este o atriţie mai erodată E. miloliza este o lipsă de substanţă apărută prin microfracturi cervicale ca urmare a flectării dinţilor sub acţiunea unor forţe excentrice intense (pag. 151)

S2612027. Leziuni cu care se face diagnosticul diferenţial al cariei A. amelosinteza perfectă este caracterizată prin geneza deficitară a dentinei B. ameloforeza indirectă este o afecţiune ereditară a smalţului C. dentinogeneza imperfectă este ereditară şi se caracterizează prin smalţ deficitar ca formă sau calcefiere D. hipotrofia amelară cronică dentinară apare când ameloblastele sunt afectate în timpul formării smalţului, rezultând un smalţ deficitar E. displazia cronică primară se prezintă sub formă de eroziune, gropiţe în şanţuri, lipsă de substanţă cu aspect de fagure de miere (pag. 151)

S2812028. Dupa obturatia coronara definitiva la un dinte la care s-a facut coafaj direct dispensarizarea se face A. Din trei in trei luni timp de un an B. Din sase in sase luni timp de doi ani C. La un an de zile D. La doi ani de zile E. La trei luni (pag. 140)

S2812029. In cadrul coafajului indirect in doi timpi pasta cu antibiotice se mentine o perioada de timp de A. 48 ore B. 72 ore C. 5 zile D. 7-10 zile E. 30-45 zile (pag. 136)

S2912030. Tratementul pulpitei purulente totale consta in: A. Coafaj indirect B. Extirpare vitala aseptico-antiseptica C. Coafaj direct D. Pulpectomie devitala E. Amputatie devitala (pag. 135)

219



Rezidentiat 2004

220


INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1212031. Amputatia devitala se aplica in cazul A. molari de minte B. molarii persoanelor tinere C. dinti temporari D. pulpite acute purulente E. dinti cu canale foarte curbe (pag. 143)

S1212032. Cauzele locale ale hemoragiei persistente in canal sunt A. menstruatia B. lezarea parodontiului marginal C. diateze hemoragice D. cai false radiculare E. cai false radiculare (pag. 153)

S1212033. Coafajul direct este contraindicat in cazul A. dinti ectopici B. dinti suprasolicitati C. carii ocluzale D. carii distale ale molarilor secunzi superiori E. dinti slefuiti in scop protetic (pag. 139)

S1212034. Coafajul direct in deschiderile accidentale ale camerei pulpare se considera reusit cand A. testele de vitalitate evidentiaza hiposensibilitate B. testele de vitalitate evidentiaza usoara hipersensibilitate C. teste de vitalitate evidentiaza o sensibilitate normala D. pansamentul a ramas integru E. pacientul a prezentat dureri provocate (pag. 140)

S1212035. Coafajul indirect este o metoda terapeutica indicata in A. pulpita seroasa partiala B. inflamatia pulpara incipienta C. tratamentul plagii dentinare a cavitatii rezultate prin tratarea cariilor simple D. inflamatii pulpare avansate E. pulpita seroasa totala (pag. 136)

S1212036. Extirparea devitala se indica in cazurile A. in care nu poate fi folosita anestezia B. cariilor cu evolutie subgingivala C. pulpitelor purulente partiale D. dintilor cu canale foarte curbe E. dintilor situati distal pe arcada la care accesul este dificil (pag. 154)

S1212037. Extirparea pulpei radiculare la incisivii centrali si laterali inferiori se face cu ace extractoare

220



Rezidentiat 2004

221

A. B. C. D. E.


medii groase extrafine fine extra-extrafine (pag. 150)

S1212038. Extirparea vitala a pulpei prin metoda aseptico-antiseptica se indica in A. pulpita seroasa partiala B. pulpita purulenta partiala C. pulpita seroasa totala D. pulpita purulenta totala E. pulpitele cronice (pag. 134)

S1212039. Extirparea vitala este indicata in A. pulpite cronice B. abraziune dentara patologica C. parodontite marginale cronice cu mobilitate gradul III D. fracturi radiculare in 1/3 apicala a radacinii E. dinti aflati in vecinatatea unor tumori benigne (pag. 147)

S1212040. In coafajul direct se folosesc substante cu urmatoarele proprietati A. solubilitate in apa si umori tisulare B. actiune antiinflamatoare indelungata C. pH acid D. eficacitate mare in concentratie mica E. toxicitate tisulara minima (pag. 137)

S1212041. Intre substantele protectoare cu adaos de antiseptice folosite in coafajul direct se numara: A. timozin B. cianoacrilati C. citronellol D. eugenat de zinc E. calxilul (pag. 138)

S1212042. Tratamentul mecanic in extirpare trebuie sa respecte urmatoarele reguli A. se face dintr-o data pe tot canalul B. se lucreaza in conditii de perfecta asepsie C. se trepaneaza apexul D. se folosesc mijloace chimice de permeabilizare E. se pastreaza un bont pulpar apical de 1-1,5 mm (pag. 149)

S1212043. Tratamentul medicamentos obligatoriu se instituie in urmatoarele situatii A. extirparea s-a facut in pulpita acuta purulenta totala B. extirparea s-a facut in pulpita acuta seroasa totala C. nu putem opri hemoragia pe canal D. campul operator a fost inundat de saliva

221



Rezidentiat 2004

222


E. canalul radicular este uscat (pag. 153)

S1212044. Tratamentul plagii dentinare in hiperemia pulpara se face cu A. substante remineralizante B. substante usor antiseptice C. clorura de zinc D. azotat de argint E. hidroxid de calciu (pag. 133)

S1212045. Trioxidul de arsen se prezinta sub forma de A. picaturi B. pasta C. fibre D. pulbere E. granule (pag. 143)

S1312046. Amputatia devitala: A. este o interventie chirurgicala prin care se indeparteaza pulpa coronara dupa insensibilizare chimica B. este o interventie chirurgicala prin care se pastreaza pulpa radiculara vie C. este o interventie chirurgicala prin care se pastreaza pulpa radiculara mumifiata D. este o intervenţie chirurgicala prin care se pastreaza pulpa coronoradiculara mumifiata E. este o interventie chirurgicala contraindicata in cazul pulpitelor acute purulente sau a pulpitelor necrozate (pag. 143)

S1312047. Coafajul direct o metoda terapeutica de pansare a pulpei dentare descoperite cu o substanta: A. izolanta B. neiritanta C. insolubila in apa si umorile tisulare D. antiinflamatoare E. dentinoneogenetica (pag. 137)

S1312048. Coafajul indirect este o metoda terapeutica indicata in: A. caria simpla B. hiperemia pulpara cu camera pulpara inchisa C. pulpita seroasa partiala D. pulpita purulenta parţiala E. pulpita cronica inchisa (pag. 136)

S1312049. In cadrul extirparii devitale, pulpa dentara se gaseste dupa aplicarea pansamentului arsenical, in diferite grade de insensibilizare: A. insensibilitate totala coronara si radiculara B. pulpa coronara insensibila si sensibilitatea marcata a pulpei radiculare C. pulpa coronara insensibila si sensibilitate a pulpei radiculare in regiunea apicala D. atat pulpa coronara cat si pulpa radiculara sunt foarte sensibile, pulpa are o coloraţie rosie, vie E. pulpa coronara foarte sensibila, iar pulpa radiculara cu total insensibila (pag. 155)

222



Rezidentiat 2004

223


S1312050. Metodele biologice de conservare a pulpei vii sunt: A. coafaj indirect B. coafaj direct C. pulpotomia vitala D. pulpotomia devitala E. pulpectomie vitala (pag. 136)

S1312051. Metodele de conservare partiala sau totala a pulpei vii sunt urmatoarele cu exceptia: A. coafajul indirect B. extirparea vitala C. amputatia vitala D. coafajul direct E. extirparea devitala (pag. 132)

S1312052. Pansamentul cu pulbere de arsenic, in scopul insensibilizarii chimice a pulpei dentare, se mentine: A. timp de 48 de ore la pluriradiculari B. timp de 48 de ore la monoradiculari C. timp de 72 de ore la pluriradiculari D. timp de 24 de ore la pluriradiculari E. timp de 24 de ore la monoradiculari (pag. 144)

S1312053. Pentru mumificarea pulpei radiculare in cadrul metodei de pulpotomie devitala,se poate folosi: A. trioxid de arsen B. tricrezol formalina C. triopasta Gysi D. paraformaldehida E. trioximetilenul (pag. 145,147)

S1312054. Pulpectomia vitala se finalizeaza cu obturatia radiculara definitiva, cu exceptia situatiilor: A. extirparea a fost facuta in pulpita seroasa totala B. extirparea a fost facuta in pulpita purulenta partiala sau totala C. extirparea a fost facuta in pulpite cronice D. campul operator a fost inundat de saliva E. nu putem opri hemoragia pe canal (pag. 153)

S1312055. Pulpotomia vitala este o metoda chirurgicala recomandata: A. la copii si tineri pe molari si premolari, cu radacini in curs de formare B. la copii si tineri pe molari si premolari cu pulpite cronice inchise C. la copii si tineri pe molari si premolari cu pulpopatii incipiente D. cand este indicat coafajul direct, dar acesta nu poate fi efectuat datorita condiţiilor anatomo-topografice nefavorabile ale dintelui E. la pacientii la care nu se recomanda anestezie tronculara periferica (pag. 142)

S1312056. Substantele pe baza de trioxid de arsen folosite in scopul insensibilizarii chimice pulpare se pot prezenta sub forma

223



Rezidentiat 2004

224

A. B. C. D. E.


pulbere pasta solutie fibre granule predozate (pag. 143)

S1312057. Tratamentul hiperemiei pulpare respecta urmatoarele faze: A. eliminarea tesuturilor alterate B. obturatia provizorie C. obturatia de durata D. tratamentul plagii dentinare E. protejarea pulpei prin obturatie de baa cu eugenat de zinc (pag. 132)

S1412058. Amputatia vitala este metoda chirurgicala prin care se indeparteza pulpa coronara dupa anestezie, mentinandu-se pulpa radiculara vie.Este indicata in urmatoarele conditii: A. la copii si adolescenti pe molari si premolari B. la dintii unde este indicat cofajul direct, dar acesta nu poate fi efectuat C. dinti mobili parodontotici D. dinti cu canale foarte curbe E. molarii persoanelor in varsta (pag. 142)

S1412059. Coafajul direct este indicat in urmatoarele situatii: A. dinti ce nu ofera accesibilitate B. dinti cu carii ocluzale C. deschiderea camerei pulpare maximum 1-1,5 mm D. deschiderea accidentala a camerei E. la molarii de minte (pag. 139)

S1412060. Fazele de tratament ale hiperemiei pulpare sunt urmatorele: A. faza ocalexica B. eliminarea tesuturilor alterate C. tratarea plagii dentinare D. protejarea pulpei prin obturatii de baza E. obturarea de durata (pag. 132)

S1412061. Pastele cu antibiotice folosite curent in coafajul direct sunt: A. pasta Pulpomixin B. pasta Allasion C. pasta Dontisolon D. pasta cu folie de aur E. pasta cu folie de teflon (pag. 138)

S1412062. Substante biostimulatoare folosite in coafajul direct: A. Dontisolon B. Folcisteina C. extracte din mugure dentar de maimuta

224



Rezidentiat 2004

225


D. Reogan E. extract total de ochi (pag. 139)

S1412063. Substantele folosite pentru coafajul direct trbuie sa indeplineasca mai multe calitati pentru reusita tratamentului si anume: A. solubilitate in apa si umorile tisulare B. toxicitate tisulara minima C. sa nu coloreze dintele D. stabilitate chimica la pastrarea in solutie E. selectivitate de perceptie (pag. 137)

S1512064. Coafajul indirect intr-un timp implica: A. Toaleta cavitatii cu apa oxigenata si neofalina B. Uscarea cavitatii cu jet de aer C. Aplicarea in cavitate a unei paste cu hidroxid de calciu D. Obturatie definitiva cu compozit E. Obturatie provizorie cu eugenat de zinc (pag. 137)

S1512065. Contraindicatiile coafajului direct sunt: A. La nivelul molarilor de minte B. In cariile ocluzale C. Dintii ectopici D. Deschidere de maxim 1-1.5 mm a camerei pulpare E. Dintii ce vor fi slefuiti in scop protetic (pag. 139)

S1512066. Contraindicatiile unei extirpari devitale sunt: A. Extirparea in scop protetic la dinti fara procese carioase B. Pulpite purulente partiale C. Pulpite purulente totale D. Pulpite cronice granulomatoase E. Carii cu evolutie supragingivala (pag. 154)

S1512067. Fazele de tratament pentru vindecarea prin restitutio ad integrum al hiperemiei pulpare sunt: A. Eliminarea tesuturilor alterate B. Tratarea plagii dentare C. Protejarea pulpei prin obturatii de baza D. Protejarea pulpei cu eugenat de zinc E. Extirpare vitala (pag. 132)

S1512068. Fibrele de arsenic contin: A. Fibre de celuloza imbibate cu clorhidrat de cocaina B. Anhidrida arsenioasa C. Pigment D. Apa E. Liant (pag. 144)

225



Rezidentiat 2004

226


S1512069. Materialele si substantele inactive, cu rol protector, utilizate in coafajul direct sunt: A. Folie de aur B. Cianoacrilati C. Fire de azbest D. Eugenat de zinc E. Timol (pag. 138)

S1512070. Pulpa dentara se gaseste dupa aplicarea pansamentului aresenical in diferite grade de insensibilizare: A. Insensibilitate totala coronara B. Insensibilitate totala radiculara C. Insensibilitate totala radiculara si coronara D. Pulpa coronara insensibila si sensibilitate marcata a pulpei radiculare E. Pulpa coronara si cea radiculara sunt sensibile, iar pulpa are o culoare rosie, vie (pag. 155)

S1512071. Tratamentul mecannic in extirpare trebuie sa respecte urmatoarele reguli: A. Se face dintr-o data pe tot canalul B. Se lucreaza in conditii de asepsie C. Nu se trepaneaza apexul D. In timpul tratamentului mecanic se folosesc mijloace chimice de permeabilizare E. Nu se pastreaza un bont pulpar apical de 1-1.5 mm (pag. 152)

S1512072. Tratamentul medicamentos de canal in pulpitele cronice se poate face cu: A. Solutie de eugenol B. Pudra de iodoform C. Pasta cu antibiotice D. Pasta arsenicala E. Pasta cu hidroxid de calciu (pag. 153)

S1612073. Amputatia devitala este indicata in cazul: A. tratamentului dintilor mobili parodontotici B. molarilor persoanelor in varsta C. dintilor cu canale foarte curbe D. pulpopatiilor incipiente la copii si tineri E. la dintii cu radacini in formare. (pag. 143)

S1612074. Contraindicatiile la extirpari vitale sunt reprezentate de: A. luxatiile dentare B. fracturile radiculare in prima si a doua treime a radacinii C. dintii aflati in vecinatatea unor formatiuni patologice D. afectiuni care contraindica folosirea anestezicelor sau a vasoconstrictorului E. sarcina in primele 3 luni si ultimele 2 luni. (pag. 147-148)

S1612075. Extirparea devitala este contraindicata in: A. pulpitele purulente partiale B. pulpitele purulente totale

226



Rezidentiat 2004

227


C. pulpitele cronice deschise granulomatoase D. cazul persoanelor alergice la substantele anestezice E. imposibilitatea realizarii anesteziei locale (tumori, trisme, infectii). (pag. 154)

S1612076. Extirparea devitala este indicata in urmatoarele situatii: A. dinti cu canele foarte curbe, care nu permit permeabilizarea pana la apex B. dinti situati distal pe arcada, la care tratamentul este dificil C. pulpitele purulente partiale D. pulpitele cronice deschise granulomatoase E. cariile cu evolutie subgingivala. (pag. 154)

S1612077. Tratamentul pulpitei purulente partiale consta in A. coafaj direct B. amputatie vitala C. extirparea aseptico-antiseptica D. amputatie devitala E. coafaj indirect (pag. 134)

S1612078. Tratamentul pulpitei purulente partiale consta in: A. coafaj direct B. amputatie vitala C. extirparea aseptico-antiseptica D. amputatie devitala E. coafaj indirect (pag. 134)

S2112079. Amputatia vitala se indica în: A. Pulpita acuta seroasa totala B. Pulpita acuta seroasa partiala C. Pulpita acuta purulenta partiala D. Pulpita cronica închisa hiperplazica E. Hiperemia preinflamatorie (pag. 141)

S2112080. Atitudinea terapeutica corecta într-o pulpita acuta purulenta partiala este: A. Coafajul indirect B. Amputatia vitala C. Extirparea vitala D. Amputatia devitala E. Extirparea devitala (pag. 134)

S2112081. Care sunt indicatiile terapeutice într-o pulpita cronica: A. Coafajul indirect B. Amputatia vitala C. Extirparea vitala D. Amputatia devitala E. Extirparea devitala (pag. 135)

227



Rezidentiat 2004

228


S2312082. Metodele de conservare parţială sau totală a pulpei vii sunt următoarele cu excepţia: A. coafajul indirect B. extirparea vitală C. amputaţia vitală D. coafajul direct E. extirparea devitală (pag. 132)

S2312083. Tratamentul hiperemiei pulpare respecta următoarele faze: A. eliminarea ţesuturilor alterate B. obturaţia provizorie C. obturaţia de durată D. tratamentul plăgii dentinare E. protejarea pulpei prin obturaţie de bază cu eugenat de zinc (pag. 132)

S2312084. Metodele biologice de conservare a pulpei vii sunt: A. coafaj indirect B. coafaj direct C. pulpotomia vitală D. pulpotomia devitală E. pulpectomie vitală (pag. 136)

S2312085. Coafajul indirect este o metodă terapeutică indicată în: A. caria simplă B. hiperemia pulpară cu cameră pulpară închisă C. pulpită seroasă parţială D. pulpită purulentă parţială E. pulpită cronică închisă (pag. 136)

S2312086. Coafajul direct o metodă terapeutică de pansare a pulpei dentare descoperite cu o substanţă: A. izolantă B. neiritantă C. insolubilă în apă şi umorile tisulare D. antiinflamatoare E. neodentinogenetică (pag. 137)

S2312087. Pulpotomia vitală este o metoda chirurgicală recomandată A. la copii şi tineri pe molari şi premolari, cu rădăcini în curs de formare B. la copii şi tineri pe molari şi premolari cu pulpite cronice închise C. la copii şi tineri pe molari şi premolari cu pulpopatii incipiente D. când este indicat coafajul direct, dar acesta nu poate fi efectuat datorită condiţiilor anatomo-topografice nefavorabile ale dintelui E. la pacienţii la care nu se recomandă anestezie tronculară periferică (pag. 142)

S2312088. Amputaţia devitală: A. este o intervenţie chirurgicală prin care se îndepărtează pulpa coronară după insensibilizare chimică

228



Rezidentiat 2004

229

B. C. D. E.


este o intervenţie chirurgicală prin care se păstrează pulpa radiculară vie este o intervenţie chirurgicală prin care se păstrează pulpa radiculară mumifiată este o intervenţie chirurgicală prin care se păstrează pulpa coronoradiculară mumifiată este o intervenţie chirurgicală contraindicată în cazul pulpitelor acute purulente sau a pulpitelor necrozate (pag. 143)

S2312089. Substanţele pe bază de trioxid de arsen folosite în scopul insensibilizării chimice pulpare se pot prezenta sub formă de A. pulbere B. pastă C. soluţie D. fibre E. granule predozate (pag. 143)

S2312090. Pansamentul cu pulbere de arsenic, în scopul insensibilizării chimice a pulpei dentare, se menţine: A. timp de 48 de ore la pluriradiculari B. timp de 48 de ore la monoradiculari C. timp de 72 de ore la pluriradiculari D. timp de 24 de ore la pluriradiculari E. timp de 24 de ore la monoradiculari (pag. 144)

S2312091. Pentru mumificarea pulpei radiculare în cadrul metodei de pulpotomie devitală,se poate folosi: A. trioxid de arsenic B. tricrezol formalină C. triopasta Gysi D. paraformaldehidă E. trioximetilenul (pag. 145,147)

S2312092. Pulpectomia vitală se finalizează cu obturaţia radiculară definitivă, cu excepţia situaţiilor: A. extirparea a fost făcută în pulpita seroasă totală B. extirparea a fost făcută în pulpita purulentă parţială sau totală C. extirparea a fost făcută în pulpite cronice D. câmpul operator a fost inundat de salivă E. nu putem opri hemoragia pe canal (pag. 153)

S2312093. In cadrul extirpării devitale, pulpa dentară se găseşte după aplicarea pansamentului arsenical, în diferite grade de insensibilizare: A. insensibilitate totală coronară şi radiculară B. pulpă coronară insensibilă şi sensibilitatea marcată a pulpei radiculare C. pulpă coronară insensibilă şi sensibilitate a pulpei radiculare în regiunea apicală D. atât pulpa coronară cât şi pulpa radiculară sunt foarte sensibile, pulpa are o coloraţie roşie, vie E. pulpa coronară foarte sensibilă, iar pulpa radiculară cu total insensibilă (pag. 155)

S2312094. Fazele de tratament in hiperemie sunt A. Eliminarea tesuturilor alterate B. Tratarea plagii dentinare

229



Rezidentiat 2004

230


C. protejarea pulpei prin obturatie de baza D. Deschiderea camerei pulpare E. Obturatie de durata (pag. 132)

S2312095. Factori locali ce indica coafajul direct A. dintii accesibili B. dinti fara valoare masticatorie C. marimea deschiderii camrei pulpare de maxim 1-1,5 mm D. la dinti cu volum mic E. dinte cu hiperemie preinfalamatorie ce nu a depasit 24 h (pag. 139)

S2312096. Conditii particulare de efectuare a amputatiei devitale A. Molar de minte B. Molarii persoanelor tinere C. dintii parodontotici D. dinti cu canale usor curbate E. dinti temporari (pag. 143)

S2312097. Contraindicatiile extirparii devitale sunt A. pulpita cronica inchisa propriu-zisa B. pulpita cronica inchisa garanulomatoasa C. pulpita cronica deschisa garanulomatoasa D. extirpare in scop protetic E. pulpite purulente (pag. 154)

S2312098. Cauzele locale hemoragiei pe canal pot fi: A. Perforarea podelei camerei pulpare B. Cai false radiculare C. Traumatizarea parodontiului apical D. Extirpare pulpara completa E. Apexul dintilor la copi si tineri (pag. 153)

S2512099. Obturaţia de durată după un coafaj indirect într-un timp se face după un număr de: A. 3 zile B. 7 zile C. 10 zile D. 14 zile E. 20 zile (pag. 137)

S2612100. Caracterele clinice ale cariei dentare A. poate să apară pe aproape orice suprafaţă a dintelui B. cel mai des apare pe suprafeţele meziale, distale şi ocluzale C. apare pe suprafeţele pe care autocurăţirea este insuficientă, chiar dacă curăţirea artificială este eficientă D. apare uneori chiar şi pe suprafeţe netede, aparent uşor curăţabile (vestibulare şi orale) E. simptomatologia cariei este determinată de localizare, extindere, rata şi viteza de evoluţie (pag. 139)

230



Rezidentiat 2004

231


S2612101. Localizarea cariei A. din punct de vedere morfologic există trei localizări: şanţuri/fosete, suprafeţe netede şi suprafeţe radiculare B. caria din şanţuri şi fosete prezintă de obicei o deschidere mică în suprafaţă C. caria din şanţuri şi fosete se caracterizează prin progresia în suprafaţă D. caria din şanţuri şi fosete are aspectul a două triunghiuri suprapuse E. caria din şanţuri şi fosete are o evoluţie asimptomatică (pag. 140)

S2612102. Localizarea cariei A. la nivelul dinţilor frontali, cariile proximale sunt situate în centrul şi nu la marginea feţei proximale B. pe suprafaţa dintelui, caria din şanţuri şi fosete duce la o modificare de culoare galben-brună sau albicioasă C. caria suprafeţelor netede nu apare în defecte de smalţ ci acolo unde conturul dinţilor împiedică autocurăţirea sau curăţirea artificială D. cariile de pe suprafeţele proximale situate deasupra punctului de contact nu întrerup niciodată creasta marginală E. evoluţia cariei pe suprafeţele netede este, în mare, paralelă cu lamele smalţului din zonă (pag. 140)

S2612103. Localizarea cariei A. pe secţiune, cariile de pe feţele netede au forma literei M B. pe secţiune, cariile de pe feţele netede au forma literei V, cu o zonă largă de deschidere şi cu apexul în formă de U C. după depăşirea joncţiunii amelo-dentinare, cariei de pe suprafeţele netede evoluează rapid în dentină, extinzându-se lateral şi pulpar D. cariile vestibulare sau linguale trădează o carioactivitate mare E. cariile proximale apar la molari şi premolari, mai rar la frontali (pag. 140)

S2612104. Caria radiculară A. are o incidenţă crescută în ultimii ani B. dacă placa este prezentă, caria apare chiar dacă rădăcina nu este expusă mediului bucal C. au progresie atât de lentă încât ridică probleme de diagnostic diferenţial D. poate avea ca punct de plecare suprafaţa proximală în 1/3 cervicală, de unde se extinde spre gingie E. uneori poate evolua circular (pag. 140)

S2612105. Cariile din şanţuri şi gropiţe A. pe radiografiile bite-wing apar ca o zonă de radiotransparenţă care se extinde lateral sub smalţul ocluzal B. faptul că sonda "agaţă” este o dovadă suficientă pentru existenţa cariei C. forma necavitară este caracteristică pentru gropiţele adânci, nu produce radiotransparenţă sub smalţul ocluzal iar sonda nu "agaţă” D. prezenţa marmoraţiilor în şanţuri şi gropiţe este suficientă pentru diagnosticul cariei în cazul în care sonda nu "agaţă” E. unul dintre criteriile de diagnostic este prezenţa unei opacităţi care indică subminarea sau demineralizarea smalţului (pag. 148)

S2612106. Riscul crescut la carie se pune în evidenţă, printre altele, prin: A. identificarea demineralizării B. testări psihologice C. testul ADN comparat cu al părinţilor D. testări serologice

231



Rezidentiat 2004

232


E. testări bacteriologice (pag. 152)

S2612107. Testele de activitate a cariei pot fi utile pentru: A. anticiparea aproximativă a dinţilor ce vor fi extraşi în cadrul tratamentului ortodontic B. anticiparea necesităţii măsurilor profilactice C. stabilirea şedinţelor de control D. stabilirea prognosticului E. stabilirea tipului materialelor şi procedeelor folosite (pag. 153)

S2812108. Din metodele de conservare partiala a pulpei vii sau mortificate fac parte A. Amputatia vitala B. Pulpectomia vitala C. Pulpotomia devitala D. Coafajul direct E. Pulpectomia devitala (pag. 136)

S2812109. Factorii locali de care trebuie sa se tina cont in coafajul direct sunt A. Varsta pacientului B. Starea generala a pacientului C. Volumul coroanei si al cavitatii D. Marimea deschiderii camerei pulpare E. Factori de ordin social (pag. 139)

S2812110. Amputatia devitala se aplica in urmatoarele conditii particulare A. Molarii persoanelor in varsta B. Molarii persoanelor tinere C. Molarii de minte D. Incisivii centrali E. Dinti temporari (pag. 143)

S2812111. Amputatia vitala are urmatoarele indicatii A. La copii si tineri pe molari si premolari B. Cand este indicat coafajul direct dar nu poate fi executat C. Dinti mobili parodontotici D. Dinti temporari E. Dinti cu canale foarte curbe (pag. 142)

S2812112. Indicatiile extirparii vitale sunt reprezentate de A. Pulpite acute B. Pulpite cronice C. Gangrena pulpara simpla si complicata D. Abrazii dentare patologice E. Parodontite apicale acute seroase (pag. 147)

S2812113. Extirparea devitala are urmatoarele contraindicatii

232



Rezidentiat 2004

233

A. B. C. D. E.


Pulpite purulente partiale Pulpite purulente totale Dinti cu canale foarte curbe Carii cu evolutie subgingivala Dinti situati distal pe arcada (pag. 154)

S2812114. Obturatia de canal nu se efectueaza in aceeasi sedinta cu extirparea pulpei radiculare in urmatoarele situatii A. Pulpita acuta purulenta partiala B. Pulpita acuta purulenta totala C. Pulpite cronice D. Pulpita acuta seroasa totala E. Pulpita acuta seroasa partiala (pag. 153)

S2812115. Calitatile substantelor folosite in coafajul direct sunt A. Solubilitate in apa si umorile tisulare B. Ph acid apropiat de cel al pulpei C. Ph alcalin apropiat de cel al pulpei D. Toxicitate tisulara minima E. Eficacitate in concentratie mare (pag. 137)

S2912116. Fazele de tratament in hiperemia pulpara sunt: A. Eliminarea tesuturilor alterate B. Tratarea plagii dentinare C. Obturatie de canal D. Obturatie de durata E. Toate de mai sus (pag. 132)

S2912117. Tratamentul pulpitei seroase partiale consta in: A. Coafaj direct B. Amputatie vitala C. Extirpare vitala D. Pansament cu pasta cu antibiotice E. Extirpare devitala (pag. 134)

S2912118. Tratamentul pulpitei purulente partiale consta in: A. Coafaj indirect B. Extirpare vitala aseptico-antiseptica C. Coafaj direct D. Coafaj direct in doi timpi E. Exceptional amputatie devitala (pag. 134)

S2912119. Metode de conservare partiala a pulpei vii sau mortificate sunt: A. Extirpare vitala B. Coafaj indirect C. Amputatie vitala

233



Rezidentiat 2004

234


D. Pulpotomie devitala E. Amputatie devitala (pag. 136)

234



Rezidentiat 2004

235

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 13 Tratamentul necrozei şi gangrenei pulpare BIBLIOGRAFIE: 5. M.Gafar, A. Iliescu - Endodonţie clinică şi practică, Ed.II, Ed.medicală, Bucureşti, 2002

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1313001. Dintre compusii clorati, in sterilizarea canalelor radiculare, cei mai utilizati sunt: A. Cloraminele B. Hipocloritul de sodiu C. Clorhexidina D. Clorura de sodiu E. Solutie de clorura de sodiu 7% (pag. 180)

S1313002. Izolarea dintelui in timpul tratamentului mecanic al gangrenei pulpare: A. Este obligatorie pe tot timpul tratamentului B. Este facultativa pe tot timpul tratamentului C. Nu este necesara izolarea dintelui decat dupa primul pansament oclusiv D. Este obligatorie in a treia sedinţa E. Este obligatorie in momentul obturarii radiculare definitive (pag. 167)

S1313003. O preparatie mecanica corecta a canalului A. nu este insotita de irigatii cu solutii antiseptice, deoarece acestea sunt iritante B. se obtine utilizand aceeasi tehnica pentru toata lungimea canalului C. se obtine utilizand numai tehnici moderne, sonice, ultrasonice, laser D. necesita, de obicei, combinarea unei tehnici manuale cu una din celelalte tehnici E. se realizeaza pana la apexul radiologic (pag. 173)

S1313004. Tehnica "step-back": A. este o tehnica moderna de obturare a canalelor radiculare B. este o tehnica moderna de preparare a canalelor radiculare C. este numita si telescopare regresiva D. este numita si telescopare progresiva E. se indica in canale radiculare cu curburi accentuate (pag. 168)

S1313005. Tehnica de prepare "Step-back"se mai numeste: A. Tehnica standard B. Tehnica conventionala C. Tehnica de telescopare regresiva` D. Tehnica de telescopare progresiva E. Tehnica prin forte compensate (pag. 167)

S1313006. Tratamentul gangrenei si necrozei pulpare se efectueaza in: A. 1 etapa

235



Rezidentiat 2004

236

B. C. D. E.


2 etape 3 etape 4 etape 5 etape (pag. 158)

S1313007. Tratamentul mecanic in gangrena pulpara se efectueaza: A. Pana la foramenul apical B. Pana la constrictia apicala C. Pana la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apicala a canalului D. Pana la ½ a canalului E. Cu o usoara depasire a constrictiei apicale. (pag. 166)

S1413008. Obturarea de canal in aceiasi sedinta se realizeaza cand A. avem un canal uscat B. pulpite cronice C. pulpite acute purulente, partiale sau totale D. cand in timpul tratamentului campul operator a fost invadat de saliva E. cand nu putem opri hemoragia (pag. 170)

S1513009. Dintre modalitatile de introducere in canale a hidroxidului de calciu fac parte: A. Introducerea cu acul Lentullo B. Introducerea cu instrumentar de mana C. Condensarea cu fuloare de canal D. Injectarea cu seringa E. Toate de mai sus (pag. 200)

S1513010. Eficienta asociatiilor de antibiotice in tratamentul de canal al gangrenei pulpare depinde de urmatorii factori: A. Evitarea antibioticelor cu reactii adverse B. Evitarea unor doze insuficiente C. Evitarea antagonismelor D. Evitarea rezistentei incrucisate E. Toate de mai sus (pag. 187)

S1513011. Necroza de colicvatie apare in urma influentei unor substante precum: A. Acetilcolina B. Lizozimul C. Pepsina D. Neurotoxina E. Amilaza (pag. 162)

S1513012. Nu beneficiaza de tratament conservator dintii care prezinta: A. Radacini in baioneta B. Radacini cu curburi exagerate C. Cai false interadiculare D. Implantare deficitara

236



Rezidentiat 2004

237


E. Toate de mai sus (pag. 159)

S1513013. pH-ul hidroxidului de calciu este cuprins intre: A. 10-11 B. 11-12 C. 12-13 D. 7-9 E. 8-10 (pag. 198)

S1513014. Produsul Grinazole indicat in tratamentul tuturor formelor de gangrana pulpara contine: A. Antibiotice B. Nistatin C. Sulfamide D. Metronidazol E. Corticoizi (pag. 195)

S1613015. Prognosticul tratamentului endodontic atunci cand se respecta intocmai tehnica de lucru, arata rezultate pozitive in: A. 100 % din cazuri B. 80-90 % din cazuri C. 86-95 % din cazuri D. 75-86 % din cazuri E. 85-95 % din cazuri (pag. 160)

S1613016. Solutia Walkhoff contine: A. fenol 30 %, camfor 60 % si alcool 10 % B. monoclorfenol si alcool 10 % C. P-monoclorfenol, mentol si camfor D. P-monoclorfenol si tricrezol E. P-monoclorfenol, alcool si eter 10 %. (pag. 177)

S2113017. Care este concentratia maxima admisibila a ozonului in amestecul gazos cu care se face ozonoterapia: A. 7 % B. 5 % C. 4 % D. 3 % E. 1 % (pag. 205)

S2113018. Care este proportia formaldehidei in cazul insuflatiilor din parodontitele apicale cronice: A. 7,2% B. 6,8% C. 5,4% D. 4,7% E. 2,4% (pag. 206)

237



Rezidentiat 2004

238


S2313019. Tratamentul gangrenei si necrozei pulpare se efectuează în A. 1 etapă B. 2 etape C. 3 etape D. 4 etape E. 5 etape (pag. 158)

S2313020. Izolarea dintelui în timpul tratamentului mecanic al gangrenei pulpare A. Este obligatorie pe tot timpul tratamentului B. Este facultativă pe tot timpul tratamentului C. Nu este necesară izolarea dintelui decât după primul pansament oclusiv D. Este obligatorie în a treia şedinţă E. Este obligatorie in momentul obturării radiculare definitive (pag. 167)

S2313021. Tratamentul mecanic în gangrena pulpară se efectuează A. Pănă la foramenul apical B. Până la constricţia apicală C. Până la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apicală a canalului D. Până la ½ a canalului E. Cu o uşoară depăşire a constricţiei apicale (pag. 166)

S2313022. Tehnica de prepare "Step-back” se mai numeşte A. Tehnică standard B. Tehnică convenţională C. Tehnică de telescopare regresivă D. Tehnică de telescopare progresivă E. Tehnică prin forţe compensate (pag. 167)

S2313023. Dintre compuşii cloraţi, în sterilizarea canalelor radiculare, cei mai utilizaţi sunt A. Cloraminele B. Hipocloritul de sodiu C. Clorhexidina D. Clorura de sodiu E. Soluţie de clorură de sodiu 7% (pag. 180)

S2313024. O preparaţie mecanică corectă a canalului: A. nu este însoţită de irigaţii cu soluţii antiseptice, deoarece acestea sunt iritante B. se obţine utilizând aceeaşi tehnică pentru toată lungimea canalului C. se obţine utilizând numai tehnici moderne, sonice, ultrasonice, laser D. necesită, de obicei, combinarea unei tehnici manuale cu una din celelalte tehnici E. se realizează până la apexul radiologic (pag. 173)

S2313025. Tehnica "step-back”: A. este o tehnică modernă de obturare a canalelor radiculare B. este o tehnică modernă de preparare a canalelor radiculare C. este numită şi telescopare regresivă

238



Rezidentiat 2004

239


D. este numită şi telescopare progresivă E. se indică în canale radiculare cu curburi accentuate (pag. 168)

S2513026. Tratamentul medicamentos al canalului înaintea obturării acestuia se face în caz de: A. Extirpare în scop protetic B. Hiperemie preinflamatorie C. Pulpita acută purulentă parţial D. Pulpita acută seroasă parţială E. Pulpita acută seroasă totală (pag. 170)

S2613027. Mandrenul instrumentelor rotative A. poate fi încadrat în trei clase după OMS articolul nr.23 (piesă dreaptă, cot şi turbină) B. este partea activă a instrumentului C. este partea pe care se înfiletează capul frezei D. este manşonul de plastic ce protejează capul frezei E. se adaptează şi fixează la piesa de mână (pag. 187)

S2613028. Factori de risc pentru sănătatea operatorului în timpul preparării cavităţilor A. supraîncălzirea frezei poate produce arsuri de gradul I pe degetele care ţin piesa cot B. din cauza concentrării intense în cazul unor cavităţi dificile, operatorul poate scrâşni din dinţi provocându şi fisuri sau chiar fracturi ale smalţului C. zgomotul produs de compresor poate produce hipoacuzie D. vibraţia produsă de piesa cot poate produce afecţiuni profesionale de tipul "crampa scriitorului” sau sindromul Raynaud E. aerosolul creat în timpul lucrului este un risc permanent pentru sănătate (pag. 194)

S2613029. Contaminarea operatorului în timpul preparării cavităţilor A. deşi aparent reduce riscul contaminării, masca chirurgicală este de fapt un focar de infecţie prin faptul că se încarcă cu microorganisme B. prin clătirea gurii înaintea examinării patogenitatea florei bucale este agravată deoarece sunt mobilizate şi aduse la suprafaţă microorganismele ascunse în locurile retentive ale cavităţii bucale C. bacteriile de pe încălţămintea operatorului se găsesc în gura pacientului chiar şi după mai multe ore de la tratament D. în cabinetul stomatologic se transmit maladii infecţioase precum: boala vacii nebune, migrena, spondiloza E. la stomatologii care folosesc turbina s-a constatat o creştere a incidenţei şi gravităţii următoarelor afecţiuni: sinuzita, angina streptococică, bronşite etc. (pag. 196)

S2613030. Contaminarea operatorului în timpul preparării cavităţilor A. contrar unor opinii mai vechi, în cabinetul stomatologic, riscul transmiterii unor infecţii este scăzut B. aplicarea digii nu reduce ariile de contaminare C. bacteriile patogene din gura pacientului nu ajung decât pe încălţămintea operatorului deci nu-i periclitează sănătatea D. contaminarea nu este posibilă decât dacă pacientul strănută sau tuşeşte pe medic E. folosirea sistemului rapid de evacuare reduce cantitatea de bacterii din mediul înconjurător (pag. 196)

S2813031. Cloroterapia este indicata in: A. gangrena pulpara simpla B. pulpite purulente totale

239



Rezidentiat 2004

240


C. parodontite apicale cronice D. parodontite apicale acute E. hiperestezia dentinara (pag. 211)

S2813032. Grinazole contine: A. metronidazol B. penicilina C. oxid de zinc D. streptomicina E. eritromicina (pag. 195)

S2913033. Care sunt timpii operatori in tratamentul mecanic al gangrenei pulpare: A. Crearea accesului la camera pulpara B. Permeabilizarea si evidarea continutului gangrenos C. Stabilirea lungimii canalului D. Razuirea dentinei alterate de pe peretii canalului E. Toate de mai sus (pag. 160)

S2913034. Metodele folosite in prepararea canalelor pot fi: A. Manuale B. Sonice C. Ultrasonice D. Cu laser E. Toate de mai sus (pag. 166)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1213035. Cele trei etape importante ale tratamentului necrozei si gangrenei pulpare sunt A. examenul radiologic B. evidarea canalului de resturile pulpare si de dentina alterata de peretii canalului pana la dentina sanatoasa C. sterilizarea canalului radicular si a canaliculelor dentinare prin tratamentul medicamentos si cu agenti fizici D. adoptarea unei atitudini terapeutice diferite fata de cele doua afectiuni (necroza si gangrena) E. sigilarea spatiului endodontic prin obturatie etansa (pag. 158)

S1213036. Daca pe canale se intalnesc obstacole formate din concremente calcare, tratamentului mecanic I se pot asocia urmatoarele substante chimice de permeabilizare A. sarea sodica EDTA sol.10% B. acid sulfuric sol 20-30% C. antiformina D. solutia clorhexidina 1% E. eugenol (pag. 162)

S1213037. Dintre metodele mecanice de preparare a canalului radicular in gangrena pulpara fac parte urmatoarele sisteme A. sistemul giromatic

240



Rezidentiat 2004

241

B. C. D. E.


Canal Master U Metoda conversiunii Canal Finder Sistemul treptelor consecutive (pag. 171)

S1213038. Hidroxidul de calciu se utilizeaza ca antiseptic in tratamentul endodontic al gangrenei pulpare pentru urmatoarele calitati A. puternic bactericid B. opreste secretiile persistente din canale C. se resoarbe usor in caz de depasire a formaneului apical D. nu dizolva detritusurile organice necrozate E. nu are actiune antitoxica (pag. 198-199)

S1213039. In alegerea substantei medicamentoase utilizate in tratamentul gangrenei pulpare ne vom ghida dupa urmatoarele criterii A. forma anatomo-clinica a gangrenei (umeda sau uscata) B. prezenta sau absenta complicatiilor parodontiului apical C. tipul de reactivitate al pacientului D. concentratia solutiei E. lipsa efectului bactericid al substantei (pag. 173)

S1213040. In tratamentele endodontice antisepticele se folosesc sub urmatoarele forme sau proceduri A. pansamente endodontale B. spalaturi endodontice C. asociate cu agenti fizici D. diferentiat la monoradiculari fata de pluriradiculari E. numai la persoane varstnice (pag. 210)

S1213041. Intre factorii locali care pot conditiona terapia endodontica a dintilor cu necroza sau gangrena pulpara se inscriu A. prezenta unor obturatii coronare din amalgam B. valoarea masticatorie si protetica a dintelui C. topografia dintelui D. afectiunile de sistem E. starea parodontiului marginal (pag. 158-159)

S1213042. Medicatia folosita in sterilizarea canalelor radiculare trebuie sa intruneasca urmatoarele cerinte ideale(dupa Grossman) A. sa aiba efect rapid bactericid si fungicid B. sa aiba actiune antibacteriana suficient de indelungata C. sa nu aiba penetrabilitate accentuata in tesuturi D. sa aiba tensiune superficiana mica E. sa nu prezinte histocompatibilitate fata de tesuturile periapicale (pag. 175)

S1213043. Metodele de masurare a lungimii canalului radicular sunt A. metoda telemetrica B. metoda teleacustica

241



Rezidentiat 2004

242


C. metoda clinica D. metoda clinico-radiologica E. metoda electronica (pag. 163)

S1213044. Pentru efectuarea corecta a tratamentului mecanic al canalelor radiculare in gangrena se tine cont de urmatoarele reguli A. tratamentul mecanic nu se insoteste de spalaturi cu solutii antiseptice B. nu se utlizeaza metode mecanice C. se creaza un acces care asigura patrunderea acelor in axul canalelor D. in timpul tratamentului mecanic nu se izoleaza dintele E. prin tratamentul mecanic se inlatura complet tesutul alterat de pe peretii canalului radicular pana la dentina sanatoasa (pag. 160)

S1213045. Pentru prepararea canalelor radiculare sunt descrise urmatoarele metode A. manuale B. mecanice C. ultrasonice D. radiologice E. compozite (pag. 166)

S1213046. Radiografia dentara poate evidentia la dintii cu necroza sau gangrena pulpara A. fenomene de staza circulatorie pulpara B. degenerescente odontoblastice secundare C. numarul si forma radacinilor D. lungimea radacinilor in raport cu cea a dintilor vecini E. existenta unor corpi straini in canal (pag. 159)

S1213047. Solutia Walkhoff contine A. p-monoclorfenol B. eugenol C. camfor D. mentol E. hidroxid de calciu (pag. 177)

S1213048. Tratamentul mecanic in gangrena pulpara cuprinde urmatorii timpi operator A. izolarea dintelui inainte de crearea accesului la camera pulpara B. crearea accesului la camera pulpara C. evidarea continutului gangrenos D. stabilirea lungimii canalului E. rotirea acului lentullo in sensul acelor de ceasornic (pag. 160)

S1213049. Utilizarea diatermiei ca procedeu de dezinfectare a canalelor radiculare este indicata in urmatoarele momente ale tratamentului endodontic A. inaintea tratamentului biomecanic in treimea apicala a canalelor B. inaintea cateterizarii istmului apical C. ca procedeu suplimentar dupa efectuarea obturatie radiculare D. ca procedeu suplimentar de dezinfectie intre sedintele de pansament endodontic ocluziv cu antiseptice

242



Rezidentiat 2004

243


E. pentru potentarea actiunii acizilor (pag. 203)

S1313050. Actiunea antiseptica a hidroxidului de calciu se bazeaza pe: A. ph-ul alcalin, de care este raspunzator ionul OH, cuprins intre 11-12, in functie de preparat B. ph-ul alcalin, de care este raspunzator ionul Ca, cuprins intre 11-12, in functie de preparat C. ph-ul alcalin, de care este raspunzator ionul OH, cuprins intre 13-14, in functie de preparat D. solubilitate foarte redusa in apa care determina eliberarea treptata a ionului hidroxil pe masura contactului hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisulare E. solubilitate foarte redusa in apa care determina eliberarea treptata a ionului de calciu pe masura contactului hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisulare (pag. 198)

S1313051. Metodele de masurare a canalului radicular sunt: A. Metoda clinica B. Metoda clinico-radiologica C. Metoda radiologica D. Metode electronice E. Metoda intepaturii apicale (pag. 163)

S1313052. Metodele pentru prepararea mecanica a canalelor sunt: A. Metode manuale B. Metode mecanice C. Metode sonice si ultrasonice D. Metoda cu laser E. Metoda Prophy-jet (pag. 166)

S1313053. Pasta iodoformata Walkhoff contine: A. Iodoform B. Clorfenol C. Timol D. Oxid de zinc E. Formol (pag. 181)

S1313054. Solutia Chlumsky contine: A. fenol 30% B. camfor 60% C. alcool 10% D. formaldehida E. sulfat de bariu 10% (pag. 178)

S1313055. Solutia Walkhoff contine: A. Mentol B. Monoclorfenol C. P-monoclorfenol D. Camfor E. Alcool 10% (pag. 177)

243



Rezidentiat 2004

244


S1413056. Aparatele de masura electronice existente pentru uzul stomatologic pot fi clasificate astfel: A. aparate analogice B. aparate audiometrice C. aparete digitale D. aparate de inalta frecventa E. sonda bimetalica Kuralt (pag. 165)

S1413057. Cauzele generale ale hemoragiei sunt: A. hemofilie B. diateze hemoragice C. afectiuni hepatice cu alterarea mecanismelor de coagulare a sangelui D. stari fiziologice congestive: menstruatie E. graviditate (pag. 166)

S1413058. Cauzele locale ale hemoragiei sunt: A. lezarea parodontiului marginal B. perforarea podelei camerei pulpare C. cai false radiculare D. extirparea pulpara completa E. traumatizarea parodontiului apical (pag. 170)

S1413059. contraindicatiile ionoforezei in tratamentul endodontic sunt: A. parodontitele apicale acute B. cai false la nivelul camerei pulpare C. prezenta de corpi straini care nu pot fi indepartati din canale D. canale care secreta abundent E. parodontita apicala cronica (pag. 211-212)

S1413060. Hidroxidul de calciu constituie antisepticul de electie folosit in tratamentul endodontic al gangrenei pulpare simple si complicate deoarece: A. este un puternic bactericid B. are actiune antitoxica C. dizolva detritusurile organice necrozate si infectate din canale care servesc ca mediu de cultura pentru microflora endodontica D. opreste secretiile persistente din canale care apar in unele cazuri de parodontita apicala cronica printr-un mecanism complex al efectului alcalinizant al ionului OH cu cel tisular de regenerare si remineralizare E. nu are actiune citotoxica si caustica asupra tesuturilor vii periapicale (pag. 199)

S1413061. In alegerea substantei medicamentoase ne vom orienta dupa urmatoarele criterii: A. forma anatomoclinica a gangrenei (umeda sau uscata) B. prezenta sau absenra complicatiilor parodontiului marginal C. tipul de reactivitate al pacientului D. metode de preparare ale canalului E. sisteme de canale dupa Weine (pag. 173)

S1413062. In prepararea canalelor sunt descrise urmatoarele metode:

244



Rezidentiat 2004

245

A. B. C. D. E.


metode manuale metode sonice metode ultrasonice ionoforeza meroda cu laser (pag. 166)

S1413063. Indicatiile antibioticelor sunt urmatoarele: A. coafaj direct sau indirect B. dupa extirpari in pulpita purulenta C. in pulpita cronica si in gangrena simpla D. in parodontitele apicale acute hiperemice E. dupa spalaturi cu solutii antiseptice (pag. 211)

S1413064. Indicatiile de utilizare ale hidroxidului de calciu sunt urmatoarele: A. gangrena pulpara simpla B. parodontita apicala cronica C. apexificarea D. rezorbtii radiculare interne cu si fara perforarea radacinii E. perforatii produse in urma pregatirii canalului cu dispozitive corono-radiculare cu formarea tesutului de granulatie (pag. 201-202)

S1413065. Indicatiile ionoforezei se stabilesc dupa particularitatile cazului A. esuarea metodelor uzuale de tratament medicamentos B. canale partial cataterizabile care nu pot fi desinfectate prin alte procedee de rutina C. dinti cu valoare protetica xare nu pot fi tratati prin metode conventionale sau prin procedee chirurgicale endodontice D. pacienti apti pentru monitorizare E. corpi straini imposinili de indepartat din canale (pag. 208)

S1413066. Indicatiile ionoforezei sunt urmatoarele A. Hiperestezia dentinara B. gangrena pulpara simpla si parodontita apicala cronica C. esecuri ale tratamentului endodontic prin mijloace terapeutice uzuale D. dinti cu canale sinuase, inguste sau numai partial cateterizabile, care nu pot fi desinfectate prin alte metode E. parodontita apicala acuta (pag. 212)

S1413067. La nivelul caror dinti apar anomalii frecvente de canale A. incisivii inferiori B. molarul prim superior C. premolarul 2 inferior D. primul si al doilea molar inferior E. premolarul 1 superior (pag. 162-163)

S1413068. Mefodele mecanice se bazeaza pe sistemele: A. sistemul giromatic B. canal Master U

245



Rezidentiat 2004

246


C. canal Finder D. sonic Air E. sisteme ultrasonice (pag. 171)

S1413069. Sistemele de canale sau tipul de configuratie dupa Weine sunt A. canal principal drept pana la apex, se deschide intr-un singur foramen apical B. 2 canale independente plecand din camera pulpara, se unesc intr-un canal unic inainte de aoex si se deschid intr-un singur foramen apical C. 2 canale complet separate care se deschid fiecare in foramene apicale separate D. canal unic pornind din camera pulpara care se bifurca in foramene apicale separate E. 3 canale complet separate vare se deschid fiecare in foramene apicale separate (pag. 163)

S1513070. Cand se utilizeaza metodele electronice pentru odontometrie se impun urmatoarele masuri: A. Canalul trebuie sa fie umed B. Diametrul corespunzator al acului C. Sa nu se foloseasca hipocloritul de sodiu D. Sa se utilizeze ace Kerr cu diametrul sub 0,15 E. Largirea excesiva a apexului (pag. 165)

S1513071. Carbenicilina combate infectiile cu: A. Bacterii gram-pozitive B. Pseudomonas aeruginosa C. Fusobacterium D. Enterobacter E. Bacterioides fragilis (pag. 188)

S1513072. Formula Cresophenului contine: A. P-monoclorfenol B. Formaldehida C. Dexametazona D. Timol E. Gaiacol (pag. 184)

S1513073. Frecvente anomalii de canale prezinta: A. Incisivii superiori B. PM2 inferior C. M1 superior D. PM1 superior E. M2 inferior (pag. 162)

S1513074. Ledermix-ul contine: A. Oxid de zinc B. Marfanil C. Trimcinolon acetonid D. Streptomicina E. Hidroxid de calciu

246



Rezidentiat 2004

247


(pag. 192)

S1513075. Pasta cu antibiotice a Clinicii de Odontologie din Bucuresti utilizata in tratamentul gangrenei pulpare contine: A. Streptomicina B. Eritromicina C. Cloramfenicol D. Hidrocortizon acetat E. Penicilina G (pag. 192)

S1513076. Solutia Chlumsky contine: A. Eugenol B. Fenol 30% C. Camfor 60% D. Alcool 10% E. Mentol (pag. 176)

S1513077. Utilizarea diatermiei ca procedeu de dezinfectare a canalelor radiculare este indicata in urmatoarele situatii: A. inaintea tratamentului biomecanic in treimea apicala a canalului B. inaintea cateterizarii apexului C. inaintea aplicarii primului pansament antiseptic D. in timpul tratamentelor cu antibiotice E. Ca procedeu suplimentar de dezinfectie intre sedintele de pansamente cu antiseptice (pag. 203)

S1613078. Compusii cuternari de amoniu: A. sunt detergenti cationici B. reduc tensiunea superficiala a solutiilor C. sunt mai activi in mediu acid D. sunt mai activi in mediu alcalin E. sunt toxici citoplasmatici puternici. (pag. 182)

S1613079. in extirparea pulpara: A. tratamentul mecanic se efectueaza pana la constrictia apicala B. tratamentul mecanic se executa intr-una sau mai multe sedinte, in functie de schema de tratament C. tratamentul se executa intr-o singura sedinta D. nu este necesara izolarea dintelui E. in cursul tratamentului se aplica pansamente medicamentoase (pag. 166-167)

S1613080. in prepararea canalelor radiculare sunt descrise urmatoarele metode: A. metode sonice B. metode ultrasonice C. diatermia D. fulguratia transapicala E. metoda cu laser. (pag. 166)

S1613081. Metodele de masurare a lungimii canalului radicular sunt:

247



Rezidentiat 2004

248

A. B. C. D. E.


metoda clinica metoda biologica fulguratia transapicala metoda clinico-radiologica metode electronice. (pag. 163)

S1613082. Pentru permeabilizarea canalelor radiculare se pot folosi urmatoarele substante A. acid sulfuric 40 % B. acid clorhidric 20-30 % C. acid sulfuric 20-30 % D. antiformina E. EDTA 10 % (pag. 162)

S1613083. Permeabilizarea canalelor radiculare se poate realiza cu urmatoarele instrumente: A. ace Miller B. ace Donaldson fine si foarte fine C. ace Hedström fine D. freze globulare mici E. ace Kerr fine si foarte fine. (pag. 162)

S2113084. Care medicatie endodontica are capacitate antimicotica: A. Tricrezolformalina B. Walkhoff C. Chlumsky D. Clorhexidina E. Creozotul de mesteacan (pag. 176-181)

S2113085. Diatermia cu unde medii este indicata în: A. Dezinfectia canalelor în gangrena pulpara simpla B. Parodontita apicala acuta seroasa C. Parodontita apicala acuta purulenta D. Fulguratia transapicala a granuloamelor E. Parodontitele apicale cronice fistulizate (pag. 203)

S2113086. Pasta iodoformata Walkhoff contine: A. Oxid de zinc B. Eugenol C. Timol D. Clorfenol E. Tricrezolformalina (pag. 181)

S2313087. Timpii operatori ai tratamentului mecanic în gangrena pulpară sunt, cu excepţia A. crearea accesului la camera pulpară B. permeabilizarea şi evidarea conţinutului gangrenos C. îndepărtarea dentinei alterate de pe pereţii canalului D. stabilirea lungimii canalului

248



Rezidentiat 2004

249


E. obturarea radiculară definitivă in aceeaşi şedintă (pag. 160)

S2313088. Metodele de măsurare a canalului radicular sunt A. Metoda clinică B. Metoda clinico-radiologică C. Metoda radiologică D. Metode electronice E. Metoda înţepăturii apicale (pag. 163)

S2313089. Metodele pentru prepararea mecanică a canalelor sunt A. Metode manuale B. Metode mecanice C. Metode sonice si ultrasonice D. Metoda cu laser E. Metoda Prophy-jet (pag. 166)

S2313090. Pasta iodoformată Walkhoff conţine: A. Iodoform B. Clorfenol C. Timol D. Oxid de zinc E. Formol (pag. 181)

S2313091. Soluţia Walkhoff conţine: A. Mentol B. Monoclorfenol C. P-monoclorfenol D. Camfor E. Alcool 10% (pag. 177)

S2313092. Soluţia Chlumsky conţine: A. fenol 30% B. camfor 60% C. alcool 10% D. formaldehidă E. sulfat de bariu 10% (pag. 178)

S2313093. Tratamentul Spad A. reprezintă o metodă de tratament al pulpitei seroase totale B. reprezintă o metodă de tratament al gangrenei pulpare C. se realizează cu soluţie Walkhoff şi pastă Spad D. utilizează pastă Spad E. utilizează pastă Spad şi un amestec de două lichide (pag. 185)

S2313094. Acţiunea antiseptică a hidroxidului de calciu se bazează pe:

249



Rezidentiat 2004

250


A. B. C. D.

ph-ul alcalin, de care este răspunzător ionul OH, cuprins între 11-12, în funcţie de preparat ph-ul alcalin, de care este răspunzător ionul Ca, cuprins între 11-12, în funcţie de preparat ph-ul alcalin, de care este răspunzător ionul OH, cuprins între 13-14, în funcţie de preparat solubilitate foarte redusă în apă care determină eliberarea treptată a ionului hidroxil pe măsura contactului hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisulare E. solubilitate foarte redusă în apă care determină eliberarea treptată a ionului de calciu pe măsura contactului hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisulare. (pag. 198)

S2313095. Cerintele ideale pentru medicatia canalara sunt A. efect lent bactericid si fugicid B. actiune antibacteriana indelungata C. usurinta introducerii pe canale D. interferarea proceselor de vindecare periapicala E. tensiune superficiala mare (pag. 175)

S2313096. Avantajele terapiei enzimatice sunt: A. fluidificarea secretiilor B. facilitarea difuziunii C. inhibarea microflorei endodontice D. aparitia fenomenului de rezistenta microbiana E. mediu nutritiv pentru organisme (pag. 198)

S2313097. Proprietatile pastei de hidroxid de calciu A. puternic bactericid B. actiune antitoxica C. stimuleaza secretiile din canale D. are Ph da 10.5-11 E. nu se rezoarbe (pag. 198)

S2313098. Indicatiile atibioticelor A. Coafaj direct sau indirect B. Dupa extirpari in pulpita seroasa C. In gangrena simpla D. In parodontite acute hiperemice E. Dupa spalaturi cu antiseptice (pag. 211)

S2313099. Pasta clinicii de Odontologie din Bucuresti contine: A. Eritromicina baza B. Cloranfenicol baza C. Streptomicina D. Hidrocortizon acetat E. Dexametazona (pag. 192)

S2513100. Ionoforeza se poate repeta, în funcţie de evoluţia clinică, după: A. 24 ore B. 36 ore

250



Rezidentiat 2004

251


C. 48 ore D. 60 ore E. 72 ore (pag. 209)

S2613101. Părţi componente ale instrumentelor rotative A. gâtul (colul) B. braţul C. capul (partea activă) D. piciorul (tija) E. mandrenul (pag. 187)

S2613102. Gâtul sau colul instrumentelor rotative A. trebuie să fie suficient de gros pentru a fi rezistent şi suficient de subţire pentru a asigura acces şi vizibilitate B. din punct de vedere al operatorului este bine să fie cât mai subţire pentru a asigura vizibilitate asupra părţii active a instrumentului şi manipulare uşoară C. transmite forţele ce se exercită asupra capului în sens rotaţional şi translaţional D. are formă conică, cu baza mare la nivelul capului şi baza mică spre mandren E. este partea intermediară ce leagă mandrenul de capul activ (pag. 188)

S2613103. Instrumente rotative A. instrumentele rotative al căror cap prezintă lame se numesc freze dentare B. termenul de "formă”, aplicat unei freze dentare se referă la conturul şi silueta capului instrumentului C. frezele sunt acţionate cu ajutorul pieselor de mână dar pot fi acţionate şi manual D. înainte ca freza să acţioneze în dentină, capul său activ trebuie lubrefiat cu vaselină E. după natura părţii active instrumentele pentru prepararea cavităţilor pot fi tăietoare sau abrazive (pag. 188)

S2613104. Frezele sferice A. cu cât numărul de identificare atribuit de producător frezei este mai mic, cu atât freza are o dimensiune mai redusă B. se folosesc la îndepărtarea ţesuturilor dure alterate C. sunt active numai la mişcări laterale şi de penetrare D. se folosesc la bizotarea marginilor cavităţilor E. se folosesc la pregătirea retenţiei (pag. 188)

S2613105. Frezele dentare A. freza pară a fost concepută iniţial pentru prepararea cavităţilor ce urmau a fi obturate cu amalgam B. freza pară a fost imaginată de către Dr Sockwell C. freza cilindrică este destinată preparării cavităţilor ce vor fi obturate cu amalgam D. mulţumită unei invenţii de ultimă oră, pot fi acţionate şi cu ultrasunete E. freza sferică avea până de curând 6, pentru ca noile design-uri să includă 12 sau chiar 40 de lame tăietoare (pag. 188-189)

S2613106. Instrumentele de mână pentru prepararea cavităţilor A. beneficiază de o nomenclatură stabilită de Miller B. nomenclatura instrumentelor de mână se aseamănă unei clasificări biologice şi cuprinde trei clase C. în cadrul nomenclaturii, ordinul reprezintă scopul instrumentului, subordinul reprezintă maniera de folosire

251



Rezidentiat 2004

252


iar clasa reprezintă forma părţii active D. sunt compuse din două părţi esenţiale: mânerul şi gâtul activ E. au un mâner cu diametru mic, mediu sau mare, octogonal, prevăzut sau nu cu retentivităţi (pag. 190)

S2613107. Instrumentele de mână pentru prepararea cavităţilor A. toporişca derivă din daltă şi este un instrument pereche dreapta-stânga B. dalta se foloseşte pentru îndepărtarea pulpei coronare în cadrul pulpectomiei şi pulpotomiei C. sunt caracterizate printr o formulă formată din trei cifre D. bizotatorul de prag gingival se deosebeşte de o toporişcă doar prin lăţimea şi lungimea lamei tăietoare E. în cazul în care marginea tăietoare este în alt unghi decât 90º faţă de lungimea lamei apare o a patra cifră în cadrul formulei instrumentului (pag. 191)

S2613108. Reacţia pulpei la instrumentele tăietoare rotative A. pulpa dinţilor tineri este sensibilă la injuriile provocate de prepararea cavităţii însă are o putere de recuperare mai mare decât pulpa îmbătrânită B. frezele din oţel produc mai multă căldură decât cele din carbid C. frezele care sunt tocite produc mai puţină căldură deoarece nu au o acţiune atât de agresivă D. în cazul folosirii turaţiilor înalte temperatura este controlată prin scăderea presiunii, tăierea intermitentă şi folosirea răcirii E. dacă grosimea dentinei rămase este sub 2 mm, răspunsul pulpar este prompt şi intens (pag. 191)

S2613109. Sisteme de răcire a frezelor A. spray-ul (apă + aer) este mai avantajos decât răcirea cu apă B. răcirea cu aer este eficientă chiar şi în cazul cavităţilor în care grosimea stratului de dentină este mai mică decât 2 mm C. răcirea cu aer produce aerosol nociv prin încărcătura microbiană D. răcirea cu apă este eficientă însă este necesar un sistem eficient de evacuare E. în cazul răcirii cu spray, este bine ca apa să fie încălzită la cca 54ºC (pag. 191)

S2613110. Diga (rubber-dam) A. nu este bine acceptată de către pacienţi B. nu se poate aplica pe dinţii tineri, insuficient erupţi C. se aplică pe rame metalice sau de plastic Optilux, Valsalva sau Brown D. cauciucul este de culoare albă pentru a nu produce un contrast prea mare cu dinţii E. cauciucul poate avea mai multe grosimi (pag. 203)

S2613111. Diga A. elimină conversaţia inutilă şi lavajele bucale frecvente B. asigură o bună vizibilitate C. este bine tolerată de către pacienţii astmatici D. asigură retracţia părţilor moi E. protejează împotriva aspirării şi înghiţirii instrumentelor (pag. 203)

S2613112. Izolarea câmpului operator A. rulourile de vată pot fi menţinute pe maxilarul superior cu ajutorul automatomului B. paralingual, dacă există suficient spaţiu, se aplică 2-3 rulouri unul peste altul C. la maxilar în zona frontală se aplică două rulouri, de o parte şi de alta a frenului

252



Rezidentiat 2004

253


D. ejectorul de salivă elimină atât lichidele cât şi fragmente solide E. aspiratorul chirurgical se automenţine sau este menţinut de către pacient (pag. 201)

S2813113. Pulpomixine contine: A. sulfat de polimixina B B. acetat de dexametazona C. sulfat de framicetina D. tirotricina E. sulfat de neomiicina (pag. 193)

S2813114. In extirparea pulpara: A. tratamentul mecanic se efectueaza pana la constrictia apicala B. tratamentul se executa intr-una sau mai multe sedinte C. se fac spalaturi endodontice cu hipoclorit de sodiu sau alte substante antiseptice D. se lucreaza in conditii de asepsie prin izolarea dintelui E. se executa intr-o singura sedinta (pag. 166-167)

S2813115. Solutia Walkhoff contine A. mentol B. camfor C. p-monoclorfenol D. fenol pur E. iodoform (pag. 177)

S2813116. Ozonoterapia este indicata in: A. gangrena pulpara B. parodontite apicale acute C. tratamentul plagii dentinare D. coafaj direct E. pulpite seroase totale (pag. 211)

S2813117. Ionoforeza este indicata in: A. gangrena pulpara simpla B. parodontite apicale cronice C. parodontite apicale acute D. canale care secreta abundent E. prezenta unor corpi straini (pag. 211)

S2813118. Se institue un tratament medicamentos inainte de obturarea canalului in urmatoarele situatii: A. pulpite acute seroase totale B. pulpite acute seroase partiale C. pulpite cronice D. pulpite acute purulente totale E. pulpite acute purulente partiale (pag. 170)

253



Rezidentiat 2004

254


S2813119. Pasta PBSC contine: A. penicilina B. streptomicina C. conservant D. marfanil E. benzoat de sodiu (pag. 192)

S2813120. Pasta Ledermix contine: A. prednisolon B. clorhidrat de neomicina C. oxid de zinc D. hidroxid de calciu E. streptomicina (pag. 192)

S2913121. Care dintre urmatoarele cazuri nu beneficiaza de tratament endodontic: A. Dinti cu malformatii radiculare B. Dinti cu apexul larg C. Dinti care au in canale corpi straini D. Dinti cu cai false interradiculare E. Dinti cu parodontita apicala cronica (pag. 159)

S2913122. Anomalii frecvente de canale prezinta: A. Incisivii inferiori B. Molarul prim superior (radacina mezio-vestibulara) C. Premolarul doi inferior D. Incisivul central superior E. Primul si al doilea molar inferior (pag. 162)

S2913123. In determinarea lungimii canalului radicular, metoda lui Dick: A. Utilizeaza o singura radiografie B. Utilizeaza doua radiografii C. Se face cu acul introdus pe canal D. Se face fara a introduce acul pe canal E. Niciuna de mai sus (pag. 164)

254



Rezidentiat 2004

255


Tema nr. 14 Obturarea canalelor radiculare BIBLIOGRAFIE: 5. M.Gafar, A. Iliescu - Endodonţie clinică şi practică, Ed.II, Ed.medicală, Bucureşti, 2002

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1214001. Materialul de sigilare de electie pentru conurile de argint este A. ciment fosfat de zinc B. formula Rickert C. gutaperca ramolita D. Endometazona E. Biocalex-ul (pag. 243)

S1214002. Obturatia de canal cu acul Lentullo se face la o turatie de A. 200-400 rotatii/minut B. 400-600 rotatii/minut C. 600-800 rotatii/minut D. 800-1000 rotatii/minut E. 1000-1200 rotatii/minut (pag. 216)

S1314003. Hand spreaderele au lungimea partii active de circa: A. 10 mm B. 15 mm C. 20 mm D. 25 mm E. 30 mm (pag. 223)

S1314004. in lipsa stopului apical in condensarea laterala la cald Endotec, se recomanda introducerea conului master: A. pana la limita apicala stabilita prin odontometrie B. Pana la 1 mm de limita apicala stabilita prin odontometrie C. Pana la 2 mm de limita apicala stabilita prin odontometrie D. Doncolo de limita apicala E. Pana in treimea medie a canalului (pag. 229)

S1314005. La introducerea conului de gutaperca principal in canal, in tehnica condensarii laterale la rece, acesta trebuie sa se opreasca: A. La constrictia apicala B. La o distanta de 0,5-1 mm de constrictia apicala C. La o distansta de 3 – 4 mm de constrictia apicala D. in treimea coronara a canalului E. in treimea medie a canalului (pag. 224)

255



Rezidentiat 2004

256


S1314006. La proba conului master, in tehnica de condensare termomecanica a gutapercii (McSpadden), acests trebuie sa se opreasca: A. La constrictia apicala B. La 1,5 mm de constrictia apicala C. La 2 mm de constrictia apicala D. La 3-4 mm de constricţia apicala E. La apexul radiologic (pag. 235)

S1414007. Alegerea conului de gutaperca principal fata de calibrul celui mai gros instrument de largire a canalului, pe toata lungimea de lucru trebuie sa fie A. cu 1 numar mai mare B. cu 2 numere mai mare C. cu 1 numar mai mic D. cu 2 numere mai mic E. cu 3 numere mai mic (pag. 224-225)

S1414008. Cati mm ai portiunii apicale a conului se introduc in cloroform pentru individualizarea formei varfului A. 2mm B. 4 mm C. 7 mm D. 8 mm E. 10 mm (pag. 225)

S1414009. In tehnica de condensare la cald a gutapercii conul principal trebuie sa se blocheze la distanta urmatoare de constrictia apicala A. 5 mm B. 4 mm C. 0,5 mm D. 1 mm E. 2-3 mm (pag. 232)

S1414010. Leziunile termice ale parodontiului sau chiar ale osului alveolar apar in cazul supraincalzirii gutapercii prin activarea prelungita a butonului de control al incalzirii: A. pete 100 sec B. peste 110 sec C. peste 120 sec D. peste 80 sec E. peste 20 sec (pag. 229)

S1414011. Miscarile reciproce de rotatie a spreaderului din canal au o amplitudine in grade: A. 80 B. 70 C. 60 D. 50 E. 30-40 (pag. 226)

256



Rezidentiat 2004

257


S1414012. Ramolirea portiunii apicale de 2 mm a conului, prin introducerea in cloroform dureaza A. 3-4 sec B. 3 minute C. 1 minut D. 2 minute E. 20 minute (pag. 225)

S1414013. Selectarea spreaderului de un asemenea calibru care sa-I permita sa ajunga de a lungul conului de gutaperca master pana la o distanta de constrictia apicala: A. 1-2 mm B. 2-3 mm C. 3mm D. 3-4 mm E. 0,5 mm (pag. 224)

S1414014. Tehnica Endotec permite obturarea canalui radicular cu conditia unei largiri minime a calibrului plugger / spreader A. Nr.10 B. Nr.15 C. Nr.20 D. Nr.25 E. Nr 30 si 45 (pag. 228)

S1414015. Timpul in care gutaperca ramane plastica in canal dupa indepartarea plugger/spreader incalzit este: A. 10-15 sec B. 30 sec C. 60 sec D. 50 sec E. 70 sec (pag. 229)

S1514016. Cauzele care produc imposibilitatea propulsarii conului de gutaperca pe toata lungimea de lucru a canalului pot fi urmatoarele: A. Nefolosirea instrumentului endodontic de largit, de acelasi calibru cu conul, pe toata lungimea de lucru a canalului B. Formarea unui prag C. Formarea unei cai false D. Fracturarea unui instrument pe canal E. Toate de mai sus (pag. 220)

S1514017. Indicatiile tehnicii de condensare termomecanica a gutapercii (McSpadden) sunt urmatoarele: A. Canale inguste B. Canale curbe C. Canale scurte D. Rezorbtii radiculare interne E. Rezorbtii radiculare externe (pag. 235)

257



Rezidentiat 2004

258


S1514018. Materialul de obturatie de canal Biocalex 4 produce o expansiune volumetrica de: A. 150-200% B. 250-280% C. 300-350% D. 240-270% E. 230-260% (pag. 217)

S1514019. Premiza obligatorie in tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin incalzire este urmatoarea: A. Largirea adecvata a canalului radicular B. Respectarea regurilor de preparare a canalelor radicualre C. Utilizarea cimentului de sigilare pentru realizarea sigilarii apicale D. Plasarea corecta a varfului canulei E. Largirea excesiva a canalului radicular (pag. 237)

S1514020. Tehnica de cimentare a unui con unic, calibrat la apex poate produce: A. Solubilitatea sigilantilor B. Sigilare imperfecta C. Persistenta unor portiuni relativ intinse ale canalului obturate partial cu ciment de sigilare D. Premize de sigilare a canalului radicular doar pe o distanta de 2-3 mm de la constrictia apicala E. Toate de mai sus (pag. 219)

S1514021. Tehnica de obturatie cu paste care se intaresc in canal prezinta urmatoarele dezavantaje: A. Variatii volumetrice dupa priza B. Solubilizare apreciabila C. Neomogenitatea obturatiei D. Depasirea frecventa a constrictiei apicale E. Toate de mai sus (pag. 214)

S1614022. Avantajele tehnicii de condensare termoplastica a gutapercei (Mc Spaden): A. este mai lenta B. exista posibilitatea fracturarii compactoarelor C. obtureaza cea mai mare parte a spatiului endodontic D. faciliteaza depasirile in lipsa uunui stop dentinar apical corespunzator E. exista posibilitatea aparitiei unor leziuni termice ale parodontiului de sustinere. (pag. 234)

S1614023. Dezavantajele utilizarii conurilor de argint in obturatia radiculara sunt: A. inchidere perfecta a canalelor B. tratamentul biomecanic incomplet nu asigura sigilarea apicala urmarita C. radioopacitatea intensa a conului da o falsa impresie de obturatie neetansa D. are actiune oligodinamica discutabila in conditiile unei sigilari perfecte E. flexibilitate mai mare decat a conurilor de gutaperca. (pag. 243)

S1614024. Finger spreaderele prezinta urmatoarele avantaje fata de hand spreadere: A. permit indepartarea cu usurinta din canal cu dislocarea gutapercei B. nu permit rotirea spreaderului in jurul axului sau in ambele sensuri

258



Rezidentiat 2004

259


C. confera operatorului o mare sensibilitate tactila D. partea activa are forma cilindrica E. lungimea partii active este de cca 20 mm. (pag. 223)

S2114025. Care este timpul minim de mentinere a spreaderului in canal in cazul tehnicii de condensare laterala la rece pentru a mula corespunzator conul de gutaperca: A. 5 secunde B. 10 secunde C. 15 secunde D. 20 secunde E. 25 secunde (pag. 226)

S2114026. Precizati dezavantajul tehnicii de condensare laterala la rece a gutapercii: A. Contraindicata dupa extirparea devitala B. Contraindicata in parodontitele apicale cronice fistulizate C. Contraindicata in perforatia podelei camerei pulpare D. Obturatie de canal neomogena E. Succes clinic nesigur (pag. 224)

S2314027. Hand Spreaderele au lungimea parţii active de circa: A. 10mm B. 15 mm C. 20mm D. 25mm E. 30mm (pag. 223)

S2314028. La introducerea conului de gutapercă principal în canal, în tehnica de condensare laterală la rece, acesta trebuie să se oprească: A. La constricţia apicală B. La o distanţă de 0,5 - 1 mm de constricţia apicală C. La o distanţă de 3-4 mm de constricţia apicală D. În treimea coronară a canalului E. În treimea medie a canalului (pag. 224)

S2314029. În lipsa stopului apical în condensarea laterală la cald Endotec, se recomandă introducerea conului master: A. Până la limita apicală stabilită prin odontometrie B. Până la 1 mm de limita apicală stabilită prin odontometrie C. Până la 2 mm de limita apicală stabilită prin odontometrie D. Dincolo de limita apicală E. Până în treimea medie a canalului (pag. 229)

S2314030. La proba conului master, în tehnica de condensare termomecanică a gutapercii (McSpadden), acesta trebuie sa se oprească A. La constricţia apicală B. La 1,5 mm de constricţia apicală C. La 2 mm de constricţia apicală

259



Rezidentiat 2004

260


D. La 3 - 4 mm de constricţia apicală E. La apexul radiologic (pag. 235)

S2314031. Contraindicatiile Biocalexului A. Parodontite apicale cornice B. Curburi accentuate ale treimii apicale C. Parodontite apicale cronice fistulizate D. parodontite apicale acute E. Gangrena pulpara simpla (pag. 198)

S2514032. Coafarea conului principal cu ciment de sigilare şi propulsarea sa în canal se face până la: A. 1 mm de constricţia apicală B. 2 mm de constricţia apicală C. 4 mm de constricţia apicală D. 5 mm de constricţia apicală E. 10 mm de constricţia apicală (pag. 232)

S2614033. Planul de tratament în caria simplă A. nu este nevoie de un plan de tratament, pur şi simplu se prepară cavităţile şi se obturează B. există două tipuri de planuri de tratament: idealist şi realist C. un plan solid de tratament depinde de părerea aparţinătorilor pacientului D. secvenţa planului de tratament: faza de cunoaştere, faza de diagnosticare, faza de obturare, faza de întreţinere şi faza de recuperare E. tratamentele complexe vor fi eşalonate pe faze (pag. 167)

S2614034. Pereţii unei cavităţi A. peretele despărţitor este situat între pulpă şi cavitate B. peretele dublu se întâlneşte în cazul cavităţilor MOD C. peretele de rezistenţă asigură rezistenţa cavităţii D. peretele glisant este un perete fracturat, care nu mai este menţinut decât de către gingie E. peretele axial este paralel cu axul lung al dintelui (pag. 167)

S2614035. Hibridizarea plăgii dentinare A. sistemele adezive de primeri cu acetonă sunt eficiente doar pe dentină excesiv de umedă B. răşina adezivă se polimerizează concomitent cu primul strat de compozit C. gravarea acidă globală se realizează cu acid fosforic 30-40% timp de 15 secunde D. dentina opacă (zona reacţiei vitale) necesită o gravare prelungită (peste 15 secunde) E. obiceiul de a freca primerul cu ajutorul buretelui este dăunător deoarece, la nivel microscopic, reţeaua de colagen se prăbuşeşte (pag. 346)

S2814036. Contraindicatiile Biocalexului sunt: A. parodontitele apicale cronice B. obstacole de material organic pe canale C. curburi accentuate ale 1/3 apicale a radacinii D. parodontite apicale cronice fistulizate E. parodontite apicale acute

260



Rezidentiat 2004

261


(pag. 218)

S2814037. Tehnica de condensare termomecanica a gutapercii este indicata: A. canale inguste B. canale curbe C. rezorbtii radiculare interne D. foramen apical larg E. perforatii ale foramenului apical (pag. 235)

S2814038. Obturatia segmentara cu gutaperca are ca dezavantaj: A. necesita instrumentar endodontic special B. sigilarea imperfecta a 1/3 apicala a canalului C. grava perturbare a procesului de vindecare periapical D. necesita un calibru larg al portiunii apicale E. este dificil de indepartat (pag. 241)

S2914039. Metoda ocalexica: A. E bazata pe expansiunea oxidului de calciu B. Principiul metodei consta in sterilizarea canalului prin hidroxid de calciu format C. E indicata in tratamentul gangrenelor D. E indicata in tratamentul parodontilelor apicale cronice E. Toate de mai sus (pag. 217)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1214040. Dezavantajele tehnicii de condensare termomecanica a gutapercii (McSpadden) sunt A. este foarte laborioasa B. sanse frecvente de rupere a compactoarelor C. posibilitatea unor leziuni termice apicale D. nu asigura obturatie omogena E. facilitarea depasirilor in lipsa unui stop apical corespunzator (pag. 235)

S1214041. Adaugarea de dezinfectatnte in pastele de obturatie radiculara nu este benefica deoarece A. creste riscul obturatiilor de canal cu depasire B. nu reduc semnificativ microinfiltratiile marginale C. irita parodontiul apical D. sunt inactivate rapid in umorile tisulare E. produc coloratii ale dintilor (pag. 214)

S1214042. Avanatajele obturatiei segmentare cu amalgam de argint sunt reprezentate de A. nu necesita canale cu sectiune circulara B. poate fi efectuata si in canale curbe, inguste C. nu se resoarbe D. asigura o buna sigilare E. este bine tolerata periapical in cazul unor mici depasiri (pag. 239)

261



Rezidentiat 2004

262


S1214043. Avantajele condensarii laterale la cald a gutapercii prin tehnica Endotec sunt reprezentate de: A. consum mai mic de conuri de gutaperca B. omogenitate deosebita a obturatiei C. faciliteaza dezobturarea usoara a canalelor D. nu dau leziuni termice ale parodontiului apical E. densitate mare a obturatiei (pag. 227)

S1214044. Dezavantajele tehnicii de condensare verticala la cald a gutapercii sunt reprezentate de A. nu asigura obturatie omogena a canalelor B. necesita o largire excesiva a canalului C. necesita mult timp D. este laborioasa E. frecventa mare a obturatiilor cu depasire comparativ cu alte tehnici (pag. 232)

S1214045. Dispozitivul de condensare laterala la cald Endotec prezinta urmatoarele caracteristici A. este simplu si ergonomic B. exista posibilitatea atasarii unui ajustor ocluzal din silicon C. incalzirea poate fi calibrata perfect D. racire rapida E. nu poate fi utilizat in canale curbe (pag. 229)

S1214046. Finger-spreaderele prezinta urmatoarele avantaje fata de hard-spreadere A. confera operatorului o mare sensibilitate tactila B. permit rotirea usoara in jurul axului propriu in ambele sensuri C. permit indepartarea usoara din canal fara dislocarea gutapercii D. sunt mai subtiri E. sunt mai flexibile (pag. 223)

S1214047. In tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin incalzire este necesara respectarea urmatoarelor reguli obligatorii A. trebuie evitata largirea excesiva a canalelor B. plasarea corecta a varfului canulei C. injectarea gutapercii la temperatura indicata de prospect D. injectarea gutapercii la consistenta adecvata E. proba clinica prealabila a pluggerelor (pag. 237)

S1214048. In tehnica Endotec, evitarea obturatiei de canal cu depasire se face prin A. prepararea minima a canalului B. evitarea largirii constrictiei apicale C. prepararea unui stop apical adecvat D. prepararea unui stop apical ocluzal adecvat E. control radiologic obligatoriu dupa prima manevra de condensare laterala conventionala la rece a conului master (pag. 230)

S1214049. Introducerea pastelor de obturat in canal se poate face prin urmatoarele procede

262



Rezidentiat 2004

263

A. B. C. D. E.


cu ace Lentullo cu ace Kerr cu ace Neos-Hawes cu conuri de gutaperca cu pluggere prin pistonare (pag. 214)

S1214050. Puseurile acute declansate de utilizarea Biocalex-ului se rezolva prin A. tratament antiinflamator B. tratament antibiotic C. indepartarea Biocalex-ului din canal D. aplicarea unor paste cu antibiotice si corticosteroizi E. administrarea de analgetice (pag. 219)

S1214051. Tehnica de condensare laterala la rece a gutapercii prezinta urmatoarele avantaje A. asigura o sigilare superioara obturatiilor prin cimentarea unui con B. prezinta succes clinic considerabil in timp C. asigura o obturatie extrem de omogena D. simplitatea si rapiditatea executiei E. nu da fenomene de iritatie apicala (pag. 224)

S1214052. Utilizarea Biocalex-ului este indicata in urmatoarele situatii A. gangrena pulpara simpla B. toate formele de pulpita C. parodontite apicale acute D. parodontite apicale cronice E. parodontite apicale cronice fistulizate (pag. 218)

S1314053. Conurile apicale prefabricate, de argint sau titan (Messing) sunt: A. Livrate la lungimea de 3 mm sau 5 mm B. De diverse diametre C. Corespund unei singure dimensiuni ISO D. Sunt netede E. Sunt prevazute la baza cu un surub (pag. 240)

S1314054. Dezavantajele obturatiei canalare cu con de argint sunt urmatoarele: A. Flexibilitate mult mai mica de cat a conurilor de gutaperca B. Formarea unor produsi de coroziune citotoxici C. inchiderea deficitara a canalelor D. Falsa impresie de obturaţie etansa datorata radioopacitaţii conului E. Dezobturare dificila (pag. 243)

S1314055. in cazul adoptarii tehnicii de obturatie mixte de canal, conul de gutaperca trebuie sa corespunda la proba urmatoarelor criterii: A. Cat mai gros in raport cu volumul canaluluii B. Cat mai subtire in rapaort cu volumul canalului C. Sa ajunga cat mai aproape de constrictia apicala

263



Rezidentiat 2004

264


D. Sa nu depaseasca constricţia apicala E. Sa se opreasca la 3-4 mm de constrictie (pag. 215)

S1314056. in cazul metodei ocalexice, Biocalexul folosit ca pansament endodontic are actiune benefica prin efectul: A. Bacteriostatic B. Bactericid C. De stimulare a activitatii osteoblastelor periapicale D. De stimulare a osteoclastelor E. De patrundere in ramificatiile canalelor radiculare (pag. 217)

S1314057. in tehnica de condensare laterala la rece a gutapercii, conul de gutaperca principal trebuie A. Sa fie de acelasi calibru cu al celui mai gros instrument folosit pe toata lungimea de lucru B. Sa fie cu un numar mai mare decat al celui mai gros instrument folosit pe toata lungimea de lucru C. Sa se opreasca in canal la o distanta de 0,5-1 mm de constrictie D. Sa se opreasca la constricţie E. Sa nu opuna deloc rezistenta la incercarea de propulsie dincolo de reper (pag. 224,225)

S1314058. Indicatiile obturatiei segmentare cu rumegus dentinar sunt: A. Canale inguste B. Canale curbe C. Foramen apical larg D. Delta apicala E. Perforatii ale foramenului apical (pag. 241)

S1314059. Materialele utilizate pentru efectuarea unei obturatii de canal segmentare pot fi: A. Amalgamul de argint B. Gutaperca C. Conurile metalice de argint D. Conurile metalice de titan E. Amalgamul de cupru (pag. 240)

S1314060. Printre timpii operatori ai obturatiei de canal cu con de gutaperca calibrat se numara si: A. Individualizarea conului de gutaperca B. Proba clinico-radiologica a conului C. Toaleta finala a canalului prin irigatie endodontica D. Introducerea cimentului de sigilare pe canal E. Condensarea cimentului de sigilare cu sprederul (pag. 221)

S1314061. Tehnica de condensare termomecanica a gutapercii (McSpadden) este contraindicata in: A. Canale inguste B. Canale foarte largi C. Canale curbe D. Canale cu multe ramificaţii E. Canale cu delta apicala (pag. 235)

264



Rezidentiat 2004

265


S1314062. Tehnica Endotec de condensare la cald a gutapercii urmareste realizarea obturatiei de canal prin: A. Condensare laterala B. Condensare verticala C. Condensare simultana laterala si verticala D. Utilizarea unui instrument cu dublu rol: spreader si plugger E. Utilizarea oricaror tipuri de conuri de gutaperca (pag. 228)

S1314063. Utilizarea conurilor de titan in obturatiile canalare are urmatoarele avantaje: A. Rigiditate inferioara conurilor de argint B. lipsa coroziunii C. Biocompatibilitate D. Nedeformabile E. Toate acestea (pag. 244,245)

S1414064. Avantajele fingerspreaderelor fata de handspreadere sunt: A. confera operatorului o mare sensibilitate tactila B. permite rotirea cu usurinta a spreaderului in jurul axului sau propriu in ambele sensuri C. permite indepartarea cu usurinta din canal D. nu disloca gutaperca E. presiune laterala mare dezvoltata in timpul condensarii gutapercii cu pericolul unei fracturi radiculare (pag. 224)

S1414065. Avantajele utilizarii conurilor de titan sunt urmatoarele: A. sunt nedeformabile B. inchiderea canalului posibila doar prin asocierea unui ciment de sigilare C. rigiditate superioara conului de argint D. lipsa coroziunii E. biocompatibilitate (pag. 244)

S1414066. Dezavantajele tehnicii de cimentare a unui con unic, calibrat la apex A. simplitatea si rapiditatea executiei B. solubilitatea sigilantului in majoritatea cazurilor C. conul nu asigura o sigilare uniforma de unul singur D. neconcordanta dintre calibrul conului si instrumentelor provenite de la diferite firme E. prin forma sa finala de palnie, calibrul canalului largit devine intotdeuna mai mare decat al instrumentarului indiferent daca este standardizat sau nu (pag. 219)

S1414067. Indicatiile Biovcalexului sunt urmatoarele: A. gangrena pulpara simpla B. persistenta pulpei vii in canal C. parodontite apicale acute D. aplicarea in jumatatea apicala a canalului, mai ales in canale largi, pentru evitarea reactiei inflamatorii E. curburi accentuate ale 1/3 apicale a radacinii care nu permit instrumentarea portiunii respective a canalului (pag. 218)

S1414068. Premise obligatorii ale tehnicii de condensare termomecanica a gutapercii: A. largirea canalului prin telescopare regresiva step -back

265



Rezidentiat 2004

266


B. crearea unui stop apical corect in dentina C. largirea canalului de o asemenea maniera incat sa asigure permeabilitatea si trecerea uniforma a gutapercii nestanjenite spre apex D. canale inguste E. canale curbe (pag. 235)

S1414069. Situatii mai frecvent intalnite la probarea conului sunt urmatoarele: A. neadaptarea festa la calibrul portiunii apicale a canalului B. imposibilitatea propulsarii conului pe toata lungimea de lucru a canalului C. depasirea lungimii de lucru D. discordanta de forma dintre varful conului si segmentul apical al canalului radicular E. canale cu apex larg deschis (pag. 220-221)

S1514070. Alegerea acului Lentullo pentru realizarea obturatiei de canal se face dupa urmatoarele criterii: A. Topografia dintilor B. Integritatea fizica a acului Lentullo C. Volumul canalelor radiculare D. Morfologia canalelor radiculare E. Materialul utilizat pentru realizarea obturatiei (pag. 215)

S1514071. Compactorul original McSpadden prezinta urmatoarele caracteristici: A. Este alcatuit din conuri suprapuse dispuse cu baza spre varf B. Actioneaza ca un surub cu rasucire inversa C. Este alcatuit din conuri suprapuse dispuse cu varful spre baza D. Propulseaza gutaperca cu 1mm inainte si vertical de tija sa E. Propulseaza gutaperca cu 1mm inainte si lateral de tija sa (pag. 234)

S1514072. Contraindicatiile Biocalexului sunt urmatoarele: A. Parodontitele apicale cronice B. Parodontitele apicale acute C. Persistenta pulpei vii in canal D. Gangrena pulpara simpla E. Obstacole de material organic pe canale (pag. 218)

S1514073. Finger spreaderele prezinta urmatoarele caracteristici fata de hand spreaderele: A. Confera sensibilitate tactila B. Permite indepartarea din canal fara dislocarea gutapercii C. Permite rotirea cu usurinta a spreaderului in jurul axului sau propriu in ambele sensuri D. Permite rotirea cu usurinta a sprederului in jurul axului sau propriu in sensul acelor de ceasornic E. La indepartarea lor din canal se disloca conul de gutaperca (pag. 223)

S1514074. Indicatiile Biocalexului sunt urmatoarele: A. Gangrena pulpara simpla B. Parodontitele apicale cronice C. Curburi accentuate ale treimii apicale radiculare

266



Rezidentiat 2004

267


D. Parodontite apicale cronice fistulizate E. Parodontitele apicale acute (pag. 218)

S1514075. Introducerea pastelor de obturat in canal se poate face prin urmatoarele procedee: A. Cu ajutorul acelor Lentullo, utilizate prin rotirea lor in sensul acelor de ceasornic B. Cu ajutorul acelor Kerr C. Cu ajutorul acelor Hawes-Neos D. Cu conuri de gutaperca E. Cu ajutorul acelor Lentullo, utilizate prin rotirea lor in sens invers acelor de ceasornic (pag. 214)

S1514076. Obturatia segmentara cu amalgam de argint prezinta urmatoarele caracteristici: A. Nu necesita canale cu sectiune circulara B. Nu necesita ciment de sigilare C. Se rezoarbe din canal D. Nu asigura sigilare satisfacatoare E. Bine tolerata de tesuturile apicale (pag. 239)

S1614077. Avantajele obturatiei radiculare segmentare cu rumegus de dentina sunt: A. biocompatibilitatea materialului de obturatie cu bontul pulpar apical B. perturbarea proceselor de vindecare periapicala in cazul folosirii rumegusului infectat C. constituie o bariera biologica intre materialul inert de obturatie si tesutul conjunctiv periapical D. sigilarea prin obturatia de canal este corespunzatoare E. stimuleaza formarea la apex a unui tesut fibros. (pag. 241)

S1614078. Dezavantajele tehnicii de cimentare a unui con unic calibrat la apex sunt: A. neconcordanta intre calibrul conurilor si cel al instrumentilor provenite de la diverse firme B. canalul este obturat complet cu ciment de sigilare C. conul asigura o sigilare eficienta si singur D. solubilitatea sigilantilor, in majoritatea cazurilor E. metoda este simpla. (pag. 219)

S1614079. Dezavantajele tehnicii de condensare termoplastica a gutapercei (Mc Spaden): A. este metoda foarte rapida, necesitand mai putin de 10 secunde pentru obturarea canalului B. etanseitatea apicala a canalului este mai slaba decat la condensarea laterala la rece C. necesita exersare indelungata pentru a fi stapanita D. genereaza foarte rapid o mare cantitate de caldura in spatiul endodontic E. exista sanse frecvente de fracturare a compactoarelor. (pag. 235)

S1614080. Dispozitivul de condensare laterala la cald Endotec se caracterizeaza prin A. posibilitatea atasarii unui opritor ocluzal din silicon B. calibrarea perfecta a incalzirii (temperatura maxima 155 °C C. incalzire in 5 minute cu mentinerea constanta a temperaturii de lucru cat timp este activat butonul de control D. racire lenta prin deconectarea circuitului electric din butonul de control E. este simplu si ergonomic. (pag. 229)

267



Rezidentiat 2004

268


S1614081. in utilizarea acului Lentullo pentru introducerea pastei in obturatia radiculara, trebuie ca acesta: A. sa aiba spirale integre B. sa fie usor indoit C. sa se verifice patrunderea acului in turatie pe canal D. sa nu fie ruginit E. sa se specifice sensul corect de rotatie (invers acelor de ceasornic pentru propulsarea pastei in canal). (pag. 219)

S1614082. Indicatiile utilizarii Biocalexului in obturatia radiculara sunt: A. curburi accentuate ale treimii apicale a radacinii care nu permit instrumentarea portiunii respective a canalului B. curburi accentuate ale treimii apicale a radacinii care permit instrumentarea portiunii respective a canalului C. parodontite apicale acute D. parodontite apicale cronice fistulizate E. gangrena pulpara simpla. (pag. 218)

S1614083. Precizati care sunt avantajele tehnicii Endotec in realizarea obturatiei radiculare: A. adaptarea superioara a gutapercei la peretii canalului prin ramolire B. consum mai mare de conuri de gutaperca comparativ cu tehnicile de condensare conventionale la rece C. grad de omogenitate deosebita a obturatiei D. este compatibila cu utilizarea cimenturilor de sigilare E. leziuni termice ale parodontiului. (pag. 228)

S2114084. Dezavantajele tehnicii de obturatie de canal prin cimentarea unui con unic, calibrat la apex, sunt: A. Solubilitatea sigilantilor B. Premiza sigilarii corecte doar în treimea apicala C. Microinfiltratie mai mare decât la alte tehnici D. Dezobturare dificila în caz de necesitate E. Premiza sigilarii corecte doar in cei 2-3 mm apicali (pag. 219)

S2114085. Indicatiile tehnicii de individualizare a conului de gutaperca în tehnica cimentarii unui con unic, calibrat la apex, sunt: A. Canalele voluminoase ale monoradicularilor B. Canalele cu apex larg deschis C. Canalele aplatizate în portiunea apicala D. Canalele în forma literei "C" E. Canalele ovalare în portiunea apicala (pag. 221)

S2114086. Obturatia de canal cu Biocalex este indicata în: A. Gangrena pulpara simpla B. Granulomul simplu conjunctiv C. Parodontita apicala acuta hiperemica D. Granulomul epitelial E. Dintii cu canale largi în treimea apicala (pag. 218)

268



Rezidentiat 2004

269


S2314087. În cazul adoptării tehnicii de obturaţie mixte de canal, conul de gutaperca trebuie să corespundă la proba următoarelor criterii: A. Cât mai gros în raport cu volumul canalului B. Cât mai subţire în raport cu volumul canalului C. Să ajungă cât mai aproape de constricţia apicală D. Să nu depăşească constrictia apicală E. Să se oprească la 3-4 mm de constrictie (pag. 215)

S2314088. În cazul metodei ocalexice, Biocalexul folosit ca pansament endodontic are acţiune benefică prin efectul: A. Bacteriostatic B. Bactericid C. De stimulare a activităţii osteoblastelor periapicale D. De stimulare a activităţii osteoclastelor E. De pătrundere în ramificaţiile canalelor radiculare (pag. 217)

S2314089. Printre timpii operatori ai obturaţiei de canal cu un con de gutaperca calibrat se numară şi: A. Individualizarea conului de gutapercă B. Proba clinico-radiologică a conului C. Toaleta finală a canalului prin irigaţie endodontică D. Introducerea cimentului de sigilare pe canal E. Condensarea cimentului de sigilare cu sprederul (pag. 221)

S2314090. În tehnica de condensare laterală la rece a gutapercii, conul de gutapercă principal trebuie: A. Să fie de acelaşi calibru cu al celui mai gros instrument folosit pe toată lungimea de lucru B. Să fie cu un numar mai mare decât al celui mai gros instrument folosit pe toată lungimea de lucru C. Să se oprească în canal la o distanţă de 0,5 — 1 mm de constricţie D. Să se oprească la constrictie E. Să nu opună deloc rezistenţă la încercarea de propulsie dincolo de reper (pag. 224 – 225)

S2314091. Tehnica Endotec de condensare la cald a gutapercii urmăreşte realizarea obturaţiei de canal prin: A. Condensare laterală B. Condensare verticală C. Condensare simultană laterală şi verticală D. Utilizarea unui instrument cu dublu rol: spreader şi plugger E. Utilizarea oricăror tipuri de conuri de gutapercă (pag. 225)

S2314092. Tehnica de condensare termomecanică a gutapercii (McSpadden) este contraindicată în: A. Canale înguste B. Canale foarte largi C. Canale curbe D. Canale cu multe ramificaţii E. Canale cu deltă apicală (pag. 235)

S2314093. Materialele utilizate pentru efectuarea unei obturaţii de canal segmentare pot fi A. Amalgamul de argint

269



Rezidentiat 2004

270

B. C. D. E.


Gutaperca Conurile metalice de argint Conurile metalice de titan Amalgamul de cupru (pag. 240)

S2314094. Dezavantajele obturaţiei canalare cu con de argint sunt următoarele: A. Flexibilitate mult mai mică decât a conurilor de gutapercă B. Formarea unor produşi de coroziune citotoxici C. Închidere deficitară a canalelor D. Falsa impresie de obturaţie etanşa datorată radioopacităţii conului E. Dezobturare dificilă (pag. 240)

S2314095. Utilizarea conurilor de titan în obturaţiile canalare are urmatoarele avantaje: A. Rigiditate inferioara conurilor de argint B. Lipsa coroziunii C. Biocompatibilitate D. Nedeformabile E. Toate acestea (pag. 244-245)

S2314096. Conurile apicale prefabricate de argint sau titan (Messing) sunt A. Livrate la lungimea de 3 mm sau 5 mm. B. De diverse diametre C. Corespund unei singure dimensiuni ISO D. Sunt netede E. Sunt prevăzute la baza cu un şurub (pag. 240)

S2314097. Indicaţiile obturaţiei segmentare cu rumeguş dentinar sunt A. Canale înguste B. Canale curbe C. Foramen apical larg D. Delta apicală E. Perforaţii ale foramenului apical (pag. 241)

S2314098. Alegerea acului Lentullo presupune A. Tine cont de diametrul canalelor B. De topografia dintilor C. De integritatea fizica D. Nu intereseaza lungimea acului E. Sa fie cat mai gros in raport cu diametrul canalelor (pag. 125)

S2314099. Avantajele tehnici McSpadden A. foarte rapida B. Oturatie densa si omogena C. Obtureaza cea mai mare parte a spatiului endondontic D. Buna etanseizare apicala E. Nu este laborioasa

270



Rezidentiat 2004

271


(pag. 234)

S2314100. Avantajele conurilor de argint: A. Sunt necomprimabile B. Flexibilitate mare C. Actiune oligodinamica D. Radiopacitate intensa a conului E. Largire minima a canalui radicular (pag. 243)

S2314101. Inconvienentele obturarii cu gutaperca A. timp indelungat pentru largirea canalelor B. deficultatea obturari canalelor inguste C. deficultatea obturarii canalelor curbe D. obturatii de canal incomplete E. obruratii de canal tridimensiuonale (pag. 242)

S2514102. Alegerea acului Lentullo se face după următoarele criterii: A. Volumul canalelor B. Topografia dinţilor C. Integritatea fizică a acului Lentullo D. Lungimea canalului E. Gradul de curbură al canalului (pag. 215)

S2614103. Principii în prepararea cavităţilor: nomenclatură A. colţul este dat de joncţiunea a trei suprafeţe într un punct B. unghiul format de peretele lingual cu fundul cavităţii se va numi linguo-fund C. joncţiunea smalţ-dentină este linia de a lungul căreia se întâlneşte smalţul cu dentina D. prin marginile cavităţilor înţelegem joncţiunea pereţilor cu suprafaţa externă a dintelui E. prin colţ se înţelege un canin, în special la câini (vezi "Colţ-Alb”) (pag. 167)

S2614104. Obiectivele preparării cavităţilor A. refacerea stării de sănătate a odontoblaştilor şi neuronilor pulpari B. refacerea încrederii în sine şi a confortului psihologic al pacientului C. îndepărtarea tuturor ţesuturilor alterate D. oferirea protecţiei necesare pentru glandele salivare majore E. crearea condiţiilor pentru aplicarea estetică şi funcţională a materialului de obturaţie (pag. 171)

S2614105. Clasificarea cavităţilor în funcţie de numărul suprafeţelor implicate A. cavităţi multiple: implică trei sau mai multe suprafeţe ale dintelui B. cavităţi imbricate: implică trei sau mai multe suprafeţe ale dintelui, mai puţin suprafaţa ocluzală C. cavităţi simple: implică o singură suprafaţă D. cavităţi compuse: implică două suprafeţe E. cavităţi complicate: implică suprafeţe care au suferit atacuri de carie complicată (pag. 172)

S2614106. Prepararea cavităţilor A. cavitatea de clasa III C rezultă din tratarea cariilor situate pe suprafeţele palatinale ale frontalilor mandibulari

271



Rezidentiat 2004

272


B. cavitatea de clasa a II-a rezultă din tratarea cariilor situate pe suprafeţele proximale ale molarilor şi premolarilor C. cavitatea de clasa I A rezultă din tratarea cariilor situate pe suprafaţa ocluzală a molarilor şi premolarilor D. cavitatea de clasa a V-a rezultă din tratarea cariilor situate la coletul dinţilor, pe suprafaţa vestibulară şi orală E. cavitatea de clasa a VI-a rezultă din tratarea cariilor care afectează unghiul incizal al dinţilor frontali (pag. 172)

S2614107. Prepararea cavităţilor: îndepărtarea dentinei alterate A. dentina "afectată” diferă de dentina "infectată” prin faptul că nu este semnificativ invadată de microbi B. dentina "jenată” nu trebuie confundată cu dentina "afectată” C. dentina "lezată” diferă de dentina "presată” prin faptul că nu este pigmentată D. uneori nu se poate diferenţia dentina "afectată” de dentina "infectată” deoarece culoarea lor poate fi asemănătoare E. în cavităţile superficiale şi medii rămânerea câtorva bacterii după îndepărtarea masei de microorganisme nu este o problemă (pag. 179)

S2614108. Lacurile dentare (varnish-urile) A. sunt indicate în special sub obturaţii de compozit pentru a proteja pulpa de efectul nociv al agentului adeziv B. sunt indicate sub obturaţii de amalgam pentru sigilarea canaliculelor dentinare C. unghiul de contact al lacului cu placa dentară microbiană este de 53-106º D. încetinesc pătrunderea produşilor de coroziune ai amalgamului în canaliculele dentinare E. se preferă aplicarea a 2-3 straturi subţiri decât a unui strat gros (pag. 294)

S2614109. Linerii A. în cazul în care conţin hidroxid de calciu, se folosesc la coafaj direct şi indirect B. nu realizează o bună izolare termică C. după cum le spune şi numele, se folosesc pentru trasarea de linii pe fundul cavităţilor D. sunt un fel de lacuri mai subţiri E. conţin răşini naturale sau sintetice dizolvate în solvenţi organici (pag. 296)

S2614110. Obturaţia de bază A. în cavităţile de adâncime medie, dacă dentina are un aspect normal, obturaţia de bază se poate face, printre altele cu ciment policarboxilat B. cimenturile antiseptice realizează baza propriu-zisă dar şi dezinfectează plaga dentinară C. substituie dentina alterată D. economiseşte din timpul necesar aplicării materialului de obturaţie coronară E. elimină zonele proeminente de pe fundul cavităţilor şi închide deschiderile accidentale ale camerei pulpare (pag. 302)

S2614111. Primingul (promovarea adeziunii) A. primerii anhidrii ce conţin acetonă nu se aplică decât o singură dată pentru a nu îndepărta DDR B. primerul se freacă cu un burete de unică folosinţă pe suprafaţa dentinară acoperită cu răşina adezivă pentru a pătrunde mai bine în ochiurile reţelei de colagen C. suprafaţa plăgii dentinare tratate cu primer trebuie să rămână lucioasă D. primerul transformă plaga dentinară hidrofilă într-o suprafaţă activă electrostatic, receptivă la formarea unor legături van der Waals E. solventul volatil al primerului evacuează apa din canaliculele dentinare şi reţeaua de fibrilară colagen (pag. 340)

272



Rezidentiat 2004

273


S2614112. Compomerii A. se obţin prin adausul de grupări acide carboxilice la lanţul principal al monomerului răşinilor convenţionale B. au constituit prilejul folosirii pentru prima dată a linerilor autoagravanţi C. sunt răşini compozite modificate prin adaosul de poliacizi D. primerii autogravanţi ai compomerilor au o activitate acidă slabă E. eficienţa primerilor autogravanţi ai compomerilor poate fi crescută printr o gravare acidă convenţională prealabilă aplicării primerului (pag. 346)

S2614113. Primeri autogravanţi A. permit păstrarea cepurilor de DDR, element de sigilare a plăgii dentinare B. graţie acidităţii reduse, demineralizează doar parţial DDR şi dentina subiacentă C. lungesc timpul de lucru prin faptul că trebuie lăsaţi să acţioneze un minut D. elimină consecinţele lavajului insuficient cum ar fi blocarea porilor prin produşi reziduali de demineralizare E. cresc riscul colabării fibrelor de colagen prin umectarea prea intensă (pag. 345)

S2614114. Hibridizarea dentinei uscate A. permite verificarea eficienţei gravării acide prin aspectul tipic alb-cretos al smalţului demineralizat uscat B. nu există riscul de supraumectare C. necesită o uscare intensă de circa 30 secunde după lavajul acidului D. dentina uscată este rehidratată cu un primer dizolvat în apă E. refacerea porilor iniţiali ai matricei dentinare demineralizate este grăbită prin aplicarea primerilor în soluţie apoasă (pag. 342)

S2814115. Indicatiile Biocalexului sunt: A. gangrena pulpara simpla B. parodontite apicale acute C. parodontite apicale cronice fistulizate D. aplicarea in 1/2 apicala a canalelor largi E. curburi accentuate ale 1/3 apicale a radacinii (pag. 218)

S2814116. Tehnica de condensare verticala la cald a gutapercii are ca dezavantaje A. necesita mult timp B. laborioasa C. reclama o largire excesiva a canalului D. frecventa mai mare a obturatiilor cu depasire E. consum mai mare de conuri de gutaperca (pag. 232)

S2814117. Tehnica Endotec are ca dezavantaje A. necesita mult timp B. laborioasa C. reclama o largire excesiva a canalului D. frecventa mai mare a obturatiilor cu depasire E. consum mai mare de conuri de gutaperca (pag. 229)

S2814118. Obturatia segmentara cu amalgam de argint are drept avantaje: A. nu necesita canale cu sectiune circulara

273



Rezidentiat 2004

274

B. C. D. E.


nu necesita ciment de sigilare nu se resoarbe asigura o buna sigilare necesita instrumentar endodontic special (pag. 239)

S2814119. Obturatia segmentara cu rumegus dentinar este indicata: A. foramen apical larg B. perforatii ale foramenului apical C. canale curbe D. canale inguste E. rezorbtii radiculare interne (pag. 241)

S2814120. Tehnica obturatiei de canal cu conuri calibrate nedeformabile este indicata: A. foramen apical larg B. perforatii ale foramenului apical C. canale curbe D. canale inguste E. rezorbtii radiculare interne (pag. 242)

S2814121. Obturatia de canal cu conuri metalice este indicata: A. canale inguste B. canale cu curbura accentuata C. canale ovale D. foramen apical larg E. rezorbtii radiculare interne (pag. 245)

S2914122. Dezavantajele sistemului Obtura: A. Poate produce rezorbtie radiculara interna B. Tehnica destul de laborioasa C. Dificultatea asigurarii unui debit uniform al gutapercii in canal D. Contractarea gutapercii prin racire, cu consecinte nedorite asupra calitatii sigilarii E. Poate produce anchiloza radacinii (pag. 237)

S2914123. Care din urmatoarele tehnici de obturatie de canal se realizeaza prin injectarea gutapercii ramolite prin incalzire: A. Condensarea verticala la cald B. Sistemul Ultrafil C. Tehnica McSpadden D. Sistemul FibreFill E. Sistemul Obtura (pag. 237)

S2914124. Dezavantajele folosirii conurilor de argint in obturatia de canal sunt: A. Flexibilitate mult mai mare decât a conurilor de gutaperca B. Radioopacitatea intensa a conului de argint comparativ cu alte materiale de obturatie de canal C. Dezobturare foarte dificila D. Formarea de produsi de coroziune citotoxici

274



Rezidentiat 2004

275


E. Iritarea permanenta a parodontiului apical in caz de depasire a constrictiei apicale (pag. 243)

S2914125. Avantajele folosirii conurilor de titan in obturatia radiculara: A. Sunt nedeformabile B. Au rigiditare superioara conurilor de argint C. Sunt biocompatibile D. Au rigiditate inferioara conurilor de argint E. Lipsa coroziunii (pag. 244)

275



Rezidentiat 2004

276


Tema nr. 15 Tratamentul parodontitelor apicale acute şi cronice BIBLIOGRAFIE: 5. M.Gafar, A. Iliescu - Endodonţie clinică şi practică, Ed.II, Ed.medicală, Bucureşti, 2002

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1315001. Factorii care conditioneaza severitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale NU sunt reprezentati de: A. Starea parodontiului apical dinainte de obturatie B. Volumul de substanta care a depasit apexul C. Calitatea materialului de obturatie D. Forma pe secţiune a canalului radicular E. Tipul de reactivitate individuala (pag. 251-252)

S1315002. in cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontita apicala cronica, NU se indica: A. Drenaj endodontal B. Lasarea deschisa a dintelui C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase D. Obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu E. Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic (pag. 259)

S1315003. in cazul secretiei seroase moderate pe canal, NU se indica: A. Tratamentul medicamentos cu antiseptice B. Cauterizarea chimica C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase D. Cauterizarea electrica E. Paste cu antibiotice (pag. 258)

S1315004. in parodontita apicala acuta hiperemica consecutiva depasirii apexului cu material de obturatie, este contraindocata: A. Expectativa B. Interventia chirurgicala C. Dezobturarea canalului radicular D. Administrarea de antialgice E. Infiltratia plexala cu novocaina 1% (pag. 256)

S1315005. in parodontita apicala acuta purulenta, faza endoosoasa, NU se practica: A. Drenaj endodontic B. Drenaj transosos C. Drenaj alveolar D. Medicaţie analgetica E. Pansament cu antiseptice (pag. 257)

276



Rezidentiat 2004

277


S1415006. Daca secretia se mentine in canal si dupa folosirea pansamentelor medicamentoase se poate recurge la obturatia provizorie a canalului cu: A. Dontisolon B. pasta Walkhoff C. ciment zinc oxid eugenol D. endometazona E. ciment fosfat de zinc (pag. 259)

S1515007. Administrarea antibioticelor in tratamentul parodontitelor apicale acute exudative purulente se recomanda in urmatoarele circumstante: A. in faza endoosoasa, cand drenajul este nesatisfacator si starea pacientului este alterata B. in faza endoosoasa, cand drenajul este nesatisfacator din diferite cauze C. in faza subperiostala D. in faza submucoasa E. Cand nu se poate face un tratament corect endodontic (pag. 254)

S1515008. Care din urmatoarele materiale cauzeaza cele mai mai reactii dureroase in cazul depasirii apexului: A. Produsele care contin aldehida formica B. Rasinile policondensate provenite din asocierea aldehidei formice cu rezorcina C. Eugenatul de zinc iodoformat D. Araldit E. Rasini cu epoxizi (pag. 251)

S1515009. Care din urmatorii factori conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale: A. Volumul de substanta care a depasit apexul B. Calitatea materialului de obturatie C. Vecinatatea unor formatiuni nervoase D. Tipul de reactivitate individuala E. Toate de mai sus (pag. 251)

S1515010. Tratamentul parodontitei apicale acute exudative seroase necesita: A. Spalaturi endocanaliculare cu solutii antiseptice B. Permeabilizarea apexului C. Dintele se alsa deschis D. Aplicarea de prisnite E. Toate de mai sus (pag. 257)

S1515011. Tratamentul parodontitei apicalearsenicale, forma grava, consta in: A. Extractia dintelui B. Chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos C. Aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice D. Protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial E. Toate de mai sus (pag. 256)

S1515012. Urmatoarele forme de parodontite apicale cronice nu beneficiaza de tratament conservator:

277



Rezidentiat 2004

278

A. B. C. D. E.


Granulom chistic Abces apical cronic Osteita paradentara Parodontita apicala cronica difuza progresiva Toate de mai sus (pag. 258)

S2115013. Care este doza maxima recomandata de acetat de prednison in tratamentul unei parodontite apicale acute exsudative seroase: A. 1 tb. de 5 mg / o data pe zi B. 1 tb. de 5 mg / 2 ori pe zi C. 1 tb. de 5 mg / 3 ori pe zi D. 1 tb. de 5 mg / 4 ori pe zi E. 1 tb. de 5 mg / 5 ori pe zi (pag. 253)

S2115014. Cele mai intense fenomene algice apar in obturatiile de canal cu depasire efectuate cu: A. Foredent B. AH 26 C. N 2 D. Ciment fosfat de zinc E. Eugenat de zinc iodoformat (pag. 251)

S2315015. Factorii care condiţionează severitatea manifestărilor clinice în depăşirile apicale NU sunt reprezentaţi de: A. Starea parodonţiului apical dinainte de obturaţie B. Volumul de substanţă care a depăşit apexul C. Calitatea materialului de obturaţie D. Forma pe secţiune a canalului radicular E. Tipul de reactivitate individuală (pag. 251-252)

S2315016. În parodontita apicală acută hiperemică consecutivă depăşirii apexului cu material de obturatie, este contraindicată A. Expectativa B. Intervenţia chirurgicală C. Dezobturarea canalului radicular D. Administrarea de antialgice E. Infiltraţii plexale cu novoacina 1 % (pag. 256)

S2315017. În parodontita apicală acută purulentă, faza endoosoasă, NU se practică A. Drenaj endodontic B. Drenaj transosos C. Drenaj alveolar D. Medicaţie analgetică E. Pansament cu antiseptice (pag. 257)

S2315018. În cazul secreţiei seroase abundente pe canal din parodontita apicală cronică, NU se indică: A. Drenaj endodontal B. Lăsarea deschisă a dintelui

278



Rezidentiat 2004

279


C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase D. Obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu E. Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic (pag. 259)

S2315019. În cazul secreţiei seroase moderate pe canal, Nu se indică: A. Tratamentul medicamentos cu antiseptice B. Cauterizarea chimică C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase D. Cauterizarea electrică E. Paste cu antibiotice (pag. 258- 259)

S2515020. Secreţia persistentă pe canal în tratamentul unei parodontite apicale cronice impune schimbarea pansamentului cu antiseptic cu un alt antiseptic după: A. O şedinţă B. 2 şedinţe C. 4 şedinţe D. 5 şedinţe E. 10 şedinţe (pag. 258)

S2615021. Ameloplastia A. este arta resculptării unei suprafeţe de smalţ care realizează un contact prematur B. trebuie să fie foarte bine acoperită cu amalgam pentru a evita cariile secundare C. se obturează cu compozit fluid realizându-se sigilarea şanţului D. nu este indicată dacă implică un contact centric E. este arta teşirii în unghi de 30º a marginii de smalţ a cavităţilor mari de clasa a I-a (pag. 210)

S2615022. Prepararea cavităţilor de clasa a II-a ce implică ambele suprafeţe proximale A. premolarul 1 mandibular: suportul micului cuspid vestibular poate fi conservat prin extinderea fazei ocluzale mai mult spre lingual B. molarul 1 maxilar: creasta oblică nu se desfiinţează ci se tunelizează C. molarul 2 maxilar: nu se pretează la cavităţi MOD din cauza dimensiunii reduse a coroanei D. după îndepărtarea dentinei cariate se aplică baza, se finisează marginile de smalţ şi se asigură forma de retenţie E. după îndepărtarea dentinei cariate se finisează marginile de smalţ, se asigură forma de retenţie şi se aplică baza (pag. 226)

S2615023. Prepararea cavităţilor de clasa a III-a obturate cu amalgam, la canini A. singura indicaţie o constituie gropiţa orală a caninilor superiori B. restaurarea cu amalgam este mai durabilă decât cele fizionomice, mai ales când există tendinţa de a pierde conturul şi contactul cu dintele adiacent C. coada de rândunică este obligatorie deoarece amalgamul nu aderă de dinte şi necesită o bună retenţie D. peretele oral se întâlneşte cu peretele axial în unghi ascuţit sau drept E. dacă marginea gingivală este în cement, se indică o bizotare uşoară (pag. 229)

S2615024. Prepararea cavităţilor de clasa a III-a obturate cu amalgam, la canini A. pentru o retenţie mai bună se va prepara un şanţ circular pe peretele axial B. pentru o retenţie mai bună se realizează un şanţ de a lungul unghiului diedru axio-vestibulo-gingival

279



Rezidentiat 2004

280


C. şanţul de retenţie subminează smalţul dar, cum aici nu acţionează forţe puternice, aceasta nu constituie o problemă D. dacă este necesară o coadă de rândunică, aceasta se va prepara stilizat, în formă de coadă de şoarece E. când cavitatea este pe suprafaţa mezială se extinde mai mult spre vestibular (pag. 231)

S2815025. Tratamentul parodontitei apicale cronice fistulizate: A. tratament de gangrena B. rezectie apicala C. radiculectomie D. extractie E. cauterizare electrica (pag. 260)

S2915026. In tratamentul parodontitei apicale acute exudative purulente la adulti, diclofenacul se administreaza dupa urmatoarea schema: A. 0,250g de 2 ori pe zi B. 0,250g o data pe zi C. 0,200g o data pe zi D. 0,200g de 5 ori pe zi E. 0,500g o data pe zi (pag. 253)

S2915027. In tratamentul parodontitei apicale acute exudative purulente la adulti, ampicilina se administreaza dupa urmatoarea schema: A. 0,250g de 4 ori pe zi B. 0,250g de 6 ori pe zi C. 0,500g o data pe zi D. 0,200g de 5 ori pe zi E. 0,500g de 2 ori pe zi (pag. 253)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1215028. Atitudinea terapeutica fata de parodontita apicala acuta arsenicala - forma usoara, cuprinde: A. tratament cu diatermie B. indepartarea pansamentului arsenical C. aplicarea in canal a unor mese imbibate in solutie de dimercaptopropanol D. introducerea de urgenta a pastelor cu antibiotice in canal E. se asteapta cedarea de la sine a fenomenelor patologice (pag. 256)

S1215029. Cauzele iatrogene ale persisitentei secretiei pe canal in parodontitele apicale cronice sunt: A. mese impinse dincolo de apex B. iritarea chimica a parodontiului prin exces de medicamente C. utilizarea incorecta a agentilor fizici D. pozitia dintelui pe arcada E. varsta bolnavului (pag. 258)

S1215030. Factorii care conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice din paroontita apicala acuta hiperemica generata de depasirea apexului cu material de obturatie sunt:

280



Rezidentiat 2004

281

A. B. C. D. E.


starea parodontiului apical inainte de efectuarea obturatiei volumul de substanta care a depasit apexul subdimensionarea conului de gutaperca calitatea acului Lentullo calitatea materialului de obturatie (pag. 251)

S1215031. Imobilizarea dintelui in vederea drenajului endodontic se poate realiza: A. bidigita, dintele fiind imobilizat intre police si index B. palmar C. monodigital D. prin confectionarea unei chei imobilizatoare de stentz E. prin blocaj cu fir continuu (pag. 252)

S1215032. In parodontita apicala acuta arsenicala forma grava se recomanda urmatoarea atitudine terapeutica: A. obturarea imediata coronara a dintelui B. extractia dintelui C. administrarea masiva de analgetice D. chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos E. aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice (pag. 256)

S1215033. In parodontitele apicale cronice cu persisntenta unei secretii seroase si moderate pe canal putem aplica urmatoarele metode terapeutice: A. tratament medicamentos cu antiseptice B. tratament cu paste cu antibiotice C. cauterizarea chimica sau electrica D. extractia dintelui E. rezectia apicala (pag. 258-259)

S1215034. in stadiul submucos al aprodontitei apicale acute exudative purulente, terapia este urmatoarea: A. drenaj endodontic B. ionoforeza endocanalicularacu enzime C. incizia mucoasei D. extractia dintelui si drenaj alveolar E. aplicarea unui aparat fix de imobilizare (pag. 257)

S1215035. In tratamentul general cu antibiotice al parodontitelor apicale exudative seroase se poate administra: A. Penicilina B. Ampicilina C. Fenilbutazona D. Diclofenac E. Tetraciclina (pag. 253)

S1215036. Parodontitele apicale acute cuprind in schema de tratament: A. premolarizarea

281



Rezidentiat 2004

282

B. C. D. E.


eliminarea cauzei inflamatiei asigurarea unei cai de drenaj pentru gazele de fermentatie temporizarea interventiei extractia (pag. 249)

S1215037. Pentru prevenirea evolutiei parodontitelor apicale acute exudative seroase spre forme purulente se recomanda instituirea unui tratament medicamentos cu: A. antibiotice B. anticoagulante C. antiinflamatoare nespecifice D. antialgice E. antiacide (pag. 253)

S1215038. Pentru realizarea tratamentului endodontic ca metoda de tratament a parodontitei apicale acute exudative seroase se recurge la urmatoarele tehnici: A. imobilizarea dintelui B. folosirea turbinei pentru a micsora vibratia C. anestezia D. administrarea masiva de aanalgetice pe cale generala E. extractia dintelui (pag. 252)

S1215039. Schema de tratament a parodontitei apicale cronice fistulizate cuprinde urmatorii timpi: A. tratament de gangrena B. se insista cu spalaturile pe traiectul dinte-fistula C. se face obturatie de canal in aceeasi sedinta daca s-a obtinut uscarea canalului D. se sutureaza fistula E. se obtureaza dintele retrograd (pag. 260)

S1215040. Schema de tratament a paroodntitelor apicale acute exudative purulente in stadiul endoosos cuprinde: A. drenaj endodontic asociat cu antibiotice B. drenajul combionat endodontic si osteotomie transmaxilara C. drenaj alveolar prin extractia dintelui D. medicatie analgetica, tranchilizanta E. extractie si reimplantare (pag. 257)

S1215041. Tratamentul parodontitelor apicale acute poate fi dictat de: A. profesia pacientului B. sexul pacientului C. reactivitatea individuala (tonusul reactiv individual) D. forma anatomo-clinica de inflamatie E. pozitia dintelui pe arcada (pag. 249)

S1315042. in cazul parodontitei apicale acute hiperemice consecutiv gangrenei pulpare, pasta cu antibiotice: A. Se aplica din prima sedinta B. Nu se aplica din prima sedinta

282



Rezidentiat 2004

283


C. Se mentine 48 de ore D. Se menţine minimum 72 ore E. Se mentine o saptamana (pag. 250)

S1315043. in cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontitele apicale cronice se indica: A. Drenajul endodontal B. Lasarea deschisa a dintelui C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase D. Obturaţia provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu E. Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic (pag. 259)

S1315044. in cazul secretiei seroase moderate din parodontita apicala cronica se practica: A. Tratament medicamentos cu antiseptice B. Tratament medicamentos cu antibiotice C. Cauterizarea chimica D. Cauterizarea electrica E. Realizarea unui abces medicamentos (pag. 259)

S1315045. in parodontita apicala acuta purulenta faza endoosoasa, se realizeaza: A. Drenajul endodontic B. Drenajul transosos C. Drenajul alveolar D. Medicaţia analgetica E. Pansament cu antiseptice (pag. 254,257)

S1315046. in parodontita apicala acuta purulenta, faza subperiostala, se realizeaza: A. Drenaj endodontic B. Pansament cu antiseptice C. Obturatie provizorie cu hidroxid de calciu D. Incizie mucoperiostala E. Toate de mai sus (pag. 254)

S1315047. in parodontita apicala hiperemica consecutiva acutizarii unui proces cronic preexistent se realizeaza: A. Tratament mecanic cu trepanarea apexului B. Tratament mecanic fara trepanarea apexului C. Aplicarea imediata de pansament oclusiv cu antiseptice (Walkhoff D. Lasarea deschisa a dintelui pentru cateva zile E. Obturatie de canal dupa incetarea secretiei (pag. 255)

S1315048. in parodontitele apicale cronice fistulizate: A. Se face tratament mecanic B. Se fac spalaturi cu antiseptice pe traiectul dinte-fistula C. Se aplica pansament cu antiseptice D. Se obtureaza chiar daca nu s-a oprit secreţia de pe canal E. Se poate executa chiuretajul periapical, dupa obturatia de canal

283



Rezidentiat 2004

284


(pag. 259-260)

S1315049. Tratamentul in parodontita apicala hiperemica consecutiva inflamatiei pulpare seroase presupune: A. Drenaj endodontic B. Drenaj transosos C. Rezectie apicala D. Extirpare pulpara E. Obturatie de canal in aceeasi sedinta (pag. 254,255)

S1315050. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutive gangrenei pulpare presupune: A. Tratament mecanic canalar B. Aplicarea de pansament cu antiseptice C. Aplicarea de paste cu antibiotice D. Pulpectomie E. Obturatie de canal in aceeasi sedinta (pag. 250,255)

S1315051. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutive inflamatiei pulpare purulente presupune: A. Extirpare pulpara B. Drenaj endodontic C. Drenaj transosos D. Pansament cu antiseptice sau antibiotice E. Obturatie de canal in aceeasi sedinta (pag. 255)

S1415052. Care sunt situatiile clinice in care nu se poate realiza drenajul endodontic: A. obturatii coronare de amalgam B. dinti acoperiti de coroane C. lucrari protetice cu ancoraj in canal D. corpi straini in canal E. radacini curbe (pag. 253)

S1415053. Cauzele persistentei secretiei pe canal sunt: A. apex larg deschis la copii si adolescenti B. largirea excesiva a apexului in timpul tratamentului mecanic C. mese impinse dincolo de apex D. tratamente endodontice incomplete E. canalele curbe (pag. 258)

S1415054. Daca secretia este seroasa si moderata se pot aplica urmatoarele metode de tratament: A. tratament medicamentos cu antiseptice si paste cu antibiotice B. cauterizarea chimica sau electrica C. crearea unei fistule artificiale D. rezectia apicala E. extractia dintelui (pag. 258-259)

S1415055. Factorii care conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale sunt:

284



Rezidentiat 2004

285

A. B. C. D. E.


starea parodontiului apical inainte de efectuarea obturatiei volumul de substanta care a depasit apexul calitatea materialului de obturatie topografia loco-regionala starea tesutului pulpar (pag. 251)

S1415056. In parodontitele apicale acute tratamentul medicamentos: A. este un tratament adjuvant B. poate fi administrat pe cale orala sau pe cale locala C. nu este necesar D. este un tratament principal E. poate fi administrat doar pe cale orala (pag. 249)

S1415057. Metoda chirurgicala aleasa in tratamentul parodontitelor apicale acute este in raport cu: A. forma anatomo-clinica a parodontitei apicale B. stadiul ei de evolutie C. conditiile topopgrafice locale D. conditiile topografice generale E. starea generala a pacientului (pag. 249)

S1415058. Parodontitele apicale acute necesita un tratament mai complex, care consta in: A. eliminarea cauzei inflamatiei, reprezentata in 99% din cazuri de o afectiune pulpara B. asigurarea unei cai de drenaj pentru gazele de fermentatie si produsele de lichefactie colectate in focarul inflamator C. asigurarea unei cai de drenaj pentru solutiile irigante D. realizarea rezectiei apicale E. simpla extirpare a tesutului pulpar (pag. 249)

S1415059. Pentru a realiza drenajul endodontic in parodontitele apicale, fara sa exacerbam durerile pacientului vom recurge la urmatoarele metode: A. imobilizarea dintelui B. folosirea turbinei pentru a micsora vibratia C. anestezia D. premedicatia antibiotica E. folosirea unei turatii cat mai joase pentru a nu produce trauma pulpara (pag. 252)

S1415060. Schema tratamentului parodontitelor apicale acute arsenicale - forme grave este: A. extractia dintelui B. chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos C. aplicarea de conuri cu antibiotice in alveola D. protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial E. protejarea alveolei cu o mesa aplicata profund (pag. 256)

S1415061. Schema tratamentului parodontitelor apicale acute hiperemice consecutive inflamatiei pulpare este: A. extractia dintelui sub protectie antibiotica B. extirparea pulpara si pansament cu antiseptice sau pasta cu antibiotice

285



Rezidentiat 2004

286


C. obturatie de canal in aceeasi sedinta D. obturatie de canal in sedinta urmatoare E. rezectie apicala (pag. 255)

S1415062. Semnele inflamatiei parodontale care se pot amplifica dupa aplicarea antibioticelor pe cale endodontica in tratamentul parodontitelor apicale acute sunt: A. durere B. tumefactie C. congestia mucoasei D. sensibilitate dentara E. alterarea culorii dentare (pag. 250)

S1415063. Tratamentul parodontitelor apicale cronice cu secretie abundenta si persistenta pe canal se face prin: A. drenaj endodontic urmat de tratament medicamentos B. obturatie provizorie cu hidroxid de calciu C. drenaj prin fistula medicamentoasa crata cu pasta iodoformata D. spalaturi pe traiectul dinte-fistula E. cauterizare chimica sau electrica (pag. 260)

S1415064. Tratamentul parodontitelor apicale cronice urmeaza in general aceleasi etape cu ale tratamentului gangrenei pulpare simple, cu unele modificari determinate de: A. lungimea de lucru B. persistenta secretiei pe canal C. existenta unor fistule D. medicatia folosita E. statusul general al pacientului (pag. 258)

S1515065. Cauzele persistentei secretiei pe canalele radiculare sunt urmatoarele: A. Apex larg deschis la copii si adolescenti B. Tratamente incepute imediat dupa stingerea unui proces acut de parodontita C. Largirea excesiva a apexului in timpul tratamentului mecanic D. Utilizarea unui antiseptic neadecvat E. Neasocierea agentilor fizici in tratamentul mecanic (pag. 258)

S1515066. Imobilizarea dintelui pentru a realiza drenajul endodontic se face prin urmatoarele metode: A. impingerea dintelui, dinspre oral spre vestibular, catre tabla osoasa vestibulara opusa B. Bidigital, dintele imobilizandu-se intre police si index C. Cu ajutorul unor chei din stentz D. Cu ajutorul unor dispozitive speciale E. Cu ajutorul ligaturilor realizate din sarma inoxidabila (pag. 252)

S1515067. in tratamentul parodontitei apicale acute arsenicale se aplica in canale: A. Mese imbibate cu solutie de dimercaptopropanol B. Mese burate cu pulbere de tanin C. Mese cu antiseptice

286



Rezidentiat 2004

287


D. Mese imbibate cu apa oxigenata E. Mese cu antibiotice (pag. 256)

S1515068. Schema de tratament a parodontitelor apicale cronice sufera unele modificari determinate de: A. Persistenta secretiei pe canal B. Existenta fistulelor C. Existenta modificarilor apicale D. Imaginile radiologice caracteristice E. Posibilitatile de tratament conservator (pag. 258)

S1515069. Schema de tratament in parodontitele apicale acute exudative purulente presupune realizarea: A. Drenajului endodontic asociat cu analgezice B. Drenajul endodontic asociat cu antibiotice C. Drenaj alveolar prin extractia dintelui D. Medicatie analgetica E. Medicatie tranchilizanta (pag. 257)

S1515070. Tratamentul inflamatiei postobturatie consta in: A. Tratament antiinflamator, antialgic B. Iradieri locale cu radiatii infrarosii C. Iradieri locale cu radiatii ultrascurte D. Infiltratii plexale cu novocaina solutie 5% - I-2 ml E. Prisnite cu ghiata, aplicate pe obraz (pag. 256)

S1515071. Tratamentul parodontitei apicale acute exudative purulente, in faza subperiostala, consta in: A. Drenaj endodontic B. Incizie mucoperiostala C. Aplicarea unei lame de dren D. Administrarea de analgetice E. Administrarea de antibiotice (pag. 254)

S1515072. Tratamentul parodontitei apicale acute hiperemice consecutiva gangrenei pulpare simple consta din: A. Aplicare de pasta cu antibiotice pentru 48 de ore sub pansament ocluziv B. Aplicare de pasta cu antibiotice pentru 48 de ore sub pansament semiocluziv C. Obturatia de canal daca durerile sunt pe cale de a ceda D. Obturatia de canal daca durerile au cedat E. indepartarea pastei cu antibiotice daca durerile cresc in intensitate (pag. 255)

S1515073. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutiva acutizarii unui proces cronic preexistent consta in: A. Tratament mecanic endocanalicular B. Trepanarea apexului pentru drenaj C. Obturatia de canal dupa oprirea secretiei pe canal D. Aplicarea de pasta cu antibiotice in canal pentru 42 de ore

287



Rezidentiat 2004

288


E. Rezectia apicala (pag. 255)

S2115074. Care sunt indicatiile terapeutice in parodontitele apicale cronice cu forme lezionale grave: A. Cauterizare chimica B. Cauterizare electrica C. Extractia dintelui D. Interventii chirurgicale endodontice cu conservarea dintelui E. Schimbarea medicatiei endodontice (pag. 260)

S2115075. Care sunt indicatiile terapeutice într-o parodontita apicala cronica cu secretie abundenta si persistenta pe canal: A. Cauterizare chimica B. Crearea unei fistule medicamentoase C. Cauterizare electrica D. Pansament endodontic cu hidroxid de calciu E. Rezectie apicala (pag. 259)

S2115076. Care sunt indicatiile terapeutice într-o parodontita apicala cronica fistulizata: A. Spalaturi pe traiectul dinte-fistula B. Chiuretaj apical prin fistula C. Cauterizare electrica D. Obturatie de canal în aceeasi sedinta daca se poate usca canalul E. Rezectie apicala (pag. 259-260)

S2315077. Tratamentul în parodontita apicală hiperemică consecutivă inflamatiei seroase pulpare presupune: A. Drenaj endodontic B. Drenaj transosos C. Rezecţia apicală D. Extirpare pulpară E. Obturaţie de canal în aceeaşi şedinţă (pag. 254-255)

S2315078. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutive inflamaţiei pulpare purulente presupune: A. Extirpare pulpară B. Drenaj endodontic C. Drenaj transosos D. Pansament cu antiseptice sau antibiotice E. Obturaţie de canal în aceeaşi şedinţă (pag. 255)

S2315079. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutive gangrenei pulpare presupune: A. Tratament mecanic canalar B. Aplicarea de pansament cu antiseptice C. Aplicarea de pastă cu antibiotice D. Pulpectomie E. Obturaţie de canal în aceeaşi sedinţă

288



Rezidentiat 2004

289


(pag. 250,255)

S2315080. În parodontita apicală hiperemică consecutiv acutizării unui proces cronic preexistent se realizează: A. Tratament mecanic cu trepanarea apexului B. Tratament mecanic fără trepanarea apexului C. Aplicarea imediată de pansament oclusiv cu antiseptice (Walkhoff) D. Lăsarea deschisă a dintelui pentru câteva zile E. Obturaţie de canal după încetarea secreţiei (pag. 255)

S2315081. În cazul parodontitei apicale acute hiperemice consecutiv gangrenei pulpare, pasta cu antibiotice: A. Se aplică din prima şedinţă B. Nu se aplică din prima sedinţă C. Se menţine 48 de ore D. Se menţine minimum 72 ore E. Se menţine o săptămână (pag. 250)

S2315082. În parodontita apicală acută purulentă, faza endoosoasă, se realizează A. Drenajul endodontic B. Drenaj transosos C. Drenaj alveolar D. Medicaţia analgetică E. Pansament cu antiseptice (pag. 254,257)

S2315083. În cazul secreţiei seroase abundente pe canal din parodontitele apicale cronice, se indică: A. Drenajul endodontal B. Lăsarea deschisă a dintelui C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase D. Obturaţia provizorie cu pastă pe bază de hidroxid de calciu E. Cauterizarea chimică cu acid tricloracetic (pag. 259)

S2315084. În parodontita apicală acută purulentă, faza subperiostală, se realizează: A. Drenaj endodontic B. Pansament cu antiseptice C. Obturaţie provizorie cu hidroxid de calciu D. Incizie muco-periosatală E. Toate de mai sus (pag. 254)

S2315085. În parodontitele apicale cronice fistulizate A. Se face tratament mecanic B. Se fac spălături cu antiseptice pe traiectul dinte-fistulă C. Se aplică pansament cu antiseptice D. Se obturează chiar dacă nu s-a oprit secreţia de pe canal E. Se poate executa chiuretajul periapical, după obturaţia de canal (pag. 259-260)

S2315086. În cazul secreţiei seroase moderate din parodontita apicală cronică se practică

289



Rezidentiat 2004

290

A. B. C. D. E.


Tratament medicamentos cu antiseptice Tratament medicamentos cu antibiotice Cauterizarea chimică Cauterizarea electric Realizarea unui abces medicamentos (pag. 259)

S2315087. Extractia dentara in caz de parodontita apicala purulenta se indica A. in diabet B. drenaj endodontic inefcient C. stare generala afectata D. boala de focar E. dinte fara valoare functionala (pag. 254)

S2315088. Terapia in parodontita acuta seroasa totala presupune: A. drenaj endodontic B. drenaj maxilar C. Antibioterapie D. Corticoterapie E. Antialgice (pag. 253)

S2315089. In tratamentul parodontitelor apicale cornice cu secretie abundenta pe canal presupune: A. drenaj endodontic B. obturatie cu hidroxid de calciu C. drenaj prin fistula medicamentoasa D. chiuretaj apical E. cauterizare chimica sa electrica (pag. 260)

S2315090. Modalitatile de drenaj intr-o parodontita apicala acuta sunt: A. Endodontic B. Parodontal C. Transinusal D. Transmaxilar E. Combinat (pag. 249)

S2315091. Factorii de care depinde intensitaea manifestarilor clinice in parodontitele apicale: A. Starea parodontiului apical inainte de efectuarea obturatiei B. Volumul de substanta care a depasit apexul C. Topografia locoregionala D. Patologia dintelui afectat E. Calitatea materialului de obturatie (pag. 251)

S2515092. Rezecţia apicală are următoarele indicaţii A. Curburi radiculare exagerate B. Anomalii de formă ale rădăcinilor C. Distrofii calcare intraradiculare D. Imposibilitatea dezobturării canalului

290



Rezidentiat 2004

291


E. Corp străin pe canal în treimea apicală (pag. 262)

S2615093. Parodontita apicală acută hiperemică, ce este complicaţia unei inflamaţii acute, se tratează prin: A. Extirparea pulpei. B. Tratament medicamentos endodontic cu pastă cu antibiotice pentru 48 ore, sub pansament ocluziv. C. Tratament medicamentos endodontic cu antiseptice pentru 48 ore, sub pansament ocluziv. D. Se lasă dintele deschis pentru 24-48 ore înainte de instituirea tratamentului. E. Toate de mai sus. (pag. 249-250)

S2615094. Factorii care condiţionează intensitatea manifestărilor clinice în depăşirile apicale sunt: A. Starea pulpei dentare înaintea tratamentului endodontic. B. Starea parodonţiului apical înaintea tratamentului endodontic. C. Afecţiuni generale ale pacientului. D. Calitatea materialului de obturaţie radiculară. E. Toate de mai sus. (pag. 251)

S2615095. Parodontita apicală acută hiperemică, ce este complicaţia gangrenei simple, se tratează prin: A. Aplicarea de pansamente cu soluţii antiseptice nu este recomandată. B. Aplicarea de pansamente cu paste antibiotice pentru 48 ore, începând din prima şedinţă. C. Aplicarea de pansamente cu paste antibiotice nu este recomandată, deoarece poate accentua inflamaţia periapicală. D. Dintele se lasă deschis 24-48 ore. E. Nici una din metodele de mai sus. (pag. 250)

S2615096. Tratamentul parodontitei apicale acute exudative purulente în fază endoosoasă se face prin: A. Incizia mucoasei şi aplicarea unui tub de dren pentru 24 ore. B. Tratamentul endodontic se amână până la dispariţia durerii la percuţie în ax. C. Drenaj andodontic şi analgetice. D. Drenaj transosos asociat cu drenajul endodontic. E. Aplicarea de pansamente andodontice cu pastă de antibiotice. (pag. 254)

S2615097. Tratamentul parodontitelor apicale cronice cu persistenţa pe canal a unei secreţii abundente se face astfel: A. Drenaj endodontic şi pansament cu pastă cu antibiotice pentru 48 ore. B. Aplicarea de filamente sterile sau bulete de vată sub pansament ocluziv. C. Drenaj endodontic după care dintele se lasă deschis. D. Spălături repetate cu soluţii antiseptice timp de 8-10 zile. E. Obturaţia provizorie a canalului radicular cu pastă de hidroxid de calciu sau pastă Walkhoff. (pag. 259)

S2615098. Cavităţi de clasa a I-a restaurate cu amalgam A. sunt de domeniul trecutului, este interzisă folosirea amalgamului în această situaţie B. în cazul unor cavităţi foarte extinse, amalgamul poate favoriza fractura coronară şi se preferă un onlay sau o coroană de înveliş C. la pacienţii cu carioactivitate crescută, obturaţiile de amalgam sunt de preferat incrustaţiilor D. restaurarea cu amalgam este indicată la tineri deoarece există posibilitatea apariţiei în viitor a cariilor proximale

291



Rezidentiat 2004

292


E. obturaţie voluminoasă de amalgam este mai economică decât o coroană de porţelan deoarece costul acesteia din urmă nu se amortizează decât în câteva zeci de ani (pag. 208)

S2615099. Obturarea cu amalgam: prepararea cavităţii de clasa a I-a în cazul cariilor avansate şi extinse A. dacă are loc deschiderea camerei pulpare se face coafaj indirect şi pulpotomie B. se aplică o bază de hidroxid de calciu cu grosime de 0,5-0,75 mm C. se evită amalgamul cu particule sferice deoarece trebuie condensat mai puternic D. printre altele, sporirea formei de rezistenţă se poate realiza şi prin îndepărtarea unor structuri dentare slabe E. dacă grosimea dentinei restante până la pulpă este apreciată la mai puţin de un milimetru, se lucrează cu digă (pag. 211)

S2615100. Prepararea cavităţii compuse de clasa a I-a în fosa distală şi şanţul palatinal A. înaintea preparării se marchează punctele de contact cu hârtie de anticipaţie şi se fixează cu ligatură în opt B. se indică atunci când fosa distală şi şanţul palato-ocluzal sunt defecte şi se găsesc unul în continuarea celuilalt C. lăţimea ideală a cavităţii în sens mezio-distal nu va depăşi 1 mm D. în cazul dinţilor mici se va ţine freza pară (330 sau 245) înclinată uşor spre distal E. în cazul dinţilor voluminoşi se va ţine freza pară (330 sau 245) paralel cu axul lung al coroanei (pag. 212)

S2615101. Prepararea cavităţii compuse de clasa a I-a în fosa distală şi şanţul palatinal A. în mod obişnuit nu necesită retenţii suplimentare dar se pot sculpta şănţuleţe în unghiurile mezio-axiale şi disto-axiale B. palatinal, peretele axial este bine să se găsească la o adâncime uniformă de 1,5 mm C. se îndepărtează dentina cariată cu freze globulare potrivite D. la persoane tinere nu se obturează ci se sigilează, indiferent de profunzime E. este indicat să se sculpteze cavitatea în fosă, mai degrabă la nivelul crestei decât pe cuspidul distopalatinal (pag. 212)

S2615102. Prepararea cavităţii de clasa a I-a C pentru amalgam A. prepararea nu trebuie să fie conservativă deoarece suprafaţa palatinală este suficient de întinsă B. aici smalţul este subţire deci penetrarea iniţială nu va depăşi 1-1,2 mm C. dacă există un "dens in dente” în incisivul lateral, acesta poate fi restaurat profilactic pentru a preveni pierderea dintelui prin carie D. dacă este necesară retenţia, se realizează o cavitate suplimentară de retenţie pe una din suprafeţele proximale ale dintelui E. nu se foloseşte freza 666 deoarece ar putea deschide camera pulpară, ci se preferă freza 69 (a cărei acţiune este mai blândă) (pag. 214-215)

S2615103. Prepararea cavităţii de clasa I A A. premolarii superiori pot fi lipsiţi de şanţul ocluzal datorită prezenţei unui cuspid vestibular voluminos B. pentru a prepara cavităţi în fosetele primului premolar inferior, freza se înclină la 45º corespunzător înclinaţiei suprafeţei ocluzale a acestor dinţi C. dacă al doilea premolar inferior are trei cuspizi, şanţul lingual suplimentar poate fi abordat prin ameloplastie D. la molarii superiori se încearcă să se păstreze şi să nu se submineze creasta oblică de smalţ E. spre deosebire de molarii superiori, la molarii inferiori şanţurile ocluzale sunt mai şterse şi nu se continuă niciodată cu cele de pe faţa vestibulară (pag. 216)

S2615104. Prepararea cavităţilor de clasa a II-a obturate cu amalgam

292



Rezidentiat 2004

293


A. când leziunea carioasă este adâncă şi extinsă, incrustaţia este de preferat obturaţiei cu amalgam B. când caria proximală coexistă cu carii vestibulare şi orale, este de preferat realizarea unei coroane de înveliş C. existenţa simultană a obturaţiilor de amalgam şi a unor lucrări de aur poate provoca bimetalism D. mercurul conţinut de amalgam, face ca aceste obturaţii să fie foarte scumpe E. nu se prepară cavităţi retentive deoarece există bonding pentru amalgam (pag. 217)

S2615105. Prepararea cavităţii de clasa a V-a obturate cu amalgam, pe caninul mandibular A. amalgamul este materialul de elecţie în cazul unei incidenţe crescute a cariei B. conturul cavităţii nu trebuie să se extindă decât atât cât să cuprindă leziunea C. se vor măsura cu grijă pereţii; ei trebuie să aibă: gingival 4/3 mm, incizal 1-1/4 mm iar peretele axial se va găsi la o adâncime uniformă de 0,75-1 mm D. pereţii mezial, distal, incizal şi gingival diverg spre axial deci asigură o retenţie corespunzătoare E. pentru sporirea retenţiei se pot realiza şanţuri în unghiurile diedre axio-gingival şi axio-incizal (pag. 232)

S2615106. Prepararea cavităţii de clasa a VI-a obturată cu amalgam A. se pătrunde în leziune cu o freză con invers şi se extinde pe pantele cuspidiene B. retenţia se realizează cu freza roată, subminând smalţul C. adâncime de 1,5 mm este suficientă pentru a oferi rezistenţă D. este indicată şi în restaurarea foselor hipoplazice de pe vârful cuspizilor E. în timpul realizării retenţiei trebuie să avem grijă să nu subminăm smalţul (pag. 234)

S2615107. Prepararea cavităţii în cazul leziunilor cervicale extinse în vederea obturării cu amalgam A. în jumătatea distală a cavităţii se poate lucra cu bizotatoare sau dălţi tăietoare de unghiuri B. cei mai afectaţi sunt incisivii superiori C. când piesa de mână nu poate fi utilizată se încearcă cu un aparat de detartraj ultrasonic D. cu bizotatorul de prag gingival se lucrează în jurul curburilor şi peretelui axial E. se prepară cu freza con-invers pe feţele V şi O şi cu globulară pe feţele proximale (pag. 234)

S2815108. In tratamentul parodontitelor apicale acute exudative seroase se folosesc: A. penicilina – 400.000 UI – injectii i.m. la 6 ore B. penicilina – 400.000 UI – injectii i.m. la 12 ore C. ampicilina – capsule operculate 0,500 g de 6 ori pe zi D. tetraciclina – drajeuri a 0,250 g de 6 ori pe zi E. tetraciclina – drajeuri a 0,250 g de 4 ori pe zi (pag. 253)

S2815109. In parodontita apicala acuta purulenta stadiul endoosos tratamentul consta in: A. drenaj endodontic B. osteotomie transmaxilara C. drenaj alveolar D. medicatie analgetica E. incizie mucoperiostala (pag. 257)

S2815110. Tratamentul parodontitelor apicale acute exudative purulente (stadiul subperiostal) consta in: A. drenaj endodontic B. osteotomie transmaxilara

293



Rezidentiat 2004

294


C. drenaj alveolar D. medicatie analgetica E. incizie mucoperiostala (pag. 257)

S2815111. Tratamentul parodontitelor apicale acute exudative purulente (stadiul submucos) consta in: A. drenaj endodontic B. osteotomie transmaxilara C. drenaj alveolar D. medicatie analgetica E. incizie mucoperiostala (pag. 257)

S2815112. In forma grava a parodontitelor apicale arsenicale, tratamentul este: A. aplicarea de mese imbibate cu pulberi de tanin B. aplicarea de mese imbibate cu solutii de dimercaptopropanol C. extractia dentara D. aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice E. tratamentul mecanic de canal (pag. 256)

S2815113. Tratamentul parodontitelor apicale cronice cu secretie moderata si persistenta pe canal se face cu: A. tratament cu antiseptice B. cauterizare chimica C. cauterizare electrica D. obturatie provizorie cu pasta iodoformata E. chiuretaj apical (pag. 260)

S2815114. Tratamentul parodontitei apicale cu secretie abundenta si persistenta pe canal se face cu: A. tratament cu antiseptice B. cauterizare chimica C. cauterizare electrica D. obturatie provizorie cu pasta iodoformata E. chiuretaj apical (pag. 260)

S2815115. Tratamentul parodontitei apicale cu secretie abundenta si persistenta pe canal se face cu: A. drenaj endodontic B. chiuretaj apical C. rezectie apicala D. radiculectomie E. cauterizare chimica (pag. 260)

S2815116. Tratamentul parodontitei apicale cronice cu forme lezionare grave se face cu: A. tratament de gangrena B. rezectie apicala C. radiculectomie D. extractie E. cauterizare electrica

294



Rezidentiat 2004

295


(pag. 260)

S2915117. Antiinflamatoarele ce se folosesc in tratamentul parodontitei apicale acute exudative seroase pot fi: A. Algocalmin B. Acetat de hidrocortizon C. Acetat de prednison D. Fenilbutazona E. Toate de mai sus (pag. 253)

S2915118. Extractia dintilor cu parodontita apicala acuta exudativa purulenta e indicata: A. Cand nu se poate face tratament endodontic corect B. Stare generala alterata C. Imposibilitatea pacientului de a continua tratamentul D. Se face de cate ori e posibil la cald E. Se face dupa incetarea fenomenelor inflamatorii acute (pag. 254)

S2915119. Tratamentul parodontitei apicale acute hiperemice consecutive inflamatiei seroase pulpare consta in: A. Extirpare pulpara B. Drenaj endodontic C. Obturatie de canal in aceeasi sedinta D. Osteotomie transmaxilara E. Aplicare de pansament cu antiseptice sau pasta cu antibiotice (pag. 255)

295



Rezidentiat 2004

296


Tema nr. 16 Morfologia parodontitului marginal BIBLIOGRAFIE: 3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaţa Medicală românească, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1216001. Baza santului gingival o constituie A. epiteliul sulcular B. conturul coronar al epiteliului jonctional C. epiteliul adamantin redus D. insertia epiteliala E. jonctiunea amelo-dentinara (pag. 34)

S1216002. Celulele periferice situate pe suprafata convexa a mugurelui dentar formeaza A. stratul adamantin extern B. stratul adamantin intern C. lamina dentara primara D. teaca Hertwig E. stratul epitelial (pag. 17)

S1216003. Primul stadiu al eruptiei dentare pasive se caracterizeaza prin A. aparitia fenomenului de atritie B. epiteliul jonctional este localizat in egala masura pe smalt si pe cement C. epiteliul jonctional si baza santului gingival sunt pe smalt D. epiteliul jonctional s-a retras spre apical pe suprafata cementului E. baza santului gingival se situeaza la nivelul jonctiunii smalt-cement (pag. 22)

S1416004. Adancimea santului gingival este in medie: A. 2 mm B. 1,5 mm C. 1 mm D. 1,8 mm E. 2,2 mm (pag. 34)

S1416005. Gingia fixa are o inaltime verticala de: A. 3-5 mm B. 1-9 mm C. 5-9 mm D. 1-5 mm E. 3-9 mm (pag. 26)

S1416006. Mobilitatea dentara fiziologica are valori cuprinse intre: A. 0,05-0,1 mm

296



Rezidentiat 2004

297

B. C. D. E.


0,1-0,15 mm 0,15-0,2 mm 0,2-0,25 mm 0,25-0,3 mm (pag. 57)

S1516007. Coroana clinica este: A. portiunea dintelui acoperita de smalt; B. portiunea dintelui acoperita de cement; C. portiunea dintelui vizibila deasupra gingiei; D. mai mica decat coroana anatomica in cazul retractiei gingivale; E. mai mare decat coroana anatomica in cazul unei hipertrofii sau hiperplazii gingivale. (pag. 21)

S1516008. Osul medular: A. este cel mai bogat reprezentat la nivelul tuberozitatii maxilare; B. este cel mai bogat reprezentat la nivelul caninilor inferiori; C. este alcatuit din numeroase spatii captusite de ectoderm; D. contine maduva osoasa cu functie proteolitica; E. se mai numeste si os fasciculat. (pag. 46)

S1616009. Principalele grupe de fibre ale ligamentului periodontal sunt: A. fibrele dento-gingivale B. fibrele dento-alveolare C. fibrele transgingivale D. fibrele circulare E. fibrele apicale. (pag. 44)

S1616010. Sistemul ligamentului supraalveolar indeplineste urmatoarele roluri A. impiedica fixarea si mentinerea gingiei pe dinte la un nivel constant in timpul eruptiei active B. participa la sinteza diferitelor tipuri de colagen C. formeaza o bariera in calea agresiunii microbiene D. inlesneste proliferarea epiteliului jonctional si sulcular in desmodontiu E. asigura nutritia si regenerarea osului alveolar. (pag. 55)

S2116011. Adancimea medie a santului gingival este de: A. 1 mm. B. 1.5 mm. C. 1,6 mm. D. 1,8 mm. E. 3 mm. (pag. 34)

S2116012. Mucoasa gingivala este: A. Senzoriala B. Jugala C. Alveolara D. De captusire E. Masticatorie

297



Rezidentiat 2004

298


(pag. 24)

S2316013. Stratul intern al sacului dentar: A. este format din osteoblaste care contribuie activ la formarea de os B. deriva din epiteliul adamantin C. contribuie la formarea cementului radicular D. capatul sau intern este ancorat in osul alveolar E. se formeaza in luna a 3 a de viata intrauterina (pag. 18)

S2316014. Mucoasa masticatorie este formată de: A. mucoasa de pe suprafaţa dorsală a limbii B. mucoasa de pe suprafaţa ventrală a limbii C. mucoasa care acopera bolta paltina osoasa D. mucoasa jugală E. mucoasa labială (pag. 24)

S2316015. Pozitia gingiei fata de dinte depinde de: A. Tipul constitutional B. eruptia dentara C. traumatisme directe D. traumatisme ocluzale E. toate de mai sus (pag. 28)

S2316016. celule Langerhans: A. au fost descrise in 1945 B. fac parte din epiteliul gingival C. se multiplica in cement D. declanseaza un raspuns imun nespecific E. provin din smalt (pag. 31)

S2316017. Urmatoarele afirmatii despre santul gingival nu sunt adevarate: A. este spatiul situat intre suprafata dintelui si epiteliu B. adincimea sa variaza in mod normal intre 1-3mm C. adincimea sa este in medie de 1,8 mm D. adincimea clinica a santului corespunde cu adincimea histologica E. este delimitat intern de dinte (pag. 34)

S2316018. Mobilitatea dentara este rezultatul a doua faze de deplasare dentara: A. desmodontala, prin deformarea elastica a spatiului dento-alveolar B. alveolara, pe seama compresiunii elastice a peretelui alveolar C. alveolara,reprezinta mobilitatea fiziologica secundara a dintelui D. desmodontala, reprezinta mobilitatea fiziologica primara a dintelui E. raspunsurile A si C sunt corecte (pag. 57)

S2516019. Creşterea volumului de lichid gingival se constată în: A. Cursul nopţii

298



Rezidentiat 2004

299

B. C. D. E.


În urma folosirii antipireticelor Dimineaţa Seara În lipsa periajului (pag. 34)

S2616020. Perturbarea formării matricei organice a smalţului A. apare în carenţa gravă de vitamină PP la adulţi B. apare în carenţa de vitamină C, dar numai când produce microchisturi cerebrale care la rândul lor, prin modificarea metabolismului neurotransmiţătorilor va produce tulburări pulpare C. prezenţa în dietă a magneziului, clorului, sulfului, seleniului, fierului şi aluminiului previne apariţia acestor perturbări D. poate fi cauzată alimentaţia săracă în hidroxiapatită E. dietele bogate în zahăr produc o matrice a smalţului neomogenă, în "fagure de miere” (pag. 33)

S2616021. Funcţiile salivei A. ofensivă (anihilarea florei patogene) B. absorbtivă (absorbţia câtorva substanţe sau medicamente cum ar fi nitroglicerina) C. secretorie (diverse substanţe organice precum mucina sau hormoni precum amilaza) D. favorizarea percepţiei senzoriale prin receptorii tactili de pe limbă E. digestivă (prin amilaza salivară) (pag. 35)

S2616022. Saliva A. vâscozitatea salivei este dată de conţinutul de vâsc B. conţine calciu atomizat, ionizat şi liofilizat C. conţine lipide: mucină, staterină D. conţine sisteme tampon precum esteraze nespecifice şi peroxidaza E. conţine sistemul tampon fosfat anorganic (pag. 40)

S2816023. Adancimea medie a santului gingival este de: A. 1,0 mm B. 1,3 mm C. 1,5 mm D. 1,8 mm E. 1,9 mm (pag. 34)

S2816024. Cresteri ale volumului de lichid gingival se constata: A. dimineata B. prin masaj gingival C. in sarcina D. in urma folosirii contraceptivelor E. toate de mai sus (pag. 34)

S2916025. Adancimea medie a santului gingival este de: A. 1 mm B. 2 mm C. 1,8 mm

299



Rezidentiat 2004

300


D. 3 mm E. 1,4 mm (pag. 34)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1216026. Mucoasa de captusire a cavitatii orale prezinta urmatoarele caracteristici A. este puternic keratinizata B. prezinta o submucoasa formata din tesut conjunctiv lax C. este specializata in receptarea stimululor care produc senzatii gustative D. acopera bolta palatina osoasa E. este slab keratinizata (pag. 24)

S1216027. Care din urmatoare functii sunt caracteristice desmodontiului si ligamentului periodontal A. functia senzitiva B. functia colageno-formatoare C. mezializarea fiziolofica D. functia de implantare E. functia de nutritie (pag. 51-52)

S1216028. Care din urmatoarele elemente se gasesc in lichidul santului gingival A. aminoacizi B. fibrinogen C. sistemul lactoperoxidazei cu rol in corectarea pH-lui D. fibre de colagen si elastina E. fibre de oxytalan (pag. 35)

S1216029. Care din urmatoarele tipuri de fibre gingivale se gasesc in structura ligamentului supraalveolar A. fibre semicirculare B. fibre transseptale C. fibre transalveolare D. fibre transgingivale E. fibre intergingivale (pag. 38)

S1216030. Care din urmatorii factori controleaza rezorbtia osoasa A. gama-interferonul B. limfotoxine C. acidul arahidonic D. factor de necroza a tumorilor ( TNF-ß ) E. factor de transformare a cresterii ( TGF-ß ) (pag. 54)

S1216031. Care sunt componentele gingiei A. papila interdentara B. marginea gingivala libera C. mucoasa alveolara

300



Rezidentiat 2004

301


D. frenul labial E. gingia fixa (pag. 25)

S1216032. Eruptia dentara activa se caracterizeaza prin A. coroana anatomica este egala cu coroana clinica B. radacina anatomica este egala cu radacina clinica C. apozitie de os alveolar D. coroana clinica este mai mare decit coroana anatomica E. deplasarea dintelui spre planul ocluzal fara modificarea nivelului epiteliului jonctional (pag. 21-22)

S1216033. Gingia fixa se caracterizeaza prin A. prezinta o inaltime verticala cuprinsa intre 0,5-2 mm B. prezinta o inaltime verticala cuprinsa intre 1-9 mm C. este mai inalta pe fata linguala a frontalilor inferiori D. adera ferm de dinte E. adera de osul alveolar (pag. 26)

S1216034. Sratul bazal al epiteliului gingival oral este foemat din A. celulu Langerhans B. celule germinative C. melanocite D. tonofibrile E. keratina (pag. 30)

S1316035. Despre gingia fixa se poate spune ca: A. lipseste la copii B. are o inaltime cuprinsa intre 1 si 9 mm C. nu se modifica cantitativ in timpul vietii D. are o inalţime mai mare la maxilar decat la mandibula E. constituie o zona de rezistenta impotriva retractiei determinata de periaj (pag. 26)

S1316036. Forma papilei interdentare este de: A. platou cand lipseste punctul de contact B. sa la dintii cu puncte de contact stranse C. cort cu o depresiune pe muchia superioara la dintii laterali posteriori D. piramida la dinţii laterali posteriori E. piramida in regiunea frontala (pag. 25)

S1316037. Forma si volumul papilei interdentare variaza in raport cu: A. varsta B. incongruenta dento-alveolara cu spatiere C. incongruenta dento-alveolara cu inghesuire D. cantitatea de gingie atasata E. agresiunea mecanica a periajului (pag. 26)

301



Rezidentiat 2004

302


S1316038. intre celulele corionului gingival se gasesc numerosi fibroblasti care au rolul de: A. sinteza diferitelor tipuri de colagen B. sinteza acidului hialuronic C. mentin integritatea corionului gingival D. resorbţia si modelarea tramei fibrilare de colagen E. numarul lor scade in inflamatiile subacute si cronice (pag. 37)

S1316039. Osul alveolar propriu-zis se mai numeste si: A. os alveolar sustinator B. lamina dura C. lamina cribriforma D. os medular E. corticala externa (pag. 45)

S1316040. Pozitia gingiei fata de dinte depinde de: A. eruptia dentara B. cantitatea de tesut conjunctiv C. linia muco-gingivala D. adancimea sulcusului gingival E. varsta (pag. 28)

S1316041. Principalele grupe de fibre ale ligamentului parodontal sunt: A. fibrele crestei alveolare B. ligamentul circular C. fibrele orizontale D. fibrele semicirculare E. fibrele dento-dentare sau transseptale (pag. 44)

S1316042. Principalele tipuri de celule din desmodontiu sunt: A. fibroblasti B. osteoblasti C. odontoblasti D. cementoblasti E. celule nediferentiate (pag. 43)

S1316043. Proprietatile lichidului gingival sunt A. indepartarea mecanica din santul gingival a materialului fluid sau sub forma de particule straine, unele cu actiune antigenica B. scade in sarcina si in urma folosirii contraceptivelor orale C. scade cantitativ dupa periajul corespunzator D. creste cantitativ in cursul inflamaţiei gingivale E. impiedecarea insertiei epiteliale prin continutul de proteine plasmatice (pag. 34)

S1316044. Raportul topografic intre cement si smalt poate fi: A. cementul acopera smaltul cervical in 30% din cazuri B. smaltul acopera cementul in 60-65% din cazuri

302



Rezidentiat 2004

303


C. cementul vine in contact cu smaltul in 30% din cazuri D. normal cementul intotdeauna intalneste smalţul cervical E. intre smalt si cement exista o mica portiune de dentina descoperita in 5-10% din cazuri (pag. 40)

S1316045. Sacul dentar care deriva din mezenchim formeaza: A. structurile parodontiului de sustinere B. structurile parodontiului de acoperire C. desmodontiul D. osul alveolar E. organul smaltului (pag. 18)

S1416046. Cresteri ale volumului de lichid gingival se constata: A. seara B. in cursul masticatiei C. in sarcina D. in inflamatia gingivala E. prin periaj (pag. 34)

S1416047. Epiteliul oral este format din urmatoarele straturi: A. granulos B. cornos C. bazal D. spinos E. lamelar (pag. 29)

S1416048. Gingia fixa: A. adera ferm de dinte si osul alveolar subiacent B. are o inaltime mai mare la mandibula decat la maxilar C. este mai inalta pe fata vestibulara a molarului unu mandibular D. este foarte ingusta la molarul doi si trei mandibular E. constituie o zona de rezistenta impotriva tendintei de retractie si deplasare ale marginii gingivale libere (pag. 26)

S1416049. Pozitia gingiei fata de dinte depinde de: A. eruptia dentara B. varsta C. sex D. traumatisme E. tipul constitutional (pag. 28)

S1416050. Raportul topografic intre cement si smalt poate fi: A. cementul acopera smaltul cervical in 60-65% din cazuri B. cementul acopera smaltul cervical in 30% din cazuri C. cementul vine in contact cu smaltul cervical in 30% din cazuri D. cementul vine in contact cu smaltulin 60-65% din cazuri E. cementul nu se intalneste cu smaltul in 5-10% din cazuri (pag. 45)

303



Rezidentiat 2004

304


S1416051. Zonele cele mai bogate in os medular sunt: A. molarii si premolarii superiori B. molarii si premolarii inferiori C. incisivii si caninii superiori D. incisivii si caninii inferiori E. tuberozitatea maxilara (pag. 46)

S1516052. Cementoblastii: A. se diferentiaza din a 6-a saptamana de viata intrauterina; B. elaboreaza proteoglicani si glicoproteine; C. activitatea lor inceteaza odata cu sfarsitul vietii intrauterine; D. contribuie la migrarea orizontala a dintelui; E. se formeaza prin depunerea ionilor de Mg sub forma de lamele. (pag. 20)

S1516053. Formele de uzura pe care le sufera dintii in timpul derularii functiilor aparatului dentomaxilar sunt: A. atritia; B. egresiunea; C. extruzia; D. abfractia; E. eroziunea. (pag. 55)

S1516054. Gingia fixa: A. are o inaltime verticala cuprinsa intre 1-6 mm; B. are o inaltime verticala cuprinsa intre 1-9 mm; C. este mai inalta la maxilar decat la mandibula; D. este mai inalata pe fata linguala a primului molar mandibular; E. este foarte ingusta la molarii II si III mandibulari. (pag. 26)

S1516055. Glicozaminoglicanii din corionul gingival sunt reprezentati de: A. acidul hialuronic; B. condroitin sulfatii; C. melaninsulfat; D. laminina; E. tenascina. (pag. 36)

S1516056. Implantarea dentara depinde de: A. latimea radacinilor; B. numarul radacinilor; C. densitatea cementului radicular; D. suprafata radacinilor; E. sexul persoanei. (pag. 53)

S1516057. Oasele alveolare: A. se formeaza prin osificare ectodermala incepand din saptamana a 4-a de viata; B. se formeaza prin osificare dinspre exterior spre interior;

304



Rezidentiat 2004

305


C. sunt intr-o permanenta remaniere de la formarea si pana la sfarsitul vietii; D. se unesc in mod complet la baza maxilarului si arcada bazala a mandibulei E. au drept principale celule formatoare osteoclastii. (pag. 21)

S1516058. Vasele limfatice capilare de la nivelul parodontiului marginal se deosebesc de capilarele sangvine prin: A. absenta hematiilor in lumen; B. prezenta laminei bazale in jurul vaselor; C. prezenta unor valve in lumen; D. endoteliul nu prezinta intreruperi intercelulare; E. prezenta laminei dure in jurul vaselor. (pag. 50)

S1616059. Celulele din desmodontiu sunt reprezentate de: A. celule mezenchinale nediferentiate B. fibroblasti C. osteoblasti D. odontoblasti E. odontoclaste. (pag. 43)

S1616060. Corionul gingival este format din A. substanta fundamentala B. macrofage, monocite, plasmocite C. fibre de colagen si elastina D. resturi epiteliale Malassez E. fibrele lui Sharpey. (pag. 35)

S1616061. Fibroblastii, celulele cele mai numeroase ale tesutului conjunctiv gingival au urmatoarele functii: A. produc histamina, prezenta in stadiile incipiente de inflamatie B. produc heparina, care are actiune antiinflamatoare si de control a resorbtiei osoase C. produc proteoglicani si glicoproteine D. participa la sinteza diferitelor tipuri de colagen E. au rol activ in resorbtia si remodelarea tramei fibrilare de colagen. (pag. 37)

S1616062. Lichidul gingival contine: A. elemente celulare; leucocite polimorfonucleare, limfocite, monocite B. albumine C. fibre de colagen D. fibrinogen E. fibrinolizina. (pag. 35)

S1616063. Raportul topografic intre cement si smalt poate fi: A. cementul nu vine in contact cu smaltul cervical in 60-65% din cazuri B. cementul acopera smaltul cervical in 30% din cazuri C. cementul acopera smaltul cervical in 60-65% din cazuri D. cementul vine in contact cu smaltul in 30% din cazuri

305



Rezidentiat 2004

306


E. cementul nu vine in contact cu smaltul, lasand o mica portiune de dentina descoperita in 5-10% din cazuri. (pag. 40)

S2116064. Cresteri ale volumului lichidului din santul gingival se produc: A. Dimineata B. In cursul masticatiei C. In timpul sarcinei D. In perioada vindecarii dupa interventii chirurgicale E. In sindromul GOUJEROT-SJOGREN (pag. 34)

S2116065. Implantarea unui dinte depinde de: A. Lungimea radacinilor B. Riscul relativ de imbolnavire parodontala C. Populatia celulara din desmodontiu D. Numarul radacinilor si gradul de divergenta al acestora E. Suprafata radacinilor (pag. 53)

S2116066. Teoria sistemului vasco-elastic privind functia desmodontiului de preluare a solicitarilor dentare atribuie rolul principal A. Fenomenului de tixotropie B. Sangelui din vase C. Lichidului extracelular D. Ligamentelor supraalveolare E. Ligamentului periodontal (pag. 52)

S2316067. Teaca Hertwig: A. are rol în formarea radacinii dentare B. la monoradiculari se prezinta ca o structura tubulara C. se formeaza din straturile adamantine D. este sursa resturilor epiteliale Malassez prezente numai la tineri E. formeaza diafragma epiteliala (pag. 18)

S2316068. Eruptia pasiva se clasifica in 4 stadii: A. stadiul 1-epiteliul jonctional si baza santului gingival sunt pe smalt B. stadiul 2- epiteliul jonctional se afla pe smalt, baza santului gingival se proiecteaza pe smalt si cement C. stadiul 3-epiteliul jonctional este situat in intregime pe cement,baza santului gingival se situeaza la nivelul jonctiunii smalt-cement D. stadiul 4-epiteliul jonctional s-a retras spre apical, baza santului gingival se proiecteaza pe cement E. toate raspunsurile sunt corecte (pag. 22)

S2316069. Forma si volumul papilei interdentare variaza in raport cu: A. Virsta B. sexul C. incongruentele dento-alveolare D. periajul dentar intempestiv E. traumatismele produse de folosirea scobitorii (pag. 25)

306



Rezidentiat 2004

307


S2316070. Aspectele clinice generale ale gingiei sanatoase cuprind: A. suprafata neteda, lucioasa, de culoare roz deschis B. suprafata cu aspect de “coaja de portocala” C. consistenta laxa in zona de gingie fixa D. consistenta ferma in zona de gingie fixa E. consistenta laxa in virful papilelor (pag. 28)

S2316071. Epiteliul joncţional poate fi localizat: A. numai pe smalt B. pe smalt si pe cement C. numai pe cement D. pe smalt si pe dentina E. numai pe dentina (pag. 31)

S2316072. Lichidul gingival contine: A. glucide B. electroliti:Na, K, Ca, P C. osteoblaste D. resturi Malassez E. imunoglobuline de tip E (pag. 35)

S2316073. Cementul primar, fibrilar, acelular: A. este dispus in special in zona apicala a radacinii B. este dispus pe 2/3 din lungimea radacinii C. grosimea lui variaza între 54-130 µm la copil D. grosimea lui variază între 130-200 µm la copil E. este format din benzi de colagen (pag. 41)

S2316074. Spatiul dento-alveolar masoara: A. 0,17 mm spre apex B. 0,35 mm spre coroana dintelui C. 0,17 mm spre hypomoclion D. 0,25 mm spre apex E. 0,35 mm hypomoclion (pag. 42)

S2316075. Resorbtia osoasa A. se realizeaza in principal prin celule mici,multinucleate B. se realizeaza prin osteoclaste C. se realizeaza prin macrofage si osteocite D. este stimulata de o citokina E. este inhibata de prostaglandine (pag. 46)

S2316076. Zonele cele mai bogate in os medular sunt situate la nivelul urmatoarelor zone cu exceptia:l A. la nivelul molarilor inferiori B. la nivelul premolarilor inferiori C. la nivelul premolarilor superiori

307



Rezidentiat 2004

308


D. la nivelul tuberozitatii maxilare E. la nivelul molarilor superiori (pag. 46)

S2316077. Dehiscenta si fenestratia: A. sunt defecte prin resorbtia corticalei externe a osului alveolar B. sunt defecte prin resorbtia corticalei interne si a osului spongios C. apar datorita vascularizatiei periostale sarace D. apar in zonele unde mucoasa este laxa E. concomitent, resorbtia osoasa de cauza inflamatorie bacteriana se dezvolta in zonele aproximale ale radacinilor (pag. 47)

S2316078. Gingia este vascularizata din trei surse: A. plexul periostal B. plexul interalveolar C. plexul periodontal D. plexul intraalveolar E. plexul cortical (pag. 48)

S2316079. Rolul hormonilor şi al altor factori biologici asupra remanierii osului alveolar: A. Hormonul paratiroidian administrat intermitent in doze mici are un efect de stimulare al formarii osoase. B. Estrogenii cresc resorbtia osoasa asociata cu menopauza C. Prostaglandinele si alti metaboliti ai acidului arahidonic au un efect de stimulare a resorbtiei osoase D. aportul redus de vitamina D3 scade resorbtia osoasa si produce rahitism E. calcitonina stimuleaza resorbtia osoasa (pag. 54)

S2316080. Contactul interdentar: A. este punctiform B. este in suprafata C. transmite echilibrat fortele din cursul masticatiei D. directioneaza bolul alimentar pe suprafetele ocluzale protejind marginea gingivala E. protejeaza papila gingivala de impactul indirect al bolului alimentar (pag. 56-57)

S2516081. Fibrele ligamentului supraalveolar sunt: A. Fibre dento-gingivale B. Fibre dento-periostale C. Fibre dento-dentare D. Fibre dento-alveolare E. Fibre alveolo-gingivale (pag. 38)

S2616082. Substituenţi ai zahărului A. siropul de porumbel B. xilitolul C. lactoferina D. lycasinul E. aspartamul (pag. 51)

308



Rezidentiat 2004

309


S2616083. Rolul grăsimilor în etiopatogenia cariei A. prin conţinutul de radicali de fluor pot avea efect cariostatic B. conţin palatinoză cu efect cariostatic C. modifică proprietăţilor de membrană ale bacteriilor plăcii D. duc la formarea excesivă de tartru şi chiar riscul unor distrofii calcare în unele organe interne E. învelesc particulele hidrocarbonate cu un film de lipide care împiedică degradarea lor enzimatică şi scurtează timpul de clearance (pag. 50)

S2616084. Rolul laptelui în etiopatogenia cariei A. conţine fluor provenit din plantele situate în zone poluate B. laptele de pasăre este cariogen datorită faptului că nu este lăsat în forma naturală C. conţine cazeină cu efect carioprotector D. conţine lactoză care este fermentată în placa bacteriană E. conţine lactază care ajută la degradarea enzimatică a laptelui (pag. 50)

S2616085. Caria dentară A. se dezvoltă numai pe dinţii aflaţi în contact cu mediul bucal B. este un proces dinamic desfăşurat la interfaţa dintre plaga dentinară şi placa microbiană C. este un proces patologic fără analogie în restul organismului D. este o afecţiune monofactorială caracterizată printr o distrucţie localizată sub acţiunea microorganismelor E. are o evoluţie ireversibilă (pag. 31)

S2616086. Etiopatogenia cariei A. este acceptată triada etiologică teren, floră microbiană şi alimentaţie B. acţiunea alimentelor se manifestă atât prezumtiv cât şi postprocesiv C. alimentele moi şi lipicioase favorizează hipofuncţia, diminuarea debitului salivar şi exacerbarea florei microbiene D. prin teren înţelegem calitatea smalţului dentar şi a lichidului bucal E. alimentele dure cresc nevoia ingestiei de lichide şi favorizează producerea unor sunete dizgraţioase în timpul masticaţie dar nu previn caria (pag. 31)

S2616087. Etiopatogenia cariei: calitatea smalţului dentar A. displaziile constituie modificări ale arhitecturii normale a smalţului B. hipoplaziile constituie creşteri ale conţinutului mineral care însă este organizat într o reţea cristalină necorespunzătoare C. distrofiile dentare se încadrează în categoria milolizelor D. gravitatea distrofiilor este cu atât mai mare cu cât tulburările metabolice care le cauzează apar mai precoce E. displaziile şi hipoplaziile nu favorizează apariţia procesului carios decât în sezonul rece (pag. 32)

S2616088. Perturbarea mineralizării matricei smalţului A. încorporarea preferenţială a carbonaţilor în smalţ îi conferă o cristalinitate deficitară B. insuficienţa parotidiană duce şi la întârzieri în erupţia dinţilor C. fluorul reduce solubilitatea smalţului în soluţie acidă D. aportul foarte scăzut de calciu nu afectează conţinutul mineral total E. vitamina D este indispensabilă unei mineralizări normale (pag. 34)

S2616089. Lichidul bucal

309



Rezidentiat 2004

310


A. pe lângă salivă mai conţine transudat al mucoasei bucale şi şanţurilor gingival, exudat din pungile parodontale, mucus nazofaringian etc B. exudatul pungilor parodontale creşte proporţional cu starea de stres C. exudatul pungilor parodontale creşte proporţional cu intensitatea inflamaţiei D. în hiposialii, exudatul parodontal poate să ajungă la 2% din volumul salivei de repaus E. poate să conţină secreţie gastrică regurgitată (pag. 35)

S2616090. Saliva A. secreţia de salivă creşte în nopţile cu presiune atmosferică crescută B. în repaus, aportul glandei submandibulare la volumul total de salivă este mai mare decât al parotidei C. în timpul masticaţiei glanda parotidă produce mai multă salivă decât glanda submandibulară D. la gravide secreţia de salivă scade, aşa se explică incidenţa crescută a cariilor E. faptul că molarii de minte superiori se cariază atât de uşor, se explică prin cantitatea redusă de salivă care ajunge în acea zonă (pag. 36)

S2616091. Proprietăţi antimicrobiene ale salivei A. lizozimul este o lactoferină aglutinizată care atacă peretele celular al microorganismelor B. peroxidazele salivare constituie un sistem enzimatic complex cu rol antibacterian C. aglutininele salivare facilitează îndepărtarea bacteriilor din lichidul bucal D. opsoninele sunt muramidaze care scindează peptidoglicanii din constituţia peretelui celular al microorganismelor E. staterina este o glicoproteină cu activitate antibacteriană (pag. 41)

S2616092. Rolul cariogen al hidrocarbonatelor A. la populaţiile unde alimentaţia tradiţională conţine puţin zahăr incidenţa cariei circulare acute creşte B. consumul de dulciuri între mese creşte frecvenţa cariei C. cariogenicitatea alimentelor depinde mai degrabă de durata şi frecvenţa expunerii la zahăr şi mai puţin de tipul de preparat culinar care conţine zahăr D. alimentaţia naturală conţine un factor protector împotriva cariei care se pierde în cursul procesului de rafinare E. programe riguroase de profilaxie pot reduce frecvenţa cariei chiar şi în condiţiile păstrării consumului ridicat de zahăr (pag. 44)

S2616093. Rolul cariogen al hidrocarbonatelor A. amidonul crud nu coboară prea mult pH-ul plăcii B. amidonul prelucrat termic îşi pierde capacitatea acidogenă şi cariogenă C. combinaţia de amidon şi zahăr are un efect cariogen mult mai puternic decât al zahărului din cauza timpului de clearance prelungit D. zaharoza favorizează colonizarea microorganismelor odonotopatogene E. mono şi oligozaharidele difuzează greu în placa bacteriană, de aceea rămân depozitate pe suprafaţa acesteia şi blochează colonizarea ei (pag. 44)

S2816094. Stadiul 2 al eruptiei pasive este reprezentat de: A. epiteliul jonctional este reprezentat in intregime pe cement B. baza santului gingival se proiecteaza pe cement C. epiteliul jonctional este reprezentat in egala masura pe smalt si cement D. baza santului gingival se proiecteaza pe smalt E. epiteliul jonctional este localizat pe smalt

310



Rezidentiat 2004

311


(pag. 22)

S2816095. Parodontiul functional este format din: A. cement radicular B. desmodontiu C. gingie fixa D. santul gingival E. osul alveolar (pag. 24)

S2816096. Latimea marginii gingivale libere este de: A. 0,3 mm B. 0,6 mm C. 1,0 mm D. 1,5 mm E. 2,3 mm (pag. 24)

S2816097. Gingia fixa are o inaltime verticala de: A. 2 mm B. 5 mm C. 7 mm D. 1 mm E. 10 mm (pag. 26)

S2816098. Pozitia gingiei fata de dinte depinde de: A. sex B. varsta C. tipul constitutional D. traumatisme directe E. traumatisme indirecte (pag. 28)

S2816099. Cementul acelular este dispus: A. in jumatatea apicala a radacinii B. in jumatatea coronara a radacinii C. la nivelul furcatiilor dintilor pluriradiculari D. pe 2/3 coronare ale radacinii E. la nivelul apexului (pag. 41)

S2816100. Zonele cele mai bogate in os medular sunt: A. caninii superiori B. caninii inferiori C. tuberozitatea maxilara D. premolarii inferiori E. molarii inferiori (pag. 46)

S2816101. Mobilitatea dentara fiziologica are valori de: A. 0,15 mm la pluriradiculari

311



Rezidentiat 2004

312

B. C. D. E.


0,10 mm la monoradiculari 0,15 mm la monoradiculari 0,10 mm la pluriradiculari 0,18 mm la pluriradiculari (pag. 57)

S2916102. Parodontiul marginal este compus din: A. osul alveolar propriu-zis B. cementul radicular C. cementul fibrilar D. desmodontiul E. osul alveolar (pag. 40-45)

S2916103. Parodontiul marginal de invelis este compus din: A. ligamente periodontale B. corionul gingival C. ligamente circulare D. epiteliul gingival E. ligamente supraalveolare (pag. 24-27)

S2916104. Cresteri ale lichidului gingival se constata: A. dimineata B. prin periaj C. la pubertate D. in perioada de vindecare dupa tratament chirurgical E. in cursul folosirii contraceptivelor (pag. 34)

S2916105. Pozitia gingiei fata de dinte depinde de: A. tipul constitutional B. varsta C. traumatisme directe D. eruptia dentara E. absenta inflamatiei bacteriene supraadaugate (pag. 28)

312



Rezidentiat 2004

313


Tema nr. 17 Etiopatologia parodontopatiilor marginale cronice BIBLIOGRAFIE: 3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaţa Medicală românească, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1217001. Informatia antigenica preluata de limfocitul B determina A. declansarea raspunsului imun celular B. declansarea raspunsului imun umoral C. reactia antigen-anticorp D. imunitate nespecifica E. elaborarea enzimelor cu rol distructiv celular (pag. 77)

S1217002. Leucotoxina este o exotoxina sintetizata de A. Porphyromonas gingivalis B. Actinobacillus actinomycetemcomitans C. Prevotella D. Treponema denticola E. Capnocytophaga (pag. 73)

S1317003. Cele mai importante parafunctii cu rol in producerea bolii parodontale sunt: A. bruxismul B. respiratia orala si deglutitia infantila C. onicofagia D. sugerea degetului E. periajul dentar traumatic (pag. 93)

S1417004. In cadrul maturarii placiibacteriene, substantele anorganice sunt compuse din saruri de: A. Mg B. Al C. Ca D. Fe E. Li (pag. 68)

S1417005. Tartrul dentar contine: A. proteine 8-10% B. lipide 0,5% C. carbohidrati 10-12% D. fructoza E. glucoza (pag. 87)

S1417006. Tartrul supragingival este format in proportie de 70-90% din componente anorganice: A. fosfat de Na

313



Rezidentiat 2004

314

B. C. D. E.


carbonat de Mg fosfat de Zn carbonat de Ca sulfat de Ca (pag. 86)

S1517007. Actinobacillus actinomycetemcomitans este implicat in producerea: A. gingivitei descuamative; B. parodontopatiei juvenile; C. gingivostomatitei ulceronecrotice; D. parodontopatiei adultului; E. parodontitei marginala cronica. (pag. 84)

S1517008. Cele mai multe din conditiile de patogen parodontal le indeplineste: A. Porphyromonas gingivalis; B. Actinobacillus actinomycetemcomitans; C. Prevotella intermedia; D. Veilonella; E. Bacteroides gracillis. (pag. 65)

S1517009. Depunerea tartrului: A. este influentata mai mult de continutul alimentelor decat de consistenta lor; B. este influentata in sensul scaderii acesteia de catre acidul ascorbic; C. este factorul determinant al bolii parodontale; D. se face printr-o crestere zilnica de 0,5-1%; E. se face prin calcificarea placii bacteriene dinspre suprafata spre profunzime. (pag. 85-89)

S1517010. Formarea placii bacteriene incepe dupa periaj la: A. doua ore; B. 30 minute; C. 10 minute; D. 60 minute; E. 3 ore. (pag. 65)

S1517011. Nivelul maxim de acumulare a tartrului se obtine la: A. 1-2 luni de la initierea depunerii; B. 2-4 luni de la initierea depunerii; C. 3-4 luni de la initierea depunerii; D. 4-6 luni de la initierea depunerii; E. 6-8 luni de la initierea depunerii. (pag. 88)

S1517012. Tartrul dentar creste zilnic in medie fata de tartrul depus anterior cu: A. 0,15 - 0,20%; B. 0,10 - 0,15%; C. 0,05 - 0,10%; D. 0,20 - 0,25%; E. 0,25 - 0,5%.

314



Rezidentiat 2004

315


(pag. 88)

S1617013. Factorii sintetizati si eliberati din celula bacteriana cu rol in etiopatogenia parodontitei marginale cronice sunt: A. polizaharidele B. endotoxinele C. enzimele (colagenaze, hialuronidaza) D. lizozomii E. lipopolizaharidele. (pag. 72-73)

S2117014. Factorul local cauzal al producerii bolii parodontale in forma sa distructiva A. Factorul microbian B. Caria dentara C. Edentatia D. Parafunctiile E. Trauma ocluzala (pag. 63)

S2117015. In reactia de hipersensibilitate umorala de tip I ( anafilactic ) asociata parodontitelor marginale cronice este implicata imunoglobulina A. IgA B. IgG C. IgM D. IgD E. IgE (pag. 81)

S2317016. Tartrul supragingival are o incidenţa legata de virsta de: A. 15-20 % la 6-9 ani B. 37-70 % la 9-15 ani C. 47-100 % dupa virsta de 40 ani D. 76-90 % dupa virsta de 40 ani E. 100 % dupa virsta de 9 ani (pag. 87)

S2317017. Formarea tartrului este favorizată de: A. deficienţa vitaminelor A,B6, PP B. alimentaţie bogata în hidrocarbonate C. consumul de alimente bogate în calciu,fosfor,sodiu, zinc D. deficiente proteice E. aportul de acid ascorbic (pag. 89)

S2317018. Anticorpii din lichidul santului gingival si tesutul parodontal apartin: A. imunoglobulinelor din clasa Ig G si A B. imunoglobulinelor din clasa Ig G si E C. imunoglobulinelor din clasa Ig M si A D. imunoglobulinelor din clasa Ig G si M E. imunoglobulinelor din clasa Ig G (pag. 76)

S2317019. Edentatia isi exercita rolul de factor favorizant in aparitia parodontopatiilor marginale

315



Rezidentiat 2004

316


cronice: A. B. C. D. E.

ln plan vertical in plan orizontal in plan sagital in plan oblic in plan orizontal si vertical (pag. 92)

S2317020. Iritatiile chimice sunt produse de contactul mucoasei cu: A. aspirina, acizi si baze B. aspirina, acizi, baze si nitrati C. aspirina, acizi, baze, nitrati, fenoli D. aspirina, acizi, baze, nitrati, fenoli,azotati E. aspirina, acizi, baze, azotati (pag. 95)

S2317021. Cele mai multe din conditiile de patogen parodontal le indeplineste: A. Porphyromonas gingivalis; B. Veilonella; C. Prevotella intermedia; D. Actinobacillus actinomycetemcomitans E. Bacteroides gracillis (pag. 65)

S2517022. Compoziţia plăcii dentare procentual în bacterii este de: A. 20% B. 30% C. 60% D. 70% E. 100% (pag. 65)

S2617023. În cazul în care agentul cauzal bacterian în inflamatia pulpei a fost de intensitate mare sau a acţionat direct asupra pulpei, fenomenele vasculare apar în: A. 20-30 minute B. 24 ore C. 2-3 minute D. 2-3 ore E. 2-3 zile (pag. 64)

S2617024. Vascularizaţia pulpei se caracterizează prin: A. sistemul arterial pulpar este de tip terminal B. există o circulaţie sangvină secundară C. întotdeauna vasele arteriolare se termină cu vase capilare D. reglarea vaselor de tip venos este activă E. întotdeauna ramurile rezultate din arteriola principală au traseu ascendent spre periferia pulpei. (pag. 52-53)

S2617025. Adăpostirea pulpei într-un spaţiu cu pereţi rigizi prezintă următoarele avantaje: A. stimulii receptaţi de receptorii intradentinari la limita smalţ-dentină se transmit la nivelul pulpei ca stimuli funcţionali

316



Rezidentiat 2004

317

B. C. D. E.


pereţii duri care acoperă pulpa nu sunt impermeabili la agenţi patogeni când sunt integri pereţii duri, rigizi permit prelucrarea lor prin şlefuire în oricare condiţii fără ca pulpa să sufere inextensibilitatea pereţilor face ca presiunea intratisulară pulpară crescută să se exercite pe toate structurile pereţii duri împiedică verificarea stării pulpare prin mijloace directe de investigaţie (pag. 51-52)

S2817026. In saliva exista factori cu actiune antibacteriana cum sunt: A. sistemul LPO B. sistemele tampon salivare C. lactoferina D. lizozimul E. glicoproteine (pag. 69)

S2817027. Hipovitaminoza D produce: A. hipercheratoza B. eroziuni ale mucoasei bucale C. glosita D. largirea spatiului dento – alveolar E. keilita angulara (pag. 99)

S2817028. Formarea peliculei incepe: A. la 30 min de la spalare B. la 60 min de la spalare C. la 90 min de la spalare D. la 120 min de la spalare E. la 150 min de la spalare (pag. 66)

S2917029. Factorul determinant in etiologia parodontopatiilor marginale cronice este: A. tartrul dentar B. igiena orala defectuoasa C. trauma ocluzala D. placa bacteriana dentara E. parafunctiile (pag. 65)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1217030. Care din urmatoarele substante cu actiune toxica locala si inflamatorie sunt continute in matricea interbacteriana A. endotoxine B. enzime litice C. saruri de P, Na, K D. dioxid de carbon E. metaboliti toxici cu greutate moleculara mica (pag. 68)

S1217031. Factorii umorali de aparare nespecifica in boala parodontala sunt reprezentati de A. epiteliul jonctional

317



Rezidentiat 2004

318

B. C. D. E.


epiteliul gingival epiteliul sulcular saliva lichidul santului gingival (pag. 73-74)

S1217032. in cavitatea bucala diabetul zaharat determina urmatoarele manifestari clinice A. cresterea fluxului salivar B. senzatie de uscaciune si arsura C. tendinta de evolutie a gingivitei diabetice spre forme distructive de parodontita D. gingivoragii E. edem gingival (pag. 98)

S1217033. Particularitatile compozitiei anorganice a tartrului subgingival sunt urmatoarele A. prezinta un continut scazut de fosfor B. prezinta un continut crescut de sodiu C. prezinta un raport calciu-fosfor mai crescut decit tartrul supragingival D. continutul de hidroxiapatita este mai mare decit la tartrul supragingival E. prezinta un continut de aproximativ 25-30% brusita (pag. 87)

S1217034. Patogenitatea speciei microbiene Actinobacillus actinomycetemcomitans se datoreaza A. leucotoxinei B. endotoxinei C. colagenazei D. proteinei C reactive E. sinergismului cu specia Capnocytophaga (pag. 84)

S1217035. Porphyromonas gingivalis este o specie microbiana frecvent corelata cu A. parodontopatia juvenila B. parodontopatia rapid progresiva la adult C. gingivita hiperplazica D. gingivostomatita ulcero-necrotica E. parodontopatia distrofica (pag. 84)

S1217036. Trauma ocluzala este un cofactor patogen al bolii parodontale, care poate modifica evolutia inflamatiei septice prin A. afectarea mai grava a ligamentului periodontal decit a osului alveolar B. afectarea mai grava a osului alveolar decit a ligamentului periodontal C. accentuarea resorbtiei osului alveolar mai mult in sens vertical decit lateral si aparitia de pungi osoase D. accentuarea resorbtiei osului alveolar mai mult in sens lateral decit vertical si aparitia de pungi osoase E. ingrosarea laminei dura (pag. 91)

S1317037. Aderenta bacteriilor la pelicula dobandita este explicata prin mai multe mecanisme: A. aderenta prin mecanism electrostatic B. aderenta prin mecanism chimic C. aderenta prin mecanisme hidrofile D. aderenţa prin structuri bacteriene specializate

318



Rezidentiat 2004

319


E. aderenta prin receptori de suprafata specifici (pag. 67)

S1317038. Factorii iatrogeni pot cauza suferinte gingivo-parodontale prin: A. lezarea gingiei in timpul prepararii cavitatilor B. actiunea traumatica a matricei C. periaj dentar traumatic D. presiunea anormala exercitata de limba asupra arcadelor E. pansamente arsenicale incorect etanseizate (pag. 94)

S1317039. Factorii salivari care se opun formarii si maturarii placii bacteriene sunt: A. sistemele tampon salivare B. lactoferina C. producerea de acid hialuronic D. producerea de lizozim E. numar mare de macrofage (pag. 69)

S1317040. Flora microbiana intalnita in placa bacteriana subgingivala este formata din: A. numai coci gram-pozitivi B. numai coci gram-negativi C. atat flora gram-pozitiva cat si gram-negativa D. numai filamente E. coci si bacili gram-pozitivi, coci si bacili gram-negativi, filamente (pag. 70)

S1317041. Pelicula dobandita, precursor al placii dentare este formata din A. glicoproteine B. carbohidrati C. lipide D. imunoglobuline E. factori de inhibitie ai hemaglutinarii (pag. 66)

S1317042. Porphiromonas gingivalis a fost identificat in: A. parodontita adultului B. gingivita marginala cronica C. parodontitele rapid progresive D. gingivostomatita ulcero-necrotica E. gingivita hiperplazica idiopatica (pag. 84)

S1317043. Ritmul de formare a tartrului dentar depinde de: A. localizarea dintelui B. variatiile individuale ale fluxului salivar C. tipul de flora existenta in placa bacteriana D. natura alimentelor si particularitaţile masticaţiei E. varsta pacientului (pag. 88)

S1317044. Tartrul dentar este un factor favorizant al inflamatiei parodontale pentru ca:

319



Rezidentiat 2004

320

A. B. C. D. E.


exercita rol mecanic de mentinere a placii bacteriene irita tesuturile parodontale impiedica accesul mijloacelor de curatire a placii bacteriene favorizeaza trauma ocluzala favorizeaza aparitia cariilor (pag. 90)

S1317045. Tartrul supragingival se caracterizeaza prin; A. culoare maroniu inchis spre negru B. este dispus in santul gingival sub marginea gingivala libera C. localizat preferential pe suprafata linguala a incisivilor inferiori D. se depune pe suprafaţa ocluzala a dinţilor lipsiţi de antagonisti E. are consistenta friabila moale (pag. 86)

S1317046. Trauma ocluzala acuta directa este data de: A. interpunerea accidentala in cursul masticatiei a unor obiecte B. scoaterea cu dintii a dopurilor de sticle C. bruxism D. lovituri accidentale asupra mandibulei in timp ce subiectul ţine intre dinţi un obiect dur E. obturatii sau coroane inalte (pag. 90)

S1317047. Trauma ocluzala este urmata de modificari adaptative ale parodontiului marginal A. cresterea mobilitatii dentare B. largirea spatiului dento-alveolar C. cresterea numarului de fibre de colagen din desmodontiu D. cresterea numarului de celule din desmodonţiu E. ingrosarea laminei dura (pag. 91)

S1417048. Aderenta bacteriilor la pelicula este explicata prin urmatoarele mecanisme: A. electrostatic B. hidrofil C. structuri bacteriene specializate D. receptori de suprafata specifici si enzime E. hidrofob (pag. 67)

S1417049. Bacterii considerate posibil patogene in parodontite sunt: A. A. actinomycetemcomitans B. Porphyromonas gingivalis C. Actinomyces viscosus D. Fusobacterium nucleatum E. Prevotella intermedia (pag. 84)

S1417050. Boala Recklinghausen se caracterizeaza prin: A. aparitia de chisturi ale oaselor maxilare B. ingustarea spatiului dento-alveolar C. intreruperi pana la disparitia laminei dura D. ingrosarea laminei dura

320



Rezidentiat 2004

321


E. efectele la nivelul osului alveolar sunt atribuite hormonului paratiroidian (pag. 97)

S1417051. In cadrul parodontitelor marginale, bacteriile agresoare ce sintetizeaza cantitati mari de proteine de soc termic sunt: A. Prevotella nigrescens B. Fusobacterium nucleatum C. A. actinomycetemcomitans D. Bacteroides gracilis E. Porphyromonas gingivalis (pag. 83)

S1417052. Placa supragingivala este alcatuita in prima etapa din pelicula. Aceasta pelicula contine: A. glicoproteine B. carbohidrati C. factori de inhibitie ai hemaglutinarii D. celule fagocitare E. celule epiteliale descuamate (pag. 66)

S1417053. Tartrul subgingival prezinta fata de compozitia tartrului supragingival unele particularitati: A. un raport calciu-fosfor mai scazut B. mai multa brusita C. continut crescut de sodiu D. mai putin fosfat octocalcic E. mai putina witlokita (pag. 87)

S1517054. Anticorpii din santul gingival si tesutul parodontal apartin: A. in cea mai mare parte clasei IgA; B. in proportie mai mica clasei IgM cu potential opsonigen; C. in proportie mai mica clasei IgM fara potential opsonigen; D. in mai mica masura clasei IgG; E. in cea mai mare parte clasei IgG. (pag. 76-77)

S1517055. Bruxismul este: A. diurn; B. intotdeauna nocturn; C. caracterizat de aparitia de fatete de atritie; D. un factor ce duce la largirea spatiului parodontal; E. miscarea de basculare a dintilor ce rezulta prin exercitarea unor forte laterale puternice. (pag. 93)

S1517056. Lichidul santului gingival contine: A. complementul; B. anticorpi din clasa IgE; C. anticorpi din clasa IgG; D. polimorfonucleare; E. macrofage. (pag. 74)

321



Rezidentiat 2004

322


S1517057. Macrofagele provenite din monocitele sangvine: A. sunt implicate in procesul inflamator cronic nespecific; B. nu sunt implicate in procesele de aparare specifica; C. secreta prostaglandine; D. secreta leucotriene; E. secreta elastaze. (pag. 75)

S1517058. Saliva contine numerosi factori antibacterieni ca: A. lizozimul; B. indolul; C. lactoferina; D. amoniac; E. sistemul peroxidaza. (pag. 73)

S1517059. Tartrul dentar: A. se formeaza pe structurile placii dentare preexistente si prin mineralizarea acesteia; B. se depune de la varste tinere; C. care apare primul este cel supragingival; D. incepe sa se formeze din prima zi de depunere a placii bacteriene; E. se formeaza prin inglobarea Ca2+ in placa bacteriana pana la o concentratie de 25 de ori mai mare ca in saliva. (pag. 87)

S1617060. Bacterii considerate posibil patogene parodontal sunt: A. Actinobacillus actinomycetemcomitans B. Porphyromonas gingivalis C. Prevotella intermedia D. Spirochete E. Candida albicans. (pag. 84)

S1617061. Celula bacteriana prezinta urmatorii factori de structura cu actiune nociva asupra parodontiului: A. peretele celular bacterian B. enzime C. exotoxine D. metaboliti E. lipopolizaharidul. (pag. 72)

S1617062. Factorii favorizanti in etiologia parodontitei marginale cronice sunt: A. placa bacteriana B. tartru dentar C. trauma ocluzala D. cariile dentare E. edentatia. (pag. 63)

S1617063. in saliva exista o serie de factori care se opun formarii si maturarii placii bacteriene supragingivale: A. lizozimul

322



Rezidentiat 2004

323

B. C. D. E.


sistemele tampon salivare leucotoxina lactoferina taluronidaza (pag. 69)

S1617064. Mecanismele directe de patogenitate bacteriana in boala parodontala sunt: A. aderenta, colonizarea si invazia bacteriana in tesuturile parodontale B. apararea (imunitatea) nespecifica C. apararea (imunitatea) specifica D. actiunea nociva a unor factori de structura din celula bacteriana E. actiunea nociva a unor factori sintetizati si eliberati din celula bacteriana. (pag. 72-74)

S1617065. Tartrul dentar: A. este factorul etiologic determinant al imbolnavirii parodontale B. este un factor favorizant al inflamatiei parodontale C. contine lipide D. contine fosfat de calciu E. este localizat supra- si subgingival. (pag. 85-87)

S1617066. Trauma ocluzala este urmata de urmatoarele modificari adaptative la nivelul parodontiului marginal: A. cresterea mobilitatii dentare, dar nu in limite patologice B. largirea spatiului dento-alveolar C. aparitia de blocaje ocluzale D. ingrosarea laminei dura E. resorbtia osoasa verticala. (pag. 91)

S2117067. Care din urmatoarele teorii asupra formarii tartrului sunt explicate prin actiune predominant enzimatica: A. Cresterea pH-ului salivar B. Precipitarea proteinelor C. Sedimentarea prin actiune microbiana D. Actiunea fosfatazei acide E. Actiunea esterazei (pag. 88-89)

S2117068. Mecanismele directe de patogenitate microbiana in boala parodontala constau in A. Invazia in tesuturi a bacteriilor B. Elaborarea de exotoxine C. Modificari ale raspunsului imun nespecific D. Modificari ale raspunsului imun specific E. Actiunea metabolitilor toxici (pag. 71)

S2117069. Modificarile adaptative ale structurilor parodontale fata de actiunea traumei ocluzale cronice constau in : A. Cresterea mobilitatii dentare dar nu in limite patologice B. Avulsia rapida a dintilor

323



Rezidentiat 2004

324


C. Fisuri ale osului alveolar D. Largirea spatiului dento-alveolar E. Ingrosarea laminei dura (pag. 91)

S2317070. Urmatoarele bacterii sunt prezente in placa subgingivala: A. treponeme B. virusuri C. fungi D. spirochete E. Candida Albicans (pag. 69)

S2317071. matricea interbacteriana contine urmatoarele substante anorganice: A. saruri de P B. saruri de Ca C. saruri de Mg D. dioxid de carbon E. cristale de hidroxiapatita (pag. 87)

S2317072. tartrul dentar se formează mai rapid datorită urmatorilor factori: A. localizarea dintelui pe arcada B. variatiile individuale ale fluxului salivar C. natura alimentelor D. variatiile individuale ale lichidului gingival E. reliefului ocluzal (pag. 88)

S2317073. Matricea plăcii dentare cuprinde: A. proteine salivare B. celule fagocitare C. leucocite D. celule epiteliale descuamate E. glicolipide (pag. 65)

S2317074. Trauma ocluzala primara se produce prin: A. bruxism B. obturatii sau coroane inalte C. hipersolicitarea dintilor care marginesc spatii edentate D. punti dentare incorect realizate E. aparate ortodontice (pag. 91)

S2317075. Cele mai frecvente parafunctii sunt: A. bascularea dintilor din timpul inclestarii B. bruxismul C. muşcarea buzelor D. sugerea degetului E. fumatul (pag. 93)

324



Rezidentiat 2004

325


S2317076. Fumatul actioneaza local prin: A. iritatii indirecte B. iritatii directe C. depuneri de nicotina D. vasoconstrictie periferica E. ischemie (pag. 95)

S2317077. Anomaliile dento-maxilare care favorizeaza producerea parodontopatiilor marginale cronice sunt: A. incongruenta dento-alveolara cu inghesuire B. ocluzia cap la cap C. ocluzia deschisa D. ocluzia adanca E. incongruenta dento-alveolara cu spatiere (pag. 92)

S2317078. Cauzele parafunctiilor pot fi de ordin: A. psihiatric B. neurologic C. psihologic D. ocluzal E. profesional (pag. 94)

S2317079. Bruxismul produce: A. cresteri ale mobilitatii dentare fiziologice B. micsorarea spatiului periodontal C. fatete de atritie D. atritie patologica E. tulburari in articulatia temporo-mandibulara (pag. 94)

S2317080. Urmatoarele afirmatii privind trauma ocluzala nu sunt adevarate: A. se produce atunci cind asupra dintelui se exercita solicitari supraliminare B. poate fi acuta si cronica C. este un factor decisiv in producerea de gingivite si parodontite D. este un cofactor patogen si poate modifica evolutia inflamatiei septice E. nu este urmata de modificari adaptative (pag. 91)

S2317081. Trauma ocluzala determina urrmatoarele modificari adaptative: A. largirea spatiului dento-alveolar B. cresterea mobilitatii dentare in limite patologice C. ingrosarea laminei dura D. atritie accentuata E. gingivostomatite (pag. 91)

S2317082. În cavitatea bucala diabetul zaharat determina urmatoarele manifestari clinice A. cresterea fluxului salivar B. senzatie de uscaciune si arsura

325



Rezidentiat 2004

326


C. tendinta de evolutie a gingivitei diabetice spre forme distructive de parodontita D. gingivoragii si edem gingival E. gingivita cu fenomene hiperplazice (pag. 98)

S2317083. Factorii iatrogeni pot cauza suferinte gingivo-parodontale prin: A. lezarea gingiei în timpul prepararii cavitatilor B. actiunea traumatica a matricei C. periaj dentar traumatic D. cai false in desmodontiu si perforatii interradiculare E. pansamente provizorii incorect etanseizate (pag. 94)

S2517084. Placa bacteriană dentară are următoarea alcătuire: A. Proteine salivare B. Celule epiteliale descuamate C. Celule fagocitare D. Produse de metabolism celular E. Osteoclaste (pag. 65)

S2617085. În pulpita seroasă provocată de factori bacterieni se produc următoarele modificări pulpare: A. degenerarea elementelor morfologice pulpare B. se percepe mai usor alcalinitatea decât aciditatea C. acumularea de apă în pulpă duce la crsterea presiunii intratisulare D. apare hipersensibilitate mai evidentă la cald decât la rece E. are loc depolimerizarea substantei fundamentale (pag. 67)

S2617086. În cazul în care agenţi agresori chimici foarte toxici actionează asupra dintelui, la nivelul pulpei au loc următoarele modificări: A. substanţa fundamentalp se depolimerizează B. protoplasma celulară se precipită C. fibrele de colagen rămân intacte D. tulburări ale hemodinamicii vasculare E. nu apar modificări la nivelul fibrelor nervoase. (pag. 62-63)

S2617087. În traumatisme repetate si de mică intensitate se poate instala direct inflamaţia cronică ce se caracterizează prin: A. reducerea parţială a fluxului sangvin B. scăderea proceselor metabolice C. lipsa multiplicării celulelor mezenchimale D. apariţia unor muguri vasculari proveniţi din burjonarea capilarelor E. lipsa infiltratului plasmocitar. (pag. 62)

S2617088. În traumatismele brutale cu fracturi coronare cu deschiderea camerei pulpare se produc reacţii inflamatorii datorită: A. activarea unor substanţe cu acţiune litică B. distrugerea unor zone celulare fără a leza odontoblaştii C. ruperea vaselor şi eliberarea unor celule sangvine D. suprainfectarea cu germeni bacterieni

326



Rezidentiat 2004

327


E. lezarea fibrelor şi receptorilor nervoşi. (pag. 61)

S2617089. Secvenţele inflamaţiei pulpare cuprind: A. reacţia biochimică cu formarea metaboliţilor chimici B. reacţia vasculară locală – hiperemie, stază C. formarea infiltratului seros D. lipsa unor reacţii metabolice celulare la începutul inflamaţiei, ca ulterior acestea să se intensifice E. apariţia fenomenelor degenerative. (pag. 58)

S2617090. Menţinerea acidităţii pulpare în fazele mai avansate ale inflamaţiei favorizează: A. intensificarea proceselor de formare a dentinei de reacţie B. procesele de liză celulară şi formarea puroiului C. acţiunea depolimerizantă a unor enzime asupra mucopolizaharidelor din substanţa fundamentală D. creşterea permeabilităţii pereţilor vasculari E. activitatea normală metabolică a celulelor pulpare. (pag. 57)

S2617091. Labilitatea structurală a pulpei permite în anumite condiţii următoarele schimbări: A. transformarea fibroblastului în histiocit B. transformarea celulelor mezenchimale primitive în fibroblaşti C. substanţa fundamentală trece dintr-o stare mai puţin densă (sol) în stare cu vâscozitate mare (gel) D. celule mezenchimale primitive îndeplinesc funcţia neodentinogenetică E. transformarea fibrociţilor în odontoblaşti (pag. 56)

S2617092. Dentina secundară se caracterizează prin: A. se formează numai ca reacţie a pulpei la stimuli patogeni B. se depune peste dentina primară C. se depune cu predilecţie pe podeaua camerei pulpare şi de-a lungul pereţilor D. se deosebeşte adesea de cea primară printr-o linie de demarcaţie E. posedă mai multe canalicule şi traect regulat faţă de dentina primară. (pag. 54)

S2617093. Sistemul nervos bine reprezentat la nivelul pulpei se caracterizează prin: A. prezenţa de fibre mielinice senzitive B. prezenţa de fibre amielinice vegetative C. fibrele amielinice se termină în peretele arteriolelor şi reglează fluxul sangvin D. fibrele mielinice se ramifică şi se termină în plexul Raschov situat în centrul pulpei E. bogata inervaţie a pulpei face ca timpul ce trece de la impactul agentului cu pulpa până la apariţia durerii să fie lung. (pag. 53)

S2817094. Compozitia placii bacteriene cuprinde: A. 60 – 70 % bacterii B. 200 – 400 specii bacteriene C. 70 – 80 % bacterii D. 108 microorganisme E. 300 – 500 specii bacteriene (pag. 65)

327



Rezidentiat 2004

328


S2817095. Factorii umorali de aparare ai salivei sunt: A. sistemul LPO B. lizozimul C. lactoferina D. sistemele tampon salivare E. complementul (pag. 73)

S2817096. Tartrul supragingival A. are culoare maroniu inchis spre negru B. consistenta redusa la inceput C. are culoare alb – galben D. este foarte aderent E. este greu de dislocat (pag. 86)

S2817097. Formarea tartrului este favorizata de: A. hipovitaminoza A, PP B. hipervitaminoza B6 C. consum de alimente bogate in fosfor D. consum de alimente bogate in bicarbonat E. consum de alimente bogate in proteine (pag. 89)

S2817098. Modificarile adaptative ale parodontiului marginal in urma traumei ocluzale sunt: A. largirea spatiului dento – alveolar B. cresterea in limite patologice a mobilitatii dentare C. subtierea laminei dura D. aparitia de pungi osoase E. ingrosarea laminei dura (pag. 91)

S2817099. Hiperfunctia hipofizei produce: A. spatieri dentare B. cresterea in volum a maxilarelor C. impact traumatic alimentar asupra papilelor gingivale D. aspect palid al gingiei E. cresterea usoara a mobilitatii dintilor (pag. 97)

S2817100. Factorii de aparare ai lichidului santului gingival sunt: A. anticorpi din clasa IgG B. anticorpi din clasa IgM C. lizozimul D. complementul E. celule polimorfonucleare (pag. 74)

S2917101. Factorii locali favorizanti ai bolii parodontale sunt: A. factorii iatrogeni B. obiceiurile vicioase C. placa bacteriana

328



Rezidentiat 2004

329


D. trauma ocluzala E. tartrul dentar (pag. 63)

S2917102. Bolile sistemice: A. joaca rol determinant in producerea bolii parodontale B. favorizeaza initierea bolii parodontale C. favorizeaza recidivele D. nu ingreuneaza eficienta tratamentului local E. grabesc evolutia bolii parodontale (pag. 96)

S2917103. Trauma ocluzala genereaza modificari adaptative ale parodontiului marginal: A. largirea spatiului dento- alveolar B. cresterea mobilitatii dentare dar nu in limite patologice C. ingrosarea laminei dura D. resorbtie verticala E. aparitia obstacolelor ocluzale (pag. 91)

S2917104. Caracteristicile bacteriilor din placa subgingivala asociata epiteliului santului gingival sunt: A. numar mare de bacterii flagelate B. nu prezinta orientare specifica C. numar mare de spirochete D. nu prezinta matrice E. prezinta matrice (pag. 70)

329



Rezidentiat 2004

330


Tema nr. 18 Examinarea pacientului parodontopat BIBLIOGRAFIE: 3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaţa Medicală românească, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1218001. Parodontometria A. este o metoda de inregistrare grafica a imbolnavirilor parodontiului marginal B. Reprezinta o diagrama a fetelor vestibulare si orale a arcadelor dentare C. Reprezinta o metoda clinica de masirare si evaluare inainte si in cursul tratamentului a retractiei gingivale, a adincimii pungilor parodontale si a gradului de mobilitate D. Intervalul intre doua linii orizontale corespunde unei distante de 2 mm E. Pentru schitarea gradului de mobilitate, intervalul dintre liniile ingrosate situate in zona ocluzala este de 1 mm (pag. 108)

S1318002. Retractia gingivala se masoara in milimetri intre: A. coletul anatomic al dintelui si marginea gingivala B. coletul clinic al dintelui si marginea gingivala C. limita smalt-cement si linia muco-gingivala D. marginea gingivala si linia muco-gingivala E. coletul anatomic al dintelui si linia muco-gingivala (pag. 106)

S1318003. Valoarea indicelui de igiena bucala rezulta prin insumarea valorilor indicilor de placa si de tartru de pe urmatoarele suprafete: A. 16, 26, 11, 31 vestibular si 36, 46 lingual B. 16, 26, 21, 41 vestibular si 36, 46 lingual C. oricare alti 6 dinti dar sa fie din cadrane diferite D. se insumeaza de pe suprafeţele vestibulare ale tuturor dinţilor E. nu se insumeaza valorile ci se scriu pe o diagrama (pag. 109)

S1418004. De cate grade este mobilitatea dentara patologica ? A. 2 B. 3 C. 4 D. 5 E. 6 (pag. 106)

S1418005. Valoerea maxima a indicelui de sangerare papilara este; A. 3 B. 6 C. 5 D. 4 E. 8 (pag. 111)

330



Rezidentiat 2004

331


S1418006. Valorile indicelui de placa si a indicelui de tartru sunt reprezentate pe o scala de la: A. 0 la 4 B. 0 la 3 C. 0 la 5 D. 0 la 2 E. 0 la 6 (pag. 110)

S1518007. Determinarea adancimii pungilor parodontale la nivelul fiecarui dinte se face in: A. 2 puncte; B. 3 puncte; C. 4 puncte; D. 6 puncte; E. 8 puncte. (pag. 107)

S1518008. Examenul modelelor de studiu ofera date despre: A. gradul si tipul de resorbtie osoasa; B. starea dintilor si a arcadelor dentare; C. spatiul dento-alveolar; D. adancimea pungilor parodontale; E. gradul mobilitatii dentare patologice. (pag. 115)

S1518009. Indicele de placa Silness si Loe: A. se realizeaza cu instrumentar de mare finete dupa o tehnica sofisticata; B. se utilizeaza in studii pe comunitati reduse de persoane; C. are valori de 0 la 3; D. are valori de 0 la 5; E. se exprima procentual. (pag. 110)

S1518010. Rolul trasorilor radioopaci este: A. de a evidentia largimea spatiului dento-alveolar aparuta in boala parodontala; B. de a preciza adancimea pungilor parodontale; C. de a sublinia detaliile de morfologie radiculara; D. de a evidenta prezenta mobilitatii dentare; E. de a stabili tipul de resorbtie osoasa. (pag. 116)

S1518011. Sonda de parodontometrie are partea activa terminata sub forma unei sfere cu diametrul de: A. 1 mm; B. 1,5 mm; C. 0,2 mm; D. 2 mm; E. 0,5 mm. (pag. 113)

S1518012. Sonda de parodontometrie: A. se foloseste pentru masurarea adancimii pungilor parodontale; B. se foloseste pentru detectarea si localizarea tartrului supragingival; C. se foloseste pentru detectarea cariilor subgingivale;

331



Rezidentiat 2004

332


D. se foloseste pentru controlul indepartarii tartrului subgingival; E. se foloseste pentru detectarea neregularitatilor suprafetelor radiculare. (pag. 105)

S1618013. Indicele CPITN se inregistreaza cand intr-un sextant sunt prezenti fcel putin: A. un dinte B. doi dinti C. trei dinti D. patru dinti E. cinci dinti. (pag. 112)

S2118014. Care din urmatorii indici de evaluare a igienei bucale se realizeaza cu usurinta si,de aceea,poate fi utilizat in studii epidemiologice ale unor comunitati mari de persoane: A. Indicele de retentie a placii ( LOE ) B. Indicele gingival ( LOE si SILNESS ) C. Indicele de sangerare papilara ( MUHLEMANN ) D. Indicele de placa ( SILNESS si LOE ) E. Indicele parodontal (pag. 110-111)

S2118015. Dintre examenele complementare face parte: A. Testul de percutie B. Inspectia C. Palparea D. Mobilometria instrumentala E. Anamneza (pag. 116)

S2318016. Testul de percutie A. Percutia longitudinala si transversala este urmata de un sunet distinct mat la dintii cu parodontiu marginal normal B. Percutia longitudinala puternica este urmata de un sunet distinct mat la dintii parodontotici C. Percutia longitudinala sau transversala este urmata de un sunet distinct,clar la dintii cu parodontiu marginal normal si de un sunet mat la dintii parodontotici D. Percutia transversala este urmata de un sunet distinct,clar, infundat la dintii cu parodontiu normal E. Percutia longitudinala sau transversala este urmata de un sunet distinct,clar la dintii cu parodontiu profund normal si de un sunet mat la dintii parodontotici (pag. 107)

S2318017. Starea parodontiului marginal se poate aprecia astfel: A. agravare, la valori sub 10 a indicilor B. ameliorare, la valori cuprinse intre 10 si 80 C. stationara la aceleasi valori ale indicilor dupa tratament D. ameliorare la valori cuprinse intre 20 si 80 E. stationara la aceleasi valori ale indicilor inainte de tratament (pag. 108)

S2318018. Sondele exploratorii sunt folosite pentru A. detectarea si localizarea tartrului subgingival B. detectarea cariilor supragingivale C. masurarea adancimii pungilor parodontale D. determinarea indicelui CPITN

332



Rezidentiat 2004

333


E. controlul indepartarii in totalitate a tartrului coronarl (pag. 105)

S2318019. Mobilometrul dento-parodontal: A. este realizat dintr-un aliaj greu de 108 g B. se compune dintr-un dispozitiv intraoral si dispozitive accesorii C. este realizat dintr-un aliaj de aluminiu, avind o greutate de 108 g D. masoara deplasarea dentara in sens transversal si longitudinal. E. se compune dintr-un dispozitiv intraoral format din doua tije intersanjabile (pag. 116)

S2318020. Valoarea indicelui de igiena bucala rezulta prin însumarea valorilor indicilor de placa si de tartru de pe urmatoarele suprafete: A. 16, 26, 21, 41 vestibular si 36, 46 lingual B. 16, 26, 11, 31 vestibular si 36, 46 lingual C. oricare alti 6 dinti dar sa fie din cadrane diferite D. se însumeaza de pe suprafetele vestibulare ale tuturor dintilor E. nu se însumeaza valorile ci se scriu pe o diagrama (pag. 109-110)

S2518021. Indicele de tartru 2 reprezintă: A. Absenţa tartrului B. Tartru subgingival C. Tartru în treimea de colet D. Tartru în treimea mijlocie a coroanei E. Tartru în treimea incizală a coroanei (pag. 110)

S2618022. Diagnosticul pozitiv în pulpita cronică deschisă ulceroasă se face pe baza următoarelor semne: A. existenţa unui proces carios cu camera pulpară închisă B. răspuns pozitiv la teste de vitalitate de intensităţi scăzute C. răspuns negativ la percuţia în ax a dintelui D. durere violentă spontană E. sensibilitate la înţeparea straturilor superficiale ale pulpei. (pag. 85)

S2618023. Simptomatologia pulpitei purulente toatele este: A. apar dureri spontane puternice, aproape continue B. durerile au caracter lancinant C. durerile cedează la calmante D. apar dureri la pătrunderea cu sonda în camera pulpară E. sensibilitatea la curent electric este crescută. (pag. 79-80)

S2618024. Diagnosticul diferenţial al pulpitei acute purulente parţiale se face cu: A. pulpita seroasă parţială B. pulpita seroasă totală C. parodontita apicală acută seroasă (difuză) D. hiperemia pulpară E. pulpita cronică deschisă ulceroasă. (pag. 79)

333



Rezidentiat 2004

334


S2618025. Diagnosticul pozitiv al hiperemiei preinflamatorii se face pe baza următoarelor semne: A. persistenţa durerii câteva ore după îndepărtarea excitantului B. lipsa durerii la cald C. existenţa procesului carios fără deschiderea camerei pulpare D. existenţa în antecedente a unor crize dureroase spontane la dintele respectiv E. durerea spontană durează câteva minute. (pag. 71)

S2618026. Modificările morfopatologice în hiperemia preinflamatorie sunt: A. microbi sunt prezenţi în pulpă B. vasele sangvine au pereţi îngroşaţi C. apare marginaţia leucocitară D. celulele odontoblastice sunt micşorate ca volum E. examenul histochimic pune în evidenţă lipsa fosfatazelor alcaline. (pag. 70-71)

S2818027. Mobilitatea dentara patologica este de gradul 2 cand: A. excursia extremitatii incizale sau ocluzale a coroanei in plan transversal nu depaseste 1 mm B. excursia extremitatii incizale sau ocluzale a coroanei in plan transversal depaseste 1 mm C. dintele prezinta mobilitate in sens V-O D. dintele prezinta mobilitate in sens M-D E. dintele este mobil si in plan vertical (pag. 106)

S2818028. Valoarea 3 a Indicelui de sangerare papilara (Mühlemann) indica A. sangerarea punctiforma izolata, unica B. sangerare care umple intreg spatiul interdentar C. sangerari punctiforme multiple sau pe o arie redusa D. sangerare care depaseste marginea gingiei libere E. absenta sangerarii (pag. 111)

S2918029. Ameliorarea clinica a bolii parodontale se considera cand indicii rezultati prin parodontometrie au valorile: A. intre 20-80 B. intre 10-20 C. intre 90-100 D. sub 0 E. intre 5-10 (pag. 108)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1218030. Examenele complementare ale pacientului cu boala parodontala sunt A. Testul de solicitare dentara prin presiune B. Dentoparodontograma C. Examenul tomodensitometric bazat pe rezonanta magnetica nucleara D. Mobilometria instrumentala E. Examenul radiologic (pag. 116)

334



Rezidentiat 2004

335


S1218031. Examenul clinic al parodontiului marginal superficial A. Urmareste mobilitatea dentara patologica B. Urmareste aspectul gingiei fixe, a papilelor interdentare, a marginii gingivale libere C. Se apreciaza retractia gingivala D. Se realizeaza determinarea adincimii pungilor parodontale E. Se face prin inspectie si palpare (pag. 106)

S1218032. Examenul clinic obiectiv al parodontiului marginal A. Se realizeaza prin inspectie si palpare B. Se adreseaza parodontiului marginal superficial si profund C. Examinarea prin inspectie se face cu instrumentar specializat: sonde de parodontometrie si sonde exploratorii D. Examinarea parodontiului marginal de invelis se face cu ajutorul testelor de vitalitate E. Face referire la debutul afectiunii parodontale (pag. 105)

S1218033. Examenul radiologic al pacientului cu afectare parodontala A. Apreciaza caracterele morfologice noirmale si patologice ale aspectul parodontiului marginal superficial B. Ofera indicatii cu privire la spatiul dento-alveolar C. Ofera indicatii asupra lamina dura D. Ofera indicatii asupra gradului si tipului de resporbtie osoasa verticala, orizontala, mixta E. Apreciaza cantitativ placa bacteriana (pag. 115)

S1218034. Indicele de igiena bucala (IHB) A. Reprezinta un indice de placa si de tartru B. Ofera relatii si asupra singerarii gingivale provocate la sondare C. Valoarea indicelul de placa rezulta din insumarea valorilor constate pe 6 suprafete preselectate D. Suprafetele preselectate sunt reprezentate de suprafetele vestibulare ale molarilor primi superiori si suprafetele linguale ale primilor molari inferiori E. Suprafetele preselectate sut reprezentate si de suprafetele vestubulare ale incisivilor centrali superiori drept si inferior sting (pag. 109-110)

S1218035. Indici de inflamatie parodontala sunt A. Indicele parodontal (Russel) B. Indicele gingival (Loe si Silness) C. Indicele de singerare papilara (Muhlemann) D. Indicele CPITN E. Indicele de prezenta a pungilor parodontale (pag. 112)

S1218036. Mobilitatea dentara patologica A. Se face in mod obisnuit cu un instrument metalic, cu care se exercita presiuni moderate in plan orizontal si axial B. Se poate percepe prin palpare digitala C. Mobilitatea dentara de gradul 1 este atunci cind excursia extremitatii incizale sau ocluzale a coroanei in plan transversal depaseste 1 mm D. Mobilitatea dentara patologica de gradul 3 este atunci cind dintele este mobil si in sens vertical, axial E. Moblitatea dentara patologica avansata poate fi observata prin vestibularizarea incizivilor superiori in ocluzie (pag. 106)

335



Rezidentiat 2004

336


S1218037. Retractia gingivala A. Se masoara in milimetri B. Reprezinta distanta intre baza santului gingival (respectiv a pungii parodontale) si coletul anatomic al dintelui C. Se masoara pe toate fetele dintelui D. Reprezinta distanta intre coletul anatomic al dintelui si marginea gingivala libera E. Se apreciaza prin inspectie libera sau cu benzi milimetrice (pag. 106)

S1218038. Valorile indicelui CPITN (indicele cerintelor de tratament parodontal al colectivitatii) sunt codificate astfel A. Codul 0 - nici un semn de imbolavire B. Codul 1 – singerare gingivala spontana C. Codul 2 – Singerare gingival provocata de atingerea cu sonda D. Codul 3 – Tartru supra sau subgingival E. Codul 4 – Pungi parodontalle de 6 mm saiu mai mult (pag. 113)

S1318039. Cantitatea si fluxul lichidului din santul gingival: A. se apreciaza cu benzi absorbante de hartie de filtru impregnate cu markeri de culoare B. nu are nici o semnificatie patologica C. se analizeaza folosind teste biochimice D. se apreciaza introducand sonda parodontala in punga parodontala E. indica prezenta inflamatiei gingivale (pag. 111)

S1318040. Evidentierea placii bacteriene se face cu: A. solutie fucsina bazica B. solutie de clorhexidina C. solutie albastru de metilen 2% D. eritrozina E. solutie de cloramina 2% (pag. 114)

S1318041. Examenul clinic prin inspectie al parodontiului marginal superficial urmareste: A. aspectul papilelor interdentare B. mobilitatea dentara C. determinarea tipului de liza osoasa D. determinarea adancimii pungilor E. modificarea de culoare a gingiei (pag. 107)

S1318042. Examenul modelelor de studiu ofera date privind: A. Starea dintilor si a arcadelor dentare B. Relatiile ocluzale C. Adancimea pungilor parodontale D. Gradul de inflamaţie al gingiei E. Caracterele normale si patologice ale parodontiului marginal de invelis (pag. 115)

S1318043. Examenul tomodensitometric al parodontiului se bazeaza pe: A. rezonanta magneto-nucleara

336



Rezidentiat 2004

337


B. testul Periograd C. utilizarea unor trasori radioopaci D. masurarea semnalelor emise de protonii apei si ai lipidelor din organismul uman cand acesta este introdus intr-un camp magnetic E. masurarea semnalelor emise de protonii apei si ai lipidelor din organismul uman cand acesta este introdus intr-un camp electric (pag. 116)

S1318044. Indicatiile oferite de examenul radiografic privesc: A. spatiul dento-alveolar: forma si dimensiuni B. lamina dura C. vitalitatea pulpara D. morfologia radiculara E. structura osului alveolar (pag. 115)

S1318045. Pentru masurarea indicelui CPITN: A. este necesara sonda parodontala Williams B. se inregistreaza pe sextanti luand in considerare si molarii de minte C. masoara atat pungile parodontale cat si recesiunile D. daca intr-un sextant exista un singur dinte el este inclus in sextantul vecin E. indica necesitatile de tratament (pag. 112)

S1318046. Sondele parodontale sunt utilizate pentru: A. detectarea prezentei pungilor parodontale B. detectarea prezentei cariilor interproximale C. controlul indepartarii tartrului subgingival D. inregistrarea indicelui CPITN E. inregistrarea indicilor de mobilitate (pag. 105)

S1318047. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. "trasorii radioopaci" nu precizeaza adancimea pungilor parodontale B. radiografic se observa gradul si tipul de liza osoasa alveolara C. conurile de gutaperca pot fi folosite ca"trasori radioopaci" D. ortopantomografia este cel mai fidel examen radiographic pentru examinarea detaliilor de structura E. radiografia panoramica monomaxilara poate deforma imaginea zonelor laterale (pag. 115)

S1418048. Determinarea adancimii pungilor parodontale se face in 6 puncte pentru fiecare dinte: A. mezio-vestibular B. disto-vestibular C. mezial si distal D. mezio-palatinal (sau mezio-lingual) E. disto-palatinal (sau disto-lingual) (pag. 107)

S1418049. Indicele gingival Loe si Silness=1 reprezinta: A. sangerare punctiforma la sondaj B. discrete modificari de culoare ale gingiei C. lipsa sangerarii la sondaj

337



Rezidentiat 2004

338


D. inflamatie medie gingivala E. discret edem (pag. 111)

S1418050. Motivele prezentarii la medic din punct de vedere parodontal pot fi: A. senzatie de tensiune in oasele maxilare B. mobilitate dentara anormala C. bruxism D. dificultati de masticatie E. dinti inclusi (pag. 102)

S1418051. Pentru diverse valori ale indicelui CPITN este necesara urmatoarea conduita terapeutica: A. clasa I - instituirea sau imbunatatirea igienei bucale B. clasa II - igiena bucala, detartraj, tratament antimicrobian C. clasa 0 - nu e necesar tratament parodontal D. clasa I - igiena bucala, detartraj E. clasa III - I+II si tratament complex parodontal (pag. 113)

S1418052. Sondele exploratorii sunt folosite pentru: A. detectarea si localizarea tartrului subgingival B. detectarea cariilor subgingivale C. masurarea adancimii pungilor parodontale D. determinarea indicelui CPITN E. controlul indepartarii in totalitate a tartrului subgingival (pag. 105)

S1418053. Valoarea indicelui de igiena bucala rezulta prin insumarea a 6 suprafete preselectate: A. suprafetele vestibulare ale molarilor unu inferiori B. suprafetele palatinale ale molarilor unu superiori C. suprafetele vestibulare ale molarilor unu superiori D. suprafetele linguale ale molarilor unu inferiori E. suprafetele vestibulare ale incisivului central superior drept si inferior stang (pag. 110)

S1518054. Evidentierea placii bacteriene: A. se face cu solutii colorante; B. reprezinta un mijloc util pentru imbunatatirea igienei bucale; C. se face cu violet de gentiana 11%; D. se face cu solutie de permanganat de potasiu 0,2%; E. se face in scopul determinarii caracterelor morfologice normale si patologice ale paradontiului marginal de invelis. (pag. 114-115)

S1518055. Examenul clinic al mobilitatii dentare: A. se face prin exercitarea de presiuni moderate in plan orizontal si axial; B. se face prin palpare cu sonda; C. se face in 6 puncte pentru fiecare dinte; D. se face mezio- si distovestibular, E. determina gradul mobilitatii dentare patologice. (pag. 106)

338



Rezidentiat 2004

339


S1518056. Examenul clinic obiectiv al parodontiului: A. se adreseaza parodontiului marginal superficial si profund; B. se realizeaza prin inspectie; C. se realizeaza prin palpare; D. se realizeaza prin metode microbiologice; E. se face cu ajutorul chiuretelor Gracey. (pag. 105)

S1518057. Examenul radiologic: A. se poate face in incidenta izometrica; B. este indispensabil pentru aprecierea starii parodontiului profund; C. ofera date despre gradul si tipul de resorbtie osoasa; D. evidentiaza placa bacteriana; E. ofera date despre relatiile ocluzale. (pag. 115)

S1518058. Indicele CPITN: A. se inregistreaza pe sextanti; B. se inregistreaza atunci cand intr-un sextant sunt prezenti cel putin 3 dinti; C. se determina si cand exista un singur dinte prin includerea sa in sextantul vecin; D. se determina folosind o sonda cu partea activa de forma unei sfere cu diametrul de 1,5 mm; E. forta exercitata nu depaseste 25 g. (pag. 112-113)

S1518059. Indicele CPITN: A. se exprima prin valori de la 0 la 4; B. pe baza lui se determina clasa de necesar terapeutic parodontal; C. se insoteste intotdeauna de instructiuni privind igiena bucala; D. se inregistreaza pe sextanti; E. se inregistreaza atunci cand intr-un sextant este prezent cel putin un dinte. (pag. 113)

S1518060. Indicele de igiena bucala IHB are drept componente: A. indicele de sangerare papilara; B. indicele de tartru; C. indicele de prezenta a pungilor parodontale; D. indicele de placa; E. indicele parodontal. (pag. 109)

S1518061. Indicele de prezenta a pungilor parodontale: A. ia in considerare pungile adevarate mai adanci de 6 mm inainte de tratamentul antimicrobian; B. ia in considerare pungile adevarate si false dupa tratamentul antimicrobian; C. ia in considerare pungile adevarate mai adanci de 3 mm dupa tratamentul antimicrobian; D. are valori intre 0 si 3; E. se exprima procentual. (pag. 112)

S1518062. Mobilometrul dento-parodontal: A. este realizat dintr-un aliaj usor de Ni; B. cuprinde un dispozitiv intraoral, unul extraoral si accesorii; C. determina precis gradul mobilitatii dentare in conditii reproductibile;

339



Rezidentiat 2004

340


D. e un criteriu obiectiv de apreciere a mobilitatii dentare; E. masoara deplasarea dentara in sens transversal si longitudinal. (pag. 117)

S1618063. Examenul radiologic ofera informatii despre: A. spatiul dento-alveolar B. gradul si tipul de resorbtie osoasa C. lamina dura D. mobilitatea dentara E. inflamatia gingivala. (pag. 115)

S1618064. Indicele de igiena bucala IHB: A. are doua componente: indicele de placa si indicele de tartru B. se apreciaza in sase puncte pentru fiecare dinte in parte C. codifica cu 2 prezenta placii in treimea incizala sau ocluzala a coroanei D. codifica cu 2 tartrul prezent in treimea medie a coroanei E. valoarea totala a indicelui rezulta din sumarea valorilor indicelui de placa si tartru. (pag. 109)

S1618065. Indicele de sangerare papilara (Mühlemann): A. este un indicator sensibil al prezentei inflamatiei gingivale B. codifica cu 0 absenta sangerarii C. codifica cu 1 sangerari punctiforme multiple D. codifica cu 2 sangerarea ce umple intreg spatiul interdentar E. codifica cu 3 sangerarea ce depaseste marginea gingivala libera. (pag. 111)

S1618066. Mobilitatea dentara patologica, determinata prin mijloace curente, este de: A. gradul 1, cand excursia extremitatii incizale sau ocluzale a coroanei in sens transversal nu depaseste 1 mm B. gradul 1, cand excursia extremitatii incizale sau ocluzale a coronei in sens transversal nu depaseste 2 mm C. gradul 2, cand dintele este mobil si in sens vertical, axial D. gradul 2, cand excursia extremitatii incizale sau ocluzale in sens transversal depaseste 1 mm E. gradul 3, cand dintele este mobil si in sens vertical, axial. (pag. 106)

S1618067. Solutii colorante de evidentiere a placii bacteriene sunt: A. solutie albastru de metil 2% B. solutie albastru de toluidina 1% C. nitratul de argint 30% D. solutie violet de gentiana 1% E. solutie clorura de zinc 30%. (pag. 114)

S2118068. Bolnavii parodontopati se prezinta la medic pentru urmatoarele motive: A. retractie gingivala B. secretie purulenta din santul gingival sau din pungi parodontale C. fumat excesiv D. consum exagerat de alcool E. carii dentare (pag. 102)

340



Rezidentiat 2004

341


S2118069. Care din urmatoarele valori prin care se codifica indicele cerintelor de tratament parodontal al colectivitatii (CPITN) sunt adevarate: A. Valoarea 3 pentru tartru supragingival B. Valoarea 4 pentru tartru subgingival C. Valoarea 1 pentru nici un semn de imbolnavire D. Valoarea 1 pentru sangerare gingivala la atingere cu sonda E. Valoarea 4 pentru pungi parodontale adanci de 6 mm.sau mai mult (pag. 112)

S2118070. Evidentierea placii bacteriene se poate face prin colorare cu: A. solutie fucsina bazica 0,2-0,3% B. solutie fucsina bazica 3% C. solutie fucsina bazica 10% D. solutie albastru de metil 2% E. solutie albastru de metil 20% (pag. 114)

S2118071. Parodontometria este o metoda clinica prin care se masoara: A. Retractia gingivala B. Mobilitatea dentara prin mijloace clinice curente C. Prevalenta bolii parodontale D. Adancimea pungilor parodontale E. Riscul relativ de imbolnavire (pag. 108)

S2318072. Datele asupra starii generale a pacientului cu afectare parodontala sunt necesare deoarece: A. bolile generale modifica reactivitatea locala, individuala a parodontiului marginal B. bolile generale nu modifica reactivitatea locala, individuala a parodontiului marginal C. unele boli generale se manifesta la nivelul gingiei si decelarea leziunilor poate contribui la diagnosticul precoce al bolii D. unele stari generale de imbolnavire impun anumite precautii restrictii in aplicarea locala a tratamentului parodontal E. starea parodontala reflecta intotdeauna starea generala a pacientului (pag. 103-104)

S2318073. In cadrul anamnezei ne intereseaza urmatoarele date despre felul masticatiei si obiceiurile alimentare: A. preferinte alimentare legate gustul alimentelor(acru,dulce) B. masticatie lenta sau grabita C. masticatie robusta, stimulanta pentru parodontiu marginal D. folosirea dupa fiecare masa a clatirii, periajului dentar sau a unor practici de autocuratire E. starea alimentelor consumate (pag. 102)

S2318074. Anamneza: A. Are un caracter orientativ B. Are un caracter de testare a unor potentiale imbolnaviri generale C. Conduce la un diagnostic de precizie D. Se obtin date importante privid starea civila a pacientului E. Se realizeaza prin inspectie si palpare (pag. 105)

S2318075. Determinarea adancimii pungilor parodontale se face in 6 puncte pentru fiecare dinte:

341



Rezidentiat 2004

342

A. B. C. D. E.


mezio-vestibular pe mijlocul fetei vestibulare mezio-palatinal (sau mezio-lingual) mezial si distal disto-palatinal (sau disto-lingual) (pag. 107)

S2318076. Indicele CPITN: A. se înregistreaza când într-un sextant sunt prezenti toti dintii B. se înregistreaza când într-un sextant sunt prezenti cel putin doi dinti C. se înregistreaza când într-un sextant este prezent cel putin un dinte D. codifica starea parodontiului marginal E. codifica necesitatile de tratament. (pag. 112-113)

S2318077. Indicele de prezenta a pungilor parodontale: A. se poate exprima procentual B. se poate exprima in mm C. ia in considerare pungi parodontale false si adevarate D. ia in considerare pungile parodontale ade varate inainte de tartamentul microbian E. ia in considerare pungile parodontale adevarate mai adinci de 3 mm (pag. 112)

S2318078. Indicii de inflamatie parodontala sunt: A. Indicele parodontal (Russell) B. Indicele gingival (Loe si Silness) C. Indicele de singerare papilara (Muhlemann) D. Indicele CPITN E. Indicele de prezenta a pungilor parodontale (pag. 112)

S2318079. Indicele de igiena bucala (IHB) A. Are doua componente: un indice de placa si unul de tartru B. Ofera relatii si asupra singerarii gingivale provocate la sondare C. Valoarea indicelul de placa rezulta din insumarea valorilor constate pe 6 suprafete preselectate D. Suprafetele preselectate sunt reprezentate de suprafetele vestibulare ale molarilor primi superiori si suprafetele linguale ale primilor molari inferiori E. Suprafetele preselectate sut reprezentate si de suprafetele vestibulare ale incisivilor centrali superiori sting si inferior drept (pag. 109)

S2318080. examenul radiografic: A. ofera date despre spatiul dento-alveolar: forma si dimensiuni si lamina dura B. este indispensabil pentru aprecierea starii parodontiului profund C. poate fi in incidenta izometrica, ortoradiala sau panoramica bimaxilara D. furnizeaza date despre morfologia radiculara E. furnizeaza date despre structura osului spongios (pag. 115)

S2318081. Examenele complementare folosite pentru examinarea bolnavului parodontopat sunt: A. evidentierea placii bacteriene cu solutie de fucsina bazica 3% B. examenul tomodensitometric bazat pe rezonanta magnetonucleara

342



Rezidentiat 2004

343


C. mobilometria instrumentala care masoara mobilitatea dentara fiziologica D. examenul modelelor de studiu care ofera date privind caracterele morfologice normale si patologice ale parodontiului marginal de invelis E. evidentierea placii bacteriene care foloseste solutii colorante de evidentiere (pag. 114-115)

S2318082. Parodontometria: A. este o metoda de inregistrare grafica a imbolnavirilor parodontiului marginal B. Reprezinta o diagrama a fetelor vestibulare si orale a arcadelor dentare C. Reprezinta o metoda clinica de masurare si evaluare inainte si in cursul tratamentului a retractiei gingivale, a adincimii pungilor parodontale si a gradului de mobilitate D. Intervalul intre doua linii orizontale corespunde unei distante de 2 mm E. Pentru schitarea gradului de mobilitate, intervalul dintre liniile ingrosate situate in zona ocluzala este de 2mm (pag. 108)

S2318083. Examenul clinic al parodontiului marginal superficial: A. se face prin inspectie si palpare B. urmareste aspectul marginii gingivale libere si a mucoasei pasiv mobile C. palparea gingivala netraumatica se face cu sonda butonata care evita aparitia oricaror semne de singerare gingivala D. urmareste modificarile de textura ale suprafetei gingiei fixe E. urmareste nivelul de atasare fata de dinte (pag. 106)

S2318084. Eritrozina: A. este un colorant vegetal hidrofil incorporat in comprimate sau drageuri B. este un colorant vegetal hidrosolubil incorporat in pasta de dinti sau comprimate sau drageuri Placolor C. se foloseste numai pentru evidentierea placii bacteriene dupa tratamente profilactice stomatologice D. evidentierea placii bacteriene cu eritrozina este un mijloc util pentru imbunatatirea igienei bucale E. controlul prezentei placii bacteriene folosind Eritrozina se poate face si de catre pacient (pag. 114-115)

S2318085. Cantitatea si fluxul lichidului din santul gingival: A. se apreciaza cu benzi absorbante de hârtie de filtru impregnate cu markeri de culoare B. nu are nici o semnificatie patologica C. se analizeaza folosind teste biochimice care apreciaza prin precipitare gradul de afectare al gingiei D. este un indicator precoce al instalarii inflamatiei gingivale E. foloseste testul Periogard care este un test biochimic de colorare (pag. 111)

S2318086. Pentru masurarea indicelui CPITN: A. este necesara sonda de parodontometrie Williams B. se înregistreaza pe sextanti fara a lua în considerare si molarii de minte decit ca inlocuitori ai molarilor secunzi in absenta acestora C. masoara atât pungile parodontale, recesiunile cit si leziunile de furcatie D. daca într-un sextant exista un singur dinte el este inclus în sextantul analog de pe hemiarcada opusa E. indica necesitatile de tratament (pag. 112-113)

S2518087. Soluţiile pentru evidenţierea plăcii bacteriene sunt: A. Soluţia albastru de metil B. Soluţia violet de genţiana

343



Rezidentiat 2004

344


C. Soluţia de azotat de argint D. Soluţia Lugol E. Soluţia clorură de zinc (pag. 114)

S2618088. În pulpita cronică închisă hiperplazică se constată: A. odontoblaştii îşi păstrează dimensiunea, dar nucleii sunt micşoraţi B. stratul de odontoblaşti dispare aproape în întregime, lăsând spaţii vacuolare C. micşorarea camerei pulpare şi a canalelor radiculare prin hipermineralizarea dentinei D. pulpa se transformă într-un ţesut lax de tip primitiv E. pulpa poate conţine zone de degenerescenţă hialină sau calcară. (pag. 91)

S2618089. Tabloul morfologic al unei pulpite cronice închise este: A. alături de ţesutul fibrozat şi ţesutul de granulaţie închistat se pot constata focare de inflamaţie acută supurativă B. ţesutul de granulaţie poate fi învecinat cu zone de degenerescenţă hialină sau calcară C. odontoblastele au un aspect normal D. vasele sangvine au aspect normal E. fibrele nervoase sunt, în mare parte, degenerate. (pag. 88)

S2618090. Diagnosticul diferenţial al pulpitei cronice deschise granulomatoase se face cu: A. polipul gingival B. pulpita cronică deschisă ulceroasă C. parodontita apicală cronică granulomatoasă D. necroza pulpară E. pulpita totală seroasă. (pag. 87)

S2618091. Diagnosticul diferenţial al pulpitei acute purulente totale se face cu: A. pulpita acută seroasă totală B. pulpita cronică deschisă ulceroasă C. pulpita purulentă parţială D. pulpita acută seroasă parţială E. parodontita apicală acută. (pag. 80)

S2618092. Aspectul morfopatologic al pulpitei acute purulente parţiale este: A. celulele situate la distanţă de focar nu prezintă leziuni B. fibrele de colagen sunt integre C. fibrele nervoase învecinate focarului prezintă detaşarea tecii de mielină D. celulele pulpare din centrul focarului sunt dezagregate E. celulele sangvine ajunse în focar prin diapedeză au diverse aspecte morfologice în raport cu starea lor funcţională. (pag. 78)

S2618093. Simptomatologia pulpitei seroase totale este: A. criza dureroasă este provocată de un agent extern sau apare spontan B. durerea tinde să iradieze spre hemiarcada opusă, depăşind linia mediană C. analgeticele au o eficienţă redusă, determinând cel mult o reducere temporară a durerii D. uneori în stratul de dentină care acoperă pulpa se poate descoperi un punct de comunicare cu exteriorul

344



Rezidentiat 2004

345


E. durerea la percuţie în ax a dintelui lipseşte (pag. 75-76)

S2618094. Aspectul morfopatologic al pulpitei seroase totale este: A. vazodilataţie în întreg teritoriul pulpar B. vâscozitate pulpară crescută C. prezenţa rară a elementelor sangvine din seria albă în ţesutul pulpar D. fragmentarea membranei celulare odontoblastice E. fibrele conjunctive sunt puţine şi se găsesc mai ales în porţiunea periferică. (pag. 75)

S2618095. Simptomatologia pulpitei acute seroase parţiale este: A. durere vie localizată la un anumit dinte B. durerea este continuă C. dintele este modificat la culoare D. atingerea dentinei dure cu sonda provoacă o reacţie dureroasă E. percuţia dintelui în ax provoacă durere. (pag. 73)

S2618096. Examenul microscopic în pulpita acută seroasă parţială pune în evidenţă: A. vazodilataţie B. permeabilitate scăzută a pereţilor vasculari C. marginaţie leucocitară intensă D. semne de hipofuncţie odontoblastică E. concentrarea fosfatazei alcaline în regiunea predentinei (pag. 72)

S2618097. Simptomatologia în hiperemia preinflamatorie: A. durere spontană B. durerea iradiază C. la examenul obiectiv se constată un proces carios care nu a deschis camera pulpară D. uşoară hipersensibilitate la testul termic rece E. hipersensibilitate a dentinei la palparea cu sonda. (pag. 71)

S2818098. Sondele de parodontometrie se folosesc pentru: A. detectarea tartrului subgingival B. detectarea prezentei pungilor parodontale C. detectarea cariilor subgingivale D. detectarea configuratiei pungilor subgingivale E. determinarea adancimii (pag. 105)

S2818099. In dentoparodontograma, reprezentarea semnelor imbolnavirii parodontale se face astfel: A. cu rosu pentru retractia gingivala B. cu albastru pentru pungi parodontale C. cu rosu pentru pungi parodontale D. cu albastru pentru retractia gingivala E. cu linie continua (pag. 109)

S2818100. Sondele exploratorii sunt folosite pentru:

345



Rezidentiat 2004

346

A. B. C. D. E.


detectarea si localizarea tartrului subgingival detectarea si localizarea tartrului supragingival detectarea si localizarea pungilor parodontale detectarea cariilor subgingivale dupa detartraj si chiuretaj radicular (pag. 105)

S2818101. Sondele speciale de parodontometrie sunt A. sondele exploratorii B. sonda “flexible plastic screening surveyor” C. sonda “rigid metal tactile sensor” D. sonda “flexible plastic universal explorer” E. sonda butonata (pag. 106)

S2818102. Percutia longitudinala sau transversala a dintilor parodontotici este urmata de: A. sunet distinct B. sunet clar C. sunet mat D. sunet infundat E. durere (pag. 107)

S2818103. Prin examinarea parodontometrica se poate aprecia stadiul parodontiului marginal astfel: A. ameliorare la valori cuprinse intre 20-80 B. ameliorare la valori cuprinse intre 30-70 C. agravare la valori peste 0 D. agravare la valori sub 0 E. ameliorare la valori cuprinse intre 50-90 (pag. 108)

S2818104. Indicele IHB se evalueaza pe examinarea a 6 suprafete preselectate intre care sunt urmatoarele: A. suprafetele linguale ale molarilor 1 inferior B. suprafetele vestibulare ale molarilor 1 superiori C. suprafeta vestibulara a incisivului central superior dreapta D. suprafata vestibulara a incisivului central superior stanga E. suprafata linguala a incisivului central inferior stanga (pag. 109-110)

S2818105. Cpitn: A. se inregistreaza pe sextanti B. sonda de parodontometrie cu care se efectueaza investigarea are partea activa sub forma unei sfere cu diametrul de 0,5 mm C. forta exercitata depaseste 0,5 g D. sonda de investigare este sonda “flexible plastic screening surveyor” E. sonda de investigare este sonda “universal explorer” (pag. 112-113)

S2918106. Sondele exploratorii se folosesc pentru: A. determinarea indicelui CPITN B. detectarea neregularitatilor suprafetelor radiculare accesibile

346



Rezidentiat 2004

347


C. determinarea prezentei si configuratiei pungilor parodontale D. localizarea tartrului subgingival E. controlul obtinerii unor suprafete radiculare netede (pag. 106)

S2918107. Percutia moderata longitudinala si transversala a dintilor parodontotici este urmata de: A. sunet clar B. sunet infundat C. sunet distinct D. nu se percep sunete distincte E. sunet mat (pag. 107)

S2918108. Componentele indicelui de igiena bucala sunt: A. indicele de prezenta a pungilor parodontale B. indicele de placa C. indicele de retentie a placii (Loe) D. indicele de sangerare papilara E. indicele de tartru (pag. 109)

S2918109. Prin parodontometrie se aprecieaza: A. adancimea pungilor parodontale B. prezenta tartrului subgingival C. retractia gingivala D. inflamatia gingivala E. gradul de mobilitate dentara (pag. 108)

347



Rezidentiat 2004

348


Tema nr. 19 Clasificarea bolilor parodontiului marginal BIBLIOGRAFIE: 3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaţa Medicală românească, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1219001. Examenul radiologic efectuat in gingivitele hiperplazice, cu o evolutie mai lunga de 2-3 luni indica aproape intotdeauna A. Demineralizarea septurilor alveolare B. Hiperestezie dentinara C. Traumatism ocluzal D. Resorbtii oasoase extinse periradicular si periapical E. Adenite (pag. 121-122)

S1219002. Formele cele mai numeroase de imbolnavire ale parodontontiului marginal A. Prezinta o inflamatie manifesta B. Prezinta descuamari ale marginii gingivale libere si ale papilei interdentare C. Sunt asociate cu afectiuni generale ale organismului D. Apar mai ales in administrarea de ciclosporine sau contraceptive E. Apar in cazuri de epilepsie, datorita utilizarii unei medicatii de tipul hidantoina (pag. 122)

S1219003. Gingivita cronica (simpla, mecomplicata) A. Este de cauza microbiana (prin placa bacteriana) B. Este de cauza micotica C. Este de natura virala D. Apare in cadrul unor boli sistemice E. Apare in lichenul plan sau alte dermatoze (pag. 122)

S1219004. Parodontita juvenila este A. Este o parodontita rapid progresiva B. Este o parodontita ulcero-necrotica C. Este o parodontita rapid progresiva precoce D. Este o atrofie parodontala E. Este o forma de gingivita hiperplazica, ca efect secundar al unor medicamente (pag. 120)

S1219005. Parodontita prepubertala este A. Este o parodontita rapid progresiva B. Este o parodontita ulcero-necrotica C. Este o parodontita rapid progresiva precoce D. Este o atrofie parodontala E. Este o forma de gingivita hiperplazica, ca efect secundar al unor medicamente (pag. 120)

S1319006. Clasificarile bolilor parodontiului marginal, conform Acadamiei Americane de

348



Rezidentiat 2004

349


Parodontologie s-au elaborat initial in: A. B. C. D. E.

1957 1954 1964 1959 1979 (pag. 120)

S1319007. Gingivita care apare ca efect secundar al tratamentului cu: hidantoina, ciclosporina, antagonisti de calciu este: A. o gingivita hiperplazica idiopatica B. o gingivita alergica C. o gingivita hiperplazica D. o gingivita hipertrofica descuamativa E. o gingivita iritativa sau de iritatie (pag. 122)

S1319008. in trauma ocluzala, parodontiul marginal prezinta: A. semne de suferinta, dar fara caracter distructiv in absenta actiunii microbiene B. nu prezinta semne de suferinta C. hiperplazie gingivala D. atrofie gingivala E. modificari de culoare ale gingiei (pag. 121)

S1419009. Care din urmatoerele forme de imbolnavire a parodontiului marginal nu la intalnim in clasificarea lui Fermin Carranza? A. gingivite B. parodontite C. trauma ocluzala D. hipertrofia parodontala E. manifestari parodontale ale unor boli generale (pag. 120)

S1419010. Cate categorii de gingivite cuprinde clasificarea lui F.Carranza? A. 6 B. 7 C. 8 D. 9 E. 10 (pag. 120)

S1419011. Cate categorii de parodontite cuprinde clasificarea lui F.Carranza? A. 3 B. 4 C. 5 D. 6 E. 7 (pag. 120)

S1419012. In cate clase incadreaza Catedra de Parodontologie Bucuresti imbolnavirile parodontiului marginal? A. 3

349



Rezidentiat 2004

350

B. C. D. E.


4 5 6 7 (pag. 122)

S1519013. Dupa gradul de afectare a structurilor parodontiului marginal, bolile parodontale se clasifica in: A. gingivite, parodontite si parodontoze; B. gingivite, parodontite si parodontome; C. stomatite si parodontite; D. parodontite, parodontoze si parodontome; E. gingivite si parodontite. (pag. 121)

S1619014. Urmatoarele medicamente au ca efect secundar gingivite hiperplazice: A. hidantoina B. betablocantele C. metronidazolu D. cefalosporinele E. prednisonul. (pag. 122)

S2119015. In clasificarea imbolnavirilor parodontiului marginal a Catedrei de Parodontologie din Bucuresti parodontita marginala agresiva rapid progresiva este: A. o gingivita hiperplazica avansata B. o gingivo-stomatita subacuta C. o afectiune care apare la copii D. o afectiune care apare la adult E. o afectiune caracteristica manifestarilor gingivo-parodontale in SIDA (pag. 123)

S2319016. Clasificarea bolilor parodontiului marginal dupa cauzele care le-au produs, factorii favorizanti, aspectul clinic si infraclinic reprezinta: A. o baza sigura si necesara de diagnostic B. un element important pentru cercetarea stiintifica C. parte integranta a statisticii epidemiologice D. dorinta de simplificare a ARPA E. experienta proprie a autorului (pag. 119)

S2319017. Clasificarea bolilor parodontiului marginal care reprezinta o baza sigura si necesara de diagnostic, prognostic si tratament se face dupa: A. tipul de inflamatie B. factorii favorizanti C. factorii de risc D. etiologie E. tipul de atrofie (pag. 119)

S2319018. Numeroasele clasificari facute de-a lungul timpului reflecta: A. tipul de inflamatie B. activitatea de cercetare

350



Rezidentiat 2004

351


C. recesiunea D. imbogatirea continua a cunostintelor E. tipul de tratament necesar (pag. 119)

S2319019. Una din cele mai vechi clasificari apartine lui: A. Kantorowicz 1904 B. Kantorowicz 1928 C. Kantorowicz 1942 D. Kantorowicz 1924 E. Becks 1929 (pag. 119)

S2319020. Weski enunta in 1937 o clasificare in: A. Paradenite B. Paradentitis C. Hiperplazia D. Schmutzpyorrhea E. Gingivita (pag. 119)

S2319021. In clasificarea ARPA se foloseste criteriul leziunilor de baza: A. inflamatia, distrofia sau recesiunea B. inflamatia, atrofia sau proliferarea C. inflamatia, recesiunea sau proliferarea D. inflamatia, atrofia sau recesiunea E. inflamatia, distrofia sau proliferarea (pag. 121)

S2519022. În clasificarea Catedrei de Parodontologie Bucureşti a îmbolnăvirilor parodonţiului marginal se află în primul rând: A. Parodontita marginală cronică superficială cu hiperplazie B. Parodontita marginală cronică superficială cu involuţie precoce C. Gingivita D. Parodontita marginală cronică profundă E. Parodontita juvenilă (pag. 122, 123)

S2619023. În gangrena pulpară simplă examenul clinic relevă: A. însămânţarea pe medii de cultură a conţinutului canalului radicular relevă absenţa florei bacteriene B. deobicei proces carios cu camera pulpară închisă C. prezenţa unei radiotransparenţe la nivel periapical D. teste de vitalitate negative E. la sondarea canalelor cu ace Miller apare durere. (pag. 101)

S2819024. Gingivita cronica (simpla, necomplicata) se mai numeste: A. gingivita iritativa B. gingivita de iritatie C. gingivita de cauza iritativa D. gingivita de origine tartrica E. gingivita cronica simpla

351



Rezidentiat 2004

352


(pag. 122)

S2819025. Parodontita distrofica este: A. parodontita marginala cronica profunda rebela la tratament B. parodontita marginala agresiva rapid progresiva C. parodontita marginala cronica mixta D. parodontita juvenila E. parodontita marginala cronica superficiala (pag. 123)

S2919026. In clasificarea formelor de parodontopatii marginale profunde,parodontopatia marginala cronica mixta se denumeste si: A. parodontita juvenila B. parodontita marginala agresiva rapid progresiva C. parodontita prepubertala precoce D. parodontita distrofica E. parodontita marginala profunda rebela la tratament (pag. 123)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1219027. Clasificarea ARPA (Asociatia internationala pentru cercetari asupra parodontopatiilor) in anul 1955 propune urmatoarea clasificare a bolilor parodontiului marginal A. Parodontite B. Parodontoze C. Parodontome D. Parodontita prepuberala E. Parodontita rapid progresiva (pag. 119)

S1219028. Clasificarea parodontitei marginale cronice superficiale dupa Catedra de Parodontologie Bucuresti: A. Parodontita marginala cronica superficiale cu fenomene hiperplazice B. Parodontita marginala cronica superficiale pe fond de involutie precoce C. Parodontita prepubertala precoce D. Parodontita juvenila E. Parodontita distrofica (pag. 122)

S1219029. Clasificarea parodontitelor dupa Carranza Jr (1996) A. Tumori benigne sau maligne ale gingiei cu caracter primar sau metastatic B. Parodontita lent progresiva C. Parodontita rapid progresiva a adultului D. Parodontita rapid progresiva precoce E. Parodontita ulcero-necrotica (pag. 120)

S1219030. Din punct de vedere al afectarii structurii parodontiului marginal, in gingivite este afectat A. Parodontiul de sustinere B. Parodontiul marginal de invelis C. Epiteliul si corionul gingival D. Sistemul ligamentar supraalveolar

352



Rezidentiat 2004

353


E. Sinusul maxilar (pag. 121)

S1319031. Clasificarea bolilor parodontale dupa Dumitriu se face urmarind criteriile: A. mecanismul de producere al bolii parodontale B. evolutia si prognosticul bolii parodontale C. gradul de afectare a structurii parodontiului D. raspunsul la tratament E. gradul de manifestare a inflamatiei (pag. 121-122)

S1319032. Gingivitele din cursul unei stari fiziologice se clasifica in: A. gingivite de pubertate B. gingivite de sarcina C. gingivite de menopauza D. gingivite hiperplazice idiopatice E. gingivite hiperplazice prin inflamatie microbiana (pag. 122)

S1319033. Gingivitele simptomatice se gasesc frecvent in cursul unor boli sistemice ca: A. diabet B. sarcina C. boli imune D. de consum de nifedipin E. insuficienta renala cronica (pag. 122)

S1319034. Gingivo-stomatitele acute se clasifica in: A. gingivo-stomatita ulcero-necrotica B. gingivo-stomatita herpetica C. aftele recidivante D. gingivite din SIDA E. stomatite din SIDA (pag. 122)

S1319035. In gingivite este afectat: A. epiteliul, corionul gingival, si sistemul ligamentar supraalveolar B. parodontiul marginal de invelis C. parodontiul marginal de invelis si unele componente ale parodontiului de sustinere D. este afectata mobilitatea dentara E. apare fenomenul de halistereza superficiala (pag. 121)

S1319036. in gingivite este afectat: A. parodontiul marginal de invelis B. sistemul ligamentar supraalveolar C. ligamentele orizontale D. ligamentele oblice E. nici una din acestea (pag. 121)

S1319037. Parodontita marginala cronica profunda la adult, poate fi:

353



Rezidentiat 2004

354

A. B. C. D. E.


parodontita marginala cronica profunda localizata parodontita marginala cronica profunda generalizata parodontita distrofica parodontita juvenila parodontita agresiva rapid progresiva (pag. 123)

S1319038. Parodontita marginala cronica profunda la copii apare ca: A. parodontita prepubertara precoce B. parodontita prejuvenila C. parodontita agresiva rapid progresiva D. parodontita distrofica E. parodontita juvenila (pag. 123)

S1319039. Parodontita rapid progresiva precoce prezinta urmatoarele forme: A. parodontita rapid progresiva a adultului B. parodontita prepubertara C. parodontita juvenila D. parodontita din SIDA E. parodontita ulcero-necrotica (pag. 120)

S1419040. Catedra de Parodontologie Bucuresti clasifica gingivitele in: A. gingivita hiperplazica prin inflamatie microbiana B. gingivita alergica C. gingivita din cursul unor stari fiziologice D. gingivita cronica E. gingivita de iritatie (pag. 122)

S1419041. Conform clasificarii Catedrei de Parodontologie Bucuresti exista printre altele urmatoarele forme de gingivita: A. gingivita cronica B. gingivita hiperplazica C. gingivita din cursul unor stari fiziologice D. gingivite simptomatice, frecvent hipoplazice, din cursul unor boli sistemice E. gingivita alergica (pag. 122)

S1419042. Dupa Carranza, cele 5 clase de parodontite sunt: A. parodontita lent progresiva B. parodontita rapid progresiva a adultului C. parodontita ulcero-necrotica D. parodontita refractara la tratament E. parodontita juvenila (pag. 122)

S1419043. Fermin Carranza descrie urmatoarele forme de parodontite: A. parodontita cronica a adultului B. parodontita rapid progresiva precoce C. parodontita marginala cronica superficiala

354



Rezidentiat 2004

355


D. parodontita refractara la tratament E. parodontita distrofica (pag. 120)

S1419044. In clasificarea bolilor parodontiului marginal au fost luate in considerare urmatoarele criterii: A. mecanismul de producere al bolii parodontale B. afectiunile generale sistemice C. statusul social-economic al indivizilor D. gradul de manifestare al inflamatiei E. gradul de afectare al structurilor parodontiului marginal (pag. 121)

S1419045. Parodontita marginala cronica profunda prezinta la adult urmatoarele forme: A. parodontita marginala cronica profunda: localizata, extinsa, generalizata B. parodontita ulcero-necrotica C. parodontita marginala rebela la tratament D. parodontita marginala rapid progresiva precoce E. parodontita distrofica (pag. 123)

S1519046. Criteriile care stau la baza clasificarii imbolnavirilor parodontiului marginal realizata de Catedra de Parodontologie Bucuresti sunt: A. substratul morfologic si imunologic al pacientului respectiv; B. mecanismul de producere al bolii parodontale; C. gradul de afectare a structurilor parodontiului marginal; D. gradul de manifestare a inflamatiei; E. existenta sau nu de boli sistemice asociate. (pag. 121-122)

S1619047. Formele de parodontite marginale cronice profunde la adult sunt: A. parodontita marginala cronica pe fond de involutie precoce B. parodontita marginala cronica profunda localizata C. parodontita marginala profunda rebela la tratament D. parodontita juvenila tardiva E. parodontita marginala cronica profunda generalizata. (pag. 123)

S1619048. Gingivite si gingivo-stomatite acute si subacute sunt: A. gingivostomatita ulcero-necrotica B. gingivostomatita herpetica C. gingivita alergica D. gingivostomatita aftoasa recidivanta E. gingivostomatita de menopauza. (pag. 122)

S1619049. Gingivite simptomatice, frecvent hiperplazice apar in urmatoarele boli sistemice: A. diabet B. hepatita B C. carenta de vitamina C D. boli de sange si imune E. TBC. (pag. 122)

355



Rezidentiat 2004

356


S1619050. Gingivitele descuamative reprezinta manifestari bucale ale: A. pemfigusului B. diabetului C. lichenului plan D. administrarii de antagonisti de Ca E. sclerodermiei. (pag. 122)

S2119051. Criteriile care stau la baza clasificarii imbolnavirilor parodontiului marginal a Catedrei de Parodontologie din Bucuresti sunt: A. Mecanismul de producere al bolii parodontale B. Varsta pacientilor C. Sexul pacientilor D. Gradul de afectare al structurilor parodontiului marginal E. Aspectul clinic al gingiei (pag. 121.)

S2119052. In clasificarea Catedrei de Parodontologie din Bucuresti a imbolnavirilor parodontiului marginal sunt cuprinse: A. Gingivita cronica simpla,de cauza microbiana B. Gingivita hiperplazica prin inflamatie microbiana C. Parodontoza D. Parodontita juvenila E. Parodontita distrofica (pag. 123.)

S2319053. Terminologia ARPA este utila pentru a identifica formele predominant inflamatorii: A. parodontoame B. gingivite C. parodontoze D. parodontite marginale cronice superficiale si profunde E. atrofii parodontale (pag. 120)

S2319054. Academia Americala de Parodontologie clasifica bolile parodontiului marginal in: A. inflamatii ce cuprind gingivte, parotontite lent si rapid progresive B. inflamatii si distrofii C. inflamatii ce cuprind gingivite, parodontite primare, secundare D. inflamatii ce cuprind gingivite, parodontite superficiale, profunde E. Inflamatii ce cuprind gingivite, parodontite, parodontoze (pag. 120)

S2319055. Fermin Carranza descrie urmatoarele forme de imbolnavire: A. gingivite, parodontite, parodontoame, parodontoze B. gingivite, parodontite, parodontoze C. gingivite, parodontite, parodontoame D. gingivite, parodontite, trauma ocluzala, atrofia parodontala, manifestari parodontale ale unor boli generale E. gingivite, parodontite (pag. 120)

S2319056. Numeroasele clasificari de imbolnavire a parodontiului marginal releva lipsa unor criterii riguroase capabile sa defineasca precis:

356



Rezidentiat 2004

357

A. B. C. D. E.


tipul de inflamatie tratamentul necesar relatia cauza-efect in producerea bolii traumatismul ocluzal gradul de afectare al structurilor parodontale (pag. 120)

S2319057. Dupa Fermin Carranza Jr. se pot descrie printre altele si urmatoarele tipuri de gingivite: A. marginala cronica B. cronice descuamative C. medicamentoase D. asociate cu dermatoze E. alergice (pag. 120)

S2319058. Dupa Fermin Carranza Jr, printre altele se pot descrie si urmatoarele tipuri de gingivite: A. agravate de factori generali B. hiperplazice ca efect secundar al administrarii unor medicamente C. in cursul unor stari fiziologice D. tumori benigne sau maligne ale gingiei E. manifestari gingivo-parodontale si orale in SIDA (pag. 120)

S2319059. Leziunile gingivale apar ca epifenomen in: A. leziuni inflamatorii B. leziuni virotice C. leziuni traumatice D. leziuni epiteliale E. leziuni fungice (pag. 121)

S2319060. Parodontiul marginal prezinta semne de suferinta in situatii ca A. infectie virala B. infectie fungica C. trauma ocluzala D. lipsa de contact dentar ocluzal E. edentatii unidentare (pag. 121)

S2319061. Urmatoarele gingivite se insotesc de pungi adevarate: A. gingivita hiperplazica idiopatica B. gingivita de sarcina C. gingivita prin carenta vitaminei C D. gingivite medicamentoase E. gingivite micotice (pag. 121)

S2319062. Formele cele mai numeroase de imbolnavire prezinta o inflamatie manifesta cu A. caracter florid B. caracter invaziv C. evolutie rapid distructiva D. halistereza

357



Rezidentiat 2004

358


E. demineralizarea septului alveolar (pag. 122)

S2319063. La adulti inflamatia are: A. intensitate redusa B. evolutie lenta C. pusee inflamatorii subacute D. evolutie rapid progresiva E. caracter recidivant (pag. 122)

S2319064. Urmatoarele denumiri sunt necorespunzatoare: A. gingivita tartrica B. gingivita iritativa C. gingivita de cauza iritativa D. gingivita cronica (simpla, necomplicata) E. gingivita cronica de cauza microbiana (pag. 122)

S2319065. Gingivitele descuamative apar in urmatoarele afectiuni A. lichen plan B. sclerodermie C. pemfigus D. sindrom Behcet E. lupus eritematos diseminat (pag. 122)

S2319066. Gingivite simptomatice, frecvent hiperplazice apar in cursul unor boli sistemice ca: A. diabet B. carenta vitaminei K C. anemii D. boli de sange E. boli imune (pag. 122)

S2519067. Gingivitele şi gingivostomatitele acute şi subacute cuprind: A. Gingivostomatita ulcero-necrotică B. Gingivostomatita herpetică C. Gingivostomatita aftoasă D. Gingivita alergică E. Gingivita hiperplazică idiopatică (pag. 122)

S2619068. Arsenicul determină necroza pulpei dentare prin: A. modificarea brutală a pH-ului B. precipitarea proteinelor plasmatice şi lezarea membranei celulare C. paralizia pereţilor vasculari D. blocarea respiraţiei celulare E. depolimerizarea colagenului. (pag. 97)

S2619069. Simptomatologia clinică în necroza pulpară:

358



Rezidentiat 2004

359

A. B. C. D. E.


dintele are culoare modificată prezintă hiperestezie conţinutul canalului radicular este o masă omogenă de culoare roşu viu probe de vitalitate negative la percuţie rezonanţa este mată (pag. 98)

S2619070. Diagnosticul diferenţial al necrozei pulpare se face cu: A. gangrena simplă B. parodontita apicală cronică C. pulpita seroasă parţială D. pulpita cronică deschisă E. pulpita cronică închisă propriu-zisă. (pag. 98-99)

S2619071. Diagnosticul pozitiv în necroza pulpară se face pe baza următoarelor semne: A. dinte cu aspect normal B. test de vitalitate la rece negativ C. la palpare cu sonda în camera pulpară apare sângerare D. la testul electric răspunsul este pozitiv E. la percuţie rezonanţa este mată. (pag. 98)

S2619072. Diagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare se pune pe baza următoarelor semne: A. insensibilitate totală la sondajul canalelor radiculare B. absenţa modificărilor radiologice periapicale C. carie profundă cu camera pulpară deschisă D. examen bacteriologic negativ E. teste de vitalitate pozitive. (pag. 101)

S2619073. Cauzele necrozei pulpare pot fi: A. secţionarea vaselor pulpare la nivelul apexului dentar B. smulgerea vaselor la nivelul apexului dentar C. penetrarea bacteriilor prin apexul dentar D. dilacerarea ţesutului pulpar cu eliberare de amine toxice E. compresia vaselor la nivelul apexului. (pag. 95)

S2619074. Prin necroză se înţelege: A. modificarea aseptică a pulpei dentare sub acţiunea microorganismelor B. distrucţia aseptică a ţesutului pulpar sub acţiunea agenţilor fizici C. transformarea pulpei dentare într-un ţesut de granulaţie bogat vascularizat D. atrofia fibroscleroasă şi reticulară a pulpei dentare E. mortificarea pulpei sub acţiunea agenţilor chimici. (pag. 94)

S2819075. Conform criteriului “mecanismul de producere al bolii parodontale”: A. factorul etiologic determinant este reprezentat de placa bacteriana B. formele aparent neinflamatorii nu au la baza agresiunea microbiana C. leziunile gingivale pot aparea ca un epifenomen in afectiuni virotice D. leziunile gingivale pot aparea ca un epifenomen in afectiuni fungice

359



Rezidentiat 2004

360


E. leziunile gingivale pot aparea ca un epifenomen in afectiuni sistemice (pag. 121)

S2819076. Conform criteriului “gradului de afectare al structurilor parodontiului marginal”: A. bolile parodontiului marginal se clasifica in gingivite, parodontite si manifestari ale traumei ocluzale B. in gingivite este afectat epiteliul si corionul fara afectarea sistemului ligamentar supraalveolar C. in gingivite este afectat epiteliul, corionul si sistemul ligamentar supraalveolar D. in parodontite este afectat parodontiul de invelis si de sustinere E. in gingivite este afectat doar parodontiul de invelis (pag. 121)

S2819077. Gingivitele descuamative se intalnesc in unele boli sistemice ca: A. diabet B. lichen plan C. sclerodermie D. carenta vitaminei C E. pemfigus (pag. 122)

S2819078. Gingivitele hiperplazice au drept cauza: A. sunt idiopatice B. inflamatia microbiana C. hidantoina D. diabet E. lichen plan (pag. 122)

S2919079. Gingivitele si gingivo-stomatitele acute si subacute (dupa catedra de Parodontologie din Bucuresti) sunt: A. gingivo-stomatite herpetice B. gingivite hiperplazice idiopatice C. gingivo-stomatite ulcero-necrotice D. gingivite descuamative E. aftele si gingivo-stomatitele aftoase recidivante (pag. 122)

S2919080. Fermin Carranza descrie urmatoarele forme de gingivita: A. gingivita vronica descuamativa B. gingivita agravata de factori generali C. gingivita hipoplazica D. gingivita marginala cronica E. gingivita asociata cu dermatoze (pag. 120)

S2919081. Dupa clasificarea Catedrei de Parodontologie din Bucuresti gingivitele simptomatice apar in cursul unor boli sistemice ca: A. Diabet B. boli de sange C. menopauza D. carenta vitaminei C E. stari imune (pag. 122)

360



Rezidentiat 2004

361


S2919082. Gingivitele din cursul unor stari fiziologice dupa Catedra de Parodontologie din Bucuresti apar in: A. sarcina B. menopauza C. utilizarea de contraceptive D. pubertate E. utilizarea de ciclosporine (pag. 122)

361



Rezidentiat 2004

362


Tema nr. 20 Gingivite şi stomatite BIBLIOGRAFIE: 3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaţa Medicală românească, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1220001. In gingivita de sarcina, in lichidul santului gingival se remarca o crestere importanta a A. Capnocytophaga B. Prevotella intermedia C. Speciilor de Actinomyces D. Speciilor de Streptococ E. Candida albicans (pag. 129)

S1220002. In gingivostomatita aftoasa recidivanta, leziunea initiala este A. o zona eritematoasa B. o vezicula C. o ulceratie D. un placard E. o eroziune (pag. 147)

S1320003. Bolnavii cardiovasculari cu diferite suferinte parodontale aflati sub tratament cu medicamente pe baza de antagonisti de calciu prezinta crestere de volum a gingiei la 4-10 luni in procent de: A. 50% B. 60% C. 70% D. 67% E. 76% (pag. 138)

S1320004. Gingivita cronica de cauza microbiana poate deveni hiperplazica daca factorul favorizant actioneaza: A. 2-3 ani B. 2-3 luni C. 2-4 luni D. 2-4 zile E. 2-3 saptamani (pag. 127)

S1420005. Care din urmatoarele simptome nu le intalnim la pacientii cu gingivita cronica: A. usor prurit gingival B. dureri severe C. senzatie de usturime D. sangerari gingivale la periaj E. sangerari gingivale la masticatie (pag. 126)

362



Rezidentiat 2004

363


S1420006. Cate zone distincte afectate se descriu histopatologic in gingivita acuta ulcero-necrotica? A. 3 B. 4 C. 5 D. 6 E. 7 (pag. 145)

S1420007. Histopatologic, in gingivita hiperplazica din hipovitaminoza C sunt prezente urmatoarele aspecte: A. edem B. scaderea permeabilitatii capilare C. cresterea reactivitatii elementelor contractile din peretii vaselor sanguine periferice D. degenerescenta fibrelor de reticulina E. staza vasculara in epiteliul gingival (pag. 133)

S1420008. Principalul semn clinic obiectiv in gingivitele cronice il reprezinta: A. culoarea rosie deschisa a gingiei B. tumefactia C. sangerarea gingivala D. modificarile aspectului suprafetei gingivale E. consistenta variabila a gingiei (pag. 127)

S1520009. Gingivita acuta ulcero-necrotica: A. apare in special la batrani; B. s-a dovedit a fi o boala contagioasa; C. are o evolutie de tip epidemic in unele colectivitati; D. este favorizata de deficienta vitaminei PP; E. prezinta hipersalivatie seroasa. (pag. 144)

S1520010. Gingivo-stomatita aftoasa are ca leziuni elementare aftele, dintre care cele mai mici au dimensiunile: A. 0,05-0,1 cm; B. 0,1-0,2 cm; C. 0,2-1 cm; D. 1-1,5 cm; E. 1,5-2 cm. (pag. 148)

S1520011. Gingivo-stomatita herpetica: A. apare mai ales la adulti si la batrani; B. apare dupa o perioada de incubatie de 4-5 zile; C. este consecinta unei necroze de lichefactie prin veziculatie intradermica; D. prezinta vezicule cu lichid tulbure, laptos; E. evolueaza in pusee si se vindeca total dupa circa 2 saptamani. (pag. 147)

S1520012. In gingivita alergica: A. consistenta gingiei este ferma;

363



Rezidentiat 2004

364

B. C. D. E.


gingia are o culoare rosu-deschis; gingia nu sangereaza la atingere si masticatie; volumul gingiei este crescut; apar frecvent ulceratii dureroase pe marginile limbii. (pag. 140)

S1520013. In gingivita cronica, principalul semn clinic obiectiv este: A. culoarea rosu-deschis a gingiei; B. tumefactia; C. aparitia pungilor false; D. sangerarea; E. modificarea aspectului gingiei. (pag. 127)

S1520014. Perioada de incubatie a virusului herpetic implicat in producerea gingivo-stomatitei herpetice este: A. 48-72 ore; B. 36-48 ore; C. 18 ore; D. 24 ore; E. 24-48 ore. (pag. 146)

S1620015. Gingivita acuta ulcero-necrotica este caracterizata prin: A. prurit gingival B. alterarea starii generale C. absenta sangerarii la palpare cu sonda D. consistenta ferma a papilelor E. mobilitate dentara. (pag. 144)

S1620016. in lichenul plan apar urmatoarele manifestari gingivale: A. hiperplazie gingivala generalizata de tip polipoidal B. hiperplazie gingivala cu ulceratii si sangerari la cele mai mici atingeri C. atrofia epiteliului gingival, cu leziuni erozive D. ulceratii acoperite de un depozit pseudomembranos cu culoare alb-galbuie E. papile interdentare ce prezinta la varf o ulceratie crateriforma. (pag. 142)

S2120017. In gingivita cronica simpla, necomplicata principalul semn clinic obiectiv este: A. Mobilitatea dentara B. Sangerarea gingivala; C. Retractia gingivala; D. Durerea E. Culoarea rosie-violacee. (pag. 127)

S2320018. În gingivita de sarcina A. s-au evidentiat mecanisme imune semnificative B. apar leziuni hiperkeratozice C. se produc eroziuni si ulceratii care pot sângera cu usurinta la periaj D. gingia este tumefiata, marita de volum, neteda sau boselata,lucioasa

364



Rezidentiat 2004

365


E. incidenta este crescuta in special dupa luna a 3 a de sarcina (pag. 129)

S2320019. Principalele semne din gingivita din leucemie sunt: A. hiperplazii gingivale localizate in special la nivelul papilelor interdentare B. ulceratii in zona mucoasei jugale si la nivelul palatului C. zone de ulceratii si necroza pe mucasa jugala acoperite de false membrane D. petesii si infiltrate leucemice la nivelul palatului dur E. gingivoragii tardive datorate tromcitopeniei leucemice (pag. 134)

S2320020. Gingivita alergica prezinta: A. gingie de culoare rosu deschis de consistenta moale, friabila B. gingie de culoare rosu intens, dura la palpare C. tumefactie gingivala cu aspect granular D. gingia singereaza foarte usor spontan E. gingia are o culoare rosu intens numai la nivelul papilelor interdentare (pag. 140)

S2320021. Gingivo-stomatita herpetica: A. apare mai ales la adulti si la batrani; B. apare dupa o perioada scurta de incubatie de 24-48 de ore C. este consecinta unei necroze de lichefactie prin veziculatie intradermica; D. prezinta vezicule cu lichid tulbure, laptos si virusi herpetici E. evolueaza in pusee si se vindeca total dupa circa 2 saptamani. (pag. 146)

S2320022. infiltratul leucocitar bogat din corion este alcatuit din: A. limfocite si neutrofile B. limfocite, plasmocite, neutrofile si monocite C. plasmocite,macrofage si neutrofile D. limfocite,neutrofile,plasmocite si macrofage E. limfocite, macrofage si neutrofile (pag. 124)

S2320023. Pacientii cu gingivita cronica semnaleaza A. senzatie de mincarime la nivelul gingiei marginale B. discrete dureri, suportabile, spontane C. senzatie de usturime D. singerari gingivale numai la periaj E. singerari gingivale numai la masticatie (pag. 126)

S2520024. În gingivita cronică simplă din punct de vedere histochimic creşte nivelul şi activitatea următoarelor enzime: A. Succindehidrogenazei B. Glucopeptidazei C. Esterazei D. Fibrinazei E. Aminooxidazei (pag. 125, 126)

365



Rezidentiat 2004

366


S2620025. Reacţiile din zona exudativă (“de contaminare”) în granulomul simplu conjunctiv se caracterizează prin: A. vasoconstricţie B. lipsa exudatului C. prezenţa unui infiltrat celular mai ales polimorfonuclear D. exudatul inflamator concentrează exotoxinele microbiene E. lipsesc celulele macrofage. (pag. 118)

S2620026. În parodontita apicală cronică fibroasă tabloul morfopatologic arată: A. vasele sangvine au pereţi subţiaţi B. leziunea este extinsă în osul alveolar C. sunt prezenţi numeroşi fibroblaşti şi fibrociţi D. o parte din ligamentele Scharpay sunt îngroşate E. perniţele vasculare descrise de Schweitzer sunt bine dezvoltate (pag. 116)

S2620027. Osteofibroza periapicală este o reacţie de condensare osoasă care apare în: A. gangrena pulpară simplă B. hiperemia preinflamatorie C. pulpita acută purulentă totală D. pulpita cronică E. pulpita acută seroasă totală. (pag. 125)

S2620028. Granulomul chistic reprezintă: A. o osteită apicală cronică şi distrucţie osoasă cu contur difuz B. înlocuirea ţesutului osos cu ţesut de granulaţie cu numeroşi fibroblaşti şi histiocite C. stadiul final al unui granulom epitelial D. stadiul iniţial al unei parodontite apicale cronice fibroase E. o leziune periapicală cu contur difuz pe radiografie. (pag. 121)

S2620029. Diagnosticul pozitiv în parodontita apicală acută seroasă se face pe baza următoarelor semne: A. probe de vitalitate dentară pozitive B. durerea are caracter cronic C. tumefierea mucoasei şi tegumentelor D. lipsa durerii la percuţie în axul dintelui E. nu apar modificări în starea generală a organismului. (pag. 109)

S2620030. Tabloul morfopatologic în parodontita apicală acută seroasă arată: A. pereţi vasculari îngroşaţi B. ligamentele alveolo-dentare sunt subţiate C. desociere fibrilară prin depolimerizare D. corticala internă alveolară prezintă contur regulat E. îngustarea spaţiilor intertrabeculare. (pag. 108)

S2820031. In gingivita de sarcina: A. s-a identificat o crestere mai mare a speciei Capnocitophaga

366



Rezidentiat 2004

367

B. C. D. E.


s-a identificat o crestere mai mare a speciei Prevotella intermedia s-a identificat o crestere mai mare a speciei Actynobaclus s-au evidentiat mecanisme imune prevalenta este intre 20-50 % (pag. 129)

S2820032. Gingivita din diabet prezinta A. hiperplazie gingivala localizata B. culoare gingivala rosu deschis C. consistenta ferma a papilelor D. pungi parodontale E. frecvente ulceratii (pag. 132)

S2920033. Semnul patognomonic din gingivostomatita ulcero-necrotica este: A. culoarea rosie a portiunilor gingivale ulcerate B. papilele interdentare prezinta la varf o ulceratie crateriforma(aspect decapitat) C. gingivoragii la cele mai mici atingeri D. adenopatie regionala E. limitarea deschiderii gurii prin trismus (pag. 145)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1220034. Diagnosticul diferential al candidozei se face cu A. leziunile difterice B. leucoplazia C. lichenul plan D. gingiviostomatita herpetica E. gingivita cronica (pag. 150)

S1220035. Diagnosticul diferential al gingivostomatitei ulcero-necrotice se face cu A. boala Behcet B. gingivita alergica C. leucemia cronica D. candidoza acuta E. agranulocitoza (pag. 145)

S1220036. Factorii favorizanti ai gingivitei hiperplazice simple sunt A. obturatii in exces, in contact sau in imediata apropiere a gingiei B. tipul alimentatiei(bogata in lipide) C. impact alimentar direct asupra papilei D. carii recidiva E. cavitati carioase aproximale (pag. 127)

S1220037. Gingivitele descuamative pot aparea in A. leucemii acute si subacute B. lichen plan

367



Rezidentiat 2004

368


C. pemfigus vulgar D. AIDS E. Diabet (pag. 141)

S1220038. In candidoza acuta, subiectiv pot aparea A. senzatii dureroase la atingere, masticatie B. dificultatea de a purta protezele mobile C. fisuri dureroase ale comisurilor orale D. hipersalivatie E. prurit gingival (pag. 149)

S1220039. In gingivita din cursul ciclului menstrual apar urmatoarele manifestari A. prurit gingival B. sangerari gingivale C. usoara crestere a mobilitatii dentare fiziologice D. hipersalivatie E. senzatie de tensiune (pag. 129)

S1220040. In gingivita din diabet, gingia poate prezenta A. pungi adevarate B. hipertrofie gingivala generalizata C. sangerari usoare D. usoara mobilitate patologica E. ulceratii (pag. 132)

S1220041. In gingivita hiperplazica din leucemie, principalele semne clinice sunt A. gingivoragii precoce B. senzatie de uscaciune a mucoasei orale C. aparitia polipilor gingivali D. hiperplazie gingivala E. ulceratii (pag. 134)

S1220042. In pericoronaritele acute pot aparea urmatoarele complicatii A. trismus B. febra C. abcese de vecinatate D. edem laringian E. meningita acuta (pag. 143)

S1220043. Pacientii cu gingivita cronica semnaleaza A. usor prurit gingival B. sangerari gingivale la periaj si masticatie C. senzatie de usturime D. tumefactie E. halena (pag. 126)

368



Rezidentiat 2004

369


S1220044. Subiectiv, in gingivostomatita ulcero-necrotica poate aparea A. adenopatie regionala B. durere intensa la atingerea gingiei C. limitarea deschiderii gurii prin trismus D. halena fetida intensa E. senzatie de gust metalic (pag. 145)

S1320045. Diagnosticul diferential al gingivitei acute ulcero-necrotice se face cu: A. lichen plan vezicular B. sifilis C. leucemia acuta D. stomatita gangrenoasa E. agranulocitoza (pag. 146)

S1320046. Gingivita din diabet prezinta: A. hiperplazie generalizata B. culoare palida deschisa C. consistenta ferma a papilelor D. ulceraţii si sangerari usoare la atingere E. frecvent pungi false (pag. 132)

S1320047. Gingivitele descuamative pot sa apara in: A. infectii cronice: sifilis, tuberculoza B. la pubertate si postpubertate C. in eruptii medicamentoase prin reactii de hipersensibilizare D. in lichenul plan vezicular sau bulos E. in gingivita hiperplazica idiopatica (pag. 141)

S1320048. Granulomul sarcoidal contine: A. limfocite B. numeroase mononucleare C. celule epteliale D. leucocite E. celule gigante Langerhans multinucleate (pag. 135)

S1320049. in gingivita cronica simpla, in stadiul de"leziune stabila"histologic apare: A. marginatie leucocotara B. microulceratii in epiteliu C. cresterea numarului de plasmocite D. fragilitate capilara (meiopragie) E. hiperemie activa (pag. 125)

S1320050. in gingivita de sarcina: A. gingia este tumefiata B. apare senzatie de uscaciune si arsura

369



Rezidentiat 2004

370


C. mobilitatea patologica este frecvent de gradul 3 D. semnele clinice se accentueaza din luna a II-a sau a III-a E. sangerarea se produce la cele mai mici atingeri (pag. 130)

S1320051. in gingivita hiperplazica din hipovitaminoza C apare: A. mobilitate patologica prin edem B. hipertrofie linguala C. sangerari gingivale D. pungi false E. halena (pag. 133)

S1320052. in gingivitele asociate cu diabet zaharat insulino-dependent, principalele microorganisme din santul gingival sunt: A. specii de Streptococ B. specii de Actinomyces C. Capnocytophaga D. Veillonela Parvula E. Fusobacterium (pag. 131)

S1320053. Producerea gingivostomatitei ulcero-necrotice este data de: A. boli generale cronice casectizante B. menopauza si postmenopauza C. deficitul de vitamina A, D, E D. prezenţa bacililor fuziformi si spirochetelor E. hiposalivatia din colagenoze (pag. 144)

S1320054. Semnele clinice subiective ale gingivitei cronice sunt: A. sangerari gingivale la periaj si masticatie B. consistenta gingiei crescuta in formele exudative C. pungi false D. prurit gingival si senzaţie de usturime E. fenomene de halistereza superficiala (pag. 126)

S1320055. Sindromul PLUMMER-VINSON din anemia hipocroma consta in: A. glosita B. ulceratii orale si faringiene C. mucoasa gingivala este palida D. disfagie E. toate de mai sus (pag. 134)

S1420056. In gingivita cronica, in stadiul de 'leziune stabila' intalnim urmatoarele aspecte: A. creste numarul de plasmocite B. epiteliul jonctional prezinta fenomene de ingustare a spatiilor intercelulare C. lamina bazala e neintrerupta D. microulceratii in epiteliu E. scade nivelul si activitatea unor enzime

370



Rezidentiat 2004

371


(pag. 125)

S1420057. In gingivitele asociate cu diabet zaharat insulinodependent, principalele microorganisme din santul gingival sunt: A. Veillonela parvula B. Fusobacterium C. specii de Streptococ D. specii de Stafilococ E. specii de Actinomyces (pag. 131)

S1420058. In stadiul de leziune initiala, gingivita cronica se caracterizeaza prin: A. hiperemie activa B. marginatie leucocitara C. migrarea prin diapedeza, in special a monocitelor D. flux de sange crescut in teritoriul capilar si venular E. cresterea numarului de celule, in special fibroblasti (pag. 124)

S1420059. Simptomatologia gingivitei acute ulcero-necrotice cuprinde: A. fisuri dureroase la comisuri B. halena fetida intensa C. limitarea deschiderii gurii prin trismus D. stare generala de regula nealterata E. dureri spontane iradiante in oasele maxilare (pag. 145)

S1420060. Simptomatologia gingivitei de sarcina cuprinde: A. principalele semne sunt hiperplazia si sangerarea B. mobilitatea patologica de gradul 1 si 2, fara evolutie spre avulsia dintilor C. pot aparea pungi parodontale adevarate D. mucoasa gingivala si orala au aspect uscat E. hiperplazia de sarcina se dezvolta exclusiv la nivelul papilelor interdentare (pag. 130)

S1520061. Conditiile favorizante de aparitie a gingivostomatitelor micotice sunt: A. consumul excesiv de antibiotice; B. sarcina; C. varsta si sexul; D. SIDA; E. diabetul. (pag. 148-149)

S1520062. Diagnosticul diferential al gingivostomatitei ulcero-necrotice se face cu: A. gingivostomatita de menopauza; B. gingivostomatita aftoasa; C. gingivita de sarcina; D. gingivostomatita distrofica; E. gingivostomatita herpetica. (pag. 145)

S1520063. Gingivita din diabet se caracterizeaza prin: A. consumul crescut de oxigen la nivelul gingiei;

371



Rezidentiat 2004

372

B. C. D. E.


miros si gust caracteristic de metal; consistenta crescuta a gingiei; hiperplazie generalizata polipoidala; frecvente ulceratii. (pag. 131-132)

S1520064. Gingivita hiperplazica de cauza microbiana prezinta urmatoarea simptomatologie: A. gingia este de culoare rosu-violaceu; B. gingia are suprafata neteda; C. gingia are uneori micro-ulceratii; D. uneori gingia are aspect lucios de coaja de portocala; E. consistenta gingiei este ferma cand apar suprainfectarile. (pag. 128)

S1520065. Gingivita la pubertate este caracterizata prin: A. aparitia ei atat la fete cat si la baieti; B. este mai frecventa intre 10-12 ani; C. implicarea mai frecventa a speciilor Capnocytophaga; D. aparitia ca semn al unor modificari metabolice mai ales inaintea ciclului menstrual; E. inflamatie gingivala rosu-violacee. (pag. 128)

S1520066. Gingivita ulcero-necrotica este caracterizata prin: A. dureri spontane iradiate in oasele maxilare; B. senzatie de gust metalic si alterat; C. halena fetida; D. aspect decapitat al papilelor; E. mobilitate dureroasa ce duce frecvent la avulsia dintilor. (pag. 145)

S1520067. In gingivita de sarcina: A. s-a remarcat o crestere importanta a speciei Prevotella intermedia; B. adevarata cauza o reprezinta placa bacteriana; C. nu se evidentiaza semne histopatologice specifice; D. nu apar pungi gingivale adevarate; E. mobilitatea dentara este frecvent de gradul 3. (pag. 129-130)

S1520068. In gingivita hiperplazica din hipovitaminoza C: A. apare modificarea sintezei proteoglicanilor si glicoproteinelor; B. apar pungi adevarate; C. scade sinteza de colagen; D. apare hiperplazia gingivala cu ulceratii si sangerari; E. scade permeabilitatea mucoasei bucale si a epiteliului sulcular. (pag. 133)

S1520069. Printre factorii de transformare a unei gingivite cronice microbiene intr-una hiperplazica se numara: A. prezenta diastemei sau tremelor interdentare; B. obturatii in exces in imediata apropiere a gingiei; C. obturatii rugoase, retentive in apropierea gingiei; D. contact traumatic si retentiv intre corpul de punte si gingia dintilor stalpi;

372



Rezidentiat 2004

373


E. persistenta pe arcada a unor dinti temporari. (pag. 127-128)

S1620070. Gingia poate prezenta in cursul diabetului: A. hiperplazie gingivala generalizata, de tip polipoidal B. atrofia epiteliului gingival, cu leziuni erozive C. ulceratii acoperite cu un depozit pseudomembranos de culoare alb-galbuie D. sangerari usoare la atingere E. frecvent pungi false. (pag. 132)

S1620071. Gingia poate prezenta in cursul diabetului: A. sangerari usoare la atingere B. consistenta ferma a papilelor C. frecvent pungi false D. usoara mobilitate patologica prin edem inflamator E. leziuni hiperkeratozice. (pag. 132)

S1620072. Gingivita la pubertate se caracterizeaza prin urmatoarea simptomatologie: A. inflamatie gingivala cu o culoare rosie violacee B. tumefactie prin edem cu caracter ireversibil C. sangerare la masticatie, periaj, atingere cu sonda D. hiperplazie gingivala, in special vestibulara, cu aspect bulbos al papilei interdentare E. ulceratii frecvente. (pag. 128-129)

S1620073. in boala Behcet se intalnesc: A. afte bucale si genitale B. leziuni oculare conjunctivale, iridocidita C. induratia pielii, sclerodermie D. leziuni vasculare: tromboflebite E. leziuni articulare: artrite. (pag. 143)

S1620074. Sangerarea in gingivita cronica poate fi A. spontana B. provocata de atingere si presiunea exercitata de alimente in cursul masticatiei C. provocata de explorarea cu sonda D. provocata de periajul dentar E. provocata de succiunea voluntara sau involuntara a papilelor gingivale si a marginii gingivale libere. (pag. 127)

S2120075. Dupa criteriile de localizare si intindere gingivita simpla,necomplicata,de cauza microbiana poate fi: A. papilita B. gingivita marginala C. gingivita difuza D. gingivita localizata E. gingivita alergica (pag. 126)

373



Rezidentiat 2004

374


S2120076. Factori favorizanti in producerea gingivostomatitei ulcero-necrotice sunt A. fumatul excesiv B. deficitul vitaminelor E si PP C. alcoolismul D. pericoronaritele E. stresul (pag. 144)

S2120077. In gingivita alergica semnele clinice se caracterizeaza prin: A. culoarea rosie a gingiei care se intinde dincolo de jonctiunea mucogingivala B. tumefactie gingivala C. gingie de aspect usor granular D. consistenta moale a gingiei E. frecvent cheilita si glosita ,asociate (pag. 140)

S2120078. In gingivita hiperplazica prin hipovitaminoza C deficienta vitaminei are ca efecte A. scaderea sintezei de colagen B. scaderea integritatii peretilor vasculari C. necroza papilelor gingivale D. aparitia de dureri gingivale E. demineralizari in parodontiul profund (pag. 133)

S2120079. Principalele semne clinice din gingivita hiperplazica din leucemie sunt: A. dureri insuportabile cu caracter nevralgiform B. ulceratii C. gingivoragii precoce D. hiperplazie gingivala E. avulsia dintilor (pag. 134)

S2320080. Gingivita la pubertate: A. apare in special la fete B. apare atit la fete cit si la baieti C. apare la persoane cu igiena orala buna D. are drept agent etiologic specii de Actinomyces si Pophyromonas E. are drept agent etiologic specii de Capnocytophaga (pag. 128)

S2320081. Gingivita din cursul ciclului menstrual se manifesta prin: A. crestere importanta a mobilitatii dentare fiziologice B. senzatie de tensiune C. usoara tumefactie gingivala D. singerare gingivala E. lichidul santului gingival scade datorita aparitiei exudatului inflamator (pag. 129)

S2320082. Deficienta de vitamina C are ca efect: A. scaderea permeabilitatii epiteliului sulcular B. cresterea sintezei de fibre de colagen C. scaderea chemotactismului leucocitar si a migratiei leucocitare

374



Rezidentiat 2004

375


D. favorizarea fenomenelor de demineralizare in parodontiu profund E. reducerea lumenului capilarelor si arteriolelor (pag. 133)

S2320083. Sindromul PLUMMER-VINSON din anemia hipocroma consta în: A. glosita si disfagie B. ulceratii orale si faringiene C. mucoasa gingivala este palida D. toate de mai sus E. ulceratii suprainfectate datorita leucopeniei (pag. 134)

S2320084. Antagonistii de calciu au urmatoarele efecte: A. inactivarea acidului folic; B. cresterea glicozaminoglicanilor sulfatati; C. stimularea sintezei ADN si a colagenului D. stimularea factorului de crestere epiteliala; E. cresterea proliferarii celulare pe mediu de cultura anaerob (pag. 137)

S2320085. Gingivitele descuamative pot să apară în urmatoarele circumstante: A. infecţii cronice: sifilis, Candida B. la pubertate şi postpubertate C. în erupţii medicamentoase prin reacţii de hipersensibilizare D. in pemfigus mucos benign E. in gingivita hiperplazică idiopatică (pag. 141)

S2320086. În gingivita acuta ulcero-necrotica sunt prezente urmatoarele simptome obiective A. senzatie de uscaciune si arsura la nivelul mucoasei gingivale B. rigiditatea fetei si adenopatie regionala C. senzatie de gust metalic si alterat D. papile interdentare cu “aspect decapitat” E. accentuarea durerii la contactul cu alimente fierbinti, condimente. (pag. 145)

S2320087. In stadiul de “leziune initiala”, gingivita cronica se caracterizeaza prin: A. hiperemie activa; B. marginatie leucocitara; C. flux de sange moderat in teritoriul capilar si venular; D. migrarea prin diapedeza, in special a polimorfonuclearelor E. cresterea numarului de celule, in special fibroblasti. (pag. 124)

S2320088. Dupa localizare si intindere, gingivita cronica poate fi: A. gingivita cronica propriu-zisa B. papilita, inflamatia papilei interdentare C. gingivita difuza care cuprinde papila interdentara,marginea gingivala libera si gingia fixa D. gingivita difuza care cuprinde marginea gingivala libera si gingia fixa E. gingivita localizata numai la unul din dinti (pag. 126)

375



Rezidentiat 2004

376


S2320089. Printre factorii de transformare a unei gingivite cronice microbiene intr-una hiperplazica se numara: A. cavitati carioase profunde situate vestibular sau oral B. obturatii in exces in imediata apropiere a gingiei C. obturatii rugoase, retentive in apropierea gingiei D. contact traumatic si retentiv intre corpul de punte si gingia dintilor stalpi; E. impact alimentar indirect asupra papilei interdentare (pag. 127)

S2320090. Hiperplazia gingivala se remarca in special prin: A. cresterea numarului de celule (in special de plasmocite) B. cresterea numarului de fibre de colagen C. aparitia edemului masiv intra si intercelular D. prezenta unui infiltrat inflamator moderat in special in corion E. prezenta capilarelor de neoformatie (pag. 128)

S2320091. Gingivita din diabet prezintă: A. hiperplazie gingivala generalizată B. gingie de culoare palidă rosu-deschis C. consistenta moale a papilelor D. ulceraţii şi sangerări uşoare la atingere E. frecvent pungi adevarate (pag. 132)

S2320092. Principalele mecanisme prin care diabetul actioneaza asupra gingiei sunt: A. oxidarea excesiva a glucozei in gingie B. acumularea de compusi cu actiune toxica prin acidoza tisulara C. consum de oxigen crescut prin cresterea metabolismului local D. meiopragie capilara si suferinte vasculare arteriale si venoase E. nevrita diabetica (pag. 132)

S2320093. Deficienta de vitamina C are ca efect: A. scaderea permeabilitatii epiteliului sulcular B. cresterea sintezei de fibre de colagen C. scaderea chemotactismului leucocitar si a migratiei leucocitare D. favorizarea fenomenelor de demineralizare in parodontiu profund E. reducerea lumenului capilarelor si arteriolelor (pag. 133)

S2520094. Simptomele subiective ale gingivitei cronice simple sunt: A. Uşor prurit gingival B. Discrete dureri la periaj C. Usturime D. Sângerări gingivale la masticaţie E. Sângerări gingivale spontane (pag. 126)

S2620095. Rapiditatea fenomenelor de dinamică vasculară în infalamţiile parodonţiului apical depinde de următorii factori: A. intensitatea agresorului

376



Rezidentiat 2004

377

B. C. D. E.


timpul de acţiune al agresorului natura agresorului cantitatea agresorului tonusul neuro-vegetativ individual (pag. 106)

S2620096. În etiologia parodontitei apicale acute hiperemice sunt incriminate: A. bruxismul B. lucrări protetice în subocluzie C. traumatisme directe în cursul tratamentului endodontic D. eugenolul folosit în tratamentul endodontic E. agenţi microbieni. (pag. 105)

S2620097. Aspectul macroscopic şi microscopic al inflamaţiei osoase în parodontita apicală este determinat de următoarele particularităţi: A. starea generală a organismului B. os alveolar cu corticală internă groasă C. lipsa unui sistem limfatic în zona cervico-facială D. calea prin care pătrunde agentul agresor E. ţesuturile acoperitoare ale osului alveolar sunt subţiri (pag. 103)

S2620098. Parodontita apicală acută seroasă (difuză) se caracterizează prin: A. durere cu caracter lancinant provocată de difeite excitanţi care cedează odată cu creşterea afluxului sangvin spre extremitatea cefalică B. adenopatia regională C. absenţa sensibilităţii la percuţia în axul dintelui D. congestia mucoasei în dreptul rădăcinii dintelui E. durerea iradiază în regiuni învecinate. (pag. 108)

S2620099. Diagnosticul diferenţial al parodontitei apicale cronice difuze progresive se face cu: A. granulomul chistic B. actinomicoza C. parodontia apicală cronică fibroasă D. adenopatii supurate E. osteomielita. (pag. 124)

S2620100. Simptomatologia parodontitei apicale cronice difuze progresive (Partsch): A. nodul care deformează suprafaţa mucoasei B. palparea mucoasei în dreptul dintelui nu este dureroasă C. teste de vitalitate la cald pozitive D. teste de vitalitate la rece negative E. adenopatie regională cu ganglioni înduraţi dureroşi la palpare. (pag. 123)

S2620101. Simptomatologia granulomului simplu conjunctiv A. durere vie lancinantă B. palparea mucoasei în dreptul apexului poate evidenţia o uşoară sensibilitate C. la teste de vitalitate la cald se constată sensibilitate

377



Rezidentiat 2004

378


D. explorarea cu sonda a camerei pulpare şi a canalelor radiculare arată lipsa oricărei sensibilităţi E. la examen radiologic se observă o zonă de transparenţă ce înconjoară apexul. (pag. 119)

S2620102. Diagnosticul diferenţial al parodontitei apicale acute purulente se face cu: A. pulpita totală acută purulentă B. abcesul parodontal marginal C. foliculita dinţilor incluşi D. osteomielita E. pulpita cronică deschisă acutizată. (pag. 113)

S2620103. Diagnosticul pozitiv în parodontita apicală acută hiperemică se pune pe baza următoarelor semne A. la atingerea dintelui apare senzaţia de prezenţă a dintelui în arcada dentară B. mucoasa în dreptul apexului de aspect normal C. simptomatologia de pulpită totală D. pe radiografie se evidenţiază un focar osteitic periapical E. dintele este sensibil la percuţie în ax. (pag. 107)

S2820104. Semnele clinice obiective ale gingivitei cronice simple sunt: A. prurit gingival B. senzatii de usturime C. sangerari gingivale D. culoare rosie inchisa a gingiei E. tumefactia papilelor gingivale (pag. 127)

S2820105. Gingivita hiperplazica simpla prezinta: A. gingie marita de volum B. gingie de culoare rosu deschis C. suprafata neteda D. microulceratii sangerande la atingere E. consistenta moale (pag. 128)

S2820106. Tumora de sarcina: A. prezinta o incidenta de 3-6 % cazuri B. prezinta o incidenta de 5-10 % cazuri C. apare dupa luna a 5-a de sarcina D. din punct de vedere histopatologic este un angiogranulom E. apare dupa luna a 3-a de sarcina (pag. 130)

S2820107. Gingivita hiperplazica in hipovitaminoza C prezinta: A. halena B. pungi false C. mobilitate patologica D. sangerari gingivale E. fara ulcerati (pag. 133)

378



Rezidentiat 2004

379


S2820108. Hiperplazia gingivala hidantoinica A. este localizata mai mult oral B. este localizata mai mult vestibular C. nu sangereaza D. gingia este de consistenta redusa E. prezinta o culoare roz deschis (pag. 136)

S2820109. Hiperplazia gingivala prin antagonisti de calciu: A. are culoarea gingiei de un roz deschis B. are caracter generalizat C. are o consistenta a gingiei moale, depresibila D. apare un sant la baza hiperplaziei E. volumul hiperplaziei este variabil (pag. 138)

S2820110. Gingivita acuta ulcero-necrotica: A. apare mai frecvent la adultii de varsta medie B. gingia are culoare rosie C. apar gingivoragii D. apare hipersalivatie vascoasa E. papilele interdentare au “aspect decapitat” (pag. 145)

S2820111. Diagnosticul diferential al gingivostomatitei ulcero-necrotice se face cu: A. candidoze cronice B. gingivite hiperplazice C. gingivostomatita herpetica D. leucemia acuta E. agranulocitoza (pag. 145-146)

S2820112. Gingivita de cauza micota la adulti are ca forme clinice: A. atrofica B. hipertrofica C. pseudomembranos D. hiperkeratozic E. hiperplazic (pag. 149)

S2820113. Diagnosticul diferential al gingivitei de cauza micotica se face cu: A. leucoplazia B. lichen plan C. gingivostomatita aftoasa D. gingivostomatita herpetica E. leziuni ulcerative ale mucoasei (pag. 150)

S2820114. In boala Behcet se intalnesc: A. afte bucale B. afte genitale C. leziuni oculare

379



Rezidentiat 2004

380


D. leziuni cutanate E. leziuni musculare (pag. 148)

S2920115. Gingivitele hiperplazice medicamentoase pot sa apara in urma administrarii de: A. antagonisti de calciu B. stamicin C. hidantoina D. cefalosporine E. ciclosporine (pag. 135)

S2920116. Principalele semne de imbolnavire gingivala in sarcina sunt: A. dureri gingivale B. sangerare gingivala C. ulceratiile gingivale D. hiperplazii gingivale E. pungi parodontale adevarate (pag. 129)

S2920117. Gingivita hiperplazica idiopatica mai este cunoscuta si sub numele de: A. gingivomatoza B. fibrom gingival difuz C. hiperplazie fibromatoasa D. fibromatoza gingivala ereditara E. macrogingie dobindita (pag. 139)

S2920118. La nivelul gingiei,leziunile in lichenul plan prezinta urmatoarele aspecte: A. sub forma de macule confluente B. sub forma de placard C. leziuni hiperkeratozice de tip reticular sau dendritic D. sub forma de pustule E. eroziuni si ulceratii care pot singera cu usurintala periaj si masticatie (pag. 142)

380



Rezidentiat 2004

381


Tema nr. 21 Parodontite marginale BIBLIOGRAFIE: 3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaţa Medicală românească, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1221001. Parodontita marginala rapid progresiva apare cel mai frecvent A. dupa 40 ani B. la varstnici C. la copii D. dupa 20 ani E. la menopauza (pag. 160)

S1221002. Semnul patognomonic al PMCS este A. durere localizata B. sangerari gingivale la succiune C. senzatie de egresiune D. halistereza E. prezenta pungilor parodontale (pag. 153)

S1321003. Denumirea de"parodontita juvenila"a fost folosita pentru prima oara in: A. 1960 B. 1952 C. 1967 D. 1977 E. 1956 (pag. 156)

S1321004. Incidenta parodontitei marginale rapid progresive este de: A. 2-6% B. 4-8% C. 48% D. 33% E. 0,5% (pag. 160)

S1421005. Cate grade de afectare se descriu in parodontita marginala cronica profunda la adult la nivelul dintilor pluriradiculari, ca urmare a proceselor osoase resorbtive si ale retractiei gingivale consecutive? A. 3 B. 4 C. 5 D. 6 E. 7 (pag. 159)

381



Rezidentiat 2004

382


S1421006. In parodontita juvenila, in forma localizata se produc migrari patologice ale: A. molarilor secunzi si incisivilor B. molarilor primi si caninilor C. molarilor primi si incisivilor D. molarilor secunzi si caninilor E. premolarilor (pag. 156)

S1421007. Semnele inflamatiei din parodontita distrofica sunt: A. pungi de 5-7 mm B. exudat inflamator redus sau clinic absent C. mobilitate dentara accentuata D. migrari patologice frecvente E. radiologic se observa mici resorbtii de tip orizontal pe fondul atrofiei predominant verticale (pag. 162)

S1421008. Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale este: A. prurit gingival B. sangerari frecvente ale gingiei C. papila gingivala tumefiata D. senzatie de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti E. durere periradiculara si interradiculara (pag. 153)

S1521009. Din punct de vedere clinic, parodontita distrofica prezinta: A. mobilitate dentara accentuata; B. hiperestezie; C. semnificative migrari patologice; D. radiologic, atrofie osoasa predominent verticala cu mici resorbtii de tip orizontal; E. infectii micotice asociate in 50% din cazuri. (pag. 161)

S1521010. Formele clinice de parodontita marginala la adult sunt: A. parodontita de sarcina; B. hiperplazia consecutiva tratamentelor medicamentoase; C. parodontita distrofica; D. parodontita premenstruala; E. gingivostomatita micotica. (pag. 160-161)

S1521011. In parodontita marginala cronica profunda la adult, in epiteliu se evidentiaza: A. infiltrat limfoplasmocitar abundent; B. distructii ale fibrelor Sharpey; C. vasodilatatie cu caracter paralitic; D. leziuni proliferative care alterneaza cu zone de ulceratie si exfolieri masive; E. resorbtii ale cementului radicular. (pag. 157)

S1521012. In parodontita marginala cronica profunda la adult: A. dintii din zona laterala au tendinta la egresiune chiar in prezenta antagonistilor; B. dintii din zona frontala au tendinta la deplasare transversala chiar in prezenta vecinilor; C. apar treme patologice;

382



Rezidentiat 2004

383


D. in urma deplasarii dintilor, apar ocluzii adanci adevarate; E. radiologic, se constata o resorbtie osoasa orizontala accentuata. (pag. 158-159)

S1521013. In parodontita prepubertara: A. simptomatologia apare la adultii tineri in jurul varstei de 20 de ani; B. dintii permanenti se pierd in jurul varstei de 15 ani, cand se asociaza cu sindromul Papillon-Lefevre; C. simptomatologia parodontala se asociaza cu hiperfosfatazia; D. apar migrari patologice si tumefactii gingivale localizate; E. apar modificari mixte distrofice si inflamatorii, numindu-se si parodontita mixta. (pag. 155)

S1521014. Radiologic, in parodontita juvenila: A. resorbtia osoasa este verticala; B. resorbtia osoasa este orizontala; C. apare halistereza; D. demineralizarea are aspect de canal septal; E. demineralizarea apare numai la nivelul varfului septului alveolar. (pag. 157)

S1621015. in parodontita juvenila la examenul radiologic se remarca: A. integritatea osului alveolar B. resorbtia osoasa orizontala C. halistereza D. resorbtie osoasa verticala E. resorbtie osoasa mixta. (pag. 157)

S1621016. in parodontita marginala cronica profunda la examenul radiologic se remarca: A. integritatea osului alveolar B. halisfereza C. resorbtie osoasa orizontala D. resorbtie osoasa verticala E. resorbtie osoasa mixta. (pag. 159)

S2121017. Carei afectiuni i s-a atribuit cel mai frecvent si in mod incorect termenul de “parodontoza”(periodontoza) ,actualmente fiind cunoscuta etiologia microbiana si posibilitatile de tratatament eficient antimicrobian ale acestei boli? A. Gingivita cronica simpla B. Gingivita alergica C. Parodontita marginala cronica profunda agresiva,rapid progresiva D. Parodontita prepubertala E. Parodontita juvenila (pag. 155-156)

S2121018. Parodontita prepubertara este asociata unei boli generale care poate fi: A. anemia hipocroma B. neutropenia sau granulocitopenia C. maladia Hodkin D. talasemia E. sarcoidoza

383



Rezidentiat 2004

384


(pag. 155)

S2321019. Care este microorganismul izolat din procentul cel mai mare de situri în parodontita marginală profundă rebelă la tratament? A. Fusobacterium nucleatum B. Actinobacillus actinomycetemcomitans C. Prevotella intermedia D. Bacillus forsythus E. Porphyromonas gingivalis (pag. 161)

S2321020. Cum este descrisă parodontita distrofică? A. inflamaţie acută a ţesuturilor gingivale B. inflamaţie cronică a ţesuturilor gingivale C. inflamaţie ce apare după instalarea menoipauzei D. fenomen distrofic caracteristic batrâneţii E. inflamaţie cronică instalată pe un fond distrofic (pag. 161)

S2321021. Elementul esenţial de diferenţiere şi transformare a gingivitei în parodontită marginală cronică este: A. apariţia sângerării gingivale spontane B. apariţia fisurilor Stillman C. apariţia tartrului D. afectarea osului prin demineralizare sau distrucţie E. mobilitatea dinţilor (pag. 151)

S2321022. Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale care o diferenţiaza de gingivită, este: A. prurit gingival B. usturimi gingivale C. jena dureroasă gingivală accentuată de periaj şi masticaţie D. sângerări frecvente ale gingiei la atingeri uşoare şi la succiunea gingiei E. senzaţia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinţi, însoţită de o durere periradiculară şi interradiculară. (pag. 153)

S2321023. Care din urmatoarele afirmaţii sunt adevarate? Parodontita juvenilă: A. se caracterizează prin lipsa unei inflamaţii evidentă clinic B. se caracterizează prin prezenţa unei inflamaţii gingivale moderate C. se caracterizează prin prezenţa craterelor la nivelul papilelor gingivale D. se caracterizează prin prezenţa unor abundente depozite de placă bacteriană şi tartru E. se caracterizează prin liza osoasa orizontală generalizata. (pag. 156)

S2521024. Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale este: A. Pruritul gingival B. Usturimea gingivală C. Sângerarea la atingerea gingiei D. Sângerarea la succiunea gingiei E. Senzaţia de egresiune a dintelui (pag. 153)

384



Rezidentiat 2004

385


S2621025. Tratamentul pulpitei seroase totale: A. se face prin coafaj direct B. se face prin extirpare vitală C. se face prin coafaj indirect D. amputaţie devitală E. toate de mai sus. (pag. 134)

S2621026. Amputaţia vitală este indicată: A. dinţi mobili parodontotici B. molarii persoanelor în vârstă C. dinţi temporari D. la copii şi la tineri la premolari şi molari cu rădăcinile în curs de formare E. molari de minte. (pag. 142)

S2821027. In plan vertical, afectarea furcatiilor cuprinde urmatoarele grade: A. gradul 1 = 0…2 mm B. gradul 1 = 0…4 mm C. gradul 2 = 4…6 mm D. gradul 2 = 4…7 mm E. gradul 3 = > 8 mm (pag. 159)

S2821028. Simptomatologia parodontitei juvenile este mai frecventa la nivelul: A. primii molari superiori si inferiori B. incisivii superiori si inferiori C. primii molari si incisivii D. primii molari, incisivii si dintii vecini E. toate cele de mai sus (pag. 156)

S2921029. In parodontita marginala cronica superficiala semnul patognomonic este: A. sangeriri ale gingiei la atingeri usoare B. culoarea rosie violacee a papilelor si marginii gingivale libere C. usoara mobilitate dentara de gradul 1 D. senzatia de egresiune a unui dinte sau grup de dinti E. uneori hiperplazie gingivala (pag. 153)

S2921030. Incidenta maxima a episoadelor agresive este in jurul varstei de: A. 20 ani B. 25-30 ani C. 30-35 ani D. 35-40 ani E. 45 ani (pag. 160)

385



Rezidentiat 2004

386


INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1221031. In parodontita distrofica apar A. fenomene de hiperestezie B. pungi de adancime mica sau medie C. pungi profunde D. migrari patologice accentuate E. resorbtii orizontale (pag. 162)

S1221032. In parodontita juvenila, principalele semne clinice de imbolnavire sunt A. prezenta pungilor false156 B. mobilitate dentara patologica C. retractii gingivale D. hiperestezie dentinara E. senzatie de egresiune a dintilor (pag. 156)

S1221033. In parodontita marginala cronica profunda la adult, afectarea gingivo-osoasa de gradul II a furcatiilor dintilor laterali implica A. sonda exploratoare patrunde interradicular pe o distanta redusa, 1-3 mm B. sonda exploratoare patrunde adanc intrradicular C. exista demineralizare D. exista resorbtia limbusului septului interradicular E. leziunile sunt incipiente, afectand in special gingia (pag. 159)

S1221034. In parodontita marginala cronica profunda se pot dezvolta"pungi osoase"in urmatoarele zone A. zona mentoniera B. liniile oblice externa si interna C. gaura palatina mare D. cresta zigomato-molara E. zona palatinala din dreptul dintilor frontali superiori (pag. 158)

S1221035. In parodontita marginala cronica profunda, la adult histopatologic in epiteliu se evidentiaza A. resorbtii ale cementului radicular B. leziuni proliferative, alternand cu zone de ulceratie C. infiltrat limfoplasmocitar abundent D. degenerescente celulare E. vasodilatatie cu caracter paralitic (vasoplegie) (pag. 157)

S1221036. Obiectiv, in PMCS exista A. sangerari la atingeri usoare cu sonda B. semne de inflamatie gingivala C. mobilitate dentara patologica D. pungi parodontale adevarate E. uneori retractie gingivala (pag. 154)

386



Rezidentiat 2004

387


S1221037. Subiectiva in paroodntita marginala cronica superficiala apar A. migrari dentare patologice B. prurit gingival C. jena dureroasa la nivelul gingiei D. usturimi gingivale E. sangerari gingivale (pag. 153)

S1221038. Episoadele de evolutie agresiva din parodontita marginala rapid progresiva sunt caracterizate prin A. inflamatii gingivale cu caracter acut sau subacut B. absenta mobilitatii patologice C. tumefactii voluminoase ulcerate D. prezenta exudatului pururlent E. usturimi gingivale (pag. 160)

S1321039. Continutul pungilor parodontale este reprezentat de: A. celule epiteliale descuamate B. infiltrat limfoplasmocitar C. bacterii intregi si fragmentate D. leucocite distruse E. imunoglobuline (pag. 158)

S1321040. in parodontita marginala cronica profunda la adult, in corion apar: A. vasoplegie B. meiopragie C. halistereza D. distrucţia fibrelor de colagen E. infiltrat limfoplasmocitar abundent (pag. 157)

S1321041. in parodontita marginala cronica superficiala, in derm apare: A. infiltrat dens limfoplasmocitar B. degenerescenta filetelor nervoase C. aparitia de mici cantitati de tesut de granulatie D. vasodilataţie pasiva E. segregatie celulara (pag. 152)

S1321042. in parodontita marginala profunda rebela (refractara) la tratament apar urmatoarele microorganisme: A. Bacillus forsytus - 25% B. Bacillus forsytus - 52% C. Bacillus forsytus - 40% D. Porphyromonas gingivalis –50% E. Porphyromonas gingivalis - 15 % (pag. 161)

S1321043. Parodontita juvenila se caracterizeaza prin: A. lipsa unei inflamatii evidenta clinic

387



Rezidentiat 2004

388

B. C. D. E.


pungi parodontale false radiologic apare resorbtie osoasa orizontala la molari si incisivi mobilitate dentara patologica si migrari ale molarilor primi si incisivi resorbtie osoasa verticala avansata la molarii primi (pag. 156)

S1321044. Parodontita marginala agresiva rapid progresiva: A. apare cel mai frecvent dupa varsta de 20 ani B. este cauzata genetic C. apare dupa varsta de 35 ani D. are cauza microbiana E. prezinta episoade de evolutie agresiva cu semne de inflamatie florida a unei parodontite marginale cronice profunde (pag. 160)

S1321045. Parodontita marginala rapid progresiva este de cauza microbiana, fiind implicati: A. Prevotella intermedia B. Eikinella corrodens C. Capnocytophaga D. Campylobacter rectus E. Veillonella (pag. 160)

S1321046. Semnele clinice ale parodontitei marginale superficiale pot fi: A. semne de inflamatie gingivala B. mobilitate dentara accentuata C. culoare roz-palida a gingiei marginale D. radiotransparenţa cu localizare diferita cu aspect difuz la nivelul limbusului alveolar E. uneori retractie gingivala in absenta pungilor adevarate (pag. 154)

S1321047. Semnele clinice obiective din parodontita marginala cronica profunda sunt: A. mobilitate patologica de gradul 1 B. pungi parodontale adevarate C. retractia gingivala ca urmare a resorbtiei suportului osos D. absenţa semnelor inflamaţiei gingivale E. radiografic apare resorbtia osoasa verticala (pag. 158-159)

S1321048. Semnele histopatologice de inflamatie ale parodontitei juvenile includ: A. degenerescente celulere B. disjunctie epiteliu-dinte C. distructii de colagen mai reduse ca in parodontita adultului D. infiltrat inflamator predominant plasmocitar E. vasodilatatie cu caracter paralitic (pag. 156)

S1321049. Uneori pungile parodontale au perete extern partial osos la nivelul: A. apofizelor genii B. spinei nazale C. liniilor oblice: interna si externa D. crestei zigomato-malare

388



Rezidentiat 2004

389


E. zonei palatine din dreptul dintilor frontali superiori (pag. 158)

S1421050. In etiologia parodontitei marginale agresive, rapid progresive, sunt implicate urmatoarele microorganisme: A. A. actinomycetemcomitans B. Eikenella corrodens C. Porphyromonas gingivalis D. Capnocytophaga E. Veillonela (pag. 160)

S1421051. In parodontita marginala cronica mixta semnele leziunilor de tip distrofic sunt: A. fisuri Stillman B. feston McCall C. atrofie osoasa predomonant verticala D. retractie gingivala cu inflamatie papilara si marginala accentuate E. hiperestezie (pag. 162)

S1421052. In parodontita marginala cronica profunda la adult se descriu urmatoarele grade de afectare gingivo-osoasa a furcatiilor: A. gradul I - leziuni incipiente ce afecteaza mai ales gingia, sonda nu patrunde interradicular B. gradul II - examenul radiologic deceleaza o resorbtie osoasa semnificativa C. gradul II - sonda patrunde interradicular 1-3 mm D. gradul III - sonda patrunde adanc interradicular, trecand pe versantul opus E. gradul IV - sonda exploratoare traverseaza in intregime spatiul interradicular (pag. 159)

S1421053. In parodontita marginala cronica profunda la adult, pungile parodontale contin: A. leucocite distruse B. celule epiteliale descuamate C. fragmente de os alveolar necrozat D. exudat seros, sero-fibrinos, rar purulent E. tesut conjunctiv de neoformatie (pag. 158)

S1421054. Parodontita prepubertala este asociata unor boli generale ca: A. sindromul Down B. sindromul Papillon-Lefevre C. hiperfosfatazia D. anemia E. sindromul Chediak-Higashi (pag. 155)

S1421055. Principalele microorganisme implicate in aparitia parodontitei refractare la tratament sunt: A. Fusobacterium nucleatum B. Prevotella intermedia C. A. actinomycetemcomitans D. Peptostreptococus micros E. Capnocytophaga (pag. 161)

389



Rezidentiat 2004

390


S1521056. In parodontita juvenila, principalele semne clinice de imbolnavire sunt: A. dureri intense iradiate; B. mobilitate dentara patologica; C. retractie gingivala; D. pungi parodontale false; E. hiperestezie dentinara. (pag. 156)

S1521057. In parodontita marginala cronica profunda la adult, subiectiv: A. apar tulburari de masticatie; B. tulburari de fonatie; C. retractie gingivala; D. pungi adevarate; E. manifestari psihice anxios-obsesive. (pag. 158)

S1521058. In parodontita marginala cronica superficiala, semnele subiective sunt: A. prurit gingival; B. sangerare la atingeri usoare cu sonda; C. tumefactie gingivala cu pungi false; D. sangerare la succiunea gingiei; E. jena dureroasa accentuata la periaj si masticatie. (pag. 153-154)

S1521059. In parodontita marginala cronica superficiala: A. creste fosfataza acida; B. semnul patognomonic este senzatia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti insotita de durere; C. apare tumefactia gingivala cu pungi false; D. apare uneori retractie gingivala; E. radiologic apare demineralizarea osoasa. (pag. 153-154)

S1521060. Parodontita distrofica: A. se mai numeste si parodontita marginala cronica mixta; B. prezinta radiologic o atrofie orizontala cu mici resorbtii verticale; C. prezinta mobilitate dentara crescuta; D. prezinta migrari patologice accentuate; E. prezinta tumefactie granulara. (pag. 161-162)

S1521061. Parodontita juvenila: A. este determinata in special de Porphiromonas gingivalis; B. se caracterizeaza printr-o inflamatie evidenta clinic; C. prezinta pungi parodontale false; D. prezinta pungi parodontale adevarate; E. prezinta retractie gingivala. (pag. 156)

S1521062. Parodontita marginala agresiva, rapid progresiva: A. apare mai frecvent dupa 20 de ani; B. prezinta mobilitate dentara patologica accentuata; C. prezinta episoade agresive ce alterneaza cu perioade de acalmie de saptamani, luni sau ani;

390



Rezidentiat 2004

391


D. prezinta tumefactii voluminoase ulcerate; E. poate fi determinata de unele specii de Candida si Enterobacteriaceae. (pag. 160)

S1521063. Parodontita marginala cronica profunda la adult: A. reprezinta forma intens destructiva la adult; B. prezinta pungi parodontale adevarate; C. prezinta mobilitate patologica de gradul 4; D. prezinta o reducere a coroanelor clinice ale dintilor pe seama hiperplaziei gingivale; E. prezinta resorbtie orizontala accentuata. (pag. 158)

S1621064. in forma localizata de parodontita juvenila semnele clinice se produc in zonele: A. primii molari superiori si inferiori B. incisivii superiori si inferiori C. primii molari si incisivii D. primii molari, incisivii si dintii imediat vecini, depasind numarul de 14 E. caninii superiori si inferiori. (pag. 156)

S1621065. in parodontita juvenila: A. este incriminat ca factor etiologic Actinobacillus actinomycetemcomitans B. apar ulceratii reduse in adancime ale epiteliului sulcular C. apare hiperplazie gingivala generalizata de tip polipoidal D. apare retractie gingivala E. apar leziuni hiperkeratozice. (pag. 156)

S1621066. Parodontita distrofica se caracterizeaza prin: A. hiperplazie gingivala generalizata B. atrofia epiteliului gingival, cu leziuni erozive C. retractia gingivala D. fisuri Stillman E. festonul McCall. (pag. 162)

S1621067. Parodontita marginala cronica profunda se caracterizeaza prin: A. semne de inflamatie gingivala B. atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive C. retractie gingivala D. pungi parodontale false E. mobilitate patologica de gradul 2 sau 3 (pag. 158)

S1621068. Parodontita marginala cronica superficiala se caracterizeaza prin: A. prurit gingival B. dureri intense la atingerea gingiei C. jena dureroasa gingivala accentuata la periaj si masticatie D. senzatie de gust metalic si alterat E. dureri spontane, iradiante in oasele maxilare. (pag. 153)

391



Rezidentiat 2004

392


S2121069. In parodontita marginala cronica profunda la adult pungile parodontale contin A. leucocite distruse B. tesut mezenchimal nediferentiat C. glicoproteine D. celule epiteliale descuamate E. celule epiteliale descuamate (pag. 158)

S2121070. In parodontita marginala cronica superficiala principalele semne histopatologice in epiteliu sunt: A. vasodilatatia pasiva B. degenerescenta filetelor nervoase C. hiperkeratoza D. parakeratoza E. segregatie celulara in stratul cornos (pag. 152)

S2121071. Parodontita prepubertara este asociata unor boli ca A. Diabet. B. Sindromul DOWN C. hipofosfatazia D. neutropenia sau granulocitopenia E. Sindromul CHEDIAK- HIGASHI (pag. 158)

S2121072. Semne subiective in parodontita marginala cronica superficiala sunt: A. prurit gingival B. usturimi gingivale C. retractie gingivala D. hipertrofie gingivala E. hiperplazie gingivala (pag. 153)

S2121073. Simptomatologia obiectiva in parodontita juvenila este reprezentata prin A. frecvente migrari vestibulare si distale ale incisivilor maxilari B. formarea diastemei patologice C. mobilitate dentara patologica D. prurit gingival E. xerostomie (pag. 156)

S2321074. Bifaţi care sunt principalel semne clinice de îmbolnavire în parodontita juvenilă: A. pungi parodontale false B. mobilitate dentară patologică C. pungi parodontale adevărate D. retracţie gingivală E. hiperestezie dentinară (pag. 156)

S2321075. Din punct de vedere histopatologic, în parodontita marginală cronică profundă se evidenţiază: A. distrucţii întinse ale fibrelor de colagen din structura ligamentelor supraalveolare şi periodontale

392



Rezidentiat 2004

393

B. C. D. E.


creşterea fosfatazei alcaline resorbţii ale cementului radicular distrucţii ale fibrelor Sharpey numeroase zone de resorbţie ale osului alveolar (pag. 157)

S2321076. Care sunt zonele în care se pot dezvolta “pungi osoase” în cadrul evoluţiei parodontitei marginale cronice profunde a adultului? A. liniile oblice: externă şi internă B. zona premolarilor mandibulari C. zona premolarilor maxilari D. creasta zigomato-malară E. zona palatină în dreptul dinţilor frontali superiori (pag. 158)

S2321077. Care dintre următoarele semne clinice obiective caracterizează tabloul clinic al parodontitei marginale cronice profunde, a adultului? A. mobilitatea patologică de gradul 2 sau 3 B. pungi parodontale adevărate C. prezenţa de numeroase resturi radiculare D. migrări patologice E. afectarea gingivo-osoasă a bifurcaţiilor şi trifurcaţiilor dinţilor laterali (pag. 158-159)

S2321078. Ce tip de exsudat se poate întâlni în pungile parodontale adevărate din parodontita marginală cronică profundă a adultului? A. exsudat seros B. exsudat fibrinos C. exsudat sero-fibrinos D. exsudat sangvinolent E. exsudat purulent (pag. 158)

S2321079. Care dintre următoarele mecanisme au fost incriminate în patogenia parodontitei marginale agresive, rapid progresivă? A. activarea policlonală a limfocitelor B B. activarea complementului C. modificări ale chemotactismului neutrofilelor faţă de bacterii D. alterări ale funcţiilor limfocitelorT E. producerea de autoanticorpi faţă de colagen (pag. 160)

S2321080. Trecerea de la gingivită la parodontita marginală cronică se însoţeşte de modificări ale componentelor plăcii bacteriene: A. cresc spirochetele B. cresc speciile de bacili gram-negativi C. apariţia Eikenella corrodens D. apariţia Camphylobacter rectus E. creşte viteza de replicare a AND-ului viral pentru Cytomegalovirus (pag. 151)

S2321081. În parodontita marginală cronică superficială, apar: A. primele manifestări de disjuncţie între gingie şi dinte

393



Rezidentiat 2004

394

B. C. D. E.


leziuni parţial distructive ale unor fibre din sistemul ligamentului supraalveolar creşte mobilitatea dinţilor demineralizări ale osului halena. (pag. 152)

S2321082. Cercetările de microscopie optică şi electrono-optică, au arătat că în parodontita marginală cronică superficială apar urmatoarele aspecte semnificative la nivelul dermului: A. infiltrat dens limfo-plasmocitar B. vasodilataţie pasivă C. endarterita D. degenerescenţa filetelor nervoase E. alterări ale mitocondriilor. (pag. 152)

S2321083. Particularităţile histochimice şi histoenzimologice în parodontita marginală cronică superficială sunt reprezentate de: A. vacuolizarea mitocondriilor B. creşterea fosfatazei alcaline C. creşterea ARN-ului în stratul germinativ D. scăderea succindehidrogenazei în zonele epiteliale cu ulceraţii E. tendinţa de aglomerare a ribozomilor (pag. 152-153)

S2321084. Care dintre următoarele caractere definesc aspectul clinic obiectiv al papilei gingivale în parodontita marginală cronică superficială: A. papila gingivală tumefiata de aspect uneori filiform “prelins” interdentar spre marginea incizala sau suprafaţa ocluzală B. uneori papila poate fi desprinsă de pe dinte C. papila gingivală are uneori aspect lobulat, cu un şanţ discret la bază, care o delimitează de gingia fixă D. relieful papilei este şters, pâna aproape de dipariţie E. papila gingivală are culoare roz-pal datorită slabei vascularizări. (pag. 154)

S2321085. Care dintre următoarele afirmaţii în legătură cu parodontita prepubertară, sunt adevărate: A. apare la dentiţia temporară şi mixtă B. este asociată cu sindromul Papillon-Lefèvre C. este asociată cu sindromul Down D. nu se asociază cu neutropenia, granulocitopenia sau hipofosfatazia E. este asociată cu sindromul Chediak-Higashi (pag. 155)

S2321086. Ce este halistereza? A. miros urât al cavitaţii orale, ce insoţeşte simptomatologia din parodontitele marginale cronice profunde B. semn specific din gingivita ucero-necrotică C. demineralizare care se prezintă sub forma unei radiotransparenţe cu localizare la nivelul vârfului septului alveolar D. demineralizare care se prezintă sub forma unei radiotransparenţe cu localizare în lungul septului alveolar, central axial în mod intrerupt sau continuu E. demineralizare care se prezintă sub forma unei radiotransparenţe cu localizare în aproape totalitatea septului alveolar (pag. 154-155)

394



Rezidentiat 2004

395


S2321087. Care dintre urmatoarele bacterii sunt considerate a fi cei doi patogeni implicaţi în producerea parodontitei juvenile A. Eikenella corrodens B. Streptoccocus mutans C. Actinobacillus actinomycetemcomitans D. Capnocytophaga sputigena E. Stafiloccocus aureus (pag. 156)

S2321088. Endotoxinele elaborate de Actinobacillus actinomycetemcomitans: A. pot produce fenomene de hipersensibilitate de tip Shwartzman B. nu pot produce fenomene de hipersensibilitate de tip Shwartzman C. pot produce fenomene de tip boala serului D. pot produce soc anafilactic E. pot produce activarea complementului (pag. 156)

S2521089. Parodontita marginală cronică juvenilă are ca semne clinice următoarele A. Mobilitate dentară B. Pungi parodontale reale C. Retracţie gingivală D. Sângerare gingivală spontană E. Hiperestezie dentinară (pag. 156)

S2621090. Amputaţia devitală este indicată în cazul: A. tratamentului dinţilor mobili parodontotici B. molarilor persoanelor în vârstă C. dinţilor cu canale foarte curbe D. pulpopatiilor incipiente la copii şi tineri E. la dinţii cu rădăcini în formare. (pag. 143)

S2621091. Contraindicaţiile la extirpări vitale sunt reprezentate de: A. luxaţiile dentare B. fracturile radiculare în prima şi a doua treime a rădăcinii C. dinţii aflaţi în vecinătatea unor formaţiuni patologice D. afecţiuni care contraindică folosirea anestezicelor sau a vasoconstrictorului E. sarcina în primele 3 luni şi ultimele 2 luni. (pag. 147-148)

S2621092. Extirparea devitală este indicată în următoarele situaţii: A. dinţi cu canele foarte curbe, care nu permit permeabilizarea până la apex B. dinţi situaţi distal pe arcadă, la care tratamentul este dificil C. pulpitele purulente parţiale D. pulpitele cronice deschise granulomatoase E. cariile cu evoluţie subgingivală. (pag. 154)

S2621093. Extirparea devitală este contraindicată în: A. pulpitele purulente parţiale B. pulpitele purulente totale

395



Rezidentiat 2004

396


C. pulpitele cronice deschise granulomatoase D. cazul persoanelor alergice la substanţele anestezice E. imposibilitatea realizării anesteziei locale (tumori, trisme, infecţii). (pag. 154)

S2621094. Tratamentul pulpitei purulente partiale consta în: A. coafaj direct B. amputatie vitala C. extirparea aseptico-antiseptica D. amputatie devitala E. coafaj indirect (pag. 134)

S2621095. Tratamentul pulpitei purulente parţiale constă în: A. coafaj direct B. amputaţie vitală C. extirparea aseptico-antiseptică D. amputaţie devitală E. coafaj indirect (pag. 134)

S2821096. Simptomatologia subiectiva in parodontita marginala cronica superficiala este reprezentata de: A. senzatia de egresiune a unui dinte B. durere periradiculara C. durere generalizata D. durerea apare frecvent seara E. durere de intensitate medie (pag. 153)

S2821097. Simptomatologia obiectiva in parodontita marginala cronica superficiala este reprezentata de: A. culoare rosie deschisa a gingiei B. papila gingivala cu aspect lobulat C. papila gingivala cu aspect filiform D. papila desprinsa de dinte E. mobilitate dentara de gradul 1 (pag. 154)

S2821098. Sindromul Papillon-Lefevre este caracterizat prin: A. albinism B. hipercheratoza palmara C. pierderea dintilor temporari la varsta de 6-8 ani D. pierderea dintilor temporari la varsta de 5-6 ani E. pungi parodontale adanci (pag. 155)

S2821099. Simptomatologia parodontitei juvenile este: A. mobilitate dentara patologica B. pungi parodontale false C. abcese parodontale D. poate fi localizata

396



Rezidentiat 2004

397


E. retractie gingivala (pag. 156)

S2821100. Parodontita marginala agresiva rapid progresiva: A. apare mai frecvent dupa 40 ani B. apare mai frecvent dupa 20 ani C. reprezinta 4-8 % din totalul formelor de PMCP D. prezinta tumefactii voluminoase exagerate E. se produc avulsii cu caracte spontan ale dintilor (pag. 160)

S2821101. In parodontita marginala profunda rebela la tratament, simptomatologia poate fi: A. aparitia fisurilor Stillman B. aparitia festonului McCall C. evolutia continua a leziunilor preexistente D. aparitia de leziuni noi E. mai pregnanta la copii (pag. 161-162)

S2821102. In parodontita distrofica apar: A. pungi parodontale de adancime mare B. mobilitate dentara accentuata C. migrari patologice semnificative D. exudat inflamator redus E. rezorbtie osoasa orizontala (pag. 162)

S2821103. In parodontita marginala cronica superficiala: A. scade fosfataza alcalina B. scade ARN C. scade Succindehidrogenaza D. creste fosfataza alcalina E. creste ARN (pag. 153)

S2921104. Parodontita juvenila se prezinta prin: A. pungi parodontale false B. mobilitate dentara patologica C. lipsa unei inflamatii clinic D. migrari dentare E. prezenta unei inflamatii clinic (pag. 156)

S2921105. In parodontita marginala cronica profunda la adult, semnele clinice obiective sunt: A. mobilitate patologica de gradul 2 sau 3 B. retractie gingivala C. tulburari de masticatie D. pungi parodontale adevarate E. tulburari fizionomice datorita migrarilor patologice dentare (pag. 158)

S2921106. Parodontita prepubertala se asoceaza la unele boli generale ca:

397



Rezidentiat 2004

398

A. B. C. D. E.


sindromul Down sindromul Plummer-Vinson sindromul Chediak-Higashi boala lui Werkhof sindromul Papillon-Lefevre (pag. 155)

398



Rezidentiat 2004

399


Tema nr. 22 Manifestări gingivo-parodontale şi orale în SIDA BIBLIOGRAFIE: 3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaţa Medicală românească, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1222001. Factorul cauzal in AIDS este reprezentat de A. un virus - HIV B. specii de stafilococ C. specii de streptococ D. spirochete E. endotoxinele elaborate de Actinobacillus actinomycetemcomitans (pag. 163)

S1222002. Sindromul imunodeficientei dobandite este A. congenital B. consecinta unei infectii virale asupra sistemului imunitatii celulare C. ereditar D. de etiologie microbiana E. de etiologie micotica (pag. 162)

S1322003. La bolnavii SIDA, sarcomul Kaposi este localizat: A. preferential pe gingie; B. preferential pe mucoasa boltii palatine; C. preferential pe mucoasa jugala; D. preferenţial pe mucoasa planseului bucal; E. preferential pe gingie si mucoasa boltii palatine (pag. 164)

S1322004. Manifestarile extrabucale si generale frecvent intalnite in SIDA sunt: A. gastrite; B. adenopatii ale ganglionilor subangulomandibulari si a lantului cervical anterior; C. accident vascular cerebral; D. dermatite de contact; E. insuficienta renala cronica (pag. 164-165)

S1322005. Parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva apare mai frecvent la: A. gravide; B. pubertate; C. menopauza; D. persoanele HIV pozitive; E. persoanele supuse unor stresuri mari. (pag. 163)

S1322006. Riscul de contaminare cu virusul HIV prin manopere stomatologice este: A. posibil

399



Rezidentiat 2004

400

B. C. D. E.


probabil; exclus; crescut; scazut. (pag. 163)

S1322007. SIDA este consecinta unei infectii A. Bacilare; B. Cu candida C. Parazitare; D. Virale; E. Polimicrobiene. (pag. 162)

S1422008. Eritemul gingival linear sau gingivita HIV prezinta urmatoarele caracteristici:: A. lizereu eritematos de culoare rosu-aprins B. singereaza scazut, doar la traume serioase C. apare in forma unica localizata D. nu se suprainfecteaza micotic niciodata E. nu se asociaza niciodata cu gingivite ulcero-necrotice (pag. 163)

S1422009. In SIDA intilnim adenopatii ale ganglionilor: A. subangulomandibulari si ai lantului cervical anterior B. retroauriculari C. occipitali D. pretragieni E. submentonieri (pag. 164)

S1422010. Manifestarile caracteristice papilelor linguale la bolnavii SIDA sunt: A. leucoplazia viloasa B. infectiile micotice C. leziuni ulceroase de tip herpetic sau aftos cu evolutie atipica D. sarcomul Kaposi E. depigmentari ale mucoasei (pag. 163)

S1422011. Parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte: A. apare mai frecvent la persoanele HIV-pozitive B. boala apare doar localizat C. nu se caracterizeaza prin leziuni distructive ale gingiei si osului alveolar D. osul alveolar nu este denudat de tesuturile moi E. osul alveolar nu prezinta fenomene de sechestrare (pag. 163)

S1422012. Virusul HIV afecteaza celule precum: A. celulele osoase B. celulele pulmonare C. celulele hepatice D. limfocitele t (helper)

400



Rezidentiat 2004

401


E. eritrocitele (pag. 163)

S2322013. SIDA este consecinţa unei infecţii: A. Bacilare; B. Cu candida; C. Parazitare; D. Virale; E. Polimicrobiene. (pag. 162)

S2322014. Riscul de contaminare cu virusul HIV prin manopere stomatologice este: A. posibil B. probabil C. exclus D. crescut E. scăzut (pag. 163)

S2322015. Parodontita marginală ulcero-necrotică rapid progresivă apare mai frecvent la: A. gravide B. pubertate C. soldaţi D. persoanele HIV pozitive E. persoanele supuse unor stresuri mari (pag. 163)

S2322016. La bolnavii SIDA, sarcomul Kaposi este localizat: A. preferenţial pe gingie B. preferenţial pe mucoasa bolţii palatine C. preferenţial pe mucoasa jugală D. preferenţial pe mucoasa planşeului bucal E. preferenţial pe gingie şi mucoasa bolţii palatine (pag. 163)

S2322017. Manifestările extrabucale şi generale frecvent întâlnite în SIDA sunt: A. gastrite B. adenopatii ale ganglionilor subangulomandibulari şi a lanţului cervical anterior C. accident vascular cerebral D. dermatite de contact E. insuficienţă renală cronică (pag. 164-165)

S2322018. Candidoza pseudomembranoasă este mai frecvent localizată A. la nivelul gingiei marginale B. la nivelul marginilor limbii C. la nivelul mucoasei jugale D. pe faţa dorsală a limbii E. la nivelul bolţii palatine (pag. 164)

S2522019. Manifestări bucale la bolnavii SIDA sunt:

401



Rezidentiat 2004

402

A. B. C. D. E.


Hiperplazia gingivală Supuraţia gingivală Sângerarea gingivală Leucoplazia viloasă Tumefacţia gingivală (pag. 163, 164)

S2622020. Prognosticul tratamentului endodontic atunci când se respectă întocmai tehnica de lucru, arată rezultate pozitive în: A. 100 % din cazuri B. 80-90 % din cazuri C. 86-95 % din cazuri D. 75-86 % din cazuri E. 85-95 % din cazuri (pag. 160)

S2622021. Soluţia Walkhoff conţine: A. fenol 30 %, camfor 60 % şi alcool 10 % B. monoclorfenol şi alcool 10 % C. P-monoclorfenol, mentol şi camfor D. P-monoclorfenol şi tricrezol E. P-monoclorfenol, alcool şi eter 10 %. (pag. 177)

S2922022. Factorul cauzal in producerea SIDA este reprezentat de: A. neutrofile B. limfocite C. hematii D. macrofage E. unii neuroni (pag. 163)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1222023. Manifestarile locale gingivo-parodontale la bolnavii SIDA sunt reprezentate de A. eritemul gingival linear B. parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva C. leucoplazia viloasa D. sarcomul Kaposi E. angiomatoza bacilara (pag. 163)

S1222024. Candidozele orale in SIDA se pot manifesta in urmatoarele moduri A. candidoza eritematoasa B. candidoza pseudomembranoasa C. candidoza hipertrofica linguala D. cheilita angulara micotica E. candidoza bipolara (pag. 164)

S1222025. Eritemul gingival linear sau gingivita HIV

402



Rezidentiat 2004

403

A. B. C. D. E.


se prezinta ca un lizereu rosu-aprins nu prezinta sangerari sangereaza la atingeri usoare nu se extinde niciodata la nivelul gingiei fixe se poate extinde, in stadii avansate, si la nivelul mucoasei jugale (pag. 163)

S1222026. Eritemul gingival linear sau gingivita HIV A. este localizat in special la nivelul mucoasei vestibulare B. poate fi localizat sau generalizat C. in stadii avansate se poate extinde si la nivelul gingiei fixe D. poate cuprinde si mucoasa palatinala E. poate cuprinde si mucoasa alveolara (pag. 163)

S1222027. In candidoza eritematoasa din AIDS pot aparea A. senzatie de uscaciune a gurii B. hipersalivatie C. zone de culoare rosie D. uneori depapilari zonale E. leziuni ulceroase (pag. 164)

S1222028. Infectia cu HIV se transmite in special A. prin atingerea persoanei infectate B. prin contact sexual C. prin contaminare cu sange infectat D. aerian E. nu se transmite (pag. 163)

S1222029. Manifestarile extraorale si generale frecvent intalnite in SIDA pot fi reprezentate de A. leucoplazia viloasa B. sarcomul Kaposi C. hiperpigmentarea mucoasei orale D. histoplasmoza E. toxoplasmoza cerebrala (pag. 164)

S1222030. Manifestarile orale la bolnavii SIDA sunt reprezentate de A. eritemul gingival linear B. angiomatoza bacilara C. sarcomul Kaposi D. parodontita arginala ulcero-necrotica rapid progresiva E. infectiile micotice (pag. 163)

S1222031. Parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva din AIDS A. nu apare decat in stadiile terminale ale bolii B. apare mai frecvent la persoanele HIV pozitive decat la persoane neinfectate C. se prezinta exclusiv localizat D. se caracterizeaza prin leziuni distructive ale gingiei si osului alveolar

403



Rezidentiat 2004

404


E. poate fi localizata sau generalizata (pag. 163)

S1222032. Sarcomul Kaposi din SIDA A. se manifesta sub forma de macule rosii sau brune B. se manifesta sub forma de papule sau mici noduli C. pot imbraca ulterior aspect de hematom sau hemangiom D. se poate suprainfecta micotic E. este o tumora benigna (pag. 164)

S1222033. Sarcomul Kaposi este A. o tumora maligna B. o tumora benigna C. specifica infectie HIV D. nespecifica infectiei HIV E. apare mai frecvent la bolnavii SIDA (pag. 164)

S1222034. Virusul HIV este prezent in cantitatea cea mai mare in A. lichidul santului gingival B. saliva C. sange D. lichid cefalo-rahidian E. sperma (pag. 163)

S1322035. Care dintre urmatoarele manifestari bucale sunt mai frecvente la bolnavii SIDA: A. eritroplazia; B. leucoplazia viloasa; C. candidoza eritematoasa D. sarcomul Kaposi; E. angiomatoza bacilara. (pag. 163-164)

S1322036. Diagnosticul diferential al hiperpigmentatiilor mucoasei bucale in SIDA se face cu: A. eritroplazia; B. hiperpigmentatiile medicamentoase; C. coloratia brun-maroniu din insuficienta corticosuprarenaliana; D. sarcomul Kaposi; E. candidoza eritematoasa. (pag. 164)

S1322037. Eritemul gingival liniar: A. se mai numeste gingivita HIV; B. frecvent se prezinta ca un lizereu eritematos de culoare rosu aprins, cu sangerari la atingeri usoare; C. este situat la nivelul papilelor interdentare si marginii gingivale libere; D. se insoţeste de mobilitate dentara E. creste incidenta cariilor de colet (pag. 163)

S1322038. in cursul infectiei HIV, gingivo-parodontale si orale fara leziuni extrabucale, propriu-zise,

404



Rezidentiat 2004

405


starea generala poate fi alterata prin: A. B. C. D. E.

febra; dispnee astenie; scadere in greutate; afectare hepatica. (pag. 164)

S1322039. La bolnavii SIDA, leziunile ulceroase de tip herpetic sau aftos: A. sunt frecvente; B. au evolutie atipica; C. se trateaza cu antibiotice; D. nu au tendinţa de vindecare E. sunt contagioase. (pag. 164)

S1322040. Manifestarile locale gingivo-parodontale la bolnavii SIDA sunt: A. eritemul gingival linear; B. gingivitele din cursul unor stari fiziologice; C. parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva D. parodontita juvenila; E. hipercresterile gingivale (pag. 163)

S1422041. Candidozele bucale in SIDA: A. nu apar niciodata B. sunt consecinta agresiunii crescute a speciilor de Candida, mai ales Candida albicans C. nu depind de nivelul de imunocompetenta al bolnavilor D. se pot manifesta in diferite moduri E. se pot manifesta si sub forma cheilitei angulare micotice (pag. 164)

S1422042. In cursul infectiei HIV propriu-zise, starea generala a bolnavului se poate altera prin: A. febra B. inapetenta C. aritmie cardiaca D. astenie E. diaree (pag. 164)

S1422043. In SIDA pot fi intilnite frecvent urmatoarele manifestari extrabucale si generale: A. adenopatii ale ganglionilor occipitali B. candidoza la nivelul esofagului, traheii, bronhiilor, plaminilor C. pneumonii D. toxoplasmoza cerebrala E. edem laringian (pag. 164)

S1422044. Sarcomul Kaposi: A. este o tumora benigna specifica infectiei HIV B. apare mai frecvent la bolnavii SIDA C. la inceput, se manifesta sub forma de macule de culoare rosie sau bruna

405



Rezidentiat 2004

406


D. niciodata nu are aspect de papula E. ulterior se maresc in volum si imbraca aspect de hematom sau hemangiom (pag. 164)

S1422045. Virusul HIV este prezent in cantitatea cea mai mare in: A. sange B. sperma C. lichidul cefalo-rahidian D. saliva E. fluidul gingival (pag. 163)

S1522046. Gingivita HIV: A. se mai numeste eritem gingival linear; B. se prezinta ca un lizereu ertiematos; C. se insoteste de hiperestezie; D. se insoteste de suprainfectari micotice; E. prezinta mucoasa gingivala de culoare rosu-deschis cu aspect lucios. (pag. 163)

S1522047. La bolnavii infectati cu HIV pot sa apara: A. infectii micotice; B. gingivite ulcero-necrotice; C. hipopigmentatia mucoasei bucale; D. leziuni herpetice ulcerate; E. sarcomul Kaposi. (pag. 163)

S1522048. Leziunile ulceroase din infectia cu HIV: A. sunt de tip herpetic; B. sunt de tip aftos; C. nu au tendinta la vindecare; D. se caracterizeaza prin afte cu margini bine trasate, regulate; E. sunt acoperite de cruste hemoragice. (pag. 164)

S1522049. Parodontita marginala ulcero-necrotica din infectia cu HIV: A. este o afectiune rapid progresiva; B. este localizata initodeauna; C. se caracterizeaza prin leziuni distructive ale gingiei si osului alveolar; D. este insotita de fenomene de sechestrare la nivelul osului; E. prezinta fenestratii si eroziuni la nivelul smaltului. (pag. 163)

S1622050. Candidozele bucale in SIDA se pot manifesta in diferite forme: A. cheilita angulara micotica B. candidoza hipertrofica linguala C. candidoza pseudomembranoasa D. fisurile Stillman E. candidoza eritematoasa. (pag. 164)

406



Rezidentiat 2004

407


S1622051. Manifestarile extrabucale si generale frecvent intalnite in SIDA sunt: A. diabet B. adenopatii ale ganglionilor subangulomandibulari si a lantului cervical anterior C. reumatism cronic degenerativ D. candidoza la nivelul esofagului E. pneumonii. (pag. 165)

S1622052. Manifestarile locale gingivo-parodontale la bolnavii cu SIDA sunt: A. eritemul gingival linear sau gingivita HIV B. gingivita ulcero-necrotica C. parodontita juvenila D. parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva E. parodontita marginala rapid progresiva. (pag. 163)

S2122053. Candidozele bucale in SIDA se pot manifesta sub forma de : A. eritem gingival linear B. cheilita angulara C. candidoza eritematoasa D. leucoplazie viloasa E. celulite perimaxilare (pag. 164)

S2122054. La bolnavi SIDA ca manifestare gingivo-parodontala se descrie: A. osteomielita B. osteita a oaselor maxilare C. leziuni ulceroase herpetice si aftoase D. gingivita de involutie E. eritemul gingival linear (pag. 163)

S2122055. Manifestari bucale la bolnavi SIDA sunt A. Infectii micotice B. Celulite perimaxilare C. Gust metalic D. Tulburari de deglutitie E. Angiomatoza bacilara (pag. 163)

S2122056. Manifestarile locale gingivo-parodontale la bolnavii SIDA sunt: A. Eritemul gingival linear B. Parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva C. Leucoplazia viloasa D. Ulceratii jugale E. Ulceratii ale boltei palatine (pag. 163)

S2322057. Ce populaţie celulară este afectată de virusul HIV ? A. limfocitele T-kiler B. limfocitele T-helper C. macrofagele

407



Rezidentiat 2004

408


D. celule Langerhans E. unii neuroni şi celulele gliale ale creierului (pag. 162)

S2322058. Virusul HIV se transmite în special prin: A. utilizarea paharelor dupa o persoana contaminata B. atingerea tegumentelor C. contact sexual D. contaminare cu sânge sau produse de sânge care conţin virusul E. salivă care conţine virusul, în cursul manoperelor stomatologice (pag. 163)

S2322059. Virusul HIV este prezent în cantitatea cea mai mare în: A. sânge B. salivă C. spermă D. urina E. lichid cefalorahidian (pag. 163)

S2322060. Virusul HIV se transmite prin: A. sărut; B. salivă care conţine virusul, în cursul manoperelor stomatologice; C. contact sexual; D. contaminare cu sânge sau produse de sânge care conţin virusul; E. atingerea tegumentelor (pag. 163)

S2322061. Care dintre urmatoarele afirmaţii în legatură cu eritemul gingival liniar, sunt adevărate? A. se mai numeşte gingivita HIV; B. frecvent se prezintă ca un lizereu eritematos de culoare roşu aprins, cu sângerări la atingeri uşoare; C. este situat la nivelul papilelor interdentare şi marginii gingivale libere; D. se însoţeşte de mobilitate dentară; E. creşte incidenţa cariilor de colet. (pag. 163)

S2322062. Manifestările locale gingivo-parodontale la bolnavii SIDA sunt A. eritemul gingival linear B. gingivitele din cursul unor stări fiziologice C. parodontita marginală ulcero-necrotică rapid progresivă D. parodontita juvenilă E. hipercreşterile gingivale (pag. 163)

S2322063. Care dintre următoarele manifestări bucale sunt mai frecvente la bolnavii SIDA: A. eritroplazia B. leucoplazia viloasă C. candidoza eritematoasă D. sarcomul Kaposi E. angiomatoză bacilară (pag. 163)

408



Rezidentiat 2004

409


S2322064. Diagnosticul diferenţial al hiperpigmentaţiilor mucoasei bucale în SIDA se face cu: A. eritroplazia B. hiperpigmentaţiile medicamentoase C. coloraţia brun-maroniu din insuficienţa corticosuprarenaliană D. sarcomul Kaposi E. candidoza eritematoasă (pag. 163)

S2322065. La bolnavii SIDA, leziunile ulceroase de tip herpetic sau aftos: A. sunt frecvente B. au evoluţie atipică C. se tratează cu antibiotice D. nu au tendinţă de vindecare E. sunt contagioase (pag. 163)

S2322066. În cursul infecţiei HIV, gingivo-parodontale şi orale fără leziuni extrabucale, propriu-zise, starea generală poate fi alterată prin: A. febră B. dispnee C. astenie D. scădere în greutate E. afectare hepatică (pag. 164)

S2322067. Infecţiile micotice în SIDA A. sunt rare B. sunt deosebit de frecvente C. se manifestă când nivelul de CD4 scade sub 200 D. apar la circa 90% din pacienţi E. sunt primul semn de infectare cu HIV (pag. 163)

S2322068. Care dintre următoarele afirmaţii în legătură cu sarcomul Kaposi sunt adevărate? A. esteo tumoră benignă B. este o tumoră malignă, C. nespecifică infecţiei HIV D. specifică infecţiei HIV E. apare mai frecvent la bolnavii SIDA (pag. 164)

S2322069. În care dintre următoarele situaţii, medicul stomatolog trebuie să aibă în vedere posibilitatea unei infecţii HIV? A. prezenţa unei parodontite marginale ulcero-necrotice rapid progresive B. candidoză bucală rebelă la tratment C. carii explozive (rampant caries) D. leziuni herpetice mai vechi de o luna E. afte atipice, cu ulceraţii mari cu margini neregulate, suprainfectare (pag. 163-164)

S2322070. Care dintre următoarele afirmaţii descriu aspectul clinic al leziunilor aftoase la bolnavii SIDA? A. ulceraţii mari, cu margini neregulate

409



Rezidentiat 2004

410

B. C. D. E.


ulceraţii rotunde cu diametrul su 1 mm extrem de dureroase nedureroase fară tendinţă de vindecare (pag. 164)

S2522071. Printre semnele bucale în SIDA se citează: A. Osteita crestei alveolare B. Celulita perimaxilară C. Angiomatoza bacilară D. Hiperpigmentaţiile mucoasei bucale E. Ulceraţiile de tip herpetic (pag. 164)

S2622072. Permeabilizarea canalelor radiculare se poate realiza cu următoarele instrumente: A. ace Miller B. ace Donaldson fine şi foarte fine C. ace Hedström fine D. freze globulare mici E. ace Kerr fine şi foarte fine. (pag. 162)

S2622073. Pentru permeabilizarea canalelor radiculare se pot folosi următoarele substanţe A. acid sulfuric 40 % B. acid clorhidric 20-30 % C. acid sulfuric 20-30 % D. antiformină E. EDTA 10 % (pag. 162)

S2622074. Metodele de măsurare a lungimii canalului radicular sunt: A. metoda clinică B. metoda biologică C. fulguraţia transapicală D. metoda clinico-radiologică E. metode electronice. (pag. 163)

S2622075. În extirparea pulpară: A. tratamentul mecanic se efectuează până la constricţia apicală B. tratamentul mecanic se execută într-una sau mai multe şedinţe, în funcţie de schema de tratament C. tratamentul se execută într-o singură şedinţă D. nu este necesară izolarea dintelui E. în cursul tratamentului se aplică pansamente medicamentoase (pag. 166-167)

S2622076. În prepararea canalelor radiculare sunt descrise următoarele metode: A. metode sonice B. metode ultrasonice C. diatermia D. fulguraţia transapicală E. metoda cu laser.

410



Rezidentiat 2004

411


(pag. 166)

S2622077. Compuşii cuternari de amoniu: A. sunt detergenţi cationici B. reduc tensiunea superficială a soluţiilor C. sunt mai activi în mediu acid D. sunt mai activi în mediu alcalin E. sunt toxici citoplasmatici puternici. (pag. 182)

S2922078. Care sunt manifestarile locale gingivoparodontale la bilnavii SIDA: A. gingivita HIV sau eritemul gingival linear B. infectiile micotice C. leucoplazia viloasa D. parodontita marginala ulceronecrotica rapid progresiva E. angiomatoza bacilara (pag. 163)

S2922079. Cele mai frecvente manifestari bucale in SIDA sunt: A. infectiile micotice B. leucoplazia viloasa C. candidoza la nivelul esofagului D. histoplasmoza E. coloratiile anormale ale mucoasei (pag. 164)

S2922080. Manifestarile extrabucale mai frecvent intalnite in SIDA sunt: A. celulitele maxilare B. cheilita angulara micotica C. histoplasmoza D. adenopatii ale ganglionilor subangulomandibulari E. angiomatoza bacilara (pag. 163-164)

S2922081. Sarcomul Kaposi este: A. mai frecvent la bolnavii de SIDA B. tumora benigna C. tumora maligna D. localizat mai frecvent la mucoasa jugala si a planseului E. nici unul din raspunsuri (pag. 164)

411



Rezidentiat 2004

412


Tema nr. 23 Abcesul parodontal marginal, hiperstezia dentinară şi alte complicaţii ale bolilor parodontiului marginal BIBLIOGRAFIE: 3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaţa Medicală românească, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1223001. Factorul esential in producerea hiperesteziei dentinare este reprezentat de A. terenul individual al pacientului B. ereditate C. prezenta placii bacteriene D. manopere stomatologice intempestive E. calitatea smaltului dentar (pag. 174)

S1323002. Frecventa localizarii abcesului parodontal marginal in ordine este: A. lingual, palatinal, vestibular B. palatinal, vestibular, lingual C. vestibular, palatinal, lingual D. vestibular, lingual, palatinal E. lingual, vestibular, palatinal (pag. 172)

S1323003. Pulpitele acute laterale sau retrograde au urmatoarea frecventa: A. 0,2 % B. 20 % C. 2 % D. 22 % E. 6 % (pag. 174)

S1423004. Abcesul parodontal marginal se localizeaza cel mai frecvent: A. palatinal B. lingual C. vestibular D. mezial E. distal (pag. 172)

S1423005. Abcesul parodontal marginal se produce prin: A. insistenta la periaj B. exacerbarea virulentei germenilor care populeaza continutul pungilor parodontale, cind drenajul natural al acestuia este redus sau blocat C. scaderea virulentei germenilor care populeaza continutul pungilor parodontale D. scaderea rezistentei imune a organismului E. microtraume repetate ale gingiei (pag. 172)

S1423006. Formarea lacunelor cuneiforme, ca si complicatii ale bolilor parodontiului marginal, este atribuita:

412



Rezidentiat 2004

413

A. B. C. D. E.


sistemului nervos in exclusivitate sistemului nervos, traumei ocluzale, uzurii cementului si dentinei prin periaj excesiv, eroziunii chimice acide traumei ocluzale in exclusivitate uzurii prin periaj excesiv in exclusivitate eroziunii chimice acide in exclusivitate (pag. 174)

S1423007. Testele de vitalitate ale dintilor limitrofi unui abces parodontal marginal sunt: A. pozitive, in general la intensitati mai mari ale stimulilor folositi B. intens pozitive, la intensitati mici ale stimulilor folositi C. intens pozitive intotdeauna, indiferent de intensitatea si natura stimulului folosit D. negative intotdeauna, indiferent de intensitatea si natura stimulului folosit E. negative doar la testul electric (pag. 173)

S1523008. Abcesul parodontal poate fi: A. simplu; B. complicat; C. mixt; D. diferentiat; E. simetric. (pag. 173)

S1523009. Abcesul parodontal situat intre cei 2 incisivi superiori se poate insoti de: A. aparitia diastemei patologice mai mari de 2 mm; B. celulita a buzei superioare; C. tulburari de ocluzie frontala; D. cefalee si stare de curbatura; E. sechestrari osoase la nivelul osului alveolar. (pag. 173)

S1523010. Complicatiile la distanta ale bolii parodontale sunt: A. insuficienta renala; B. sinuzita maxilara; C. abces cerebral; D. colecistita prin piofagie; E. rectocolita prin piofagie. (pag. 175)

S1523011. Dintre complicatiile loco-regionale ale parodontitelor marginale, fac parte: A. necrozele pulpare; B. lacunele cuneiforme; C. pulpitele acute laterograde sau retrograde; D. celulita; E. septicopioemia. (pag. 174)

S1523012. Hiperestezia dentinara se poate instala dupa: A. periaj; B. detartraj; C. badijonaj cu ZnCl2; D. traumatisme dento-alveolare;

413



Rezidentiat 2004

414


E. indepartarea obturatiilor in exces. (pag. 173)

S1623013. Lacunele cuneiforme: A. apar in 1/3 medie a suprafetelor dentare B. apar ca urmare a tulburarilor sistemului endocrin C. apar mai frecvent ocluzal D. au forma triunghiulara cu baza spre exterior si varful spre axul longitudinal al dintelui E. nu reprezinta o lipsa de substanta. (pag. 174)

S2123014. Abcesul PARODONTAL MARGINAL ESTE LOCALIZAT MAI FRECVENT: A. Palatinal; B. Sublingual; C. Vestibular; D. Lingula E. Nu are o localizare predilecta (pag. 172)

S2123015. Abcesul parodontal marginal situat intre cei doi incisivi superiori se poate insoti frecvent de: A. Celulita buzei superioare B. Glosodinie C. Tulburari de gust D. Infectii micotice E. Afte si herpes (pag. 173)

S2323016. Evolutia bolii parodontale este influentata de: A. factori loco-regionali determinanti B. virsta C. alimentatie D. unele boli locale E. sex (pag. 171)

S2323017. Simptomele obiective in abcesul parodontal marginal nu cuprind: A. tumefactie circumscrisa cu dimensiuni variabile de la 1-2 mm pina la 1,5 cm B. dintii limitanti sunt indemni de carie C. mucoasa acoperitoare este lucioasa,granitata, violacee D. consistenta abcesului este moale, depresibila E. consistenta abcesului palatinal in primele faze este mai ferma (pag. 172)

S2323018. Mecanismele posibile de producere a hiperesteziei dentinare sunt: A. stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinare B. stimularea prelungirilor odontoblastice din canalele radiculare C. stimularea nervoasa prin eliberarea unor glicoproteine in cursul agresiunilor pulpei dentare D. stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei, datorita stationarii excesive lichidului dentinar prin tubii dentinari E. nici unul din cele enuntate (pag. 174)

414



Rezidentiat 2004

415


S2323019. Urmatorul factor este esential in producerea hiperesteziei dentinare: A. prezenta peliculei dobindite B. prezenta placii bacteriene C. fenomenul de fermentatie acida a detritusurilor anorganice depuse pe suprafetele ocluzale D. depozite de tartru depuse la coletul dintilor E. efectuarea detartrajului ultrasonic (pag. 174)

S2323020. Subiectiv, in abcesul parodontal marginal apar: A. simptomatologie subiectiva zgomotoasa si frecventa B. jena dureroasa la masticatie de intensitate crescuta C. uneori durerea poate aparea si spontan D. uneori, durerile sunt intense, violente, iradiaza ,fiind consecinta unor pulpite E. aspect lobulat al papilelor (pag. 173)

S2323021. Pulpitele acute laterale sau retrograde au urmatoarea frecventa din imbolnavirile parodontale profunde: A. 0,2 % B. 20 % C. 2 % D. 22 % E. 6 % (pag. 174)

S2323022. Formarea lacunelor cuneiforme, ca si complicatii ale bolilor parodontiului marginal, este atribuita: A. sistemului nervos in exclusivitate B. sistemului nervos, traumei ocluzale, uzurii cementului si dentinei prin periaj excesiv, eroziunii chimice acide C. traumei ocluzale in exclusivitate D. uzurii prin periaj excesiv in exclusivitate E. eroziunii chimice acide in exclusivitate (pag. 173)

S2523023. În formarea lacunelor cuneiforme se atribuie un rol următoarelor cauze, mai puţin una: A. Sistemul nervos B. Distoniilor neuro-vegetative C. Traumei ocluzale D. Circulaţiei sangvine parodontale E. Periajul excesiv şi incorect (pag. 174)

S2623024. Finger spreaderele prezintă următoarele avantaje faţă de hand spreadere: A. permit îndepărtarea cu uşurinţă din canal cu dislocarea gutapercei B. nu permit rotirea spreaderului în jurul axului său în ambele sensuri C. conferă operatorului o mare sensibilitate tactilă D. partea activă are formă cilindrică E. lungimea părţii active este de cca 20 mm. (pag. 223)

S2623025. Dezavantajele utilizării conurilor de argint în obturaţia radiculară sunt: A. închidere perfectă a canalelor

415



Rezidentiat 2004

416

B. C. D. E.


tratamentul biomecanic incomplet nu asigură sigilarea apicală urmărită radioopacitatea intensă a conului dă o falsă impresie de obturaţie neetanşă are acţiune oligodinamică (discutabilă în condiţiile unei sigilări perfecte) flexibilitate mai mare decât a conurilor de gutapercă. (pag. 243)

S2623026. Precizaţi care sunt avantajele tehnicii de obturare segmentară de canal cu amalgam de argint: A. se resoarbe B. asigură o bună sigilare în condiţiile unei tehnici corecte C. necesită canale cu secţiune circulară D. necesită un calibru suficient de larg al porţiunii apicale a canalului E. necesită instrumentar endodontic special. (pag. 239)

S2623027. Avantajele tehnicii de condensare termoplastică a gutapercei (Mc Spaden): A. este mai lentă B. există posibilitatea fracturării compactoarelor C. obturează cea mai mare parte a spaţiului endodontic D. facilitează depăşirile în lipsa unui stop dentinar apical corespunzător E. există posibilitatea apariţiei unor leziuni termice ale parodonţiului de susţinere. (pag. 234)

S2923028. Ce simuleaza abcesul parodontal situat intre cei doi incisivi superiori: A. contuzia buzei superioare B. cheilita actinica C. cheilita glandulara D. edem Quinqe E. chist radicular infectat (pag. 173)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1223029. Abcesul parodontal marginal A. este o complicatie a parodontitei marginale cronice B. este localizat cel mai frecvent palatinal C. nu poate fi intalnit niciodata lingual D. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale E. tratamentul consta in drenaj prin punctionare (pag. 172)

S1223030. Complicatii locale ale parodontitei marginale cronice sunt reprezentate de A. adenite B. abcesul parodontal marginal C. hiperestezia dentinara D. sinusita maxilara E. septicemie (pag. 172)

S1223031. Evolutia bolii parodontale este influentata de A. factori locali favorizanti

416



Rezidentiat 2004

417

B. C. D. E.


varsta instalarea unor boli generale efectele secundare ale unor medicamente utilizarea unei tehnici incorecte de periaj (pag. 171)

S1223032. Hiperestezia dentinara devine manifesta in urmatoarele conditii A. contact cu instrumente metalice B. contact cu alimente C. amprentarea campului protetic cu hidrocoloizi D. contact cu peria de dinti E. poate aparea si spontan (pag. 174)

S1223033. Hiperestezia dentinara se poate instala dupa A. retractii gignivale B. prepararea unor cavitati proximale C. detartraj D. gingivectomie E. gingivostomatita ulcero-necrotica (pag. 173)

S1223034. In producerea hiperesteziei dentinare sunt incriminate urmatoarele mecanisme posibile de producere A. stimularea directa a pulpei dentare B. stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinare C. stimularea nervoasa prin eliberarea unor polizaharide in cursul agresiunii pulpei dentare D. stimularea nervoasa prin eliberarea unor polipeptide in cursul agresiunii pulpei dentare E. stimularea prelungirilor odontoblastilor din tubii dentinari (pag. 174)

S1223035. Lacunele cuneiforme apar A. la coletul dintilor B. in zona incizala/ocluzala a dintilor C. mai frecvent vestibular D. mai frecvent oral E. ca o lipsa de substanta de forma triunghiulara (pag. 174)

S1223036. Necrozele pulpare aparute ca o complicatie a parodontitei marginale cronice sunt consecinta A. traumatismelor mecanice la dinti cu mobilitatea patologica B. periajului excesiv C. lucrarilor protetice incorect realizate D. lezarii directe in cursul interventiilor chirurgicale parodontale in pungu adanci E. contactului cu alimente foarte fierbinti/reci (pag. 174)

S1223037. Netrat, abcesul parodontal marginal A. se vindeca spontan dupa 1-2 saptamani B. fistulizeaza C. se complica cu pulpite acute si parodontite apicale acute retrograde

417



Rezidentiat 2004

418


D. produce abcese ale lojilor profunde E. produce, oral, osteite sau osteomielite (pag. 173)

S1223038. Obiectiv, in abcesul parodontal marginal apar A. jena dureroasa la masticatie B. tumefactie circumscrisa, rotunda sau ovalara C. percutie verticala dureroasa D. dinti limitanti cu carii profunde complicate E. mucoasa acoperitoare intinsa rosie, lucioasa (pag. 173)

S1223039. Printre complicatiile loco-regionale ale parodontitei marginale cronice se numara A. osteite/osteomielite ale oaselor maxilare B. sinusite frontale C. celulite D. adenite E. tromboflebita sinusului cavernos (pag. 175)

S1223040. Subiectiv, in abcesul parodontal marginal apar A. nu exista simptomatologie subiectiva B. jena dureroasa la masticatie C. durerea poate aparea si spontan D. uneori, durerile sunt intense, violente E. aspect lobulat al papilelor (pag. 173)

S1323041. Abcesul parodontal apare atunci cand: A. scade rezistenta organismului B. se exacerbeaza virulenta germenilor care populeaza continutul pungilor parodontale C. punga parodontala este frecvent localizata pe peretele vestibular radicular D. drenajul pe cale naturala al pungii este redus E. drenajul pe cale naturala al pungii este blocat (pag. 172)

S1323042. Abcesul parodontal marginal netratat se complica cu: A. pulpite cronice B. pulpite acute C. parodontite apicale cronice D. parodontite apicale acute retrograde E. osteite (pag. 173)

S1323043. Abcesul parodontal marginal prezinta A. o tumefactie circumscrisa rotunda sau ovalara localizata apical B. dintele afectat prezinta de obicei carie C. consistenta abcesului vestibular si lingual este moale D. abcesul parodontal marginal palatinal se insoţeste de celulita buzei superioare E. percutia transversala a dintilor limitrofi este dureroasa (pag. 173)

418



Rezidentiat 2004

419


S1323044. Abcesul parodontal serpiginos se formeaza ca urmare a migrarii colectiei purulente: A. pericoronar B. subalveolar C. periradicular D. poate inconjura una sau mai multe feţe ale radacinii E. submucos gingival (pag. 173)

S1323045. Complicatiile la distanta si generale ale abcesului parodontal marginal sunt: A. gastrita B. colita C. colecistita D. flebita E. septicemia (pag. 175)

S1323046. Complicatiile locale ale bolii parodontale sunt: A. abcesul parodontal marginal B. gingivo-stomatita ulcero-necrotica C. pericoronarita acuta D. cariile situate deasupra coletului anatomic al dintelui E. hiperestezia dentinara (pag. 172-173)

S1323047. Esentiali in producerea hiperesteziei sunt urmatorii factori: A. prezenta aparatelor protetice B. prezenta obturatiilor fizionomice C. prezenta fenomenelor de fermentatie acida a detritusurilor organice depuse D. prezenţa recesiunilor gingivale E. prezenta placii bacteriene la nivelul recesiunilor gingivale (pag. 174)

S1323048. Evacuarea exudatului purulent este impiedicata de: A. blocuri masive de tartru B. manevre terapeutice incorecte C. obturatii debordante D. microproteze cu adaptare defectuoasa la colet E. aparate ortodontice (pag. 172)

S1323049. Hiperestezia dentinara se instaleaza dupa: A. retractii gingivale B. interventii chirurgicale parodontale C. periaj profesional D. aplicarea acidului in vederea realizarii obturaţiilor fizionomice E. planarea radiculara (pag. 173)

S1323050. Lacunele cuneiforme A. apar frecvent la caninii inferiori B. apar ca o lipsa de substanta de forma triunghiulara C. apar la coletul dintilor

419



Rezidentiat 2004

420


D. apar frecvent vestibular E. apar pe suprafata radiculara (pag. 174)

S1323051. Rol in formarea lacunelor cuneiforme de la coletul dintilor il au: A. tulburari ale sistemului neurovegetativ B. trauma ocluzala C. consumul exagerat de bauturi carbo-gazoase D. eroziunilor chimice acide E. regurgitatiile acide (pag. 174)

S1323052. Senzatia dureroasa din hiperestezia suprafetelor radiculare este: A. pulsatila B. redusa C. medie D. intensa uneori E. iradianta (pag. 173)

S1423053. Complicatiile la distanta si generale ale bolilor parodontiului marginal sunt: A. gastrita cronica B. pancreatita C. rectocolita ulcero-hemoragica D. colecistita prin piofagie in conditii de hipo- sau anaclorhidrie gastrica E. septicopioemii si septicemie (pag. 175)

S1423054. Complicatiile loco-regionale ale bolilor parodontiului marginal pot fi: A. celulite B. meningita C. osteite si osteomielite ale oaselor maxilare D. noma E. sinuzita maxilara (pag. 175)

S1423055. Complicatiile loco-regionale ale bolilor parodontiului marginal pot fi: A. adenite B. meningita C. tromboflebita sinusului cavernos D. noma E. abces cerebral (pag. 175)

S1423056. Hiperestezia dentinara, ca si complicatie a bolilor parodontiului marginal, devine manifesta in urmatoarele conditii: A. contactul cu un instrument metalic, intimplator sau in cursul sondarii parodontometrice B. contactul cu peria de dinti C. contactul cu alimente calde (mai ales) si reci (mai rar) D. in cursul amprentarii cimpului protetic cu materiale de amprenta elastomerice E. contactul cu alimente acre sau dulci (pag. 174)

420



Rezidentiat 2004

421


S1423057. Printre complicatiile locale ale bolii parodontale putem numara: A. abcesul parodontal marginal B. necroze pulpare C. parestezii D. pulpite acute laterograde sau retrograde E. gingivita acuta ulcero-necrotica (pag. 172)

S1423058. Simptomatologia abcesului parodontal marginal cuprinde: A. jena dureroasa la masticatie, uneori si spontana, localizata, de intensitate medie B. dintii limitanti prezinta procese carioase extinse C. mucoasa acoperitoare e intinsa, lucioasa, rosie D. consistenta abcesului situat vestibular si lingual este moale, depresibila E. percutia verticala a dintilor limitrofi e, de regula, mai dureroasa decit cea transversala (pag. 173)

S1523059. Abcesul parodontal marginal: A. este o complicatie a parodontitelor marginale cronice; B. se formeaza prin netratarea unei pulpite acute retrograde; C. se insoteste frecvent de adenopatie loco-regionala; D. se insoteste de o jena dureroasa la masticatie de intensitate medie; E. are o consistenta ferma atunci cand este situat lingual. (pag. 172-173)

S1523060. Abcesul parodontal marginal: A. este localizat mai ales vestibular; B. prezinta consistenta ferma cand este situat lingual; C. prezinta la percutia verticala a dintilor limitanti o durere mai puternica decat la cea transversala; D. se insoteste frecvent de adenopatii loco-regionale; E. prezinta jena dureroasa la masticatie. (pag. 172)

S1523061. Dintii limitrofi ai abcesului parodontal: A. sunt, in general, indemni de carie; B. prezinta o coloratie brun-cenusie datorata bacteriilor cromogene implicate in producerea abcesului; C. au reactie pozitiva la testele de vitalitate; D. prezinta extruzii accentuate atunci cand abcesul este situat palatinal; E. au o reactie mai dureroasa la percutia transversala decat la cea verticala. (pag. 173)

S1523062. Hiperestezie dentara: A. se poate instala dupa detartraj; B. este determinata de prezenta placii bacteriene; C. apare la contactul cu un instrument metalic; D. este insotita intotdeauna de prezenta pe dintele respectiv a unei carii de colet; E. nu apare la contactul cu alimente calde. (pag. 173)

S1523063. Lacunele cuneiforme: A. apar la coletul dintilor; B. apar ca o lipsa de substanta ovalara; C. apar pe toate fetele dintilor;

421



Rezidentiat 2004

422


D. se pot forma prin periaj excesiv; E. se pot datora traumei ocluzale. (pag. 174)

S1523064. Necroza pulpara poate fi o complicatie a bolii parodontale prin: A. rezistenta mecanica mai redusa a dentinei radiculare; B. lezare directa a pachetului vasculo-nervos apical in cursul unor interventii chirurgicale parodontale in pungi adanci; C. traumatisme mecanice la dinti parodontotici; D. canale colaterale aberante; E. distonie neuro-vegetativa. (pag. 174)

S1523065. Netratat, abcesul parodontal se complica cu: A. celulite; B. pulpite acute; C. parodontite apicale acute; D. gangrene; E. necroze. (pag. 173)

S1523066. Semnele obiective in abcesul parodontal sunt: A. durere localizata; B. tumefactie cu dimensiuni variabile; C. prurit gingival; D. tensiune la nivelul gingiei; E. mucoasa intinsa, lucioasa, rosie. (pag. 173)

S1523067. Tumefactia din abcesul parodontal: A. este rotunda; B. este ovalara; C. are dimensiuni variabile; D. este circumscrisa; E. nu poate avea mai mult de 1,5 cm diametru. (pag. 173)

S1623068. Abcesul parodontal marginal: A. este o complicatie a parodontitelor marginale cronice B. este localizat mai frecvent vestibular, dar poate fi intalnit si lingual sau palatinal C. nu este insotit de modificari radiologice ale osului alveolar D. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale, cand drenajul pe cale naturala este redus sau blocat E. nu este insotit de adenopatie regionala. (pag. 172)

S1623069. Bolile parodontiului marginal pot avea drept complicatii: A. cariile localizate sub coletul anatomic al dintelui B. necrozele pulpare C. parodontitele apicale pe cale retrograda D. lacunele cuneiforme E. leziunile aftoaase.

422



Rezidentiat 2004

423


(pag. 174-175)

S1623070. in abcesul parodontal marginal, obiectiv se constata: A. tumefactia circumscrisa rotunda sau ovalara a mucoasei gingivale B. prezenta leziunilor hiperkeratozice C. atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive D. resorbtia osului alveolar E. adenopatii loco-regionale frecvente. (pag. 173)

S1623071. in fomrarea lacunelor cuneiforme se atribuie un rol: A. sistemului nervos B. traumei ocluzale C. uzurii cementului si dentinei prin periaj excesiv D. eroziuni chimice acide E. stimularii directe a unor terminatii nervoase dentinare. (pag. 174)

S1623072. Mecanismele posibile de producere a hiperesteziei dentinare sunt: A. stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinare B. stimularea prelungirilor odontoblastice din canaliculii dentinari C. stimularea nervoasa prin eliberarea unor polipeptide in cursul agresiunilor pulpei dentare D. stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei, datorita deplasarii lichidului dentinar prin mecanisme hidrodinamice E. stimularea factorului de crestere epiteliala. (pag. 174)

S2123073. Complicatiile la distanta si generale ale parodontitelor marginale pot fi : A. Colecistita prin piofagie in conditii de hipo-sau anaclorhidrie gastrica B. Diabet C. Leucemie D. Septicopioemii E. Septicemie (pag. 175)

S2123074. Complicatiile locale ale parodontitelor marginale cronice sunt: A. abcesul parodontal marginal B. hiperestezia dentinara C. pericoronaritele D. gingivostomatita ulcero-necrotica E. abcesul cerebral (pag. 172)

S2123075. Complicatiile loco-regionale ale parodontitelor marginale pot fi : A. Hiperestezia dentinara B. Lacune cuneiforme C. Sinuzita maxilara D. Celulite E. Tromboflebita sinusului cavernos (pag. 175)

S2123076. Hiperestezia dentinara se poate instala mai frecvent dupa : A. Detartraj

423



Rezidentiat 2004

424

B. C. D. E.


Gingivectomie Gingivita alergica Infectii micotice Tumori gingivale (pag. 175)

S2323077. Complicatiile locale ale bolii parodontale sunt: A. pulpite acute totale B. necroze pulpare C. hiperestezia dentinara D. abcesul lojii sublinguale E. parodontite apicale subacute sau cronice (pag. 172)

S2323078. Urmatoarele afirmatii despre abcesul parodontal marginal sunt adevarate A. este o complicatie a parodontitelor marginale cronice B. este localizat numai vestibular C. este insotit de modificari radiologice ale osului alveolar D. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale, cind drenajul pe cale naturala este redus sau blocat E. toate de mai sus (pag. 172)

S2323079. Prognosticul in boala parodontala depinde in mod cert de: A. gradul de inflamatie al gingiei marginale B. gradul de resorbtie osoasa C. mobilitatea patologica D. mobilitatea fiziologica E. igiena orala (pag. 171)

S2323080. In abcesul parodontal marginal: A. dintii limitanti sunt, in general, indemni de carie B. testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt negative C. testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt pozitive numai la percutia in ax D. apar frecvent adenopatii locoregionale E. percutia transversala a dintilor limitanti este mai dureroasa decat cea verticala (pag. 172)

S2323081. În abcesul parodontal marginal: A. suprafata gingiei este de culoare roz si are aspect granular, “de prundis” B. apar fisuri dureroase ale comisurilor bucale. C. adenopatiile loco-regionale sunt frecvente. D. evacuarea exudatului purulent este împiedicată de edemul marginii gingivale libere E. cel mai corect este evacuarea imediata prin intepare a continutului pungii (pag. 173)

S2323082. Abcesul parodontal marginal: A. este o complicatie a parodontitei marginale cronice B. este localizat cel mai frecvent palatinal C. nu poate fi intalnit niciodata lingual D. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale

424



Rezidentiat 2004

425


E. tratamentul consta in drenaj prin punctionare (pag. 173)

S2323083. Hiperestezia dentinara devine manifesta in urmatoarele conditii: A. contact cu alimente acre sau dulci B. contact cu alimente solide sau lichide C. contact cu alimente calde(cel mai frecvent) D. contact cu peria de dinti E. poate aparea si spontan (pag. 174)

S2323084. Hiperestezia dentinara se poate instala dupa: A. retractii gingivale B. prepararea unor cavitati proximale C. detartraj D. periaj profesional intempestiv E. gingivectomie (pag. 174)

S2323085. Lacunele cuneiforme: A. apar în 1/3 medie a suprafetelor dentare B. apar la coletul dintilor C. apar mai frecvent vestibular D. au forma triunghiulara cu baza spre exterior si virful spre axul longitudinal al dintelui E. reprezinta o lipsa de substanta (pag. 174)

S2323086. Formarea lacunelor cuneiforme are drept cauze: A. stresul si distoniile neuro-vegetative B. devitalizarea dintilor C. trauma ocluzala D. periajul excesiv E. detartrajul manual (pag. 174)

S2323087. Necrozele pulpare ca o complicatie a bolii parodontale sunt consecinta: A. periajului intempestiv B. traumatismelor mecanice C. rupturilor pachetului vasculo-nervos apical la dintii parodontotici D. eroziunii chimice acide E. leziunilor directe din cursul interventiilor chirurgicale parodontale (pag. 174)

S2323088. Parodontitele apicale pe cale retrograda pot avea urmatoarele complicatii loco-regionale: A. Celulite B. septicopioemii C. sinuzita maxilara D. septicemie E. colecistita (pag. 175)

S2323089. Dintii limitrofi ai abcesului parodontal:

425



Rezidentiat 2004

426

A. B. C. D. E.


sunt, in general, indemni de carie; prezinta o coloratie brun-cenusie datorata bacteriilor cromogene implicate in producerea abcesului; au reactie pozitiva la testele de vitalitate; prezinta extruzii accentuate atunci cand abcesul este situat palatinal; au o reactie mai dureroasa la percutia transversala decat la cea verticala. (pag. 173)

S2523090. Complicaţiile loco-regionale ale gingivitei cronice sunt: A. Celulita B. Osteita maxilară C. Adenita D. Septicopiemia E. Sinuzita maxilară (pag. 175)

S2623091. Dezavantajele tehnicii Endotec în obturaţia radiculară sunt: A. nu este compatibilă cu utilizarea cimenturilor de sigilare B. densitate mai mică a obturaţiei C. apar leziuni termice ale parodonţiului în cazul supraîncălzirii gutapercei D. frecvenţa mai mare a obturaţiilor cu depăşire comparativ cu cele din condensarea convenţională la rece E. consum mai mare de conuri de gutapercă. (pag. 229)

S2623092. Dispozitivul de condensare laterală la cald Endotec se caracterizează prin A. posibilitatea ataşării unui opritor ocluzal din silicon B. calibrarea perfectă a încălzirii (temperatura maximă 155 °C) C. încălzire în 5 minute cu menţinerea constantă a temperaturii de lucru cât timp este activat butonul de control D. răcire lentă prin deconectarea circuitului electric din butonul de control E. este simplu şi ergonomic. (pag. 229)

S2623093. Avantajele tehnicii de condensare laterală la cald a gutapercei în obturaţia radiculară: A. protecţie mai eficientă împotriva microinfiltraţiilor de interfaţă comparativ cu condensarea laterală la rece B. se realizează doar o alipire a unor mase izolate de gutapercă C. se produce fuzionarea conurilor într-o masă mică D. densitatea şi omogenitatea lasă de dorit E. asigură un succes clinic în timp. (pag. 227)

S2623094. Indicaţiile utilizării Biocalexului în obturaţia radiculară sunt: A. curburi accentuate ale treimii apicale a rădăcinii care nu permit instrumentarea porţiunii respective a canalului B. pulpite seroase totale C. parodontite apicale acute D. parodontite apicale cronice fistulizate E. gangrena pulpară simplă. (pag. 218)

S2623095. Avantajele obturaţiei radiculare segmentare cu rumeguş de dentină sunt: A. biocompatibilitatea materialului de obturaţie cu bontul pulpar apical B. perturbarea proceselor de vindecare periapicală în cazul folosirii rumeguşului infectat

426



Rezidentiat 2004

427


C. constituie o barieră biologică între materialul inert de obturaţie şi ţesutul conjunctiv periapical D. sigilarea prin obturaţia de canal este corespunzătoare E. stimulează formarea la apex a unui ţesut fibros. (pag. 241)

S2623096. Dezavantajele tehnicii de condensare termoplastică a gutapercei (Mc Spaden): A. este metodă foarte rapidă, necesitând mai puţin de 10 secunde pentru obturarea canalului B. etanşeitatea apicală a canalului este mai slabă decât la condensarea laterală la rece C. necesită exersare îndelungată pentru a fi stăpânită D. generează foarte rapid o mare cantitate de căldură în spaţiul endodontic E. există şanse frecvente de fracturare a compactoarelor. (pag. 235)

S2623097. Precizaţi care sunt avantajele tehnicii Endotec în realizarea obturaţiei radiculare: A. adaptarea superioară a gutapercei la pereţii canalului prin ramolire B. consum mai mare de conuri de gutapercă comparativ cu tehnicile de condensare convenţionale la rece C. grad de omogenitate deosebită a obturaţiei D. este compatibilă cu utilizarea cimenturilor de sigilare E. leziuni termice ale parodonţiului. (pag. 228)

S2623098. Precizaţi care sunt motivele pentru care nu este posibilă propulsarea conului pe toată lungimea de lucru a canalului, deşi s-a ales unul potrivit calibrului preparat: A. fracturarea unui instrument pe canal B. folosirea instrumentului endodontic de lărgit de acelaşi calibru cu conul, pe toată lungimea de lucru a canalului C. formarea unui prag D. îndepărtarea corespunzătoare a detritusurilor organominerale în timpul tratamentului mecanic E. formarea unei căi false. (pag. 220-221)

S2623099. Dezavantajele tehnicii de cimentare a unui con unic calibrat la apex sunt: A. neconcordanţă între calibrul conurilor şi cel al instrumentelor provenite de la diverse firme B. canalul este obturat complet cu ciment de sigilare C. conul asigură o sigilare eficientă şi singură D. solubilitatea sigilanţilor, în majoritatea cazurilor E. metoda este simplă. (pag. 219)

S2623100. În utilizarea acului Lentullo pentru introducerea pastei în obturaţia radiculară, trebuie ca acesta: A. să aibă spirale integre B. să fie uşor îndoit C. să se verifice pătrunderea acului în turaţie pe canal D. să nu fie ruginit E. să se verifice sensul corect de rotaţie (invers acelor de ceasornic pentru propulsarea pastei în canal). (pag. 219)

S2923101. Hiperestezia radiculara se poate instala dupa: A. retractii gingivale prin involutie B. dupa detartraj C. chiuretaj gingival D. chiuretaj gingival in camp inchis

427



Rezidentiat 2004

428


E. planarea radacinilor (pag. 174)

S2923102. Semnele obiective in abcesul parodontal marginal sunt: A. tumefactie circumscrisa rotunda B. jena dureroasa la masticatie C. cariile situate sub coletul anatomic al dintelui D. sinusita maxilara E. abcesul cerebral (pag. 173)

S2923103. In abcesul parodontal marginal durerile sunt: A. intense (mai rar) B. sub forma de jena dureroasa la masticatie C. localizate de intensitate mare D. uneori violente si iradiaza in zonele invecinate E. simulante cu fenomene de otita (pag. 173)

S2923104. Abcesul parodontal marginal se produce prin: A. exacerbarea virulentei germenilor B. reducerea drenajului pe cale naturala C. in absenta tartrului D. manevre terapeutice corecte E. edemul marginii gingivale produs prin impact alimentar (pag. 173)

428



Rezidentiat 2004

429


Tema nr. 24 Tratamentul parodontopatiilor marginale cronice (profilactic, medicamentos al plăcii microbiene) BIBLIOGRAFIE: 3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaţa Medicală românească, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1324001. Aparatul de detartraj cu ultrasunete foloseste vibratii cuprinse intre: A. 20 000 – 45 000 cicli pe secunda B. 45 000 – 60 000 cicli pe secunda C. 20 000 – 60 000 cicli pe secunda D. 20 000 – 70 000 cicli pe secunda E. 20 000 – 80 000 cicli pe secunda (pag. 212-213)

S1324002. Periajul dintilor cu perii actionate electric au in principal: A. 3 tipuri de deplasari ale partii active B. 6 tipuri de deplasari ale partii active C. 2 tipuri de deplasari ale partii active D. 5 tipuri de deplasari ale parţii active E. 4 tipuri de deplasari ale partii active (pag. 186)

S1324003. Profilaxia primara a inflamatiilor microbiene ale parodontiului marginal cuprinde: A. totalitatea masurilor de igienizare a cavitatii bucale B. formele incipiente de imbolnavire C. prevenirea recidivelor D. tratamentul abcesului parodontal E. slefuiri ocluzale preventive (pag. 178)

S1324004. Substantele abrazive din pastele de dinti sunt: A. azotat de potasiu B. carbonat de calciu si magneziu C. monofluorfosfat de sodiu D. carboximetilceluloza E. sulfat de sodiu (pag. 191)

S1324005. Timpul unui periaj dentar corespunzator este de A. 3-5 minute B. 5-10 minute C. 5-7 minute D. 1-3 minute E. 5-8 minute (pag. 180)

S1424006. Actiunea amoxicilinei asupra stafilococilor este redusa datorita: A. beta-lactamazei (penicilinazei) secretata de acestia

429



Rezidentiat 2004

430

B. C. D. E.


alfa-lactamazei secretata de acestia grosimii peretelui celular al stafilococilor lipsei beta-lactamazei virulentei deosebite a stafilococilor (pag. 235)

S1424007. Care dintre urmatoarele antibiotice actioneaza prin inhibarea sintezei acizilor nucleici? A. Penicilina, Ampicilina, Amoxicilina B. Nistatina, Polimixina C. Tetraciclina, Streptomicina D. Eritromicina, Cloramfenicolul E. Fluorochinolonele (pag. 232)

S1424008. Clorhexidina: A. este un antiseptic de electie impotriva placii microbiene B. efectul este datorat puternicei incarcaturi anionice C. actiunea ei se exercita intre 1 si 2 ore D. actiunea ei este exclusiva asupra germenilor Gram-negativi E. in concentratie de 100 micrograme/ml are actiune bacteriostatica (pag. 192)

S1424009. Fluorurile au un efect antimicrobian printr-o serie de mecanisme precum: A. cresterea glicolizei microbiene B. cresterea abilitatii hidroxiapatitei pentru fixarea proteinelor C. cresterea energiei de suprafata a smaltului D. activarea unor enzime microbiene E. inhibarea formarii substratului polizaharidic al placii (pag. 195)

S1524010. Chiuretele speciale sunt: A. chiurete Gracey; B. chiurete Langer; C. chiuretele Columbia-McCall; D. chiuretele Goldman-Fox; E. chiuretele Orban. (pag. 203)

S1524011. Secerile pentru detartraj pot fi: A. anterioare, cu 2 curburi in acelasi plan pentru detartrajul dintilor frontali; B. anterioare, cu o singura curbura in acelasi plan cu manerul; C. anterioare, cu 2 curburi in planuri diferite; D. posterioare, cu 2 curburi in acelasi plan; E. posterioare, cu o singura curbura in acelasi plan cu manerul. (pag. 199)

S1524012. Timpul de mentinere a mesei gingivale cu clorura de zinc 5-10% este de: A. 5-10 minute; B. 10 minute; C. 30 minute; D. 45 minute; E. 1 ora.

430



Rezidentiat 2004

431


(pag. 222)

S1524013. Timpul de periaj corespunzator este de: A. 3-5 minute; B. 2-3 minute; C. 4-7 minute; D. 5-7 minute; E. 5-10 minute. (pag. 182)

S1524014. Triclosanul are o eficienta fata de clorhexidina de: A. 10%; B. 25%; C. 50%; D. 65%; E. 75%. (pag. 194)

S1524015. Un periaj corespunzator se face in: A. 1 minut; B. 1-2 minute; C. 3-5 minute; D. 5-10 minute; E. 15 minute. (pag. 182)

S1624016. in tratamentul parodontopatiilor marginale cronice dintre antisepticele care denatureaza proteinele microbiene: A. acidul citric este utilizat deoarece dizolva cementul necrotic B. acidul citric se foloseste in solutie apoasa cu pH de la 5,5 la 6,5 C. acidul cromic este utilizat in aplicatii scurte de 20-30 sec. D. produsul Ortochrome (acid cromic) este contraindicat in ulceratiile herpetice E. permanganatul de potasiu. (pag. 227)

S1624017. Tratamentul initial al parodontopatiilor marginale cronice cuprinde urmatoarele etape: A.igienizare; B.slefuiri ocluzale preventive in raport cu trauma ocluzala asupra parodontiului marginal; C.tratamentul complicatiilor acute; D.instruirea pacientului in combaterea acumularii de placa bacteriana; E.chiuretajul microulceratiilor din pungile parodontale false. Secventa corecta a acestor etape sunt: A. A,D,C,B,E B. C,A,D,E,B C. D,A,C,E,B D. A,D,B,C,E E. C,E,A,D,B (pag. 178)

S2124018. Alaturi de clorhexidina actiune particulara antiplaca microbiana mai au: A. formaldehida B. tricrezolul C. apa oxigenata D. alexidina E. clorura de zinc

431



Rezidentiat 2004

432


(pag. 194)

S2124019. Fata de clorhexidina una din substantele antiseptice urmatoare are o eficienta de numai 65%: A. cloramina B. triclosan C. protargol D. listerina E. alexidina (pag. 194)

S2124020. Metoda Stillman ( modificata ) de periaj este indicata in mod special: A. dupa chiuretaj subgingival B. dupa operatii cu lambou C. in gingivite acute D. in retractia gingivala progresiva prin involutie precoce E. nu se foloseste dupa interventii chirurgicale (pag. 183)

S2324021. Tehnica de periaj Fones: A. este indicată pentru copii B. este indicată la persoanele care prezintă fisura Stillman C. se recomandă numai atunci când sunt prezente coleretele McCall D. se recomandă persoanelor necooperante E. este o tehnică de periaj gingivo-dentar netraumatizantă, motiv pentru care se recomandă în gingivite şi parodontite ulcero-necrotice (pag. 185)

S2324022. Ce este stimulatorul gingival? A. un medicament B. o soluţie C. un con de cauciuc aplicat pe un mâner D. o periuţa de dinţi cu design special E. o tehnică de tratament (pag. 189)

S2324023. Alegerea mijloacelor secundare de îndepărtare a plăcii bacteriene se face: A. în funcţie de posibilitaţile financiare ale pacientului B. în funcţie de dexteritatea pacientului C. în funcţie de cele trei grade de ocupare ale ambrazurii gingivale de către papila interdentară D. în funcţie de scorurile indicilor de placă şi tartru E. în funcţie de vârsta pacientului (pag. 190)

S2324024. Prezenţa unei inflamaţii a papilei interdentare, sângerarea uşoară la atingere în vecinatatea unei obturaţii obligă la: A. îndepărtarea obturaţiei B. detartraj ultrasonic C. controlul adaptării obturaţiei faţă de suprafaţa dentară D. la utilizarea firului interdentar E. la efectuarea unei radiografii (pag. 217)

432



Rezidentiat 2004

433


S2524025. Factorii naturali cu încărcătură microbiană care trebuie îndepărtaţi prin tratamentul parodontopatiilor marginale cronice sunt următorii, mai puţin unul: A. Evidenţierea plăcii bacteriene B. Îndepărtarea plăcii bacteriene C. Îndepărtarea sângerării gingivale D. Detartrajul subgingival E. Detartrajul supragingival (pag. 177)

S2924026. Metoda Stillman modificata se indica in: A. pe suprafetele ocluzale dentare B. igienizarea suprafetelor radiculare expuse in urma gingivectomiei C. pe suprafetele linguale dentare D. in retractia gingivala progresiva prin involutie precoce E. in abcesul parodontal marginal (pag. 183)

S2924027. Stimulatorul gingival se foloseste: A. de doua ori pe zi B. de trei ori pe zi C. o data pe saptamana D. o data pe zi E. la doua zile (pag. 189)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1224028. Chiuretele universale paroodntale sunt indicate in A. detartraj supragingival B. detartrajul furcatiilor radiculare C. chiuretajul pungilor parodontale D. detartrajul santului gingival la persoane sanatoase E. netezirea radacinii (pag. 203)

S1224029. Clindamicina se indica in A. infectii cu bacterii gram pozitive B. infectii cu germeni anaerobi C. parodontite marginale refractare D. parodontita juvenila E. gingivita cronica (pag. 236)

S1224030. Directiile principale de tratament local al parodontopatiilor marginale cronice cuprind A. tratamentul antimicrobian si antiinflamator B. tratamentul chirurgical C. tratamentul de reechilibrare ocluzala D. tratamentul complicatiilor E. tratamentul afectiunilor generale (pag. 177)

433



Rezidentiat 2004

434


S1224031. Efectele secundare ale folosirii tetraciclinei in parodontitele marginale cronice sunt A. aparitia de candidoze B. alergii C. tulburari gastrice,hepatorenale D. riscul aparitiei de specii rezistente E. se concentreaza la nivelul proceselor alveolare (pag. 233)

S1224032. Indicatiile clorhexidinei sunt A. prevenirea depunerii placii bacteriene B. prezenta placii bacteriene C. gingivite acute si cronice D. prevenirea coloratiilor dentare E. abcese parodontale marginale (pag. 193)

S1224033. Indicatiile utilizarii chiuretelor Gracey sunt A. detartraj subgingival in pungi parodontale B. chiuretajul radicular C. chiuretajul tesutului de granulatie al pungii parodontale D. indepartartea tartrului si placii supragingivale E. lustruirea suprafetelor dentare (pag. 205)

S1224034. Matricele pentru obturatii de colet au urmatoarele caracteristici A. realizeaza o suprafata neteda a obturatiei B. permit fotopolimerizarea prin transparenta C. necesita obligatoriu izolarea dintelui cu diga D. favorizeaza etanseizarea marginilor obturatiilor E. necesita aplicarea icurilor pentru adaptare corecta (pag. 219)

S1224035. Mijloace secundare de indepartare a placii microbiene sunt A. matasea interdentara B. scobitori din lemn C. periajul electric D. periute interdentare E. periute din par natural (pag. 188)

S1224036. Periile de dinti aspre favorizeaza A. masajul gingival B. suprainfectarea gingivala C. retractia gingivala D. aparitia de abcese gingivale si parodontale E. uzura cementului radicular (pag. 181)

S1224037. Produsul Augmentin este contraindicat in A. herpes B. mononucleoza infectioasa C. leucemie limfoida

434



Rezidentiat 2004

435


D. sinuzite E. tratament cu aloperinol (pag. 235)

S1224038. Produsul Ortocrome se foloseste in: A. pungi parodontale cu exudat purulent B. pungi parodontale false C. fistule apico-gingivale D. ulceratii gingivale microbiene E. ulceratii herpetice (pag. 227)

S1224039. Spalaturile cu cloramina B se recomanda in A. gingivite acute B. pungi parodontale cu exudat purulent C. gingivo-stomatita ulcero-necrotica D. tartru supragingival E. stomatite acute (pag. 229)

S1224040. Tratamentul secundar al parodontopatiilor marginale cronice cuprinde A. proceduri chirurgicale B. igienizare C. reechilibrare ocluzala D. tratamentul complicatiilor acute E. tratamentul de biostimulare (pag. 178)

S1324041. Aparatul de detartraj cu ultrasunete este format din: A. generatorul electric B. sistemul de incalzire a apei C. sistemul de racire cu apa D. piesa de mana si partea terminala activa E. dispozitivul de pornire-oprire (pag. 212)

S1324042. Curatirea si lustruirea suprafetelor dupa detartraj se face cu: A. cupele de cauciuc simple pentru suprafetele aproximale B. periutele montate in forma de palnie pentru fetele vestibulare si orale C. periile in forma de roata se aplica cu partea activa pe fetele vestibulare si orale in plan orizontal D. discuri fine pentru suprafeţele interradiculare profunde E. pene interdentare din lemn de balsa sau portocal (pag. 210-211)

S1324043. Dezavantajele periilor de dinti cu peri naturali sunt: A. oferta este intr-o gama limitata privind consistenta si flexibilitatea B. se incarca bine si retin pasta de dinti C. nu produc traumatisme gingivale D. degradare mecanica intr-un timp relativ scurt E. suplete prea mare (pag. 180)

435



Rezidentiat 2004

436


S1324044. Efectele antimicrobiene ale fluorurilor sunt: A. modificarea permeabilitatii de membrana B. reducerea glicolizei C. inactivarea unor enzime microbiene D. bactericid E. diminuarea energiei de suprafata a smaltului (pag. 193)

S1324045. Efectele secundare ale folosirii indelungate ale clorhexidinei sunt: A. recesiuni parodontale B. modificari tranzitorii ale senzatiei gustative C. coloratii galben maronii ale dintilor si obturatiilor fizionomice D. depuneri crescute de tartru supragingival E. iritatii minime si descuamari superficiale ale mucoasei orale (pag. 193)

S1324046. in etapizarea terapiei parodontale tratamentul initial presupune: A. tratamentul complicatiilor acute B. igienizarea si instruirea pacientilor privind igiena bucala C. chiuretajul microulceratiilor din pungile parodontale D. slefuiri ocluzale preventive in raport cu trauma ocluzala E. tratamente de biostimulare (pag. 178)

S1324047. in tratamentul secundar al parodontitei marginale cronice sunt incluse: A. reechilibrarea ocluzala B. tratamentul pungilor false C. proceduri chirurgicale D. antibioterapie E. tratamente de biostimulare (pag. 178)

S1324048. Indicatiile folosirii clorhexidinei sunt: A. prevenirea depunerii placii bacteriene B. indepartarea tartrului supragingival C. gingivite acute D. abcese parodontale marginale E. gingivite cronice si parodontite marginale cronice (pag. 193)

S1324049. Indicatiile utilizarii chiuretelor Gracey sunt: A. detartrajul santului gingival B. detartrajul subgingival din pungile parodontale C. chiuretajul tesutului de granulatie de pe peretele moale al pungilor parodontale D. indepartarea depozitelor moi E. chiuretajul radicular (pag. 205)

S1324050. Periajul gingivo-dentar are ca obiective: A. indepartarea placii microbiene si a depozitelor moi B. indepartarea tartrului supragingival C. stimularea circulatiei si vascularizarii gingiei

436



Rezidentiat 2004

437


D. netezirea suprafetelor detartrate E. eliminarea recesiunilor gingivale (pag. 179)

S1424051. Ampicilina este: A. un antibiotic obtinut prin semisinteza B. o fluoximetilpenicilina C. o benzilpenicilina D. similara cu penicilina, dar cu un spectru antibacterian mai larg E. un antibiotic aminoglicozidic (pag. 235)

S1424052. Antibioticele care actioneaza asupra microorganismelor prin inhibarea sintezei peretelui celular sunt: A. streptomicina B. ampicilina C. penicilina D. eritromicina E. cefalosporinele (pag. 232)

S1424053. Chiuretele Gracey"mini cinci": A. sunt in numar de 4 B. partea lor activa este egala cu cea a chiuretelor standard C. partea pasiva permite insinuarea in pungi de 5 mm sau mai mari D. partea activa permite un acces mai facil in zone de incongruenta dento-alveolara si la nivelul furcatiilor E. sunt in numar de 7 (pag. 205)

S1424054. Nistatina are urmatoarele indicatii: A. stomatita micotica a nou-nascutilor B. stomatita micotica si candidoza esofagiana la sugari, copii si adulti C. stomatita micotica sub placa protetica D. profilaxia candidozei bucale la nou-nascuti E. gingivo-stomatita ulcero-necrotica (pag. 239)

S1424055. Printre efectele secundare ale clorhexidinei se numara: A. scaderea depunerii de tartru supragingival B. tulburari digestive C. reactii alergice D. coloratii galben-maronii ale dintilor, obturatiilor si ale suprafetei dorsale a limbii E. modificari tranzitorii ale senzatiei gustative sau gust amar (pag. 193)

S1524056. Chiuretele Gracey profilactice: A. sunt in numar de 6; B. sunt in numar de 4; C. au portiunea pasiva mai lunga; D. sunt folosite in special pentru indepartarea tartrului supragingival; E. au numarul de cod precedat de P. (pag. 204)

437



Rezidentiat 2004

438


S1524057. Clorhexidina: A. se poate aplica sub forma de gel timp de 30 minute dimineata si seara in locul periajului; B. se poate folosi in irigatii ale santurilor gingivale in solutie de 0,2%; C. poate determina coloratii galben-maronii ale dintilor; D. poate determina aparitia de sialoree; E. poate duce la depunerea crescuta de tartru subgingival. (pag. 193-194)

S1524058. Detartrajul fin cu ultrasunete presupune: A. folosirea instrumentelor sub forma de secera; B. folosirea instrumentelor sub forma de sonda; C. indepartarea punctelor de tartru restant de pe suprafetele supragingivale accesibile; D. indepartarea depozitelor punctiforme din gropitele si santurile coronare; E. mentinerea unui contact fix, prelungit in aceeasi zona de actiune. (pag. 215)

S1524059. Detartrajul: A. este o manopera sangeranda; B. subgingival trebuie precedat de antibioterapie la unii bolnavi; C. este procedura de indepartare a resturilor alimentare supragingivale; D. este supra- si subgingival; E. se poate practica in conditii obisnuite, fara pregatire speciala. (pag. 195)

S1524060. La detartrajul cu ultrasunete, deplasarea partii active se face: A. inainte - inapoi; B. in axul dintelui; C. circular; D. mentinand contactul cu dintele mai mult de 5 secunde; E. in forma de 8. (pag. 213)

S1524061. Metoda FONES pentru periajul dintilor: A. este indicata la copii; B. se face prin miscari verticale; C. se face prin miscari circulare; D. se face cu dintii in ocluzie pentru fetele vestibulare; E. se face cu gura deschisa pentru toate suprafetele dintilor. (pag. 185)

S1524062. Obiectivele periajului gingivo-dentar sunt: A. indepartarea placii microbiene si a depozitelor moi; B. indepartarea tartrului supragingival de culoare alb-galbui; C. stimularea circulatiei la nivelul gingiei; D. eliberarea lichidului din santul gingival, E. cresterea tonusului functional. (pag. 179)

S1524063. Periile de dinti cu par natural sunt confectionate mai frecvent din: A. par de camila; B. par de vitel; C. par de cal;

438



Rezidentiat 2004

439


D. par de porc; E. par de oaie. (pag. 180)

S1524064. Periutele montate, in forma de palnie: A. se aplica in rotatie pe fetele vestibulare si orale si se deplaseaza spre proximal; B. sensul de rotire se alege asa incat sa fie antrenate spre gingie pentru a lustrui si in spatiul gingivo-dentar; C. se aplica pe fetele dintelui in plan vertical; D. nu se folosesc excesiv pentru a nu disloca cementul cervical; E. se folosesc pentru a indeparta cementul necrotic care rezulta dupa detartraj. (pag. 211)

S1624065. Antibioticele actioneaza asupra microorganismelor prin: A. inhibarea sintezei peretelui celular B. inhibarea permeabilitatii membranei citoplasmatice C. inhibarea sintezei protetice D. inhibarea sintezei acizilor nucleici E. stimularea sintezei proteice. (pag. 232)

S1624066. Efectele secundare ale folosirii tetraciclinei sunt: A. aparitia de candidoze B. alergii C. senzatia de gust metalic si alterat D. tulburari gastrice si intestinale E. tulburari hepatorenale. (pag. 233)

S1624067. in tratamentul parodontopatiilor marginale cronice dintre antisepticele care blocheaza enzimele microbiene: A. bicarbonatul de Na este folosit in solutie apoasa 20% B. acidul cromic este utilizat in aplicatii scurte de 5-6 sec. C. permanganatul de potasiu este utilizat sub forma de spalaturi D. clorura de Zn are actiune bacteriostatica si usor astringenta E. azotatul de Ag are actiune bacteriostatica in concentratie slaba (pag. 228-230)

S1624068. Produsul Ortochrome este utilizat: A. in aplicatii scurte, 5-6 secunde, urmate de spalaturi cu ser fiziologic B. in pungi parodontale cu exudat purulent C. in leziuni herpetice D. in fistule apico-gingivale E. ulceratii gingivale de cauza microbiana. (pag. 227)

S1624069. Utilizarea prelungita a clorhexidinei poate fi urmata de unele efecte secundare: A. depunerea crescuta de tartru supragingival B. coloratii galben-maronii ale dintilor C. atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive D. retractie gingivala E. modificari tranzitorii ale senzatiei gustative. (pag. 193)

439



Rezidentiat 2004

440


S1624070. Utilizarea prelungita a clorhexidinei poate fi urmata de urmatoarele efecte secundare: A. depunerea crescuta de tartru supragingival B. coloratii galben-maronii ale dintilor, obturatiilor fizionomice si ale suprafetei dorsale ale limbii C. modificari tranzitorii ale senzatiei gustative sau gust amar D. reactii alergice E. sinuzita maxilara. (pag. 193)

S2124071. Actiunea antiplaca a clorhexidinei se datoreaza A. efectului antimicrobian de inhibare a endotoxinelor B. atasarea de glicoproteinele salivare C. abilitatea de a se uni cu gruparile anionice de pe suprafetele bacteriene si dentare D. alterarea permeabilitatii peretelui celular bacterian E. distrugerea echipamentului enzimatic bacterian (pag. 192)

S2124072. Clorhexidina este indicata in A. retractii gingivale reduse B. prevenirea aftelor recidivante C. gingivite acute D. abcese parodontale marginale E. nici una din cele de mai sus (pag. 193)

S2124073. Stimulatorul gingival este actioneaza A. in primele saptamani dupa interventiile chirurgicale B. placii microbiene pentru lustruirea suprafetelor aproximale dupa detartraj C. pentru indepartarea placii microbiene D. pentru masaj gingival E. pentru indepartarea detritusurilor moi (pag. 189)

S2324074. Îndepărtarea factorilor naturali cu încărcătură microbiană, una dintre principalele etape de tratament al parodontopatiilor marginale cronice, urmăreşte: A. evidenţierea plăcii bacteriene B. administrarea de antibiotice împotriva bacteriilor ce alcătuiesc placa bacteriană C. îndepărtarea plăcii bacteriene D. detartrajul supra şi sub gingival E. chiuretajul pungilor parodontale (pag. 177)

S2324075. Periajul gingivo-dentar, ca mijloc principal de îndepărtare a plăcii bacteriene, urmăreşte: A. îndepărtarea plăcii microbiene B. îndepărtarea depozitelor moi C. îndepărtarea depozitelor de tartru D. stimularea vascularizării şi keratinizării normale a gingiei E. eliminarea leziunilor inflamatorii gingivale (pag. 179)

S2324076. Periile dentare aspre favorizează: A. îndepărtarea depozitelor de tartru B. retracţia gingivală

440



Rezidentiat 2004

441


C. suprainfectarea gingivală D. apariţia de abcese gingivale şi parodontale E. uzura cementului radicular (pag. 181)

S2324077. Care dintre următoarele sunt mijloace secundare, ajutătoare de îndepărtare a plăcii microbiene şi a resturilor organice? A. Duşurile şi irigaţia bucală B. Scobitorile din lemn C. Firul de mătase D. Stimulatorul gingival E. Detartrorul ultrasonic (pag. 187-189)

S2324078. Clătirea gurii după un periaj dentar corect A. nu este necesară B. se face cu apă curentă C. se face cu clorhexidină D. se face cu sanguinarină E. se face cu hipermanganat de potasiu (pag. 190)

S2324079. Care dintre următoarele afirmaţii în legătură cu detartrajul, sunt adevărate: A. reprezintă una din cele mai importante proceduri ale tratamentului bolii parodontale B. necesită dexteritate din partea practicianului C. este o manoperă sângerândă D. necesită protecţie de antibiotice la pacienţii cu risc (RAA, maladii cardiace congenitale, etc) E. tehnicile moderne prevăd în exclusivitate efectuarea detartrajului ultrasonic. (pag. 195)

S2324080. Pilele sau răzuşile sunt indicate pentru: A. îndepărtarea tartrului situat imediat lângă sau sub marginea gingivală liberă, numai când această este suficient de laxă pentru a permite insinuarea instrumentului B. îndepărtarea blocurilor mari de tartru subgingival prin fragmentarea acestora C. netezirea zonei de joncţiune smalţ-cement D. uneori pentru îndepărtarea unor porţiunimarginale în exces ale unor obturaţii de colet sau aproximale E. pentru îndepărtarea tartrului de pe suprafeţele mucozale ale corpurilor de punte (pag. 201)

S2324081. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate în privinţa chiuretelor parodontale? A. sunt instrumentele cele mai eficiente în detartrajul subgingival B. dimensiunile şi forma chiuretelor permit pătrunderea acestora în pungile parodontale C. microscopia electronică arată că prin folosirea chiuretelor se realizează cea mai netedă suprafaţă radiculară, în raport cu alte instrumente D. există două tipuri principale de chiurete: universale şi speciale E. nu se asociază detartrajul ultrasonic cu utilizarea chiuretelor parodontale (pag. 201-203)

S2324082. Administrarea Augmentinului ca tratament medicamentos al parodontitelor marginale cronice profunde, este contraindicată A. în herpes B. în mononucleoză infecţioasă C. leucemie limfoidă

441



Rezidentiat 2004

442


D. anemie E. tratament cu alopurinol (pag. 235)

S2324083. Care dintre următoarele afirmaţii în legătură cu Neomicina este adevărată A. este un antibiotic din grupa macrolidelor B. este un antibiotic aminoglicozidic C. are spectru asupra bacililor D. spectru bacterian asupra germenilor gram-negativi în special E. prezintă oto şi nefro toxiitate (pag. 236)

S2324084. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată în legatură cu Metronidazolul: A. este un antibiotic cu spectru larg B. este un chimioterapic de sinteză C. este bacteriostatic D. este bactericid faţă de bacteriile anaerobe E. actiune eficienta asupra treponemelor şi protozoarelor (pag. 237)

S2324085. Produsul Romazulan, este indicat: A. abcesul apical B. abcesul parodontal C. după detartraj şi extracţii dentare D. după intervenţii de chirurgie parodontală E. glosite şi cheilite (pag. 243)

S2324086. Tratametul cu produse imunobiologice urmăreşte: A. creşterea rezistenţei antiinfecţioase B. creşterea valorii complementului seric C. creşterea formării de anticorpi aglutinanţi D. creşterea puterii fagocitare a polimorfonuclearelor E. creşterea numărului de lifocite T (pag. 244)

S2324087. Produsul Cantastim este indicat: A. în parodontopatii degenerative de involuţie B. înaintea tratamentului chirurgical al parodontitelor marginale cronice C. în perioada de vindecare după tratament chirurgical D. după atacul acut al gingivostomatitei ulcero-necrotice E. după drenarea abcesului parodontal marginal (pag. 245)

S2324088. Imudon este indicat în: A. gingivite B. parodontite marginale cronice C. alveolite D. glosite, stomatite E. înaintea intervenţiilor de chirurgie parodontală (pag. 246)

442



Rezidentiat 2004

443


S2524089. Acţiunile de igienizare în cadrul profilaxiei parodonţiului marginal efectuate de către medic sunt următoarele: A. Detartrajul supragingival B. Detartrajul subgingival C. Periajul gingivo-dentar D. Lustruirea suprafeţelor dentare detartrate E. Aplicarea de substanţe antimicrobiene şi antiinflamatoare (pag. 179)

S2924090. Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete: A. pacienti cu reflex de voma exagerata B. formele de parodontite acute hiperplazice ulcerate C. bolnavi cu boli infectioase, contagioase D. copii mici E. la hemofilici (pag. 214)

S2924091. Clorhexidina se indica in: A. abcese parodontale marginale B. hiperestezie dentinara C. gingivite acute D. gingivite cronice si parodontite marginale cronice E. prevenirea depunerii placii microbiene (pag. 193)

S2924092. Pasta TM a catedrei de parodontologie Bucuresti contine: A. neomicina B. tetraciclina C. vaselina D. prednison E. metronizadol (pag. 224)

443



Rezidentiat 2004

444


Tema nr. 25 Tratamentul de echilibrare ocluzală în parodontopatiile marginale cronice BIBLIOGRAFIE: 3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaţa Medicală românească, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1225001. Coroanele de invelis folosite pentru restaurari protetice la bolnavii parodontopati sun A. coroanele acrilice B. coroanele metalice supragingivale C. coroanele metalice subgingivale D. coroanele turnate cu grosime dirijata E. coroanele de invelis din doua bucati (pag. 280-281)

S1325002. Aparatul de imobilizare cu pivoturi orizontale mai este denumit aparatul: A. Koehler B. Jeanneret C. Mamlock D. Elbrecht E. Weissenfluh si Munchansen (pag. 313)

S1325003. Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este indicata: A. dintilor cu mobilitate de gradul 2 sau 3 B. dintilor cu sindrom Dubreuille C. dintilor cu volum coronar mic D. dinţilor cu anomalii de poziţie E. dintilor cu amelogeneza imperfecta (pag. 290)

S1325004. Imobilizarea temporara se mentine: A. 1-5 luni B. 1,5-3 luni C. 1,5-2 luni D. 1-5 saptamani E. 1,5-2 saptamani (pag. 292)

S1325005. in cazul coroanei turnate folosite la pacienti cu boala parodontala: A. preferam coroana cu grosime dirijata B. preferam coroana fara grosime dirijata C. se prefera coroana de invelis din doua bucati D. se prefera coroana subgingivala E. nici una dintre acestea (pag. 280-281)

S1325006. La ligatura de sarma in"8"pentru grupul de dinti frontali se folosesc: A. 6 - 8 cm

444



Rezidentiat 2004

445

B. C. D. E.


8 - 12 cm 10 cm 10 - 14 cm 14 - 20 cm (pag. 299)

S1325007. Numarul izocromatelor reprezinta: A. traiectul tensiunii mecanice B. gradul de solicitare C. expresia fenomenului de birefringenta D. valoarea biomecanica a dinţilor stalpi E. repartizarea tensiunilor in aria parodontala (pag. 283)

S1325008. Ramfjord si Ash impart protezele de contentie in: A. temporare, permanente B. sisteme fixe, mobilizabile, demontabile C. temporare, diagnostice, permanente D. temporare, diagnostice, definitive E. provizorii, de studiu, definitive (pag. 295)

S1425009. Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor dintilor parodontotici este indicata in urmatoarele situatii: A. dinti cu pulpa dentara sanatoasa, cu reactivitate normala B. dinti cu procese carioase mici C. dinti cu volum coronar mare, la care nu exista riscul deschiderii camerei pulpare D. dinti care au suferit traumatisme accidentale sau chirurgicale (luxatii, subluxatii, fracturi) E. dinti cu pungi parodontale minime (pag. 290)

S1425010. In cadrul angrenarii multidirectionale a dintilor mobili, directia principala de solicitare la fortele transversale nocive variaza dupa pozitia dintilor astfel: A. incisivii suporta mai bine fortele ce actioneaza in plan sagital in sens vestibulo-oral B. incisivii sunt deplasati de fortele din planul frontal, in sens mezio-distal C. premolarii si molarii suporta actiunea fortelor in plan frontal, in sens vestibulo-oral D. premolarii si molarii sunt deplasati de forte ce actioneaza in plan sagital E. caninii sunt deplasati de fortele cu o directie oblica, la cca.45 ° fata de planul sagital sau frontal (pag. 284)

S1425011. Pentru a aprecia oportunitatea extirparii pulpare in imobilizarea dintilor parodontotici trebuie luate in considerare o serie de elemente precum: A. virsta pacientului B. sexul pacientului C. starea generala de sanatate a pacientului D. starea organului pulpar E. nivelul de educatie pentru mentinerea igienei orale al pacientului (pag. 289)

S1425012. Sina (atela) de imobilizare din materiale compozite auto- sau fotopolimerizabile: A. este indicata pentru imobilizarea temporara de foarte scurta durata (2 saptamini) B. se aplica la nivelul dintilor laterali superiori C. va avea o latime de 8-10 mm

445



Rezidentiat 2004

446


D. prelungirile interdentare patrund si sunt foarte vizibile vestibular E. are cel putin 2-3 mm grosime pe fata linguala (pag. 306)

S1525013. Caninii sunt deplasati de fortele nocive, fata de planul sagital sau frontal cu circa: A. 25 °; B. 30 °; C. 15 °; D. 45 °; E. 60 °. (pag. 284)

S1525014. Care din urmatoarele tipuri de imobilizari se incadreaza in clasificarea imobilizarilor in functie de starea pulpei dentare: A. imobilizare pe dinti vitali; B. imobilizare dento-dentara; C. imobilizare intraradiculara; D. imobilizare temporara; E. imobilizare parapulpara. (pag. 294)

S1525015. Ligaturile cu fir de matase: A. sunt fizionomice; B. au avantajul ca nu dezvolta forte active cu actiune ortodontica; C. nu favorizeaza retentiile alimentare; D. se pot aplica numai pe dintii frontali si premolari; E. favorizeaza o buna igiena bucala. (pag. 296)

S1525016. Sarma de vipla folosita la imobilizarea in 8 are diametrul: A. 0,10 mm; B. 0,15 mm; C. 0,20 mm; D. 0,25 mm; E. 0,50 mm. (pag. 299)

S1625017. Imobilizarea permanenta prin mijloace mobilizabile se realizeaza prin: A. ligaturi metalice din sarma de vipla, cupru, aur B. gutiere din rasini acrilice auto- sau termopolimerizabile C. atela Steiger D. placa palatina Hawley E. atela acrilica si ligatura de sarma. (pag. 313)

S1625018. Imobilizarea temporara a dintilor parodontotici se realizeaza prin: A. ligaturi metalice din sarma B. coroane acrilice reunite intr ele C. punti stabilizatoare D. coroane metalice totale sau partiale reunite E. coroane semifizionomice sau de substitutie reunite. (pag. 296)

446



Rezidentiat 2004

447


S2125019. Imobilizări permanente realizate în cabinet fără ajutorul laboratorului de tehnică dentară sunt: A. imobilizarea intracoronară a dinţilor laterali cu amalgam B. atele acrilice duble vestibulo-orale C. şina Mamlock D. imobilizarea prin ligatura in “ 8" E. imobilizarea prin ligaturi metalice sau nemetalice (pag. 309- 310)

S2125020. Intervalul de timp dupa care se renunta la o imobilizare temporara este de: A. 2 saptamani B. 4 saptamani C. 5 saptamani D. 1,5-2 luni E. 8-9 luni (pag. 296)

S2325021. Pentru a preveni sau trata disfunctia ocluzala la bolnavii parodontotici se practica: A. extractia resturilor radiculare B. tratamentul pungilor parodontale C. restaurari protetice D. restaurari coronare E. tratamente endodontice corecte (pag. 279)

S2325022. Coronoplastia reprezinta A. reducerea selectiva a suprafetelor ocluzale B. adaptarea obturatiilor ocluzale C. adaptarea microprotezelor de invelis D. resaparea coronara E. refacerea cuspidajului ocluzal (pag. 280)

S2325023. Dintii parodontotici favorizeaza decimentarea puntilor stabilizatoare prin A. recesiune B. persistenta pungilor C. cronicizarea bolii parodontale D. acutizarea bolii parodontale E. mobilitatea patologica (pag. 280)

S2325024. Relieful ocluzal in cazul unei punti stabilizatoare se realizeaza: A. corespunzator relatiei centrice B. corespunzator relatiei posturale C. corespunzator relatiei habituale D. corespunzator relatiei de intercuspidare maxima E. cu relief "in oglinda" (pag. 281)

S2325025. Tratamentul ortodontic urmareste: A. tratamentul ocluziei adanci B. tratamentul ocluziei prabusite

447



Rezidentiat 2004

448


C. tratamentul anodontiei D. tratamentul ocluziei deschise E. tratamentul ocluziei inverse unilaterale (pag. 282)

S2325026. Imobilizarea temporara poate fi mentinuta: A. 1,5-2 zile B. 1,5-2 saptamini C. 1,5-2 luni D. 1,5-2 ani E. 6 luni (pag. 292)

S2525027. Criteriul referitor la caracterul conexiunii dintre sistemul de imobilizare şi dinţii angrenaţi prevede imobilizarea: A. Permanentă B. Extracoronară C. Prin sisteme fixe D. Intracoronară E. Pericoronară (pag. 294)

S2625028. Sistemul ligamentului supraalveolar îndeplineşte următoarele roluri: A. împiedică fixarea şi menţinerea gingiei pe dinte la un nivel constant în timpul erupţiei active B. participă la sinteza diferitelor tipuri de colagen C. formează o barieră în calea agresiunii microbiene D. înlesneşte proliferarea epiteliului joncţional şi sulcular în desmodonţiu E. asigură nutriţia şi regenerarea osului alveolar. (pag. 55)

S2625029. Principalele grupe de fibre ale ligamentului periodontal sunt: A. fibrele dento-gingivale B. fibrele dento-alveolare C. fibrele transgingivale D. fibrele circulare E. fibrele apicale. (pag. 44)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1225030. Angrenarea dintilor parodontotici trebuie sa fie A. extinsa pe un numar cat mai mare de dinti, inclusiv cei cu implantare normala B. cat mai putin extinsa C. unidirectionala D. multidirectionala E. cat mai aproape de marginea incizala sau suprafata (pag. 284-286)

S1225031. Angrenarea multidirectionala a dintilor mobili A. se realizeaza solidarizand toti dintii unei hemiarcade B. se realizeaza solidarizand toti dintii unei arcade

448



Rezidentiat 2004

449


C. se opune fortelor oblice sau transversale rezultate in masticatie D. se opune fortelor verticale rezultate in masticatie E. este maxima cand suprafata delimitata de dintii angrenati este mai mare (pag. 284)

S1225032. Aparatul sina de imobilizare Mamlock - avantaje A. rezistenta B. rigiditate C. risc redus de descimentare D. permite pastrarea vitalitatii dentare E. aspect fizionomic (pag. 312)

S1225033. Avantajele atelei acrilice vestibulare si ligatura de sarma realizata in cabinet A. permite mobilitatea dintilor B. se foloseste si la frontalii superiori C. este un sistem rigid D. are aspect fizionomic E. se aplica si la dintii laterali (pag. 304)

S1225034. Corpul de punte ale unor punti fixe folosite in tratamentul bolnavilor parodontopati este A. cu un relief ocluzal corespunzator antagonistilor B. scos din ocluzie C. mai ingust in sens vestibulo-oral D. in contact strans cu creasta edentata E. raportul cu creasta edentata sa permita accesul mijloacelor speciale de igienizare (pag. 281)

S1225035. Extirparea pulpara inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este indicata la A. dinti cu procese carioase mari,obturatii voluminoase B. dinti cu pungi parodontale foarte profunde C. dinti cu volum coronar mare D. dinti cu modificari discrete de culoare chiar daca raspund la teste de vitalitate E. cand se constata ameliorarea implantarii unor dinti cu pulpectomii ca tratament al unor carii complicate (pag. 290)

S1225036. Imobilizarea ca tratament parodontal specific realizeaza A. repartizarea unor forte mai mari la nivelul dintilor restanti B. scoaterea din ocluzie a dintilor parodontotici C. repartizarea uniforma a tensiunilor in aria parodontala D. repartizarea la o valoare mult mai redusa a tensiunilor E. stoparea miscarilor in plan vetical (pag. 283)

S1225037. Imobilizarea prin ligatura de sarma A. este un sistem de imobilizare permanent B. este un sistem de imobilizare temporar C. se poate folosi doar la frontalii superiori D. se poate folosi doar la frontalii inferiori E. se poate folosi doar la dintii laterali (pag. 298)

449



Rezidentiat 2004

450


S1225038. Imobilizarea temporara a dintilor parodontotici A. se face pentru 2 saptamani B. se face pentru 1,5 - 2 luni C. asigura vindecarea parodontala dupa interventii chirurgicale D. se indica la dinti cu parodontita marginala cronica profunda, de data recenta,cu mobilitate redusa E. poate fi urmata de o imobilizare de durata (pag. 292-293)

S1225039. Principiul tensiunii controlate A. se refera la ligaturi de sarma B. se refera la atele acrilice C. trebuie sa produca deplasari dentare D. trebuie sa nu produca deplasari dentare E. implica controale periodice (pag. 303)

S1225040. Se considera improprii pentru imobilizare A. dintii frontali cu deplasare vestibulo-orala a marginii incizale mai mare de 1mm B. dintii frontali cu deplasare vestibulo-orala a marginii incizale mai mare de 2 mm C. dintii laterali cu mobilitate de gradul I D. dintii laterali cu mobilitate de gradul II spre III E. dintii laterali fara mobilitate (pag. 292)

S1225041. Sina(atela) de imobilizare din materiale compozite auto sau fotopolimerizabile A. se indica pentru imobilizarea permanenta B. se indica pentru imobilizarea temporara de lunga durata(6-12 luni) C. la nivelul dintilor frontali inferiori D. pe fata orala a dintilor E. la nivelul frontalilor superiori (pag. 306)

S1225042. Tratamentul ortodontic in parodontopatii urmareste rezolvarea A. inghesuirilor B. ocluziei adanci C. ocluziei deschise D. retrognatiei mandibulare E. diastemei patologice rezultata prin migrari (pag. 282)

S1325043. Coronoplastia este indicata: A. la dintii cu suprasolicitari parodontale evidente B. dintii cu fatete de uzura C. pentru reducerea supracontactelor ocluzale oligo sau pluridentare D. reducerea in inalţime a coroanei dentare E. pentru a restabili relatia de postura (pag. 280)

S1325044. Cu privire la realizarea reliefului ocluzal: A. daca antagonistii sunt naturali se realizeaza relief ocluzal atenuat B. daca antagonistii sunt naturali se realizeaza un relief corespunzator intercuspidarii maxime

450



Rezidentiat 2004

451


C. daca antagonistii sunt naturali se realizeaza un relief corespunzator relatiei centrice D. daca antagonistii sunt artificiali se realizeaza o modelare"in oglinda" E. daca antagonistii sunt artificiali se prefera o modelare atenuata (pag. 281)

S1325045. Hipomoclionul este: A. centrul desmodontal de rotatie al dintelui B. are tendinta de coborire la dintii parodontotici C. are tendinta de urcare la dintii parodontotici D. este localizat la nivelul coletului clinic E. este situat apical la dintii pluriradiculari (pag. 285)

S1325046. in cadrul imobilizarii cu anse de sarma in"U"intracoronar si intraradicular, ansele de sarma: A. trebuie asezate de la stanga la dreapta B. trebuie asezate de la dreapta la stanga C. se aplica cu ajutorul asistentei medicale D. se aseaza in ordine inversa aplicarii lor E. se aseaza pe campul operator in ordine perfecta (pag. 311)

S1325047. in parodontopatiile marginale cronice pulpa dentara prezinta frecvent fenomene de: A. halistereza B. meiopragie C. hiperemie D. degenerescenta reticulara E. vacuolizari (pag. 289)

S1325048. Pentru prevenirea disfunctiei ocluzale la bolnavii parodontotici se practica: A. ajustarea prin slefuire ocluzala B. restaurari protetice C. tratamente ortodontice D. terapie de reactivare E. terapie chirurgicala (pag. 279)

S1325049. Principiul biologic de imobilizare impune realizarea de sisteme: A. ceramice B. care sa respecte organul pulpar C. care sa restabileasca functiile aparatului dento-maxilar D. metalice, rezistente E. toate de mai sus (pag. 287)

S1325050. Sistemele intracoronare: A. sunt putin rezistente B. sunt mai greu de realizat C. se pot fractura D. au preţ de cost ridicat E. nu pot fi mentinute timp indelungat (pag. 314)

451



Rezidentiat 2004

452


S1425051. Clasificarea sistemelor de imobilizare in functie de extinderea sistemului de imobilizare: A. imobilizari bidentare si pluridentare B. imobilizari partiale C. imobilizari totale D. imobilizari dento-dentare E. imobilizari dento-maxilare (pag. 295)

S1425052. Imobilizarea prin ligaturi de sirma are urmatoarele avantaje: A. se executa printr-o tehnica simpla, intr-un timp scurt B. foloseste un material ieftin, usor de procurat, relativ nedeformabil prin intindere, de regula sirma de vipla C. imobilizarea este suficient de rezistenta pentru a fi mentinuta un interval de timp mai indelungat D. in general, este bine suportata de pacient, integrindu-se intr-un timp scurt in conditiile biologice locale E. are un grad ridicat de fizionomie (pag. 298)

S1425053. Imobilizarea temporara poate fi: A. continua, cind sistemul de imobilizare se mentine in tot cursul perioadei de imobilizare B. provizorie cu caracter de scurta durata C. semipermanenta cu caracter de lunga durata D. discontinua, cind perioadele de mentinere alterneaza cu cele de indepartare E. dupa nevoie, cu caracter neregulat de mentinere (pag. 296)

S1425054. In cadrul restaurarii protetice a bolnavilor parodontopati trebuie tinut cont de urmatoarele aspecte: A. dintii stilpi sa fie astfel alesi incit solicitarea lor sa se faca in conditii fiziologice B. relieful ocluzal sa reproduca relieful ocluzal al antagonistilor C. corpul de punte sa fie mai lat in sens vestibulo-oral D. raportul cu creasta edentata trebuie sa permita accesul mijloacelor speciale de igienizare E. la protezele acrile mobile se tine cont de protectia parodontiului marginal prin decoletare in zona gingivala (pag. 281)

S1425055. Principalii factori de care trebuie sa se tina seama pentru ca protezarea dintilor parodontotici sa beneficieze de o buna stabilitate si sa nu actioneze nociv asupra tesuturilor din cavitatea bucala sunt: A. numarul dintilor restanti B. pozitia si directia lor de implantare C. morfologia corono-radiculara a fiecarui dinte in parte D. calitatea implantatiei E. virsta si motivatia pacientului pentru mentinerea igienei orale (pag. 291)

S1425056. Principiile de imobilizare a dintilor mobili sunt: A. angrenarea multidirectionala B. extinderea maxima C. locul optim de aplicare a sistemului de imobilizare D. principiul biologic E. principiul reciprocitatii (pag. 284)

S1525057. Atele acrilice duble, vestibulo-orale:

452



Rezidentiat 2004

453

A. B. C. D. E.


au o realizare rapida; pot produce blocaje in zona frontala superioara; se insereaza si se dezinsereaza usor fara a traumatiza parodontiul sau dintii; favorizeaza retentiile alimentare; determina inflamatii gingivale. (pag. 306)

S1525058. Dintre criteriile de pastrare pe arcada a dintilor parodontotici in vederea imobilizarii, fac parte: A. dinti a caror resorbtie osoasa este mai mica de 2/3 din inaltimea septurilor alveolare; B. instituirea unui tratament complex medicamentos chirurgical si de reechilibrare functionala; C. starea generala in limite normale; D. criteriul estetic si de pastrare a fonatiei; E. opinia pacientului. (pag. 292)

S1525059. Extinderea maxima a imobilizarii: A. este unul din principiile ce stau la baza realizarii imobilizarilor dintilor parodontotici; B. presupune extinderea imobilizarii pe un numar cat mai mare de dinti; C. presupune extinderea pe un numar cat mai redus de dinti cu mobilitate normala pentru a nu determina mobilizarea lor; D. corespunde principiului de angrenare multidirectionala; E. tine cont de deplasarea punctului de rotatie hypomochlion. (pag. 284)

S1525060. Gutiera din material acrilic: A. produce inaltari semnificative ale ocluziei; B. nu produce inaltari semnificative ale ocluziei; C. poate fi mentinuta 4-6 saptamani; D. poate fi mentinuta pana la 3 luni; E. poate fi sau nu cimentata. (pag. 305)

S1525061. Le restaurarea protetica a bolnavilor parodontopati, relieful ocluzal: A. nu trebuie sa fie exagerat de cuspidat; B. va fi modelat strict"in oglinda"atunci cand antagonistii sunt artificiali; C. este mai atenuat pentru a impiedica blocajele ocluzale; D. se modeleaza corespunzator intercuspidarii maxime atunci cand dintii sunt naturali; E. se modeleaza cu o inclinare vestibulo-orala pentru a favoriza autocuratirea. (pag. 281)

S1525062. Se considera improprii pentru imobilizare: A. dintii a caror resorbtie osoasa depaseste 2/3 din inaltimea septurilor alveolare; B. dintii laterali cu mobilitate gradul I spre II; C. dintii frontali cu o deplasare vestibulo-orala a marginii incizale egala sau mai mare cu 2 mm; D. dintii cu carii de colet sau supracingulare; E. dintii intre care nu exista puncte de contact. (pag. 292)

S1525063. Slefuirea coronara a dintilor parodontotici se practica: A. prin reducerea coroanei anatomice a dintilor; B. pe dinti care au suferit migrari patologice;

453



Rezidentiat 2004

454


C. uneori prin devitalizare; D. prin remodelarea coroanei dentare; E. atunci cand pe dinte nu exista procese carioase. (pag. 280)

S1525064. Tratamentul ortodontic are drept obiective: A. tratamentul ocluziei deschise; B. impiedicarea formarii tartrului la un interval prea scurt de timp; C. reducerea diastemei patologice rezultata prin migrari ale dintilor; D. reducerea adancimii pungilor parodontale adevarate si false prin indepartarea traumei mecanice; E. imobilizarea pe o perioada de timp, ata cat dureaza tratamentul ortodontic. (pag. 282)

S1525065. Valoarea unei imobilizari creste daca: A. poligonul de imobilizare este mai mare; B. este extinsa si la dintii hemiarcadei opuse; C. se solidarizeaza toti dintii unei arcade, valoarea ei fiind astfel maxima; D. se solidarizeaza si dintii arcadei antagoniste pentru o perioada limitata; E. daca se foloseste sarma de vipla cu diametru de 1,75 mm. (pag. 284)

S1625066. Imobilizarea intracoronara a dintilor laterali cu amalgam: A. se realizeaza prin crearea unui simplu sant ocluzal B. reprezinta un mijloc de imobilizare temporara C. se realizeaza prin crearea unor cavitati clasice de clasa a II-a D. poate fi imbunatatita prin folosirea unor bare turnate din aliaj de Cr-Co E. urmareste imobilizarea mai multor dinti laterali mobili intre ei. (pag. 309)

S1625067. Imobilizarea permanenta prin mijloace fixe se realizeaza cu: A. gutiere din rasini acrilice auto- sau termopolimerizabile B. benzi metalice, ortodontice C. coroane acrilice reunite intre ele D. punti stabilizatoare E. coroane semifizionomice sau de substitutie reunite. (pag. 311)

S1625068. Imobilizarea prin ligatura de sarma in"8": A. este un mijloc de imobilizare permanenta B. se face cu sarma de vipla de 0,25 mm C. se aplica pe dintii laterali D. executata incorect produce leziuni ale partilor moi invecinate E. constituie un factor de retentie pentru resturile alimentare. (pag. 299)

S1625069. Imobilizarea temporara: A. este un procedeu terapeutic de solidarizare a dintilor parodontotice B. se poate realiza prin aplicarea unor coroane acrilice reunite intre ele C. se realizeaza prin ligaturi metalice din sarma de vipla D. se realizeaza cu aparate ortodontice E. se realizeaza cu ajutorul gutierelor acrilice. (pag. 295-296)

454



Rezidentiat 2004

455


S1625070. Pentru a preveni sau a trata disfunctia ocluzala la bolnavii parodontotici, se practica: A. ajustarea prin slefuire a suprafetelor ocluzale B. restaurari protetice C. tratamentul proceselor carioase D. tratamente ortodontice E. imobilizari (pag. 279)

S1625071. Sina Mamlock: A. este folosita la imobilizarea dintilor frontali vitali B. este un mijloc de imobilizare temporara C. are rigiditate deosebita D. prezinta aspect fizionomic E. are durabilitate mare. (pag. 312)

S2125072. Calitatile sinei MAMLOCK sunt: A. Rezistenta B. Risc redus de decimentare C. aspect fizionomic D. Flexibilitate E. Pret de cost redus (pag. 312)

S2125073. Criteriile de clasificare a sistemelor de imobilizare sunt: A. perioada de timp in care se mentine imobilizarea B. starea de edentatie partiala sau totala C. starea pulpei dentare D. extinderea sistemului de imobilizare E. suportul imobilizarii (pag. 294- 295)

S2125074. Din cadrul principiilor de imobilizare a dintilor fac parte: A. angrenarea multidirectionala a dintilor B. extinderea maxima a sistemului de imobilizare pe un numar cat mai mare de dinti C. cuprinderea in sistemul de imobilizare si a dintilor vecini,ferm implantati,din vecinatatea zonei afectate D. aplicarea sistemului de imobilizare cat mai aproape de punctul hypomochlion E. sistemul de imobilizare sa se integreze biologic si functional (pag. 284-287)

S2325075. Pentru imobilizarea prin ligatura de sarma in "8" avem nevoie de: A. cleste crampon B. 2 pense hemostatice C. foarfeca de sarma D. 2 pense anatomice E. lampita cu spirt (pag. 299)

S2325076. Gutiera ca element de imobilizare: A. poate fi mentinuta 1-1,5 luni B. poate fi mentinuta 4-6 saptamani

455



Rezidentiat 2004

456


C. poate fi mentinuta 4-6 luni D. nu produce inaltari semnificative ale ocluziei E. este destinata imobilizarii definitive (pag. 305)

S2325077. Imobilizarea intracoronara cu armatura metalica si materiale fizionomice se realizeaza: A. fara devitalizare B. dupa extirparea pulpei dentare la dintii cu volum coronar redus C. dupa tratament endodontic complet la dintii cu volum coronar complet D. in laboratorul de tehnica E. in cabinetul dentar (pag. 308)

S2325078. Aparatul-sina de imobilizare Mamlock: A. are durabilitate mare B. se realizeaza in cabinetul dentar C. are risc mare de decimentare D. are rigiditate deosebita E. are aspect fizionomic (pag. 312)

S2325079. Imobilizarea permanenta prin mijloace mobilizabile cuprinde aparatele: A. Jeanneret B. Elbrecht C. Steiger D. Weissenfluh si Munchansen E. Truemann-Witkowsky-Wolff (pag. 313)

S2325080. In cercetarile de fotoelasticitate, modelarea analoga a dintelui s-a realizat intr-un mediu: A. opac B. transparent C. ce contine glicol D. birefringent E. inert (pag. 283)

S2325081. Din punct de vedere biologic, sistemul de imobilizare trebuie sa: A. permita o buna intretinere B. nu genereze trauma ocluzala C. restabileasca functiile D. se faca cat mai departe de axul de rotatie E. respecte organul pulpar (pag. 287)

S2325082. Sistemele mobile de imobilizare: A. se realizeaza in cabinet B. se realizeaza in laborator C. sunt mai agreate de pacient D. nu necesita prepararea dintilor E. ofera "perioade de odihna parodontala" (pag. 287)

456



Rezidentiat 2004

457


S2325083. Sina mobila de imobilizare: A. exercita asupra parodontiului de sustinere microtraumatisme repetate B. produce solicitari nefiziologice C. este confortabila D. este neconfortabila E. este realizata extemporaneu (pag. 288)

S2325084. Consecintele sistemului fix de imobilizare sunt: A. buna intretinere igienica B. corectare usoara a defectelor apaute in timpul purtarii lor C. neutralizarea fortelor paraxiale nocive D. repartizarea echilibrata a solicitarii pe intreg grupul dentar imobilizat E. integrare biologica superioara (pag. 288)

S2325085. In parodontopatiile marginale cronice pulpa dentara prezinta frecvent: A. vacuolizari ale odontoblastilor B. atrofii ale odontoblastilor C. ingrosarea peretelui vascular D. halistereza septala E. meiopragie vasculara (pag. 289)

S2325086. Extirparea pulpara inaintea imobilizarii dintilor parodontotici se indica la: A. dinti cu procese carioase mari B. dinti cu anomalii se forma C. dinti cu volum coronar mic D. dinti cu recesiuni mari E. dinti cu pungi parodontale foarte profunde (pag. 290)

S2325087. Dintii improprii pentru imobilizare sunt: A. cei a caror resorbtie osoasa nu depaseste 2/3 din inaltimea septurilor alveolare B. dintii frontali cu deplasare totala vestibulo orala mai mare de 2 mm C. dintii laterali cu mobilitate de gradul II D. dintii laterali cu mobilitate de gradul III E. dintii laterali cu mobilitate de gradul II spre III (pag. 292)

S2325088. Imobilizarea temporara este echivalenta cu termenii: A. imobilizarea tranzitorie B. imobilizarea de tranzitie C. imobilizarea diagnostica D. imobilizarea de diagnostic E. imobilizarea de observatie (pag. 295)

S2525089. Calităţile şinei de imobilizare MAMLOCK sunt următoarele: A. Risc de decimentare redus B. Bună rigiditate

457



Rezidentiat 2004

458


C. Mare durabilitate D. Sentiment de confort E. Bun aspect fizionomic (pag. 312)

S2625090. Proprietăţile lichidului şanţului gingival: A. este produs în cantitate mai mică dimineaţa B. are acţiune antimicrobiană complexă prin anticorpi, factori antimicrobieni, leucocite viabile C. conţine aminoacizi, albumine, imunoglobuline IgA, IgG, IgM, fibrinogen, fibrinolizină D. conţine enzimele: betaglucuronidază, catepsină, lacticdehidrogenază, lizozim E. conţine enzimele: N-acetil-uropiridinază, glicidiltransferază, fosfodehidrogenază. (pag. 35)

S2625091. Fibroblaştii din ţesutul conjunctiv gingival: A. sunt cele mai numeroase celule ale acestui ţesut B. participă la sinteza diferitelor tipuri de colagen C. produc histamină prezentă în stadiile incipiente de inflamaţie D. produc histamină prezentă în stadiile incipiente de inflamaţie E. au rol în menţinerea integrităţii corionului gingival. (pag. 37)

S2625092. Lichidul gingival conţine: A. elemente celulare; leucocite polimorfonucleare, limfocite, monocite B. albumine C. fibre de colagen D. fibrinogen E. fibrinolizină. (pag. 35)

S2625093. Corionul gingival este format din: A. substanţă fundamentală B. macrofage, monocite, plasmocite C. fibre de colagen şi elastină D. resturi epiteliale Malassez E. fibrele lui Sharpey. (pag. 35)

S2625094. Fibroblaştii, celulele cele mai numeroase ale ţesutului conjunctiv gingival au următoarele funcţii: A. produc histamină, prezentă în stadiile incipiente de inflamaţie B. produc heparină, care are acţiune antiinflamatoare şi de control a resorbţiei osoase C. produc proteoglicani şi glicoproteine D. participă la sinteza diferitelor tipuri de colagen E. au rol activ în resorbţia şi remodelarea tramei fibrilare de colagen. (pag. 37)

S2625095. Raportul topografic între cement şi smalţ poate fi: A. cementul nu vine în contact cu smalţul cervical în 60-65% din cazuri B. cementul acoperă smalţul cervical în 30% din cazuri C. cementul acoperă smalţul cervical în 60-65% din cazuri D. cementul vine în contact cu smalţul în 30% din cazuri E. cementul nu vine în contact cu smalţul, lăsând o mică porţiune de dentină descoperită în 5-10% din cazuri.

458



Rezidentiat 2004

459


(pag. 40)

S2625096. Glicoproteinele corionului gingival sunt reprezentate de: A. condroitin sulfat B. dermatan sulfat C. laminina D. entactina E. fibronectina. (pag. 36)

S2625097. Celulele din desmodonţiu sunt reprezentate de: A. celule mezenchinale nediferenţiate B. fibroblaşti C. osteoblaşti D. odontoblaşti E. odontoclaste. (pag. 43)

S2925098. Sina de imobilizare Mamlok: A. este rezistenta B. se realizeaza pe dinti parodontali vitali C. realizeaza aspect fizionomic D. nu asigura integrarea biologica rapida E. se realizeaza cel mai bine din aliaje nobile, aur platinat 10% (pag. 312)

S2925099. Sina de imobilizare din materiale compozite este: A. pentru imobilizarea temporara de lunga durata B. la nivelul dintilor frontali superiori C. la nivelul dintilor frontali inferiori D. utilizata pentru o perioada de 6-12 luni E. aplicata in special pe fata linguala (pag. 306)

S2925100. Tratamentul ortodontic in parodontopatiile marginale cronice urmareste: A. reducerea riscului de retentie a placii bacteriene B. tratamentul ocluziei adanci acoperite C. reducerea diastemei patologice D. tratamentul ocluziei deschise E. deplasari ortodontice cu imobilizari concomitente (pag. 282)

S2925101. Pentru a preveni sau trata disfunctiile ocluzale la bolnavii parodontotici se practica: A. restaurari protetice B. bioterapia de reactivare C. ajustarea prin slefuire a suprafetelor ocluzale D. chiuretajul subgingival E. imobilizare, ca tratament parodontal specific (pag. 279)

S2925102. Mijloacele protetice de imobilizare permanenta sunt: A. coroane metalice totale reunite intre ele

459



Rezidentiat 2004

460

B. C. D. E.


coroane partiale reunite intre ele coroane ecuatoriale reunite coroane de substitutie reunite coroane semifizionomice (pag. 311)

460



Rezidentiat 2004

461

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

Tema nr. 26 Bioterapia de reactivare în bolile parodontiului marginal BIBLIOGRAFIE: 3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaţa Medicală românească, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1226001. Indicatiile principale ale bioterapiei de reactivare sunt A. leziuni parodontale distrofice B. gingivita cronica"de placa" C. leziuni parodontale acute D. hiperestezie dentinara E. afectari parodontale in dezechilibre hormonale (pag. 315)

S1326002. Bioterapia de reactivare reprezinta: A. o metoda de terapie etiologica; B. o metoda de terapie curativa; C. o metoda adjuvanta de tratament in boala parodontala; D. o metoda chirurgicala de tratament; E. o metoda de regenerare parodontala. (pag. 318)

S1326003. in compozitia gerovitalului intra: A. Novocaina; B. Xilina; C. Xilestezina; D. Noradrenalina; E. Mepivacaina. (pag. 317)

S1326004. Masajul gingival este indicat in: A. zonele inflamate; B. in cazul abceselor parodontale marginale; C. in gingivita ulcero-necrotica; D. in gingivitele descuamative; E. in zonele cu mucoasa sanatoasa, pentru reactivarea circulatiei. (pag. 318)

S1326005. Masajul gingival se face: A. timp de 5-10 minute/zi – 1 luna; B. timp de 15 minute/zi, 1 luna; C. timp de 10 minute/zi, 3 luni; D. timp de 5-10 minute/zi, 2 luni; E. permanent. (pag. 318)

S1426006. Bioterapia de reactivare prin produse de origine vegetala utilizeaza: A. extract de inflorescente de salcie

461



Rezidentiat 2004

462

B. C. D. E.


extract de germeni de ovaz extract de muschi de stinca extract de aloe extract de germeni de secara (pag. 317)

S1426007. Bioterapia prin proceduri balneoterapeutice foloseste: A. ape minerale sulfuroase si termale, care actioneaza mecanic, termic si chimic B. ape minerale slab radioactive C. ape minerale cu continut mare de fier D. ape minerale intens carbonatate E. ape minerale slab ionice (pag. 318)

S1426008. In cadrul bioterapiei de reactivare din bolile parodontiului marginal, vitaminoterapia se realizeaza prin administrarea de: A. vitamine A, B1, C, E, produsul tipizat Paradenyl B. vitamine A, K, C, E C. vitamine A, PP, C, E D. vitamine A,K, B6, B12, E E. vitamine A, B1, K, PP (pag. 317)

S1426009. Masajul gingival se efectueaza: A. manual sau cu un dispozitiv adaptat la unitul dentar B. prin tractiuni dinspre coronar spre apical, cu doua degete C. se aplica trei degete pe versantul vestibular si oral al gingiei D. 15-20 minute zilnic, timp de 2 luni E. cu precadere in zonele inflamate si in abcesele parodontale marginale (pag. 318)

S1526010. Bioterapia de reactivare prin produse medicamentoase de origine sintetica foloseste cel mai des: A. primacaina; B. procaina; C. bupivacaina; D. mepivacaina; E. articaina. (pag. 317)

S1626011. Bioterapia de reactivare este indicata in: A. parodontita marginala cronica superficiala inaintea tratamentului antimicrobian si antiinflamator B. parodontita juvenila inaintea tratamentului antimicrobian C. parodontita marginala cronica profunda inaintea tratamentului complex D. parodontita distrofica E. parodontopatii involutive cu semne de inflamatie. (pag. 316-317)

S2126012. In tratamentul parodontopatiilor marginale cronice bioterapia de reactivare nu se realizeaza prin una din urmatoarele : A. proceduri balneo-terapeutice B. produse medicamentoase de origine animala ( extracte ) C. produse medicamentoase de origine vegetala ( extracte)

462



Rezidentiat 2004

463


D. produse medicamentoase de origine sintetica E. proceduri bioenergetice (pag. 315- 317)

S2326013. Indicatiile bioterapiei de reactivare: A. Gingivite cronice rebele la tratament B. parodontite marginale cronice profunde in paralel cu tratamentul complex C. Parodontita adultului D. Parodontita juvenila dupa tratament antimicrobian E. Parodontita rapid progresiva (pag. 316-317)

S2326014. In cadrul bioterapiei de reactivare prin produse de origine animala se utilizeaza: A. Paradenyl B. extract de namol sapropelic C. biovitroceramica D. Arovit E. Insadol (pag. 317)

S2326015. Care produs nu se utilizeaza in cazul bioterapiei de reactivare prin produse de origine biologica: A. Vogan B. Placentex C. Ney Pulpin D. extract de namol sapropelic E. E.T.O. (pag. 317)

S2326016. Bioterapia de reactivare prin produse de origine vegetala foloseste: A. Gerovital B. Proneuryl C. Paradenyl D. Cantastim E. Insadol (pag. 317)

S2326017. Vitaminoterapia presupune administrarea de: A. acid folic B. vitamina B2 C. vitamina K D. vitamina E E. vitamina A (pag. 317)

S2326018. Vitamina A se administreaza in urmatoarele doze: A. 1-3 drajeuri/zi B. 1-2 drajeuri/zi C. 2-3 drajeuri/zi D. 1-2 g/kg corp E. 1-3 g/kg corp (pag. 317)

463



Rezidentiat 2004

464


S2526019. Bioterapia de reactivare parodontală marginală utilizează ca produse de origine animală următoarele, mai puţin unul: A. Extract de muguri dentari de viţel B. Extract total de ochi C. Extract de germen de porumb D. Extract de nămol sapropelic E. Extract de lamă dentară fetală (pag. 317)

S2626020. Factorii sintetizaţi şi eliberaţi din celula bacteriană cu rol în etiopatogenia parodontitei marginale cronice sunt: A. polizaharidele B. endotoxinele C. enzimele (colagenaze, hialuronidază) D. lizozomii E. lipopolizaharidele. (pag. 72-73)

S2926021. Bioterapia de reactivare se realizeaza prin produse de origine vegetala: A. extract de aloe B. vaduril C. namol sapropelic D. Ney pulpin E. Proneuryl (pag. 317)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1226022. Indicatiile terapiei de reactivare A. parodontite marginale acute B. parodontita juvenila dupa tratamentul antiinflamator C. parodontopatii involutive, precoce, neinflamatorii D. paroodntita distrofica E. parodontita cronica profunda dupa tratament complex (pag. 317)

S1226023. Produse medicamentoase sintetice folosite in bioterapia de reactivare A. procaina B. hidrocortizon C. novocaina D. glicerina E. propolis (pag. 317)

S1226024. Bioterapia de reactivare se realizeaza cu A. agenti mecanici B. agenti fizici C. agenti chimici D. proceduri balneo-terapeutice E. tehnici de reechilibrare ocluzala

464



Rezidentiat 2004

465


(pag. 315)

S1226025. Efectele procainei in bioterapia de reactivare A. normalizeaza dinamica vasculara B. combate tulburarile circulatorii periferice C. produce staza vasculara D. amelioreaza troficitatea tisulara E. intarzie imbatranirea (pag. 316)

S1226026. Extractele tisulare actioneaza prin A. acid hialuronic B. heparina C. citokine D. acid citric E. protargol (pag. 316)

S1226027. Ney-Pulpin contine A. extract de lama dentara fetala B. placenta C. vitamine D. procaina E. extract de namol (pag. 317)

S1226028. Preparate cu extract de placenta pentru bioreactivare A. Placentia B. Ney-Pulpin C. Placentex D. Vaduril E. Proneuryl (pag. 318)

S1226029. Procedurile chirurgicale cu efecte de bioreactivare parodontala A. detartraj si chiuretaj subgingival in parodontite superficiale B. gingivectomia C. terapia de aditie+ regenerare tisulara D. operatii cu lambou in"L" E. gingivoplastia (pag. 318)

S1226030. Produse de origine animala folosite in bioterapia de reactivare A. extract de muguri dentari bovini B. extract de placenta C. extract total de ochi D. extract de cartilagiu E. grefe osoase (pag. 317)

S1226031. Produse de origine vegetala folosite in bioterapia de reactivare A. extract de germeni de porumb

465



Rezidentiat 2004

466

B. C. D. E.


Romazulan Extract de Aloe Violet de gentiana Extract de salvie (pag. 317)

S1226032. Produsul Paradenyl contine A. vitaminele B1, C, D B. vitaminele A, E C. saruri de magneziu,mangan,zinc D. extract de salvie si cimbru E. propolis (pag. 318)

S1226033. Substante imunobiologice de biorecativare A. Cantastim B. Imudon C. Insadol D. Polidin E. Vaduril (pag. 318)

S1226034. Vitamine folosite in bioterapia de reactivare A. Vitamina A B. Vitamina K C. Vitamina B D. Vitamina C E. Vitamina PP (pag. 318)

S1326035. Bioterapia de reactivare se adreseaza in special: A. amendarii inflamatiei microbiene; B. cand predomina leziunile parodontale distrofice; C. in cazul complicatiilor parodontale; D. in hiperestezia dentinara; E. pentru usurarea si grabirea vindecarii. (pag. 315)

S1326036. Bioterapia de reactivare se realizeaza cu: A. produse medicamentoase; B. agenti fizici, chimici, mecanici; C. proceduri balneoterapeutice D. prin tehnici si metode chirurgicale; E. presopunctura (acupunctura) (pag. 315)

S1326037. Extractele tisulare utilizate in bioterapia de reactivare actioneaza prin: A. modifica gradul de polimerizare a componentei nefibrilare; B. stimuleaza mecanismele imune; C. au actiune antimicrobiana indirecta; D. au acţiune antimicrobiana directa; E. scad secretia purulenta din punga parodontala.

466



Rezidentiat 2004

467


(pag. 316)

S1326038. Laserterapia: A. stimuleaza formarea colagenului; B. stimuleaza formarea osteoclastelor; C. stimuleaza formarea cementoclastelor D. favorizeaza procesele reparatorii; E. se foloseste in cadrul tratamentului antimicrobian. (pag. 316)

S1326039. Paradenyl contine: A. vitaminele B1, C si D; B. saruri de calciu, magneziu, mangan, zinc; C. novocaina; D. vitamina C; E. antiseptice. (pag. 318)

S1326040. Procaina utilizata in bioterapia de reactivare: A. combate tulburarile circulatorii periferice; B. induce staza vasculara; C. accelereaza procesele de imbatranire; D. induce formarea de ligamente parodontale; E. stimuleaza neotroficitatea prin reglarea polarizarii fibrelor nervoase. (pag. 316)

S1326041. Procedurile chirurgicale cu efect de bioreactivare parodontala sunt: A. detartrajul asociat cu chiuretajul subgingival; B. operatie cu lambou; C. chirugia mucogingivala a frenurilor; D. terapia de adiţie; E. gingivectomia. (pag. 318)

S1326042. Produsele de origine animala utilizate, sunt: A. extractul de celule de col uterin; B. extracte de namol sapropelic; C. extract de muguri dentari de maimuta; D. extract total de ochi (E.T.O.); E. extract de galbenus de ou de prepelita. (pag. 317)

S1426043. Bioterapia de reactivare are urmatoarele indicatii: A. parodontita marginala cronica superficiala dupa tratament antimicrobian si antiinflamator B. parodontita juvenila C. parodontita distrofica (mixta) D. parodontita marginala cronica profunda dupa tratament complex pentru grabirea vindecarii E. parodontita precoce la tineri, cu semne manifeste de inflamatie (pag. 316)

S1426044. Bioterapia de reactivare parodontala prin produse de origine animala a utilizat: A. extracte de muguri dentari recoltati de la foetus de maimuta

467



Rezidentiat 2004

468

B. C. D. E.


extract de placenta extract total de ochi extract de namol sapropelic extract de corp vitros din camera posterioara a globului ocular (pag. 317)

S1426045. Bioterapia de reactivare parodontala: A. foloseste si agenti mecanici, fizici, chimici B. include proceduri balneo-terapeutice C. se aplica inclusiv in urma amendarii inflamatiei microbiene, pentru usurarea si grabirea vindecarii D. include folosirea de produse medicamentoase E. foloseste proceduri chirurgicale specifice (pag. 315)

S1426046. In cadrul bioterapiei de reactivare din bolile parodontiului marginal, vitaminoterapia se realizeaza prin administrarea de: A. vitamina A B. vitamina K C. vitamina C D. vitamina E E. vitamina PP (pag. 317)

S1426047. Printre mecanismele de de actiune ale extractelor tisulare se afla: A. modificarea gradului de polimerizare a componentei fibrilare din tesutul conjunctiv parodontal si scaderea aportului de acid hialuronic B. stimularea proceselor catabolice C. stimularea mecanismelor imune D. stimularea inmultirii celulelor heparinoformatoare cu actiune antiinflamatoare E. activarea eliminarii metabolitilor intermediari (pag. 316)

S1426048. Substantele imunobiologice folosite in cadrul bioterapiei de reactivare sunt: A. vaccinul stafilococic B. produsul Cantastim C. Polidinul D. Imudonul E. vaccinul streptococic (pag. 318)

S1526049. Bioterapia de reactivare prin produse de origine vegetala foloseste: A. extract de germeni hamei; B. extract de germeni de grau; C. extract de germeni de porumb; D. extract de aloe; E. extract de myrt. (pag. 317)

S1526050. Vitaminoterapia foloseste urmatoarele vitamine: A. vitamina A; B. vitamina C; C. vitamina B1;

468



Rezidentiat 2004

469


D. vitamina PP; E. vitamina E. (pag. 317)

S1626051. Bioterapia de reactivare se realizeaza prin: A. produse medicamentoase de origine sintetica B. restaurari protetice C. restaurari protetice D. proceduri balneoterapeutice E. vitaminoterapie. (pag. 317)

S1626052. in parodontita marginala cronica superficiala bioterapia de reactivare: A. este indicata inaintea tratamentului antimicrobian si antiinflamator B. este necesara pentru reducerea tulburarilor vasculare persistente dupa tratament C. se realizeaza prin administrarea de vit.A D. se realizeaza prin administrarea de produse de origine animala E. poate fi realizata prin masaj gingival. (pag. 317-318)

S2126053. Bioterapia de reactivare cu produse de origine sintetica se face cu: A. Extract de corp vitros B. Placentex C. Cantastim D. Gerovital E. Proneuryl (pag. 316)

S2126054. Bioterapia de reactivare prin produse de origine animala se face cu: A. Extract de placenta B. Extract de germeni de porumb C. Extract de aloe D. Extract total de ochi E. Extract de corp vitros (pag. 316)

S2326055. Procaina folosita in bioterapia de reactivare are efecte: A. nootrope B. de stimulare a neurotroficitatii C. de activare a regenerarii fibrelor nervoase D. osteoclastice E. de stimulare a mecanismelor imune (pag. 316)

S2326056. Mecanisme de actiune ale substantelor folosite in bioterapia de reactivare sunt: A. stimularea proliferarii celulelor nespecifice B. stimularea metabolismului C. actiune mecanica D. actiune fizica E. actiune chimica (pag. 316)

469



Rezidentiat 2004

470


S2326057. Bioterapia de reactivare prin produse de origine vegetala se realizeaza cu: A. Imudon B. Insadol C. Extract de Aloe D. Gerovital E. Vogan (pag. 317)

S2326058. Bioterapia de reactivare prin produse de origine animala utilizeaza: A. Vaduril B. Placentia C. E.T.O. D. Insadol E. Ney Pulpin (pag. 317)

S2326059. Masajul gingival se contraindica in: A. pungi parodontale profunde B. abcese parodontale C. recesiuni ample D. parodontite rapid progresive E. zonele inflamate (pag. 318)

S2326060. Substantele imunobiologice cuprind: A. Cantastim B. Polidin C. Imudon D. Insadol E. Vogan (pag. 318)

S2326061. Paradenylul contine: A. magneziu B. zinc C. fier D. mangan E. litiu (pag. 318)

S2326062. Vitamina C se administreaza sub forma de: A. capsule de 0.100 g B. comprimate de 0.250 g C. comprimate de 0.300 g D. fiole de 0.250 g E. fiole de 0.500 g (pag. 318)

S2326063. Masajul gingival se realizeaza cu: A. pulpa degetului B. Profijet C. hidropulsor

470



Rezidentiat 2004

471


D. dispozitiv adaptal la Unit-ul dentar E. instrumentar specific (pag. 318)

S2326064. Bioterapia prin proceduri balneoterapeutice foloseste: A. oxigenoterapia B. masajul gingival C. terapie de aditie D. insuflatii subgingivale de ozon E. ape minerale sulfuroase (pag. 318)

S2326065. Gerovitalul contine: A. Procaina B. Mepivacaina C. Xilina D. Articaina E. Novocaina (pag. 317)

S2326066. Apele minerale sulfuroase actioneaza: A. mecanic B. termic C. chimic D. balneoterapeutic E. fizic (pag. 317)

S2326067. Ionul SO4- are actiune: A. heparinoformatoare B. antiinflamatoare C. cicatrizanta D. keratolitica E. keratoplastica (pag. 318)

S2326068. Laserterapia ca bioterapie de reactivare de reactivare: A. are efect nootrop B. are efect cicatrizant C. stimuleaza procesele reparatorii D. grabeste vindecarea E. stimuleaza formarea colagenului (pag. 316)

S2526069. Vitamino-terapia în bioterapia de reactivare parodontală marginală presupune administrarea următoarelor vitamine: A. Vitamina A B. Vitamina B1 C. Vitamina C D. Vitamina E E. Vitamina PP (pag. 317, 318)

471



Rezidentiat 2004

472


S2626070. Trauma ocluzală este urmată de următoarele modificări adaptative la nivelul parodonţiului marginal: A. creşterea mobilităţii dentare, dar nu în limite patologice B. lărgirea spaţiului dento-alveolar C. apariţia de blocaje ocluzale D. îngroşarea laminei dura E. resorbţia osoasă verticală. (pag. 91)

S2626071. Bacterii considerate posibil patogene parodontal sunt: A. Actinobacillus actinomycetemcomitans B. Porphyromonas gingivalis C. Prevotella intermedia D. Spirochete E. Candida albicans. (pag. 84)

S2626072. În salivă există o serie de factori care se opun formării şi maturării plăcii bacteriene supragingivale: A. lizozimul B. sistemele tampon salivare C. leucotoxină D. lactoferina E. ţaluronidaza (pag. 69)

S2626073. Placa bacteriană subgingivală: A. conţine o floră gram-pozitivă B. conţine bacili gram-negativi imobili C. conţine un număr mare de bacterii flagelate şi spirochete D. conţine lizozim, ca factor de aderenţă bacteriană E. conţine lactoferina, ca factor esenţial în nutriţie. (pag. 69)

S2626074. Tartrul dentar: A. este factorul etiologic determinant al îmbolnăvirii parodontale B. este un factor favorizant al inflamaţiei parodontale C. conţine complexe polizaharide-proteine D. conţine fosfat de calciu E. este localizat supra- şi subgingival. (pag. 85-87)

S2626075. Mecanismele directe de patogenitate bacteriană în boala parodontală sunt: A. aderenţa, colonizarea şi invazia bacteriană în ţesuturile parodontale B. apărarea (imunitatea) nespecifică C. apărarea (imunitatea) specifică D. acţiunea nocivă a unor factori de structură din celula bacteriană E. acţiunea nocivă a unor factori sintetizaţi şi eliberaţi din celula bacteriană. (pag. 72-74)

S2626076. Celula bacteriană prezintă următorii factori de structură cu acţiune nocivă asupra parodonţiului:

472



Rezidentiat 2004

473

A. B. C. D. E.


peptidoglican enzime exotoxine metaboliţi lipopolizaharidul. (pag. 72)

S2626077. Factorii favorizanţi în etiologia parodontitei marginale cronice sunt: A. placa bacteriană B. tartru dentar C. trauma ocluzală D. cariile dentare E. edentaţia. (pag. 63)

S2626078. În lichidul şanţului gingival sunt prezenţi factori de apărare, cum sunt: A. anticorpi din clasa IgA B. anticorpi din clasa IgG C. celule polimorfonucleare D. macrofage E. limfocite. (pag. 74)

S2926079. Bioterapia de reactivitate se indica in: A. parodontita distrofica (mixta) B. abcesul parodontal marginal C. parodontita juvenila dupa tratamentul antimicrobian D. parodontita marginala cronica specifica E. parodontopatii involuntive precoce (pag. 316)

S2926080. Contraindicatiile masajului gingival sunt: A. zonele inflamate B. parodontita distrofica C. retractia gingivala D. abcesele parodontale marginale E. atritia dentara (pag. 318)

S2926081. Bioterapia de reactivare se realizeaza prin: A. extract total de ochi(E.T.O.) B. insadol C. extract de placenta D. cantastin E. extras de corp vitros din camera posterioara a globului ocular (pag. 317)

S2926082. Masajul gingival se face: A. zilnic 15 min B. zilnic 5-10 min C. o data pe saptamana D. timp de o luna

473



Rezidentiat 2004

474


E. zilnic 20 min (pag. 318)

474



Rezidentiat 2004

475


Tema nr. 27 Orientări terapeutice principale şi scheme de tratament în bolile parodontiului marginal BIBLIOGRAFIE: 3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaţa Medicală românească, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1327001. in tratamentul gingivo-stomatitei aftoase recidivante nu se fac: A. atingeri stricte ale aftelor cu nitrat de argint 30% B. badijonarea mucoasei cu solutie de albastru de metilen 2% sau violet de gentiana 1% C. aplicatii de paste sau geluri adezive care contin corticosterozi D. aplicaţii de colutorii cu antibiotice E. infiltratii cu penicilina si xilina sau hidrocortizon (pag. 324-325)

S1327002. Tratamentul gingivitei de sarcina consta in: A. indepartarea placii si tartrului B. excizia chirurgicala a hipercresterilor gingivale C. tratament cu antibiotice pe cale generala D. excizia chirurgicala imediat dupa nastere E. tratament hormonal (pag. 320)

S1327003. Tratamentul preventiv al pericoronaritelor consta in: A. decapusonare chirurgicala la nivelul molarului de minte complet erupt B. spalaturi antiseptice abundente si dese C. instilatii de colutorii complexe cu antibiotice D. aplicarea unui dren din mesa iodoformata afanata sub capusonul de mucoasa E. administrarea pe cale generala de antibiotice. (pag. 323)

S1327004. Tratamentul recomandat pentru fibromul si papilomul gingival este: A. cauterizarea chimica; B. electrocauterizarea; C. excizia chirurgicala; D. radioterapie; E. chimioterapie. (pag. 325)

S1427005. Tratamentul gingivostomatitei aftoase recidivante cuprinde: A. spalaturi cu solutii slab antiseptice B. clatirea gurii cu nitrat de argint 30% C. vitaminoterapie K si PP D. evitarea badijonarii mucoasei cu solutie de albastru de metilen E. clatirea gurii cu solutie de violet de gentiana 15% (pag. 324)

S1427006. Tratamentul gingivostomatitei herpetice cuprinde: A. spalaturi cu solutie de cloramina 13%

475



Rezidentiat 2004

476

B. C. D. E.


evitarea atingerii ulceratiilor cu albastru de metilen masajul gingival medicatie antivirala: Zovirax sau Acyclovir, administrat local sub forma de crema sau tablete vitaminoterapie cu vitaminele K si PP (pag. 324)

S1427007. Tratamentul hiperesteziei dentinare ca si complicatie in tratamentul parodontopatiilor marginale cronice cuprinde: A. clatiri cu solutie de KOH 20-30% B. impregnari cu ferocianura de potasiu 30% si clorura de zinc 40% zilnic, timp de trei saptamini C. aplicatii de zapada carbonica strict pe suprafetele hiperstezice D. corticosteroizi pe cale injectabila E. aplicarea de fluoruri, ca atare sau in paste destinate aplicarii locale (pag. 327)

S1427008. Tratamentul local al gingivitelor descuamative consta in: A. igiena bucala riguroasa, insistenta, cu perii dure B. clatiri cu perhidrol 5% C. aplicatii locale de colutorii complexe cu antibiotice si corticosteroizi D. vitaminoterapie K si PP E. masajul gingival (pag. 322)

S1527009. Doza initiala de Prednison in tratamentul gingivitei descuamative este: A. 15-20 mg/zi; B. 20-25 mg/zi; C. 30-40 mg/zi; D. 40-60 mg/zi; E. 45-50 mg/zi. (pag. 322)

S1627010. in tratamentul gingivitelor si gingivostomatitelor micotice sunt indicate: A. spalaturi bucale cu solutie apoasa de bicarbonat de sodiu 10% B. atingeri locale cu perhidrol 3% diluat 1 in apa calduta C. aplicatii locale de colutorii complexe cu antibiotice si corticosteroizi D. aplicatii locale cu produse tipizate cu triamcinolon (Kenalog) E. administrarea pe cale generala de antibiotice (pag. 325)

S2127011. Menţionaţi care este produsul românesc realizat de Institutul de virusologie “Stefan S.Nicolau”ce conţine propolis şi tetraborat de sodiu folosit în tratamentul de urgenţă al leziunilor din gingivostomatita herpetică: A. Rodilemid B. Orthochrome C. Romazulan D. Nivcrisol E. Zovirax (pag. 324)

S2327012. Pentru tratamentul gingivitei cronice pacientul trebuie sa clateasca gura cu clorhexidina timp de: A. 4-6 zile B. 4-6 saptamani

476



Rezidentiat 2004

477


C. 4-5 zile D. 4-5 saptamani E. 4 saptamini (pag. 319)

S2327013. In cadrul tratamentului gingivitei cronice, pacientul trebuie sa clateasca gura cu clorhexidina: A. inainte de periaj B. cu 2 ore inainte de periaj C. la 2 ore dupa periaj D. dupa periaj E. la 2 ore dupa periaj (pag. 319)

S2327014. Pentru desfiintarea hiperplaziei propriu-zise se practica: A. tehnici de aditie B. detartraj C. gingivectomie D. chiuretaj parodontal E. tratament medicamentos (pag. 319)

S2327015. Tratamentul gingivitelor alergice cuprinde: A. administrare locala de antihistaminice B. detartraj C. chiuretaj D. tehnici de aditie E. gingivoplastii (pag. 322)

S2327016. Tratamentul gingivostomatitei herpetice include administrare de: A. Piamfucin B. Gerovital C. Nivcrisol-D D. Orthocrome E. Volon (pag. 324)

S2527017. Pentru desfiinţarea hiperplaziei din gingivita hiperplazică se practică următoarele operaţii, mai puţin una: A. Gingivectomia B. Gingivectomia gingivoplastică C. Operaţia cu lambou D. Excizia gingiei fibromatoase E. Gingivoosteoplastia (pag. 319)

S2627018. Indicele CPITN se înregistrează când într-un sextant sunt prezenţi cel puţin: A. un dinte B. doi dinţi C. trei dinţi D. patru dinţi

477



Rezidentiat 2004

478


E. cinci dinţi. (pag. 112)

S2627019. Determinarea adâncimii pungilor parodontale se face: A. în 6 puncte pentru fiecare dinte B. în 4 puncte pentru fiecare dinte C. vestibular şi oral pentru fiecare dinte D. cu ajutorul sondelor speciale de parodontometrie E. cu ajutorul radiografiilor dentare. (pag. 105-106)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1227020. Hiperestezia dentinara are ca tratament A. eliminarea zilnica a placii dentinare B. se face de la inceput pulpectomie vitala C. aplicatii locale cu corticosteroizi D. aplicatii locale cu hidroxid de calciu E. aplicatii locale de fluoruri (pag. 327)

S1227021. In gingivita hiperplazica idiopatica pentru desfiintarea hiperplaziei se practica A. chiuretaj subgingival B. gingivectomie C. gingivectomie gingivo-plastica D. operatie cu lambou si excizia gingiei fibromatoase E. extractia dintilor cu pungi paroodntale si migrari accentuate (pag. 319)

S1227022. In gingivitele si gingivostomatitele micotice se face A. spalaturi bucale cu solutie de bicarbonat de sodiu 10% B. se fac infiltratii cu penicilina si xilina sau hidrocortizon C. atingere cu violet de gentiana 1% D. administrare de antimicotice gen Nistatin, Stamicin, Pimafucin, Clotrimazol E. in formele cronice se administreaza Amfotericina B (pag. 325)

S1227023. In gradul Ii de afectare gingivo-osoasa a bifurcatiilor si trifurcatiilor dintilor laterali de face A. chiuretaj subgingival B. gingivectomie C. operatie cu lambou si terapie de aditie D. premolarizarea si amputatia radiculara E. combinarea tehnicilor de regenerare tisulara ghidata si de aditie (pag. 328)

S1227024. In hiperplazia gingivala la antagonisti de Ca A. medicul recomanda renuntarea la tratamentul cu antagonisti de Ca B. se fac spalaturi cu antiseptice C. aplicatii de colutorii cu antibiotice D. gingivectomie si chiuretaj al tesutului de granulatie E. bioterapia de reactivare

478



Rezidentiat 2004

479


(pag. 321-322)

S1227025. Tratamentul antimicrobian in parodontita marginala rebela la tratament cuprinde A. Amoxicilina B. Penicilina C. Tetraciclina D. Metronidazol E. Neomicina (pag. 326)

S1227026. Tratamentul de urgenta in gingivostomatita ulcero-necrotica A. spalaturi orale largi cu antiseptice, efectuate des B. strgerea tampoanelor de fibrina C. detartraj minutios supra si subgingval D. colutorii complexe E. la pacientii cu febra - antibiotice pe cale generala (pag. 323)

S1227027. Tratamentul definitiv in abcesul parodontal marginal consta in A. operatia cu lambou in orice localizare B. chiuretaj subgingival in abcesul simplu la monoradiculari C. operatie cu lambou in abcesul serpiginos la monoradiculari D. extractia dintelui cauzal E. gingivectomie sau operatie cu lambou la pluriradiculari (pag. 327)

S1227028. Tratamentul gingivitei cronice simple cuprinde A. indepartarea placii si a factorilor favorizanti in producerea parodontopatiilor B. tratamentul antimicrobian C. imbunatatirea igienei si folosirea mijloacelor secundare de igienizare D. bioterapia de reactivare E. tratamentul bolilor generale asociate (pag. 319)

S1227029. Tratamentul gingivitei de sarcina cuprinde A. igienizare B. tratamentul antimicrobian prin aplicatii de Protargol 1% C. educarea gravidei privind igiena orala D. hiperplaziile gingivale se excizeaza chirurgical in sarcina in orice situatie E. hiperplaziile gingivale mici si mijlocii se excizeaza la 4-6 luni dupa nastere (pag. 320)

S1227030. Tratamentul gingivitelor descuamative consta in A. igiena orala cu perii moi B. atingeri locale cu perhidrol 3% diluat in apa C. aplicatii locale de colutorii cu antibiotice si corticosteroizi D. tratament general cu Prednison si antihistaminice la indicatiile internistului E. aplicatii locale de produse tipizate cortizonice (pag. 322)

S1227031. Tratamentul gingivostomatitei herpetice A. spalaturi bucale cu solutii antiseptice

479



Rezidentiat 2004

480


B. stergerea cu tampoane cu apa oxigenata a ulceratiilor,atingerea lor cu albastru de metilen 2%,violet de gentiana 1% C. aplicatii de geluri adezive pe baza de corticoizi:Orabase, Kenalog, Volon D. tratament local si general cu antivirale:Zovirax,Acyclovir E. in caz de suprainfectie, se aplica unguente cu antibiotice (pag. 324)

S1227032. Tratamentul hiperplaziilor leucemice cuprinde A. nu se intervine in nici un fel B. tamponament usor de stergere a fibrinei, aplicatii de colutorii cu antibiotice C. dupa dsiparitia fenomenelor acute se trece la detartraj D. tratamentul chirurgical al hiperplaziei nu se face decat cu avizul medicului hematolog E. se evita in general orice manopera sangeranda (pag. 321)

S1227033. Tratamentul parodontitei marginale cronice superficiale A. se incepe cu tratamentul chirurgical;chiuretaj, papilectomie,gingivectomie B. tratament antimicrobian C. tratament antiinflamator D. reechilibrare ocluzala E. bioterapia de reactivare (pag. 326)

S1227034. Tratamentul pericoronaritelor A. se face de la inceput extractia dintelui cauzator B. spalaturi cu antiseptice C. antibiotice local si general D. aplicarea unui tub de dren E. dupa cedarea inflamatiei se face, dupa caz, decapusonarea sau extractia (pag. 323)

S1327035. in hiperplazia gingivala la antagonisti de calciu, medicul stomatolog recomanda: A. renuntarea la tratamentul cu antagonisti de calciu B. spalaturi cu solutii antiseptice C. aplicatii locale de colutorii complexe, cu antibiotice D. consult cardiologic E. antibioterapie sistemica (pag. 321)

S1327036. in parodontita marginala cronica profunda la adult se efectueaza: A. tratament antimicrobian; B. tratament chirurgical; C. tratament de reechilibrare ocluzala; D. bioterapie de reactivare; E. tratament imunologic. (pag. 326)

S1327037. Tratamentul chirurgical in parodontita marginala cronica superficiala urmareste: A. chiuretajul microulceratiilor de la nivelul epiteliului sulcular in pungi false; B. papilectomia papilelor de staza; C. gingivectomie in formele hiperplazice asociate; D. frenoplastii;

480



Rezidentiat 2004

481


E. regenerarea tisulara ghidata. (pag. 326)

S1327038. Tratamentul de urgenta al gingivo-stomatitei ulcero-necrotice consta in: A. spalaturi bucale largi, cu solutii antiseptice B. indepartarea depozitelor infectate de fibrina prin stergere blanda cu tampoane imbibate in apa oxigenata C. indepartarea depozitelor infectate de fibrina prin stergere blanda cu tampoane imbibate in clorhexidina D. detartraj ultrasonic pentru blocurile mari de tartru E. chiuretaj radicular (pag. 323)

S1327039. Tratamentul definitiv al abcesului parodontal marginal consta in: A. incizie la nivelul bombarii maxime; B. chiuretaj subgingival in abcesul simplu la monoradiculari; C. operatie cu lambou in abcesul serpiginos la monoraduculari; D. gingivectomie sau operatie cu lambou la pluriradiculari; E. instilatii cu Dontisolon. (pag. 326-327)

S1327040. Tratamentul formelor acute de gingivita si gingivostomatita micotica consta in: A. spalaturi bucale cu solutie apoasa de bicarbonat de sodiu 10%; B. spalaturi bucale cu clorhexidina C. atingerea leziunilor cu solutie de violet de gentiana 1%, zilnic, timp de 7 zile D. administrare de hidrocortizon E. administrare de Nistatin sau Stamicin (pag. 325)

S1327041. Tratamentul gingivitei prepubertare consta in: A. indepartarea placii bacteriene B. prevenirea acumularii de placa C. tratament medicamentos antibacterian D. excizia chirurgicala a ahiperplaziei de la inceput E. balneofizioterapie. (pag. 319-320)

S1327042. Tratamentul gingivo-stomatitei herpetice consta in: A. spalaturi bucale cu solutii antiseptice B. stergerea cu tampoane imbibate in apa oxigenata a ulceratiilor bucale C. atingerea ulceratiilor cu albastru de metilen 2% D. atingerea ulceraţiilor cu violet de genţiana 1% E. aplicatii locale cu Ortochrome. (pag. 324)

S1327043. Tratamentul leziunilor de furcatie de gradul al II-lea, consta in: A. detartraj; B. chiuretaj subgingival; C. operatie cu lambou D. premolarizare; E. extractii (pag. 328)

S1327044. Tratamentul local al gingivitelor descuamative consta in:

481



Rezidentiat 2004

482

A. B. C. D. E.


igiena bucala cu perii moi, netraumatizante atingeri locale cu perhidrol 3%, diluat in ½ apa calduta, de 2-3 ori/zi aplicatii locale de colutorii complexe cu antibiotice si corticosteroizi aplicaţii locale de produse tipizate ca triamcinolon, fluocinolon detartraj ultrasonic si chiuretaj radicular. (pag. 322)

S1427045. In cazul hiperplaziilor leucemice: A. medicul stomatolog trebuie sa se abtina de la efectuarea oricarei manopere singerinde B. se fac spalaturi cu solutie 10% de KOH C. se efectueaza tamponament usor de stergere a depozitelor de fibrina D. se aplica solutii usor antiseptice, calmante, din extracte de plante E. se fac aplicatii locale de colutorii complexe cu antibiotice (pag. 321)

S1427046. In gingivita cronica (simpla, necomplicata) tratamentul urmareste: A. depistarea factorilor locali cauzali si favorizanti B. aplicarea dupa detartraj a unor substante antimicrobiene C. instruirea pacientului asupra unui periaj corespunzator si controlul acestuia prin colorarea placii dupa periaj D. tratamentul bolilor generale asociate E. indepartarea chirurgicala a sectoarelor de gingie afectata (pag. 319)

S1427047. In timpul sarcinii, la pacientele cu gingivita de sarcina se evita: A. radiografiile B. tratamentele efectuate in trimestrul al II-lea de sarcina C. sedintele lungi, obositoare D. tratamentele chirurgicale, care trebuie aminate, pe cit posibil, dupa nastere E. orice medicatie care, dupa traversarea barierei placentare, ar putea avea efect toxic, teratogen sau de deprimare a respiratiei fetale (pag. 320)

S1427048. Tratamentul abcesului parodontal marginal: A. este un tratament de urgenta B. se realizeaza printr-o incizie la nivelul bombarii maxime C. dupa incizie, se fac instilatii cu pasta TM, Dontisolon sau cu o mesa afinata imbibata in solutie Protargol 1% D. aplicarea timp de 7 zile a unui tub de dren E. ca si tratament definitiv: chiuretaj subgingival, operatie cu lambou sau gingivectomie (pag. 326)

S1427049. Tratamentul gingivitelor si gingivostomatitelor micotice cuprinde: A. spalaturi bucale cu solutie apoasa de bicarbonat de amoniu B. atingerea leziunilor cu solutie de violet de gentiana 40% zilnic, timp de 1-2 luni C. administrare de Nistatin sau Stamicin D. administrare de Pimafucin, Clotrimazol, Haloprogin E. in formele cronice se administreaza Amfotericina B (pag. 325)

S1427050. Tratamentul pericoronaritelor comporta: A. decapusonarea chirurgicala preventiva la nivelul molarului de minte incomplet erupt B. spalaturi antiseptice abundente si dese C. instilatii de colutorii complexe cu antibiotice

482



Rezidentiat 2004

483


D. aplicarea unui dren din mesa iodoformata afinata sub capusonul de mucoasa care se mentine 24 de ore E. administrarea pe cale generala de antispastice (pag. 323)

S1527051. In tratamentul gingivitei din cursul ciclului menstrual se urmareste: A. indepartarea acumularii de placa bacteriana si tartru; B. excizia hiperplaziei prin tehnici de gingivectomie; C. aplicarea locala de antiseptice; D. administrarea de antibiotice pentru a evita suprainfectarile; E. administrarea unui tratament general hormonal. (pag. 320)

S1527052. Tratamentul de urgenta al gingivostomatitei ulcero-necrotice conta in: A. spalaturi bucale largi, efectuate des, cu solutii antiseptice; B. se aplica local colutorii complexe; C. se interzice consumul de alcool si fumatul; D. se practica un detartraj minutios supra- si subgingival; E. se indeparteaza depozitele de fibrina cu comprese imbibate in apa oxigenata. (pag. 323)

S1627053. in hiperplaziile gingivale medicamentoase se recomanda: A. reducerea fenomenelor acute sau subacute prin spalaturi antiseptice B. aplicatii de colutorii complexe cu antibiotice C. corticoterapie: Prednison 10-20mg/zi D. vitaminoterapie: C, B1, B6, B12 E. gingivectomie. (pag. 322)

S1627054. in tratamentul gingivostomatitei aftoase recidivante se indica: A. spalaturi bucale cu solutie apoasa de bicarbonat de sodiu 10% B. administrare de Nistatin sau Stamicin C. atingeri locale cu nitrat de argint 30% D. aplicatii de paste sau geluri adezive care contin corticoizi E. aplicatii de colutorii cu antibiotice. (pag. 324-325)

S1627055. in tratamentul gingivostomatitei herpetice se practica: A. spalaturi bucale cu solutii antiseptice B. atingerea leziunilor cu solutie de violet de gentiana 1% C. stergerea cu tampoane imbibate in apa oxigenata a ulceratiilor bucale D. aplicatii locale cu Ortochrome E. vitaminoterapie. (pag. 324)

S1627056. Tratamentul gingivostomatitei aftoase recidivante consta in: A. atingeri stricte ale aftelor cu nitrat de Ag 30% B. infiltratie cu penicilina si xilina C. administrare de Nistatin sau Stamicin D. spalaturi bucale cu solutie apoasa de bicarbonat de sodiu 10% E. aplicatii locale de colutorii cu antibiotice. (pag. 324)

483



Rezidentiat 2004

484


S1627057. Tratamentul gingivostomatitei herpetice consta in: A. aplicatii locale cu Ortochrome B. atingerea ulceratiilor cu albastru de metilen 2% C. spalaturi bucale cu solutie apoasa de bicarbonat de Na 10% D. administrarea de Nistatin E. medicatie antivirala. (pag. 324)

S1627058. Tratamentul hiperesteziei dentinare consta din: A. aplicatii locale cu Ortochrome B. aplicatii locale cu alcool etilic 70% C. aplicatii de cristale de clorura de zinc sub izolare, mentinute 2-3 minute D. impregnari cu ferocianura de potasiu, solutie apoasa 20%, urmate de solutie de clorura de Zn 30% E. atingeri cu glicerina calda. (pag. 327)

S1627059. Tratamentul pericoronaritelor consta din: A. spalaturi antiseptice abundente si dese B. instalatii de colutorii complexe cu antibiotice C. aplicarea unui dren din mesa iodoformata D. administrarea pe cale generala de antibiotice E. corticoterapie (pag. 323)

S2127060. Tratamentul afectarii gingivo-osoase a furcatiilor de gradul III si IV la dintii laterali consta in : A. chiuretaj subgingival in scop paleativ B. gingivectomie C. operatii cu lambou si tehnici de regenerare tisulara ghidata si de aditie cu rezultate sigure in toate cazurile D. premolarizare E. amputatie radiculara. (pag. 328)

S2127061. Tratamentul de urgenta al gingivostomatitei ulcero-necrotice consta in: A. dizlocarea blocurilor mari de tartru de preferinta prin detartraj cu ultrasunete B. spalaturi repetate cu solutii caustice,cauterizante C. aplicatii locale de colutorii cu antibiotice D. infiltratii perilezionale cu solutie de xilina si penicilina E. detartraj minutios subgingival (pag. 323)

S2327062. Pentru desfiintarea hiperplaziei propriu-zise se practica: A. gingivectomie B. ostectomii C. gingivectomie gingivoplastica D. operatii cu lambou E. cauterizare chimica cu acid tricloracetic (pag. 319)

S2327063. Tratamentul gingivitei pubertare presupune: A. indepartarea acumularii de placa bacteriana B. indepartarea tartrului sub si supragingival

484



Rezidentiat 2004

485


C. excizia chirurgicala a hiperplaziei gingivale cu regularizare osoasa D. excizia chirurgicala a hiperplaziei gingivale E. tratament medicamentos antibiotic (pag. 319)

S2327064. Tratamentul hiperplaziilor leucemice cuprinde: A. ceai de musetel B. Volon C. Ticiverol D. Listerina E. Romazulan (pag. 321)

S2327065. Tratamentul local al hiperplaziilor medicamentoase include: A. solutii antiseptice B. substante astringente C. antihistaminice D. colutorii complexe cu antibiotice E. extracte vegetale cu actiune antibacteriana (pag. 322)

S2327066. Tratamentul de urgenta al gingivostomatitei ulcero-necrotice presupune: A. repaus la pat B. aplicare locala de colutorii complexe C. detartraj manual D. chiuretaj parodontal E. spalaturi bucale largi (pag. 323)

S2327067. Tratamentul de eliminare al factorilor favorizanti in gingivostomatita ulcero-necrotica include: A. Proparodont B. Pyralvex C. Ticiverol D. Kenalog E. Metotrexat (pag. 323)

S2327068. Tratamentul curativ al pericoronaritelor include utilizarea de: A. instilatii de colutorii complexe antibiotice B. administrare pe cale generala de antibiotice C. instilatii de colutorii complexe antiinflamatorii D. instilatii de colutorii complexe antihistaminice E. instilatii de colutorii complexe antimicotice si antifungice (pag. 323)

S2327069. Herpesul suprainfectat necesita administrare locala de unguente cu antibiotice: A. penicilina B. tetraciclina C. Neomicina D. Bacitracina E. Negamicin B

485



Rezidentiat 2004

486


(pag. 324)

S2327070. Gingivostomatitele micotice necesita pentru tratament administrare de: A. Piamfucin B. Clotrimazol C. Negamicin D. Kenalog E. Nistatin (pag. 325)

S2327071. Gingivostomatia aftoasa recidivanta presupune pentru tratament: A. infiltratii cu hidrocortizon B. pulverizatii cu spray Codecam C. antialergice D. corticoterapie E. tranchilizante (pag. 325)

S2327072. Pentru tratamentul gingivostomatitei aftoase recidivante se folosesc urmatoarele vitamine: A. A B. C C. D D. B1 E. B12 (pag. 325)

S2327073. Tratamentul hiperesteziei dentinare se face prin utilizare de paste de dinti ce contin: A. citrat de strontiu B. citrat de sodiu C. aminofloruri D. florura de sodiu E. formalina (pag. 327)

S2327074. Tratamentul leziunilor de furcatie de gradul II implica: A. gingivectomie B. premolarizare C. operatii cu lambou D. tehnici de regenerare ghidata si de aditie E. amputatie radiculara (pag. 328)

S2327075. Perioadele optime de examinare periodica sunt: A. 3 luni in primul an B. 3 luni in primii 3 ani C. 3 luni primele 6 luni D. 3 luni primii 2 ani E. 6 luni in al doilea an (pag. 328)

S2327076. Tratamentul parodontitei distrofice se adreseaza: A. componentei inflamatorii

486



Rezidentiat 2004

487

B. C. D. E.


reducerii recesiunii reechilibrarii ocluzale leziunilor de furcatie mobilitatii dentare (pag. 326)

S2527077. Tratamentul gingivitei din cursul menstruaţiei prevede: A. Prevenirea acumulării de placă bacteriană B. Îndepărtarea plăcii bacteriene C. Detartrajul D. Aplicaţii locale cu Clorhexidină E. Excizia chirurgicală a hiperplaziei gingivale (pag. 320)

S2627078. Indicele de sângerare papilară (Mühlemann): A. este un indicator sensibil al prezenţei inflamaţiei gingivale B. codifică cu 0 absenţa sângerării C. codifică cu 1 sângerări punctiforme multiple D. codifică cu 2 sângerarea ce umple întreg spaţiul interdentar E. codifică cu 3 sângerarea ce depăşeşte marginea gingivală liberă. (pag. 111)

S2627079. Mobilitatea dentară patologică, determinată prin mijloace curente, este de: A. gradul 1, când excursia extremităţii incizale sau ocluzale a coroanei în sens transversal nu depăşeşte 1 mm B. gradul 1, când excursia extremităţii incizale sau ocluzale a coronei în sens transversal nu depăşeşte 2 mm C. gradul 2, când dintele este mobil şi în sens vertical, axial D. gradul 2, când excursia extremităţii incizale sau ocluzale în sens transversal depăşeşte 1 mm E. gradul 3, când dintele este mobil şi în sens vertical, axial. (pag. 106)

S2627080. Indicele CPITN A. se înregistrează când într-un sextant sunt prezenţi toţi dinţii B. se înregistrează când într-un sextant sunt prezenţi cel puţin doi dinţi C. se înregistrează când într-un sextant este prezent cel puţin un dinte D. codifică starea parodonţiului marginal E. codifică necesităţile de tratament. (pag. 112)

S2627081. Indicele cerinţelor de tratament parodontal al colectivităţii (CPITN): A. se înregistrează pentru următorii dinţi: 1.6, 2.4, 2.6, 3.6, 4.4, 4.6 B. se înregistrează pe sextanţi C. se codifică cu 3 pentru pungi parodontale adânci de 4-5 mm D. se codifică cu 3 pentru pungi parodontale adânci de 6 mm sau mai mult E. se codifică cu 4 pentru pungi parodontale adânci de 4-5,5 mm. (pag. 113)

S2627082. Indicele de igienă bucală IHB: A. are două componente: indicele de placă şi indicele de tartru B. se apreciază în şase puncte pentru fiecare dinte în parte C. codifică cu 2 prezenţa plăcii în treimea incizală sau ocluzală a coroanei D. codifică cu 2 tartrul prezent în treimea medie a coroanei

487



Rezidentiat 2004

488


E. valoarea totală a indicelui rezultă din sumarea valorilor indicelui de placă şi tartru. (pag. 109)

S2627083. Examenul radiologic oferă informaţii despre: A. spaţiul dento-alveolar B. gradul şi tipul de resorbţie osoasă C. lamina dura D. mobilitatea dentară E. inflamaţia gingivală. (pag. 115)

S2627084. Soluţii colorante de evidenţiere a plăcii bacteriene sunt: A. soluţie albastru de metil 2% B. soluţie albastru de toluidină 1% C. nitratul de argint 30% D. soluţie violet de genţiană 1% E. soluţie clorură de zinc 30%. (pag. 114)

S2627085. Indicele gingival (Lõe şi Silness): A. este un indice de evaluare a igienei bucale B. codifică cu 0 gingia de aspect clinic normal C. codifică cu 1 gingia cu inflamaţie medie, congestie, edem şi sângerare la sondare D. codifică cu 2 prezenţa sângerării spontane E. codifică cu 3 prezenţa ulceraţiilor gingivale. (pag. 111)

S2927086. In tratamentul gingivostomatitei aftoase recidivante se fac: A. clatirea gurii cu solutii de Romazulan, Ticiverol B. atingeri stricte ale aftelor cu nitrat de argint 30% C. infiltratii cu penicilina si xilina D. infiltratii cu hidrocortizon E. aplicatii de geluri adezive care contin corticoizi (pag. 324)

S2927087. Tratamentul de urgenta a gingivostomatitei ulcero-necrotice consta in: A. dislocarea blocurilor mari de tartru prin detartraj manual B. administrarea de antibiotice pe cale generala la pcientii cu febra C. spalaturi bucale largi cu solutii u antiseptice D. detartraj minutios cu ultrasunete E. aplicatii locale cu colutorii cu corticosteroizi,antibiotice,anestezice de contact,antihistaminice,antimicotice (pag. 323)

S2927088. Tratamentul gingivitei de sarcina: A. este conservator in leziunile gingivale incipiente B. impune indepartarea placii bacteriene si a tartrului in stadii cat mai precoce a sarcinii C. poate fi efectuat in trimestrul III de sarcina D. poate fi efectuat in mai buna siguranta in semestrul II de sarcina E. poate fi efectuat in pozitie sezanda si in sedinte lungi (pag. 320)

S2927089. Tratamentul de urgenta a abcesului parodontal marginal consta in:

488



Rezidentiat 2004

489

A. B. C. D. E.


incizie la nivelul bombarii maxime chiuretajul subgingival in abcesul simplu la monoradiculari indepartarea exudatului purulent prin spalare abundenta cu solutii antiseptice instilatii cu pasta TM aplicarea peste 24 ore a unei lame de dren in abcesele mari (pag. 326)

S2927090. Tratamentul afectarii gingivo-osoase a bifurcatiilor si trifurcatiilor dintilor laterali de gradul II se practica: A. chiuretaj subgingival B. operatii cu lambou si terapie de aditie C. tehnici de regenerare tisulara ghidata D. tehnici de aditie E. combinarea tehnicilor de regenerare tisulara ghidata si de aditie prin care se obtin cele mai bune rezultate (pag. 328)

489



Rezidentiat 2004

490


Tema nr. 28 Extracţia dentară BIBLIOGRAFIE: 2. C. Burlibaşa - Chirurgie orală şi maxilo-facială, Ed.medicală, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1228001. Bolnavilor la care urmeaza sa li se aplice proteze valvulare sau transplant de organ, extractia dintilor afectati se efectueaza: A. cu cel putin 15 zile inainte de interventia chirurgicala B. cu cel mult 15 zile inainte de interventia chirurgicala C. la 2 saptamani dupa interventia chirurgicala D. oricand E. cu 6 luni inainte de interventia chirurgicala (pag. 60)

S1228002. in sarcina, este de dorit evitarea extractiilor dentare: A. in prima luna B. in primele 3 si ultimele 2 luni C. in ultima luna D. se pot efectua pe tot parcursul sarcinii E. pe toata perioada (pag. 61)

S1228003. La examenul obiectiv al alveolitei uscate se observa: A. cheag alveolar murdar cu depozite purulente B. margini alveolare turgescente C. burjonarea tesutului de granulatie D. pereţi endoososi albiciosi, cu sechestre mici, lameliforme E. secretie purulenta (pag. 134)

S1228004. Vindecarea plagii postextractionale este mai dificila: A. in hipovitaminoza A B. in hipovitaminozele C si D C. la copii si tineri D. la cardiaci E. daca nu se administreaza antibiotice (pag. 121)

S1228005. Vindecarea si remanierea osoasa secundara produce o micsorare a reliefului procesului alveolar egala cu: A. radacina extrasa B. jumatate din radacina C. o treime din radacina D. 6-8 mm E. 0,5 cm (pag. 120)

490



Rezidentiat 2004

491


S1328006. Extractia rezectie recomandata de Witzel consta in A. indepartarea radacinii impreuna cu septul interradicular B. indepartarea radacinii dupa crearea unui sant periradicular C. indepartarea radacini impreuna cu o portiune din peretele alveolar respectiv D. indepartarea radacinii folosind numai varful elevatorului E. indepartarea radacinii dupa rezectia in totalitate a peretelui vestibular (pag. 92)

S1328007. La bolnavii cu infarct miocardic in antecedente, extractia se poate efectua dupa: A. 2 luni de la infarct B. cel putin 4 luni de la infarct C. la 15 zile de la infarct D. dupa 6 luni de la accidentul acut E. 24 de ore de la infarct (pag. 59)

S1328008. La molarii superiori sectiunea pentru separarea radacinilor va avea forma de: A. cu unghiul deschis spre vestibular B. T C. U D. Orizontal, mezio-vestibular E. V, cu unghiul deschis spre palatinal (pag. 102)

S1328009. Pentru extractia primului molar superior, luxatia acestuia se face prin miscari de basculare in sens A. Vestibulo-palatinal B. Vestibular C. Mezio-distal D. Palatinal E. Nici una (pag. 80)

S1428010. Pentru efectuarea extractiei dentare la bolnavii corticodependenti, sunt necesare urmatoarele masuri: A. scaderea dozei de corticosteroizi B. protectie antibiotica C. intreruperea corticoterapiei D. controlul hemostazei prin administrarea substanţelor hemostatice E. intreruperea tratamentului anticoagulant cu 24 de ore inainte de extractie (pag. 61)

S1528011. Ce manevra este contraindicata in cazul extractiei dintilor temporari cu rizaliza accentuata: A. luxatia dintelui; B. chiuretajul alveolar; C. controlul radacinii dupa extractie; D. tamponamentul supraalveolar; E. anestezia. (pag. 54)

S1528012. Dintii temporari se extrag inainte de perioada fiziologica de inlocuire cand: A. au provocat supuratii perimaxilare;

491



Rezidentiat 2004

492

B. C. D. E.


au carie MOD; sunt situati in ectopie; sunt situati in entopie; sunt supranumerari. (pag. 52)

S1528013. Extractia dentara la pacienti reumatici cu VSH crescut, ASLO crescut se face sub protectie de: A. hemostatice; B. antibiotice; C. antiacide; D. antiinflamatoare; E. anticoagulante. (pag. 60)

S1528014. Extractia dentara poate induce: A. bacteriemie tranzitorie; B. leucopenie; C. scaderea VSH; D. hiperglicemie; E. leucocitoza peste 50000 leucocite/mm3. (pag. 51)

S1528015. In cazul extractiei dintilor temporari cu anestezie generala pentru prevenirea aspirarii dintelui in caile aeriene este indicata: A. extractia cu clestele; B. mesarea faringelui; C. alveolotomia; D. extractia cu separarea radacinilor; E. tamponament nazal anterior. (pag. 55)

S1528016. Indicatiile extractiilor dintilor temporari care au suferit leziuni traumatice sunt: A. fracturi coronare; B. luxatii dentare incomplete; C. fracturi radiculare; D. fisuri ale smaltului; E. necroza pulpara posttraumatica. (pag. 53)

S1628017. Alveolita uscata presupune: A. lipsa congestiei B. inflamatia alveolei in totalitate C. margini alveolare tumefiate, turgescente D. hemoragie abundenta E. dureri absente (pag. 134)

S1628018. Hemoragia postextractionala tardiva A. consta in persistenta hemoragiei cateva zile dupa extractie B. este obligatoriu o hemoragie venoasa continua C. hemoragia este mica, antrenand o pierdere de pana la 100ml sange

492



Rezidentiat 2004

493


D. apare la cateva zile dupa extractie, spontan sau provocata de un mic traumatism E. nu poate avea cauze generale (pag. 131)

S1628019. in cadrul accidentelor postextractionale leziunile nervoase pot interesa: A. ramurile nervului V/1 B. ramurile nervului VII C. nervul XII D. ramurile nervului V/3 E. nervul glosofaringian IX (pag. 127-128)

S1628020. in cazul aspirarii unor fragmente dentare sau osoase in cursul extractiei se recurge la: A. ex. radiologic al tractului gastrointestinal B. dieta bogata in fibre (spanac, fasole, varza) C. medicatie care diminua reflexul faringian D. tamponarea faringelui E. administrarea de urgenta a Dilauden-atropina si transportarea pacientului intr-un serviciu de bronhologie pentru extragerea corpului strain (pag. 129)

S1628021. Postextractional sangerarea gingivo-osoasa normala se opreste: A. dupa 1-2 h B. dupa 3-4 zile C. dupa 300ml sange pierdut D. dupa 15-20 minute E. dupa efectuarea obligatorie a chiuretajului endialveolar (pag. 129-130)

S1628022. Simptomatologia alveolitei presupune: A. aparitia imediat postextractional a durerii B. hemoragie postextractionala persistenta C. trombi care oblitereaza complet lumenul capilarelor gingivale si osoase D. vasoconstrictie prelungita a capilarelor E. aparitia la 3-4 zile postextractional a durerii violente, care creste progresiv in intensitate, asociata cu afectarea starii generale (pag. 134)

S2128023. Accidentele survenite în timpul extracţiei dentare pot fi: A. Leziuni dentare B. Leziuni ale părţilor moi perimaxilare C. Leziuni osoase D. Leziuni ale nervilor E. Toate acestea (pag. 120)

S2128024. Aplicarea protezei în extracţia alveoloplastică cu protezare precoce se face: A. Imediat postextracţional B. La 7-8 zile de la intervenţie C. La 15-20 zile postextracţional D. După o lună de la extracţie E. Imediat după vindecarea plăgii postextracţionale

493



Rezidentiat 2004

494


(pag. 114)

S2128025. Hemoragia postextracţională tardivă se produce: A. La 7 zile postextracţional B. La 3-4 zile după extracţie C. La 15-20 zile postextracţional D. La o lună după extracţie E. Nici o variantă nu este corectă (pag. 130)

S2128026. La bolnavii cu infarct miocardic în antecedente, extracţia dentară se poate face: A. La 2 luni după accidentul acut B. Sub protecţie de medicaţie antihipertensivă şi antiaritmică C. La 6 luni după infarct D. Numai sub anestezie generală E. Oricând (pag. 59)

S2128027. Timpii operatori în cazul extracţiei dentare cu cleştele sunt următorii, cu o excepţie: A. Sindesmotomia B. Aplicarea cleştelui C. Luxaţia dintelui D. Extracţia propriu-zisă E. Aplicarea pansamentului supraalveolar (pag. 73)

S2228028. In cazurile in care tentativa de extractie cu elevatoarele esueaza se va face extractia: A. cu clestele B. cu sindesmotomul C. prin alveolotomie D. se va renunta temporar la extractie pana cand conditiile locale o vor permite E. cu zdrobirea marginilor gingivale si osoase (pag. 72)

S2228029. In extractia alveoloplastica cu protezare precoce, aplicarea protezei se face: A. la 14 zile de la interventie B. imediat dupa interventie C. la o luna dupa interventie D. la 7 - 8 zile de la interventie E. dupa vindecarea osoasa (pag. 114)

S2228030. Vindecarea necomplicata a unei plagi postextractionale se realizeaza in: A. 3 stadii B. 7 stadii C. 4 stadii D. 2 stadii E. 5 stadii (pag. 119)

S2228031. Extractia alveoloplastica se efectueaza: A. pentru extractia radacinilor cu hipercementoza

494



Rezidentiat 2004

495

B. C. D. E.


cu regularizarea minutioasa a marginilor osoase ale septurilor interdentare si interradiculare cu protezare dupa 12 - 18 luni in cazul unei tentative nereusite de extractie pentru extractia radacinilor complet acoperite de os (pag. 110)

S2228032. In plaga postextractionala normala, cel mai biologic pansament il constituie: A. iodoformul B. mesele endoalveolare C. substantele antiseptice D. conurile cu antibiotice E. cheagul endoalveolar (pag. 115)

S2228033. Protezarea imediata in cazul extractiilor alveoloplastice presupune aplicarea protezei: A. in aceeasi sediinta cu extractia B. a doua zi C. dupa 7 - 8 zile D. dupa o luna E. dupa 6 luni (pag. 112)

S2228034. Vindecarea si remanierea osoasa secundara produce o micsorare a reliefului procesului alveolar egala cu: A. lungimea radacinii extrase B. jumatate din lungimea radacinii C. o treime din lungimea radacinii dintelui extras D. 6 - 8 milimetri E. 5 - 10 milimetri (pag. 119)

S2228035. Tratamentul plagii alveolare postextractionale zdrobite presupune si aplicarea de mese iodoformate pentru protejarea osului denudat. Acestea vor fi schimbate: A. zilnic B. de mai multe ori pe zi C. nu se indeparteaza timp de 7 zila D. din 3 in 3 zile E. dupa 5 - 7 zile (pag. 118)

S2228036. Pentru extractia primului molar superior se face: A. anestezie la tuberozitate si gaura palatina B. anestezie tronculara periferica la tuberozitate completata cu infiltratie vestibulara pentru filete din nervul bucal si la gaura palatina mare C. doar anestezie plexala D. doar anestezie la gaura palatina E. doar anestezie la tuberozitate (pag. 80)

S2228037. In luxatiile comlpete accidentale ale dintilor vecini in cursul extractiei dentare: A. se face evacuarea continutului camerei pulpare cu tratament radicular corect si replantare B. se face transplantarea dintelui C. se face rezectia apicala a dintelui

495



Rezidentiat 2004

496


D. se face tratamentul plagii postextractionale cu tamponament supraalveolar E. se sutureaza plaga postextractionala (pag. 121)

S2228038. Inainte de perioada de inlocuire fiziologica extractia dintilor temporari este indicata in urmatoarele situatii: A. dinti cu gangrena simpla, fara complicatii B. dinti cu carie dentara simpla C. dinti cu pulpite cronice D. dinti cu gangrena necomplicata la copii ce prezinta tulburari de crestere E. dinti cu fracturi coronare. (pag. 52)

S2228039. Dintii mobili, cu rizaliza dentara fiziologica, care se mentin doar prin ligamentul circular gingival, pot fi extrasi: A. numai cu o anestezie tronculara periferica B. numai cu o anestezie tronculara bazala C. numai cu o anestezie locala de contact D. numai cu anestezie generala E. numai cu anestezie prin infiltratie (pag. 53)

S2228040. Infarctul cardiac contraindica extractia dentara: A. timp de un an de zile B. cel putin 3 luni C. definitiv D. timp de 6 luni E. timp de 13 saptamani (pag. 59)

S2228041. La copii cu mentinatoare de spatiu datorita extractiei timpurii, mentinatoarele se vor indeparta in momentul in care: A. radacina dintelui permanent este complet mineralizata B. radacina dintelui permanent este mineralizata mai mult de 1/2 din lungimea sa, iar coroana se gaseste imediat sub gingie C. radacina dintelui permanent nu este mineralizata D. radacina dintelui permanent este mineralizata mai mult de 1/2 din lungimea sa iar dintele se afla profund endoosos E. coroana dintelui permanent este mineralizata aproape complet (pag. 56)

S2228042. Bolnavilor la care urmeaza sa li se aplice proteze valvulare sau transplante de organ, extractia dintilor afectati li se va efectua: A. cu 6 luni inainte de interventia chirurgicala B. cu cel putin 15 zile inainte de interventia chirurgicala C. la doua saptamani dupa interventia chirurgicala D. oricand E. cu cel mult 12 zile inaintea interventiei chirurgicale (pag. 60)

S2228043. Nervul alveolar inferior poate fi lezat accidental in cursul extractiei: A. incisivilor inferiori B. caninilor inferiori

496



Rezidentiat 2004

497


C. premolarilor inferiori D. molarilor unu inferiori E. molarilor de minte inferiori (pag. 127)

S2228044. Hemoragia postextractionala precoce apare: A. imediat dupa finalizarea extractiei (la 15 - 20 de minute) B. la cateva ore dupa extractie C. la 3 - 4 zile dupa extractie D. la 7 - 8 zile dupa extractie E. odata la 2 - 3 zile in primele 2 saptamani postextractional (pag. 130)

S2228045. Lezarea accidentala a nervului lingual se poate produce la extractia: A. premolarilor inferiori B. frontalilor superiori C. molarilor de minte maxilari D. molarilor de minte mandibulari E. incizivilor mandibulari (pag. 128)

S2328046. La molarii superiori secţiunea pentru separarea rădăcinilor va avea formă de: A. T B. V, cu unghiul deschis spre vestibular C. U D. Orizontal, mezio-vestibular E. V, cu unghiul deschis spre palatinal (pag. 102)

S2328047. Pentru extracţia primului molar superior, luxaţia acestuia se face prin mişcări de basculare în sens A. Vestibular B. Vestibulo-palatinal C. Mezio-distal D. Palatinal E. Nici una (pag. 80)

S2328048. La bolnavii cu infarct miocardic în antecedente, extracţia se poate efectua după: A. o lună de la infarct B. cel puţin 4 luni de la infarct C. la 15 zile de la infarct D. la 48 de ore de la infarct E. după 6 luni de la accidentul acut (pag. 59)

S2328049. Extracţia rezecţie recomandată de Witzel constă în A. îndepărtarea rădăcinii împreună cu septul interradicular B. îndepărtarea rădăcinii după crearea unui şanţ periradicular C. îndepărtarea rădăcinii folosind numai vârful elevatorului D. îndepărtarea rădăcini împreună cu o porţiune din peretele alveolar respectiv E. îndepărtarea rădăcinii după rezecţia în totalitate a peretelui vestibular

497



Rezidentiat 2004

498


(pag. 92)

S2328050. Dacă din alveola infectată postextracţional se evacuează o secreţie sanguinopurulentă fără a exista tendinţa de formare a unui cheag normal se impune: A. introducerea în alveolă a unei meşe iodoformate afânate care se lasă pe loc B. chiuretajul alveolar C. sutura cu fire separate D. introducerea în alveolă de conuri cu antibiotice E. strângerea marginilor plăgii (pag. 117)

S2528051. Care din următoarele tipuri de extracţii este considerată o metodă de necesitate: A. extracţia alveoloplastică B. extracţia-rezecţie reomandată de Witzel C. extracţia cu cleştele D. extracţia cu elevatoarele E. extracţia prin alveolotomie. (pag. 92)

S2628052. Următoarele medicamente au ca efect secundar gingivite hiperplazice: A. hidantoina B. betablocantele C. metronidazolul D. cefalosporinele E. prednisonul. (pag. 122)

S2828053. Factori generali care contraindica categoric extractia dentara sunt: A. sindroamele hemoragice B. cardiopatii cu risc major C. leucoze acute D. leucoze cronice E. diabet (pag. 59)

S2828054. Din instrumentarul de extractie fac parte urmatorii clesti pereche: A. clestii de molari superiori B. clestii de molari de minte superiori C. clestii de molari inferiori D. clestii de molari de minte inferiori E. clestiide premolari superiori (pag. 66)

S2828055. Sindesmotomia reprezinta: A. trepanarea sinusului maxilar B. sectionarea papilelor interdentare C. sectionarea apexului dentar D. sectionarea ligamentului circular al dintelui E. sectionarea frenului labial superior (pag. 73)

S2928056. Extractia dintilor permanenti este indicata in urmatoarele situatii: A. dinti cu fracturi orizontale in 1/3 apicala;

498



Rezidentiat 2004

499

B. C. D. E.


dinti cu tulburari severe de eruptie; dinti supranumerari; dinti cu distructii coronoradiculare intinse; dinti izolati situati pe arcada superioara. (pag. 58)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1228057. Amplitudinea miscarilor de basculare va fi mai mare vestibular: A. in cazul arcadei superioare cu exceptia molarilor unu B. in cazul tuturor dintilor arcadei superioare C. in cazul tuturor dintilor arcadei inferioare D. in cazul molarilor inferiori E. in cazul dintilor arcadei inferioare cu exceptia molarilor (pag. 74 - 75)

S1228058. Care din urmatoarele afirmatii privind extractia premolarilor superiori sunt adevarate: A. miscarile de rotatie in ax sunt permise la primul premolar B. miscarile vestibulo-palatinale se aplica la ambii premolari C. miscarile de rotatie sunt permise numai la premolarul doi D. premolarul doi are de obicei doua radacini E. osul maxilar, in dreptul premolarilor superiori, este compact (pag. 78 – 80)

S1228059. Factorii locali incriminati in aparitia hemoragiei postextractionale sunt: A. anevrismele sau angioamele vaselor alveolare B. vasodilatatia secundara (postanestezica) C. hemofilia D. plagile osoase intinse E. tulburari ale mecanismului de aglutinare si coagulare (pag. 130)

S1228060. Hemoragia postextractionala imediata apare: A. la o jumatate de ora de la extractie B. la 3 - 4 zile de la extractie C. de obicei dupa extractii traumatizante D. la hemofilici E. la 24 ore de la extractie (pag. 130 - 131)

S1228061. in alveolita umeda sunt incriminati: A. factori locali B. infectia locala C. vasoconstrictia reflexa prelungita D. hemofilia E. cardiopatiile (pag. 134)

S1228062. in alveolita uscata sunt incriminati: A. factori locali infectiosi B. menstruatia

499



Rezidentiat 2004

500


C. vasoconstrictia reflexa prelungita D. tromboza vasculara E. hemofilia (pag. 134)

S1228063. in deschiderile punctiforme ale sinusului maxilar in timpul extractiei se procedeaza imediat la: A. cura partiala de sinus B. aplicarea intraalveolar de mese iodoformate C. plastia comunicarii cu lambou palatinal D. strangerea alveolei intre police si index, eventual sutura E. pansament protector supraalveolar (pag. 126)

S1228064. in plaga alveolara normala se indica: A. chiuretajul fundului alveolei B. chiuretajul marginal al alveolei C. strangerea alveolei D. aplicarea de mese iodoformate E. pansament simplu supraalveolar (pag. 115)

S1228065. in plaga alveolara zdrobita se: A. inlatura eschilele osoase deperiostate B. franjurile gingivomucoase devitalizate se excizeaza C. introduc mese iodoformate in alveola D. alveola se lasa libera E. aplica pansament simplu supraalveolar (pag. 118)

S1228066. La bolnavii corticodependenti in timpul extractiei: A. nu se suprima cortizonul B. se suprima cortizonul C. se face protectie cu antibiotice D. se practica numai anestezia generala E. nu este necesara protectia de antibiotice (pag. 61)

S1328067. Extractia alveoloplastica se deosebeste de extractia obisnuita prin: A. regularizarea minutioasa a marginilor osoase B. sutura marginilor de gingivomucoasa C. introducerea in alveola a unei mese iodoformate D. electrocauterizarea marginilor plagii alveolare si sutura E. pregatirea preoperatorie (pag. 110)

S1328068. Extractia radacinilor dentare se realizeaza: A. cu clestele B. prin metoda Witzel C. cu elevatoarele D. transversal E. pe cale cutanata

500



Rezidentiat 2004

501


(pag. 89)

S1328069. in tehnica extractiei dentare cu clestele, luxatia este manopera prin care se realizeaza: A. o largire progresiva a alveolei B. ruperea fibrelor ligamentare alveolare C. tractiunea dintelui in ax si extractia acestuia D. mobilizarea dintelui E. sectionarea ligamentului circular (pag. 74)

S1328070. Se recurge la extractia prin alveolotomie cand se constata A. resturi radiculare profunde intraosoase B. radacini in limba de clopot C. in luxatii dentare D. radacini foarte recurbate E. radacini cu anchiloze dentoalveolare (pag. 104)

S1328071. Separarea radacinilor dentare a molarilor cu coroana fracturata se face: A. Cu dalta si ciocanul B. Cu discuri de carborundum C. Cu discuri "Horico" D. Dupa reperarea orificiilor canalelor radiculare E. Cu freza sferica (pag. 102)

S1428072. Extractia alveoloplastica presupune urmatorii timpi operatori: A. incizia si decolarea mucoperiostului B. extractia dentara C. trepanarea tablei osoase D. regularizarea osoasa E. sutura postextractionala (pag. 110)

S1428073. Extractia dintilor pluriradiculari cu separarea radacinilor este indicata in urmatoarele situatii: A. radacini convergente, mentinand intre ele un sept osos bine reprezentat B. radacini unite in bloc C. radacini divergente, cu distanta dintre apexuri mai mare decat deschiderea alveolei D. resturi radiculare mici situate pe fundul alveolei E. dinti cu distructie coronara masiva (pag. 101)

S1428074. Extractia prin alveolotomie este indicata in urmatoarele situatii: A. resturi radiculare situate sub punti dentare B. granulom periapical C. granulom intern radicular D. dinti cu chisturi radiculare voluminoase E. radacini dentare situate la nivelul marginii alveolare (pag. 104)

S1428075. Extractia radacinilor dentare cu ajutorul clestilor este indicata in urmatoarele situatii: A. radacina dentara este situata la nivelul marginii libere a alveolei, iar osul permite crearea unui sant periradicular care sa permita insinuarea falcilor clestelui

501



Rezidentiat 2004

502


B. radacina prezinta cel putin un perete vestibular sau oral supraalveolar C. radacina prezinta pereti rezistenti supraalveolari D. radacina este situata la nivelul marginii alveolare, falcile clestelui aplicandu-se pe tabla osoasa vestibular si oral E. cand exista conditii de aplicare si priza corecta a clestelui (pag. 90)

S1428076. in alveolita postextractionala umeda: A. gingivomucoasa care acopera osul alveolar este palida, atona B. cheagul endoalveolar este murdar, acoperit cu depozite purulente urat mirositoare C. peretii alveolari sunt albiciosi, uscati D. cheagul este brun-cenusiu si se detaseaza usor E. peretii ososi sunt inmuiati, rugosi, iar periostul este ingrosat si dureros la presiune (pag. 134)

S1428077. in timpul extractiei dentare se pot produce urmatoarele leziuni osoase: A. fractura tuberozitatii maxilarului superior B. fractura crestei zigomato-alveolare C. luxatia mandibulei D. deschiderea sinusului maxilar E. fractura peretelui anterior al sinusului maxilar (pag. 123-127)

S1428078. Prima zi dupa extractie pacientul poate prezenta: A. edem al partilor moi perimaxilare B. emfizem subcutanat C. alveolita umeda D. echimoze perimaxilare E. dureri la nivelul la care s-a efectuat punctia anestezica (pag. 116)

S1528079. Accidentele extractiei dentare sunt: A. leziuni dentare; B. leziuni nervoase; C. alveolita umeda; D. alveolita uscata; E. inghitirea unor corpi straini. (pag. 120)

S1528080. Accidentele sinusale care pot apare in cursul extractiei dentare sunt: A. deschiderea sinusului; B. fractura tuberozitatii maxilare; C. plaga fibromucoasei palatine; D. impingerea radacinilor in sinus; E. hemoragia postextractionala. (pag. 125)

S1528081. Cauzele locale care favorizeaza aparitia alveolitei postextractionale sunt: A. extractii laborioase si prelungite; B. extractii incomplete; C. sutura alveolei; D. utilizarea turatiilor mari in frezajul osos;

502



Rezidentiat 2004

503


E. aplicarea iodoformului in alveola postextractionala. (pag. 133)

S1528082. Elementele care deosebesc extractia obisnuita de extractia alveoloplastica sunt: A. anestezia; B. regularizarea marginilor osoase; C. chiuretajul alveolar; D. sutura gingivomucoasa; E. indicatiile postextractionale. (pag. 110)

S1528083. Indicatiile extractiei prin alveolotomie sunt: A. resturi radiculare sub punti dentare; B. radacini"in limba de clopot"; C. resturi radiculare cu fistule mucoase; D. resturi radiculare cu fistule cutanate; E. resturi radiculare parasinusale. (pag. 104)

S1528084. Nervii interesati in accidentele extractiei dentare pot fi: A. alveolar inferior; B. infraorbitar; C. alveolar superoposterior; D. mentonier; E. lingual. (pag. 126)

S1528085. Semnele clinice ale alveolitei umede sunt: A. cheag alveolar murdar; B. gingivomucoasa palida, atona; C. pereti ososi alveolari inmuiati, rugosi; D. lipsa cheagului alveolar; E. absenta sangerarii la explorarea alveolei. (pag. 134)

S1528086. Tratamentul profilactic al alveolitei postextractionale presupune: A. utilizarea unui vasoconstrictor puternic; B. chiuretajul riguros alveolar; C. aplicatii locale de analgezice; D. tratament antibiotic postextractional; E. protejarea cheagului prin sutura alveolei. (pag. 135)

S1628087. Cauzele locale care favorizeaza aparitia alveolitelor postextractionale sunt: A. extractii laborioase, prelungite B. respectarea conditiilor de asepsie, antisepsie C. persistenta in alveola a unor fragmente detasate de os, dinte D. sutura alveolara si mesele iodoformate aplicate supraalveolar E. aplicarea intraalveolara de substante antiseptice, hemostatice (pag. 133)

S1628088. Hemoragiile postextractionale sunt clasificate dupa:

503



Rezidentiat 2004

504

A. B. C. D. E.


cauze care le-au generat tipul extractiei momentul producerii felul vasului lezat cantitatea de sange pierdut (pag. 130)

S1628089. Hemostaza locala in hemoragiile postextractionale tardive presupune: A. apropierea cat mai stransa a partilor moi peste alveola B. administrare de plasma, solutii macromoleculare, sange C. administrare generala de Etamsilat, Adrenostazin, Vit. K D. curatarea plagii de cheaguri, tesuturi patologice, regularizarea ciocurilor osoase E. sutura marginilor alveolare, cu tamponament compresiv supraalveolar (pag. 131)

S1628090. in alveolita umeda se produce: A. inflamatia alveolei in totalitate B. un cheag mic, brun-cenusiu C. sechestre mici osoase, lameliforme care se detaseaza foarte usor D. tesut de granulatie burjonat, foarte sangerand E. infiltrarea corticalei endoalveolare cu vasodilatatie (pag. 134)

S1628091. intre accidentele dentare care se pot produce in cursul extractiilor sunt: A. impingerea resturilor dentare in spatiile perimaxilare B. luxatii ale dintilor vecini C. smulgerea sau lezarea mugurilor dintilor permanenti D. fractura dintilor vecini sau antagonisti E. fractura coroanei sau radacinii dintelui de extras (pag. 121)

S1628092. Prin deraparea elevatoarelor sau aplicarea deficitara a clestelui se pot produce: A. smulgerea sau lezarea mugurilor dintilor permanenti B. fractura tuberozitatii maxilare C. impingerea radacinilor in sinus D. luxatia mandibulaei E. plagi gingivale liniare (pag. 121-123-125)

S1628093. Printe accidentele extractiei dentare se numara: A. aspirarea unor fragmente dentare sau osoase B. impingerea unor fragmente dentare sau osoase in spatiile perimaxilare C. hemoragia postextractionala D. infectiile periosoase E. alveolita postextractionala (pag. 128)

S1628094. Printre complicatiile extractiei dentare sunt: A. exostozele B. hemoragie postextractionala C. bridele cicatriciale periosoase D. inghitirea unor corpi straini

504



Rezidentiat 2004

505


E. alveolitele postextractionale (pag. 129)

S1628095. Tratamentul curativ al alveolitei postextractionale consta in: A. toaleta, sutura alveolara B. indepartarea din alveola a cheagului infectat, a corpilor straini sI a osului necrozat C. aplicatii locale de analgezice sI antiinflamatoare D. tratament general antiinfectios, antialgic E. tratament general sI local de stimulare a cicatrizarii (pag. 135)

S2128096. Cu cleştii se extrag: A. Rădăcinile situate sub limita marginii procesului alveolar B. Resturile radiculare mici, situate pe fundul alveolei C. Dinţii a căror porţiune coronară este integră sau parţial distrusă D. Rădăcinile dentare care prezintă o porţiune extraalveolară suficient de proeminentă şi rezistentă pentru aplicarea corectă a cleştelui E. Rădăcinile dentare care se găsesc la limita peretelui alveolar, osul permiţând crearea unui şanţ periradicular unde să poată fi insinuate fălcile cleştelui (pag. 72)

S2128097. După felul vasului lezat, hemoragiile postextracţionale pot fi: A. hemoragii mici, antrenând o pierdere minimă de sânge B. hemoragii grave C. hemoragii arteriale în jet D. hemoragii venoase continue E. hemoragii capilare, cu aspectul unei sângerări în masă (pag. 130)

S2128098. Extracţia alveoloplastică se deosebeşte de cea obişnuită prin: A. Aplicarea intraalveolară de substanţe antiseptice, hemostatice B. Regularizarea minuţioasă a marginilor osoase C. Chiuretajul riguros alveolar D. Sutura marginilor de gingivo-mucoasă E. Tratament antibiotic postextracţional (pag. 110)

S2128099. Extracţia dentară prin alveolotomie este indicată în următoarele situaţii: A. Rădăcini îngroşate în porţiunea apexiană, “în limbă de clopot” B. Rădăcini convergente, menţinând între ele un sept osos bine reprezentat C. Rădăcini unite în bloc D. Resturi radiculare profunde intraosoase, rămase după extracţii vechi E. Rădăcini sudate la peretele alveolar, realizând aşa-numitele “anchiloze dento-alveolare” (pag. 104)

S2128100. Leziunile osoase produse în timpul extracţiei dentare pot fi: A. Fracturi ale pereţilor alveolari B. Fracturarea tuberozităţii maxilare C. Fracturarea apofizei coronoide D. Luxaţia mandibulei E. Accidente sinuzale (pag. 123-124)

505



Rezidentiat 2004

506


S2128101. Pentru a se evita infectarea plăgii de extracţie, se vor lua următoarele măsuri: A. Depozitele moi de pe dinţi şi de pe mucoasă vor fi îndepărtate cu tampoane îmbibate în apă oxigenată sau clorhexidină B. Depozitele de tartru vor fi ridicate cu instrumente de detartraj sau cu dispozitivul cu ultrasunete C. În parodontitele marginale cu leziuni inflamatorii ale mucoasei, se vor face badijonări cu colutorii antiinflamatorii-antiseptice D. Antibioprofilaxie preextracţională E. În cariile deschise, se va face, pe cât posibil, o curăţire a cavităţilor, urmată de aplicarea unor pansamente provizorii (pag. 62)

S2128102. Pentru extracţia dentară, alegerea metodei de anestezie va ţine seama de următorii factori: A. Situarea, starea dintelui de extras şi a ţesuturilor înconjurătoare B. Vârsta şi eventualele manifestări patologice generale C. Tehnica de extracţie folosită (cu cleştele sau cu elevatorul) D. Numărul şi localizarea pe cadrane diferite a dinţilor de extras E. Mediul în care se desfăşoară extracţia (cabinet stomatologic, spital) (pag. 70 - 71)

S2228103. Clestii dentari sunt utilizati pentru extraxctie in urmatoarele cazuri: A. distructii coronare masive ce includ si coletul dentar B. radacinile dentare cu o portiune extraalveolara suficient de proeminenta si de rezistenta C. doar dintii integri D. dintii cu coroana integra sau partial distrusa ce permit aplicarea corecta la colet a clestelui E. resturi radiculare profunde intraalveolare (pag. 73)

S2228104. Indiferent de instrumentarul si tehnicile de extractie folosite, ele trebuie sa vizeze: A. indepartarea dintelui si a radacinii sale B. o vindecare rapida a plagii C. conformarea unei creste alveolare care sa permita o protezare ulterioara corecta D. o buna denudare a osului alveolar E. dilacerarea gingivomucoasei (pag. 72)

S2228105. Alegerea celui mai potrivit cleste pentru o extractie urmareste: A. la dintii pluriradiculari clesti cu falci prevazute cu pinteni care sa se insinueze intre radacini B. contacte punctiforme cu coroana si gatul dintelui C. adaptarea falcilor clestelui pe o suprafata cat mai intinsa a gatului dintelui D. deschiderea curburii in plan transversal si axial functie de dimensiunile dintilor E. adaptarea falcilor clestelui in functie de lungimea radacinii (pag. 73, 74)

S2228106. Aplicarea clestelui de extractie se face: A. perpendicular pe radacina B. in axul lung al dintelui C. pe o suprafata cat mai intinsa a gatului dintelui D. pe fetele proximale ale dintelui E. cu adaptare circulara si axiala la conturul coletului (pag. 73, 74)

S2228107. Care din urmatoarele afirmatii privind extractia premolarilor superiori sunt adevarate? A. Miscarile de rotatie in ax sunt permise la primul premolar.

506



Rezidentiat 2004

507

B. C. D. E.


Miscarile de basculare vestibulo-palatinala se aplica la ambii premolari. Miscarile de rotatie sunt permise numai la premolarul doi daca nu are radacina bifida. Premolarul doi are de obicei doua radacini. Premolarul doi se mobilizeaza frecvent prin miscari de basculare mezio-distale. (pag. 78, 79)

S2228108. Care din urmatoarele afirmatii privind extractia molarilor superiori sunt adevarate? A. Vestibular, la molarul unu, tabla osoasa prezinta o ingrosare compacta. B. Miscarile de basculare vestibulo-orala sunt mai ample spre vestibular cu exceptia molarului unu. C. Pentru molarul doi se permit miscari de rotatie in ax. D. La molarul doi, amplitudinea maxima a bascularii este spre palatinal. E. In mod obisnuit molarul unu are doua radacini. (pag. 80, 81)

S2228109. Amplitudinea miscarilor de basculare va fi mai mare spre vestibular: A. in cazul arcadei superioare cu exceptia primului molar B. in cazul tuturor dintilor arcadei superioare C. in cazul tuturor dintilor arcadei inferioare D. in cazul molarilor inferiori E. la arcada inferioara cu exceptia molarilor (pag. 74, 75)

S2228110. Amplitudinea miscarilor de basculare vestibulo-orala in cadrul extractiei cu clestele va fi mai pare vestibular pentru: A. molarii inferiori B. molarii de minte superiori C. arcada superioara D. arcada inferioara E. arcada superioara cu exceptia molarului unu (pag. 74, 75, 81)

S2228111. Care din urmatoarele afirmatii privind extractia incisivilor si caninilor inferiori sunt adevarate? A. Osul are o structura compacta vestibular si lingual. B. Radacinile incisivilor inferiori sunt lingualizate. C. La incisivi se asociaza miscarile de rotatie. D. Cu totul exceptional, apexul caninului inferior poate fi bifid. E. Directia de implantare la incisivii inferiori este linguo-vestibulara in raport cu corpul mandibulei. (pag. 82, 84)

S2228112. Pozitia pacientului si a operatorului pentru extractia incisivilor superiori este: A. cu fotoliul dentar coborat B. capul pacientului la nivelul cotului operatorului C. operatorul sta in dreapta si in spatele pacientului D. tetiera va fi lasata pe spate, capul in usoara extensie E. capul rotat spre dreapta (pag. 75)

S2228113. Pentru extractia molarilor inferiori se foloseste: A. anestezia la gaura mentoniera B. anestezia plexala vestibulara C. clestele baionet

507



Rezidentiat 2004

508


D. anestezia tronculara periferica a nervului alveolar inferior, lingual si bucal E. clesti cu pinteni pe portiunea activa a falcilor, vestibular si lingual (pag. 86)

S2228114. Pentru extractia caninului superior se foloseste: A. anestezia plexala vestibulara si la gaura incisiva B. anestezia la gaura palatina C. elevatoare si sindesmotoame curbe D. anestezie tronculara periferica la gaura infraorbitara si gaura incisiva E. anestezie la tuberozitate (pag. 77)

S2228115. Pentru separarea radacinilor la molarii superiori se practica: A. separarea vestibulo-orala B. separarea in "T" C. o linie de separare mezio-distala si una vestibulo-palatinala perpendiculara pe aceasta D. separarea mezio-distala E. separarea de tip premolarizare (pag. 102)

S2228116. In cazul utilizarii elevatorului Lecluse: A. varful elevatorului se insinueaza dinspre fata linguala B. partea plana este in contact cu fata distala a molarului doi C. i se imprima o miscare de translatie de sus in jos si dinapoi inainte D. partea convexa este in contact cu fata distala a molarului doi E. varful elevatorului se insinueaza intre punctul de contact si marginea libera a alveolei (pag. 89)

S2228117. Alveolotomia reprezinta: A. o interventie proprotetica de adancire a santurilor perimaxilare B. o extractie cu rezectia partiala sau totala a peretelui vestibular C. o metoda de extractie a radacinilor dentare D. o metoda de drenaj transmaxilar E. o metoda de regularizare a crestei alveolare (pag. 103, 104)

S2228118. Printre indicatiile alveolotomiei se numara si: A. dinti cu mobilitate vestibulo-orala B. dinti afectati de parodontopatie marginala cronica avansata C. dinti din focarele de fractura D. resturi radiculare vechi, situate profund intraalveolar E. resturi radiculare situate sub punti dentare (pag. 104)

S2228119. Extractia molarului de minte inferior cu elevatorul Lecluse este indicata atunci cand: A. molarul este inclus B. molarul de minte are coroana integra si rezistenta C. radacinile sunt drepte D. radacinile sunt divergente E. sunt prezenti molarii 1 si 2 cu coroane integre si parodontiu sanatos (pag. 88)

508



Rezidentiat 2004

509


S2228120. Vindecarea epiteliala a plagii postextractionale se face: A. complet numai dupa 25 - 35 de zile B. in decurs de trei luni C. in 7 - 10 zile D. prin proliferarea epiteliului de la nivelul marginii gingiei E. pe baza transformarii fibroblastilor in osteoblasti (pag. 119)

S2228121. Pentru extractia molarilor doi inferiori cu clestele indoit pe lat se executa urmatoarele miscari: A. supinatie si pronatie B. doar miscari de supinatie C. rotatie D. doar pronatie E. tractiune in sus si usor distal (pag. 87)

S2228122. Stadiul al doilea de vindecare a plagii postextractionale: A. cuprinde remanierea secundara a tesutului osos alveolar B. este caracterizat prin proliferarea de fibroblasti si celule endoteliale vasculare C. are loc in a doua si a treia zi de la interventie D. are loc la 5 - 6 luni postextractional E. produce o micsorare a reliefului alveolar (pag. 119)

S2228123. Al cincilea stadiu al vindecarii postextractionale: A. presupune remanierea secundara a tesutului osos alveolar B. apare la 7 zile postextractional C. produce o micsorare a reliefului procesului alveolar D. are loc in urmatoarele 5 - 6 luni postextractional E. este caracterizat de aparitia celulelor endoteliale vasculare si a vaselor de neoformatie (pag. 119)

S2228124. Al treilea stadiu al vindecarii plagii postextractionale: A. se caracterizeaza prin remanierea secundara a osului alveolar B. se caracterizeaza prin aparitia infiltratului leucocitar si a macrofagelor C. se caracterizeaza prin inlocuirea tesutului de granulatie cu tesut conjunctiv D. se desfasoara din ziua a treia postextractional pana in a douazecea zi E. are loc in urmatoarele 5 - 6 luni postextractional (pag. 119)

S2228125. Al patrulea stadiu de vindecare a plagii postextractionale: A. incepe in prima saptamana postextractional B. incepe cam in a 35-a zi de la extractie C. incepe dupa 5 - 6 luni postextractional D. consta in umplerea alveolei cu tesut de granulatie E. consta in umplerea alveolei cu tesut fibros tanar si proliferarea de tesut osos imatur (pag. 119)

S2228126. Factorii care influenteaza vindecarea unei plagi postextractionale, dupa Laskin, sunt: A. hipovitaminoza E si F B. corpii straini intraalveolari

509



Rezidentiat 2004

510


C. repausul zonei in care s-a intervenit D. starea generala a pacientului E. vascularizatia alveolei (pag. 119)

S2228127. Elementele esentiale care deosebesc extractia obisnuita de cea alveoloplastica sunt: A. vindecarea mai lenta dupa extractia alveoloplastica B. regularizarea minutioasa a marginilor osoase C. timpul de lucru D. protezarea tardiva E. protezarea imediata sau precoce (pag. 110)

S2228128. In plaga alveolara normala se indica: A. chiuretajul fundului alveolei B. chiuretajul masiv al marginilor alveolare C. strangerea alveolei D. aplicarea de mese iodoformate endoalveolare E. pansament simplu supraalveolar (pag. 115)

S2228129. Aplicarea de iodoform in plagile postextractionale normale: A. este indicata in toate cazurile B. determina dezorganizarea structurii fibrinoase a cheagului C. intarzie procesul de vindecare D. se resoarbe E. favorizeaza producerea de alveolite (pag. 115)

S2228130. Daca dintele a fost extras complet, iar periradicular nu exista procese osteitice, granulomatoase sau chistice: A. se recomanda chiuretajul alveolei B. se recomanda spalaturi cu substante antiseptice C. se recomanda utilizarea de conuri cu antibiotice D. chiuretarea alveolei este absolut contraindicata E. sunt contraindicate mesele introduse intraalveolar. (pag. 115)

S2228131. In plaga alveolara infectata se poate indica: A. regularizarea crestei B. chiuretajul alveolar C. antibioterapie D. tratament antibiotic preventiv E. sutura marginala (pag. 117)

S2228132. In plaga alveolara zdrobita: A. se inlatura eschilele osoase mici, detasate B. franjurile mici gingivomucoase sfasiate se excizeaza C. se introduc mese iodoformate in alveola D. se lasa alveola libera E. se netezesc marginile osoase ale alveolei si septurile interdentare proeminente

510



Rezidentiat 2004

511


(pag. 118)

S2228133. Elementele esentiale ale extractiei alveoloplastice sunt: A. pansamentul protector B. cheagul intraalveolar C. regularizarea osoasa D. protezarea imediata E. sutura postextractionala (pag. 110)

S2228134. Vindecarea plagii postextractionale este mai dificila: A. in hipovitamenozele A B. in hipovitaminozele C si D C. la cardiaci D. la diabetici E. la gravide (pag. 120)

S2228135. Dupa extractiile precoce ale dintilor temporari se aplica mentinatoare de spatiu: A. a doua zi dupa extractie B. imediat postextractional C. nu sunt neaparat necesare D. la 3 - 4 saptamani dupa extractie E. daca se observa o tendinta de migrare a dintilor vecini (pag. 56)

S2228136. Cauze ale luxatiei accidentale a dintilor vecini in cursul extractiei dentare sunt: A. Utilizarea unui cleste cu falcile prea inguste B. utilizarea unui cleste cu falcile prea late C. utilizarea unui cleste care ia punct de sprijin pe marginea alveolara D. utilizarea unui celste care se sprijina pe dintele vecin E. utilizarea necorespunzatoare a elevatorului "limba de crap" (pag. 121)

S2228137. In cazul subluxatiei accidentale a unui dinte vecin in cursul extractiei dentare: A. se extrage complet dintele subluxat B. se transplanteaza C. se replanteaza D. se tine sub observatie vitalitatea timp de 3 saptamani E. se extirpa continutul camerei pulpare si se obtureaza corect, daca vitalitatea este negativa dupa trei saptamani (pag. 121)

S2228138. Luxatia mandibulei poate fi un accident ce apare in cursul extractiei dentare, la pacienti cu: A. focare dentare multiple B. chisturi foliculare C. laxitate capsuloligamentara accentuata D. extractia dintilor inferiori, la care apare miscarea de deschidere exagerata a gurii si tractiunea inainte a mandibulei E. anxietate (pag. 124)

S2228139. Luxatia accidentala a mandibulei in cursul extractiei dentare se trateaza prin:

511



Rezidentiat 2004

512

A. B. C. D. E.


Comprese reci rezectia condilului articular reducerea imediata a luxatiei imobilizarea cu o fronda mentoniera osteosinteza cu placute si suruburi (pag. 124)

S2228140. Accidentele sinuzale ce pot aparea in cursul extractiei dentare sunt: A. sinuzita maxilara B. deschiderea sinusului C. etmoidita D. impingerea radacinilor in cavitatea sinuzala E. parodontita apicala acuta la dintii sinuzali (pag. 125)

S2228141. Accidentele survenite in timpul extractiei dentaer pot fi: A. leziuni dentare B. leziuni ale partilor moi perimaxilare C. supuratii ale lojilor perimaxilare D. leziuni osoase E. leziuni ale nervilor (pag. 120)

S2228142. Accidentele survenite in timpul extractiei dentare pot fi: A. impingerea unor fragmente dentare sau osase in spatiile perimaxilare B. supuratii ale partilor moi perimaxilare C. aspirarea unor fragmente dentare sau osase D. inghitirea unor corpi straini (fragmente dentare sau osase) E. fracturarea unor instrumente utilizate pentru extractie, cu retentie de corpi straini (pag. 120)

S2228143. Accidentele extractiei dentare se datoreaza urmatorilor factori: A. particularitatilor morfologice ale maxilarelor B. particularitatilormorfologice ale coroanei si radacinii dintelui ce urmeaza a fi extras C. utilizarii unor instrumente metalice D. extractiilor multiple, seriate E. anesteziei (pag. 120)

S2228144. Accidentele locale ale extractiei dentare se datoreaza urmatorilor factori: A. infectiilor specifice bacilare B. leziunilor patologice ale dintelui si tesuturilor peridentare C. tehnicii de anestezie D. greselilor de tehnica a extractiei E. nerespectarii indicatiilor postextractionale (pag. 120)

S2228145. Accidentele dentare ale extractiei sunt: A. lezarea nervului alveolar inferior B. plaga lineara a mucoasei C. fractura tuberozitatii D. fracturarea coroanei

512



Rezidentiat 2004

513


E. luxatii ale dintilor vecini (pag. 121)

S2228146. Accidente dentare ale extractiei dentare sunt: A. fracturarea marginii alveolare B. fracturarea dintilor vecini C. fracturarea dintilor antagonisti D. plaga planseului bucal E. fracturile mandibulei (pag. 121)

S2228147. Accidentele dentare ale extractiei dentare sunt: A. smulgerea mugurilor dintilor permanenti B. fracturi alveolare C. impingerea radacinilor in cavitatea sinusala D. lezarea mugurilor dintilor permanenti E. luxatii ale dintilor vecini (pag. 121)

S2228148. Accidente ale extractiei dentare cu leziuni ale partilor moi perimaxilare sunt: A. fracturarea tuberozitatii maxilarului B. plagi gingivale liniare C. deschiderea sinusului maxilar D. plagi intinse cu denudari mari ale osului E. plagi ale mucoasei palatinale (pag. 122)

S2228149. Accidentele osoase ale extractiei dentare sunt: A. fracturi alveolare B. fracturi coronare C. fracturarea tuberozitatii maxilarului superior D. fracturi radiculare E. deschiderea sinusului maxilar (pag. 123, 125)

S2228150. Accidentele extractiei dentare cu leziuni ale nervilor sunt: A. leziuni ale nervului alveolar inferior B. leziuni ale nervului bucal C. lezuini ale nervului lingual D. leziuni ale nervului infraorbitar E. leziuni ale nervului mentonier (pag. 125, 126)

S2228151. Vindecarea plagii postextractionale este mai dificila la A. copii si adolescenti B. gravide C. pacienti cu hipovitaminoza A D. batrani E. pacientii din mediu rural (pag. 120)

S2228152. Inainte de perioada de inlocuire fiziologica extractia dintilor temporari este indicata in

513



Rezidentiat 2004

514


urmatoarele situatii: A. dintii cu carii complicate, care nu mai pot fi conservati prin tratament adecvat si care intretin procese septice locale B. dinti cu carii complicate, care nu mai pot fi conservati prin tratament adecvat si care intretin procese septice generale C. dinti cu fracturi coronare nepenetrante D. dinti care intretin procese de osteita E. dinti care intretin procese de osteomielita (pag. 52)

S2228153. Inainte de perioada de inlocuire fiziologica extractia dintilor temporari este indicata in urmatoarele situatii: A. dinti cu gangrena care intretin procese septice subacute in limfonodulii perimaxilari B. dinti cu fracturi coronare C. dinti cu pulpite cronice D. dinti cu fracturi radiculare E. dinti care produc deviatii sau malpozitii ale dintilor permanenti (pag. 52, 53)

S2228154. Dintele temporar din focarul de fractura este preferabil sa fie extras daca: A. este vital B. constituie un element absolut indispensabil aplicarii dispozitivului de imobilizare C. prezinta o gangrena necomplicata D. pentru a preveni infectarea sacului folicular al dintelui permanent E. pentru a grabi procesul de consolidare (pag. 53)

S2228155. Inainte de perioada de inlocuire fiziologica, extractia dintilor temporari este indicata: A. la dinti care raman pe arcada dupa perioada de eruptie fiziologica a dintilor permanenti, impiedicand eruptia acestora B. in cazul ageneziei mugurelui dintelui permanent C. la dinti care produc deviatii ale dintilor permanenti D. la dinti care produc malpozitii ale dintilor permanenti E. la dinti cu luxatii dentare partiale (pag. 53)

S2228156. Sindesmotomia la dintii temporari: A. se va efectua cu sindesmotoame bine ascutite B. se va efectua cu elevatoarele C. nu este absolut necesara D. se recomanda a fi evitata E. se face pentru a permite insinuarea falcilor clestelui profund subgingival (pag. 55)

S2228157. In cazul extractiei dintilor temporari in anestezie generala se evita aspirarea fragmentelor dentare in caile respiratorii prin: A. extractia completa cu elevatoarele B. pozitia copilului cu capul drept C. fundul gatului va fi tamponat cu o mesa D. dintele va fi prins bine in cleste pentru a nu scapa E. in cazul extractiei cu elevatoarele, dupa luxatia si eliberarea radacinilor, acestea vor fi prinse cu o pensa si indepartate din cavitatea bucala (pag. 55)

514



Rezidentiat 2004

515


S2228158. In cazul extractiei dintilor temporari: A. hemoragia este abundenta si se trateaza prin chiuretajul alveolei si sutura B. hemoragia este redusa si se trateaza prin tamponament de protectie timp de 30 de minute C. hemoragia este abundenta si se trateaza prin mesarea strinsa a alveolei D. nu se exploreaza alveola cu pensa sau chiureta E. hemoragia este abundenta si se trateaza prin aplicare de mese imbibate cu substante antifibrinolitice (pag. 54)

S2228159. Extractia dintilor temporari cu clestele se face: A. cand coroana dintelui este distrusa prin carie B. prin aplicarea profunda subgingival a falcilor clestelui C. prin miscari complexe de basculare la dintii cu rizaliza accentuata D. printr-o miscare simpla de basculare E. fara a permite falcilor clestelui sa se insinueze profund subgingival (pag. 54, 55)

S2228160. Tratamentul postextractional la extractiile dintilor temporari: A. necesita aplicarea de mentinatoare de spatiu in extractiile cu cel mult un an inainte de perioada fiziologica de eruptie a dintelui permanent B. nu este deosebit pentru extractiile cu cel mult un an inainte de perioada fiziologica de eruptie a dintilor permanenti C. aplicarea de dispozitive mentinatoare de spatiu la 3 - 4 saptamani dupa extractiile efectuate precoce D. aplicarea de mentinatoare de spatiu la 7 zile dupa extractie in extractiile precoce E. aplicarea de mentinatoare de spatiu la 6 luni postextractional in extractiile precoce (pag. 55, 56)

S2228161. Indicatiile majore ale extractiei dentare sunt date de : A. traumatismele dento-maxilare B. complicatiile cariei dentare C. parodontopatiile marginale D. ectopiile dentare E. dintii supranumerari (pag. 56)

S2228162. In leucozele acute se contraindica categoric extractia dentara datorita: A. riscului alergic B. blocajului renal postextractional C. cresterii tensiunii arteriale D. riscului hemoragic E. infectiei si necrozei (pag. 60)

S2228163. In timpul extractiei dentare apar: A. scaderea semnificativa a hematocritului B. leucocitoza C. cresterea VSH incepand din din ziua a doua sau a treia postextractional D. scaderea pulsului si temperaturii E. cresterea numarului de eritrocite (pag. 51)

S2228164. In timpul sarcinii este de dorit evitarea extractiei dentare: A. in prima luna

515



Rezidentiat 2004

516

B. C. D. E.


in primele trei luni si ultimele doua luni in perioada de organogeneza in ultima luna de sarcina pe toata perioada (pag. 61)

S2228165. Pentru extractia dentara se folosesc cel mai frecvent tenhici ce se bazeaza pe: A. maleabilitatea osului B. forta operatorului C. torsionarea dintelui D. posibilitatea de rezectiei a osului E. posibilitatea de dilatare a alveolei (pag. 72)

S2228166. Extractia "la cald" se face in cazul in care: A. colectia a fistulizat B. se observa un abces vestibular C. prin indepartarea se creaza o cale de drenaj eficienta D. in orice situatie daca se face antibioprofilaxie E. procesul septic este localizat periradicular, intraalveolar (pag. 61)

S2228167. Sindesmotomia presupune: A. sectionarea marginii gingivale B. decolarea gingiei fixe C. sectionarea ligamentului circular al dintelui D. dezlipirea cat mai profunda a gingiei de dinte si partial a ligamentului alveolodentar E. suprimarea partiala a osului alveolar (pag. 73)

S2228168. In cazul deschiderii accidentale a sinusului maxilar in timpul extractiei dentare se procedeaza la: A. explorarea cu un stilet butonat B. manevra Valsalva C. toaleta plagii cu indepartarea eschilelor osoase libere D. acoperirea completa a alveolei cu gingivomucoasa E. introducerea de mese iodoformaet compresive in alveola (pag. 125, 126)

S2228169. Pentru a preveni aspirarea unor fragmente dentare sau osoase in cursul extractiilor efectuate in anestezie generala de scurta durata vor fi luate urmatoarele masuri: A. Pozitia bolnavului in decubit dorsal cu capul drept B. capul bolnavului va fi rotat C. intubatie endotraheala si tamponament faringian riguros D. indepartarea in permanenta a secretiilor, de preferinta cu aspiratorul E. plasarea dintelui sau radacinii pe limba imediat dupa extractie (pag. 129)

S2228170. Fracturarea unor instrumente utilizate pentru extractie, cu retentia de corpi straini este favorizata de: A. agitatia pacientului B. calitatea inferioara a instrumentelor C. lipsa fortei operatorului

516



Rezidentiat 2004

517


D. dozarea incorecta a fortelor E. manopere brutale (pag. 129)

S2228171. Complicatiile extractiei dentare sunt: A. fractura tuberozitatii maxilare B. alveolita postextractionala C. impingerea radacinii in sinus D. hemoragia postextractionala E. creste alveolare cu exostoze (pag. 129)

S2228172. Hemoragiile postextractionale se clasifica dupa: A. felul vasului lezat B. cauza care le-a generat C. modalitatea de tratament D. momentul producerii E. cantitatea de sange pierdut (pag. 130)

S2228173. Dintre factorii incriminati mai frecvent in aparitia hemoragiei postextractionale citam: A. extractia dentara B. plagi osoase intinse, cu delabrari importante ale gingivomucoasei C. prezenta de eschile sau ciocuri osoase D. anomalii vasculare in jurul radacinii dintelui extras E. nerespectarea de catre pacient a indicatiilor postextractionale (pag. 130)

S2228174. In cazul sangerarilor marginale din plaga gingivomucoasa postextractionala: A. se aplica mucoasa pe os cat mai intim B. eventual se vor pune 1 - 2 fire de sutura C. se eefctueaza intotdeauna tamponamentul intraalveolar compresiv D. peste alveolele suturate se pune un tampon iodoformat usor compresiv E. se administreaza un tratament general care sa favorizeze formarea cheagului (pag. 131)

S2228175. Factorii care intervin in producerea hemoragiei postextractionale tardive sunt: A. infectia B. persistenta unor ciocuri osoase iritante C. tulburari in mecanismul de hemostaza D. afectiuni cardiovasculare E. presiunea atmosferica scazuta (pag. 131)

S2228176. Dintre factorii locali implicati in producerea hemoragiei postextractionale fac parte: A. angioamele si anevrismele B. vasodilatatia secundara (postanestezica) C. plagi osoase intinse D. tulburari de coagulare E. trombocitopenia (pag. 130)

517



Rezidentiat 2004

518


S2228177. Resturile radiculare impinse accidental in cavitatea sinusala: A. se lasa pe loc si se sutureaza alveola B. se extrag cat mai urgent C. se extrag in maximum 48 de ore de la producerea accidentului D. se lasa in sinus iar in alveola se aplica mese iodoformate E. se lasa in sinus si se administreaza antibioterapie in doze mari (pag. 127)

S2228178. Inghitirea de fragmente dentare sau osoase in timpul extractiei: A. se produce prin deplasarea corpilor straini in vestibulul bucal B. se produce prin deplasarea corpilor straini in orofaringe C. necesita examenul radriologic pentru localizarea dintelui inghitit D. necesita o dieta bogata in fibre daca se afla in tractul digestiv E. nu necesita niciun fel de ingrijire medicala sau supraveghere (pag. 128)

S2228179. Factorii locali incriminati in producerea hemoragiilor postextractionale sunt: A. hemofilia B. fracturi ale proceselor alveolare sau de maxilare C. starile alergice D. insuficienta hepatica E. anevrismele si angioamele alveolare (pag. 130)

S2228180. Tamponamentul compresiv intraalveolar in hemoragiile postextractionale tardive va fi utilizat: A. la purtatorii de proteze B. la toate cazurile C. in mod exceptional D. dupa sutura plagii postextractionale E. in cazurile cu hemoragii abundente profunde ce nu pot fi oprite prin tamponament supraalveolar (pag. 131, 132)

S2228181. Cauze locale ce favorizeaza aparitia alveolitelor postextractionale sunt: A. indepartarea din alveola a cheagului infectat si a corpilor straini B. tratamentul local si general de stimulare a cicatrizarii C. nerespectarea conditiilor de asepsie D. mesele indesate in alveola si tinute multa vreme E. extractiile incomplete (pag. 133)

S2228182. Cauzele locale ale aparitiei alveolitelor postextractionale sunt: A. extractiile laborioase, prelungite B. utilizarea instrumentelor rotative la rutatii mari, fara racire C. activarea unui ferment proteic din saliva asemanator fibrinolizinei D. tratamentul general antiinfectios si antialgic E. existenta in alveola postextractionala de fragmente detasate de os sau dinte (pag. 133, 134)

S2228183. Tratamentul alveolitei postextractionale cuprinde: A. aplicarea de mese in alveola pentru cel putin 10 zile B. indepartaera din alveola a cheagului infectat, corpilor straini, osului necrozat

518



Rezidentiat 2004

519


C. aplicatii locale analgezice si antiinfectioase D. tratament general antiinfectios si antialgic E. pastrarea cheagului endoalveolar si sutura stransa a alveolei (pag. 135)

S2228184. Chiuretajul alveolar in alveolita postextractionala se face: A. daca fenomenele clinice nu se amelioreaza la 24 ore de la tratamentul initial B. energic pe toti peretii alveolari C. daca examenul radiologic evidentiaza liza difuza, osteolitica a peretilor ososi D. cu miscari blande, pentru indepartarea tesutului necrotic superficial E. fara a distruge bariera biologica formata la limita tesutului necrozat (pag. 135)

S2328185. Extracţia dentară poate determina: A. Ascensiuni termice B. Leucocitoză de 10000-12000/mm3 C. Creştere a V.S.H. cu 2-4 mm- pe oră D. Scăderea V.S.H cu 2-4 mm pe oră E. Leucopenie (pag. 51)

S2328186. Mişcările de rotaţie în timpul extracţiei dentare: A. se fac prin răsucirea dintelui în axul său de implantare B. sunt indicate la monoradiculari cu rădăcini drepte C. sunt contraindicate la pluriradiculari D. pot fi asociate cu mişcări de basculare E. se fac dinspre mezial spre distal (pag. 51)

S2328187. Mişcarea de tracţiune în ax din extracţia dentară este necesar să fie: A. realizată în sensul în care osul cedează mai greu B. lentă C. progresivă D. combinată cu mişcări de basculare E. combinată cu mişcări de rotaţie (pag. 75)

S2328188. Pentru extracţia caninului superior drept: A. capul bolnavului va fi situat la nivelul umărului operatorului B. capul bolnavului va fi aşezat drept în tetieră C. capul bolnavului va fi uşor rotat spre dreapta D. se practică anestezie plexală la gaura infraorbitară şi la cea incisivă E. se practică anestezie tronculară periferică la gaura infraorbitară şi cea incisivă (pag. 77)

S2328189. Pentru extracţia premolarului 2 superior drept: A. capul bolnavului va fi situat în uşoară extensie B. capul bolnavului va fi aşezat drept în tetieră C. capul bolnavului va fi uşor rotat spre dreapta D. se practică anestezie plexală la gaura infraorbitară şi la cea incisivă E. se practică anestezie plexală şi infiltraţie palatinală (pag. 79)

519



Rezidentiat 2004

520


S2328190. Pentru extracţia primilor molari superiori A. gura pacientului va fi deschisă moderat B. gura pacientului va fi larg deschisă C. operatorul va sta la drepta şi puţin în faţa bolnavului D. se practică anestezie tronculară periferică la tuberozitate, infiltraţie vestibulară şi la gaura palatină mare E. se practică anestezie tronculară periferică la tuberozitate şi la gaura palatină mare (pag. 80)

S2328191. Pentru extracţia molarilor de minte superiori: A. gura pacientului va fi întredeschisă B. se practică anestezie tronculară periferică la tuberozitate şi la gaura palatină mare C. se utilizează elevatoare în baionetă D. se utilizează cleşte în baionetă cu fălci efilate, apropiate E. se utilizează cleşte cu fălci rotunjite, cu dublă curbură (pag. 82)

S2328192. Pentru extracţia incisivilor laterali inferiori A. se practică anestezie tronculară periferică la spina Spix B. se practică infiltraţie plexală vestibular şi lingual C. capul bolnavului este la nivelul cotului operatorului D. se efectuează mişcări de rotaţie în axul dintelui E. tracţiunea în ax se face şi cu o uşoară înclinare mezială (pag. 83)

S2328193. Pentru extracţia caninilor inferiori A. se practică anestezie tronculară periferică la spina Spix B. se practică anestezie tronculară periferică la spina Spix şi infiltraţie vestibulară C. capul bolnavului este drept D. se efectuează mişcări de basculare vesibulo-linguală E. tracţiunea în ax se face şi cu o uşoară înclinare distală (pag. 84)

S2328194. Pentru extracţia molarilor de minte inferiori A. bolnavul este cu capul în uşoară extensie B. bolnavul este cu gura larg deschisă C. în condiţii favorabile se poate utiliza elevatorul Lecluse D. se utilizează elevatorul în baionetă E. se utilzează cleştele în baionetă (pag. 87)

S2328195. Indicaţiile folosirii cleştelui în extracţia rădăcinilor dentare sunt A. rădăcina prezintă o porţiune extraalveolară proeminentă B. osul permite crearea unui şanţ periradicular C. monoradiculari cu rădăcini scurte D. pluriradiculari cu rădăcini separate şi divergente E. rădăcini efilate la care se poate efectua mişcarea de rotaţie în ax (pag. 90)

S2328196. De obicei se recurge la extracţia cu ajutorul elevatoarelor a rădăcinilor dentare A. în cazul în care restul radicular este situat sub nivelul marginii libere a alveolei B. atunci când poziţia restului radicular nu permite aplicarea cleştelui

520



Rezidentiat 2004

521


C. atunci când rădăcina nu prezintă deformări care să necesite alveolotomie D. în situaţia în care rădăcina nu prezintă hipercementoză E. în cazul în care restul radicular este situat deasupra nivelului marginii libere a alveolei (pag. 92)

S2328197. Următoarele situaţii indică extracţia dinţilor de "lapte” cu carii permanente A. gangrena care provoacă supuraţii perimaxilare B. procese de osteită şi osteomielită C. dinţi parodontotici D. dinţi ce produc malpoziţii E. dinţi ce întreţin procese septice subacute sau cronice în limfonodulii perimaxilari (pag. 52)

S2328198. Se recurge la extracţia prin alveolotomie când se constată A. resturi radiculare profunde intraosoase B. rădăcini în limbă de clopot C. în luxaţii dentare D. rădăcini foarte recurbate E. rădăcini cu anchiloze dentoalveolare (pag. 104)

S2328199. Extracţia alveoloplastică se deosebeşte de extracţia obişnuită prin: A. regularizarea minuţioasă a marginilor osoase B. sutura marginilor de gingivomucoasă C. introducerea în alveolă a unei meşe iodoformate D. electrocauterizarea marginilor plăgii alveolare şi sutură E. introducerea de conuri cu antibiotice în alveolă (pag. 110)

S2528200. Care din următoarele procedee nu reprezintă pregătiri preextracţionale pentru extracţia dinţilor temporari: A. anestezia B. pregătirea copilului C. Instrumentarul D. aplicarea cleştelui E. pregătirea operatorului. (pag. 53, 54)

S2628201. Gingivite şi gingivo-stomatite acute şi subacute sunt: A. gingivostomatita ulcero-necrotică B. gingivostomatita herpetică C. gingivita alergică D. gingivostomatita aftoasă recidivantă E. gingivostomatita de menopauză. (pag. 122)

S2628202. Formele de parodontite marginale cronice profunde la adult sunt: A. parodontită marginală cronică pe fond de involuţie precoce B. parodontită marginală cronică profundă localizată C. parodontită marginală profundă rebelă la tratament D. parodontită juvenilă tardivă E. parodontită marginală cronică profundă generalizată.

521



Rezidentiat 2004

522


(pag. 123)

S2628203. Gingivitele descuamative reprezintă manifestări bucale ale: A. pemfigusului B. diabetului C. lichenului plan D. administrării de antagonişti de Ca E. sclerodermiei. (pag. 122)

S2628204. Gingivite simptomatice, frecvent hiperplazice apar în următoarele boli sistemice: A. diabet B. hepatita B C. carenţa de vitamina C D. boli de sânge şi imune E. TBC. (pag. 122)

S2828205. Indicatiile extractiei dintilor temporari sunt: A. dinti cu carii complicate B. dinti care au suferit leziuni traumatice C. dinti care produc tulburari de eruptie ale dintilor permanenti D. in cazul ageneziei dintelui permanent E. dinti cu gangrena care nu pot beneficia de tratament corespunzator (pag. 52)

S2828206. In tumorile partilor moi oro-faciale care beneficiaza de tratament iradiant, este indicat ca extractia dentara sa se faca: A. in sedinte repetate B. intr-o singura sedinta C. pe cadranele maxilare opuse zonei de iradiere D. pe cadranele maxilare vecine zonei de iradiere E. cu protectie de antibiotice (pag. 61)

S2828207. In procesele supurative locale se practica extractia: urmata de un chiuretaj alveolar minutios A. dupa remiterea fenomenelor acute B. dupa o perioada lunga C. "la cald” daca procesul este localizat periradicular D. "la cald” in orice situatie E. urmata de un chiuretaj alveolar minutios (pag. 61)

S2828208. Pentru prevenirea infectarii plagii post-extractionale se iau urmatoarele masuri: A. se indeparteaza depozitele moi de pe dinti B. se indeparteaza depozitele de tartru C. se practica badijonari cu solutii antiinflamatorii si antiseptice D. se obtureaza definitiv toate procesele carioase E. bolnavul va clati gura cu solutie de apa oxigenata sau de clorhexidina 4% (pag. 63)

S2828209. Din instrumentarul special pentru extractie fac parte: A. instrumentar de examinare (oglinda, sonda, pensa)

522



Rezidentiat 2004

523

B. C. D. E.


instrumentar de anestezie ( seringa, ace) clestii de extractie elevatoare bisturiu, foarfece, departatoare (pag. 65)

S2828210. Cu clestii se extrag: A. dintii cu portiunea coronara integra B. radacini dentare cu portiune extraalveolara proemineta C. dinti cu coroane conice D. radacini situate sub limita procesului alveolar E. radacini dentare aflate la limita peretelui alveolar (pag. 72)

S2828211. Extractia –rezectie descrisa de Witzel este recomandata in A. extractia resturilor radiculare la maxilar B. cand exista o alveoloprotruzie C. cand peretii alvelari sunt subtiri D. la extractia caninilor superiori inclusi E. la extractia molarilor de minte inferiori (pag. 92)

S2928212. Cauzele locale care favorizeaza aparitia alveolitei postextractionale sunt: A. nerespectarea conditiilor de asepsie in timpul actului operator; B. existenta in alveola postextractionala a unor fragmente de os sau dinte; C. clatirea gurii cu lichide nesterile, in cursul actului operator; D. extractiile incomplete; E. indesarea de mese in cavitatea alveolara in scopul protejarii osului. (pag. 133)

S2928213. Alveolotomia este indicata in urmatoarele cazuri: A. radacini deformate la apex prin procese de hipercementoza; B. radacini foarte recurbate care se fractureaza foarte usor; C. resturi radiculare profunde intraosoase; D. radacini curbe si aplatizate mezio-distal; E. radacini ale dintilor pluriradiculari, unite la nivelul apexului. (pag. 104)

S2928214. Cu clestii se extrag: A. dinti cu coroane conice; B. radacini drepte situate sub limita marginii procesului alveolar; C. radacini dentare care prezinta o portiune extraalveolara rezistenta D. radacini dentare care se gasesc la limita peretelui alveolar; E. dinti cu coroana partial distrusa. (pag. 72)

S2928215. Indicatiile extractiei dintilor temporari sunt: A. dinti cu rizaliza fiziologica si mobilitate accentuata; B. dinti ce raman pe arcada dupa perioada de eruptie fiziologica a dintilor permanenti, impiedicand eruptia acestora; C. dinti cu cangrena care au provocat supuratii perimaxilare; D. dinti cu carii profunde;

523



Rezidentiat 2004

524


E. dinti care prezinta pulpite purulente totale. (pag. 52-53)

524



Rezidentiat 2004

525


Tema nr. 29 Incidentele şi accidentele erupţiei dentare BIBLIOGRAFIE: 2. C. Burlibaşa - Chirurgie orală şi maxilo-facială, Ed.medicală, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1229001. Abcesul migrator (buccinatomaxilar) este complicatia cea mai frecventa a eruptiei molarului trei in care: A. infectia difuzeaza pe fata interna a mandibulei B. infectia ajunge in loja sublinguala C. infectia difuzeaza spre posterior D. infecţia difuzeaza pe faţa externa a mandibulei intre os si muschiul buccinator E. infectia difuzeaza pe fata externa a mandibulei intre os si muschiul maseter (pag. 250)

S1229002. Accidente locale ele eruptiei dintilor temporari sunt: A. eruptia prematura B. sialoreea C. fotofobia D. chistul de erupţie E. eruptia tardiva (pag. 240)

S1229003. Accidentele mecanice ale eruptiei molarului trei inferior sunt: A. tulburari vegetative reflexe secretorii B. ulceratii jugale sau linguale C. gingivostomatita odontiazica D. adamantinoame E. trismus (pag. 253)

S1229004. Accidentele mecanice ale eruptiei molarului trei inferior sunt: A. tulburari vegetative reflexe secretorii B. ulceratii jugale sau linguale C. gingivostomatita odontiazica D. adamantinoame E. trismus (pag. 253)

S1229005. Eruptia precoce consta in: A. eruptia pe arcada inainte de termen a unor dinti cu morfologie incompleta B. eruptia pe arcada inainte de termen a unor dinti slab calcificati, ce cad repede C. aparitia pe arcada inainte de termen a unor dinti normali, bine dezvoltati D. erupţii ce apar in cadrul unor boli generale - rahitism E. eruptii ce apar in caz de foliculita expulsiva Cap-de-Pont (pag. 226)

S1329006. Eruptia prematura se defineste ca fiind aparitia pe arcadele dentare inainte de termen a:

525



Rezidentiat 2004

526

A. B. C. D. E.


unor dinti incomplet formati unor formatiuni epiteliale dur unor dinti normal conformati unei tumefieri de culoare albastruie nici unul dintre acestea (pag. 226)

S1329007. Incisivul central inferior erupe la: A. 8-9 ani B. 7-8 ani C. 6-7 ani D. 6 ani E. 10 ani (pag. 225)

S1329008. Perioada de eruptie a caninilor temporari este: A. 18-24 luni B. 6-12 luni C. 12-18 luni D. 24-30 luni E. 10-16 luni (pag. 225)

S1529009. Care este cea mai frecventa complicatie a eruptiei molarului 3 inferior: A. osteomielita; B. tromboflebita; C. pericoronarita; D. gingivostomatita odontiazica; E. uveita. (pag. 244)

S1529010. Ce tratament se recomanda in cazul ulceratiei mucoasei jugale provocata de eruptia molarului 3 superior: A. badijonaj local al ulceratiei; B. supravegherea clinica; C. odontectomia molarului 3; D. excizia ulceratiei; E. biopsia. (pag. 257)

S1529011. Elementul clinic care deosebeste hematomul de eruptie de chistul de eruptie este: A. culoarea; B. dimensiunea; C. fluctuenta; D. debutul; E. evolutia. (pag. 241)

S1529012. Factorii incriminati etiopatogenic in incidentele si accidentele eruptiei dintilor temporari sunt: A. malpozitiile dentare ; B. infectia;

526



Rezidentiat 2004

527


C. ritmul de eruptie; D. disostoza cleidocraniana; E. rahitismul. (pag. 237)

S1529013. Pruritul gingival ca incident local al eruptiei este dat de: A. edem; B. congestie; C. abces; D. ulceratie; E. polip. (pag. 238)

S1529014. Solutia D`Alibour in tratamentul pericoronaritei congestive la copii contine: A. cocaina; B. bicarbonat de Na; C. glicerina; D. vitamina A; E. zinc sulfat. (pag. 239)

S1629015. Chistul de eruptie A. este o tumefiere gingivala de culoare rosie B. e fluctuent la palpare C. creste rapid D. e dureros E. stimuleaza eruptia dintelui (pag. 241)

S1629016. Gingivostomatita eritematoasa pura a dintilor temporari A. este foarte fracventa B. apare in momentul eruptiei simultane a molarilor doi tamporari C. determina alterarea starii generale D. durerile sunt foarte accentuate E. foarte rar se vindeca spontan (pag. 240)

S1629017. Hematomul de eruptie A. e o tumefiere gingivala de culoare albastru-violacee B. e moale la palpare C. de etiologie neprecizata D. e foarte dureros E. e extins la o arcada (pag. 241)

S1629018. Pericoranarita cronica a dintilor permenenti: A. apare cand molarul 3 are o pozitie relativ favorabila eruptiei dar mocoasa supraiacenta este foarte groasa B. starea generala a paacientului este alterata C. adenopatia submandibulara este dureroasa D. trismusul este accentuat E. durerile sunt foarte accentuate (pag. 246)

527



Rezidentiat 2004

528


S1629019. Pericoronarita congestiva a dintilor temporarise caracterizeaza prin: A. gingie rosie, edematiata, dureroasa B. hiposalivatie C. lipsa adenopatiei submandibulare D. stare generala nemodificata E. suptul calmeaza durerea (pag. 238)

S1629020. Pericoronarita molarilor 3 superiori: A. e mai frecventa decat a molarilor inferiori B. durerea iradiaza retromolar C. trismusul este mai puternic decat la molarii inferiori D. tratamentul comporta dificultati deosebite E. examenul endobucal este mai usor de efectuat (pag. 256)

S2129021. Accidentele trofice ale erupţiei molarului de minte inferior sunt: A. Paralizii faciale tranzitorii B. Tulburări vegetative reflexe secretorii C. Algii faciale D. Gingivostomatita odontiazică E. Trismus (pag. 254)

S2129022. Cea mai frecventă complicaţie a erupţiei molarului de minte inferior este: A. Abcesul lojilor învecinate B. Tromboflebita C. Pericoronarita D. Gingivostomatita odontiazică E. Trismusul (pag. 244)

S2129023. Dintre complicaţiile septice la distanţă ale pericoronaritei molarului de minte inferior enumerăm: A. Flegmonul difuz al planşeului bucal B. Flegmonul difuz hemifacial C. Abcesele parafaringiene D. Abcesul lojii maseterine E. Tromboflebita sinusului cavernos (pag. 251)

S2129024. Infecţia cantonată în spaţiul dintre capuşonul mucos şi coroana dintelui în erupţie poate difuza în spaţiile anatomice învecinate, sub influenţa următorilor factori, cu excepţia: A. Lipsa instituirii unui tratament B. Instituirea tardivă a tratamentului C. Tratament necorespunzător D. Direcţia de erupţie a dintelui E. Reactivitatea slabă a organismului (pag. 250)

S2129025. Semnele clinice ale pericoronaritei supurate a molarului de minte inferior sunt următoarele, cu o excepţie:

528



Rezidentiat 2004

529

A. B. C. D. E.


hipoestezia n. alveolar inferior trismus disfagie edemul capuşonului mucos secreţie purulentă sub capuşon (pag. 245)

S2229026. Pericoronarita supurata a molarului trei se manifesta prin: A. scurgerea unei secretii sero-sanguinolente de sub capison B. usoara jena la masticatie si deglutitie C. stare generala cu subfebrilitati, indispozitie D. trismus incipient E. scurgerea unei picaturi de puroi de sub capison (pag. 245)

S2229027. Tratamentul local al pericoronaritei congestive din eruptia dintilor temoprari cuprinde: A. extractia dentara B. dezinfectia sacului folicular C. badijonari cu cocaina 1% D. antibioterapie E. vitaminoterapie (pag. 238, 239)

S2229028. Abcesulmigrator (buccinato-maxilar) este supuratia cea mai comuna provocata de pericoronarita supurata a molarului de minte inferior, in care: A. infectia difuzeaza pe fata interna a mandibulei B. infectia ajunge in loja sublinguala C. infectia difuzeaza spre posterior D. infectia difuzeaza intre fata externa a mandibulei si muschiul buccinator E. infectia difuzeaza intre fata externa a mandibulei si muschiul maseter (pag. 250)

S2229029. Tratamentul pericoronaritei supurate din eruptia dintilor temporari consta in: A. badijonarea mucoasei cu analgezice si antiseptice B. badijonarea gingiei cu xilina 2%, glicerina sulfamidata sau glicerina boraxata C. lavajul gingival dupa fiecare alimentatie D. tratament antibiotic E. incizie si drenaj (pag. 239)

S2229030. Tratamentul general al tericoronaritei congestive din eruptia dintilor temporar consta in: A. tratament antipiretic B. tratament antibiotic C. sedarea copilului D. incizie si drenaj E. dezinfectia sacului folicular (pag. 239)

S2329031. Soluţia de permanganat de potasiu la culoarea roz- trandafiriu are următoarea concentraţie: A. 1/20000 B. 2/10000 C. 1/10000

529



Rezidentiat 2004

530


D. 1/5000 E. 1/100000 (pag. 239)

S2329032. Tratamentul pericoronaritei supurate este: A. profilactic B. conservator C. chirurgical D. medicamentos E. general (pag. 239)

S2329033. În pericoronarita acută supurată incizia se face: A. în anvelopă B. la nivelul bombării maxime C. în baionetă D. angulară E. Pichler (pag. 239)

S2529034. Diagnosticul diferenţial al foliculitei expulsivă (Capdepont) se face cu : A. Gingivostomatita B. hematomul de erupţie C. Herpangina D. erupţia precoce E. aftoza bucală izolată. (pag. 240)

S2629035. Gingivita acută ulcero-necrotică este caracterizată prin: A. prurit gingival B. alterarea stării generale C. absenţa sângerării la palpare cu sonda D. consistenţa fermă a papilelor E. mobilitate dentară. (pag. 144)

S2629036. În gingivita de sarcină: A. se produce atrofia epiteliului gingival B. apar leziuni hiperkeratozice C. se produc eroziuni şi ulceraţii care pot sângera cu uşurinţă la periaj D. gingia este tumefiată, mărită de volum, netedă sau boselată E. apar vezicule şi bule care se sparg lăsând ulceraţii. (pag. 130)

S2629037. În lichenul plan apar următoarele manifestări gingivale: A. hiperplazie gingivală generalizată de tip polipoidal B. hiperplazie gingivală cu ulceraţii şi sângerări la cele mai mici atingeri C. atrofia epiteliului gingival, cu leziuni erozive D. ulceraţii acoperite de un depozit pseudomembranos cu culoare alb-gălbuie E. papile interdentare ce prezintă la vârf o ulceraţie crateriformă. (pag. 142)

530



Rezidentiat 2004

531


S2829038. Hematomul de eruptie se prezinta ca: A. tumefactie gingivala localizata de culoare albastru-violacee, dura la palpare, indolora B. tumefactie gingivala discreta in santul gingival, congestionata, edematiata, extrem de dureroasa C. tumefactie gingivala localizata de culoare rosie-violacee, depresibila la palpare, nedureroasa D. tumefactie gingivala bine conturata, rotunjita, de culoare albastrie-transparenta, fluctuenta la palpare E. tumefactie nedureroasa situata pe os intr-o depresiune cu pereti bine conturati (pag. 241)

S2929039. Manifestarile cutanate ale eruptiei dentare apar sub forma de: A. eruptii cutanate la nivelul trunchiului sub forma de macule; B. zona zoster; C. eruptia cutanata sub forma de papule; D. eruptii cutanate sub forma de vezicule herpatice; E. eriteme abdominale. (pag. 241)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1229040. Accidente locale ale eruptiei dintilor temporari sunt: A. epifora B. eruptia precoce C. pericoronarita congestiva D. gingivostomatita E. febra (pag. 238 - 239)

S1229041. Accidente regionale ale eruptiei dintilor temporari sunt: A. febra B. pericoronarita supurata C. varsaturile D. congestia conjunctivala E. rinoreea (pag. 241)

S1229042. Accidente regionale ale eruptiei dintilor temporari sunt: A. adenopatia submento-submandibulara B. congestia hemifetei de partea dintelui care erupe C. epifora D. rinoreea E. febra (pag. 226)

S1229043. Complicatiile eruptiei molarului de minte inferior sunt: A. inflamatorii B. mecanice C. trofice D. tumorale E. digestive (pag. 244)

S1229044. Complicatiile pericoronaritei supurate a molarului de minte inferior sunt:

531



Rezidentiat 2004

532

A. B. C. D. E.


fractura unghiului mandibulei trismusul abcesul migrator abcesul lojii sublinguale abcesul lojii submandibulare (pag. 250)

S1229045. Dupa decapisonare, pentru a impiedica formarea tesutului de granulatie se fac cauterizari cu: A. clorura de zinc 10 % B. clorura de zinc 30 % C. E.D.T.A D. acid tricloracetic in soluţie saturata E. acid citric 1 % (pag. 248)

S1229046. Factorii favorizanti in aparitia accidentelor de eruptie a molarului III inferior sunt: A. patrunderea infectiei in zona de eruptie a molarului B. mineralizarea completa a osului C. fibromucoasa spatiului retromolar este dispusa sub forma de"fata de masa" D. unghiul mandibulei este punct de crestere E. raportul apropiat cu molarul 2 (pag. 243)

S1229047. Pericoronarita congestiva a molarului trei inferior se manifesta prin: A. trismus intotdeauna prezent, in functie de gravitatea procesului inflamator B. edem si roseata accentuata a capisonului ce acopera molarul trei, amprenta antagonica. C. de sub capison se scurge o picatura de puroi D. starea generala poate da semne de alterare cu subfebrilitaţi si indispoziţie E. stare generala alterata, febra, insomnie, puls accelerat (pag. 245)

S1229048. Pericoronarita supurata a molarului trei se manifesta prin: A. usoara jena in masticatie si deglutitie B. trismus incipient de intensitate redusa C. scurgerea unei picaturi de puroi de sub capison D. scurgerea unei secreţii sero-sanghinolente de sub capison E. stare generala cu subfebrilitati, indispozitie (pag. 245)

S1329049. Accidentele nervoase cu tulburari motorii ale eruptiei molarului de minte inferior sunt: A. Contracturi ale musculaturii faciale B. Trismus C. Spasme D. Paralizii faciale E. Algii faciale (pag. 253)

S1329050. Bilantul clinic al complicatiilor septice apreciaza: A. Amploarea fenomenelor inflamatorii B. Gradul de eruptie al dintelui C. Pozitia coroanei fata de structurile dure osoase

532



Rezidentiat 2004

533


D. Poziţia coroanei raportata la parţile moi vecine E. Curba tarmica (pag. 246)

S1329051. Cauzele locale ale intarzierii de eruptie sunt A. obstacole gingivale B. obstacole tumorale C. obstacole dentare D. obstacole osoase E. boala Turaine (pag. 228)

S1329052. Complicatiile difuze ale partilor moi apar in: A. Depresie imunitara instalata B. Tratamentele antibiotice gresit conduse C. Incizii incorecte D. Extracţii in puseu acut E. in toate acestea (pag. 250)

S1329053. Decapisonarea molarului de minte inferior este indicata: A. Cand exista spatiu suficient de eruptie B. Cand dintele este erupt pana la ecuatorul coronar C. Cand dintele are o orientare verticala D. Cand fibromucoasa este dispusa orizontal E. Cand fibromucoasa este groasa dispusa vertical (pag. 247)

S1329054. Dupa Bordais difuzarea infectiei de la sacul pericoronar la os se poate face astfel: A. prin infiltratie bacteriana periostala B. prin difuzarea puroiului din sacul pericoronar C. de la sacul pericoronar la os D. pe cale hematogena E. pe cale limfatica (pag. 251)

S1329055. Factorii incriminati in etiopatogenia incidentelor si accidentelor eruptiei dentare la dintii temporari sunt: A. Terenul B. Infectia C. Tulburarile psihice ale mamei D. Erupţia ca fenomen in sine E. Alimentatia artificiala (pag. 236)

S1329056. Infectia dintre capusonul mucos si coroana dintelui in eruptie poate difuza in spatiile anatomice in urmatoarele imprejurari A. Lipsa instituirii unui trtamnet B. Instituirea tardiva a tratamentului C. Tratament necorespunzator D. Reactivitatea slaba a organismului E. Nici unul dintre acestea

533



Rezidentiat 2004

534


(pag. 250)

S1329057. Infectia sacului folicular se poate realiza pe 2 cai: A. endogena B. directa C. limfatica D. indirecta E. nici una dintre acestea (pag. 244)

S1329058. Limfonodulii sunt afectati in urmatoarele conditii: A. Persistenta pericoronaritei B. Decapisonarea inoportuna si necorespunzatoare C. Mentinerea traumatismlui ocluzal din partea antagonistului D. Traumatismului postoperator E. Afectiuni inflamatorii la distanta (pag. 251)

S1329059. Tulburarile legate de pozitia de eruptie a dintilor sunt: A. Malpozitii B. Incluzia dentara C. Anclavarea D. Transpoziţii E. Heteropatii (pag. 235)

S1329060. Tulburarile legate de varsta de eruptie a dintilor sunt: A. Eruptia prematura B. Eruptia precoce C. Eruptia intarziata D. Erupţia prelacteala E. Hipodontia (pag. 226)

S1429061. Accidentele si incidentele de eruptie la edentati: A. au ca origine incluziile dentare numai ale molarilor si caninilor; B. nu sunt insotite de simptomatologie subiectiva. C. au ca origine incluziile dentare ale molarilor, caninilor si premolarilor inferiori; D. sunt mai frecvente la maxilar; E. sunt posibile mai ales la nivelul mandibulei; (pag. 254)

S1429062. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la pericoronarita acuta congestiva la nivelul molarului trei inferior sunt adevarate: A. la inspectie se remarca congestie si edem local ale mucoasei situate distal de molarul 2 B. intotdeauna este insotita de trismus C. cand edemul este pronuntat se pot vedea amprentele ocluzale ale antagonistului pe suprafata mucoasei D. bolnavul acuza dureri vii in zona molarului de minte, cu caracter pulsatil E. starea generala a pacientului poate fi usor alterata, cu indispozitie, subfebrilitati, fatigabilitate (pag. 245)

S1429063. contraindicatiile decapisonarii la nivelul molarilor de minte inferiori: A. vizeaza cazurile in care recidivele infectiei sunt fecvente si din ce in ce mai grave;

534



Rezidentiat 2004

535


B. corespund situatiei cand fibromucoasa care acopera molarul in eruptie este subtire si dispusa orizontal pe suprafata ocluzala a acestuia, precum o fata de masa; C. corespund situatiei cand mucoasa cade vertical pe suprafata ocluzala a molarului 3, ca o cortina; D. la dinţii care dispun de un spaţiu suficient pentru incadrarea marginala intre molarul 2 si ramul ascendent al mandibulei; E. dintele sa fie erupt din structura osoasa cel putin pana la ecuatorul coronar. (pag. 247)

S1429064. Dintele Turner este: A. un dinte permanent care erupe precoce, cu modificari de volum, forma, structura si radacina neformata B. un dinte temporar care erupe precoce, cu modificari de volum, forma, structura si radacina neformata C. premolarul doi inferior cu eruptie precoce, cu modificari de volum, forma, structura si radacina neformata D. premolarul unu inferior cu erupţie precoce, cu modificari de volum, forma, structura si radacina neformata E. molarul unu inferior temporar cu eruptie precoce, cu modificari de volum, forma, structura si radacina neformata (pag. 226)

S1429065. Dintre semnele locale in pericoronarita congestiva la dintii temporari pot fi amintite: A. gingie rosie edematiata B. gingie dureroasa uneori sangeranda C. mucoasa gingivala este tumefiata, intinsa, lucioasa, de un rosu intens D. adenopatie submandibulara frecventa E. la palpare mucoasa gingivala este fluctuenta si foarte dureroasa (pag. 238-239)

S1429066. in cadrul accidentelor nervoase ale eruptiei molarului de minte inferior intalnim: A. trismus; B. spasme ale buzei; C. paralizii faciale tranzitorii sau paralizii oculare (midriaza unilaterala); D. nevrite; E. algii asociate cu tulburari vasomotorii reflexe. (pag. 253)

S1429067. in pericoronarita cronica de la nivelul molarilor de minte inferiori: A. simptomele sunt atenuate, cu persistenta unei jene locale; B. poate apare adenopatie submandibulara cu caracter de inflamatie cronica; C. prezinta dureri cu caracter pulsatil; D. este prezenta limfadenita subangulomandibulara; E. apare halena fetida. (pag. 246)

S1429068. Pericoronarita acuta supurata: A. poate urma unei pericoronarite congestive B. nu determina alterarea starii generale C. poate determina dificultati masticatorii si disfagie ceea ce semnifica extinderea procesului inflamator in tesuturile vecine D. poate fi insoţita de trismus, care evolueaza odata cu procesul inflamator local E. fenomenele inflamatorii se pot remite spontan chiar daca nu este asigurat drenajul puroiului (pag. 245)

S1429069. Tratamentul chirurgical al pericoronaritei acute congestive: A. poate fi conservativ B. poate fi radical, prin extractia dintelui

535



Rezidentiat 2004

536


C. prin decapisonare trebuie ca dintele sa fie erupt din structura osoasa cel putin pana la ecuatorul coronar D. decapisonarea poate fi indicata frecvent ca metoda de tratament chirurgical E. consta exclusiv in extractia dintelui (pag. 247)

S1429070. Tratamentul pericoronaritei acute congestive de la nivelul molarilor de minte inferiori: A. este numai chirurgical; B. poate fi local antiinflamator si antiinfectios; C. consta intotdeauna in decapisonare; D. prin decapisonare, se face numai atunci cand fibromucoasa care acopera molarul in erupţie este subţire si dispusa orizontal pe suprafaţa ocluzala a acestuia, precum o faţa de masa; E. consta in tratament medicamentos si chirurgical radical. (pag. 247-248)

S1529071. Complicatiile mecanice ale eruptiei molarului 3 inferior sunt: A. ulceratii linguale; B. trismus; C. carii ale molarului secund ; D. deplasari dentare; E. gingivostomatita. (pag. 253)

S1529072. Complicatiile septice la distanta ale pericoronaritei molarului 3 inferior sunt: A. abcesul migrator; B. tromboflebita sinusului cavernos; C. gangrena pulmonara; D. abcesul maseterin; E. flegmonul hemifacial. (pag. 251)

S1529073. Conditiile efectuarii decapusonarii sunt: A. dinte erupt din structura osoasa; B. capuson gros dispus ca o cortina; C. radacini dispuse in sensul curbei de compensatie; D. spatiul insuficient de eruptie; E. capuson subtire dispus ca o fata de masa. (pag. 247)

S1529074. Incidentele si accidentele eruptiei dintilor temporari la nivel regional sunt: A. eritroze jugale; B. eruptii cutanate; C. polakiurie; D. manifestari febrile; E. chistul de eruptie. (pag. 241)

S1529075. Particularitatile anatomice ale zonei de eruptie a molarului 3 superior: A. structura osoasa compacta; B. pozitia decliva a sacului pericoronar; C. raport strans cu canalul mandibular; D. raport strans cu sinusul maxilar; E. raport de vecinatate cu loja infratemporala.

536



Rezidentiat 2004

537


(pag. 255)

S1529076. Semnele clinice ale pericoronaritei congestive ale molarului 3 inferior sunt: A. febra peste 39 grade Celsius; B. mucoasa cu amprenta ocluzala a antagonistului; C. palparea cu sonda remarca suprafata ocluzala a molarului 3; D. durere pulsatila; E. trismus accentuat. (pag. 245)

S1529077. Semnele clinice ale pericoronaritei supurate a molarului 3 inferior sunt; A. trismus; B. edemul capisonului mucos; C. adenopatie cronica nedureroasa; D. secretie purulenta sub capuson; E. disfagie. (pag. 245)

S1529078. Tratamentul medicamentos al pericoronaritei congestive de molar 3 inferior cuprinde: A. antibioterapie in toate cazurile; B. incizia capusonului mucos; C. vaccinare nespecifica; D. vitaminoterapie A, B, C; E. badijonare cu solutii cauterizante. (pag. 247)

S1529079. Tulburarile motorii in cadrul accidentului de eruptie al molarului 3 inferior sunt: A. durere; B. hipoestezie; C. spasme; D. midriaza unilaterala; E. contracturi. (pag. 253)

S1629080. Accidentale mecanice ale eruptiei molarilor inferiori sunt: A. ulceratii jugale sau linguale B. carii ale molarilor 2 C. resorbtii radiculare ale molarilor 2 D. deplasari dentare E. tulburari vegetative reflexe secretorii (pag. 253)

S1629081. Complicatiile pericoronaritei dintilor permanenti apar in urmatoarele cazuri: A. lipsa unui tratament B. instituirea unui tratament inadecvat C. tratament necorespunzator D. dupa incizie si drenaj E. reactivitate buna a organismului (pag. 249)

S1629082. Coplicatiile septice ale eruptiei molarilor superiori sunt. A. abces de loja infratemporala

537



Rezidentiat 2004

538

B. C. D. E.


sinuzita maxilara celulitele si abcesul de val palatin abcesul submandibular abcesul laterofaringian (pag. 256)

S1629083. Diagnosticul diferential al gingivostomatitei din primoinfectia herpetica se face cu: A. herpangina, B. leucoplazia C. varicela D. impetigo E. lichenul plan (pag. 240)

S1629084. Foliculita expulsiva (Capdepont) A. este o infectie a nou-nascutului B. este o infectie a adolescentilor C. apare la nivelul gingiei mugurilor dentari temporali D. se datoreaza infectarii endogene a mugurilor dentari temporari E. se datoreaza infectarii exogene a mugurilor dentari (pag. 240)

S1629085. Gingivostomatita ulcero-necrotica-manifestari locale: A. depozite necrotice, fetide B. halena accentuata C. mobilitate dentara D. hipersalivatie E. lipsa sangerarilor gingivale (pag. 240)

S1629086. in patologia eruptiei dentare sunt incriminate urmatoarele boli: A. rahitismul B. febrele eruptive C. hepatitele D. avitaminozele E. sifilisul (pag. 238)

S1629087. Indicatiile decapisonarii molarului3 sunt: A. sa existe spatiu suficient de eruptie B. fibromucoasa ce acopera molarul sa fie in forma de fata de masa C. fibromucoasa ce acopera molarul sa fie in forma de cortina D. dintele sa fie erupt pana la ecuatorul coronar E. dintele sa fie inclus (pag. 247)

S1629088. Tulburari nervoase –motorii ale eruptiei molarilor 3 sunt: A. contracturi ale musculaturii faciale-ticuri B. trismus C. paralizii faciale tranzitorii D. tulburari de ocluzie E. nevralgii dentare

538



Rezidentiat 2004

539


(pag. 253)

S2129089. Accidentele mecanice ale erupţiei molarului trei inferior sunt: A. Ulceraţii jugale sau linguale B. Resorbţii radiculare ale molarului secund C. Tulburări de ocluzie D. Trismus E. Nevralgii dentare şi otice (pag. 253)

S2129090. Accidentele regionale ale erupţiei dinţilor temporari sunt: A. Sialoreea B. Rinoreea C. Febra D. Eritroza jugală E. Vărsăturile (pag. 241)

S2129091. Complicaţiile tumorale generate de erupţia molarului de minte inferior se referă la: A. Chisturi foliculare B. Gingivostomatita odontiazică C. Keratochisturi D. Adamantinoame E. Chisturi marginale (pag. 254)

S2129092. Dintre factorii incriminaţi etiopatogenic în incidentele şi accidentele erupţiei dentare fac parte: A. Vârsta copilului B. Terenul C. Modul de hrănire D. Erupţia ca fenomen în sine E. Infecţia (pag. 237)

S2129093. Foliculita expulsivă (Capdepont) se deosebeşte de erupţia precoce prin: A. Vârsta foarte mică a copilului B. Contextul patologic local sau general de apariţie a dintelui pe arcadă C. Aspectul radiologic de dinte neformat D. Mobilitatea precoce şi expulsia dintelui E. Nici o variantă nu este corectă (pag. 241)

S2129094. Printre accidentele locale ale erupţiei dinţilor temporari menţionăm: A. Hematomul de erupţie B. Chistul de erupţie C. Foliculita expulsivă (Capdepont) D. Xerostomia E. Durerile articulare (pag. 240-241)

S2129095. Printre complicaţiile septice ale pericoronaritei supurate a molarului de minte inferior se numără:

539



Rezidentiat 2004

540

A. B. C. D. E.


Ulceraţii jugale sau linguale Adamantinoame Trismus Abcesul migrator Abcesul lojii sublinguale (pag. 250)

S2229096. In cadrul eruptiei dintilor permanenti complicatiile sunt: A. frecvent generale B. practic numai locale si loco-regionale C. doar intimplator generale D. intotdeauna locale si loco-regionale insotite de complicatii generale E. niciodata generale (pag. 242)

S2229097. Accidentele de eruptie ale molarilor de minte inferiori se datoreaza: A. infectiilor specifice la unul din parinti B. conditiilor filogenetice C. conditiilor ontogenetice D. parodontopatiei in forma grava in antecedentele heredo-colaterale E. conditiilor anatomice (pag. 243)

S2229098. Factori favorizanti in aparitia accidentelor de eruptie ale molarului de minte inferior sunt: A. infectia sacului folicular prin deschidere in mediul septic bucal B. capisonul mucos C. pozitia molarului de minte in structura osoasa D. infectia sacului folicular pe cale hematogena E. raportul foarte apropiat cu molarul doi (pag. 243)

S2229099. Factori determinanti in aparitia accidentelor de eruptie a molarului de minte inferior sunt: A. pozitia intramaxilara a molarului de minte B. infectia sacului folicular prin deschidere in cavitatea bucala C. infectia sacului folicular pe cale vascular-sanguina, endogena, de la un focar din organism D. capisonul mucos E. raportul foarte apropiat cu molarul doi (pag. 244)

S2229100. Accidentele de eruptie ale molarului 3 inferior sunt: A. septtice B. nervoase C. digestive D. trofice E. mecanice (pag. 244)

S2229101. Accidentele provocate de eruptia molarului de minte inferior sunt: A. tumorale B. mecanice C. nervoase D. renale

540



Rezidentiat 2004

541


E. digestive (pag. 244)

S2229102. Tratamentul chirurgical de incizie si drenaj in accidentele de eruptie a dintilor temporari se aplica la: A. chistul de eruptie B. hematomul de eruptie C. pericoronarita supurata D. la nevoie, in pericoronarita congestiva E. gingivostomatita (pag. 239, 240, 241)

S2229103. In pericoronarita congestiva apar: A. alterarea usoara a starii generale B. febra pana la 38 - 39,5 °C C. puls accelerat D. dificultati importante in alimentatie E. indispozitie (pag. 245, 246)

S2229104. Pericoronarita cronica a molarului de minte determina in evolutie: A. flegmonul peramigdalian B. hiperplazia amigdaliana C. flegmonul planseului bucal D. gingivite cronice E. halena fetida (pag. 246)

S2229105. Aplicarea fara discernamant a decapisonarii molarului de minte inferior poate duce la: A. gingivita B. lezarea nervului lingual C. diseminarea infectiei in lojile vecine D. fractura coroanei molarului de minte E. necroze osoase (pag. 247)

S2229106. Decapisonarea molarului de minte inferior nu este indicata daca nu se indeplinesc urmatoarele: A. dintele sa fie erupt din structura osoasa cel putin pana la ecuatorul coronar B. orientarea dintelui sa fie verticala, cu radacini drepte sau usor recurbate distal C. spatiu suficient pentru incadrarea intre molarul doi si ramul ascendent al mandibulei D. infectii frecvente, recidivante pericoronare E. mucoasa dinspre obraz sau dinspre pilierul amigdalian cade vertical pe suprafata ocluzala a molarului (pag. 247)

S2229107. Tratamentul antibiotic local al pericoronaritei acute congestive a molarului de minte inferior: A. este recomandabil in toate cazurile B. se va face obligatoriu conform antibiogramei C. va fi extins cat timp este necesar, pana la remisia completa a fenomenelor inflamatorii D. nu este recomandabil, deoarece provoaca prin mutatii rezistenta germenilor sau selectia celor mai virulenti E. este susceptibil de a sensibiliza pacientii la antibiotice (pag. 247)

541



Rezidentiat 2004

542


S2229108. Contraindicatiile decapisonarii molarului de minte inferior se refera la: A. fibromucoasa care acopera molarul in eruptie este subtire si dispusa orizontal pe suprafata ocluzala B. mucoasa dinspre obraz sau dinspre pilierul amigdalian cade vertical pe suprafata ocluzala C. dinti situati oblic intramaxilar, neerupti pana la ecuatorul coronar D. dinti care dispun de spatiu suficient intre molarul doi si ramul ascendent al mandibulei E. dinti cu orientare verticala, fara obstacole mecanice, dentare, osoase, sau mucoase (pag. 247)

S2229109. Pozitia pacientului pentru interventia de decapisonare a molarului de minte inferior va fi: A. asezat in fotoliul dentar B. in decubit dorsal pe masa de operatie C. cu capul in flexie D. cu capul in usoara extensie E. cu gura intredeschisa (pag. 247)

S2229110. Postoperator, dupa decapisonarea molarului de minte inferior apar: A. trismus B. diaree C. disfagie D. edem E. dureri (pag. 248)

S2229111. Tratamentul postoperator dupa decapisonarea molarului de minte consta in: A. schimbarea mesei iodoformate la 2 - 3 zile B. cauterizarea granulatiei excesive cu azotat de argint sau clorura de zinc 30% C. tratament antibiotic in unele situatii D. tratament antiseptic local si antialgic E. tratament antiemetic (pag. 248)

S2229112. Tratamentul pericoronaritei supurate a molarului de minte inferior este: A. exclusiv medicamentos B. chirurgical conservativ C. incizia si drenajul sacului folicular urmat de decapisonare D. chirurgical radical daca dintele nu se preteaza unui tratament conservativ E. numai simptomatic (pag. 249)

S2229113. Pericoronarita molarului de minte inferior poate determina complicatii septice localizate ale partilor moi cum ar fi: A. abcesul lojii submandibulare B. abcesul parafaringian C. abcesul lojii maseterine D. abcesul limbii E. abcesul buccinato-maxilar (pag. 250)

S2229114. Pericoronaritele molarului de minte mandibular pot determina complicatii septice difuze ale partilor moi: A. la organisme cu o buna reactivitate generala, cu o buna imunitate

542



Rezidentiat 2004

543

B. C. D. E.


la pacienti tarati, imunodeprimati dupa tratamente antibiotice gresit conduse, ce selecteaza flora bacteriana specifica acestor supuratii sub forma de flegmon difuz hemifacial sau de planseu bucal sub forma de abces migrator, buccinato-maxilar (pag. 250)

S2229115. Complicatiile septice ale pericoronaritei molarului de minte inferior cuprind: A. complicatiile digestive B. complicatiile ganglionare C. complicatiile osoase D. complicatiile pulmonare E. complicatiile motorii (pag. 250, 251, 252)

S2229116. Complicatiile septice la distanta ale pericoronaritelor molarilor de minte inferiori sunt: A. tromboflebita sinusului cavernos B. abcesul lojii submandibulare C. endocardita D. uveita E. nefrita (pag. 251, 252)

S2229117. Complicatiile mecanice ale eruptiei molarului de minte inferior sunt: A. tulburari motorii B. carii ale molarului doi C. reumatismul articular acut D. deplasari dentare E. tulburari de ocluzie (pag. 253, 254)

S2229118. In evolutia sa, gingivostomatita odontiazica a molarului de minte se poate localiza: A. la nivelul palarului dur B. la nivelul comisurii bucale de partea respectiva C. in jurul dintelui cauzal D. prin extensie spre valul palatin E. prin extensie spre amigdala de partea respectiva (pag. 254)

S2229119. Pericoronarita concestiva a molarului trei inferior se manifesta prin: A. trismus, intotdeauna prezent, in functie de gravitatea procesului inflamator B. congestie si edem local distal de molarul doi C. de sub capison se scurge o picatura de puroi D. starea generala poate da semne de alterare cu subfebrilitati si indispozitie E. stare generala alterata, febra, puls accelerat (pag. 245)

S2229120. Granulatia excesiva ce poate aparea dupa decapisonarea molarului trei inferior se poate cauteriza cu: A. solutie E D T A B. solutie saturata de acid tricloracetic C. solutie clorura de zinc 30% D. solutie acid citric 1%

543



Rezidentiat 2004

544


E. solutie azotat de argint (pag. 248)

S2229121. complicatii ale pericoronaritei supurate a molarului trei inferior sunt: A. trismusul B. fractura unghiului mandibulei C. abcesul lojii submandibulare D. abcesul lojii sublinguale E. abcesul migrator (pag. 250)

S2229122. Tulburarile motorii ce apar in cazul accidentelor nervoase ale eruptiei molarului trei inferior sunt: A. trismus B. algii faciale C. spasme ale buzei D. tulburari de ocluzie E. tromboflebita sinusului cavernos (pag. 253)

S2229123. tulburari senzitive ce apar in cadrul accidentelor nervoase ale eruptiei molarului trei inferior sunt: A. trismusul B. algiile faciale C. paralizii faciale tranzitorii D. sinalgii dentodentare E. tulburari de ocluzie (pag. 253)

S2229124. Factorii etiopatogenetici incriminati in incidentele si accidentele eruptiei dentare sunt: A. tratamentul antibiotic de scurta durata B. infectia C. gradul de dezvoltare intelectuala D. terenul E. eruptia ca fenomen in sine (pag. 237)

S2229125. Substratul structural al sugarului in etioopatogenia incidentelor si accidentelor de eruptie tine de: A. bagajul genetic B. etapa de varsta C. particularitatea hiperreflexogena a sistemului nervos incomplet mielinizat D. hepatita in antecedentele unuia dintre parinti E. parodontopatia in antecedentele patologice ale parintilor (pag. 236, 237)

S2229126. Incidentele si accidentele eruptiei dentare reprezinta modul de reactie al terenului la urmatorii factori: A. eruptia in sine ca fenomen biologic B. infectia ca factor extrinsec C. influentele vietii intrauterine D. intoxicatiile exogene sau endogene ale mamei in perioada sarcinii E. sifilisul in perioada sarcinii

544



Rezidentiat 2004

545


(pag. 237)

S2229127. In etiopatogenia incidentelor si accidentelor eruptiei dentare la copil, peste instabilitatea structurala si functionala se suprapun boli ale copilariei cum ar fi: A. rahitismul B. infectiile specifice C. febrele eruptive D. dispepsiile E. avitaminozele (pag. 237)

S2229128. Eruptia dentara influenteaza simptomatologia incidentelor si accidentelor de eruptie: A. in etapa "endoosoasa" a eruptiei dentare B. in etapa "submucoasa" a eruptiei dentare C. in etapa "de eruptie propriu-zisa" D. cand dintele pune in tensiune mucoasa gingivala E. prin iritatia locala receptata de trigemen si transmisa reflex nucleilor bulbari, determinand raspunsuri vegetative (pag. 237)

S2229129. Pruritul gingival in timpul eruptiei dintilor temporari se manifesta prin: A. alterarea starii generale B. agitatie C. insomnii D. scaderea apetitului E. febra (pag. 238)

S2229130. Tratamentul profilactic al pruritului gingival din cadrul eruptiei dintilor temporari consta in A. infiltratii locale anestezice B. tratament antibiotic local si general C. aplicarea de solutii astringente D. igiena bucala a copilului E. impiedicarea de a-si introduce in gura obiecte nesterile si contondente (pag. 238)

S2229131. Tulburarile perieruptive la copii sunt date de: A. iritatia nervoasa B. infectia pericoronara C. fibromucoasa subtire D. fibromucoasa aderenta E. terenul copilului (pag. 237)

S2229132. Semnele in pericoronarita congestiva ce apare la eruptia molarilor temporari sunt: A. febra B. insomnia C. adenopatia submandibulara D. poliuria E. polifagia (pag. 238)

S2229133. Evolutia spontana a pericoronaritei supurate din eruptia dintilor temporari este:

545



Rezidentiat 2004

546

A. B. C. D. E.


regresia fenomenelor inflamatorii si ramanerea dintelui in incluzie expulsia dintelui formarea unei colectii purulente pericoronare in unele cazuri drenajul spontan al colectiei pericoronare dintele isi continua eruptia dupa drenajul copectiei pericoronare (pag. 239)

S2229134. Diagnosticul diferential al gingivostomatitei din primoinfectia herpetica se face cu: A. herpangina B. impetigo C. pemfigus D. aftoza bucala izolata E. varicela (pag. 240)

S2229135. Accidentele locale ale eruptiei dintilor temporari sunt: A. febra B. pericoronarita congestiva C. gingivostomatita D. epifora E. chistul de eruptie (pag. 240, 241)

S2229136. Chistul de eruptie: A. are o culoare albastru-violacee B. are o culoare albastrie - transparenta C. are consistenta dura la palpare D. este fluctuent la palpare E. este o tumefactie gingivala bine conturata, rotunjita (pag. 241)

S2229137. Incidentele si accidentele regionale ale eruptiei dintilor temporari sunt: A. gingivostomatitele B. manifestarile cutanate C. limfadenitele D. manifestarile secretorii E. pericoronaritele (pag. 241)

S2229138. Manifestarile secretorii ale incidentelor si accidentelor regionale ale eruptiei dintilor temporari sunt: A. sialoree B. hidroree nazala C. diaree D. hipersecretie conjunctivala si fotofobie E. hipersecretie lacrimala unilaterala sau bilaterala (pag. 241)

S2229139. Incidentele si accidentele generale ale eruptiei dintilor temporari sunt: A. hipersecretia nazala B. limfadenitele unilaterale sau bilaterale C. greata, voma, diaree

546



Rezidentiat 2004

547


D. insomnie, agitatie nervoasa E. traheita, uneori bronsita cu tuse seaca, iritativa (pag. 242)

S2229140. Incidentele si accidentele generale ale eruptiei dintilor temporari cuprind: A. hipersecretia conjunctivala si fotofobia B. poliurie si polakiurie C. eriteme fesiere D. cresterea peristaltismului interstinal E. anorexie, greata (pag. 241, 242)

S2329141. Decapişonare este indicată la dinţii care îndeplinesc următoarele condiţii: A. Spaţiu suficient pentru încadrarea marginală B. Dintele să fie erupt din structura osoasă cel puţin până la ecuatorul coronar C. Să prezinte o orientare verticală v D. Fibromucoasa subţire şi dispusă orizontal E. Rădăcini curbate în sens opus curbei de compensaţie (pag. 247)

S2329142. Infecţia cantonată în spaţiul dintre capişonul mucos şi coroana dintelui în erupţie poate fuza în spaţiile anatomice, în următoarele împrejurări: A. Lipsa instituirii unui tratament B. Instituirea tardivă a tratamentului C. Tratament necorespunzător D. Reactivitate slabă a organismului E. Instituirea tratamentului medicamentos (pag. 250)

S2329143. Accidentele mecanice determinate de incluzia molarilor de minte ce se pot observa la nivelul mucoasei obrazului, limbii sau la nivelul întregii arcade dentare sunt: A. Ulceraţii jugale sau linguale B. Carii ale molarului 2 C. Rezorbţii radiculare ale molarului secund D. Deplasării E. Tulburări de ocluzie (pag. 253)

S2329144. Substratul structural al sugarului ţine de A. Etapa de vîrstă B. De bagajul genetic C. De zestrea maternă D. De igiena orală E. De alimentaţia naturală (pag. 236)

S2329145. Incidentele şi accidentele erupţiei dentare depind de: A. Teren B. Erupţia ca fenomen în sine C. Infecţia D. Alimentaţie E. Modul de viaţă al mamei

547



Rezidentiat 2004

548


(pag. 237)

S2329146. Examenul local în pruritul gingival evidenţiază o mucoasă: A. Tumefiată B. Congestionată C. Hiperemică D. Ulcerată E. Dureroasă (pag. 238)

S2329147. Soluţia de anestezină – rezorcină are următoarea formulă: A. Anestezină aa 2g B. Rezorcină C. Alcool 12g D. Glicerină 300g E. Nistatin 0,20g (pag. 238)

S2329148. Soluţia D’Alibour are următoarea formulă: A. Cupru sulfat 1g B. Zinc sulfat 4g C. Soluţie rivanol2% 20g D. Spirt camforat 10g E. Apă distilată 1000g (pag. 239)

S2329149. Pentru tratarea pericoronaritelor congestive Burlibaşa şi colaboratorii recomandă: A. glicerină sulfamidată 10% B. colutorii de antibiotice C. lidocaină D. nistatin E. metronidazol (pag. 239)

S2329150. În pericoronarita supurată, la inspecţie se constată o mucoasă: A. tumefiată B. întinsă C. lucioasă D. sensibilă E. fluctuentă (pag. 239)

S2329151. Gingivostomatita poate fi: A. Eritematoasă pură B. Eritematoaftoidă C. Ulceronecrotică D. Odontiazică E. Eruptivă (pag. 239)

S2329152. Gingivostomatita ulcero- necrotică, survine pe un teren predispus: A. Diabet necontrolat

548



Rezidentiat 2004

549

B. C. D. E.


Carenţe alimentare grave Hemopatii Hemofilii Lupus eritematos (pag. 239)

S2329153. Manifestările cutanate apar sub forma: A. Eritrozei jugale B. Erupţiei cutanate C. Limfadenitelor D. Supuraţiilor loco-regionale E. Foliculitelor (pag. 241)

S2329154. Accidentele de erupţie a molarilor de minte inferiori se datorează: A. Condiţiilor filogenetice B. Condiţiilor ontogenetice C. Condiţiilor anatomice D. Condiţiilor patogene E. Condiţiilor morfologice (pag. 243)

S2329155. Condiţiile anatomice sunt reprezentate de: A. Insuficienţa de spaţiu retromolar B. Independenţa genetică între dimensiunile maxilarelor şi cele ale dinţilor C. Ţesuturile osos şi gingival ale crestei alveolare structurate, dense, rezistente D. Sistemul imunologic E. Maturizarea organismului (pag. 243)

S2329156. Infecţia sacului folicular se poate realiza prin următoarele căi: A. Limfatică B. Endogenă C. Retrogradă D. Directă E. Indirectă (pag. 244)

S2329157. În pericoronarita acută congestivă la inspecţie se constată: A. Edem local B. Congestie C. Amprentele ocluzale ale antagoniştilor D. Secreţie serosanghinolentă E. Suprafaţa dură a molarului inclus (pag. 245)

S2529158. Complicaţiile pericoronaritei pot apare în următoarele împrejurări: A. tratament necorespunzător B. lipsa instituirii unui tratament C. vârsta înaintată D. reactivitatea scăzută a organismului E. prezenţa edemului local.

549



Rezidentiat 2004

550


(pag. 250)

S2629159. Sângerarea în gingivita cronică poate fi: A. spontană B. provocată de atingere şi presiunea exercitată de alimente în cursul masticaţiei C. provocată de explorarea cu sonda D. provocată de periajul dentar E. provocată de succiunea voluntară sau involuntară a papilelor gingivale şi a marginii gingivale libere. (pag. 127)

S2629160. Gingivita la pubertate se caracterizează prin următoarea simptomatologie: A. inflamaţie gingivală cu o culoare roşie violacee B. tumefacţie prin edem cu caracter ireversibil C. sângerare la masticaţie, periaj, atingere cu sonda D. hiperplazie gingivală, în special vestibulară, cu aspect bulbos al papilei interdentare E. ulceraţii frecvente. (pag. 128-129)

S2629161. Gingia poate prezenta în cursul diabetului: A. hiperplazie gingivală generalizată, de tip polipoidal B. atrofia epiteliului gingival, cu leziuni erozive C. ulceraţii acoperite cu un depozit pseudomembranos de culoare alb-gălbuie D. sângerări uşoare la atingere E. frecvent pungi false. (pag. 132)

S2629162. În gingivita acută ulcero-necrotică simptomatologia subiectivă cuprinde: A. senzaţie de uscăciune şi arsură la nivelul mucoasei gingivale B. senzaţie de gust metalic şi alterat C. halenă fetidă D. dureri spontane iradiante în oasele maxilare E. accentuarea durerii la contactul cu alimente fierbinţi, condimente. (pag. 145)

S2629163. În boala Behcet se întâlnesc: A. afte bucale şi genitale B. leziuni oculare conjunctivale, iridocidită C. induraţia pielii, sclerodermie D. leziuni vasculare: tromboflebite E. leziuni articulare: artrite. (pag. 143)

S2629164. Gingia poate prezenta în cursul diabetului: A. sângerări uşoare la atingere B. consistenţă fermă a papilelor C. frecvent pungi false D. uşoară mobilitate patologică prin edem inflamator E. leziuni hiperkeratozice. (pag. 132)

S2629165. Modificările histopatologice din gingivita hiperplazică în hipovitaminoza C sunt: A. scăderea permeabilităţii capilare

550



Rezidentiat 2004

551

B. C. D. E.


hemoragie prin meiopragie capilară stază vasculară în corionul gingival degenerescenţa fibrelor de colagen din corionul gingival edem. (pag. 133)

S2829166. Incidentele locale ale eruptiei dentare cuprind: A. pruritul gingival B. pericoronarita congestive C. eruptia cutanata D. gingivostomatita E. chistul de eruptie (pag. 238)

S2829167. Gingivostomatita prezinta urmatoarele forme clinice: A. eritematoasa B. eritematoaftoasa C. eritemato-pultacee D. ulcero-necrotica E. atrofico-distrofica (pag. 240)

S2829168. Diagnosticul diferential in gigivostomatita se face cu: A. herpangina B. varicela C. impetigo D. aftoza bucala E. tumorile odontogene (pag. 240)

S2829169. Ca incidente generale in eruptia dentara se intalnesc: A. manifestari febrile B. tulburari digestive C. tulburari nervoase D. eriteme fesiere E. tulburari hepatice (pag. 241)

S2829170. Accidentele provocate de eruptia molarului 3 inferior pot fi sistematizate in: A. accidente septice B. accidente nervoase C. accidente digestive D. accidente mecanice E. accidente tumorale (pag. 242)

S2829171. Semnele obiective in pericoronarita congestiva sunt: A. congestie si edem local al mucoasei B. pe mucoasa se vad amprentele dintilor antagonisti C. solutie de continuitate la nivelul capisonului mucos D. secretie sanghinolenta redusa E. limfonoduli mariti de volum, sensibili, mobili

551



Rezidentiat 2004

552


(pag. 245)

S2829172. Tratamentul chirurgical al pericoronaritei supurate consta in: A. drenarea sacului pericoronar B. decapisonarea C. badijonarea cu nitrat de argint 10% D. cauterizarea cu acid tricloracetic E. extractia dintelui cauzal (pag. 248)

S2829173. Complicatiile septice localizate ale pericoronaritei sunt: A. abcesul migrator B. abcesul lojii sublinguale C. flegmonul planseului bucal D. abcesul lojii submandibulare E. abcesul parafaringian (pag. 250)

S2929174. Accidentele si complicatiile locale ale eruptiei dintilor temporari sunt: A. gingivostomatita; B. pericoronarita congestiva; C. congestie conjunctivala; D. anorexia, varsaturi; E. pruritul gingival. (pag. 238, 239, 240)

S2929175. Pericoronarita congestiva a dintilor temporari, se caracterizeaza prin: A. gingia este rosie, edematiata; B. gingia este dureroasa; C. salivatia reflexa abundenta; D. agitatia; E. senzatia de tensiune locala scade cand zona in cauza este compresata. (pag. 238)

S2929176. Accidente generale ale eruptiei dintilor temporali pot fi: A. tulburari nervoase; B. tulburari digestive; C. tulburari respiratorii; D. tulburari urinare; E. hematom de eruptie. (pag. 221)

S2929177. Accidentele regionale ale eruptiei dintilor temporari sunt: A. incluzia dentara; B. eruptia tardiva; C. sialoree, hidroree nazala; D. fotofobie; E. chistul de eruptie. (pag. 241)

552



Rezidentiat 2004

553


Tema nr. 30 Leziuni traumatice ale părţilor moi oro-faciale BIBLIOGRAFIE: 2. C. Burlibaşa - Chirurgie orală şi maxilo-facială, Ed.medicală, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1230001. Dupa cate zile dispare echimoza: A. 7 – 8 zile B. 4 – 5 zile C. 10 – 12 zile D. 2 saptamani E. 1 luna (pag. 498)

S1230002. Perioada optima in tratamentul definitiv al plagilor oro-faciale este considerata perioada intre: A. 24 – 72 h B. 12 – 24 h C. 3 – 5 zile D. 20 zile E. pana in 3 ore (pag. 512)

S1230003. Socul sever este asociat cu pierderi sangvine de: A. 15 – 30 % B. 30 – 40 % C. mai mult de 40 % D. in jur de 15 % E. 20 % (pag. 522)

S1330004. Care este limita maxima de timp de la producerea unei plagi faciale pentru a efectua o sutura primara precoce A. 1-18 ore B. 12-24 ore C. 24-36 ore D. peste 36 ore E. este posibil in oricare din aceste intervale datorita specificitatii plagilor faciale (pag. 520)

S1330005. Transportul ranitului cu tulburari de asfixie se face in A. Decubit dorsal B. in pozitie sezanda C. Decubit lateral D. Decubit ventral E. Nu are importanta pozitia (pag. 511)

553



Rezidentiat 2004

554


S1430006. Hematomul circumscris mai este cunoscut sub numele de: A. Hematom difuz B. Hematom inchistat C. Hematom pulsatil D. Serom E. Contuzie (pag. 498)

S1430007. Camera de explozie intratisulara a plagilor prin glont poate intrece diametrul proiectilului de pina la: A. 2 ori B. 10 ori C. 5 ori D. 27 ori E. 13 ori (pag. 507)

S1430008. Compresiunea arterei faciale se realizeaza: A. Pe ramul ascendent al mandibulei B. Pe fata externa a mandibulei C. Pe arcada zigomatica D. Pe scuama temporalului E. Pe planul traheal (pag. 513)

S1430009. Seromul este: A. O acumulare de singe in tesuturi B. Un revarsat limfatic traumatic cu aspect seros, viscos, galbui C. Un revarsat sanguin localizat in stricta vecinatate a unei artere D. O pata congestiva a pielii E. O contuzie musculara (pag. 499)

S1530010. Care este"perioada de aur"dupa Petersen in tratamentul plagilor OMF: A. 1-2 zile; B. 2-3 zile; C. pana la 6 ore; D. 12-24 ore; E. 3-5 zile. (pag. 519)

S1530011. Care este semnul caracteristic intr-un hematom al partilor moi: A. deformarea; B. crepitatia sangvina; C. crepitatia gazoasa; D. durerea; E. echimoza. (pag. 499)

S1530012. Ce este caracteristic escoriatiei: A. sangerarea; B. durerea;

554



Rezidentiat 2004

555


C. tatuajul traumatic; D. edemul; E. echimoza. (pag. 501)

S1530013. Cum se indeparteaza tatuajul traumatic intr-o escoriatie: A. prin badijonaj cu alcool iodat; B. prin excizie profilactica; C. prin dermabraziune; D. prin incizie si drenaj; E. prin acoperirea cu lambouri. (pag. 502)

S1530014. In ce consta tratamentul imediat (precoce) al unei plagi parotideo-maseterine intr-un cabinet stomatologic: A. sutura intradermica; B. plastia cu lambouri de vecinatate; C. sutura de pozitie; D. sutura secundara; E. sutura nervului facial sectionat. (pag. 518)

S1530015. Semnul lezional primar intr-o plaga OMF este: A. solutia de continuitate; B. sangerarea; C. durerea; D. mobilitatea anormala osoasa; E. pareza. (pag. 504)

S1630016. Cicatricea cheloida: A. se datoreste proliferarii excesive a tesutului conjuctiv B. se datoreste prpliferarii excesive a tesutului epitelial C. se datoreste proliferarii excesive a tesutului muscular D. nu recidiveaza dupa extirpare E. are tendinta de micsorare in suprafata cu timpul (pag. 525)

S1630017. Escoriatia A. consta dintr-o leziune de continuitate interesand numai epidermul B. consta dintr-o leziune de continuitate interesand epidermul si dermul C. consta dintr-o leziune de continuitate interesand epidermul, dermul si hipodermul D. este nedureroasa E. sangerarea este majora (pag. 501)

S1630018. Hemoragia secundara in plagile OMF apare: A. la cateva zile de la traumatism B. la cateve minute C. dupa cateva ore D. dupa o luna E. dupa 2 saptamani

555



Rezidentiat 2004

556


(pag. 524)

S1630019. Leziunile traumatice ale partilor moi OMFapar mai frecvent: A. intre 20-40 ani B. la copii C. la batrani D. la nivelul molarilor E. la femei (pag. 497)

S1630020. Pentru restabilirea permeabilitatii la pacientii cu asfixie mecanica pozitia bolnavului va fi: A. in decubit lateral cu capul ridicat B. in decubit lateral cu capul in pozitie decliva C. pe spate D. pe burta E. in pozitie semisezanda (pag. 511)

S2130021. Hematomul circumscris se mai numeşte: A. Hematom pulsatil B. Hematom difuz C. Hematom închistat D. Hematom “în ciorchine” E. Serom (pag. 498-499)

S2130022. Hemoragiile de gradul IV reprezintă: A. Pierderi de circa 15% din masa sanguină B. Pierderi de circa 15-30% din masa sanguină C. Pierderi de circa 30-40% din masa sanguină D. Pierderi ce depăşesc 40% din masa sanguină E. Pierderi peste 60% din masa sanguină (pag. 509)

S2130023. Leziunile traumatice ale părţilor OMF apar mai frecvent: A. La nivelul piramidei nazale B. La femei C. Între 20-40 de ani D. La copii E. Nici o variantă nu este corectă (pag. 497)

S2130024. Prelucrarea chirurgicală a plăgii post-traumatice implică mai mulţi timpi operatori, cu excepţia: A. Administrarea de analgezice şi tranchilizante B. Curăţirea mecanică a plăgii C. Hemostaza D. Explorarea instrumentală sau manuală a zonelor profunde ale plăgii E. Debridarea marginilor plăgii (pag. 519-520)

S2130025. Sutura secundară tardivă se realizează: A. După 3-5 zile de la accident

556



Rezidentiat 2004

557

B. C. D. E.


După 10-12 zile de la accident După 15-20 zile de la accident După 20-30 zile de la accident Nici o variantă nu este corectă (pag. 522)

S2230026. Echimoza palpebrala in monoclu sau conjuctivala reprezinta un semn pentru: A. fracturile de masiv facial localizare superioara B. fracturile subcondiliene de mandibula C. fracturile complexului orbito-malar D. fracturile de etaj anterior al bazei craniului E. fracturile de unghi mandibular (pag. 498)

S2230027. Plagile oarbe sunt plagile: A. cu un orificiu de intrare si unul de iesire B. cu fragmente de piele sau musculo cutanate atasate la tesuturi printr-un pedicul C. cu marginile strivite, neregulate, dezlipite de os D. cu orificiul de intrare si un traiect profund cu risc mare de infectie E. cu margini nete, regulate, liniare, cu unghiuri scutite la capete (pag. 505)

S2230028. Sutura secundara tardiva se realizeaza: A. dupa 10-12 zile de la accident B. dupa 20-30 zile de la accident C. nu se realizeaza D. dupa 3-5 zile de la accident E. imediat dupa accident (pag. 522)

S2230029. Printre complicatiile tardive ale plagilor enumeram: A. cicatricile vicioase B. socul hemoragic C. socul traumatic D. insuficienta respiratorie acuta E. limforeticuloza benigna de inoculare (boala ghearelor de pisica Debre) (pag. 524-525)

S2230030. Printre complicatiile locale secundare ale plagilor enumeram: A. pierderile de substanta B. orostoma C. infectia plagii D. constrictia de mandibula E. deteriorarea campului protetic (pag. 524)

S2230031. Sutura secundara precoce timpurie se realizeaza: A. la 10-12 zile de la accident B. nu se realizeaza C. la 20-30 zile de la accident D. la 3-5 zile de la accident E. imediat dupa accident

557



Rezidentiat 2004

558


(pag. 522)

S2230032. Asfixia mecanica acuta se caracterizeaza clinic prin: A. dispnee inspiratorie progresiva B. tahicardie C. oligurie D. anxietate E. transpiratii calde (pag. 509)

S2230033. Hematomul este: A. o pata congestiva a pielii sau mucoasei produse prin ruperea vaselor capilare B. un revarsat limfatic traumatic cu aspect seros, vascos, galbui produs prin forfecarea tesuturilor C. o contuzie musculara minima cu reducerea sau suprimarea temporara a fortei de contractie a musculaturii D. tasarea sau ruperea totala sau partiala a fibrelor musculare E. o acumulare de sange extravazat prin ruperea unor vase profunde si de calibru mai mare (pag. 498)

S2230034. Stupoarea musculara este: A. cicatrice musculara minima cu reducerea sau suprimarea temporala a fortei de contractie a musculaturii B. o tasare sau ruptura totala sau partiala a fibrelor musculare C. o pata congestiva a pielii sau mucoasei prin ruperea vaselor capilare si extravazarea serului D. o acumulare de sange extravazat ca rezultat al ruperii unor vase profunde de calibru mare E. un revarsat limfatic traumatic cu aspect seros, vascos, galbui, ca rezultat al unui traumatism tangential (pag. 500)

S2230035. Hemoragiile de gradul IV din cadrul leziunilor traumatice de parti moi orofaciale se caracterizeaza prin: A. Pierderi sanguine de 10-15% din masa sanguina B. Pierderi sanguine de 15-20% din masa sanguina C. Pierderi sanguine de 25-30% din masa sanguina D. Pierderi sanguine de 35-40% din masa sanguina E. Pierderi sanguine de peste 40% din masa sanguina (pag. 509)

S2230036. Sutura primara intirziata a plagilor se realizeaza: A. nu se realizeaza B. dupa10-12 zile de la accident C. dupa 20-30 zile de la accident D. dupa 3-5 zile de la accident E. imediat dupa accident (pag. 522)

S2230037. Zdrobirea musculara este: A. o leziune elementara manifestata printr-o pata congestiva a pielii sau mucoasei, consecutiva extravazarii sangelui in spatiile intracelulare B. expresia unei tasari sau rupturi totale sau partiale a filetelor musculare cuprinse intre planul osos si corpul contondent C. o contuzie musculara minima manifestata prin reducerea sau suprimarea temporara a fortei de contractie a muschiului D. o acumulare de sange extravazat ca rezultat al actiunii unui traumatism care a provocat ruperea unor vase profunde, de calibru mai mare E. un revarsat limfatic, traumatic cu aspect seros galbui, vascos produs printr-o forfecare a tesuturilor

558



Rezidentiat 2004

559


(pag. 500)

S2230038. Echimoza sau vanataia este: A. o acumulare de sange extravazat ca rezultat al actiunii unui traumatism care a provocat ruperea unor vase profunde, de calibru mai mare B. un revarsat limfatic, traumatic cu aspect seros galbui, vascos produs printr-o forfecare a tesuturilor C. o contuzie musculara minima manifestata prin reducerea sau suprimarea temporara a fortei de contractie a muschiului D. o leziune elementara manifestata printr-o pata congestiva a pielii sau mucoasei, consecutiva extravazarii sangelui in spatiile intracelulare E. expresia unei tasari sau rupturi totale sau partiale a filetelor musculare cuprinse intre planul osos si corpul contondent (pag. 498)

S2230039. Escoriatia sau zgarietura, jupuitura este: A. o intrerupere a continuitatii tesuturilor cu sau fara perderea de substanta determinata de o cauza externa B. o leziune primara elementara cutanata sau mucozala constand dintr-o solutie de continuitate superficiala interesand numai epidermul pana la derm cu denudarea corionului C. o leziune elementara manifestata printr-o pata congestiva a pielii sau mucoasei, consecutiva extravazarii sangelui in spatiile intracelulare D. o acumulare de sange extravazat ca rezultat al actiunii unui traumatism care a provocat ruperea unor vase profunde, de calibru mai mare E. o contuzie musculara minima manifestata prin reducerea sau suprimarea temporara a fortei de contractie a muschiului (pag. 501)

S2230040. Plagile sau ranile sunt: A. o leziune primara elementara cutanata sau mucozala constand dintr-o solutie de continuitate superficiala interesand numai epidermul pana la derm cu denudarea corionului B. expresia unei tasari sau rupturi totale sau partiale a filetelor musculare cuprinse intre planul osos si corpul contondent C. o intrerupere a continuitatii tesuturilor cu sau fara pierderea de substanta determinata de o cauza externa D. o leziune elementara manifestata printr-o pata congestiva a pielii sau mucoasei, consecutiva extravazarii sangelui in spatiile intracelulare E. o contuzie musculara minima manifestata prin reducerea sau suprimarea temporara a fortei de contractie a muschiului (pag. 502)

S2230041. Plagile pediculate "in balama" reprezinta: A. o solutie de continuitate cu margini nete liniare regulate apropiate sau indepartate cu unghiuri ascutite la capete B. mici orificii cu margini nete, alteori de forma stelata sangerande C. solutie de continuitate cu margini strivite neregulate, dezlipite de suprafata planului osos D. plagi produse de animale sau om cu o varietate extrem de mare, de la simpla intepatura pana la sfasierea tesuturilor si pierderea de substanta E. fragmente de piele sau musculocutanate atasate la tesuturi printr-un pedicul intact (pag. 507)

S2230042. Plagile taiate sunt: A. o solutie de continuitate cu margini nete liniare regulate apropiate sau indepartate cu unghiuri ascutite la capete B. mici orificii cu margini nete, alteori de forma stelata sangerande C. fragmente de piele sau musculocutanate atasate la tesuturi printr-un pedicul intact D. solutie de continuitate cu margini strivite neregulate, dezlipite de suprafata planului osos E. plagi produse de animale sau om cu o varietate extrem de mare, de la simpla intepatura pana la sfasierea tesuturilor si pierderea de substanta

559



Rezidentiat 2004

560


(pag. 505)

S2230043. Semnul lezional primar in cadrul plagilor oro faciale este: A. durerea B. hemoragia C. fistula salivara D. anestezia teritoriului inervat E. solutia de continuitate (pag. 504)

S2230044. Durerea aparuta in cadrul leziunilor traumatice deschise ale partilor moi oro-faciale este cauzata de: A. separatia de catre corpul contondent a planurilor moi de suprafata, piele sau mucoasa B. sectionarea de catre agentul traumatizant a unor vase: artere, vene, capilare C. sectionarea filetelor musculare din teritoriu D. descoperirea receptorilor nervosi terminali E. sectinarea glandelor salivare si a canalelor de excretie (pag. 504)

S2230045. Fistula salivara apruta in cadrul plagilor de parti moi orofaciale ia nastere prin: A. sectinarea filetelor motorii ale muschilor B. sectinarea glandelor salivare si/sau a canalelor de excretie C. sectionarea unor vase din teritoriu D. separatia de catre corpul contondent a planurilor moi de suprafata, piele sau mucoasa E. sectionarea, zdrobirea sau compresiunea unor filete nervoase receptoare (pag. 508)

S2230046. Plagile contuze sau zdrobite sunt: A. plagile cu marginile solutiei de continuitate strivite, neregulate, polimorfe, dezlipite de os B. plagile cu marginile solutiei de continuitate nete, liniare, regulate, cu unghiuri ascutite la capete C. plagile sub forma unor mici orificii cu margini nete, alteori de forma stelata sangerande D. fragmente de piele sau musculocutanate atasate la tesuturi printr-un pedicul intact E. plagi produse de animale sau om cu o varietate extrem de mare, de la simpla intepatura pana la sfasierea tesuturilor (pag. 505)

S2230047. In plagile planseului oral stoparea hemoragiei se face cu ajutorul: A. bandajului mento-cefalic B. ligatura carotidei externe C. sutura in masa D. pensa-clema Kazanjian E. tamponement nazal asociat (pag. 515)

S2230048. Printre masurile complementare de tratament medicamentos in socul hemoragic se numara: A. administarea de solutii alcaline pentru a combate acidoza metabolica B. utilizarea trusei militare antisoc in hemoragiile mari C. oxigenoterapie D. medicatie antiedematoasa E. antibioterapie (pag. 516)

S2230049. Hematomul inchistat mai este cunoscut sub denumirea de:

560



Rezidentiat 2004

561

A. B. C. D. E.


hematom difuz hematom circumscris echimoza serom hematom pulsatil (pag. 598)

S2230050. Cum se procedeaza in asfixia mecanica prin caderea limbii? A. se efectueaza traheostomie B. se tractioneza limba cu un fir gros de matase C. se imobilizeaza mandibula cu o fronda mentoniera D. interneaza bolnavul E. toate acestea (pag. 512)

S2230051. Transportul ranitului cu tulburari de asfixie se face in : A. decubit dorsal B. decubit ventral C. pozitie sezinda D. decubit lateral E. nu are importanta pozitia (pag. 511)

S2230052. Tatuajul traumatic este prezent in: A. contuzii B. plagi zdrobite C. plagi muscate D. plagi produse prin explozie E. escoriatii (pag. 501)

S2230053. Care din urmatoarele plagi sunt considerate in totdeauna septice: A. plagi muscate B. plagi impuscate C. plagi taiate D. plagi zdrobite E. nici una (pag. 506-507)

S2230054. O plaga de buza se sutureaza incepand de la: A. limita cutaneo-mucoasa B. tegument spre rosul buzei C. de la mucoasa spre tegument D. intai muschiul orbicular apoi mucoasa si tegumentul E. nu are impotranta de unde se incepe (pag. 520-521)

S2230055. Cicatricea retractila se formeaza dupa: A. proliferarea excesiva a tesutului conjunctiv B. plagile contuze profunde cu interesarea planului muscular C. plagile cu pierdere de substanta perpendiculare pe liniile de tensiune Langer D. tratamentul inadecvat al plagilor canalelor excretorii salivare

561



Rezidentiat 2004

562


E. sectionarea filetelor nervoase senzitive ale facialului (pag. 525)

S2230056. Sutura de pozitie se caracterizeza prin: A. este o sutura incompleta, partiala, provizorie B. reconstitue punctele cheie C. nu asigura o coaptare perfecta a marginilor plagii D. favorizeaza aparitia cicatricilor neregulate E. reface tesuturile etajat plan cu plan (pag. 518)

S2230057. In tratamentul imediat (precoce) al plagilor, prevenirea complicatiilor infectioase se face prin : A. administrarea de antibiotice cu spectru larg B. administrarea de analgezice C. administrarea de ser antitetanic D. administrarea de hipnotice E. administrarea de vaccin antirabic (pag. 519)

S2330058. Care este limita maximă de timp de la producerea unei plăgi faciale pentru a efectua o sutură primară precoce A. 1-18 ore B. 12-24 ore C. 24-36 ore D. peste 36 ore E. este posibil în oricare din aceste intervale datorită specificităţii plăgilor faciale (pag. 520)

S2330059. Transportul rănitului cu tulburări de asfixie se face în: A. Decubit dorsal B. În poziţie şezândă C. Decubit lateral D. Decubit ventral E. Nu are importanţă poziţia (pag. 511)

S2530060. În funcţie de numărul soluţiilor de continuitate provocate simultan de acelaşi agent plăgile pot fi: A. Stelate B. btripodale. C. bipolare. D. unice. E. Duble (pag. 503)

S2630061. În parodontita juvenilă la examenul radiologic se remarcă: A. integritatea osului alveolar B. resorbţia osoasă orizontală C. halistereză D. resorbţie osoasă verticală E. resorbţie osoasă mixtă.

562



Rezidentiat 2004

563


(pag. 157)

S2630062. În parodontita marginală cronică profundă la examenul radiologic se remarcă: A. integritatea osului alveolar B. halistereză C. resorbţie osoasă orizontală D. resorbţie osoasă verticală E. resorbţie osoasă mixtă. (pag. 159)

S2930063. Escoriatiile sunt leziuni ale pielii produse prin: A. mecanism de frecare a unui corp dur; B. muscatura; C. arma de foc; D. arme albe; E. arsuri chimice. (pag. 501)

S2930064. Complicatiile secundare locale ale plagilor de parti moi ale fetei sunt: A. infectia plagii; B. blocari ale cailor aeriene superioare cu sange; C. tetanosul; D. erizipelul; E. gangrena gazoasa. (pag. 523)

S2930065. Tratamentul imediat al plagilor la locul accidentului consta in: A. sumara si rapida curatare mecanica a plagii si hemostaza; B. spalare cu apa si sapun; C. antiseptizarea plagii; D. aplicarea unui pansament steril; E. spalare cu ser fiziologic. (pag. 517)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1230066. Care din urmatoarele echimoze sunt semne patognomonice pentru fractura de baza de craniu: A. echimozele temporale B. echimozele palpebrale C. echimozele in monoclu D. echimozele mastoidiene E. echimozele conjunctivale (pag. 498)

S1230067. Cicatricea cheloida: A. apare in plagi contuze profunde, cu interesarea planului muscular B. are tendinta de a creste in suprafata si profunzime C. produce tulburari fizionomice D. are un volum stabil E. nu recidiveaza

563



Rezidentiat 2004

564


(pag. 525)

S1230068. Contuziile se manifesta clinic prin: A. echimoza B. plaga C. stupoare musculara D. serom E. escoriatie (pag. 497)

S1230069. In functie de factorul etiologic, plagile se clasifica in: A. plagi taiate B. plagi chirurgicale C. plagi muscate D. plagi profunde E. plagi accidentale (pag. 503)

S1230070. Plaga oarba: A. are un singur orificiu de intrare B. are un orificiu de intrare si unul de iesire C. este insotita de retentie de corpi straini D. se produce cand forta vie a glontului este mare E. are risc mare de infectie (pag. 505, 508)

S1230071. Plagile contuze sunt caracterizate prin: A. sunt produse de instrumente taioase B. marginile plagii sunt zdrobite, neregulate C. uneori au forma stelata D. pot prezenta in profunzime"focar traumatic" E. sunt plagi oarbe (pag. 498)

S1230072. Semnele si simptomele obligatorii ale plagilor sunt: A. hipersalivatia B. durerea C. tulburarile functionale D. hemoragia E. solutia de continuitate (pag. 505)

S1230073. Simptomele facultative loco-regionale ale plagilor sunt: A. durerea B. paralizia C. socul hamoragic D. hipersialia E. anestezia teritoriului traumatizat (pag. 508)

S1230074. Sutura de pozitie: A. este sutura partiala

564



Rezidentiat 2004

565

B. C. D. E.


este sutura definitiva presupune excizii mari de substanta este incompleta face posibila fonatia si alimentatia traumatizatului (pag. 518)

S1230075. Sutura secundara precoce se executa: A. dupa 3 – 5 zile de la accident B. dupa 10 – 12 zile de la accident C. in plagile luate in ingrijire dupa 5 – 6 zile de la producerea acccidentului D. in plagile cu infectie acuta E. in afectiuni dismetabolice (pag. 522)

S1330076. Asfixia poate fi cauzata in plagile partilor moi faciale de A. Caderea limbii in fundul gatului la pacientul constient B. Edem glotic C. Distrugerea muschiului genioglos D. soc traumatic E. Dinti luxati partial (pag. 508)

S1330077. Ce structuri ale tegumentelor afecteaza escoriatiile A. Epiderma B. Epitreliul C. Corionul D. Membrana bazala E. Toate acestea (pag. 501)

S1330078. Complicatiile imediate grave ale plagilor partilor moi oro-maxilo-faciale sunt A. Infectia locala B. Tromboflebita plexurilor venoase profunde C. Asfixia D. Hemoragia masiva E. Tetanos (pag. 508)

S1330079. Escoriatiile sunt A. Leziuni inchise fara solutie de continuitate B. Leziuni superficiale ale epiteliului C. Leziuni ce afecteaza tesuturi dure subiacente D. Leziuni sangerande E. Se insotesc de edem si echimoze (pag. 501)

S1330080. Hemoragia grava a partilor moi cervico-faciale poate fi oprita prin A. Aplicarea locala de Gelaspon B. Pensarea vasului C. Ligaturarea vasului D. Pansament compresiv E. Hemostatice pe cale generala

565



Rezidentiat 2004

566


(pag. 513)

S1330081. Plagile muscate de animale sau om A. Sunt totdeauna septice B. Contin corpi straini C. Au caracter de smulgere D. Au un orificiu de intrare cu margini rasfrante inauntru E. Realizeaza un tatuaj traumatic (pag. 506)

S1330082. Plagile perforate sunt in: A. Sinusurile perimaxilare B. Limba C. Cavitatea orbitara D. Cavitatea nazala E. Planseul bucal (pag. 503)

S1330083. Prelucrarea chirurgicala a plagilor oro-maxilo-faciale cuprind: A. Curatarea mecanica a plagii B. Explorarea instrumentala sau manuala C. Debridarea marginilor plagii D. Antibioterapie E. Hemostaza (pag. 519)

S1330084. Printre complicatiile tardive ale plagilor oro-maxilo-faciale putem include A. Complicatii nervoase B. Gangrena gazoasa C. Tetanosul D. Fistule salivare E. Constrictia de mandibula (pag. 525)

S1330085. Semnele si simptomele obligatorii ale plagilor buco-maxilo-faciale pot fi A. Durerea B. Hemoragia C. Tulburari respiratorii D. Tulburari de deglutiţie si masticaţie E. Tulburari de fonatie (pag. 504)

S1330086. Tratamentul definitiv primar al plagilor din teritoriul oro-maxilo-facial se deruleaza in mai multe etape: A. Curatirea mecanica a plagii B. Hemostaza C. Seroterapie antitetanica D. indepartarea corpilor straini E. Sutura plagii (pag. 519)

S1430087. Complicatiile secundare generale ale unei plagi pot fi: A. Turbarea

566



Rezidentiat 2004

567

B. C. D. E.


Tetanosul Limforeticuloza benigna de inoculare Hemoragia Cicatrizarile vicioase (pag. 523-524)

S1430088. Complicatiile tardive ale unei plagi pot fi: A. Constrictia de mandibula B. Incontinenta bucala C. Fistulele cavitatii orale D. Fistulele salivare E. Tetanosul (pag. 524-525)

S1430089. Dintre semnele si simptomele obligatorii ale unei plagi mentionam: A. Durerea B. Hemoragia C. Anestezia D. Paralizia E. Fistula salivara (pag. 504)

S1430090. Plagile intepate: A. Sint produse de un instrument intepator B. Se prezinta sub forma unor mici orificii, cu margini nete, singerinde C. Au margini nete, lineare, cu unghiuri ascutite la capete D. Se produc prin glont, schije E. Pot fi urmate de reactii alergice grave (pag. 505)

S1530091. Asfixia mecanica acuta instalata numai prin leziuni traumatice de parti moi poate fi produsa prin: A. sectionarea muschiului genioglos; B. dilacerarea bazei limbii; C. inundarea arborelui traheobronsic cu sange; D. spasm laringian; E. ocluzie in"doi timpi". (pag. 508)

S1530092. Care sunt semnele clinice facultative ale unei plagi: A. anestezia teritoriului; B. paralizia; C. durerea; D. hemoragia; E. fistula salivara. (pag. 508)

S1530093. Ce localizare au hematoamele voluminoase care pot provoca asfixia: A. valul palatin; B. buza superioara; C. limba; D. zona amigdaliana;

567



Rezidentiat 2004

568


E. obrazul. (pag. 499)

S1530094. Complicatiile secundare generale in tratamentul plagilor sunt: A. turbarea; B. tetanosul; C. cicatricea cheloida; D. boala ghearelor de pisica (Debre`); E. fistula salivara. (pag. 524)

S1530095. Complicatiile tardive dupa sutura plagilor sunt: A. asfixia; B. socul hemoragic; C. fistula salivara; D. constrictia de mandibula; E. hemoragia. (pag. 525)

S1530096. Contraindicatiile suturii secundare sunt: A. plagi cu infectie acuta; B. plagi vechi de 10-12 zile; C. afectiuni generale dismetabolice; D. plagi cu pierderi mari de substanta; E. plagi luate sub ingrijire dupa 5-6 zile. (pag. 522)

S1530097. Fistulele salivare pot apare in plagile: A. buzei superioare; B. regiunii parotideo-maseterine; C. regiunii geniene; D. regiunii submandibulare; E. regiunii laterocervicale. (pag. 525)

S1530098. Punctele cheie unde se pune primul fir in sutura unei plagi sunt: A. linia cutaneo-mucoasa a buzei; B. santul nazogenian; C. marginea tarsala; D. marginea bazilara mandibulara; E. dorsul nasului. (pag. 520)

S1530099. Tratamentul etiologic in socul hemoragic are urmatoarele masuri specifice de combatere: A. hemostaza; B. seroprofilaxia; C. antibioterapia; D. refacerea volemica; E. sutura intradermica. (pag. 514)

S1630100. Asfixia mecanica:

568



Rezidentiat 2004

569

A. B. C. D. E.


se manifesta prin dispnee inspiratorie progresiva se manifesta prin dispnee expiratorie e insotita de cianoza e insotita de transpiratii reci e insotita de cornaj (pag. 509)

S1630101. Complicatiile generale infectioase posttraumatice ale partilor moi pot fi: A. turbarea B. limforweticuloza benigna de inoculare C. tetanosul D. toxoplasmoza E. rubeola (pag. 523)

S1630102. Contuziile se manifesta prin. A. echimoza B. hematom C. escoriatiee D. serom E. stupoare musculara (pag. 497)

S1630103. Echimoza A. e un infiltrat sangvin in cantitate mica B. e un infiltrat in straturile dermoepidermice C. e un infiltrat in epiderm D. se produce prin ruperea vaselor capilare E. initial are culoare galben-verzuie (pag. 498)

S1630104. Hematomul pulsatil A. reprezinta un revarsat sangvin intr-un spatiu limitat de parti moi B. reprezinta un revarsat sangvin localizat in stricta vecinatate a unei artere care-l alimenteaza C. reprezinta un revarsat sangvin pe o suprafata intinsa in jurul zonei de impact D. la palpare se percep pulsatii sincrone cu pulsul E. apare sub forma unei deformari dureroase (pag. 498)

S1630105. Plagile contuze A. au margini nete, regulate B. au margini strivite, neregulate C. sunt provocate de instrumente taioase D. sunt provocate prin presiunea inegala a unui agent vulnerabil bont E. nu sunt insotite de hemoragii (pag. 505)

S1630106. Seromul: A. este un revarsat limfatic traumatic B. este o acumulare de sange extravazat C. are un aspect vascos, galbui D. la palpare poate prezenta semnul *undei oscilante*

569



Rezidentiat 2004

570


E. apare printr-o fofecare a tesuturilor (pag. 499)

S1630107. Stupoarea musculara A. este o contuzie musculara minima B. se produce ruperea partiala a fibrelor musculare C. se produce ruperea totala a fibrelor musculare D. este dureroasa E. este nedureroasa (pag. 500)

S2130108. Complicaţiile secundare generale ale unei plăgi pot fi: A. Limforeticuloza benignă de inoculare B. Erizipelul C. Gangrena gazoasă D. Tetanosul E. Spirochetoza ictero-hemolitică (pag. 523-524)

S2130109. Complicaţiile tardive ale unei plăgi pot fi: A. Cicatrizările vicioase B. Hemoragia secundară C. Secţionarea trunchiurilor n. facial D. Fistulele salivare E. Tulburări psihice (pag. 525)

S2130110. Compresiunea a. temporale superficiale se realizează: A. Pe faţa externă a mandibulei B. Pe arcada temporo-zigomatică C. Pe scuama temporalului D. d) Pe ramul ascendent al mandibulei E. În şanţul pre-sternocleidomastoidian (pag. 513)

S2130111. După natura agentului traumatic, plăgile pot fi: A. Superficiale B. Contuze C. Profunde D. Tăiate E. Muşcate (pag. 503)

S2130112. După profunzimea sau adâncimea în părţile moi, plăgile pot fi: A. Cu pierdere de substanţă B. Fără pierdere de substanţă C. Superficiale D. Profunde E. Întinse (pag. 503)

S2130113. Semnele clinice facultative loco-regionale ale plăgilor sunt:

570



Rezidentiat 2004

571

A. B. C. D. E.


Fistula salivară Tulburări funcţionale Hipersialia Asfixia mecanică acută Fistula oro-facială (pag. 508)

S2130114. Semnele clinice obligatorii ale unei plăgi sunt: A. Fistula oro-facială B. Durerea C. Hemoragia D. Soluţia de continuitate E. Sialoreea (pag. 504)

S2230115. Leziunile traumatice ale partilor moi oro-faciale intereseaza : A. pielea B. mucoasa C. sistemul muscular D. vasele E. oasele maxilare (pag. 497)

S2230116. Leziunile traumatice ale partilor moi oro-faciale se intilnesc mai frecvent la: A. barbati (circa 80%) B. femei ( circa 80%) C. virste cuprinse intre 40-60 ani D. virste cuprinse intre 20-40 ani E. copii (pag. 497)

S2230117. Contuziile se manifesta clinic sub cateva aspecte caracteristice: A. echimoza B. hematom C. escoriatie D. stupoare musculara E. zdrobire musculara (pag. 497)

S2230118. Dupa timpul scurs de la accident plahile pot fi: A. immediate B. neinfectate C. infectate D. recente E. vechi (pag. 504)

S2230119. Semnele si simtomele obligatorii ale plagilor sunt reprezentate clinic de : A. fistula salivara B. anestezia teritorilui inervat de filetele nervoase C. durere D. hemoragie

571



Rezidentiat 2004

572


E. solutia de continuitate (pag. 504-505)

S2230120. Semnele si simptomele generale ale plagilor sunt: A. paralizia B. asfixia mecanica acuta C. hipersialia D. socul hemoragic E. tulburarile functionale (pag. 508-509)

S2230121. Dupa profunzimea(adincimea) in partile moi ,plagile pot fi: A. foarte grave B. grave C. perforante D. superficiale E. profunde (pag. 503)

S2230122. Dupa numarul solutiilor de continuitate plagile pot fi: A. intinse B. unipolare C. fara pierdere de substanta D. cu pierdere de substanta E. bipolare (pag. 503)

S2230123. Tratamentul escoriatiilor consta in: A. dermabraziunea B. pansament sterilabsorbant protector C. evacuarea hematomului D. unguent cu antibiotice E. comprese umede reci (pag. 502)

S2230124. Tratamentul asfixiei mecanice consta in: A. depistarea factorilor obstructivi B. hemostaza mecanica prin compresiune C. inlaturarea factorilor obstructivi D. pensarea si ligaturarea vaselor deschise E. conservarea permeabilitatii cailor aeriene (pag. 511)

S2230125. Printre masurile complementare medicamentoase de tratament in socul hemoragic se numara: A. corticoterapia B. utilizarea trusei militare antisoc C. hemostaza D. refacerea volemica E. traheostomia (pag. 516)

572



Rezidentiat 2004

573


S2230126. Tratamentul general al plagilor consta in: A. calmarea durerilor B. prevenirea tetanosului C. prevenirea rabiei D. prevenirea complicatilor infectioase E. sutura de pozitie (pag. 518-519)

S2230127. Prelucrarea chirurgicala a plagii consta in: A. curatirea mecanica a plagii B. hemostaza C. indepartarea corpilor straini mari D. administrarea de antibiotice E. inchiderea plagii (pag. 519-520)

S2230128. Complicatiile plagilor sunt: A. immediate B. generale C. secundare D. locale E. tardive (pag. 523)

S2230129. Vindecarea plagilor se deruleaza in patru etape: A. cicatrizare B. hemostaza C. inflamatie D. proliferatie sau reparatie E. maturatie (pag. 523)

S2230130. Cicatrizarea plagilor se realizeaza in trei etape succesive: A. de inflamatie nespecifica B. de prolifaratie sau reparatie C. de maturatie D. de granulatie E. de organizare si epitelizare (pag. 523)

S2230131. Printre complicatiile generale ale plagilor sunt: A. bolile infectioase B. infectare plagii C. hemoragie secundara D. erizipelul E. complicatiile toxice (pag. 523-524)

S2230132. Printre bolile infectioase aparute ca si complicatii generale ale plagilor sunt: A. turbarea B. tetanosul C. gangrena gazoasa

573



Rezidentiat 2004

574


D. fasciitele E. erizipelul (pag. 523-524)

S2230133. Printre complicatiile immediate ale plagilor enumeram: A. socul traumatic B. socul hemoragic C. spirochetoza ictero-hemolitica D. tulburari psihice E. fistulele salivare (pag. 523)

S2230134. Pintre semnele si simptomele facultative loco regionale in cadrul plagior se numara: A. anestezia teritoriului inervat B. paralizia C. durerea D. solutia de continuitate E. hiposialia (pag. 508)

S2230135. Semnele si simptomele generale ale plagilor sunt: A. fistula oro-faciala B. tulburarile functionale C. asfixia mecanica acuta D. socul hemoragic E. fistula salivara (pag. 508-509)

S2230136. Socul hemoragic sever se caracterizeaza clinic prin: A. tahicardie B. tahipnee C. oligurie D. dispnee inspiratorie progresiva E. hipotensiune arteriala severa (pag. 509)

S2230137. Socul hemoragic usor se caracterizeaza clinic prin: A. cianoza B. cornaj C. tiraj D. scadere moderata a tensiunii arteriale E. tahicardie (pag. 509)

S2230138. Socul hemoragic de severitate medie se caracterizeaza clinic prin: A. oligurie B. tahicardie C. tensiune arteriala sistolica intre 90-100 mmHg D. anxietate E. cianoza (pag. 509)

574



Rezidentiat 2004

575


S2230139. Mecanismele de producere ale asfixiei mecanica acute sunt: A. distrugerea muschiului genioglos B. dilacerarea bazei limbii C. obturarea lumenului aerian cu sange sau saliva D. sectionarea vaselor din teritoriul cu sangerare abundenta E. pierderea cunostintei cu caderea limbii (pag. 508-509)

S2230140. In cazul plagilor muscate de serpi veninosi local apar: A. echimoza B. cianoza C. edem difuz dureros D. stupoare E. fenomene convulsive (pag. 507)

S2230141. In relatie cu cavitatile teritoriului, plagile pot fi: A. plagi superficiale B. plagi unipolare C. palgi neperforante D. plagi profunde E. plagi perforante (pag. 503)

S2230142. In raport cu integritatea tesuturilor plagile pot fi: A. plagi fara pierdre de substanta B. plagi foarte grave C. plagi neperforante D. plagi profunde E. plagi cu pierdere de substanta (pag. 503)

S2230143. Dupa marimea lor plagile pot fi: A. grave B. superficiale C. intinse D. mixte E. limitate (pag. 503)

S2230144. Seromul se caracterizeaza prin: A. semnul "undei oscilatorii" la palpare B. semnul fluctuentei la palpare C. crepitatie sangvine la palpare D. aspecte "peltea de coacaze" E. nu modifica relieful sau culoarea pielii (pag. 499-500)

S2230145. Echimoza palpebrala in binoclu este semn de probabilitate pentru: A. fracturile de masiv facial cu localizare superioara B. fracturile complexului orbito malar C. fracturile de etaj anterior al bazei craniului

575



Rezidentiat 2004

576


D. fracturile paramediene de mandibula E. fracturile laterale de mandibula (pag. 498)

S2230146. Leziunile deschise de parti moi sunt: A. escoriatiile B. hematoamele C. limfoamele(seroamele) D. plagile E. echimozele(vanataile) (pag. 501)

S2230147. Clinic ,hematomul se manifesta prin: A. semnul "undei oscilatorii"la palpare B. echimoza in zona respectiva C. deformare dureroasa de volum constant sau in crestere D. "crepitatie sanguina "la palpare E. fluctuenta la palpare (pag. 499)

S2230148. Ca manifestari generale in plagile muscate de serpi veninosi apar: A. cianoza B. echimoza C. stupoare D. fenomene convulsive E. edem difuz dureros (pag. 507)

S2230149. Plagile provocate de glont pot fi A. pediculate in balama B. contuze sau zdrobite C. taiate D. bipolare E. oarbe (pag. 507-508)

S2230150. Mentinerea permeabilitatii cailor aeriene se face prin: A. fixarea anterioara a limbii cu fir de ata B. cu o canula naso-faringiana C. cu o canula buco-faringiana Guedel D. cu tuburi de latex moale tip Irby E. medicatie antiedematoasa pentru a preveni sau inlatura edemul faringo-laringian (pag. 512)

S2230151. Cand traumatizatul este inconstient permeabilitatea cailor aeriene se va realiza prin: A. traheostomie B. intubatie naso sau oro traheala C. evacuarea prin punctie a hematomului perifaringoamigdalian D. compresiunea, pensarea sau ligaturarea vasului lezat E. punctii traheale cu ace groase sau trocare (pag. 512-513)

576



Rezidentiat 2004

577


S2230152. Complicatiile tardive ale plagilor se instaleza in: A. plagi contuze provacate de obiecte metalice ascutite B. plagi contaminate cu flora patogena mixta exo- si endogena C. plagi tratate inadecvat D. plagi netratate E. plagi cu pierderere intinsa de substanta (pag. 524)

S2230153. Conplicatiile locale secundare ce se pot instala exceptional in cazul plagilor sunt: A. fasciitele B. tetanosul C. erizipelul D. gangrena gazoasa E. cicatrizarile vicioase (pag. 524)

S2230154. Dupa localizare plagile pot fi: A. superficiale B. profunde C. extraorale D. intraorale E. mixte (pag. 504)

S2230155. Dupa localizarea pe regiuni plagile pot fi: A. localizate intr-o singura regiune B. extraorale C. intraorale D. ce depasesc granitele unei regiuni E. mixte (pag. 504)

S2230156. In functie de flora microbiana plagile sunt: A. grave B. foarte grave C. infectate D. neinfectate E. profunde (pag. 504)

S2230157. In raport cu alte leziuni traumatice plagile pot fi: A. plagi localizate intr-o singura regiune B. plagi izolate C. plagi ce depasesc granitele unei regiuni D. plagi combinate cu fracturi ale oaselor fetei sau cu leziuni dento-parodontale E. plagi asociate cu leziuni traumatice din alte teritorii: gat, craniu, abdomen, membre (pag. 503)

S2230158. Dupa caracterul clinic al lambourilor plagile pot fi: A. limitate B. intinse C. fara pierdere de substanta

577



Rezidentiat 2004

578


D. cu lambouri pediculate E. cu lambouri nepediculate (pag. 504)

S2230159. Dupa numarul lor plagile pot fi: A. unice B. unipolare C. multiple D. mixte E. bipolare (pag. 503)

S2230160. In functie de factorul etiologic, plagile partilor moi orofaciale pot fi: A. plagi infectate B. plagi chirurgicale C. plagi profunde D. plagi neinfectate E. plagi accidentale (traumatice) (pag. 503)

S2230161. Prin prezenta unei solutii de continuitate in contact cu plaga provocata omul poate transmite prin muscatura: A. virusul turbarii B. spirocheta ictero-hemoragica C. spirocheta palida D. HIV E. fusospirili (pag. 507)

S2230162. Plagile muscate (sfasiate) au fost impartite in: A. contaminate cu germeni nespecifici B. plagi prin proiectile C. plagi prin schije D. contaminate cu germeni specifici E. muscate de serpi veninosi (pag. 506-507)

S2230163. Tratamentul contuziilor de parti moi oro-faciale consta in: A. comprese umede reci in primele ore B. pansament compresiv uscat sau umed C. evacuarea hematomului D. antibioprofilaxia E. refacerea volemica simultan cu hemostaza (pag. 500)

S2230164. Hemoragiile nazale datorate plagilor si rupturilor vasculare sunt oprite prin: A. tamponament nazal anterior B. ligatura carotidei externe C. tamponamen nazal posterior D. sutura-ligatura in masa E. tamponament nazal asociat (pag. 515-516)

578



Rezidentiat 2004

579


S2230165. Tratamentul escoriatiilor consta in : A. spalarea cu ser fiziologic sau solutie antiseptica slaba B. indepartarea corpilor straini sub anestezie C. pansament steril absorbant protector D. sutura plan cu plan E. unguent cu antibiotice (pag. 502)

S2230166. Ce structuri ale tegumentului afecteaza escoriatiile? A. epidermul B. dermul C. corionul D. musculatura E. toate acestea (pag. 501)

S2230167. Care din urmatoarele puncte reprezinta puncte "cheie" pentru sutura cutanata? A. comisura bucala B. linia cutaneo-mucoasa labiala C. traiectul buzei superioare D. rebordul narinar E. pliurile cutanate ale fetei (pag. 520)

S2230168. Care dintre urmatoarele afirmatii reprezinta asemanari intre plagile penetrante si cele perforante? A. ambele au doua orificii unul de intrare altul de iesire B. ambele pot fi produse prin arme de foc C. ambele sunt considerate plagi septice D. ambele prezinta un traiect prin partile moi cu interesarea dirselor elemente anatomice E. ambele prezinta in profunzimea partilor moi corpii straini care le-au produs (pag. 503-505)

S2230169. Plaga contuza se caracterizeaza prin: A. solutie de continuitate tegumentara sau mucoasa B. edem-clinic C. insotita de echimoze sau hematoame localizate D. insotita de incluzii intradermice E. un traiect ce se termina in "fund de sac" (pag. 505-506)

S2230170. Hemoragiile secundare in plagile orofaciale sunt provocate de: A. gangrena gazoasa B. fistule salivare C. septicemii D. corpii straini ramasi care se mobilizeaza E. inflamatia acuta sau cronica care erodeaza peretele vascular (pag. 524)

S2230171. Caracteristicile cicatricei cheloide sunt: A. se datoreaza unei proliferari excesive ale tesutului conjunctiv B. recidiveaza daca este extirpata

579



Rezidentiat 2004

580


C. se formeaza cand solutia de continuitate a interesat o plica de flexiune D. se dezvolta dupa plagile profunde cu interesarea planului muscular E. are contur neregulat datorita unor prelungiri laterale ca niste "clesti de rac" (pag. 525)

S2230172. Cicatricea hipertrofica are urmatoarele caracteristici: A. are consistenta dura B. are tendinta de a creste in suprafata si profunzime C. se dezvolta dupa plagile contuze profunde cu interesarea planului muscular D. se prezinta sub forma unei formatiuni tumorale cu volum stabil E. se formeaza in plagile avand solutia de continuitate ce a interesat o plica de fexiune (pag. 525)

S2230173. Constrictia de mandibula este o complicatie tardiva a traumatismelor de parti moi ce poate aparea prin: A. sectionarea filetelor nervoase B. cicatrici fibroase ale tegumentelor din zona C. cicatrici fibroase ale muschilor mobilizatori ai mandibulei D. bride cicatriciale verticale intraorale E. tratamentul inadecvat al plagilor canalelor excretorii salivare (pag. 525)

S2230174. Deteriorarea campului protetic este o complicatie tardiva a traumatismelor de parti moi ce poate aparea prin: A. cicatrici vicioase ale partilor moi perimaxilare B. tratamentul inadecvat al plagilor de glande salivare mari C. sectionarea filetelor nervoase D. cicatrici fibroase ale muschilor mobilizatori ai mandibulei E. pierderi de substanta de parti moi perimaxilare (pag. 525)

S2230175. Printre leziunile traumatice inchise de parti moi oro-faciale se numara: A. contuziile superficiale B. escoriatiile C. contuziile profunde D. plagile (ranile) E. contuziile mixte (pag. 497)

S2230176. In tratamentul definitiv al plagilor, hemostaza se realizeaza prin: A. depistarea eventualelor fracturi ale suportului osos B. electrocoagularea vaselor mici C. ligaturarea vaselor mari D. curatirea mecanica, instrumentala a plagii E. debridarea marginilor plagii (pag. 519)

S2230177. La tratamentul definitiv al plagilor inchiderea plagii se realizeaza cu: A. fire neresorbabile B. ajutorul benzilor adezive C. ajutorul clemelor D. perii sau chiurete

580



Rezidentiat 2004

581


E. ajutorul substantelor adezive (pag. 520)

S2230178. Sutura plagilor in tratamentul definitiv trebuie sa repecte citeva conditii: A. folosirea agrafelor Michel B. utilizarea in profunzime a fireleo neresorbabile C. reconstituirea sa respecte punctele cheie D. afrondarea marginilor plagii sa fie corecta E. folosirea penselor cu ghiara (pag. 520-521)

S2230179. In tratamentul imediat (precoce) al plagilor sialoreea poate fi diminuata prin: A. administrarea de antibiotice cu spectru larg B. administrarea de atropina C. administrarea de analgezice D. administrarea de beladona E. administrarea de tranchilizante (pag. 519)

S2230180. Hematomul progresiv, strangulat pterigofaringolaringian se trateaza prin: A. puncte evacuatoare B. ligatura vaselor lezate C. medicatie antiedematoasa D. oxigenoterapie E. antibioterapie (pag. 517)

S2230181. Calmarea durerilor in tratamentul imediat (precoce) al plagilor se realizeza prin: A. administrarea de antibiotice cu spectru larg B. administrarea de atropina sau beladona C. administrarea de analgezice D. administarea de tranchilizante E. administrarea de hipnotice (pag. 518)

S2230182. Principiile de tratament in cazul plagilor oro-faciale sunt: A. principiul prioritatilor lezionale B. principiul necesitatii igienizarii si asanarii preooperatorii C. principiul minimei traumatizari intraoperatorii D. principiul maximei fidelitati reconstructive E. nici unul dintre acestea (pag. 510-511)

S2330183. Plăgile muşcate de animale sau om: A. Plăgile muşcate de animale sau om: B. Conţin corpi străini C. Au caracter de smulgere D. Au un orificiu de intrare cu margini răsfrânte înăuntru E. Realizează un tatuaj traumatic (pag. 506)

S2330184. Complicaţiile imediate grave ale plăgilor părţilor moi oro-maxilo-faciale sunt:

581



Rezidentiat 2004

582

A. B. C. D. E.


Infecţia locală Tromboflebita plexurilor venoase profunde Asfixia Hemoragia masivă Tetanos (pag. 508)

S2330185. Asfixia poate fi cauzată în plăgile părţilor moi faciale de: A. Căderea limbii în fundul gâtului la pacientul conştient B. Edem glotic C. Distrugerea muşchiului genioglos D. Şoc traumatic E. Dinţi luxaţi parţial (pag. 508)

S2330186. Hemoragia gravă părţilor moi cervico-faciale poate fi oprită prin: A. Aplicarea locală de Gelaspon B. Pensarea vasului C. Ligaturarea vasului D. Pansament compresiv E. Hemostatice pe cale generală (pag. 513)

S2330187. Tratamentul definitiv primar al plăgilor din teritoriul oro-maxilo-facial se derulează în mai multe etape: A. Curăţirea mecanică a plăgii B. Hemostază C. Seroterapie antitetanică D. Îndepărtarea corpilor străini E. Îndepărtarea corpilor străini (pag. 519)

S2330188. Plăgile oro-maxilo-faciale se clasifică în funcţie de: A. Timpul scurs de la accident B. Agentul traumatizant C. Integritatea ţesuturilor D. Forma anatomo-patologică E. Asocierea altor leziuni (pag. 503)

S2330189. Escoriaţiile sunt: A. Leziuni închise fără soluţie de continuitate B. Leziuni superficiale ale epidermului C. Leziuni ce afectează ţesuturi dure subiacente D. Leziuni sângerânde E. Se însoţesc de edem şi echimoze (pag. 501)

S2330190. Ce structuri ale tegumentelor afectează escoriaţiile: A. Epiderma B. Epiteliul C. Corionul

582



Rezidentiat 2004

583


D. Membrana bazală E. Toate acestea (pag. 501)

S2330191. Rolul suturii de poziţie este: A. De capitonaj suprimând spaţiul mort B. Restabileşte simetria şi conturul cutaneo-mucos C. Fixează părţile moi şi îndeosebi lambourile de piele în poziţie corectă D. Imprimă în mare măsură pansamentul E. Permite transportul bolnavilor (pag. 518)

S2330192. Printre complicaţiile tardive ale plăgilor oro-maxilo-faciale putem include: A. Complicaţii nervoase B. Gangrenă gazoasă C. Tetanosul D. Fistule salivare E. Constricţia de mandibulă (pag. 525)

S2330193. Semnele şi simptomele obligatorii ale plăgilor buco-maxilo-faciale pot fi: A. Durerea B. Hemoragia C. C. Tulburări respiratorii D. Tulburări de deglutiţie şi masticaţie E. Tulburări de fonaţie (pag. 504)

S2330194. Prelucrarea chirurgicală a plăgilor oro-maxilo-faciale cuprind: A. Curăţarea mecanică a plăgii B. Explorarea instrumentală sau manuală C. Debridarea marginilor plăgii D. Antibioterapie E. Hemostaza (pag. 519)

S2330195. Plăgile perforate sunt în: A. Sinusurile perimaxilare B. Limbă C. Cavitatea orbitară D. Cavitatea nazală E. Planşeul bucal (pag. 503)

S2330196. Puterea distructivă şi caracterul specific al plăgilor împuşcate depinde de: A. distanţa parcursă de glonţ B. rezistenţa ţesuturilor C. viteză D. poziţia de tragere E. mărimea priectilului (pag. 507)

583



Rezidentiat 2004

584


S2330197. Care dintre următoarele rapoarte între T.A şi pierderile sanguine sunt corecte: A. TA maxim 60 mmHg – pierderi sanguine 45-60% B. TA maxim 80 mmHg – pierderi sanguine 35-50% C. TA maxim 140 mmHg – pierderi sanguine 10-15% D. TA maxim 100 mmHg –pierderi sanguine 25-30% E. TA maxim 120 mmHg – pierderi sanguine 10-25% (pag. 509)

S2330198. Mijloacele specifice de combatere ale şocului hemoragic sunt: A. hemostaza B. refacerea volemică C. asigurarea libertăţii căilor aeriene D. poziţia bolnavului E. măsuri complementare de tratament fizice şi medicamentoase (pag. 514)

S2330199. Care sunt etapele succesive ale cicatrizării A. de inflamaţie nespecifică B. de granulaţie C. de fibrozare D. de creştere E. de organizare şi epitelizare (pag. 523)

S2330200. Complicaţiile secundare generale ale plăgilor sunt: A. turbarea B. tetanosul C. botulismul D. limforeticulaza benignă de inoculare E. spirochetoza ictero-hemolitică (pag. 524)

S2530201. Plăgile muşcate (sfâşiate) pot fi: A. contaminate cu germeni nespecifici B. muşcate de şerpi veninoşi C. pediculate *în balama* D. Aseptice E. rare (pag. 506-507)

S2630202. Semnele clinice obiective ale parodontitei marginale cronice profunde la adult sunt: A. semne de inflamaţie gingivală mai accentuate decât în parodontita marginală cronică superficială B. mobilitatea patologică de gradul II. sau III. C. pungi false D. migrări patologice E. retracţie gingivală ca urmare a resorbţiei suportului osos alveolar. (pag. 156)

S2630203. Parodontita marginală rapid progresivă se caracterizează prin: A. inflamaţii gingivale cu caracter acut sau subacut B. tumefacţii voluminoase ulcerate, sângerânde C. exudatul purulent din plăgile parodontale este redus

584



Rezidentiat 2004

585


D. exudatul purulent din plăgile parodontale este bogat reprezentat E. absenţa mobilităţii patologice. (pag. 160)

S2630204. Parodontita marginală cronică superficială se caracterizează prin: A. prurit gingival B. dureri intense la atingerea gingiei C. jenă dureroasă gingivală accentuată la periaj şi masticaţie D. senzaţie de gust metalic şi alterat E. dureri spontane, iradiante în oasele maxilare. (pag. 153)

S2630205. În parodontita juvenilă: A. este incriminat ca factor etiologic Actinobacillus actinomycetemcomitans B. apar ulceraţii reduse în adâncime ale epiteliului sulcular C. apare hiperplazie gingivală generalizată de tip polipoidal D. apare retracţie gingivală E. apar leziuni hiperkeratozice. (pag. 156)

S2630206. Parodontita distrofică se caracterizează prin: A. hiperplazie gingivală generalizată B. atrofia epiteliului gingival, cu leziuni erozive C. retracţia gingivală cu inflamaţia papilară şi marginală redusă D. fisuri Stillman E. festonul McCall. (pag. 162)

S2630207. Parodontita marginală cronică profundă se caracterizează prin: A. semne de inflamaţie gingivală B. atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive C. retracţie gingivală D. pungi parodontale false E. mobilitate patologică de gradul 2 sau 3 (pag. 158)

S2630208. În forma localizată de parodontită juvenilă semnele clinice se produc în zonele: A. primii molari superiori şi inferiori B. incisivii superiori şi inferiori C. primii molari şi incisivii D. primii molari, incisivii şi dinţii imediat vecini, depăşind numărul de 14 E. caninii superiori şi inferiori. (pag. 156)

S2630209. Manifestările gingivale în lichenul plan sunt: A. hiperplazie gingivală cu ulceraţii şi sângerări la cele mai mici atingeri B. atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive C. vezicule şi bule care se sparg şi lasă în urmă ulceraţii D. vezicule grupate în buchet care se sparg după câteva zile E. leziuni hiperkeratozice. (pag. 142)

585



Rezidentiat 2004

586


S2830210. Contuziile se manifesta clinic prin: A. echimoza B. hematom C. serom D. escoriatie E. zdrobire musculara (pag. 497)

S2830211. Leziunile traumatice inchise ale partilor moi sunt: A. echimoza B. excoriatia C. hematomul D. seromul E. cilindromul (pag. 498)

S2830212. Dupa natura agentului traumatizant, plagile pot fi: A. plagi taiate B. plagi contuze C. plagi intepate D. plagi profunde E. plagi muscate (pag. 503)

S2830213. In raport cu alte leziuni traumatice plagile pot fi: A. plagi izolate B. plagi combinate C. plagi perforante D. plagi asociate E. plagi unipolare (pag. 503)

S2830214. Semnele clinice obligatorii care caracterizeaza plagile sunt: A. durerea B. hemoragia C. solutia de continuitate D. anestezia E. fistula salivara (pag. 504)

S2830215. Asfixia mecanica acuta poate fi produsa prin urmatoarele mecanisme: A. distrugerea m genioglos B. dilacerarea bazei limbii C. trismus accentuat D. caderea limbii datorita inconstientei E. obturarea lumenului aerian cu sange din plagile cervicale (pag. 508)

S2830216. Principiile de tratament al plagilor cuprind: A. principiul prioritatii lezionale B. principiul necesitatii igienizarii si asanarii preoperatorii C. principiul minimei traumatizari

586



Rezidentiat 2004

587


D. principiul extensiei preventive E. principiul maximei conservari a tesuturilor (pag. 510)

S2830217. Tratamentul plagilor cuprinde urmatoarele etape: A. tratamentul de urgenta ( provizoriu ) B. tratamentul definitiv ( primar ) C. tratamentul de intretinere ( secundar ) D. tratamentul paleativ E. tratamentul reparator ( tardiv ) (pag. 511)

S2830218. Tratamentul etiologic al socului hemoragic consta in: A. hemostaza B. refacere volemica C. traheostomie D. masuri complementare fizice si medicamentoase E. fixarea limbii la pansament, haina sau pensa (pag. 514)

S2830219. Curatirea mecanica a plagii se realizeaza cu: A. apa sterila si sapun B. apa oxigenata C. perhidrol D. nitrat de argint E. ser fiziologic (pag. 519)

S2930220. Contuziile partilor moi faciale: A. sunt leziuni traumatice in care tegumentele si mucoasa raman integre, fara solutie de continuitate ale tegumentului sau mucoasei; B. sunt leziuni superficiale ale pielii, produse prin frecarea pe un plan dur; C. au marginile nete, liniare sau neregulate, apropiate sau intredeschise intrerupand sau nu continuitatea orificiilor fetei; D. se manifesta clinic prin echimoza, hematoame; E. pot realiza un tatuaj traumatic. (pag. 497)

S2930221. Tratamentul general al plagilor, consta in: A. calmarea durerii; B. prevenirea tetanosului; C. prevenirea complicatiilor infectioase; D. vitaminoterapie (vit. C, A si P) ; E. vaccinarea antirabica (in cazul plagilor muscate). (pag. 518,519)

587



Rezidentiat 2004

588


Tema nr. 31 Traumatismele dento-parodontale BIBLIOGRAFIE: 2. C. Burlibaşa - Chirurgie orală şi maxilo-facială, Ed.medicală, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1331001. Fractura radiculara a dintilor temporari au indicatii de A. Imobilizare B. Tratamentul endodontic C. Extractie D. Reconstrucţie coronara E. Replantare (pag. 703)

S1331002. in luxatiile dentare obliterarea pulpei apare in: A. 5-10% din cazuri B. 15% din cazuri C. 20% din cazuri D. 25% din cazuri E. 35% din cazuri (pag. 710)

S1331003. Testul de vitalitate in leziunile traumatice dento-parodontale au valoare diagnostica dupa A. Doua saptamani B. O luna C. 45 de zile D. 4-6 luni E. Un an (pag. 701)

S1331004. Tratamentul contuziei dentare consta in: A. Extractia dintelui B. Imobilizarea dintelui cu ligaturi de sarma C. Scoaterea din ocluzie a dintelui D. Fara tratament E. Obturatie radiculara (pag. 709)

S1331005. Tratamentul fracturilor radiculare in 1/3 apicala consta in: A. Imobilizarea monomaxilara B. Rezectia apicala C. Extractia dentara D. Drenaj endodontic E. Coafaj direct (pag. 707)

S1431006. Care din urmatoarele forme de luxatie a dintilor permanenti nu necesita tratament: A. Subluxatia

588



Rezidentiat 2004

589

B. C. D. E.


Luxatia cu intruzie Luxatia cu extruzie Luxatia laterala Contuzia (pag. 709)

S1431007. Dupa Andreasen, frecventa maxima a traumatismelor dento-parodontale a dintilor temporari se produce dupa: A. Caderi pe podea, strada, sau bazin B. Lovitura a unui coleg de joaca C. Alte cauze D. Caderea de pe banca sau pat E. Lovire de marginile mesei (pag. 702)

S1431008. Dupa Onetto si Flores, grupa de risc cel mai ridicat in producerea traumatismului dentoparodontal este: A. 2-4 ani B. 4-6 ani C. 6-8 ani D. 10-12 ani E. 12-14 ani (pag. 700)

S1531009. Care este atitudinea fata de dintii temporari cu luxatie cu intruzie: A. reducere; B. imobilizare; C. extractie; D. expectativa; E. extirpare pulpara. (pag. 703)

S1531010. Care este metoda de electie in fractura unui dinte temporar cu rizaliza: A. replantarea; B. extractia; C. coafajul direct; D. mobilizarea; E. extirparea. (pag. 703)

S1531011. Pentru examinarea pacientilor inconstienti cu dinti avulsionati este recomandabil sa se efectueze: A. palparea bimanuala; B. radiografie SAF; C. radiografie toracica si abdominala; D. teste de vitalitate pulpara; E. citologia salivei. (pag. 701)

S1531012. Tratamentul de electie in fracturile coronare necomplicate ale dintilor permanenti tineri este: A. extirparea pulpara; B. replantarea terapeutica; C. protectia dentinei si pulpei;

589



Rezidentiat 2004

590


D. extractia; E. confectionarea de proteze metalice. (pag. 705)

S1531013. Un diagnostic exact al fracturii intraalveolare si luxatiei dentare poate fi facut prin: A. test de vitalitate; B. examen radiologic; C. examen clinic; D. anamneza; E. trepanare coronara. (pag. 701)

S1531014. Unde este situata cel mai frecvent o fractura radiculara a unui dinte permanent: A. la coletul anatomic; B. in 1/3 apicala; C. in 1/3 medie; D. in 1/3 coronara; E. la nivelul deltei apicale. (pag. 706)

S1631015. Cel mai frecvent tip de leziune la nivelul dintilor frontali este: A. fractura coronara necomplicata B. fractura coronara cu deschiderea camerei pulpare C. fractura radiculara D. extruzia E. intruzia (pag. 704)

S1631016. Contuzia dentara presupune: A. mobilitate anormala a dintelui B. reactie negativa la curentul electric C. insensibilitate la percutie D. lezarea usoara a membranei parodontale E. radiografia e caracteristica (pag. 708)

S1631017. Contuzia dentara: A. nu necesita tratament B. necesita extirparea dintelui C. dintele trebuie imobilizat D. se administreaza antibiotice E. vitalitatea dintelui este pierduta (pag. 709)

S1631018. Imobilizarea dintilor traumatizati se mentine: A. 3-4 zile B. 4-6 saptamani C. 2 saptamani D. o saptamana E. 3 luni (pag. 710)

590



Rezidentiat 2004

591


S1631019. La dintii traumatizati testul de vitalitate are valoare diagnostica. A. dupa o saptamana de la traumatism B. dupa 4-6 luni C. dupa o saptamana D. imediat posttraumatic E. dupa un an (pag. 701)

S2131020. După Andreasen, necroza pulpară apare în cazul dinţilor extruzaţi: A. În 25% dintre cazuri B. În 50% dintre cazuri C. Dacă nu s-a efectuat repoziţionarea şi imobilizarea dintelui D. În toate cazurile E. Nici o variantă nu este corectă (pag. 710)

S2131021. Imobilizarea în cazul luxaţiei dinţilor permanenţi se menţine: A. O săptămână B. 15 zile C. 4-6 săptămâni D. 60 zile E. nici o variantă nu este corectă (pag. 710)

S2131022. În cazul contuziei dentare, tratamentul se referă la: A. Imobilizarea dintelui cu gutieră acrilică B. Imobilizarea dintelui folosind fixatorul din material compozit C. Amputaţia vitală D. Nu necesită tratament E. Restaurarea coronară cu material compozit (pag. 709)

S2131023. În cazul luxaţiilor dentare, obliterarea pulpei apare: A. În toate cazurile B. În 25% dintre cazurile de luxaţii C. În 50% dintre cazurile de luxaţii D. La 4-6 săptămâni de la traumatism E. Nu apare niciodată (pag. 710)

S2131024. În cazul traumatismelor dento-parodontale, testul de vitalitate are valoare diagnostică: A. La 4-6 ore post-traumatic B. La 24 de ore post-traumatic C. La 7 zile post-traumatic D. La 30 de zile post-traumatic E. La 4-6 luni de la traumatism (pag. 701)

S2231025. La examinarea leziunilor dentare a traumatismelor dentoparodontale se pot evidentia: A. modificari de culoare ale dintilor interesati B. amnezie C. greturi

591



Rezidentiat 2004

592


D. semne de contuzie cerebrala E. varsaturi (pag. 700)

S2231026. Traumatismele dentoparodontale sunt mai frecvente la: A. adulti si pacienti peste 60 de ani B. dintii din grupul frontal inferior C. dintii din grupul lateral superior D. dintii din grupul lateral inferior E. copii si tineri (pag. 699)

S2231027. Traumatismele dentoparodontale sunt mai frecvente la: A. dintii din grupul frontal superior B. dintii din grupul frontal inferior C. dintii temporari D. dintii din grupul lateral superior E. dintii din grupul lateral inferior (pag. 699)

S2231028. Factorii favorizanti in aparitia traumatismelor dentoparodontale sunt reprezentati de: A. carii profunde cu distructii tisulare intinse B. accidente de circulatie C. accidente de joaca D. accidente sportive E. agresiuni (pag. 699)

S2231029. Principalele cauze (determinante) ale traumatismelor dentoparodontale sunt: A. carii profunde cu distructie tisulara intinsa B. tulburari de mineralizare ale dintilor C. afectiuni parodontale D. dispozitive coronoradiculare E. accidente rutiere (pag. 699)

S2231030. Cauzele iatrogene ale traumatismelor dentoparodontale sunt reprezentate de: A. traumatizarea unor dinti la pacienti intubati B. accidente de joaca C. tulburari de mineralizare D. accidente sportive E. leziuni parodontale (pag. 699)

S2231031. In cazul dintilor expulzati traumatoc prognosticul depinde foarte mult de : A. perioada cat a fost mentinut dintele extraoral B. prezenta leziunilor carioase C. pozitia dintelui pe arcada D. existenta unei anomalii dento-maxilare E. existenta dintilor antagonisti (pag. 700)

592



Rezidentiat 2004

593


S2231032. Clasificarea OMS a leziunilor dentoparodontale cuprinde urmatoarele entitati: A. fracturi coronare - cu complicatii B. fracturi coronare - avulsia C. fracturi coronare - luxatia cu extruzie D. fracturi radiculare - subluxatia E. fracturi laterale - luxatia laterala (pag. 700)

S2231033. Clasificarea OMS pentru leziuni dentoparodontale cuprinde entitatile : A. luxatii - subluxatia B. luxatii - fara complicatii C. luxatii - cu complicatii D. fracturi radiculare - cu complicatii E. fracturi radiculare - fara complicatii (pag. 700)

S2231034. La examinarea leziunilor dentare lea traumatismelor dentoparodontale se pot evidentia: A. modificari de culoare ale dintilor interesati B. amnezie C. greturi D. semne de contuzie cerebrala E. varsaturi (pag. 701)

S2231035. Examinarea exoorala in traumatisme dentoparodontale poate evidenta: A. hematoame ale mucoasei planseului B. leziuni de continuitate la nivelul mucoasei C. fracturi intraalveolare D. plagi exoorale E. absenta participarii condililor mandibulari la miscarile de deschidere si inchidere a gurii (pag. 701)

S2231036. Un diagnostic exact al unei fracturi intraalveolare si a luxatiei dentare poate fi facut: A. numai prin examen clinic B. prin examen clinic si radiologic C. numai prin examen radiologic D. prin radiografie periapicala E. prin examen ecografic (pag. 701)

S2231037. Efectul traumatizarii dintilor temporari asupra sanatatii dintilor permanenti se poate evalua: A. imediat posttraumatic, B. la 10-16 ore dupa traumatism C. dupa eruptia dintilor permanenti D. exclusiv radiologic E. prin examinarea mugurilor dentari (pag. 701)

S2231038. Particularitatile specifice leziunilor dintilor temporari in cadrul traumatismelor dentoparodontale pot fi sistematizate astfel: A. pot aparea recuperari spontane dupa traumatism B. tineretea pacientilor creste numarul mijloacelor terapeutice

593



Rezidentiat 2004

594


C. vindecarile tesuturilor moi sunt lente D. vindecarile tesuturilor moi se fac cu sechele E. pacienti peste 3 ani nu beneficiaza de extractie (pag. 701)

S2231039. Afectiunile dintilor permanenti dupa traumatisme dentoparodontale ale dintilor temporari pot fi anticipate in aproximativ: A. in 1/2 din cazuri B. in 1/3 din cazuri C. in 1/4 din cazuri D. in 1/5 din cazuri E. in 1/6 din cazuri (pag. 702)

S2231040. Tratamentul in cazul unei fracturi radiculare de dinti temporari consta in: A. tratament endodontic B. replantare cu fixare C. dintii incriminati pot fi lasati pe loc D. extractia fragmentelor radiculare apicale este obligatorie E. extractie (pag. 703)

S2231041. Traumatismele dentoparodontale sunt mai frcvente la: A. adulti si pacienti peste 60 de ani B. dintii din grupul frontal inferior C. dintii din grupul lateral superior D. dintii din grupul lateral inferior E. copii si tineri (pag. 699)

S2231042. Traumatismele dentoparodontale sunt mai frecvente la: A. dintii din grupul frontal superior B. dintii din grupul frontal inferior C. dintii din grupul frontal superior si frontal inferior D. dintii din grupul lateral superior E. dintii din grupul lateral inferior (pag. 699)

S2231043. Procentajele incidentei afectiunilor dentoparodontale sunt crescute astfel: A. pentru leziuni traumatice dentare B. pentru sexul feminin C. pentru iarna D. pentru zilele dinafara week-endului E. pentru toamna (pag. 700)

S2231044. Procentaje crescute ale incidentei leziunilor traumatice dentoparodontale apar la : A. pacienti care prezentau leziuni ale dentatiei temporare B. pacienti care prezentau leziuni asociate la trei sau mai multi dinti C. pacienti care au suferit leziunicu saude corpuri dure D. pacienti cu subluxatii dentoparodontale la dintii temporari E. pacienti cu intruzii la dintii temporari

594



Rezidentiat 2004

595


(pag. 700)

S2231045. Clasificarea OMS a leziunilor dentoparodontale cuprinde: A. fracturi coronare - cu complicatii B. fracturi coronare - avulsia C. fracturi coronare - luxatia cu extruzie D. fracturi radiculare - subluxatia E. fracturi laterale - luxatia laterala (pag. 700)

S2231046. Clasificarea OMS pentru leziuni dentoparodontale cuprinde: A. luxatii - subluxatia B. luxatii - fara complicatii C. luxatii - cu complicatii D. fracturi radiculare - cu complicatii E. fracturi radiculare - fara complicatii (pag. 700)

S2231047. Un diagnostic exact al unei fracturi intraalveolare si luxatiei dentare poate fi facut: A. numai prin examen clinic B. prin examen clinic si radiologic C. numai prin examen radiologic D. prin radiografie periapicala E. prin radiografii ale toracelui si abdomenului (pag. 701)

S2231048. Particularitatile specifice leziunilor dintilor temporari in cadrul traumatismelor dentoparodontale pot fi sistematizate astfel: A. pot aparea recuperari spontane dupa traumatism B. tineretea pacientilor mareste oarecum mijloacele terapeutice C. vindecarile tesuturilor moi sunt lente D. vindecarile tesuturilor moi se fac cu sechele E. daca pacientul are mai mult de treiani nu se face extractie (pag. 701)

S2231049. Afectiunile dintilor permanenti dupa traumatisme dentoparodontele ale dintilor temporar pot fi anticipate: A. in 1/2 din cazuri B. in 1/3 din cazuri C. in 1/4 din cazuri D. in 1/5 din cazuri E. in 1/6 din cazuri (pag. 702)

S2231050. Tratamentul in cazul unei fracturi radiculare de dinti temporari consta in: A. tratament endodontic B. replantare cu fixare C. dintii incriminati pot fi lasati pe loc D. extractia fragmentelor radiculare apicale este obligatorie E. extractia fragmentelor radiculare apicale nu este indicata (pag. 703)

S2331051. Tratamentul contuziei dentare constă în:

595



Rezidentiat 2004

596

A. B. C. D. E.


Extracţia dintelui Imobilizarea dintelui cu ligaturi de sârmă Scoaterea din ocluzie a dintelui Fără tratament Obturaţie radiculară (pag. 709)

S2331052. Testul de vitalitate în leziunile traumatice dento-parodontale are valoare diagnostică după: A. Două săptămâni B. O lună C. 45 de zile D. 4-6 luni E. Un an (pag. 701)

S2331053. Fracturile radiculare ale dinţilor temporari au indicaţii de: A. Imobilizare B. Tratamentul endodontic C. Extracţie D. Reconstrucţie coronară E. Replantare (pag. 703)

S2331054. Tratamentul fracturilor radiculare în 1/3 apicală constă în: A. Imobilizarea monomaxilară B. Rezecţia apicală C. Extracţia dentară D. Drenaj endodontic E. Coafaj direct (pag. 707)

S2331055. În luxaţiile dentare obliterarea pulpei apare în: A. 5-10% din cazuri B. 15% din cazuri C. 20% din cazuri D. 25% din cazuri E. F. 35% din cazuri (pag. 710)

S2331056. Fracturile radiculare sunt mai frecvente: A. la dentiţia mixtă B. la edentaţia intercalată C. la edentaţia termino-terminală D. la dentiţia temporară E. la dentiţia permanentă (pag. 706)

S2531057. Care este atitudinea faţă de dinţii temporari cu luxaţie cu intruzie: A. Reducere B. imobilizare C. Extracţie D. Expectativă

596



Rezidentiat 2004

597


E. extirpare pulpară. (pag. 703)

S2631058. Manifestările bucale la bolnavii cu SIDA sunt: A. candidozele bucale B. lichenul plan C. sindromul Papillon-Lefevre D. leucoplazia simplă E. osteite ale corticalei externe a crestei alveolare. (pag. 164)

S2831059. In fracturile radacinii cauza necrozei si inflamatiei poate fi: A. infiltrarea microbiana B. comunicarea cu santul gingival C. comunicarea buco-sinusala D. persistentei secretiei pe canal E. interpunerii de tesut osos (pag. 707)

S2831060. In luxatia laterala intalnim: A. alveola partial golita B. vitalitate absenta si ocluzie modificata C. usoara mobilitate si durere la percutie D. absenta mobilitati si a vitalitatii E. reactie pozitiva la curent electric si usoara extruzie (pag. 708)

S2831061. In luxatia prin intruzie radigrafia dentara arata: A. spatiul periodontal largit B. spatiul periodontal absent C. imagine de radiotransparenta periapicala D. spatiul periodontal lateral crescut E. imagine de condensare osoasa (pag. 708)

S2831062. Fracturile radiculare la dentitia permanenta care beneficiaza de tratament conservator sunt: A. fracturile corono-radiculare longitudinale B. fracturile radiculare in treimea apicala C. fracturile radiculare in treimea mijlocie D. fracturile coronare complicate E. fracturile coronare necomplicate (pag. 706)

S2931063. Contuzia parodontala se manifesta prin: A. usoara lezare a membranei periodontale; B. subluxatie; C. deplasari vestibulo-orale ale dintilor; D. ruperea completa a ligamentului alveolo-dentar; E. intruzia dentara. (pag. 708)

S2931064. Fisuri ale smaltului:

597



Rezidentiat 2004

598

A. B. C. D. E.


necesita testarea vitalitatii pulpare; sunt solutii de continuitate totale ale tesuturilor dure dentare; sunt solutii de continuitate partiale ale tesuturilor dure dentare cu pierdere de substanta; provoaca tulburari in articulatia dentara; se clasifica in cervicala, medie si apicala. (pag. 705)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1231065. Clasificarea OMS a fracturilor coronare cuprinde: A. fisura smaltului B. avulsia C. contuzia D. subluxaţia E. fractura coronara cu complicatii (pag. 700)

S1231066. Dintre formele clinice ale traumatismelor dento-parodontale fac parte: A. avulsia B. luxatia totala C. intruzia D. contuzia alveolara E. fractura radiculara (pag. 700)

S1231067. Fracturile coronare ale dintilor permanenti din cadrul traumatismelor dento-parodontale: A. nu intereseaza niciodata camera pulpara, aceasta fiind redusa in volum B. in cazul fracturilor smaltului si dentinei fara deschiderea camerei pulpare nu exista durere, camera pulpara fiind inchisa C. in cazul fracturilor cu interesarea camerei pulpare dentina si pulpa sunt foarte sensibile la atingere D. in cazul fracturilor complicate, la pacienţii tineri, tratamentul de elecţie este cel de extirpare vitala urmata de reconstrucţie coronara E. in fracturile complicate, la pacientii adulti, se practica extirparea vitala urmata de obturatie endodontica. (pag. 705)

S1231068. Fracturile coronare complicate: A. intereseaza camera pulpara B. camera pulpara este neafectata C. necesita apectomie D. poate sa apara hemoragia capilara din camera pulpara E. pulpa este foarte sensibila la atingere (pag. 705)

S1231069. Fracturile coronare necomplicate: A. afecteaza smaltul B. inereseaza smaltul si dentina C. necesita testarea periodica a vitalitatii dintelui D. necesita pulpectomie E. uneori este deschisa camera pulpara (pag. 705)

598



Rezidentiat 2004

599


S1231070. in cazul avulsiei este important: A. sa se curete bine dintele cu o periuta B. sa se examineze radiologic alveola goala C. sa nu se amane replantarea D. alveola sa aiba pereţii intregi E. tratamentul antibiotic preoperator (pag. 710)

S1231071. in clasificarea radiologica si histologica a vindecarii fracturilor radiculare se intalnesc urmatoarele tipuri: A. interpunerea tesutului calcifiat B. interpunerea tesutului conjunctiv C. interpunerea tesutului de granulatie D. interpunerea de os si ţesut conjunctiv E. interpunerea de tesut vascular (pag. 707)

S1231072. Intruzia este caracterizata prin: A. deplasarea dintelui in procesul alveolar B. avulsie C. mobilitate scazuta D. reacţie negativa la testarea vitalitaţii E. radiologic apare un spatiu periodontal largit (pag. 708)

S1231073. Luxatiile dentatiei permanente cunosc urmatoarele forme clinice: A. contuzia B. subluxatia C. intruzia D. luxaţia laterala E. fractura partiala (pag. 708)

S1231074. Luxatiile dintilor temporari necesita: A. replantarea imediata dupa expulzie B. extractia imediata dupa intruzie C. tractiune elastica pentru repozitionare D. expectativa in cazul intruziei E. antibioterapie in cazul in care apar complicatii septice (pag. 703-704)

S1231075. Precizati variantele clinice corecte ale luxatiilor dintilor temporali: A. subluxatia B. luxatia intruziva C. extruzia D. avulsia E. luxatia corono-radiculara (pag. 702)

S1231076. Tratamentul fracturilor coronare necomplicate cuprinde: A. protectia pulpei de factori termici B. aplicarea de Ca (OH)2 si canaliculele dentinare taiate

599



Rezidentiat 2004

600


C. aplicarea H2O2 si eugenat de zinc pe canaliculele dentinare taiate D. protejarea dentinei printr-un strat gros de ciment E. pulpotomie (pag. 705)

S1231077. Tratamentul fracturilor radiculare cuprinde: A. reducerea dintelui B. luxarea dintelui C. imobilizarea dintelui D. extracţia dintelui E. testarea vitalitatii dintelui la intervale regulate (pag. 706-707)

S1231078. Tratamentul luxatiei totale a dintilor permanenti: A. se face cat mai precoce B. dintele pierdut la locul accidentului nu se mai recupereaza C. se replanteaza doar dintii ramasi in cavitatea orala D. se face prin replantare dupa tratamentul antiseptic al dintelui recuperat de la locul accidentului E. se prefera tratamentul endodontic exooral al dintelui urmat de replantare (pag. 708)

S1331079. Cele mai obisnuite tipuri de fracturi coronare sunt A. Fisuri B. Fracturi coronare necomplicate C. Fracturi coronare complicate D. Mobilitate coronara E. Toate acestea (pag. 704)

S1331080. Clasificarea OMS a leziunilor traumatice dento-parodontale cuprinde A. Fracturi coronare B. Plagi ale fibromucoasei dintilor traumatizati C. Fracturi radiculare D. Luxaţia dentara E. Fracturi ale rebordului alveolar (pag. 700)

S1331081. Criteriile principale de alegere a metodelor de fixare in traumatismele dento-parodontale A. Cat mai ieftine B. Cat mai rapide C. Sa nu afecteze dintele sau gingia D. Sa fie suficiente de rigide E. Cat mai fizionomice (pag. 709)

S1331082. Fractura coronara necomplicata reprezinta A. Fractura smaltului B. Fractura smaltului si dentinei C. Fractura smaltului cu deschiderea camerei pulpare D. Fractura smalţului si dentinei fara deschiderea camerei pulpare E. Fisura smaltului (pag. 705)

600



Rezidentiat 2004

601


S1331083. Fracturile coronare la dintii permanenti sunt A. Fisuri B. Fracturi coronare complicate C. Fracturi coronare necomplicate D. Fractura apexului E. Fractura 1/3 cervicala (pag. 704)

S1331084. in fracturile coronare necomplicate pacientul acuza A. Dureri spontane B. Dureri la rece si cald C. Sangerarea pulpei dentare D. Mobilitatea dentara grad I E. Durerea pulsatila (pag. 705)

S1331085. in intruzie se produce: A. Deplasarea dintilor spre vestibular B. in procesul alveolar C. in afara procesului alveolar D. in sinusul maxilar E. in fosa nazala (pag. 708)

S1331086. Manifestarile clinice in contuzia dentara sunt: A. Durere la percutia dintelui B. Mobilitatea dentara anormala C. Absenta mobilitatii dentare D. Reacţie pozitiva la curentul electric E. Discreta intruzie (pag. 708)

S1331087. Necroza pulpara posttraumatica poate fi diagnosticata prin A. Teste de vitalitate B. Dureri pulsatile C. Semne clinice si radiologice D. Mobilitate dureroasa E. Diafanoscopie (pag. 710)

S1331088. Subluxatia dentara posttraumatica determina: A. Hemoragie in santul gingival B. Hemoragie in camera pulpara C. Mobilitatea dentara usoara D. Deschiderea sinusului maxilar E. Extruzia dentara (pag. 708)

S1431089. Care din urmatoarele situatii sunt extrem de rar intalnite in traumatismele dintilor temporari: A. Avulsiile B. Luxatii cu intruzie

601



Rezidentiat 2004

602


C. Fracturi coronare D. Fracturi radiculare E. Contuzii (pag. 702)

S1431090. Dupa OMS, clasificarea fracturilor coronare cuprinde: A. Fisura smaltului B. Contuzia C. Subluxatia D. Fractura coronara fara complicatii E. Fractura coronara cu complicatii (pag. 700)

S1431091. Dupa OMS, clasificarea luxatiilor cuprinde: A. Contuzia B. Subluxatia C. Luxatia cu intruzie D. Luxatia cu extruzie E. Fisura smaltului (pag. 700)

S1431092. Examenul exooral al unui pacient cu traumatism dento-parodontal cuprinde: A. Condilii mandibulari B. Contururile osoase mandibulare C. Maxilarul D. Oasele malare E. Apofizele pterigoide (pag. 701)

S1431093. Printre factorii favorizanti ai traumatismului dento-parodontal mentionam: A. Cariile profunde B. Dispozitivele corono-radiculare C. Tulburarile de mineralizare D. Accidentele de circulatie E. Afectiunile dento-parodontale (pag. 699)

S1531094. Amputatia vitala in tratamentul fracturilor coronare complicate la dintii permanenti tineri se considera reusita daca: A. nu apar dureri; B. dintele egreseaza; C. apare pulpita; D. se continua formarea radacinii; E. se stompeaza formarea radacinii. (pag. 705)

S1531095. Cele trei criterii principale care trebuie indeplinite in orice metoda de fixare a dintilor luxati sunt: A. sa fie posibila o fixare rapida; B. dintii sa fie vitali; C. fixarea sa nu afecteze dintele sau gingia; D. fixatoarele sa fie suficient de rigide;

602



Rezidentiat 2004

603


E. fixarea sa permita alimentarea pacientului. (pag. 709)

S1531096. Complicatiile care pot apare dupa luxatia dintilor permanenti depinde de: A. gradul luxatiei; B. forta impactului; C. prezenta diastemelor; D. starea parodonţiului; E. rigiditatea mijlocului de imobilizare. (pag. 710)

S1531097. Controalele clinice dupa fixarea dintilor permanenti luxati urmaresc: A. igiena orala; B. cariile incipiente; C. stabilitatea fixatorului; D. elasticitatea fixatorului; E. vitalitatea dintilor luxati. (pag. 710)

S1531098. Cum se procedeaza in cazul unei avulsii traumatice unidentare: A. dintele avulsionat se plaseaza in solutie salina si se curata; B. alveola este irigata cu ser fiziologic; C. alveola se chiureteaza energic; D. se efectueaza anestezie; E. dintele se replanteaza. (pag. 711)

S1531099. Diagnosticul luxatiei dentare cu extruzie presupune: A. dintele este mobil; B. vitalitatea pulpara este negativa; C. spatiul periodontal radiografic este largit; D. ocluzia dentara este inversa; E. vitalitatea pulpara este pozitiva. (pag. 708)

S1531100. Fracturile radiculare sunt mai frecvente la dentitia permanenta fata de cea temporara din cauza urmatorilor factori favorizanti: A. numarul mai mare de unitati dentare; B. lungimea coroanei clinice; C. camera pulpara voluminoasa; D. smalţul mai rezistent; E. rezistenta procesului alveolar. (pag. 706)

S1531101. in cazul necrozei pulpare aparute la pacientii tineri cu dinti permanenti luxati terapia este: A. extirpare pulpara cu pastrarea filetului apical vital; B. obturatie de canal cu depasire; C. aplicarea unui con gros de gutaperca inmuiat in cloroform; D. extracţia dintelui; E. obturatia canalului si rezectia apicala. (pag. 710)

603



Rezidentiat 2004

604


S1531102. Tratamentul fracturilor de smalt la dintii permanenti presupune: A. rotunjirea unghiurilor ascutite; B. amputatia pulpara; C. aplicarea unei solutii fluorurate pe suprafata de fractura; D. monitorizarea vitalitatii pulpare; E. extractia dintelui. (pag. 705)

S1631103. in extruzia dentara. A. dintele paraseste partial alveola B. testul de vitalitate este negativ C. testul de vitalitate este pozitiv D. radiografia arata spatiul periodontal largit E. dintele este mobil (pag. 708)

S1631104. in fracturile dentare fara deschiderea camerei pulpare: A. pacientul acuza dureri sporadice B. nu exista dureri C. dentina e moale la palpare D. sensibilitatea la la cald si rece este crescuta E. sensibilitatea la cald si rece este scazuta (pag. 705)

S1631105. in luxatiile cu intruzie ale dintilor temporari: A. dintele se lasa pe loc B. poate exista o eruptie spontana a dintelui C. dintele se extrage D. dintele se aduce pe arcada si se imobilizeaza E. leziunile parodopntale mici aferente nu se trateaza (pag. 703)

S1631106. Intruzia dentara e caracterizata prin: A. deplasarea dintelui in procesul alveolar B. rectie negativa la testarea vitalitatii C. reactie pozitiva la testarea vitalitatii D. dintele e infrapozitie E. mobilitate dentara crescuta (pag. 708)

S1631107. Leziunile traumatice ale dintilor temporari pot determina la nivelul dintilor permanenti: A. hipoplazia smaltului B. hipercalcifierea smaltului C. hipocalcifiera smaltului D. deplasarea mugurilor dintilor permanenti E. niciuna (pag. 702)

S1631108. Majoritatea fracturilor radiculare ale dintilor traumatizati se localizeaza: A. in 1/3 coronara a radacinii B. in 1/3 apicala a radacinii C. in 1/3 medie a radacinii

604



Rezidentiat 2004

605


D. la dintii frontali E. la dintii laterali (pag. 706)

S1631109. Subluxatia dentara presupune: A. usoara mobilitate a dintelui B. durere la percutie C. deplasarea dintelui D. radiografia arata un spatiu periodontal largit E. radiografia este necaracteristica (pag. 708)

S2131110. Care dintre următoarele traumatisme dento-parodontale nu necesită tratament, ci doar testarea vitalităţii pulpare: A. Fracturi corono-radiculare B. Fracturi coronare necomplicate C. Fisuri ale smalţului D. Subluxaţii E. Contuzii (pag. 704-705, 709)

S2131111. Clasificarea luxaţiilor la dentaţia permanentă se face după: A. Timpul scurs de la traumatism B. Tipul agentului traumatizant C. Gravitatea luxaţiei D. Mobilitatea dintelui E. Direcţia deplasării dintelui (pag. 708)

S2131112. Dintre semnele clinice şi paraclinice ale subluxaţiei dentare, distingem: A. Uşoară mobilitate a dintelui B. Hemoragie în şanţul gingival C. Uşoară durere la percuţie D. Vitalitatea este absentă E. Radiografia arată un spaţiu periodontal lărgit (pag. 708)

S2131113. Dintre tipurile de vindecare în cazul fracturilor radiculare, distingem interpunerea de: A. ţesut calcifiat B. ţesut conjunctiv C. conţinut pulpar D. os şi ţesut conjunctiv E. ţesut de granulaţie (pag. 707)

S2131114. După OMS, fracturile coronare se clasifică în: A. Fisura smalţului B. Contuzia C. Subluxaţia D. Fractura coronară fără complicaţii E. Fractura coronară cu complicaţii (pag. 700)

605



Rezidentiat 2004

606


S2131115. Luxaţia laterală implică următoarele semne clinice şi paraclinice: A. Deplasare de obicei spre oral B. Vitalitate prezentă C. Ocluzia este nemodificată D. Radiografia este necaracteristică E. Mobilitate crescută (pag. 708)

S2131116. Tratamentul fracturilor coronare necomplicate presupune: A. Extirpare vitală B. Amputaţie vitală C. Protecţia dentinei şi pulpei de factori termici D. Aplicarea hidroxidului de calciu pe canaliculele dentinare tăiate E. Protecţia dintelui cu o coroană temporară din acrilat (pag. 705)

S2231117. Clasificarea OMS pentru leziuni traumatice dentoparodontale cuprinde: A. fracturi radiculare - subluxatia B. fracturi radiculare - luxatia cu intruzie C. fracturi radiculare - luxatia cu extruzie D. fracturi coronare fara complicatii E. luxatii - contuzia (pag. 700)

S2231118. Stabiliti care din urmatoarele afirmatii legate de leziunile dento-parodontale sunt adevarate: A. un numar important al acestor leziuni ramane nedescoperit B. se pot evidentia toate tipurile de leziuni numai prin examen clinic C. examenul radiologic poate depista toate tipurile de leziuni D. examenul radiologic poate depista fracturi neevidentiate prin examen clinic E. examenul radiologic poate depista numai fracturi neevidentiate prin examen clinic (pag. 699)

S2231119. Procentajele incidentei leziunilor dento-parodontale sunt: A. diferite in functie de grupele sociale afectate B. aceleasi in functie de grupele sociale afectate C. diferite in functie de varsta D. aceleasi in functie de sex E. aceleasi in functie de mediul de provenienta (pag. 699)

S2231120. Traumatismele dentoalveolare sunt mai frecvente la: A. grupul frontal inferior B. grupul frontal inferior si frontal superior C. grupul frontal superior D. la copii si tineri E. la varstnici (pag. 699)

S2231121. Factorii favorizanti in aparitia traumatismelor dentoparodontale sunt reprezentati de: A. accidente rutiere B. dispozitivele coronoradiculare C. tulburari de mineralizare ale dintilor

606



Rezidentiat 2004

607


D. afectiuni parodontale E. accidente sportive (pag. 699)

S2231122. Principalele cauze ale traumatismelor dentoparodontale sunt reprezentate de: A. accidente de joaca B. afectiuni parodontale C. dispozitive coronoradiculare D. accidente rutiere E. accidente sportive (pag. 699)

S2231123. Cauzele iatrogene ale traumatismelor dentoparodontale sunt reprezentete de: A. accidente sportive B. agresiuni C. luxarea dintilor vecini prin sprijin inadecvat D. traumatizarea unor dinti la pacienti intubati E. fractura dintilor prin deraparea instrumentarului de extractie (pag. 699)

S2231124. Grupele cu risc crescut in traumatismele dentoparodontale sunt reprezentate de: A. pacienti cu epilepsie B. pacienti cu protruzie accentuata a maxilarului C. pacienti cu retruzie accentuata a maxilarului D. pacienti cu protruzie accentuata a mandibulei E. pacienti cu hipertrofia buzei superioare (pag. 699)

S2231125. Procentaje crescute ale incidentei leziunilor dentoparodontale apar : A. in regiunea molara B. pentru persoane de sex feminin C. primavara si vara D. in zilele de week-end E. la persoane de sex masculin (pag. 700)

S2231126. Leziunile dentare in traumatismele dento-parodontale pot consta in afectiuni ale structurii dure : A. cu interesarea camerei pulpare B. fara interesarea camerei pulpare C. cu demineralizare dentinei D. cu afectare parodontala E. fara afectare parodontala (pag. 700)

S2231127. Clasificarea OMS a leziunilor dentoparodontale cuprinde entitatile: A. fracturi coronare - fisura smaltului B. fracturi radiculare - fractura cu complicatii C. fracturi radiculare - fractura fara complicatii D. luxatii - luxatia cu extruzie E. luxatii - luxatia cu intruzie (pag. 700)

607



Rezidentiat 2004

608


S2231128. Clasificarea OMS pentru leziuni traumatice dentoparodontale cuprinde entitatile : A. fracturi coronare B. fracturi de proces alveolar C. fracturi radiculare D. fracturi asociate fracturilor mandibulare E. luxatii (pag. 700)

S2231129. Din anamneza unui traumatizat dentoparodontal trebuie sa reiasa: A. informatii legate de locul accidentului B. informatii legate de examinarea reliefurilor osoase ale mandibulei C. informatii legate de ora accidentului D. informatii legate de examinarea mucoasei endoorale E. informatii legate de cauza accidentului (pag. 700-701)

S2231130. Intervalul dintre un accident dentoparodontal si prezentarea la medic este important pentru: A. inspectia exo si endoorala B. stabilirea diagnosticului C. alegerea tratamentului D. palparea contururilor osoase E. percutia dintilor interesati (pag. 700-701)

S2231131. Testarea vitalitatii pulpei dintelui interesat imediat dupa un accident dentoparodontal: A. are o importanta limitata B. are o importanta mare C. are o importanta mica D. nu are valoare diagnostica decat dupa 4-6 luni de la traumatism E. poate da un raspuns negativ la stimuli termici si electrici fara a fi vorba de o necroza a pulpei (pag. 701)

S2231132. Testele de vitalitate ale pulpei dentare dupa un traumatism dentoparodontal pot deveni pozitive: A. dupa ore B. dupa zile C. dupa saptamani D. dupa luni E. dupa ani (pag. 701)

S2231133. Examinarea endoorala in leziuni traumatice dentoparodontale presupune: A. palparea condililor mandibulari static si dinamic B. palparea contururilor osoase mandibulare C. palparea oaselor zigomatice D. inspectia dintilor in special culoarea E. inspectia leziunilor de continuitate ale mucoaselor (pag. 701)

S2231134. In cazul luxatiilor dintilor temporari se pot intalni una din urmatoarele forme: A. dintele avulsionat si alveola goala B. dintele este dislocat persistand un contact cu structurile adiacente.

608



Rezidentiat 2004

609


C. dintele este infundat in maxilar D. dinttii au doar o mobilitate redusa E. dintele patruns in canalul mandibular (pag. 701)

S2231135. Riscul deplasarii mugurilor dintilor permanenti si malformarii radacinilor in urma unui traumatism dentoparodontal al dintilor temporari este variabil in functie de : : A. creste odata cu varsta B. este cel mai mare imediat inainte de pierderea dintilor temporari C. mai frecvent la fete D. scade odata cu varsta copilului E. este posibil exclusiv la dintii frontali superiori (pag. 702)

S2231136. Pentru luxatiile dintilor temporari sunt caracteristice: A. luxatia totala a unui dinte temporar B. luxatia cu fractura procesului alveolar C. extruzia unui dinte temporar D. luxatia intruziva E. subluxatia dintilor temporari (pag. 702)

S2231137. Cele mai putin dramatice consecintammmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm ale unui traumatism dentoparodontal la dintii temporari sunt reprezentata de: A. hipoplazia smaltului B. deplasarea mugurelui dintelui permanent C. malformatia radacinilor dintelui permanent D. hipocalcifierea smaltului E. hipercalcificarea smaltului (pag. 702)

S2231138. Tulburarile in dezvoltarea radacinii dintilor permanenti dupa traumatisme dentoparodontale ale dintilor temporari se caracterizeaza prin: A. radacina poate ramane incomplet formata B. incorporarea de hemosiderina in smalt C. poate aparea degenerarea fibroasa a pulpei D. poate aparea o hemoragie intraosoasa E. poate aparea dilacerarea si neeruptia dintelui (pag. 703)

S2231139. Urmatoarele modificari patologice ale mugurilor dintilor permanenti pot apare dupa un traumatism dento-parodontal al dintilor temporari: A. hipoplazia B. hipercalcifierea C. hipocalcifierea D. geminatia E. aplazia (pag. 703)

S2231140. Tratamentul unei fracturi de dinte temporar poate consta in tratament endodontic daca: A. radacina dintelui este deja formata B. exista fractura coronara cu interesarea camerei pulpare

609



Rezidentiat 2004

610


C. foramenul apical este mic D. resorbtia radacinii nu a inceput E. igiena orala este corespunzatoare (pag. 703)

S2231141. Anamnestic, datele importante care trebuie cunoscute in cazul avulsiei sunt cele legate de: A. timpul scurs de la exarticulare B. existenta tratamentelor endodontice anterioare C. existenta unor antecedente diabetice D. locul producerii accidentului E. mediul de pastrare a dintelui pana la prezentarea in serviciul medical (pag. 710)

S2231142. In cazul examenului clinic al unui pacient ce prezinta avulsia unui dinte permanent se urmareste existenta: A. fracturilor de proces alveolar B. plagilor partilor moi oro-faciale C. echimozelor periorale D. fracturilor oaselor maxilare E. fracturilor dintilor adiacenti (pag. 710)

S2231143. Tratamentul avulsiei unui dinte permanent urmareste: A. curatarea dintelui de corpi straini si ligamente parodontale B. menajarea ligamentelor parodontale C. chiuretajul alveolei restante D. lavajul alveolei restante E. replantarea dintelui urmata imediat de imobilizare (pag. 710-711)

S2231144. In contuziile parodontale apar: A. lezari usoare ale membranei parodontale; B. mobilitate dentara; C. dureri la percutie; D. sangerari de la nivel gingival; E. modificari radiologice caracteristice (pag. 708)

S2231145. Subluxatia unui dinte permanent presupune: A. aparitia unei mobilitati de gradul II; B. existenta unor dureri la percutie: C. prezenta unei usoare extruzii: D. aparitia modificarilor radiologice caracteristice; E. aparitia unei hemoragii in santul gingival (pag. 708)

S2231146. Intruzia dentara se manifesta clinic si radiologic prin: A. absenta raspunsului la testul de vitalitate; B. absenta spatiului periodontal; C. largirea si deformarea spatiului periodontal; D. epistaxis; E. mobilitate dentara cresuta.

610



Rezidentiat 2004

611


(pag. 708)

S2231147. Extruzia unui dinte permanent presupune: A. mobilizarea partiala a dintelui din alveola; B. mobilizarea totala a dintelui din alveola; C. palpare si percutie dureroase; D. existenta unui spatiu parodontal micsorat; E. existenta unui spatiu parodontal largit (pag. 708)

S2231148. Luxatia laterala se manifesta clinic prin: A. mobilitate dentara crescuta; B. existenta unui anumit grad de extruzie; C. raspuns exacerbat la testul de vitalitate; D. absenta vitalitatii; E. modificari ale relatiilor ocluzale. (pag. 708)

S2231149. Principalele caze(determinante) ale traumatismelor dentoparodontale sunt reprezentate de: A. accidente de joaca B. afectiuni parodontale C. dispozitive coronoradiculare D. accidente rutiere E. accidente sportive (pag. 699)

S2231150. Procentaje crescute ale incidentei leziunilor dentoparodontale apar astfel: A. pentru leziuni traumatice parodontale B. pentru leziuni traumatice dentare C. primavara si vara D. in zilele de week-end E. la persoane de sex masculin (pag. 700)

S2231151. Procentaje crescute ale incidentei afectiunilor dentoparodontale apar la: A. pacienti cu un singur dinte interesat de traumatism B. copii intre 10 si 12 ani C. pacienti cu fracturi coronare complicate la dintii definitivi D. pacienti care prezentau leziuni ale dentatiei definitive E. pacienti care prezentau leziuni ale dentatiei temporare (pag. 700)

S2231152. Clasificarea OMS a leziunilor dentoparodontale cuprinde: A. fracturi coronare - fisura smaltului B. fracturi radiculare - fractura cu complicatii C. fracturi radiculare - fractura fara complicatii D. luxatii - luxatia cu extruzie E. luxatii - luxatia cu intruzie (pag. 700)

S2231153. Examinarea exoorala in traumatisme dentoparodontale poate evidentia: A. hematoame mucoase

611



Rezidentiat 2004

612

B. C. D. E.


leziuni de continuitate la nivelul mucoasei fracturi intraalveolare plagi exoorale la palparea condililor mandibulari acestia nu participa la miscarea de deschidere si inchidere a gurii (pag. 701)

S2231154. Testarea vitalitatii pulpei imediat dupa un accident dentoparodontal: A. are o importanta limitata B. are o importanta mare C. are o importanta mica D. nu are valoare diagnostica decat dupa 4-6 luni de la traumatism E. poate da un raspuns negativ la stimuli termici si electrici fara a fi vorba de o necroza a pulpei (pag. 701)

S2231155. Testarea vitalitatii pulpei dupa un traumatism dentoparodontal poate evidentia pozitivarea valorilor: A. dupa ore de la traumatism B. dupa zile de la traumatism C. dupa saptamani de la trauamtism D. dupa luni de la traumatism E. dupa ani de la traumatism (pag. 701)

S2231156. Examinarea endoorala in leziuni traumatice dentoparodontale presupune: A. palparea condililor mandibulari static si dinamic B. palparea contururilor osoase mandibulare C. palparea oaselor zigomatice D. inspectia dintilor in ceea ce priveste culoarea continutului camerei pulpare E. inspectia leziunilor de continuitate mucoase (pag. 701)

S2231157. Cauzele responsabile de producerea leziunilor dintilor temporari sunt: A. cadere pe podea, strada sau bazin B. lovitura a unui coleg de joaca C. cadere de pe banca sau pat D. lovire de marginile mesei sau patului E. lovire pe scari (pag. 702)

S2231158. Consecintele traumatizarii dintilor temporari pentru dentatia permanenta pot : A. provoca afectari ireversibile ale dintilor permanenti B. provoca afectari reversibile ale dintilor permanenti C. fi stabilite cu dificultate D. fi stbilite cu incertitudine E. sa fie sau nu manifeste (pag. 701)

S2231159. In cadrul fracturilor dintilor temporari o frecventa crescuta o au: A. luxatiile B. avulsiile C. fracturile coronare D. fracturile radiculare

612



Rezidentiat 2004

613


E. fracturile coronare si fracturile radiculare (pag. 702)

S2231160. Pentru luxatiile dintilor temporari sunt caracteristice: A. luxatia totala a unui dinte temporar B. luxatia partiala a unui dinte temporar C. extruzia unui dinte temporar D. luxatia intruziva E. subluxatia dintilor temporari (pag. 702)

S2231161. Cea mai putin dramatica consecinta a unui traumatism dentoparodontal la dintii temporari este reprezentata de: A. hipoplazia smaltului B. deplasarea mugurelui dintelui permanent C. malformatia radacinilor dintelui permanent D. hipocalcifierea smaltului E. hipercalcificarea smaltului (pag. 702)

S2231162. Tulburarile in dezvoltarea radacinii dintilor permanenti dupa traumatisme dentoparodontale ale dintilor temporari se caracterizeaza prin: A. radacina poate ramane incomplet formata B. poate aparea calcifierea pulpei C. poate aparea degenerarea pulpei D. poate aparea o hemoragie intraosoasa E. poate aparea dilacerarea (pag. 703)

S2231163. Dilacerarea dupa un traumatism dentoparodontal al dintilor temporari presupune: A. coroana si radacina nu sunt in linie B. coroana si radacina sunt in linie C. deplasarea partii deja calcifiate a dintelui in raport cu portiunea nemineralizata prin forta traumatismului D. deformarea osului care se palpeaza spre oral E. detectarea facila radiologica (pag. 703)

S2331164. Fracturile coronare la dinţii permanenţi sunt: A. Fisuri B. Fracturi coronare complicate C. Fracturi coronare necomplicate D. Fractura apexului E. Fractura 1/3 cervicală (pag. 704)

S2331165. Fractura coronară necomplicată reprezintă: A. Fractura smalţului B. Fractura smalţului şi dentinei C. Fractura smalţului cu deschiderea camerei pulpare D. Fractura smalţului şi dentinei fără deschiderea camerei pulpare E. Fisura smalţului (pag. 705)

613



Rezidentiat 2004

614


S2331166. Clasificarea OMS a leziunilor traumatice dento-parodontale cuprinde: A. Fracturi coronare B. Plăgi ale fibromucoasei dinţilor traumatizaţi C. Fracturi radiculare D. Luxaţia dentară E. Fracturi ale rebordului alveolar (pag. 700)

S2331167. Manifestările clinice în contuzia dentară sunt: A. Durere la percuţia dintelui B. Mobilitatea dentară anormală C. Absenţa mobilităţii dentare D. Reacţie pozitivă la curentul electric E. Discretă intruzie (pag. 708)

S2331168. Andreasen consideră drept cauză ale leziunilor dinţilor temporari, următoarele: A. căderea pe podea sau stradă B. lovirea de către un coleg de joacă C. căderea de pe bancă sau pat D. lovirea de către animale E. lovirea de marginea mesei sau patului (pag. 702)

S2331169. În fracturile coronare necomplicate pacientul acuză: A. Dureri spontane B. Dureri la rece şi cald C. Sângerarea pulpei dentare D. Mobilitatea dentară grad I E. Durerea pulsatilă (pag. 705)

S2331170. Necroza pulpară posttraumatică poate fi diagnosticată prin: A. Teste de vitalitate B. Dureri pulsatile C. Semne clinice şi radiologice D. Mobilitate dureroasă E. Diafanoscopie (pag. 710)

S2331171. În intruzie se produce: A. Deplasarea dinţilor spre vestibular B. În procesul alveolar C. În afara procesului alveolar D. În sinusul maxilar E. În fosa nazală (pag. 708)

S2331172. Subluxaţia dentară posttraumatică determină: A. Hemoragie în şanţul gingival B. Hemoragie în camera pulpară C. Mobilitatea dentară uşoară

614



Rezidentiat 2004

615


D. Deschiderea sinusului maxilar E. Extruzia dentară (pag. 708)

S2331173. Criteriile principale de alegere a metodelor de fixare în traumatismele dento-parodontale A. Cât mai ieftine B. Să asigure o fixare rapidă C. Să nu afecteze dintele sau gingia D. Să fie suficient de rigide E. Cât mai fizionomice (pag. 709)

S2331174. Care sunt tipurile de vindecare în fracturile radiculare propuse de Andreasen A. interpunerea ţesutului conjunctiv B. interpunerea ţesutului fibros C. interpunerea ţesutului calcificat D. interpunerea ţesutului de granulaţie E. interpunerea de os şi ţesut conjunctiv (pag. 707)

S2331175. Incidenţa traumatismelor dento-parodontale este funcţie de: A. grupul social B. vârstă C. sex D. greutate E. mediu de provenienţă (pag. 699)

S2331176. Grupele cu risc crescut la traumatisme dento-parodontale sunt: A. epilepticii B. bătrânii C. femeile D. copiii E. diabeticii (pag. 699)

S2331177. În extruzia dentară dintele: A. părăseşte parţial alveola B. este mobil C. prezintă modificarea culorii D. prezintă teste de vitalitate negative E. prezintă teste de vitalitate negative (pag. 708)

S2531178. Diagnosticul luxaţiei dentare cu extruzie presupune: A. dintele este mobil B. vitalitatea pulpară este negativă C. spaţiul periodontal este lărgit radiografic D. ocluzia dentară este inversă E. vitalitatea pulpară este pozitivă. (pag. 708)

615



Rezidentiat 2004

616


S2631179. Manifestările locale gingivo-parodontale la bolnavii cu SIDA sunt: A. eritemul gingival linear sau gingivita HIV B. gingivita ulcero-necrotică C. parodontita juveniăă D. parodontita marginală ulcero-necrotică rapid progresivă E. parodontita marginală rapid progresivă. (pag. 163)

S2631180. Manifestările extrabucale şi generale frecvent întâlnite în SIDA sunt: A. diabet B. adenopatii ale ganglionilor subangulomandibulari şi a lanţului cervical anterior C. reumatism cronic degenerativ D. candidoză la nivelul esofagului E. pneumonii. (pag. 165)

S2631181. Manifestările bucale la bolnavii SIDA sunt: A. leucoplazia viloasă B. candidozele bucale C. leziuni herpetice D. sindromul Papillon-Lefevre E. osteite ale corticalei externe a crestei alveolare. (pag. 163)

S2631182. Candidozele bucale în SIDA se pot manifesta în diferite forme: A. cheilita angulară micotică B. candidoza hipertrofică linguală C. candidoza pseudomembranoasă D. fisurile Stillman E. candidoză eritematoasă. (pag. 164)

S2831183. In cazul avulsiei dintelui este indicat: A. sa plasam dintele in solutie salina B. contactul cu dintele sa fie minimalizat C. sa chiuretam alveola D. sa replantam dintele E. sa imobilizam dintele (pag. 710)

S2831184. Atitudinea de expectativa se poate adopta la: A. luxatia laterala B. subluxatia C. luxatia intruziva D. luxatia extruziva E. intruzia dintilor temporari (pag. 709)

S2831185. Dupa Andreasen fracturile radiculare se pot vindeca prin: A. interpunerea tesutului calcificat B. interpunerea tesutului conjunctiv C. interpunerea tesutului epitelial

616



Rezidentiat 2004

617


D. interpunerea de os si tesut conjunctiv E. interpunerea tesutului de granulatie (pag. 707)

S2831186. Luxatiile dintilor se pot clasifica astfel: A. contuzie B. subluxatie C. luxatie cu intruzie D. luxatie cu extruzie E. luxatie cu incluzie (pag. 708)

S2831187. Diagnosticul fracturilor coronare necomplicate se pune pe urmatoarele date clinice si paraclinice: A. Leziune la nivelul smaltului sau smaltului si dentinei B. Durere determinate de deschiderea camerei pulpare C. Teste de vitalitate positive D. Hemoragie capilara din pulpa coronara E. Examen Rx nu evidentiaza perforatia camerei pulpare (pag. 705)

S2931188. Leziunile traumatice dento-parodontale au ca factori favorizanti: A. modificari ale structurii de rezistenta intrinseca a dintilor; B. accidentele sportive; C. dispozitivele corono-radiculare; D. tulburari de mineralizare; E. agresiunile. (pag. 699)

S2931189. Criteriile principale ce trebuie indeplinite de metodele de fixare in luxatiile la dentatia permanenta sunt: A. sa fie posibila o fixare rapida; B. fixatoarele sa fie elastice; C. sa fie posibila o fixare fara a afecta dintele; D. fixatoarele sa fie suficient de rigide; E. indiferent de metoda folosita imobilizarea se mentine 2-3 saptamani. (pag. 709)

S2931190. Clasificarea radiologica si histologica a vindecarii fracturilor radiculare dupa Andreasen distinge urmatoarele: A. interpunerea tesutului calcificat; B. interpunerea tesutului conjunctiv; C. interpunerea de os si tesut conjunctiv; D. interpunerea tesutului de granulatie; E. interpunerea de tesut conjunctiv si tesut de granulatie. (pag. 707)

617



Rezidentiat 2004

618


Tema nr. 32 Infecţiile oro-maxilo-faciale BIBLIOGRAFIE: 2. C. Burlibaşa - Chirurgie orală şi maxilo-facială, Ed.medicală, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1432001. Abcesele vestibulare cu punct de plecare caninul superior se caracterizeaza prin: A. "Buza de tapir" B. Tumefactia marcata a buzei superioare C. Tumefactia marcata a buzei inferioare D. Tumefacţia pleoapei inferioare si a regiunii geniene E. Tumefactie geniana (pag. 301)

S1432002. Cel mai frecvent abces de origine dento-parodontala este: A. Abcesul palatinal B. Abcesul vestibular C. Abcesul parodontal marginal D. Abcesul maseterin E. Abcesul submandibular (pag. 301)

S1532003. Cauzele proceselor infectioase ale tesuturilor moi perimaxilare sunt: A. leziuni dentoparodontale: B. hemangiomul; C. lipomul; D. ameloblastomul; E. adenomul pleomorf. (pag. 293)

S1532004. Ce element anatomic imparte loja obrazului intr-un compartiment extern si unui intern: A. muschiul maseter; B. muschiul buccinator; C. muschiul platysma; D. bula lui Bichat; E. artera faciala. (pag. 314)

S1532005. Ce semn clinic caracterizeaza flegmonul difuz al planseului oral: A. febra marcata; B. disfagie; C. disconcordanta puls-temperatura; D. trismus accentuat; E. halena fetida. (pag. 333)

S1532006. in ce supuratie intalnim aspectul de"creasta de cocos": A. abcesul maseterin;

618



Rezidentiat 2004

619

B. C. D. E.


abcesul lojei sublinguale; abcesul submentonier; abcesul vestibular; abcesul orbitei. (pag. 310)

S1532007. Unde este situata incizia pentru deschiderea unui abces al bazei limbii: A. in planseul oral; B. in regiunea submandibulara; C. subangulomandibular; D. intre menton si hioid; E. pe fata ventrala a limbii. (pag. 321)

S1632008. Abcesul palatinal – diagnosticul diferential se face cu: A. epulisul; B. sancrul sifilitic; C. adenomul si carcinomul adenoid chistic; D. fibromul; E. odontomul. (pag. 303)

S1632009. Fosa infratemporala contine: A. trunchiurile nervoase maxilar si mandibular B. ramurile terminale ale arterei faciale C. tesut lax putin abundent D. ganglioni limfatici E. ganglionul pterigopalatin Meckel. (pag. 323)

S1632010. Loja parotidiana contine: A. ganglionul Meckel; B. nervul trigemen; C. vena jugulara interna; D. artera carotida externa; E. artera carotida interna. (pag. 318)

S1632011. Osteomielita nou-nascutului se caracterizeaza prin: A. are un indice mic de letalitate B. a fost descrisa de Garre C. stafilocoul aureu responsabil se presupune ca are localizare primara la nivelul pielii, urechii mijlocii, cordonului ombilical D. localizarea la maxilar mai putin grava si mai putin frecventa E. radiografic, se caracterizeaza prin ingrosarea osului si disparitia partiala a spatiilor medulare. (pag. 353)

S1632012. Smptomatologia fasciitei necrozante a fetei si gatului cuprinde urmatoarele, cu exceptia: A. debut extrem de lent, insidios B. tumefactie superficiala a tegumentelor, limitata, insotita de un edem extins perilezional C. de regula este localizata la obraz sau buza, pleoape, limba mai rar, dar mai frecvent la gat D. in decurs de 24 ore tumefactia devine de culoare bruna-albastruie

619



Rezidentiat 2004

620


E. pe parcurs apare anestezia zonei interesate datorita afectarii ramurilor terminale nervoase senzitive. (pag. 336)

S1632013. Tratamentul general al actinomicozei cuprinde: A. administrare pe cale orala de iod (solutie Lugol) B. actinolizatul in doze terapeutice: 10.000-15.000 UI/zi C. Penicilina G 2-4 mil. UI/zi im. timp de 14 zile D. Ampicilina caps 500 mg 4x1 caps/zi timp de 10 zile E. Ketoconazol 3x200 mg/zi timp de 14 zile. (pag. 362)

S2132014. Care dintre următoarele supuraţii evoluează adesea către un flegmon difuz al planşeului bucal: A. Abcesul lojii submandibulare B. Abcesul mentonier C. Abcesul lojii sublinguale D. Abcesul maseterin E. Abcesul migrator al obrazului (pag. 310)

S2132015. Ce element anatomic desparte loja submandibulară de cea sublinguală: A. Pântecele anterior al m. digastric B. Glanda sublinguală C. Muşchiul milohioidian D. Faţa internă a corpului mandibular E. Mucoasa planşeului bucal (pag. 306, 309)

S2132016. Celulita acută se caracterizează, din punct de vedere anatomo-patologic, prin: A. Vasodilataţie şi creşterea permeabilităţii vasculare B. Tromboză septică vasculară urmată de necroză C. Apariţia de bule gazoase D. Congestie capilară şi hemoragii difuze E. Toate acestea (pag. 295)

S2132017. Discordanţa puls-temperatură se întâlneşte în: A. Celulita geniană B. Flegmonul difuz al planşeului bucal C. Abcesul vestibular D. Actinomicoză E. Osteomielită (pag. 333)

S2132018. Semnul patognomonic al unui abces este: A. Induraţia B. Crepitaţiile gazoase C. Infiltrat dur, dureros D. Fluctuenţă E. Tegumente cianotice (pag. 296)

620



Rezidentiat 2004

621


S2232019. Calea transosoasa din mecanismele patogenele ale supuratiilor perimaxilare, are drept cauza: A. litiaza salivara B. afectiunile dentare apicale C. afectiunile parodontale D. fracturile maxilare E. accidente de eruptie a dintilor (pag. 294)

S2232020. In supuratiile perimaxilare, punctia septica actioneaza pe cale: A. transosoasa B. submucoasa C. limfatica D. venoasa E. directa (pag. 294)

S2232021. Cocii anaerobi apar mai frecvent in: A. orofaringe B. cai respiratorii superioare C. cavitate orala D. conjunctiva E. tegumente faciale (pag. 295)

S2232022. Dupa autorii americani, flegmonul mai este denumit: A. inflamatie de tip alternativ B. celulita C. celulita acuta D. celulita seroasa E. inflamatie difuza (pag. 295-296)

S2232023. Concentratia plasmatica a antibioticului fata de concentratia inhibitorie minima pentru bacteriile implicate in procesul infectios, trebuie sa fie: A. egala B. de 2 ori mai mica C. de 4-5 ori mai mare D. cu 10 la suta mai mare E. cu 1.000.000 U.I. mai mare (pag. 299)

S2232024. Abcesul perimandibular intern submucos, se caracterizeaza prin: A. colectie pe fata interna a mandibulei B. colectie pe marginea bazilara a mandibulei C. colectie in arcul anterior intern mandibular D. colectie pe marginea anterioara a ramurii ascendente E. colectie in spatiul periodontal (pag. 304)

S2232025. Diafragma obrazului este constituita de: A. muschiul rizorius

621



Rezidentiat 2004

622

B. C. D. E.


muschiul buccinator muschiul zigomatic mare muschii pielosi ai mimicii bula lui Bichat (pag. 314)

S2232026. Tratamentul abcesului laterofaringian consta in: A. incizie si drenaj B. extractia dintelui cauzal C. punctie evacuatorie D. doar tratament antibiotic tintit E. spalaturi cu solutii antiseptice a conductului auditiv extern (pag. 330-331)

S2532027. Clinic în abcesul lojii parotidiene nu apare: A. torticolis uşor B. reducerea până la dispariţie a secreţiei salivare C. Trismus D. Disfagie E. stare generală septică. (pag. 319)

S2632028. Lacunele cuneiforme: A. apar în 1/3 medie a suprafeţelor dentare B. apar ca urmare a tulburărilor sistemului endocrin C. apar mai frecvent ocluzal D. au formă triunghiulară cu baza spre exterior şi vârful spre axul longitudinal al dintelui E. nu reprezintă o lipsă de substanţă. (pag. 174)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1232029. Abcesul lojii submandibulare poate fi caracterizat de: A. debut cu infiltrat dureros pe fata interna a 1/3 distale a ramului orizontal mandibular B. tegumente destinse, lucioase C. absenta trismusului D. congestia si tumefacţia mucoasei planseului "in creasta de cocos" E. dureri vii cu iradiere spre ureche (pag. 307)

S1232030. Abcesul submandibular se manifesta clinic: A. prin prezenta unui infiltrat dureros in 1/3 distala a fetei interne a ramurii orizontale B. prin prezenta unui infiltrat dureros in 2/3 anterioare ale ramurii orizontale C. printr-o tumefactie cu tendinta de extensie geniana si anterioara, catre regiunea submentoniera D. printr-o tumefacţie localizata strict in jurul marginii bazilare E. tegumente palide, destinse (pag. 306-307)

S1232031. Abcesul vestibular la nivelul premolarilor inferiori: A. este insotit de tumefactie labiala inferioara B. este insotit de tumefactie geniana inferioara cu extensie submandibulara

622



Rezidentiat 2004

623


C. nu prezinta trismus D. incizia este strict mucoasa E. incizia intereseaza atat mucoasa cat si periostul (pag. 301-302)

S1232032. Cauzele producerii abcesului fosei infratemporale pot fi: A. difuzarea unui abces vestibular in fosa infratemporala B. difuzarea infectiei din loja submandibulara C. punctia septica pentru anestezia la tuberozitate D. puncţia septica pentru anestezia la spina Spix E. punctia septica pentru anestezia plexala a molarilor superiori (pag. 323)

S1232033. Diagnosticul diferential al abcesului de loja parotidiana se face cu: A. abcesul genian B. parotidita epidemica C. abcesul maseterin D. adenita supurata intraparotidiana E. parotidita supurata (pag. 319)

S1232034. Diagnosticul diferential al abcesului limbii se face cu: A. tumorile limbii B. goma luetica C. chistul dermoid infectat D. tuberculoza limbii E. ulceratiile maligne (pag. 320)

S1232035. Diagnosticul diferential al abcesului vestibular se face cu: A. tumori endoosoase B. chistul de maxilar C. furuncule ale fetei D. flegmon E. abcesul submandibular (pag. 301)

S1232036. Diagnosticul diferential al abcesului vestibular se face cu: A. chistul de maxilar in faza de exteriorizare B. tumori endoosoase, benigne, infectate C. osteomul cu localizare la nivelul procesului alveolar D. chisturi sebacee infectate E. furunculul fetei (pag. 301)

S1232037. Etiologia abcesului perimandibular intern este legata de: A. procesele infectioase ale molarilor B. procesele infectioase ale premolarilor C. procesele infectioase ale caninilor D. existenţa whartonitei si periwhartonitei E. corpi strani patrunsi in planseu (pag. 304)

623



Rezidentiat 2004

624


S1232038. Flegmonul difuz al planseului oral se caracterizeaza prin: A. cuprinde lojile submandibulare, sublinguale si regiunea submentoniera B. tegumente destinse, lucioase, congestive C. temperatura scazuta, puls crescut D. formula leucocitara deviata spre stanga E. evolutie lenta, indelungata, fara alterarea starii generale (pag. 332-333)

S1232039. in cazul osteomielitei: A. aspectul radiologic este caracteristic de la inceput B. aspectul radiologic devine caracteristic doar in perioada de necroza osoasa C. radilogic apare osul patat, marmorat D. apare semnul Vincent E. pot aparea semne de sinusita maxilara (pag. 348-356)

S1232040. in flegmonul de planseu oral: A. tegumentele sunt congestionate, tumefiate B. tegumentele sunt palide, cianotice, marmorate C. trismusul este redus D. trismusul este marcat E. nu exista tulburari respiratorii (pag. 332-333)

S1232041. in flegmonul difuz al planseului oral: A. exista concordanta intre puls si febra B. exista discordanta intre puls si febra C. apare trismusul D. deglutiţia este dureroasa E. tegumentele au culoare si aspect normale (pag. 333)

S1232042. Tratamentul abcesului de orbita cuprinde: A. incizia pe marginea orbitei B. incizia pe cale endosinuzala C. drenajul cu tuburi de dren D. lame de dren pentru drenaj E. probe functionale ale globului ocular (pag. 323)

S1332043. Al IV-lea principiu emis de Peterson referitor la tratamentul chirurgical al infectiei urmareste. A. Realizarea unui bun anestezii locale B. Testarea sensibilitatii la antibiotice C. Drenajul evolutiei purulente D. Diminuarea dificultaţilor funcţionale severe respiratorii E. indepartarea cauzei (pag. 297)

S1332044. Antibioticul se administreaza: A. Pentru o perioada adecvata de timp B. Pana la remiterea simptomelor grave

624



Rezidentiat 2004

625


C. Minimum 7 zile D. in funcţie de acţiunea bactericida sau bacteriostatica E. in functie de rezultatul antibiogramei (pag. 299)

S1332045. Caile de patrundere a germenilor sunt in legatura cu afectiuni: A. Dento-parodontale B. Oro-faringiene C. Tegumentare D. Mai rar conjunctivale E. Hematologice (pag. 294)

S1332046. Cauzele infectiei lojei submandibulare sunt: A. Generale B. Procese septice ale molarilor inferiori C. Imunodeficienta D. Litiaza salivara E. Adenita supurata (pag. 306)

S1332047. Clindamicina A. Este un aminoglicozid de rezerva B. Are o toxicitate crescuta C. Actioneaza in special asupra florei anaerobe D. Este insa scumpa E. Se prefera asocierea cu penicilina, eritromicina (pag. 299)

S1332048. Complementul este: A. Un grup complex de proteine B. Produs de ficat C. Necesita activare D. Nu necesita mediatori E. Activarea se face in trepte (pag. 297)

S1332049. Diagnosticul diferential al abcesului lojei submentoniere se face cu: A. Abcesul lojei sublinguale B. Adenitele supurate C. Abcesul spatiului mentonier D. Prodermitele E. Toate raspunsurile de mai sus sunt corecte (pag. 312)

S1332050. Flegmonul A. Produce osteomielita B. Numit "celulita" C. Numit "inflamatie de tip alternativ" D. Prezinta tendinţa invadanta, extensiva E. Este forma difuza a proceselor supurative (pag. 296)

625



Rezidentiat 2004

626


S1332051. Fosa infratemporala este impartita intr-un compartiment extern si unul intern de catre: A. Muschiul pterigoidian intern B. Muschiul pterigoidian extern C. Apofiza pterigoidiana D. Maseter E. Fascia interpterigoidiana (pag. 323)

S1332052. Histologic cronicizarea inflamatiilor paramaxilare prezinta A. prezenta infiltratului cu neutrofile B. alterarea starii generale C. imbogatirea exudatului seros in fibrinogen D. apariţia exudatului sero-fibrinos E. scaderea transudatului (pag. 295)

S1332053. in cazul abcesului migrator al obrazului, colectia purulenta poate fi situata: A. La nivelul muschiului maseter B. in afara muschiului buccinator C. in lungul liniei oblice interne D. in dreptul premolarilor inferiori E. inauntrul muschiului buccinator (pag. 316)

S1332054. in supuratiile grave, extinse cu tulburari functionale majore si alterarea starii generale se impun: A. Incizii exoorale B. Hemoculturi repetate C. Incizii endoorale extinse D. Refacerea volemiei E. Monitorizarea sensibilitatii la antibiotice (pag. 297)

S1332055. Inflamatia exudativa de tip seros: A. Reprezinta al doilea stadiu in evolutia procesului septic B. Stadiu presupurativ reversibil C. Numita si celulita acuta D. Este mediata chimic de histamina si serotonina E. Se caracterizeaza prin vasoconstrictie (pag. 295)

S1332056. Mecanismele patogene prin care difuzeaza agentii infectiosi in partile moi sunt: A. Calea submucoasa B. Calea limfatica, venoasa C. Calea generala D. Calea directa E. Calea transosoasa (pag. 294)

S1332057. Procesele infectioase perimaxilare pot imbraca urmatoarele forme anatomopatologice: A. Flegmonul B. Supuratia subacuta

626



Rezidentiat 2004

627


C. Celulita cronica D. Abcesul E. Celulita acuta (pag. 295-296)

S1432058. Diagnosticul diferential al abcesului latero-faringian se va face cu: A. Flegmonul amigdalian B. Litiazele submandibulare suprainfectate C. Abcesul de loja submandibulara D. Adenopatiile metastatice submandibulare E. Tumorile latero-faringiene (pag. 330)

S1432059. Diagnosticul diferential al abcesului palatinal se face cu: A. Chistul maxilar suprainfectat B. Abcesul parodontal marginal C. Goma luetica D. Adenomul de glanda salivara E. Carcinomul adenoid chistic al glandelor salivare (pag. 303)

S1432060. In flegmonul difuz al planseului oral sint prezente urmatoarele tulburari functionale: A. trismus moderat B. deglutitie dureroasa C. tulburari vizuale D. tulburari de fonatie E. respiratie dificila (pag. 333)

S1432061. Loja sublinguala contine: A. Glanda sublinguala B. Canalul Wharton C. Nervul si vasele linguale D. Glanda submandibulara E. Nervul maseterin (pag. 309)

S1432062. Mecanismele patogene prin care se constituie procesele supurative ale tesuturilor moi urmeaza anumite cai: A. Calea transosoasa B. Calea submucoasa C. Calea limfatica D. Calea directa E. Calea transjugala (pag. 294)

S1432063. Pentru adenita acuta in faza de"cruditate"se recomanda urmatorul tratament: A. Antibiotice B. Vitamine C. Prisnite D. Incizie-drenaj E. Suprimarea factorului cauzal

627



Rezidentiat 2004

628


(pag. 343)

S1432064. Tabloul clinic al unui abces de loja submandibulara cuprinde urmatoarele simptome: A. Tumefactia umple sacul vestibular, bombind, de obicei, in dreptul dintelui cauzal B. Tumefactia bombeaza submandibular, mascand relieful marginii bazilare a mandibulei C. Congestie si edem al mucoasei planseului bucal si pilierului amigdalian anterior D. Torticolis E. Trismus (pag. 307)

S1432065. Tratamentul chirurgical al supuratiilor de groapa zigomatica consta in efectuarea de: A. Incizii endoorale in dreptul dintelui cauzal B. Incizii endoorale verticale, pe marginea anterioara a ramului mandibular (incizii pterigomandibulare) C. Incizii cutanate retromandibulare D. Incizii cutanate submandibulare E. Incizii zigomatice (pag. 324,326)

S1532066. Care sunt complicatiile abcesului spatiului latero-faringian: A. hemoragii ale vaselor mari; B. mediastinita; C. edem glotic; D. anchiloza temporomandibulara; E. ankiloglosia. (pag. 330)

S1532067. Ce caracteristici prezinta incizia pentru deschiderea cutanata a abcesului maseterin: A. este curba; B. este orizontala; C. intersecteaza ramul nervos cervico-facial; D. este situata la 2 cm. sub marginea bazilara mandibulara; E. este oblica intre tragus si gonion. (pag. 317)

S1532068. Ce caracteristici prezinta incizia pentru deschiderea lojei submentoniere: A. este curba; B. este verticala; C. este situata la jumatatea distantei intre hioid si barbie; D. este paralela cu marginea bazilara mentoniera; E. este mediosagitala. (pag. 312)

S1532069. Ce semne clinice poate prezenta un flegmon de planseu oral: A. edem"in pelerina"; B. fluctuenta centrala; C. duritate lemnoasa; D. discordanţa puls-temperatura; E. tumefactia buzei inferioare. (pag. 332)

S1532070. Diagnosticul diferential al abcesului maseterin se face cu: A. abcesul genian;

628



Rezidentiat 2004

629

B. C. D. E.


pericoronarita supurata; parotidita acuta supurata; abcesul submentonier; abcesul parotidian. (pag. 317)

S1532071. Diagnosticul diferential al abcesului peribazilar se face cu: A. abcesul limbii; B. abcesul lojei submandibulare; C. osteoperiostita de corp mandibular; D. adenita supurata submandibulara; E. abcesul maseterin. (pag. 305)

S1532072. Diagnosticul diferential al abcesului vestibular se face cu: A. chistul de maxilar in evolutie; B. stafilococia fetei; C. abcesul maseterin; D. abcesul buccinato-maxilar; E. chistul de maxilar suprainfectat. (pag. 301)

S1532073. in ce afectiuni este indicata antibioterapia: A. abcesul limbii; B. abcesul parodontal; C. abcesul maseterin; D. alveolita postextracţionala; E. osteomielita supurata. (pag. 298)

S1632074. Abcesul lojii submandibulare se caracterizeaza prin urmatoarele simptome si semne clinice: A. tumefierea intensa a regiunii submentoniere; B. trismus; C. stare generala alterata, septica, frisoane, curbatura; D. dureri spontane, vii, iradiante spre ureche datorita interesarii n. lingual; E. portiunea anterioara a planseului bucal este libera, supla. (pag. 307)

S1632075. Abcesul obrazului. Loja obrazului se poate infecta de la: A. molarii sau premolarii superiori si inferiori; B. litiaza canalului Stenon; C. furunculele obrazului; D. pericoronarita molarului de minte inferior; E. faringo amigdalite cronice: (pag. 314)

S1632076. Abcesul orbitei. Diagnosticul diferential se face cu: A. abcesul temporal; B. abcesul palpebral; C. celulita orbitara pasagera; D. tromboflebita sinusului cavernos; E. furunculul regiunii palpebrale.

629



Rezidentiat 2004

630


(pag. 322)

S1632077. Angina Gensoul este: A. un sindrom Plummer-Vinson B. o angina Ludwig C. un flegmon difuz al planseului bucal D. un proces infectios gangrenos, hipertoxic E. un flegmon lemnos. (pag. 332)

S1632078. Complicatiile supuratiilor spatiului laterofaringian, care pot avea sfarsit letal, sunt: A. edem al glotei B. hemoragii ale vaselor mari (carotida interna, jugulara interna) C. propagarea infectiei catre endocraniu D. propagarea infectiei catre mediastin E. pareza nervului hipoglos. (pag. 330)

S1632079. Diagnosticul diferential al adenitelor cronice se face cu: A. adenita tuberculoasa B. limforeticuloza benigna de inoculare C. boala ghiarelor de pisica Debre D. leucozele E. goma luetica. (pag. 342-343)

S1632080. Etiopatogenia fasciitelor necrotice ale fetei si gatului cuprinde: A. tromboza vaselor superficiale B. streptococul beta-hemolitic C. poarta de intrare a germenilor uneori nici nu poate fi stabilita D. stafilococul alb si aureu E. poarta de intrare este obligatoriu dentoparodontala. (pag. 336)

S1632081. in cadrul principiilor generale de diagnostic si tratament in procesele infectioase perimaxilare de cauza dentara, in contextul celui de al 2-lea principiu, conditiile generale care compromit apararea proprie sunt: A. boli metabolice necontrolate (malnutritie, alcoolism, diabet zaharat, uremie); B. boli imunosupresoare: leucemia, limfomul, SIDA; C. tratament scu imunosuprosoare : corticosteroizi, IMURAN D. gripa; E. cardiopatia ischemica. (pag. 296)

S1632082. Localizarea infectiilor este dependenta de urmatorii factori: A. grasimea si structura tablelor osoase in raport cu radacinile dintilor. B. virulenta germenilor; C. rezistenta organismului; D. dispozitia partilor moi si structura lojilor perimaxilare; E. insertia mucoasei mobile in raport cu apexurile dintilor. (pag. 300)

S2132083. Care dintre următoarele forme de supuraţii reprezintă abcese ale lojilor profunde:

630



Rezidentiat 2004

631

A. B. C. D. E.


Abcesul perimandibular intern Abcesul fosei infratemporale Abcesul limbii Abcesul spaţiului laterofaringian Abcesul lojii parotidiene (pag. 323, 329)

S2132084. Diagnosticul diferenţial al flegmonului difuz hemifacial se face cu: A. Abcesul lojii parotidiene B. Abcesul spaţiului laterofaringian C. Abcesul lojii sublinguale D. Supuraţiile de obraz E. Tumorile jugale cu evoluţie endofitică (pag. 335)

S2132085. Dintre complicaţiile grave ale abcesului spaţiului laterofaringian se pot distinge: A. Hemoragii ale vaselor mari care traversează regiunea B. Propagarea infecţiilor către endocraniu C. Edem glotic D. Şoc anafilactic E. Şoc toxico-septic (pag. 330)

S2132086. Elementele clinice care încadrează flegmonul difuz al planşeului bucal în categoria de supuraţii difuze sunt: A. Evoluţia rapidă B. Prezenţa puroiului C. Prezenţa crepitaţiilor gazoase D. Alterarea marcată a stării generale E. Prezenţa durităţii lemnoase (pag. 333)

S2132087. În cazul abcesului lojii sublinguale, diagnosticul diferenţial se face cu: A. Abcesul vestibular B. Abcesul lojii submandibulare C. Abcesul perimandibular intern D. Ranula şi chistul dermoid E. Whartonita şi periwhartonita (pag. 310)

S2132088. Laskin clasifică osteomielitele în următoarele forme: A. Supurate B. Difuze C. Nesupurate (Garré) D. Circumscrise E. De însoţire în cazul unor infecţii specifice cronice (pag. 347-348)

S2132089. Printre supuraţiile periosoase se numără: A. Abcesul vestibular B. Abcesul palatinal C. Abcesul mentonier

631



Rezidentiat 2004

632


D. Abcesul lojii sublinguale E. Abcesul perimandibular extern (pag. 301-302, 305)

S2232090. In etiopatogenia proceselor infectioase perimaxilare sunt implicate: A. sinuzita maxilara odontogena B. leziunile traumatice C. tumorile maxilarului D. osteomielita maxilarelor E. complicatiile anesteziei loco-regionale (pag. 293)

S2232091. Procesele infectioase ale tesuturilor moi perimaxilare au urmatoarele cauze: A. leziuni dentoparodontale B. infectiile faringo-amigdaliene C. sialolitiaza D. furunculele si piodermitele fetei E. complicatiile extractiei dentare (pag. 293-294)

S2232092. Cauzele proceselor infectioase perimaxilare sunt: A. complicatiile diferitelor tratamente stomatologice B. complicatiile extractiei dentare C. complicatiile leziunilor aftoase D. complicatiile anesteziei loco-regionale E. complicatiile plastiei in despicaturile labio-maxilo-palatine (pag. 293-294)

S2232093. Mecanismele patogene in supuratiile partilor moi sunt: A. calea transosoasa B. calea transperiostala C. calea transdentara D. calea submucoasa E. calea directa (pag. 294)

S2232094. Mecanismele patogenele prin care se constituie procesele supurative ale partilor moi, urmeaza mai multe cai; acestea sunt: A. calea transosoasa B. calea transperiostala C. calea submucoasa D. caile limfatica si venoasa E. calea directa (pag. 294)

S2232095. Afectiunile dento-parodontale produc supuratii perimaxilare pe urmatoarele cai: A. pe cale submucoasa B. pe cale transosoasa C. pe cale directa D. pe cale limfatica si venoasa E. pe cale faringiana (pag. 294)

632



Rezidentiat 2004

633


S2232096. Stafilococii apar mai frecvent in: A. orofaringe B. cavitate orala C. cai respiratorii superioare D. tegumente faciale E. conjunctiva (pag. 295)

S2232097. Anatomopatologic, procesele infectioase perimaxilare prezinta urmatoarele forme: A. abcesul B. hiperemia C. gangrena D. celulita acuta E. flegmonul (pag. 295-296)

S2232098. Inflamatia exudativa de tip seros, se caracterizeaza prin urmatoarele: A. este un stadiu presupurativ reversibil B. apare vasodilatatia cu cresterea permeabilitatii capilare C. are o membrana biologica de origine histiocitara D. prezinta tumefactie dureroasa infiltrativa localizata E. prezinta stare generala usor alterata (pag. 295-296)

S2232099. Abcesul se manifesta clinic prin: A. stare generala alterata B. stare generala usor alterata C. senzatia de fluctuenta la palpare D. tendinta invadanta extensiva E. stare generala cu aspect toxico-septic (pag. 295-296)

S2232100. Flegmonul se caracterizeaza prin: A. tumefactie difuza infiltrativa B. pielea rosie congestionata C. tendinta invadanta extensiva D. stare generala septico-toxica E. infiltrat dur, dureros in tesuturi (pag. 296)

S2232101. Flegmonul se manifesta clinic prin: A. piele sau mucoasa acoperitoare rosie congestiva B. piele sau mucoasa cianotica C. senzatie de fluctuenta la palpare D. infiltrat dur, dureros, difuz E. poate sa fistuleze spontan (pag. 296)

S2232102. Cauzele esecului in tratamentul supuratiilor pot fi: A. deshidratarea B. incizia cu evacuarea colectiei purulente C. aparare proprie deficitara

633



Rezidentiat 2004

634


D. existenta unor corpi straini care intretin procesul supurativ E. administrarea incorecta a antibioticelor (pag. 300)

S2232103. Formele anatomo-clinice ale supuratiilor cu provenienta odontogena sunt dependente de urmatorii factori: A. grosimea si structura tabliilor oasoase in raport cu radacinile dintilor B. raportul radacinilor cu sinusul maxilar C. dispozitia partilor moi si structura lojilor perimaxilare D. insertia mucoase mobile in raport cu apexurile dintilor E. insertiile muschilor perimaxilare (pag. 300)

S2232104. La maxilar, supuratia palatina apare de la: A. incisivii centrali B. incisivii laterali C. canini D. radacinile vestibulare ale molarilor E. radacinile palatine ale molarilor (pag. 300)

S2232105. Abcesul vestibular se manifesta clinic prin: A. mucoasa congestionata, edematiata in stadiul subperiostal B. tumefactie care umple santul vestibular in stadiul submucos C. fara durere in stadiul endoosos D. mobilitatea accentuata a dintilor cauzali E. stare generala profund alterata (pag. 301)

S2232106. Diagnosticul diferential al abcesului vestibular se face cu: A. chistul de maxilar exteriorizat B. chistul de maxilar suprainfectat C. chistul de maxilar marsupializat D. furunculele fetei E. alte tumori endoosoase (pag. 301)

S2232107. In faza endoosoasa a abcesului vestibular, tratamentul consta in: A. trepanarea dintelui B. drenaj transodontal C. antibiotice in doze eficiente D. spalaturi largi cu solutii caldute slab antiseptice E. incizia abcesului (pag. 302)

S2232108. Incizia in abcesul vestibular este: A. de aproximativ 5 cm B. perpendiculara pe santul vestibular C. intereseaza mucoasa si periostul D. longitudinala in santul vestibular E. localizata la nivelul bombarii maxile a abcesului (pag. 302)

634



Rezidentiat 2004

635


S2232109. Drenajul in abcesul vestibular se poate asigura cu A. ac de seringa gros B. lama subtire de cauciuc C. fragment dintr-o manusa de cauciuc D. mese E. lama subtire de politen (pag. 302)

S2232110. Abcesul palatinal are ca punct de plecare: A. incisivul central B. incisivul lateral C. caninul D. radacinile palatine ale primilor premolari E. radacinile mezio-vestibulare ale molarilor (pag. 302)

S2232111. Diagnosticul diferential al abcesului palatin se face cu: A. chistul de maxilar suprainfectat B. goma luetica C. gingivita tartrica palatina D. carcinomul adenoid chistic E. carcinomul bazo-celular palatin (pag. 303)

S2232112. Incizia in abcesul palatinal are urmatoarele caracteristici: A. se face pe bombarea maxima a tumefactiei B. in localizarile posterioare cu evitarea lezarii arterei palatine C. se face in felie de portocala D. se face in mucoasa mobila E. se face de la linia mediana la coletul dintelui (pag. 303)

S2232113. Din etiopatogenia abcesului perimandibular intern submucos fac parte: A. infectiile amigdaliene B. corpii straini patrunsi accidental in planseu C. corpii straini patrunsi accidental in amigdale D. afectiuni dento-parodontale ale molarilor inferiori E. afectiuni dento-parodontale ale premolarilor inferiori (pag. 304)

S2232114. Diagnosticul diferential al abcesului perimandibular intern submucos se face cu: A. abcesul de loja sublinguala B. abcesul amigdalian C. tumorile de corp mandibular D. tumorile de planseu bucal E. whartonita litiazica (pag. 304)

S2232115. Accidentele in incizia abcesului perimandibular intern submucos pot fi: A. lezarea limbii B. lezarea arterei linguale C. lezarea nervului lingual

635



Rezidentiat 2004

636


D. patrunderea in planseul oral E. sectionarea canalului Wharton (pag. 304)

S2232116. Diagnosticul diferential al abcesului perimandibular extern se face cu: A. abcesul de loja submaxilara B. litiaza salivara C. abcesul migrator D. adenita supurata submandibulara E. tumori ale corpului mandibular (pag. 305)

S2232117. Loja submandibulara are urmatoarele limite: A. in sus si median ligamentul sfeno-palatin B. lateral, fata interna a mandibulei C. anterior, pantecele anterior al digastricului D. in jos si lateral muschiul milohioidian E. posterior muschiul tirohioidian (pag. 306)

S2232118. Loja submandibulara contine: A. artera linguala B. glanda sublinguala C. nervul hipoglos D. nervul lingual E. artera faciala (pag. 306)

S2232119. Loja submandibulara comunica cu: A. loja linguala B. spatiul latero-faringian C. sinusul cavernos D. loja marilor vase E. fosa infratemporala (pag. 306-307)

S2232120. Diagnosticul dfirential al abcesului de loja submandibulara se face cu A. adenita supurata B. submaxilita litiazica acuta supurata C. abcesul de loja sublinguala D. abcesul de loja submentoniera E. furunculul regiunii submandibulare (pag. 307)

S2232121. Diagnosticul diferential al abcesului lojii submandibulare se face cu: A. adenopatii specifice B. actinomicoza C. flegmonul planseului bucal D. abcesul in semiluna E. abcesul vestibular (pag. 307)

636



Rezidentiat 2004

637


S2232122. Incizia in abcesul lojii submandibulare se poate face: A. pe cale cutanata B. pe cale transdentara C. pe cale endoorala D. pe cale venoasa E. pe cale limfatica (pag. 307-308)

S2232123. Abcesul lojii sublinguale se caracterizeaza clinic prin: A. tumefactia unilaterala a planseului bucal B. mucoasa congestiva a planseului bucal C. durere in regiunea submandibulara D. deglutitie dureroasa E. stare generala alterata (pag. 310)

S2232124. Tulburarile functionale din abcesul lojei sublinguale sunt: A. disfagie B. jena in masticatie C. jena in fonatie D. anestezia hemilimbii homolaterale E. miscarile limbii dureroase (pag. 310)

S2232125. Diagnosticul diferential al abcesului de loja sublinguala se face cu: A. flegmonul planseului bucal B. abcesul lojii submandibulare C. ranula D. chistul dermoid E. chistul maxilar infectat (pag. 310)

S2232126. Diagnosticul diferential al abcesului lojii sublinguale se face cu: A. tumori maligne ale planseului bucal B. chistul dermoid C. whartonita D. abcesul perimandibular intern E. abcesul perimandibular extern (pag. 310)

S2232127. Evolutia abcesului de loja sublinguala poate fi: A. spre loja sublinguala simetrica B. spre loja submandibulara C. spre flegmon D. spre spatiul latero-faringian E. fistulizare spontana la mucoasa (pag. 310)

S2232128. Abcesul lojii submentoniere se caracterizeaza clinic: A. impastare submentoniera dureroasa, difuza B. trismus C. endooral, simptomatologie absenta

637



Rezidentiat 2004

638


D. tegumente submentoniere cianotice E. disfagie (pag. 312)

S2232129. Diagnosticul diferential al abcesului lojii submentoniere se face cu: A. adenitele supurate B. piodermitele cu localizare submentoniera C. abcesul vestibular D. abcesul mentonier E. abcesul submandibular (pag. 312)

S2232130. Loja mentoniera poate fi infectata de la: A. procesele septice periapicale ale incisivilor inferiori B. furunculele buzei superioare C. furunculele buzei inferioare D. acnee stafilococice locale de la nivelul tegumentului mentonier E. procese septice periapicale ale premolarilor inferiori (pag. 313)

S2232131. Abcesul mentonier are urmatoarele simptome: A. dureri insotite sau nu de odontalgii B. absenta tumefierii C. impastarea se extinde submentonier D. cand are punct de plecare incisivii inferiori vestibulul nu este impastat dar este dureros la palpare E. menton tumefiat cu aspect de falsa progenie (pag. 313)

S2232132. Diagnosticul diferential al abcesului mentonier se face cu A. chisturile de menton B. chistul dermoid C. tumorile de arc mentonier D. abcesul submentonier E. flegmonul submentonier (pag. 313)

S2232133. Loja obrazului are urmatoarele caracteristici: A. este delimitata cu pereti bine constituiti B. bogata in tesut grasos C. bogata in tesut fibro-conjunctiv D. bogata in vase si limfo-noduli E. nu are pereti bine constituiti (pag. 313)

S2232134. Limitele obrazului sunt: A. arcada temporo-zigomatica B. marginea inferioara a mandibulei C. marginea posterioara a muschiului maseter D. marginea inferioara a orbitei E. ramura ascendenta a mandibulei (pag. 313)

638



Rezidentiat 2004

639


S2232135. Diagnosticul diferential al abcesului obrazului se face cu: A. flegmonul hemifacial B. adenitele supurate geniene C. tumorile maligne ale obrazului D. lipoamele obrazului E. tumorile canalului Stenon (pag. 314)

S2232136. Inciziile pentru abcesul obrazului se fac pe urmatoarele cai: A. calea transorbitara B. calea zigomatica C. calea cutanata D. calea transsfenoidala E. calea endoorala (pag. 314-315)

S2232137. Limitele lojei maseterine sunt: A. arcada zigomatica B. marginea bazilara a mandibulei C. marginea anterioara a muschilui maseter D. marginea posterioara a muschiului maseter E. emergenta nervului facial (pag. 316-317)

S2232138. Loja maseterina contine: A. prelungirea anteriaora a glandei parotide B. muschiul maseter C. glanda parotida in totalitate D. canalul Stenon E. fata interna a ramurii ascendente a mandibulei (pag. 317)

S2232139. Clinic in abcesul lojii maseterine intilnim: A. tumefactie de la unghiul mandibulei pina la arcada temporo-zigomatica B. tumefiere ce cuprinde intreaga regiune parotidiana C. trismus puternic D. stare septica E. deschidere antalgica a gurii (pag. 317)

S2232140. Diagnosticul diferential al abcesului lojii maseterine se face cu: A. abcesul obrazului B. abcesul parotidian C. parotidita acuta supurata D. parotidita urliana E. osteomielita ramului ascendent al mandibulei (pag. 317)

S2232141. Loja parotidiana contine: A. nervul facial B. glanda parotida C. apofiza stiloida

639



Rezidentiat 2004

640


D. canalul Stenon E. carotida externa (pag. 318)

S2232142. In loja parotidiana pot sa apara supuratii de la: A. molarii 3 inferiori B. mastoida C. molarii 3 superiori D. parotida E. conductul auditiv extern (pag. 318,319)

S2232143. Clinic, abcesul lojii parotidiene se manifesta prin: A. deschidere antalgica a gurii B. trismus C. disfagie uneori D. torticolis usor E. stare generala nemodificata (pag. 319)

S2232144. Diagnosticul diferential al abcesului de loja parotidiana se face cu: A. parotiditele supurate B. parotidita urliana C. abcesul maseterin D. tumorile de parotida cu necroza abundenta E. adenitele supurate intraparotidiene (pag. 319)

S2232145. Incizia din abcesul lojii parotidiene are urmatoarele caracteristici: A. cuprinde toate planurile, pana la os B. este paralela cu ramurile nevului facial C. este plasata subangulomandibular D. protejeaza ramurile facialului E. ete paralela cu canalul Stenon (pag. 319,320)

S2232146. Din etiopatogenia abcesului limbii fac parte: A. tumori infectate B. hematoame infectate C. corpi straini D. supuratii odontogene E. litiaza canalului Wharton (pag. 320)

S2232147. Clinic, in abcesul limbii apar: A. amprentele dentare pe marginile limbii B. mucoasa planseului ridicata in creasta de cocos C. tumefierea in bloc a limbii D. xerostomie E. jena la respiatie (pag. 320)

640



Rezidentiat 2004

641


S2232148. Incizia pe cale extraorala a abcesului limbii se caracterizeaza prin: A. incizia este situata submandibular homolateral B. incizia este situata submentonier C. se face in anestezie generala mai frecvent D. se face cu un ac gros de punctie E. se sectioneaza pielea, platisma si fascia cervicala superficiala (pag. 321)

S2232149. Deschiderea pe cale endoorala a abcesului limbii se practica in: A. abcesele localizate la baza limbii B. abcesele localizate la varful limbii C. abcesele localizate in portiunea laterala D. abcesele glotice E. abcesele papilelor circumvalate (pag. 321)

S2232150. Abcesul orbitei se manifesta clinic prin: A. edem palpebral B. trismus C. chemozis D. epifora E. enoftalmie moderata (pag. 322)

S2232151. Abcesul orbitei se caracterizeaza clinic prin: A. glob ocular protruzat B. reflex fotomotor prezent C. vedere este diminuata D. cefalee puternica E. semne oftalmoscopice care apar mai tardiv (pag. 322)

S2232152. Diagnosticul diferential in abcesul orbitei se face cu: A. abcesul palpebral B. tromboflebita sinusului cavernos C. supuratiile spatiului retromaxilar D. celulita geniana E. conjunctivita (pag. 322)

S2232153. Fosa infratemporala are urmatoarele limite: A. lateral: ramul ascendent mandibular B. lateral:arcada temporo-zigomatica C. medial:constrictorul superior al faringelui D. superior:baza craniului E. inferior:tuberozitatea maxilara (pag. 323)

S2232154. Supuratiile fosei infratemporale pot avea ca punct de plecare: A. procese septice sinuzale B. procese septice din loja submandibulara C. procese septice orbitare

641



Rezidentiat 2004

642


D. procese septice frontale E. furuncule ale pavilionului urechii (pag. 323)

S2232155. Clinic, abcesul fosei infratemporale debuteaza cu: A. disfagie B. trismus C. febra D. dureri cu caracter nevralgiform in hemicranie E. devierea luetei de partea opusa (pag. 323)

S2232156. Incizia in supuratia de fosa infratemporala se poate face: A. pe cale pterigomandibulara B. pe cale retromaxilara C. pe cale zigomatica si temporala D. pe cale mastoidiana E. pe cale transsinuzala (pag. 324-329)

S2232157. Spatiul latero-faringian contine : A. carotida interna B. carotida externa C. jugulara interna D. jugulara externa E. carotida comuna (pag. 329)

S2232158. Compartimentul retrostilin al spatiului latero-faringian contine urmatoarele perechi de nervi cranieni: A. VII B. IX C. X D. XI E. XII (pag. 329)

S2232159. Spatiul laterofaringian este delimitat de: A. median:musculatura faringelui B. lateral: muschiul pterigoidian extern C. superior: baza craniului D. posterior: fascia prevertebrala E. inferior: parotida (pag. 329)

S2232160. Spatiul latero-faringian comunica cu: A. loja submandibulara B. loja marilor vase ale toracelui C. loja parotidiana D. fosa infratemporala E. prin fisura supraorbitara cu orbita (pag. 329)

642



Rezidentiat 2004

643


S2232161. Clinic, abcesul spatiului latero-faringian se manifesta prin A. dureri la deglutitie asemanatoare cu cele din amigdalita B. semne exoorale foarte marcate C. tumefactie marcata dureroasa retromandibulara D. presiunea exercitata retroangulomandibular este extrem de dureroasa E. endooral, tumefactie unilaterala voluminoasa a peretelui faringian (pag. 330)

S2232162. Tulburarile functionale aparute in abcesul spatiului lateo-faringian sunt: A. disfagie foarte accentuata B. disfagie moderata C. trismus mai puternic in cele de cauza amigdaliana D. torticolis dureros cu inclinarea capului de partea opusa E. deglutitia foarte dificila chiar si pentru lichide (pag. 330)

S2232163. Complicatiile supuratiile spatiului laterofaringian pot fi: A. hemoragii ale vaselor mari (carotida externa, jugulara externa)care traverseaza regiunea B. propagarea infectiei catre endocraniu C. propagarea infectiei catre glota cu edem marcat D. moarte E. propagarea infectiei catre mediastin (pag. 330)

S2232164. Diagnosticul diferential al abcesului lateofaringian se face cu: A. flegmonul amigdalian B. abcesul lojii submandibulare C. tumorile latero-faringiene D. abcesul orbitei E. abcesul maseterin (pag. 330)

S2232165. Tulburarile functionale in flegmonul difuz al planseului oral sunt: A. trismus B. deglutitie dureroasa C. respiratie dificila D. xerostomie E. halena fetida (pag. 333)

S2232166. Complicatiile flegmonului difuz al planseului oral pot fi; A. meningita septica B. tromboflebita C. gangrena pulmonara D. mediastinita acuta E. pneumonie (pag. 333)

S2232167. Diagnosticul diferential al flegmonului difuz al planseului oral se face cu: A. litiazale submandibulare infectate B. supuratiile supramilohioidiene C. tromboza de sinus cavernos

643



Rezidentiat 2004

644


D. supuratii submilohioidiene E. adenopatii metastatice submandibulare (pag. 333)

S2232168. Etiologia abcesului perimandibular intern este legata de: A. procesele infectioase ale molarilor B. procesele infectioase ale premolarilor C. procesele infectioase ale caninilor D. prezenta whartonitei E. corpi straini patrunsi in planseu (pag. 304)

S2232169. Abcesul submandibular se manifesta clinic prin: A. prezenta unui infiltrat dureros in treimea distala a fetei interne a ramurii orizontale B. prezenta unui infiltrat dureros in cele doua treimi anterioare ale ramurii orizontale C. tumefactie cu tendinta de extensie geniana si anterioara, catre regiunea submentoniera D. tumefactie localizata strict in jurul marginii bazilare E. tegumente palide, destinse (pag. 306,307)

S2232170. Abcesul vestibular la nivelul premolarilor inferiori: A. prezinta tumefactie labiala inferioara B. prezinta tumefactie geniana inferioara cu extensie submandibulara C. nu prezinta trismus D. incizia este strict mucoasa E. incizia intereseaza atat mucoasa cat si periostul (pag. 301,302)

S2232171. Diagnosticul diferential al abcesului vestibular se face cu: A. tumori endoosoase B. chiste de maxilar C. furuncule ale fetei D. flegmon E. abces submandibular (pag. 301)

S2232172. In flegmonul planseului oral: A. tegumentele sunt congestionate, tumefiate B. tegumentele sunt palide, cianotice, marmorate C. trismusul este redus D. trismusul este marcat E. nu apar tulburari respiratorii (pag. 332,333)

S2232173. In cazul osteomieletei: A. aspectul radiologic este caracteristic de la inceput B. aspectul radiologic devine caracteristic doar in perioada de necroza osoasa C. radiologic apare osul patat, marmorat D. apare semnul Vincent E. pot sa apara semne de sinuzita maxilara (pag. 348,356)

644



Rezidentiat 2004

645


S2232174. Cauzele producerii abcesului fosei infratemporale pot fi: A. difuzarea unui abces vestibular in fosa infratemporala B. difuzarea infectiei din loja submandibulara C. punctia septica pentru anestezia la tuberozitate D. punctia septica pentru anestezia la spina spix E. punctia septica pentru anestezia plexala a molarilor superiori (pag. 323)

S2232175. Abcesul lojii submandibulare poate fi caracterizat de: A. debut cu infiltrat dureros pe fata interna a treimii distale a ramului orizontal mandibular B. tegumente destinse, lucioase C. absenta trismusului D. congestia si tumefactia mucoasei orale in creasta de cocos E. dureri vii cu iradiere spre ureche (pag. 307)

S2232176. Diagnosticul diferential al abcesului vestibular se face cu: A. chistul de maxilar in faza de exteriorizare B. tumori endoosoase benigne infectate C. osteomul cu localizare la nivelul procesului alveolar D. chiste sebacee infectate E. furunculul fetei (pag. 301)

S2232177. Flegmonul difuz al planseului oral se caracterizeaza prin: A. cuprinde lojile submandibulare, sublinguale si regiunea submentoniera B. tegumente destinse, lucioase, congestive C. temperatura scazuta, puls crescut D. formula leucocitara deviata spre stanga E. evolutie lenta, indelungata, fara alterarea starii generale (pag. 332,333)

S2232178. In flegmonul difuz al planseului oral: A. exista concordanta intre puls si febra B. exista discordanta intre puls si febra C. apare trismusul D. deglutitia este dureroasa E. tegumentele au culoare si aspect normale (pag. 333)

S2232179. Tumefierea unilaterala a plicii sublinguale semnaleaza debutul: A. abcesului de loja sublinguala B. flegmonului de planseu C. carcinomului de planseu D. abcesului de groapa zigomatica E. abcesului genian (pag. 310)

S2232180. Diagnosticul diferential al abcesului de loja parotidiana se face cu : A. abcesul genian B. parotidita epidemica C. abcesul maseterin

645



Rezidentiat 2004

646


D. adenita supurata intraparotidiana E. parotidita supurata (pag. 319)

S2232181. Diagnosticul diferential al abcesului limbii se face cu : A. tumorile limbii B. goma luetica C. chistul dermoid infectat D. tuberculoza limbii E. ulceratiile maligne (pag. 320)

S2232182. Tratamentul abcesului de orbita cuprinde: A. incizia pe marginea orbitei B. incizia pe cale endosinuzala C. drenajul cu tuburi de dren D. lame de dren pentru drenaj E. probe functionale ale globului ocular (pag. 323)

S2332183. Mecanismele patogene prin care difuzează agenţii infecţioşi în părţile moi sunt: A. Calea submucoasă B. Calea limfatică, venoasă C. Calea generală D. Calea directă E. Calea transosoasă (pag. 294)

S2332184. Procesele infecţioase perimaxilare pot îmbrăca următoarele forme anatomopatologice: A. Flegmonul B. Supuraţia subacută C. Celulita cronică D. Abcesul E. Celulita acută (pag. 295-296)

S2332185. Flegmonul A. Produce osteomielita B. Numit "celulită” C. Numit "inflamaţie de tip alternativ” D. Prezintă tendinţa invadantă, extensivă E. Este forma difuză a proceselor supurative (pag. 296)

S2332186. În cazul abcesului migrator al obrazului, colecţia purulentă poate fi situată: A. La nivelul muşchiului maseter B. În afara muşchiului buccinator C. În lungul liniei oblice interne D. În dreptul premolarilor inferiori E. Înăuntrul muşchiului buccinator (pag. 316)

646



Rezidentiat 2004

647


S2332187. Fosa infratemporală este împărţită într-un compartiment extern şi unul intern de către: A. Muşchiul pterigoidian intern B. Muşchiul pterigoidian extern C. Apofiza pterigoidiană D. Maseter E. Fascia interpterigoidiană (pag. 323)

S2332188. Cauzele infecţiei lojei submandibulare sunt: A. Generale B. Procese septice ale molarilor inferiori C. Imunodeficienţa D. Litiaza salivară E. Adenita supurată (pag. 306)

S2332189. Diagnosticul diferenţial al abcesului lojei submentoniere se face cu: A. Abcesul lojei sublinguale B. Adenitele supurate C. Abcesul spaţiului mentonier D. Prodermitele E. Toate răspunsurile de mai sus sunt corecte (pag. 312)

S2332190. Căile de pătrundere a germenilor sunt în legătură cu afecţiuni A. Dento-parodontale B. Oro-faringiene C. Tegumentare D. Mai rar conjunctivale E. Hematologice (pag. 319)

S2332191. În supuraţiile grave, extinse cu tulburări funcţionale majore şi alterarea stării generale se impun: A. Incizii exoorale B. Hemoculturi repetate C. Incizii endoorale extinse D. Refacerea volemiei E. Monitorizarea sensibilităţii la antibiotice (pag. 297)

S2332192. Al IV-lea principiu emis de Peterson referitor la tratamentul chirurgical al infecţiei urmăreşte. A. Realizarea unui bun anestezii locale B. Testarea sensibilităţii la antibiotice C. Drenajul evoluţiei purulente D. Diminuarea dificultăţilor funcţionale severe respiratorii E. Îndepărtarea cauzei (pag. 297)

S2332193. Complementul este: A. Un grup complex de proteine B. Produs de ficat

647



Rezidentiat 2004

648


C. Necesită activare D. Nu necesită mediatori E. Activarea se face în trepte (pag. 297)

S2332194. Clindamicina A. Este un aminoglicozid de rezervă B. Are o toxicitate crescută C. Acţionează în special asupra florei anaerobe D. Este însă scumpă E. Se preferă asocierea cu penicilină, eritromicină (pag. 299)

S2332195. Antibioticul se administrează: A. Pentru o perioadă adecvată de timp B. Până la remiterea simptomelor grave C. Minimum 7 zile D. În funcţie de acţiunea bactericidă sau bacteriostatică E. În funcţie de rezultatul antibiogramei (pag. 299)

S2332196. Inflamaţia exudativă de tip seros: A. Reprezintă al doilea stadiu în evoluţia procesului septic B. Stadiu presupurativ reversibil C. Numită şi celulita acută D. Este mediată chimic de histamină şi serotonină E. Se caracterizează prin vasoconstricţie (pag. 295)

S2332197. Histologic cronicizarea inflamaţiilor paramaxilare prezintă: A. prezenţa infiltratului cu neutrofile B. alterarea stării generale C. îmbogăţirea exudatului seros în fibrinogen D. apariţia exudatului sero-fibrinos E. scăderea transudatului (pag. 295)

S2532198. Evoluţia favorabilă a procesului septic în flegmonul difuz al planşeului oral este evidenţiat prin: A. dispariţia fenomenelor toxico-septice B. dispariţia secreţiei sanguino-purulente C. apariţia în plagă a secreţiei purulente D. reducerea edemului local E. scăderea fluctuenţei. (pag. 334)

S2632199. Abcesul parodontal marginal: A. este o complicaţie a parodontitelor marginale cronice B. este localizat mai frecvent vestibular, dar poate fi întâlnit şi lingual sau palatinal C. nu este însoţit de modificări radiologice ale osului alveolar D. se produce prin exacerbarea virulenţei germenilor din pungile parodontale, când drenajul pe cale naturală este redus sau blocat

648



Rezidentiat 2004

649


E. nu este însoţit de adenopatie regională. (pag. 172)

S2632200. Mecanismele posibile de producere a hiperesteziei dentinare sunt: A. stimularea directă a unor terminaţii nervoase dentinare B. stimularea prelungirilor odontoblastice din canaliculii dentinari C. stimularea nervoasă prin eliberarea unor polipeptide în cursul agresiunilor pulpei dentare D. stimularea formaţiunilor nervoase ale pulpei, datorită deplasării lichidului dentinar prin mecanisme hidrodinamice E. stimularea factorului de creştere epitelială. (pag. 174)

S2632201. În abcesul parodontal marginal, obiectiv se constată: A. tumefacţia circumscrisă rotundă sau ovalară a mucoasei gingivale B. prezenţa leziunilor hiperkeratozice C. atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive D. resorbţia osului alveolar E. adenopatii loco-regionale frecvente. (pag. 173)

S2632202. Bolile parodonţiului marginal pot avea drept complicaţii: A. cariile localizate sub coletul anatomic al dintelui B. necrozele pulpare C. parodontitele apicale pe cale retrogradă D. lacunele cuneiforme E. leziunile aftoaase. (pag. 174-175)

S2632203. În formarea lacunelor cuneiforme se atribuie un rol: A. sistemului nervos B. traumei ocluzale C. uzurii cementului şi dentinei prin periaj excesiv D. eroziuni chimice acide E. stimulării directe a unor terminaţii nervoase dentinare. (pag. 174)

S2832204. Diagnosticul diferential in supuratiile spatiului laterofaringian se face cu: A. Flegmonul amigdalian B. Abcesul perimandibular intern C. Abcesul de loja submandibulara D. Tumorile laterofaringiene E. Chistul dermoid (pag. 330)

S2832205. Tulburarile functionale intalnite in flegmonul difuz al planseului oral sunt: A. Trismus sever B. Deglutitie dureroasa C. Asialie D. Halena fetida E. Edem al glotei (pag. 332)

649



Rezidentiat 2004

650


S2832206. In etiologia abcesului de orbita intalnim: A. sinuzitele acute supurate etmoidale B. supuratiile fosei infratemporale C. procesele septice la nivelul caninilor D. tromboflebita sinusului cavernos E. procesele patologice la nivelul molarilor 3 superiori (pag. 322)

S2832207. Flegmonul difuz al planseului bucal se manifesta clinic prin: A. stare generala toxico-septica B. deglutitie dureroasa C. tumefactie bine delimitata a regiunii submandibulare D. zone de fluctuenta cu crepitatii gazoase E. duritate lemnoasa (pag. 332)

S2832208. Diagnosticul diferential in abcesul vestibular se face obligatoriu cu: A. chistul de maxilar in faza de exteriorizare B. chistul de maxilar suprainfectat C. hematomul de eruptie D. tumori osoase benigne sau maligne E. furunculul fetei (pag. 301)

S2832209. Diagnosticul abcesului de loja submandibulara se pune pe urmatoarele semne clinice: A. tumefactie in regiunea submandibulara B. trismus C. stare toxico-septica D. chemozis E. epifora (pag. 307)

S2832210. Procesele supurative ale lojei parotidiene recunosc urmatoarele etiologii: A. Procesele supurative ale molarilor de minte superiori B. Otite externe C. Sinuzite maxilare D. Insamantarea septica a limfonodulilor parotidieni E. Chistele sebacee parotidiene infectate (pag. 318)

S2832211. Abcesul buccinato-maxilar prezinta urmatoarele semne clinice: A. colectie neta, bine delimitata B. colectie difuza C. prezenta unui cordon fibros situat in grosimea obrazului D. trismus E. adenopatie submandibulara homolaterala (pag. 316)

S2832212. Diagnosticul diferential in abcesul limbii se face cu: A. Abcesul lojei submandibulare B. Tumorile maligne ale limbii C. Inflamatiile specifice ale limbii

650



Rezidentiat 2004

651


D. Flegmonul de planseu bucal E. Chisturile dermoide infectate de la baza limbii (pag. 320)

S2832213. Liniile de incizie cutanate in abcesul fosei infratemporale sunt: A. Submandibulara B. Zigomatica C. Temporala D. Infraorbitara E. Transsinusala (pag. 326)

S2932214. Diagnosticul diferential al abcesului vestibular se face obligatoriu cu: A. furunculele fetei; B. adenopatii aciale; C. chiste sebacee; D. chiste maxilare; E. tumori cutanate. (pag. 301)

S2932215. Incizia abcesului de loja submandibulara necesita: A. anestezie locala de contact; B. anestezie generala prin intubatie orotraheala; C. anestezie generala de scurta durata; D. anestezie locala infiltrativa in straturi; E. anestezie tronculara periferica. (pag. 308)

S2932216. Incizia abcesului lojei sublinguale trebuie sa evite elemente anatomice importante cu: A. artera faciala; B. canalul Wharton; C. nervul facial; D. nervul lingual; E. artera sublinguala. (pag. 311)

S2932217. Simptomatologia clinca a abcesului maseterin include: A. tumefactie; B. dureri vii; C. trismus puternic; D. tesuturi indurate si crepitatii; E. stare septica. (pag. 317)

S2932218. Orbita poate fi sediul unor procese infectioase care au ca punct de plecare: A. sinuzite acute; B. supuratii ale fosei infratemporale; C. abcese parodontale; D. supuratiile obrazului; E. adenite faciale. (pag. 322)

651



Rezidentiat 2004

652

652




Rezidentiat 2004

653


Tema nr. 33 Sinuzita odotogenă şi comunicarea buco-sinusală BIBLIOGRAFIE: 2. C. Burlibaşa - Chirurgie orală şi maxilo-facială, Ed.medicală, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1333001. Hipoestezia sau anestezia dintilor hemimaxilarului operat: A. Este un accident frecvent B. Reprezinta o complicatie definitiva C. Se datoreaza unui chiuretaj osos aprofundat D. Se datoreaza unei particularitaţi anatomice E. Se produce in cazul unei mucoase extrem de aderente (pag. 375)

S1333002. in sinuzita acuta: A. Nu se extrage dintele cauzal B. Se pot efectua unde ultrascurte C. Punctia sinusala nu este indicata D. Se administreaza antibiotice (peniciline, tetracicline) E. Pot fi prezente semnele bolii de focar (pag. 372)

S1333003. Semnul Heryng: A. Se produce prin intrarea cu stiletul in sinus prin fistula alveolara B. Este necesara introducerea unei substante de control pentru evidentierea comunicarii C. Arata transparenta scazuta a sinusului in caz de empiem D. Reprezinta opacitatea radiografica a sinusului bolnav E. Nici un raspuns corect (pag. 370)

S1333004. Sterling Sohow foloseste pentru inchiderea planului sinusal A. Periostul dedublat din lamboul vestibular B. Lamboul palatinal translat si rotat C. Folie de vicril D. Folie de titan E. Folie de fibrina (pag. )

S1433005. Empiemul sinusal este: A. faza catarala a sinuzitei acute B. faza de cronicizare a unei sinuzitei acute C. retentionarea secretiilor in sinus prin inchiderea orifiicilor de drenaj D. durerea pulsatila din faza purulenta a sinuzitei acute E. proliferarea de polipi in cavitate sinusala (pag. 369)

S1433006. Radiografia in sinuzita cronica maxilara de cauza dentara evidentiaza: A. opacifiere unilaterala a sinusului maxilar

653



Rezidentiat 2004

654

B. C. D. E.


opacifiere bilaterala a sinusurilor maxilare opacifiere partiala cu contur net si convexitate superioara radiotransparenţa unilaterala a sinusului maxilar intreruperea continuitatii conturului osos sinusal (pag. 370)

S1533007. Care este cauza cea mai frecventa a comunicarii orosinusale; A. chistul de maxilar fistulizat; B. osteita perimplantara; C. extractia dentara; D. forma luetica; E. forma TBC. (pag. 375)

S1533008. Ce fel de epiteliu alcatuieste mucoasa sinusala: A. cilindric; B. cubic; C. sferic; D. pavimentos; E. keratinizat. (pag. 365)

S1533009. Ce forma are sinusul maxilar: A. sferica; B. romboidala; C. prisma triunghiulara; D. paralelipipedica; E. conica. (pag. 365)

S1533010. Ce imagine radiografica are mucocelul sinusal; A. "miez de paine"; B. "soare care rasare"; C. "os marmorat"; D. "baloane de sapun"; E. "os ros de soareci". (pag. 371)

S1533011. Unde se practica trepanarea osoasa in cura radicala a sinusului maxilar: A. in fosa nazala; B. in fosa canina; C. retrotuberozitar; D. mediopalatin; E. pe creasta alveolara. (pag. 373)

S1633012. Anestezia de electie pantru inchiderea comunicarii bucosinusale este: A. anestezia tronculara periferica B. generala prin intubatie rinotraheala C. anestezia locala prin imbibitie D. anestezia locala prin badijonare E. anestezia tronculara bazala

654



Rezidentiat 2004

655


(pag. 376)

S1633013. Cauzele infectioase ale comunicarii bucosinusale sunt urmatoarele cu exceptia: A. infectii nespecifice B. goma luetica C. goma tuberculoasa D. osteita crestei alveolare prin implant endoosos E. extractia dentara (pag. 375)

S1633014. Cauzele traumatice ale comunicarii bucosinusale sunt urmatoarele, cu exceptia: A. osteoradionecroza B. extractia dentara C. rezectii osoase pentru tumori benigne sau maligne D. traumatisme accidentale cu distructii osteomucoase intinse in regiunea premolarilor si molarilor superiori E. tratamentul chirurgical al chisturilor de maxilar. (pag. 375)

S1633015. Simptomatologia comunicarii bucosinusale cuprinde urmatoarele, in afara de: A. refluarea lichidelor prin fosa nazala B. tulburari de fonatie C. proba Valsalva negativa D. patrunderea aerului din sinus in gura E. prezenta comunicarii impiedica realizarea lucrarilor protetice mobile sau fixe. (pag. 376)

S1633016. Sinuzita maxilara cronica, radiologic se caracterizeaza prin: A. opacitatea unilaterala a sinusului maxilar mai putin intensa canttral si mai marcata la periferie B. imgine caracteristica de"soare care rasare" C. opacitatea intensa omogena, uniforma a intregului sinus maxilar D. imagine caracteristica de os patat sau os marmorat E. radiotransparenta uniforma a sinusului maxilar (pag. 370)

S1633017. Tratamentul chirugical al comunicarii bucosinusale prezinta urmatoarele particularitati in afara de: A. trebuie efectuat numai in conditiile unui sinus curat, fara secretii B. inchiderea comunicarii este de preferat sa se faca in doua planuri C. se realizeaza un plan sinusal cu lambouri in colereta D. inchiderea comunicarii intr-un singur plan sa poate face in cazul comunicarilor bucosinusale mari, vechi E. se realizeaza un plan oral cu lambou recoltat din bolta palatina sau vestibul (pag. 376)

S2133018. Dinţii cei mai apropiaţi de sinus sunt: A. Molarul unu B. Premolarul doi C. Molarul doi D. Premolarul unu E. Caninul (pag. 365)

S2133019. Factorii cauzali ai sinuzitei maxilare de cauză dentară sunt: A. Parodontita apicală granulomatoasă

655



Rezidentiat 2004

656

B. C. D. E.


Osteita procesului alveolar Chisturile radiculare şi cele foliculare suprainfectate Pungile parodontale adânci de la nivelul premolarilor şi molarilor superiori Toate acestea (pag. 366-367)

S2133020. În cazul refacerii planului oral cu lambou palatinal, suprafaţa osoasă sângerândă se protejează cu o meşă iodoformată, pentru: A. 12-24 de ore B. 24-48 de ore C. 7-8 zile D. Două săptămâni E. Nu este necesară protecţia suprafeţei osoase sângerânde (pag. 379)

S2133021. Semnul Valsalva: A. Arată transparenţa scăzută a sinusului în caz de empiem B. Aerul din nas ajunge, prin fistulă, în cavitatea orală C. Reprezintă hipoestezia n. infraorbitar de partea bolnavă D. Reprezintă opacitatea radiologică a sinusului bolnav E. Nici o variantă nu este corectă (pag. 369)

S2133022. Sinuzita acută odontogenă se deosebeşte de sinuzita acută rinogenă prin: A. Stare generală alterată B. Dureri ale premolarilor şi molarilor superiori C. Senzaţia de plenitudine în regiunea geniană D. Cacosmia subiectivă E. Unilateralitate (pag. 370)

S2233023. Mesa endosinuzala dupa cura radicala Caldwell-Luc, se va suprima in: A. primele 24 de ore B. primele 36 ore C. primele 48 ore D. primele 72 de ore E. dupa o saptamana (pag. 375)

S2233024. Procedeul Denker presupune: A. drenaj in unghiul infero-extern al sinusului B. drenaj in unghiul infero-intern al sinusului C. drenaj in unghiul supero-intern al sinusului D. drenaj in unghiul supero-extern al sinusului E. drenaj in meatul mijlociu al sinusului (pag. 375)

S2233025. Comunicarea oro-antrala reprezinta o fistula care face sa comunice cavitatile: A. orala si nazala B. nazala si sinusala maxilara C. orala si sinusala maxilara D. sinusala maxilara si sinusala etmoidala

656



Rezidentiat 2004

657


E. nasala si sinusala etmoidala (pag. 375)

S2233026. Factorul etiologic cel mai frecvent al comunicarii oro-antrale este; A. rezectia apicala B. traumatismele C. extractia dentara D. chistele cu evolutie endosinuzala E. infectiile specifice (pag. 375)

S2233027. In comunicarea oro-antrala intalnim: A. semnul Valsalva pozitiv B. semnul Vincent pozitiv C. semnul LeBourg pozitiv D. semnul lui Highmore pozitiv E. semnul lui Cvosteq pozitiv (pag. 376)

S2233028. Recesul alveolar al sinusului maxilar se afla: A. in sus B. in jos C. in jos si inauntru D. in sus si inauntru E. in afara si in sus (pag. 373)

S2233029. Recesul etmoidal al sinusului maxilar se afla: A. in sus si inauntru B. in jos si inauntru C. in afara si in sus D. in afara si in jos E. in sus (pag. 373)

S2233030. Recesul palatin al sinusului maxilar se afla: A. In sus si inauntru B. in jos si inauntru C. in jos si inafara D. in sus si inafara E. in jos (pag. 373)

S2233031. Prelungirea malara a sinusului maxilar se afla: A. in sus si inauntru B. in jos si inauntru C. in sus si inafara D. in jos si inafara E. in jos (pag. 373)

S2233032. Lamboul amanat este intilnit in:

657



Rezidentiat 2004

658

A. B. C. D. E.


extractia dentara rezectie apicala replantare dentara operatia cu lambou Neumann-Widmann comunicare oro-antrala (pag. 379)

S2233033. Semnul Heryng resprezinta A. imagine radiologica de"os ros de soareci" B. imagine radiologica de "os mancat de molii" C. prezenta unui corp strain intrasinuzal D. transparenta scazuta a sinusului E. radiotransparenta pulpei dentare (pag. 370)

S2233034. Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare cronice se face cu: A. tumori chistice dentare B. osteomielita maxilarului C. celulita geniana de cauza dentara D. carcinom de mezostructura si suprastructura E. chistul globulo-maxilar (pag. 370-371)

S2233035. Semnul Valsalva pozitiv este intalnit in: A. sinuzita acuta maxilara B. sinuzita cronica acutizata C. comunicarea oro-antrala D. despicatura totala bilaterala E. tumorile nazale extinse (pag. 376)

S2233036. Tratamentul protetic in cazul comunicarii oro -antrale se aplica in: A. la edentati B. in cazul comunicarilor mari C. in infectiile cu Proteus D. la pacientii cu despicaturi labio-palatine E. la cei cu ocluzie inversa (pag. 376)

S2233037. Suprimarea firelor de sutura dupa inchiderea comunicarii oro-antrale, se face: A. dupa 3-4 zile B. dupa 7-8 zile C. dupa 10 zile D. dupa 14 zile E. dupa 20 zile (pag. 379)

S2233038. In sinuzitele maxilare mesa iodoformata se exteriorizeaza prin: A. meatul inferior B. meatul mijlociu C. meatul superior D. plaga postoperatorie

658



Rezidentiat 2004

659


E. se lasa in sinus (pag. 374)

S2333039. Germenii microbieni cei mai frecvent prezenţi într-o sinuzită maxilară de cauză dentară A. Klebsielele B. Pioceanicii C. Streptococii D. Proteus E. Cocii anaerobi (pag. 369)

S2333040. Sterling Sohow foloseşte pentru închiderea planului sinusal A. Periostul dedublat din lamboul vestibular B. Lamboul palatinal translat şi rotat C. Folie de vicril D. Folie de titan E. Folie de fibrină (pag. 379)

S2333041. Hipoestezia sau anestezia dinţilor hemimaxilarului operat A. Este un accident frecvent B. Reprezintă o complicaţie definitivă C. Se datorează unui chiuretaj osos aprofundat D. Se datorează unei particularităţi anatomice E. Se produce în cazul unei mucoase extrem de aderente (pag. 375)

S2333042. Semnul Heryng: A. Se produce prin intrarea cu stiletul în sinus prin fistula alveolară B. Este necesară introducerea unei substanţe de control pentru evidenţierea comunicării C. Arată transparenţa scăzută a sinusului în caz de empiem D. Reprezintă opacitatea radiografică a sinusului bolnav E. Nici un răspuns corect (pag. 370)

S2533043. Fetiditatea secreţiilor în cazul sinuzitei maxilare este dată de: A. Streptococi B. germeni piocianici C. Stafilococi D. germeni anaerobi E. bacterii. (pag. 369)

S2633044. Tratamentul iniţial al parodontopatiilor marginale cronice cuprinde următoarele etape: A.igienizare; B.şlefuiri ocluzale preventive în raport cu trauma ocluzală asupra parodonţiului marginal; C.tratamentul complicaţiilor acute; D.instruirea pacientului în combaterea acumulării de placă bacteriană; E.chiuretajul microulceraţiilor din pungile parodontale false. Secvenţa corectă a acestor etape sunt: A. A,D,C,B,E B. C,A,D,E,B C. D,A,C,E,B D. A,D,B,C,E E. C,E,A,D,B

659



Rezidentiat 2004

660


(pag. 178)

S2633045. Antisepticele utilizate în tratamentul gingivitelor acute şi subacute sunt: A. peroxidul de hidrogen 3% B. fosfomicina C. cloramina B 30% D. permanganatul de potasiu 1/5000 – 1/10000 E. peroxidul de hidrogen 30% (pag. 228-229)

S2633046. În tratamentul parodontopatiilor marginale cronice dintre antisepticele care denaturează proteinele microbiene: A. acidul citric este utilizat deoarece dizolvă cementul necrotic B. acidul citric se foloseşte în soluţie apoasă cu pH de la 5,5 la 6,5 C. acidul cromic este utilizat în aplicaţii scurte de 20-30 sec. D. produsul Orţochrome (acid cromic) este contraindicat în ulceraţiile herpetice E. permanganatul de potasiu. (pag. 227)

S2833047. In urma tamponamentului sinusal capatul mesei va fi scos prin: A. Capatul mezial al plagii B. Capatul distal al plagii C. Meatul inferior D. Meatul mijlociu E. Meatul superior (pag. 374)

S2833048. In cadrul plastiei comunicarii orosinusale suprafata osoasa sangeranda se protejeaza cu mesa iodoformata: A. 2-3 zile B. 7-8 zile C. 2 saptamani D. 30 zile E. nu este necesar (pag. 378)

S2933049. Empiemul sinusal este: A. faza catarala a sinuzitei acute; B. faza de cronicizare a unei sinuzite acute; C. retentionarea secretiilor in sinus prin inchiderea orificiilor de drenaj; D. durerea pulsatila din faza purulenta a sinuzitei acute; E. proliferarea de polipi in cavitatea sinusala. (pag. 369)

660



Rezidentiat 2004

661


INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1233050. Factorii care favorizeaza imbolnavirea sinusului maxilar sunt: A. modificari de tip alergic ale mucoasei sinusale B. leziuni carioase multiple la nivelul premolarilor si molarilor superiori C. tratamente antibiotice de lunga durata D. obstructia ostiumului din meatul inferior E. inflamatia cronica a mucoasei nazosinusale (pag. 366)

S1233051. In etiologia sinuzitei maxilare odontogene intra urmatorii factori: A. pungi parodontale adanci la nivelul molarilor si premolarilor inferiori B. parodontita apicala granulomatoasa cronica C. osteita procesului alveolar D. pulpita cronica granulomatoasa E. procese inflamatorii cronice ale parodontiului marginal (pag. 366-367)

S1233052. In sinuzita maxilara odontogena acuta: A. radiografic se deceleaza aspect de "os muscat" B. durere localizata la nivelul unui frontal superior sau al unei alveole postextractionale C. starea generala este alterata,cu apatie,inapetenta,febra D. tegumentele regiunii geniene sunt moderat tumefiate si congestionate E. exista senzatie de tensiune,de plenitudine in regiunea geniana (pag. 369)

S1233053. Lamboul vestibular creat pentru plastia comunicarilor oro-antrale trebuie: A. sa aiba un pedicul care sa-i asigure o buna irigatie B. sa depaseasca cu 1 mm largimea defectului ce urmeaza sa fie acoperit C. lungimea lui sa permita rotarea si sutura fara tensiune D. se extinde numai mezial fata de comunicare E. sa fie tractionat puternic peste comunicare (pag. 377)

S1233054. Modalitatile de tratament al comunicarii oro-sinuzale sunt: A. tratament ortodontic B. tratament protetic C. tratament chirurgical D. tratament chirurgical-ortodontic E. plastia comunicarii (pag. 376)

S1233055. Plastia comunicarii oro-sinuzale stabilizate se face cand: A. exista procese septice evolutive B. marginile comunicarii sunt bine cicatrizate C. mucoasa palatina si vestibulara din jur sunt moderat inflamate D. dupa stingerea oricarui proces septic antral sau osos E. dupa extractia in prealabil a dintilor vecini (pag. 376)

S1233056. Printre complicatiile sinuzitei maxilare odontogene se numara:

661



Rezidentiat 2004

662

A. B. C. D. E.


inflamatii pulpare ale premolarilor si molarilor superiori osteomielita mandibulei abces genian abces vestibular supuratii de groapa zigomatica (pag. 372)

S1233057. Semnele obiective ale sinuzitei maxilare cronice constau in: A. leziuni dento-parodontale cauzale sau fistula oro-antrala B. durere,in special dimineata C. polipi sinusali proliferati prin ostium in meatul mijlociu D. senzatie de tensiune genio-suborbitara E. diafanoscopia intotdeauna pozitiva (pag. 370)

S1233058. Simptomatologia sinuzitei maxilare acute consta in: A. durere cu caracter pulsatil B. senzatie de prurit la nivelul regiunii geniene C. cacosmie subiectiva D. durere continua cu iradiere spre arcada dentara inferioara E. secretie purulenta abundenta prin fosa nazala,bilateral (pag. 369)

S1233059. Sinuzita maxilara acuta poate avea urmatoarele forme: A. catarala B. polipoasa C. fibroasa D. purulenta E. ulcero-necrotica (pag. 368)

S1233060. Sinuzita maxilara acuta: A. este intotdeauna bilaterala B. diafanoscopia arata transparenta scazuta a sinusului in caz de empiem C. se face diagnostic diferential cu sinuzita acuta rinogena D. poate trece in sinuzita cronica E. starea generala este alterata (pag. 369-370)

S1333061. Diagnosticul diferential in sinuzita acuta maxilara de origine dentara se face cu: A. Celulita geniana de origine dentara B. Tumori maligne ale maxilarelor C. Osteomielita maxilarului D. Sinuzita acuta rinogena E. Tumori chistice dentare (pag. 370)

S1333062. Diagnosticul diferential in sinuzita cronica maxilara odontogena se face cu: A. Sinuzita cronica rinogena B. Mucocelul C. Tumorile chistice dentare D. Sinuzitele cronice specifice (tuberculoza, lues, actinomicoza)

662



Rezidentiat 2004

663


E. Osteomielita maxilarului (pag. 370-371)

S1333063. in sinuzita cronica mucoasa prezinta: A. Glandele cu hiperfunctie secretorie B. Infiltrat inflamator limfoplasmocitar C. Procese de fibroza D. Numerosi polipi E. Edem si hiperemie (pag. 368)

S1333064. Prezenta unei comunicari buco-sinusale este confirmata de: A. Manevra Valsalva pozitiva B. Lichidele reflueaza prin fosa nazala C. Tulburari de fonatie D. Stiletul butonat patrunde liber in sinus E. Tulburari de masticatie (pag. 376)

S1333065. Sinuzita cronica: A. Se poate instala de la inceput in aceasta forma B. Poate sa se vindece spontan C. Poate fi rezultatul cronicizarii sinuzitei acute D. Prezint cacosmie subiectiva si obiective permanenta E. Durerea este prezenta mai ales dimineata (pag. 370)

S1333066. Sinuzita maxilara de origine dentara are urmatoarele cauze: A. Pungi parodontale adanci B. Implantele endoosoase C. Rinite alergice D. Osteita procesului alveolar E. Extractia dentara urmata de deschiderea sinusului (pag. 366-367)

S1433067. Complicatiile sinuzitei cronice sunt: A. extinderea infectiei la celalalte sinusuri B. osteita peretilor sinuzali C. abcesul fosei zigomatice D. carcinomul de mezostructura al maxilarului E. boala de focar (pag. 372)

S1433068. Cura radicala Caldwell-Luc a sinusului maxilar consta in: A. indepartarea mucoasei sinusale care prezinta fenomene inflamatorii ireversibile B. asigurarea unui drenaj eficient al cavitatii sinuzale C. suprimarea factorului etiologic dentar al sinuzitei maxilare D. redresarea septului nazal pentru permeabilizarea fosei nazale E. inchiderea orificiului de comunicare oro-antrala (pag. 372)

S1433069. Diagnosticul diferential al sinuzitei acute de cauza dentara se face cu:

663



Rezidentiat 2004

664

A. B. C. D. E.


sinuzita acuta rinogena osteomielita maxilarului chistul mucos intrasinuzal tumori chistice dentare (chisturile radiculare, folicurare, rezidual) carcinomul de mezostructura al maxilarului (pag. 370)

S1433070. Diagnosticul diferential al sinuzitei cronice de cauza dentara se face cu: A. celulita geniana de cauza dentara B. osteomielita maxilarului C. tumorile chistice dentare in faza de complicatie septica D. sinuzite maxilare specifice (tuberculoasa,luetica, actinomicotica) E. mucocelul sinuzal (pag. 371)

S1433071. Factori favorizanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi: A. modificari de tip alergic ale mucoasei sinusale B. inflamatia cronica a mucoasei nazosinusale C. deviatia de sept nazal D. pulpitele cronice ale dinţilor laterali maxilari superiori E. atrofia marcata a crestelor alveolare maxilare superioare (pag. 366)

S1433072. Semnele de diagnostic pozitiv ale unei comunicari oro-sinuzale sunt: A. refluarea lichidelor prin fosa nazala B. proba Valsalva pozitiva C. scurgeri de secretii purulente prin fosa nazala,unilateral D. deformaţia regiunii geniene E. opacifierea sinusului maxilar la examenul radiografic (pag. 376)

S1433073. Semnele obiective ale sinuzitei acute maxilare de cauza dentara sunt: A. durere cu caracter pulsatil B. senzatie de tensiune in regiunea geniana C. edem si hiperemia mucoasei nazale D. prezenţa puroiului in fosa nazala, unilateral E. presiune digitala dureroasa pe peretele anterior sinusal (pag. 369)

S1533074. Al doilea plan in plastia comunicarilor orosinusale se detaseaza din ; A. obraz; B. vestibul; C. palat; D. limba; E. planseu oral: (pag. 376)

S1533075. Cand este indicata punctia sinusala in sinuzita acuta odontogena: A. febra peste 39 grade Celsius; B. ostium obstruat; C. secretia purulenta persista 7 zile; D. edem genian marcat;

664



Rezidentiat 2004

665


E. la varstnici. (pag. 372)

S1533076. Cauzele declansarii sinuzitei maxilare odontogene sunt; A. osteita alveolara; B. deviatia de sept nazal; C. pungi parodontale adanci in zona molara; D. mucocelul sinusal; E. parodontita apicala cronica. (pag. 366)

S1533077. Ce ramuri nervoase necesita anestezie locala cand este contraindicata anestezia generala pentru operatia Caldwell-Luc; A. nervul facial; B. nervi alveolari supero-posteriori; C. nervul infraorbitar; D. nervul palatin mare; E. nervul alveolar inferior. (pag. 373)

S1533078. Ce semne clinice intalnim in sinuzita acuta odontogena; A. durere pulsatila la nivelul etajului mijlociu al fetei; B. cacosmie subiectiva; C. senzatie de plenitudine geniana; D. febra 38-39 grade Celsius; E. epistaxis unilateral. (pag. 369)

S1533079. Complicatiile sinuzitelor maxilare sunt: A. abces maseterin; B. abces laterofaringian; C. abces de groapa zigomatica; D. abces al orbitei; E. osteomielita maxilara. (pag. 372)

S1533080. Diagnosticul diferential al sinuzitei acute odontogene se face cu: A. celulita geniana odontogena; B. abcesul migrator; C. chisturile maxilare suprainfectate; D. actinomicoza; E. fractura orbito-sinusala. (pag. 370)

S1533081. Diagnosticul diferential al sinuzitei cronice odontogene se face cu; A. sinuzita cronica rinogena; B. chistul mucoid sinusal; C. chistul epidermoid; D. chistul globulomaxilar; E. chistul folicular. (pag. 371)

665



Rezidentiat 2004

666


S1533082. Semnele clinice ale comunicarii orosinusale sunt: A. refluarea lichidelor pe nas; B. disfonie; C. manevra Valsalva pozitiva; D. trismus; E. epistaxis. (pag. 376)

S1633083. Anatomopatologic sinuzita acuta se caracterizeaza prin: A. mucoasa edematiata, hiperemiata B. infiltrat infalamator limfoplasmocitar C. fibroza si numerosi polipi D. infiltrat leucocitar E. continut sinusal purulent (pag. 368)

S1633084. Antrul Highmore are urmatoarele particularitati: A. are o capacitate cuprinsa intre 14-25 cm3 B. mucoasa sinusala este un epiteliu cilindric, polistratificat cu cili C. grosimea septului alveolosinusal are o mare variabilitate D. dintii temporari prezinta intotdeauna raporturi de vecinatate cu sinusul maxilar E. comunica cu cavitatea nazala printr-un orificiu ovalar care se deschide in meatul nazal mijlociu (pag. 365)

S1633085. Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare acute se face cu: A. sinuzita frontala rinogena B. osteomielita maxilarului C. sinuzita maxilara acuta rinogena D. celulita geniana de cauza dentara E. nevralgie trigeminala esentiala. (pag. 370)

S1633086. Etiopatogenia sinuzitei maxilare de cauza dentara cuprinde: A. pulpita acuta seroasa totala B. chisturi radiculare si cele foliculare suprainfectate C. osteita procesului alveolar D. extractia dentara E. pulpita cronica (pag. 367)

S1633087. in sinuzita maxilara acuta durerea este: A. la debut localizata la nivelul unui premolar sau molar superior sau la nivelul unei alveole postextractionale B. are caracter pulsatil C. cuprinde etajul mijlociu al fetei D. vie, lancinanta, de scurta durata E. exacerbata de pozitia decliva a capului si de zdruncinaturi (pag. 369)

S1633088. in sinuzita maxilara acuta radiografia poate pune in evidenta: A. eventuali corpi straini intrasinusali B. raporturile de vecinatate a dintilor cu sinusul C. prezenta pungilor parodontale adanci

666



Rezidentiat 2004

667


D. semnul Heryng E. mucocelul sinusal. (pag. 369-370)

S1633089. Tratamentul chirurgical constand in cura radicala Caldwell-Luc a sinusului maxilar este indicat in urmatoarele situatii, cu exceptia: A. mucocel sinusal B. sinuzita maxilara acuta C. daca fenomenele de sinuzita maxilara cronica persista D. in cazul prezentei comunicarii bucosinusale care intretine o sinuzita maxilara cronica E. sinuzita maxilara cronica de origine dentara fara comunicare bucosinusala. (pag. 372)

S1633090. Tratamentul sinuzitei maxilare acute de cauza dentara comporta: A. extractia dintelui cauzal B. tratamentul conservator al dintelui cauzal C. drenajul sinusului va fi asigurat prin instilatii nazale cu solutii decongestionante si antiseptice D. tratament antibiotic E. tratament chirugical, respectiv cura radicala a sinusului maxilar. (pag. 372)

S2133091. Cauzele infecţioase cele mai frecvente ale comunicării oro-sinuzale sunt: A. Osteita postextracţională B. Extracţia dentară C. Traumatisme accidentale cu distrucţii întinse D. Osteomielita maxilară odontogenă E. Infecţii specifice (pag. 375)

S2133092. Cauzele traumatice ale comunicării oro-sinuzale sunt: A. Extracţia dentară B. Tratamentul chirurgical al chisturilor de maxilar C. Traumatisme accidentale în regiunea premolarilor şi molarilor superiori D. Osteită postextracţională E. Osteomielita maxilară odontogenă (pag. 375)

S2133093. Diagnosticul diferenţial al sinuzitei acute de cauză dentară se face cu: A. Celulita geniană de cauză dentară B. Carcinomul de mezostructură şi suprastructură C. Sinuzita acută rinogenă D. Osteomielita maxilarului E. Tumorile chistice dentare în faza de complicaţie septică (pag. 370)

S2133094. Germenii microbieni cel mai frecvent prezenţi într-o sinuzită maxilară de cauză dentară sunt: A. Streptococii B. Pneumococii C. Gonococii D. Spirochelele E. Piocianicii (pag. 369)

667



Rezidentiat 2004

668


S2133095. Puncţia sinuzală este indicată atunci când: A. Pacientul este alergic la majoritatea antibioticelor B. Secreţia purulentă persistă peste 7 zile C. Ostiumul este obstruat D. Semnul Valsalva este pozitiv E. Închiderea comunicării oro-sinuzale se face într-un singur plan (pag. 372)

S2133096. Tratamentul chirurgical al comunicării oro-sinuzale se realizează prin: A. Procedeul Caldwell-Luc B. Închiderea comunicării oro-sinuzale într-un singur plan C. Procedeul Denker D. Închiderea comunicării oro-sinuzale în două planuri E. Puncţia sinuzală (pag. 376)

S2233097. Decongestionanate nazala folosite in sinuzita maxilara acuta sunt A. Rinofug B. Fedrocaina C. Mentorin D. Cloramfenicol E. Bixtonim (pag. 372)

S2233098. Localizarea cea mai frecventa a comunicarii oro-antrale se intalneste: A. meatul mijlociu B. regiunea premolarilor C. regiunea molarilor D. vestibulul oral superior E. meatul inferior (pag. 375)

S2233099. Dintre cauzele traumatice ale comunicarii oro-antrale fac parte: A. extractia dentara B. rezectii pentru tumori maxilare C. luxatia articulatiei temporo-mandibulare D. tratamente ale chistelor de maxilar E. goma luetica traumatica (pag. 375)

S2233100. Dintre cauzele infectioase ale comunicarii oro-antrale fac parte: A. osteita posextractionala B. osteomielita maxilara odontogena C. osteoradionecroza D. goma luetica E. chistele maxilare marsupializate (pag. 375)

S2233101. Tabloul clinic al comunicarii oro-antrale cuprinde: A. patrunderea aerului din sinus in gura B. tulburari ale fonatiei C. refluarea lichidelor prin fosa nasala

668



Rezidentiat 2004

669


D. tulburari ale deglutitiei E. senzatia de anestezie (pag. 376)

S2233102. Dintre factorii cauzali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara fac parte: A. parodontita apicala granulomatoasa cronica a dintilor sinusali B. chisturile radiculare suprainfectate C. osteita procesului alveolar D. tratamentele endodontice traumatizante cu impingerea tesutului gangrenos dincolo de apex E. sinuzita maxilara rinogena (pag. 366,367)

S2233103. Anatomopatologic in sinuzita acuta purulenta intalnim: A. mucoasa ingrosata B. ulceratii ale mucoasei C. secretie catarala D. infiltrat inflamator crescut E. febra (pag. 368)

S2233104. Anatomopatologic in sinuzita cronica neacutizata intalnim: A. mucoasa hiperemiata B. numerosi polipi sinusali C. mucoasa cu procese de fibroza D. febra E. secretie purulenta (pag. 368)

S2233105. Germenii microbieni frecvent intalniti intr-o sinuzita maxilara de cauza dentara sunt: A. colibacilii B. piocianicii C. stafilococii D. pneumococii E. gonococii (pag. 369)

S2233106. Durerea in sinuzita acuta odontogena este: A. pulsatila B. iradiaza in regiunea orbitara C. exacerbata la pozitia decliva a capului D. absenta E. exacerbata de zdruncinaturi (pag. 369)

S2233107. Obiectiv in sinuzita acuta odontogena intalnim: A. hiperemia mucoasei nazale B. durere la presiune pe peretele sinusal C. prezenta puroiului in fosa nazala, unilateral D. trismus E. semnul Vincent pozitiv (pag. 369)

669



Rezidentiat 2004

670


S2233108. In sinuzita acuta odontogena examenul radiologic releva: A. discreta opacitate unilaterala B. eventuali corpi straini intrasinusali C. leziuni deto-parodontale in vecinatatea sinusului D. opacitate intensa unilaterala E. imagine caracteristica de soare rasare (pag. 370,371)

S2233109. Diagosticul diferential al sinuzitei acute odontogene se face cu: A. tumorile chistice dentare B. celulita geniana de cauza dentara C. sinuzita acuta rinogena D. osteomielita maxilarului E. abcesul de orbita (pag. 370)

S2233110. Obiectiv in sinuzita maxilara cronica odontogena intalnim: A. secretie mucopurulenta abundenta unilateral B. mucoasa ingrosata, acoperita de cruste C. polipi sinuzali proliferati prin meatul inferior in fosa nazala D. peretele sinuzal pe partea afectata mai sensibil E. prin punctie in meatul inferior se aspira puroi (pag. 370)

S2233111. Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare cronice odontogene se face cu : A. sinuzita cronica rinogena B. mucocelul sinuzal C. tumorile chistice dentare D. abcesul de spatiu infratemporal E. carcinomul de mezostructura (pag. 371,372)

S2233112. Evolutia sinuzitelor maxilare odontogene este spre: A. extinderea la celelalte sinusuri B. osteita peretilor sinuzali C. abcesul orbitei D. tromboflebita de sinus cavernos E. abcesul fosei zigomatice (pag. 372)

S2233113. Cura radicala Caldwell-Luc presupune: A. trepanarea sinusului in fosa canina B. indepartarea mucoasei sinuzale C. realizarea comunicarii intersinonazale prin fosa canina D. doar inspectia sinusului E. sutura mucoasei sinuzale (pag. 373)

S2233114. La indepartarea mucoasei sinuzale din cura radicala, trebuie controlat: A. recesul alveolar B. prelungirea malara C. recesul palatin

670



Rezidentiat 2004

671


D. recesul etmoidal E. recesul sfenoidal (pag. 373)

S2233115. Tratamentul sinuzitei cronice odontogene urmareste: A. extractia dintelui cauzal B. protectie antibiotica C. cura radicala cand fenomenele persista D. inchiderea comunicarii oro-antrale cand exista E. punctie sinuzala (pag. 372)

S2233116. Cura radicala sinuzala in anestezie locala necesita anestezia urmatorilor nervi: A. alveolari superiori si posteriori B. nervul infraorbitar C. nervul nazopalatin D. nervul palatin mare E. nervul palatin mic (pag. 372-373)

S2233117. La inspectia cavitatii sinuzale din cura radicala sinuzala, putem intalni: A. sange B. puroi C. polipi D. vid E. tesut de neoformatie (pag. 373)

S2233118. Lamboul creat pentru plastia comunicarii oro-antrale, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A. sa aiba un pedicul care sa-I asigura o bune irigatie B. largimea lui sa depaseasca cu 4-5 mm largimea defectului C. lungimea lui sa permita sutura fara tensiune D. sa fie avivat pe ambele suprafete E. sa fie microchirurgical (pag. 377)

S2233119. Ingrijile postoperatorii in comunicarea oro-antrala: A. dezinfectia nazo-faringiana B. 3 zile alimentatie lichida sau semilichida C. se evita miscarile de masticatie D. igiena orala ingrijita E. clatiri puternice ale gurii cu solutii antispetice (pag. 379)

S2233120. Dintre cauzele comunicarii oro-antrale fac parte: A. traumatismele accidentale B. actele chirurgicale C. infectiile nespecifice D. infectiile specifice E. intoxicatiile acute (pag. 375)

671



Rezidentiat 2004

672


S2233121. Complicatiile sinuzitei maxilare sunt: A. tumorile de maxilar B. sinuzita rinogena C. mucocelul sinuzal D. abcesul genian E. abcesul orbitei (pag. 372)

S2233122. In sinuzita maxilara odontogena acuta: A. radiografic se deceleaza aspect de "os muscat" B. durere localizata la nivelul unui frontal superior sau al unei alveole postextractionale C. stare generala alterata cu apatie, inapetenta, febra D. tegumentele regiunii geniene sunt moderat tumefiate si congestionate E. exista senzatie de tensiune, de plenitudine, in regiunea geniana (pag. 369)

S2233123. Factorii care favorizeaza imbolnavirea sinusului maxilar sunt: A. modificari de tip alergic ale mucoasei sinuzale B. leziuni carioase multiple la nivelul premolarilor si molarilor superiori C. tratamente antibiotice de lunga durata D. obstructia ostiumului din meatul inferior E. inflamatia cronica a mucoasei nazo-sinuzale (pag. 366)

S2233124. Infectia periapicala se poate extinde la sinusul maxilar prin: A. Fistulizare B. continuitate C. continguitate D. tratamente endodontice incorecte E. cuprinderea apexului dintilor vecini in procesul inflamator (pag. 367-368)

S2233125. Localizarea cea mai frecventa a comunicarii oro-antrale este: A. creasta alveolara inferiora in dreptul molarilor si premolarilor B. creasta alveolara superioara in dreptul frontalilor C. creasta alveolara superioara in dreptul premolarilor si molarilor D. vestibulul bucal inferior E. versantul vestibular al crestei alveolare inferioare (pag. 375)

S2233126. In etiopatogenia comunicarii oro-antrale intra A. extractia dentara B. amputatia pulpara C. osteita postextractionala D. infectiile specifice E. luxatiile dentare partiale (pag. 375)

S2233127. Plastia comuncarii oro-sinuzale stabilizate se face cand: A. exista procese septice B. marginile comunicarii sunt bine cicatrizate C. mucoasa palatina si vestibulara din jur sunt moderat inflamate

672



Rezidentiat 2004

673


D. dupa stingerea oricarui proces septic antral sau osos E. dupa extractia in prealabil a dintilor vecini (pag. 376)

S2233128. Lambolul vestibular creat pentru plastia comunicarilor oro-antrale trebuie: A. sa aiba un pedicul care sa-I asigure o buna irigatie B. sa depaseasca cu 1 mm largimea defectului ce urmeaza a fi acoperit C. lungimea lui sa permita rotarea si sutura fara tensiune D. se extinde numai mezial fata de comunicare E. sa fie tractionat puternic peste comunicare (pag. 377)

S2233129. Modalitatile de tratament a comunicarii oro-antrale sunt: A. tratament ortodontic B. tratament protetic C. tratament chirurgical D. tratament chirurgical ortodontic E. plastia comunciarii (pag. 376)

S2233130. Semnele obiective ale sinuzitei maxilare cronice constau in: A. leziuni dentoparodontale cauzale sau fistula oro-antrala B. durere in special dimineata C. polipi sinuzali proliferati prin ostium in meatul mijlociu D. senzatie de tensiune genio-suborbitara E. diafanoscopie intotdeauna pozitiva (pag. 370)

S2233131. Sinuzita maxilara acuta: A. este intotdeauna bilaterala B. diafanoscopia arata transparenta scazuta a sinusului in caz de empiem C. se face diagnosticul diferential cu sinuzita acuta rinogena D. poate trece in sinuzita cronice E. starea generala este alterata (pag. 369-370)

S2233132. In etiologie sinuzitei maxilare odontogene intra urmatorii factori: A. pungi parodontale adanci la nivelul premolarilor si molarilor inferiori B. parodontita apicala granulomatoasa cronica C. osteita procesului alveolar D. pulpita cronica granulomatoasa E. procese inflamatorii cronice ale parodontiului marginal (pag. 366-367)

S2233133. Simptomatologia sinuzitei maxilare acute consta in: A. durere cu caracter pulsatil B. senzatie de prurit la nivelul regiunii geniene\ C. cacosmie subiectiva D. durere continua cu iradiere spre arcada dentara inferioara E. secretie purulenta abundenta prin fosa nazala bilateral (pag. 369)

673



Rezidentiat 2004

674


S2233134. Printre complicatiile sinuzitei maxilare odontogene se numara: A. inflamatii pulpare ale premolarilor si molarilor superiori B. osteomielita mandibulei C. abcesul genian D. abcesul vestibular E. supuratiile de groapa zigomatica (pag. 372)

S2233135. Sinuzita maxilara acuta poate avea urmatoarele forme: A. catarala B. polipoasa C. fibroasa D. purulenta E. ulcero-necrotica (pag. 368)

S2233136. Sinuzita maxilara odontogena nu se intalneste: A. la sugari B. la copii C. la adulti D. la varstnici E. la edentati total (pag. 366)

S2233137. In sinuzita maxilara examenul microbiologic din puroi este: A. depasit, nu se mai foloseste B. extrem de util C. trebuie sa preceada orice alt tratament D. consta in identificarea germenilor E. consta in testarea sensibilitatii la antibiotice a germenilor (pag. 369)

S2233138. Examenul radiologic in sinuzita acuta releva: A. opacitate discreta unilaterala a sinusului B. eventualii corpi straini intrasinuzali C. leziuni dento-parodontale posibil cauzale D. diafanoscopia sinusului E. raportul de vecinatate a sinusului cu dintii (pag. 369-370)

S2233139. Orificiul de comunicare oro-antral se poate examina cu: A. stilet butonat B. ac bont C. departator autostatic D. in conditiile de buna luminozitate E. prin diafanoscopie (pag. 377)

S2233140. Inchiderea comunicarilor oro-antrale se poate face prin: A. proteze chirurgicale B. intr-un singur plan C. in doua planuri

674



Rezidentiat 2004

675


D. cu lambouri de la distanta E. cu lambouri microchirurgicale (pag. 376)

S2233141. Plastia comunicarilor oro-antrale largi se poate face cu: A. proteza obturator B. lambou fronto-temporal C. lambou lingual D. lambou palato-amigdalian E. lambou latero-faringian (pag. 376)

S2233142. Refacerea planului profund sinuzal in plastia comunicarii oro-antrale se poate realiza folosind: A. mucoasa din imediata vecinatate B. mucoasa vestibulara C. lamboul nazo-genian D. placuta palatinala cu gutiera E. monobloc (pag. 376)

S2233143. Dintre factorii care favorizeaza imbolnavirea sinusului maxilar amintim: A. diminuarea rezistentei generale a organismului fata de infectii B. modificari de tip alergic ale mucoasei sinuzale C. inflamatia cronica a mucoasei sinuzale D. obstructia ostiumului din meatul mijlociu E. obstructia meatului inferior (pag. 366)

S2233144. Empiemul sinuzal in sinuzita cronica cu comunicare oro-antrala apare in: A. obstruarea ostiumului B. obstruarea comunicarii oro-antrale C. dupa extractia dintelui cauzal D. rinita alergica E. dupa punctie exploratorie (pag. 369)

S2233145. In sinuzita acuta, ca semne generale, pacientul prezinta: A. apatie B. inapententa C. curbatura D. febra E. hipovolemie (pag. 369)

S2233146. Ca semne generale in sinuzita cronica, pot sa apara A. stare generala alterata B. faringita C. laringite D. gastrite E. diaree (pag. 370)

675



Rezidentiat 2004

676


S2233147. In cura radicala sinuzala decolarea partilor moi trebuie sa tina cont de: A. protejarea pachetului vasculo-nervos infraorbitar B. buna expunere a fosei canine C. protejarea periostului D. trepanarea cu grija a peretelui anterior E. menajarea apexurilor dintilor (pag. 373)

S2233148. Cura radicala sinuzala Caldwell-Luc a sinusului maxilar are ca scop A. indepartarea mucoasei sinusului maxilar inflamata cronic B. asigurarea unui drenaj eficient al cavitatii sinuzale C. devitalizarea dintilor frontali D. devitalizarea dintilor laterali maxilari E. realizarea unei comunicari oroantrale largi pentru un drenaj eficient (pag. 372)

S2233149. In cura radicala sinuzala, realizarea comunicarii inter-sino-nazale se face cu: A. dalta B. ciupitorul de os C. freze de os D. dermatomul E. elevatorul (pag. 373)

S2233150. Postoperator dupa cura radicala sinuzala, poate sa apara; A. hemoragie B. edem C. emfizem D. hipoestezia dintilor din hemimaxilarul operat E. rinoree purulenta (pag. 374-375)

S2333151. Care dintre următoarele date caracterizează sinusul maxilar: A. Capacitate între 14-25 cmc. B. Formă de prismă triunghiulară C. Se deschide în meatul nazal inferior D. Are o vascularizaţie proprie E. Vârful prismei orientat lateral în apofiza zigomatică (pag. 365)

S2333152. Sinuzita maxilară de origine dentară are următoarele cauze: A. Pungi parodo ntale adânci B. Implantele endoosoase C. Rinite alergice D. Osteita procesului alveolar E. Extracţia dentară urmată de deschiderea sinusului (pag. 366-367)

S2333153. Diagnosticul diferenţial în sinuzita acută maxilară de origine dentară se face cu: A. Celulita geniană de origine dentară B. Tumori maligne ale maxilarelor C. Osteomielita maxilarului

676



Rezidentiat 2004

677


D. Sinuzita acută rinogenă E. Tumori chistice dentare, în faza de complicaţie septică (pag. 370)

S2333154. Prezenţa unei comunicări buco-sinusale este confirmată de: A. Manevra Valsalva pozitivă B. Lichidele refluează prin fosa nazală C. Tulburări de fonaţie D. Stiletul butonat pătrunde liber în sinus E. Tulburări de masticaţie (pag. 376)

S2333155. În sinuzita cronică mucoasa prezintă: A. Glandele cu hiperfuncţie secretorie B. Infiltrat inflamator limfoplasmocitar C. Procese de fibroză D. Numeroşi polipi E. Edem şi hiperemie (pag. 368)

S2333156. Diagnosticul diferenţial în sinuzita cronică maxilară odontogenă se face cu: A. Sinuzita cronică rinogenă B. Mucocelul C. Tumorile chistice dentare D. Sinuzitele cronice specifice (tuberculoză, lues, actinomicoză) E. Osteomielita maxilarului (pag. 370-371)

S2333157. În sinuzita acută: A. Nu se extrage dintele cauzal B. Se pot efectua unde ultrascurte C. Puncţia sinusală nu este indicată D. Se administrează antibiotice (peniciline) E. Pot fi prezente semnele bolii de focar (pag. 372)

S2333158. Cura radicală sinusală Caldwell Luc are ca scop: A. Îndepărtarea mucoasei sinusului maxilar în totalitate B. Asigură un drenaj eficient al cavităţii sinusale C. Îndepărtarea cauzei dentare D. Închiderea orificiului de comunicare oro-nazală E. Toate răspunsurile sunt corecte (pag. 372)

S2333159. Procedeul Denwer. A. Este folosit des B. Este mai dificil de executat C. Nu are dezavantaje din punct de vedere anatomic D. Realizează un drenaj în unghiul infero-intern al sinusului E. Nu oferă vizibilitate optimă (pag. 375)

677



Rezidentiat 2004

678


S2333160. Sinuzitele maxilare acute şi cronice se pot complica cu A. Boală de focar B. Extinderea infecţiei la celelalte sinusuri C. Osteita pereţilor sinusală D. Osteomielita maxilarului E. Abces al orbitei (pag. 372)

S2333161. Sinuzita cronică A. Se poate instala de la început în această formă B. Poate să se vindece spontan C. Poate fi rezultatul cronicizării sinuzitei acute D. Prezint cacosmie subiectivă şi obiective permanentă E. Durerea este prezentă mai ales dimineaţa (pag. 370)

S2533162. Tratamentul în cazul sinuzitei acute : A. soluţii decongestionante nazale B. extracţia dintelui cauzal C. cura radicală Caldwell-Luc D. tratament antibiotic E. puncţia şi lavajul sinusal înaintea extracţiei dentare întotdeauna. (pag. 372)

S2633163. Antibioticele acţionează asupra microorganismelor prin: A. inhibarea sintezei peretelui celular B. inhibarea permeabilităţii membranei citoplasmatice C. inhibarea sintezei protetice D. inhibarea sintezei acizilor nucleici E. stimularea sintezei proteice. (pag. 232)

S2633164. Utilizarea prelungită a clorhexidinei poate fi urmată de următoarele efecte secundare: A. depunerea crescută de tartru supragingival B. coloraţii galben-maronii ale dinţilor, obturaţiilor fizionomice şi ale suprafeţei dorsale ale limbii C. modificări tranzitorii ale senzaţiei gustative sau gust amar D. reacţii alergice E. sinuzită maxilară. (pag. 193)

S2633165. Utilizarea prelungită a clorhexidinei poate fi urmată de unele efecte secundare: A. depunerea crescută de tartru supragingival B. coloraţii galben-maronii ale dinţilor C. atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive D. retracţie gingivală E. modificări tranzitorii ale senzaţiei gustative. (pag. 193)

S2633166. Detartrajul cu ultrasunete este contraindicat la: A. bolnavii hemofilici B. bolnavi cu boli infecţioase, contagioase C. în fazele incipiente de boală parodontală

678



Rezidentiat 2004

679


D. în fazele incipiente de boală parodontală E. hiperestezie dentinară accentuată. (pag. 214)

S2633167. Efectele secundare ale folosirii tetraciclinei sunt: A. apariţia de candidoze B. alergii C. senzaţia de gust metalic şi alterat D. tulburări gastrice şi intestinale E. tulburări hepatorenale. (pag. 233)

S2633168. Produsul Orţochrome este utilizat: A. în aplicaţii scurte, 5-6 secunde, urmate de spălături cu ser fiziologic B. în pungi parodontale cu exudat purulent C. în leziuni herpetice D. în fistule apico-gingivale E. ulceraţii gingivale de cauză microbiană. (pag. 227)

S2633169. În tratamentul parodontopatiilor marginale cronice dintre antisepticele care blochează enzimele microbiene: A. bicarbonatul de Na este folosit în soluţie apoasă 20% B. acidul cromic este utilizat în aplicaţii scurte de 5-6 sec. C. permanganatul de potasiu este utilizat sub formă de spălături D. clorura de Zn are acţiune bacteriostatică şi uşor astringentă E. azotatul de Ag are acţiune bacteriostatică în concentraţie slabă (pag. 228-230)

S2833170. Diagnosticul diferential in sinuzita acuta odo togena se face cu: A. Sinuzita acuta rinogena B. Celulita geniana de cauza dentara C. Abcesul migrator al obrazului D. Tumorile chistice dentare E. Osteomielita maxilarului (pag. 370)

S2833171. Cura radicala Caldwell-Luc a sinusului maxilar are ca scop: A. Indepartarea mucoasei sinusale B. Chiuretajul osului maxilar C. Drenajul cavitatii sinusale D. Trepanarea fosei canine E. Inspectia cavitatii sinusale (pag. 372)

S2833172. Particularitatile procedeului Denker sunt: A. Este mai usor de executat B. Drenajul se face in unghiul infero-intern al sinusului C. Este mai anatomic decat procedeul Caldwell-Luc D. Ofera o buna vizibilitate E. Este mai rar folosit (pag. 375)

679



Rezidentiat 2004

680


S2833173. Indicatiile tratamentului chirurgical in comunicarile orosinuzale sunt: A. Comunicarile mari B. Inainte de cura radicala a sinusului C. In conditiile unui sinus fara secretii D. Dupa stingerea procesului septic E. Cand marginile comunicarii sunt bine cicatrizate (pag. 376)

S2833174. Cauzele infectioase ale comunicarii orosinuzale sunt: A. Raporturi penetrante dentosinusale B. Chiuretaj intempestiv C. Osteita post-extractionala D. Osteomielita maxilara E. Traumatismele accidentale (pag. 375)

S2833175. Tratamentul chirurgical in sinuzita maxilara consta in: A. Operatia Caldwell-Letterman B. Operatia Caldwell-Luc C. Operatia Obwegeser D. Operatia Obwegeser-DalPont E. Operatia Denker (pag. 372)

S2933176. Cauzele infectioase ale comunicarii oro-sinusale sunt: A. extractii ale dintilor maxilari care prezinta gangrena B. datorate tratamentului chirurgical al chisturilor; C. infectii specifice (goma luetica sau tuberculoasa); D. osteita postextractionala; E. rezectii osoase pentru tumori benigne. (pag. 375)

S2933177. Cauzele traumatice ale comunicarii oro-sinuzale sunt reprezentate de: A. fracturi ale arcadelor dentare; B. implante endoosoase ce au determinat osteita crestei alveolare; C. extractia dintilor sinusali; D. traumatisme accidentale cu distructii intinse in regiunea premolarilor si molarilor superiori; E. tratamentul chirurgical al chisturilor de maxilar. (pag. 375)

S2933178. Factori favorizanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi: A. modificari de tip alergic ale mucoasei sinusale; B. inflamatia cronica a mucoasei nazosinusale; C. deviatia de sept nazal; D. pulpitele cronice ale dintilor laterali maxilari superiori; E. atrofia marcata a crestelor alveolare maxilare superioare. (pag. 366)

S2933179. Factori cauzali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi: A. rinita alergica; B. deviatia de sept nazal; C. osteita procesului alveolar;

680



Rezidentiat 2004

681


D. chisturi radiculare suprainfectate; E. carcinomul maxilarului superior. (pag. 367)

681



Rezidentiat 2004

682

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

Tema nr. 34 Chisturile de maxilar BIBLIOGRAFIE: 2. C. Burlibaşa - Chirurgie orală şi maxilo-facială, Ed.medicală, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1334001. Chistul dentiger al molarului 3 mandibular evoluiaza A. in condilul mandibular B. in ramul ascendent mandibular si unghi C. in apofiza coronoida D. in procesul alveolar E. Nici un raspuns (pag. 716)

S1334002. Chistul radicular are initial forma: A. Piriforma B. Sferica C. Neregulata D. Bilobat E. Policiclic (pag. 722)

S1334003. Chistul rezidual are frecventa de: A. 1-5% B. 3-13% C. 22% D. 26% E. 50% (pag. 723)

S1334004. Membrana chistului dentiger se insera pe: A. Apexul dintelui inclus B. Suprafata radiculara a dintelui inclus C. La coletul dintelui inclus D. Pe osul adiacent E. Pe fibromucoasa gingivala (pag. 717)

S1434005. Chistul nazo-palatin se localizeaza: A. in jurul coroanei unui canin superior inclus B. lateral de radacina unui dinte vital, din resturi epiteliale parodontale C. in locul unui dinte care nu a reusit sa se dezvolte D. intre radacinile incisivilor centrali superiori E. intre incisivii laterali si caninii superiori (pag. 719)

S1434006. Chistul rezidual ia nastere din: A. chist radicular restant, dupa extractia dintelui

682



Rezidentiat 2004

683

B. C. D. E.


sacul folicular al unui dinte ramas in incluzie lama adamantina a unui dinte supranumerar resturi epiteliale ale proceselor embrionare maxilare degenerescenta chistica a resturilor epiteliale parodontale (pag. 723)

S1434007. Etiopatogenic, chisturile radiculare sunt urmarea: A. unei infectii pulpare cronice extinse in tesutul periapical B. unei pungi parodontale cu evolutie spre apexul radicular C. unui chist folicular care inglobeaza si radacina dintelui D. degenerescenţei chistice a resturilor epiteliale din parodonţiu E. extinderii unui chist rezidual din vecinatate (pag. 722)

S1434008. Examenul radiografic al chistului radicular arata: A. imagine de radiotransparenta net delimitata in dreptul radacinii unuia sau mai multor dinti B. imagine de radioopacitate net delimitata in dreptul radacinii unuia sau mai multor dinti C. imagine de radiotransparenta in forma de"inima"cu varful situat intre cei doi incisivi centrali superiori D. imagine de radiotransparenţa neregulata cu insule calcificare de os E. imagine de radiotransparenta net circumscrisa multiloculara (pag. 724)

S1434009. Prin cura radicala a chistului de maxilar se realizeaza: A. evacuarea continutului chistic prin punctie B. suprimarea unui perete al chistului pentru a-l transforma intr-o cavitate anexa orala C. distrugerea membranei chistice prin introducerea de solutii antiseptice D. extirparea chirurgicala a membranei chistice E. extractia dintilor adiacenti (pag. 727)

S1534010. Aparitia chisturilor de maxilar se datoreaza: A. existentei epiteliilor in spongioasa osoasa; B. prezentei dintilor; C. consistentei osoase; D. vascularizaţiei bogate; E. drenajului limfatic incrucisat. (pag. 713)

S1534011. Care este cea mai frecventa categorie de chisturi maxilare: A. rezidual; B. folicular; C. radicular; D. nazoalveolar; E. globulomaxilar. (pag. 721)

S1534012. Care este complicatia cea mai frecventa a chisturilor maxilare: A. fractura"in os patologic"; B. infectarea ; C. degenerarea maligna; D. fistulizarea; E. recidiva.

683



Rezidentiat 2004

684


(pag. 725)

S1534013. Cristalele de colesterina din lichidul unui chist maxilar se datoreaza: A. degenerarii grase a elementelor mezenchimale; B. suprainfectarii chistului; C. presiunii coloidosmotice; D. fistulizarii spontane; E. dezvoltarii embrionare. (pag. 722)

S1534014. Cum se mai denumeste chistul folicular: A. keratochist; B. dentiger; C. rezidual; D. globulomaxilar; E. de eruptie. (pag. 714)

S1534015. Keratochistul odontogen se poate asocia cu unele sindroame generale ca: A. keratita opaciforma; B. nevomatoza bazocelulara; C. boala Behcet; D. sindromul Sjogreen; E. mononucleoza infectioasa. (pag. 715)

S1634016. Chistul calcificat odontogen: A. apare mai frecvent pe partea anterioara a mandibulei B. histologic este delimitat de membrane bazale nediferentiate C. este o forma de chist foarte frecventa D. este situat intraosos E. celulele isi pastreaza conturul prezentand in interior o masa hialina. (pag. 718)

S1634017. Chistul de eruptie: A. Este o varietate de chist odontogen localizat superficial in jurul coroanei unui dinte, cel mai adesea temporar in eruptie B. Este captusit cu un epiteliu cilindric ciliat C. Localizarea la un dinte permanent in curs de eruptie este exceptionala D. Mucoasa crestei alveolare care il acopera este ingrosata E. Chistul are o coloratie alba. (pag. 717)

S1634018. Chistul dentiger: A. chistul dentiger al molarului 3 superior este cel mai frecvant B. se dezvolta mai frecvent la copii si la adolescenti C. chistul dentiger al caninului inferior este de dimensiuni mai reduse D. deformarile maxilarelor se produc destul de precoce E. provine din resturile Malassez (pag. 716)

S1634019. Chistul nazolabial: A. este un chist extraosos care isi are originea in partea inferioara a canalului nazolacrimal

684



Rezidentiat 2004

685

B. C. D. E.


clinic, tumefierea intraosoasa accentueaza santul nazogenian evolueaza frecvent spre fundul de sant vestibular superior are o consistenta dura radiografia standard este in incidenta de film muscat. (pag. 720)

S1634020. Chistul nazopalatin A. se dezvolta in portiunea mediana intre radacinile incisivilor centrali B. cresterea in dimensiuni este foarte rapida C. continutul chistului este un lichid seros D. evolueaza la nivelul emergentei canalului nazopalatin la nivelul papilei incisive E. sunt diagnosticate intre 20-40 ani (pag. 719)

S1634021. Sindromul Gorlin consta in: A. chisturi primordiale multiple situate pe mai multe cadrane asociate cu nevomatoza bazocelulara, cu modificari vertebrale, nervoase, oculare si psihice B. keratochisturi asociate cu odontoame, leziuni gastrointestinale C. keratochisturi multiple asociate cu hipertrofia bilaterala a gl. salivare, xerostomie D. chisturi primordiale asociate cu pareza de facial, limba scrotala, edem labial intens E. chisturi primordiale asociate cu eruptii veziculo-buloase pluriorificiale. (pag. 715)

S2134022. Caracteristic chisturilor de maxilar este: A. Semnul Valsalva B. Semnul Dupuytren C. Semnul Vincent d’Alger D. Semnul Heryng E. Semnul Virchow-Troisier (pag. 724)

S2134023. Cea mai frecventă complicaţie a chisturilor maxilare este: A. Degenerescenţa malignă B. Deschiderea sinusului maxilar C. Furunculul nazal D. Infectarea chistului E. Sindromul Frey (pag. 725)

S2134024. Este considerat chist extraosos: A. Chistul globulo-maxilar B. Chistul radicular C. Chistul folicular D. Keratochistul E. Chistul nazo-labial (pag. 720)

S2134025. Imaginea radiologică caracteristică chisturilor mediane interincisive este: A. baloane de săpun B. “miez de pâine” C. “inimă” cu vârful între incisivii centrali D. “soare care răsare”

685



Rezidentiat 2004

686


E. “os pătat” (pag. 725)

S2134026. Sunt considerate odontogene următoarele chisturi, cu excepţia (clasificarea OMF, 1990): A. Chistul dentiger (folicular) B. Chistul periodontal lateral C. Chistul globulo-maxilar D. Chistul gingival al sugarului E. Keratochistul odontogen primordial (pag. 714)

S2234027. In categoria chisturilor de origine inflamatorie nu intra: A. chistul periapical B. chistul radicular C. chistul dentiger D. chistul lateral periodontal E. chistul rezidual (pag. 721-723)

S2234028. In etiopatogenia chistului radicular intervine: A. o infectie pulpara cronica extinsa in tesuturile periapicale B. o infectie pulpara acuta extinsa in tesuturile periapicale C. predispozitia individului D. presiunea osmotica a lichidului interstitial E. vascularizatia deficitara in zona periapicala (pag. 722)

S2234029. Urmatoarele caracteristici apartin chistului rezidual: A. este situat la nivelul apexului unui dinte vital B. este situat lateral de apexul unui dinte vital C. este situat la nivelul apexului unui dinte devital D. este situat lateral de apexul unui dinte devital E. se dezvolta dupa extractia dintelui din granulomul care nu a fost chiuretat (pag. 723)

S2234030. Nodulul Bonn este cunoscut si sub denumirea de: A. chist calcifiat odontogen B. chist globulo-maxilar C. chist de eruptie D. chist gingival al sugarului E. chist anevrismal (pag. 714)

S2234031. Chistul dentiger: A. este cel mai frecvent chist de maxilar B. se dezvolta in legatura cu dintii ramasi in incluzie in grosimea maxilarelor C. se mai numeste si chist de eruptie D. este de origine inflamatorie E. este un chist neodontogen (pag. 716)

S2234032. Chistul marginal posterior este:

686



Rezidentiat 2004

687

A. B. C. D. E.


Un chist periodontal lateral pe fata distala a molarului mandibular 3 partial inclus chistul median palatin posterior de origine inflamatorie cel mai frecvent gasit la caninii maxilari o urgenta chirurgicala (pag. 718)

S2234033. Continutul chistic in cazul keratochisturilor este: A. citrin B. hemoragic C. albicios D. purulent E. nu are continut (pag. 724)

S2234034. Complicatiile chisturilor maxilare sunt urmatarele,cu exceptia: A. degenerescenta maligna B. ruperea peretelui chistic C. avulsia spontana a dintilor D. fractura spontana "in os patologic" a mandibulei E. osteomielita (pag. 725)

S2234035. Chistul nazo-labial este localizat in: A. portiunea inferioara a canalului incisiv B. portiunea inferioara a canalului nazo-lacrimal C. portiunea inferioara a canalului infraorbitar D. dreptul apexului incisivului central E. portiunea superioara a canalului nazo-lacrimal (pag. 720)

S2234036. In cazul perforarii punctiforme a mucoasei sinusale in cursul efectuarii chistectomiei: A. se practica cura radicala sinusala B. se lasa deschis sinusul pentru a asigura drenajul C. se practica sutura atenta a plagii si se indica evitarea suflarii nasului D. se asigura drenaj decliv la nivelul meatului inferior E. se practica marsupializarea (pag. 730-731)

S2234037. In etiologia lacunei esentiale a maxilarelor se deceleaza: A. un traumatism B. o boala de sistem C. eruptia dentara D. o incluziune dentara E. un chist radicular infectat (pag. 733)

S2234038. Simptomatologia lacunei esentiale a maxilarelor cuprinde: A. tumefactii insotite de dureri si parestezii ale buzei inferioare B. dureri de tip nevralgiform C. deformarea importanta a contururilor osoase D. mobilitate dentara

687



Rezidentiat 2004

688


E. partile moi prezinta semne celsiene (pag. 733)

S2234039. Urmatoarele caracteristici apartin keratochisturilor,cu exceptia: A. au tendinta de crestere si liza osoasa B. durerea apare devreme C. recidiveaza in proportie de 20-40% D. este un chist de dezvoltare E. apare in zona in care un dinte nu a reusit sa se dezvolte (pag. 715-716)

S2234040. Chistul nazo-labial si globulo-maxilar: A. sunt de origine inflamatorie B. sunt chisturi juxta-osoase C. sunt chisturi neodontogene D. au evolutie foarte rapida E. pot fi confundate foarte usor (pag. 720)

S2234041. Rolul esential in cresterea chistului il are: A. rezorbtia osoasa B. presiunea intrachistica C. osteoclastele D. continutul chistic E. cristalele de colesterina (pag. 722)

S2234042. Chistul primordial prezinta urmatoarele caracteristici: A. este de origine inflamatorie B. in interiorul chistului se gaseste keratina C. nu are tendinta de crestere si liza osoasa D. se dezvolta in jurul coroanei unui dinte inclus E. nu are tratament (pag. 715)

S2234043. Chistul dentiger: A. provine din teaca Hertwig B. apare numai la dintii temporari C. exista posibilitatea transformarii maligne D. apare extrem de rar E. prezinta o simptomatologie zgomotoasa (pag. 716-717)

S2234044. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la chistul radicular sunt false: A. este cea mai frecventa categorie a chisturilor de maxilar B. este un chist de dezvoltare C. este foarte greu de diagnosticat D. se poate infecta E. initial are forma sferica (pag. 721-722)

S2234045. Examenul radiografic al chistului nazo-palatin deceleaza:

688



Rezidentiat 2004

689

A. B. C. D. E.


o zona de radioopacitate sub forma de "inima "intre radacinile incisivilor centrali o zona de radiotransparenta sub forma de "inima" intre radacinile incisivilor laterali nu se poate decela radiografic o zona de radiotransparenta sub forma de "inima" intre radacinile incisivilor centrali o radiotransparenta fara contur net (pag. 719)

S2234046. Chistul periodontal lateral de dezvoltare: A. este cel mai frecvent dintre toate chisturile de maxilar B. dispare odata cu aparitia dintelui pe arcada C. se formeaza doar in raport cu dinti devitali D. degenereaza malign in lipsa tratamentului E. este un pseudochist (pag. 718)

S2234047. Care din urmatoarele chisturi sunt inflamatorii: A. chistul calcifiat odontogen B. chistul nazo-palatin C. chistul folicular D. chistul gingival al sugarului E. nici unul (pag. 714)

S2234048. Imaginea radiologica a chistului calcifiat odontogen este: A. o zona radiotransparenta fara margini precise B. mici zone radioopace intr-o cavitate radiotransparenta C. identica cu a ameloblastomului D. nu se vede radiologic E. o zona radioopaca (pag. 719)

S2234049. Diagnosticul diferental al chistului nazo-labial se face cu: A. cancerul de mezostructura B. mucocelul C. keratoacantomul D. chistul sebaceu E. nici unul din cele de mai sus (pag. 720)

S2234050. Chistul rezidual: A. este situat la apexul unui dinte devital B. este un chist de dezvoltare C. apare numai pe dintii temporari D. ia nastere din chistul radicular care isi continua evolutia dupa extractia dintelui E. apare preponderent la barbati (pag. 723)

S2234051. Metoda rinologica de tratament a chisturilor de maxilar: A. este cel mai frecvent utilizata metoda de tratament B. consta in marsupializarea cavitatii ramase dupa extirparea chistului din sinusul maxilar sau din fosa nazala C. este metoda de electie in chisturi mici D. se foloseste numai la chisturile de dezvoltare

689



Rezidentiat 2004

690


E. are dezavantajul ca restaurarea morfofunctionala a sinusului este mai rapida (pag. 732)

S2334052. Cheratochisturile dau imagini radiografice radiotransparente: A. Unice sau multiple zone de radiotransparenţă B. Cu contur neregulat C. În formă de pară D. Cu resorbţii sau deplasări ale rădăcinilor dentare cu care vine în contact E. Conţinând cantităţi variabile de material opac (pag. 716)

S2334053. Chistul dentiger al molarului 3 mandibular evoluează A. În condilul mandibular B. În ramul ascendent mandibular şi unghi C. În apofiza coronoidă D. În procesul alveolar E. in ramul orizontal (pag. 716)

S2334054. Membrana chistului dentiger se inseră pe: A. Apexul dintelui inclus B. Suprafaţa radiculară a dintelui inclus C. La coletul dintelui inclus D. Pe osul adiacent E. Pe fibromucoasa gingivală (pag. 717)

S2334055. Chistul radicular are iniţial forma: A. Piriformă B. Sferică C. Neregulată D. Bilobat E. Policiclic (pag. 722)

S2334056. Chistul rezidual are frecvenţa de: A. 1-5% B. 3-13% C. 22% D. 26% E. 50% (pag. 723)

S2334057. Afectarea mandibulă-maxilar a keratochistului odontogen este într-un raport de: A. 5-0 B. 1-6 C. 6-1 D. 0-5 E. 3-5 (pag. 715)

S2334058. Chistul calcificat odontogen este o formă de chist odontogen:

690



Rezidentiat 2004

691

A. B. C. D. E.


rară frecventă foarte frecventă foarte rară medie ca frecvenţă (pag. 718)

S2534059. Examenul radiografic al chistului nazo-palatin evidenţiază: A. două chisturi radiculare pe ambii incisivi centrali B. chist dentiger al unui meziodens C. deformarea peretelui infero-extern al fosei nazale D. zonă radioopacă între incisivul lateral şi canin E. radiotransparenţa în formă de *inimă* cu vărful în jos. (pag. 719)

S2634060. Imobilizarea temporară a dinţilor parodontotici se realizează prin: A. ligaturi metalice din sârmă B. coroane acrilice reunite între ele C. punţi stabilizatoare D. coroane metalice totale sau parţiale reunite E. coroane semifizionomice sau de substituţie reunite. (pag. 296)

S2634061. Imobilizarea permanentă prin mijloace mobilizabile se realizează prin: A. ligaturi metalice din sârmă de viplă, cupru, aur B. gutiere din răşini acrilice auto- sau termopolimerizabile C. atela Steiger D. placa palatină Hawley E. atelă acrilică şi ligatură de sârmă. (pag. 313)

S2834062. Chistul folicular dentiger provine din: A. Lama dentara a unui dinte normal B. Organul adamantin din jurul unei coroane dentare C. Degenerarea chistica a resturilor epiteliale din parodontiu D. Celulele epiteliale din peretii canalelor incisive E. Tesutul remanent de la nivelul canalului nazo-lacrimal (pag. 716)

S2834063. Tratamentul de electie in cazul chistului calcificat odontogen consta in: A. Marsupializare B. Excizie C. Enucleiere D. Incizie E. Rezectie segmentara (pag. 718)

S2834064. Examenul radilogic caracteristic in chistul nazo-palatin este: A. Zone de transparenta cu contur bine delimitat, fara sa fie in contact cu un dinte inclus sau erupt B. Mici zone radioopace intr-o cavitate radiotransparenta C. Zona de radiotransparenta in forma de inima, cu varful in jos,intre incisivii centrali D. Deformare a peretelui infero-extern al fosei nazale, cu convexitate mediana

691



Rezidentiat 2004

692


E. Zona radiotransparenta intre radacinile incisivului lateral si canin (pag. 719)

S2934065. Chistul rezidual se dezvolta din: A. resturile epiteliale ale lui Malassez; B. celulele epiteliale ale periodontului; C. granulom periapical care nu a fost chiuretat sau a unui chist radicular; D. modificarea chistica a organului smaltului; E. iritatie sau infectie cronica a unui canal dentinar aberant sau a unei cai false. (pag. 722)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1234066. Caile de infectare a chisturilor pot fi: A. de la focarul de gangrena dentara B. printr-o plaga postextractionala C. pe cale retrograda,de la o infectie sinusala D. pe calea canalului mandibular E. pe cale hematogena (pag. 725)

S1234067. Chistul de eruptie este caracterizat prin: A. localizare frecventa in jurul unui dinte permanent in curs de eruptie B. are coloratie galben citrina, vizibila prin mucoasa crestei alveolare care il acopera C. este foarte dureros spontan D. este usor sensibil la presiune E. poate fi confundat cu o tumora maligna (pag. 718)

S1234068. Chistul globulo-maxilar nu prezinta urmatoarele caracteristici: A. este de origine inflamatorie B. este un chist neodontogen de dezvoltare C. se dezvolta intre incisivii laterali si caninii superiori D. exteriorizarea se produce oral E. diagnosticul diferential se face cu chistul radicular (pag. 721)

S1234069. Chistul nazolabial are urmatoarele caracteristici: A. este un chist extraosos B. este un chist inflamator C. se face diagnostic diferential cu abcesele vestibulare D. prezinta risc crescut de transformare maligna E. prin crestere poate obstrua fosa nazala (pag. 720)

S1234070. Chistul nazo-palatin: A. se dezvolta in portiunea laterala a radacinilor incisivilor centrali B. cresterea in dimensiuni este extrem de rapida, fiind diagnosticate intre luna a 3-a si a 7-a de viata C. este un chist odontogen de dezvoltare D. aspectul radiografic este caracteristic, o radiotransparenta in forma de inima cu varful in jos E. se face diagnosticul diferential cu un chist dentiger al unui meziodens

692



Rezidentiat 2004

693


(pag. 719-720)

S1234071. Chisturile de maxilar evolueaza in doua etape,si anume: A. perioada de crestere rapida B. suprainfectarea chistului C. perioada de latenta D. perioada de exteriorizare E. recidivarea chistului (pag. 723)

S1234072. Chisturile de maxilar evolueaza in doua perioade succesive, acestea fiind: A. perioada de germinare rapida in viata intrauterina B. perioada de dezvoltare rapida extraosoasa mai frecvent, mai rar intraosoasa C. perioada de dezvoltare lenta intraosoasa mai frecvent, mai rar extraosoasa D. perioda de interiorizare E. perioada de exteriorizare (pag. 723)

S1234073. Complicatiile chisturilor maxilare sunt: A. degenerescenta maligna B. ruperea peretelui chistic C. avulsia spontana a dintilor D. fractura spontana"in os patologic"a mandibulei E. osteomielita (pag. 725)

S1234074. Diagnosticul diferential al chistului globulo-maxilar se face cu: A. tumora cu mieloplaxe B. diverticuli sinusali C. cancer de infrastructura D. osteomielita maxilarului E. ameloblastom (pag. 721)

S1234075. In cadrul sindromului Gorlin, chisturile primordiale se asociaza cu: A. nevomatoza bazocelulara B. modificari oculare C. displazii de smalt si dentina D. poliartrita reumatoida E. modificari vertebrale (pag. 715)

S1234076. Indicatiile marsupializarii chisturilor sunt: A. cand peretele chistului este singura bariera intre cavitatea chistica si mucoasa fosei nazale B. in chisturile supurate,cand colectia este in tensiune C. in chisturile mici,pentru a evita interventiile traumatizante D. in chisturile din unghiul mandibulei E. cand starea generala a pacientului nu permite cura radicala (pag. 726)

S1234077. Lacuna esentiala a maxilarelor este: A. chist hemoragic cu extravazare

693



Rezidentiat 2004

694

B. C. D. E.


chist osos solitary chist fisural chist marginal posterior chist extraosos (pag. 732)

S1234078. Printre caracteristicile chistului de eruptie se enumera: A. risc crescut de transformare maligna B. are coloratie albastruie C. recidiveaza frecvent D. continutul chistic este citrin,usor hemoragic E. este usor sensibil la presiune (pag. 718)

S1334079. Accidentele intraoperatorii in tratamentul chisturilor maxilare sunt: A. Sectionarea nervului facial B. Perforarea sau sectionarea unui pachet vascular important C. Lezarea trunchiurilor nervoase D. Fracturarea mandibulei E. Sectionarea canalului Stenon (pag. 730)

S1334080. Chisturile epiteliale pot fi: A. Chisturi odontogene de origine inflamatorie B. Chisturi odontogene de dezvoltare C. Chisturi epiteliale neodontogene D. Chisturi osoase anevrismale E. Chisturi osoase idiopatice (pag. 714)

S1334081. Chisturile odontogene de origine inflamatorie sunt: A. Chistul radicular B. Chistul colateral inflamator C. Chistul rezidual D. Chistul globulo-maxilar E. Chistul anevrismal (pag. 714)

S1334082. Diagnosticul diferential clinic al chistului de maxilar se face cu: A. Displazia fibroasa B. Condromul C. Chistul dermoid D. Tumora cu mieloplaxe E. Carcinomul adenoid chistic (pag. 724)

S1334083. Peretele chistului radicular este alcatuit din tesut conjunctiv reprezentat la exterior printr-un plan de tesut: A. Dens B. Fibros C. Subtire D. Lax

694



Rezidentiat 2004

695


E. Cu infiltratie cronica limfoplasmocitara (pag. 722)

S1334084. Perioada de latenta in evolutia chisturilor de maxilar este: A. Rapida B. indelungata C. Asimptomatica D. Dureroasa E. insotita de congestia partilor moi (pag. 724)

S1334085. Tratamentul lacunei esentiale a maxilarului este. A. Incizie, drenaj B. Trepanarea lacunei coroanei C. Chiuretarea si avivarea peretilor ososi D. Plombarea cavitaţii cu grefe osoase E. Marsupializarea (pag. 733)

S1434086. Chisturile de maxilar se pot complica in evolutia lor cu: A. osteomielita maxilarului B. fractura spontana"in os patologic" C. sinuzita maxilara D. hemoragie prin erodarea vaselor sanguine E. degenerescenta maligna (pag. 725)

S1434087. Continutul chistului radicular poate fi: A. lichid sero-citrin B. lichid clar, ca"apa de stanca" C. lichid de aspect laptos D. lichid socolatiu E. lichid purulent (pag. 723)

S1434088. Diagnosticul diferential al chisturilor de maxilar se face cu: A. tumora cu mieloplaxe B. chistul sebaceu C. lipomul D. condromul maxilarului E. carcinomul maxilarului (pag. 724)

S1434089. in perioada de exteriorizare a unui chist maxilar, la palpare se constata: A. deformarea tablei osoase vestibulare B. bombare osoasa cu senzatia de"minge de celuloid" C. zona de fluctuenta delimitata de o margine osoasa dura D. infiltrarea si aderenţa parţilor moi invecinate E. cresterea in volum si consistenta a ganglionilor regionali (pag. 724)

S1434090. in perioada de latenta a unui chist radicular, in zona lui de evolutie, examenul clinic

695



Rezidentiat 2004

696


evidentiaza: A. B. C. D. E.

prezenta unui dinte cu necroza sau gangrena pulpara absenta dintelui de pe arcada persistenta unui dinte temporar dureri cu caracter de parodontita apicala deformarea reliefului osos (pag. 724)

S1534091. Ce aspect poate avea lichidul unui chist radicular: A. serocitrin; B. pastos; C. socolatiu; D. purulent; E. laptos. (pag. 723)

S1534092. Ce caracteristici prezinta chistul nazo-labial: A. este chist extraosos; B. este chist intraosos; C. sterge santul nazogenian; D. sterge sanţul labiomentonier; E. se poate suprainfecta. (pag. 720)

S1534093. Ce caracterizeaza chistul nazopalatin: A. inclina convergent incisivii centrali superiori; B. poate da hipoestezia 1/3 anterioare a fibromucoasei palatine; C. intotdeauna este centrat pe dinti vitali; D. este chist odontogen; E. are aspect radiografic de"inima". (pag. 719)

S1534094. Ce complicatii pot apare in evolutia chisturilor de maxilar: A. fractura"in os patologic"; B. osteoradionecroza; C. infectarea; D. degenerare maligna; E. cicatrizare. (pag. 725)

S1534095. Ce tipuri de incizie se folosesc in cazul curei radicale a unui chist de maxilar (Partsch II): A. incizia Partsch; B. incizia Pichler; C. incizia"in romb"; D. incizia verticala; E. incizia"in trapez". (pag. 728)

S1534096. Diagnosticul diferential al chistului nazoalveolar se face cu: A. abcesul vestibular; B. abcesul palatin; C. furunculul nazal;

696



Rezidentiat 2004

697


D. abcesul mentonier; E. chist salivar labial superior. (pag. 720)

S1534097. in ce consta chistotomia (Partsch I): A. incizie"in trapez"; B. suprimarea unui perete al cavitatii chistice; C. deschiderea sinusului maxilar; D. transformarea cavitaţii chistice intr-o anexa a cavitaţii orale; E. sutura stransa a mucoasei orale. (pag. 726)

S1534098. Indicatiile marsupializarii chisturilor dunt: A. keratochistul; B. chisturi supurate, in tensiune; C. cand exista riscul dehiscentei; D. in chisturi parasinusale; E. chisturi voluminoase cu riscul producerii fracturii. (pag. 726)

S1534099. Plombajul cavitatii ramase dupa extirparea unui chist se face cu: A. biovitroceramica; B. folii din titan; C. spongie din creasta iliaca; D. bureţi de fibrina; E. ciment parodontal. (pag. 730)

S1634100. Caracteristicile chistectomiei cheratochisturilor sunt: A. au o membrana friabila, cu multiple zone de aderenta B. se recomanda frezarea patului osos si irigarea cu ser fiziologic C. Laskin preconizeaza cauterizarea cavitatii ramase cu solutie Carnoy ce contine acid tricloracetic D. Se preconizeaza cauterizarea cavitatii cu solutie Protargol 1% E. Se indeparteaza eventualele invazii microchistice (pag. 728)

S1634101. Chistectomia: A. operatia Partsch II B. consta in suprimarea totala a membranei chistice C. este indicata doar in chisturile maxilare odontogene D. implica o atitudine terapeutica radicala fata de dintii implicati E. este metoda de tratament de electie (pag. 727)

S1634102. Chistul radicular microscopic este alcatuit din: A. la exterior un strat de tesut conjunctiv dens si fibros, subtire dar destul de rezistent B. intermediar – tesut conjunctiv lax bogat vascularizat C. infiltrat inflamator limfoplasmocitar D. strat intern – cu epiteliu pavimentos, uneori cu insule de celule cheratinizate E. in interior lichid chistic de aspect mucoid (pag. 722)

697



Rezidentiat 2004

698


S1634103. Clinic chistul median anterior al maxilarului se caracterizeaza prin: A. apare ca o tumefactie palatinala la nivelul papilei incisive, sau vestibular median imediat sub insertia frenului buzei superioare B. se poate scurge o secretie mucopurulenta bolnavii acuzand si senzatia de gust sarat C. hipoestezie a fibromucoasei palatine in treimea anterioara D. incisivii centrali prezinta o inclinare convergebnta a axei de implantare E. examenul radiografic este caracteristic, reprezentand o zona de radioopacitate in forma de inima. (pag. 719)

S1634104. Complicatiile chisturilor de maxilar: A. infectarea chistului B. fractura spontana in os patologic a mandibulei C. hipoestezia permanenta in teritoriul n. mentonier D. degenerescenta maligna E. recidiva – pentru keratochist in proportie de 10-15% (pag. 725)

S1634105. Lacuna esentiala a maxilarelor prezinta urmatoarele denumiri: A. chist osos simplu B. chist osos solitar C. chist hemoragic de extravazare D. chist primordial E. chist marginal (pag. 733)

S1634106. Marsupializarea: A. metoda de tratament chirurgical denumita si chistostomie sau operatia Partsch I B. consta in suprimarea unui perete al cavitatii chistice si transformarea intr-o cavitate anexa a cavitatii bucale C. este indicata in chisturile supurate D. este recomandata la pacienti cu stare generala alterata, care nu permite chistectomia E. este o interventie chirurgicala ce consta in suprimarea totala a membranei chistice (pag. 726)

S1634107. Tratamentul chistului osos solitar consta in: A. chistectomie B. trepanarea lacunei osoase cu chiuretarea peretilor ososi C. plombarea cavitatii cu grefele osoase, fie cu ceramohidroxilapatita sau biovitroceramica D. se recomanda injectarea intracavitara de metil-prednizon E. injectarea intracavitara de acid tricloracetic (pag. 733)

S1634108. Tratamentul chisturilor de maxilar are la baza urmatoarele principii: A. crearea conditiilor pentru indepartarea completa a tuturor tesuturilor patologice B. conservarea dintilor sanatosi erupti si a celor care pot erupe C. conservarea structurilor anatomice invecinate ca manunchiuri vasculonervoase, sinus maxilar etc. D. extractia dintilor sanatosi limitrofi E. decomprimarea chistului prin punctie evacuatorie. (pag. 726)

S2134109. Chisturile neepiteliale sunt următoarele, cu excepţia (clasificarea Shear, 1983): A. Chistul median mandibular B. Chistul osos anevrismal

698



Rezidentiat 2004

699


C. Chistul osos simplu traumatic D. Cavităţi osoase idiopatice E. Keratochistul (pag. 714)

S2134110. Complicaţiile chisturilor pot fi: A. Degenerescenţa malignă B. Infectarea chistului C. Epistaxisul D. Fractura spontană “în os patologic” a mandibulei E. Deschiderea sinusului maxilar (pag. 725)

S2134111. Cura radicală, ca metodă de tratament a chisturilor de maxilar: A. Constituie metoda de elecţie B. Constă în extirparea completă a membranei chistice C. Se mai numeşte şi operaţia tip Partsch II D. Se mai numeşte şi marsupializare E. Este indicată când starea generală a pacientului este precară (pag. 727)

S2134112. Diagnosticul diferenţial al chistului globulo-maxilar se face cu: A. Ameloblastomul B. Chistul periodontal lateral C. Tumora cu mieloplaxe D. Chistul folicular (dentiger) E. Lacuna esenţială (pag. 721)

S2134113. Diagnosticul diferenţial al chistului nazo-labial se face cu: A. Abcesele vestibulare B. Chistul salivar labial superior C. Chistul gingival al sugarului D. Chistul rezidual E. Furunculul nazal (pag. 720)

S2134114. Din categoria chisturilor odontogene de origine inflamatorie fac parte (clasificarea Shear, 1983): A. Chistul radicular B. Chistul paradentar C. Chistul gingival al adultului D. Chistul rezidual E. Chistul globulo-maxilar (pag. 714)

S2134115. Marsupializarea este indicată: A. În chisturile supurate, când colecţia este în tensiune B. La tineri C. În chisturile de dimensiuni mici D. În chisturile voluminoase ale mandibulei, când există risc de fractură în os patologic E. Când starea generală a pacientului nu permite cura radicală

699



Rezidentiat 2004

700


(pag. 726)

S2234116. Urmatoarele caracteristici apartin chistului radicular: A. este mai frecvent intre 20-40 ani B. se dezvolta mai ales in raport cu dintii temporari C. are intotdeauna forma sferica D. peretele chistului este in general usor decolabil de planul osos E. peretele chistului este multistratificat (pag. 721-722)

S2234117. Din punct de vedere microscopic,chistul radicular are urmatoarea sructura: A. un strat extern fomat din tesut epitelial B. un strat extern format din tesut conjunctiv dens C. un strat intermediar D. un strat intern format din tesut conjunctiv lax E. un strat intern format din epiteliu de tip pavimentos (pag. 722)

S2234118. Urmatoarele caracteristici nu apartin chistului radicular: A. se dezvolta la jonctiunea dintre mugurele maxilar si nazal intern B. apare in special la dintii permanenti C. marimea este variabila,de la 1 la 7-8 cm D. se dezvolta lateral fata de apexul unui dinte devital E. continutul chistic este un lichid sero-citrin,filant,continand cristale de colesterina (pag. 722)

S2234119. Chistul lateral periodontal(inflamator): A. se dezvolta la nivelul orificiului unui canal dentar aberant B. se dezvolta la nivelul unei cai false C. se dezvolta la nivelul unei fracturi radiculare D. are structura diferita fata de a chistului periapical E. apare lateral de apexul unui dinte vital (pag. 723)

S2234120. Chisturile de maxilar evolueaza in doua etape,si anume: A. perioada de crestere rapida B. suprainfectarea chistului C. perioada de dezvoltare latenta D. perioada de exteriorizare E. recidivarea chistului (pag. 723)

S2234121. Chisturile de maxilar evolueaza in 2 perioade succesive,acestea fiind: A. perioada de germinare rapida in viata intrauterina B. perioada de dezvoltare apida,extraosoasa mai frecvent,mai rar intraosoasa C. perioada de dezvoltare lenta,intraosoasa mai frecvent,mai rar extraosoasa D. perioada de interiorizare E. perioada de exteriorizare (pag. 723)

S2234122. Perioada de latenta a evolutei chisturilor: A. prezinta o simptomatologie zgomotoasa

700



Rezidentiat 2004

701

B. C. D. E.


este de regula indelungata,asimptomatica se asociaza uneori cu dureri nevralgiforme este inconstanta este perioada in care diagnosticul este evident (pag. 724)

S2234123. Care din urmatoarele caracteristici apartin perioadei de exteriorizare a chisturilor: A. deformarea conturului osos B. semnul Dupuytren C. mucoasa endobucala acoperitoare prezinta semne celsiene D. partile moi sunt nemodificate,doar impinse de chistul subiacent E. dintii adiacenti sunt expulzati din os (pag. 724)

S2234124. Diagnosticul diferential al chisturilor maxilare se face cu: A. ameloblastomul B. osteodistrofiile maxilarelor C. chistul dermoid D. tumora cu mieloplaxe E. carcinomul adenoid chistic (pag. 724)

S2234125. In categoria chisturilor fisurale intra : A. chistul folicular B. chistul globulo-maxilar C. chistul median palatin posterior D. chistul paradentar E. chistul osos anevrismal (pag. 714)

S2234126. In clasificarea dupa OMS a chisturilor de maxilar,in categoria chisturilor de dezvoltare intra: A. chistul gingival al sugarului B. chistul globulo-maxilar C. chistul lateral periodontal D. chistul dermoid E. chistul calcifiat odontogen (pag. 714)

S2234127. Localizarile cele mai frecvente ale keratochistului odontogen sunt: A. la mandibula in dreptul caninului B. la maxilar in zona incisivo-canina C. la mandibula in regiunea molara D. la maxilar in regiunea molara E. atat la mandibula cat si la maxilar in dreptul premolarilor (pag. 715)

S2234128. In cadrul Sindromului Gorlin chisturile primordiale se asociaza cu: A. nevomatoza bazocelulara B. modificari oculare C. displazii de smalt si dentina D. poliartrita reumatoida E. modificari vertebrale

701



Rezidentiat 2004

702


(pag. 715)

S2234129. Printre caracteristicile keratochistului odontogen se numara: A. apare in zona in care un dinte nu a reusit sa se dezvolte B. apare mult mai frecvent la mandibula decat la maxilar C. se mai numeste si chist de eruptie D. evolueaza cu durere atroce E. se malignizeaza in majoritatea cazurilor (pag. 715-716)

S2234130. Chistul dentiger nu prezinta urmatoarele caracteristici: A. este un chist primordial B. apare in sindromul Gorlin C. provine din organul adamantin D. membrana chistica se insera la coletul dintelui inclus E. uneori in cavitatea chistica se pot gasi mai multi dinti (pag. 716-717)

S2234131. Printre caracteristicile chistului de eruptie se enumera: A. risc crescut de transformare maligna B. are coloratie albastruie C. recidiveaza frecvent D. continutul chistic este citrin,usor hemoragic E. este usor sensibil la presiune (pag. 718)

S2234132. Diagnosticul diferential al chisturilor de maxilar se face cu urmatoarele afectiuni,cu exceptia: A. condromul B. goma sifilitica C. carcinomul adenoid chistic D. abcesul laterofaringian E. tumora cu mieloplaxe (pag. 724)

S2234133. Caile de infectare a chisturilor pot fi: A. de la focarul de gangrena dentara B. printr-o plaga postextractionala C. pe cale retrograda,de la o infectie sinusala D. pe calea canalului mandibular E. pe cale hematogena (pag. 725)

S2234134. Chisturile infectate prezinta urmatoarea simptomatologie: A. mucoasa si tegumentul sunt congestionate B. dureri vii C. stare generala nealterata D. stare febrila E. nu prezinta nici un fel de simptomatologie (pag. 725)

S2234135. Printre complicatiile posibile ale chisturilor de maxilar se numara: A. infectarea chistului pe cale hematogena

702



Rezidentiat 2004

703

B. C. D. E.


infectarea chistului printr-o punctie exploratorie degenerescenta maligna ruperea peretelui chistic nevralgie trigeminala esentiala (pag. 725)

S2234136. In urma ruperii peretelui chistic se produce: A. deschiderea chistului in cavitatea bucala B. fistule persistente C. fractura "in os patologic" D. degenerescenta maligna E. osteomielita mandibulei (pag. 725)

S2234137. Degenerescenta maligna a chisturilor: A. apare foarte frecvent B. se produce dupa extirpari incomplete C. se produce dupa aplicari terapeutice de substante chimice cauterizante D. apare exceptional E. apare mai ales in cazul keratochisturilor (pag. 725)

S2234138. Obiectivele tratamentului chisturilor de maxilar se bazeaza pe urmatoarele principii: A. conservarea dintilor erupti sanatosi si a celor care pot erupe B. conservarea structurilor invecinate C. extractia tuturor dintilor implicati D. pastrarea unei portiuni din membrana chistica E. indepartarea completa a tesuturilor patologice (pag. 726)

S2234139. Variantele de tratament al chisturilor de maxilar include: A. punctia evacuatorie B. extractia dintilor adiacenti chistului C. tratamentul chirurgical D. rezectia segmentara E. rezectia apicala (pag. 726)

S2234140. Variantele de trataent chirurgical al chisturilor de maxilar sunt: A. marsupializarea B. punctia evacuatorie C. cura radicala D. drenajul continutului chistic prin tub de polietilen E. incizia si drenajul (pag. 726)

S2234141. Chistul calcifiat odontogen prezinta urmatoarele caracteristici,cu exceptia: A. este un chist intraosos B. este situat juxtaosos C. este dureros spontan si la palpare D. tratamentul de electie este enucleerea E. apare foarte frecvent

703



Rezidentiat 2004

704


(pag. 718-719)

S2234142. Chisturile neodontogene sunt: A. chisturi de dezvoltare evoluand in vecinatatea dintilor B. cunoscute si sub denumirea de chisturi fisurale C. chistul osos anevrismal si chistul rezidual D. cu evolutie rapida spre malignizare E. de origine inflamatorie (pag. 719)

S2234143. Chistul nazopalatin: A. se dezvolta in portiunea laterala a radacinilor incisivilor centrali B. cresterea in dimensiuni este extrem de rapida,fiind diagnosticate intre luna a 3-a si a 7-a de viata C. este un chist odontogen de dezvoltare D. aspectul radiografic este caracteristic,o radiotransparenta sub forma de inima cu varful in jos E. se face diagnosticul diferential cu un chist dentiger al unui meziodens (pag. 719-720)

S2234144. Chistul nazo-palatin mai este cunoscut sub denumirea de: A. chist median anterior al maxilarului B. chist dermoid C. chist mucoid D. chistul canalului incisiv E. chist osos idiopatic (pag. 719)

S2234145. Printre caracteristicile chistului nazo-palatin nu se numara: A. evolutia foarte rapida B. apare ca o tumefactie palatina sau vestibulara mediana C. este intalnit numai la varste tinere D. incisivii centrali sunt intotdeauna vitali E. poate evolua cu mobilitate dentara (pag. 719)

S2234146. Chistul nazo-alveolar prezinta urmatoarele caracteristici: A. este un chist cu evolutie endosinusala B. se mai numeste si chist nazo-labial C. este un chist extraosos D. este de origine inflamatorie E. este situat in grosimea buzei inferioare (pag. 720)

S2234147. Chistul nazolabial prezinta urmatoarele caracteristici,cu exceptia: A. este un chist extraosos B. este de origine inflamatorie C. se face diagnostic diferential cu abcese vestibulare D. prezinta risc crescut de transfrmare maligna E. prin crestere poate obstrua fosa nazala (pag. 720)

S2234148. Diagnosticul diferential al chistului nazo-labial se face cu: A. abcesul palatinal

704



Rezidentiat 2004

705

B. C. D. E.


abcesul vestibular furunculul nazal chistul sebaceu chistul salivar labial superior (pag. 720)

S2234149. Diagnosticul diferential al chistului globulo-maxilar se face cu: A. tumora cu mieloplaxe B. diverticuli sinusali C. cancer de infrastructura D. osteomielita maxilarului E. ameloblastom (pag. 721)

S2234150. Chistul globulo-maxilar nu prezinta urmatoarele caracteristici: A. este de origine inflamatorie B. este un chist neodontogen de dezvoltare C. se dezvolta intre incisivii laterali si caninii superiori D. exteriorizarea se produce oral E. diagnosticul diferential se face cu chistul radicular (pag. 721)

S2234151. Indicatiile marsupializarii chisturilor sunt: A. cand peretele chistului este singura bariera intre cavitatea chistica si fosa nazala B. in chisturile supurate cand colectia este in tensiune C. in chisturile mici,pentru a evita interventiile traumatizante D. in chisturile din unghiul mandibulei E. cand starea generala a pacientului nu permite cura radicala (pag. 726)

S2234152. Inconvenientele marsupializarii chisturilor sunt: A. pastrarea unei parti din membrana chistica B. timpul scurt de vindecare C. timp indelungat de vindecare si supraveghere D. extirparea in totalitate a membranei chistice E. este o metoda curativa (pag. 726)

S2234153. Marsupializarea se indica in urmatoarele cazuri,cu exceptia: A. in chisturi care au raport cu numerosi muguri dentari B. in chisturi supurate C. numai chisturi neodontogene D. in chisturi voluminoase cand nu exista risc de fractura"in os patologic" E. cand peretele chistului este singura bariera spre mediul exterior (pag. 726)

S2234154. Operatia tip Partsch I este: A. marsupializarea chistului B. chistotomie C. chistectomie D. cura radicala E. metoda de electie in tratamentul chisturilor

705



Rezidentiat 2004

706


(pag. 726)

S2234155. Cura radicala a chistului: A. se aplica numai in chisturile de dezvoltare odontogene B. se aplica in chisturile inflamatorii C. se aplica numai in chisturile de dezvoltare neodontogene D. constituie metoda de electie E. se aplica numai in chisturile inflamatorii (pag. 727)

S2234156. Accidentele intraoperatorii aparute in chistectomii sunt: A. perforarea mucoasei nazale B. edem C. perforarea mucoasei sinusale D. tulburari de sensibilitate E. lezarea trunchiurilor nervoase (pag. 730-731)

S2234157. Pentru a evita lezarea trunchiurilor nervoase in cursul chistectomiei se practica: A. protejarea cu un decolator a trunchiului nervos B. exercitarea unei elongari exagerate C. manopere blande de decolare D. sectionarea nervului E. tehnici de microchirurgie (pag. 731)

S2234158. Printre complicatiile chistectomiei se numara: A. edemul postoperator B. durerile postoperatorii C. hematomul intracavitar evolutiv D. supuratia E. perforarea sau sectionarea unui pachet vascular important (pag. 731)

S2234159. Metoda rinologica de tratament al chisturilor de maxilar: A. este metoda de electie B. este marsupializarea cavitatii ramase dupa extirparea chistului din sinusul maxilar sau fosa nazala C. are avantajul ca se pot proteja crestele alveolare D. are avantajul ca vindecarea plagii bucale este mai sigura E. este identica cu operatia tip Partsch II (pag. 732)

S2234160. Lacuna esentiala a maxilarelor este: A. chist hemoragic cu extravazare B. chist osos solitar C. chist fisural D. chist marginal posterior E. chist extraosos (pag. 732)

S2234161. Continutul lacunei esentiale a maxilarelor poate fi: A. lichid hemoragic

706



Rezidentiat 2004

707

B. C. D. E.


lichid sero-citrin aer tesut moale colesterina (pag. 733)

S2234162. Localizarea cea mai frecventa a lacunei esentiale a maxilarelor este: A. la nivelul ramurilor mandibulare B. la nivelul simfizei mentoniere C. la nivelul unghiului mandibular D. la nivelul tuberozitatii maxilare E. la nivelul maxilarului superior (pag. 733)

S2234163. Diagnosticul diferential al lacunei esentiale a maxilarelor se face cu: A. chisturile odontogene B. displazia fibroasa C. carcinomul adenoid chistic D. tumora cu mieloplaxe E. ameloblastomul (pag. 733)

S2234164. Diagnosticul diferential al lacunei esentiale a maxilarelor nu se face cu: A. chistul anevrismal B. chistul mucoid C. chistul dermoid D. granulomul central cu celule gigante E. cilindromul (pag. 733)

S2234165. Epiteliul de origine neodontogena care constituie originea chisturilor maxilare provine din: A. organul smaltului nedezvoltat B. resturi ale canalului nazo-palatin C. incluzii de epiteliu glandular salivar D. resturile Malassez E. resturi de epiteliu care acopera procesele embrionare (pag. 713)

S2234166. Chisturile neepiteliale sunt: A. pseudochisturi B. chisturi inflamatorii C. cavitati esentiale Stafne D. chisturi de dezvoltare E. chisturi mucoide (pag. 713)

S2234167. In categoria chisturilor neepiteliale se incadreaza: A. chistul osos hemoragic solitar B. chistul osos anevrismal C. chistul dermoid D. chistul sebaceu E. chistul radicular

707



Rezidentiat 2004

708


(pag. 714)

S2234168. Urmatoarele caracteristici apartin chistului gingival al sugarului: A. sunt leziuni situate pe arcada alveolara a sugarului B. are forma unui nodul cu diametrul intre 1-3 mm C. sunt foarte durerosi D. necesita tratament de urgenta E. sunt de culoare mai alba comparativ cu gingia inconjuratoare (pag. 714)

S2234169. Keratochisturile se pot asocia cu unele sindroame generale cum ar fi: A. anomalii vertebrale B. anomalii costale C. retard mental D. malformatii cardiace E. nevomatoza bazocelulara (pag. 715)

S2234170. Keratochistul odontogen prezinta urmatoarele caracteristici: A. se dezvolta intotdeauna la apexul unui dinte B. se dezvolta in locul unui dinte C. se mai numeste si chist primordial D. este de origine inflamatoie E. apare in proportie egala maxilar:mandibula (pag. 715)

S2234171. Urmatoarele caracteristici apartin chistului dentiger: A. chistul dentiger al molarului 3 mandibular evolueaza in unghi si ramul ascendent B. provine din organul adamantin din jurul unei coroane dentare in formare C. este un chist inflamator D. se dezvolta in legatura cu dintii ramasi in incluzie E. simptomatologia este foarte zgomotoasa (pag. 716-717)

S2234172. chistul de eruptie nu prezinta urmatoarele caractere: A. este localizat profund in os B. dintele in jurul caruia se formeaza este inclus submucos C. chistul are coloratie albastruie D. este usor sensibil la presiune E. continutul este laptos (pag. 717-718)

S2234173. Chistul de eruptie: A. are un continut citrin,usor hemoragic B. apare mai frecvent legat de dintii temporari C. se mai numeste si chist folicular D. tratamentul de electie consta in extractia dintelui E. este un chist juxtaosos (pag. 717-718)

S2234174. Care din urmatoarele chisturi sunt extraosoase: A. chistul radicular

708



Rezidentiat 2004

709

B. C. D. E.


chistul nazo-labial chistul periodontal lateral chistul calcifiat odontogen chistul globulo-maxilar (pag. 718-720)

S2234175. Chistul nazo-palatin prezinta urmatoarele caracteristici: A. continutul are un aspect mucoid B. cresterea in dimensiuni este extrem de lenta C. incisivii centrali sunt intotdeauna devitali D. este dureros spontan si la palpare E. are forma de inima (pag. 719)

S2234176. chistul nazo-palatin poate evolua: A. palatinal B. vestibular C. endosinusal D. foarte rapid E. foarte lent (pag. 719)

S2234177. Chistul nazo-palatin poate fi confundat cu: A. chist dentiger al unui meziodens B. chistul globulo-maxilar C. doua chisturi radiculare pe ambii incisivi centrali D. chistul nazo-labial E. cancer de infrastructura (pag. 719-720)

S2234178. Chistul nazo-alveolar: A. este un chist extraosos B. se face diagnostic diferential cu chistul globulo-maxilar C. este un chist neodontogen D. este o varianta a chistului nazo-palatin E. este situat in osul maxilar (pag. 720)

S2234179. Chistul globulo-maxilar este situat: A. intre radacinile incisivilor laterali si caninilor superiori B. intre radacinile incisivilor laterali si caninilor inferiori C. la jonctiunea dintre mugurele maxilar si nazal intern D. la jonctiunea dintre mugurele maxilar si nazal extern E. intre radacinile incisivilor centrali (pag. 720-721)

S2234180. Diagnosticul diferential al chistului nazo-labial se face cu: A. chistul salivar labial superior B. chistul mucoid C. chistul radicular cu punct de plecare caninul superior D. chistul sebaceu E. furunculul nazal

709



Rezidentiat 2004

710


(pag. 720)

S2234181. Chistul radicular prezinta urmatoarele caracteristici: A. este cea mai frecventa categorie a chisturilor de maxilare B. localizarea la maxilar este mai frecventa decat la mandibula C. este intalnit frecvent pana la varsta de 10 ani D. peretele chistic este tristratificat E. se face doar tratament conservativ (pag. 721-722)

S2234182. Infectia chistului duce la: A. ingrosarea peretelui chistic B. aderenta la peretele osos C. hiperplazia epiteliului D. distructia epiteliului E. rezorbtia chistului (pag. 723)

S2234183. Continutul chistului radicular: A. este un lichid sero-citrin B. contine cristale de colesterina C. are aspect murdar D. devine purulent in cazul unei infectii supraadaugate E. este de consistenta dura (pag. 723)

S2234184. Chistul lateral periodontal de origine inflamatorie: A. apare de regula in gingia fixa B. are aceeasi structura morfologica cu a chistului periapical C. dintele adiacent este vital D. apare numai pe dintii temporari E. apare la nivelul unei cai false (pag. 723)

S2234185. La examenul obiectiv in perioada de latenta a chisturilor se poate decela: A. prezenta unui dinte cu necroza sau gangrena pulpara B. prezenta unui rest radicular pe arcada C. persistenta unui dinte temporar D. dureri violente E. tablia osoasa deformata (pag. 724)

S2234186. Diagnosticul diferential al chisturilor de maxilar se face cu: A. tumori maligne in stadiu avansat B. tumori benigne C. tumori maligne in stadiul de debut D. tumori de parti moi E. osteodistrofiile maxilarelor (pag. 724)

S2234187. In perioada de exteriorizare a chisturilor: A. apare semnul Dupuytren

710



Rezidentiat 2004

711

B. C. D. E.


apare la palpare senzatia de "minge de celuloid" mucoasa endobucala acoperitoare este lezata durerile sunt insuportabile stare generala alterata (pag. 724)

S2234188. Plombajul cavitatii ramase dupa extirparea chistului se poate face cu: A. bureti hemostatici rezorbabili de fibrina B. hetero si homotransplante osoase C. material autopolimerizabil D. hidroxilapatita E. biovitroceramica (pag. 730)

S2234189. Diagnosticul diferential al chistului periodontal lateral se face cu: A. chisturile foliculare B. keratochistul C. ameloblastomul D. keratoacantomul E. cilindromul (pag. 718)

S2234190. Chistul calcifiat odontogen poate fi confundat cu: A. ameloblastomul B. chistul dermoid C. un dinte inclus D. odontomul E. chistul globulo-maxilar (pag. 719)

S2334191. Chisturile odontogene de origine inflamatorie sunt: A. Chistul radicular B. Chistul colateral inflamator C. Chistul rezidual D. Chistul globulo-maxilar E. Chistul anevrismal (pag. 714)

S2334192. Chisturile neodontogene sunt: A. Cheratochisturi B. Chistul globulo-maxilar C. Chistul nazo- labial D. Chistul nazopalatin E. Chist osos esenţial (pag. 719)

S2334193. Peretele chistului radicular este alcătuit din ţesut conjunctiv reprezentat la exterior printr-un plan de ţesut: A. Dens B. Fibros C. Subţire D. Lax

711



Rezidentiat 2004

712


E. Cu infiltraţie cronică limfoplasmocitară (pag. 722)

S2334194. Chisturile epiteliale pot fi: A. Chisturi odontogene de origine inflamatorie B. Chisturi odontogene de dezvoltare C. Chisturi epiteliale neodontogene D. Chisturi osoase anevrismale E. Chisturi osoase idiopatice (pag. 714)

S2334195. Diagnosticul diferenţial al chistului nazo-labial se face cu: A. Abcesul vestibular B. Adenomul pleomorf C. Chistul radicular al caninului superior D. Furunculul nazal E. Chistul salivar labial superior (pag. 720)

S2334196. Complicaţiile chisturilor pot fi: A. Infectarea chistului B. Degenerescenţă malignă C. Fractura spontană în os patologic D. Osteomielită E. Diplopie (pag. 725)

S2334197. Tratamentul lacunei esenţiale a maxilarului constă în: A. Incizie, drenaj B. Trepanarea lacunei osoase C. Chiuretarea şi avivarea pereţilor osoşi D. Plombarea cavităţii cu grefe osoase E. Marsupializarea (pag. 733)

S2334198. Accidentele intraoperatorii în tratamentul chisturilor maxilare sunt: A. Secţionarea nervului facial B. Perforarea sau secţionarea unui pachet vascular important C. Lezarea trunchiurilor nervoase D. Fracturarea mandibulei E. Secţionarea canalului Stenon (pag. 731)

S2334199. Perioada de latenţă în evoluţia chisturilor de maxilar este: A. Rapidă B. Îndelungată C. Asimptomatică D. Dureroasă E. Însoţită de congestia părţilor moi (pag. 724)

S2334200. Diagnosticul diferenţial clinic al chistului de maxilar se face cu:

712



Rezidentiat 2004

713

A. B. C. D. E.


Displazia fibroasă Condromul Chistul dermoid Tumora cu mieloplaxe Carcinomul adenoid chistic (pag. 724)

S2334201. Chistul dentiger al caninului superior poate eroda: A. podeaua fosei nazale B. bolta palatină C. incisivul lateral D. sinusul maxilar E. spina nazală anterioară (pag. 716)

S2334202. Chistul de erupţie are următoarele caracteristici: A. coloraţia albăstruie B. elastic C. fluctuent D. uşor sensibil la presiune E. dureros (pag. 718)

S2334203. Perioadele succesive de dezvoltare ale chisturilor maxilare sunt: A. o perioadă de exteriorizare B. o perioadă de evoluţie rapidă C. o perioadă de dezvoltare lentă D. o perioadă de dezvoltare intraosoasă E. o perioadă de dezvoltare în pusee succesive (pag. 723)

S2534204. Chistul periodontal lateral: A. este un chist mic cu perete subţire B. se dezvoltă lateral în raport cu rădăcina unui dinte devital C. poate fi găsit la orice grup de dinţi D. poate fi găsit numai la nivelul molarilor E. cel mai adesea se formează pe faţa distală a molarului 3 maxilar. (pag. 718)

S2634205. Pentru a preveni sau a trata disfuncţia ocluzală la bolnavii parodontotici, se practică: A. ajustarea prin şlefuire a suprafeţelor ocluzale B. restaurări protetice C. tratamentul proceselor carioase D. tratamente ortodontice E. imobilizări (pag. 279)

S2634206. Sistemele de imobilizare se clasifică după următoarele criterii: A. perioada de timp în care se menţine imobilizarea B. în funcţie de gradul de mobilitate dentară C. în funcţie de starea pulpei dentare D. relaţia dintre sistemul de imobilizare şi dinţii angrenaţi

713



Rezidentiat 2004

714


E. în funcţie de modalitatea de realizare. (pag. 294)

S2634207. Imobilizarea permanentă prin mijloace fixe se realizează cu: A. gutiere din răşini acrilice auto- sau termopolimerizabile B. benzi metalice, ortodontice C. coroane acrilice reunite între ele D. punţi stabilizatoare E. coroane semifizionomice sau de substituţie reunite. (pag. 311)

S2634208. Şina Mamlock: A. este folosită la imobilizarea dinţilor frontali vitali B. este un mijloc de imobilizare temporară C. are rigiditate deosebită D. prezintă aspect fizionomic E. are durabilitate mare. (pag. 312)

S2634209. Imobilizarea intracoronaă a dinţilor laterali cu amalgam: A. se realizează prin crearea unui simplu şanţ ocluzal B. reprezintă un mijloc de imobilizare temporară C. se realizează prin crearea unor cavităţi clasice de clasa a II-a D. poate fi îmbunătăţită prin folosirea unor bare turnate din aliaj de Cr-Co E. urmăreşte imobilizarea mai multor dinţi laterali mobili între ei. (pag. 309)

S2634210. Ligaturile din sârmă de viplă, cupru, aur, folosite ca mijloace de imobilizare temporară, au următoarele dezavantaje: A. constituie un factor de retenţie pentru detritusurile alimentare B. necesită corectări periodice, activări, care sunt o sursă potenţială de rupere a sârmei C. se pot aplica numai la dinţii laterali D. executate incorect exercită traumatisme la nivelul părţilor moi: buze, obraji, limbă E. pot aluneca spre cervical. (pag. 299)

S2634211. Imobilizarea temporară: A. este un procedeu terapeutic de solidarizare a dinţilor parodontotice B. se poate realiza prin aplicarea unor coroane acrilice reunite între ele C. se realizează prin ligaturi metalice din sârmă de viplă D. se realizează cu aparate ortodontice E. se realizează cu ajutorul gutierelor acrilice. (pag. 295-296)

S2634212. Imobilizarea prin ligatură de sârmă în “8”: A. este un mijloc de imobilizare permanentă B. se face cu sârmă de viplă de 0,25 mm C. se aplică pe dinţii laterali D. executată incorect produce leziuni ale părţilor moi învecinate E. constituie un factor de retenţie pentru resturile alimentare. (pag. 299)

714



Rezidentiat 2004

715


S2834213. Din grupa chisturilor inflamatorii fac parte: A. chistul radicular B. chistul de eruptie C. chistul lateral periodontal D. chistul rezidual E. chistul dentiger (pag. 714)

S2834214. Keratochistul odontogen are caracteristic: A. apare mai frecvent la maxilar B. este localizat mai frecvent la mandibula C. localizarea in zona incisivo-canina este mai frecventa D. evolueaza in unghiul mandibular E. evolueaza catre ramul ascendent (pag. 715)

S2834215. In cadrul chisturilor neodontogene se inscriu: A. Chistul nazo-palatin B. Chistul nazo-labial C. Chistul periodontal lateral D. Chistul globulo-maxilar E. Chistul rezidual (pag. 719)

S2834216. Diagnosticul diferential in chistul nazo-labial se face cu: A. Abcesul vestibular B. Chistul radicular al caninului superior C. Chistul nazo-alvelar D. Furunculul nazal E. Chistul salivar labial superior (pag. 720)

S2834217. Chistul lateral periodontal se dezvolta in relatie cu: A. Apexul unui dinte devital B. Un dinte vital C. Un canal aberrant D. O cale falsa E. O fractura radiculara (pag. 723)

S2834218. Chistul residual se dezvolta din: A. Un granulom apical B. Chist radicular care nu a fost chiuretat C. Un chist periodontal insufficient chiuretat D. Tesutul remanent de la nivelul canalului nazo-lacrimal E. degenerarea chistica a resturilor epiteliale din parodontiu (pag. 723)

S2834219. Complicatiile chisturilor sunt reprezentate de: A. Infectie B. Fractura spontana C. Fractura in “lemn verde”

715



Rezidentiat 2004

716


D. Ruperea peretelui chistic E. Degenerescenta maligna (pag. 724)

S2934220. Chistul folicular: A. este denumit si chist pericoronar; B. se dezvolta in legatura cu dintii ramasi in incluzie in grosimea maxilarelor; C. se intalneste in deosebi la copii si adolescenti; D. este denumit si chist rezidual; E. este denumit si chist periodontal apical. (pag. 716)

S2934221. Chistul nazopalatin: A. reprezinta 2,3% din totalul chisturilor de maxilar; B. situat interincisiv inferior; C. ia nastere din celulele epiteliale care se gasesc pe peretii canalelor incisive; D. poate evolua la orice nivel al canalului nazo-palatin; E. se mai numeste chist median anterior al maxilarului sau chistul canalului incisiv. (pag. 719)

S2934222. Chisturile neodontogene de dezvoltare sunt: A. chistul nazo-palatin (al canalului incisiv); B. chistul nazo-palatin (nazal alveolar); C. chistul globulo-maxilar; D. chistul de eruptie; E. chistul dentiger. (pag. 714)

S2934223. Chisturi odontogene de origine inflamatorie sunt: A. chistul radicular; B. chistul de eruptie; C. chistul rezidual; D. chistul dentiger; E. chistul primordial. (pag. 714)

716



Rezidentiat 2004

717


Tema nr. 35 Leziuni orale cu potenţial de malignizare BIBLIOGRAFIE: 2. C. Burlibaşa - Chirurgie orală şi maxilo-facială, Ed.medicală, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1235001. Obiectiv, eritroplazia prezinta urmatoarele caracteristici: A. este asimptomatica B. apare ca o placa alba cu diametrul mai mare de 5 mm C. este dureroasa la palpare D. apare ca o pata de culoare rosie vie,catifelata E. senzatie de usturime la contactul cu alimente iritante (pag. 818)

S1335002. Care dintre urmatoarele leziuni cu potential de malignizare este definita de PINDBORG (1985) ca "o pata sau placa alba, nu mai mica de 5 mm diametru, care nu poate fi inlaturata prin stergere si nu poate fi clasificata in nici o alta boala". A. Lichenul plan B. Eritroplazia C. Leucoplazia D. Lupusul eritematos E. Candidoza orala (pag. 819-826)

S1335003. Dupa O.M.S. singura leziune precanceroasa a mucoasei cavitatii orale este: A. Leucoplazia B. Eritroplazia C. Lichenul plan D. Lupusul eritematos E. Papilomatoza florida (pag. 818-825)

S1335004. Riscul de degenerare maligna al keratozelor solare este de: A. 10-12% B. 5-25% C. 3-6% D. 50-60% E. 90% (pag. 827)

S1435005. Discheratozele orale considerate carcinom"in situ"sunt: A. eritroplaziile B. leucoplaziile C. manifestarile orale ale lichenului plan D. manifestarile orale ale lupusului eritematos E. papilomatoza fluorida a cavitatii orale (pag. 818)

717



Rezidentiat 2004

718


S1435006. Keratoza actinica este consecinta: A. expunerii prelungite la razele solare B. transformarii maligne a unor cicatrici postcombustionale C. arsurilor provocate de mucul de tigara la marii fumatori D. acţiunii unor agenţi poluanţi industriali E. radiochimioterapiei (pag. 826)

S1435007. Leucoplazia se manifesta clinic prin: A. pete catifelate de culoare rosie B. placa alb-sidefie, translucida ca fumul alb, laptoase sau alb-galbui C. retea ramificata cu arborizatii ca nervurile unei frunze de feriga D. zone atrofice eritematoase intricate cu zone hipertrofice E. vilozitati fine, albe, cenusii sau roze (pag. 820)

S1435008. Nevii reprezinta: A. carcinoame"in situ"ale tegumentelor B. dermatoze precanceroase C. tumori cutanate de natura virotica D. displazii cutanate circumscrise,frecvent de culoare bruna E. keratoze senile (pag. 829)

S1435009. Radiodermitele cronice sunt provocate de: A. efecte secundare ale razelor X asupra tegumentelor B. expunerea prelungita la actiunea razelor solare C. factori genetici D. factori neuro-distrofici E. factori imunitari (pag. 827)

S1435010. Semnele de exteriorizare ale unor tumori maligne situate in spatiile profunde oro-maxilofaciale pot fi: A. anestezia unor ramuri nervoase senzitive B. paralizia unor ramuri nervoase motorii C. odontalgia si mobilitatea dentara D. trismusul E. tota raspunsurile de mai sus (pag. 835)

S1535011. Care este singura leziune considerata de OMS ca precanceroasa: A. leucoplazia; B. eritroplazia; C. lichenul plan; D. limba scrotala; E. candidoza. (pag. 818)

S1535012. Ce diferentiaza eritroplazia de carcinomul epidermoid din punct de vedere histopatologic: A. displazia; B. nuclei in mitoza;

718



Rezidentiat 2004

719


C. pastrarea integritatii membranei bazale; D. dezorganizarea arhitectonicii celulare; E. nuclei"in palisada". (pag. 819)

S1535013. Ce este tumora Ackermann?: A. carcinom verucos; B. sarcom ; C. epiteliom bazocelular; D. epiteliom spinocelular; E. keratoacantom. (pag. 826)

S1535014. Ce investigatie poate diagnostica o eritroplazie: A. coloratia vitala; B. citologia exfoliativa; C. biopsia; D. tomografia computerizata; E. antibiograma. (pag. 819)

S1535015. Ce leziune cu potential de malignizare este o afectiune autoimuna: A. candidoza; B. lupusul; C. eritroplazia; D. leucoplazia; E. papilomatoza. (pag. 824)

S1535016. in tratamentul lichenului plan oral, Tetraciclina se administreaza: A. 1-2g/zi timp de 3-4 saptamani; B. 2-4g/zi timp de 6 saptamani; C. 0,5-1g/zi timp de 6-8 saptamani; D. 1g/zi timp de 1 saptamana; E. 1g/zi timp de 2 saptamani. (pag. 834)

S1635017. Cornul cutanat: A. apare de obicei la persoane tinere B. sediul este numai la nivelul pielii paroase C. nu prezinta risc de malignizare D. dezvoltarea este rapida, dureroasa E. apare in urma unor iritatii si traumatisme continui (pag. 827)

S1635018. Eritroplazia: A. afecteaza cu preponderenta sexul feminin B. leziunea se prezinta sub forma unor pete de culoare violacee C. evolutia este de scurta durata D. reactioneaza bine la tratament E. histologic prezinta caracterele unui carcinom"in situ" (pag. 818)

719



Rezidentiat 2004

720


S1635019. Keratozele actinice: A. afesteaza in special adollescentii B. apare in urme expunerii prelungite la soare C. leziunile sunt remarcate la nivelul tegumentelor acoperite D. se prezintaa sub forma unor pete de culoare rosie E. nu prezinta risc de malignizare (pag. 827)

S1635020. Leucoplazia se poate localiza: A. pe tegumentele expuse la soare B. pe mucoasa obrazului C. pe tegumentele acoperite D. pe mucoasa conjunctivala E. in santul intercuspidian (pag. 820)

S1635021. Leucoplazia: A. poate fi inlaturata prin stergere B. apare ca o pata alba C. are diametrul mai mic de 0,5cm D. este localizata numai retrocomisural E. evolutia bolii este de scurta durata (pag. 819)

S1635022. Melanoza Dubreuilh: A. este o afectiune cu risc scazut de malignizare B. apare ca o leziune de culoare bruna C. afecteaza in special copiii D. sediul este oriunde pe suprsfata corpului E. sexul feminin este mai afectat (pag. 831)

S2135023. Acyclovirul se foloseşte în tratamentul: A. Candidozei orale B. Eritroplaziei C. Lichenului plan oral D. Leucoplaziei păroase orale E. Lupusului eritematos (pag. 822)

S2135024. Asociată cu prezenţa virusului Epstein-Barr este: A. Leucoplazia păroasă orală B. Lichenul plan oral C. Eritroplazia D. Candidoza orală E. Papilomatoza orală floridă (pag. 822)

S2135025. Etiopatogenia lupusului eritematos este: A. Virală B. Bacteriană

720



Rezidentiat 2004

721


C. Autoimună D. Neuro-distrofică E. Uneori medicamentoasă (pag. 824)

S2135026. Exereza prin tehnica micrografică Mohs se foloseşte în tratamentul: A. Lupusului eritematos B. Leucoplaziei păroase orale C. Eritroplaziei D. Candidozei orale E. Papilomatozei orale floride (pag. 819)

S2135027. Leucoplazia se caracterizează prin următoarele: A. Posibilă etiologie virală B. Dimensiuni de până la 5 mm diametru C. Prin îndepărtarea stratului superficial se evidenţiază microulceraţii D. Frecvenţă deloc neglijabilă în cavitatea orală E. Dispariţia stratului cornos şi granulos (pag. 325-327)

S2235028. Eritroplazia, clinic subiectiv, se manifesta: A. dureri spontane intermitente B. dureri provocate de agenti termici C. dureri iradiante D. senzatii de arsura E. asimptomatic (pag. 818)

S2235029. In eritroplazie diferenta de aspect fata de mucoasa bucala normala este data de: A. lipsa structurii papilare B. prezenta congestiei periferice in eritroplazie C. lipsa stratului cornos la nivelul placii eritroplazice D. lipsa hiperkeratozei la nivelul placii eritroplazice E. prezenta hiperkeratozei la nivelul placii eritroplazice (pag. 819)

S2235030. care este singura leziune considerata de OMS ca precanceroasa A. leucoplazia B. eritroplazia C. lichenul plan D. limba scrotala E. candidoza (pag. 818)

S2235031. ce diferentiaza eritoroplazia de carcinomul epidermoid din puct de vedere histopatologic A. displazia B. nuclei in mitoza C. pastrarea integritatii membranei bazale D. dezorganizarea arhitectonicii celulare E. nuclei "in palisada" (pag. 819)

721



Rezidentiat 2004

722


S2235032. pe baza carei investigatii se pune diagnosticul de certitudine d eritroplazie A. coloratia vitala B. citologia exfoliativa C. biopsia D. tomografia computerizata E. antibiograma (pag. 819)

S2235033. leucoplazia A. apare ca o pata alba B. are diametrul mai mic de 5 mm C. poate fi inlaturata prin stergere D. afecteaza preponderent sexul feminin E. apare frecvent inainte de varsta de 40 de ani (pag. 819, 820)

S2235034. prin diferente de potential in etiologia leucoplaziei actioneaza ca factori etiologici A. tutunul B. alcoolul C. lucrarile adjuncte incorect adaptate D. lucrarile conjuncte incorect adaptate E. bimetalism (pag. 820)

S2235035. in leucoplazia verucoasa se recomanda A. administrarea unei medicatii de protectie cu vitamina A B. indepartarea factorilor iritativi locali C. aplicarea de substante caustice D. badijonari cu pantotenat de calciu E. tratamentul chirurgical (pag. 821)

S2235036. leucoplazia se poate localiza A. pe tegumente expuse l soare B. pe mucoasa obrazului C. pe tegumente acoperite D. pe mucoasa conjunctivala E. in santul intercuspidian (pag. 820)

S2235037. lichenul plan oral A. este o keratoza cutaneo mucoasa B. are o componenta displazica severa C. este o leucokeratoza D. este o metaplazie epidermoida E. este o varietate lezionala intalnita la persoane imunosupresate (pag. 822)

S2235038. In tratamentul licheului plan oral tetraciclina se administreaza A. 1-2 g/zi timp de 3-4 saptamani B. 2-4 g / zi timp de 6 saptamani

722



Rezidentiat 2004

723


C. 0,5-1 g / zi timp de 6-8 saptamani D. 1 g / zi timp de 1 saptamana E. 1 g / zi timp de 2 saptamani (pag. 824)

S2235039. forma benigna a lupusului eritematos este A. lupusul eritematos acut sistemic B. lupusul eritematos acut diseminat C. lupo-eritematoviscerita maligna D. lupo-eritematoviscerita benigna E. lupusul eritematos cronic discoid (pag. 824)

S2235040. eruptia din lupusul eritematos A. are caracter simetric B. se observa la nivelul fetelor, mainilor C. este lenta, apreciat in ani si zeci de ani D. apare ca o formatiune proeminenta, dura, keratozica E. este inconjurata de o colereta acantozica (pag. 824, 825)

S2235041. Care dintre urmatoarele leziuni cu potential de malignizare este definita de PINDBORG(1985)ca "o pata sau placa alba,nu mai mica de 5mm diametru,care nu poate fi inlaturata prin stergere si nu poate fi clasificata in nici o alta boala". A. Lichenul plan B. Eritroplazia C. Leucoplazia D. Lupusul eritematos E. Candidoza orala (pag. 819-826)

S2235042. Ce este tumora Ackerman? A. carcinom verucos B. keratoacantom C. epiteliom bazocelular D. sarcom E. epiteliom spinocelular (pag. 826)

S2235043. Tratamentul lupusului eritematos consta in: A. administrarea de antipaludice de sinteza B. administrarea de antibiotice C. antiinflamatoare nesteroidiene D. administrarea Tetraciclinei 1-2mg/zi E. administrarea de Tigason 0,5-1mg/kg corp/zi (pag. 825)

S2235044. Din punct de vedere histologic papilomatoza florida a cavitatii bucale: A. prezinta un aspect benign B. prezinta un aspect malign C. prezinta degenerescenta tonofibrilelor la nivelul laminei bazale D. se caracterizeaza prin aparitia stratului cornos si fibros

723



Rezidentiat 2004

724


E. prezinta caracterele unui carcinom in situ (pag. 825)

S2235045. Candidoza orala: A. reprezinta o deficienta a sistemului imun B. este replicata in geneza cancerului oral C. este o keratoza cutaneo-mucoasa cu un polimorfism lezional D. este o leucokeratoza sau o metaplazie epidermoida E. este singura iesire precanceroasa a mucoasei orale (pag. 826)

S2235046. Keratozele actinice A. afecteaza cu preponderenta persoanele tinere sub 30 de ani B. presupun expuneri de scurta durata le razele solare C. leziunile sunt remarcate la nivelul tegumentelor acoperite D. debutul este brusc E. se prezinta sub formaunor pete pigmentare bine delimitate (pag. 826)

S2235047. Riscul de malignizare a keratozelor actinice este de: A. 50% B. 100% C. 15% D. 10-12% E. 20% (pag. 827)

S2235048. Keratoza actinica este consecinta: A. expunerii prelungite la razele solare B. transformarii maligne a unor cicatrici postcombustionale C. arsurilor provocate de mucul de tigara la marii fumatori D. actiunii unor agenti poluanti industriali E. radiochimioterapiei (pag. 826)

S2235049. ce leziune cu potential de malignizare este o afectiune autoimuna A. candidoza B. lupusul C. eritroplazia D. leucoplazia E. papilomatoza (pag. 824)

S2235050. keratozele actinice A. afecteaza in special adolescentii B. apar in urma expunerii prelungite la soare C. leziunile sunt remarcate la nivelul tegumentelor acoperite D. se prezinta sub forma unor pete de culoare rosie E. nu prezinta risc de mlignizare (pag. 827)

S2235051. cornul cutan

724



Rezidentiat 2004

725

A. B. C. D. E.


apare frecvent la persoane tinere sub 20 dea ni apare la persoane mai in varsta este localizat exclusiv la nivelul pielii paroase este localizat exclusiv la nivelul fetei apare intr-un procent de 1 % din totalul leziunilor faciale cu potential de malignizare (pag. 827)

S2235052. cornul cutan A. apare de obicei la persoane tinere B. sediul este numai la nivelul pielii proase C. nu prezinta risc de malignizare D. dezvoltarea este rapida, dureroasa E. apare in urma unor iritatii si traumatisme continue (pag. 827)

S2235053. din punct de vedere histopatologic la nivelul cornului cuatn A. nu se gasesc atipii sau modificari in structura epidermului B. modificarile sunt de tip atrofic C. modificarile sunt de tip hipertrofic D. modificarile sunt de tipul parkeratozei E. modificarile sunt de tipul hiperkeratozei (pag. 827)

S2235054. tratamentul cornului cutan consta in A. masuri de protectie impotriva radiatiilor solare B. crioterapia leziunilor cu azot lichid C. laserterapia prin vaporizare D. administrare de Tigason E. exereza chirurgicala in tesut snatos (pag. 827)

S2235055. radiodermita cronica este A. consecinta unor efecte secundare ale razelor X asupra tegumentelor B. consecinta expunerilor indelungate la razele solare C. o boala plurifactoriala D. o boala dispozitionala E. o boala in aparitia careia se intrica atat factori genetici cat si factori heterogeni (pag. 827)

S2235056. radiodermitele cronice apar dupa o perioada medie de A. 10 ani dupa iradiere B. 5 ani dupa iradiere C. 15 ani dupa iradiere D. 1 ani dupa iradiere E. 6 luni dupa iradiere (pag. 828)

S2235057. in radiodermitele cronice examenul histopatologic evidentiaza A. o acantoza alternand cu zone de atrofie B. imaginea unui "carcinom in situ" C. aspect asemanator boli Bowen D. degenerescenta colagenului in corion

725



Rezidentiat 2004

726


E. keratinizarea mucoasei cu aparitia stratului cornos si granulos (pag. 828)

S2235058. riscul de malignizare a radiodermitelor cronice este intre A. 85-90% B. 1-5% C. 5-25% D. 25-30% E. 45-55% (pag. 828)

S2235059. perioada de latenta a cancerului aparut pe radiodermite este intre A. 5-10 ani B. 10-30 ani C. 30-40 ani D. 1-5 ani E. 1-2 ani (pag. 828)

S2235060. boala Bowen apare la examenul histopatologic ca A. un carcinom in situ B. o zona de acantoza care alterneaza cu zone de atrofie C. o zona de acantoza care alterneaza cu zone de hiperkeratoza D. modificari degenerative ale celulelor malpighiene E. absenta modificarilor in structura epidermului (pag. 828)

S2235061. keratoacantomul reprezinta A. o tumora epiteliala benigna fara potential de malignizare B. o tumora epiteliala maligna C. o tumora epiteliala bengna cu potential de malignizare D. o tumora epiteliala benigna cu localizarea cea mai frecventa la nivelul mainilor E. o tumora epiteliala cu localizare mai rara la nivelul fetei (pag. 829)

S2235062. keratoacantomul A. se prezinta ca un mic nodul prost delimitat B. se prezinta ca un mic nodul bine delimitat C. se prezinta ca un mic nodul cu modificari de culoare D. se prezinta ca un mic nodul de consistenta elastica E. e prezinta ca un mic nodul cu suprafata neregulata (pag. 829)

S2235063. clinica bolii keratoantomului se distinge prin A. aparitia recenta B. infiltratia tesuturilor din jur C. adenopatie de acompaniament D. prezenta ulceratiei sub crusta E. indepartarea crustei determina hemoragie (pag. 829)

S2235064. nevii nevocelulri se clasifica in

726



Rezidentiat 2004

727

A. B. C. D. E.


nevul pigmentar maculos, care apare ca o proeminenta ovoida brun inchisa nevul tuberos, care apare ca o pata de culoare brun inchisa nevul in dom, care are aspectul unei cupole puternic bombate nevul tuberos, care esfe un nev acromic nevul pigmentar gigant, asa numitul "graunte de frumusete" (pag. 830)

S2235065. melanoza Dubreuilh A. este o afectiune cu risc scazut de malignizare B. apare ca o leziune de culoare bruna C. afecteaza in special copiii D. sediul este oriunde pe suprafata corpului E. sexul feminin este mai afectat (pag. 831)

S2335066. Riscul de degenerare malignă al keratozelor solare este de: A. 10-12% B. 5-25% C. 3-6% D. 50-60% E. 90% (pag. 827)

S2335067. Următorii agenţi virali pot avea contribuţie în etiopatogenia cancerului oral: A. virusul Epstein-Barr B. rhabdovirusul C. virusul citomegalic D. virusul herpes simplex E. virusul Coxackies (pag. 816)

S2335068. Lichenul plan se poate manifesta doar ca erupţie orală, în: A. 45% din cazuri B. 50 % din cazuri C. 60 % din cazuri D. 65% din cazuri E. 70 % din cazuri (pag. 822)

S2335069. După O.M.S. singura leziune precanceroasă a mucoasei cavităţii orale este: A. Leucoplazia B. Eritroplazia C. Lichenul plan D. Lupusul eritematos E. Papilomatoza floridă (pag. 824)

S2335070. Care dintre următoarele leziuni cu potenţial de malignizare este definită de PINDBORG (1985) ca "o pată sau placă albă, nu mai mică de 5 mm diametru, care nu poate fi înlăturată prin ştergere şi nu poate fi clasificată în nici o altă boală”. A. Lichenul plan B. Eritroplazia

727



Rezidentiat 2004

728


C. Leucoplazia D. Lupusul eritematos E. Candidoza orală (pag. 818)

S2535071. Eritroplazia: A. prezintă o formă hipertrofică şi una hiperplazică B. în combinaţie cu lichenul plan oral realizează aşa numita *leucoplazie pătată* C. apare mai frecvent la nivelul bolţii palatine D. se diferenţiază de carcinomul epidermoid prin păstrarea integrităţii membranei bazale. E. OMS o consideră singura leziune benignă a mucoasei orale. (pag. 819)

S2635072. Bioterapia de reactivare este indicată în: A. parodontita marginală cronică superficială înaintea tratamentului antimicrobian şi antiinflamator B. parodontita juvenilă înaintea tratamentului antimicrobian C. parodontita marginală cronică profundă înaintea tratamentului complex D. parodontita distrofică E. parodontopatii involutive cu semne de inflamaţie. (pag. 316-317)

S2835073. Candidoza orala poate degenera malign in: A. Carcinom bazocelular B. Carcinom spinocelular C. Carcinom metatipic D. Sarcom E. Nu se malignizeaza (pag. 826)

S2935074. Diagnosticul diferentia al leucoplaziei se face cu: A. leucoedemul; B. eritroplazia; C. stomatite infectioase; D. stomatite provocate de agenti fizici; E. stomatite protetice. (pag. 820)

S2935075. Diagnosticul diferential al eritroplaziei se face cu: A. leucoedemul; B. leucoplazia; C. chieilita; D. papilomatoza florida; E. stomatite infectioase. (pag. 819)

S2935076. Leziunea precanceroasa cu cel mai mare potential de malignizare este: A. leucoplazia; B. leucoedemul; C. eritroplazia; D. cheilita; E. lichenul plan oral. (pag. 818)

728



Rezidentiat 2004

729


S2935077. Diagnosticul diferential al lichenului plan oral se face cu: A. lupusul eritematos oral; B. leucoedemul; C. leucoplazia paroasa orala; D. keratozele actinice; E. radiodermitele cronice. (pag. 823)

S2935078. Tratamentul lichenului plan oral se face cu: A. tetraciclina 1-2g/zi timp de 3-4 saptamani; B. hidroxoclorochin; C. mepacrin; D. atebrina; E. clorochin. (pag. 824)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1235079. Boala Bowen are urmatoarele caracteristici: A. este o dermatoza precanceroasa B. apare sub forma unor eroziuni profunde C. este o hiperplazie pseudo-epiteliomatoasa a mucoasei orale sau a tegumentelor fetei D. prezinta risc de malignizare E. apare dupa iradierea tegumentelor fetei (pag. 828-829)

S1235080. Cancerul preinvaziv este: A. cancer de gradul zero B. cancer minimal invaziv C. cancer cu debut in spatiile profunde D. cancer intraepitelial E. cancer cu debut la suprafata (pag. 831)

S1235081. Diagnosticul diferential al leucoplaziei se face cu: A. carcinomul de mucoasa B. lichenul plan C. eritroplazia D. afecţiuni virotice ale mucoasei E. candidozele cronice (pag. 822)

S1235082. Diagnosticul diferential al eritroplaziei se face cu: A. enantemele medicamentoase B. lupus eritematos C. celulita D. lichenul plan-forma hiperkeratozica E. candidozele cronice (pag. 819)

729



Rezidentiat 2004

730


S1235083. Diagnosticul diferential al keratoacantomuui se face cu: A. furunculul B. nevii celulari C. eritroplazia D. lichenul plan E. epiteliomul spinocelular (pag. 829)

S1235084. Eritoplazia: A. evolueaza cu regularitate spre malignizare B. nu intotdeauna se malignizeaza C. are ca etilogie consumul de tutun, alcool, predispozitie imunitara D. debuteaza cu dureri sub forma de arsura E. este asimptomatica (pag. 818-819)

S1235085. Evolutia spre malignizare a radiodermitelor cronice se desfasoara in urmatoarele etape: A. etapa de hiperkeratoza B. etapa sclerodermica C. etapa atrofica D. etapa hipertrofica E. etapa hiperplazica (pag. 828)

S1235086. In etiologia leucoplaziei concura urmatorii factori generali: A. tulburari psihice B. hipovitaminoza A C. leziuni carioase multiple D. lucrari protetice incorect adaptate E. luesul (pag. 820)

S1235087. Keratozele actinice prezinta urmatoarele caracteristici: A. afecteaza cu prepondernta persoanele varstnice B. sunt formatiuni proeminente,dure,keratozice,de forma unui corn miniatural C. sunt pete pigmentate bine delimitate,de culoare bruna murdara D. apar in special la nivelul mucoasei jugale E. se pot maligniza (pag. 826-827)

S1235088. Lichenul plan oral: A. este un carcinom in situ B. este o keratoza cutaneo-mucoasa C. are o etiologie neuro-distrofica D. evolueaza intotdeauna spre malignizare E. se asociaza cu eritoplazia (pag. 822-824)

S1235089. Lichenul plan oral: A. este o keratoza cutaneo-mucoasa cu un polimorfism lezional accentuat B. prezinta o forma hiperkeratozica C. la aparitia lui contribuie factorii imunologici

730



Rezidentiat 2004

731


D. aparitia lui este asociata cu virusul Epstein-Barr E. sediul de predilectie este portiunea anterioara a cavitatii bucale (pag. 822)

S1235090. Lichenul plan se manifesta clinic ca A. suprafete albe, opaline, uniforme B. retea ramificata, cu arborizatii C. suprafete albe, opaline, ca fumul alb D. papule albe, mici E. leziuni eritematoase inconjurate de zone hiperkeratozice (pag. 822-823)

S1235091. Malignizarea lichenului plan se produce cel mai frecvent pe formele: A. recente B. vechi C. atrofice D. erozive E. verucoase (pag. 823-824)

S1235092. Tumorile cu debut in spatiile profunde se exteriorizeaza mai intai prin urmatoarele semne subiective: A. glosodinia pentru tumorile limbii B. hiperkeratoze combinate cu eroziuni sau ulceratii C. trismus D. disfagie pentru unele tumori faringiene E. pete albe cu suprafata neregulata (pag. 835)

S1335093. Biopsia este contraindicata in: A. Leziuni vasculare B. Leziuni diskeratotice C. Variatii anatomice normale: linia alba, pigmentatii fiziologice D. Leziuni traumatice recente E. Leziuni acute, subacute inflamatorii (pag. 839)

S1335094. Care din urmatoarele diskeratoze prezinta un potential de malignizare crescut.: A. Eritroplazia B. Keratoza traumatica C. Leucoplazia D. Lichenul plan E. Lupusul eritematos (pag. 818)

S1335095. Care dintre urmatoarele forme de leucoplazie sunt cele mai expuse riscului de degenerare maligna: A. Patata B. Eroziva C. Verucoasa D. Omogena E. v

731



Rezidentiat 2004

732


(pag. 821)

S1335096. Care dintre urmatorii factori sunt implicati in etiopatogenia cancerului oro-facial: A. Tutunul si alcoolul concentrat B. Agentii virali C. Tulburari endocrine D. Factori imunitari E. Absenta igienei orale (pag. 815-818)

S1335097. Care dintre urmatorii factori sunt incriminati in etiopatogenia lichenului plan oral: A. Factori neuro-distrofici B. Tulburari ale metabolismului glucidic C. Efecte adverse medicamentoase D. Factori imunologici E. Fumatul (pag. 822)

S1335098. Diagnosticul diferential al leucoplaziei paroase orale se face cu: A. Leucoplazia idiopatica B. Lichenul plan C. Candidoza cronica hiperplazica D. Hiperkeratoze orale E. Limba paroasa (pag. 822)

S1335099. Diagnosticul diferential al leucoplaziei se face cu: A. Leucoedemul B. Carcinomul de mucoasa C. Lichen plan D. Eritroplazia E. Candidoze cronice (pag. 820-821)

S1335100. Diagnosticul diferential al lichenului plan trebuie luate in considerare urmatoarele leziuni: A. Lupusul eritematos oral B. Leziunile luetice C. Papilomatoza fluida D. Leucoplazia E. Eritroplazia (pag. 823)

S1335101. Diagnosticul precoce al cancerului oro-facial, in perioada asimptomatica si/sau subclinica se face prin: A. Examen radiografic B. Examen clinic C. Examen biopsic D. Coloraţia intravitala cu albastru de toluidina E. Examen citologic (pag. 836)

S1335102. Formele clinice ale eritroplaziei sunt: A. omogena

732



Rezidentiat 2004

733

B. C. D. E.


hipertrofica atrofica scleroasa pigmentara (pag. 819)

S1335103. Formele clinice ale lichenului plan sunt. A. Eroziv B. hipercheratozic C. verucos D. atrofic E. bulos (pag. 822)

S1435104. Biopsia are ca scop precizarea diagnosticului histologic prin: A. recoltarea unui fragment de tesut din leziunea suspecta B. excizia unei leziuni suspecte cu diametrul sub 2 cm C. prin raclarea celulelor de pe zona suspecta D. prin puncţie aspirativa a conţinutului tumoral dintr-o leziunea suspecta E. determinarea markerilor tumorali (pag. 839)

S1435105. Diagnosticul diferential al leucoplaziei se face cu: A. stomatitele aftoase B. candidoza orala cronica C. papilomatoza orala D. leucedemul E. lichenul plan (pag. 820)

S1435106. Leucoplazia beneficiaza de urmatoarele masuri terapeutice: A. suprimarea factorilor presupusi cauzali B. cauterizarea leziunilor cu substante astringente C. medicatie de protectie cu vitamina A D. administrare de Tetraciclina si Griseofulvina E. excizie chirurgicala (pag. 821)

S1435107. Leziunile de debut ale cancerului oral la nivelul gingiei si crestei alveolare se pot manifesta ca: A. ulceratii B. gingivita hiperplazica C. epulis D. nodul interstiţial E. fisuri in"foaie de carte" (pag. 834)

S1535108. Diagnosticul diferential al eritroplaziei se face cu: A. stomatita infectioasa; B. epulisul; C. leziuni luetice; D. lichen plan;

733



Rezidentiat 2004

734


E. gingivita. (pag. 819)

S1535109. Diagnosticul diferential al leucoplaziei se face cu: A. carcinomul de mucoasa; B. candidoza cronica; C. papilomatoza; D. chistul mucoid; E. perlele Fordyce. (pag. 820)

S1535110. Diagnosticul diferential al lichenului plan oral se face cu: A. leucoplazia; B. eritroplazia ; C. dermatoze buloase; D. glosita candidozica; E. limba geografica. (pag. 823)

S1535111. Diagnosticul diferential in lupusul eritematos discoid se face cu: A. lichenul plan; B. sifilisul; C. tuberculoza; D. actinomicoza; E. leucoplazia. (pag. 825)

S1535112. Factorii predispozanti in aparitia lichenului plan oral sunt: A. factori neurodistrofici; B. tulburari de metabolism glucidic; C. consumul cronic de alcool; D. tutunul; E. factori imunologici: (pag. 822)

S1535113. Medicatia folosita in tratamentul lupusului eritematos este: A. antipaludice de sinteza; B. antibiotice cu spectru larg; C. chinolone; D. citostatice; E. corticoizi. (pag. 825)

S1535114. Tratamentul leucoplaziei consta in: A. aplicarea de substante astringente; B. badijonari cu acid tricloracetic; C. indepartarea factorilor iritativi locali; D. pastrarea unei igiene orale riguroase; E. dispensarizarea prin controale periodice la 4-6 luni. (pag. 821)

S1535115. Tratamentul medicamentos general al lichenului plan oral este:

734



Rezidentiat 2004

735

A. B. C. D. E.


Tetraciclina 1-2g/zi, 3-4 saptamani; Tigason 0,5-1mg/kg corp/zi; Penicilina 4 milioane/zi, 4 saptamani; Kanamicina 1g/zi, 3 saptamani; Vitamine D2,K,PP,B1,B6,B12,A. (pag. 824)

S1635116. Diagnosticul diferential al lupusului eritematos se face cu: A. leucoplazia B. eritem exudativ multiform C. lichenul plan D. papilomatoza orala E. eritroplazia (pag. 824)

S1635117. Etiologioc, leucoplazia este corelatra cu actiunea unor iritatii locale pe fondul unei predispozitii determinate de. A. tulburari hormonale B. diabetul C. hipovitaminoza A D. luesul E. hipertensiunea arteriala (pag. 820)

S1635118. Factorii iritativi locali ce pot determina leucoplazia sunt: A. dinti cu leziuni traumatogene B. dinti cu pozitii iatrogene C. bimetalismul D. puntile dentare laterale E. tutunul si alcoolul (pag. 820)

S1635119. in tratamentul eritroplaziei se poate recurge la: A. excizie chirurgicala B. extirpare prin vaporizare cu laser C. tratament cu antibiotice si corticoizi D. irigatii cu solutii acide E. irigatii cu solutii alcaline (pag. 819)

S1635120. Leziuni asemanatoare leucoplaziei sunt: A. lichenul plan B. candidoza cronica C. leucoedemul D. aftoza cronoca recidivanta E. carcinomul cu debut in suprafata (pag. 820)

S1635121. Placile leucoplazice pot avea unele din urmatoarele culori: A. alba-sidefie B. alba laptoasa C. alb-galbuie

735



Rezidentiat 2004

736


D. verzuie E. cenusie (pag. 820)

S2135122. Diagnosticul diferenţial al leucoplaziei păroase orale se face cu: A. Leucoplazia idiopatică B. Lichenul plan C. Candidoza cronică hiperplazică D. Eritroplazia E. Leucoedemul (pag. 822)

S2135123. Diagnosticul diferenţial al leucoplaziei se face cu: A. Leucoedemul B. Disfagia sideropenică C. Stomatitele protetice D. Candidozele cronice E. Papilomatoze (pag. 821)

S2135124. Diagnosticul diferenţial al lupusului eritematos se face cu: A. Eritemul exsudativ multiform B. Lupusul tuberculos C. Papilomatoza orală floridă D. Lichenul plan E. Leucoplazia păroasă orală (pag. 825)

S2135125. Eritroplazia prezintă următoarele forme anatomo-clinice: A. Hipertrofică B. Hiperplazică C. Atrofică D. Discoidă E. Romboidală (pag. 819)

S2135126. În etiopatogenia lichenului plan oral întânlim: A. Factori neuro-distrofici sau vegetativi B. Tulburări de metabolism glucidic C. Factori iritativi locali D. Hipovitaminoza A E. Factori imunologici (pag. 822)

S2135127. Lichenul plan oral prezintă următoarele caracteristici: A. Localizare în special pericomisurală B. Polimorfism lezional C. Risc de malignizare crescut pentru formele recente D. Simptomatologie variabilă în funcţie de forma anatomo-clinică E. Se poate administra tratament cortizonic (pag. 822-824)

736



Rezidentiat 2004

737


S2135128. Papilomatoza orală floridă: A. Se suprapune uneori pe un lichen plan B. Histopatologic prezintă acantoză, hiperkeratoză, papilomatoză C. Este o afecţiune autoimună D. Are un polimorfism lezional accentuat E. Formează una sau mai multe placarde bine delimitate (pag. 825)

S2235129. Eritroplazia este o efectiune care se caracterizeaza prin urmatoarele: A. este o efectiune rar intalnita B. este o efectiune frecvent intalnita C. are o componenta metaplazica severa D. are o componenta displazica severa E. este o leziune precanceroasa a mucoasei orale (pag. 818)

S2235130. In etiopatogenia eritroplaziei sunt incriminati urmatorii factori: A. alimentele condimentate B. fumatul C. lucrarile protetice acrilice D. bauturile alcoolice concentrate E. fondul unei predispozitii imunitare (pag. 818)

S2235131. Eritroplazia afecteaza cu preponderenta urmatoarele categorii de pacienti: A. sexul feminin B. sexul masculin C. decada a V-a de viata D. decada a VI -a de viata E. decada a VII -a de viata (pag. 818)

S2235132. Eritroplazia se manifesta clinic obiectiv prin: A. pata de culoare rosie vie B. aspect neted, lucios C. poate fi solitara sau pot fi mai multe pete D. petele multiple pot fi confluente E. are aspect albicios (pag. 818)

S2235133. Eritroplazia se prezinta sub urmatoarele forme clinice: A. forma distrofica B. forma atrofica C. forma hipertrofica D. forma ulcerata E. forma hipercheratozica (pag. 819)

S2235134. Forma atrofica (agranulata) a eritroplaziei are urmatorul aspect: A. suprafata rugoasa, granulara B. suprafata neteda C. suprafata usor denivelata prin depapilare

737



Rezidentiat 2004

738


D. cu zone de hiperkeratoza E. fara zone de hiperkeratoza (pag. 819)

S2235135. Forma hipertrofica (granulata) a eritroplaziei are urmatorul aspect: A. suprafata neteda B. suprafata neregulata, granulara C. este usor reliefata fata de tesutul din jur D. este acoperita pe alocuri cu zone de hiperkeratoza E. este acoperita cu depozite albicioase (pag. 819)

S2235136. Eritroplazia din punct de vedere histopatologic prezinta: A. caracterele unui carcinom in situ B. caractere exclusiv de benignitate C. grad inalt de displazie care efecteaza toate straturile mucoasei D. integritatea membranei bazale E. invadarea membranei bazale (pag. 819)

S2235137. Histopatologic, eritroplazia se caracterizeaza prin: A. caracterele unui carcinom in situ B. arhitectura asemanatoare cu carcinomul epidermoid C. grad inalt de displazie ce afecteaza toate straturile mucoasei D. prezenta abundenta a stratului cornos E. diparitia membranei bazale (pag. 819)

S2235138. Diagnosticul diferential al eritroplaziei se face cu: A. papilomul mucoasei orale B. stomatite infectioase, provocate de proteza si de agenti fizici sau chimici C. enanteme medicamentoase D. candidoze cronice E. forma eroziva a lichenului plan. (pag. 819)

S2235139. Topografic, eritroplazia poate sa apara: A. in zonele de "mare risc" ale cavitatii bucale B. numai pe mucoasa jugala C. numai pe mucoasa planseului bucal D. simultan in mai multe locuri E. numai pe mucoasa palatului (pag. 819)

S2235140. Evolutia eritroplaziei este: A. de lunga durata B. rebela la tratament C. cu potential de malignizare transformandu-se intr-un carcinom spinocelular D. de scurta durata E. nu se malignizeaza niciodata (pag. 819)

738



Rezidentiat 2004

739


S2235141. Malignizarea eritroplaziei se manifesta clinic prin: A. aparitia unor eroziuni pe suprafata placii eritroplazice, care se acopera cu cruste B. histologic se constata intreruperea membranei bazale C. aparitia multiloculara a leziunilor D. reliefarea suprafetei leziunii fata de tesuturile din jur E. acoperirea leziunilor pe alocuri cu zone de hiperkeratoza (pag. 819)

S2235142. tratamentul eritroplaziei consta in A. excizia chiurgicala B. extirparea prin vaporizare cu laser C. tratament cu antibiotice si corticoizi D. irigarea cu solutii alcaline E. irigarea cu solutii acide (pag. 819)

S2235143. la exereza prin tehnica micrografica Mohs a leziunilor de eritroplazie se recurge din urmatoarele motive A. leziunea este foarte bine delimitata B. leziunea este rar multifocala C. leziunea este intotdeauna superficiala D. leziunea pare superficiala, existand dovezi de cancere spinocelulare minimal invazive adiacente E. leziunea are margini vag delimitate (pag. 819)

S2235144. leucoplazia A. este o leucokeratoza a mucoasei orale B. este o metaplazie epidermoida a mucoasei orale C. este o keratoza cutaneo-mucoasa D. este o afectiune autoimuna E. este o afectiune hiperkeratozica (pag. 819)

S2235145. predispozitia individuala in cadrul leucoplaziei este data de urmatorii factri generali A. luesul B. tulburarile hormonle C. diabetul zaharat D. hipovitaminoza A E. bimetalismele (pag. 820)

S2235146. factorii iritativi locali ce pot determina leucoplazia sunt A. dinti cu leziuni traumatogene B. dinti cu pozitii iatrogene C. bimetalismul D. puntile dentare laterale E. tutunul si alcoolul (pag. 820)

S2235147. prin efect caloric asupra mucoasei orale actioneaza urmatorii factori, determinand leucoplazia A. lucrarile protetice conjuncte incorect adaptate

739



Rezidentiat 2004

740

B. C. D. E.


lucrarile protetice adjuncte incorect adaptate bimetalismul tutunul alcoolul (pag. 820)

S2235148. leucoplazia A. este multa vreme asimptomatica B. este sesizata ca o asperitate perceputa in contact cu limba C. este descoperita intamplator la un examen stmtologic D. determina senzatia de jena in masticatie E. se prezinta sub forma unei pete de culoare rosie vie (pag. 820)

S2235149. leucoplzia A. se prezint sub forma unor placi albe sidefii B. are o suprafata neteda C. are o suprafata cu un aspect papilomatos D. se prezinta cao retea cu rborizatii ca nervurile unei frunze de ferig E. se prezinta sub form unui placard eritematos (pag. 820)

S2235150. din punct de vedere histopatologic leucoplazia se caracterizeaza prin A. keratinizarea mucoasei B. aparitia stratului cornos si granulos C. disparitia stratului cornos si granulos D. un grad inalt de displazie E. modificari dermoepidermice, in care se gaseste parakeratoza, hiperkeratoza, acantoza (pag. 820)

S2235151. diagnosticul diferential al leucoplaziei se face cu A. leucoedemul B. carcinomul de mucoasa cu debut in suprafata C. candidozele cronice D. papilomatozele E. goma sifilitica (pag. 820)

S2235152. evolutia leuoplaziei A. este scurta B. este de lunga durata C. poate sa regreseze spontan D. poate sa fie spre malignizare E. este asociata cu ureri nevralgice (pag. 821)

S2235153. tratamentul leucoplaziei vizeaza A. suprimarea factorilor presupusi cauzali B. aplicarea de substante caustice, iritante C. indepartarea factorilor iritativi mecanici D. medicatie de protectie cu vitamina A E. tratament topic cu bleomicina

740



Rezidentiat 2004

741


(pag. 821)

S2235154. leziuni asemanatoare leucoplaziei sunt A. lihenul plan B. candidoza cronica C. leucoedemul D. aftoza cronica recidivanta E. carcinomul cu debut in suprafata (pag. 820)

S2235155. placile leucoplzice pot avea unele din urmatoarele culori A. alba sidefie B. alba laptoasa C. alb galbuie D. verzuie E. cenusie (pag. 820)

S2235156. diagnosticul diferential a leucoplaziei se face cu A. perlele Fordyce B. papilomatoza C. carinomul de mucoasa D. candidoza cronica E. chistul mucoid (pag. 820)

S2235157. leucoplazia paroasa orala A. este o varitate lezionala intalnita la persoanele imunosupresate cronic B. este asociata cu prezenta virusului Epstein Barr C. este frecvent intalnita la varstnici D. este intalnita la persoane la care li s-au facut transplante de organe E. este intalnita la persoane la care li s-au facut transplante de maduva hematogena (pag. 822)

S2235158. clinic leucoplazia paroasa orala A. se prezinta ca o pata alba B. se caracterizeaza prin un contur neregulat al leziunilor C. are o suprafta plicaturata, rugoasa D. nu se poate suprainfecta cu candida E. se prezinta ca o pata rosie (pag. 822)

S2235159. diagnosticul diferential al leucoplaziei paroase orale se face cu A. eritemul exudativ multiform B. leucoplazia idiopatica C. leucoplazia fumatorilor D. candidoza cronica hiperplazica E. cu diferite forme de hiperkeratoze ale mucoasei orale (pag. 822)

S2235160. factorii predispozanti in aparitia lichenului plan oral sunt A. factori neurodistrofici

741



Rezidentiat 2004

742

B. C. D. E.


tulburari de metabolism glucidic consumul cronic de alcool tutunul factori imunologici (pag. 822)

S2235161. clinic lichenul plan A. are debut acut B. are debut insidios C. se insoteste de senzatia de asprime a mucoasei D. se insoteste de senzatia de uscaciune a mucoasei E. de alterarea starii generale (pag. 822)

S2235162. formele clinice de lichen plan sunt A. hiperkeratozice B. atrofice C. buloase D. erozive E. patata (pag. 822)

S2235163. Histopatologic, lichenul plan se caracterizeaza prin A. modificari dermoepidermice, in care se gaseste parakeratoza B. modificari dermoepidermice, in care se gaseste hiperkeratoza C. modificari dermoepidermice, in care se gaseste acantoza D. modificari dermoepidermice, in care se gaseste degenerscenta tonofibrilelor la nivelul laminei bazale E. keratinizare a mucoasei cu aparitia stratului cornos si granulos (pag. 822)

S2235164. Diagnosticul diferential al lichenuui plan se face cu A. lupusul eritematos oral B. stomatita aftoasa conica recidivanta C. leucoplazia D. eritroplazia E. dermatozele buloase (pag. 823)

S2235165. Malignizarea lichenului plan apare: A. pe leziuni vechi B. pe leziuni atrofice C. pe leziuni erozive D. pe leziuni verucoase E. pe leziuni hiperkertozice (pag. 823)

S2235166. Papilomatoza florida orala isi face aparitia pe fondul A. unui lichen plan hiperkeratozic B. unui lichen plan verucos C. unui lichen plan eroziv D. unui lichen plan ulcerativ E. unui lichen plan bulos

742



Rezidentiat 2004

743


(pag. 824)

S2235167. Tratamentul medicamentos general al lichenului plan oral este A. tetraciclina 1-2 g / zi, 3-4 saptamani B. tigason 0,5-1 mg / kg corp/ zi C. augmentin 2*625 mg / zi D. carbamazepina 3*300mg / zi E. vitamine D2, K, PP, B1, B6, B12, A (pag. 824)

S2235168. alternativele terapeutice in tratamentul lichenului plan sunt A. excizia leziunilor care nu dau semne de agitatie celulara B. aplicarea locala de preparate caustice si iritante C. crioterapia D. chirurgia micrografica Mohs E. tratamentul cu laser (pag. 824)

S2235169. lichenul plan oral A. este un carcinom in situ B. are o etiologie neuro-distrofica C. se asociaza cu eritoplazia D. este o keratoza cutaneo mucoasa E. evoleaza intotdeauna spre malignizare (pag. 822, 824)

S2235170. lichenul plan oral A. prezinta o forma hiperkeratozica B. aparitia lui este asociata cu virusul Epstein Barr C. sediul de predilectie este portiunea anterioara a cavitatii bucale D. este o keratoza cutaneo mucoasa cu un polimorfism lezional accentuat E. la aparitia lui contribuie factori imunologici (pag. 822)

S2235171. lichenul plan se manifesta clinic ca A. suprafete albe, opaline, uniforme B. papule mici albe C. suprafete albe, opaline, ca fumul alb D. retea ramificata cu arborizatii E. leziuni eritematoase inconjurate de zone hiperkeratozice (pag. 822, 823)

S2235172. lupusul eritematos este A. o boala dispozitionala B. o boala plurifactoriala C. o boala cauzata de factori genetici D. o boala cauzata de factori heterogeni E. indus de tulburari de metabolism glucidic (pag. 824)

S2235173. lupusul eritematos A. inconstant se asociaza cu prurit

743



Rezidentiat 2004

744

B. C. D. E.


se prezinta sub forma unui placard eritematos inconstant se asociaza cu senzatia de arsura se prezinta sub forma unei cicatrici de culoare alba se prezinta sub forma unei retele cu arborizatii ca nervurile unei frunze de feriga (pag. 824)

S2235174. eruptia mucoasa a lupusului eritematos A. se asociaza cu senzatia de uscaciune la nivelul gurii si nasului B. se prezinta sub forma unei zone atrofice C. se prezinta sub forma unei zone eritematoase D. se prezinta sub forma unei zone ulceroase E. se prezinta sub forma unei pete de culoare rosie, vie , catifelata (pag. 824)

S2235175. Modificarile histopatologice ale lupusului eritematos discoid: A. Pot fi asemanatoare lichenului plan B. Se manifesta prin hiperkeratoza sau parakeratoza C. Poate aparea degenerescenta hidropica a stratului bazal D. Prezinta caracterele unui carcinom in situ E. Arhitectura epiteliala este bulversata datorita unui inalt grad de displazie ce afecteaza toate structurile mucoasei (pag. 825)


S2235177. Papilomatoza florida a cavitatii orale A. este o afectiune hiperkeratozica B. se caracterizeaza prin mase de vilozitati fine,albe,cenusii C. se suprapune uneori pe leziuni de lichen plan D. se suprapune uneori pe keratoza tabagica E. se prezinta sub forma unei pete de culoare rosie vie (pag. 825)

S2235178. Papilomatoza florida a cavitatii orale evolueaza spre: A. carcinom epidermoid B. carcinom verucos C. tumora Ackermann D. lichen plan E. candidoza orala (pag. 826)

S2235179. Procesele patologice de la nivelul tegumentului fetei cu potential de malignizare sunt: A. leziuni neinflamatorii si nedureroase mai mult sau mai putin reliefate B. ulceratii cronice atone C. nevii si nevomatozele cutanate D. eritroplazia

744



Rezidentiat 2004

745


E. leucoplazia (pag. 826)

S2235180. keratozele actinice A. se prezinta sub forma unor pete pigmentate bine delimitate B. se prezinta sub forma unor pete de culoare bruna murdara C. se prezinta sub forma unor pete plane sau usor reliefate D. se prezinta sub forma unor pete care in timp devin hiperkeratozice E. se prezinta sub forma unui placard eritematos (pag. 826)

S2235181. Din punct de vedere histopatologic modificarile in keratozele actinice pot fi: A. de tip atrofic B. de tip hipertrofic C. cu hiperkeratoza D. cu parakeratoza E. cu degenerescenta hidropica a stratului bazal (pag. 826)

S2235182. Tratamentul keratozei actinice consta in: A. crioterapia cu azot lichid B. unguente cu 5-fluoro-uracil1% C. laserterapie D. antibioterapie E. aplicare de substante caustice (pag. 827)

S2235183. Keratozele actinice prezinta urmatoarele caracteristici: A. afecteaza cu preponderenta persoanele varstnice B. sunt formatiuniproeminente,dure,keratozice,de forma unui corn miniatural C. sunt pete pigmentare bine delimitate,de culoare bruna murdara D. apar in special la nivelul mucoasei jugale E. se pot maligniza (pag. 826-827)

S2235184. cornul cutan A. apare pe fondul unei keratite B. apare pe fondul unei cheilite actinice C. are o dezvoltare brusca D. in evolutie este insotit de acuze subiective E. apare frecvent sub forma unor leziuni multiple (pag. 827)

S2235185. radiodermitele cronice se prezinta ca A. plaje hiperpigmentate, de culoare cenusie B. plaje hiperpigmentate, de culoare maro-deschis C. plaje hiperpigmentate cu o retea teleangiectazica la suprafata D. elemente discoide E. un mic nodul bine delimitat (pag. 828)

S2235186. evolutia spre malignizare a radiodermitelor cronice se desfasuara in urmatoarele etape

745



Rezidentiat 2004

746

A. B. C. D. E.


etapa sclerodermica, cu zone hiperkeratozice cornoase, verucoase etapa hiperplazica, prezentan o piele atrofica, acromica etapa de malinizare, sub forma de zone hiperkeratozice, cornoase, veruci, papiloame etapa de malignizare la nivelul unei formatiuni vegetante sau pe marginile ulceratiei etapa sclerodermica, prezentand o piele atrofica, acromica sau hipercromica (pag. 828)

S2235187. tratamentul radiodermitelor cronice consta in A. protectia impotriva iradierii B. utilizarea razelor C, care produc mai putine radiodermite cronice C. evitarea lezarii zonelor de radiodermita D. excizia larga si plastia lipsei de substanta E. aplicarea de unguente cu 5 fluoro-uracil 1% (pag. 828)

S2235188. boala Bowen are urmatoarele caracteristici A. apare su forma unor eroziuni profunde B. prezinta risc de malignizare C. apare dupa iradierea tegumentelor fetei D. este o dermatoza precanceroasa E. este o hiperplazie pseudo-epiteliomatoasa a mucoasei orale sau a tegumentelor fetei (pag. 828, 829)

S2235189. diagnosticul diferential al keratoacantomului se face cu A. furunculul B. nevii celulari C. eritroplazia D. lichenul plan E. epiteliomul spinocelular (pag. 829)

S2235190. nevii reprezinta A. displazii cutanate circumscrise B. displazii cutanate cu evolutie lent C. displazii cutanate de etiologie cunoscuta D. displazii cutante care persista toata viata E. displazii cutanate care se pot maligniza (pag. 829)

S2235191. semnele de malignizare a neviilor sunt A. extensie brutala B. suprafata neregulata C. culoarea devine mai deschisa D. infiltrarea tesuturilor din jur E. sangerarea si ulcerarea dupa traumatisme (pag. 831)

S2335192. Care din următoarele diskeratoze prezintă un potenţial de malignizare crescut.: A. Eritroplazia B. Keratoza traumatică C. Leucoplazia D. Lichenul plan

746



Rezidentiat 2004

747


E. Lupusul eritematos (pag. 818)

S2335193. Formele clinice ale eritroplaziei sunt: A. omogenă B. hipertrofică C. atrofică D. scleroasă E. pigmentară (pag. 819)

S2335194. Diagnosticul diferenţial al leucoplaziei se face cu: A. Leucoedemul B. Carcinomul de mucoasă C. Lichen plan D. Eritroplazia E. Candidoze cronice (pag. 820-821)

S2335195. Care dintre următoarele forme de leucoplazie sunt cele mai expuse riscului de degenerare malignă: A. pătată B. erozivă C. verucoasă D. omogenă E. nodulară (pag. 821)

S2335196. Formele clinice ale lichenului plan sunt. A. eroziv B. hipercheratozic C. verucos D. atrofic E. bulos (pag. 822)

S2335197. Diagnosticul diferenţial al lichenului plan trebuie luate în considerare următoarele leziuni: A. Lupusul eritematos oral B. Leziunile luetice C. Papilomatoza orală D. Leucoplazia E. Eritroplazia (pag. 823)

S2335198. Care din următoarele leziuni sunt considerate precancere cutanate: A. Keratoza actinică B. Radiodermita cronică C. Boala Bowen D. Xeroderma pigmentosum E. Hemangiomul (pag. 823)

747



Rezidentiat 2004

748


S2335199. Diagnosticul precoce al cancerului oro-facial, în perioada asimptomatică şi/sau subclinică se face prin: A. Examen radiografic B. Examen clinic C. Examen biopsic D. Coloraţia intravitală cu albastru de toluidină E. Examen citologic (pag. 826)

S2335200. Biopsia este contraindicată în: A. Leziuni vasculare B. Leziuni diskeratozice C. Variaţii anatomice normale: linia albă, pigmentaţii fiziologice D. Leziuni traumatice recente E. Leziuni acute/subacute inflamatorii (pag. 839)

S2335201. Eritroplazia poate avea următoarele forme: A. eritematoasă B. erozivă C. hipetrofică D. veziculoasă E. atrofică (pag. 819)

S2335202. Riscul de malignizare a leucoplaziei este: A. în cazul igienei orale defectoase B. mai mare la femei C. mai mare la bărbaţi D. mai mare la tineri E. mai mare la consumatorii de alcool şi tutun (pag. 821)

S2335203. Lupusul eritematos acut sistemic afectează cu preponderenţă: A. copii B. persoanele între 20 –40 ani C. vârstnicii D. femeile E. bărbaţii (pag. 824)

S2335204. Diagnosticul diferenţial al leucoplaziei păroase orale se face cu: A. Leucoplazia idiopatică B. Lichenul plan C. Candidoza cronică hiperplazică D. Hiperkeratoze orale E. Limba păroasă (pag. 822)

S2335205. Care dintre următorii factori sunt incriminaţi în etiopatogenia lichenului plan oral: A. Factori neuro-distrofici B. Tulburări ale metabolismului glucidic

748



Rezidentiat 2004

749


C. Efecte adverse medicamentoase D. Factori imunologici E. Fumatul (pag. 822)

S2335206. Care dintre următorii factori sunt implicaţi în etiopatogenia cancerului oro-facial: A. Tutunul şi alcoolul concentrat B. Agenţii virali C. Tulburări endocrine D. Factori imunitari E. Absenţa igienei orale (pag. 815-816)

S2535207. Lupusul eritematos afectează cu predilecţie: A. mucoasa planşeului oral B. mucoasa jugală la nivelul molarilor C. vălul palatin D. mucoasa linguală E. gingia şi roşul buzelor. (pag. 825)

S2635208. Bioterapia de reactivare se realizează prin: A. produse medicamentoase de origine sintetică B. restaurări protetice C. restaurări protetice D. proceduri balneoterapeutice E. vitaminoterapie. (pag. 317)

S2635209. În bioterapia de reactivare prin vitaminoterapie se folosesc: A. vit.A sub formă de drajeuri B. vit.A sub formă de drajeuri C. vit.K sub formă de capsule D. vit.K sub formă de capsule E. vit.E sub formă de capsule. (pag. 317-318)

S2635210. În parodontita marginală cronică superficială bioterapia de reactivare: A. este indicată înaintea tratamentului antimicrobian şi antiinflamator B. este necesară pentru reducerea tulburărilor vasculare persistente după tratament C. se realizează prin administrarea de vit.A D. se realizează prin administrarea de produse de origine animală E. poate fi realizată prin masaj gingival. (pag. 317-318)

S2635211. Masajul gingival: A. se efectuează manual sau cu un dispozitiv adaptat la Unit-ul dentar B. masajul manual se face prin mişcări circulare sau prin acţiuni dinspre coronar spre apical C. se face 5-10 minute zilnic timp de o lună D. este indicat în zonele inflamate, abcese parodontale E. reprezintă un procedeu de bioterapie de reactivare. (pag. 318)

749



Rezidentiat 2004

750


S2835212. Leziunile cu potential de malignizare sunt: A. eritroplazia B. leucoplazia C. lichenul plan D. stomatita aftoasa E. stomatita odontiazica (pag. 818)

S2835213. Diagnosticul diferential al leucoplaziei se face cu: A. candidoze cronice B. carcinom de mucoasa cu debut in suprafata C. leucoedemul D. keratoacantomul E. melanoza Dubreuilh (pag. 820)

S2835214. In etiologia leucoplaziei sunt incriminati urmatorii factori locali: A. Dinti fracturati cu margini ascutite B. Dinti cariati si netratati C. Molari de minte superiori in pozitie vicioasa D. Molari de minte inferiori incomplet erupti E. Molarii de minte inclusi (pag. 820)

S2835215. Factorii generali care pot favoriza aparitia leucoplaziei sunt A. Luesul B. Tulburarile hormonale C. Hepatita cronica D. Diabetul zaharat E. Hipovitaminoza A (pag. 820)

S2835216. Clinic lichenul plan se prezinta astfel: A. Placi albe sidefii translucide ca fumul alb, laptoase sau alb-galbui cu suprafata neteda, omogena sau rugoasa B. Suprafete albe, opaline, uniforme, in placarde care in partea centrala pot lua aspect verucos C. Retea ramificata cu arborizatii ca nervurile frunzei de feriga D. Zone atrofice, eritematoase sau ulceroase, fine, arborizate E. Mase de vilzitati fine, albe, cenusii sau roze cu mase vegetante si papilomatoase (pag. 822)

S2835217. Tratamentul lupusului eritematos cuprinde: A. Antipaludice B. Corticoizi C. Citostatice D. Antibiotice E. Antitermice (pag. 825)

S2835218. Tratmentul chirurgical in cazul leucoplaziei poate consta in: A. Excizie B. Crioterapie

750



Rezidentiat 2004

751


C. Laser D. Chirurgie micrografica Mohs E. Iradiere (pag. 824)

S2835219. In lupusul eritematos diagnosticul diferential se face cu: A. Lichenul plan B. Leucoplazia C. Eritem exudativ mutiform D. Papilomatoza florida E. Luesul (pag. 825)

751



Rezidentiat 2004

752


Tema nr. 36 Metode chirurgicale ajutătoare tratamentului endodontic (chirurgia endodontică) BIBLIOGRAFIE: 2. C. Burlibaşa - Chirurgie orală şi maxilo-facială, Ed.medicală, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1236001. in cazul osteotomiei transmaxilare, trepanatia se face cu: A. freze sferice nr. 4-6 de piesa dreapta B. freze cilindrice C. freze sferice montate la turbina D. discuri E. pietre (pag. 140)

S1236002. Osteotomia transmaxilara este indicata in: A. parodontite apicale fistulizate B. parodontite acute in stadiul endoosos C. parodontite apicale cronice rebele la tratament D. pulpite cronice E. gangrena necomplicata (pag. 139)

S1236003. Rezectia apexului este de preferat a se realiza cu: A. dalta B. ciocanul C. freze cilindrice D. discuri E. pietre (pag. 148)

S1336004. Cea mai frecventa indicatie a rezectiei apicale este pentru A. dintii frontali B. premolari C. molari D. dinţii maxilari E. dintii mandibulari (pag. 144)

S1336005. In amputatia radacinii palatinale la molarii superiori, incizia trebuie facuta: A. Pichler B. Partch C. Trapezoidala D. De-a lungul axului radacinii E. Triunghiulara (pag. 160)

S1336006. Indicatia de baza a drenajului transosos o reprezinta: A. parodontita apicala acuta, in faza periapicala

752



Rezidentiat 2004

753

B. C. D. E.


parodontita apicala cronica osteita cronica periapicala gangrena simpla abcesul vestibular (pag. 139)

S1336007. Metoda de tratament a unei fracturi radiculare in treimea apicala este A. drenajul transosos B. chiuretajul periapical C. rezectia apicala D. amputaţia radiculara E. extractia dentara (pag. 142)

S1336008. Momentul optim de efectuare a chiuretajului periapical este A. la 24-48 de ore dupa efectuarea obturatiei B. la o saptamana de la efectuatea obturatiei C. imediat dupa efectuarea obturatiei D. nu are importanţa E. atunci cand sunt dureri violente (pag. 141)

S1336009. Obturatia cea mai buna a canalului in rezectia apicala este A. inainte cu cateva zile de operatie B. cea intraoperatorie C. postoperatorie D. nu are importanţa E. la 48 de ore (pag. 146)

S1336010. Pastrarea integritatii lungimii radacinii se realizeaza in A. rezectia apicala cu obturatie directa B. rezectia apicala cu obturate retrograda C. chiuretajul periapical D. drenajul transosos E. amputatia radiculara (pag. 142)

S1336011. Rezectia apicala este contraindicata: A. in fracturi radiculare plasate in treimea inferioara a radacinii B. in osteite cronice periapicale C. in parodontite cronice care nu permit uscarea canalului D. in esecuri ale tratamentului endodontic E. la premolarii inferiori (pag. 145)

S1336012. Trepanatia ososasa in drenajul transosos se realizeaza cu: A. ciupitorul de os B. dalta si ciocanul C. freze sferice nr.4-6 D. dispozitivul Traunner in U E. chiurete curbe

753



Rezidentiat 2004

754


(pag. 140)

S1336013. Una dintre indicatiile chiuretajului periapical este: A. substanta de obturatie a depasit foramenul apical B. osteite periapicale la dinti obturati C. granulomul periapical D. gangrena umeda E. parodontita apicala acuta in stadiul periapical (pag. 141)

S1536014. Ce este"umbra reziduala"Hammer: A. opacitatea data de conul de gutaperca; B. imaginea radiologica a unui chist; C. imaginea radiologica postrezectie apicala; D. deformarea tablei vestibulare apicale; E. opacitatea data de un dinte inclus. (pag. 155)

S1536015. Dificultatile ce tin de factori fiziologici in rezectia apicala la molarii superiori sunt: A. limitarea deschiderii gurii; B. bride cicatriceale; C. forma si volumul sinusului maxilar; D. constituţia si conformaţia obrajilor; E. afectiuni ale buzelor. (pag. 157)

S1536016. in rezectia apicala cu obturatie retrograda se utilizeaza amalgamul de Ag., aliajele recomandate fiind de tipul: A. "non gamma 1"cu peste 65% Ag.; B. "non gamma 2" cu peste 65% Ag.; C. "non gamma 2"cu peste 45% Ag.; D. "non gamma 2"cu mai puţin de 55% Ag.; E. "non gamma 3"cu peste 65% Ag. (pag. 154)

S1536017. Indicatia de baza a osteotomiei transmaxilare este: A. chistul suprainfectat; B. parodontita apicala supurata la dintii la care nu se poate realiza chiuretajul andodontic; C. gangrena umeda la dinti cu apexurile deschise; D. lacuna esenţiala a maxilarelor; E. hemangiomul cavitar: (pag. 139)

S1536018. Momentul optim pentru practicarea chiuretajului periapical este: A. cu 24 ore inainte de obturatia canalului; B. concomitent cu obturatia de canal; C. la 24-48 ore dupa obturatia de canal; D. odata cu restaurarea protetica; E. odata cu extirparea pulpei vii. (pag. 141)

S1536019. Vindecarea totala dupa rezectia apicala se realizeaza in: A. 5-7 zile;

754



Rezidentiat 2004

755

B. C. D. E.


4-6 saptamani; 3-6 luni; 2-3- luni; 6-8 luni. (pag. 155)

S1636020. Premolarizarea molarilor presupune: A. amputatia radacinii palatinale a molarilor superiori B. amputatia unei radacini vestibulare a molarilor superiori C. indepatarea unei radacini impreuna cu coroana adiacenta a unui molar inferior D. indepartarea apexului oricarei radacini a unui molar superior E. ampurtatia apexului unei radacini a unui molar inferior (pag. 160-161)

S1636021. Rezectia apicala cu obturatie anterograda este indicata in: A. canale obturate incomplet, care nu mai pot fi dezobturate B. dispozitive coronoradiculare a caror indepartare implica riscul fracturii radacinii C. leziuni periapicale la dinti cu canale permeabile D. ace rupte in canal E. canale cu anomalii anatomica care la fac inabordabile (pag. 143)

S1636022. Rezectia apicala cu obturatie retrograda este indicata in: A. parodontita apicala cronica cu secretie bogata si canale permeabile B. substanta de obturatie radiculara a depasit foamenul apical determinand reactii de intoleranta C. tratament radicular perfect dar procesul peiapical patologic continua sa evolueze D. anchiloza dentoalveolara E. canale radiculare impermeabile din diferite motive (ace rupte, dispozitive coronoradiculare, denticuli) (pag. 153)

S1636023. Rezectia apicala este indicata in: A. procese periapicale insemnate care distrugand osul reduc mult implantarea radacinii B. atrofii alveolare intinse, cu mobilitate dentara astfel incat prin rezectie se reduce foarte mult implantarea dintelui C. leziuni coronoradiculare intinse, care depasesc marginea alveolara iar radacina nu mai poate fi utilizata pentru dispozitive coronoradiculare D. fracturi radiculare ale 1/3 coronare a radacinilor E. esecuri ale tratamentului endodontic (pag. 144)

S1636024. Rezectia apicala la premolarii superiori: A. prezinta dificultati date de prezenta crestei zigomaticoalveolare B. impune atentie deosebita pentru a nu deschide fosele nazale C. se poate solda cu deschiderea sinusului maxilar D. posate fi urmata de paralizii faciale E. nu prezinta nici un fel de risc chirurgical (pag. 156)

S2136025. Contraindicaţiile relative ale rezecţiei apicale sunt următoarele, cu o excepţie: A. Afecţiuni cardiace decompensate B. Diabetul decompensat C. Perioada ciclului menstrual

755



Rezidentiat 2004

756


D. Stările febrile E. Convalescenţa după unele afecţiuni acute (pag. 145)

S2136026. După rezecţia apicală, “umbra reziduală” Hammer reprezintă: A. Recidive ale procesului periapical B. Imaginea radiologică post-rezecţie apicală C. Osteită postoperatorie D. Cicatrizare osoasă E. Eşecuri postoperatorii (pag. 155)

S2136027. În rezecţia apicală, cea mai utilizată dintre incizii este: A. Pichler B. Partsch C. În “L” D. Trapezoidală E. În “U” (pag. 147)

S2136028. Metoda de tratament a unei fracturi radiculare în treimea superioară este: A. Premolarizarea B. Extracţia dentară C. Transfixaţia D. Rezecţia apicală E. Alveolotomia (pag. 142)

S2136029. Osteotomia transmaxilară este indicată în: A. Depăşiri ale apexului cu substanţe de obturaţie ce nu se resorb B. Fracturi radiculare în treimea superioară C. Chisturi radiculare mici D. Fracturi radiculare în treimea inferioară E. Parodontita apicală acută în faza periapicală (pag. 139)

S2236030. Cicatrizarea plagii mucoasei in rezectia apicala se face: A. in 3 - 6 luni B. per secundam C. in 6 - 12 luni D. in aproximativ 6 saptamani E. dupa aproximativ 5 - 7 zile (pag. 155)

S2236031. In cazul unui focar periapical suprainfectat, dupa rezectia apicala se va efectua: A. sutura stransa a plagii cu materiale resorbabile B. sutura rara si plaga curatata C. impregnarea suprafetei de rezectie cu nitrat de argint 30% D. aplicarea in lpaga de iodoform si apoi sutura E. aplicarea in plaga de streptomicina (pag. 151)

756



Rezidentiat 2004

757


S2236032. La rezectia apicala a molarilor, cand sinusul este departe de procesul apical se procedeaza astfel: A. se chiureteaza tesutul de granulatie, se rezeca apexul si se continua apoi chiuretajul B. se sectioneaza apexul cu freza cilindrica, apoi se chiureteaza tesutul patologic C. se chiureteaza tesutul patologic in totalitate si se pastreaza apexul D. se rezeca apexul si se lasa plaga nesuturata E. se chiureteaza energic peretii ososi pentru indepartarea integrala a tesuturilor (pag. 158)

S2236033. La rezectia apicala a molarilor superiori, atunci cand sinusul maxilar se afla juxtaapical: A. se indepatreaza tesutul de granulatie cu chiureta, apoi se rezeca apexul B. nu se indeparteaza tesutul de granulatie in totalitate pentru a proteja sinusul maxilar C. se procedeaza mai intai la sectionarea apexului, apoi se indeparteaza tesutul de granulatie si apexul cu excavatorul D. se indeparteaza tesutul de granulatie prin frezare la turatii mari E. se rezeca doar portiunea vestibulara a apexului (pag. 158)

S2236034. Sectionarea apexului in rezectia apicala este preferabil sa fie realizata cu: A. dalta si ciocanul B. freze cilindrice C. pietre D. discuri E. laser (pag. 148)

S2236035. In principiu, rezectia apicala poate fi efectuata: A. la toate grupele de dinti, pe ambele arcade B. numai la dintii frontali C. numai la persoane tinere D. numai la canini E. numai la premolarii si molarii inferiori (pag. 144)

S2236036. Pentru rezectia apicala a premolarilor inferiori seutilizeaza de obicei anestezia: A. nervului nazopalatin B. nervului bucal C. la spina Spix D. nervului infraorbitar E. nervilor alveolari superiori si anteriori (pag. 158)

S2236037. Amputatia radiculara se efectueaza la: A. caninii superiori B. molarii de minte atipici, cu radacini fuzionate C. molarii superiori, in special primul molar D. molarii inferiori daca cele doua radacini nu sunt sudate E. premolarii infeirori (pag. 159)

S2236038. Pentru amputatia radiculara la molari se prefera: A. anestezia de contact

757



Rezidentiat 2004

758

B. C. D. E.


anestezia prin refrigeratie electroanalgezia anestezia tronculara anestezia generala (pag. 159)

S2336039. Indicaţia de bază a drenajului transosos o reprezintă: A. parodontita apicală acută, în faza periapicală B. parodontita apicală cronică C. osteita cronică periapicală D. gangrena simplă E. abcesul vestibular (pag. 139)

S2536040. Dificultăţile ce ţin de factorii fiziologici în cazul rezecţiei apicale la molarii superiori se referă la: A. forma şi volumul sinusului maxilar B. limitarea deschiderii gurii C. constituţia şi conformaţia obrajilor D. elasticitatea pielii E. afecţiuni ale buzelor. (pag. 157)

S2636041. În tratamentul gingivitelor şi gingivostomatitelor micotice sunt indicate: A. spălături bucale cu soluţie apoasă de bicarbonat de sodiu 10% B. atingeri locale cu perhidrol 3% diluat 1 în apă călduţă C. aplicaţii locale de colutorii complexe cu antibiotice şi corticosteroizi D. aplicaţii locale cu produse tipizate cu triamcinolon (Kenalog) E. administrarea pe cale generală de antibiotice (pag. 325)

S2936042. Chiuretajul periapical are ca obiectiv: A. chiuretarea tuturor elementelor patologice sau materialelor de obturatie care au depasit apexul; B. creearea unei comunicari vestibulare de drenaj; C. extirparea apexului radicular si a procesului patologic periapical; D. chiuretarea unui focar acut principal; E. chiuretarea unui focar acut principal; (pag. 140)

S2936043. Contraindicatiile rezectiei apicale: A. in cazul lezarii accidentale a apelului unui dinte vecin, in cursul unei interventii chirurgicale; B. in cazul unor procese apicale insemnate, care au distrus osul pe o mare intindere, reducand mult implantarea radacinii; C. in cazul unor leziuni periapicale; D. in cazul unor cai false in apropierea apexului; E. in cazul unor leziuni periapicale depasind 1 din lungimea radacinii. (pag. 145)

S2936044. Rezectia apicala este indicata in cazul: A. fracturi radiculare plasate in 1/3 inferioara a radacinii; B. leziuni coronoradiculare intinse care depasesc marginea alveolara si radacina; C. atrofii alveolare intinse, care au redus mult implantarea radacinii;

758



Rezidentiat 2004

759


D. lezarea accidentala a apexului unui dinte vecin, in cursul unei interventii chirurgicale; E. in primele 2 luni de sarcina. (pag. 143)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1236045. Cavitatea pentru obturatie la rezectia apicala cu obturatie retrograda se prepara cu: A. freze cilindrice B. freze diamantate efilate C. freze con invers D. discuri E. instrumente Black (pag. 153 - 154)

S1236046. Esecurile rezectiei apicale se pot datora urmatoarelor cauze: A. s-a efectuat pe dinti pluriradiculari B. necroza osului prin frezaj intempestiv C. radacina dintelui rezecat patrunde in sinus D. pacientul este febril in timpul rezecţiei apicale E. dintele este obturat radicular cu ciment cu mult timp in urma (pag. 156)

S1236047. in principiu rezectia apicala se poate realiza: A. la toti dintii din cavitatea bucala B. numai la dintii frontali C. numai la persoane tinere D. la dintii cu leziuni periapicale E. numai la canini (pag. 144)

S1236048. in timpul VII (radicular) al rezectiei apicale cu obturatie anterograda se face: A. rezectia apexului B. chiuretarea tesutului patologic C. trepanarea tabliei osoase D. curaţirea mecanica a canalului E. obturatia canalului dentar (pag. 150)

S1236049. Indicatiile rezectiei apicale se stabilesc pe baza: A. acceptiunii pacientului B. dotarii tehnice C. pregatirii medicului D. examenului locoregional si general E. examenului radiografic (pag. 144)

S1236050. Premolarizarea este indicata la: A. molarul I inferior B. molarul II inferior C. molarul I superior D. molarul II superior

759



Rezidentiat 2004

760


E. premolarul I superior (pag. 160)

S1236051. Rezectia apicala cu obturatie retrograda este indicata la: A. dinti cu dispozitive corono-radiculare B. dinti cu obturatii vechi incomplete C. dinti cu radacini drepte D. dinţi frontali superiori neobturaţi E. dinti frontali inferiori neobturati (pag. 153)

S1336052. Complicatiile postoperatorii ale rezectiei apicale sunt: A. durerea B. edemul regional C. deschiderea sinusului maxilar D. lezarea apexurilor dinţilor vecini E. deschiderea foselor nazale (pag. 155)

S1336053. Contraindicatiile absolute ale rezectiei apicale sunt: A. afectiunile cardiace decompensate B. stari gripale C. osteoporoza senila D. hemofilia E. nefrite cronice severe (pag. 145)

S1336054. In rezectia apicala, incizia trebuie sa indeplineasca unele conditii de baza A. sa fie suficient de larga B. sa nu se suprapuna viitoarei plagi ososase C. sa permita o buna sutura a lambourilor D. sa nu depaseasca 1 cm. E. sa fie orizontala (pag. 147)

S1336055. Indicatiile rezectiei apicale cu obturatie retrograda sunt A. Canale obturate incomplet B. Parodontita apicala cronica C. Dispozitive coronoradiculare D. Ace rupte pe canal E. Gangrena umeda (pag. 153)

S1336056. Tipul de incizie in amputarea radacinii vestibulare la molarii superiori poate fi A. curba, plasata la 0,5 cm de marginea gingivala B. in L C. in anvelopa D. trapezoidala E. nici una dintre acestea (pag. 159)

S1436057. in cadrul amputatiei radacinii palatinale la molarii superiori:

760



Rezidentiat 2004

761

A. B. C. D. E.


se fac doua lambouri triunghiulare care se decoleaza anterior si posterior; pentru trepanarea tablei osoase se folosesc numai frezele sferice. se face o incizie paralela cu festonul gingival, la 0,5 cm superior de acesta; incizia se face de-a lungul axului radacinii; descoperirea radacinii palatinale se face prin decolarea fibromucoasei palatine, de la colet catre apex; (pag. 160)

S1436058. In cadrul amputatiei radacinii vestibulare la molarii superiori: A. incizia poate fi curba si plasata la 1 cm de marginea gingivala; B. incizia poate fi curba si plasata la 0,5 cm de marginea gingivala; C. sectionarea radacinii se face imediat deasupra tavanului camerei pulpare; D. secţionarea radacinii se face imediat sub tavanului camerei pulpare; E. radacina este indepartata cu clestele. (pag. 159-160)

S1436059. in cadrul amputatiei radiculare la molarii inferiori: A. se indeparteaza una dintre cele doua radacini, ale carei canale sau canal nu au putut fi tratate corect; B. dupa separare, radacina bolnava se extrage cu elevatorul cudat. C. se face sectionarea coroanei pana la zona interradiculara; D. se indeparteaza numai radacina fara secţionarea coroanei; E. se practica asa-numita premolarizare; (pag. 160-161)

S1436060. in cadrul timpului de rezectie a apexului: A. sectionarea apexului la baza procesului osos; B. suprafata de rezectie va avea o inclinare descendenta la dintii superiori; C. suprafata de rezectie va avea o inclinare ascendenta la dintii superiori; D. se prefera dalta si ciocanul in locul frezei cilindrice; E. suprafata de rezectie va avea o inclinare descendenta la dintii inferiori. (pag. 148)

S1436061. Indicatiile osteotomiei transmaxilare sunt: A. parodontita apicala acuta, in faza periapicala B. parodontitele apicale cronice cu secretie bogata C. parodontita marginala acuta D. parodontita marginala cronica E. granulom periapical (pag. 139)

S1436062. Rezectia apicala cu obturatie retrograda este indicata: A. atunci cand canalele sunt obturate incomplet si nu mai pot fi dezobturate; B. cand exista ace rupte in canal; C. cand se rezeca ½ din radacina; D. cand exista canale cu anomalii anatomice care le fac inabordabile; E. in obturatii canalare cu depasire. (pag. 153)

S1436063. Rezectia apicala este contraindicata in urmatoarele situatii: A. fracturi radiculare plasate in treimea inferioara a radacinii; B. infectii ale mucoasei orale care contraindica temporar interventia; C. cai false cand sunt plasate in treimea apicala; D. parodontite cronice care prin secreţia produsa, nu permit uscarea canalului;

761



Rezidentiat 2004

762


E. atrofii alveolare intinse, care au redus implantarea radacinii. (pag. 144-145)

S1436064. Rezectia apicala este indicata in: A. parodontita apicala cronica granulomatoasa; B. obstacole reprezentate de ace rupte accidental in canal; C. fracturi radiculare cu respectarea fara exceptie a regulii de pastrare a cel putin 2/3 din radacina; D. fracturi coronare in treimea superioara; E. leziuni corono-radiculare intinse care depasesc marginea alveolara. (pag. 142-145)

S1436065. Rezectia apicala: A. are avantajul ca da posibilitatea unei obturatii calibrate, efectuate la vedere; B. mai este denumita chiuretaj periapical; C. este o metoda nechirurgicala care consta in extirparea apexului periapical; D. mai este denumita apicectomie; E. este indicata in chisturi radiculare indiferent de implantarea radiculara restanta. (pag. 142-143)

S1536066. Accidente intraoperatorii in rezectia apicala sunt: A. lezarea dintilor vecini: B. deschiderea sinusului maxilar; C. lezarea pachetului vasculo-nervos mentonier; D. hemoragia spongioasa; E. lezarea nervului infraorbitar. (pag. 154-155)

S1536067. Contraindicatii absolute de ordin general ale rezectiei apicale sunt: A. osteoporoza senila; B. diabetul decompensat; C. toxicozele grave; D. perioada ciclului menstrual; E. primele 2 luni si ultima luna de sarcina. (pag. 145)

S1536068. in rezectia apicala sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. vindecarea chirurgicala se face in 6-7 zile; B. obturatia coronara definitiva se face dupa o saptamana; C. includerea dintelui intr-o lucrarea protetica cel mai devreme dupa 2-3 saptamani; D. obturaţia coronara definitiva se face dupa 2-3 saptamani; E. aplicarea pe dintele in cauza a unui dispozitiv corono-radicular cel mai devreme dupa 4-6 saptamani. (pag. 153)

S1536069. in rezectia apicala sunt considerate indicatii operatorii incorecte urmatoarele: A. efectuarea interventiei la bolnavi cu stare generala alterata; B. efectuarea interventiei in puseu acut; C. pregatirea necorespunzatoare a canalului radicular; D. necroza osoasa prin frezaj osos intempestiv; E. rezectia insuficienta a apexului. (pag. 156)

S1536070. Indicatiile chiuretajului periapical sunt:

762



Rezidentiat 2004

763

A. B. C. D. E.


parodontita apicala cronica granulomatoasa; parodontita cronica reziduala; cementita necrotica; parodontita apicala cronica cu secreţie bogata; chisturi radiculare mici. (pag. 140)

S1536071. Indicatiile rezectiei apicale sunt: A. chisturi radiculare mici si mijlocii; B. osteita periapicala cronica; C. fracturi radiculare plasate in 1/3 inferioara a radacinii; D. granulomul intern Palazzi; E. cementita. (pag. 143)

S1536072. Premolarizarea este amputatia radiculara la: A. molarii 1 superiori; B. molarii 2 inferiori; C. molarii 3 superiori; D. premolari; E. molari 1 inferiori. (pag. 160)

S1536073. Riscurile existente in cazul efectuarii la cald a rezectiei apicale sunt: A. diseminarea infectiei; B. hemoragia postoperatorie; C. intarzierea vindecarii postoperatorii; D. neinstalarea anesteziei; E. obturatia intraoperatorie incompleta de canal. (pag. 145)

S1636074. Accidentele intraoperatorii ale rezectiei dintilor superiori pot consta in: A. deschiderea foselor nazale B. lezarea pachetului vasculonervos mentonier C. lezarea dintilor vecini D. deschiderea sinusului maxilar E. deschiderea canalului mandibular (pag. 154-155)

S1636075. Dificultatile rezectiei apicale la molarii inferiori sunt date de: A. grosimea redusa a tablei linguale B. prezenta canalului mentonier C. grosimea mare a corticalei osoase vestibulare D. prezenta canalului mandibular in imediata vecinatate a molarilor E. prezenta sinusului maxilar (pag. 158-159)

S1636076. Nivelul trepanarii tablei osoase vestibulare in cursul rezectiilor apicale: A. este orientata de examenul radiografic B. nu are importanta C. poate utiliza dispozitivele in"U"Brosch-Trauner D. poate fi stabilit de eventuale deformari, erodari ale tablei vestibulare

763



Rezidentiat 2004

764


E. este obligatoriu la 1cm de marginea crestei alveolare (pag. 148)

S1636077. Obturatia canalului in cadrul rezectiilor apicale: A. se efectueaza numai intraoperator B. se poate efectua preoperator C. se efectueaza preoperator, numai in cazul in care se reuseste uscarea perfecta a canalului D. intraoperator se efectueaza anterograd sau retrograd E. obturatia retrograda se realizeaza cu ciment oxifosfat iodoformat si con de gutaperca (pag. 146)

S1636078. Rezectia apicala cu obturatie retrograda presupune: A. incizia sI decolarea mucoperiostului B. trepanare osoasa C. rezectie apicala sI chiuretaj D. pregatirea canalului sI obturatia anterograda E. pregatirea cavitatii retentive si obturarea ei (pag. 153)

S1636079. Rezectia apicala la premolarii inferiori: A. impune cel mai adesea o incizie la limita dintre mucoasa fixa sI mobila, mai aproape de festonul gingival B. intampina greutati datorita vecinatatii canalului mentonier C. nu este ingreunata de conditiile locale D. necesita protejarea pachetului vasculonervos mentonier E. apare riscul de confundare a eroziunii osoase produsa de procesul periapical al premolarilor cu gaura mentoniera (pag. 158)

S1636080. Rezectia apicala: A. este imposibila datorita vecinatatii sinusului B. iumpune pastrarea a 2/3 din lungimea radacinii implantate in os C. consta in extirparea apexului si a tesutului patologic periapica D. consta in chiuretajul tesutului patologic periapical E. in cazul radacinilor lungi se pot efectua rezectii pe o lungime mai mare de 1/3 din radacina dintelui, aceasta ramanand in continuare cu o implantare suficienta (pag. 142)

S1636081. Tehnica amputatiei radacinii vestibulare la molarii superiori presupune: A. anestezie generala obligatorie B. incizie curba vestibulara C. descoperirea radacinii prin indepartarea tablei osoase vestibulare D. sectionarea radacinii imediat deasupra tavanului camerei pulpare sI indepartarea radacinii E. sutura (pag. 159-160)

S2136082. Accidentele intraoperatorii ale rezecţiei dinţilor superiori pot fi: A. Deschiderea sinusului maxilar B. Lezarea dinţilor vecini C. Fractura tuberozităţii D. Deschiderea foselor nazale E. Fractura procesului alveolar (pag. 154)

764



Rezidentiat 2004

765


S2136083. Contraindicaţiile absolute (de ordin general) ale rezecţiei apicale sunt: A. Afecţiunile cardiace decompensate B. Primele două luni şi ultima lună de sarcină C. Diabetul decompensat D. Osteoporoza senilă E. Hemofilia (pag. 154)

S2136084. Contraindicaţiile relative ale rezecţiei apicale sunt: A. Stările febrile B. Perioada ciclului menstrual C. Diabetul decompensat D. Nefritele cronice severe E. Afecţiunile neuro-psihice (pag. 145)

S2136085. Indicaţiile chiuretajului periapical sunt: A. Parodontita apicală acută în faza periapicală B. Substanţa de obturaţie a canalului a depăşit foramenul apical C. Necroza apexului D. Leziuni traumatice (fracturi) radiculare E. Dinţi cu obturaţii incomplete (pag. 140-141)

S2136086. Metodele de chirurgie endodontică sunt: A. Osteotomia transmaxilară B. Alveolotomia C. Replantarea D. Chiuretajul periapical E. Amputaţia radiculară (pag. 139)

S2136087. Obturaţia retrogradă în rezecţia apicală se face cu: A. Acrilat autopolimerizabil B. Amalgam de argint tip “non gamma 2” C. Pastă iodoformată Walchoff D. Pastă de hidroxid de calciu E. Con de gutaperă (pag. 154)

S2136088. Rezecţia apicală este contraindicată în următoarele situaţii locale: A. Atrofii alveolare întinse B. Fracturi radiculare plasate în treimea inferioară a rădăcinii C. Fracturi radiculare plasate în treimea superioară a rădăcinii D. Leziuni corono-radiculare întinse, ce depăşesc marginea alveolară E. Procese apicale însemnate (pag. 145)

S2236089. Pentru obturatia retrograda se pot utiliza urmatoarele materiale: A. cimentul fosfat de zinc B. amalgamul de argint C. acrilatul autopolimerizabil

765



Rezidentiat 2004

766


D. endomethasone E. ciment iodoformat (pag. 154)

S2236090. Incizia pentru rezectia apicala trebuie sa respecte urmatoarele conditii: A. sa aiba o dimensiune minima B. sa fie suficient de larga pentru o buna vizibilitate C. sa sectioneze separat mucoasa si periostul D. sa permita o buna sutura a lambourilor E. sa se suprapuna peste viitoarea lipsa de substanta osoasa (pag. 147)

S2236091. Trepanarea osoasa in rezectia apicala se face cu: A. freze stelate B. ciupitorul de os C. chiurete sau excavatoare D. freze sferice ascutite E. freze con invers (pag. 148)

S2236092. Frezajul pentru trepanarea osului in rezectia apicala se va efectua: A. cu viteza mare si presiune ferma B. lent, pentru a evita supraincalzirea C. abordand semicircular osul din jurul apexului D. intrerupt la intervale variabile de timp E. cu turbina (pag. 148)

S2236093. Rezectia apicala este contraindicata in urmatoarele situatii locale: A. Infectii ale mucoasei bucale B. procese apicale cu pastrarea a cel putin 2/3 din implantarea radacinii C. atrofii alveolare intinse cu dinti mobili D. procese apicale intinse care au distrus osul pe o mare intindere, reducand mult implantarea radacinii E. parodontite apicale cronice granulomatoase (pag. 145)

S2236094. In cayul efectuarii rezectiei apicale "la cald": A. exista riscul deschiderii sinusului sau foselor nazale B. exista riscul deschiderii canalului mandibular C. exista riscul intarzierii vindecarii postoperatorii D. exista riscul lezarii dintilor vecini E. exista riscul diseminarii infectiei (pag. 145)

S2236095. Accidentele intraoperatorii ale rezectiei apicale sunt: A. lezarea dintilor vecini B. deschiderea sinusului etmoidal C. deschiderea canalului mandibular D. deschiderea foselor nazale E. hemoragia spongioasa (pag. 154, 155)

766



Rezidentiat 2004

767


S2236096. La examenul radiologic efectuat dupa rezectia apicala umbra reziduala Hammer are urmatoarele semnificatii: A. recidiva procesului periapical B. are semnificatie patologica C. e datorata unei osificari incomlpete D. poate fi datorata lipsei de inchidere a orificiului de trepanatie in tablia vestibulara E. are semnificatia unei acutizari a procesului periapical (pag. 155)

S2236097. Constitiue greseli de tehnica operatorie in rezectia apicala urmatoarele: A. rezectia apexului oblic spre vestibular B. obturarea canalului radicular C. pregatirea mecanica necorespunzatoare a canalului radicular D. chiuretajul incomplet al tesutului patologic E. insamintarea osoasa de la un proces septic de vecinatate (pag. 156)

S2236098. La rezectia apicala a molarilor superiori putem intampina urmatoarele dificultati: A. grosimea mica a corticalei osoase vestibulare B. bolta palatina plata, ce nu permite vizualizarea radacinii palatinale C. limitarea deschiderii gurii D. distanta intercomisurala mica E. forma si volumul sinusului maxilar (pag. 157)

S2236099. Metodele de chirurgie endodontica sunt: A. osteotomia transmaxilara B. replantarea terapeutica C. chiuretajul periapical D. rezectia apicala E. amputatia radiculara (pag. 139)

S2236100. Indicatiile osteotomiei transmaxilare sunt: A. obturatiile radiculare cu depasirea apexului B. profilactic in tratamentul gangrenei simple intr-o singura sediinta C. profilactic in tratamentul gangrenei complicate D. in parodontita apicala acuta in faza endoosoasa E. in parodontite apicale cronice cu secretie bogata (pag. 139)

S2236101. Accidentele intraoperatorii in cazul osteotomiei transmaxilare pot fi: A. deschiderea foselor nazale B. luxatia dintilor vecini C. lezarea apexului dintilor vecini D. sectionarea apexului E. deschiderea sinusului maxilar (pag. 140)

S2236102. Incizia pentru osteotomia transmaxilara este: A. dreapta, verticala B. dreapta orizontala

767



Rezidentiat 2004

768


C. usor curba, de 1cm, in dreptul apexului dintelui vizat D. o simpla intepatura, cu bisturiul E. extinsa intre apexurile dintilor vecini (pag. 139, 140)

S2236103. Trepanarea osoasa in osteotommia apicala transmaxilara se va realiza A. oblic in sus B. perpendicular pe apex C. la 2mm deasupra apexului dintelui vizat D. cu freze cilindrice nr. 4 - 6 E. cu freze sferice nr.4 - 6 (pag. 140)

S2236104. Trepanarea osoasa in osteotomia transmaxilara se va efectua A. tinand seama de datele de anatomie normala B. conforma datelor radiologice C. dupa orientarea cu dispozitivul Brosch-Trauner D. numai dupa fistulizarea spontana in vestibul E. cu dalta si ciocanul (pag. 140)

S2236105. Printre contraindicatiile rezectiei apicale se numara si: A. fracturile radiculare in treimea inferioara a radacinii B. leziunile periapicale cronice C. leziuni coronoradiculare intinse, care depasesc marginea radiculara D. stomatite E. varsta intre 45 - 55 de ani (pag. 145)

S2236106. Contraindicatiile relative ale rezectiei apicale sunt: A. hemofilia B. osteoporoza senila C. perioada ciclului menstrual D. afectiunile neuropsihice E. starile febrile (pag. 145)

S2236107. Esecuri ale rezectiei apicale se pot datora urmatoarelor cauze: A. efectuarea interventiei pe dinti pluriradiculari B. necroza osului prin intempestivitatea frezajului osos C. bolnavi cu starea generala alterata D. radacini curbe sau care patrund in sinus E. dintele este obturat radicular cu ciment cu mult timp in urma (pag. 156)

S2236108. Rezectia apicala cu obturatie retrograda este indicata la: A. dinti cu dispozitive coronoradiculare B. ace rupte in canal C. dinti cu radacini drepte D. dinti frontali superiori neobturati E. dinti frontali inferiori neobturati (pag. 153)

768



Rezidentiat 2004

769


S2236109. Cavitatea apicala la rezectia cu obturatie retrograda se rpepara cu: A. discuri B. freze fisura C. instrumente Black D. freze sferice de dimensiuni reduse E. freze "con invers" (pag. 154)

S2236110. Chiuretajul periapical este indicat in: A. tratamentele endodontice corecte, la dinti asimptomatici timp de cel putin 2 ani de la tratament B. cementita necrotica al un dinte cu tratament endodontic corect C. cand substanta de obturatie radiculara a depasit foramenul apical D. parodontita apicala acuta seroasa E. parodontita apicala cronica cu canalul radicular deschis (pag. 140, 141)

S2236111. Incizia in chiuretajul periapical este: A. de regula orizontala, plasata in dreptul apexului B. usor curba C. verticala in derptul apexului D. intereseaza numai mucoasa E. sectioneaza mucoperiostul pana la tablia osoasa (pag. 141)

S2236112. In timpul trepanarii osoase din chiuretajul periapical semnele exteriorizarii procesului pe tabla osoasa vestibulara sunt: A. zona de os dur, de culoare mai alba B. proeminentele osoase C. eroziuni osoase D. zona de os moale E. secretia purulenta abundenta (pag. 141)

S2236113. Accidentele intraoperatorii ale chiuretajului periapical sunt: A. lezarea dintilor vecini B. atingerea apexului dintelui vizat C. deschiderea canalului mandibular D. deschiderea sinusurilor maxilare E. lezarea dintilor vecini (pag. 142)

S2236114. Plaga postoperatorie in chiuretajul periapical: A. se sutureaza cu fire neresorbabile B. se sutureaza la 48 de ore dupa interventia chirurgicala C. se vindeca la nivelul cavitatii bucale in 5 - 6 zile D. se spala periodic cu solutii antiseptice sau antibiotice E. se sutureaza cu fire resorbabile (pag. 142)

S2236115. Rezectia apicala este cunoscuta si sub denumirile de A. osteotomie B. apectomie

769



Rezidentiat 2004

770


C. apicectomie D. gingivectomie E. amputatie radiculara (pag. 142)

S2236116. In evaluarea indicatiei de rezectie apicala se are in vedere ca: A. 2/3 din radacina sa fie obturata B. 1/2 din radacina sa fie obturata C. 2/3 din radacina sa fie implantata in os D. dintele sa ramana cu o implantare suficienta dupa o rezectie mai mare de 1/3 din lungimea radacinii E. dintele va fi cuprins obligatoriu intr-o lucrare protetica conjuncta (pag. 142)

S2236117. Indicatiile rezectiei apicale sunt: A. parodontita apicala cronica granulomatoasa B. esecuri ale tratamentului endodontic C. parodontita apicala acuta D. osteita periapicala cronica E. leziuni traumatice radiculare (pag. 142, 143)

S2236118. Printre indicatiile rezectiei apicale se numara: A. ace rupte accidental in canal B. canale obstruate de procese dentinare C. esecuri ale tratamentului endodontic D. parodontita apicala acuta E. pulpita acuta seroasa totala (pag. 143, 144)

S2236119. Rezectia apicala se recomanda in cazul leziunilor periapicale de tipul: A. necroza apexiana B. chisturi radiculare mari pe dinti cu implantare redusa C. chisturi radiculare mici si mijlocii ce depasesc jumatate din implantarea radiculara D. parodontita apicala acuta supurata E. parodontita apicala cronica granulomatoasa (pag. 143)

S2236120. Contraindicatiile absolute ale rezectiei apicale sunt: A. primele doua luni de sarcina B. hemofilia C. diabetul zaharat decompensat D. afectiunile neuropsihice E. ultima luna de sarcina (pag. 145)

S2236121. Incizia pentru rezectia apicala a premolarilor inferiori este: A. orizontala la nivelul fundului de sac vestibular inferiori B. curba, cu convexitatea in jos, plasata in fundul de sac vestibular C. la limita dintre mucoasa fixa si mobila, mai apropiata de festonul gingival D. verticala E. cu sectionarea periostului in fundul de sant vestibular, separat de mucoasa (pag. 158)

770



Rezidentiat 2004

771


S2236122. Decolarea lamboului mucoperiostic pentru rezectia apicala a premolarilor inferiori se face: A. dinspre mezial B. dinspre distal C. de sus in jos D. cu impingerea formatiunilor vasculo-nervoase odata cu lamboul mucoperiostic E. cu sectionarea pachetului nervos si sutura lui ulterioara (pag. 158)

S2236123. Treapnatia osului pentru rezectia apicala a premolarilor inferiori se efectueaza: A. sub gaura mentoniera B. dupa evidentierea gaurii mentoniere C. cu freze cilindrice D. cu freze con invers E. cu freze sferice (pag. 158)

S2236124. Elementele anatomice care dau particularitate rezectiei apicale la premolarii inferiori sunt: A. numarul radacinilor B. angulatia regiunii radiculare apicale C. grosimea tabliei osoase vestibulare D. grosimea corticalei linguale E. gaura mentoniera (pag. 158)

S2236125. Particularitatile anatomice ale rezectiei apicale la molarii inferiori sunt: A. gaura mentoniera B. corticala deosebit de groasa a mandibulei C. canalul mandibular cu continutul sau D. sinusul maxilar E. linia oblica interna (pag. 158, 159)

S2236126. Timpii operatori ai amputatiei radiculare la molarii inferiori cuprind: A. Sectionarea coroanei B. obturatia corecta a tuturor canalelor radiculare C. rezectia apexului radacinii bolnave D. extractia radacinii bolnave E. chiuretajul alveolei ramase dupa extractia radacinii bolnave (pag. 160, 161)

S2236127. Constituie greseli de tehnica operatorie generatoare de esec in rezectia apicala urmatoarele: A. efectuarea rezectiei apicale la bolanvi cu stare generala alterata B. obturarea canalului radicular cu ciment si con de gutaperca C. efectuarea rezectiei apicale in puseu acut D. rezectia insuficienta a apexului E. ramanerea pe loc a portiunii de radacina rezecata (pag. 156)

S2336128. Trepanaţia osoasă în drenajul transosos se realizează cu: A. ciupitorul de os B. dalta şi ciocanul

771



Rezidentiat 2004

772


C. freze sferice nr.4-6 D. dispozitivul în U Brosch-Traunner E. chiurete curbe (pag. 140)

S2336129. Chiuretajul periapical este indicat în următoarele situaţii: A. procesul patologic nu poate fi oprit la nivel periapical B. substanţa de obturaţie a depăşit foramenul apical C. necroză a apexului D. scop profilactic E. parodontite apicale cronice cu secreţie bogată (pag. 140)

S2336130. În raport cu leziunea, rezecţia apicală este indicată în: A. leziuni periapicale B. obstacole care împiedică tratamentul corect al canalului C. eşecuri ale tratamentului endodontic D. leziuni radiculare E. lezarea accidentală a apexului unui dinte vecin (pag. 142)

S2336131. Obstacolele care împiedică tratamentul corect endodontic sunt: A. anomalii anatomice B. canale obstruate de procese dentinare C. obstacole reprezentate de ace rupte accidental în canal D. cementită E. căile false (pag. 143)

S2336132. Indicaţiile cele mai frecvente ale rezecţiei apicale sunt: A. incisivi B. canini C. molari D. premolari E. molari de minte (pag. 144)

S2336133. In rezecţia apicală, incizia trebuie să îndeplinească unele condiţii de bază A. să fie suficient de largă B. să nu se suprapună viitoarei plăgi ososase C. să permită o bună sutură a lambourilor D. să nu depăşească 1 cm. E. să fie orizontală (pag. 147)

S2336134. Contraindicaţiile absolute ale rezecţiei apicale sunt: A. afecţiunile cardiace decompensate B. stări gripale C. osteoporoza senilă D. hemofilia E. nefrite cronice severe (pag. 145)

772



Rezidentiat 2004

773


S2336135. Complicaţiile postoperatorii ale rezecţiei apicale sunt: A. durerea B. edemul regional C. deschiderea sinusului maxilar D. lezarea apexurilor dinţilor vecini E. deschiderea foselor nazale (pag. 155)

S2336136. Tipul de incizie în amputarea rădăcinii vestibulare la molarii superiori poate fi: A. curbă, plasată la 0,5 cm de marginea gingivală B. în L C. în anvelopă D. trapezoidală E. nici una dintre acestea (pag. 159)

S2336137. Indicaţiile rezecţiei apicale cu obturaţie retrogradă sunt A. Canale obturate incomplet B. Parodontita apicală cronică C. Dispozitive coronoradiculare D. Ace rupte pe canal E. Gangrena umedă (pag. 153)

S2336138. Faţă de situaţiile secţionării ideale ale apexului, există şi situaţii patologice: A. Chisturile voluminoase B. Procesul evoluează de la apex în sus C. Procesul evoluează descendent D. Fracturi radiculare E. Tumori maligne (pag. 149)

S2336139. Unii autori recomandă impregnarea suprafeţei de rezecţie cu: A. Soluţie de nitrat de argint 30% B. Soluţie slabă de cloramină C. Hidrochinonă 5% D. Cloroform E. Alcool 70% (pag. 151)

S2336140. În plaga osoasă, înainte de sutură se aplica: A. Iodoform B. Marfanil C. Marbadal D. Streptomicină E. Alvogyl (pag. 151)

S2336141. Obturaţia retrogradă se realizează cu: A. Amalgam de cupru B. Amalgam de argint

773



Rezidentiat 2004

774


C. Acrilat autopolimerizabil D. Glasionomer E. Adhesor (pag. 154)

S2336142. Indicaţiile operatorii incorecte sunt: A. Procese patologice apicale extinse B. Efectuarea rezecţiei la bolnavi taraţi C. Efectuarea rezecţiei în puseu acut D. Dinţi sinusali E. Relaţii intime cu canalul alveolar inferior (pag. 156)

S2336143. Dificultăţile întâmpinate în timpul rezecţiei premolarilor şi molareilor ţin de: A. Factori anatomici B. Factori fiziologici C. Factori patologici D. Volumul sinusului maxilar E. Grosimea planului osos (pag. 157)

S2336144. La nivelul premolarilor inferiori incizia poate fi: A. Curbă cu convexitatea în jos B. La limita dintre mucoasa fixă şi cea mobilă C. Angulară D. Trapezoidală E. Curbă cu convexitatea în sus (pag. 158)

S2336145. După separarea completă a rădăcinilor molarilor inferiori extracţia rădăcinii bolnave se face cu A. Cleşte de molar de minte inferior B. Cleşte de resturi radiculare C. Cleşte de premolar inferior D. Ciupitor de os E. Elevatoare curbe (pag. 161)

S2336146. Greşelile de tehnică operatorie ale rezecţiei apicale sunt A. Rezecţia insuficientă a apexului B. Necroza osoasă C. Însămânţarea osoasă de la un proces septic de vecinătate D. Obturaţia incompletă E. Deschiderea sinusului maxilar (pag. 156)

S2536147. Chiuretajul periapical este indicat în următoarele situaţii: A. cementita necrotică B. parodontita apicală reziduală C. parodontita apicală cronică granulomatoasă D. chisturi radiculare mici E. ace rupte accidental în canal.

774



Rezidentiat 2004

775


(pag. 140)

S2636148. În tratamentul gingivostomatitei aftoase recidivante se indică: A. spălături bucale cu soluţie apoasă de bicarbonat de sodiu 10% B. administrare de Nistatin sau Stamicin C. atingeri locale cu nitrat de argint 30% D. aplicaţii de paste sau geluri adezive care conţin corticoizi E. aplicaţii de colutorii cu antibiotice. (pag. 324-325)

S2636149. În tratamentul gingivostomatitei herpetice se practică: A. spălături bucale cu soluţii antiseptice B. atingerea leziunilor cu soluţie de violet de genţiană 1% C. ştergerea cu tampoane imbibate în apă oxigenată a ulceraţiilor bucale D. aplicaţii locale cu Orţochrome E. vitaminoterapie. (pag. 324)

S2636150. Tratamentul de urgenţă al gingivostomatitei ulcero-necrotice constă în: A. spălături bucale largi cu soluţii antiseptice de: cloramină 3‰, permanganat de potasiu 1/5000 – 1/10000 B. îndepărtarea prin ştergere cu tampoane sau comprese imbibate în apă oxigenată a depozitelor de fibrină C. detartraj minuţios supra- şi subgingival D. aplicarea locală de colutorii complexe cu antibiotice, corticosteroizi, antimicotice, anestezice de contact E. aplicaţii locale cu Orţochrome. (pag. 323)

S2636151. Tratamentul pericoronaritelor constă din: A. spălături antiseptice abundente şi dese B. instalaţii de colutorii complexe cu antibiotice C. aplicarea unui dren din meşă iodoformată D. administrarea pe cale generală de antibiotice E. corticoterapie (pag. 323)

S2636152. În tratamentul gingivitelor descuamative sunt indicate: A. atingeri locale cu perhidrol 3%, diluat 1 în apă călduţă B. aplicaţii locale de colutorii complexe cu antibiotice şi corticosteroizi C. aplicaţii locale de produse tipizate cu triamcinolon D. administrare de Nistatin sau Stamicin E. administrare de Prednison. (pag. 322)

S2636153. În hiperplaziile gingivale medicamentoase se recomandă: A. reducerea fenomenelor acute sau subacute prin spălături antiseptice B. aplicaţii de colutorii complexe cu antibiotice C. corticoterapie: Prednison 10-20mg/zi D. vitaminoterapie: C, B1, B6, B12 E. gingivectomie. (pag. 322)

S2636154. Tratamentul hiperesteziei dentinare constă din: A. aplicaţii locale cu Orţochrome

775



Rezidentiat 2004

776

B. C. D. E.


aplicaţii locale cu alcool etilic 70% aplicaţii de cristale de clorură de zinc sub izolare, menţinute 2-3 minute impregnări cu ferocianură de potasiu, soluţie apoasă 20%, urmate de soluţie de clorură de Zn 30% atingeri cu glicerină caldă. (pag. 327)

S2636155. Tratamentul gingivostomatitei herpetice constă în: A. aplicaţii locale cu Orţochrome B. atingerea ulceraţiilor cu albastru de metilen 2% C. spălături bucale cu soluţie apoasă de bicarbonat de Na 10% D. administrarea de Nistatin E. medicaţie antivirală. (pag. 324)

S2636156. Tratamentul gingivostomatitei aftoase recidivante constă în: A. atingeri stricte ale aftelor cu nitrat de Ag 30% B. infiltraţie cu penicilină şi xilină C. administrare de Nistatin sau Stamicin D. spălături bucale cu soluţie apoasă de bicarbonat de sodiu 10% E. aplicaţii locale de colutorii cu antibiotice. (pag. 324)

S2836157. Indicatiile osteotomiei transmaxilare sunt: A. depasirea apexului cu material de obturatie B. necroza apexiana C. parodontita apicala acuta in faza periapicala D. parodontitele apicale cronice cu secretie persistenta E. granuloame reziduale (pag. 139)

S2836158. In cadrul osteotomiei transmaxilare pot surveni urmatoarele accidente: A. lezarea apexului dintilor vecini B. deschiderea sinusului maxilar C. deschiderea foselor nazale D. fractura tuberozitatii maxilare E. deschiderea canalului mandibular (pag. 140)

S2836159. Indicatiile chiuretajului periapical sunt: A. Cand procesul patologic a depasit apexul B. Substanta de obturatie a depasit foramenul apical C. Ac Lentullo rupt in 1/3 apicala D. Necroza a apexului E. Fractura in 1/3 apicala a radacinii (pag. 140)

S2836160. Avantajele chiuretajului periapical sunt reprezentate de: A. Nu traumatizeaza pacientul B. Conserva osul periapical C. Pastreaza integritatea radacinii D. Menajeaza dintii vecini E. Asigura o buna implantare a dintelui

776



Rezidentiat 2004

777


(pag. 142)

S2836161. Indicatiile rezectiei apicale sunt urmatoarele: A. chisturi radiculare mici si mijlocii care respecta cel putin jumatate din implantarea radiculara B. dispozitive radiculare la dintii cu obturatii incomplete C. depasirea apexului cu material de obturatie D. canale obstruate de procese dentinare E. parodontita apicala acuta in faza periapicala (pag. 142)

S2836162. Esecurile tratamentului endodontic in care se indica rezectia apicala sunt: A. Parodontite cronice cu persistenta secretiei pe canal B. Obturatii de canal incomplete C. Materialul de obruratie a depasit apexul D. Dispozitive radiculare care nu pot fi indepartate la dintii cu obturatii incomplete E. Granuloame reziduale (pag. 144)

S2836163. Contraindicatiile rezectiei apicale sunt: A. Procese apicale insemnate care reduc mult implantarea radacinii B. Dinti mobili in atrofii alveolare intinse C. Caile false in 1/3 apicala D. Leziuni corono-radiculare intinse care depasesc marginea alveolara E. Fracturi radiculare in 1/3 inferioara a radacinii (pag. 145)

S2836164. In rezectia apicala obturatia de canal se poate realiza: A. Preoperator B. Intraoperator C. Retrograd D. Postoperator E. Fara tratament endodontic (pag. 146)

S2836165. Indicatiile rezectiei apicale cu obturatie retrograda sunt: A. Canale obturate incomplet B. Dispozitive corono-radiculare care nu pot fi indepartate C. Parodontite cronice cu secretie persistenta D. Ace rupte in canal E. Canale cu anomalii anatomice (pag. 153)

S2836166. Accidentele care pot surveni in timpul rezectiei apicale sunt: A. lezarea dintilor vecini B. deschiderea sinusului maxilar C. deschidere canalului mandibular D. necroza osoasa E. hemoragia spongioasa (pag. 154)

S2936167. Osteotomia trans-maxilara: A. poate duce la deschiderea sinusului maxilar sau a foselor nazale;

777



Rezidentiat 2004

778


B. are indicatii de baza parodontita apicala cronica; C. se realizeaza la dintii la care nu s-a obtinut un drenaj suficient al procesului periapical pe cale transodontala; D. au indicatii de faza parodontita apicala acuta in faza periapicala; E. trepanatia se realizeaza cu freze cilindrice nr. 4, 6; (pag. 139)

S2936168. Amputatia radiculara: A. consta in indepartarea completa a uneia dintre radacinile molarilor 1 si 2 superiori si 1 si 2 inferiori; B. la molarii superiori metoda se poate adresa radacinilor, astfel incat spatiul dintre apex si baza sinusului sa fie suficient pentru a se evita deschiderea acestuia; C. se indica in procese patologice apiale extinse; D. metoda se mai numeste premolarizare; E. atat la molarii superiori cat si inferiori este de preferat anestezia tronculara. (pag. 159)

778



Rezidentiat 2004

779


Tema nr. 37 Tratamentul chirurgical al parodontopatiilor marginale cronice BIBLIOGRAFIE: 2. C. Burlibaşa - Chirurgie orală şi maxilo-facială, Ed.medicală, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1237001. Dupa chiuretajul parodontal, bolnavii isi reiau periajul dentar din: A. ziua urmatoare interventiei B. ziua a doua C. a doua saptamana D. ziua a sasea E. ziua a zecea (pag. 180)

S1237002. Dupa efectuarea chiuretajului parodontal, dupa suprimarea eventualelor mese iodoformate se fac atingeri cu: A. clorura de zinc 20% B. clorura de zinc 10% C. clorura de zinc 30% D. acid citric 1% E. acid citric 10% (pag. 181)

S1237003. in cazul operatiei Neumann-Widman, in cazul interventiei segmentare, dupa incizie rezulta: A. un lambou triunghiular B. un lambou trapezoidal cu baza in santul vestibular C. un lambou trapezoidal cu baza spre marginea gingiei D. suprafaţa neregulata E. un lambou patrat (pag. 186)

S1237004. in parodontopatii, unul din scopurile terapiei chirurgicale este de a crea si mentine o zona de gingie fixa, keratinizata. Aceasta trebuie sa fie: A. cat mai ingusta B. de latime egala atat in zona frontala cat si laterala C. nu are importanta latimea D. lata de minimum 2 mm, mai lata frontal si mai ingusta lateral E. lata de minimum 2 mm, mai lata lateral si mai ingusta frontal (pag. 175)

S1337005. In operatia cu lambou total Newman-Widman se realizeaza un lambou: A. Triunghiular B. Trapezoidal C. Curb D. Pichler E. in anvelopa (pag. 186)

779



Rezidentiat 2004

780


S1337006. In tehnica operatiei cu lambou despicat, sectionarea mucoasei se va face oblic fata de axul radacinilor sub un unghi de: A. 10 grade B. 5 grade C. 2 grade D. 12 grade E. 7 grade (pag. 188)

S1337007. Linia de incizie in gingivectomii ia de obicei o forma: A. Ghirlandata B. Liniara C. Festonata D. trapezoidala E. Oblica (pag. 183)

S1337008. Obiectivul chiuretajului gingival este: A. indepartarea placii dentare B. obtinerea unei bune cicatrizari locale C. reducerea mobilitatii dentare D. reducerea defectelor gingivale E. inlaturarea pungilor supracrestale (pag. 179)

S1337009. Operatiile cu lambou sunt indicate in parodontopatiile marginale progresive cu pungi intre: A. 2-5mm B. 4-8 mm C. 10 mm D. 7-9 mm E. 12 mm (pag. 186)

S1537010. Factorii cei mai importanti in prognosticul bolii parodontale sunt: A. localizarea bazei pungii parodontale si gradul rezorbtiei osoase; B. gradul de mobilitate a dintelui; C. tipul si adancimea pungii parodontale; D. numarul si dimensiunea radacinilor; E. tartrul si gradul atrofiei mucoase. (pag. 178)

S1537011. Gingivectomia este indicata in: A. tratamentul pungilor gingivale supraosoase produse prin edeme gingivale; B. tratamentul parodontopatiilor marginale cu pungi infraosoase de adancime pana la 3-4 mm; C. parodontopatiile hiperplazice ereditare sau hidantoinice; D. scop protetic, in cazurile de dinţi cu coroane lungi rezultate in urma extruziei; E. retractii parodontale mixte cu sau fara prezenta de pungi gingivale. (pag. 182)

S1537012. Membranele neresorbabile (Gore tex sau Latex) utilizate in osteoplastie se indeparteaza chirurgical dupa: A. 1-2 saptamani;

780



Rezidentiat 2004

781

B. C. D. E.


2-4 saptamani; 5-7 saptamani; 8-10 saptamani; 8-10 zile. (pag. 194)

S1537013. Membranele utilizate in osteoplastie, care realizeaza o bariera intre epiteliu si tesutul desmodontal, au urmatoarele grosimi: A. 0,1 - 0,3 mm; B. 0,2 - 0,5 mm; C. 1 - 2 mm; D. 6 -8 mm; E. 3 -5 mm. (pag. 194)

S1537014. Memrane neresorbabile utilizate in osteoplatie sunt: A. acid polilactic; B. trombina; C. dura mater liofilizata; D. colagen; E. latex. (pag. 194)

S1537015. Tehnica operatiei cu"lambou plic"este indicata in urmatoarele cazuri: A. procesul de liza parodontala este limitat la o portiune ingusta din apofiza alveolara la un numar restrans de dinti (1-3); B. largirea zonei de mucoasa keratinizata; C. pungi osoase localizate la 4-6 dinti indeosebi la nivelul frontalilor superiori; D. parodontopatii hiperplazice ereditare pe intreaga arcada; E. in cazul insertiilor coronare ale frenurilor sau bridelor vestibulare. (pag. 189)

S1637016. Chiuretajul gingival este indicat: A. in scop protetic, la dintii cu coroane scurte B. in extruzii ale dintilor impreuna cu procesul alveolar C. in parodontopatiile hiperplazice ereditare D. in parodontopatiile hiperplazice hidantoina E. nici o varianta nu este corecta (pag. 180)

S1637017. Fibromatoza tuberozitara: A. este o hiperplazie epitelioconjunctiva B. este cauzata de actiunea iritativa prelungita a unor proteze deficitare C. consta in mucoasa subtire, intinsa, aderenta de os D. deformeaza tuberozitatea fie in plan transversal, fie in plan vertical E. se insotesc frecvent de bride vestibulare (pag. 199)

S1637018. Indicatiile gingivectomiei in tratamentul bolii parodontale sunt: A. curativ, in parodontopatiile cu pungi intraosoase de pana la 3-4 mm, fara resorbtii osoase, doar cu liza limitata a tesuturilor parodontale B. pungi gingivale supraosoase produse prin edeme gingivale C. paleativ, temporizand extractia

781



Rezidentiat 2004

782


D. in recidivele postoperatorii E. nici o varianta nu este corecta (pag. 182)

S1637019. inlaturarea tulburarilor functionale in cadrul terapiei initiale prechirurgicale a parodontopatiilor vizeaza: A. inlaturarea lucrarilor protetice defectuoase care altereaza ocluzia sI suprasolicita parodontiul B. detartraj supra sI subgingival C. obturarea provizorie a canalelor radiculare la dintii gangrenati D. imobilizare temporara a dintilor E. obturaea corecta a cariilor de colet sI aproximale (pag. 177)

S1637020. Interventiile de chirugie proprotetica nu sunt contraindicate de: A. bolnavi corticodependenti B. bolnavi cu transplante de organ C. bolnavi cu tratament indelungat cu anticoagulante D. in cazul deficientelor campului protetic E. in cazul lupusului eritematos diseminat (pag. 198)

S1637021. Interventiile de chirugie proprotetica nu sunt indicate in cazul: A. frenurilor labiale si linguale scurte, groase, inserate in apropierea crestei B. apofizele genii de volum mare, situate in apropierea crestei C. gaurile mentoniere aflate in apropierea crestei D. tuberozitati maxilare sterse E. creste alveolare reduse ca inaltime, neregulate (pag. 198)

S1637022. Largirea zonei de mucoasa mobila este in cadrul chirurgiei proprotetice: A. obligatorie in toate cazurile in care aceasta lipseste B. se face daca santul vestibular este prea ingust C. este necesara daca santul lingual este putin adanc D. nu se face niciodata E. este un timp operator obligatoriu in cursul plastiilor de adancire a santurilor periosoase (pag. 204)

S1637023. Pungile supraosoase presupun: A. deplasarea insertiei epiteliale spre apical B. resorbtia osului de tip vertical C. resorbtia osului de tip orizontal D. cresterea in volum a gingiei, fara modificarea insertiei epiteliale E. pungi cu 1,2,3 pereti ososI (pag. 178)

S1637024. Tratamentul complex al parodontopatiilor: A. necesita doar inlaturarea factorilor iritativi sI infectiosI locali B. impune doar imobilizarea dintilor C. consta doar in inlaturarea tulburarilor functionale si restabilirea ocluziei functionale D. nu necesita un tratament complex E. asociaza tratamentul general (al deficientelor) organice cu tratamentul chirurgical sI cu cel local (inlaturarea factorilor iritativi, infectiosI sau a tulburarilor functionale)

782



Rezidentiat 2004

783


(pag. 176)

S2137025. După gingivectomie, cimenturile parodontale de protecţie se menţin: A. 48 de ore B. 3-4 zile C. 5-7 zile D. 10-20 de zile E. 30-40 de zile (pag. 185)

S2137026. În intervenţia parodontală Neumann-Widmann se creează un lambou: A. În dublu echer invers B. În echer invers C. Despicat D. Total E. În “L” (pag. 186)

S2137027. Incizia “în dublu echer invers din cadrul intervenţiei parodontale cu lambou despicat formează cu axul rădăcinii un unghi de: A. 1-3º B. 5º C. 10º D. 30º E. 45º (pag. 188)

S2137028. La ce interval de timp de la detartraj se practică gingivectomia: A. Imediat B. La 24 de ore C. La 3-4 zile D. La o săptămână E. La 2 săptămâni (pag. 182)

S2137029. Pentru reperajul adâncimii pungilor parodontale în vederea gingivectomiei, se foloseşte: A. Pensa stomatologică B. Pensa Crane-Kaplan C. Sonda dentară de consultaţie D. Bisturiul gradat Orban E. Dispozivul Brosch-Traunner (pag. 183)

S2237030. La ce interval de timp de la detartraj se practica gingivectomia : A. Imediat B. La 3-4 zile C. La o saptamana D. La 24 de ore E. La 2 saptamani (pag. 182)

S2237031. Dupa gingivectomie, cimenturile parodontale de protectie se mentin : A. 3-4 zile

783



Rezidentiat 2004

784

B. C. D. E.


48 de ore 10-20 de zile 5-7 zile 30 de zile (pag. 185)

S2237032. In cadrul chirurgiei parodontale, prin tehnica Neuman-Widman se creaza un lambou: A. Total B. In dublu echer invers C. Despicat D. In " L" E. In echer invers (pag. 186)

S2237033. In cadrul interventiei chirurgicale parodontale cu lambou despicat, incizia " in dublu echer invers "formeaza cu axul radacinii un unghi de: A. 30° B. 10° C. 1-3° D. 45° E. 5° (pag. 188)

S2237034. Pentru reperajul adancimii pungilor parodontale in vederea gingivectomiei se foloseste: A. Pensa stomatologica B. Pensa Crane-Kaplan C. Sonda dentara de consultatie D. Dispozitivul Brosch-Traunner E. Bisturiul gradat Orban (pag. 183)

S2237035. Incizia primara din cadrul gingivectomiei va fi incliata catre apex intr-un unghi de : A. 10° B. 45° C. 30° D. 5° E. 60° (pag. 183)

S2237036. In gingivectomii, linia de incizie ia de obicei o forma : A. Oblica B. Festonata C. Ghirlandata D. Trapezoidala E. Liniara (pag. 183)

S2237037. In cadrul operatiei Neuman-Widman, in cazul interventiei segmentare, dupa incizie rezulta : A. Un lambou triunghiular B. Un lambou trapezoidal cu baza in fundul de sant vestibular C. Un lambou trapezoidal cu baza spre marginea gingiei D. Un lambou patrat

784



Rezidentiat 2004

785


E. Suprafata neregulata (pag. 186)

S2237038. Dupa efectuarea chiuretajului gingival si suprimarea eventualelor mese iodoformate se face controlul plagii la fiecare doua zile cu inlaturarea depozitelor moi si atingeri cu : A. clorura de zinc 10 % B. clorura de zinc 20 % C. clorura de zinc 30 % D. acid citric 1% E. acid citric 10 % (pag. 181)

S2237039. Dupa chiuretajul parodontal, bolnavii isi reiau periajul dentar din : A. ziua urmatoare interventiei B. a doua saptamana C. ziua a sasea D. ziua a treia E. ziua a zecea (pag. 181)

S2237040. Dupa chiuretajul parodontal, bolnavii isi reiau alimentatia normala incepand din ziua : A. a sasea B. a treia C. a doua D. a cincea E. a saptea (pag. 181)

S2237041. Chiuretajul gingival este indicat in : A. in scop protetic, la dintii cu coroane scurte B. in extruzii ale dintilor impreuna cu procesul alveolar C. in scop paleativ, in formele avansate ale afectiunii, temporizand extractia D. in parodontopatiile hiperplazice ereditare E. in parodontopatiile hiperplazice hidantoinice (pag. 180)

S2237042. Obiectivul chiuretajului gingival este : A. reducerea mobilitatii dentare B. indepartarea placii bacteriene C. obtinerea unei bune cicatrizari locale D. inlaturarea pungilor supracrestale E. reducerea defectelor gingivale (pag. 179)

S2237043. In parodontopatii , unul din scopurile terapiei chirurgicale este de a crea si mentine o zona de gingie fixa , keratinizata. Aceasta trebuie sa fie : A. cat mai ingusta B. de latime egala atat in zona frontala cat si lateral C. lata de minimum 2 mm , mai lata frontal si mai ingusta lateral D. lata de minimum 2 mm , mai lata lateral si mai ingusta frontal E. nu are importanta latimea (pag. 175)

785



Rezidentiat 2004

786


S2237044. Operatiile cu lambou sunt indicate in parodontopatiile marginale progresive cu pungi intre : A. 2-5 mm B. 3-4 mm C. 4-8 mm D. 6-10 mm E. 7-9 mm (pag. 186)

S2237045. Factorii cei mai importanti in prognosticul bolii parodontale sunt : A. localizarea bazei pungii parodontale si gradul rezorbtiei osoase B. gradul de mobilitate al dintelui C. tipul ocluziei dentare D. numarul si dimensiunea radacinilor E. tartrul si gradul atrofiei mucoase (pag. 178)

S2237046. Gingivectomia este indicata in : A. tratamentul pungilor gingivale supraosoase produse prin edeme gingivale B. parodontopatiile hiperplazice sau hidantoinice C. tratamentul parodontopatiilor marginale cronice cu pungi infraosoase de adancime pana la 3-4 mm D. scop protetic , la dintii cu coroane lungi rezultate in urma extruziei E. retractii parodontale mixte , cu sau fara prezenta de pungi gingivale (pag. 182)

S2237047. Membranele nerezorbabile ( Gore-tex sau latex ) utilizate in osteoplastie se indeparteaza chirurgical dupa : A. 1-2 saptamani B. 5-7 saptamani C. 2-4 saptamani D. 5-7 luni E. 2-4 luni (pag. 194)

S2237048. Membranele utilizate in osteoplastie, care realizeaza o bariera intre epiteliu si tesutul desmodontal, au urmatoarele grosimi : A. 0,1-0,3 mm B. 6-8 mm C. 0,2-0,5 mm D. 3-5 mm E. 1-3 mm (pag. 194)

S2237049. Membranele utilizate in osteoplastie au o latime de : A. 0,1-0-3 mm B. 0,2-0,3 mm C. 6-8 mm D. 8-10 mm E. 0,6-0,8 mm (pag. 194)

S2237050. Membranele rezorbabile utilizate in osteoplastie se indeparteaza chirurgical dupa : A. 5-7 saptamani

786



Rezidentiat 2004

787

B. C. D. E.


5-7 luni nu au nevoie sa fie indepartate nici un raspuns nu este corect 1-2 saptamani (pag. 194)

S2237051. Chiuretajul gingival este indicat in : A. in scop protetic , la dintii cu coroane scurte B. in extruzii ale dintilor impreuna cu procesul alveolar C. in parodontopatiile hiperplazice ereditare D. toate raspunsurile de mai sus sunt corecte E. nici o varianta nu este corecta (pag. 180)

S2237052. Dupa chiuretajul gingival si indepartarea eventualelor cimenturi gingivale, daca se observa o tendinta de proliferare a tesutului de granulatie , se pot face mici cauterizari chimice cu : A. electrocauterul B. clorura de zinc 20 % C. clorura de zinc 30 % D. o solutie saturata de acid tricloracetic E. acid citric 10 % (pag. 181)

S2237053. Pungile supraosoase presupun: A. deplasarea insertiei apicale spre apical B. rezorbtia osului de tip vertical C. rezorbtia osului de tip orizontal D. cresterea in volum a gingiei fara modificarea insertiei epiteliale E. pungi cu 1,2,3 pereti ososi (pag. 178)

S2337054. Mobilitatea dentară postoperatorie se remite după: A. 10 zile B. 2 saptămini C. 3-4 saptămini D. 2 luni E. 1 an (pag. 179)

S2337055. Obiectivul chiuretajului parodontal este: A. remodelarea marginală B. excizia peretelui marginal C. refacerea inserţiei epiteliale D. obţinerea unei bune cicatrizări locale E. restabilirea igienei orale (pag. 179)

S2337056. Cimenturile gingivale se menţin de regulă: A. o zi B. 5-6 zile C. 2 saptămîni D. 3 saptămîni

787



Rezidentiat 2004

788


E. o lună (pag. 181)

S2337057. Vindecarea completă după gingivectomie apare după: A. o saptamînă B. 2 saptamîni C. 3 saptamîni D. 30-40 zile E. 2 luni (pag. 185)

S2337058. Tehnica operaţiei cu lambou plic necesită: A. doar incizie orizontală B. incizie trapezoidală C. incizie in ’L’ D. incizie tip Pichler E. incizie tip Parch (pag. 189)

S2537059. Factorii cei mai importanţi în prognosticul bolii parodontale sunt: A. localizarea bazei pungii parodontale şi gradul rezorbţiei osoase B. gradul de mobilitate a dintelui C. tipul şi adâncimea pungii parodontale D. prezenţa tartrului şi abrazia dentară E. atrofia mucoasei bucale. (pag. 178)

S2637060. Alveolita uscată presupune: A. lipsa congestiei B. inflamaţia alveolei în totalitate C. margini alveolare tumefiate, turgescente D. hemoragie abundentă E. dureri absente (pag. 134)

S2637061. Simptomatologia alveolitei presupune: A. apariţia imediat postextracţional a durerii B. hemoragie postextracţională persistentă C. trombi care obliterează complet lumenul capilarelor gingivale şi osoase D. vasoconstricţie prelungită a capilarelor E. apariţia la 3-4 zile postextracţional a durerii violente, care creşte progresiv în intensitate, asociată cu afectarea stării generale (pag. 134)

S2637062. Postextracţional sângerarea gingivo-osoasă normală se opreşte: A. după 1-2 h B. după 3-4 zile C. după 300ml sânge pierdut D. după 15-20 minute E. după efectuarea obligatorie a chiuretajului endialveolar (pag. 129-130)

788



Rezidentiat 2004

789


S2637063. Hemoragia postextracţională tardivă A. constă în persistenţa hemoragiei câteva zile după extracţie B. este obligatoriu o hemoragie venoasă continuă C. hemoragia este mică, antrenând o pierdere de până la 100ml sânge D. apare la câteva zile după extracţie, spontan sau provocată de un mic traumatism E. nu poate avea cauze generale (pag. 131)

S2637064. În cazul aspirării unor fragmente dentare sau osoase în cursul extracţiei se recurge la: A. ex. radiologic al tractului gastrointestinal B. dietă bogată în fibre (spanac, fasole, varză) C. medicaţie care diminuă reflexul faringian D. tamponarea faringelui E. administrarea de urgenţă a Dilauden-atropină şi transportarea pacientului într-un serviciu de bronhologie pentru extragerea corpului străin (pag. 129)

S2637065. În cadrul accidentelor postextracţionale leziunile nervoase pot interesa: A. ramurile nervului V/1 B. ramurile nervului VII C. nervul XII D. ramurile nervului V/3 E. nervul glosofaringian IX (pag. 127-128)

S2837066. Chiuretajul in camp inchis este o metoda chirurgicala care urmareste: A. Indepartarea tartrului subgingival B. Indepartarea tartrului subgingival si a cementului necrotic C. Indepartarea tartrului, a cementului necrotic si a epiteliului invaginat D. Indepartarea osului necrotic E. Indepartarea tartrului si conturarea tesutului gingival (pag. 179)

S2937067. Pregatirile preoperatorii in chirurgia parodontala consta in: A. chiuretajul gingival; B. clatiri bucale cu solutii antiseptice; C. obturarea corecta a cariilor de colet; D. restaurari protetice ceramice definitive corecte; E. clatiri bucale cu clorhexidina si cu solutii fluorate. (pag. 177)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1237068. Chiuretajul parodontal curativ este indicat in: A. afectiuni cronice periapicale B. pungi parodontale intre 4 - 8 mm C. pungi parodontale intre 3 - 4 mm D. pungi parodontale supraalveolare E. pungi parodontale peste 6 - 8 mm (pag. 180)

789



Rezidentiat 2004

790


S1237069. Chiuretajul parodontal paleativ se utilizeaza in: A. gingivita cronica B. in pungi parodontale intre 4 - 6 mm C. in pungi parodontale intre 6 - 8 mm D. in formele avansate de parodontopatii E. in recidivele postoperatorii, in scopul amanarii extractiei (pag. 180)

S1237070. Chiuretajul parodontal urmareste indepartarea elementelor patologice aderente de: A. apexul dintelui B. mucoasa C. osul alveolar D. faţa interna a pungii gingivale E. fata externa a pungii gingivale (pag. 179 - 180)

S1237071. Dupa curatirea minutioasa a radacinilor si osului, pentru detoxifiere se poate aplica: A. acid citric 1 % B. acid citric 10 % C. E.D.T.A. D. clorura de zinc 30 % E. clorura de zinc 10 % (pag. 188)

S1237072. Gingivectomia consta in: A. modelarea marginilor gingivale B. excizia peretilor gingivali C. modelarea crestei alveolare D. indepartarea elementelor patologice de pe os si radacinile dentare E. repozitionarea apicala de lambouri gingivale (pag. 182 - 184)

S1237073. Gingivectomia este indicata in: A. parodontopatiile hiperplazice B. parodontopatiile marginale cu pungi adanci intre 2-4 mm C. in scop protetic, la dinti cu coroane scurte D. gingivitele cronice la dinţi frontali E. retractiile gingivale accentuate (pag. 182)

S1237074. in operatia Neuman-Widman lambourile gingivale totale se: A. inlatura (excizeaza) B. se decoleaza numai mucoasa C. se decoleaza numai oral D. se rastoarna vestibular fara a depasi mucoasa fixa E. se rastoarna si oral fara a depasi mucoasa fixa (pag. 186)

S1237075. Metodele chirurgicale curative in cazul tratamentului in parodontopatii sunt: A. gingivectomia simpla B. gingivoplastia modelanta C. glosectomia partiala a varfului limbii

790



Rezidentiat 2004

791


D. frenoplastii E. frenectomii (pag. 179)

S1237076. Printre obiectivele chirurgiei parodontale sunt: A. indepartarea tesutului patologic periapical B. imobilizarea provizorie si definitiva a dintilor parodontotici C. refacerea mucoasei santurilor vestibulare D. crearea si menţinerea unei zone de gingie fixa E. stabilizarea procesului inflamator (pag. 175 - 177)

S1337077. Ca mijloace de imobilizare temporara se pot utiliza: A. gutiera ocluzala B. ligaturi IvY C. ligaturi de sarma in 8 D. sinele orale E. sinele vestibulare sau vestibulo-orale (pag. 177)

S1337078. Chiuretajul gingival este indicat in: A. Gingivite tartrice-schmutz pioree B. in formele avansate ale afectiunii gingivale, temporizand extractia C. in recidivele postoperatorii, dupa celelalte interventii D. Ca pregatire preoperatorie pentru reducerea gradului de inflamaţie E. Cand substanta de obturatie a depasit foramenul apical (pag. 180)

S1337079. Dezavantajele gingivectomiei cu electrocauterul sunt: A. Dozarea dificila a intensitatii curentului B. Riscul de combustie si necroza osoasa C. Producerea mortificarii pulpare ireversibile D. Preţul de cost mare E. Cicatrizarea intarziata (pag. 185)

S1337080. Gingivectomia este indicata in: A. Parodontopatii hiperplazice ereditare B. Pungi interradiculare C. in scop protetic D. in extruzii ale dinţilor impeuna cu procesul alveolar E. in rest radicul intraalveolar (pag. 182)

S1337081. Instrumentele adecvate, obligatorii in chiuretajul gingival sunt: A. chiureta de tip Gracey B. chiurete de os C. pilele subgingivale D. pietre diamantate in flacara E. nici una dintre acestea (pag. 180)

791



Rezidentiat 2004

792


S1337082. Materialele utilizate in osteoplastii sunt: A. implante de ceramohidroxiapatita B. granule de ceramohidroxiapatita C. biovitroceramica D. toate acestea E. hidroxid de calciu (pag. 192)

S1337083. Metodele chirurgicale de tratament in parodontopatii urmaresc: A. eliminarea pungilor parodontale B. crearea unor contururi si structuri gingivale pentru o buna autocuratire C. restaurarea tesutului parodontal pierdut D. crearea unui camp protetic ideal E. drenajul transosos (pag. 175)

S1337084. Pentru reperajul adancimii pungilor gingivale se foloseste: A. sonda dentara gradata B. pensa speciala Crane-Kaplan C. stilet butonat D. dispozitivul Trauner E. numai primele doua (pag. 182)

S1337085. Punga parodontala presupune: A. Distrugerea mai mult sau mai putin a osului alveolar B. Distrugerea fibrelor parodontale C. Proliferarea insertiei gingivale in sens apical D. Marirea de volum a gingiei E. Modificarea aspectului fizionomic (pag. 176)

S1437086. Imobilizarea dintilor in parodontopatii A. este o masura terapeutica indispensabila, in scopul protejarii parodontiului impotriva microtraumatismelor repetate din timpul masticatiei B. provoaca retractie gingivala C. impiedica exagerarea progresiva a mobilitatii dentare D. impiedica migrarile dentare E. nu se recomanda, deoarece produce alterarea raporturilor de ocluzie (pag. 177)

S1437087. Indicatiile chiuretajului gingival sunt A. in scop curativ, in tratamentul parodontopatilor marginale cu pungi infraosoase de adancime pana la 8mm, cand exista resorbtie osoasa intinsa B. in scop paleativ, in tratamentul parodontopatiilor marginale cu pungi infraosoase de adancime pana la 34mm C. in tratamentul pungilor gingivale supraosoase, produse prin edeme gingivale D. ca pregatire preoperatorie, pentru reducerea gradului de inflamatie, in vederea efectuarii altor interventii chirurgicale E. in scop paleativ, in formele avansate, temporizand extractia (pag. 180)

S1437088. Indicatiile operatiei cu lambou sunt

792



Rezidentiat 2004

793


A. cazurile in care exista o atrofie verticala accentuata, cu prezenta de pungi osoase, numai in formele localizate la un dinte B. parodontopatiile marginale cu prezenta de neregularitati osoase in exces sau in minus, in care punga gingivala fie ca este disproportionat de mare fata de lungimea radacinii, fie nu mai are suport osos C. retractii parodontale mixte, cu sau fara prezenta de pungi gingivale D. granuloamele apicale E. parodontitele cronice difuz progresive (pag. 186)

S1437089. Printre indicatiile gingivectomiei se numara si A. parodontopatiile hiperplazice ereditare B. parodontopatiile hidantoinice C. parodontopatiile marginale cronice cu pungi adanci intre 2-3mm D. parodontopatiile marginale cronice cu pungi adanci intre 6-8mm, cu evolutie orala E. in pungile interradiculare (pag. 182)

S1437090. Printre metodele chirurgicale folosite frecvent in tratamentul parodontopatiilor marginale, se numara si A. chiuretajul periapical B. rezectia apicala C. gingivectomia D. gingivoplastia E. osteoplastia (pag. 179)

S1437091. Scopul tratamentului chirurgical in parodontopatii este A. eliminarea pungilor parodontale B. stabilizarea evolutiei procesului patologic al bolii parodontale C. crearea unor contururi si structuri gingivale care sa permita o buna autocuratire D. mentinerea unor zone de gingie fixa keratinizata cat mai ingusta E. restaurarea tesutului parodontal pierdut (pag. 175-176)

S1437092. Tehnicile operatiei cu lambou sunt urmatoarele A. tehnica operatiei cu lambou total Neuman-Widman B. tehnica operatiei cu lambou despicat C. tehnica operatiei cu"lambou plic" D. gingivoplastia cu lambou pediculat alunecat in sens lateral E. tehnica operatiei limitate cu lambou total (pag. 186-188-189-190)

S1437093. Terapia initiala in parodontopatii consta in A. detartrajul minutios B. obturarea corecta a cariilor, in special a celor de colet si aproximale C. reechilibrarea ocluziei D. inlaturarea lucrarilor protetice deficitare E. chiuretajul superficial al pungilor parodontale (pag. 176)

S1437094. Tratamentul de intretinere dupa interventiile chirurgicale in parodontopatii presupune A. stabilizarea protetica a dintilor mobili, prin sine fixe sau mobile B. igiena buco-dentara riguroasa

793



Rezidentiat 2004

794


C. stimularea troficitatii locale D. restabilirea morfo-functionala prin lucrari protetice provizorii ce nu trebuie sa fie neaparat bine adaptate E. tratamentul general pentru eventualele tulburari cu rol in etiopatogenia parodontopatiilor (pag. 195)

S1537095. Chiuretajul subgingival in camp deschis este indicat in: A. scop paleativ in pungi infracrestale; B. scop curativ in pungi infracrestale; C. pungi cu adancime de 1-2 mm; D. scop paleativ pentru a temporiza extracţia; E. scop paleativ la 1-2 dinti. (pag. 180)

S1537096. Dezavantajele gingivectomiei cu electrocauterul sunt urmatoarele ; A. hemostaza deficitara imediat intraoperator; B. cicatrizarea fibroasa stransa; C. dozarea dificila a intensitatii curentului; D. existenţa riscului de combustie si necroza osoasa; E. durerile postoperatorii sunt de intensitate mai mare. (pag. 185)

S1537097. Gingivectomia cu electrocauterul are urmatoarele avantaje: A. buna hemostaza imediat intraoperator; B. favorizarea unei cicatrizari fibroase stranse; C. dozarea perfecta a intensitatii curentului; D. grabirea vindecarii plagii postoperatorii; E. durerile postoperatorii sunt de intensitate mai mica. (pag. 185)

S1537098. Gingivectomia cu electrocauterul are urmatoarele indicatii: A. epulis; B. hipertrofii localizate la 1-2-3 dinti; C. hiperplazii izolate; D. parodontopatii marginale cronice; E. parodontopatii marginale generalizate. (pag. 184-185)

S1537099. in mod obisnuit se asociaza operatia cu lambou si gingivectomia sub urmatoarele forme: A. gingivectomia la dintii laterali si operatii cu lambou la dintii frontali; B. gingivectomie pe versantul palatinal si operatie cu lambou pe versantul vestibular; C. gingivectomia la dintii frontali si operatie cu lambou la dintii laterali; D. gingivectomie pe versantul vestibular si operaţie cu lambou pe versantul palatinal; E. cele doua interventii nu se pot asocia. (pag. 189)

S1537100. Incizia primara in gingivectomie: A. nu va interesa peretele pungii gingivale; B. va fi usor bizotata in unghi de 30 grade cu apexul dintilor; C. varful bisturiului va fi plasat la baza pungii; D. incizia va fi inclinata spre apex cu 45 grade; E. respecta in detaliu festonul marginal. (pag. 183)

794



Rezidentiat 2004

795


S1537101. Metodele chirurgicale care se folosesc mai frecvent in tratamentul parodontopatiilor marginale sunt: A. chiuretajul; B. osteoplastia; C. opartia cu lambou; D. frenoplastia; E. gingivoplastia. (pag. 179)

S1537102. Pungile supraosoase: A. sunt caracterizate de cresteri in volum ale gingiei cu modificarea insertiei epiteliale; B. apar de regula in hipertrofii; C. apar de regula in hiperplazii; D. apar de regula in gingivite; E. au adancimi variabile. (pag. 178)

S1537103. Tehnica operatiei cu lambou despicat: A. este indicata in repozitionarea lambourilor in sens apical; B. largeste zona de mucoasa keratinizata; C. abordeaza radacinile vestibulare si linguale; D. abordeaza radacinile palatinale; E. poate fi aplicata pe intreaga arcada. (pag. 188)

S1637104. Boala parodontala presupune: A. afectarea parodontiului apical B. afectarea parodontiului marginal numai pe o fata a radacinii C. distrugerea osului alveolar si al fibrelor parodontale D. proliferarea insertiei gingivale in sens apical E. marire de volum a gingiei (pag. 176)

S1637105. Ca materiale de umplere a pungilor parodontale se folosesc: A. transplante osoase homologe, consevate si liofilizate B. transplante heterogene conservate tip os -minerale C. ceramohidroxilapatita D. biovitroceramica E. nici o varianta nu este corecta (pag. 192)

S1637106. Chirurgia mucogingivala in tratamentul parodontopatiilor urmareste: A. indepartarea tesuturilor patologice B. indepartarea tartrului subgingival C. obtinerea unui contur gingival cat mai aproape de normal D. obtinerea unui latimi adecvate de gingie fixa E. rezolvarea retractiei gingivale marcate la 1-2 dinti in zona frontala (pag. 190)

S1637107. Chirurgia parodontala urmareste: A. restaurarea tesutului parodontal pierdut B. arestarea tuturor cauzelor parodontopatiilor

795



Rezidentiat 2004

796


C. stabilzarea evolutiei procesului patologic al bolii parodontale D. mentinerea sau crearea unei zone de gingie fixa, cheratinizata cat mai lata E. crearea unor contururi sI structuri gingivale care sa permita o buna autocuratire (pag. 175-176)

S1637108. Chiuretajul gingival: A. urmareste indepartarea tesuturilor bolnave din pungile parodontale B. nu se realizeaza decat in camp inchis C. urmareste indepartarea elementelor iritative si septice care intretin inflamatia D. se poate realiza si in camp deschis E. nici un raspuns nu este corect (pag. 179)

S1637109. Corectarea plastica a frenurilor labiale si linguale: A. poate consta in frenotomie B. obligatoriu necesita sI frenoplastie C. se adreseaza frenurilor scurte D. se aplica frenurilor ingrosate sI proeminente E. necesita obligatoriu excizia frenurilor (pag. 201)

S1637110. Frenoplastiile utilizeaza: A. excizia frenului B. plastia in"Z" C. incizie in"V"sI sutura in"Y" D. incizie transversala a frenului si sutura longitudinala E. numai incizia transversala la jumatatea frenului (pag. 203)

S1637111. Hiperplaziile epitelioconjunctive: A. se situeaza cu precadere in regiunea tuberozitara B. sunt adevarate pseudotumori C. implica dezvoltarea in exces a osului subiacent D. pot fi unice, bifide sau multiple E. sunt cauzate de iritatia cronica a protezelor cu margini largi, neregulate (pag. 199, 200)

S1637112. Metodele chirurgicale utilizate frecvent in tratamentul parodontopatiilor marginale sunt: A. chiuretajul periapical B. gingivectomia C. operatii cu lambou D. gingivoplastia E. osteoplastia (pag. 179)

S1637113. Operatiile cu lambou in chirurgia parodontala sunt indicate: A. in parodontpatiile hiperplazice ereditare B. in atrofiile verticale accentuate, cu pungi osoase adanci, localizate sau generalizate C. in scop paleativ D. in parodontopatiile cu neregularitati osoase in exces sau in minus, cu punga gingivala disproportionat de mare fata de lungimea radacinii E. ca pregatire preoperatorie pentru reducerea inflamatiei, in vederea efectuarii altor interventii chirurgicale

796



Rezidentiat 2004

797


(pag. 186)

S1637114. Plastia santurilor periosoase ca interventie proprotetica: A. este recomandata in cazul prezentei unei mucoase fixe pe o intindere suficienta B. se face in cazul santurilor putin adanci C. utilizeaza proteze conformator fixate cu fire circumferentiale D. se efectueaza cand mucoasa mobila se insera in apropierea coamei crestei alveolare E. pot interesa santurile perituberozitare (pag. 204, 205, 208)

S1637115. Plastia santurilor periosoase include: A. deplasarea insertiei mucoase spre marginea bazilara a mandibulei B. osteotomoo sI osteoplastii ale oaselor maxilare C. aplicare de grefe Ollier-Tiersch D. utilizarea de conformatoare E. dezinsertia muschiului milohioidian (pag. 204, 205, 206)

S1637116. Printre deficientele campului protetic edentat sunt: A. spina nazala anterioara proeminenta, in apropierea crestei alveolare B. spina nazala anterioara neproeminenta, situata la distanta de creasta alveolara C. creste alveolare edentate inalte, netede, acoperite de mucoasa keratinizata D. creste alveolare edentate reduse ca inaltime, neregulate, cu mucoasa mobila inserata in apropierea coamei crestei E. insertiile muschilor buccinatori, milohioidieni, genioglosi si geniohiioidieni, situate la distanta de creasta (pag. 198)

S1637117. Transplantele autologe osoase utilizate in tratamentul parodontopatiilor se recolteaza din: A. calvaria B. alveole postextractionale proaspete C. peretele posteroextern al tuberozitatii maxilare D. creasta iliaca antero-superioara E. tibie (pag. 192)

S1637118. Tratamentul chirurgical al parodontopatiilor marginale cronice: A. se adreseaza leziunilor parodontale extinse situate periapical B. sunt recomandate pentru lizele osoase C. elimina factorii etiologici D. nu sunt urmate decat rareori de recidiva E. nu elimina factorii etiologici, astfel incat recidivele sunt foarte frecvente (pag. 175)

S2137119. Dezavantajele gingivectomiei cu electrocauterul sunt: A. Cicatrizare fibroasă strânsă B. Hemostază prin electrocoagulare C. Risc de necroză D. Risc de mortificări pulpare ireversibile E. Dureri postoperatorii mai intense (pag. 185)

S2137120. Factorii etiologici ai parodontopatiei marginale cronice care pot fi influenţaţi prin tratament chirugical sunt:

797



Rezidentiat 2004

798

A. B. C. D. E.


Inserţiile musculare vicioase Vascularizaţia parodontală deficitară Erupţiile vicioase Morfologia coronară necorespunzătoare Morfologia gingivală necorespunzătoare (pag. 196)

S2137121. Gingivectomia este indicată în: A. Hiperplazii gingivale hidantoinice B. În scop protetic C. Pungi parodontale sub 3-4 mm D. Atrofii verticale accentuate E. În vederea coronoplastiei (pag. 182)

S2137122. În gingivoplastia cu lambou gingivomucos se urmăreşte: A. Adâncirea şanţurilor vestibulare B. Mobilizarea mucoasei keratinizate în sens coronar C. Regularizarea festonului gingival D. Refacerea papilelor interdentare E. Aplicarea de mucoasă keratinizată pe rădăcina dintelui (pag. 190)

S2137123. Operaţiile cu lambou în chirurgia parodontală sunt indicate în: A. Atrofii orizontale accentuate B. Pungi parodontale de 3-4 mm C. Retracţii parodontale mixte fără pungi gingivale D. Hiperplazii gingivale E. Parodontopatii marginale cu neregularităţi osoase în exces (pag. 186)

S2137124. Osteoplastia în tratamentul resorbţiilor osoase din parodontopatia marginală cronică profundă se poate face cu: A. Os spongios din creastă edentată veche B. Transplant omolog liofilizat C. Os mineral D. Ceramohidroxiapatită E. Os cortical din creasta iliacă (pag. 192)

S2137125. Pungile parodontale infraosoase se caracterizează prin: A. Absenţa modificării inserţiei epiteliale B. Migrarea apicală a inserţiei epiteliale C. Hiperplazie gingivală D. Existenţa a 1-2-3 pereţi osoşi E. Resorbţie orizontală osoasă (pag. 178)

S2237126. Dezavantajele gingivectomiei cu electrocauterul sunt: A. Risc de necroza B. Cicatrizare fibroasa stransa C. Hemostaza prin electrocoagulare

798



Rezidentiat 2004

799


D. Risc de mortificari pulpare ireversibile E. Dureri postoperatorii mai intense (pag. 185)

S2237127. Dupa terminarea chiuretajului gingival se fac irigatii cu : A. clorura de zinc 30% B. solutie de apa oxigenata si ser fiziologic C. gluconat de clorhexidina 0,12% D. acid tricloracetic E. gluconat de clorhexidina 12% (pag. 180-181)

S2237128. Factorii etiologici ai parodontopatiei marginale cronice care pot fi influentati prin tratament chirurgical sunt : A. insertiile musculare vicioase B. incluziile dentare C. morfologia gingivala necorespunzatoare D. morfologia coronara necorespunzatoare E. eruptiile vicioase (pag. 195-196)

S2237129. Gingivectomia este indicata in : A. pungi parodontale sub 3-4 mm B. in scop protetic, in cazurile de dinti cu coroane scurte C. hiperplaziile gingivale hidantoinice D. in scop paleativ, in formele avansate ale afectiunii, temporizand astfel extractia E. parodontopatii marginale cronice cu pungi adanci intre 6-8 mm cu evolutie orala (pag. 182)

S2237130. In gingivoplastia cu lambou gingivomucos se urmareste : A. mobilizarea mucoasei keratinizate in sens coronar B. mobilizarea mucoasei keratinizate in sens apical C. adancirea santurilor vestibulare D. ca decolarile si deplasarile de mucoasa sa dezinsere si muschii mimicii E. aplicarea de mucoasa keratinizata pe radacinile dintilor (pag. 190)

S2237131. Gingivoplastia cu lambou pediculat alunecat in sens lateral este indicata in : A. ingustarea zonei de mucoasa keratinizata fixa ca urmare a gingivectomiei B. sechelele gingivectomiei, cu denudarea exagerata a radacinii unuia sau doi dinti din zona frontala C. parodontopatii hiperplazice ereditare D. ca interventie profilactica in cazul insertiilor coronare ale frenurilor sau bridelor vestibulare E. parodontopatii "uscate " localizate la incisivii inferiori, cu pierderea gingiei vestibulare (pag. 190)

S2237132. In chirurgia parodontala, operatiile cu lambou sunt indicate in: A. atrofii orizontale accentuate B. retractii parodontale mixte, fara pungi gingivale C. hiperplazii gingivale D. parodontopatii marginale cu neregularitati osoase in exces E. retractii parodontale mixte cu pungi gingivale (pag. 186)

799



Rezidentiat 2004

800


S2237133. Operatiile cu lambou in chirurgia parodontala sunt indicate in : A. atrofii verticale accentuate B. pungi parodontale de 3-4 mm C. pungi parodontale intre 4 si 8 mm D. hiperplazii gingivale E. parodontopatii marginale cu prezenta de neregularitati osoase in minus (pag. 186)

S2237134. In tratamentul rezorbtiilor osoase din parodontopatia marginala cronica profunda, osteoplastia se poate face cu : A. transplant homolog liofilizat B. os mineral C. os cortical din creasta iliaca D. ceramohidroxiapatita E. os spongios din creasta edentata veche (pag. 192)

S2237135. Pungile parodontale infraosoase se caracterizeaza prin : A. existenta a 1, 2 sau 3 pereti ososi B. absenta modificarii insertiei epiteliale C. migrarea apicala a insertiei epiteliale D. rezorbtie verticala a osului din jur E. rezorbtie orizontala osoasa (pag. 178)

S2237136. Pungile parodontale supraosoase sunt caracterizate prin : A. cresterea in volum a gingiei B. migrarea apicala a insertiei epiteliale C. fara modificarea insertiei epiteliale D. mucoasa gingivala este edematiata si sangereaza usor la atingere E. rezorbtie orizontala osoasa redusa (pag. 178)

S2237137. Pungile parodontale supracrestale se caracterizeaza prin : A. insertia epiteliala este deplasata catre apical B. rezorbtie verticala a osului din jur C. rezorbtie redusa, orizontala, a osului din jur D. existenta a 1,2 sau 3 pereti ososi E. absenta modificarii insertiei epiteliale (pag. 178)

S2237138. Factorii cei mai importanti in prognosticul bolii parodontale sunt : A. localizarea bazei pungii parodontale B. mobilitatea dentara C. existenta traumei ocluzale D. gradul rezorbtiei osoase E. iritatia data de placa dentara (pag. 178)

S2237139. Chiuretajul gingival curativ este indicat in : A. pungi parodontale infraosoase de adancime pina la 3-4 mm B. pungi parodontale intre 4-8 mm

800



Rezidentiat 2004

801


C. cand exista resorbtii osoase intinse D. gingivite tartrice - "schmutz pioree" E. in formele avansate ale afectiunii, temporizand extractia (pag. 180)

S2237140. Chiuretajul gingival paleativ se utilizeaza in : A. gingivita cronica B. pungi parodontale intre 3-4 mm C. formele avansate de parodontopatii D. recidivele postoperatorii, in scopul amanarii extractiei E. pungi parodontale intre 6-8 mm (pag. 180)

S2237141. Chiuretajul parodontal urmareste indepartarea elementelor patologice aderente de : A. mucoasa B. osul alveolar C. apexul dintelui D. fata interna a pungii gingivale E. fata externa a pungii gingivale (pag. 179)

S2237142. In cadrul interventiei chirurgicale parodontale Neuman-Widman, dupa curatirea minutioasa a radacinilor si osului, pentru detoxifiere se poate aplica : A. acid citric 10% B. acid citric 1 % C. EDTA D. acid tricloracetic E. clorura de zinc 30% (pag. 188)

S2237143. Gingivectomia consta in : A. modelarea marginilor gingivale B. repozitionarea apicala a lambourilor gingivale C. excizia peretilor gingivali D. modelarea crestei alveolare E. indepartarea elementelor patologice de pe os si radacinile dentare (pag. 182-184)

S2237144. Gingivectomia este indicata in : A. parodontopatiile hiperplazice ereditare B. in pungile interradiculare al caror abord nu poate fi realizat printr-un lambou C. parodontopatiile marginale cu pungi adanci intre 2-4 mm D. in scop protetic, la dinti cu coroane scurte E. gingivite cronice la dinti frontali (pag. 182)

S2237145. In operatia Neuman-Widman, lambourile totale mucoperiostale : A. se rastoarna vestibular fara a depasi mucoasa fixa B. se decoleaza numai oral C. se excizeaza D. se rastoarna si oral fara a depasi mucoasa fixa E. se decoleaza numai vestibular

801



Rezidentiat 2004

802


(pag. 187)

S2237146. In cazul operatiei Neuman-Widman, la interventiile limitate pe grupe de dinti, se fac : A. doua incizii verticale , convergente , spre fundul de sac vestibular B. doua incizii orizontale C. doua incizii verticale , divergente , spre fundul de sac vestibular D. o incizie orizontala situata la marginea festonului gingival in cazul in care papilele sunt extrem de tumefiate si hemoragice E. o incizie orizontala la baza papilelor in cazul in care acestea sunt modificate (pag. 186)

S2237147. Metodele chirurgicale de tratament in parodontopatii urmaresc : A. eliminarea pungilor parodontale B. restaurarea tesutului parodontal pierdut C. createa unei zone de gingie fixa cat mai ingusta D. crearea unor contururi gingivale care sa permita o buna autocuratire E. stabilizarea evolutiei procesului patologic al bolii parodontale (pag. 175-176)

S2237148. Terapia initiala in chirurgia parodontala consta in : A. inlaturarea factorilor iritativi locali B. restabilirea raporturilor normale de ocluzie C. imobilizarea dintilor D. operatiile cu lambou E. chiuretajul gingival (pag. 177)

S2237149. Metodele chirurgicale curative in tratamentul parodontopatiilor sunt : A. frenectomii B. frenoplastii C. glosectomia partiala a varfului limbii D. gingivectomia simpla E. gingivectomia modelanta (pag. 179)

S2237150. Printre obiectivele urmarite in cadrul tratamentul parodontopatiilor se regasesc: A. imobilizarea provizorie si definitiva a dintilor parodontotici B. refacerea mucoasei santurilor vestibulare C. stabilizarea procesului inflamator D. eliminarea pungilor parodontale E. indepartarea tesutului patologic periapical (pag. 175-177)

S2237151. In terapia initiala din chirurgia parodontala, imobilizarea temporara a dintilor se poate face cu : A. cavitati aproximale preparate pe dinti vecini si unite prin stifturi parapulpare cimentate B. sarme cimentate intr-un sant la nivelul fosetelor orale ale dintilor frontali C. gutiera ocluzala D. ligaturi de sarma " in 8" E. sine vestibulare din acrilat (pag. 177)

S2237152. Ca mijloace de imobilizare temporara, in terapia initiala din cadrul chirurgiei parodontale, se

802



Rezidentiat 2004

803


pot utiliza : A. B. C. D. E.

sinele vestibulare ligaturi Ivy ligaturi de sarma in "8" sinele orale sinele vestibulo-orale (pag. 177)

S2237153. Dezavantajele gingivectomiei cu electrocauterul sunt: A. pretul de cost mare B. dozarea dificila a intensitatii curentului C. riscul de combustie si necroza osoasa D. producerea de mortificari pulpare ireversibile E. cicatrizarea fibroasa stransa (pag. 185)

S2237154. Instrumentele adecvate, obligatorii in chiuretajul gingival, sunt : A. chiuretele de tip Gracey B. chiuretele de os C. pilele subgingivale D. pietrele diamantate "in flacara" E. nici una dintre acestea (pag. 180)

S2237155. Materialele utilizate in osteoplastii sunt : A. osul spongios din crasta iliaca B. granulele de corali marini C. granulele de ceramohidroxilapatita D. hidroxidul de calciu E. toate acestea (pag. 192)

S2237156. Metodele chirurgicale de tratament in parodontopatii urmaresc : A. eliminarea pungilor parodontale B. restaurarea tesutului parodontal pierdut C. crearea unui camp protetic ideal D. drenajul transosos E. indepartarea tesutului patologic periapical (pag. 175)

S2237157. Pentru reperajul adancimii pungilor gingivale se foloseste: A. sonda dentara gradata B. pensa speciala Crane-Kaplan C. stiletul butonat D. numai primele doua E. dispozitivul Trauner (pag. 182-183)

S2237158. Punga parodontala presupune : A. distrugerea mai mult sau mai putin a osului alveolar B. modificarea aspectului fizionomic C. distrugerea fibrelor parodontale

803



Rezidentiat 2004

804


D. proliferarea insertiei gingivale in sens apical E. marirea de volum a gingiei (pag. 176)

S2237159. Imobilizarea dintilor in parodontopatii: A. provoaca retractie gingivala B. nu este o masura terapeutica indispensabila C. impiedica exagerarea progresiva a mobilitatii dentare D. impiedica migrarile dentare E. permite o distributie armonioasa a fortelor masticatorii (pag. 177)

S2237160. Metodele chirurgicale folosite frecvent in tratamentul parodontopatiilor marginale sunt : A. chiuretajul periapical B. gingivectomia C. gingivoplastia D. rezectia apicala E. osteoplastia (pag. 179)

S2237161. Tehnicile operatiei cu lambou sunt urmatoarele : A. tehnica operatiei cu lambou total Neuman-Widman B. tehnica operatiei cu lambou despicat C. gingivoplastia cu lambou pediculat alunecat in sens lateral D. tehnica operatiei cu "lambou-plic" E. gingivoplastia cu grefa de mucoasa libera (pag. 186-190)

S2237162. Terapia initiala in parodontopatii consta in : A. detartrajul minutios B. obturarea corecta a cariilor C. reechilibrarea ocluzala D. inlaturarea lucrarilor protetice deficitare E. chiuretajul superficial al pungilor parodontale (pag. 176)

S2237163. Tratamentul de intretinere dupa interventiile chirurgicale in parodontopatii presupune : A. stabilizarea protetica a dintilor mobili prin sine fixe B. stabilizarea protetica a dintilor mobili prin sine mobile C. igiena oro-dentara riguroasa D. controale periodice la fiecare 8 luni E. restabilirea morfofunctionala prin lucrari protetice provizorii ce nu trebuie sa fie neaparat bine adaptate (pag. 195)

S2237164. Chiuretajul subgingival in camp deschis este indicat in : A. scop paleativ in pungi infracrestale B. scop curativ in pungi infracrestale C. pungi cu adancime de 1-2 mm D. scop paleativ pentru a temporiza extractia E. scop paleativ la un grup de dinti sau chiar la intreaga arcada (pag. 180)

804



Rezidentiat 2004

805


S2237165. Chiuretajul gingival in camp inchis este indicat in : A. scop curativ in pungi osoase supracrestale B. scop paleativ in pungi osoase supracrestale C. gingivitele cronice cu o componenta inflamatorie evidenta D. scop paleativ pentru a temporiza extractia E. scop paleativ la 1-2 dinti (pag. 179)

S2237166. Gingivectomia cu electrocauterul este indicata in : A. epulis B. hipertrofii localizate la 1-2-3 dinti C. hiperplazii izolate D. parodontopatii marginale cronice, in formele putin intinse E. parodontopatii marginale cronice generalizate (pag. 184-185)

S2237167. Gingivectomia cu electrocauterul are urmatoarele avantaje : A. buna hemostaza intraoperator B. favorizarea unei cicatrizari fibroase stranse C. dozarea perfecta a intensitatii curentului D. grabirea vindecarii plagii postoperatorii E. durerile postoperatorii sunt de intensitate mai mica (pag. 185)

S2237168. Incizia primara in gingivectomie : A. nu va interesa peretele pungii gingivale B. varful bisturiului va fi plasat la baza pungii C. incizia va fi inclinata catre apex intr-un unghi de 45 ° D. respecta in detaliu festonul gingival E. va fi bizotata in unghi de 30 ° cu apexul dintilor (pag. 183)

S2237169. Membranele nerezorbabile utilizate in osteoplastie sunt : A. latex B. teflon C. colagen D. acid polilactic E. Gore-tex (pag. 194)

S2237170. Membranele rezorbabile utilizate in osteoplastie sunt : A. colagen B. dura-mater liofilizata C. teflon D. acid polilactic E. trombina (pag. 194)

S2237171. Pungile supraosoase : A. apar de regula in hiperplazii B. apar de regula in hipertrofii C. apar de regula in gingivite

805



Rezidentiat 2004

806


D. au adancimi variabile E. sunt caracterizate de cresteri in volum ale gingiei, cu modificarea insertiei epiteliale (pag. 178)

S2237172. Boala parodontala presupune : A. distrugerea osului alveolar si a fibrelor parodontale B. afectarea parodontiului apical C. afectarea parodontiului marginal numai pe o fata a radacinii D. proliferarea insertiei gingivale in sens apical E. procesele evolueaza pe toate fetele radacinilor dentare in mod egal (pag. 176)

S2237173. Chiuretajul gingival : A. urmareste indepartarea tesuturilor bolnave din pungile parodontale B. se realizeaza doar in camp inchis C. se poate realiza si in camp deschis D. nici un raspuns nu este corect E. urmareste indepartarea elementelor iritative si septice care intretin inflamatia (pag. 179)

S2237174. Gingivectomia prezinta avantajul : A. ca lasa descoperite radacinile dentare B. unui abord si al unei vizibilitati indirecte asupra tartrului C. unui abord si al unei vizibilitati directe asupra elementelor pungii parodontale D. permite excizia in totalitate a elementelor patologice E. nu lasa descoperite radacinile dentare (pag. 182)

S2237175. Linia de incizie in gingivectomie : A. ia obligatoriu o forma festonata B. respecta intocmai festonul gingival C. ia de obicei o forma festonata D. nu respecta intocmai festonul gingival E. va fi plasata la nivelul fundului pungilor sau la limita zonei hiperplazice (pag. 183)

S2237176. Dupa gingivectomie : A. plaga se protejeaza in mod obligatoriu cu cimenturi parodontale sau cu mese iodoformate B. plaga nu se protejeaza in mod obligatoriu cu cimenturi parodontale sau cu mese iodoformate C. epitelizarea completa a plagii se face cam in 30-40 de zile D. epitelizarea completa a plagii se face cam in 20-30 de zile E. vindecarea este completa dupa 30-40 de zile (pag. 185)

S2237177. Dupa gingivectomie : A. durerea postoperatorie este insuportabila B. durerea postoperatorie este mica C. durerea postoperatorie este moderata D. cimenturile parodontale de protectie se mentin 8-10 zile E. epitelizarea completa a plagii se face cam in 12-14 zile (pag. 185)

806



Rezidentiat 2004

807


S2237178. Lambourile parodontale au permis : A. corectarea defectelor de tesut moale B. eliminarea pungilor si repozitionarea gingiei fixe C. marirea zonei de gingie fixa D. ingustarea zonei de gingie fixa E. plastia de inlocuire a tesuturilor indepartate (pag. 186)

S2237179. Operatiile cu lambou in chirurgia parodontala au avantajul ca : A. radacinile dentare raman dezgolite pe o intindere mai mare B. efectul fizionomic este ceva mai bun C. radacinile dentare raman dezgolite pe o intindere mai mica D. se pot efectua si intr-o sedinta pe o arcada intreaga E. se pot efectua cu rezultate bune si in cazul in care pacientul nu vrea sa-si intretina o stare de igiena corespunzatoare (pag. 186)

S2237180. Tehnica operatiei cu lambou despicat : A. este indicata in repozitionarea lambourilor in sens apical B. largirea zonei de mucoasa nekeratinizata C. abordeaza radacinile vestibulare si palatinale D. abordeaza mai rar radacinile vestibulare E. abordeaza mai rar radacinile linguale (pag. 188)

S2237181. Tehnica operatiei cu lambou despicat : A. largeste zona de mucoasa keratinizata B. poate fi aplicata pe intreaga arcada C. se poate aplica numai pe un numar limitat de dinti D. nu abordeaza niciodata radacinile palatinale E. abordeaza numai radacinile vestibulare (pag. 188)

S2237182. In tehnica operatiei cu lambou despicat : A. incizia verticala se practica " in dublu echer invers ", la 1 mm de marginea libera a festonului gingival B. disectia lamboului de mucoasa se face cu decolatorul C. disectia lamboului de mucoasa se face cu lama bisturiului D. lama bisturiului se insinueaza imediat submucos , pana in fundul pungii parodontale E. sectionarea mucoasei se face oblic, in unghi de 10° fata de axul radacinilor (pag. 188)

S2237183. Tehnica operatiei cu " lambou plic " este indicata in urmatoarele cazuri : A. procesul de liza parodontala este limitat la o portiune ingusta din apofiza alveolara B. largirea zonei de mucoasa keratinizata C. la un numar restrans de dinti (1-3) D. cand se doreste o repozitionare in sens apical a lambourilor E. in cazul insertiilor coronare ale frenurilor sau bridelor vestibulare (pag. 189)

S2237184. In tehnica operatiei cu "lambou plic" : A. incizia orizontala se practica " in dublu echer invers " la 1mm de marginea libera gingivala B. incizia orizontala se practica " in echer invers " cu bizoul orientat extern

807



Rezidentiat 2004

808


C. incizia orizontala se practica "in echer invers " cu bizoul orientat intern D. se sectioneaza cu bisturiul longitudinal peretele pungii gingivale E. incizia intereseaza peretele pungii gingivale pana la baza acesteia (pag. 189)

S2237185. Tehnica operatiei limitate cu lambou total : A. largeste zona de mucoasa keratinizata B. este indicata in pungile osoase localizate la 1-2 dinti C. se face o incizie " in L " D. se face o incizie orizontala "in echer invers" E. se obtine un lambou triunghiular (pag. 189)

S2237186. In tratamentul parodontopatiilor marginale se pot asocia diferite interventii astfel: A. in pungile care nu depasesc 3 mm se face chiuretaj in camp deschis ,iar in portiunile in care pungile depasesc 3-4 mm se pot face operatii cu lambou B. gingivectomia la dintii laterali si operatii cu lambou la dintii frontali C. gingivectomia la dintii frontali si operatii cu lambou la dintii laterali D. gingivectomie pe versantul palatinal si operatii cu lambou pe versantul vestibular E. gingivectomie pe versantul vestibular si operatii cu lambou pe versantul palatinal (pag. 189)

S2237187. In gingivoplastia cu lambouri gingivomucoase : A. se realizeaza incizii de degajare B. se urmareste mobilizarea mucoasei keratinizate in sens apical C. se urmareste mobilizarea mucoase keratinizate in sens coronar D. decolarile si deplasarile de mucoasa trebuie sa dezinsere si muschii mimicii E. decolarile si deplasarile de mucoasa trebuie sa nu dezinsere si muschii mimicii (pag. 190)

S2237188. Gingivoplastia cu grefa de mucoasa libera : A. este indicata in ingustarea zonei de mucoasa keratinizata fixa ca urmare a gingivectomiei B. este indicata ca interventie profilactica in cazul insertiilor coronare ale frenurilor sau bridelor vestibulare C. o grefa libera, groasa, cu un derm bine reprezentat, are toate sansele sa se integreze perfect D. grefa se protejeaza 7-8 zile cu o placuta conformatoare din acrilat E. grefa se protejeaza 7-8 zile cu ciment parodontal (pag. 191)

S2237189. Transplantele osoase autoloage utilizate in tratamentul parodontopatiilor se recolteaza din : A. alveole postextractionale proaspete (5-6 luni) B. calvaria C. peretele postero-extern al tuberozitatii maxilare D. creasta iliaca postero-inferioara E. creasta iliaca antero-superioara (pag. 192)

S2237190. Transplantele heterogene utilizate in tratamentul parodontopatiilor sunt : A. os spongios recoltat din alveolele postextractionale recente (5-6 saptamani) B. "os mineral" C. implante de ceramohidroxilapatita D. os spongios din creasta iliaca antero-superioara E. tibie

808



Rezidentiat 2004

809


(pag. 192)

S2237191. Ca materiale de umplere a pungilor parodontale se folosesc : A. transplante osoase homoloage, conservate si liofilizate B. transplante autoloage conservate de tip "os mineral" C. ceramohidroxilapatita D. biovitroceramica E. primele doua variante sunt corecte (pag. 192)

S2237192. Chirurgia mucogingivala in tratamentul parodontopatiilor urmareste : A. indepartarea tesuturilor patologice B. obtinerea unui contur gingival cat mai aproape de normal C. obtinerea unei latimi adecvate de gingie fixa D. indepartarea tartrului subgingival E. rezolvarea retractiei gingivale marcate, la 1-2 dinti, in zona frontala (pag. 190)

S2237193. Tratamentul chirurgical al parodontopatiilor marginale cronice : A. se adreseaza leziunilor parodontale extinse situate periapical B. este recomandat pentru reconstructia lizelor osoase C. elimina factorii etiologici D. nu elimina factorii etiologici, astfel incat recidivele sunt foarte frecvente E. nu sunt urmate decat rareori de recidiva (pag. 175)

S2237194. In cadrul pregatirii preoperatorii in chirurgia parodontala , inlaturarea tulburarilor functionale si restabilirea raporturilor normale de ocluzie presupune : A. inlaturarea lucrarilor protetice defectuoase care altereaza raporturile de ocluzie B. restaurari protetice provizorii corecte C. obturarea provizorie a canalelor radiculare D. detartrajul minutios E. corectarea malpozitiilor dentare (pag. 177)

S2237195. Cand chiuretajul gingival este folosit ca metoda paleativa : A. se produce o micsorare a adancimi pungii prin diminuarea partiala a tesuturilor moi B. se reface insertia epiteliala C. nu se reface insertia epiteliala D. se produce o cicatrice fibroasa E. inserarea gingiei se face in sens apical fata de nivelul anterior (pag. 181-182)

S2237196. Gingivectomia cu electrocauterul : A. este contraindicata in parodontopatiile marginale generalizate B. incizia va fi neta, cu bizoul indreptat in sens coronar C. incizia va fi neta, cu bizoul indreptat in sens apical D. este indicata in parodontopatii marginale localizate la 1-2-3 dinti E. este indicata in hipertrofii izolate (pag. 185)

S2237197. Operatiile cu lambou : A. sunt indicate, in scop paleativ, in parodontopatiile marginale progresive cu pungi intre 4 si 8 mm

809



Rezidentiat 2004

810

B. C. D. E.


sunt indicate in retractii parodontale mixte, fara pungi gingivale clasic, se executa intr-o sedinta, pe o arcada intreaga clasic, se executa pe grupe de 2-4 dinti succesiv, la interval de 2-3 saptamani clasic, se executa pe grupe de 4-6 dinti succesiv, la interval de 2-3 saptamani (pag. 186)

S2237198. In tehnica operatiei cu lambou total Neuman-Widman : A. cand lambourile sunt in exces se face excizia unei portiuni marginale late de minimum 1-2 mm B. cand lambourile sunt in exces se face excizia unei portiuni marginale late de maximum 1-2 mm C. nu se inlatura excesul de mucoasa cand pungile gingivale sunt umplute cu material de aditie D. controlul plagii se va face la 72 de ore postoperator E. postoperator se recomanda o alimentatie moale sau lichida timp de 1-2 luni (pag. 188)

S2237199. Membranele utilizate in osteoplastie : A. vor fi adaptate intim pe smalt si nici intr-un caz pe cement B. vor fi adaptate intim pe cement si nici intr-un caz pe smalt C. se sutureaza in jurul dintelui cu fire resorbabile D. se croiesc intraoperator, cu foarfece, pentru a se adapta perfect la colet E. au o grosime de 6-8 mm si o latime de 0,1-0,3 mm (pag. 194)

S2237200. Tratamentul postoperator, dupa diferite interventii chirurgicale pentru parodontopatii, consta in : A. protectia plagii operatorii cu diferite formule de cimenturi parodontale B. cimenturile parodontale se aplica sub forma de rulouri care fac priza in 10-15 minute in mediul bucal C. cimenturile parodontale se aplica sub forma de rulouri care fac priza in 5-10 minute in mediul bucal D. se folosesc si produse pe baza de pectine (Peripac, Septopac) E. se folosesc si produse pe baza de butilcianoacrilati in solutie etilica, sub forma de spray (Akutol) (pag. 195)

S2237201. Tratamentul complex al parodontopatiilor : A. nu este necesar B. impune doar imobilizarea dintilor C. necesita si inlaturarea factorilor iritativi si infectiosi locali D. asociaza tratamentul general (al deficientelor organice) cu tratamentul chirurgical si cu cel local E. consta doar in inlaturarea tulburarilor functionale (pag. 176)

S2237202. Tratamentul de intretinere, dupa interventiile chirurgicale in parodontopatii, presupune : A. stabilizarea protetica a dintilor mobili prin sine fixe sau mobile B. stimularea troficitatii locale C. controale periodice la fiecare 4-6 saptamani D. igiena bucodentara riguroasa E. tratamentul general pentru eventualele tulburari cu rol in etiopatogenia parodontopatiilor (pag. 195)

S2337203. Factorii care favorizează formarea si retenţia plăcii dentare la nivelul parodonţiului sunt: A. tartrul supra si subgingival B. obturaţiile interproximale şi de colet neadaptate corect C. defectele marginale ale coroanelor acrilice sau metalice D. ph-ul salivar

810



Rezidentiat 2004

811


E. protezele si aparatele ortodontice neadaptate şi/sau prost întreţinute din punct de vedere al igienei orale (pag. 176)

S2337204. Înlăturarea factorilor iritativi şi infecţiosi locali se face prin: A. detartraj minuţios B. îndepărtarea lucrărilor protetice defectuoase C. clătiri orale D. obturarea corectă a cariilor E. obturarea provizorie a canalelor radiculare în gangrenele pulpare (pag. 177)

S2337205. În prognosticul bolii parodontale factorii cei mai importanţi sunt: A. localizarea bazei pungii parodontale B. atrofia osoasa orizontală C. gradul rezorbţiei osoase D. igiena orală E. sistemul de imobilizare aplicat (pag. 178)

S2337206. Intervenţiile chirurgicale se vor efectua după: A. ameliorarea fenomenelor inflamatorii acute gingivo-parodontale B. remisia completă a fenomenelor acute C. detartraj D. terminarea tuturor pregătirilor preoperatorii în modul cel mai corect E. periaj (pag. 179)

S2337207. Gingivectomia este indicată în: A. parodontopatii hiperplazice ereditare B. parodontopatii marginale cronice superficiale C. gingivite tartrice D. extruzii dentare împreuna cu procesul alveolar E. în scop protetic (pag. 182)

S2337208. Avantajele utilizării electrocauterului în gingivectomii sunt: A. hemostaza bună intraoperatorie B. evită riscul de necroză C. favorizează cicatrizarea fibroasă strînsă D. durerea postoperatorie este de intensitate redusă E. accelerează procesul de vindecare (pag. 185)

S2337209. Operaţiile cu lambou sunt indicate în: A. atrofii verticale accentuate B. retracţii parodontale mixte C. parodontopatii cronice superficiale D. gingivite tartrice E. parodontopatii marginale cu neregularităţi osoase în exces sau în minus (pag. 186)

S2337210. Tehnica operaţiei cu lambou despicat este indicată cînd se doreşte:

811



Rezidentiat 2004

812

A. B. C. D. E.


o lărgire a zonei de mucoasa keratinizată deplasarea mezială a lamboului deplasarea distală a lamboului repoziţionarea în sens apical a lambourilor abordul rădăcinii palatinale (pag. 188)

S2337211. Tehnica operaţiei limitate cu lambou total este indicată în: A. pungi osoase localizate la 1-2 dinţi B. îndeosebi la nivelul molarilor superiori C. la nivelul molarilor inferiori D. la nivelul premolarilor superiori E. îndeosebi la nivelul frontalilor superiori (pag. 189)

S2337212. Indicaţiile gingivoplastiei cu lambou pediculat în sens lateral sunt: A. în denudarea exagerată a rădăcinii unuia sau doi dinţi frontali B. în parodontopatii marginale cronice superficiale C. în denudarea exagerată a rădăcinilor molarilor D. în gingivite cronice E. în parodontopatii ’uscate’ localizate la unii incisivi inferiori cu pierderea gingiei vestibulare (pag. 190)

S2337213. Gingivoplastia cu grefă de mucoasă liberă este indicată în: A. îngustarea zonei de mucoasă keratinizată fixă B. ca intervenţie profilactică în cazul inserţiilor coronare ale frenurilor sau bridelor vestibulare C. în hiperplazii gingivale D. în hipertrofii gingivale E. în gingivite cronice (pag. 191)

S2337214. Pungile osoase parodontale pot fi plombate cu os spongios recoltat din: A. alveolele postextracţionale recente B. menton C. ram ascendent al mandibulei D. peretele postero-extern al tuberozităţii maxilarelor E. creasta iliacă antero-superioară (pag. 192)

S2337215. Metodele chirurgicale care se folosesc în tratamentul parodontopatiilor marginale cronice sunt: A. chiuretajul B. operaţiile cu lambou C. detartrajul D. gingivectomia E. gingivoplastia (pag. 179)

S2337216. Pungile gingivale pot fi: A. supraosoase B. supracrestale C. subperiostice

812



Rezidentiat 2004

813


D. infraosoase E. intrasoase (pag. 178)

S2337217. Pungile supraosoase sunt întîlnite în: A. gingivite B. hiperplazii gingivale C. hipertrofii gingivale D. parodontopatii marginale cronice profunde E. parodontopatii marginale cronice superficiale (pag. 178)

S2337218. Factorii care favorizează formarea si retenţia plăcii dentare la nivelul parodonţiului sunt: A. tartrul supra si subgingival B. obturaţiile interproximale şi de colet neadaptate corect C. defectele marginale ale coroanelor acrilice sau metalice D. ph-ul salivar E. protezele si aparatele ortodontice neadaptate şi/sau prost întreţinute din punct de vedere al igienei orale (pag. 176)

S2537219. Gingivectomia este indicată în: A. tratamentul pungilor gingivale supraosoase produse prin edeme gingivale B. tratamentul parodontopatiilor marginale cu pungi infraosoase de adâncime până la 3-4 mm. C. parodontopatiile hiperplazice ereditare sau hidantoinice D. scop protetic, în cazurile de dinţi cu coroane scurte prin abraziune sau infradenţie E. retracţii parodontale mixtecu sau fără prezenţa de pungi gingivale. (pag. 182)

S2637220. Tratamentul curativ al alveolitei postextracţionale constă în: A. toaletă, sutură alveolară B. îndepărtarea din alveolă a cheagului infectat, a corpilor străini şI a osului necrozat C. aplicaţii locale de analgezice şI antiinflamatoare D. tratament general antiinfecţios, antialgic E. tratament general şI local de stimulare a cicatrizării (pag. 135)

S2637221. În alveolita umedă se produce: A. inflamaţia alveolei în totalitate B. un cheag mic, brun-cenuşiu C. sechestre mici osoase, lameliforme care se detaşează foarte uşor D. ţesut de granulaţie burjonat, foarte sângerând E. infiltrarea corticalei endoalveolare cu vasodilataţie (pag. 134)

S2637222. Cauzele locale care favorizează apariţia alveolitelor postextracţionale sunt: A. extracţii laborioase, prelungite B. respectarea condiţiilor de asepsie, antisepsie C. persistenţa în alveolă a unor fragmente detaşate de os, dinte D. sutura alveolară şi meşele iodoformate aplicate supraalveolar E. aplicarea intraalveolară de substanţe antiseptice, hemostatice (pag. 133)

813



Rezidentiat 2004

814


S2637223. Printre complicaţiile extracţiei dentare sunt: A. exostozele B. hemoragie postextracţională C. bridele cicatriciale periosoase D. inghiţirea unor corpi străini E. alveolitele postextracţionale (pag. 129)

S2637224. Hemoragiile postextracţionale sunt clasificate după: A. cauze care le-au generat B. tipul extracţiei C. momentul producerii D. felul vasului lezat E. cantitatea de sânge pierdut (pag. 130)

S2637225. Hemostaza locală în hemoragiile postextracţionale tardive presupune: A. apropierea cât mai strânsă a părţilor moi peste alveolă B. administrare de plasmă, soluţii macromoleculare, sânge C. administrare generală de Etamsilat, Adrenostazin, Vit. K D. curăţarea plăgii de cheaguri, ţesuturi patologice, regularizarea ciocurilor osoase E. sutura marginilor alveolare, cu tamponament compresiv supraalveolar (pag. 131)

S2637226. Printe accidentele extracţiei dentare se numără: A. aspirarea unor fragmente dentare sau osoase B. împingerea unor fragmente dentare sau osoase în spaţiile perimaxilare C. hemoragia postextracţională D. infecţiile periosoase E. alveolita postextracţională (pag. 128)

S2637227. Între accidentele dentare care se pot produce în cursul extracţiilor sunt: A. împingerea resturilor dentare în spaţiile perimaxilare B. luxaţii ale dinţilor vecini C. smulgerea sau lezarea mugurilor dinţilor permanenţi D. fractura dinţilor vecini sau antagonişti E. fractura coroanei sau rădăcinii dintelui de extras (pag. 121)

S2637228. Prin deraparea elevatoarelor sau aplicarea deficitară a cleştelui se pot produce: A. smulgerea sau lezarea mugurilor dinţilor permanenţi B. fractura tuberozităţii maxilare C. împingerea rădăcinilor în sinus D. luxaţia mandibulaei E. plăgi gingivale liniare (pag. 121-123-125)

S2837229. Obiectivele tratamentului chirurgical in parodontopatiile marginale cronice sunt: A. eliminarea pungilor parodontale B. crearea sau mentinerea unei zone de gingie fixa keratinizata cat mai lata C. stabilizarea evolutiei procesului patologic al bolii parodontale

814



Rezidentiat 2004

815


D. refacerea osului alveolar pierdut E. suprimarea factorilor de iritatie locala (pag. 175)

S2837230. Inlaturarea factorilor iritativi si infectiosi locali se realizeaza prin: A. Detartraj minutios supra si subgingival B. Indepartarea lucrarilor protetice defectuoase C. Obturarea corecta a cariilor de colet si proximale D. Obturarea provizorie a canalelor radiculare E. Extractia dintilor mobili (pag. 177)

S2837231. Ca mijloc de imobilizare temporara se pot utiliza: A. Gutiera ocluzala B. Ligaturi de sarma” in 8” C. Ligatura cojocareasca D. Sine vestibulare E. Coroane tip Belkin (pag. 177)

S2837232. In parodontopatiile marginale cronice pungile gingivale pot fi: A. Supraosoase B. Supracrestale C. Interdentare D. Infraosoase E. Intermediare (pag. 178)

S2837233. In tratamentul parodontopatiilor marginale cele mai frecvente metode chirurgicale utilizate sunt: A. Chiuretajul periapical B. Gingivectomia C. Operatia cu lambou D. Gingivoplastia E. Osteoplastia (pag. 179)

S2837234. Indicatiile chiuretajului gingival sunt: A. In tratamentul pungilor gingivale supraosoase B. Ca pregatire preoperatorie pentru reducerea inflamatiei gingivale C. In scop paliativ in forme avansate D. In scop protetic la dintii cu coroane scurte E. In recidive postoperatorii (pag. 180)

S2837235. Gingivectomia consta in: A. Excizia peretilor gingivali ai pungii parodontale B. Indepartarea elementelor patologice din pungi C. Conturarea tesutului gingival D. Inlaturarea tesutului patologic de pe os E. Indepartarea elementelor patologice de pe radacinile dentare (pag. 182)

815



Rezidentiat 2004

816


S2837236. Dezavantajele gingivectomiei cu electrocauterul sunt: A. Dozarea dificila a intensitatii curentului favorizand necroza B. Existenta riscului de combustie si necroza osoasa C. Riscul de atingere a dintilor cu producerea unei mortificari pulpare D. Produce o cicatrizare fibroasa stransa E. Dureri postoperatorii de intensitate mare (pag. 185)

S2837237. Indicatiile operatiei cu lambou Neuman-Widman sunt urmatoarele: A. parodontopatiile hiperplazice sau hidantoinice B. in scop protetic la dintii cu coroane scurte C. atrofii verticale accentuate cu pungi osoase adanci D. retractii parodontale mixte cu sau fara pungi gingivale E. gingivite tartrice ( schmutz pioree ) (pag. 186)

S2937238. Metodele chirurgicale de tratament in parodontopatii urmaresc: A. eliminarea pungilor parodontale; B. creearea unor margini gingivale groase; C. creearea unei zone de gingie fixa keratinizata ingusta; D. stabilizarea evolutiei procesului patologic al bolii parodontale; E. restaurarea tesutului parodontal pierdut. (pag. 175 - 176)

S2937239. Pregatirile preoperatoreii in chirurgia parodontala constau in: A. detartraj minutios cu ultrasunete si cu instrumente manuale; B. chiuretaj gingival; C. obtinerea corecta a cariilor de colet; D. clatiri bucale cu solutii antiseptice; E. reechilibrarea ocluziei. (pag. 178)

S2937240. Gingivoplastia: A. urmareste refacerea unei latimi si a unui contur gingival aproximativ normal; B. se poate realiza cu lambou peticulat alunecat in sens lateral; C. se poate efectua si prin gingivectomie; D. se realizeaza si prin operatii cu deplasare apicala a lamboului; E. se poate efectua cu grefa de mucoasa libera. (pag. 190 - 191)

S2937241. Gingivoplastia cu lambouri gingivo-mucoase: A. se realizeaza prin incizii de degajare; B. presupune o incizie orizontala de-a lungul festonului gingival; C. presupune aducerea insertiei muschilor mimicii spre marginea gingivala; D. se efectueaza sub anestezie loco-regionala; E. consta in osteotomie limitata. (pag. 190)

816



Rezidentiat 2004

817


Tema nr. 38 Chirurgia protetica BIBLIOGRAFIE: 2. C. Burlibaşa - Chirurgie orală şi maxilo-facială, Ed.medicală, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1238001. Frenotomia consta in: A. sectionarea frenului urmata de sutura B. sectionarea transversala a frenului C. sectionarea si plastia frenului D. excizia frenului E. excizia in"V" (pag. 201)

S1238002. in cazul bridelor subtiri se indica: A. excizia plastica B. decaptusirea mucoasei pana la periost si sutura longitudinala C. simpla sectiune perpendiculara pe brida cu sau fara sutura longitudinala D. decolarea inserţiei musculare spre fundul sanţului vestibular E. aplicarea de fire in"U" (pag. 204)

S1238003. in vestibuloplastia prin metoda Clark, incizia se face: A. la 1,5 cm de mucoasa pasiv mobila B. pe mijlocul crestei C. la limita mucoasei pasiv-mobile D. la 1 cm de joncţiunea mucoasei pasiv mobile E. vertical pe creasta spre fundul de sant (pag. 205)

S1238004. in vestibuloplastia prin metoda Kazanjian, incizia se face: A. orizontal, la limita mucoasei pasiv-mobile B. in mucoasa labiojugala, la 0,5 cm de insertia mucoasei fixe C. in mucoasa labiojugala, la 1,0 cm de insertia mucoasei fixe D. in mucoasa labiojugala, la 1,5 cm de inserţia mucoasei fixe E. in mucoasa fixa, de-a lungul crestei alveolare (pag. 205)

S1238005. Pe apofizele genii inferioare se insera: A. muschiul constrictor superior al faringelui B. muschiul buccinator C. muschi geniohioidieni D. muschi genioglosi E. muschiul milohioidian (pag. 213)

S1238006. Pentru indepartarea crestei balante se face: A. lambou trapezoidal

817



Rezidentiat 2004

818

B. C. D. E.


lambou in"L" incizie orizontala vestibulara si orala incizie Pichler plastie in"Z" (pag. 199)

S1338007. Frenotomia este indicata cand frenurile labiale sau linguale sunt: A. Scurte si subtiri B. Deosebit de scurte C. Hipertrofice, ingrosate D. Elastice E. Inserate pe creasta (pag. 201)

S1338008. Hiperostozele tuberozitatilor sunt datorate: A. extractiilor traumatizante ale molarilor de minte superiori B. luxatiei denate distale a molrilor de minte superiori C. extractiilor alveoloplastice D. neefectuarea regularizarii planului osos E. parodontopatiilor marginale cronice profunde (pag. 210)

S1338009. In fibromatozele tuberozitare descendente se fac 2 incizii: A. Vestibular si palatinal care se unesc in V la nivelul crestei osoase B. Vestibulare C. Perituberozitare D. Longitudinale E. Paralele (pag. 199)

S1338010. In frenoplastia in Z se practica A. Incizie mediana de-a lungul frenului, si doua incizii orizontale B. Incizie trapezoidala C. Doua incizii angulare D. Incizie transversala E. Incizie in V (pag. 203)

S1338011. In metoda Kazanjian,incizia in mucoasa mobila labiojugala se face la: A. 2 cm B. 1,5 cm. C. 0,5 cm. D. 2,5 cm. E. 1,8 cm (pag. 205)

S1338012. Torusurile mandibulare apar de obicei dupa a treia decada a vietii si pot avea dimensiuni variabile A. de la 2-3 pina la 18-20 mm B. de la 3-7 pina la 18- 20 mm C. de la 2-3 mm pina la 16-20 mm D. nici una dintre acestea

818



Rezidentiat 2004

819


E. de la 5 la 10 mm (pag. 211)

S1538013. Apofizele genii hipertrofiate si crestele milohioidiene ascutite au drept caracteristici comune: A. proteza basculeaza in jurul proeminentei osoase; B. nu permit extensia protezei pe versantul lingual; C. au drept substrat osos o zona bogata in tesut spongios; D. zona este extrem de dureroasa ; E. nu pot fi abordate chirurgical decat dupa examen radiologic prealabil. (pag. 213)

S1538014. Conditiile necesare unui camp protetic edentat partial presupun: A. creasta alveolara edentata sa fie bine conformata fara neregularitati sau zone retentive; B. spina nazala anterioara sa fie suficient de proeminenta; C. insertiile musculare ale buccinatorilor, milohioidienilor, genioglosilor si geniohioidienilor sa fie situate la distanta medie de coama crestei alveolare; D. perioada neprotezata sa nu fie mai mare de 6-12 luni; E. apofizele genii sa fie de dimensiuni cat mai mici. (pag. 219)

S1538015. Dupa a III-a decada a vietii apar de regula urmatoarele formatiuni patologice: A. hiperostoza tuberozitatilor; B. crestele milohioidiene ascutite; C. torusurile mandibulare; D. torusurile palatine; E. fibromatoza tuberozitara. (pag. 211)

S1538016. Frenectomia este indicata intr-una din urmatoarele situatii: A. frenuri labiale sau linguale scurte; B. frenuri labiale sau linguale subtiri; C. frenuri labiale hipertrofice ingrosate; D. frenuri linguale sau labiale deosebit de scurte ; E. anchiloglosie. (pag. 202)

S1538017. Plastia cu grefe epidermice Ollier-Tiersch este necesara in urmatoarele interventii: A. plastia submucoasa a santurilor vestibulare (operatia Obwegesser); B. plastia de aditie cu cartilaj costal (tehnica V.Popescu); C. inaltarea crestei alveolare prin transplant"sandwich"; D. rezecţia torusurilor mandibulare; E. plastia santurilor perituberozitare (metoda Celesnik). (pag. 208)

S1538018. Tratamentul chirurgical al hiperplaziilor epitelio-conjunctive consta in: A. incizie-excizie in marja de siguranta oncologica; B. excizie in"bloc"cu mucoasa adiacenta formatiunii ; C. incizie in"V"urmata de sutura in"Y"; D. incizie in"felie de portocala"; E. excizie plastica urmata de acoperirea defectului cu grefe de piele Ollier-Tiersch. (pag. 200)

819



Rezidentiat 2004

820


S1638019. Deformarile osoase prin proeminente in exces, care necesita interventii chirurgicale proprotetice, sunt: A. creasta alveolara neregulata B. frenuri labiale ingrosate C. frenuri linguale proeminente D. creasta alveolara atrofiata pana la nivelul osului bazal E. hiperplazii epitelio-conjunctive (pag. 209)

S1638020. inaltarea crestelor alveolare mandibulare sI maxilare se realizeaza prin: A. plastia santurilor periosoase (met. Kazanjian) B. plastia submucoasa a santurilor vestibulare (operatia Obwegeser) C. plastia santurilor paralinguale prin dezinsertia muschiului milohioidea (met. Trauner) D. plastia santurilor perituberozitare (operatia Celesnik) E. plastii de aditie sI osteotomii cu osteoplastii diverse (pag. 214)

S2138021. Firele circumferenţiale în plastia şanţurilor periosoase se menţin: A. 2-3 zile B. 4-5 zile C. 8-10 zile D. 2 săptămâni E. 4 săptămâni (pag. 205)

S2138022. Intervenţia chirurgicală protetică de tip Kazanjian constă în: A. Plastia şanţurilor paralinguale B. Plastia şanţurilor periosoase C. Plastia submucoasă a şanţurilor vestibulare D. Plastia şanţurilor perituberozitare E. Dezinserţia m. milohioidian (pag. 204)

S2138023. Pentru frenuri groase se indică în scop protetic: A. Frenoplastia B. Plastia “în Z” C. Excizia chirurgicală D. Incizia transversală şi sutura perpendiculară E. Aplicarea de fire “în U” (pag. 203)

S2138024. Protezarea după plastiile cu adiţie de cartilaj a crestelor osoase se poate face: A. Imediat postoperator B. La 10 zile postoperator C. La o lună postoperator D. La 6 luni postoperator E. La 12 luni postoperator (pag. 212)

S2138025. Transplantele Ollier-Tiersch sunt alcătuite din: A. Mucoasă B. Epiderm

820



Rezidentiat 2004

821


C. Fibre musculare D. Os cortical E. Os medular (pag. 208)

S2238026. Frenotomia este indicata cand frenurile labiale sau linguale sunt: A. hipertrofice, ingrosate B. scurte si subtiri C. scurte si groase D. lungi E. lungi si subtiri (pag. 201)

S2238027. Clark modifica tehnica Kazanjian : A. practicand o incizie orizontala in mucoasa mobila la 0,5 cm de limita de insertie a mucoasei fixe B. practicand o incizie orizontala la limita dintre mucoasa fixa si cea mobila C. practicand doua incizii verticale de 1-1,5 cm in regiunea canini-premolari D. practicand o singura incizie verticala mediana E. practicand doua incizii care inconjura tuberozitatea (pag. 205)

S2238028. In cazul plastiei santurilor periosoase cu transplante epidermice, acestea se integreaza in : A. 1-2 saptamani B. 5-7 zile C. 10-12 zile D. 8-10 zile E. 2-3 saptamani (pag. 206)

S2238029. Protezarea, dupa plastiile de aditie a crestelor osoase utilizand cartilaj costal, se poate face : A. imediat postoperator B. la 8-9 zile postoperator C. la o luna postoperator D. la 6 luni postoperator E. dupa 10 zile postoperator (pag. 214)

S2238030. Transplantele Ollier-Tiersch sunt alcatuite din : A. mucoasa B. fibre musculare C. os cortical D. epiderm E. os mineral (pag. 206)

S2238031. In cazul bridelor subtiri se indica: A. excizia plastica B. sectionarea simpla , transversala ,a bridei, cu sutura longitudinala C. aplicarea de fire in "U" D. decolarea insertiei musculare spre fundul santului vestibular E. plastia in "Z" (pag. 204)

821



Rezidentiat 2004

822


S2238032. In vestibuloplastia prin metoda Clark, incizia se face : A. la 1,5 cm de mucoasa pasiv mobila B. pe mijlocul crestei C. vertical pe creasta spre fundul de sant D. la limita dintre mucoasa fixa si cea mobila E. la 1 cm de jonctiunea mucoasei pasiv -mobile (pag. 205)

S2238033. Pe apofizele genii inferioare se insera : A. muschiul milohioidian B. muschi geniohioidieni C. muschi genioglosi D. muschiul buccinator E. muschiul stiloglos (pag. 213)

S2238034. Hiperostozele tuberozitatilor sunt datorate : A. extractiilor alveoloplastice B. neefectuarea regularizarii planului osos C. luxatiei distale a molarilor de minte superiori D. extractiilor traumatizante ale molarilor de minte inferiori E. extractiilor traumatizante ale molarilor de minte superiori (pag. 210)

S2238035. Interventiile de chirurgie proprotetica nu sunt contraindicate : A. in cazul deficientelor campului protetic B. la bolnavi corticodependenti C. in cazul lupusului eritematos diseminat D. la bolnavi cu transplante de organ E. la bolnavi cu algii faciale atipice (pag. 198)

S2238036. In cadrul chirurgiei proprotetice, largirea zonei de mucoasa mobila este : A. obligatorie in toate cazurile in care aceasta lipseste B. se face daca santul vestibular este prea ingust C. nu se face niciodata D. este necesara daca santul lingual este prea adanc E. este un timp operator obligatoriu in cursul plastiilor de adancire a santurilor periosoase (pag. 204)

S2238037. Firele circumferentiale in plastia santurilor periosoase se mentin : A. 5-6 zile B. 2-3 zile C. 8-10 zile D. 2 saptamani E. 20-30 zile (pag. 205)

S2238038. Metoda Kazanjian presupune: A. plastia santurilor periosoase B. plastia santurilor paralinguale

822



Rezidentiat 2004

823


C. plastia submucoasa a santurilor vestibulare D. plastia santurilor perituberozitare E. dezinsertia muschiului milohioidian (pag. 204)

S2238039. Torusurile mandibulare pot avea dimensiuni variabile : A. de la 2-3 pana la 16-20 mm B. de la 3-4 pana la 18-20 mm C. de la 2-3 pana la 18-20 mm D. de la 3-7 pana la 16-20 mm E. nici una dintre acestea (pag. 211)

S2238040. In frenoplastia in "Z" se practica : A. incizie trapezoidala B. doua incizii angulare C. incizie transversala D. incizie in "V" E. incizie mediana de-a lungul frenului si doua incizii orizontale (pag. 203)

S2238041. In general, mucoasa subtire este datorata: A. rezorbtiei crestei alveolare B. extractiilor traumatizante C. iritatii cronice exercitate de marginile neregulate ale unor proteze vechi D. cand zona respectiva nu a fost mult timp protezata E. pierderii precoce a dintilor (pag. 198)

S2238042. In tehnicile de osteoplastie, la mandibula ,transplantele osoase din creasta iliaca se integreaza in aproximativ : A. 3-4 luni B. 2-3 luni C. 4-5 luni D. 5-6 luni E. 6-8 luni (pag. 216)

S2238043. In atrofiile mandibulare moderate, dar cu un os suficient de lat , care nu permite totusi o protezare corespunzatoare ,se indica : A. asa zisul "transplant sandwich" B. osteotomii orizontale C. osteotomia transversala a ramului orizontal al mandibulei D. grefe osoase "inlay" E. osteotomia sagitala a ramului orizontal al mandibulei (pag. 217)

S2238044. Inaltarea crestelor alveolare mandibulare si maxilare se realizeaza prin : A. metoda Kazanjian B. metoda Traunner C. plastia santurilor perituberozitare D. plastia submucoasa a santurilor vestibulare

823



Rezidentiat 2004

824


E. plastii de aditie (pag. 214)

S2238045. Apofizele genii hipertrofiate si crestele milohioidiene ascutite au drept caracteristici comune : A. proteza basculeaza in jurul proeminentei osoase B. nu permit extensia protezei pe versantul lingual C. zona este extrem de dureroasa D. nu pot fi abordate chirurgical decat dupa examen radiologic prealabil E. au drept substrat osos o zona bogata in tesut spongios (pag. 213)

S2238046. Tratamentul chirurgical al hiperplaziilor epitelioconjunctive unice, putin intinse, consta in: A. incizie-excizie in limite de siguranta oncologica B. incizie in "bloc " cu mucoasa adiacenta formatiunii C. incizie in "V" urmata de sutura in "Y" D. excizie plastica urmata de acoperirea defectului cu grefe de piele Ollier-Tiersch E. incizie in " felie de portocala " (pag. 200)

S2238047. Dupa a treia decada a vietii apar de regula urmatoarele formatiuni patologice : A. hiperostoza tuberozitatilor B. torusurile mandibulare C. torusurile palatine D. fibromatoza tuberozitara E. crestele milohioidiene ascutite (pag. 211)

S2238048. Frenotomia consta in : A. sectionarea sagitala a frenului urmata de sutura B. sectionarea longitudinala a frenului C. sectionarea transversala a frenului D. excizia frenului E. excizia in "V" (pag. 201)

S2238049. In plastiile de aditie, granulele de ceramohidroxilapatita se fixeaza de suportul osos, permitand protezarea dupa : A. 1 luna B. 2-3 luni C. 2-3 saptamani D. 3-4 luni E. 8-10 zile (pag. 215)

S2338050. Frenotomia este indicata cand frenurile labiale sau linguale sunt: A. scurte si groase B. lungi si subtiri C. scurte si subtiri D. lungi si groase E. deosebit de scurte si subtiri (pag. 201)

824



Rezidentiat 2004

825


S2338051. Tehnica chirurgivala indicata in cazul bridelor subtiri si scurte cand tesuturile subiacente si cele vecine sunt suple este: A. sectionarea simpla, transversala a bridei B. sectionarea mucoasei cu descoperirea fascicolului muscular C. excizia plastica D. plastia in “Z” E. incizia in “V” (pag. 204)

S2338052. In cazul plastiei santurilor periosoase prin metoda Kazanjian incizia in mucoasa mobila se face la: A. 1,5 cm B. 1 cm C. 2cm D. 2,5 cm E. 0,5 cm (pag. 205)

S2338053. Metoda Trauner este indicata cand: A. insertia mucoasei mobile se face aproape de coama crestei alveolare B. insertia mucoasei mobile se face pe creasta alveolara C. vestibulul este ocupat de procese cicatriceale scleroase D. santurile vestibulare si paralinguale sunt sterse,iar mucoasa gingivala este de proasta calitate E. muschiul milohioidian se insera foarte aproape de coama crestei (pag. 207)

S2338054. In cazul plastiei santurilor periosoase prin metoda Kazanjian cu fire trecute circummandibular,acestea se mentin: A. 7-10 zile B. 8-10 zile C. 7 zile D. 14 zile E. 7-14 zile (pag. 205)

S2338055. Alveoloprotruzia frontala,a carei reprezentare clinica o reprezinta o creasta alveolara subtire, apare in urmatoarele situatii: A. edentatii terminale neprotezate B. edentatii intercalate C. edentatii unidentare D. edentatii frontale neprotezate E. edentatii totale (pag. 209)

S2538056. Frenotomia este indicată când: A. frenurile labiale sau linguale sunt deosebit de scurte B. frenectomia nu realizează o eliberare suficientă a buzei sau limbii C. frenurile labiale sunt hipertrofice, îngroşate D. frenectomia şi frenoplastia sunt ineficiente E. frenurile labiale sau linguale sunt scurte şi subţiri. (pag. 201)

S2638057. Pericoronarita congestiva a dintilor temporarise caracterizeaza prin:

825



Rezidentiat 2004

826

A. B. C. D. E.


gingie rosie, edematiata, dureroasa hiposalivatie lipsa adenopatiei submandibulare stare generala nemodificata suptul calmeaza durerea (pag. 238)

S2638058. Chistul de eruptie A. este o tumefiere gingivala de culoare rosie B. e fluctuent la palpare C. creste rapid D. e dureros E. stimuleaza eruptia dintelui (pag. 241)

S2638059. Hematomul de eruptie A. e o tumefiere gingivala de culoare albastru-violacee B. e moale la palpare C. de etiologie neprecizata D. e foarte dureros E. e extins la o arcada (pag. 241)

S2638060. Gingivostomatita eritematoasa pura a dintilor temporari A. este foarte fracventa B. apare în momentul eruptiei simultane a molarilor doi tamporari C. determina alterarea starii generale D. durerile sunt foarte accentuate E. foarte rar se vindeca spontan (pag. 240)

S2638061. Pericoranarita cronica a dintilor permenenti: A. apare când molarul 3 are o pozitie relativ favorabila eruptiei dar mocoasa supraiacenta este foarte groasa B. starea generala a paacientului este alterata C. adenopatia submandibulara este dureroasa D. trismusul este accentuat E. durerile sunt foarte accentuate (pag. 246)

S2638062. Pericoronarita molarilor 3 superiori: A. e mai frecventa decât a molarilor inferiori B. durerea iradiaza retromolar C. trismusul este mai puternic decât la molarii inferiori D. tratamentul comporta dificultati deosebite E. examenul endobucal este mai usor de efectuat (pag. 256)

S2838063. Operatia Obwegeser se refera la: A. Plastia santurilor periosoase B. Plastia submucoasa a santurilor vestibulare C. Plastia santurilor paralinguale D. Plastia santurilor perituberozitare

826



Rezidentiat 2004

827


E. Plastia torusului maxilar (pag. 204)

S2838064. Operatia Celesnik se refera la: A. plastia santurilor periosoase B. plastia submucoasa a santurilor vestibulare C. plastia santurilor paralinguale D. plastia santurilor perituberozitare E. plastia torusului maxilar (pag. 204)

S2838065. Grefele Ollier-Tiersch utilizate in plastia santurilor periosoase se integreaza in: A. 5-7 zile B. 8-10 zile C. 12-14 zile D. 15-20 zile E. dupa 30 zile (pag. 206)

S2838066. Hiperplaziile epitelio-conjunctive beneficiaza de: A. plastia santurilor periosoase B. plastia submucoasa santurilor vestibulare C. plastia santurilor paralinguale D. plastia santurilor perituberozitare E. extirprea in "felie de portocala” si sutura cu fire nerezorbabile (pag. 200)

S2838067. In atrofiile accentuate ale maxilarului de tip centripet se practica: A. Osteotomie tip Le Fort I B. Osteotomie tip Le Fort II C. Osteotomie tip Le Fort III D. Osteotomie tip Obwegeser E. Osteotomie tip Caldwell-Letterman (pag. 217)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1238068. Deficitul de mucoasa ramas in urma exciziei de mucoasa subtire se poate reface prin: A. mobilizarea fibromucoasei din apropiere B. transplant de piele libera C. adancire de sant D. tunelizare E. plastie de aditie (pag. 199)

S1238069. Frenoplastia consta in: A. sectionarea transversala a frenului B. excizia frenului C. alungirea frenurilor scurte D. secţionarea transversala urmata de sutura perpendiculara a marginilor frenului E. plastia de piele libera

827



Rezidentiat 2004

828


(pag. 203)

S1238070. Hiperplaziile epitelio-conjunctive sunt: A. tumori maligne B. tumori benigne C. produse prin iritarea continua a marginilor protezei D. un ţesut reactiv cu potenţial de malignizare E. un tesut reactiv rezultat prin atrofia crestei alveolare (pag. 199 - 200)

S1238071. in vestibuloplastia prin metoda Clark, lamboul miomucos este: A. lasat liber B. deplasat in jos si lasat liber C. adus in santul vestibular si suturat de periost cat mai aproape de muchia crestei D. adus in sanţul vestibular si suturat de periost cat mai apical E. se fixeaza prin extremitatea libera la nivelul noului fund de sant vestibular (pag. 206)

S1238072. in vestibuloplastia prin metoda Kazanjian, lamboul mucos intern se sutureaza: A. peste periostul vestibular B. in fundul de sant nou-creat, la periostul pe care il acopera C. in fundul de sant, la periostul detasat de pe os D. la marginea mucoasei labiale E. la marginea superioara a periostului pe creasta (pag. 205)

S1238073. Pentru rezolvarea chirurgicala a crestei alveolare neregulate se face: A. vestibuloplastie B. incizie longitudinala pe creasta C. decolarea unui lambou vestibular si altul oral D. netezirea crestei alveolare E. sutura lambourilor pe creasta (pag. 209)

S1338074. Afectiunile locoregionale care contraindica interventiile proprotetice sunt: A. Nevralgia de trigemen B. Leziuni cu potential de malignizare C. Displazii fibroase D. Osteopetroze E. Rinofaringite (pag. 198)

S1338075. Fonseca(1986) contraindica orice interventie proprotetica in urmatoarele situatii clinice: A. Diabet B. Trombocitopenie C. Afectiuni renale cronice D. Nevralgii de trigemen E. Osteopetroze (pag. 198)

S1338076. Inaltarea crestei alveolare la mandibula si la maxilar se poate realiza prin: A. plastii de aditie

828



Rezidentiat 2004

829

B. C. D. E.


osteotomii cu osteoplastii toate acestea plastia sanţurilor tuberozitare plastia santurilor paralinguale (pag. 214)

S1338077. Placa palatina va fi imobilzata cu: A. o fronda mentoniera B. tractiune intercraniomaxilara C. fire circumferentiale D. blocaj intermaxilar rigid E. ligaturi Ivy (pag. 209)

S1338078. Preoperator se confectioneaza dispozitive protetice ca: A. Gutiere B. Placi palatinale C. proteze conformator D. Obturatoare E. Proteze adjuncte (pag. 198)

S1438079. Cresterea zonei de mucoasa fixa se poate realiza prin urmatoarele procedee: A. plastia submucoasa a santurilor vestibulare B. plastia santurilor periosoase C. plastia de aditie cu materiale de substitutie osoasa D. plastia santurilor paralinguale prin dezinsertia muschiului milohioidian E. plastia santurilor paratuberozitare (pag. 204)

S1438080. Deficientele osoase ale campului protetic edentat total care necesita interventii chirurgicale proprotetice sunt: A. atrofia oaselor maxilare B. creste milohioidiene ascutite C. hiperplazii epitelioconjunctive D. apofize genii superioare hipertrofiate E. ingustarea zonei de mucoasa fixa (pag. 199-213)

S1438081. Frenoplastia se poate realiza prin urmatoarele procedee: A. incizie la jumatatea frenului fara sutura B. incizie transversala urmata de sutura perpendiculara C. incizie"in V"cu sutura in"Y" D. plastia"in Z" E. doua incizii angulare cu excizia unei portiuni romboidale (pag. 203)

S1438082. Frenotomia este indicata in: A. frenuri labiale sau linguale scurte B. frenuri labiale sau linguale subtiri C. frenuri labiale hipertrofice D. bride vestibulare

829



Rezidentiat 2004

830


E. frenuri deosebit de scurte,cu insertie joasa (pag. 201-202)

S1438083. Gingivectomia proprotetica este indicata in: A. extruzii alveolodentare in bloc cu dezechilibru ocluzal B. hiperplazii gingivomucoase C. infradentie sau oligodontie cu dinti complet erupti,cu portiunea coronara scurta D. dinti puternic abrazati cu reducerea inaltimii coronare E. resturi radiculare situate la marginea gingiei cu substanta dentinara dura si radacina lunga (pag. 219)

S1438084. Ingustarea zonei de mucoasa fixa se datoreaza: A. extractiilor dentare laborioase B. pierderii precoce a dintilor C. atrofiei marcate a maxilarelor datorita pierderii dintilor prin parodontita marginala cronica D. insertiei aproape de creasta alveolara a muschilor E. arsuri chimice localizate la nivelul mucoasei (pag. 204)

S1438085. Interventia chirurgicala de corectare a hiperostozelor tuberozitare comporta urmatorii timpi operatori: A. incizie antero-posterioara de-a lungul tuberozitatii B. incizie vestibulo-orala de-a lungul tuberozitatii C. rezectia osoasa modelanta D. excizia mucoasei in exces E. sutura cu fir neresorbabil (pag. 210-211)

S1438086. Plastia de aditie a crestei alveolare se poate face cu urmatoarele materiale aloplastice: A. ceramohidroxilapatita B. autotransplante osoase C. autotransplante cartilaginoase D. heterotransplante conservate E. biovitroceramica (pag. 214)

S1438087. Urmatoarele afirmatii despre osteotomiile de tip Le Fort I cu coborarea si avansarea platoului palatoalveolar sunt adevarate: A. se practica in atrofiile accentuate maxilare B. se practica in atrofiile accentuate mandibulare C. in diastazisul ramas deasupra platoului palatoalveolar se aplica grefe de spongie osoasa D. in diastazisul ramas deasupra platoului palatoalveolar se aplica materiale de aditie biologic active E. fragmentele osoase se fixeaza cu placi miniaturizat (pag. 217)

S1538088. Afectiunile generale care contraindica o interventie proprotetica sunt: A. Miastenia Gravis; B. leucozele; C. hepatita cronica evolutiva; D. sclerodermia E. osteomielita. (pag. 198)

830



Rezidentiat 2004

831


S1538089. Caracteristice pentru cresta gingivala balanta sunt urmatoarele aspecte: A. este o entitate clinica datorata actiunii iritative prelungite a protezelor cu stabilitate deficitara; B. substratul osos este afectat in sensul resorbtiei crestei alveolare; C. este afectata predilect regiunea laterala a crestei alveolare; D. la acest nivel apare proliferare epitelio-conjunctiva; E. deformeaza regiunea atat in plan transversal cat si vertical. (pag. 199)

S1538090. In care din situatiile de mai jos este contraindicata o interventie chirurgicala proprotetica: A. transplant de organe; B. hemofilie; C. valvulopatii; D. terapie cu anticoagulante; E. artrita reumatoida. (pag. 198)

S1538091. in cursul tratamentului chirurgical al bridelor vestibulare si paralinguale se pot efectua urmatoarele interventii: A. sectionarea simpla in cazul bridelor ingrosate; B. plastia in"Z"la bridele subtiri si scurte; C. excizia plastica a bridelor unice si subtiri ; D. secţionarea bridei impreuna cu fibra musculara subiacenta atunci cand este determinata de inserţia pe creasta a acesteia; E. sectionarea transversala cu sau fara sutura longitudinala in situatia bridelor unice si subtiri. (pag. 204)

S1538092. in vederea protezarii unui camp edentat total aveti nevoie de urmatoarele conditii: A. creste alveolare suficient de inalte,netede,acoperite de mucoasa cheratinizata, fara eroziuni; B. eminente piriforme bine reprezentate si ferme; C. creste milohioidiene insensibile la palpare si neproeminente; D. bolta palatina adanca, larga, cu torus redus; E. gauri mentoniere situate la distanta de coama crestei alveolare. (pag. 198)

S1538093. intre afectiunile loco-regionale care contraindica o interventie proprotetica se numara: A. nevralgia de glosofaringian; B. nevralgia de trigemen; C. gingivistomatita; D. displaziile fibroase ale maxilarelor; E. leziunile cu potential de malignizare ale mucoasei orale. (pag. 198)

S1538094. Protezarea in conditii optime a unui camp protetic edentat total presupune existenta urmatoarelor conditii locale: A. perioada neprotezata a edentatiei sa fie suficient de lunga pentru o mai buna conformare a coamei crestei alveolare; B. tuberozitatile maxilare sa fie bine reliefate chiar cu fibromatozasau exostoza daca este necesar pentru inaltimea crestei; C. insertiile muschilor genioglosi, geniohioidieni, milohioidieni si buccinatori sa fie la distanta de creasta; D. fibromucoasa gingivala cheratinizata sa ocupe o zona suficient de lata, intinsa, imobila,cu vascularizaţie buna, captusita cu un strat dermic cu rezilienţa normala; E. limba sa aiba un volum normal. (pag. 198)

831



Rezidentiat 2004

832


S1638095. Deformarile substratului osos care necesita interventii chirurgicale proprotetice sunt: A. creasta gingivala balanta B. torusuri mandibulare mari C. torusuri palatine voluminoase D. fibromatoza tuberozitara E. hiperostozele tuberozitatii (pag. 210,211)

S1638096. inaltarea crestelor alveolare prin plastia de aditie, utilizeaza ca autotransplantele: A. os conservat sI liofilizat B. os autolog C. cartilaj autolog D. ceramohidroxilapatita E. os heterolog (pag. 214)

S2138097. Frenoplastia poate consta în: A. Incizie transversală, sutură longitudinală B. Incizie în V, sutură în Y C. Plastie în Z D. Excizie cu plastie E. Plastie în V sau W (pag. 203)

S2138098. Gingivectomia proprotetică este indicată în următoarele situaţii: A. Infraalveolie maxilară frontală B. Dinţi puternic abrazaţi C. Oligodonţie D. Resturi radiculare situate la marginea gingivală E. Parodontita marginală cronică superficială (pag. 218)

S2138099. Hiperplaziile epitelio-conjunctive prezintă următoarele localizări: A. La mandibulă – vestibular B. La maxilar – palatinal C. La mandibulă – foarte rar lingual D. La maxilar – vestibular E. Nici o variantă nu este corectă (pag. 216)

S2138100. Plastia şanţurilor paralinguale (Traunner) implică: A. Incizie pe mijlocul crestei alveolare B. Dezinserţia m. milohioidian C. Tracţiunea fibrelor m. milohioidian cu fire circummandibulare D. Aplicarea de grefe Ollier-Tiersch E. Aplicarea protezei prevăzute cu aripioare linguale din Stents (pag. 208)

S2138101. Plastiile de adiţie ale crestelor edentate în scop protetic se pot face cu: A. Baghetă de biovitroceramică B. Cartilaj costal

832



Rezidentiat 2004

833


C. Transplant osos din creasta iliacă D. Transplant osos de radius E. Transplant de spongioasă tip “sandwich” (pag. 214, 217)

S2138102. Se contraindică intervenţiile chirurgicale protetice în următoarele situaţii: A. Lupus eritematos B. Sindrom Sjogren C. Nevralgia de trigemen D. Cardiopatia ischemică E. Ulcer gastric (pag. 198)

S2138103. Următoarele afirmaţii privind torusurile mandibulare sunt adevărate, cu excepţia: A. Sunt numai bilaterale B. Apar după a treia decadă de viaţă C. Sunt localizate lingual la nivelul premolarilor şi molarilor D. Creează dificultăţi în extracţia dinţilor adiacenţi E. Sunt extrem de sensibile la presiune (pag. 208)

S2238104. Plastia santurilor periosoase , metoda Kazanjian , este indicata in urmatoarele cazuri : A. vestibulul este ocupat de procese cicatriciale scleroase posttraumatice B. insertia mucoasei mobile se face pe creasta alveolara C. insertia mucoasei mobile se face la distanta de creasta alveolara D. santurile vestibulare sunt sterse E. atrofia osoasa este foarte accentuata (pag. 205)

S2238105. Se contraindica interventiile chirurgicale proprotetice in urmatoarele situatii : A. cardiopatie ischemica B. sindron Sjogren C. ulcer gastric D. hepatite cronice evolutive E. algii faciale atipice (pag. 198)

S2238106. In plastia submucoasa a santurilor vestibulare ( tehnica Obwegeser ) se practica : A. doua incizii verticale de 1,5-2 cm in regiunea premolari-molari B. doua incizii verticale de 1-1,5 cm in regiunea premolari-molari C. o incizie mediana D. o incizie orizontala la limita dintre mucoasa fixa si cea mobila E. doua incizii verticale de 1-1,5 cm in regiunea canini-premolari (pag. 207)

S2238107. In chirurgia proprotetica, operatia Obwegeser consta in : A. decolarea submucoasa a partilor moi vestibulare perimaxilare de pe os B. dezinsertia muschiului milohioidian C. obtinerea unei aderente directe a mucoasei la periost D. crearea unui sant perituberozitar E. extinderea zonei de mucoasa fixa (pag. 207)

833



Rezidentiat 2004

834


S2238108. Plastiile de aditie ale crestelor edentate in scop protetic se pot face cu : A. baghete de biovitroceramica B. cartilaj costal C. transplant osos de radius D. bagheta de ceramohidroxilapatita E. transplant de spongioasa tip " sandwich " (pag. 214,217)

S2238109. Urmatoarele raspunsuri privind torusurile mandibulare sunt adevarate, cu exceptia : A. apar dupa a treia decada de viata B. sunt numai bilaterale C. sunt foarte sensibile la presiune D. sunt unice sau multiple E. creaza dificultati in extractia dintilor adiacenti (pag. 211)

S2238110. Deficitul mucos ramas in urma exciziei de mucoasa subtire se poate reface prin : A. plastie de aditie B. tunelizare C. mobilizarea fibromucoasei din apropiere D. transplant de piele libera E. adancire de sant (pag. 199)

S2238111. Hiperplaziile epitelioconjunctive sunt: A. tumori benigne B. tumori maligne C. un tesut reactiv rezultat prin atrofia crestei alveolare D. un tesut reactiv cu potential de malignizare E. produse prin iritarea continua determinata de marginile protezei (pag. 199-200)

S2238112. In vestibuloplastia prin metoda Clark , lamboul miomucos este : A. adus in santul vestibular si suturat de periost cat mai apical B. lasat liber C. adus in santul vestibular si suturat de periost cat mai aproape de muchia crestei D. se fixeaza prin extremitatea libera la nivelul noului fund de sac vestibular E. deplasat in jos si lasat liber (pag. 205-206)

S2238113. In vestibuloplastia prin metoda Kazanjian , lamboul mucos intern se sutureaza : A. peste periostul vestibular B. in fundul de sant nou creat , la periostul pe care il acopera C. in fundul de sant ,la periostul detasat de pe os D. la marginea mucoasei labiale E. la marginea superioara a periostului, pe creasta (pag. 205)

S2238114. Hiperostozele tuberozitatilor : A. sunt proeminente, voluminoase, orientate transversal B. impiedica realizarea unei proteze mobile corespunzatoare

834



Rezidentiat 2004

835


C. devin mai aparente prin atrofia alveolara D. apar dupa a treia decada a vietii E. sunt de obicei bilaterale (pag. 210)

S2238115. Corectarea plastica a frenurilor labiale si linguale : A. poate consta in frenotomie B. obligatoriu necesita si frenoplastie C. necesita obligatoriu excizia frenurilor D. se aplica frenurilor ingrosate si proeminente E. se aplica frenurilor scurte (pag. 201)

S2238116. Fibromatoza tuberozitara : A. deformeaza tuberozitatea in plan transversal B. deformeaza tuberozitatea in plan vertical C. este o hiperplazie a tesutului osos D. poate fi congenitala E. este cauzata de actiunea iritativa prelungita a unor proteze deficitare (pag. 199)

S2238117. Hiperplaziile epitelioconjunctive: A. se situeaza cu precadere in zona tuberozitara B. sunt adevarate pseudotumori C. pot fi unice, bifide sau multiple D. implica dezvoltarea in exces a osului subiacent E. sunt situate la mandibula pe fata vestibulara , iar la maxilar pe fata linguala (pag. 199-200)

S2238118. Hiperplaziile epitelioconjunctive : A. sunt cauzate de iritatia cronica determinata de proteze cu margini largi, neregulate B. pot fi voluminoase, ingrosate, indurate, cu o baza larga de implantare C. pot fi subtiri, flotante, pediculate D. se situeaza cu precadere in zona tuberozitara E. apar la mandibula, pe fata vestibulara si exceptional linguala (pag. 199-200)

S2238119. Frenoplastiile utilizeaza : A. plastia " in Z " B. incizia in "V" si sutura in "Y" C. excizia frenului D. incizia transversala a frenului si sutura perpendiculara a marginilor plagii E. numai incizia transversala la jumatatea frenului (pag. 203)

S2238120. Interventiile proprotetice corecteaza deficiente morfologice localizate la nivelul : A. dintilor stalpi B. crestelor alveolare C. gingiei nekeratinizate D. santurilor perimaxilare E. relatiilor intermaxilare, in plan sagital (pag. 197)

835



Rezidentiat 2004

836


S2238121. Printre deficientele campului protetic edentat pot fi mentionate: A. spina nazala anterioara proeminenta, in apropierea crestei alveolare B. creste alveolare edentate inalte, netede, acoperite de mucoasa keratinizata C. creste alveolare edentate reduse ca inaltime ,neregulate D. insertiile muschilor buccinatori ,milohioidieni , genioglosi la nivelul crestei edentate E. apofizele genii, normal situate , de dimensiuni moderate (pag. 198)

S2238122. Plastia santurilor periosoase ca interventie proprotetica : A. este recomandata in cazul prezentei unei mucoase mobile prea inguste B. se face in cazul santurilor putin adanci C. poate interesa santurile perituberozitare D. se efectueaza cand mucoasa mobila se insera in apropierea coamei crestei alveolare E. utilizeaza proteze conformator fixate cu fire circumferentiale (pag. 204,205,208)

S2238123. Plastia santurilor periosoase include : A. deplasarea insertiei mucosei mobile spre marginea bazilara a mandibulei B. aplicarea de grefe Ollier-Tiersch C. utilizarea de conformatoare D. osteotomia si osteoplastia oaselor maxilare E. dezinsertia muschiului milohioidian (pag. 204-206)

S2238124. Pentru a permite o protezare in conditii optime, campul protetic edentat total trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte : A. bolta palatina sa fie suficient de mare , foarte adanca , cu torus redus B. spina nazala anterioara sa nu fie proeminenta C. frenurile labiale si linguale se fie lungi, suple , fixate la distanta de creasta D. crestele alveolare edentate sa fie suficient de inalte , netede, acoperite de mucoasa nekeratinizata E. eminentele piriforme sa fie bine reprezentate si ferme (pag. 198)

S2238125. Fonseca contraindica orice interventie proprotetica in urmatoarele afectiuni loco-regionale : A. trombocitipenie B. nevralgia de trigemen C. lupus eritematos D. osteopetroze E. displazii fibroase (pag. 198)

S2238126. Fibromatoza tuberozitara : A. deformeaza tuberozitatea in plan sagital B. deformeaza tuberozitatea in plan transversal C. apare cand zona respectiva nu a fost mult timp protezata D. formeaza adevarate pseudotumori E. cand sunt exagerat de voluminoase impiedica inserarea unei proteze mobile corecte (pag. 199)

S2238127. In fibromatozele tuberozitare descendente tehnica operatorie presupune : A. doua incizii curbe - mezial si distal - care se unesc la extremitati si se excizeaza mucoasa B. doua incizii - vestibular si palatinal - care se unesc in "V" la nivelul crestei osoase

836



Rezidentiat 2004

837


C. extirparea portiunii fibromatoase tuberozitare in exces D. in toate cazurile se face si rezectia modelanta a osului E. marginile plagii sunt apropiate si suturate (pag. 199)

S2238128. Deficiente ale partilor moi care necesita interventii chirurgicale proprotetice sunt : A. creasta gingivala balanta B. hiperostoza tuberozitara C. torusurile palatine D. hipertrofia fibromucoasei palatine E. hiperplaziile epitelioconjunctive (pag. 199)

S2238129. Frenoplastia este indicata la : A. frenurile labiale deosebit de scurte B. cand frenotomia simpla nu realizeaza o eliberare suficienta a buzei C. frenuri labiale hipertrofice ingrosate D. frenuri labiale lungi si subtiri E. frenurile linguale deosebit de scurte (pag. 202)

S2238130. Gingivectomia proprotetica este indicata in : A. infraalveolie maxilara frontala B. infradentie C. dinti puternic abrazati D. oligodontie E. parodontita marginala cronica superficiala (pag. 219)

S2238131. Hiperplaziile epitelioconjunctive prezinta urmatoarele localizari : A. la mandibula - vestibular B. la maxilar - palatinal C. la maxilar - vestibular D. la mandibula - exceptional lingual E. la mandibula - frecvent lingual (pag. 199)

S2238132. Interventiile chirurgicale proprotetice care se practica in cazul ingustarii zonei de mucoasa fixa sunt : A. plastia santurilor periosoase (metoda Kazanjian) B. plastia santurilor perituberozitare (metoda Traunner) C. plastia santurilor paralinguale (operatia Celesnik) D. plastia submucoasa a santurilor vestibulare (metoda Clark) E. plastia submucoasa a santurilor vestibulare (operatia Obwegeser) (pag. 204)

S2238133. Pentru frenuri groase se indica in scop protetic : A. frenoplastia B. frenotomia C. frenectomia D. excizia chirurgicala E. plastia in "Z"

837



Rezidentiat 2004

838


(pag. 203)

S2238134. La plastia santurilor periosoase (metoda Kazanjian) : A. incizia se face in mucoasa mobila labiojugala la 0,5 cm de limita de insertie a mucoasei fixe B. incizia se face in mucoasa fixa la 1,5 cm de limita mucoasei mobile C. incizia intereseaza mucoasa , tesutul submucos, periostul D. incizia respecta periostul E. la maxilar pentru o mai buna fixare a protezelor conformator ,se poate aplica o fronda mentoniera (pag. 205)

S2238135. La plastia santurilor periosoase (metoda Kazanjian) : A. incizia se practica in mucoasa mobila labiojugala , la 1,5 cm de limita de insertie a mucoasei fixe B. incizia intereseaza mucoasa si tesutul submucos C. incizia intereseaza si periostul D. firele circumferentiale ,care se aplica pentru fixarea protezelor conformator , sunt de sarma moale inoxidabila ,cu diametrul de 0,3-0,4 mm E. se aplica grefe Olier-Tiersch (pag. 205)

S2238136. Torusurile palatine : A. devin mai aparente prin atrofia alveolara B. apar dupa a treia decada a vietii C. pot capata aspecte tumorale D. sunt foarte dureroase la presiune E. nu sunt dureroase spontan sau la presiune (pag. 211)

S2238137. Inaltarea crestei alveolare la mandibula si la maxilar se poate realiza prin : A. plastii de aditie B. osteotomii cu osteoplastii C. plastia santurilor tuberozitare D. plastia santurilor paralinguale E. toate acestea (pag. 214)

S2238138. Ingustarea zonei de mucoasa fixa se datoreaza : A. extractiilor dentare laborioase B. pierderii precoce a dintilor C. atrofiei marcate a maxilarelor datorita pierderii dintilor prin parodontopatii marginale cronice D. arsuri chimice localizate la nivelul mucoasei E. insertiei musculare aproape de creasta alveolara (pag. 204)

S2238139. Afectiunile generale care contraindica o interventie proprotetica sunt : A. miastenia gravis B. gripa C. afectiunile renale cronice D. deficientele psihice E. sclerodermia (pag. 198)

S2238140. Inaltarea crestelor alveolare prin plastia de aditie , utilizeaza ca autotransplante : A. os conservat si liofilizat

838



Rezidentiat 2004

839

B. C. D. E.


os autolog os heterolog cartilaj autolog biovitroceramica (pag. 214)

S2238141. Caracteristice pentru creasta gingivala balanta sunt urmatoarele aspecte : A. este datorata actiunii iritative a protezelor cu stabilitate deficitara B. substratul osos este afectat, in sensul rezorbtiei crestei alveolare C. sunt afectate predilect zonele laterale D. la acest nivel apare o proliferare epitelioconjunctiva E. sunt mai accentuate in regiunea frontala (pag. 199)

S2238142. Deformarile substratului osos care necesita interventii chirurgicale proprotetice sunt : A. creasta gingivala balanta B. fibromatoza tuberozitara C. torusuri palatine voluminoase D. hiperostozele tuberozitare E. crestele milohioidiene ascutite (pag. 210-211)

S2238143. Metoda Traunner : A. este indicata cand muschiul milohioidian se insera foarte aproape de coama crestei B. realizeaza plastia submucoasa a santurilor vestibulare C. se face o incizie imediat inauntrul crestei alveolare D. se fac doua incizii verticale de 1-1,5 cm in regiunea canin-premolari E. urmareste extinderea versantului lingual prin plasarea planseului bucal spre marginea bazilara a mandibulei (pag. 207)

S2238144. Metoda Celesnik : A. realizeaza plastia santurilor paralinguale B. realizeaza plastia santurilor perituberozitare C. se fac doua incizii care inconjura tuberozitatea prelungindu-se cu 1,2-3,5 cm in mucoasa velara D. este indicata in edentatii totale maxilare cu atrofie accentuata a tuberozitatilor E. consta in crearea unui sant perituberozitar ,care sa ofere retentivitate distala protezei (pag. 208)

S2238145. Apofizele genii superioare hipertrofiate : A. se intalnesc la bolnavii cu edentatii frontale mandibulare recente B. au aspectul unor formatiuni dure, ovalare,de 2-5 mm C. produc mobilizarea seii protetice D. au aspectul unor formatiuni dure, triunghiulare ,de 2-5 mm E. pe ele se insera muschii geniohioidieni (pag. 213)

S2238146. Crestele milohioidiene ascutite : A. se intalnesc in continuarea liniei oblice externe B. sunt extrem de sensibile la presiune C. pot ramane dupa milohioidotomie D. lungimea lor variaza intre 2-3 si 18-20 mm

839



Rezidentiat 2004

840


E. lungimea lor variaza intre 3 si 12 mm (pag. 213)

S2238147. Reconstituirea prin aditie a crestei alveolare cu autotransplante : A. are avantajul ca acestea isi pastreaza vitalitatea B. sufera procese de resorbtie C. nu-si modifica structura D. este posibila deplasarea acestora de pe creasta E. se poate face cu baghete de ceramohidroxilapatita (pag. 214)

S2238148. Gingivectomia proprotetica este indicata in : A. extruzii alveolodentare in bloc , cu dezechilibru ocluzal B. oligodontie C. resturi radiculare situate la marginea gingivala cu substanta dentinara dura si radacina lunga D. hiperplazii gingivomucoase E. dinti usor abrazati (pag. 219)

S2238149. Afectiunile loco-regionale in care sunt contraindicate interventiile proprotetice sunt : A. sclerodermia B. hepatite cronice C. leziuni ale mucoasei bucale cu potential de malignizare D. algii faciale atipice E. osteopetroze (pag. 198)

S2238150. Interventia proprotetica in cazul crestei gingivale balante presupune : A. doua incizii curbe mezial si distal de creasta moale B. doua incizii, vestibular si oral, de-a lungul crestei mobile, care se unesc spre os in forma de "V" C. aplicarea imediata a unei proteze corectate prin rebazare D. suprafata osoasa se netezeste cu o pensa ciupitoare E. suprafata osoasa se netezeste cu o freza sferica la turatie mica (pag. 199)

S2238151. Fibromatoza tuberozitara : A. deformeaza tuberozitatea in sens sagital B. apare cand zona respectiva nu a fost mult timp protezata C. afecteaza inchiderea marginala a protezelor mobile D. poate fi congenitala E. nu poate fi insotita de o ingrosare osoasa (pag. 199)

S2238152. Hiperplaziile gingivomucoase putin intinse, unice, situate pe versantul vestibular : A. se extirpa B. nu se extirpa C. se practica o incizie "in felie de portocala " in jurul bazei pediculului D. se practica doua incizii, vestibular si oral, care se unesc spre os in forma de "V" E. daca sunt franjuri multiple ,unite intre ele , se face excizie in bloc (pag. 200-201)

S2238153. Dupa interventiile facute pentru hiperplazii gingivomucoase vestibulare :

840



Rezidentiat 2004

841

A. B. C. D. E.


in mod obligatoriu se va aplica proteza aplicarea protezei nu este obligatorie proteza are marginile captusite in hipocorectie cu stents examenul histologic se impune de fiecare data examenul histologic nu este obligatoriu (pag. 201)

S2238154. Hiperplazia mucoasei palatine : A. debuteaza ca zona ulcerativ-infiltrativa limitata B. poate fi confundata cu candidoza de proteza C. poate suferi transformari maligne D. se extirpa printr-o incizie "in felie de portocala" E. adeseori evolueaza oligosimptomatic (pag. 201)

S2238155. Bridele vestibulare si paralinguale sunt datorate : A. extirparilor de tumori B. chiuretajelor osoase C. actiunii iritative a unor proteze incorecte D. arsurilor chimice ale mucoasei E. pot fi congenitale (pag. 204)

S2238156. Alveoloprotruzia frontala : A. apare ,de regula ,in edentatii terminale protezate B. apare , de regula ,in edentatii terminale neprotezate C. dintii frontali se deplaseaza vestibular , impreuna cu procesul alveolar D. protezarea in aceste conditii necesita tehnici speciale E. impune rezectia modelanta a crestei alveolare in protruzie (pag. 209)

S2238157. In atrofiile accentuate maxilare de tip centripet ,in care maxilarul ramane disproportionat de mic fata de mandibula ,se practica: A. osteotomii sagitale B. grefe osoase "inlay" C. osteotomii ale platoului palatoalveolar, cu coborarea si avansarea acestuia D. osteotomii de tip Le Fort I E. asa zisul "transplant sandwich" (pag. 217)

S2238158. Gingivectomia proprotetica se deosebeste de gingivectomia din tratamentul parodontopatiilor ,deoarece interventia : A. este realizata cu scopul de marire a coroanei clinice a unui dinte B. se efectueaza de obicei pe dinti fara procese hiperplazice ale parodontiului marginal C. se efectueaza pe dinti cu procese hiperplazice ale parodontiului D. se indica la dinti usor abrazati E. se indica in supradentie (pag. 219)

S2238159. Placa palatina va fi imobilizata cu : A. o fronda mentoniera B. ligaturi Ivy

841



Rezidentiat 2004

842


C. fire circumferentiale D. blocaj intermaxilar rigid E. tractiune intercraniomaxilara (pag. 209)

S2238160. Plastia de aditie a crestei alveolare se poate face cu urmatoarele materiale aloplastice: A. ceramohidroxilapatita B. heterotransplante conservate C. autotransplante osoase D. biovitroceramica E. autotransplante cartilaginoase (pag. 214)

S2238161. In care din situatiile de mai jos este contraindicata o interventie chirurgicala proprotetica : A. transplant de organe B. hemofilie C. valvulopatii D. terapie cu anticoagulante E. artrita reumatoida (pag. 198)

S2238162. Plastia cu grefe epidermice Ollier-Tiersch este necesara in urmatoarele interventii : A. operatia Obwegesser B. plastia de aditie cu cartilaj costal C. rezectia torusurilor mandibulare D. plastia santurilor perituberozitare E. metoda Celesnik (pag. 208)

S2238163. Deformarile osoase prin proeminente in exces, care necesita interventii chirurgicale proprotetice , sunt : A. creasta gingivala balanta B. creasta alveolara neregulata C. hiperplazii epitelioconjunctive D. fibromatoza tuberozitara E. creasta alveolara subtire (pag. 209)

S2238164. Protezarea in conditii optime a unui camp protetic edentat total presupune existenta urmatoarelor conditii locale: A. limba sa aiba un volum normal B. perioada neproteazata a edentatiei sa fie suficient de lunga pentru o mai buna conformare a coamei crestei alveolare C. tuberozitatile maxilare sa fie bine reliefate chiar cu fibromatoza sau exostoza, daca este necesar pentru inaltarea crestei D. insertiile muschilor genioglosi, geniohioidieni, milohioidieni si buccinatori sa fie la distanta de creasta E. fibromucoasa gingivala cheratinizata sa ocupe o zona suficient de lata, intinsa, imobila, cu vascularizatie buna, captusita cu un strat dermic cu rezilienta normala (pag. 198)

S2238165. In cursul tratamentului chirurgical al bridelor vestibulare si paralinguale se pot efectua urmatoarele interventii : A. sectionarea simpla in cazul bridelor ingrosate

842



Rezidentiat 2004

843

B. C. D. E.


plastia in "Z" la bridele subtiri si scurte sectionarea transversala cu sau fara sutura longitudinala in situatia bridelor unice si subtiri excizia plastica a bridelor subtiri si unice incizia in "V" si sutura in "Y" a bridelor multiple si subtiri (pag. 204)

S2238166. Inaltarea crestelor alveolare prin plastie de aditie utilizeaza ceramohidroxilapatita sub forma de : A. granule B. pulbere C. bagheta D. nu se utilizeaza ceramohidroxilapatita E. comprimate (pag. 214)

S2238167. Preoperator, in interventiile proprotetice, se confectioneaza dispozitive ca : A. gutiere B. placi palatinale C. obturatoare D. proteze conformator E. proteze adjuncte (pag. 198)

S2238168. In cazul plastiilor de aditie cu autotransplant cartilaginos acesta : A. se recolteaza din blocul cartilaginos costal B. are forma de bagheta lunga de 9-10 cm si lata de 2 cm C. are forma de bagheta lunga de 7-8 cm si lata de 3 cm D. are forma de bagheta lunga de 7-8 cm si lata de 2 cm E. plaga toracica se sutureaza in trei planuri (pag. 214)

S2238169. Plastiile de aditie sunt indicate cand : A. baza osoasa este putin redusa in urma extractiilor B. baza osoasa este foarte mult redusa in urma atrofiei postextractionale C. prin procesele de plastie a santurilor periosoase nu se poate obtine un relief suficient pentru sprijinul protezei D. nici o varianta nu este corecta E. este corecta doar varianta B (pag. 214)

S2338170. Care dintre urmatoarele afectiuni reprezinta contraindicatii loco-regionale ale interventiilor proprotetice: A. nevralgia de trigemen B. sindrom Sjogren C. displazii fibroase D. osteopetroze E. algii faciale tipice (pag. 198)

S2338171. In cazul frenoplastiei se practica urmatoarele tipuri de incizii: A. eliptica de o parte si de alta a frenului B. simpla incizie transversala a frenului C. incizia transversala a frenului pus in tensiune urmata de sutura perpendiculara a marginilor plagii

843



Rezidentiat 2004

844


D. incizia in “V” cu varful la nivelul insertiei pe creasta a frenului E. plastia in “Z” (pag. 202)

S2338172. Pentru reconstructia reliefului crestei alveolare se pot folosi: A. hetero transplante conservate B. autotransplante osoase C. cartilaj fragmentat in bucati mici de 1 mm D. implante din ceramo-hidroxilapatita E. ceramica (pag. 214)

S2338173. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la plastiile de aditie sunt adevarate: A. interventia se face sub anestezie loco-regionala, in patru timpi B. autotransplantul se recolteaza din blocul cartilaginos costal C. plaga mucoasa se sutureaza in doua planuri D. cartilajul se despica in doua jumatati E. plaga toracica se sutureaza in trei planuri (pag. 214)

S2338174. Care sunt cauzele cele mai frecvente care conduc la eliminarea autotransplantului introdus juxtaosos subgingival: A. procesele supurative secundare B. forma autotransplantului C. decubitusurile interne ale mucoasei D. afectiuni sistemice E. adancirea santurilor vestibulare pe cale endobucala (pag. 216)

S2338175. Care sunt motivele pentru care s-a propus inaltarea crestei alveolare de la o tuberozitate la alta prin grefele osoase “inlay”: A. existenta unui surplus de mucoasa B. structura mai spongioasa a maxilarului C. resorbtia de tip centripet a maxilarului D. dimensiunea redusa in sens vestibulo-oral E. irigatia mai bogata (pag. 217)

S2338176. In ce situatii sunt indicate osteotomiile segmentare la maxilar: A. infraalveolie maxilara frontala B. abrazii dentare accentuate C. fracturi de maxilar tip Le Fort I D. incongruente dento-alveolare E. cand suprafata ocluzala a dintilor atinge mucoasa gingivala a crestei alveolare mandibulare ce trebuie protezata (pag. 219)

S2338177. Care sunt pregatirile preoperatorii din interventiile chirurgicale proprotetice: A. examenul clinic loco-regional riguros B. examene radiografice C. examen general complet D. examene detaliate neurologice E. teste psihologice

844



Rezidentiat 2004

845


(pag. 198)

S2338178. Care sunt caracteristicile mucoasei ce rezulta dupa extractiile traumatizante,cu denudari extinse ale osului: A. subtire B. intinsa C. aderenta de os D. necaptusita cu un strat sufficient de tesut dermic de amortizare E. bine vascularizata (pag. 198)

S2338179. Ce aspecte fac ca o fibromatoza gingivala sa aiba aspectul de “creasta balanta”: A. hiperplazia gingivala B. resorbtia accentuata a osului alveolar, in special in zona frontala C. extractiile dentare la intervale mari D. traumatismele dento-parodontale E. interventiile anterioare la nivelul fibromucoasei gingivale (pag. 198)

S2338180. Care este etiologia fibromatozei tuberozitare: A. protezarile indelungate B. cand zona respectiva nu a fost mult timp protezata C. iritatii mecanice D. iritatii chimice E. congenital (pag. 199)

S2338181. Care din urmatoarele semen si simptome deosebesc torusurile palatine de formatiunile de tip tumoral: A. situarea lor mediana B. nedureroase spontan sau la presiune C. evolutie relativ scurta D. mucoasa acoperitoare de aspect normal E. tulburari de deglutitie (pag. 211)

S2338182. Care dintre urmatoarele afirmatii corespund torusurilor mandibulare: A. sunt formatiuni osoase unice sau multiple B. apar pe fata linguala a apofizei alveolare C. favorizeaza mentinerea protezelor mobile D. sunt de obicei unilaterale E. apar la nivelul premolarilor si molarilor (pag. 211)

S2338183. Timpul II al rezectiei apofizelor genii hipertrofiate evidentiaza: A. tendoanele muschilor geniohiodieni B. marginea bazilara a mandibulei C. tendoanele muschilor genioglosi D. linia oblica interna E. gaura mentoniera (pag. 213)

845



Rezidentiat 2004

846


S2538184. Afecţiunile locoregionale în care sunt contraindicate intervenţiile proprotetice sunt: A. a. algii faciale tipice B. b. nevralgia de trigemen C. c. nevralgia de glosofaringian D. d. displazii fibroase E. e. osteopetroze. (pag. 198)

S2638185. În patologia eruptiei dentare sunt incriminate urmatoarele boli: A. rahitismul B. febrele eruptive C. hepatitele D. avitaminozele E. sifilisul (pag. 237)

S2638186. Gingivostomatita ulcero-necrotica-manifestari locale: A. depozite necrotice, fetide B. halena accentuata C. mobilitate dentara D. hipersalivatie E. lipsa sângerarilor gingivale (pag. 240)

S2638187. Diagnosticul diferential al gingivostomatitei din primoinfectia herpetica se face cu: A. herpangina, B. leucoplazia C. varicela D. impetigo E. lichenul plan (pag. 240)

S2638188. Foliculita expulsiva (Capdepont) A. este o infectie a nou-nascutului B. este o infectie a adolescentilor C. apare la nivelul gingiei mugurilor dentari temporali D. se datoreaza infectarii endogene a mugurilor dentari temporari E. se datoreaza infectarii exogene a mugurilor dentari (pag. 240)

S2638189. Indicatiile decapisonarii molarului3 sunt: A. sa existe spatiu suficient de eruptie B. fibromucoasa ce acopera molarul sa fie în forma de fata de masa C. fibromucoasa ce acopera molarul sa fie în forma de cortina D. dintele sa fie erupt pâna la ecuatorul coronar E. dintele sa fie inclus (pag. 247)

S2638190. Complicatiile pericoronaritei dintilor permanenti apar în urmatoarele cazuri: A. lipsa unui tratament B. instituirea unui tratament inadecvat C. tratament necorespunzator

846



Rezidentiat 2004

847


D. dupa incizie si drenaj E. reactivitate buna a organismului (pag. 249-250)

S2638191. Accidentale mecanice ale eruptiei molarilor inferiori sunt: A. ulceratii jugale sau linguale B. carii ale molarilor 2 C. resorbtii radiculare ale molarilor 2 D. deplasari dentare E. tulburari vegetative reflexe secretorii (pag. 253)

S2638192. Tulburari nervoase –motorii ale eruptiei molarilor 3 sunt: A. contracturi ale musculaturii faciale-ticuri B. trismus C. paralizii faciale tranzitorii D. tulburari de ocluzie E. nevralgii dentare (pag. 253)

S2638193. Coplicatiile septice ale eruptiei molarilor superiori sunt. A. abces de loja infratemporala B. sinuzita maxilara C. celulitele si abcesul de val palatin D. abcesul submandibular E. abcesul laterofaringian (pag. 256)

S2838194. Deficiente ale partilor moi care necesita interventii chirurgicale proprotetice: A. Mucoasa subtire B. Creasta gingivala balanta C. Fibromatoza tuberozitara D. Creasta alveolara neregulata E. Hiperplaziile epitelioconjunctive (pag. 198)

S2838195. In hiperplaziile volumunoase cu aspect tumoral se practica: A. Decaptusirea mucoasei B. Decapisonarea mucoasei C. Decolarea mucoasei D. Mobilizarea mucoasei E. Excizia mucoasei (pag. 201)

S2838196. In cadrul plastiei santurilor peiosoase fixarea protezelor-conformator la maxilar se realizeaza prin: A. Fronda mentoniera B. Cu fir care trece prin fosa nazala si se sutureaza anterior C. Cu fire trecute circummandibular si innodate pe burdonet D. Cu stentz sau acrilat autopolimerizabil E. Cu gutiere de acrilat (pag. 205)

847



Rezidentiat 2004

848


S2838197. Frenoplastia se poate realiza prin: A. Doua incizii angulare B. Incizie in "V” C. Incizie in "Y” D. Plastie in "Z” E. Incizie in”W” (pag. 203)

S2838198. Indicatia operatorie de regularizare a crestei alveolare va fi pusa obligatoriu pe baza: A. Examenului clinic B. Examenului radiologic C. Examenului histopatologic D. Examenului tomografic E. Examenului RMN (pag. 209)

S2938199. Pentru a permite o protezare in conditii optime, campul protetic trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A. crestele alveolare edentate sa fie suficient de inalte, netede, acoperita de mucoasa keratinizata, fara eroziuni; B. crestele alveolare edentate sa fie suficient de inalte, netede, acoperite de mucoasa keratinizata, cu eroziuni; C. bolta palatina sa fie suficient de mare, moderat de adanca cu torus redus; D. limba sa aiba un volum normal; E. gaurile mentoniere sa fie situate la distanta de coama crestei alveolare. (pag. 198)

S2938200. Frenoplastia: A. este indicata in cazurile in care frenurile linguale sau labiale sunt deosebit de scurte; B. este indicata in cazurile in care frenurile linguale sau labiale sunt lungi; C. se efectueaza sub anestezie loco-regionala prin infiltratie; D. este contraindicata anestezia tronculara; E. este indicata cand frenotomia simpla nu realizeaza o eliberare suficienta a buzei sau a limbii si nici adancirea santurilor periosoase reespective. (pag. 202)

S2938201. Plastia santurilor periosoase: A. se mai numeste metoda Kazanjian; B. se mai numeste metoda Traunner; C. se mai numeste metoda Obwegeser; D. este indicata in cazurile in care insertia mucoasei mobile se face pe creasta alveolara, iar santurile vestibulare sunt sterse; E. este indicata anestezia tronculara periferica (pag. 205)

S2938202. Tehnica operatorie a crestei alveolare neregulate: A. prezinta IV timpi operatori; B. prezinta III timpi operatori; C. timpul III reprezinta sutura; D. timpul III reprezinta rezectia ciocurilor osoase; E. anestezia tronculara periferica poate fi asociata cu o infiltratie submucoasa in scopul diminuarii sangerarii; (pag. 206)

848



Rezidentiat 2004

849


S2938203. Tehnica operatorie a crestei alveolare subtiri: A. prezinta III timpi operatori; B. prezinta IV timpi operatori; C. interventia consta in rezectia portiunii subtiate si deplasate vestibular; D. poate prezenta devieri vestibulare, indeosebi frontale, cunoscute sub denumirea de alveolo-protruzii; E. se face sub anestezie loco-regionala. (pag. 209-210)

849



Rezidentiat 2004

850


Tema nr. 39 Incluzia dentară BIBLIOGRAFIE: 2. C. Burlibaşa - Chirurgie orală şi maxilo-facială, Ed.medicală, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1239001. Dezincluzia caninilor superiori inclusi se poate utiliza: A. in leziuni profunde B. la persoane peste 35 ani C. in cazul lipsei complete a spatiului pe arcada D. la edentaţi E. in cazul leziunilor superficiale, cu spatiu suficient pe arcada (pag. 290)

S1239002. Dezincluzia molarilor de minte inferiori este indicata: A. pentru dinti cu radacini bine conformate B. pentru dinti situati profund intraalveolar C. pentru dinti cu axul de implantare oblic spre distal sau orizontal D. pentru cazul cand parţile moi ale obrazului se insera in imediata vecinatate a crestei alveolare in zona dintelui inclus E. pentru dinti cu radacini curbe si divergente (pag. 265)

S1239003. in odontectomia molarului trei inferior, incizia se poate prelungi pe marginea gingivala pana la molarul unu si apoi coboara oblic in vestibul, acest tip de incizie avand urmatoarele dezavantaje: A. nu ofera o vizibilitate suficienta B. rezulta un lambou triunghiular, se lucreaza greu C. traumatismul este exagerat D. favorizeaza fractura de unghi mandibular E. favorizeaza aparitia unui hematom in spatiul mort anterior (pag. 267)

S1239004. Incluziile unice sunt determinate frecvent de: A. hipotiroidie B. hipertiroidie C. hipopituitarism D. dizostoza cleidocraniana E. pierderea precoce a dintelui temporar corespunzator (pag. 260)

S1239005. Pentru odontectomia molarului trei superior este necesara: A. doar anestezia la tuberozitate B. anestezia doar a nervilor alveolari superiori si posteriori C. anestezie plexala D. anestezia la tuberozitate completata cu anestezia la gaura palatina mare E. doar anestezia nervului palatin anterior (pag. 279)

S1239006. Reincluzia se intalneste cel mai frecvent la:

850



Rezidentiat 2004

851

A. B. C. D. E.


caninii superiori incisivii laterali superiori premolarii unu inferiori molarii doi temporari inferiori incisivii mandibulari (pag. 260)

S1339007. Cea mai frecventa cauza generala a incluziei dentere este: A. factorul genetic B. rahitismul C. sifilisul D. hipovitaminoza C E. insuficienta tiroidiana (pag. 259)

S1339008. Diagnosticul de precizie in incluzia dentara se pune: A. in urma examenului radiografic B. in urma examenului clinic C. nici una dintre acestea D. in urma examenului ecografic E. in urma examenului scintigrafic (pag. 261)

S1339009. Dupa Pell si Grey realizeaza o clasificare a milarului de minte inferior an care clasa a II cuprinde: A. molar de minte inferior cu miametru mezio-distal al coroanei comple liber B. molar de minte inferioracoperit complet de ramul ascendent mandiobular C. molar de minte inferior unde jumatatea distala a coroanei este acoperita de margine anterioara a ramului ascendemnt mandiobular D. molar de minte inferior usor sub nivelul planului ocuzal al molarului de 12 ani E. molar de minte inferior cu fata ocluzala sub linia cervicala a molarului de 12 ani (pag. 269)

S1339010. La dintii permanenti, incluzia dentara se constata cel mai frecvent la: A. caninii superiori B. molari de minte inferiori C. canini inferiori D. molari de minte superiori E. premolari inferiori (pag. 259)

S1439011. La dintii permanenti, incluzia se constata cel mai frecvent la A. molarii de minte inferiori B. molarii de minte superiori C. caninii inferiori D. caninii superiori E. incisivii laterali superiori (pag. 259)

S1539012. Conditiile necesare pentru a institui redresarea chirurgical-ortodontica a unui canin inclus sunt: A. profunzimea incluziei osoase sa fie mica sau medie;

851



Rezidentiat 2004

852

B. C. D. E.


radacina sa fie dreapta sau usor curba pe directia de coborare; axul vertical al dintelui poate fi oblic pana la un unghi de cel mult 30 grade; coroana dintelui este situata in vecinatatea incisivilor sau a premolarilor; pe arcada exista sau se poate obtine spatiu in vederea alinierii normale a caninului. (pag. 289)

S1539013. in cursul odontectomiei molarului 3 superior pot surveni o serie de accidente: A. plaga sfasiata a mucoasei; B. fractura dintilor antagonisti; C. smulgerea tuberozitatii; D. impingerea dintelui sau a unei radacini in obraz; E. fractura procesului alveolar. (pag. 281)

S1539014. Inciziile practicate pentru descoperirea molarului 3 superior inclus pot fi: A. incizie curba cu concavitatea in sus; B. incizie in"L"; C. incizie in"baioneta"; D. incizie trapezoidala; E. incizie orizontala. (pag. 279)

S1539015. Odontectomia caninului superior inclus este indicata in situatiile: A. axul longitudinal al dintelui este vertical sau putin oblic; B. dintele inclus produce tulburari mecanice sau trofice dintilor vecini; C. dupa ce s-a tentat redresarea chirurgical-ortodontica; D. dupa ce a fost efectuata in prealabil dezincluzia; E. cand pe arcada persista caninul temporar. (pag. 283)

S1539016. Pe durata unei interventii chirurgicale de indepartare a molarului 3 inferior inclus (odontectomie),in mod accidental,dintele poate fi impins catre: A. obraz; B. loja submandibulara; C. planseul oral; D. spatiul parafarigian; E. loja maseterina. (pag. 276)

S1539017. Referitor la dezincluzia caninului superior putem spune ca: A. creaza posibilitatea continuarii eruptiei; B. creaza posibilitatea folosirii coroanei intr-o lucrare protetica; C. este indicata atunci cand partile moi nu se insera in vecinatatea crestei alveolare; D. este posibila atunci cand coroana si radacinile sunt bine conformate; E. este indicata cand caninul este inclus ectopic. (pag. 290)

S1639018. Decapusonarea inseamna: A. repozitionarea dintelui B. eliberarea coroanei dintelui excizand fibromucoasa C. incizia capusonului fibromucos si drenajul secretiei D. odontectomia molarului de minte

852



Rezidentiat 2004

853


E. transplantarea unui dinte inclus (pag. 264)

S1639019. Dintele care ramine in incluzie cel mai frecvent este: A. caninii inferiori B. molarii de minte superiori C. molarii de minte inferiori D. premolarii superiori E. caninii superiori (pag. 259)

S1639020. Incluzia dentara se poate complica cu: A. granulom periapical B. gangrena pulpara C. pulpita purulenta D. chist folicular E. comunicare buco-sinusala (pag. 261)

S2139021. Care dintre factorii legaţi de structurile de vecinătate sunt implicaţi în etiologia incluziei dentare: A. Disostoza cleido-craniană B. Germen dentar situat profund C. Dinţi supranumerari D. Poziţie transversală în os E. Odontoame satelite (pag. 259-260)

S2139022. Clasificarea formelor clinice ale incluziei molarului trei superior (după Archer) se face pe baza următoarelor criterii: A. Morfologia rădăcinilor B. Densitatea osului înconjurător C. Natura ţesutului acoperitor D. Dimensiunea sacului folicular E. Axul longitudinal de erupţie (pag. 278)

S2139023. În ce situaţii se produce mai frecvent fractura tablei osoase interne în odontectomia molarului de minte inferior: A. Aplicarea elevatorului în spaţiul parodontal lingual B. Folosirea elevatorului Lecluse C. Coroana molarului trei complet acoperită de ramul mandibular D. Molarul trei în incluzie transversală E. Rădăcini curbate spre lingual (pag. 275)

S2139024. Pe locul doi în ceea ce priveşte frecvenţa incluziei dinţilor permanenţi se află: A. Molarii de minte superiori B. Caninii superiori C. Premolarii superiori D. Caninii inferiori E. Premolarii inferiori

853



Rezidentiat 2004

854


(pag. 259)

S2139025. Tracţiunea caninului superior inclus după descoperirea chirurgicală a acestuia se face: A. Imediat postoperator B. La 48-72 de ore postoperator C. La 10-15 zile postoperator D. La o lună postoperator E. La 6 luni postoperator (pag. 290)

S2239026. Odontectomia caninului superior nu este indicata in urmatoarele situatii: A. incluzie profunda, iar coroana este situata in vecinatatea radacinilor incisivilor B. dintele inclus produce tulburari mecanice sau trofice ale dintilor vecini C. axul longitudinal al dintelui inclus este vertical sau putin oblic D. au aparut complicatii septice locale E. dintele inclus produce tulburari mecanice sau trofice ale dintilor vecini (pag. 283)

S2239027. Dupa Mead incizia pentru odontectomia caninului superior se face astfel: A. incizie marginala la nivelul festonului gingival, mergind de la primul premolar de partea incluziei pina la primul molar de partea opusa B. la nivelul festonului gingival , pornind de la al doilea premolar de partea incluziei pina la spatiul interdentar intre caninul si lateralul de partea opusa, asociind la extremitati doua contra incizii C. de a lungul festonului gingival, care se opreste la marginea papilei, apoi se prelungeste in bolta pe linia mediana D. incizie festonata sau curba uniforma la nivelul coletului dintilor hemiarcadei respective, la distanta de 2mm de marginea gingivala E. incizie marginala la nivelul festonului gingival, mergind de la primul molar de partea incluziei pina la primul molar de partea opusa (pag. 284)

S2239028. in odontectomia pe cale vestibulara Archer recomanda urmatoarea incizie: A. curba vestibulara de la incisivul central la primul molar cu concavitatea in sus B. curba cu concavitatea in jos in mucoasa semimobila, pornind din dreptul incisivului central pina deasupra premolarului 2 C. orizontala la nivelul coletului incisivului central si al incisivului lateral, prelungita la cele doua extremitati divergente in sus, pina la nivelul fundului de sac vestibular D. curba vestibulara de la incisivul lateral la primul molar cu concavitatea in jos E. curba cu concavitatea in sus in mucoasa mobila, pornind din dreptul incisivului central pina deasupra premolarului2 (pag. 286)

S2239029. Incluziile unice sunt determinate frecvent de: A. pierderea precoce a dintelui temporal corespunzator B. disostoza cleidocraniana C. rahitism D. avitaminoze E. sifilis (pag. 260)

S2239030. Prin incluzie partiala se intelege: A. Dinte complet acoperit de os. B. Dinte acoperit de un strat subtire de os si fibromucoasa C. Dinte situat profund in interiorul osului

854



Rezidentiat 2004

855


D. Dinte situat la distanta fata de locul normal de eruptie E. Dinte erupt submucos cu sac pericoronar integru (pag. 259)

S2239031. Un dinte este considerat inclus atunci cind: A. Se afla in intregime intra osos B. Cind coroana dintelui nu este acoperita in totalitate de os C. Cind evolutia morfologica a dintelui este desavirsita si apexul inchis D. Cind evolutia morfologica a dintelui este desavirsita si mucoasa acoperitoare este integra E. Cind evolutia morfologica este desavirsita si sacul pericoronar este integru (pag. 259)

S2239032. Prin anclavare dentara se intelege: A. Dinte cu evolutia morfologica desavirsita si coroana acoperita in totalitate de os B. Dinte erupt ectopic C. Dinte ramas in incluzie la distanta de locul nornal de eruptie D. Dinte care nu isi poate desavirsi eruptia datorita unui obstacol mecanic E. Dinte erupt partial fiind separat de cavitatea bucala prin sacul pericoronar si fibromucoasa (pag. 259)

S2239033. Frecventa incluziei dentare are urmatoarea ordine: A. Molar de minte inferior, canin superior, molari de minte superiori B. Molar de minte inferior, molari de minte superiori, canin superior C. Molar de minte inferior, canin inferior, molar de minte superior D. Molar de minte inferior, molar de minte superior, canin inferior E. Molar de minte inferior, canin superior, premolar superior (pag. 259)

S2239034. Dintre cauzele generale ale incluziei dentare pe primul loc se afla: A. Rahitismul B. Insuficienta tiroidiana C. Factori dismetabolici D. Factori genetici E. Hipovitaminozele C si D (pag. 259)

S2239035. In clasa II, dupa Pell si Gregory,spatiul dintre fata distala a molarului 2 si marginea anterioara a ramului ascendent este: A. egal sau mai mare decit diametrul meziodistal al molarului de minte B. mai mic decit diametrul meziodistal al molarului de minte C. redus, molarul de minte se gaseste in ramul ascendent mandibular D. redus, molarul de minte fiind situat vestibular E. redus, molarul de minte fiind situat lingual (pag. 262)

S2239036. Winter clasifica incluziile molarului de minte in functie de: A. Spatiul existent intre fata distala a molarului 2 si marginea anterioara a ramului ascendent mandibular B. profunzimea la care se gaseste molarul de minte C. tehnica chirurgicala care urmeaza a fi folosita D. directia axului longitudinal E. complicatiile date de molarul inclus (pag. 263)

855



Rezidentiat 2004

856


S2239037. Dezincluzia caninilor superior inclusi se poate efectua: A. in cazul incluziilor superficiale cu lipsa spatiului pe arcada B. in jurul varstei de 18 ani C. la edentati D. in cazul incluziilor superficiale, cu spatiu suficient pe arcada E. in incluziile profunde (pag. 290)

S2239038. In incluzia dentara diagnosticul de precizie se pune: A. in urma examenului clinic B. in urma examenului CT C. in urma examenului RMN D. in urma examenului radiografic E. in urma examenului ecografic (pag. 261)

S2239039. In odontectomia molarului de minte inferior dintele inclus poate fi impins accidental spre: A. loja submandibulara B. loja infratemporala C. loja maseterina D. genian E. spatiul parafaringian (pag. 276)

S2239040. Una din coplicatiile incluziei dentare este reprezentata de: A. chistul radicular B. chistul rezidual C. chistul folicular D. chistul nazopalatin E. chistul mucozal (pag. 261)

S2239041. Cauzele locale in incluzia molarilor de minte inferiori sunt: A. rahitismul B. hipovitaminoze C C. insuficienta hipofizara D. lipsa spatiului de pe arcada E. insuficienta tiroidiana (pag. 260)

S2239042. In cursul odontectomiei molarului superior pot surveni urmatoarele accidente: A. impingerea radacinii in fosa nazala B. smulgerea tuberozitati C. fractura procesului alveolar D. fractura dintilor antagonisti E. plaga mucoasei mobile (pag. 281)

S2239043. Dezincluzia molarilor de minte inferiori este indicata: A. pentru dinti cu radacini unite B. pentru dinti situati profund intraosos C. pentru dinti cu radacini dine conformate

856



Rezidentiat 2004

857


D. pentru dinti cu radacini butonate E. cind dintele inclus se afla in vestibulopozitie (pag. 265)

S2239044. In urmatoarele situatii este indicata odontectomia caninului superior: A. cind pe arcada persista caninul temporar B. de fiecare data cind dezincluzia nu a dat rezultate C. cind axul longitudinal este usor oblic D. cind caninul inclus produce tulburari trofice dintilor vecini E. cind coroana are dimensiuni normale (pag. 283)

S2239045. Incluzia dentara este intilnita cel mai frecvent la nivelul: A. molarilor de minte inferiori B. caninilor superiori C. molarilor de minte superiori D. caninilor inferiori E. incisivilor laterali (pag. 259)

S2239046. Reincluzia se intilneste cel mai frecvent la: A. premolarii doi superiori B. premolarii unu inferiori C. incisivii temporari D. molarii doi temporari superiori E. molarii doi temporarii inferiori (pag. 260)

S2339047. În odontectomia caninului superior pe cale mixtă(vestibulo-palatinală): A. se descoperă de preferinţă mai întâi porţiunea palatinală B. se descoperă de preferinţă mai întâi porţiunea vestibulară C. se crează simultan lamboul vestibular şi palatinal D. se împinge dintele cu elevatorul dinspre coroană E. se separă întotdeauna coroana de rădăcină (pag. 288)

S2339048. La dinţii permanenţi, incluzia dentară se constată cel mai frecvent la A. molarii de minte inferiori B. caninii superiori C. canini inferiori D. molari de minte superiori E. premolari inferiori (pag. 259)

S2339049. Cea mai frecventă cauză generală a incluziei dentare este A. rahitismul B. factorul genetic C. sifilisul D. hipovitaminoza C E. insuficienţa tiroidiană (pag. 259)

857



Rezidentiat 2004

858


S2339050. Pell şi Gregory realizează o clasificare a formelor clinice de incluzie ale molarului de minte inferior în care clasa a II cuprinde: A. situaţia în care spaţiul dintre faţa distală a molarului 2 şi marginea anterioară a ramului ascendent este mai mic decât diamtrul mezio-distal al molarului de minte B. molar de minte inferior unde jumătatea distală a coroanei este acoperită de marginea anterioară a ramului ascendent mandibular C. molar de minte inferior uşor sub nivelul planului ocuzal al molarului de 12 ani D. molar de minte inferior cu faţa ocluzală sub linia cervicală a molarului de 12 ani E. molar de minte inferior cu faţa ocluzală deasupra liniei cervicale a molarului de 12 ani (pag. 262)

S2339051. Diagnosticul de precizie în incluzia dentară se pune: A. n urma examenului clinic B. în urma examenului radiografic C. nici una dintre acestea D. în urma examenului ecografic E. în urma examenului scintigrafic (pag. 261)

S2539052. Cauze care ţin de ţesuturile şi structurile din vecinătate în incluzia dentară sunt: A. disostoza cleidocraniană B. germen dentar situat prea profund în os C. malformaţii radiculare: rădăcini curbate D. rădăcini deformate cu odontoame satelite E. radiaţii ionizante administrate în regiunea maxilarelor în scop terapeutic. (pag. 260)

S2639053. Hemoragia secundara în plagile OMF apare: A. la câteva zile de la traumatism B. la câteve minute C. dupa câteva ore D. dupa o luna E. dupa 2 saptamâni (pag. 524)

S2639054. Sutura secundara tardiva se realizeaza: A. dupa 10-12 zile de la accidenrt B. dupa 20-30 zile C. dupa o zi D. dupa 3 zile E. dupa 3 luni (pag. 522)

S2639055. Pentru restabilirea permeabilitatii la pacientii cu asfixie mecanica pozitia bolnavului va fi: A. în decubit lateral cu capul ridicat B. în decubit lateral cu capul în pozitie decliva C. pe spate D. pe burta E. în pozitie semisezânda (pag. 511)

S2639056. Escoriatia A. consta dintr-o leziune de continuitate interesând numai epidermul

858



Rezidentiat 2004

859

B. C. D. E.


consta dintr-o leziune de continuitate interesând epidermul si dermul consta dintr-o leziune de continuitate interesând epidermul, dermul si hipodermul este nedureroasa sângerarea este majora (pag. 501)

S2639057. Leziunile traumatice ale partilor moi OMFapar mai frecvent: A. între 20-40 ani B. la copii C. la batrâni D. la nivelul molarilor E. la femei (pag. 497)

S2839058. In cazul fracturii mandibulei in timpul extractiei molarilor de minte inferiori se procedeaza astfel: A. Se extrage dintele si apoi se imobilizeaza mandibula B. Se fixeaza bine mandibula si se extrage dintele, urmat de imobilizare C. Se imobilizeaza mandibula cu atela si tractiune intermaxilara si se amana extractia D. Se imobilizeaza mandibula cu ligaturi de sarma si se continua extractia E. Se imobilizeaza fractura de mandibula si se renunta la extractie (pag. 276)

S2939059. Anclavarea dentara reprezinta: A. incluzia partiala a unui dinte; B. incluzia superficiala a unui dinte; C. ancorarea unui dinte descoperit chirurgical; D. se refera la un dinte a carui coroana, partial degajata de os, se afla sub fibromucoasa gingivala si al carui sac pericoronar comunica cu cavitatea orala, dar nu-si poate desavarsi eruptia datorita unui ostacol mecanic; E. situatia in care se afla un dinte dupa decapusonare. (pag. 259)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1239060. Accidentele odontectomiei molarului de minte superior sunt: A. deschiderea sinusului maxilar B. deschiderea planseului fosei nazale C. fractura tuberozitatii maxilare D. impingerea dintelui in fosa infratemporala E. fractura radacinii molarului inclus (pag. 281 - 282)

S1239061. Cauze locale in incluzia molarilor de minte inferiori sunt: A. genetice B. insuficienta tiroidiana C. malformatii radiculare D. avitaminozele E. lipsa spatiului pe arcada (pag. 260)

859



Rezidentiat 2004

860


S1239062. Odontectomia molarului de minte inferior se indica: A. in toate cazurile cand nu sunt sanse de eruptie normala pe arcada B. cand spatiul din trigonul retromolar o permite C. in incluziunile ectopice D. cand sunt prezenţi molarul I si II E. cand fibromucoasa este sub forma de"fata de masa" (pag. 265)

S1239063. Posibilitatile terapeutice in incluzia de canin superior sunt: A. replantarea B. odontectomia C. transplantarea vitala D. transplantarea devitala E. rezectia apicala (pag. 283)

S1239064. Printre accidentele intraoperatorii ale odontectomiei molarului de minte maxilar se numara si: A. patrunderea in canalul mandibular B. fracturarea radacinilor molarului inclus C. impingerea dintelui in spatiul infratemporal D. fractura tuberozitaţii maxilarului E. deschiderea sinusului maxilar (pag. 281 - 282)

S1339065. Cauzele locale in legatura cu germenul dentar sunt: A. germen dentar situat prea profund in os B. germen dentar deformat situat transversal fata de directia de eruptie C. malformatii radiculare D. malformaţii coronare E. nici unul dintre acestea (pag. 260)

S1339066. Complicatiile mecanice ale incluziei dentare sunt: A. resorbtiile radiculare B. deplasari ale dintilor vecini C. leziuni de decubit D. chisturi dentigere E. pericoronarita congestiva (pag. 260)

S1339067. Daca dintele inclus se afla in intregime intraosos incluzia este: A. totala B. completa C. superficiala D. profunda E. nici una dintre acestea (pag. 259)

S1339068. Examenul radiografic in incluziile dentare trebuie sa precizeze: A. sediul B. forma coroanei si radacinii

860



Rezidentiat 2004

861


C. axul de eruptie D. raporturile molarului inclus cu sinusul maxilar E. nici una dintre acestea (pag. 278)

S1339069. In functie de datele examenului clinic si radiologic caninii superiori inclusi pot fi extrasi pe cale: A. palatinala B. vestibulara C. vestibulo-palatinala D. tehnica Witzel E. nici una dintre acestea (pag. 283)

S1339070. In incluziile de canin palatinale bilaterale se face o incizie: A. ampla B. curba C. paralela cu marginea gingivala D. strict de partea incluziei E. mediana (pag. 284)

S1339071. In incluziile profunde odontectomia este dificila intrucat: A. Stratul de os este gros B. Radacinile molarului sunt situate adanc C. Coroana molarului 2 mascheaza coroana dintelui inclus D. Coroana molarului inclus este in contact strans cu radacina distala a molarului 2 E. Nici una dintre acestea (pag. 272)

S1339072. In incluziile vestibulare ale molarilor de minte superiori se pot face urmatoarele incizii: A. Incizie curba cu concavitatea in jos B. Curba cu concavitatea in sus C. in T D. in L E. in baioneta (pag. 279)

S1339073. Inciziile mucoperiostului in odontectomia molarilor de minte inferiori sunt: A. in baioneta B. Orizontala C. Triunghiulara D. Partch E. Trapezoidala (pag. 267)

S1339074. Odontectomia molarilor de minte inclusi se impune in: A. Complicatii septice grave B. Complicatii tumorale C. De alta natura D. Radacini conice fuzionate E. Trismus

861



Rezidentiat 2004

862


(pag. 265)

S1339075. Tipurile de incizie practicate pentru odontectomia caninilor pe cale vestibulara sunt: A. trapezoidala B. curba vestibulara cu concavitatea in sus C. Pichler D. in L E. toate acestea (pag. 286)

S1439076. Cauzele locale ale incluziei dentare, care tin de tesuturile si structurile din vecinatate, sunt A. lipsa de spatiu, datorita caderii precoce a dintelui temporar corespunzator, cu mezializarea si distalizarea dintilor vecini B. prezenta unor dinti previa(dinti supranumerari in calea eruptiei dintilor permanenti) C. prezenta unor formatiuni tumorale tumorale in calea dintelui ce urmeaza sa erupa D. igiena orala deficitara E. traumatismele accidentale (pag. 260)

S1439077. In cadrul complicatiilor incluziei dentare sunt cuprinse si A. deplasari ale dintilor vecini B. caninii superiori inclusi pot produce deplasari sau rotari si chiar devitalizari ale incisivilor laterali sau premolari C. resorbtii ale dintilor cu care sunt in contact D. osteopetroza E. transformarea chistica a sacului folicular (pag. 260-261)

S1439078. In cazul odontectomiei molarului de minte inferior, extractia de necesitate a molarului doi este indicata in urmatoarele situatii A. cand intraoperator a fost luxat molarul doi, iar septul osos intyerdentar este foarte subtire sau lipseste, facand imposibila imobilizarea ulterioara a dintelui B. cand sacrificiul osos pentru degajarea molarului de minte ar trebui sa fie deosebit de intins, existand riscul compromiterii rezistentei mandibulei si al producerii unei fracturi C. cand molarul doi prezinta un proces carios profund, chiar daca acesta poate fi rezolvat conservator D. cand coroana molarului de minte inclus se afla sub radacinile molarului doi E. cand coroana molarului de minte este situata profund, la mai putin de 1cm de radacina distala a molarului doi (pag. 273)

S1439079. In timpul manoperelor de trepanare a osului si de luxatie a caninului inclus pot surveni o serie de accidente, precum A. luxatia dintilor vecini B. deschiderea foselor nazale C. deschiderea sinusului maxilar D. fracturarea apexului dintilor vecini E. lezarea nervului palatin mare (pag. 288-289)

S1439080. In timpul odontectomiei molarului de minte inferior pot surveni o serie de accidente, printre care se numara si A. fracturarea radacinii molarului de minte inclus B. luxatia molarului doi C. deschiderea canalului mandibular

862



Rezidentiat 2004

863


D. impingerea dintelui in spatiul pterigo-maxilar E. fracturarea mandibulei (pag. 276)

S1439081. In timpul odontectomiei molarului de minte superior, datorita atat morfologiei dentomaxilare, cat si unor defecte de tehnica, pot surveni unele accidente cum ar fi A. fracturarea tuberozitatii maxilare B. deschiderea foselor nazale C. deschiderea sinusului maxilar D. fracturarea radacinilor dintelui inclus E. smulgerea tuberozitatii (pag. 281-282)

S1439082. Incluzia caninilor superiori este favorizata de o serie de factori si anume A. caninul permanent erupe dupa ce lateralul si primul premolar permanent s-au aliniat deja pe arcada, spatiul ramas putand fi insuficient B. mugurele caninului permanent se formeaza profund in maxilar C. persistenta pe arcada a caninului de lapte, dupa perioada de rizaliza fiziologica a radacinii D. cresterea dimensiunii maxilarului superior E. reducerea dimensiunii maxilarului superior (pag. 282)

S1439083. Molarul de minte inferior poate fi dezinclus in urmatoarele conditii A. coroana si radacinile sunt bine conformate B. directia coroanei este verticala sau usor oblica C. partile moi ale obrazului nu se insereaza in imediata vecinatate a crestei alveolare, unde sa gaseste molarul de minte D. directia coroanei este aproape orizontala E. coroana nu se gaseste inclusa in regiunea procesului alveolar (pag. 265)

S1439084. Pentru a adopta o atitudine terapeutica corespunzatoare, in cazul molarului de minte inferior inclus, este necesar ca examenul clinic si radiografic sa stabileasca A. forma coroanei si a radacinilor molarului de minte inclus B. profunzimea incluziei C. directia axului longitudinal al dintelui D. raporturile dintelui inclus cu molarul de 6 ani E. existenta complicatiilor septice provocate de dintele inclus (pag. 264)

S1439085. Printre cauzele generale ale incluziei dentare se numara si A. factorii genetici B. rahitismul C. sifilisul D. TBC pulmonar E. insuficienta hipofizara (pag. 259)

S1539086. Care dintre afectiunile generale enumerate pot fi incriminate in etiopatogenia incluziei dentare? A. insuficienta tiroidiana; B. sarcoidoza; C. rahitismul;

863



Rezidentiat 2004

864


D. sifilisul; E. hipovitaminoza C. (pag. 259)

S1539087. Complicatiile nervoase generate de catre dintii inclusi pot fi: A. nevralgia trigeminala; B. tulburari senzoriale oculare; C. paralizia faciala periferica; D. spasme ale nervului facial; E. nevrita traumatica. (pag. 261)

S1539088. Extractia de necesitate a molarului 2 in cursul odontectomiei molarului de minte inferior este indicata: A. cand sacrificiul osos necesar degajarii molarului 3 ar fi prea mare, afectind chiar rezistenta mandibulei; B. cand coroana molarului 3 se gaseste cu fata ocluzala catre radacina distala a molarului 2; C. cand grosimea septului interdentar este foarte mare; D. cand molarul 2 a fost luxat intraoperator; E. cand coroana molarului 3 inclus se gaseste sub radacinile molarului 2. (pag. 273)

S1539089. intre complicatiile mecanice determinate de catre un canin inclus se pot enumera: A. laterodeviatie mentoniera; B. leziuni de decubit la edentati; C. devitalizari ale dintilor vecini; D. resorbtii radiculare; E. deplasari sau rotari ale antagonistilor. (pag. 260)

S1539090. Odontectomia molarilor de minte inferiori este indicata atunci cand: A. au determinat devitalizarea molarului de 12 ani; B. sunt inclusi ectopic; C. au determinat complicatii tumorale; D. nu exista posibilitatea continuarii eruptiei; E. prezinta deformatii radiculare. (pag. 265)

S1539091. Pentru ca dezincluzia molarului 3 inferior sa fie eficienta sunt necesare urmatoarele conditii: A. directia coroanei sa fie verticala sau usor oblica; B. coroana si radacina bine conformate; C. partile moi jugale inserate la distanta de creasta alveolara; D. coroana este inclusa in regiunea procesului alveolar; E. molarul 2 sa fie prezent pe arcada,integru. (pag. 265)

S1539092. Precizati care dintre afectiunile locale amintite mai jos poate determina ramanerea unui dinte in incluzie: A. dintii supranumerari; B. micrognatia; C. hiperplazia gingivala juvenila; D. chisturile de maxilar; E. persistenta dintelui temporar.

864



Rezidentiat 2004

865


(pag. 260)

S1539093. Tipurile de incizie indicate in odontectomia molarului de minte inferior sunt: A. incizia trapezoidala; B. incizia in"L"; C. incizia orizontala; D. incizia triunghiulara; E. incizia in baioneta. (pag. 266-267)

S1639094. Accidentele intraoperatorii ale odontectomiei caninilor superiori sunt: A. luxatia dintilor vecini B. lezarea dintilor vecini C. fractura mandibulei D. deschiderea fosei nazale E. lezarea pachetului mentonier (pag. 288)

S1639095. Accidentele odontectomiei molarilor de minte superior pot fi: A. Fractura unghiului mandibulei B. Fractura tuberozitatii maxilare C. Deschiderea sinusului maxilar D. Impingerea dintelui in sinusul maxilar E. Lezarea molarului I superior (pag. 280)

S1639096. Accidentele odontectomiei molarului de minte inferior sunt: A. fractura mandibulei B. deschiderea sinusului maxilar C. hematom retrotuberal D. lezarea dintelui vecin E. lezarea continutului canalului mandibular (pag. 274)

S1639097. Cauzele incluziei dentare sunt: A. dinti supranumerari in calea de eruptie B. abces perimaxilar in jur C. persistenta unui dinte de lapte in calea de eruptie D. tulburari de dezvoltare a maxilarelor E. bruxismul (pag. 260)

S1639098. Complicatiile tumorale ale incluziei dentare sunt: A. Carcinom B. Chist dentiger C. Keratochist D. Ameloblastom E. Aterom (pag. 261)

S1639099. Incluzia caninului superior este favorizata de: A. mugurele dentar profund situat in maxilar

865



Rezidentiat 2004

866

B. C. D. E.


abcese palatinale repetate fractura maxilarului superior persistenta caninului de lapte reducerea dimensiunii maxilarului superior (pag. 282)

S1639100. Incluzia dentara se caracterizeaza prin: A. retentia submucoasa a unui dinte incomplet format B. retentia unui dinte complet format, intraosos C. prezenta unui dinte incomplet format, intraosos D. retentia unui dinte complet format, submucos E. sac pericoronar deschis (pag. 259)

S2139101. Accidentele intraoperatorii în odontectomia molarului trei inferior sunt: A. Fractura rădăcinilor B. Apariţia unor leziuni tumorale la acel nivel C. Luxaţia mandibulei D. Contuzia mandibulei E. Fractura mandibulei (pag. 275-276)

S2139102. Complicaţiile tumorale ale incluziei molarului de minte inferior constau în apariţia: A. Chisturilor foliculare B. Chisturilor de erupţie C. Keratochisturilor D. Ameloblastomului E. Odontomului (pag. 261)

S2139103. Dezincluzia molarului trei este recomandată dacă: A. Coroana este acoperită parţial de ramul mandibular B. Părţile moi ale obrazului se inseră la distanţă de creasta alveolară la acel nivel C. Coroana şi rădăcinile sunt bine conformate D. Coroana este acoperită aproape total de ramul mandibular E. Molarul de 12 ani prezintă indicaţie de extracţie (pag. 265)

S2139104. Extracţia de necestiate a molarului de 12 ani în odontectomia molarului trei inferior este indicată în următoarele situaţii: A. Coroana molarului trei este în contact direct cu rădăcina distală a molarului doi B. Molarul doi prezintă gangrenă pulpară, iar molarul trei nu are contact cu rădăcinile acestuia C. Molarul trei este inclus strict submucos D. Coroana molarului trei este situată sub rădăcinile molarului doi E. Molarul doi a fost luxat accidental, septul dintre acesta şi molarul trei fiind gros (pag. 272-273)

S2139105. În evoluţia postoperatorie după extracţia chirurgicală a caninilor superiori pot apărea: A. Edemul buzei superioare după abordul pe cale palatinală B. Dificultăţi de fonaţie după abordul pe cale palatinală C. Procese septice după abordul pe cale mixtă D. Edem în “buză de tapir”

866



Rezidentiat 2004

867


E. Dificultăţi de alimentaţie (pag. 289)

S2139106. În odontectomia molarului trei superior se pot practica următoarele tipuri de incizii: A. În “baionetă” B. În “trapez” C. Curbă cu concavitatea în jos D. Curbă cu concavitatea în sus E. În “T” (pag. 279)

S2139107. Printre accidentele intraoperatorii în odontectomia molarului trei superior se numără: A. Deschiderea sinusului maxilar B. Fractura rădăcinilor C. Împingerea dintelui în spaţiul pterigomandibular D. Fractura tuberozităţii maxilare E. Smulgerea tuberozităţii maxilare (pag. 281-282)

S2239108. In incluziile vestibulare ale molarului de minte superior se practica urmatoarele tipuri de incizii: A. incizia in Y B. incizia in V C. incizia in T D. incizia curba cu concavitatea in jos E. incizia curba cu concavitatea in sus (pag. 279)

S2239109. Accidentele intraoperatorii in cazul odontectomiei molarului de minte superior sunt: A. fracturarea radacinilor molarului inclus B. fracturarea tuberozitatii maxilare C. impingerea dintelui in cavitatea sinusala D. abcesul de fosa infratemporala E. plagi gingivale (pag. 281 282)

S2239110. Incluzia caninilor superiori este favorizata de o serie de factori: A. marirea dimensiunii maxilarului superior B. eruptia precoce a caninului superior C. persistenta pe arcada a caninului de lapte dupa perioada de rizaliza fiziologica a radacinii D. mugurele caninului permanent se formeaza profund in maxilar E. caninul permanent erupe dupa ce lateralul si primul premolar sau aliniat pe arcada, spatiul ramas fiind insuficient (pag. 282)

S2239111. Caninii superiori pot fi extrasi pe cale: A. vestibulara B. numai palatinala C. palatinala D. mixta vestibulo orala E. nazala (pag. 283)

867



Rezidentiat 2004

868


S2239112. Accidentele intraoperatorii in timpul odontectomiei caninilor superiori sunt: A. luxatia dintilor vecini B. luxatia mandibulei C. lezarea pachetului vasculonervos al dintilor vecini D. fracturarea apexului dintilor vecini E. deschiderea sinusului maxilar (pag. 288)

S2239113. Redresarea chirurgicalortodontica a caninilor inclusi este indicata in urmatoarele conditii: A. caninul inclus sa aiba o conformatie anatomica normala B. incluzia sa nu fie prea profunda C. nu exista spatiu pe arcada D. axul longitudinal al dintelui inclus este orizontal E. caninul inclus are radacini curbe (pag. 289)

S2239114. Caninul inclus va fi ancorat prin unul din urmatoareledispozitive: A. cimentarea pe dintele inclus a unui inel ortodontic B. forarea unui tunel transcoronar intrapulpar prin care se trece o sirma C. ligaturi de sirma in jurul coletului D. saparea unei cavitati in coroana dintelui si cimentarea unui bracket E. aplicarea unui bracket cu ajutorul unui material compozit (pag. 289)

S2239115. In cursul odontectomiei molarului de minte superior pot sa apara urmatoarele accidente: A. smulgerea tuberozitatii B. fracturarea radacinilor molarului inclus C. impingerea molarului inclus in fosa nazala D. deschiderea sinusului maxilar E. impingerea unei radacini in spatiu retrotuberozitar infratemporal (pag. 281 282)

S2239116. In incluzia de canin superior, posibilitatile terapeutice sunt: A. premolarizarea B. transplantarea devitala C. rezectia apicala D. odontectomia E. transplantarea vitala (pag. 283)

S2239117. Cauzele locale din incluzia dentara care tin de structurile si tesuturile din vecinatate sunt: A. Germen dentar situat profund in os B. Tulburari de dezvoltare ale maxilarelor C. Malformatii coronare D. Lipsa de spatiu datorita caderii precoce a dintelui temporar E. Radiatiile ionizante, administrate pe regiunea maxilarelor in scop terapeutic (pag. 260)

S2239118. Cauze care tin de tesuturile si structurile din vecinatate in incluzia dentara sunt: A. malformatii radiculare B. traumatisme accidentale sau interventii chirurgicale C. dinti supranumerari

868



Rezidentiat 2004

869


D. germen dentar deformat E. lipsa de spatiu, datorita caderii precoce a dintelui temporar corespunzator (pag. 260)

S2239119. Dintre cauzele locale in incluzia dentara fac parte: A. germen dentar deformat B. radiatiile ionizante, administrate in scop terapeutic C. hipertrofia gingivala ereditara D. malformatii radiculare E. malformatii coronare (pag. 260)

S2239120. Factorii generali in aparitia incluziei dentare sunt: A. Hipertrofia gigivala ereditara B. disostoza cleidocraniana C. sifilisul D. diabetul E. hepatita c (pag. 259)

S2239121. Dintre cauzele locale ale incluziei dentare, in legatura cu dintele insusi, fac parte: A. germen dentar situat prea profund in os B. malformatii radiculare C. germen dentar deformat D. malformatii coronare E. odontoame satelite (pag. 260)

S2239122. Factorii generali in aparitia incluziei dentare sunt: A. grosimea fibromucoasei B. hipovitaminozele c si d C. insuficienta tiroidiana D. rahitismul E. insuficienta hipofizara (pag. 259)

S2239123. Complicatiile mecanice in urma incluziei dintilor prmanenti sunt: A. delplasari ale dintilor vecini B. devitalizari ale dintilor vecini C. resorbtii ale radacinilor dinilor cu care sunt in contact dintii inclusi D. Chiste radiculare la nivelul dintilor vecini E. leziuni de decubit la edentatii totali (pag. 260)

S2239124. Pell si Gregory clasifica incluziile molarului de minte inferior in raport cu : A. spatiul existent intre fata distala a molarului 2 si marginea anterioara a ramului ascendent mandibular B. directia axului longitudinal al dintelui inclus C. Tehnica chirurgicala care urmeaza a fi folosita D. profunzimea la care se gaseste dintele inclus E. malformatiile coraonare si radiculare (pag. 262)

869



Rezidentiat 2004

870


S2239125. Pentru a se adopta o atitudine terapeutica corespunzatoare in cazul incluziei molarului de minte inferior, este necesar ca examenul clinic si radiografic sa stabileasca: A. forma coroanei B. profunzimea incluziei C. directia axului longitudinal D. complicatiile septice E. dimensiunea vestibulo orala a coroanei (pag. 264)

S2239126. Molarul de minte poate fi dezinclus in urmatoarele conditii: A. coroana si radacinile sunt bie conformate B. coroana se afla in profunzime acoperita de un strat osos gros iar dintele poate fi folosit ca stilp de punte C. partile moi se insera in imediata vecinatate a crestei alveolare D. directia coroanei este verticala sau usor oblica E. partile moi nu se insera in imediata vecinatate a crestei alveolare (pag. 265)

S2239127. Complicatiile tumorale ale incluzie dentare sunt: A. chistul folicular B. keratochistul C. chistul dentiger D. fibrosarcomul E. ameloblastomul (pag. 260)

S2239128. Complicatiile incluziei dentare sunt: A. nevralgii simptomatice pe una din ramurile nervului facial B. spasme faciale C. tulburari senzoriale D. deplasari ale dintilor vecini E. sialoree (pag. 261)

S2239129. Examenul radiografic efectuat in incidenta mandibulara defilata este indispensabil in cazul incluziei molarului de minte inferior deoarece: A. localizeaza cu precizie dintele in os B. precizeaza profunzimea la care se afla dintele inclus, in raport cu tabla osoasa vestibulara si cea linguala C. stabileste numarul radacinilor D. stabileste raporturile dintelui cu elementele importante din vecinatate E. precizeaza starea dintilor din vecinatatea molarului inclus (pag. 266)

S2239130. In cazul odontectomiei molarului de minte inferior, extractia de necesitate a molarului 2 este indicata in urmatoarele situatii: A. cind coroana molarului de minte este situata profund, in contact cu radacina distala a molarului 2 B. cind coroana molarului inclus se gaseste situata deasupra radacinilor molarului 2 C. cind intraoperator a fost luxat molarul 2, iar septul osos este subtire D. cind septul osos interdentar este complet resorbit E. cind nu se poate folosii elevatorul limba de crap (pag. 272)

S2239131. Accidentele odontectomiei molarului de minte inferior sunt: A. luxatia mandibulei

870



Rezidentiat 2004

871

B. C. D. E.


fractura mandibulei fracturarea molarului 2 parestezii hipoestezii (pag. 274 276)

S2239132. Archer clasifica formele clinice ale incluziei molarului de minte superior dupa: A. raporturile cu coroana molarului 2 B. raporturile cu planul de ocluzie C. profunzimea incluziei D. directia axului longitudinal E. raporturile cu sinusul maxilar (pag. 278

279)

S2239133. In incluziile vestibulare ale molarilor de minte superiori se pot face urmatoarele incizii: A. incizie in V B. incizie in T C. incizie curba cu concavitatea in jos D. incizie juxtagingivala E. curba cu concavitatea in sus (pag. 279)

S2239134. Pentru odontectomia caninilor pe cale vestibulara tipurile de incizie practicate sunt: A. incizie in L B. incizie pe linia mediana a palatului dur C. Pichler D. trapezoidala E. curba vestibulara cu concavitatea in sus (pag. 286)

S2239135. Complicatiile nervoase aparute in urma incluziei dentare sunt: A. spasme ale nervului auriculotemporal B. nevrita traumatica C. spasme ale nervului facial D. nevralgia glosofaringiana E. tulburari senziriale oculare (pag. 261)

S2239136. Odontectomia molarului de minte inferior este indicata in urmatoarele cazuri: A. in incluziile ectopice B. cand dintii prezinta anomalii radiculare C. in anchiloza dentoalveolara D. cand dintele nu isi mai poate continua eruptia E. in nevralgiile trigeminale (pag. 265)

S2239137. Caninul inclus poate determina urmatoarele complicatii mecanice: A. resorbtii radiculare B. devitalizari ale dintilor antagonisti C. leziuni de decubit la edentati D. supuratii de vecinatate E. devitalizari ale dintilor vecini

871



Rezidentiat 2004

872


(pag. 260)

S2239138. Incluzia dentara se caracterizeaza prin: A. dinte cu sacul pericoronar deschis B. retentia unui dinte complet format subperiostal C. retentia unui dinte complet format, intraosos D. retentia unui dinte complet forma, submucos E. retentia unui dinte incomplet format, submucos (pag. 259)

S2239139. In cazul odontectomiei molarului 3 superior este necesara: A. anestazia nervului palatin posterior B. doar anestezia nervului palatin anterior C. anestezia la tuberozitate D. doar anestezia nervilor alveolari superior si posterior E. anestezia la gaura palatina mare (pag. 279)

S2239140. In incluziile dentare examenul radiologic trebuie sa precizeze: A. raporturile molarului inclus cu fosele nazale B. daca apexul este inchis C. daca sacul folocular este inchis D. axul de eruptie E. forma radacini (pag. 278)

S2239141. Accidentele ce pot survenii in timpul odontectomiei caninului superior sunt: t: A. fracturarea apexului dintilor antagonisti B. deschiderea sinusului maxilar C. lezarea nervului infraorbitar D. desciderea foselor nazale E. impingerea dintelui in fosa temporala (pag. 288 289)

S2239142. Care dintre urmatoarele afectiuni pot determina ramanerea unui dinte in incluzie: A. persistenta dintelui temporar B. chistul rezidual C. chistul maxilar D. hiperplazia gingivala juvenila E. dinti supranumerari (pag. 260)

S2239143. Complicatiile tumorale ale incluziei dentare sunt: A. ameloblastom B. chist nazopalatin C. chist nazolabial D. chist dentiger E. carcinom (pag. 261)

S2239144. In urma odontectomiei molarului de minte inferior pot sa apara urmatoarele accidente: A. lezarea nervului mandibular

872



Rezidentiat 2004

873

B. C. D. E.


hematom retrotuberozitar fractura mandibulei deschiderea sinusului maxilar lezarea dintelui vecin (pag. 280)

S2239145. Incluzia caninului superior este favorizata de : A. persistenta caninului temporar B. reducerea dimensiunii mandibulei C. supuratii repetate in timpul dentitiei temporare D. mugurele dentar situat superficial in maxilar E. reducerea dimensiunii maxilarului superior (pag. 282)

S2239146. Este indicat sa se efectueze odontectomia molarului de mintte inferior in urmatoarele cazuri: A. cind se poate folosi elevatorul limba de crap B. cind molarul de minte este acoperit de o lama osoasa subtire C. cind pacientul nu prezinta trismus D. cind nu exista sanse de eruptie normala pe arcada E. in incluziile ectopice (pag. 265)

S2239147. Cind dintele inclus se afla in intregime intraosos incluzia este: A. incompleta B. completa C. superficiala D. totala E. profunda (pag. 259)

S2239148. Odontectomia caninilor superiori se poate efectua pe cale: A. mixta vestibulo nazala B. palatinala C. nazala, cind dintele inclus se afla in vecinatatea foselor nazale D. vestibulara E. vestibulo palatinala (pag. 283)

S2239149. Complicatiile incluziei dentare sunt: A. tumori maligne B. deplasari ale dintilor vecini C. resorbtii radiculare ale dintilor antagonisti D. chiste foliculare E. devitalizari ale dintilor vecini (pag. 260 261)

S2239150. Pentru a se putea efectua redresarea chirurgical ortodontica a unui canin inclus sunt necesare urmatoarele conditii: A. pe arcada exista spatiu invederea alinierii normale a caninului B. coroana dintelui este la nivelul apexului incisivului lateral C. axul dintelui este orizontal si incluzia este superficiala D. radacina poate sa fie usor curba

873



Rezidentiat 2004

874


E. pe arcada se poate obtine spatiu in vederea alinierii normale a caninului (pag. 289)

S2239151. Dezincluzia molarului de minte inferior se poate efectua in urmatoarele cazuri: A. coroana este voluminoasa B. partile moi se insereaza in vecinatatea crestei alveolare C. osul prezinta o grosime suficienta pentru a permite dezincluzia D. partile moi nu se insereaza in imediata vecinatate a crestei alveolare E. radacinile si coroana sunt bine conformate (pag. 265)

S2239152. Accidentele intraoperatorii ale odontectomiei molarului de minte superior sunt: A. fractura mandibulei B. deschiderea sinusului maxilar C. impingerea dintelui in spatiul infratemporal D. fracturarea radacinilor molarului inclus E. impingerea radacinilor fracturate in canalul mandibular (pag. 281 282)

S2239153. Dintre complicatiile mecanice ale incluziei dentare fac parte: A. pericoronarita supurata B. pericoronarita congestiva C. chisturi foliculare D. resorbtii radiculare E. leziuni de decubit la edentati (pag. 260)

S2239154. Cauzele locale ale incluziei dentare in legatura cu germenul dentar sunt: A. anomalii radiculare B. lipsa spatiului pe arcada C. persistenta dintelui temporar D. germen dentar situat profund in os E. germen dentar deformat (pag. 260)

S2239155. Odontectomia molarilor de minte este indicata in urmatoarele situatii: A. radacini convergente B. radacini divergente C. complicatii septice D. complicatii tumorale E. coroana voluminoasa (pag. 265)

S2239156. Odontectomia in incluziile profunde este dificila in deoarece: A. radacinile molarului inclus sunt divergente B. stratul osos este relativ subtire C. coroana molarului inclus este in contact strins cu radacina distala a molarului 2 D. coroana molarului 2 mascheaza coroana dintelui inclus E. radacinile sunt convergente (pag. 272)

S2239157. In odontectomia molarilor de minte inferiori inciziile pot fi:

874



Rezidentiat 2004

875

A. B. C. D. E.


trapezoidale triunghiulare in baioneta Pichler Weber (pag. 267)

S2239158. In timpul odontectomiei molarului de minte inferior pot surveni o serie de accidente, printre care: A. deschiderea sinusului maxilar B. fracturarea radacinilor molarului 2 C. luxatia molarului 2 D. impingerea radacinilor fracturate in canalul mandibular E. fracturarea tuberozitatii maxilare (pag. 276)

S2339159. Accidentele intraoperatorii în odontectomia caninului superior inclus sunt: A. luxaţia dinţilor vecini B. lezarea pachetului vasculo-nervos al dinţilor vecini C. fracturarea apexului dinţilor vecini D. deschiderea sinusului maxilar E. fracturarea tuberozităţii maxilare (pag. 288)

S2339160. Indicaţiile redresării chirurgical ortodontice a caninilor superiori incluşi sunt: A. absenţa unui spaţiu pe arcadă B. axul longitudinal al dintelui este vertical sau puţin oblic C. incluzia să nu fie prea profundă D. caninul să aibă o conformaţie normală E. există spaţiu pe arcadă (pag. 289)

S2339161. Dezincluzia caninilor superiori se realizează A. prin excizia căpăcelului de mucoasă şi os care acoperă coroana dintelui inclus B. prin excizia osului din jur sub ecuatorul coroanei C. îndepărtând cu freza globulară o parte din coroana dintelui D. după extracţia caninilor de lapte E. prin excizia osului şi luxarea dintelui (pag. 290)

S2339162. Dacă dintele inclus se află în întregime intraosos incluzia este A. totală B. superficială C. completă D. profundă E. nici una dintre acestea (pag. 259)

S2339163. Complicaţiile mecanice ale incluziei dentare sunt A. resorbţiile radiculare B. deplasări ale dinţilor vecini C. chisturi dentigere

875



Rezidentiat 2004

876


D. leziuni de decubit E. pericoronarită congestivă (pag. 260)

S2339164. Winter clasifică incluziile molarului de minte după direcţia axului longitudinal al acestuia în A. Verticale B. Orizontale C. Meziale D. Meziovestibulare E. Distale (pag. 263)

S2339165. Odontectomia molarilor de minte incluşi se impune în A. Complicaţii septice grave B. Complicaţii tumorale C. Trismus D. Complicaţii de altă natură E. Rădăcini conice fuzionate (pag. 265)

S2339166. Inciziile mucoperiostului în odontectomia molarilor de minte inferiori sunt A. În baionetă B. Orizontală C. Partch D. Triunghiulară E. Trapezoidală (pag. 267)

S2339167. În incluziile profunde odontectomia este dificilă întrucât: A. Stratul de os este gros B. Rădăcinile molarului sunt situate adânc C. Coroana molarului 2 maschează coroana dintelui inclus D. Coroana molarului inclus este în contact strâns cu rădăcina distală a molarului 2 E. Nici una dintre acestea (pag. 272)

S2339168. În incluziile vestibulare ale molarilor de minte superiori se pot face următoarele incizii A. Incizie curbă cu concavitatea în jos B. Curbă cu concavitatea în sus C. În L D. În T E. Trapezoidală (pag. 279)

S2339169. În funcţie de datele examenului clinic şi radiologic caninii superiori incluşi pot fi extraşi pe cale: A. palatinală B. vestibulară C. tehnica Witzel D. vestibulo-palatinală E. nici una dintre acestea (pag. 283)

876



Rezidentiat 2004

877


S2339170. Tipurile de incizie practicate pentru odontectomia caninilor pe cale vestibulară sunt: A. trapezoidală B. curbă vestibulară cu concavitatea în sus C. în L D. Pichler E. toate acestea (pag. 286)

S2339171. În incluziile de canin palatinale bilaterale se face o incizie A. amplă B. curbă C. mediană D. paralelă cu marginea gingivală E. strict de partea incluziei (pag. 284)

S2339172. Examenul radiografic în incluziile dentare trebuie să precizeze A. sediul B. forma coroanei şi rădăcinii C. axul de erupţie D. raporturile molarului inclus cu sinusul maxilar E. nici una dintre acestea (pag. 278)

S2339173. Cauzele locale ale incluziei dentare în legătură cu germenul dentar sunt: A. germen dentar deformat situat transversal faţă de direcţia de erupţie B. malformaţii radiculare C. germen dentar situat prea profund în os D. malformaţii coronare E. nici unul dintre acestea (pag. 260)

S2539174. Indicaţiile redresării chirurgical ortodontice a caninului superior inclus sunt: A. conformaţie anatomică cu coroană globuloasă şi rădăcini curbe B. axul longitudinal să fie vertical sau uşor oblic C. incluzia să fie profundă D. există sau se poate obţine spaţiu pe arcadă E. adolescenţi şi tineri. (pag. 289)

S2639175. Contuziile se manifesta prin. A. echimoza B. hematom C. escoriatiee D. serom E. stupoare musculara (pag. 497)

S2639176. Seromul: A. este un revarsat limfatic traumatic B. este o acumulare de sânge extravazat C. are un aspect vâscos, galbui

877



Rezidentiat 2004

878


D. la palpare poate prezenta semnul *undei oscilante* E. apare printr-o fofecare a tesuturilor (pag. 499)

S2639177. Hemoragiile posttraumatice de gradul 2 se manifesta prin: A. pierderi volemice de 15% B. pierderi volemice de 15-30% C. soc de severitate medie D. TA sistolica-100-90mmHg E. Sccadere moderata a TA (pag. 509)

S2639178. Complicatiile generale infectioase posttraumatice ale partilor moi pot fi: A. turbarea B. limforweticuloza benigna de inoculare C. tetanosul D. toxoplasmoza E. rubeola (pag. 523)

S2639179. Cicatricea cheloida: A. se datoreste proliferarii excesive a tesutului conjuctiv B. se datoreste prpliferarii excesive a tesutului epitelial C. se datoreste proliferarii excesive a tesutului muscular D. nu recidiveaza dupa extirpare E. are tendinta de micsorare în suprafata cu timpul (pag. 525)

S2639180. Asfixia mecanica: A. se manifesta prin dispnee inspiratorie progresiva B. se manifesta prin dispnee expiratorie C. e însotita de cianoza D. e însotita de transpiratii reci E. e însotita de cornaj (pag. 509)

S2639181. Hematomul pulsatil A. reprezinta un revarsat sangvin într-un spatiu limitat de parti moi B. reprezinta un revarsat sangvin localizat în stricta vecinatate a unei artere care-l alimenteaza C. reprezinta un revarsat sangvin pe o suprafata întinsa în jurul zonei de impact D. la palpare se percep pulsatii sincrone cu pulsul E. apare sub forma unei deformari dureroase (pag. 498)

S2639182. Echimoza A. e un infiltrat sangvin în cantitate mica B. e un infiltrat în straturile dermoepidermice C. e un infiltrat în epiderm D. se produce prin ruperea vaselor capilare E. initial are culoare galben-verzuie (pag. 498)

878



Rezidentiat 2004

879


S2639183. Stupoarea musculara A. este o contuzie musculara minima B. se produce ruperea partiala a fibrelor musculare C. se produce ruperea totala a fibrelor musculare D. este dureroasa E. este nedureroasa (pag. 500)

S2639184. Plagile contuze A. au margini nete, regulate B. au margini strivite, neregulate C. sunt provocate de instrumente taioase D. sunt provocate prin presiunea inegala a unui agent vulnerabil bont E. nu sunt însotite de hemoragii (pag. 505)

S2839185. Cauzele locale ale incluziei dentare care tin de tesuturile si structurile innvecinate sunt: A. Persistenta peste limita normala adintelui temporar B. Lipsa de spatiu C. Prezenta unor dinti supranumerari D. Germen dentar situat prea profund in os E. Tulburari de dezvoltare a maxilarelor (pag. 260)

S2839186. Complicatiile mecanice pe care le pot da dintii inclusi sunt: A. Deplasari ale dintilor vecini B. Devitalizari ale dintilor vecini C. Rezorbtii ale radacinilor dintilor vecini D. Transformari chistice E. Leziuni de decubit la purtatorii de proteze (pag. 260)

S2839187. Dupa Parant incluziile molarului de minte se clasifica astfel: A. Molari de minte a caror extractie nu necesita sacrificiu osos B. Molari de minte a caror extractie necesita o trepanare osoasa C. Molari de minte a caror extractie necesita otrepanare osoasa si o sectionare a molarului inclus D. Molari de minte pentru a caror extractie necesita trepanare osoasa, sectionarea la colet si separarea radacinilor E. Molari de minte a caror extractie necesita trepanare osoasa, sectionarea la colet si extractia molarului vecin (pag. 263)

S2839188. Dezincluzia este: A. Metoda chirurgicala conservativa prin care se creeaza posibilitatea continuarii si desavarsirii eruptiei molarului de minte excizand fibromucoasa care acopera coroana dentara B. Este o metoda chirurgicala conservativa prin care se creeaza posibilitatea continuarii si desavarsirii eruptiei molarului de minte excizand fibromucoasa si tesutul osos din jur C. Indicata in edentatiile terminale mandibulare D. Indicata in edentatiile terminale maxilare E. Indicata cand coroana si radacina sunt bine conformate (pag. 264)

S2839189. Examenul radiologic este indispensabil in odotectomia molarilor de minte inferiori deoarece:

879



Rezidentiat 2004

880

A. B. C. D. E.


Localizeaza cu precizie dintele in os Precizeaza starea dintilor vecini Stabileste numarul radacinilor Precizeaza relatia cu sinusul maxilar Precizeaza raporturile cu canalul mandibular (pag. 266)

S2839190. Accidentele intraoperatorii in odontectomia molarului 3 inferior sunt: A. deschiderea canalului mandibular B. fractura mandibulei C. impingerea dintelui in cavitatea sinusala D. fractura tuberozitatii maxilara E. impingerea dintelui in spatiul pterigomandibular (pag. 274)

S2839191. La impingerea unui rest radicular in canalul mandibular se procedeaza astfel: A. Se localizeaza cu precizie restul radicular B. Se extrage restul in aceeasi sedinta C. Se temporizeaza extractia pana la cedarea fenomenelor inflamatorii D. Se lasa restul pe loc si se mentine pacientul sub oservatie E. Se lasa restul pe loc, asigurandu-se un drenaj corespunzator (pag. 275)

S2839192. In incluzia molarilor de minte superiori sunt indicate urmatoarele tipuri de incizii: A. Curba cu concavitatea in sus B. Curba cu concavitatea in jos C. Trapezoidala D. In "T” E. In”Y” (pag. 279)

S2839193. Indicatiile odontectomiei caninilor superiori: A. incluzia profunda, orizontala B. incluzia ectopica in sinus, peretii orbitei sau podeaua fosei nazale C. cand s-au produs complicatii septice locale D. incluzia superficiala cu axul longitudinal vertical E. cand s-au produs degenerari chistice ale sacului pericoronar (pag. 283)

S2939194. La dintii permanenti, in ordinea frecventei, incluzia apare la: A. molarii de minte inferiori; B. caninii superiori; C. molarii de minte superiori; D. incisivii laterali; E. caninii inferiori. (pag. 259)

S2939195. Clasificarea incluziilor molarului de minte dupa Parant: A. in prima clasa sunt incadrati molarii de minte a caror extractie nu necesita nici un sacrificiu osos; B. in prima clasa sunt incadrati molarii de minte a caror extractie necesita nici un sacrificiu osos; C. in clasa a III-a sunt grupati molarii pentru a caror extractie se va recurge la trepanarea osoasa, sectionarea la colet a molarului inclus si separarea radacinilor;

880



Rezidentiat 2004

881


D. in clasa a II-a sunt grupati molarii pentru a caror extractie se va recurge la trepanarea osoasa, sectionarea la colet a molarului inclus si separarea radacinilor; E. in clasa a II-a sunt grupati molarii a caror extractie se va recurge la trepanarea osoasa si o sectionare a molarului inclus. (pag. 263)

S2939196. Molarul de minte inferior poate fi dezinclus cand A. coroana si radacinile sunt bine conformate; B. directia coroanei este oblica; C. coroana se gaseste inclusa in regiunea procesului alveolar, acoperita complet sau partial de un strat osos foarte subtire, sau chiar submucos la o distanta convenabila; D. directia coroanei este verticala, usor oblica putand fi paralelizata prin slefuire; E. partile moi ale obrazului se insereaza in imediata vecinatate a crestei alveolare, unde se gaseste inclus molarul de minte. (pag. 265)

S2939197. In incluziile vestibulare ale molarilor de minte superiori se pot face diferite incizii: A. incizia in "T”; B. incizia curba cu concavitatea in sus; C. incizia curba cu concavitatea in jos; D. incizia "in V”; E. incizia curba cu convexitatea in jos; (pag. 279)

881



Rezidentiat 2004

882


Tema nr. 40 Patologia articulaţiei temporo-mandibulare BIBLIOGRAFIE: 2. C. Burlibaşa - Chirurgie orală şi maxilo-facială, Ed.medicală, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1240001. Radiografic, in artritele hiperuricemice A. se observa modificari ale conturului capului condilian B. se observa prezenta de osteofite unice sau multiple C. nu se observa modificari D. se observa poziţia condilului prea posterioara in incidenţa cu gura inchisa E. se observa pozitia condilului prea anterioara in incidenta cu gura deschisa (pag. 1187)

S1540002. Diagnosticul diferential al osteomului mandibular se face cu: A. tumorile glandei parotide; B. adenita cronica pretragiana; C. hiperplazia de condil; D. luxaţia laterala temporomandibulara; E. litiaza parotidiana. (pag. 1211)

S1540003. Diagnosticul diferential in retrodiscita (retromeniscita) cuprinde: A. artrita reumatoida; B. artrita degenerativa de tip artrozic; C. luxatiile posterioare temporomandibulare; D. luxaţiile recidivante temporomandibulare; E. capsulita. (pag. 1184)

S1540004. Diagnosticul radiologic al artritelor acute nespecifice are drept elemente caracteristice: A. aplatizarea capului condilian; B. prezenta osteofitelor; C. pozitia discului articular; D. erodarea conturului condilului ; E. morfologia discului articular. (pag. 1185)

S1540005. in etiologia constrictiei de mandibula cel mai frecvent intalnite sunt constrictiile de cauza: A. cutaneo-mucoasa; B. musculara; C. periarticulara; D. cutaneomucoasa si musculara; E. periarticulara si musculara cicatriceala. (pag. 1202)

S1540006. intre tumorile benigne care se pot localiza la nivelul articulatiei temporo-mandibulare se numarar:

882



Rezidentiat 2004

883

A. B. C. D. E.


fibromixomul; fibromul osifiant; hemangiomul; fibromul desmoplastic; displazia fibroasa. (pag. 1211)

S1540007. Urmatoarele afectiuni articulare nu determina niciodata anchiloze temporomandibulare: A. artrita sifilitica; B. artrita actinomicotica; C. artrita tuberculoasa; D. artrita gonococica; E. artrita traumatica. (pag. 1186)

S1640008. Anchiloza articuklatiei temporo mandibulare se trateaza prin A. infiltratii locale cu xilina B. inflitratii locale cu hidrocortizon C. prin metode chirurgicale D. mecanoterapie E. repaus articular total (pag. 1206)

S1640009. Simptomatologia luxatiei anterioare bilaterale a articulatiei temporo mandibulare sunt: A. imposibilitatea deschiderii gurii B. devierea mandibulei in partea afectata C. imposibilitatea inchiderii gurii D. se percep miscarile condilului in conductul auditiv extern E. fata este asimetrica (pag. 1198)

S2140010. Cea mai frecventă tumoră benignă a articulaţiei temporo-mandibulare este: A. Osteomul B. Condromul C. Tumora cu mieloplaxe D. Fibromul E. Sarcomul (pag. 1211)

S2140011. Clinic, contuziile articulaţiei temporo-mandibulare se caracterizează prin: A. Trismus sever B. Devierea mentonului de partea afectată C. Echimoze periarticulare D. Hipoacuzie E. Dureri moderate la palpare (pag. 1197)

S2140012. Despre reducerea manuală a luxaţiilor posterioare ale articulaţiei temporo-mandibulare sunt adevărate următoarele afirmaţii: A. Se aplică policii pe feţele ocluzale ale molarilor inferiori B. Se exercită o presiune în jos C. Se exercită o tracţiune posterioară

883



Rezidentiat 2004

884


D. Se aplică presiune pe menton E. Luxaţiile posterioare nu se reduc manual (pag. 1201)

S2140013. Diagnosticul diferenţial al artritelor degenerative de tip artrozic se face cu următoarele, cu o excepţie: A. Nevralgia Arnold B. Disfuncţia temporo-mandibulară C. Nevralgia trigeminală D. Artrite inflamatorii E. Subluxaţii recidivante (pag. 1189)

S2140014. După reducerea luxaţiilor articulaţiei temporo-mandibulare, este obligatorie imobilizarea provizorie cu frondă, pentru: A. 1-2 zile B. 6-7 zile C. 8-10 zile D. 10-20 zile E. 20-30 zile (pag. 1200)

S2240015. debutul capsulitei si sinovitei este A. cu disconfort la nivelul articulatiei temporo mandibulare in repaus B. cu disconfort la nivelul articulatiei temporo mandibulare in miscarile de masticatie C. prin durere localizata la nivelul articulatiei temporo mandibulare D. prin spasm muscular E. prin inocluzie molara (pag. 1183)

S2240016. radiografia articulatiei temporo mandibulare in capsulita si sinovita indica A. o largire a spatiului articular B. modificari ale pozitiei discului articular C. modificari ale structurilor osoase D. prezenta blocului osos E. absenta modificarilor la nivelul articulatiei (pag. 1183)

S2240017. inflamatia sinoviei poate evolua spre A. artrita B. retrodiscita C. anchiloza temporo mandibulara D. constrictie mandibulara E. hipoplazia condilului mandibular (pag. 1183)

S2240018. retrodiscita reprezinta A. un proces inflamator localizat la nielul tesutului retrodiscal B. un proces inflamator ceintereseza capsula articulara C. un proces inflamator care intereseaza toate structurile articulatiei temporo mandibulare D. pierderea brusca a raporturilor normale intre suprafetele articulare E. limitarea permanenta a miscarilor mandibulei datorate unor imbolnaviri ale tesuurilor periarticulare

884



Rezidentiat 2004

885


(pag. 1183)

S2240019. tratamentul retrodiscitei consta in A. repaus functional pentru cateva zile B. injectarea de corticosteoizi intraarticular C. injectarea de hialuronidaza intraartiular D. rontgenterapie in doze antiinflamatorii E. imobilizare rigida intermaxilara (pag. 1184)

S2240020. tratamentul in artritele acute nespecifice consta in A. artroscopie B. meniscectomie C. chirurgia capsulo-ligamentara D. discopexie E. rontgenterapie in doze antiinflamatorii (pag. 1186)

S2240021. capsulita si sinovita reprezinta: A. un proces inflamator localizat la nivelul tesutului retrodiscal B. un proces inflamator care intereseaza toate structurile articulatiei temporo-mandibulare C. afectiuni care se refera la modificarile care apar in relatia disc-condil, antrenand modificari de structura ale tuturor elementelor articulare , urmate de tulburari in mecanica articulara D. un proces inflamator ce intereseaza capsula articulara si sinovia care o captuseste, fara modificari in componenta lichidului sinovial E. un proces inflamator ce intereseaza capsula articulara si sinovia care o captuseste, cu modificari in componenta lichidului sinovial (pag. 1183)

S2240022. artritele sifilitice se caracterizeaza prin: A. atrite acute in perioada secundara B. atralgii sau artrite subacute cu exudat in perioada tertiara C. atralgii persistente nocture in perioada secundara D. hidrartroze in perioada primara E. leziuni pseudtoumorale in perioada teriara (pag. 1186)

S2240023. Caracteristicile artritei tuberculoasa sunt: A. infectia articulara este intotdeauna primara B. infectia articulara este frecventa C. evolutia nu determina aparitia de anchiloza D. in afara de tratamentul antitubeculos specific, unii autori recomanda roentgenterapia in doze antiinflamatorii E. evolutie torpida cu aparitia de leziuni distructive ale disclui (pag. 1186)

S2240024. artrita actinomicotica A. apare prin extensia infectiei de la partile moi B. se caracterizeaza prin modificari patologice care intereseaza in primul rand osul C. dupa vindecarea se caraterizeaza printr-o restabilire "ad integrum"a functiilor D. nu duce niciodata la constrictie E. se caracterizeaza prin leziuni pseuotumorale (pag. 1186)

885



Rezidentiat 2004

886


S2240025. cele mai bune imagini ale articulatiei temporomandibulare se obtin cu ajutorul A. ortopantomografiei B. radiografiei de articulatie temporo mandibulara cu gura deschisa si inchisa C. artrografia D. Ct E. RMN (pag. 1189)

S2240026. repozitionarea discului la nivelul articulatiei temporo mandibulare A. este indicata in deplasari discale, cel mai frecvent anterioare B. este indicata in deplasari discale, cel mai frecvent posterioare C. urmareste reducerea discului inainte si inauntru D. consta in fixarea marginii posterioare a discului la polul postero-lateral al condilului E. are ca scop scurtarea ligamentului temporo-mandibular (pag. 1192)

S2240027. discopexia A. consta in excizia si sutura micilor perforatiii ale discului B. are ca scop scurtarea ligamentului temporo-mandibular lateral C. are ca scop xpansiunea ligamentului temporo-mandibular lateral D. consta in rezectia eminentei artiulare doar in inaltime E. consta in fixarea marginii posterioare a discului la polul postero-lateral al condilului (pag. 1194)

S2240028. reparatia aparatului discal la nivelul articulatiei temporo-manibulare consta in A. excizia si sutura micilor perforatii ale discului B. indepartarea unor osteofite superficiale C. extractia unor fragmente tisulare intraarticulare care jeneaza miscarile D. netezirea suprafetelor articulare E. reducerea si fixarea discului articular (pag. 1194)

S2240029. chirurgia suprafetei osoase temporale consta in A. rezectia eminentei articulare doar in inaltime B. rezectia eminentei articulare doar in profunzime C. netezirea suprafetelor articulare D. indepartarea unor osteofite superficiale de la nielul ondilului mandibular E. rezectia eminentei articulare atat in inaltime, cat si in profunzime (pag. 1195)

S2240030. tratamentul contuziilor articulatiei temporo-mandibulare consta in A. repaus articular pentru 10 zile B. infiltratii periarticulare cu xilina C. roentgenterapie in doze antiinflamatorii D. vaccinoterapie nespecifica E. artrotomia (pag. 1197)

S2240031. cea mai frecventa forma de luxatie mandibulara este A. luxatia mandibulara posterioara bilaterala B. luxatia anterioara bilaterala C. luxatia laterala in afara

886



Rezidentiat 2004

887


D. luxatia anterioara unilaterala E. luxatia laterala inauntru (pag. 1198)

S2240032. luxatia posterioara mandibulara se produce in urmatoarele cazuri: A. lovituri pe barbie, gura fiind inchisa B. caderi pe mandibula, gura fiind deschisa C. traumatisme directe aplicate dinapoi inainte D. traumatisme directe aplicate lateral pe ramul ascendent mandibular E. efectuarea unei laringoscopii (pag. 1201)

S2240033. semnele si simptomele prezente la pacienti cu luxatie mandibulara posterioara, fara fractura peretelui anterior al conductului auditiv sunt: A. gura inchisa B. gura intredeschisa C. condilul mandibular se palpeaza in conductul auditiv extern D. otoragie E. surditate (pag. 1201)

S2240034. cele mai frecvente constrictii mandibulare sunt: A. de cauza cutneo-mucoasa B. de cauza musculara C. de cauza periarticulara D. ereditare E. cauzate de poliartrita reumatoida (pag. 1202)

S2240035. constrictia de cauza musculara apare A. prin sclerozarea muschilor ridicatori ai mandibulei B. dupa supuratii sau traumatisme atriculare sau periarticulare C. prin transformarea sclerocicatriceala a capsulei articulare care devine inextensibila D. prin cicatrici retractile scleroase ale tegumentului obrajilor E. prin cicatrici retractile ale mucoasei jugale (pag. 1202)

S2240036. radiografia evidentiaza: A. prezenta unui bloc osos B. disparitia incizurii sigmoide C. sinostoza dintre mandibula si arcada temporo-zigomatica D. prezenta osteofitelor sau a geodelor de pe suprafata capului condilian E. absenta modificarilor patologice la nivelul articulatiei temporo-mandibulare (pag. 1203)

S2240037. cauzele anchilozei postinfectioase sunt: A. supuratiile otomastoidiene B. radionecroza ramului ascendent mandibular C. plagile articulatiei D. atritele sifilitice E. artritele fungice (pag. 1204)

887



Rezidentiat 2004

888


S2240038. cele mai frecvente forme de anchiloze temporo-mandibulare sunt A. anchilozele partiale B. anchilozele intraarticulare C. anchilozele totale D. anchilozele posterioare E. anchilozele anterioare (pag. 1204)

S2240039. in anchilozele intraarticulare sau totale bilaterale: A. mentonul este deviat inspre partea mai afectata B. unghiul mandibular este deschis C. hemimandibula de partea mai grav afectata este mai scurta D. hemimandibula de partea mai grav afectata apare proeminenta E. bolnavii au aspectul de "profil de pasare" (pag. 1205)

S2240040. in anchilozele extraarticulare apare A. imposibilitatea efectuari miscarilor de lateralitate si protruzie B. limitarea totala a miscarilor de deschidere a gurii C. absenta miscarilor la palpare la nivelul articulatiei afectate D. tulburarea functiei mastictorii mai severe decat in celalalte forme de anchiloza E. limitarea partiala a miscarilor de deschidere a gurii (pag. 1206)

S2240041. radiografic in anchiloza temporo-mandiulara se constata: A. absenta leziunilor in articulatia temporo-mandibulara B. prezenta blocului osos, cu pastrarea liniei interarticulare C. disparitia incizurii sigmoide D. osteofitele de pe suprafata capului condilului E. geodele de pe suprafata capului condilului (pag. 1206)

S2240042. tratamentul anhilozelor organizate consta in A. mecanoterapie B. injectarea de hialuronidaza C. masaje pe zona afectata D. rontgenterapie in doze antiinflamatorii E. interventia chirurgicala (pag. 1207)

S2240043. aplazia condilului mandibular A. este o afectiune extrem de rara B. cel mai frecvent este bilaterala C. este asociata frecvent cu anomalii ale ramurii ascendente mandibulare, in cadrul sindromului Nager D. poate sa apara si unilateral,pacientul avand profilul caracteristic de pasare E. bilaterala determina asimetria faciala (pag. 1209)

S2240044. cea mai frecventa tumora a articulatiei temporo-mandiulare este: A. tumora cu mieloplaxe B. condromul C. osteocondromul

888



Rezidentiat 2004

889


D. osteomul mandibular E. condrosarcomul (pag. 1211)

S2240045. radiografia de articulatie temporo-mandibulara in osteomul manibular A. indica condilul marit de volum B. nu indica modificari patologice C. indica prezenta blocului osos, cu disparitia liniei interarticulare D. indica sinostoza dintre mandibula si arcada temporo-zigomatica E. indica in toate cazurile disparitia incizurii sigmoide (pag. 1211)

S2240046. diagnosticul diferential al osteomului mandibular se face cu A. hiperplazia de condil B. aplazia de condil C. hipoplazia de condil D. anchiloza temporo-mandibulara E. constrictia mandibulei (pag. 1211)

S2240047. radiografia in artritele hiperuricemice indica A. absenta modificarilor B. modificari ale conturului capului condilian C. prezenta de osteofite la nivelul capului condilian D. aplatizarea capului codilian E. prezenta blocului osos (pag. 1187)

S2240048. exameul radiologic in contuziile articulatiei temporo mandibulare indica A. largirea spatiului articular B. absenta modificarilor patologice C. prezenta blocului osos D. ingustarea spatiului articular E. prezenta sinostozei dintre mandibula si arcada temporo zigomatica (pag. 1197)

S2240049. anchiloza temporo mandibulara reprezinta A. limitarea permanenta a miscarilor mandibulei datoria organizarii unui tesut osos care sudeaza mandibula de osul temporal B. o afectiune asociata cu anomalii ale ramului ascendent mandibular C. o afectiune congenitala D. o afectiune prognatica de etiologie necunoscuta E. pierderea rapoartelor normale intre suprafetele articulare (pag. 1204)

S2240050. interventia chiurgicala in anchiloza temporo mandibulara urmareste A. crearea unei noi articulatii B. indepartarea osteoitelor C. excizia si sutura micilor perforatii ale discului D. rezectia eminentei articulare doar in inaltime E. rezectia eminentei articulare in inaltime si profunzime (pag. 1207)

889



Rezidentiat 2004

890


S2340051. Imobilizarea provizorie a mandibulei cu fantă mentonieră după reducerea luxaţiilor anterioare ale articulaţiei temporomandibulare se face timp de. A. 1-3 zile B. o săptămână C. o lunbă D. 45 zile E. 8-10 zile (pag. 1200)

S2340052. Rezultatele artroscopiei sunt bune în proporţie: A. 10-15% B. 80-95% C. 50% D. 75% E. 100% (pag. 1191)

S2340053. În artritele traumatice se recomandă repaus articular timp de: A. o săptămână B. două săptămâni C. 5-6 zile D. 2-3 zile E. o lună (pag. 1185)

S2540054. Luxaţia acută temporomandibulară unilaterală: A. este mai frecvent întâlnită decât luxaţia bilaterală B. devierea mentonului se face spre partea afectată C. se însoţeşte de relaxarea părţilor moi de partea afectată D. linia interincisivă e deviată de partea sănătoasă E. prezintă simetrie facială. (pag. 1199)

S2640055. La dintii traumatizati testul de vitalitate are valoare diagnostica. A. dupa o saptamâna de la traumatism B. dupa 4-6 luni C. dupa o saptamâna D. imediat posttraumatic E. dupa un an (pag. 701)

S2640056. Contuzia dentara presupune: A. mobilitate anormala a dintelui B. reactie negativa la curentul electric C. insensibilitate la percutie D. lezarea usoara a membranei parodontale E. radiografia e caracteristica (pag. 708)

S2640057. Contuzia dentara: A. nu necesita tratament B. necesita extirparea dintelui

890



Rezidentiat 2004

891


C. dintele trebuie imobilizat D. se administreaza antibiotice E. vitalitatea dintelui este pierduta (pag. 709)

S2640058. Luxatia dentara: A. implica de obicei deplasarea dintelui spre oral B. mobilitatea dintelui e scazuta C. vitalitatea dintelui e prezenta D. ocluzia e nemodificata E. exista in grad de intruzie al dintelui (pag. 708)

S2640059. Imobilizarea dintilor traumatizati se mentine: A. 3-4 zile B. 4-6 saptamâni C. 2 saptamâni D. o saptamâna E. 3 luni (pag. 710)

S2640060. Cel mai frecvent tip de leziune la nivelul dintilor frontali este: A. fractura coronara necomplicata B. fractura coronara cu deschiderea camerei pulpare C. fractura radiculara D. extruzia E. intruzia (pag. 704)

S2940061. Tratamentul luxatiilor temporomandibulare: A. este de regula chirurgical; B. urmareste reducerea si imobilizarea fracturii; C. necesita infiltrarea cu anestezic a musculaturii ridicatoare a mandibulei; D. se face prin coborarea condilului temporal si trecerea sa pe sub condilul mandibular; E. implica antibioterapie aplicata cat mai precoce si in doze mari. (pag. 1200)

S2940062. Tratamentul chirurgical al luxatiilor temporo-mandibulare: A. este recomandat in luxatiile recente; B. implica uneori rezectia condililor; C. este precedat de mecanoterapie; D. se face prin interpunerea la nivelul ultimilor molari al unui rulou de comprese si exercitarea unei presiuni pe menton; E. nu necesita imobilizare postoperatorie. (pag. 1200)

891



Rezidentiat 2004

892


INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1240063. Aplazia condilului mandibular este o afectiune rara caracterizata prin: A. afectarea frecvent unilaterala B. afectarea exclusiv unilaterala C. poate fi bilaterala si asociata cu hipoplazia ramului ascendent D. poate fi bilaterala si asociata cu hiperplazia ramului ascendent E. lipsa de dezvoltare a etajului inferior a fetei cu profil de pasare (pag. 1209)

S1240064. Artritele infectioase specifice sunt: A. artritele gonococice B. artritele stafilococice C. artritele streptococice D. artritele sifilitice E. artritele actinomicotice (pag. 1185)

S1240065. Care sunt elementele clinice care orienteza diagnosticul capsulitei si sinovitei: A. anamneza B. localizarea bilaterala C. inocluzia molara D. localizarea unilaterala E. datele de laborator, care confirma cresterea cantitatii de acid uric in serul sangvin (pag. 1183)

S1240066. Cauzele constrictiei mandibulare sunt: A. cauza periarticulara B. cauza osoasa C. cauza musculara D. cauza cutaneo-mucoasa E. displazie cartilaginoasa (pag. 1202)

S1240067. Diagnosticul diferential al artritelor acute nespecifice se face cu: A. foliculita B. furunculul pretragian C. limfadenita pretragiana D. limfadenita retromastoidiana E. otomastioditele supurate (pag. 1185-1186)

S1240068. Diagnosticul diferential al artritelor degenerative de tip artrozic se face cu: A. anchiloza temporo-mandibulara B. disfunctiile temporo-mandibulare C. artrita infectioasa D. nevralgia trigeminala E. hiperplazia unilaterala a condilului mandibular (pag. 1189)

S1240069. Diagnosticul diferential intre luxatiile unilaterale si fracturile gatului condilului se face pe

892



Rezidentiat 2004

893


baza urmatoarelor semne clinice si simptome: A. B. C. D. E.

durerea este mai puternica in cazul fracturii durerea este mai puternica in cazul luxatiei unilaterale inchiderea gurii este imposibila in cazul fracturii mentonul este deviat de partea bolnava in cazul fracturii mentonul este deviat de partea sanatoasa in cazul fracturii (pag. 1199)

S1240070. Factorii etiologici ai capsulitei si sinovitei sunt: A. traumatismele acute exercitate pe structurile articulare sau adiacente articulatiei B. infectii specifice de tip sifilis si tbc C. tumori maligne recidivate D. deschiderile exagerate ale gurii cu tensionarea capsulei si a sinoviei E. miscarile masticatorii exagerate (pag. 1183)

S1240071. Hiperplazia unilaterala sau bilaterala a condilului mandibular este o afectiune congenitala care se caracterizeaza prin urmatoarele: A. este insotita de o crestere in exces a mandibulei B. este asociata cu o hipodezvoltare accentuata a mandibulei C. tulburari de ocluzie D. relaţiile de ocluzie eugnate E. radiografic condilii mandibulari sunt mult deformati (pag. 1210)

S1240072. in anchiloza temporomandibulara radiografic se constata: A. prezenta unui bloc osos in locul articulatiei B. largirea spatiului articular posterior C. disparitia liniei interarticulare D. deformarea condilului E. uneori disparitia incizurii sigmoide (pag. 1206)

S1240073. in anchilozele temporo-mandibulare unilaterale se observa urmatoarele modificari: A. mentonul este retrudat si deviat de partea bolnava B. mentonul este retrudat si deviat de partea sanatoasa C. hemimandibula de partea bolnava este mai scurta dar apare proeminenta D. hemimandibula de partea bolnava este mai scurta dar apare infundata E. linia interincisiva este deviata de partea bolnava (pag. 1205)

S1240074. Metodele nesangerande conservative de tratament a constrictiei mandibulei sunt: A. mecanoterapia B. injectarea de hialuronidaza in plina masa cicatriceala C. masaje pe zona cicatriceala D. secţiunea simpla a bridelor cutanate sau mucoase E. dezinsertia muschilor maseter si pterigoidian intern (pag. 1203)

S1240075. Se descriu urmatoarele forme de artrite: A. artrite traumatice B. artrite congenitale

893



Rezidentiat 2004

894


C. artrite reumatoide D. artrite infectioase E. artrite ulcerative (pag. 1184)

S1240076. Tratamentul retrodiscitelor de cauza extrinseca este: A. repaus functional pentru 3-4 zile B. injectarea de corticosteroizi intraarticular C. repozitionarea discului si fixarea sa la condil D. intervenţia chirurgicala pe ligamentele retrodiscale E. miscari de deschidere, lateralitate si protractie pentru prevenirea anchilozei (pag. 1184)

S1440077. Anchiloza temporomandibulara: A. este o limitare permanenta a miscarilor mandibulei B. se caracterizeaza prin disparitia articulatiei temporo-mandibulare, prin sudura mandibulei de osul temporal C. poate apare ca urmare a unor fracturi mandibulare in zona corpului mandibular D. este mai grava in cazul instalarii in perioada adulta E. se trateaza de preferinta conservator, prin aplicarea unor dispozitive ortopedice de redresare (pag. 1204)

S1440078. Artritele acute temporomandibulare nespecifice se manifesta clinic prin: A. dureri B. limitarea miscarilor mandibulei C. devierea mandibulei de partea sanatoasa D. tulburari de ocluzie E. tulburari de sensibilitate pe traiectul nervului auriculotemporal (pag. 1185)

S1440079. Constrictia mandibulei: A. poate fi de cauza periarticulara, aparuta dupa supuratii sau traumatisme articulare B. poate fi de cauza musculara, prin scleroza muschilor ridicatori ai mandibulei C. se insoteste de devierea mandibulei de partea sanatoasa D. este insotita de tulburari de masticatie si fonatie E. tratamentul consta in slefuiri selective ale dintilor (pag. 1202)

S1440080. In cadrul simptomatologiei artritelor temporo-mandibulare degenerative de tip artrozic, intilnim: A. semne de inflamatie (tumefactie,congestia tegumentelor) B. dureri locale si iradiate extrem de variate C. cracmente D. dureri la presiune pe articulatia temporo-mandibulara E. semne neurologice (cefalee, migrena) (pag. 1187)

S1440081. Luxatiile temporomandibulare anterioare sint favorizate de: A. o adincime redusa a cavitatii glenoide B. prezenta unui condil temporal cu o panta stearsa C. laxitatea ligamentelor periarticulare D. scaderea tonicitatii muschilor temporali E. prezenta fenomenelor inflamatorii la nivelul articulatiei

894



Rezidentiat 2004

895


(pag. 1198)

S1440082. Luxatiile temporomandibulare posterioare: A. se produc foarte rar B. se insotesc de obicei de fractura peretelui anterior al conductului auditiv extern C. se produc prin lovituri pe barbie cu gura inchisa D. se manifesta clinic prin tulburari de ocluzie, cu protruzia incisivilor inferiori E. in cazul tratamentelor incorecte pot fi urmate de anchiloze (pag. 1201)

S1440083. Osteomul mandibular se caracterizeaza prin: A. este unilateral B. poate proemina in conductul auditiv extern C. produce limitarea miscarilor mandibulei D. apare mai frecvent peste 45 de ani E. imaginea radiografica arata condilul marit de volum si deformat (pag. 1211)

S1440084. Simptomele luxatiei temporomandibulare anterioare bilaterale sunt: A. imposibilitatea deschiderii gurii B. incontinenta salivara C. devierea mentonului de partea sanatoasa D. la palpare in conductul auditiv extern nu se percep miscarile condilului E. obrajii tumefiati (pag. 1198)

S1440085. Tratamentul chirurgical al luxatiilor temporomandibulare anterioare: A. este recomandat in luxatiile recente B. consta in artrotomie prin incizie clasica C. este precedat de mecanoterapie D. se face prin interpunerea la nivelul ultimilor molari a unui rulou de comprese si exercitarea unei presiuni pe menton E. se practica doar atunci cand tratamentul ortopedic nu da rezultate (pag. 1201)

S1440086. Tratamentul luxatiilor temporomandibulare anterioare: A. este de regula chirurgical B. urmareste reducerea luxatiei si imobilizarea temporara a mandibulei C. necesita infiltrarea cu anestezic a musculaturii ridicatoare a mandibulei D. se face prin coborirea condilului temporal si trecerea sa pe sub condilul mandibular E. implica antibioterapie aplicata cit mai precoce (pag. 1200)

S1540087. Diagnosticul diferential al artritelor degenerative de tip artrozic se face cu: A. nevralgia trigeminala; B. capsulita; C. sinovita; D. disfuncţiile temporo-mandibulare; E. nevralgia Arnold. (pag. 1189)

S1540088. In artrita degenerativa de tip artrozic examenul radiologic poate evidentia: A. marirea spatiului articular;

895



Rezidentiat 2004

896

B. C. D. E.


suprafete articulare incongruente; prezenta osteofitelor; poziţia prea anterioara a condilului; pozitia prea posterioara a condilului. (pag. 1189)

S1540089. in etiologia anchilozei temporomandibulare sunt incriminate o serie din urmatoarele afectiuni: A. parotiditele; B. artritele traumatice; C. plagile articulatiei; D. scleroza muschilor ridicatori; E. cicatricile retractile scleroase ale tegumentelor pretragiene. (pag. 1204)

S1540090. intre cauzele luxatiilor recidivante ale articulatiei temporomandibulare se numara: A. miozita cranica; B. tulburarile mioclonice postencefalita; C. disc plicaturat; D. ligamente periarticulare laxe; E. atrofia maseterina dupa poliomielita. (pag. 1202)

S1540091. La nivelul articulatiei temporomandibulare se pot localiza o serie de tumori maligne precum: A. limfosarcomul; B. fibrosarcomul; C. condrosarcomul; D. sarcomul sinovial; E. reticulosarcomul. (pag. 1211)

S1540092. Luxatia posterioara temporomandibulara este caracterizata de urmatoarele semne clinice: A. surditate; B. tentativa de mobilizare mandibulara dureroasa; C. muschii maseteri si temporali sunt in tensiune; D. relieful mentonier sters; E. imposibilitatea inchiderii gurii. (pag. 1201)

S1540093. Luxatiile posterioare fara fractura peretelui anterior al conductului auditiv extern se manifesta prin: A. incisivii inferiori retrudati; B. gura intredeschisa; C. stergerea reliefului mentonier; D. gonionul este in contact cu marginea anterioara a muschiului sternocleidomastoidian; E. surditate. (pag. 1201)

S1540094. Retrodiscita (retromeniscita) are drept cauze recunoscute: A. deschiderea exagerata a gurii; B. miscari masticatorii exagerate; C. traumatismul acut;

896



Rezidentiat 2004

897


D. procese inflamatorii de vecinatate; E. malocluzia instalata brusc. (pag. 1184)

S1540095. Simptomele contuziei articulatiei temporo-mandibulare includ: A. crepitatiile; B. devierea mentonului de partea sanatoasa; C. trismus; D. cracmentul; E. dureri provocate de deschiderea gurii. (pag. 1197)

S1640096. Anchiloza articulatiei temporo mandibulare este produsa de: A. traumatism obstetrical B. dezechilibru ocluzo-articular sever C. supuratii intraarticulare D. fracturi intraarticulare E. fracturile cavitatii glenoide (pag. 1204)

S1640097. Anchiloza instalata in copilaarie se soldeaza cu: A. hipertrofia muschilor suprahioidieni si modificarea pozitiei laringelui B. este afectata dezvoltarea mandibulei de partea leziunii C. nu are nici o repercusiune asupra dezvoltarii copilului D. tulburari grave functionale E. igiena bucala defectuoasa, carii multiple (pag. 1205)

S1640098. Constrictia de mandibula poate fi de cauza: A. ocluzala B. periarticulara C. musculara D. cutaneo-mucoasa E. psihica (pag. 1202)

S1640099. Contuzia articulatiei temporo mandibulare se trateaza prin: A. antibioterapie B. infiltratii locale cu hidrocortizon C. infiltratii locale cu xilina D. mecanoterapie imediat dupa producerea accidentului E. repaus articular 4-5 zile (pag. 1197)

S1640100. Contuzia articulatiei temporo-mandibulare se caracterizeaza prin: A. lipsa miscarilor in articulatie B. dureri articulare C. trismus moderat D. devierea mentonului de partea bolnava E. febra (pag. 1197)

897



Rezidentiat 2004

898


S1640101. Diagnosticul diferential in caz de luxatii unilaterale ale articulatiei temporo mandibulare se face cu: A. fracturile gatului condilului B. paraliziile faciale C. contractura spastica a muschilor masticatori D. fracturile angulare ale mandibulei E. contuzia articulatiei temporo mandibulare (pag. 1199)

S1640102. Luxatia anterioara in articulatia temporo mandibulara are la baza: A. laxitatea capsulei si ligamentelor articulare B. conformatia particulara a elementelor articulare C. reumatismul poliarticular D. cresterea tonicitatii musculare a muschilor inchizatori ai gurii E. scaderea tonicitatii musculare a muschilor inchizatori ai gurii (pag. 1198)

S1640103. Plagile articulatiei temporo mandibulare se trateaza prin: A. curatire mecanica B. sutura in mai multe planuri C. antibioterapie cu spectru larg D. repaus articular o luna E. mecanoterapie dupa 6-7 zile (pag. 1198)

S1640104. Simptomatologia luxatiei anterioare bilaterale a articulatiei temporo mandibulare sunt: A. gura este larg deschisa B. imposibilitatea inchiderii gurii C. inaintea conductului auditiv se percepe condilul mandibular D. inaintea conductulsui auditiv este prezenta a depresiune E. masticatia este imposibila (pag. 1199)

S1640105. Simptomele constrictiei de mandibula sunt: A. se instaleaza brusc B. deschiderea gurii nu este posibila nici 1 mm C. deschiderea gurii este limitata D. mandibula deviaza spre partea afectata E. tulburari ocluzale grave (pag. 1203)

S1640106. Simptomele constrictiei de mandibula sunt: A. starea generala profund afectata B. radiografic prezenta blocului osos intre suprafetele articulare C. limitarea deschiderii gurii D. la deschiderea gurii mandibula deviaza spre partea leziunii E. se palpeaza brida sau cicatricea care limiteaza eschiderea gurii (pag. 1203)

S1640107. Sipmtomatologia luxatiei unilaterale a articulatiei temporo mandibulare este: A. fata este simetrica B. gura este inchisa

898



Rezidentiat 2004

899


C. mentonul este deviat spre partea afectata D. mentonul este deviat de partea cealalta E. partile moi relaxate pe partea sanatoasa (pag. 1199)

S1640108. Siptomatomele anchilozei temporo mandibulare sunt A. usoara limitare a deschiderii gurii B. limitarea totala a deschiderii gurii C. igiena bucala defectuoasa D. la palpare se percepe blocul osos de partea bolnava E. linia interincisiva deviata de partea bolnava (pag. 1205)

S2140109. Constricţia mandibulei poate avea cauze: A. Periarticulare B. Musculare C. Osoase D. Cutaneo-mucoase E. Generale (pag. 1202)

S2140110. Durerea din artritele acute nespecifice iradiază în regiunile: A. auriculară B. Cervicală C. Occipitală D. Temporală E. Geniană (pag. 1185)

S2140111. În etiopatogenia luxaţiilor recidivante ale articulaţiei temporo-mandibulare sunt incriminate: A. Deformaţia discului articular B. Atrofia maseterină după poliomielită C. Tulburări mioclonice postencefalice D. Prognatismul mandibular anatomic E. Leziuni traumatice ale articulaţiei (pag. 1202)

S2140112. În luxaţiile anterioare bilaterale ale articulaţiei temporo-mandibulare se constată: A. Deschiderea limitată a gurii B. Uneori molarii pot fi în contact C. Tumefacţie pretragiană D. Ştergerea şanţului retromandibular E. Fonaţie dificilă (pag. 1198-1199)

S2140113. În tratamentul retrodiscitelor se indică: A. repaus funcţional 1-2 săptămâni B. exerciţii de protracţie şi lateralitate C. infiltraţii cu corticoizi D. repoziţionarea chirurgicală a discului articular E. intervenţii chirurgicale pe ligamentele retrodiscale (pag. 1184)

899



Rezidentiat 2004

900


S2140114. Prin artroscopie, în tratamentul artritelor degenerative de tip artrozic, se pot realiza: A. Netezirea suprafeţelor articulare B. Prelevări biopsice C. Irigarea articulaţiei D. Extracţia unor fragmente intraarticulare E. Extracţia discului articular (meniscectomie) (pag. 1190)

S2140115. Simptomatologia anchilozei intraarticulare temporo-mandibulare unilaterale constă în: A. Menton retrudat B. Profil de pasăre C. Aparentă atrofie a hemimandibulei de partea sănătoasă D. Linia interincisivă se menţine E. Se palpează blocul osos temporo-mandibular (pag. 1205)

S2240116. tratamentul capsulitei si sinovitei consta in A. interventie chiurgicala, ca singura metoda terapeutica B. imobilizare rigida intermaxilara C. administrare de analgetice D. administrare de medicatie antiinflamatoare E. aplicare e laser cu CO2 in doze antiinflamatorii (pag. 1183)

S2240117. caracterele durerii in artritele acute nespecifice sunt A. durerea este difuza B. durerea este doar provocata C. durearea este spontana D. durerile nu sunt exacerbate la tentativele de miscare a mandibulei E. durerile sunt exacerbate la tentativele de miscare a mandibulei (pag. 1185)

S2240118. la palparea articulatiei temporo mandibulare in artritele aute nespecifice A. se percepe o impastare dureroasa B. se percepe fluctuenta C. se declanseaza senzatia dureroasa D. nu se percep miscarile condilului E. se percepe blocul osos de partea bolnava (pag. 1185)

S2240119. semnele si simptomele artritelor reumatoide sunt A. disconfort matinal la miscarile de deschidere a urii B. limitari matinale ale miscarilor de deschidere a gurii C. poliartralgii D. tumefactia la nivelul articulatiei tempoo manibulare E. inocluzia molara de partea bolnava (pag. 1187)

S2240120. ca factori etiologici ai sinovitei si capsulitei se incrimineaza A. traumatismele acute exercitate pe structurile articulare B. deschiderile exagerate ale gurii

900



Rezidentiat 2004

901


C. procese inflamatorii de vecinatate D. traumatism indirect aplicat pe mandibula (menton, ram orizontal,unghi) E. transformarea sclerocicatriceala a capsulei articulare si a ligamentelor (pag. 1183)

S2240121. semnele si simptomele care apar in capsulita si sinovita sunt: A. disconfortul in timpul miscarilor de masticatie B. durerea dicontinua are nu iradiaza C. durerea continua care iradiaza D. inocluzia molara pe parta afectata E. in relatie centrica molarii de pe partea afectata sunt in contact, in timp ce molarii de pe partea contralaterala si incisivii nu sunt in contact (pag. 1183)

S2240122. in aparitia retrodiscitei sunt incriminate: A. traumatismele acute B. malocluziile instalate brusc C. aplicarea de proteze defectoase D. procese inflamatorii de vecinatate E. diseminarile pe cale sangvina (scarlatina, rujeola sau difterie) (pag. 1184)

S2240123. formele clinice de artrite sunt: A. artritele traumatice B. atrtrite infectioase nespecifice C. artrite nespecifice fungice D. artrite specifice gonococice E. artrite nespecifice tuberculoase (pag. 1184)

S2240124. in etiopatogenia artritelor acute nespecifice infectioase este incriminata: A. patrunderea de germeni patogeni direct,in urma unor traumatisme deschise B. miscarea masticatorie exagerat efectuata in vedrea triturarii alimentelor C. deschiderea exagerata a gurii D. extinderea unor procese infectioase din vecinatate E. patrunderea de germei patogeni pe cale hematogena (pag. 1185)

S2240125. triada simptomatica din artritele acute nespecifice este alcatuita din: A. dureri B. inocluzia molara pe partea afectata C. spasme musculare D. limitarea miscarilor mandibulei E. semne de inflamatie acuta (pag. 1185)

S2240126. evolutia si eventualele complicatii ale artritelor acute nespecifice sunt: A. cedarea simptomelor, cu restabilirea "ad integrum" a functilor in formele congestive B. deschiderea spontana la nivelul tegmentului, inaintea tragusului C. deschiderea spontana la nivelul conductului auditiv extern D. extinderea procesului supurativ la mastoida, os temporal, ram ascendent mandibular E. aparitia anchilozei temporo-mandibulare mai frecvent la persoane adulte

901



Rezidentiat 2004

902


(pag. 1185)

S2240127. diagosticul diferential al artritei acute nespecifice se face cu A. furunculul pretragiana B. parotiditele urliene C. limfadenita pretragiana D. disfunctiile temporo-mandibulare E. nevralgiile trigeminale (pag. 1185)

S2240128. semnele si simptomele artritelor reumatoide sunt A. usor disconfort, unilateral matinal la miscarile de deschidere a gurii B. tumefactii dureroase la nivelul articulatiei temporo-mandibulare C. ocluzie deschisa, datorata rezorbtiei condilului mandibular D. limitarea totala a miscarilor mandibulare, intalnita frecvent E. instalarea unei anchiloze de tip fibros intalnita frecvent (pag. 1186)

S2240129. simptomele si semnele din artritele degenerative de tip artrozic sunt A. durerea, localizata numai in regiunea articulatiei B. durerea, cu caracter de nevralgie faciala, fara localizarea precisa C. durerea u iradiere in tampla, ureche, frunte, gonon, limba D. durerile nocturne care sunt frecvente E. saltul articular (pag. 1188)

S2240130. cracmentele reprezinta A. zgomote intraarticulare percepute numai de bolnav B. zgomote intraarticulare care se asociaza frecvent cu "saltul articular" C. zgomote intraarticulare, percepute ca o pocnitura aspra D. zgomote intraarticulare, care se percep frecvent la inchiderea gurii E. zgomote intraarticulare, care se percep frecvent la deschiderea gurii (pag. 1188)

S2240131. Crepitatiile sau frecaturile articulare A. apar ca rezultat al contactului irectdintre suprafete neregulate B. indica perforarea discului articular C. indica distrugerea discului articular D. se asociaza cu senzatia de deplasare a condilului mandibular E. se asociaza cu "saltul articular" (pag. 1188)

S2240132. subluxatia anterioara recidivanta A. este asociata cu durere B. este asociata cu cracmente, produse de saltul condilului mandibulr peste marginea meniscului C. este insotita de devieri ale mandibuleisi miscari sacadate ale mandibulei D. este insotita de miscari sacadate ale mandibulei E. este asociata cu cracmente, produse de saltul condilului peste radacina trnsversala a zigomei (pag. 1188)

S2240133. diagnosticul diferential al artritelor degenerative de tip artrozic se face cu A. disfunctiile temporo-mandibulare

902



Rezidentiat 2004

903

B. C. D. E.


diferite forme de artrite nevralgiile trigeminale nevralgia occipitala Arnold constrictia de mandibula (pag. 1189)

S2240134. prin artroscopie la nivelu articulatiei tempoo mandiulare se pot realiza A. irigarea articulatiei si desfiintarea unor aderente intraarticulare B. netezirea suprafetelor articulare C. interpozitia in locul discului a unui implant acrilic D. scurtarea ligamentului temporo-mandibular E. rezectia eminentei articulare in inaltime (pag. 1190)

S2240135. meniscectomia la nivelul articulatiei temporomandibulare A. este indicata in cazurile fragmentarii discale B. determina aparitia anchilozei C. determina supraincarcarea articulatiei sanatoase in caz de interventie unilaterala D. este indicala in deplasari dicale, cel mai frecvent anterioare E. este indicata in luxatii recidivante (pag. 1191)

S2240136. chirurgia capsulo-ligamentara consta in A. scurtarea ligamentului temporo-mandibular lateral, in caz de limitare a miscarilor articulatiei B. scurtarea ligamentului temporo-mandibular lateral, in cazuri de luxatie mandibulara C. expansiunea ligamentului temporo-mandibular lateral, in caz de luxatie mandibulara D. expansiunea ligamentului temporo-mandibular lateral, in caz de limitare a miscarilor articulatiei E. excizia si sutura micilor perforatii de la nivelul discului (pag. 1194)

S2240137. contuziile de la nivelul articulatiei temporo mandibulare se produc prin A. traumatism aplicat pe menton B. traumatism la nivelul ramului orizontal C. traumatism indirect la nivelul unghiului mandibular D. traumatism irect la nielul unghiului mandibular E. traumatim direct la nivelul articulatiei temporo mandibulare (pag. 1197)

S2240138. in cazul contuziilor articulatiei temporo-mandibulare leziunile sunt A. localizate doar la nivelul discului B. localizate la nivelul capsulei, discului si sinovialei C. localizate si la nivelul elementelor osoase D. de tipul hematomului intra-si periarticular E. insotite de edem (pag. 1197)

S2240139. semnele si simptomele in contuziile de articulatie temporo-mandibulara sunt: A. dureri articulare spontane B. dureri articulare provocate de deschiderea gurii C. trismus D. devierea mentonului de partea bolnava E. tumefactia si echimoze periarticulare

903



Rezidentiat 2004

904


(pag. 1197)

S2240140. conditiile morfologice si functionale care favorizeaza luxatiile anterioare sunt: A. cavitatea glenoida foarte adanca B. laxitatea capulei si a ligamentelor periarticulare C. condil temporal cu panta exprimata D. condil mandibular deformat E. cresterea tonicitatii muschilor temporali, maseteri si pterigoidieni (pag. 1198)

S2240141. cauzele obisnuite ale luxatiilor anterioare temporo-mandibulare sunt: A. cascatul B. vomismentele C. caderea pe mandibula, gura fiind deschisa D. caderea pe mandibula, gura fiind inchisa E. manopere medicale (pag. 1198)

S2240142. luxatia anterioara se caracterizeaza prin A. imposibilitatea inchiderii gurii dupa o deschidere fortata a acesteia B. depasirea tuberculului temporal de condilul mandibular C. trecerea condilului mandibular pe versantul anterior nearticular al tubercului temporal D. tractionarea meniscului inapoi in cavitatea glenoida E. otoragie (pag. 1198)

S2240143. semnele si simptomele din luxatia mandibulara anterioara sunt A. durerea vie B. zgomot intraarticular C. imposibilitatea inchiderii gurii D. incisivii inferiori retrudati pana la 15mm E. obrajii turtiti (pag. 1198)

S2240144. semnele si simptomele din luxatia mandibulara unilaterala sunt A. asimetrie faciala B. linia interincisiva este deviata de partea bolnava C. linia interincisiva este deviata de partea sanatoasa D. gura este mai puternic deschisa decat in luxatiile bilaterale E. mandibula este mobila (pag. 1199)

S2240145. in luxatiile unilaterale diagnosticul diferential trebuie facut cu: A. fracturile gatului condilului B. paraliziile faciale C. contractura spastica a muschilor masticatori D. capsulita si sinovita E. artritele traumatice (pag. 1199)

S2240146. evolutia luxatiilor anterioare consta in A. recidiva

904



Rezidentiat 2004

905

B. C. D. E.


organizarea unei neoarticulatii organizarea fibro-conjunctiva a tesuturilor periarticulare aparitia constrictiei de mandibula aparitia anchilozei temporo-mandibulare (pag. 1200)

S2240147. tratamentul luxatilor anterioare consta in A. reducerea luxatiei si imobilizarea temporara a mandibulei B. doar reducerea luxatiei C. imobilizarea mandibulei cu fronda mentoniera timp de 8-10 zile D. interventie chirurgicala, in cazul luxatiilor recente E. artrotomia, in cazul luxatilor vechi (pag. 1200)

S2240148. semnele si simptomele prezente la pacienti cu luxatie posterioara mandibulara, cu fractura peretelui anterior al conductului auditiv extern sunt: A. otoragie B. scaderea acuitatii auditive C. gura intredeschisa D. gura inchisa E. condilul mandibular se palpeaza sub conductul auditiv extern (pag. 1201)

S2240149. semnele si simptomele prezente la pacienti cu luxatie laterala mandibulara sunt: A. menton deviat de partea opusa leziunii B. ocluzia incrucisata C. menton deviat de partea leziunii D. otoragie E. incisivii inferiori retrudati pana la 15 mm (pag. 1202)

S2240150. conditiile anatomo-functionale sau patologice care favorizeaza luxatiile recidivante sunt: A. cavitatea glenoida adanca B. condil temporal cu panta posterioara abrupta C. deformatia discului D. capsula si ligamente periarticulare laxe E. atrofia maseterului dupa poliomielita (pag. 1202)

S2240151. constrictia de mandibula este A. limitarea permanenta a miscarior mandibulare datorata organizarii unui tesut osos, care sudeaza mandibula de osul temporal B. o afectiune congenitala C. limitarea miscarilor mandibulei datorata unor imbolnaviri ale tesuturilor periarticulare D. limitarea miscarilor mandibulei datorate unor sechele dupa procese patologice ale tesuturilor periarticulare E. o afectiune cu debut insidios (pag. 1202)

S2240152. cauzele constrictiei de mandibula sunt A. poliartrita reumatoida B. cauzele periarticulare C. cauzele musculare

905



Rezidentiat 2004

906


D. cauzele cutaneo-mucoase E. ereditatea (pag. 1202)

S2240153. constrictia de cauza periarticulara apare A. dupa supuratii sau traumatisme articulare sau periarticulare B. dupa interventii chirugicale pe articulatia temporo-mandibulara C. prin scleroza muschilor ridicatori ai mandibulei D. datorita cicatricilor retractile scleroase ale tegumentelor obrajilor E. datorita cicatricilor retractile de la nivelul mucoasei jugale (pag. 1202)

S2240154. constrictia de cauza cutaneo-mucoasa apare A. prin transformarea scleroasa a fibrelor muschilor ridicatori ai mandibulei B. prin hipertonia muschilor ridicatori ai mandibulei C. datorita cicatricilor retractile scleroase ale tegumentului obrajilor D. datorita cicatricilor retractile scleroase ale tesutului subcutanat E. datorita cicatricilor retractile scleroase ale mucoasei jugale (pag. 1202)

S2240155. semnele si simptomele constrictiei de mandibula sunt: A. limitarea miscarilor mandibulei B. limitarea miscarilor de propulsie, in special C. mandibula are tendinta de a devia lateral de partea leziunii D. miscarile condilului mandibular au o amplitudine redusa E. limitarea miscarilor de coborare a mandibulei, in special (pag. 1203)

S2240156. diagnosticul diferential al constrictiei de mandibula se face cu: A. aplazia condilului mandibular B. osteomul mandibular C. trismusul D. anchiloza temporo-mandibulara extraarticulara de tip anterior E. achiloza temporo-mandibulara partiala (pag. 1203)

S2240157. tratamentul constrictiei de mandibula se realizeaza prin: A. mecanoterapie B. injectarea de hialuronidaza in plina masa cicatriceala C. masaje pe zona cicatriceala D. doar prin tehnici chirurgicale E. rontgenterapie in doze antiinflamatorii (pag. 1203)

S2240158. leziunile traumatice urmate de anchiloza temporo-mandibulara sunt: A. fracturile intraarticulare ale condilului B. fracturile cavitatii glenoide C. leziuni ale oaselor si meniscului prin traumatism obstetrical D. plagile atriculatiei E. tratamente incorect conduse pentru afectiuni ale articulatiei temporo-mandibulare (pag. 1204)

906



Rezidentiat 2004

907


S2240159. tesutul osos care sudeaza elementele articulare poate fi A. spongios, prezentand un oarecare grad de elsticitate B. compact, prezentand o duritate deosebita C. tesut osteofibros, prezentand o duritate deosebita D. spongios, prezentand o duritate deosebita E. osteofibros, prezentand un oarecare grad de elasticitate (pag. 1205)

S2240160. modiicarile extraarticulare din anchiloza temporo-mandibulara intereseaza: A. muschii mobilizatori ai mandibulei B. maxilarele C. dintii D. muschii ridicatori ai mandibulei, care sufera un proces de hipertrofie, de partea leziunii E. muschii suprahioidieni, musculatura extrinseca a limbii sufera un proces de atrofie (pag. 1205)

S2240161. in anchiloza unilaterala temporo-mandibulara A. mandibula de partea bolnava ramane scurta B. mentonul este deviat de partea sanatoasa C. mentonul este deviat de partea bolnava D. mandibula de partea sanatoasa este dezvoltata normal E. relieful mentonier este sters (pag. 1205)

S2240162. in anchilozele temporo-manibulare apar urmatoarele tulburari functionale: A. masticatia este suprimata B. fonatia este defectuoasa, vocea este nazonata C. fonatia este defectuoasa, vocea are o intensitate marita D. insalivarea si tranformarea fizica a alimentelor sunt profund afectate E. fonatia este defectuoasa,vocea este suierata (pag. 1206)

S2240163. hipoplazia condilului mandibular A. poate fi congenitala B. poate fi dobandita C. poate aparea in urma infectiilor otice D. nu se insoteste de tulburari ale eruptiei dentare E. poate aparea in urma traumatismului obstetrical (pag. 1210)

S2240164. hiperplazia unilterala sau bilaterala a condilului A. a fost descrisa ca o afectiune prognatica de etiologie necunoscuta B. prezinta deformari la nivelul condilului, identificate radiologic C. este insotita de o crestere in exces a mandibulei D. se trateaza prin condilectomie E. se trateaza prin rezectie modelanta a bazilarei (pag. 1210)

S2240165. tratamentul aplaziilor si hipoplaziilor de condil se realizeaza prin: A. osteotomii ale ramului vertical cu osteoplastii, la varste sub 15 ani B. plastii de aditie cu creasta iliaca C. plastii de aditie cu coasta

907



Rezidentiat 2004

908


D. alungirea treptata a mandibulei dupa corticotomie subperiostala, doar la varste peste 15 ani E. alungirea treptata a mandibulei dupa corticotomie subperiostala, la varste intre 4ani -12,14 ani (pag. 1210)

S2240166. originea osteomului mandibular este A. traumatica B. infectioasa C. endocrina D. ereditara E. neprecizata (pag. 1211)

S2240167. semnele si simptomele care apar in osteomul mandibular sunt: A. localizarea unilaterala B. cresterea in exces a unei hemimandibule C. lipsa tulburarilor de ocluzie D. senzatia de ureche infundata E. otoragii repetate (pag. 1211)

S2240168. tumorile maligne primare intalnite la nivelul articulatiei temporo-mandibulare sunt A. condrosarcomul B. sarcomul sinovial C. osteocondromul D. condromul E. fibrosarcomul (pag. 1211)

S2240169. tratamentul artritelor hiperuricemice este A. doar chirurgical B. medical C. este realizat in colaborare cu medicul internist D. fizioterapic E. asociat cu discopexia (pag. 1187)

S2240170. irigarea articulatiei temporo mandibulare prin artroscopie A. este indicata in formele vechi de artroza B. este indicata in formele de debut de artroza C. ste indicata in formele in care se produc mici aderente fibroase intre elementele mobie ale articulatiei temporo mandibulare D. se face cu ser fiziologic sau sol. Ringer E. se poate realiza cu corticoizi cu absorbtie lenta (pag. 1190)

S2240171. tratamentul palgilor articulatiei temporo mandibulare consta in A. curatirea mecanica a plagii,cu inlaturarea eventualilor corpi straini B. plaga se sutureaza intr-un singur plan C. plaga se sutureaza in doua sau mai multe planuri D. administrarea de antibiotice E. dupa 6, 7 zile postoperator, mecanoterapie (pag. 1198)

908



Rezidentiat 2004

909


S2240172. in anchiloza temporo-mandibulara A. muschii ridicatori ai mandibulei sufera un proces de hipertrofie de partea leziunii B. muschii ridicatori ai mandibulei degenereaza transformandu-se in tesut scleros C. la nivelul muschiilor ridicatori ai mandibulei se produc zone de calcifiere si osificare D. se produce o hipertrofie a muschiilr suprahioidieni si a muschiilor extrinseci a limbii E. apar modificari in pozitia laringelui si dimensiunea faringelui (pag. 1205)

S2240173. tumorile maligne primare ale articulatiei temporo mandiulare se extind A. doar la nivelul acpsulei articulare B. doar la nivelul discului articular C. la toate structurile articulare D. invadand fosa infratemporala E. invadand baza craniului (pag. 1211)

S2240174. artritele infectioase specifice sunt A. artritele gonococice B. artritele stafilococice C. artritele streptococice D. artritele sifilitice E. artritele actinomicotice (pag. 1185)

S2240175. care sunt elementele clinice care orienteaza diagnosticul capsulitei si sinovitei A. anamneza B. localizarea bilaterala C. inocluzia molara D. localizarea unilaterala E. datele de laborator, care confirma cresterea cantitatii de caid uric in serul sangin (pag. 1183)

S2240176. diagnosticul diferential intre luxatiile unilaterale si fracturile gatului condilului se face pe baza urmatoarelor semne clinice si simptome A. durerea este mai puternica in cazul fracturii B. durearea este mai puternica in cazul luxatiei unilaterale C. inchiderea gurii este imposibila in cazul fracturii D. mentonul este deviat de partea bolnava in cazul fracturii E. mentonul este deviat de partea sanatoasa in cazul fracturii (pag. 1199)

S2240177. se descriu urmatoarele forme de artrite A. artrite ulcerative B. artrite congenitale C. artrite traumatice D. artrite reumtoide E. artrite infectioase (pag. 1184)

S2240178. osteomul mandibular se caracterizeaza prin A. poate proemina in conductul auditiv extern B. produce limitarea miscarilor mandibulei

909



Rezidentiat 2004

910


C. imaginea radiografica arata condilul marit de volum si deformat D. este unilateral E. apare mai frecvent peste 45 de ani (pag. 1211)

S2240179. urmatoarele afectiuni articulare determina anchiloze temporo mandibulare A. artrita sifilitica B. artrita streptococica C. artrita tuberculoasa D. artrita stafilococica E. atrita traumatica (pag. 1184, 1186)

S2240180. anchiloza instalata in copilarie se soldeaza cu A. hipertrofia muschilor suprahioidieni si modificarea pozitiei laringelui B. este afectata dezvoltarea mandibulei de partea leziunii C. nu are nici o repercursiune asupra dezvoltarii copilului D. tulburari grave functionale E. igiena orala defectuoasa, carii multiple (pag. 1205)

S2340181. În luxaţiile unilaterale ale articulaţiei temporomandibulare diagnostic diferenţial se face cu: A. fracturile gâtului condilului B. paraliziile faciale C. contractură spastică a muşchilor masticatori D. trismus E. sinovite (pag. 1199)

S2340182. Diagnostic diferenţial al contuziilor articulaţiei temporo-mandibulare se face cu A. fracturile condiliene B. capsulita C. retrodiscita D. burrita E. luxaţia (pag. 1197)

S2340183. Contuziile articulaţiei temporo mandibulare au un tablou clinic compus din: A. dureri articulare spontane şi provocate B. trismus moderat C. edem intraarticular D. echimoze periarticulare E. colecţii purulente (pag. 1197)

S2340184. Meniscectomia este urmată de obicei de: A. diminuarea mişcărilor mandibulare B. evoluţia spre anchiloză C. tulburări ocluzale D. supraincărcarea articulaţiei sănătoase E. deformări osoase (pag. 1191)

910



Rezidentiat 2004

911


S2340185. Complicaţiile artroscopiei sunt A. neurologice B. mecanice C. vasculare D. viscerale E. infecţioase (pag. 1191)

S2340186. Capsulita şi sinovita au următorii factori etiologici A. traumatismele acute B. deschiderea exagerată a gurii C. mişcări masticatorii exagerate D. procese inflamatorii de vecinătate E. igiena orală defectoasă (pag. 1183)

S2340187. Formele clinice ale artritelor sunt următoarele: A. artrita degenerativă de tip artrozic B. artrite hiperuricemice C. artrite reimatoide D. retrodiscita E. artrite infecţioase (pag. 1187)

S2340188. În artritele acute nespecifice germenii patogeni pot pătrunde în articulaţie pe următoarele căi: A. directă B. din vecinătate C. nervoasă D. limfatică E. hematogenă (pag. 1185)

S2340189. Triada simptomatică în artritele acute nespecifice este compusă din A. dureri B. limitarea mişcărilor mandibulare C. nevrite D. erupţii cutanate E. semne de inflamaţie acută (pag. 1185)

S2340190. Subluxaţia anterioară recidivantă cutaneo autoreductibilă se asociază cu: A. Durere B. cracmente C. Deviere D. Mişcări sacadate E. Tremurături (pag. 1188)

S2340191. În luxaţiile recidivante autoreductibile pe lângă semnele specifice bolnavii mai pot prezenta A. semne neurologice B. semne sinusale

911



Rezidentiat 2004

912


C. semne auriculare D. semne viscerale E. semne salivare (pag. 1189)

S2340192. Prin artroscopie se pot realiza A. irigarea articulaţiei B. netezirea suprafeţelor articulare C. reducerea şi fixarea discului articular D. evacuarea secreţiilor purulente E. extracţia unor fragmente tisulare (pag. 1190)

S2540193. Artritele acute nespecifice: A. sunt de obicei bilaterale B. durerile sunt pulsatile, iradiate în ureche C. durerile sunt spontane, intense D. mandibula este uşor deviată de partea bolnavă E. pericolul unei anchiloze temporomandibulare este mai mare la adulţi. (pag. 1185)

S2640194. Subluxatia dentara presupune: A. usoara mobilitate a dintelui B. durere la percutie C. deplasarea dintelui D. radiografia arata un spatiu periodontal largit E. radiografia este necaracteristica (pag. 708)

S2640195. Intruzia dentara e caracterizata prin: A. deplasarea dintelui în procesul alveolar B. rectie negativa la testarea vitalitatii C. reactie pozitiva la testarea vitalitatii D. dintele e infrapozitie E. mobilitate dentara crescuta (pag. 708)

S2640196. În extruzia dentara. A. dintele paraseste partial alveola B. testul de vitalitate este negativ C. testul de vitalitate este pozitiv D. radiografia arata spatiul periodontal largit E. dintele este mobil (pag. 708)

S2640197. În luxatia dentara intruziva: A. vitalitatea dintelui e de obicei pastrata B. dintele poate deveni anchilozat C. pot aparea pungi parodontale adânci D. poate aparea eruptia întârziata E. vitalitatea dintelui e de obicei pastrata (pag. 709)

912



Rezidentiat 2004

913


S2640198. Majoritatea fracturilor radiculare ale dintilor traumatizati se localizeaza: A. in 1/3 coronara a radacinii B. în 1/3 apicala a radacinii C. în 1/3 medie a radacinii D. la dintii frontali E. la dintii laterali (pag. 706)

S2640199. În fracturile dentare fara deschiderea camerei pulpare: A. pacientul acuza dureri sporadice B. nu exista dureri C. dentina e moale la palpare D. sensibilitatea la la cald si rece este crescuta E. sensibilitatea la cald si rece este scazuta (pag. 705)

S2640200. Leziunile traumatice ale dintilor temporari pot determina la nivelul dintilor permanenti: A. hipoplazia smaltului B. hipercalcifierea smaltului C. hipocalcifiera smaltului D. deplasarea mugurilor dintilor permanenti E. niciuna (pag. 702)

S2640201. În luxatiile cu intruzie ale dintilor temporari: A. dintele se lasa pe loc B. poate exista o eruptie spontana a dintelui C. dintele se extrage D. dintele se aduce pe arcada si se imobilizeaza E. leziunile parodopntale mici aferente nu se trateaza (pag. 703)

S2640202. Fisurile smaltului: A. nu necesita tratament B. nu necesita testarea vitalitatii C. necesita testarea vitalitatii D. pot fi depistate cu o raza de lumina paralela co axul longitudinal al dintilor E. pot produce spatieri în dentina (pag. 705)

S2840203. Intre factoriietiologicic ai capsulitei si sinovitei temporo-mandibulare intalnim: A. Traumatismele articulare acute B. Deschiderile exagerate ale gurii C. Miscarile masticatorii exagerate D. Inflamatiile glandei submandibulare E. Inflamatiile conductului auditiv extern (pag. 1183)

S2840204. Tratamentul capsulitelor consta in: A. Limitarea deschiderii gurii B. Alimentatie de consistenta moale

913



Rezidentiat 2004

914


C. Imobilizare intermaxilara rigida D. Imobilizare intermaxilara elastice E. Medicatie antiinflamatoare (pag. 1183)

S2840205. Artritele temporo-mandibulare pot fi: A. Artrite traumatice B. Artrite infectioase C. Artrite reumatoide D. Artrite hiperplazice E. Artrite degenerative (pag. 1184)

S2840206. Diagnosticul diferential in artrita temporo-mandibulara se face cu: A. Furunculul pretragian B. Limfadenita pretragiana C. Parotidita urliana D. Otomastoidita supurata E. Parotidita supurata (pag. 1185)

S2840207. Simptomatologia in artrita traumatica este reprezentata de: A. Durere B. Tumefactie C. Cracmente D. Impotenta functionala E. Adenopatie pretragiana (pag. 1184)

S2840208. In atrita de tip artrozic se produc: A. Cracmente B. Crepitatii C. Subluxatii D. Luxatii recidivante E. Fracturi "in lemn verde” (pag. 1188)

S2840209. Prin artroscopie se pot realiza: A. Irigarea articulatiei B. Netezirea suprafetelor articulare C. Reducerea si fixarea discului articular D. Extractia unor fragmente tisulare intraarticulare E. Rezectia condilului mandibular (pag. 1190)

S2840210. Luxatia anterioara unilaterala se manifesta clinic prin: A. gura deschisa B. devierea mentonului de partea sanatoasa C. devierea mentonului de partea bolnava D. proeminenta subzigomatica de partea bolnava E. otoragie cu scaderea acuitatii auditive (pag. 1118)

914



Rezidentiat 2004

915


S2840211. Diagnosticul diferential in constrictia mandibulei se face cu: A. Trismusul B. Fractura subcondiliana joasa C. Fractura subcondiliana inalta D. Anchiloza temporo-mandibulara E. Tumori mandibulare (pag. 1202)

S2840212. Anchiloza temporo-mandibulara se caracterizeaza prin: A. absenta totala a miscarilor mandibulei B. cicatrici retractile scleroase periarticulare C. laxitate musculo-ligamentara D. bloc osos cu disparitia liniei inter-articulare E. cracmente la inceputul miscarii de deschidere (pag. 1205)

S2940213. Luxatiile temporo-mandibulare anterioare sunt favorizate de: A. o adancime redusa a cavitatii glenoide; B. prezenta unui condil temporal cu o panta stearsa; C. laxitatea capsulei si ligamentelor periarticulare; D. scaderea tonicitatii muschilor temporali, maseterini si pterigoidieni; E. deschiderea exagerata a gurii. (pag. 1198)

S2940214. Luxatiile recidivante: A. se produc foarte usor in timpul miscarilor de deschidere a gurii, daca acestea depasesc o anumita amplitudine; B. bolnavul, cunoscandu-si afectiunea, isi reduce singur luxatia; C. bolnavul nu poate sa-si reduca singur luxatia; D. tratamentul urmareste limitarea miscarilor mandibulare; E. cele mai obisnuite, se citeaza tulburarile mioclonice postencefalice si atrofia maseterului dupa poliomielita. (pag. 1202)

S2940215. Tratamentul ortopedic consta: A. in reducerea luxatiei si imobilizarea temporara a mandibulei; B. in reducerea luxatiei se face prin coborarea condilului mandibular si trecerea sa pe sub condilul temporal, dupa care este repus in cavitatea glenoida; C. in anestezie in cazul luxatiilor recente; D. in cazul luxatiilor mai vechi se poate folosi anestezia tronculara; E. in cazul luxatiilor mai vechi se poate folosi anestezia generala. (pag. 1200)

915



Rezidentiat 2004

916

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a V a

Tema nr. 41 Fracturi în mandibule BIBLIOGRAFIE: 2. C. Burlibaşa - Chirurgie orală şi maxilo-facială, Ed.medicală, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1241001. Conduita fata de dintele din focarul de fractura: A. se recurge la extractia dintelui la sfarsitul perioadei de imobilizare B. dintele din linia de fractura nu se extrage C. dintele din linia de fractura se trateaza endodontic D. se recurge la extracţia dintelui sau la tratamentul chirurgical conservativ la doua saptamani de la imobilizare E. se extrage la 4 saptamani de la imobilizare (pag. 586-588)

S1241002. Dispozitivul de protractie mandibulara Delaire se utilizeaza in: A. fracturile paramediane B. fracturile apofizei coronoide C. fracturile apofizei condiliene D. fracturile Le Fort II E. fracturile unghiului mandibular (pag. 640)

S1241003. Manevra palpatorie de depistare a fracturilor situate la nivelul corpului mandibular se face: A. prin presiune exercitata pe menton B. prin palparea bimanuala endo-exoorala C. prin presiune exercitata pe ambele unghiuri mandibulare D. prin presiune exercitata pe unghiul mandibulei de partea afectata E. prin presiune exercitata pe unghiul mandibulei de partea opusa (pag. 538-539)

S1341004. Fata de celelalte oase ale fetei mandibula este mai expusa traumatismelor intr-un raport de: A. 1/5 B. 1/3-1/4 C. ½ D. 1/8 E. 1/10 (pag. 527)

S1341005. Faza a doua a vindecarii secundare in fracturile de mandibula se desfasoara: A. Intre 1-6 zile B. 2-3 saptamani C. 6-12 zile D. 30 zile E. 45 zile (pag. 561)

S1341006. Grupa de varsta cea mai expusa fracturilor de mandibula prin agresiune:

916



Rezidentiat 2004

917

A. B. C. D. E.


15-18 ani 35-55 ani 60-80 ani 20-40 ani 5-15 ani (pag. 527)

S1441007. Fracturile de mandibula: A. afecteaza in aceeasi proportie femeile si barbatii B. sunt cele mai frecvente dintre fracturile scheletului in general C. reprezinta circa 3% din fracturile splahnocraniului D. afecteaza cel mai frecvent virstele cuprinse intre 20-40 ani E. sint aproape intotdeauna singulare,fara asociere cu alte leziuni traumatice (pag. 527)

S1541008. Artera centroosoasa a colului poate fi lezata uneori ireversibil in urmatoarele tipuri de fracturi mandibulare: A. fractura subcondiliana inalta; B. fractura orizontala a ramului ascendent; C. fractura subcondiliana joasa; D. fractura condiliana partiala; E. fractura condiliana totala. (pag. 552)

S1541009. Aspectul de"fata latita"se intalneste ca semn clinic in fractura: A. dubla paramediana; B. paramediana combinata cu fracturi laterale sau de unghi; C. mediana sau paramediana combinata cu fracturi de ram vertical sau de unghi; D. cominutiva a mandibulei; E. dubla laterala. (pag. 557)

S1541010. Contraindicatiile tratamentului chirurgical in fracturile apofizei condiliene se refera la: A. fractura subcondiliana joasa; B. fractura condiliana partiala; C. fractura condiliana totala; D. fractura subcondiliana partiala; E. fractura condiliana cominutiva. (pag. 642)

S1541011. Imobilizarea monomaxilara cu atela vestibulara si tija intramedulara este recomandata la: A. fractura unghiului mandibular ; B. fractura mediana a mandibulei ; C. fractura laterala a mandibulei; D. fractura apofizei coronoide; E. fractura ramului ascendent al mandibulei. (pag. 631)

S1541012. La copii, imobilizarea monomaxilara in protractie Delaire se utilizeaza in urmatoarele situatii: A. fractura apofizei condiliene combinata cu cea a corpului mandibular; B. fractura apofizei coronoide; C. fractura dubla laterala;

917



Rezidentiat 2004

918


D. fractura dubla a gonionului; E. fractura dubla a ramului ascendent. (pag. 648)

S1541013. Zona cu rezistenta cea mai scazuta a mandibulei este: A. apofiza coronoida; B. gonionul; C. gaura mentoniera; D. apofiza condiliana; E. simfiza mentoniera. (pag. 551)

S2141014. Consolidarea întârziată reprezintă menţinerea mobilităţii anormale după: A. 15-30 zile B. 3-4 săptămâni C. 6-8 săptămâni D. 6 luni E. 12 luni (pag. 566)

S2141015. În imobilizarea intermaxilară rigidă a fracturilor de mandibulă, se pot folosi: A. Ligatura în scară Ponroy B. Ligatura hipocratică C. Ligatura Ivy D. Arcul lui Pont E. Arcurile bracket (pag. 580-585)

S2141016. Manevra LeBourg (presiune pe menton) este pozitivă în: A. Fracturile laterale ale corpului mandibular B. Fracturile bilaterale ale corpului mandibular C. Fracturile paramediene D. Fracturile de unghi mandibular E. Fracturile apofizei coronoide (pag. 538)

S2141017. Ocluzia “în doi timpi” apare în: A. Fracturile mediosimfizare B. Fracturile parasimfizare C. Fracturile laterale ale corpului mandibulei D. Fracturile unghiului mandibular E. Fracturile oblice ale ramului ascendent (pag. 550)

S2141018. Şinele linguale sunt indicate în imobilizarea fracturilor de mandibulă pentru: A. Deplasări orizontale asociate cu deplasări verticale importante B. Deplasări orizontale cu fragmentele răsturnate spre lingual C. Leziuni ale mucoasei versantului lingual D. Fracturi cominutive E. Angrenaje accentuate (pag. 591)

918



Rezidentiat 2004

919


S2241019. Fata de celelalte oase ale fetei mandibula este mai expusa traumatismelor intr-un raport de: A. 1/5 B. 1/10 C. 1/2 D. 1/3-1/4 E. 1/8 (pag. 527)

S2241020. La copii, imobilizarea monomaxilara in protractie Delaire se utilizeaza in urmatoarele situatii: A. fractura dubla a gonionului B. fractura dubla laterala C. fractura dubla a ramului ascendent D. fractura apofizei coronoide E. fractura apofizei condiliene continuata cu cea a corpului mandibular (pag. 648)

S2241021. Factorii care nu influenteaza deplasarea fragmentelor osoase in fracturile mandibulare sunt: A. forta loviturii si directia ei B. contractia grupelor musculare C. sediul si directia liniei de fractura D. grosimea mucoasei E. dintii existenti (pag. 533-534)

S2241022. Fracturile duble paramediane: A. se produc prin mecanism indirect B. deplasarea fragmentelor se face prin contractia muschiului temporal C. frontal exista ocluzie incrucisata D. radiografia panoramica este inutila E. radiografia panoramica este utila (pag. 544-545)

S2241023. Conduita fata de dintele din focarul de fractura: A. se recurge la extractia dintelui sau la tratamentul chirurgical conservativ la doua saptamâni de la imobilizare B. se recurge la extractia dintelui inainte de imobilizare C. dintele din linia de fractura se trateaza endodontic D. se recurge la extractia dintelui la sfârsitul perioadei de imobilizare E. dintele din linia de fractura nu se extrage (pag. 586-588)

S2241024. Frecventa fracturilor mandibulare la copii de 1-6 ani in comparatie cu celelalte varste este de: A. 0,8% B. 0,7% C. 7% D. 9% E. 0,9% (pag. 559)

S2241025. Vindecarea directa, fara calus a fracturilor de mandibula se mai numeste: A. vindecare primara

919



Rezidentiat 2004

920

B. C. D. E.


vindecare secundara vindecare tardiva vindecare precoce vindecare intarziata (pag. 560)

S2241026. Bandajul mento-cefalic: A. tractioneaza mandibula in jos B. este un sistem foarte complicat C. cuprinde bandajul Barton D. cuprinde bandajul cu cicci capete sub forma de prastie E. se prefera de multe ori confectionara lui din gips pentru rigiditate (pag. 579)

S2241027. Ligatura Leblanc utilizata in ligaturile interdentare mandibulo-maxilare utilizeaza sirma de otel inoxidabil de diametru: A. 0,8-0,9 B. 0,1-0,4 C. 0,4-0,5 D. 0,7-0,9 E. 0,6-0,7 (pag. 580)

S2241028. Fracturile inclomplete ale mandibulei apar la: A. varsnici edentati B. copii C. adulti D. nivelul corpului mandibular E. nivelul ramului mandibular (pag. 559)

S2241029. Complicatiile secundare ale unei fracturi de mandibula sunt: A. anchiloza temporomandibulara B. consolidari vicioase C. asfixia D. pseudoartroza E. infectia (pag. 564-565)

S2241030. Semnul Vincent dalger posttraumatic este dat de elongatia sau ruptura: A. nervului alveolar inferior B. nervului auriculo-temporal C. nervului facial D. nervului lingual E. nici unuia din acesti nervi (pag. 546)

S2241031. Leziunile traumatice care pot duce la anchiloza temporo-mandibulara sunt: A. fracturile apofizei coronoide B. fracturile ramului ascendent C. fracturile cavitatii glenoide D. fracturile intracapsulare ale condilului

920



Rezidentiat 2004

921


E. leziuni ale meniscului prin traumatism (pag. 570)

S2241032. Absenta transmiterii miscarii;or condilului este un semn clinic pentru: A. fractura unghiului mandibulei B. fractura corpului mandibulei C. fractura colului anatomic al condilului D. fractura apofizei coronoide E. fractura orizontala a ramului ascendent mandibular (pag. 554)

S2241033. Zonele de rezistenta crescuta in fracturile de mandibula sunt: A. gonion B. aofiza condiliana a mandibulei C. foramenul mentonier D. apofiza alveolara E. simfiza mentoniera (pag. 528)

S2241034. Mecanismul cel mai frecvent de producere a unei fracturi de mandibula este A. flexiunea B. presiunea C. tasarea D. smulgerea E. forfecarea (pag. 530)

S2241035. Hipoestezia sau anestezia in teritoriul nervului alveolar inferior se intilneste in: A. fractura mediana a mandibulei B. fractura paramediana a mandibulei C. fractura laterala a mandibulei D. fractura apofizei condiliene a mandibulei E. in toate aceste fracturi (pag. 564)

S2241036. Zona cu rezistenta cea mai scazuta la traumatismele mandibulei este: A. unghiul mandibulei B. la nivelul caninului C. intre radacinile premolarilor D. simfiza mentoniera E. colul condilului mandibular (pag. 551)

S2241037. Blocajul rigid intermaxilar pe atele se realizeaza: A. imediat dupa de s-au aplicat atelele B. la 4-5 zile dupa aplicarea atelelor C. la 15 zile dupa aplicarea atelelor D. dupa ce fragmentele fracturate s-au redus cu tractiune elastica E. de la caz la caz,in functie de tipul fracturii (pag. 581)

S2241038. Printre cauzele patologice care pot provoca fracturi de mandibula se numara:

921



Rezidentiat 2004

922

A. B. C. D. E.


infectii osoase specifice tumori osoase benigne distrofii osoase infectii osoase nespecifice toate aceste cauze (pag. 527)

S2241039. Pseudoartroza se instaleaza in cazurile in care lipsa de consolidare depaseste: A. 8-10 saptamani B. 1-2 luni C. 1 an D. 6-9 luni E. 8-10 luni (pag. 567)

S2241040. In osteosinteza transosoasa cu fir metalic, orificiile de trecere a firului trebuie plasate la cel putin: A. 0,5-1 cm de linia de fractura B. 10 mm de linia de fractura C. 6 mm de linia de fractura D. 20 mm de linia de fractura E. 25 mmde linia de fractura (pag. 615)

S2241041. In fracturile laterale cu deplasare ale mandibulei ocluzia poate fi A. normala B. in 2 timpi C. in armonica D. contact ocluzal prematur la nivelul fragmentului scurt E. nici una dintra acestea (pag. 546)

S2241042. Cauzele principale in producerea fracturilor de mandibula sunt: A. agresiunile B. caderile accidentale C. accidentele rutiere D. accidentele sportive E. toate aceste cauze (pag. 527)

S2241043. Ocluzia in doi timpi este caracteristica pentru: A. fracturile condiliene extracapsulare B. fracturile condiliene intracapsulare C. fracturile de unghi mandibular D. fracturile de apofiza coronoida E. nici una dintre acestea (pag. 554)

S2241044. Dispozitivul de protractie mandibulara Delaire se utilizeaza in: A. fracturile paramediene B. fracturile Le Fort III C. fracturile gonionului

922



Rezidentiat 2004

923


D. fracturile apofizei coronoide E. fracturile apofizei condiliene (pag. 640)

S2241045. Conduita fata de dintele din focarul de fractura A. se extrage la 4 saptamani de la imobilizare B. se recurge la extractia dintelui sau la tratamentul chirurgical conservativ la 2 saptamani de la imobilizare C. dintele din linia de fractura nu se extrage D. se recurga la extractia dintelui la sfirsitul perioadei de imobilizare E. dintele din linia de fractura se trateaza endodontic (pag. 586-588)

S2241046. Manevra palpatorie de depistare a fracturilor situate la nivelul capului mandibular se face: A. prin palpare bimanuala exo-endoorala B. prin presiune exercitata pe ambele unghiuri mandibulare C. rin presiune exercitata pe ambele unghiul mandibulei de parte opusa D. rin presiune exercitata pe menton E. rin presiune exercitata pe unghiul mandibulei de partea afectata (pag. 538-539)

S2241047. Faza a 2-a a vindecarii secundare in fracturile de mandibula se desfasoara : A. intre1 si 6 zile B. 30 de zile C. 45 de zile D. 2-3 saptamini E. 6-12 zile (pag. 561)

S2241048. Grupa de varsta cea mai expusa fracturilor de mandibula prin agresiune: A. 5-15 ani B. 60-80 de ani C. 20-40 de ani D. 35-55 de ani E. 15-18 ani (pag. 527)

S2241049. Fracturile de mandibula: A. afecteaza cel mai frecvent virstele intre 20-40 de ani B. reprezinta 3% din fracturile splahnocraniului C. sunt intotdeauna singulare, fara asocieri cu alte leziuni traumatice D. afecteaza in aceeasi proportie femeile si barbatii E. sunt cele mai frecvente dintre fracturile scheletului (pag. 527)

S2241050. Artera centroosoasa a colului poate fi lezata uneori ireversibil in fracturile mandibulare de tipul: A. fractura condiliana totala B. fractura subcondiliana joasa C. fractura subcondiliana inalta D. fractura orizontala a ramului ascendent E. fractura condiliana partiala (pag. 552)

923



Rezidentiat 2004

924


S2241051. Contraindicatiile tratamentului chirurgical in fracturile apofizei condiliene se refera la : A. fractura subcondiliana inalta B. fractura subcondiliana joasa C. fractura condiliana totala D. fractura condiliana cominutiva E. fractura condiliana partiala (pag. 642)

S2241052. Aspectul de "fata latita" se intilneste ca semn clinic in: A. fractura dubla laterala B. fractura paramediana sau mediana continuata cu fracturi de ram vertical sau de gonion C. fractura dubla paramediana D. fractura cominutiva a mandibulei E. fractura paramediana continuata cu fracturi laterale sau de gonion (pag. 557)

S2341053. Faţă de celelalte oase ale feţei mandibula este mai expusă traumatismelor într-un raport de: A. 1/5 B. 1/3-1/4 C. 1/2 D. 1/8 E. 1/10 (pag. 527)

S2341054. Grupa de vârstă cea mai expusă fracturilor de mandibulă prin agresiune: A. 15-18 ani B. 35-55 ani C. 60-80 ani D. 20-40 ani E. 5-15 ani (pag. 527)

S2341055. Fracturile mediene ale mandibulei sunt caracterizate de: A. Ocluzia în doi timpi B. Ocluzia în foarfecă C. Inocluzia în zona molară D. Ocluzia în armonică E. Ocluzia adâncă (pag. 543)

S2341056. Faza a doua a vindecării secundare în fracturile de mandibulă se desfăşoară: A. 1-6 zile B. 2-3 săptămâni C. 6-12 zile D. 30 zile E. 45 zile (pag. 561)

S2541057. Cel mai frecvent mecanism de producere a unei fracturi de mandibulă este: A. Torsiunea B. Smulgerea C. Tasarea

924



Rezidentiat 2004

925


D. Forfecarea E. Flexia (pag. 530)

S2641058. Abcesul palatinal – diagnosticul diferential se face cu: A. epulisul; B. sancrul sifilitic; C. adenomul si carcinomul adenoid chistic; D. fibromul; E. odontomul. (pag. 303)

S2641059. Loja parotidiana contine: A. ganglionul Meckel; B. nervul trigemen; C. vena jugulara interna; D. artera carotida externa; E. artera carotida interna. (pag. 318)

S2641060. Fosa infratemporala contine: A. trunchiurile nervoase maxilar si mandibular B. ramurile terminale ale arterei faciale C. tesut lax putin abundent D. ganglioni limfatici E. ganglionul pterigopalatin Meckel. (pag. 323)

S2641061. Smptomatologia fasciitei necrozante a fetei si gâtului cuprinde urmatoarele, cu exceptia: A. debut extrem de lent, insidios B. tumefactie superficiala a tegumentelor, limitata, însotita de un edem extins perilezional C. de regula este localizata la obraz sau buza, pleoape, limba mai rar, dar mai frecvent la gât D. în decurs de 24 ore tumefactia devine de culoare bruna-albastruie E. pe parcurs apare anestezia zonei interesate datorita afectarii ramurilor terminale nervoase senzitive. (pag. 336)

S2641062. Osteomielita nou-nascutului se caracterizeaza prin: A. are un indice mic de letalitate B. a fost descrisa de Garre C. stafilocoul aureu responsabil se presupune ca are localizare primara la nivelul pielii, urechii mijlocii, cordonului ombilical D. localizarea la maxilar mai putin grava si mai putin frecventa E. radiografic, se caracterizeaza prin îngrosarea osului si disparitia partiala a spatiilor medulare. (pag. 353)

S2641063. Tratamentul general al actinomicozei cuprinde: A. administrare pe cale orala de iod (solutie Lugol) B. actinolizatul în doze terapeutice: 10.000-15.000 UI/zi C. Penicilina G 2-4 mil. UI/zi im. timp de 14 zile D. Ampicilina caps 500 mg 4x1 caps/zi timp de 10 zile E. Ketoconazol 3x200 mg/zi timp de 14 zile. (pag. 362)

925



Rezidentiat 2004

926


S2841064. Factorii care influenteaza deplasarea secundara a fragmentelor osoase: A. Forta loviturii B. Directia loviturii C. Contractia grupelor musculare inserate pe mandibula D. Sediul liniei de fractura E. Directia liniei de fractura (pag. 533)

S2841065. In fracturile regiunii unghiului mandibular se pot produce deplasari atunci cand: A. Linia de fractura este situata in plina masa musculara B. Linia de fractura trece in spatele molarului de minta C. Linia de fractura este situata inaintea insertiilor musculare D. Linia de fractura este situata inaintea condilului mandibular E. Linia de fractura este situata inaintea molarului de 12 ani (pag. 547)

S2841066. Fracturile capului condilian sunt: A. Intracapsulare B. Extracapsulare C. Partiale D. Totale E. Cominutive (pag. 554)

S2941067. Fracturile de mandibula se pot produce prin: A. apasare; B. elongare; C. compresie; D. dilacerare; E. flexiune, tasare sau smulgere. (pag. 530)

S2941068. Fracturile paramediane: A. sunt localizate intre incisivii cantrali si laterali sau intre laterali si canini; B. reprezinta 15,5% din totalul fracturilor de mandibula; C. reprezinta 2,9% din totalul fracturilor de mandibula; D. sunt denumite si medio-simfizare; E. deplasarile secundare sunt mai putin accentuate la edentati. (pag. 544)

S2941069. Fracturile laterale ale corpului mandibular: A. localizate intre canini si molarii de minte; B. reprezinta 25% dupa Rowe si 20% (V. Popescu) din totalul fracturilor de mandibula; C. sunt denumite si laterosimfizare; D. reprezinta 10% (Archer) din totalul fracturilor de mandibula; E. prezinta fragmentul mic, distal, tras in jos si inapoi. (pag. 545)

S2941070. Osteita si osteomielita apar intr-un focar de fractura mandibulara datorita: A. varstei pacientului; B. reducerii si imobilizarii monomaxilare; C. intarzieri mari a reducerii si imobilizarii;

926



Rezidentiat 2004

927


D. imobilizari dupa eliminare focarelor odontogene; E. instituirii unui tratament antibiotic cu eritromicina (pag. 565)

S2941071. Zonele dee rezistenta crescuta ale mandibulei sunt: A. apofiza coronoidiana; B. apofiza condiliana; C. unghiul mandibular; D. simfiza mentoniera; E. foramenul mentonier. (pag. 528)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1241072. Contraindicatiile fixatorilor externi in fracturile de mandibula: A. mandibula iradiata antitumoral B. osteomielita in zone extinse ale mandibulei C. mandibula osteosclerotica D. atrofia exagerata a mandibulei E. fracturi ale mandibulei asociate cu cele ale maxilarului superior, daca fixarea intermaxilara elastica sau rigida nu se poate utiliza (pag. 608)

S1241073. Fracturile apofizei coronoide: A. sunt cele mai rare fracturi de mandibula B. sunt cele mai frecvente fracturi la copii C. apar exceptional prin mecanism direct D. apar preponderent prin mecansim direct E. nu determina modificari functionale mandibulare (pag. 550-551)

S1241074. Fracturile in lemn verde: A. sunt fracturi complete B. nu intereseaza periostul C. sunt intalnite cel mai frecvent la copii D. prezinta linii de fractura ce se intersecteaza delimitand fragmente mici, multiple E. se insotesc de dislocarea fragmentelor fracturate (pag. 532)

S1241075. Imobilizarea in urgenta imediata a fracturilor de mandibula: A. reduce riscul hemoragic, asfixic si socogen B. se realizeaza doar in anestezie generala C. reduce durerea si spasmele musculare D. apeleaza la mijloace de imobilizare chirurgicale E. are ca scop punerea in repaus a fragmentelor osoase reduse in pozitie corecta (pag. 573-578)

S1241076. Imobilizarea in urgenta imediata a fracturilor mandibulare presupune: A. fixarea mandibulo-craniana prin mijloace ortopedice B. fixarea mandibulo-maxilara prin mijloace ortopedice C. descoperirea chirurgicala a focarului de fractura

927



Rezidentiat 2004

928


D. fixarea monomaxilara-mandibulara E. osteosinteza cu placi metalice (pag. 578)

S1241077. Imobilizarea mandibulo-maxilara se recomanda bolnavilor: A. cu risc de coma B. dentati C. cu tulburari respiratorii D. purtatori de proteze totale E. in stare de constienta (pag. 579)

S1241078. in fracturile mandibulare, fixatorii externi se utilizeaza in urmatoarele cazuri: A. fracturile mandibulei edentate cu osteita in focar B. fracturi in os patologic C. fracturi totale laterale D. afecţiuni generale care contraindica blocajul mandibulo-maxilar E. in toate cazurile in care poate sa apara reflexul de voma (pag. 608)

S1241079. in fracturile unilaterale paramediane de mandibula insotite de deplasare: A. solutia de continuitate gingivala este localizata intre premolari B. fragmentul lung este tractionat in jos si inapoi C. fragmentul scurt este tractionat in jos si inapoi D. soluţia de continuitate gingivala este localizata intre incisivii centrali si laterali E. solutia de continuitate gingivala este localizata intre incisivii laterali si canini (pag. 544)

S1241080. intre complicatiile imediate ale fracturilor de mandibula se regasesc: A. socul B. infectia C. consolidarea intarziata D. pseudartroza E. comotia cerebrala (pag. 564-566)

S1241081. intre semnele si simptomele caracteristice fracturilor mediosimfizare se regasesc: A. traseul liniei de fractura care porneste dintre incisivul central si incisivul lateral inferior B. deplasarile fragmentelor se realizeaza numai in plan orizontal C. traseul liniei de fractura care porneste dintre cei doi incisivi centrali inferiori si are obligator un traiect vertical D. traseul liniei de fractura care porneste dintre cei doi incisivi centrali inferiori si poate devia de la verticala interincisiva E. fractura se produce prin inchiderea sau deschiderea fortata a arcului mandibular (pag. 542-543)

S1241082. Tractiunea elastica intermaxilara se realizeaza in urmatoarele cazuri: A. pacienti cu unitati dentare pe toate fragmentele de fractura B. pacienti cu angrenari multiple si cu tendinta la consolidari vicioase C. daca s-a realizat reducerea manuala D. dupa instalarea spasmelor musculare E. dupa formarea calusului fibros

928



Rezidentiat 2004

929


(pag. 574)

S1241083. Tulburarile functionale aparute in fracturile de mandibula sunt: A. incontinenta salivara B. dificultati in fonatie C. dificultati in deglutitie D. soluţii de continuitate in regiunea fracturata E. ineficienta masticatorie (pag. 570)

S1341084. Complicatiile secundare ale fracturilor de mandibula sunt: A. Supuratiile periosoase B. Leziunile nervoase C. Supuratiile osoase D. Anchiloza temporo-mandibulara E. Leziunile dentare (pag. 565)

S1341085. Complicatiile tardive ale fracturilor de mandibula sunt: A. Consolidarea vicioasa B. Tulburarile cosmetice C. Hemoragia D. Infecţia E. Constrictia (pag. 566)

S1341086. Deplasarile secundare in fracturi de subcondiliene joase se fac sub actiunea muschilor: A. Pterigoidian intern B. Pterigoidian extern C. Milohioidian D. Maseter E. Temporal (pag. 552)

S1341087. Dispozitivele monomaxilare utilizate in imobilizarea definitiva ortopedica a fracturilor de mandibula sunt: A. Atelele sau barele metalice arcuite B. Atele metalice cu inele sau coroane pe dinti C. Atelele sau sinele acrilice D. Osteosinteza prin fixare indirecta E. Fixatorii externi (pag. 589)

S1341088. Etapele tratamentului fracturilor de mandibula sunt: A. Tratamentul de urgenta sau provizoriu B. Tratamentul primar sau definitiv C. Tratamentul secundar sau de intretinere D. Tratamentul terţiar sau de menţinere E. Tratamentul tardiv sau al complicatiilor tardive (pag. 572)

S1341089. Factorii care influenteaza evolutia si vindecarea unei fracturi de mandibula sunt: A. Timpul scurs pana la imobilizare

929



Rezidentiat 2004

930

B. C. D. E.


Alimentatia Mediul inconjurator Varsta bolnavului Bolile sistemice (pag. 562)

S1341090. Fracturi in os patologic pot apare in: A. Osteomielita B. Actinomicoza C. Chisturi odontogene D. Supuraţii de parţi moi E. Tumori parenchimatoase (pag. 527)

S1341091. Reducerea instrumentala a fracturilor de mandibula au urmatoarele etape: A. Aplicarea instrumentelor B. Reducerea fracturii C. inchiderea plagii mucoase sau cutanate D. Controlul reducerii E. indepartarea instrumentului (pag. 577)

S1441092. Cele mai frecvente asocieri de linii de fractura in fracturile mandibulare multiple sunt: A. fracturi laterale duble B. fracturi paramediane asociate cu fracturi laterale C. fracturi paramediane asociate cu fracturi de unghi mandibular D. fracturi mediane asociate cu fracturi ale apofizei coronoide E. fracturi mediane asociate cu fracturi ale ramului vertical mandibular (pag. 556)

S1441093. Complicatiile tardive ale fracturilor de mandibula sunt: A. Consolidarea intarziata B. Infectia C. Pseudartroza D. Consolidarea vicioasa E. Leziunile nervoase (pag. 566)

S1441094. Factorii care influenteaza deplasarea fragmentelor osoase mandibulare fracturate sunt: A. sediul si directia liniei de fractura B. contractia muschilor inserati pe mandibula C. dintii implantati pe fragmentele fracturate D. varsta pacientului E. dintii implantati pe arcada antagonista (pag. 533)

S1441095. Fracturile apofizei coronoide: A. se asociaza cu fracturile arcadei zigomatice B. se pot produce exceptional prin mecanismul de smulgere de catre muschiul temporal C. se produc de regula prin mecanism indirect D. in cazurile in care sint insotite de deplasarea fragmentelor fracturate se produce limitarea dureroasa a deschiderii gurii

930



Rezidentiat 2004

931


E. radiografiile indicate sint cele in incidenta defilata sau Hirtz (pag. 550)

S1441096. Fracturile mandibulei in os patologic se pot produce in urmatoarele situatii: A. osteodistrofii B. tumori benigne sau maligne osoase C. osteocondensari D. osteomielite E. displazii osoase (pag. 527)

S1441097. Fracturile mediane mandibulare: A. sint cele mai frecvente forme ale fracturilor mandibulare B. se insotesc de ocluzie in armonica C. cel mai frecvent linia de fractura trece chiar prin simfiza mentoniera D. determina absenta transmiterii miscarilor la nivelul condilului mandibular E. sunt evidentiate radiologic cel mai bine prin ortopantomografie, care furnizeaza cel mai mare numar de informatii (pag. 542)

S1441098. Fracturile unghiului mandibulei: A. producerea lor este favorizata de curbura osului la nivelul gonionului B. sint favorizate de incluzia molarului de minte C. nu sint insotite de deplasari daca linia de fractura trece inaintea insertiei musculare maseterine D. se observa cel mai bine in radiografiile in incidenta SAF E. se manifesta clinic prin tumefactia regiunii parotideomaseterine (pag. 547)

S1441099. Imobilizarea fracturilor mandibulare: A. este urmata de reducerea fracturii B. se poate realiza prin mijloace ortopedice, chirurgicale si chirurgical ortopedice C. se realizeaza prin fixare mandibulo-craniana, intermaxilara sau monomaxilara D. are ca scop punerea in repaus a fragmentelor osoase reduse in pozitie corecta E. se mentine la adult 8-9 saptamani (pag. 578)

S1541100. Deplasarea secundara a fragmentelor osoase intr-o fractura de mandibula este determinata de: A. natura agentului vulnerant; B. dintii existenti pe arcada; C. mobilizarea precoce posttraumatic a fragmentelor; D. topografia solutiei de continuitate; E. sediul si directia liniei de fractura. (pag. 533-534)

S1541101. Despre periostul mandibular, in contextul unei fracturi de mandibula,se poate spune: A. poate prejudicia vindecarea atunci cand se interpune intre capetele osoase; B. poate fi cauza consolidarilor vicioase; C. la copil joaca rol in mentinerea fragmentelor osoase; D. are rol in propagarea proceselor septice de la solutia de continuitate catre focarul de fractura; E. are rol in aparitia deplasarilor secundare ale fragmentelor fracturate. (pag. 535)

931



Rezidentiat 2004

932


S1541102. Dintre zonele de rezistenta scazuta de la nivelul mandibulei unde fracturile se localizeaza predilect, amintim: A. zonele de edentatie cu resorbtie accentuata; B. simfiza mentoniera; C. foramenul mentonier; D. apofiza condiliana; E. mugurii dentari. (pag. 528-529)

S1541103. Dupa gradul de interesare al periostului fracturile de mandibula se clasifica in: A. fracturi incomplete in"lemn verde"; B. fracturi partiale ; C. fracturi totale; D. fracturi inchise; E. fracturi complete. (pag. 532)

S1541104. intre cauzele patologice ale fracturilor de mandibula se numara: A. extractia dentara; B. enucleerea tumorilor; C. osteomielita; D. cherubismul ; E. actinomicoza. (pag. 527)

S1541105. La inspectia unui pacient cu fractura de mandibula se pot constata urmatoarele: A. tumefactie mediofaciala; B. trismus ; C. edem al partilor moi perimandibulare si submandibulare; D. modificari ale conturului osos mandibular; E. echimoza periorala. (pag. 537-538)

S1541106. Semnele clinice decelabile la palparea unui pacient cu fractura de mandibula pot fi: A. mobilitatea patologica a mandibulei ; B. anestezia in teritoriul nervului alveolar inferior; C. emfizem subcutanat la nivelul obrazului; D. deformarea sau discontinuitatea osoasa; E. diminuarea sau absenta transmiterii misscarilor. (pag. 538-539)

S1541107. Semnele clinice esentiale ale fracturii oblice de ram ascendent mandibular sunt: A. ocluzia in"armonica"; B. devierea liniei mediane ; C. contact prematur in zona distala; D. ocluzie in"doi timpi"; E. trismus. (pag. 550)

S1541108. Zonele de rezistenta crescuta de la nivelul mandibulei sunt: A. apofiza alveolara ; B. marginea bazilara;

932



Rezidentiat 2004

933


C. ramul orizontal; D. simfiza mentoniera; E. gonionul. (pag. 528)

S1641109. Consolidarea intarziata in cazul fracturilor de mandibula apare in urmatoarel situatii: A. in interpunere de parti moi B. dupa infectii extinse in focarul de fractura C. dupa osteosinteza D. dupa imobilizare inadecvata E. in cardiopatii decompensate (pag. 566)

S1641110. Factorii care influenteaza deplasare fragmentelor in caz de fractura de mandibula sunt: A. forta loviturii B. directia loviturii C. starea generala a bolnavului D. sediul si directia liniei de fractura E. contractia grupelor musculare (pag. 533)

S1641111. Fractura de mandibula este favorizata de: A. parodontopatii marginale cronice B. incluziile dentare C. osteomielita mandibulei D. carii profunde E. zonele de edentatie (pag. 529)

S1641112. Fracturi de mandibula in os patologic apar in: A. infectii osoase specifice si nespecifice B. tumori osoase C. in boala Paget D. distrofii si displazii osoase E. litiaza salivara (pag. 527)

S1641113. Fracturile angulare cu deplasare ale mandibulei au urmatoarea simptomatologie: A. tumefactie la nivelul gonionului B. tulburari ocluzale C. devierea mentonului spre partea opusa D. anestezia teritoriului nervului infraorbital E. crepitatie in focarul de fractura (pag. 547)

S1641114. Fracturile duble laterale ale mandibulei au urmatoarea simptomatologie: A. semne externe de violenta la nivelul partilor moi B. tulburar ocluzale in caz de deplasare a fragmentelor C. anestezia teritoriului nervului mentonier D. devierea mentonului spre partea sanatoasa E. mobilitate anormala a fragmentelor (pag. 546)

933



Rezidentiat 2004

934


S1641115. In fracturile cu deplasare a ramurii orizontael a mandibulei sunt prezente: A. tulburari ocluzale B. crepitatii osase C. parestezia sau anestezia nervului infraorbital D. pareza nervului facial E. anestezia teritoriului de inervate anervului mentonier (pag. 538)

S1641116. Semnele clinice ale fracturii mediosimfizare de mandibula sunt: A. urme de violenta la nivelul buzei inferioare si mentonului B. contact prematur pe ultimii molari C. leziuni la nivelul mucoasei crestei alveolare pe linia mediana D. miscari "in armonica"la deschiderea si inchiderea gurii E. anestezia teritoriului nervului mentonier (pag. 546)

S1641117. Semnele clinice comune fracturilor de mandibula sunt: A. deformatii faciale, B. dureri in focarul de fractura C. febra D. greata, varsaturi E. limitarea miscarilor mandibulei (pag. 537)

S1641118. Semnele clinice in fracturile subcondiliene unilaterale cu deplasare sunt: A. miscari simetrice ale condililor B. tulburari ocluzale din cauza scurtarii ramurii ascendente C. devierea mentonului spre partea sanatoasa D. anestezia teritoriului nervului mentonier E. tulburari functionale in masticatie (pag. 552)

S1641119. Semnele pseudoartrozei la mandibula sunt: A. mobilitate in focarul de fractura B. disconfort pronuntat pentru bolnav C. tulburari ocluzale D. radiologic nu sunt modificari E. radilogic bonturile sunt rotunjite (pag. 567)

S1641120. Zonele de rezistenta scazuta care favorizeaza fracturile mandibulei sunt: A. unghiul mandibulei B. apofiza condiliana C. apofiza coronoida D. simfiza mentoniera E. foramenul mentonier (pag. 529)

S2141121. Alegeţi afirmaţiile corecte privind factorii musculari care influenţează deplasarea fragmentelor în fracturile laterale ale corpului mandibular: A. M. maseter omolateral produce ascensionarea fragmentului mare B. Pântecele anterior al digastricului produce coborârea fragmentului mare

934



Rezidentiat 2004

935


C. M. pterigoidian intern omolateral produce ascensionarea fragmentului pe care se inseră D. M. geniohioidian nu influenţează deplasarea fragmentelor E. M. milohioidian favorizează deplasarea în fracturile “în lemn verde” (pag. 533)

S2141122. Care dintre următoarele afirmaţii sunt corecte privind vindecarea secundară normală a fracturilor de mandibulă: A. În primele 6 zile este prezentă o inflamaţie aseptică B. În faza a doua apar celule osteoide C. După 2-3 săptămâni de la imobilizare, spaţiul interfragmentar apare radiologic mărit D. În faza a treia apare ţesut de granulaţie E. Vindecarea secundară este mai rapidă (pag. 560-561)

S2141123. Dispozitive perifocale de imobilizare a fracturilor de mandibulă sunt: A. Serclajul mandibular B. Suspensiile interne Adams C. Fixatorii externi D. Broşele Kirschner E. Osteosinteza cu sârmă şi tutore bazilar (pag. 608-609)

S2141124. Fracturile mandibulei edentate total au următoarele caracteristici: A. Apar frecvent deplasări primare ale fragmentelor B. Apar frecvent deplasări secundare ale fragmentelor C. Apar deplasări importante datorate factorului muscular D. Apar hernieri de părţi moi E. În vascularizaţia osului e implicată în special a. alveolară inferioară (pag. 560)

S2141125. Indicaţiile reducerii deschise a fracturilor de mandibulă sunt: A. Pacienţi cu dentiţie mixtă B. Pacienţi cu igienă orală deficitară C. Pacienţi cu cord pulmonar cronic D. Fracturi subcondiliene asociate cu fracturi de maxilar E. Fracturi cu “lăţirea feţei” (pag. 573-574, 589)

S2141126. Printre complicaţiile imediate ale fracturilor de mandibulă se numără: A. Leziuni dentare B. Leziuni parodontale C. Comoţia cerebrală D. Şocul E. Leziuni nervoase (pag. 564)

S2141127. Semnele clinice de probabilitate ale fracturilor de mandibulă sunt: A. Crepitaţiile osoase B. Discontinuitatea osoasă C. Excoriaţiile perimandibulare D. Edemul părţilor moi E. Trismusul

935



Rezidentiat 2004

936


(pag. 537-539)

S2241128. Utilizarea in urgenta imediata a fracturilor mandibulare presupune: A. descoperirea chirurgicala a focarului de fractura B. fixarea monomaxilara mandibulara C. fixarea mandibulocraniana prin mijloace ortopedice D. fixarea mandibulomaxilara prin mijloace ortopedice E. osteosinteza cu placi metalice (pag. 578)

S2241129. Despre periostul mandibular, in contextul unei fracturi de mandibula, se poate spune: A. poate fi cauza consolidarilor vicioase B. are rol in aparitia deplasarilor secundare ale fragmentelor fracturate C. la copil joaca un rol in mentinerea fragmentelor osoase D. poate prejudicia vindecarea atunci cand se interpune intre capetele osoase E. are rol in propagarea proceselur septice de la solutia de continuitate catre focarul de fractura (pag. 535)

S2241130. La inspectia unui pacient cu fractura de mandibula se constata urmatoarele: A. trismus B. tumefactie medio-faciala C. echimoza periorala D. modificari ale conturului osos mandibular E. edem al partilor moi perimandibulare si submandibulare (pag. 537-538)

S2241131. Factura de mandibula este favorizata de: A. carii profunde B. osteomielita mandibulei C. incluziile dentare D. zonele de edentatie E. parodontopatii marginale cronice (pag. 529)

S2241132. Semnele pseudoartrozei la mandibula sunt: A. tulburari ocluzale B. radiologic tesuturile sunt rotunjite C. radiologic nu sunt modificari D. discomfort pronuntat pentru bolnav E. mobilitate in focarul de fractura (pag. 567)

S2241133. Complicatiile tardive ale fracturilor de mandibula sunt urmatoarele cu exceptia: A. Consolidarea intarziata B. Infectia C. Pseudartroza D. Consolidarea vicioasa E. Leziunile nervoase (pag. 566)

S2241134. Dupa Horch fracturile directe se clasifica in functie de mecanismul de producere in: A. fracturi prin indoire

936



Rezidentiat 2004

937

B. C. D. E.


fracturi unice fracturi prin tasare fracturi totale fracturi prin forfecare (pag. 530)

S2241135. Clasificarea fracturilor mandibulare dupa gradul de interesare a grosimii osoase cuprinde: A. fracturi duble B. fracturi in lemn verde C. fracturi partiale D. fracturi totale E. fracturi complete (pag. 530-531)

S2241136. Fisurile osoase mandibulare: A. reprezinta solutii de continuitate ososa B. intereseaza ambele corticale C. intrerup continuitatea contururilor osoase D. nu intrerup continuitatea contururilor osoase E. toate variantele sunt corecte (pag. 536)

S2241137. Fracturile de mandibula: A. afecteaza in aceeasi proportie femeile si barbatii B. nu afecteaza in aceeasi proportie femeile si barbatii C. afecteaza cel mai frecvent virstele cuprinse intre 20-40 ani D. sint aproape intotdeauna singulare, fara asociere cu alte leziuni traumatice E. sunt cele mai frecvente dintre fracturile scheletului in general (pag. 527)

S2241138. Fracturile mediane ale mandibulei sunt: A. rare B. reprezinta fracura in lambda C. ortopantomografia furnizeaza cel mai mic numar de informatii D. ortopantomografia furnizeaza cel mai mare numar de informatii E. radiografia retroalveolara este necesara pentru a preciza raportul dintilor cu linia de fractura (pag. 542-543)

S2241139. Dizlocarea fragmentelor osoase in fracturile duble paramediene mandibulare se face sub actiunea contractei muschilor: A. genioglos B. geniohioidian C. temporal D. digastric E. pectoral (pag. 545)

S2241140. Fractura de mandibula este favorizata de urmatorii factori cu exceptia: A. parodontopatii marginale cronice B. zonele de edentatie C. gangrenelor pulpare D. osteomielita mandibulei

937



Rezidentiat 2004

938


E. incluziile dentare (pag. 529)

S2241141. In fracturile cu deplasare a ramurii orizontale a mandibulei nu sunt prezente: A. anestezia teritoriului de inervatie a nervului mentonier B. pareza nervului auriculotemporal C. pareza nervului facial D. crepitatii osase E. tulburari ocluzale (pag. 538)

S2241142. Factorii care nu influenteaza evolutia si vindecarea unei fracturi de mandibula sunt: A. Timpul scurs pâna la imobilizare B. barbieritul C. Alimentatia D. carenta de vitamina E E. Vârsta bolnavului (pag. 562)

S2241143. Durta procesului de vindecare in fracturile mandibulare este de: A. 3-4 saptamani la copii si tineri B. 4-6 saptamani la persoanele de varsta medie C. 12-14 saptamani la persoanele de varsta medie D. 6 saptamani la persoanele de varsta inaintata E. 1 an la persoanele de varsta inaintata (pag. 562)

S2241144. Prin exercitarea unei presiuni pe unghiul mandibuulei se pot depista urmatoarele fracturi: A. de ram ascendent B. de apofiza condiliana C. de arcada temporozigomatica D. de planseu al orbitei E. de apofiza coronoida (pag. 538)

S2241145. Parestezia sau anestezia in teritoriul nervului alveolar inferior este semn patognomonic pentru fractura mandibulara situata: A. la nivelul apofizei condiliene B. la nivelul ramului orizontal C. intre foramenul mentonier si spina Spix D. intre gonion si apofiza condiliana E. la ninelul ramului ascendent (pag. 539)

S2241146. Fracturile orizontale ale ramului ascendent mandibular nu sunt: A. localizate in plina masa musculara B. favorabile deplasarii C. nefavorabile deplasarii D. vindecabile E. imobilizate (pag. 550)

938



Rezidentiat 2004

939


S2241147. Dispozitivul de protractie mandibulara Delaire este: A. purtat 1 saptamana B. purtat 2-3 saptamani C. purtat 2-3 luni D. inutil tratamentului functional E. utilizat in fracturile apofizei condiliene (pag. 640)

S2241148. Imobilizarea mandibulo-maxilara nu se recomanda bolnavilor: A. în stare de constienta B. purtatori de proteze totale C. dentati D. cu tulburari respiratorii E. cu risc de coma (pag. 579)

S2241149. Osul mandibular la copii de 1-6 ani are urmatoarele particularitati: A. elasticitate B. rigiditate C. periost gros D. periost subtire E. fracturile la acest nivel se produc usor (pag. 559)

S2241150. Arhiterctura mandibulei cuprinde o tripla curbura: A. in forma de V la nivelui portiunii bazale a corpului mandibular B. in forma de U la nivelui portiunii bazale a corpului mandibular C. in forma de U la nivelul apofizei alveolare D. in forma de L la nivelui portiunii bazale a corpului mandibular E. in forma de L la nivelui gonionului (pag. 528)

S2241151. Între complicatiile imediate ale fracturilor de mandibula nu se regasesc: A. consolidarea întârziata B. socul C. pseudartroza D. comotia cerebrala E. infectia (pag. 564-565)

S2241152. Despre periostul mandibular, în contextul unei fracturi de mandibula,se poate spune: A. are rol în aparitia deplasarilor secundare ale fragmentelor fracturate B. poate prejudicia vindecarea atunci când se interpune între capetele osoase C. poate fi cauza consolidarilor vicioase; D. la copil joaca rol în mentinerea fragmentelor osoase; E. are rol în propagarea proceselor septice de la solutia de continuitate catre focarul de fractura; (pag. 535)

S2241153. Imobilizarea fracturilor de mandibula in urgenta imediata prezinta urmatoarele aventaje: A. reduce riscul hemoragic B. creste durerea C. asigura conditiile necesare pana cind bolnavul ajunge intr-un serviciu calificat

939



Rezidentiat 2004

940


D. mareaste rata spasmelor musculare E. apare un risc crescut socogen (pag. 578)

S2241154. Imobilizarea sau fixarea mandibulo-craniana in fracturile de mandibula este indicata in urmatoarele situatii: A. cind nu dispunem de posibilitati tehnice si materiale specifice B. cind avem timpul necesar imobilizarii mandibulo-maxilare sau monomaxilare C. la bolnavii politraumatizati, de obicei gasiti in camp deschis … D. este eficient numai la pacientii edentati E. maxilarul este considerat un os fix si atela pentru mandibula (pag. 578)

S2241155. Ca mijloace si metode de imobilizare monomaxilara in fracturile de mandibula amintim: A. atelele metalice sau barele arcuite vestibulare sau vestibulo-orale B. atelele sau sinele acrilice autopolimerizabile C. sinele sau atelele Gunning D. dispozitivele preconfectionate Darcisac E. arcul lui Pont (pag. 582)

S2241156. Complicatiile tardive ale unei fracturi mandibulare pot fi: A. leziuni nervoase B. hemoragia C. tulburari de ocluzie D. constrictia mandibulei E. consolidari vicioase (pag. 566-570)

S2241157. Complicatiile imediate ale fracturilor de mandibula sunt: A. comotia cerebrala B. socul C. leziunile nervoase D. supuratiile periosoase E. hemoragia (pag. 564)

S2241158. Constrictia de mandibula este data de: A. bride cicatriciale cutaneo-mucoase B. lipsa de reducere a fragmentelor osoase C. reducerea incompleta a fragmentelor osoase D. bride cicatriciale musculare perimandibulare retractile E. imobilizarea fragmentelor osoase in pozitie incorecta (pag. 569)

S2241159. Fracturile mandibulei edentate se caracterizeza prin: A. sunt fracturi fara deplasare B. deplasarea fragmentelor osoase se face sub forta impactului C. hematoamele planseului oral sunt masive D. simptomatologia este stearsa si trece neobservata E. irigatia sanguina a fragmentelor osoase este preacara (pag. 560)

940



Rezidentiat 2004

941


S2241160. Pseudoartozele pot fi: A. balante B. fixe C. laxe D. partiale E. stranse (pag. 567)

S2241161. Supuratiile periosoase in fracturile de mandibula sunt: A. osteomielita mandibulei B. abcesele perimandibulare interne C. abcesele perimandibulare externe D. abcesele submandibulare E. abcesele submentoniere (pag. 565)

S2241162. Intre factorii care influenteaza deplasarea fragmentelor in fracturile de mandibula sunt: A. forta traumatismului B. contractia muschilor inserati pe mandibula C. mecanismul de producere al fracturii D. directia liniei de fractura E. alte stari patologice concomitente (pag. 533)

S2241163. In functie de gradul de interesare al periostului fracturile de mandibula pot fi: A. fracturi inchise B. fracturi deschise C. fracturi complete D. fracturi in lemn verde E. fracturi cominutive (pag. 532)

S2241164. Rolul unei imobilizari de urgenta este A. sa reduca fragmentele in pozitia anatomica B. sa reduca durerea C. sa reduca riscul de asfixie D. sa reduca hemoragia E. sa impiedice suprainfectia (pag. 578)

S2241165. Mecanismele prin care se produc fracturile de mandibula sunt: A. flexiunea B. contuzia C. tasarea D. inteparea E. smulgerea (pag. 530)

S2241166. Intr-o fractura laterala de corp mandibular deplasarea secundara a fragmentului osos se face: A. in jos B. in sus

941



Rezidentiat 2004

942


C. inainte D. inapoi E. spre focarul de fractura (pag. 546)

S2241167. In functie de locul de aplicare al traumatismului ,fracturile de mandibula pot fi: A. directe B. indirecte C. totale D. partiale E. cominutive (pag. 530)

S2241168. In functie de numarul liniilor de fractura fracturile de mandibula pot fi: A. unice B. duble C. triple D. partiale E. cominutive (pag. 531-532)

S2241169. In functie de gradulde interesare a grosimii osoase ,fracturile de mandibula pot fi: A. partiale B. cominutive C. totale D. incomplete E. complete (pag. 531)

S2241170. Cand sunt indicati fixatori externi in imobilizarea fracturilor de mandibula: A. la copii B. la edentati C. in fracturile cominutive D. in fracturile fara deplasare E. in fracturile mendibulei cu atrofie accentuata (pag. 608)

S2241171. Care sunt aparatele monomaxilare utilizate in tratamentul fracturilor mandibularei: A. sine duble vestibulolinguale B. ligaturi simple interdentare mandibulare din sarma C. atela Schuchard D. bandajul mentocefalic E. fronda mentoniera cu capelina (pag. 582)

S2241172. Fronda mentoniera cu capelina este contra-indicata in fracturile de mandibula: A. la bolnavii edentati B. la bolnavii inconstienti C. de ram ascendent D. bilaterale E. in nici unul din cazurile mentionate (pag. 579)

942



Rezidentiat 2004

943


S2241173. Fractura mediana a mandibulei se caracterizeaza prin: A. se produce prin inchidrea sau deschiderea fortata a arcului mandibular B. bolnavul prezinta hipo sau anestezie in teritoriul nervului alveolar inferior C. prezenta epistaxisului D. hematomul planseului oral in ona papilelor Wharton E. ocluzia in armonica la mobilizarea mandibulei (pag. 543)

S2241174. In fracturile subcondiliene inalte ale mandibulei: A. prezenta epistaxisului B. pacientul prezinta hipo sau anestezia in teritoriul infraorbitar C. miscarile condilului nu mai se transmit in conductul auditiv extern sau preauricular D. apare ocluzia in doi timpi E. apare hipoestezia buzei superioare (pag. 554)

S2241175. In fracturile subcondiliene inalte ale mandibulei: A. apare inocluzia frontala B. apare devierea mentonului de partea fracturata C. se observa echimoze in planseul oral D. apare contactul ocluzal prematur in zona posterioara E. apare o discontinuitate la palparea marginii anterioare a ramului ascendent (pag. 554)

S2241176. Printre dispozitivele parafocale de imobilizare a fracturilor de mandibula avem: A. fixatorii externi B. serclajul mandibular C. tijele sau cuiele intramedulare D. suspensiile interne scheletice de tip Adams E. toate aceste dispozitive (pag. 603)

S2241177. Fractura apofizei coronoide poate aparea in urma unor: A. traumatisme aplicate pe menton B. traumatisme aplicate pe unghiul mandibulei C. smulgeri osoase prin contractia muschiului temporal D. traumatisme laterale aplicate pe arcada temporozigomatica E. traumatisme aplicate pe malar (pag. 550)

S2241178. Simptomele caracteristice fracturilor cominutive sunt: A. otoragie B. dureri la palpare in conductul auditiv extern C. hepersecretie salivara D. blocarea miscarilor mandibulei E. ocluzie incrucisata (pag. 556)

S2241179. Pentru a preciza diagnosticul de fractura laterala de corp mandibular se indica: A. radiografie in incidenta defilata B. ortopantomograma

943



Rezidentiat 2004

944


C. radiografie in incidenta axiala D. radiografie semiaxiala de craniu E. radiografie posteroanterioara (pag. 545-546)

S2241180. Fracturile apofiezei coronoide: A. nu determina modificari functionale mandibulare B. sunt cele mai frecvente fracturi la copii C. apar exceptional prin mecanism direct D. apar preponderent prin mecanism direct E. sunt cele mai rare fracturi de mandibula (pag. 550-551)

S2241181. Imobilizarea mandibula-maxilara se recomanda bolnavilor: A. dentati B. in stare de constienta C. cu risc de coma D. cu tulburari respiratorii E. putatori de proteze totale (pag. 579)

S2241182. Tulburarile functionale aparute in fracturile de mandibula sunt: A. dificultati in deglutitie B. dificultati in fonatie C. solutie de continuitate in regiunea fracturata D. incontinenta salivara E. ineficienta masticatorie (pag. 570)

S2241183. In fracturile unilaterale paramediane de mandibula cu deplasare: A. fragmentul lung este tractionat in jos si inapoi B. solutia de continuitate gingivala este localizata intre incisivi si canini C. fragmentul scurt este tractionat in jos si inapoi D. solutia de continuitate gingivala este localizata intre premolari E. solutia de continuitate gingivala este localizata intre incisivii centrali si laterali (pag. 544)

S2241184. Factorii care influenteaza evolutia si vindecarea unei fracturi de mandibula sunt: A. alimentatia B. mediul inconjurator C. virsta bolnavului D. bolile sistemice E. timpul scurs pina la imobilizare (pag. 562)

S2241185. Deplasarile secundare in fracturile subcondiliene joase se fac sub actiunea muschilor A. temporal B. maseter C. pterigoidian intern D. milohioidian E. pterigoidian extern (pag. 552)

944



Rezidentiat 2004

945


S2241186. Etapele tratamentului fracturilor de mandibula sunt: A. tratamentul tertiar sau de mentinere B. tratamentul de urgenta sau provizoriu C. tratamentul primar sau definitiv D. tratamentul secundar sau de intretinere E. tratamentul tardiv sau al complicatiilor tardive (pag. 572)

S2241187. Cele mai frecvente asocieri de linii de fractura in fracturile mandibulare multiple sunt: A. fracturile laterale duble B. fracturi mediane asociate cu fracturi ale apofizei coronoide C. fracturi mediane asociate cu fracturi ale ramului ascendent mandibular D. fracturi laterale duble E. fracturi paramediane asociate cu fracturi laterale (pag. 556)

S2241188. Reducerea instrumentala a fracturilor de mandibula are urmatoarele etape: A. aplicarea instrumentelor B. reducerea fracturii C. inchiderea plagii mucoase sau cutanate D. controlul reducerii E. indepartarea instrumentului (pag. 577)

S2241189. Fracturile gonoinului dse caracterizeaza prin: A. nu sunt insotite de deplasari daca linia de fractura trece inaintea insertiei musculare maseterine B. se observa cel mai bine in radiografiile semiaxiale de craniu C. procucerea lor este favorizata de structura osului de la acest nivel D. se manifesta clinic prin tumefactia regiunii parotideomaseterine E. sunt favorizate de incluziunea molarului trei (pag. 574)

S2241190. Semnele clinice ale fracturii oblice de ram ascendent mandibular sunt: A. ocluzia in doi timpi B. trismus C. devierea liniei mediene D. ocluzia in armonica E. contact prematur in zona distala (pag. 550)

S2241191. Semnele clinice comune in fracturile de mandibula sunt: A. febra B. limitarea miscarilor mandibulei C. dureri in focarul de fractura D. deformatii faciale E. greata, varsaturi (pag. 537)

S2241192. Fracturile de gonion cu deplasare au urmatoarea simptomatologie A. tumefactie la nivelul gonionului B. tulburari ocluzale

945



Rezidentiat 2004

946


C. devierea mentonuli spre partea opusa D. crepitatie in focarul de fractura E. anestezia teritiului nervului infraorbital (pag. 547)

S2241193. Contraindicatiile fixatorilor externi in fracturile de mandibula sunt: A. fracturile mandibulei asociate cu cele ale maxilarului superior, daca fixarea intermaxilara elastica sau rigida nu se poate utiliza B. mandibula osteosclerotica C. atrofia exagerata a mandibulei D. mandibula iradiata tumoral E. osteomielita in zone extinse ale mandibulei (pag. 608)

S2341194. Fracturi în os patologic pot apare în: A. Osteomielită B. Actinomicoză C. Chisturi odontogene D. Supuraţii de părţi moi E. Tumori parenchimatoase (pag. 527)

S2341195. Zonele de rezistenţă crescută ale mandibulei sunt: A. Simfiza mentonieră B. Creasta alveolară C. Unghiul mandibular D. Marginea bazilară E. Condilul mandibular (pag. 528)

S2341196. Zonele de minimă rezistenţă ale mandibulei sunt: A. Apofiza condiliană B. Unghiul mandibular C. Foramenul mentonier D. Apofiza alveolară E. Simfiza mentonieră (pag. 529)

S2341197. Clasificarea fracturilor de mandibulă după mecanismele de producere cuprinde: A. Fracturi prin îndoire B. Fracturi prin tasare C. Fracturi prin forfecare D. Fracturi prin încălecare E. Fracturi prin torsiune (pag. 530)

S2341198. Deplasările secundare în fracturi de subcondiliene joase se fac sub acţiunea muşchilor: A. Pterigoidian intern B. Pterigoidian extern C. Milohioidian D. Maseter E. Temporal

946



Rezidentiat 2004

947


(pag. 552)

S2341199. Factorii care influenţează evoluţia şi vindecarea unei fracturi de mandibulă sunt: A. Timpul scurs până la imobilizare B. Alimentaţia C. Mediul înconjurător D. Vârsta bolnavului E. Bolile sistemice (pag. 562)

S2341200. Complicaţiile tardive ale fracturilor de mandibulă sunt: A. Consolidarea vicioasă B. Tulburările cosmetice C. Hemoragia D. Infecţia E. Constricţia (pag. 566)

S2341201. Complicaţiile secundare ale fracturilor de mandibulă sunt: A. Supuraţiile periosoase B. Leziunile nervoase C. Supuraţiile osoase D. Anchiloza temporo-mandibulară E. Leziunile dentare (pag. 565)

S2341202. Etapele tratamentului fracturilor de mandibulă sunt: A. Tratamentul de urgenţă sau provizoriu B. Tratamentul primar sau definitiv C. Tratamentul secundar sau de întreţinere D. Tratamentul terţiar sau de menţinere E. Tratamentul tardiv sau al complicaţiilor tardive (pag. 572)

S2341203. Reducerea instrumentală a fracturilor de mandibulă au următoarele etape: A. Aplicarea instrumentelor B. Reducerea fracturii C. Închiderea plăgii mucoase sau cutanate D. Controlul reducerii E. Îndepărtarea instrumentului (pag. 577)

S2341204. Dispozitivele monomaxilare utilizate în imobilizarea definitivă ortopedică a fracturilor de mandibulă sunt: A. Atelele sau barele metalice arcuite B. Atele metalice cu inele sau coroane pe dinţi C. Atelele sau şinele acrilice D. Osteosinteza prin fixare indirectă E. Fixatorii externi (pag. 589)

S2341205. Dispozitivele monomaxilare au următoarele indicaţii: A. fracturi fără deplasare

947



Rezidentiat 2004

948

B. C. D. E.


fracturi ale mandibulei edentate fracturi de mandibulă la copii fracturi de mandibulă la bolnavii cu risc de vomă fracturi de mandibulă la dentaţi (pag. 589)

S2341206. Complicaţiile imediate ale fracturilor de mandibulă sunt: A. comoţia cerebrală B. şocul C. asfixia D. hemoragia E. supuraţii osoase (pag. 564)

S2341207. Dintre semnele şi simptomele comune ale fracturilor de mandibulă fac parte: A. deformarea şi discontinuitatea osoasă B. mobilitatea patologică a mandibulei C. crepitaţiile osoase D. diminuarea sau absenţa transmiterii mişcărilor E. supuraţii perimandibulare (pag. 539)

S2341208. Arhitectura mandibulei conferă acestui segment o triplă curbură: A. în formă de V la nivelul porţiunii bazilare B. în formă de U la nivelul apofizei alveolare C. în formă de S la nivelul ramului orizontal D. în formă de L la nivelul gonionului E. în formă de M la nivelul arcului anterior (pag. 528)

S2341209. Clasificarea fracturilor de mandibulă funcţie de numărul liniilor de fractură cuprinde: A. fracturi unice B. fracturi multiple C. fracturi duble D. fracturi triple E. fracturi cominutive (pag. 532)

S2541210. Complicaţiile imediate ale fracturilor de mandibulă sunt: A. constricţia mandibulei B. hemoragia C. supuraţiile periosoase D. leziuni nervoase E. leziuni dentare. (pag. 564)

S2641211. În cadrul principiilor generale de diagnostic si tratament în procesele infectioase perimaxilare de cauza dentara, în contextul celui de al 2-lea principiu, conditiile generale care compromit apararea proprie sunt: A. boli metabolice necontrolate (malnutritie, alcoolism, diabet zaharat, uremie); B. boli imunosupresoare: leucemia, limfomul, SIDA; C. tratament scu imunosuprosoare: corticosteroizi, IMURAN

948



Rezidentiat 2004

949


D. gripa; E. cardiopatia ischemica. (pag. 296)

S2641212. Localizarea infectiilor este dependenta de urmatorii factori: A. grasimea si structura tablelor osoase în raport cu radacinile dintilor. B. virulenta germenilor; C. rezistenta organismului; D. dispozitia partilor moi si structura lojilor perimaxilare; E. insertia mucoasei mobile în raport cu apexurile dintilor. (pag. 300)

S2641213. Abcesul lojii submandibulare se caracterizeaza prin urmatoarele simptome si semne clinice: A. tumefierea intensa a regiunii submentoniere; B. trismus; C. stare generala alterata, septica, frisoane, curbatura; D. dureri spontane, vii, iradiante spre ureche datorita interesarii n. lingual; E. portiunea anterioara a planseului bucal este libera, supla. (pag. 307)

S2641214. Abcesul obrazului. Loja obrazului se poate infecta de la: A. molarii sau premolarii superiori si inferiori; B. litiaza canalului Stenon; C. furunculele obrazului; D. pericoronarita molarului de minte inferior; E. faringo amigdalite cronice: (pag. 314)

S2641215. Abcesul orbitei. Diagnosticul diferential se face cu: A. abcesul temporal; B. abcesul palpebral; C. celulita orbitara pasagera; D. tromboflebita sinusului cavernos; E. furunculul regiunii palpebrale. (pag. 322)

S2641216. Complicatiile supuratiilor spatiului laterofaringian, care pot avea sfârsit letal, sunt: A. edem al glotei B. hemoragii ale vaselor mari (carotida interna, jugulara interna) C. propagarea infectiei catre endocraniu D. propagarea infectiei catre mediastin E. pareza nervului hipoglos. (pag. 330)

S2641217. Angina Gensoul este: A. un sindrom Plummer-Vinson B. o angina Ludwig C. un flegmon difuz al planseului bucal D. un proces infectios gangrenos, hipertoxic E. un flegmon lemnos. (pag. 332)

949



Rezidentiat 2004

950


S2641218. Etiopatogenia fasciitelor necrotice ale fetei si gâtului cuprinde: A. tromboza vaselor superficiale B. streptococul beta-hemolitic C. poarta de intrare a germenilor uneori nici nu poate fi stabilita D. stafilococul alb si aureu E. poarta de intrare este obligatoriu dentoparodontala. (pag. 336)

S2641219. Diagnosticul diferential al adenitelor cronice se face cu: A. adenita tuberculoasa B. limforeticuloza benigna de inoculare C. boala ghiarelor de pisica Debre D. leucozele E. goma luetica. (pag. 342-343)

S2841220. Clasificarea fracturilor de mandibula dupa gradul de interesare a periostului cuprinde urmatoarele entitati clinice: A. fracturi complete B. fracturi incomplete “ in lemn verde “ C. fracturi partiale D. fracturi totale E. fracturi cominutive (pag. 529)

S2841221. Semnele clinice ale fracturii de mandibula sunt: A. Durerea B. Mobilitatea patologica C. Solutia de continuitate osoasa D. Parestezie sau anestezie in teritoriul ninfraorbitar E. Crepitatii in focar (pag. 537)

S2841222. In fracturile paramediane linia de fractura se gaseste: A. Intre incisivii centrali B. Intre incisivii centrali si laterale C. Intre incisivii laterali si canini D. Intre canini si premolari E. Intre cei doi premolari (pag. 544)

S2841223. Dislocarile in fracturile laterale ale mandibulei pot fi: A. Fragmentul mare anterior este tras in jos si inapoi B. Fragmentul mare anterior este tras in sus si inapoi C. Fragmentul mic, distal este tras in sus si inainte D. Fragmentul mic, distal este tras in sus si inapoi E. Fragmentul mic, distal este tras in jos si inapoi (pag. 545)

S2841224. Fracturile apofizei coronoide sunt: A. Cele mai frcvente fracturi de mandibula B. Cele mai rare fracturi de mandibula

950



Rezidentiat 2004

951


C. Se produc prin mecanism direct D. Se produc prin smulgere E. Sunt produse prinforfecare (pag. 550)

S2841225. Complicatiile imediate ale fracturilor de mandibula sunt: A. Asfixia B. Hemoragia C. Comotia cerebrala D. Supuratiile periosoase E. Tulbutarile de ocluzie (pag. 564)

S2841226. Complicatiile tardive ale fracturilor de mandibula sunt: A. pseudartroza B. dilacerarea cerebrala C. constrictia de mandibula D. osteomielita E. consolidarea vicioasa (pag. 566)

951



Rezidentiat 2004

952


Tema nr. 42 Fracturile de masiv facial BIBLIOGRAFIE: 2. C. Burlibaşa - Chirurgie orală şi maxilo-facială, Ed.medicală, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1242001. Procedeul Gillies-Killner-Dan teodorescu este folosit pentru reducerea: A. oaselor nazale B. disjunctiei de malar C. fracturilor Le Fort II D. fracturilor de unghi mandibular E. fracturilor subcondiliene joase (pag. 695)

S1342002. "Efectul liniilor de tramvai" se refera la A. Epistaxis B. Epifora C. Tulburari oculare D. Rinolicvoree E. Otoragie (pag. 671)

S1342003. Echimozele circumorbitare ating efectul maxim in: A. Imediat B. Pana in 24 ore C. in 24-48 ore D. Dupa 48 ore E. in prima saptamana (pag. 670)

S1442004. Fractura de tip Le Fort II este: A. fractura partiala ocluzo-facial B. fractura mixta latero-faciala C. fractura transversala centro-faciala D. fractura totala transversala ocluzo-faciala E. fractura partiala transversala ocluzo-faciala (pag. 661)

S1542005. Aspectul clinic de"facies panda"poate fi intalnit in urmatoarele forme anatomo-clinice de fracturi: A. fracturile transversale mijlocii ale masivului facial; B. fracturile transversale joase ale masivului maxilar; C. fractura verticala paramediana a maxilarului superior; D. fractura transversala inalta a maxilarului superior; E. fractura de tip Richet. (pag. 673)

S1542006. in care dintre formele clinice de fracturi ale masivului facial este prezenta scurgerea de

952



Rezidentiat 2004

953


lichid cefalo-rahidian: A. B. C. D. E.

fracturile transversale joase ale masivului maxilar; fractura verticala paramediana a maxilarului superior; fractura transversala inalta a maxilarului superior; fractura anterioara a complexului-zigomatico-maxilar; fractura verticala mediana a maxilarului superior. (pag. 673)

S1542007. infundarea si largirea spatiului intercantal intern este semn clinic patognomonic in urmatoarele farcturi: A. fracturile oaselor nazale; B. fracturile complexului zigomatico-maxilar; C. fractura transversala inalta a maxilarului superior; D. fracturile complexului nazo-etmoido-maxilar; E. fracturile transversale mijlocii ale maxilarului superior. (pag. 676)

S1542008. La nivelul oaselor maxilare calusul fibros se organizeaza in: A. 5-7 zile; B. 10-12 zile; C. 14-16 zile; D. 7-8 zile; E. 8-10 zile: (pag. 680)

S1542009. Nasul turtit, infundat este caracteristic urmatoarelor categorii de fracturi: A. fracturile transversale mijlocii ale masivului maxilar ; B. fractura verticala paramediana a maxilarului superior; C. fracturile transversale joase ale masivului maxilar; D. fractura verticala mediana a maxilarului superior; E. fractura anterioara a complexului zigomatico-maxilar. (pag. 673)

S1542010. Numiti complicatia secundara de temut in fracturile complexului nazo-etmoido-maxilar: A. obstructia cailor respiratorii superioare; B. comunicarea fosei nazale cu endocraniul; C. socul hemoragic; D. diplopia; E. comunicarea larga buco-nazala sau buco-sinusala: (pag. 682)

S1642011. Fractura Le Fort II este A. o fractura mediana a maxilarului superior B. o fractura transversala joasa C. ofractura transversala inalta D. o fractura partiala E. o fracturatransversala mijlocie (pag. 661)

S2142012. Echimozele palpebrale bilaterale apar în fracturile: A. Orbito-sinuzale B. LeFort I

953



Rezidentiat 2004

954


C. LeFort III D. Richet E. Huet (pag. 670)

S2142013. Fractura masivului facial la copii se caracterizează prin următoarele: A. Sunt frecvente în comparaţie cu adultul B. Frecvent apar fracturi tripodale C. Consolidarea este mai lentă D. Apare frecvent rinolicvoreea E. Epistaxisul este adesea abundent (pag. 680)

S2142014. Fractura Walther se caracterizează prin următoarele: A. Este o fractură parţială ocluzo-facială B. Include o linie de fractură de tip LeFort III C. Include o linie de fractură de tip Guerin D. Prezintă trei fragmente E. Este unilaterală (pag. 664)

S2142015. În fracturile arcadei zigomatice se indică următorul tip de radiografie: A. Ortopantomograma B. SAF C. Mandibulă defilată D. Axială cu film ocluzal E. Semiaxială (pag. 677)

S2142016. Linia de fractură în disjuncţia intercranio-maxilară interesează următoarele structuri, cu o excepţie: A. Vomerul B. Peretele orbitar extern C. Treimea superioară a oaselor nazale D. Creasta zigomato-alveolară E. Apofiza frontală a malarului (pag. 662)

S2242017. Fractura peretelui antero-lateral al sinusului maxilar este o fractura: A. combinata B. latero - faciala C. ocluzo - faciala D. centro - faciala E. transversala joasa (pag. 661)

S2242018. Fractura de tip Richet este o fractura: A. complexa B. verticala C. transversala D. care asociaza o linie de fractura verticala si una transversala E. in inima de carte

954



Rezidentiat 2004

955


(pag. 664)

S2242019. Deplasarea primara in fracturile de masiv facial se datoreaza: A. tractiunilor muschilor inserati pe masivul facial B. presiunii directe a agentului traumatizant C. suprimarii unui sector osos D. sectionarii musculaturii faciale E. dispersarii fragmentului osos (pag. 668)

S2242020. Faciesul Panda apare in: A. fracturi latero - facilale B. fracturi transversale joase C. fracturi transversale inalte D. fracturi partiale E. fractura rebordului alveolar (pag. 673)

S2242021. Creasta zigomatico - alveolara apare integra in: A. fracturi le Fort I B. fracturi le Fort II C. fracturi le Fort III D. fracturi ale complexului zigomatico - maxilar E. fracturi transversale joase (pag. 673,677)

S2242022. In fractura verticala paramediana apar urmatoarele semne, cu exceptia: A. solutie de continuitate a regiunii geniene B. plaga gingivala paramediana C. tulburari majore de ocluzie in sens lateral si vertical D. semnul maxilarului in acordeon E. deschidera in cavitatea nazala sau siunusul maxilar (pag. 674)

S2242023. Fractura oaselor nazale, cu nasul culcat, rasturnat pe obrazul opus traumatismului : A. apare in impact frontal B. apare in impact lateral foarte violent C. este insotit de infundare transversala D. este insotit de lordoza nazala E. de regula nu este insotit de epistaxis (pag. 676)

S2242024. "Obrazul de carton" apare in: A. anestezia nervului mentonier B. anestezia nervului palatin mare C. anestezia nervului infraorbitar D. anestezia nervului auriculotemporal E. hiperestezia nervului infraorbitar (pag. 671)

S2242025. Tulburarile de ocluzie apar de regula in: A. fracturi centro - faciale

955



Rezidentiat 2004

956

B. C. D. E.


fracturi ocluzo-faciale fracturi latero - faciale fracturi de arcada zigomatica fracturi ale boltii palatine (pag. 672)

S2242026. Fracturile transversale inalte au urmatoarele caracteristici cu exceptia: A. se produc prin lovituri directe antero - posterioare B. deternina prabusirea nasului, rebordului orbitar superior, buzei superioare C. se produc prin lovituri lateral pe malar D. determina falsa progenie E. apar echimoze bilaterale (pag. 673)

S2242027. Ce investigatie complementara este indispensabila in fracturile oaselor nazale: A. evaluarea parametrilor sangvini B. radiografia semiaxiala de craniu C. rinoscopia D. CT E. RMN (pag. 676)

S2242028. Fractura incompleta a complexului zigomatico - maxilar se refera la: A. fractura arcadei zigomatice B. fractura cominutiva a malarului C. fractura cu traiect unicortical, fara a traversa grosimea totala a malarului D. fractura planseului orbitar E. fractura peretelui anterior al sinusului (pag. 667)

S2242029. Urmatoarele afirmatii despre edemul cerebral sunt adevarate , cu exceptia: A. edemul cerebral este o leziune de acompaniamenta leziunilor encefalice B. edemul cerebral poate apare si in urma hipoxiei cerebrale C. edemul cerebral reprazinta o crestere de volum a creierului D. edemul cerebral determina hipotensiune intracraniana E. in edemul cerebral apare edem papilar (pag. 678)

S2242030. Simptomul manifest care apare in ruperea durei mater in regiunea mediobazilara este: A. hemoragia B. cefaleea C. rinolicvoreea D. hipertensiunea intracraniana E. hipertermia (pag. 678)

S2242031. Complicatiile secundare care apar in fracturile de masiv facial sunt: A. socul hemoragic B. edemul cerebral C. infectiile D. diplopia E. fistula salivara

956



Rezidentiat 2004

957


(pag. 682)

S2242032. Care este complicatia tardiva cea mai grava in cazul fracturilor de masiv facial: A. hipoestezia B. infectia C. anestezia D. consolidare vicioasa E. conunicari largi - nazale (pag. 682)

S2242033. Ventilatia artificiala se realizeaza prin unul din procedeele urmatoare, cu exceptia: A. respiratie gura -la - nas B. raspiratie prin masca C. respiratie gura la gura D. cu balon autogen E. procedeul Rowe si Killey (pag. 685)

S2242034. Semnul patognomonic pentru fracturile tip Le Fort I este: A. deplasarea posteriaora si in jos a scheletului facial B. tulburari moderate de ocluzie C. prezenta echimozelor in potcoava pe mucoasa vestibulara de-a lungul liniilor de fractura D. prezenta unui punct dureros inapoi molarului de minte, pe aripa externa apofizei pterigoide E. integritatea crestei zigomatice - alveolare (pag. 673)

S2242035. Unul din urmatoarele semne este patognomonic pentru fractura de baza de carniu: A. echimoza in monoclu B. otolincvoree C. echimoza mastoidiana D. diplopie E. senme neurologice de focaf (pag. 679)

S2242036. Hemoragia cu pierdere sanguina de peste 25^% - 35 % produce un soc : A. usor B. mediu C. grav D. compensat de organism E. foarte grav (pag. 681)

S2242037. Semnul lui Battle este patognomonic pentru: A. fractura Le Fort I B. fractura arcadei temporo-zigomatice C. fractura baza de craniu D. fractura CNEM E. fractura Wasserman III (pag. 679)

S2242038. Socul traumatic poate apare in urmatoarele cazuri, cu exceptia: A. zdrobirile fetei

957



Rezidentiat 2004

958

B. C. D. E.


fractura tip Bassereau fracturi cominutive inchise fracturi prin arme de foc fracturi prin accidente de circulatie (pag. 681)

S2242039. Edemul cerebral se intalneste mai ales in : A. fracturile complexului nazo - etmoido - maxilar B. fractura verticala paramediana C. fractura piramidala Kazanjian D. fracturile cranio - faciale E. fracturile combinate (pag. 682)

S2242040. Senzatia de "maxilar plutitor" este un semn frecvent intalnit in fracturile: A. fracturi verticale ale masivului facial B. fracturi transversale ale masivului facial C. fracturi partiale ale masivului facial D. fracturi anterioare ale masivului facial E. fracturi posterioare ale masivului facial (pag. 672)

S2242041. Fractura boltii palatine apare datorita: A. unui impact violent frontal B. unui impact lateral pe zona malara C. unor corpuri contondente intepatoare D. accidente de circulatie E. unui impact anteroposterior la nivelul treimii medii a masivului facial (pag. 666)

S2242042. Fractura de tip "blow - out" este fractura: A. rebordului orbitar inferior B. peretelui anterior al sinusului maxilar C. peretele lateral al orbitei D. planseului orbitar E. perete lateral al sinusului (pag. 666)

S2242043. Constituie zone de maxima rezistenta ai masivului facial: A. planseul mijlociu B. planseul superior C. peretii D. planseul inferior E. zona intercraniomaxilara (pag. 657)

S2242044. Grinda mijlocie a masivului facila este reprezentata de: A. planseul orbitar inferior B. rebordul orbitar inferior C. rebordul orbitar superior D. palatul dur E. pilierul posterior

958



Rezidentiat 2004

959


(pag. 657)

S2242045. Fractura de tip Guerin este : A. fractura Le Fort I cu fragment mobil B. fractura de tip Wassmund I C. frctura de tip Le Fort III D. fractura mixta E. fractura Le Fort I cu fragment angrenat (pag. 662)

S2242046. Dispozitivul in forma de zabala este indicat: A. la edentati B. in fractuir verticale C. la dentati in zonele laterale D. in fracturi de malar E. in fracturile complexului nazo - etmoido - maxilar (pag. 687)

S2242047. Ligaturile interdentare intermaxilare in punte peste bolta palatina sunt indicate in : A. fracturi transversale ale masivului facial B. fracturi sagitale cu deplasare mare ale masivului facial C. fracturi sagitale cu deplasare mica ale masivului facial D. fracturi ocluzo - faciale unilaterale ale masivului facial E. fracturi complexe ale masivului facial (pag. 687)

S2242048. Mijloacele interdentare intermaxilo - mandibulare sunt recomandate in urmatoarele fracturi de masiv facial: A. fracturi ocluzo -faciale bilaterale B. fracturi ocluzo -faciale unilaterale C. fracturi partiale D. fracturi complexe E. fracturi cranio - faciale (pag. 687)

S2342049. Faţa superioară a masivului facial este sudată la etajul anterior şi mijlociu al bazei craniului faţă de planul de la Frankfurt într-un unghi de: A. 35 de grade B. 45 de grade C. 60 de grade D. 90 de grade E. 15 grade (pag. 653)

S2342050. "Efectul liniilor de tramvai” se referă la: A. Epistaxis B. Epifora C. Tulburări oculare D. Rinolicvoree E. Otoragie (pag. 671)

S2342051. Echimozele circumorbitare ating efectul maxim în:

959



Rezidentiat 2004

960

A. B. C. D. E.


Imediat Până în 24 ore În 24-48 ore După 48 ore În prima săptămână (pag. 670)

S2342052. Grinzile masivului facial sunt în număr de: A. 4 B. 3 C. câte 3 de fiecare parte a liniei mediane D. 5 E. 2 (pag. 657)

S2542053. Echimoza palpebrală *în monoclu* sugerează esistenţa unei fracturi: A. transversale înalte B. a bazei craniului C. c. a tuberozităţii maxilare D. latero-faciale E. transversale joase. (pag. 670)

S2542054. Echimoza palpebrală *în monoclu* sugerează esistenţa unei fracturi: A. transversale înalte B. a bazei craniului C. a tuberozităţii maxilare D. latero-faciale E. transversale joase. (pag. 670)

S2642055. Sinuzita maxilara cronica, radiologic se caracterizeaza prin: A. opacitatea unilaterala a sinusului maxilar mai putin intensa canttral si mai marcata la periferie B. imgine caracteristica de “soare care rasare” C. opacitatea intensa omogena, uniforma a întregului sinus maxilar D. imagine caracteristica de os patat sau os marmorat E. radiotransparenta uniforma a sinusului maxilar (pag. 370)

S2642056. Cauzele traumatice ale comunicarii bucosinusale sunt urmatoarele, cu exceptia: A. osteoradionecroza B. extractia dentara C. rezectii osoase pentru tumori benigne sau maligne D. traumatisme accidentale cu distructii osteomucoase întinse în regiunea premolarilor si molarilor superiori E. tratamentul chirurgical al chisturilor de maxilar. (pag. 375)

S2642057. Simptomatologia comunicarii bucosinusale cuprinde urmatoarele, în afara de: A. refluarea lichidelor prin fosa nazala B. tulburari de fonatie C. proba Valsalva negativa D. patrunderea aerului din sinus în gura

960



Rezidentiat 2004

961


E. prezenta comunicarii împiedica realizarea lucrarilor protetice mobile sau fixe. (pag. 376)

S2642058. Cauzele infectioase ale comunicarii bucosinusale sunt urmatoarele cu exceptia: A. infectii nespecifice B. goma luetica C. goma tuberculoasa D. osteita crestei alveolare prin implant endoosos E. extractia dentara (pag. 375)

S2642059. Tratamentul chirugical al comunicarii bucosinusale prezinta urmatoarele particularitati în afara de: A. trebuie efectuat numai în conditiile unui sinus curat, fara secretii B. închiderea comunicarii este de preferat sa se faca în doua planuri C. se realizeaza un plan sinusal cu lambouri în colereta D. închiderea comunicarii într-un singur plan sa poate face în cazul comunicarilor bucosinusale mari, vechi E. se realizeaza un plan oral cu lambou recoltat din bolta palatina sau vestibul (pag. 376)

S2642060. Anestezia de electie pantru închiderea comunicarii bucosinusale este: A. anestezia tronculara periferica B. generala prin intubatie rinotraheala C. anestezia locala prin imbibitie D. anestezia locala prin badijonare E. anestezia tronculara bazala (pag. 376)

S2842061. Fracturile ocluzo-faciale mixte sunt: A. Fractura tip Richet B. Fractura tip Converse C. Fractura tip Walter D. Fractura tip Tessier E. Fractura tip LeFort II (pag. 661)

S2842062. Fracturile Le Fort III sunt: A. fracturi ocluzo-faciale totale transversale inalte B. fracturi centro-faciale totale C. fracturi ocluzo-faciale totale transversale medii D. fracturi latero-faciale totale anterioare E. disjunctii intercranio-maxilare (pag. 661)

S2942063. Fractura Le Fort I: A. este o fractura mandibulara paramediana; B. traverseaza tuberozitatea; C. traverseaza apofiza pterigoida in treimea superioara; D. consta in asocierea a doua linii de fractura orizontale cu una verticala; E. se mai numeste si fractura orizontala mijlocie. (pag. 662)

961



Rezidentiat 2004

962


S2942064. Fractura Le Fort II: A. este o fractura transversala joasa; B. se mai numeste "fractura de tip Guerin”; C. este o fractura transversala submalara; D. linia de fractura traverseaza apofiza pterigoida in treimea inferioara; E. linia de fractura nu intereseaza planseul orbitar. (pag. 662)

S2942065. Fractura Le Fort III: A. se mai numeste "fractura muta Duchange”; B. se mai numeste "fractura tip Wassmund II”; C. se mai numeste "fractura tip Wassmund I”; D. se numeste si disjunctie intercraniomaxilara. E. linia de fractura despica masivul facial in doua jumatati cu deschidere anterioara. (pag. 662)

S2942066. Fractura de tip Walter: A. asociaza o linie de fractura tip Rowe cu o linie de fractura Le Fort; B. asociaza o linie de fractura orizontala unilaterala tip Guerin cu o linie de fractura Le Fort; C. asociaza fracturi cominutive inchise cu dislocatii cranio-orbito-nazo-maxilare; D. combina o fractura de tip Le Fort I cu doua fracturi verticale paramediane; E. asociaza prin inchidere, o linie de fractura orizontala bilaterala de tip Guerin sau Le Fort II cu una mediosagitala si cu cate un traiect vertical de o parte si de alta a maxilarelor. (pag. 664)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1242067. Complicatiile imediate ale fracturilor de masiv facial sunt: A. asfixia B. socul traumatic C. consolidarea vicioasa D. edemul cerebral E. socul hemoragic (pag. 680-681)

S1242068. Complicatiile secundare ale fracturilor de masiv facial sunt: A. infectii ale partilor moi B. osteita C. infectii ale cavitatilor sinusale D. diplopia E. consolidarea vicioasa (pag. 682)

S1242069. Dintre semnele clinice ale fracturilor de oase nazale fac parte: A. epistaxisul B. scolioza nazala C. tumefierea piramidei nazale D. diplopia E. emfizemul subcutanat (pag. 676)

962



Rezidentiat 2004

963


S1242070. Examenul exooral in cazul fracturilor de masiv facial releva: A. edemul caracteristic "in facies de butoi" B. echimoze palpebrale instalate tardiv posttraumatic C. deformatia fetei D. fracturi de creasta alveolara E. scolioza nazala (pag. 670)

S1242071. Fracturile coplexului zigomato-alveolar se pot insoti de tulburari functionale ca: A. tulburari nervoase in teritoriul nervului infraorbitar B. diplopie C. tulburari nervoase in teritoriul nervului mentonier D. limitarea miscarilor mandibulare E. tulburari de mobilitate ale globului ocular (pag. 677)

S1242072. Imobilizarea de urgenta in fracturile etajului mijlociu al fetei se poate realiza prin: A. bandaj mentocefalic B. dispozitiv in forma de zabala C. tractiune elastica intermaxilara D. fronda mentoniera E. mijloace interdentare monomaxilare (pag. 687)

S1242073. in cazul fracturilor transversale joase: A. se produc echimoze in ochelari B. se produc echimoze in santurile nazo si labio-geniene C. se produc echimoze la nivelul boltii palatine D. apar tulburari de ocluzie accentuate in sens vertical E. se percepe mobilitate patologica la nivelul bazei nasului (pag. 673)

S1242074. in stabilirea tratamentului fracturilor latero-faciale se au in vedere: A. restabilirea pozitiei globului ocular B. refacerea reliefului malar C. refacerea planseului narinar D. refacerea arcadei zigomatice E. refacerea rebordurilor orbitare (pag. 694)

S1242075. intre complicatiile imediate ale fracturilor etajului mijlociu al fetei se regasesc: A. socul traumatic B. asfixia C. infectia D. consolidarea vicioasa E. hemoragia (pag. 680-681)

S1242076. Tratamentul definitiv al fracturilor masivului facial urmareste: A. reducerea cat mai anatomica a fragmentelor osoase B. imobilizarea pe timp limitat a fragmentelor de fractura si a elementelor dentare fracturate C. combaterea socului hemoragic

963



Rezidentiat 2004

964


D. reconstrucţia integrala a parţilor moi traumatizate E. restabilirea starii generale (pag. 688)

S1242077. Tratamentul in urgenta imediata al fracturilor de masiv facial: A. urmareste tratamentul complicatiilor vitale B. se aplica in conditiile in care tratamentul definitiv nu este posibil C. se aplica atunci cand starea generala a pacientului nu permite o interventie reparatorie maxilo-faciala D. consta in imobilizarea definitiva a fracturilor existente E. imobilizarea poate fi facuta cu ajutorul dispozitivelor ancorate la nivelul neurocraniului (pag. 686-687)

S1242078. Zonele de maxima rezistenta ale masivului facial sunt: A. pilierul zigomato-maxilar B. pilierul pterigoidian C. planseul orbitar D. plafonul masivului facial E. palatul dur (pag. 656-657)

S1342079. Amploarea leziunilor este proportionala cu perpendicularitatea directiei axului de forta pe suprafata receptorului determinate de: A. socul din fata B. socul bilateral C. socul unic D. socul lateral E. socul antero – lateral (pag. 655)

S1342080. Deplasarea secundara in fracturile masivului facial depinde de A. Sediul liniilor de fractura B. Directia liniilor de fractura C. Numarul liniilor de fractura D. Lungimea liniilor de fractura E. Directia de tractiune a fibrelor musculare (pag. 669)

S1342081. Etajul mijlociu al fetei inglobeaza in arhitectura sa: A. Vomeru B. Malarul C. Cornetul inferior D. Hioidul E. Osul lacrimal (pag. 653)

S1342082. Fracturile combinate ale masivului facial sunt: A. Fracturile ocluzo-latero-faciale B. Fracturile ocluzo-centro-faciale C. Fracturile medio-craniofaciale D. Fracturile parafaciale E. Fracturile latero-centro-faciale (pag. 667)

964



Rezidentiat 2004

965


S1342083. Fracturile transversale joase intereseaza A. Vomerul B. Apertura piriforma C. Fosa canina D. Tuberozitatea E. Apofiza pterigoida in treimea inferioara (pag. 662)

S1342084. Gravitatea leziunilor provocate de efectar depinde de: A. Forma corpului contondent B. Suprafata de impact C. Structura arhitecturala a intregului masiv osos D. Consistenţa corpului contondent E. Distanta de plecare a corpului contondent (pag. 654)

S1342085. in fracturile latero-faciale reducerea fragmentelor se poate realiza in: A. Cat mai precoce B. in 5-6 zile C. in 10-15 zile D. intr-o luna de zile E. in 45 zile (pag. 694)

S1342086. Reducerea ortopedica a fracturilor de masiv facial se face prin: A. Tractiuni elastice intermaxilare mandibulare B. Tractiuni elastice intermaxilare C. Tractiuni elastice intercranio-maxilare D. Tracţiuni elastice interdentare E. Tractiuni elastice intercranio-mandibulare (pag. 689)

S1342087. Reducerea si imobilizarea fracturilor de masiv facial in urgenta imediata prin mijloace intercraniomaxilare presupun: A. Bandajul mentocefalic B. Fronda mentoniera C. Ligatura in punte D. Dispozitivul in forma de zabala E. Ligatura in scara Ponroy (pag. 687)

S1342088. Stalpii de rezistenta ai masivului facial sunt: A. Pilierul anterior B. Pilierul antero-lateral C. Pilierul lateral D. Pilierul antero-posterior E. Pilierul posterior (pag. 657)

S1342089. Tulburarile oculare ce pot apare in fracturile ocluzo-faciale datorita hematoamelor retrobulbare sunt: A. Exoftalmie

965



Rezidentiat 2004

966

B. C. D. E.


Diplopie Strabism Cecitate Epifora (pag. 673)

S1442090. Consecintele consolidarii vicioase ale fracturilor de masiv facial sunt: A. tulburari de ocluzie B. diplopia C. sialoreea D. rinoreea E. deviatii de sept nazal (pag. 682)

S1442091. Dintre complicatiile imediate ale fracturilor de masiv facial, fac parte: A. asfixia B. socul traumatic C. infectia D. socul hemoragic E. edemul cerebral (pag. 680)

S1442092. Factorii etiologici ai fracturilor de etaj mijlociu sunt: A. accidentele de circulatie B. accidentele de eruptie ale dintilor permanenti C. loviturile produse de animale D. agresiuni interumane E. traumatisme de intensitate redusa, repetate (pag. 653)

S1442093. Fractura de tip Le Fort III intereseaza urmatoarele structuri osoase: A. vomerul B. apofiza ascendenta a maxilarului C. planseul orbitei D. tuberozitatea maxilara E. apertura piriforma (pag. 662)

S1442094. In cadrul fracturilor cranio-faciale asociate, urmatoarele semne depasesc si domina tabloul clinc: A. tulburarile ocluzale B. leziunile encefalice C. leziunile meningeale D. sindromul de compresiune encefalica post-traumatic E. leziunile neurologice (pag. 678)

S1442095. In fracturile anterioare latero-faciale, apar urmatoarele tulburari functionale: A. tulburari oculare B. tulburari ocluzale C. tulburari nervoase D. limitarea mobilitatii mandibulare

966



Rezidentiat 2004

967


E. tulburari de masticatie (pag. 677)

S1442096. In fracturile transversale inalte, apar urmatoarele semne clinice: A. echimoze palpebrale bilaterale B. deformatia fetei C. absenta tulburarilor de ocluzie D. edemul etajului mijlociu E. tulburari functionale importante (pag. 673)

S1442097. Semnele clinice ale fracturilor transversale joase sunt: A. echimoze in santurile nazo si labio-geniene B. chemozisul C. emfizemul subcutanat D. rinolicvoreea E. tulburari de ocluzie moderate (pag. 672)

S1442098. Tratamentul in"Urgenta imediata"al fracturilor de masiv facial, consta in reducerea si imobilizarea prin urmatoarele metode: A. mijloace intercraniomaxilare B. mijloace interdentare intermaxilo-mandibulare C. mijloace interdentare monomaxilare D. mijloace ortopedice E. mijloace chirurgicale (pag. 686)

S1542099. Care din urmatoarele semne clinice decelabile la examenul exooral pot sugera existenta unei fracturi de masiv facial: A. chemozisul; B. obstructia nazala; C. epistaxisul; D. scaderea acuitatii vizuale; E. scolioza nazala. (pag. 670-671)

S1542100. Epifora este semn clinic comun in urmatoarele tipuri de fracturi: A. fractura transversala inalta a maxilarului superior; B. fractura verticala paramediana a maxilarului superior; C. fractura transversala mijlocie a masivului maxilar; D. fractura transversala joasa a maxilarului; E. fractura posterioara a complexului zigomatico-maxilar. (pag. 673)

S1542101. Epistaxisul este semn clinic comun in urmatoarele fracturi: A. fractura transversala joasa a maxilarului; B. fractura vertcala paramediana a maxilarului superior; C. fracturile transversale mijlocii ale masivului maxilar; D. fractura transversala inalta a maxilarului superior; E. fractura mediana a maxilarului superior. (pag. 673-674)

967



Rezidentiat 2004

968


S1542102. Examenul intraoral al bolnavului cu fractura la nivelul masivului maxilar poate evidentia: A. senzatia de"maxilar plutitor"; B. sunetul de"ceasca de cafea crapata"la percutia dintilor superiori; C. endognatie sau exognatie la arcada maxilara; D. facies in"butoi"; E. limitarea deschiderii cavitatii orale. (pag. 672)

S1542103. intre factorii care determina deplasarea secundara a fragmentelor osoase intr-o fractura a masivului facial se numara: A. directia de tractiune a fibrelor musculare; B. forta agentului vulnerant; C. sediul liniilor de fractura; D. natura agentului vulnerant; E. gradul de angrenaj al fragmentelor. (pag. 669)

S1542104. Precizati ce fel de tulburari functionale pot insotii fracturile masivului maxilar: A. lacrimatie; B. hipersalivatie; C. spasm facial; D. tulburari respiratorii; E. incontinenta cavitatii orale. (pag. 672)

S1542105. Precizati tipurile de modificari ale pozitiei fragmentelor osose care pot surveni in urma unui traumatism al masivului facial: A. rotatia; B. deplasarea; C. angulatia; D. pierderea de substanta; E. dislocarea. (pag. 668)

S1542106. Semnele clinice extraorale prezente la un pacient cu fracturi ale masivului facial cuprind: A. echimozele preponderent palpebrale; B. alungirea etajului mijlociu al fetei; C. emfizemul subcutanat; D. tulburarile de sensibilitate ; E. limitarea deschiderii cavitatii orale. (pag. 670-671)

S1542107. Tulburarile de ocluzie reprezinta un element comun de diagnostic pozitiv in fracturile: A. anterioare ale complexului zigomatico-maxilar; B. fractura transversala inalta a maxilarului superior; C. fractura mediana a maxilarului superior; D. fractura transversala joasa a maxilarului; E. fractura transversala mijlocie a masivului maxilar. (pag. 673-674)

S1642108. Complicatiile fracturilor de masiv facial pot fii: A. asfixia

968



Rezidentiat 2004

969

B. C. D. E.


socul traumatic infarctul miocardic socul hemoragic edemul cerebral (pag. 682)

S1642109. Fractura mediana a maxilarului superior se caracterizeaza prin urmatoarele: A. tumefierea si echimoye la nivelul buzei superioare B. plaga gingivala pe linia mediana C. tulburare de ocluzie in sens lateral D. muscatura in armonica E. comunicare buco sinusala (pag. 674)

S1642110. In fracturile de masiv facial putem gasi urmatorale simptome: A. hematoame periorbitare B. deformatii faciale C. anestezia teritoriului nervului mentonier D. emfizem subcutan E. epistaxis (pag. 670)

S2142111. Care afirmaţii sunt adevărate despre fracturile LeFort I: A. Linia de fractură interesează creasta zigomato-alveolară B. Linia de fractură interesează treimea medie a apofizei pterigoide C. Prezintă patru fragmente D. Prezintă echimoze “în potcoavă” E. Tulburările de ocluzie sunt accentuate (pag. 662, 672)

S2142112. Complicaţiile imediate ale fracturilor masivului facial sunt: A. Asfixia B. Infecţia precoce C. Anchiloza coronoido-zigomatică D. Edemul cerebral E. Şocul hemoragic (pag. 680-682)

S2142113. Despre disjuncţia intermaxilară se pot afirma următoarele: A. Este o fractură verticală a maxilarului B. Linia de fractură poate fi paramediană C. Sunt prezente echimoze ale buzei superioare D. Apare ocluzia “în armonică” E. Apare ocluzia în doi timpi (pag. 674)

S2142114. Examenul clinic local în fracturile etajului mijlociu al feţei poate decela: A. Anestezia în teritoriul n. infraorbitar B. Emfizem subcutanat C. Rinolicvoree D. Epifora E. Edem cerebral

969



Rezidentiat 2004

970


(pag. 669-672)

S2142115. Fracturile anterioare parţiale ale complexului zigomatic sunt: A. Disjuncţia de malar B. Fractura cominutivă C. Fractura incompletă (fisura) D. Fractura rebordului orbitar lateral E. Fractura “blow-out” (pag. 661)

S2142116. Fracturile zigomatico-maxilare anterioare se caracterizează prin următoarele: A. Hipoestezie în teritoriul n. infraorbitar B. Diplopie C. Enoftalmie D. Limitarea mobilităţii mandibulei E. Epistaxis bilateral (pag. 667)

S2142117. Gravitatea fracturilor masivului facial este influenţată de: A. Forma corpului contondent B. Suprafaţa de impact C. Dimensiunile bulei grăsoase Bichat D. Statusul dentar E. Vascularizaţia bogată a maxilarului (pag. 654-655)

S2242118. Stalpii de maxima rezistenta ai masivului facial sunt: A. pilierul anterior B. sinusul maxilar C. pilierul lateral D. planseul mijlociu E. pilierul posterior (pag. 656)

S2242119. Dupa criterii topografice si lezionale, fracturile masivului facial se clasifica in: A. fracturi ocluzo - faciale B. fracturi simfizare C. fracturi centro - faciale D. fracturi ale complexului sfeno-temporal E. fracturi asociate (pag. 660)

S2242120. Din cadrul fracturilor ocluzo - faciale totale fac parte : A. fracturile le Fort II B. fractura septului nazal C. fractura de tip Bassereau D. fracturi complexe E. fractura tuberozitatii maxilare (pag. 661)

S2242121. Fracturile asociate ale masivului facial se clasifica in: A. fracturi panfaciale

970



Rezidentiat 2004

971

B. C. D. E.


fracturi ocluzo - latero - faciale fracturi medio - cranio - faciale fracturi ale arcadei zigomatice fracturi latero - cranio - faciale (pag. 662)

S2242122. Fracturile cominutive ale masivului facial nu au urmatoarele caracteristici A. delimiteaza fragmente osoase mari B. delimiteaza fragmente osoase mici, numite eschile osoase C. nu tin cont de liniile de slaba sau maxima rezistenta D. sunt fracturi combinate E. sunt fracturi complexe (pag. 664)

S2242123. Urmatoarele fracturi sunt fracturi partiale: A. fractura septului nazal B. fractura arcadei zigomatice C. fractura rebordului alveolar D. fractura le Fort I E. fractura planseului orbitar (pag. 661)

S2242124. Fractura Le Fort II intereseaza: A. oasele nazale B. apofiza pterigoida in treimea superioara C. arcada zigomatica D. apofiza piramidala a maxilarului E. apertura piriforma (pag. 662)

S2242125. Complexul osos naso - etmoido - maxilar cuprinde : A. oasele lacrimale B. rebordul alveolar superior C. apofiza piramidala a maxilarului D. apofiza ascendenta a maxilarului E. septul nazal (pag. 665)

S2242126. In fractura le Fort I apar puncte dureroase la nivelul: A. santului vestibular, la baza rebordului alveolar B. piramidei nazale C. retrotuberozitar bilateral D. arcadelor zigomatice E. rebordului orbitar inferior (pag. 673)

S2242127. Fracturile verticale mediane ocluzo - faciale se caracterizeaza prin: A. tumefiere si echimoza la nivelul buzei inferioare B. muscatura in armonica C. solutii de continuitate pe linia mediana a fibromucoasei palatine D. ocluzie deschisa frontal E. tulburarea ocluziei in sens lateral

971



Rezidentiat 2004

972


(pag. 674)

S2242128. Fracturile cominutive inchise ale fetei: A. pot fi cu pierdere de substanta B. pot exista plagi, dar la distanta de focarele de fractura C. reprezinta o urgenta chirurgicala D. nu deschid cavitatile naturale ale fetei E. sunt insotite de hemoragie, hematom, deformarea fetei, dificultati respiratorii (pag. 664, 674,675)

S2242129. Senzatia de maxilar plutitor este un semn mai frecvent intalnit in fracturile: A. latero - faciale B. transversale C. centro - faciale D. partiale E. orizontale (pag. 672)

S2242130. Limitarea deschideri cavitatii bucale apare: A. prin blocarea excursiilor apofizei coronoide B. in urma infundarii arcadelor zigomatice C. in urma retrudarii complexului malar D. in urma retrudarii intregului masiv facial E. datorita fracturarii planseului inferior al orbitei (pag. 672)

S2242131. Tulburarile respiratorii din cadrul fracturilor de masiv facial apar datorita: A. hipoventilatiei pulmonare B. protrudarii intregului masiv facial C. cheagurilor uscate din fosele nazale D. cantitate mare de sange aspirat de catre pacientii constienti E. hematomului perifaringian (pag. 672,680)

S2242132. Fracturile partiale ocluzo - faciale: A. cuprind fracturile de rebord alveolar B. cuprind fracturile de bolta palatina C. afecteaza oasele nazale D. pot deschide sinusul nazal E. cuprind fracturile tuberozitatii maxilare (pag. 675)

S2242133. Prabusirea totala a masivului facial apare in: A. fracturi combinate ale etajului mijlociu al fetei B. fracturi partiale ale etajului mijlociu al fetei C. fracturi complexe ale etajului mijlociu al fetei D. fracturi ale complexului zigomatic E. fracturi panfaciale (pag. 670)

S2242134. Palparea, efectuata inainte de instalarea edemului, pune in evidenta obiectiv A. deformarea osoasa

972



Rezidentiat 2004

973

B. C. D. E.


discontinuitatea osoasa mobilitatea osoasa anormala plagile partilor moi ale fetei edemul partilor moi (pag. 671)

S2242135. Emfizemul subcutanat: A. apare in fractura peretilor sinusului maxilar B. apare in fractura arcadei zigamatice C. este insotit de perceptia crepitatiilor gazoase D. apare in fracturile de malar E. se accentueaza la suflarea nasului (pag. 671)

S2242136. In cadrul fracturilor de masiv facial, tulburarile de sensibilitate se manifesta prin: A. prezenta zonelor trigger B. hipoestezii C. senzatii dureroase spontane sau provocate D. anestezii E. tratamentul de baza este cu carbanazepina (pag. 671)

S2242137. Epistaxisul apare in fractura care intereseaza : A. sinusurile maxilare B. oasele piramidei nazale C. septul nazal D. celulule etmoidale E. rebordul alveolar inferior (pag. 671)

S2242138. LCR se caracterizeaza prin: A. este perfect clar B. lasa urme pe tifon sau batista C. testul cu Clinistix este negativ D. singele cu care este amestecat are aspect diluat E. realizeaza "efectul liniilor de tramvai" (pag. 671)

S2242139. Fractura Le fort II se caracterizeaza prin: A. apare datorita unor traumatisme directe aplicate pe treimea superioara a fetei B. edem si echimoze palpebrale C. echimoze in potcoava pe mucoasa vestibulara D. retrudarea treimii medii a etajului mijlociu E. linie de fractura la mivelul malarelor (pag. 673)

S2242140. In fracturile le Fort III apre discontinuitate osoasa la nivelul : A. bazei piramidei nazale B. creastei zigomatico - alveolare C. peretilor alterali ai orbitei D. rebordului alveolar superior E. arcadei zigomatice

973



Rezidentiat 2004

974


(pag. 673)

S2242141. Semnele clinice principale din fracturile cominutive ale masivului facial sunt: A. pierderea cunostintei B. hemoragiile C. hematoamele D. deformarile fetei E. dificultatile de respiratie (pag. 675)

S2242142. Fracturile de rebort alveolar: A. sunt fracturi partiale centro - faciale B. sunt fracturi partiale ocluzo - faciale C. cel mai adesea se produc prin mecanism direct D. se produc accidental sau in cursul manoperelor chirurgicale E. se localizeaza de regula in regiunea laterala (pag. 675)

S2242143. Urmatoarele semne patognomonice apar in fractura complexuluinazo - etmoido - maxilar: A. aplatizarea radacinii nasului B. scolioza nazala C. lezarea canalului lacrimal D. discontinuitatea treimii externe a rebordului orbitar inferior E. infundarea si largirea spatiului intrecantal (pag. 676)

S2242144. Urmatoarele linii fac parte dein cele 5 linii ale lui Campel: A. linia orbitara superioara B. linia arcadei zigomatice C. linia nazo - palatina D. linia orbitara inferioara E. curbura mandibulara (pag. 676)

S2242145. In fracturile totale anterioare ale complexului zigamatico - maxilar apare: A. echimoza in binoclu B. echimoza in monoclu C. discontinuitate a marginii inferioare a orbitei D. fractura arcadei zigomatice E. discontinuitate la nivelul crestei zigomatico - alveolare (pag. `677)

S2242146. Tulburarile functionale care apar in fracturi anterioare ale complexului zigamatico - maxilar sunt: A. tulburari oculare B. tulburari olfactive C. tulburari nervoase D. tulburari fizionomice E. limitarea mobilitatii mandibulare (pag. 677)

S2242147. Limitarea mobilitatii mandibulare este data de: A. blocarea apofizei coronoide

974



Rezidentiat 2004

975

B. C. D. E.


infundarea si deplasarea spre exterior a malarului compresiunea muschiului temporal denivelarea crestei zigomatico - alveolare anestezia nervului infraorbitar (pag. 677)

S2242148. Complexul zigomatic este compus din urmatoarele oase: A. osul malar B. apofiza ascendenta a maxilarului C. apofiza piramidala a maxilarului D. peretele lateral al orbitei E. peretele posterior al sinusului maxilar (pag. 666)

S2242149. Fractura de tip "blow -out" este: A. o fractura partiala B. insotita de exoftalmie C. insotita de diplopie D. insotita uneori de sindromul de fanta sfenoida E. o fractura totala (pag. 666,678)

S2242150. Leziunile encefalice din fracturile cranio - faciale: A. se datoreaza leziunilor lobului parietal B. sunt insotite de comotie cerebrala C. sunt insotite de dilacerare cerebrala D. se datoreaza leziunilor lobului frontal E. sunt insotite de edem cerebral (pag. 678)

S2242151. Comotia cerebrala este: A. o stare ireversibila B. o stare complet reversibila C. abolirea de scurta durata a starii de constienta D. insotita de leziuni oraganice E. insotita de modificari tranzitorii vegetative (pag. 678)

S2242152. Contuzia cerebrala: A. este o leziune evolutiva B. este abolirea de scurta durata a starii de constienta C. este insotita de modificari de tensiune si puls D. se exprima clinic prin 4 grade E. lichidul cefalorahidian este purulent (pag. 678)

S2242153. Anatomopatologic, in contuzia cerebrala apare: A. vasodilatatie B. inegalitatea reflexelor miotice C. abolirea reflexului plantar D. rupturi de vase capilare E. sangerare subarahnoidiana

975



Rezidentiat 2004

976


(pag. 678)

S2242154. Dilaceratia cerebrala este: A. polimorfa B. localizata la o anumita arie cerebrala C. insotita sau nu de plagi craniene D. insotita de manifestari de focar E. abolirea starii de cunostienta de la 10 ore la zile (pag. 678)

S2242155. Leziunile nervului optic se manifesta prin: A. tulburari olfactive B. midriaza pupilara C. abolirea reflexului fotomotor D. sindrom de varf orbitar E. anosmie completa sau incompleta (pag. 679)

S2242156. Sindromul de fanta sfenoidala se manifesta prin: A. leziuni ale nervilor III, IV, V B. edem palpebral C. oftalmoplegie D. semnele de sectiune fiziologica a nervului optic E. ptoza paralitica severa (pag. 679)

S2242157. Semnele indirecte din cadrul unei fracturi craniene sunt: A. edemul circumscris al scalpului intr-o fractura subiacenta B. rinolicvoreea pentru fractura de stanca temporala C. otolicvoreea pentru fractura de stanca temporala D. echimoza in zona mastoidiana pentru fractura de baza de craniu E. otolicvoreea pentru fractura de etaj anterior de baza de craniu (pag. 679)

S2242158. Semnul patognomonic pentru fractura de baza de craniu este: A. rinolicvoreea B. otolicvoreea C. echimoza in zona mastoidiana D. semnu lui Battle E. ptoza palpebrala (pag. 679)

S2242159. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu fracturile de masiv facilal la copii: A. fistulele de LCR sunt frecvente B. fracturile sunt in "lemn verde" si cu deplasare mica C. oasele au o mica putere osteogenetica D. copilul are un potential mare de adaptare la trauma E. fracturile tripodale sunt frecvente (pag. 679, 680)

S2242160. Complicatiile imediate care apar In fracturile de masiv facial sunt: A. infectia

976



Rezidentiat 2004

977

B. C. D. E.


asfixia socul traumatic socul hamoragic consolidarea vicioasa (pag. 680 , 681)

S2242161. Cauzele consolidarii vicioase din cadrul fracturilor de maxilar superior sunt: A. prezenta altor leziuni concomitente amenintatoare de viata B. fracturile nu au fost sesizate la timp C. fracturile au fost incorect reduse si imobilizate D. blocarea deschiderii cavitatii bucale E. graba pacientului (pag. 682)

S2242162. Consecintele consolidarii vicioase sunt: A. anchiloza intraarticulara B. anchiloza extraarticulara C. tulburari respiratorii datorita deviatiei de sept D. alungirea fetei E. protrudarea masivului facial (pag. 682)

S2242163. In urgenta vitala imediata: A. viata este amenintata la cateva ore dupa accident B. viata este amenintata in primele minute de la accident C. interventia chirurgicala este impetuoasa imediat D. tratamentul se acorda numai in cabinetul medical E. se indica examen complementar amanuntit inaintea interventiilor chirurgicale (pag. 683)

S2242164. Manevrele executate in urgenta vitala au urmatoarele roluri: A. de a indeparta riscul vital B. de a combate riscul tulburarilor fizionomice C. de a mentine rezultatele obtinute D. de a indeparta riscul inflamator E. de a indeparta riscul hamoragic (pag. 683)

S2242165. Tratamentul de urgenta vitala se desfasoara in trei etape: A. depistarea focarelor de fractura B. depistarea factorilor obstructivi si indepartarea lor C. breathing D. circulatia E. tratamentul minutios al fracturilor (pag. 683,684,685)

S2242166. Tractiunea instrumentala a masivului facial , in tratamentele de urgenta se realizeaza prin; A. tractiune manuala B. procedeul Dufourmentel C. procedeul Rowe si Killey D. cu ajutorul unor fire metalice trecute in jurul dintilor canini si premolari bilaterali E. cu ajutorul unei comprese

977



Rezidentiat 2004

978


(pag. 684)

S2242167. Mentinerea permeabilitatii cailor aeriene se realizeaza prin: A. pipa Guedel B. limba mentinuta in retropulsie C. la pacientii constienti intubatie traheala D. traheostomie E. tuburi nazo - faringiene (pag. 685)

S2242168. Zonele de maxima rezistenta ale masivului facial sunt reprezentate de: A. pereti B. planseu inferior C. stalpi D. suturi interosoase E. grinzi (pag. 656,657)

S2242169. Linia de fractura tip Le Fort III are urmatorul traseu: A. vomer B. apofiza pterigoidiana in treimea inferioara C. apofiza ascendenta a maxilarului D. planseul orbitei E. osul lacrimal (pag. 662)

S2242170. Fractura paramidala Kazanjian este A. o fractura tip Wassmund I B. o fractura care nu intereseaza oasele lacrimale C. o fractura Le Fort II D. o fractura tip Prestat E. o fractura tip Wassmund II (pag. 662)

S2242171. Fractura tip Prestat este: A. o fractura transversala mijlocie B. o fractura tip Le Fort I cu fragment angrenat C. o fractura tip Le Fort I cu fragment mobil D. o fractura transversala joasa E. o fractura tip Wassmund I (pag. 662)

S2242172. In urmatoarele tipuri de fracturi, oasele nazale sunt respectate: A. o fractura tip Wassmund I B. fractura transversala submalara C. o fractura tip Wassmund II D. o fractura tip Wassmund IIII E. fractura piramaidala Kazanjian (pag. 662, 663)

S2242173. Fractura de tip Bassereau asociaza: A. o fractura tip Le Fort I

978



Rezidentiat 2004

979

B. C. D. E.


o fractura de tip Le Fort II doua fracturi verticale paramediane o fractura verticala mediana fractura verticala paramediana (pag. 664)

S2242174. Fractura de tip Richet asociaza: A. o fractura verticala mediana B. o fractura unilaterala tip Le Fort III C. o fractura tip Wassmund I D. o fractura unilaterala tip Le Fort II E. o fractura tip Guerin (pag. 664)

S2242175. Fracturile centro - faciale partiale sunt : A. fractura rebordului alveolar B. fractura septului nazal C. fractura boltii palatine D. fractura apofizei ascendente a maxilarului E. fractura tuberozitatii maxilare (pag. 666)

S2242176. Fracturile de masiv facial se caracterizeaza prin urmatoarele semne si simptome comune: A. echimoze B. leziuni neurologice C. tulburari de masticatie D. tulburari oftalmice E. edem (pag. 669)

S2242177. Manifestarile clinice ale fracturilor transversale de tip Le Fort I sunt reprezentate de: A. echimoze pe mucoasa vestibulara de-a lungul liniilor de fractura B. tulburari de ocluzie majore C. pucte retrotuberozitare dureroase bilateral D. scurgere de lichid cefalorahidian E. cecitate (pag. 673)

S2242178. Hemoragia in traumatismele maxilo - faciale este amenintatoare de viata cand: A. pierderea sanguina este peste doua unitati de singe B. pierderea sanguina este peste trei unitati de singe in timp de doua ore C. pierderea sanguina este peste trei unitati de singe in timp de trei ore D. pierderea sanguina este peste trei unitati de singe E. hematocritul scade sub 29% (pag. 681)

S2242179. In urmatoarele tipuri de fracturi poate apare o hemoragie cu pierdre sanguina de peste 35%: A. fracturile de tip Le Fort I B. fracturi verticale C. fracturi cominutive ale masivului facial D. dislocarile multiple ale fetei E. fractura complexului nazo - etmoido - maxilar

979



Rezidentiat 2004

980


(pag. 681)

S2242180. complicatiile secundare ale fracturilor de masiv facial sunt reprezentate de : A. tulburari de ocluzie B. infectii ale partilor moi C. comunicari largi buco - nazale D. infectii ale bonturilor osoase E. diplopia (pag. 682)

S2242181. Complicatiile tardive ale fracturilor de masiv facial sunt urmatoarele cu exceptia A. anchiloza extraarticulara coronoido - zigomatica B. edem cerebral C. leziuni neuronale D. anosmia E. tulburari respiratorii (pag. 682)

S2242182. Tratamentul In urgenta imediata a fracturilo de maxilar consta in : A. calmarea durerilor B. restabilirea starii generale C. serotomia antitetanica D. antibioprofilaxie E. reconstructia integrala a partilor moi traumatizate (pag. 686)

S2242183. Mijloacele inter-cranio - maxilare care se folosesc pentru reducerea si imobilizarea fracturilor de maxilar superior sunt urmatoarele: A. bandajul mentocefalic B. mijloace interdentare intermaxilo - mandibulare C. fronda mentoniera D. mijloace interdentare monomaxilare E. dispozitivul in forma de zabala (pag. 687)

S2242184. Mijloacele interdentare monomaxilare sunt indicate in: A. fracturi transversale B. fracturi totale sagitale mediene C. fracturi centro - faciale D. fracturi totale sagitale paramediene E. unele fracturi de rebord alveolar (pag. 687)

S2242185. Fracturile partiale centro-faciale sunt: A. Fracturile oaselor nazale B. Fracturile complexului nazo-etmoido-maxilar C. Fracturile apofizei ascendente a maxilarului D. Fracturile septului nazal E. Fracturile boltii palatine (pag. 666)

S2242186. Complexul zigomatic contine: A. Osul malar

980



Rezidentiat 2004

981

B. C. D. E.


Arcada zigomatica Peretele anterior al sinusului maxilar Peretele posterior al sinusului maxilar Peretele lateral al orbitei (pag. 666)

S2242187. Fracturile combinate ale masivului facial sunt: A. Fracturi ocluzo-latero-faciale B. Fracturi ocluzo-centro-faciale C. Fracturi latero-centro-faciale D. Fracturi ocluzo-centro-latero-faciale E. fracturi ale complexului zigomatic (pag. 667)

S2342188. Etajul mijlociu al feţei înglobează în arhitectura sa: A. Vomerul B. Malarul C. Cornetul inferior D. Hioidul E. Osul lacrimal (pag. 653)

S2342189. Gravitatea leziunilor provocate de efector depinde de: A. Forma corpului contondent B. Suprafaţa de impact C. Structura arhitecturală a întregului masiv osos D. Consistenţa corpului contondent E. Distanţa de plecare a corpului contondent (pag. 654)

S2342190. Amploarea leziunilor este proporţională cu perpendicularitatea direcţiei axului de forţă pe suprafaţa receptorului determinate de: A. Şocul din faţă B. Şocul bilateral C. Şocul unic D. Şocul lateral E. Şocul antero – lateral (pag. 655)

S2342191. Stâlpii de rezistenţă ai masivului facial sunt: A. Pilierul anterior B. Pilierul antero-lateral C. Pilierul lateral D. Pilierul median E. Pilierul posterior (pag. 657)

S2342192. Fracturile transversale joase interesează: A. Vomerul B. Apertura piriformă C. Fosa canină D. Tuberozitatea

981



Rezidentiat 2004

982


E. Apofiza pterigoidă în treimea inferioară (pag. 662)

S2342193. Fracturile combinate ale masivului facial sunt: A. Fracturile ocluzo-latero-faciale B. Fracturile ocluzo-centro-faciale C. Fracturile medio-craniofaciale D. Fracturile panfaciale E. Fracturile latero-centro-faciale (pag. 667)

S2342194. Deplasarea secundară în fracturile masivului facial depinde de: A. Sediul liniilor de fractură B. Direcţia liniilor de fractură C. Numărul liniilor de fractură D. Lungimea liniilor de fractură E. Direcţia de tracţiune a fibrelor musculare (pag. 669)

S2342195. Sindromul de fantă sfenoidală cuprinde: A. Edem palpebral B. Ptoză paralitică severă C. Diplopie D. Oftalmoplegie E. Tulburări de sensibilitate frontală (pag. 679)

S2342196. Reducerea şi imobilizarea fracturilor de masiv facial în urgenţă imediată prin mijloace intercraniomaxilare presupune: A. Bandajul mentocefalic B. Fronda mentonieră C. Ligatura în punte D. Dispozitivul în formă de zăbală E. Ligatura în scară Ponroy (pag. 687)

S2342197. Tulburările oculare ce pot apare în fracturile ocluzo-faciale datorită hematoamelor retrobulbare, sunt: A. Exoftalmie B. Diplopie C. Strabism D. Cecitate E. Epifora (pag. 673)

S2342198. Deplasarea fragmentelor osoase în fracturile masivului facial depinde de: A. intensitatea, suprafaţa şi direcţia de acţiune a corpului contondent B. zona traumatizată C. numărul, direcţia şi lungimea liniilor de fractură D. forţele tracţiunilor musculare E. greutatea receptorului (pag. 668)

982



Rezidentiat 2004

983


S2342199. Fracturile latero-cranio-faciale cuprind următoarele variante: A. fractura fronto-maxilo-malară B. fractura fronto-sfeno-temporo-maxilo-malară C. fractura fronto-etmoido-malară D. fractura fronto-temporo-malară E. fractura zigomato-sfeno-temporală (pag. 668)

S2342200. Fracturile asociate ale masivului facial sunt: A. fracturile panfaciale B. fracturile cranio-faciale C. fracturile zigomato-faciale D. fracturile medio-cranio-faciale E. fracturile latero-cranio-faciale (pag. 662)

S2342201. Fracturile combinate ale masivului facial sunt: A. fracturi ocluzo-latero-faciale B. fracturi latero-faciale C. fracturi ocluzo-centro-faciale D. fracturi latero-centro-faciale E. fracturi ocluzo-centro-latero-faciale (pag. 661)

S2342202. Fracturile ocluzo-faciale mixte sunt: A. fractura de tip Richet B. fractura de tipHuet C. fractura de tip Bassereau D. fractura de tip Richmond E. fractura de tip Walther (pag. 661)

S2342203. Consecinţele consolidărilor vicioase ale fracturilor de masiv facial pot fi: A. comunicări largi buco-nazale B. diplopia C. tulburări respiratorii D. deviaţii majore de sept nazal E. cicatrici cheloide (pag. 682)

S2542204. Fractura tuberozităţii maxilare se însoţeşte clinic de: A. hematom jugal B. hematom retrotuberozitar C. tulburări de ocluzie D. Disfagie E. epistaxis. (pag. 676)

S2542205. Fractura tuberozităţii maxilare se însoţeşte clinic de: A. hematom jugal B. hematom retrotuberozitar C. tulburări de ocluzie

983



Rezidentiat 2004

984


D. Disfagie E. epistaxis. (pag. 676)

S2642206. Antrul Highmore are urmatoarele particularitati: A. are o capacitate cuprinsa între 14-25 cm3 B. mucoasa sinusala este un epiteliu cilindric, polistratificat cu cili C. grosimea septului alveolosinusal are o mare variabilitate D. dintii temporari prezinta întotdeauna raporturi de vecinatate cu sinusul maxilar E. comunica cu cavitatea nazala printr-un orificiu ovalar care se deschide în meatul nazal mijlociu (pag. 365)

S2642207. Etiopatogenia sinuzitei maxilare de cauza dentara cuprinde: A. pulpita acuta seroasa totala B. chisturi radiculare si cele foliculare suprainfectate C. osteita procesului alveolar D. extractia dentara E. pulpita cronica (pag. 367)

S2642208. Anatomopatologic sinuzita acuta se caracterizeaza prin: A. mucoasa edematiata, hiperemiata B. infiltrat infalamator limfoplasmocitar C. fibroza si numerosi polipi D. infiltrat leucocitar E. continut sinusal purulent (pag. 368)

S2642209. În sinuzita maxilara acuta durerea este: A. la debut localizata la nivelul unui premolar sau molar superior sau la nivelul unei alveole postextractionale B. are caracter pulsatil C. cuprinde etajul mijlociu al fetei D. vie, lancinanta, de scurta durata E. exacerbata de pozitia decliva a capului si de zdruncinaturi (pag. 369)

S2642210. În sinuzita maxilara acuta radiografia poate pune în evidenta: A. eventuali corpi straini intrasinusali B. raporturile de vecinatate a dintilor cu sinusul C. prezenta pungilor parodontale adânci D. semnul Heryng E. mucocelul sinusal. (pag. 369-370)

S2642211. Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare acute se face cu: A. sinuzita frontala rinogena B. osteomielita maxilarului C. sinuzita maxilara acuta rinogena D. celulita geniana de cauza dentara E. nevralgie trigeminala esentiala. (pag. 370)

984



Rezidentiat 2004

985


S2642212. Tratamentul sinuzitei maxilare acute de cauza dentara comporta: A. extractia dintelui cauzal B. tratamentul conservator al dintelui cauzal C. drenajul sinusului va fi asigurat prin instilatii nazale cu solutii decongestionante si antiseptice D. tratament antibiotic E. tratament chirugical, respectiv cura radicala a sinusului maxilar. (pag. 372)

S2642213. Tratamentul chirurgical constând în cura radicala Caldwell-Luc a sinusului maxilar este indicat în urmatoarele situatii, cu exceptia: A. mucocel sinusal B. sinuzita maxilara acuta C. daca fenomenele de sinuzita maxilara cronica persista D. în cazul prezentei comunicarii bucosinusale care întretine o sinuzita maxilara cronica E. sinuzita maxilara cronica de origine dentara fara comunicare bucosinusala. (pag. 372)

S2642214. Îngrijirile postoperatorii dupa închiderea comunicarii bucosinusale constau în: A. pentru 2-3 saptamâni se interzic suflarea nasului si clatitul puternic al gurii B. periaj dentar zilnic C. clatiri bucale puternice pentru igienozarea cavitatii bucale D. alimentatie lichida calda în prima zi postoperator E. schimbarea zilnica a meselor de protectie (pag. 379)

S2842215. Fractura de tip "blow-out” este: A. Fractura complexului nazo-etmoido-maxilar B. Fractura disjunctie maxilo-malara C. Fractura planseului orbitar D. O fractura de tip anterior E. O fractura de tip posterior (pag. 661)

S2842216. Tulburarile functionale intalnite in fracturile anterioare ale complexului zigomato-alveolar sunt: A. diplopie B. hipoestezie, anestezie sau hiperestezie pe traiectul n infraorbitar C. limitarea mobilitatii mandibulei D. echimoza “ in monoclu “ E. echimoza “ in binoclu “ (pag. 677)

S2842217. Linia de fractura Le Fort I intereseaza: A. Apertura piriforma B. Fosa canina C. Creasta zigomato-alveolara D. Tuberozitatea maxilara E. Apofiza pterigoida in treimea superioara (pag. 662)

S2842218. Linia de fractura Le Fort II intereseaza: A. Apertura piriforma

985



Rezidentiat 2004

986

B. C. D. E.


Osul lacrimal Peretele anterior al sinusului maxilar Osul malar Apofiza pterigoida in treimea superioara (pag. 662)

S2842219. Linia de fractura Le Fort III intereseaza: A. Vomerul B. Oasele nazale C. Planseul orbitei D. Bolta palatina E. Apofiza pterigoida in treimea superioara (pag. 662)

S2842220. Complicatiile tardive in fracturile de masiv facial sunt: A. Consolidarea in pozitie neanatomica a oaselor ce formeaza relieful facial B. Diplopia C. Asfixia D. Osteomielita E. Blocarea deschiderii gurii prin consolidarea in pozitie infundata a arcadei zigomatice (pag. 682)

S2842221. Tratamentul de urgenta in fracturile de masiv facial consta in: A. Reducerea fragmentelor de fractura B. Indepartarea factorului obstructiv C. Mentinerea permeabilitatii cailor aeriene D. Oprirea hemoragiei E. Imobilizarea intermaxilo-mandibulara (pag. 683)

S2842222. Tratamentul definitiv ( primar ) in fracturile de masiv facial este reprezentat de: A. Reducerea anatomica fragmentelor osoase B. Imobilizarea pe timp limitat a fragmentelor osoase deplasate C. Calmarea durerilor nediminuate dupa reducere si imobilizare D. Reconstructia integrala a partilor moi traumatizate E. Restabilirea starii generale (pag. 688)

S2942223. Factorii etiologici ai fracturilor de masiv facial sunt: A. traumatisme de intensitate redusa, repetate; B. accidentele de circulatie; C. accidentele de eruptie ale dintilor permanenti; D. agresiuni interumane; E. accidente de sport. (pag. 653)

986



Rezidentiat 2004

987


Tema nr. 43 Tumorile odontogene ale maxilarelor BIBLIOGRAFIE: 2. C. Burlibaşa - Chirurgie orală şi maxilo-facială, Ed.medicală, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1243001. Ameloblastomul: A. apare cu predilectie intre al treilea si al patrulea deceniu de viata B. apare cu predilectie intre al doilea si al saptelea deceniu de viata C. se poate prezenta sub o singura forma macroscopica: adamantinomul folicular D. din punct de vedere microscopic se prezinta sub trei forme: solida, chistica si mixta E. este o tumora maligna (pag. 799)

S1243002. Odontomul: A. este o tumora maligna a tesuturilor dentare dure B. este o tumora foarte dureroasa C. se clasifica in odontom simplu, compus, mixt si complex D. se presupune ca se dezvolta din organul smaltului sau din lacuna dentara E. apare cu predilectie la mandibula (pag. 806)

S1343003. Dentinomul este o tumora odontogena din care lipseste: A. Smaltul dentar B. Dentina C. Cementul D. Ţesut moale E. tesut fibros (pag. 812)

S1343004. Displazia periapicala a cementului afecteaza femeile in proportie de peste: A. 50% B. 45% C. 90% D. 25% E. 75% (pag. 811)

S1343005. Fibromul cementifiant are localizarea predilecta in zona: A. Unghiului mandibular B. Canalului mandibular C. Premolarilor si molarilor maxilari D. Premolarilor si molarilor mandibulari E. Arcului anterior al mandibulei (pag. 811)

S1343006. Localizarea predilecta a dentinomului este: A. Simfiza mentoniera

987



Rezidentiat 2004

988

B. C. D. E.


Ramul orizontal al mandibulei Ramul vertical al mandibulei Unghiul mandibular Coronoida (pag. 812)

S1343007. Macroscopic, displazia periapicala a cementului depaseste rareori dimensiunea de: A. 1 mm B. 5 mm. C. 10 mm. D. 15 mm. E. 20 mm (pag. 811)

S1343008. Odontomul complex apare in jurul varstei de: A. 15 ani B. 20 ani C. 25 ani D. 30 ani E. 40 ani (pag. 807)

S1443009. Tumorile odontogene ale maxilarelor provin din: A. tesuturile conjunctive B. tesuturiule mugurelui dentar C. tesutul osos alveolar D. ligamentele dento-alveolare E. resturile epiteliale Malassesz (pag. 797)

S1543010. Care dintre tumorile oaselor maxilare prezinta posibilitatea malignizarii si a metastazarii precoce ? A. fibromixomul odontogen; B. fibromul cementifiant; C. tumora neuroectodermala melanica; D. fibromul ameloblastic; E. fibroodontomul ameloblastic. (pag. 813)

S1543011. Care dintre tumorile urmatoare poate fi confundata la examenul radiologic cu o tumora maligna in special cand este localizata la maxilar ? A. fibromixomul odontogen; B. fibromul odontogen central; C. fibromul ameloblastic; D. fibroodontomul ameloblastic; E. odontoameloblastomul. (pag. 809)

S1543012. Care dintre urmatoarele tumori ale oaselor maxilare are localizare exclusiv la nivelul acestora fara a mai fi intalnite in alte structuri sau regiuni ale corpului ? A. tumora neuroectodermala a nou nascutului; B. fibromul odontogen central; C. fibromixomul odontogen;

988



Rezidentiat 2004

989


D. tumora epiteliala calcificata; E. ameloblastomul. (pag. 808)

S1543013. Despre care dintre tumorile odontogene ale oaselor maxilare se poate spune ca este foarte agresiva intrucat distruge osul adiacent si invadeaza partile moi ? A. fibromul cementifiant; B. displazia periapicala a cementului; C. fibromul odontogen central; D. fibromixomul odontogen; E. fibromul ameloblastic. (pag. 809)

S1543014. Despre care dintre tumorile odontogene ale oaselor maxilare se stie ca se intalnesc la sexul feminin in proportie de peste 90% ? A. fibromul cementifiant; B. fibromixomul odontogen; C. fibromul odontogen central; D. fibromul ameloblastic; E. displazia periapicala a cementului. (pag. 811)

S1543015. La examenul anatomopatologic se constata ca exista tumori odontogene ale oaselor maxilare bogate in colagen: A. cementoblastomul benign; B. fibromul ameloblastic; C. fibromul odontogen central; D. fibroodontomul ameloblastic; E. odontoameloblastomul. (pag. 808)

S1643016. Ameloblastomul apare mai frecvent: A. la persoane intre 20-50 de ani, cu predilectie intre al 3-lea si al 4-lea deceniu de viata B. la persoane intre 15-30 de ani C. la copii intre 5-15 ani D. la femei intre 20-50 de ani E. la barbati intre 30-40 de ani (pag. 799)

S1643017. Cea mai des utilizata metoda de tratament in cazul ameloblastomului este: A. chiuretajul (enucleerea) B. cauterizarea – chimica sau cu ajutorul curentului electric C. rezectia segmentara D. rezectia in bloc a tumorii E. extirparea tumorii (pag. 801)

S1643018. Fibromul ameloblastic: A. este o tumora odontogena foarte rara care produce modificari extensive inductive in tesutul conjunctiv B. este o tumora de cca. 3-4 cm diametru incapsulata C. apare o predilectie la sexul feminin intre 30-40 de ani D. este localizata cu predilectie la maxilar in zona tuberozitara

989



Rezidentiat 2004

990


E. mai poarta denumirea de fibroodontom ameloblastic. (pag. 804)

S1643019. Imaginea radiologica clasica in ameloblastom este: A. radioopacitate rotund avalara uniforma, omogena bine delimitata B. aspect de os marmorat C. aspect de os ras de molii D. multiloculara cu numeroase spatii chistice de dimensiuni diferite si bine delimitate intre ele E. radiotransparenta uniloculara (pag. 800)

S1643020. Localizarea predilecta a ameloblastomului este: A. la mandibula, in unghiul mandibulei (80- 90 %) B. la maxilar, in regiunea frontala C. la mandibula in zona canin-premolar D. la mandibula in colul mandibular E. in sinusul maxilar (pag. 799)

S1643021. Tumora Pindborg A. este o tumora epiteliala calcificata, odontogena rara B. apare mai frecvent la copii intre 3-15 ani C. este o tumora neodontogena predilect intraosoasa D. este o tumora neodontogena predilect extraosoasa E. este o tumora neinvaziva cu un ritm de dezvoltare lenta (pag. 802)

S2143022. Aspectul radiologic de radioopacităţi cu intensitate diferită, înconjurate de radiotransparenţă este specifică: A. Adamantinomului B. Fibromului ameloblastic C. Odontomului compus D. Dentinomului matur E. Tumorii neuroectodermale melanice (pag. 812)

S2143023. Care afirmaţie este adevărată în legătură cu displazia periapicală a cementului: A. Reprezintă cea mai frecventă variantă de cementom B. Are origine epitelială C. În stadiul matur, leziunea este radiotransparentă D. Se poate remite spontan E. Evoluţia este rapidă (pag. 811-812)

S2143024. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată în legătură cu ameloblastomul: A. Este o tumoră de origine mezenchimală B. Apare mai frecvent la vârste înaintate C. Este localizat cu predilecţie la maxilar D. Macroscopic prezintă trei forme: solidă, chistică şi mixtă E. După rezecţii segmentare, recidivele sunt rare (pag. 798-800)

990



Rezidentiat 2004

991


S2143025. Imaginea radiologică a fibromului ameloblastic este de: A. Radioopacitate difuză B. Radiotransparenţă slab delimitată C. Radiotransparenţă multiloculară D. Imagine în “raze de soare” E. Imagine de “os muşcat” (pag. 804)

S2143026. Localizarea predilectă a odontomului este în regiunea: A. Molarilor inferiori B. Molarilor superiori C. Molarilor superiori D. Incisivo-canină inferioară E. Incisivo-canină superioară (pag. 806)

S2243027. tumorile odontogene ale maxilarelor sunt A. foarte frecvente B. au ritm de crestere rapid C. localizate predilect la maxilar D. majoritatea extraosoase E. majoritatea intraosoase (pag. 797)

S2243028. tumori odontogene epiteliale sunt A. fibromul odontogen central B. fibromixomul odontogen C. tumora neuroectodermala melanica D. carcinomul odontogen E. ameloblastomul (pag. 797)

S2243029. tumorile odontogene de origine necunoscuta sunt A. tumora neuroectodermala melanica B. carcinomul odontogen C. carcinomul primar intraosos D. amelobalastomul malign E. fibrosarcomul ameloblastic (pag. 797)

S2243030. tumorile odontogene ale maxilarelor care produc mdificari minime inductive in tesutul conjunctiv sunt A. fibromul ameloblastic B. odontomul C. fibromul odontogen central D. cementomul E. ameloblastomul (pag. 797)

S2243031. ameloblastomul se incadreaza in tipul de A. tumori odontogene mezenchimale B. tumori cu origine necunoscuta

991



Rezidentiat 2004

992


C. tumori odontogene epiteliale, care produc modificari minime inductive in tesutul conjunctiv D. tumori odontogene epiteliale, care produc modificari extensive inductive in tesutul conjunctiv E. tumori odontogene maligne (pag. 797)

S2243032. ameloblastomul A. este o tumora odontogena rara B. produce modificari majore in tesutul conjunctiv C. este considerata o tumora maligna D. este considerata o tumora benigna, fara caractere locale maligne E. este considerata o tumora benigna, cu caractere locale maligne (pag. 798)

S2243033. forma microscopica cea mai frecventa de amelolastom este A. folicular B. mixt C. chistic D. plexiform E. solid (pag. 798)

S2243034. localizarea predilecta a ameloblastomului este A. la mandibula la nivelul mentonului B. la mandibula in apropierea gaurii mentoniere C. la mandibula la nivelul unghiului mandibulei D. la maxilar in apropierea spinei nazale naterioare E. la maxilar la nivelul arcadei zigomato alveolare (pag. 799)

S2243035. imaginea clasica radiologica a ameloblastomului este A. multilocular B. multichistic C. unilocular D. trabecular septat E. tipul solid (pag. 800)

S2243036. tumora epiteliala calcificata A. este o tumora odontogena frecventa B. este o tumora odontogena epiteliala, care produce modificari extensive inductive in tesutul conjunctiv C. este o tumora de origine necunoscuta D. este o tumora odontogena mezenchimala E. este o tumora rara (pag. 802, 797)

S2243037. tratamentul tumorii epiteliale calcifiate consta in A. administrare de medicatie antiinflamatoare B. rontgenterapie in doze antinflamatorii C. laserterapie D. administare de antibiotice E. interventie chirurgicala cu rezectie segmentara sau marginala (pag. 803)

992



Rezidentiat 2004

993


S2243038. tumora odontogena adenomatoida este A. o tumora odontogena, care produce modificari extensive inductive in tesutul conjunctiv B. o tumora odontogena mezenchimala C. o tumora de origine necunoscuta D. o tumora odontogena maligna E. o tumora odontogena epiteliala, care produce modificari minime inductive in tesutul conjunctiv (pag. 797)

S2243039. semne clinice ale tumori odontogene adenomatoide A. apare cu predilectie la femei B. localizarea mai frecventa a fost gasita la mandibula C. tumora nu este incapsulata D. tumora are tendinta de a infliltra tesuturile din jur E. apre cu predilectie la barbati (pag. 803)

S2243040. fibromul ameloblastic este A. o tumora odontogena epiteiala care produce modificari minime inductive in tesutul conjunctiv B. o tumora odontogena epiteiala care produce modificari extensive inductive in tesutul conjunctiv C. o tumora odontogena mezenchimala D. o tumoara de origine necunoscuta E. o tumora odntogena maligna (pag. 797)

S2243041. fibromul ameloblastic A. apare doar la persoanele peste 50 de ani B. are predilecte pentru sexul feminin C. are localizarea cea mai frecventa este la nivelul tuberozitatii maxilare D. are evolutie rapida E. are evolutie asimptomatica (pag. 804)

S2243042. imaginea radiologica a fibromului ameloblastic este A. asemanatoare cu a ameloblastomului B. asemanatoare cu a adenoameloblastomului C. asemanatoare cu a melanoameloblastomului D. asemanatoare cu a fibrosarcomului ameloblastic E. asemanatoare cu ameloblastomului malign (pag. 804)

S2243043. fibroodontomul ameloblastic A. este o tumora odontogena epiteliala, care produce modificari minime inductive in tesutul conjunctiv B. este o tumora odontogena epiteliala, care produce modificari extensive inductive in tesutul conjunctiv C. este o tumora odontogena mezenchimala D. este o tumora de origine necunoscuta E. este o tumora odontogena maligna (pag. 797)

S2243044. fibroodontomul A. apare frecvent la varstnici B. apare frecvent la barbati

993



Rezidentiat 2004

994


C. este localizat mai frecvent la nivelul zonei incisivo-canine D. se dezvolta rapid E. poate atinge dimensiuni foarte mari (pag. 805)

S2243045. odontomul amelolastic este A. o tumora odntogena epiteliala, care produce modificari minime inductive in tesutul conjunctiv B. o tumora odntogena epiteliala, care produce modificari extinse inductive in tesutul conjunctiv C. o tumora odontogena mezenchimala D. o tumora odontogena de origine necunoscuta E. o tumora odontogena maligna (pag. 797)

S2243046. odontmul este A. o tumora odontogena epiteliala, care produce modificari minime inductive in tesutul conjunctiv B. o tumora odontogena epiteliala, care produce modificari extensive inductive in tesutul conjunctiv C. o tumora odontogena mezenchimala D. o tumora cu origine necunoscuta E. o tumora odontogena maligna (pag. 797)

S2243047. localizarea predilecta a odontomului compus este A. in zona tuberozitatii maxilare B. arcada zigomato alveolara C. simfiza mentoniera D. in zona incisivo canina mandibulara E. in zona incisivo canina maxilara (pag. 806)

S2343048. Localizarea predilectă a dentinomului este: A. Simfiza mentonieră B. Ramul orizontal al mandibulei C. Ramul vertical al mandibulei D. Unghiul mandibular E. Coronoida (pag. 812)

S2343049. Macroscopic, displazia periapicală a cementului depăşeşte rareori dimensiunea de: A. 1 mm B. 5 mm C. 10 mm D. 15 mm E. 20 mm (pag. 811)

S2343050. Displazia periapicală a cementului afectează femeile în proporţie de peste: A. 50% B. 45% C. 90% D. 25% E. 75% (pag. 811)

994



Rezidentiat 2004

995


S2343051. Fibromul cementifiant are localizarea predilectă în zona: A. Unghiului mandibular B. Canalului mandibular C. Premolarilor şi molarilor maxilari D. Premolarilor şi molarilor mandibulari E. Arcului anterior al mandibulei (pag. 811)

S2343052. Localizarea predilectă a odontomului compus este zona: A. Unghiului mandibular B. Incisivo-canină a maxilarului C. Retrotuberozitar D. Incisivo-canină a mandibulei E. Bolta palatină (pag. 806)

S2343053. Odontomul complex apare în jurul vârstei de: A. 15 ani B. 20 ani C. 25 ani D. 30 ani E. 40 ani (pag. 807)

S2343054. Dentinomul este o tumoră odontogenă din care lipseşte: A. Smalţul dentar B. Dentina C. Cementul D. Ţesut moale E. Ţesut fibros (pag. 812)

S2543055. Ameloblastomul (Adamantinomul): A. apare mai frecvent între 50-60 ani B. localizarea predilectă este la nivelul unghiului mandibular C. cel mai frecvent apare la maxilar în regiunea frontală D. radiologic apare ca *os ros de şoareci* E. forma mixtă în care zonele chistice alternează cu cele solide este cea mai frecventă. (pag. 799)

S2643056. Sindromul Gorlin consta în: A. chisturi primordiale multiple situate pe mai multe cadrane asociate cu nevomatoza bazocelulara, cu modificari vertebrale, nervoase, oculare si psihice B. keratochisturi asociate cu odontoame, leziuni gastrointestinale C. keratochisturi multiple asociate cu hipertrofia bilaterala a gl. salivare, xerostomie D. chisturi primordiale asociate cu pareza de facial, limba scrotala, edem labial intens E. chisturi primordiale asociate cu eruptii veziculo-buloase pluriorificiale. (pag. 715)

S2643057. Chistul dentiger: A. chistul dentiger al molarului 3 superior este cel mai frecvant B. se dezvolta mai frecvent la copii si la adolescenti

995



Rezidentiat 2004

996


C. chistul dentiger al caninului inferior este de dimensiuni mai reduse D. deformarile maxilarelor se produc destul de precoce E. provine din resturile Malassez (pag. 716)

S2643058. Chistul de eruptie: A. Este o varietate de chist odontogen localizat superficial în jurul coroanei unui dinte, cel mai adesea temporar în eruptie B. Este captusit cu un epiteliu cilindric ciliat C. Localizarea la un dinte permanent în curs de eruptie este exceptionala D. Mucoasa crestei alveolare care îl acopera este ingrosata E. Chistul are o coloratie alba. (pag. 717)

S2643059. Chistul calcificat odontogen: A. apare mai frecvent pe partea anterioara a mandibulei B. histologic este delimitat de membrane bazale nediferentiate C. este o forma de chist foarte frecventa D. este situat intraosos E. celulele îsi pastreaza conturul prezentând în interior o masa hialina. (pag. 718)

S2643060. Chistul nazolabial: A. este un chist extraosos care îsi are originea în partea inferioara a canalului nazolacrimal B. clinic, tumefierea intraosoasa accentueaza santul nazogenian C. evolueaza frecvent spre fundul de sant vestibular superior D. are o consistenta dura E. radiografia standard este în incidenta de film muscat. (pag. 720)

S2843061. Dentinomul este: A. tumora odontogena de origine epiteliala B. tumora odontogena de origine mezenchimala C. tumora neodontogena de origine epiteliala D. tumora neodontogena de origine mezenchimala E. nici una din cele de mai sus (pag. 812)

S2943062. Care din urmatoarele tumori sunt tumori odontogene epiteliale? A. ameloblastomul (adamantinomul); B. fibromul odontogen central; C. cementomul; D. fibromul cementifiant; E. dentinomul. (pag. 797)

S2943063. Care din urmaoarele tumori sunt tumori odontogene mezemchimale? A. fibromul odontogen central; B. fibromul ameloblastic; C. odontomul; D. fibroadenomul ameloblastic; E. tumora Pindborg.

996



Rezidentiat 2004

997


(pag. 797)

S2943064. Care din urmatoarele tumori sunt tumori odontogene maligne? A. adamantinomul; B. fibrosarcomul ameloblastic; C. odontoameloblastomul; D. fibroadenomul ameloblastic; E. ameloblastomul. (pag. 798)

S2943065. Fibromixomul adontogen (mixofibromul): A. este o tumoare foarte agresiva care distruge osul adiacent; B. este considerat un neoplasm adevarat al cementului; C. tumora apare in cele mai multe cazuri la nou-nascut; D. expulzia dentara duce la ulcerarea tumorii; E. imaginea radiologica este de radioopacitate cu diametrul de 5-10 mm. (pag. 809)

S2943066. Care din urmatoarele tumori odontogene ale maxilarelor au origine necunoscuta? A. displazia periapicala a cementului; B. tumora Pindborg; C. tumora epiteliala calcificata; D. tumora neuroectodermala melanica a sugarului (melanoameloblastom); E. tumora odontogena adenomatoida. (pag. 797)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1243067. Adenoameloblastomul: A. este o tumora odontogena rara, asemanatoare ameloblastomului de care se deosebeste prin modificari patologice B. unii autori sustin ca este un hamartom C. nu este o tumora bine incapsulata D. la periferie are o capsula fibroasa subtire ce inconjoara un epiteliu care formeaza structuri pseudocanaliculare E. la maxilar este localizata distal de canin (pag. 803)

S1243068. Ameloblastomul intraosos central: A. are o crestere foarte rapida invaziva local B. se dezvolta in toate directiile prin presiune directa si rezorbtie osteoclastica C. prin dezvoltare are simptomatologie clinica saraca D. pe masura dezvoltarii apar deformari osoase dureroase cu parti moi acoperitoare de culoare si aspect normal E. transformarea maligna nu constituie o exceptie (pag. 799-802)

S1243069. Cementomul prezinta urmatoarele tipuri: A. cementoblastomul benign B. fibrocementoameloblastomul C. cementofibromul odontogen central D. cementoblastomul adevarat

997



Rezidentiat 2004

998


E. osteofibroza periapicala (pag. 809-811)

S1243070. Dentinomul are urmatoarele caracteristici: A. este o tumora odontogena care deriva din smaltul dentar B. exista mai multe forme: dentinom imatur, matur si plexiform C. localizarea predilecta este unghiul mandibulei D. forma imatura poate recidiva dupa indepartare incompleta E. se asociaza frecvent cu cementomul (pag. 812-813)

S1243071. Diagnosticul diferential al adamantinomului se face cu: A. formele de cancer cu debut osos central B. keratochisturi C. displazii fibroosoase D. procese inflamatorii perimaxilare E. ameloblastomul (pag. 800)

S1243072. Fibromixomul odontogen: A. este o tumora de origine mezodermala, cu crestere invaziva, agresiva si tendinta la recidiva B. este o tumora de origine ectodermala cu crestere lenta si fara tendinta la recidiva C. se descriu mai multe tipuri:mixomul epitelial, mixomul odontogen si cel osteogen D. se localizeaza mai frecvent la maxilar E. tratamentul consta in rezectia segmentara sau totala a maxilarului (pag. 808-809)

S1243073. Fibromul cementifiant: A. este o tumora epiteliala cu origine in ligamentul periodontal B. localizarea predilecta este la mandibula in regiunea premolarilor-molarilor C. localizarea predilecta este la maxilar in zona dintilor frontali D. ritmul de crestere este rapid, durerea fiind frecventa E. imaginile radiologice sunt asemanatoare cu cele ale cementoblastomului adevarat (pag. 810-811)

S1243074. Fibroodontomul ameloblastic: A. apare mai ales la tineri, fara predilectie pentru unul din sexe B. este localizat in zona incisivo-canina, mai ales la mandibula C. este localizat in zona premolara-molara, in egala masura la mandbula si maxilar D. radiologic prezinta o imagine uniloculara bine circumscrisa continand aproape intotdeauna un dinte inclus sau neerupt E. radiologic prezinta imagine multiloculara (pag. 805)

S1243075. Odontomul complex nu prezinta urmatoarele caracteristici: A. are structuri dentare mai reduse cantitativ fata de odontomul compus B. are structuri dentare mai crescute cantitativ fata de odontoml compus C. localizarea predilecta este regiunea molarului doi si trei D. nu prezinta localizare predilecta E. tesuturile dentare sunt asezate ordonat (pag. 807)

998



Rezidentiat 2004

999


S1243076. Odontomul compus A. este o tumora odontogena formata din structuri dentare abortive B. este mai putin frecvent decat odontomul complex C. spre deosebire de odontomul complex proportia tesuturilor dentare este mare D. aspectul radiologic caracteristic este cu multiple opacitati,avand forma de dinti mici malformati E. nu este bine delimitata,prezentand mici prelungiri in osul adiacent (pag. 806-807)

S1243077. Tumora neuroectodermala a nou nascutului: A. este o tumora cu origine imprecisa B. este o tumora odontogena C. poate fi localizata si in mediastin, ovar, uter D. apare la adult E. bolnavii prezinta in urina o cantitate crescuta de acid vanil-mandelic (pag. 813)

S1243078. Tumora Pindborg nu se caracterizeaza prin: A. este o tumora neodontogenica foarte frecventa B. este o tumora epiteliala calcificata C. se deosebeste de adamantinom prin aspect macroscopic D. apare in copilarie,repartitia pe sexe fiind egala E. tumora se dezvolta preponderent in tesuturile moi si apoi invadeaza osul (pag. 802)

S1343079. Adamantinomul prezinta ca forma anatomopatologica: A. Forma solida B. Forma eroziva C. Forma chistica D. Forma condensata E. Forma mixta (pag. 798)

S1343080. Cauterizarea in tratamentul ameloblastomului se realizeaza cu: A. Electrocauterul B. Acid tricloracetic C. Nitrat de argint D. Permanganat de potasiu E. Fosfat de calciu (pag. 801)

S1343081. Cementomul poate fi clasificat in urmatoarele tipuri A. Cementoblastomul benign B. Fibromul cementifiant C. Fibromixomul D. Ameloblastomul E. Displazia periapicala a cementului (pag. 809)

S1343082. Localizarea predilecta a ameloblastomului este: A. La unghiul mandibulei B. La osul malar C. La arcul anterior al mandibulei

999



1000

Rezidentiat 2004


D. Tuberozitatea maxilara E. Ramul orizontal al mandibulei (pag. 799)

S1343083. Spre deosebire de ameloblastom, tumora odontogena adamantina este: A. Incapsulata B. Eroziva C. Ulcerata D. Fara tendinţa de a infiltra ţesuturile E. Boselata (pag. 803)

S1343084. Sunt tumori odontogene epiteliale: A. Odontomul B. Cementomul C. Dentinomul D. Tumora neuroectodermala melanica a sugarului E. Tumora odontogena adenomatoida (pag. 797)

S1343085. Tratamentul ameloblastomului poate fi: A. Chirurgical B. Radioterapie C. Modelant D. Rezecţia in bloc a tumorii E. Rezectia segmentara (pag. 801)

S1443086. Clinic, odontomul se caracterizeaza prin: A. crestere rapida B. este invaziv C. consistenta dura D. incapsulat E. asimptomatic (pag. 806)

S1443087. Dentinomul este o tumora odontogene care este compusa din: A. tesut osos B. smalt dentar C. tesut moale D. cement E. dentina (pag. 812)

S1443088. Diagnosticul diferential in adamantinom se face cu: A. chisturi odontogene B. keratochisturi C. tumori benigne maxilare D. tumora cu mieloplaxe E. ameloblastomul (pag. 800)

1000



1001

Rezidentiat 2004


S1443089. Din tumorile odontogene maligne fac parte: A. carcinomul odontogen B. ameloblastomul malign C. sarcomul odontogen D. fibrosarcomul ameloblastic E. displazia periapicala a cementului (pag. 798)

S1443090. Fibromixomul odontogen este o tumora: A. de origine epiteliala B. cu crestere invaziva C. mai ales la mandibula D. agresiva E. cu tendinta la recidiva (pag. 808)

S1443091. Macroscopic, adamantinomul se poate prezenta sub forma: A. ulcerativa B. proliferativa C. solida D. chistica E. mixta (pag. 798)

S1443092. Semnele clinice ale cementoblastomului in faza de exteriorizare, include: A. deformarea tabliei osoase B. dureri dentare C. consistenta inegala D. adenopatie satelita E. tulburari de sensibilitate (pag. 810)

S1443093. Tratamenrul chirurgical al ameloblastomului cuprinde: A. chiuretajul B. rezectia in bloc C. rezectia segmentara D. cauterizarea E. excizia (pag. 801)

S1443094. Tumorile odontogene mezenchimale cuprind: A. fibromul odontogen B. ameloblastomul C. dentinomul D. odontomul E. cementomul (pag. 797)

S1543095. Ameloblastomul dezvoltat din peretele chisturilor odontogene se intalneste sub mai multe forme: A. ameloblastom mural; B. ameloblastom chistic;

1001



1002

Rezidentiat 2004


C. ameloblastom intraluminal; D. ameloblastom invaziv; E. ameloblastom plexiform. (pag. 799)

S1543096. Aspect de radiotransparenta multiloculara se intalneste la urmatoarele afectiuni: A. fibromul ameloblastic; B. fibroodontomul ameloblastic; C. tumora odontogena adenomatoida; D. odontoameloblastomul; E. fibromul odontogen central. (pag. 804-806-808)

S1543097. Care dintre afectiunile enumerate dau imagine radiologica cu aspect radioopac in cursul investigatiilor: A. fibromul ameloblastic; B. tumora odontogena adenomatoida; C. tumora epiteliala calcificata; D. fibromixomul odontogen; E. fibromul odontogen central. (pag. 802-803)

S1543098. Diagnosticul diferential al ameloblastomului se face cu: A. osteoblastomul; B. tumora epiteliala calcifiata; C. keratochistul; D. displaziile maxilarelor; E. chistul cu evolutie endosinusala. (pag. 800)

S1543099. Imaginile radiologice descrise la adamantinom pot fi: A. aspect radioopac inconjurat de o linie fina transparenta; B. aspect trabecular septat; C. radiotransparenta neregulata cu margini ascutite; D. radiotransparenta uniloculara; E. aspect multilocular. (pag. 800)

S1543100. O serie de tumori odontogene ale oaselor maxilare isi au debutul la varsta de 20 de ani sau imediat urmatoare acestei varste: A. fibromul cementifiant; B. fibromul odontogen central; C. tumora epiteliala calcificata; D. displazia periapicala a cementului; E. fibromixomul odontogen. (pag. 808-809-811)

S1543101. Proliferarea epiteliala implicata in patogenia ameloblastomului poate proveni din: A. portiunea mezodermala a dintelui; B. epiteliul odontogenic al mugurilor dintilor permanenti; C. epiteliul chisturilor odontogene; D. celulele bazale ale epiteliilor de la suprafata maxilarelor;

1002



1003

Rezidentiat 2004


E. reminiscente ale tecii Hertwig. (pag. 798)

S1543102. Radiotransparenta uniloculara, decelabila radiologic in cursul investigarii tumorilor odontogene ale maxilarelor, este caracteristica urmatoarelor afectiuni: A. fibromixomul odontogen; B. fibromul odontogen central; C. fibroodontomul ameloblastic; D. fibromul ameloblastic; E. odontoameloblastomul. (pag. 804-805-806-809)

S1643103. Cementoblastomul benign: A. mai multe cazuri au fost intalnite la membrii aceleiasi familii B. are o frecventa mai mare la femei decat la barbati C. localizarea predilecta este la maxilarin zona premolarilor D. palparea evidentiaza deformarea tablei osoase care este boselata, de consistenta inegala E. se asociaza cu adenopatie satelita (pag. 810)

S1643104. Dentinomul: A. este o tumora odontogena din care lipseste smaltul dentar B. localizarea predilecta este in unghiul mandibular C. se asociaza mereu cu dintii temporari sau permanenti D. aspectul radiologic variaza in functie de forma dentinomului E. este mai frecvent la sexul feminin (pag. 812)

S1643105. Din punct de vedere anatomopatologic ameloblastomului format din peretele chistului odontogen i se descriu urmatoarele forme cu exceptia: A. ameloblastom intraluminal B. ameloblastom mural C. ameloblastom plexiform D. amelobalstom folicular E. ameloblastom invaziv (pag. 799)

S1643106. Displazia periapicala a cementului: A. este cea mai frecventa varietate de cementoame B. este de origine epiteliala C. in stadiul osteolitic sau fibromatos, tumora este formata din fibroblaste D. apare sub varsta de 20 ani E. femeile sunt afectate in proportie de 90% (pag. 811)

S1643107. Fibromixomul odontogen din punct de vedere anatomopatologic este: A. o tumora de 1,5-4 cm diametru, de culoare rosie bruna B. o tumora de culoare alba sau gri si contine mase mai gelatinoase C. o tumora de culoare gri cu continut nisipos D. tesutul conjunctiv are capacitatea de a sintetiza material mixoid E. caracteristic este polimorfismul nuclear. (pag. 809)

1003



1004

Rezidentiat 2004


S1643108. Fibromixomul odontogen: A. este o tumora de origine epiteliala, cu crestere lenta B. este o tumora odontogena de origine mezodermala C. are crestere invaziva, agresiva si tendinta la recidiva D. apare in oasele masivului facial dar s-au gasit fibromixoame odontogene si in alte oase E. fibromixomul osteogen este mult mai putin agresiv decat cel odontogen. (pag. 808)

S1643109. Odontomul compus: A. este forma cea mai frecventa de odontom B. este alcatuit din structuri dentare asemanatoare dintilor normali in diferite stadii evolutive C. este format din structuri dentare abortive D. are un ritm lent de crestere E. este neinvaziv (pag. 806)

S1643110. Tumora neuroectodermala melanica a nou-nascutului: A. este localizata la maxilar dar a fost si in alte zone – ovar, uter, etc. B. originea tumorii este in resturile epiteliale Malassez C. originea tumorii este in celulele crestei neurale D. tumora poate depasi 10-12 cm diametru E. tumora ar putea fi maligna. (pag. 813)

S1643111. Tumora neuroectodermala melanica a nou-nascutului: A. aparwe mai frecvent la nou-nascut in primele 6 luni de la nastere B. la acesti bolnavi in urina s-a pus in evidenta o cantitate crescuta de acid vanil-mandelic C. evolutia este initial asimptomatica D. are caracter agresiv, invaziv E. nu produce tulburari functionale (pag. 813)

S2143112. Diagnosticul diferenţial al ameloblastomului se face cu: A. Keratochistul B. Tumora cu mieloplaxe C. Angioame endoosoase D. Sarcoame E. Osteoame (pag. 800)

S2143113. Macroscopic, adamantinomul prezintă următoarele forme: A. Trabeculară B. Solidă C. Difuză D. Chistică E. Mixtă (pag. 798)

S2143114. Odontomul prezintă următoarele forme anatomo-clinice: A. Izolat B. Compus C. Multiplu

1004



1005

Rezidentiat 2004


D. Multifocal E. Complex (pag. 806)

S2143115. Tabloul clinic al cementoblastomului benign se caracterizează prin: A. Localizare predilectă la maxilar B. În stadiul endoosos se dezvoltă lent, asimptomatic C. Dinţii adiacenţi rămân de regulă vitali D. Apar tulburări de sensibilitate în teritoriul nervului aferent zonei afectate E. Apare mai frecvent la membrii aceleiaşi familii (pag. 810)

S2143116. Tratamentul dentinomului constă în: A. Enucleere B. Chiuretaj până în os sănătos C. Extracţia dinţilor vecini D. Rezecţie marginală E. Rezecţie segmentară (pag. 813)

S2243117. tumori odontogene mezenchimale sunt A. fibromul odontogen central B. cementomul C. ameloblastomul D. odontomul E. sarcomul odontogen (pag. 797)

S2243118. tumori odontogene maxilare care produc modificari extensive inductive in tesutul conjunctiv sunt A. fibromul ameloblastic B. fibroodontomul ameloblastic C. odontoameloblastomul D. odontomul E. ameloblastomul (pag. 797)

S2243119. tumori odontogene maligne ale maxilarelor sunt A. odontosarcomul ameloblastic B. fibrosarcomul ameloblastic C. ameloblastomul malign D. carcinomul primar intraosos E. tumora neuroectodermala melanica (pag. 798)

S2243120. din cadrul tumorilor odontogene mezenchimale, urmatoarele tumori sunt de tipul cementomului A. cementoblastomul benign B. fibromul cementifiant C. displazia periapicala a cementului D. dentinomul E. fibroodontomul amelobalstic

1005



1006

Rezidentiat 2004


(pag. 797)

S2243121. ameloblastomul A. este cea mai frecventa tumora odontogena B. produce modificari minime in tesutul conjunctiv C. nu poate duce la exitus D. poate duce la exitus E. este o tumora benigna, fara caractere locale maligne (pag. 798)

S2243122. In patogenia ameloblastomului este incriminata proliferarea epiteliala din A. lacuna dentara B. resturile celulare ale organului adamantin C. celulele bazale ale epiteliilor de la suprafata maxilarelor D. organul adamantin in dezvoltare E. epiteliu heterotopic din alte parti ale corpului (pag. 800)

S2243123. forma macroscopica deprezentare a ameloblastomului este A. solida, cea mai frecventa forma B. mixta, reprezentata de o tumora sfaramicioasa, cenusie C. chistica, reprezentata de o tumora sfaramicioasa, cenusie D. mixta, zonele chiice alternand cu cele solide E. chistica, cea mai frecventa forma (pag. 798)

S2243124. formele microcopice de ameloblastom sunt A. solida, cea mai freventa forma B. folicular C. plexiform D. mixta E. chistica (pag. 798)

S2243125. formele macroscopice de ameloblastom sunt A. folicular B. plexiform C. solid D. chistic E. mixt (pag. 798)

S2243126. ameloblastomul apare A. mai frecvent la persoanele intre 20-25 ani B. cu predilectie intre al 3-lea si 4-lea deceniu de viata C. mai frecvent la populatia europeana D. mai frecvent la populatia africana E. mai frecvent sub 20 de ani (pag. 799)

S2243127. ameloblastomul intraosos central A. are o crestere lenta

1006



1007

Rezidentiat 2004 B. C. D. E.


are o crestere invaziva local se dezvolta in toate directiile poate atinge dimensiunea unui cap de fat se dezvolta doar prin presiune directa (pag. 799)

S2243128. dezvoltarea ameloblastomului situat intraosos central se face A. doar prin presiune directa B. resorbind osul si invadand tesuturile moi C. doar prin distensie D. doar prin rezorbtie osteoclastica E. si prin rezorbtie osteoclastica (pag. 799)

S2243129. perioada de crestere a ameloblastomului este A. insotita de deplasari dentare B. asimptomatica C. simptmatica, apar dureri lancinante D. bogata in semne clinice E. asociata cu eventuale nevralgii dentare (pag. 799)

S2243130. pe masura dezvoltarii ameloblastomului apar A. deformari osoase, netede, dureroase B. deformari osoase acoperite de parti moi congestionate, calde C. deplasari dentare D. mobilitatea dentara la nivelul dintiilor cuprinsi in tumora E. deformari osoase, nedureroase (pag. 799)

S2243131. in localizarile din unghiul mandibular ameloblastomul A. se extinde in toata ramura ascendenta B. se extinde anterior pana la simfiza mentoniera C. determina asimetrii faciale D. nu favorizeaza fracturi in os patologic E. determina tulburari functionale, de masticatie, fonatie, respiratie (pag. 799)

S2243132. in localizarile maxilare ale ameloblastomului A. tumora invadeaza sinusul maxilar B. tumora deplaseaza globul ocular C. tumora determina asimetrii facilae D. tumora determina limitarea deschiderii gurii E. tumora nu determina limitarea deschiderii gurii (pag. 799)

S2243133. diagnosticul diferential a ameloblastomului se face cu A. chisturile odontogene B. osteoblastomul C. granulomul reparator cu celule gigante D. tumora bruna din hiperparatiroidism E. leziunile din sindromul NICO

1007



1008

Rezidentiat 2004


(pag. 800)

S2243134. tratamentul ameloblastomului consta in A. laserterapie, exclusiv B. enucleere C. rezectia in bloc a tumorii D. rezectia segmentara E. cauterizarea (pag. 801)

S2243135. semnele clinice ale tumorii epiteliale calcifiate sunt A. apare la orice varsta B. apare frecvent intre 30-40 de ani C. majoritatea leziunilor sunt localizate la maxilar in regiunea spinei nazale naterioare D. majoritatea leziunilor sunt localizate la mandibula in regiunea smfizei mentoniere E. tumora este predilect extraosoasa (pag. 802)

S2243136. macroscopic tumora odontogena adenomatoida A. este slab incapsulata B. pe sectiune are aspect nisipos C. nu prezinta calcifieri D. masa chistica prezinta excrescente murale E. este bine incapsulata (pag. 803)

S2243137. imaginea radiologica in tumora dontogena adenomatoida indica A. o radiotransparenta bine delimitata B. o radiotransparenta cu contuul ntarit de o line mai opaca C. absenta opacitatilor neregulate, neclare D. nu se semnaleaza asocieri cu anomalii de dezvoltare ale dintilor E. o radioopacitate slab delimitata (pag. 803)

S2243138. fibromul ameloblastic A. este o tumora frecventa B. este o tumora maligna C. este o tumora benigna D. o tumora cu evolutie rapida E. o tumora cu posibilitati de degenerare in fibrosarcom (pag. 804)

S2243139. fibroodontomul A. este o tumora frecventa B. este frecvent confundat cu ameloblastomul C. contine dentina D. contine smalt E. nu contine nici dentina nici smalt (pag. 805)

S2243140. fibroodontomul ameloblastic are o imagine radiologica A. uniloculara

1008



1009



bine circumscrisa sub forma unei cavitati in interiorul careia se gasesc structuri dentare multiloculara multichistica (pag. 805)

S2243141. odontoameloblastomul A. apare frecvent in prima copilarie B. apare frecvent la varstnici C. are un comportament agresiv D. da recidive E. localizarea predilecta este la mandibula in zona incisivo-canina (pag. 805)

S2243142. odontomul A. este o tumora benigna a tesuturilor dure dentare B. este localizat exclusiv la nivelul maxilarului C. este localizat exclusiv la nivelul mandibulei D. tumora este asimptomatica E. este o tumora maligna (pag. 806)

S2243143. odontomul compus A. este forma cea mai frecventa de odontom B. este alcatuit din structuri dentare asemanatoare dintilor normali C. este format din structuri dentare abortive D. este forma mai rara de odontom E. este format din structuri a caror asemanare este slaba cu structurile normale (pag. 806)

S2243144. odontomul A. este o tumora maligna a tesuturilor dentare dure B. este o tumora foarte dureroasa C. se clasifica in odontom mixt si complex D. dupa Hopper e dezvolta din organlul smaltului sau din lacuna dentara E. apare cu predilectie la mandibula (pag. 806)

S2243145. clinic, odontomul se caracterizeaza prin A. ritm lent de crestere B. ritm rapid de crestere C. este invaziva D. asimptomatic E. localizarea predilecta este in zona tuberozitatii maxilare (pag. 806)

S2343146. Cementomul poate fi clasificat în următoarele tipuri A. Cementoblastomul benign B. Fibromul cementifiant C. Fibromixomul D. Ameloblastomul E. Displazia periapicală a cementului

1009



1010

Rezidentiat 2004


(pag. 809)

S2343147. Spre deosebire de ameloblastom, tumora odontogenă adamantină este: A. Incapsulată B. Erozivă C. Ulcerată D. Fără tendinţa de a infiltra ţesuturile E. Boselată (pag. 803)

S2343148. Sunt tumori odontogene epiteliale: A. Odontomul B. Cementomul C. Dentinomul D. Tumora neuroectodermală melanică a sugarului E. Tumora odontogenă adenomatoidă (pag. 797)

S2343149. Adamantinomul prezintă ca formă anatomopatologică: A. Forma solidă B. Forma erozivă C. Forma chistică D. Forma condensată E. Forma mixtă (pag. 798)

S2343150. Pentru ameloblastomul format din peretele chistului odontogen sunt următoarele forme: A. Ameloblastom eroziv B. Ameloblastom intraluminal C. Ameloblastom neural D. Ameloblastom cu mieloplaxe E. Ameloblastom invaziv (pag. 799)

S2343151. Localizarea predilectă a ameloblastomului este: A. La unghiul mandibulei B. La osul malar C. La arcul anterior al mandibulei D. Tuberozitatea maxilară E. Ramul orizontal al mandibulei (pag. 799)

S2343152. Tratamentul ameloblastomului poate fi: A. Chirurgical B. Radioterapie C. Modelant D. Rezecţia în bloc a tumorii E. Rezecţia segmentară (pag. 801)

S2343153. Cauterizarea în tratamentul ameloblastomului se realizează cu: A. Electrocauterul

1010



1011



Acid tricloracetic Nitrat de argint Permanganat de potasiu Fosfat de calciu (pag. 801)

S2543154. Cementomul (Cementoblastomul benign): A. provine din ţesutul conjunctiv al ligamentului periodontal B. provine din porţiunea apicală a folicului dentar C. localizarea predilectă e la mandibulă în zona molarilor D. dinţii supraiacenţi rămân de regulă vitali E. dinţii supraiacenţi se devitalizează în timp. (pag. 810)

S2643155. Chistul nazopalatin A. se dezvolta în portiunea mediana între radacinile incisivilor centrali B. cresterea în dimensiuni este foarte rapida C. continutul chistului este un lichid seros D. evolueaza la nivelul emergentei canalului nazopalatin la nivelul papilei incisive E. sunt diagnosticate între 20-40 ani (pag. 719)

S2643156. Clinic chistul median anterior al maxilarului se caracterizeaza prin: A. apare ca o tumefactie palatinala la nivelul papilei incisive, sau vestibular median imediat sub insertia frenului buzei superioare B. se poate scurge o secretie mucopurulenta bolnavii acuzând si senzatia de gust sarat C. hipoestezie a fibromucoasei palatine în treimea anterioara D. incisivii centrali prezinta o înclinare convergebnta a axei de implantare E. examenul radiografic este caracteristic, reprezentând o zona de radioopacitate în forma de inima. (pag. 719)

S2643157. Chistul radicular microscopic este alcatuit din: A. la exterior un strat de tesut conjunctiv dens si fibros, subtire dar destul de rezistent B. intermediar – tesut conjunctiv lax bogat vascularizat C. infiltrat inflamator limfoplasmocitar D. strat intern – cu epiteliu pavimentos, uneori cu insule de celule cheratinizate E. în interior lichid chistic de aspect mucoid (pag. 722)

S2643158. Complicatiile chisturilor de maxilar: A. infectarea chistului B. fractura spontana în os patologic a mandibulei C. hipoestezia permanenta în teritoriul n. mentonier D. degenerescenta maligna E. recidiva – pentru keratochist în proportie de 10-15% (pag. 725)

S2643159. Tratamentul chisturilor de maxilar are la baza urmatoarele principii: A. crearea conditiilor pentru îndepartarea completa a tuturor tesuturilor patologice B. conservarea dintilor sanatosi erupti si a celor care pot erupe C. conservarea structurilor anatomice învecinate ca manunchiuri vasculonervoase, sinus maxilar etc. D. extractia dintilor sanatosi limitrofi

1011



1012

Rezidentiat 2004


E. decomprimarea chistului prin punctie evacuatorie. (pag. 726)

S2643160. Marsupializarea: A. metoda de tratament chirurgical denumita si chistostomie sau operatia Partsch I B. consta în suprimarea unui perete al cavitatii chistice si transformarea într-o cavitate anexa a cavitatii bucale C. este indicata în chisturile supurate D. este recomandata la pacienti cu stare generala alterata, care nu permite chistectomia E. este o interventie chirurgicala ce consta în suprimarea totala a membranei chistice (pag. 726)

S2643161. Chistectomia: A. operatia Partsch II B. consta în suprimarea totala a membranei chistice C. este indicata doar în chisturile maxilare odontogene D. implica o atitudine terapeutica radicala fata de dintii implicati E. este metoda de tratament de electie (pag. 727)

S2643162. Caracteristicile chistectomiei cheratochisturilor sunt: A. au o membrana friabila, cu multiple zone de aderenta B. se recomanda frezarea patului osos si irigarea cu ser fiziologic C. Laskin preconizeaza cauterizarea cavitatii ramase cu solutie Carnoy ce contine acid tricloracetic D. Se preconizeaza cauterizarea cavitatii cu solutie Protargol 1% E. Se îndeparteaza eventualele invazii microchistice (pag. 728)

S2643163. Lacuna esentiala a maxilarelor prezinta urmatoarele denumiri: A. chist osos simplu B. chist osos solitar C. chist hemoragic de extravazare D. chist primordial E. chist marginal (pag. 733)

S2643164. Tratamentul chistului osos solitar consta în: A. chistectomie B. trepanarea lacunei osoase cu chiuretarea peretilor ososi C. plombarea cavitatii cu grefele osoase, fie cu ceramohidroxilapatita sau biovitroceramica D. se recomanda injectarea intracavitara de metil-prednizon E. injectarea intracavitara de acid tricloracetic (pag. 733)

S2843165. Ameloblastomul se caracterizeaza prin: A. localizare predilecta la nivelul maxilarului B. localizare predilecta la nivelul unghiului mandibulei C. are origine epiteliala D. are origine conjunctiva E. aspect radiologic de "baloane de sapun “ (pag. 798)

S2843166. Ameloblastomul poate imbraca urmatoarele forme:

1012



1013

Rezidentiat 2004 A. B. C. D. E.


Ameloblastom intraluminal Ameloblastom mural Ameloblastomul calcificat Ameloblastomul invaziv Ameloblastomul chistic (pag. 799)

S2843167. Diagnosticul diferential in ameloblastom maxilar se face cu: A. Osteoblastomul B. Tumora cu mieloplaxe C. Keratochistul D. Displazia fibroasa E. Sinuzita cronica (pag. 800)

S2843168. Tratamentul in ameloblastom consta in: A. Chiuretaj B. Rezectie in bloc C. Rezectie segmentara D. Cauterizare E. Hemirezectie de maxilar (pag. 801)

S2843169. Tumora epiteliala calcificata ( Pindborg ) apare: A. Mai frecvent la copii B. Mai frecvent intre 30-40 ani C. Mai frecvent la barbati D. Mai frecvent la mandibula in zona incisivilor E. Mai frecvent la maxilar in zona tuberozitatii (pag. 802)

S2843170. Fibromul ameloblastic este: A. O tumora odontogena B. O tumora neodontogena C. O tumora benigna D. O tumora maligna E. O leziune cu potential malign (pag. 804)

S2843171. Odontomul are caracteristic: A. Localizare la mandibula in zona molarilor de minte B. Localizare la maxilar in zona molarilor de minte C. Localizare la maxilar in zona incisivo-canina D. Este o tumora a tesuturilor dentare dure E. Este o tumora provenita din resturile epiteliale Mallasez (pag. 806)

S2843172. In literatura sunt descrise urmatoarele tipuri de cementoame: A. Cementoblastomul benign B. Fibromul cementifiant C. fibromul osifiant D. displazia periapicala a cementului

1013



1014

Rezidentiat 2004


E. mixofibromul (pag. 809)

S2843173. Tratamentul cementoamelor este: A. Enucleere si chiuretaj B. Extractia dintilor C. Rezectie segmentara D. Hemirezectie E. Alveolotomie si chiuretaj (pag. 810)

1014



1015

Rezidentiat 2004


Tema nr. 44 Durerea în teritoriul oro-maxilo-facial BIBLIOGRAFIE: 2. C. Burlibaşa - Chirurgie orală şi maxilo-facială, Ed.medicală, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1244001. Nevralgia esentiala de trigemen: A. este mult mai frecventa pe ramura I B. intereseaza mai mult varsta medie C. este declansata de stimuli puternici D. este declansata de stimuli slabi E. zona trigger este larga (pag. 441-445)

S1244002. Semnul lui Tinel este: A. durere la palpare in teritoriul de distributie al unui nerv B. senzatie de tensiune la pozitia decliva a capului C. senzatie de parestezie provocata la palparea "conului de crestere"sau a trunchiului proximal al unui nerv D. senzatie de prurit pe teritoriul trunchiului nervos E. anestezia post neurectomie (pag. 476)

S1344003. Fibrele nociceptoare sunt: A. alfa B. beta C. A alfa si beta D. A alfa si beta A beta si C E. alfa si C (pag. 431)

S1344004. Nevralgia trigeminala idiopatica are predispozitie pentru: A. Ramura I-a B. Ramura a II-a C. Ramura a III-a D. Ramura a IV-a E. Combinatia dintre aceste ramuri (pag. 441)

S1344005. Nevralgia trigeminala idiopatica este cel mai frecvent intalnita in grupa de varsta: A. 40-50 ani B. 30-40 ani C. 50-65 ani D. 20-30 ani E. 10-20 an (pag. 441)

S1444006. Nevralgia esentiala de trigemen este cunoscuta si sub numele de: A. psihalgie

1015



1016



durere faciala atipica cefalalgie ticul dureros al fetei durerea cronica faciala (pag. 441)

S1544007. Declansarea crizei dureroase prin zgomote puternice din mediu, stergerea sau uscarea tesuturilor este caracteristica: A. psihalgiei; B. durerii faciale fantoma; C. cauzalgiei; D. durerii stimulate; E. hiperpatiei. (pag. 480)

S1544008. Evolutia centripeta a durerii este caracteristica: A. nevralgiei trigeminale esentiale; B. sindromului paratrigeminal; C. nevralgiei nervului facial; D. nevralgiei sfenopalatine; E. nevralgiei nazociliare. (pag. 445)

S1544009. Fenomenul de claudicatie este prezent la pacientii cu durere vasculara de tipul: A. migrena clasica; B. migrena atipica; C. durere vasculara inflamatorie; D. cefalalgia migrenoasa; E. cefaleea grupata. (pag. 438)

S1544010. in patogenia durerii faciale fantoma sunt incriminate urmatoarele fenomene: A. hipersensibilitate neurala; B. stimularea si transmiterea deviata a impulsurilor; C. procese inflamatorii perineurale; D. neuromul de amputaţie; E. demielinizarile idiopatice. (pag. 482)

S1544011. Precizati care dintre sindroamele dureroase de etiologie vasculara afecteaza aproape exlusiv sexul masculin intre 25-50 de ani: A. carotidinia; B. cefaleea grupata; C. cefalalgia migrenoasa; D. cefalalgia histaminica; E. migrena comuna. (pag. 438)

S1544012. Triada anestezie, durere, rigiditate de carton este caracteristica: A. cauzalgiei; B. durerii faciale fantoma; C. psihalgiei;

1016



1017

Rezidentiat 2004


D. hiperpatiei; E. anesteziei dureroase. (pag. 481)

S1644013. Debutul durerii in nevralgia trigeminala esentiala este: A. insidios B. brusc C. cu semne prodromale D. matinal E. nocturn (pag. 443)

S1644014. in nevralgia trigeminala esentiala este afectat mai frecvent: A. ramura II a nervului trigemen pe partea stg B. ramura II a nervului trigemen pe partea dreapta C. ramura III a nervului trigemen pe partea stg D. ramura III a nervuluzi trigemen pe partea dreapta E. ramura I (pag. 441)

S1644015. in nevralgia trigeminala esentiala orarul durerii este A. nocturn B. diurn si nocturn C. diurn D. fara nici o regula E. nu apare durere (pag. 443)

S1644016. in nevralgia trigeminala esentiala simptomul de debut si dominant este A. durerea surda B. parestezia C. hipoeastezia D. durerea intensa si violenta E. lipsa durerii (pag. 441)

S1644017. in nevralgia trigeminala esentiala statistic sunt mai afectati A. femeile B. barbatii C. in mod egal D. copiii E. adolescentii (pag. 441)

S1644018. in nevralgia trigeminala esentiala, cel putin la inceput, durata crizei este de: A. cateva fractiuni de secunda B. de minute C. de ore D. fara nici o regula E. zile (pag. 443)

1017



1018

Rezidentiat 2004


S2144019. Durerea din stadiul preherpetic al nevralgiei trigeminale zosteriene are următoarele caracteristici: A. Este lancinantă B. Apare în puseu după intervale asimptomatice C. Durează câteva minute sau ore D. Afectează în special ramul mandibular trigeminal E. Se asociază cu stare generală alterată (pag. 468)

S2144020. În cazul nevralgiei trigeminale, cel mai frecvent este afectat: A. n. supraorbitar B. n. infraorbitar C. n. mentonier D. asociere între n. infraorbitar şi n. mentonier E. frecvenţa afectării este aceeaşi pentru toate ramurile (pag. 441)

S2144021. Prin ce se caracterizează nevralgia n. intermediar Wrisberg: A. Apare mai ales la persoane în vârstă B. Durerile au sediul în conductul auditiv extern C. Nu prezintă zone “trigger” D. Durerile nu sunt însoţite de fenomene vegetative E. Uneori este bilaterală (pag. 464)

S2144022. Sindromul dureros unilateral localizat la unghiul extern al orbitei şi baza nasului, asociat cu rinoree, orientează spre: A. Nevralgia de trigemen B. Nevralgia glosofaringiană C. Nevralgia intermediarului Wrisberg D. Nevralgia ganglionului sfenopalatin E. Nevralgia zosteriană (pag. 470)

S2144023. Tratamentul nevralgiei trigeminale constă în: A. Medicaţie antiepileptică B. Infiltraţii cu hidrocortizon C. Îndepărtarea factorilor iritativi odontali D. Extracţii dentare seriate în vederea eliminării unei eventuale cauze E. Protecţia zonelor trigger (pag. 448)

S2244024. Marcati raspunsurile corecte A. In nevralgia esentiala glosofaringiana, atitudinea in criza a pacientului este de agitatie B. In criza dureroasa din nevralgia esentiala glosofaringiana, pacientul efectueaza frecvente miscari de deglutitie C. Capul pacientului in criza dureroasa glosofaringiana esentiala este in extensie si cu gura inchisa D. Examenul obiectiv in criza dureroasa din nevralgia esentiala glosofaringiana este relevant E. In nevralgia esentiala glosofaringiana pot apare aritmii, bradicardii sau sincopa cardiaca (pag. 462)

S2244025. Marcati raspunsurile corecte A. In nevralgia trigeminala herpetica, virusul herpetic are predilectie pentru ramura a treia

1018



1019

Rezidentiat 2004


B. Persoanele tinere sunt cele mai expuse la nevralgia trigeminala zoosteriana C. Nevralgia trigeminala herpetica zoosteriana are un debut lent, cronic D. Diagnosticul nevralgiei trigeminale zoosteriene este usor de stabilit daca medicul surprinde stadiile de evolutie ale bolii herpetice E. Nevralgia trigeminala herpetica zoosteriana nu pune problema diagnosticului diferential cu nevralgia esentiala de trigemen (pag. 468)

S2244026. Doza toxica a carbamazepinei este de: A. 200 mg/zi B. 400 mg/zi C. 600 mg/zi D. 1200 mg/zi E. 2400 mg/zi (pag. 449)

S2244027. In nevralgia trigeminala esentiala mai veche, durerea localizata pe ramura a II-a maxilara, poate iradia: A. Spre orbita B. Spre vertex C. Spre arcada dentara inferioara D. Spre pleoapa inferioara homolaterala E. Spre ureche (pag. 443)

S2244028. Frecventa nevralgiei gloso-faringiene esentiale, in comparatie cu cea trigeminala esentiala este: A. Mult mai redusa B. Sensibil egala C. Mult mai crescuta D. Nu s-au facut studii in acest sens E. Studiile nu sunt relevante (pag. 461)

S2244029. Durerea dento-parodontala este o durere: A. Muco-gingivala B. Musculo-scheletala C. Viscerala D. Vasculara E. Nu se poate integra in nici una din entitatile de mai sus (pag. 432)

S2244030. Durerea articulara temporomandibulara este: A. O durere somatica profunda B. O durere somatica superficiala C. O durere nurogena D. O durere psihogena E. O durere inclusa in entitatea durerii musculare (pag. 434)

S2244031. In durerea nevralgica paroxistica: A. Exista leziuni anatomopatologice ale nervului B. Instalarea durerii se face lent

1019



1020

Rezidentiat 2004


C. Caracterul durerii este continuu D. Durata durerii este de secunde/minute E. Durata durerii este de minute/ore/zile (pag. 441)

S2244032. In nevralgi trigeminala esentiala: A. Debutul este lent B. Orarul este nocturn C. Durata crizei dureroase este de aproximativ 30 de minute D. Iradierea durerii este prezenta de la inceputul bolii E. Punctul de plecare al fulguratiei poate fi de la nivelul unui dinte (pag. 443)

S2244033. In nevralgia trigeminala esentiala A. Exista zone trigger numai endooral B. Exista zone trigger numai exooral C. Exista o perioada refractara imediat dupa criza D. Lipseste o perioda refractara imediat dupa criza E. Nu exista raspuns la tratamentul cu carbamazepina (pag. 445)

S2244034. Cea mai importanta etapa de stabilire a diagnosticului in durerea orala si maxilo-faciala este: A. Anamneza B. Examenul clinic C. Examenul complementar D. Examen clinic si complementar minutios E. Toate raspunsurile de mai sus sunt adevarate in egala masura (pag. 429)

S2244035. Exemplul tipic pentru durerea transmisa este durerea care apare in A. Traumatisme B. Tumori C. Inflamatii D. Pulpita seroasa E. Nevralgiile faciale atipice (pag. 430)

S2244036. Exemplul tipic pentru pentru durerea proiectata este: A. Drerea din nevralgia trigeminala esentiala B. Durerea din traumatisme C. Durerea din tumori D. Durerea din nevralgiile faciale atipice E. Durerea din pulpita seroasa (pag. 430)

S2244037. Patognomonic pentru durerea periodontala este: A. Varsta inaintata la care apare B. Iradierea ei pe arii largi C. Durerea prezenta la percutia in ax si la percutia laterala D. Caracterul lancinant E. Raspunsul prompt la stimulii termici (pag. 436)

1020



1021

Rezidentiat 2004


S2244038. Caracterul principal al durerii vasculare este: A. Lancinant B. Sagetator C. Usturime D. Arsura E. Pulsatil (pag. 438)

S2244039. Migrenele fac parte din durerea: A. Cutanata B. Muco-gingivala C. Musculo-scheletala D. Viscerala E. Nici un raspuns de mai sus nu este corect (pag. 438)

S2244040. Caracterul principal al durerii neurogene este: A. Localizarea ei in limitele de distributie periferica a ramurii nervoase afectate B. Localizarea ei in afara limitelor de distributie periferica a ramurii nervoase afectate C. Asocierea cu fenomene vegetative D. Neasocierea cu fenomene vegetative E. Localizarea preponderent bilaterala (pag. 440)

S2244041. Nevralgia trigeminala esentiala are urmatoarea predispozitie: A. Ramul I (supraorbitar) drept si stang B. Ramul II (maxilar) drept C. Ramul II (maxilar) stang D. Ramul III (mandibular) drept E. Ramul III (mandibular) stang (pag. 441)

S2244042. Cefalalgia migrenoasa se calmeaza la administrarea de: A. Medicatie vasodilatatorie B. Medicatie vasoconstrictorie C. Tegretol D. Vitamine E. Fenitoina (pag. 438)

S2244043. Caracteristic pentru nevralgia trigeminala esentiala este faptul ca: A. Perioadele interparoxistice sunt complet linistite B. Exista un fond dureros continuu interparoxistic C. Exista alte senzatii interparoxistic D. Nu exista perioada refractara imediat dupa terminarea paroxismului E. Exista elemente clinice obiective de suferinta a nervului trigemen (pag. 444)

S2244044. Durerea somatica superficiala este o durere cu urmatoarele caracteristici: A. Intensitatea nu este concordanta cu actiunea stimulului B. Caracterul durerii este lancinant

1021



1022

Rezidentiat 2004


C. Localizarea durerii este precisa D. Iradierea durerii este prezenta E. Frecventa durerii este continua (pag. 432)

S2244045. Durerile nevralgice paroxistice au anumite caracteristici comune, cum ar fi: A. Necesita un examen clinic minutios care sa evidentieze leziunile inflamatorii, traumatice sau tumorale in teritoriul ramurii nervoase afectate B. Intensitatea durerii este moderata C. Localizarea este unilaterala sau bilaterala D. Instalarea imprevizibila a crizei dureroase E. Durata este de minute sau ore (pag. 440)

S2244046. In nevralgia gloso-faringiana esentiala: A. Varsta tanara este cea mai afectata B. Exista doua forme clinice C. Forma clinica cu simptomatologie otica este mai frecventa D. Localizarea durerii se face la nivelul sinusului maxilar E. Nu exista iradieri ale durerilor (pag. 462)

S2244047. Diagnosticul clinic pozitiv al nevralgiei esentiale gloso-faringiene se face pe baza urmatoarelor date: A. Debutul este lent B. Localizarea durerii se face la nivelul varfului limbii C. Nu exista zone trigger D. Exista o pozitie particulara a pacientului pentru a preveni paroxismul dureros E. Durata durerii este de minute sau ore (pag. 429)

S2244048. Sindroamele dureroase post-traumatice sunt A. Durerile nevritice de origine nazala B. Durerile nevritice de origine sinusala C. Cauzalgia D. Nevralgia nervului mare pietros superficial E. Sindromul stilo-hioidal (pag. 440)

S2244049. Nevralgia secundara a intermediarului facialului se mai numeste: A. Sindrom Tolosa-Hunt B. Sindrom Charlin C. Sindrom Sluder D. Sindrom Raeder E. Sindrom Ramsay-Hunt (pag. 465)

S2244050. In general, remisiunea crizelor dureroase in nevralgia trigeminala esentiala se obtine dupa administrarea urmatoarei doze de carbamazepina: A. 100-200 mg/zi B. 200-400 mg/zi C. 400-600 mg/zi D. 600-800 mg/zi

1022



1023

Rezidentiat 2004


E. 800-1200 mg/zi (pag. 449)

S2244051. Tegretolul: A. Are efect antalgic imediat B. Se administreaza pentru sedarea durerii in criza C. Se administreaza pentru prevenirea crizelor D. Doza toxica este de 400 mg/zi E. Efectul terapeutic este foarte lent (pag. 449)

S2244052. Dozele limita ale baclofenului sunt cuprinse intre: A. 100-200 mg/zi B. 200-400 mg/zi C. 10-20 mg/zi D. 40-60 mg/zi E. 60-120 mg/zi (pag. 450)

S2244053. Efectul secundar al Fenitoinei administrate la un pacient este: A. Astenie B. Vertij C. Greata D. Mialgie E. Somnolenta (pag. 450)

S2244054. Efectul secundar dat de administrarea de Fenitoina poate fi redus prin combinarea acesteia cu: A. Baclofen B. Cofeina C. Vitamine D. Clonazepam E. Indolpine (pag. 450)

S2244055. In sfera cardio-vasculara efectul secundar al adminisrarii carbamazepinei este: A. Agravarea hipotensiunii B. Agravarea hipertensiunii C. Tulburare de ritm D. Artralgie E. Infarct miocardic (pag. 449)

S2244056. In sindromul stilo-hioidal Eagle, trtamentul este: A. Medicamentos B. Prin blocaj chimic anestezic C. Chirurgical D. Prin psihoterapie E. Lipsit de rezultate favorabile (pag. 471)

1023



1024

Rezidentiat 2004


S2244057. Tehnica de alcoolizare a ramurilor periferice nervoase trebuie sa respecte urmatoarele principii: A. Alcoolizarea nu trebuie precedata de anestezie tronculara B. Alcoolul se introduce doar in canalele osoase C. Se alcoolizeaza doar ramurile nervoase aflate in tesuturile moi D. Alcoolul nu trbuie introdus in canalul osos mentonier E. La nivelul canalului infraorbitar penetrarea sa fie de cel putin 2,5 cm (pag. 452)

S2244058. Triada Charcot apare in: A. Nevralgia trigeminala esentiala B. Nevralgia trigeminala zoosteriana-herpetica C. Nevralgia trigeminala din scleroza multipla (in placi) D. Nevralgia nervului laringeu superior E. Nevralgia gloso-faringiana esentiala (pag. 467)

S2244059. Care din urmatoarele raspunsuri sunt corecte: A. Durerea este o experienta neplacuta cu aceeasi intensitate la pacient ca si la medic B. Asemanarea durerii pacientului cu cea a medicului permite acestuia din urma sa deduca cu precizie forma ei, cu ajutorul datelor anamnestice C. Durerea nu poate fi exprimata decat in termeni obiectivi D. Anamneza are importanta in stabilirea diagnosticului durerii E. Anamneza nu este importanta pentru diagnosticul durerii (pag. 429-430)

S2244060. In care din dureri, aria de perceptie a durerii coincide cu locul de declansare a ei: A. In durerea transferata B. In durerea locala C. In durerea reflectata D. In durerea translata E. In orice fel de durere (pag. 430)

S2244061. Marcati raspunsurile corecte A. In nevralgia esentiala de trigemen intensitatea durerii este moderata B. Nevralgia esentiala de trigemen afecteaza cu preponderenta sexul masculin C. Nevralgia esentiala de trigemen este un apanaj al varstei tinere D. In nevralgia trigeminala, ramura intai este cea mai afectata E. Cauza nevralgiei este idiopatica (pag. 441)

S2344062. Fibrele nociceptoare sunt: A. alfa B. beta C. A alfa şi beta D. A delta şi C E. A beta şi C (pag. 431)

S2344063. Nevralgia trigeminală idiopatică este cel mai frecvent întâlnită în grupa de vârstă: A. 40-50 ani

1024



1025



30-40 ani 50-65 ani 20-30 ani 10-20 an (pag. 441)

S2344064. Nevralgia trigeminală idiopatică are predispoziţie pentru: A. Ramura I-a B. Ramura a II-a C. Ramura a III-a D. Ramura a IV-a E. Combinaţia dintre aceste ramuri (pag. 441)

S2544065. Durerea somatică superficială poate fi: A. durerea musculară B. durerea dento-parodontală C. durerea articulară D. durerea muco-gingivală E. migrena atipică. (pag. 432)

S2644066. Leucoplazia: A. poate fi înlaturata prin stergere B. apare ca o pata alba C. are diametrul mai mic de 0,5cm D. este localizata numai retrocomisural E. evolutia bolii este de scurta durata (pag. 819)

S2644067. Cornul cutanat: A. apare de obicei la persoane tinere B. sediul este numai la nivelul pielii paroase C. nu prezinta risc de malignizare D. dezvoltarea este rapida, dureroasa E. apare în urma unor iritatii si traumatisme continui (pag. 827)

S2644068. Keratozele actinice: A. afesteaza în special adollescentii B. apare în urme expunerii prelungite la soare C. leziunile sunt remarcate la nivelul tegumentelor acoperite D. se prezintaa sub forma unor pete de culoare rosie E. nu prezinta risc de malignizare (pag. 827)

S2644069. Melanoza Dubreuilh: A. este o afectiune cu risc scazut de malignizare B. apare ca o leziune de culoare bruna C. afecteaza în special copiii D. sediul este oriunde pe suprsfata corpului E. sexul feminin este mai afectat

1025



1026

Rezidentiat 2004


(pag. 831)

S2644070. Eritroplazia: A. afecteaza cu preponderenta sexul feminin B. leziunea se prezinta sub forma unor pete de culoare violacee C. evolutia este de scurta durata D. reactioneaza bine la tratament E. histologic prezinta caracterele unui carcinom “in situ” (pag. 818)

S2644071. Leucoplazia se poate localiza: A. pe tegumentele expuse la soare B. pe mucoasa obrazului C. pe tegumentele acoperite D. pe mucoasa conjunctivala E. în santul intercuspidian (pag. 820)

S2944072. Durerile oro-faciale sunt grupate in functie de caracteristicile lor in: A. dureri proiectate; B. dureri reflectate; C. dureri iradiate; D. dureri psihogene; E. dureri transmise. (pag. 431)

S2944073. Durerile oro-faciale sunt grupate in functie de caracteristicile lor in: A. dureri localizate; B. dureri somatice; C. dureri proiectate; D. dureri transferate; E. dureri iradiate. (pag. 431)

S2944074. Durerile oro-faciale sunt grupate in functie de caracteristicile lor in: A. dureri neurogene; B. dureri localizate; C. dureri translate; D. dureri proiectate; E. dureri transmise. (pag. 431)

1026



1027

Rezidentiat 2004


INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1244075. Caracterele nevralgiei trigeminale esentiale sunt: A. debut brusc de intensitate violenta B. debut lent cu instalare progresiva a durerii C. durata crizei este de minute, ore D. localizarea durerii se limiteaza in teritoriul unei ramuri trigeminale E. durerea iradiaza depasind linia mediana a fetei (pag. 443)

S1244076. Caracteristicile durerii din grupa nevralgiilor cu caracter continuu sunt: A. durata foarte scurta, de secunde sau minute B. intensitatea durerii e moderata C. instalarea durerii este treptata D. durere violenta E. instalarea imprevizibila a crizei dureroase (pag. 440)

S1244077. Care din urmatoarele raspunsuri sunt corecte? A. in cazul psihalgiei durerea se repercuta asupra expresiei faciale B. in cazul psihalgiei, dupa un interval de timp de cativa ani, se constata alterarea fizica a pacientului C. durerea psihogena are un caracter schimbator D. in durerea psihogena lipsesc stimulii de provocare a durerii E. durerea psihogena se repercuta adanc asupra somnului (pag. 482-485)

S1244078. Durerea dento-parodontala: A. este o durere somatica superficiala B. anamneza este relevanta C. examenul obiectiv este relevant D. factorii declansatori sunt greu evidenţiabili E. palparea si percutia sunt importante in precizarea diagnosticului (pag. 435-436)

S1244079. Durerea somatica profunda: A. cuprinde durerea musculara B. cuprinde durerea dento-parodontala C. raspunde la o stimulare superficiala D. este puţin concordanta cu stimulul E. localizarea durerii este difuza, cu iradieri (pag. 433-435)

S1244080. Durerea somatica superficiala: A. se poate declansa prin stimulare vegetativa B. cedeaza la anestezie topica C. nu cedeaza la anestezie topica D. nu cedeaza la anestezie prin infiltraţie E. cedeaza la anestezie prin infiltratie (pag. 432-433)

S1244081. Durerea somatica superficiala:

1027



1028



provine din excitarea nociceptiva a tegumentelor si mucoaselor provine din excitarea nociceptiva a receptorilor dento-parodontali frecventa este dependenta de actiunea stimulului iradierea durerii se face intr-un teritoriu indepartat cauzei tratamentul se face prin suprimarea factorilor cauzali (pag. 432-433)

S1244082. Durerea vasculara inflamatorie are urmatoarele caracteristici: A. apare in special la artera temporala si carotida B. este o durere somatica C. este echivalenta cu sindromul Horton D. apare in boli care au in comun o obstructie inflamatorie a arterelor E. este o cefalalgie migrenoasa (pag. 439)

S1244083. In functie de localizare,durerea se imparte in urmatoarele categorii: A. durere somatica B. durere transferata C. durere proiectata D. durere viscerala E. durere locala (pag. 430)

S1244084. in nevralgia esentiala de trigemen: A. dintele nu constituie zona trigger B. dintele constituie zona trigger C. muschiul nu constituie zona trigger D. mucoasa orala poate constitui sediul pentru zona trigger E. numai tegumentele faciale pot constitui sediul pentru zone trigger (pag. 443-445)

S1244085. Indicati raspunsurile corecte: A. combinatia dintre nevralgia esentiala trigeminala si cea glosofaringiana este exclusa B. infiltratia anestezica in scop diagnostic pentru nevralgia glosofaringiana nu este relevanta C. infiltratia anestezica pentru nevralgia trigeminala esentiala este relevanta D. neurectomiile periferice sunt mai eficiente decat neurollizele E. in nevralgia trigeminala esentiala cronica, veche se instaleaza fenomenul de memorie a durerii (pag. 450-459)

S1244086. Nevralgia trigeminala esentiala este: A. nevralgie epileptiforma B. nevralgie ce apare in scleroza multipla C. prosopalgie D. durere somatica profunda E. nevralgie paroxistica (pag. 441)

S1244087. Sindroamele dureroase posttraumatice apar dupa: A. pusee repetate de nevralgie trigeminala esentiala B. manopere de chirurgie orala C. interventii de chirurgie plastica osoasa D. regenerarea anormala a nervilor periferici

1028



1029

Rezidentiat 2004


E. incizii de abcese (pag. 474-475)

S1344088. Anamneza in cadrul durerii in teritoriul oro-maxilo-facial cuprinde: A. Intensitatea durerii B. Durata durerii C. Etiologia presupusa a durerii D. Etiologia presupusa a durerii E. Efectul sub analgezie (pag. 429)

S1344089. Ca semnal de avertizare a organismului durerea implica urmatoarele componente: A. Perceptia B. Senzatia C. Starea afectiva D. Starea emoţionala E. Reactia (pag. 431)

S1344090. Componenta anatomica viscerala a reactiei se manifesta obiectiv prin: A. Tahicardie B. Hipertensiune C. Transpiratie D. Modificarea cantitativa si calitativa a salivei E. Febra (pag. 431)

S1344091. Diagnosticul clinic pozitiv al nevralgiei trigeminale esentiale se pune pe interogatoriul ce cuprinde urmatoarele elemente: A. Durerea cu caracterele ei bine conturate B. Topografia durerii C. Iradierea durerii D. Semnele vegetative E. Raspunsul pozitiv la tratamentul medicamentos (pag. 445)

S1344092. Diagnosticul diferential al migrenei (cefalea grupata) se face cu: A. Nevralgia trigeminala esentiala B. Migrena simpla (clasica) C. Durerea din sinuzita maxilara D. Pulpita premolarilor superiori E. Pericoronarita acuta supurata (pag. 439)

S1344093. Durerea din migrena clasica este insotita cu regularitate de A. Fenomene vegetative B. Hiperlacrimare C. Greata D. Varsaturi E. Tremuraturi (pag. 439)

1029



1030

Rezidentiat 2004


S1344094. Durerea vasculara inflamatorie poate iradia in A. Regiunea cervicala B. Regiunea occipitala C. Mandibula D. Maxilar E. Fata (pag. 439)

S1344095. Durerea vasculara se clasifica in: A. Nevralgie migrenoasa B. Nevralgie migrenoasa C. Migrena atipica D. Migrena clasica E. Durerea migratorie (pag. 432)

S1344096. Examenul clinic obiectiv al nevralgiei trigeminale esentiale are urmatoarele aspecte esentiale: A. Absenta leziunilor nervoase periferice B. Prezenta zonelor trigger C. Topografia durerii D. Iradierea durerii E. Prezenta ticului dureros in criza (pag. 445)

S1344097. Metodele terapeutice ale nevralgiei esentiale de trigemen cuprinde: A. Terapia medicamentoasa orala B. Blocajul clinic anestezic C. Neuroliza D. Electroliza E. Tratamentul chirurgical (pag. 448)

S1344098. Originea durerii are urmatoarele componente: A. Somatica B. Viscerala C. Neurogena D. Psihogena E. Vasculara (pag. 432)

S1344099. Sub aspectul "localizarii durerii"distingem: A. Durerea persistenta B. Durerea locala C. Durerea pulsatila D. Durerea proiectata E. Durerea transmisa, transferata, reflectata (pag. 430)

S1444100. Cele mai eficiente medicamente in nevralgia esentiala de trigemen s-au dovedit a fi: A. fenitoina B. prednison

1030



1031

Rezidentiat 2004


C. carbamazepina D. tramal E. baclofen (pag. 448)

S1444101. Durerea dento-parodontala este:: A. rar intalnita B. de tip somatic C. poate fi insotita de adenopatie regionala D. iradiaza E. influentata de stimuli termici (pag. 435)

S1444102. Durerea este un semnal de avertizare a organismului, care implica: A. starea afectiva sau emotionala B. perceptia senzoriala sau somatica C. reactia vegetativa si musculara D. terenul ereditar E. varsta bolnavului (pag. 430)

S1444103. Durerile oro-faciale sunt grupate in: A. nevralgii B. mialgii C. somatice D. neurogene E. psihogene (pag. 431)

S1444104. In nevralgia trigeminala esentiala durerea are urmatoarele caractere: A. debut insidios B. intensitate maxima C. perioade interparoxistice linistite D. localizare stricta E. perioda refractara dupa crize (pag. 415)

S1444105. Metodele chirurgicale practicate in nevralgia esentiala de trigemen sunt: A. neurectomii periferice B. decompresiuni microchirurgicale endocraniene C. neurectomii endocraniene D. tractotomii endocraniene E. electrostimularea transcutanata (pag. 455)

S1444106. Metodele terapeutice ale nevralgiei esentiale de trigemen cuprind: A. medicatie orala B. blocaje anestezice C. terapia tisulara D. fitoterapia E. terapia chirurgicala (pag. 448)

1031



1032

Rezidentiat 2004


S1444107. Neuroliza trigeminala se realizeaza prin: A. alcoolizare B. crioterapie C. termocoagulare D. compresiune E. decompresiune (pag. 452)

S1444108. Pentru blocajul chimic anestezic in nevralgia esentiala de trigemen se poate folosi: A. xilina cu adrenalina B. novocaina C. Largactil D. alcool E. diazepam (pag. 450)

S1544109. Absenta zonelor"trigger"este caracteristica urmatoarelor sindroame dureroase: A. nevralgia trigeminala esentiala; B. nevralgia faciala atipica; C. nevralgia sfenopalatina; D. nevralgia vidiana; E. nevralgia de nerv glosofaringian. (pag. 446-447-448)

S1544110. Diagnosticul diferential al migrenei grupate cuprinde: A. pulpita premolarilor superiori; B. nevralgia trigeminala esentiala; C. sinuzita maxilara; D. durerea cronica faciala; E. migrena clasica. (pag. 438-439)

S1544111. Diagnosticul diferential al nevralgiei ganglionului palatin (Sluder) cuprinde: A. durerile vasculare faciale; B. nevralgia nazo-ciliara; C. cauzalgia; D. durerile migrenoase; E. nevralgia trigeminala zosteriana-herpetica. (pag. 470)

S1544112. Durerile care caracterizeaza cauzalgia trebuie diferentiate de: A. anestezia dureroasa; B. psihalgia ; C. durerile consecutive deficitului de vitamina B12; D. durerea stimulata; E. alergiile la materiale protetice acrilice. (pag. 481)

S1544113. in cazul unui pacient cu anestezie dureroasa in teritoriul facial este necesar sa facem diagnosticul diferential cu: A. hiperpatia; B. psihalgia;

1032



1033

Rezidentiat 2004


C. cauzalgia; D. afecţiuni inflamatorii care dau semnul Vincent; E. durerea faciala fantoma. (pag. 481)

S1544114. in teritoriul facial durerea fantoma poate avea drept etiologie: A. rezectia buzei inferioare; B. glosectomia; C. excizia lobulului nazal; D. mandibulectomie; E. exenteratie de orbita. (pag. 482)

S1544115. intre factorii etiopatogenici de natura tumorala incriminati in aparitia nevralgiei trigeminale se numara: A. meningiomul; B. astrocitomul; C. angiomul; D. glioblastomul; E. neurinomul acustic. (pag. 441)

S1544116. Pentru tratamentul diferitelor sindroame algice, in doze de 400-600 mg/zi se pot administra: A. fenitoina; B. baclofen; C. acyclovir; D. vitamina B12; E. carbamazepina. (pag. 449-450)

S1544117. Sindroamele dureroase nevritice pot avea urmatoarea etiologie: A. auriculara; B. nazala; C. salivara; D. faringiana; E. sinusala. (pag. 472-473)

S1644118. Caracterul durerii in nevralgia trigeminala esentiala este descris de pacienti ca: A. o jena B. o lovitura de cutit C. o descarcare electrica D. o amorteala E. parestezie (pag. 443)

S1644119. in nevralgia trigeminala esentiala diagnosticul diferential trebuie facut cu: A. glosopirosis B. nevralgia sfenopalatina(sindromul Sluder) C. xerostomia D. nevralgia trigeminala posterpetica E. afta bucala

1033



1034

Rezidentiat 2004


(pag. 446)

S1644120. in nevralgia trigeminala esentiala evolutia bolii este: A. acuta B. cronica C. continua D. discontinua E. descendenta (pag. 445)

S1644121. in nevralgia trigeminala esentiala interogatoriul pacientului vizeaza urmatoarele elemente fundamentale: A. varsta pacientului B. durerea cu caracterele ei C. topografia durerii D. raspunsul pozitiv la tratamentul medicamentos E. profesia (pag. 445)

S1644122. in nevralgia trigeminala esentiala, durerea localizata pe ramura II maxilara poate iradia spre: A. arcada dentara superioara B. spre hemibuza inferioara C. spre hemibuza superioara D. spre pleoapa inferioara E. lobulul nazal (pag. 443)

S1644123. in nevralgia trigeminala esentiala, durerea localizata pe ramura III la nivelul nervului alveolar inferior sau a celui mentornier poate iradia spre: A. hemibuza superioara B. hemibuza inferioara C. spre ureche D. spre menton E. pleoapa inf. (pag. 443)

S1644124. in nevralgia trigeminala, esentiala cele mai eficiente medicamente sunt: A. nifedipin B. carbamazepina C. baclofenul D. fenitoina E. nizoral (pag. 448)

S1644125. Modalitatile de liza a nervului in cadrul tratamentului nevralgiei trigeminale esentiale sunt: A. prin procedee fizice B. prin procedee chimice C. prin procedee termice D. prin compresiune E. hipnoza (pag. 542)

S1644126. Reactiile adverse cel mai frecvente ale hidantoinei sunt:

1034



1035



vorbire neclara disfagie amauroza coordonare redusa greata (pag. 450)

S2144127. Diagnosticul pozitiv al nevralgiei esenţiale de trigemen se bazează pe următoarele elemente ale examenului clinic obiectiv: A. Caracterele durerii B. Absenţa oricăror leziuni C. Prezenţa zonelor “trigger” D. Prezenţa ticului dureros în criză E. Răspunsul la anestezia zonelor “trigger” (pag. 445)

S2144128. Durerea dento-parodontală este: A. Psihogenă B. Somatică superficială C. Musculo-scheletală D. Somatică profundă E. Viscerală (pag. 435)

S2144129. Durerea din cauzalgii se caracterizează prin: A. Paroxisme dureroase B. Caracter continuu C. Asociere cu senzaţie de arsură D. Dispare prin blocaj anestezic cu vasoconstrictor E. Se asociază cu fenomene vegetative marcate în teritoriul trigeminal (pag. 480)

S2144130. Durerea somatică superficială se caracterizează prin următoarele: A. Localizare difuză B. Iradiere C. Intensitate mare D. Nu prezintă simptomatologie asociată E. Răspunde la anestezia locală (pag. 432)

S2144131. Neuroliza în tratamentul nevralgiei trigeminale esenţiale se face prin: A. Alcoolizare B. Crioterapie C. Termocoagulare D. Compresie E. Rizotomie (pag. 452-453)

S2244132. Marcati raspunsurile corecte A. In nevralgia trigeminala esentiala blocajul anestezic este irelevant B. Bblocajul anestezic se incepe prin infiltrarea stricta a unei singure ramuri (cea presupusa a fi inplicata in sediul durerii)

1035



1036

Rezidentiat 2004


C. Raspunsul la blocajul anestezic se considera pozitiv daca absenta durerii se prelungeste mai mult decat durata de actiune a anestezicului (peste 30 de minute sau o ora) D. Depozitul anestezic se depune la emergenta ramurilor trigeminale E. Prin evolutia bolii, conturul crizei dureroase se estompeaza (pag. 446)

S2244133. Marcati raspunsurile corecte A. Diagnosticul diferential al nevralgiei esentiale de trigemen este deosebit de complicat B. Pentru diagnosticul diferential al nevralgiei esentiale de trigemen datele clinice subiective nu pot constitui o baza de diagnostic C. Prezenta unor leziuni care se coreleaza cu durerea exclude nevralgia esentiala de trigemen D. Coloratura individuala a durerii in nevralgia esentiala este determinata de participarea afectiv-emotionala E. Coloratura afectiv-emotionala schimba calitatea suferintei din nevralgia esentiala de trigemen (pag. 446)

S2244134. Marcati raspunsurile corecte A. Nevralgia trigeminala din scleroza multipla apare predominant la varsta medie B. Nevralgia trigeminala din scleroza multipla este precedata de senzatie pasagera de parestezie faciala C. Nevralgia trigeminala din scleroza multipla este precedata de defecte ale vederii D. Tonusul muscular nu este modificat in scleroza multipla in placi E. Durerea trigeminala in scleroza multipla nu depaseste teritoriul ramurii trigeminale afectate (pag. 446)

S2244135. Marcati raspunsurile corecte A. Pentru diagnosticul diferential al nevralgiei trigeminale esentiale cu nevralgia de nerv gloso-faringian se tine cont de faptul ca acesta din urma nu are caracteristici asemanatoare cu nevralgia trigeminala B. Localizarea durerii si zonele trigger in nevralgia gloso-faringiana sunt diferite fata de cele din nevralgia esentiala de trigemen C. Nevralgia nervului lingual se distinge cu usurinta fata de cea a nervului gloso-faringian D. Diagnosticul diferential intre cele doua nevralgii mentionate mai sus se face prin infiltratie anestezica E. Infiltratia anestezica pentru gloso-faringian se face, de regula, la gaura jugulara (pag. 446)

S2244136. Diagnosticul diferential al nevralgiei trigeminale esentiale cu nevralgiile faciale atipice se bazeaza pe: A. Debutul durerii, care in nevralgiile faciale atipice nu este instantaneu, ci trptat, esalonat B. Intensitatea durerii, care in nevralgiile faciale atipice este maxima de la inceput si pe toata durata crizei C. Remisia durerii, care in nevralgiile faciale atipice este lenta, descrescanda esalonat D. Durata durerii in nevralgiile faciale atipice nu este minimala, ci se extinde la ore sau la zile E. Lipseste participarea afectiva in nevralgiile faciale atipice (pag. 448)

S2244137. Diagnosticul diferential al nevralgiei trigeminale esentiale se bazeaza pe: A. Debutul durerii, care in nevralgiile faciale atipice este instantaneu, fara semne premonitorii B. Intensitatea durerii, care in nevralgiile faciale atipice este minimala la inceput si creste treptat in intensitate C. Remisia durerii in nevralgiile faciale atipice este lenta, descrescand treptat pana la disparitie D. Localizarea durerii in nevralgiile faciale atipice nu este precisa, ci se disperseaza intr-o arie difuza, neconturata E. In nevralgiile faciale atipice exista o intensa participare afectiva (pag. 448)

S2244138. Marcati raspunsurile corecte A. In nevralgia esentiala de trigemen tratamentul este cel etiologic

1036



1037



In nevralgia esentiala de trigemen tratamentul simptomatic nu are indicatie Pentru tratamentul nevralgiei esentiale de trigemen este esential un diagnostic corect In nevralgia esentiala de trigemen lipseste un tratament cu rezultate definitive Tratamentul evralgiei esentiale de trigemen incepe cu metodele cele mai putin agresive (pag. 448)

S2244139. Marcati raspunsurile corecte A. Terapia de inceput a nevralgiei esentiale de trigemen se bazeaza pe tratamentul medicamentos B. Terapia medicamentoasa a nevralgiei esentiale de trigemen este antiepileptica (in esenta) C. Blocajul chimic anestezic nu reprezinta un mijloc terapeutic D. Terapia tisulara reprezinta o formula terapeutica utila in nevralgia esentiala de trigemen E. Stimularea nervoasa electrica nu se utilizeaza ca mijloc terapeutic (pag. 448)

S2244140. Medicamentele de baza in tratamentul nevralgiei esentiale de trigemen sunt: A. Fortralul B. Tramadolul C. Carbamazepina D. Baclofenul E. Fenitoina (pag. 448)

S2244141. Marcati raspunsurile corecte A. Raspunsul la tratamentul cu carbamazepina a nevralgiei esentiale de trigemen este individual B. Carbamazepina nu are efecte secundare C. In tratamentul cu carbamazepina a nevralgiei esentiale de trigemen nu este necesara adaptarea individuala a posologiei D. Ttratamentul cu carbamazepina se incepe cu doze mici, crescandu-se doza pana la obtinerea eficientei E. Efectul terapeutic al carbamazepinei se declanseaza imediat (la cateva minute dupa administrare) (pag. 449)

S2244142. Marcati raspunsurile corecte A. Raspunsul la tratamentul cu carbamazepina a nevralgiei esentiale de trigemen este acelasi pentru orice pacient B. Carbamazepina are numeroase efecte secundare C. Pentru tratamentul cu carbamazepina a nevralgiei esentiale de trigemen este necesara adaptarea individuala a posologiei D. Tratamentul cu carbamazepina se incepe cu doze mari de atac E. Efectul terapeutic al carbamazepinei apare abia dupa 24-48 de ore de la administrarea dozei utile (pag. 449)

S2244143. Marcati raspunsurile corecte A. In majoritatea cazurilor de nevralgie esentiala de trigemen, doza de carbamazepina pentru inceput este de 200 mg pe zi B. La doza de 200mg pe zi de carbamazepina, crizele dureroase se remit (de regula) C. Crizele dureroase din nevralgia trigeminala se remit abia dupa doza de 400 mg pe zi de carbamazepina D. Administrarea carbamazepinei se face in doza mica pe zi E. Efectele secundare ale carbamazepinei apar numai dupa perioade indelungate de la utilizarea medicamentului (pag. 449)

S2244144. Marcati raspunsurile corecte A. Efectele secundare ale carbamazepinei apar din primele zile de la initierea tratamentului

1037



1038



Starea de confuzie reprezinta un efect secundar al tratamentului cu carbamazepina Efectele secundare ale carbamazepinei dispar pe masura ce pacientul se obisnuieste cu medicamentul Obisnuinta cu medicamentul nu se repercuta si asupra efectului sau terapeutic Carbamazepina nu este toxica nici in doze mari (pag. 449)

S2244145. Marcati raspunsurile corecte A. In tratamentul cu carbamazepina a nevralgiei esentiale de trigemen, dupa remisia temporara a bolii, se recomanda utilizare dozelor reduse de intretinere B. Doza de carbamazepina nu este influentata de conditiile de stres ale pacientului C. Intreruperea tratamentului cu carbamazepina se recomanda pentru a preveni instalarea rapida a obisnuintei D. Nu exista pacienti la care carbamazepina sa demonstreze ineficienta E. Obisnuinta la carbamazepina se repercuta si asupra eficientei teraputice (pag. 449)

S2244146. Intre efectele secundare ale administrarii de carbamazepina se include: A. Agranulocitoza B. Anemia ablastica C. Pancitopenia D. Urticaria E. Interactiunea cu foarte multe antibiotice (pag. 449)

S2244147. Marcati raspunsurile corecte A. Pentru terapia tisulara a nevralgiei esentiale de trigemen se utilizeaza homogrefa de nerv sciatic B. Pentru terapia tisulara a nevralgiei esentiale de trigemen se utilizeaza autogrefa de nerv sciatic C. Este posibila combinarea terapeutica dintre terapia medicamentoasa cu carbamazepina si cea tisulara cu grefa de nerv D. Grefa de nerv nu influenteaza doza de carbamazepina E. Terapia tisulara cu grefa cutanata este eficienta in tratamentul nevralgiei esentiale de trigemen (pag. 451)

S2244148. Marcati raspunsurile corecte A. Neuroliza trigeminala se poate face la nivelul ramurilor periferice B. Neuroliza trigeminala se poate face la nivelul ganglionului Gasser C. Neuroliza se poate face cu alcool D. Neuroliza se poate face cu glicerol E. Neuroliza se poate face cu ajutorul curentului electric (pag. 452)

S2244149. Marcati raspunsurile corecte A. Nu este posibila concomitenta nevralgiei esentiale de trigemen cu cea glosofaringiana B. Varsta este relevanta in nevralgia esentiala glosofaringiana C. Cauzele nevralgiei esentiale glosofaringiene sunt bine precizate D. Mecanismul nevralgiei esentiale glosofaringiene nu este cunoscut E. Boala afecteaza ambele sexe in proportii egale (pag. 461)

S2244150. Marcati raspunsurile corecte A. Debutul durerii in nevralgia esentiala glosofaringiana este instantaneu B. Instalarea durerii poate fi spontana C. Instalarea durerii poate fi provocata

1038



1039

Rezidentiat 2004


D. Nu exista zone trigger in nevralgia esentiala glosofaringiana E. In mecanismul bolii (nevralgia esentiala glosofaringiana) nu se accepta ideea participarii sistemului nervos central (pag. 461)

S2244151. Marcati raspunsurile corecte A. Localizarea durerii in nevralgia esentiala glosofaringiana este in orofaringe B. Localizarea durerii in nevralgia esentiala glosofaringiana este auriculara C. Durerea din nevralgia esentiala glosofaringiana este sub forma de arsura D. Durata durerii in nevralgia esentiala glosofaringiana este lunga sau permanenta E. Disparitia durerii se face treptat, gradual (pag. 462)

S2244152. Marcati raspunsurile corecte A. In nevralgia esentiala glosofaringiana, localizarea durerii este la varful limbii B. In nevralgia esentiala glosofaringiana, localizarea durerii este la marginile limbii C. In nevralgia esentiala glosofaringiana, durerea este localizata in ureche D. Intensitatea durerii in nevralgia esentiala glosofaringiana este variabila E. Intervalul dintre crizele dureroase este marcat de persistenta unui fond dureros (pag. 462)

S2244153. Marcati raspunsurile corecte A. In nevralgia esentiala glosofaringiana, punctul preauricular este, in mod deosebit, identificat ca zona trigger B. Zonele bazei limbii, amigdaliana si faringiana, reprezinta zone trigger pentru nevralgia esentiala glosofaringiana C. Intreruperea sau blocarea durerii nu este posibila prin anestezia topica (in nevralgia esentiala glosofaringiana) D. Blocarea paroxismului dureros in nevralgia esentiala glosofaringiana se face prin infiltratia anestezica la foramenul jugular E. Simptomele asociate crizei dureroase din nevralgia esentiala glosofaringiana, constau in tulburari de gust (pag. 462)

S2244154. Marcati raspunsurile corecte A. Intre cauzele nevralgiei glosofaringiene secundare sau simptomatice pot fi citate tumorile de unghi pontocerebelos sau cele faringo-amigdaliene B. Leziunile inflamatorii orofaringiene pot declansa dureri nevralgice glosofaringiene C. In nevralgia secundara glosofaringiana exista un interval liber (fara durere) intre crize D. In nevralgia secundara glosofaringiana exista semne de leziuni organice ale nervului sau zonelor vecine lui E. Examinarile complementare in nevralgia secundara glosofaringiana nu sunt relevante (pag. 463-464)

S2244155. Diagnosticul diferential al nevralgiei trigeminale esentiale se face cu: A. Prosopalgia B. Nevralgia trigeminala din scleroza multipla(in placi) C. Nevralgia de nerv glosofaringian D. Nevralgia nervului laringeu superior E. Nevralgia trigeminala primara (pag. 446)

S2244156. Tratamentul nevralgiei trigeminale esentiale cuprinde: A. Decompresiunea chirurgicala a radacinilor trigeminale B. Neuroliza C. Stimularea nervoasa electrica transcutanata

1039



1040

Rezidentiat 2004


D. Psihoterapia E. Tratament neurochirurgical cat mai iute instituit (pag. 449)

S2244157. Tratamentul nevralgiei trigeminale esentiale cuprinde A. Terapia medicamentoasa orala B. Blocaj electric anestezic C. Terapia tisulara D. Neuroliza chimica, termica sau electrica E. Psihoterapia (pag. 448)

S2244158. Dintre efectele secundare ale Tegretolului, administrat in primele zile, fac parte: A. Agravarea unei hipertensiuni preexistente B. Coma hipoglicemica C. Greata D. Vertij E. Senzatia de confuzie (pag. 449)

S2244159. Neuroliza trigeminala se poate executa prin urmatoarele procedee: A. Chimice B. De compresiune C. Electrice D. Termice E. Medicamentoase (pag. 452)

S2244160. In stadiile mai avansate ale nevralgiei trigeminale esentiale, durerea localizata pe teritoriul ramurii I, poate iradia: A. Spre arcada dentara superioara B. Spre hemibuza superioara C. Spre vertex D. Spre narina homolaterala E. Spre orbita (pag. 443)

S2244161. In nevralgia esentiala trigeminala mai veche, durerea localizata pe ramura a II-a maxilara poate iradia: A. Spre arcada dentara suprioara B. Spre hemibuza superioara C. Spre narina homolaterala D. Spre ureche E. Spre pleoapa inferioara homolaterala (pag. 443)

S2244162. In nevralgia trigeminala esentiala mai veche, durerea localizata pe traiectul ramurii a III-a poate iradia: A. Spre arcada dentara superioara B. Spre hemibuza inferioara C. Spre menton D. Spre ureche E. Spre narina homolaterala

1040



1041

Rezidentiat 2004


(pag. 443)

S2244163. Diagnosticul de sleroza multipla (in placi) este sugerat de urmatoarele manifestari neurosenzoriale: A. Diplopia B. Nistagmusul C. Tulburari ale echilibrului D. Nevrita optica E. Defecte ale campului vizual (pag. 467)

S2244164. In scleroza multipla in placi poate aparea triada Charcot, care include: A. Tremorul intentional B. Diplopia C. Nistagmusul D. Disfagia E. Vorbirea sacadata (pag. 467)

S2244165. Clinica nevralgiei trigeminale zoosteriana-herpetica are urmatoarele stadii: A. Stadiul preeruptiv B. Stadiul preherpetic C. Stadiul eruptiv D. Stadiul postherpetic E. Stadiul herpetic (pag. 467)

S2244166. Durerea oro-faciala este o experienta neplacuta: A. Senzoriala B. Emotiva C. Asociata cu leziuni tisulare reale D. Asociata cu leziuni potentiale (imaginare) E. Neasociata cu factori emotionali (pag. 429)

S2244167. Durerea este definita (IASP) astfel: A. Experienta senzoriala neplacuta B. Experienta emotiva neplacuta C. Este asociatacu leziuni tisulare D. Nu este asociata cu leziuni tisulare E. Poate fi indusa si prin amenintare sau imaginare (pag. 429)

S2244168. In legatura cu localizarea durerii, distingem: A. Durerea psihogena B. Durerea locala C. Durerea proiectata D. Durerea somatica E. Durerea reflectata (pag. 430)

S2244169. Din punct de vedere fiziopatologic, durerea implica urmatoarele componente:

1041



1042



Perceptia senzoriala sau somatica Starea afectiva sau emotionala Reactia Durerea somatica Durerea atipica (pag. 431)

S2244170. Durerea, in functie de carateristicile ei, este sistematizata astfel: A. Durerea locala B. Durerea proiectata C. Durerea somatica D. Durerea neurogena E. Durerea psihogena (pag. 431)

S2244171. Durerea dento-parodontala este: A. O durere somatica superficiala B. Odurere somatica profunda C. O durere musculo-scheletala D. O durere viscerala E. O durere pulpara dentara (pag. 432)

S2244172. Caracteristicile durerii somatice superficiale: A. Localizare difuza B. Localizare fidela C. Iradiaza D. Nu iradiaza E. Relatie fidela cu stimulul (pag. 433)

S2244173. Caracteristicile durerii viscerale sunt: A. Localizare slaba B. Localizare precisa C. Poate fi provocata de stimuli termici D. Poate fi provocata prin percutie dentara sau presiune E. Durata este predominant constanta (pag. 435)

S2244174. Durerea somatica periodontala are urmatoarele caracteristici: A. Localizare precisa B. Durata este constanta(predominant) C. Poate fi provocata prin stimuli termici D. Poate fi provocata prin presiune sau prin percutie dentara E. Durerea ramane localizata la nivelul zonei stimulate (pag. 435)

S2244175. Caracteristicile durerii pulpare sunt: A. Forma durerii este acuta B. Forma durerii este cronica C. Localizarea durerii este precisa D. Localizarea durerii este imprecisa

1042



1043

Rezidentiat 2004


E. Frecventa durerii este intermitenta (pag. 437)

S2244176. Caracteristicile durerii pulpare sunt: A. Caracterul lancinant, sagetator B. Pragul de stimulare este inalt C. Iradierea durerii este prezenta D. Orarul este predominant nocturn E. Orarul este predominant diurn (pag. 437)

S2244177. Din cadrul durerii vasculare fac parte: A. Nevralgia migrenoasa B. Odontalgia atipica C. Migrena atipica D. Migrena clasica E. Durerea musculara (pag. 432)

S2244178. Nevralgia esentiala trigeminala este: A. O durere nevralgica cu fond dureros continuu B. O durere nevralgica paroxistica C. O durere neurogena D. Un sindrom dureros nevritic E. O durere faciala atipica (pag. 440)

S2244179. Nevralgia trigeminala esentiala se mai numeste: A. Ticul dureros al fetei B. Prosopalgia C. Nevralgia epileptiforma D. Durerea faciala fantoma E. Carotidina (pag. 441)

S2244180. In nevralgia trigeminala esentiala: A. Exista puncte trigger B. Durata crizei este de secunde/minute C. Orarul durerii este nocturn D. Intensitatea durerii are caracter gradual E. Localizarea durerii este riguroasa dupa ce boala are o relativa vechime (pag. 443)

S2244181. Examenul clinic obiectiv in nevralgia trigeminala esentiala, precizeaza: A. Absenta leziunilor morfologice ale ramurilor nervoase periferice B. Scleroza multipla in placi la persoanele tinere C. Prezenta zonelor trigger D. Prezenta unui proces compresiv al radacinilor trigeminale E. Prezenta ticului dureros in criza, cu caracteristicile lui foarte clare (pag. 445)

S2244182. Durerea locala este cel mai des intalnita in:

1043



1044



Traumatisme Pulpita seroasa Inflamatii Tumori Nevralgii faciale atipice (pag. 430)

S2244183. Durerea transmisa sau transferata are urmatoarele caracteristici: A. Este des intalnita in pulpita seroasa B. Poate fi intalnita si in nevralgiile faciale atipice C. Este des intalnita in sindromul disfunctiei mio-articulare D. Este intalnita in traumatisme E. Este des intalnita in tumori (pag. 430)

S2244184. Durerea proiectata: A. Reprezinta un raspuns dureros localizat precis B. Reprezinta un raspuns dureros localizat imprecis C. Apare in nevralgia trigeminala esentiala D. Depaseste aria de distributie terminala a nervului in suferinta E. Nu depaseste aria de distributie terminala a nervului in suferinta (pag. 430)

S2244185. Durerea somatica superficiala are urmatoarele caracteristici: A. Localizare precisa B. Durata limitata C. Nu prezinta orar temporal D. Cedeaza la anestezia topicasau la cea prin infiltratie E. Apare in nevralgia esentiala trigeminala (pag. 432)

S2244186. Tipurile fundamentale de durere profunda sunt: A. Durerea musculo-scheletala B. Durerea cutanata C. Durerea muco-gingivala D. Durerea viscerala E. Durerea neurogena (pag. 433)

S2244187. Durerea articulara temporo-mandibulara este: A. O durere somatica profunda B. O durere proprioceptiva C. O durere vaga periauriculara D. Este o durere acuta, insuportabila E. Poate fi localizata precis (pag. 434)

S2244188. Durerea pulpara dentara: A. Se poate asocia cu fenomene vegetative B. Se poate asocia cu spasme musculare temporale sau maseterine C. Se poate asocia cu adenopatie submandibulara sau submentoniera D. Poate fi transferata la corespondentii antagonisti

1044



1045

Rezidentiat 2004


E. Poate fi transferata la distanta (pag. 436, 437)

S2244189. Durerea pulpara iradiza astfel: A. De la molarii superiori spre zona temporala B. De la caninii superiori spre zona suborbitara C. De la molarii inferiori spre zona auriculara D. De la incisivii inferiori spre zona mentoniera E. Durerea pulpara nu iradiaza (pag. 437)

S2244190. Din cadrul durerilor nevralgice cu fond dureros continuu fac parte: A. Nevralgia nervului laringeu superior B. Nevralgia trigeminala esentiala C. Nevralgia trigeminala din scleroza multipla (in placi) D. Nevralgia gloso-faringiana simtomatica (secundara) E. Cauzalgia (pag. 440)

S2244191. Durerea dento-parodontala este: A. O durere somatica B. O durere cutanata C. O durere somatica profunda D. O durere somatica superficiala E. O durere viscerala (pag. 432)

S2244192. Durerea pulpara dentara este o durere somatica profunda, cu urmatoarele caracteristici: A. Forma durerii este acuta B. Frecventa durerii este continua C. Intensitatea durerii este moderata D. Caracterul durerii este sagetator, lancinant E. Este prezenta iradierea durerii (pag. 437)

S2244193. Migrena clasica este o durere somatica profunda, cu urmatoarele caracteristici: A. Este o durere viscerala B. Este insotita cu regularitate de fenomene vegetative C. Se deruleaza in etape D. Stadiul prodromal este urmat de stadiul cefalalgic E. Punctele de emergenta ale nervului trigemen nu sunt sensibile la palpare (pag. 439)

S2244194. Durerea vasculara inflamatorie are urmatoarele caracteristici: A. Este o durere somatica superficiala B. VSH este crescuta C. Este o durere profunda si intensa in teritoriul arterei temporale superficiale D. Artera carotida este sensibila, pulsatila, tumefiata E. Este explicabil fenomenul de claudicatie care apare in cadrul acestui sindrom dureros (pag. 439)

S2244195. Diagnosticul diferential al nevralgiei trigeminale esentiale se face cu:

1045



1046



Nevralgia trigeminala postherpetica Sindromul paratrigeminal Ticul dureros al fetei Nevralgia occipitala Nevralgiile faciale atipice (pag. 447)

S2244196. Anestezia dureroasa cuprinde: A. Anestezie B. Durere C. Rigiditate de carton D. Afectarea functiilor motorii E. Hiperestezie (pag. 481)

S2244197. Anestezia dureroasa: A. Este o durere spontana, intensa B. Se manifesta pe fondul unei anestezii C. Apare frecvent dupa operatia Dandy D. Pare a fi mai usor de suportat decat nevralgia trigeminala esentiala E. Tratamentul este mai facil decat al nevralgiei trigeminale esentiale (pag. 481)

S2244198. Metodele terapeutice ale nevralgiei trigeminale esentiale cuprind: A. Terapia medicamentoasa orala B. Neuroliza C. Tratamentul chirurgical D. Fizioterapia E. Psihoterapia (pag. 448)

S2244199. Neuroliza trigeminala se poate efectua prin urmatoarele modalitati: A. Procedee chimice B. Procedee electrice C. Procedee termice D. Decompresiune E. Compresiune (pag. 452)

S2244200. Printre caracteristicile comune ale durerilor nevralgice paroxistice, se enumera: A. Intensitatea este moderata B. Durata este de minute sau ore C. Intensitatea durerii este neobisnuit de mare D. Instalarea durerii este imprevizibila E. Integritatea anatomica a nervului afectat (pag. 440)

S2244201. Nevralgia trigeminala esentiala este o stare clinica dramatica, cu urmatoarele caracteristici: A. Criza dureroasa este declansata prin excitarea de catre un stimul puternic a unei "zone dolorigene" B. Durerea este de o violenta si o intensitate iesite din comun C. Orarul durerii este nocturn D. Localizarea durerii este strict pe teritoriul unei ramuri trigeminale

1046



1047

Rezidentiat 2004


E. Iradierea durerii este prezenta inca de la debutul bolii (pag. 449)

S2244202. Avantajele utilizarii metodei de alcoolizare, in cadrul tratamentului nevralgiei trigeminale esentiale, sunt: A. Recidiva paroxismului dureros dupa o perioada scurta B. Posibilitatea de reaplicare a ei C. Absenta riscurilor importante cand este aplicata la nivelul ramurilor periferice D. Instalarea dupa acest tratament a "anesteziei dolorosa" E. Perioada relativ buna de acalmie (pag. 452)

S2244203. Cele mai eficiente medicamente in tratamentul nevralgiei trigeminale esentiale sunt: A. Carbamazepina B. Fenitoina C. Hipnoticele D. Vitaminele E. Baclofenul (pag. 449)

S2244204. Durerea faciala fantoma apare in teritoriul maxilo-facial dupa: A. Glosectomii B. Frenectomii C. Exenteratie de orbita D. Gingivoplastii E. Mandibulectomii (pag. 482)

S2244205. Durerile nevralgice tipice pe fond dureros continuu cuprind: A. Nevralgia trigeminala din scleroza multipla (in placi) B. Nevralgi trigeminala zoosteriana C. Nevralgia trigeminala esentiala D. Nevralgia secundara glosofaringiana E. Nevralgia secundara a intermediarului facialului (pag. 467)

S2244206. Diagnosticul diferential al cauzalgiei se face cu: A. Psihalgia B. Nevralgia trigeminala esentiala C. Durerile din deficientele complexului B12 D. Anestezia dureroasa E. Alergiile la materialele protetice acrilice (pag. 481)

S2244207. In nevralgia gloso-faringiana simptomatica, exista urmatoarele perticularitati clinice: A. Existenta unui fond dureros continuu B. Absenta intervalului liber intre episoadele paroxistice C. Evolutia bolii este continua, ajungandu-se la o durere continua intensa D. Aparitia unor semne de leziune organica a nervului E. Cedarea completa a durerilor prin anestezierea topica a zonelor trigger (pag. 464)

1047



1048

Rezidentiat 2004


S2244208. Pentru durerea psihogena pledeaza urmatorii factori: A. Localizarea durerii este precisa B. Descrierea durerii este exacta C. Lipsesc stimulii de provocare a durerii D. Lipsesc semnele obiective E. Raspunsul la medicamentele psihoactive (pag. 487- 489)

S2244209. Tratamentul nevralgiei gloso-faringiene consta in: A. Alcoolizarea nervului B. Medicatie antiepileptica C. Infiltratii anestezice repetate la baza limbii D. Aplicatii anestezice topice locale pe zonele trigger E. Neurotomia extra sau intracraniana (pag. 463)

S2244210. Sindromul Claude-Bernard-Horner cuprinde urmatoarele semne: A. Mioza B. Exoftalmie C. Nistagmus D. Diplopie E. Micsorarea fantei palpebrale (pag. 447)

S2244211. Dureri nevralgice atipice cu fond dureros continuu sunt urmatoarele: A. Durerea stimulata B. Cauzalgia C. Anestezia dureroasa D. Nevralgia nervului sfeno-palatin E. Durerea faciala atipica (pag. 440)

S2244212. Tegretolul: A. Nu are efect antalgic imediat B. Se administreaza pentru sedarea in crize C. Doza toxica este de 1200 mg/zi D. Se administreaza intr-o singura doza pe zi E. Ca mod de actiune este un antiepilectic psihotrop (pag. 449)

S2244213. Diagnosticul diferential al anesteziei dureroase se face cu: A. Alte afectiuni care dau semnul lui Vincent B. Hiperpatia C. Nevralgia trigeminala esentiala D. Nevralgia gloso-faringiana esentiala E. Sindroame dureroase nevritice (pag. 481)

S2244214. Diagnosticul pozitiv al sindromului Ramsay-Hunt se face pe baza urmatoarelor elemente: A. Caracterul durerii B. Eruptia herpetica C. Prezenta fenomenelor de deficit neurologic

1048



1049

Rezidentiat 2004


D. Varsta pacientului E. Sexul pacientului (pag. 465)

S2244215. Durerile nevritice de origine nazala: A. Sunt de obicei transferate B. Depind de sediul inflamatiei C. Sunt dureri nevritice de origine sinusala D. Pot iradia si in ureche (durerile severe) E. Tratamentul consta in administrare de medicatie antiepileptica psihotropa (pag. 472)

S2244216. In sinuzita acuta maxilara odontogena, durerea are urmatoarele caracteristici: A. Este pulsatila B. Este intensa C. Este exacerbata de miscarile bruste D. Nu iradiaza E. Se calmeaza in clinostatism (pag. 472)

S2244217. Neuroliza trigeminala prin procedee chimice se face cu: A. Alcool absolut B. Glicerol anhidric C. Crioterapie D. Neurectomie E. Electrocoagulare (pag. 452)

S2244218. Tratamentul chirurgical, in cazul nevralgiei esentiale de trigemen, cuprinde: A. Neuroliza chimica B. Terapia tisulara C. Neurectomia ramurilor periferice D. Decompresiunea endocraniana E. Neurotomia (pag. 448)

S2244219. Fenitoina este: A. Un agent terapeutic anticonvulsivant B. Un agent terapeutic antiepileptic C. Un agent terapeutic ce actioneaza prin cresterea pragului de excitabilitate tactila a zonelor trigger D. Un derivat de hidantoina E. Un agent terapeutic ce nu are efecte secundare (pag. 450)

S2244220. Blocajul chimic anestezic in cazul nevralgiei trigeminale esentiale se poate face (dupa Filipescu) cu: A. Antibiotice B. Novocaina C. Largactil D. Xilina E. Lidocaina (pag. 450)

1049



1050

Rezidentiat 2004


S2244221. Nevralgia trigeminala zoosteriana-herpetica prezinta urmatoarele caracteristici: A. Sunt mai expuse persoanele tinere, in special cele de sex feminin B. Evolueaza in 3 stadii C. Stadiul eruptiv poate dura doua sau trei saptamani D. In cazul nervului trigemen, virusul are predilectie pentru ramura oftalmica E. Poate apare triada Charcot (pag. 467)

S2244222. Sindromul Tolosa-Hunt are urmatoarele caracteristici clinice: A. Durere periorbitara B. Durere retroorbitara C. Oftalmoplegie D. Nistagmus E. Strabism (pag. 447)

S2244223. Durerea poate fi: A. Indusa numai prin leziuni reale B. Indusa prin amenintare C. Indusa prin imaginare D. In totalitate o experienta personala E. Si o experienta colectiva (pag. 429)

S2244224. Marcati raspunsurile corecte A. In durerea transferata durerea este transmisa la periferie in acelasi loc cu cel cauzal B. Durerea transferata este somatica superficiala C. Durerea transferata este proprioceptiva D. Durerea transferata este precis conturata E. Durerea transferata depaseste ca intindere aria de distributie a nervului senzitiv interesat (pag. 430)

S2244225. Marcati raspunsurile corecte A. Durerea proiectata este localizata precis in zona terminala a nervului senzitiv afectat B. Durerea miofasciala este o durere proiectata C. Durerea proiectata ocupa toata zona terminala a nervului afectat D. Durerea proiectata este intalnita in nevralgia trigeminala esentiala de trigemen E. Durerea proiectata depaseste aria terminala de distributie a nervului senzitiv (pag. 430)

S2244226. Marcati raspunsurile corecte A. Durerea locala este intalnita in nevralgiile esentiale B. Durerea proiectata este intalnita in traumatisme, tumori C. Durerea transferata este intalnita in afectiunile miofasciale D. Durerea locala este o durere somatica profunda E. In pulpitele seroase putem intalni o durere trnsferata (pag. 430)

S2244227. Marcati raspunsurile corecte A. In durerea reflectata aria de perceptie a durerii coincide cu zona de actiune a stimulului dureros B. Durerea reflectata se percepe intr-o arie precis conturata C. Perceptia senzoriala este o senzatie nespecifica

1050



1051

Rezidentiat 2004


D. Perceptia senzoriala are ca substrat anatomic receptori specializati E. Perceptia senzoriala are cai de transmisie precisa a impulsului dureros la centrii cerebrali (pag. 430)

S2244228. Marcati raspunsurile corecte: A. Durerea somatica superficiala provine din stimularea nociceptiva a tesuturilor cutanate si mucoase B. Durerea somatica superficiala de obicei este o durere cronica ce se declanseaza la un interval de timp dupa interventia agentului cauzal C. Perceptia durerii somatice superficiale se extinde la distanta fata de aria receptorilor stimulati D. Durerea somatica superficiala nu ramane localizata E. Durata durerii somatice superficiale este concordanta cu timpul de actiune a stimulului (pag. 432)

S2244229. Marcati raspunsurile corecte A. Intensitatea durerii somatice superficiale nu este concordanta cu actiunea stimulului B. Localizarea durerii somatice superficiale este precisa C. Frecventa durerii somatice superficiale nu este legata de frcventa interventiei stimulului D. In durerea somatica superficiala iradierea este prezenta E. Durerea somatica superficiala nu prezinta un orar temporar (pag. 432)

S2244230. Marcati raspunsurile corecte A. Durerea somatica superficiala este localizata doar in zona stimulata prin intermediul exteroreceptorilor B. Durata durerii somatice superficiale poate fi in limite foarte largi C. In compratie cu alte dureri, durerea somatica superficiala este apreciata ca o durere moderata D. Delansarea durerii somatice superficiale este indirecta E. Durerea somatica superficiala nu cedeaza la anestezia topica sau la cea prin infiltratie (pag. 432)

S2244231. Caracteristicile durerii somatice superficiale sunt: A. Forma durerii - cronica B. Intensitatea durerii - gradata C. Localizarea durerii - difuza D. Frecventa - concordanta cu stimulul E. Declansarea - prin contact (pag. 432)

S2244232. Caracteristicile durerii somatice superficiale sunt: A. Iradierea durerii - nu B. Orarul durerii - oricand C. Frecventa durerii - discontiua D. Localizarea - precisa E. Raspunsul la anestezie locala - da (pag. 432)

S2244233. Marcati raspunsurile corecte A. Cauzele durerii somatice superficiale sunt usor evidentiabile B. Tratamentul durerii somatice superficiale ridica probleme deosebite C. Protezele conjuncte nu pot fi implicate in aparitia durerii somatice superficiale D. Obturatiile neetanse pot fi implicate in durerile somatice superficiale E. Aftele recurente nu fac parte din factorii cauzali ai durerii somatice superficiale (pag. 433)

1051



1052

Rezidentiat 2004


S2244234. Marcati raspunsurile corecte A. Durerea somatica profunda este proprie tesuturilor derivate din ectoderm B. Durerea somatica profunda este proprie tegumentelor si mucoaselor C. Durerea somatica profunda nu se asociaza cu durerea psihogena D. Durerea somatica profunda se cronicizeaza E. Durerea somatica profunda este mai putin concordanta cu stimulul (pag. 433)

S2244235. Marcati raspunsurile corecte A. Durerea somatica profunda deriva din mezoderm B. Durerea somatica profunda nu iradiaza C. Localizarea durerii somatice profunde este precisa D. Relatia durerii somatice profunde nu este fidela cu stimulul E. Durerea somatica profunda nu se cronicizeaza (pag. 433)

S2244236. Marcati raspunsurile corecte A. Durerea de la nivelul dintilor deriva strict din tesuturile dentare B. Durerea musculo-scheletala pastreaza o relatie stransa cu cerintele functiei biomecanice C. Spasmul musculaturii pterigoidiene se limiteaza la masa musculara D. Durerea articulara temporo-mandibulara este o durere somatica superficiala E. Durerea articulara este proprioceptiva (pag. 434)

S2244237. Marcati raspunsurile corecte A. Durerea somatica profunda se manifesta ca o durere transferata B. Durerea articulara temporo-mandibulara este o durere somatica profunda C. In durerea articulara temporo-mandibulara pacientul nu poate preciza care componenta a articulatiei este implicata cauzal D. Durerea osoasa este transmisa de receptori proprii ososi E. Periostul nu dispune de receptori proprii (pag. 434)

S2244238. Marcati raspunsurile corecte A. Parodontiul profund este dotat cu prprioceptori B. Parodontiul profund este dotat cu exteroreceptori C. Durerea care pleaca de la nivelul parodontal este de tip somatic profund D. Durerea care pleaca de la nivelul parodontal profund se aseamana cu cea de la nivel muscular E. Receptorii din ligamentele periodontale nu sunt capabili sa localizeze cu destula precizie pozitia stimulului nociceptiv (pag. 435)

S2244239. Durerea care pleaca de la nivelul parodontiului profund se aseamana cu cea provenind de la: A. Muschi B. Oase C. Articulatii D. Tendoane E. Mucoase (pag. 435)

S2244240. Durerea viscerala (pulpara) se caracterizeaza prin: A. Localizare - precisa

1052



1053



Durata - predominant periodica Relatia cu aria stimulata - depaseste ari stimulata Relatia cu functia biomecanica - da Pragul de stimulare - jos (pag. 435)

S2244241. Durerea viscerala pulpara se caracterizeaza prin: A. Relatia cu functia biomecanica - nu B. Raspunsul grdual la intensitatea stimulului - nu C. Provocarea durerii prin stimuli termici - da D. Transferul durerii in alte zone - nu E. Localizarea durerii - precisa (pag. 435)

S2244242. Marcati raspunsurile corecte A. In durerea parodontala superficiala anamneza nu este suficient de relevanta B. In durerea parodontala superficiala examenul obiectiv este relevant C. In durerea parodontala superficiala pot fi evidentiati factorii etiologici D. Palparea este neimportanta in durerea parodontala E. Percutia este importanta in durerea parodontala (pag. 436)

S2244243. Caracteristicile durerii parodontale sunt: A. Localizarea durerii - prcisa B. Frecventa durerii - continua C. Durata durerii - scurta (secunde, minute) D. Caracterul durerii - lancinant E. Intensitatea durerii - violenta (pag. 436)

S2244244. Caracteristicile durerii parodontale sunt: A. Pragul de stimulare al durerii - intermediar B. Pragul de stimulare al durerii - inalt C. Pragul de stimulare al durerii - jos (scazut) D. Raspunsul gradual - da E. Caracterul durerii - lancinant (pag. 436)

S2244245. Marcati raspunsurile corecte: A. Pulpa dentara este intens reprezentata neuronal B. Iradierea la alti dinti sau la alte tesuturi este posibila C. Durerea odontogena nu poate fi transferata in tesuturi de alta structura D. Durerea pulpara poate fi transferata la dintii antagonisti E. De la dintii inferiori durerea iradiaza in ureche (pag. 436)

S2244246. Durerea pulpara iradiaza astfel: A. De la molarii inferiori iradiaza spre ureche B. De la incisivii inferiori spre obraz C. De la molarii superiori spre ochi D. De la incisivii superiori spre nas E. De la caninii superiori spre zona suborbitara

1053



1054

Rezidentiat 2004


(pag. 437)

S2244247. Caracteristicile durerii pulpare sunt: A. Forma - acuta B. Localizarea - imprecisa C. Pragul de stimulare - inalt D. Raspunsul gradual - nu E. Intensificarea la clinostatism - nu (pag. 437)

S2244248. Durerile nevralgice paroxistice se caracterizeaza prin: A. Lipsa de integritate anatomica a nervului afectat B. Instalarea previzibila a crzei dureroase C. Intensitatea moderata a durerii D. Localizare unilaterala E. Durata foarte scurta a crizei (pag. 440)

S2244249. Durerile nevralgice paroxistice se caracterizeaza prin: A. Integritatea anatomica a nervului afectat B. Instalarea imprevizibila a crzei dureroase C. Intensitatea neobisnuit de mare a durerii D. Posibilitatea de localizare bilaterala a afectiunii E. Durata lunga a crizei dureroase (pag. 440)

S2244250. Marcati raspunsurile corecte A. Durerile nevralgice paroxistice au o durata de secunde sau minute B. In cazul durerilor din grupa nevralgiilor cu caracter continuu nu pot fi evidentiate cauzele afectiunii C. In cazul nevralgiilor cu caracter continuu, instalarea durerii este brusca D. In cazul nevralgiilor cu caracter continuu, intensitatea durerii este moderata E. In cazul nevralgiilor cu caracter continuu, durerea dureaza minute, ore sau mai mult (pag. 440)

S2244251. Caracteristicile durerilor paroxistice sunt: A. Aspectul clinic al pacientului - normal B. Leziuni anatomo-patologice ale nervului - nu C. Instalarea durerii - lenta D. Localizarea durerii - unilaterala E. Recurenta - da (pag. 441)

S2244252. Caracteristicile durerilor cu caracter continuu sunt: A. Aspectul clinic al pacientului - modificat B. Leziuni patologice evidente la nivelul nervului afectat - da C. Instalarea durerii - lent D. Recurenta durerii dupa tratament - nu E. Durata durerii - secunde (pag. 441)

S2244253. Marcati raspunsurile corecte A. In nevralgia trigeminala esentiala de trigemen, intensitatea durerii este violenta

1054



1055



Nevralgia esentiala de trigemen afecteaza preponderent sexul feminin Nevralgia esentiala de trigemen este un apanaj al varstei inaintate Nevralgia esentiala de trigemen afecteaza preponderent ramura a II-a Cauza nevralgiei esentiale de trigemen este bine cunoscuta (pag. 441)

S2244254. Marcati raspunsurile corecte (toate raspunsurile fac referire la nevralgia trigeminala esentiala): A. Criza dureroasa poate fi declansata prin stimularea intensa, puternica a zonei trigger B. Zona dolorigena poate fi reprezentata de tegument C. Zona dolorigena poate fi reprezentata de mucoasa D. Zona dolorigena poate fi reprezentata de dinte E. Zona dolorigena este mereu schimbatoare (pag. 441)

S2244255. Marcati raspunsurile corecte A. In nevralgia esentiala de trigemen, zona trigger este reprezentata de dinte B. In nevralgia esentiala de trigemen, mucoasa nu constituie sediu pentru zona trigger C. In nevralgia esentiala de trigemen, tegumentul fetei poate reprezenta un sediu pentru zona trigger D. Zona dolorigena sau trigger in nevralgia esentiala trigeminala este mereu aceeiasi E. Criza dureroasa in nevralgia esentiala trigeminala poate fi declansata printr-o stimulare slaba a zonei trigger (pag. 441)

S2244256. Marcati raspunsurile corecte A. In nevralgia esentiala de trigemen, cauzele sunt necunoscute B. In nevralgia esentiala de trigemen, mecanismele fiziopatologice sunt bine cunoscute C. Intre factorii presupusi cauzali ai nevralgiei trigeminale esentiale sunt citate si compresiunile vasculare care vin in contact cu fibrele nervoase D. Criza dureroasa in nevralgia esentiala de trigemen poate fi declansata si de o vibratie a zonei trigger E. Distorsiunea zonei trigger poate declansa criza (pag. 441)

S2244257. Marcati raspunsurile corecte A. In nevralgia esentiala de trigemen, criza dureroasa se instaleaza lent B. Durerea in nevralgia trigeminala esentiala de trigemen survine anuntata de semne premonitorii C. Vorbitul nu contribuie la declansarea crizei D. Criza dureroasa in nevralgia trigeminala esentiala dureaza putin E. Dupa incetarea crizei, pacientul isi reia nestingherit discutia sau activitatea (pag. 443)

S2244258. Marcati raspunsurile corecte A. In nevralgia esentiala de trigemen, criza dureroasa se instaleaza brusc, fulgerator, instantaneu B. In nevralgia esentiala de trigemen, criza dureroasa apare in plina stare de sanatate, neanuntata de semne premonitorii C. Criza dureroasa in nevralgia esentiala de trigemen este de lunga durata D. Dupa disparitia crizei din nevralgia esentiala de trigemen, ramane o senzatie de disconfort si durere moderata E. Criza dureroasa in nevralgia esentiala de trigemen poate fi declansata prin vorbit (pag. 443)

S2244259. Marcati raspunsurile corecte A. Orarul durerii in nevralgia esentiala de trigemen este diurn

1055



1056



Orarul nocturn al durerii este caracteristic pentru durerile din nevralgiile simptomatice La debut, durata crizei in nevralgia esentiala de trigemen este de fractiuni de secunda Disparitia crizei dureroase in nevralgia esentiala de trigemen se face lent, treptat Intensitatea crizei dureroase in nevralgia esentiala de trigemen nu are caracter gradual (pag. 443)

S2244260. Marcati raspunsurile corecte A. Orarul durerii in nevralgia esentiala de trigemen este nocturn, dupa culcare B. Disparitia crizei dureroase in nevralgia esentiala de trigemen este instantaneu C. Intensitatea crizei dureroase in nevralgia esentiala de trigemen este maxima pe toata durata D. Iradierea crizei dureroase in nevralgia esentiala de trigemen depaseste ramura trigeminala afectata inca de la inceputul bolii E. Intervalul de acalmie dintre crize ramane constant pe toata durata bolii (pag. 443)

S2244261. Marcati raspunsurile corecte A. Iradierea durerii in nevralgia esentiala de pe ramura I trigeminala merge spre vertex B. Iradierea durerii in nevralgia esentiala de pe ramura I trigeminala merge spre orbita C. La debut durerea este situata pe o arie limitata D. Iradierea survine numai dupa o anumita vechime a bolii E. In nevralgia ramurii a II-a trigeminala, iradierea evolueaza spre ureche (pag. 443)

S2244262. Marcati raspunsurile corecte A. In nevralgia trigeminala esentiala situata pe ramura a III-a, durerea iradiaza spre arcada dentara inferioara B. In nevralgia trigeminala esentiala situata pe ramura a III-a, durerea iradiaza spre buza inferioara C. In nevralgia trigeminala esentiala situata pe ramura a III-a, durerea iradiaza spre menton D. In nevralgia trigeminala esentiala situata pe ramura a III-a, durerea iradiaza spre comisura labiala E. Iradierea durerii in teritoriul altei ramuri trigeminale este obisnuita in nevralgia esentiala de trigemen (pag. 443)

S2244263. Marcati raspunsurile corecte A. In nevralgia esentiala de trigemen, intensitatea este maxima de la inceput B. In nevralgia esentiala de trigemen, intensitatea durerii se instaleaza gradual C. In nevralgia esentiala de trigemen, intensitatea durerii este aceeasi (maxima) pe toata durata crizei D. In nevralgia esentiala de trigemen, intensitatea durerii scade gradual pana la disparitia completa a durerii E. In nevralgia esentiala de trigemen, in cursul crizei, alterneaza perioade dureroase de intensitati diferite (pag. 443)

S2244264. In nevralgia esentiala de trigemen A. Intensitatea durerii creste gradual B. Intensitatea durerii scade gradual pana la disparitie C. Durerea se mentine aceeasi (maximala) pe toata durata crizei D. In cursul crizei alterneaza perioade de intensitati diferite ale durerii E. Intervalul dintre crizele durerosa se micsoreaza pe masura evolutiei bolii (pag. 443)

S2244265. In nevralgia esentiala de trigemen: A. Intervalul liber (fara dureri) dintre crizele dureroase paroxistice se mentine acelasi B. Intervalul liber (fara dureri) dintre crizele dureroase paroxistice creste pe masura invechirii bolii C. Intervalul liber (fara dureri) dintre crizele dureroase paroxistice scade pe masura invechirii bolii D. La inceputul bolii nu exista un interval liber, intre crizele dureroase paroxistice persistand un fond dureros

1056



1057

Rezidentiat 2004


continuu E. In nevralgia esentiala de trigemen nu exista fond dureros continuu (remanent) intre crizele dureroase paroxistice (pag. 443-444)

S2244266. In nevralgia esentiala de trigemen situata pe ramura a doua: A. Durerea se localizeaza in arcada dentara superioara B. Dintii nu constituie zone trigger C. Durerea iradiaza spre hemibuza superioara D. Durerea iradiaza spre narina homolaterala E. Durerea nu se orienteaza spre pleoapa inferioara (pag. 443)

S2244267. In nevralgia esentiala de trigemen: A. Iradierea durerii in teritoriul altei ramuri este posibila la inceputul bolii B. La inceputul bolii iradierea durerii ramane limitata strict in teritoriul ramurii in suferinta C. Durerea la inceputul bolii nu depaseste linia mediana D. Senzatia dureroasa nu este receptata la nivelul dintilor E. Dintele nu constituie zona trigger pentru criza dureroasa (pag. 443)

S2244268. In nevralgia esentiala de trigemen: A. Extractia dintelui de la care a plecat durerea rezolva definitiv boala B. Dupa extractia dintelui acuzat de pacient ca fiind punctul de plecare al durerii, aceasta (durerea) se transfera la dintele vecin C. Dupa extractia tuturor dintilor de pe hemiarcada nu se rezolva paroxismele dureroase D. Dupa extractia dintilor ramane un punct trigger pe aceasta arcada E. Mucoasa gingivala nu constituie sediu pentru zona trigger (pag. 444)

S2244269. Stimulii care declanseaza durerea pot fi: A. Miscarea firelor de par B. Miscarea fetei C. Percutia axiala a unui dinte D. Vorbirea E. Deglutitia (pag. 444)

S2244270. Marcati raspunsurile corecte: A. Palparea si percutia nu sunt patognomonice pentru durerea parodontala B. Durerea parodontala este puternic influentata de stimulii termici C. Durerea pulpara nu iradiaza D. Intensitatea durerii parodontale este mai pronuntata decat cea pulpara E. Examinarile radiologice pot fi nesemnificative in durerea parodontala la debutul procesului patologic (pag. 436)

S2244271. Marcati raspunsurile corecte A. Ramura linguala a nervului trigemen nu constituie sediu pentru nevralgia trigeminala B. Ramura bucala a nervului trigemen nu constituie sediu pentru nevralgia trigeminala C. Dintele poate constitui un sediu pentru durerea iradiata din nevralgia trigeminala D. Dintele nu constituie sediu pentru zona trigger E. Teritoriul nervului auricular poate constitui sediu trigger pentru nevralgia trigeminala

1057



1058

Rezidentiat 2004


(pag. 444)

S2244272. Marcati raspunsurile corecte A. Criza dureroasa din nevralgia esentiala de trigemen nu perturba activitatea pacientului B. Criza dureroasa din nevralgia esentiala de trigemen nu se asociaza cu fenomene vegetative faciale C. In perioada refractara, atingerea zonei trigger activeaza durerea D. In perioada crizei, ca si in perioadele interparoxistice din nevralgia trigeminala esentiala, nu apar modificari ale reflexului cornean E. In perioada crizei dureroase nu apar hipoestezii pe teritoriul afectat (pag. 444)

S2244273. Marcati raspunsurile corecte A. Criza dureroasa din nevralgia esentiala de trigemen intrerupe instantaneu orice activitate a pacientului B. Pacientul cu nevralgie trigeminala nu este deranjat de spalatul fetei sau de barbierit C. Criza dureroasa din nevralgia esentiala de trigemen se poate asocia cu hipersecretie nazala de partea afectata D. Perioadele interparoxistice sunt total asimptomatice E. In perioada paroxistica se constata elemente clinice evidente de suferinta organica ale nervului (pag. 444)

S2244274. Marcati raspunsurile corecte A. nevralgia trigeminala esentiala nu se asociaza cu fenomene motorii ale musculaturii faciale B. Perioada refractara exclude posibilitatea unei noi declansari a paroxismului dureros prin atingerea zonelor trigger C. Atrofia musculaturii faciale este inerenta nevralgiei trigeminale D. Reflexul cornean este modificat de partea bolnava in nevralgia ramurii a II-a trigeminala esentiala E. Congestia fetei se poate asocia crizei dureroase din nevralgia esentiala de trigemen (pag. 444)

S2244275. Marcati raspunsurile corecte A. Nevralgia trigeminala esentiala evolueaza de regula spre remisie spontana B. Durerea evolueaza centripet spre ganglionul Gasser C. In timpul evolutiei bolii scade numarul zonelor trigger D. Caracteristicile paroxismului dureros in nevralgia esentiala de trigemen devin mai atipice pe masura evolutiei bolii E. Crizele dureroase se raresc pe masura invechirii bolii (pag. 445)

S2244276. Marcati raspunsurile corecte A. Afectarea bilaterala a ramurilor trigeminale in nevralgia esentiala reprezinta o exceptie B. Cand sunt afectate ambele parti, crizele dureroase sunt concomitente si numai rar alterneaza intre ele C. Agravarea bolii este data de cresterea frecventei si duratei crizelor D. Temporar, criza dureroasa se poate declansa si noaptea E. Tratamentele, indeosebi cele neurolizante, nu modifica tabloul clinic al recidivelor (pag. 445)

S2244277. Marcati raspunsurile corecte A. Tratamentele, indeosebi cele neurolizante ale nevralgiei trigeminale, modifica tabloul clinic B. Senzatia de arsura ce se asociaza crizei dureroase este caracteristica tratamentelor neurolizante anterioare ale nevralgiei trigeminale C. Modificarile tabloului clinic al nevralgiei trigeminale dupa tratamente anterioare, nu pun probleme de diagnostic diferential cu durerile nevralgice continue D. In nevralgia trigeminala esentiala, diagnosticul se pune exclusiv pe datele clinice E. Exlorarile paraclinice nu sunt edificatoare pentru diagnosticul nevralgiei esentiale de trigemen

1058



1059

Rezidentiat 2004


(pag. 445)

S2244278. Diagnosticul nevralgiei esentiale de trigemen: A. Se bazeaza pe debutul lent, previzibil al crizei dureroase B. Se bazeaza pe caracterul fulgerator al crizei C. Se bazeaza pe durata lunga a crizei D. Se bazeaza pe disparitia spontana a paroxismului dureros E. Se bazeaza pe existenta zonelor trigger exo si endoorale (pag. 445)

S2244279. Diagnosticul nevralgiei esentiale de trigemen se bazeaza pe: A. Debutul brusc, imprevizibil al crizei dureroase B. Durata scurta a episodului dureros C. Disparitia treptata a durerii D. Absenta perioadei refractare imediat dupa criza E. Persistenta unui fond dureros dupa finalizarea crizei paroxistice (pag. 445)

S2244280. Diagnosticul clinic pozitiv al nevralgiei esentiale de trigemen se bazeaza pe: A. Existenta perioadei refractare imediat dupa criza B. Existenta zonelor trigger cutanate C. Existenta zonelor trigger dentare D. Existenta zonelor trigger mucoase E. Durata lunga a crizei dureroase (pag. 445)

S2244281. Diagnosticul pozitiv al nevralgiei esentiale de trigemen se bazeaza pe: A. Localizarea durerii strict pe zona terminala a ramurilor trigeminale B. Lipsa de raspuns la infiltratia cu anestezic a trunchiului trigeminal afectat C. Raspunsul pozitiv la infiltratia cu anestezic a trunchiului trigeminal afectat D. Sedarea durerii cu medicatie antiepileptica E. Raspunsul pozitiv la antialgice (pag. 445)

S2244282. Diagnosticul pozitiv al nevralgiei esentiale de trigemen se bazeaza pe: A. Raspunsul pozitiv (suprimarea durerii) la infiltratia cu anestezic a zonelor trigger B. Lipsa de raspuns la infiltratia cu anestezic a ramurii nervoase afectate C. Lipsa de raspuns la tratamentul cu antialgice D. Lipsa de relevanta a rezonantei magnetice nucleare E. Existenta perioadei refractare imediat dupa episodul paroxistic (pag. 445)

S2244283. Examenul obiectiv in nevralgia esentiala de trigemen, releva: A. Absenta leziunilor sau deficitelor morfologice ale ramurilor nervoase afectate B. Prezenta zonelor trigger in acelasi dermatom cu senzatia dureroasa C. Absenta zonelor trigger odontale D. Prezenta ticului dureros in criza E. Evidentierea leziunilor cu ajutorul rezonantei magnetice nucleare (pag. 445)

S2244284. Marcati raspunsurile corecte A. Blocajul anestezic al zonelor trigger este relevant pentru diagnosticul nevralgiei trigeminale

1059



1060



La inceput, blocajul anestezic se face prin infiltrarea tuturor ramurilor trigeminale Raspunsul la blocajul anestezic se considera pozitiv daca durerea inceteaza timp de cateva minute Blocajul anestezic al unei singure ramuri trigeminale nu are relevanta in diagnosticul nevralgiei esentiale Depozitul anestezic nu se depune la emergenta ramurilor trigeminale (pag. 446)

S2244285. Marcati raspunsurile corecte A. Regenerarea normala a nervilor senzitivi este mai lipsita de sansa fata de cei motori B. "Conul de crestere" nervoasa se formeaza pe segmentul distal al nervului intrerupt post-traumatic C. Semnul lui Tinel se manifesta prin senzatie de parestezie provocata prin palparea "conului de crestere" D. Viteza de crestere si de deplasare a "conului de crestere" ale nervilor senzitivi este de aproximativ 1,5 mm pe zi E. Reinstalarea sensibilitatii pe traiectul fibrelor nervoase senzitive este remarcata subiectiv prin senzatia de prurit (mancarime) (pag. 475-476)

S2244286. Marcati raspunsurile corecte A. Durerea stimulata nu este insotita de semne de deficit de sensibilitate B. Durerea stimulata are un caracter penetrant, fulgerator C. Neuromul traumatic sau de amputatie reprezinta o incercare nereusita a capetelor nervului de a-si restabili continuitatea anatomica D. Durerea plecata de la neuroamele de amputatie este bine localizata si de intensitate moderata E. Durerea stimulata care apare dupa cateva saptamani de la traumatism, pe fondul unei anestezii, nu implica si o neuropatie senzoriala (pag. 477)

S2244287. Marcati raspunsurile corecte A. Cauzalgia este mai frecvent inalnita la nivelul fetei decat la nivelul extremitatilor B. Cauzalgia apare dupa un traumatism al nervilor C. Debutul cauzalgiei apare imediat dupa traumatismul nervos soldat, de obicei, cu intreruperea nervului D. In cauzalgie, durerea are un caracter continuu, este adanca si arzatoare E. Durerea din cauzalgie se declanseaza prin atingerea zonei tributare nervului trumatizat (pag. 480)

S2244288. Marcati raspunsurile corecte A. Anestezia dureroasa este mai usor suportata decat nevralgia esentiala de trigemen B. Anestezia dureroasa apare pe o zona anesteziata prin denervare traumatica sau terapeutica C. Anestezia dureroasa apare la cateva saptamani sau luni de la denervare D. Pe parcursul evolutiei, durerea din anestezia dureroasa ramana constanta E. Simptomatologia anesteziei dureroase se asociaza cu senzatia de caldura si flexibilitate a zonei (pag. 481)

S2244289. Marcati raspunsurile corecte A. In anestezia dureroasa, durerea sfredelitoare si mistuitoare se localizeaza in zona centrala a regiunii anesteziate B. In anestezia dureroasa apare senzatia de raceala si de rigiditate a zonei afectate C. Functiile motorii sunt profund afectate in anestezia dureroasa D. Tratamentul anesteziei dureroase este mai usor decat cel al nevralgiei trigeminale E. Terapia medicamentoasa cu antiepileptice este ineficienta (pag. 481-482)

S2244290. Marcati raspunsurile corecte A. Durerea faciala fantoma este asociata unei parti amputate a corpului

1060



1061



Senzatia de durere la nivelul unui dinte inexistent, care a fost deja extras, reprezinta o durere fantoma Durerea dureaza cateva secunde de la atingerea zonei amputate Evolutia bolii merge sore agravare si nu are tendinta autolimitanta Carbamazepina nu pare sa aiba efect asupra durerii faciale fantoma (pag. 482)

S2244291. Marcati raspunsurile corecte A. In durerea psihogena, localizarea ariei dureroase este precisa si bine conturata B. In durerea psihogena, bolnavul arata punctul dureros cu degetul, nu cu palma C. Durerea psihogena centrata pe un dinte dispare daca acelui dinte i se aplica un tratament D. Descrierea durerii psihogene este ca o durere vaga, bizara E. Durerea psihogena isi pastreaza caracterele de-a lungul unei lungi perioade, uneori chiar cativa ani (pag. 488-489)

S2244292. Marcati raspunsurile corecte A. In durerea psihogena lipsesc stimulii de provocare a durerii B. Durerea are caracter discontinuu, cu remisiuni C. Sunt prezente semne clinice obiective care atesta caracterul durerii psihogene D. Raspunsul la medicamentele psihoactive este prompt E. Pacientul cu durere psihogena are perturbari in alimentatie si somn (pag. 488-489)

S2244293. Marcati raspunsurile corecte A. Utilizarea scalei de anxietate si depresie, in cazul examenului psihologic, detine un rol important in orientarea diagnostica a durerii psihogene B. Anamneza nu detine un rol important in precizarea diagnosticului de durere psihogena C. Diagnosticul diferential al durerii psihogene nu comporta dificultati D. Durerea psihogena trbuie diferentiata de durerea simulata E. Durerea simulata se deduce din castigul secundar psihologic sau material pe care il urmareste simulantul (pag. 489-490)

S2244294. Marcati raspunsurile corecte A. Durerea psihogena nu are un tratament profilactic B. Prima etapa in tratamentul curativ al durerii psihogene este stabilirea corecta a diagnosticului C. Tehnicile de relaxare sunt utile in tratamentul durerii psihogene D. Medicamentele antidepresive, hipnoticele si tranchilizantele sunt doar mijloace adjuvante in terapia durerii psihogene E. Terapia simptomatica de sedare a durerii este nerecomandata (pag. 490-493)

S2344295. Anamneza în cadrul durerii în teritoriul oro-maxilo-facial cuprinde: A. Intensitatea durerii B. Durata durerii C. Etiologia presupusă a durerii D. Regiunea durerii E. Efectul sub analgezie (pag. 429)

S2344296. Sub aspectul "localizării durerii” distingem: A. Durerea persistentă B. Durerea locală C. Durerea pulsatilă

1061



1062

Rezidentiat 2004


D. Durerea proiectată E. Durerea transmisă, transferată, reflectată (pag. 430)

S2344297. Ca semnal de avertizare a organismului durerea implică următoarele componente: A. Percepţia B. Senzaţia C. Starea afectivă D. Starea emoţională E. Reacţia (pag. 431)

S2344298. Componenţa anatomică viscerală a reacţiei se manifestă obiectiv prin: A. Tahicardie B. Hipertensiune C. Transpiraţie D. Modificarea cantitativă şi calitativă a salivei E. Febră (pag. 431)

S2344299. Originea durerii are următoarele componente: A. Somatică B. Viscerală C. Neurogenă D. Psihogenă E. Vasculară (pag. 432)

S2344300. Durerea vasculară se clasifică în: A. Nevralgie migrenoasă B. Odontologie atipică C. Migrena atipică D. Migrena clasică E. Durerea migratorie (pag. 432)

S2344301. Diagnosticul diferenţial al migrenei (cefalea grupată) se face cu: A. Nevralgia trigeminală esenţială B. Migrena simplă (clasică) C. Durerea din sinuzita maxilară D. Pulpita premolarilor superiori E. Pericoronarita acută supurată (pag. 439)

S2344302. Durerea din migrena clasică este însoţită cu regularitate de: A. Fenomene vegetative B. Hiperlăcrimare C. Greaţă D. Vărsături E. Tremurături (pag. 439)

1062



1063

Rezidentiat 2004


S2344303. Durerea vasculară inflamatorie poate iradia în: A. Regiunea cervicală B. Regiunea occipitală C. Mandibulă D. Maxilar E. Faţă (pag. 439)

S2344304. Diagnosticul clinic pozitiv al nevralgiei trigeminale esenţiale se pune pe interogatoriul ce cuprinde următoarele elemente: A. Durerea cu caracterele ei bine conturate B. Topografia durerii C. Iradierea durerii D. Semnele vegetative E. Răspunsul pozitiv la tratamentul medicamentos (pag. 445)

S2344305. Examenul clinic obiectiv al nevralgiei trigeminale esenţiale are următoarele aspecte esenţiale: A. Absenţa leziunilor nervoase periferice B. Prezenţa zonelor trigger C. Topografia durerii D. Iradierea durerii E. Prezenţa ticului dureros în criză (pag. 445)

S2344306. Metodele terapeutice ale nevralgiei esenţiale de trigemen cuprinde: A. Terapia medicamentoasă orală B. Blocajul clinic anestezic C. Neuroliza D. Electroliza E. Tratamentul chirurgical (pag. 448)

S2544307. Durerea neurogenă poate fi clasificată în: A. dureri migrenoase tipice B. dureri nevralgice paroxistice C. dureri migrenoase atipice D. dureri nevralgice cu fond dureros continuu E. dureri mixte. (pag. 440)

S2644308. Etiologioc, leucoplazia este corelatra cu actiunea unor iritatii locale pe fondul unei predispozitii determinate de. A. tulburari hormonale B. diabetul C. hipovitaminoza A D. luesul E. hipertensiunea arteriala (pag. 820)

S2644309. Placile leucoplazice pot avea unele din urmatoarele culori: A. alba-sidefie

1063



1064



alba laptoasa alb-galbuie verzuie cenusie (pag. 820)

S2644310. Factorii iritativi locali ce pot determina leucoplazia sunt: A. dinti cu leziuni traumatogene B. dinti cu pozitii iatrogene C. bimetalismul D. puntile dentare laterale E. tutunul si alcoolul (pag. 820)

S2644311. Leziuni asemanatoare leucoplaziei sunt: A. lichenul plan B. candidoza cronica C. leucoedemul D. aftoza cronoca recidivanta E. carcinomul cu debut în suprafata (pag. 820)

S2644312. Diagnosticul diferential al leucoplaziei se face cu: A. nevul alb spongios B. papilomatozele virotice C. arsurile actinice D. glositele sifilitice E. leucoplazia patata (pag. 820)

S2644313. Evolutia leucoplaziei poate fi: A. de scurta durata B. spre regresiune spontana C. spre regresiune postterapeutica D. spre malignizare 25% E. spre malignizare 3-6% (pag. 821)

S2644314. Eritroplazia trebuie diferantiata de: A. enanteme medicamentoase B. candidoze cronice C. leziuni tuberculoase ale mucoasei D. leziuni ttuberculoase mucoase E. lichen plan eroziv (pag. 819)

S2644315. În tratamentul eritroplaziei se poate recurge la: A. excizie chirurgicala B. extirpare prin vaporizare cu laser C. tratament cu antibiotice si corticoizi D. irigatii cu solutii acide E. irigatii cu solutii alcaline

1064



1065

Rezidentiat 2004


(pag. 819)


S2844317. Durerea vasculara cuprinde: A. Nevralgia migrenoasa B. Odontalgia atipica C. Durerea musculara D. Migrena atipica E. Migrena clasica (pag. 432)

S2844318. Durerea somatica superficiala este caracterizata de: A. Frecventa continua B. Caracter acut C. Iradiere D. Orar variabil E. Simptome asociate (pag. 432)

S2844319. Durerea viscerala are caracteristic: A. Localizare precisa B. Prag de stimulare inalt C. Poate fi provocata prin presiune sau percutie D. Este in relatie cu functia biomecanica E. Durerea depaseste aria stimulata (pag. 435)

S2844320. Diagnosticul pozitiv in nevralgia esentiala de trigemen se pune: A. Caracterul durerii B. Topografia durerii C. Raspunsul negativ la tratamentul medicamentos D. Absenta leziunilor E. Prezenta zonelor trigger (pag. 443)

S2844321. In nevralgia trigeminala esentiala intalnim urmatoarele semne clinice: A. paroxismul dureros B. caracterul bilateral al afectiunii C. caracterul diurn al durerii D. caracterul nocturn al durerii E. durerea este provocata de stimularea zonelor trigger (pag. 443)

S2844322. Nevralgia migrenoasa se manifesta prin: A. durere produsa de vasodilatatia arterei temporale superficiale

1065



1066



durere cu caracter pusatil durere cu caracter fulgurant durere cu caracter de arsura compresiunea arteriala calmeaza durerea (pag. 438)

S2844323. Nevralgia de trigemen trebuie diferntiata de: A. Nevralgia din scleroza mutipla B. Nevralgia de gloso-faringian C. Nevralgia nazociliara D. Sindromul Tolosa-Hunt E. Sindromul Horton (pag. 446)

S2844324. Efectele secundare ale tratamentului cu carbamazepina in nevralgia esentiala de trigemen sunt: A. Digestive B. Cerebrale C. Dermatologice D. Cardiovasculare E. Osteoarticulare (pag. 449)

S2844325. Tehnica alcoolizari ramurilor periferice se realizeaza astfel: A. Este precedata de anestezie tronculara B. Se face fara anestezie locala C. Alcoolul se introduce in canalele osoase D. Se alcoolizeaza ramurile nervoase din afara canalelor osoase E. Se infiltreaza mai intai partile moi, din aproape in aproape (pag. 452)

S2944326. Durerea: A. este un semnal de avertizare a organismului; B. influenteaza nociceptorii; C. se transmite prin impulsuri la centrii inalti de integrare; D. influenteaza starea afectiva; E. necesita intotdeauna tratament medicamentos. (pag. 431)

S2944327. In legatura cu localizarea durerii distingem: A. durerea retransmisa; B. durerea transferata; C. durerea iradiata; D. durerea locala; E. durerea proiectata. (pag. 430)

1066



1067

Rezidentiat 2004


Tema nr. 45 Inflamaţiile glandelor salivare, litiazele salivare BIBLIOGRAFIE: 2. C. Burlibaşa - Chirurgie orală şi maxilo-facială, Ed.medicală, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1345001. Calculii salivari sunt radiotransparenti in proportie de: A. 5-10% B. 10% C. 15% D. 20% E. 25% (pag. 1136)

S1545002. in care din afectiunile enumerate se elimina noroi salivar la masajul glandei: A. colica salivara din litiaza submandibulara; B. submaxilita acuta nelitiazica; C. abcesul salivar; D. parotidita acuta nespecifica; E. tumora salivara din litiaza submandibulara. (pag. 1135)

S1545003. Iradierea durerii din litiaza parotidiana se face catre: A. ureche; B. articulatia temporomandibulara; C. globul ocular; D. regiunea temporala; E. faringe. (pag. 1135)

S1545004. Plica sublinguala proeminenta in"creasta de cocos"se intalneste in urmatoarele situatii: A. sindroame sialozice; B. tumora salivara; C. abcesul salivar; D. colica salivara; E. submaxilita acuta nelitiazica. (pag. 1135)

S1545005. Administrarea intracanaliculara a hidrocortizonului acetat este indicata in terapia: A. litiazei parotidiene; B. parotiditei cronice nespecifice; C. abcesului parotidian; D. adenitei acute intraparotidiana; E. parotiditei acute supurata. (pag. 1130)

S1545006. Calculocelul este definit ca fiind: A. distensia glandulara din cursul abcesului salivar;

1067



1068



tumora salivara fantoma; migrarea calculilor de-a lungul canalului excretor; dilataţia canalului excretor in amonte de calcul; distensia plicii sublinguale in"creasta de cocos". (pag. 1134)

S1645007. Calculi salivari fac mai des: A. femeile B. barbatii C. femeile si barbatii in acelasi procentaj D. agricultorii E. zugravii (pag. 1133)

S1645008. Calculii salivari se gasesc cel mai frecvent in: A. canalul Warton B. canalul Stenon C. glanda sublinguala D. planseul bucal E. glandele salivare mici (pag. 1133)

S1645009. Forma calculiloi din canale este: A. rotunjita B. alungita C. hexagonala D. triunghiulara E. octogonala (pag. 1133)

S1645010. Forma calculilor intraglandulari este: A. rotunjita B. alungita C. hexagonala D. triunghiulara E. octogonala (pag. 1133)

S1645011. in cadrul litiazei salivare cel mai frecvent este afectata glanda: A. submandibulara B. parotida C. sublinguala D. tiroida E. glandele salivare mici (pag. 1133)

S1645012. Litiaza salivara este intalnita indeosebi la: A. adulti B. copii C. adolescenti D. nu respecta nici o regula E. batrani

1068



1069

Rezidentiat 2004


(pag. 1133)

S2145013. Aspectul sialografic de “pom înflorit” este specific pentru: A. Parotidită cronică nespecifică B. Parotidită acută supurată C. Adenom pleomorf parotidian D. Sindrom Sjogren E. Sindrom Mickulicz (pag. 1130)

S2145014. Infectarea glandelor salivare se poate face prin următoarele căi, cu o excepţie: A. Canaliculară B. Limfatică C. Hematogenă D. Directă prin plăgi superficiale E. Directă prin difuzarea proceselor septice de vecinătate (pag. 1125-1126)

S2145015. Parotidita acută supurată poate da naştere următoarelor complicaţii, cu o excepţie: A. Infectarea lojei în totalitate B. Fistulizarea supuraţiei la tegument C. Ulceraţia arterei carotide externe D. Septicemie E. Embolii aseptice la distanţă (pag. 1127)

S2145016. Profilaxia parotiditelor cronice nespecifice se face prin: A. Dietă semisolidă B. Administrarea de pilocarpină C. Antibioprofilaxie D. Instilaţii endocanaliculare cu hidrocortizon E. Masaj al glandei (pag. 1130)

S2145017. Tumora salivară fantomă apare în: A. Colica salivară din litiaza submandibulară B. Abcesul salivar din litiaza submandibulară C. Submaxilita cronică litiazică D. Litiaza glandei sublinguale E. Submaxilita acută nelitiazică (pag. 1134)

S2245018. Cel mai adesea in radiodiagnosticul calculilor salivari submandibulari se folosesc: A. radiografia semiaxiala de craniu B. radiografia panoramica superioara C. radiografia panoramica inferioara D. ortopantomografie E. radiografii cu film muscat a planseului bucal (pag. 1136)

S2245019. Sialografia se utilizeaza in vederea localizarii calculilor salivari: A. radioopaci

1069



1070



radiotransparenti de consistenta dura de consistenta moale de consistenta medie (pag. 1137)

S2245020. In copilarie afectiunile inflamatorii ale glandelor salivare sunt favorizate de existenta in antecedente a : A. insuficientei hepatice B. infectiei urliene C. insuficientei renale D. diabet E. tumori maligne cervicofaciale (pag. 1125)

S2245021. Afectiunile inflamatorii ale glandelor salivare la adulti sunt favorizate de coexistenta altor afectiuni cu exceptia: A. insuficienta hepatica B. insuficienta renala C. diabet D. infectie urliana E. etilism cronic (pag. 1125)

S2245022. Forma clinica de abces salivar din litiaza submandibulara prezinta urmatoarea caracteristica: A. are orar tipic B. mucoasa hemiplanseului bucal devine rosie violacee, edematiata C. se manifesta prin doua semne clinice caracteristice D. se produce transformarea scleroasa a glandei E. prin orificiul canalului se scurge la apasarea pe glanda o picatura de puroi (pag. 1135)

S2245023. Metoda endoscopica de tratament a litiazei salivare consta in: A. descoperirea si inlaturarea pe cale endobucala a calculilor B. utilizarea medicatiei litolitice C. acrosarea calculului cu instrumente miniaturizate D. utilizarea de stimulente ale secretiei salivare E. injectii endocanaliculare sub presiune u ser fiziologic sau cu sulfat de Mg 30% (pag. 1138)

S2245024. In tratamentul parotiditei acute pilocarpina 2,5-3% se administreaza astfel: A. 20-30 picaturi de 4 ori pe zi B. 1-2 picaturi de 4 ori pe zi C. 6-8 picaturi de 4 ori pe zi D. 10 picaturi in doza mica E. 2-4 picaturi de 3 ori pe zi (pag. 1128)

S2245025. Diagnosticul diferential al parotiditelor cronice se face cu afectiunile urmatoare ,exceptind A. parotidomegalii B. parotidite toxice C. actinomicoza parotidiana

1070



1071

Rezidentiat 2004


D. tumori de parotide E. sindroame sialozice (pag. 1130)

S2245026. Virusurile eliminate prin glandele salivare fara a le afecta in mod direct sunt urmatoarele cu exceptia: A. virusul rabiei B. virusul rujeolei C. virusul gripei D. virusul herpetic E. virusul hepetitei (pag. 1125)

S2245027. Diminuarea fluxului salivar se produce prin urmatoarele mecanismecu exceptia: A. scaderea motricitatii canalelor de excretie B. la bolnavii cu tulburari metabolice grave C. la cei cu leziuni ale ramurilor parasimpaticului D. dupa administrarea de medicamente sialogoge E. in absenta masticatiei la socatii polipneici sau la hipertermici, deshidratati (pag. 1125)

S2245028. In forma catarala a sialadenitelor parotidiene apar urmatoarele modificari cu exceptia A. tesutul conjunctiv interlobular este interesat B. infiltrat inflamator al acinilor glandulari si canalelor excretorii\ C. saliva este modificata D. glanda este usor marita in volum E. glanda este dureroasa spontan si mai ales la presiune (pag. 1126)

S2245029. Aspectul sialografic de "pete de zapada" al parotiditei cronice apare in cazul in care: A. canalele prezinta un contur neregulat B. acinii sunt dilatati, friabili C. bariera acinoasa este rupta D. in forme avansate, cind apare procesul de scleroza E. nici o varianta de mai sus (pag. 1129)

S2245030. Printre factorii incriminati in aparitia litiazei salivare submaxilare se numara urmatorii cu exceptia" A. factorii functionali - saliva fiind mai putin viscoasa B. factorii alimentari - supraalimentatia azotata C. septicitatea mediului bucal D. patrunderea accidentala de corpi straini in canalele excretoare ale glandelor E. factorii de mediu - frecventa mai mare fiind in tarile nordice cu climat rece si umed (pag. 1133)

S2245031. Tratamentul parotiditei cronice cuprinde urmatoarele masuri cu exceptia A. combaterea infectiei B. combaterea sclerozei glandulare C. incizii de-a lungul canalului Stenon D. sustinerea starii generale E. preventie in formele recidivante

1071



1072

Rezidentiat 2004


(pag. 1130)

S2245032. In combaterea procesului de scleroza glandulara parotidiana doza de hidrocortizon intracanalicular este: A. 10-15 mg B. 15-25 mg C. 5-10 mg D. 25-35 mg E. 35-40 mg (pag. 1130)

S2245033. Procentul in care litiaza salivara afecteaza glandele submandibulare este: A. 62% B. 38% C. 71% D. 83% E. 17% (pag. 1133)

S2245034. In etiologia calculozei salivare sunt incriminati urmatorii factori cu exceptia A. morfologici B. alimentari C. functionali D. hormonali E. de mediu (pag. 1133)

S2245035. Aspectul coraliform al calculilor salivari este specific celor cu provienienta din : A. glanda submandibulara B. canalul Wharton C. intraparotidieni D. din glanda sublinguala E. din glandele salivare accesorii (pag. 1133)

S2245036. In compozitia chimica a calculilor salivari componenta organica reprezinta: A. 20% B. 10% C. 50% D. 80% E. 93% (pag. 1134)

S2245037. Cel mai frecvent calculii salivari se intilnesc in : A. glandele salivare mici B. glanda parotidiana C. glanda sublinguala D. canalul Wharton E. canalul Stenon (pag. 1133)

S2245038. Metodele paraclinice necesare precizarii diagnosticului in litiaza salivara sunt urmatoarele cu exceptia:

1072



1073



RMN radiografii ecografia biopsia explorarea cailor salivare (pag. 1136-1137)

S2245039. Procentul de calculi salivari radiotransparenti este de: A. 30 B. 25 C. 15 D. 10 E. 20 (pag. 1136)

S2245040. Diagnosticul diferential al litiazei salivare, forma tumorala se face cu urmatoarele afectiuni exceptand: A. tumori benigne B. tumori maligne C. adenopatii cronice TBC D. leziuni secundare sifilitice E. boala Mickulicz (pag. 1137)

S2245041. Durerea prezenta in cadrul colicii salivare submandibulare iradiaza spre: A. orbita B. ureche C. vertex D. cervical E. menton (pag. 1134)

S2345042. Parotiditele cronice nespecifice pot fi favorizate de: A. artrite acute temporo-mandibulare B. actinomicoza parotidiană C. megastenon D. adenite tuberculoase intraparotidiene E. osteomielita ramului ascendent mandibular (pag. 1128)

S2345043. Tumora salivară este A. o tumoră mixtă B. o tumoră benignă C. abcesul rece bacilar D. transformarea scleroasă a glandei salivare şi instalarea unei sialadenite cronice E. un chist salivar (pag. 1135)

S2345044. Calculii salivari sunt radiotransparenţi în proporţie de: A. 5-10% B. 10% C. 15%

1073



1074

Rezidentiat 2004


D. 20% E. 25% (pag. 1138)

S2545045. În parotidita cronică nespecifică în care bariera acinoasă este ruptă, pe sialografie apat aspecte de: A. "pom înflorit" B. "împuşcătură de alice" C. "pete de zăpadă" D. "*os ros de şoareci" E. "foi de ceapă". (pag. 1129)

S2645046. Premolarizarea molarilor presupune: A. amputaţia rădăcinii palatinale a molarilor superiori B. amputaţia unei rădăcini vestibulare a molarilor superiori C. îndepătarea unei rădăcini împreună cu coroana adiacentă a unui molar inferior D. îndepărtarea apexului oricărei rădăcini a unui molar superior E. ampurtaţia apexului unei rădăcini a unui molar inferior (pag. 160-161)

S2645047. Rezecţia apicală la premolarii superiori: A. prezintă dificultăţi date de prezenţa crestei zigomaticoalveolare B. impune atenţie deosebită pentru a nu deschide fosele nazale C. se poate solda cu deschiderea sinusului maxilar D. posate fi urmată de paralizii faciale E. nu prezintă nici un fel de risc chirurgical (pag. 156)

S2645048. Rezecţia apicală cu obturaţie anterogradă este indicată în: A. canale obturate incomplet, care nu mai pot fi dezobturate B. dispozitive coronoradiculare a căror îndepărtare implică riscul fracturii rădăcinii C. leziuni periapicale la dinţi cu canale permeabile D. ace rupte în canal E. canale cu anomalii anatomica care la fac inabordabile (pag. 143)

S2645049. Rezecţia apicală cu obturaţie retrogradă este indicată în: A. parodontită apicală cronică cu secreţie bogată şi canale permeabile B. substanţa de obturaţie radiculară a depăşit foamenul apical determinând reacţii de intoleranţă C. tratament radicular perfect dar procesul peiapical patologic continuă să evolueze D. anchiloză dentoalveolară E. canale radiculare impermeabile din diferite motive (ace rupte, dispozitive coronoradiculare, denticuli) (pag. 153)

S2645050. Rezecţia apicală este indicată în: A. procese periapicale însemnate care distrugând osul reduc mult implantarea rădăcinii B. atrofii alveolare întinse, cu mobilitate dentară astfel încât prin rezecţie se reduce foarte mult implantarea dintelui C. leziuni coronoradiculare întinse, care depăşesc marginea alveolară iar rădăcina nu mai poate fi utilizată pentru dispozitive coronoradiculare D. fracturi radiculare ale 1/3 coronare a rădăcinilor E. eşecuri ale tratamentului endodontic

1074



1075

Rezidentiat 2004


(pag. 144)

S2645051. Osteotomia transmaxilară nu este recomandată în: A. parodontită apicală în fază periapicală B. în cazurile in care deşi s-a realizat deschiderea apexului, s-a obţinut un drenaj suficient al procesului apical pe cale transodontală C. parodontitele apicale cronice cu secreţie bogată D. în vederea realizării unor fistule terapeutice care asigurând un bun drenaj, permit uscarea şI obturaţia radiculară E. obturaţii radiculare care au depăşit apexul producând reacţii de intoleranţă (pag. 141)

S2945052. In parotidita cronica nespecifica aspectul radiologic evidentiaza: A. aspect de pom inflorit; B. radiotransparenta punctiforma; C. canalicule regulate; D. o eliminare usoara a substantei de contrast; E. aspect marmorat. (pag. 1129)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1245053. Abcesul salivar: A. este o complicatie secundara infectiei lojilor glandulare B. este o complicatie septica hematogena C. este o complicatie septica litiazica D. este propriu glandelor salivare mari E. poate aparea si in tesuturile cu glande salivare mici (pag. 1134-1135)

S1245054. Anatomopatologic adenomul pleomorf are urmatoarele caracteristici: A. forma nodulara B. forma vegetanta C. are o capsula conjunctiva D. pot exista insule de ţesut tumoral si in afara capsulei E. culoare gri-cenusiu (pag. 1144)

S1245055. in etiopatogenia parotiditei cronice nespecifice se gasesc: A. megastenonul B. sindroamele hiposialitice C. intoxicatii cu metale D. calculii parotidieni E. bacilul Koch (pag. 1128-1129)

S1245056. in etiopatogenia sialadenitelor se intalnesc: A. pneumococul B. virusul rujeolei C. virusul hepatitei D. virusul urlian

1075



1076

Rezidentiat 2004


E. virusul herpetic (pag. 1125)

S1245057. in litiaza canalului Wharton: A. tumefactia se dezvolta exobucal B. palparea evidentiaza consistenta dura, lemnoasa, si lipsa durerilor C. mucoasa hemiplanseului devine rosie-violacee, edematiata D. plica sublinguala imbraca un aspect "in creasta de cocos" E. apare trismus accentuat si jena in deglutitie (pag. 1135)

S1245058. in litiaza glanei submandibulare inflamate (nu a canalului salivar): A. papila canalului excretor salivar este de aspect normal B. papila canalului este edematiata, rosie C. planseul oral este impastat D. planseul oral este normal E. deglutitia este libera (pag. 1133-1135)

S1245059. in parotidita acuta supurata apar: A. stare generala alterata B. secretie purulenta pe canalul Stenon, la presiune pe glanda C. secretie vascoasa, opalescenta, pe canalul Stenon la presiune pe glanda D. paralizii definitive ale nervului facial E. tumefierea orificiului canalului Stenon (pag. 1126-1127)

S1245060. in sialadenitele parotidiene se descriu urmatoarele forme clinice: A. forma hipertrofica B. forma purulenta C. forma pseudotumorala D. forma gangrenoasa E. forma catarala (pag. 1126)

S1245061. in stadiul tumoral al litiazei salivare: A. tulburarile functionale sunt marcante B. la palpare glanda are o suprafata regulata, mobila pe planurile vecine C. consistenta glandei tumorale este ferma D. tegumentele suprajacente sunt intinse E. endobucal apare congestia sau ulceratia papilei (pag. 1135)

S1245062. in tratamentul sialadenitelor acute trebuie sa se regaseasca: A. introducerea cu presiune in canalul Stenon a enzimelor proteolitice B. administrarea antibioticelor pe cale generala C. substante stimulatoare ale secretiei salivare D. indepartarea temporara a lucrarilor protetice mobile E. drenajul chirurgical printr-o incizie oblica pretragiana (pag. 1128)

S1245063. Infectarea glandei parotide pe calea canalului principal de excretie se datoreaza

1076



1077

Rezidentiat 2004


urmatoarelor cauze: A. B. C. D. E.

diminuarea fluxului salivar adenitei cu periadenita intraparotidiana traumatismelor cu plagi deschise, mai ales zdrobite ale glandei scaderii rezistenţei generale ale organismului exacerbarii virulentei florei saprofite a cavitatii orale (pag. 1125)

S1245064. Litiaza glandei sublinguale: A. este exceptionala B. apare prin dureri intense sublinguale C. se confunda cu litiaza canalului Warton D. rar da tulburari, sub forma abcesului de glanda E. complicatia cea mai frecventa e flegmonul de planseu (pag. 1136)

S1245065. Litiaza salivara: A. este mai frecventa la femei B. este mai frecventa la glanda parotida C. este mai frecventa la pacientii cu hiposecretie salivara D. este mai rara la cei care consuma un regim hipoproteic E. nu poate fi intalnita la copii (pag. 1132-1133)

S1245066. Parotidita acuta supurata se poate prezenta sub forma: A. gangrenoasa B. flegmonoasa C. supurata D. catarala E. interstitiala (pag. 1126)

S1345067. Calculii salivari au culoarea: A. Alba B. Alb-cenusie C. Galbui D. Bruni E. Rozalii (pag. 1133)

S1345068. Calculii salivari pot fi: A. Moi B. Duri C. Fibrinosi D. Sfaramiciosi E. Toate formele (pag. 1133)

S1345069. Criza dureroasa in colica salivara dureaza: A. Cateva secunde B. Cateva minute C. Cateva ore

1077



1078

Rezidentiat 2004


D. Cateva zile E. 2-3 saptamani (pag. 1134)

S1345070. Diagnosticul diferential al parotiditelor cronice nespecifice se face cu: A. Parotiditele acute B. Sialozele C. Adenopatii in regiunea parotidiana D. Tumori de parotida E. Parotidomegalii (pag. 1130)

S1345071. Diagnosticul diferential al tumorii salivare se face cu: A. Adenita acuta nespecifica B. Celulita cronica circumscrisa C. Tumorile maligne ale glandelor salivare D. Boala Mickuliez E. Osteoperiostita ramului ascendent mandibular (pag. 1137)

S1345072. Formele anatomo-clinice ale parotiditei acute sunt: A. Forma latenta B. Forma catarala C. Forma supurata D. Forma gangrenoasa E. Forma recidivanta (pag. 1126)

S1345073. in colica salivara sunt prezente: A. Asialia B. Hernia salivara C. Absenta durerii D. Saliva opalecenta E. Febra (pag. 1134)

S1345074. in etiologia calculozei salivare intra factori: A. Morfologici B. De mediu C. Functionali D. Alimentari E. Mecanici (pag. 1133)

S1345075. in parotidita cronica nespecifica pacientii prezinta: A. Uscaciunea gurii B. Sialoree C. Hernia salivara D. Saliva vascoasa, filanta E. Jena dureroasa intermitenta in regiunea parotidiana (pag. 1129)

1078



1079

Rezidentiat 2004


S1345076. in parotidita cronica nespecifica, sialografia poate arata: A. Canale cu aspect neregulat B. Lacuri de lipiodol C. Aspect de "pete de zapada" D. Defecte de umplere a sistemului canalicular E. Lipsa substantei de contrast la nivelul acinilor (pag. 1129)

S1345077. Infectarea glandei salivare se poate face pe cale: A. Canaliculara B. Transosoasa C. Hematogena D. Limfatica E. Directa (pag. 1125)

S1345078. Megastenonul: A. Faciliteaza patrunderea germenilor microbieni in arborele canalicular B. Duce la aparitia parotiditei acute supurate C. Duce la aparitia parotiditei cronice recidivante D. Duce la apariţia tumorilor glandelor salivare E. Duce la aparitia leziunilor limfoepiteliale benigne (pag. 1128)

S1345079. Parotidita cronica nespecifica este: A. intotdeauna bilaterala B. Cu fluctuenta C. Cu debut insidios D. Cu glanda de consistenţa crescuta E. Febra, frison (pag. 1129)

S1345080. Tratamentul in litiaza salivara se stabileste in functie de: A. Marimea calculului B. Numarul calculilor C. Localizarea calculului D. Forma clinica a afecţiunii E. Toate elementele de mai sus (pag. 1138)

S1445081. Diagnosticul diferential al parotiditei acute supurate se face cu: A. parotidita epidemica B. abcesul lojei parotidiene C. adenita acuta intraparotidiana D. litiaza parotidiana E. parodontitele apicale (pag. 1127)

S1445082. Examenul paraclinic in sialolitiaza acuta se face prin: A. Radiografii simple B. Rezonanta magnetica nucleara C. Ecografie glandulara

1079



1080

Rezidentiat 2004


D. Explorarea cailor salivare E. Sialografie (pag. 1136)

S1445083. Infectarea glandelor salivare se poate face pe urmatoarele cai: A. canalul de excretie B. limfatica C. articulara D. hematogena E. directa (pag. 1125)

S1445084. La primele semne de imbolnavire parotidiana se poate administra: A. pilocarpina B. alimente uscate C. bai de gura alcaline D. masaje ale parotidei E. atropina (pag. 1128)

S1445085. Litiaza submandibulara se caracterizeaza prin: A. Dureri moderate B. Tumefactie ritmata de mese C. Canal Stenon ingrosat D. Tumefierea plicii sublinguale E. Hipersalivatie (pag. 1134)

S1445086. Semnele clinice de malignizare in adenomul pleomorf sunt: A. Stare generala neinfluentata B. Adenopatia regionala C. Pareza de facial D. Accelerarea cresterii tumorii E. Desen vascular cutanat (pag. 1146)

S1445087. Semnele clinice in forma catarala a parotiditei acute cuprind: A. hiposalivatie B. tumefactie cu bombare sub lobul urechii C. pareza de facial D. dureri vii, pulsatile E. trismus (pag. 1126)

S1445088. Tratamentul curativ al parotiditei cronice se face cu: A. antibiotice B. incizie si drenaj C. instilatii endocanaliculare D. vitamine A, C, PP E. vaccinoterapie nespecifica (pag. 1130)

1080



1081

Rezidentiat 2004


S1445089. Triada salivara caracteristica sialolitiazelor cuprinde: A. Durerea vie B. Colica salivara C. Abcesul salivar D. Tumora salivara E. Disfagie (pag. 1134)

S1445090. Tumorile epiteliale ale glandelor salivare includ: A. Adenomul pleomorf B. Cilindromul C. Sialoza D. Metaplazia oncocitara E. Limfomul (pag. 1143)

S1545091. Diagnosticul diferential al parotiditelor acute supurate se face cu: A. otita acuta; B. artrita acuta purulenta temporomandibulara; C. litiaza parotidiana; D. hipertrofia parotidiana; E. adenita acuta supurata intraparotidiana. (pag. 1127)

S1545092. Imaginea sialografica care se poate intalni in parotidita cronica nespecifica este: A. "pete de zapada"; B. "pom uscat"; C. "pom inflorit"; D. "minge ţinuta in mana"; E. "impuscatura de alice". (pag. 1129)

S1545093. in parotiditele cronice diagnosticul diferential se face cu: A. parotidomegaliile; B. sindroamele sialozice; C. parotiditele toxice; D. litiaza parotidiana; E. tumorile parotidiene. (pag. 1130)

S1545094. Pareza sau paralizia nervului facial este prezenta in urmatoarele afectiuni: A. parotidita acuta supurata; B. parotidita acuta gangrenoasa; C. abcesul parotidian; D. adenita acuta supurata intraparotidiana; E. litiaza parotidiana. (pag. 1126-1127)

S1545095. Tratamentul local intracanalicular cu enzime proteolitice este indicat in: A. sindroamele sialotice; B. abcesul parotidian; C. litiaza parotidiana;

1081



1082

Rezidentiat 2004


D. parotidita cronica nespecifica; E. parotidita acuta supurata. (pag. 1128,1130)

S1545096. Urmatoarele semne clinice sunt caracteristice parotiditei acute gangrenoase: A. saliva vascoasa, opalescenta, amestecata cu dopuri de fibrina se elimina prin canalul Stenon; B. tumefactie edematoasa, difuza in regiunea temporala si geniana; C. paralizie faciala definitiva; D. crepitaţii gazoase la palpare; E. stare gazoasa toxico-septica. (pag. 1127)

S1545097. Caracteristice pentru parotiditele cronice alergice sunt urmatoarele aspecte: A. se remit sub terapia cu antihistaminice; B. asociaza manifestari de edem angioneurotic; C. se insotesc de micropoliadenopatie; D. nu se suprainfecteaza; E. determina uscaciunea gurii. (pag. 1131)

S1545098. Complexul de conditii necesar pentru infectarea glandelor salivare pe calea canalului principal de excretie presupune: A. exacerbarea virulentei florei microbiene; B. prezenta tulburarilor functionale neuroglandulare; C. modificarea echilibrului coloidomineral al salivei; D. scaderea rezistenţei generale a organismului; E. diminuarea fluxului salivar. (pag. 1125)

S1545099. Diagnosticul diferential al colicii salivare se face cu: A. nevralgia esentiala de trigemen; B. celulita acuta a planseului oral; C. ranula sublinguala; D. pulpita; E. parodontita acuta. (pag. 1137)

S1645100. Colica salivara se produce datorita: A. migrarii calculului si spasmului peretelui canalului B. distensia brusca a canalului si acinilor in amonte de calcul C. ischemiei glandulare D. hiperemiei vasculare E. colesterolemiei crescute (pag. 1134)

S1645101. Diagnosticul diferential al colicei salivare se face cu: A. pulpita B. gangrena simpla C. parodontita acuta D. nevralgia trigeminala esentiala E. candidoza bucala (pag. 1137)

1082



1083

Rezidentiat 2004


S1645102. Diagnosticul diferential in abcesul salivar trebuie facut cu: A. abcesul planseului bucal B. abesul buccinato-maxilar C. abcesul vestibular D. abcesul lojii submandibulare E. abcesul limitata al obrazului (pag. 1137)

S1645103. Diagnosticul diferential in forma tumorala a litiazei salivare se face cu: A. tumori benigne ale glandelor salivare B. tumori malogne ale glandelor salivare C. adenopatiile cronice D. adenopatiile din mononucleoza E. adenopatiile din limforeticuloza benigna de inoculare (pag. 1137)

S1645104. in caz de colica salivara, prin presiune exercitata asupra glandei se scurge saliva: A. usor tulbure B. serocitrina C. clara D. opalescenta E. amestecata cu puroi (pag. 1134)

S1645105. in etiologia calculozei sunt incriminati: A. factori morfologici B. factori alimentari C. grupa sanguina D. rasa E. varsta (pag. 1133)

S1645106. in litiaza submandibulara sunt recomandate radiografii: A. retroalveolare B. bite-wing C. cu film"muscat" D. in incidenta laterala E. incidenta Hirtz (pag. 1136)

S1645107. in timpul crizei din colica salivara bolnavul acuza: A. senzatie de uscaciune a gurii B. diminuarea senzatiilor gustative C. anosmie D. cacosmie E. amauroza (pag. 1134)

S1645108. Triada salivara descrisa de Dan Teodorescu cuprinde: A. colica salivara B. ischemia glandulara C. abcesul salivar

1083



1084

Rezidentiat 2004


D. tumora salivara E. necroza glandulara (pag. 1134)

S2145109. Complicaţiile postoperatorii ale submaxilitei sunt: A. Hemoragia B. Hematomul C. Pareza comisurii bucale D. Anestezia în teritoriul n. mentonier E. Anestezia în teritoriul n. lingual (pag. 1143)

S2145110. Diagnosticul diferenţial al parotiditelor cronice nespecifice cu parotiditele toxice se face pe baza faptului că acestea din urmă: A. Sunt de obicei nesupurate B. Sunt bilaterale C. Sunt practic asimptomatice D. Sunt însoţite de semnele caracteristice de intoxicaţie E. Au imagine sialografică caracteristică (pag. 1131)

S2145111. Extirparea calculilor din canalul Wharton presupune: A. Anestezie locală la spina Spix B. Se încarcă canalul pe un fir, proximal de calcul C. Incizie perpendiculară pe plica sublinguală D. Descoperirea prin disecţie a canalului Wharton E. Lăsarea deschisă a canalului (pag. 1139)

S2145112. În litiaza submandibulară sunt recomandate următoarele incidenţe radiologice: A. RIO B. Semiaxială C. Axială de hemiplanşeu D. Laterală a glandei submandibulare E. Ortopantomogramă (pag. 1136)

S2145113. În sialadenitele acute parotidiene se descriu următoarele forme anatomo-clinice: A. Forma catarală B. Forma purulentă C. Forma pregangrenoasă D. Forma pseudogangrenoasă E. Forma gangrenoasă (pag. 1126)

S2145114. Infectarea retrogradă a glandelor salivare pe calea canalului principal de excreţie este favorizată de: A. Administrarea de psihotrope B. Administrarea de citostatice C. Administrarea prelungită de antibiotice D. Megastenon, megawharton E. Intoxicaţii cu fier

1084



1085

Rezidentiat 2004


(pag. 1125)

S2145115. Parotidita cronică luetică terţiară prezintă următoarele forme clinice: A. Nodulară B. Gomoasă C. Difuză D. Pseudoneoplazică E. Localizată (pag. 1131)

S2245116. Radiologic calculii salivari se pot confunda cu: A. corpi straini B. fleboliti C. limfonoduli calcificati D. limfonoduli infectati E. miozite calcificate (pag. 1136)

S2245117. Afectiunile inflamatorii ale glandelor salivare se intalnesc cel mai frecvent la: : A. glandele parotide B. glandele sublinguale C. la orice virsta D. glandele submandibulare E. glandele salivare minore din mucoasa labiala (pag. 1125)

S2245118. Afectiunile inflamatorii ale glandelor salivare la adulti sunt favorizate de coexistenta altor afectiuni: A. insuficienta renala B. diabet C. infectie urliana D. tumori maligne cervicofaciale iradiate care determina hiposialii prsistente E. toate de mai sus (pag. 1125)

S2245119. Agwntii etiologici care pot infecta glandele salivare in mod direct sunt: A. virusul urlian B. pneumococ C. virusul herpetic D. virusul gripei E. virusul rujeolei (pag. 1125)

S2245120. Tumora salivara din litiaza salivara submandibulara prezinta urmatoarele caracteristici: A. glanda este marita de volum B. bolnavii simt o durere vie in limba si planseul bucal C. prin orificiul canalului se scurge la apasarea pe glanda o picatura de puroi D. apar semne de inflamatie: dureri vii, febra, tulburari in masticatie si deglutitie, tumefierea inflamatorie a regiunii E. bolnavii au rareori dureri (pag. 1135)

S2245121. Litiaza parotidiana este mai rara decat litiaza submandibulara deoarece

1085



1086



saliva parotidiana este mai bogata in mucina saliva parotidiana este mai abundenta saliva submandibulara este mai bogata in saruri minerale canalul excretor are o directie decliva si o singura curbura la depasirea muschiului maseter sunt carecte variantele a, d (pag. 1135)

S2245122. Litiaza parotidiana prezinta urmatoarele caracteristici: A. este mai frecventa decat litiaza submandibulara B. se produc colici salivare de mica intensitate C. bolnavii au senzatia ca li se smulge limba D. apare tumefactia moderata a glandei in legatura cu mesele E. plica sublinguala imbraca un aspect de "creasta de cocos" (pag. 1135)

S2245123. In litiaza submandibulara sunt recomandate: A. radiografie in incidenta laterala pentru ramul ascendent B. radiografii simple cu film muscat in incidenta axiala a hemiplaseului bucal C. radiografii ale glandei submaxilare in incidenta laterala pentru calculii situati intraglandular D. metoda endoscopica de diagnostic E. ecografia glandulara (pag. 1137)

S2245124. Diagnosticul diferential al litiazei salivare in forma de colica salivara se face cu: A. adenite supurate B. actinomicoza C. pulpita D. nevralgia esentiala de trigemen E. leziuni tertiare sifilitice (pag. 1137)

S2245125. Diagnosticul diferential al litiazei salivare in forma clinica de colica salivara se face cu urmatoarele afectiuni cu exceptia: A. celulitelor si abceselor obrazului B. pulpitelor C. paradontitelor acute D. leziuni TBC E. nevralgia esentiala de trigemen (pag. 1137)

S2245126. In forma tumorala diagnosticul diferential al litiazei salivare se face cu: A. nevralgia esentiala de trigemen B. abcesul planseului bucal C. leziuni tertiare sifilitice D. adenopatii cronice E. boala Mickulicz (pag. 1137)

S2245127. Metoda de electie de tratement in calculozele latente si in stadiile clinice incipiente fara modificari ale aparatului salivar sau modificari glandulare reversibile consta in: A. combaterea infectiei B. deschiderea chirurgicala si drenajul supuratiilor

1086



1087

Rezidentiat 2004


C. tratament antibiotic D. extirparea calculului E. sialolitotomia (pag. 1138)

S2245128. Forma gangrenoasa a parotiditei acute supurate prezinta urmatoarele caracteristici: A. saliva modificata contine flocoane de fibrina B. tesutul conjunctiv interlobular nu este interesat C. nervul facial poate fi distrus D. starea generala a bolnavului este profund afectata E. tegumentele nu sunt modificate ca aspect (pag. 1127)

S2245129. Diagnosticul diferential al parotiditei acute supurate cu lojile vecine se bazeaza pe faptul ca in acestea din urma: A. saliva este modificata B. debutul este nodular intotdeauna C. apar de obicei ca o complicatie a leziunilor dentare D. pot fi o complicatie a leziunilor traumatice E. prin fistule se percepe osul rugos (pag. 1127)

S2245130. Mijloacele de stimulare a secretiei salivare sunt: A. enzime proteolitice (tripsina, alfa chemotripsina) B. pilocarpina sol 2,5-3% C. medicamente atropinice D. alimente uscate E. guma de mestecat (pag. 1128)

S2245131. Enzimele proteolitice utilizate in tratamentul parotiditei acute supurate: A. sunt tripsina, alfa chemotripsina B. stimuleaza secretia salivara C. fluidifica si elimina puroiul care stagneaza in acini si in sistemul canalicular D. sunt recomandata in functie de antibiograma E. variantele a si c sunt corecte (pag. 1128)

S2245132. Aspectul sialografic al parotiditelor cronice poate fi: A. pom inflorit B. impuscatura de alice C. arbore mort D. pete de zapada E. opacifieri miliare (pag. 1129)

S2245133. Diagnosticul diferential al parotiditelor cronice se face cu: A. parotiditele acute B. parotidita epidemica C. tumori parotidiene D. parotidite toxice E. parotidomegalii

1087



1088

Rezidentiat 2004


(pag. 1130)

S2245134. Parotiditele cronice alergice: A. se emit dupa terapia antihistaminica B. frecvent se suprainfecteaza C. se remit dupa terapie antibiotica D. sunt contestate ca entitate clinica specifica E. sunt recunoscute ca entitate clinica specifica (pag. 1131)

S2245135. Virusurile care sunt eliminate prin glandele salivare fara a le afecta insa in mod direct sunt: A. virusul herpetic B. virusul rujeolei C. virusul gripei D. virusul urlian E. virusul cocsackie (pag. 1125)

S2245136. Printre agentii etiologici incriminati in afectiunile inflamatorii ale glandelor salivare sunt o serie de virusuri si anume: A. virusul gripei B. virusul hepatitei C. virusul urlian din grupul paramixo D. virusul cocsackie E. virusul rujeolei (pag. 1125)

S2245137. Infectarea glandei pe calea canalului principal de excretie : A. este cea mai frecventa B. se intilneste in timpul evolutiei bolilor infectioese C. se produce la indivizi cu stomatite D. este cea mai rara E. arborele salivar contine germeni (pag. 1125)

S2245138. Diminuarea fluxului salivar se produce prin: A. cresterea activitatii celulelor secretorii glandulare B. obstructia mecanica (calculi, corpi straini) C. administrarea de medicamente atropinice D. la cei cu leziuni ale ramurilor parasimpaticului E. administrarea de medicamente sialogoge (pag. )

S2245139. Conditiile care favorizeaza infectarea glandelor salivare pe cale canaliculara sunt urmatoarele: A. suprasolicitarea glandelor salivare B. exacerbarea virulentei florei microbiene saprofite a cavitaii bucale C. cresterea fluxului salivar D. scaderea rezistentei generale a organismului E. obstructia mecanica (calculi, corpi straini) (pag. 1125)

S2245140. Calea limfatica de infectare a glandelor salivare :

1088



1089



se intilneste cel mai frecvent la glanda submandibulara este calea de invazie de la procesele infectioase ale limfonodulilor se produce in cazul traumatismelor cu plagi deschise care intereseaza parenchimul glandular se intilneste cel mai frecvent la glanda parotida ganglionii limfatici ai glandei parotide se pot infecta de la procese septice situate in regiunea palpebrala sau temporala (pag. 1125)

S2245141. Forma catarala a sialadenitelor parotidiene are urmatoarele caracteristici: A. saliva modificata contine flocoane de fribina B. glanda este usor marita in volum C. se produn microabcese in lobulii glandelor D. tesutul conjunctiv interlobular este interesat E. modificarea secretiei salivare este facultativa (pag. 1126)

S2245142. Forma gangrenoasa a sialadenitelor parotidiene are urmatoarele caracteristici: A. este rara B. se intilneste mai ales la bolnavii cu stari grave septicotoxice, cu reactivitate prabusita C. modificarea secretiei salivare este obligatorie D. tesutul conjunctiv interlobular nu este interesat E. nervul facial poate fi distrus rezultind paralizii definitive (pag. 1126)

S2245143. Diagnosticul diferential al parotiditelor supurate cu artritele acute temporo-mandibulare se bazeaza pe faptul ca in aceasta din urma: A. glanda are o consistenta moale B. bombarea este situata in dreptul tragusului C. anamneza evidentiaza durerile ritmate de alimentatie D. se insoteste de dureri vii la miscarile mandibulei E. apare trismus accentuat (pag. 1127)

S2245144. Diagnosticul diferential al parotiditelor acute se face cu urmatoarele afectiuni ale glandelor parotide: A. parotidita epidemica B. osteomielita ramului ascendent mandibular C. adenita acuta supurata intraparotidiana D. supuratiile lojelor vecine E. artritele acute purulente temporo-mandibulare (pag. 1127)

S2245145. Parotidita cronica nespecifica are urmatoarele caracteristici: A. secretie salivara tulbure, cu dopuri de fibrina sau amestecata cu puroi B. glanda este marita C. glanda este dureroasa spontan D. este intotdeauna bilaterala E. aspectul sialografic este de "pom inflorit" sau "impuscatura de alice" (pag. 1128)

S2245146. Microscopia parotiditei cronice nespecifice evidentiaza: A. regresiunea parenchimului B. dilatari ale canalelor excreto-secretoare

1089



1090

Rezidentiat 2004


C. hiperplazia tesutului conjuctiv interacinos D. tesutul conjunctiv interlobular nu este interesat E. hipoplazia tesutului conjuctiv interacinos (pag. 1129)

S2245147. tratamentul preventiv al paroiditei cronice la bolnavii cu forme recidivante presupune: A. consumul de alimente dure B. instilatii endocanaliculare cu antibiotice conform antibiogramei C. administrarea de doze mici de pilocarpina D. administrarea intercanaliculara a alfa -chemotripsinei E. folosirea gumei de mestecat (pag. 1130)

S2245148. TBC parotidiana este: A. frecventa B. infectie oportunista in SIDA C. prin canalul Stenon se scurge saliva purulenta, cazeoasa D. netratata, nu evolueaza spre abcedare si fistulizare E. poate fi confundata clinic cu o tumora a glandei (pag. 1131)

S2245149. Sifilisul tertiar al glandei parotide are urmatoarele caracteristici: A. in forma difuza leziunile siunt de obicei unilaterale B. in forma localizata evolueaza ca o goma C. in forma pseudoneoplazica debuteaza ca un nodul care creste treptat D. nu este prezenta adenopatia satelita E. glanda este nedureroasa spontan sau la presiune (pag. 1131)

S2245150. Submaxilita acuta nelitiazica; A. se instaleaza rapid B. poate aparea datorita patrunderii unor corpi straini pe canalul Wharton C. este prezenta "triada salivara" D. apare senzatia de uscaciune a gurii E. apar dureri subangulomandibulare accentuate in timpul deglutitiei (pag. 1132)

S2245151. Litiaza salivara este o afectiune ce apare mai frecvent : A. la copii B. la femei C. la batrani D. la barbati E. la adultii intre 30-50 ani (pag. 1133)

S2245152. Tuberculaza parotidiana : A. se intilneste rar B. este o afectiune frecventa C. prezinta o singura forma -abcesul rece bacilar D. se insoteste de micropoliadenopatie cervicala E. se manifesta printr-o tumefactie bilaterala (pag. 1131)

1090



1091

Rezidentiat 2004


S2245153. In forma catarala a parotiditei acute apar urmatoarele manifestari: A. tumefactie ce impinge lobul urechii inainte si in sus B. tumefactie ce impinge lobul urechii inapoi si in jos C. aspectul tegumentelor se modifica D. aspectul tegumentelor nu se modifica E. la presiunea exercitata pe glanda se elimina puroi net (pag. 1126)

S2245154. In forma supurata a parotiditei acute apar urmatoarele manifestari: A. pareze ale nervului facial B. paralizii ale nervului facial C. trismus moderat D. dureri vii pulsatilece nu iradiaza E. fara discreta congestie tegumentara (pag. 1126)

S2245155. Forma gangrenoasa a parotiditei acute are urmatoarele caracteristici: A. este frecvent intilnita B. se acompaniaza de fenomene toxico-septice C. apare la bolnavi cu reactivitate buna D. poate evolua spre forma supurata E. poate fi urmata de paralizii de facial (pag. 1127)

S2245156. Diagnosticul diferential al parotiditelor acute se face cu urmatoarele afectiuni ale glandelor parotide: A. parotidita epidemica B. sindroame sialozice C. supuratii maseterine D. abcesul lojii parotidiene E. litiaza parotidiana (pag. 1127)

S2245157. Diagnosticul diferential al parotiditei acute se face cu: A. adenita acuta intraparotidiana B. supuratii laterofaringiene C. osteomielita ramului ascendent mandibular D. tumori parotidiene E. parotidita epidemica (pag. 1127)

S2245158. Diagnosticul diferential al parotiditei acute se face cu urmatoarele afectiuni extraparotidiene: A. supuratii maseterine B. artrite acute purulente temporo-mandibulare C. osteomielita corpului mandibular D. supuratii latero-faringiene E. artrite degenerative temporo-mandibulare (pag. 1127)

S2245159. Complicatiile parotiditelor acute sunt: A. ulceratia arterei carotide externe B. septicemii

1091



1092

Rezidentiat 2004


C. cronicizare D. tromboflebite E. ulceratia arterei carotide interne (pag. 1127)

S2245160. Tratamentul parotiditelor supurate presupine: A. antibiotice pe cale generala B. administrarea de pilocarpina C. introducerea de antibiotice cu presiune in canalul Stenon D. administrarea de atropina E. suprimarea focarelor de infectie dentara (pag. 1128)

S2245161. Parotiditele cronice: A. sunt mai rar intilnite comparativ cu cele cronice B. de obicei sunt recidivante C. formele clinice specifice sunt mai rare D. pot evolua sub forma cronica de la inceput E. pot urma un proces inflamator acut (pag. 1128)

S2245162. Sifilisul parotidian tertiar prezinta urmatoarele forme: A. difuza B. profunda C. localizata D. pseudoneoplazica E. superficiala (pag. 1131)

S2245163. Submaxilita acuta nelitiazica: A. e mai frecventa decit submaxilita litiazica B. are un debut lent C. starea generala nu este alterata D. in etiologie sunt implicaticorpi straini patrunsi pe canalul Wharton E. evolueaza de obicei benign,cedand de obicei sub tratament (pag. 1132)

S2245164. Tumora salivara din litiaza submandibulara afecteaza glanda salivara astfel: A. volum marit B. suprafata neregulata C. suprafata regulata D. aderenta la tesuturile vecine E. volum micsorat (pag. 1135)

S2245165. Durerea in litiaza parotidiana are urmatoarele caracteristici: A. iradiaza in ureche B. are sediul in obraz C. iradiaza in orbita D. are sediul in regiunea maseterina E. are sediul in regiunea auriculara (pag. 1135)

1092



1093

Rezidentiat 2004


S2245166. Litiaza glandei sublinguale: A. se confunda cu litiaza glandei submandibulare B. se confunda cu litiaza canalului Wharton C. se intalneste frecvent D. este foarte rara E. poate da complicatii septice (pag. 1135)

S2245167. Diagnosticul diferential al colicii salivare se face cu: A. otite B. pulpite C. amigdalite D. parodontita acuta E. nevralgia esentiala de trigemen (pag. 1137)

S2245168. Abcesul salivar trebuie diferentiat de celulitele localizate la nivelul: A. buzei inferioare B. lojei mentoniere C. obrazului D. olanseului oral E. lojei submandibulare (pag. 1137)

S2245169. Diagnosticul diferential al abcesului salivar se face cu urmatoarele afectiuni: A. parodontita acuta purulenta B. adenite supurate C. abcesele obrazului D. abcesele buzei superioare E. abcesele buzei inferioare (pag. 1137)

S2245170. Diagnosticul diferential al litiazei salivare, forma tumorala se face cu: A. boala Mickulicz B. tumori benigne C. tumori maligne D. boala Paget E. tumori mixte (pag. 1137-1138)

S2245171. calculii de forma alungita se formeaza in : A. glanda parotida B. canalul Stenon C. glanda sublinguala D. canalul Wharton E. glanda submandibulara (pag. 1133)

S2245172. Tratamentul litiazei salivare se stabileste in raport cu: A. forma clinica B. varsta pacientului

1093



1094

Rezidentiat 2004


C. experienta operatorului D. localizarea calculului E. compozitia calculului (pag. 1138)

S2245173. Diagnosticul diferential al litiazei salivare forma tumorala se face cu: A. adenite supurate B. adenopatii cronice banale C. celulite cronice circumscrise D. adenopatii cronice TBC E. adenopatii acute (pag. 1137)

S2245174. Care din urmatoarele examinari complementare nu se practica in fazele acute ale litiazei salivare: A. explorarea cailor salivare B. RMN C. radiografia D. ecografia E. sialografia (pag. 1137)

S2245175. In timpul colicii salivare bolnavul poate prezenta urmatoarele acuze: A. alterarea senzatiei gustative B. diminuarea senzatiei gustative C. senzatie de uscaciune a gurii D. durere vie in limba si planseul bucal E. senzatia ca i se "smulge limba" (pag. 1134)

S2245176. Abcesul salivar: A. este o complicatie a litiazei B. poate fi primul semn al unei litiaze submandibulare C. se dezvolta doar in glanda salivara D. se dezvolta doar in canalele excretoare ale grandelor salivare E. nu se extinde niciodata in tesuturile vecine (pag. 1134-1135)

S2245177. In litiaza canalului Wharton: A. tumefactia se dezvolta endobucal B. tumefactia se dezvolta exobucal C. la palpare planseul bucal e impastat D. la palpare planseul bucal e indurat E. apare "creasta de cocos" (pag. 1135)

S2245178. In litiaza glandei submandibulare: A. apare tumefactie subangulomandibulara B. apare tumefactia santului mandibulo-lingual in dreptul molarilor C. apare tumefactia santului mandibulo-lingual in dreptul premolarilor D. apare "creasta de cocos" E. apare trismusul

1094



1095

Rezidentiat 2004


(pag. 1135)

S2245179. Simptomele litiazei salivare variaza in functie de: A. sediul calculului B. forma calculului C. compozitia calculului D. perioada evolutiva a bolii E. compozitia salivei (pag. 1134)

S2245180. Triada salivara se compune din: A. colica salivara B. abcesul salivar C. hernia salivara D. tumora salivara E. durerea salivara (pag. 1134)

S2245181. Colica salivara se caracterizeaza prin urmatoarele semne clinice: A. durerea salivara B. tumora salivara C. tumora salivara fantoma D. hernia salivara E. abcesul salivar (pag. 1134)

S2345182. Diagnosticul diferenţial al parotidei acute supurate se face cu: A. abcesul lojii parotidiene B. litiaza parotidiană C. o tumoră a glandei parotide D. actinomicoza parotidiană E. artrite acute purulente temporo-mandibulare (pag. 1127)

S2345183. Tuberculoza parotidiană poate: A. fi întâlnită ca infecţie oportunistă în SIDA B. evolua spre supuraţia lojei parotidiene C. determina pareză de nerv facial D. ulcera cutanat sau intraoral E. fi confundată cu tumori ale glandei parotide (pag. 1131)

S2345184. Diagnosticul diferenţial al abcesului salivar se face cu: A. adenitele supurate B. celulitele şi abcesele obrazului C. celulitele şi abcesele planşului bucal D. abcesul lojii maseterine E. flegmonul difuz al planşeului bucal (pag. 1135)

S2345185. Infectarea glandei salivare se poate face pe cale: A. Canaliculară

1095



1096



Transosoasă Hematogenă Limfatică Directă (pag. 1125)

S2345186. Formele anatomo-clinice ale parotiditei acute sunt: A. Forma latentă B. Forma catarală C. Forma purulentă D. Forma gangrenoasă E. Forma recidivantă (pag. 1126)

S2345187. Diagnosticul diferenţial al parotiditelor cronice nespecifice se face cu: A. Parotiditele acute B. Sialozele C. Adenopatii metastatice intraparotidiene D. Tumori de parotidă E. Parotidomegalii (pag. 1130)

S2345188. În etiologia calculozei salivare intră factori: A. Morfologici B. De mediu C. Funcţionali D. Alimentari E. Mecanici (pag. 1133)

S2345189. Calculii salivari pot fi: A. Moi B. Duri C. Fibrinoşi D. Sfărâmicioşi E. Toate formele (pag. 1133)

S2345190. Calculii salivari au culoarea: A. Albă B. Alb-cenuşie C. Gălbui D. Bruni E. Gri (pag. 1133)

S2345191. În colica salivară sunt prezente: A. Asialia B. Hernia salivară C. Absenţa durerii D. Salivă opalecentă E. Febră

1096



1097

Rezidentiat 2004


(pag. 1134)

S2345192. Criza dureroasă în colica salivară durează: A. Câteva secunde B. Câteva minute C. Câteva ore D. Câteva zile E. 2-3 săptămâni (pag. 1134)

S2345193. Diagnosticul diferenţial al tumorii salivare se face cu: A. Adenită acută nespecifică B. Celulita cronică circumscrisă C. Tumorile maligne ale glandelor salivare D. Boala Mickulicz E. Osteoperiostita ramului ascendent mandibular (pag. 1137-1138)

S2345194. Tratamentul în litiaza salivară se stabileşte în funcţie de: A. Mărimea calculului B. Numărul calculilor C. Localizarea calculului D. Forma clinică a afecţiunii E. Toate elementele de mai sus (pag. 1138)

S2345195. Megastenonul: A. Facilitează pătrunderea germenilor microbieni în arborele canalicular B. Determină apariţia parotiditei acute supurate C. Duce la apariţia parotiditei cronice recidivante D. Determină dezvoltarea tumorilor glandelor salivare E. Duce la apariţia leziunilor limfoepiteliale benigne (pag. 1136)

S2345196. În parotidita cronică nespecifică pacienţii prezintă: A. Uscăciunea gurii B. Sialoree C. Hernia salivară D. Saliva vâscoasă, filantă E. Jenă dureroasă intermitentă în regiunea parotidiană (pag. 1129)

S2345197. În parotidita cronică nespecifică, sialografia poate arăta: A. Canale cu aspect neregulat B. Lacuri de lipiodol C. Aspect de "pete de zăpadă” D. Defecte de umplere a sistemului canalicular E. Lipsa substanţei de contrast la nivelul acinilor (pag. 1129)

S2345198. Parotidita cronică nespecifică este: A. Întotdeauna bilaterală

1097



1098



Cu fluctuenţă Cu debut insidios Cu glanda de consistenţă crescută Febră, frison (pag. 1129)

S2545199. În litiaza submandibulară colica se manifestă prin următoarele semne caracteristice: A. tumora salivară pasageră, *fantomă* B. tumefacţia glandei C. Durerea D. daşa-zisa *hernie salivară* E. eliminarea salivei de stază. (pag. 1134)

S2645200. Tehnica amputaţiei rădăcinii vestibulare la molarii superiori presupune: A. anestezie generală obligatorie B. incizie curbă vestibulară C. descoperirea rădăcinii prin îndepărtarea tablei osoase vestibulare D. secţionarea rădăcinii imediat deasupra tavanului camerei pulpare şI îndepărtarea rădăcinii E. sutură (pag. 159-160)

S2645201. Dificultăţile rezecţiei apicale la molarii inferiori sunt date de: A. grosimea redusă a tablei linguale B. prezenţa canalului mentonier C. grosimea mare a corticalei osoase vestibulare D. prezenţa canalului mandibular în imediata vecinătate a molarilor E. prezenţa sinusului maxilar (pag. 158-159)

S2645202. Rezecţia apicală la premolarii inferiori: A. impune cel mai adesea o incizie la limita dintre mucoasa fixă şI mobilă, mai aproape de festonul gingival B. întâmpină greutăţi datorită vecinătăţii canalului mentonier C. nu este îngreunată de condiţiile locale D. necesită protejarea pachetului vasculonervos mentonier E. apare riscul de confundare a eroziunii osoase produsă de procesul periapical al premolarilor cu gaura mentonieră (pag. 158)

S2645203. Accidentele intraoperatorii ale rezecţiei dinţilor superiori pot consta în: A. deschiderea foselor nazale B. lezarea pachetului vasculonervos mentonier C. lezarea dinţilor vecini D. deschiderea sinusului maxilar E. deschiderea canalului mandibular (pag. 154-155)

S2645204. Rezecţia apicală cu obturaţie retrogradă presupune: A. incizia şI decolarea mucoperiostului B. trepanare osoasă C. rezecţie apicală şI chiuretaj D. pregătirea canalului şI obturaţia anterogradă

1098



1099

Rezidentiat 2004


E. pregătirea cavităţii retentive şi obturarea ei (pag. 153)

S2645205. Rezecţia apicală: A. este imposibilă datorită vecinătăţii sinusului B. iumpune păstrarea a 2/3 din lungimea rădăcinii implantate în os C. constă în extirparea apexului şi a ţesutului patologic periapica D. constă în chiuretajul ţesutului patologic periapical E. în cazul rădăcinilor lungi se pot efectua rezecţii pe o lungime mai mare de 1/3 din rădăcina dintelui, aceasta rămânând în continuare cu o implantare suficientă (pag. 142)

S2645206. Examenul radiologic efectuat în vederea rezecţiei apicale trebuie să facă diagnosticul diferenţial dintre un proces patologic apical şi: A. un diverticul sinusal B. gaura mentonieră C. gaura incisivă D. un dinte inclus E. vindecarea fibroasă după o rezecţie apicală (pag. 145)

S2645207. Nivelul trepanării tablei osoase vestibulare în cursul rezecţiilor apicale: A. este orientată de examenul radiografic B. nu are importanţă C. poate utiliza dispozitivele în "U" Brosch-Trauner D. poate fi stabilit de eventuale deformări, erodări ale tablei vestibulare E. este obligatoriu la 1cm de marginea crestei alveolare (pag. 148)

S2645208. Obturaţia canalului în cadrul rezecţiilor apicale: A. se efectuează numai intraoperator B. se poate efectua preoperator C. se efectuează preoperator, numai în cazul în care se reuşeşte uscarea perfectă a canalului D. intraoperator se efectuează anterograd sau retrograd E. obturaţia retrogradă se realizează cu ciment oxifosfat iodoformat şi con de gutapercă (pag. 146)

S2845209. Infectarea glandei se poate face: A. Pe cale canaliculara B. Pe cale limfatica C. Pe cale hematogena D. De la dintii vecini E. Pe cale directa (pag. 1124)

S2845210. In parotidita acuta intalnim urmatoarele forme: A. Forma catarala B. Forma supurata C. Forma gangrenoasa D. Forma pustuloasa E. Forma pseudo-tumorala (pag. 1126)

1099



1100

Rezidentiat 2004


S2845211. Tratmentul parotiditei acute supurate consta in: A. Stimularea scretiei salivare B. Alimentatie lichida C. Administrarea de substante sialogoge D. Administrarea de substante colagoge E. Incizii de-a lungul canalului Stenon (pag. 1128)

S2845212. Parotidita cronica la adulti este caracterizata de: A. Evolueaza in puseuri B. Durerile sunt constante C. Este favorizata infectii amigdaliena D. Este favorizata de cataruri oculo-nazale E. Glandele parotide nu sunt marite de volum (pag. 1129)

S2845213. Diagnosticul diferential al parotiditelor cronice se face cu: A. Parotiditele acute B. Sindroamele sialozice C. Parotiditele toxice D. Tumorile de parotida E. Nevralgia esentiala de trigemen (pag. 1130)

S2845214. Litiaza submandibulara prezinta urmatoarele semne clinice caracteristice: A. durere vie in limba si planseu bucal B. plica sublingual cu aspect de "creasta de cocos “ C. caruncula canalului Stenon este edematiata, congestionata, cu ostiumul intredeschis D. tumefactie submandibulara bilaterala E. hipertrofie pseudotumorala a glandei (pag. 1134)

S2845215. In litiaza canalului Stenon se produc: A. Colici salivare de mare intensitate B. Colici salivare de mica intensitate C. Tumefierea masiva aglandei D. Tumefierea moderata a glandei E. Adenopatie satelita (pag. 1135)

S2845216. In litiaza parotidiana sunt indicate urmatoarele incidente radiologice: A. Incidenta tangentiala B. Incidenta laterala C. Incidenta mandibula defilata D. Incidenta cu "film muscat” E. Incidenta cu film retrojugal (pag. 1137)

S2845217. Diagnosticul diferential in forma tumorala a litiazelor se face cu: A. Tumori benigne B. Tumori mixte C. Tumori maligne

1100



1101

Rezidentiat 2004


D. Boala Mickulicz E. Nevralgia esentiala de trigemen (pag. 1137)

S2945218. Infectarea glandelor salivare se poate face pe urmatoarele cai: A. cale directa; B. cale hematogena; C. cale indirecta; D. cale canaliculara; E. cale limfatica. (pag. 1125)

S2945219. Infectarea glandelor salivare pe cale canaliculara necesita urmatoarele conditii: A. prezenta unei plagi deschise care intereseaza parenchimul glandular; B. diminuarea fluxului salivar; C. scaderea rezistentei generale a organismului; D. exacerbarea virulentei florei microbiene saprofite a cavitatii bucale; E. prezenta unui megastenon si megawarton. (pag. 1125)

S2945220. In sialadenitele parotidiene se descriu urmatoarele forme anatomoclinice: A. forma virala; B. forma bacteriana; C. forma purulenta; D. forma catarala; E. forma gangrenoasa. (pag. 1126)

S2945221. Diagnosticul diferential al parotiditelor cronice se face cu: A. parotidite acute; B. sindroame sialozice; C. litiaza salivara; D. tumorile de parotida; E. parotidite toxice. (pag. 1130)

1101



1102

Rezidentiat 2004


Tema nr. 46 Sialozele BIBLIOGRAFIE: 2. C. Burlibaşa - Chirurgie orală şi maxilo-facială, Ed.medicală, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1246001. Diagnosticul de certitudine in boala Besnier-Boeck-Schaumann este dat de: A. sialografie B. sialografie cu substanta de contrast C. citologie D. biopsie E. examinari sangvine (pag. 1157)

S1246002. in formele articulare ale sindromului Sjogren se administreaza: A. antibiotice B. antireumatice C. antiinflamatoare D. saruri de aur E. cortizon (pag. 1156)

S1246003. in sindromul Sjogren sialografia arata ca: A. "pom inflorit" B. "foi de ceapa" C. " impuscatura de alice" D. "arbore mort" E. o singura linie (pag. 1155)

S1246004. Manifestari buco-faringiene in sindromul Sjogren: A. hiposialie B. keratoconjunctivita C. halena fetida D. artralgii E. anosmie (pag. 1155)

S1346005. Boala Mickulicz este: A. O afectiune rara B. O inflamatie frecventa a glandelor parotide C. O afectiune neurologica D. O boala a copilariei E. O infectie specifica (pag. 1157)

S1346006. Parotidomegaliile sunt: A. Sialadenite cronice

1102



1103



Hipertrofii parotidiene insotite de scaderea secretiei salivare Afecţiuni ale persoanelor in varsta intalnite in bolile virale (pag. 1157)

S1346007. Sindromul Sjogren apare frecvent la: A. Copii B. Batrani C. Femei D. Gravide E. Cei care lucreaza in mediu toxic (pag. 1155)

S1446008. In sindromul Sjogren se administreaza Prednison in doza de A. 10 mg/zi B. 15 mg/zi C. 20 mg/zi D. 25 mg/zi E. 30 mg/zi (pag. 1156)

S1446009. Pentru fenomenele articulare din cadrul sindromul Sjogren se pot administra saruri de: A. cupru B. zinc C. mercur D. aur E. argint (pag. 1156)

S1446010. Sindromul Sjogren apare mai frecvent la: A. Copii intre 10-14 ani B. Femei dupa varsta de 40-45 ani C. Barbati intre 50-55 ani D. Afecteaza de regula varstnicii, atat femei cat si barbati E. La gurmanzi sau la marii mancatori de paine (pag. 1155)

S1546011. Care dintre glandele salivare enumerate a beneficiat de vitaminoterapie si terapie cu fier? A. leziunea limfoepiteliala benigna; B. parotidomegalia monosimptomatica; C. boala Besnier-Boeck-Schaumann; D. boala Mickulicz; E. sindromul Sjogreen. (pag. 1156)

S1546012. Hidroparotidita tranzitorie este caracteristica: A. parotidomegaliei medicamentoase; B. parotidomegaliei diabetice; C. parotidomegaliei toxice; D. parotidomegaliei nutriţionale; E. parotidomegaliei monoasimptomatice.

1103



1104

Rezidentiat 2004


(pag. 1158)

S1546013. Hipertrofia simetrica a glandelor salivare si lacrimale este caracteristica pentru: A. boala Besnier-Boeck-Schaumann; B. boala Mickulecz; C. sindromul Sjogreen; D. parotidomegaliile toxice; E. parotidomegaliile medicamentoase. (pag. 1156)

S1546014. Precizati pentru care dintre afectiunile enumerate a fost propusa terapia imunosupresoare: A. boala Besnier-Boeck-Schaumann; B. parotidomegaliile din hemopatii; C. boala Mickulicz; D. sindromul Sjogreen; E. leziunea limfoepiteliala benigna. (pag. 1156)

S1646015. in sindromul Syogren examenele de laborator evidentieaza: A. anticorpi nespecifici de organ B. hematurie C. bilirubina indirecta crescuta D. acid uric crescut E. fosfataza alcalinaa crescuta (pag. 1156)

S1646016. in sindromul Syogren manifestarile buco-faringiene constau din: A. hiposialie B. ageuzie C. anosmie D. amauroza E. trismus (pag. 1155)

S1646017. in sindromul Syogren pe parcursul evolutiei sialografia: A. isi modifica aspectul B. nu isi modifica aspectul C. aceasta metoda nu se foloseste D. nu are relevanta E. este periculos de efectuat (pag. 1155)

S1646018. in sindromul Syogren se produce infiltrarea glandelor salivare de catre: A. neutrofile B. limfocite C. monocite D. eozinofile E. trombocite (pag. 1155)

S1646019. Manifestarile oculare din sindromul Sayogren sunt caracterizate de: A. keratokonjunctivita uscata

1104



1105



strabism convergent amauroza cataracta glaucom (pag. 1155)

S1646020. Sindromul Syogren apare mai frecvent la femei cu varsta intre: A. 15-20 ani B. 20-30 ani C. 30-40 ani D. 40-45 ani E. peste 60 ani (pag. 1155)

S2146021. Boala Mickulicz se caracterizeaza prin: A. Hipertrofie unilaterala a glandelor salivare B. Apare la vârste tinere C. Afecteaza preponderent sexul feminin D. Are caracter benign E. Se poate recurge la parotidectomie subtotala (pag. 1156-1157)

S2146022. Diagnosticul de certitudine al sindromului Sjogren se stabileste pe baza: A. Manifestarilor oro-faringiene B. Manifestarilor oculare C. Prezenta factorului reumatoid D. Prezenta anticorpilor anti-ARN E. Examen histopatologic (pag. 1156)

S2146023. În etiologia sindromului Sjogren este implicata: A. Atrofia glandei parotide B. Radioterapia C. Tulburari ale imunitaii umorale D. Tulburari ale imunitatii celulare E. Tulburari primare ale epiteliului glandular (pag. 1155)

S2146024. Parotidomegaliile toxice exogene sunt cel mai frecvent asociate intoxicatiilor cu: A. Aur B. Mercur C. Plumb D. Iod E. Nitrati (pag. 1157)

S2146025. Sindromul Sjogren se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia: A. Atrofia glandelor salivare B. Fotofobie C. Modificari ale fanerelor D. Scadere în greutate E. Devierea formulei leucocitare spre stânga

1105



1106

Rezidentiat 2004


(pag. 1155-1156)

S2246026. In tratamentul S.Sjogren doza initiala de predninson este de : A. 30 mg/zi B. 40 mg/zi C. 50 mg/zi D. 20 mg/zi E. 15 mg/zi (pag. 1156)

S2246027. Pentru tratamentul fenomenelor articulare din S.Sjogren se administreaza: A. saruri de Ag B. saruri de Au C. saruri de Cu D. saruri de Pb E. saruri de Mn (pag. 1156)

S2246028. Saliva Artificiala se obtine din: A. carboxietilceluloza B. carboximetildextroza C. carboxietildextroza D. carboximetilglucoza E. carboximetilceluloza (pag. 1156)

S2246029. Boala Mickulicz se manifesta: A. hipertrofia simetrica a glandelor salivare B. hipertrofia asimetrica a glandelor salivare C. atrofia simetrica a glandelor salivare D. atrofia asimetrica a glandelor salivare E. numai prin afectarea glandelor salivare (pag. 1156)

S2246030. In boala Besnier-Boeck-Schaumann diagnosticul de certitudine poate fi pus: A. ecografic B. prin sialografie C. prin biopsie D. prin examen de laborator E. radiologic (pag. 1157)

S2246031. Diferentierea leziunii limfoepiteliale benigne de S.Sjogren se face: A. clinic B. histologic C. radiologic D. ecografic E. prin examen de laborator (pag. 1157)

S2246032. Parotidomegaliile la etilici apar in procent de : A. 40-50%

1106



1107



50-70% 70-80% 60-80% 30-40% (pag. 1158)

S2246033. Parotidomegaliile din hemopatii se intalnesc in cursul: A. leucemiei acute limfoide B. leucemiei acute mieloide C. leucemiei cronice limfoide D. leucemiei cronice mieloide E. agranulocitozei (pag. 1158)

S2246034. Care din urmatoarele boli este considerata o limfoexocrinoza: A. S.Sjogren B. boala Mickulicz C. S.Mickulicz D. boala Besnier-Boeck-Schaumann E. leziunea limfoepiteliala benigna (pag. 1155)

S2246035. In care din urmatoarele boli apar supuratii limitate ale limfonodulior cervicali: A. S..Sjogren B. boala Mickulicz C. S. Mickulicz D. boala Besnier-Boeck-Schaumann E. leziunea limfoepiteliala benigna (pag. 1157)

S2246036. Cea mai frecventa cale de infectare a glandelor salivare este: A. canaliculara B. limfatica C. directa D. indirecta E. hematogena (pag. 1125)

S2346037. Sindromul Sjogren apare frecvent la: A. Copii B. Bătrâni C. Femei D. Gravide E. Cei care lucrează în mediu toxic (pag. 1155)

S2346038. Boala Mickulicz este: A. o afecţiune rară B. o inflamaţie frecventă a glandelor parotide C. o afecţiune neurologică D. o boală a copilăriei E. o infecţie specifică

1107



1108

Rezidentiat 2004


(pag. 1157)

S2346039. Parotidomegaliile sunt: A. Sialadenite cronice B. Hipertrofii parotidiene C. Însoţite de scăderea secreţiei salivare D. Afecţiuni ale persoanelor în vârstă E. Întâlnite în bolile virale (pag. 1157)

S2346040. În sindromul Sjogren, injectarea cu Techneţiu 99m şi scintigrafia, arată: A. Hiperfixarea trasorului la glanda salivară afectată B. Hiperfixarea radioizotopului la toate glandele salivare C. Hipofixare într-o anume porţiune a glandei salivare afectate D. Hipofixare prin deficit secretor al glandei salivare afectate E. Deficit secretor marcat al tuturor glandelor salivare (pag. 1155)

S2546041. Parotidomegaliile medicamentoase nu pot surveni după tratamente cu: A. Tiouracil B. Fenilbutazonă C. acid acetilsalicilic D. aur E. iod. (pag. 1158)

S2646042. Tratamentul complex al parodontopatiilor: A. necesită doar înlăturarea factorilor iritativi şI infecţioşI locali B. impune doar imobilizarea dinţilor C. constă doar în înlăturarea tulburărilor funcţionale şi restabilirea ocluziei funcţionale D. nu necesită un tratament complex E. asociază tratamentul general (al deficienţelor) organice cu tratamentul chirurgical şI cu cel local (înlăturarea factorilor iritativi, infecţioşI sau a tulburărilor funcţionale) (pag. 176)

S2646043. Înlăturarea tulburărilor funcţionale în cadrul terapiei iniţiale prechirurgicale a parodontopatiilor vizează: A. înlăturarea lucrărilor protetice defectuoase care alterează ocluzia şI suprasolicită parodonţiul B. detartraj supra şI subgingival C. obturarea provizorie a canalelor radiculare la dinţii gangrenaţi D. imobilizare temporară a dinţilor E. obturaea corectă a cariilor de colet şI aproximale (pag. 177)

S2646044. Pungile supraosoase presupun: A. deplasarea inserţiei epiteliale spre apical B. resorbţia osului de tip vertical C. resorbţia osului de tip orizontal D. creşterea în volum a gingiei, fără modificarea inserţiei epiteliale E. pungi cu 1,2,3 pereţi osoşI (pag. 178)

S2646045. Pungile supraosoase implică:

1108



1109



creşterea în volum a gingiei fără modificarea inserţiei gingivale deplasarea spre apical a inserţiei epiteliale migrarea apicală a inserţiei epiteliale asociată cu resobţia verticală osului obligatoriu pungi adânci cu 1,2,3 pereţi osoşI nici una dintre situaţii nu este corectă (pag. 178)

S2646046. Indicaţiile gingivectomiei în tratamentul bolii parodontale sunt: A. curativ, în parodontopatiile cu pungi intraosoase de până la 3-4 mm, fără resorbţii osoase, doar cu liză limitată a ţesuturilor parodontale B. pungi gingivale supraosoase produse prin edeme gingivale C. paleativ, temporizând extracţia D. în recidivele postoperatorii E. nici o variantă nu este corectă (pag. 182)

S2646047. Chiuretajul gingival este indicat: A. în scop protetic, la dinţii cu coroane scurte B. în extruzii ale dinţilor împreună cu procesul alveolar C. în parodontopatiile hiperplazice ereditare D. în parodontopatiile hiperplazice hidantoină E. nici o variantă nu este corectă (pag. 180)

S2646048. Lărgirea zonei de mucoasă mobilă este în cadrul chirurgiei proprotetice: A. obligatorie în toate cazurile în care aceasta lipseşte B. se face dacă şanţul vestibular este prea îngust C. este necesară dacă şanţul lingual este puţin adânc D. nu se face niciodată E. este un timp operator obligatoriu în cursul plastiilor de adâncire a şanţurilor periosoase (pag. 204)

S2646049. Intervenţiile de chirugie proprotetică nu sunt indicate în cazul: A. frenurilor labiale şi linguale scurte, groase, inserate în apropierea crestei B. apofizele genii de volum mare, situate în apropierea crestei C. găurile mentoniere aflate în apropierea crestei D. tuberozităţi maxilare şterse E. creste alveolare reduse ca înălţime, neregulate (pag. 197-198)

S2646050. Fibromatoza tuberozitară: A. este o hiperplazie epitelioconjunctivă B. este cauzată de acţiunea iritativă prelungită a unor proteze deficitare C. constă în mucoasă subţire, întinsă, aderentă de os D. deformează tuberozitatea fie în plan transversal, fie în plan vertical E. se însoţesc frecvent de bride vestibulare (pag. 199)

S2646051. Intervenţiile de chirugie proprotetică nu sunt contraindicate de: A. bolnavi corticodependenţi B. bolnavi cu transplante de organ C. bolnavi cu tratament îndelungat cu anticoagulante

1109



1110

Rezidentiat 2004


D. în cazul deficienţelor câmpului protetic E. în cazul lupusului eritematos diseminat (pag. 197-198)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1246052. Boala Mickulicz: A. este o afectiune rara B. apare mai frecvent la varstnici C. este o afectiune maligna D. se manifesta prin hipertrofia glandelor salivare E. clinic apare hiposialie (pag. 1156-1157)

S1246053. Boala Mickulicz: A. este o afectiune rara B. mai frecventa la varstnici C. se mai numeste sindrom Mickulicz D. apare hipertrofia simetrica a glandelor salivare E. apare mai frecvent la femei (pag. 1156-1157)

S1246054. Boala Mickulitz: A. se manifesta prin hipertrofia localizata a glandelor salivare B. se manifesta prin senzatia de uscaciune a gurii C. se manifesta uneori prin senzatie de corpi straini oculari D. se diferenţiaza de sindromul Mickulitz prin adenopatia cervicala prezenta in cadrul sindromului E. prednisonul este contraindicat in tratamentul bolii (pag. 1157)

S1246055. Care din urmatoarele semne clinice sunt manifestari asociate in sindroame Sjogren: A. anosmie B. obstructia trompei lui Eustachio C. fanere uscate D. limba uscata E. scadere in greutate (pag. 1156)

S1246056. Clinic leziunea limfoepiteliala benigna se caracterizeaza prin: A. parotidomegalie uni- sau bilaterala B. hipertrofie de glande lacrimale C. cheratoconjunctivita uscata D. xerostomie E. xeroftalmie (pag. 1157)

S1246057. in clinica bolii Besnier-Boeck-Schaumann se intalnesc: A. leziuni cutanate nodulare B. supuratii limitate ale limfonodulilor cervicali C. edem al limbii D. tumefierea parotidelor

1110



1111

Rezidentiat 2004


E. dureri pulsatile in parotide in timpul masticatiei (pag. 1157)

S1246058. in sindromul Sjögren: A. examinarile de laborator evidentiaza existenta anticorpilor anticanale salivare B. parotidele sufera un proces de indurare si ulterior atrofie C. parotidele se hipertrofiaza si se impasteaza D. imaginea sialografica ia aspect de "arbore mort" E. saliva parotidiana este in cantitate normala si de aspect mucoid (pag. 1157)

S1246059. in tratamentele Sindromului Sjogren se folosesc: A. lacrimi artificiale B. saliva artificiala C. sialogoge D. vitaminoterapie E. Prednison (pag. 1156)

S1246060. Parotidomegaliile pot fi: A. toxice B. hormonale C. asimptomatice D. monosimptomatice E. medicamentoase (pag. 1157-1158)

S1246061. Precizati manifestarile oculare in sindromul Sjogren: A. keratoconjunctivita uscata B. diplopie C. epifora D. fotofobie E. senzatia de corp strain intraocular (pag. 1155)

S1246062. Sindromul Sjögren: A. afecteaza mai frecvent femeile dupa varsta de 40-45 de ani B. se caracterizeaza clinic prin scaderea secretiei salivare si hipersecretie la nivelul glandelor lacrimale C. recunoaste o imagine sialografica de "pom inflorit" D. da o senzaţie de arsura oculara sau corpi straini intraoculari E. se insoteste de leziuni cutanate nodulare (pag. 1155)

S1346063. Boala Besnier-Beeck-Schaumann este caracterizata prin: A. Simptomatologia polimorfa B. Leziuni cutanate nodulare C. Leziuni cutanate ulcerate D. Tumefierea glandelor parotide E. Leziuni ale mucoasei valului, amigdalelor si faringelui (pag. 1157)

S1346064. Clinic sindromul Sjogren se manifesta prin:

1111



1112



Hirsutism Parotidomegalie bilaterala Lipomatoza Keratoconjunctivita uscata Keratita filamentoasa (pag. 1155)

S1346065. in boala Mickulicz: A. Sunt prinse concomitent toate glandele salivare B. Sunt prinse glandele salivare si lacrimale C. Sunt prinse glandele endocrine D. Sunt prinse glandele sebacee E. Prezinta atingere osteoarticulara (pag. 1157)

S1346066. in sialoze, saliva este: A. Cu ph acid B. Cu ph alcalin C. Cu aspect mucoid D. Cu hipersecreţie E. in cantitate redusa (pag. 1155)

S1346067. in sindromul Sjogren examenele de laborator evidentiaza: A. Anticorpi anti canale salivare B. Antigeni de histocompatibilitate HLA B8 li HLA DW3 C. Antigeni anti –ARN D. Anticorpi nespecifici de organ E. Anticorpi HBS (pag. 1156)

S1346068. in sindromul Sjogren, instilatiile endocanaliculare fac cu: A. Sialogoge B. Hidrocortizon acetat C. Penicilina si hidrocortizon D. Lipiodol E. Carboximetil –celuloza (pag. 1156)

S1346069. Manifestarile articulare din sindromul Sjogren sunt: A. Artralgii B. Anchiloze C. Artrite D. Poliartrita reumatismala E. Spondiloza (pag. 1156)

S1346070. Manifestarile asociate din sindromul Sjogren sunt: A. Uscaciunea mucoasei nazale B. Faringo-laringo-traheite C. Uscaciunea mucoasei vaginale D. Enterocolite

1112



1113

Rezidentiat 2004


E. Transformari maligne de tip limfonion Hodkinian (pag. 1156)

S1346071. Parotidomegaliile la cirotici sunt: A. Numai la ciroza etilica B. Unilaterale C. Bilaterale D. Dureroase E. Fara semne inflamatorii (pag. 1158)

S1346072. Parotidomegaliile toxice sunt: A. Hipertrofii bilaterale B. Hipertrofii unilaterale C. Ireversibile D. Boli de organ E. Cu evolutie lenta, progresiva (pag. 1158)

S1346073. Tratamentul in sindromul Sjogren este: A. Antialgic B. Imunosupresor C. Antiviral D. Simptomatic E. Chirurgical prin parotidectomie subtotala modelanta cu conservarea nervului facial (pag. 1156)

S1346074. Tratamentul parotidomegaliilor consta in: A. Tratament etiologic B. Sialografie C. Instilatii cu pilocarpina D. Parotidectomie subtotala modelanta E. Parotidectomie totala (pag. 1159)

S1446075. In parotidomegalii se face diagnosticul diferential cu: A. litiaza parotidiana B. hipertrofiile de muschi maseter C. adenopatiile intrraparotidiene D. nevralgia esentiala de trigemen E. toate raspunsurile sunt corecte (pag. 1157)

S1446076. In sindromul Sjogren, tratamentul simptomatic se refera la administrarea de A. Lacrimi artificiale B. Sucuri gastrice artificiale C. Saliva artificiala D. Instilatii endocanaliculare cu carboximetil-celuloza E. Toate raspunsurile sunt corecte (pag. 1156)

S1446077. Manifestari articulare in sindromul Sjogren sunt:

1113



1114



Artralgii la nivelul articulatiilor membrelor Anchiloza temporo-mandibulara Constrictia mandibulei Artrite subacute ale articulatiilor mari Pseudoartroza (pag. 1155)

S1446078. Manifestari asociate care apar in sindromul Sjogren sunt: A. Anosmie B. Obstructia trompei lui Eustachio C. Hipertrofia mucoasei gastrice D. Hiperclorhidrie gastrica E. Cacosmie (pag. 1156)

S1446079. Manifestari oculare in sindromul Sjogren sunt: A. Keratoconjunctivita umeda B. Senzatie de arsura oculara C. Secretie lacrimala abundenta D. Fotofobie E. Senzatie de corpi straini intraoculari (pag. 1155)

S1446080. Pe ce linie se poate maligniza leziunea limfoepiteliala benigna A. limfatica B. sanguina C. epiteliala D. conjunctivala E. leziunea limfoepiteliala benigna nu se malignizeaza (pag. 1157)

S1446081. Sindromul Mickulicz se caracterizeaza prin: A. Evolutie rapida si maligna B. Leziuni cutanate nodulare C. Hipertrofia glandelor salivare si lacrimale D. Evolutie indelungata si benigna E. Adenopatie cervicala (pag. 1157)

S1546082. Care dintre sindroamele sialotice pot determina adenopatie cervicala sau supuratii limitate ale ganglionilor cervicali? A. boala Mickulicz; B. leziunea limfoepiteliala benigna; C. sindromul Sjogreen; D. boala Besnier-Boeck-Schaumann; E. sindromul Mickulicz. (pag. 1157)

S1546083. in care din afectiunile urmatoare se poate recurge la parotidectomia subtotala: A. sindromul Sjogreen; B. parotidita cronica alergica; C. leziunea limfoepiteliala benigna;

1114



1115

Rezidentiat 2004


D. boala Besnier-Boeck-Schaumann; E. boala Mickulicz. (pag. 1156-1157)

S1546084. in sindromul Sjogreen aspectul silaografic intalnit poate imbraca urmatoarele aspecte: A. "pom inflorit"; B. "arbore mort"; C. "pete de zapada"; D. "picatura"; E. "impuscatura de alice". (pag. 1155)

S1546085. Parotidomegalia bilaterala este un semn clinic caracteristic in afectiunile: A. litiaza parotidiana; B. leziunea limfoepiteliala benigna; C. boala Mickulicz; D. boala Besnier-Boeck-Schaumann; E. sindromul Sjogrenn. (pag. 1155,1156,1157)

S1546086. Tratamentul cu prednison pe cale generala este indicat in urmatoarele afectiuni: A. boala Mickulitz; B. boala Besnier-Boeck-Schaumann; C. parotidomegaliile hormonale; D. parotidita cronica alergica; E. sindromul Sjogreen. (pag. 1156-1157)

S1646087. Boala Besnier- Boeck- Schaumann se caracterizeaza prin: A. leziuni cutanate nodulare B. leziuni osoase C. leziuni ganglionare D. insuficienta renala E. parodontopatii marginale cronice profunde (pag. 1157)

S1646088. Boala Mickulicz este o boala: A. rara B. frecventa C. evolutie maligna D. evolutie benigna E. care depinde de varsta (pag. 1156)

S1646089. Boala Mickulicz se caracterizeaza prin: A. hipertofia simetrica a glandelor salivare B. hipertrofia simetrica a glandelor lacrimale C. inflamatia articulatiei temporo-mandibulare D. ageuzie E. cacosmie (pag. 1156)

1115



1116

Rezidentiat 2004


S1646090. in boala Besnier- Boeck- Schaumann tumefierea glandelor parotide este: A. bilaterala B. dureroasa C. nedureroasa D. unilaterala E. nu se produce (pag. 1157)

S1646091. in sindromul Mickulicz examenul anatomopatologic are aspect de: A. limfom malign B. adenom pleomorf C. limfosarcom D. leiomiosarcom E. rabdomiosarcom (pag. 1157)

S1646092. Leziunea limfoepiteliala benigna este asemanata de multi autori cu. A. sindromul Syogren B. sindromul Menier C. boala Mickulicz D. boala ghearelor de pisica E. histiocitoza X (pag. 1157)

S1646093. Sindromul Mickulcz afecteaza de regula: A. varstnicii B. femei si barbati in egala, asura C. copii prescolari D. numai femei in menopauza E. bolnavii cu ciroza hepatica (pag. 1157)

S1646094. Sindromul Mickulicz se caracterizeaza prin: A. hipertofia glandelor salivare si lacrimale B. adenopatie inghinala C. adenopatie cervicala D. submaxilita cronica E. ageuzie (pag. 1157)

S1646095. Sindromul Syogren in forma sa tipica se caracterizeaza prin simptomatologie: A. salivara B. renala C. hepatica D. oculara E. articulara (pag. 1155)

S2146096. Boala Besnier-Boeck-Schaumann prezinta afectare: A. Cutanata B. Mucoasa C. Glandulara exocrina

1116



1117

Rezidentiat 2004


D. Ganglionara E. Articulara (pag. 1157)

S2146097. Leziunile limfoepiteliale benigne se pot transforma malign în: A. Sarcom B. Adenocarcinom C. Oncocitom D. Limfom malign E. Nu se transforma malign (pag. 1157)

S2146098. Parotidomegaliile medicamentoase survin dupa administrarea de: A. Acetilcisteina B. Fenilbutazona C. Nifedipin D. Compusi ai iodului E. Compusi ai iodului (pag. 1158)

S2146099. Parotidomegaliile pot aparea în: A. Deficite nutritionale B. Insuficienta ovariana C. Diabet zaharat D. Hipotiroidism E. Boala Addison (pag. 1158)

S2146100. Sialografia în sindromul Sjogren poate avea aspectul de: A. Arbore mort B. Pom înflorit C. Minge tinuta în mâna D. Picatura E. Pete de zapada (pag. 1155)

S2146101. Tratamentul sindromului Sjogren consta în administrarea de: A. Carboximetil-celuloza B. Pilocarpina C. Hidrocortizon D. Imunomodulatoare E. Vitamina E (pag. 1156)

S2246102. Sialozele: A. se mai numesc si sialoadenoze B. se caracterizeaza numai prin hipertrofia glandelor salivare C. se caracterizeaza numai prin atrofia glandelor salivare D. se insotesc de tulburari marcate ale glandelor salivare E. nu este afectata secretia glandelor salivare (pag. 1154)

1117



1118

Rezidentiat 2004


S2246103. Sialozele implica: A. cel mai frecvent glandele parotide B. frecvent glandele sublinguale C. exceptind glandele sublinguale D. in unele cazuri doar glandele submandibulare E. rar glandele submandibulare, dar impreuna cu parotidele (pag. 1154)

S2246104. Sindromul Sjogren implica o tripla simptomatologie : A. salivara B. nazala C. oculara D. musculara E. articulara (pag. 1155)

S2246105. In Sindromul Sjogren: A. parotidele sunt la inceput voluminoase B. parotidele sunt la inceput atrofiate si indurate C. sunt afectate mai des femeile dupa 40-45 ani D. apare o tulburare a imunitatiicelulare E. rar, apare hiposialie (pag. 1155)

S2246106. Sialografia in S.Sjogren: A. isi modifica aspectul pe masura evolutiei B. poate prezenta opacifieri miliare C. poate prezenta aspect de "arbore mort" D. poate prezenta aspect de "arbore inflorit" E. poate prezenta aspect "in picatura" (pag. 1155)

S2246107. Manifestarile oculare in S.Sjogrencuprin: A. keratoconjunctivita uscata B. keratoconjunctivita umeda C. fotofobie D. keratita filamentoasa E. nu apar leziuni corneene (pag. 1155)

S2246108. Manifestarile articulare in S.Sjogren cuprind: A. artralgii B. artrite subacute C. poliartrite D. artroze E. reumatism deformant (pag. 1156)

S2246109. Manifestarile asociate in S.Sjogren afecteaza : A. mucoasa nazala B. mucoasa gastrica C. mucoasa laringiana

1118



1119

Rezidentiat 2004


D. mucoasa vaginala E. mucoasa intestinala (pag. 1156)

S2246110. Examenul de laborator in S.Sjogren evidentiaza: A. anticorpi antiADN B. prezenta factorului reumatoid C. lipsa factorului reumatoid D. anticorpi antiARN E. anticorpi antiglande lacrimale (pag. 1156)

S2246111. Tratamentul S.sjogren: A. este simptomatic B. este strict patogenic C. este mai putin patogenic D. necesita masuri deosebite de igiena orala E. nu necesita mentinerea umezelii mucoasei orale (pag. 1156)

S2246112. In tratamentul S.Sjogren se folosesc cu succes : A. predninson B. imuran C. pilocarpina D. vitamine E. sialogoge (pag. 1156)

S2246113. Tratamentul S.Sjogren cuprinde: A. parotidectomie subtotala cu conservarea nervului facial B. parotidectomie subtotala fara conservarea nervului facial C. administarea de imunosupresoare D. administrarea de imunostimulante E. administrarea de antiinflamatoare (pag. 1156)

S2246114. Boala Mickulicz A. este o afectiune rara B. este o afectiune frecvanta C. are o evolutie indelungata D. are o evolutie maligna E. are o evolutie benigna (pag. 1156)

S2246115. Boala Mickulicz afecteaza: A. mai des tinerii B. de regula varstnicii C. numai femeile D. numai barbatii E. ambele sexe (pag. 1156)

1119



1120

Rezidentiat 2004


S2246116. In boala Mickulicz: A. sunt afectate numai glandele salivare B. sunt afectate numai glandele lacrimale C. sunt afectate atat glandele salivare cat si glandele lacrimale D. apare adenopatia cervicala E. nu apare adenopatia cervicala (pag. 1157)

S2246117. Sindromul Mickulicz: A. evolueaza lent B. evolueaza rapid C. are evolutie maligna D. are evolutie benigna E. include adenopatia cervicala (pag. 1157)

S2246118. Aspectul anatomo-patologic in S.Mickulicz include: A. limfom malign B. adenom pleiomorf C. limfosarcom D. reticulolimfosarcom E. cilindrom (pag. 1157)

S2246119. In cadrul bolii Besnier-Boeck-Schaumann: A. apar leziuni cutanate nodulare B. nu apar leziuni cutanate nodulare C. apar leziuni osoase D. nu apar leziuni osoase E. apar leziuni ale mucoasei orofaringiene (pag. 1157)

S2246120. In cadrul bolii Besnier-Boeck-Schaumann: A. glandele parotide sunt tumefiate B. glandele parotide supureaza C. secretia salivara lipseste D. nu sunt afectate niciodata glandele submandibulare E. apar supuratii limitate ale limfonodulilor (pag. 1157)

S2246121. In leziunea limfoepiteliala benigna: A. sunt afectate glandele lacrimale B. nu sunt afectate glandele lacrimale C. apare parotidomegalie unilaterala D. apare parotidomegalie bilaterala E. nu sunt afectate glandele parotide (pag. 1157)

S2246122. Leziunea limfoepiteliala benigna poate evolua spre: A. malignizare pe linie limfatica B. malignizare pe linie musculara C. malignizare pe linie epiteliala

1120



1121

Rezidentiat 2004


D. adenocarcinom E. nu se malignizeaza niciodata (pag. 1157)

S2246123. parotidomegaliile trebuie diferentiate de: A. hipertrofii maseterine B. hipertrofii pterigoidene C. atrofiile muschilor maseteri D. adenopatii intraparotidiene E. adenopatii submandibulare (pag. 1157)

S2246124. Parotidomegaliile: A. se insotesc de secretie redusa salivara B. nu se insotesc de secretie redusa salivara C. apare tumefiere parotidiana D. nu apare tumefiere parotidiana E. uneori secretia salivara este crescuta (pag. 1157)

S2246125. Sialografia in parotidomegaliile monosimptomatice evidentiaza: A. hipertrofie parenchimatoasa B. hipertrofia canalelor de ordinul I C. hipertrofia canalelor de ordinul II D. hipertrofia canalelor de ordinul III E. hipertrofie interstitiala (pag. 1157)

S2246126. Parotidomegalia saturnina se caracterizeaza prin: A. debut brusc B. debut insidios C. tumefiere unilaterala D. tumefiere bilaterala E. lipsa fenomenelor inflamatorii (pag. 1158)

S2246127. In parotidomegalia saturnina: A. sunt afectate uneori glandele submandibulare B. apare lizereu Burton C. apare gigngivostomatita D. nu apar manifestari la nivelul cavitatii bucale E. examenul chimic al salivei nu este semnificativ (pag. 1158)

S2246128. Parotidomegaliile medicamentoaseapar dupa tratamentul cu: A. acid folic B. iod C. aur D. fenilbutazona E. antagonisti de calciu (pag. 1158)

1121



1122

Rezidentiat 2004


S2246129. Care din urmatoarele sialoze poate evolua malign: A. S.Sjogren B. boala Mickulicz C. S.Mickulicz D. Boala Besnier-Boeck-Schaumann E. leziunea limfoepiteliala benigna (pag. 1155-1157)

S2246130. Se poate recurge la parotidectomie subtotala in cazul urmatoarelor boli: A. S.Sjogren B. leziunea limfoepiteliala benigna C. parotidemegalii toxice D. parotidemegalii cirotice E. parotidemegalii hormonale (pag. 1156-1159)

S2246131. Prednisonul se administreaza in urmatoarele afectiuni: A. boala Sjogren B. boala Mickulicz C. S. Mickulicz D. boala Besnier-Boeck-Schaumann E. parotidemegalii (pag. 1156-1159)

S2246132. Glandele lacrimale sunt afectate in urmatoarele boli: A. boala Sjogren B. boala Mickulicz C. leziunea limfoepiteliala benigna D. parotidemegalii E. boala Besnier-Boeck-Schaumann (pag. 1155-1157)

S2246133. In boala Sjogren pot exista manifestari autoimune ca: A. periarterita nodoasa B. S.Raynaud C. boala Hodgcin D. monoglobulinemia Waldenstrom E. tumora Warthin (pag. 1156)

S2246134. Agentii etiologici bacterieni in sialodenite cel mai frecvent intilniti sunt: A. pneumococ B. bacilul coc C. stafilococ D. gonococ E. bacilu lPfeiffer (pag. 1125)

S2246135. Agentii etiologici virali incriminati in mod direct in producerea sialadenitelor sunt: A. virusul urlian B. virusul rubeolei C. virusul herpetic

1122



1123

Rezidentiat 2004


D. virusul rabiei E. virusul cocsackie (pag. 1125)

S2246136. Dintre virusurile eliminate prin glandele salivare fara a le afecta direct fac parte: A. virusul rabiei B. virusul rujeolei C. virusul hepatitic D. virusul gripal E. virusul urlian (pag. 1125)

S2246137. Infectarea glandelor salivare se poate face pe una din urmatoarele cai: A. canaliculara B. limfatica C. indirecta D. hematogena E. directa (pag. 1125)

S2246138. Factorii care impiedica infectarea canalului de excretie a glandelor salivare sunt: A. proprietatiile antiinfectioase ale salivei B. conditiile hemodinamice bune C. prezenta unor virusuri in stadiu latent D. rezistenta epiteliului canalicular E. megastenonul (pag. 1125)

S2246139. Dintre conditiiile necesare infectarii glandelor salivare pe cale canaliculara fac parte: A. scaderea fluxului salivar B. cresterea rezistentei generale a organismului C. cresterea fluxului salivar D. exacerbarea virulentei florei microbiene E. megastenon si megawarthon (pag. 1125)

S2246140. Diminuarea fluxului salivar se poate produce :p A. obstructie mecanica B. obstructie reflexa C. administrarea de pilocarpina D. dupa iradieri pentru tumori cervico-faciale E. administrarea de atropina (pag. 1125)

S2246141. Sialadenitele parotidiene pot prezenta urmatoarele forme anatomo-clinice: A. catarala B. purulenta C. forma superficiala D. gangrenoasa E. forma profunda (pag. 1125)

1123



1124

Rezidentiat 2004


S2346142. Clinic sindromul Sjogren se manifestă prin: A. Hirsutism B. Parotidomegalie bilaterală C. Lipomatoză D. Keratoconjunctivită uscată E. Keratită filamentoasă (pag. 1155)

S2346143. Manifestările articulare din sindromul Sjogren sunt: A. Artralgii B. Anchiloze C. Artrite D. Reumatism deformant E. Spondiloza (pag. 1156)

S2346144. Manifestările asociate din sindromul Sjogren sunt: A. Uscăciunea mucoasei nazale B. Atrofia mucoasei gastrice C. Uscăciunea mucoasei vaginale D. Enterocolite E. Transformări maligne de tipul limfomului Hodgkin (pag. 1156)

S2346145. În sindromul Sjogren examenele de laborator evidenţiază . A. Anticorpi anti-canale salivare B. Antigeni de histocompatibilitate HLA-B8 şi HLA-DW3 C. Antigeni anti –ARN D. Anticorpi nespecifici de organ E. Anticorpi HBS (pag. 1156)

S2346146. Tratamentul în sindromul Sjogren este: A. Antialgic B. Imunosupresor C. Antiviral D. Simptomatic. E. Chirurgical prin parotidectomie subtotală modelantă cu conservarea nervului facial (pag. 1156)

S2346147. Boala Besnier-Boeck-Schaumann este caracterizată prin: A. Simptomatologia polimorfă B. Leziuni cutanate nodulare C. Leziuni cutanate ulcerate D. Tumefierea glandelor parotide E. Leziuni ale mucoasei vălului, amigdalelor şi faringelui (pag. 1157)

S2346148. Parotidomegaliile toxice sunt: A. Hipertrofii bilaterale B. Hipertrofii unilaterale C. Ireversibile

1124



1125

Rezidentiat 2004


D. Boli de organ E. Cu evoluţie lentă, progresivă (pag. 1158)

S2346149. Parotidomegaliile la cirotici sunt: A. Numai la ciroza etilică B. Unilaterale C. Bilaterale D. Dureroase E. Fără semne inflamatorii (pag. 1158)

S2346150. Tratamentul parotidomegaliilor constă în: A. Tratament etiologic B. Sialografie C. Instilaţii cu pilocarpină D. Parotidectomie subtotală modelantă E. Parotidectomie totală (pag. 1159)

S2346151. În sindromul Sjogren, instilaţiile endocanaliculare fac cu: A. Sialogoge B. Hidrocortizon acetat C. Penicilină D. Lipiodol E. Carboximetil –celuloză (pag. 1156)

S2346152. În sialoze, saliva este: A. Cu ph acid B. Cu ph alcalin C. Cu aspect mucoid D. Cu hipersecreţie E. În cantitate redusă (pag. 1154)

S2346153. În boala Mickulicz: A. Sunt prinse concomitent toate glandele salivare B. Sunt prinse glandele salivare şi lacrimale C. Sunt prinse glandele endocrine D. Sunt prinse glandele sebacee E. Prezintă atingere osteoarticulară (pag. 1157)

S2346154. În sindromul Sjogren, sialografia poate avea aspect de: A. "pom înflorit” B. "pete de zăpadă” C. lacuri de lipiodol D. opacifieri punctate "miliare” E. "arbore mort” (pag. 1158)

1125



1126

Rezidentiat 2004


S2346155. Manifestările oculare din sindromul Sjogren sunt: A. diplopie B. uveită C. keratoconjunctivită uscată D. keratită filamentoasă E. blefarită (pag. 1155)

S2346156. În sindromul Sjogren, tratamentul poate consta în: A. Parotidectomie subtotală cu conservarea nervului facial B. Parotidectomie totală cu conservarea nervului facial C. Imunosupresoare D. Administrare de salivă artificială E. Vitaminoterapie (pag. 1156)

S2346157. Sindromul Mickulicz se caracterizează prin: A. hipertrofia glandelor salivare B. hipertrofia glandelor lacrimale C. osteoporoza D. leziuni cutanate şi ale mucoasei oro-faringiene E. adenopatie cervicală (pag. 1157)

S2546158. Parotidomegaliile toxice: A. sunt înmsoţite de scăderea secreţiei salivare B. sunt considerate afecţiuni reacţionale C. se manifestă clinic prin hipertrofie bilaterală, inflamatorie, dureroasă a glandelor D. din cele exogene cea saturnină este mai frecventă E. debutul este insidios. (pag. 1158)

S2646159. Tratamentul chirurgical al parodontopatiilor marginale cronice: A. se adresează leziunilor parodontale extinse situate periapical B. sunt recomandate pentru lizele osoase C. elimină factorii etiologici D. nu sunt urmate decât rareori de recidivă E. nu elimină factorii etiologici, astfel încât recidivele sunt foarte frecvente (pag. 175)

S2646160. Chirurgia parodontală urmăreşte: A. restaurarea ţesutului parodontal pierdut B. arestarea tuturor cauzelor parodontopatiilor C. stabilzarea evoluţiei procesului patologic al bolii parodontale D. menţinerea sau crearea unei zone de gingie fixă, cheratinizată cât mai lată E. crearea unor contururi şI structuri gingivale care să permită o bună autocurăţire (pag. 175-176)

S2646161. Boala parodontală presupune: A. afectarea parodonţiului apical B. afectarea parodonţiului marginal numai pe o faţă a rădăcinii C. distrugerea osului alveolar şi al fibrelor parodontale

1126



1127

Rezidentiat 2004


D. proliferarea inserţiei gingivale în sens apical E. mărire de volum a gingiei (pag. 176)

S2646162. Metodele chirurgicale utilizate frecvent în tratamentul parodontopatiilor marginale sunt: A. chiuretajul periapical B. gingivectomia C. operaţii cu lambou D. gingivoplastia E. osteoplastia (pag. 179)

S2646163. Chiuretajul gingival: A. urmăreşte îndepărtarea ţesuturilor bolnave din pungile parodontale B. nu se realizează decât în câmp închis C. urmăreşte îndepărtarea elementelor iritative şi septice care întreţin inflamaţia D. se poate realiza şi în câmp deschis E. nici un răspuns nu este corect (pag. 179)

S2646164. Operaţiile cu lambou în chirurgia parodontală sunt indicate: A. în parodontpatiile hiperplazice ereditare B. în atrofiile verticale accentuate, cu pungi osoase adânci, localizate sau generalizate C. în scop paleativ D. în parodontopatiile cu neregularităţi osoase în exces sau în minus, cu pungă gingivală disproporţionat de mare faţă de lungimea rădăcinii E. ca pregătire preoperatorie pentru reducerea inflamaţiei, în vederea efectuării altor intervenţii chirurgicale (pag. 186)

S2646165. Chirurgia mucogingivală în tratamentul parodontopatiilor urmăreşte: A. îndepărtarea ţesuturilor patologice B. îndepărtarea tartrului subgingival C. obţinerea unui contur gingival cât mai aproape de normal D. obţinerea unui lăţimi adecvate de gingie fixă E. rezolvarea retracţiei gingivale marcate la 1-2 dinţi în zona frontală (pag. 190)

S2646166. Transplantele autologe osoase utilizate în tratamentul parodontopatiilor se recoltează din: A. calvaria B. alveole postextracţionale proaspete C. peretele posteroextern al tuberozităţii maxilare D. creasta iliacă antero-superioară E. tibie (pag. 192)

S2646167. Ca materiale de umplere a pungilor parodontale se folosesc: A. transplante osoase homologe, consevate şi liofilizate B. transplante heterogene conservate tip os -minerale C. ceramohidroxilapatită D. biovitroceramică E. nici o variantă nu este corectă (pag. 192)

1127



1128

Rezidentiat 2004


S2646168. Plastia şanţurilor periosoase include: A. deplasarea inserţiei mucoase spre marginea bazilară a mandibulei B. osteotomoo şI osteoplastii ale oaselor maxilare C. aplicare de grefe Ollier-Tiersch D. utilizarea de conformatoare E. dezinserţia muşchiului milohioidian (pag. 204- 209)

S2646169. Plastia şanţurilor periosoase ca intervenţie proprotetică: A. este recomandată în cazul prezenţei unei mucoase fixe pe o întindere suficientă B. se face în cazul şanţurilor puţin adânci C. utilizează proteze conformator fixate cu fire circumferenţiale D. se efectuează când mucoasa mobilă se inseră în apropierea coamei crestei alveolare E. pot interesa şanţurile perituberozitare (pag. 204-209)

S2646170. Corectarea plastică a frenurilor labiale şi linguale: A. poate consta în frenotomie B. obligatoriu necesită şI frenoplastie C. se adresează frenurilor scurte D. se aplică frenurilor îngroşate şI proeminente E. necesită obligatoriu excizia frenurilor (pag. 201-203)

S2646171. Frenoplastiile utilizează: A. excizia frenului B. plastia în "Z" C. incizie în "V" şI sutură în "Y" D. incizie transversală a frenului şi sutura longitudinală E. numai incizia transversală la jumătatea frenului (pag. 202-203)

S2646172. Hiperplaziile epitelioconjunctive: A. se situează cu precădere în regiunea tuberozitară B. sunt adevărate pseudotumori C. implică dezvoltarea în exces a osului subiacent D. pot fi unice, bifide sau multiple E. sunt cauzate de iritaţia cronică a protezelor cu margini largi, neregulate (pag. 199-201)

S2646173. Chirugia proprotetică corectează deficienţele morfologice ale: A. crestelor alveolare B. dinţilor stâlpi C. gingiei keratinizate D. şanţurilor perimaxilare E. craniului visceral (pag. 197)

S2646174. Printre deficienţele câmpului protetic edentat sunt: A. spina nazală anterioară proeminentă, în apropierea crestei alveolare B. spina nazală anterioară neproeminentă, situată la distanţă de creasta alveolară C. creste alveolare edentate înalte, netede, acoperite de mucoasă keratinizată

1128



1129

Rezidentiat 2004


D. creste alveolare edentate reduse ca înălţime, neregulate, cu mucoasa mobilă inserată în apropierea coamei crestei E. inserţiile muşchilor buccinatori, milohioidieni, geniogloşi şi geniohiioidieni, situate la distanţă de creastă (pag. 197-198)

S2846175. In sindromul Sjogren intalnim: A. trismus B. parotidomegalie bilaterala C. hiposialie D. hipersialie E. keratoconjunctivita (pag. 1155)

S2846176. Manifestarile buco-faringiene in sindromul sjogrensunt: A. Hiposialie B. Hipersialie C. Saliva cu aspect mucoid D. saliva cu aspect purulent E. parotidomegalie unilaterala (pag. 1155)

S2846177. Manifestarile oculare in sindromul Sjogren sunt: A. Keratoconjunctivita uscata B. Blefaroconjunctivita C. Fotofobie D. Hipersecretie lacrimala E. Catar oculo-tubar (pag. 1155)

S2846178. Caracteristic in boala Besnier-Boeck-Schaumann este: A. Leziuni cutanate ulcerate B. Leziuni cutanate nodulare C. Leziuni ale valului si amigdalelor D. Leziuni osoase E. Leziuni pulmonare (pag. 1157)

S2846179. Leziunea limfoepiteliala benigna prezinta: A. Parotidomegalie unilaterala B. Parotidomegalie bilaterala C. Hiposialie D. Hipersialie E. Afectarea glandelor lacrimale (pag. 1157)

S2846180. Parotidomegaliile toxice se manifesta clinic prin: A. Hipertrofie bilaterala aglandei B. Se instaleaza brusc C. Hipersialie D. Dureri acute E. Lizereu endobucal (pag. 1158)

1129



1130

Rezidentiat 2004


S2846181. Accidente intraoperatorii ale parotidectomiei sunt: A. Dificulati de hemostaza B. Sectionarea ramurilor n Facial C. Depresiunea retromandibulara D. Paralizia de n Facial E. Sindromul Lucy Fray (pag. 1163)

S2846182. Sechelele dupa parotidectomie sunt reprezentate de: A. Depresiunea retromandibulara B. Hemoragia venoasa C. Paralizia de nfacial D. Anestezia jumatatii inferioare a pavilionului auricular E. Dureri in regiunea operata (pag. 1165)

S2846183. Plastia depresiunii retromandibulare se poate realiza prin: A. Procedeul Rauch B. Procedeul Roscia C. Procedeul Cestelyn D. Procedeul Skoog E. Procedeul Conley (pag. 1165)

S2946184. Sindromul Sjogren prezinta simptomatologie: A. salivara; B. oculara; C. articulara; D. musculara; E. apare mai frecvent la femei dupa varsta de 40-45 ani. (pag. 1155)

S2946185. Manifestarile oculare din sindromul Sjogren cuprind: A. conjunctivita cu lacrimare abundenta; B. keratoconjunctivita uscata; C. senzatie de arsura oculara; D. senzatie de corpi straini intraoculari; E. fotofobie. (pag. 1155)

S2946186. Manifestarile buco-faringiene din sindromul Sjogren cuprind: A. hiposialie; B. saliva cu aspect clar; C. imagini sialografice cu zone de opacifiere punctate "miliare”; D. imagini sialografice cu contur neregulat moniliform al canalului Stenon; E. parenchim glandular cu imagine de "arbore mort” evidentiat sialografic dupa o evolutie indelungata. (pag. 1155)

S2946187. Tratamentul sindromului Sjogren consta in: A. administrare de lacrimi artificiale; B. sialolitotomie; C. administrare de sialogoge;

1130



1131

Rezidentiat 2004


D. administrare de saliva artificiala; E. vitaminoterapie masiva (A, B, C, PP). (pag. 1156)

S2946188. Boala Mickulicz: A. este o afectiune rara cu evolutie indelungata; B. se manifesta prin hipertrofia asimetrica a glandelor salivare si lacrimale; C. este insotita de sialoree; D. este insotita de scaderea secretiei lacrimale; E. se manifesta prin hipertrofia simetrica a glandelor salivare si lacrimale. (pag. 1156)

1131



1132

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VI a

Tema nr. 47 Tumorile maligne ale maxilarelor; cancerul etajului mijlociu al feţei BIBLIOGRAFIE: 2. C. Burlibaşa - Chirurgie orală şi maxilo-facială, Ed.medicală, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1247001. Cancerul etajului mijlociu al fetei, prin localizare afecteaza: A. osul maxilar superior B. mandibula C. osul maxilar si mandibula D. etmoidul si osul lacrimal E. osul maxilar, etmoidul, malarul, oasele nazale, oasele palatine (pag. 1039)

S1247002. Cel mai comun simptom in tumorile maligne etmoido-maxilare este: A. pruritul nazal B. rinoreea seropurulenta C. sangerarea nazala unilaterala D. durerea nevralgiforma E. rinolicvoree (pag. 1045)

S1247003. In cancerul etajului mijlociu al fetei punctul de plecare cel mai frecvent este: A. cavitatea nazala B. sinusurile paranazale C. platoul palato-alveolar D. etmoidul E. osul maxilar (pag. 1040)

S1247004. Tipul histopatologic predominant al cancerului etejului mijlociu al fetei este: A. carcinomul nediferentiat B. carcinomul spinocelular C. limfoepiteliomul D. sarcomul Ewing E. granulomul Wegener (pag. 1043)

S1247005. Tumorile de suprastructura cuprind urmatoarele forme: A. alveolara si endosinuzala B. etmoido-maxilara si alveolopalatina C. endosinuzale D. etmoido-maxilare, orbito-sinuzale, sinuso-malare E. alveolara si sinuso-malara (pag. 1040)

S1347006. Cancerul etajului mijlociu al fetei are maximum de frecventa intre: A. 20-30 ani

1132



1133



30-40 ani 40-50 ani 50-70 ani 70-90 ani (pag. 1044)

S1347007. Carcinoamele cu celule scuamoase (spinocelular) este prezent la etajul mijlociu al fetei in proportie cu: A. 30% B. 50% C. 80% D. 25% E. 45% (pag. 1043)

S1347008. Carcinomul adenoid chistic se extinde pe cale: A. Hematogena B. Periostica C. Din aproape in aproape D. Perineurala E. Medulara (pag. )

S1347009. Evolutia cea mai rapida in carcinoamele etajului mijlociu al fetei o are: A. Adenocarcinomul B. Carcinomul cu celule fuziforme C. Carcinomul limfoepitelial D. Melanomul malign E. Sarcoamele (pag. 1047)

S1347010. Semnele oculare sunt prezente in evolutia cancerului de masiv facial in peste: A. 10% din cazuri B. 25% din cazuri C. 35% din cazuri D. 50% din cazuri E. 80 % din cazuri (pag. 1045)

S1447011. Cat la suta dintre cancerele cavitatii nazale si ale sinusurilor paranazale sunt reprezentate de melanomul malign A. 0% B. 1% C. 2% D. 3% E. 4% (pag. 1043)

S1447012. Dupa clasificarea TNM a tumorilor de mezostructura ale maxilarului, T1 inseamna A. tumora localizata la nivelul mucoasei care captuseste un singur perete sinusal (nazal, orbitar, etc) fara eroziune sau distructie osoasa B. tumora localizata la nivelul mucoasei care captuseste doi pereti sinusali (nazal, orbitar, etc) fara eroziune sau distructie osoasa

1133



1134

Rezidentiat 2004


C. tumora localizata la nivelul mucoasei care captuseste trei pereti sinusali (nazal, orbitar, etc) fara eroziune sau distructie osoasa D. tumora localizata la nivelul mucoasei care captuseste un singur perete sinusal (nazal, orbitar, etc) cu eroziune sau distructie osoasa E. tumora localizata la nivelul mucoasei care captuseste doi pereti sinusali (nazal, orbitar, etc) cu eroziune sau distructie osoasa (pag. 1042)

S1447013. Dupa clasificarea TNM in tumorile de mezostructura a maxilarului A. in T2 tumora este localizata la nivelul intregii mucoase sinusale fara diistructia peretilor ososi B. in T0 tumora este evidentiabila clinic C. in T3 tumora invadeaza peretii maxilarului inferior D. in N0 limfonodulii sunt palpabili E. toate raspunsurile sunt corecte (pag. 1042)

S1447014. Infiltrarea tumoala a nervilor suborbitari precum si a radacinilor nervoase de la baza craniului poate duce la infiltrarea retrograda a unei fose cerebrale. Specificati despre care fosa cerebrala este vorba A. mica B. mijlocie C. mare D. anterioara E. posterioara (pag. 1045)

S1447015. Sindromul de planseu al orbitei se caracterizeaza prin A. anestezie in teritoriul nervului supraorbitar B. edemul pleoapei superioare C. edemul unghiului extern al ochiului D. chemozis superior E. nici un raspuns nu e corect (pag. 1045)

S1547016. Carcinomul cu celule scuamoase are la nivelul etajului mijlociu al fetei o incidenta de: A. 70%; B. 80%; C. 65%; D. 75%; E. 60%. (pag. 1043)

S1547017. Care este procentul furnizat de catre datele din literatura privind frecventa afectarii sexului masculin de catre cancerul de etaj mijlociu al fetei? A. 6,5%; B. 44%; C. 58%; D. 62%; E. 48%. (pag. 1044)

S1547018. Ce element clinic decelabil la examenul local contraindica interventia chirurgicala in cancerul etajului mijlociu al fetei cu debut supero-anterior si evolutie in fosele nazale:

1134



1135



infiltrarea mucoasei nazo-faringiene; trismusul; deformarea peretelui lateral al nasului; scurgerile la nivelul urechii medii; anestezia palatului. (pag. 1046)

S1547019. in cancerele etajului mijlociu al fetei aparitia surditatii este consecinta: A. invaziei fosei pterigo-maxilare; B. invazia trompei lui Eustachio; C. invazia cavumului; D. invazia porţiunii anterioare a bazei craniului; E. invazia valului moale. (pag. 1047)

S1547020. Rata de supravietuire la 5 ani a pacientilor cu cancer al etajului mijlociu al fetei la care se practica rezectie chirurgicala este de: A. 75%; B. 60%; C. 70%; D. 80%; E. 65%. (pag. 1044)

S1547021. S-a constatat ca rata de supravietuire la 5 ani pentru pacientii cu cancer al etajului mijlociu al fetei la care s-a practicat doar terapie radianta este de: A. 42%; B. 65%; C. 34%; D. 28%; E. 51%. (pag. 1044)

S1547022. Termenul de"carcinom imprevizibil"este folosit in literatura pentru a defini: A. carcinomul adenoid chistic; B. tumorile sinusului sfenoidal; C. melanomul malign; D. tumorile sinusului etmoidal; E. tumorile suprastructurii maxilare. (pag. 1046)

S1647023. Incidenta cancerului etajului mijlociu al fetei este mai mare la: A. barbati B. femei C. barbati si femei in aceeasi masura D. adolescenti E. copii (pag. 1044)

S1647024. Indicatiii pentru rezectia partiala de maxilar in cancerul etajului mijlociu al fetei: A. tumorile mici, care nu necesita extindere in structurile invecinate B. tumori de mezostructura

1135



1136

Rezidentiat 2004


C. tumori etmoidale D. tumorile malare E. tumori ale piramidei nazale (pag. 1052)

S1647025. Invazia tumorala a nervului sfeno-palatin poate determina anestezia: A. mentonului B. palatului C. piramidei nazale D. pavilionului urechii E. limbii (pag. 1045)

S1647026. Metastazele cancerului de masiv facial sunt: A. rare B. frecvente C. nu se produc niciodata D. la nivel numai ganglionar E. fiind tumori benigne nu se produc (pag. 1049)

S1647027. Metode invazive de investigatie in cancerul etajului mijlociu al fetei: A. radiografia B. rezonanta magnetica C. biopsia D. tomografia computerizata E. examenul clinic (pag. 1048)

S2147028. Cel mai frecvent tip tumoral malign al etajului mijlociu al fetei la vârsta copilariei este: A. Carcinomul spinocelular B. Melanomul malign C. Histiocitoza maligna D. Sarcoamele E. Tumorile cu celule gigante (pag. 1043)

S2147029. Extinderea perineurala este caracteristica: A. Sarcoamelor B. Carcinomului spinocelular C. Adenocarcinomului D. Carcinomului adenoid chistic E. Carcinomului mucoepidermoid (pag. 1044)

S2147030. Metastazele ganglionare în tumorile maligne ale etajului mijlociu al fetei afecteaza cel mai frecvent limfonodulii: A. Jugulo-carotidieni superiori B. Submandibulari C. Pretragieni D. Spinali E. Supraclaviculari

1136



1137

Rezidentiat 2004


(pag. 1049)

S2147031. Obturatoarele chirurgicale întârziate, dupa rezectii de maxilar, se aplica: A. Imediat postoperator B. La 2-3 zile postoperator C. La 7-10 zile postoperator D. La 30-40 zile postoperator E. La 6 luni postoperator (pag. 1063)

S2147032. Stadiul III al tumorilor maligne ale etajului mijlociu al fetei semnifica: A. T3 N2 M0 B. T2 N1 M1 C. T3 N1 M0 D. T2 N2 M0 E. T2 N0 M0 (pag. 1043)

S2247033. Cancerul etajului mijlociu al fetei poate afecta urmatoarele oase: A. sfenoidul B. etmoidul C. temporalul D. frontalul E. parietalul (pag. 1039)

S2247034. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul infrastructurii maxilarului T1 reprezinta: A. tumora care invadeaza orbita, fosa infratemporala, celulele etmoidale, etc B. tumora cu originea la nivelul mucoasei sinusale C. tumora cu diametrul de pana la 2 cm localizata la nivelul unui singur perete sinuzal fara afectare osoasa D. tumora cu diametrul intre 2-4 cm cu distructie limitata la nivel alveolar sau al boltii palatine E. tumora cu diametrul de pana la 2 cm, localizata pe fibromucoasa palatina, fara invazie osoasa. (pag. 1041)

S2247035. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul infrastructurii maxilarului T2 reprezinta: A. tumora peste 4 cm cu invazia sinusului maxilar B. tumora localizata la nivelul intregii mucoase sinusale fara distructia peretilor ososi C. tumora cu diametrul intre 2-4 cm, cu distructie osoasa limitata la nivel alveolar sau al boltii palatine, fara a invada mucoasa sinuzala D. tumora extensiva, invadand peretii ososi maxilari si celulele etmoidale anterioare E. tumora neevidentiabila clinic (pag. 1041)

S2247036. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul infrastructurii maxilarului T3 reprezinta: A. tumora care invadeaza obrazul, orbita, fosa infratemporala, celulele etmoidale B. tumora peste 4 cm cu invazia sinusului maxilar C. tumora cu diametrul pana la 2 cm, localizata pe fibromucoasa palatina, fara invazie osoasa D. tumora extensiva, invadand peretii ososi maxilari si celulele etmoidale anterioare E. tumora localizata la nivelul intregii mucoase sinuzale, fara distructia peretilor ososi. (pag. 1041)

S2247037. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul infrastructurii maxilarului T4 reprezinta: A. tumora masiva cu invazia partilor moi perimaxilare, ale etmoidului, nazo-faringelui, fosa infratemporala

1137



1138



tumora extensiva, invadand peretii ososi maxilari si celulele etmoidale anterioare tumora peste 4 cm cu invazia sinusului maxilar tumora neevidentiabila clinic tumora care invadeaza obrazul, orbita, fosa infratemporala, celulele etmoidale, etc. (pag. 1041)

S2247038. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul infrastructurii maxilarului N0 reprezinta: A. limfonoduli masivi, fixati de tesuturile adiacente B. limfonoduli unici sau multipli, homo- sau bilaterali, mobili cu diametrul intre 3-6 cm C. limfonoduli nepalpabili D. limfonoduli homolaterali mobili cu diametrul pana la 3 cm apreciati clinic invadati E. limfonoduli homolaterali mobili cu diametrul pana la 3 cm apreciati clinic neinvadati (pag. 1042)

S2247039. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul infrastructurii maxilarului N1a reprezinta: A. limfonoduli homolaterali, mobili, cu diametrul de pana la 3 cm, apreciati clinic invadati B. limfonoduli homolaterali, mobili, cu diametrul de pana la 3 cm, apreciati clinic neinvadati C. limfonoduli nepalpabili D. limfonoduli unici sau multipli, homo- sau bilaterali, mobili, cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic neinvadati E. limfonoduli unici sau multipli, homo- sau bilaterali, mobili, cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic invadati (pag. 1042)

S2247040. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul infrastructurii maxilarului N1b reprezinta: A. limfonoduli nepalpabili B. limfonoduli homolaterali, mobili, cu diametrul de pana la 3 cm, apreciati clinic neinvadati C. limfonoduli homolaterali, mobili, cu diametrul de pana la 3 cm, apreciati clinic invadati D. limfonoduli unici sau multipli, homo- sau bilaterali, mobili, cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic invadati E. limfonoduli unici sau multipli, homo- sau bilaterali, mobili, cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic neinvadati (pag. 1042)

S2247041. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul infrastructurii maxilarului N2a reprezinta: A. limfonoduli unici sau multipli, homo- sau bilaterali, mobili, cu diametrul intre 3-6 cm, apreciati clinic invadati B. limfonoduli homolaterali, mobili, cu diametrul de pana la 3 cm, apreciati clinic invadati C. limfonoduli masivi fixati de tesuturile adiacente D. limfonoduli unici sau multipli, homo- sau bilaterali, mobili, cu diametrul intre 3-6 cm, apreciati clinic neinvadati E. limfonoduli homolaterali, mobili, cu diametrul de pana la 3 cm, apreciati clinic neinvadati (pag. 1042)

S2247042. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul infrastructurii maxilarului N2b reprezinta: A. limfonoduli unici sau multipli, homo- sau bilaterali, mobili, cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic invadati B. limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic neinvadati C. limfonoduli unici sau multipli, homo- sau bilaterali, mobili, cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic neinvadati D. limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic invadati E. limfonoduli nepalpabili (pag. 1042)

1138



1139

Rezidentiat 2004


S2247043. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul infrastructurii maxilarului N3 reprezinta: A. limfonoduli homolaterali mobili cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic invadati B. limfonoduli unici sau multipli, homo- sau bilaterali, mobili, cu diametrul intre 3-6 cm, apreciati clinic neinvadati C. limfonoduli unici sau multipli, homo- sau bilaterali, mobili, cu diametrul intre 3-6 cm, apreciati clinic invadati D. limfonoduli masivi homolaterali, contralaterali sau bilaterali, fixati de tesuturile adiacente E. limfonoduli homolaterali mobili cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic neinvadati (pag. 1042)

S2247044. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul mezostructurii maxilarului T1 reprezinta: A. tumora cu diametrul pana la 2 cm, localizata pe fibromucoasa palatina, fara invazie osoasa B. tumora localizata la nivelul mucoasei care captuseste un singur perete sinusal, fara eroziune sau distructie osoasa C. tumora care invadeaza orbita, fosa infratemporala, baza craniului D. tumora localizata la nivelul intregii mucoase sinusale, fara distructia peretilor ososi E. tumora peste 4 cm cu invazia sinusului maxilar. (pag. 1042)

S2247045. In cazul sindromului de planseu al orbitei din cancerul etajului mijlociu al fetei, punctul de plecare este: A. etmoidul B. sfenoidul C. sinusul maxilar D. sinusul frontal E. sinusul cavernos (pag. 1045)

S2247046. In cazul sindromului posterior al orbitei din cancerul etajului mijlociu al fetei, punctul de plecare este: A. sinusul maxilar B. sfenoidul C. etmoidul D. sinusul frontal E. sinusul cavernos (pag. 1045)

S2247047. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul mezostructurii maxilarului T2 reprezinta: A. tumora cu diametrul intre 2-4 cm, cu distructie osoasa limitata la nivel alveolar sau al mucoasei palatine, fara a invada mucoasa sinusala B. tumora localizata la nivelul intregii mucoase sinusale, fara distructia peretilor ososi C. tumora peste 4 cm cu invazia sinusului maxilar D. tumora extensiva, invadand peretii ososi maxilarisi celulele etmoidale anterioare E. tumora localizata la nivelul mucoasei care captuseste un singur perete sinusal fara eroziune sau distructie osoasa (pag. 1042)

S2247048. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul mezostructurii maxilarului T3 reprezinta: A. tumora extensiva, invadand peretii ososi maxilari si celulele etmoidale anterioare B. tumora masiva cu invazia partilor moi perimaxilare, etmoidului, nazo-faringelui si fosei infratemporale C. tumora localizata la nivelul intregii mucoase sinusale, fara distructia peretilor ososi D. tumora peste 4 cm cu invazia sinusului maxilar

1139



1140

Rezidentiat 2004


E. tumora care invadeaza obrazul, orbita, fosa infratemporala, celulele etmoidale. (pag. 1042)

S2247049. In cadrul stadializarii dupa sistemul TNM la cancerul mezostructurii maxilarului T4 reprezinta: A. tumora peste 4 cm cu invazia sinusului maxilar B. tumora extensiva, invadand peretii ososi maxilari si celulele etmoidale anterioare C. tumora care invadeaza obrazul, orbita, fosa infratemporala, celulele etmoidale, etc D. tumora localizata la nivelul intregii mucoase sinusale, fara distructia peretilor ososi E. tumora masiva cu invazia partilor moi perimaxilare, ale etmoidului, nazo-faringelui, fosa infratemporala, baza craniului. (pag. 1042)

S2247050. Conform stadializarii TNM stadiul I al cancerului etajului mijlociu al fetei este reprezentat de: A. T2-NO-M0 B. T1-N0-M0 C. T3-N0-M0 D. T4-N0-M0 E. T1-N1-M0 (pag. 1043)

S2247051. Conform stadializarii TNM stadiul II al cancerului etajului mijlociu al fetei este reprezentat de: A. T1-N0-M0 B. T3-N0-M0 C. T2-N0-M0 D. T3-N1-M0 E. T2-N1-M0 (pag. 1043)

S2247052. In cadrul clasificarii dupa tipul histopatologic, tumori ale partilor moi epiteliale sunt: A. mixosarcomul B. tumori maligne ale glandelor salivare mici C. fibrosarcomul D. condrosarcomul E. granulomatoza Wegener (pag. 1043)

S2247053. Evolutia tumorilor maligne ale masivului facial nu este deosebit de rapida exceptie facand: A. carcinoamele "in situ" B. carcinoamele spinocelulare C. adenocarcinoamele D. carcinoamele adenoid-chistice E. sarcoamele (pag. 1047)

S2247054. Metodele invazive de investigatie a cancerului de etaj mijlociu al fetei sunt: A. radiografia B. ultrasonografia C. ortopantomografia D. biopsia E. tomografia computerizata (pag. 1048)

1140



1141

Rezidentiat 2004


S2247055. In cadrul clasificarii dupa tipul histopatologic, tumori ale tesutului osos sunt: A. sarcomul Ewing B. carcinomul cu celule scuamoase C. carcinomul cu celule fuziforme D. carcinomul cu celule nediferentiate E. condrosarcomul (pag. 1043)

S2247056. Cel mai frecvent intalnit tip tumoral la nivelul etajului mijlociu al fetei este: A. limfoepiteliomul B. melanomul malign C. carcinomul cu celule scuamoase (spinocelular) D. carcinomul bazocelular E. sarcomul osteogen (pag. 1043)

S2247057. Carcinoamele etajului mijlociu al fetei sunt mai frecvente la: A. femei intre 20-30 ani B. barbati intre 30-40 ani C. barbati intre 50-70 ani D. femei intre 40-60 ani E. barbati intre 20-30 ani (pag. 1044)

S2247058. Carcinomul adenoid chistic al etajului mijlociu al fetei se extinde pe cale: A. hematogena B. limfatica C. sanguina D. perineurala E. perivasculara (pag. 1046)

S2347059. Carcinoamele cu celule scuamoase (spinocelular) este prezent la etajul mijlociu al feţei în proporţie cu: A. 30% B. 50% C. 80% D. 25% E. 45% (pag. 1043)

S2347060. Cancerul etajului mijlociu al feţei are maximum de frecvenţă între: A. 20-30 ani B. 30-40 ani C. 40-50 ani D. 50-70 ani E. 70-90 ani (pag. 1044)

S2347061. Semnele oculare sunt prezente în evoluţia cancerului de masiv facial în peste: A. 10% din cazuri B. 25% din cazuri

1141



1142

Rezidentiat 2004


C. 35% din cazuri D. 50% din cazuri E. 80 % din cazuri (pag. 1045)

S2347062. Carcinomul adenoid chistic se extinde pe cale: A. Hematogenă B. Periostică C. Din aproape în aproape D. Perineurală E. Medulară (pag. 1046)

S2347063. Melanomul malign diseminează la distanţă pe cale: A. Melanomul malign diseminează la distanţă pe cale: B. Medulară C. Hematogenă D. Periostică E. Prin contiguitate (pag. 1046)

S2347064. Evoluţia cea mai rapidă în carcinoamele etajului mijlociu al feţei o are: A. Adenocarcinomul B. Carcinomul cu celule fuziforme C. Carcinomul limfoepitelial D. Melanomul malign E. Sarcomul (pag. 1047)

S2347065. Linia lui Ohnegren, utilizată în clasificarea (1933) cancerului etajului mijlociu al feţei, este: A. dreapta care uneşte unghiul intern al ochiului cu tragusul B. Dreapta imaginară dintre unghiul extern al ochiului şi tragus C. Dreapta imaginară dintre rădăcina nasului şi arcada temporo-zigomatică D. Dreapta care uneşte rădăcina nasului cu unghiul maxilarului E. Dreapta imaginară dintre unghiul extern al ochiului şi spina nazală anterioară (pag. 1039)

S2547066. Caracteristica evolutivă a tumorilor de etaj mijlociu al feţei este: A. extensia locală B. adenopatia secundară C. metastazele la distanţă D. afectarea vaselor E. afectarea nervilor cranieni. (pag. 1047)

S2647067. Înălţarea crestelor alveolare mandibulare şI maxilare se realizează prin: A. plastia şanţurilor periosoase (met. Kazanjian) B. plastia submucoasă a şanţurilor vestibulare (operaţia Obwegeser) C. plastia şanţurilor paralinguale prin dezinserţia muşchiului milohioidea (met. Trauner) D. plastia şanţurilor perituberozitare (operaţia Celesnik) E. plastii de adiţie şI osteotomii cu osteoplastii diverse (pag. 214)

1142



1143

Rezidentiat 2004


S2647068. Deformările osoase prin proeminenţe în exces, care necesită intervenţii chirurgicale proprotetice, sunt: A. creastă alveolară neregulată B. frenuri labiale îngroşate C. frenuri linguale proeminente D. creastă alveolară atrofiată până la nivelul osului bazal E. hiperplazii epitelio-conjunctive (pag. 209)

S2847069. Codificarea TNM corespunzatoare stadiului II este: A. T1 N0 M0 B. T1 N1 M0 C. T2 N1 M0 D. T2 N0 M0 E. T3 N0 M0 (pag. 1043)

S2947070. Cancerul etajului mijlociu al fetei cand afecteaza portiunea anterioara a bazei craniului poate determina la debut: A. la debut poate sa lipseasca simptomatologia specifica; B. alterari functionale la nivelul cavitatii bucale; C. tulburari respiratorii; D. tulburari de deglutitie; E. tulburari olfactive. (pag. 1047)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1247071. Aportul nutritiv al mucoasei nazale este asigurat de: A. a. faciala B. a. temporala superficiala C. a. etmoidale anterioare si posterioare D. a. sfeno palatina E. a. olfactiva (pag. 1040)

S1247072. Examenul radiografic in cazul tumorilor etajului mijlociu facial: A. constituie una dintre primele investigatii complementare B. este o examinare specifica C. permite diagnosticul diferential cu tumorile benigne D. se face in incidenţa axiala E. interpretarea radiografiei trebuie facuta cu multa circumspectie (pag. 1047-1048)

S1247073. Examinari paraclinice folosite in diagnosticarea tumorilor maligne ale etajului mijlociu: A. radiografie B. rinoscopie anterioara C. tomografie computerizata D. biopsie E. sialografie

1143



1144

Rezidentiat 2004


(pag. 1047-1048)

S1247074. Factorii incriminati in etiologia cancerului de etaj mijlociu sunt: A. noxele profesionale B. tutunul C. polipii inflamatori D. dinţii inclusi palatinal E. radiatii ionizante (pag. 1044)

S1247075. intre semnele clinice ale carcinoamelor etajului mijlociu al fetei sunt: A. dureri dentare B. dureri ale regiunii temporale C. rinoree purulenta cu striuri sangvinolente D. enoftalmie E. diplopie (pag. 1043)

S1247076. intre semnele dentare ale tumorilor maligne maxilare pot fi: A. dureri dentare la nivelul unuia sau mai multor dinti B. mobilitate dentara fara justificare parodontala C. mobilitate dentara cu justificare parodontala D. expulzia dinţilor E. egresiunea dintilor (pag. 1044)

S1247077. Semne de extensie a cancerului de etaj mijlociu al fetei in fosa pterigo-maxilara: A. trismus B. edemul regiunii pana la fosa temporala C. constrictia de maxilar D. durere in teritoriul nervului maxilar E. semnul Vincent pozitiv (pag. 10445)

S1247078. Semne dentare in cancerul de etaj mijlociu al fetei: A. dureri dentare B. mobilitate dentara fara afectiuni parodontale C. comunicarea oroantrala D. expulzia dinţilor E. burjonarea tumorii prin alveola postextractionala (pag. 1044-1045)

S1247079. Semnele dentare ale cancerului etajului mijlociu al fetei sunt: A. luxatia dentara B. fractura corono-radiculara C. pulpita acuta seroasa partiala D. odontalgii la unul sau mai multi dinti E. mobilitate dentara fara a fi prezente afectiuni parodontale (pag. 1044)

S1247080. Semnele oculare in cadrul carcinoamelor etajului mijlociu al fetei: A. nu sunt patognomonice pentru invazia orbitara

1144



1145



sunt patognomonice pentru invazia orbitara se pot manifesta sub forma de paralizie oculara globala se pot manifesta sub forma de anestezie a teritoriului de inervaţie a nervului infraorbitar se pot manifesta sub forma de edem palpebral (pag. 1045)

S1347081. Aportul nutritiv al mucoasei nazale este asigurat de: A. Artera sfeno-palatina B. Artera etmoidala anterioara C. Artera etmoidala posterioara D. Artera faciala E. Artera temporala (pag. 1040)

S1347082. Factorii incriminanti in geneza cancerului de etaj mijlociu al fetei sunt: A. Infectiile cronice B. Polipii inflamatori C. Noxele profesionale D. Tutunul E. Alimentatia (pag. 1044)

S1347083. Metodele de investigatie neinvaziva sunt: A. Radiografia B. Tomografia computerizata C. Ortopantomografia D. Biopsia E. Angiografia (pag. 1047)

S1347084. Mucoasa care captuseste fosele nazale este atasata la: A. Os B. Mucoasa boltii palatine C. Periost D. Pericondrom E. Mucoasa jugala (pag. 1040)

S1347085. Sindromul de planseu al orbitei se caracterizeaza prin: A. Anestezia teritoriului nervului suborbitar B. Edemul pleoapei inferioare C. Deformarea rebordului orbitar inferior D. Anestezia coronara E. Lacrimare (pag. 1045)

S1347086. Sindromul orbitar posterior se caracterizeaza prin: A. Paralizia oculara globala, B. Anestezia corneana C. Nevrita atrofica a nervului optic D. Alterarea acuitaţii vizuale E. Chemosis inferior

1145



1146

Rezidentiat 2004


(pag. 1045)

S1347087. Sinusul etmoidal are relatii importante cu: A. Sinusul maxilar B. Fosa nazala C. Bolta palatina D. Nervul optic E. Orbita (pag. 1041)

S1347088. Sinusul sfenoidal are relatie importanta cu: A. Fosa nazala B. Nervul optic C. Dura mater D. Sinusul cavernos E. Glanda pituitara (pag. 1041)

S1447089. Care dinntre urmatoarele tumori sunt tumori ale tesutului interstitial A. reticulosarcomul B. sarcomul Ewing C. mixosarcomul D. tumora cu celule gigante E. toate raspunsurile sunt corecte (pag. 1043)

S1447090. Care dintre urmatoarele tumori sunt tumori ale tesutului osos A. reticulosarcomul B. sarcomul Ewing C. mixosarcomul D. tumora cu celule gigante E. nici un raspuns nu este corect (pag. 1043)

S1447091. Dupa clasificarea TNM in tumorile de infrastructura a maxilarului: A. T2 inseamna tumora intre 1 si 5 cm B. T3 inseamna tumora peste 4 cm C. in T4 tumora invadeaza obrazul, orbita, fosa infratemporala, celulele etmoidale D. N1 inseamna limfonoduli homolaterali mobili cu diametru peste 3 cm E. N3 inseamna limfonoduli homolaterali mobili (pag. 1041)

S1447092. Semnele de extensie a unei tumori de etaj mijlociu in fosa pterigo-maxilara sunt: A. dureri in teritoriul nervului oftalmic B. dureri in teritoriul nervului maxilar C. trismus D. torus E. nici un raspuns (pag. 1045)

S1447093. Sindromul orbitar posterior se caracterizeaza prin A. anoftalmie

1146



1147



hipermetropie anestezie corneeana astigmatism alterarea acuitatii vizuale (pag. 1045)

S1547094. Care dintre urmatoarele date este exacta in ceea ce priveste frecventa dupa localizarea topografica a cancerului etajului mijlociu al fetei? A. mezostructura - 15%; B. regiunea etmoidala - 13%; C. infrastructura - 19%; D. fosele nazale - 10%; E. regiunea etmoidomaxilara - 18%. (pag. 1044)

S1547095. in geneza cancerului de etaj mijlociu al fetei sunt incriminati o serie de factori precum: A. sinuzita cronica; B. alcoolul; C. traumatismele repetate; D. chisturile paradentare; E. polipii inflamatori. (pag. 1044)

S1547096. intre factorii etiopatogenici implicati in geneza cancerului etajului mijlociu al fetei se numara: A. radiatia ultravioleta; B. praful de lemn ; C. ereditatea; D. noxele profesionale; E. vegetatiile adenoide. (pag. 1044)

S1547097. Precizati care dintre factorii enumerati mai jos sunt incriminati in etiologia cancerului etajului mijlociu al fetei: A. infectiile cronice; B. leucoplazia papilara; C. sinuzitele acute; D. cicatricele chimice; E. polipii nazali. (pag. 1044)

S1547098. Semnele clinice ale sindromului de planseu al orbitei sunt: A. diplopie verticala; B. lacrimare; C. anestezie corneana; D. exoftalmie; E. edemul pleoapei inferioare. (pag. 1045)

S1547099. Semnele clinice ale unui cancer al complexului etmoido-maxilar sunt: A. scurgeri la nivelul urechii medii; B. durerea atipica faciala; C. anestezia palatului;

1147



1148

Rezidentiat 2004


D. anetezia teritoriului nervului suborbitar; E. sangerarea nazala unilaterala. (pag. 1045)

S1547100. Semnele clinice de extensie in fosa pterigo-maxilara a unei tumori maligne de etaj mijlociu al fetei sunt: A. edemul partilor moi geniotemporale; B. trismusul; C. alterarea acuitatii vizuale; D. otoragia; E. durerea in teritoriul nervului maxilar. (pag. 1045)

S1547101. Sindromul orbitar posterior se caracterizeaza clinic prin: A. enoftalmie; B. alterarea acuitatii vizuale; C. paralizia oculara globala; D. chemozis inferior; E. anestezia corneeana. (pag. 1045)

S1647102. Extinderea tumorilor maligne ale etajului mijlociu depind de. A. varsta pacientului B. sexul pacientului C. localizare D. forma histopatologica E. profesia pacientului (pag. 1046)

S1647103. Factori incriminati in geneza cancerului de etaj mijlociu al fetei ar fi: A. infectiile cronice si polipii inflamatori B. leucoplazia papilara C. anemia feripriva D. chisturile paradentare E. diabetul zaharat (pag. 1044)

S1647104. Localizarile cele mai des intalnite in metastazele la distanta in cancerul etajului mijlociu al fetei sunt: A. Splina B. bazin C. coloana vertebrala D. ficat E. membre (pag. 1049)

S1647105. Metode de diagnostic neinvazive in cancerul etajului mijlociu al fetei: A. radiografia B. biopsia C. tomografia computerizata D. ortopantomografia E. chiuretajul

1148



1149

Rezidentiat 2004


(pag. 1047)

S1647106. Semne clinice ale cancerului de etaj mijlociu ar fetei sunt: A. rinoreea purulenta B. disfagia C. xerostomia D. anestezia nervului suborbitar E. mobilitate si expulzii dentar (pag. 1044)

S1647107. Semne de extensie ale cancerului de etaj mijlociu al fetei in fosa pterigo-maxilara sunt: A. trismus B. strabism convergent C. dureri in teritoriile nervilor maxilar superior sau inferior D. paralizie E. paralizie de hipoglos (pag. 1045)

S1647108. Semne dentare in cazul cancerului de etaj mijlociu al fetei sunt: A. dureri dentare B. mobilitate dentara fara afectiuni parodontale C. tartru dentar D. halistereza E. expulzii ale dintilor (pag. 1044)

S1647109. Tumorile extinse ale etajului mijlociu al fetei dupa Le Roux si Ennuyer cuprind A. tumorile etmoido-maxilo-orbito-malare B. tumori ale planseului sinusal C. tumori orbitale D. tumori mandibulare E. tumori ale condilului mandibular (pag. 1039)

S2147110. Care din urmatoarele forme histopatologice maligne au origine la nivelul tesutului osos: A. Condrosarcomul B. Reticulosarcomul C. Sarcomul osteogen D. Limfosarcomul E. Sarcomul Ewing (pag. 1043)

S2147111. În etiologia tumorilor maligne ale etajului mijlociu al fetei sunt incriminate: A. Noxele profesionale B. Tutunul C. Alcoolul D. Cicatricile postcombustionale E. Ereditatea (pag. 1044)

S2147112. Metode invazive cu investigatii a carcinoamelor etajului mijlociu al fetei: A. Biopsia si explorarea sinusului maxilar

1149



1150



Biopsia si explorrea sinusului sfenoidal Etmoidectomia Tomografia computerizata Biopsia si explorarea sinusului frontal (pag. 1048)

S2147113. Semne dentare în cancerul de etaj mijlociu al fetei: A. Dureri dentare B. Mobilitate dentara fara afectiuni parodontale C. Comunicarea oro-sinusala D. Expulzia dintilor E. Burjonarea tumorii prin alveola postextractionala (pag. 1044)

S2147114. Semnele de extensie a unei tumori de etaj mijlociu în fosa pterigo-maxilara sunt: A. Dureri în teritoriul nervului oftalmic B. Dureri în teritoriul nervului maxilar C. Trismus D. Torticolis E. Diplopia (pag. 1045)

S2147115. Simptomatologia oculara în tumorile maligne ale etajului mijlociu al fetei se poate încadra în urmatoarele sindroame: A. Sindromul de planseu orbitar B. Sindromul de nerv optic C. Sindromul de chiasma optica D. Sindromul orbitar posterior E. Sindromul de fisura orbitara inferioara (pag. 1045)

S2147116. Sindromul de planseu al orbitei se caracterizeaza prin: A. Anestezia teritoriului nervului infraorbitar B. Edemul pleoapei inferioare C. Deformarea rebordului orbitar inferior D. Anestezia coronara E. Lacrimare (pag. 1045)

S2247117. Cancerul etajului mijlociu al fetei poate afecta urmatoarele oase: A. maxilarul B. mandibula C. malarul D. etmoidul E. hioidul (pag. 1039)

S2247118. Cancerul etajului mijlociu al fetei poate afecta urmatoarele oase: A. oasele palatine B. oasele nazale C. oasele frontale D. oasele malare

1150



1151

Rezidentiat 2004


E. oasele maxilare (pag. 1039)

S2247119. Prin carcinom de mezostructura a maxilarului superior se intelege: A. carcinom cu punct de plecare din osul malar B. carcinom cu punct de plecare din mucoasa planseului orbitei C. carcinom cu punct de plecare din mucoasa planseului sinusal D. carcinom cu punct de plecare din mucoasa jumatatii inaltimii peretilor sinusali E. carcinom cu punct de plecare gingivo-alveolar (pag. 1042)

S2247120. Simptomatologia oculara a cancerului etajului mijlociu al fetei se poate incadra in: A. sindromul de planseu de orbita B. sindromul de pol anterior al orbitei C. sindromul orbitar inferior D. sindromul orbitar posterior E. sindromul orbitar superior (pag. 1045)

S2247121. Simptomele cancerului de etaj mijlociu al fetei pot fi sistematizate in: A. semne etmoidale B. semne dentare C. semne nazale D. semne oculare E. semne de extensie in fosa pterigo-maxilara (pag. 1044,1045)

S2247122. Semnele clinice dentare ce pot aparea in cazul unui cancer al etajului mijlociu al fetei sunt: A. dureri dentare la unul sau mai multi dinti B. migrari ale dintilor adiacenti C. mobilitate dentara fara a fi prezente afectiuni parodontale D. expulzii ale dintilor E. retractii gingivale (pag. 1044)

S2247123. Sindromul de planseu al orbitei din cancerele etajului mijlociu al fetei se caracterizeaza prin: A. anestezia corneana B. anestezia teritoriului nervului infraorbitar C. pareza dreptului inferior D. paralizia oculara globala E. diplopie (pag. 1045)

S2247124. Sindromul de planseu al orbitei din cancerele etajului mijlociu al fetei se caracterizeaza prin: A. nevrita atrofica a nervului optic B. edemul pleoapei inferioare si al unghiului intern al ochiului C. deformatia rebordului orbitar inferior D. deformatia rebordului orbitar superior E. lacrimare si tulburari de permeabilitate a cailor lacrimale (pag. 1045)

S2247125. Sindromul de planseu al orbitei din cancerele etajului mijlociu al fetei se caracterizeaza prin:

1151



1152



deplasarea in sus a globului ocular deplasarea in jos a globului ocular enoftalmie paralizie oculara globala exoftalmie (pag. 1045)

S2247126. Sindromul orbitar posterior din cancerul etajului mijlociu al fetei se caracterizeaza prin: A. paralizia oculara partiala B. paralizia oculara globala C. anestezia corneana D. alterarea acuitatii vizuale prin nevrita atrofica a nervului optic E. alterarea acuitatii vizuale prin nevrita atrofica a nervului oculomotor (pag. 1045)

S2247127. Sindromul orbitar posterior din cancerul etajului mijlociu al fetei se caracterizeaza prin: A. paralizia oculara globala B. pareza dreptului inferior C. anestezia corneana D. tulburari de permeabilitate a cailor lacrimale E. alterarea acuitatii vizuale prin nevrita atrofica a nervului optic (pag. 1045)

S2247128. La cancerele etajului mijlociu al fetei interesarea dentara se evidentiaza clinic la: A. mai ales la nivelul molarilor si premolarilor B. cancerele de infrastructura C. cancerele de suprastructura D. cancerele de mezostructura care au interesat secundar infrastructura E. cancerele de infra-mezostructura (pag. 1045)

S2247129. Semnele clinice care se intalnesc la diferitele localizari ale cancerului de etaj mijlociu al fetei sunt: A. dureri la nivelul regiunii genio-maxilare B. dureri faringiene C. dureri la nivelul regiunii temporale D. dureri de cap E. dureri dentare (pag. 1044)

S2247130. Semnele clinice care se intalnesc la diferitele localizari ale cancerului de etaj mijlociu al fetei sunt: A. tumefactia regiunii geniene B. tumefactia regiunii temporale C. tumefactia rebordului alveolar si a vestibulului bucal D. tumefactia regiunii submandibulare E. tumefactia unghiului extern al ochiului (pag. 1044)

S2247131. Semnele clinice care se intalnesc la diferitele localizari ale cancerului de etaj mijlociu al fetei sunt: A. rinoree purulenta B. epistaxis

1152



1153

Rezidentiat 2004


C. ulceratii ale boltei palatine D. ulceratii ale vestibului oral inferior E. dureri in hemimandibula de partea afectata (pag. 1044)

S2247132. Semnele clinice care se intalnesc la diferitele localizari ale cancerului de etaj mijlociu al fetei sunt: A. alterarea vederii prin modificarea acuitatii vizuale B. strabism C. lateroftalmie D. lacrimare E. diplopie (pag. 1044)

S2247133. Semnele clinice care se intalnesc la diferitele localizari ale cancerului de etaj mijlociu al fetei sunt: A. exoftalmie B. anestezia nervului bucal C. deplasari ale globului ocular D. mobilitatea dintilor mandibulari E. anestezia nervului infraorbitar (pag. 1044)

S2247134. Semnele clinice care se intalnesc la diferitele localizari ale cancerului de etaj mijlociu al fetei sunt: A. fistule pretragiene B. fistule ale tegumentelor genio-palpebrale C. fistule submentoniere D. mobilitate si expulzii dentare E. metastaze la distanta (pag. 1044)

S2247135. Semnele indirecte care apar la invazia fosei pterigomaxilare de catre un cancer de etaj mijlociu al fetei sunt: A. trismusul B. edemul regiunii pana la fosa temporala C. dureri in teritoriul nervului maxilar D. rinoree purulenta E. dureri in teritoriul nervului mandibular (pag. 1045)

S2247136. In cazul tumorilor maligne primare ale etajului mijlociu al fetei cu debut supero-anterior si evolutie secundara in fosele nazale pot apare urmatoarele simptome: A. durere atipica faciala B. invazia nervului nazal C. sangerare nazala unilaterala D. cefalee E. deformatia peretelui lateral al nasului (pag. 1045)

S2247137. Examenul clinic complet in cazul tumorilor maligne ale etajului mijlociu al fetei cuprinde: A. examinarea exoorala B. examinari de laborator

1153



1154

Rezidentiat 2004


C. examinarea cavitatii sinusale D. examinarea endoorala E. examinarea cavitatii nazale (pag. 1045, 1046)

S2247138. Conform stadializarii TNM stadiul III al cancerului etajului mijlociu al fetei este reprezentat de: A. T4-N0-M0 B. T2-N0-M0 C. T1-N0-M0 D. T3-N0-M0 E. T1-N1-M0 (pag. 1043)



S2247141. In cadrul clasificarii dupa tipul histopatologic, tumori ale partilor moi epiteliale sunt: A. sarcomul Ewing B. carcinomul "in situ" C. carcinomul cu celule scuamoase D. reticulosarcomul E. melanomul malign (pag. 1043)

S2247142. In cadrul clasificarii dupa tipul histopatologic, tumori ale partilor moi epiteliale sunt: A. adenocarcinomul B. carcinomul adenoid chistic C. tumora cu celule gigante D. carcinomul limfoepitelial E. carcinomul cu celule fuziforme (pag. 1043)

S2247143. In cadrul clasificarii dupa tipul histopatologic, tumori ale partilor moi, ale tesutului interstitial sunt: A. melanomul malign B. rabdomiosarcomul C. fibrosarcomul

1154



1155

Rezidentiat 2004


D. angiosarcomul E. reticulosarcomul (pag. 1043)

S2247144. Examenul clinic complet in cazul tumorilor maligne ale etajului mijlociu al fetei cuprinde: A. examinarea cavitatii nazale B. examinarea cavitatii orale C. examinarea cavitatii sinusale D. examinarea nazo-faringelui E. examinarea grupelor ganglionare (pag. 1046)

S2247145. Tumorile maligne ale infrastructurii maxilarului superior se pot extinde in: A. sinusurile etmoidale B. procesul alveolar C. sinusul sfenoidal D. santul gingivo-bucal E. orbita (pag. 1046)

S2247146. Tumorile maligne ale infrastructurii maxilarului superior se pot extinde in: A. regiunea geniana sub osul malar B. fosa infratemporala C. fosa nazala D. lama ciuruita a etmoidului E. palatul dur (pag. 1046)

S2247147. Tumorile maligne ale suprastructurii maxilarului superior se pot extinde in: A. spatiul zigomatic B. fosa nazala C. fosa infratemporala D. palatul dur E. sinusurile etmoidale (pag. 1046)

S2247148. Tumorile maligne ale suprastructurii maxilarului superior se pot extinde in: A. sinusurile etmoidale B. santul gingivo-bucal C. lama ciuruita a etmoidului D. regiunea geniana E. baza craniului (pag. 1046)

S2247149. Tumorile maligne ale sinusului etmoidal pot evolua in: A. sinusul maxilar B. santul gingivo-alveolar C. cornetele sau septul nazal D. regiunea geniana E. palatul dur (pag. 1046)

1155



1156

Rezidentiat 2004


S2247150. Tumorile maligne ale sinusului etmoidal pot evolua in: A. sinusul sfenoidal B. sinusul cavernos C. nazofaringele D. valul palatin E. baza craniului (pag. 1046)

S2247151. Tumorile maligne ale sinusului etmoidal pot evolua in: A. sinusul frontal B. regiunea proceselor alveolare C. lama ciuriuta a etmoidului D. fosa craniana anterioara E. palatul dur (pag. 1046)

S2247152. Tumorile maligne ale sinusului sfenoidal pot evolua in: A. nazofaringe B. vestibulil bucal C. valul palatin D. fosa craniana mijlocie E. fisura orbitara superioara (pag. 1046)

S2247153. Metodele neinvazive de investigatie a cancerului de etaj mijlociu al fetei sunt: A. biopsia B. punctia biopsie C. radiografia D. ortopantomografia E. tomografia computerizata (pag. 1047)

S2247154. Utilizarea tomografiei computerizate in diagnosticul cancerului de etaj mijlociu al fetei releva: A. determinarea precisa a extensiei tumorii in tesuturile moi B. determinare tipului de tumora C. determinarea tipul de diseminare a tumorii D. delimitarea invaziei tumorale in zonele orbitare si retroorbitare E. determinarea extensiei intracraniene a tumorii (pag. 1048)

S2247155. In cadrul clasificarii dupa tipul histopatologic, tumori ale partilor moi, ale tesutului interstitial sunt: A. limfosarcomul B. tumora cu celule gigante C. granulomatoza Wegener D. carcinomul muco-epidermoid E. mixosarcomul (pag. 1043)

S2247156. In cadrul clasificarii dupa tipul histopatologic, tumori ale tesutului osos sunt: A. reticulosarcomul

1156



1157



sarcomul osteogen tumora cu celule gigante rabdomiosarcomul sarcomul Ewing (pag. 1043)

S2247157. Melanomul malign in localizarea sa la nivelul etajului mijlociu al fetei are urmatoarele particularitati: A. metastazeaza precoce pe cale vasculara B. prezinta plurifocalitate locala C. este tipul tumoral predominant D. apar tumori satelite E. metastazeaza precoce pe cale limfatica (pag. 1044)

S2247158. Factorii etiologici incriminati in etiologia cancerului de etaj mijlociu al fetei sunt: A. infectiile cronice B. infectiile acute C. polipii inflamatori D. alcoolismul E. tutunul (pag. 1044)

S2247159. Factorii etiologici incriminati in etiologia cancerului de etaj mijlociu al fetei sunt: A. leucoplazia papilara B. leucoedemul C. chisturile paradentare D. noxele profesionale E. ereditatea (pag. 1044)

S2247160. Factorii etiologici incriminati in etiologia cancerului de etaj mijlociu al fetei sunt: A. radiatiile ionizante B. traumatismele si cicatricile C. fibrosarcoamele D. leziuni inflamatorii specifice E. boala Paget (pag. 1044)

S2247161. Prin carcinom de infrastructura a maxilarului superior se intelege: A. carcinomul cu debut gingival B. carcinomul cu debut osos alveolar C. carcinomul cu debut in mucoasa planseului sinusal D. carcinom cu debut in epiteliul fibromucoasei palatine E. carcinom cu debut la nivelul marginii infraorbitare (pag. 1041)

S2247162. Tumorile maligne ale sinusurilor paranazale disemineaza loco-regional si la distanta prin: A. un fenomen embolic prin limfatice B. pe cale perineurala C. pe cale hematogena D. pe cale directa

1157



1158

Rezidentiat 2004


E. un fenomen de difuziune (pag. 1046)

S2247163. In legatura cu evolutia tumorilor maligne de etaj mijlociu al fetei se poate afirma: A. extensia locala este redusa B. extensia locala este caracteristica C. adenopatia secundara apare intr-un numar mai redus D. metastazele la distanta apar in mai mica masura E. adenopatia secundara apare constant la majoritatea cazurilor (pag. 1047)

S2247164. In etapele avansate de evolutie ale cancerelor de etaj mijlociu a fetei se pot produce afectari morfologice si functionale cum sunt: A. la nivelul fosei pterigomaxilare trismusul produce tulburari functionale de alimentatie B. la nivelul fosei pterigomaxilare trismusul produce tulburari functionale de fonatie C. la nivelul partii mijlocii a bazei craniului afectarea nervilor cranieni D. la nivelul trompei lui Eustachio determinand tulburari de deglutitie E. la nivelul trompei lui Eustachio determinand surditate progresiva (pag. 1047)

S2247165. In etapele avansate de evolutie ale cancerelor de etaj mijlociu a fetei se pot produce afectari morfologice si functionale cum sunt: A. prin invadarea orbitei exoftalmie, nevrita optica si diminuarea acuitatii vizuale B. prin invadarea orbitei exoftalmie C. prin invadarea orbitei paralizia nervilor oculomotori si deplasarea globului ocular D. prin invadarea orbitei keratite neuro-paralitice E. prin invadarea orbitei keratite virale (pag. 1047)

S2247166. In etapele avansate de evolutie ale cancerelor de etaj mijlociu a fetei se pot produce afectari morfologice si functionale cum sunt: A. invadarea trompei lui Eustachio produce modificari de deglutitie B. invadarea partilor moi produce modificari la nivelul fetei C. invadarea partii posterioare a bazei craniului produce afectari ale nervilor cranieni D. invadarea valului moale produce disfagie E. invadarea valului moale produce rinolalie (pag. 1047)

S2247167. In etapele avansate de evolutie ale cancerelor de etaj mijlociu a fetei se pot produce afectari morfologice si functionale cum sunt: A. la nivelul valului moale poate determina tulburari de autointretinere B. la nivelul cavitatii bucale produce tulburari de masticatie C. la nivelul foselor nazale produce tulburari de vorbire si deglutitie D. la nivelul foselor nazale produce tulburari respiratorii si olfactive E. la nivelul cavitatii bucale produce tulburari de vorbire si deglutitie (pag. 1047)

S2247168. Prin invadarea cavitatii orbitare de catre tumorile maligne ale etajului mijlociu al fetei pot apare: A. paralizia nervului trigemen B. paralizia nervilor oculomotori C. keratite actinice D. keratite neuro-paralitice

1158



1159

Rezidentiat 2004


E. deplasarea globului ocular (pag. 1047)

S2247169. Prin invadarea cavitatii orbitare de catre tumorile maligne ale etajului mijlociu al fetei pot apare: A. enoftalmie B. exoftalmie C. nevrita optica D. nevroza optica E. surditate (pag. 1047)

S2247170. Evolutia tumorilor maligne ale etajului mijlociu al fetei in fosele nazale duce la tulburari: A. de deglutitie B. masticatorii C. respiratorii D. olfactive E. psihomotorii (pag. 1047)

S2247171. In evolutia tardiva a cancerelor etajului mijlociu al fetei moarte se poate produce prin: A. cecitate B. casexie C. hematoame D. meningite E. hemoragii (pag. 1047)

S2247172. In evolutia tardiva a cancerelor etajului mijlociu al fetei moarte se poate produce prin: A. pneumopatii obstructive B. decompensari cardiace C. pneumonie de aspiratie D. angina pectorala E. afectarea metastatica a organelor importante (pag. 1047)

S2347173. Factorii incriminanţi în geneza cancerului de etaj mijlociu al feţei sunt: A. Infecţiile cronice B. Polipii inflamatori C. Noxele profesionale D. Tutunul E. Alimentaţia (pag. 1044)

S2347174. Sindromul de planşeu al orbitei se caracterizează prin: A. Anestezia teritoriului nervului suborbitar B. Edemul pleoapei inferioare C. Deformarea rebordului orbitar inferior D. Anestezia coronară E. Lăcrimare (pag. 1045)

1159



1160

Rezidentiat 2004


S2347175. Sindromul orbitar posterior se caracterizează prin: A. Paralizia oculară globală B. Anestezia corneană C. Nevrita atrofică a nervului optic D. Alterarea acuităţii vizuale E. Chemozis inferior (pag. 1045)

S2347176. Metodele de investigaţie neinvazivă a cancerului etajului mijlociu al feţei sunt: A. Radiografia B. Tomografia computerizată C. Ortopantomografia D. Biopsia E. Angiografia (pag. 1047)

S2347177. Metode invazive cu investigaţii a carcinoamelor etajului mijlociu al feţei: A. Biopsia şi explorarea sinusului maxilar B. Biopsia şi explorarea sinsului sfenoidal C. Etmoidectomia D. Tomografia computerizată E. Biopsia şi explorarea sinusului frontal (pag. 1048)

S2347178. Aportul nutritiv al mucoasei nazale este asigurat de: A. Artera sfeno-palatină B. Artera etmoidală anterioară C. Artera etmoidală posterioară D. Artera facială E. Artera temporală (pag. 1040)

S2347179. Sinusul sfenoidal are relaţie importantă cu: A. Fosa nazală B. Nervul optic C. Dura mater D. Sinusul cavernos E. Glanda pituitară (pag. 1041)

S2347180. Sinusul etmoidal are relaţii importante cu: A. Sinusul maxilar B. Fosa nazală C. Bolta palatină D. Nervul optic E. Orbita (pag. 1041)

S2347181. Mucoasa care căptuşeşte fosele nazale este ataşată la: A. Os B. Mucoasa bolţii palatine C. Periost

1160



1161

Rezidentiat 2004


D. Pericondru E. Mucoasa jugală (pag. 1040)

S2347182. Tumorile maligne ale maxilarelor cu debut relativ limitat, sunt: A. tumori ale rebordului alveolar B. tumori limitate ale structurilor foselor nazale C. tumori endomaxilare D. tumori etmoidale unilaterale E. tumori etmoido-maxilare (pag. 1039)

S2347183. Tumorile maligne extinse ale maxilarelor sunt: A. tumori etmoidale unilaterale B. tumori endomaxilare C. tumori etmoido-maxilare D. tumori ale planşeului sinusal E. tumori ale rebordului alveolar (pag. 1039)

S2347184. Tumorile maligne ale maxilarelor pot fi: A. epiteliale B. ale ţesutului interstiţial C. sarcomul Ewing D. adenoame cu celule bazale E. melanoame (pag. 1043)

S2347185. Semnele de extensie în fosa pterigo-maxilară a unei tumori maligne a maxilarului, sunt: A. trismusul B. durerile în teritoriile nervilor maxilar superior sau inferior C. edemul regiunii până la fosa temporală D. tulburări funcţionale de deglutiţie E. epistaxis (pag. 1045)

S2547186. Sindromul de planşeu al orbitei se caracterizează prin : A. anestezia corneană B. paralizie oculară globală C. anestezia teritoriului nervului infraorbitar D. chemozis inferior E. diplopie verticală. (pag. 1044)

S2647187. Înălţarea crestelor alveolare prin plastia de adiţie, utilizează ca autotransplantele: A. os conservat şI liofilizat B. os autolog C. cartilaj autolog D. ceramohidroxilapatită E. os heterolog (pag. 214)

1161



1162

Rezidentiat 2004


S2647188. Deformările substratului osos care necesită intervenţii chirurgicale proprotetice sunt: A. creasta gingivală balantă B. torusuri mandibulare mari C. torusuri palatine voluminoase D. fibromatoza tuberozitară E. hiperostozele tuberozităţii (pag. 210,211)

S2847189. Tumorile extinse ale maxilarelor se clasifica astfel: A. Etmoido-maxilare-orbito-malare B. Etmoido-maxilare C. Tumori ale planseului sinusal D. Tumori ale rebordului alveolar E. Tumori andomaxilare (pag. 1039)

S2847190. Tumorile limitate la diferite structuri cuprind: A. Tumori de infrastructura B. Tumori de mezostructura C. Tumori de suprastuctura D. Tumori etmoidale E. Tumori extinse (pag. 1040)

S2847191. Tumorile tesutului interstitial cuprind: A. Rabdomiosarcomul B. Fibrosarcomul C. Angiosarcomul D. Limfosarcomul E. Carcinomul muco-epidermoid (pag. 1043)

S2847192. Tumorile epiteliale ale partilor moi sunt: A. Carcinomul "in situ” B. Carcinomul cu celule scuamoase C. Adenocarcinomul D. Granulomatoza Wegener E. Adenomul pleomorf (pag. 1043)

S2847193. Semnul caracteristic al tumorilor complexului etmoido-maxilar sunt: A. Sangerarea nazala unilaterala B. Sangerarea nazala bilaterala C. Durerea atipica faciala D. Senzatia de greutate in sinus E. Enoftalmia (pag. 1045)

S2847194. Tumorile sinusului frontal se pot extinde: A. Anterior producand deformarea tumorala frontala B. Inferior in etmoid C. Inferior in orbita

1162



1163

Rezidentiat 2004


D. Inferior in nazofaringe E. Posterior spre sinusul sfenoidal (pag. 1046)

S2847195. Tratamentul chirurgical al cancerului de etaj mijlociu cuprinde: A. Rezectia partiala B. Maxilectomia subtotala C. Submaxilectomia D. Maxilectomia cu exenteratie E. Rezectia cranio-faciala (pag. 1050)

S2947196. Biopsia si explorarea sinusului sfenoidal se poate efectua pe urmatoarele cai: A. cale transetmoidala; B. cale transseptala; C. cale transmaxilara; D. cale infraorbitara; E. cale suprazigomatica. (pag. 1048)

S2947197. Tumorile localizate la nivelul suprastructurii maxilare se pot extinde: A. antero-lateral in spatiul zigomatic; B. antero-lateral spre fosa infratemporala; C. ascendent spre sinusurile etmoidale; D. spre procesul alveolar; E. spre santul gingivo-bucal; (pag. 1046)

S2947198. Cancerul etajului mijlociu al fetei prin invadarea cavitatii orbitare, poate produce: A. paralizia nervilor oculomotori; B. conjuncitivite nespecifice; C. keratite neuro-paralitice; D. keratite herpetice; E. glaucom. (pag. 1047)

S2947199. Evolutia cancerului etajului mijlociu al fetei in cavitatea bucala determina: A. tulburari de masticatie; B. tulburari de vorbire; C. tulburari respiratorii; D. tulburari olfactive; E. tulburari de deglutitie. (pag. 1047)

1163



1164

Rezidentiat 2004


Tema nr. 48 Tumorile maligne ale mandibulei BIBLIOGRAFIE: 2. C. Burlibaşa - Chirurgie orală şi maxilo-facială, Ed.medicală, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1248001. Carcinoamele metastatice ale mandibulei sunt: A. foarte frecvente B. consecinta diseminarii celulelor neoplazice de la tumori situate la distanta C. tumori provenite din regiuni invecinate D. originare din degenerescenta maligna a resturilor epiteliale Malassez E. originare din limfonodulii neoplazici (pag. 1071)

S1348002. Din totalul tumorilor maligne ale mandibulei carcinoamele reprezinta: A. 10%50% B. 50% C. 30% D. 95% E. 75% (pag. 1070)

S1348003. Frecventa cea mai mare a carcinoamelor de mandibula este intalnita la barbati in proportie de: A. 70% B. 50% C. 25% D. 30% E. 90% (pag. 1070)

S1348004. Imaginea radiografica "in foi de ceapa"este caracteristica: A. Osteosarcomului B. Fibrosarcomului C. Condrosarcomului D. Sarcomului Ewing E. Fibrosarcomului ameloblastic (pag. 1077)

S1348005. Imaginea radiografica de "os pieptanat"este caracteristica: A. Fibrosarcomului B. Fibrosarcomului ameloblastic C. Osteosarcomului D. Sarcomului Ewing E. Condrosarcomului (pag. 1076)

S1348006. intre tumorile tractului aero digestiv, tumorile maligne ale oaselor maxilare reprezinta:

1164



1165



0-5% 20-30% 5-20% 30-40% 50% (pag. 1070)

S1348007. La nivelul scheletului sarcoamele mandibulei reprezinta:: A. 80% B. 20% C. 45% D. 15% E. 50% (pag. 1074)

S1448008. Aspectul radiologic in sarcoamele de mandibula este de: A. "os ciupit" B. "os mancat de soareci" C. "os compact" D. "os pieptanat" E. "rasarit de soare" (pag. 1076)

S1448009. Care este raportul femei - barbati in localizarea mandibulara a limfoamelor maligne? A. 4 la 5 B. 3 la 2 C. 2 la 3 D. 5 la 4 E. 1 la 1 (pag. 1075)

S1448010. Evolutia endobucala a sarcoamelor de mandibula este sub forma de: A. tumora ulcerovegetanta B. tumora pediculata C. tumora ulceroinfiltrativa D. toate raspunsurile de mai sus E. nici un raspuns (pag. 1076)

S1448011. In carcinoamele de mandibula, diagnosticuldiferential se face cu: A. ulceratiile banale B. osteite C. osteomielite D. tumori benigne E. toate raspunsurile sunt corecte (pag. 1073)

S1448012. In carcinomul mandibular se descrie aspectul radiologic de: A. Os"poros" B. Os"ros de soareci" C. Os"muscat" D. Os"ciuruit"

1165



1166

Rezidentiat 2004


E. Toate raspunsurile sunt corecte (pag. 1073)

S1448013. Limfomul Burkitt poate fi vindecat doar prin: A. radioterapie B. chimioterapie C. tratament chirurgical D. tratament antibiotic E. radioterapie combinata cu chimioterapie (pag. 1076)

S1448014. Precursorii sarcoamelor de mandibula se prresupun a fi: A. tumori benigne osoase B. traumatisme C. boala Paget D. dispazia fibroasa E. toate raspunsurile sunt corecte (pag. 1074)

S1448015. Sarcomul mandibular pare sa dea cel mai frecvent metastaze A. hepatice B. pulmonare C. renale D. cerebrale E. nu metastazeaza (pag. 1076)

S1548016. Care dintre urmatoarele tumori maligne osoase are prognosticul cel mai bun? A. osteosarcomul; B. limfomul malign; C. sarcomul Ewing; D. condrosarcomul; E. fibrosarcomul. (pag. 1075)

S1548017. Datorita confuziei existente intre simptomele date de osteosarcom si cele de origine dentara la o serie de pacienti cu astfel de tumori li se practica extractia dentara. Care este procentul relatat in literarura de specialitate al acestei erori terapeutice?, A. 10-20%; B. 60-70%; C. 20-30%; D. 40-50%; E. 30-40%. (pag. 1074)

S1548018. Imaginea radiologica specifica obtinuta la examinarea condrosarcomului cu localizare mandibulara este: A. plaje radioopace"in alice"; B. aspect de"foi de ceapa"; C. radiotransparente rotunde pseudochistice; D. aspect de"explozie"a osului; E. aspect de os"pieptanat".

1166



1167

Rezidentiat 2004


(pag. 1077)

S1548019. in cursul examenului radiologic al pacientilor cu sarcom Ewing mandibular se constata aspectul caracteristic de: A. "explozie" a osului; B. plaje radioopace "in alice"; C. aspect de"arici"; D. aspect de"os pieptanat"; E. aspect de"foi de ceapa". (pag. 1077)

S1548020. in stadiile precoce ale limfoamelor maligne cu localizare mandibulara examenul radiologic evidentiaza: A. plaje radioopace"in alice"; B. radiotransparente rotunde pseudochistice; C. aspect de"arici"; D. imagine de os"poros"; E. aspect de os"ciuruit". (pag. 1077)

S1548021. Localizarea predilecta pentru fibrosarcomul ameloblastic mandibular este la nivelul: A. mentonului; B. marginii bazilare; C. regiunii posterioare; D. crestei alveolare; E. corpului mandibular. (pag. 1075)

S1548022. Precizati care din urmatoarele afectiuni poate fi vindecata doar prin chimioterapie: A. sarcomul Ewing; B. fibrosarcomul; C. limfomul Burkitt; D. osteosarcomul; E. condrosarcomul. (pag. 1076)

S1648023. Carcinoamele de mandibula cel mai frecvent se intalnesc la: A. barbati B. femei C. copii D. adolescenti E. batrani (pag. 1070)

S1648024. Carcinoamele metastazice de mandibula sunt: A. mai rare B. mai frecvente C. nu apar niciodata D. nu exista aceasta forma E. sunt imposibil de diagnostizat (pag. 1071)

S1648025. Dintre tumorile maligne ale mandibulei, carcinoamele mandibulare reprezinta:

1167



1168



20% 50% 80% 95% 100% (pag. 1070)

S1648026. Formele primare ale cancerului mandibular sunt forme A. mai rare B. mai frecvente C. nu apar niciodata D. dureroase E. nedureroase (pag. 1070)

S1648027. in carcinoamele de mandibula la copii malignitatea este A. redusa B. deosebita C. retrocedeaza D. nu apare niciodata E. nu da metastaze (pag. 1070)

S2148028. Aspectul radiologic de “foi de ceapă” caracterizează: A. Osteosarcomul B. Condrosarcomul C. Fibrosarcomul D. Sarcomul Ewing E. Reticulosarcomul (pag. 1077)

S2148029. Despre fibrosarcomul ameloblastic este adevărată următoarea afirmaţie: A. Apare în special la nou-născuţi B. Este mai frecventă la maxilar C. Este localizată frecvent în zona frontală D. Simptomatologia dureroasă este prezentă E. Creşterea tumorală este lentă (pag. 1075)

S2148030. Diagnosticul de certitudine al tumorilor maligne mandibulare se stabileşte pe: A. Examenul clinic B. Examenul radiologic C. Tomografia computerizată D. Biopsie E. Endoscopie triplă (pag. 1073)

S2148031. Imaginea radiologică a condrosarcomului este de: A. “Os pieptănat” B. “Raze de soare” C. “Alice” D. “Foi de ceapă”

1168



1169

Rezidentiat 2004


E. “Os ros de şoareci” (pag. 1077)

S2148032. Limfomul malign mandibular se localizează cel mai frecvent la nivelul: A. Corpului mandibular B. Unghiului mandibular C. Ramului ascendent D. Condilului E. Apofizei coronoide (pag. 1075)

S2248033. Marea majoritate a tumorilor maligne ale mandibulei sunt: A. sarcoamele B. osteosarcoamele C. carcinoamele D. condrosarcoamele E. osteoblastoamele (pag. 1070)

S2248034. Urmatorele tumori ale mandibulei sunt maligne cu exceptia: A. carcinoamelor B. osteosarcoamelor C. condrosarcoamelor D. osteoamelor E. osteoblastoamelor (pag. 1070)

S2248035. Varsta cea mai frecvent afectata de carcinoame ale mandibulei este: A. 20-30 ani B. 30-40 ani C. dupa 50 de ani D. 40-50 ani E. la copii si adolescenti (pag. 1070)

S2248036. Incidenta procentuala a carcinoamelor de mandibula pe sexe este: A. barbati-70, femei-30 B. barbati-30, femei-70 C. barbati-50, femei-50 D. barbati-10, femei-90 E. barbati-90, femei-10 (pag. 1070)

S2248037. Carcinoamele metastatice ale mandibulei sunt consecinta diseminarii celulelor neoplazice de la: A. tumorile de san B. tumorile planseului bucal C. tumorile limbii D. tumorile buzelor E. tumorile obrajilor (pag. 1071)

1169



1170

Rezidentiat 2004


S2248038. Forma profunda a carcinoamelor de mandibula debuteaza: A. la nivelul periostului B. la nivelul gingiei C. la nivelul ganglionilor submandibulari D. endoosos E. la nivelul planseului oral (pag. 1072)

S2248039. In evolutia sa forma profunda a carcinoamelor mandibulare se caracterizeaza prin: A. distructia tesutului osos B. rizaliza dintilor C. senzatia de jena sau tensiune D. este asimptomatica E. dintii sunt deplasati, devin mobili si durerosi (pag. 1072)

S2248040. In cadrul stadializarii TMN a cancerelor de mandibula cu debut endoosos T0 reprezinta: A. tumora cu invazia partilor moi B. tumora mai mare de 4 cm, cu erodarea corticalei C. tumora centrala cu diametrul de pana la 2 cm, fara deformatii osoase D. tumora nedecelabila clinic E. tumora cu diametrul mai mare de 2 cm cu deformare osoasa (pag. 1072)

S2248041. In cadrul stadializarii TNM a cancerelor de mandibula cu debut endoosos T1 reprezinta: A. tumora cu diametrul mai mare de 2 cm, cu deformare osoasa, mobilitate dentara redusa neexplicabila printr-un factor local B. tumora centrala cu diametrul de pana la 2 cm, cu hipoestezie si odontalgii, fara deformatii osoase C. tumora nedecelabila clinic D. tumora cu invazia partilor moi E. tumora mai mare de 4 cm, cu erodarea corticalei, pastrand integritatea periostului (pag. 1072)

S2248042. In cadrul stadializarii TNM a cancerelor de mandibula cu debut endoosos T2 reprezinta: A. tumora centrala cu diametrul de pana la 2 cm, cu hipoestezie si odontalgii, fara deformatii osoase B. tumora cu invazia partilor moi C. tumora cu diametrul mai mare de 2 cm, cu deformare osoasa, mobilitate dentara redusa neexplicabila printr-un factor local D. tumora nedecelabila clinic E. tumora mai mare de 4 cm, cu erodarea corticalei, pastrand integritatea periostului (pag. 1072)

S2248043. In cadrul stadializarii TNM a cancerelor de mandibula cu debut endoosos T3 reprezinta: A. tumora mai mare de 4 cm, cu erodarea corticalei, pastrand integritatea periostului B. tumora centrala cu diametrul de pana la 2 cm, cu hipoestezie si odontalgii, fara deformatii osoase C. tumora cu diametrul mai mare de 2 cm, cu deformare osoasa, mobilitate dentara redusa neexplicabila printr-un factor local D. tumora cu invazia partilor moi E. tumora nedecelabila clinic (pag. 1072)

S2248044. In cadrul stadializarii TNM a cancerelor de mandibula cu debut endoosos T4 reprezinta: A. tumora cu diametrul mai mare de 2 cm, cu deformare osoasa, mobilitate dentara redusa neexplicabila

1170



1171

Rezidentiat 2004

B. C. D. E.


printr-un factor local tumora nedecelabila clinic tumora mai mare de 4 cm, cu erodarea corticalei, pastrand integritatea periostului tumora cu invazia partilor moi tumora centrala cu diametrul de pana la 2 cm, cu hipoestezie si odontalgii, fara deformatii osoase (pag. 1072)

S2248045. In cadrul stadializarii TNM a cancerelor de mandibula cu debut endoosos N0 reprezinta: A. limfonoduli unici sau multipli, homo-sau bilaterali, mobili cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic invadati B. limfonoduli nepalpabili C. limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic invadati D. limfonoduli masivi, homolaterali, bilaterali sau contralaterali, fixati la tesuturile adiacente E. limfonoduli unici sau multipli, homo-sau bilaterali, mobili cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic neinvadati (pag. 1072)

S2248046. In cadrul stadializarii TNM a cancerelor de mandibula cu debut endoosos N1a reprezinta: A. limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic neinvadati B. limfonoduli unici sau multipli, homo-sau bilaterali, mobili cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic neinvadati C. limfonoduli unici sau multipli, homo-sau bilaterali, mobili cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic invadati D. limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic invadati E. limfonoduli masivi, homolaterali, bilaterali sau contralaterali, fixati la tesuturile adiacente (pag. 1072)

S2248047. In cadrul stadializarii TNM a cancerelor de mandibula cu debut endoosos N1b reprezinta: A. limfonoduli unici sau multipli, homo-sau bilaterali, mobili cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic invadati B. limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic invadati C. limfonoduli masivi, homolaterali, bilaterali sau contralaterali, fixati la tesuturile adiacente D. limfonoduli unici sau multipli, homo-sau bilaterali, mobili cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic neinvadati E. limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic neinvadati (pag. 1072)

S2248048. In cadrul stadializarii TNM a cancerelor de mandibula cu debut endoosos N2a reprezinta: A. limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic invadati B. limfonoduli unici sau multipli, homo-sau bilaterali, mobili cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic invadati C. limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic neinvadati D. limfonoduli unici sau multipli, homo-sau bilaterali, mobili cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic neinvadati E. limfonoduli masivi, homolaterali, bilaterali sau contralaterali, fixati la tesuturile adiacente (pag. 1072)

S2248049. In cadrul stadializarii TNM a cancerelor de mandibula cu debut endoosos N2b reprezinta: A. limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic invadati B. limfonoduli masivi, homolaterali, bilaterali sau contralaterali, fixati la tesuturile adiacente C. limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic neinvadati D. limfonoduli unici sau multipli, homo-sau bilaterali, mobili cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic neinvadati E. limfonoduli unici sau multipli, homo-sau bilaterali, mobili cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic invadati (pag. 1072)

S2248050. In cadrul stadializarii TNM a cancerelor de mandibula cu debut endoosos N3 reprezinta: A. limfonoduli unici sau multipli, homo-sau bilaterali, mobili cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic neinvadati B. limfonoduli masivi, homolaterali, bilaterali sau contralaterali, fixati la tesuturile adiacente C. limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic invadati D. limfonoduli unici sau multipli, homo-sau bilaterali, mobili cu diametrul intre 3-6 cm apreciati clinic invadati

1171



1172

Rezidentiat 2004


E. limfonoduli homolaterali mobili, cu diametrul de pana la 3 cm apreciati clinic neinvadati (pag. 1072)

S2248051. In formele cu debut periferic al cancerelor de mandibula, radiografia pune in evidenta: A. demineralizare difuza cu stergerea desenului osos B. radiotransparenta cu limite neprecise C. imagine radiologica de "os poros" D. radiotransparenta cu contur neregulat E. imagine caracteristica de "os muscat" (pag. 1073)

S2348052. Exteriorizarea unui carcinom mandibular cu debut profund se caracterizează prin: A. mase burjonate, sângerânde, acoperite de depozite cenuşii, fetide B. hipoestezia nervului lingual C. gingivite acute D. hiposialie E. pancitopenie (pag. 1071)

S2348053. Între tumorile tractului aero digestiv, tumorile maligne ale oaselor maxilare reprezintă: A. 0-5% B. 20-30% C. 5-20% D. 30-40% E. 50% (pag. 1070)

S2348054. Din totalul tumorilor maligne ale mandibulei carcinoamele reprezintă: A. 10% B. 50% C. 30% D. 95% E. 75% (pag. 1070)

S2348055. Frecvenţa cea mai mare a carcinoamelor de mandibulă este întâlnită la bărbaţi în proporţie de: A. 70% B. 50% C. 25% D. 30% E. 90% (pag. 1070)

S2348056. La nivelul scheletului, sarcoamele mandibulei reprezintă:: A. 80% din tumori B. 20% din tumori C. 45% din tumori D. 15% din tumori E. 50% din tumori (pag. 1074)

1172



1173

Rezidentiat 2004


S2348057. Cele mai frecvente metastaze determinate de sarcoamele mandibulare cu debut profund sunt cele: A. Cerebrale B. Pulmonare C. Hepatice D. Osoase E. Renale (pag. 1076)

S2348058. Imaginea radiografică de "os pieptănat” este caracteristică: A. Fibrosarcomului B. Fibrosarcomului ameloblastic C. Osteosarcomului D. Sarcomului Ewing E. Condrosarcomului (pag. 1076)

S2348059. Imaginea radiografică "în foi de ceapă” este caracteristică: A. Osteosarcomului B. Fibrosarcomulu C. Condrosarcomului D. Sarcomului Ewing E. Fibrosarcomului ameloblastic (pag. 1077)

S2548060. În formele cu debut superficial, diagnosticul diferenţial al carcinoamelor de mandibulă de face cu: A. Osteita B. Osteomielita C. ulceraţii banale D. Epulis E. osteodistrofia. (pag. 1073)

S2648061. Incluzia dentara se poate complica cu: A. granulom periapical B. gangrena pulpara C. pulpita purulenta D. chist folicular E. comunicare buco-sinusala (pag. 261)

S2648062. Decapusonarea inseamna: A. repozitionarea dintelui B. eliberarea coroanei dintelui excizând fibromucoasa C. incizia capusonului fibromucos si drenajul secretiei D. odontectomia molarului de minte E. transplantarea unui dinte inclus (pag. 264)

S2648063. Dintele care ramîne in incluzie cel mai frecvent este: A. caninii inferiori

1173



1174



molarii de minte superiori molarii de minte inferiori premolarii superiori caninii superiori (pag. 259)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1248064. Carcinoamele mandibulare: A. pot fi primare B. pot fi secundare C. nu exista forme metastatice D. pot fi exclusiv cu debut superficial E. pot fi cu debut profund (pag. 1071)

S1248065. Carcinoamele mandibulei: A. reprezinta cea mai mare frecventa intre tumorile mandibulei B. frecvent apare dupa 50 de ani C. apar mai frecvent la femei D. au o malignitate deosebita E. pot sa cuprinda jumatate din mandibula (pag. 1070)

S1248066. Diagnosticul diferential al carcinoamelor de mandibula se face cu: A. ulceratiile banale in formele profunde B. ulceratiile specifice in formele cu debut profund C. osteomielita mandibulei in formele cu debut superficial D. cu ameloblastomul in formele cu debut profund E. cu chisturile mandibulare in formele cu debut profund (pag. 1073-1074)

S1248067. Diagnosticul diferential al carcinoamelor mandibulei se face cu: A. ulceratiile banale B. ulceratiile specifice C. osteita si osteomielita D. osteodistrofia E. sinuzita maxilara odontogena (pag. 1073-1074)

S1248068. Diagnosticul diferential al carcinomului de mandibula se face cu: A. ulceratii banale B. ulceratii specifice C. osteomielita D. sarcomul de maxilar E. tumori benigne (pag. 1073-1074)

S1248069. Din punct de vedere al punctului de plecare al tumorii, carcinoamele mandibulei se clasifica in: A. carcinoame primare

1174



1175



carcinoame tertiare carcinoame secundare carcinoame cuaternare metastaze mandibulare (pag. 1070)

S1248070. Fibrosarcomul ameloblastic: A. este un sarcom odontogen B. este mai frecvent la mandibula C. afecteaza regiunea posterioara a mandibulei D. se intalnesc si forme extrascheletice E. cresterea tumorala este extrem de lenta (pag. 1074-1075)

S1248071. Forma profunda de debut a carcinomului mandibular: A. debuteaza cu semne caracteristice B. debuteaza cu semne necaracteristice C. primele semne sunt reprezentate de senzatia de jena sau tensiune D. nu apare mobilitate dentara daca dinţii nu sunt afectaţi parodontal E. in localizarile posterioare apare trismusul (pag. 1072)

S1248072. Forma superficiala de debut a carcinomului mandibular: A. debuteaza ca o ulceratie la nivelul mucoasei gingivale B. debuteaza ca un nodul indurat C. forma ulcero-infiltrativa nu descopera osul D. forma ulcero-proliferativa se extinde marcat in profunzime E. forma ulcero-infiltrativa se caracterizeaza prin distructii osoase cu aspect crateriform (pag. 1071-1072)

S1248073. Imaginea radiologica a sarcomului de mandibula este: A. "os pieptanat" B. "expulzie"a osului C. "arici" D. "foi de ceapa" E. "os muscat" (pag. 1076-1077)

S1248074. Radiografia carcinomului de mandibula poate sa apara ca: A. "os muscat" B. "os ros de soareci" C. "os ciuruit" D. "os poros" E. "os cu baloane de sapun" (pag. 1073)

S1248075. Sarcoamele mandibulei apar mai frecvent la: A. varstnici B. copii, tineri C. barbati D. femei E. la ambele sexe, in egala masura

1175



1176

Rezidentiat 2004


(pag. 1074)

S1248076. Sarcomul Burkitt se caracterizeaza prin: A. este un carcinom spinocelular al tesuturilor moi perimandibulare B. este o forma particulara de limfom malign C. intereseaza mai frecvent maxilarul superior D. bolnavii prezinta concomitent leziuni renale, ovariene, hepatice E. tratamentul este doar chirurgical (pag. 1075-1076)

S1248077. Sarcomul Ewing: A. este o tumora osoasa B. apare mai frecvent la maxilar decat la mandibula C. sunt descrise si forme extrascheletice D. este mai frecvent la rasa neagra E. in simptomatologie apar: febra, anemie, cresterea VSH-ului (pag. 1075)

S1348078. Carcinoamele mandibulare, dupa punctul de plecare se clasifica in: A. Carcinoame in situ B. Carcinoame primare C. Carcinoame secundare D. Carcinoame la distanţa E. Metastaze mandibulare (pag. 1070)

S1348079. Carcinoamele metastatice mandibulare reprezinta diseminari pornite de la: A. Tumori de san B. Tiroida C. Prostata D. Tract digestiv E. Plaman (pag. 1071)

S1348080. Clasificarea topografica a carcinoamelor de mandibula cuprinde: A. Carcinoame mediane B. Carcinoame localizate anterior canin C. Carcinoame localizate posterior canin D. Carcinoame localizate la ramul ascendent E. Carcinoame localizate retromolar (pag. 1070)

S1348081. Grupele de limfonoduli interesate precoce in carcinoamele mandibulare sunt A. Limfonodulii occipitali B. Limfonodulii submandibulari C. Limfonodulii genieni D. Limfonodulii submentonieri E. Limfonodulii jugalo-carotidieni (pag. 1073)

S1348082. in formele cu debut endoosos ale carcinoamelor mandibulare diagnosticul diferential se face cu: A. Osteita

1176



1177



Osteomielita Tumori benigne endoosoase Osteodistrofia Epulisul (pag. 1074)

S1348083. Sarcoamele mandibulei ar avea ca precursori: A. Tumori benigne B. Traumatisme C. Boala Paget D. Displazia fibroasa E. Botrimicomul (pag. 1074)

S1348084. Simptomatologia sarcomului Ewing cuprinde: A. Febra B. Anemie C. Leucocitoza D. Transpiraţii reci E. Cresterea VSH-lui (pag. 1075)

S1448085. Carcinoamele mandibulare: A. Se intalnesc mai frecvent la barbati B. Se intalnesc mai frecvent la persoanele peste 50 de ani C. Reprezinta 5% din tumorile maligne ale mandibulei D. Reprezinta 95% din tumorile maligne ale mandibulei E. Cand apare la copii, malignitatea este foarte scazuta. (pag. 1070)

S1448086. In carcinomul mandibular, grupele de limfonoduli interesate precoce sunt limfonodulii: A. Sublinguali B. Submandibulari C. Submentonieri D. Laterocervicali E. toate raspunsurile sunt corecte (pag. 1073)

S1548087. Carcinomele primare ale mandibulei au originea in: A. resturi de tesut epitelial restant dupa extirparea incompleta a unor granuloame epiteliale; B. glandele salivare mici din gingivomucoasa; C. resturile epiteliale Malassez; D. reminiscenţe ale tecii Hertwig; E. fragmente epiteliale restante dupa chistectomii incomplete. (pag. 1070)

S1548088. Care sunt aspectele clinice si simptomele prezente la debutul unui carcinom mandibular forma profunda: A. ulceratie; B. senzatie de tensiune; C. parestezii pe teritoriul nervului alveolar inferior; D. odontalgii;

1177



1178

Rezidentiat 2004


E. os denudat. (pag. 1072)

S1548089. Clasificarea topografica a lui Spiesel Schopp imparte carcinoamele mandibulare in urmatoarele grupe: A. carcinoame localizate posterior de canin; B. carcinoame localizate anterior de molar; C. carcinoame localizate retromolar; D. carcinoame localizate la nivelul bazilarei; E. carcinoame localizate anterior de canin. (pag. 1070)

S1548090. Diagnosticul diferential al carcinoamelor de mandibula cuprinde: A. epulisul; B. osteodistrofiile; C. osteita; D. hiperplazia gingivala; E. ulceratiile specifice. (pag. 1074)

S1548091. Examenul radiologic al bolnavului cu osteosarcom poate evidentia o serie de imagini caracteristice: A. "explozia" osului; B. os "pieptanat"; C. os"poros"; D. aspect de"arici"; E. aspect de"foi de ceapa". (pag. 1076-1077)

S1548092. Imaginile radiologice intalnite in carcinoamele mandibulei pot fi: A. os"ros de soarece"; B. os"pieptanat"; C. os"muscat"; D. os"poros"; E. os"ciuruit". (pag. 1073)

S1548093. in etiologia sarcoamelor mandibulei sunt considerate drept precursori urmatoarele afectiuni: A. displazia fibroasa; B. afectiunile glandelor salivare mici; C. boala Paget; D. traumatismele osoase; E. fibromatoza gingivala. (pag. 1074)

S1548094. La examenul clinic al sarcoamelor mandibulei diagnosticul diferential se face cu: A. ulceratiile specifice; B. osteomielita; C. ulceratiile banale; D. granulomul cu celule gigante; E. epulisul. (pag. 1077)

1178



1179

Rezidentiat 2004


S1648095. Clasificarea dupa punctul de plecare al tumorii cuprind: A. carcinoame primare B. carcinoame secundare C. carcinoame spinocelulare D. carcinoame bazocelulare E. metastaze mandibulare (pag. 1071)

S1648096. Din punct de vedere topografic Spiesel si Schopp clasifica carcinoamele mandibulare in: A. carcinoame localizate anterior de canin B. carcinoame localizate anterior de incisiv central C. carcinoame localizate posterior de canin D. carcinoame localizate retromolar E. carcinoame localizate posterior de premolari (pag. 1070)

S1648097. Dupa locul de debut, carcinomul mandibulei se clasifica in: A. carcinom cu debut superficial B. carcinom in situ C. carcinoame cu debut profund D. carcinom spinocelular E. carcionom de mezostructura (pag. 1071)

S1648098. Imaginim radiologice in carcinomul de mandibula sunt de: A. "os ros de soareci" B. "os poros" C. "bule de sapun" D. "os ciuruit" E. "os marmorat" (pag. 1073)

S1648099. in functie de elementele histologice tumorile maligne ale mandibulei se impart in: A. sarcom osteoblastic B. sarcom fibroblastic C. carcinom spinocelular D. liposarcom E. mioblastom (pag. 1074)

S1648100. in sarcomul Ewing metastazele precoce sunt la nivel: A. altor oase B. renal C. hepatic D. pulmonar E. cerebral (pag. 1075)

S1648101. in sarcomul Ewing simptomatologia este caracterizatata de: A. febra B. anemie C. bilirubinemie

1179



1180

Rezidentiat 2004


D. insuficienta renala E. leucocitoza (pag. 1075)

S1648102. Se presupune ca sarcoamele ar avea ca precursori: A. tumori benigne osoase B. boala Paget C. neuroblastom D. liposarcom E. displazia fibroasa (pag. 1074)

S2148103. Carcinoamele mandibulare metastazează la distanţă la nivel: A. Renal B. Pancreatic C. Hepatic D. Pulmonar E. Gastric (pag. 1073)

S2148104. Carcinoamele primare mandibulare au originea în degenerescenţa malignă a: A. Resturilor epiteliale Malassez B. Epiteliului granuloamelor extirpate incomplet C. Tumorilor benigne osteogene D. Leziunilor din boala Paget E. Glandelor salivare accesorii (pag. 1070)

S2148105. Despre carcinoamele mandibulare se poate afirma: A. Reprezintă 95% dintre tumorile maligne mandibulare B. Afectează în 90% dintre cazuri sexul masculin C. Afectează în special persoanele de peste 50 de ani D. Apare şi la vârste extreme E. Sunt localizate predilect retromolar (pag. 1070)

S2148106. Diagnosticul diferenţial al formelor de debut endoosos al tumorilor maligne mandibulare se face cu: A. Osteomielita B. Tumori benigne osoase C. Osteodistrofia D. Osteomalacia E. Osteoporoza (pag. 1074)

S2148107. Diagnosticul diferenţial al sarcomului se face cu: A. epulisul B. osteodistrofiile C. abcesul vestibular D. tumorile benigne E. osteomielita (pag. 1077)

1180



1181

Rezidentiat 2004


S2148108. Paraclinic, sarcomul Ewing se caracterizează prin: A. Anemie B. Neutropenie C. Hipercalcemie D. Leucocitoză E. Creşterea VSH (pag. 1075)

S2148109. Tumorile maligne metastatice mandibulare pot avea originea la următoarele nivele: A. Sân B. Tub digestiv C. Tiroidă D. Prostată E. Corticosuprarenale (pag. 1071)

S2248110. Din punct de vedere anatomoprofilactic tumorile maligne ale mandibulei se impart in: A. fibroame B. carcinoame C. hamartoame D. osteoame E. sarcoame (pag. 1070)

S2248111. Din punct de vedere anatomoprofilactic tumorile maligne ale mandibulei se impart in: A. neurinoame B. carcinoame C. sarcoame D. angioame E. limfoame (pag. 1070)

S2248112. Din punct de vedere topografic carcinoamele mandibulei se clasifica in: A. carcinoame localizate anterior de premolar B. carcinoame localizate anterior de canin C. carcinoame localizate posterior de canin D. carcinoame localizate retromolar E. carcinoame localizate retropremolar (pag. 1070)

S2248113. Clasificate dupa punctul de plecare carcinoamele mandibulei cuprind: A. carcinoame posterioare caninului B. carcinoame primare C. carcinoame anterioare caninului D. carcinoame secundare E. metastaze mandibulare (pag. 1070)

S2248114. Carcinoamele primare ale mandibulei isi au originea in: A. mucoasa gingivala B. degenerescenta maligna a resturilor epiteliale Malassez C. glandele salivare mici din mucoasa gingivala

1181



1182

Rezidentiat 2004


D. periost E. degenerescenta maligna a fragmentelor de tesuturi epiteliale ramase in urma extirparii incomplete a unor chiste sau granuloame epiteliale (pag. 1070)

S2248115. Carcinoamele secundare ale mandibulei provin din: A. limfonodulii neoplazici secundari submandibulari B. tumori maligne ale maxilarului superior care invadeaza mandibula C. degenerescenta maligna a resturilor epiteliale Malassez D. tumori maligne de vecinatate care invadeaza mandibula E. tumori maligne situate la distanta (pag. 1071)

S2248116. Carcinoamele secundare provin din invazia mandibulei de catre tumori maligne de vecinatate situate la nivelul: A. sinusului maxilar B. buzelor C. glandelor salivare mici din mucoasa gingivala D. obrajilor E. limbii (pag. 1071)

S2248117. Carcinoamele secundare provin din invazia mandibulei de catre tumori maligne de vecinatate situate la nivelul: A. planseului bucal B. regiunii amigdaliene C. mucoasei gingivale D. foselor nazale E. parotidei (pag. 1071)

S2248118. Carcinoamele metastatice ale mandibulei sunt consecinta diseminarii celulelor neoplazice de la: A. tumorile regiunii amigdaliene B. tumorile parotidei C. tumorile tiroidiene D. tumorile buzelor E. tumorile de gonade (pag. 1071)

S2248119. Carcinoamele metastatice ale mandibulei sunt consecinta diseminarii celulelor neoplazice de la: A. tumorile de obraz B. tumorile planseului oral C. tumorile tractului digestiv D. tumorile de prostata E. tumorile limbii (pag. 1071)

S2248120. Dupa locul de debut carcinomul mandibulei se clasifica in: A. carcinom cu debut lent B. carcinom cu debut superficial C. carcinom cu debut rapid

1182



1183

Rezidentiat 2004


D. carcinom cu debut insidios E. carcinom cu debut profund (pag. 1071)

S2248121. Ulceratia din carcinoamele de mandibula poate evolua spre urmatoarele forme clinice: A. forma nodulara B. forma ulcero-infiltrativa C. forma ulcero-nodulara D. forma infiltrativ-vegetanta E. forma ulcero-vegetanta (pag. 1072)

S2248122. Forma superficiala ulcero-infiltrativa a carcinoamelor de mandibula se caracterizeaza prin: A. excrescente osoase B. distructii osoase cu aspect crateriform C. distructii osoase cu aspect net, regulat D. zone de os denudate sau acoperite cu granulatii tumorale E. fundul ulceratiei prezinta muguri tumorali acoperiti de depozite murdare (pag. 1072)

S2248123. Forma superficiala ulcero-vegetanta a carcinoamelor de mandibula se caracterizeaza prin: A. distructii osoase cu aspect crateriform B. zone de os denudate C. ulceratie acoperita de burjoni carnosi de aspect conopidiform D. fundul ulceratiei prezinta muguri tumorali E. parte periferica a tumorii este acoperita de depozite gri-cenusii, murdare, fetide (pag. 1072)

S2248124. Primele semne clinice care apar in cazul formei profunde a carcinoamelor mandibulare sunt: A. senzatie de jena sau tensiune B. dureri atroce C. hemoragii D. dureri nevralgiforme E. invadarea partilor moi din vecinatate (pag. 1072)

S2248125. Primele semne clinice care apar in cazul formei profunde a carcinoamelor mandibulare sunt: A. tulburari functionale majore B. odontalgii C. erodarea corticalei mandibulare D. imbraca un aspect ulcero-vegetant E. parestezii sau hipoestezii pe traiectul nervului alveolar inferior (pag. 1072)

S2248126. Forma profunda a carcinoamelor mandibulare se poate exterioriza: A. prin contiguitate B. la nivelul alveolelor postextractionale rezultate in urma extractiei dintilor mobilizati de tumora C. prin suflarea corticalei mandibulare D. prin erodarea corticalei mandibulare si invadarea partilor moi din vecinatate E. nu se exteriorizeaza (pag. 1072)

1183



1184

Rezidentiat 2004


S2248127. In localizarile posterioare ale carcinoamelor mandibulare sunt prezente: A. limitarea deschiderii gurii B. rinolalia C. diplopia D. disfagia E. modificarea secretiei salivare (pag. 1072)

S2248128. Grupele de limfonoduli interesate precoce in cancerele mandibulei sunt: A. submandibulari B. spinali C. submentonieri D. faciali E. jugulo-carotidieni (pag. 1073)

S2248129. Metodele de investigatie complementare a cancerelor de mandibula sunt: A. angiografia B. radiografia C. diafanoscopia D. tomografia computerizata E. biopsia (pag. 1073)

S2248130. In formele cu debut profund al cancerelor de mandibula, radiografia pune in evidenta: A. aspect de "os ros de soareci" B. demineralizare difuza, necaracteristica, cu stergerea desenului osos in stadiul incipient C. imagine radiologica de "os poros" D. imagine radiologica de "os muscat" E. imagine radiologica de "os ciuruit" (pag. 1073)

S2248131. In formele cu debut superficial al cancerelor de mandibula, diagnosticul diferential se face cu: A. ulceratiile banale B. osteita si osteomielita C. tumorile benigne D. osteodistrofia E. ulceratiile specifice (pag. 1073,1074)

S2248132. In formele cu debut endoosos al cancerelor de mandibula, diagnosticul diferential se face cu: A. osteita si osteomielita B. ulceratiile banale C. tumorile benigne endoosoase D. ulceratiile specifice E. osteodistrofia (pag. 1074)

S2348133. Carcinoamele secundare ale mandibulei A. provin din invazia mandibulei, de către tumori maligne de vecinătate

1184



1185



sunt carcinoame metastatice sunt carcinoamele care se extind în regiunile învecinate mandibulei pot fi determinate de limfonoduli neoplazici secundari submandibulari sunt a doua localizare a unei tumori maligne a cavităţii orale. (pag. 1071)

S2348134. După locul de debut, carcinoamele mandibulare se clasifică în: A. carcinoame ale ramului orizontal mandibular B. carcinoame ale ramului ascendent mandibular C. carcinoame ale arcului anterior mandibular D. carcinoame superficiale E. carcinoame profunde (pag. 1071)

S2348135. Cracinoamele metastatice ale mandibulei sunt: A. Cracinoamele metastatice ale mandibulei sunt: B. consecinţa diseminării celulelor neoplazice de la tumori situate la distanţă C. rare D. a doua localizare a unei tumori maligne E. tumori metacrone (pag. 1071)

S2348136. Carcinoamele mandibulei cu debut superficial pot fi:: A. nodulare B. veziculoase C. ulcero-infiltrative D. ulcero-proliferative E. papilomatoase (pag. 1071)

S2348137. Clasificarea topografică a carcinoamelor de mandibulă cuprinde: A. Carcinoame mediene B. Carcinoame localizate anterior canin C. Carcinoame localizate posterior canin D. Carcinoame localizate la ramul ascendent E. Carcinoame localizate retromolar (pag. 1070)

S2348138. Carcinoamele mandibulare, după punctul de plecare se clasifică în: A. Carcinoame in situ B. Carcinoame primare C. Carcinoame secundare D. Carcinoame la distanţă E. Metastaze mandibulare (pag. 1070)

S2348139. Grupele de limfonoduli interesate precoce în carcinoamele mandibulare sunt: A. Limfonodulii occipitali B. Limfonodulii submandibulari C. Limfonodulii genieni D. Limfonodulii submentonieri E. Limfonodulii jugulo-carotidieni

1185



1186

Rezidentiat 2004


(pag. 1070)

S2348140. În formele cu debut endoosos al carcinoamelor mandibulare, diagnosticul diferenţial se face cu: A. Osteita B. Osteomielita C. Tumori benigne endoosoase D. Osteodistrofia E. Epulisul (pag. 1074)

S2348141. Sarcoamele mandibulei ar avea ca precursori: A. Tumori benigne B. Traumatisme C. Boala Paget D. Displazia fibroasă E. Botriomicomul (pag. 1074)

S2348142. Ca tipuri histologice sarcoamele mandibulare pot fi: A. Sarcomul osteoblastic B. Sarcomul fibroblastic C. Sarcomul osteo-fibroblastic D. Sarcomul condroblastic E. Sarcomul osteo-condroblastic (pag. 1074)

S2348143. Simptomatologia sarcomului Ewing cuprinde: A. Febră B. Anemie C. Leucocitoză D. Transpiraţii reci E. Creşterea VSH-lui (pag. 1075)

S2348144. Carcinoamele metastatice mandibulare reprezintă diseminări pornite de la: A. Tumori de sân B. Tiroidă C. Prostată D. Tract digestiv E. Plămân (pag. 1071)

S2548145. Sarcomul Ewing: A. este o tumoră osoasă mai puţin frecventă B. apare mai frecvent la maxilar decât la mandibulă C. simptomatologia este caracterizată de febră, anemie, leucocitoză, creţterea VSH-ului D. examenul radiografic evidenţiază aspect de *foi de ceapă* E. examenul radiografic evidenţiază aspect de *pom înflorit*. (pag. 1075,1077)

S2648146. Incluzia dentara se caracterizeaza prin: A. retentia submucoasa a unui dinte incomplet format

1186



1187



retentia unui dinte complet format, intraosos prezenta unui dinte incomplet format, intraosos retentia unui dinte complet format, submucos sac pericoronar deschis (pag. 259)

S2648147. Cauzele incluziei dentare sunt: A. dinti supranumerari in calea de eruptie B. abces perimaxilar in jur C. persistenta unui dinte de lapte in calea de eruptie D. tulburari de dezvoltare a maxilarelor E. bruxismul (pag. 260)

S2648148. Complicatiile tumorale ale incluziei dentare sunt: A. Carcinom B. Chist dentiger C. Keratochist D. Ameloblastom E. Aterom (pag. 261)

S2648149. Accidentele odontectomiei molarului de minte inferior sunt: A. fractura mandibulei B. deschiderea sinusului maxilar C. hematom retrotuberal D. lezarea dintelui vecin E. lezarea continutului canalului mandibular (pag. 274)

S2648150. Accidentele odontectomiei molarilor de minte superior pot fi: A. Fractura unghiului mandibulei B. Fractura tuberozitatii maxilare C. Deschiderea sinusului maxilar D. Impingerea dintelui in sinusul maxilar E. Lezarea molarului I superior (pag. 280)

S2648151. Incluzia caninului superior este favorizata de: A. mugurele dentar profund situat in maxilar B. abcese palatinale repetate C. fractura maxilarului superior D. persistenta caninului de lapte E. reducerea dimensiunii maxilarului superior (pag. 282)

S2648152. Accidentele intraoperatorii ale odontectomiei caninilor superiori sunt: A. luxatia dintilor vecini B. lezarea dintilor vecini C. fractura mandibulei D. deschiderea fosei nazale E. lezarea pachetului mentonier

1187



1188

Rezidentiat 2004


(pag. 288)

S2948153. Grupele de limfonoduli interesate precoce in cadrul carcinomului mandibular sunt: A. limfonodulii parotidieni; B. limfonodulii preauriculari si retroauriculari; C. limfonodulii submandibulari; D. limfonodulii submentonieri; E. limfonodulii jugulo-carotidieni. (pag. 1073)

S2948154. In perioada de debut a sarcomului mandibular endoosos (sarcom central), bolnavii acuza: A. dureri dentare; B. dureri nevralgiforme; C. dureri parestezice; D. trismus; E. mobilitate dentara. (pag. 1076)

S2948155. In formele cu debut periferic a sarcoamelor mandibulare putem intalni: A. deformatia tablei osoase, mai frecvent a celei vestibulare; B. tumoare vegetanta, asemanator epulidelor; C. tulburari de sensibilitate in teritoriul nervului dentar inferior; D. epistaxis; E. trismus. (pag. 1076)

S2948156. Sarcomul Ewing: A. se intalneste rar la nivelul oaselor fetei, doar in 1% din cazuri; B. apare mai frecvent la mandibula; C. apare mai frecvent la maxilar; D. apare mai frecvent la rasa alba; E. apare mai frecvent la rasa neagra. (pag. 1075)

S2948157. Simptomatologia sarcomului Ewing este caracterizata de: A. febra; B. leucopenie; C. anemie; D. cresterea VSH-ului; E. leucocitoza. (pag. 1075)

1188



1189

Rezidentiat 2004


Tema nr. 49 Examenul clinic al edentatului partial BIBLIOGRAFIE: 7. A.Ionescu - Clinica şi tehnica de laborator a protezei scheletate, vol I si II, Ed. Cerma, Bucureşti, 1997.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1249001. Instabilitatea mandibulara constatata la examinarea ocluziei edentatului partial cu alunecarea mandibulei inainte mai mult de 1 mm si nu in linie dreapta tradeaza un contact prematur intre: A. versantele care privesc spre lingual maxilar si cele care privesc spre vestibular mandibular B. versantele distale maxilare si versantele meziale mandibulare C. versantele care privesc spre vestibular maxilar si cele care privesc spre lingual mandibular D. versantele meziale maxilare si versantele distale mandibulare E. varfurile cuspizilor de sprijin mandibulari si crestele marginale maxilare (pag. 44)

S1249002. Clasa VI Kennedy-Applegate este: A. edentatie laterala care se trateaza adjunct B. edentatie laterala redusa care se trateaza conjunct C. edentatie laterala cu lipsa caninului care se trateaza adjunct D. edentatie laterala cu lipsa caninului care se trateaza conjunct E. edentatie laterala redusa care se trateaza adjunct (pag. 56)

S1349003. Cea mai favorabila protezarii este bolta palatina: A. adanca; B. plata, cu torus; C. plata, fara torus; D. in forma de "U"; E. foarte adanca. (pag. 47)

S1349004. in regiunea linguala centrala cel mai favorabil este: A. procesul alveolar retentiv; B. procesul alveolar oblic; C. procesul alveolar vertical; D. procesul alveolar retentiv, in funcţie de inserţia frenului limbii; E. procesul alveolar vertical, in functie de insertia frenului limbii. (pag. 48)

S1449005. Alunecarea anterioara a mandibulei mai mult de 1 mm intre ocluzia de relatie centrica si intercuspidarea maxima tradeaza un contact prematur intre: A. versantele cuspidiene meziale de la maxilar si versantele distale de la mandibula B. versantele cuspidiene distale de la maxilar si versantele meziale de la mandibula C. versantele vestibulare ale cuspizilor maxilari si versantele linguale ale cuspizilor mandibulari D. versantele palatinale ale cuspizilor maxilari si versantele vestibulare ale cuspizilor mandibulari E. versantele vestibulare ale cuspizilor maxilari si mandibulari (pag. 51)

1189



1190

Rezidentiat 2004


S1449006. Edentatia partiala clasa a II-a Kennedy este: A. unilaterala, delimitata anterior si posterior de dinti restanti B. bilaterala, delimitata anterior si posterior de dinti restanti C. unilaterala, posterioara dintilor restanti D. bilaterala plasata posterior de dinţii restanţi E. frontala, fara sa depaseasca linia mediana (pag. 59)

S1449007. Edentatia partiala clasa a IV-a Kennedy poate avea cel mult: A. o modificare B. doua modificari C. trei modificari D. patru modificari E. nu poate avea modificari (pag. 61)

S1449008. Masurarea retentivitatilor subecuatoriale ale dintilor stalpi ale protezei scheletate se face cu: A. tija de reperaj B. tija portmina de grafit C. retentiometre D. spatule de ceara E. spatule convergente de 6° (pag. 66-68)

S1449009. Prin tripodarea modelului in paralelograf se intelege: A. depistarea interferentelor dentare in cele trei zone ale arcadei B. trasarea ecuatorului protetic C. fixarea pozitiei modelului fata de paralelograf D. stabilirea celei mai acceptabile axe de inserţie a protezei scheletate E. trasarea ecuatorului anatomic (pag. 82)

S1449010. Zonele retentive subecuatoriale ale dintilor stalpi necesare pentru mentinerea unei proteze scheletate ancorata prin crosete turnate circulare sunt de: A. 1,5 mm B. 1 mm C. 0,75 mm D. 0,50 mm E. 0,25 mm (pag. 77)

S1549011. Axa de insertie a protezei scheletate nu este conditionata de: A. planurile de ghidare B. fonatie C. fizionomie D. zonele de interferenţa muco-osoasa E. zonele de interferenta dentara. (pag. 75)

S1549012. Care dintre urmatoarele proceduri nu face parte din timpii analizei modelului de studiu la paralelograf: A. stabilirea axei de insertie si dezinsertie a protezei

1190



1191



trasarea ecuatorului protetic gravarea modelului de studiu stabilirea locului in care se plaseaza varful porţiunii flexibile a braţului retentiv al crosetului fixarea pozitiei modelului fata de paralelograf (pag. 75)

S1549013. La pacientul edentat partial suferind de diabet, putem intalni urmatoarele semne, cu exceptia A. osteoporoza B. atrofie accentuata a crestelor edentate C. hiperexcitabilitate D. parodontita marginala E. limba rosie, marita de volum (pag. 44)

S1549014. Modelul de studiu are urmatorul rol: A. didactico-pedagogic B. medico-legal C. precizarea diagnosticului clinic de edentatie D. educativ E. stiintific (pag. 58)

S1549015. Modelul documentar are urmatorul rol: A. precizarea diagnosticului clinic de edentatie B. analiza dintilor restanti si a crestelor alveolare C. analiza rapoartelor intermaxilare de ocluzie D. explicarea si demonstrarea complicaţiilor edentaţiei parţiale E. desenarea proiectului viitorului schelet al protezei (pag. 58)

S1549016. Versantele laterale ale crestelor edentate sunt denumite: A. zone de sarcina primara B. zone de sarcina secundara C. zone de sarcina activa D. zone de sarcina pasiva E. zone de mentinere (pag. 47)

S1649017. Analiza modelului de studiu la paralelograf, care trebuie efectuata de medic, cuprinde urmatorii timpi: 1. trasarea ecuatorului protetic; 2. stabilirea celei mai acceptabile axe de insertie si dezinsertie a protezei; 3. fixarea pozitiei modelului fata de paralelograf; 4. stabilirea locului in care se plaseaza varful portiunii flexibile a bratului retentiv al crosetului. Precizati care este ordinea corecta a acestor timpi: A. 1, 2, 3, 4; B. 2, 1, 3, 4; C. 2, 1, 4, 3; D. 1, 2, 4, 3; E. 3, 4, 1, 2. (pag. 75)

S1649018. Pentru mentinerea protezei scheletate cu ajutorul crosetelor turnate circulare este suficienta o zona retentiva subecuatoriala de: A. 0,10 mm;

1191



1192



0,50 mm; 0,25 mm; 0,75 mm; 0,30 mm. (pag. 77)

S1649019. Radiografic, o demineralizare poate fi decelata daca este: A. peste 10%; B. sub 25%; C. la inceput; D. peste 25%; E. peste 15%. (pag. 55)

S1649020. Zonele de retentie favorabile trebuie sa fie cuprinse intre: A. 0,30-0,50; B. 0,10-0,30; C. 0,25-0,75; D. 0,75-1; E. 1,0-1,5 (pag. 77)

S2149021. În clasificarea Kennedy absenta lui 11, 12, 16, 17, 18 este: A. Edentatie cl. IV cu o modificare B. Edentatie cl. I cu o modificare C. Edentatie cl. II cu o modificare D. Edentatie cl. III cu o modificare E. Edentatie cl. IV (pag. 59-61)

S2249022. Zonele retentive subecuatoriale ale dintilor stâlpi necesare pentru mentinerea unei proteze scheletate ancorata prin crosete turnate divizate Roach sunt de: A. 1mm; B. 1.5mm; C. 0.75mm; D. 0.5mm; E. 0.25mm. (pag. 70)

S2249023. Zonele retentive subecuatoriale ale dintilor stâlpi necesare pentru mentinerea unei proteze scheletate ancorate prin crosete mixte (brat retentiv din sârma) sunt de: A. 0.75mm; B. 0.5mm; C. 1mm; D. 1.5mm; E. 0.25mm. (pag. 70)

S2249024. Modelul de studiu si diagnostic serveste la: A. utilizarea în scop didactico-pedagogic; B. analiza dintilor restanti si a crestelor alveolare; C. cercetari asupra diferitelor aspecte clinice ale edentatiei partiale;

1192



1193

Rezidentiat 2004


D. demonstrarea medico-legala a situatiei clinice; E. explicarea si demonstrarea complicatiilor edentatiei partiale. (pag. 56)

S2249025. Imaginea radiologica a coroanelor dentare poate evidentia: A. numarul radacinilor; B. calitatea tratamentelor endodontice; C. reactiile apicale; D. lungimea radacinilor; E. cariile ascunse sau incipiente. (pag. 49 - 50)

S2249026. Clasa a III-a Kennedy-Applegate este : A. edentatie laterala cu lipsa caninului care se trateaza adjunct; B. edentatie anterioara (frontala); C. edentatie laterala cu lipsa caninului care se trateaza conjunct; D. edentatie laterala care va fi tratata adjunct; E. edentatie laterala care va fi tratata adjunct; (pag. 56)

S2249027. Edentatia partiala clasa IV-a Kennedy este o edentatie: A. unilaterala, delimitata anterior de dinti restanti; B. bilaterala, delimitata anterior si posterior de dinti restanti; C. anterioara (frontala) situata de-o parte si alta a liniei mediene; D. laterala cu lipsa caninului; E. bilaterala, delimitata anterior de dinti restanti. (pag. 54)

S2249028. Edentatia partiala clasa IV-a Kennedy poate avea cel mult: A. doua modificari; B. nu poate avea modificari; C. o modificare; D. trei modificari; E. oricâte modificari. (pag. 55)

S2249029. În cazul interferentelor muco-osoase mari si unilaterale se recomanda: A. schimbarea axului de insertie al protezei; B. interventii chirurgicale; C. folierea modelului functional; D. saua sa se opreasca la distanta de zona retentiva; E. schimbarea conectorului principal. (pag. 72)

S2249030. În cazul interferentelor dentare provocate de înclinari medii ale dintilor stâlpi ai unei proteze scheletate se recomanda: A. extractia; B. slefuiri ale fetei respective si acoperirea cu microproteze; C. slefuiri proximale obtinându-se în acelasi timp planurile de ghidare; D. deretentivizarea prin foliere; E. deretentivizarea prin foliere; (pag. 72)

1193



1194

Rezidentiat 2004


S2249031. Trasarea ecuatorului protetic în cazul unei proteze scheletate se face cu: A. tija de analiza; B. tija portmina de grafit; C. tija de reperaj; D. tija detectoare; E. retentiometre. (pag. 61)

S2249032. Zona coamei crestelor edentate este denumita: A. zona de sarcina primara; B. zona de sarcina secundara; C. zona de mentinere; D. zona de sarcina activa; E. zona de sarcina pasiva. (pag. 38)

S2249033. În clasificarea Kennedy absenta lui 1.8, 1.7, 1.6, 1.2, 2.2, 2.4, 2.6, 2.7, 2.8 este: A. edentatie cl. II-a cu trei modificari; B. edentatie cl. IV-a cu trei modificari; C. edentatie cl. I cu trei modificari; D. edentatie cl. III-a cu patru modificari; E. edentatie cl. IV-a. (pag. 53)

S2249034. Se considera ca o demineralizare nu poate fi decelata radiografic pâna la: A. 15% B. 20% C. 25% D. 30% E. 50% (pag. 48)

S2249035. Analiza modelului de studiu la paralelograf, care trebuie efectuata de medic, cuprinde urmatorii timpi: 1.stabilirea locului în care se plaseaza vârful portiunii flexibile a bratului retentiv al crosetului; 2. stabilirea celei mai acceptabile axe de insertie si dezinsertie a protezei; 3. fixarea pozitiei modelului fata de paralelograf; 4. trasarea ecuatorului protetic. Precizati care este ordinea corect a acestor timpi: A. 3,2,1,4 B. 4,3,1,2 C. 4,1,2,3 D. 2,4,1,3 E. 1,2,3,4 (pag. 67)

S2249036. Punctul de rotatie în jurul caruia se face înclinarea unui dinte când este supus unei forte care tinde sa-l încline este situat: A. în 1/3 coronara a radacinii; B. în 1/3 mijlocie a radacinii; C. în 1/3 apicala a coroanei; D. în 1/3 apicala a radacinii; E. în 1/3 mijlocie a coroanei. (pag. 49)

1194



1195

Rezidentiat 2004


S2249037. În cadrul clasificarii Kennedy-Applegate clasa V-a reprezinta o: A. edentatie distala unilaterala; B. edentatie frontala; C. edenatie laterala redusa care se trateaza conjunct; D. edentatie laterala cu lipsa caninului în care se indica tratamentul adjunct; E. edentatie laterala cu lipsa incisivului lateral care se trateaza adjunct. (pag. 56)

S2249038. Clasa a VI-a din clasificarea Kennedy-Applegate reprezinta: A. Edentatie laterala care va fi tratata adjunct B. Edentatie laterala redusa care se trateaza conjunct C. Edentatie laterala cu lipsa caninului D. Edentatie frontala E. Nici un raspuns corect (pag. 56)

S2249039. Mobilitatea fiziologica a dintilor restanti ai edentatului partial: A. Este de 0,01 mm în sens vestibulo-oral B. Este de 0,05 mm în sens axial C. Este de 0,1 mm în sens axial D. Este de 0,5 mm în sens vestibulo-oral E. Este de 0,01 mm în sens axial (pag. 41)

S2549040. Timpii analizei modelului de studiu la paralelograf sunt: A. stabilirea axei de inserţie şi dezinserţie a protezei scheletate. B. stabilirea numărului de croşete C. stabilirea tipului de conector principal D. plasarea opritorilor de basculare E. precizarea punctului unde se vor aplica pintenii ocluzali. (pag. 75)

S2649041. Simptomatologia luxatiei anterioare bilaterale a articulatiei temporo mandibulare sunt: A. imposibilitatea deschiderii gurii B. devierea mandibulei in partea afectata C. imposibilitatea inchiderii gurii D. se percep miscarile condilului in conductul auditiv extern E. fata este asimetrica (pag. 1198)

S2649042. Anchiloza articuklatiei temporo mandibulare se trateaza prin A. infiltratii locale cu xilina B. inflitratii locale cu hidrocortizon C. prin metode chirurgicale D. mecanoterapie E. repaus articular total (pag. 1206)

S2849043. Zona coamei crestelor suporta majoritatea presiunilor de masticatie, fiind denumita: A. zona favorabila. B. zona primara. C. zona de sarcina primara.

1195



1196

Rezidentiat 2004


D. zona de sarcina secundara. E. zona Ah. (pag. 47)

S2849044. Imaginea radiologica in condrosarcomul mandibulei este: A. De "explozie” B. "in alice” C. de "arici” D. "in foi de ceapa” E. de "os pieptanat” (pag. 1077)

S2949045. La maxilar pot exista urmatoarele zone de interferenta muco-osoasa: A. zona retromilohioidiana B. regiunea linguala centrala C. torusul mandibular D. polul inferior al unei tuberozitati procidente E. regiunea linguala a unei creste oblice (pag. 78)

S2949046. Examenul clinic al edentatiei partiale: A. se face in doua etape B. are o etapa preliminara de stabilire a diagnosticului C. are o etapa secundara de elaborare a planului de tratament D. are o etapa de contact si informatie E. toate (pag. 43)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1249047. Analiza modelului de studiu la paralelograf cuprinde urmatorii timpi: A. stabilirea celei mai acceptabile axe de insertie si dezinsertie a protezei B. trasarea ecuatorului de implantare C. stabilirea locului de plasare al varfului portiunii flexibile a bratului retentiv D. stabilirea pozitiei bratului rigid E. tripodarea (pag. 67)

S1249048. Atitudinea fata de interferentele dentare este: A. pentru lingualizarile mari ale dintilor mandibulari se renunta la bara linguala B. pentru lingualizarile micii ale dintilor mandibulari se fac slefuiri ale fetelor linguale si acoperiri cu microproteze C. inclinarile exagerate (peste 45°) necesita extractie D. inclinarile medii se rezolva prin deretentivizare prin foliere E. inclinarile mici se rezolva prin slefuiri proximale (pag. 72)

S1249049. Atitudinea fata de interferentele muco-osoase este: A. interventie chirurgicala cand interferentele sunt exagerate B. schimbarea axului de insertie cand interferentele sunt mici C. pentru zonele retentive mici vestibulare ale crestelor alveolare se face folierea

1196



1197

Rezidentiat 2004


D. pentru procesele alveolare mandibulare retentive, din cauza conformatiei oblice catre lingual, se schimba conectorul principal E. pentru zona retentiva retromilohioidiana se va face folierea de distantare (pag. 72)

S1249050. Ecuatorul protetic: A. reprezinta linia celei mai mari convexitati a dintilor stalpi pentru o anumita axa de insertie B. reprezinta linia celui mai mare contur la un anumit plan orizontal al modelului C. in general are un traseu convex catre gingival pe fetele vestibulare si orale ale dintilor stalpi D. in general are un traseu convex catre gingival pe fetele proximale ale dintilor stalpi E. imparte dintele in doua zone: supra si sub ecuatoriala (pag. 73)

S1249051. Etapa preliminara al examenului clinic al edentatului partial urmareste: A. stabilirea contactului si informarea asupra pacientului B. examinarea generala a aparatului dento-maxilar C. stabilirea diagnosticului D. elaborarea planului preprotetic E. elaborarea planului proprotetic (pag. 33)

S1249052. Imaginea radiologica a laminei dura a unui molar inferior care se inclina mezial este: A. mai subtire mezial la nivelul coletului dintelui B. mai groasa mezial la nivelul coletului dintelui C. mai subtire apical distal D. mai groasa apical distal E. mai groasa apical mezial (pag. 49)

S1249053. Indicatiile examenului radiografic in edentatia partiala tratabila adjunct sunt: A. procesul alveolar al dintilor stalpi B. crestele alveolare C. la nivelul dintilor restanti care ridica probleme D. dintii stalpi E. intotdeauna la nivelul ATM (pag. 46)

S1249054. La mandibula pot exista urmatoarele zone de interfernta muco-osoasa: A. zona retromilohioidiana interfereaza cu marginea linguala distala a seilor B. regiunea vestibulara a crestelor in dreptul premolarilor interfereaza cu marginea vestibulara centrala a seilor C. regiunea vestibulara a crestelor in edentatii frontale interfereaza cu conecorul principal D. regiunea linguala centrala a procesului alveolar interfereaza cu marginea linguala a unei sei frontale E. torusul mandibular cand are forme anatomice deosebite (pag. 70)

S1249055. Modelele documentare servesc la: A. precizarea diagnosticului clinic si stabilirea planului de tratament preprotetic B. precizarea diagnosticului clinic al edentatiei C. utilizarea in scop didactico-pedagogic D. demonstrarea medico-legalaa a situatiei clinice cu care s-a prezentat pacientul E. analiza rapoartelor intermaxilare de ocluzie

1197



1198

Rezidentiat 2004


(pag. 51)

S1249056. Modelul de studiu si diagnostic: A. reproduce starea cavitatii orale dupa tratamentul de urgenta si detartraj B. reproduce starea cavitatii orale dupa tratamentul preprotetic si mai ales dupa realizarea extractiilor C. precizeaza diagnosticul definitiv de edentatie D. sunt confectionate din gips extradur E. servesc la diferite cercetari asupra diferitelor aspecte clinice ale edentatiei partiale (pag. 51-52)

S1249057. Planurile de ghidare: A. sunt reprezentate de suprafetele proximale ale dintilor stalpi vecine spatiilor edentate B. se fac mai ales in bresele terminale C. se apreciaza folosind tija de reperaj D. sunt determinate de preferinta prin plasarea tijei in contact cu fata proximala in regiunea crestei marginale E. vin in contact cu contact cu conectorii principali (pag. 67-69)

S1249058. Regulile de utilizare Applegate ale clasificarii Kennedy sunt: A. daca molarul 3 lipseste nu va fi luat in considerare in clasificare B. daca molarul 2 lipseste nu va fi luat in considerare daca nu are antagonist C. suprfetele edentate cele mai posterioare determina ordinea clasei de edentatie D. intinderea modificarilor este luata in considerare E. toate clasele pot avea maxim 4 modificari (pag. 55)

S1249059. Zonele dintilor stalpi care pot determina interferente cu bratele crosetului sunt: A. marginea disto-vestibulara la premolarii superiori B. marginea mezio-vestibulara la molarii superiori C. marginea mezio-orala la molarii superiori D. marginea mezio-orala la molarii superiori E. marginea mezio-linguala la molarii inferiori (pag. 71)

S1349060. Axa de insertie a protezei este conditionata de: A. planurile de ghidare; B. tipul de paralelograf utilizat; C. zonele dentare retentive necesare aplicarii portiunii flexibile a bratelor retentive ale crosetelor; D. zonele de interferenţa muco-osoasa sau dentare; E. fizionomie. (pag. 75)

S1349061. Clasificarea lui W.E. Cummer pentru stabilirea formelor clinice de edentatie partiala se caracterizeaza prin: A. a fost prima clasificare; B. are 4 clase in functie de pozitia dintilor limitrofi; C. are 4 clase in functie de pozitia liniei care uneste crosetele; D. include si edentaţia molarilor de minte; E. are 3 clase in functie de topografia dintilor restanti (pag. 59)

S1349062. Cu ajutorul modelului de studiu se pot realiza urmatoarele: A. desenarea proiectului viitoarei proteze scheletate;

1198



1199



confectionarea lingurii individuale; confectionarea machetei scheletului protezei scheletizate; realizarea unei proteze acrilice provizorii; confectionarea machetei din ceara a seilor. (pag. 84-85)

S1349063. Dupa modul de functionare se disting mai multe categorii de paralelografe: A. paralelografe cu brat orizontal fix; B. paralelografe cu brat orizontal articulat; C. paralelografe cu brat vertical articulat; D. paralelografe cu braţ vertical fix; E. paralelograf cu brat oblic articulat. (pag. 64-75)

S1349064. Examinarea radiografica in edentatia partiala intinsa va urmari: A. procesul alveolar la nivelul dintilor stalpi; B. crestele alveolare; C. pozitia condilului mandibular in cavitatea glenoida; D. dinţii stalpi (radacina, spaţiu periodontal, coroana); E. rapoarte ocluzale. (pag. 53)

S1349065. La examenul radiografic al radacinilor se vor urmari: A. numarul radacinilor; B. pozitia radacinilor; C. lungimea; D. morfologia; E. tratamentele endodontice si reactiile periapicale. (pag. 56)

S1349066. La examinarea miscarii de propulsie se pot constata urmatoarele situatii: A. mandibula aluneca usor inainte parcurgand un drum drept,iar in pozitie cap la cap se intalnesc toti incisivii sau cel putin 2 perechi de antagonisti; B. mandibula aluneca usor inainte,parcurgand un drum drept,iar in pozitie cap la cap se intalnesc toti dintii frontali; C. mandibula parcurge un drum drept,dar la un moment dat intra in contact si o pereche de dinti laterali, care fac o data contact cu dintii frontali, situatie anormala; D. mandibula parcurge un drum cu o usoara deviere catre dreapta sau catre stanga, situaţie in care medicul obliga mandibula pacientului sa alunece in linie dreapta si va gasi o interferenţa intre toţi dinţii laterali din partea dreapta; E. mandibula parcurge intotdeauna un drum drept cand pleaca din pozitia de ocluzie cap la cap. (pag. 52)

S1349067. Modelele documentare servesc la: A. precizarea diagnosticului clinic si stabilirea planului de tratament preprotetic; B. utilizarea in scop didactico-pedagogic C. amprentarea preliminara de exercitiu D. confecţionarea port-amprentei individuale E. demonstrarea medico-legala a situatiei clinice (pag. 58)

S1349068. Pe modelul de studiu se pot studia mult mai usor urmatoarele: A. forma arcadelor;

1199



1200



numarul si topografia dintilor restanti; gradul de integritate coronara si afectare pulpara a dintilor restanti; punctul de contact; statusul parodontal. (pag. 63)

S1349069. Pentru utilizarea clasificarii Kennedy, au fost enuntate cateva reguli de catre O.C. Applegate: A. clasificarea se stabileste dupa realizarea extractiilor dentare; B. daca al treilea molar lipseste, se va lua in considerare; C. daca al treilea molar este prezent si va fi utilizat ca dinte stalp, se va lua in considerare; D. daca molarul doi lipseste si nu este necesar sa fie inlocuit, neavand antagonist, nu va fi luat in considerare; E. suprafetele edentate cele mai anterioare determina ordinea clasei de edentatie. (pag. 61)

S1449070. Analiza modelului de studiu la paralelograf vizeaza: A. corelatia dintre pozitia de intercuspidare maxima si relatia centrica B. depistarea interferentelor ocluzale din miscarile excentrice ale mandibulei C. stabilirea celei mai acceptabile axe de insertie D. trasarea ecuatorului protetic E. depistarea zonelor de interferenta dentara care impiedica insertia/dezinsertia protezei scheletate pe camp (pag. 75)

S1449071. Axa de insertie a protezei scheletate este conditionata de: A. planurile de ghidare B. zonele retentive dentare necesare aplicarii portiunii flexibile a bratelor retentive ale crosetelor C. lungimea bresei edentate D. fizionomie E. tipul antagonistilor (pag. 75)

S1449072. Examenul radiografic al crestelor edentate in protezarea scheletata poate prezenta urmatoarele aspecte negative: A. corticala externa intrerupta B. travee subtiri C. dislocatia trabeculara D. spaţii intertrabeculare mici E. orientarea verticala a trabeculelor osoase la maxilar (pag. 57)

S1449073. in cazul interferentelor dentare provocate de lingualizarile mici ale dintilor stalpi ai unei proteze scheletate mandibulare se recomanda: A. renuntarea la bara linguala B. slefuirea suprafetelor dentare linguale C. acoperirea cu microproteze modelate corespunzator axei de insertie a protezei D. extracţie E. urmarirea evolutiei lor in timp (pag. 79)

S1449074. in cazul unei proteze scheletate, campul protetic favorabil include: A. tuberozitati maxilare foarte retentive vestibular B. bolta palatina plata C. creste edentate inclinate mezial

1200



1201

Rezidentiat 2004


D. proces alveolar vertical in zona linguala centrala E. inclinare linguala accentuata a molarilor mandibulari (pag. 47-48)

S1449075. in cazul unei proteze scheletate, campul protetic nefavorabil include: A. dinti stalpi abrazati B. bolta palatina plata C. torus palatin D. proces alveolar retentiv in zona linguala centrala E. creste atrofiate (pag. 46-48)

S1449076. in protezarea scheletata ecuatorul protetic este: A. trasat pe toti dintii modelului de lucru B. linia celei mai mari convexitati a dintilor stalpi pentru o anumita axa de insertie C. identic cu ecuatorul anatomic D. drept pe feţele proximale ale dinţilor stalpi E. convex catre gingival pe fetele vestibulare ale dintilor stalpi (pag. 80)

S1449077. Planurile de ghidare ale protezei scheletate sunt: A. suprafetele proximale ale dintilor stalpi vecine breselor edentate B. suprafetele proximale ale dintilor stalpi opuse breselor edentate C. suprafetele orale ale dintilor stalpi D. perpendiculare pe axa de inserţie E. evaluate cu tija de analiza a paralelografului (pag. 66, 75)

S1449078. Regulile de aplicare a clasificarii edentatiei partiale dupa Kennedy sunt: A. clasificarea trebuie sa preceada extractiile dentare B. daca molarul doi lipseste si nu este necesar sa fie inlocuit, neavand antagonist, nu va fi luat in considerare la clasificare C. bresele edentate cele mai anterioare determina clasa de edentatie D. intinderea"modificarilor"condiţioneaza clasa de edentaţie E. daca al treilea molar lipseste nu va fi luat in considerare in clasificare (pag. 61)

S1549079. Axa de insertie a unei proteze scheletate este conditionata de: A. planurile de ghidare B. fizionomie C. fonatie D. modalitatea de tripodare a modelului E. zonele de interferenta muco-osoasa. (pag. 75)

S1549080. in cadrul clasificarii Kennedy – Appelgate, care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte: A. clasa II defineste o edentatie terminala unilaterala B. clasa III defineste o edentatie laterala care va fi tratata adjunct C. clasa III defineste o edentatie laterala care va fi tratata conjunct D. clasa IV defineste o edentaţie termino-terminala E. clasa VI defineste o edentatie laterala redusa care se trateaza conjunct. (pag. 61)

1201



1202

Rezidentiat 2004


S1549081. in cadrul tratamentului prin proteza scheletata, confectionarea sablonului de ocluzie este necesara cand: A. nu se vor realiza proteze acrilice provizorii B. se vor realiza proteze acrilice provizorii C. se doreste montarea modelelor de studiu in ocluzor D. se doreste montarea modelelor de studiu in articulator E. nu se doreste montarea modelelor de studiu in ocluzor sau articulator. (pag. 84)

S1549082. in cazul existentei unor zone de interferenta dentara la insertia protezelor scheletate, se impun urmatoarele masuri: A. deretentivizare prin foliere B. extractie pentru inclinari dentare mai mici de 30 ˚ C. renuntare la bara linguala in cazul protezelor maxilare D. slefuiri dentare E. acoperire cu microproteze. (pag. 79-80)

S1549083. in cazul existentei unor zone de interferenta muco-osoasa la insertia protezelor scheletate, se impun urmatoarele masuri: A. interventii chirurgicale B. modificarea axei de insertie a protezelor C. folierea pe modelul de studiu D. schimbarea conectorului secundar E. schimbarea conectorului principal. (pag. 79)

S1549084. Modelul de studiu si diagnostic serveste la: A. explicarea si demonstrarea complicatiilor edentatiei B. confectionarea lingurii individuale C. desenarea proiectului viitorului schelet al protezei D. confecţionarea sablonului de ocluzie E. realizarea unei proteze acrilice provizorii. (pag. 84,85)

S1549085. Realizarea unei proteze acrilice provizorii prezinta urmatoarele avantaje: A. mentinerea functiei fizionomice B. grabirea vindecarii plagilor postextractionale C. incetinirea vindecarii plagilor postextractionale D. facilitarea integrarii biologice a protezei scheletate E. ingreunarea integrarii biologice a protezei scheletate. (pag. 85)

S1549086. Tija de reperaj a paralelografului se utilizeaza la: A. aprecierea paralelismuluii fetelor proximale ale dintilor stalpi B. trasarea ecuatorului protetic C. marcarea zonelor de interferenta dentara D. evidenţierea zonelor retentive subecuatoriale ale dinţilor stalpi E. evidentierea zonelor de interferenta dentara (pag. 66)

S1549087. Timpii analizei modelului de studiu la paralelograf sunt

1202



1203



stabilirea axei de insertie si dezinsertie a protezei trasarea ecuatorului protetic trasarea ecuatorului anatomic tripodarea modelului gravarea modelului. (pag. 75)

S1649088. Axa de insertie a protezei scheletate este conditionata de urmatorii factori: A. planurile de ghidare; B. zonele de interferenta muco-osoasa sau dentara; C. fizionomie; D. condiţiile in care s-a realizat tripodarea; E. caracteristicile fizico-mecanice ale aliajului din care se realizeaza scheletul metalic. (pag. 75)

S1649089. Axa de insertie a protezelor scheletate este conditionata de: A. fizionomie; B. tipul de edentatie; C. numarul dintilor restanti; D. suprafeţele proximale ale dinţilor stalpi, vecine spaţiilor edentate; E. pozitia pe arcada a dintilor restanti. (pag. 75)

S1649090. Clasificare edentatiilor partiale dupa Kennedy are la baza topografia spatiilor edentate fata de dintii restanti. Precizati care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate: A. Cl. I: edentatie unilaterala posterioara dintilor restanti; B. Cl. a II-a: edentatie bilaterala plasata posterior de dintii restanti; C. Cl. a II-a: edentatie unilaterala plasata posterior de dintii restanti; D. Cl. a III-a: edentaţie laterala delimitata anterior si posterior de dinţi restanţi; E. Cl. a IV-a: edentatie situata in regiunea frontala de o parte si de alta a liniei mediane. (pag. 59)

S1649091. Clasificarea edentatiilor partiale dupa W. E. Cummer are la baza pozitia liniei care uneste crosetele. Precizati care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Cl. I: linia crosetelor este transversala; B. Cl. a II-a: linia crosetelor este diagonala; C. Cl. a III-a: linia crosetelor este unilaterala; D. Cl. a IV-a: linia crosetelor este poligonala; E. Cl. a IV-a: linia crosetelor este perpendiculara pe linia mediana. (pag. 59)

S1649092. Ecuatorul protetic reprezinta: A. linia celei mai mari convexitati a dintilor stalpi pentru o anumita axa de insertie; B. linia care uneste fosetele centrale ale dintilor maxilari si mandibulari; C. linia care uneste aria de contact meziala a caninului inferior de fata linguala a tubercului piriform; D. linia celui mai mare contur la un anumit plan orizontal al modelului; E. linia care trece prin varful cuspizilor vestibulari ai dintilor laterali inferiori. (pag. 80)

S1649093. Extremitatea libera a discului cu care se termina jojele retentiometrice este de: A. 0,75 mm; B. 1 cm;

1203



1204

Rezidentiat 2004


C. 0,25 mm; D. 0,30 mm E. 0,50 mm. (pag. 68)

S1649094. in cazul unui purtator de proteza partiala mobilizabila este indicata acoperirea dintilor stalpi cu microproteze cand: A. pacientul are o igiena bucala satisfacatoare; B. pacientul prezinta o frecventa ridicata a cariilor; C. dintii sunt scurti sau abrazati; D. in cazul cariilor mici ocluzale; E. pacientul are o igiena bucala defectuoasa. (pag. 46)

S1649095. Modelele documentare servesc la: A. precizarea diagnosticului clinic al edentatiei; B. precizarea diagnosticului clinic si stabilirea planului de tratament preprotetic; C. analiza dintilor restanti si a crestelor maxilare; D. demonstrarea medico-legala a situaţiei clinice cu care s-a prezentat pacientul; E. utilizarea in scop didactico-pedagogic. (pag. 58)

S1649096. Modelul documentar reproduce starea cavitatii bucale: A. dupa tratamentul preprotetic; B. inainte de efectuarea oricarui tratament; C. dupa tratamentul proprotetic; D. dupa efectuarea detartrajului supragingival; E. dupa tratamentul de urgenta privind durerea. (pag. 58)

S1649097. Paralelismul suprafetelor proximale ale dintilor stalpi, vecine spatiilor edentate, se obtine: A. cu ajutorul tijelor retentiometrice; B. prin inclinarea modelului stanga-dreapta; C. cu ajutorul tijei de reperaj; D. prin inclinarea modelului anterior sau posterior; E. cand tija de analiza face contact cu fata proximala in regiunea coletului. (pag. 75)

S2149098. Mobilitatea fiziologica a dintilor restanti ai edentatului partial: A. Se numeste si rezilienta parodontala B. Este de 0,01 mm în sens axial C. Este de 0,1 mm în sens vestibulo-oral D. Este de 0,5 mm în sens vestibulo-oral E. Este de 0,1 mm în sens axial (pag. 49)

S2149099. Modelele documentarea ale edentatului partial servesc la: A. Evaluarea duratei tratamentului B. Stabilirea planului de tratament preprotetic C. Cercetare stiintifica D. Document medico-legal E. În scop didactic

1204



1205

Rezidentiat 2004


(pag. 58)

S2249100. Modelele documentare servesc la: A. utilizarea în scop didactico-pedagogic; B. cercetari asupra diferitelor aspecte clinice ale edentatiei partiale; C. analiza rapoartelor intermaxilare de ocluzie; D. analiza modelului la paralelograf; E. precizarea diagnosticului clinic si stabilirea planului de tratament preprotetic. (pag. 51)

S2249101. Radiologic, orientarea trabeculelor osoase a crestelor edentate este: A. verticala la mandibula, B. orizontala la mandibula; C. frecvent verticala la maxilar; D. orizontala la maxilar; E. orizontala la maxilar si la mandibula. (pag. 50)

S2249102. Regulile de utilizare a clasificarii Kennedy stabilite de Applegate includ: A. clasificarea trebuie sa urmeze extractiile dentare; B. suprafetele edentate cele mai anterioare determina ordinea clasei de edentatie; C. întinderea “modificarilor” nu este luata în considerare si nici numarul lor; D. daca al treilea molar este prezent si va fi utilizat ca dinte stâlp, el va fi luat în considerare; E. daca al treilea molar lipseste, nu va fi luat în considerare în clasificare. (pag. 55)

S2249103. La mandibula pot exista în mod obisnuit urmatoarele zone de interferenta muco-osoase: A. zona retromilohioidiana; B. regiunea linguala centrala; C. torusul mandibular cu forme anatomice deosebite; D. zona vestibulara sau distala a unor tuberozitati foarte retentive; E. regiunea vestibulara laterala cand nu este retentiva. (pag. 70)

S2249104. Zonele dintilor stâlpi care pot determina interferente cu bratele crosetului sunt: A. marginea disto-palatinala la premolarii superiori; B. marginea mezio-vestibulara la molarii superiori; C. marginea mezio-linguala la premolarii si molarii inferiori; D. marginea disto-linguala la premolarii si molarii inferiori; E. marginea disto-linguala la premolarii si molarii inferiori; (pag. 71)

S2249105. Zonele de interferenta ale dintilor cu conectorii secundari proximali sunt frecvente la nivelul: A. fetelor proximale ale premolarilor înclinati spre mezial sau distal; B. fetelor meziale ale caninilor superiori înclinati catre posterior; C. fetelor distale ale caninilor superiori înclinati catre posterior; D. fetelor meziale ale molarilor inferiori înclinati catre anterior; E. fetelor proximale ale dintilor frontali înclinati catre o edentatie laterala. (pag. 71)

S2249106. La maxilar zonele de interferenta muco-osoasa pot exista în urmatoarele regiuni: A. zona palatinala a crestelor în edentatii frontale;

1205



1206



zona vestibulara a crestelor în regiunea molarilor; zona vestibulara sau distala a unor tuberozitati foarte retentive; polul inferior al unei tuberozitati procidente; polul posterior al tuberozitatii. (pag. 70 - 71)

S2249107. Axa de insertie a protezei scheletate este conditionata de: A. fizionomie; B. zonele de interferenta muco-osoasa; C. zonele de interferenta dentare; D. fonatie; E. masticatie. (pag. 67)

S2249108. Analiza modelului de studiu la paralelograf cuprinde urmatorii timpi: A. trasarea ecuatorului protetic; B. trasarea celei mai acceptabile axe de insertie si dezinsertie a protezei; C. gravarea modelului de studiu; D. fixarea pozitiei modelului fata de paralelograf; E. stabilirea locului în care se plaseaza vârful portiunii flexibile a bratului retentiv al crosetului. (pag. 67)

S2249109. Avantajele realizarii unei proteze acrilice provizorii sunt: A. mentinerea functiei fizionomice; B. mentinerea echilibrului psihic al pacientului; C. micsoreaza costul tratamentului; D. dirijeaza vindecarea plagilor postextractionale; E. mentinerea functiei masticatorii. (pag. 78)

S2249110. Planurile de ghidare: A. sunt reprezentate de suprafetele orale ale dintilor stâlpi; B. sunt reprezentate de suprafetele vestibulare ale dintilor stâlpi; C. sunt reprezentate de suprafetele proximale ale dintilor stâlpi, vecine spatiilor edentate; D. se fac mai ales în bresele laterale; E. aprecierea paralelismului se face folosind tija de reperaj. (pag. 67 - 68)

S2249111. Tija portmina de grafit serveste la: A. trasarea ecuatorului protetic; B. tripodarea modelului; C. aprecierea paralelismului fetelor proximale ale dintilor stâlpi; D. punerea în evidenta a zonelor retentive subecuatoriale; E. marcarea zonelor de interferenta dentara si muco-osoasa. (pag. 61)

S2249112. Tija de reperaj serveste la: A. evidentierea interferentelor cu proteza a unor zone dentare sau muco-osoase; B. aprecierea paralelismului fetelor proximale ale dintilor stâlpi; C. marcarea zonelor de interferenta dentara sau muco-osoasa; D. punerea în evidenta a zonelor retentive subecuatoriale; E. tripodarea modelului.

1206



1207

Rezidentiat 2004


(pag. 61)

S2249113. Ecuatorul protetic reprezinta: A. linia care uneste fosetele centrale ale dintilor maxilari si mandibulari; B. linia care uneste aria de contact meziala a caninului inferior cu fata linguala a tuberculului piriform; C. linia celei mai mari convexitati a dintilor stâlpi pentru o anumita axa de insertie D. linia ce trece prin vârful cuspizilor vestibulari ai dintilor laterali inferiori; E. linia celui mai mare contur la un anumit plan orizontal al modelului. (pag. 73)

S2249114. Atitudinea fata de interferentele muco-osoase cuprinde: A. interventii chirurgicale; B. schimbarea axului de insertie al protezei; C. folierea modelului documentar; D. folierea modelului functional; E. schimbarea conectorului principal. (pag. 72)

S2249115. Atitudinea în cazul interferentelor dentare cuprinde: A. în cazul înclinarilor exagerate (peste 30º) slefuiri ale fetei respective si acoperirea cu microproteze; B. în cazul înclinarilor mici: slefuiri proximale obtinându-se în acelasi timp si planurile de ghidare; C. în cazul lingualizarilor mari ale dintilor mandibulari se renunta la bara linguala; D. în cazul înclinarilor exagerate (peste 30º): se recomanda extractii; E. în cazul înclinarilor exagerate (peste 30º): se recomanda extractii; (pag. 72)

S2249116. Confectionarea sabloanelor de ocluzie în cadrul tratamentului prin proteza scheletata este necesara în cazul: A. rapoartelor intermaxilare la pacientii fara ocluzie; B. în care nu se realizeaza proteze acrilice provizorii; C. se realizeaza proteze acrilice provizorii; D. montarii modelelor de studiu în ocluzor; E. nu se doreste montarea modelelor de studiu în ocluzor. (pag. 78)

S2249117. În diabet putem întâlni: A. mucoasa bucala palida; B. limba marita de volum; C. osteoporoza; D. atrofia accelerata a crestelor alveolare; E. halistereza. (pag. 34)

S2249118. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. mobilitatea fiziologica a dintilor este de 0.01mm în sens vestibulo-oral; B. gradul I de mobilitate patologica este o mobilitate vestibulo-orala; C. mobilitatea fiziologica este de 0.01mm în sens axial; D. gradul III de mobilitate patologica este o mobilitate vestibulo-orala si mezio-distala; E. mobilitatea fiziologica este de 0.1mm în sens vestibulo-oral. (pag. 41)

S2249119. Examenul radiologic în edentatia partiala se indica pentru: A. crestele alveolare;

1207



1208



dintii stâlpi (radacina, spatiu periodontal, coroana); sinusuri maxilare; raporturi ocluzale; raporturi ocluzale; (pag. 45 - 46)

S2249120. Aprecierea paralelismului fetelor proximale ale dintilor stâlpi se face cu: A. retentiometrul; B. tija de reperaj; C. tija de analiza; D. tija detectoare; E. tija retentiometrica. (pag. 61)

S2249121. În cadrul clasificarii Kennedy-Appelgate, care din urmatoarele afirmatii sunt corecte: A. clasa III-a defineste o edentatie laterala cu lipsa caninului, care va fi tratata conjunct; B. clasa I defineste o edentatie distala bilaterala; C. clasa VI-a defineste o edentatie laterala redusa care va fi tratata adjunct; D. clasa V-a defineste o edentatie laterala cu lipsa caninului care va fi tratata adjunct; E. clasa II-a defineste o edentatie distala bilaterala. (pag. 56)

S2249122. Care din urmatoarele afirmatii privind clasificarea edentatiilor partiale dupa W.E. Cummer sunt adevarate: A. are meritul de a fi prima clasificare; B. la baza clasificarii sta topografia spatiilor edentate fata de dintii restanti; C. în clasa II-a linia crosetelor este diagonala; D. clasa I defineste o edentatie bilaterala; E. în clasa IV-a linia crosetelor este poligonala. (pag. 52 - 53)

S2249123. Modelul de studiu si diagnostic serveste la: A. analiza rapoartelor intermaxilare de ocluzie; B. desenarea proiectului viitorului schelet al protezei; C. precizarea diagnosticului clinic si stabilirea planului de tratament preprotetic; D. confectionarea lingurii individuale; E. realizarea unor proteze acrilice provizorii. (pag. 51 - 78)

S2249124. Modelul documentar reproduce starea cavitatii bucale a unui pacient: A. dupa efectuarea tratamentului de urgenta; B. înainte de efectuarea tratamentului de urgenta; C. dupa efectuarea unui detartraj minutios; D. dupa efectuarea unui detartraj sumar supragingival; E. dupa efectuarea tratamentului preprotetic. (pag. 51)

S2249125. Anemiile generaza: A. mucoasa bucala palida; B. afectarea ATM; C. sângerari gingivale; D. senzatie de arsuri;

1208



1209

Rezidentiat 2004


E. secretie salivara redusa. (pag. 34)

S2249126. Bolta palatina cea mai favorabila protezarii este: A. adânca; B. plata; C. cu torus în 1/3 anterioara; D. fara torus; E. cu torus în 1/3 posterioara. (pag. 39)

S2249127. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind procesul alveolar: A. cel mai favorabil este procesul alveolar vertical; B. cel mai favorabil este procesul alveolar retentiv; C. cel mai nefavorabil este procesul alveolar vertical; D. cel mai nefavorabil este procesul alveolar retentiv; E. mai putin favorabil este procesul alveolar oblic. (pag. 40)

S2249128. Etapa secundara (finala) a examenului clinic cuprinde: A. examinarea generala a aparatului dento-maxilar; B. stabilirea diagnosticului; C. contactul cu pacientul; D. conceperea proiectului viitoarei proteze; E. conceperea proiectului viitoarei proteze; (pag. 33)

S2249129. Modelul de studiu si diagnostic se confectioneaza: A. imediat dupa efectuarea tratamentului de urgenta; B. dupa efectuarea tratamentului preprotetic; C. dupa efectuarea extractiilor; D. dupa efectuarea unui sumar detartraj; E. dupa efectuarea unui sumar detartraj; (pag. 51)

S2249130. Extremitatea libera a discului cu care se termina retentiometrele poate fi de: A. 0.20mm B. 0.25mm C. 0.30mm D. 0.50mm E. 0.75mm (pag. 61)

S2249131. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. planurile de ghidare se fac mai ales în bresele laterale; B. planurile de ghidare se fac mai ales în bresele frontale; C. aprecierea paralelismului dintre fetele proximale ale dintilor stâlpi se face utilizând retentiometrele; D. aprecierea paralelismului dintre fetele proximale ale dintilor stâlpi se face utilizând tija de analiza; E. aprecierea paralelismului dintre fetele proximale se face utilizând tija de reperaj. (pag. 67 - 68)

S2249132. În cazul interferentelor muco-osoase se intervine chirurgical în:

1209



1210



tuberozitati procidente; interferente mari, unilaterale; creste frontale foarte retentive; procese alveolare mandibulare retentive; procese alveolare mandibulare retentive; (pag. 72)

S2249133. Axa de insertie a unei proteze scheletate nu este conditionata de: A. fizionomie; B. zonele de interferenta muco-osoasa si dentara; C. fonatie; D. zonele retentive dentare necesare aplicarii portiunii rigide a bratelor retentive ale crosetelor; E. planurile de ghidare. (pag. 67)

S2249134. Clasificarea Kennedy-Applegate: A. Cuprinde 4 clase; B. Cuprinde 6 clase; C. Este mai des utilizata; D. Clasa a III-a reprezinta o edentatie laterala care va fi tratata adjunct; E. Clasa a III-a reprezinza o edentatie laterala care va fi tratata conjunct. (pag. 56)

S2249135. Reguli de utilizare a clasificarii Kennedy stabilite de O.C. Applegate sunt: A. Clasificarea precede extractiile dentare B. Daca al treilea molar lipseste, nu va fi luat în considerare în clasificare C. Suprafetele edentate cele mai anterioare determina clasa de edentatie D. Întinderea modificarilor este luata în considerare E. Clasa a IV-a nu are modificari (pag. 55)

S2249136. Reguli de utilizare a clasificarii Kennedy stabilite de O.C. Applegate sunt: A. Molarul doi nu va fi luat în considerare în nici un caz B. Daca al treilea molar lipseste, nu va fi luat în considerare în clasificare C. Clasificarea trebuie sa urmeze extractiile dentare D. Primele 3 clase pot avea maxim 4 modificari E. Numarul "modificarilor” nu este luat în considerare (pag. 55)

S2249137. Modelele documentare ale edentatului partial servesc la: A. Stabilirea planului de tratament preprotetic B. În scop didactico-pedagogic C. Document medico-legal D. Rol educativ E. Stabilirea planului de tratament proprotetic (pag. 51)

S2249138. Modelele documentare ale edentatului partial servesc la: A. Document medico-legal B. Scop didactico-pedagogic C. Stabilirea planului de tratament proprotetic D. Precizarea diagnosticului clinic al edentatiei

1210



1211

Rezidentiat 2004


E. Analiza rapoartelor intermaxilare de ocluzie5 (pag. 51)

S2249139. Modelele documentare ale edentatului partial servesc la: A. Rol stiintific B. Analiza modelelor la paralelograf C. Rol educativ D. Stabilirea planului de tratament preprotetic E. Document medico-legal (pag. 51)

S2249140. Mobilitatea fiziologica a dintilor restanti ai edentatului partial: A. Este de 0,1 mm în sens vestibulo-oral B. Este de 0,1 mm în sens axial C. Este de 0,01 mm în sens axial D. Este de 0,01 mm în sens vestibulo-oral E. Se numeste si rezilienta parodontala (pag. 41)

S2249141. Mobilitatea fiziologica a dintilor restanti ai edentatului partial: A. Are valori fixe B. Se numeste si rezilienta parodontala C. Se apreciaza digital D. Este de 0,01 mm în sens vestibulo-oral E. Este de 0,1 mm în sens vestibulo-oral (pag. 41)

S2249142. Analiza modelului de studiu la paralelograf cuprinde urmatorii timpi: A. Stabilirea celei mai acceptabile axe de insertie si dezinsertie a protezei B. Trasarea ecuatorului anatomic C. Stabilirea locului în care se plaseaza vârful portiunii flexibile a bratului retentiv al crosetului D. Fixarea pozitiei modelului fata de paralelograf E. Stabilirea pozitiei pintenilor (pag. 67)

S2249143. Analiza modelului de studiu la paralelograf cuprinde urmatorii timpi: A. Trasarea ecuatorului protetic B. Stabilirea celei mai acceptabile axe de insertie si dezinsertie a protezei C. Trasarea ecuatorului de implantare D. Stabilirea pozitiei bratului rigid E. Tripodarea (pag. 67)

S2249144. Axa de insertie a protezei adjuncte este conditionata de: A. Planurile de ghidare B. Zonele retentive dentare necesare aplicarii portiunii rigide a bratelor retentive ale crosetelor C. Zonele de interferenta muco-osoasa D. Zonele biostatice E. Tipul de masticatie (pag. 67)

S2249145. Axa de insertie a protezei adjuncte este conditionata de:

1211



1212



Gradul de rezorbtie osoasa Gradul de implantare al dintilor restanti Planurile de ghidare Fizionomie Zonele de interferenta muco-osoasa (pag. 67)

S2249146. Modelul se fixeaza pe masa paralelografului într-o pozitie cât mai orizontala a planului de ocluzie pentru ca: A. forta de masticatie are o directie predominant verticala; B. alimentele adezive exercita asupra protezei tractiuni verticale; C. insertia protezei este mai usor de realizat dupa o directie verticala; D. dezinsertia protezei este mai usor de realizat dupa o directie orizontala E. principalele solicitari ale protezi au o directie orizontala fata de planul de ocluzie. (pag. 67)

S2549147. Care din următorii factori condiţionează axa de inserţie a protezei scheletate : A. planurile de ghidare B. zonele retentive dentare necesare aplicării porţiunii flexibile a braţelor retentive ale croşetelor. C. tipul de conector principal D. zonele de interferenţă mocoosoasă. E. zonele de interferenţă dentare (pag. 75)

S2649148. Contuzia articulatiei temporo-mandibulare se caracterizeaza prin: A. lipsa miscarilor in articulatie B. dureri articulare C. trismus moderat D. devierea mentonului de partea bolnava E. febra (pag. 1197)

S2649149. Contuzia articulatiei temporo mandibulare se trateaza prin: A. antibioterapie B. infiltratii locale cu hidrocortizon C. infiltratii locale cu xilina D. mecanoterapie imediat dupa producerea accidentului E. repaus articular 4-5 zile (pag. 1197)

S2649150. Plagile articulatiei temporo mandibulare se trateaza prin: A. curatire mecanica B. sutura in mai multe planuri C. antibioterapie cu spectru larg D. repaus articular o luna E. mecanoterapie dupa 6-7 zile (pag. 1198)

S2649151. Luxatia anterioara in articulatia temporo mandibulara are la baza: A. laxitatea capsulei si ligamentelor articulare B. conformatia particulara a elementelor articulare C. reumatismul poliarticular

1212



1213

Rezidentiat 2004


D. cresterea tonicitatii musculare a muschilor inchizatori ai gurii E. scaderea tonicitatii musculare a muschilor inchizatori ai gurii (pag. 1198)

S2649152. Simptomatologia luxatiei anterioare bilaterale a articulatiei temporo mandibulare sunt: A. gura este larg deschisa B. imposibilitatea inchiderii gurii C. înaintea conductului auditiv se percepe condilul mandibular D. înaintea conductulsui auditiv este prezenta a depresiune E. masticatia este imposibila (pag. 1199)

S2649153. Sipmtomatologia luxatiei unilaterale a articulatiei temporo mandibulare este: A. fata este simetrica B. gura este inchisa C. mentonul este deviat spre partea afectata D. mentonul este deviat de partea cealalta E. partile moi relaxate pe partea sanatoasa (pag. 1199)

S2649154. Diagnosticul diferential in caz de luxatii unilaterale ale articulatiei temporo mandibulare se face cu: A. fracturile gâtului condilului B. paraliziile faciale C. contractura spastica a muschilor masticatori D. fracturile angulare ale mandibulei E. contuzia articulatiei temporo mandibulare (pag. 1199)

S2649155. Constrictia de mandibula poate fi de cauza: A. ocluzala B. periarticulara C. musculara D. cutaneo-mucoasa E. psihica (pag. 1202)

S2649156. Simptomele constrictiei de mandibula sunt: A. se instaleaza brusc B. deschiderea gurii nu este posibila nici 1 mm C. deschiderea gurii este limitata D. mandibula deviaza spre partea afectata E. tulburari ocluzale grave (pag. 1203)

S2649157. Simptomele constrictiei de mandibula sunt: A. starea generala profund afectata B. radiografic prezenta blocului osos intre suprafetele articulare C. limitarea deschiderii gurii D. la deschiderea gurii mandibula deviaza spre partea leziunii E. se palpeaza brida sau cicatricea care limiteaza eschiderea gurii (pag. 1203)

1213



1214

Rezidentiat 2004


S2649158. Anchiloza articulatiei temporo mandibulare este produsa de: A. traumatism obstetrical B. dezechilibru ocluzo-articular sever C. supuratii intraarticulare D. fracturi intraarticulare E. fracturile cavitatii glenoide (pag. 1204)

S2649159. Anchiloza instalata in copilaarie se soldeaza cu: A. hipertrofia muschilor suprahioidieni si modificarea pozitiei laringelui B. este afectata dezvoltarea mandibulei de partea leziunii C. nu are nici o repercusiune asupra dezvoltarii copilului D. tulburari grave functionale E. igiena bucala defectuoasa, carii multiple (pag. 1205)

S2649160. Siptomatomele anchilozei temporo mandibulare sunt A. usoara limitare a deschiderii gurii B. limitarea totala a deschiderii gurii C. igiena bucala defectuoasa D. la palpare se percepe blocul osos de partea bolnava E. linia interincisiva deviata de partea bolnava (pag. 1205)

S2849161. Largirea spatiului periodontal de cauza traumatica se atribuie: A. unui traumatism ocluzal B. unei carii profunde C. suprasolicitarii de cauza protetica D. solicitarii nefiziologice datorata elementelor de mentinere, sprijin si stabilizare E. contactelor cuspid-fosa (pag. 56)

S2849162. Modelul documentar serveste la: A. stabilirea planului de tratament preprotetic. B. stabilirea planului de tratament proprotetic. C. proba medico-legala. D. material didactico-pedagogic. E. material stiintific. (pag. 58)

S2849163. Substratul osos favorabil protezarii este relevant de radiografiile dentare prin: A. travee subtiri. B. multitudinea de trabecule. C. travee discontinue. D. spatii intertrabeculare mici. E. dislocatia trabeculara (pag. 57)

S2849164. Precizarea diagnosticul clinic al edentatiei partiale se pune: A. dupa efectuarea tratamentului preprotetic. B. dupa efectuarea extractiilor dentare. C. dupa realizarea modelului documentar.

1214



1215

Rezidentiat 2004


D. dupa echilibrarea ocluzala. E. dupa realizarea modelului de studiu. (pag. 58)

S2849165. Din punct de vedere topografic Spiesel clasifica carcinoamele mandibulei in: A. Carcinoame localizate anterior de canin B. Carcinoame localizate posterior de canin C. Carcinoame localizate inferior de canin D. Carcinoame localizate premolar E. Carcinoame localizate retromolar (pag. 1070)

S2849166. Carcinoamele primare sunt: A. Forme frecvente B. Forme rare C. Provenite din resturile epiteliale Malassez D. Provenite din resturi ramase dupa extirparea incompleta a unor chisturi E. Consecinta diseminarii neoplazice din tumori de la distanta (pag. 1070)

S2849167. Carcinoamele mandibulare au urmatoarele caracteristici: A. afecteaza predominant varstele tinere B. au un debut superficial C. au un debut profund D. nu se insotesc niciodata de metastaze E. nu necesita tratament chirurgical (pag. 1073)

S2849168. Forma ulcero infiltrativa a carcinoamelor de mandibula se caracterizeaza prin: A. Distructii osoase cu aspect crateriform B. Ulceratia prezinta muguri tumorali C. Tumora erodeaza corticala D. Tumora infiltreaza tesuturile din vecinatate E. Ulceratia este acoperita cu burjoni carnosi conopidiformi (pag. 1072)

S2849169. Diagnosticul diferential in formele cu debut superficial se face cu: A. Ulceratii banale B. Ulceratii specifice C. Osteita D. Osteomielita E. Osteodistrofia (pag. 1073)

S2849170. Se disting urmatoarele forme histopatologice de sarcom mandibular: A. Sarcom osteoblastic B. Sarcom ameloblastic C. Sarcom fibroblastic D. Odontosarcom ameloblastic E. Sarcom condroblastic (pag. 1074)

1215



1216

Rezidentiat 2004


S2849171. Sarcomul mandibulei: A. este mai frecvent peste varsta de 50 ani B. este mai frecvent la copii si tineri C. se produce prin invazia secundara a mandibulei D. da frecvent metastaze pulmonare E. are ca precursori tumori benigne osoase (pag. 1075)

S2849172. Sarcomul Ewing apare: A. Frecvent B. Rar C. La mandibula D. La maxilar E. La rasa neagra (pag. 1075)

S2949173. Examenul exobucal al ADM cuprinde: A. amamneza B. inspectia C. percutia D. ascultatia E. palparea (pag. 45-46)

S2949174. Ce rol au tuberozitatile maxilare in protezarea cu proteze partiale mobilizabile? A. stabilizare B. inchiderea spatiului intermaxilar in cazul procidentei polului inferior C. sprojin D. mentinere E. nu au rol important in realizarea protezei scheletate (pag. 47)

S2949175. Modelele documentare servesc la: A. precizarea diagnosticului clinic si stabilirea planului de tratament preprotetic B. utilizarea in scop didactico-pedagogic C. realizarea machetei scheletului metalic al protezei D. realizarea sablonului de ocluzie E. cercetari asupra diferitelor aspecte clinice ale edentatiei partiale (pag. 58)

1216



1217

Rezidentiat 2004


Tema nr. 50 Etapele tratamentului edentaţiei parţiale BIBLIOGRAFIE: 7. A.Ionescu - Clinica şi tehnica de laborator a protezei scheletate, vol I si II, Ed. Cerma, Bucureşti, 1997.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1250001. Bascularea prin infundare a extremitatii distale a seilor nu apare in: A. edentatia clasa I Kennedy B. edentatia clasa II Kennedy C. edentatia clasa IV Kennedy cu lipsa tuturor frontalilor D. edentatia clasa III Kennedy E. ca urmare a actiunii fortelor de masticatie (pag. 131)

S1350002. Dimensiunile unui lacas pentru pinteni externi trebuie sa fie: A. ¼ din latimea vestibulo-orala, adancimea l mm; B. 1/4 din latimea vestibulo-orala, 1/3 din diametrul mezio-distal, adancimea l mm; C. 1/3 din latimea vestibulo-orala, ¼ din diametrul mezio-distal, adancimea l,5mm; D. 1/3 din laţimea vestibulo-orala, adancimea 2mm; E. ¼ din diametrul mezio-distal, adancimea l mm. (pag. 94)

S1450003. inchiderea breselor suplimentare cu punti: A. Este indicata mai ales in zonele laterale. B. Mareste valoarea parodontala a dintilor stalpi C. Se va evita pe cat posibil deoarece micsoreaza valoarea functionala a protezei mobilizabile. D. Se va evita pe cat posibil deoarece micsoreaza confortul pacientului, fiind mai greu de igienizat. E. Se recomanda mai ales in edentatia de clasa a II-a complicata cu o bresa laterala pe hemiarcada pereche. (pag. 105-107)

S1450004. Referitor la planurile de ghidare pe dintii stalpi in tratamentul edentatilor partiali: A. Planurile de ghidare se prepara pe suprafata vestibulara si orala a dintilor stalpi. B. Planurile de ghidare paralele intre ele si paralele cu axa de insertie a protezei sunt necesare in special in edentatia terminala C. Planurile de ghidare paralele intre ele si paralele cu axa de insertie a protezei sunt necesare in special in edentatia frontala. D. Planurile de ghidare vor fi realizate prin slefuire cu freza extradura conica. E. Planurile de ghidare se pot realiza mai inainte pe modelul de studiu, pentru a aprecia mai bine cantitatea de substanta dura dentara care trebuie inlaturata. (pag. 91)

S1450005. Solidarizarea dintilor stalpi in tratamentul preprotetic al edentatiei partiale se indica in urmatoarele cazuri: A. Dinti compromisi parodontal, care se vor mobiliza prin solidarizarea de dintii sanatosi. B. Dinti cu rezectie apicala. C. Dinti cu radacini scurte, numai daca prezinta o implantare deficitara. D. Dinţii izolaţi, numai daca prezinta mobilitate. E. La mandibula, cand in edentatia terminala pintenul ocluzal se plaseaza, din diferite motive in foseta meziala.

1217



1218

Rezidentiat 2004


(pag. 101)

S1450006. Succesiunea corecta a etapelor de tratament preprotetic este: A. Tratamentul ortodontic, parodontal, chirurgical, odontal, echilibrare ocluzala, implante transfixiante, protezare provizorie. B. Tratamentul chirurgical, implante transfixiante, tratament odontal, tratament ortodontic, tratament parodontal, tratament de echilibrare ocluzala, protezare provizorie. C. Tratamentul chirurgical, parodontal, echilibrare ocluzala, ortodontic, odontal, implante transfixiante, protezare provizorie. D. Tratamentul de echilibrare ocluzala, ortodontic, parodontal, odontal, implante transfixiante, chirurgical, protezare provizorie. E. Ordinea va fi aleatorie, in functie de preferintele medicului. (pag. 87, 88, 89)

S1450007. Zonele protetice negative la maxilar sunt reprezentate de: A. Parodontiul marginal, necesitand o foliere de aproximativ 0,5-1 mm. B. Papila incisiva, necesitand o foliere de aproximativ 0,5-1 mm. C. Torusul palatin de dimensiuni medii, necesitand o foliere de aproximativ 0,5-1 mm. D. Rugile palatine, necesitand foliere de 0,5-1 mm. E. Rafeul median maxilar, necesitand o foliere de 0,5-1mm (pag. 113)

S1550008. Acoperirea dintilor stalpi cu microproteze se indica in urmatoarele cazuri, cu exceptia: A. igiena defectuos intretinuta B. tendinta la carii C. prezenta de numeroase carii tratate si netratate D. abrazie redusa E. abrazie marcata. (pag. 98)

S1550009. Care dintre urmatoare afirmatii privind forta functionala de masticatie este falsa: A. directia este predominant verticala B. sensul este de sus in jos C. sensul este de jos in sus D. durata este intermitenta E. intensitatea este variabila (pag. 115)

S1550010. inchiderea breselor suplimentare cu punti prezinta o serie de avantaje, cu exceptia: A. simplificarea planului protezei B. complicarea planului protezei C. marirea valorii parodontale a dintilor stalpi D. cresterea rezistenţei protezei din punct de vedere mecanic E. neutralizarea mai eficienta a deplasarilor protezei. (pag. 105)

S1550011. Solidarizarea dintilor stalpi se indica in urmatoarele cazuri, cu exceptia: A. diinti stalpi izolati cu mobilitate B. diinti stalpi izolati fara mobilitate C. cand raportul coroana-radacina este in favoarea coroanei D. cand raportul coroana-radacina este in favoarea radacinii E. radacini scurte, chiar daca dintii au implantare buna. (pag. 101)

1218



1219

Rezidentiat 2004


S1550012. Zonele protetice pozitive la maxilar sunt reprezentate de: A. papila incisiva B. rugile palatine C. crestele alveolare D. tuberculii piriformi E. rafeul median. (pag. 111)

S1650013. Atitudinea fata de bresele suplimentare care complica diferite clase de edentatii este urmatoarea: A. confectionarea unei proteze acrilice cu mai multe sei; B. extractia dintilor restanti si realizarea unei proteze acrilice totale; C. realizarea unei proteze scheletate cu mai multe sei; D. inchiderea breselor suplimentare cu punţi si apoi realizarea unei proteze scheletate; E. in aceasta situatie clinica nu se poate realiza o proteza scheletata. (pag. 105)

S1650014. Cind rafeul median maxilar se prezinta sub forma unei creste ascutite, sensibile la palpare acesta trebuie despovarat prin foliere in grosime de: A. 0,20-0,30 mm; B. 0,30-0,40 mm; C. 0,50-0,75 mm; D. 1 mm; E. nu este neaparat sa se realizeze o despovarare prin foliere. (pag. 113)

S1650015. in cazul in care papila incisiva nu va fi ocolita, se impune o despovarare prin foliere in grosime de: A. 0,3-0,4 mm; B. 0,2 mm; C. 0,2-0,3 mm; D. 0,1 mm E. 0,5 mm. (pag. 113)

S1650016. in cazul unei edentatii de cl. a II-a complicata cu o bresa laterala atitudinea terapeutica va fi urmatoarea: A. inchiderea bresei laterale cu o punte si apoi realizarea unei proteze schletate; B. se contraindica realizarea de o proteza scheletata cu doua sei; C. daca lipsesc doar molarii, cel mai frecvent se indica realizare unei punti care sa inchida bresa laterala si a unei punti cu o extensie distala de pe premolarii limitanti edentatiei terminale; D. cel mai indicat este sa se realizeze o proteza sceletata cu doua sei; E. se indica extractia dintilor distali de bresa laterala si trannsformarea edentatiei de cl. a II-a in edentatie de cl. I-a, care se va rezolva ulterior printr-o protezare scheletata. (pag. 107)

S1650017. in cazul unui dinte obturat, atitudinea fata de plasarea pintenilor va fi urmatoarea: A. pe un dinte obturat, indiferent de materialul de obturatie, este contraindicata plasarea pintenilor; B. plasarea pintenilor se poate face pe orice tip de obturatie, cu conditia ca aceasta sa nu prezinte defectiuni mai ales marginale; C. nu este indicata plasarea pintenilor pe obturatii de amalgam de argint deoarece se realizeaza bimetalism; D. pintenii nu vor fi aplicaţi pe alte obturaţii in afara amalgamului de argint; E. se indica plasarea pintenilor pe obturatiile cu materiale compozite, deoarece acestea au un grad ridicat la

1219



1220

Rezidentiat 2004


uzura; (pag. 98)

S1650018. in cazul unui torus palatin de marime mica sau medie se recomanda: A. despovarare de presiuni prin foliere de 0,50-1 mm; B. despovarare de presiuni prin foliere de 0,30-0,40 mm; C. intotdeauna indepartarea chirurgicala a acestuia; D. nu este necesara despovararea de presiuni; E. despovararea de presiuni se indica numai in cazul in care mucoasa are o rezilienta crescuta. (pag. 113)

S1650019. Parodontiul marginal trebuie sa fie ocolit de proteza la o distanta de: A. 3 mm; B. 4 mm; C. 5 mm; D. 6 mm; E. 7 mm. (pag. 113)

S1650020. Pintenii supracingulari sunt indicati a fi realizati mai ales pe: A. caninii inferiori; B. incisivii centrali superiori; C. incisivii centrali inferiori; D. caninii superiori; E. incisivii laterali superiori. (pag. 96)

S1650021. slefuirea radacinilor pentru dispozitive radiculare se face astfel: A. vestibular la 1 mm deasupra parodontiului marginal, oral pana la nivelul parodontiului marginal; B. atat vestibular cat si oral se va slefui pana la nivelul parodontiului marginal; C. vestibular pana la nivelul parodontiului marginal, oral la 1mm deasupra parodontiului marginal; D. atat vestibular cat si oral se va slefui la 1mm deasupra parodonţiului marginal; E. nu conteaza pana la ce nivel se face slefuirea. (pag. 99)

S2150022. Este zona protetica pozitiva: A. Parodontiul marginal B. Rafeul median C. Tuberozitatea maxilara D. Torusul palatin E. Papila incisiva (pag. 111, 113)

S2550023. Care din următoarele afirmaţii privind lăcaşele realizate pe dinţii laterali pentru pintenii externi sunt corecte: A. se realizează în fosetele marginale meziale şi distale ale molarilor şi premolarilor B. au formă aproximativ dreptunghiulară. C. lăţimea lăcaşului este de 2/3 din lăţimea vestibulo-orală. D. lăcaşul se prepară astfel încât pintenul să realizeze cu conectorul secundar un unghi de 1200 E. adâncimea lăcaşului la nivelul crestei marginale este de 3mm (pag. 93, 94)

1220



1221

Rezidentiat 2004


S2950024. Tratamentul edentatiei cu ajutorul protezelor mobilizabile se face: A. Intr-o etapa B. In doua etape C. In trei etape D. In patru etape E. In cinci etape (pag. 87)

S2950025. Tratamentul edentatiei partiale cu ajutorul protezelor mobilizabile cuprinde: A. Tratament preprotetic B. Tratament proprotetic C. Tratament protetic propriu-zis D. Tratament nespecific si specific E. Toate (pag. 87)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1250026. Cate crosete sunt necesare pentru ancorarea unei proteze: A. depinde de numarul dintilor stalpi care limiteaza bresa B. un croset in edentatiile clasa I si II Kennedy fara brese suplimentare C. doua crosete in edentatiile subtotale cu doi dinti restanti D. doua crosete in edentatiile clasa IV Kennedy redusa tratata cu proteze scheletate E. trei crosete in edentatiile clasa III Kennedy complicate cu o bresa laterala (pag. 116)

S1250027. Deplasarea prin infundare a protezelor partiale are urmatoarele caracteristici: A. se datoreaza unei DVO micsorate B. posibila mai ales la protezele partiale acrilice C. amplitudinea de infundare poate depasi rezilienta mucoasei D. forta ce actioneaza in aceasta directie este cea functionala de masticatie E. se realizeaza prin desprinderea protezei de pe campul protetic (pag. 117)

S1250028. in cazul modificarii dimensiunii verticale se impun urmatoarele: A. indepartarea obligatorie a lucrarilor protetice in cazul unei DVO micsorate B. refacerea lucrarilor protetice in cazul unei DVO corecte sau marite, dar nu mai mult de 2 mm C. . refacerea lucrarilor protetice in cazul unei DVO corecte sau marite, dar nu mai mult de 1 mm D. redimensionarea DVO este necesara in cazul DVO micsorata cand pacientul o solicita E. orice redimensionare DVO trebuie tatonata prin proteze provizorii (pag. 81)

S1250029. Pentru proteza scheletata pentru acoperirea dintilor stalpi se pot utiliza urmatoarele tipuri de microproteze: A. coroane turnate B. coroane mixte mai ales metalo-acrilice C. coroane mixte mai ales metalo-ceramice D. dispozitive radiculare E. coroane de substitutie (pag. 93)

1221



1222

Rezidentiat 2004


S1250030. Secventa prepararii dintilor stalpi presupune: A. realizarea planurilor de ghidare B. aprecierea paralelismului suprafetelor proximale realizat cu ajutorul tjei port mina de grafit C. remodelarea dintilor stalpi D. . realizarea planurilor de ghidare cu freze din otel prin miscari mezio-distale E. prepararea lacasurilor pentru pintenii externi (pag. 84-87)

S1250031. Tratamentul de echilibrare ocluzala va avea in vedere: A. slefuiri la nivelul cuspizilor B. inlaturarea factorilor de iritatie locala si mecanica C. depistarea si inlaturarea contactelor premature si interferentelor D. . redimensionarea DVO (daca este cazul) prin proteze provizorii E. . realizarea unui plan de ocluzie corect (pag. 80-81)

S1250032. Tratamentul ortodontic,din cadrul tratamentului preprotetic: A. poate fi aplicat si la adult B. este necesar pentru redresarea inclinarii dintilor si a refacerii punctelor de contact C. este un tratament ortodontic minor D. pentru dintii frontali migrati orizontal cel mai eficace este inelul de cauciuc E. nu necesita o igiena bucala sporita (pag. 81)

S1250033. Tratamentul preprotetic prezinta urmatoarele caracteristici: A. este numit si tratament specific B. se instituie dupa examinarea modelelor documentare C. are rolul asanarii cavitatii bucale D. cuprinde si realizarea tratamentului parodontal E. include refacerea dimensiunii verticale de ocluzie dacaa aceasta se impune (pag. 79-80)

S1250034. Zonele care de obicei necesita reducere datorita interferentelor cu bratul crosetului sunt: A. marginea mezio-linguala la premolarii si molarii inferiori B. marginea disto-vestibulara la premolarii superiori C. marginea mezio-vestibulara la molarii superiori D. suprafata ocluzala la premolarii superiori si inferiori E. fetele proximale ale dintilor anteriori de partea opusa edentatiei frontale (pag. 87)

S1350035. Acoperirea dintilor stalpi cu microproteze pentru tratamentul amovibil al edentatiei partiale se face in urmatoarele situatii: A. prezenta cariilor pe dintii limitrofi edentati; B. igiena defectuos intretinuta; C. dinti cu pungi parodontale; D. existenţa unor microproteze vechi necorespunzatoare ca adaptare sau nemodelate; E. utilizarea sistemelor speciale de mentinere. (pag. 98)

S1350036. in etapa de preparare a dintilor stalpi pentru protezarea mixta se urmaresc: A. desfiintarea punctelor de contact interdentare; B. realizarea planurilor de ghidare;

1222



1223

Rezidentiat 2004


C. prepararea fetei ocluzale; D. remodelarea dinţilor stalpi; E. prepararea lacaselor pentru pinteni externi. (pag. 91-93)

S1350037. Interventiile chirurgicale asupra mucoasei in cadrul tratamentului proprotetic din edentatia partiala sunt necesare in mai multe cazuri: A. fren labial inserat aproape de muchia crestei frontale; B. fren lingual alungit; C. bride laterale asimetrice; D. hipertrofii si hiperplazii existente la nivelul versanţilor crestelor, fundurilor de sac sau bolţii palatine; E. fren labial multiplu in dreptul grupului dentar restant. (pag. 90)

S1350038. Interventiile chirurgicale asupra osului in edentatia partiala care fac parte din tratamentul proprotetic sunt necesare pentru: A. rezectia unghiului gonion mandibular proeminent; B. neregularitati osoase, dureroase la palpare; C. creste retentive in diferite regiuni, mai ales frontal; D. condil mandibular articular atrofiat; E. torus mandibular si maxilar de dimensiuni exagerat de mari. (pag. 90)

S1350039. Interventiile chirurgicale care fac parte din tratamentul preprotetic se refera la: A. interventii de adancire a fundurilor de sac vestibulare; B. interventii de remodelare si inaltare a crestelor alveolare; C. osteotomia transmaxilara, chiuretajul periapical, si rezectia apicala; D. intervenţii pentru chisturi si tumori odontogene; E. interventii asupra frenurilor si plicilor alveolo-jugale. (pag. 87-88)

S1350040. O coroana de invelis metalica pentru dintii laterali in scopul realizarii unei proteze scheletate trebuie sa indeplineasca mai multe conditii: A. lacas sau lacase pentru pinteni ocluzali; B. convexitatea vestibulara mai mare de 1mm necesara pentru orice croset; C. planuri de ghidare pe fetele proximale dinspre edentatii; D. fata orala, fie perfect plana, fie cu prag plasat la 1mm de parodonţiu marginal; E. fata orala, cu prag plasat la 2mm de parodontiul marginal. (pag. 99)

S1350041. Restabilirea planului de ocluzie in edentatia partiala se va asigura prin: A. slefuire la nivelul cuspizilor; B. devitalizari si amputari coronare, gingivectomii sau alveoloplastii si acoperirea cu microproteze; C. indepartarea lucrarilor fixe necorespunzatoare; D. extracţia dintelui migrat; E. protezarea acrilica tranzitorie. (pag. 88)

S1350042. Solidarizarea dintilor stalpi este recomandata in urmatoarele situatii: A. pe dinti vecini cu carii in oglinda; B. dinti stalpi cu mobilitate moderata; C. raportul coroana-radacina modificat in favoarea coroanei; D. cand dinţii au anomalii de poziţie;

1223



1224

Rezidentiat 2004


E. radacini scurte, chiar daca implantarea este buna. (pag. 101)

S1450043. in edentatia partiala, acoperirea dintilor stalpi cu microproteze se indica in urmatoarele situatii: A. Rezistenta mecanica redusa a dintilor stalpi datorita unor carii profunde sau obturatii masive. B. Retentivitati naturale exagerate. C. Lacase ocluzale ce depasesc mult stratul de smalt. D. Tendinţa la carie E. Utilizarea sistemelor speciale de mentinere. (pag. 98)

S1450044. Prepararea lacaselor pentru pintenii ocluzali urmareste: A. Realizarea unui lacas doar in smalt B. Realizarea unui lacas ce ajunge in dentina C. Daca se ajunge la dentina, este necesar sa se faca o obturatie de amalgam D. Lacasul pe dinţii stalpi indirecţi se va plasa cat mai aproape de linia de reflexie a protezei E. in edentatiile terminale, lacasul se va plasa in foseta distala a dintilor stalpi (pag. 95)

S1450045. Realizarea de proteze partiale cu 3 sau 4 sei este contraindicata: A. Mai ales cand sunt confectionate proteze acrilice. B. Mai ales in cazul protezelor scheletate. C. Deoarece seile reprezentate de un singur dinte artificial sunt putin rezistente si se pot fractura. D. Deoarece seile reprezentate de un singur dinte artificial determina o atrofie rapida E. Deoarece transmiterea presiunilor pe o suprafata mica poate duce la durere. (pag. 105)

S1450046. Remodelarea dintilor stalpi in tratamentul proprotetic al edentatului partial cuprinde si reducerea unor zone care pot interfera cu bratele crosetului. Aceste zone sunt: A. Marginea M-L la premolarii si molarii inferiori. B. Marginea D-L la premolarii si molarii inferiori. C. Marginea D-V la premolarii si molarii inferiori. D. Marginea D-V la premolarii superiori. E. Marginea M-V la molarii superiori. (pag. 93)

S1450047. Tratamentul proprotetic chirurgical al osului intereseaza: A. Creste retentive in diferite regiuni, mai ales in zona laterala. B. Torus maxilar sau mandibular. C. Tuberozitate exagerat de retentiva sau pacienti ce necesita desfiintarea completa a acestor formatiuni anatomice. D. Neregularitaţi osoase dureroase la palpare. E. Neregularitati osoase ce fac uneori imposibila purtarea protezei. (pag. 90)

S1450048. Urmatoarele formatiuni anatomice sunt considerate zone protetice negative: A. Papila interdentara in dreptul conectorilor secundari, necesitand o foliere de 0,5 mm. B. Papilele interdentara proximala in dreptul conectorilor secundari proximali. C. Zonele mucoase vestibulare retentive. D. Parodonţiul marginal din dreptul conectorilor secundari ale braţelor retentive ale crosetelor divizate. E. Parodontiul marginal din dreptul conectorului de intarire al pintenului distal la crosetele cu 4 brate (inelare).

1224



1225

Rezidentiat 2004


(pag. 113)

S1450049. Zonele protetice negative la mandibula sunt reprezentate de: A. Frenul, dintii si insertia planseului bucal in zona linguala centrala. B. Mucoasa procesului alveolar in zona linguala, necesitand foliere de 0,5-1 mm C. Mucoasa procesului alveolar in zona linguala, necesitand foliere de pana la 2 mm. D. Torusul mandibular foarte mare, necesitand foliere de 0,5-1 mm. E. Torusul mandibular mic sau mijlociu, necesitand foliere de 0,5-1 mm. (pag. 113)

S1450050. Zonele protetice pozitive: A. Sunt zonele ce asigura sprijinul, mentinerea si stabilitatea protezei. B. La maxilar sunt reprezentate de : dintii restanti si crestele alveolare. C. La maxilar sunt reprezentate de : dintii restanti, crestele alveolare, bolta palatina in intregime si tuberozitatile D. La maxilar sunt reprezentate de : dinţii restanţi, crestele alveolare, bolta palatina (parţial) si tuberozitaţile. E. La mandibula sunt reprezentate de : dintii restanti, crestele alveolare si tuberculul piriform. (pag. 111)

S1550051. Diminuarea bascularii prin infundare se poate face prin: A. solidarizarea dintilor stalpi B. amprente de compresiune, mai ales la mandibula C. sei terminale minim extinse, fara acoperirea zonelor biostatice D. captisirea seilor E. rebazarea seilor (pag. 136)

S1550052. Functiile auxiliare ale elementelor contrabasculante sunt: A. stabilizarea orizontala a protezei B. favorizarea deplasarii conectorului principal catre mucoasa C. impiedicarea deplasarii conectorului principal catre mucoasa D. rigidizarea elementelor componente ale protezei E. impiedicarea bascularii prin infundare a extremitatilor distale ale seilor. (pag. 133)

S1550053. in mentinerea indirecta, intervin cu rol secundar urmatoarele elemente: A. micsorarea dimensiunii mezio-distale a arcadei artificiale B. marirea dimensiunii mezio-distale a arcadei artificiale C. crosete circulare deschise dental D. crosete circulare deschise edental E. lustrul perfect al protezei (pag. 133)

S1550054. inchiderea prin punti a breselor suplimentare care complica diferitele clase de edentatii, are urmatoarele avantaje A. simplificarea planului protezei B. reducerea preciziei de adaptare a protezei in cavitatea orala C. scaderea atrofiei suportului muco-osos D. neutralizarea eficienta a deplasarilor protezei E. cresterea rezistentei protezei. (pag. 105)

S1550055. La mandibula, zonele protetice negative sint reprezentate de:

1225



1226



tuberculii piriformi frenul limbii insertia planseului bucal in zona linguala centrala papila incisiva torusul mandibular. (pag. 113)

S1550056. La maxilar, zonele protetice negative sunt reprezentate de: A. linia milohioidiana B. papila incisiva C. insertia planseului bucal in zona linguala centrala D. rugile palatine E. rafeul median maxilar. (pag. 113)

S1550057. Mijloacele auxiliare de mentinere a protezelor scheletate sunt: A. adeziunea dintre mucoasa si baza protezei B. retentivitatile anatomice C. crosetele circulare D. tonicitatea musculara E. lustrul perfect al protezei. (pag. 120)

S1550058. Penrtu evitarea sau diminuarea efectului de parghie asupra dintilor stalpi, sunt indicate: A. amprente de compresiune B. captusirea seilor C. solidarizarea dintilor stalpi D. utilizarea de crosete cu braţe retentive cat mai flexibile E. utilizarea sistemelor speciale articulate. (pag. 136)

S1550059. Urmarile lipsei mijloacelor de mentinere indirecta sunt: A. solicitarea fiziologica a dintilor stalpi B. dezactivarea bratelor retentive ale crosetelor C. fractura bratelor retentive ale crosetelor D. uzura tardiva a sistemelor speciale E. inconfort pentru pacient. (pag. 125-126)

S1650060. Caracteristicile tuberozitatilor maxilare sunt: A. sunt zone protetice pozitive; B. sunt zone protetice negative; C. asigura sprijin muco-osos pentru seile terminale; D. nu au rol in stabilizarea orizontala a protezei; E. asigura intotdeauna o buna mentinere. (pag. 111)

S1650061. De obicei, locul de plasare al pintenilor este: A. in edentatiile laterale in fosetele marginale de langa edentatie; B. in edentatiile laterale in foseta meziala a dintelui mezial; C. in edentatiile terminale in fosetele distale ale dintilor stalpi; D. in edentaţiile terminale in fosetele meziale ale dinţilor stalpi;

1226



1227

Rezidentiat 2004


E. nu conteaza tipul de edentatie, pintenii se pot plasa oriunde; (pag. 95)

S1650062. Dimensiunile unui lacas pentru un pinten extern trebuie sa fie: A. adancimea, la nivelul crestei marginale de 1,5 mm; B. latimea 1/3 din latimea vestibulo-orala; C. latimea 1/4 din latimea vestibulo-orala; D. lungimea 1/3 din diametrul meziodistal; E. lungimea 1/4 din diametrul meziodistal. (pag. 94)

S1650063. in cadrul tratamentului proprotetic se realizeaza: A. echilibrarea ocluzala; B. interventii chirurgicale asupra osului; C. interventii asupra dintilor stalpi; D. extracţiile dentare; E. interventii chirurgicale asupra mucoasei. (pag. 89)

S1650064. in legatura cu tratamentul preprotetic, care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. se face dupa analiza modelului de studiu; B. este instituit dupa analiza radiografiilor; C. se mai numeste si tratament nespecific; D. se realizeaza dupa amprenta funcţionala; E. are rolul asanarii cavitatii bucale. (pag. 87)

S2150065. Acoperirea dintilor stâlpi cu microproteze este indicata la edentatul partial protezat mobilizabil în urmatoarele situatii: A. Tendinta la carii B. Lipsa retentivitatilor naturale C. Igiena buna D. Abraziune marcata E. Lacase ocluzale în smalt (pag. 98)

S2150066. Lacasele pentru pinteni pe dintii laterali au urmatoarele caracteristici: A. Forma aproximativ triunghiulara cu vârful rotunjit B. Cavitatea trebuie sa aiba unghiuri ascutite C. Lungimea de ¼ din diametrul mezio-distal al dintelui D. Latimea de 1/3 din latimea vestibulo-orala E. Se pregatesc cu pietre con-invers (pag. 93-94)

S2550067. Care din următoarele afirmaţii privind planurile de ghidare sunt corecte : A. sunt paralele cu axa de inserţie a prorezei B. în edentaţiile terminale sunt necesare planuri de ghidare. C. în edentaţiile frontale nu sunt necesare planuri de ghidare. D. datorită acestor planuri pe care alunecă conectorii secundari se poate realiza mai bine reciprocitatea E. suprafeţele de ghidare pot fi realizate mai întâi pe modelul de studiu (pag. 91,92)

1227



1228

Rezidentiat 2004


S2650068. Fracturi de mandibula in os patologic apar in: A. infectii osoase specifice si nespecifice B. tumori osoase C. in boala Paget D. distrofii si displazii osoase E. litiaza salivara (pag. 527)

S2650069. Zonele de rezistenta scazuta care favorizeaza fracturile mandibulei sunt: A. unghiul mandibulei B. apofiza condiliana C. apofiza coronoida D. simfiza mentoniera E. foramenul mentonier (pag. 529)

S2650070. Fractura de mandibula este favorizata de: A. parodontopatii marginale cronice B. incluziile dentare C. osteomielita mandibulei D. carii profunde E. zonele de edentatie (pag. 529)

S2650071. Factorii care influenteaza deplasare fragmentelor in caz de fractura de mandibula sunt: A. forta loviturii B. directia loviturii C. starea generala a bolnavului D. sediul si directia liniei de fractura E. contractia grupelor musculare (pag. 533)

S2650072. Factorii care influenteaza deplasare fragmentelor in caz de fractura de mandibula sunt: A. prezenta sau absenta dintilor de pe bonturile de fractura B. contractura muschilor inserati pe mandibula C. vârsta pacientului D. directia liniei de fractura E. rapoartele ocluzale intre arcade (pag. 534)

S2650073. Semnele clinice comune fracturilor de mandibula sunt: A. deformatii faciale, B. dureri in focarul de fractura C. febra D. greata, varsaturi E. limitarea miscarilor mandibulei (pag. 537)

S2650074. In fracturile cu deplasare a ramurii orizontael a mandibulei sunt prezente: A. tulburari ocluzale B. crepitatii osase C. parestezia sau anestezia nervului infraorbital

1228



1229

Rezidentiat 2004


D. pareza nervului facial E. anestezia teritoriului de inervate anervului mentonier (pag. 538)

S2650075. Semnele clinice ale fracturii mediosimfizare de mandibula sunt: A. urme de violenta la nivelul buzei inferioare si mentonului B. contact prematur pe ultimii molari C. leziuni la nivelul mucoasei crestei alveolare pe linia mediana D. miscari "in armonica” la deschiderea si inchiderea gurii E. anestezia teritoriului nervului mentonier (pag. 546)

S2650076. Fracturile duble laterale ale mandibulei au urmatoarea simptomatologie: A. semne externe de violenta la nivelul partilor moi B. tulburar ocluzale in caz de deplasare a fragmentelor C. anestezia teritoriului nervului mentonier D. devierea mentonului spre partea sanatoasa E. mobilitate anormala a fragmentelor (pag. 546)

S2650077. Fracturile angulare cu deplasare ale mandibulei au urmatoarea simptomatologie: A. tumefactie la nivelul gonionului B. tulburari ocluzale C. devierea mentonului spre partea opusa D. anestezia teritoriului nervului infraorbital E. crepitatie in focarul de fractura (pag. 547)

S2650078. Semnele clinice in fracturile subcondiliene unilaterale cu deplasare sunt: A. miscari simetrice ale condililor B. tulburari ocluzale din cauza scurtarii ramurii ascendente C. devierea mentonului spre partea sanatoasa D. anestezia teritoriului nervului mentonier E. tulburari functionale in masticatie (pag. 552)

S2650079. Consolidarea întârziata in cazul fracturilor de mandibula apare in urmatoarel situatii: A. in interpunere de parti moi B. dupa infectii extinse in focarul de fractura C. dupa osteosinteza D. dupa imobilizare inadecvata E. in cardiopatii decompensate (pag. 566)

S2650080. Semnele pseudoartrozei la mandibula sunt: A. mobilitate in focarul de fractura B. disconfort pronuntat pentru bolnav C. tulburari ocluzale D. radiologic nu sunt modificari E. radilogic bonturile sunt rotunjite (pag. 567)

1229



1230

Rezidentiat 2004


S2850081. Pentru nivelarea planului de ocluzie se impune: A. slefuiri la nivelul cuspizilor. B. amputari coronare urmate de acoperiri cu microproteze. C. indepartarea lucrarilor protetice incorecte. D. extractia dintelui insotita uneori de rezectie modelanta osoasa. E. micsorarea DVO (pag. 88)

S2850082. Acoperirea dintilor stalpi cu microproteze se indica in cazul: A. cariorezistanta B. slefuiri mari pentru nivelarea planului de ocluzie. C. lipsa de retentivitati naturale. D. toate de mai sus. E. utilizarea sistemelor speciale de mentinere. (pag. 91)

S2850083. Situatii in care dintii stalpi pe care se aplica mijloace de mentinere, sprijin si stabilizare nu necesita acoperiri cu microproteze: A. dinti cu smalt sanatos. B. dinti cu smalt subtire. C. dinti fara tendinta la carie D. dinti cu smalt gros. E. igiena buna. (pag. 98)

S2850084. Solidarizarea dintilor stalpi se indica: A. cand in edentatia terminala sunt utilizate mijloace speciale de mentinere. B. dinti stalpi cu mobilitate moderata. C. un dinte sanatos de un dinte compromis parodontal. D. cand clasele principale de edentatie se complica cu brese suplimentare E. la mandibula cand in edentatia terminala pintenul ocluzal se aplica in foseta distala (pag. 101)

S2850085. La maxilar,zonele protetice pozitive sunt reprezentate de: A. dintii restanti B. torusul palatin C. tuberozitatile maxilare D. tuberculii piriformi E. crestele alveolare (pag. 111)

S2950086. Tratamentul edentatiei partiale poate prevedea pentru realizarea unui plan de ocluzie corect: A. Slefuiri cuspidiene B. Amputari coronare C. Extractii dentare D. Tratament ortodontic E. Protezari provizorii (pag. 88-89)

S2950087. Pregatirea lacaselor de pe dintii stalpi laterali in naturali in vederea protezarii mobilizabile: A. Se executa cat se poate de aproape de centrul dintelui B. Au fund concav

1230



1231

Rezidentiat 2004


C. Au fund drept D. Au forma triunghiulara E. Au forma dreptunghiulara (pag. 93-94)

S2950088. Acoperirea dintilor stalpi cu microproteze este indicata in; A. Igiena defectuoasa B. Tendinta la carii C. Dinti stalpi putini D. Dinti stalpi scurti E. Utilizarea sistemelor speciale de mentinere (pag. 98)

1231



1232

Rezidentiat 2004


Tema nr. 51 Tipuri de amprente în edentatia partială BIBLIOGRAFIE: 7. A.Ionescu - Clinica şi tehnica de laborator a protezei scheletate, vol I si II, Ed. Cerma, Bucureşti, 1997.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1451001. Amprenta functionala de spalare a edentatiei partiale tratata prin proteza scheletata: A. necesita inchiderea marginala perfecta a lingurii individuale B. utilizeaza un elastomer de consistenta medie C. conduce la proteze cu margini supraextinse D. permite aplicarea corecta a conectorului principal mandibular E. permite obtinerea unui"model corijat"fidel (pag. 365–366)

S1451002. in cazul protezelor scheletate amprenta functionala: A. reda cu fidelitate forma si intinderea campului protetic B. nu necesita confectionarea unei linguri individuale C. impune folosirea unor linguri standard D. precede tratamentele proprotetice E. nu poseda caracteristici legate de tipul de sprijin al protezei (pag. 344-345)

S1451003. in protezarea scheletata amprenta functionala compresiva dupa Holms utilizeaza ca si portamprenta: A. sei metalice pe care s-a aplicat acrilat autopolimerizabil B. proteza finita ale carei sei au fost tapetate cu gutaperca neagra C. lingura individuala prevazuta cu valuri de ocluzie din material termoplastic D. linguri standard individualizate E. sei acrilice unite printr-un conector principal metalic (pag. 348)

S1451004. in protezarea scheletata amprenta functionala de spalare are urmatoarele indicatii: A. edentatie partiala clasa a III-a Kennedy maxilara, cand nu se confectioneaza un versant vestibular al seilor B. edentatie partiala clasa a IV-a Kennedy maxilara cand seile frontale ajung exact pana in fundul de sac vestibular C. edentatie partiala clasa a III-a Kennedy mandibulara cu zona retromilohioidiana foarte retentiva D. edentaţie parţiala clasa I-a Kennedy mandibulara E. edentatie partiala clasa a III-a Kennedy mandibulara cu o modificare (pag. 352)

S1451005. in protezarea scheletata amprenta functionala necompresiva presupune: A. lingura individuala din acrilat corect adaptata marginal B. lingura individuala prevazuta cu valuri de ocluzie C. lingura individuala cu schelet metalic D. elastomer de consistenţa mare E. elastomer fluid (pag. 346)

S1451006. Tehnica"modelului corijat"se indica in cazul protezelor scheletate:

1232



1233



cu sprijin dento-parodontal cu sprijin muco-osos din edentatia partiala clasa I-a Kennedy mandibulara cu o rezilienta foarte mare a mucoasei crestelor din edentaţia parţiala clasa I-a Kennedy maxilara din edentatia partiala clasa a III-a Kennedy (pag. 348)

S1551007. Care dintre afirmatiile urmatoare referitoare la lingura standard este falsa: A. acopera in intregime campul protetic B. asigura o grosime de 1-2 mm materialului de amprenta C. marginile sa fie cat mai aproape de linia de flexie a mucoasei D. marginile sa deranjeze cat mai puţin miscarile funcţionale E. este prevazuta cu mijloace de retentie pentru materialul de amprenta. (pag. 354)

S1551008. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la amprenta documentara este falsa: A. se realizeaza dupa efectuarea tratamentului de urgenta B. se realizeaza dupa efectuarea unui minutios detartraj subgingival C. materialul utilizat este in general alginatul D. in timpul amprentarii nu se fac miscari ale periferiei campului protetic E. cel mai mult intereseaza situatia dintilor restanti. (pag. 343)

S1551009. Care dintre urmatorii timpi operatori nu apartin metodei amprentarii functionale pentru realizarea protezei"echilibrate": A. realizarea scheletului metalic dupa o amprenta unica B. confectionarea peste seile metalice a doua portamprente din placa de baza C. aplicarea de valuri de ocluzie din stents D. amprentarea crestelor edentate cu pasta de oxid de zinc E. utilizarea tehnicii modelului corijat. (pag. 348)

S1551010. Care dintre urmatorii timpi operatori nu apartine metodei amprentarii functionale utilizata de Clinica de protetica dentara din Bucuresti: A. confectionarea lingurii individuale din acrilat B. aplicarea de valuri de ocluzie din stents C. amprentarea functionala cu pasta de oxid de zinc D. verificarea testului de rotaţie a protezei E. utilizarea tehnicii modelului corijat. (pag. 349)

S2151011. Amprenta preliminara în edentatia partiala protezabila mobilizabila are urmatoarele caracteristici, mai putin una: A. Serveste la confectionarea modelului de studiu B. Se ia cu alginat C. Se ia înaintea oricarui tratament protetic D. Se ia dupa tratamentul preprotetic E. Se ia în lingura standard. (pag. 344)

S2551012. Tehnicile de amprentare funcţională compresivă utilizează ca materiale pentru amprentarea crestelor A. Elastomerii de consistenţă chitoasă.

1233



1234



Elastomerii de consistenţă medie. Elastomerii de consistenţă fluidă. Cerurile bucoplastice. Alginatele. (pag. 338)

S2651013. Fractura Le Fort II este A. o fractura mediana a maxilarului superior B. o fractura transversala joasa C. ofractura transversala inalta D. o fractura partiala E. o fracturatransversala mijlocie (pag. 661)

S2851014. In ce situatii se ia amprenta functionala necompresiva: A. edentatii clasa I-a si clasa II-a la maxilar B. edentatii clasa I-a si clasa II-a la mandibula cand se aplica sprijinul mixt articulat C. cand se utilizeaza linguri din acrilat cu elastomeri de sinteza de consistenta medie D. in toate cazurile de mai sus E. cand protezele vor avea sprijin mixt rigid, si vor fi captusite prin metoda directa, daca in prima sedinta de aplicare se constata ca testul de rotatie este negativ (pag. 346-347)

S2951015. Amprenta documentara se mai numeste: A. Preliminara B. Finala C. De studiu D. Functionala E. Anatomica (pag. 343-344)

S2951016. Amprenta functionala necompresiva la maxilar este indicata in cazul edentatiilor: A. cl. I Kennedy B. cl. I Kennedy C. cl. I Kennedy D. cl. I Kennedy E. doar raspunsurile a si b sunt corecte (pag. 346)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1251017. Amprenta functionala compresiva utilizata de Clinica de Protetica din Bucuresti se realizeaza: A. cu proteza finita B. cu portamprenta confectionata din acrilat autopolimerizabil peste seile metalice C. lingura este prevazuta cu valuri de ocluzie din stents aduse la DVO D. numai dupa ce testul de rotatie sagitala este negativ E. cand testul de rotatie sagitala este pozitiv (pag. 352-353)

S1251018. Avantajele utilizarii lingurii individuale in amprentarea functionala a edentatiei partiale sunt:

1234



1235



amprenta functionala de mare fidelitate marginile amprentei extinse in limitele fiziologice ale campului protetic grosime mare a materialului de amprenta margini cu grosime functional modelata prin miscari functionale . grosimea stratului de material de amprenta poate fi dirijata prin tehnica de realizare a lingurii individuale (pag. 343)

S1251019. in edentatia de clasa I si II Kennedy reproducerea anatomica perfecta a suportului dentoparodontal urmareste sa realizeze in bune conditii: A. sprijinul protezei B. mentinerea protezei C. insertia protezei D. stabilizarea protezei E. protectia tesuturilor parodontale (pag. 348)

S1251020. in edentatia de clasa I, II Kennedy extinderea maxima dar in limite fiziologice a marginilor amprentei serveste la: A. in edentatia de clasa I, II Kennedy extinderea maxima dar in limite fiziologice a marginilor amprentei serveste la: B. mareste stabilitatea orizontala a protezei C. obtinerea unui grad mai mare de adeziune D. anularea infundarii protezei pe campul protetic E. . exploatarea maxima a retentivitatilor anatomice (pag. 348)

S1251021. in edentatia de clasa III si IV Kennedy in care protezele scheletate au sprijin dentoparodontal amprentarea functionala urmareste: A. reproducerea anatomica a dintilor restanti si a tesuturilor inconjuratoare B. reproducerea anatomica a crestelor alveolare si a mucoasei C. reproducerea sub presiune a crestelor alveolare si a mucoaselor D. extinderea si modelarea marginala a amprentelor reproduc morfologic fundurile de sac periprotetice E. marginile amprentei se opresc la nivelul fibromucoasei fixe (pag. 366)

S1251022. in edentatia de clasa III si IV Kennedy tratate cu proteze scheletate la maxilar amrenta functionala de spalare (Wash-technique) poate fi utilizata: A. in edentatia clasa III cand marginile seilor laterale nu ajung pana in fundurile de sac B. in edentatia clasa III cand marginile seilor laterale nu ajung pana in fundurile de sac C. in edentatia de clasa IV cand proteza are sprijin mixt D. in edentatia de clasa IV cand se renunta la versantul vestibular E. in edentatia de clasa IV in prezenta unor procese alveolare retentive (pag. 356)

S1251023. in edentatia partiala tratata cu proteze mobile sunt necesare urmatoarele tipuri de amprenta: A. amprenta documentara B. amprenta preliminara C. amprenta functionala sau definitiva D. amprenta functionala – preliminara E. amprenta finala (pag. 347)

S1251024. in realizarea amprentei functionale compresive utilizata de Clinica de Protetica din

1235



1236

Rezidentiat 2004


Bucuresti se respecta urmatorii timpi: A. B. C. D. E.

R.C. modelarea versantului vestibular prin masajul obrajilor deschiderea gurii modelajul versantului lingual prin miscarile limbii apasarea limbii pe bolta palatina (pag. 354)

S1251025. Reflexul exagerat de greata, voma poate fi combatut prin: A. medicatie sedativa antihistaminica si antiemetica B. sedativa antihistaminica si antiemetica psihoterapie C. eliberarea cailor respiratorii inainte de amprentare si respiratie pe nas D. eliberarea cailor respiratorii inainte de amprentare si respiratie pe nas E. anestezie de contact cu spray-uri anestezice (pag. 361)

S1351026. Adaptarea lingurii individuale in cazul unei edentatii de clasa l Kennedy pentru amprentarea functionala va indeplini urmatoarele etape: A. lingura trebuie sa ajunga in zona vestibulara laterala la 2mm de linia de reflexie a mucoasei; B. lingura va ajunge in zona vestibulara laterala la 1mm de linia de reflexie a mucoasei; C. in regiunea distala, lingura se va opri la 1mm de ligamentul pterigo-mandibular; D. in regiunea distala, marginea lingurii va acoperii ligamentul pterigo-mandibular; E. in zona linguala laterala, daca nu se palpeaza linia milohioidiana, marginea lingurii se va opri la 1mm de aceasta (pag. 364)

S1351027. Amprenta functionala cu alginat, desi nu este recomandata se poate executa in urmatoarele conditii: A. lingura individuala se realizeaza la 0,5mm de model; B. marginile lingurii se vor opri la adaptare la 2mm de periferia campului protetic; C. dupa o astfel de amprenta se vor realiza orice fel de proteze acrilice si scheletizate; D. lingura individuala se realizeaza la 2mm de model; E. se face o amprentare compresiva. (pag. 365)

S1351028. Cauze ale impreciziei amprentelor cu alginate sunt: A. utilizarea unei cantitati prea mici de alginat in raport cu port-amprenta; B. o cantitate prea mare de saliva la marginile port-amprentei determina goluri de material; C. fractura amprentei la dezinsertie prin existenta unor zone retentive; D. se respecta proporţia apa si pudra, dar spatularea este lenta; E. deformarea elastica a amprentei cu alginat la insertia pe campul protetic. (pag. 361)

S1351029. Impreciziile de suprafata ale amprentelor cu alginate sunt: A. bule de aer; B. sufluri si retusuri; C. imprecizii de amprentare la nivelul boltii palatine; D. imprecizii de amprentare la nivelul dinţilor restanţi; E. fracturile amprentei. (pag. 321)

S1351030. Impreciziile dimensionale ale amprentelor cu alginate sunt date de: A. la preparare;

1236



1237



in timpul"prizei"; la indepartarea amprentei din cavitatea orala; la aplicarea lingurei in cavitatea orala; in timpul conservarii amprentei si turnarii modelului. (pag. 338)

S1351031. in tehnica amprentarii cu alginate trebuie respectate urmatoarele reguli: A. deretentivizarea la nivelul corpurilor de punte; B. lustruirea dintilor slefuiti la nivelarea planului de ocluzie; C. deretentivizarea la nivelul tuturor spatiilor interdentare; D. stimularea secreţiei salivare a pacientului pentru prelungirea timpului de priza; E. mentinerea amprentei cu alginat peste timpul necesar de priza pentru a nu se deforma. (pag. 354)

S1351032. La turnarea modelului preliminar deformarile se datoreaza: A. zonelor subtiri de alginat la marginile amprentei,nesustinute de lingura; B. alginatul desprins partial sau total de pe lingura; C. turnarea modelului cu gips prea fluid; D. rasturnarii amprentei pentru confecţionarea soclului modelului,inainte de priza gipsului din amprenta; E. plasarii amprentei turnate in contact cu obiecte dure sau pe suprafete inclinate. (pag. 343)

S1351033. O lingura standard corecta trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A. in sens antero-posterior sa acopere: - pt. maxilar: tuberozitatile, linia"Ah",dintii restanti; - pt. mandibula: tuberculul piriform fara a deranja ligamentul pterigo-mandibular, dintii restanti; B. in sens transversal lingura trebuie sa cuprinda: - pt. maxilar: crestele alveolare, tuberozitatile si dintii restanti din regiunea laterala; - pt. mandibula: sa cuprinda directia crestelor edentate ; vestibular sa ajunga la 2-3mm de linia de reflexie a mucoasei,iar lingual sa nu depaseasca linia milohioidiana; C. marginile lingurii sa fie cat mai la distanta de linia de reflexie a mucoasei si sa deranjeze cat mai putin miscarile functionale ; D. sa asigure o grosime suficienta si cat se poate de uniforma a materialului de amprenta; E. sa fie prevazuta cu mijloace de retentie pentru materialul de amprenta; (pag. 339)

S1351034. Scopul amprentarii functionale in edentatiile terminale clasa l si clasa a ll-a Kennedy se refera la: A. reproducerea anatomica a dintilor restanti si a tesuturilor inconjuratoare; B. reproducerea corecta a fetelor ocluzale a dintilor limitrofi edentatiei; C. reproducerea crestelor edentate; D. inregistrarea suprafeţei mucoasei acoperitoare; E. inregistrarea periferiei mobile a campului protetic. (pag. 347)

S1451035. in cazul protezelor partiale acrilice mandibulare, amprenta functionala se realizeaza cu: A. lingura individuala B. lingura standard individualizata C. silicon de consistenta medie D. silicon chitos E. silicon de consistenta fluida (pag. 352)

1237



1238

Rezidentiat 2004


S1451036. in cazul protezelor scheletate amprenta functionala compresiva utilizata in Clinica de Protetica dentara din Bucuresti include urmatorii timpi: A. realizarea scheletului metalic al protezei pe baza unei amprente unice cu alginat B. realizarea unor portamprente din acrilat autopolimerizabil peste seile metalice ale protezei C. verificarea testului de rotatie a protezei prin apasarea pe pintenii cei mai distali si extremitatea distala a valului de ocluzie D. determinarea relaţiilor intermaxilare cu valurile de ocluzie din stents ramolite E. amprentarea crestelor folosind un strat de ceara buco-plastica aplicat pe fata mucozala a seilor (pag. 349–350)

S1451037. in edentatia partiala clasa a III- Kennedy maxilara in care seaua protezei scheletate nu are versant vestibular se poate realiza o amprenta functionala: A. necompresiva B. compresiva, in care presiunea asupra mucoasei este realizata digital de medic C. de spalare D. compresiva, in care presiunea asupra mucoasei este realizata de forţa masticatorie a pacientului E. asociata cu tehnica"modelului corijat" (pag. 352)

S1451038. in edentatia partiala clasa a III-a Kennedy tratata cu proteze scheletate, amprenta functionala: A. reproduce anatomic perfect dintii restanti B. inregistreaza forma functionala a mucoasei crestelor edentate C. reda forma si latimea fundului de sac D. permite realizarea unui"model corijat"corect E. se realizeaza cu o lingura individuala din acrilat si un elastomer de consistenta medie (pag. 351-352)

S1451039. in edentatia partiala clasa a III-a Kennedy tratata prin proteza scheletata, la amprentarea functionala a suportului muco-osos se va urmari ca: A. marginile amprentei sa nu ajunga pana in zona de reflexie a mucoasei B. marginile amprentei sa fie modelate functional ca forma si grosime C. sa fie redata forma functionala a mucoasei crestelor D. sa se redea forma anatomica a mucoasei crestelor E. sa se redea forma anatomica perfecta a dintilor restanti si a tesuturilor inconjuratoare (pag. 351-352)

S1451040. in edentatia partiala clasa I-a Kennedy mandibulara tratata cu proteze scheletate, amprenta functionala compresiva: A. reda forma anatomica a mucoasei crestelor B. se indica mai ales pe campurile cu o rezilienta mai mare a mucoasei crestelor C. limiteaza bascularea prin infundare a extremitatii distale a seilor D. asigura solicitarea crestei numai in regiunea distala E. evita efectul de parghie al protezei asupra dintilor stalpi (pag. 346)

S1451041. in edentatia partiala clasa I-a Kennedy mandibulara tratata prin proteza scheletata, lingura individuala se opreste la 1 mm de: A. linia de reflexie a mucoasei in zona vestibulara laterala B. linia de reflexie a mucoasei in zona vestibulara labiala C. insertia ligamentului pterigo-mandibular D. linia milohioidiana in zona linguala laterala E. marginea gingivala linguala a frontalilor

1238



1239

Rezidentiat 2004


(pag. 364)

S1451042. in edentatia partiala clasa I-a Kennedy mandibulara, cu o mucoasa a crestelor foarte rezilienta si tratata prin proteza scheletata se indica amprenta functionala: A. necompresiva B. de spalare C. compresiva, in care presiunea asupra mucoasei este realizata digital de medic D. compresiva, in care presiunea asupra mucoasei este realizata de forţa masticatorie a pacientului E. asociata cu tehnica"modelului corijat" (pag. 347-348)

S1451043. in protezarea scheletata amprenta functionala necompresiva se indica in: A. edentatie partiala clasa I-a Kennedy maxilara B. edentatie partiala clasa I-a Kennedy mandibulara cand rezilienta mucoasei este foarte mare C. edentatie partiala clasa a II-a Kennedy maxilara D. edentaţie parţiala clasa a II-a Kennedy mandibulara cand rezilienţa mucoasei este foarte mare E. edentatie partiala clasa I-a Kennedy mandibulara tratata cu proteza scheletata cu sprijin mixt articulat (pag. 346)

S1551044. Adaptarea lingurii individuale mandibulare in cazul unei edentatii frontale se face astfel incat: A. in zona linguala centrala marginea lingurii sa fie deasupra insertiei frenului limbii B. lingura sa nu se ridice de pe campul protetic la miscarea de umezire a buzei inferioare C. in zonele linguale laterale se va situa la nivelul liniilor milohioidiene D. vestibular labial marginea lingurii sa ajunga la linia de flexie a mucoasei E. marginile lingurii sa fie rotunjite. (pag. 365)

S1551045. Adaptarea lingurii individuale maxilare, in cazul unei edentatii termino-terminale se face astfel incat: A. marginea lingurii sa aiba o grosime de 1mm B. marginea lingurii sa aiba o grosime de 1,5 mm C. marginea lingurii va ajunge in zona vestibulara laterala la 1,5 mm de linia de reflexie a mucoasei D. marginea lingurii va ajunge in zona vestibulara laterala la 1mm de linia de reflexie a mucoasei E. marginile lingurii vor fi rotunjite. (pag. 362)

S1551046. Care dintre urmatorii timpi operatori apartin metodei amprentarii functionale pentru realizarea protezei"echilibrate" A. realizarea scheletului metalic dupa o amprenta unica B. confectionarea peste seile metalice a doua portamprente din placa de baza C. aplicarea de valuri de ocluzie din stents D. amprentarea crestelor edentate cu silicon de consistenţa medie E. utilizarea tehnicii modelului corijat. (pag. 348)

S1551047. Care dintre urmatorii timpi operatori apartin metodei amprentarii functionale utilizata de Clinica de protetica dentara din Bucuresti: A. confectionarea lingurii individuale din acrilat B. amprenta functionala cu elastomer de consistenta crescuta C. aplicarea de valuri de ocluzie D. verificarea testului de rotaţie a protezei E. utilizarea de ceruri bucoplastice.

1239



1240

Rezidentiat 2004


(pag. 349)

S1551048. impotriva secretiei exagerate de saliva se poate utiliza: A. clatirea cu apa calda imediat inainte de amprentare B. clatirea cu apa rece imediat dupa amprentare C. utilizarea medicatiei parasimpaticolitice in majoritatea cazurilor D. utilizarea in mod excepţional a medicaţiei parasimpaticolitice E. aplicarea de rulouri de vata in vestibul. (pag. 355)

S1551049. in cadrul amprentei functionale in edentatiile de clasa I si II, modelarea marginala functionala se face pentru a obtine: A. mobilitatea fiziologica a tesuturilor periferice B. diminuarea senzatiei de corp strain C. adaptarea mai grea a pacientului la proteza D. eliminarea retenţiilor alimentare de la marginea seilor E. mentinerea protezei prin tonicitate musculara. (pag. 345)

S1551050. La realizarea protezelor scheletate, amprenta functionala de spalare se foloseste pentru urmatoarele tipuri de edentatie: A. clasa I Kennedy B. clasa II Kennedy C. clasa III Kennedy, cand nu se face versant vestibular seilor D. clasa III Kennedy, cand versantele vestibulare ale seilor nu trebuie sa ajunga pana in fundurile de sac E. clasa IV Kennedy, in toate cazurile. (pag. 352)

S1551051. Modificarile dimensionale ale amprentei cu alginat, aparute in timpul prizei materialului se datoreaza urmatorilor factori: A. miscarea lingurii pe campul protetic B. turnarea modelului din gips prea vascos C. deshidratarea alginatului D. schimbarea degetelor care menţin lingura pe campul protetic E. presiunea digitala foarte mare. (pag. 361)

S1551052. Reflexul exagerat de voma-greata poate fi combatut prin: A. anestezie de contact B. aplicarea lingurii mai intai distal si apoi anterior C. aplicarea lingurii mai intai anterior si apoi distal D. clatirea cu apa calda E. medicatie beta-blocanta. (pag. 356)

S1651053. Amprenta functionala de spalare (Wash technic) este contraindicata in edentatiile de cl I si a II-a deoarece: A. marginile amprentei vor fi prea scurte; B. la mandibula conectorul principal va fi aplicat in zone eronate; C. apare deformarea fundului de sac vestibular; D. marginile amprentei vor fi nemodelate funcţional; E. protezele realizate dupa amprente functionale de spalare vor produce leziuni de decubit. (pag. 351)

1240



1241

Rezidentiat 2004


S1651054. Amprenta functionala necompresiva este indicata in: A. edentatie cl. A III-a la maxilar; B. edentatie cl. I si a II-a la mandibula cand sunt aplicate dispozitive ce realizeaza sprijin mixt articular; C. edentatie cl. I si a II-a la mandibula, in aproape toate cazurile; D. edentaţie cl. I si a II-a la maxilar, in aproape toate cazurile; E. edentatie cl. I si aII-a la maxilar cand sunt aplicate dispozitive ce realizeaza sprijin mixt articular. (pag. 346)

S1651055. Dupa o amprenta functionala de spalare (Wash technic) se poate realiza o proteza scheletata in: A. edentatia de cl. a III-a cand marginile seilor nu pot sau nu trebuie sa ajunga pana in fundurile de sac; B. edentatia de cl. a III-a, cand nu se face versant vestibular al seilor; C. edentatia de cl. a IV-a, cand seile frontale nu pot sa ajunga pana in fundurile de sac din cauza unor procese alveolare retentive; D. edentaţia de cl. I, cand nu se face versant vestibular al seilor; E. edentatia de cl. A II-a, cand marginile seilor laterale nu pot sau nu trebuie sa ajunga pana in fundurile de sac. (pag. 352)

S1651056. in cazul amprentarii compresive dupa O. C. Applegate: A. se foloseste ceara bucoplastica; B. schletul metalic este realizat dupa o amprenta unica cu hidrocoloizi; C. se foloseste gutaperca; D. se exercita presiuni pe sei; E. medicul va modela amprenta prin miscari functionale ale periferiei campului protetic. (pag. 347)

S1651057. in cazul amprentei functionale sub presiune masticatorie dupa Spreng: A. seile vor fi tapetate cu material bucoplastic; B. seile vor fi tapetate cu material termoplastic; C. materialul de amprenta si proteza vor fi purtate 7-10 zile; D. materialul de amprenta si proteza vor fi purtate 6zile; E. este necesara realizarea dupa amprentare a modelului corijat. (pag. 348)

S1651058. in cazul metodei de amprentare in doi timpi (Wash technic): A. prima amprenta se ia cu material siliconic de consistenta ridicata; B. prima amprenta se ia cu material de tipul alginatului; C. in timpul amprentarii primare se fac miscari ale periferiei campului protetic de catre medic si pacient; D. in timpul amprentarii primare se fac miscari ale periferiei campului protetic numai de catre medic; E. amprenta definitiva se realizeaza cu alginat. (pag. 365)

S1651059. in cazul unei amprentarii cu alginate, pentru obtinerea unei amprente fara modificari dimensionale aceasta trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A. sa fie scoasa din gura lent, fara a utiliza miscari bruste; B. sa fie scoasa din gura rapid, dintr-o data si in axul lung al dintilor; C. la maxilar se fac tractiuni in jos si inapoi; D. la mandibula se fac tracţiuni in sus si usor spre vestibular; E. pana la turnarea modelului, amprenta se va tine intr-un bol cu apa; (pag. 360)

1241



1242

Rezidentiat 2004


S1651060. in cazul unei edentatii de cl. I a, adaptarea unei linguri individuale trebuie sa se faca astfel: A. in regiune distala lingura se va opri la 1,5 mm de insertia ligamentului pterigo-mandibular; B. in zona linguala laterala, lingura trebuie sa acopere linia milohioidiana; C. in zona linguala laterala, lingura trebuie sa se opreasca la 1 mm de linia milohioidiana; D. daca nu se palpeaza creasta milohioidiana, marginea lingurii va ajunge la 1mm de planseul bucal; E. grosimea marginilor lingurii va fi de minim 3 mm. (pag. 364)

S1651061. in legatura cu amprenta functionala in cadrul realizarii protezei scheletate, care din urmatoarele afrmatii sunt false: A. amprenta functionala se poate realiza si cu linguri standard; B. inainte de amprentare proteza veche trebuie sa nu fie purtata 1-2 zile; C. amprenta functionala nu are caracteristici legate de clasa de edentatie; D. este diferita in funcţie de tipul de sprijin; E. amprenta functionala necompresiva este indicata mai ales in cazul edentatiei de cl. a II-a. (pag. 345)

S1651062. Precizati care din urmatoarele afirmatii sunt false, in legatura cu amprenta functionala pentru realizarea protezei "echilibrate": A. amprentarea se face cu eugenat de zinc; B. adaptarea seilor se face pana la linia de reflexie a mucoasei; C. se mai numeste si amprenta compresiva cu "gura deschisa"; D. dupa determinarea RIM de ocluzie pacientul inchide gura si se reia amprentarea; E. proteza rezultata dupa aceasta metoda se realizeaza cu dinti de portelan. (pag. 348)

S1651063. Precizati care dintre afirmatii sunt false in legatura cu amprentarea cu alginate la realizarea protezei scheletate: A. dupa amprentarea cu alginate, modelul se poate realiza fara modificarea dimensiunilor din partea amprentei in intervalul de timp de pana la 24 ore; B. amprenta este bine sa fie tinuta in apa pentru a nu suferi modificari dimensionale; C. in timpul amprentarii este necesara realizarea unei presiuni continue asupra lingurii; D. lasarea amprentei in contact cu aerul duce la contracţia acesteia; E. scoaterea amprentei din gura se face rapid, dintr-o data si in axul lung al dintilor; (pag. 362)

S1651064. Printre timpii de realizare a protezei scheletate dupa metoda de amprentare compresiva utilizata de Clinica de protetica dentara din Bucuresti, se regasesc: A. confectionarea lingurei individuale din placa de baza; B. confectionarea lingurei individuale din acrilat; C. amprenta functionala cu un elestomer de consistenta fluida; D. aplicarea valurilor de ocluzie din ceara roz; E. aplicarea valurilor de ocluzie din stents. (pag. 349)

S1651065. Printre timpii de realizare a protezei scheletate dupa metoda de amprentare compresiva utilizata de Clinica de protetica dentara din Bucuresti, se regasesc: A. confectionarea lingurei individuale din placa de baza; B. confectionarea lingurei individuale din acrilat; C. amprenta functionala cu un elestomer de consistenta fluida; D. aplicarea valurilor de ocluzie din ceara roz; E. aplicarea valurilor de ocluzie din stents. (pag. 349)

1242



1243

Rezidentiat 2004


S2151066. Amprenta functionala în edentatia partiala are caracterisici legate de: A. Tipul tratamentelor preprotetice B. Clasa de edentatie C. Tipul de sprijin al protezei D. Timpul trecut de la instalarea edentatiei E. Vârsta pacientului. (pag. 345)

S2151067. Lingura individuala realizata în cabinet din elastomer chitos are urmatoarele caracteristici: A. Volumul lingurii este mare B. Marginile sunt supraextinse C. Materialul de amprenta este bine retentionat chimic D. Materialul de amprenta este bine retentionat mecanic E. Marginile lingurii sunt subtiri (pag. 365)

S2551068. Lingura standard utilizată în vederea amprentării trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: A. Să acopere în întregime câmpul protetic B. Să vină în contact intim cu câmpul protetic C. Să asigure o grosime suficientă şi uniformă a materialului de amprentă D. Marginile lingurei să fie cât mai aproape de linia de reflexie a mucoasei E. Să fie prevăzută cu mijloace de retenţie pentru materialul de amprentă (pag. 361)

S2651069. In fracturile de masiv facial putem gasi urmatorale simptome: A. hematoame periorbitare B. deformatii faciale C. anestezia teritoriului nervului mentonier D. emfizem subcutan E. epistaxis (pag. 670)

S2651070. Complicatiile fracturilor de masiv facial pot fii: A. asfixia B. socul traumatic C. infarctul miocardic D. socul hemoragic E. edemul cerebral (pag. 682)

S2651071. Fracturile partiale ale masivului facial pot interesa: A. rebordul alveolar B. oasele nazale C. tuberozitatea maxilara D. apofizele palatinale ale maxilarelor E. apofiza coronoida (pag. 675)

S2651072. Fractura mediana a maxilarului superior se caracterizeaza prin urmatoarele: A. tumefierea si echimoye la nivelul buzei superioare B. plaga gingivala pe linia mediana

1243



1244

Rezidentiat 2004


C. tulburare de ocluzie in sens lateral D. muscatura in armonica E. comunicare buco sinusala (pag. 674)

S2851073. Amprenta documentara in edentatia partiala se ia: A. inaintea tratamentului preprotetic B. inaintea tratamentului de urgenta C. in timpul amprentarii nu se fac miscari ale periferiei campului protetic D. in timpul amprentarii se fac miscari ale periferiei campului protetic E. dupa efectuarea unui sumar detartraj supragingival (pag. 343)

S2851074. Amprenta preliminara in edentatia partiala se ia: A. inainte de realizarea tratamentului preprotetic B. dupa realizarea tratamentului preprotetic C. cu miscari executate de medic D. cu miscari executate de pacient E. uneori cu linguri standard individualizate (pag. 344)

S2851075. Obiectivele amprentei functionale in edentatiile de clasa I si clasa II Kenrdy: A. reproducerea anatomica a dintilor restanti B. redarea tesuturilor inconjuratoare C. reproducerea crestelor edentate D. sa redea forma anatomica a mucoasei crestelor E. sa redea forma functionala a mucoasei crestelor (pag. 345)

S2851076. Amprenta functionala compresiva urmareste: A. sa invinga rezilienta mucoasei B. sa reproduca forma functionala a mucoasei crestelor C. sa reproduca forma anatomica a mucoasei crestelor D. sa uzeze de presiunea digitala asupra mucoasei E. sa uzeze de fortele de masticatie asupra mucoasei (pag. 347)

S2951077. In edentatia partiala tratata cu proteze mobilizabile sunt necesare urmatoarele tipuri de amprente: A. Amprenta cu gura inchisa B. Amprenta bimaxilara C. Amprenta documentara D. Amprenta preliminara E. Amprenta finala (pag. 343)

S2951078. Amprenta documentara se ia: A. inainte de tratamentul preprotetic B. dupa tratamentul preprotetic C. dupa tratamentul de urgenta D. inaintea tratamentului de urgenta E. dupa detartrajul supragingival

1244



1245

Rezidentiat 2004


(pag. 343)

S2951079. Amprenta functionala necompresiva este indicata pentru: A. Edentatia cl. I maxilara B. Edentatia cl. I mandibulara C. Edentatia cl. a II-a maxilara D. Edentatia cl. a III-a mandibulara E. Edentatia cl. a IV-a maxilara (pag. 351)

1245



1246

Rezidentiat 2004


Tema nr. 52 Elemente structurale ale protezelor partilae scheletate BIBLIOGRAFIE: 7. A.Ionescu - Clinica şi tehnica de laborator a protezei scheletate, vol I si II, Ed. Cerma, Bucureşti, 1997.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1352001. Daca procesul alveolar nu este suficient de inalt,distanta barei linguale fata de gingie va fi redusa cu A. 2-3mm B. 4mm C. 1mm D. 1,5mm E. nici un raspuns corect (pag. 144)

S1352002. Fata de mucoasa procesului alveolar bara linguala trebuie plasata la o distanta de: A. 0,1-0,3mm; B. 0,3 -2mm; C. 1,5-3mm; D. 0,3-3mm; E. 4mm. (pag. 142)

S1352003. Forma pe sectiune a barei linguale cea mai indicata este A. rotunda B. ovala C. semiluna; D. semipiriforma E. dreptunghiulara (pag. 144)

S1352004. Grosimea placii dento-mucozale mandibulare este de: A. 0,1-0,3mm; B. 0,4-0,5mm C. 0,5-1 mm; D. 1 mm E. 1,5mm (pag. 148)

S1352005. in cazul existentei unui proces alveolar vertical si rezilienta mucozala minima, folierea va fi de: A. 1mm; B. 2mm; C. 3mm; D. 1,5mm; E. nici un raspuns corect. (pag. 143)

1246



1247

Rezidentiat 2004


S1352006. in dreptul dintilor laterali conectorul principal metalic sub forma de placuta trece fata de parodontiul marginal la cel putin: A. 8mm B. 5mm C. 2mm D. 10mm E. 3rnm (pag. 152)

S1352007. Pentru utilizarea barei linguale inaltimea procesului alveolar este de cel putin: A. 4mm; B. 6mm; C. 8mm; D. 9mm; E. 10mm. (pag. 142)

S1452008. Bara linguala a unei proteze scheletate cu sprijin dento-parodontal va fi distantata fata de mucoasa procesului alveolar cu: A. 0,3 mm B. 0,5 mm C. 1 mm D. 1,5 mm E. 2 mm (pag. 143)

S1452009. Crosetul Bonwill este: A. un croset divizat B. prevazut cu un conector secundar interdentar care se termina in seaua protezei C. prevazut cu doi pinteni ocluzali alaturati cand dintii stalpi sunt acoperiti cu microproteze solidarizate D. indicat in edentaţia parţiala clasa a II-a Kennedy pe partea hemiarcadei integre E. indicat in edentatia partiala clasa I-a Kennedy (pag. 191 – 192)

S1452010. in edentatia partiala clasa I-a Kennedy la care zona retentiva subecuatoriala a dintilor stalpi este situata vestibulo-mezial se indica: A. croset circular Ackers deschis edental B. croset divizat in T C. croset divizat in I D. croset"in ac de par" E. croset mixt (pag. 287)

S1452011. Linia ecuatoriala tipica a dintilor stalpi ai protezei scheletate: A. pleaca din vecinatatea fetei ocluzale la nivelul fetei proximale dinspre edentatie, coboara oblic pe fetele laterale si ajunge pe fata proximala opusa edentatiei in vecinatatea coletului B. este plasata in apropierea fetei ocluzale, atat vestibular, cat si oral C. este plasata in apropierea coletului fetelor proximale D. pleaca de la mijlocul distanţei cervico-ocluzale pe faţa proximala dinspre edentaţie, trece in diagonala pe feţele vestibulara si orala si se apropie de colet spre faţa proximala opusa edentaţiei E. pleaca din vecinatatea fetei ocluzale la nivelul fetei proximale opusa edentatiei, coboara oblic pe fetele laterale si ajunge pe fata proximala dinspre edentatie la nivelul coletului. (pag. 167)

1247



1248

Rezidentiat 2004


S1452012. Mijloacele indirecte de mentinere, sprijin si stabilizare ale protezei scheletate elimina: A. bascularea prin infundare a extremitatii distale a seilor terminale B. bascularea prin infundare a seilor frontale C. bascularea prin desprindere a extremitatii distale a seilor D. bascularea laterala a protezei scheletate E. distalizarea protezei scheletate (pag. 162)

S1452013. Reciprocitatea este functia crosetelor turnate de a: A. cuprinde mai mult de 180° din circumferinta dintelui B. nu exercita presiuni asupra dintelui stalp in momentul in care asupra protezei nu actioneaza nici o forta C. opri bascularea protezei scheletate D. neutraliza efectul porţiunii flexibile a braţului retentiv, care solicita orizontal dintele stalp la inserţia si dezinserţia protezei E. nici una din cele de mai sus (pag. 177)

S1552014. Care dintre urmatoarele afirmatii privind crosetul continuu sunt corecte: A. nu se utilizeaza in edentatii de clasa a-I-a Kennedy B. asigura mentinerea directa a protezei C. se aplica in zona subecuatoriala D. solidarizeaza dinţii restanţi E. nu rigidizeaza bara linguala (pag. 146)

S1552015. Crosetul Ackers deschis anterior (mezial) este indicat: A. in edentatii frontale B. pe canin C. in edentatii clasa a III-a (laterale) D. pe incisivii centrali E. in edentatii de clasa a II-a (pag. 188)

S1552016. Grosimea conectorilor principali maxilari este de: A. 1 mm B. 0.10-0.40 mm C. 0.40-0.60 mm D. 0.75 mm E. 1-2 mm (pag. 152)

S1552017. Placuta dento-mucozala mandibulara este indicata in urmatoarele cazuri: A. atrofie marcata a crestelor in edentatiile terminale B. edentatii clasa a –IV- a Kennedy C. edentatii clasa a –III- a Kennedy D. atrofii reduse ale crestei alveolare E. edentatii clasa A1 Eichner. (pag. 149)

S1552018. Placuta mucozala cu latime mare este utilizata in: A. edentatiile clasa I cand crestele sunt atrofiate B. edentatiile clasa a II-a cu creste atrofiate

1248



1249

Rezidentiat 2004


C. edentatii latero-terminale D. edentaţii clasa a IV-a E. edentatii clasa I, II, cand torusul este mare (pag. 153)

S1552019. saua protezei scheletate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A. sa nu aiba conductibilitate termica B. greutate mare C. adaptare intima si precisa la tesuturile cu care vine in contact D. suprafeţele externe retentive E. extinderea seii pina la tuberozitatea maxilara (pag. 268)

S1652020. Bara linguala se utilizeaza cand: A. inaltimea procesului alveolar este de cel putin 9 mm; B. inaltimea procesului alveolar este de 4-5 mm; C. inaltimea procesului alveolar este mai mica de 9 mm; D. inalţimea procesului alveolar este mai mica de 4-5 mm; E. inaltimea procesului alveolar nu este importanta. (pag. 142)

S1652021. Distantarea barei linguale cand procesul alveolar este vertical si rezilienta mucoasei minima este de: A. 0,3-2 mm; B. 2 mm; C. 1,5 mm; D. 1 mm; E. 1,5-2 mm. (pag. 143)

S1652022. Grosimea placutei mucozale cu latime redusa este de: A. 0,3 mm; B. 0,5 mm; C. 0,6 mm; D. 1 mm; E. 1,5 mm. (pag. 152)

S1652023. in cazul crosetului inelar cu patru brate, conectorul secundar de intarire este distantat de mucoasa cu: A. 0,1 mm; B. 0,2 mm; C. 0,3 mm; D. 0,4 mm; E. 0,5 mm. (pag. 190)

S1652024. in cazul placutei mucozale cu latime mare despovararea la nivelul rugilor este de: A. 0,1-0,2 mm; B. 0,2-0,3 mm; C. 0,3-0,4 mm; D. 0,4-0,5 mm;

1249



1250

Rezidentiat 2004


E. 0,6 mm. (pag. 152)

S1652025. Placuta anterioara a conectorului maxilar fenestrat are o latime de: A. 0,3-0,6 mm; B. 0,6-0,9 mm; C. 1-3 mm; D. 3-6 mm; E. 6-9 mm; (pag. 154)

S1652026. Placuta mucozala cu latime redusa este utilizata in: A. edentatie unilaterala; B. edentatie termino-terminala; C. edentatie frontala; D. edentaţie latero-terminala; E. edentatiile laterale cand proteza are un sprijin dento-parodontal. (pag. 152)

S1652027. Placuta posterioara a conectorului maxilar fenestrat are o latime de: A. 1-3 mm; B. 3-4 mm; C. 4-5 mm; D. 5-6 mm; E. 6-9 mm; (pag. 155)

S1652028. Profilul pe sectiune cel mai indicat al barei linguale este: A. oval; B. semipiriform; C. senirotund; D. rotund; E. trapez. (pag. 143)

S2152029. Marginea superioara a barei linguale trebuie sa fie fata de parodontiul marginal la o distanta de: A. 4-5 mm B. 2 mm C. 1 mm D. 8 mm E. 0,5 mm (pag. 142)

S2252030. Forma pintenului ocluzal trebuie sa fie: A. dreptunghiulara B. triunghiulara C. dependenta de tipul de cavitate D. de orice forma E. doar varianta a e corecta (pag. 172)

1250



1251

Rezidentiat 2004


S2252031. Exista trei tipuri de pinteni externi, mai putin urmatoarul: A. pinteni externi principali B. pinteni principali supracingulari C. pinteni principali incizal D. pinteni principali supracingulari,incizali si externi E. pinteni interni (pag. 170)

S2252032. Functiile crosetelor turnate sunt urmatoarele cu exceptia: A. incercuirea B. oasivitatea C. stabilizarea D. reciprocitatea E. frictiunea (pag. 160)

S2252033. Plasarea bratului crosetului in mod echilibrat nu se poate indeplini prin: A. slefuire in cadrul tratamentului proprotetic B. renuntarea la bratul opozant C. utilizarea crosetelor Ney biactive si mixt D. utilizarea crosetului R.P.I. E. tilizarea pintenilor interni (pag. 163)

S2252034. Dintre manifestarile dentare ale crosetelor turnate se enumera urmatoarele mai putin: A. caria dentara B. leziuni ale smaltului sic aria dentara C. leziunile smaltului D. modificari de pozitie E. manifestari parodontale (pag. 180)

S2252035. Factorii care nu pot afecta impantarea dintelui stalp sunt: A. retentia alimentara B. marimea suprafetei ocluzale C. plasarea pintenului intr-un lacas situate intr-o foseta meziala sau distala D. in edentatiile terminale plasarea uniu pinten in foseta distala a dintelui stalp E. in edentatiile terminale plasarea uniu pinten in foseta meziala a dintelui stalp (pag. 184)

S2252036. Crosetele Roach sunt urmatoarele: A. crosetul caninului B. crosetul T C. crosetul Ackers D. crosetul circular in ac de par E. crosetul circular cu actiune dubla (pag. 193)

S2252037. Crosetele Roach sunt urmatoarele mai putin: A. crosetul C B. crosetul L C. crosetul U

1251



1252

Rezidentiat 2004


D. crosetul S E. crosetul caninului (pag. 193)

S2252038. Din a doua grupa de crosete Roach nu fac parte: A. gherute cu dubla extremitate libera B. gherute cu o extremitate libera C. gherute vestibule-orale D. gherute mezio-distale E. croset unibar (pag. 193)

S2252039. Dintre crosetele Ney nu fac parte: A. crosetul combinat I-II B. biactiv mixt C. cu actiune anterioara D. cu actiune posterioara E. cu actiune posterioara inverse (pag. 200)

S2252040. Avantajele crosetelor mixte sunt: A. dezactivare in timp datorita oboselii aliajului B. dificultate de lipire C. dificultate de sudare D. deformare de catre pacient E. rezistenta la indoire mai mare decat a celor turnate (pag. 207)

S2252041. Dintre sistemele de bare si calareti nu fac parte: A. sistemul Gilmore B. sistemul Dolder C. sistemul Ackermann D. sistemul CEKA E. sistemul Gmur (pag. 234)

S2252042. Dintre sistemele speciale nu fac parte: A. amortizorii de forte B. crosetele turnate C. ruptorii de forte D. sistemele magnetice E. sistemele de capse (pag. 211)

S2252043. Conectorii secundari sunt urmatorii mai putin: A. secundari interdentari B. secundari interni C. secundari proximali D. secundari ai bratelor elastice ale crosetelor divizate E. 5.secundari elastici (pag. 266)

1252



1253

Rezidentiat 2004


S2252044. Conditiile seii unei proteze scheletate sunt urmatoarele mai putin: A. adaptarea intima si precisa la tesuturile cu care vine in contact B. greutate marita C. suprafete externe bine lustruite D. buna conductibilitate termica E. refacerea si mentinerea fizionomiei (pag. 270)

S2252045. Caracteristicile protetice privind conceperea protezei nu se refera la: A. sprijin B. stabilizare C. refacerea fonatiei D. tipuri de amprenta indicate E. planuri de ghidare (pag. 286)

S2252046. Daca retentivitatea favorabila se afla vestibule-mezial, singurul croset indicat in edentatia de clasa I este: A. cel al caninului B. cel Roach C. cel in T D. cel mixt E. cel in L (pag. 203)

S2252047. Daca retentivitatea favorabila e situata in mijlocul fetei vestibulare, se indica urmatorul tip de croset: A. divizat in T B. divizat in semi T C. caninului D. mixt biactiv E. divizat in I (pag. 203)

S2252048. Mentinerea indirecta nu e necesara la protezele de clasa: A. I Kennedy B. a II a Kennedy C. a III a Kennedy D. a IV a Kennedy E. la nici o clasa Kennedy (pag. 300)

S2252049. In cazuri de insertie inalta a planseului bucal asociata cu dinti restanti frontali inalti si verticali este indicat urmatorul conector principal A. bara linguala B. placa dento-mucozala mandibulara C. placuta mucozala cu latime redusa D. conector principal dentar E. toate afirmatiile sunt gresite * (pag. 148-159)

S2252050. Crosetele Ney sunt de urmatoarele tipuri cu exceptia: A. croset Ney I

1253



1254



croset Ney II croset combinat I-II crosetul caninului croset biactiv mixt (pag. 200)

S2252051. Avantajele crosetelor mixte sunt: A. flexibilitate mai mica decat a bratelor retentive turnate B. pot fi aplicate pe dinti stalpi cu valoare parodontala redusa C. vizibilitate mai accentuata decat a bratelor turnate D. rezistenta la indoire mai mica ca la crosetele turnate E. preparatiile nu sunt la fel de usoare ca si in cazul crosetelor turnate (pag. 207)

S2252052. Tipurile de conectori secundari sunt: A. conectori secundari proximali B. conectori secundari vestibulari C. conectori secundari ai bratelor opozante ale crosetelor D. conectori secundari rigizi E. nici un raspuns corect (pag. 266)

S2252053. Despre dintii artificiali se pot afirma urmatoarele : A. nu e necesar sa realizeze o ocluzie functionala B. nu e necesar sa aiba eficacitate masticatorie C. e suficient un bun aspect estetic D. nu e necesar sa aiba o rezistenta mecanica cat mai indelungata E. sa realizeze confort privind fonatia si spatial pentru limba (pag. 281)

S2252054. In zona frontala se pot utilize urmatoarele tipuri de dinti artificiali: A. dinti metalici B. suprafete ocluzale metalice C. casete cu fatete D. dinti prefabricate din portelan E. doar varianta a e corecta (pag. 283)

S2252055. Anumite zone acoperite de conectorii principali maxilari trebuie despovarate de presiuni, cu exceptia: A. papila incisiva B. torus mandibular C. rafeu median ascutit D. rugi palatine E. torus palatin (pag. 149)

S2252056. Presiunile exaggerate asupra tesuturilor poate apare in urmatoarele situatii cu exceptia: A. lipsei sprijinului parodontal B. foliere insuficienta C. foliere inexistenta D. prezenta elementelor de stabilizare

1254



1255

Rezidentiat 2004


E. lipsa de echilibrare ocluzala a protezei (pag. 159)

S2252057. Mentinerea protezei depinde de urmatorii factori cu exceptia : A. implantarea dintilor stalpi B. tipul de croset C. fizionomie D. fonatie E. numarul de crosete si pozitia lor (pag. 159)

S2252058. Liniile ecuatoriale atipice sunt urmatoarele cu exceptia: A. linia ecuatoriala diagonala B. linia ecuatoriala inalta C. linia ecuatoriala mijlocie D. linia ecuatoriala coborata E. sunt corecte variantele 1,2,4 (pag. 166)

S2252059. Sunt false urmatoarele afirmatii referitoare la numarul de crosete utilizate: A. un croset in edentatii subtotale B. doua crosete in edentatii termino-terminale C. trei crosete in latero-terminale D. patru in cele subtotale E. 5. patru in cele frontale (pag. 168)

S2552060. Care din următoarele afirmaţii privind croşetul continuu sunt corecte : A. nu se foloseşte în edentaţii de clasa a-I-a Kennedy B. asigură menţinerea directă a protezei C. se aplică în zona subecuatorială D. nu solidarizează dinţii restanţi E. rigidizează bara linguală (pag. 149)

S2652061. Localizarea predilecta a ameloblastomului este: A. la mandibula, în unghiul mandibulei (80- 90 %) B. la maxilar, în regiunea frontala C. la mandibula în zona canin-premolar D. la mandibula în colul mandibular E. în sinusul maxilar (pag. 799)

S2652062. Ameloblastomul apare mai frecvent: A. la persoane între 20-50 de ani, cu predilectie între al 3-lea si al 4-lea deceniu de viata B. la persoane între 15-30 de ani C. la copii între 5-15 ani D. la femei între 20-50 de ani E. la barbati între 30-40 de ani (pag. 799)

S2652063. Imaginea radiologica clasica în ameloblastom este:

1255



1256



radioopacitate rotund avalara uniforma, omogena bine delimitata aspect de os marmorat aspect de os ras de molii multiloculara cu numeroase spatii chistice de dimensiuni diferite si bine delimitate între ele radiotransparenta uniloculara (pag. 800)

S2652064. Cea mai des utilizata metoda de tratament în cazul ameloblastomului este: A. chiuretajul (enucleerea) B. cauterizarea – chimica sau cu ajutorul curentului electric C. rezectia segmentara D. rezectia în bloc a tumorii E. extirparea tumorii (pag. 801)

S2652065. Tumora Pindborg A. este o tumora epiteliala calcificata, odontogena rara B. apare mai frecvent la copii între 3-15 ani C. este o tumora neodontogena predilect intraosoasa D. este o tumora neodontogena predilect extraosoasa E. este o tumora neinvaziva cu un ritm de dezvoltare lenta (pag. 802)

S2652066. Fibromul ameloblastic: A. este o tumora odontogena foarte rara care produce modificari extensive inductive în tesutul conjunctiv B. este o tumora de cca. 3-4 cm diametru încapsulata C. apare o predilectie la sexul feminin între 30-40 de ani D. este localizata cu predilectie la maxilar în zona tuberozitara E. mai poarta denumirea de fibroodontom ameloblastic. (pag. 804)

S2952067. Care este profilul cel mai potrivit al barei linguale? A. ovalar B. rotund C. semipiriform D. semioval E. triunghiular (pag. 143)

S2952068. Din categoria conectorilor principali maxilari face parte: A. placuta mucozala cu latime redusa B. placuta mucozala cu latime mare C. placuta mucozala anterioara si posterioara D. placuta mucozala in forma de U E. toate (pag. 152-155)

S2952069. Din categoria conectorilor principali maxilari face parte: A. placuta mucozala B. placuta dento-mucozala C. placa palatinala completa D. bare

1256



1257

Rezidentiat 2004


E. toate (pag. 152, 156, 157)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1252070. Alegerea unui croset se face in functie de: A. elasticitatea bratului retentiv B. implantarea dintelui stalp C. tipul de edentatie D. marimea retentivitatii zonei subecuatoriale a dintelui stalp E. rigiditatea bratului retentiv (pag. 169)

S1252071. Conectorii principali au urmatoarele caracteristici comune: A. rigiditatea B. elasticitatea C. asigurarea profilaxiei campului protetic D. asigurarea confortului pacientului E. solidarizarea dintilor restanti (pag. 138-139)

S1252072. Crosetul Ackers asigura: A. mentinerea prin portiunea subecuatoriala a bratului retentiv B. sprijinul prin pintenul ocluzal C. stabilizarea orizontala a portiunii supraecuatoriale a bratului retentiv, bratul opozant, pintenul ocluzal,corpul crosetului D. sprijinul si prin bratul opozant, portiunea supraecuatoriala a bratului retentiv E. mentinerea prin bratul opozant (pag. 187)

S1252073. Crosetul Ackers deschis anterior (sau mezial) prezinta: A. retentivitatea favorabila a dintelui se afla in zona vestibulo-meziala B. retentivitatea favorabila a dintelui se afla in zona vestibulo-distala C. extremitatea libera (varful) portiunii terminale a bratului retentiv orientat mezial D. corpul situat pe fata meziala a dintelui stalp E. corpul situat pe fata distala a dintelui stalp (pag. 188)

S1252074. Crosetul continuu asigura: A. rigiditatea barei linguale B. contribuie la sprijinul dento-parodontal C. mentinerea indirecta a protezelor terminale D. stabilizeaza proteza in sens mezio-distal E. solidarizeaza dintii stalpi (pag. 143)

S1252075. Despovararea tesuturilor mucozale - in cazul barei linguale depinde de: A. tipul de sprijin B. rezilienta mucoasei C. profilul barei D. forma anatomica a procesului alveolar

1257



1258

Rezidentiat 2004


E. prezenta torusului mandibular (pag. 140)

S1252076. in toate formele clinice de edentatie partiale rezolvate prin proteza scheletata A. simetria conectorului principal fata de linia mediana B. aplicarea conectorului principal perpendicular pe planul medio-sagital C. reproducerea cat mai fidela a contururilor anatomice pe care le acopera D. suprafete netede,foarte bine lustruite E. unirea conectorului principal in unghiurilor ascutite cu celelalte componente ale protezei scheletate (pag. 139)

S1252077. Pentru a asigura o buna mentinere a protezei prin sistemul de culise este necesara: A. precizia culisei B. marimea suprafetei de frictiune dintre matrice si patrice C. inaltimea dintelui stalp D. marimea culisei E. topografia dintelui stalp (pag. 212)

S1252078. Pentru a indeplini functia de reciprocitate, bratul opozant trebuie plasat: A. supraecuatorial B. subecuatorial-prin desfintarea convexitatii fetei orale C. subecuatorial-pe coroana cu perete oral plan D. utilizarea unor crosete de tip Roach E. utilizarea unor crosete Ney biactive nr.I si II (pag. 177)

S1252079. Placa palatinala completa este indicata in: A. cand exista putini dinti restanti,frontali sau laterali B. creste si tuberozitati atrofiate C. creste si tuberozitati retentive D. in toate formele clinice de edentatie E. nu se indica, intrucat pericliteaza confortul pacientului (pag. 156)

S1252080. Placuta dento-mucozala mandibulara este indicata in: A. atrofia mare a crestelor alveolare in clasa I si II Kennedy B. cand inaltimea procesului alveolar in zona frontala este de minimum 9 mm C. cand inaltimea procesului alveolar in zona frontala este de minimum 9 mm D. cand inaltimea procesului alveolar in zona frontala este de minimum 9 mm E. edentatii frontale neprotezate (pag. 146)

S1252081. Placuta dento-mucozala maxilara (redusa distal) este indicata in: A. exista mai multi dinti restanti B. este prezent numai grupul frontal C. creste bine reprezentate D. creste alveolare atrofiate E. in edentatiile asociate cu brese frontale (pag. 156)

S1252082. Placuta mucozala cu latime redusa este indicata in:

1258



1259



edentatii terminale edentatii laterale reduse cand proteza partiala scheletata are sprijin mixt cand proteza partiala scheletata are sprijin dento-parodontal in toate formele clinice de edentatie partiale rezolvate prin proteza scheletata (pag. 149)

S1252083. Seile protezelor scheletate: A. acopera crestele alveolare edentate B. sunt suportul de fixare a dintilor artificiali C. intervin in stabilizarea protezei D. intervin in mentinerea protezei E. transmit presiunile suportului muco-osos in cazul protezelor cu sprijin dento-parodontal (pag. 272)

S1352084. Bara vestibulara se aplica in cazul: A. vestibularizarii dintilor frontali B. lingualizare mare a dintilor frontali C. torus exagerat D. distalizarea dinţilor frontali E. nici un raspuns corect (pag. 149)

S1352085. Caracteristicile crosetului continuu sunt: A. forma pe sectiune semiovala B. forma pe sectiune patrata C. latime de 2-3mm D. laţime de 4-5mm E. grosime maxima de l mm (pag. 147)

S1352086. Dimensiunile barei linguale sunt A. inaltime 4-5 mm; B. grosime 1 mm la extremitatea superioara; C. inaltime 6-8mm D. grosime 3mm la extremitatea inferioara E. grosime 4mm la extremitatea inferioara (pag. 144)

S1352087. Efectele negative ale conectorilor principali dentomucozali asupra campului protetic sunt determinate de A. presiuni exagerate asupra tesuturilor; B. lipsa de igiena orala; C. purtarea protezei permanent; D. schimbarea echilibrului biologic al cavitaţii bucale; E. nici un raspuns nu este corect (pag. 161)

S1352088. Printre rolurile crosetului continuu se numara: A. contribuie la sprijinul parodontal al protezei B. stabilizeaza proteza in sens mezio-distal C. solidarizeaza dintii restanti

1259



1260

Rezidentiat 2004


D. evita elasticitatea conectorului principal E. toate variantele sunt gresite (pag. 146)

S1452089. Crosetul divizat in"T"prezinta urmatoarele particularitati: A. bratul retentiv pleaca din sa B. jumatatea meziala a"T"-ului se plaseaza subecuatorial in edentatia partiala clasa I-a Kennedy C. jumatatea distala a"T"-ului se plaseaza subecuatorial in edentatia partiala clasa a II-a Kennedy D. se contraindica in edentaţia parţiala clasa a III-a Kennedy E. nu poseda brat opozant (pag. 195)

S1452090. Crosetul Ney Nr.1: A. deriva de la crosetul divizat in"T" B. are un pinten ocluzal izolat, situat in prelungirea conectorului secundar C. poseda doua brate retentive D. se aplica pe dinţii stalpi cu"ecuator protetic nr.1" E. este indicat mai ales pe caninii care prezinta zone mici de retentie (pag. 199-200)

S1452091. in edentatia partiala clasa a III-a Kennedy conceperea protezei scheletate va prezenta urmatoarele caracteristici: A. sprijin dento-parodontal prin pinteni ocluzali plasati in fosetele dinspre edentatie B. mentinere directa prin doua crosete Bonwill C. mentinere indirecta pe hemiarcada integra D. planuri de ghidare prin slefuirea feţelor proximale ale dinţilor stalpi vecine edentaţiei E. stabilizarea protezei prin elementele rigide ale crosetelor (pag. 303 – 305)

S1452092. in protezarea scheletata culisele: A. sunt contraindicate pe dintii foarte abrazati B. sunt contraindicate in edentatia partiala clasa a III-a Kennedy C. impun o paralelizare riguroasa D. impun solidarizarea fixa a cel puţin doi dinţi stalpi in edentaţiile terminale E. sunt cu atat mai eficiente cu cat suprafata de frictiune dintre patrice si matrice este mai mica. (pag. 210 - 212)

S1452093. Placuta mucozala cu latime redusa: A. este indicata in edentatia partiala clasa a II-a Kennedy fara modificari B. se recomanda in edentatia clasa I-a Kennedy cu prezenta tuturor dintilor frontali C. are o latime egala cu marimea spatiului edentat D. este groasa de 0,6 mm E. transmite presiuni moderate la nivelul mucoasei boltii palatine (pag. 152)

S1452094. Rolul crosetului continuu consta in: A. mentinerea indirecta a protezelor scheletate cu sprijin dento-parodontal B. mentinerea directa a protezelor cu sei terminale C. sprijin parodontal al protezei D. solidarizarea dinţilor restanţi E. rigidizarea barei linguale (pag. 146)

1260



1261

Rezidentiat 2004


S1452095. Sprijinul mixt articulat al protezei scheletate in edentatia partiala clasa I-a Kennedy este asigurat de: A. conectori secundari elastici B. amortizori de forte C. coroane telescop D. ruptori de forţe E. pinteni ocluzali (pag. 286 – 287)

S1552096. Caracteristicile conectorilor secundari sunt: A. rigiditatea B. traiectul nu trebuie sa fie vertical C. sa treaca la distanta de parodontiul marginal D. joncţiunea cu conectorul principal sa se faca perpendicular E. unghiul dintre conectorul principal si cel secundar va fi ascutit (pag. 263)

S1552097. Caracteristicile crosetelor divizate sunt: A. sunt mai putin vizibile B. bratul retentiv pleaca din saua scheletului metalic C. bratul retentiv pleaca din corpul crosetului D. contactul cu dintele stalp este mai mare decat la crosetele circulare E. dezinsertia protezelor este mai usoara decat insertia (pag. 193)

S1552098. Care din urmatoarele afirmatii privind reciprocitatea crosetelor nu sunt adevarate: A. neutralizeaza efectul portiunii flexibile a bratului retentiv. B. cuprinde mai mult de 180º din circumferinta dintelui C. neutralizeaza efectul portiunii rigide a bratului retentiv. D. plasarea braţelor crosetului in mod echilibrat. E. utilizarea crosetului R-P.I. (pag. 177)

S1552099. Care dintre urmatoarele afirmatii privind conectorul principal, placuta mucozala anterioara si posterioara sunt corecte: A. nu se utilizeaza in edentatii de clasa a-I-a Kennedy B. necesita folierea torusului palatin cu 0.2 mm C. se aplica cand exista torus palatin mare D. este foarte rigid E. acopera zona centrala a boltii palatine (pag. 154)

S1552100. Crosetul continuu are urmatoarele roluri: A. contribuie la sprijinul parodontal al protezei B. solidarizeaza dintii restanti C. stabilizeaza proteza in sens vestibulo-oral D. stabilizeaza proteza in sens mezio-distal E. nu reface punctele de contact pierdute prin migrarea orizontala a dintilor restanti (pag. 146)

S1552101. Dezavantajele crosetului caninului sunt: A. aspectul nefizionomic

1261



1262



lipsa reciprocitatii aspect fizionomic tulburarea ghidajului canin asigura ghidajul in miscarea de lateralitate (pag. 186)

S1552102. Mentinerea protezei scheletate depinde de urmatorii factori: A. numarul crosetelor si pozitia lor B. implantarea dintilor stalpi C. grosimea pintenului ocluzal D. fizionomie E. gradul de flexibilitate a portiunii terminale a bratului retentive. (pag. 163)

S1552103. Pentru prevenirea efectelor negative ale crosetelor se pot lua urmatoarele masuri: A. plasarea pintenului ocluzal in edentatiile terminale in foseta meziala a dintelui stalp. B. plasarea pintenului ocluzal in edentatiile terminale in foseta distala a dintelui stalp. C. solidarizarea prin microproteze a dintilor stalpi D. acoperirea dinţilor stalpi cu microproteze E. pacient cu igiena deficitara. (pag. 183)

S1552104. Urmatoarele afirmatii privind conectorii secundari proximali sunt adevarate: A. se aplica pe fetele proximale ale dintilor stalpi opuse edentatiei B. in edentatiile de clasa a III-a leaga pintenul ocluzal de sa C. se aplica pe fetele proximale ale dintilor stalpi dinspre edentatie D. laţimea este de 1/3 din suprafaţa proximala a dinţilor stalpi E. latimea este de 1/2 din suprafata proximala a dintilor stalpi (pag. 264)

S1652105. Caracteristicile portiunii supraecuatoriale a bratului retentiv al crosetului Ackers sunt: A. este rigida; B. intervine in sprijinul protezei; C. intervine in stabilitatea protezei; D. realizeaza o parte din funcţia de incercuire; E. asigura reciprocitatea (pag. 187)

S1652106. Crosetul Ackers este indicat pe: A. premolari, daca exista retentivitati favorabile vestibulare si orale; B. canini, daca exista retentivitati favorabile vestibulare si orale; C. molari, daca exista retentivitati favorabile vestibulare si orale; D. caninii superiori in ocluzii adanci; E. molari si premolari fara retentivitati. (pag. 187)

S1652107. Din a doua grupa de crosete Roach fac parte: A. crosetul divizat in T; B. crosetul in R; C. gherute mezio-distale compuse; D. gheruţe cu o extremitate libera; E. crotetul in C.

1262



1263

Rezidentiat 2004


(pag. 197)

S1652108. Placuta mucozala fenestrata este indicata in: A. prezenta unui torus palatin mare situat in mijlocul boltii; B. situatia in care pacientii nu tolereaza o placa palatinala completa; C. toate tipurile de edentatii; D. numai in edentaţia frontala; E. numai in edentatia latero-laterala. (pag. 154)

S1652109. Rezistenta barei linguale in zona de curbura maxima este asigurata de: A. lungime; B. inaltime; C. grosime; D. profil; E. materialul folosit. (pag. 145)

S1652110. Zonele de minima rezistenta ale barei linguale sunt: A. la mijlocul barei; B. la jonctiunea cu conectorii principali; C. in treimea distala; D. la joncţiunea cu conectorii secundari; E. la unirea cu seile. (pag. 144)

S2152111. Crosetul Ackers deschis mezial: A. Necesita o retentivitate favorabila în zona vestibulo-meziala B. Pintenul este plasat în foseta meziala C. Pintenul este plasat în foseta distala D. Conectorul secundar este plasat mezial E. Retentia necesara este de 0,25 mm (pag. 188)

S2152112. Pintenii ocluzali principali au urmatoarele functii A. Asigura sprijinul parodontal B. Intervin în stabilizarea orizontala a protezei C. Intervin în mentinere D. Mentin bratele crosetului în pozitie constanta E. Mentin relatia ocluzala a protezei cu dintii antagonisti (pag. 175)

S2252113. Marimea pintenului trebuie sa fie: A. dependenta de dintele pe care se aplica B. lungimea de ¼ din latimea mezio-distala C. latimea de 1/3 din latimea vestibule-orala D. grosimea de 1.5 mm la unirea cu conectorul principal si de 1 mm spre varf E. doar varianta a e corecta (pag. 172)

S2252114. Sprijinul mixt al protezei in cazul tratamentului edentatiei de clasa I pote fi: A. mixt rigid

1263



1264



mixt foarte rigid mixt elastic mixt articulate doar variantele a si b sunt corecte (pag. 287)

S2252115. Daca retentivitatea favorabila se afla vestibule-distal, se indica urmatoarele tipuri de crosete turnate in tratamentul edentatiei de clasa I: A. divizat in T B. divizat in semi T C. circular Ackers deschis edental D. doar primele doua tipuri E. toate variantele sunt corecte (pag. 203)

S2252116. Daca edentatia de clasa I se complica cu brese frontale, atitudinea depinde de: A. marimea bresei B. fizionomie C. atrofia osoasa D. implantarea dintilor restanti E. doleantele pacientilor (pag. 294)

S2252117. Tratamentul edentatiei de clasa a II aare urmatoarele caracteristici: A. extinderea bazei protezei doar pe hemiarcada respective B. extinderea bazei protezei si in zona hemiarcadei integre C. elemental de mentinere indirecta e unilateral D. elemental de mentinere indirecta e plasat pe partea opusa edentatiei E. pe partea hemiarcadei integre se aplica un croset Bonwill (pag. 299)

S2252118. Edentatia de clasa a II a complicate cu una sau mai multe bres frontale se poate rezolva astfel: A. punte frontala si apoi proteza uniterminala B. proteza cu doua sau mai multe sei C. doar varianta a D. doar varianta b E. doar varianta a si c (pag. 299)

S2252119. In cazul edentatiei de clasa a IV a Kennedy intinsa, sprijinul poate fi: A. mixt elastic B. mixt rigid C. mixt foarte rigid D. mixt foarte elastic E. mixt articulate (pag. 313)

S2252120. Dintre amortizorii de forte se indica: A. amortizorul DALBO B. amorizorul DALBO M C. amortizorul A 44

1264



1265

Rezidentiat 2004


D. amortizorul A 33 E. amortizorul Crismani (pag. 256)

S2252121. Exista doua categorii de pinteni dupa modul de aplicare pe dintii stalpi: A. pinteni principali B. pinteni auxiliari C. pinteni interni D. pinteni externi E. pinteni micsti (pag. 180)

S2252122. Pintenii externi au urmatoarele carecteristici: A. se aplica pe dinti acoperiti cu microproteze B. se pot aplica si pe dinti neacoperiti C. se aplica pe dinti frontali D. cei care fac parte dintr-un croset se numesc pinteni principali E. se aplica pe molari si premolari (pag. 180)

S2252123. Proteza scheletata se poate diviza din punct de vedere didactic,in urmatoarele parti componente: A. mijloace de mentinere, sprijin si stabilizare B. pinteni ocluzali C. conectori secundari (minori) D. conectori secundari (minori) E. seile si dintii artificiali (pag. 137)

S2252124. Caracteristicile comune ale conectorilor principali sunt: A. elasticitatea B. rigiditatea C. asigurarea profilaxiei campului protetic D. asigurarea confortului pacientului E. solidarizarea dintilor restanti (pag. 138)

S2252125. Confortul pacientului este asigurat prin: A. simetria conectorului principal fata de linia mediana B. aplicarea conectorului principal perpendicular pe planul medio-sagital C. reproducerea cat mai fidela a contururilor anatomice pe care le acopera D. suprafete netede, foarte bine lustruite E. unirea conectorului principal in unghiuri ascutite cu celelalte componenteale protezei scheletate (pag. 139)

S2252126. Conectorii principali mandibulari sunt reprezentati de: A. bara linguala B. placuta palatinala completa C. conector principal dentar D. bara vestibulara E. placuta mucozala in forma de U (pag. 139-148)

1265



1266

Rezidentiat 2004


S2252127. Conectorii principali maxilari sunt: A. placuta mucozala cu latime redusa B. placuta mucozala cu latime medie C. placuta mucozala cu latime mare D. placuta mucozala in forma de U E. placuta mucozala anterioara si posterioara (fenestrate) (pag. 148-159)

S2252128. Placuta dento-mucozala mandibulara este indicate in: A. atrofia mare a crestelor alveolare in clasa I si II Kennedy B. cand inaltimea procesului alveolar in zona frontala este de minim 9 mm C. situatiile cand se prevede pierderea unor dinti frontali restanti D. in cazuri de edentatie clasa a III a Kennedy E. edentatii frontale neprotezate (pag. 154)

S2252129. Urmatoarele afirmatii privind placa dento-mocozala mandibulara sunt adevarate: A. reface puncte de contact interdentar B. se plaseaza intre parodontiul marginal si fundul de sac C. extremitatea sa inferioara are pe sectiune forma semipiriforma D. la nivelul dintilor laterali restanti ajunge pana in apropierea fetelor ocluzale E. la nivelul papilei interdentare folierea este de 0.4-5 mm. (pag. 154)

S2252130. Despovararea tesuturilor mucozale in cazul barei linguale depinde de: A. tipul de sprijin B. rezilienta mucoasei C. profilul barei D. forma anatomica a procesului alveolar E. prezenta torusului mandibular (pag. 140)

S2252131. Placuta mucozala cu latime redusa este indicata in: A. edentatii terminale B. edentatii laterale reduse C. cand proteza partiala scheletata are sprijin mixt D. cand proteza partiala scheletata are sprijin dento-parodontal E. in toate formele clinice de edentatii partiale rezolvate prin proteze scheletate (pag. 149)

S2252132. Placuta dento-mucozala maxilara este indicata in: A. situatii cand exista mai multi dinti restanti B. este present numai grupul frontal C. creste bine reprezentate D. creste alveolare atrofiate E. edentatii associate cu brese frontale (pag. 154)

S2252133. Placa palatinala completa este indicate in: A. situatii cand exista putini dinti restanti frontali sau laterali B. creste si tuberozitati atrofiate C. creste si tuberozitati retentive

1266



1267

Rezidentiat 2004


D. in toate formele clinice de edentatie E. nu se indica pentru ca pericliteaza confortul pacientului (pag. 155)

S2252134. Presiunile exagerate ale conectorilor principali dento-mucozali asupra tesuturilor se datoreaza: A. lipsei elementelor de stabilitate B. atrofiei crestelor alveolare C. aparitiei placii bacteriene D. elementelor de sprijin parodontal E. adaptarii precise a conectorului principal pe dinti (pag. 159)

S2252135. Cauzele efectelor negative ale conectorilor principali dento-mucozali asupra campului protetic sunt: A. presiuni exagerate asupra tesuturilor B. igiena corespunzatoare a gurii si protezei C. purtarea protezei permanent zi si noapte D. schimbarea echilibrului biologic al cavitatii bucale E. toate de mai sus (pag. 158)

S2252136. Mijloacele de mentinere, sprijin si stabilizare pot fi: A. principale B. auxiliare C. nici una din cele de mai sus D. directe E. indirecte (pag. 159)

S2252137. Mijloacele principale de mentinere, sprijin si stabilizare sunt: A. crosetele B. elemente contrabasculante C. sisteme speciale D. tonicitatea musculara E. lustrul perfect al protezei (pag. 159)

S2252138. Functiile crosetelor turnate sunt: A. mentinere indirecta B. stabilizare C. reciprocitatea D. pasivitatea E. nici un raspuns nu e corect (pag. 160)

S2252139. Pintenii ocluzali pot fi: A. pinteni ocluzali interni B. pinteni ocluzali externi C. pinteni ocluzali externi principali D. pinteni ocluzali externi auxiliari sau suplimentari E. pinteni ocluzali interni auxiliari

1267



1268

Rezidentiat 2004


(pag. 170)

S2252140. Caracteristicile pintenilor principali externi sunt: A. sa fie plasati intr-un lacas in forma hemisferica si cu inclinare adecvata B. sa aiba rigiditate absoluta C. forma pintenului sa fie dreptunghiulara D. marimea sa fie dependenta de dintele pe care se aplica E. sa se continue cu un conector secundar (pag. 171)

S2252141. Functiile pintenilor ocluzali principali sunt: A. mentin nivelul cuspidian al dintilor artificiali in planul de ocluzie B. plasati interdentar pot reface punctele de contact pierdute prin migrari orizontale C. intervin in stabilizarea verticala a protezei D. impiedica migrarile verticale ale protezei E. reduc presiunea dureroasa a seilor asupra crestelor (pag. 173)

S2252142. Pentru a indeplini functia de reciprocitate, bratul opozant trebuie plasat: A. subecuatorial prin desfintarea convexitatilor fetei orale B. subecuatorial pe coroane cu peretele oral plan C. supraecuatorial D. utilizarea unor crosete de tip Roach E. utilizarea unor crosete Ney bioactive de tip I si II (pag. 176)

S2252143. Efectele crosetelor turnate asupra dintilor stalpi se pot clasifica in: A. manifestari dentare B. manifestari ocluzale C. manifestari complexe D. manifestari de grad II E. manifestari fizionomice (pag. 180)

S2252144. Masurile pentru prevenirea efectelor negative ale crosetelor sunt: A. acoperirea dintilor stalpi cu microproteze B. plasarea pintenului ocluzal in edentatiile terminale in foseta distala a dintelui stalp C. plasarea pintenului ocluzal in edentatii terminale in foseta meziala D. solidarizarea prin microproteze a dintilor stalpi E. toate raspunsurile de mai sus (pag. 183)

S2252145. Pe modelul de studiu se analizeaza urmatoarele: A. care sunt dintii restanti B. care sunt dintii stalpi C. aspectul liniei ecuatorului protetic D. valoarea parodontala a dintilor stalpi E. nici un raspuns nu e corect (pag. 184)

S2252146. Tipurile de crosete turnate sunt: A. crosetele circulare

1268



1269



crosetele Roach crosetele cervico-alveolare crosetele Ney crosetele speciale (pag. 185)

S2252147. Dintre crosetele circulare fac parte: A. crosetul caninului B. crosetele Ney I C. crosetul Ackers D. crosetul C E. crosetul unibar (pag. 185-193)

S2252148. Crosetul Ackers e format din: A. corpul crosetului B. contracroset C. brat retentiv D. croset continuu E. sea terminala (pag. 187)

S2252149. Crosetul unibar este de doua feluri: A. cu contact partial dentar B. fara contact partial dentar C. cu contact total dentar D. fara contact total dentar E. nici un raspuns nu e valabil (pag. 199)

S2252150. Crosetul R.P.I. e aplicat de obicei pe premolari si prezinta urmatoarele parti: A. pinten ocluzal plasat in foseta meziala a dintelui stalp B. placa proximo-orala C. brat retentive divizat in “I” care pleaca din sa D. brat retentive divizat in “T” E. pinten ocluzal plasat in foseta distala a dintelui stalp (pag. 204)

S2252151. Dezavantajele crosetelor mixte sunt: A. in timp se dezactiveaza datorita oboselii aliajului B. sunt usor de lipit C. deformarea de catre pacient prin manipulare gresita D. adaptarea crosetului pe dinte nu e perfecta E. pasivitatea e intotdeauna respectata (pag. 207)

S2252152. Fixarea bratului din sarma la partea turnata a crosetului se poate face prin: A. sudura electrica B. retentie in acrilat C. o data cu turnarea scheletului metallic D. supraturnarea scheletului protezei peste sarma crosetului E. nici o varianta corecta

1269



1270

Rezidentiat 2004


(pag. 209)

S2252153. Crosetul Akers deschis anterior prezinta: A. retentivitatea favorabila a dintelui se afla in zona vestibulo-meziala B. retentivitatea favorabila a dintelui se afla in zona vestibulo-distala C. extremitatea libera (varful) portiunii terminale a bratului retentive D. corpul situate pe fata meziala a dintelui stalp E. corpul situate pe fata distala a dintelui stalp (pag. 190)

S2252154. Crosetul Ackers asigura: A. mentinerea prin portiunea subecuatoriala a bratului retentiv B. sprijinul prin pintenul ocluzal C. stabilizarea orizontala a portiunii supraecuatoriale a bratului retentiv D. corpul situat pe fata meziala a dintelui stalp E. corpul situat pe fata distala a dintelui stalp (pag. 190)

S2252155. Urmatoarele afirmatii privind crosetele Roach devizate sunt false: A. sunt numite si crosete bara B. sunt in numar de 7 C. sunt mai vizibile decat crosetele circulare D. insertia protezelor prevazute cu acest tip de crosete este mai usoara E. bratul retentiv pleaca din seaua scheletului metallic (pag. 193)

S2252156. Crosetul in “semi T” este indicat mai frecvent pe: A. premolari superiori B. premolari inferiori C. molari mandibulari D. canini superiori E. molari maxilari (pag. 195)

S2252157. Urmatoarele tipuri de crosete sunt folosite mai ales pe premolari: A. crosetul S B. crosetul I C. crosetul U D. crosetul L E. crosetul R (pag. 196)

S2252158. Pe molarii izolati se folosesc urmatoarele tipuri de crosete: A. croset unibar B. croset R C. croset inelar D. croset semi T E. gherute mezio-distale cu dubla extremitate libera (pag. 195)

S2252159. Dispozitivul Roach sferic cu platou de ghidaj permite urmatoarele miscari ale seiloRaspuns corect: A. bascularea prin infundare a extremitatii distale

1270



1271



translatia verticala rotatia vestibule-orala la fel ca sistemele de capse CEKA la fel ca dispozitivul Roach plat (pag. 195)

S2252160. Sistemele speciale de mentinere, sprijin si stabilizare sunt: A. culise B. capse C. magnetice D. crosetul cervico-alveolar E. bare cu calareti (pag. 211)

S2252161. Sistemele de culise, dupa raportul cu microprotezele sunt: A. culise intracoronare B. numai culise intracoronare C. culise extracoronare D. numai culise extracoronare E. culise intra-extracoronare (pag. 211)

S2252162. Dintre cele mai cunoscute sisteme de capse se pot mentiona: A. capsule Biaggi 648 si 650 B. capse CEKA C. sisteme de telescopare D. sisteme de bare cu calareti E. crosetul caninului (pag. 224)

S2252163. Pentru a asigura o buna mentinere a protezei prin sistemul de culise este necesaRaspuns corect: A. precizia culisei B. marimea suprafetei de frictiune dintre matrice si Patrice C. inaltimea dintelui stalp D. marimea culisei E. topografia dintelui stalp (pag. 224)

S2252164. Se pot deosebi doua categorii de sisteme articulate: A. ruptorii de forte B. amortizorii de forte C. ambele categorii D. nici una dintre ele E. toate raspunsurile sunt corecte (pag. 248)

S2252165. Caracteristicile conectorilor secundari sunt: A. rigiditatea care se obtine prin latime si grosime adecvata B. traiect intotdeauna vertical C. sa treaca la distanta de parodontiul marginal, papilla interdentara si mucoasa procesului alveolar D. nu se aplica pe suprafetele onvexe vestibulare sau orale ale dintilor restanti

1271



1272

Rezidentiat 2004


E. traiect totdeauna orizontal (pag. 266)

S2252166. Conectorii secundari se pot clasifica in: A. proximali B. interdentari C. ai bratelor elastice ale crosetelor divizate D. rigizi E. nici o varianta nu e corecta (pag. 266)

S2252167. Seile protetice trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A. adaptare intima si precisa la tesuturile cu care vin in contact B. greutate crescuta C. sa permita efectuarea captusirilor D. conductibilitate termica redusa E. suprafete externe bine lustruite (pag. 271)

S2252168. Ca forme pot fi utilizate urmatoarele tipuri de sei metalice: A. forma de plasa cu ochiuri mici si dese B. forma de plasa cu ochiuri largi C. forma metalica fara ochiuri D. doar primele doua variante E. doar variantele b si c (pag. 275)

S2252169. In edentatiile terminale, saua metalica are urmatoarele caracteristici: A. e realizata de obicei cu ochiuri mari B. e realizata de obicei fara ochiuri C. se gaseste la o distanta de creste de 1 mm D. lungimea e 2/3 din lungimea crestei E. lungimea e egala cu lungimea crestei (pag. 278)

S2252170. Componenta acrilica a protezei scheletate are caracteristicile: A. acopera saua metalica, formand saua propriu-zisa B. se realizeaza din acrilat roz termopolimerizabil C. se poate realiza si din acrilat roz autopolimerizabil D. servesta ca suport pentru dintii artificiali E. doar primul raspuns e corect (pag. 280)

S2252171. In zona frontala se pot utilize urmatoarele tipuri de dinti artificiali: A. dinti prefabricati din portelan B. dinti prefabricate din acrilat C. tatete intersanjabile din portelan D. coroane si fatete din acrilat realizate in laborator E. nici un raspuns corect (pag. 282)

S2252172. In zona laterala se pot utilize urmatoarele tipuri de dinti artificiali:

1272



1273



dinti prefabricate din portelan sau acrilat portelan ars pe schelet din cobalt-crom casete cu fatete coroane si fatete din acrilat realizate in laborator dinti metalici (pag. 283)

S2252173. Edentatiile terminale se respecta urmatoarele reguli de montare a dintiloRaspuns corect: A. dintii artificiali vor fi montati pe mijlocul crestei B. latimea dintilor in sens vestibule-oral va fi proportionala cu latimea crestei C. cu cat crestele sunt mai inguste, dintii vor fi mai lati D. numarul dintilor artificiali nu depinde de arcada antagonista E. intotdeauna e necesara montarea molarului trei (pag. 284)

S2252174. Caracteristicile protetice privind conceperea protezei sunt: A. sprijinul protezei B. stabilizarea protezei C. tipul de lingura individuala indicate D. tipurile de dinti artificiali indicate E. prezenta sau absenta molaruli trei (pag. 286)

S2252175. In edentatia de clasa I Kennedy se indica urmatoarele tipuri de sprijin: A. mixt rigid B. mixt elastic C. mixt foarte elastic D. mixt telescopat E. mixt foarte rigid (pag. 287)

S2252176. Edentatia de clasa a II a molara fara brese suplimentare se trateaza protetic in afara protezei scheletate A. punte cu extensie distala B. imlante aplicate distal si apoi realizarea unei punti C. transplantarea uniu bloc dento-alveolar D. o proteza terminala mentinuta, sprijinita si stabilizata unilateral E. o proteza terminala mentinuta, sprijinita si stabilizata bilateral (pag. 299)

S2252177. Zonele de minima rezistenta ale barii linguale sunt: A. jonctiunea cu conectorii principali B. jonctiunea cu conectorii secundari C. mijlocul barei D. primele doua variante E. variantele b si c (pag. 142)

S2252178. Bara vestibulara se foloseste in situatiile urmatoare: A. insertie joasa a planseului bucal B. insertie inalta a planseului bucal C. lingualizare mare a dintilor frontali

1273



1274

Rezidentiat 2004


D. lingualizare redusa a dintilor frontali E. torus exagerat (pag. 146)

S2252179. Placuta mucozala cu latime mare e indicata in: A. edentatii terminale cand crestele sunt bine reprezentate, exista mai mult de sase dinti restanti si torusul e absent B. edentatii terminale cand crestele sunt bine reprezentate, exista mai mult de sase dinti restanti si torusul e de mici dimensiuni C. edentatii latero-terminale D. doar varianta a E. doar varianta b (pag. 149)

S2252180. Retentivitatea favorabila are urmatoarele caracteristici: A. cuprinsa intre 0.25 si 1 mm B. pentru crosetele turnate e de 0.25-0.50 mm C. pentru crosetele mixte e de 0.75 mm D. pentru crosetele mixte e de 0.25-0.50 mm E. pentru crosetele turnate e de 0.75 mm (pag. 162)

S2552181. Care din următoarele afirmaţii privind conectorul principal plăcuţă mucozală anterioară şi posterioară sunt corecte A. nu se utilizează în edentaţii de clasa a-I-a Kennedy B. necesită folierea torusului palatin cu 0.2 mm C. se aplică când există un torus palatin mare D. este foarte rigid E. acoperă zona centrală a bolţii palatine (pag. 148)

S2652182. Din punct de vedere anatomopatologic ameloblastomului format din peretele chistului odontogen i se descriu urmatoarele forme cu exceptia: A. ameloblastom intraluminal B. ameloblastom mural C. ameloblastom plexiform D. amelobalstom folicular E. ameloblastom invaziv (pag. 799)

S2652183. Odontomul compus: A. este forma cea mai frecventa de odontom B. este alcatuit din structuri dentare asemanatoare dintilor normali în diferite stadii evolutive C. este format din structuri dentare abortive D. are un ritm lent de crestere E. este neinvaziv (pag. 806)

S2652184. Fibromixomul odontogen: A. este o tumora de origine epiteliala, cu crestere lenta B. este o tumora odontogena de origine mezodermala C. are crestere invaziva, agresiva si tendinta la recidiva D. apare în oasele masivului facial dar s-au gasit fibromixoame odontogene si în alte oase

1274



1275

Rezidentiat 2004


E. fibromixomul osteogen este mult mai putin agresiv decât cel odontogen. (pag. 808)

S2652185. Fibromixomul odontogen din punct de vedere anatomopatologic este: A. o tumora de 1,5-4 cm diametru, de culoare rosie bruna B. o tumora de culoare alba sau gri si contine mase mai gelatinoase C. o tumora de culoare gri cu continut nisipos D. tesutul conjunctiv are capacitatea de a sintetiza material mixoid E. caracteristic este polimorfismul nuclear. (pag. 809)

S2652186. Cementoblastomul benign: A. mai multe cazuri au fost întâlnite la membrii aceleiasi familii B. are o frecventa mai mare la femei decât la barbati C. localizarea predilecta este la maxilarîn zona premolarilor D. palparea evidentiaza deformarea tablei osoase care este boselata, de consistenta inegala E. se asociaza cu adenopatie satelita (pag. 810)

S2652187. Displazia periapicala a cementului: A. este cea mai frecventa varietate de cementoame B. este de origine epiteliala C. în stadiul osteolitic sau fibromatos, tumora este formata din fibroblaste D. apare sub vârsta de 20 ani E. femeile sunt afectate în proportie de 90% (pag. 811)

S2652188. Dentinomul: A. este o tumora odontogena din care lipseste smaltul dentar B. localizarea predilecta este în unghiul mandibular C. se asociaza mereu cu dintii temporari sau permanenti D. aspectul radiologic variaza în functie de forma dentinomului E. este mai frecvent la sexul feminin (pag. 812)

S2652189. Tumora neuroectodermala melanica a nou-nascutului: A. este localizata la maxilar dar a fost si în alte zone – ovar, uter, etc. B. originea tumorii este în resturile epiteliale Malassez C. originea tumorii este în celulele crestei neurale D. tumora poate depasi 10-12 cm diametru E. tumora ar putea fi maligna. (pag. 813)

S2652190. Tumora neuroectodermala melanica a nou-nascutului: A. aparwe mai frecvent la nou-nascut în primele 6 luni de la nastere B. la acesti bolnavi în urina s-a pus în evidenta o cantitate crescuta de acid vanil-mandelic C. evolutia este initial asimptomatica D. are caracter agresiv, invaziv E. nu produce tulburari functionale (pag. 813)

S2852191. Rolul crosetul continu:

1275



1276



asigura ridigizarea barei linguale si cresterea rezistentei mecanice a protezei asigura sprijinul parodontal al protezei antibasculant ortodontic de vestibularizare a dintilor frontali solidarizeaza dintii restanti (pag. 146)

S2852192. Conectorii principali dento-mucozali pot produce presiuni exagerate asupra tesuturilor datorita: A. atrofiei crestelor B. lipsa echilibrari ocluzale a protezei C. folierii corespunzatoare D. lipsei sprijinului parodontal E. conectori principali prea ingusti in edentatii terminale (pag. 161)

S2852193. Crosetul Ackers este: A. un corset circular B. corset divizat C. corset cu trei brate D. aplicat pe dintii laterali E. aplicat pe dintii frontali (pag. 186-187)

S2852194. Placuta mucozala cu latime mare este indicata in: A. edentatii terminale cu creste atrofiate B. edentatii terminale cu creste bine reprezentate C. exista mai mult de sase dinti restanti D. torusul este absent E. torusul este bine reprezentat (pag. 153)

S2852195. Placuta dento-mucozala mandibulara: A. este indicata in edentatii terminale cu atrofie mare a crestelor B. este indicata in edentatii terminale cu inaltimea procesului alveolar 9mm C. este indicata in edentatii terminale cu brese suplimentare frontale D. trebuie sa prezinte elemente de sprijin parodontal E. este indicata in edentatii clasa IV (pag. 149)

S2952196. bara vestibulara se utilizeazala proteza scheletatain urmatoarele situatii: A. insertie inalta a planseului bucal B. in orice situatie C. lingualizare mare a dintilor frontali D. cand procesul alveolar lingual are cel putin 9 mm E. torus exagerat (pag. 149)

S2952197. Functiile unui croset turnat sunt: A. reciprocitate B. pasivitate C. mentinere indirecta

1276



1277

Rezidentiat 2004


D. acoperire E. nici una (pag. 163)

1277



1278

Rezidentiat 2004


Tema nr. 53 Determinarea şi înregistrarea relaţiei intermaxilare în edentaţia parţială tratată cu proteze sceletate BIBLIOGRAFIE: 7. A.Ionescu - Clinica şi tehnica de laborator a protezei scheletate, vol I si II, Ed. Cerma, Bucureşti, 1997.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1453001. Cand trebuie realizate proteze scheletate pentru ambele maxilare: A. Determinarea relatiilor intermaxilare se va face cu sabloane de ocluzie realizate pe scheletele metalice ale protezelor B. Determinarea relatiilor intermaxilare se va face cu sabloane de ocluzie astfel: un sablon de ocluzie realizat pe scheletul metalic al protezei, iar celalalt realizat pe baza de RA sau de placa de baza. C. Determinarea relatiilor intermaxilare se va face cu sabloane de ocluzie realizate pe baza de RA sau de placa de baza la ambele maxilare D. Daca timpul nu este presant se recomanda mai intai realizarea protezei scheletate mandibulare E. Modelele se vor pozitiona mai precis daca inregistrarea se face cu ambele sabloane de ocluzie realizate pe scheletele metalice ale protezelor (pag. 519-520)

S1453002. Determinarea si inregistrarea relatiei intermaxilare in edentatia partiala tratata cu proteze scheletate: A. Este o faza de laborator B. Este o faza clinica realizata dupa finalizarea tratamentului preprotetic la pacientii cu stopuri ocluzale stabile C. Este o faza clinica realizata dupa finalizarea tratamentului proprotetic D. Este o faza clinica realizata dupa proba scheletului metalic E. Are ca obiectiv transferul si pozitionarea modelelor preliminare in ocluzor sau articulator (pag. 515)

S1453003. in tehnica inregistrarii RIM cu sabloane de ocluzie cand DVO este pastrata si se realizeaza o singura proteza scheletata: A. Determinarea se poate face doar cu sablon de ocluzie din ceara mai inalt cu 1-2 mm decat dintii restanti B. Determinarea se poate face doar cu sablon de ocluzie din ceara mai scurt cu 1-2 mm decat dintii restanti peste care se va aplica un strat de pasta ZOE C. Determinarea se poate face doar cu sablon de ocluzie din stents mai scurt cu 1-2 mm decat dintii restanti peste care se va aplica un strat de pasta ZOE D. Determinarea se poate face prin oricare din metodele de mai sus E. inregistrarea cu sablon de ceara mai inalt decat dintii restanti este cea mai fidela (pag. 520)

S1453004. La o proteza scheletata: A. Proba cu montarea dintilor artificiali se face in edentatii de clasa I-a B. Proba cu montarea dintilor artificiali se face in edentatii de clasa II-a C. Proba cu montarea dintilor artificiali se face in edentatii de clasa III-a D. Proba cu montarea dinţilor artificiali se face in edentaţii de clasa IV-a E. Realizarea protezei scheletate pe ocluzor nu necesita individualizarea reliefului ocluzal de catre medic in cursul miscarilor de lateralitate (pag. 522-523)

S1453005. Pozitionarea modelelor cu ajutorul materialelor de inregistrare a pozitiei de IM: A. Se aplica in edentatii de clasa I-a B. Se aplica in edentatii de clasa II-a

1278



1279

Rezidentiat 2004


C. Se aplica in edentatii de clasa III-a cand exista destul de multi dinti restanti D. Se aplica in edentaţii de clasa IV-a extinse E. Se aplica in edentatii de clasa III-a cand exista destul de multi dinti restanti, dar modelele nu pot fi pozitionate sigur in IM (pag. 517)

S1553006. Ce conditii trebuie sa fie indeplinite pentru a putea face pozitionarea manuala in intercuspidare maxima a modelelor in edentatia partiala: A. sa existe mai putin de patru unitati masticatorii B. unitatile masticatorii sa fie dispuse unilateral C. cand ocluzia este instabila D. cand D.V.O. este micsorata E. in edentatii de clasa a-III-a Kennedy (pag. 516)

S1553007. Determinarea functionala a R.I.M. nu poate fi utilizata in edentatiile: A. clasa I B. clasa a II-a C. clasa a III-a D. clasa a IV-a redusa E. clasa I cu bresa laterala (pag. 522)

S1553008. Determinarea si inregistrarea R.I.M. este o faza clinica ce urmeaza dupa una din urmatoarele faze: A. realizarea modelului duplicat B. proba scheletului metalic al protezei scheletate C. prelucrarea, finisarea si lustruirea scheletului metalic D. readaptarea protezelor E. dupa dezambalarea scheletului metalic (pag. 515)

S1553009. Obiectivul determinarii si inregistrarii R.I.M. este: A. transferul modelelor de studiu in ocluzor B. transferul si pozitionarea modelelor de studiu in ocluzor C. transferul si pozitionarea modelelor de studiu in ocluzor sau articulator D. transferul si poziţionarea modelelor funcţionale in ocluzor sau articulator E. nici o afirmatie nu este corecta (pag. 515)

S1553010. Situatiile clinice in edentatia partiala cand DVO nu mai este pastrata sunt: A. sunt prezenti dinti restanti pe ambele maxilare care realizeaza unitati de masticatie B. dinti restanti de pe ambele maxilare realizeaza unitati de masticatie C. ambele maxilare edentate total D. un maxilar este edentat total iar celalalt edentat parţial E. edentatie frontala atat la maxilar cat si la mandibula (pag. 521)

S1553011. Tehnica de inregistrare cu ceara de ocluzie a pozitiei de intercuspidare maxima presupune: A. placuta de ceara sa fie mai ingusta decat fetele ocluzale B. placuta de ceara se ramoleste in apa C. placuta de ceara se ramoleste in flacara D. identaţiile cuprind si feţele laterale

1279



1280

Rezidentiat 2004


E. ramolirea se face la 85º (pag. 517)

S1653012. Determinarea functionala a R. I. M. in edentatia partiala tratata cu proteze scheletate, prezinta caracteristicile: A. se foloseste cand se realizeaza doua proteze scheletate; B. pacientul poarta scheletul 60 min; C. metoda nu se utilizeaza la tratarea edentatiei de clasa a-II-a: D. metoda nu se utilizeaza la tratarea edentaţiei de clasa a –III-a; E. metoda nu se utilizeaza la tratarea edentatiei de clasa a-IV-a. (pag. 522)

S1653013. Determinarea si inregistrarea rapoartelor intermaxilare cu ajutorul sabloanelor de ocluzie este indicata in: A. toate formele de edentatie; B. edentatia de clasa a III-a cand exista destul de multi dinti restanti; C. cand exista cel putin patru unitati de masticatie, repartizate cate doua bilateral; D. in situaţia cand contactele dento-dentare sunt stabile; E. in edentatia de clasa a IV-a intinsa, cand pe arcada antagonista se afla o edentatie partiala. (pag. 519)

S1653014. Durerile articulare din sindromul disfunctional al A. D. M. sunt consecinta directa a: A. traumatizarii peretelui anterior al cavitatii glenoide; B. traumatizarii peretelui posterior al cavitatii glenoide; C. contractiilor musculare nefunctionale; D. miscarilor mandibulare disfuncţionale; E. unei D. V. O. coborate. (pag. 516)

S1653015. O perfecta inregistrare a R. I. M. de ocluzie comporta: A. precizie; B. manevrare dificila pentru medic; C. prezenta modificarilor volumetrice; D. consistenţa semirigida in timpul inregistrarii; E. cuprinderea a doua perechi de dinti restanti. (pag. 517)

S2153016. În edentatia partiala înregistrarea relatiei intermaxilare se face numai atunci când: A. DVO este corecta B. Exista ocluzie de obisnuinta C. IM coincide obligatoriu cu RC D. DVO este corecta si relatia de ocluzie stabila E. Exista ocluzie de obisnuinta la o DVO subdimensionata (pag. 515)

S2253017. Pozitionarea modelelor cu ajutorul materialelor de inregistrare a pozitiei de I.M. se aplica in: A. edentatii de cls I-a B. edentatii de cls II-a C. edentatii de cls III-a cand exista destul de multi dinti restanti, dar modelele nu pot fi pozitionate sigur in I.M. D. edentatii de cls IV-a intinsa E. edentatii de cls III-a cand exista destul de multi dinti restanti (pag. 517)

1280



1281

Rezidentiat 2004


S2253018. Ce conditii trebuie sa fie indeplinite pentru a putea face pozitionarea manuala in I.M. a modelelor in edentatia partiala: A. sa existe cel putin 4 unitati de masticatie, dispuse unilateral B. sa existe cel putin 4 unitati de masticatie, dispuse cate 2 bilateral C. sa existe mai putin de 4 unitati masticatorii D. in edentatii cls. a III-a Kennedy, cu DVO modificata E. in edentatii cls. a IV-a extinse (pag. 516-517)

S2253019. Inregistrarea perfecta a R.I.M de ocluzie comporta: A. durata inregistrarii cat mai lunga B. incomoditate pentru pacient C. cuprinderea tuturor dintilor restanti D. prezenta modificarilor volumetrice E. indentatii adanci (pag. 517)

S2253020. Pozitionarea manuala a modelelor in IM este posibila in urmatoarele situatii: A. cand DVO nu este pastrata B. in edentatiile reduse cls a III-a si a IV-a Kennedy C. in edentatiile terminale cls I-a si a II-a Kennedy D. cand exista mai putin de 4 unitati de masticatie E. in edentatiile intinse si extinse cls a IV-a Kennedy (pag. 516-517)

S2253021. Det. si inreg. RIM cu ajutorul sabloanelor de ocluzie se face in: A. in edentatiile reduse cls a III-a B. in edentatiile reduse cls a IV-a C. edentatii intinse sau extinse cls a IV-a, cand opus edentatiei partiale se afla o edentatie partiala, nu totala D. cand DVO este pastrata E. cand ocluzia este stabila (pag. 519)

S2253022. Determinarea si inregistrarea intermaxilar in edentatia partiala tratata cu proteza scheletata: A. este o faza clinica realizata dupa finalizarea tratamentului proprotetic B. este o faza clinica realizata dupa finalizarea tratamentului proprotetic la pacientii cu stopuri ocluzale stabile C. este o faza de laborator D. are ca obiectiv transferul si pozitionarea modelelor preliminare in cluzor sau articulator E. este o faza clinica realizata dupa proba scheletului metalic (pag. 515)

S2253023. La o proteza schletata, proba cu scheletul metalic pe care s-au montat dintii artificiali se face in: A. edentatii de cls a III-a B. edentatii de cls a IV-a C. edentatii de cls I-a D. edentatii de cls a II-a E. edentatii de cls I-a si a II-a (pag. 523)

S2253024. Determinarea functionala a R.I.M. nu poate fi utilizata in edentatiile: A. clasa I-a cu bresa laterala

1281



1282



clasa I-a clasa IV-a clasa II-a clasa III-a (pag. 522)

S2253025. Determinarea si inregistrarea RIM este o faza clinica ce urmeaza dupa una din urmatoarele faza: A. proba scheletului metalic al protezei scheletate B. readaptarea protezelor C. realizarea modelului duplicat D. dupa dezambalarea scheletului metalic E. prelucrarea, finisarea si lustruirea scheletului metalic (pag. 515)

S2553026. Tehnica de înregistrare cu ceară de ocluzie a poziţiei de intercuspidare maximă presupune: A. plăcuţa de ceară să fie mai îngustă decât feţele ocluzale B. plăcuţa de ceară se ramoleşte în apă C. plăcuţa de ceară se ramoleşte la flacără D. indentaţiile cuprind şi feţele laterale E. ramolirea se face la 850 (pag. 516)

S2653027. În nevralgia trigeminala esentiala simptomul de debut si dominant este A. durerea surda B. parestezia C. hipoeastezia D. durerea intensa si violenta E. lipsa durerii (pag. 441)

S2653028. În nevralgia trigeminala esentiala statistic sunt mai afectati A. femeile B. barbatii C. în mod egal D. copiii E. adolescentii (pag. 441)

S2653029. În nevralgia trigeminala esentiala este afectat mai frecvent: A. ramura II a nervului trigemen pe partea stg B. ramura II a nervului trigemen pe partea dreapta C. ramura III a nervului trigemen pe partea stg D. ramura III a nervuluzi trigemen pe partea dreapta E. ramura I (pag. 441)

S2653030. Debutul durerii în nevralgia trigeminala esentiala este: A. insidios B. brusc C. cu semne prodromale D. matinal

1282



1283

Rezidentiat 2004


E. nocturn (pag. 443)

S2653031. În nevralgia trigeminala esentiala orarul durerii este A. nocturn B. diurn si nocturn C. diurn D. fara nici o regula E. nu apare durere (pag. 443)

S2653032. În nevralgia trigeminala esentiala, cel putin la început, durata crizei este de: A. câteva fractiuni de secunda B. de minute C. de ore D. fara nici o regula E. zile (pag. 443)

S2853033. Pozitionarea modelelor in im cu ajutorul materialelor de inregistrare este indicata in: A. edentatii cl.III cu dinti restanti suficienti, dar in care modelele nu pot fi pozitionate sigur in IM B. edentatii cl.I C. edentatii cl.II D. edentatii cl.IV intinsa E. edentatii subtotale (pag. 517)

S2953034. Inregistrarea ocluziei se poate face cu: A. placuta de ceara B. pasta cu oxid de zinc cu eugenol C. pasta cu oxid de zinc fara eugenol D. sabloane de ocluzie E. toate (pag. 518-519)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1253035. Cand exista edentatie totala mandibulara si edentatie termino-terminala maxilara determinarea si inregistrarea RIM comporta urmatorii timpi: A. modelarea curburii vestibulare la sablonul superior B. stabilirea nivelului si orientarii planului de ocluzie in zona laterala pe sablonul superior C. determinarea DVO prin ramolirea sablonului de ocluzie mandibular in zona laterala D. inregistrarea DVO prin ramolirea ambelor sabloane in zona laterala E. inregistrarea RC prin solidarizarea sabloanelor in zona laterala (pag. 538)

S1253036. Cand exista edentatie totala maxilara si edentatie termino-terminala mandibulara determinarea si inregistrarea RIM comporta urmatorii timpi: A. modelarea curburii vestibulare la sablonul superior B. stabilirea nivelului si orientarii planului de ocluzie frontal si lateral pe sablonul superior C. determinarea DVO prin ramolirea sablonului de ocluzie maxilar in zona laterala

1283



1284

Rezidentiat 2004


D. determinarea DVO prin ramolirea sablonului mandibular in zona laterala E. inregistrarea RC si solidarizarea sabloanelor de ocluzie in zona laterala (pag. 538)

S1253037. in prezenta unor dinti restanti pe ambele maxilare, care nu realizeaza unitati de masticatie si DVO nu este pastrata, determinarea si inregistrarea RIM necesita: A. realizarea de sabloane de ocluzie la ambele maxilare B. stabilirea planului de ocluzie la nivelul dintilor restanti maxilari nemigrati in plan vertical C. stabilirea planului de ocluzie la nivelul dintilor restanti mandibulari D. determinarea DVO ca si in edentatia totala E. inregistrarea RC prin conducere unimanuala (Lucia) sau bimanuala (Dawson) a mandibulei (pag. 537)

S1253038. inregistrarea RIM cu sabloane de ocluzie, cand DVO este pastrata si se confectioneaza doua proteze scheletate se realizeaza prin: A. cu sabloane de ocluzie aplicate pe scheletul metalic al protezelor B. cu sabloane de ocluzie realizate pe modele functionale C. se realizeaza intai proteza mandibulara D. se realizeaza intai proteza maxilara E. se realizeaza concomitent ambele proteze scheletate (pag. 537)

S1253039. Pozitionarea manuala a modelelor in IM este posibila: A. in edentatii terminale clasa I-II Kennedy B. in edentatii intercalate reduse clasa III si IV Kennedy C. cand exista contacte dento-dentare stabile D. cand exista cel putin patru unitati de masticatie repartizate cate doua bilateral E. cand DVO este pastrata (pag. 531)

S1353040. Inregistrarea R.I.M. cu ajutorul sabloanelor de ocluzie se face in A. edentatie clasa l cand nu mai sunt unitati de masticatie suficiente; B. edentatie clasa a ll-a cand nu mai sunt unitati de masticatie suficiente; C. edentatie clasa a lll-a; D. edentaţie clasa a lV-a intinsa sau extinsa; E. nici un raspuns corect. (pag. 519)

S1353041. O inregistrare corecta a R.I.M. de ocluzie presupune A. cuprinderea tuturor dintilor restanti; B. lipsa modificarilor volumetrice; C. rapoarte ocluzale putin adanci; D. precizie E. cunostinte crescute in timpul inregistrarii. (pag. 517)

S1353042. Pentru inregistrarea R.I.M. de ocluzie avem nevoie de A. mase termoplastice; B. ceara de ocluzie; C. pasta de eugenat de zinc; D. lacuri fluorurate; E. sabloane de ocluzie.

1284



1285

Rezidentiat 2004


(pag. 517-519)

S1353043. Pozitionarea normala a modelelor functionale in I.M. se face atunci cand A. exista cel putin 4 unitati de masticatie repartizate unilateral B. exista cel putin 4 unitati de masticatie repartizate bilateral; C. in edentatii intinse clasa l si clasa a ll-a Kennedy; D. cand dimensiunea verticala de ocluzie nu este pastrata; E. in edentatii reduse clasele lll-lV Kennedy. (pag. 517)

S1353044. Relatii ocluzale incorecte se pot obtine: A. datorita rezilientei mucoasei prin modificarea pozitiei sabloanelor; B. consistenta neuniforma a valurilor din ceara; C. rezilienta mica a mucoasei; D. cosistenţa uniforma a valurilor de ocluzie din ceara; E. nici un raspuns corect. (pag. 522)

S1453045. Calitatile inregistrarii ocluzale a pozitiei de IM sunt: A. Cuprinderea tuturor dintilor restanti B. Indentatii adanci C. Consistenta mica in timpul inregistrarii D. Plasticitatea materialului de inregistrare pe durata mare E. Lipsa modificarilor volumetrice (pag. 517)

S1453046. Cand exista dinti dar nu exista contacte dentare, determinarea relatiilor intermaxilare pentru realizarea protezei scheletate se face astfel: A. mai intai se stabileste planul de ocluzie mandibular B. mai intai se stabileste planul de ocluzie maxilar C. se determina dimensiunea verticala de ocluzie D. se determina relaţia centrica prin metoda unimanuala Dawson E. se determina relatia centrica prin metoda bimanuala Lucia (pag. 521)

S1453047. Determinarea relatiilor intermaxilare cu sabloane de ocluzie in tratamentul edentatiei partiale cu proteze scheletate: A. Se utilizeaza in edentatii de clasa I-a B. Se utilizeaza in edentatii de clasa II-a C. Se utilizeaza in edentatii de clasa IV-a intinse sau extinse cand pe arcada antagonista exista o edentatie partiala sau totala D. in tratamentul cu proteza scheletata unimaxilar sablonul de ocluzie se va realiza pe scheletul metalic al protezei E. in tratamentul cu proteza scheletata unimaxilar sablonul de ocluzie se va realiza pe baza de RA sau de placa de baza (pag. 519)

S1453048. in cadrul determinarii relatiilor intermaxilare in edentatia partiala tratata cu proteze scheletate care afirmatii sunt corecte: A. Daca exista dinti restanti care asigura o relatie intermaxilara de ocluzie stabila si functionala la o DVO pastrata se inregistreaza pozitia de IM (ocluzia habituala) B. Daca exista dinti restanti care asigura o relatie intermaxilara de ocluzie stabila si functionala la o DVO pastrata se inregistreaza exclusiv pozitia de RC C. Nu se va inregistra relatia intermaxilara pana cand nu exista o relatie de ocluzie stabila, chiar la o DVO

1285



1286

Rezidentiat 2004


corecta D. Daca exista dinţi restanţi suficienţi ca numar si dispozitie, dar in IM, RC sau ocluzie habituala contactele sunt instabile situaţia denota erori in cadrul tratamentului pana in aceasta etapa. E. Daca pacientul a prezentat o DVO micsorata este absolut necesara revenirea la o DVO corecta (pag. 515)

S1453049. in cazul in care DVO este scazuta si se doreste redimensionarea ei: A. Se verifica prin coincidenta mai multor teste functionale faptul ca DVO este intr-adevar micsorata B. Daca testul Ismail, spatiul minim de vorbire si spatiul de inocluzie de repaus indica o DVO micsorata se va trece obligatoriu la realizarea protezei scheletate la o DVO mai mare C. Daca testul Ismail, spatiul minim de vorbire si spatiul de inocluzie de repaus indica o DVO micsorata se va testa o noua DVO cu ajutorul unei proteze partiale acrilice D. Prin cresterea DVO condilul este impins in regiunea anterioara a ATM si se amelioreaza durerile articulare din sindromul disfuncţional E. Manifestarile articulare din sindromul disfunctional sunt frecvent datorate unei DVO scazute (pag. 516)

S1453050. in ceea ce priveste determinarea functionala a relatiilor intermaxilare pentru realizarea protezei scheletate care afirmatii sunt adevarate: A. Se utilizeaza atunci cand se realizeaza doua proteze scheletate B. Se utilizeaza atunci cand se realizeaza o proteza scheletata, iar arcada antagonista este deja restaurata C. Se utilizeaza in edentatii de clasa a IV-a D. sablonul de ocluzie se realizeaza pe scheletul protezei si este prevazut cu un val de ceara dura E. Pacientul poarta sablonul de ocluzie intre 30 minute si 24 de ore. (pag. 522)

S1453051. in tehnica inregistrarii cu pasta ZOE a pozitiei de IM: A. inregistrarea se face cu ajutorul unui cadru de sarma in forma de potcoava la care se fixeaza o banda de tifon B. Grosimea pastei ZOE in care se inregistreaza IM este de 2 mm C. Grosimea pastei ZOE in care se inregistreaza IM este de 4 mm (2 mm. pe fiecare parte a benzii de tifon) D. Pasta ZOE este rigida atat in timpul inregistrarii cat si dupa priza E. Modelele vor fi fixate cu bete de chibrit. (pag. 519)

S1453052. in tehnica inregistrarii RIM cu sabloane de ocluzie cand DVO este pastrata si se realizeaza doua proteze scheletate: A. Proba si adaptarea scheletelor precede inregistrarea RIM B. sabloanele de ocluzie vor fi realizate pe scheletele metalice deja adaptate C. Bazele sabloanelor nu trebuie sa aiba contact in regiunea distala D. Modelele vor fi solidarizate cu beţe de chibrit E. Daca timpul nu este presant se realizeaza mai intai proteza scheletata maxilara (pag. 520-521)

S1453053. Pozitionarea manuala a modelor in IM: A. Este posibila cand exista cel putin 6 unitati de masticatie repartizate cate 3 bilateral B. Se aplica in edentatii de toate clasele C. Se aplica in edentatii reduse (cl. a III-a si a IV-a) cu ocluzie stabila si DVO pastrata D. Necesita verificarea poziţiei de IM a modelelor cu cea din cavitatea orala dupa repere dento-dentare E. Se realizeaza in paralel cu inregistrarea ocluziei in ceara sau cu sabloane de ocluzie ca metoda de verificare (pag. 516-517)

S1553054. Care afirmatii privind indicatiile pentru laborator privind alegerea si montarea dintilor

1286



1287

Rezidentiat 2004


artificiali sunt corecte: A. B. C. D. E.

se mentioneaza pentru edentatia de clasa I felul ocluziei tipul de dinti artificiali culoarea dintilor gradul de supraocluzie frontala grosimea conectorului principal (pag. 523)

S1553055. Determinarea R.I.M. prin pozitionarea manuala a modelelor poate fi folosita in edentatiile: A. clasa a IV-a B. clasa I C. clasa a II-a D. clasa a III-a E. numai cand exista cel putin 4 unitati de masticatie repartizate bilateral (pag. 516)

S1553056. in edentatia partiala protezabila mobil cand D.V.O. nu este pastrata, la determinarea relatiilor intermaxilare: A. se folosesc sabloane deocluzie B. se determina D.V.O. ca la edentatul total C. se poate folosi conducerea bimanuala a mandibulei D. nu se poate folosi conducerea unimanuala a mandibulei E. se pot folosi atat conducerea unimanuala cat si cea bimanuala (pag. 521)

S1553057. in edentatiile clasa a-IV-a reduse, tratate prin proteze scheletate, inregistrarea si determinarea R.I.M. se face prin urmatoarele metode: A. determinarea functionala a R.I.M. B. pozitionarea manuala a modelelor in I.M. C. cu ajutorul sabloanelor de ocluzie D. poziţionarea cu ajutorul materialelor de inregistrare a poziţiei de I.M. E. toate afirmatiile sunt corecte. (pag. 517)

S1553058. inregistrarea perfecta a R.I.M de ocluzie comporta: A. lipsa modificarilor volumetrice B. cuprinderea dintilor restanti C. indentatii adanci si care sa redea fata ocluzala, vestibulara si orala D. comoditate pentru pacient E. precizie (pag. 517)

S1553059. Materialele necesare inregistrarii R.I.M. de ocluzie sunt: A. materiale termoplastice de tipul Stents-ului B. ceruri speciale pentru inregistrari ocluzale C. eugenat de zinc D. elastomeri E. ghips (pag. 517)

S1553060. Metodele de determinare si inregistrare a R.I.M. sunt: A. inregistrarea cu pasta de eugenat de zinc

1287



1288



pozitionarea manuala a modelelor in I.M. determinarea functionala a R.I.M. montarea corecta a modelelor cu ajutorul sabloanelor de ocluzie (pag. 516)

S1553061. Posibilitatile de inregistrare a ocluziei cand DVO este pastrata si se realizeaza o singura proteza scheletata sunt: A. se foloseste sablon de ocluzie cu val de ocluzie din ceara mai inalt cu 3-4 mm decat dintii restanti B. sablonul de ocluzie cu valul de ocluzie este mai scurt cu 4 mm C. se foloseste sablon de ocluzie cu val de ocluzie din ceara sau stents cu 1-2 mm mai scurt decat dintii restanti D. sablon de ocluzie cu val de ocluzie din ceara mai inalt cu 1-2 mm decat dinţii restanţi E. prin pozitionarea manuala a modelelor in I.M. cand nu mai sunt unitati de masticatie suficiente (pag. 520)

S1553062. Proba scheletului metalic pe care s-au montat dintii artificiali este necesara in urmatoarele situatii: A. edentatii clasa I B. edentatii clasa a-II-a C. edentatii clasa a-III-a D. edentaţii clasa a-IV-a E. edentatii clasa a-II-a cu bresa frontala (pag. 523)

S1653063. Determinarea si inregistrarea R. I. M. cu ajutorul sabloanelor de ocluzie este utilizata: A. in edentatiile de clasa a-IV-a intinse sau extinse cand opus edentatiei partiale se afla o edentatie partiala sau totala; B. in edentatiile de clasa a I-a si a II-a cand nu mai sunt unitati de masticatie suficiente; C. in edentatiile de clasa a III-a reduse; D. in edentaţiile de clasa a III-a ample; E. in edentatiile de clasa a IV-a intinse sau extinse, cand opus edentatiei partiale nu se afla o edentatie partiala sau totala. (pag. 519)

S1653064. in cursul determinarii D. V. O. rezistenta inegala a cerii valului de ocluzie genereaza: A. infundarea bazei sablonului; B. inaltarea ocluziei pe dintii artificiali; C. coborarea ocluziei pe dintii artificiali; D. ivirea durerilor la nivelul crestelor; E. deplasarea protezelor in timpul masticatiei. (pag. 522)

S1653065. O perfecta inregistrare a R. I. M. de ocluzie comporta: A. precizie; B. comoditate pentru pacient; C. manevrare facila pentru medic; D. manevrare dificila pentru medic; E. cuprinderea tuturor dintilor restanti. (pag. 517)

S1653066. Pe parcursul realizarii protezelor scheletate, pozitionarea modelelor cu ajutorul materialelor de inregistrare a pozitiei de I. M. nu este indicata in:

1288



1289



edentatia de clasa a-I-a; edentatia de clasa a-II-a; edentatia de clasa a-IV-a intinsa; edentaţia de clasa a-III-a, cand exista destul de mulţi dinţi restanţi; edentatia de clasa a –III-a, cand exista putini dinti restanti. (pag. 517)

S1653067. Pentru inregistrarea R. I. M. de ocluzie in cadrul realizarii protezelor scheletate se pot folosi urmatoarele materiale: A. materiale termoplastice; B. materiale cu priza chimica; C. Aluwax; D. Tenatex; E. Materiale termoplastice nu se pot folosi. (pag. 517)

S1653068. Pozitionarea manuala a modelelor in intercuspidare maxima este posibila: A. cand exista cel putin patru unitati de masticatie repartizate cate doua bilateral; B. cand exista mai putin de patru unitati de masticatie; C. in edentatiile de clasa a III-a extinse; D. in edentaţiile de clasa a III-a si clasa a IV-a reduse cu dimensiune verticala pastrata si ocluzie stabila; E. in edentatiile de clasa a IV-a extinse. (pag. 516)

S1653069. Referitor la alegerea si montarea dintilor artificiali in fisa tehnica se vor face urmatoarele precizari vis-à-vis de edentatile frontale: A. tipul dintilor artificiali; B. forma dintilor; C. culoarea dintilor; D. gradul de supraocluzie frontala; E. gradul de inocluzie sagitala ramane la latitudinea tehniceanului. (pag. 523)

S1653070. Rezistenta inegala a cerii valului de ocluzie pe parcursul determinarii dimensiunii verticale de ocluzie poate provoca: A. infundarea bazei sablonului datorita rezilientei mucoasei; B. subocluzie la nivelul dintilor artificiali, egala cu marimea deplasarii tesutului mucos; C. inaltarea ocluziei la nivelul dintilor artificiali, egala cu marimea deplasarii tesutului mucos; D. lipsa senzaţiei dureroase la nivelul crestelor dupa aplicarea protezelor; E. deplasarea protezelor in cursul masticatiei. (pag. 522)

S1653071. Urmatoarele elemente indica o inregistrare incorecta a R. I. M. de ocluzie: A. indentatii adanci; B. cuprinderea tuturor dintilor restanti; C. consistenta cat mai mica a materialului de inregistrare; D. lipsa modificarilor volumetrice; E. imprecizie. (pag. 517)

S2153072. În edentatia partiala protezata mobilizabil, când DVO nu mai este pastrata, la determinare RIM: A. Se folosesc sabloane de ocluzie

1289



1290



Se determina DVO ca la edentatia totala Se poate folosi conducerea bimanuala a mandibulei Nu se poate folosi conducerea unimanuala a mandibulei Se pot folosi atât conducerea unimanuala cât si cea bimanuala. (pag. 521)

S2153073. Sunt ceruri speciale pentru înregistrarile ocluzale: A. ALUWAX B. SURE-SET C. OPTOSIL D. MOYCO E. TENATEX (pag. 517)

S2253074. O inregistrare perfecta a RIM presupune: A. comoditate pentru pacient B. precizie C. consistenta cat mai mare in timpul inregistrarii D. identatii puntin adanci E. lipsa modificarilor volumetrice (pag. 517)

S2253075. Cand sunt prezenti dinti, darn u exista contacte dentare, determinarea realatiilor intermaxilare pentru realizarea protezelor scheletate se face astfel: A. mai intai se stabileste planul de ocluzie maxilar B. mai intai se stabileste planul de ocluzie C. se determina RC prin metoda bimanuala Lucia D. se determina RC prin metoda unimanuala Dawson E. se determina D.V.O. (pag. 521)

S2253076. Determinarea relatiilor intermaxilare cu ajutorul sabloanelor de ocluzie in tratamentul edentatiei partiale cu proteze scheletate se utilizeaza in: A. edentatie de cls. IV-a intinse sau extinse, cand pe arcada antagonista exista o edentatie partiala sau totala B. edentatie cls.I-a C. edentatie cls.III-a D. edentatie cls.II-a E. edentatie cls.IV-a reduse (pag. 519)

S2253077. Care afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste determinarea functionala a relatiilor intermaxilare pentru realizarea protezelor scheletate: A. se utilizeaza in edentatii de cls. a IV-a B. pacientul poarta sablonul de ocluzie intre 30 de minute si 24 de ore C. se utilizeaza atunci cand se realizeaza doua proteze scheletate D. sablonul de ocluzie se realizeaza pe scheletul protezei si este prevazut cu un val de ceara dura E. se utilizeaza atunci cand se realizeaza o proteza scheletata, iar arcada antagonista este deja restaurata (pag. 522)

S2253078. In tehnica inregistrarii cu paste ZOE a pozitiei de I.M. A. grosimea pastei ZOE in care se inregistreaza este de 2 mm B. grosimea pastei ZOE in care se inregistreaza este de 4 mm (2 mm pentru fiecare parte a benzii de tifon) C. modele vor fi fixate cu bete de chibrit

1290



1291

Rezidentiat 2004


D. inregistrarea se face cu ajutorul unui cadru de sarma in forma de potcoava la care se fixeaza o banda de tifon E. pasta ZOE este rigida atat in timpul inregistrarii cat si dupa priza (pag. 519)

S2253079. In fisa tehnica, pentru edentatiile frontale se va specifica: A. forma si culoarea dintilor B. gradul de inocluzie sagitala C. felul ocluziei in regiunea laterala D. tipul de dinti artificiali E. artificii de montare (pag. 523)

S2253080. Pentru edentatiile in regiunea laterala, in fisa tehnica se va specifica: A. gradul de inocluzie sagitala B. tipul de dinti artificiali C. felul ocluziei in regiunea laterala D. artificii de montare E. gradul de supraocluzie frontala (pag. 523)

S2253081. Determinarea R.I.M prin pozitionarea manuala a modelelor poate fi folosita in edentatiile: A. clasa I B. clasa a II-a C. clasa a III-a reduse D. clasa a IV-a intinse sau extinse E. clasa a IV-a reduse (pag. 517)

S2253082. Pentru determinarea relatiilor intermaxilare in edentatia partiala protezabila mobil cand D.V.O nu mai este pastrata: A. se poate folosi conducerea bimanuala a mandibulei B. nu se poate folosi conducerea unimanuala a mandibulei C. se pot folosi atat conducerea unimanuala cat si cea bimanuala D. se folosesc sabloane de ocluzie E. se determina D.V.O ca la edentatul total (pag. 521)

S2253083. Metodele de determinare si inregistrare a R.I.M sunt: A. pozitionarea manuala a modelelor in I.M B. montarea corecta a modelelor C. cu ajutorul sabloanelor de ocluzie D. inregistrarea cu paste de eugenat de Zn E. determinarea functionala a R.I.M. (pag. 516-522)

S2253084. Proba scheletului metalic pe care s-au montat dintii artificiali este necesara in urmatoarele situatii: A. edentatii de cls a III-a B. edentatii de cls a IV-a C. edentatii de cls a II-a cu bresa frontala D. edentatii de cls I

1291



1292

Rezidentiat 2004


E. edentatii de cls a II-a (pag. 523)

S2253085. Det. si inreg. R.I.M cu ajutorul sabloanelor de ocluzie este utilizata in: A. edentatiile cls a III-a reduse B. edentatiile cls a III-a intinse C. edentatiile cls I-a si a II-a, cand nu mai sunt unitati de masticatie suficiente D. edentatiile cls a IV-a intinse sau extinse, cand opus edentatiei partiale se afla o edentatie partiala, nu totala E. edent. cls I-a si a II-a, cand sunt unitati de masticatie suficiente (pag. 519)

S2253086. Determinarea functionala a RIM se utilizeaza in urmatoarele conditii: A. cand se confectioneaza o singura proteza scheletata B. cand se confectioneaza doua proteze scheletate C. cand D.V.O nu este pastrata D. cand D.V.O este pastrata E. cand ocluzia este stabila (pag. 522)

S2253087. In cursul determinarii D.V.O rezistenta inegala a cerii valului de ocluzie genereaza: A. aparitia durerii la nivelul crestelor B. devieri ale mandibulei C. infundarea bazei sablonului de ocluzie D. coborarea ocluziei pe dintii artificiali E. inaltarea ocluziei pe dintii artificiali (pag. 522)

S2253088. Pentru realizarea protezelor scheletate, pozitionarea modelellor cu ajutorul materialelor de inregistrare a pozitiei de I.M. nu este indicata in: A. edentatii de cls a IV-a intinsa B. edentatii de cls a II-a C. edentatii de cls I-a D. edentatii de cls a III-a cand exista putini dinti restanti E. edentatii de cls a III-a cand exista destul de multi dinti restanti (pag. 517)

S2253089. Pozitionarea manuala a modelelor in I.M este posibila: A. in edentatiile de cls a III-a extinse B. in edentatiile de cls a III-a reduse C. in edentatiile de cls a IV-a extinse D. in edentatiile de cls a IV-a reduse E. cand exista cel putin 4 unitati de masticatie, repartizate cate doua bilateral (pag. 516-517)

S2253090. Cand edentatia totala maxilara se asocieaza cu edentatia termino-terminala mandibulara, determinarea si inregistrarea R.I.M comporta urmatorii timpi: A. det. D.V.O. prin ramolirea sablonului de ocluzie maxilar in zona laterala B. modelarea curburii vestibulare la sablonul superior C. stabilirea nivelului si orientarii planului de ocluzie frontal si lateral pe sablonul superior D. det. D.V.O. prin ramolirea sablonului de ocluzie mandibulara in zona laterala E. inregistrarea R.C. si solidarizarea sabloanelor de ocluzie in zona laterala (pag. 521)

1292



1293

Rezidentiat 2004


S2253091. Tehnica inregistrarii RIM cu sabloane de ocluzie cand DVO este pastrata si se realizeaza doua proteze scheletate, se realizeaza prin: A. sabloane de ocluzie realizate pe model functionale B. se realizeaza intai prot. Maxilara C. se realizeaza intai prot. Mandibulara D. se realizeaza concomitent ambele proteze scheletate E. sabloane de ocluzie aplicate pe scheletul metalic al protezei (pag. 520-521)

S2253092. Pentru inregistrarea RIM de ocluzie, avem nevoie de: A. pasta de eugent de zinc B. lacuri fluorurate C. ceara de ocluzie D. mase termopastice E. sabloane de ocluzie (pag. 517-519)

S2253093. Relatii ocluzale incorecte se pot obtine datorita: A. rezistentei mici a mucoasei B. consistentei neuniforme a valurilor de ceara C. consistentei uniforme a valurilor de ceara D. unui val de ocluzie din ceara, insuficient ramolit E. nici un raspuns corect (pag. 522)

S2253094. Calitatile inregistrarii ocluzale a poz. De IM sunt: A. indentatii adanci B. consistenta cat mai mica in timpul inregistrarii C. precizie D. plasticitatea materialului de inregistrare pe durata mare E. manevrarea facila pentru medic (pag. 517)

S2553095. Ce condiţii trebuie să fie îndeplinite pentru a putea face poziţionarea manuală în intercuspidare maximă a modelelor în edentaţia parţială : A. să existe mai mult de patru unităţi masticatorii B. unităţile masticatorii să fie dispuse unilateral C. când ocluzia este stabilă D. când D.V.O este micşorată E. în edentaţii de clasa a-III-a Kennedy (pag. 520)

S2653096. În nevralgia trigeminala esentiala, durerea localizata pe ramura II maxilara poate iradia spre: A. arcada dentara superioara B. spre hemibuza inferioara C. spre hemibuza superioara D. spre pleoapa inferioara E. lobulul nazal (pag. 443)

S2653097. În nevralgia trigeminala esentiala, durerea localizata pe ramura III la nivelul nervului alveolar inferior sau a celui mentornier poate iradia spre:

1293



1294



hemibuza superioara hemibuza inferioara spre ureche spre menton pleoapa inf. (pag. 443)

S2653098. Caracterul durerii în nevralgia trigeminala esentiala este descris de pacienti ca: A. o jena B. o lovitura de cutit C. o descarcare electrica D. o amorteala E. parestezie (pag. 443)

S2653099. În nevralgia trigeminala esentiala evolutia bolii este: A. acuta B. cronica C. continua D. discontinua E. descendenta (pag. 445)

S2653100. În nevralgia trigeminala esentiala interogatoriul pacientului vizeaza urmatoarele elemente fundamentale: A. vârsta pacientului B. durerea cu caracterele ei C. topografia durerii D. raspunsul pozitiv la tratamentul medicamentos E. profesia (pag. 445)

S2653101. În nevralgia trigeminala esentiala diagnosticul diferential trebuie facut cu: A. glosopirosis B. nevralgia sfenopalatina(sindromul Sluder) C. xerostomia D. nevralgia trigeminala posţerpetica E. afta bucala (pag. 446)

S2653102. În nevralgia trigeminala, esentiala cele mai eficiente medicamente sunt: A. nifedipin B. carbamazepina C. baclofenul D. fenitoina E. nizoral (pag. 448)

S2653103. Reactiile adverse cel mai frecvente ale hidantoinei sunt: A. vorbire neclara B. disfagie C. amauroza

1294



1295

Rezidentiat 2004


D. coordonare redusa E. greata (pag. 450)

S2653104. Modalitatile de liza a nervului în cadrul tratamentului nevralgiei trigeminale esentiale sunt: A. prin procedee fizice B. prin procedee chimice C. prin procedee termice D. prin compresiune E. hipnoza (pag. 452)

S2853105. Tehnica inregistrarii rim cu ajutorul materialelor de inregistrare pe baza de pasta de eugenat de zinc presupune: A. utilizarea unui cadru de sarma B. cadrul nu trebuie sa depaseasca arcadele dentare C. la cadru nu este necesara fixarea unui tifon D. pasta de eugenat de zinc trebuie sa aiba o grosime de 5 mm pe ambele fete ale tifonului E. pasta de eugenat de zinc trebuie sa aibe o grosime de 2 mm pe ambele fete ale tifonului (pag. 519)

S2853106. Materialele utilizate la inregistrarea rim de ocluzie sunt: A. ceruri speciale B. stents C. eugenat de zinc D. elastomeri E. alginat (pag. 517)

S2853107. Tehnica inregistrarii rim cu ceara de ocluzie presupune urmatoarele manopere: A. placuta de ceara se adapteaza pe modelul superior B. placuta de ceara se adapteaza pe modelul inferior C. se usuca dintii mandibulari D. dintii maxilari trebuie sa ramana umezi E. se ramoleste ceara in apa la 50-55 c (pag. 517)

S2953108. O inregistrare perfecta a RIM de ocluzie comporta: A. precizie B. indentatii putin adanci C. cuprinderea tuturor dintilor restanti D. consistenta cat mai mare in timpul inregistrarii E. lipsa modificarilor volumetrice (pag. 517)

S2953109. Determinarea RIM cu ajutorul sabloanelor de ocluzie este utilizata in: A. edentatie cls. I-a B. edentatie cls. II-a cand nu mai sunt unitati de masticatie suficiente C. edentatie cls. III-a D. edentatie cls. IV-a intinse E. edentatie cls. V-a extinse (pag. 519)

1295



1296

Rezidentiat 2004


S2953110. Determinarea functionala a RIM: A. se utilizeaza doar cand se confectioneaza doua proteze scheletate B. se utilizeaza doar cand se confectioneaza o proteza scheletata C. se utilizeaza doar cand se confectioneaza o proteza acrilica D. se utilizeaza doar cand se confectioneaza doua proteze acrilice E. urmareste sa elimine unele erori datorate sabloanelor de ocluzie obisnuite (pag. 522)

S2953111. Determinarea functionala a RIM cere: A. scheletul metalic gata B. sei din acrilat autopolimerizabil C. sei din placa de baza D. val de ocluzie din ceara E. val de ocluzie din stent (pag. 522)

1296



1297

Rezidentiat 2004


Tema nr. 54 Biodinamica protezelor scheletate în cavitatea bucală BIBLIOGRAFIE: 7. A.Ionescu - Clinica şi tehnica de laborator a protezei scheletate, vol I si II, Ed. Cerma, Bucureşti, 1997.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1254001. Dintre fortele care actioneaza in deplasarea verticala a protezei in directie ocluzo-gingivala face exceptie: A. forta functionala de masticatie B. deglutitia C. bruxismul D. forta declansata de muschii coboratori ai mandibulei E. dimensiunea verticala de ocluzie marita (pag. 117)

S1354002. Consecintele lipsei elementelor contrabasculante sunt: A. solicitari suplimentare nefizionomice ale dintilor stalpi principali; B. oboseala rapida cu dezactivarea si frctura bratelor retentive ale crosetelor; C. uzura prematura a sistemelor speciale; D. eroziuni urmate de carii la locul plasarii braţelor crosetelor turnate pe dinţii E. toate raspunsurile sunt corecte (pag. 125)

S1354003. Elementele contra basculante contribuie la: A. stabilizarea orizontala a protezei; B. transmiterea fortelor de masticatie si pe dintii stalpi indirecti; C. imobilizarea dintilor frontali si refacerea punctelor de contact; D. rigidizarea barei linguale si a crosetului continuu; E. toate variantele sunt corecte. (pag. 133)

S1454004. Bascularea prin desprinderea extremitatii distale a seilor protezei scheletate: A. apare in edentatia partiala clasa a III-a Kennedy B. se realizeaza in jurul unei axe care trece prin varfurile bratelor retentive ale crosetelor plasate cel mai posterior C. este favorizata de conectori principali rigizi D. este cu atat mai accentuata cu cat seaua terminala este mai scurta E. este contracarata mai eficient de elementele contrabasculante aplicate cat mai aproape de linia fulcrum secundara. (pag. 125 - 126)

S1454005. Elementele de stabilizare ale protezei scheletate impiedica: A. deplasarile orizontale ale protezei B. bascularea prin infundarea extremitatii distale a seii terminale C. bascularea prin desprinderea extremitatii distale a seii terminale D. bascularea prin infundarea seii frontale E. desprinderea completa a protezei de pe camp (pag. 124)

1297



1298

Rezidentiat 2004


S1454006. in edentatia partiala clasa a III-a Kennedy sprijinul parodontal corect al protezei scheletate: A. actioneaza perpendicular pe axul lung al dintilor stalpi B. poate fi realizat si de dinti stalpi inclinati mai mult de 30º C. impune o linie de sprijin parodontal perpendiculara pe muchia crestei D. se realizeaza prin pinteni ocluzali plasaţi in fosetele vecine edentaţiei E. necesita lacase pentru pintenii ocluzali preparate in unghi obtuz cu axul dintelui (pag. 121-122)

S1454007. in edentatia partiala clasa a IV - a Kennedy intinsa sprijinul protezei scheletate este: A. pur dento - parodontal B. pur muco - osos C. mixt D. asemanator celui din edentaţia parţiala clasa a III -a Kennedy fara modificari E. asemanator celui din edentatia partiala clasa a III-a Kennedy cu o modificare (pag. 122)

S1454008. Mezializarea protezei scheletate mandibulare este favorizata de: A. creste edentate mandibulare descendente spre distal B. contacte premature protruzive in relatie centrica C. torus mandibular nefoliat D. montarea dinţilor artificiali laterali in afara crestei E. proces alveolar retentiv in zona linguala centrala (pag. 123)

S1454009. Pentru ancorarea unei proteze partiale mobilizabile sunt necesare trei crosete in cazul unei edentatii: A. subtotale B. clasa I-a Kennedy fara brese suplimentare C. clasa a II-a Kennedy fara modificari D. clasa a II-a Kennedy complicata cu o bresa laterala (termino-laterala) E. clasa a IV-a Kennedy cu lipsa tuturor frontalilor (pag. 119)

S1554010. Care din urmatoarele afirmatii privind linia fulcrum secundara sunt corecte: A. este oblica in edentatiile de clasa a-I-a Kennedy B. reprezinta axa in jurul careia se face bascularea prin desprindere C. reprezinta axa in jurul careia se face bascularea prin infundare D. trece prin varfurile braţelor retentive ale crosetelor situate cel mai anterior E. trece prin cei mai distali pinteni ocluzali (pag. 125)

S1554011. Care din urmatoarele afirmatii sunt false: A. bascularea laterala poate sa apara la toate tipurile de proteze partiale B. bascularea transversala se datoreaza montarii dintilor artificiali pe mijlocul crestelor alveolare C. bascularea transversala apare in timpul masticatiei D. bascularea prin infundare este mai mica la maxilar faţa de mandibula E. bascularea prin infundare poate fi diminuata prin captusirea si rebazarea seilor (pag. 138)

S1554012. Efectul de parghie al protezei asupra dintilor stalpi poate fi evitat sau diminuat prin: A. plasarea pintenilor ocluzali in fosetele distale ale dintilor stalpi B. solidarizarea dintilor stalpi

1298



1299

Rezidentiat 2004


C. utilizarea crosetelor cu brate retentive cat mai rigide D. neutralizarea sistemelor speciale articulate E. neutilizarea ruptorilor sau amortizorilor de forte (pag. 136)

S1554013. infundarea este numai o tendinta de deplasare in cazul protezelor scheletate care trateaza: A. edentatii clasa a-II-a B. edentatii clasa a-IV-a intinse C. edentatii clasa a-IV-a reduse D. edentaţii clasa I Kenedy E. edentatia subtotala (pag. 121)

S1554014. Pentru mentinerea crosetelor turnate divizateRoach este necesara o retentie de: A. 1 mm B. 0.75 mm C. 0.50 mm D. 0.25 mm E. 0.25-1 mm (pag. 119)

S1554015. Protezele la care infundarea poate fi neutralizata au: A. sprijin muco-osos B. sprijin dento-parodontal C. sprijin mixt-rigid D. sprijin mixt-elastic E. sprijin mixt-articulat (pag. 121)

S1654016. Bascularea prin infundare a extremitatii distale a seilor se caracterizeaza prin: A. nu poate fi oprita de nici un element protetic; B. poate fi oprita prin mijloace speciale; C. se poate contracara prin rezilienta mucoasei; D. se datoreaza montarii gresite a dinţilor artificiali; E. se evita prin respectarea regulii de montare a dintilor pe mijlocul crestei; (pag. 134)

S1654017. Cand sunt mai multi dinti restanti, elementul contrabasculant se aplica: A. numai pe primii premolari; B. pe toti dintii restanti; C. pe dintii cei mai apropiati de axa de basculare; D. pe incisivi; E. pe canini. (pag. 126)

S1654018. Cea mai mare forta masticatorie actioneaza la nivelul: A. primului molar (pentru alimentele dure la nivelul molarului 1si 2); B. molarului 2; C. premolarului 1; D. premolarului 2; E. molarului 3 (pag. 115)

1299



1300

Rezidentiat 2004


S1654019. in cazul unui pacient cu proteza partiala, forta functionala de masticatie se poate caracteriza astfel: A. directia este predominant verticala, perpendiculara pe planul de ocluzie; B. fortele oblice nu sunt tolerate de parodontiu dar nu au actiune dislocanta pentru proteza partiala; C. intensitatea fortei este variabila depinzand mai mult de individ decat de consistenta alimentelor; D. proteza parţiala este instabila la forţa parţiala de masticaţie cand aceasta acţioneaza la nivelul dinţilor 5-6 (premolar-molar); E. dupa aplicarea protezei partiale, zona masticatorie stabila nu ramane mult timp la nivelul dintilor restanti. (pag. 115)

S1654020. La protezele scheletate care trateaza edentatiile de clasa a doua despre elementul contrabasculant se poate afirma: A. se plaseaza pe partea opusa edentatiei terminale; B. se aplica pe aceeasi parte cu edentatia terminala; C. este reprezentat de un pinten ocluzal plasat in foseta distala a primului premolar; D. este reprezentat de un pinten ocluzal plasat in foseta distala a primului molar; E. este reprezentat de un pinten ocluzal plasat in foseta meziala a primului molar; (pag. 128)

S1654021. Pentru protezele partiale scheletate, sprijinul dento-parodontal corect presupune: A. sa actionze in axul lung al dintilor stalpi; B. dintii stalpi sa nu fie inclinati peste 450; C. sprijinul dentoparadontal nu trebuie plasat la marginea protezei; D. sa fie plasat langa edentaţie cand proteza are sprijin mixt; E. sa fie plasat la distanta de edentatie cand proteza are sprijin dento-parodontal pur. (pag. 122)

S2154022. Distalizarea protezelor scheletate: A. Este favorizata de creasta mandibulara ascendenta distal B. Este favorizata de creasta maxilara descendenta distal C. Este oprita de dintii restanti frontali D. Este oprita de conectorii secundari interdentari de pe dintii laterali E. Nu este influentata de functia de încercuire a crosetelor (pag. 123)

S2254023. Bascularea prin înfundare a seilor terminale nu se poate diminua prin: A. amprente necompresive B. amprente compresive mai ales la mandibula C. sei terminale extinse în limite fiziologice si acoperirea zonelor biostatice D. conectori principali maxilari cu latimea echivalenta cu întinderea edentatiei E. captusirea sau rebazarea seilor când testul de basculare sagitala este pozitiv (pag. 133)

S2254024. Pentru ancorarea unei proteze partiale mobilizabile sunt necesare trei crosete în cazul unei edentatii: A. subtotale B. clasa I-a Kennedy fara brese suplimentare C. clasa a II-a Kennedy fara modificari D. clasa a II-a Kennedy complicata cu o bresa laterala (termino-laterala) E. clasa a IV-a Kennedy cu lipsa tuturor frontalilor (pag. 119)

1300



1301

Rezidentiat 2004


S2254025. Bascularea cu înfundare nu poate fi diminuata prin: A. amprente de compresiune B. sei terminale cu extindere maxima C. sei terminale cu extindere minima D. captusirea seilor E. conectori principali la maxilar de latime echivalenta cu întinderea edentatiei (pag. 134)

S2254026. Care din urmatoarele afirmatii privind linia fulcrum secundara sunt corecte: A. este oblica în edentatiile de clasa a-I-a Kennedy B. reprezinta axa în jurul careia se face bascularea prin desprindere C. reprezinta axa în jurul careia se face bascularea prin înfundare D. trece prin vârfurile bratelor retentive ale crosetelor situate cel mai anterior E. trece prin cei mai distali pinteni ocluzali (pag. 125)

S2254027. Înfundarea este numai o tendinta de deplasare în cazul protezelor scheletate care trateaza: A. edentatii clasa I Kenedy B. edentatii clasa a-II-a C. edentatii clasa a-IV-a reduse D. edentatii clasa a-IV-a întinse E. edentatia subtotala (pag. 121)

S2254028. Diminuarea basculării prin înfundarea extremităţii distale a şeilor protezelor scheletate este posibilă prin: A. Amprente de compresiune, mai ales la maxilar B. Căptuşirea şi rebazarea şeilor C. Şei terminale extinse la maxim, fără acoperirea zonelor biostatice D. Conectori principali la maxilar, de lăţime mai mică decât întinderea edentaţiei E. Solidarizarea dinţilor stâlpi (pag. 133)

S2554029. Pentru menţinerea croşetelor turnate divizate Roach este necesară o retenţie de : A. 1 mm B. 0,75 mm C. 0,50 mm D. 0,25 mm E. 0,25-1 mm (pag. 136)

S2654030. În cadrul litiazei salivare cel mai frecvent este afectata glanda: A. submandibulara B. parotida C. sublinguala D. tiroida E. glandele salivare mici (pag. 1133)

S2654031. Litiaza salivara este întâlnita îndeosebi la: A. adulti B. copii

1301



1302

Rezidentiat 2004


C. adolescenti D. nu respecta nici o regula E. batrâni (pag. 1133)

S2654032. Calculi salivari fac mai des: A. femeile B. barbatii C. femeile si barbatii în acelasi procentaj D. agricultorii E. zugravii (pag. 1133)

S2654033. Calculii salivari se gasesc cel mai frecvent în: A. canalul Warţon B. canalul Stenon C. glanda sublinguala D. planseul bucal E. glandele salivare mici (pag. 1133)

S2654034. Forma calculiloi din canale este: A. rotunjita B. alungita C. hexagonala D. triunghiulara E. octogonala (pag. 1133)

S2654035. Forma calculilor intraglandulari este: A. rotunjita B. alungita C. hexagonala D. triunghiulara E. octogonala (pag. 1133)

S2854036. In mentinerea indirecta a protezei scheletate, au rol secundar: A. adeziunea B. lipsa retentivitatilor anatomice C. crosete circulare deschise dental D. consumul de alimente lipicioase E. sei supraextinse (pag. 133-134)

S2954037. Fortelecare actioneaza asupra protezelor partiale sunt: A. de masticatie B. date de alimentele lipicioase C. de gravitatie D. date de acte reflexe (stranut, tuse) E. toate (pag. 114-117)

1302



1303

Rezidentiat 2004


S2954038. Ce fel de sprijin au protezele la care infundarea poate fi neutralizata? A. muco-osos B. implantar C. intraosos D. dento-parodontal E. dentar (pag. 121)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1254039. Fortele functionale de masticatie sunt: A. intermitente B. de intensitate variabila in functie de consistenta alimentelor C. continue D. cu directie preponderent verticala E. cu directie preponderent orizontala (pag. 110-111)

S1254040. La o proteza scheletata elementele contrabasculante contribuie suplimentar la: A. stabilizarea orizontala a protezei B. imobilizarea dintilor frontali si refacerea punctului de contact C. stabilizarea verticala a protezei D. transmiterea fortelor de masticatie si pe dintii stalpi indirecti E. rigidizarea protezei (pag. 130)

S1254041. in edentatia de clasa IV Kennedy intinsa bascularea prin infundare a seilor frontale este diminuata sau chiar oprita prin: A. pintenii ocluzali ai crosetelor Bonwill aplicate pe cei mai distali dinti B. bratele retentive cele mai distale ale crosetelor Bonwill C. evitarea inciziei alimentelor D. realizarea unei inocluzii sagitale E. sprijin parodontal corect pe dintii stalpi directi – in functie de rezilienta mucoasei crestei frontale (pag. 135)

S1254042. Bascularea prin infundare a extremitatii distale a seilor este o deplasare posibila care apare: A. in edentatiile terminale clasele I, II Kennedy B. in edentatiile clasa III Kennedy C. in edentatiile clasa IV Kennedy cu lipsa tuturor dintilor frontali D. in atrofia crestelor alveolare necompensate prin captusire E. cand rezilienta mucoasei este mica (pag. 131)

S1254043. Bascularea prin infundare a seilor terminale se poate diminua sau chiar evita prin urmatoarele metode: A. amprente necompresive B. amprente compresive mai ales la mandibula C. sei terminale extinse in limite fiziologice si acoperirea zonelor biostatice D. conectori principali maxilari cu latimea echivalenta cu intinderea edentatiei E. captusirea sau rebazarea seilor cand testul de basculare sagitala este pozitiv

1303



1304

Rezidentiat 2004


(pag. 133)

S1254044. Bascularea sagitala a seilor terminale se face dupa un ax de rotatie: A. ce trece prin dintii stalpi principali B. ce trece prin dintii stalpi secundari C. se numeste linie de rotatie D. se numeste linie fulcrum E. se numeste linie de basculare (pag. 132)

S1254045. Deplasarea verticala a protezei in directie gingivo-ocluzala (desprinderea) este favorizata de: A. fortele date de alimentele lipicioase B. musculatura coboratoare C. musculaura ridicatoare D. supraextensia seilor E. gravitatia cand la maxilar exista putini dinti restanti (pag. 114)

S1254046. Deplasarea verticala a protezelor in directie ocluzo-gingivala (infundarea) apare in: A. deglutitie B. bruxism C. presiuni exercitate cu limba D. echilibrare incorecta a ocluziei E. DVO marita (pag. 117)

S1254047. Distalizarea protezelor scheletate este o tendinta de deplasare favorizata de: A. edentatii mandibulare terminale cu creste descendente spre distal B. edentatii mandibulare terminale cu creste ascendente spre distal C. edentatii maxilare terminale cu creste descendente spre distal D. edentatii maxilare terminale cu creste ascendente spre distal E. edentatii intercalate de clasa III Kennedy (pag. 120)

S1254048. Fortele functionale de masticatie pot deveni nocive in urmatoarele situatii: A. au intensitate mare B. actioneaza continuu C. DVO supraevaluata D. DVO subevaluata E. au componente predominant oblice si orizontale (pag. 112)

S1254049. in mentinerea indirecta intervin cu rol secundar si: A. adeziunea B. tonicitatea musculara C. succiunea D. retentivitatile anatomice E. frictiunea dintre dintii restanti si proteza (pag. 130)

S1254050. intr-o edentatie de clasa III redusa echilibrul static este favorizat cand: A. linia de sprijin parodontal coincide cu mijlocul crestei

1304



1305



linia de sprijin parodontal este plasata in afara mijlocului crestei linia de sprijin parodontal este plasata in interiorul liniei ce reprezinta mijlocul crestei dintii arificiali sa fie corect montati echilibrare ocluzala perfecta (pag. 119)

S1254051. La protezele acrilice, cand forta functionala actioneaza asupra dintilor artificiali, solicitarea suportului muco-osos depinde de: A. extinderea bazei protezei B. rezilienta mucoasei C. rezistenta parodontiului D. extinderea si precizia adaptarii seilor E. intensitatea si directia fortelor (pag. 111)

S1254052. Mezializarea protezelor scheletate este o tendinta de deplasare care apare in: A. edentatii mandibulare terminale cu creste descendente spre distal B. edentatii mandibulare terminale cu creste ascendente spre distal C. edentatii maxilare terminale cu creste ascendente spre distal D. edentatii maxilare terminale cu creste descendente spre distal E. contacte premature protruzive in R.C. (pag. 119)

S1354053. Adancimea de retentie suficienta pentru mentinerea crosetelor este de A. 0,25mm pentru crosetele turnate B. 0,25mm pentru crosetele divizate C. 0,75-1mm pentru crosetele mixte D. 0,5mm pentru crosetele din sarma ale protezei acrilice; E. 0,5mm pentru crosetele divizate. (pag. 119)

S1354054. Bascularea prin infundarea extremitatii distale a seilor apare la protezele scheletate care trateaza: A. edentatii de clasa l; B. edentatii de clasa a ll-a; C. edentatii de clasa a lll-a; D. edentaţii de clasa a lV-a; E. toate raspunsurile sunt corecte. (pag. 134)

S1354055. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate? A. mezializarea protezelor partiale este favorizata de creste ascendente spre distal in cazul edentatiei terminale mandibulare; B. mezializarea protezelor partiale este favorizata de creste ascendente spre distal in cazul edentatiei terminale maxilare; C. mezializarea protezelor partiale este favorizata de creste descendente spre distal in cazul edentatiei terminale maxilare; D. mezializarea este oprita de prezenţa dinţilor frontali; E. mezializarea protezelor poate aparea in edentatiile intercalate. (pag. 123)

S1354056. Care din urmatoarele afirmatii sunt false? A. distalizarea protezelor partiale este favorizata de creste descendente spre distal la mandibula;

1305



1306



distalizarea protezelor partiale este favorizata de creste ascendente spre distal la mandibula; distalizarea protezelor partiale este favorizata de creste ascendente spre distal la maxilar; distalizarea protezelor parţiale apare in edentaţii intercalate; distalizarea protezelor partiale apare in edentatii terminale. (pag. 123)

S1354057. Cate crosete sunt necesare pentru mentinerea unei proteze A. un croset, cand exista un singur dinte stalp B. doua crosete in edentatii clasa l, sau all-a fara brese suplimentare; C. un croset cand exista doi dinti restanti D. patru crosete in edentaţii clasa a lV-a Kennedy; E. doua crosete in edentatii de clasa a lV-a Kennedy. (pag. 119)

S1354058. Deplasarile laterale ale protezelor partiale sunt favorizate de: A. atrofii mari ale crestelor edentate laterale; B. miscari laterale ale mandibulei cu contacte dentare neechilibrate; C. prezenta numai a grupului frontal; D. prezenţa dinţilor laterali; E. nici un raspuns corect. (pag. 124)

S1354059. Desprinderea protezelor de pe campul protetic este influentata de: A. fortele date de alimentele lipicioase; B. gravitatie pentru protezele maxilare; C. gravitatie pentru protezele mandibulare; D. lipsa de echilibrare ocluzala a dinţilor naturali si artificiali; E. nici un raspuns corect. (pag. 118)

S1354060. Fortele functionale de masticatie pot deveni nocive cand: A. nu se transmit in axul dintilor restanti; B. au intensitate mare; C. actioneaza continuu; D. acţioneaza intermitent; E. exista o hiperactivitate musculara. (pag. 116)

S1354061. Mijloacele auxiliare pentru mentinerea protezelor partiale sunt: A. adeziunea; B. retentivitatea tuberozitatilor; C. tonicitatea musculara; D. fricţunea dintre dinţii restanţi si elementele constitutive ale protezei scheletate; E. succiunea (pag. 120)

S1354062. Rol secundar in mentinerea indirecta au: A. alimentale lipicioase; B. nelustruirea protezelor; C. adeziunea si tonicitatea musculara; D. retentivitaţile anatomice; E. micsorarea dimensiunii mezio-distale a arcadei artificiale.

1306



1307

Rezidentiat 2004


(pag. 133)

S1454063. Bascularea laterala a protezei scheletate in edentatia partiala clasa I-a Kennedy se explica prin: A. montarea dintilor artificiali posteriori in afara crestei B. alegerea unor dinti artificiali prea ingusti in raport cu latimea crestelor C. torus palatin nefoliat D. sei protetice supraextinse E. gravitatia (pag. 138 - 140)

S1454064. Bascularea prin infundarea extremitatii distale a seilor protezei scheletate poate fi limitata de: A. amprenta functionala necompresiva la mandibula B. sei terminale extinse la maximum C. evitarea acoperirii tuberculului piriform de catre seile terminale D. conectori principali maxilari mai ingusti decat intinderea edentaţiei E. captusirea seilor pentru a compensa resorbtia in timp a crestelor (pag. 136)

S1454065. Bascularea prin infundarea extremitatii distale a seilor protezei scheletate: A. este posibila datorita rezilientei mucoasei crestelor B. poate fi oprita de elementele contrabasculante C. se realizeaza in jurul unui ax care trece prin pintenii cei mai apropiati de edentatie D. este de amplitudine mai mare la maxilar decat la mandibula E. are un efect de torsiune asupra dintilor stalpi (pag. 134- 136)

S1454066. Bascularea prin infundarea seilor frontale in edentatia partiala clasa a IV - a intinsa este limitata de: A. montarea dintilor artificiali frontali in afara mijlocului crestei B. bratele retentive meziale ale crosetelor Bonwill C. evitarea incizarii alimentelor D. sprijinul parodontal corect E. inocluzia sagitala frontala (pag. 138)

S1454067. in edentatia partiala clasa I-a Kennedy molara tratata prin proteza scheletata se aplica pinteni ocluzali cu rol de mentinere indirecta: A. unilateral B. bilateral C. in foseta meziala a primului premolar D. supracingular pe canin E. in foseta distala a premolarului secund (pag. 127)

S1454068. in edentatia partiala clasa I-a Kennedy, efectul de parghie al protezei asupra dintilor stalpi poate fi diminuat prin: A. solidarizarea dintilor stalpi B. utilizarea unor crosete cu brate retentive cat mai rigide C. plasarea pintenilor ocluzali in fosetele distale ale dintilor stalpi D. utilizarea ruptorilor de forţe E. montarea dintilor artificiali laterali in afara crestei

1307



1308

Rezidentiat 2004


(pag. 136)

S1454069. in edentatiile partiale clasa a III-a Kennedy tratate cu proteze scheletate alegerea crosetelor se face in functie de: A. tipul ecuatorului protetic B. marimea zonei retentive subecuatoriale a dintilor stalpi C. topografia zonei retentive subecuatoriale a dintilor stalpi D. fizionomie E. gradul de flexibilitate al bratelor crosetelor, pentru a diminua efectul de parghie asupra dintilor stalpi cand se produce bascularea prin infundare a seilor (pag. 119)

S1454070. La protezele scheletate care trateaza edentatii partiale clasa a II-a Kennedy elementul contrabasculant este: A. plasat de partea edentatiei terminale B. plasat de partea opusa edentatiei terminale C. reprezentat de un pinten ocluzal plasat in foseta meziala a primului premolar D. reprezentat de un pinten ocluzal plasat in foseta distala a premolarului secund E. inutil (pag. 128)

S1554071. Bascularea cu infundare poate fi diminuata prin: A. amprente de compresiune B. sei terminale cu extindere maxima C. sei terminale cu extindere minima D. captusirea seilor E. conectori principali la maxilari de latime echivalenta cu intinderea edentatiei (pag. 134)

S1554072. Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu distalizarea protezelor scheletate sunt adevarate: A. distalizarea este oprita de bratele elastice ale crosetelor turnate cand dintii laterali lipsesc B. este o tendinta de deplasare C. este favorizata de creste ascendente spre distal la mandibula D. este favorizata de creste ascendente spre distal la maxilar E. este oprita in special de dintii restanti laterali prin elementele protetice care se aplica pe ei (pag. 123)

S1554073. Care sunt crosetele utilizate la protezele partial acrilice: A. crosetul cervico-ocluzal B. crosetul Ackers C. crosetul R.P.I. D. crosetul cervico-alveolar E. crosetul stabil (ocluzo-interdentar) (pag. 120)

S1554074. Efectele deplasarilor protezelor partiale sunt: A. atrofie osoasa in ritm lent B. stomatopatii protetice C. afectarea parodontiului marginal D. confort pentru pacient E. afectarea parodontiului profund mai ales la dintii stalpi (pag. 140)

1308



1309

Rezidentiat 2004


S1554075. Fortele ce actioneaza asupra protezelor partiale sunt: A. stranutul B. forta de masticatie C. bruxismul D. echilibrarea ocluzala prezenta E. musculatura periferica (pag. 117)

S1554076. Functiile auxiliare ale elementelor contrabasculante sunt: A. stabilizarea verticala a protezei B. transmiterea fortei de masticatie si pe dintii stalpi indirecti C. rigidizarea barei linguale si crosetului continuu D. imobilizarea dinţilor frontali E. impiedicarea deplasarii conectorului principal catre mucoasa (pag. 133)

S1554077. La protezele scheletate care trateaza edentatii de clasa I elementele contrabasculante sunt: A. crosetul continuu B. pinten supracingular pe canin C. sistemele speciale D. pinteni ocluzali plasaţi in foseta distala a primului premolar intr-o edentaţie T-I molara E. conectori principali dento-mucozali (pag. 127)

S1554078. Mentinerea indirecta a protezelor scheletate depinde de urmatorii factori: A. valoarea perodontala a dintilor stalpi indirecti B. ineficienta mentinerii directe C. elasticitatea conectorului secundar de care este legat elementul contrabasculant D. situarea axei de basculare E. locul plasarii elementelor contrabasculante fata de axa de basculare (pag. 126)

S1554079. Mijloacele auxiliare de mentinere a protezelor scheletate sunt: A. tonicitatea musculara B. adeziunea dintre mucoasa si baza protezei C. lipsa frictiunii dintre dintii restanti si elementele constitutive ale protezei D. crosetele divizate E. lustrul perfect al protezei (pag. 120)

S1654080. Din ciclul de 590 ori in 24 de ore, deglutitia se produce de: A. 146 ori in timpul meselor; B. 394 ori in stare de veghe; C. 50 ori in timpul somnului D. 50 ori in stare de veghe; E. 146 ori in timpul somnului; (pag. 115)

S1654081. Fortele care solicita proteza partiala in plan vertical sunt: A. de tractiune (desprindere) a protezei de pe campul protetic; B. oblice; C. sagitale;

1309



1310

Rezidentiat 2004


D. tangenţiale; E. de presare a protezei pe campul protetic. (pag. 117)

S1654082. Mijloacele auxiliare de mentinere a protezei scheletate sunt: A. succiunea dintre mucoasa si baza protezei; B. retentivitatile anatomice; C. adeziunea dintre mucoasa si marginile protezei; D. fricţiunea dintre dinţii restanţi si elementele constitutive ale protezei; E. lustrul perfect al protezei. (pag. 120)

S1654083. Numarul de crosete necesare pentru ancorarea unei proteze scheletate depinde de numarul dintilor stalpi ce limiteaza bresele astfel: A. un croset e utilizat in edentatiile subtotale cu un singur dinte stalp; B. doua crosete sunt utilizate in edentatiile de clasa a doua cu o bresa suplimentara frontala; C. doua crosete sunt utilizate in edentatiile de clasa a doua cu o bresa suplimentara laterala; D. trei crosete sunt utilizate in edentaţiile de clasa a treia complicate cu o bresa laterala; E. patru crosete sunt utilizate in edentatiile de clasa a patra cu lipsa tuturor frontalilor. (pag. 119)

S1654084. Pentru diminuarea sau evitarea efectului de parghie al protezei scheletate asupra dintilor stalpi se indica: A. solidarizarea dintilor stalpi; B. sa se plaseze pintenii ocluzali in fosetele distale ale dintilor stalpi; C. sa fie utilizate crosete cu brate retentive cat mai rigide; D. sa fie utilizate crosete cu braţe retentive cat mai flexibile; E. sa se utilizeze sisteme speciale articulate; (pag. 136)

S1654085. Punctul de aplicare al fortei functionale de masticatie poate fi situat la nivelul: A. dintilor restanti; B. dintilor artificiali C. numai pe dintii restanti; D. numai pe dinţii artificiali; E. dintilor restanti si dintilor artificiali; (pag. 115)

S2154086. Forta de masticatie teoretic posibila: A. Este acelasi lucru cu presiunea de masticatie B. Este forta care apare în timpul procesului masticator C. Are 200-400 kg.f. D. Depinde de vârsta si sex E. Nu este suportata de structurile dento-maxilare (pag. 114 -116)

S2154087. Pentru o proteza scheletata, sprijin parodontal corect înseamna: A. Sa fie plasat lânga edentatie când proteza are sprijin dento-parodontal B. Sa fie plasat lânga edentatie când proteza are sprijin mixt C. Sa fie plasat la distanta când proteza are sprijin dento-parodontal D. Sa fie plasat la distanta când proteza are sprijin mixt E. Sa actioneze în axul lung al dintelui

1310



1311

Rezidentiat 2004


(pag. 122)

S2254088. Fortele functionale de masticatie sunt: A. intermitente B. de intensitate variabila în functie de consistenta alimentelor C. continue D. cu directie preponderent verticala E. cu directie preponderent orizontala (pag. 110-111)

S2254089. La o proteza scheletata elementele contrabasculante contribuie suplimentar la: A. stabilizarea orizontala a protezei B. imobilizarea dintilor frontali si refacerea punctului de contact C. stabilizarea verticala a protezei D. transmiterea fortelor de masticatie si pe dintii stâlpi indirecti E. rigidizarea protezei (pag. 130)

S2254090. Fortele care actioneaza în deplasarea verticala a protezei în directie ocluzo-gingivala sunt: A. forta functionala de masticatie B. deglutitia C. bruxismul D. forta declansata de muschii coborâtori ai mandibulei E. dimensiunea verticala de ocluzie marita (pag. 117)

S2254091. Mezializarea protezelor scheletate este o tendinta de deplasare care apare în: A. edentatii mandibulare terminale cu creste descendente spre distal B. edentatii mandibulare terminale cu creste ascendente spre distal C. edentatii maxilare terminale cu creste ascendente spre distal D. edentatii maxilare terminale cu creste descendente spre distal E. contacte premature protruzive în R.C. (pag. 119)

S2254092. Adâncimea de retentie suficienta pentru mentinerea crosetelor este de: A. 0,25mm pentru crosetele turnate B. 0,25mm pentru crosetele divizate C. 0,75-1mm pentru crosetele mixte D. 0,5mm pentru crosetele din sârma ale protezei acrilice E. 0,5mm pentru crosetele divizate (pag. 119)

S2254093. Care din afirmatiile de mai jos sunt false? A. mezializarea protezelor partiale este favorizata de creste ascendente spre distal în cazul edentatiei terminale mandibulare B. mezializarea protezelor partiale este favorizata de creste ascendente spre distal în cazul edentatiei terminale maxilare C. mezializarea protezelor partiale este favorizata de creste descendente spre distal în cazul edentatiei terminale maxilare D. mezializarea este oprita de prezenta dintilor frontali E. mezializarea protezelor poate aparea în edentatiile intercalate (pag. 123)

1311



1312

Rezidentiat 2004


S2254094. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. distalizarea protezelor partiale este favorizata de creste descendente spre distal la mandibula B. distalizarea protezelor partiale este favorizata de creste ascendente spre distal la mandibula C. distalizarea protezelor partiale este favorizata de creste ascendente spre distal la maxilar D. distalizarea protezelor partiale apare în edentatii intercalate E. distalizarea protezelor partiale apare în edentatii terminale (pag. 123)

S2254095. Desprinderea protezelor de pe câmpul protetic este influentata de: A. fortele date de alimentele lipicioase B. gravitatie pentru protezele maxilare C. gravitatie pentru protezele mandibulare D. lipsa de echilibrare ocluzala a dintilor naturali si artificiali E. toate raspunsurile sunt corecte (pag. 118)

S2254096. Fortele functionale de masticatie pot deveni nocive când: A. se transmit în axul dintilor restanti B. au intensitate mare C. actioneaza continuu D. actioneaza intermitent E. exista o hiperactivitate musculara (pag. 116)

S2254097. Bascularea prin înfundarea extremitatii distale a seilor apare la protezele scheletate care trateaza: A. edentatii de clasa l B. edentatii de clasa a ll-a C. edentatii de clasa a lll-a D. edentatii de clasa a lV-a E. toate raspunsurile sunt corecte (pag. 134)

S2254098. La protezele scheletate care trateaza edentatii partiale clasa a II-a Kennedy elementul contrabasculant este: A. plasat de partea edentatiei terminale B. plasat de partea opusa edentatiei terminale C. reprezentat de un pinten ocluzal plasat în foseta meziala a primului premolar D. reprezentat de un pinten ocluzal plasat în foseta distala a primului premolar E. reprezentat de un pinten ocluzal plasat în foseta distala a premolarului secund (pag. 128)

S2254099. Care sunt crosetele utilizate la protezele partial acrilice: A. crosetul cervico-ocluzal B. crosetul Ackers C. crosetul R.P.I. D. crosetul cervico-alveolar E. crosetul stabil (ocluzo-interdentar) (pag. 120)

S2254100. Efectele deplasarilor protezelor partiale sunt: A. atrofie osoasa în ritm lent

1312



1313



stomatopatii protetice afectarea parodontiului marginal inconfort pentru pacient afectarea parodontiului profund mai ales la dintii stâlpi (pag. 140)

S2254101. Mijloacele auxiliare de mentinere a protezelor scheletate sunt: A. adeziunea dintre mucoasa si baza protezei B. lustrul perfect al protezei C. lipsa frictiunii dintre dintii restanti si elementele constitutive ale protezei D. crosetele divizate E. tonicitatea musculara (pag. 120)

S2254102. Pentru diminuarea sau evitarea efectului de pârghie al protezei scheletate asupra dintilor stâlpi se indica: A. sa fie utilizate crosete cu brate retentive cât mai flexibile B. sa se plaseze pintenii ocluzali în fosetele distale ale dintilor stâlpi C. sa fie utilizate crosete cu brate retentive cât mai rigide D. sa se utilizeze sisteme speciale articulate E. solidarizarea dintilor stâlpi (pag. 136)

S2254103. În cazul protezei scheletate, de la un sprijin parodontal corect se cere: A. Să acţioneze cât mai aproape de centrul dintelui B. Linia de sprijin parodontal să fie în afara mijlocului crestei C. Să fie plasat lângă edentaţie, când proteza are sprijin mixt D. Să acţioneze în axul lung al dintelui stâlp E. Să fie plasat la marginea protezei (pag. 118-119)

S2254104. Menţinerea indirectă a protezelor scheletate depinde de: A. Eficacitatea menţinerii directe B. Valoarea parodontală a dinţilor stâlpi direcţi C. Locul plasării elementelor contrabasculante faţă de axa de basculare D. Rigiditatea conectorului secundar de care este legat elementul contrabasculant E. Existenţa unui lăcaş special pregătit pe dinţii stâlpi indirecţi (pag. 123-124)

S2254105. În menţinerea indirectă a protezelor scheletate intervin cu rol secundar: A. Fricţiunea dintre dinţii restanţi şi proteză B. Mărirea dimensiunii mezio-distale a arcadei artificiale C. Evitarea alimentelor foarte lipicioase D. Modelarea fără retentivităţi a şeilor E. Croşetele circulare deschise dental (pag. 130-131)

S2254106. Pentru evitarea sau diminuarea efectului de pârghie al protezei asupra dinţilor stâlpi este indicat: A. Să se solidarizeze dinţii stâlpi B. Să se plaseze pintenii ocluzali în fosetele distale ale dinţilor stâlpi C. Să se utilizeze sisteme speciale articulate

1313



1314

Rezidentiat 2004


D. Să fie utilizate croşete cu braţe opozante cât mai flexibile E. Realizarea unei inocluzii sagitale (pag. 133-134)

S2254107. Bascularea prin înfundare în edentaţia de Cl. A IV-a întinsă este diminuată şi chiar oprită prin: A. Evitarea de către pacient a inciziei alimentelor B. Sprijin parodontal plasat corect în funcţie de rezilienţa mucoasei crestei frontale C. Realizarea, când este posibil, a unei inocluzii sagitale D. Braţele retentive cele mai meziale ale croşetelor Bonwill E. Braţele opozante cele mai distale ale croşetelor Bonwill (pag. 135)

S2254108. Axa după care se face bascularea prin desprinderea extremităţii distale a şeilor: A. Trece prin cei mai apropiaţi pinteni de edentaţie B. Trece prin vârfurile extremităţii libere a braţelor retentive ale croşetelor plasate cel mai posterior C. Se mai numeşte linie fulcrum primară D. Este transversală în edentaţiile de Cl. I E. Se mai numeşte axă de rotaţie secundară (pag. 122)

S2254109. Mijloacele auxiliare de menţinere ale protezelor parţiale sunt: A. Retentivităţile anatomice B. Succiunea C. Lustrul perfect al protezei D. Gravitaţia E. Tonicitatea musculară (pag. 117)

S2254110. Două croşete sunt utilizate în: A. Edentaţiile de Cl. I B. Edentaţiile de Cl. II complicate cu o breşă laterală C. Edentaţiile subtotale când mai există doi dinţi restanţi D. Edentaţiile de Cl. II fără breşe suplimentare E. Edentaţiile de Cl. a IV-a cu lipsa tuturor frontalilor (pag. 116)

S2254111. Forţele funcţionale de masticaţie pot deveni nocive în următoarele condiţii: A. Când se transmit în axul lung al dinţilor restanţi B. Când acţionează discontinuu C. Bruxism D. Dimensiune verticală de ocluzie supraevaluată E. Lipsa de echilibrare a ocluziei (pag. 112)

S2554112. Care din următoarele afirmaţii privind linia fulcrum secundară sunt corecte : A. este oblică în edentaţiile de clasa a-I-a Kennedy B. reprezintă axa în jurul căreia se face bascularea prin desprindere C. reprezintă axa în jurul căreia se face bascularea prin înfundare D. trece prin vârfurile braţelor retentive ale croşetelor situate cel mai posterior E. trece prin cei mai distali pinteni ocluzali (pag. 139)

1314



1315

Rezidentiat 2004


S2654113. În etiologia calculozei sunt incriminati: A. factori morfologici B. factori alimentari C. grupa sanguina D. rasa E. vârsta (pag. 1133)

S2654114. Triada salivara descrisa de Dan Teodorescu cuprinde: A. colica salivara B. ischemia glandulara C. abcesul salivar D. tumora salivara E. necroza glandulara (pag. 1134)

S2654115. Colica salivara se produce datorita: A. migrarii calculului si spasmului peretelui canalului B. distensia brusca a canalului si acinilor în amonte de calcul C. ischemiei glandulare D. hiperemiei vasculare E. colesterolemiei crescute (pag. 1134)

S2654116. În timpul crizei din colica salivara bolnavul acuza: A. senzatie de uscaciune a gurii B. diminuarea senzatiilor gustative C. anosmie D. cacosmie E. amauroza (pag. 1134)

S2654117. În caz de colica salivara, prin presiune exercitata asupra glandei se scurge saliva: A. usor tulbure B. serocitrina C. clara D. opalescenta E. amestecata cu puroi (pag. 1134)

S2654118. Diagnosticul diferential al colicei salivare se face cu: A. pulpita B. gangrena simpla C. parodontita acuta D. nevralgia trigeminala esentiala E. candidoza bucala (pag. 1137)

S2654119. Diagnosticul diferential în abcesul salivar trebuie facut cu: A. abcesul planseului bucal B. abesul buccinato-maxilar C. abcesul vestibular

1315



1316

Rezidentiat 2004


D. abcesul lojii submandibulare E. abcesul limitata al obrazului (pag. 1137)

S2654120. Diagnosticul diferential în forma tumorala a litiazei salivare se face cu: A. tumori benigne ale glandelor salivare B. tumori malogne ale glandelor salivare C. adenopatiile cronice D. adenopatiile din mononucleoza E. adenopatiile din limforeticuloza benigna de inoculare (pag. 1137)

S2654121. În litiaza submandibulara sunt recomandate radiografii: A. retroalveolare B. bite-wing C. cu film “muscat” D. în incidenta laterala E. incidenta Hirtz (pag. 1136)

S2854122. Mezializarea protezelor par ţ iale scheletate, este o tendinţă de deplasare care apare în: A. Edentatii terminale mandibulare cu creste ascendente spre distal B. Edentatii terminale mandibulare cu creste descendente spre distal C. Edentatii terminale maxilare cu creste ascendente spre distal D. Edentatii terminale maxilare cu creste descendente spre distal E. Edentatii frontale cu atrofie mare a crestei (pag. 123)

S2854123. Bascularea prin desprinderea extremitatii distale a seilor protetice poate fi cauzata de: A. Alimente adezive B. sei supraextinse C. Fluierat D. Gravitatia la protezele maxilare E. Supt (pag. 125)

S2854124. Pentru evitarea efectului de parghie asupra dintilor stalpi, in edentatia terminala tratata cu proteza partiala scheletata este indicat: A. sa se plaseze pintenii ocluzali in fosetele distale ale dintilor stalpi B. sa se solidarizeze dintii stalpi C. sa fi utilizate crosete cu brate retentive cat mai rigide D. sa se utilizeze sisteme speciale articulate E. sa se utilizeze proteze cu sprijin mixt rigid (pag. 136)

S2854125. Efectele deplasarii protezelor partiale sunt: A. stomatopatii protetice B. atrofie osoasa lenta C. pozitii de necesitate D. ticuri E. inconfort pentru pacient (pag. 140)

1316



1317

Rezidentiat 2004


S2954126. Care sunt mijloacele auxiliare de mentinere care intervin cu rol secundar in ancorarea protezelor partiale? A. adeziunea dintre mucoasa si baza protezei B. retentivitatile anatomice C. portiunea flexibila subecuatoriala a bratului retentiv al crosetelor turnate D. tonicitate musculara E. lustrul perfect al protezei (pag. 119-120)

S2954127. Diminuarea bascularii prin infundare se poate face prin: A. solidarizarea dintilor stanpi B. amprente de compresiune mai ales la mandibula C. sei terminale minim extinse fara acoperirea zonelor biostatice D. captusirea seilor E. rebazarea seilor (pag. 136)

S2954128. In mentinerea indirecta intervin cu rol secundar urmatoarele elemente: A. micsorarea dimensiunii mezio-distale a arcadei artificiale B. marirea dimensiunii mezio-distale a arcadei artificiale C. crosete circulare deschise dental D. crosete circulare deschise edental E. lustrul perfect al protezei (pag. 133)

1317



1318

Rezidentiat 2004


Tema nr. 55 Aplicarea protezelor scheletate în cavitatea bucală BIBLIOGRAFIE: 7. A.Ionescu - Clinica şi tehnica de laborator a protezei scheletate, vol I si II, Ed. Cerma, Bucureşti, 1997.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1455001. Activarea unui croset turnat semirotund: A. Este posibila prin apropierea de dinte B. indoirea si plasarea lui intr-o zona mai retentiva nu afecteaza rezistenta crosetului C. Retentia prin frictiune este corecta, nu mobilizeaza dintele stalp D. Retenţia prin fricţiune este corecta, nu deplaseaza proteza orizontal E. Retentia prin frictiune nu este o forta permanent activa (pag. 540)

S1455002. Care afirmatii sunt adevarate referitor la echilibrarea ocluzala a protezelor scheletate: A. Protezele care restaureaza edentatii de clasa I-a si a II-a trebuie sa aiba contacte in masticatie atat pe partea activa cat si pe partea de balans B. Protezele care restaureaza edentatii de clasa IV-a trebuie sa aiba contacte in propulsie atat pe partea activa cat si pe partea de balans C. Protezele care restaureaza edentatii de clasa a II-a trebuie sa aiba contacte in masticatie doar pe partea activa D. in cazul unui contact prematur intre un pinten ocluzal si dintele antagonist, se va retusa cuspidul antagonist E. Contactul prematur intre un pinten ocluzal si dintele antagonist nu putea fi corectat la proba scheletului metalic al protezei (pag. 542-543)

S1455003. Care afirmatii sunt corecte referitor la tehnica de insertie-dezinsertie a protezei: A. Insertia se poate face muscand pe proteza in scopul asezarii ei pe campul protetic B. Dezinsertia se va face bilateral simultan tractionand asupra portiunii flexibile a bratelor retentive ale crosetelor C. Dezinsertia se face cu unghiile policelor pentru proteza scheletata maxilara D. Dezinserţia se face cu unghiile indecsilor pentru proteza scheletata mandibulara E. Dezinsertia nu se va face la nivelul varfului crosetelor (pag. 543)

S1455004. La inspectia protezelor scheletate in vederea aplicarii lor in cavitatea orala: A. Proteza se va examina umeda B. in nici un caz nu se va retusa fata mucozala a scheletului (conectori secundari, crosete) C. Se examineaza zonele aspre sau taioase ale seilor D. Dupa corecturi proteza nu trebuie sa fie lustruita E. Pana la sosirea pacientului proteza va fi mentinuta uscata (pag. 539)

S1555005. Care sunt cauzele lipsei de mentinere a unei proteze scheletate: A. crosete prea lungi B. contacte ocluzale functionale C. sei supraextinse D. dinţi montaţi pe mijlocul crestei E. modelarea convexa a versantelor externe ale seilor protetice

1318



1319

Rezidentiat 2004


(pag. 550)

S1555006. Ce fel de contacte interdentare trebuie sa aiba in masticatie protezele uniterminale: A. contacte interdentare pe partea activa cat si pe partea de balans B. contacte interdentare pe partea pasiva C. contacte interdentare numai pe partea activa D. contacte interdentare numai pe partea de balans E. fara contacte interdentare (pag. 542)

S1555007. Dupa inspectia protezelor scheletate si pana la sosirea pacientului protezele sunt tinute in urmatoarele conditii: A. vas cu apa si otet B. cloramina C. vas cu apa D. alcool E. toate variantele sunt corecte (pag. 539)

S1555008. in ce solutie se recomanda sa fie tinuta periodic proteza pentru a evita depunerea de tartru: A. cloramina B. apa oxigenata C. alcool D. apa si oţet in raport 2:1 E. apa si otet in raport 3:1 (pag. 545)

S1555009. La cat timp dupa inserarea protezei partiale mobilizabile se stabileste sedinta de reexaminare: A. 72 ore B. 3-4 zile C. o saptamana D. 24 ore E. 6 ore (pag. 546)

S1555010. Pentru verificarea bascularii laterale in cazul protezelor scheletate, ce trateaza edentatii terminale se fac: A. presiuni pe cuspizii vestibulari ai dintilor laterali B. presiuni pe cuspizii orali ai dintilor laterali C. presiuni pe extremitatea distata a seii D. presiuni pe elementele de menţinere indirecta E. presiuni vestibulo-orale in zona frontala (pag. 540)

S1655011. Care dintre afirmatiile privind purtarea protezei scheletate sunt corecte: A. afectarea prin carie a dintilor stalpi este mai mare la pacientii care poarta proteza doar ziua; B. mobilizarea dintilor stalpi este intarziata daca proteza se poarta zi si noapte; C. atrofia crestelor este accelerata daca proteza se poarta doar ziua; D. dupa acomodare proteza se poarta zi si noapte; E. dupa acomodare proteza se poarta doar ziua dar exista unele exceptii de la aceasta regula. (pag. 546)

1319



1320

Rezidentiat 2004


S1655012. La instruirea pacientului privind insertia si dezinsertia protezei se dau indicatiile: A. pentru insertie pacientul trebuie sa muste pe proteza dupa pozitionarea acesteia conform axului de insertie stabilit; B. se recomanda inserarea protezei de catre medic iar pacientul sa deprinda tehnica in urmatoare sedinta (la 24 ore); C. dezinsertia protezelor maxilare se face cu ajutorul unghiilor degetelor mari; D. dezinserţia protezelor mandibulare se face cu ajutorul unghiilor indexelor; E. la insertie, dupa plasarea corespunzatoare a protezei, se executa presiuni usoare cu degetele pe crosete la nivelul pintenilor. (pag. 543)

S1655013. La purtatorii de proteze partiale mobilizabile, durerea la nivelul crestelor este provocata de: A. conturul uniform al crestelor; B. minusuri acrilice pe fata interna a crestelor; C. mucoasa groasa; D. pulpitele dinţilor restanţi; E. contacte premature. (pag. 547)

S1655014. La purtatorii de proteze partiale mobilizabile, durerea la periferia campului protetic se datoreste:. A. marginilor rotunjite ale seilor; B. seilor subextinse; C. conectorilor principali rigizi; D. conectorilor principali elastici; E. cariilor dintilor restanti. (pag. 547)

S1655015. La purtatorul de proteza partiala mobilizabila care prezinta dureri la nivelul crestelor tratamentul poate consta in: A. tratament endodontic; B. obturatii; C. rezectie apicala; D. .tratament chirurgical pentru exostoze E. incizie. (pag. 548)

S1655016. Referitor la stabilirea sedintei de reexaminare pentru purtatorii de proteza partiala mobilizabila putem face precizarile:. A. sedinta va fi fixata dupa o luna; B. sedinta va fi fixata la 72 ore; C. sedinta va fi fixata la 48 ore; D. sedinţa va fi fixata la 24 ore; E. reexaminarea va avea loc dupa 6 luni. (pag. 546)

S2155017. Contactele premature pe pintenii ocluzali se desfiinteaza prin: A. Retusarea cuspidului antagonist B. Slefuirea fosetei-gazda a pintenului C. Slefuirea fetei ocluzale a pintenului D. Slefuirea fetei dinspre foseta-gazda a pintenului E. Redeterminarea relatiilor ocluzale (pag. 542)

1320



1321

Rezidentiat 2004


S2255018. Zonele din marginile seilor maxilare asupra carora trebuie sa se intervina de obicei sunt : A. marginea interna a seilor la nivelul tuberozitatilor, mai ales cand acestea sunt retentive B. marginea externa a seilor la nivelul tuberozitatilor, mai ales cand acestea sunt neretentive C. marginea seilor la nivelul frenurilor D. marginea seilor in zona molarilor E. toate raspunsurile sunt corecte (pag. 540)

S2255019. Crosetul de sarma : A. nu poate fi modificat in nici o directie B. poate fi modificat doar in directie orizontala C. poate fi modificat doar in directie verticala D. poate fi modificat in toate directiile, orizontale sau verticale E. poate fi modificat doar in directie oblica (pag. 541)

S2255020. Obiectivul echilibrarii ocluzale este : A. de a crea contacte simultane nestabilepe toti dintii naturali si artificiali, in relatie centrica B. de a crea contacte simultane stabile pe toti dintii naturali si artificiali , in intercuspidare maxima C. de a crea contacte simultane stabile pe toti dintii naturali si artificiali, in relatie centrica si intercuspidare maxima D. de a crea contacte simultane stabile pe toti dintii naturali si artificiali, in intercuspidare maxima E. de a crea contacte stabile pe toti dintii naturali si artificiali doar in relatie centrica (pag. 541)

S2255021. Contactul prematur pe pintenii ocluzali poate aparea in situatiile : A. pintenul ocluzal a fost realizat prea subtire B. pintenul ocluzal a fost realizat prea gros din cauza unor rapoarte interdentare incorect redate de modele C. pintenul ocluzal, fiind de cele mai multe ori plasat intr-o foseta a crestelor marginale, modifica morfologia fosetei si cuspidul antagonist nu mai gaseste un spatiu corespunzator D. pintenul ocluzal, fiind de cele mai multe ori plasat intr-o foseta centrala, modifica morfologia fosetei si cuspidul antagonist nu mai gaseste un spatiu corespunzator E. raspuns corect B,C (pag. 542)

S2255022. Contactele premature pe pintenii ocluzali se desfiinteaza prin : A. slefuirea cuspidului de sprijin B. retusarea cuspidului antagonist C. slefuirea fosetei-gazda a pintenului D. slefuirea fetei ocluzale a pintenului E. slefuirea fetei dinspre foseta-gazda a pintenului (pag. 542)

S2255023. Dificultatile de vorbire dupa aplicarea protezelor in cavitatea bucala : A. sunt destul de frecvente B. se datoreaza incapacitatii de adaptare foarte mare a pacientilor C. daca tulburarile do fonatie persista peste o saptamana, este necesar sa se cerceteze mai atent si sa se intervina prin indepartarea cauzelor D. toate raspunsurile sunt corecte E. nici un raspuns nu este corect (pag. 552-553)

1321



1322

Rezidentiat 2004


S2255024. Referitor la controlul periodic : A. pacientul trebuie sa revina periodic la 6 ani B. pacientul nu mai trebuie sa revina odata ce s-au aplicat protezele in gura C. pacientul trebuie sa revina la controlul periodic la 6 luni D. pacientul revine la control doar daca a prezentat decubitus dureros E. pacientul revine la control doar daca prezinta probleme de fizionomie (pag. . 554)

S2255025. Pana la venirea pacientului in cabinet, protezele se mentin: A. uscate pe o tavita B. intr-un vas cu alcool C. intr-un vas cu apa D. aplicate pe modelul de lucru E. aplicate pe modelul preliminar (pag. 539)

S2255026. In cazul contactelor premature, erorile mari pot fi depistate cu ajutorul: A. artiei de articulatie B. lac colorant C. ceara de ocluzie D. materiale siliconate E. nici un raspuns nu este corect (pag. 542)

S2255027. Contactele interdentare multiple trebuie sa se regaseasca in : A. doar in intercuspidarea maxima B. doar in relatie centrica C. atat in intercuspidare maxima cat si in relatie centrica D. in pozitie de cap la cap E. nici un raspuns nu este corect (pag. 542)

S2255028. Prima sedinta de reexaminare va fi fixata dupa : A. 48 ore B. 24 ore C. 12 ore D. 2 zile E. o saptamana (pag. 546)

S2255029. In cazul ocluziei inverse, importanta deosebita se da : A. cuspizilor palatinali superiori B. cuspizilor linguali inferiori C. cuspizilor vestibulari superiori D. cuspizilor vestibulari inferioari E. toti cuspizii au o importanta deosebita (pag. 542)

S2555030. Care din următoarele afirmaţii reprezintă cauze ale lipsei de menţinere a unei proteze scheletate A. croşete prea lungi B. contacte ocluzale funcţionale

1322



1323

Rezidentiat 2004


C. şei supraextinse D. dinţi montaţi pe mijlocul crestei E. modelarea convexă a versantelor externe ale şeilor protetice (pag. 550)

S2655031. Sindromul Syogren apare mai frecvent la femei cu vârsta între: A. 15-20 ani B. 20-30 ani C. 30-40 ani D. 40-45 ani E. peste 60 ani (pag. 1155)

S2655032. În sindromul Syogren se produce infiltrarea glandelor salivare de catre: A. neutrofile B. limfocite C. monocite D. eozinofile E. trombocite (pag. 1155)

S2655033. În sindromul Syogren manifestarile buco-faringiene constau din: A. hiposialie B. ageuzie C. anosmie D. amauroza E. trismus (pag. 1155)

S2655034. În sindromul Syogren pe parcursul evolutiei sialografia: A. îsi modifica aspectul B. nu îsi modifica aspectul C. aceasta metoda nu se foloseste D. nu are relevanta E. este periculos de efectuat (pag. 1155)

S2655035. Manifestarile oculare din sindromul Sayogren sunt caracterizate de: A. keratokonjunctivita uscata B. strabism convergent C. amauroza D. cataracta E. glaucom (pag. 1155)

S2655036. În sindromul Syogren examenele de laborator evidentieaza: A. anticorpi nespecifici de organ B. hematurie C. bilirubina indirecta crescuta D. acid uric crescut E. fosfataza alcalinaa crescuta (pag. 1156)

1323



1324

Rezidentiat 2004


S2955037. Obiectivele echilibrarii ocluzale a protezelor scheletate sunt: A. crearea de contacte simultane pe toti dintii B. crearea de contacte stabile pe dintii naturali si artificiali C. crearea de contacte stabile in RC D. crearea de contacte stabile in IM E. toate (pag. 541)

S2955038. In ce solutie se recomanda sa fie tinuta periodic proteza pentru a evita depunerea de tartru: A. cloramina B. apa oxigenata C. alcool D. apa si otet in raport 2:1 E. apa si otet in raport 3:1 (pag. 545)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1255039. Dupa aplicarea protezei scheletate in cavitatea bucala pacientul trebuie instruit: A. sa spele proteza cu apa fiarta B. sa foloseasca prafuri abrazive C. poate folosi un amestec de apa si otet o data pe saptamina D. sa spele proteza numai seara E. sa nu foloseasca substante chimice sau alcool (pag. 575)

S1255040. Inainte de aplicarea protezei scheletate in cavitatea bucala: A. proteza se pastreaza intr-un vas cu apa pina la venirea pacientului B. plusurile fine de acrilat de pe fata interna a crosetelor nu se indeparteaza C. se controleaza montarea si aspectul dintilor artificiali D. se verifica stabilitatea si mentinerea E. se apreciaza gradul de finisare al protezei (pag. 567)

S1255041. Insertia protezei scheletate se va face: A. prin presiuni mari B. cu degetele pe bratul retentiv al crosetelor C. dupa ce tehnica este demonstrata de medic D. muscand pe proteza in scopul asezarii ei pe campul protetic E. cu degetele pe crosete la nivelul pintenilor (pag. 572)

S1255042. Se recomanda ca proteza scheletata sa fie purtata noaptea: A. la pacientii cu bruxism B. la pacientii cu proteza termino-terminala mandibulara si proteza totala maxilara C. la pacientii cu proteza termino-terminala maxilara D. dupa perioada de acomodare E. pana cand pacientul se acomodeaza (pag. 576)

1324



1325

Rezidentiat 2004


S1255043. Aplicarea protezelor scheletate in cavitatea bucala: A. ar fi de preferat sa se faca la sfarsitul programului de consultatie B. ar fi bine sa se faca la inceputul saptamanii C. ar fi bine sa se faca la sfarsitul saptamaniii D. se va evita sa se faca in ziua unei activitati sociale deosebite a pacientului E. este o faza care necesita a i se acorda un timp suficient de lung. (pag. 567)

S1255044. Dificultatile de vorbire aparute la pacientul purtator de proteze scheletate: A. se intalnesc destul de des B. sunt destul de rare C. se pot datora unor dinti frontali montati prea mult spre oral D. se pot datora unei grosimi prea mari a protezei E. se pot datora unui spatiu redus pentru limba. (pag. 583)

S1255045. Dupa aplicarea protezei scheletate in cavitatea bucala se verifica: A. stabilitatea protezei B. gradul de finisare si lustruire C. ocluzia D. fizionomia E. mentinerea. (pag. 568-572)

S1255046. Dupa aplicarea protezei scheletate in cavitatea bucala: A. orbicularul buzei se adapteaza la dintii artificiali in 3-5 zile B. gustul metalic dispare in citeva zile C. senzatia de greata poate fi data de un conector principal prea apropiat de mucoasa D. in diabet si anemie poate aparea senzatia de arsura E. controlul periodic se face o data pe an (pag. 583,584)

S1255047. Durerea localizata la nivelul crestelor aparuta la aplicarea protezelor scheletate in cavitatea bucala: A. se poate datora unor plusuri acrilice pe fata externa a seilor B. poate fi data de contacte premature si interferente C. poate sa apara datorita unor pliuri longitudinale ale mucoasei intinse la amprentare D. necesita localizarea zonei dureroase si inlaturarea cauzei E. se poate datora unei mucoase subtiri si atrofice (pag. 577)

S1255048. Gustul metalic aparut la purtatorii de proteze scheletate: A. apare intotdeauna legat de anumite stari generale B. poate aparea cand alaturi de proteza exista multe obturatii de amalgam C. de obicei dispare in cateva zile la protezele din cobalt-crom D. nu dispare la protezele din cobalt crom E. daca nu dispare se poate incerca inlocuirea protezei cu una acrilica. (pag. 583)

S1255049. La insertia protezei scheletate maxilare in cavitatea bucala,de obicei se intervine asupra marginilor seilor la nivel: A. premolarului

1325



1326



creastei zigomato molare tubercului piriform liniei milohioidiene tuberozitatilor (pag. 568)

S1255050. La primirea protezei scheletate din laborator, inainte de sosirea pacientului: A. proteza va fi examinata pentru a depista zone aspre ale seilor B. proteza va fi examinata pentru a depista zone taioase ale seilor C. proteza va fi examinata pentru a depista eventuale resturi de gips D. se controleaza aspectul si montarea dintilor artificiali E. se controleaza gradul de lustruire al machetei protezei (pag. 567)

S1255051. Lipsa de mentinere a protezei scheletate poate aparea: A. datorita unui contact prematur pe partea desprinderii protezei B. cind exista un obicei vicios involuntar C. la proteze cu dintii prea vestibularizati D. la proteze cu margini groase E. la proteze mandibulare cu dintii lingualizati (pag. 580-581)

S1255052. Muscarea limbii sau a obrajilor aparute la proteza scheletata: A. muscarea limbii se poate datora montarii linguale a dintilor B. muscarea limbii se poate datora montarii in pozitie"cap la cap"a cuspizilor linguali C. se intalneste la pacientii tineri D. muscarea obrazului se poate datora unui tonus muscular scazut E. necesita intotdeauna remontarea dintilor (pag. 580)

S1255053. Senzatia de greata aparuta la pacientii purtatori de proteza sheletata: A. se intalneste destul de des B. se poate datora unui conector principal care trece de linia Ah C. se poate datora unor sei mandibulare groase lingual central D. se poate datora unor sei mandibulare groase lingual distal E. se poate datora unui conector principal prea departat de mucoasa. (pag. 583)

S1355054. Acumularea de alimente sub proteza se datoreaza A. lipsei de mentinere a protezei; B. departarii marginilor seii de zonele retentive ale crestei; C. atrofia in timp a crestei; D. lipsei de adaptare a seilor necorectate prin captusire; E. lipsei de stabilitate a protezei. (pag. 551)

S1355055. Contactul prematur pe pintenii ocluzali poate apara in urmatoarele situatii: A. pintenul ocluzal a fost realizat prea gros; B. pintenul ocluzal a fost realizat mai lat decat 1/3 din latimea V-O a dintelui; C. pintenul ocluzal a fost realizat mai lung decat ¼ din diametrul M-D al dintelui; D. pintenul ocluzal modifica morfologia fosetei si cuspidul antagonist nu mai gaseste un spaţiu corespunzator; E. raspunsurile A si D sunt corecte.

1326



1327

Rezidentiat 2004


(pag. 548)

S1355056. De obicei, zonele din marginile seilor asupra carora trebuie sa se intervina, sunt urmatoarele: A. marginea seilor la nivelul crestei zigomato-molare; B. marginea vestibulara a seilor in zona frontala, la mandibula; C. marginea vestibulara a seilor din zona premolarilor, la mandibula; D. marginea linguala a seilor la nivelul liniei milohioidiene, la mandibula; E. marginea linguala a seilor in zona frontala, la mandibula. (pag. 550)

S1355057. Desprinderea protezelor scheletate de pe campul protetic poate aparea in urmatoarele situatii: A. sei supraextinse peste limitele fiziologice; B. crosete foarte elastice; C. dintii artificiali montati la mandibula sunt prea lingualizati; D. dinţii artificiali montaţi in afara muchiei crestelor; E. doar raspunsurile C si D sunt corecte. (pag. 550)

S1355058. Dificultatile de vorbire se datoreaza: A. cand conectorul principal este plasat in zona anterioara a palatului; B. cand dintii frontali sunt montati prea mult spre vestibular; C. cand dintii frontali sunt montati prea mult spre oral; D. cand grosimea protezei este mare; E. cand spatiul pentru limba este mare. (pag. 551-552)

S1355059. Durerea care apare la periferia campului protetic se poate datora: A. unor sei supraextinse; B. unor margini ascutite sau aspre ale seilor; C. unor contacte premature si interferente ocluzale; D. unor margini ale seilor incorect adaptate din cauza deformarii marginilor amprentei in timpul turnarii modelului; E. doar raspunsurile A si B sunt corecte. (pag. 547)

S1355060. Durerea la periferia campului protetic se datoreaza de obicei: A. unor sei supraextinse; B. margini ascutite sau aspre ale seilor; C. conectori principali rigizi; D. contacte premature si interferenţe ocluzale; E. traumatizari marginale ale modelului si atrofii ale crestelor. (pag. 545)

S1355061. Durerea localizata numai la nivelul crestelor se poate datora urmatoarelor cauze: A. contur neregulat al crestelor (exostoze); B. plusuri acrilice pe fata externa a seilor; C. lipsa de adaptare a seilor la nivelul crestelor; D. mucoasa subţire si atrofica; E. creste ascutite, sensibile la presiuni. (pag. 545)

1327



1328

Rezidentiat 2004


S1355062. Durerea localizata numai la nivelul crestelor se poate datora urmatoarelor cauze: A. contur neregulat al crestelor (exostoze); B. margini ascutite sau aspre ale seilor; C. sei supraextinse; D. plusuri acrilice pe faţa interna a seilor; E. mucoasa subtire si atrofica. (pag. 547)

S1355063. Insertia protezei partiale scheletate pe campul protetic se face: A. aplicand proteza cu crosetele in dreptul dintilor corespunzatori; B. prin presiuni usoare, cu degetele pe crosete la nivelul pintenilor, proteza va fi impinsa de-a lungul axului de insertie; C. pacientul sa muste pe proteza in scopul asezarii ei pe campul protetic; D. raspunsurile A,B si C sunt corecte; E. doar raspunsurile A si B sunt corecte. (pag. 539)

S1355064. intrucat durerea este cel mai frecvent simptom dupa aplicarea protezei se va preciza: A. cat de mare trebuie sa fie retusul pentru a nu periclita adaptarea si rezistenta protezei; B. renuntarea la retusuri datorita unei tolerante relative la durere a pacientilor; C. lipsa de echilibrare ocluzala este cauza frecventa a aparitiei durerii; D. in apariţia durerii intervine si gradul de fragilitate a mucoasei, legata de varsta, stare generala; E. durerea violenta nu este intotdeauna legata clinic de un semn de iritatie care poate fi (pag. 547)

S1355065. Pentru a obtine o stabilitate a protezelor in timpul masticatiei se va avea in vedere: A. sa se realizeze contacte interdentare numai de tipul cuspid-foseta; B. sa se realizeze contacte de tipul cuspid-panta cuspidiana; C. sa se acorde importanta deosebita contactului cuspizilor palatinali superiori cu foseta antagonista si cuspizilor linguali inferiori, deoarece acestia contribuie mai mult la stabilizarea protezelor; D. sa se monteze dinţii laterali strict pe mijlocul crestelor; E. sa existe cat mai multe contacte interdentare in intercuspidare maxima si relatie centrica. (pag. 541)

S1355066. Stabilitatea protezei se verifica: A. prin aplicarea de presiuni digitale anterioare, posterioare si laterale B. prin presiuni pe cuspizii vestibulari ai dintilor laterali C. prin presiuni pe extremitatea distala a seii si pe elementele de mentinere indirecta; D. prin presiuni pe extremitatea distala a seii si pe elementele de menţinere directa; E. prin presiuni pe extremitatea meziala aseii (pag. 540)

S1355067. Testul de rotatie al protezei se face: A. aplicandu-se presiuni pe extremitatea distala a seii; B. aplicandu-se presiuni pe extremitatea meziala a seilor; C. aplicandu-se presiuni pe elementele de mentinere indirecte; D. aplicandu-se presiuni pe elementele de menţinere directa; E. toate raspunsurile de mai sus sunt corecte. (pag. 551)

S1355068. Tratamentul incepe cu localizarea zonei dureroase si apoi inlaturarea cauzei A. captusirea protezei, apoi tratamentul chirurgical pentru exostoze;

1328



1329



inlaturarea plusurilor de acrilat; captusirea seilor cand se constata necongruenta dintre sei si creste; captusiri reziliente, cand crestele sunt ascuţite si sensibile; inlaturarea contactelor premature si a interferentelor. (pag. 546)

S1455069. Dupa insertia protezei scheletate pe campul protetic se verifica daca marginile seilor nu depasesc limitele campului protetic, fenomen ce apare: A. Daca proteza s-a realizat dupa o"amprenta functionala"in lingura individuala B. Mai frecvent in zona Ah C. Mai frecvent in zona vestibulara D. Mai frecvent in zona liniei milohioidiene E. Mai frecvent in zona ligamentului pterigomandibular (pag. 540)

S1455070. Echilibrarea balansata a protezelor scheletate care restaureaza edentatii termino-terminale (Gysi): A. Presupune realizarea de contacte dentare atat pe partea activa cat si pe partea de balans in masticatie B. Are valoare la bruxomani C. isi pierde valoarea prin interpunerea fragmentelor alimentare interarcadic D. Presupune realizarea de contacte dentare doar pe partea activa in masticaţie E. Este foarte utila in masticatie pentru stabilizarea protezei (pag. 542)

S1455071. Interferentele seilor protezei scheletate mandibulare cu crestele sunt mai frecvente la nivelul urmatoarelor zone: A. Zona vestibulara premolara B. Zona vestibulara labiala C. Zona milohioidiana D. Zona tuberculului piriform E. Zona retromilohioidiana (pag. 540)

S1455072. Interferentele seilor protezei scheletate maxilare cu crestele sunt mai frecventein urmatoarele zone: A. A tuberozitatii B. Zona vestibulara labiala C. Zona vestibulara premolara D. Creasta zigomato-alveolara E. Palatul dur (pag. 540)

S1455073. La aplicarea protezei scheletate in cavitatea orala: A. Se incepe cu igienizarea protezei de catre medic B. Insertia protezei trebuie sa fie posibila sub presiune medie C. Axul de insertie este cunoscut de la proba scheletului protezei D. Interferenţele seilor cu dinţii sunt mai usor de depistat decat interferenţele seilor cu crestele E. Retusurile pentru aplicarea corecta a protezei pe camp se fac in laborator (pag. 539-540)

S1455074. Pentru stabilizarea protezei scheletate care restaureaza o edentatie termino-terminala in cursul masticatiei se recurge la: A. Contacte cuspid-panta cuspidiana

1329



1330



Contactul cuspizilor linguali inferiori cu fosele antagoniste in ocluzia inversa Montarea dintilor laterali strict pe mijlocul crestei Realizarea de cat mai multe contacte interdentare in intercuspidare maxima Realizarea de cat mai multe contacte interdentare in relatie centrica (pag. 542)

S1455075. Referitor la purtarea protezei scheletate care afirmatii sunt adevarate: A. in perioada de acomodare este bine ca proteza sa fie purtata zi si noapte B. in caz de bruxism proteza va fi purtata si noaptea C. in caz de malocluzie proteza va fi purtata si noaptea D. in caz de edentaţie de clasa a IV-a proteza va fi purtata si noaptea E. Purtarea protezei si noaptea nu este recomandata in nici o situatie, privand tesuturile campului protetic de repausul nocturn (pag. 546)

S1455076. Verificarea absentei bascularii laterale la o proteza scheletata care restaureaza o edentatie terminala: A. Se face prin presiuni pe cuspizii orali ai dintilor B. Se face prin presiuni pe cuspizii vestibulari ai dintilor C. Bascularea protezei semnifica rezilienta mare a mucoasei D. Remedierea se realizeaza prin captusirea protezei E. Daca proteza basculeaza se vor reduce dintii artificiali prin slefuire vestibulara fara a distruge stopurile ocluzale (pag. 540)

S1455077. Verificarea absentei bascularii sagitale la o proteza scheletata care restaureaza o edentatie terminala: A. Se face prin testul de rotatie al protezei B. Se aplica presiuni pe extremitatea distala a seilor si pe elementele de mentinere indirecta C. Bascularea apare cand proteza a fost realizata dupa amprente mucostatice D. Daca proteza basculeaza se vor reduce dinţii artificiali prin slefuire vestibulara fara a distruge stopurile ocluzale E. Daca proteza basculeaza se va realiza captusirea ei (pag. 540)

S1455078. Verificarea si echilibrarea ocluziei protezei scheletate: A. Se face in aceeasi sedinta cu inserarea protezei B. Se face doar la 24 de ore de la inserarea protezei pentru ca pacientul sa se acomodeze cu proteza C. Necesita lipsa contactului extremitatii distale a seilor cu dintii antagonisti D. Necesita lipsa contactului extremitaţii distale a seilor cu tuberozitatea sau tuberculul piriform de pe arcada antagonista E. Urmareste obtinerea de contacte simultane, stabile pe toti dintii in relatie centrica si intercuspidare maxima (pag. 541)

S1555079. Cand basculeaza o proteza scheletata ce protezeaza o edentatie de clasa a-I-a Kennedy: A. cand dintii au fost montati in afara mijlocului crestei B. cand seile protetice sunt prea scurte C. cand modelul de lucru a fost realizat dupa o amprenta mucostatica D. cand rezilienţa mucoasei este mare E. cand componentele crosetelor nu sunt corect aplicate pe dinti (pag. 540)

S1555080. Care din afirmatiile privind inspectia protezelor scheletate sunt false:

1330



1331



inspectia se face in prezenta pacientului inainte de prezentarea pacientului cand se face inspectia proteza trebuie sa fie bine uscata se controleaza gradul de finisare si lustruire a protezei nu se mai verifica montarea si aspectul dintilor artificiali (pag. 539)

S1555081. Care din urmatoarele afirmatii privind bascularea prin infundare sunt corecte: A. se aplica presiuni pe cuspizii orali ai dintilor laterali B. se aplica presiuni pe extremitatea distala a seii C. se aplica presiuni pe elementele de mentinere indirecte D. se aplica presiuni pe cuspizii vestibulari ai dinţilor laterali E. nu se face testul de rotatie al protezei (pag. 540)

S1555082. Care din urmatoarele substante nu se recomanda pentru curatirea protezei: A. sapun de toaleta B. substante chimice C. alcool D. apa fiarta E. prafuri abrazive (pag. 545)

S1555083. Cauzele durerii la nivelul dintilor stalpi sunt: A. contacte premature sau interferente pe dintele stalp B. prezenta reciprocitatii C. existenta unui brat retentiv-hiperactiv D. contact prematur sau interferenţa pe un pinten ocluzal E. conectori secundari elastici care permit deplasari ale seilor. (pag. 548)

S1555084. Dezinsertia unei proteze scheletate de pe campul protetic se face: A. cu forte bilaterale simultane B. actionand asupra varfurilor bratelor retentive ale crosetelor C. actionand asupra portiunii rigide a bratelor retentive ale crosetelor D. folosind indexul la protezele superioare E. folosind indexul la protezele inferioare (pag. 543)

S1555085. Durerea localizata numai la nivelul crestelor se poate datora urmatoarelor cauze: A. sei supraextinse B. exostoze C. margini ascutite sau aspre ale seilor D. plusuri acrilice pe faţa interna a seilor E. mucoasa subtire si atrofica (pag. 547)

S1555086. Muscarea limbii la pacientul purtator de proteza scheletata se datoreste urmatoarelor cauze: A. montarii in pozitie cap la cap a cuspizilor linguali B. montarii in pozitie cap la cap a cuspizilor vestibulari C. plasarea prea vestibular a dintilor artificiali marind spatiul pentru limba D. mucoasa este subţire si atrofica

1331



1332

Rezidentiat 2004


E. plasarea prea lingual a dintilor artificiali (pag. 549)

S1655087. Din ce rezida necesitatea protezarii unei edentatii partiale? A. intotdeauna in edentatia partiala masticatia este nesatisfacatoare; B. necesitatea redarii fizionomiei si fonatiei in edentatiile frontale; C. necesitatea evitarii suprasolicitarilor dintilor restanti; D. evitatrea migrarilor orizontale; E. evitarea extruziei dar nu si a egresiei. (pag. 544)

S1655088. Dupa inserarea unei proteze partiale mobilizabile, pacientii vin la cabinetele stomatologice din urmatoarele motive A. fractura de croset; B. dureri; C. instabilitatea protezei; D. cei mai mulţi vin la control din constiinciozitate; E. putini vin la control din constiinciozitate. (pag. 546)

S1655089. Dupa perioada de acomodare cu proteza scheletata pe timpul noptii se procedeaza astfel: A. bruxomanii vor purta proteza; B. bruxomanii nu vor purta proteza; C. se recomanda purtarea protezelor ce rezolva edentatii frontale pentru a evita punerea pacientului in situatii sociale dificile; D. daca la mandibula avem o proteza termino-terminala iar la maxilar o proteza totala se recomanda purtarea pe timpul nopţii doar a protezei maxilare; E. in situatia de la punctul d se scot sau se poarta ambele proteze. (pag. 546)

S1655090. Durerea la nivelul unui dinte stalp in cazul pacientilor protezati mobilizabil poate fi cauzata de: A. contact prematur pe conectorul principal; B. interferenta pe un pinten ocluzal; C. lipsa de reciprocitate (deformarea bratului opozant); D. conectori secundari elastici; E. un brat retentiv hiperactiv. (pag. 548)

S1655091. Durerea la periferia campului protetic la purtatorii de proteze partiale mobilizabile este cauzata de: A. traumatizarii marginale a modelului; B. atrofia crestelor; C. contacte premature; D. interferenţe ocluzale; E. marginilor subextinse. (pag. 547)

S1655092. Pentru obtinerea unor proteze stabile in timpul masticatiei, in cazul edentatiei de cl. I, este necesar: A. sa se monteze dintii laterali strict pe mijlocul crestei; B. sa avem cat mai multe contacte interdentare in IM si RC; C. sa avem contacte interdentare de tip cuspid-panta cuspidiana;

1332



1333

Rezidentiat 2004


D. sa avem contacte interdentare de tip cuspid-fosa; E. cel mai important este sa realizam echilibrarea balansata Gysi. (pag. 542)

S1655093. Pentru obtinerea unor proteze stabile in timpul masticatiei, in cazul edentatiei de cl. I, trebuie sa acordam importanta deosebita contactului: A. cuspizilor palatinali superiori cu fosa antagonista (in cazul montarii normale); B. cuspizilor vestibulari superiori cu fosa antagonista (in cazul ocluziei inverse); C. cuspizilor vestibulari inferiori cu fosa antagonista (in cazul montarii normale); D. cuspizilor vestibulari inferiori cu fosa antagonista (in cazul ocluziei inverse); E. cuspizilor linguali inferiori cu fosa antagonista (in cazul ocluziei inverse). (pag. 542)

S1655094. Pentru pacientii protezati partial mobilizabil, durerea la nivelul crestelor se poate datora: A. contur neregulat al crestelor; B. contur regulat al crestelor; C. exostoze; D. mucoasa subţire si atrofica; E. creste ascutite, sensibile la presiune. (pag. 548)

S1655095. Zonele din marginile seilor aspra carora trebuie sa se intervina, de obicei la aplicarea protezei scheletate maxilare sunt: A. marginea seilor in zona incisivilor, unde creasta poate fi retentiva; B. marginea interna a seilor la nivelul tuberozitatilor, mai ales cand acestea sunt retentive; C. marginea seilor la nivelul crestei zigomato-molare; D. marginea seilor in zona premolarilor, unde creasta poate fi retentiva; E. la nivelul prelungirilor retromilohioidiene ale seilor. (pag. 540)

S2155096. Durerea provocata de o proteza partiala noua poate avea drept cauze: A. Conectori principali rigizi B. Margini ascutite ale seilor C. Contacte premature si interferente ocluzale D. Mucoasa subtire si atrofica E. Contur neregulat al crestelor (pag. 547-548)

S2155097. Proteza partiala trebuie purtata si noaptea în urmatoarele situatii: A. Bruxism B. Proteze frontale C. Maxilar protezat total si mandibula protezata termino-terminal D. În perioada de acomodare cu proteza E. În edentatiile de clasa a III a (pag. 546)

S2255098. Aplicarea protezei scheletate in cavitatea bucala este de preferat sa se faca: A. la sfarsitul programului de lucru B. la prima ora de consultatie C. in ziua sau preziua unei activitati sociale deosebite a pacientului D. la inceputul saptamanii, pentru ca pacientul sa poata fi revazut fara probleme dupa 24 de ore E. la sfarsit de saptamana

1333



1334

Rezidentiat 2004


(pag. . 539)

S2255099. Sedinta de aplicare a protezelor scheletate in cavitatea bucala cuprinde etapele : A. lustruirea protezelor B. inspectia protezelor C. aplicarea protezei in cavitatea bucala D. instructiuni pentru pacientul purtator de proteza partiala E. stabilirea sedintei de reexaminare (pag. 539)

S2255100. Zonele din marginile seilor mandibulare asupra carora trebuie sa se intervina de obicei sunt : A. marginea vestibulara a seilor din zona premolarilor , unde frecvent creasta este retentiva B. marginea vestibulara a seilor la nivelul liniei milohioidiene C. prelungiri retromilohioidiene ale seilor D. marginea linguala a seilor in zona premolarilor, unde frecvent creasta este retentiva E. marginea linguala a seilor la nivelul liniei milohioidiene (pag. 540)

S2255101. Pentru a se obtine proteze stabile in timpul masticatiei este mult mai util : A. sa se realizeze contacte interdentare numai de tipul cuspid-fosa si nu de tipul cuspid-panta cuspidiana B. sa se monteze dintii laterali strict pe mijlocul crestelor C. sa se acorde importanta deosebita cuspizilor palatinali superiori cu fosa antagonista (in ocluzia inversa) si cuspizilor linguali inferiori (in montarile normale) D. sa existe cat mai multe contacte interdentare in intercuspidare maxima si relatie centrica E. sa se realizeze contacte interdentare de tipul cuspid-fosa cat si de tipul cuspid-panta cuspidiana (pag. 542)

S2255102. Instructiunile privind insertia si dezinsertia protezelor prevad : A. proteza se insera cu crosetele in dreptul dintilor corespunzatori B. prin presiuni usoare, cu degetele pe crosete la nivelul pintenilor, proteza va fi impinsa de-a lungul axului de insertie, pana la completa asezare pe campul protetic C. prin presiuni usoare, cu degetele pe crosete la nivelul bratelor activeale crosetelor, proteza va fi impinsa de-a lungul axului de insertie, pana la completa asezare pe campul protetic D. pacientul , in nici un caz sa nu muste pe proteza in scopul asezarii ei pe campul protetic E. dezinsertia se face actionand cu unghia degetelor mari pentru protezele superioare si cu indexul , pentru cele inferioare (pag. 543)

S2255103. Ingrijirea protezelor se face : A. prin periere cu o perie de unghii sub jet puternic de apa rece B. o data pe saptamana, noaptea, proteza sa fie tinuta intr-un pahar cu 2 parti apa si o parte otet C. o data pe saptamana, noaptea, proteza sa fie tinuta intr-un pahar cu o parte apa si 2 parti otet D. curatirea protezei cu apa fiarta, substante chimice, alcool sau prafuri abrazive E. perierea se face deasupra chiuvetei, care trebuie sa fie aproape plina cu apa pentru a diminua socul si a impiedica deteriorarea protezei daca aceasta aluneca din mana (pag. 545)

S2255104. Purtarea protezei : A. se face zi si noapte in perioada de acomodare B. dupa perioada de acomodare, proteza nu mai trebuie purtata noaptea C. dupa perioada de acomodare proteza va fi purtata si noaptea D. noaptea se pastreaza intr-un pahar cu apa, pentru a se evita deshidratarea acrilatului E. noaptea se pastreaza intr-un pahar cu detergent pentru o curatare mai profunda

1334



1335

Rezidentiat 2004


(pag. . 546)

S2255105. Proteza partiala trebuie purtata si noaptea in situatiile : A. bruxism B. proteze biterminale C. proteze frontale D. maxilar protezat cu o proteza totala, iar la mandibula exista o proteza termin-terminala E. in edentatii clasa a III-a (pag. 546)

S2255106. Durerea la periferia campului protetic poate fi datorata unor: A. sei supraextinse, cauzate de amprente nefunctionale B. plusuri acrilice pe fata interna a seilor C. mucoasa subtire si atrofica D. margini ascutite sau aspre ale seilor E. contacte premature si interferente ocluzale (pag. 547)

S2255107. Durerea provocata de o proteza partiala noua se poate datora: A. margini groase si lustruite ale seilor B. conectori principali rigizi C. atrofii ale crestelor, mai ales dupa extractii recente D. contur neregulat al crestelor (exostoze) E. traumatizari marginale ale modelului in timpul lucrului in laborator (pag. 547)

S2255108. Durerea localizata numai la nivelul crestelor se poate datora : A. contur regulat al crestelor B. exostoze C. mucoasa subtire si atrofica D. lipsa de adaptare a seilor la nivelul fundului de sac vestibular E. pliuri longitudinale de mucoasa neintinse la amprentare (pag. 548)

S2255109. Cauzele mai frecvente ale durerii aparute dupa aplicare aprotezei sunt : A. contact prematur sau o interferenta pe un pinten ocluzal B. brat retentiv hiperactiv C. prezenta reciprocitatii D. contacte premature sau interferente pe dintele stalp E. conectori secundari elastici (pag. 549)

S2255110. Muscarea limbii se poate datora A. unei pozitii eronate in montarea dintilor artificiali, plasati prea lingual B. unei pozitii eronate in montarea dintilor artificiali, plasati prea vestibular C. montarii in pozitie cap la cap a cuspizilor linguali D. montarii in pozitie cap la cap a cuspizilor vestibulari E. la pacienti in varsta, care au un tonus muscular scazut (pag. 549)

S2255111. Desprinderea protezei apare in situatiile: A. dintii artificiali montati la mandibula sunt prea lingualizati

1335



1336



dintii artificiali montati pe creasta dintii prea vestibularizati, prin actiunea obrazului, mai ales in edentatiile terminale margini groase ale protezei, mai ales in zona tuberozitatilor dinti stalpi cu retentivitati favorabile (pag. . 550)

S2255112. Incapacitatea de a face masticatie cu o proteza partiala s-ar putea datora : A. restabilirea mentinerii protezei si eliminarea durerii B. pacientul a stat mult timp fara tratament protetic si a facut masticatie numai pe dintii restanti din regiunea frontala C. dintii artificiali sunt abrazati D. introducerea in gura a unor cantitati prea mici de alimente E. contacte premature sau interferente ocluzale (pag. . 550-551)

S2255113. Daca cantitatea de alimente sub proteza este mare, aceasta se datoreaza : A. mentinerii protezei pe campul protetic B. departarii marginilor seii de zonele retentive ale crestei C. adaptarea seilor corectate prin captusire D. lipsei de mentinere a protezei E. contacte premature sau interferente (pag. . 551)

S2255114. Dificultatile de vorbire pot sa apara : A. mai ales cand este plasat un conector principal in zona anterioara a palatului B. mai ales cand este plasat un conector principal in zona posteriaora a palatului C. cand dintii frontali sunt montati prea mult spre oral D. cand grosimea protezei este prea mare E. cand spatiul pentru limba este redus (pag. 552-553)

S2255115. Producerea unui zgomot se datoreaza: A. lipsei de mentinere a protezei B. este sesizat la inchiderea gurii prin lovirea dintilor intre ei C. unei dimensiuni verticale prea mici D. dintii din acrilat produc mai usor acest zgomot E. dintii din portelan nu produc zgomot (pag. 553)

S2255116. Senzatia de greata aparuta dupa aplicarea protezelor partiale in cavitatea bucala : A. se intalneste destul de frecvent B. se datoreaza unui conector principal care ajunge dincolo de linia Ah C. se poate datora unor sei mandibulare groase linguo-distal D. poate fi data de un conector principal prea apropiat de mucoasa E. poate fi data de un conector principal prea departat de mucoasa (pag. 553)

S2255117. Senzatia de arsura aparuta dupa aplicare aprotezelor : A. poate fi o manifestare locala a unei stari generale anormale, care coincide cu aplicarea protezei(diabet, anemie) B. nu poate fi data de o iritatie protetica C. nu poate exista o cauza ocluzala

1336



1337

Rezidentiat 2004


D. poate sa apara insa si la climacteriu E. poate sa apara in diferite stari psiho-nevrotice (pag. . 553)

S2255118. Tratamentul in caz de senzatie de arsura aparuta dupa aplicarea protezelor in gura, consta in: A. nu necesita tratament, cu timpul pacientul se obisnuieste B. igiena perfecta, nepurtarea protezei noaptea C. captusirea sau refacerea protezei, dar numai dupa vindecarea mucoasei D. captusirea sau refacerea protezei si purtarea protezei chiar daca mucoasa nu s-a vindecat complet E. daca senzatia de arsura este data de presiunea protezei pe terminatiile nervoase de la nivelul gaurii incisive sau mentoniere, atunci tratamentul consta in despovararea zonelor respective (pag. 553-554)

S2255119. Referitor la neadaptarea la proteza : A. sunt cazuri frecvente cand pacientii nu se pot adapta la proteza B. sunt cazuri destul derare cand pacientii nu se pot adapta la proteza C. se intampla la pacientii foarte nervosi D. se intampla la pacientii in varsta E. se intampla la pacientii care considera purtarea protezei ca o infirmitate (pag. 554)

S2255120. La insertia protezei in cavitatea bucala : A. proteza poate fi introdusa dupa corecturi minime B. proteza poate fi introdusa dupa corecturi majore C. proteza poate fi introdusa fara nici un fel de corecturi D. este necesara o presiune mica E. este necesara o presiune medie (pag. . 540)

S2255121. Depistarea zonelor campului protetic care impiedica sau fac dificila insertia protezei se face mai usor : A. la nivelul crestelor deoarece mucoasa se inroseste B. la nivelul dintilor restanti C. la nivelul crestelor deoarece mucoasa se albeste D. la nivelul crestelor unde pot fi sesizate si de pacient prin aparitia durerii E. la nivelul dintilor antagonisti (pag. 540)

S2255122. Zonele in care se verifica prin inspectie si palpare lungimea seilor sunt : A. zona vestibulara B. zona linguala centrala C. linia milohioidiana D. la nivelul extremitatii distale E. la nivelul extremitatii meziale (pag. 540)

S2255123. Referitor la bascularea laterala in cazul edentatiilor terminale urmatoarele afirmatii sunt false: A. se verifica prin presiuni pe cuspizii linguali ai dintilor laterali B. se verifica prin presiuni pe dintii frontali C. se verifica prin presiuni vestibulari ai dintilor laterali D. este data de montarea dintilor inafara mijlocului crestei

1337



1338

Rezidentiat 2004


E. este data de montarea dintilor pe mijlocul crestei (pag. 541)

S2255124. Testul de rotatie al protezei se face prin : A. presiuni pe extremitatea distala a seii B. presiuni pe elementele de mentinere indirecta C. presiuni pe elementele de mentinere directa D. nu se fac nici un fel de presiuni E. acest test nu este necesar (pag. . 541)

S2255125. Mentinerea(retentia) directa a protezei se verifica prin : A. incercari de desprindere orizontala prin tractiuni in axul de dezinsertie B. incercari de desprindere verticala prin tractiuni in axul de dezinsertie C. tractiuni asupra portiunilor flexibile ale bratelor retentive D. tractiuni asupra portiunilor rigide ale bratelor retentive E. tractiuni ale portiunilor rigide ale bratelor opozante (pag. 541)

S2255126. Readaptarea crosetului sau activarea crosetului se face : A. cu ajutorul unui cleste fara dinti cu falci rotunde B. cu ajutorul unui cleste cu dinti si falci rotunde C. in prezenta pacientului D. nu trebuie vazuta de pacient E. nu mai pot fi activate crosetele (pag. 541)

S2255127. Inainte de a cerceta rapoartele de ocluzie se va examina : A. daca extremitatile distale ale seilor nu au contact cu dintii antagonisti B. daca extremitatile distale ale seilor nu au contact cu tuberozitatea C. daca extremitatile distale ale seilor nu au contact cu tuberculul piriform D. daca extremitatile distale ale seilor nu au contact cu saua antagonista E. daca extremitatile distale ale seilor nu au contact cu pintenii ocluzali (pag. 541)

S2255128. Referitor la contactele premature si interferentele de pe seile terminale sunt corecte afirmatiile: A. erorile mari ocluzale pot fi depistate cu hartia de articulatie B. erorile mari ocluzale pot fi depistate cu lac colorant C. erorile mici ocluzale pot fi depistate cu lac colorant D. erorile mici ocluzale pot fi depistate cu hartie de articulatie E. dupa 24 de ore de purtare a protezei, contactele premature si interferentele devin vizibile si vor fi slefuite (pag. 542)

S2255129. Dupa conceptia echilibrarii balansate a lui Gysi, protezele clasa I trebuie sa aiba in masticatie contacte dentare : A. pe partea activa B. pe partea de balans C. doar pe partea activa D. doar pe partea de balans E. pe partea anterioara (pag. 542)

1338



1339

Rezidentiat 2004


S2255130. Contactele interdentare, in vederea obtinerii unei proteze stabile in timpul masticatiei, nu trebuie sa fie de tipul : A. cuspid-cuspid B. cuspid-fosa C. cuspid –panta cuspidiana D. cuspid-creasta marginala E. nici un raspuns nu e corect (pag. . 542)

S2255131. Perioada de adaptare la protezele partiale depinde de : A. varsta pacientului B. tipul de sistem nervos C. Sex D. starea campului protetic E. timpul scurs de la pierderea dintilor (pag. 544)

S2255132. Incizia alimentelor in cazul protezelor partiale frontale provoaca: A. bascularea protezei B. dezlipirea protezei C. traumatism excesiv la nivelul crestei frontale edentate D. traumatism excesiv la nivelul zonelor laterale E. traumatism excesiv la nivelul liniei milihioidiene (pag. 544)

S2255133. Referitor la durerea de la nivelul papilei incisive , afirmatiile urmatoare sunt false: A. durerea poate sa apara din cauza lipsei de foliere B. durerea poate sa apara din cauza unei folieri insuficiente C. nu are importanta folierea in aceasta zona D. dupa slefuirea protezei, aplicarea ei se face numai dupa un interval de 24-48 ore E. dupa slefuirea protezei, aceasta se poate aplica pe campul protetic imediat (pag. 550)

S2255134. Un decubitus protetic la nivelul mucoasei se manifesta astfel : A. la inceput apare durerea B. la inceput apare hiperemia C. durerea apare dupa 24 de ore D. durerea apare dupa 12 ore E. ulceratia apare dupa 12 ore (pag. 550)

S2255135. Muscarea obrajilor dupa aplicare protezelor partiale: A. este mai rar intalnita B. se intalneste la pacientii mai in varsta, care au un tonus muscular crescut C. se intalneste la pacientii mai in varsta, care au un tonus muscular scazut D. se intalneste mai ales cand maseterul ocupa spatiul edentat E. se intalneste mai ales cand dupa edentatie buccinatorul tinde sa ocupe spatiul edentat (pag. 549)

S2555136. Dezinserţia unei proteze scheletate de pe câmpul protetic se face : A. cu forţe bilaterale simultane B. acţionând asupra vârfurilor braţelor retentive ale croşetelor

1339



1340

Rezidentiat 2004


C. acţonând asupra porţiunii rigide ale braţelor retentive ale croşetelor D. folosind indexul la protezele superioare E. folosind indexul la protezele inferioare (pag. 540)

S2655137. Sindromul Syogren în forma sa tipica se caracterizeaza prin simptomatologie: A. salivara B. renala C. hepatica D. oculara E. articulara (pag. 1155)

S2655138. Boala Mickulicz se caracterizeaza prin: A. hipertofia simetrica a glandelor salivare B. hipertrofia simetrica a glandelor lacrimale C. inflamatia articulatiei temporo-mandibulare D. ageuzie E. cacosmie (pag. 1156)

S2655139. Boala Mickulicz este o boala: A. rara B. frecventa C. evolutie maligna D. evolutie benigna E. care depinde de vârsta (pag. 1156)

S2655140. Sindromul Mickulicz se caracterizeaza prin: A. hipertofia glandelor salivare si lacrimale B. adenopatie inghinala C. adenopatie cervicala D. submaxilita cronica E. ageuzie (pag. 1157)

S2655141. În sindromul Mickulicz examenul anatomopatologic are aspect de: A. limfom malign B. adenom pleomorf C. limfosarcom D. leiomiosarcom E. rabdomiosarcom (pag. 1157)

S2655142. Sindromul Mickulcz afecteaza de regula: A. vârstnicii B. femei si barbati în egala, asura C. copii prescolari D. numai femei în menopauza E. bolnavii cu ciroza hepatica (pag. 1157)

1340



1341

Rezidentiat 2004


S2655143. Leziunea limfoepiteliala benigna este asemanata de multi autori cu. A. sindromul Syogren B. sindromul Menier C. boala Mickulicz D. boala ghearelor de pisica E. histiocitoza X (pag. 1157)

S2655144. Boala Besnier- Boeck- Schaumann se caracterizeaza prin: A. leziuni cutanate nodulare B. leziuni osoase C. leziuni ganglionare D. insuficienta renala E. parodontopatii marginale cronice profunde (pag. 1157)

S2655145. În boala Besnier- Boeck- Schaumann tumefierea glandelor parotide este: A. bilaterala B. dureroasa C. nedureroasa D. unilaterala E. nu se produce (pag. 1157)

S2855146. Inspectia protezelor scheletate presupune: A. o examinare sumara B. o examinare minutioasa C. observarea gradului de finisare D. controlul lustruirii E. lustruirea se realizeaza in cabinet de medic (pag. 539)

S2855147. Instruirea pacientului privind insertia si dezinsertia protezei scheletate: A. trebuie demonstrata de medic B. se atrage atentia pacientului sa nu muste pe proteza in scopul asezarii acesteia pe campul protetic C. dezinsertia se face actionand cu unghia degetelor mici D. dezinsertia se face actionand la nivelul varfului crosetului E. pacientul poate sa muste pe proteza in vederea pozitionari ei pe campul protetic (pag. 543)

S2955148. Durerea localizata numai la nivelul crestelor se poate datora urmatoarelor cauze: A. sei supraextinse B. exostoze C. margini ascutite sau aspre ale seilor D. plusuri acrilice pe fata interna a seilor E. mucoasa subtire si atrofica (pag. 547)

S2955149. Localizarile frecvente ale durerii dupa aplicarea protezei sunt: A. la nivelul torusului mandibular B. la nivelul comisurii bucale

1341



1342

Rezidentiat 2004


C. la periferia campului protetic D. la nivelul dintelui stalp E. la nivelul crestelor (pag. 547)

S2955150. Muscarea limbii la pacientul purtator de proteza scheletata se datoreaza urmatoarelor cauze: A. montarii in pozitie cap la cap a cuspizilor linguali B. montarii in pozitie cap la cap a cuspizilor vestibulari C. plasarea prea vestibular a dintilor artificiali marind spatiul pentru limba D. mucoasa este subtire si atrofica E. plasarea prea lingual a dintilor artificiali (pag. 549)

1342



1343

Rezidentiat 2004


Tema nr. 56 Readaptarea protezelor parţiale scheletate BIBLIOGRAFIE: 7. A.Ionescu - Clinica şi tehnica de laborator a protezei scheletate, vol I si II, Ed. Cerma, Bucureşti, 1997.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1256001. Cauzele golurilor aparute la nivelul marginilor protezei scheletate captusite A. folosirea unei cantitati adecvate de acrilat B. umezirea suprafetelor de acrilat cu monome C. bule de aer prinse in acrilat D. .acrilat autopolimerizabil insuficient cantitativ E. acrilat prea uscat cind s-a aplicat pe sei si pe model (pag. 596)

S1256002. Refacerea seilor protezelor scheletate si a arcadei dentare artificiale se face cind A. exista atrofii mari ale crestelor B. exista atrofii medii ale crestelor C. dintii artificiali nu sunt deteriorati D. presupune numai inlocuirea acrilatului de pe fata mucozala a seilor E. se poate face in orice situatie (pag. 595)

S1256003. Urmatoarele afirmatii privind captusirea protezelor scheletate sunt gresite: A. se captusesc numai protezele cu sprijin dento-parodontal B. scheletul metalic sa fie in buna stare si perfect adaptat la dintii restanti C. dintii artificiali in buna stare si montati corect D. ocluzia sa poata fi echilibrata prin mici slefuiri de echilibrare E. se poate captusi orice proteza indiferent de sprijin (pag. 586)

S1356004. Captusirea protezelor vechi care trateaza edentatii de clasa l si a ll-a, este indicata: A. cand s-a produs o atrofie mica a crestelor; B. cand s-a produs o atrofie mare a crestelor; C. cand s-a produs o atrofie uniforma a crestelor; D. cand s-a produs o atrofie neuniforma a crestelor; E. toate raspunsurile sunt false. (pag. 558)

S1356005. Rebazarea protezelor scheletate consta in: A. adaugarea unui strat de acrilat autopolimerizabil la seile protetice; B. refacerea seilor protetice, dintii artificiali fiind pastrati si montati in aceeasi pozitie; C. inlocuirea atat a dintilor artificiali cat si a seilor; D. inlocuirea dinţilor artificiali; E. inlocuirea seilor acrilice si scheletului metalic. (pag. 563)

S1456006. Atrofia campului protetic subiacent unei proteze scheletate este mai mica: A. in caz de sprijin mucozal al protezei

1343



1344



La maxilar in caz de aplicare a protezei dupa parodontopatii in caz de osteoporoza in caz de afectiuni metabolice (pag. 555)

S1456007. Captusirea protezelor scheletate care au sprijin dento-parodontal: A. se poate realiza si in cazul suprafetei mucozale metalice B. proteza va fi ambalata in cuveta in laborator C. daca s-a realizat captusire prin metoda directa in ocluzie, este necesara echilibrarea ocluzala D. este necesara cand protezele scheletate s-au aplicat dupa extracţii recente E. la captusire prin metoda directa in ocluzie benzile de leucoplast care protejeaza suprafetele externe ale protezei trebuie sa ajunga si pe suprafetele ocluzale (pag. 561-562)

S1456008. Care afirmatii sunt adevarate referitor la faza de laborator a captusirii indirecte cu gura deschisa a protezelor scheletate terminale vechi: A. Ambalarea protezei se face in cuveta B. Pe jumatatea inferioara a presei se fixeaza modelul soclat cu proteza C. Pe jumatatea superioara a protezei se fixeaza cheia de gips a impresiunilor dentare D. Dupa priza gipsului proteza se indeparteaza de pe model si se fixeaza cu ceara in cheia de ocluzala de gips E. Conectorul principla, crosetele si pintenii trebuie sa fie acoperiti cu gips la turnarea modelului (pag. 559)

S1456009. Care afirmatii sunt adevarate referitor la metoda de captusire indirecta cu gura deschisa a protezelor scheletate terminale vechi: A. Pasta ZOE se indeparteaza usor de pe proteza dupa turnarea modelului B. La mandibula se prefera amprentarea cu ceara bucoplastica C. La mandibula se prefera amprentarea cu pasta ZOE D. La maxilar se prefera amprentarea cu ceara bucoplastica E. Ambalarea protezei se va face in cuveta (pag. 558)

S1456010. in ceea ce priveste rebazarea protezelor scheletate: A. Tehnica de laborator este facila B. Atrofia centripeta la maxilar si centrifuga la mandibula nu indica o alta montare a dintilor artificiali C. E mai simplu si mai sigur sa se refaca odata cu seile si arcadele dentare artificiale D. Pentru confecţionarea seilor se utilizeaza acrilat autopolimerizabil E. Ambalarea protezei se face in presa (pag. 563)

S1456011. Referitor la rebazarea protezelor scheletate care din urmatoarele afirmatii sunt false: A. scheletul metalic al protezei trebuie sa fie integru si bine adaptat pe dinti B. dintii artificiali trebuie sa nu fie deteriorati C. ocluzia trebuie sa poata fi corectata prin simple slefuiri de echilibrare D. ambalarea protezei se va face in presa E. rebazarea poate readapta marginal extinderea si modelarea marginala a seilor (pag. 562-563)

S1556012. Captusirea protezelor scheletate consta in: A. inlocuirea dintilor artificiali B. refacerea seilor protetice

1344



1345

Rezidentiat 2004


C. inlocuirea seilor protetice D. adaugarea unui strat de acrilat la seile protetice E. indepartarea unui strat de 3 mm de acrilat (pag. 555)

S1556013. Care din urmatoarele afirmatii privind tehnica indirecta de captusire a protezelor terminale vechi cu gura deschisa nu sunt corecte: A. pentru amprentare se folosesc elastomeri de consistenta medie B. ambalarea protezei se face in cuveta C. nu se indica ambalarea protezei in cuveta D. pentru amprentare se folosesc ceruri bucoplastice E. captusirea se face folosind presa speciala (pag. 558)

S1556014. Pe cine se exercita presiuni in timpul amprentarii pentru captusire protezelor scheletate prin metoda directa cu gura deschisa: A. pe seile protetice B. pe pintenii de sprijin C. pe conectorii principali D. pe elementele de menţinere directa E. nu se exercita presiuni (pag. 556)

S1556015. Rebazarea se face in urmatoarele conditii: A. schelet integru al protezei B. schelet neadaptat pe dinti C. dintii artificiali sunt deteriorati D. schelet incorect adaptat E. ocluzia nu poate fi corectata prin simple slefuiri de echilibrare (pag. 562)

S1556016. Refacerea seilor si arcadei dentare a protezelor scheletate poate fi realizata daca: A. exista atrofie mica a crestelor B. scheletul metalic al protezei nu ste integru C. scheletul metalic nu este adaptat pe dintii restanti D. pacientul este mulţumit de proteza E. scheletul metalic este bine adaptat pe dintii restanti (pag. 563)

S1556017. Scopul rebazarii este: A. readaptarea seilor la crestele alveolare care au suferit o atrofie mica B. readaptarea seilor la crestele alveolare care au suferit o atrofie mare C. adaugarea unui strat de acrilat la seile cu suprafata acrilica D. readaptarea marginala a seilor privind extinderea si modelarea marginala funcţionala E. inlocuirea dintilor artificiali si a seilor (pag. 562)

S1656018. Dezavantajele materialelor reziliente de captusire sunt: A. legatura ideala cu acrilatul seiilor; B. legatura satisfacatoare cu acrilatul seilor; C. miros placut; D. gust placut;

1345



1346

Rezidentiat 2004


E. schimbarea culorii in timp. (pag. 560)

S1656019. in cazul protezelor partiale care au sprijin mucozal sau mixt, timpul in care se produce atrofia crestelor alveolare depinde de: A. profesia pacientului; B. reactivitatea individuala; C. prezenta obturatiilor pe dintii stalpi; D. absenţa obturaţiilor pe dinţii restanţi; E. prezenta unor inflamatii pulpare. (pag. 555)

S1656020. Obiectivele principale ale rebazarii protezelor scheletate sunt: A. readaptarea seilor la crestele alveolare atrofiate intens; B. imbunatatirea dintilor restanti; C. pozitivarea testului de rotatie la protezele laterale; D. pozitivarea testului de rotaţie la protezele terminale; E. readaptarea marginala a seilor privind extinderea si modelarea marginala functionala (pag. 562)

S1656021. Pentru captusirea protezelor scheletate trebuie indeplinite conditiile: A. scheletul metalic al protezei sa fie in stare buna, usor deformat; B. scheletul metalic sa fie adaptat aproximativ la dintii restanti; C. seile sa fie incorect extinse; D. dinţii artificiali sa fie abrazaţi; E. ocluzia sa poata fi echlibrata prin mici slefuiri de echilibrare. (pag. 555)

S1656022. Protezele scheletate se pot rebaza daca sunt indeplinite conditiile: A. schelet aproximativ adaptat pe dinti; B. dinti artificiali abrazati; C. ocluzie dezechilibrata; D. dinţi restanţi fara carie; E. dinti artificiali nedeteriorati. (pag. 562)

S2156023. Captusirea directa a protezelor scheletate terminale noi dupa metoda “cu gura deschisa” are ca avantaj: A. Se vede limita dintre acrilatul termopolimerizabil si cel autopolimerizabil B. Scheletul se aplica precis pe dintii restanti C. Nu se înalta ocluzia D. Proteza se îndeparteaza usor E. Nu se irita mucoasa (pag. 556)

S2256024. In functie de tipul de sprijin al protezelor partiale, atrofia crestelor este mai mare in cazul : A. celor cu sprijin mucozal B. celor cu sprijin mixt C. celor cu sprijin dento-parodontal D. atrofia nu este influentata de sprijinul protezelor E. raspuns corect B si C (pag. 555)

1346



1347

Rezidentiat 2004


S2256025. Proteza captusita sau rebazata prezinta testul de rotatie negativ : A. cind proteza s-a deplasat la ambalare B. in timpul amprentarii pacientul a deschis gura C. in timpul amprentarii pacientul nu a deshis gura D. in timpul amprentarii medicul a apasat pe sei E. scheletul nu a avut trei puncte de sprijin pe dinti (pag. .565)

S2256026. Indicatiile rebazarii sunt urmatoarele: A. testul de rotatie al protezelor terminale este evident pozitiv si sesizat de pacient B. proteza a fost captusita si are un aspect neplacut C. proteze vechi captusite sau reparate de mai multe ori D. raspuns corect B si C E. raspuns corect A,B si C (pag. 562)

S2256027. Aparitia unei linii de demarcatie intre acrilatul vechi si nou(uneori o depresiune) se datoreaza : ° A. acrilatul autopolimerizabil aplicat pe sei si pe model a fost prea uscat B. acrilatul autopolimerizabil aplicat pe sei si pe model a fost prea umed C. nu s-a curatat corect acrilatul vechi D. acrilatul autopolimerizabil aplicat pe sei si pe model a fost prea murdar E. nici un raspuns corect. (pag. 564)

S2256028. Remediul in cazul aparitiei unei linii de demarcatie intre acrilatul vechi si nou(uneori o depresiune) este : ° A. aplicarea acrilatului pe sei , cand consistenta este moale B. aplicarea acrilatului pe sei si pe model , cand consistenta este corespunzatoare ;pensularea pe suprafetele acrilatului de monomer C. aplicarea acrilatului pe sei si pe model , cand consistenta este corespunzatoare ;pensularea pe suprafetele acrilatului de polimer D. aplicarea acrilatului pe sei si pe mucoasa orala, cand consistenta este corespunzatoare ;pensularea pe suprafetele acrilatului de monomer E. nici un raspuns nu e corect (pag. 564)

S2256029. Care din afirmatiile referitoare la scopul rebazarii protezelor scheletate sunt adevarate: A. readaptarea seilor la crestele alveolare care au suferit o atrofie mare B. readaptarea marginala a seilor privind extinderea si modelarea marginala functionala C. proteze vechi captusite sau reparate de mai multe ori D. proteze vechi captusite odata E. readaptarea seilor la crestele alveolare care au suferit o atrofie minima (pag. 562)

S2256030. Care din afirmatiile referitoare la indicatiile rebazarii sunt adevarate: A. testul de rotatie al protezelor terminale se percepe greu dar el exista B. proteza a fost captusita si are un aspect placut C. proteze vechi captusite sau reparate o singura data D. acrilatul seilor unor proteze noi este poros E. acrilatul seilor unor proteze vechi este poros (pag. 562)

1347



1348

Rezidentiat 2004


S2256031. Atrofia crestelor de sub seile protezelor scheletate se poate treduce prin : A. retentii alimentare din cauza unui spatiu intre conectori si dinti B. retentii alimentare din cauza unui spatiu intre pinteni si dinti C. retentii alimentare din cauza unui spatiu intre creste si sei D. vizibilitatea unui spatiu de aspect nefizionomic intre pinteni si dinti E. vizibilitatea unui spatiu de aspect nefizionomic intre conectorii (pag. 560)

S2256032. Care din urmatoarele afirmatii privind dezavantajele materialelor reziliente de captusire sunt false : A. miros si gust neplacut B. schimbarea culorii in timp C. legatura slaba intre acrilatul seilor si materialul rezilient D. miros si gust acceptabil dar nu perfect E. nici un raspuns nu e corect (pag. 560)

S2256033. In tehnica de captusire indirecta a protezelor terminale vechi, dupa metoda cu « gura inchisa » grosimea de acrilat ce se indeparteaza este de : A. 0,5-1 mm B. 1-2 mm C. 2-3 mm D. 3-4 mm E. 0,5-0,75 mm (pag. 559-560)

S2256034. In tehnica de captusire indirecta a protezelor terminale vechi, dupa metoda cu « gura inchisa » perioada cat se fac miscari de modelare de catre medic si pacient este de : A. 3 minute B. 4 minute C. 5 minute D. 6 minute E. o perioada ce difera de la un practician la altul (pag. 559-560)

S2256035. In tehnica de captusire indirecta a protezelor terminale vechi dupa metoda cu « gura deschisa » dintii vor fi acoperiti de gips in presa de captusire : A. 1/2 B. 1/3 C. 1/4 D. 1/8 E. deloc (pag. .559)

S2556036. Pe care din elementele unei proteze scheletate se exercită presiuni în timpul amprentării pentru căptuşire a acesteia prin metoda directă cu gura deschisă: A. pe şeile protetice B. pe pintenii de sprijin C. pe conectorii principali D. pe elementele de menţinere directă E. nu se exercită presiuni (pag. 564)

1348



1349

Rezidentiat 2004


S2656037. Incidenta cancerului etajului mijlociu al fetei este mai mare la: A. barbati B. femei C. barbati si femei în aceeasi masura D. adolescenti E. copii (pag. 1044)

S2656038. Invazia tumorala a nervului sfeno-palatin poate determina anestezia: A. mentonului B. palatului C. piramidei nazale D. pavilionului urechii E. limbii (pag. 1045)

S2656039. Metode invazive de investigatie în cancerul etajului mijlociu al fetei: A. radiografia B. rezonanta magnetica C. biopsia D. tomografia computerizata E. examenul clinic (pag. 1048)

S2656040. Metastazele cancerului de masiv facial sunt: A. rare B. frecvente C. nu se produc niciodata D. la nivel numai ganglionar E. fiind tumori benigne nu se produc (pag. 1049)

S2656041. Indicatiii pentru rezectia partiala de maxilar în cancerul etajului mijlociu al fetei: A. tumorile mici, care nu necesita extindere în structurile învecinate B. tumori de mezostructura C. tumori etmoidale D. tumorile malare E. tumori ale piramidei nazale (pag. 1052)

S2956042. Refacerea seilor si a arcadei dentare artificiale a protezei scheletate se face in caz de: A. atrofii mari a crestelor B. dinti artificiali deteriorati C. aspect neplacut al protezei D. dupa captusiri repetate E. toate (pag. 563)

S2956043. Captusirea protezelor vechi care trateaza edentatii de clasa I si a II-a este indicata: A. cand s-a produs o atrofie mica a crestelor B. cand s-a produs o atrofie mare a crestelor C. cand s-a produs o atrofie uniforma a crestelor

1349



1350

Rezidentiat 2004


D. cand s-a produs o atrofie neuniforma a crestelor E. toate reaspunsurile sunt false (pag. 558)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1256044. Proteza scheletata cu sprijin dento-parodontal se poate captusi A. direct cu gura inchisa B. direct cu gura deschisa C. indirect D. numai daca are sei cu fata mucozala E. indiferent din ce material sunt seile (pag. 593)

S1256045. Refacerea seilor protezelor scheletate si a arcadelor dentare artificiale A. prin metoda directa B. seile servesc drept portamprenta C. cind exista atrofii mari ale crestelor D. dintii artificiali nu sunt deteriorati E. aspect deteriorat datorita captusirilor multiple (pag. 595)

S1256046. Captusirea protezelor terminale vechi se face A. in caz de atrofie mare a crestei B. in caz de atrofie mica a crestei C. dintii artificiali sunt deteriorati D. scheletul metalic este deteriorat E. schelet metalic intact, bine adaptat pe dinti (pag. 588)

S1256047. Cauzele porozitatilor din acrilatul autopolimerizabil folosit la readaptarea protezelor scheletate sunt: A. polimerizarea nu s-a facut sub presiune B. proteza s-a deplasat la ambalare C. raport corect pulbere-monomer D. umezirea suprafetelor de acrilat cu monomer E. nerespectarea proportiei polimer-monomer (pag. 597)

S1256048. Cauzele prezenti de goluri la nivelul acrilatului A. acrilatul nu a fost presat la marginea modelului B. acrilatul aplicat pe sei si model a fost prea uscat C. acrilat autopolimerizabil insuficient cantitativ D. nerespectarea proportiei pulbere-monomer E. bule de aer prinse in acrilat (pag. 7pag 596)

S1256049. Dezavantajele materialelor reziliente de captusire sunt: A. schimbarea culorii in timp B. produc dureri la nivelul crestelor C. miros si gust neplacut

1350



1351

Rezidentiat 2004


D. legatura buna cu acrilatul seilor E. neutralizarea fortei de masticatie (pag. 592)

S1256050. Golurile aparute la nivelul marginilor protezei scheletate captusite se pot remedia prin: A. utilizarea pentru captusire a presei speciale B. evitarea aerului comprimat daca contine apa sau ulei C. folosirea unei cantitati adecvate de acrilat D. umezirea suprafetelor de acrilat cu monomer E. presarea cu spatula a acrilatului la nivelul zonelor marginale ale seilor (pag. 596)

S1256051. Rebazarea protezelor scheletate A. inseamna inlocuirea acriliatului seilor, fara a modifica arcada dentara artificiala B. se face cind dintii artificiali nu sunt deteriorati C. se face cind dintii artificiali sunt deteriorati D. inseamna refacerea seilor si a arcadelor dentare artificiale E. se face cind testul de rotatie al protezelor terminale este negativ (pag. 594)

S1256052. Refacerea seilor si a arcadelor dentare artificiale la proteza scheletata se face A. cind scheletul metalic al protezei este deteriorat B. cind scheletul metalic al protezei este integru si bine adaptat la dintii restanti C. utilizind metoda indirecta D. cind dintii artificiali sunt deteriorati E. cind dintii artificiali nu sunt deteriorati (pag. 595)

S1256053. Timpii rebazarii protezelor scheletate sunt A. indepartarea unui strat de acrilat de pe fata mucozala si de la marginile seilor B. amprentarea prin tehnica cu gura inchisa C. amprentarea prin tehnica cu gura deschisa D. turnarea modelului in doi timpi E. confectionarea seilor de acrilat termopolimerizabil (pag. 595)

S1256054. Urmatoarele afirmatii privind captusirea protezelor scheletate sunt adevarate A. scheletul metalic al protezei sa fie in buna stare si perfect adaptat B. sei corecte privind extinderea si modelarea marginala C. dinti artificiali deteriorati D. se captusesc doar protezele cu sprijin dento-parodontal E. ocluzia sa poata fi echilibrata prin mici slefuiri de echilibrare (pag. 586)

S1356055. Captusirile protezelor partiale scheletate se fac in urmatoarele conditii: A. scheletul metalic al protezei sa fie in buna stare si perfect adaptat la dintii restanti; B. sei corecte privind extinderea si modelarea marginala; C. dintii artificiali sa fie in buna stare si montati corect; D. ocluzia sa poata fi echilibrata prin mici slefuiri de echilibrare; E. se pot captusi doar protezele cu sprijin mixt: dento-mucozal si muco-osos. (pag. 555)

1351



1352

Rezidentiat 2004


S1356056. Indicatiile rebazarii sunt urmatoarele: A. testul de rotatie al protezelor terminale este evident pozitiv si sesizat de pacient; B. proteze vechi captusite sau reparate de mai multe ori; C. acrilatul seilor unei proteze noi este poros; D. proteza a fost captusita si are un aspect neplacut; E. dintii artificiali sunt deteriorati. (pag. 562)

S1356057. Materialele reziliente de captusire au urmatoarele dezavantaje: A. legatura slaba intre acrilatul seilor si materialul rezilient; B. starea de discomfort resimtita de pacient, datorita consistentei materialului; C. miros si gust neplacut din cauza porozitatii inerente a materialului rezilient; D. schimbarea culorii materialului rezilient in timp, ceea ce da un aspect neplacut protezei; E. doar raspunsurile A,B si C sunt corecte. (pag. 560)

S1356058. Necesitatea captusirii unei proteze terminale se apreciaza prin: A. testul de rotatie al protezei; B. presiuni digitale pe extremitatea distala a seii; C. presiuni pe elementele de mentinere indirecta (contrabasculante); D. raspunsurile A,B si C sunt corecte; E. raspunsurile A,B si C sunt false. (pag. 556)

S1356059. Refacerea seilor protezelor scheletate si a arcadei dentare artificiale se realizeaza: A. cand exista atrofii mari ale crestelor; B. cand dintii artificiali sunt deteriorati sau abrazati; C. aspectul protezei lasa mult de dorit, ca urmare a unor captusiri repetate; D. cand exista atrofii mici ale crestelor; E. raspunsurile B,C si D sunt corecte. (pag. 563-564)

S1456060. Captusirea protezelor scheletate se poate realiza in urmatoarele conditii: A. Scheletul metalic sa fie in stare buna si perfect adaptat la dinti B. Extinderea seilor sa fie corecta C. Proteza sa aiba sprijin mixt D. Proteza sa aiba sprijin dentoparodontal E. Indiferent de sprijinul protezei scheletate (pag. 555)

S1456061. Captusirea protezelor scheletate terminale vechi se indica daca: A. Scheletul metalic este bine adaptat pe dinti B. Dintii artificiali sunt abrazati C. Exista o incongruenta intre suprafata mucozala a protezelor si creste D. Exista mici imprecizii marginale ale seilor E. Exista dizarmonii ocluzale importante (pag. 558)

S1456062. Care afirmatii sunt adevarate referitor la captusirea, rebazarea si refacerea seilor protezelor scheletate: A. Captusirea prin metoda indirecta se realizeaza doar prin ambalare in presa B. Procedurile de laborator pentru rebazare sunt facile

1352



1353

Rezidentiat 2004


C. Amprenta pentru rebazare se ia dupa tehnica cu gura deschisa D. Refacerea seilor se realizeaza in caz de schelet metalic integru E. Existenta unei stomatite protetice impune amanarea readaptarilor protezelor scheletate (pag. 564)

S1456063. in ceea ce priveste captusirea protezelor scheletate de clasa I-a si a-II-a: A. Daca testul de rotatie este pozitiv si exista un spatiu intre dintii laterali evidentiat prin inchiderea pe o banda de ceara ramolita se realizeaza captusirea protezei B. Daca exista o inocluzie laterala dar testul de rotatie este negativ se intervine numai asupra arcadei artificiale C. Daca exista o inocluzie laterala dar testul de rotatie este negativ se captuseste proteza si se echilibreaza ocluzia D. Daca exista contacte ocluzale stranse si testul de rotaţie este pozitiv se echilibreaza ocluzia E. Daca exista contacte ocluzale stranse si testul de rotatie este pozitiv se captuseste proteza si se echilibreaza ocluzia (pag. 556)

S1456064. in tehnica de captusire directa cu gura deschisa a protezelor terminale noi: A. in caz de mucoasa cu rezilienta mare nu se indeparteaza acrilat de pe fata mucozala a protezei B. in caz de mucoasa cu rezilienta mare se vor aspri cu o freza marginile si suprafata mucozala a protezei C. Proteza se aplica in cavitatea orala cu presiune pe pinteni si pe elementele de mentinere indirecta D. Nu se aplica nici un fel de presiune E. Nu se fac presiuni pe sei (pag. 556)

S1456065. in tehnica de captusire indirecta a protezelor terminale vechi dupa metoda cu gura deschisa: A. Se indeparteaza un strat de RA de la margini si de pe fata mucozala a seilor B. Se aplica un material de amprenta pe fata mucozala si pe marginile seilor. C. La mandibula se prefera elestomerii de sinteza de consistenta medie. D. La maxilar se prefera ceara bucoplastica E. Ambalarea protezei se face in cuveta (pag. 558)

S1456066. Materialele reziliente de captusire a protezelor scheletate terminale vechi au urmatoarele dezavantaje: A. Gust neplacut B. Miros neplacut C. Toleranta slaba D. Porozitate E. Legatura slaba cu acrilatul seilor (pag. 560)

S1456067. Rebazarea protezelor scheletate: A. Nu modifica arcada dentara artificiala B. Se indica in caz de atrofii exagerate ale crestelor C. Are drept scop readaptarea marginala a seilor ca extindere si modelare marginala D. Se indica atunci cand testul de rotaţie ste pozitiv si proteza prezinta urme de captusiri repetate E. Se indica daca acrilatul seilor unei proteze noi este poros (pag. 562)

S1456068. Tehnica captusirii indirecte a protezelor terminale noi dupa metoda cu gura inchisa: A. Protezele se poarta o saptamana B. Pe fata mucozala in 1/3 distala a seilor se adauga un strat de kerr si se aplica in cavitatea orala repetand

1353



1354

Rezidentiat 2004


manevra pana cand testul de rotatie este negativ C. Se aplica un strat de material termoplastic pe toata suprafata mucozala care se ramoleste si se modeleaza cu gura deschisa de trei ori, iar a patra oara pacientul inchide in ocluzie corecta D. Metoda utilizeaza material termoplastic si pasta ZOE E. Metoda utilizeaza doar material termoplastic (pag. 557)

S1556069. Alegeti afirmatiile corecte: A. testul de rotatie pozitiv al protezei scheletate indica necesitatea captusirii B. la protezele terminale noi tesul de rotatie poate fi pozitiv C. testul de rotatie negativ indica necesitatea captusirii D. rebazarea protezelor se face prin metode directe si indirecte E. rebazarea se face cand dintii artificiali sunt deteriorati (pag. 556)

S1556070. Cand se indica captusirea protezelor scheletate vechi: A. cand atrofia crestelor este foarte mare B. cand scheletul protezei este integru C. cand scheletul protezei este corect adaptat D. cand dinţii artificiali sunt intens abrazaţi E. cand exista mici imprecizii marginale ale seilor (pag. 558)

S1556071. Captusirea indirecta a protezelor terminale vechi necesita pentru amprentare: A. materiale termoplastice B. ceruri bucoplastice C. paste de eugenat de zinc D. alginat E. elastomeri de consistenta medie (pag. 558)

S1556072. Care sunt caracteristicile metodei directe de captusire cu gura deschisa a protezelor scheletate: A. foloseste acrilat termopolimerizabil B. foloseste acrilat autopolimerizabil C. necesita turnarea modelului D. necesita protejarea cu leucoplast a feţelor laterale ale seilor E. necesita indepartarea protezei din gura inainte de polimerizarea completa a acrilatului (pag. 556)

S1556073. Cauzele aparitiei liniei cu aspect neplacut intre acrilatul nou si vechi la readaptarea protezelor scheletate sunt: A. acrilatul seilor nu a fost complet curatat de materialul de amprenta B. acrilat prea uscat cand s-a aplicat pe sei si model C. acrilat insuficient cantitativ D. bule de aer prinse in acrilat E. aerul comprimat cu care s–a indepartat pulberea de acrilat a continut aerosoli de ulei (pag. 565)

S1556074. Dezavantajele materialelor reziliente de captusire sunt: A. schimbarea culorii in timp B. neutralizarea fortei de masticatie C. miros si gust neplacut

1354



1355

Rezidentiat 2004


D. produc dureri la nivelul crestelor E. legatura slaaaba cu acrilatul seilor (pag. 560)

S1556075. Dupa captusire sau rebazare testul de rotatie al protezei scheletate este pozitiv cand: A. in timpul amprentarii pacientul a inchis gura B. in timpul amprentarii medicul a apasat pe sei C. proteza s-a deplasat la ambalare D. acrilatul nu a fost polimerizat sub presiune E. scheletul nu a avut 3 puncte de sprijin pe dinti (pag. 565)

S1556076. Readaptarea protezelor partiale se face prin urmatoarele metode: A. refacerea conectorului principal B. refacerea seilor protezelor scheletate si a dintilor artificiali C. captusire D. refacerea seilor protezelor cand scheletul metalic nu este integru E. rebazarea (pag. 555)

S1556077. Rebazarea protezelor scheletate este indicata in urmatoarele situatii: A. testul de rotatie al protezelor terminale este negativ B. proteza nu a fost captusita si are aspect placut C. acrilatul seilor-protezelor noi este poros D. proteze vechi captusite de mai multe ori E. testul de rotatie este pozitiv (pag. 562)

S1656078. Aparitia unei linii cu aspect neplacut intre acrilatul nou si vechi dupa readaptarea protezelor scheletate poate fi cauzata de: A. acrilatul seilor incomplet curatat de materialul de amprenta; B. acrilatul a fost prea uscat cand s-a aplicat pe sei; C. acrilatul a fost prea uscat cand s-a aplicat pe model; D. factori salivari; E. influenta pigmentilor salivari. (pag. 565)

S1656079. Captusirea protezelor scheletate necesita unele conditii pentru a fi incununata de succes: A. dintii artificiali sa fie in stare buna si montati corect; B. proteza sa aiba sprijin mixt; C. ocluzia sa poata fi echilibrata prin mici slefuiri de echilibrare; D. scheletul metalic sa fie perfect adaptat la dinţii restanţi; E. extinderea seilor sa fie corecta (pag. 555)

S1656080. Caracteristicile materialelor reziliente de captusire sunt: A. neutralizeaza partial forta de masticatie; B. au miros placut; C. au gust neplacut datorita porozitatii D. asigura o legatura puternica cu acrilatul seilor; E. nu-si schimba culoarea. (pag. 560)

1355



1356

Rezidentiat 2004


S1656081. Cauzele pentru care protezele scheletate capusite sau rebazate prezinta testul de rotatie pozitiv sunt: A. in timpul amprentarii pacientul a deschis gura; B. in timpul amprentarii pacientul a inchis gura; C. scheletul nu a avut trei puncte de sprijin pe dinti; D. proteza s-a deplasat la ambalare; E. in timpul amprentarii medicul a apasat pe sei. (pag. 565)

S1656082. Imposibilitatea aplicarii corecte a unei proteze scheletate pe campul protetic dupa captusire sau rebazare se datoreaza: A. deformarii scheletului la adaptarea protezei in cuveta; B. rest de acrilat pe conectorii secundari; C. rest de acrilat sub pinteni; D. rest de gips sub pinteni; E. egresiunii dintilor restanti. (pag. 565)

S1656083. in cursul readaptarii protezelor schletate, prezenta de goluri (lipsuri) la nivelul acrilatului autopolimerizabil se datoreaza: A. acrilatul este insuficient cantitativ; B. prinderii de bule de aer in acrilat; C. nepresarii acrilatului la marginea modelului; D. acrilatul aplicat pe sei a fost prea uscat; E. acrilatul aplicat pe model a fost prea uscat. (pag. 564)

S1656084. Indicatiile rebazarii protezelor scheletate sunt: A. test de rotatie, al protezelor terminale, pozitiv, nesesizat de pacient; B. aspect neplacut dupa captusirea protezei; C. proteze vechi reparate repetat; D. porozitatea acrilatului la proteze noi; E. seile permit retentii alimentare abundente. (pag. 562)

S1656085. La captusirea indirecta a protezelor terminale vechi dupa metoda cu "gura deschisa"nu se indica ambalarea protezei in cuveta datorita urmatoarelor impedimente clinice: A. neadaptarii scheletului pe dinti; B. suprasolicitarii zonale ale crestelor; C. test de rotatie pozitiv al protezei; D. inalţarii mari de ocluzie; E. test de rotatie negativ al protezei. (pag. 558)

S1656086. La captusirea indirecta a protezelor terminale vechi dupa metoda cu "gura deschisa"presa se introduce intr-un aparat de polimerizare in conditiile: A. temperatura de 390C; B. presiune de 15-25 psi; C. timp de 30 minute; D. 20 minute; E. 10 minute. (pag. 559)

1356



1357

Rezidentiat 2004


S2156087. Atrofia crestelor alveolare la un purtator de proteze scheletate este mai mare atunci când: A. Proteza are sprijin mucozal B. Proteza are sprijin dento-parodontal C. Timpul de purtare este scurt D. Timpul de purtare este îndelungat E. Dintii au fost pierduti prin parodontopatie (pag. 555)

S2156088. Materialele reziliente pentru captusirea protezelor partiale: A. Sunt recomandate la toti pacientii B. Au mare rezistenta în timp C. În timp au miros si gust neplacut D. Îsi schimba culoarea în timp E. Sunt indicate la pacienti cu rezistenta tisulara diminuata (pag. 560)

S2256089. Timpul in care se produce atrofia crestelor alveolare depinde de urmatorii factori : A. durata de timp de purtare a protezei B. tipul de sprijin al protezelor partiale C. varsta pacientului D. tipul masticator E. reactivitatea individuala (pag. . 555)

S2256090. Conditiile care preteaza la captusiri ale protezelor partiale sunt : A. scheletul metalic al protezei sa fie in buna stare si perfect adaptat la dintii restanti B. sei incorecte privind extinderea si modelarea marginala C. dintii artificiali sa fie in buna stare si montati incorect D. ocluzia sa poata fi echilibrata prin mici slefuiri de echilibrare E. dintii artificiali sa fie in buna stare si montati corect (pag. 555-556)

S2256091. Care din urmatoarele afirmatii privind captusirea protezelor scheletate sunt false : A. prin captusire se intelege adaugarea de acrilat la nivelul suprafetei lucioase a seilor B. prin captusire se intelege adaugarea de acrilat la nivelul suprafetei mucozale a seilor C. se pot captusi doar protezele scheletate cu sprijin dento-parodontal D. se pot captusi doar protezele scheletate cu sprijin mixt E. se poate captusi orice proteza scheletata indiferent de sprijin (pag. 555-556)

S2256092. Captusirile nu se fac in urmatoarele conditii: A. scheletul metalic sa fie in buna stare si perfect adaptat la dintii restanti B. sei corecte privind extinderea si modelarea marginala C. dintii artificiali sa fie in buna stare si montati incorect D. ocluzia sa poata fi echilibrata prin slefuiri majore de echilibrare E. scheletul metalic sa fie usor deteriorat (pag. 555-556)

S2256093. Testul de rotatie al protezei se realizeaza prin : A. presiuni digitale pe extremitatea distala e seii B. presiuni pe elementele de mentinere directa C. presiuni pe elementele de mentinere indirecta

1357



1358

Rezidentiat 2004


D. presiuni pe elementele contrabasculante E. nu se fac presiuni la nivelul elementelor de mentinere si stabilizare (pag. .556)

S2256094. Referitor la tehnica de captusire directa a protezelor terminale noi dupa metoda “cu gura deschisa” urmatorele afirmatii sunt false: A. se executa cu concursul laboratorului B. se executa in cabinet C. ca material se foloseste acrilatul roz autopolimerizabil D. ca material se foloseste acrilatul roz termopolimerizabil E. ca material se folosesc materiale compozite fotopolimerizabile (pag. 556-557)

S2256095. In tehnica de captusire directa a protezelor terminale noi, dupa metoda "cu gura deschisa” se fac urmatoarele miscari : A. medicul face miscari de modelare functionala prin masarea obrajilor B. medicul face miscari de modelare functionala prin masarea buzelor C. pacientul modeleaza acrilatul prin miscari ale limbii D. pacientul modeleaza acrilatul prin miscari ale obrajilor E. fiind o tehnica cu gura deschisa, nu e nevoie de miscari ale pacientului (pag. 556-557)

S2256096. Avantajele tehnicii de captusire directa a protezelor terminale noi, dupa metoda "cu gura deschisa” sunt : A. exista garantia aplicarii precise a scheletului metalic pe dintii restanti B. este rapida C. apeleaza la concursul laboratorului D. rezultatele obtinute sunt satisfacatoare E. evita laboratorul (pag. 556-557)

S2256097. Dezavantajele tehnicii de captusire directa a protezelor terminale noi, dupa metoda « cu gura deschisa” sunt : A. nu apar diferente de culoare intre acrilatul nou si vechi B. apeleaza la concursul laboratorului C. limita dintre acrilatul protezei si cel autopolimerizabil este vizibil D. acrilatul autoplimerizabil are un grad de porozitate E. se poate produce o iritatie a mucoasei crestelor (pag. 557)

S2256098. Tehnica indirecta de captusire a protezelor terminale vechi dupa metoda ce « gura deschisa » necesita in cabinet o amprentare : A. cu ceruri termoplastice B. cu paste de eugenat de zinc C. cu elastomeri de conistenta mare D. cu ceruri bucoplastice E. cu elastomeri de consistenta medie (pag. .558)

S2256099. In tehnica de captusire indirecta a protezelor terminale noi, dupa metoda "cu gura inchisa" se folosesc urmatoarele materiale : A. materiale termoplastice B. stents, kerr

1358



1359

Rezidentiat 2004


C. ceara bucoplastica D. elastomeri de consistenta crescuta E. pasta de eugenat de zinc (pag. .557)

S2256100. Captusirea protezelor terminale vechi nu se face in urmatoarele cazuri : A. in caz de atrofie mare a crestei B. in caz de atrofie mica a crestei C. dintii artificiali sunt deteriorati D. scheletul metalic este deteriorat E. schelet metalic intact, bine adaptat pe dinti (pag. . 557)

S2256101. Introducerea presei intr-un aparat de polimerizare in cadrul tehnicii de captusire indirecta a protezelor terminale vechi dupa metoda « cu gura deschisa » necesita urmatorele conditii : A. temperatura de 39◦C B. temperatura de 93◦C C. timp de 30 minute D. timp de 130 minute E. presiune de 25-35 psi (pag. 559)

S2256102. Materiale reziliente cu care se pot face captusiri au urmatoarele dezavantaje : A. legatura prea mare intre acrilatul seilor si materialul rezilient B. miros si gust neplacut din cauza porozitatii inerente ale materialului rezilient C. schimbarea culorii materialului rezilient D. dizolvarea in timp a materialului rezilient E. legatura slaba intre acrilatul seilor si materialul rezilient (pag. 560)

S2256103. Referitor la captusirea protezelor scheletate care au sprijin dento-parodontal sunt corecte afirmatiile: A. se pot captusi numai seile a caror fata mucozala este din acrilat B. se pot captusi si seile cu suprafata metalica C. captusirile se fac dupa metoda « cu gura deschisa » D. se utilizeaza tehnica directa sau indirecta E. se poate utiliza doar tehnica indirecta (pag. 561)

S2256104. Readaptarea protezelor scheletate : A. prin rebazare se intelege inlocuirea acrilatului seilor, cu o mica modificare a arcadelor dentare artificiale B. scopul rebazarii este readaptarea sailor la crestele alveolare care au suferit o atrofie medie C. scopul rebazarii este readaptarea sailor la crestele alveolare care au suferit o atrofie mai mare D. prin rebazare se intelege inlocuirea acrilatului seilor, fara a modifica arcada artificiala E. scopul rebazarii este readaptarea marginala a seilor privind extinderea si modelarea marginala functionala (pag. 562)

S2256105. Rebazarea se poate face in urmatoarele conditii : A. schelet integru al protezei dar neadaptat corespunzator pe dinti B. dintii artificiali sunt deteriorati C. dintii artificiali nu sunt integrii D. ocluzia poate fi corectata prin simple slefuiri de echilibrare

1359



1360

Rezidentiat 2004


E. dintii artificiali nu sunt deteriorati (pag. 562)

S2256106. Refacerea seilor protezelor scheletate si a arcadei artificiale se face : A. cand exista atrofii medii ale crestelor B. cand dintii artificiali sunt deteriorati sau abrazati C. cand dintii artificiali nu sunt deteriorate D. cand aspectul protezei lasa mult de dorit ca urmare a unor captusiri repetate E. cand exista atrofii mari ale crestelor (pag. 563)

S2256107. Referitor la refacerea sailor protezelor scheletate si a arcadei artificiale sunt false afirmatiile: A. se utilizeaza metoda directa B. poate fi realizata numai daca scheletul metalic al protezei este integru C. poate fi realizata numai daca scheletul metalic al protezei nu este foarte bine adaptat pe dintii restanti D. seile protezei vor servi ca portamprente E. se utilizeaza metoda indirecta (pag. 563)

S2256108. Captusirile protezelor scheletate : A. constau in adaugarea unui strat de acrilat termopolimerizabil la seile protetice B. sunt realizate prin metode directe si indirecte C. captusirea indirecta se face numai in presa speciala de captusire D. captusirea indirecta se face prin ambalare in cuveta E. se realizeaza numai prin metode indirecte (pag. 564)

S2256109. Rebazarea protezelor scheletate : A. consta in refacerea seilor protetice, dintii artificiali fiind pastrati si montati in aceeasi pozitie B. se face prin metode directe sau indirecte C. se face numai prin metode indirecte D. amprenta va fi luata dupa tehnica cu « gura deschisa » E. procedurile de laborator sunt lungi si laborioase, realizarea seilor facandu-se numai in presa speciala (pag. 564)

S2256110. Refacerea seilor consta in : A. inlocuirea doar a seilor B. inlocuirea atat a dintilor, cat si a seilor C. se utilizeaza metoda indirecta D. amprenta va fi luata dupa tehnica cu « gura inchisa » E. amprenta va fi luata dupa tehnica cu « gura deschisa » (pag. 564)

S2256111. Prezenta golurilor la nivelul acrilatului autopolimerizabil sunt cauzate de : A. acrilatul autopolimerizabil insuficient cantitativ B. acrilatul autopolimerizabil in surplus C. presiune prea mare la nivelul mucoasei D. bule de aer prinse in acrilat E. bule de saliva prinse in acrilat (pag. .564)

S2256112. Remediul in cazul prezentei golurilor la nivelul acrilatului autopolimerizabil este :

1360



1361



folosirea unei cantitati adecvate de acrilat reducerea cantitatii de acrilat aplicarea acrilatului atat pe crestele modelului, cat si pe fata mucozala a seilor aplicarea acrilatului atat pe crestele modelului, cat si pe fata lustruita a seilor aplicarea acrilatului in exces la nivelul crestelor modelului (pag. .564)

S2256113. Golurile la nivelul marginilor protezei captusite se datoreaza: A. acrilatul a fost presat cu o presiune prea mare la nivelul marginilor modelului B. acrilat autopolimerizabil in exces C. acrilat autopolimerizabil insuficient cantitativ D. acrilatul nu a fost presat la marginea modelului E. nici un raspuns corect (pag. .564)

S2256114. Remediul in cazul golurilor la nivelul marginilor protezei captusite este : A. folosirea unui surplus de acrilat B. folosirea unei cantitati adecvate de acrilat C. cu spatula se preseaza acrilatul autopolimerizabil la zonele marginale ale seilor D. cu spatula se preseaza acrilatul autopolimerizabil la zonele marginale ale crestelor E. refacerea protezelor (pag. 564)

S2256115. Aparitia unei linii cu aspect neplacut intre acrilatul nou si vechi se datoreaza : A. acrilatul seilor nu a fost complet curatat de materialul de amprenta (mai ales ciment fosfat de Zn) B. acrilatul seilor nu a fost complet curatat de materialul de amprenta(mai ales eugenat de Zn) C. aerul comprimat cu care s-a indepartat pulberea de acrilat a continut aerosoli de saliva din compresor D. acrilat prea uscat cand s-a aplicat pe sei si pe model E. acrilat prea umed cand s-a aplicat pe sei si pe model (pag. 565)

S2256116. Remediul in cazul aparitiei unei linii cu aspect neplacut intre acrilatul nou si vechi este : A. curatarea perfecta a protezei de materialul de amprenta B. evitarea aerului comprimat daca contine apa sau ulei C. raport corect pulbere-polimer D. aplicarea acrilatului de consistenta crescuta E. umezirea suprafetelor de acrilat cu polimer (pag. 565)

S2256117. Cauza porozitatilor din acrilatul autopolimerizabil este : A. s-a facut polimerizarea sub presiune excesiva B. prea mult polimer C. nu s-a facut polimerizarea sub presiune D. prea mult monomer E. prea putin monomer (pag. 565)

S2256118. Remediul in cazul aparitiei porozitatilor din acrilatul autopolimerizabil este: A. polimerizarea acrilatului sub presiune timp de 3 minute B. respectarea proportiei polimer-monomer C. un raport crescut de polimer D. polimerizarea acrilatului sub presiune timp de 30 minute

1361



1362

Rezidentiat 2004


E. polimerizarea acrilatului sub presiune timp de 45 minute (pag. .565)

S2256119. Cauzele neadaptarii in lacasele lor a pintenilor protezei captusite sau rebazate ar putea fi: A. captusirea sau rebazarea s-a facut in cuvete care nu s-au inchis corect B. captusirea sau rebazarea s-a facut in cuvete care s-au inchis la o presiune prea mare C. pintenii erau corect plasati in lacase cand s-a luat amprenta D. s-a facut presiune pe sei, in timpul amprentarii E. pacientul a inchis gura. (pag. 565)

S2256120. Remediul in cazul unor neadaptari in lacasele lor a pintenilor protezei captusite sau rebazate ar putea fi: A. utilizarea pentru captusire a presei speciale B. rebazarea sa se faca in cuvete care sa se inchida bine C. amprente sub presiune digitala pe sei D. amprente sub presiune digital ape dintii artificiali E. pacientul va inchide gura pentru o mai buna adaptare a pintenilor in lacasurile lor (pag. .565)

S2256121. Cauzele aparitiei testului de rotatie pozitiv in cazul protezelor captusite sau rebazate ar putea fi : A. in timpul amprentarii pacientul a deschis gura B. in timpul amprentarii pacientul a inchis gura C. in timpul amprentarii medicul a apasat pe pintenii scheletului D. scheletul a avut 3 puncte de sprijin pe dinti E. proteza s-a deplasat la ambalare (pag. 565)

S2256122. Remedierea testului de rotatie pozitiv aparut la captusirea sau rebazarea protezelor se poate face prin : A. la tehnicile de amprentare cu « gura deschisa » nu se fac presiuni pe sei, iar pacientul inchide gura B. la tehnicile de amprentare cu « gura deschisa » nu se fac presiuni pe sei, iar pacientul nu inchide gura C. ambalarea corecta a protezei si refacerea stopului distal cu acrilat autopolimerizabil D. ambalarea corecta a protezei si refacerea stopului mezial cu acrilat autopolimerizabil E. indepartarea plusurilor de acrilat sau gips (pag. 565-566)

S2256123. Cand proteza captusita sau rebazat nu se aplica exact pe campul protetic cauzele pot fi : A. resturi de acrilat sau gips pe conectorii secundari sau sub pinteni B. scheletul s-a deformat la indepartarea protezei din cuveta C. resturi de acrilat sau gips pe conectorii principali sau sub pinteni D. scheletul s-a deformat la aplicarea protezei in chiuveta E. nu s-a facut izolarea corect (pag. 566)

S2256124. Cand proteza captusita sau rebazata nu se aplica exact pe campul protetic remediul poate fi : A. indepartarea plusurilor de acrilat sau gips B. indepartarea protezei din cuveta sa se faca cu grija ;mai bine se forteaza proteza decat sa riscam sa avem lipsuri in gips C. indepartarea protezei din cuveta sa se faca cu grija ;mai bine se taie gipsul, decat sa se forteze proteza D. izolarea modelului sa se faca cu grija

1362



1363

Rezidentiat 2004


E. ambalarea corecta a protezei si refacerea stopului distal cu acrilat autopolimerizabil (pag. .566)

S2256125. Cand gipsul adera la acrilat dupa polimerizare in cazul captusirii si rebazarii protezelor cauza poate fi : A. nu s-a facut izolarea B. substanta de izolat nu e buna C. s-a facut o izolare insuficienta D. nu s-au indepartat plusurile de acrilat sau gips E. atat raspunsul A cat si D sunt corecte (pag. .566)

S2256126. Cand gipsul adera la acrilat dupa polimerizare in cazul captusirii si rebazarii protezelor remediul poate fi : A. din flaconul cu substanta de izolat se pune o cantitate intr-un godeu care, dupa ce s-a facut izolarea, se toarna peste izolatorul din flacon B. izolarea modelului sa se faca cu grija si cu substante de calitate C. din flaconul cu substanta de izolat se pune o cantitate intr-un godeu care, dupa ce s-a facut izolarea, se arunca, nu se toarna peste izolatorul din flacon D. indepartarea plusurilor de acrilat sau gips E. ambalarea corecta a protezei si refacerea stopului distal (pag. .566)

S2556127. Când se recomandă căptuşirea protezelor scheletate vechi : A. când atrofia crestelor este foarte mare B. când scheletul protezei este integru C. când scheletul protezei este corect adaptat D. când dinţii artificiali sunt intens abrazaţi E. când există mici imprecizii marginale ale şeilor (pag. 559)

S2656128. Sindromul orbitar posterior se caracterizeaza prin: A. paralizia oculara globala B. glaucom C. cataracta D. anestezie corneeana E. stabism convergent (pag. 1045)

S2656129. Tumorile extinse ale etajului mijlociu al fetei dupa Le Roux si Ennuyer cuprind A. tumorile etmoido-maxilo-orbito-malare B. tumori ale planseului sinusal C. tumori orbitale D. tumori mandibulare E. tumori ale condilului mandibular (pag. 1039)

S2656130. Factori incriminati în geneza cancerului de etaj mijlociu al fetei ar fi: A. infectiile cronice si polipii inflamatori B. leucoplazia papilara C. anemia feripriva D. chisturile paradentare E. diabetul zaharat

1363



1364

Rezidentiat 2004


(pag. 1044)

S2656131. În tratamentul chirurgical al cancerului de etaj mijlociu al fetei urmatoarele interventii trebuie avute în vedere: A. maxilectomia totala B. glosectomie C. parotidectomie D. maxilectomia subtotala E. rezectia spinei nazale (pag. 1050)

S2656132. Semne clinice ale cancerului de etaj mijlociu ar fetei sunt: A. rinoreea purulenta B. disfagia C. xerostomia D. anestezia nervului suborbitar E. mobilitate si expulzii dentar (pag. 1044)

S2656133. Semne dentare în cazul cancerului de etaj mijlociu al fetei sunt: A. dureri dentare B. mobilitate dentara fara afectiuni parodontale C. tartru dentar D. halistereza E. expulzii ale dintilor (pag. 1044)

S2656134. Semne de extensie ale cancerului de etaj mijlociu al fetei în fosa pterigo-maxilara sunt: A. trismus B. strabism convergent C. dureri în teritoriile nervilor maxilar superior sau inferior D. paralizie E. paralizie de hipoglos (pag. 1045)

S2656135. Extinderea tumorilor maligne ale etajului mijlociu depind de. A. vârsta pacientului B. sexul pacientului C. localizare D. forma histopatologica E. profesia pacientului (pag. 1046)

S2656136. Metode de diagnostic neinvazive în cancerul etajului mijlociu al fetei: A. radiografia B. biopsia C. tomografia computerizata D. ortopantomografia E. chiuretajul (pag. 1047)

S2656137. Localizarile cele mai des întâlnite în metastazele la distanta în cancerul etajului mijlociu al fetei sunt:

1364



1365



Splina bazin coloana vertebrala ficat membre (pag. 1049)

S2856138. Atrofia crestelor edentate la edentatul partial protezat prin proteza scheletata, depinde de urmatorii factori: A. durata de purtare a protezei B. reactivitatea individuala C. crestele edentate maxilare se atrofiaza mai repede decat cele mandibulare D. aplicarea protezelor dupa pierderea dintilor prin parodontopatie provoaca o atrofie lenta a crestelor E. protezele cu sprijin mucozal provoaca o atrofie mai lenta ca cele cu sprijin mixt (pag. 555)

S2856139. Captusirea protezelor scheletate se face in urmatoarele conditii: A. sei corecte privind extinderea si modelarea marginala B. dinti artificiali montati necorespunzator C. schelet metalic in stare buna D. ocluzie ce poate fi echilibrata prin slefuiri mari E. dinti artificiali montati corect (pag. 555)

S2856140. Materialele reziliente folosite la captusirea protezelor terminale scheletate vechi prezinta urmatoarele dezavantaje: A. desprindere dupa cateva saptamani B. miros neplacut C. gust neplacut D. schimbarea culorii materialului E. nici una din variantele enumerate (pag. 560)

S2856141. Problemele ce pot sa apara in cursul readaptarilor protezelor scheletate sunt: A. prezenta de goluri la nivelul acrilatului autopolimerizabil B. aparitia unei linii de demarcatie intre acrilatul vechi si nou C. porozitati in acrilatul autopolimerizabil D. pinteni ce nu e mai adapteaza corect in lacasele lor E. nici o varianta nu este corecta (pag. 564-565)

S2856142. Indicatiile rebazarii la proteza scheletata sunt urmatoarele: A. testul de rotatie al protezei terminale negativ B. proteza cu aspect neplacut, captusita C. proteze vechi reparate de mai multe ori D. testul de rotatie al protezei terminale pozitiv E. pacient nemultumit de retentiile alimentare de sub sei (pag. 562)

S2956143. Cand sunt permise captusiri ale protezelor scheletate? A. in caz de schelet metalic in buna stare B. in caz de schelet metalic adaptabil prin manevre moderate

1365



1366

Rezidentiat 2004


C. in caz de sei incorecte D. in caz de dinti artificiali integrii si montati corect E. cand ocluzia poate fi echilibrata prin mici slefuiri (pag. 555)

S2956144. Scopul rebazarii protezelor scheletate este urmatorul: A. readaptarea seilor la creasta alveolara care a suferit o atrofie medie B. readaptarea marginala a seilor privind extinderea si modelarea marginala functionala C. corectarea ocluziei D. inlocuirea unor dinti deteriorati E. corectarea unor deficiente ale scheletului (pag. 562)

S2956145. Captusirile protezelor partiale scheletate se fac in urmatoarele conditii: A. scheletul metalic al protezei sa fie in buna stare si perfect adaptat la dintii restanti B. sei corecte privind extinderea si modelarea marginala C. dintii artificiali sa fie in buna stare si montati corect D. ocluzia sa poata fi echilibrata prin mici slefuiri de echilibrare E. se pot captusi doar protezele cu sprijin mixt: dento-mucozal si muco-osos (pag. 555)

1366



1367

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VII a

Tema nr. 57 Cinematica mandibulară BIBLIOGRAFIE: 8. S. Ioniţă, A. Petre - Ocluzia dentară, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1257001. Arcul facial de transfer, transfera in laboralor A. Relatia centrica B. ABT inregistrata la pacient la ABT a ocluzorului C. ABT inregistrata la pacient la ABT a articulatorului semiadaptabil D. Pozitia arcadei maxilare fata de ABT a articulatorului E. Pozitia arcadei mandibulare fata de ABT a articulatorului (pag. 36)

S1257002. Pentru determinarea sigura a axei balama terminale se foloseste: A. Metoda antropometrica B. Un dispozitiv numit arc facial de determinare C. Un dispozitiv numit arc facial de transfer D. Metoda palpatorie E. O placuta intraorala cu ac inregistrator (pag. 32-35,116)

S1357003. Actul functional al inciziei: A. Permite reglarea unghiului de inclinare antero-posterioara (in plan sagital) a pantelor condiliene, cu ajutorul unei inregistrari interocluzale. B. Permite reglarea unghiului Bennett. C. Permite determinarea axei balama terminale. D. Permite inregistrarea relaţiei de intercuspidare maxima E. toate cele de mai sus (pag. 90)

S1457004. Care afirmatie referitoare la conducerea canina este falsa: A. Caninul este situat la distanta de punctul de sprijin al mandibulei; B. aninul are cea mai lunga radacina dintre toti dintii; C. Caninul are un os alveolar special structurat; D. Caninul nu este un dinte sinusal; E. Caninul are o sensibilitate proprioceptiva mai fina. (pag. 133)

S1457005. Durata medie a unui ciclu masticator este de: A. 200 ms; B. 400 ms; C. 700 ms; D. 900 ms; E. 1200 ms. (pag. 100)

S1457006. in deglutitie, intre dinti se exercita forte medii de:

1367



1368



6 – 8 kgf; 20 kgf; 30 – 40 kgf; 100 – 150 kgf; 400 kgf. (pag. 84)

S1457007. inregistrarea grafica a miscarilor mandibulare in plan transversal are ca aplicatie directa posibilitatea de identificare obiectiva a: A. IM; B. RC; C. Contactului cap la cap in lateralitate; D. Contactului cap la cap in propulsie; E. DVO. (pag. 116)

S1457008. Masticatia unilaterala nu este cauzata de: A. Artralgii; B. Factori constitutionali; C. Edentatii ce fac dificila masticatia; D. Dieta cu alimente abrazive; E. Afectiuni dento parodontale ce fac dificila masticatia. (pag. 105)

S1457009. Miscarea de propulsie este sustinuta, ideal, de: A. Patru incisivi (doi maxilari si doi mandibulari antagonisti); B. sase incisivi; C. Caninii maxilari si mandibulari; D. Opt incisivi; E. Opt incisivi, alaturi de cei patru canini. (pag. 125)

S1557010. in timpul ciclului masticator, contractia muschilor ridicatori si coboratori ai mandibulei este: A. sincrona B. asincrona C. simetrica D. multipla E. simultana (pag. 102)

S1557011. intr-un ciclu masticator obisnuit, amplitudinea miscarilor verticale si laterale este: A. egala cu valoarea lor maxima B. un sfert din valoarea lor maxima C. aproximativ jumatate din valoarea lor maxima D. aproximativ jumatate din valoarea miscarilor funcţionale E. un sfert din valoarea miscarilor functionale (pag. 100)

S1557012. Metoda inregistrarilor ocluzale reprezinta o metoda de transfer: A. a pozitiei cap la cap B. a pozitiei de I.M. C. a miscarii de protruzie

1368



1369

Rezidentiat 2004


D. a miscarii de laterotruzie E. a miscarii de translatie a condililor mandibulari (pag. 52)

S1557013. Ocluzia de necesitate reprezinta: A. ocluzia centrica B. ocluzia cap la cap C. ocluzia psalidodonta D. o intercuspidare de necesitate atunci cand mandibula evita unele obstacole ocluzale E. ocluzia labiodonta (pag. 41)

S1557014. Relatia centrica mai este denumita: A. pozitie de protectie canina B. pozitie ligamentara C. pozitie anterioara D. poziţie sarniera E. pozitie de repaus (pag. 29)

S2157015. Axa balama terminală poate fi utilizată pentru: A. Stabilirea poziţiei relative a modelului mandibular faţă de balamaua articulatorului B. Stabilirea poziţiei relative a modelului maxilar faţă de balamaua articulatorului C. Montarea modelului mandibular în R C D. Montarea modelului maxilar în R C E. Montarea ambelor modele în I M (pag. 42)

S2157016. Care din următoarele poziţii nu face parte din poziţiile limită superioare? A. R C B. I M C. R D. C C P E. P M (pag. 92)

S2157017. Frecvenţa medie a ciclurilor masticatorii/minut este de: A. 70-80 B. 90 – 100 C. 110 – 120 D. 130 – 140 E. 150 – 160 (pag. 84)

S2357018. Materialele elastice de înregistrare interocluzală (siliconi sau polieteri) se pot utiliza în înregistrarea: A. mişcării de propulsie B. mişcării de lateralitate C. IM şi RC la subiecţii care prezintă point centric D. IM şi RC la subiecţii care nu prezintă point centric E. RC la subiecţii care nu prezintă point centric (pag. 53)

1369



1370

Rezidentiat 2004


S2357019. În cazul in care poziţia CCP este susţinută de un singur incisiv maxilar se vorbeşte de A. interferenţă prematură în propulsie pe partea lucrătoare B. interferenţă prematură în propulsie pe partea nelucrătoare; C. contact prematur în propulsie pe partea lucrătoare D. contact prematur în propulsie pe partea nelucrătoare E. contact prematur în lateralitate pe partea lucrătoare (pag. 128)

S2357020. Determinantul posterior al ocluziei este: A. muscular B. dentar C. parodontal D. articular E. alveolar (pag. 27)

S2357021. Marea majoritate a autorilor susţin că RC este poziţia în care: A. se efectuează masticaţia B. se efectuează deglutiţia C. se efectuează fonaţia D. se efectuează incizia E. se efectuează vorbirea (pag. 31)

S2357022. La majoritatea subiecţilor, punctul tegumentar in care se găseşte axa balama terminală se află la A. 13 cm anterior de tragus B. 13 mm posterior de tragus C. 13 mm anterior de tragus D. 23 mm anterior de tragus E. 23 cm posterior de tragus (pag. 32)

S2557023. Ocluzia de necesitate reprezintă : A. ocluzia centrică B. ocluzia cap la cap C. ocluzia psalidodontă D. o intercuspidare de necesitate atunci când mandibula evită unele obstacole ocluzale E. ocluzia labiodontă (pag. 41)

S2657024. Dintre tumorile maligne ale mandibulei, carcinoamele mandibulare reprezinta: A. 20% B. 50% C. 80% D. 95% E. 100% (pag. 1070)

S2657025. Carcinoamele de mandibula cel mai frecvent se întâlnesc la: A. barbati B. femei

1370



1371

Rezidentiat 2004


C. copii D. adolescenti E. batrani (pag. 1070)

S2657026. Formele primare ale cancerului mandibular sunt forme A. mai rare B. mai frecvente C. nu apar niciodata D. dureroase E. nedureroase (pag. 1070)

S2657027. În carcinoamele de mandibula la copii malignitatea este A. redusa B. deosebita C. retrocedeaza D. nu apare niciodata E. nu da metastaze (pag. 1070)

S2657028. Carcinoamele metastazice de mandibula sunt: A. mai rare B. mai frecvente C. nu apar niciodata D. nu exista aceasta forma E. sunt imposibil de diagnostizat (pag. 1071)

S2957029. Axa balama terminala A. este o axa instantanee de rotatie B. in jurul sau condilii fac o miscare de rotatie asociata cu translatia C. pozitioneaza condilii pe panta posterioara a tuberculului articular D. pozitioneaza condilii in relatie centrica E. nu poate fi determinata (pag. 31-32)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1257030. Pozitionarea mandibulei in RC este necesara in urmatoarele situatii: A. La orice examen clinic stomatologic B. Cand pentru realizarea unei punti pacientul prezinta ocluzie habituala C. Pentru depistarea contactelor premature D. Pentru depistarea interferentelor E. Pentru orice lucrare care se realizeaza pe articulator semiadaptabil (pag. 43)

S1257031. Arcul facial de transfer prezinta urmatoarele caracteristici: A. Este compus dintr-un cadru de forma literei"U" B. Contine 2 tije corespunzatoare axei balama C. O piesa intraorala in forma de potcoava ("furculita") care amprenteaza relieful ocluzal al arcadei maxilare

1371



1372

Rezidentiat 2004


D. O"furculita"care amprenteaza relieful ocluzal al arcadei mandibulare E. Tijele corespunzatoare axei balama pot fi inlocuite cu 2 tije rotunjite care se aplica in conductele auditive externe (pag. 36-38)

S1257032. Arcul facial pentru determinarea axei balama terminale este compus din: A. Un cadru de forma literei"U" B. Un dispozitiv marcator plasat la extremitatea bratelor (mina de grafit) C. Tija pentru punctul infraorbital D. O portamprenta maxilara pentru amprentarea arcadei maxilare E. O portamprenta mandibulara pentru amprentarea arcadei mandibulare (pag. 34)

S1257033. Axa balama terminala prezinta urmatoarele particularitati: A. in jurul sau condilul se roteste pornind de la pozitia de intercuspidare maxima pana la deschiderea maxima a mandibulei B. in jurul sau condilul se roteste pornind de la pozitia de relatie centrica pana la deschidere maxima C. in jurul sau condilii realizeaza o miscare de rotatie pura D. Poate fi determinata E. Poate fi transferata in laborator (pag. 31,31,40)

S1257034. Condilii se plaseaza in reletie centrica in urmatoarele pozitii functionale: A. in masticatia alimentelor de consistenta mica B. in masticatia alimentelor dure C. in pozitia de intercuspidare maxima unde exista"long centric D. in pozitia de intercuspidare maxima cu"point centric" E. in deglutitie (pag. 31)

S1257035. Depistarea unui contact prematur in pozitia de relatie centrica se poate face prin urmatoarele manopere:54 A. Marcarea sa cu hartie de articulare in timp ce invitam pacientul sa ciocaneasca dintii B. Marcarea cu hartie de articulare in timp ce medicul conduce mandibula in RC C. Marcarea contactului prematur cu caera roz D. Marcarea cu ceara de ocluzie E. inregistrari interocluzale cu materiale rigide si transferul RC pe articulator (pag. 43,48-)

S1257036. inregistrarea relatiei centrice se poate face prin urmatoarele metode A. Cu ajutorul hartiei de articulare B. Cu ceara de ocluzie C. Cu sabloane de ocluzie D. Prin conducere manuala a mandibulei E. Prin inchiderea gurii de catre pacient (pag. 48,56)

S1257037. Mandibula poate fi impiedicata sa ajunga in relatie centrica de urmatoarele formatiuni: A. Capsula articulara a ATM B. Ligamente C. Contacte dento-dentare D. Muschi E. Absenta dintlor

1372



1373

Rezidentiat 2004


(pag. 30)

S1257038. Teoria ocluzala a"protectiei mutuale"trebuie inteleasa astfel: A. in pozitie cap la cap in propulsie sa existe contacte dentare la nivelul ultimilor molari B. in miscarea de lateralitate pe partea lucratoare sa existe contacte intre cuspizii omonimi iar pe partea nelucratoare intre cuspizii heteronimi (vestibulari inferiori cu palatinali superiori) C. in miscarea de propulsie grupul frontal protejeaza sectoarele laterale ale arcadelor D. in miscarea de lateralitate grupul frontal protejeaza sectoarele laterale ale arcadelor E. in pozitii centrice (IM si RC) grupul lateral protejeaza grupul dintilor frontali (pag. 71)

S1357039. Arcul facial de transfer: A. permite transferul pe articulator a relatiei dintre axa balama terminala si elementele fixe ale craniului B. este universal pentru toate tipurile de articulatoare C. permite transferul pozitiei mandibulei in raport cu axa balama terminala D. permite transferul poziţiei arcadei maxilare faţa de axa balama terminala E. toate cele de mai sus (pag. 36)

S1357040. Aria miscarilor mandibulare in plan transversal A. are forma aproximativ romboidala B. prezinta o suprafata functionala mai mare decat suprafata totala inscrisa C. prezinta ca aplicatie clinica posibilitatea identificarii printr-o metoda grafica a RC. D. prezinta ca aplicaţie clinica posibilitatea identificarii printr-o metoda grafica a poziţiei de repaos. E. nici una dintre cele de mai sus (pag. 116,117)

S1357041. Axa balama terminala: A. materializeaza pozitia de relatie de postura B. este o axa reala C. este o axa imaginara D. trece prin cei doi condili cand acestia efectueza o miscare de rotaţie E. trece prin cei doi condili cand acestia efectueza o miscare de rotatie pura (pag. 32)

S1357042. Determinantii miscarilor mandibulare sunt: A. determinantul posterior (muscular) B. determinantul anterior (dentar) C. determinantul mijlociu(muscular) D. detreminantul mijlociu (articular) E. toate cele de mai sus (pag. 27)

S1357043. inclinarea tuberculului articular: A. este unghiul pe care il face acesta cu un plan orizontal conventional ( planul lui Frankfurt sau Camper) B. poarta denumirea de panta condiliana C. se regleaza la articulatoarele semiprogramabile printr-o intregistrare interocluzala in lateralitate. D. nu se poate regla la articulatoarele semiprogramabile E. nici una dintre cele de mai sus (pag. 107,108)

S1357044. inregistrarile interocluzale:

1373



1374

Rezidentiat 2004


A. reprezinta o metoda de transfer rar utilizata B. reprezinta o amprenta a fetelor ocluzale (marginilor incizale) ale ambelor arcade, aflate in raportul dorit (RC). C. inregistrarea nu trebuie sa depaseasca ecuatorul clinic D. inregistrarea trebuie sa cuprinda cuspizii vestibulari in intregime. E. nici una distre cele de mai sus (pag. )

S1357045. Intercuspidarea maxima: A. este cea mai frecventa pozitie functionala mandibulo-craniana cu contact dento-dentar B. permite inregistrarea numarului minim de contacte dento-dentare. C. este pozitia in care se inregistreaza o contractie voluntara maxima a muschilor masticatori D. este denumita si poziţie ligamentara . E. este denumita si pozitie terminala (pag. 67,69)

S1357046. Lateralitatea mandibulei cu contacte dento-dentare: A. este din punct de vedere geometric o miscare de rotatie. B. are drept centru condilul orbitant. C. are drept centru condilul pivotant. D. axa-orizontala, este situata la intersecţia planurilor sagital si frontal. E. nici una dintre cele de mai sus. (pag. )

S1357047. Pozitia de relatie centrica: A. este un raport osos B. este pozitia cea mai joasa a condililor in cavitatea glenoida C. este pozitia cea mai inalta a condililor in cavitatea glenoida D. este poziţia cea mai anterioara a condililor in cavitatea glenoida E. nu este o pozitie diagnostica. (pag. 28,31)

S1357048. Pozitia de repaus a mandibulei: A. este o alta pozitie diagnostica, cu contacte dento-dentare B. se afla pe traseul de deschidere maxima a gurii. C. se afla pe traseul dupa care se face in mod obisnuit inchiderea gurii. D. este determinata de contracţia tonica a muschilor ridicatori ai mandibulei E. toate cele de mai sus (pag. 84,85)

S1357049. Pozitionarea mandibulei in relatie centrica: A. urmareste initial obtinerea relaxarii musculare B. se realizeaza prin intermediul contactelor dento-dentare. C. se realizeza utilizand drept forta de pozitionare forta operatorului D. se realizeza utilizand drept forţa de poziţionare forţa dezvoltata de muschii ridicatori ai mandibulei E. este indusa utilizand exclusiv gravitatia (pag. 44-45)

S1357050. Propulsia mandibulei cu contacte dento-dentare: A. intereseaza din punct de vedere clinic si functional doar pana la pozitia numita cap la cap in protruzie B. nu este miscarea functionala C. se inregistreaza in timpul miscarilor mandibulei in plan transversal

1374



1375

Rezidentiat 2004


D. se inregistreaza in timpul miscarilor mandibulei in plan vertical. E. nici una din cele de mai sus (pag. 87,88)

S1357051. Unghiul Bennett se regleaza prin rotatia elementului mobil al pantelor articulare de partea opusa celei de care s-a facut miscarea pana cand sunt indeplinite urmatoarele conditii: A. modelele se asaza cu precizie in identatiile inregistrarii B. condilul orbitant este in contact cu peretele posterior C. condilul pivotant este in contact cu peretele posterior D. condilul pivotant este in contact cu elementul mobil E. toate cele de mai sus (pag. 113,114)

S1457052. Care din urmatoarele afirmatii caracterizeaza metoda palpatorie de determinare a axei balama terminale: A. Determinarea ABT necesita folosirea unui arc facial; B. Metoda se bazeaza pe existenta unui punct tegumentar la 13 mm anterior de tragus; C. in cursul determinarii ABT, pot aparea erori de 1 – 3 mm; D. in cursul determinarii ABT, pacientul deschide larg gura; E. Pentru utilizare clinica uzuala, metoda palpatorie se asociaza cu metoda grafica. (pag. 32-35)

S1457053. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la articulatorul Arcon sunt adevarate: A. Are doua brate solidare, fiind greu manevrabil; B. Bratul superior este detasabil; C. Programarea pantei condiliene este precisa; D. Menţinerea modelelor in RC este dificila; E. Este instrumentul de electie pentru realizarea machetelor protezelor totale. (pag. 112)

S1457054. in cadrul clasificarii diagnostice a RIMO, dupa Mohl, Zarb, Carlsson, Rugh, ocluzia functionala se caracterizeaza prin: A. Absenta semnelor de suferinta dentara si parodontala, care pot fi atribuite solicitarilor ocluzale; B. Absenta semnelor de suferinta articulara; C. Posibilitatea coexistentei cu activitati parafunctionale; D. Pacientul are acuze referitoare la aspectul fizionomice; E. Nu necesita interventie terapeutica. (pag. 80)

S1457055. in urma analizei miscarilor mandibulare cu contacte dento-dentare in plan sagital, se evidentiaza urmatoarele relatii intermaxilare: A. Pozitia IM, la care se stabileste DVO; B. Pozitia cap la cap in propulsie; C. Pozitia de RC la dentat si edentat; D. Poziţia de cap la cap in lateralitate; E. Traseul de la IM la pozitia cap la cap in propulsie, cu contact dento-dentar. (pag. 117)

S1457056. Metoda de inregistrare a contactelor ocluzale cu ceara de ocluzie are urmatoarele caracteristici: A. Este mai putin precisa decat cea care utilizeaza hartia de articulatie; B. Nu permite lucrul fara ajutor; C. Presupune un consum mare de folii de ceara;

1375



1376

Rezidentiat 2004


D. Se adreseaza mai ales etapelor finale ale echilibrarilor ocluzale; E. Presupune cresterea timpului de lucru, prin schimbarea repetata a foliilor de ceara. (pag. 51)

S1457057. Ocluzia de necesitate: A. Se instaleaza din cauza unui obstacol persistent mult timp; B. Nu necesita uneori interventie terapeutica; C. inlaturarea precoce a obstacolului duce la reinstalarea IM initiale; D. Se mai numeste ocluzie de obisnuinţa; E. Prevenirea aparitiei sale se face prin echilibrarea ocluzala finala. (pag. 83)

S1457058. Relatia centrica: A. Este o pozitie diagnostica; B. Se determina frecvent pornind de la PIM; C. Poate fi inregistrata si transferata doar pe articulator; D. Este o poziţie funcţionala; E. Poate fi inregistrata grafic prin diagrama orizontala. (pag. 30, 116)

S1457059. Vertexul ciclului masticator este: A. Unghiul dintre versantele interne ale cuspizilor; B. Unghiul format de componenta ocluzala a ciclului masticator cu planul sagital; C. Unghiul format de componenta ocluzala a ciclului masticator cu planul de ocluzie; D. Diferit faţa de unghiul funcţional de ocluzie; E. Unghiul dintre faza ascendenta si cea descendenta a ciclului masticator. (pag. 101)

S1557060. Care dintre urmatoarele afirmatii privind axa balama terminala este corecta: A. reprezinta o axa imaginara care trece prin cei doi condili mandibulari B. reprezinta o axa imaginara care uneste condilii mandibulari in miscarea de translatie C. reprezinta o axa imaginara care uneste centrii cavitatilor glenoide D. permite realizarea miscarii de rotaţie pura a condililor mandibulari E. se caracterizeaza prin pozitionarea condililor mandibulari in relatie centrica (pag. 31, 32)

S1557061. Care dintre urmatorii factori pot induce o masticatie unilaterala: A. dieta moale, neabraziva B. miscarile preponderent verticale din cadrul ciclului masticator C. afectiunile dento-parodontale D. edentaţiile E. dezocluzia dintilor de partea inactiva in miscarea de lateralitate (pag. 105)

S1557062. Determinarea, inregistrarea si transferul pozitiei de relatie centrica poate fi facuta: A. la nivelul oaselor maxilare B. la nivelul condililor mandibulari C. la nivelul tuberculului articular D. la nivelul arcadelor dentare E. la nivelul articulatiei Glasser (pag. 40)

1376



1377

Rezidentiat 2004


S1557063. Din punct de vedere anatomic, articulatia temporo-mandibulara prezinta, in raport cu pozitia meniscului articular, doua etaje: A. suprameniscal B. anteromezial C. inframeniscal D. posterodistal E. distomeniscal (pag. 31)

S1557064. Din punct de vedere functional, articulatia temporo-mandibulara permite: A. miscari de protruzie B. miscari de laterotruzie C. miscari de translatie D. miscari de rotaţie E. miscari libere (pag. 31)

S1557065. Directia si amplitudinea miscarilor mandibulare sunt influentate local de: A. prezenta contactelor premature si a interferentelor ocluzale B. duritatea alimentelor C. determinantul muscular D. determinantul posterior E. determinantul anterior (pag. 118, 119)

S1557066. Pozitionarea manuala a modelelor in relatie centrica se poate realiza in urmatoarele conditii: A. pozitia de R.C. sa coincida cu aceea de I.M. B. pozitia de I.M. sa fie stabila C. daca nu exista contacte premature sau interferente ocluzale D. daca pacientul are long centric E. numai daca pacientul prezinta ghidaj de grup antero-lateral in miscarea de lateralitate (pag. 51, 52)

S1557067. Relatia centrica reprezinta o pozitie a condililor mandibulari in cavitatea glenoida, definind-o ca fiind pozitia: A. cea mai joasa B. cea mai inalta C. cea mai anterioara D. cea mai posterioara E. cea mai asimetrica (pag. 28)

S1657068. Care din afirmatiile urmatoare caracterizeaza ocluzia ideala: A. ADM este morfologic integru B. Parodontiul este integru C. Abraziunea nu depaseste gradul 2 D. in pozitia de repaus mandibular inocluzia este generalizata E. Subiectul nu constientizeaza functionalitatea nici unei componente a ADM (pag. 79)

S1657069. Care din conditiile de mai jos permit cumulate pozitionarea manuala a modelelor in R.C.: A. Cand avem Long Centric

1377



1378



Cand avem Point Centric Pozitia de intercuspidare maxima este stabila Sa nu existe obstacole dentare (prematuritati si interferente) Modelele de gips sa fie complete si exacte (pag. 51-52)

S1657070. Eficienta protectiei canine este sustinuta de: A. Situatie topografica privilegiata B. Radacina puternica C. Os alveolar special structurat D. Sensibilitate propioceptiva parodontala fina si specializata E. Caninul nu se gaseste in dreptul vreunui stalp osos al maxilarului (pag. 133)

S1657071. Importanta pozitiei de relatie centrica (R.C), rezida din A. R.C. este o pozitie constanta toata viata B. R.C. este o pozitie diagnostica in unele analize diagnostice C. R.C. este o pozitie functionala; D. R.C este o pozitie ce poate fi determinata E. R.C. nu este o pozitie functionala. (pag. 30)

S1657072. Masticatia unilaterala poate fi indusa de: A. Dieta moale neabraziva B. Dieta consistenta abraziva C. Afectiuni dento-parodontale sau edentatii ce fac imposibila masticatia pe una din parti D. Altralgii ipsilaterale fata de partea preferata in masticatie E. Constitutional (pag. 105)

S1657073. Obiectivele tratamentului ocluziei de obisnuinta sunt: A. Amendarea simptomatologiei disfunctiei cranio-mandibulare B. Functionalitatea elementelor ADM sa nu fie perceptibila pentru pacient C. Functionalitatea ADM sa fie satisfacatoare pentru pacient D. Satbilitate ocluzala E. Obtinerea integritatii parodontale (pag. 83-84)

S1657074. Ocluzia functionala se caracterizeaza obligatoriu prin: A. Ocluzie stabila B. Abraziunea nu depaseste nivelul specific varstei subiectului C. ADM este morfologic integru D. Parodontiul este integru E. Masticatia, fonatia si fizionomia conferite de dinti sunt acceptabile pentru subiect (pag. 80)

S1657075. Situatiile care necesita pozitionarea mandibulei in R.C. sunt urmatoarele: A. Pentru adaptarea intraorala a restaurarilor odontale B. Pentru adaptarea extraorala a restaurarilor protetice C. Pentru corectarea dizarmoniei ocluzale in cadrul tratamentului disfunctiei cranio-mandibulare D. La orice examen clinic stomatologic E. in vederea corectarii dizarmoniei ocluzale dupa aplicarea unei restaurari protetice

1378



1379

Rezidentiat 2004


(pag. 43)

S2157076. Arcul facial pentru determinarea ABT : A. Se fixează pe arcada dentară maxilară B. Se fixează pe arcada dentară mandibulară C. Marcarea extremităţii ABT se face pe rând – dreapta/stânga D. Marcarea extremităţii ABT se face simultan – dreapta/stânga E. Marcarea extremităţii ABT se face printr-un arc de cerc (pag. 34)

S2157077. În metoda antropometrică punctul tegumentar în care se găseşte ABT este: A. Pe linia care uneşte tragusul cu comisura bucală B. Pe linia care uneşte tragusul cu aripa nasului C. Pe linia care uneşte tragusul cu unghiul extern al ochiului D. La 18 mm anterior de tragus E. La 13 mm anterior de tragus (pag. 32)

S2157078. Mişcarea Bennett : A. Este o mişcare de translaţie a centrului de rotaţie la nivelul condilului orbitant B. Este o mişcare de translaţie a centrului de rotaţie la nivelul condilului pivotant C. Modifică traiectorie de deplasare a condilului orbitant D. Modifică traiectoria de deplasare a condilului pivotant E. Modifică traiectorie de deplasare a dinţilor mandibulari (pag. 108)

S2157079. Pentru deschiderea maximă a gurii condilii mandibulari efectuează o mişcare de : A. Rotaţie în etajul inferior al ATM B. Avansare şi coborâre în etajul inferior al ATM C. Rotaţie în etajul superior al ATM D. Avansare şi coborâre în etajul superior al ATM E. Coborâre şi retragere în ambele etaje ale ATM (pag. 68)

S2157080. Planul de ocluzie: A. Este paralel sau uşor convergent spre distal faţă de planul Camper B. Este paralel sau uşor convergent spre mezial faţă de planul Camper C. Este paralel cu planul Frankfurt D. Are o convergenţă de 100 – 150 distal faţă de planul Frankfurt E. Are o convergenţă de 200 – 250 distal faţă de planul Frankfurtv (pag. 33)

S2157081. Relaţia centrică este o poziţie ; A. Limită B. Determinată osos C. Determinată ligamentar D. Determinată prin contracţia muşchilor mobilizatori ai mandibulei E. Pentru determinare necesită relaxarea muşchilor mobilizatori ai mandibulei (pag. 44-45)

S2257082. Proteza scheletata se poate diviza din punct de vedere didactic,in urmatoarele parti componente: A. conectori principali (majori)

1379



1380



mijloace de mentinere, sprijin si stabilizare pinteni ocluzali conectori secundari (minori) seile si dintii artificiali (pag. 137)

S2257083. Caracteristicile comune ale conectorilor principali sunt: A. rigiditatea B. elasticitatea C. asigurarea profilaxiei campului protetic D. asigurarea confortului pacientului E. solidarizarea dintilor restanti (pag. 138)

S2257084. Confortul pacientului este asigurat prin: A. simetrie conectorului principal fata de linia mediana B. aplicarea conectorului principal perpendicular pe planul medio-sagital C. reproducerea cat mai fidela a contururilor anatomice pe care le acopera D. suprafete netede, foarte bine lustruite E. unirea conectorului principal in unghiuri ascutite cu celelalte componenteale protezei scheletate (pag. 139)

S2357085. În cazul mişcării de lateralitate cu conducere canină, acest dinte este in stare să suporte singur întreaga mişcare deoarece A. are o situaţie topografică privilegiată, la distanţă de locul de aplicare al forţei si de punctul de sprijin; B. este un dinte voluminos C. are o radacină puternică (cea mai lungă); D. osul alveolar al caninului este special structurat E. parodonţiul caninului este dotat cu o sensibilitate proprioceptivă mai fină si mai specializată decât a celorlalţi dinţi. (pag. 133)

S2357086. Conform definiţiei, poziţia de relaţie centrică este poziţia condilului in cavitatea glenoidă: A. cea mai înaltă; B. cea mai joasă; C. cea mai anterioară; D. cea mai posterioară; E. neforţata (pag. 28)

S2357087. Despre RC se pot afirma următoarele: A. este o poziţie diagnostică; B. este o poziţie inconstantă; C. este o poziţie care poate fi determinată; D. este o poziţie funcţională; E. este o poziţie nefuncţională. (pag. 30-31)

S2357088. În înregistrarea RC se folosesc ca medii de marcare: A. hârtia de articulaţie; B. ceara de ocluzie; C. stentz-ul;

1380



1381

Rezidentiat 2004


D. banda Joffe; E. ghipsul (pag. 48-51)

S2357089. Poziţionarea manuală a modelelor (fără o înregistrare specială) in RC se poate realiza numai în mod excepţional, în următoarele condiţii: A. RC coincide cu IM; B. IM sa fie instabilă; C. să existe obstacole dentare (contacte premature sau interferenţe) în RC; D. modelele de ghips să fie incomplete; E. modelele de ghips să nu aibă plusuri la nivelul feţelor ocluzale. (pag. 51-52)

S2357090. O înregistrare ocluzală corectă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: A. sa cuprindă întreaga faţă vestibulară a arcadei; B. să cuprindă întreaga faţă orală a arcadei; C. să cuprindă feţele vestibulare si orale ale arcadei în întregime; D. nu trebuie să depăşească ecuatorul clinic al dinţilor arcadei; E. pe faţa vestibulară trebuie să cuprindă numai vârfurile cuspizilor. (pag. 52-53)

S2357091. Valoarea spaţiului de inocluzie are dimensiunile: A. 2-4 mm la nivelul premolarilor; B. 2-4 cm la nivelul premolarilor; C. 1,8-2,7 mm la nivelul cuspidului mezio-vestibular al primului molar; D. 1-4 mm la nivelul tuturor dinţilor; E. 2,7-3,8 mm la nivelul cuspidului mezio-vestibular al primului molar. (pag. 88)

S2357092. Poziţiile-limită superioare a diagramei Posselt: A. sunt nefuncţionale cu excepţia PM; B. sunt determinate de contactele dento-dentare C. mandibula se plasează in una din aceste poziţii numai câteva minute pe zi; D. sunt raporturile mandibulo-craniene cel mai frecvent utilizate pentru evaluarea clinică a relaţiilor intermaxilare de ocluzie; E. sunt patogene. (pag. 92-93)

S2357093. Controlul central asupra masticaţiei se realizează la nivelul cortexului cerebral: A. Direct; B. indirect; C. modelând contracţia musculară; D. modelând recepţia periferică in timpul masticaţiei; E. prin feedback pozitiv si negativ. (pag. 98)

S2357094. Muşchii ridicători şi coborâtori implicaţi în ciclul masticator au contracţiile: A. simetrice; B. asimetrice; C. sincrone; D. asincrone E. simetrice si sincrone.

1381



1382

Rezidentiat 2004


(pag. 102)

S2357095. Mişcarea Bennett: A. se referă la condilul pivotant; B. se referă la condilul orbitant; C. este o mişcare de rotaţie; D. este o mişcare de translaţie; E. apare în propulsie. (pag. 108)

S2357096. La ghidajul antero-lateral participă: A. caninul; B. unul sau mai mulţi incisivi; C. premolarii; D. molarii; E. caninul si premolarii. (pag. 153)

S2357097. Poziţiile mandibulo-craniene din diagrama Posselt care se găsesc in interiorul diagramei frontale sunt: A. IM; B. PM; C. CCP; D. DM; E. R. (pag. 94-95)

S2357098. Care afirmaţii sunt corecte în ceea ce priveşte Point Centric şi Long Centric după Dawson: A. 87% dintre subiecţi prezintă PC; B. 87% dintre subiecţi prezintă LC; C. 13% dintre subiecţi prezintă LC; D. 13% dintre subiecţi prezintă PC; E. 50% dintre subiecţi prezintă PC. (pag. 71)

S2357099. Ce afirmaţii sunt corecte în ceea ce priveşte ocluzia (IM) de necesitate: A. se instalează din cauza unui obstacol persistent mult timp; B. se instalează din cauza unui obstacol recent; C. înlăturarea precoce a obstacolului duce la instalarea IM iniţiale; D. înlăturarea tardivă a obstacolului nu este urmată şi de revenirea mandibulei la IM iniţiale; E. este o IM diferită de cea iniţială. (pag. 83)

S2557100. Determinarea, înregistrarea şi transferul poziţiei de relaţie centrică poate fi făcută : A. la nivelul oaselor maxilare B. la nivelul condililor mandibulari C. la nivelul tuberculului articular D. la nivelul arcadelor dentare E. la nivelul articulaţiei Glasser (pag. 40)

S2657101. Dupa locul de debut, carcinomul mandibulei se clasifica în: A. carcinom cu debut superficial

1382



1383



carcinom in situ carcinoame cu debut profund carcinom spinocelular carcionom de mezostructura (pag. 1071)

S2657102. Din punct de vedere topografic Spiesel si Schopp clasifica carcinoamele mandibulare în: A. carcinoame localizate anterior de canin B. carcinoame localizate anterior de incisiv central C. carcinoame localizate posterior de canin D. carcinoame localizate retromolar E. carcinoame localizate posterior de premolari (pag. 1070)

S2657103. Clasificarea dupa punctul de plecare al tumorii cuprind: A. carcinoame primare B. carcinoame secundare C. carcinoame spinocelulare D. carcinoame bazocelulare E. metastaze mandibulare (pag. 1071)

S2657104. Imaginim radiologice în carcinomul de mandibula sunt de: A. “os ros de soareci” B. “os poros” C. “bule de sapun” D. “os ciuruit” E. “os marmorat” (pag. 1073)

S2657105. Diagnosticul diferential în cancerul de mandibula (forme de debut) se face cu: A. ulceratii banale B. ulceratii specifice C. herpes D. zona zoster E. lupus (pag. 1074)

S2657106. Diagnosticul diferential în cancerul de mandibula (forma cu debut endoosos) se face cu: A. osteita B. osteomielita C. tumori benigne endoosoase D. carcinomul de limba E. epulis (pag. 1074)

S2657107. Se presupune ca sarcoamele ar avea ca precursori: A. tumori benigne osoase B. boala Paget C. neuroblastom D. liposarcom E. displazia fibroasa

1383



1384

Rezidentiat 2004


(pag. 1074)

S2657108. În functie de elementele histologice tumorile maligne ale mandibulei se împart în: A. sarcom osteoblastic B. sarcom fibroblastic C. carcinom spinocelular D. liposarcom E. mioblastom (pag. 1074)

S2657109. În sarcomul Ewing simptomatologia este caracterizatata de: A. febra B. anemie C. bilirubinemie D. insuficienta renala E. leucocitoza (pag. 1075)

S2657110. În sarcomul Ewing metastazele precoce sunt la nivel: A. altor oase B. renal C. hepatic D. pulmonar E. cerebral (pag. 1075)

S2857111. In miscarea de lateralitate cu ghidaj canin, caninul este in stare sa suporte intreaga miscare de lateralitate deoarece: A. caninul este situat la distanta de locul de aplicare al fortei musculare si punctul de sprijin al mandibulei. B. are o radacina puternica C. are o sensibilitate proprioceptiva mai fina si mai specializata D. are o sensibilitate proprioceptiva mai redusa ca a celorlalti dinti E. osul alveolar este special structurat (pag. 133)

S2857112. INL (interferenta nelucratoare in lateralitate) si CPNL (contact premature nelucrator in lateralitate): A. se realizeaza prin contacte dento-dentare intre un cuspid de sprijin si unul de ghidaj B. se realizeaza prin contacte dento-dentare intre cuspizii de sprijin C. indepartarea acestor obstacole se realizeaza prin slefuiri la nivelul cuspizilor palatinali maxilari. D. indepartarea acestor obstacole se realizeaza prin slefuiri la nivelul cuspizilor vestibulari mandibulari E. indepartarea acestor obstacole se realizeaza prin slefuiri la nivelul cuspizilor vestibulari maxilari. (pag. 137)

S2857113. In restaurarea protetica fixa a unei brese de la canin la molarul secund se impune realizarea in miscarea de lateralitate a unui: A. ghidaj de grup lateral daca inainte de instalarea starii de edentatie, pacientul a avut un astfel de ghidaj al miscarii de lateralitate B. ghidaj de grup lateral indiferent de tipul de ghidaj al miscarii de lateralitate pe care pacientul la avut inainte de instalarea starii de edentatie. C. ghidaj canin D. ghidaj antero-lateral daca caninul are o implantare scazuta E. orice tip de ghidaj

1384



1385

Rezidentiat 2004


(pag. 140)

S2857114. Despre pozitia de RC se poate afirma ca este o: A. pozitie constanta B. pozitie care se modifica in cursul vietii C. pozitie diagnostica D. pozitie care poate fi determinata E. pozitie in care se efectueaza deglutitia (pag. 30-31)

S2857115. Mediile de marcare: A. permit inregistrarea pozitiei de RC B. permit transferul pozitiei de RC C. sunt alcatuite dintr-un suport flexibil pe care este depus un pigment D. reprezinta o amprenta a fetelor ocluzale ale ambelor arcade. E. toate de mai sus (pag. 48)

S2957116. Relatia centrica prezinta urmatoarele caracteristici: A. este o relatie dento-dentara B. este o relatie osoasa C. e dependenta de ligamente D. e dependenta de contractii musculare normale E. este o pozitie terminala (pag. 29-30)

S2957117. Determinarea axei balama terminale se face prin: A. metoda antropometrica B. metoda grafica C. metoda palpatorie D. marcare tegumentara E. tatuaj intradermic (pag. 32, 35, 40)

S2957118. Intercuspidarea maxima se caracterizeaza prin: A. usurinta de determinare B. usurinta de inregistrare C. usurinta de transfer D. se transfera in laborator cu arcul facial de transfer E. pozitioneaza condilii in relatie centrica (pag. 67)

S2957119. Ocluzia de obisnuinta: A. se mai numeste intercuspidare maxima de obisnuinta B. provoaca devierea mandibulei C. provoaca abrazie asimetrica D. e provocata de un contact prematur recent E. e cauzata de un obstacol dentar persistent in timp (pag. 81-83)

1385



1386

Rezidentiat 2004


Tema nr. 58 Fiziologia cantactelor dento-dentare (ocluzia funcţională) BIBLIOGRAFIE: 8. S. Ioniţă, A. Petre - Ocluzia dentară, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1258001. Fenomenul tieleman se caracterizeaza prin A. Interferenta in propulsie pe parte lucratoare B. Interferenta in propulsie pe partea nelucratoare C. Interferenta in lateralitate pe partea lucratoare D. Interferenta in lateralitate pe partea nelucratoare E. Contact prematur in relatie centrica (pag. 163)

S1458002. Criteriile contemporane de evaluare pentru raporturile ocluzale au ca baza: A. factori neuro-musculari; B. factori morfologici; C. factori estetici; D. factori morfofiziologici; E. factori somatici. (pag. 146)

S1458003. Dupa Angle raporturile ocluzale de claasa a II-a se stabilesc: A. cand molarul inferior (santul intercuspidian) este plasat distal fata de elementul de referinta; B. cand molarul inferior (santul intercuspidian) este plasat mezial fata de elementul de referinta; C. cand molarul inferior (santul intercuspidian) este plasat la nivelul elementului de referinta; D. cand molarul inferior (sanţul intercuspidian) este plasat la nivelul cuspidului meziovestibular (element de referinţa) al molarului de 6 ani maxilar; E. cand molarul inferior (santul intercuspidian) este plasat la nivelul cuspidului meziopalatin al molarului de 6 ani maxilar. (pag. 144)

S1458004. Dupa Angle raporturile ocluzale de clasa a III-a se stabilesc: A. cand santul intercuspidian al molarului de 6 ani mandibular este pozitionat mezial fata de varful cuspidului meziovestibular al antagonistului; B. cand santul intercuspidian al molaruluide 6 ani mandibular este pozitionat distal fata de varful cuspidului meziovestibular al antagonistului; C. cand santul intercuspidian al molarului de 6 ani mandibular este pozitionat la nivelul varfului cuspidului meziovestibular al antagonistului; D. cand sanţul intercuspidian al molarului de 6 ani mandibular este poziţionat la nivelul varfului cuspidului meziopalatinal al amtagonistului; E. cand santul intercuspidian al antagonistului de 6 ani este pozitionat distalfata de cuspidul meziopalatinal al antagonistului. (pag. 144)

S1458005. Dupa Angle raporturile ocluzale de clasa I sunt: A. acelea la care varful cuspidului meziovestibular al molarului de 6 ani maxilar se gaseste in dreptul santului intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani mandibular; B. acelea la care varful cuspidului meziovestibular al molarului de 6 ani maxilar se gaseste distal fata de santul intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani mandibular;

1386



1387

Rezidentiat 2004


C. acelea la care varful cuspidului meziovestibular al molarului de 6 ani maxilar se gaseste mezial fata de santul intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani mandibular; D. acelea la care varful cuspidului meziovestibular al molarului de 6 ani maxilar este situat la nivelul ambrazurii ocluzale dintre premolarul 2 si molarul prim mandibular; E. acelea la care varful cuspidului meziopalatinal al molarului de 6 ani maxilar e situat la nivelul ambrazurii ocluzale dintre premolarul 2 si molarul prim mandibular. (pag. 144)

S1458006. Dupa Hellman raporturile ocluzale normale sunt caracterizate de prezenta a: A. 138 suprafete de contact interdentar in IM; B. 128 suprafete de contact interdentar in IM; C. 120 suprafete de contact interdentar in IM; D. 138 suprafeţe de contact interdentar in RC; E. 138 suprafete de contact interdentar in RC; (pag. 144)

S1558007. in intercuspidare maxima la pacientii cu ocluzie labiodonta, dintii anteriori se gasesc: A. in relatie distalizata B. in relatie mezializata C. in relatie cap la cap D. in relaţie inversa E. in protruzie maxima (pag. 160)

S1558008. in miscarea de protruzie, dezocluzia dintilor cuspidati se realizeaza lent daca: A. dintii laterali au cuspizi inalti B. dintii laterali au parodontiu sanatos C. pacientul are ghidaj canin D. pacientul are ghidaj de grup lateral E. panta palatinala este mai lina, mai orizontala (pag. 162)

S1558009. Schema miscarilor masticatorii cu predominenta orizontala se caracterizeaza prin: A. ghidaj anterior mai deschis B. ghidaj anterior mai abrupt C. ghidaj anterior cu deviatie la dreapta D. ghidaj anterior cu deviaţie la stanga E. ghidaj anterior cu participarea caninilor (pag. 158)

S1558010. Teoria gnatologica asupra fiziologiei contactelor dento-dentare sustine: A. miscarea de propulsie a mandibulei se realizeaza prin rotatia pura a condililor mandibulari B. rapoartele de ocluzie multiple se realizeaza in pozitia de RC a mandibulei fata de maxilar C. nici un individ nu prezinta point centric D. stopurile ocluzale de gradul II sunt de tip varf cuspid- planseu – foseta E. stopurile ocluzale de gradul I si III sunt de tip tripodic (pag. 146)

S1558011. Trauma ocluzala secundara apare cand solicitarile ocluzale actioneaza: A. doar asupra cuspizilor vestibulari inferiori B. asupra unui dinte cu paradontiu sanatos C. doar asupra unui dinte cu radacini curbe D. asupra unui dinte cu paradonţiu slabit in prealabil

1387



1388

Rezidentiat 2004


E. doar asupra unui dinte rotit in ax (pag. 151)

S1658012. Cand contactul prematur este situat in zona laterala stanga si mandibula derapeaza tot spre stanga, versantele cuspidiene care se confrunta sunt redate de formula: A. BULL B. LUBL C. MUDL D. DUML E. BLLU (pag. 155)

S1658013. Cand contactul prematur provoaca deraparea anterioara a mandibulei pantele care se confrunta sunt redate de formula: A. BULL B. LUBL C. MUDL D. DUML E. MUBL (pag. 155)

S1658014. Care din factorii enuntati mai jos nu se regasesc, dupa Korber, printre factorii ocluziei fiziologice: A. Factorul timp B. Factorul descarcare C. Factorul continuitate; D. Factorul forma E. Factorul protrctiei (pag. 154)

S1658015. Contactele premature in R.C. pot devia mandibula spre anterior afectand propulsia prin: A. Abraziunea exagerata a dintilor laterali B. Afectarea parodontala a dintilor laterali C. Hipoactivitate musculara D. Afectare parodontala a dintilor anteriori E. Inactivitate musculara (pag. 158)

S1658016. Daca in R.C. sau I.M. exista un contact prematur iar mandibula deviaza spre anterior, pantele care se confrunta sunt: A. B.U – L.L B. L.U – B.L C. M.U – D.L D. B.L – L.U E. M.L – D.U (pag. 155)

S1658017. Teoria functionalista Pankey-Mann-Schyles afirma urmatoarele criterii ale ocluziei functionale: A. in propulsie sa nu existe contact intre dintii posteriori B. in lateralitate sa existe contact pe partea nelucratoare C. in lateralitate sa se realizeze un ghidaj de grup lateral, excluzand caninul D. Intercuspidarea maxima este anterioara pozitiei de relatie centrica cu 1,3 – 1,5 mm

1388



1389

Rezidentiat 2004


E. Nu toti subiectii au Long Centric (pag. 147)

S1658018. Teoria gnatologica afirma urmatoarele criterii ale ocluziei functionale: A. Toti indivizii trebuie sa prezinte Long Centric B. Deglutitia sa se efectueze totdeauna in intercuspidare maxima (I.M) C. in pozitia " protruziva"a mandibulei sa mai existe contacte la nivelul dintilor posteriori; D. Miscarea de lateralitate nu se face intotdeauna cu conducere canina E. Contactele ocluzale corespunzatoare cuspizilor de sprijin trebuie sa fie de tip tripodic (pag. 146)

S2158019. După Hellman, în I.M. trebuie să existe : A. 118 suprafeţe de contact interdentar B. 128 suprafeţe de contact interdentar C. 138 suprafeţe de contact interdentar D. 148 suprafeţe de contact interdentar E. 158 suprafeţe de contact interdentar (pag. 144)

S2158020. Fenomenul Thielemann A. Este cauzat de o interferenţă în propulsie pe partea lucrătoare B. Este cauzat de un contact prematur în propulsie pe partea lucrătoare C. Este cauzat de un contact prematur în propulsie pe partea nelucrătoare D. Este cauzat de o interferenţă în propulsie pe partea nelucrătoare E. Apare întotdeauna « în diagonală’ (pag. 162-163)

S2158021. Ghidajul anterior mai deschis: A. Este întâlnit în ocluzia adâncă acoperită 2/3 B. Este întâlnit în inocluzia sagitală C. Este întâlnit în ocluzia labiodontă D. Convine unei scheme de mişcări masticatoare cu predominanţă orizontală E. Se potriveşte cu mişcările predominant verticale (pag. 158)

S2158022. Parodonţiul unui dinte deplast prin traumă ocluzală şi care nu mai are contact cu antagonistul : A. Suferă o inflamaţie aseptică B. Suferă o inflamaţie septică C. Se consolidează D. Suferă o degenerescenţă hialină E. Suferă necroză prin hipoxie (pag. 150)

S2258023. Plasarea bratului crosetului in mod echilibrat nu se poate indeplini prin: A. slefuire in cadrul tratamentului proprotetic B. renuntarea la bratul opozant C. utilizarea crosetelor Ney biactive si mixt D. utilizarea crosetului R.P.I. E. tilizarea pintenilor interni (pag. 163)

1389



1390

Rezidentiat 2004


S2258024. Dintre manifestarile dentare ale crosetelor turnate se enumera urmatoarele mai putin A. caria dentara B. leziuni ale smaltului sic aria dentara C. leziunile smaltului D. leziunile smaltului E. manifestari parodontale (pag. 180)

S2258025. Factorii care nu pot afecta impantarea dintelui stalp sunt: A. retentia alimentara B. marimea suprafetei ocluzale C. plasarea pintenului intr-un lacas situate intr-o foseta meziala sau distala D. in edentatiile terminale plasarea uniu pinten in foseta distala a dintelui stalp E. in edentatiile terminale plasarea uniu pinten in foseta meziala a dintelui stalp (pag. 184)

S2258026. Crosetele Roach sunt urmatoarele: A. crosetul caninului B. crosetul T C. crosetul Ackers D. crosetul circular in ac de par E. crosetul circular cu actiune dubla (pag. 193)

S2258027. Crosetele Roach sunt urmatoarele mai putin: A. crosetul C B. crosetul L C. crosetul U D. crosetul S E. crosetul caninului (pag. 193)

S2258028. Din a doua grupa de crosete Roach nu fac parte: A. gherute cu dubla extremitate libera B. gherute cu o extremitate libera C. gherute vestibule-orale D. gherute mezio-distale E. croset unibar (pag. 193)

S2258029. Dintre crosetele Ney nu fac parte: A. crosetul combinat I-II B. crosetul combinat I-II C. cu actiune anterioara D. cu actiune posterioara E. cu actiune posterioara inverse (pag. 200)

S2258030. Avantajele crosetelor mixte sunt: A. dezactivare in timp datorita oboselii aliajului B. dificultate de lipire C. dificultate de sudare

1390



1391

Rezidentiat 2004


D. deformare de catre pacient E. rezistenta la indoire mai mare decat a celor turnate (pag. 207)

S2258031. Dintre sistemele de bare si calareti nu fac parte: A. sistemul Gilmore B. sistemul Dolder C. sistemul Ackermann D. sistemul CEKA E. sistemul Gmur (pag. 234)

S2258032. Dintre sistemele speciale nu fac parte: A. amortizorii de forte B. crosetele turnate C. ruptorii de forte D. sistemele magnetice E. sistemele de capse (pag. 234)

S2258033. Conectorii secundari sunt urmatorii mai putin: A. secundari interdentari B. secundari interni C. secundari proximali D. secundari ai bratelor elastice ale crosetelor divizate E. secundari elastici (pag. 266)

S2258034. Conditiile seii unei proteze scheletate sunt urmatoarele mai putin: A. adaptarea intima si precisa la tesuturile cu care vine in contact B. greutate marita C. suprafete externe bine lustruite D. buna conductibilitate termica E. refacerea si mentinerea fizionomiei (pag. 270)

S2258035. Caracteristicile protetice privind conceperea protezei nu se refera la: A. sprijin B. stabilizare C. refacerea fonatiei D. tipuri de amprenta indicate E. planuri de ghidare (pag. 286)

S2258036. Daca retentivitatea favorabila se afla vestibule-mezial, singurul corset indicat in edentatia de clasa I este: A. Daca retentivitatea favorabila se afla vestibule-mezial, singurul corset indicat in edentatia de clasa I este: B. cel Roach C. cel in T D. cel mixt E. cel in L (pag. 203)

1391



1392

Rezidentiat 2004


S2258037. Daca retentivitatea favorabila e situata in mijlocul fetei vestibulare, se indica urmatorul tip de croset: A. divizat in T B. divizat in semi T C. caninului D. caninului E. divizat in I (pag. 203)

S2258038. Mentinerea indirecta nu e necesara la protezele de clasa: A. I Kennedy B. a II a Kennedy C. a III a Kennedy D. a IV a Kennedy E. la nici o clasa Kennedy (pag. 300)

S2258039. In cazuri de insertie inalta a planseului bucal asociata cu dinti restanti frontali inalti si verticali este indicat urmatorul conector principal: A. bara linguala B. placa dento-mucozala mandibulara C. placuta mucozala cu latime redusa D. conector principal dentar E. toate afirmatiile sunt gresite (pag. 148-159)

S2258040. Anumite zone acoperite de conectorii principali maxilari trebuie despovarate de presiuni,cu exceptia: A. papila incisiva B. torus mandibular C. rafeu median ascutit D. rugi palatine E. torus palatin (pag. 149)

S2258041. Presiunile exaggerate asupra tesuturilor poate apare in urmatoarele situatii cu exceptia: A. lipsei sprijinului parodontal B. foliere insuficienta C. foliere inexistenta D. prezenta elementelor de stabilizare E. lipsa de echilibrare ocluzala a protezei (pag. 159)

S2258042. Mentinerea protezei depinde de urmatorii factori cu exceptia : A. implantarea dintilor stalpi B. tipul de corset C. fizionomie D. fonatie E. numarul de crosete si pozitia lor (pag. 159)

S2258043. Liniile ecuatoriale atipice sunt urmatoarele cu exceptia:

1392



1393



linia ecuatoriala diagonala linia ecuatoriala inalta linia ecuatoriala inalta linia ecuatoriala inalta sunt corecte variantele a,b,d (pag. 166)

S2258044. Sunt false urmatoarele afirmatii referitoare la numarul de crosete utilizate: A. un corset in edentatii subtotale B. doua crosete in edentatii termino-terminale C. trei crosete in latero-terminale D. patru in cele subtotale E. patru in cele frontale (pag. 168)

S2258045. Forma pintenului ocluzal trebuie sa fie: A. dreptunghiulara B. triunghiulara C. dependenta de tipul de cavitate D. de orice forma E. doar varianta a e corecta (pag. 172)

S2258046. Exista trei tipuri de pinteni externi, mai putin urmatoarul: A. pinteni externi principali B. pinteni principali supracingulari C. pinteni principali incizali D. pinteni principali supracingulari,incizali si externi E. pinteni interni (pag. 170)

S2258047. Functiile crosetelor turnate sunt urmatoarele cu exceptia: A. incercuirea B. oasivitatea C. oasivitatea D. reciprocitatea E. frictiunea (pag. 160)

S2358048. Relaţia intermaxilară fără ocluzie apare în următoarele situaţii A. edentaţii parţial reduse B. edentaţii parţiale întinse cănd dinţii restanţi nu pot realiza contacte ocluzale ca urmare a numărului redus şi/sau a topografiei nefavorabile C. nu apar la edentatul total D. nu se înregistrează cu şabloanele de ocluzie E. nu se utilizează testele funcţionale pentru determinare. (pag. 146 D.Bratu)

S2358049. unghiul format de Jig-ul Lucia posterior şi superior de le planul de ocluzie este de A. 15-30 ° B. 25-45 ° C. 30-45 °

1393



1394

Rezidentiat 2004


D. 45-60 ° E. 45-65 ° (pag. 152 D.Bratu)

S2358050. în tehnica bilaterală de înregistrare a RC poziţia fotoliului dentar faţă de podea este la A. 15 ° B. 30 ° C. 35 ° D. 45 ° E. 50 ° (pag. 151 D.Bratu)

S2358051. mişcarea de propulsie a mandibulei este A. ghidată de feţele palatinale şi/sau marginile incizale ale incisivilor şi caninilor maxilari B. nu trebuie susţinută de toţi cei opt incisivi C. nu determină dezocluzia dinţilor posteriori D. numărul dinţilor frontali ce participă la ghidaj nu este relaţionat cu alinierea dinţilor în sectorul frontal E. nu depinde de curbura incizală. (pag. 160 D. Bratu)

S2558052. Care din următoarele afirmaţii privind teoria gnatologică sunt corecte : A. IM nu coincide cu RC B. stopurile ocluzale din grupurile I şi III sunt de tip tripodic C. deglutiţia nu se efectuează în RC D. în protruzie prezenţa contactelor la nivelul dinţilor posteriori E. mişcarea de lateralitate se face întotdeauna cu conducere canină (pag. 146)

S2658053. Analiza modelului de studiu la paralelograf, care trebuie efectuată de medic, cuprinde următorii timpi: 1. trasarea ecuatorului protetic; 2. stabilirea celei mai acceptabile axe de inserţie şi dezinserţie a protezei; 3. fixarea poziţiei modelului faţă de paralelograf; 4. stabilirea locului în care se plasează vârful porţiunii flexibile a braţului retentiv al croşetului. Precizaţi care este ordinea corectă a acestor timpi: A. 1, 2, 3, 4; B. 2, 1, 3, 4; C. 2, 1, 4, 3; D. 1, 2, 4, 3; E. 3, 4, 1, 2. (pag. 75)

S2658054. Zonele de retenţie favorabile trebuie să fie cuprinse între: A. 0,30-0,50; B. 0,10-0,30; C. 0,25-0,75; D. 0,75-1; E. 1,0-1,5 (pag. 77)

S2658055. Radiografic, o demineralizare poate fi decelată dacă este: A. peste 10%; B. sub 25%; C. la început; D. peste 25%;

1394



1395

Rezidentiat 2004


E. peste 15%. (pag. 55)

S2658056. Pentru menţinerea protezei scheletate cu ajutorul croşetelor turnate circulare este suficientă o zonă retentivă subecuatorială de: A. 0,10 mm; B. 0,50 mm; C. 0,25 mm; D. 0,75 mm; E. 0,30 mm. (pag. 77)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1258057. Criteriile ocluziei functionale conform teoriei functionaliste sunt: A. in propulsie sa nu existe contact intre dintii posteriori B. Miscarea de lateralitate se face totdeauna cu conducere canina C. Intercuspidarea maxima (IM) este anterioara pozitiei de relatie centrica (RC) D. in miscarea de lateralitate nu trebuie sa existe contacte pe partea nelucratoare E. Sa nu existe interferente pe parcursul long centricului (pag. 147)

S1258058. Dirijarea eforturilor se face in axul lung al dintilor atunci cand: A. Contactele dento-dentare in RC si IM sunt de tip tripodic B. Contactele dento-dentare sunt de tip cuspid-foseta C. Contactele dentare sunt de tip versant pe versant D. Contactele sunt cuspid pe cuspid E. Stopurile ocluzale sunt stabile (pag. 149)

S1258059. Scoala romaneasca considera ca o ocluzie functionala trebuie sa indeplineasca o serie de criterii: A. Coincidenta intre RC si IM B. Stopuri ocluzale multiple si stabile in RC C. Absenta interferentelor pe partea lucratoare in miscarea de lateralitate D. Contacte ocluzale in suprafata intre dinti E. Dezocluzia dintilor cuspidati in miscarea de propulsie (pag. 148)

S1258060. Criteriile ocluziei functionale dupa teoria gnatologica sunt A. Deglutitia sa se efectueze totdeauna in RC B. Miscarea de lateralitate sa se realizeze cu ghidaj de grup lateral, inclusiv caninul C. Toti indivizii sa prezinte point – centric D. Daca exista long – centric, IM si RC sa se realizeze la aceeasi dimensiune verticala E. La nivelul stopurilor ocluzale din grupa I si III sa se realizeze contact tripodic (pag. 146)

S1258061. Deraparea mandibulei din relatie centrica se datoreste: A. Prezentei unui"long centric" B. Unui trismus centric C. Unor contacte dentare care se fac pe pante inclinate

1395



1396

Rezidentiat 2004


D. Unor contacte dentare care se fac cuspid pe cuspid E. Unor contacte dentare de tip cuspid-foseta (pag. 149)

S1258062. Neconcordanta ghidajului anterior cu miscarile mandibulei poate apare: A. Cand un ghidaj anterior abrupt se asociaza cu miscari predominant verticale B. Cand exista unele interferente la nivelul dintilor cuspidati C. Cand exista un ghidaj anterior mai deschis, asociat unei scheme de miscari masticatorii cu predominanta orizontala D. Cand un ghidaj anterior abrupt se asociaza cu miscari mandibulare predominant orizontale E. Cand ghidajul anterior initial corect, a fost modificat prin lucrari protetice (pag. 158-159)

S1258063. Prin stopuri ocluzale stabile se intelege A. Prezenta contactelor ocluzale care impiedica migrarile dentare B. Prezenta contactelor ocluzale care impiedica migrarile dentare care compenseaza abrazia dentara C. in RC contactele dento-dentare trebuie sa fie intotdeauna aceleasi D. in IM contactele dento-dentare nu este nevoie sa fie intotdeauna aceleasi E. Mandibula sa nu derapeze in nici un sens (pag. 149)

S1258064. Teoria lui Jankelson cu privire la ocluzie prevede: A. Ocluzia adevarata o numeste"miocentrica" B. Ocluzia miocentrica este intotdeauna anterioara relatiei centrice C. in zona laterala contactele dentare sunt de tip tripodic D. Triturarea alimentelor se face prin miscari combinate, verticale si orizontale E. Miscarile de lateralitate se fac fara contacte dento-dentare, miscarea fiind ghidata de forma si consistenta alimentelor (pag. 148)

S1258065. Trauma ocluzala primara se caracterizeaza prin: A. apare pe un parodontiu sanatos B. apare pe un parodontiu slabit C. forta ce se exercita asupra dintelui este normala D. forta este exercitata in afara axului lung al dintelui E. forta are o intansitate normala dar prelungita in timp (pag. 151)

S1358066. Anomaliile dento-alveolare care exclud posibilitatea unei anomalii intre ghidajul anterior si cinematica mandibulara sunt: A. progenia cu ocluzia inversa frontala B. ocluzia labiodonta C. proalveolie cu prodentie si inocluzie sagitala mare D. anomalie clasa I Angle cu overjet 3 mm E. anomalie clasa a II/2 Angle (pag. )

S1358067. in etiologia interferentelor lucratoare in lateralitate intra: A. migrarea dintilor antagonisti unui spatiu edentat B. aplicarea unei proteze necorespunzatoare C. tratamente ortodontice incorecte D. refacerea ghidajului canin E. realizarea protetica a unei morfologii ocluzale necorespunzatoare

1396



1397

Rezidentiat 2004


(pag. )

S1358068. in functie de inclinarea pantei palatinale a incisivilor maxilari, dezocluzia se face: A. mai lent cand panta palatinala e mai lina B. mai lent cand panta palatinala e mai abrupta C. mai rapid cand panta palatinala e mai lina D. mai rapid cand panta palatinala e mai abrupta E. dezocluzia dintilor laterali nu depinde de inclinarea pantei palatinale (pag. )

S1358069. in miscarea de lateralitate, contactele pe partea nelucratoare sunt considerate nefunctionale, deoarece: A. sunt neeficiente functional B. sunt nelogice C. condilul pivotant nu e bine sprijinit D. induc contracţii musculare prelungite E. solicita paraaxial dintii ce interfera (pag. )

S1358070. Interferentele in lateralitate de partea lucratoare sunt patologice deoarece: A. apar forte paraaxiale pe dintii ce interfera B. fortele paraaxiale sunt foarte mari pe dintii ce interfera C. condilul pivotant nu e bine sprijinit in cavitatea glenoida D. condilul orbitant e bine sprijinit in cavitatea glenoida E. dintii nu participa la masticatie (pag. )

S1358071. Interventia terapeutica de remodelare a stopurilor ocluzale de gradul al II-lea este indicata in urmatoarele situatii: A. restaurarea protetica frontala face parte din planul general terapeutic B. exista semne de instabilitate ocluzala, migrari dentare in sectorul frontal C. stopurile ocluzale laterale sunt stabile D. stopurile ocluzale frontale sunt stabile E. stopurile ocluzale laterale nu sunt fiabile (pag. )

S1358072. La solicitarea paraaxiala a unui dinte au loc urmatoarele fenomene: A. radacina dentara realizeaza o miscare de rotatie in jurul unui punct hipomoclion B. rezorbtie osoasa in portiunea situata cervical de hipomoclion, controlateral fata de directia de aplicare a fortei C. rezorbtie osoasa in portiunea situata cervical de hipomoclion de aceeasi parte spre care se aplica forta ocluzala D. apoziţie osoasa in porţiunea situata apical de hipomoclion de aceeasi parte spre care se aplica forţa ocluzala E. migrarea prin basculare a dintelui (pag. )

S1358073. Printre cele 6 principii ale olcuziei fiziologice enuntate de Körber sunt: A. factorul timp B. factorul numar C. factorul ocluzie D. factorul protecţie E. factorul forma

1397



1398

Rezidentiat 2004


(pag. )

S1358074. Printre factorii etiologici ce induc aparitia interferentelor laterale in protruzie pot fi: A. panta palatinala a incisivilor superiori B. edentatia C. tratamente ortodontice necorespunzatoare D. obiceiuri parafuncţionale E. parodontopatie (pag. )

S1358075. Sindromul molarului de 6 ani consta in: A. migrarea verticala a omologilor B. mezioversia molarilor 2 si 3 mandibulari C. migrarea verticala a antagonistilor D. linguoversia molarilor 2 si 3 mandibulari E. migrarea verticala a incisivilor (pag. )

S1358076. Teoria gnatologica sustine ca: A. toti indivizii trebuie sa prezinte point-centric B. pentru triturarea alimentelor sunt folosite numai miscari verticale C. miscarea de lateralitate se face intotdeauna cu conducere canina D. exista long-centric E. contactele sunt de tip varf cuspid – fund foseta (pag. )

S1358077. Trauma ocluzala primara: A. apare pe parodontiu afectat B. apare prin actiune exclusiv a unei forte atipice C. apare pe un parodontiu sanatos D. apare prin acţiunea unei forţe normale E. nu provoaca boala parodontala (pag. )

S1358078. Trauma ocluzala secundara apare: A. pe un parodontiu sanatos B. pe un parodontiu afectat C. prin solicitati cu forte exclusiv atipice D. prin solicitari cu forţe normale sau atipice E. dupa trauma ocluzala primara (pag. )

S1458079. Aprecierea functionalitatii contactelor dento-dentare se face dupa: A. critertiul diminuarii fortelor nocive asupra dintilor; B. criteriul diminuarii fortelor nocive asupra parodontiului; C. criteriul diminuarii fortelor nocive asupra ATM si muschilor mobilizatori ai mandibulei; D. criteriul diminuarii forţelor active asupra dinţilor si paordonţiului marginal; E. criteriul diminuarii fortelor pasive asupra ATM si a muschilor mobilizatori. (pag. 143)

S1458080. Caracteristicile unei ocluzii ideale sunt: A. mandibula se poate deplasa liber atat in RC cat si in IM;

1398



1399



ghidajul dentar al miscarilor mandibulare se realizeaza pe partea lucratoare; inclinarea pantelor incizale si cuspidiene nu influenteaza echilibrul neuromuscular; ghidajul dentar al miscarilor mandibulare se realizeaza de partea nelucratoare (funcţionala); masticatia si fonatia sunt acceptabile pentru pacient. (pag. 145)

S1458081. Caracteristicile unei ocluzii ideale sunt: A. in pozitia de intercuspidare maxima presiunile ocluzale se transmit in axul lung al dintilor laterali si in portiunea centrala a meniscului ATM; B. abraziunea intereseaza in mod egal sectoarelel dentare functionale; C. nu exista contacte ocluzale la nivelul partilor moi; D. in IM contactul in sectorul frontal e mai slab de 35 µm; E. masticatia, fonatia sunt acceptabile pentru pacient. (pag. 145)

S1458082. Conform teoriei gnatologice ocluzia functionala se caracterizeaza prin: A. intercuspidarea maxima coincide cu relatia centrica B. contactele ocluzale de la nivelul stopurilor ocluzale din grupurile I si III trebuie sa fie de tip tripodic C. deglutitia se efectueaza intotdeauna in RC D. miscarea de lateralitate se face cu ghidaj de grup lateral E. deglutitia sa se efectueze intotdeauna in IM (pag. 146)

S1458083. Etiologia interferentelor lucratoare in miscarea de lateralitate poate fi: A. inaltimea prea mare a cuspizilor vestibulari mandibulari B. grosimea prea mare a versantelor interne ale cuspizilor vestibulari C. un ghidaj canin prea deschis D. inaltimea prea mica a cuspizilor vestibulari maxilari E. grosimea prea mica a versantelor interne ale cuspizilor vestibulari (pag. 168)

S1458084. in cadrul teoriei functionaliste se afirma ca fiind adevarate urmatoarele: A. in miscarea de propulsie sa nu existe nici un contact intre dintii posteriori B. in miscarea de lateralitate nu trebuie sa existe nici un contact pe partea nelucratoare C. miscarea de lateralitate sa se realizeze cu ghidaj de grup lateral inclusiv caninul D. miscarea de lateralitate trebuie sa se realizeze cu participarea caninului si a cel mult a unui premolar E. intercuspidarea maxima e posterioara pozitiei de relatie centrica (pag. 147)

S1458085. Teoria lui Jankelson sustine ca: A. contactele cuspizilor de sprijin se fac de tip varf cuspid - fund foseta B. contactele cuspizilor de aprijin sunt de tip tripodic C. pentru triturarea alimentelor sun tfolosite numai miscari veritcale D. miscarile de lateralitate se fac fara contacte dento-dentare E. miscarile de lateralitate se fac doar cu ghidaj canin (pag. 148)

S1458086. Teoria lui Jankelson sustine ca: A. ocluzia"adevarata"este totdeauna anterioara RC B. ocluzia se caracterizeaza printr-o stare de echilibru a muschilor ADM fara spasme si contacte premature C. orice contact dento-dentar in miscarea de lateralitate este considerat ca interferenta D. pentru triturarea alimentelor sunt folosite miscari oblice

1399



1400

Rezidentiat 2004


E. stopurile ocluzale din grupul I si II sunt de tip varf cuspid - fund foseta (pag. 148)

S1558087. Care dintre urmatoarele afirmatii privind teoria functionalista sunt corecte: A. in miscarea de propulsie nu exista nici un contact intre dintii posteriori B. in miscarea de lateralitate nu exista nici un contact de parte nelucratoare C. miscarea de lateralitate se realizeaza cu ghidaj de grup lateral, inclusiv caninul D. IM coincide cu RC E. IM este anterioara pozitiei de RC cu 0,3-1,3 mm (pag. 146)

S1558088. Care dintre urmatoarele versante dentare intra in contact atunci cand mandibula deviaza spre dreapta, datorita unui contact prematur pe hemiarcada stanga: A. versantul intern al cuspidului vestibular maxilar B. versantul extern al cuspidului vestibular mandibular C. versantul extern al cuspidului palatinal maxilar D. versantul intern al cuspidului lingual mandibular E. versantul extern al cuspidului lingual mandibular (pag. 155)

S1558089. Conducerea miscarii de propulsie poate fi afectata prin: A. absenta molarilor de minte B. abrazia exagerata a dintilor frontali mai ales in zone de contact cu antagonistii C. prezenta leziunilor de miloliza la nivelul frontalilor inferiori D. imbolnavirea paradonţiului dinţilor anteriori E. hiperactivitatea musculara (pag. 158)

S1558090. in miscarea de propulsie cu contact dento-dentar, deplasarea mandibulei se realizeaza prin: A. mezializare B. avansare C. distalizare D. coborare E. ridicare (pag. 161)

S1558091. Remodelarea stopurilor ocluzale de gradul II este indicata: A. cand stopurile ocluzale de gradul I si III sunt stabile B. cand dintii laterali au cuspizi inalti C. cand dintii laterali au fosete adanci D. cand exista semne de instabilitate ocluzala datorita unor migrari in sectorul frontal E. cand stopurile ocluzale laterale nu sunt fiabile (pag. 153)

S1558092. Sindromul molarului de 6 ani se caracterizeaza prin urmatoarele semne patologice: A. mezioversiunea molarilor 2 si 3 mandibulari B. mobilizarea premolarului unu de parte opusa C. aparitia diastemei D. linguoversiunea molarilor 2 si 3 mandibulari E. abrazia dintilor frontali (pag. 164)

1400



1401

Rezidentiat 2004


S1658093. Fenomenul tielemann: A. Este urmarea unei interferente lucratoare in propulsie B. Este urmarea unei interferente nelucratoare in propulsie C. Se manifesta intotdeauna la un incisiv de pe partea opusa obstacolului D. Este urmarea unui contact prematur lucrator in propulsie E. Este urmarea unui contact prematur nelucrator in propulsie (pag. 163)

S1658094. Prin trauma ocluzala secundara se intelege solicitare ocluzala: A. Cu directie in axul lung al dintilor cu parodontiul afectat B. Cu directie in afara axului lung al dintilor cu parodontiul afectat C. Cu directie in afara axului lung al dintilor cu parodontiul integru D. De prea lunga durata asupra unui parodontiu integru E. Prea intens asupra unui parodontiu integru (pag. 151)

S1658095. Sindromul molarului de 6 ani se caracterizeaza prin: A. Semnele patologice sunt mai grave in cazul pierderii molarului prim maxilar B. Semnele patologice sunt mai usoare in cazul pierderii molarului prim mandibular C. Semnele patologice sunt mai grave in cazul pierderii molarului prim mandibular D. Semnele patologice sunt mai usoare in cazul pierderii molarului prim maxilar E. Apare migrarea verticala a antagonistilor (pag. 163-164)

S1658096. Teoria gnatologica sustine: A. Toti indivizii fac deglutitia in R.C. B. Toti subiectii au Long Centric C. 87% dintre indivizi au Long Centric D. Toti indivizii au Point Centric E. Miscarea de lateralitate se face cu conducere canina (pag. 146)

S1658097. Teoria lui Jankelson sustine ca criteriile ocluziei functionale sunt: A. Ocluzia adevarata este anterioara R.C; B. Ocluzia adevarata se caracterizeaza printr-o stare de echilibru a muschilor ADM C. Contactele cuspizilor de sprijin sunt de tip tripodic D. Contactele cuspizilor de sprijin sunt de tip varf cuspid-fund foseta E. Miscarile de lateralitate se fac fara contacte dento-dentare (pag. 148)

S2158098. Conform teoriei gnatologice, ocluzia funcţională se caracterizează prin : A. Toţi indivizii au point centric B. Toţi indivizii au long centric C. Contactele ocluzale la molari sunt de tip vârf cuspid – fund fosetă D. Contactele ocluzale la molari sunt de tip tripodic E. Mişcarea de lateralitate se face cu conducere canină (pag. 146)

S2158099. Factorii care tulbură armonia dintre ghidajul anterior şi mişcările funcţionale ale mandibulei sunt (după Ramfjord şi Ash) : A. Pulpitele acute B. Distrucţiile coronare

1401



1402

Rezidentiat 2004


C. Edentaţia D. Parodontopatia E. Echilibrarea ocluzală necorespunzătoare (pag. 159)

S2158100. În cadrul fenomenului Thielemann : A. Când interferenţa este cauzată de un ultim molar mandibular este afectat un incisiv maxilar de aceeaşi parte B. Când interferenţa este cauzată de un ultim molar maxilar este afectat un inci-siv maxilar de aceeaşi parte C. Când interferenţa este cauzată de un ultim molar mandibular este afectat un incisiv maxilar de partea opusă D. Când interferenţa este cauzată de un ultim molar maxilar este afectat un inci-siv maxilar de partea opusă E. Când există interferenţe bilaterale sunt afectaţi incisivi din ambele părţi (pag. 162-163)

S2158101. Trauma ocluzală primară este determinată de o forţă: A. Cu o direcţie atipică B. Cu o intensitate atipică C. Cu o durată atipică D. Care acţionează pe un parodonţiu iniţial sănătos E. Care acţionează pe un parodonţiu iniţial afectat (pag. 151)

S2158102. Un contact prematur în IM sau RC la nivelul lui 36 care deviază mandibula spre dreapta este cauzat de un conflict situat la nivelul : A. Versantului intern al cuspidului palatinal maxilar B. Versantului extern al cuspidului palatinal maxilar C. Versantului intern al cuspidului vestibular maxilar D. Versantului extern al cuspidului vestibular mandibular E. Versantului intern al cuspidului lingual mandibular (pag. 155)

S2158103. Un contact prematur situat în zona laterală stângă cu deraparea mandibulei spre stânga, poate fi localizat la nivelul : A. Versantului extern al cuspidului vestibular mandibular B. Versantului intern al cuspidului vestibular mandibular C. Versantului intern al cuspidului vestibular maxilar D. Versantului extern al cuspidului palatinal maxilar E. Versantului intern al cuspidului palatinal maxilar (pag. 155)

S2258104. Sprijinul mixt al protezei in cazul tratamentului edentatiei de clasa I pote fi: A. mixt rigid B. mixt rigid C. mixt elastic D. mixt articulate E. mixt articulate (pag. 287)

S2258105. Daca retentivitatea favorabila se afla vestibule-distal, se indica urmatoarele tipuri de crosete turnate in tratamentul edentatiei de clasa I: A. divizat in T B. divizat in semi T

1402



1403

Rezidentiat 2004


C. circular Ackers deschis edental D. doar primele doua tipuri E. toate variantele sunt corecte (pag. 203)

S2258106. Daca edentatia de clasa I se complica cu brese frontale, atitudinea depinde de: A. marimea bresei B. fizionomie C. atrofia osoasa D. implantarea dintilor restanti E. doleantele pacientilor (pag. 294)

S2258107. Tratamentul edentatiei de clasa a II aare urmatoarele caracteristici: A. extinderea bazei protezei doar pe hemiarcada respective B. extinderea bazei protezei si in zona hemiarcadei integre C. elemental de mentinere indirecta e plasat pe partea opusa edentatiei D. elemental de mentinere indirecta e plasat pe partea opusa edentatiei E. pe partea hemiarcadei integre se aplica un corset Bonwill (pag. 299)

S2258108. Edentatia de clasa a II a complicate cu una sau mai multe bres frontale se poate rezolva astfel: A. punte frontala si apoi proteza uniterminala B. proteza cu doua sau mai multe sei C. doar varianta a D. doar varianta b E. doar varianta a si c (pag. 299)

S2258109. In cazul edentatiei de clasa a IV a Kennedy intinsa, sprijinul poate fi A. mixt elastic B. mixt rigid C. mixt foarte rigid D. mixt foarte elastic E. mixt articulate (pag. 313)

S2258110. Rolul crosetului continuu este: A. rigidizarea barei linguale si marirea rezistentei mecanice a protezei B. contribuie la sprijinul parodontal al protezei C. asigura mentinerea directa a protezelor totale D. stabilizeaza proteza in sens vestibulo-oral E. solidarizeaza dintii restanti (pag. 143)

S2258111. Conectorii principali maxilari sunt: A. placuta mucozala cu latime redusa B. placuta mucozala cu latime medie C. placuta mucozala cu latime mare D. placuta mucozala in forma de U E. placuta mucozala anterioara si posterioara (fenestrate)

1403



1404

Rezidentiat 2004


(pag. 148-159)

S2258112. Placuta dento-mucozala mandibulara este indicate in: A. atrofia mare a crestelor alveolare in clasa I si II Kennedy B. cand inaltimea procesului alveolar in zona frontala este de minim 9 mm C. situatiile cand se prevede pierderea unor dinti frontali restanti D. in cazuri de edentatie clasa a III a Kennedy E. edentatii frontale neprotezate (pag. 154)

S2258113. Urmatoarele afirmatii privind placa dento-mocozala mandibulara sunt adevarate: A. reface puncte de contact interdentar B. se plaseaza intre parodontiul marginal si fundul de sac C. extremitatea sa inferioara are pe sectiune forma semipiriforma D. la nivelul dintilor laterali restanti ajunge pana in apropierea fetelor ocluzale E. la nivelul papilei interdentare folierea este de 0.4-0.5 mm (pag. 154)

S2258114. Despovararea tesuturilor mucozale in cazul barei linguale depinde de: A. tipul de sprijin B. rezilienta mucoasei C. profilul barei D. forma anatomica a procesului alveolar E. prezenta torusului mandibular (pag. 140)

S2258115. Placuta mucozala cu latime redusa este indicata in: A. edentatii terminale B. edentatii laterale reduse C. cand proteza partiala scheletata are sprijin mixt D. cand proteza partiala scheletata are sprijin dento-parodontal E. in toate formele clinice de edentatii partiale rezolvate prin proteze scheletate (pag. 149)

S2258116. Placuta dento-mucozala maxilara este indicata in: A. situatii cand exista mai multi dinti restanti B. este present numai grupul frontal C. creste bine reprezentate D. creste alveolare atrofiate E. edentatii associate cu brese frontale (pag. 154)

S2258117. Placa palatinala completa este indicate in: A. situatii cand exista putini dinti restanti frontali sau laterali B. creste si tuberozitati atrofiate C. creste si tuberozitati retentive D. in toate formele clinice de edentatie E. nu se indica pentru ca pericliteaza confortul pacientului (pag. 155)

S2258118. Presiunile exagerate ale conectorilor principali dento-mucozali asupra tesuturilor se datoreaza: A. lipsei elementelor de stabilitate

1404



1405



atrofiei crestelor alveolare aparitiei placii bacteriene elementelor de sprijin parodontal adaptarii precise a conectorului principal pe dinti (pag. 159)

S2258119. Cauzele efectelor negative ale conectorilor principali dento-mucozali asupra campului protetic sunt: A. presiuni exagerate asupra tesuturilor B. igiena corespunzatoare a gurii si protezei C. purtarea protezei permanent zi si noapte D. schimbarea echilibrului biologic al cavitatii bucale E. toate de mai sus (pag. 158)

S2258120. Mijloacele de mentinere, sprijin si stabilizare pot fi A. principale B. Auxiliare C. nici una din cele de mai sus D. directe E. indirecte (pag. 159)

S2258121. Mijloacele principale de mentinere, sprijin si stabilizare sunt: A. crosetele B. elemente contrabasculante C. sisteme speciale D. tonicitatea musculara E. lustrul perfect al protezei (pag. 159)

S2258122. Functiile crosetelor turnate sunt: A. mentinere indirecta B. stabilizare C. reciprocitatea D. pasivitatea E. nici un raspuns nu e corect (pag. 160)

S2258123. Pintenii ocluzali pot fi: A. pinteni ocluzali interni B. pinteni ocluzali externi C. pinteni ocluzali externi principali D. pinteni ocluzali externi auxiliari sau suplimentari E. pinteni ocluzali interni auxiliary (pag. 170)

S2258124. Caracteristicile pintenilor principali externi sunt: A. sa fie plasati intr-un lacas in forma hemisferica si cu inclinare adecvata B. sa aiba rigiditate absoluta C. forma pintenului sa fie dreptunghiulara D. marimea sa fie dependenta de dintele pe care se aplica

1405



1406

Rezidentiat 2004


E. sa se continue cu un conector secundar (pag. 171)

S2258125. Functiile pintenilor ocluzali principali sunt: A. mentin nivelul cuspidian al dintilor artificiali in planul de ocluzie B. plasati interdentar pot reface punctele de contact pierdute prin migrari orizontale ale dintilor C. intervin in stabilizarea verticala a protezei D. impiedica migrarile verticale ale protezei E. reduc presiunea dureroasa a seilor asupra crestelorreduc presiunea dureroasa a seilor asupra crestelor (pag. 173)

S2258126. Pentru a indeplini functia de reciprocitate, bratul opozant trebuie plasat: A. subecuatorial prin desfintarea convexitatilor fetei orale B. subecuatorial pe coroane cu peretele oral plan C. supraecuatorial D. utilizarea unor crosete de tip Roach E. utilizarea unor crosete Ney bioactive de tip I si II (pag. 176)

S2258127. Bara vestibulara se foloseste in situatiile urmatoare: A. insertie joasa a planseului bucal B. insertie inalta a planseului bucal C. lingualizare mare a dintilor frontali D. lingualizare redusa a dintilor frontali E. torus exagerat (pag. 146)

S2258128. Placuta mucozala cu latime mare e indicata in: A. edentatii terminale cand crestele sunt bine reprezentate, exista mai mult de sasedinti restanti si torusul e absent B. edentatii terminale cand crestele sunt bine reprezentate, exista mai mult de sase dinti restanti si torusul e de mici dimensiuni C. edentatii latero-terminale D. doar varianta a E. doar varianta b (pag. 149)

S2258129. Retentivitatea favorabila are urmatoarele caracteristici: A. e cuprinsa intre 0.25 si 1 mm B. pentru crosetele turnate e de 0.25-0.50 mm C. pentru crosetele mixte e de 0.75 mm D. pentru crosetele mixte e de 0.25-0.50 mm E. pentru crosetele turnate e de 0.75 mm (pag. 162)

S2258130. Marimea pintenului trebuie sa fie: A. dependenta de dintele pe care se aplica B. lungimea de ¼ din latimea mezio-distala C. latimea de 1/3 din latimea vestibule-orala D. grosimea de 1.5 mm la unirea cu conectorul principal si de 1 mm spre varf E. doar varianta a e corecta (pag. 172)

1406



1407

Rezidentiat 2004


S2358131. Ocluzia instabilă apare în A. edentaţii parţial întinse B. migrări orizontale sau verticale ale dinţilor C. uzura exagerată sau provocată de activităţi parafuncţionale D. edentaţii parţial reduse E. proteze parţiale fixe sau mobilizabile corect realizate. (pag. 145 D.Bratu)

S2358132. termenii folosiţi în literatură pentru a defini relaţia centrică sunt A. poziţie de retruzie B. poziţie ligamentară sau balama ligamentară C. poziţie de relaţie centrică D. poziţie ocluzală E. poziţie de intercuspidare maximă. (pag. 146 D.Bratu)

S2358133. În relaîie centrică mandibula este reperată în cele trei direcţii ale spaţiului astfel A. în sens transversal planul median mandibular şi cranian corespund B. în sens sagital planul median mandibular şi cranian corespund C. în sens sagital condili centraţi în fosele manddibulare D. în sens transversal centrarea condililor în fosele mandibulare E. în sens vertical centrarea condililor în fosele mandibulare. (pag. 148 D.Bratu)

S2358134. Reperele relaţiei centrice sunt A. reper osos B. reper muscular C. reper lingual D. reper articular E. reper labial (pag. 148 D.Bratu)

S2358135. existenţa unei libertăţi de mişcare a mandibulei în relaţie centrică în sens transversal A. se numeşte long centric B. se numeşte freedom in centric C. se numeşte wide centric D. este de aproximativ 1 mm E. este de aproximativ 0,2-1,75 mm. (pag. 149 D.Bratu)

S2358136. relaxarea musculară în determinarea relaţiei centrice poate fi A. mecanică B. farmacologică C. numai prin stimulare electrică D. psihologică E. indusă numai prin exerciţii. (pag. 150 D.Bratu)

S2358137. metodele de determinare a relaţiei centrice include A. metoda unimanuală, tehnica cu un deget B. metoda unimanuală, tehnica cu două degete C. metoda unimanuală, tehnica cu trei degete

1407



1408

Rezidentiat 2004


D. metoda bimanuală, tehnica bilaterală E. metoda bimanuală, tehnica cu localizatorul centric (pag. 151 D.Bratu)

S2358138. sistemul OSU de determinare a relaţiei centrice are drept avantaje A. ghidarea neuromusculară a mandibulei şi înregistrarea RC cu ajutorul suportului de înregistrare B. facilitează diagnosticul şi deprogramarea mandibulară rapidă C. nu menţine o DV selecţionată D. permite controlul poziţionării autoghidate a mandibulei în RC E. este rapid, simplu şi precis (pag. 153-154 D.Bratu)

S2358139. În poziţia de IM A. există număr maximal de contacte dento-dentare B. poate avea loc în poziţii excentrice mandibulo-craniene C. poate avea loc în poziţii centrice mandibulo-craniene D. nu suferă modificări morfologice în timp E. suferă modificări morfologice în timp. (pag. 157 D.Bratu)

S2358140. Tratamentul ocluziei traumatice are drept obiective: A. obtinerea stabilităţii ocluzale a la long B. funcţionalitate a ADM satisfăcătoare pentru pacient C. indepărtarea obstacolului ce va duce la revenirea automată la PIM inţială D. eliminarea şi împiedicarea recidiveisimptomatologiei DTM E. obligatoriu revenirea la rapoartele ocluzale iniţiale (pag. D.Bratu, 158)

S2358141. Prezenţa unui obstacol pe traseul ORC-PIM determină: A. contracţie inegală a muşchilor ridicători B. apariţia ocluziei de necesitate C. situarea simetrică a condililor în fosele mandibulare D. situarea asimetrică a condililor în fosele mandibulare E. transformarea ocluziei de necesitate în ocluzie habituală sau traumatică în cazul persistenţei acestuia (pag. D Bratu, 157-158)

S2358142. Suprafeţele dentare de ghidaj sunt reprezentate de A. versanţii ocluzali ai cuspizilor linguali mandibulari B. versanţii ocluzali ai cuspizilor vestibulari ai premolarilor şi molarilor mandibulari C. suprafeţele palatinale şi/sau marginile incizale ale incisivilor şi caninilor maxilari D. versanţii ocluzali ai cuspizilor vestibulari ai premolarilor şi molarilor maxilari E. marginile incizale ale incisivilor şi caninilor mandibulari. (pag. 160 D Bratu)

S2358143. În cursul mişcării de lateralitate pot interveni următoarele tipuri de ghidaj A. ghidaj anterior B. ghidaj canin C. ghidaj de grup D. ghidaj mixt E. ghidaj lateral secvenţial cu dominanţă canină. (pag. 161 D. Bratu)

1408



1409

Rezidentiat 2004


S2358144. Factorii care determina modificarea ocluziei in relatie centrica sunt: A. uzura accentuata a arcadelor dentare B. edentatia terminala bilaterala intinsa C. edentatia terminala bilaterala redusa D. tratamente protetice incorecte E. ocluziei in relatie centrica nu este supusa modificarilor (pag. pg. 144, D. Bratu)

S2558145. Care din următoarele afirmaţii privind teoria funcţionalistă sunt corecte : A. în mişcarea de propulsie nu există nici un contact între dinţii posteriori B. în mişcarea de lateralitate nu există nici un contact de parte nelucrătoare C. mişcarea de lateralitate se realizează cu ghidaj de grup lateral,inclusiv caninul D. IM coincide cuRC E. IM este anterioară poziţiei de RC cu 0,3-1,3 mm (pag. 146)

S2658146. Clasificare edentaţiilor parţiale după Kennedy are la bază topografia spaţiilor edentate faţă de dinţii restanţi. Precizaţi care din următoarele afirmaţii nu sunt adevărate: A. Cl. I: edentaţie unilaterală posterioară dinţilor restanţi; B. Cl. a II-a: edentaţie bilaterală plasată posterior de dinţii restanţi; C. Cl. a II-a: edentaţie unilaterală plasată posterior de dinţii restanţi; D. Cl. a III-a: edentaţie laterală delimitată anterior şi posterior de dinţi restanţi; E. Cl. a IV-a: edentaţie situată în regiunea frontală de o parte şi de alta a liniei mediane. (pag. 59)

S2658147. Ecuatorul protetic reprezintă: A. linia celei mai mari convexităţi a dinţilor stâlpi pentru o anumită axă de inserţie; B. linia care uneşte fosetele centrale ale dinţilor maxilari şi mandibulari; C. linia care uneşte aria de contact mezială a caninului inferior de faţa linguală a tubercului piriform; D. linia celui mai mare contur la un anumit plan orizontal al modelului; E. linia care trece prin vârful cuspizilor vestibulari ai dinţilor laterali inferiori. (pag. 80)

S2658148. Axa de inserţie a protezei scheletate este condiţionată de următorii factori: A. planurile de ghidare; B. zonele de interferenţă muco-osoasă sau dentară; C. fizionomie; D. condiţiile în care s-a realizat tripodarea; E. caracteristicile fizico-mecanice ale aliajului din care se realizează scheletul metalic. (pag. 75)

S2658149. Clasificarea edentaţiilor parţiale după W. E. Cummer are la bază poziţia liniei care uneşte croşetele. Precizaţi care din următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. Cl. I: linia croşetelor este transversală; B. Cl. a II-a: linia croşetelor este diagonală; C. Cl. a III-a: linia croşetelor este unilaterală; D. Cl. a IV-a: linia croşetelor este poligonală; E. Cl. a IV-a: linia croşetelor este perpendiculară pe linia mediană. (pag. 59)

S2658150. Modelul documentar reproduce starea cavităţii bucale: A. după tratamentul preprotetic;

1409



1410



înainte de efectuarea oricărui tratament; după tratamentul proprotetic; după efectuarea detartrajului supragingival; după tratamentul de urgenţă privind durerea. (pag. 58)

S2658151. Paralelismul suprafeţelor proximale ale dinţilor stâlpi, vecine spaţiilor edentate, se obţine: A. cu ajutorul tijelor retenţiometrice; B. prin înclinarea modelului stânga-dreapta; C. cu ajutorul tijei de reperaj; D. prin înclinarea modelului anterior sau posterior; E. când tija de analiză face contact cu faţa proximală în regiunea coletului. (pag. 75)

S2658152. Zonele de interferenţă cu conectorii secundari proximali se situează frecvent la nivelul: A. marginii disto-vestibulare la premolarii superiori; B. feţelor proximale ale premolarilor înclinaţi spre mezial sau distal; C. feţelor distale ale caninilor inferiori înclinaţi spre posterior; D. feţelor distale ale caninilor superiori înclinaţi spre posterior; E. feţelor distale ale molarilor inferiori înclinaţi către anterior. (pag. 79)

S2658153. Modelele documentare servesc la: A. precizarea diagnosticului clinic al edentaţiei; B. precizarea diagnosticului clinic şi stabilirea planului de tratament preprotetic; C. analiza dinţilor restanţi şi a crestelor maxilare; D. demonstrarea medico-legală a situaţiei clinice cu care s-a prezentat pacientul; E. utilizarea în scop didactico-pedagogic. (pag. 58)

S2658154. Extremitatea liberă a discului cu care se termină jojele retenţiometrice este de: A. 0,75 mm; B. 1 cm; C. 0,25 mm; D. 0,30 mm E. 0,50 mm. (pag. 68)

S2658155. În cazul unui purtător de proteză parţială mobilizabilă este indicată acoperirea dinţilor stâlpi cu microproteze când: A. pacientul are o igienă bucală satisfăcătoare; B. pacientul prezintă o frecvenţa ridicată a cariilor; C. dinţii sunt scurţi sau abrazaţi; D. în cazul cariilor mici ocluzale; E. pacientul are o igienă bucală defectuoasă. (pag. 46)

S2658156. Axa de inserţie a protezelor scheletate este condiţionată de: A. fizionomie; B. tipul de edentaţie; C. numărul dinţilor restanţi; D. suprafeţele proximale ale dinţilor stâlpi, vecine spaţiilor edentate;

1410



1411

Rezidentiat 2004


E. poziţia pe arcadă a dinţilor restanţi. (pag. 75)

S2858157. Cand se reface fata ocluzala a unui dinte: A. se urmareste refacerea unei morfologii standard B. realizarea elementelor ocluzale in raport cu cele antagoniste C. se urmareste transmiterea presiunilor in axul lung al dintilor D. realizarea de stopuri ocluzale stabile E. se urmareste transmiterea presiunilor in afara axului lung al dintilor (pag. 151)

S2858158. Dupa scoala romaneasca ocluzia functionala trebuie sa raspunda urmaroarelor criterii: A. stopuri ocluzale stabile in IM B. ghidaj anterior armonizat cu miscarile functionale ale mandibulei C. interferenta dintilor cuspidati in miscarea de propulsie D. contacte dento-dentare de tip varf cuspid-versant foseta E. contacte in suprafata (pag. 148)

S2858159. In miscarea de propulsie a mandibulei: A. trebuie sa se produca dezangrenarea totala a dintilor cuspidati B. dintii laterali nu au rol in sectionarea alimentelor C. condilii sunt bine sustinuti in cavitatiile glenoide D. contactele dentare in zonele laterale ar fi inafara axului lung al dintilor E. dintii frontali protejeaza parodontiul dintilor laterali (pag. 165)

S2858160. Contactele pe partea opusa sensului miscarii de lateralitate sunt nefunctionale deoarece: A. condilul orbitant nu este bine sprijinit in cavitatea glenoida B. condilul orbitant este bine sprijinit in cavitatea glenoida C. contactele de pe partea nelucratoare sunt nelogice D. declanseaza contractii musculare prelungite E. contactele de pe partea nelucratoare sunt neeficiente functional (pag. 166)

S2858161. Trauma ocluzala primara: A. presupune actiuna unei forte ocluzale normale asupra unui parodontiu afectat B. presupune actiunea unei forte ocluzale nocive asupra unui parodontiu initial sanatos C. nu provoaca boala parodontala D. provoaca boala parodontala E. provoaca leziuni parodontale izolate (pag. 151)

S2958162. Teoria gnatologica sustine urmatoarele: A. existenta long-centricului B. existenta wide-centricului C. deglutitia sa se efectueze totdeauna in RC D. sa existe ocluzie echilibrata(balansata) E. miscarea de lateralitate se face totdeauna cu conducere canina (pag. 146)

S2958163. Teoria functionala a ocluziei sustine:

1411



1412



coincidenta dintre IM si RC toti indivizii trebuie sa prezinte point centric in miscarile de propulsie sa nu existe nici un contact intre dintii posteriori miscarea de lateralitate se face intotdeauna cu conducere canina in miscarea de lateralitate sa nu existe nici un contact in partea nelucratoare (pag. 147)

S2958164. Scoala romaneasca de ocluzologie sustine urmatoarele, cu privire la ocluzie: A. existenta long-centricului B. existenta wide-centricului C. miscarile de lateralitate in timpul masticatiei se fac fara contacte dento-dentare D. stopurile ocluzale stabile, multiple si simultane sa se realizeze in RC E. stopurile ocluzale stabile,simultane si multiple sa se realizeze in IM (pag. 148-149)

S2958165. Notiunea de trauma ocluzala primara se caracterizeaza prin: A. transmiterea fortelor ocluzale se face in afara axului lung al dintelui B. fortele ocluzale au o intensitate normala C. fortele ocluzale au o durata ce depaseste parametrii functionali D. fortele ocluzale actioneaza pe un parodontiu sanatos E. fortele ocluzale actioneaza pe un parodontiu afectat (pag. 151)

S2958166. Trauma ocluzala secundara se caracterizeaza prin: A. solicitarile ocluzale actioneaza pe un parodontiu sanatos B. solicitarile ocluzale actioneaza pe un parodontiu afectat C. forta ocluzala e normala D. forta ocluzala e peste limite normale E. directia fortelor este atipica (pag. 151)

1412



1413

Rezidentiat 2004


Tema nr. 59 Disfuncţia mandibulo-craniană BIBLIOGRAFIE: 8. S. Ioniţă, A. Petre - Ocluzia dentară, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1259001. Fracturile dentare aparute in disfunctia ocluzala A. sunt puse in legatura cu un traumatism violent B. nu apar la dintii vitali C. se produc la dintii aflati in trauma ocluzala D. linia de fractura este orizontala E. sunt nedureroase. (pag. 183)

S1259002. Fremitus-ul este: A. mobilitatea unui dinte cu punga parodontala de 2 mm B. mobilitatea fiziologica a dintelui in alveola C. mobilitatea unui dinte in ax D. mobilitatea patologica a unui dinte in cursul unei miscari mandibulare cu contacte dento-dentare sesizata prin palpare E. sunetul pe care il fac dintii la intercuspidare maxima in situatia unor contacte premature (pag. 187)

S1259003. Un semn patognomonic al disfunctiei ocluzale este: A. asocierea durerii temporale, soboccipitale si mentoniere B. asocierea durerii maseterine, temporale si submaxilare C. asocierea durerii submaxilare si pterigoidiene D. asocierea durerii temporale si maseterine E. asocierea durerii suboccipitale, maseterine si temporale. (pag. 190)

S1359004. Bruxismul diurn are urmatoarea simptomatologie: A. durere nocturna B. durerile au intensitate ascendenta si caracter surd C. mialgia nu intereseaza muschii gatului D. cefalee nocturna E. spasme glotice (pag. 197)

S1359005. Iatrogeniile care determina disfunctii craniomandibulare sunt A. Obturatii si microproteze care creaza interferente in lateralitate B. Obturatii si microproteze care refac corect punctul de contact C. Obturatii si microproteze care refac corect morfologia ocluzala D. Obturatii si microproteze care refac corect morfologia feţelor laterale E. Obturatii si microproteze care refac corect planul de ocluzie (pag. 199-200)

S1359006. Semnele musculare ale disfunctiei craniomandibulare observate prin inspectie sunt:

1413



1414



miscari mandibulare nelimitate ca amplitudine devierea de la traseul normal a unor miscari mandibulare care au drept cauza spasmele musculare miozita dureri la inserţia musculara durere radiata (pag. 189)

S1459007. Semnele musculare ale disfunctiei temporo-mandibulare sunt: A. Durerea iradiata (referita, miofasciala); B. Hipertrofii musculare; C. Limitarea unei miscari mandibulare; D. Devierea de la traseul normal al unor miscari mandibulare; E. Toate raspunsurile sunt corecte. (pag. 189-190)

S1459008. Simptomatologia artritei reumatoide este: A. Redoare matinala; B. Durere spontana la palpare si mobilizarea mandibulei; C. Zgomote articulare D. Hiperkinezie E. Raspuns corect a, b si c (pag. 202-203)

S1459009. Tratamentul artritei reumatoide este: A. Chirurgical; B. Corticoterapie; C. Fizio-kinetoterapie; D. Raspuns corect b si c E. Raspuns corect a, b si c (pag. 203)

S1559010. Insertia muschiului temporal prin tendonul conjunct se palpeaza: A. extraoral B. intraoral C. bimanual D. cu ajutorul trusei de consultaţie E. intraoral si extraoral simultan (pag. 220)

S1559011. La un pacient cu disfuntie mandibulo-craniana examenele paraclinice la nivelul A.T.M. sunt: A. electromiorafia B. radiografii in incidente specifice C. auscultatia D. endoscopia laringiana E. endoscopia articulara (pag. 219)

S1559012. Mioliza reprezinta: A. o fateta de abrazie B. o leziune carioasa C. o leziune cuneiforma situata strict in smalt D. o hipoplazie radiculara

1414



1415

Rezidentiat 2004


E. o hipercementoza radiculara (pag. 183)

S1559013. Osteoartroza A.T.M. din cadrul disfunctiei mandibulo-craniene poate fi determinata de urmatorii factori: A. masticatie bilaterala B. fractura incisivului lateral mandibular C. absenta molarului de minte mandibular D. edentaţia molara terminala E. prezenta point-centric-ului (pag. 201)

S1559014. Pacientii cu ocluzie dubla prezinta: A. doua pozitii de intercuspidare maxima ale mandibulei B. doua pozitii de relatie centrica ale mandibulei C. doua pozitii de repaus mandibular D. doua poziţii ale mandibulei caracterizate prin rapoarte dento-dentare cap la cap E. doua tipuri de ghidaj anterior al miscarii de propulsie a mandibulei (pag. 211)

S1559015. Semne radiologice ale disfunctiei mandibulo-craniene sunt: A. leziuni carioase B. leziuni periapicale odontogene C. necroza pulpara D. rarefacţia pereţilor sinusali E. ingustarea spatiului periodontal (pag. 188,189)

S1659016. Manifestarile clinice ale osteoartrozei la nivelul ATM sunt urmatoarele: A. redoare B. hiperkinezie C. fenomenul tielemann D. fisura Stielmann E. fibroza articulara (pag. 202)

S1659017. Semnul patognomonic al artritei reumatoide severe este: A. hipokinezie B. hiperkinezia C. redoare artriculara D. inocluzie verticala frontala progresiva E. tumefactie loco-regionala (pag. 203)

S2159018. Abraziunea elicoidală: A. Este un semn de adaptare B. Interesează grupul molar C. Sunt abrazaţi cuspizii linguali ai primului molar mandibular D. Sunt abrazaţi cuspizii vestibulari ai molarului secund mandibular E. Sunt abrazaţi cuspizii linguali ai molarului de minte mandibular (pag. 185)

1415



1416

Rezidentiat 2004


S2159019. Abraziunea patologică generalizată: A. Reduce lăţimea suprafeţelor ocluzale la dinţii laterali B. Accentuează curba transversală de ocluzie C. Se opreşte la ecuatorul dinţilor D. De regulă DVO este păstrată E. De regulă se însoţeşte de rezorbţia procesului alveolar (pag. 184)

S2159020. Caracteristic pentru defectul cuneiform: A. Se limitează strict la ţesuturile dure coronare B. Pereţii defectului sunt mult modificaţi de culoare C. Consistenţa pereţilor este diminuată considerabil D. Sensibilitatea termică şi chimică este constantă E. Evoluţia leziunii este lentă (pag. 184)

S2159021. După Zarb, nu se intervine prin terapie ocluzală specifică atunci când există : A. Retracţii gingivale B. Mobilitate dentară C. Pungi parodontale false D. Pungi parodontale adevărate E. Depozite de tartru (pag. 178)

S2259022. Crosetele Ney sunt de urmatoarele tipuri cu exceptia: A. corset Ney I B. corset Ney II C. corset combinat I-II D. crosetul caninului E. corset biactiv mixtcorset biactiv mixt (pag. 200)

S2259023. Avantajele crosetelor mixte sunt: A. flexibilitate mai mica decat a bratelor retentive turnate B. pot fi aplicate pe dinti stalpi cu valoare parodontala redusa C. vizibilitate mai accentuata decat a bratelor turnate D. rezistenta la indoire mai mica ca la crosetele turnate E. preparatiile nu sunt la fel de usoare ca si in cazul crosetelor turnate (pag. 207)

S2359024. Disfuncţia ocluzală constă în: A. Abaterea de la morfologia ocluzală aunui dinte, B. Prezenţa semnelor subiective şi obiective de suferinţă la nivelul structurilor şi funcţiilor aparatului dentomaxilar, C. Abaterea de la morfologia ocluzală a unui grup dentar, D. Abaterea de la morfologia ocluzală a întregii arcade, E. Dizarmonie ocluzală. (pag. 180)

S2359025. Disfuncţia ocluzală constă în: A. Abaterea de la morfologia ocluzală aunui dinte, B. Prezenţa semnelor subiective şi obiective de suferinţă la nivelul structurilor şi funcţiilor aparatului dento-

1416



1417

Rezidentiat 2004


maxilar, C. Abaterea de la morfologia ocluzală a unui grup dentar, D. Abaterea de la morfologia ocluzală a întregii arcade, E. Dizarmonie ocluzală. (pag. 180)

S2359026. Sunt caracteristici ale durerii din cadrul disfuncţiei mandibulo-craniene: A. Este generalizată, B. Bilaterală de obicei, C. Se exacerbează noaptea la căldura pernei D. Se exacerbează la mişcarea mandibulei, E. Se calmează la antalgice obişnuite. (pag. 182)

S2359027. Fisurile / fracturile coronare din cadrul disfuncţiei madibulo-craniene sunt legate de: A. traumatismele suferite în antecedente, B. carii, C. traumatizarea ocluzală, D. coexistenţa unor tulburări trofice ce duc la scăderea rezistenţei mecanice a ţesuturilor dure dentare, E. prezenţa unui antagonist migrat orizontal. (pag. 183)

S2359028. Leziunile cuneiforme adevărate: A. sunt lipsite de dentină cariată, B. interesează smalţul şi dentina, C. pot fi asociate cu hiperaciditatea gastrică D. pot fi asociate cu hiperaciditatea după o cură prelungită cu citrice, E. pot fi asociate cu consumul de băuturi soft carbogazoase. (pag. 183)

S2359029. Gradul de abraziune nu depinde de: A. vârsta pacientului, B. gradul de abrazivitate al dietei pacientului, C. obstacolele ocluzale, D. prezenţa unui ulcer gastric, E. prezenţa parafuncţiilor. (pag. 184)

S2359030. Fremitusul reprezintă: A. mobilitatea fiziologică a unui dinte B. mobilitatea observată la palpare cu pensa dentară C. mobilitatea apărută în cursul mişcărilor mandibulare cu contact dentar (sesizată la palpare), D. mobilitatea percepută prin aplicarea pulpei degetului pe procesul alveolar E. mobilitatea dinţilor în momentul atingerii poziţiei de intercuspidare maximă. (pag. 187)

S2359031. Nu sunt semne radiologice specifice disfuncţiei mandibulo-craniene: A. leziunile periapicale datorate cariei dentare, B. rarefacţia osoasă periapicală datorată traumatismului ocluzal, C. ingrosarea laminei dura D. întreruperea laminei dura, E. rezorbţia limbusului alveolar

1417



1418

Rezidentiat 2004


(pag. 188)

S2559032. Miloliza reprezintă : A. o faţetă de abrazie B. o leziune carioasă C. o leziune cuneiformă situată strict în smalţ D. o hipoplazie radiculară E. o hipercementoză radiculară (pag. 183)

S2659033. Pintenii supracingulari sunt indicaţi a fi realizaţi mai ales pe: A. caninii inferiori; B. incisivii centrali superiori; C. incisivii centrali inferiori; D. caninii superiori; E. incisivii laterali superiori. (pag. 96)

S2659034. În cazul în care papila incisivă nu va fi ocolită, se impune o despovărare prin foliere în grosime de: A. 0,3-0,4 mm; B. 0,2 mm; C. 0,2-0,3 mm; D. 0,1 mm E. 0,5 mm. (pag. 113)

S2659035. În cazul unui dinte obturat, atitudinea faţă de plasarea pintenilor va fi următoarea: A. pe un dinte obturat, indiferent de materialul de obturaţie, este contraindicată plasarea pintenilor; B. plasarea pintenilor se poate face pe orice tip de obturaţie, cu condiţia ca aceasta să nu prezinte defecţiuni mai ales marginale; C. nu este indicată plasarea pintenilor pe obturaţii de amalgam de argint deoarece se realizează bimetalism; D. pintenii nu vor fi aplicaţi pe alte obturaţii în afara amalgamului de argint; E. se indică plasarea pintenilor pe obturaţiile cu materiale compozite, deoarece acestea au un grad ridicat la uzură; (pag. 98)

S2659036. Şlefuirea rădăcinilor pentru dispozitive radiculare se face astfel: A. vestibular la 1 mm deasupra parodonţiului marginal, oral până la nivelul parodonţiului marginal; B. atât vestibular cât şi oral se va şlefui până la nivelul parodonţiului marginal; C. vestibular până la nivelul parodonţiului marginal, oral la 1mm deasupra parodonţiului marginal; D. atât vestibular cât şi oral se va şlefui la 1mm deasupra parodonţiului marginal; E. nu contează până la ce nivel se face şlefuirea. (pag. 99)

S2659037. Atitudinea faţă de breşele suplimentare care complică diferite clase de edentaţii este următoarea: A. confecţionarea unei proteze acrilice cu mai multe şei; B. extracţia dinţilor restanţi şi realizarea unei proteze acrilice totale; C. realizarea unei proteze scheletate cu mai multe şei; D. închiderea breşelor suplimentare cu punţi şi apoi realizarea unei proteze scheletate; E. în această situaţie clinică nu se poate realiza o proteză scheletată. (pag. 105)

1418



1419

Rezidentiat 2004


S2659038. În cazul unei edentaţii de cl. a II-a complicată cu o breşă laterală atitudinea terapeutică va fi următoarea: A. închiderea breşei laterale cu o punte şi apoi realizarea unei proteze schletate; B. se contraindică realizarea de o proteză scheletată cu două şei; C. dacă lipsesc doar molarii, cel mai frecvent se indică realizare unei punţi care să închidă breşa laterală şi a unei punţi cu o extensie distală de pe premolarii limitanţi edentaţiei terminale; D. cel mai indicat este să se realizeze o proteză sceletată cu două şei; E. se indică extracţia dinţilor distali de breşa laterală şi trannsformarea edentaţiei de cl. a II-a în edentaţie de cl. I-a, care se va rezolva ulterior printr-o protezare scheletată. (pag. 107)

S2659039. În cazul unui torus palatin de mărime mică sau medie se recomandă: A. despovărare de presiuni prin foliere de 0,50-1 mm; B. despovărare de presiuni prin foliere de 0,30-0,40 mm; C. întotdeauna îndepărtarea chirurgicală a acestuia; D. nu este necesară despovărarea de presiuni; E. despovărarea de presiuni se indică numai în cazul în care mucoasa are o rezilienţă crescută. (pag. 113)

S2659040. Parodonţiul marginal trebuie să fie ocolit de proteză la o distanţă de: A. 3 mm; B. 4 mm; C. 5 mm; D. 6 mm; E. 7 mm. (pag. 113)

S2659041. Cînd rafeul median maxilar se prezintă sub forma unei creste ascuţite, sensibile la palpare acesta trebuie despovărat prin foliere în grosime de: A. 0,20-0,30 mm; B. 0,30-0,40 mm; C. 0,50-0,75 mm; D. 1 mm; E. nu este neapărat să se realizeze o despovărare prin foliere. (pag. 113)

S2959042. In patologia de origine ocluzala nu se intervine in sensul terapiei ocluzale specifice, in urmatoarele situatii: A. dizarmonii ocluzale B. fonatie nesatisfacatoare acuzata de pacient C. fizionomie nesatisfacatoare acuzata de pacient D. disfunctie ocluzala E. intercuspidare de necesitate (pag. 178, 179, 181)

1419



1420

Rezidentiat 2004


INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1259043. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la slefuirea selectiva sunt false?: A. se face inaintea amendarii simptomelor musculo-articulare B. se face intr-o singura sedinta C. este suficienta pentru disparitia dizarmoniei ocluzale D. se face la dintii aflati in trauma ocluzala prin indepartare diferentiat din unele zone de smalt E. este o modalitate terapeutica reversibila (pag. 227-228)

S1259044. Largirea spatiului periodontal a unui dinte apare in: A. trauma ocluzala evolutiva B. fracturi radiculare C. trauma ocluzala in antecedente D. inflamatie parodontala E. inflamatie gingivala (pag. 189)

S1259045. Leziunile cuneiforme aparute prin miloliza au urmatoarele caracteristici: A. sunt localizate pe fata vestibulara in zona coletului B. se extind si la cementul radicular C. au evolutie rapida D. dintele pe care apar este in trauma ocluzala E. peretii defectului sunt duri. (pag. 183-184)

S1259046. Caracteristicile durerii din dizarmonia mandibulo-craniana sunt: A. este intotdeauna localizata B. este exacerbata de frig si umezeala C. nu se calmeaza la antialgicele obisnuite D. este de obicei unilaterala E. nu este influentata de miscarile mandibulei (pag. 182-183)

S1259047. Despre abrazia patologica sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. poate fi generalizata sau localizata B. forma generalizata apare cel mai des in bruxism C. forma generalizata este si excentrica D. fatetele de uzura sunt mai mate decat restul dintilor E. fatetele de uzura semnifica un contact prematur sau o interferenta. (pag. 183-184)

S1259048. In tratamentul disfunctiei mandibulo-craniene se iau in considerare urmatoarele metode terapeutice: A. tratamente ortodontice B. gutiere ocluzale C. tratament medicamentos D. kinetoterapia E. tratament psihologic (pag. 223-224)

1420



1421

Rezidentiat 2004


S1259049. La dintii care sunt in contact prematur se poate constata: A. prezenta pungilor parodontale B. fremitus C. zgomot mat la percutie, eventual fara ca dintele sa fie devital D. extruzie E. mobilitate (pag. 210-211)

S1259050. Muschii pterigoidieni laterali se palpeaza astfel: A. cu gura larg deschisa B. cu indexul plasat in fornixul superior, retrotuberozitar C. directia de palpare este cea care se da acului in anestezia plexala la molarul doi superior D. palparea se face din fornix spre posterior, superior si medial E. extraoral, subangulomandibular. (pag. 221)

S1259051. Semnele dentare in disfunctia mandibulo-craniana sunt: A. miloliza B. mobilitatea dentara C. abrazia patologica sectoriala D. fenomenul tieleman E. odontalgii. (pag. 183-188)

S1259052. Sindromul algodisfunctional miofascial (SAM): A. este o entitate patologica din cadrul disfunctiei temporo-mandibulare B. factorii ocluzali nu intervin in patologia SAM C. nu beneficiaza de tratament ocluzal D. se manifesta prin durere, spasme, redoare si/sau oboseala musculara E. are punct de plecare articular. (pag. 181-182)

S1259053. Slefuirea selectiva in miscarea de lateralitate: A. trebuie sa pastreze stopurile ocluzale B. se reduce din versantele cuspidiene C. daca obstacolul este intre varfurile cuspidiene se reduc ambele stopuri ocluzale D. pentru obstacolele lucratoare se slefuieste dupa regula BULL E. pentru obstacolele nelucratoare se slefuieste dupa regula LUBL. (pag. 231-232)

S1359054. Abraziunea patologica sectoriala este de tip: A. abraziune excentrica B. abraziune ad palatum C. fatete de abraziune D. miloliza E. fisuri Stiellman (pag. 185)

S1359055. Artrita reumatoida se caracterizeaza serologic prin: A. Prezenta plasmatica a factorului reumatoid B. Cresterea VSH C. Titru ASLO nemodificat

1421



1422

Rezidentiat 2004


D. Reducerea spatiului articular E. Eroziuni la nivelul corticalei articulare (pag. 203)

S1359056. Bruxismul nocturn are urmatoarea simptomatologie: A. abraziune patologica B. suferinta parodontala C. cefalee permanenta D. hipotrofie maseterina E. limitarea amplitudinii de deschidere (pag. 196)

S1359057. Cauzele dentare ale disfunctiei craniomandibulare sunt: A. cariile tratate B. cariile netratate C. edentatia protezata D. edentaţia neprotezata E. anomaliile dentomaxilare tratate (pag. 193)

S1359058. Disfunctia temporomandibulara de origine articulara cunoaste urmatoarele cauze A. de dezvoltare B. inflamatorii C. durerea miofasciala D. hipomotilitate E. miozita (pag. 181)

S1359059. Durerea mandibulo craniana cunoaste urmatoarele caracteristici: A. durerea poate fi localizata sau iradiata B. noaptea la caldura pernei durerea se calmeaza, de obicei C. nu este exacerbata de frig si umezeala D. este calmata de miscarile mandibulei E. se calmeaza la antalgice obisnuite (pag. 182)

S1359060. Incidentele specifice pentru AM pentru diagnosticul paraclinic al disfunctiei cranio mandibulare sunt: A. Radiografia retrodentoalveolara B. Incidenta Parma C. Incidenta Schuller D. Artroscopia E. Teleradiografia de fata (pag. 219)

S1359061. Modificarile laminei dura ca semn radiologic al disfunctiei craniomandibulare sunt: A. ingrosare B. largirea spatiului periodontal C. intrerupere D. resorbţia limbusului alveolar E. rarefactie osoasa periapicala (pag. 188)

1422



1423

Rezidentiat 2004


S1359062. Osteoartroza poate fi determinata prin suprasolicitare mecanica de A. edentatie frontala redusa B. alimente de consistenta moale C. hipotonicitate musculara D. masticaţie unilaterala cronica E. edentatie molara terminala (pag. 201-202)

S1359063. Se considera patologice si necesita interventii de slefuire selectiva A. Contactele unilaterale in relatie centrica B. Contactele din care determina o deplasare laterala a mandibulei C. Distanta dintre RC si IM mai mica de 2mm D. Distanţa dintre RC si IM mai mica de 1mm E. Distanta dintre RC si IM mai mica de 1,5mm (pag. 213)

S1359064. Sindromul algodisfunctional miofascial se manifesta prin A. disarmonie ocluzala si / sau neuromusculara B. durere C. spasme D. luxatie ATM E. ankiloza (pag. 181)

S1459065. Tratamentul osteoartrozei se face prin: A. Kinetoterapie; B. Fizioterapie; C. slefuiri selective; D. Gutiere acrilice; E. Protezare corecta. (pag. 202)

S1459066. Caracteristicile durerii in disfuctia temporo-mandibulare sunt: A. Este exacerbata de frig si umezeala; B. Este de obicei unilaterala; C. Este mai mare noaptea; D. Nu se calmeaza la antalgice obisnuite; E. Toate raspunsurile sunt corecte. (pag. 182)

S1459067. Disfunctia temporo-mandibulara de origine articulara poate fi: A. Prin deplasari meniscale; B. Prin hipomobilitate antalgica; C. Tumorala; D. De natura inflamatorie; E. Prin ankiloza. (pag. 181)

S1459068. Disfunctia temporo-mandibulara de origine musculara poate fi: A. Prin ankiloza fibroasa; B. Prin modificari de forma; C. Tumorala;

1423



1424

Rezidentiat 2004


D. Miozita E. Raspuns corect b, c, d (pag. 181)

S1459069. Osteoartoza poate fi determinata prin suprasolicitare mecanica de: A. Edentatia terminala; B. Parafunctii (bruxism); C. Deformari articulare post-traumatice sau congenitale; D. Dieta solicitanta (din punct de vedere mecanic); E. Raspuns corect a, b, d. (pag. 201)

S1459070. Semnele de suferinta parodontala care nu sunt considerate de natura functionala ocluzala ci atribuite direct factorilor inflamatori locali sunt: A. Restaurari protetice fixe defectuoase; B. Proteze partiale mobilizabile al caror conector principal nu menajeaza parodontiul marginal; C. Mobilitate dentara localizata fara pungi parodontale; D. Proteze parţiale mobilizabile al caror conectori secundari se afla in contact cu gingia fixa sau marginea gingivala libera; E. Placa dentara bacteriana. (pag. 178-179)

S1459071. Semnele dentare ale disfunctiei temporo-mandibulare sunt: A. Miloliza; B. Fisuri/fracturi coronare; C. Abraziunea patologica; D. Hiperestezie dentinara; E. Necroza pulpara. (pag. 183-184)

S1459072. Semnele paraclinice articulare ale disfunctiei temporo-mandibulare sunt: A. Subluxatii ale condilului mandibular; B. Spatiu articular largit; C. Atrofia tuberculilor articulari; D. Neregularitaţi ale contururilor osoase; E. Scleroza osoasa subcorticala (pag. 191)

S1459073. Semnele parodontale ale disfunctiei temporo-mandibulare sunt: A. Fenomenul tieleman; B. Fisura Stielman; C. Tremele secundare; D. Pungile parodontale; E. Fremitus. (pag. 187-188)

S1459074. Semnele radiologice ale disfunctiei temporo-mandibulare sunt: A. ingrosarea laminei dura; B. Rezorbtia limbusului alveolar; C. Largirea spatiului periodontal; D. intreruperea laminei dura E. Raspuns corect a, b, c

1424



1425

Rezidentiat 2004


(pag. 188-189)

S1459075. Sindromul algodisfunctional miofascial reprezinta o entitate patologica din cadrul disfunctiei temporo-mandibulare manifesta prin: A. Oboseala musculara; B. Durere musculara; C. Tulburari de masticatie; D. Tulburari de fonaţie; E. Hipomobilitate. (pag. 181)

S1559076. Arterita temporala se mai numeste si: A. arterita reumatoida B. arterita microvasculara C. arterita poliarticulara D. arterita cu celule gigante E. arterita craniana (pag. 204)

S1559077. Care dintre urmatoarele fenomene se pot decela prin auscultatia simpla la nivelul A.T.M.: A. modificarea fantei de inclinare a tuberculului articular B. crepitatii C. cracmente D. modificari de forma ale condilului mandibular E. modificari de pozitie ale condilului mandibular (pag. 218)

S1559078. Care dintre urmatoarele semne clinice caracterizeaza osteoartroza A.T.M. din cadrul disfunctiei cranio-mandibulare: A. redoare a A.T.M. B. artralgii C. luxatii dentare D. zgomote articulare E. laxitate ligamentara (pag. 191)

S1559079. Care dintre urmatoarele semne clinice se pot observa prin inspectia muschilor mobilizatori ai mandibulei: A. durerea muschilor pterigoidieni laterali B. limitarea unor miscari ale mandibulei C. modificarea traseului unor miscari ale mandibulei D. hipertrofia maseterina unilaterala E. hipertrofia maseterina bilaterala (pag. 220)

S1559080. Care dintre urmatoarele teorii constituie mecanisme de actiune ale gutierelor ocluzale: A. teoria ocluziei bilaterale balansate B. teoria dezangajarii ocluzale C. teoria psihosomatica D. teoria dimensiunii verticale de ocluzie E. teoria ocluziei functionale (pag. 224,225)

1425



1426

Rezidentiat 2004


S1559081. Modificarile partilor moi care apar in disfunctia mandibulo-craniana sunt: A. cresterea lascitati ligamentelor A.T.M. B. muscarea obrazului C. interpozitia obrajilor D. interpoziţia limbii E. scaderea tonusului musculaturii periorale (pag. 191)

S1559082. Simptomele disfunctiei mandibulo-craniene ce necesita tratament sunt: A. acuze estetice legate de relatiile intermaxilare de ocluzie B. absenta molarului de minte C. abrazia dentara D. osteoartroza A.T.M. E. semne de suferinta parodontala legate de relatiile intermaxilare de ocluzie (pag. 223)

S1559083. Sindromul algodisfunctional miofascial se caracterizeaza prin: A. dureri dentare B. dureri ale oaselor maxilare C. dureri musculare D. redoare E. spasme si oboseala musculare (pag. 181)

S1559084. Terapia ocluzala specifica este contraindicata in urmatoarele situatii: A. cand exista contacte premature si interferente ocluzale B. cand exista stabilitate ocluzala C. cand exista masticatie satisfacatoare D. cand nu exista semne de suferinţa ale parodonţiului marginal E. cand exista leziuni odontale (pag. 177,178,179)

S1659085. Aspectele clinice ale semnelor articulare in disfunctia mandibulo-craniana sunt urmatoarele: A. artralgii B. laxiatate a ATM C. hiperchinezia artrogena D. hipochinezia atrogena E. zgomote articulare (pag. 191)

S1659086. Caracteristicile durerii din disfunctia mandibulo-craniana relatate de pacienti sunt urmatoarele: A. durarea poate fi localizata sau iradiata B. durarea este de obicei unilaterala C. noaptea la caldura pernei de obicei se calmeaza D. nu se calmeaza la analgetice obisnuite E. durerea se calmeaza la analgetice obisnuite (pag. 182)

S1659087. Cauzele dentare ale DMC sunt urmatoarele: A. cariile netratate B. edentatiile neprotezate

1426



1427

Rezidentiat 2004


C. anomaliile dento-maxilare D. obstacole ocluzale E. fenomenul tielemann (pag. 193)

S1659088. Din punct de vedere clinic semenele parodontale ale disfunctiei mandibulo-craniene sunt urmatoarele: A. mobilitate dentara B. deschiderea contactelor interproximale C. fisura-Stielmann D. frenomenul tielemann E. rarefatici osoas periapicale (pag. 188)

S1659089. Semnele radiolgice ale disfunctiei mandibulo-craniene la nivel parodontal sunt: A. leziuni periapicale odontogene B. rarefactie osoasa periapicala C. modificari la nivelul laminei dura D. ingustarea spatiului periodontal E. resobtia limbusului alveolar (pag. 188)

S1659090. Teoriile mecanismelor de actiune ale gutierelor ocluzale sunt urmatoarele: A. teoria dezangajarii ocluzale B. teoria dimeniunii verticale de repaus C. teoria repozitionari mandibulo-craniene D. sensibilizarea pacientului E. teoria dimensiunii verticale de ocluzie (pag. 225)

S2159091. De la nivelul muşchiului sterno-cleido-mastoidian durerea poate să iradieze la nivelul: A. Regiunii temporale B. Planşeului bucal C. Regiunii urechii D. Globului ocular E. Ultimilor molari maxilari (pag. 190)

S2159092. Episoadele din bruxismul nocturn : A. Durează circa 5 minute B. Durează circa 90 minute C. Se repetă la interval de 5 minute D. Se repetă la interval de 90 minute E. Intervin mai frecvent în timpul somnului superficial (pag. 195)

S2159093. În bruxismul excentric ; A. Suprasolicitarea articulară este mai mică decât în bruxismul centric B. Suprasolicitarea articulară este mai mare decât în bruxismul centric C. Modificările sunt mai importante la ATM pe partea spre care se face bruxismul D. Modificările sunt mai importante la ATM contralaterale părţii spre care se face bruxismul E. Abraziunea interesează la început ultimii molari de pe partea spre care se face bruxismul

1427



1428

Rezidentiat 2004


(pag. 196)

S2159094. La palparea muşchilor, în disfuncţia ocluzală: A. Consistenţa păstoasă trădează o miozită cronică B. Consistenţa păstoasă trădează o miozită acută C. Consistenţa fermă trădează o miozită cronică D. Consistenţa fermă trădează o miozită acută E. Consistenţa elastică trădează o stare spastică (pag. 190)

S2159095. Semne radiologice parodontale în disfuncţia ocluzală sunt: A. Întreruperea laminei dura B. Lărgirea spaţiului periodontal C. Fisura Stielman D. Rarefacţia osoasă periapicală E. Hipercementoza (pag. 188-189)

S2159096. Tratamentele ortodontice incorect conduse şi urmărite pot cauza instalarea disfuncţiei ocluzale prin: A. Absenţa “eliberării” traseului pe care dintele trebuie să-l urmeze B. Aplicarea unei forţe ortodontice prea mari C. Lipsa autocurăţirii şi întreţineii artificiale din cauza aparatelor ortodontice fixe D. Lipsa înlăturării contactelor dento-dentare nefuncţionale apărute la dintele deplasat ortodontic E. Traumatizarea parodonţiului marginal superficial de către componente ale aparatului ortodontic (pag. 200)

S2259097. Crosetul Ackers asigura: A. mentinerea prin portiunea subecuatoriala a bratului retentiv B. sprijinul prin pintenul ocluzal C. stabilizarea orizontala a portiunii supraecuatoriale a bratului retentiv D. corpul situat pe fata meziala a dintelui stalp E. corpul situat pe fata distala a dintelui stalp (pag. 190)

S2259098. Urmatoarele afirmatii privind crosetele Roach devizate sunt false: A. sunt numite si crosete bara B. sunt in numar de 7 C. sunt mai vizibile decat crosetele circulare D. insertia protezelor prevazute cu acest tip de crosete este mai usoara E. bratul retentiv pleaca din seaua scheletului metallic (pag. 193)

S2259099. Crosetul in “semi T” este indicat mai frecvent pe: A. premolari superiori B. premolari inferiori C. molari mandibulari D. canini superiori E. molari maxilari (pag. 195)

S2259100. Urmatoarele tipuri de crosete sunt folosite mai ales pe premolari: A. crosetul S

1428



1429



crosetul I crosetul U crosetul L crosetul R (pag. 196)

S2259101. Pe molarii izolati se folosesc urmatoarele tipuri de crosete: A. corset unibar B. corset R C. corset inelar D. corset semi T E. gherute mezio-distale cu dubla extremitate libera (pag. 195)

S2259102. Dispozitivul Roach sferic cu platou de ghidaj permite urmatoarele miscari ale seilor: A. bascularea prin infundare a extremitatii distale B. translatia verticala C. rotatia vestibule-orala D. la fel ca sistemele de capse CEKA E. la fel ca dispozitivul Roach plat (pag. 195)

S2259103. Sistemele speciale de mentinere, sprijin si stabilizare sunt: A. culise B. capse C. magnetice D. crosetul cervico-alveolar E. bare cu calareti (pag. 211)

S2259104. Sistemele de culise, dupa raportul cu microprotezele sunt: A. culise intracoronare B. numai culise intracoronare C. culise extracoronare D. numai culise extracoronare E. culise intra-extracoronare (pag. 211)

S2259105. Dintre cele mai cunoscute sisteme de capse se pot mentiona: A. capsule Biaggi 648 si 650 B. capse CEKA C. sisteme de telescopare D. sisteme de bare cu calareti E. crosetul caninului (pag. 224)

S2259106. Pentru a asigura o buna mentinere a protezei prin sistemul de culise este necesar: A. precizia culisei B. marimea suprafetei de frictiune dintre matrice si Patrice C. inaltimea dintelui stalp D. marimea culisei E. topografia dintelui stalp

1429



1430

Rezidentiat 2004


(pag. 224)

S2259107. Efectele crosetelor turnate asupra dintilor stalpi se pot clasifica in A. manifestari dentare B. manifestari ocluzale C. manifestari complexe D. manifestari de grad II E. manifestari fizionomice (pag. 180)

S2259108. Masurile pentru prevenirea efectelor negative ale crosetelor sunt: A. acoperirea dintilor stalpi cu microproteze B. plasarea pintenului ocluzal in edentatiile terminale in foseta distala a dintelui stalp C. plasarea pintenului ocluzal in edentatii terminale in foseta meziala a dintelui stalp D. solidarizarea prin microproteze a dintilor stalpi E. toate raspunsurile de mai sus (pag. 183)

S2259109. Pe modelul de studiu se analizeaza urmatoarele: A. care sunt dintii restanti B. care sunt dintii stalpi C. aspectul liniei ecuatorului protetic D. valoarea parodontala a dintilor stalpi E. nici un raspuns nu e corect (pag. 184)

S2259110. Tipurile de crosete turnate sunt: A. crosetele circulare B. crosetele Roach C. crosetele cervico-alveolare D. crosetele Ney E. crosetele speciale (pag. 185)

S2259111. Dintre crosetele circulare fac parte: A. crosetul caninului B. crosetele Ney I C. crosetul Ackers D. crosetul C E. crosetul unibar (pag. 185-193)

S2259112. Crosetul Ackers e format din: A. corpul crosetului B. contracroset C. brat retentiv D. croset continuu E. sea terminalav (pag. 187)

S2259113. Crosetul unibar este de doua feluri: A. cu contact partial dentar

1430



1431



fara contact partial dentar cu contact total dentar fara contact total dentar nici un raspuns nu e valabil (pag. 199)

S2259114. Crosetul R.P.I. e aplicat de obicei pe premolari si prezinta urmatoarele parti A. pinten ocluzal plasat in foseta meziala a dintelui stalp B. placa proximo-orala C. brat retentive divizat in “I” care pleaca din sa D. brat retentive divizat in “T” E. pinten ocluzal plasat in foseta distala a dintelui stalp (pag. 204)

S2259115. Dezavantajele crosetelor mixte sunt: A. in timp se dezactiveaza datorita oboselii aliajului B. sunt usor de lipit C. deformarea de catre pacient prin manipulare gresita D. adaptarea crosetului pe dinte nu e perfectaadaptarea crosetului pe dinte nu e perfecta E. pasivitatea e intotdeauna respectata (pag. 207)

S2259116. Fixarea bratului din sarma la partea turnata a crosetului se poate face prin: A. sudura electrica B. retentie in acrilat C. o data cu turnarea scheletului metallic D. supraturnarea scheletului protezei peste sarma crosetului E. nici o varianta corecta (pag. 209)

S2259117. Crosetul Akers deschis anterior prezinta A. retentivitatea favorabila a dintelui se afla in zona vestibulo-meziala B. retentivitatea favorabila a dintelui se afla in zona vestibulo-distala C. extremitatea libera (varful) portiunii terminale a bratului retentive orientat mezial D. corpul situate pe fata meziala a dintelui stalp E. corpul situate pe fata distala a dintelui stalp (pag. 190)

S2359118. Nu se realizează terapie ocluzală specifică atunci când: A. Există stabilitate ocluzală, B. Masticaţia este satisfăcătoare C. Fonaţia este satisfăcătoare, D. Există leziuni odontale coronare reduse ca număr şi profunzime E. Sunt absente suferinţa articulară şi musculară. (pag. 177-179)

S2359119. Sunt considerate de natură ocluzală următoarele semne de suferinţă parodontală: A. Prezenţa plăcii bacteriene, B. Retracţiile gingivale, C. Prezenţa depozitelor de tartru, D. Restaurările odontale prin obturaţii necorespunzătoare, E. Mobilitatea dentară.

1431



1432

Rezidentiat 2004


(pag. 178)

S2359120. Nu sunt considerate semne de suferinţă parodontală de cauză odontală: A. Aplicarea protezelor parţiale mobilizabile acrilice care nu menajează parodonţiul marginal al dinţilor restanţi, B. Aplicarea elementelor de menţinere şi stabilizare incorect concepute şi realizate, C. Aplicarea de pelote vestibulare, D. Aplicarea de conectori secundari care transmit forţele în afara poligonului de susţinere parodontală, E. Aplicarea de braţe opozante ale croşetelor care nu-şi exercită rolul de reciprocitate. (pag. 178-179)

S2359121. Disfuncţia mandibulo-craniană poate avea determinare etiologică legată de: A. Prezenţa arteritei temporale, B. Patologia ATM, C. Prezenţa hipertensiunii arteriale, D. Suferinţe primare neuro-musculare E. Asocieri etiologice complexe. (pag. 180)

S2359122. Disfuncţia temporo-mandibulară de origine articulară poate fi: A. De dezvoltare B. Prin deplasări meniscale C. Hipomobilitate, D. De natură inflamatorie, E. Ankiloza. (pag. 181)

S2359123. Disfuncţia temporo-mandibulară de origine musculară constă în: A. hipermotilitate prin fibroză musculară, B. durere miofascială C. hipermotilitate antalgică, D. miozită, E. spasme musculare. (pag. 181)

S2359124. Miloliza este caracterizată prin: A. localizare pe faţa vestibulară a dinţilor, B. localizare pe faţa vestibulară a dinţilor în zona coletului, C. pe secţiune are aspect de unghi ascuţit deschis spre vestibulul bucal, D. pe secţiune are aspect de unghi obtuz deschis spre vestibulul bucal, E. interesează smalţul şi cementul (după recesiune). (pag. 183)

S2359125. Bruxismul se caracterizează prin:. A. ştergerea reliefului ocluzal B. accentuarea curbei transversale a ocluziei, C. reducerea înălţimii coronare, D. boselarea proceselor alveolare E. modificarea dimensiunii verticale de ocluzie în toate cazurile. (pag. 184)

S2359126. Tremele secundare: A. sunt favorizate de coexistenţa parodontopatiei,

1432



1433



sunt determinate de prezenţa tartrului, apar îndeosebi frontal maxilar ca rezultat al suprasolicitării ocluzale, apar secundar edentaţiilor şi migrărilor dentare, apar în special între incisivul central şi cel lateral. (pag. 188)

S2359127. Durerea musculară locală are următoarele particularităţi: A. se manifestă ca o jenă cel mai frecvent la nivelul muşchiului trapez, B. se manifestă ca o tensiune, oboseală, cel mai frecvent cu localizare maseterină, C. nu se asociază cu limitarea mişcărilor mandibulei, D. poate fi urmarea bruxismului nocturn, E. asocierea durerii temporale, maseterine, submaxilare se consideră semn patognomonic de disfuncţie ocluzală. (pag. 190)

S2359128. Nu reprezintă cauze determinante dentare ale disfuncţiei mandibulo-craniene: A. cariile netratate, B. migrările dentare datorate edentaţiei, C. masticaţia bilaterală, D. leziunile articulare, E. modificările neuro-musculare. (pag. 193)

S2359129. Există corelaţii ale bruxismului nocturn legate de consumul de: A. amfetamine, B. nifedipin, C. carbamazepin, D. fenotiazină, E. alcool. (pag. 197)

S2359130. Coronoplastia se realizează în următoarele situaţii clinice: A. dinţi migraţi în breşele edentate, B. restaurări odontale care nu interferă cu planul de ocuzie, C. dinţi aflaţi în malpoziţie primară care nu produc modificări nefuncţionale ale planului de ocluzie, D. dinţi aflaţi în malpoziţie primară ce produc probleme estetice, E. pentru reducerea cuspizilor “piston” (determină impact alimentar la nivelul spaţiului interdentar antagonist). (pag. 230)

S2559131. Modificările părţilor moi care apar în disfuncţia mandibulo-craniană sunt : A. creşterea lascităţii ligamentelor A.T.M. B. muşcarea obrazului C. interpoziţia obrajilor D. interpoziţia limbii E. scăderea tonusului musculaturii periorale (pag. 191)

S2659132. În legătură cu tratamentul preprotetic, care din următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. se face după analiza modelului de studiu; B. este instituit după analiza radiografiilor; C. se mai numeşte şi tratament nespecific; D. se realizează după amprenta funcţională;

1433



1434

Rezidentiat 2004


E. are rolul asanării cavităţii bucale. (pag. 87)

S2659133. În cadrul tratamentului proprotetic se realizează: A. echilibrarea ocluzală; B. intervenţii chirurgicale asupra osului; C. intervenţii asupra dinţilor stâlpi; D. extracţiile dentare; E. intervenţii chirurgicale asupra mucoasei. (pag. 89)

S2659134. Planurile de ghidare au următoarele caracteristici: A. sunt necesare în special în edentaţiile terminale; B. se realizează prin şlefuire cu pietre diamantate cilindrice; C. în edentaţiile frontale sunt necesare; D. trebuie să fie paralele cu axa de inserţie a protezei; E. sunt necesare în edentaţiile intercalate. (pag. 91)

S2659135. Dimensiunile unui lăcaş pentru un pinten extern trebuie să fie: A. adâncimea, la nivelul crestei marginale de 1,5 mm; B. lăţimea 1/3 din lăţimea vestibulo-orală; C. lăţimea 1/4 din lăţimea vestibulo-orală; D. lungimea 1/3 din diametrul meziodistal; E. lungimea 1/4 din diametrul meziodistal. (pag. 94)

S2659136. Caracteristicile tuberozităţilor maxilare sunt: A. sunt zone protetice pozitive; B. sunt zone protetice negative; C. asigură sprijin muco-osos pentru şeile terminale; D. nu au rol în stabilizarea orizontală a protezei; E. asigură întotdeauna o bună menţinere. (pag. 111)

S2659137. De obicei, locul de plasare al pintenilor este: A. în edentaţiile laterale în fosetele marginale de lângă edentaţie; B. în edentaţiile laterale în foseta mezială a dintelui mezial; C. în edentaţiile terminale în fosetele distale ale dinţilor stâlpi; D. în edentaţiile terminale în fosetele meziale ale dinţilor stâlpi; E. nu contează tipul de edentaţie, pintenii se pot plasa oriunde; (pag. 95)

S2859138. Abrazia patologica generalizata: A. apare in bruxism B. DVO este micsorata C. DVO nu este modificata D. este neconforma cu varsta biologica E. este in concordanta cu varsta biologica (pag. 184)

S2859139. Leziunile cuneiforme(miloliza):

1434



1435



pot fi asociate cu hiperaciditate locala dintele gazda este in trauma ocluzala sunt de consistenta dura prezinta dentina cariata toate de mai sus (pag. 183-184)

S2859140. In etiologia bruxismului nocturn este incriminata: A. determinarea ocluzogena B. stressul C. personalitatea succeptibila la tulburari psihoemotionale minore D. dispozitia ereditara E. alcoolismul (pag. 197)

S2859141. Gutierele ocluzale au rol in: A. amendarea artralgiilor temporomandibulare B. amendarea mialgiilor ocluzogene C. impiedica abrazia dentara D. pun in repaus condilii mandibulari prin scaderea DVO E. impiedica trauma ocluzala (pag. 227)

S2859142. Slefuirea selectiva este indicata in urmaroarele situatii: A. la dinti aflati in trauma ocluzala B. preprotetic C. postprotetic D. restaurari protetice care permanetizeaza un plan de ocluzie nefunctional E. in ocluzii instabile (pag. 229-230)

S2959143. Miloliza se caracterizeaza prin: A. distrugerea progresiva a dintelui ca urmare a hiperaciditatii locale(cura prelungita de citrice) B. e o afectiune care intereseaza smaltul C. se poate extinde si la cementul radicular D. este asociata in mod constant de hipersensibilitate E. dintele gazda este in truma ocluzala (pag. 183, 184)

S2959144. Abraziunea patologica generalizata se caracterizeaza prin: A. inversarea curbei transversale de ocluzie B. boselarea proceselor alveolare C. diminuarea dimensiunii verticale de ocluzie D. egresiune E. extruzie (pag. 184)

S2959145. Abraziunea patologica sectoriala (neuniforma): A. apare in bruxism centric B. fatetele de uzura se potrivesc intre ele in RC C. fatetele de uzura se potrivesc intre ele in IM D. fatetele de uzura se potrivesc intr-o miscare antero-laterala

1435



1436

Rezidentiat 2004


E. este un semn al disfunctiei mandibulo-craniene (pag. 185)

S2959146. Aspectele patologice ale unui contact prematur se manifesta prin: A. mobilitate B. fremitus C. zgomot clar la percutie D. retractie parodontala E. modificarea dinamicii mandibulare (pag. 210, 178, 181)

1436



1437

Rezidentiat 2004


Tema nr. 60 Câmpul protetic edental total BIBLIOGRAFIE: 6. E. Hutu, s.a. - Edentaţia totală, Ed.III-a, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucuresti, 1998.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1260001. La maxilar muschii dislocatori ai protezei totale sunt: A. Muschii valului palatin B. Buccinatorul C. Orbicularul D. Ridicatorul propriu al buzei superioare E. Rizorius (pag. 34)

S1260002. Muschiul buccinator A. Ia parte la formarea pungii lui Eisenring B. Se insera superior pe apofiza coronoida C. Se insera inferior pe ligamentul pterigomandibular D. E muschi mobilizator al mandibulei E. Fibrele sale se incruciseaza cu muschiul barbiei (pag. 30,35)

S1260003. Torusul mandibular prezinta urmatoarele caractere: A. Apare dupa o extractie dificila B. E situat in zona linguala centrala C. E situat sub linia oblica interna D. E situat lingual in dreptul premolarilor E. Nu creaza dificultati in protezare (pag. 27)

S1360004. in clasificarea Landa, torusul palatin situat in 1/3 anterioara a palatului se incadreaza in: A. clasa I B. clasa a II-a C. clasa a III-a D. clasa a IV-a E. clasa a V-a (pag. 22)

S1360005. in portiunea vestibulara a tuberculului piriform, proteza vine in contact cu: A. marginea posterioara a muschiului buccinator B. marginea posterioara a muschiului maseter C. marginea anterioara a muschiului buccinator D. marginea anterioara a muschiului maseter E. marginea anterioara si inferioara a muschiului maseter (pag. 30)

S1360006. La nivelul zonei linguale centrale, marginea lingurii individuale trebuie sa fie: A. mai subtire, pentru a nu tine contractia genioglosului

1437



1438



mai groasa, pentru a realiza cu mai multa usurinta inchiderea marginala mai scurta cu 1 mm supraextinsa, presand fundul de sac lingual rasucita larg (pag. 40)

S1360007. Suprafata de sprijin maxilara poate suporta presiuni masticatorii de: A. 0,875 – 0,900 Kg/cm2 B. 2,074 – 2,540 Kg/cm2 C. 1,265 – 1,687 Kg/cm2 D. 1,740 – 1,935 Kg/cm2 E. mai mici de 0,73 Kg/cm2 (pag. 20)

S1360008. Tuberozitatea"procidenta"este o tuberozitate cu: A. diametrul V – O mare B. diametrul V – O redus C. diametrul ocluzo – apical marit D. diametrul ocluzo – apical redus E. dimensiunea V – O si ocluzo apicala in limite normale (pag. 22)

S1460009. Care din urmatoarele afirmatii sunt false: A. Primul tip de torus palatin este situat in treimea posterioara a palatului, de forma rotunjita putand atinge dimensiunea unei alune. B. Al doilea tip are forma longitudinala situat in cele doua treimi posterioare ale boltii. C. Al treilea tip cuprinde cele doua treimi anterioare ale liniei mediane si este destul de bine reprezentat. D. Al patrulea tip se intinde doar in treimea anterioara a palatului. E. Al cincilea tip se intinde de la gaura palatina posterioara pana la limita distala a palatului. (pag. 23)

S1560010. Care din urmatoarele afirmatii sunt caracteristice unui camp protetic dur maxilar: A. prezinta o mucoasa cu un tesut submucos abundent B. aderenta mucoasei la periost este slaba C. la nivelul torusului palatin mucoasa este subtire D. rugile palatine se accentueaza E. la nivelul torusului palatin mucoasa este insensibila (pag. 25)

S1560011. Dupa instalarea edentatiei totale, mandibula poate suferi urmatoarele modificari morfofunctionale: A. atrofia osoasa poate ajunge la nivelul orificiilor mentoniere B. arcul marginii libere al procesului alveolar se micsoreaza C. unghiul goniac se micsoreaza D. mandibula se retrudeaza E. apofiza coronoida capata progresiv forma triunghiulara (pag. 26)

S1560012. Mucoasa pasiv mobila are urmatoarele caracteristici: A. este foarte aderenta la periost B. nu poate fi mobilizata de medic C. are o latime intre 1-3mm

1438



1439

Rezidentiat 2004


D. are o laţime intre 1-5mm E. este situata la distanta de fundurile de sac vestibulare (pag. 25)

S1660013. Referitor la zona linguala laterala a campului protetic edentat total: A. permite extinderea marginii protezei; B. versantul lingual al protezei va fi mai lung spre distal C. versantul lingual al protezei va fi mai lung spre mezial D. versantul lingual al protezei va avea lungime uniforma in aceasta zona E. este delimitata distal de linia imaginara ce trece prin fata meziala a molarului de 6 ani inferior (pag. 41)

S1660014. Zona tuberculului piriform: A. este o zona de sprijin B. este una de inchidere marginala C. este atat o zona de sprijin, cat si una de inchidere marginala D. are ca limita anterioara fata meziala a molarulu de 12 ani E. trebuie evitata de catre baza protezei, deoarece este un element negativ (pag. 40)

S2160015. Mucoasa pasiv-mobila: A. Este aderenta de periost B. Poate fi mobilizata de miscarile functionale ale pacientului C. Are o latime de 4 mm D. Cu cât este mai îngusta succiunea este mai buna E. Nu are tesut submucos lax. (pag. 25)

S2260016. Prin câmp protetic se înţelege A. zona de sprijin B. zona de succiune C. totalitatea ţesuturilor care vin în contact cu proteza D. mucoasa fixă E. mucoasa mobilă (pag. 19)

S2260017. Torusul palatin A. este situat în regiunea posterioară a apofizelor alveolare B. are rol în menţinerea şi stabilizarea protezei C. este situat pe sutura palato-maxilară D. este vizibil de la inspecţie sau la palpare E. se asociază cu o boltă adâncă (pag. 20)

S2260018. Intersectarea torusului palatin cu linia de reflexie a vălului palatin are drept consecinţe A. favorizează închiderea marginală a protezei B. creează dificultăţi în obţinerea etanşeizării protezei la acest nivel C. nu are importanţă D. contribuie la menţinerea protezei E. contribuie la stabilizarea protezei (pag. 22)

1439



1440

Rezidentiat 2004


S2260019. În clasificarea lui Landa, torusul palatin situat de la gaura palatină anterioară la limita distală a palatului dur se încadrează în A. clasa I B. clasa a II-a C. clasa a III-a D. clasa a IV-a E. clasa a V-a (pag. 23)

S2260020. Prin câmp protetic la edentatul total se înţelege A. crestele edentate maxilară şi mandibulară B. totalitatea ţesuturilor din cavitatea bucală C. teritoriul biologic pe care se aplică proteza D. bolta palatină E. torusul palatin (pag. 19)

S2260021. Suprafaţa de sprijin maxilară poate suporta presiuni masticatorii de A. 2,225 – 2,680 kg/cm2 B. 2,730 – 2,975 kg/cm2 C. 1,855 – 1,937 kg/cm2 D. 1,265 – 1,687 kg/cm2 E. 0,980 – 1,010 kg/cm2 (pag. 20)

S2260022. Limita protezei mandibulare, în regiunea linguală A. gaura mentonieră B. creasta milohioidiană C. muşchiul buccinator D. tuberculul mandibular E. torusul mandibular (pag. 27)

S2360023. Suprafaþa de sprijin maxilară poate suporta presiuni masticatorii de: A. 0,875 – 0,900 Kg/cm2 B. 2,074 – 2,540 Kg/cm2 C. 1,265 – 1,687 Kg/cm2 D. 1,740 – 1,935 Kg/cm2 E. mai mici de 0,73 Kg/cm2 (pag. 20)

S2360024. Tuberozitatea “procidentă” este o tuberozitate cu: A. diametrul V – O mare B. diametrul V – O redus C. diametrul ocluzo – apical mărit D. diametrul ocluzo – apical redus E. dimensiunii V – O si ocluzo apicale în limite normale (pag. 22)

S2360025. În clasificarea Landa, torusul palatin situat în 1/3 anterioară a palatului se încadrează în: A. clasa I B. clasa a II-a

1440



1441

Rezidentiat 2004


C. clasa a III-a D. clasa a IV-a E. clasa a V-a (pag. 23)

S2360026. Zona de succiune a câmpului protetic edentat total mandibular este formată din: (p. 26 – 29) A. zona Ah B. niºa lui Ney ºi Bowen C. mucoasa pasiv-mobilă de la periferia câmpului protetic D. spaþiul lingual lateral E. punga Eisenring (pag. 26-29)

S2360027. Zona tuberculului piriform este o zonă de: A. sprijin B. închidere marginală C. de sprijin þi de închidere marginală D. de adeziune E. nici o variantă nu este corectă (pag. 39)

S2360028. În porþiunea vestibulară a tuberculului piriform, proteza vine în contact cu: A. marginea posterioară a muºchiului buccinator B. marginea posterioară a muºchiului maseter C. marginea anterioară a muºchiului buccinator D. marginea anterioară a muºchiului maseter E. marginea anterioară ºi inferioară a muºchiului maseter (pag. 30)

S2360029. La nivelul zonei linguale centrale, marginea lingurii individuale trebuie să fie: A. mai subþire, pentru a nu þine contracþia genioglosului B. mai groasă, pentru a realiza cu mai multă uºurinþă închiderea marginală ? C. mai scurtă cu 1 mm D. supraextinsă, presând fundul de sac lingual E. răsucită larg (pag. 40)

S2560030. Care din următoarele oase contribuie la formarea palatului osos: A. corpul osului sfenoid B. apofizele palatine ale oaselor maxilare C. stânca osului temporal D. creasta zigomato-alveolară E. aripile pterigoidiene externe ale osului sfenoid (pag. 20)

S2660031. În cazul amprentării compresive după O. C. Applegate: A. se foloseşte ceară bucoplastică; B. schletul metalic este realizat după o amprentă unică cu hidrocoloizi; C. se foloseşte gutaperca; D. se exercită presiuni pe şei; E. medicul va modela amprenta prin mişcări funcţionale ale periferiei câmpului protetic. (pag. 347)

1441



1442

Rezidentiat 2004


S2860032. Torusul palatin la populatia tarii noastre se intalneste mai frecvent (ene si popovici) A. in treimea anterioara a boltii palatine B. in cele doua treimi posterioare ale boltii C. in treimea mijlocie a boltii palatine D. in treimea posterioara a boltii palatine E. in cele doua treimi anterioare ale boltii palatine (pag. 23)

S2960033. Pe ligamentul pterigo-mandibular se insera: A. muschiul constrictor superior al faringelui B. muschiul temporal C. muschiul buccinator D. muschiul maseter E. muschiul palatoglos (pag. 30)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1260034. Muschii valului palatin se caracterizeaza prin: A. Sunt in numar de 5 de fiecare parte B. Se insera pe ligamentul pterigo-mandibular C. Sunt ridicatori ai valului D. Sunt coboratori ai valului E. Muschii ridicatori se evidentiaza prin manevra Valsalva (pag. 34)

S1260035. Conduita terapeutica in cazul torusului mandibular poate sa fie de: A. Exereza chirurgicala B. Amprenta compresiva C. Folierea modelului preliminar D. Folierea modelului final E. Rascroirea bazei protezei la acest nivel (pag. 27-47)

S1260036. Dupa influenta pe care o au asupra marginilor protezei totale, muschii de la periferia campului protetic se clasifica in: A. Orofaciali B. Muschi cu insertie perpendiculara C. Muschi cu insertie paralala D. Muschii mimicii E. Muschii valului palatin (pag. 29-30)

S1260037. in spatiul retrozigomatic al campului protetic edentat total actioneaza urmatoarele elemente: A. Ligamentul pterigo-mandibular B. Muschiul buccinator C. Muschiul temporal D. Apofiza coronoida E. Frenul bucal (lateral) (pag. 36)

1442



1443

Rezidentiat 2004


S1260038. La maxilarul superior muschii stabilizatori ai protezei totale sunt: A. Buccinatorul B. Orbicularul buzei superioare C. Orbicularul buzei inferioare D. O parte din muschii proprii ai limbii E. Muschii valului palatin (pag. 30-32)

S1260039. La mandibula muschii stabilizatori ai protezei totale sunt: A. Rizorius B. Buccinator C. Marele si micul zigomatic D. Ridicatorul propriu al buzei superioare E. Orbicularul buzei inferioare (pag. 30-32)

S1260040. Muschii dislocatori ai protezei totale mandibulare sunt: A. Maseterul B. Pterigoidianul intern C. Pterigoidianul lateral (extern) D. Patratul buzei inferioare E. Muschiul barbiei (pag. 30-34)

S1260041. Muschiul buccinator se caracterizeaza prin: A. Are insertie osoasa si insertie la nivelul partilor moi B. Delimiteaza tuberculul piriform de nisa linguala retromolara C. Este situat in grosimea obrajilor D. Insertia sa posterioara se face pe linia oblica externa E. Formeaza punga lui Eisenring (pag. 30)

S1260042. Spatiul vestibular labial mandibular prezinta unele particularitati: A. Mucoasa pasiv mobila e lata B. Frenul buzei inferioare nu impiedica inchiderea marginala C. Mucoasa pasiv mobila se delimiteaza usor D. La nivelul fundului de sac se insera muschiul patrat al buzei inferioare E. La nivelul fundului de sac se insera muschiul barbiei (pag. 40-41)

S1260043. Zona linguala laterala se caracterizeaza prin: A. Este un spatiu larg B. Porneste din dreptul fetei distale a molarului doi C. Ajunge pana in dreptul spatiului dintre canin si premolar D. Zona de mucoasa pasiv-mobila e lata E. Prezenta inconstanta a torusului mandibular (pag. 41)

S1360044. Campul protetic edentat total este format din A. zona de sprijin B. zona de adeziune C. zona de succiune

1443



1444

Rezidentiat 2004


D. zona de menţinere E. zona de stabilitate (pag. 19)

S1360045. Muschiul buccinator are insertie: A. superioara osoasa orizontala, la nivelul tuberozitatii pana la M1 sup B. inferioara, pe fata interna a mandibulei, de-a lungul l. o. i.; C. posterioara, pe ligamentul pterigomandibuar D. anterioara, la nivelul nodului comisural E. toate variantele sunt corecte (pag. 30)

S1360046. Muschiul marele zigomatic are rol in: A. exprimarea rasului B. exprimarea tristetii C. tractionarea comisurii. in sus si inapoi D. exprimarea dezgustului E. tuguierea buzelor (pag. 31)

S1460047. Ce anume se intelege prin expresia"camp protetic"la edentatul total: A. Totalitatea tesuturilor din cavitatea bucala B. Totalitatea tesuturilor care vin in contact cu proteza respectiva C. Crestele edentate restante D. Teritoriul biologic pe care se aplica proteza mobilizabila E. Fibromucoasa palatina (pag. 19)

S1460048. La maxilar zonele cu rezilienta marita datorita tesuturilor submucoase bogate in tesut glandular si adipos sunt: A. Zona incisivilor laterali, de pe palat, exista zona lui Fish. B. in regiunea premolarilor, de pe palat, exista tesut adipos (Lejoyeux). C. Zona molarilor, pe palat, cunoscuta sub numele de Zonele lui Schröder. D. Regiunea situata posterior de linia Ah. E. Torusul situat pe linia palatina mediana. (pag. 24)

S1460049. Mucoasa pasiv mobila: A. Are o latime intre 1 si 3 mm. B. Este situata in apropierea fundurilor de sac vestibulare. C. Face trecerea spre fibromucoasa palatina. D. Prin cresterea laţimii favorizeaza fenomenul de succiune. E. in profunzime, are tesut submucos lax. (pag. 25)

S1460050. Mucoasa zonei de succiune este alcatuita din: A. Mucoasa mobila ce se aplica pe fata externa a protezei in vecinatatea marginilor. B. Fibromucoasa ce vine in contact cu placa palatinala. C. Mucoasa pasiv mobila. D. Crestele alveolare. E. Lueta. (pag. 19)

1444



1445

Rezidentiat 2004


S1460051. Muschii ridicatori ai mandibulei: A. Sunt reprezentati de muschii zigomatici. B. Cuprind maseterul si tempralul. C. Sunt antagonisti cu muschiul milohioidian. D. Muschiul maseter se insera prin fasciculul superficial, superior pe marginea inferioara arcadei zigomatice. E. Nu cuprind fasciculul superificial al temporalului. (pag. 33)

S1460052. Muschiul buccinator: A. Este situat in partea laterala a cavitatii bucale in grosimea fiecarui obraz. B. Este situat inferior de muschiul milohioidian. C. Superior se insera la nivelul tuberozitatii pana in dreptul molarului prim superior. D. Anterior se insera la nivelul mentonului. E. Posterior se insera oblic aproape vertical pe ligamentul pterigomandibular. (pag. 30)

S1460053. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Creasta edentata rezulta din apofiza alveolara maxilara dupa extragerea dintilor. B. Tuberozitatea maxilara rezulta prin unirea apofizelor palatine. C. Ischemia sau hiperemia indusa de proteza la nivelul osului nu duce la osteoliza datorita circulatiei colaterale bogate. D. Tuberozitatea maxilara are un rol important in menţinerea si stabilizarea protezei. E. Presiunea discontinua, cu intervale de repaus mai lungi, favorizeaza osteogeneza. (pag. 19, 20)

S1460054. Zona de sprijin a campului protetic edentat total este reprezentata de: A. Crestele alveolare. B. Tuberozitatile maxilare. C. Bolta palatina. D. Creasta zigomato-alveolara. E. Crestele edentate mandibulare. (pag. 19)

S1460055. Zona de sprijin mandibular: A. Se intinde in majoritatea cazurilor pana la nivelul crestei milohioidiane. B. Prezinta deseori deasupra liniei oblice interne proeminente osoase rotunjite. C. Este delimitata posterior de tuberculul mandibular. D. Cuprinde torusul mandibular situat deasupra liniei oblice externe. E. Poate prezenta cute, bride, longitudinale datorita atrofiei rapide. (pag. 27, 28)

S1460056. Zona de succiune mandibulara: A. Este situata la periferia campului protetic edentat total. B. Este zona de trecere dintre mucoasa fixa si cea mobila. C. Cuprinde si suportul osos. D. Este reprezentata de mucoasa pasiv mobila E. Situarea cat mai aproape de fundul de sac vestibular defavorizeaza aparitia succiunii. (pag. 28, 29)

S1460057. Zonele caracteristice ale campului protetic edentat total sunt: A. Tuberozitatile maxilare. B. Zona de succiune.

1445



1446

Rezidentiat 2004


C. Zona de sprijin. D. Crestele alveolare dentare. E. Osul maxilar. (pag. 19)

S1460058. Zonele functionale ale campului protetic maxilar superior sunt: A. Spatiul retrozigomatic. B. Zona tuberculului piriform. C. Spatiul vestibular lateral. D. Spaţiul vestibular labial. E. Spatiul malar. (pag. 30)

S1560059. Care din urmatoarele afirmatii privind muschii coboratori ai valului palatin sunt corecte: A. sunt reprezentati de peristafilinul extern si intern B. sunt reprezentati de glosostafilin si faringostafilin C. modifica pozitia palatului moale in cursul emiterii vocalei,, A" D. sunt muschi cu inserţie orizontala E. permit delimitarea marginii posterioare a amprentei prin manevra Valsalva (pag. 35)

S1560060. Care din urmatoarele afirmatii privind tuberculul piriform sunt corecte: A. delimiteaza posterior zona de sprijin mandibulara B. rezulta prin extractia molarului de 12 ani C. poate fi acoperit de proteza totala inferioara pe toata suprafata sa D. este acoperit, la inceput, de o mucoasa groasa, aderenta la periost E. in treimea sa posterioara se insera ligamentul pteriogomandibular (pag. 27, 28)

S1560061. Care din urmatoarele afirmatii sunt caracteristice unui camp protetic moale maxilar: A. prezinta o mucoasa groasa si aderenta B. substratul osos prezinta o rezorbtie accentuata C. prezinta o mucoasa cu un tesut submucos abundent D. aderenţa mucoasei la periost este slaba E. pentru amprenta se recomanda tehnici speciale (pag. 25)

S1560062. Care din urmatoarele elemente contribuie la delimitarea zonei linguale laterale: A. o linie care trece prin fata distala a molarului unu inferior B. o linie care trece prin fata distala a molarului doi inferior C. limita anterioara ajunge in dreptul spatiului dintre canin si incisivul lateral inferior D. limita anterioara ajunge in dreptul spaţiului dintre canin si premolarul unu inferior E. insertia muschiului genioglos (pag. 41)

S1560063. Care din urmatoarele oase contribuie la formarea palatului osos: A. corpul osului sfenoid B. apofizele palatine ale oaselor maxilare C. stanca osului temporal D. lamele orizontale ale oaselor palatine E. aripile pterigoidiene externe ale osului sfenoid (pag. 20)

1446



1447

Rezidentiat 2004


S1560064. Care dintre urmatorii muschi se insera perpendicular pe periferia campului protatic edentat total: A. muschiul buccinator B. muschiul milohioidian C. muschiul genioglos D. muschiul orbicular E. muschiul barbiei (pag. 29)

S1560065. Spatiul retrozigomatic se caracterizeaza prin: A. este delimitat anterior de frenul bucal B. este delimitat posterior de santul pterigomaxilar C. este determinat de existenta muschiului maseter D. acest spaţiu se largeste pe masura atrofiei osului alveolar E. este delimitat anterior de apofiza zigomatoalveolara (pag. 35)

S1660066. Caracteristicile zonei linguale centrale, de care trebuie sa se tina seama in realizarea lingurii individuale sunt: A. marea mobilitate a genioglosului B. dificultatile in realizarea inchiderii marginale in pozitia de repaus si in miscarea de protractie a limbii C. mobilitatea mica a genioglosului D. generarea de forte mici de catre genioglos asupra marginilor lingurii individuale E. exercitarea de forte mari din partea genioglosului asupra marginii respective a lingurii individuale (pag. 42)

S1660067. Care dintre urmatorii muschi au rol favorizant de mentinere si stabilitate a protezei totale: A. buccinatorul B. orbicularul buzelor C. marele zigomatic D. mentonier E. triunghiularul buzei inferioare (pag. 30-32)

S1660068. in zona distala a campului protetic edentat total maxilar: A. exista o slaba inchidere marginala B. este prezenta numai inchiderea marginala externa C. valul palatin cu inclinatie oblica este favorabil D. pozitia orizontala a valului este favorabila E. este o " zona cheie"a campului protetic (pag. 37-38)

S1660069. in zona tuberculului piriform, elementele negative sunt reprezentate de: A. muschiul buccinator B. muschiul genioglos C. fibre tendinoase din muschiul temporal D. fibre ale muschiului maseter E. muschiul palatoglos (pag. 40)

S1660070. in zona vestibulara centrala (labiala) a campului protetic edentat total mandibular: A. muschiul patrat al buzei inferioare are o actiune stabilizatoare

1447



1448



tonicitatea orbicularului buzei are totdeauna actiune de mentinere si stabiliate datorita atrofiei, succiunea este numai externa frenul buzei inferioare este un element inconstant frenul buzei inferioare se sectioneaza chirurgical, inainte de inceperea tratamentului (pag. 41)

S1660071. Punga lui Eisenring: A. are ca limita posterioara tuberozitatea maxilara B. are ca limita posterioara santul pterigomaxilar C. este limitata vestibular de muschiul maseter D. se largeste pe masura atrofiei osului alveolar E. se micsoreaza pe masura atrofiei osului alveolar (pag. 36)

S1660072. Referitor la frenul bucal din spatiul vestibular lateral al campului protetic edentat total maxilar: A. se evidentiaza prin tractiunea obrazului in afara B. se evidentiaza prin tractiunea in jos a obrazului C. se evidentiaza prin ridicarea obrazului cu oglinda D. trebuie ocolit de catre marginea protezei E. trebuie sectionat chirurgical (pag. 36)

S1660073. Spatiul vestibular labial (frontal, sau anterior) al campului protetic edentat total maxilar se caracterizeaza prin: A. frenul buzei superioare il imparte in 2 portiuni intotdeauna simetrice B. creasta este acoperita de o mucoasa de cele mai multe ori ferma si aderenta de os C. de cele mai multe ori creasta la acest nivel prezinta o mucoasa glisanta D. evidentierea limitei de reflexie a mucoasei se face prin tractiuni energice ale buzei superioare E. grosimea protezei la acest nivel este dictata de considerente estetice (pag. 37)

S1660074. Torusul palatin este: A. acoperit de o mucoasa groasa, cheratinizata B. acoperit de o mucoasa subtire si sensibila C. un element de stabilitate a protezei totale D. important mai ales ca forma si marime E. important mai ales ca localizare (pag. 22)

S1660075. Zonele functionale ale campului protetic edentat total mandibular sunt: A. 3 pereche B. 2 nepereche C. 4 pereche D. 1 nepereche E. in total 5 (pag. 39)

S2160076. Spatiul vestibular labial superior se caracterizeaza prin: A. Prezenta musculaturii cu fibre orizontale B. Este delimitat posterior de cele doua frenuri bucale C. Este împartit de frenul buzei superioare în doua portiuni simetrice

1448



1449

Rezidentiat 2004


D. Fundul de sac este accesibil E. Fundul de sac este suficient de larg (pag. 36-37)

S2160077. Zonele lui Schröder au urmatoarele caracteristici: A. Tesut glandular bogat B. Tesut glandular redus C. Tesut adipos redus D. Secretie salivara bogata în mucina E. Actioneaza ca o perna hidraulica (pag. 24)

S2260078. Câmpul protetic edentat total este împărţit în următoarele zone caracteristice A. zona de sprijin B. zona de succiune C. mucoasa fixă D. mucoasa mobilă E. mucoasa pasiv-mobilă (pag. 19)

S2260079. Zona de sprijin cuprinde A. crestele alveolare maxilare B. tuberozităţile maxilare C. crestele edentate mandibulare D. bolta palatină E. mucoasa mobilă (pag. 19)

S2260080. Zona de succiune cuprinde A. bandeleta pasiv-mobilă B. mucoasa fixă C. mucoasa mobilă ce se aplică pe faţa externă a protezei, în vecinătatea marginilor D. bolta palatină E. substratul osos (pag. 19)

S2260081. Câmpul protetic maxilar are substratul osos reprezentat de (dr. Constantiniuc Mariana): A. tuberozităţile maxilare B. tuberculii piriformi C. bolta palatină D. creasta zigomato-alveolară E. crestele alveolare edentate (pag. 19)

S2260082. La formarea bolţii palatine contribuie A. apofizele palatine ale oaselor maxilare B. corpul osului sfenoid C. lamele orizontale ale oaselor palatine D. stânca osului temporal E. aripile pterigoidiene externe ale osului sfenoid (pag. 20)

1449



1450

Rezidentiat 2004


S2260083. Torusul palatin A. este acoperit de o mucoasă subţire şi sensibilă B. are rol în menţinerea şi stabilizarea protezei C. este acoperit de o mucoasă groasă D. este situat pe sutura mediană intermaxilară E. nu are importanţă protetică (pag. 20,25)

S2260084. După Landa, cele 5 variante de torus au următoarea localizare: A. primul tip este situat în treimea posterioară a palatului B. al doilea tip se găseşte în cele două treimi posterioare ale bolţii C. al treilea tip se găseşte în treimea mijlocie a bolţii D. al patrulea tip se întinde doar în treimea anterioară a palatului E. al cincilea tip se întinde de la gaura palatină anterioară până la limita distală a rugilor palatine (pag. 23)

S2260085. Evoluţia osului, după regulile stabilite de Jores, este următoarea A. presiune continuă duce la resorbţie osoasă B. presiune discontinuă cu perioade de repaus foarte scurte favorizează resorbţia C. presiune continuă, cu intervale de repaus lungi favorizează osteogeneza D. presiune discontinuă, cu intervale de repaus lungi favorizează osteogeneza E. presiune discontinuă cu perioade de repaus scurte favorizează osteogeneza (pag. 20)

S2260086. Câmpul protetic edentat total este împărţit în următoarele zone caracteristice A. zona de menţinere B. zona de sprijin C. zona de stabilizare D. zona de succiune E. zona de adeziune (pag. 19)

S2260087. În zonele lui Schröder există A. puţin ţesut glandular B. mult ţesut adipos C. mult ţesut glandular D. glande salivare palatine E. salivă bogată în mucină (pag. 24)

S2260088. Referitor la mucoasa balantă, următoarele afirmaţii sunt valabile A. apare când mucoasa nu urmează în evoluţia sa atrofia osoasă B. dă senzaţia tactilă de duritate C. pune mari probleme la amprentare şi stabilizarea protezei D. este situată în apropierea fundurilor de sac vestibulare E. necesită de regulă excizia chirurgicală preprotetică (pag. 24)

S2260089. Pe bolta palatină, în regiunea anterioară a rugilor palatine A. fibromucoasa este bine vascularizată B. mucoasa este subţire, palidă C. corionul este dens, gros, aderent la periost

1450



1451

Rezidentiat 2004


D. mucoasa are un strat considerabil de ţesut submucos cu legătură slabă cu periostul E. fibromucoasa dă senzaţia tactilă de duritate (pag. 25)

S2260090. La nivelul torusului palatin A. mucoasa este subţire, palidă B. mucoasa este foarte sensibilă C. mucoasa are o comprimabilitate mare D. dă senzaţia tactilă de mare duritate E. există posibilitatea alunecării orizontale a mucoasei pe substratul osos (pag. 25)

S2260091. Câmpurile deformabile “moi” A. se datorează purtării îndelungate a unor proteze incorecte B. necesită excizia chirurgicală preprotetică C. necesită tehnici speciale de amprentare D. se întâlnesc frecvent la pacienţii edentaţi care nu poartă proteze E. se asociază cu o boltă palatină plată (pag. 25)

S2260092. Câmpurile protetice deformabile “moi” se datorează purtării îndelungate a unor proteze incorecte, care prezintă A. baze instabile B. mijloace excepţionale de menţinere nepotrivite C. margini vestibulare prea scurte sau prea subţiri D. arcade dentare incorect concepute E. relaţii ocluzale necorespunzătoare (pag. 25)

S2260093. Mucoasa pasiv-mobilă A. nu este aderentă de periost B. nu poate fi mobilizată de medic sau prin mişcările funcţionale ale pacientului C. este aderentă de periost D. are o lăţime între 1 şi 3 mm E. este situată în profunzimea fundurilor de sac vestibulare (pag. 25)

S2260094. Mucoasa pasiv-mobilă este situată A. în profunzimea fundurilor de sac vestibulare B. în apropierea fundurilor de sac vestibulare C. mai aproape de versantele crestelor edentate D. la o distanţă de 3mm de muchia crestei E. pe muchia crestei edentate (pag. 25)

S2260095. Mucoasa pasiv-mobilă A. are o lăţime de 5 mm B. cu cât este mai lată, fenomenul de succiune se poate instala mai uşor C. nu este aderentă de periost D. nu are ţesut submucos lax E. are ţesut submucos lax (pag. 25)

1451



1452

Rezidentiat 2004


S2260096. Mucoasa mobilă A. tapetează planşeul bucal B. tapetează restul cavităţii bucale C. se poate aplica pe faţa externă a protezei D. perfectează închiderea marginală E. poate fi acoperită de proteză (pag. 26)

S2260097. Zona de sprijin mandibulară A. este mai redusă decât creasta edentată maxil B. este delimitată anterior de apofizele genii C. este delimitată vestibular de linia oblică externă D. este delimitată lingual de linia milohioidiană E. este delimitată posterior de ramura ascendentă (pag. 26)

S2260098. Torusul mandibular este A. proeminenţă osoasă rotunjită B. formaţiune favorabilă protezării C. situat distal de premolari D. acoperit de o mucoasă subţire E. situat dedesuptul liniei oblice interne (pag. 27)

S2260099. Tuberculul mandibular se caracterizează prin următoarele A. este o formaţiune anatomică situată distal de molarul de minte B. are la început o poziţie oblică sau chiar verticală C. ia naştere în locul trigonului retromolar D. în porţiunea lui superioară se inseră ligamentul pterigomandibular E. ia naştere prin atrofia mai redusă a peretelui distal al alveolei molarului trei inferior (pag. 27-28)

S2360100. Câmpul protetic edentat total este format din: A. zona de sprijin B. zona de adeziune C. zona de succiune D. zona de menþinere E. zona de stabilitate (pag. 19)

S2360101. Zona de sprijin a câmpului protetic edentat total este reprezentat de: A. substrat glandular B. substrat mucos C. substrat muscular D. substrat osos E. nici unul (pag. 19)

S2360102. Muºchiul buccinator are inserþie: A. superioară osoasă orizontală, la nivelul tuberozităþii pâna la M1 superior B. inferioară, pe faþa internă a mandibulei, de-a lungul liniei oblice onterne C. posterioară, pe ligamentul pterigomandibuar

1452



1453

Rezidentiat 2004


D. anterioară, la nivelul nodului comisural E. toate variantele sunt corecte (pag. 30)

S2360103. Muºchiul marele zigomatic are rol în: A. exprimarea râsului B. exprimarea tristeþii C. tracþionarea comisurii. în sus ºi înapoi D. exprimarea dezgustului E. þuguierea buzelor (pag. 31)

S2360104. Zonele funcþionale ale câmpului protetic maxilar superior sunt reprezentate de: A. niºa Ney ºi Bowen B. zona vestibulară C. zona linguală laterală D. zona distală E. zona linguală laterală (pag. 53)

S2360105. Zona vestibulară maxilară se caracterizează prin: A. prezenþa musculaturii cu fibre orizontale B. existenþa unui fund de sac accesibil ºi suficient de larg C. prezenþa frenului buzei superioare D. prezenþa frenurilor bucale laterale E. prezenþa de fibre musculare cu inserþie perpendiculară (pag. 37)

S2360106. Zona “Ah” se caracterizează prin: A. o slabă închidere marginală B. o bună închidere marginală C. prezenþa de formaþiuni musculare cu inserþie perpendiculară pe periferia câmpului protetic D. formaþiuni musculare cu inserþie paralelă pe periferia câmpului protetic E. etanºeizarea marginii protezei numai pe partea internă (pag. 39)

S2360107. Zona vestibulară centrală (labială) mandibulară este dominată de acþiunea: A. muºchiului triunghiular B. muºchiului pătrat al buzei inferioare C. muºchiului bărbiei D. muºchiului orbicular al buzelor E. muºchiului micului zigomatic (pag. 40)

S2560108. Care din următoarele elemente morfologice sunt situate pe faţa internă a mandibulei: A. apofizele genii B. linia oblică externă C. torusul mandibular D. linia oblică internă E. găurile mentoniere (pag. 26)

1453



1454

Rezidentiat 2004


S2660109. Cauze ale impreciziei de suprafaţă ale amprentelor cu alginate sunt următoarele: A. bule de aer; B. goluri; C. modificări la îndepărtarea amprentei din gură; D. imprecizii de amprentare la nivelul bolţii palatine; E. spatularea prelungită a amestecului. (pag. 361)

S2660110. După o amprentă funcţională de spălare (Wash technic) se poate realiza o proteză scheletată în: A. edentaţia de cl. a III-a când marginile şeilor nu pot sau nu trebuie să ajungă până în fundurile de sac; B. edentaţia de cl. a III-a, când nu se face versant vestibular al şeilor; C. edentaţia de cl. a IV-a, când şeile frontale nu pot să ajungă până în fundurile de sac din cauza unor procese alveolare retentive; D. edentaţia de cl. I, când nu se face versant vestibular al şeilor; E. edentaţia de cl. A II-a, când marginile şeilor laterale nu pot sau nu trebuie să ajungă până în fundurile de sac. (pag. 352)

S2660111. Precizaţi care dintre afirmaţii sunt false în legătură cu amprentarea cu alginate la realizarea protezei scheletate: A. după amprentarea cu alginate, modelul se poate realiza fără modificarea dimensiunilor din partea amprentei în intervalul de timp de pâna la 24 ore; B. amprenta este bine să fie ţinută în apă pentru a nu suferi modificări dimensionale; C. în timpul amprentării este necesară realizarea unei presiuni continue asupra lingurii; D. lăsarea amprentei în contact cu aerul duce la contracţia acesteia; E. scoaterea amprentei din gură se face rapid, dintr-o dată şi în axul lung al dinţilor; (pag. 362)

S2660112. În cazul metodei de amprentare în doi timpi (Wash technic): A. prima amprentă se ia cu material siliconic de consistenţă ridicată; B. prima amprentă se ia cu material de tipul alginatului; C. în timpul amprentării primare se fac mişcări ale periferiei câmpului protetic de către medic şi pacient; D. în timpul amprentării primare se fac mişcări ale periferiei câmpului protetic numai de către medic; E. amprenta definitivă se realizează cu alginat. (pag. 365)

S2660113. Precizaţi care din următoarele afirmaţii sunt false, în legătură cu amprenta funcţională pentru realizarea protezei "echilibrate”: A. amprentarea se face cu eugenat de zinc; B. adaptarea şeilor se face până la linia de reflexie a mucoasei; C. se mai numeşte şi amprenta compresivă cu "gura deschisă”; D. după determinarea RIM de ocluzie pacientul închide gura şi se reia amprentarea; E. proteza rezultată după această metodă se realizează cu dinţi de porţelan. (pag. 348)

S2660114. Amprenta funcţională necompresivă este indicată în: A. edentaţie cl. A III-a la maxilar; B. edentaţie cl. I şi a II-a la mandibulă când sunt aplicate dispozitive ce realizează sprijin mixt articular; C. edentaţie cl. I şi a II-a la mandibulă, în aproape toate cazurile; D. edentaţie cl. I şi a II-a la maxilar, în aproape toate cazurile; E. edentaţie cl. I şi aII-a la maxilar când sunt aplicate dispozitive ce realizează sprijin mixt articular. (pag. 346)

1454



1455

Rezidentiat 2004


S2660115. În cazul amprentei funcţionale sub presiune masticatorie după Spreng: A. şeile vor fi tapetate cu material bucoplastic; B. şeile vor fi tapetate cu material termoplastic; C. materialul de amprentă şi proteza vor fi purtate 7-10 zile; D. materialul de amprentă şi proteza vor fi purtate 6zile; E. este necesară realizarea după amprentare a modelului corijat. (pag. 348)

S2660116. Amprenta funcţională de spălare (Wash technic) este contraindicată în edentaţiile de cl I şi a II-a deoarece: A. marginile amprentei vor fi prea scurte; B. la mandibulă conectorul principal va fi aplicat în zone eronate; C. apare deformarea fundului de sac vestibular; D. marginile amprentei vor fi nemodelate funcţional; E. protezele realizate după amprente funcţionale de spălare vor produce leziuni de decubit. (pag. 351)

S2660117. În legătură cu amprenta funcţională în cadrul realizării protezei scheletate, care din următoarele afrmaţii sunt false: A. amprenta funcţională se poate realiza şi cu linguri standard; B. înainte de amprentare proteza veche trebuie să nu fie purtată 1-2 zile; C. amprenta funcţională nu are caracteristici legate de clasa de edentaţie; D. este diferită în funcţie de tipul de sprijin; E. amprenta funcţională necompresivă este indicată mai ales în cazul edentaţiei de cl. a II-a. (pag. 345)

S2660118. Printre timpii de realizare a protezei scheletate după metoda de amprentare compresivă utilizată de Clinica de protetică dentară din Bucureşti, se regăsesc: A. confecţionarea lingurei individuale din placă de bază; B. confecţionarea lingurei individuale din acrilat; C. amprentă funcţională cu un elestomer de consistenţă fluidă; D. aplicarea valurilor de ocluzie din ceară roz; E. aplicarea valurilor de ocluzie din stents. (pag. 349)

S2660119. În cazul unei amprentării cu alginate, pentru obţinerea unei amprente fără modificări dimensionale aceasta trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: A. să fie scoasă din gură lent, fără a utiliza mişcări bruşte; B. să fie scoasă din gură rapid, dintr-o dată şi în axul lung al dinţilor; C. la maxilar se fac tracţiuni în jos şi înapoi; D. la mandibulă se fac tracţiuni în sus şi uşor spre vestibular; E. până la turnarea modelului, amprenta se va ţine într-un bol cu apă; (pag. 360)

S2660120. În cazul unei edentaţii de cl. I a, adaptarea unei linguri individuale trebuie să se facă astfel: A. în regiune distală lingura se va opri la 1,5 mm de inserţia ligamentului pterigo-mandibular; B. în zona linguală laterală, lingura trebuie să acopere linia milohioidiană; C. în zona linguală laterală, lingura trebuie să se oprească la 1 mm de linia milohioidiană; D. dacă nu se palpează creasta milohioidiană, marginea lingurii va ajunge la 1mm de planşeul bucal; E. grosimea marginilor lingurii va fi de minim 3 mm. (pag. 364)

1455



1456

Rezidentiat 2004


S2860121. Tuberozitatea maxilara poate fi: A. retentiva B. neutra C. neretentiva D. procidenta E. nici un raspuns nu este corect (pag. 22)

S2860122. Mucoasa pasiv-mobila a campului protetic maxilar edentat total este: A. putin aderenta de periost B. nu poate fi mobilizata de medic C. poate fi mobilizata de medic D. are o latime cuprinsa intre 1-3 mm E. foarte aderenta de periost (pag. 25)

S2860123. Zonele in care fibrele musculare se insera perpendicular pe periferia campului protetic edentat total sunt: A. limita posterioara a campului protetic maxilar B. zona vestibulara labiala mandibulara C. zona vestibulara laterala mandibulara D. toata zona periferica linguala mandibulara E. zona tuberculului piriform (pag. 30)

S2860124. Zona tuberculului piriform prezinta urmatoarele caracteristici: A. ocupa regiunea molarului de minte inferior B. este zona de sprijin si zona de inchidere marginala C. nu participa la mentinerea protezei totale D. nu participa la stabilizarea protezei totale E. anterior tuberculul este delimitat de inertia ligamentului pterigo-maxilar (pag. 39)

S2860125. Zona linguala centrala are urmatoarele caracteristici A. se intinde pe o distanta de 1,5 cm in stanga si 1,5 cm in dreapta liniei mediane B. nu este dominata de actiunea genioglosului C. nu este comparata ca importanta cu zona ah D. este dominata de actiunea genioglosului E. este dominata de actiunea muschiului triunghiular (pag. 42)

S2860126. Zona de sprijin a campului protetic edentat total cuprinde: A. tuberculii piriformi B. bolta palatina C. crestele edentate (substratul osos) D. tuberozitatile maxilare E. mucoasa ce vine in contact cu marginile protezei (pag. 19)

S2860127. Spatiul retrozigomatic: A. este delimitat posterior de santul pterigomaxilar B. este delimitat anterior de frenul bucal

1456



1457

Rezidentiat 2004


C. este determinat de existenta muschiului buccinator (insertia sa superioara) D. acest spatiu ampular se micsoreaza pe masura atrofiei E. este delimitat anterior de apofiza zigomatoalveolara (pag. 35)

S2960128. In edentatia totala, mucoasa fixa atrofica este: A. groasa B. palida C. sensibila la palpare D. aderenta de periost E. capabila la presiuni (pag. 23-25)

S2960129. Din elementele osoase ale osului maxilar ce fac parte din campul protetic al edentatului total, se pot enumera: A. creasta edentata B. tuberizitatile maxilare C. tuberculii piriformi D. creasta zigomato-alveolara E. torusul palatin (pag. 19-23)

S2960130. Tuberozitatile maxilare: A. aparitia osului maxilar B. aparitia osului palatin C. au rol important in asigurarea sprijinului D. au rol important in stabilitatea protezei E. sunt marginite posterior de ligamentul pterigo-palatin (pag. 19, 21, 22)

S2960131. Mucoasa pasiv mobila la maxilar: A. asigura adeziunea protezei totale B. asigura succiunea protezei totale C. este situata in fundul de sac vestibular D. contine tesut conjunctiv submucos lax E. nu poate fi mobilizata de medic (pag. 25)

1457



1458

Rezidentiat 2004


Tema nr. 61 Examenul pacientului edental total BIBLIOGRAFIE: 6. E. Hutu, s.a. - Edentaţia totală, Ed.III-a, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucuresti, 1998.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1261001. Adeziunea buna a protezelor totale este asigurata de: A. Creste edentate cu versante neutre B. Bolta palatina in forma de"V" C. Bolta palatina plata D. Creste edentate cu versante neretentive E. Tubercul piriform oblic (pag. 46)

S1261002. Adeziunea foarte buna a protezei totale maxilare se obtine cand: A. Bolta palatina e in forma de"U" B. Bolta palatina e in forma de"V" C. Bolta palatina e plata D. Contactul dintre baza protezei si mucoasa pasiv-mobila este intim E. Contactul dintre baza protezei si mucoasa pasiv-mobila este intim (pag. 46)

S1361003. in timpul amprentarii, tuberculul piriform va fi acoperit de lingura: A. numai in 2/3 posterioare B. pe toata suprafata C. numai in 1/3 posterioara D. nu va fi acoperit E. numai in 2/3 anterioare (pag. 48)

S1361004. Prezenta bridelor longitudinale la periferia campului protetic necesita amprentarea cu: A. alginat B. siliconi pasta C. materiale termoplastice D. gips E. materiale reziliente (pag. )

S1361005. Torusul mandibular proeminent: A. asigura mentinerea protezei pe camp B. necesita folierea modelului C. nu impiedica protezarea D. asigura un sprijin mai bun protezei E. necesita reducere chirurgicala (pag. 47)

S1561006. Examenul exobucal prin palpare a edentatului total poate preciza: A. gradul de atrofie a ramurii verticale a mandibulei

1458



1459



modul de deplasare a apofizei coronoide modul de deplasare al condililor gradul de atrofie al condililor existenta unor pareze faciale (pag. 46)

S1561007. in zona frontala un fren inserat aproape de muchia crestei poate fi: A. corectat chirurgical B. ocolit doar de lingura individuala C. ocolit doar de proteza finita D. acoperit de macheta din ceara E. utilizat pentru mentinerea protezei (pag. 46)

S1561008. Mucoasa de coloratie normala, groasa, aderenta se caracterizeaza prin: A. nu este capabila sa suporte presiuni masticatorii B. poate fi amprentata numai cu materiale termoplastice C. poate fi amprentata numai cu elastomeri de consistenta medie D. prezinta sensibilitate mare E. poate fi amprentata cu orice material de amprenta (pag. 47)

S1561009. Prin examenul exobucal se pot aprecia urmatoarele modificari caracteristice edentatului total: A. stergerea santurilor perilabiale B. marirea D.V. a etajului inferior C. infundarea buzelor D. pastrarea rosului buzelor E. simetrie faciala (pag. 45)

S1561010. Tipul fetei pacientului edentat total este important la: A. alegerea dintilor frontali inferiori B. stabilirea nivelului planului de ocluzie C. alegerea gradului de cuspidare a dintilor laterali D. alegerea dinţilor frontali superiori E. determinarea pozitiei de R.C. (pag. 46)

S1661011. Atitudinea fata de mucoasa balanta consta in: A. nu se indeparteaza niciodata chirurgical B. se amprenteaza cu alginat C. se amprenteaza cu elastomeri siliconici de consistenta medie D. se amprenteaza cu ghips E. se amprenteaza cu materiale bucoplastice (pag. 47)

S1661012. Constatarea la examenul clinic al edentatului total a existentei unor asimetrii, sau pareze faciale ridica probleme: A. in determinarea relatiei centrice; B. de alegere a formei dintilor artificiali; C. in orientarea planului de ocluzie;

1459



1460

Rezidentiat 2004


D. in modelarea versantelor vestibulare ale protezei; E. de adaptare a lingurii individuale. (pag. 45)

S1661013. Mucoasa rezilienta necesita: A. amprentare cu orice material B. amprentare de despovarare si materiale fluide C. amprentare compresiva D. amprentare cu materiale termoplastice E. amprentare cu materiale bucoplastice (pag. 47)

S2261014. Tuberozităţile procidente necesită: A. amprentarea cu materiale ce devin elastice B. foliere pentru prevenirea basculării protezei şi a fracturării ei C. corectare chirurgicală D. amprentă cu materiale de consistenţă redusă E. lingură distanţată sau perforată (pag. 46)

S2261015. Torusul palatin proeminent necesită: A. amprentă cu materiale de consistenţă redusă B. amprenta cu lingură distanţată sau perforată C. corectare chirurgicală D. amprentă cu materiale bucoplastice E. foliere (pag. 46)

S2261016. Dacă substratul mucos mandibular prezintă bride longitudinale, se recomandă ampretarea cu: A. materiale bucoplastice B. materiale termoplastice C. materiale fluide D. siliconi de adiţie E. siliconi de condensare (pag. 48)

S2261017. Bridele laterale: A. se pot secţiona după ce proteza este terminată B. pot fi împinse la periferia câmpului protetic prin amprentare cu materiale termoplastice C. pot fi acoperite pe 2/3 din lungimea lor de lingură, amprentă şi proteză D. se corectează chirurgical, dacă se asociază şi cu o tuberozitate retentivă distal E. se ocolesc de lingura individuală şi de proteză (pag. 48)

S2261018. La protezele totale, adeziunea este maximă în următoarele condiţii: A. torusul palatin este situat în 1/3 mijlocie a bolţii palatine B. bolta palatină este plată C. crestele edentale au versant neutru D. torusul mandibular este mic E. creasta milohioidiană este rotunjită (pag. 46)

1460



1461

Rezidentiat 2004


S2261019. Tuberculul piriform trebuie acoperit în cele 2/3 ant.: A. de lingură B. amprentă C. proteză D. de (lingură, amprentă şi proteză) toate acestea E. de nici una din acestea (pag. 48)

S2261020. Tuberculul piriform indiferent de poziţia sa trebuie acoperit de lingură, amprentă şi proteză pe: A. 1/3 ant. B. 2/3 ant. C. 1/3 post. D. 2/3 post. E. 3/3 = toată suprafaţa (pag. 48)

S2361021. Torusul mandibular proeminent: A. asigură menþinerea protezei pe câmp B. necesită folierea modelului C. nu împiedică protezarea D. asigură un sprijin mai bun protezei E. necesită reducere chirurgicală (pag. 47)

S2361022. Prezenþa bridelor longitudinale la periferia câmpului protetic necesită amprentarea cu: A. alginat B. siliconi pastă C. materiale termoplastice D. gips E. materiale reziliente (pag. 48)

S2361023. În timpul amprentării, tuberculul piriform va fi acoperit de lingură: A. numai în 2/3 posterioare B. pe toată suprafaþa C. numai în 1/3 posterioară D. nu va fi acoperit E. numai în 2/3 anterioare (pag. 48)

S2361024. Inserþia joasă a planºeului se asociază cu: A. tonicitate unică, favorabile protezării B. tonicitate crescută ce creează dificultăþi în protezare C. tonicitate medie D. lipsa tonicităþii E. nici o variantă nu este corectă (pag. 48)

S2561025. Care din următoarele elemente se au în vedere în cadrul examinării exobucale la edentatul total: A. prezenţa exostozelor tuberozitare

1461



1462



conturul obrajilor situarea foveelor palatine gradul de rezilienţă al mucoasei câmpului protetic mandibular poziţia limbii (pag. 45)

S2661026. Bara linguală se utilizează când: A. înălţimea procesului alveolar este de cel puţin 9 mm; B. înălţimea procesului alveolar este de 4-5 mm; C. înălţimea procesului alveolar este mai mică de 9 mm; D. înălţimea procesului alveolar este mai mică de 4-5 mm; E. înălţimea procesului alveolar nu este importantă. (pag. 142)

S2661027. Profilul pe secţiune cel mai indicat al barei linguale este: A. oval; B. semipiriform; C. senirotund; D. rotund; E. trapez. (pag. 143)

S2661028. Distanţarea barei linguale când procesul alveolar este vertical şi rezilienţa mucoasei minimă este de: A. 0,3-2 mm; B. 2 mm; C. 1,5 mm; D. 1 mm; E. 1,5-2 mm. (pag. 143)

S2661029. Plăcuţa mucozală cu lăţime redusă este utilizată în: A. edentaţie unilaterală; B. edentaţie termino-terminală; C. edentaţie frontală; D. edentaţie latero-terminală; E. edentaţiile laterale când proteza are un sprijin dento-parodontal. (pag. 152)

S2661030. Grosimea plăcuţei mucozale cu lăţime redusă este de: A. 0,3 mm; B. 0,5 mm; C. 0,6 mm; D. 1 mm; E. 1,5 mm. (pag. 152)

S2661031. În cazul plăcuţei mucozale cu lăţime mare despovărarea la nivelul rugilor este de: A. 0,1-0,2 mm; B. 0,2-0,3 mm; C. 0,3-0,4 mm; D. 0,4-0,5 mm;

1462



1463

Rezidentiat 2004


E. 0,6 mm. (pag. 152)

S2661032. Plăcuţa anterioară a conectorului maxilar fenestrat are o lăţime de: A. 0,3-0,6 mm; B. 0,6-0,9 mm; C. 1-3 mm; D. 3-6 mm; E. 6-9 mm; (pag. 154)

S2661033. Plăcuţa posterioară a conectorului maxilar fenestrat are o lăţime de: A. 1-3 mm; B. 3-4 mm; C. 4-5 mm; D. 5-6 mm; E. 6-9 mm; (pag. 155)

S2661034. În cazul croşetului inelar cu patru braţe, conectorul secundar de întărire este distanţat de mucoasă cu: A. 0,1 mm; B. 0,2 mm; C. 0,3 mm; D. 0,4 mm; E. 0,5 mm. (pag. 190)

S2961035. In edentatia totala, campul protetic maxilar este favorabil cand: A. creasta edentata este retentiva B. tuberozitatile sunt procidente C. bolta paltina este in forma de U D. bolta palatina este in forma de V E. mucoasa fixa are rezilienta mica (pag. 46)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1261036. Simptomele curente intalnite in edentatia totala neprotezata sunt legate de tulburari: A. Masticatorii B. Fizionomice C. Fonetice D. Digestive E. Articulare (pag. 44)

S1261037. Elemente nefavorabile ale campului protetic edentat total sunt: A. Mucoasa fixa cu rezilienta mare B. Mucoasa fixa cu rezilienta mica C. Creste edentate retentive D. Limba cu insertie anterioara

1463



1464

Rezidentiat 2004


E. Tuberculul piriform cu directie orizontala (pag. 46-48)

S1261038. Elementele favorabile ale campului protetic edentat total sunt: A. Bolta palatina in forma de"U" B. Bolta palatina in forma de"V" C. Tuberozitati procidente D. Versant neutru al crestei edentate E. Versant neretentiv al crestei edentate (pag. 46-47)

S1261039. in urma examinarii substratului osos al campului protetic edentat total, se pot face urmatoarele recomandari A. O creasta retentiva in zona vestibulara labiala mandibulara necesita corectare chirurgicala B. Tuberozitati procidente necesita corectare chirurgicala C. Exostozele vor trebui despovarate D. Bolta palatina plata se amprenteaza sub presiune E. Torusul palatin necesita folierea modelelor (pag. 46)

S1261040. Mentinerea protezelor totale se rezolva prin: A. Amprentarea fidela a crestelor edentate retentive B. Amprentarea fidela a tuberozitatlor C. Amprentarea fidelaa a boltii palatine D. Amprentarea fidela a zonei de succiune E. Realizarea paralelismului intre substratul osos si suprafata mucozala a protezelor (pag. 46)

S1261041. Palparea in cazul examenului clinic al pacientului edentat total poate pune in evidenta: A. Dureri la nivelul ATM B. Starea grupurilor ganglionare C. Amplitudinea deschiderii mandibulei D. Deformari osoase E. Gradul de rezilienta al mucoasei fixe (pag. 45)

S1361042. Bolta palatina in forma de V asigura: A. adeziune buna B. stabilitate maxima C. sprijin deficitar D. adeziune si stabilitate reduse E. nici o varianta nu este corecta (pag. 46)

S1361043. Examenul exobucal cuprinde date despre: A. conditii de viata si munca B. conturul obrajilor C. starea psihica si tipul constitutional al pacientului D. tipul feţei E. existenta unor asimetrii faciale (pag. 45)

1464



1465

Rezidentiat 2004


S1361044. Examinarea vechilor proteze poate da indicatii despre: A. materialul de amprentare utilizat B. toleranta tisulara a materialului folosit in confectionarea protezei C. aspectul bazei si marginilor protezei D. durata purtarii protezelor E. existenta unor obiceiuri vicioase (pag. 48-49)

S1361045. Interviul pacientului E.T. trebuie sa precizeze: A. doleantele pacientului in legatura cu noul tratament B. etiologia edentatiei C. evolutia tratamentului D. starea de sanatate generala a pacientului E. experientele anterioare personale legate de tratamentele stomatologice (pag. 45)

S1361046. Mucoasa de acoperire a zonelor de sprijin este in mod normal: A. palida si subtire B. groasa si aderenta C. apta sa suporte presiuni D. sensibila la presiuni E. slab vascularizata (pag. 46-47)

S1361047. O creasta moderat retentiva: A. necesita amprente cu materiale ce devin elastice B. necesita corectare chirurgicala C. este foarte sensibila la palpare si trebuie despovarata D. este favorabila menţinerii si stabilitaţii protezei E. nu este favorabila protezarii (pag. 46)

S1361048. Pozitia posterioara a limbii: A. necesita un modelaj marginal limitat B. asigura o inchidere marginala mai buna in zona linguala centrala C. este nefavorabila protezarii D. favorabila protezarii E. nu are legatura cu protezarea (pag. 48)

S1361049. Punga Eisenring se examineaza, rugand pacientul: A. sa deschida larg gura B. sa balanseze mandibula dreapta – stanga C. sa faca propulsia mandibulei D. sa stea cu gura usor deschisa E. sa mimeze fluieratul (pag. 47)

S1461050. Aspectul diferit al mucoasei din zona de sprijin determina alegerea tehnicii si materialelor de amprenta. Astfel: A. mucoasa de coloratie normala, groasa, aderenta este capabila sa suporte presiuni masticatorii. Poate fi amprentata cu orice material;

1465



1466

Rezidentiat 2004


B. mucoasa de coloratie normala, groasa, aderenta este capabila sa suporte presiuni masticatorii. Poate fi amprentata doar cu materiale rigide; C. mucoasa balanta se indeparteaza chirurgical D. mucoasa rezilienta necesita necesita amprenta de despovarare si materiale fluide E. mucoasa rezilienta necesita necesita amprenta de despovarare si materiale rigide (pag. 46-47)

S1461051. Aspectul diferit al mucoasei din zona de sprijin determina alegerea tehnicii si materialelor de amprenta. Astfel: A. mucoasa balanta se indeparteaza chirurgical B. in zona frontala un fren inserat aproape de muchia crestei poate fi corectat chirurgical C. mucoasa palida, subtire, cu rezilienta foarte mica necesita amprenta compresiva D. mucoasa rezilienta necesita amprenta de despovarare E. mucoasa rezilienta necesita amprenta de compresiune (pag. 47)

S1561052. Care din urmatoarele elemente se au in vedere in cadrul examinarii exobucale la edentatul total: A. tipul fetei B. conturul obrajilor C. profilul D. gradul de rezistenţa al mucoasei campului protetic mandibular E. pozitia limbii (pag. 45)

S1561053. Care din urmatoarele elemente se examineaza la pacientii vechi purtatori de proteze totale: A. toleranta materialului din care au fost confectionate protezele totale B. refacerea rapoartelor de ocluzie C. tipul alimentatiei D. existenţa obiceiurilor vicioase E. posibilitatea utilizarii protezelor totale ca portamprente individuale (pag. 48)

S1561054. Examenul limbii la edentatul total urmareste analiza urmatoarelor aspecte: A. volum B. tonus C. pozitie D. rolul in deglutiţie caand pacientul era dentat E. rolul in fizionomie (pag. 48)

S1561055. in cadrul examenului endobucal se analizeaza: A. limita deschiderii cavitatii orale B. tonicitatea orbicularului buzelor C. conturul obrajilor D. prezenţa ragadelor E. tipul fetei (pag. 47)

S1561056. in cadrul examinarii exobucale la edentatul total se au in vedere: A. existenta unor asimetrii B. modificari de contur prin pierdere de substanta C. amplitudinea deschiderii cavitatii orale

1466



1467

Rezidentiat 2004


D. direcţia de inserţie a frenurilor E. gradul de rezilienta a mucoasei (pag. 45)

S1561057. in cazul protezarii campurilor protetice cu bolta palatina in forma de,, U"proteza va avea: A. stabilitate redusa B. adeziune redusa C. sprijin deficitar D. adeziune buna E. sprijin bun (pag. 47)

S1561058. O creasta alveolara mandibulara bine reprezentata poate sa prezinte: A. retentivitate vestibulara frontala B. sensibilitate la palpare C. torus mandibular proeminent unilateral D. creasta milohidiana ascuţita E. torus mandibular situat pe fata vestibulara (pag. 47)

S1561059. Pozitia limbii este favorabila protezarii atunci cand: A. are o insertie posterioara B. are o insertie anterioara C. nu acopera versantele externe ale protezei D. nu permite protracţia la modelarea marginii linguale a amprentei E. permite protractia la modelarea marginii linguale a amprentei (pag. 46)

S1561060. Precizati ce tip de mucoasa se poate constata, in cadrul examenului endobucal, la nivelul zonei de sprijin a campului protetic edentat total maxilar: A. mucoasa groasa, aderenta B. mucoasa palida, subtire, cu rezilienta foarte mica C. mucoasa rezilienta D. mucoasa cu bride longitudinale E. mucoasa fara epiteliu pavimentos stratificat (pag. 46)

S1661061. Evidentierea unei creste moderat retentive la examinarea campului protetic edentat total inseamna ca: A. va fi favorabila mentinerii si stabilitatii protezei; B. necesita amprentare cu materiale rigide; C. necesita amprentare cu materiale elastice; D. necesita corectare chirurgicala; E. nu favorizeaza mentinerea si stabilitatea protezei (pag. 45)

S1661062. in cadrul examiarii clinice a edentatului total, evidentierea boltii palatine in "V"ofera premizele pentru: A. o stabilitate buna a protezei B. o adeziune excelenta C. o stabilitate redusa; D. un sprijin bun;

1467



1468

Rezidentiat 2004


E. un sprijin deficitar (pag. 46)

S1661063. in cadrul examinarii clinice a edentatului total purtator de proteze, pozitia de repaus a limbii: A. se examineaza dupa indepartarea protezelor vechi din cavitatea bucala B. se examineaza cu vechile proteze in cavitatea bucala C. este favorabila cand este posterioara D. este favorabila cand este anterioara E. permite protractia mai ampla cand este posterioara (pag. 48)

S1661064. La edentatul total limba voluminoasa, tonica: A. este favorabila in timpul amprentarii; B. ridica dificultati in amprentare; C. va contribui la mentinerea protezei; D. are actiune dislocatoare pentru proteza totala mandibulara; E. nu are importanta pentru amprentare (pag. 48)

S1661065. Mucoasa palida, subtire, cu rezilienta mica la nivelul campului edentat total: A. este caracteristica unui camp protetic "dur"; B. necesita amprentare de despovarare, C. necesita amprentare compresiva; D. reclama utilizarea unor materiale termoplastice pentru amprentare, E. presupune utilizarea alginatului pentru amprentare (pag. 47)

S1661066. Planseul bucal: A. este favorabil cand are insertie joasa; B. este favorabil cand are insertie inalta; C. este favorabil cand are o tonicitate mare; D. este favorabil cand are o tonicitate mica; E. nu are importanta pentru tratamentul protetic (pag. 48)

S1661067. Zona Eisenring se apreciaza: A. cu gura pacientului larg deschisa; B. cu gura pacientului usor deschisa; C. privind largimea spatiului in timpul surasului fortat; D. privind largimea spatiului balansand mandibula; E. privind largimea spatiului tractionand lateral obrajii (pag. 47)

S2161068. Bolta palatina în “V” presupune: A. Adeziune buna B. Sprijin multumitor C. Stabilitate redusa D. Sprijin deficitar E. Succiune foarte buna (pag. 46)

S2161069. Zona Eisenring:

1468



1469



Se examineaza cu gura larg deschisa Largimea spatiului se apreciaza prin palpare Largimea spatiului se apreciaza balansând mandibula Se examineaza cu gura usor deschisa Largimea spatiului nu este influenaata de miscarile mandibulei (pag. 47)

S2261070. La examenul exobucal, se examinează conturul obrajilor (normali, turgescenţi, înfundaţi) ce pune probleme în: A. alegerea dinţilor frontali superiori B. adaptarea lingurii individuale C. modelarea versantelor vestibulare ale protezei D. montarea dinţilor laterali E. realizarea treptei sagitale (pag. 45)

S2261071. Când bolta palatină e în formă de "U”, proteza va avea: A. adeziune B. adeziune şi stabilitate reduse C. sprijin şi stabilitate mulţumitoare D. sprijin deficitar E. stabilitate redusă (pag. 46)

S2261072. Când bolta palatină este în formă de "V”, proteza va avea: A. adeziune foarte bună B. adeziune redusă C. stabilitate mulţumitoare D. stabilitate redusă E. sprijin deficitar (pag. 46)

S2261073. Zona Eisenring se examinează: A. prin palpare cu latul sondei B. cu gura larg deschisă C. prin balansarea mandibulei într-o parte şi alta D. prin propulsia mandibulei E. cu gura uşor deschisă (pag. 47)

S2261074. Zona Eisenring se examinează: A. cu gura uşor deschisă B. cu gura larg deschisă C. balansarea limbii într-o parte şi alta D. prin balansarea mandibulei într-o parte şi alta E. prin protracţia limbii (pag. 47)

S2261075. Torusul mandibular necesită: A. amprentă de despovărare, când este mic B. folierea modelului, când este mic C. folierea modelului, când este mare

1469



1470

Rezidentiat 2004


D. reducerea chirurgicală, când este proeminent E. corectarea chirurgicală, în orice situaţie (pag. 47)

S2261076. Limba va contribui la menţinerea protezei dacă: A. este voluminoasă, tonică B. se poate plasa deasupra versantelor externe linguale ale protezei C. ocupă spaţiul protetic D. proteza este prevăzută cu o prelungire paralinguală E. are o poziţie anterioară (pag. 48)

S2261077. Menţinerii şi stabilităţii protezei îi este favorabilă: A. o creastă foarte retentivă frontal vestibular B. bolta palatină în formă de "U” C. mucoasa de coloraţie normală, groasă, aderentă D. o creastă moderat retentivă E. tuberozităţile procidente (pag. 47)

S2261078. La proteza totală maxilară, adeziunea este bună în următoarele situaţii: A. creasta edentală este retentivă B. bolta palatină este în formă de "U” C. bolta este plată D. torusul palatin este situat doar în 1/3 ant. a palatului E. bolta palatină e în formă de "V” (pag. 46)

S2261079. Sunt considerate favorabile următoarele elemente ale câmpului protetic edental total: A. creasta f. retentivă B. bolta palatină în formă de "U” C. mucoasa rezilientă D. creasta moderat retentivă E. bolta palatină în formă de "V” (pag. 46)

S2261080. Elementele nefavorabile ale câmpului protetic edental total sunt: A. bolta palatină în formă de "U” B. creasta alveolară f. retentivă C. creasta moderat retentivă D. bolta palatină în "V” E. mucoasa palidă, subţire, cu rezilienţă foarte mică (pag. 46)

S2261081. Necesită corectare chirurgicală următoarele elemente ale substratului osos al câmpului protetic edental total: A. torusul palatin proeminent B. torusul mandibular proeminent C. creasta milohioidiană proeminentă, ascuţită D. tuberozitate procidentă E. creasta f. retentivă frontal vestibular (pag. 46-47)

1470



1471

Rezidentiat 2004


S2261082. Următoarele elemente ale substratului osos al câmpului prot. maxilar necesită corectare chirurgicală: A. creasta f. retentivă frontal vestibular, dacă este asociată şi cu tuberozitate retentivă distal B. torusul palatin proeminent C. torusul situat în 1/3 post a bolţii D. torusul situat în 1/3 ant a bolţii E. tuberozităţile procidente (pag. 46)

S2261083. Următoarele elemente ale substratului osos al câmpului protetic mandibular necesită corectare chirurgicală: A. creasta retentivă vestibular frontal B. torusul mandibular proeminent unilateral C. torusul mandibular proeminent bilateral D. tuberculul piriform cu direcţia oblică E. creasta milohioidiană proeminentă (pag. 47)

S2261084. Necesită corectare chirurgicală următoarele elemente ale substratului mucos al câmpului protetic edental total: A. creasta f. retentivă frontal vestibular B. bridele canine C. frenul buzei sup. inserat aproape de muchia crestei D. bridele laterale E. mucoasa balantă (pag. 47)

S2261085. Se recomandă ca lingura individuală şi proteza finită să ocolească următoarele formaţiuni ale câmpului protetic edentat total: A. bridele longitudinale ale mucoasei B. un fren inserat aproape de muchia crestei, în unele situaţii C. un torus mandibular mic, acoperit de o mucoasă subţire, sensibilă D. bridele canine E. creasta milohioidiană proeminentă (pag. 47)

S2261086. Când mucoasa este balantă, se recomandă: A. îndepărtarea chirurgicală B. întinderea spre periferia câmpului protetic, prin amprentarea compresivă C. amprentarea cu materiale bucoplastice D. amprentarea cu materiale termoplastice E. ampretarea cu orice material (pag. 47)

S2261087. Poziţia anterioară a limbii: A. nu este favorabilă B. se apreciază fără proteza veche aplicată în cavitatea bucală C. este favorabilă D. nu are nici o influenţă asupra protezei E. permite protracţia la modelarea marginii linguale a amprentei (pag. 48)

1471



1472

Rezidentiat 2004


S2261088. Poziţia posterioară a limbii: A. este defavorabilă B. permite un modelaj marginal limitat la mişc. de umezire a mânerului C. permite protracţia de modelarea marginii linguale a amprentei D. se apreciază cu proteza veche aplicată în cav. Buc. E. Este favorabilă (pag. 48)

S2261089. Mucoasa groasă, aderentă: A. necesită amprentă de despovărare B. se amprentează numai cu materiale termoplastice C. poate fi amprentată cu orice material D. este capabilă să suporte presiuni masticatorii E. este caracteristică pt. câmpul protetic "dur” (pag. 46)

S2261090. Mucoasa palidă, subţire: A. are rezilienţă normală B. necesită amprentarea compresivă C. necesită amprentarea de despovărare D. se amprentează cu materiale termoplastice E. se amprentează cu materiale fluide (pag. 47)

S2261091. Mucoasa rezilientă: A. caracterizează câmpul protetic dur B. prezintă bride longitudinale C. se amprentează cu materiale termoplastice D. necesită amprentă de despovărare E. se amprentează cu materiale fluide (pag. 47)

S2261092. Planşeul bucal are o situaţie favorabilă când: A. are inserţie înaltă B. are tonicitate mică C. are inserţie joasă D. are tonicitate mare E. împiedică extinderea protezei dincolo de limita milohioidiană (pag. 48)

S2261093. Examenul exobucal, prin inspecţia masivului facial, vizează: A. conturul obrajilor B. modificări de contur prin pierdere de substanţă C. hipertrofii, hiperplazii D. modul de deplasare al condililor la deschiderea şi închiderea gurii E. starea grupurilor ganglionare (pag. 45)

S2261094. Examenul exobucal, prin palpare, evidenţiază: A. hipertrofii şi hiperplazii B. deformări osoase sau ale părţilor moi C. gradul de atrofie a ramurii orizontale a mandibulei

1472



1473

Rezidentiat 2004


D. gradul de atrofie a ramurii verticale a mandibulei E. modul de deplasare al condililor (pag. 45)

S2261095. Examenul endobucal vizează: A. prezenţa unor asimetrii B. înfundarea buzelor C. deschiderea gurii D. tonicitarea orbicularului E. pareze faciale (probleme în orientarea planului de ocluzie) (pag. 45-46)

S2261096. Examenul vechilor proteze evidenţiază: A. adeziune şi stabilitate reduse B. realizarea paralelismului între substratul osos şi suprafaţa mucozală a protezelor C. existenţa unor obiceiuri vicioase D. felul alimentaţiei E. modelajul, grosimea şi întinderea marginilor şi bazei (pag. 48)

S2261097. La pacienţii vechi purtători de proteze se examinează: A. materialul utilizat la confecţionarea protezelor B. aspectul montării dinţilor artificiali C. dacă materialul de amprentă a fost tolerat D. dacă protezele se pot utiliza ca linguri individuale E. dacă protezele păstrează DVO (pag. 48)

S2261098. Anamneza pacientului edental total precizează: A. starea psihică a pacientului B. starea generală de sănătate a pacientului C. etiologia edentaţiei D. experienţele anterioare în legătură cu tratamentele stomatologice E. modalitatea de igienizare a protezelor (pag. 45)

S2261099. Modificările faciale caracteristice edentatului total sunt: A. accentuarea şanţurilor peri- şi paralabiale B. înfundarea buzelor C. scăderea tonicităţii orbicularului buzelor D. apariţia ragadelor comisurale E. hipertrofia maseterului (pag. 45)

S2261100. Tulburările funcţionale din edentaţia totală sunt: A. masticatorii B. excursia în salturi a condililor C. fizionomice D. atrofia diferită a crestelor alveolare ale celor 2 maxilare E. fonetice (pag. 44)

1473



1474

Rezidentiat 2004


S2261101. Limba cu poziţie anterioară are o serie de consecinţe asupra terapiei protetice a edentaţiei totale: A. ocupă spaţiul protetic B. permite protracţia la modelarea marginii linguale a amprentei C. creează dificultăţi în amprentare D. se evidenţiază cu proteza veche aplicată în cavitatea bucală E. se apreciază fără proteză aplicată în cavitatea bucală (pag. 48)

S2361102. Interviul pacientului E.T. trebuie să precizeze: A. doleanþele pacientului în legătură cu noul tratament B. etiologia edentaþiei C. evoluþia tratamentului D. starea de sănătate generală a pacientului E. experienþele anterioare personale legate de tratamentele stomatologice (pag. 45)

S2361103. Examenul exobucal cuprinde date despre: A. condiþii de viaþă ºi muncă B. conturul obrajilor C. starea psihică ºi tipul constituþional al pacientului D. tipul feþei E. existenþa unor asimetrii faciale (pag. 45)

S2361104. Modificările de contur ale feþei sunt determinate de: A. pareze faciale B. pierderi de substanþă C. hipertrofii D. hiperplazii E. proteze incorect realizate (pag. 45)

S2361105. Examenul endobucal cuprinde: A. examenul mucoaselor B. examenul ATM C. examenul muºchilor D. examenul substratului osos E. examenul zonelor funcþionale periferice (pag. 46)

S2361106. Bolta palatină în formă de V asigură: A. adeziune bună B. stabilitate maximă C. sprijin deficitar D. adeziune ºi stabilitate reduse E. nici o variantă nu este corectă (pag. 46)

S2361107. O creastă moderat retentivă A. necesită amprente cu materiale ce devin elastice B. necesită corectare chirurgicală

1474



1475

Rezidentiat 2004


C. este foarte sensibilă la palpare ºi trebuie despovărată D. este favorabilă menþinerii ºi stabilităþii protezei E. nu este favorabilă protezării (pag. 46)

S2361108. Mucoasa de acoperire a zonelor de sprijin este în mod normal: A. palidă ºi subþire B. groasă ºi aderentă C. aptă să suporte presiuni D. sensibilă la presiuni E. slab vascularizată (pag. 46-47)

S2361109. Punga Eisenring se examinează, rugând pacientul: A. să deschidă larg gura B. să balanseze mandibula dreapta – stânga C. să facă propulsia mandibulei D. să stea cu gura usor deschisă E. să mimeze fluieratul (pag. 47)

S2361110. Zona Ah poate fi evidenþiată prin: A. Inspecþie B. palpare cu vârful sondei C. pronunþia formulei A, Ah D. manevra Valsalva E. palpare cu latul sondei (pag. 47)

S2361111. Poziþia posterioară a limbii: A. necesită un modelaj marginal limitat B. asigură o închidere marginală mai bună în zona linguală centrală C. este nefavorabilă protezării D. favorabilă protezării E. nu are legatură cu protezarea (pag. 48)

S2361112. Examinarea vechilor proteze poate da indicaþii despre: A. materialul de amprentare utilizat B. toleranþa tisulară a materialului folosit în confecþionarea protezei C. aspectul bazei ºi marginilor protezei D. durata purtării protezelor E. existenþa unor obiceiuri vicioase (pag. 48-49)

S2561113. Examenul limbii la edentatul total urmăreşte analiza următoarelor aspecte: A. volum B. tonus C. poziţie D. rolul în deglutiţie când pacientul era dentat E. rolul în fizionomie (pag. 48)

1475



1476

Rezidentiat 2004


S2661114. Zonele de minimă rezistenţă ale barei linguale sunt: A. la mijlocul barei; B. la joncţiunea cu conectorii principali; C. în treimea distală; D. la joncţiunea cu conectorii secundari; E. la unirea cu şeile. (pag. 144)

S2661115. Rezistenţa barei linguale în zona de curbură maximă este asigurată de: A. lungime; B. înălţime; C. grosime; D. profil; E. materialul folosit. (pag. 145)

S2661116. Plăcuţa mucozală fenestrată este indicată în: A. prezenţa unui torus palatin mare situat în mijlocul bolţii; B. situaţia în care pacienţii nu tolerează o placă palatinală completă; C. toate tipurile de edentaţii; D. numai în edentaţia frontală; E. numai în edentaţia latero-laterală. (pag. 154)

S2661117. Croşetul Ackers este indicat pe: A. premolari, dacă există retentivităţi favorabile vestibulare şi orale; B. canini, dacă există retentivităţi favorabile vestibulare şi orale; C. molari, dacă există retentivităţi favorabile vestibulare şi orale; D. caninii superiori în ocluzii adânci; E. molari şi premolari fără retentivităţi. (pag. 187)

S2661118. Caracteristicile porţiunii supraecuatoriale a braţului retentiv al croşetului Ackers sunt: A. este rigidă; B. intervine în sprijinul protezei; C. intervine în stabilitatea protezei; D. realizează o parte din funcţia de încercuire; E. asigură reciprocitatea (pag. 187)

S2661119. Din a doua grupă de croşete Roach fac parte: A. croşetul divizat în T; B. croşetul în R; C. gheruţe mezio-distale compuse; D. gheruţe cu o extremitate liberă; E. croţetul în C. (pag. 197)

S2861120. Bolta palatina poate fi: A. in forma de "u” B. in forma de trapez

1476



1477

Rezidentiat 2004


C. in forma de "v” D. plata E. toate de mai sus (pag. 46)

S2861121. La inspectia masivului facial din fata si din profil la un pacient edentat total se constata: A. tipul fetei B. conturul obrajilor C. existenta unor asimetrii D. existenta unor pareze faciale E. starea grupelor ganglionare (pag. 45)

S2861122. Palparea exoorala a edentatului total: A. poate preciza atrofia ramului orizontal al mandibulei B. nu precizeaza deformarile osoase C. nu precizeaza deplasarea condililor la deschiderea si inchiderea gurii D. precizeaza starea grupelor ganglionare E. precizeaza existenta unor asimetrii (pag. 45)

S2861123. Zona AH la pacientul edentat total: A. se observa prin inspectie B. inspectia se asociaza cu palparea cu latul sondei C. inspectia se asociaza cu manevra valsalva D. se examineaza cu gura inchisa E. se apreciaza acest spatiu prin balansarea mandibulei dintr-o parte in alta (pag. 47)

S2861124. La examenul endooral al limbii si planseului bucal la un edentat total putem intilni urmatoarele situatii: A. pozitia anterioara a limbii, favorabila B. pozitia anterioara a limbii, defavorabila C. pozitia posterioara a limbii, favorabila D. pozitia posterioara a limbii, defavorabila E. planseu cu insertie joasa, situatie favorabila (pag. 48)

S2961125. La edentatul total, dintre antecedentele personale patologice stomatologice se retin: A. cauza pierderii dintilor B. bolile infecto-contagioase C. starea generala de sanatate D. cronologia pierderii dintilor E. cardiopatiile ischemice (pag. 45)

S2961126. In cadrul anamnezei pacientului edentat total trebuie retinute: A. ocupatia B. varsta C. motivul prezentarii D. bolile copilariei E. aspectul fetei

1477



1478

Rezidentiat 2004


(pag. 45)

S2961127. La examenul exo-bucal al pacientului edentat total vom urmari: A. simetria fetei B. conturul obrajilor C. tonicitatea musculara D. gradul de atrofie a ramurii orizontale a mandibulei E. starea grupurilor ganglionare (pag. 45)

S2961128. In edentatia totala, bolta palatina plata va asigura: A. stabilitatea in sens antero-posterior (sagitala) B. stabilitatea transversala C. adeziunea D. succiunea E. sprijinul (pag. 46)

1478



1479

Rezidentiat 2004


Tema nr. 62 Amprentarea câmpului protetic edental total BIBLIOGRAFIE: 6. E. Hutu, s.a. - Edentaţia totală, Ed.III-a, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucuresti, 1998.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1262001. Dupa scoala bucuresteana, in"zonele cheie"intra: A. Zona vestibulara laterala mandibulara B. Zona vestibulara labiala maxilara C. Zona linguala laterala D. Zona tuberculului piriform E. Zona vestibulara laterala maxilara (pag. 126)

S1362002. Alegerea materialului si a tehnicii de amprentare preliminara se face in functie de: A. dotarea cabinetului B. dotarea laboratorului C. gradul de instruire a medicului D. duritatea campului protetic E. comfortul pacientului (pag. 67)

S1362003. Amprenta preliminara cu protezele vechi, utilizeaza ca material de amprentare: A. materiale cu vascozitate lent progresiva B. siliconii C. alginatul D. gipsul E. mase termoplastice (pag. 122)

S1362004. Avantajele amprentarii preliminare cu gips sunt: A. este usor de manipulat B. este bine tolerat de pacient C. permite obtinerea unei amprentari fidele a C.P D. dezinserţia amprentei de pe camp este facila E. este bine tolerata de tesuturile orale indiferent de consistenta gipsului utilizat in amprentare (pag. 98)

S1362005. in tehnica de amprentare mucostatica: A. marginile lingurii vor fi mult scurtate si distantate de zonele ce trebuie protejate de presiuni B. marginile lingurii vor trebui prelungite pana in fundul de sac C. se va aplica un rulou de ceara pe fata externa a lingurii D. se va aplica un rulou de ceara pe faţa interna a lingurii E. marginile lingurii vor trebui bine rasucite la nivelul formatiunilor mobile (pag. 105)

S1362006. Testul Herbst de deschidere larga a gurii modeleaza: A. periferia campului protetic in regiunea celui de-al doilea molar (p. Eisenring si p. Fisch)

1479



1480



periferia c. p. in zona V laterala maxilara periferia c. p. in zona V laterala mandibulara nisa lui Ney si Bowen zona vestibulara frontala maxilara si mandibulara (pag. 114)

S1562007. Care din urmatoarele afirmatii privind lingurile individuale sunt corecte: A. se confectioneaza pe modelul functional B. nu este necesara adaptarea lor in cavitatea orala C. se confectioneaza numai acrilat D. pot fi confecţionate distanţat faţa de model in anumite zone E. se confectioneaza numai din placa de baza (pag. 104)

S1562008. Care sunt obiectivele amprentarii preliminare in cadrul tratamentului edentatiei totale: A. rezolvarea partiala a sprijinului protezei totale B. realizarea unui model preliminar pe care se va confectiona lingura individuala mandibulara C. rezolvarea integrala a problemelor de fonatie D. rezolvarea integrala a problemelor de fizionomie E. rezolvarea problemelor legate de rapoartele intermaxilare (pag. 64)

S1562009. Dezinfectarea amprentelor se poate face cu: A. alcool 45% B. cloramina 3% C. sulfat de potasiu 2% D. glutaraldehida 2% E. paraformaldehida 1% (pag. 129)

S1662010. Amprentarea mucostatica a campului protetic edentat total: A. utilizeaza ca material de amprentare stents; B. se face sub presiune ocluzala; C. se face sub presiune digitala; D. se bazeaza pe aportul tonicitatii musculare in mentinerea protezei, E. permite realizarea unor proteze cu margini scurte si subtiri (pag. 105)

S1662011. La alegerea materialului si a tehnicii de amprentare in edentatia totala se va lua in considerare ca un camp protetic dur permite amprentarea cu: A. alginat; B. ghips; C. stents; D. hidrocoloizi reversibili; E. orice tip de material de amprentare. (pag. 67)

S1662012. Miscarea de protractie maxima a limbii la amprentare: A. este recomandata la toti pacientii, pentru a preveni dislocarea protezei; B. se recomanda la pacientii cu pozitie anterioara a limbii in repaus; C. este recomandata la pacientii cu limba retractata in repaus; D. nu se recomanda niciodata, indiferent de pozitia limbii in repaus;

1480



1481

Rezidentiat 2004


E. pozitia de repaus a limbii nu influenteaza tehnica de amprentare (pag. 113)

S1662013. Miscarile comandate de medic pentru modelarea amprentei in tratamentul edentatiei totale: A. se fac la amprentarile cu gura deschisa; B. se executa la amprentarile cu gura inchisa; C. se executa atat la amprentele cu gura deschisa, cat si la cele cu gura inchisa; D. se indica la pacientii necooperanti; E. nu necesita in prealabil instruirea pacientului (pag. 108)

S2162014. Reprezinta un scop al amprentarii în edentatia totala: A. Rezolvarea integrala a sprijinului B. Rezolvarea partiala a stabilitatii C. Rezolvarea integrala a stabilitatii D. Rezolvarea partiala a problemelor de fizionomie E. Rezolvarea partiala a problemelor fonatorii. (pag. 62-63)

S2262015. Folosirea vechilor proteze ca portamprentă cere utilizarea următoarelor materiale A. siliconi de consistenţă medie B. siliconi de consistenţă scăzută C. siliconi chitoşi D. materiale cu vâscozitate lent progresivă E. materiale ce devin elastice (pag. 67)

S2262016. Amprenta preliminară cu gips se indică A. pentru un câmp protetic dur B. când există creste edentate şi tuberozităţi retentive C. când există creste mobile şi ţesuturi fragile D. pentru un câmp protetic cu mucoasă rezilientă E. pentru câmpurile protetice normale (pag. 95)

S2262017. Amprentei preliminare cu alginat i se poate reproşa A. lipsa de precizie B. supraextinderea marginilor C. manipularea dificilă D. necesitatea de a se turna imediat E. marginile prea subţiri (pag. 100)

S2262018. Rictusul clovnului constă în A. ridicarea limbii spre vârful nasului B. mimarea suptului sau fluerării C. mimarea unui surâs forţat D. protecţia limbii E. balansarea într-o parte şi alta a mandibulei (pag. 100)

S2262019. Testul Herbst de aplicare a vârfului limbii într-un obraz şi în celălalt impune retuşarea

1481



1482

Rezidentiat 2004


lingurii la nivelul A. B. C. D. E.

pungii lui Fish zonei linguale posterioare zonei linguale din dreptul glandelor sublinguale zonei linguale centrale şi la nivelul frenului limbii porţiunii linguo-faringiene din dreptul tuberculului piriform (pag. 114-115)

S2362020. Alegerea materialului ºi a tehnicii de amprentare preliminară se face în funcþie de: A. dotarea cabinetului B. dotarea laboratorului C. gradul de instruire a medicului D. duritatea câmpului protetic E. comfortul pacientului (pag. 67)

S2362021. Avantajele amprentării preliminare cu gips sunt: A. este uºor de manipulat B. este bine tolerat de pacient C. permite obþinerea unei amprentări fidele a C.P D. dezinserþia amprentei de pe câmp este facilă E. este bine tolerată de tþesuturile orale indiferent de consistenþa gipsului utilizat în amprentare (pag. 98)

S2362022. În tehnica de amprentare mucostatică: A. marginile lingurii vor fi mult scurtate ºi distantate de zonele ce trebuie protejate de presiuni B. marginile lingurii vor trebui prelungite până în fundul de sac C. se va aplica un rulou de ceară pe faþa externă a lingurii D. se va aplica un rulou de ceară pe faþa internă a lingurii E. marginile lingurii vor trebui bine răsucite la nivelul formaþiunilor mobile (pag. 105)

S2362023. Metoda de amprentare Schreinemakers. se realizează utilizând ca material de amprentare: A. materiale cu prize retard B. siliconi C. alginatul D. gipsul E. mase termoplastice (pag. 108)

S2362024. Testul Herbst de deschidere largă a gurii modelează: A. periferia campului protetic în regiunea celui de-al doilea molar (p. Eisenring si p. Fisch) B. periferia c. p. în zona V laterală maxilară C. periferia c. p. în zona V laterală mandibulară D. niºa lui Ney ºi Bowen E. zona vestibulară frontală maxilară ºi mandibulară (pag. 114)

S2362025. Amprenta preliminară cu protezele vechi, utilizează ca material de amprentare: A. materiale cu vâscozitate lent progresivă B. siliconii C. alginatul

1482



1483

Rezidentiat 2004


D. gipsul E. mase termoplastice (pag. 122)

S2562026. Care din următoarele afirmaţii privind lingurile individuale sunt corecte: A. se confecţionează pe modelul funcţional B. nu este necesară adaptarea lor în cavitatea orală C. sunt prevăzute întotdeauna cu mâner D. nu pot fi confecţionate distanţat faţă de model în anumite zone E. se confecţionează numai din placă de bază (pag. 104)

S2662027. Determinarea şi înregistrarea rapoartelor intermaxilare cu ajutorul şabloanelor de ocluzie este indicată în: A. toate formele de edentaţie; B. edentaţia de clasa a III-a când există destul de mulţi dinţi restanţi; C. când există cel puţin patru unităţi de masticaţie, repartizate câte două bilateral; D. în situaţia când contactele dento-dentare sunt stabile; E. în edentaţia de clasa a IV-a întinsă, când pe arcada antagonistă se află o edentaţie parţială. (pag. 519)

S2662028. Poziţionarea modelelor cu ajutorul materialelor de înregistrare a poziţiei de I.M. este indicată: A. în edentaţia de clasa a IV-a; B. în edentaţia de clasa I; C. în edentaţia de clasa a II-a; D. în edentaţia de clasa a IV-a, întinsă când opus edentaţiei parţiale se află o edentaţie parţială E. această metodă se poate utiliza în edentaţia de clasa a III-a, când există destul de mulţi dinţi restanţi, însă nu este o metodă sigură. (pag. 517)

S2662029. O perfectă înregistrare a R. I. M. de ocluzie comportă: A. precizie; B. manevrare dificilă pentru medic; C. prezenţa modificărilor volumetrice; D. consistenţa semirigidă în timpul înregistrării; E. cuprinderea a două perechi de dinţi restanţi. (pag. 517)

S2662030. Determinarea funcţională a R. I. M. în edentaţia parţială tratată cu proteze scheletate, prezintă caracteristicile: A. se foloseşte când se realizează două proteze scheletate; B. pacientul poartă scheletul 60 min; C. metoda nu se utilizează la tratarea edentaţiei de clasa a-II-a: D. metoda nu se utilizează la tratarea edentaţiei de clasa a –III-a; E. metoda nu se utilizează la tratarea edentaţiei de clasa a-IV-a. (pag. 522)

S2662031. Durerile articulare din sindromul disfuncţional al A. D. M. sunt consecinţa directă a: A. traumatizării peretelui anterior al cavităţii glenoide; B. traumatizării peretelui posterior al cavităţii glenoide; C. contracţiilor musculare nefuncţionale; D. mişcărilor mandibulare disfuncţionale;

1483



1484

Rezidentiat 2004


E. unei D. V. O. coborâte. (pag. 516)

S2962032. Amprenta functionala in edentatia totala rezolva integral: A. adeziunea B. succiunea interna C. succiunea externa D. cuprinderea intregii suprafete de sprijin a campului protetic E. transmiterea judicioasa a presiunilor asupra zonei de sprijin (pag. 64)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1262033. Amprenta finala in edentatia totala rezolva partial urmatoarele obiective: A. Adeziunea B. Succiunea C. Stabilitatea D. Fizionomia E. Fonatia (pag. 62-63)

S1262034. Amprenta preliminara cu gips in edentatia totala prezinta urmatoarele particularitati: A. Portamprenta e preferabil sa fie din metal si perforata B. Lingura maxilara va fi indiguita cu un rulou de ceara moale in zona posterioara C. Distantarea lingurilor cu 3 pene de ceara plasate perpendicular pe creste D. Malaxarea gipsului in bol nu va depasi 3 minute E. Aplicarea lingurii cu gips in gura se va face dinspre anterior spre posterior (pag. 95-97)

S1262035. Amprentele compresive in edentatia totala sunt indicate: A. Cand mucoasa fixa prezinta rezilienta normala B. Cand mucoasa fixa prezinta rezilienta normala C. Cand mucoasa fixa prezinta rezilienta mica D. Cand materialul de amprenta are o consistenta fluida E. Cand materialul de amprenta are o consistenta mare (pag. 106)

S1262036. Amprentele cu gura inchisa in edentatia totala trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A. Amprentarea se face sub presiune normala B. Amprentarea se facesub presiune ocluzala C. Lingurile individuale sunt adaptate pana in dreptul mucoasei pasiv-mobile D. Lingurile individuale sunt prevazute cu valuri de ocluzie E. Amprentarea se face prin miscari cu gura inchisa si miscari cu gura deschisa (pag. 110-111)

S1262037. Cand limba ocupa pozitie anterioara A. Fundul de sac lingual se modifica mai putin in functionalitatea limbii B. Amplitudinea miscarii de avansare a limbii scade C. Se modifica esential forma fundului de sac in repaus si in miscare D. Marginile amprentei se modeleaza mai subtiri E. inchiderea marginala externa se face mai bine

1484



1485

Rezidentiat 2004


(pag. 127)

S1262038. in edentatia totala mandibulara, amprenta cu alginat trebuie repetata cand: A. Amprenta este asimetrica B. Nu s-a amprentat tuberculul piriform C. Exista margini subtiri balante, inafara zonei de sprijin D. Lipsuri de la nivelul fundului de sac vestibular E. Nu s-a ingrosat functional materialul din zona linguala centrala (pag. 99-100)

S1262039. Manerul lingurii trebuie sa fie: A. Situat vertical pentru lingura maxilara B. Situat pe linia mediana pentru lingura maxilara C. Situat in pozitia dintilor frontali superiori pentru lingura maxilara D. Situat in pozitia dintilor inferiori pentru lingura mandibulara E. Situat pe linia mediana pentru lingura mandibulara (pag. 122)

S1262040. Metoda Schreinemakers de amprentare in edentatia totala prezinta urmatoarele particularitati: A. Amprenta preliminara este luata cu linguri standard obisnuite B. Lingurile individuale au margini cu grosime uniforma de 2 mm C. Foloseste tehnica de amprentare mucostatica D. Foloseste tehnica de amprentare cu gura inchisa E. Acordaa importanta inchiderii marginale la zona linguala centrala (pag. 111-113)

S1262041. Pentru confectionarea si adaptarea lingurii individuale sunt indicate: A. Realizarea ei din acrilat autopolimerizabil B. Confectionarea in contact intim cu suprafata campului protetic C. in caz de torus este recomandata distantarea in acea zona D. Lingura maxilara sa fie prevazuta cu maner si butoni de presiune E. Folieri in zona exostozelor (pag. 122)

S1262042. Tehnica de amprentare Herbst in edentatia totala se caracterizeaza prin: A. Este o amprenta cu gura deschisa B. Este o amprenta mucodinamica C. Lingura individuala se delimiteaza pana in dreptul mucoasei pasiv-mobile D. in adaptarea lingurii se pune accent pe repere anatomice E. Miscarile de modelare sunt efectuate de medic (pag. 113-114)

S1262043. Tehnica de amprentare mucodinamica in edentatia totala prezinta urmatoarele particularitati: A. Se ia cu o lingura individuala adaptata panala mucoasa pasiv-mobila B. Se ia cu o lingura individuala adaptata cu 1 mm mai scurta fata de mucoasa pasiv-mobila C. Adaptarea lingurii se face dupa criterii anatomice D. Adaptarea lingurii se face dupa criterii functionale E. Amprentarea propriu-zisa se face utilizand miscari functionale (pag. 106)

S1262044. Trasarea limitelor lingurii individuale maxilare dupa Schreinemakers se face in felul urmator:

1485



1486



Se face pe amprenta preliminara Se face pe modelul preliminar Se traseaza o linie curba inapoia foveelor palatine cu convexitatea posterioara Se traseaza santurile retrotuberozitare cu convexitatea posterioara Limita vestibulara a lingurii va fi situata in fundul de sac vestibular (pag. 68)

S1362045. Amprenta preliminara urmareste realizarea urmatoarelor obiective: A. amprentarea cu fidelitate a zonelor functionale periferice B. copierea cu maximum de exactitate a suprafetei zonei de sprijin C. reproducerea cat mai fidela a pozitiei functionale a portiunilor mobile de la periferia campului protetic D. realizarea unei linguri individuale care va necesita cat mai puţine manopere de adaptare E. refacerea intergrala a functiei fizionomice (pag. 64)

S1362046. Amprentarea campului protetic trebuie sa rezolve urmatoarele probleme: A. de sprijin B. de stabilitate C. de mentinere D. fizionomice, de fonaţie E. nici una (pag. 61)

S1362047. Amprentele preliminare cu alginat sunt recomandate: A. in cavitatii orale cu hiposialie B. in campuri protetice cu relief retentiv C. cand laboratorul nu are dotare corespunzatoare D. cand nu exista alt material in cabinet E. cazul pacientilor cu reflexe de voma exagerate (pag. 99)

S1362048. Dezavantajele modelarii functionale executate de catre medic sunt: A. stergerea materialului si deci extinderea minima a marginilor cand materialul este prea fluid B. extinderea exagerata a marginilor cand materialul este prea vascos C. modelarea imprecisa la pungile buccinatorului D. modelarea imprecisa la zona Ah si in zonele linguale E. timp de amprentare prelungit (pag. 108)

S1362049. Modelarile functionale marginale executate de catre medic sunt recomandate: A. pacientilor neinstruiti B. pacientilor incapabili sa modeleze functional marginile amprentei C. tuturor pacientilor D. pacienţilor la care tratamentul trebuie sa se desfasoare cu rapiditate E. pacientilor instruiti si cooperanti (pag. 107)

S1362050. Plasarea pastilelor de ceara pe fata interna a lingurii au drept scop: A. aderarea materialului de amprenta la lingura B. usurarea punerii in pozitie a lingurii pe campul protetic C. impiedicarea presarii exagerate si necontrolate a materialului de amprentare pe crestele edentate D. obţinerea unei grosimi suficiente si uniforme a stratului de material

1486



1487

Rezidentiat 2004


E. dezinsertia mai usoara a amprentei de pe camp (pag. 96)

S1362051. Principiile care stau la baza majoritatii tehnicilor de amprentare sunt: A. sa se obtina o suprafata protetica intinsa la maximum B. determinarea inaltimii, formei si grosimii marginilor protezei C. protezarea tesuturilor periferice prin scurtarea marginilor portamprentei D. asigurarea transmiterii armonioase a presiunilor asupra ţesuturilor E. utilizarea materialelor cu priza retard (pag. 61)

S1462052. Amprenta preliminara urmareste realizarea urmatoarelor obiective A. copierea cu maximum de exactitate a suprafetei zonei de sprijin B. reproducerea cat mai precisa a pozitiei functionale a formatiunilor mobile de la periferia campului protetic C. realizarea unei linguri individuale care va necesita cat mai multe manopere de adaptare pentru a fi cat mai exacta D. realizarea unei linguri individuale care va necesita cat mai putine manopere de adaptare E. alegerea si verificarea lingurii standard (pag. 64)

S1462053. Care din urmatoarele operatiuni sunt necesare in cazul amprentarii preliminare in protezarea edentatiei totale: A. pregatirea amprentarii B. alegerea si verificarea lingurii standard C. adaptarea lingurii individuale D. alegerea materialului de amprenta E. alegerea tehnicii de amprentare (pag. 64)

S1462054. Principiile care stau la baza amprentarii in edentatia totala enuntate de Greene sunt: A. sa se determine inaltimea, forma si grosimea marginilor protezei B. sa se obtina o suprafata protetica intinsa la maximum C. sa se asigure transmiterea armonioasa a presiunilor asupra tesuturilor campului protetic D. sa se obtina o suprafata protetica neregulata E. sa se asigure transmiterea neuniforma, selectiva a presiunilor asupra tesuturilor campului protetic (pag. 61)

S1462055. Problemele care se ser a fi rezolvate de catre amprente sunt: A. probleme de sprijin B. probleme de adeziune C. probleme de mentinere D. probleme de fonatie E. probleme fizionomice (pag. 61)

S1562056. Care din urmatoarele afirmatii privind inchiderea marginala a lingurii individuale in zona linguala centrala sunt corecte: A. in aceasta zona marginea lingurii va fi foarte subtire B. in aceasta regiune actioneaza muschiul genioglos C. inchiderea marginala se face pentru pozitia de repaus a limbii D. inchiderea marginala se face pentru poziţia de propulsie a limbii E. verificare corectitudinii inchiderii se face prin aplicare de presiuni orovestibulare pe manerul lingurii

1487



1488

Rezidentiat 2004


(pag. 112)

S1562057. Care sunt etapele amprentarii preliminare A. pregatirea amprentarii B. alegerea si verificarea portamprentei standard C. alegerea materialului de amprenta D. alegerea tehnicii de amprentare E. stabilirea nivelului planului de ocluzie (pag. 64)

S1562058. Care sunt obiectivele amprentarii preliminare intr-o edentatie totala: A. rezolva problemele legate de fonatie B. rezolva problemele legate de sprijinul protezei C. rezolva problemele de adeziune D. da indicaţii asupra zonei de realizare a inchiderii marginale interne E. rezolva problemele de fizionomie (pag. 64)

S1562059. Ce caracteristici prezinta metoda Schreinemackers de amprentare in edentatia totala: A. marginile lingurilor standard utilizate urmaresc creasta milohioidiana B. lingura individuala mandibulara se ingroasa in zona linguala centrala C. lingura individuala maxilara prezinta o nervura in zona Ah D. amprenta preliminara se face cu stents E. amprenta finala se face cu materiale bucoplastice (pag. 67)

S1562060. Ce criterii de clasificare a amprentelor functionale cunoasteti: A. in functie de actiunea amprentei asupra substatului mucos B. in functie de modalitatea de stabilire a limitelor si grosimii marginilor amprentei C. in functie de modalitatea de modelare functionala marginala a amprentei D. in funcţie de modalitatea de determinare a rapoartelor intermaxilare E. in functie de modalitatea de refacere a functiei masticatorii (pag. 105,106,107)

S1562061. in efectuare testelor Herbst, ce zona se modeleaza la deschiderea maxima a gurii si la tuse: A. regiunea incisivo-canino-maxilara B. zona retrotuberozitara C. zona Ah D. zona vestibulara laterala (maseterina, la mandibula) E. zona de insertie a constrictorului superior al faringelui (pag. 113)

S1662062. Alginatele: A. sunt recomandate la pacienti cu hipersalivatie, B. sunt recomandate la pacienti cu tendinta la voma; C. necesita sisteme de retentionare in lingura de amprentare; D. necesita turnarea modelului in primele 8 minute de la scoaterea amprentei din cavitatea bucala; E. pot determina supraextinderi ale marginilor (pag. 99-100)

S1662063. Amprenta cu ajutorul materialelor cu vascozitate lent progresiva utilizeaza ca portamprene:) A. linguri din placa de baza;

1488



1489



linguri individuale din acrilat, cu butoni de presiune, linguri acrilice prevazute cu borduri de ocluzie; o veche proteza totala; o veche proteza partiala (pag. 102)

S1662064. Amprentarea preliminara cu ghips a campului protetic edentat total: A. este usor de suportat de catre pacienti; B. necesita prepararea ghipsului cat mai fluid; C. se face cu un ghips de consistenta untului moale, D. permite completarea cu acelasi material a lipsurilor mici din amprenta; E. obliga la repetarea amprentarii in cazul unor lipsuri mari. (pag. 98)

S1662065. Metoda de amprentare Schreinemackers: A. presupune amprentarea preliminara cu ghips; B. presupune amprentarea preliminara cu alginat; C. recurge la pastele de eugenat de zinc pentru amprentarea finala; D. recurge la un cauciuc siliconic pentru amprentarea finala; E. utilizeaza un cauciuc polisulfuric pentru amprentarea finala. (pag. 112)

S1662066. Obiectivele pe care trebuie sa le realizeze o amprenta in edentatia totala, in conceptia fratilor Green, sunt: A. obtinerea unei corecte inaltimi a marginilor si o extindere maxima a placii; B. refacerea fizionomiei; C. repartizarea de presiuni egale asupra partilor moi si dure; D. respectarea libertatii miscarilor musculare si realizarea inchiderii marginale a protezei, E. asigurarea unei fonatii cat mai apropiate de normal (pag. 61)

S1662067. Rezolvarea problemelor de sprijin in tratamentul edentatiei totale tine de: A. amprenta; B. inregistrarea relatiilor intermaxilare, C. echilibrarea ocluzala; D. tonicitatea musculara; E. calitatea zonei de succiune (pag. 62)

S1662068. Schreinemackers stabileste limitele lingurii individuale maxilare: A. dupa miscari test; B. dupa repere anatomice, C. avand ca repere santurile retrotuberozitare; D. avand ca repere crestele zigomatico-alveolare; E. utilizand ca repere foveele palatine (pag. 68)

S1662069. Tehnica lui Pedro Saizar: A. este o amprentare "cu gura deschisa"; B. este o amprentare "cu gura inchisa"; C. foloseste modelari functionale executate de catre pacient; D. poate fi utilizata in cazul campurilor protetice dure;

1489



1490

Rezidentiat 2004


E. foloseste ca materiale de amprentare cauciucurile siliconice (pag. 117)

S1662070. Tehnica mucodinamica de amprentare in edentatia totala: A. are ca rezultat obtinerea unei proteze care se mentine in principal datorita adeziunii; B. are ca rezultat proteze ce se mentin in principal datorita succiunii; C. are ca principal obiectiv utilizarea factorului muscular in mentinerea protezei, D. utilizeaza asocierea de materiale de amprentare cu consistente diferite; E. utilizeaza o lingura individuala scurtata marginal fata de limita dintre mucoasa fixa si cea mobila (pag. 106)

S2162071. La alegerea materialului de amprentare în edentatia totala sunt valabile urmatoarele reguli: A. Existenta tuberozitatilor retentive impune folosirea unui material elastic B. Mucoasa rezilienta necesita un material cu vâscozitate mare C. Mucoasa rezilienta necesita un material cu vâscozitate mica D. La câmpul dur se folosesc materiale cu vâscozitate mica E. Pentru lingurile individuale directe se poate folosi stents-ul. (pag. 67)

S2162072. La trasarea limitelor lingurii individuale dupa Schreinemakers: A. Lingual central însemnarea se face pe convexitatea maxima a marginii amprentei B. Tuberculul piriform este cuprins în totalitate C. Tuberculul piriform este cuprins în cele 2/3 anterioare D. Trasarea se începe de la tuberculul piriform E. Trasarea se începe cu însemnarea liniei mediane lingual central. (pag. 68-69)

S2262073. Amprenta trebuie să asigure A. sprijinul protezei B. desfăşurarea tuturor funcţiilor aparatului dento-maxilar C. menţinerea protezei D. automenţinerea ţesuturilor cu care vine în contact E. stabilitatea protezei (pag. 60)

S2262074. Principiile (formulate de fraţii Greene) care stau la baza majorităţii tehnicilor de amprentare A. prin amprentare trebuie să se obţină o suprafaţă protetică întinsă la maximum B. amprenta se întinde pe o suprafaţă cât mai mare, dar în limite funcţionale C. să se determine înălţimea, forma şi grosimea marginilor protezei necesare apariţiei închiderii marginale D. să permită desfăşurarea tuturor funcţiilor aparatului dento-maxilar E. să se asigure transmiterea armonioasă a presiunilor asupra ţesuturilor câmpului protetic (pag. 61)

S2262075. Amprenta preliminară mai are următoarele denumiri A. amprentă primară B. amprentă documentară C. amprentă funcţională D. amprentă anatomică E. amprentă de orientare (pag. 63)

S2262076. Amprenta preliminară urmăreşte realizarea următoarelor obiective

1490



1491



copierea cu maximum de exactitate a suprafeţei zonei de sprijin proiectarea lingurii individuale reproducerea cât mai precisă a poziţiei funcţionale a formaţiunilor mobile de la periferia câmpului protetic rezolvarea integrală a problemelor de stabilitate realizarea unei linguri individuale care necesită puţine manopere de adaptare (pag. 64)

S2262077. Amprenta preliminară rezolvă parţial problemele de A. sprijin B. menţinere C. stabilizare D. fizionomie E. fonaţie (pag. 64)

S2262078. Pentru amprenta preliminară sunt necesare următoarele operaţiuni A. alegerea şi verificarea lingurii individuale B. alegerea materialului de amprentă C. adaptarea lingurii individuale D. proiectarea lingurii individuale E. indicaţii transmise laboratorului în vederea confecţionării machetei preliminare (pag. 64)

S2262079. Factorii care determină alegerea materialului de amprentă sunt următorii A. prezenţa unui câmp protetic dur permite utilizarea materialelor cu vâscozitate lent progresivă B. existenţa unui câmp protetic cu mucoasă rezilientă necesită utilizarea unui material care devine elastic C. câmpul protetic dur necesită material cu vâscozitate crescută D. câmpurile protetice normale necesită materiale cu vâscozitate mică E. crestele edentate şi tuberozităţile retentive necesită un material care devine elastic (pag. 67)

S2262080. Alegerea materialului de amprentă preliminară depinde de următorii factori A. câmpul protetic dur poate fi amprentat cu orice tip de material B. câmpul protetic rezilient necesită un material cu vâscozitate mică C. crestele edentate şi tuberozităţile retentive necesită un material cu vâscozitate lent progresivă D. la câmpul protetic normal, fără caracteristici particulare, se utilizează alginatele E. pentru realizarea unei linguri individuale directe se impune folosirea stents-ului (pag. 67)

S2262081. Pentru trasarea limitelor lingurii individuale maxilare, după Schreinemakers, se însemnează pe amprenta maxilarului superior următoarele repere A. şanţurile retrotuberozitare B. linia mediană C. fundul de sac vestibular D. foveolele palatine E. direcţia crestei edentate (pag. 68)

S2262082. Pe amprenta mandibulară se însemnează următoarele repere pentru trasarea limitelor lingurii individuale, după Schreinemakers A. linia mediană în zona linguală centrală B. marginea linguală a lingurii de o parte şi de alta a liniei mediane

1491



1492

Rezidentiat 2004


C. linia oblică internă D. direcţia crestei edentate E. linia oblică externă (pag. 68)

S2262083. Pentru amprenta preliminară cu gips, este preferabil ca portamprenta să fie A. din metal cu perforaţii B. din material plastic cu perforaţii C. din metal neperforată D. îndiguită posterior cu ceară la maxilar E. îndiguită lingual cu ceară la mandibulă (pag. 96)

S2262084. Pentru distanţarea lingurilor de amprentă, se aplică, perpendicular pe creste, pene de ceară moale, plasate astfel A. două în regiunile laterale, la lingurile maxilare B. două în regiunea frontală, la lingurile mandibulare C. una în regiunea frontală la lingurile mandibulare D. una în dreptul mijlocului palatului E. câte una în dreptul tuberozităţilor maxilare (pag. 96)

S2262085. Penele distanţatoare de ceară aplicate în lingurile standard pentru amprentele de gips, servesc la A. retenţionarea materialului de amprentă în lingură B. uşurarea punerii în poziţie a lingurii pe câmpul protetic C. împiedicarea presiunii exagerate şi necontrolate a materialului de amprentă pe crestele edentate D. împiedicarea împingerii gipsului în faringe E. obţinerea unei grosimi suficiente şi uniforme a stratului de gips în amprentă (pag. 96)

S2262086. Prepararea pastei de gips pentru amprenta preliminară respectă următoarele reguli A. gipsul trebuie să aibă consistenţă smântânoasă B. malaxarea nu trebuie să depăşească 3 minute C. gipsul trebuie să aibă consistenţa untului moale D. malaxarea nu trebuie să depăşească 1 min. E. se adaugă eozină ca accelerator (pag. 96)

S2262087. Amprentele cu alginate sunt recomandate pentru A. pacienţi cu salivă în cantitate redusă B. pacienţi cu salivă abundentă C. la pacienţi cu tendinţă de vomă D. la un câmp protetic cu relief retentiv E. când lingurile de amprentă sunt scurte (pag. 99)

S2262088. Pentru ca stratul de alginat să fie suficient de gros, se recomandă A. distanţarea lingurii de câmpul protetic cu ajutorul unor pene de ceară B. îndiguirea posterioară cu ceară a lingurii C. să existe un spaţiu de aproximativ 3-5 mm între pereţii interni ai lingurii şi suprafaţa crestelor edentate D. să nu se efectueze modelarea funcţională a marginilor amprentei

1492



1493

Rezidentiat 2004


E. să nu se exercite presiune asupra lingurii pe toată durata amprentării (pag. 99)

S2262089. Amprenta cu alginat poate prezenta unele defecţiuni A. amprentarea asimetrică a câmpului protetic B. apariţia unui exudat pe suprafaţa amprentei C. neacoperirea cu alginat a tuturor zonelor D. margini subţiri balante de material nesusţinut E. vizibilitatea penelor de distanţare la suprafaţa amprentei (pag. 99)

S2262090. Amprenta finală mai are următoarele denumiri A. amprentă funcţională B. amprentă primară C. amprentă documentară D. amprentă secundară E. amprentă definitivă (pag. 103)

S2262091. Obiectivele amprentei finale (formulate de fraţii Green) A. înălţime corectă a marginilor şi o extindere maximă a plăcii B. grosimea corectă a marginilor şi rezolvarea problemelor de fizionomie C. presiuni egale asupra părţilor moi şi tari D. respectarea libertăţii mişcărilor musculare şi realizarea închiderii marginale a protezei E. despovărarea zonelor cu rezilienţă crescută (pag. 104)

S2262092. Pentru atingerea obiectivelor amprentei finale sunt necesare A. confecţionarea şi adaptarea lingurilor individuale ca portamprente B. realizarea unor linguri individuale cu distanţări zonale C. despovărarea zonelor sensibile ale câmpului protetic D. exercitarea unei anumite presiuni asupra câmpului protetic şi o anumită modelare funcţională marginală E. întrebuinţarea unuia sau mai multor materiale de amprentare (pag. 104)

S2262093. Contactul lingurilor individuale cu modelul se poate face în felul următor A. contact intim B. contact limitat C. distanţări în anumite zone D. distanţare în totalitate faţă de model E. distanţare prin foliere (pag. 104)

S2262094. Adaptarea lingurii individuale presupune A. aducerea marginilor lingurii până la un contact lejer cu mucoasa pasiv-mobilă B. răscroirea la nivelul frenurilor C. distanţarea lingurii individuale prin foliere D. aplicarea unui material termoplastic în zonele cheie E. realizarea unei grosimi a marginilor care să corespundă fundului de sac mucozal (pag. 105)

S2262095. Tehnica de amprentare mucostatică: se caracterizează prin următoarele

1493



1494



lingura funcţională este mult scurtată modelarea marginală se lasă pe seama fluidităţii materialului de amprentare protezele au margini lungi şi subţiri menţinerea protezelor se bazează pe tonicitatea musculară metoda este foarte utilizată (pag. 105)

S2262096. Tehnica de amprentare mucodinamică utilizează A. linguri individuale scurtate B. materiale cu consistenţe diferite C. modelarea funcţională a marginilor amprentei D. materiale cu vâscozitate crescută E. lingură individuală cu un orificiu de 2 mm în centru (pag. 106)

S2262097. Amprentarea mucodinamică a câmpului protetic edentat total presupune A. lingură individuală ce se întinde până la limita dintre mucoasa fixă şi cea mobilă B. mucoseal ca material de amprentă C. obţinerea unor proteze ce se menţin în principal cu ajutorul succiunii D. protejarea zonelor asupra cărora nu trebuie exercitată nici o presiune E. asocierea de materiale cu consistenţă diferită (pag. 106)

S2262098. Modelarea funcţională marginală poate fi A. modelări efectuate de medic B. modelări comandate de medic C. modelări cu gura deschisă D. modelări cu gura închisă E. modelări combinate (pag. 107)

S2262099. Modelările funcţionale executate de medic se recomandă când A. tratamentul trebuie să se desfăşoare cu rapiditate B. pacienţii sunt neinstruiţi C. pacienţii execută mişcări prea energice D. pacienţii sunt incapabili să modeleze funcţional marginile amprentei E. se folosesc materiale vâscoase (pag. 107-108)

S2262100. Dezavantajele metodei de modelare efectuată numai de medic A. extinderea minimă a marginilor când materialul de amprentă e prea fluid B. extinderea exagerată a marginilor când materialul e prea vâscos C. extinderea exagerată a marginilor când modelarea este prea energică D. modelarea imprecisă la pungile buccinatorului E. ştergerea materialului când modelarea este prea energică (pag. 108)

S2262101. Mişcări funcţionale comandate de medic sunt A. deschiderea moderată a gurii B. deschiderea mare a gurii C. închiderea gurii D. balansarea într-o parte şi alta a mandibulei

1494



1495

Rezidentiat 2004


E. propulsia mandibulei (pag. 108)

S2262102. Modelările automatizate ale marginilor amprentei presupun A. existenţa unor portamprente – şabloane foarte bine adaptate B. utilizarea unor proteze confecţionate după alte metode C. folosirea unor materiale cu vâscozitate redusă D. purtarea amprentei în cavitatea bucală E. garnisirea şabloanelor de ocluzie cu materiale bucoplastice (pag. 109)

S2262103. Modelările automatizate ale marginilor amprentei A. utilizează materiale bucoplastice B. utilizează materiale cu priză lentă întârziată C. utilizează o proteză cu arcade artificiale corecte D. proteza poate fi purtată 48-72 ore E. pacientul vorbeşte, citeşte un text, râde, pe durata şedinţei de amprentare (pag. 109)

S2262104. Amprentele “cu gura închisă” se caracterizează prin următoarele A. se efectuează cu portamprente individuale prevăzute cu valuri de ocluzie B. se pot utiliza vechile proteze cu relief ocluzal corespunzător C. se efectuează sub presiunea ocluzală din timpul masticaţiei D. determinarea dimensiunii verticale precede amprentarea finală funcţională E. protezele confecţionate după aceste tehnici au margini mai lungi (pag. 110)

S2262105. Lingurile de amprentă Clan Tray se caracterizează prin următoarele A. au fost create de Herbst B. se aleg cu ajutorul unui compas C. marginea linguală a lingurii mandibulare se întinde strict până la linia milohioidiană D. marginea linguală a lingurii este mai scurtă spre distal E. au dezavantajul că pot jena contracţia milohioidianului şi genioglosului (pag. 68 şi 111)

S2262106. Marginile lingurii individuale se desenează pe amprenta preliminară astfel A. marginea vestibulară se trasează cu 1 mm mai scurtă decât amprenta preliminară B. marginea distală la maxilar corespunde cu linia Ah C. marginea distală la mandibulă se situează înaintea tuberculului piriform, unde modelul va fi gravat pe distanţa de 2 mm lăţime şi adâncime D. marginea linguală se trasează paralel cu muchia crestei reprodusă în amprentă E. din punctele cele mai distale ale zonei linguale centrale se trasează o linie descendentă distal (pag. 111)

S2262107. Metoda Schreinemakers se caracterizează prin următoarele A. amprenta definitivă se ia mai întâi la mandibulă B. amprenta finală se efectuează cu gura închisă C. pacientul strânge uşor pe valurile de ocluzie şi ţuguie buzele D. deschide gura şi balansează mandibula E. protracţia maximă a limbii nu este valabilă la pacienţii care au “limbă anterioară” (pag. 113)

1495



1496

Rezidentiat 2004


S2262108. Metoda Schreinemakers recomandă A. îngroşarea marginii lingurii în zona linguală centrală B. valuri de ocluzie din Stents la lingurile individuale maxilare C. amprentarea preliminară cu alginat D. amprentarea finală cu un material bucoplastic E. valuri de ocluzie din ceară (pag. 112)

S2262109. Tehnica de amprentare Herbst presupune A. amprenta preliminară maxilară cu alginat B. amprenta preliminară mandibulară cu material termoplastic C. amprenta finală cu materiale cu vâscozitate lent progresivă D. amprentare cu “gura închisă” E. utilizarea materialelor bucoplastice atât pentru amprenta maxilară, cât şi pentru amprenta mandibulară (pag. 113)

S2362110. Principiile care stau la baza majorităþii tehnicilor de amprentare sunt: A. să se obþină o suprafaþă protetică întinsă la maximum B. determinarea înalþimii, formei ºi grosimii marginilor protezei C. protezarea þesuturilor periferice prin scurtarea marginilor portamprentei D. asigurarea transmiterii armonioase a presiunilor asupra þesuturilor E. utilizarea materialelor cu priză retard (pag. 61)

S2362111. Amprentarea câmpului protetic trebuie să rezolve următoarele probleme: A. de sprijin B. de stabilitate C. de menþinere D. fizionomice, de fonaþie E. nici una (pag. 61)

S2362112. Amprenta preliminară urmăreºte realizarea urmatoarelor obiective: A. amprentarea cu fidelitate a zonelor funcþionale periferice B. copierea cu maximum de exactitate a suprafeþei zonei de sprijin C. reproducerea cât mai fidelă a pozitiei functionale a porþiunilor mobile de la periferia câmpului protetic ? D. realizarea unei linguri individuale care va necesita cât mai puþine manopere de adaptare ? E. refacerea intergrală a funcþiei fizionomice (pag. 64)

S2362113. Plasarea pastilelor de ceară pe faþa internă a lingurii au drept scop: A. aderarea materialului de amprentă la lingură B. uºurarea punerii în poziþie a lingurii pe câmpul protetic C. împiedicarea presării exagerate ºi necontrolate a materialului de amprentare pe crestele edentate D. obþinerea unei grosimi suficiente ºi uniforme a stratului de material E. dezinserþia mai uºoară a amprentei de pe câmp (pag. 96)

S2362114. Amprentele preliminare cu alginat sunt recomandate: A. în cavităþii orale cu hiposialie B. în câmpuri protetice cu relief retentiv C. când laboratorul nu are dotare corespunzătoare

1496



1497

Rezidentiat 2004


D. când nu există alt material în cabinet E. cazul pacienþilor cu reflexe de vomă exagerate (pag. 99)

S2362115. Obiectivele amprentei sunt: A. obþinerea unei înălþimi corecte a marginilor ºi extinderea maximă a plăcii B. repartizarea egală a presiunilor asupra părþilor moi ºi tari C. respectarea libertăþii miºcării musculare D. realizarea închiderii marginale a protezei E. utilizarea unor materiale de amprentă biocompatibile (pag. 104)

S2362116. Modelările funcþionale marginale executate de către medic sunt recomandate: A. pacienþilor neinstruiþi B. pacienþilor incapabili să modeleze functional marginile amprentei C. tuturor pacienþilor D. pacienþilor la care tratamentul trebuie să se desfăºoare cu rapiditate E. pacienþilor instruiþi ºi cooperanþi (pag. 107)

S2362117. Dezavantajele modelării funcþionale executate de către medic sunt: A. ºtergerea materialului ºi deci extinderea minimă a marginilor când materialul este prea fluid B. extinderea exagerată a marginilor când materialul este prea vâscos C. modelarea imprecisă la pungile buccinatorului D. modelarea imprecisă la zona Ah ºi în zonele linguale E. timp de amprentare prelungit (pag. 108)

S2362118. Marginile lingurii individuale, conform tehnicii Schreinemakers trebuie să fie: A. în zona vestibulară cu 1 mm mai scurtă B. gravată pe o distanþă de 2 mm în lăþime ºi adâncime la nivelul zonei Ah C. cu grosime de aproximativ 3 mm în zona linguală centrală D. cu 1,5 mm mai scurtă în zona pungii Eisenring E. cu grosime uniformă la nivelul tuturor zonelor periferice (pag. 111-112)

S2362119. Zonele periferice de închidere marginală “cheie” la mandibula sunt: A. zona centrală a tuberculului periferic B. zona vestibulară laterală C. zona vestibulară frontală D. zona linguală centrală E. zona linguală laterală (pag. 126)

S2562120. Care sunt operaţiunile necesare amprentării preliminare în terapia edentaţiei totale : A. pregătirea amprentării B. alegerea şi verificarea portamprentei standard C. alegerea materialului de amprentă D. alegerea tehnicii de amprentare E. alegerea lingurii individuale (pag. 64)

1497



1498

Rezidentiat 2004


S2662121. Determinarea şi înregistrarea rapoartelor intermaxilare cu ajutorul şabloanelor de ocluzie este indicată în: A. edentaţia de clasa I, când mai sunt unitaţi de masticaţie suficiente; B. edentaţia de clasa a II-a, când nu mai sunt unitaţi de masticaţie suficiente; C. edentaţia de clasa a IV-a, când opus edentaţiei parţiale se află edentaţie parţială; D. edentaţia de clasa a IV-a, extinsă, când opus edentaţiei parţiale se afla o edentaţie totală; E. edentaţia de clasa a IV-a extinsă, când opus edentaţiei parţiale se află o edentaţie parţială. (pag. 519)

S2662122. Rezistenţa inegală a cerii valului de ocluzie pe parcursul determinării dimensiunii verticale de ocluzie poate provoca: A. înfundarea bazei şablonului datorită rezilienţei mucoasei; B. subocluzie la nivelul dintilor artificiali, egală cu mărimea deplasării ţesutului mucos; C. înăltarea ocluziei la nivelul dinţilor artificiali, egală cu mărimea deplasării ţesutului mucos; D. lipsa senzaţiei dureroase la nivelul crestelor după aplicarea protezelor; E. deplasarea protezelor în cursul masticaţiei. (pag. 522)

S2662123. Poziţionarea manuală a modelelor în intercuspidare maximă este posibilă: A. când există cel puţin patru unităţi de masticaţie repartizate câte două bilateral; B. când există mai puţin de patru unităţi de masticaţie; C. în edentaţiile de clasa a III-a extinse; D. în edentaţiile de clasa a III-a si clasa a IV-a reduse cu dimensiune verticală păstrată şi ocluzie stabilă; E. în edentaţiile de clasa a IV-a extinse. (pag. 516)

S2662124. Următoarele elemente indică o înregistrare incorectă a R. I. M. de ocluzie: A. indentaţii adânci; B. cuprinderea tuturor dinţilor restanţi; C. consistenţa cât mai mică a materialului de înregistrare; D. lipsa modificărilor volumetrice; E. imprecizie. (pag. 517)

S2662125. În cursul determinării D. V. O. rezistenţa inegală a cerii valului de ocluzie generează: A. înfundarea bazei şablonului; B. înălţarea ocluziei pe dinţii artificiali; C. coborârea ocluziei pe dinţii artificiali; D. ivirea durerilor la nivelul crestelor; E. deplasarea protezelor în timpul masticaţiei. (pag. 522)

S2662126. Referitor la alegerea şi montarea dinţilor artificiali în fişa tehnică se vor face următoarele precizări vis-à-vis de edentaţile frontale: A. tipul dinţilor artificiali; B. forma dinţilor; C. culoarea dinţilor; D. gradul de supraocluzie frontală; E. gradul de inocluzie sagitală rămâne la latitudinea tehniceanului. (pag. 523)

S2662127. O perfectă înregistrare a R. I. M. de ocluzie comportă: A. precizie;

1498



1499



comoditate pentru pacient; manevrare facilă pentru medic; manevrare dificilă pentru medic; cuprinderea tuturor dinţilor restanţi. (pag. 517)

S2662128. Pentru înregistrarea R. I. M. de ocluzie în cadrul realizării protezelor scheletate se pot folosi următoarele materiale: A. materiale termoplastice; B. materiale cu priză chimică; C. Aluwax; D. Tenatex; E. Materiale termoplastice nu se pot folosi. (pag. 517)

S2662129. Pe parcursul realizării protezelor scheletate, poziţionarea modelelor cu ajutorul materialelor de înregistrare a pozitiei de I. M. nu este indicată în: A. edentaţia de clasa a-I-a; B. edentaţia de clasa a-II-a; C. edentaţia de clasa a-IV-a întinsă; D. edentaţia de clasa a-III-a, când există destul de mulţi dinţi restanţi; E. edentaţia de clasa a –III-a, când există puţini dinţi restanţi. (pag. 517)

S2662130. Determinarea şi înregistrarea R. I. M. cu ajutorul şabloanelor de ocluzie este utilizată: A. în edentaţiile de clasa a-IV-a întinse sau extinse când opus edentaţiei parţiale se află o edentaţie parţială sau totală; B. în edentaţiile de clasa a I-a şi a II-a când nu mai sunt unităţi de masticaţie suficiente; C. în edentaţiile de clasa a III-a reduse; D. în edentaţiile de clasa a III-a ample; E. în edentaţiile de clasa a IV-a întinse sau extinse, când opus edentaţiei parţiale nu se află o edentaţie parţială sau totală. (pag. 519)

S2862131. Obiectivele amprentei preliminare la edentatul total sunt: A. reproducerea cat mai precisa a pozitiei functionale a formatiunilor mobile de la periferia campului protetic B. realizarea unei linguri individuale ce necesita putina manopera de adaptare C. reproducerea sumara a formatiunilor mobile de la periferia campului protetic D. realizarea unei linguri individuale ce necesita foarte multe manopere de adaptare E. copierea cu maxim de exactitate a zonei de sprijin (pag. 64)

S2862132. Amprenta preliminara la edentatul total necesita urmatoarele operatiuni care se desfasoara in cabinet: A. pregatirea amprentarii B. alegerea si verificarea lingurii standard C. alegerea materialului de amprenta si a tehnicii de amprentare D. proiectarea lingurii individuale E. indicatii transmise laboratorului privind montarea dintilor (pag. 64)

S2862133. Probarea lingurii standard maxilare la edentatul total se face in felul urmator: A. se introduce intai in partea dreapta si apoi in cea stanga

1499



1500



se introduce intai in partea stanga si apoi in partea dreapta lingura se tine de maner cu mana stanga indepartarea comisurilor se face cu mana stanga se controleaza daca lingura ajunge in fundul de sac vestibular (pag. 65)

S2862134. Probarea lingurii standard mandibulare la edentatul total presupune: A. ridicarea limbii de catre pacient dupa introducerea ei in cavitatea bucala B. ea trebuie sa acopere 2/3 din tuberculul piriform C. trebuie sa acopere 1/3 din tuberculul piriform D. trebuie sa nu jeneze contractia genioglosului si a milohioidianului E. sa incadreze crestele edentate (pag. 66)

S2862135. Recomandarile privind confectionarea lingurii individuale la protezarea edentatului total (dupa conceptia clinicii de protetica dentara Bucuresti) A. poate fi confectionata din acrilat autopolimerizabil B. sa vina in contact intim cu zone de mucoasa subtire si sensibile ale zonei de sprijin C. la lingura superioara manerul este plasat pe linia mediana si este vertical D. la lingura inferioara manerul se plaseaza pe linia mediana cu inclinare orala E. lingura maxilara va fi prevazuta cu butoni de presiune (pag. 122-123)

S2962136. Mentinerea protezei totale maxilare se rezolva prin urmatorii factori: A. adeziunea B. succiunea C. tonicitatea musculara D. amprentarea tuturor retentivitatilor de la nivelul zonei de sprijin E. forta gravitatiei (pag. 63)

S2962137. La stabilitatea protezei totale maxilare contribuie urmatoarele: A. tuberozitatile maxilare B. o bolta palatina plata C. o bolta palatina adanca D. tonicitatea musculara E. adeziunea (pag. 62)

S2962138. In edentatia totala amprenta preliminara urmareste realizarea urmatoarelor obiective: A. amprentarea aproximativa a suprafetei zonei de sprijin B. amprentarea aproximativa a formatiunilor mobile de la periferia campului protetic C. amprentarea integrala a zonei de sprijin D. realizarea unei linguri individuale care necesita cat mai putine manopere de adaptare E. succiunea interna (pag. 64)

S2962139. Tehnica de amprentare muco-dinamica sw caracterizeaza prin: A. utilizarea unei portamprente universale B. utilizarea unei portamprente individuale C. amprenta este luata si apoi mentinuta in cavitatea bucala fara presiune D. alegerea unui material de amprenta fluid

1500



1501

Rezidentiat 2004


E. modelarea marginala se face cu miscari functionale (pag. 106)

1501



1502

Rezidentiat 2004


Tema nr. 63 Determinarea relaţiilor intermaxilare la edentatul total BIBLIOGRAFIE: 6. E. Hutu, s.a. - Edentaţia totală, Ed.III-a, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucuresti, 1998.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1363001. Determinarea curburii vestibulare a sablonului superior are ca scop delimitarea ariei de intindere a suprafetei vestibulare a: A. incisivilor centrali superiori B. a caninilor superiori si inferiori C. dintilor frontali superiori si inferiori D. numai a dinţilor frontali superiori E. incisivilor centrali si laterali superiori si inferiori (pag. 134)

S1363002. in cazul tuberozitatilor procidente planul de ocluzie in zona laterala este orientat: A. paralel cu planul Camper B. paralel cu planul Frankfurt C. divergent spre distal fata de planul Camper D. convergent spre distal faţa de planul Camper E. divergent spre mezial fata de planul Frankfurt (pag. 137,138)

S1363003. Nivelul planului de ocluzie are: A. o dimensiune egala pentru toti pacientii B. o dimensiune egala cu 1 – 2 mm sub buza superioara C. o dimensiune variabila in functie de varsta, sex, structura psihica D. o dimensiune mai mare de 2 mm E. nici o varianta nu este corecta (pag. 134)

S1363004. Testarea miscarii de basculare a sablonului de ocluzie pe campul protetic se face: A. prin presiuni V – O executate pe bordura de ceara B. apasand alternativ pe suprafata ocluzala a valurilor de ocluzie in dreptul premolarilor C. prin presiuni O – V executate pe bordura de ceara D. prin tracţiune iin ax ale sablonului E. prin balansarea mandibulei dreapta – stanga (pag. 133)

S1463005. Determinarea relatiei centrice (RC) prin metoda numita"momentul psihologic"consta in: A. Se cere pacientului "sa aduca maxilarul superior inainte"moment in care acesta va inchide gura cu mandibula in RC; B. Se cere pacientului sa realizeze propulsia exagerata a mandibulei timp de 45-60 secunde urmata de intoarcerea mandibulei in RC; C. Cu oglinda dentara se atinge usor valul palatin sau lueta si se provoaca o usoara senzatie de voma dupa care se cere pacientului sa atinga zona atinsa cu varful limbii, moment in care mandibula va fi trasa inapoi in RC; D. Se aseaza degetele aratatoare pe suprafaţa bordurilor de ceara ale sablonului superior in dreptul molarilor si se cere pacientului sa inchida gura, mandibula fiind poziţionata posterior.

1502



1503

Rezidentiat 2004


E. Se aseaza pacientul in decubit dorsal si practicianul pozitioneaza mandibula cu ambele maini in RC. (pag. 144-145)

S1463006. Pentru determinarea dimensiunii verticale de ocluzie (DVO) Silverman: A. Recomanda confectionarea unei masti de acrilat care va pastra toate dimensiunile faciale; B. Recomanda confectionarea unui profil din acrilat sau metal care va putea pastra toate dimensiunile faciale; C. Recomanda pastrarea dimensiunii verticale de ocluzie determinata cu vechile proteze mobilizabile corect confectionate; D. Propune tatuarea pe mucoasa fixa in zona frontala, la maxilarul superior si la mandibula, a doua puncte colorate cu tus de China sau cu pulbere de tantal si masurarea distanţei dintre ele si poziţia de DVO si RC pe care o inregistreaza intr-o fisa. E. Propune inregistrarea DVO inainte de extractia ultimilor dinti si transferul la noile proteze. (pag. 140-141)

S1463007. Planul de orientare protetica este reprezentat de: A. Curba incizala (in plan transversal a dintilor frontali superiori); B. Curba Spee (in plan sagital); C. Curba lui Wilson (in plan sagital); D. Un plan imaginar care uneste marginea libera a incisivilor superiori cu varfurile cuspizilor distolinguali ai molarilor de 12 ani; E. Nu stabileste relatii precise cu anumite repere cranio-faciale. (pag. 135)

S1463008. Reperul care nu se modifica in decursul vietii este: A. Raportul dintre buza superioara si cea inferioara; B. Unghiul naso-labial; C. Relatia centrica; D. Poziţia de postura a mandibulei; E. Dimensiunea verticala a etajului inferior al fetei. (pag. 130)

S1463009. Valul de ocluzie al sablonului inferior: A. Se extinde pana la limita anterioara a tuberculului piriform; B. Acopera treimea anterioara a tuberculului piriform; C. Acopera cele doua treimi anterioare ale tuberculului piriform; D. Se opreste la 1,5 mm anterior de tuberculul piriform; E. Se opreste la 1,5 cm anterior de tuberculul piriform. (pag. 133)

S1563010. Bordura de ocluzie a sablonului maxilar trebuie sa aiba urmatorele dimensiuni: A. in regiunea frontala, grosimea de 4 mm B. in regiunea frontala, inaltimea de 10 mm C. in regiunea laterala, inaltimea de 8 mm si latimea de 6 mm D. la nivelul tuberozitaţii, valul de ocluzie va avea o laţime egala cu a tuberozitaţii E. bordurile de ocluzie se termina la 2 mm anterior de linia Ah (pag. 132)

S1563011. Cum se numeste testul care pentru determinarea spatiului minim de vorbire foloseste fonema S: A. Robinson B. Wild C. Silverman D. Fox

1503



1504

Rezidentiat 2004


E. Willis (pag. 142)

S1563012. Cum se numeste unghiul utilizat la realizarea relatiei centrice prin inscrierea grafica intraorala: A. Wild B. Bonwill C. Fox D. Goniac E. Gotic (pag. 148)

S1563013. La realizarea relatiei centrice prin inscriere grafica intraorala se utilizeaza unghiul numit: A. Bennett B. Bonwill C. Cristensen D. Goniac E. Gotic (pag. 144)

S1563014. Nivelul fetei ocluzale a bordurii sablonului de ocluzie mandibular se plaseaza: A. cu 2 mm sub marginea buzei inferioare B. la limita inferioara a treimii superioare a tuberculului piriform C. la limita inferioara a treimii mijlocii a tuberculului piriform D. la nivelul marginii inferioare a buzei superioare E. la tineri depaseste cu 2 mm buza inferioara (pag. 133)

S1563015. Prin ce metode se poate face determinarea relatiei centrice la edentatul total: A. prin pronuntarea repetata a fonemei,, N" B. metoda Boianov C. metoda reflexului molar D. metoda reflexului premolar E. metoda inscrierii unghiului Bennett (pag. 145)

S1663016. Critica metodei Gysi de inregistrare grafica a relatiei centrice este reprezentata de: A. derapajul anterior frecvent al sablonului inferior; B. sabloanele, avand greutate in afara cavitatii bucale se pot destabiliza; C. inchiderea gurii se face mereu in aceiasi pozitie retrudata; D. necorespondenta intre valurile de ocluzie a celor doua sabloane; E. DVO se poate modifica pe parcursul inregistrarii. (pag. 148)

S1663017. Determinarea pozitiei de repaus a mandibulei se poate realiza astfel: A. in deglutitie; B. dupa metoda Dawson; C. dupa tehnica Neill; D. dupa metoda Silverman; E. dupa deglutitie. (pag. 140)

1504



1505

Rezidentiat 2004


S1663018. Faza clinica de determinare a relatiilor intermaxilare in edentatia totala presupune urmatoarele operatii, enumerate in ordine intamplatoare: 1. Determinarea DVR si a DVO; 2. Determinarea RC; 3. Determinarea planului de ocluzie; 4. Controlul sabloanelor de ocluzie; 5. Determinarea curburii vestibulare a sablonului superior; 6. Stabilirea indicatiilor pentru alegerea si montarea dintilor artificiali. Stabiliti ordinea corecta a acestor operatii dintre urmatoarele variante: A. 1, 2, 3, 4, 5, 6; B. 4, 3, 5, 1, 2, 6; C. 5, 3, 4, 2, 1, 6; D. 4, 5, 3, 1, 2, 6; E. 3, 4, 5, 1, 2, 6. (pag. 131)

S1663019. Metodele de conducere a mandibulei in relatie centrica sunt: A. testul Ismail; B. metoda Silverman; C. electromiografie; D. reflexul molar; E. existenta intre valurile de ceara ale sabloanelor a unui spatiu de 2-3 mm. (pag. 145)

S2163020. În cazurile de progenie adevarata planul de orientare protetica si planul Camper sunt: A. Paralele B. Convergente distal C. Divergente distal D. Paralele sau convergente distal E. Nu au nici o legatura unul cu altul (pag. 138)

S2263021. Determinarea relatiilor intermaxilare la edentatul total cuprinde urmatoarele faze : A. Verificarea sabloanelor de ocluzie B. Determinarea si inregistrarea pozitiei de intercuspidare maxima C. Determinarea si inregistrarea pozitiei de repaus D. Determinarea curburii vestibulare a sablonului inferior E. Verificarea stabilitatii machetelor (pag. 131)

S2263022. Bordurile de ocluzie ale sabloanelor in edentatia totala : A. Pot fi confectionate din stents B. Au o latime de 10 mm in zona incisivilor C. Au o inaltime de 8 mm in zona molarilor D. Au o latime de 12 mm in zona incisivilor E. Se opresc la 1,5mm anterior de tuberozitati (pag. 132)

S2263023. Sablonul inferior in edentatia totala : A. Are valul de ocluzie montat paralel cu creasta B. Se opreste la 1,5mm anterior de tuberozitati C. Nivelul fetei ocluzale nu depaseste limita inferioara a treimii inferioare a tuberculului piriform D. Nu depaseste marginea superioara a buzei inferioare E. Se opreste la 1,5 cm de tuberozitati (pag. 133)

S2263024. Nivelul planului de ocluzie în zona frontala in edentatia totala se stabileste:

1505



1506



In raport cu planul Frankfurt Urmarind deschiderea usoara a gurii la o fonatie minima Având ca reper planul lui Camper Având ca reper buza inferioara Cu ajutorul planului Frankfurt (pag. 135-136)

S2263025. Consecintele subevaluarii DVO la edentatul total : A. tendinta pacientului de a strange dintii B. aspect neplacut datorita vizibilitatii exagerate a dintilor C. facies crispat insotit de “zgomotul de castagnete” D. Acoperirea cu effort a dintilor E. Aspect imbatranit (pag. 143)

S2263026. Consecintele supraevaluarii DVO la edentatul total : A. accentuarea santurilor peribucale B. vizibilitatea redusa a rosului buzelor C. aspect imbatranit D. tendinta aproape permanenta a pacientului de a strange dintii E. aparitia frecventa a zabalutei (pag. 142)

S2263027. Pentru favorizarea conducerii mandibulei in RC la edentatul total prin metoda homotropiei linguo-mandibulare : A. Cu oglinda dentara se atinge usor valul palatin sau lueta B. Se provoaca o usoara senzatie de voma C. Se obosesc pterigoidienii externi D. Se lipeste o bila de ceara pe fata orala a sablonului superior E. Se cere pacientului sa inghita o mica cantitate de apa (pag. 144-145)

S2263028. Pentru favorizarea conducerii mandibulei in RC la edentatul total prin metoda deglutitiei : A. Cu oglinda dentara se atinge usor valul palatin sau lueta B. Se provoaca o usoara senzatie de voma C. Se obosesc pterigoidienii externi D. Se lipeste o bila de ceara pe fata orala a sablonului superior E. Se cere pacientului sa inghita o mica cantitate de apa (pag. 145)

S2263029. Pentru favorizarea conducerii mandibulei in RC la edentatul total prin metoda reflexului molar : A. Se plaseaza cate un molar bilateral pe un val de ocluzie B. Se aseaza degetele aratatoare pe suprafata bordurilor de ceara ale sablonului superior in dreptul molarilor C. Se lipeste o bila de ceara pe fata orala a sablonului superior D. Se atinge cu oglinda dentara lueta E. Se atinge cu oglinda dentara valul palatin (pag. 145)

S2263030. Pentru favorizarea conducerii mandibulei in RC la edentatul total prin metoda memoriei ocluzale : A. Se plaseaza cate un molar bilateral pe un val de ocluzie B. Se aseaza degetele aratatoare pe suprafata bordurilor de ceara ale sablonului superior in dreptul molarilor

1506



1507

Rezidentiat 2004


C. Se lipeste o bila de ceara pe fata orala a sablonului superior D. Se atinge cu oglinda dentara lueta E. Se atinge cu oglinda dentara valul palatin (pag. 145)

S2263031. Nivelul planului de ocluzie are : A. o dimensiune egala pt toti pacientii B. o dimensiune egala cu 1-2mm sub buza sup C. o dimensiune variabila in functie de varsta, sex, structura psihica D. o dimensiune mai mare de 2mm E. nici o varianta nu e corecta (pag. 134)

S2363032. Testarea miºcării de basculare a ºablonului de ocluzie pe câmpul protetic se face: A. prin presiuni V – O executate pe bordura de ceară B. apăsând alternativ pe suprafaþa ocluzală a valurilor de ocluzie în dreptul premolarilor C. prin presiuni O – V executate pe bordura de ceară D. prin tracþiune iîn ax ale ºablonului E. prin balansarea mandibulei dreapta – stanga (pag. 130-151)

S2363033. Determinarea curburii vestibulare a ºablonului superior are ca scop delimitarea ariei de întindere a suprafeþei vestibulare a: A. incisivilor centrali superiori B. a caninilor superiori ºi inferiori C. dinþilor frontali superiori ºi inferiori D. numai a dinþilor frontali superiori E. incisivilor centrali ºi laterali superiori ºi inferiori (pag. 130-151)

S2363034. Nivelul planului de ocluzie are: A. o dimensiune egală pentru toþi pacientii B. o dimensiune egală cu 1 – 2 mm sub buza superioară C. o dimensiune variabilă în funcþie de vârsta, sex, structură psihică D. o dimensiune mai mare de 2 mm E. nici o variantă nu este corectă (pag. 130-151)

S2363035. În cazul tuberozităþilor procidente planul de ocluzie în zona laterala este orientat: A. paralel cu planul Camper B. paralel cu planul Frankfurt C. divergent spre distal faþă de planul Camper D. convergent spre distal faþă de planul Camper E. divergent spre mezial faþă de planul Frankfurt (pag. 130-151)

S2363036. Derapaj anterior al ºablonului inferior se datorează unui: A. contact prematur situat în zona frontală a bordurii superioare B. contact iniþial între cele două borduri antagoniste – distal în regiunea laterală C. contact prematur situat unilateral în zona laterală a bordurii inferioare D. contact prematur situat în zona frontală a bordurii inferioare E. montări incorecte a bordurilor de ocluzie

1507



1508

Rezidentiat 2004


(pag. 130-151)

S2563037. Ce consecinţe pot avea erorile în înregistarea R.C. la edentatul total ? A. proba spatulei este negativă B. stabilitatea protezei C. modificarea D.V.O. D. modificarea roşului buzelor E. modificarea engramei de masticaţie (pag. 149)

S2663038. Pentru protezele parţiale scheletate, sprijinul dento-parodontal corect presupune: A. să acţionze în axul lung al dinţilor stâlpi; B. dinţii stâlpi să nu fie inclinaţi peste 450; C. sprijinul dentoparadontal nu trebuie plasat la marginea protezei; D. să fie plasat lângă edentaţie când proteza are sprijin mixt; E. să fie plasat la distanţă de edentaţie când proteza are sprijin dento-parodontal pur. (pag. 122)

S2663039. În cazul unui pacient cu proteză parţială, forţa funcţională de masticaţie se poate caracteriza astfel: A. direcţia este predominant verticală, perpendiculară pe planul de ocluzie; B. forţele oblice nu sunt tolerate de parodonţiu dar nu au acţiune dislocantă pentru proteza parţială; C. intensitatea forţei este variabilă depinzând mai mult de individ decât de consistenţa alimentelor; D. proteza parţială este instabilă la forţa parţială de masticaţie când aceasta acţionează la nivelul dinţilor 5-6 (premolar-molar); E. după aplicarea protezei parţiale, zona masticatorie stabilă nu rămâne mult timp la nivelul dinţilor restanţi. (pag. 115)

S2663040. Când sunt mai mulţi dinţi restanţi, elementul contrabasculant se aplică: A. numai pe primii premolari; B. pe toţi dinţii restanţi; C. pe dinţii cei mai apropiaţi de axa de basculare; D. pe incisivi; E. pe canini. (pag. 126)

S2663041. La protezele scheletate care tratează edentaţiile de clasa a doua despre elementul contrabasculant se poate afirma: A. se plasează pe partea opusă edentaţiei terminale; B. se aplică pe aceeaşi parte cu edentaţia terminală; C. este reprezentat de un pinten ocluzal plasat în foseta distală a primului premolar; D. este reprezentat de un pinten ocluzal plasat în foseta distală a primului molar; E. este reprezentat de un pinten ocluzal plasat în foseta mezială a primului molar; (pag. 128)

S2663042. Bascularea prin înfundare a extremitaţii distale a şeilor se caracterizează prin: A. nu poate fi oprită de nici un element protetic; B. poate fi oprită prin mijloace speciale; C. se poate contracara prin rezilienţa mucoasei; D. se datorează montării greşite a dinţilor artificiali; E. se evită prin respectarea regulii de montare a dinţilor pe mijlocul crestei; (pag. 134)

1508



1509

Rezidentiat 2004


S2663043. Cea mai mare forţă masticatorie acţionează la nivelul: A. primului molar (pentru alimentele dure la nivelul molarului 1şi 2); B. molarului 2; C. premolarului 1; D. premolarului 2; E. molarului 3 (pag. 115)

S2963044. Planul Fox: A. este un plan cranio-facial B. este utilizat la determinarea dimensiunii verticale de ocluzie C. este utilizat la determinarea nivelului planului de ocluzie in zona frontala D. este utilizat la determinarea nivelului planului de ocluzie in zona laterala E. este utilizat la determinarea orientarii planului de ocluzie (pag. 137)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1263045. Baza sablonului in edentatia totala trebuie sa fie: A. Elastica B. Rigida C. Adaptata perfect pe model D. Rascroita la zona"Ah" E. Sa patrunda in fundurile de sac (pag. 132)

S1263046. Bordura de ocluzie a sablonului mandibular in edentatia totala bimaxilara se adapteaza in felul urmator: A. Duponturul si dimensiunea bordurii maxxilarului B. Sa nu depaseasca in inaltime mijlocul tuberculilor piriformi C. Sa nu depaseasca in inaltime treimea inferioara a tuberculilor piriformi D. Sa nu depaseasca marginea libera a buzei inferioare E. Sa vina in contact cu bordura maxilara pe toata intinderea zonelor laterale (pag. 138)

S1263047. Bordurile de ocluzie ale sabloanelor in edentatia totala trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A. Pot fi confectionate din ceara roz mai dura B. Pot fi confectionatstents C. in zona lateralavalul de ocluzie se monteaza pe mijlocul crestei D. in zona frontala se monteaza pe papila incisiva E. in regiunea distala bordurile se extind pe tuberozitate si pe tuberculul piriform (pag. 132)

S1263048. Criterii pentru determinarea directiei (orientarii) planului de ocluzie in edentatia totala: A. Linia bipupilara B. Mobilitatea buzei superioare C. Planul Camper D. Paralelismul cu curbura crestei maxilare E. Paralelismul cu curbura crestei mandibulare (pag. 136-137)

1509



1510

Rezidentiat 2004


S1263049. Determinarea curburiivestibulare a bordurii sablonului maxilar la edentatul total are ca scop: A. Refacerea functiei masticatorii B. Refacerea functiei fizionomice C. Refacerea functiei fonetice D. Pozitionarea corecta a incisivilor in sens vertical E. Pozitionarea corecta a incisivilor in sens sagital (pag. 134-135)

S1263050. in determinarea orientarii directiei planului de ocluzie in edentatia totala vom avea nevoie de: A. Sablonul maxilar B. Sablonul mandibular C. Doua rigle D. Ocluzometru E. Linia bipupilara (pag. 136)

S1263051. in edentatia totala, planul lui Fox este utilizat pentru: A. Determinarea nivelului planului de ocluzie in zona frontala B. Determinarea orientarii planului de ocluzie in zona frontala C. Determinarea orientarii planului de ocluzie in zona laterala D. Montarea dintilor frontali E. Montarea dintlor laterali (pag. 137)

S1263052. La edentatul total, pozitia de repaus a mandibulei se poate repera astfel: A. Distanta dintre comisura buzelor-unghiul extern al ochiului este egala cu distanta subnazion-gnation B. Egalitatea celor trei etaje ale fetei C. Dupa deglutitie mandibula revine la pozitia de repaus D. Surprinderea pozitiei de pacient distrat, impasibil E. Cu ambele sabloane in gura (pag. 139-140)

S1263053. Nivelul planului de ocluzie in edentatia totala se stabileste: A. Pe sablonul maxilar B. Pe sablonul mandibular C. Avand ca reper buza superioara D. Avand ca reper linia bipupilara E. Cuajutorul a doua rigle (pag. 135-136)

S1263054. Pentru determinarea relatiei centrice la edentatul total se recomanda urmatoarele practici: A. Conducerea unimanuala a mandibulei cu inchidere si deschidere in axa balama terminala (balansarea lejera a mandibulei) B. Pacientul inchide singur gura in pozitie posterioara a mandibulei C. Reflexul molar D. Deglutitia E. inregistrarea grafica a unghiului gotic (pag. 144, 145, 148)

S1263055. Pentru determinarea relatiilor intermaxilare la edentatul total ne putem folosi de date preextractionale ca:

1510



1511

Rezidentiat 2004


A. B. C. D.

Dimensiunea verticala de ocluzie mentinuta de ultimele unitati masticatorii ce urmeaza sa fie extrase Forma dintilor Marimea dintilor Tatuarea pe mucoasa fixa a maxilarului si mandibulei a 2 puncte si masurarea acestei distante in pozitia de DVO E. Confectionarea unui profilometru in pozitie de IM (pag. 140-141)

S1263056. Semnele supraevaluarii DVO la edentatul total sunt: A. Buzele in contact sunt tensionate B. Facies crispat C. Aspect imbatranit D. Oboseala musculara E. Tendinta de a sta cu gura deschisa (pag. 142)

S1363057. Dispozitivele intraorale de inregistrare a R.C prezinta: A. placuta inscriitoare plasata pe sablonul superior B. placuta inscriitoare plasata in centrul bazei sabloanelor C. placuta inscriitoare plasata pe sablonul inferior D. placuta inscriitoare plasata in zona frontala a bordurii de ocluzie E. toate variantele sunt corecte (pag. 148)

S1363058. inregistrarea grafica extraorala a R.C are ca dezavantaje: A. destabilizarea sabloanelor B. timp de inregistrare mai lung C. miscari mai ample decat cele efectuate in timpul masticatiei D. necorespondenţa dintre varful unghiului gotic si R.C E. toate variantele sunt corecte (pag. 147,148)

S1363059. Nivelul planului de ocluzie reprezinta portiunea vizibila din valul de ocluzie la: A. deschiderea usoara a gurii B. deschiderea larga a gurii C. surasul fortat D. o fonaţie minima E. nici o varianta nu este corecta (pag. 134)

S1363060. Pentru conducerea mandibulei in R.C sunt utilizate metodele: A. reflexul molar B. ’’momentul psihologic’’ C. memoria tisurara D. deglutiţia E. masticatia (pag. 144,145)

S1363061. Subevaluarea D. V. O determina: A. accentuarea santurilor peri - si para labiale cu aparitia frecventa a perlesului la nivelul comisurilor B. aparitia zgomotului de ’’castagnete’’ in timpul fonatiei, masticatiei C. aspect neplacut datorita vizibilitatii dintilor

1511



1512

Rezidentiat 2004


D. aspect imbatranit E. oboseala in masticatie prin suprasolicitarea muschilor ridicatori (pag. 143)

S1363062. Supraevaluarea D.V.O determina: A. incompetenta labiala B. vizibilitate redusa a rosului buzelor C. facis crispat D. aspect imbatranit E. oboseala permanenta a musculaturii (pag. 142)

S1463063. Baza sablonului de ocluzie: A. Este realizata in majoritatea cazurilor din paci de baza; B. Trebuie sa fie rigida si nedeformabila; C. Nu se poate realiza din acrilat autopolimerizabil sau fotopolimerizabil; D. Trebuie sa aiba margini care sa patrunda in fundurile de sac indiferent de prezenţa zonelor retentive. E. Sa permita in zona frontala conturarea buzei. (pag. 132)

S1463064. Determinarea relatiilor intermaxilare cuprinde urmatoarele operatiuni: A. Determinarea curburii vestibulare a sablonului superior; B. Stabilirea nivelului si directiei planului de ocluzie in regiunea frontala si laterala; C. Determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior al fetei; D. Determinarea si inregistrarea relaţiei centrice; E. Determinarea pozitiei de intercuspidare maxima. (pag. 131)

S1463065. Orientarea planului de ocluzie: A. in regiunea frontala trebuie sa realizeze un paralelism cu linia bipupilara indiferent de pozitia ochilor; B. Se poate ridica din motive fizionomice in caz de pareze sau cicatrice care micsoreaza mobilitatea buzei superioare; C. in regiunea laterala este orientat in functie de planul de referinta a lui Peter Camper; D. Orientarea in regiunea laterala poate fi facuta si in funcţie de planul Ala-Tragus (Andersen); E. Dupa Bonwill este situat la egala distanta intre creasta maxilara si cea mandibulara; (pag. 136-137)

S1463066. Pentru stabilirea cu mai multa usurinta a relatiilor intermaxilare este necesara prelevarea unor date preextractionale ca: A. Dimensiunea verticala de ocluzie masurata in milimetri, mentinuta de ultimele unitati masticatorii; B. Memorizarea formei marimii, culorii si pozitiei ultimilor dinti (in special frontali); C. Aspectul ocluziei in regiunea frontala (psalidodonta, cap la cap, inversa); D. Dimensiunea verticala posturala masurata in milimetri; E. Locul de insertie al frenurilor buzei superioare si inferioare, a bridelor si a frenului lingual. (pag. 130)

S1463067. Pozitia de postura a mandibulei poate fi determinata functional astfel: A. Dupa pronuntarea repetata a fonemei"M"mandibula revine la pozitia de repaus; B. Dupa pronuntarea repetata a sunetului"S"mandibula revine la pozitia de repaus; C. Dupa deglutitie mandibula revine la pozitia de repaus; D. Aspectul de individ distrat, impasibil al pacientul semnifica situarea mandibulei in poziţia de postura; E. Existenta intre valurile de ceara ale sabloanelor a spatiului cu dimensiunea de 2-3 mm;

1512



1513

Rezidentiat 2004


(pag. 140)

S1463068. Pozitia de repaus sau de postura a mandibulei: A. Poate fi definita ca pozitia reflexa a mandibulei careia ii corespunde o anumita inaltime a etajului inferior al fetei; B. Este produsa si mentinuta de un echilibru functional muscular masticator ce are ca efect distantarea dintilor superiori de cei inferiori; C. Fiind total dependenta de musculatura, dimensiunea verticala de repaus ramane constanta chiar si dupa pierderea dintilor; D. Se modifica in urma pierderii dinţilor astfel ca se micsoreaza si dimensiunea verticala de repaus; E. Sufera variatii la acelasi individ, chiar la intervale scurte de determinare. (pag. 139)

S1463069. Se defineste "nivel al planului de ocluzie": A. Portiunea vizibila din valul de ocluzie la deschiderea usoara a gurii; B. Portiunea vizibila din valul de ocluzie la pronuntia literei"A"; C. Portiunea vizibila din valul de ocluzie la pronuntia literei"M" D. Porţiunea vizibila din valul de ocluzie la pronunţia literei"S"; E. Portiunea vizibila din valul de ocluzie la o fonatie minima. (pag. 136)

S1463070. Semnele caracteristice subevaluarii DVO a edentatului total: A. Vizibilitatea redusa a rosului buzelor; B. Facies crispat; C. Oboseala in masticatie prin suprasolicitarea muschilor ridicatori; D. Accentuarea sanţurilor peri- si paralabiale; E. Aspect imbatranit; (pag. 142-143)

S1463071. Semnele caracteristice unei supraevaluari a DVO sunt: A. Aspectul neplacut datorita vizibilitatii exagerate a dintilor; buzele nu reusesc sa acopere dintii decat cu efort; B. Facies crispat insotit de asa - numitul "zgomot de castagnete", dintii fiind aproape permanent in contact; C. Tendinta aproape permanenta a pacientului de a strange dintii pentru a invinge dimensiunea verticala prea mare; D. Oboseala permanenta a musculaturii; E. Accentuarea santurilor peri- si paralabiale cu aparitia frecventa a zabalutei la comisurile buzelor. (pag. 142-143)

S1563072. Ce consecinte poate avea supradimensionarea D.V.O.: A. pacientul poate avea aspect de facies crispat B. vizibilitate exagerata a dintilor C. vizibilitate redusa a rosului buzelor D. sanţurile periorale accentuate E. oboseala musculara permanenta (pag. 142)

S1563073. Ce consecinte pot avea erorile in inregistarea R.C ? A. proba spatulei este pozitiva B. instabilitatea protezei C. modificarea D.V.O. D. modificarea rosului buzelor E. modificarea engramei de masticatie (pag. 149)

1513



1514

Rezidentiat 2004


S1563074. Ce distante se compara cu ocluzometrul Willis: A. distanta Nasion - Subnasale B. distanta dintre unghiul extern al ochiului si fanta labiala C. distanta intercomisurala D. distanţa Ophrion - Subnasale E. distanta Subnasale - Gnation (pag. 139)

S1563075. Ce indicatii sunt necesare a fi trimise spre laborator in scopul alegerii si montarii dintilor artificiali: A. trasarea liniei mediane pe sabloanele de ocluzie B. trasarea liniei suraasului pe sabloanele de ocluzie C. trasarea liniilor caninilor pe sabloanele de ocluzie D. alegerea formei si culorii dinţilor E. gradul de supraocluzie laterala (pag. 149,150)

S1563076. in functie de ce repere se face alegerea dintilor frontali superiori utilizati in protezarea edentatiei totale: A. de nivelul liniei surasului B. de nivelul planului bizigomatic C. de nivelul planului Camper D. de liniile caninilor E. de linia medio-sagitala (pag. 150)

S1563077. Marirea DVO se manifesta prin: A. aparitia zgomotelor de castagnete B. vizibilitatea exagerata a dintilor C. diminuarea rosului buzelor D. tramatizarea continua a substratului osos E. marirea spatiului de inocluzie fiziologica (pag. 142)

S1563078. Precizati care din urmatoarele afirmatii reprezinta etape ale fazei de determinare a relatiilor intermaxilare la edentatul total: A. verificarea sabloanelor de ocluzie B. determinarea curburii vestibulare a sablonului superior C. stabilirea nivelului si directiei planului de ocluzie D. determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior al feţei E. determinarea si inregistrarea miscarii de propulsie a mandibulei (pag. 131)

S1563079. Subevaluarea DVO se caracterizeaza prin: A. dintii se afla permanent in contact B. facies imbatranit C. accentuarea santurilor periorale D. micsorarea coridorului bucal E. aparitia perleche-ului (pag. 143)

S1663080. Care dintre urmatoarele metode preextractionale pot fi folosite pentru determinarea

1514



1515

Rezidentiat 2004


dimensiunii verticale primare: A. B. C. D. E.

masti faciale acrilice; testul Ismail; profil facial din acrilat sau metal; protezarea imediata; radiografii panoramice ale arcadelor. (pag. 141)

S1663081. Cauzele bascularii sablonului in jurul unui ax sunt: A. grosimea neuniforma a bazei sablonului; B. margini scurte ale bazei sablonului; C. eventuale asperitati situate pe fata externa a sablonului; D. borduri de ceara montate in afara crestelor; E. torus palatin proeminent. (pag. 133)

S1663082. Determinarea dimensiunii verticale de ocluzie se poate face cu: A. ajutorul ocluzorului Willis; B. testul Ismail; C. pacientul culcat pe spate; D. nu conteaza metoda de determinare, toate fiind foarte exacte; E. toate raspunsurile sunt corecte; (pag. 142)

S1663083. Elementele ce caracterizeaza valurile de ocluzie sunt: A. sunt confectionate din ceara roz mai dura, alba sau ivory; B. pot fi confectionate din stents; C. se monteaza in afara crestelor pentru a evita interferentele; D. in regiunea frontala se situeaza anterior de papila incisiva; E. in regiunea distala se opresc la1,5 cm anterior de tuberozitati. (pag. 132)

S1663084. in cadrul verificarii sabloanelor de ocluzie se urmareste ca: A. baza sablonului sa fie modelata si sa se adapteze pe campul protetic, la temperatura cavitatii bucale; B. baza sablonului sa fie adaptata perfect pe model; C. baza sablonului sa fie rigida nedeformabila la temperatura cavitatii bucale; D. marginile bazei sablonului sa patrunda in fundurile de sac; E. daca modelul prezinta retentivitati acestea sa fie indepartate inainte de aplicarea sablonului in cavitatea bucala. (pag. 132)

S1663085. Metoda de inregistrare grafica a relatiei centrice a lui Gysi: A. este extraorala; B. este intraorala; C. este cu spijin central; D. permite si determinarea concomitenta a DVO; E. utilizeaza sabloane de ocluzie. (pag. 147)

S1663086. Pentru stabilirea nivelului si directiei planului de orientare protetica se urmareste: A. portiunea vizibila din valul de ocluzie la deschiderea usoara a gurii; B. portiunea vizibila din valul de ocluzie la o fonatie minima;

1515



1516

Rezidentiat 2004


C. realizarea unui nivel de 1-2 mm indiferent de situatia clinica; D. la sablonul inferior nivelul planului de ocluzie trebuie sa depaseasca putin marginea libera a buzei inferioare; E. colaborarea cu tehnicianul dentar. (pag. 136)

S1663087. Planul de ocluzie are urmatoarele caracteristici: A. la edentat este un plan ondulat; B. are o curbura incizala; C. are o curbura vestibulara; D. are o curbura in plan sagital; E. are o curbura in plan transversal. (pag. 135)

S2163088. În terapia edentatiei totale sabloanele de ocluzie se pot confectiona din: A. Placa de baza cu borduri din stents B. Placa de baza cu borduri din ceara roz C. Placa de baza cu borduri din ceara ivory D. Baza din acrilat cu borduri din ceara roz E. Baza de acrilat cu borduri din stents (pag. 132)

S2163089. Spatiul de inocluzie fiziologic este acelasi cu: A. Spatiul liber dintre arcadele dentare în pozitia de repaus mandibular B. Spatiul de 6 mm masurat de Thomson între molari C. Free way space D. Spatiul minim de vorbire E. Inocluzia de 1 mm din dreptul premolarilor (pag. 139, 142)

S2263090. Determinarea relatiilor intermaxilare la edentatul total cuprinde urmatoarele faze : A. Verificarea curburii vestibulare B. Stabilirea nivelului si orientarii planului de ocluzie in zona frontala si laterala C. Determinarea dimensiunii verticale a etajului superior al fetei D. Determinarea si inregistrarea relatiei centrice E. Stabilirea indicatiilor pentru alegerea si montarea dintilor artificiali (pag. 130)

S2263091. Baza sabloanelor de ocluzie în edentatia totala se poate realiza din: A. Placa baza B. Acrilat autopolimerizabil C. Material fotopolimerizabil D. Ceara E. Stents (pag. 131-132)

S2263092. Baza sablonului în edentatia totala trebuie sa fie: A. Elastica B. Rigida C. Adaptata perfect pe model D. Realizata din ceara E. Sa patrunda în fundurile de sac

1516



1517

Rezidentiat 2004


(pag. 132)

S2263093. Bordurile de ocluzie ale sabloanelor în edentatia totala trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii: A. Pot fi confectionate din ceara roz mai dura B. Pot fi confectionate din stents C. În zona laterala valul de ocluzie se monteaza pe mijlocul crestei D. În zona frontala se monteaza pe papila incisiva E. În regiunea distala bordurile se extind pe tuberozitate si pe tuberculul piriform (pag. 132)

S2263094. Imbunatatirea mentinerii sabloanelor de ocluzie la pacientul edentat total se poate face prin : A. Incalzirea limitata a placii la zona Ah B. Adaugarea de stents la zona Ah C. Adaugarea de kerr la nivelul zonei Ah D. Captusirea pe model cu pasta ZOE E. Captusirea pe model cu alginat (pag. 134)

S2263095. Controlul intrabucal al sabloanelor de ocluzie la edentatul total va urmari: A. Bascularea B. Mentinerea sablonului C. Adeziunea D. Existenta succiunii E. Stabilitatea (pag. 133-134)

S2263096. Determinarea curburii vestibulare a bordurii sablonului maxilar la edentatul total are ca scop: A. Refacerea functiei masticatorii B. Refacerea functiei fizionomice C. Refacerea functiei fonetice D. Pozitionarea corecta a incisivilor în sens vertical E. Pozitionarea corecta a incisivilor în sens sagital (pag. 134-135)

S2263097. Planul de ocluzie la dentat : A. variaza de la individ la individ B. se modifica in urma migrarilor dentare C. se modifica prin extractii dentare D. este un plan neted E. este un plan ondulat (pag. 135)

S2263098. Planul de ocluzie la dentat are urmatoarele curbe caracteristice : A. Curba incizala B. Curba molara C. Curba Spee D. Curba Dawson E. Curba Camper (pag. 135)

S2263099. În determinarea orientarii directiei planului de ocluzie in regiunea laterala în edentatia totala

1517



1518

Rezidentiat 2004


vom avea nevoie de: A. B. C. D. E.

sablonul maxilar sablonul mandibular Doua rigle Ocluzometru Planul lui Fox (pag. 136)

S2263100. Orientarea planului de ocluzie in regiunea laterala la edentatul total : A. se face in raport cu planul Ala-Tragus B. se face in raport cu planul Camper C. se face in raport cu creasta cea mai resorbita D. se face cu ajutorul planului Fox E. se face cu ajutorul liniei bipupilare. (pag. 136-137)

S2263101. Criterii pentru determinarea directiei (orientarii) planului de ocluzie în edentatia totala: A. Linia bipupilara B. Mobilitatea buzei superioare C. Planul Camper D. Paralelismul cu curbura vestibulara E. Paralelismul cu curbura crestei mandibulare (pag. 136-137)

S2263102. În edentatia totala, planul lui Fox este utilizat pentru: A. Determinarea nivelului planului de ocluzie în zona frontala B. Determinarea orientarii planului de ocluzie în zona frontala C. Determinarea orientarii planului de ocluzie în zona laterala D. Montarea dintilor frontali E. Montarea dintilor laterali (pag. 137)

S2263103. Bordura de ocluzie a sablonului mandibular în edentatia totala bimaxilara se adapteaza în felul urmator: A. Dupa conturul si dimensiunea bordurii maxilare B. Sa nu depaseasca în înaltime mijlocul tuberculilor piriformi C. Sa nu depaseasca în înaltime treimea inferioara a tuberculilor piriformi D. Sa nu depaseasca marginea libera a buzei inferioare E. Sa vina în contact cu bordura maxilara pe toata întinderea zonelor laterale (pag. 138)

S2263104. Dimensiunea verticala a etajului inferior al fetei : A. nu variaza ca valoare in timpul miscarilor mandibulare B. reprezinta distanta dintre nasion si gnathion C. reprezinta distanta dintre punctele limita ale acestui etaj D. variaza ca valoare in timpul miscarilor mandibulei E. are o multitudine de valori. (pag. 138)

S2263105. La edentatul total, pozitia de repaus a mandibulei se poate repera astfel: A. Distanta dintre comisura buzelor-unghiul extern al ochiului este egala cu distanta subnazion-gnation B. Egalitatea celor trei etaje ale fetei

1518



1519

Rezidentiat 2004


C. Dupa deglutitie mandibula revine la pozitia de repaus D. Surprinderea pozitiei de pacient distrat, impasibil E. Cu ambele sabloane în gura (pag. 139-140)

S2263106. Metode de derminare a DVO la edentatul total: A. Notarea DVO în fisa pacientului în faza de dentat B. Masurarea DVO înainte de extractia ultimilor dinti C. Utilizarea orientativa a vechilor proteze D. Scaderea valorii spatiului de inocluzie din DVR E. Metoda deglutitiei (pag. 141-142)

S2263107. Pentru determinarea relatiei centrice la edentatul total se recomanda urmatoarele practici: A. Conducerea unimanuala a mandibulei cu închidere si deschidere în axa balama terminala (balansarea lejera a mandibulei) B. Pacientul închide singur gura în pozitie posterioara a mandibulei C. Reflexul molar D. Deglutitia E. Înregistrarea grafica a unghiului gotic (pag. 144,145,148)

S2263108. Semnele supraevaluarii DVO la edentatul total sunt: A. Buzele în contact sunt tensionate B. Facies crispat C. Aspect îmbatrânit D. Oboseala musculara E. Tendinta de a sta cu gura deschisa (pag. 142)

S2263109. Spatiul de inocluzie fiziologica : A. Se numeste si lee way space B. Are o valoare de 2-3 mm in zona premolarilor C. Apare la edentat in zona laterala D. Ajuta la determinarea relatiei centrice E. Ajuta la determinarea dimensiunii verticale de ocluzie. (pag. 139)

S2263110. Pozitia de repaus a mandibulei : A. este o pozitie reflexa a mandibulei B. ramane constanta dupa pierderea dintilor C. este mentinuta de un echilibru functional masticator D. are ca efect distantarea dintilor superiori de cei inferiori E. este total dependenta de musculatura. (pag. 139)

S2263111. Pozitia de repaus a mandibulei se poate constata astfel : A. Antropometric B. Utilizand “numarul de aur” C. Prin metode functionale D. Electromiografic E. Utilizand tehnica Neill.

1519



1520

Rezidentiat 2004


(pag. 139-140)

S2263112. Pentru determinarea DVR in activitatea curenta : A. Pacientul va sta in decubit dorsal B. Pacientul va sta linistit, relaxat C. Pacientul va purta protezele vechi D. Va fi combatuta tendinta de propulsie cu exercitii care obosesc musculatura E. Se vor introduce ambele sabloane in cavitatea bucala (pag. 140)

S2263113. Modalitati de pastrare a DVO inainte de pierderea ultimilor dinti : A. Confectionarea unei gutiere de acrilat B. Confectionarea unui profil din acrilat C. Protezarea imediata dupa extractia ultimilor dinti D. Confectionarea unei masti din acrilat E. Inregistrarea DVO utilizand vechile proteze mobilizabile (pag. 140-141)

S2263114. Pentru determinarea curenta a DVO la edentatul total : A. Se scade spatiul minim de vorbire din DVR B. Se utilizeaza ocluzometrul Willis C. Se utilizeaza un compas D. Se masoara distanta dintre gnathion si punctul subnazal E. Se marcheaza doua puncte pe varful nasului si pe barbie. (pag. 140-141)

S2263115. Spatiul minim de vorbire descris de Silverman : A. Se utilizeaza pentru determinarea RC B. Se utilizeaza pentru determinarea DVO C. Se cere pacientului sa pronunte cuvinte terminate in “s” D. Se verifica inainte de verificarea spatiului de inocluzie fiziologica E. Se verifica cu ambele sabloane in gura (pag. 142)

S2263116. Pentru testul Ismail la edentatul total: A. Se plaseaza pe sablonul superior in loc de bordura de ocluzie trei piramide de ceara moale B. Se determina DVO C. Se cere pacientului sa faca o deglutitie D. Se va folosi reflexul molar E. Se va folosi homotropia linguo-mandibulara (pag. 142)

S2263117. Pentru determinarea RC la edentatul total : A. se va incerca stergerea reflexelor determinate de vechile proteze instabile B. pacientul va fi pregatit in prealabil C. pacientul va fi relaxat D. se va cauta inlaturarea tendintei de propulsie mandibulara E. se utilizeaza metoda unimanuala (pag. 143-144)

S2263118. Pentru a favoriza conducerea mandibulei in RC exista urmatoarele metode : A. memoria tisulara

1520



1521



metode fonetice memoria ocluzala homotropia linguo-mandibulara memoria olfactiva (pag. 144-145)

S2263119. Pentru determinarea relatiilor intermaxilare la edentatul total ne putem folosi de date preextractionale ca: A. Dimensiunea verticala de ocluzie mentinuta de ultimele unitati masticatorii ce urmeaza sa fie extrase B. Forma dintilor C. Marimea dintilor D. Aspectul crestelor edentate E. Aspectul ocluziei in zona frontala (pag. 130)

S2263120. Tehnica Neill la edentatul total : A. Este o modalitate clinica de determinare a RC B. Se fac crestaturi in forma de V in zona premolarilor C. Se plaseaza in loc de piramida de ocluzie trei piramide de ceara moale D. Utilizeaza o foita de ceara incalzita E. Se cere pacientului sa apropie maxilarele cu mandibula in cea mai retrudata pozitie (pag. 145-146)

S2263121. Verificarea pozitionarii corecte a RC : A. Corespondenta liniilor verticale trasate pe valurile de ocluzie B. Contractia simetrica a muschiului buccinator C. In RC apofiza coronoida nu se palpeaza D. Inchiderea gurii se face mereu in aceeasi pozitie retrudata E. Contractia simetrica a muschiului temporal. (pag. 146)

S2263122. In cazul unui contact initial in regiunea distala a sabloanelor de ocluzie la edentatul total apar urmatoarele dificultati in pozitionarea sabloanelor in RC : A. Derapajul lateral al sablonului inferior B. Derapajul anterior al sablonului superior C. Derapajul anterior al sablonului inferior D. Derapajul antero-lateral al sablonului inferior E. Derapajul posterior al sablonului inferior (pag. 146)

S2263123. La metodele extraorale de inregistrarea grafica a RC la edentatul total: A. Se utilizeaza o placuta de inregistrare in centrul bazei sabloanelor B. Acul inscriitor este atasat la sablonul superior C. Miscarile pe care le face pacientul se aseamana cu cele efectuate in masticatie D. Se recomanda sa se efectueze miscari ample de propulsie si lateralitate E. Sabloanele se pot destabiliza (pag. 147-148)

S2263124. Pentru favorizarea conducerii mandibulei in RC la edentatul total prin metoda memoriei tisulare: A. Cu oglinda dentara se atinge usor valul palatin sau lueta B. Se provoaca o usoara senzatie de voma C. Se obosesc pterigoidienii externi

1521



1522

Rezidentiat 2004


D. Se lipeste o bila de ceara pe fata orala a sablonului superior E. Se cere pacientului sa inghita o mica cantitate de apa (pag. 144)

S2263125. In cazul unor erori in inregistrarea RC la edentatul total : A. Diferente de cativa milimetri intre pozitia unde au fost solidarizate sabloanele si RC provoaca la protezele finite frecvente momente de instabilitate ,datorita unei IM nesigure B. Diferente de cateva zecimi de milimetri intre pozitia unde au fost solidarizate sabloanele si RC provoaca la protezele finite frecvente momente de instabilitate ,datorita unei IM nesigure C. Diferenta mai mare de 1mm duce la o instabilitate permanenta D. Contactul dintre cele doua valuri de ocluzie nu este intotdeauna corect E. Diferenta mai mare de 0,1mm duce la o instabilitate permanenta (pag. 149)

S2263126. In fisa care se trimite tehnicianului impreuna cu sabloanele de ocluzie se specifica A. Forma dintilor B. Culoarea dintilor C. Valoarea unghiului gotic D. Gradul de supraocluzie frontala E. Relieful ocluzal al dintilor laterali (pag. 150-151)

S2263127. In fisa care se trimite tehnicianului impreuna cu sabloanele de ocluzie ale edentatului total se specifica : A. Montari atipice B. Culoarea bazelor sabloanelor C. Valoarea unghiului gotic D. Gradul de supraocluzie frontala E. Relieful ocluzal al dintilor laterali (pag. 150-151)

S2263128. Reperele necesare tehnicianului dentar pentru montarea dintilor in cazul pacientului edentat total sunt : A. Linia caninilor B. Linia comisurilor C. Linia surasului D. Linia mediana E. Linia laterala (pag. 150)

S2263129. Aspecte particulare care se pot cere pe fisa de laborator a pacientului edentat total : A. Tremele B. Diastema C. Torsionarea incisivilor laterali si incalecarea lor peste centrali D. Supraocluzia frontala E. Inocluzia sagitala (pag. 151)

S2263130. Datele preextractionale necesare pt stabilirea relatiilor intermaxilare la edentatul total sunt: A. dimensiunea verticala de ocluzie masurata in milimetrii, mentinuta de ultimele unitati masticatorii B. nivelul si directia planului de ocluzie C. aspectul ocluziei in regiunea laterala D. memorizarea formei, marimii, culorii si pozitiei ultimilor dinti (in special frontali)

1522



1523

Rezidentiat 2004


E. aspectul ocluziei in regiunea frontala (pag. 130)

S2263131. Relatia centrica este definita de majoritatea autorilor ca fiind: A. pozitie nefortata B. pozitia in care condilii mandibulari se gasesc in pozitia cea mai anterioara in cav. Glenoida C. pozitie fortata D. pozitie unica si reproductibila E. pozitia din care se pot efectua miscarile maxime ale mandibulei (pag. 130)

S2263132. Determinarea relatiilor intermaxilare la edentatul total presupune urmatoarele operatiuni : A. verificarea sabloanelor de ocluzie B. determinarea curburii vestibulare a sablonului superior C. determinarea dimensiunii verticale a etajului mijlociu al fetei D. determinarea RC E. inregistrarea RC (pag. 131)

S2263133. Baza sablonului in edantatia totala trebuie sa fie: A. rigida B. elastica C. deformabila la temperatura cavitatii bucale D. adaptata pefect pe model E. realizat la noi in majoritatea cazurilor din placi de baza (pag. 132)

S2263134. Valurile de ocluzie ale sablonului superior la edentatul total trebuie sa aiba anumite dimensiuni : A. in zona incisivilor inaltime de 8mm B. in zona molarilor latime de 8mm C. in zona incisivilor inaltime de 10mm D. in zona molarilor inaltime de 6mm E. in zona molarilor latime de 5-6mm (pag. 132)

S2263135. Sablonul inferior la edentatul total va avea : A. valul de ocluzie montat pe mijlocul crestei B. baza intinsa in limitele campului protetic C. nivelul fetei ocluzale a bordurii pe un plan orizontal ce pleaca de la limita superioara a treimii inferioare a tuberculului piriform D. nivelul fetei ocluzale a bordurii pe un plan orizontal ce pleaca de la limita inferioara a treimii superioare a tuberculului piriform E. pana la marginea inferioara a buzei superioare (pag. 132)

S2263136. Bordura de ocluzie a sablonului mandibular in edentatia totala bimaxilara se adapteaza in felul urmator : A. dupa conturul si dimensiunea bordurii maxilarului B. sa nu depaseasca in inaltime mijlocul tuberculilor piriformi C. sa nu depaseasca in inaltime treimea inferioara a tuberculilor piriformi D. sa nu depaseasca marginea libera a buzei inferioara E. sa vina in contact cu bordura maxilara pe toata intinderea zonelor laterale

1523



1524

Rezidentiat 2004


(pag. 138)

S2263137. Controlul intrabucal al sabloanelor de ocluzie la edentatul total va urmari: A. mentinerea B. basculare C. stabilitate D. rotatie E. adeziune (pag. 133-134)

S2263138. Criterii pentru determinarea directiei (orientarii) planului de ocluzie in edentatia totala: A. linia bipupilara B. mobilitatea buzei superioare C. planul Camper D. paralelism cu curbura crestei maxilare E. paralelism cu curbura crestei mandibulare (pag. 136-137)

S2263139. Ce relatie poate sa existe intre planul lui Camper si planul ocluzal la un edentat total? A. de strict paralelism B. convergent spre distal in tuberozitati procidente C. convergent spre distal in progenie adevarata D. divergent spre distal in progenie adevarata E. divergent spre distal in tuberozitati procidente (pag. 136)

S2263140. In determinarea orientarii directiei planului de ocluzie in edentatia totala vom avea nevoie de: A. sablonul maxilar B. sablonul mandibular C. doua rigle D. Ocluzometru E. linia bipupilara (pag. 136)

S2263141. Modalitati de pastrare a datelor precise legate de DVO la edentatul total bimaxilar : A. Silverman - tatuarea pe mucoasa fixa din zona frontala a doua puncte colorate cu tus de China B. Swenson - tatuarea pe mucoasa fixa din zona frontala a doua puncte colorate cu tus de China C. Swenson - confectionarea unei masti din acrilat D. Sears - confectionarea unui profil din acrilat E. Sears - confectionarea unui profil din metal (pag. 138)

S2263142. Metode de determinare a DVO la edentatul total : A. metoda deglutitiei B. scaderea spatiului de inocluzie din DVR C. cu ajutorul spatiului minim de vorbire descris de Swenson D. cu ajutorul spatiului minim de vorbire descris de Silverman E. cu ajutorul testului Ismail (pag. 140)

S2263143. Nivelul planului de ocluzie in edentatia totala se stabileste :

1524



1525



pe sablonul maxilar pe sablonul mandibular avand ca reper buza superioara avand ca reper linia bipupilara cu ajutorul a doua rigle (pag. 135-136)

S2263144. Pentru a favoriza conducerea mandibulei in RC in edentatia totala exista urmatoarele metode : A. pacientul inchide singur gura in pozitia posterioara a mandibulei B. homotropia linguo - mandibulara C. oboseala pterigoidienilor interni D. memorie tisulara E. memorie ocluzala (pag. 144-145)

S2263145. Pentru determinarea RC la un edentat total se recomanda urmatoarele metode : A. pozitionare bimanuala recomandata de Dawson B. pacientul pozitioneaza singur mandibula in RC C. reflex molar D. Deglutitia E. inregistrare grafica a unghiului gotic (pag. 144-145)

S2263146. Semne ale supraevaluarii in determinarea DVO la un edentat total : A. vizibilitate exagerata a dintilor B. buzele nu reusesc sa acopere dintii decat cu effort C. aspect imbatranit D. tendinta permanenta de a strange dintii E. accentuarea santurilor paralabiale (pag. 142)

S2263147. Semne ale subevaluarii in determinarea DVO la un edentat total : A. facies crispat B. zgomot de castane C. aspect imbatranit D. vizibilitate redusa a rosului de buze E. aparitie frecventa a zabalutei (pag. 142)

S2263148. Semne ale supraevaluarii DVO la edentatul total : A. buzele in contact sunt tensionate B. facies crispat C. aspect imbatranit D. oboseala musculara E. tendinta de-a sta cu gura deschisa (pag. 142)

S2263149. Determinarea relatiilor intermaxilare la edentatul total cuprinde urmatoarele faze : A. Verificarea curburii vestibulare B. Stabilirea nivelului si orientarii planului de ocluzie in zona frontala si laterala C. 3. Determinarea dimensiunii verticale a etajului superior al fetei

1525



1526

Rezidentiat 2004


D. 4. Determinarea si inregistrarea relatiei centrice E. 5. Stabilirea indicatiilor pentru alegerea si montarea dintilor artificiali (pag. 130)

S2363150. Nivelul planului de ocluzie reprezintă porþiunea vizibilă din valul de ocluzie la: A. deschiderea uºoară a gurii B. deschiderea largă a gurii C. surâsul forþat D. o fonaþie minimă E. nici o variantă nu este corectă (pag. 130-151)

S2363151. Spaþiul de inocluzie fiziologică dintre dinþii antagoniºti este de: A. 2 – 3 mm în zona premolarilor B. 1 – 2 mm în zona frontală C. 2 – 4 mm în zona frontală D. 1 – 2 mm în zona laterală E. peste 4 mm în ambele zone (pag. 130-151)

S2363152. Supraevaluarea D.V.O determină A. incompetenþa labială B. vizibilitate redusă a rosului buzelor C. facies crispat D. aspect îmbătrânit E. oboseală permanentă a musculaturii (pag. 130-151)

S2363153. Subevaluarea D. V. O determină: A. accentuarea ºanþurilor peri - ºi para labiale cu apariþia frecventă a perleºului la nivelul comisurilor B. apariþia zgomotului de ’’castagnete’’ în timpul fonaþiei, masticaþiei C. aspect neplacut datorită vizibilităþii dinþilor D. aspect îmbătrânit E. oboseală în masticaþie prin suprasolicitarea muºchilor ridicători (pag. 130-151)

S2363154. Pentru conducerea mandibulei în R.C sunt utilizate metodele: A. reflexul molar B. "momentul psihologic’’ C. memoria tisurară D. deglutiþia E. masticaþia (pag. 130-151)

S2363155. Înregistrarea clinică a relaþiei centrice după tehnica NEILL presupune: A. realizarea a două secþiuni în formă de ’’V’’ în zona premolarilor pe bordura superioară B. realizarea unei secþiuni în formă de ’’V’’ în zonă frontală a bordurii superioare C. realizarea unei secþiuni în formă de ’’V’’ în zona frontală a bordurii inferioare D. realizarea a două secþiuni în formă de ’’V’’ de fiecare parte la nivelul premolarilor pe bordura inferioară E. nici o variantă nu este corectă (pag. 130-151)

1526



1527

Rezidentiat 2004


S2363156. Înregistrarea grafică extraorală a R.C are ca dezavantaje: A. destabilizarea ºabloanelor B. timp de înregistrare mai lung C. miºcari mai ample decât cele efectuate în timpul masticaþiei D. necorespondenþă dintre vârful unghiului gotic ºi R.C E. toate variantele sunt corecte (pag. 130-151)

S2363157. Dispozitivele intraorale de înregistrare a R.C prezintă: A. placută inscriitoare plasată pe ºablonul superior B. placută inscriitoare plasată în centrul bazei ºabloanelor C. placută inscriitoare plasată pe ºablonul inferior D. placută inscriitoare plasată în zona frontală a bordurii de ocluzie E. toate variantele sunt corecte (pag. 130-151)

S2363158. Verificarea stabilirii R.C se face trasând pe valurile de ocluzie: A. punctul interincisiv B. linia mediană C. planul de orientare ocluzală D. linia surâsului E. linia caninilor (pag. 130-151)

S2563159. Ce consecinţe poate avea supraevaluarea D.V.O. la edentatul total: A. pacientul poate avea aspect de facies crispat B. vizibilitate exagerată a dinţilor C. vizibilitate redusă a roşului buzelor D. şanţurile periorale accentuate E. oboseală musculară permanentă (pag. 142)

S2663160. Numărul de croşete necesare pentru ancorarea unei proteze scheletate depinde de numărul dinţilor stâlpi ce limitează breşele astfel: A. un croşet e utilizat în edentaţiile subtotale cu un singur dinte stâlp; B. două croşete sunt utilizate în edentaţiile de clasa a doua cu o breşă suplimentară frontală; C. două croşete sunt utilizate în edentaţiile de clasa a doua cu o breşă suplimentară laterală; D. trei croşete sunt utilizate în edentaţiile de clasa a treia complicate cu o breşă laterală; E. patru croşete sunt utilizate în edentaţiile de clasa a patra cu lipsa tuturor frontalilor. (pag. 119)

S2663161. În încercarea de a reduce sau evita bascularea prin înfundare a protezelor scheletate se apelează la: A. amprente funcţionale necompresive, mai ales la maxilar; B. amprente funcţionale compresive în special la mandibulă; C. şei terminale extinse la maxim, dar în limite fiziologice, cu acoperirea zonelor biostatice; D. lăţimea conectorilor principali să fie echivalentă întinderii edentaţiei; E. căptuşirea şi rebazarea şeilor. (pag. 136)

S2663162. Pentru diminuarea sau evitarea efectului de pârghie al protezei scheletate asupra dinţilor stâlpi se indică: A. solidarizarea dinţilor stâlpi;

1527



1528



să se plaseze pintenii ocluzali în fosetele distale ale dinţilor stâlpi; să fie utilizate croşete cu braţe retentive cât mai rigide; să fie utilizate croşete cu braţe retentive cât mai flexibile; să se utilizeze sisteme speciale articulate; (pag. 136)

S2663163. Bascularea prin înfundare în edentaţia de clasa a patra întinsă se poate reduce sau opri prin: A. braţele retentive meziale ale croşetelor Bonwill; B. braţele retentive cele mai distale ale croşetelor Bonwill; C. renunţarea la incizia alimentelor; D. realizarea unei inocluzii sagitale; E. sprijin parodontal clasat independent de rezilienţa mucoasei crestei frontale; (pag. 138)

S2663164. Forţele care solicită proteza parţială în plan vertical sunt: A. de tracţiune (desprindere) a protezei de pe câmpul protetic; B. oblice; C. sagitale; D. tangenţiale; E. de presare a protezei pe câmpul protetic. (pag. 117)

S2663165. Mijloacele auxiliare de menţinere a protezei scheletate sunt: A. succiunea dintre mucoasă şi baza protezei; B. retentivităţile anatomice; C. adeziunea dintre mucoasă şi marginile protezei; D. fricţiunea dintre dinţii restanţi şi elementele constitutive ale protezei; E. lustrul perfect al protezei. (pag. 120)

S2663166. Punctul de aplicare al forţei funcţionale de masticaţie poate fi situat la nivelul: A. dinţilor restanţi; B. dinţilor artificiali C. numai pe dinţii restanţi; D. numai pe dinţii artificiali; E. dinţilor restanţi şi dinţilor artificiali; (pag. 115)

S2663167. Din ciclul de 590 ori în 24 de ore, deglutiţia se produce de: A. 146 ori în timpul meselor; B. 394 ori în stare de veghe; C. 50 ori în timpul somnului D. 50 ori în stare de veghe; E. 146 ori în timpul somnului; (pag. 115)

S2863168. Pozitia de repaus a mandibulei se poate constata functional astfel: A. dupa pronuntarea repetata a fonemei "M” B. dupa deglutitie C. prin utilizarea "numarului de aur” 5/3 D. pacient cu aspect distrat E. cand mandibula se gaseste in repaus se inregistreaza un minimum de activitate electrica a muschilor

1528



1529

Rezidentiat 2004


masticatori (pag. 140)

S2863169. Valul de ocluzie al sablonului maxilar la un edentat total trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici: A. in regiunea frontala trebuie situat anterior de papila incisiva B. in zona incisivilor sa aiba o latime de 10 mm C. in zona molarilor sa aiba o inaltime de 8 mm D. in regiunea laterala sa fie plasat strict pe creasta E. in zona incisivilor sa aiba o latime de 5-6 mm (pag. 132)

S2863170. Baza sabloanelor de ocluzie prezinta urmatoarele caracteristici: A. se realizeaza din placa de baza B. rigida C. deformabila D. adaptata perfect pe model E. marginile acesteia nu trebuie sa patrunda in fundurile de sac (pag. 131-132)

S2863171. Determinarea relatiei intermaxilare la edentatul total cuprinde urmatoarele operatii: A. determinarea curburii vestibulare a sablonului superior B. determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior al fetei C. determinarea curburii vestibulare a sablonului inferior D. determinarea si inregistrarea relatiei centrice E. verificarea sablonului de ocluzie (pag. 131)

S2863172. Semnele unei supraevaluari a dvo la edentatul total sunt: A. aspect neplacut datorita vizibilitatii exagerate a dintilor B. accentuarea santurilor peri si paralabiale C. "zgomot de castagnete D. vizibilitate redusa a rosului buzelor E. facies crispat (pag. 142)

S2863173. Conducerea mandibulei in rc este favorizata de urmatoarele metode: A. hometropia linguo-mandibulara B. memoria tisulara C. deglutitia D. reflexul molar E. fonatia (pag. 144-145)

S2863174. In fisa de laborator care se trimite tehnicianului impreuna cu sabloanele de ocluzie se specifica: A. forma dintilor B. culoarea dintilor C. aspectul ocluziei in zona laterala D. gradul de supraocluzie frontala E. nici una de mai sus (pag. 150)

1529



1530

Rezidentiat 2004


S2963175. In vederea determinarii relatiilor intermaxilare la edentatul total, se recomanda prelevarea unor date preextractionale ca: A. memorizarea formei, marimii si culorii dintilor frontali B. memorizarea pozitiei ultimilor dintii C. masurarea dimensiunii verticale de ocluzie mentinuta de ultimele unitati masticatorii D. relatia centrica E. date de la vechile proteze partiale (DVO) (pag. 130)

S2963176. In sedinta de determinare a relatiilor intermaxilare la edentatul total, problemele fizionomice se rezolva prin: A. verificarea sablonului de ocluzie B. determinarea curburii vestibulare a bordurii sablonului maxilar C. stabilirea nivelului si directiei planului de ocluzie din zona frontala D. stabilirea nivelului si directiei planului de ocluzie din zona laterala E. determinarea DVO (pag. 135, 136, 142)

S2963177. La edentatul total, orientarea planului de ocluzie in regiunea laterala se face in functie de urmatoarele repere: A. planul Camper B. planul Frankfurt C. paralelismul cu curbura crestei mandibulare D. paralelismul cu curbura crestei maxilare E. la egalitatea distantei dintre cele doua creste (pag. 136, 137)

S2963178. La edentatul total, detrminarea DVO se poate face prin: A. metode antropometrice B. masurarea dimensiunii verticale de repaus C. metode fonetice D. masurarea DVO la protezele vechi purtate multi ani E. metode electromiografice (pag. 140-142)

1530



1531

Rezidentiat 2004


Tema nr. 64 Proba machetelor BIBLIOGRAFIE: 6. E. Hutu, s.a. - Edentaţia totală, Ed.III-a, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucuresti, 1998.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1264001. In cadrul controlului fonetic al machetei protezei totale, urmatoarea afirmatie este adevarata: A. Fonema "T"se aude ca "D"– dintii superiori sunt vestibularizati; B. Fonema "T"se aude ca "D"- dintii superiori sunt oralizati; C. Fonema "D"se aude ca "T"- dintii superiori sunt oralizati; D. Fonema "K"este alterata – macheta superioara este prea subtire in regiunea posterioara; E. Fonema "K"este alterata – macheta superioara nu este extinsa suficient in regiunea posterioara; (pag. 218)

S1264002. La controlul componentei verticale a relatiilor intermaxilare de la proba machetei protezei totale: A. La testul Silvermann, ciocnirea dintilor intre ei indica o D. V. O. prea mica; B. La testul Silvermann, ciocnirea dintilor intre ei indica o D. V. O. prea mare C. La testul Buchman – Ismail daca ceara nu poarta urmele antagonistilor inseamna ca D. V. O. este prea mare; D. Daca ceara a fost indepartata de la nivelul contactelor cu antagonistii inseamna ca D. V. O. este prea mica; E. Ceara poarta vizibil semne de imprimare a cuzpizilor antagonisti ceea ce semifica o D. V. O. incorecta; (pag. 214)

S1264003. La controlul estetic al machetei protezei totale cand pacientul este examinat cu gura inchisa se au in vedere urmatoarele aspecte: A. Buza superioara trebuie sa fie simetrica in ceea ce priveste plenitudinea ei B. Buzele trebuie sa fie rasfrante; C. Buzele trebuie sa fie proeminente D. Buzele nu se ating; E. Santurile naso-labiale si para labiale trebuie sa prezinte adancituri mai accentuate decat inainte; (pag. 211)

S1364004. Controlul componentei orizontale a relatiilor intermaxilare impune ca in mod normal: A. proba spatulei sa fie negativa unilateral B. proba spatulei sa fie negativa bilateral C. proba spatulei sa fie pozitiva unilateral D. proba spatulei sa fie pozitiva bilateral E. proba spatulei sa fie negativa frontal (pag. 215)

S1364005. Daca fomena"K"este alterata inseamna ca: A. dintii superiori sunt oralizati B. dintii superiori sunt vestibularizati C. proteza este prea groasa in zona rugilor palatine D. macheta superioara este prea extinsa sau prea groasa in regiunea posterioara E. dintii superiori sunt prea lungi (pag. 218)

1531



1532

Rezidentiat 2004


S1364006. Refacerea corecta functiei fonatorii este realizata daca: A. fonema"S"are o emisie suierata B. fonema"S"are o emisie ca un zazait C. fonema"F"se aude clar, dar"D"se aude ca un"T" D. fonema"V"se aseamana cu"F" E. toate fonemele se aud clar (pag. 218)

S1364007. Testul BUCHMAN-ISMAIL se refera la: A. controlul componentei verticale a relatiilor intermaxilare B. controlul componentei orizontale a relatiilor intermaxilare C. controlul adaptarii sabloanelor de ocluzie D. controlul adaptarii machetelor E. toate variantele sunt posibile (pag. 214)

S1464008. Daca la montarea dintilor supraocluzia frontala si inocluzia sagitala au fost corelate corespunzator, in timp ce pacientul numara de la"55 la 65"dintii frontali inferiori: A. Trebuie sa atinga foarte fin treimea incizala palatinala a incisivilor superiori; B. Trebuie sa atinga marginea incizala a frontalilor superiori; C. Trebuie sa atinga fata palatinala a incisivilor superiori in treimea mijlocie. D. Trebuie sa atinga fin faţa palatinala a incisivilor superiori in treimea gingivala. E. Nu trebuie sa atinga fata palatinala a incisivilor superiori. (pag. 217)

S1464009. Frush si Fisher care au facut o serie de studii privitoare la dentogenie, recomanda urmatoarele: A. Anomaliile in pozitionarea dintilor trebuie reproduse simetric pe ambele arcade; B. Diastemele si tremele realizeaza de cele mai multe ori un aspect placut; C. Pozitia, forma si culoarea incisivului central domina fizionomic ceilalti dinti frontali, lateralul accentueaza sau mascheaza expresia centralului; D. Rotaţia incisivului central sau a lateralului pentru a i se vedea cat mai mult din faţa meziala este recomandata in special pentru barbaţi; E. Coborarea celor doi incisivi centrali confera un aspect de agresivitate. (pag. 212-213)

S1564010. Care dintre urmatoarele afirmatii privind controlul machetelor protezelor totale sunt corecte: A. inaltimea frontalilor superiori trebuie sa se incadreze intre planul de ocluzie si linia surasului B. dintii laterali maxilari sa fie montati pe tuberozitati C. dintii laterali sa nu fie montati pe mijlocul crestei D. linia mediana interincisiva nu corespunde cu cea trasata pe model E. cei sase dinti frontali maxilari nu trebuie sa ocupe spatiul dintre cele doua linii ale caninilor. (pag. 207)

S1564011. Care dintre urmatoarele materiale nu se utilizeaza pentru realizarea bazei protezelor totale: A. acrilat termopolimerizabil roz B. acrilat termopolimerizabil transparent C. acrilat autopolimerizabil roz D. acrilat termopolimerizabil combinat cu materiale reziliente E. acrilat termopolimerizabil combinat cu fibre de carbon. (pag. 222)

S1564012. in care dintre situatiile enumerate mai jos este necesara remontarea dintilor artificiali:

1532



1533



alegerea unei garnituri de dinti corespunzatoare din punct de vedere al formei alegerea unei garnituri de dinti corespunzatoare din punct de vedere al culorii alegerea unei garnituri de dinti corespunzatoare din punct de vedere al dimensiunii montarea dinţilor laterali in afara crestei montarea dintilor frontali superiori in afara crestei. (pag. 218)

S1564013. La controlul arcadelor artificiale ale machetelor protezelor totale se urmareste: A. acoperirea a 2/3 anterioare ale tubercululor piriformi B. respectarea regulii lui POUND la montarea dintilor laterali C. modelarea convexa a papilelor interdentare D. modelarea concava a versantelor linguale ale machetelor protezelor mandibulare E. modelarea convexa a versantelor vestibulare ale machetelor protezelor. (pag. 207)

S1564014. La controlul bazelor din ceara ale machetelor protezelor totale se urmareste: A. corespondenta dintre linia mediana si linia interincisiva B. ocuparea de catre frontalii superiori a spatiului dintre liniile caninilor C. modelarea convexa a papilelor interdentare D. realizarea unitaţilor masticatorii de cate trei dinţi E. respectarea regulii lui POUND la montarea dintilor laterali (pag. 207)

S1564015. La proba machetelor protezelor totale in cavitatea orala, care dintre urmatoarele situatii indica o dimensiune verticala marita: A. pacientul are un facies crispat B. aspectul fetei este imbatranit C. santurile periorale sunt accentuate D. rosul buzelor este diminuat E. buzele intra in contact cu usurinta. (pag. 214)

S2164016. Urmatoarele situatii pretind remontarea dintilor obligatoriu în laborator, mai putin una: A. Alegerea unei garnituri necorespunzatoare B. Montarea dintilor laterali în afara crestelor C. Montarea frontalilor superiori în afara crestei D. Montarea frontalilor superiori pe o curbura vestibulara necorespunzatoare E. Neconcordanta între I.M. si R.C. peste 1 mm. (pag. 218)

S2264017. In cadrul controlului extrabucal al machetelor edentatului total, la controlul arcadelor artificiale : A. Dintii laterali trebuie montati pe mijlocul arcadei B. In regiunea laterala montarea dintilor sa respecte axul intramuscular C. Cuspidarea dintilor laterali trebuie sa respecte regula lui Pound D. Cei 8 dinti frontali trebuie sa ocupe spatiul dintre cele 2 linii ale caninilor E. Dintii trebuie sa respecte culoarea si forma notate in fisa (pag. 207)

S2264018. In cadrul controlului extrabucal al machetelor edentatului total, la controlul bazelor din ceara : A. Papilele interdentare trebuie modelate concav B. Bazele din ceara trebuie sa intre pana in fundurile de sac ale modelelor functionale

1533



1534

Rezidentiat 2004


C. Bazele din ceara trebuie sa acopere 2/3 posterioare ale tuberculului piriform D. Versantul lingual al machetei inferioare trebuie sa fie modelat convex E. Versantele vestibulare ale machetelor trebuie sa fie modelate concav (pag. 207-209)

S2264019. Conform studiilor lui Frush si Fischer referitoare la dentogenie : A. coborarea celor 2 incisivi centrali da un aspect mai voluntar B. curbura incizala este mai accentuata la barbati C. incalecarea centralului peste lateral da un aspect de feminitate D. linia coletului nu trebuie plasata la acelasi nivel E. vestibularizarea caninului este recomandata in special femeilor (pag. 212-213)

S2264020. In cadrul controlului fonetic al machetei protezei totale , urmatoarea afirmatie este adevarata: A. Fonema "T” se aude ca "D” – dintii superiori sunt vestibularizati; B. Fonema "T” se aude ca "D” - dintii superiori sunt oralizati; C. Fonema "D” se aude ca "T” - dintii superiori sunt oralizati; D. Fonema "K” este alterata – macheta superioara este prea subtire in regiunea posterioara; E. Fonema "K” este alterata – macheta superioara nu este extinsa suficient in regiunea posterioara; (pag. 218)

S2264021. La controlul componentei verticale a relatiilor intermaxilare de la proba machetei protezei totale: A. La testul Silvermann, ciocnirea dintilor intre ei indica o D. V. O. prea mica; B. La testul Silvermann, ciocnirea dintilor intre ei indica o D. V. O. prea mare; C. La testul Buchman – Ismail daca ceara nu poarta urmele antagonistilor inseamna ca D. V. O. este prea mare; D. Daca ceara a fost indepartata de la nivelul contactelor cu antagonistii inseamna ca D. V. O. este prea mica; E. Ceara poarta vizibil semne de imprimare a cuzpizilor antagonisti ceea ce semifica o D. V. O. incorecta; (pag. 214)

S2264022. La controlul estetic al machetei protezei totale cand pacientul este examinat cu gura inchisa se au in vedere urmatoarele aspecte: A. Buza superioara trebuie sa fie simetrica in ceea ce priveste plenitudinea ei; B. Buzele trebuie sa fie rasfrante; C. Buzele trebuie sa fie proeminente D. Buzele nu se ating; E. Santurile naso-labiale si para labiale trebuie sa prezinte adancituri mai accentuate decat inainte (pag. 211)

S2264023. Proba spatulei efectuata la proba machetelor protezelor totale : A. se realizeaza incercand introducerea unei spatule intre dintii zonei frontale B. daca este negativa angrenajul dintilor este incorect C. daca este pozitiva angrenajul dintilor este corect D. daca este pozitiva unilateral, spatiul dintre arcade poate fi amprentat cu o pana de ceara moale E. daca este pozitiva bilateral, spatiul dintre arcade poate fi amprentat cu o pana de ceara moale (pag. 215)

S2264024. La controlul fonetic al machetelor protezelor totale, cand fonema “v”seamana cu “f’ : A. dintii superiori sunt prea lungi B. dintii superiori sunt prea scurti C. dintii superiori sunt oralizati

1534



1535

Rezidentiat 2004


D. dintii superiori sunt vestibularizati E. macheta superioara este prea groasa in regiunea posterioara. (pag. 218)

S2264025. La controlul fonetic al machetelor protezelor totale, cand fonema “f”seamana cu “v’ : A. dintii superiori sunt prea lungi B. dintii superiori sunt prea scurti C. dintii superiori sunt oralizati D. dintii superiori sunt vestibularizati E. macheta superioara este prea groasa in regiunea posterioara. (pag. 218)

S2264026. La controlul fonetic al machetelor protezelor totale, cand fonema “t”seamana cu “d’ : A. dintii superiori sunt prea lungi B. dintii superiori sunt prea scurti C. dintii superiori sunt oralizati D. dintii superiori sunt vestibularizati E. macheta superioara este prea groasa in regiunea posterioara. (pag. 218)

S2264027. La controlul fonetic al machetelor protezelor totale, cand fonema “d”seamana cu “t’ : A. dintii superiori sunt prea lungi B. dintii superiori sunt prea scurti C. dintii superiori sunt oralizati D. dintii superiori sunt vestibularizati E. macheta superioara este prea groasa in regiunea posterioara. (pag. 218)

S2264028. La controlul fonetic al machetelor protezelor totale, cand fonema “K” este alterata : A. dintii superiori sunt prea lungi B. dintii superiori sunt prea scurti C. dintii superiori sunt oralizati D. dintii superiori sunt vestibularizati E. macheta superioara este prea groasa in regiunea posterioara. (pag. 218)

S2264029. Pentru montarea dintilor , Frush si Fisher recomanda : A. anomaliile in pozitionarea dintilor trebuie reproduse simetric pe ambele hemiarcade B. diastemele si tremele realizeaza de cele mai multe ori un aspect placut C. incalecarea centralului peste lateral aspreste putin axpresia fizionomica D. incalecarea lateralului peste central aspreste putin expresia fizionomiei E. linia coletului trebuie plasata la acelasi nivel (pag. 213)

S2264030. La controlul componentei verticale a relatiilor intermaxilare de le proba machetei protezei totale : A. la testul Silverman, ciocnirea dintilor intre ei indica o DVO prea mica B. la testul Silverman, ciocnirea dintilor intre ei indica o DVO prea mare C. la testul Bushman-Ismail daca ceara nu poarta urmele antagonistilor inseamna ca DVO este prea mare D. daca ceara a fost indepartata de la nivelul contactelor cu antagonistii inseamna ca DVO este prea mica E. ceara poarta vizibil semne de imprimare a cuspizilor antagonisti ceea ce semnifica o DVO incorecta (pag. 214)

1535



1536

Rezidentiat 2004


S2264031. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu privire la controlul fonetic al machetei protezei totale? A. fonema "T” se aude ca "D” – dintii superiori sunt vestibularizati B. fonema "T” se aude ca "D” – dintii superiori sunt oralizati C. fonema "D” se aude ca "T” – dintii superiori sunt oralizati D. fonema "K” este alterata – macheta superioara este prea subtire in partea posterioara E. fonema "K” este alterata – macheta superioara nu este extinsa suficient in regiunea posterioara (pag. 218)

S2364032. Testul BUCHMAN-ISMAIL se referă la: A. controlul componenþei verticale a relaþiilor intermaxilare B. controlul componenþei orizontale a relaþiilor intermaxilare C. controlul adaptării ºabloanelor de ocluzie D. controlul adaptării machetelor E. toate variantele sunt posibile (pag. 214)

S2364033. Controlul componentei orizontale a relaþiilor intermaxilare impune că în mod normal: A. proba spatulei să fie negativă unilateral B. proba spatulei să fie negativă bilateral C. proba spatulei să fie pozitivă unilateral D. proba spatulei să fie pozitivă bilateral E. proba spatulei să fie negativă frontal (pag. 215)

S2364034. Refacerea corectă funcþiei fonatorii este realizată dacă: A. fonema S are o emisie ºuierată B. fonema S are o emisie ca un zâzâit C. fonema F se aude clar, dar D se aude ca un T D. fonema V se aseamănă cu F E. toate fonemele se aud clar (pag. 218)

S2364035. Dacă fomena K este alterată înseamna că: A. dinþii superiori sunt oralizaþi B. dinþii superiori sunt vestibularizaþi C. proteza este prea groasă în zona rugilor palatine D. macheta superioară este prea extinsă sau prea groasă în regiunea posterioară E. dinþii superiori sunt prea lungi (pag. 219)

S2564036. Ce linii de referinţă trebuie trasate pe modelele de lucru în scopul realizării machetelor protezelor totale: A. linia bicomisuală B. linia ce corespunde mijlocului crestelor edentate C. curbura incizală D. orizontala de la Frankfurt E. planul bazal al mandibulei (pag. 206)

S2664037. La instruirea pacientului privind inserţia şi dezinserţia protezei se dau indicaţiile: A. pentru inserţie pacientul trebuie să muşte pe proteză după poziţionarea acesteia conform axului de inserţie

1536



1537

Rezidentiat 2004

B. C. D. E.


stabilit; se recomandă inserarea protezei de către medic iar pacientul să deprindă tehnica în următoare şedinţă (la 24 ore); dezinserţia protezelor maxilare se face cu ajutorul unghiilor degetelor mari; dezinserţia protezelor mandibulare se face cu ajutorul unghiilor indexelor; la inserţie, după plasarea corespunzătoare a protezei, se execută presiuni uşoare cu degetele pe croşete la nivelul pintenilor. (pag. 543)

S2664038. Care dintre afirmaţiile privind purtarea protezei scheletate sunt corecte: A. afectarea prin carie a dinţilor stâlpi este mai mare la pacienţii care poartă proteza doar ziua; B. mobilizarea dinţilor stâlpi este întârziată daca proteza se poartă zi şi noapte; C. atrofia crestelor este accelerată dacă proteza se poartă doar ziua; D. după acomodare proteza se poartă zi şi noapte; E. după acomodare proteza se poartă doar ziua dar există unele excepţii de la această regulă. (pag. 546)

S2664039. Referitor la stabilirea şedinţei de reexaminare pentru purtătorii de proteză parţială mobilizabilă putem face precizările:. A. şedinţa va fi fixată după o lună; B. şedinţa va fi fixată la 72 ore; C. şedinţa va fi fixată la 48 ore; D. şedinţa va fi fixată la 24 ore; E. reexaminarea va avea loc după 6 luni. (pag. 546)

S2664040. La purtătorii de proteze parţiale mobilizabile, durerea la periferia cămpului protetic se datoreşte:. A. marginilor rotunjite ale şeilor; B. seilor subextinse; C. conectorilor principali rigizi; D. conectorilor principali elastici; E. cariilor dinţilor restanţi. (pag. 547)

S2664041. La purtătorii de proteze parţiale mobilizabile, durerea la nivelul crestelor este provocată de: A. conturul uniform al crestelor; B. minusuri acrilice pe faţa internă a crestelor; C. mucoasă groasă; D. pulpitele dinţilor restanţi; E. contacte premature. (pag. 547)

S2664042. La purtătorul de proteză parţială mobilizabilă care prezintă dureri la nivelul crestelor tratamentul poate consta în: A. tratament endodontic; B. obturaţii; C. rezecţie apicală; D. tratament chirurgical pentru exostoze E. incizie. (pag. 548)

S2964043. La controlul extrabucal al machetelor protezelor totale se considera greseala:

1537



1538



dintii frontali montati cu inghesuiri sau cu rotari vestibularizarea caninului linia coletului celor 6 dinti frontali superiori e plasata in acelasi plan curbura incizala se face diferit in functie de indicatia data in fisa daca linia ce reprezinta mijlocul crestei laterale este prelungita posterior pe soclul modelelor (pag. 207, 208, 213)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1264044. Zonele de despovarare: A. Sunt zonele unde baza protezei nu trebuie sa vina in contact intim cu mucoasa B. Grosimea zonei de despovarare variaza intre 1mm si 1,5mm C. Grosimea zonei de despovarae variaza intre 0,25mm si 1mm D. Grosimea poate fi transmisa laboratorului prin hasurare pe model E. Gradul de foliere la nivelul torusului trebuie corelat cu diferenta de rezilienta dintre mucoasa crestei edentate si mucoasa torusului (pag. 220)

S1264045. Ce consecinte poate avea o D.V.O. micsorata A. Aspectul fetei este imbatranit B. Buzele nu intra in contact sau intra in contact cu efort C. Pacientul are un facies crispat D. Rosul buzelor este diminuat E. Santurile peribucale sunt accentuate (pag. 214)

S1264046. In cazul in care D.V.O. este supradimensionata: A. Aspectul fetei este imbatranit B. Pacientul are un facies crispat C. Dintii sunt prea vizibili D. Santurile peribucale sunt accentuate E. Rosul buzelor este diminuat (pag. 214)

S1264047. Inainte de a trimite machetele la laborator, pe model se transmit urmatoarele date: A. Forma zonei de inchidere palatinala posterioara B. Profunzimea zonei de inchidere palatinala posterioara C. Zonele retentive care pot crea probleme la insertia protezei D. Zonele de despovarare E. Materialul din care se va realiza baza protezei (pag. 219)

S1264048. La controlul componentei orizontale a relatiilor intermaxilare a machetelor protezei totale, proba spatulei: A. Negativa – indica un angrenaj intre dintii laterali real si corect; B. Pozitiva – indica un angrenaj fals; C. Pozitiva bilateral – spatiul dintre arcade poate fi amprentat cu o pana de ceara moale; D. Pozitiva bilateral – se redetermina relatiile intermaxilare cu ajutorul sabloanelor de ocluzie; E. Pozitiva unilateral – spatiul dintre arcade poate fi amprentat cu o pana de ceara moale; (pag. 215)

1538



1539

Rezidentiat 2004


S1264049. La controlul extrabucal al machetei protezei totale se urmareste ca: A. Bazele din ceara sa intre pana in fundurile de sac ale modelelor functionale B. Sa se acopere treimea anterioara a tuberculului piriform C. Papilele interdentare sa fie modelate concav D. Versantele vestibulare ale macheteilor sa fie modelate convex E. Versantul lingual al machetei inferioare sa fie modelat concav (pag. 207)

S1264050. Pentru realizarea inchiderii palatinale posterioare la proteza totala: A. Se realizeaza gravarea modelului de catre medic in prezenta pacientului B. Profunzimea gravarii trebuie sa fie egala cu 2/3 din depresibilitatea tesuturilor C. Profunzimea gravarii este mare pentru valurile orizontale D. Profunzimea gravarii este mare pentru valurile verticale E. Profunzimea maxima se situeaza la nivelul limitei anterioare palatinale posterioare (pag. 219, 220)

S1264051. Situatiile care pretind remontarea dintilor sunt urmatoarele: A. Alegerea unei garnituri de dinti necorespunzatoare din punct de vedere al formei, culorii si/sau dimensiunii dintilor B. Neconcordanta dintre linia interincisiva superioara si frenul buzei superioare C. Montarea dintilor frontali superiori pe o curbura vestibulara necorespunzatoare D. Montarea dintilor laterali pe mijlocul crestei E. Rapoarte mandibulo-maxilare necorespunzatoare (pag. 218)

S1264052. Urmatoarele afirmatii legate de controlul fonetic al machetei protezei totale sunt adevarate: A. Daca fonema "S"are o emisiune suierata –intre varful limbii si regiunea retroincisiva e un spatiu prea mare B. Daca fonema "S"are o emisiune suierata—intre varful limbii si regiunea retroincisiva e un spatiu prea mic C. Daca fonema "F"seamana cu "V"—dintii superiori sunt prea scurti D. Daca fonema "V"seamana cu "F"—dintii superiorisunt prea lungi E. Daca fonema "F"seamana cu "V"—dintii superiori sunt prea lungi (pag. 217)

S1264053. Urmatoarele reguli elaborate de Frush si Fischer privind montarea dintilor sunt adevarate: A. Anomaliile in pozitionarea dintilor trebuie reproduse simetric pe ambele arcade B. Incalecarea centralului peste lateral confera un aspect de feminitate C. Coborarea celor 2 incisivi centrali imprima o nota vesela, simpatica D. Rotatia incisivului central sau a lateralului pentru a i se vedea cat mai mult din fata meziala este recomandata in special la femei E. Curbura incizala este mai accentuata la femei si mai aproape de linie dreapta la barbati (pag. 213)

S1264054. Urmatoarelele afirmatii sunt adevarate privind controlul estetic al machetelor protezei totale, pacientul fiind cu gura intredeschisa: A. Linia mediana interincisiva superioara trebuie sa se suprapuna pe planul medio-sagital al fetei B. Latimea celor 6 frontali superiori sa se incadreze intre cele doua comisuri bucale C. Curbura vestibulara sa fie simetrica D. Curbura incizala sa se incadreze in armonia fetei si sa fie aproximativ paralela cu marginea libera a buzei superioare E. Fata ocluzala a dintilor laterali superiori sa fie bine vizibila( planul de ocluzie "sa atarne") (pag. 211)

S1264055. Zonele de despovarare la edentatul total sunt:

1539



1540



Papila incisiva Torusul palatin Tuberozitatea maxilara Gaura mentoniera Tuberculul piriform (pag. 220)

S1364056. Controlul estetic al machetelor din fata presupune ca: A. machetele sa ofere un suport corespunzator buzelor si obrajilor B. santurile nazo-labiale si para-labiale sa prezinte adancituri mai sterse decat inainte C. santurile nazo-labiale si para-labiale sa prezinte adancituri mai pronuntate decat inainte D. buza superioara sa fie simetrica in ceea ce priveste plenitudinea ei E. rosul buzelor sa fie micsorat (pag. 210-211)

S1364057. Controlul estetic al machetelor din profil presupune ca: A. buza superioara sa fie mai proeminenta decat buza inferioara B. buza superioara sa fie in acelasi plan cu buza inferioara in axul montarii cap la cap C. buza inferioara sa circumscrie buza superioara D. marginea vestibulara a machetei superioare sa bombeze mai mult sub pragul narinar pentru asigurarea plenitudinii buzei superioare E. toate variantele sunt corecte (pag. 211)

S1364058. Controlul intrabucal al machetei inferioare presupune: A. aprecierea lungimii marginilor prin inspectie si palpare B. stabilirea pozitiei anterioare a limbii C. stabilirea pozitiei posterioare a limbii D. aprecierea stabilitaţii machetei pe camp E. verificarea aplicarii de catre tehnician a tehnicii de montare a dintilor indicata pe fisa de laborator (pag. 210)

S1364059. La controlul bazelor din ceara a machetelor se are in vedere daca in mod normal: A. marginile machetei se opresc la o distanta de 1 mm fata de fundurile de sac ale modelelor functionale B. marginile distale ale machetei inferioare acopera 2/3 anterioare ale tuberculului piriform C. papilele interdentare sunt modelate concav D. versantul lingual al machetei inferioare sa fie modelat concav E. versantele vestibulare ale machetelor sa fie modelate convex (pag. 208-209)

S1364060. La controlul intrabucal al machetei superioare se verifica daca in mod normal: A. baza machetei are o lungime si o latime mai mica decat cea a fundurilor de sac B. baza machetei superioare se extinde posterior pana la zona de inchidere palatinala posteioara C. baza machetei superioare cuprinde intreaga zona de inchidere palatinala posterioara D. baza machetei acopera frenul buzei superioare si bridele E. baza machetei ocoleste formatiunile mobile de la periferia campului protetic (pag. 209)

S1364061. La controlul intrabucal al machetelor cu gura intredechisa se verifica daca in mod normal: A. linia mediana interincisiva superioara se suprapune peste planul medio-sagital al fetei B. latimea celor 6 frontali superiori depaseste cu 1 mm comisurile bucale C. curbura vestibulara sa fie simertica

1540



1541

Rezidentiat 2004


D. curbura incizala este paralela cu marginea libera a buzei inferioare E. curbura incizala este paralela cu marginea libera a buzei superioare (pag. 212)

S1364062. Pe modelele montate in ocluzor trebuie trasate urmatoarele linii de referinta: A. linia mediana si linia caninilor B. planul de ocluzie C. linia surasului D. mijlocul crestelor si curbura sagitala E. nici o linie (pag. 208)

S1364063. Studiile dentogenice ale lui FRUSH si FISHER subliniaza ca: A. anomaliile de pozitie ale dintilor nu trebuie reproduse simertic pe ambele hemiarcade B. pozitia, forma si culoarea incisivului central domina fizionomic ceilalti dinti frontali C. incalecarea centrala peste lateral aspreste expresia fizionomica si da un aspect mai voluntar D. incalecarea laterala peste central confera un aspect de masculinitate E. coborarea celor doi incisivi centrali imprima o nota de tristete (pag. 212)

S1464064. Bazele din ceara ale machetelor protezelor totale trebuie sa indeplineasca urmatoarele aspecte: A. Sa intre pana in fundurile de sac ale modelelor functionale; B. Sa acopere 2/3 anterioare ale tuberculului piriform; C. Sa cuprinda santurile pterigomaxilare si restul zonei de inchidere palatinala posterioara; D. Versantele vestibulare ale machetelor sa fie modelate usor concav; E. Ceara este bine sa aiba o culoare cat mai apropiata de cea a gingiei. (pag. 207-209)

S1464065. Controlul DVO a machetelor protezelor totale se poate face utilizand testul Silverman, folosind cuvinte care contin litera"S": A. Daca dintii se ciocnesc intre ei, DVO este prea mare; B. Daca intre dinti ramane un spatiu mare este posibil ca DVO sa fie mica, daca si aspectul estetic inclina spre aceasta constatare; C. Daca efectul estetic este corespunzator, este posibil ca pacientul sa fi avut spatiu minim de vorbire mai mare in perioada de dentat; D. Daca efectul estetic este corespunzator este posibil ca pacientul sa fi avut spaţiu minim de vorbire mai mic in perioada de dentat; E. Daca buzele nu intra in contact sau intra in contact cu efort spatiul minim de vorbire este prea mic si DVO prea mica; (pag. 214)

S1464066. in privinta rapoartelor mandibulo-maxilare in plan orizontal, la edentatul total pot apare urmatoarele situatii: A. Pacientul inchide gura singur sau este dirijat catre pozitia retrudata a mandibulei, moment in care dintii laterali vin simultan in contact ferm; B. Nu exista concordanta intre IM si RC diferenta fiind in jur de 1 mm; C. intre IM si RC diferenta este flagranta, se impune o noua determinare a relatiilor intermaxilare; D. Pacientul inchide gura singur sau este dirijat catre poziţia retrudata insa apare o deviere laterala dupa care se stabileste un raport corect in care IM coincide cu RC; E. Pacientul inchide gura singur sau este dirijat catre pozitia retrudata a mandibulei insa mandibula aluneca anterior mai mult de 3 mm pana la stabilirea pozitiei de IM, situatie considerata normala. (pag. 215-216)

1541



1542

Rezidentiat 2004


S1464067. in situatia in care retentivitatile osoase sunt bilaterale sau multiple si depasesc 1 mm, Grant si Johnson propun urmatoarele solutii: A. Din retentivitatea existenta se va pastra doar 1 mm pentru a ajuta mentinerea protezei, restul retentivitatii fiind desfiintat pe model prin adaugare de ghips; marginea protezei se va termina in fundul de sac; B. Marginea protezei va fi extinsa numai pana la limita unde retentivitatea este de 1 mm pe o parte, pe cealalta parte extinderea va fi pana in fundul de sac; C. Marginea protezei va fi extinsa numai pana la limita unde retentivitatea este de 1 mm pe ambele parti; D. Marginile protezei care depasesc retentivitaţile vor fi realizate din material rezilient; E. Din retentivitatea existenta se va pastra doar 0,5 mm pentru a ajuta mentinerea protezei, restul retentivitatii fiind desfiintat pe model prin adaugare de ghips; marginea protezei se va termina in fundul de sac; (pag. 221)

S1464068. La controlul cu gura intredeschisa a machetelor trebuie sa se evidentieze urmatoarele aspecte: A. Linia mediana interincisiva superioara trebuie sa se suprapuna pe planul medio-sagital al fetei; B. Latimea celor sase incisivi centrali superiori sa se incadreze intre cele doua comisuri bucale; C. Curbura vestibulara sa fie simetrica; D. Curbura incizala sa se incadreze in armonia feţei si sa fie aproximativ paralela cu marginea libera a buzei inferioare; E. Fata ocluzala a dintilor laterali superiori trebuie sa fie vizibila. (pag. 211-212)

S1464069. La controlul exobucal al arcadelor artificiale se urmaresc urmatoarele aspecte: A. Dintii trebuie sa respecte culoarea si forma notate in fisa; B. Linia mediana interincisiva trebuie sa corespunda cu cea de pe model; C. Papilele interdentare sa fie modelate convex; D. Curbura realizata de cei sase frontali trebuie sa fie simetrica; E. inaltimea frontalilor trebuie sa se incadreze intre planul de ocluzie si linia surasului; (pag. 207)

S1464070. La controlul fonetic al machetelor pot apare urmatoarele situatii: A. Daca fonema"S"are o emisiune suierata intre varful limbii si regiunea retroincisiva este un spatiu prea mare; B. Daca fonema"S"are o emisiune suierata frontalii superiori sunt prea oralizati; C. Daca fonema"S"are o emisiune suierata frontalii superiori sunt prea vestibularizati; D. Daca fonema"S"are o emisiune suierata frontalii inferiori sunt prea lingualizaţi; E. Daca fonema"S"are o emisiune suierata frontalii inferiori sunt prea vestibularizati. (pag. 217)

S1464071. Pentru a diferentia daca angrenajul dintilor laterali ai celor doua machete, maxilara si respectiv mandibulara, este corect se foloseste proba spatulei: A. in cazul in care spatula nu poate fi introdusa - "proba spatulei negativa"-, inseamna ca angrenajul dintre dintii laterali este real si corect; B. in cazul in care spatula poate fi introdusa - "proba spatulei pozitiva"-insemna ca relatiile intermaxilare nu au fost corect determinate, deci angrenajul este fals si trebuie refacut; C. Cand proba spatulei este pozitiva spatiul dintre cele doua arcade poate fi amprentat cu silicon chitos. D. Cand proba spatulei este pozitiva spaţiul dintre cele doua arcade poate fi amprentat cu o pana de ceara moale; E. Cand proba spatulei este pozitiva bilateral, cea mai realista solutie este redeterminarea relatiilor intermaxilare cu sabloane de ocluzie. (pag. 215)

S1464072. Pentru controlul componentei verticale a relatiilor intermaxilare este recomandata utilizarea testului Buchman - Ismail. in urma folosirii acestui test pot apare urmatoarele situatii: A. Ceara nu poarta urmele antagonistilor, ceea ce semnifica existenta unui spatiu de inocluzie prea mare si

1542



1543

Rezidentiat 2004

B. C. D. E.


implicit o DVO prea mica; Ceara poarta urmele antagonistilor, ceea ce semnifica existenta unui spatiu de inocluzie prea mare si implicit o DVO prea mica; Ceara poarta vizibil semne de imprimare a cuspizilor antagonistilor, ceea ce semnifica o DVO corecta; Ceara a fost indepartata de la nivelul contactelor cu antagonistii, ceea ce inseamna ca spaţiul de inocluzie este prea mic si DVO prea mare; Ceara a fost indepartata de la nivelul contactelor cu antagonistii, ceea ce inseamna ca spatiul de inocluzie este prea mic si DVO prea mica. (pag. 214)

S1464073. Situatiile care pretind remontarea dintilor sunt urmatoarele: A. Neconcordanta dintre linia interincisiva superioara si linia mediana a fetei; B. Montarea dintilor frontali pe o curbura vestibulara necorespunzatoare; C. Montarea dintilor laterali in afara crestelor; D. Raporturi mandibulo-maxilare necorespunzatoare; E. Linia interincisiva superioara nu corespunde cu linia interincisiva inferioara cand la mandibula pacientul prezinta dinti in zona frontala. (pag. 218)

S1464074. Zonele de despovarare, unde baza protezei nu trebuie sa vina in contact intim cu mucoasa sunt: A. Zona"Ah"; B. Torusul maxilar; C. Papila incisiva; D. Gaura palatina posterioara; E. Crestele milohioidiene ascutite. (pag. 220)

S1564075. Care dintre urmatoarele afirmatii elaborate de FRUSH si FISHER privind montarea dintilor sunt corecte: A. curbura incizala este mai accentuata la barbati si mai aproape de linia dreapta la femei B. linia coletului incisivului central superior este mai jos decat cea a incisivului lateral C. anomaliile in pozitionarea dintilor trebuie reproduse simetric pe ambele hemiarcade D. diastemele si tremele scad rezistenţa mecanica a protezelor E. pozitia, forma si culoarea incisivului central domina fizionomic ceilalti dinti frontali. (pag. 212)

S1564076. Care dintre urmatoarele afirmatii privind controlul bazelor din ceara ale machetelor protezelor totale sunt corecte: A. sa se opreasca la 4 mm de fundurile de sac ale modelelor functionale B. sa acopere 2/3 anterioare ale tuberculilor piriformi C. papilele interdentare sa fie modelate concav D. versantele linguale al machetei mandibulare sa fie modelate convex E. versantele vestibulare ale machetelor sa fie modelate convex (pag. 207)

S1564077. Care dintre urmatoarele situatii pot apare la controlul fonetic al machetelor protezelor totale aplicate in cavitatea orala: A. fonema"S"are o emisie suierata cand intre varful limbii si regiunea retroincisiva e un spatiu prea mare B. fonema"S"are o emisie suierata cand intre varful limbii si regiunea retroincisiva e un spatiu prea mic C. fonema"S"are o emisie ca un zazait cand intre varful limbii si regiunea retroincisiva e un spatiu prea mare D. fonema"S"are o emisie ca un zazait cand intre varful limbii si regiunea retroincisiva e un spaţiu prea mic E. fonema"S"are o emisie suierata cand macheta este prea groasa in zona rugilor palatine.

1543



1544

Rezidentiat 2004


(pag. 217)

S1564078. Care dintre urmatoarele situatii pot apare la controlul fonetic al machetelor protezelor totale aplicate in cavitatea orala: A. fonema"V"seamana cu"F"cand dintii superiori sunt prea scurti B. fonema"V"seamana cu"F"cand dintii superiori sunt prea lungi C. fonema"F"seamana cu"V"cand dintii superiori sunt prea scurti D. fonema"F"seamana cu"V"cand dinţii superiori sunt prea lungi E. fonema"V"seamana cu"F"cand proteza este prea groasa in zona rugilor palatine. (pag. 218)

S1564079. Care dintre urmatoarele situatii pot apare la controlul fonetic al machetelor protezelor totale aplicate in cavitatea orala: A. fonema"K"este alterata cand dintii superiori sunt oralizati B. fonema"K"este alterata cand dintii superiori sunt vestibularizati C. fonema"K"este alterata cand macheta superioara este prea extinsa posterior D. fonema"K"este alterata cand macheta superioara este prea groasa in regiunea posterioara E. fonema"K"este alterata cand dintii superiori sunt prea scurti (pag. 218)

S1564080. Care dintre urmatoarele situatii pot apare la controlul fonetic al machetelor protezelor totale aplicate in cavitatea orala: A. fonema"T"se aude ca"D"cand dintii superiori sunt oralizati B. fonema"T"se aude ca"D"cand dintii superiori sunt vestibularizati C. fonema"D"se aude ca"T"cand dintii superiori sunt oralizati D. fonema"D"se aude ca"T"cand dinţii superiori sunt vestibularizaţi E. fonema"T"se aude ca"D"cand dintii superiori sunt scurti (pag. 218)

S1564081. La examinarea cu gura intredeschisa a machetelor protezelor totale se urmareste: A. linia mediana interincisiva superioara sa se suprapuna pe planul medio-sagital al fetei B. curbura vestibulara sa fie asimetrica C. latimea celor sase frontali superiori sa se incadreze intre cele doua comisuri bucale D. sa existe o armonie intre forma, culoarea si marimea dinţilor si aspectul somatic general al pacientului E. indiferent de varsta, dintii frontali sa fie vizibili in totalitate. (pag. 211)

S1564082. La proba machetelor protezelor totale in cavitatea orala, care dintre urmatoarele situatii indica o dimensiune verticala micsorata: A. pacientul are un facies crispat B. buzele nu intra in contact C. dintii sunt prea vizibili D. sanţurile periorale sunt accentuate E. rosul buzelor este diminuat. (pag. 214)

S1664083. in tratamentul edentatiei totale, la controlul componentei verticale a relatiilor intermaxilare, daca dimensiunea verticala de ocluzie este marita: A. pacientul are un facies crispat; B. rosul buzelor este diminuat; C. santurile peribucale sunt accentuate; D. dintii nu sunt vizibili E. dintii sunt prea vizibili.

1544



1545

Rezidentiat 2004


(pag. 214)

S1664084. La controlul arcadelor artificiale se urmareste: A. curbura realizata de cei sase frontali sa fie asimetrica pentru a da aspectul de natural; B. inaltimea frontalilor sa se incadreze intre planul de ocluzie si linia surasului; C. dintii frontali sa respecte regula lui Pound; D. directia curburii sagitale sa fie paralela cu curbura crestei mandibulare; E. dintii sa realizeze unitati masticatorii de cate trei dinti; (pag. 207)

S1664085. La controlul fonetic al machetelor trebuie sa urmarim: A. in propulsie sa existe contacte si la nivelul ultimilor dinti; B. sa coincida pozitia de IM cu cea de RC; C. rosul buzelor sa aiba un aspect acceptabil; D. sa se respecte libertatea mandibulei in propulsia de fonatie; E. muchiile incizale ale incisivilor inferiori trebuie sa ajunga cel mult cap la cap cu muchiile incizale ale incisivilor superiori. (pag. 217)

S1664086. La controlul intrabucal al machetelor din punct de vedere estetic: A. medicul nu trebuie sa tina seama de parerea pacientului; B. terbuie sa tina seama doar de observatiile pe care le considera juste; C. parerea pacientului pate ajuta la obtinerea unui efect estetic mai bun si o integrare mai buna a protezei; D. sa verifice inchiderea etansa a coridorului bucal; E. sa verifice daca fata ocluzala a dintilor laterali superiori este foarte bine vizibila. (pag. 212)

S1664087. La controlul intraoral al machetei superioare urmarim ca: A. in momentul verificarii gura sa fie intredeschisa pentru a nu pune in tensiune musculatura de la periferie; B. limba sa aiba o pozitie anterioara pentru a nu mobiliza macheta; C. pacientul sa faca deglutitie pentru ca macheta sa se adapteze cat mai bine la campul protetic; D. sa se faca presiuni alternative dreapta-stanga pe fetele ocluzale ale premolarilor si molarilor pentru a verifica stabilitatea machetelor; E. baza machetei superioare sa cuprinda intreaga zona de inchidere posterioara. (pag. 209)

S1664088. La proba machetelor protezelor totale: A. se trimit sabloanele de ocluzie in cabinet; B. proba machetelor nu pretinde prezenta sabloanelor de ocluzie in cabinet; C. prima faza a controlului extrabucal se face cu machetele asezate pe modele si cu ocluzorul inchis; D. prima faza a controlului extrabucal se face cu machetele asezate pe modele si ocluzorul deschis pe masa; E. in prima faza a controlului extrabucal se apreciaza aspectul fizionomic al arcadelor. (pag. 206)

S2164089. FRUSH sI FISHER recomanda la edentatul total urmatoarele: A. Anomaliile de pozitionare a dintilor trebuie reproduse simetric B. Încalecarea centralului peste lateral aspreste expresia C. Încalecarea lateralului peste central da un aspect mai voluntar D. Coborârea celor doi centrali da o nota simpatica E. Linia coletului sa nu fie plasata la acelasi nivel. (pag. 212-213)

S2164090. La controlul bazelor din ceara ale machetelor protezelor totale:

1545



1546



Baza trebuie sa se extinda pe tot tuberculul piriform Papilele interdentare sa fie modelate convex Versantele vestibulare sa fie modelate concav Versantele linguale sa fie modelate concav Ceara sa aiba culoarea gingiei (pag. 207, 209)

S2264091. La proba machetelor la edentatul total : A. Tehnicianul va trimite in cabinet sabloanele de ocluzie asezate pe modelele functionale montate in ocluzor sau articulator B. Tehnicianul va trimite fisa de laborator C. Se pot remedia greseli ale fazelor anterioare daca sunt depistate D. Medicul poate controla corectitudinea manoperelor E. Pacientul ia act de materializarea datelor culese in etapele anterioare (pag. 206)

S2264092. In cadrul controlului extrabucal al machetelor edentatului total realizate pe ocluzor, la controlul ocluzorului : A. nu trebuie sa existe joc in balama B. planul lateral al celor doua modele trebuie sa coincida cu planul lateral al ocluzorului C. contrapiulita trebuie sa fie fixata D. planul median al celor doua modele trebuie sa coincida cu planul median al ocluzorulu E. Curbura realizata de cei 6 frontali trebuie sa fie simetrica (pag. 206)

S2264093. In cadrul controlului extrabucal al machetelor edentatului total, la controlul arcadelor artificiale : A. Curbura realizata de cei 8 frontali trebuie sa fie simetrica B. Dintii trebuie sa respecte culoarea si forma notate in fisa C. Dintii laterali trebuie sa respecte regula lui Town D. Directia curburii sagitale trebuie sa fie paralela cu curbura crestei mandibulare E. Dintii trebuie sa realizeze unitati masticatorii de cate doi dinti (pag. 207)

S2264094. In cadrul controlului extrabucal al machetelor edentatului total, la controlul arcadelor artificiale : A. Linia mediana interincisiva trebuie sa corespunda cu cea de pe model B. Supraocluzia frontala si inocluzia sagitala trebuie sa respecte indicatiile date pe fisa de laborator C. Dintii laterali trebuie sa respecte regula lui Town D. Directia curburii sagitale trebuie sa fie paralela cu curbura crestei mandibulare E. Cuspidarea dintilor laterali trebuie sa respecte indicatia din fisa de laborator. (pag. 207)

S2264095. In cadrul controlului extrabucal al machetelor edentatului total, la controlul bazelor din ceara : A. Versantul lingual al machetelor inferioare trebuie sa fie modelat concav B. Bazele din ceara trebuie sa acopere 2/3 posterioare ale tuberculului piriform C. Versantele vestibulare ale machetelor trebuie sa fie modelate convex D. Bazele din ceara trebuie sa cuprinda santurile pterigomaxilare E. Papilele interdentare trebuie sa fie modelate concav (pag. 207 – 209)

S2264096. La controlul intrabucal al machetelor la edentatul total :

1546



1547



sunt multe obiective de atins pentru a evita deformarea machetelor se vor lua unele precautii Controlul se face minutios dar la fiecare 6 minute machetele vor fi spalate, racite Machetele asezate pe modele se racesc cu un jet de apa Este bine sa fie prezenta o persoana din anturajul pacientului. (pag. 209)

S2264097. La controlul intrabucal al machetelor superioare la edentatul total : A. la miscarile functionale ale buzelor baza machetelor nu trebuie sa fie dislocata B. la miscarile functionale ale limbii baza machetelor nu trebuie sa fie dislocata C. baza machetelor trebuie sa ocoleasca frenul buzei D. baza machetelor trebuie sa ocoleasca bridele E. baza machetei trebuie sa aiba o grosime concordanta cu cea a fundurilor de sac (pag. 209)

S2264098. In cadrul controlului intrabucal al machetelor inferioarela edentatul total, la verificarea mentinerii : A. pozitia anterioara a limbii are o actiune favorabila B. pozitia posterioara a limbii are o actiune favorabila C. se fac apasari alternative pe fetele ocluzale ale premolarilor D. rolul principal il joaca gravitatia E. se pot face imbunatatiri prin realizarea inchiderii palatinale posterioare (pag. 210)

S2264099. In cadrul controlului intrabucal al machetelor la edentatul total, la verificarea stabilitatii : A. se pot folosi testele Herbst B. se fac apasari alternative pe fetele ocluzale ale premolarilor C. daca apar tendinte de basculare dintii laterali au fost montati in afara crestei D. daca apar tendinte de basculare dintii laterali vor fi remontati E. macheta trebuie sa stea pe camp cand pacientul deschide gura (pag. 210)

S2264100. In cadrul controlului intrabucal al machetelor superioare la edentatul total, la verificarea mentinerii : A. succiunea este deficitara prin absenta inchiderii marginale posterioare B. se fac apasari alternative pe fetele ocluzale ale premolarilor C. macheta trebuie sa stea pe camp cand pacientul deschide gura D. macheta trebuie sa stea pe camp cand pacientul inchide gura E. se fac apasari alternative pe fetele ocluzale ale molarilor (pag. 210)

S2264101. In cadrul controlului intrabucal al machetelor la edentatul total, la controlul estetic : A. se insereaza cate o macheta in cavitatea orala B. se observa aspectul pacientului din fata C. se observa aspectul pacientului din profil D. examinarea se face cu gura inchisa E. examinarea se face cu gura semi-deschisa (pag. 210)

S2264102. In cadrul controlului intrabucal al machetelor la edentatul total, la controlul estetic din fata, cu gura inchisa : A. rosul buzelor trebuie sa aiba un aspect acceptabil B. machetele trebuie sa ofere un suport corespunzator buzelor si obrajilor

1547



1548

Rezidentiat 2004


C. buzele trebuie sa fie in acelasi plan D. buza superioara trebuie sa fie simetrica in ceea ce priveste plenitudinea ei E. santurile paralabiale sa prezinte adancituri mai sterse decat inainte (pag. 211)

S2264103. In cadrul controlului intrabucal al machetelor la edentatul total, la controlul estetic din profil, cu gura inchisa : A. buza superioara trebuie sa fie ceva mai proeminenta B. marginea vestibulara a machetei superioare nu trebuie sa bombeze prea mult sub pragul narinar C. buza superioara trebuie sa fie simetrica in ceea ce priveste plenitudinea ei D. buza inferioara este mai proeminenta cand s-a realizat o montare inversa E. buzele trebuie sa fie in acelasi plan cand s-a facut o montare cap la cap (pag. 211)

S2264104. In cadrul controlului intrabucal al machetelor la edentatul total, la controlul estetic cu gura intredeschisa : A. curbura vestibulara trebuie sa fie simetrica B. fata ocluzala a dintilor laterali trebuie sa nu atarne C. curbura palatinala trebuie sa fie simetrica D. latimea celor 8 frontali superiori trebuie sa se incadreze intre cele 2 comisuri bucale E. curbura incizala trebuie sa fie aproximativ paralela cu marginea libera a buzei inferioare (pag. 212)

S2264105. Conform studiilor lui Frush si Fischer referitoare la dentogenie : A. coborarea celor 2 incisivi centrali da un aspect mai voluntar B. curbura incizala este mai accentuata la barbati C. incalecarea lateralului peste central da un aspect de feminitate D. diastemele realizeaza de cele mai multe ori un aspect neplacut E. vestibularizarea caninului este recomandata in special femeilor (pag. 212-213)

S2264106. In cadrul controlului intrabucal al machetelor la edentatul total, daca DVO este marita : A. rosul buzelor este diminuat B. pacientul are un facies crispat C. aspectul fetei este imbatranit D. dintii sunt prea vizibili E. santurile peribucale sunt accentuate (pag. 214)

S2264107. In cadrul controlului intrabucal al machetelor la edentatul total, daca DVO este micsorata : A. rosul buzelor este diminuat B. pacientul are un facies crispat C. aspectul fetei este imbatranit D. dintii sunt prea vizibili E. santurile peribucale sunt accentuate (pag. 214)

S2264108. In cadrul controlului intrabucal al machetelor la edentatul total, la verificarea DVO : A. trebuie facuta corelatie cu aspectul estetic B. poate fi utilizat testul lui Neill C. poate fi utilizat testul lui Silvermann D. poate fi utilizat testul lui Buchmann-Ismail

1548



1549

Rezidentiat 2004


E. poate fi utilizat testul de basculare transversala (pag. 214)

S2264109. In cadrul controlului intrabucal al machetelor la edentatul total, la testul lui Silvermann : A. se folosesc cuvinte care contin litera “s” B. dintii nu trebuie sa se ciocneasca intre ei C. pe suprafata ocluzala a dintilor laterali inferiori se picura ceara moale D. ceara trebuie sa poarte vizibil semne de imprimare a cuspizilor antagonisti E. se utilizeaza criterii fizionomice (pag. 214)

S2264110. In cadrul controlului intrabucal al machetelor la edentatul total, la testul lui BuchmannIsmail : A. se folosesc cuvinte care contin litera “s” B. dintii nu trebuie sa se ciocneasca intre ei C. pe suprafata ocluzala a dintilor laterali inferiori se picura ceara moale D. ceara trebuie sa poarte vizibil semne de imprimare a cuspizilor antagonisti E. se utilizeaza criterii fizionomice (pag. 214)

S2264111. La controlul extrabucal al machetei protezei totale se urmareste ca : A. Bazele din ceara sa intre pana in fundurile de sac ale modelelor functionale B. Sa se acopere treimea anterioara a tuberculului piriform C. Papilele interdentare sa fie modelate concav D. Versantele vestibulare ale macheteilor sa fie modelate convex E. Versantul lingual al machetei inferioare sa fie modelat concav (pag. 207)

S2264112. Urmatoarelele afirmatii sunt adevarate privind controlul estetic al machetelor protezei totale, pacientul fiind cu gura intredeschisa: A. Linia mediana interincisiva superioara trebuie sa se suprapuna pe planul medio-sagital al fetei B. Latimea celor 6 frontali superiori sa se incadreze intre cele doua comisuri bucale C. Curbura vestibulara sa fie simetrica D. Curbura incizala sa se incadreze in armonia fetei si sa fie aproximativ paralela cu marginea libera a buzei superioare E. Fata ocluzala a dintilor laterali superiori sa fie bine vizibila( planul de ocluzie "sa atarne”) (pag. 211)

S2264113. Zonele de despovarare la edentatul total sunt: A. Papila incisiva B. Torusul palatin C. Tuberozitatea maxilara D. Gaura mentoniera E. Tuberculul piriform (pag. 220)

S2264114. Urmatoarele reguli elaborate de Frush si Fischer privind montarea dintilor sunt adevarate : A. Anomaliile in pozitionarea dintilor trebuie reproduse simetric pe ambele arcade B. Incalecarea centralului peste lateral confera un aspect de feminitate C. Coborarea celor 2 incisivi centrali imprima o nota vesela , simpatica D. Rotatia incisivului central sau a lateralului pentru a i se vedea cat mai mult din fata meziala este recomandata in special la femei E. Curbura incizala este mai accentuata la femei si mai aproape de linie dreapta la barbati

1549



1550

Rezidentiat 2004


(pag. 213)

S2264115. In cazul in care D.V.O. este supradimensionata: A. Aspectul fetei este imbatranit B. Pacientul are un facies crispat C. Dintii sunt prea vizibili D. Santurile peribucale sunt accentuate E. Rosul buzelor este diminuat (pag. 214)

S2264116. Ce consecinte poate avea o D.V.O. micsorata : A. Aspectul fetei este imbatranit B. Buzele nu intra in contact sau intra in contact cu efort C. Pacientul are un facies crispat D. Rosul buzelor este diminuat E. Santurile peribucale sunt accentuate (pag. 214)

S2264117. Urmatoarele afirmatii legate de controlul fonetic al machetei protezei totale sunt adevarate: A. Daca fonema "S”are o emisiune suierata –intre varful limbii si regiunea retroincisiva e un spatiu prea mare B. Daca fonema "S”are o emisiune suierata—intre varful limbii si regiunea retroincisiva e un spatiu prea mic C. Daca fonema "F”seamana cu "V”—dintii superiori sunt prea scurti D. Daca fonema "V”seamana cu "F”—dintii superiorisunt prea lungi E. Daca fonema "F”seamana cu "V”—dintii superiori sunt prea lungi (pag. 217)

S2264118. Situatiile care pretind remontarea dintilor sunt urmatoarele: A. Alegerea unei garnituri de dinti necorespunzatoare din punct de vedere al formei , culorii si/sau dimensiunii dintilor B. Neconcordanta dintre linia interincisiva superioara si frenul buzei superioare C. Montarea dintilor frontali superiori pe o curbura vestibulara necorespunzatoare D. Montarea dintilor laterali pe mijlocul crestei E. Rapoarte mandibulo-maxilare necorespunzatoare (pag. 218)

S2264119. Inainte de a trimite machetele la laborator, pe model se transmit urmatoarele date : A. Forma zonei de inchidere palatinala posterioara B. Profunzimea zonei de inchidere palatinala posterioara C. Zonele retentive care pot crea probleme la insertia protezei D. Zonele de despovarare E. Materialul din care se va realiza baza protezei (pag. 219)

S2264120. Pentru realizarea inchiderii palatinale posterioare la proteza totala : A. Se realizeaza gravarea modelului de catre medic in prezenta pacientului B. Profunzimea gravarii trebuie sa fie egala cu 2/3 din depresibilitatea tesuturilor C. Profunzimea gravarii este mare pentru valurile orizontale D. Profunzimea gravarii este mare pentru valurile verticale E. Profunzimea maxima se situeaza la nivelul limitei anterioare palatinale posterioare (pag. 219-220)

S2264121. Zonele de despovarare la proteza totala : A. Sunt zonele unde baza protezei nu trebuie sa vina in contact intim cu mucoasa

1550



1551



Grosimea zonei de despovarare variaza intre 1mm si 1,5mm Grosimea zonei de despovarae variaza intre 0,25mm si 1mm Grosimea poate fi transmisa laboratorului prin hasurare pe model Gradul de foliere la nivelul torusului trebuie corelat cu diferenta de rezilienta dintre mucoasa crestei edentate si mucoasa torusului (pag. 220)

S2264122. La controlul componentei orizontale a relatiilor intermaxilare a machetelor protezei totale, proba spatulei: A. Negativa – indica un angrenaj intre dintii laterali real si corect; B. Pozitiva – indica un angrenaj fals; C. Pozitiva bilateral – spatiul dintre arcade poate fi amprentat cu o pana de ceara moale; D. Pozitiva bilateral – se redetermina relatiile intermaxilare cu ajutorul sabloanelor de ocluzie; E. Pozitiva unilateral – spatiul dintre arcade poate fi amprentat cu o pana de ceara moale; (pag. 215)

S2264123. La controlul intrabucal al machetelor protezelor totale, angrenajul dintilor laterali : A. poate sa fie real B. poate sa fie fals C. este verificat cu testul de basculare transversala D. este verificat cu proba spatulei E. daca este fals trebuie refacut (pag. 215)

S2264124. Daca la controlul intrabucal al machetelor protezelor totale, intre IM si RC este o diferenta in jur de 1mm : A. machetele pot fi tinute in gura un timp ceva mai indelungat si prin inmuierea cerii au loc mici repozitionari ale dintilor B. perfectarea relatiilor ocluzale nu poate fi facuta pe protezele finite C. perfectarea relatiilor ocluzale poate fi facuta pe protezele finite D. perfectarea relatiilor ocluzale se poate face prin slefuiri selscetive E. se impune o redeterminare a relatiilor intermaxilare. (pag. 216)

S2264125. Controlul intrabucal al machetelor protezelor totale, dupa montarea in articulator : A. presupune controlul si in pozitii excentrice B. presupune controlul angrenajului in propulsie C. presupune controlul angrenajului in lateralitate D. in propulsie trebuie sa existe contacte si la nivelul ultimilor dinti E. in propulsie nu trebuie sa existe contacte la nivelul ultimilor dinti (pag. 216)

S2264126. Controlul fonetic al machetelor protezelor totale : A. poate fi facut numai in conditiile in care machetele se mentin pe campul protetic B. se va verifica daca se respecta libertatea mandibulei in propulsia de fonatie C. se va verifica daca se respecta libertatea mandibulei in lateralitate D. muchiile incizale ale incisivilor inferiori trebuie sa ajunga cel mult cap la cap cu muchiile incizale ale incisivilor superiori E. cand pacientul numara de la 33 la 35 dintii frontali inferiori nu trebuie sa atinga fata palatinala a frontalilor superiori. (pag. 216)

S2264127. La controlul fonetic al protezelor totale, cand fonema “S” are o emisie suierata :

1551



1552



intre varful limbii si regiunea retroincisiva este un spatiu prea mare intre varful limbii si regiunea retroincisiva este un spatiu prea mic frontalii superiori sunt prea palatinizati frontalii superiori sunt prea vestibularizati frontalii inferiori sunt prea vestibularizati (pag. 217)

S2264128. Situatiile care pretind remontarea dintilor la proba machetelor protezelor totale sunt: A. montarea dintilor frontali in afara crestelor B. montarea dintilor laterali in afara crestelor C. garnitura de dinti necorespunzatoare ca forma D. garnitura de dinti necorespunzatoare ca si culoare E. neconcordanta intre linia interincisiva superioara si linia mediana a fetei (pag. 218)

S2264129. Zonele de despovarare in cazul protezelor totale sunt : A. gaura mentoniera B. torusul palatin C. tuberozitatea maxilara D. tuberculul piriform E. papila incisiva (pag. 220)

S2264130. Zonele de despovarare in cazul protezelor totale : A. sunt localizate de tehnician B. grosimea poate fi transmisa prin hasurare pe model C. grosimea poate fi transmisa prin notare in fisa de laborator D. sunt reprezentate de exostoze E. sunt zonele unde baza protezei nu trebuie sa vina in contact cu mucoasa (pag. 220)

S2264131. Materialul din care se realizeaza baza protezei totale este : A. acrilat termopolimerizabil roz B. acrilat termopolimerizabil transparent C. acrilat termopolimerizabil in combinatie cu materiale bucoplastice D. acrilat termopolimerizabil in combinatie cu materiale reziliente E. acrilat termopolimerizabil in combinatie cu fibre de carbon (pag. 222)

S2264132. La controlul extrabucal al machetelor, pe ocluzor, trebuie ca : A. ocluzorul sa aiba un joc in balama B. contrapiulita sa fie mobila C. planul median al modelelor sa coincida cu planul median al ocluzorului D. contrapiulita sa fie fixa E. pe modele sa fie trasate liniile de referinta (pag. 206)

S2264133. Liniile de referinta care se traseaza pe modele, in cazul unei edentatii totale, sunt : A. linia paramediana B. linia caninilor C. mijlocul crestelor D. curbura transversala

1552



1553

Rezidentiat 2004


E. linia surasului (pag. 206)

S2264134. La controlul propriu-zis al arcadelor artificiale in cazul unui edentat total : A. dintii trebuie sa respecte culoarea si forma notate in fisa B. curbura realizata de cei 6 frontali sa fie asimetrica C. dintii laterali se monteaza pe tuberozitate D. dintii laterali se monteaza pe mijlocul crestei E. directia curburii sagitale sa fie paralela cu curbura cresti maxilare (pag. 208)

S2264135. La controlul propriu-zis al arcadelor artificiale ale machetelor in cazul unui edentat total : A. linia mediana interincisiva trebuie sa corespunda cu cea de pe model B. curbura incizala se alege aleatoriu C. dintii trebuie sa realizeze unitati masticatorii de cate 2 dinti D. dintii trebuie sa realizeze unitati masticatorii de cate 3 dinti E. dintii laterali trebuie sa respecte regula lui Pound (pag. 208)

S2264136. La controlul bazelor din ceara ale machetelor in cazul unui edentat total : A. acestea trebuie sa respecte limitele functionale ale campului protetic B. papailele interdentare sa fie modelate concav C. papailele interdentare sa fie modelate convex D. versantele vestibulare sa fie modelate concav E. versantul lingual sa fie modelat convex (pag. 209)

S2264137. La controlul bazelor din ceara ale machetelor in cazul unui edentat total : A. trebuie sa intre pana in fundurile de sac ale modelelor preliminare B. sa acopere 2/3 anterioare ale tuberculului piriform C. sa cuprinda zona de inchidere palatinala posterioara D. versantele vestibulare ale machetelor sa fie modelate convex E. versantele vestibulare ale machetelor sa fie modelate concav (pag. 209)

S2264138. La controlul machetei superioare in cazul edentatiei totale : A. baza sa ocoleasca frenul buzei inferioare B. baza nu trebuie sa fie dislocata in cursul miscarilor functionale ale buzelor si obrajilor C. baza sa cuprinda intreaga zona de inchidere posterioara D. mentinerea machetei este mai mare decat a protezei finite E. stabilitatea machetei se verifica prin apasari alternative anterioare-posterioare (pag. 209)

S2264139. La controlul machetei inferioare in cazul unei edentetii totale : A. controlul extinderii bazelor se face cu gura larg deschisa B. mentinerea machetei este mai usor de verificat C. stabilitatea se verifica prin presiuni alternative la nivelul premolarilor superiori D. stabilitatea se verifica prin presiuni alternative la nivelul premolarilor inferiori E. controlul extinderii bazelor se face cu gura usor deschisa (pag. 210)

S2264140. Pentru controlul estetic al machetelor unui edentat total , din fata, cu gura inchisa :

1553



1554



cu machetele inserate in cavitatea bucala se observa aspectul facial santurile paralabiale sa prezinte adancituri mai accentuate buza superioara sa fie simetrica in ceea ce priveste plenitudinea ei buza superioara sa fie ceva mai proeminenta decat cea inferioara curbura vestibulara sa fie simetrica (pag. 209)

S2264141. Ce consecinte poate avea o DVO micsorata? A. aspectul imbatranit al fetei B. buzele nu intra in contact C. facies crispat D. rosul de buze este diminuat E. santuri peribucale accentuate (pag. 214)

S2264142. In cazul unei DVO supradimensionate : A. aspectul fetei este imbatranit B. pacientul are un facies crispat C. dintii sunt prea vizibili D. santurile peribucale sunt accentuate E. rosul buzelor este diminuat (pag. 214)

S2264143. La controlul intrabucal al machetelor unui edentat total, cu gura intredeschisa se ia in considerare : A. latimea celor 6 frontali superiori sa se incadreze intre cele doua comisuri bucale B. curbura vestibulara asimetrica C. curbura incizala sa se incadreze in armonia fetei D. fata ocluzala a dintilor laterali superiori nu trebuie sa fie prea vizibila E. armonie dento-somato-faciala (pag. 214)

S2264144. La controlul componentei orizontale a relatiilor intermaxilare a machetelor protezei totale, proba spatulei : A. negativa – indica un angrenaj intre dintii laterali real si corect B. pozitiva – indica un angrenaj fals C. pozitiva bilateral – spatiul dintre arcade poate fi amprentat cu o pana de ceara moale D. pozitiva bilateral – se redetermina relatiile intermaxilare cu ajutorul sabloanelor de ocluzie E. pozitiva unilateral - spatiul dintre arcade poate fi amprentat cu o pana de ceara moale (pag. 214)

S2264145. Urmatoarele afirmatii legate de controlul fonetic al machetei protezei totale sunt adevarate : A. fonema "S” are o emisiune suerata – intre varful limbii si regiunea retroincisiva e un spatiu prea mare B. fonema "S” are o emisiune suerata – intre varful limbii si regiunea retroincisiva e un spatiu prea mic C. fonema "F” seamana cu "V” – dintii superiori sunt prea scurti D. fonema "V” seamana cu "F” – dintii superiori sunt prea lungi E. fonema "F” seamana cu "V” – dintii superiori sunt prea lungi (pag. 218)

S2264146. Zonele de despovarare la edentatul total sunt : A. papila incisiva B. torusul palatin

1554



1555

Rezidentiat 2004


C. tuberozitatea maxilara D. gaura mentoniera E. tuberculul piriform (pag. 211)

S2264147. Situatiile care pretind remontarea dintilor sunt : A. neconcordanta dintre linia interincisiva superioara si linia mediana a fetei B. montarea dintilor frontali pe o curbura vestibulara necorespunzatoare C. montarea dintilor frontali inafara crestelor D. raporturi mandibulo – maxilare necorespunzatoare E. linia interincisiva superioara nu corespunde cu cea inferioara cand pe mandibula pacientul prezinta dinti in zona frontala (pag. 218)

S2264148. Zonele care necesita despovarare : A. zona”Ah” B. torusul mandibular C. papila incisiva D. gaura palatina posterioara E. crestele milohioidiene ascutite (pag. 220)

S2364149. Pe modelele montate în ocluzor trebuie trasate următoarele linii de referinþă: A. linia mediana ºi linia caninilor B. planul de ocluzie C. linia surâsului D. mijlocul crestelor ºi curbura sagitală E. nici o linie (pag. 206-207)

S2364150. La controlul arcadelor artificiale se verifică dacă: A. dacă dinþii laterali sunt montaþi pe tuberozitate sau pe tubercului piriform B. dacă dinþii laterali sunt montaþi pe mijlocul crestei C. dacă dinþii laterali sunt montaþi înafară crestei D. dacă dinþii laterali sunt montaþi înăuntrul crestei E. dacă dinþii laterali sunt montaþi până la nivelul tuberozităþii sau a tuberculului piriform (pag. 207)

S2364151. La controlul bazelor din ceară a machetelor se are în vedere dacă în mod normal: A. marginile machetei se opresc la o distanþă de 1 mm faþă de fundurile de sac ale modelelor funcþionale B. marginile distale ale machetei inferioare acoperă 2/3 anterioare ale tuberculului piriform C. papilele interdentare sunt modelate concav D. versantul lingual al machetei inferioare să fie modelat concav E. versantele vestibulare ale machetelor să fie modelate convex (pag. 208-209)

S2364152. La controlul intrabucal al machetei superioare se verifică daca în mod normal: A. baza machetei are o lungime ºi o lăþime mai mică decât cea a fundurilor de sac B. baza machetei superioare se extinde posterior până la zona de închidere palatinală posteioară C. baza machetei superioare cuprinde întreaga zonă de închidere palatinală posterioară D. baza machetei acoperă frenul buzei superioare ºi bridele E. baza machetei ocoleºte formaþiunile mobile de la periferia câmpului protetic

1555



1556

Rezidentiat 2004


(pag. 209)

S2364153. Controlul intrabucal al machetei inferioare presupune: A. aprecierea lungimii marginilor prin inspecþie ºi palpare B. stabilirea poziþiei anterioare a limbii C. stabilirea poziþiei posterioare a limbii D. aprecierea stabilităþii machetei pe câmp E. verificarea aplicării de către tehnician a tehnicii de montare a dinþilor indicată pe fiºa de laborator (pag. 210)

S2364154. Controlul estetic al machetelor din faþă presupune că: A. machetele să ofere un suport corespunzător buzelor ºi obrajilor B. ºanþurile nazo-labiale ºi para-labiale să prezinte adâncituri mai ºterse decât înainte C. ºanþurile nazo-labiale ºi para-labiale să prezinte adâncituri mai pronunþate decât înainte D. buza superioară să fie simetrică în ceea ce priveºte plenitudinea ei E. rosul buzelor să fie micºorat (pag. 210-211)

S2364155. Controlul estetic al machetelor din profil presupune că: A. buza superioară să fie mai proeminentă decât buza inferioară B. buza superioară să fie în acelaºi plan cu buza inferioară în axul montării cap la cap C. buza inferioară să circumscrie buza superioară D. marginea vestibulară a machetei superioare să bombeze mai mult sub pragul narinar pentru asigurarea plenitudinii buzei superioare E. toate variantele sunt corecte (pag. 211)

S2364156. La controlul intrabucal al machetelor cu gura intredechisă se verifică dacă în mod normal: A. linia mediană interincisivă superioară se suprapune peste planul medio-sagital al feþei B. lăþimea celor 6 frontali superiori depăºeºte cu 1 mm comisurile bucale C. curbura vestibulară să fie simertică D. curbura incizală este paralelă cu marginea liberă a buzei inferioare E. curbura incizală este paralelă cu marginea liberă a buzei superioare (pag. 212)

S2364157. Studiile dentogenice ale lui FRUSH Si FISHER subliniază că: A. anomaliile de poziþie ale dinþilor nu trebuie reproduse simertic pe ambele hemiarcade B. poziþia, forma ºi culoarea incisivului central domină fizionomic ceilalþi dinþi frontali C. încălecarea centrală peste lateral aspreºte expresia fizionomică ºi dă un aspect mai voluntar D. încălecarea laterală peste central conferă un aspect de masculinitate E. coborârea celor doi incisivi centrali imprimă o notă de tristeþe (pag. 213)

S2364158. Zone de despovarare unde baza protezei nu trebuie să vină în contact intim cu mucoasa sunt: A. sutura intermaxilară B. torusul palatin ºi mandibular C. papila incisivă D. tuberozităþile maxilare E. tuberculii piriformi (pag. 220)

S2364159. Zonele cu retentivităþi bilaterale mai mari de 1 mm de la nivelul câmpului protetic necesită:

1556



1557



rezecþie chirurgicală bilaterală rezecþie chirurgicală unilaterală modificarea axului de inserþie a protezei despovararea lor realizarea unor proteze cu margini reziliente (pag. 221)

S2564160. Care din următorii factori determină pronunţarea incorectă a fonemei,, S,, la controlul fonetic al machetelor protezelor totale : A. montarea dinţilor frontali superiori prea vestibularizaţi B. montarea dinţilor frontali inferiori prea lingualizaţi C. montarea dinţilor frontali superiori prea oralizaţi D. montarea dinţilor laterali superiori pe mijlocul crestei edentate E. prelungirea machetei protezei mandibulare la nivelul tuberculului piriform (pag. 217, 218)

S2664161. Zonele din marginile şeilor aspra cărora trebuie să se intervină, de obicei la aplicarea protezei scheletate maxilare sunt: A. marginea şeilor în zona incisivilor, unde creasta poate fi retentivă; B. marginea internă a şeilor la nivelul tuberozităţilor, mai ales când acestea sunt retentive; C. marginea şeilor la nivelul crestei zigomato-molare; D. marginea şeilor în zona premolarilor, unde creasta poate fi retentivă; E. la nivelul prelungirilor retromilohioidiene ale şeilor. (pag. 540)

S2664162. Pentru obţinerea unor proteze stabile în timpul masticaţiei, în cazul edentaţiei de cl. I, este necesar: A. să se monteze dinţii laterali strict pe mijlocul crestei; B. să avem cât mai multe contacte interdentare în IM şi RC; C. să avem contacte interdentare de tip cuspid-pantă cuspidiană; D. să avem contacte interdentare de tip cuspid-fosă; E. cel mai important este să realizăm echilibrarea balansată Gysi. (pag. 542)

S2664163. Pentru obţinerea unor proteze stabile în timpul masticaţiei, în cazul edentaţiei de cl. I, trebuie să acordăm importanţă deosebită contactului: A. cuspizilor palatinali superiori cu fosa antagonistă (în cazul montării normale); B. cuspizilor vestibulari superiori cu fosa antagonistă (în cazul ocluziei inverse); C. cuspizilor vestibulari inferiori cu fosa antagonistă (în cazul montării normale); D. cuspizilor vestibulari inferiori cu fosa antagonistă (în cazul ocluziei inverse); E. cuspizilor linguali inferiori cu fosa antagonistă (în cazul ocluziei inverse). (pag. 542)

S2664164. După perioada de acomodare cu proteza scheletată pe timpul nopţii se procedează astfel: A. bruxomanii vor purta proteza; B. bruxomanii nu vor purta proteza; C. se recomandă purtarea protezelor ce rezolvă edentaţii frontale pentru a evita punerea pacientului în situaţii sociale dificile; D. dacă la mandibulă avem o proteză termino-terminală iar la maxilar o proteză totală se recomandă purtarea pe timpul nopţii doar a protezei maxilare; E. în situaţia de la punctul d se scot sau se poartă ambele proteze. (pag. 546)

1557



1558

Rezidentiat 2004


S2664165. După inserarea unei proteze parţiale mobilizabile, pacienţii vin la cabinetele stomatologice din următoarele motive A. fractură de croşet; B. dureri; C. instabilitatea protezei; D. cei mai mulţi vin la control din conştiinciozitate; E. puţini vin la control din conştiinciozitate. (pag. 546)

S2664166. Durerea la periferia câmpului protetic la purtătorii de proteze parţiale mobilizabile este cauzată de: A. traumatizării marginale a modelului; B. atrofia crestelor; C. contacte premature; D. interferenţe ocluzale; E. marginilor subextinse. (pag. 547)

S2664167. Pentru pacienţii protezaţi parţial mobilizabil, durerea la nivelul crestelor se poate datora: A. contur neregulat al crestelor; B. contur regulat al crestelor; C. exostoze; D. mucoasă subţire şi atrofică; E. creste ascuţite, sensibile la presiune. (pag. 548)

S2664168. Durerea la nivelul unui dinte stâlp în cazul pacienţilor protezaţi mobilizabil poate fi cauzată de: A. contact prematur pe conectorul principal; B. interferenţă pe un pinten ocluzal; C. lipsa de reciprocitate (deformarea braţului opozant); D. conectori secundari elastici; E. un braţ retentiv hiperactiv. (pag. 548)

S2664169. Din ce rezidă necesitatea protezării unei edentaţii parţiale? A. întotdeauna în edentaţia parţială masticaţia este nesatisfăcătoare; B. necesitatea redării fizionomiei şi fonaţiei în edentaţiile frontale; C. necesitatea evitării suprasolicitărilor dinţilor restanţi; D. evitatrea migrărilor orizontale; E. evitarea extruziei dar nu şi a egresiei. (pag. 544)

S2864170. La controlul exooral al bazelor machetelor la protezarea edentatului total se urmareste: A. sa ajunga in fundurile de sac ale modelelor functionale B. sa acopere 1/3 anterioara a tuberculului piriform C. sa cuprinda santurile pterigomaxilare si restul zonei de inchiderea palatinala posterioara D. papilele interdentare sa fie modelate concav E. versantele vestibulare ale machetelor sa fie modelate concav (pag. 207-209)

S2864171. Situatiile care pretind remontarea dintilor la proba machetelor la edentatul total sunt: A. alegerea unei garnituri corespunzatoare de dinti

1558



1559



neconcordanta dintre linia interincisiva superioara si linia mediana a fetei montarea dintilor laterali in afara crestelor rapoarte mandibulo-maxilare corespunzatoare montarea dintilor frontali superiori pe o curbura vestibulara necorespunzatoare (pag. 218)

S2864172. Zonele de despovarare ce trebuie transmise pe model tehnicianului, la protezarea edentatului total sunt: A. sutura intermaxilara B. torusul palatin C. papila incisiva D. exostazele E. tuberculul piriform (pag. 220)

S2864173. Caracteristicile(localizarea si grosimea) zonei de despovarare,transmise pe model laboratorului,in protezarea edentatiei totale sunt: A. stabilite de tehnician B. stabilite de medic C. localizarea va fi indicata prin desenarea zonei respective pe model D. grosimea transmisa prin hasurare E. localizarea transmisa prin hasurare (pag. 220)

S2864174. Materialele din care sunt confectionate bazele protezelor totale sunt: A. acrilat termopolimerizabil roz B. acrilat termopolimerizat transparent C. acrilat autopolimerizabil D. acrilat termopolimerizabil in combinatie cu materiale reziliente E. acrilat termopolimerizabil in combinatie cu fibre de sticla (pag. 221)

S2964175. La controlul extrabucal al machetelor protezelor totale, in zona frontala se vor urmari urmatoarele aspecte: A. daca cei 6 dinti frontali ocupa spatiul dintre linia caninilor B. daca cei 6 dinti frontali au fost montati aliniat, fara inghesuiri sau rotari C. daca marginea incizala a incisivului central superior se afla cu 1-2 mm sub buza inferioara D. daca linia mediana interincisiva corespunde cu linia mediana a modelului E. daca inaltimea frontalilor se incadreaza intre planul de ocluzie si linia surasului (pag. 207, 213)

S2964176. Controlul extrabucal al machetelor protezelor totale in zona laterala va urmari: A. daca dintii realizeaza unitati masticatorii B. daca dintii sunt montati pe mijlocul crestei C. proba spatulei D. daca dintii laterali au aceeleasi dimensiuni cu dintii naturali E. dintii laterali sa nu fie montati pe tuberozitate (pag. 207)

S2964177. Controlul dimensiunii verticale de ocluzie la proba machetelor protezelor totale evidentiaza o dimensiune marita pe baza urmatoarelor repere: A. spatiul de inocluzie anulat B. spatiul de inocluzie este mare

1559



1560

Rezidentiat 2004


C. rosul buzelor este diminuat D. faciesul este crispat E. la pronuntarea literei”S” dintii se ating intre ei (pag. 214)

S2964178. Cand intalnim proba spatulei pozitiva la machetele protezelor totale, vom face corectarea in felul urmator: A. vom aplica machetele pe modele si le vom trimite in laborator cerand remontarea B. spatiul dintre arcade unde proba spatulei este pozitiva va fi amprentat cu o pana de ceara, ansamblu modele-machete-pana este trimis in laborator cu ocluzorul inchis pentru remontare C. se reia faza de la redeterminarea nivelului si directiei PO D. se reia faza de la redeterminarea DVO E. spatiul dintre arcade cu proba spatulei pozitiva va fi amprentat cu o pana de ceara,ansamblu modelemachete-pana e trimis in laborator cu bratul superior al ocluzorului desprins de pe modelul superior (pag. 215)

1560



1561

Rezidentiat 2004


Tema nr. 65 Aplicarea şi adaptarea protezelor totale BIBLIOGRAFIE: 6. E. Hutu, s.a. - Edentaţia totală, Ed.III-a, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucuresti, 1998.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1365001. Aplicarea protezelor in cavitatea bucala este precedata de: A. adaptarea mecanica a pieselor protetice B. controlul lor extrabucal C. adaptarea biologica a pieselor protetice D. controlul lor intrabucal E. retusarea marginilor protezei (pag. 223,224)

S1365002. Contactele premature inregistrate in I.M ce deviaza mandibula rectiliniu, sagital, spre anterior pe o distanta de 1 mm vor fi slefuite dupa tehnica: A. LUBL B. MUDL C. BULL D. toate tehnicile sunt corecte E. nici una din variante nu este corecta (pag. 226)

S1365003. Existenta unui contact prematur in I. M care deviaza proteza oblic spre limba se va slefui dupa tehnica: A. LUBL B. MUDL C. BULL D. toate tehnicile sunt corecte E. nici una nu este corecta (pag. 227)

S1365004. Existenta unui contact prematur in I.M care deviaza mandibula inafara spre obraz se va slefui dupa tehnica: A. LUBL B. MUDL C. BULL D. toate tehnicile sunt corecte E. nici una nu este corecta (pag. 227)

S1365005. Igienizarea protezelor de catre pacient se realizeaza prin: A. spalare cu apa si sapun B. spalare cu alcool si clatire cu apa C. spalare cu pasta de dinti si clatire cu apa D. dezinfectarea protezelor cu soluţie de cloramina E. nu este necesara igienizarea (pag. 232)

1561



1562

Rezidentiat 2004


S1365006. Pentru suprimarea contactelor premature in propulsie se va utiliza tehnica: A. BULL B. MUDL C. LUBL D. DUML E. nici una (pag. 227)

S1365007. Solutia Mc Collum contine: A. lipaza, proteaza, citrat de Na, celuloza, bicarbonat de Na B. acid clorhidric 5%, tripsina, EDTA C. lipaza, tripsina, amilaza, celuloza, EDTA D. acid fosforic 7,6%, florura de benzol – Konium 2,5% E. bicarbonat de Na, acid acetic, celuloza (pag. 232)

S1465008. Dupa Silverman, pacientul ideal pentru acceptarea protezarii totale este: A. Un pacient care are o varsta biologica apropiata de cea cronologica (± 5 ani) si o varsta psihologica mai mare cu 10 ani decat cea cronologica; B. Un pacient cu varsta biologica identica cu cea cronologica si varsta psihologica cu 10 ani mai mare decat cea cronologica. C. Un pacient care are o varsta biologica apropiata de cea cronologica (± 5 ani) si o varsta psihologica in raport cu cea cronologica de ± 10 ani; D. Un pacient cu varsta biologica mai redusa cu pana la 5 ani faţa de cea cronologica si o varsta psihologica identica cu cronologica; E. Un pacient care are o varsta biologica apropiata de cea cronologica (± 5 ani) si o varsta psihologica mai mica cu 10 ani decat cea cronologica. (pag. 229)

S1465009. Pana la aplicarea lor in cavitatea bucala protezele vor fi: A. Pastrate uscate; B. Vaselinate si puse in apa; C. Pastrate in alcool pentru a se dizolva eventualele urme de monomer; D. Pastrate in apa pentru a se dizolva eventualele urme de monomer; E. Pastrate in apa oxigenata pentru a se dizolva eventualele urme de monomer; (pag. 224)

S1565010. Care este cea mai simpla metoda de evitare a depunerilor tartrice pe proteze: A. spalarea protezei cu pasta de dinti B. spalarea protezei cu apa si sapun C. folosirea acizilor diluati D. folosirea enzimelor E. folosirea hipocloritilor alcalini. (pag. 233)

S1565011. Care sunt la ora actuala cele mai folosite substante pentru dezinfectia protezelor: A. enzimele B. acizii diluati C. peroxizii alcalini D. hipocloriţii alcalini E. hipocloritii acizi. (pag. 234)

1562



1563

Rezidentiat 2004


S1565012. Dupa aplicarea protezei in cavitatea orala, pacientul este chemat la control dupa urmatorul interval: A. 10 - 20 ore B. 25 – 48 ore C. 3 zile D. 7 zile E. 10 zile. (pag. 230)

S1565013. La controlul extraoral al protezelor totale nu se urmareste: A. verificarea pozitionarii corecte a dintilor B. verificarea polimerizarii protezei C. verificarea prelucrarii protezei D. verificarea fonaţiei E. decelarea asperitatilor de pe fata mucozala. (pag. 223)

S1565014. Pentru curatirea si dezinfectarea protezelor nu se folosesc: A. enzime B. acizi diluati C. acizi concentrati D. peroxizi alcalini E. hipocloriti alcalini. (pag. 234)

S1565015. Pentru neadaptarea la protezele totale nu este este incriminata: A. slaba comunicare medic – pacient B. buna comunicare medic – pacient C. pretentiile nerealiste, absurde ale pacientului D. anxietatea deosebita a pacientului E. dorinta de esec a pacientului. (pag. 230)

S1665016. Dupa aplicarea protezei totale in cavitatea bucala pacientul va primi urmatoarele recomandari; A. folosirea arcadelor artificiale in aceeasi maniera ca si dintii naturali; B. protezele se tin in cavitatea bucala doar in timpul zilei; C. igienizarea protezei cu ajutorul periutei si a pastei de dinti; D. consumarea alimentelor si a bauturilor calde pentru reaparitia simtului gustativ; E. consumarea alimentelor de consistenta crescuta in primele zile (pag. 232)

S1665017. La adaptarea protezelor totale, contactele premature care impiedica intercuspidarea maxima daca devierea protezei este oblica spre limba se slefuiesc dupa regula: A. MUDL; B. LUBL; C. BULL; D. DUML; E. Se slefuiesc varfurile cuspizilor de sprijin (pag. 227)

S1665018. La adaptarea protezelor totale, contactele premature care impiedica intercuspidarea maxima si devierea mandibulei este sagitala, rectilinie spre anterior pana la 1 mm, se slefuiesc dupa regula:

1563



1564



MUDL; LUBL; BULL; DUML; Se slefuiesc varfurile cuspizilor de sprijin (pag. 227)

S1665019. La adaptarea protezelor totale, contactele premature care impiedica intercuspidarea maxima si mandibula deviaza spre obraz se slefuiesc dupa regula: A. MUDL; B. LUBL; C. BULL; D. DUML; E. Se slefuiesc varfurile cuspizilor de sprijin (pag. 227)

S1665020. La adaptarea protezelor totale, contactele premature in propulsie se vor suprima dupa regula: A. DUML; B. MUDL; C. LUBL; D. BULL; E. Nu necesita slefuire (pag. 228)

S1665021. La controlul exobucal al protezei finite, medicul trebuie sa procedeze astfel: A. sa efectueze acest control in prezenta pacientului; B. sa refuze protezele care nu sunt bine lustruite pe ambele fete; C. sa accentueze gravarea la linia Ah; D. sa verifice pozitia corecta a dintilor; E. sa verifice contactele dento-dentare in relatie centrica (pag. 223)

S1665022. La controlul intrabucal al protezelor se procedeaza astfel: A. se aplica mai intai proteza superioara; B. se aplica mai intai proteza inferioara; C. se folosesc anestezice de contact pentru a inlatura senzatia de voma; D. se controleaza stabilitatea protezei maxilare incepand cu deschiderea usoara a gurii; E. aprecierea mentinerii prin presiuni digitale pe fata ocluzala a dintilor laterali (pag. 224)

S1665023. Solutia Mc Collum utilizata pentru curatirea si dezinfectarea protezelor totale are la baza: A. hipocloriti alcalini; B. acizi concentrati; C. acizi diluati; D. enzime; E. peroxizi alcalini (pag. 234)

S2165024. Primul obiectiv în controlul intrabucal al protezei totale este: A. Controlul stabilitatii B. Controlul fizionomiei si fonatiei

1564



1565

Rezidentiat 2004


C. Aprecierea portiunilor care declanseaza dureri, delimitarea si corectarea lor D. Echilibrarea ocluzala E. Controlul mentinerii (pag. 224)

S2265025. Contactele premature inregistrate in I.M. ce deviaza mandibula rectiliniu, sagital, spre anterior pe o distanta de 1mm vor fi slefuite dupa tehnica : A. LUBL B. MUDL C. BULL D. toate tehnicile sun corecte E. nici o varianta nu este corecta (pag. 226)

S2265026. Existenta unui contact prematur in I.M. care deviaza proteza oblic spre limba se va slefiui dupa tehnica : A. LUBL B. MUDL C. BULL D. toate tehnicile sunt corecte E. toate tehnicile sunt corecte (pag. 227)

S2265027. Existenta unui contact prematur in I.M. care deviaza mandibula inafara spre obraz se va slefui dupa tehnica : A. LUBL B. MUDL C. BULL D. toata tehnicile sunt corecte E. nici una nu este corecta (pag. 227)

S2265028. Pentru suprimarea contactelor premature in propulsie se va utiliza tehnica : A. BULL B. MUDL C. LUBL D. DUML E. nici un raspuns (pag. 227)

S2265029. Metoda cea mai simpla de evitare a depunerilor tartrice pe proteza este ; A. spalarea protezei cu pasta de dinti B. spalarea protezei cu apa si sapun C. folosirea de acizi diluati D. folosirea enzimelor E. folosirea hipocloritilor alcalini (pag. 233)

S2265030. Care sunt la ora actuala cele mai folosite substante pentru dezinfectia protezelor? A. Enzimele B. acizii diluati C. peroxizii alcalini D. hipocloritii alcalini

1565



1566

Rezidentiat 2004


E. hipocloritii acizi (pag. 234)

S2265031. Pentru curatirea si dezinfectrea protezelor nu se folosesc : A. enzime B. acizi diluati C. acizi concentrati D. peroxizi alcalini E. hipocloriti alcalini (pag. 234)

S2265032. Pentru neadaptarea la protezele totale nu este incriminata : A. slaba comunicare medic – pacient B. buna comunicare medic – pacient C. pretentiile nerealiste, absurde ale pacientului D. anxietatea deosebita a pacientului E. dorinta de esec a pacientului (pag. 230)

S2365033. Aplicarea protezelor în cavitatea bucală este precedată de: A. adaptarea mecanică a pieselor protetice B. controlul lor extrabucal C. adaptarea biologică a pieselor protetice D. controlul lor intrabucal E. retuºarea marginilor protezei (pag. 223-224)

S2365034. Contactele premature înregistrate în I.M ce deviază mandibula rectiliniu, sagital, spre anterior pe o distanþă de 1 mm vor fi ºlefuite după tehnica: A. LUBL B. MUDL C. BULL D. toate tehnicile sunt corecte E. nici una din variante nu este corectă (pag. 225)

S2365035. Existenþa unui contact prematur în I.M care deviază mandibula înafară spre obraz se va ºlefui după tehnica: A. LUBL B. MUDL C. BULL D. toate tehnicile sunt corecte E. nici una nu este corectă (pag. 227)

S2365036. Existenºa unui contact prematur în I. M care deviază proteza oblic spre limbă se va ºlefui după tehnica A. LUBL B. MUDL C. BULL D. toate tehnicile sunt corecte E. nici una nu este corectă

1566



1567

Rezidentiat 2004


(pag. 227)

S2365037. Pentru suprimarea contactelor premature în propulsie se va utiliza tehnica: A. BULL B. MUDL C. LUBL D. DUML E. nici una (pag. 228)

S2365038. Igienizarea protezelor de către pacient se realizează prin: A. spălare cu apă ºi săpun B. spălare cu alcool ºi clătire cu apă C. spălare cu pastă de dinþi ºi clătire cu apă D. dezinfectarea protezelor cu soluþie de cloramină E. nu este necesară igienizarea (pag. 233)

S2365039. Soluþia Mc Collum conþine: A. lipază, protează, citrat de Na, celuloză, bicarbonat de Na B. acid clorhidric 5%, tripsină, EDTA C. lipază, tripsină, amilază, celuloză, EDTA D. acid fosforic 7,6%, florură de benzol – Konium 2,5% E. bicarbonat de Na, acid acetic, celuloză (pag. 234-235)

S2565040. Controlul extraoral al protezelor totale urmăreşte: A. verificarea stabilităţii B. verificarea poziţionării corecte a dinţilor artificiali C. nivelul de plasare al liniei surâsului D. verificarea situării limitei posterioare a protezei maxilare la nivelul zonei Ah E. econtrolul echilibrului ocluzal (pag. 223)

S2665041. Pentru căptuşirea protezelor scheletate trebuie îndeplinite condiţiile: A. scheletul metalic al protezei să fie în stare bună, uşor deformat; B. scheletul metalic să fie adaptat aproximativ la dinţii restanţi; C. şeile să fie incorect extinse; D. dinţii artificiali să fie abrazaţi; E. ocluzia să poată fi echlibrată prin mici şlefuiri de echilibrare. (pag. 555)

S2665042. Dezavantajele materialelor reziliente de căptuşire sunt: A. legătură ideală cu acrilatul şeiilor; B. legătură satisfăcătoare cu acrilatul şeilor; C. miros plăcut; D. gust plăcut; E. schimbarea culorii în timp. (pag. 560)

S2665043. Protezele scheletate se pot rebaza dacă sunt îndeplinite condiţiile: A. schelet aproximativ adaptat pe dinţi;

1567



1568



dinţi artificiali abrazaţi; ocluzie dezechilibrată; dinţi restanţi fără carie; dinţi artificiali nedeterioraţi. (pag. 562)

S2665044. Indicaţiile rebazării protezelor scheletate sunt: A. test de rotaţie al protezelor laterale pozitiv; B. test de rotaţie al protezeor laterale negativ; C. pacient nemulţumit de fizionomia dinţilor restanţi; D. acrilatul şeilor nu este poros; E. proteză căptuşită cu aspect neplăcut. (pag. 562)

S2665045. Obiectivele principale ale rebazării protezelor scheletate sunt: A. readaptarea şeilor la crestele alveolare atrofiate intens; B. îmbunătăţirea dinţilor restanţi; C. pozitivarea testului de rotaţie la protezele laterale; D. pozitivarea testului de rotaţie la protezele terminale; E. readaptarea marginală a şeilor privind extinderea şi modelarea marginală funcţională (pag. 562)

S2965046. La aplicarea protezelor totale noi in cavitatea bucala, prima manopera care se face este: A. controlul mentinerii B. controlul stabilitatii C. aprecierea exacta a portiunilor ce declanseaza dureri D. controlul esteticii frontale a protezei maxilare E. controlul fonatiei (pag. 226)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1265047. Alterarea gustului la pacientul purtator de proteze totale: A. se poate datora disparitiei papilelor gustative B. se poate datora modificarilor papilelor gustative C. se poate datora acoperirii papilelor gustative de placa protezei D. dispare intr-o zi sau cel mult doua E. determina consumarea cu dificultate a alimentelor (pag. 232)

S1265048. Aparitia bascularii transversale la proteza totala maxilara se datoreaza: A. montarii dintilor laterali pe mijlocul crestei B. nefolierii torusului palatin C. unor erori de amprentare D. unei mucoase fixe foarte reziliente E. atrofiei usoare a crestei alveolare (pag. 226)

S1265049. Daca exista un contact prematur ce deviaza mandibula spre obraz la pacientul purtator de proteze totale slefuirea se face dupa tehnica: A. LUBL

1568



1569



BULL MUDL DUML vestibular superior, lingual inferior (pag. 227)

S1265050. Desprinderea protezei constatata la aprecierea mentinerii protezei totale mandibulare presupune A. existenta unor margini vestibulare prea subtiri B. montarea dintilor frontali prea vestibular C. nedegajarea frenului bucal D. nefolierea torusului palatin E. existenta unor margini vestibulare prea lungi (pag. 225)

S1265051. Dupa aplicarea protezei totale in cavitatea bucala se urmareste: A. aprecierea portiunilor ce declanseaza dureri si corectarea lor B. verificarea prelucrarii protezelor C. controlul stabilitatii D. controlul mentinerii E. controlul fizionomiei si fonatiei (pag. 224)

S1265052. Dupa aplicarea protezelor totale leziunile apar in special: A. in zona Ah B. in zona linguala centrala C. la nivelul bridelor vestibulare laterale D. pe tuberculul piriform cu mucoasa rezilienta E. la nivelul crestelor edentate neretentive (pag. 230)

S1265053. In primele zile dupa protezarea pacientului edentat total: A. pacientii pot avea senzatie permanenta de voma B. poate aparea alterarea gustului C. consumarea alimentelor se face cu usurinta D. senzatia de voma apare cind DVO este marita E. nu se recomanda consumarea mancarurilor si bauturilor calde (pag. 232)

S1265054. La controlul extrabucal al protezei totale finite se urmareste: A. verificarea prelucrarii corecte a protezei B. mentinerea si stabilitatea protezei pe model C. verificarea montarii corecte a dintilor D. indepartarea eventualelor urme de ulei prin spalare minutioasa E. echilibrarea ocluzala (pag. 223)

S1265055. La pacientul varstnic edentat total apar modificari ale tractului digestiv: A. cresterea elasticitatii tesuturilor B. cresterea numarului papilelor gustative C. scaderea secretiilor glandulare D. cresterea productiei de HCl din sucul gastric

1569



1570

Rezidentiat 2004


E. scaderea activitatii enzimatice (pag. 231)

S1265056. Neadaptarea psihica a pacientului la protezele totale are ca si cauze A. slaba comunicare cu medicul B. prezenta unor leziuni pe mucoasa C. pretentiile absurde ale pacientului D. toleranta tisulara scazuta E. dorinta de esec a pacientului (pag. 230)

S1265057. Pacientilor protezati total li se recomanda: A. mesele sa fie copioase si rare B. masticatia sa fie superficiala C. mesele sa fie reduse ca volum si dese D. masticatia sa fie perfecta E. consistenta alimentelor sa fie intotdeauna redusa. (pag. 231)

S1265058. Pentru curatirea protezelor totale se recomanda A. acid clorhidric 15% B. acid acetic C. peroxizi alcalini D. pasta de dinti E. solutie Mc Collum (pag. 234)

S1265059. Pentru inlaturarea contactelor premature in RC la edentatul total: A. se slefuiesc cuspizii vestibulari inferiori B. cuspizii palatinali superiori sunt prezervati C. cuspizii vestibulari superiori si linguali inferiori au valoare secundara D. cuspizii vestibulari superiori si vestibulari inferiori au valoare secundara E. cuspizii activi nu se slefuiesc niciodata (pag. 228)

S1265060. Refacerea functiei fizionomice la edentatul total cu ajutorul protezelor totale consta in: A. accentuarea santurilor peribucale B. restabilirea dimensiunii verticale C. vizibilitatea placuta a dintilor D. rosu de buze diminuat E. prezenta ragadelor comisurale (pag. 233)

S1265061. Retusurile din baza protezei totale pot fi facute cu: A. freze extradure B. pietre montate C. netezite cu polipant D. freze de otel E. hartie abraziva (pag. 230)

S1365062. Adaptarea psihica a pacientilor la proteza totala este conditionata de:

1570



1571



tipul de SN al pacientului reactiile motorii de raspuns care se modifica odata cu varsta starea emotionala a pacientului adaptarea biologica nu implica acceptarea psihica a protezelor increderea in medicul stomatolog (pag. 228,229)

S1365063. Cauzele neadaptarii psihice a pacientilor la tratamentul prin porteza totala tine de: A. slaba comunicare dintre medic si pacient B. varsta inaintata a pacientului C. influenta negativa a anturajului D. experienţe stomatologice negative ale pacientului E. tulburarile functionale complexe pe care le-a generat starea de edentatie totala (pag. 228,229)

S1365064. Dupa aplicarea protezei totale in cavitatea bucala se urmareste: A. aprecierea exacta a portiunilor ce declanseaza dureri B. controlul mentinerii stabilitati C. controlul fizionomiei si fonatiei D. echilibrarea ocluzala E. realizarea adaptarii biologice (pag. 224)

S1365065. Indicatiile date pacientului privind masticatia cu protezele totale sunt: A. incizia alimentelor dure B. sectionarea alimentelor cu ajutorul cutitului C. consumarea de alimente dure in primele zile dupa protezare D. consumarea de alimente moi in primele zile dupa protezare E. efectuarea unei masticatii superficiale pentru a asigura o buna digestie (pag. 231-232)

S1365066. Mentinerea protezei pe camp este periclitata de: A. existenta unor margini vestibulare prea lungi sau prea groase B. rascroirea prea larga la nivelul plicilor si frenurilor C. montarea dintilor frontali prea vestibular D. montarea dinţilor laterali inafara crestei E. montarea dintilor inauntrul crestei (pag. 225)

S1365067. Proteza mandibulara este mai bine tolerata de catre pacient pentru ca: A. are un volum mai mic B. are o buna adeziune C. are un sprijin si o stabilitate mai mare D. nu declanseaza reflexe de voma E. zona de sprijin ofera o suprafata mai mare (pag. 224)

S1465068. Controlul exobucal al protezelor totale consta in: A. Verificarea pozitionarii corecte a dintilor; B. Verificarea polimerizarii si prelucrarii pieselor protetice; C. Controlul lustruirii fetelor externe si mucozale ale protezelor; D. Limita posterioara a protezei maxilare va trebui sa se termine pierdut in grosime;

1571



1572

Rezidentiat 2004


E. Protezele vor trebui sa fie curate si sa nu fie unse cu ulei, de aceea vor fi spalate minutios. (pag. 223-224)

S1465069. Controlul relatiilor ocluzale dupa inserarea protezelor totale maxilara si mandibulara in cavitatea bucala se realizeaza cu hartie de articulatie si cu proba spatulei. Uneori apar contacte premature care impiedica intercuspidare maxima, deviind mandibula protezata total anterior, spre linia mediana sau in afara. Corectarea acestor contacte se face astfel: A. in caz ca devierea este rectilinie, sagitala, spre anterior si are o dimensiune de pana la 1 mm, slefuirea contactului se face dupa tehnica MUDL; B. Daca devierea protezei este oblica spre limba slefuirea zonei de contact se face dupa tehnica LUBL; C. Atunci cand exista un contact prematur care deviaza mandibula in afara, spre obraz, slefuirea lui se va face dupa tehnica BULL; D. in cazul in care devierea este sagitala dar mai mare de 1 mm, slefuirea contactului se va face dupa regula DUML; E. in cazul montarii inverse laterale, cand exista un contact prematur care deviaza mandibula in afara, spre obraz, slefuirea lui se va face dupa tehnica BULL.\ (pag. 227)

S1465070. Controlul stabilitatii protezei totale maxilare se face prin presiuni digitale pe fata ocluzala a dintilor laterali. Aparitia bascularii transversale se datoreaza: A. Montarii dintilor frontali in afara crestei; B. Montarii dintilor laterali in afara crestei; C. Necorespondentei intre suprafata mucozala a protezei si suprafata crestelor edentate (erori de amprentare, atrofia exagerata a crestei alveolare, existenta unei mucoase fixe foarte reziliente); D. Nefolierii torusului palatin; E. Tensiunii partilor moi periprotetice. (pag. 226)

S1465071. Controlul succiunii protezei totale maxilare se realizeaza astfel: A. Prin deschiderea brusca si maxima a gurii; B. Prin presarea cu degetul aplicat pe treimea incizala a fetei palatinale a incisivilor, in sens oro-vestibular; C. Prin tractiuni cu pulpa degetului din aproape in aproape pe marginea vestibulara a protezei; D. Prin deschiderea usoara a gurii; E. Prin tractiuni cu pulpa degetului din aproape in aproape pe fata palatinala a dintilor protezei maxilare. (pag. 226)

S1465072. Desprinderea protezei totale mandibulare de pe camp presupune: A. Existenta unor margini vestibulare prea lungi sau prea subtiri; B. Existenta unor margini vestibulare prea lungi sau prea groase; C. Montarea dintilor frontali prea vestibularizati; D. Montarea dinţilor frontali prea oralizaţi; E. Nedegajarea frenurilor bucale sau lingual. (pag. 225)

S1465073. in primele zile dupa aplicarea protezelor pacientii pot avea o chinuitoare senzatie permanenta de voma. Cauzele acestui fenomen pot fi: A. Atat stomatogene cat si psihogene; B. DVO prea mare; C. Extinderea protezei totale maxilare dincolo de linia Ah. D. Extinderea protezei totale maxilare strict pana la linia Ah. E. Proteze scurte distal, care nu ajung pana la linia Ah. (pag. 232)

S1465074. La aplicarea protezei maxilare in cavitatea bucala, unii pacienti prezinta senzatie de voma.

1572



1573

Rezidentiat 2004


Aceasta senzatie apare mai ales la pacientii protezati pentru prima data. in aceasta situatie se indica urmatoarele: A. Medicul explica pacientului ca, prin vointa si autocontrol aceasta senzatie dezagreabila va fi invinsa. B. Daca proteza se va termina distal foarte exact la linia Ah, prin comprimarea terminatiilor nervoase de sub linia de flexiune a valului palatin, se va inlatura de obicei tendinta de voma; C. Unii autori recomanda folosirea anestezicelor de contact insa numai a celor sub forma de gel; D. O metoda recomandata pentru inlaturarea senzaţiei de voma consta in lasarea forţata in jos a umerilor sau tragerea genunchiului flectat, cu amandoua mainile catre piept, care diminueaza considerabil senzaţia de voma pe care acum pacientul o poate controla; E. Nu se recomanda folosirea anestezicelor de contact, care ingreuneaza deglutitia si impiedica instalarea unor reflexe normale de adaptare. (pag. 225)

S1465075. La aplicarea protezelor totale in cavitatea bucala se urmaresc urmatoarele obiective: A. Aprecierea exacta a portiunilor care declanseaza dureri, delimitarea si corectarea lor; B. Controlul stabilitatii; C. Controlul mentinerii; D. Controlul fizionomiei si fonaţiei; E. Controlul montarii pe creasta a dintilor laterali. (pag. 224)

S1465076. Pacientii edentati total trebuie sa respecte o serie de reguli esentiale privind obiceiurile alimentare: A. Mesele vor fi reduse ca volum si dese; B. Masticatia perfecta este necesara si indispensabila unei bune digestii; C. Sa consume hidrati de carbon in cantitati mai mari; D. Pacientul sa consume inca din primele zile dupa aplicarea protezelor, alimente de consistenţa medie; E. Se recomanda sectionarea alimentelor cu incisivii. (pag. 231-232)

S1465077. Pentru curatirea cu mai multa usurinta a protezelor totale si chiar pentru dezinfectarea lor (recomandata in special la pacientii bolnavi, neputinciosi sau foarte in varsta) exista acum mai multe metode ce comercializeaza mai multe tipuri de substante: A. Enzime; B. Acizi diluati; C. Detergenti; D. Peroxizi alcalini; E. Apa distilata; (pag. 234)

S1465078. Pentru neadaptarea la protezele totale sunt incriminate: A. Slaba comunicare dintre medicul stomatolog si pacient; B. Existenta unor experiente stomatologice negative ale pacientului, care sunt transferate acum proteticianului; C. Pretentii nerealiste absurde ale pacientului; D. Toleranţa tisulara; E. Anxietatea pacientului care-l face sa nu accepte schimbari in planul protetic si sa nu tolereze cele mai mici dureri. (pag. 230)

S1465079. Testele de succiune care se aplica la inserarea protezei totale mandibulare in cavitatea bucala sunt: A. Presiune vestibulo-orala pe fata vestibulara a incisivilor inferiori (controlul inchiderii in zona linguala centrala);

1573



1574

Rezidentiat 2004


B. Tractiune in sens vertical la nivelul incisivilor centrali mandibulari (controlul inchiderii in zona linguala centrala); C. Tractiune oro-vestibulara pe fata linguala incisivilor inferiori (controlul inchiderii la tuberculul piriform); D. Tracţiune in sens vertical la nivelul incisivilor centrali mandibulari (se apreciaza inchiderea vestibulara totala). E. Presiune vestibulo-orala pe fata vestibulara a incisivilor inferiori (controlul inchiderii la tuberculul piriform); (pag. 225)

S1565080. Acizii folositi pentru curatirea protezelor sunt: A. acidul clorhidric B. acidul sulfuric C. acidul fosforic D. acidul acetic E. acidul azotic. (pag. 234)

S1565081. Desprinderea protezei de pe campul protetic in pozitia de repaus presupune: A. margini vestibulare prea lungi B. margini vestibulare prea scurte C. margini vestibulare prea groase D. margini vestibulare prea subţiri E. nedegajarea frenurilor bucale. (pag. 225)

S1565082. Din punct de vedere fizionomic, proteza totala trebuie sa realizeze: A. estomparea santurilor periorale B. accentuarea santurilor periorale C. refacerea dimensiunii verticale D. scaderea dimensiunii verticale E. imbunatatirea conturului buzelor. (pag. 233)

S1565083. Dupa aplicarea protezelor totale in cavitatea orala se urmareste: A. controlul stabilitatii B. echilibrarea ocluzala C. verificarea polimerizarii D. verificarea menţinerii E. controlul fizionomiei. (pag. 224)

S1565084. Purtatorilor de proteze totale li se recomanda: A. mese reduse ca volum si dese B. sectionarea alimentelor cu dintii frontali C. sectionarea alimentelor cu cutitul si plasarea lor in dreptul premolarilor D. masticaţia perfecta a alimentelor E. masticatia unor alimente putin voluminoase. (pag. 231)

S1565085. Senzatia de voma aparuta in primele zile dupa aplicarea protezei totele maxilare se poate datora: A. dimensiunii verticale supraevaluate B. dimensiunii verticale subevaluate C. extinderii protezei dincolo de linia Ah

1574



1575

Rezidentiat 2004


D. extinderii protezei pana la linia Ah E. neajungerii protezei la nivelul liniei Ah. (pag. 232)

S1565086. Solutia Mc Collum, de curatire a protezelor, contine: A. tripsina B. lipaza C. amilaza D. pepsinogen E. EDTA. (pag. 234)

S1665087. Bascularea transversala a protezei totale maxilare are urmatoarele cauze: A. montarea dintilor laterali inafara crestei; B. existenta unor margini vestibulareprea groase; C. nefolierea torusului palatin; D. erori de amprentare; E. xerostomie (pag. 226)

S1665088. Dupa aplicarea protezelor totale: A. functia fonetica se imbunatateste treptat; B. fizionomia influenteaza adaptarea biologica a protezelor; C. masticatia nu este modificata; D. simtul gustativ este pierdut; E. pacientul revine la control la 24-48 de ore (pag. 230)

S1665089. Pentru curatirea cu usurinta a protezelor se folosesc urmatoarele pudre sau comprimate: A. apa lui Javel; B. Steradent C. Deterdent; D. Polident; E. Corega Tabs (pag. 234)

S1665090. Pentru neadaptarea pacientului cu protezele totale sunt incriminate: A. pretentiile absurde ale pacientului; B. dorinta de esec a pacientului C. anxietatea deosebita a pacientului; D. folosirea prafurilor adezive E. varsta pacientului (pag. 230)

S2165091. La insertia unor proteze totale noi leziunile apar cel mai frecvent în urmatoarele zone: A. Sub baza protezei totale superioare B. Pe creasta milohioidiana C. La zona Ah D. La nivelul torusului mandibular E. La nivelul crestelor neretentive (pag. 230)

1575



1576

Rezidentiat 2004


S2165092. Pentru neadaptarea la protezele totale sunt incriminate: A. Slaba comunicare medic-pacient B. Pretentiile realiste ale pacientului C. Anxietatea D. Dorinta de esec E. Experiente stomatologice negative (pag. 230)

S2265093. La controlul extrabucal al protezei finite se urmareste: A. verificarea prelucrarii corecte a protezei B. mentinerea si stabilitatea protezei pe model C. verificarea montarii corecte a dintilor D. indepartarea urmelor de ulei prin spalare minutioasa E. echilibrarea ocluzala (pag. 223)

S2265094. Neadaptarea psihica a pacientului la protezele totale are ca si cauze: A. slaba comunicare cu medicul B. prezenta unor leziuni pe mucoasa C. pretentiile absurde ale pacientului D. toleranta tisulara scazuta E. dorinta de esec a pacientului (pag. 230)

S2265095. Dupa aplicarea protezelor leziunile apar in special: A. in zona Ah B. in zona linguala centrala C. la nivelul bridelor vestibulare laterale D. pe tuberculul piriform cu mucoasa rezilienta E. la nivelul tuberozitatilor neretentive (pag. 230-231)

S2265096. Pentru curatirea protezelor se recomanda: A. acid clorhidric 15% B. acid acetic C. peroxizi alcalini D. pasta de dinti E. solutie Mc Collum (pag. 234)

S2265097. Refacerea functiei fizionomice consta in: A. accentuarea santurilor peribucale B. restabilirea dimensiunii verticale C. vizibilitatea placuta a dintilor D. rosu de buze diminuat E. prezenta ragadelor comisurale (pag. 232-233)

S2265098. Aparitia bascularii transversale se datoreaza: A. montarii dintilor laterali pe mijlocul crestei B. nefolierii torusului palatin C. erori de amprentare

1576



1577

Rezidentiat 2004


D. unei mucoase fixe foarte reziliente E. atrofiei usoare a crestei alveolare (pag. 226)

S2265099. Daca exista un contact prematur ce deviaza mandibula spre obraz slefuirea se face dupa tehnica: A. LUBL B. BULL C. MUDL D. DUML E. vestibular superior, lingual inferior (pag. 227)

S2265100. La pacientul varstnic edentat total apar modificari ale tractului digestiv: A. cresterea elasticitatii tesuturilor B. cresterea numarului papilelor gustative C. scad secretiile glandulare D. creste productia de HCl din sucul gastric E. scade activitatea enzimatica (pag. 231)

S2265101. In primele zile dupa protezare: A. pacientii pot avea senzatie permanenta de voma B. poate aparea alterarea gustului C. consumarea alimentelor se face cu usurinta D. senzatia de voma apare cind DVO este marita E. nu se recomanda consumarea mancarurilor si bauturilor calde (pag. 232)

S2265102. Pentru inlaturarea contactelor premature in RC: A. se slefuiesc cuspizii vestibulari inferiori B. cuspizii palatinali superiori sunt prezervati C. cuspizii vestibulari superiori si linguali inferiori au valoare secundara D. cuspizii vestibulari superiori si vestibulari inferiori au valoare secundara E. cuspizii activi nu se slefuiesc niciodata (pag. 228)

S2265103. Dupa aplicarea protezei totale in cavitatea bucala se urmareste: A. aprecierea portiunilor ce declanseaza dureri si corectarea lor B. ameliorarea durerilor aparute C. controlul stabilitatii si mentinerii D. precierea montarii corecte a dintilor E. controlul fizionomiei si fonatiei (pag. 224)

S2265104. Retusurile din baza protezei pot fi facute cu: A. freze extradure B. pietre montate C. netezire cu polipant D. freze de otel E. hartie abraziva (pag. 230)

1577



1578

Rezidentiat 2004


S2265105. Pacientilor protezati total li se recomanda: A. mesele sa fie copioase B. masticatia sa fie superficiala C. mesele sa fie reduse ca volum si dese D. masticatia sa fie perfecta E. consistenta alimentelor sa fie intotdeauna redusa. (pag. 231)

S2265106. Substantele recomandate pentru igienizarea protezelor totale sunt : A. peroxizii alcalini B. solutia Mc Collum C. solutia Budtz D. solutia Kelstrup E. acidul fosforic 25% (pag. 234)

S2265107. Substantele recomandate pentru igienizarea protezelor sunt : A. acidul clorhidric 15% B. acidul fosforic 25% C. solutia Kelstrup D. solutia Iorgensen E. solutia Budtz (pag. 234)

S2265108. Refacerea functiei fizionomice la edentatul total are in vedere : A. vizibilitatea placuta a dintilor B. estomparea santurilor vestibulare C. refacerea dimensiunii verticale D. imbunatatirea conturului buzelor E. imbunatatirea conturului obrajilor (pag. 233)

S2265109. La purtatorii de proteze totale leziunile apar mai frecvent in urmatoarele zone : A. bridelor laterale B. frenului buzei inferioare C. creastei milohioidiana D. torusului mandibular E. tuberculului piriform (pag. 230)

S2265110. La purtatorii de proteze totale leziunile apar mai frecvent in urmatoarele zone : A. crestei edentate retentive B. tuberozitatilor C. frenului buzei inferioare D. torusului mandibular E. zonelor retentive ale crestelor edentate (pag. 230)

S2265111. Absenta mentinerii protezei totale mandibulare presupune : A. nedegajarea frenurilor bucale B. montarea dintilor frontali prea oral C. existenta unor margini prea lungi

1578



1579

Rezidentiat 2004


D. existenta unor margini prea scurte E. nedegajarea frenului buzei superioare (pag. 235)

S2265112. Controlul extrabucal efectuat inainte de aplicarea protezelor totale in cavitatea bucala consta in : A. inspectarea si palparea fetelor vestibulare ale protezelor B. verificarea polimerizarii pieselor protetice C. verificarea prelucrarii pieselor protetice D. verificarea pozitionarii corecte a dintilor E. depistarea eventualelor asperitatila nivelul fetelor mucozale (pag. 223)

S2265113. In cazul alterarii gustului la pacientii purtatori de proteza totala : A. se recomanda bauturi calde B. se recomanda mancaruri aromate C. se recomanda mancaruri cu miros mai usor sesizabil D. aceasta se datoreste modificarii papilelor gustative E. se recomanda indepartarea protezelor (pag. 232)

S2265114. Aparitia senzatiei de voma la pacientii purtatori de proteze totale : A. se poate datora unor cauze psihogene B. se poate datora unor cauze somatogene C. se pot datora unei DVO prea mici D. se pot datora extinderii protezei dincolo de linia Ah E. se pot datora unei DVO prea mari (pag. 232)

S2265115. Controlul extrabucal al protezelor totale consta in: A. controlul stabilitatii B. verificarea pozitionarii corecte a dintolor C. verificarea polimerizarii protezelor D. palparea fetelor mucozale E. controlul mentinerii (pag. 223)

S2265116. Controlul intrabucal al protezelor totale are urmatoarele obiective, mai putin : A. controlul stabilitatii B. verificarea pozitionarii corecte a dintilor C. controlul mentinerii D. echilibrarea ocluzala E. inspectarea si palparea fetelor mucozale (pag. 224)

S2265117. Dupa aplicarea protezei totale in cavitatea bucala se urmareste : A. aprecierea portiunilor ce declanseaza dureri si corectarea lor B. verificarea prelucrarii protezelor C. controlul stabilitatii D. controlul mentinerii E. controlul fizionomiei si fonatiei (pag. 224)

1579



1580

Rezidentiat 2004


S2265118. Dupa aplicarea protezelor totale leziunile apar in special : A. in zona "Ah” B. in zona linguala centrala C. la nivelul bridelor vestibulare laterale D. pe tuberculul piriform cu mucoasa rezilienta E. la nivelul crestelor edentate neretentive (pag. 230)

S2265119. In primele zile dupa protezarea pacientului edentat total : A. pacientii pot avea senzatie permanenta de voma B. poate aparea alterarea gustului C. consumarea alimentelor se face cu usurinta D. senzatia de voma apare cand DVO este marita E. nu se recomanda consumarea mancarurilor si bauturilor calde (pag. 232)

S2265120. Controlul succiunii protezei totale maxilare se realizeaza astfel : A. prin deschiderea brusca si maxima a gurii B. prin presarea cu degetul aplicat pe 1/3 incizala a fetei palatinale a incisivilor, in sens oro-vestibular C. prin tractiuni cu degetul din aproape in aproape pe marginea vestibulara a protezei D. prin deschiderea usoara a gurii E. prin tractiuni cu pulpa degetului din aproape in aproape pe fata palatinala a dintilor protezei maxilare (pag. 226)

S2265121. Desprinderea protezei totale mandibulare de pe camp presupune : A. existenta unor margini vestibulare prea lungi sau prea subtiri B. existenta unor margini vestibulare prea lungi sau prea groase C. montarea dintilor frontali prea vestibularizati D. montarea dintilor frontali prea oralizati E. nedegajarea frenurilor bucale (pag. 225)

S2265122. Cauzele senzatiei permanente de voma care poate sa apara dupa aplicarea protezelor sunt: A. atat stomatogene , cat si psihogene B. DVO prea mare C. extinderea protezei totale maxilare dincolo de linia Ah D. extinderea protezei totale maxilare strict pana la linia Ah E. proteze scurte distal, care nu ajung pana la linia Ah (pag. 232)

S2265123. Proteza mandibulara este mai bine tolerata de pacienti pentru ca : A. are un volum mai mic B. are o buna adeziune C. are un sprijin si o stabilitate mai mari D. nu declanseaza reflexe de voma E. zona de sprijin ofera o suprafata mai mare (pag. 224)

S2265124. Acizii utilizati pentru curatirea protezelor sunt : A. acidul clorhidric B. acidul sulfuric C. acidul fosforic

1580



1581

Rezidentiat 2004


D. acidul acetic E. acidul azotic (pag. 234)

S2265125. Solutia McCollum, de curatire a protezelor, contine : A. Tripsina B. Lipaza C. Amilaza D. Pepsinogen E. EDTA (pag. 234)

S2265126. Pentru curatirea cu usurinta a protezelor totale se folosesc urmatoarele pudre sau comprimate : A. apa de Javel B. Steradent C. Deterdent D. Polident E. Corega Tabs (pag. 234)

S2365127. După aplicarea protezei totale în cavitatea bucală se urmăreºte: A. aprecierea exactă a porþiunilor ce declanºează dureri B. controlul menþinerii stabilităþii C. controlul fizionomiei ºi fonaþiei D. echilibrarea ocluzală E. realizarea adaptării biologice (pag. 224)

S2365128. Proteza mandibulară este mai bine tolerată de către pacient pentru că: A. are un volum mai mic B. are o bună adeziune C. are un sprijin ºi o stabilitate mai mare D. nu declanºează reflexe de vomă E. zona de sprijin oferă o suprafaþă mai mare (pag. 224)

S2365129. Menþinerea protezei pe câmp este periclitată de: A. existenþa unor margini vestibulare prea lungi sau prea groase B. răscroirea prea largă la nivelul plicilor ºi frenurilor C. montarea dinþilor frontali prea vestibular D. montarea dinþilor laterali înafara crestei E. montarea dinþilor înăuntrul crestei (pag. 225)

S2365130. Bascularea transversală a protezei se datorează: A. montării dinþilor laterali înafara crestei B. montarea dinþilor laterali înăuntrul crestei C. necorespondenþei între suprafaþa ocluzală a protezei ºi suprafaþa crestelor edentate D. nefolierii torusului palatin E. marginilor protetice prea scurte (pag. 226)

1581



1582

Rezidentiat 2004


S2365131. ªlefuirea contactelor premature în I.M are rolul: A. de a stabiliza protezele B. de a dispersa simultan ºi armonios presiunile pe întreg câmpul protetic C. de a reface funcþia fizionomică D. de a reface funcþia masticatorie E. de a restabili adeziunea ºi succiunea (pag. 227)

S2365132. Adaptarea psihică a pacienþilor la proteza totală este condiþionată de: A. tipul de SN al pacientului B. reacþiile motorii de răspuns care se modifică odată cu vârsta C. starea emoþională a pacientului D. adaptarea biologică nu implică acceptarea psihică a protezelor E. încrederea în medicul stomatolog (pag. 229-230)

S2365133. Cauzele neadaptării psihice a pacienþilor la tratamentul prin porteza totală þine de: A. slaba comunicare dintre medic ºi pacient B. vârsta înaintată a pacientului C. influenþa negativă a anturajului D. experienþe stomatologice negative ale pacientului E. tulburările funcþionale complexe pe care le-a generat starea de edentaþie totală (pag. 230)

S2365134. Indicaþiile date pacientului privind masticaþia cu protezele totale sunt: A. incizia alimentelor dure B. secþionarea alimentelor cu ajutorul cuþitului C. consumarea de alimente dure în primele zile după protezare D. consumarea de alimente moi în primele zile după protezare E. efectuarea unei masticaþii superficiale pentru a asigura o bună digestie (pag. 231-232)

S2565135. Ce indicaţii se dau pacientului odată cu aplicarea protezelor totale în cavitatea orală: A. mesele să fie reduse ca volum şi dese B. alimentele să aibă consistenţă crescută C. secţionarea alimentelor să se realizeze cu cuţitul înainte de coinsumarea lor D. executarea de exerciţii fonetice E. igienizarea protezelor totale cu apă şi spun (pag. 231, 232, 233)

S2665136. Căptuşirea protezelor scheletate necesită unele condiţii pentru a fi încununată de succes: A. dinţii artificiali să fie în stare bună şi montaţi corect; B. proteza să aibă sprijin mixt; C. ocluzia să poată fi echilibrată prin mici şlefuiri de echilibrare; D. scheletul metalic să fie perfect adaptat la dinţii restanţi; E. extinderea şeilor să fie corectă (pag. 555)

S2665137. Caracteristicile materialelor reziliente de căptuşire sunt: A. neutralizează parţial forţa de masticaţie; B. au miros plăcut; C. au gust neplăcut datorită porozităţii

1582



1583

Rezidentiat 2004


D. asigură o legătură puternică cu acrilatul şeilor; E. nu-şi schimbă culoarea. (pag. 560)

S2665138. Indicaţiile rebazării protezelor scheletate sunt: A. test de rotaţie, al protezelor terminale, pozitiv, nesesizat de pacient; B. aspect neplăcut după căptuşirea protezei; C. proteze vechi reparate repetat; D. porozitatea acrilatului la proteze noi; E. şeile permit retenţii alimentare abundente. (pag. 562)

S2665139. În cazul protezelor parţiale care au sprijin mucozal sau mixt, timpul în care se produce atrofia crestelor alveolare depinde de: A. profesia pacientului; B. reactivitatea individuală; C. prezenţa obturaţiilor pe dinţii stâlpi; D. absenţa obturaţiilor pe dinţii restanţi; E. prezenţa unor inflamaţii pulpare. (pag. 555)

S2665140. La căptuşirea indirectă a protezelor terminale vechi după metoda cu "gura deschisă” nu se indică ambalarea protezei în cuvetă datorită următoarelor impedimente clinice: A. neadaptării scheletului pe dinţi; B. suprasolicitării zonale ale crestelor; C. test de rotaţie pozitiv al protezei; D. înălţării mari de ocluzie; E. test de rotaţie negativ al protezei. (pag. 558)

S2665141. La căptuşirea indirectă a protezelor terminale vechi după metoda cu "gura deschisă” presa se introduce într-un aparat de polimerizare în condiţiile: A. temperatură de 390C; B. presiune de 15-25 psi; C. timp de 30 minute; D. 20 minute; E. 10 minute. (pag. 559)

S2665142. În cursul readaptării protezelor schletate, prezenţa de goluri (lipsuri) la nivelul acrilatului autopolimerizabil se datorează: A. acrilatul este insuficient cantitativ; B. prinderii de bule de aer în acrilat; C. nepresării acrilatului la marginea modelului; D. acrilatul aplicat pe şei a fost prea uscat; E. acrilatul aplicat pe model a fost prea uscat. (pag. 564)

S2665143. Imposibilitatea aplicării corecte a unei proteze scheletate pe câmpul protetic după căptuşire sau rebazare se datorează: A. deformării scheletului la adaptarea protezei în cuvetă; B. rest de acrilat pe conectorii secundari; C. rest de acrilat sub pinteni;

1583



1584

Rezidentiat 2004


D. rest de gips sub pinteni; E. egresiunii dinţilor restanţi. (pag. 565)

S2665144. Apariţia unei linii cu aspect neplăcut între acrilatul nou şi vechi după readaptarea protezelor scheletate poate fi cauzată de: A. acrilatul şeilor incomplet curăţat de materialul de amprentă; B. acrilatul a fost prea uscat când s-a aplicat pe şei; C. acrilatul a fost prea uscat când s-a aplicat pe model; D. factori salivari; E. influenţa pigmenţilor salivari. (pag. 565)

S2665145. Cauzele pentru care protezele scheletate căpuşite sau rebazate prezintă testul de rotaţie pozitiv sunt: A. în timpul amprentării pacientul a deschis gura; B. în timpul amprentării pacientul a închis gura; C. scheletul nu a avut trei puncte de sprijin pe dinţi; D. proteza s-a deplasat la ambalare; E. în timpul amprentării medicul a apăsat pe şei. (pag. 565)

S2865146. Pentru curatirea si dezinfectarea protezelor totale sunt folosite urmatoarele substante: A. enzime B. peroxizi alcalini C. acizi diluati D. hipocloriti alcalini E. nici una din aceste substante (pag. 234)

S2865147. Igiena protezelor totale se face prin: A. spalare cu apa si sapun B. spalare cu peria de unghii C. spalare cu pasta de dinti D. spalare cu peria de dinti E. nici una din variantele enumerate (pag. 233)

S2865148. Pentru neadaptarea psihica a pacientului la proteza totala sunt incriminate: A. slaba comunicare dintre pacient si medic B. experiente stomatologice pozitive ale pacientului C. pretentii nerealiste, absurde ale pacientilor D. dorinta de esec E. anxietatea pacientului (pag. 230)

S2865149. Leziunile aparute dupa aplicarea protezei totale maxilare sunt mai frecvente in urmatoarele zone: A. zona AH B. frenurele laterale C. frenul buzei inferioare D. vestibular la nivelul tuberozitatilor E. nici una dintre zone

1584



1585

Rezidentiat 2004


(pag. 230)

S2965150. Controlul extrabucal al protezelor totale noi consta in: A. verificarea pozitionarii corecte a dintilor B. verificarea intercuspidarii maxime C. verificarea dimensiunii verticale de ocluzie D. verificarea calitatii polimerizarea acrilatului E. palparea fetelor mucozale ale protezelor pentru a descoperi eventualele asperitati (pag. 223)

S2965151. Scopul purtarii protezelor totale nou realizate intr-un vas cu apa inainte de aplicarea lor in cavitatea bucala este urmatorul: A. de a le pastra in stare igienica, ferite de mediul inconjurator B. de a se dizolva eventualele urme de monomer C. de a se dizolva eventualele urme de polimer D. de a se pastra umiditate de imbibitie E. de a se nu deforma (pag. 224)

S2965152. Aparitia bascularii transversale la aplicarea protezei totale mandibulare nou realizate se datoreste: A. montarii dintilor laterali in afara crestei B. montarii dintilor frontali in afara crestei C. proteza prea scurta, care nu cuprinde tuberculul piriform D. dintilor laterali prea ingusti in sens vestibulo-oral E. rezilientei crescute a mucoasei (pag. 225)

S2965153. La aplicarea protezelor totale noi in cavitatea bucala, controlul contactelor dento-dentare (al relatiilor de ocluzie) se face prin urmatoarele manopere: A. conducerea mandibulei in RC B. verificarea pozitiei de IM C. verificarea ocluziei de balans in propulsie D. verificarea ocluziei de balans in lateralitate E. proba spatulei (pag. 227)

1585



1586

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

Tema nr. 66 Recondiţionarea protezelor totale BIBLIOGRAFIE: 6. E. Hutu, s.a. - Edentaţia totală, Ed.III-a, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucuresti, 1998.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1266001. Materialele utilizate la captusirile rigide sunt: A. Materiale fotopolimerizabile B. Materiale rigide reversibile C. Elastomeri D. Acrilate autopolimerizabile E. Hidrocoloizi reversibili (pag. 242)

S1266002. Termenul de"rebazare"se refera la: A. Refacerea incompleta a bazei protezei cu schimbarea partiala a dintilor B. Refacerea completa a bazei protezei cu schimbarea partiala a dintilor C. Refacerea incompleta a bazei protezei cu schimbarea totala a dintilor D. Refacerea completa a bazei protezei cu pastrarea totala a dintilor E. Refacerea culorii bazei protezei (pag. 241)

S1366003. Amprentarea functionala cu materiale reziliente in vederea captusirii se realizeaza in: A. in timp de 2 – 3 minute B. in timp de 1 ora C. in 48 – 72 de ore D. in 24 de ore E. intr-o saptamana (pag. 244)

S1366004. Captusirea definitiva cu materiale reziliente este indicata la pacientii: A. a caror mucoasa nu tolereaza contactul cu suprafata protetica dura B. cu plagi postextractionale recente C. necooperanti, irascibili D. cu handicapuri fizice E. cu mucoase groase (pag. 244)

S1366005. Dupa turnarea modelului in vederea captusirii indirecte: A. materialul de amprenta din proteza se indeparteaza complet B. materialul de amprenta se indeparteaza partial lasand cateva insule de material C. materialul de amprenta se indeparteaza cu jet puternic de apa rece D. materialul de amprenta se indeparteaza cu jet puternic de apa calda E. toate variantele sunt posibile (pag. 245)

S1366006. Elasticitatea materialului rezilient se pastreaza timp de: A. 8 ore

1586



1587



24 ore 5 zile 3 zile 1 – 2 saptamani (pag. 244)

S1366007. in vederea captusirii corecte: A. pacientul clateste gura cu apa rece B. mucoasa campului protetic este vaselinata C. pacientul clateste gura cu apa oxigenata 2% D. mucoasa campului protetic este dezinfectata cu alcool E. mucoasa campului protetic este uscata cu comprese sterile (pag. 243)

S1366008. Termenul anglo-saxon ’’refection’’ reprezinta: A. captusirea protezei prin adaugare de material B. refacerea totala a bazei C. captusirea marginala a protezei D. refacerea arcadelor dentare artificiale E. toate variantele sunt corecte (pag. 241)

S1466009. Amprentarea in vederea unei captusiri indirecte: A. Se poate face cu materiale siliconice sau paste ZOE; B. Se face folosind o lingura individuala din rasini acrilice; C. Se poate face si cu o lingura standard; D. Se face cu proteza veche, fiind o metoda comoda, deoarece medicul nu mai trebuie sa indeparteze cu freza un strat superficial de acrilat de pe faţa mucozala a protezei (manopera necesara in cazul unei captusiri directe); E. Presupune o modelare marginala cu gura deschisa, fara a mai fi necesara pozitionarea in intercuspidare maxima, deoarece dintii artificiali au fost deja montati in proteza veche. (pag. 244)

S1466010. Captusirea protezelor totale se contraindica in caz de: A. Existenta dintilor frontali montati in afara crestei; B. Ocluzie dezechilibrata corectata anterior; C. Proteze cu multiple reparatii, cu baza deteriorata si impregnata; D. Instabilitatea uneia dintre proteze (in caz de edentaţie totala bimaxilara protezata); E. tesuturi incapabile sa suporte presiunile si solicitarile protetice, necesitand o conditionare tisulara preprotetica. (pag. 242)

S1466011. Legat de materialele de captusire, urmatoarele afirmatii sunt false: A. Se pot folosi materiale de captusire reziliente sau materiale dure; B. Acrilatele termopolimerizabile se intrebuinteaza mult mai des decat cele autopolimerizabile, atunci cand se face o captusire prin tehnica indirecta; C. Acrilatele autopolimerizabile se folosesc atunci cand se face o captusire indirecta; D. Acrilatul autopolimerizabil poate produce iritaţia mucoasei bucale in cazul unei captusiri directe si astfel, imediat dupa captusire, proteza are o menţinere deosebit de precara; E. Acrilatele termopolimerizabile pot produce distorsiuni ale protezei in urma tratamentului termic. (pag. 242-244)

S1466012. Materialele de captusire definitiva rezilienta prezinta urmatoarele avantaje:

1587



1588



Permit obtinerea unei pelicule netede, ce nu favorizeaza colonizarea bacteriana; Sunt usor de prelucrat si de netezit; Nu se deterioreaza in timp, deoarece nu ab sorb apa din mediul salivar; Permit intreţinerea unei igiene riguroase; Capata o consistenta plastica ce le permite o utilizare mai indelungata. (pag. 248)

S1466013. Rebazarea: A. Reprezinta refacerea fetei mucozale a protezei, in scopul imbunatatirii retentiei; B. Reprezinta refacerea completa a bazei protezei, pastrand doar dintii artificiali; C. Este o practica foarte frecventa; D. Se face deoarece bazele protezelor se deterioreaza mult mai rapid ca dinţii artificiali acrilici; E. Se poate face in laboratorul de tehnica dentara sau in cabinetul stomatologic. (pag. 241)

S1466014. Repararea protezei totale fracturate: A. Se face intotdeauna in laborator; B. Se face in laborator atunci cand exista fragmente pierdute, iar cele existente nu se mai potrivesc; C. Poate interesa baza sau marginile fracturate; in cazul afectarii dintilor artificiali se indica confectionarea unei proteze noi, repararea nemaifiind posibila fara modificarea relatiilor intermaxilare; D. Se face intotdeauna in cabinet; E. Se poate face atat in cabinet cat si in laborator, dar este indicata doar atunci cand fragmentele existente se potrivesc perfect. (pag. 240-241)

S1566015. Captusirea definitiva cu materiale reziliente se indica in urmatoarele cazuri, cu exceptia: A. mucoasa balanta B. mucoasa hiperemiata C. absenta torusului mandibular D. creste"in lama de cuţit" E. torus mandibular proeminent si sensibil. (pag. 248)

S1566016. Care dintre urmatoarele materiale nu are o vascozitate lent progresiva: A. Hydro Cast B. Coe Confort C. Viscogel D. Soft Oryl E. Mollosil. (pag. 248)

S1566017. Care dintre urmatorii factori nu reprezinta contraindicatie a captusirii: A. dimensiunea verticala supraevaluata B. dimensiunea verticala subevaluata C. prezenta de dinti laterali montati in afara crestei D. ocluzie grav dezechilibrata E. instabilitatea protezelor pe ambele maxilare. (pag. 242)

S1566018. Care dintre urmatorii timpi operatori nu apartine captusirii directe a protezelor totale: A. indepartarea stratului superficial acrilic de pe fata mucozala B. fetele laterale ale dintilor se acopera cu leucoplast

1588



1589

Rezidentiat 2004


C. fata externa a protezei se lasa descoperita D. vaselinarea mucoasei E. modelarea marginala (pag. 243)

S1566019. Care dintre urmatorii timpi operatori nu apartine captusirii indirecte: A. indepartarea detritusurilor de pe proteza B. aplicarea materialului de amprenta C. modelare functionala cu gura inchisa D. lipsa de modelare funcţionala E. modelare functionala cu gura deschisa. (pag. 244)

S1566020. Prin captusirea temporara cu materiale reziliente se nu se obtine: A. adaptarea tesuturilor la o noua situatie biologica B. relaxarea tesuturilor C. stergrea vechilor reflexe D. accentuarea vechilor reflexe E. o amprenta foarte functionala. (pag. 247)

S1666021. Captusirea definitiva a protezei totale cu materiale reziliente are urmatoarele caracteristici: A. este indicata in cazul campului protetic care suporta foarte bine presiunile; B. se efectueaza numai prin tehnica directa; C. materialele pastreaza un grad de porozitate; D. materialul devine iritant pentru mucoasa; E. protezele vor fi usor de prelucrat si netezit (pag. 248)

S1666022. Captusirea directa presupune: A. utilizarea de materiale cu vascozitate lent progresiva; B. acoperirea bazei si marginilor protezei cu un nou strat de acrilat autopolimerizabil; C. ambalarea protezei fara a se turna in prealabil un model; D. utilizarea de materiale reziliente; E. amprentarea cu un cauciuc siliconic (pag. 243)

S1666023. Refacerea protezelor totale prin tehnici simple-in laborator sau in cabinet, este indicata cand: A. fragmentele protezelor se potrivesc perfect; B. baza protezelor este impregnata, deteriorata; C. ocluzia este dezechilibrata; D. dintii laterali sunt montati in afara crestei; E. dimensiunea verticala este supraevaluata (pag. 241)

S2166024. Captusirea protezelor totale este indicata în urmatoarele situatii: A. Dinti laterali montati în afara crestei. B. Proteze vechi cu reparatii multiple. C. Ocluzie dezechilibrata D. Închidere marginala pierduta prin prelucrare neatenta E. D.V. supraevaluata.

1589



1590

Rezidentiat 2004


(pag. 242)

S2266025. Indicatiile captusirii protezelor: A. D.V. supraevaluata B. D.V. subevaluata C. dinti laterali montati inafara crestei D. dinti laterali montati perpendicular pe mijlocul crestei E. instabilitatea protezelor pe ambele maxilare (pag. 242)

S2266026. Acrilatele autopolimerizabile: A. se intrebuinteaza numai la captusirile directe B. se intrebuinteaza numai la captusirile indirecte C. atat la captusirile directe cat si la cele indirecte D. se intrebuinteaza mult mai putin E. se intrebuinteaza mult mai mult (pag. 242-243)

S2266027. La captusirea directa a protezei este necesar un timp de: A. 1- 2 min. B. 2- 3 min. C. 3- 4 min. D. 4- 5 min. E. 5- 6 min. (pag. 243)

S2266028. La polimerizarea indirecta a acrilatului temperatura apei adaugate este de: A. 30 grade Celsius B. 40 grade C. 45 grade D. 50 grade E. 52 grade (pag. 245)

S2266029. Amprenta functionala cea mai eficienta pentru conditionare este: A. fonetica B. Herbst C. metoda Screinemakers D. fonetica si functionala E. nu se foloseste amprenta functionala (pag. 248)

S2266030. Despre dintii artificiali se pot afirma urmatoarele : A. nu e necesar sa realizeze o ocluzie functionala B. nu e necesar sa aiba eficacitate masticatorie C. e suficient un bun aspect estetic D. nu e necesar sa aiba o rezistenta mecanica cat mai indelungata E. sa realizeze confort privind fonatia si spatial pentru limba (pag. 281)

S2266031. In zona frontala se pot utilize urmatoarele tipuri de dinti artificiali: A. dinti metalici

1590



1591



suprafete ocluzale metalice casete cu fatete dinti prefabricate din portelan doar varianta a e corecta (pag. 283)

S2366032. Căptuºirea definitivă cu materiale reziliente este indicată la pacienþii: A. a căror mucoasă nu tolerează contactul cu suprafaþa protetică dură B. cu plăci postextracþionale recente C. necooperanþi, irascibili D. cu handicapuri fizice E. cu mucoase groase (pag. 248)

S2366033. Termenul anglo-saxon ’’refection’’ reprezintă A. căptuºirea protezei prin adăugare de material B. refacerea totală a bazei C. căptuºirea marginală a protezei D. refacerea arcadelor dentare artificiale E. toate variantele sunt corecte (pag. 241)

S2366034. În vederea căptuºirii corecte: A. pacientul clăteºte gura cu apă rece B. mucoasă câmpului protetic este vaselinată C. pacientul clăteºte gura cu apă oxigenată 2% D. mucoasa câmpului protetic este dezinfectată cu alcool E. mucoasa câmpului protetic este uscată cu comprese sterile (pag. 243)

S2366035. După turnarea modelului în vederea căptuºirii indirecte: A. materialul de amprentă din proteză se îndepartează complet B. materialul de amprentă se îndepartează parþial lăsând câteva insule de material C. materialul de amprentă se îndepartează cu jet puternic de apă rece D. materialul de amprentă se îndepartează cu jet puternic de apă caldă E. toate variantele sunt posibile (pag. 245)

S2366036. Polimerizarea acrilatului în Hydroflask se realizează: A. cu apă caldă la temperaturi de 60o C B. cu apă caldă la temperaturi de 40o C C. la presiuni de 3,515 Kg/cm2 D. la o presiune de 2, 793 Kg/cm2 E. la o temperatură de 45o C ºi o presiune de 2,535 Kg/cm2 (pag. 245)

S2366037. Amprentarea funcþională cu materiale reziliente în vederea căptuºirii se realizează în: A. în timp de 2 – 3 minute B. în timp de 1 ora C. în 48 – 72 de ore D. în 24 de ore E. într-o săptămână

1591



1592

Rezidentiat 2004


(pag. 246)

S2366038. Elasticitatea materialului rezilient se păstrează timp de: A. 8 ore B. 24 ore C. 5 zile D. 3 zile E. 1 – 2 săptămâni (pag. 247)

S2566039. Care din următoarele afirmaţii privind căptuşirea directă a protezelor totale sunt corecte: A. necesită îndepărtarea stratului superficial acrilic de pe faţa orală a protezei B. feţele laterale ale dinţilor şi faţa externă a protezei nu se acoperă cu fâşii de leucoplast C. mucoasa câmpului protetic se usucă bine D. acrilatul autopolimerizabil se prepară într-un godeu de sticlă E. în timpul fazei de căptuşire propriu-zisă nu este necesară modelarea marginală (pag. 243)

S2966040. Contraindicatiile captutirii protezei totale: A. dintii laterali montati in afara crestei B. coincidenta dintre IM si RC C. proteze noi cu deficiente de adeziune D. inchidere marginala externa deficitara la proteze cu ocluzie normala E. DVO subevaluata (pag. 242)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1266041. Captusirea definitiva cu materiale reziliente este indicata la pacienti cu: A. Mucoasa balanta B. Mucoasa normala C. Torus mandibular proeminent D. Atrofie osoasa medie E. Torus mandibular proeminent si sensibil (pag. 248)

S1266042. Captusirea directa presupune: A. Acoperirea protezei cu un strat de acrilat termopolimerizabil B. Acoperirea protezei cu un strat de acrilat autopolimerizabil C. indepartarea unui strat superficial de acrilat de pe fata mucozala a protezei D. indepartarea unui strat superficial de acrilat de pe fata externa a protezei E. Lifirea unei fasii de leocoplast pe fetele laterale ale dintilor (pag. 242)

S1266043. Captusirea indirecta: A. Se realizeaza doar de catre medic B. Se realizeaza doar de catre tehnician C. Se realizeaza atat de catre medic cat si de tehnician D. Se realizeaza cu acrilat autopolimerizabil E. Utilizeaza materiale de amprenta gen siliconi (pag. 242-244)

1592



1593

Rezidentiat 2004


S1266044. Captusirea protezelor totale poate fi: A. Partiala, interesand zonele de inchidere maarginala deficitara B. Partiala, ineresand zonele de sprijin C. Totala, interesand intreaga fata interna mucozala D. Totala, interesand si dintii artificiali E. Partiala, utilizand ceara (pag. 241-248)

S1266045. Contraindicatiile captusirilor sunt: A. Ocluzie echilibrata B. DV supraevaluata C. Proteze noi D. Pe camp protetic cu stomatopatii E. Dinti laterali corect montati (pag. 242)

S1266046. Dupa rezultatul protetic obtinut, captusirile pot fi: A. Cu caracter rigid B. Captusire directa C. Captusire rezilienta D. Captusire indirecta E. Toate raspunsurile sunt corecte (pag. 242)

S1266047. Fractura protezelor totale poate aparea la: A. Proteze la care s-au montat dintii superiori cu diastema B. Proteze la care s-au montat dinti la nivelul tuberculilor piriformi C. Existenta unor antagonisti componenti ai unor proteze fixe D. Atrofia inegala a campului protetic E. Prognatism mandibular (pag. 240-241)

S1266048. Materialele utilizate in cazul captusirii cu materiale reziliente sunt: A. Materiale cu vascozitate lent progresiva B. Acrilate autopolimerizabile C. Acrilate termopolimerizabile D. Plastupalasts E. Mollosil (pag. 247-248)

S1266049. Obiectivele captusirii partiale sunt: A. imbunatatirea mentinerii deficitare datorita prelucrarilor neatente B. imbunatatirea mentinerii deficitare datorita atrofiei campului protetic C. imbunatatirea mentinerii unor proteze vechi, reparate D. Determinarea DVO corecte E. imbunatatirea mentinerii prin prelungirea marginilor pana la limite normale (pag. 242)

S1266050. Scopul captusirii temporare cu materiale reziliente este: A. Conditionarea"campului protetic B. Relaxarea tesuturilor C. Amprentare functionala

1593



1594

Rezidentiat 2004


D. Stergerea unor reflexe dobandite E. Nici un raspuns nu este valabil (pag. 247)

S1366051. Amprenta realizata in scopul captusirii indirecte se realizeaza cu: A. pasta ZOE B. gips C. siliconi D. mase termoplastice E. alginat (pag. 244)

S1366052. Captusirea protezei totale efectuate in mod curent presupune: A. refacerea succiunii prin adaugare de material la zonele deficitare de inchidere marginala B. adaugare de material pe toata fata interna, mucozala a protezei C. adaugarea de material in anumite zone ale fetei interne a protezei D. indepartarea materialului in exces de la nivelul bazei E. indepartarea surplusului de material de la nivelul marginillor inalte (pag. 241)

S1366053. Cauzele fracturarii protezei totale sunt: A. existenta unui torus palatin proeminent B. atrofia inegala a campului protetic C. existenta unei arcade antagoniste integre sau cu lucrari protetice fixe D. montarea dinţilor inafara crestei E. nerespectarea regulilor de igienizare (pag. 240-241)

S1366054. Contraindicatiile captusirii sunt: A. D. V supraevaluata B. D. V subevaluata C. existenta dintilor laterali montati inafara crestei D. ocluzie dezechilibrata imposibil de corectat E. instabilitatea protezelor pe ambele maxilare (pag. 242)

S1366055. Imediat dupa captusirea directa se recomanda pacientului: A. nepurtarea protezei pana a doua zi B. spalarea protezei cu solutie de acid acetic, apa si apoi purtarea ei C. mentinerea protezei intr-un recipient cu cloramina timp de 3 ore D. umectarea repetata a mucoasei cu lichide protectoare E. spalarea imediata a protezei cu pasta de dinti si purtarea ei (pag. 244)

S1366056. Modalitatile de captusire in functie de rezultatul protetic sunt: A. captusiri cu caracter rezilient (temporar, definitiv) B. captusiri cu caracter rigid C. captusiri elastice D. captusiri semielastice E. toate variantele sunt corecte (pag. 243)

1594



1595

Rezidentiat 2004


S1366057. Obiectivele captusirii partiale sunt: A. imbunatatirea mentinerii prin refacerea inchiderii marginale pierdute B. imbunatatirea sprijinului prin cresterea suprafetei de sprijin C. ameliorarea mentinerii prin prelungirea marginilor pana la limitele normale D. ocolirea cu atenţie a formaţiunilor mobile de la periferia campului protetic E. refacerea culorii (pag. 242)

S1466058. Captusirea definitiva cu materiale reziliente: A. Foloseste materiale cu vascozitate lent progresiva ce permit o conditionare tisulara de calitate a campului protetic; B. Se indica la pacientii a caror mucoasa nu tolereaza in nici un chip contactul cu o suprafata protetica dura; C. Se indica in caz de creasta balanta; D. Se indica in caz de torus mandibular proeminent si sensibil; E. Se indica in caz de creasta"in lama de cutit". (pag. 248)

S1466059. Captusirea indirecta: A. Este metoda prin care proteza capata un strat interior din acrilat autopolimerizabil; B. Este metoda prin care proteza capata un strat interior din acrilat termopolimerizabil; C. Spre deosebire de cea directa, nu necesita indepartarea unui strat de acrilat de pe suprafata mucozala a protezei, este suficienta o amprentare cu ZOE, siliconi etc., dupa care proteza este trimisa in laborator; D. in cazul folosirii metodei polimerizarii acrilatului in Hydroflask, este necesara apa la o temperatura de 50°C; E. Este contraindicata in cazul unei DV supraevaluate. (pag. 242, 244-245)

S1466060. Captusirea prin metoda directa: A. Presupune acoperirea bazei si marginilor cu un strat de acrilat termopolimerizabil; B. Necesita acoperirea fetelor laterale si ocluzale ale dintilor, ca si fata externa a protezei cu leucoplast, pentru a impiedica lipirea acrilatului de aceste zone; C. Necesita indepartarea prealabila a unui strat de acrilat de minim 1 mm grosime cu freze de acrilat, pentru a permite realizarea unei legaturi chimice a materialului de captusire cu acrilatul protezei; D. Poate avea ca rezultat o iritaţie a ţesuturilor protetice datorita temperaturii ridicate si proprietaţilor chimice ale acrilatului; E. Necesita o modelare marginala in timpul polimerizarii, precum si inchiderea gurii in intercuspidare maxima. (pag. 244)

S1466061. Captusirea prin metoda directa: A. Este contraindicata in cazul unei DV supradimensionate, caz in care se recomanda o captusire indirecta; B. Este contraindicata cand se doreste o captusire rezilienta definitiva, in acest caz se face o captusire indirecta in laborator; C. Foloseste materiale de captusire rezilienta ca: Ortocryl, Major Resin System Reline etc; D. Este contraindicata in cazul existenţei unei montari in afara crestei a dinţilor laterali; E. Necesita vaselinarea mucoasei campului protetic, pentru a diminua actiunea iritanta a materialului de captusire. (pag. 242-243)

S1466062. Captusirea temporara cu materiale reziliente: A. Urmareste conditionarea campului protetic cu materiale cu vascozitate lent progresiva; B. Permite stergerea reflexelor dobandite care se opun acomodarii cu proteza; C. Presupune o perioada de conditioonare tisulara de 4 – 5 zile; D. Permite o amprentare facila a unor zone si detalii care nu pot fi puse in evidenţa cu alte materiale; E. Permite o amprentare functionala eficienta, in special fonetica.

1595



1596

Rezidentiat 2004


(pag. 247-248)

S1466063. Cauzele fracturarii protezelor totale corect confectionate sunt: A. Caderea pe suprafete dure, mai ales la pacientii varstnici; B. Existenta unui torus palatin de dimensiuni medii, mai ales in treimea posterioara; C. Existenta unui torus mandibular in dreptul caruia proteza a fost subtiata in mod repetat; D. Solicitarea asimetrica a protezei datorita unei atrofii neuniforme a campului protetic; E. Design incorect al protezei, prezentand o zona de minima rezistenta la nivelul suprafetei mucozale palatinale. (pag. 240-241)

S1466064. inainte de o captusire directa se practica indepartarea unui strat superficial de acrilat de pe fata mucozala a protezei. De ce? A. Pentru ca acrilatul nou preparat sa adere inseparabil de corpul protezei; B. Pentru a se forma o legatura chimica intre acrilatul nou si fata mucozala a protezei; C. Deoarece stratul superficial e impregnat cu grasimi si celule epiteliale; D. Deoarece stratul superficial prezinta adesea depozite tartrice; E. Deoarece stratul superficial a fost lustruit de tehnician si nu mai permite aderenta noului material de captusire. (pag. 243)

S1466065. Legat de captusirea protezelor totale: A. Captusirea partiala reprezinta refacerea suprafetei mucozale a protezei totale, fara a modifica zonele de inchidere marginala; B. Captusirea totala intereseaza intreaga fata interna mucozala a protezei (inclusiv marginile); C. Captusirea totala urmareste conditionarea tisulara cu ajutorul unor materiale cu vascozitate lent progresiva; D. Captusirea parţiala urmareste imbunataţirea menţinerii unei proteze corect confecţionate, la care campul protetic a suferit in timp o atrofie ce a dus la dispariţia adeziunii si succiunii; E. Captusirea partiala urmareste ameliorarea mentinerii prin prelungirea marginilor pana la limite normale, la o proteza subextinsa. (pag. 241-242)

S1566066. Care dintre urmatoarele cauze pot determina fractura protezei totale: A. caderea pe suprafete dure B. absenta parafunctiilor C. montarea dintilor frontali superiori fara diastema D. atrofia inegala a campului protetic E. existenta unui torus palatin foarte proeminent. (pag. 240)

S1566067. Care dintre urmatoarele materiale se folosesc la captusirea definitiva cu materiale reziliente: A. Simpa B. Coe Confort C. Viscogel D. Hydro Cast E. Mollosil (pag. 248)

S1566068. Care dintre urmatoarele materiale se folosesc la captusirile rigide: A. Hydro Cast B. Duracryl C. Paladur D. Ortocryl E. Viscogel

1596



1597

Rezidentiat 2004


(pag. 242)

S1566069. Care dintre urmatorii timpi operatori apartin captusirii directe a protezelor totale: A. indepartarea stratului superficial acrilic de pe fata mucozala B. indepartarea stratului superficial acrilic de pe fata lustruita C. acoperirea fetelor laterale ale dintilor D. neacoperirea feţei externe a protezei E. vaselinarea mucoasei cavitatii orale. (pag. 243)

S1566070. Care dintre urmatorii timpi operatori apartin captusirii indirecte a protezelor totale: A. indepartarea stratului superficial acrilic de pe fata mucozala B. acoperirea fetelor laterale ale dintilor C. vaselinarea mucoasei cavitatii orale D. aplicarea in proteza a materialului de amprenta E. modelarea functionala cu gura inchisa. (pag. 244)

S1566071. Care sunt avantajele captusirii cu materiale reziliente a protezelor totale: A. relaxarea tesuturilor B. stergerea reflexelor vechi C. accentuarea reflexelor vechi D. obţinerea unei amprente foarte funcţionala E. obtinerea unei amprente documentare foarte buna. (pag. 247)

S1566072. in care dintre situatiile urmatoare este contraindicata captusirea: A. dimensiunea verticala supraevaluata B. dimensiunea verticala subevaluata C. existenta de dinti laterali montati in afara crestei D. prezenţa ulceraţiilor de decubit E. existenta de dinti laterali montati pe creasta. (pag. 242)

S1566073. in care dintre situatiile urmatoare nu este contraindicata captusirea: A. ocluzie dezechilibrata, imposibil de corectat B. proteze cu reparatii multiple C. existenta de dinti laterali montati pe creasta D. dimensiune verticala corecta E. absenta stomatopatiilor (pag. 242)

S1566074. Obiectivele captusirii totale sunt: A. imbunatatirea mentinerii prin refacerea inchiderii marginale pierdute prin suprasolicitare B. optimizarea mentinerii unei proteze corect realizate dar la care campul protetic a suferit in timp atrofie C. conditionarea tesuturilor D. imbunataţirea menţinerii unor proteze vechi reparate E. imbunatatirea stabilitatii unor proteze noi. (pag. 242)

S1666075. Captusirea prin metoda directa a protezelor totale presupune: A. turnarea modelului si ambalarea protezei;

1597



1598



indepartarea unui strat uniform din baza protezei; nepurtarea protezei pina a doua zi; utilizarea acrilatului termopolimerizabil; utilizarea acrilatului autopolimerizabil (pag. 243)

S1666076. Captusirea temporara cu materiale rasinoase de amprentare presupune: A. utilizarea materialelor de genul Simpa sau Mollosil; B. intinderea conditionarii pe o perioada de 48-72 ore; C. existenta mucoasei balante hiperemiate; D. utilizarea materialelor gen Hydro-Cast, Vascogel E. utilizarea acrilatului termopolimerizabil (pag. 248)

S1666077. Captusirea temporara cu materiale rasinoase de amprentare presupune: A. utilizarea materialelor de genul Simpa sau Mollosil; B. intinderea conditionarii pe o perioada de 48-72 ore; C. existenta mucoasei balante hiperemiate; D. utilizarea materialelor gen Hydro-Cast, Vascogel E. utilizarea acrilatului termopolimerizabil (pag. 248)

S1666078. Cauzele fracturarii protezei totale corect efectuate sunt: A. existenta unui torus palatin foarte proeminent; B. montarea dintilor frontali superiori cu diastema incisiva; C. dimensiunea verticala supraevaluata; D. existenta dintilor laterali montati in afara crestei; E. existenta parafunctiilor (bruxism) (pag. 246)

S1666079. Contraindicatiile captusirii sunt: A. dimensiunea verticala supraevaluata; B. ameliorarea mentinerii unei proteze imediate, fracturate prin imprudenta masticatorie; C. existenta dintilor laterali montati in afara crestei; D. proteze cu multiple reparatii; E. camp protetic incapabil sa suporte presiuni (pag. 242)

S1666080. Obiectivele captusirii partiale sunt: A. conditionarea tesuturilor incapabile sa suporte presiuni; B. imbunatatirea mentinerii prin refacerea inchiderii marginale; C. ameliorarea mentinerii prin prelungirea marginilor pana la limite normale, la o proteza subextinsa; D. imbunatatirea mentinerii in cazul in care campul protetic a suferit o atrofie care a dus la disparitia adeziunii; E. inaltarea ocluziei (pag. 242)

S1666081. Obiectivele captusirii totale sunt: A. ameliorarea mentinerii prin refacerea inchiderii marginale; B. optimizarea mentinerii unei proteze corect confectionate, dar cu atrofia campului protetic; C. inaltarea ocluziei; D. conditionarea tesuturilor, incapabile sa suporte presiuni; E. reparatia unei proteze cu baza deteriorata si impregnata

1598



1599

Rezidentiat 2004


(pag. 242)

S2166082. Captusirea definitiva directa cu materiale reziliente se poate face cu: A. Simpa B. Molloplast-B C. Mollosil D. Silastic 390 E. Plastupalasts (pag. 248)

S2166083. Obiectivele captusirii totale a protezei totale sunt: A. Optimizarea mentinerii unei proteze corecte vechi B. Îmbunatatirea mentinerii la o proteza scurta vestibular marginal C. Îmbunatatirea mentinerii si stabilitatii la proteze vechi reparate D. Conditionarea tesuturilor cu materiale cu vâscozitate lent progresiva E. Înaltarea ocluziei (pag. 242)

S2266084. Cauzele fracturarii protezei totale sunt: A. existenta unui torus palatin proeminent B. montarea dintilor laterali inafara crestei C. montarea dintilor superiori cu diastema interincisiva D. atrofia inegala a campului protetic E. parafunctii (pag. 240-241)

S2266085. Captusirea protezei totale poate fi: A. partiala- intereseaza fata interna mucozala a protezei B. partiala- adaugare de material la zonele de inchidere marginala deficitare C. totala- adaugare de material la zonele de inchidere marginala deficitara D. totala- intereseaza fata interna mucozala a protezei E. totala- doar la inchiderea marginala (pag. 241)

S2266086. Obiectivele captusirii partiale sunt: A. conditionarea tesuturilor incapabile sa suporte presiunile B. optimizarea mentinerii unei proteze corect confectionate la care campul protetic asuferit o atrofie C. imbunatatirea mentinerii prin refacerea inchiderii marginale pierdute D. ameliorarea mentinerii prin prelungirea marginilor la o proteza subextinsa E. imbunatatirea mentinerii si stabilitatii unor proteze vechi reparate (pag. 242)

S2266087. Obiectivele captusirii totale sunt: A. imbunatatirea mentinerii prin refacerea inchiderii marginale pierdute B. imbunatatirea mentinerii si stabilitatii unor proteze vechi reparate C. ameliorarea mentinerii prin prelungirea marginilor la o proteza subextinsa D. conditionarea tesuturilor incapabile sa suporte presiunile si solicitarile protetice cu ajutorul unor materiale cu vascozitate lent progresiva E. optimizarea mentinerii unei proteze la care campul protetic a suferit o atrofie (pag. 242)

S2266088. Contraindicatiile captusirii protezelor sunt: A. dinti frontali superiori montati cu diastema

1599



1600



dinti laterali montati perpendicular pe mijlocul crestei dinti laterali montati inafara crestei ocluzie dezechilibrata proteze subextinse (pag. 242)

S2266089. Captusirea protezelor: A. se poate realiza numai in cabinet B. se poate realiza numai in laborator C. se poate realiza atat in cabinet cat si in laborator D. are caracter rigid E. este rezilienta (pag. 242)

S2266090. Materiale utilizate la captusire: A. Paladur B. Duracryl C. acrilate autopolimerizabile D. acrilate termopolimerizabile E. Palliag (pag. 242)

S2266091. Acrilatele termopolimerizabile: A. se intrebuinteaza mult mai des B. se intrebuinteaza mult mai rar C. evita distorsiunile din interiorul protezei ce rezulta in urma fierberii D. nu evita distorsiunile din interiorul protezei ce rezulta in urma fierberii E. se folosesc la captusirile rigide (pag. 242)

S2266092. Captusirea directa presupune: A. acoperirea bazei si a marginilor cu un strat de acrilat termopolimerizabil B. acoperirea bazei si a marginilor cu un strat de acrilat autopolimerizabil C. realizarea unei legaturi chimice D. realizarea unei legaturi mecanice E. realizarea unei legaturi fizico- chimice (pag. 243)

S2266093. La captusirea directa a protezei: A. proteza este tinuta cu o mana B. nu se efectueaza miscari de catre operator C. se efectueaza miscari de catre operator D. se mobilizeaza partile moi E. nu se mobilizeaza partile moi (pag. 243)

S2266094. La captusirea directa a protezei: A. pacientul inchide gura in I.M. B. pacientul efectueaza miscari functionale C. pacientul nu efectueaza miscari functionale D. nu se efectueaza miscari de catre operator E. se efectueaza miscari de catre pacient

1600



1601

Rezidentiat 2004


(pag. 244)

S2266095. La captusirea directa a protezei: A. pacientul va purta imediat proteza pentru a se obisnui B. nu se poarta proteza pana a doua zi C. proteza va avea o mentinere precara in gura la aplicarea imediata D. proteza va avea o stabilitate foarte buna la aplicarea imediata E. proteza va avea o stabilitate foarte buna la aplicarea a doua zi (pag. 244)

S2266096. La captusirea indirecta a protezelor se folosesc ca materiale de amprentare: A. ZOE B. Optosil C. Stomaflex crema D. Xantopren E. siliconi (pag. 244)

S2266097. Captusirea indirecta: A. se efectueaza in laborator B. se efectueaza in cabinet C. se efectueaza cu acrilat autopolimerizabil D. se efectueaza cu acrilat termopolimerizabil E. se efectueaza in cabinet cu acrilat autopolimerizabil (pag. 244)

S2266098. La captusirea indirecta: A. se modeleaza functional cu gura inchisa B. se modeleaza functional cu gura deschisa C. se modeleaza functional atat cu gura inchisa cat si cu gura deschisa D. se pozitioneaza in I.M. E. se pozitioneaza in R.C. (pag. 244)

S2266099. La captusirea directa a protezelor: A. imediat proteza va avea o mentinere foarte buna B. proteza va avea o mentinere precara C. temperatura dezvoltata este scazuta D. temperatura dezvoltata este mare E. reactia chimica este iritanta (pag. 244)

S2266100. La captusirea directa a protezei A. se reface inchiderea marginala prin adaugarea unui rulou de acrilat autopolimerizabil B. se reface inchiderea marginala prin adaugarea unui rulou de acrilat termopolimerizabil C. se adauga un rulou de acrilat pe o suprafata limitata a protezei D. se adauga un rulou de acrilat pe tot conturul protezei E. se modeleaza functional (pag. 244)

S2266101. La captusirea indirecta: A. dupa turnarea modelului se indeparteaza in totalitate materialul de amprenta din proteza

1601



1602



se lasa pe loc cateva insule de material de amprenta se lasa pe loc cateva insule de material de amprenta se lasa in continuare insulele de material de amprenta dupa ambalare se indeparteaza insulele de material de amprenta dupa care se ambaleaza (pag. 245)

S2266102. La captusirea indirecta a protezelor, polimerizarea acrilatului in Hydroflaskse face: A. sub presiune uniforma B. cu alternante de presiune C. in recipient umplut cu apa D. in recipient cu vid E. in recipient cu azot (pag. 245)

S2266103. La realizarea captusirii indirecte: A. amprenta va fi cofrata B. amprenta nu va fi cofrata C. se vor indeparta portiuni din materialul de amprentare din dreptul zonelor ce vor trebui despovarate D. se va adauga material in dreptul zonelor ce urmeaza a fi despovarate E. se va utiliza acrilat termopolimerizabil (pag. 244)

S2266104. La captusirea indirecta: A. polimerizarea acrilatului se face cu presiune B. polimerizarea acrilatului se face fara presiune C. polimerizarea acrilatului se face fara presiune D. va necesita montarea in ocluzor E. va fi necesara montarea in duplicator (pag. 247)

S2266105. Captusirea cu materiale reziliente poate fi: A. temporara B. definitiva C. cu materiale cu vascozitate lent progresiva D. cu materiale fluide E. cu siliconi (pag. 247)

S2266106. La captusirea cu materiale reziliente acestea se aplica in interiorul protezei : A. 1 min. B. 2 min. C. 3 min. D. 4 min. E. 5 min. (pag. 248)

S2266107. Materialele reziliente utilizate pentru captusire: A. au la inceput o vascozitate mare B. au la inceput o vascozitate mica C. vascozitatea creste treptat D. vascozitatea descreste treptat E. vascozitatea ramane constanta

1602



1603

Rezidentiat 2004


(pag. 248)

S2266108. Captusirea temporara cu materiale reziliente: A. presupune adaptarea tesuturilor la o noua situatie biologica intr-un timp relativ scurt B. presupune adaptarea tesuturilor la o noua situatie biologica intr-un timp relativ lung C. se face cu materiale cu vascozitate lent progresiva D. se face cu ZOE E. se face cu siliconi (pag. 247)

S2266109. Materiale cu vascozitate lent progresiva: A. ZOE B. gipsul C. Hydro Cast D. Coe Confort E. Optosil (pag. 248)

S2266110. Captusirea definitiva cu materiale reziliente este indicata in caz de: A. bruxism B. proteze totale unimaxilare care au ca antagonisti arcade naturale integre C. torus proeminent D. mucoasa balanta E. mucoasa hiperemiata (pag. 248)

S2266111. Captusirea directa definitiva cu materiale reziliente se poate face cu: A. Molloplast B B. Mollosil C. Plastupalasts D. Silastic 390 E. Simpa (pag. 248)

S2266112. Materialele reziliente utilizate pentru captusirea definitiva A. au rezistenta mecanica slaba B. au rezistenta mecanica buna C. au un grad de porozitate D. nu sunt poroase E. sunt greu de prelucra (pag. 248)

S2266113. Materialele reziliente utilizate pentru captusirea definitiva: A. au o consistenta elastica B. sunt greu de netezit C. sunt usor de prelucrat D. sunt greu de prelucrat E. sunt rigide (pag. 248)

S2266114. Se pot deosebi doua categorii de sisteme articulate: A. ruptorii de forte

1603



1604



amortizorii de forte ambele categorii nici una dintre ele toate raspunsurile sunt corecte (pag. 248)

S2266115. Caracteristicile conectorilor secundari sunt: A. rigiditatea care se obtine prin latime si grosime adecvata B. traiect intotdeauna vertical C. sa treaca la distanta de parodontiul marginal, papilla interdentara si mucoasa procesului alveolar D. nu se aplica pe suprafetele onvexe vestibulare sau orale ale dintilor restanti E. traiect totdeauna orizontal (pag. 266)

S2266116. Conectorii secundari se pot clasifica in: A. proximali B. interdentari C. ai bratelor elastice ale crosetelor divizate D. rigizi E. nici o varianta nu e corecta (pag. 266)

S2266117. Seile protetice trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A. adaptare intima si precisa la tesuturile cu care vin in contact B. greutate crescuta C. sa permita efectuarea captusirilor D. conductibilitate termica redusa E. suprafete externe bine lustruite (pag. 271)

S2266118. Ca forme pot fi utilizate urmatoarele tipuri de sei metalice: A. forma de plasa cu ochiuri mici si dese B. forma de plasa cu ochiuri largi C. forma metalica fara ochiuri D. doar primele doua variante E. doar variantele b si c (pag. 275)

S2266119. In edentatiile terminale, saua metalica are urmatoarele caracteristici: A. e realizata de obicei cu ochiuri mari B. e realizata de obicei fara ochiuri C. se gaseste la o distanta de creste de 1 mm D. lungimea e 2/3 din lungimea crestei E. lungimea e egala cu lungimea crestei (pag. 278)

S2266120. Componenta acrilica a protezei scheletate are caracteristicile: A. acopera saua metalica, formand saua propriu-zisa B. se realizeaza din acrilat roz termopolimerizabil C. se poate realiza si din acrilat roz autopolimerizabil D. se poate realiza si din acrilat roz autopolimerizabil E. doar primul raspuns e corect

1604



1605

Rezidentiat 2004


(pag. 280)

S2266121. In zona frontala se pot utilize urmatoarele tipuri de dinti artificiali: A. dinti prefabricati din portelan B. ti prefabricate din acrilat C. tatete intersanjabile din portelan D. coroane si fatete din acrilat realizate in laborator E. nici un raspuns corect (pag. 282)

S2266122. In zona laterala se pot utilize urmatoarele tipuri de dinti artificiali: A. dinti prefabricate din portelan sau acrilat B. portelan ars pe schelet din cobalt-crom C. casete cu fatete D. coroane si fatete din acrilat realizate in laborator E. dinti metalici (pag. 283)

S2266123. In edentatiile laterale se respecta urmatoarele reguli de montare: A. nu se realizeaza treme B. dintii artificiali vor ocupa intreg spatiul edentat C. montarea se face strict pe mijlocul crestei D. volumul dintilor artificiali in sens vestibule-oral mai ales in regiunea molara inferioara trebuie sa fie mai mare ca cel al dintilor naturali E. relieful ocluzal se realizeaza standard indifferent de antagonisti (pag. 284)

S2266124. In edentatiile terminale se respecta urmatoarele reguli de montare a dintilor: A. dintii artificiali vor fi montati pe mijlocul crestei B. latimea dintilor in sens vestibule-oral va fi proportionala cu latimea crestei C. cu cat crestele sunt mai inguste, dintii vor fi mai lati D. numarul dintilor artificiali nu depinde de arcada antagonista E. intotdeauna e necesara montarea molarului trei (pag. 284)

S2266125. Caracteristicile protetice privind conceperea protezei sunt: A. sprijinul protezei B. stabilizarea protezei C. tipul de lingura individuala indicate D. tipurile de dinti artificiali indicate E. prezenta sau absenta molaruli trei (pag. 286)

S2266126. In edentatia de clasa I Kennedy se indica urmatoarele tipuri de sprijin: A. mixt rigid B. mixt elastic C. mixt foarte elastic D. mixt telescopat E. mixt foarte rigid (pag. 287)

S2366127. Cauzele fracturării protezei totale sunt: A. existenþa unui torus palatin proeminent

1605



1606



atrofia inegală a câmpului protetic existenþa unei arcade antagoniste integre sau cu lucrări protetice fixe montarea dinþilor înafara crestei nerespectarea regulilor de igienizare (pag. 240-241)

S2366128. Căptuºirea protezei totale efectuate în mod curent presupune: A. refacerea succiunii prin adăugare de material la zonele deficitare de închidere marginală B. adăugare de material pe toată faþă internă, mucozală a protezei C. adăugarea de material în anumite zone ale feþei interne a protezei D. îndepărtarea materialului în exces de la nivelul bazei E. îndepărtarea surplusului de material de la nivelul marginillor înalte (pag. 241)

S2366129. Obiectivele căptuºirii parþiale sunt: A. îmbunătăþirea menþinerii prin refacerea închiderii marginale pierdute B. îmbunătăþirea sprijinului prin creºterea suprafeþei de sprijin C. ameliorarea menþinerii prin prelungirea marginilor până la limitele normale D. ocolirea cu atenþie a formaþiunilor mobile de la periferia câmpului protetic E. refacerea culorii (pag. 242)

S2366130. Obiectivele căptuºirii totale sunt: A. optimizarea menþinerii unei proteze corect confecþionată la care câmpul protetic a suferit o atrofie B. condiþionarea þesuturilor incapabile să suporte presiuni C. îmbunătăþirea menþinerii ºi stabilităþii unei proteze vechi D. înălþarea ocluziei E. nici o variantă nu este corectă (pag. 242)

S2366131. Contraindicaþiile căptuºirii sunt: A. D. V supraevaluată B. D. V subevaluată C. existenþa dinþilor laterali montaþi înafara crestei D. ocluzie dezechilibrată imposibil de corectat E. instabilitatea protezelor pe ambele maxilare (pag. 243)

S2366132. Modalităþile de căptuºire în funcþie de rezultatul protetic sunt: A. căptuºiri cu caracter rezilient (temporar, definitiv) B. căptuºiri cu caracter rigid C. căptuºiri elastice D. căptuºiri semielastice E. toate variantele sunt corecte (pag. 243)

S2366133. Amprenta realizată în scopul căptuºirii indirecte se realizează cu: A. pastă ZOE B. ghips C. siliconi D. mase termoplastice E. alginată

1606



1607

Rezidentiat 2004


(pag. 244)

S2366134. Imediat după căptuºirea directă se recomandă pacientului A. nepurtarea protezei până a doua zi B. spălarea protezei cu soluþie de acid acetic, apă ºi apoi purtarea ei C. menþinerea protezei într-un recipient cu cloramină timp de 3 ore D. umectarea repetată a mucoasei cu lichide protectoare E. spălarea imediată a protezei cu pastă de dinþi ºi purtarea ei (pag. 244)

S2566135. Care sunt contraindicaţiile căptuşirii unei proteze totale: A. subevaluarea dimensiunii verticale a etajului inferior al feţei B. existenţa dinţilor laterali montaţi în afara crestei edentate C. proteze cu multiple reparaţii D. existenţa unor proteze echilibrate ocluzal E. proteze stabile pe ambele maxilare (pag. 242)

S2666136. Importanta pozitiei de relatie centrica (R.C), rezida din A. R.C. este o pozitie constanta toata viata B. R.C. este o pozitie diagnostica în unele analize diagnostice C. R.C. este o pozitie functionala; D. R.C este o pozitie ce poate fi determinata E. R.C. nu este o pozitie functionala. (pag. 30)

S2666137. Situatiile care necesita pozitionarea mandibulei în R.C. sunt urmatoarele: A. Pentru adaptarea intraorala a restaurarilor odontale B. Pentru adaptarea extraorala a restaurarilor protetice C. Pentru corectarea dizarmoniei ocluzale în cadrul tratamentului disfunctiei cranio-mandibulare D. La orice examen clinic stomatologic E. În vederea corectarii dizarmoniei ocluzale dupa aplicarea unei restaurari protetice (pag. 43)

S2666138. Care din conditiile de mai jos permit cumulate pozitionarea manuala a modelelor în R.C.: A. Când avem Long Centric B. Când avem Point Centric C. Pozitia de intercuspidare maxima este stabila D. Sa nu existe obstacole dentare (prematuritati si interferente) E. Modelele de gips sa fie complete si exacte (pag. 51-52)

S2666139. Care din afirmatiile urmatoare caracterizeaza ocluzia ideala: A. ADM este morfologic integru B. Parodontiul este integru C. Abraziunea nu depaseste gradul 2 D. În pozitia de repaus mandibular inocluzia este generalizata E. Subiectul nu constientizeaza functionalitatea nici unei componente a ADM (pag. 79)

S2666140. Care din afirmatiile urmatoare infirma conceptul de ocluzie ideala: A. Subiectul constientizeaza functionalitatea componentelor ADM

1607



1608



Tonusul muschilor masticatori se mentine la valori electrice medii în pozitia de repaus a mandibulei Abraziunea este absenta Parodontiul este integru Componentele ADM nu prezinta semne de disfunctie (pag. 79)

S2666141. Ocluzia functionala se caracterizeaza obligatoriu prin: A. Ocluzie stabila B. Abraziunea nu depaseste nivelul specific vârstei subiectului C. ADM este morfologic integru D. Parodontiul este integru E. Masticatia, fonatia si fizionomia conferite de dinti sunt acceptabile pentru subiect (pag. 80)

S2666142. Obiectivele tratamentului ocluziei de obisnuinta sunt: A. Amendarea simptomatologiei disfunctiei cranio-mandibulare B. Functionalitatea elementelor ADM sa nu fie perceptibila pentru pacient C. Functionalitatea ADM sa fie satisfacatoare pentru pacient D. Satbilitate ocluzala E. Obtinerea integritatii parodontale (pag. 83-84)

S2666143. Masticatia unilaterala poate fi indusa de: A. Dieta moale neabraziva B. Dieta consistenta abraziva C. Afectiuni dento-parodontale sau edentatii ce fac imposibila masticatia pe una din parti D. Altralgii ipsilaterale fata de partea preferata în masticatie E. Constitutional (pag. 105)

S2666144. Eficienta protectiei canine este sustinuta de: A. Situatie topografica privilegiata B. Radacina puternica C. Os alveolar special structurat D. Sensibilitate propioceptiva parodontala fina si specializata E. Caninul nu se gaseste în dreptul vreunui stâlp osos al maxilarului (pag. 133)

S2866145. Captusirea protezei totale este contraindicata in: A. dimensiunea verticala supraevaluata B. ocluzie dezechilibrata imposibil de corectat C. proteze cu multiple reparatii D. proteze instabile E. nici una de mai sus (pag. 242)

S2866146. Captusirea definitiva a protezei totale cu materiale reziliente: A. este indicata la pacienti cu mucoasa balanta B. poate fi directa C. poate fi indirecta D. nu amortizeaza presiunile transmise campului protetic E. aceste materiale nu favorizeaza aparitia coloniilor de candida albicans

1608



1609

Rezidentiat 2004


(pag. 248)

S2866147. Cauzele fracturarii protezei totale corect confectionate sunt: A. caderea pe suprafete moi B. montarea dintilor frontali superiori cu diastema C. masticatie viguroasa D. atrofia inegala a campului protetic E. grosime uniforma a bazei protezei (pag. 240-241)

S2866148. Obiectivele capturarii protezei totale sunt: A. optimizarea mentinerii unei proteze corect confectionate la care campul protetic a suferit in timp atrofie B. imbunatatirea mentinerii unor proteze vechi reparate C. imbunatatirea stabilitatii unor proteze vechi reparate D. inaltarea ocluziei E. conditionarea tesuturilor incapabile sa suporte presiuni cu materiale cu vascozitate lent progresiva (pag. 242)

S2966149. Proteza totala poate suferi fracturi din urmatoarele cauze: A. montarea dintilor superiori cu diastema B. bruxism C. camp protetic moale (rezilienta mare a mucoasei fixe) D. marginea protezei e prea subtire E. atrofia inegala a substratului osos (pag. 240, 241)

S2966150. Obiectivele captusirii partiale a protezei totale sunt: A. refacerea adeziunii B. refacerea succiunii C. refacerea mentinerii prin realizarea inchiderii marginale externe D. refacerea marginilor la o proteza subextinsa E. refacerea adeziunii si succiunii (pag. 241, 242)

S2966151. Obiectivele captusirii totale a protezei totale sunt: A. refacerea marginilor pentru imbunatatirea mentinerii B. amortizarea presiunilor care se transmit asupra campului protetic C. ingrosarea bazei pentru a preveni fractura protezei D. refacerea marginilor la o proteza subextinsa E. refacerea adeziunii si succiunii (pag. 241, 242, 248)

S2966152. La captusirea directa a unei proteze totale cu acrilat autopolimerizabil sunt contraindicate urmatoarele manopere: A. indepartarea unui strat superficial acrilic de pe fata mucozala a protezei in grosime de peste 1mm B. indepartarea unui strat superficial acrilic de pe fata mucozala a protezei in grosime de 2-3 mm C. vaselinarea mucoasei inainte de introducerea in gura a protezei cu acrilatul autopolimerizabil D. proteza poate fi scoasa din gura inaintea prizei acrilatului, pacientul va clati gura iar proteza va fi repede reaplicata E. dupa priza acrilatului, suprafata mucozala a protezei se va lustrui (pag. 244)

1609



1610

Rezidentiat 2004


Tema nr. 67 Stomatopatiile protetice la edentatul total BIBLIOGRAFIE: 6. E. Hutu, s.a. - Edentaţia totală, Ed.III-a, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucuresti, 1998.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1267001. Reactii imediate totale aparute la purtatorii de proteze sunt A. eroziuni in situ B. alergice C. hiperplazii D. leziuni eritemato-congestive E. ulceratii de decubit (pag. 278)

S1267002. Reactiile imediate totale ale stomatopatiilor se declanseaza: A. dupa captusirea protezelor cu acrilat autopolimerizabil B. datorita unei realizari inadecvate a fetei interne a protezei C. datorita conformarii improprii a marginilor protezei D. datorita unor greseli de amprentare E. datorita unor tehnologii necorespunzatoare in laborator (pag. 278)

S1367003. Teoria alergica de producere a stomatopatiilor protetice sustine ca mucoasa bucala raspunde fata de componentele acrilatului printr-o reactie de: A. atrofie mucoasa B. hipertrofie C. congestie D. edemaţiere E. hipersensibilitate (pag. 277)

S1367004. Teoria interdependentei si interconditionarii factorilor, argumenteaza ca patogenia stomatopatiilor protetice s-ar datora: A. factorilor mecano-traumatici si alergici B. factorilor bacterieni C. mai multor factori ce actioneaza concomitent D. fragilitaţii capilare E. factorilor chimici (pag. 277)

S1367005. Conform teoriei bacteriotoxice, factorul patogen incriminat in aparitia stomatopatiilor protetice este: A. klebsiella B. stafilococ auriu C. streptococul viridans D. streptococul mutans E. candida albicans (pag. 276)

1610



1611

Rezidentiat 2004


S1367006. Reactiile imediate ale stomopatiei protetice bazale se insotesc de: A. tulburari vasculare B. eroziuni cu caracter traumatic C. iritatii traumatice D. tulburari ce reflecta boli generale E. hipertrofii si hiperplazii (pag. 279)

S1467007. Dupa ENE si IONIta, stomatopatiile protetice imediate pot fi: A. Ulceratii de decubit; B. Hiperplazii; C. Leziuni eritemato-congestive; D. Eroziuni in situ; E. Hipertrofii. (pag. 278)

S1467008. Eroziunile in situ: A. Reprezinta zone congestive intinse insotite intotdeauna de adenopatie; B. Se insotesc intotdeauna de durere violenta; C. Sunt provocate de conformarea improprie a marginilor protezei; D. Apar cel mai frecvent la nivelul frenurilor si bridelor nedegajate si rareori la nivelul liniei oblice interne; E. Se insotesc intotdeauna de ulceratii. (pag. 278)

S1467009. Legat de diagnosticul diferential intre leziunile de decubit si cele maligne: A. Este reprezentat de tabloul lui Burket; B. Leziunile de decubit apar mai frecvent in zona canina mandibulara si in zona frontala la maxilar; C. Leziunile de decubit de localizeaza la orice nivel; D. Nu este necesar; E. Nu necesita examene complementare (citodiagnostic, biopsie etc.) (pag. 280)

S1467010. Reactiile tardive marginale: A. Spre deosebire de cele imediate, ce sunt acoperite adeseori de false membrane, leziunile tardive se prezinta frecvent ca zone de mucoasa hiperplazica, fibroasa; B. Necesita diferentierea de leziunile maligne (tabloul Burket); C. Se insotesc intotdeauna de adenopatie; D. Ulceraţiile de decubit se asociaza cu o halena fetida datorata florei bacteriene abundente; E. Se localizeaza la orice nivel, fara zone preferentiale. (pag. 280)

S1467011. Teoria bacteriotoxica: A. Sustine ca etiologia stomatopatiilor protetice este combinata: microbiana (Candida Albicans) si toxica (monomerul acrilic, colorant etc.); B. Sustine ca etiologia stomatopatiilor protetice este combinata: microbiana (Candida Albicans) si alergica (hipersensibilitate la monomerul acrilic, colorant etc.); C. Incrimineaza toxinele bacteriene ale florei saprofite orale, care, in conditiile purtarii unei proteze incorect adaptate, ce determina leziuni de decubit, devine flora patogena; D. Susţine ca stomatopatiile sunt declansate de un dezechilibru al microbiocenozei orale la purtatorii de proteze; E. Nu este valabila in cazul unor proteze adaptate corect. (pag. 276-277)

1611



1612

Rezidentiat 2004


S1567012. Care dintre urmatoarele afectiuni nu creaza premize pentru aparitia stomatopatiilor A. insuficienta renala cronica B. scleroza in placi C. diabetul zaharat D. ateroscleroza E. bolile vasculare. (pag. 275)

S1567013. Care dintre urmatoarele forme clinice de stomatopatii nu reprezinta reactii tardive bazale: A. leziunile eritemato-congestive B. hipertrofiile C. hiperplaziile D. eroziunile in situ E. ulceratiile bazale. (pag. 278)

S1567014. Care dintre urmatoarele semne clinice nu este caracteristic leziunilor de decubit: A. tumefactia edematoasa B. mirosul fetid C. flora microbiana moderata D. adenopatia inconstanta E. absenta diskeratozei. (pag. 280)

S1567015. Factorul lacal care nu determina stomatopatii este: A. igiena necorespunzatoare a pieselor protetice B. imperfectiunile de executie a protezei C. scaderea temperaturii locale sub piesa protetica D. microporozitaţile acrilatului E. purtarea indelungata de proteze necorespunzatoare (pag. 276)

S1567016. in tratamentul stomatitelor imediate totate, nu se recomanda: A. suprimarea imediata a protezei B. lavaj cu solutii antiseptice slabe C. administrarea de antihistaminice D. administrarea de beta-blocante E. vitaminoterapie. (pag. 279)

S1567017. Stomatopatiile tardive totale datorate bolilor generale apar mai frecvent in: A. gastrita Menetrier B. ulcerul gastric C. ulcerul duodenal D. diabet E. scleroza in placi. (pag. 281)

S1667018. Excesul de monomer si temperatura sunt incriminate in producerea: A. reactiilor imediate marginale; B. reactiilor imediate bazale; C. reactiilor imediate totale,

1612



1613

Rezidentiat 2004


D. reactiilor tardive totale, E. reactiilor bazale tardive (pag. 279)

S1667019. in cadrul stomatopatiilor protetice, care dintre urmatoarele manifestari reprezinta reactii imediate bazale: A. hipertrofii si hiperplazii; B. eroziuni in situ; C. iritatii traumatice; D. tulburari vasculare; E. alergii (pag. 278)

S1667020. Reactiile imediate totale se declanseaza: A. datorita realizarii inadecvate a fetei interne a protezei; B. datorita exostozelor campului protetic; C. datorita structurii chimice a protezei, D. datorita greselilor de amprentare; E. datorita factorului microbian (pag. 279)

S2167021. Ulceratiile de decubit provocate de protezele totale sunt: A. Reactii imediate marginale B. Reactii tardive marginale C. Reactii imediate bazale D. Eroziuni in situ E. Eroziuni la insertia protezei (pag. 278)

S2267022. Tratamentul hiperplaziilor consta in : A. tratamentul afectiunilor hepatice B. tratamentul afectiunilor renale C. vitaminoterapie D. interventii chirurgicale E. eliminarea adezivilor folositi in vederea ameliorarii mentinerii protezei (pag. 281)

S2267023. Tratamentul stomatopatiilor traumatice consta in: A. tratamentul afectiunilor generale B. vitaminoterapie C. eliminarea alimentelor picante D. tratamentul afectiunilor hepatice E. echilibrare ocluzala (pag. 281)

S2267024. Reactiile imediate totale ale stomatopatiilor se declanseaza: A. dupa captusirea protezelor cu acrilat autopolimerizabil B. datorita unei realizari inadecvate a fetei interne a protezei C. datorita conformarii improprii a marginilor protezei D. datorita unor greseli de amprentare E. datorita unor tehnologii necorespunzatoare in laborator (pag. 278)

1613



1614

Rezidentiat 2004


S2267025. Reactii imediate totale aparute la purtatorii de proteze sunt: A. eroziuni in situ B. alergice C. hiperplazii D. leziuni eritemato-congestive E. ulceratii de decubit (pag. 278)

S2267026. Leziunile tardive chimicotoxice se datoreaza: A. imperfectiunilor bazale B. necoincidentei dintre I.M. si R.C. C. utilizarii adezivilor D. afectiunilor renale cronice E. afectiunilor hepatice (pag. 281)

S2267027. In cadrul leziunilor maligne: A. tumefactia tinde sa fie edematoasa B. sunt mai frecvente in zona canina la maxilar C. sunt mai frecvente in regiunea anterioara la mandibula D. sunt localizate la orice nivel E. este prezenta adenopatia, moderat si inconstant (pag. 280)

S2367028. Conform teoriei bacteriotoxice, factorul patogen incriminat in apariþia stomatopatiilor protetice este: A. klebsiella B. stafilococ auriu C. streptococul viridans D. streptococul mutans E. candida albicans (pag. 276)

S2367029. Conform teoriei chimico toxice, factorul etiologic raspunzător de apariþia stomatopatiilor protetice este: A. monomerul acrilic B. coloranþii C. polimerul acrilic D. substanþele aditive E. toate variantele sunt posibile (pag. 276)

S2367030. Teoria alergică de producere a stomatopatiilor protetice susþine ca mucoasa bucală răspunde fată de componentele acrilatului printr-o reacþie de: A. atrofie mucoasă B. hipertrofie C. congestie D. edemaþiere E. hipersensibilitate (pag. 277)

S2367031. Teoria interdependenþei si interconditionarii factorilor, argumentează că patogenia

1614



1615

Rezidentiat 2004


stomatopatiilor protetice s-ar datora: A. B. C. D. E.

factorilor mecano-traumatici si alergici factorilor bacterieni mai multor factori ce actioneaza concomitent fragilitaþii capilare factorilor chimici (pag. 277)

S2367032. Reactiile imediate determinate de stomatopatiile protetice sunt A. leziuni eritemato-congestive B. eroziuni in situ C. alergii D. alergice si chimico-toxice E. iritaþii traumatice (pag. 278)

S2367033. Reacþiile imediate ale stomopatiei protetice bazale se însoþesc de: A. tulburări vasculare B. eroziuni cu caracter traumatic C. iritaþii traumatice D. tulburări ce reflectă boli generale E. hipertrofii ºi hiperplazii (pag. 279)

S2567034. Stomatita protetica este determinata de : A. Candida albicans. B. Traumatismul exercitat de proteza. C. Boli sistemice ce determina fragilitate vasculara. D. Monomerul rezidual al polimetilmetacrilatului. E. Etiologia stomatitei protetice este plurifactoriala. (pag. 277)

S2667035. Daca în R.C. sau I.M. exista un contact prematur iar mandibula deviaza spre anterior, pantele care se confrunta sunt: A. B.U – L.L B. L.U – B.L C. M.U – D.L D. B.L – L.U E. M.L – D.U (pag. 155)

S2667036. Contactele premature în R.C. pot devia mandibula spre anterior afectând propulsia prin: A. Abraziunea exagerata a dintilor laterali B. Afectarea parodontala a dintilor laterali C. Hipoactivitate musculara D. Afectare parodontala a dintilor anteriori E. Inactivitate musculara (pag. 158)

S2667037. Teoria gnatologica afirma urmatoarele criterii ale ocluziei functionale: A. Toti indivizii trebuie sa prezinte Long Centric B. Deglutitia sa se efectueze totdeauna în intercuspidare maxima (I.M)

1615



1616

Rezidentiat 2004


C. În pozitia " protruziva” a mandibulei sa mai existe contacte la nivelul dintilor posteriori; D. Miscarea de lateralitate nu se face întotdeauna cu conducere canina E. Contactele ocluzale corespunzatoare cuspizilor de sprijin trebuie sa fie de tip tripodic (pag. 146)

S2667038. Teoria functionalista Pankey-Mann-Schyles afirma urmatoarele criterii ale ocluziei functionale: A. În propulsie sa nu existe contact între dintii posteriori B. În lateralitate sa existe contact pe partea nelucratoare C. În lateralitate sa se realizeze un ghidaj de grup lateral, excluzând caninul D. Intercuspidarea maxima este anterioara pozitiei de relatie centrica cu 1,3 – 1,5 mm E. Nu toti subiectii au Long Centric (pag. 147)

S2667039. Care din afirmatiile referitoare la stopurile ocluzale multiple sunt adevarate: A. Cu cât sunt mai multi dinti în contact în R.C. sau I.M. cu atât presiunea suportata de fiecare dinte va fi mai mica B. Contactele dento-dentare multiple în R.C. sau I.M. sunt necesare pentru repartizarea uniforma a solicitarilor pentru fiecare dinte C. Contactele dento-dentare multiple sunt necesare pentru asigurarea unei abraziuni uniforme D. Teoreic intensitatea maxima a contractiei musculare se considera a fi în I.M. E. Contractia musculara e maxima în pozitia centrica musculara. (pag. 153)

S2667040. Care din factorii enuntati mai jos nu se regasesc, dupa Korber, printre factorii ocluziei fiziologice: A. Factorul timp B. Factorul descarcare C. Factorul continuitate; D. Factorul forma E. Factorul protrctiei (pag. 154)

S2667041. Când contactul prematur este situat în zona laterala stânga si mandibula derapeaza tot spre stânga, versantele cuspidiene care se confrunta sunt redate de formula: A. BULL B. LUBL C. MUDL D. DUML E. BLLU (pag. 155)

S2667042. Când contactul prematur provoaca deraparea anterioara a mandibulei pantele care se confrunta sunt redate de formula: A. BULL B. LUBL C. MUDL D. DUML E. MUBL (pag. 155)

S2867043. Factorii locali ce contribuie la aparitia stomatitelor sunt urmatorii cu exceptia: A. autocuratirea

1616



1617



igiena necorespunzatoare a piesei protetice exotoze imperfectiuni de executie ale protezei cauze ocluzale (pag. 275-276)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1267044. Din punct de vedere al debutului manifestarilor clinice, reactiile immediate ale stomatopatiilor sunt A. ulceratii de decubit B. hipertrofii si hiperplazii C. eroziuni la insertia protezei D. reactii chimicotoxice E. leziuni ertitemato-congestive (pag. 278)

S1267045. Din punct de vedere al debutului manifestarilor clinice, reactiile tardive ale stomatopatiilor sunt: A. ulceratii bazale de decubit B. iritatii chimicotoxice C. eroziuni in situ D. reactii alergice si chimicotoxice E. iritatii traumatice (pag. 278)

S1267046. Eroziunile provocate de purtarea protezelor totale se manifesta clinic prin: A. zone congestive limitate, cu ulceratii B. zone congestive limitate fara ulceratii C. durere violenta D. adenopatie E. hiperemia campului protetic (pag. 278)

S1267047. Factorii generali care sunt incriminati in etiologia stomatopatiilor protetice sunt: A. hemopatiile B. cauzele ocluzale C. autocuratirea D. aterioscleroza E. microporozitatile acrilatului (pag. 275)

S1267048. Factorii locali care sunt incriminati in etiologia stomatopatiilor prottetice sunt: A. insuficienta renala cronica B. cresterea temperaturii locale sub placa protetica C. hemopatiile D. inaintarea in varsta E. microtraumatismele (pag. 276)

S1267049. Leziunile de decubit tardive produse de proteza totala sunt:

1617



1618



mai frecvente in zona caninilor la mandibula mai frecvente in zona caninilor la maxilar cu miros fetid fara miros fetid in regiunea anterioara la mandibula (pag. 280)

S1267050. Reactii tardive bazale aparute la purtatorii de proteze totale sunt: A. iritatii chimicotoxice B. leziuni eritemato- congestive C. eroziuni in situ D. hipertrofii E. hiperplazii (pag. 278)

S1267051. Reactiile tardive bazale ale protezei totale sunt consecinta A. unor dizarmonii ocluzale B. marginii iritante rezultate prin folieri C. atrofiei campului protetic D. detergentilor folositi pentru igienizarea protezei E. utilizarii cronice a adezivilor in vederea mentinerii protezei (pag. 281)

S1267052. Semnele clinice ale leziunilor maligne produse de proteza totala sunt: A. tumefactii edematoase B. adenopatie inconstanta C. diskeratoza D. adenopatie constanta E. absenta diskeratozei (pag. 280)

S1367053. Teoria mecano-traumatica incriminata in aparitia stomatopatiilor protetice: A. traumatismale provocate de protezele prelucrate necorespunzator B. traumatismele provocate de protezele adaptate necorespunzator C. traumatismele produse de alimentele dure D. traumatismele produse de o montare incorecta a dinţilor E. igiena necorespunzatoare a cavitatii orale si a protezelor (pag. 276)

S1367054. Conform teoriei chimico toxice, factorul etiologic raspunzator de aparitia stomatopatiilor protetice este A. monomerul acrilic B. colorantii C. polimerul acrilic D. substanţele aditive E. toate variantele sunt posibile (pag. 276)

S1367055. Reactiile imediate ale stomatopatiei protetice totale se caracterizeaza prin: A. hiperemia intregului camp protetic B. dureri difuze, continue C. dureri vii, de tip arsura

1618



1619

Rezidentiat 2004


D. salivaţie abundenta E. posibil soc anafilactic (pag. 279)

S1367056. Reactiile tardive maligne ale stomatopatiei protetice marginale se caracterizeaza prin: A. localizare la orice nivel B. consistenta moale, elastica C. prezenta discheratozei D. fara miros fetid E. flora microbiana abundenta (pag. )

S1367057. Stomatopatiile protetice sunt clasificate dupa Clinica de Protetica Dentara din Bucuresti in: A. marginale B. tardive C. bazale si totale D. imediate E. nici o varianta nu este corecta (pag. 277)

S1467058. Clasificarea lui ENE si IONIta a stomatopatiilor protetice tine seama de: A. Factori determinanti si favorizanti ai acestor afectiuni; B. Aspectul microscopic al probelor recoltate de la nivelul leziunii; C. Mecanismul de actiune; D. Topografia leziunii; E. Momentul aparitiei leziunii. (pag. 278)

S1467059. Dintre factorii generali etiologici ai stomatopatiilor protetice fac parte: A. Diabetul zaharat; B. Bolile vasculare, arterioscleroza; C. Hemopatiile; D. IRA; E. Scaderea secretiei salivare. (pag. 275)

S1467060. Dupa ENE si IONIta, stomatopatiile protetice tardive pot fi: A. Eroziuni in situ; B. Tulburari vasculare; C. Reactii tardive marginale alergice; D. Reacţii tardive totale ce reflecta boli generale; E. Eroziuni la insertia protezei. (pag. 278)

S1467061. Etiopatogenia stomatitelor protetice recunoaste: A. Teoria mecano-traumatica, conform careia inflamatia cronica a mucoasei purtatorilor de proteza se datoreaza bruxismului; B. Teoria fragilitatii capilare; C. O teorie conform careia stomatopatiile se datoreaza inadaptarii protezelor pe camp; D. O teorie ce incrimineaza modificari vasculare de cauza locala si generala; E. Teoria interdependentei si interconditionarii factorilor; (pag. 276-277)

1619



1620

Rezidentiat 2004


S1467062. Factorii etiologici locali incriminati in aparitia unei stomatopatii protetice includ: A. Factori legati de proteza: microporozitati, imperfectiuni de executie etc.; B. Cresterea temperaturii locale sub placa acrilica; C. Mentinerea precara a protezei, cu modificarile inerente aparute la nivelul mucoasei; D. Cauze ocluzale; E. Igiena necorespunzatoare a piesei protetice. (pag. 276)

S1467063. Reactiile imediate bazale: A. Pot fi eroziuni in situ sau reactii alergice si chimico-toxice; B. Se declanseaza datorita structurii chimice a bazelor protezei; C. Se trateaza identic cu leziunile totale; D. Sunt consecinţa unor erori de realizare a feţei interne a protezei; E. Sunt consecinta configuratiei neregulate a campului protetic (exostoze). (pag. 279)

S1467064. Reactiile imediate totale: A. Apar mai ales dupa captusirea protezelor cu acrilat termopolimerizabil prin metoda directa; B. Apar mai ales dupa captusirea protezelor cu acrilat autopolimerizabil prin metoda indirecta; C. Sunt mai degraba de natura chimico-toxica decat alergica; D. Sunt de cele mai multe ori un raspuns alergic si doar excepţional de natura chimico-toxica; E. Intereseaza uneori mucoasa jugala, labiala, comisurala. (pag. 279)

S1467065. Reactiile tardive bazale: A. Sunt reprezentate de reactii alergice si chimico-toxice; B. Sunt cauzate de igiena necorespunzatoare, porozitatile protezei; C. Sunt reprezentate de eroziunile in situ si de ulceratiile bazale tardive; D. Sunt cauzate de tulburari vasculare; E. Sunt cauzate de dizarmonii ocluzale. (pag. 281)

S1467066. Stomatopatiile tardive traumatice: A. Se datoreaza incorectitudinii formei bazelor protezelor si mai rar problemelor de natura ocluzala; B. Sunt generate de frictiuni intre fata mucozala a protezei si campul protetic; C. Se datoreaza dispersarii nerationale a fortelor pe campul protetic; D. Leziunile dispar dupa echilibrarea ocluzala; E. Leziunile dispar dupa reconformarea bazelor protezelor. (pag. 281)

S1567067. Atitudinea terapeutica fata de eroziunile produse de protezele totale consta in: A. marcarea zonei perilezionale B. marcarea ulceratiei in sine C. tratament antiinflamator local D. lustruirea protezei E. nelustruirea protezei. (pag. 279)

S1567068. Care dintre urmatoarele teorii sunt incriminate in producerea stomatopatiilor protetice: A. teoria bacterio-toxica B. teoria fosfatazei alcaline C. teoria fosfatazei acide

1620



1621

Rezidentiat 2004


D. teoria alergica E. teoria fragilitatii capilare. (pag. 276)

S1567069. Care dintre urmatorii factori pot contribui la producerea stomatopatiilor protetice: A. cresterea temperaturii sub proteza B. scaderea temperaturii sub proteza C. imperfectiunile de executie ale protezei D. igiena foarte buna a protezei E. microporozitatile acrilatului. (pag. 275)

S1567070. Care dintre urmatorii factori sunt incriminati de teoria chimico-toxica in producerea stomatopatiilor protetice: A. Candida albicans B. monomerul acrilic C. colorantii D. Streptococul mutans E. Streptococul salivarius (pag. 276)

S1567071. Diferentierea dintre leziunile de decubit produse de protezele totale si leziunile maligne, se face urmarind: A. prezenta diskeratozei B. prezenta halenei fetide C. consistenta leziunilor D. marimea leziunilor E. localizarea leziunilor. (pag. 280)

S1567072. Eroziunile date de marginile protezelor totale se localizeaza mai frecvent la nivelul: A. liniei oblice interne B. crestei zigomato-alveolare C. zonei Ah datorita lipsei gravarii D. frenurilor nedegajate E. bridelor nedegajate. (pag. 278)

S1567073. Hiperplaziile marginale datorate actiunii iritative a marginilor protezelor se manifesta sub urmatoarele forme anatomo-patologice: A. papilm B. sarcom C. epulide D. epiteliom E. osteom. (pag. 280)

S1567074. Leziunile de decubit produse de protezele totale se caracterizeaza prin: A. margini indurate B. absenta mirosului fetid C. flora microbiana abundenta D. frecvent diskeratoza E. absenta diskeratozei.

1621



1622

Rezidentiat 2004


(pag. 280)

S1567075. Tratamentul profilactic al stomatopatiilor protetice consta in: A. tratamentul afectiunilor generale B. vitaminoterapie C. eliminarea alimentelor iritante D. administrarea de antiinflamatorii E. instituirea antibioterapiei. (pag. 281)

S1667076. Dintre stomatopatiile protetice, reactiile tardive marginale se manifesta sub forma: A. eroziunilor in situ; B. ulceratiilor de decubit; C. hiperplaziilor, D. iritatiilor chimico-toxice; E. eroziunilor la insertie (pag. 278)

S1667077. Elementele de diagnostic pozitiv ale reactiilor tardive marginale a leziunilor de decubit cauzate de proteze sunt: A. prezenta halenei fetide permanente; B. frecvent disckeratoza; C. tumefactie edematoasa sau ferma; D. flora microbiana moderata; E. localizare predilecta in zona canina la maxilar (pag. 280)

S1667078. Eroziunile marginale imediate ca forme clinice de stomatopatii: A. se prezinta clinic sub forma de tumefieri; B. se prezinta clinic ca zone congestive, eventual insotite de ulceratii; C. se insotesc de tulburari functionale; D. pot fi insotite de adenopatie; E. niciodata nu se insotesc cu adenopatie (pag. 278)

S1667079. Factorii generali ce pot fi incriminati in etiologia stomatolpatiilor protetice sunt A. diabetul; B. enteropatiile; C. insuficienta renala cronica; D. afectiunile aparatului respirator; E. bolile vasculare (pag. 275)

S1667080. Hiperplaziile marginale tardive cauzate de protezele totale: A. se pot manifesta sub forma papiloamelor; B. se pot prezenta ca epulide; C. pot avea caracteristicile epitelioamelor; D. nu necesita alt tratament decat modificarea protezei prin captusire partiala in zona respectiva; E. se trateaza prin vitaminoterapie (A,B,C) si ajustarea marginala a protezei (pag. 280)

S1667081. Stomatopatiile tardive traumatice:

1622



1623



apar de regula la sediul unui contact prematur; apar de regula la distanta de sediul contactului prematur; se datoreaza dispersarii nerationale a fortelor asupra campului protetic; se datoreaza imperfectiunilor bazale; apar datorita utilizarii cronice a adezivilor pentru ameliorarea mentinerii protezei. (pag. 281)

S1667082. Teoria bacteriotoxica referitoare la etiopatogenia stomatopatiilor protetice: A. se refera strict la rolul dezechilibrarii microbiocenozei orale; B. coreleaza dezechilibrul microbiocenozei orale existentei porozitatilor din acrilat, C. incrimineaza rolul patogen al Candidei albicans; D. incrimineaza monomerul acrilic rezidual; E. subliniaza rolul patogen al colorantilor din rasina acrilica (pag. 276)

S1667083. Ulceratiile bazale tardive la purtatori de proteze totale se datoreaza mai ales: A. porozitatilor protezei; B. avitaminozelor; C. disarmoniilor ocluzale; D. camerelor cu vid; E. detergentilor folositi pentru igienizarea protezei (pag. 281)

S2167084. În stomatopatiile protetice la edentatul total pot fi incriminati urmatorii factori generali: A. Diabetul B. Hemopatiile C. Scaderea fluxului salivar D. Cauzele ocluzale E. Arterioscleroza (pag. 275)

S2167085. Reactiile imediate totale sub placa protetica: A. Apar dupa captusiri indirecte B. Sunt în mod exceptional un raspuns alergic C. Sunt frecvent un raspuns alergic D. Apar dupa captusiri directe E. Pot fi provocate de excesul de monomer liber (pag. 279)

S2267086. In cadrul leziunilor maligne: A. halena fetida este prezenta B. marginile sunt indurate C. flora microbiana este moderata D. frecvent este prezenta diskeratoza E. tumefactia tinde sa fie edematoasa (pag. 280)

S2267087. In cadrul leziunilor de decubit: A. flora microbiana este abundenta B. nu au miros fetid C. flora microbiana este moderata D. adenopatie dura

1623



1624

Rezidentiat 2004


E. adenopatie moderata (pag. 280)

S2267088. Ulceratiile marginale tardive: A. se datoresc atrofiei campului protetic B. nu sunt insotite de edem C. sunt insotite de edem D. nu sunt acoperite de false membrane E. sunt acoperite de false membrane (pag. 280)

S2267089. Hiperplaziile marginale: A. sunt datorate actiunii iritative indelungate a marginilor protezei B. lipsesc semnele obiective C. se manifesta prin epitelioame D. sunt localizate in zona canina la maxilar E. sunt localizate in regiunea anterioara la mandibula (pag. 280)

S2267090. Tratamentul hiperplaziilor marginale consta in : A. biopsie B. excizia formatiunii tumorale C. tratamentul afectiunilor generale D. modificarea protezei in zona respectiva E. eliminarea alimentelor iritative (pag. 280)

S2267091. Reactiile tardive totale datorate bolilor generale apar: A. datorita unor dizarmonii ocluzale B. datorita camerelor cu vid C. in afectiuni hepatice D. in afectiuni renale cronice E. in diabet (pag. 281)

S2267092. Stomatopatiile protetice tardive alergice: A. apar in caz de necoincidenta intre R.C. si I.M. B. este prezenta eozinofilia C. apar leziuni de vecinatate D. nu apar leziuni de vecinatate E. sunt greu de diagnosticat (pag. 281)

S2267093. Hiperplaziile marginale: A. necesita biopsie B. nu necesita biopsie C. se manifesta prin epulide D. se manifesta prin papiloame E. se manifesta prin epitelioame (pag. 280)

S2267094. Factorii generali care sunt incriminati in etiologia stomatopatiilor protetice sunt:

1624



1625



hemopatiile cauzele ocluzale autocuratirea aterioscleroza microporozitatile acrilatului (pag. 270)

S2267095. Factorii locali care sunt incriminati in etiologia stomatopatiilor protetice sunt: A. insuficienta renala cronica B. cresterea temperaturii locale sub placa protetica C. hemopatiile D. inaintarea in varsta E. microtraumatismele (pag. 276)

S2267096. Din punct de vedere al debutului manifestarilor clinice, reactiile imediate ale stomatopatiilor sunt: A. ulceratii de decubit B. hipertrofii si hiperplazii C. eroziuni la insertia protezei D. reactii chimicotoxice E. leziuni ertitemato-congestive (pag. 278)

S2267097. Din punct de vedere al debutului manifestarilor clinice, reactiile tardive ale stomatopatiilor sunt: A. ulceratii bazale de decubit B. iritatii chimicotoxice C. eroziuni in situ D. reactii alergice si chimicotoxice E. iritatii traumatice (pag. 278)

S2267098. Leziunile de decubit tardive produse de proteza totala sunt: A. mai frecvente in zona caninilor la mandibula B. mai frecvente in zona caninilor la maxilar C. cu miros fetid D. fara miros fetid E. in regiunea anterioara la mandibula (pag. 280)

S2267099. Semnele clinice ale leziunilor maligne produse de proteza totala sunt: A. tumefactii edematoase B. adenopatie inconstanta C. diskeratoza D. adenopatie constanta E. absenta diskeratozei (pag. 280)

S2267100. Reactiile tardive bazale ale protezei totale sunt consecinta: A. unor dizarmonii ocluzale B. marginii iritante rezultate prin folieri

1625



1626

Rezidentiat 2004


C. atrofiei campului protetic D. detergentilor folositi pentru igienizarea protezei E. utilizarii cronice a adezivilor in vederea mentinerii protezei (pag. 281)

S2267101. Stomatopatiile tardive traumatice: A. apar in zona unor contacte premature B. apar la distanta de sediul contactului prematur C. sunt datorate imperfectiunilor bazale D. sunt datorate unor boli generale E. sunt datorate utilizarii adezivilor in vederea mentinerii protezei (pag. 280)

S2267102. Reactii tardive bazale aparute la purtatorii de proteze totale sunt: A. iritatii chimicotoxice B. leziuni eritemato- congestive C. eroziuni in situ D. hipertrofii E. hiperplazii (pag. 278)

S2267103. Eroziunile provocate de purtarea protezelor totale se manifesta clinic prin: A. zone congestive limitate, cu ulceratii B. zone congestive limitate fara ulceratii C. durere violenta D. adenopatie E. hiperemia campului protetic (pag. 278)

S2267104. Manifestari clinice ale reactiilor imediate totale produse de proteza totala: A. hiperemia campului protetic B. hiperemia mucoasei jugale, labiale C. exceptional tablou de soc anafilactic D. dureri moderate E. dureri vii de tip arsura (pag. 279)

S2267105. Stomatopatiile tardive traumatice se datoreaza: A. detergentilor folositi pentru igienizarea protezei B. afectiunilor renale cronice C. traumatismelor cronice de mica intensitate D. utilizarii adezivilor in vederea ameliorarii mentinerii protezei E. imperfectiunilor bazale (pag. 281)

S2267106. Leziunule eritemato- congestive se datoreaza A. anemiilor B. afectiunilor hepatice C. avitaminozelor D. porozitatilor protezei E. imperfectiunilor de natura ocluzala (pag. 281)

1626



1627

Rezidentiat 2004


S2267107. In cazul unui teren deficitar , pentru protezare mobilizabila, este necesar: A. realizarea coincidentei dintre R.C. si I.M. B. vitaminoterapie C. eliminarea alimentelor picante D. tratamentul afectiunilor generale E. R.C. nu trebuie neaparat sa coincida cu I.M. (pag. 281)

S2267108. Leziunile de decubit: A. au consistenta dura B. prezinta diskeratoza C. nu prezinta diskeratoza D. au miros fetid E. nu au miros fetid (pag. 280)

S2367109. Teoria mecano-traumatică incriminata in apariþia stomatopatiilor protetice: A. traumatismale provocate de protezele prelucrate necorespunzator B. traumatismele provocate de protezele adaptate necorespunzator C. traumatismele produse de alimentele dure D. traumatismele produse de o montare incorecta a dinþilor E. igiena necorespunzatoare a cavităþii orale si a protezelor (pag. 276)

S2367110. Stomatopatiile protetice sunt clasificate dupa Clinica de Protetică Dentara din Bucuresti in: A. marginale B. tardive C. bazale si totale D. imediate E. nici o varianta nu este corecta (pag. 277)

S2367111. Reactii tardive determinate de stomatopatiile protetice sunt: A. eroziuni la inserþia protezei B. ulceraþii de decubit C. hipertrofii ºi hiperplazii D. ulceraþii bazale tardive E. tulburări vasculare (pag. 278)

S2367112. Reacþiile imediate ale stomatopatiei protetice marginale se însoþesc de: A. jenă dureroasă B. durere violentă C. hiposialie D. adenopatie E. tulburări funcþionale masticatorii, fonatorii, de deglutiþie (pag. 278-279)

S2367113. Reacþiile imediate ale stomatopatiei protetice totale se caracterizează prin A. hiperemia întregului camp protetic B. dureri difuze continue

1627



1628

Rezidentiat 2004


C. dureri vii de tip arsură D. salivaþie abundentă E. posibil ºoc anafilactic (pag. 279)

S2367114. Reacþiile tardive de decubit ale stomatopatiei protetice marginale se caracterizează prin: A. tumefacþie edematoasă B. adenopatie moderată ºi inconstantă C. halenă fetidă D. consistenþă dură, margini indurate E. absenþa discheratozei (pag. 280)

S2367115. Reacþiile tardive maligne ale stomatopatiei protetice marginale se caracterizează prin: A. localizare la orice nivel B. consistenþă moale, elastică C. prezenþa discheratozei D. fără miros fetid E. floră microbiană abundentă (pag. 281)

S2367116. Stomatopatiile protetice sunt determinate de factori generali reprezenaþi de A. diabet zaharat B. ateroscleroza C. insuficienþă renală cronica D. ulcer gastro-duodenal E. hepatită cronica (pag. 275)

S2367117. Stomatopatiile protetice sunt determinate de factori locali reprezentaþi de: A. scăderea capacitaþii de autocurăþire B. dieta necorespunzatoare C. microporozităþile acrilatului D. igiena necorespunzatoare a piesei protetice E. microporozităþile acrilatului (pag. 275-276)

S2567118. La pacienţii cu stomatita protetică care prezinta fenomene de intoleranţa subiectivă se impune : A. Înlocuirea imediată a protezei vechi cu una noua. B. Eliminarea tuturor factorilor etiologici presupuşi. C. Căptuşirea directa a protezei vechi. D. Instituirea unui regim de igiena riguros atât în ceea ce priveste piesa protetică cât şi cavitatea bucala. E. Respectarea perioadelor de relaxare a ţesuturilor subiacente protezei. (pag. 278)

S2667119. Sindromul molarului de 6 ani se caracterizeaza prin: A. Semnele patologice sunt mai grave în cazul pierderii molarului prim maxilar B. Semnele patologice sunt mai usoare în cazul pierderii molarului prim mandibular C. Semnele patologice sunt mai grave în cazul pierderii molarului prim mandibular D. Semnele patologice sunt mai usoare în cazul pierderii molarului prim maxilar E. Apare migrarea verticala a antagonistilor

1628



1629

Rezidentiat 2004


(pag. 163-164)

S2667120. Teoria gnatologica sustine: A. Toti indivizii fac deglutitia in R.C. B. Toti subiectii au Long Centric C. 87% dintre indivizi au Long Centric D. Toti indivizii au Point Centric E. Miscarea de lateralitate se face cu conducere canina (pag. 146)

S2667121. Prin trauma ocluzala secundara se întelege solicitare ocluzala: A. Cu directie în axul lung al dintilor cu parodontiul afectat B. Cu directie în afara axului lung al dintilor cu parodontiul afectat C. Cu directie în afara axului lung al dintilor cu parodontiul integru D. De prea lunga durata asupra unui parodontiu integru E. Prea intens asupra unui parodontiu integru (pag. 151)

S2667122. Fenomenul ţielemann: A. Este urmarea unei interferente lucratoare în propulsie B. Este urmarea unei interferente nelucratoare în propulsie C. Se manifesta întotdeauna la un incisiv de pe partea opusa obstacolului D. Este urmarea unui contact prematur lucrator în propulsie E. Este urmarea unui contact prematur nelucrator în propulsie (pag. 163)

S2667123. Teoria lui Jankelson sustine ca criteriile ocluziei functionale sunt: A. Ocluzia adevarata este anterioara R.C; B. Ocluzia adevarata se caracterizeaza printr-o stare de echilibru a muschilor ADM C. Contactele cuspizilor de sprijin sunt de tip tripodic D. Contactele cuspizilor de sprijin sunt de tip vârf cuspid-fund foseta E. Miscarile de lateralitate se fac fara contacte dento-dentare (pag. 148)

S2667124. Dupa L. Ene criteriile ocluziei functionale sunt: A. Stopuri ocluzale multiple, simultane si stabile în R.C. si I.M B. Ghidaj anterior în acord cu miscarile functionale ale mandibulei si posibilitatiile ATM C. Dezocluzia tuturor dintilor cuspidati în ocluzie D. Dezocluzia tuturor dintilor cuspidati de partea nelucratoare în lateralitate E. Absenta interferentelor pe partea lucratoare în lateralitate numai în cazul ghidajului canin (pag. 148)

S2867125. Stomatitele protetice sunt clasificate dupa momentul aparitiei in: A. reactii imediate B. reactii marginale C. reactii bazale D. reactii secundare E. reactii tardive (pag. 277)

S2867126. Reactiile tardive totale in stomatopatiile protetice sunt datorate urmatoarelor afectiuni generale: A. avitaminoze

1629



1630



anemii afectiuni gastrice afectiuni hepatice afectiuni renale cronice (pag. 281)

S2867127. Leziunile de decubit prezinta clinic: A. flora microbiana moderata B. adenopatie moderata si inconstanta C. miros fetid D. consistenta dura, margini indurate E. prezenta diskeratozei (pag. 280)

S2867128. Simptomatologia reactiilor imediate marginale in stomatopatiile protetice este: A. durere ce variaza de la jena pana la durere violenta B. nu apar tulburari masticatorii C. nu apar tulburari fonatorii D. apar tulburari de deglutitie E. nu apare sialoree (pag. 278)

S2967129. Printre factorii locali care ar putea contribui la aparitia stomatopatiilor protetice la edentatul total se pot incrimina: A. microporozitatile acrilatului B. inaintarea in varsta C. proteza totala cu arcada antagonista cu dinti naturali sau proteza fixa D. lipsa coincidentelor dintre IM si RC E. coincidenta intre IM si RC (pag. 276)

S2967130. Printre factorii generali in producerea stomatopatiilor protetice la edentatul total se enumera: A. diabetul B. arteroscleroza C. ulcerul D. hepatita E. bolile vasculare (pag. 275)

S2967131. In privinta etiopatogeniei stomatopatiilor protetice la edentatul total, sunt corecte urmatoarele afirmatii: A. stomatopatiile protetice nu sunt influentate de inaintarea in varsta B. exista o corelatie matematica intre factorii generali si factorii locali de declansare a stomatopatiilor C. hipersensibilitatea mucoasei se datoreste monomerului de rasina acrilica D. hipersensibilitatea mucoasei se datoreste polimerului din RA E. etiopatogenia stomatitei protetice poate sa fie de natura alergica (pag. 277)

S2967132. In clasificarea formelor clinice ale stomatopatiilor protetice la edentatul total,scoala bucuresteana include urmatorii factorii: A. localizarea leziunii B. tipul agentului patogen declansator al bolii

1630



1631

Rezidentiat 2004


C. aspectul histopatologic al leziunii D. aspectul anatomic al leziunii E. momentul aparitiei in raport cu durata purtarii protezei (pag. 277)

S2967133. Din cadrul stomatopatiilor protetice la edentatul total, eroziunile marginale imediate prezinta urmatoarele simptome: A. durere sub forma de jena B. durere violenta C. tulburari de deglutitie D. zone congestive limitate E. ulceratii (pag. 277)

1631



1632

Rezidentiat 2004


Tema nr. 68 Restaurări unidentare intracoronare şi extracoronare BIBLIOGRAFIE: 1. D. Bratu, Nussbaum - Bazele clinice şi tehnice ale protezării fixe, Ed. Medicala, 2003 sau Ed. Helicon, Timişoara, 2001

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1268001. Realizarea coroanelor metalice stantate: A. Impune un mare sacrificiu de tesuturi dure dentare B. Indica prepararea coletala in prag escavat C. Necesita o tehnologie complicata D. Impune o slefuire de 2 mm la nivelul pantelor cuspidiene ale dintilor E. Se face cu consum redus de material ( metal ) (pag. 227)

S1368002. Coroanele turnate cu grosime dirijata au contactul cu bontul dentar: A. in zona coletului B. pe fetele aproximale C. pe suprafata ocluzala D. pe toate feţele bontului dentar E. pe suprafata ocluzala si pe zona coletului dentar (pag. 223)

S1368003. in cazul inlay-ului din compozit prin metoda indirect: A. Este necesara turnarea unui model duplicat din masa refractara B. Nu este necesara turnarea unui model duplicat din masa refractara C. Se lucreaza direct in cavitatea bucala D. Este necesara doar amprenta deoarece se foloseste tehnica de depunere strat cu strat E. Se toarna un model din masa refractara pentru fotopolimerizare in cuptorul de fotopolimerizare (pag. 196)

S1368004. in tehnica dublului inlay se utilizeaza o restaurare formata din doua componente: A. un dispozitiv coronar si unul radicular B. o baza metalica si un inlay adeziv de ceramica C. un dispozitiv radicular metalic si un dispozitiv coronar ceramic D. doua inlay-uri ceramice unite coronar E. un inlay bifatetat (pag. )

S1368005. Inlay-ul din sticla ceramica se confectioneaza: A. utilizand tehnica cerii pierdute B. prin turnare C. prin ardere succesiva D. prin tehnica picurarii de ceara E. prin ardere pe suport metalic (pag. 208)

S1368006. Sistemul In Ceram foloseste: A. un nucleu infrastructura care se arde controlat 10 ore peste care se infiltreaza prin capilaritate matricea de

1632



1633

Rezidentiat 2004

B. C. D. E.


sticla un nucleu de ceramica putin rezistenta peste care se ard straturi succesive de ceramica dura. ceramica zirconium o infrastructura de ceramica ce conţine particole AL2O3 si matrice de sticla o matrice de sticla peste care se arde ceramica conventionala (pag. 209)

S1368007. Suprafata preparata pentru fatete de compozit se va situa: A. in grosimea dentinei B. in grosimea smaltului C. in smalt si in dentina D. pe suprafeţele proximale in aria de contact E. la limita jonctiunii amelo-dentinare (pag. 212)

S1468008. Adancimea de preparare in vederea fatetarii este de: A. 0,3 - 0,5 mm; B. 0,3 - 0,7 mm; C. 0,5 - 0,7 mm; D. 0,5 - 1 mm; E. 0,5 - 1,5 mm. (pag. 212)

S1468009. Care dintre urmatoarele sisteme integral ceramice nu se utilizeaza in tehnologia inlay-urilor: A. Dicor; B. Cerestore; C. Solila; D. IPS - Empress; E. In Ceram. (pag. 208)

S1468010. Grosimea acceptabila pentru inlay-urile ceramice este de: A. 0,5 - 2 mm; B. 1 - 2,5 mm; C. 1,5 - 3 mm; D. 2 - 3 mm; E. 2,5 - 3,5 mm. (pag. 203)

S1468011. Una dintre contraindicatiile coroanelor de invelis se refera la: A. dinti cu distructii coronare intinse sau cu obturatii multiple; B. abrazii patologice; C. fracturi de cuspizi si pereti ai dintilor din zona de sprijin; D. dinţi cu tratamente endodontice incorecte si/sau cu patologie periapicala; E. refacerea ariilor de contact interdentar. (pag. 222)

S1468012. Una dintre contraindicatiile incrustatiilor se refera la: A. Elemente de agregare in edentatii reduse; B. Pacienti cu indice de intensitate a cariei crescut; C. Molari tratati endodontic; D. sine fixe de imobilizare in parodontitele marginale;

1633



1634

Rezidentiat 2004


E. in cavitatile de clasa a V-a. (pag. 193)

S1468013. Una dintre indicatiile coroanelor partiale este reprezentata de: A. dintii cu dimensiuni cervico-ocluzale reduse: B. dintii devitalizati; C. dintii cu distrofii; D. element de agregare in edentaţii reduse; E. dintii cu modificari de culoare. (pag. 215)

S1568014. Amprenta pentru realizarea unei incrustatii compozite se ia cu urmatoarele materiale: A. alginat B. gips C. siliconi de condensare D. siliconi de aditie E. materiale termoplastice. (pag. 195)

S1568015. Componenta fizionomica a CM trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A. confera aspect estetic B. participa obligatoriu la realizarea ariilor proximale de contact C. in toate situatiile fetele ocluzale se realizeaza fizionomic D. protejeaza limita cervicala a bontului E. poate acoperii in totalitate bontul dentar. (pag. 239)

S1568016. Contraindicatiile coroanei mixte sunt: A. dinti oralizati B. ocluzii adanci acoperite C. pacienti tineri sub 20 ani D. incongruente dento-alveolare cu inghesuire E. frontali inferiori. (pag. 238)

S1568017. Indicatiile incrustatiilor metalo-ceramice: A. cavitati ocluzale B. cavitati aproximale pe dintii frontali C. in cavitati mari,cu distructii subgingivale D. ca elemente de agregare E. in scop fizionomic. (pag. 205)

S1568018. Luciul fetei vestibulare a coroanelor Jacket din acrilat se obtine astfel: A. introducerea in tipar a pulberii si lichidului separat B. asezarea unei folii de celofan peste pasta acrilica inainte de inchiderea chiuvetei C. omogenizarea perfecta a pastei de acrilat D. prelucrarea inainte de racire E. racirea brusca a chiuvetei. (pag. 230)

S1568019. Retentia unei incrustatii intracoronare(inlay)se realizeaza prin:

1634



1635



gravaj acid cimentare adeziva incastrarea incrustatiei intr-o cavitate autoretentiva refacereastransa a punctelor de contact interdentar brunisarea incrustatiei. (pag. 192)

S1668020. Contraindicatiile fatetarilor ceramice sunt: A. rezistenta la carii dentare; B. igiena bucala buna; C. absenta bruxismului; D. prezenta unor mici obturatii coronare; E. bruxismul. (pag. 211)

S1668021. Contraindicatiile incrustatiilor sunt: A. sine fixe de imobilizare in parodontitele marginale; B. leziuni coronare reduse, la dintii laterali pentru a evita bimetalismul; C. leziuni carioase multiple pe aceiasi hemiarcada; D. tratamentul disfunctiilor mandibulare prin refacerea morfologiei coromare comform ocluziei functionale; E. igiena deficitara. (pag. 193)

S1668022. Fata de tehnicile directe de realizare a incrustatiilor din rasini compozite, cele indirecte, respectiv semidirecte prezinta urmatoarele avantaje: A. adaptare marginala satisfacatoare; B. realizarea aproximativa a ariei de contact; C. realizarea unei suprafete ocluzale acceptabile D. posibilitatea unei prelucrari si lustriri optime; E. toate avantajele enumerate mai sus. (pag. 194)

S1668023. Indicatiile incrustatiilor sunt: A. leziuni coronare ample, la dintii laterali, pentru a evita bimetalismul; B. leziuni coronare reduse, la dintii laterali, pentru a stimula bimetalismul; C. leziuni carioase multiple pa aceiasi hemiarcada; D. tratamentul disfunctiilor mandibulare prin refacerea morfologiei coronare comform gradului de abraziune; E. in edentatiile partiale intinse, restaurate prin proteze fixe. (pag. 193)

S1668024. Onlay-urile se indica in situatiile: A. leziuni coronare intinse, cu cuspizii vestibulari si/sau orali intacti; B. leziuni coronare reduse, cu afectare unui cuspid vestibular; C. leziuni coronare reduse, cu afectarea unui cuspid oral; D. leziuni ale molarilor de minte netratati endodontic; E. in orice leziuni coronare. (pag. 193)

S1668025. Procedeul de fatetare cu materiale compozite prezinta avantajele: A. risc mare de iritatie pulpara; B. efect estetic de durata; C. efect estetic multumitor, dar nu de durata;

1635



1636

Rezidentiat 2004


D. risipa de tesuturi dentare; E. elimina posibilitatea relipirii in cazul dezlipirii. (pag. 211)

S2168026. Inlay-ul din compozit : A. Necesită o preparaţie mutilantă B. Preparaţia se face cu chanfrein semirotund C. Condiţionarea se face prin gravaj acid (HF) D. Nu necesită model din masă refractară E. Nu necesită aplicarea unui lac transparent (pag. 202)

S2168027. La coroana mixtă la care componenta metalică este obţinută prin galvanizare, aceasta are o grosime de: A. 0,20 mm B. 0,30 mm C. 0,40 mm D. 0,50 mm E. 0,70 mm (pag. 239)

S2168028. Pentru cimentarea inlay-ului ceramic decontaminarea se face cu: A. Alcool B. Perhidrol C. Apă oxigenată D. Lichid pe bază de acid fosforic E. Lichid pe bază de ketonă (pag. 205)

S2168029. Una dintre contraindicaţiile coroanei jacket ceramice se referă la : A. Leziuni carioase proximale de amploare care au suferit obturaţii repetate B. Element de agregare pentru punţi C. Discromii post tratamente odontale D. Fracturi ale marginilor incizale E. Anomalii de poziţie (pag. 229)

S2268030. Retentia incrustatiilor intracoronare se realizeaza prin: A. refacera stansa a punctelor de contact interdentar B. brunisarea incrustatiei C. gravaj acid D. incastrarea incrustatiei intr-o cavitate autoretentiva E. bizotarea marginilor cavitatii (pag. 192)

S2268031. Incrustatiile sunt contraindicate in cazul: A. pacientilor cu igiena bucala precara B. refacerii morfologiei ocluzale functionale C. leziunilor carioase multiple ale dintilor de pe o hemiarcada D. puntilor frontale de intindere mica E. tratamentului parodontopatiilor marginele prin sine fixe de imobilizare (pag. 193)

1636



1637

Rezidentiat 2004


S2268032. Incrustatiile sunt indicate in tratamentul: A. leziunilor carioase extinse B. edentatiilor partiale intinse prin proteze fixe C. leziunilor carioase multiple interesand dintii aceleasi hemiarcade D. cariilor, la pacientii cu indice de intensitate a cariei crescut E. leziunilor carioase , in scopul stimularii bimetalismului (pag. 193)

S2268033. Dintre contraindicatiile incrustatiilor, amintim: A. molarii tratati endodontic B. cavitatile de clasa aIV-a C. elementele de agragare in edentatii reduse D. pacienti cu indice de intensitate a cariei crescut E. sine de imobilizare in parodontopatiile marginale (pag. 193)

S2268034. Incrustatiile din rasini compozite realizate prin tehnici indirecte, respectiv semidirecte, prezinta urmatoarele avantaje fata de cele realizate prin tehnici directe : A. posibilitatea unei lustruiri acceptabile B. adaptare marginala satisfacatoare C. realizarea acceptabila a ariei de contact D. realizarea unei suprafete ocluzale functionale E. posibilitatea unei prelucrari satisfacatoare (pag. 194)

S2268035. Onlay-urile se indica in : A. leziuni carioase, cu afectarea unui cuspid vestibular B. leziuni carioase intinse, cu cuspizii vestibulari si/sau orali intacti C. leziuni ale molarilor de minte netratati endodontic D. leziuni carioase reduse cu afectarea unui cuspid oral E. leziuni carioase intinse de orice tip (pag. 193)

S2268036. Pentru realizarea incrustatiilor compozite, amprenta se ia cu: A. siliconi de aditie B. gips C. siliconi de condensare D. materiale termoplastice E. alginate (pag. 195)

S2268037. Inlay-ul din compozit: A. impune o limita cervicala subgingivala B. necesita o preparatie mutilanta C. nu necesita model din masa refractara D. necesita o conditionare prin gravaj acid (HF) E. impune etapa de glazurare (pag. 202)

S2268038. Inlay-urile ceramice pot avea o grosime de: A. 0,5-0,75 mm B. 1-2,5 mm

1637



1638

Rezidentiat 2004


C. 2,6-2,75 mm D. 2,75-3 mm E. 3-3,25 mm (pag. 203)

S2268039. Incrustatiile metalice si metalo-ceramice sunt preferate incrustatiilor ceramice: A. in scop fizionomic B. in cavitati de clasa a V-a C. in cavitati mari, cu distructii subgingivale D. in scopul protejarii mai bune a pulpei de agentii termici E. in scopul reducerii acumularii de placa dentara (pag. 205)

S2268040. Confectionarea inlay-ului din sticla ceramica se realizeaza: A. prin ardere succesiva B. prin procedeul cerii pierdute C. prin tehnica picurarii de ceara D. prin ardere pe suport metalic E. prin injectare (pag. 208)

S2268041. In tehnologia inlay-urilor nu se utilizeaza urmatoarele sisteme integral ceramice: A. Dicor B. Cerestore C. IPS-Ceram D. In-Ceram E. Ceplatec (pag. 208)

S2268042. Sistemul In Ceram foloseste: A. un nucleu de ceramica magnezica B. o capa asemanatoare foliei Ceplatec C. o matrice de sticla peste care se arde ceramica traditionala D. un nucleu ce contine particole fine de alumina (Al2O3) E. un nucleu de ceramica feldspatica (pag. 209)

S2268043. Pentru fatatarea dintilor cu fatete de compozit, adancirea de preparare este: A. 0,20-0,25 mm B. 0,30-0,70 mm C. 0,90-1,10 mm D. 1,10-1,35 mm E. 1,35-1,50 mm (pag. 212)

S2268044. Suprafata preparata pentru o fateta de compozit se va situa pe cat posibil: A. in grosimea dentinei B. la nivelul limitei amelo-dentinare C. in grosimea smaltului D. la nivelul cementului radicular E. la nivelul punctului de contact cu dintele adiacent (pag. 212)

1638



1639

Rezidentiat 2004


S2268045. Contraindicatiile fatetarii dintilor sunt: A. rezistenta crescuta la carii dentare B. bruxismul C. prezenta unor mici obturatii coronare D. igiena bucala satisfacatoare E. prezenta unor fisuri amelare (pag. 212)

S2268046. Dezavantajele fatetelor de compozit constau in : A. imposibilitatea reutilizarii in caz de deslipire B. necesita o slefuire accentuata a dintilor C. prezinta un risc mare de iritatie pulpara D. efectul estetic nu este de durata E. retentia redusa de placa bacteriana (pag. 211)

S2268047. Coroanele de invelis sunt contraindicate : A. pe dinti cu tratamente endodontice incorecte si/sau cu patologie periapicala B. pentru refacerea ariilor de contact interdentar C. in caz de abrazii patologice D. in caz de fracturi de cuspizi ai dintilor din zona de sprijin E. pe dinti cu obturatii multiple (pag. 222)

S2268048. Contactul coroanelor turnate cu grosime dirijata cu bontul dentar de realizeaza: A. pe fetele proximale B. pe fetele axiale C. numai la nivelul coletului D. pe suprafata ocluzala si pe zona coletului E. numai pe suprafata ocluzala (pag. 223)

S2268049. Pentru realizarea coroanelor metalice stantate: A. este necesara o utilare moderna a laboratorului de tehnica dentara B. sacrificiul de tesuturi dure dentare este important C. consumul de material (metal) este mare D. slefuirea coletala este tangentiala (fara prag) E. pretul de cost este ridicat (pag. 227)

S2268050. Realizarea coroanelor metalice stantate: A. impune un mare sacrificiu de tesuturi dentare dure B. indica prepararea coletala in prag escavat C. necesita o tehnologie complicata D. impune slefuirea de 2 mm la nivelul pantelor cuspidiene ale dintilor laterali E. se face cu consum redus de material (metal) (pag. 227)

S2268051. Containdicatiile coroanei Jacket ceramice se refera la : A. leziuni carioase proximale obturate repetat in antecedente B. discromii posttratamente odontale

1639



1640

Rezidentiat 2004


C. element de agregare pentru punti D. fracturi ale marginilor incizale E. anomalii de pozitie (pag. 229)

S2268052. Pentru obtinera luciului fetei vestibulare a coroanelor Jacket din acrilat: A. se introduce in tipar pulberea si lichidul separat B. se omogenizeaza perfect pasta acrilat C. se face prelucrarea inainte de racire D. se aplica peste pasta de acrilat, inainte de inchiderea cuvetei E. se raceste brusc cuveta (pag. 230)

S2268053. Contraindicatiile coroanei mixte sunt: A. ocluzii adanci acoperite B. pacienti tineri sub 20 de ani C. dinti oralizati D. frontali inferiori E. molari abrazati (pag. 238)

S2268054. La coroana mixta la care componenta metalica este obtinuta prin galvanizare ,aceasta are o grosime de: A. 0,20mm B. 0,30mm C. 0,40mm D. 0,50mm E. 0,70mm (pag. 239)

S2268055. Onlay-urile se indica: A. cind istmul prezinta mai mult sau jumatate din dimensiunea vestibulo-orala a coroanei dintelui B. molari tratati endodontic, cu pereti vestibulari si orali sanatosi, a caror tesuturi restante trebuie protejate C. molari cu procese cronice periapicale D. premolari cu pereti vestibulari si orali distrusi E. leziuni coronare reduse ale dintilor din zona laterala (pag. 193)

S2368056. Aliajele de aur cu temperatura joasa de topire contin A. Au 40% - 60% si paladiu 9% B. Au 15% si paladiu 75% C. Au 50% si paladiu 45% D. Au 9% si paladiu 50% E. Au 20%, paladiu 20% si alte metale 20% (pag. 192)

S2568057. Faţetele vestibulare ceramice sunt contraindicate în: A. anomalii de formă B. fisuri amelare C. bruxism D. închideri de diasteme E. anomalii de formă.

1640



1641

Rezidentiat 2004


(pag. 211)

S2668058. Din punct de vedere clinic semnele parodontale ale disfunctiei mandibulo-craniene sunt urmatoarele: A. mobilitate dentara B. deschiderea contactelor interproximale C. fisura-Stielmann D. frenomenul ţielemann E. rarefatici osoas periapicale (pag. 188)

S2668059. Manifestarile clinice ale osteoartrozei la nivelul ATM sunt urmatoarele: A. redoare B. hiperkinezie C. fenomenul ţielemann D. fisura Stielmann E. fibroza articulara (pag. 202)

S2668060. Semnul patognomonic al artritei reumatoide severe este: A. hipokinezie B. hiperkinezia C. redoare artriculara D. inocluzie verticala frontala progresiva E. tumefactie loco-regionala (pag. 203)

S2668061. În relatia centrica nu se realizeaza slefuirea selecticva, daca: A. relatia R.C. coincide cu I.M. B. existenta "wide centric" C. R.C. este instabila D. exista simptomatologia ATM E. pacientul prezinta multiple focare la nivelul cavitatii bucale (pag. 231)

S2968062. Indicatiile incrustatiilor sunt urmatoarele: A. restaurarea dintilor cu leziuni de culoare B. restaurarea dintilor nanici C. restaurarea dintilor cu leziuni coronare compuse D. restaurarea dintilor cu leziuni coronare extinse E. restaurarea dintilor cu anomalii de pozitie (pag. 193)

S2968063. Coroanele partiale sunt proteze unidentare care: A. se aplica pe fata vestibulara a dintilor B. nu pot fi element de agregare ale protezelor partiale fixe de mica intindere C. pot fi element de agregare ale protezelor partiale fixe de mica intindere D. necesita preparatii intempestive E. pastreaza o buna parte din particularitatile estetice ale dintelui natural (pag. 213)

1641



1642

Rezidentiat 2004


INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1268064. Avantajele coroanei Jacket din compozit sunt: A. Estetica buna B. Mentinere buna in timp a stopurilor ocluzale C. Adaptare marginala buna D. Nuantare foarte buna a culorilor E. Nu provoaca uzura antagonistilor (pag. 233)

S1268065. Comparativ cu obturatiile din amalgam, incrustatiile din aliaje nobile: A. Necesita o exereza mai accentuata de tesuturi dure dentare B. Asigura o adaptare marginala calitativ superioara C. Permit refacerea optima a morfologiei ocluzale functionale D. Prezinta dezavantajul colorarii tesuturilor dentare E. Permit refacerea adecvata a punctelor de contact interproximal (pag. 192)

S1268066. Coroanele de invelis acrilice: A. Sunt utilizate doar ca restaurari provizorii B. Sunt bune tolerate de parodontiul marginal C. Sufera in timp modificari cromatice D. Pastreaza relativ bine stopurile ocluzale E. Se descimenteaza cu usurinta de pe bont (pag. 230)

S1268067. Coroanele metalice turnate: A. Izoleaza termic bontul subiacent B. Au pereti axiali subtiri C. Prezinta un contact cu bontul, intins in suprafata D. Prezinta dificultati in ablatie E. Se caracterizeaza printr-o grosime uniforma a peretilor axiali (pag. 223)

S1268068. Coroanele partiale sunt contraindicate: A. La pacienti cu igiena bucala necorespunzatoare B. Pe dinti cu coroane clinice inalte C. Pe dinti devitali D. in ancorarea protezelor mobilizabile E. La pacienti cu rezistenta la carie (pag. 215)

S1268069. Coroanele partiale: A. Presupun un sacrificiu crescut de tesut dur dentar, in comparatie cu cel necesitat de o incrustatie de tip MOD B. Se insera cu dificultate pe bontul dentar C. Pot reconstitui punctele de contact interproximale D. Pastreaza vitalitatea dintelui E. Pot constitui elementul de agregare al unei punti de intindere redusa (pag. 215)

1642



1643

Rezidentiat 2004


S1268070. Coroanele turnate cu grosime dirijata: A. Impun un consum mare de aliaj metalic B. Au contact cu bontul la nivelul coletului C. Transmit direct bontului dentar variatiile termice din mediul bucal D. Au pereti laterali de grosime uniforma E. Prezinta dificultati in ablatie (pag. 223)

S1268071. Dezavantajele coroanelor metalice stantate sunt: A. Pretul de cost B. Tehnologia complicata de realizare C. Imposibilitatea refacerii adecvate a morfologiei ocluzale D. Redarea improprie a contururilor naturale ale fetelor axiale ale dintilor E. Rezistenta redusa ( structural ) a suprafetei ocluzale (pag. 227)

S1268072. Dintre avantajele coroanelor mixte amintim: A. Indicatiile largi de utilizare ( trateaza aproape toate tipurile de leziuni coronare ) B. Rezistenta marita fata de coroanele estetice C. Nu pretind sacrificii mari de tesuturi dure dentare D. Agregare mai buna comparativ cu coroanele de invelis turnate E. Pot fi utilizate si in ocluzii adanci acoperite (pag. 238)

S1268073. in vederea realizarii coroanelor Jacket din RDC ( rasini diacrilice compozite ) trebuie: A. Sa se asigure un spatiu ocluzal ( incizal ) de minimum 0,8 mm B. Sa se execute pe model o macheta cat mai perfecta C. Sa se realizeze o terminatie cervicala a preparatiei in lama de cutit D. Sa se asigure un spatiu de 1,2 mm pe fetele axiale, vestibulara si orala E. Sa se asigure un spatiu de 0,8 mm in zona cervicala (pag. 231)

S1268074. Indicatiile coroanei Jacket ceramice sunt: A. Fracturi dentare localizate in treimea mijlocie a coroanei B. Discromii ale dintilor frontali C. Leziuni carioase proximale extinse ale frontalilor D. Distructii ocluzale avansate la nivelul molarilor E. Tineri cu exigente fizionomice deosebite (pag. 229)

S1268075. Inlay- urile ceramice sunt indicate: A. Numai pe dintii vitali B. Cand adancimea cavitatii nu depaseste 2 mm C. Cand antagonistii sunt restaurati cu ceramica D. Numai in cavitati cu forma retentiva E. Cand exista exigente estetice deosebite (pag. 201)

S1268076. Inlay-urile integral ceramice obtinute prin sistemul In Ceram ( Vita ): A. Prezinta o adaptare marginala calitativ superioara B. Au calitati mecanice precare C. Se utilizeaza numai in zona frontala

1643



1644

Rezidentiat 2004


D. Prezinta o biocompatibilitate deosebita E. Impun o exereza accentuata de tesuturi dure dentare (pag. 208- 209)

S1268077. Scheletul metalic al coroanelor mixte poate fi obtinut prin urmatoarele procedee tehnologice: A. Sinterizare B. Fotopolimerizare C. Fototermobaropolimerizare D. Turnare E. Galvanizare (pag. 237)

S1368078. Cimentarea adeziva a inlay-ului ceramic presupune utilizarea: A. ciment cu umpluturi de dimensiuni cat mai mici B. cimenturi hibride cu mici particule de sticla C. ciment cu umpluturi mari D. ciment compozit dual E. compozit activat cu Silan (pag. 205)

S1368079. Elaborarea unui inlay ceramic prin metoda clasica necesita: A. depunerea strat cu strat a masei ceramice B. arderea de ceramica de joasa fuziune pe un nucleu de ceramica conventionala C. acoperirea inlay-ului metalic cu un exces de ceara de modelat D. aplicarea de strate peliculare de masa transparenta E. depunerea maselor opac, dentina si smalt de joasa fuziune (pag. 204)

S1368080. Fatetele ceramice sunt indicate: A. in anomalii de forma B. distrofii dentare ale fetei vestibulare C. inchiderea unei diasteme D. prezenţa de fisuri amelare E. in predispozitia la carie (pag. 211)

S1368081. In cazul prepararilor pentru incrustatii metalice conturul marginal al preparatiei este sub urmatoarea forma: A. Sub forma de bizou marginal de 20° inclinare fata de axa de insertie a incrustatiei in cazul cavitatilor aplatizate. B. Sub forma de bizou marginal de 40° fata de axa de insertie a incrustatiei in cazul cuspizilor aplatizati. C. Sub forma de unghi drept atunci cand divergenta peretilor este mica D. Nu se bizoteaza E. O preparatie in semisfera care permite o grosime mai mare a metalului. (pag. 194)

S1368082. Printre avantajele incrustatiei ceramice se numara: A. estetica deosebita B. rezistenta la uzura C. mentinerea sanatatii parodontale D. timp de lucru suficient E. uzura arcadei antagoniste

1644



1645

Rezidentiat 2004


(pag. 202)

S1368083. Retentia coroanei partiale la substructura organica se asigura prin: A. nervuri proximale si ocluzale B. pinuri parapulpare C. creerea unei rame ocluzo-aproximale care rigidizeaza constructia metalica D. pereţi axiali paraleli E. prelungiri sub forma de pinteni (pag. 219)

S1468084. Avantajele fatetelor din compozit se refera la: A. Economie de tesuturi dentare; B. Risc minim de iritatie pulpara; C. Posibilitatea de relipiri, optimizari; D. Efect estetic mulţumitor; E. Aspect fizionomic durabil. (pag. 211)

S1468085. Avantajele incrustatiilor din aliaje nobile fata de obturatiile de amalgam sunt urmatoarele: A. economie de tesuturi dure dentare la nivelul istmului; B. realizare clinica si tehnica facila; C. adaptare marginala imbunatatita; D. morfologie ocluzala funcţionala; E. nu coloreaza tesuturile dentare. (pag. 192)

S1468086. Contraindicatiile coroanei"jacket"ceramice includ: A. discromii post tratamente endodontale; B. ocluzii adanci acoperite; C. dintii scurti; D. dinţi frontali cu strangulari cervicale, care nu permit conformarea corecta a pragului cervical; E. leziuni carioase proximale de amploare. (pag. 229)

S1468087. Coroanele turnate cu grosime totala se caracterizeaza prin urmatoarele: A. Au peretii laterali de grosime constanta; B. Au fetele interioare in contact cu bontul dentar; C. Variatiile de temperatura sunt transmise in totalitate bontului; D. Ablaţia se efectueaza cu dificultate; E. intre suprafetele bontului si fetele interne ale coroanei apare frictiune. (pag. 223)

S1468088. Dupa numarul suprafetelor coronare acoperite se diferentiaza urmatoarele tipuri de coroane partiale: A. 1/2; B. 2/3; C. 3/4; D. 4/5; E. 7/8. (pag. 214)

S1468089. Incrustatiile metalice se realizeaza din:

1645



1646



Oteluri austenitice; Oteluri martensitice; Aliaje nobile; Titan; Aliaje Pd-Cu. (pag. 191)

S1468090. Incrustatiile pot fi de urmatoarele tipuri: A. Inlay; B. Onlay; C. Inlay-onlay; D. Pinlay; E. Pinlay-onlay. (pag. 192)

S1468091. Indicatiile fatetarii (laminates, veneers) cuprind: A. Prezenta de fisuri amelare; B. Prezenta de obturatii coronare masive; C. Anomalii de forma; D. inchideri de diasteme; E. Distrofii dentare pe fata vestibulara. (pag. 211)

S1468092. Indicatiile onlay-urilor cuprind: A. Leziuni carioase reduse, pe dinti laterali; B. Leziuni coronare intinse, cu cuspizi vestibulari si/sau orali intacti; C. Cand istmul reprezinta jumatate sau mai mult din dimensiunea coronara vestibulo-orala. D. Leziuni coronare extinse; E. Molari tratati endodontic, cu pereti vestibulari si orali sanatosi, iar tesuturile restante trebuie protejate (pag. 193)

S1568093. Avantajele inlay-urilor ceramice: A. estetica buna B. pret de cost redus C. corecturileocluzale,dupa cimentare sunt usor de facut D. radioopacitate E. adaptarea marginala se obtine prin brunisare. (pag. 201)

S1568094. Caracteristicile coroanelor turnate cu grosime totala: A. peretii laterali de dimensiuni egale B. fetele interioare ale coroanei sunt in contact cu bontul dentar C. stabilitatea coroanei se obtine pirn frictiune D. ablatia coroanei se face relativ usor E. variatiile termice sunt transmise bontului. (pag. 223)

S1568095. Dezavantajele unei coroane Jacket din RDC: A. duritate exagerata B. tehnologie de laborator complicata C. mentinetea stopurilor ocluzale in timp nu este certa D. obligatoriu cimentarea este adeziva

1646



1647

Rezidentiat 2004


E. nu exista date peste 7 ani privind stabilitatea. (pag. 223)

S1568096. In comparatie cu obturatuiile din amalgam, incrustatiile din aliaje nobile prezinta urmatoarele avantaje: A. sunt mai usoare, datorita greutatii specifice a aurului B. economia de tesuturi dure dentare la nivelul istmului C. contacte interdentare, crestele marginale si ambrazurile sunt refacute perfect D. volumul mai mic E. nu coloreaza tesuturile dentare. (pag. 192)

S1568097. Incrustatiile pot fi folosite in cazul: A. dintilor laterali cu leziuni coronare reduse, pentru a evita bimetalismul B. parodontitelor marginale, ca sine fixe de imobilizare C. edentatiilor frontale reduse ca elemente de agregare D. edentatiilor intercalate extinse ca elemente de agregare E. unor pacienti cu igiena deficitara (pag. 193)

S1568098. Indicatiile coroanei Jacket ceramice: A. pacienti tineri din considerente fizionomice B. discromii ale frontalilor C. ocluzii adanci acoperite D. anomalii de forma si pozitie cand nu poate fi aplicat tratament ortodontic E. dinti frontali care prezinta strangulari cervicale. (pag. 229)

S1568099. Indicatiile coroanelor partiale: A. element de agregare in edentatiile laterale extinse B. elemente de agregare in edentatiile frontale reduse C. cresterea rezistentei la fracturare a dintilor prin protejare matalica a tesuturilor dentare restante D. dinti devitali E. dinti cu diplazii de smalt pe fata vestibulara. (pag. 215)

S1568100. Indicatiile fatetelor vestibulare: A. anomalii de forma B. predispozitie la carie C. inchideri de diasteme D. igiena bucala defectuoasa E. prezenta de fisuri amelare. (pag. 211)

S1568101. Indicatiile protetice ale coroanelor de invelis: A. abrazii patologice B. pentru a prevenii uzura dentara datorata frictiunii exercitata de elementele de mentinere si stabilizare a protezelor mobilizabile C. elemente de agregare ale puntilor D. elemente ale sinelor de contentie E. elemente de ancorare in protezarea mobilizabila. (pag. 222)

1647



1648

Rezidentiat 2004


S1668102. Avantajele incrustatiilor din aliaje nobile comparativ cu obturatiile din amalgam sunt: A. economie de tesuturi dure dentare la nivelul istmului; B. economie de tesuturi dure dentare datorita flexibilitatii metalului; C. imbunatatirea adaptarii marginale; D. refacerea unei morfologii ocluzale acceptabile; E. nu coloreaza tesuturile dentare. (pag. 192)

S1668103. Avantajele inlay-urilor/onlay-urilor ceramice sunt: A. estetica deosebita; B. necesitatea unor echipamente moderne; C. rezistenta la uzura; D. radioopacitate; E. adaptare marginala buna. (pag. 201)

S1668104. Contraindicatiile incrustatiilor sunt: A. pacienti cu indice de intensitate a cariei mediu sau crescut; B. pacienti cu indice de intensitate a cariei crescut; C. igiena satisfacatoare; D. igiena deficitara; E. la tineri cand exista riscul deschiderii camerei pulpare. (pag. 193)

S1668105. Dezavantajele inlay-urilor ceramice sunt: A. rezista la uzura; B. timp de lucru indelungat; C. pret de cost ridicat; D. posibilitatea uzurii arcadei antagoniste; E. necesitatea unor echipamente speciale. (pag. 201)

S1668106. Dezavantajele tehnicilor indirecte si semidirecte de realizare a incrustatiilor din rasini compozite fata de cele directe sunt: A. timp de lucru scurt; B. timp de lucru mai lung; C. pret ridicat; D. necesitatea unor echipamente si materiale mai scumpe; E. calitatea adaptarii marginale. (pag. 195)

S1668107. Indicatiile fatetarilor ceramice sunt: A. prezenta de fisuri amelare; B. deschideri de diasteme; C. inchideri de diasteme; D. distrofii dentare de pe fata vestibulara; E. anomalii de forma (pag. 211)

S1668108. Indicatiile incrustatiilor sunt: A. sine fixe de imobilizare in parodontitele marginale; B. elemente de agregare in edentatii redus, mai ales frontale;

1648



1649

Rezidentiat 2004


C. elemente de agregare in edentatii reduse, mai ales laterale; D. elemente de agregare in edentatii ample, mai ales frontale; E. in edentatii partiale intinse, restaurate cu proteze mobilizabile, pentru imbunatatirea conditiilor de sprijin si stabilitate. (pag. 193)

S1668109. Inlay-urile ceramice ofera urmatoarele avantaje fata de alte tipuri de rastaurari: A. sunt mai estetice; B. ofera rezistenta structurilor dentare subiacente; C. reprezinta o metoda conservativa; D. executie tehnica facila; E. pret redus. (pag. 201)

S1668110. Onlay-urile se indica in urmatoarele situatii: A. molari tratati endodontic, care au pereti vestibulari si orali sanatosi, iar tesuturile restante trebuie protejate; B. molari netratati endodontic; C. molari cu procese periapicale cronice; D. cand istmul reprezinta mai mult sau jumatate din dimensiunea vestibulo-orala; E. molari cu peretii vestibulari si orali distrusi (pag. 193)

S2168111. Avantajele faţetelor vestibulare din compozit (în cadrul faţetării) : A. Economie de ţesuturi dure dentare B. Riscul minim de iritaţie pulpară C. Posibilitatea relipirii D. Efect estetic major E. Efect estetic de durată (pag. 211)

S2168112. Avantajele inlay-urilor ceramice: A. Adaptare marginală bună B. Radioopacitate C. Timp de lucru scurt D. Estetică deosebită E. Preţ de cost redus (pag. 201-202)

S2168113. Coroanele turnate cu grosime dirijată : A. Au pereţii laterali de grosime uniformă – cca 30 μm B. Au pereţii laterali de grosime uniformă – cca 50 μm C. Contactul cu bontul se face în zona coletului pe o înălţime de 2mm D. Contactul cu bontul se face în zona coletului pe o înălţime de 4mm E. Contactul cu bontul se face pe suprafaţa ocluzală (pag. 223)

S2168114. Grosimea minimă a coroanei jacket din răşini compozite este de: A. 0,8 mm – zona cervicală B. 1 mm – zona cervicală C. 1,2 mm – feţele vestibulară şi orală D. 1,5 mm – feţele vestibulară şi orală E. 2 mm – faţa ocluzală

1649



1650

Rezidentiat 2004


(pag. 231)

S2168115. Indicaţiile inlay-urilor din răşini diacrilice compozite: A. Cavitatea să prezinte un istm > 1/3 din distanţa V - O cuspidiană B. Cavitatea să prezinte un istm egal cu jumătatea distanţei V – O cuspidiană C. Să existe obturaţii din compozit mai vechi care s-au uzat D. Să existe obturaţii din compozit mai vechi care prezintă carii secundare E. Înlocuirea – din motive estetice – a obturaţiilor vechi din amalgam (pag. 195)

S2168116. Puţurile pentru crampoanele coroanelor parţiale : A. Sunt în număr de maximum două B. Au diametrul de 0,7 – 0,8 mm C. Au diametrul de 2,5 mm D. Au înălţimea de 0,7 – 0,8 mm E. Au înălţimea de 2,5 mm (pag. 218)

S2268117. Comparativ cu obturatiile din amalgam, incrustatiile din aliaje nobile: A. necesita o exereza mai accentuata de tesuturi dure dentare B. asigura o adaptare marginala cantitativ superioara C. prezinta dezavantajul colorarii tesuturilor dentare D. permit refacerea optima a morfologiei ocluzale functionale E. permit refacerea adecvata a punctelor de contact interproximale (pag. 192)

S2268118. Avantajele incrustatiilor din aliaje nobile fata de obturatiile de amalgam sunt urmatoarele: A. realizarea clinica si tehnica mai facila B. adaptare marginala imbunatatita prin lustruire C. rafacerea corecta a punctelor de contact interdentar si a ambrazurilor D. refacerea optima a morfologiei ocluzale functionale E. nu coloreaza tesuturile dentare (pag. 192)

S2268119. Incrustatiile pot fi: A. inlay B. coroana Richmond C. onlay D. inlay-onlay E. pinlay (pag. 192)

S2268120. Incrustatiile metalice se realizeaza din: A. bronzuri B. stelite (aliaje Co-Cr) C. aliaje nobile D. aliaje pe baza de Ni-Cr E. titan (pag. 191)

S2268121. In comparatie cu obturatiile din amalgam, incrustatiile din aliaje nobile prezinta o serie de avantaje: A. nu coloreaza tesuturile dentare

1650



1651



pret de cost mai scazut economie de tesuturi dentare la nivelul ismului adaptare marginala imbunatatita prin brunisare realizare tehnica mai usoara (pag. 192)

S2268122. Incrustatiile se indica: A. in tratamentul cariilor dintilor lateral , pentru evitarea bimetalismului B. ca elemente de agragare in edentatii frontale reduse C. pentru imobilizarea dintilor parodontotici D. ca element de agregare in edentatii intercalate extinse E. la pacienti cu igiena preacara (pag. 193)

S2268123. Avantajele incrustatiilor din aliaje nobile, comparativ cu obturatiile din amalgam sunt: A. economie de tesuturi dure dentare datorita flexibilitatii metalului B. refacerea morfologiei ocluzale acceptabile C. economie de tesuturi dure dentare la nivelul istmului D. lipsa de aolorare a tesuturilor dentare E. adaptare marginala imbunatatita prin brunisare (pag. 192)

S2268124. Contraindicatiile incrustatiilor sunt: A. pacienti cu rezistenta la carie B. pacienti cu igiena bucala optima C. pacienti cu predispozitie crescuta la carie D. pacienti cu igiena nesatisfacatoare E. tineri, cu camera pulpara mare ( evidentiata radiologic) (pag. 193)

S2268125. Pentru realizarea unei incrustatii compozite, amprenta se ia cu: A. polieteri B. materiale bucoplastice C. siliconi de condesare D. alginate E. siliconi de aditie (pag. 195)

S2268126. Dezavantajele tehnicilor indirecte si semidirecte de realizare a incrustatiilor din rasini compozite fata de cele directe sunt: A. calitatea adaptarii marginale B. conditiile de prelucrare si lustruire C. timp de lucru prelungit D. pretul de cost ridicat E. necesitatea unor materiale si echipamente mai scumpe (pag. 193)

S2268127. inlay-urile ceramice sunt indicate in : A. numai pe dintii vitali B. cind adincimea cavitatii nu depaseste 2 mm C. cind antagonistii sunt restaurati cu ceramica D. numai in cavitati cu forma retantiva

1651



1652

Rezidentiat 2004


E. cind exista exigente estetice deosebite (pag. 201)

S2268128. Avantajele inlay-urilor ceramice sunt: A. adaptare marginala buna B. timp de lucru scurt C. pret de cost redus D. estetica deosebita E. radioopacitate (pag. 201)

S2268129. Printre avantajele incrustatiilor ceramice se numara: A. uzura arcadei antagoniste B. estetica deosebita C. rezistenta la uzura D. necesitatea unor echipamente speciale E. mentinerea sanatatii parodontale (pag. 201-202)

S2268130. Dintre avantajele inlayurilor ceramica amintim: A. estetica buna B. pret de cost redus C. usurinta corecturii ocluzale dupa cimentare D. imbunatatirea adaptarii marginale prin brunisare E. radioopacitate (pag. 201)

S2268131. Cele mai importante avantaje ale inlay-urilor/onlay-urilor ceramice sunt: A. necestiatea unor echipamente speciale B. pret de cost accesibil C. estetica deosebita D. radioopaciate E. adaptare marginala buna (pag. 201)

S2268132. Inlay-urile ceramice afera urmatoarele avantaje fata de alte tipuri de restaurari: A. executie tehnica facila B. pret de cost scazut C. estetica mai buna D. reprezinta o metoda conservativa E. ofera rezistenta structurilor dure subiacente (pag. 201)

S2268133. Dezavantajele inlay-urilor ceramice sunt: A. timp de lucru prelungit B. posibilitatea uzurii arcadei antagoniste C. radioopacitatea D. rezistanta la uzura E. pret de cost ridicat (pag. 201)

S2268134. Cimentarea adeziva a inlay-ului ceramic presupune utilizarea:

1652



1653



cimenturilor cu microumpluturi cimenturilor hibride cu mici particule de sticla cimenturilor copmozite duale cimenturilor cu umpluturi mari compozitelor activate cu silan (pag. 205)

S2268135. Elaborarea unui inlay ceramic prin metoda clasica necesita: A. arderea succesiva pe un model refractar, a statului de opac, dentina si smalt B. acoperirea inlay-ului metalic cu ceramica feldspatica C. depunerea strat cu strat a masei ceramice D. turnarea uni model din masa refractara E. glazurarea efectuata dupa echilibrarea ocluzala (pag. 203-204)

S2268136. Inlay-urile integral ceramice obtinute prin sistemul In Ceram (Vita): A. prezinta o adaptare marginala calitativ superioara B. au calitati mecanice precare C. se utilizeaza numai in zona frontala D. prezinta o biocompatibilitate deosebita E. impun o exereza accentuata de tesuturi dure dentare (pag. 208-209)

S2268137. Fatetele ceramice sunt indicate in: A. anomalii de forma B. in caz de bruxism C. in prezenta unor obturatii coronare masive D. in prezenta de fisuri amelare E. pentru inchiderea de diasteme (pag. 211)

S2268138. Indicatiile fatetelor vestibulare: A. predispozitie la carie B. inchideri de diasteme C. caz de fisuri amelare D. igiena bucala precara E. anomalii de forma (pag. 211)

S2268139. Indicatiile coroanelor partiale: A. elemente de agregare in edentatiile frontale extinse B. elemente de agregare in edentatiile frontale reduse C. element de ancorare in proteza mobilizabila D. reconstituirea contactelor proximale E. in situatiile care reclama exigente fizionomice deosebite (pag. 215)

S2268140. Coroanele partiale: A. presupun un sacrificiu crescut de tesut dur dentar, in comparatie cu cel necesitat de o incrustatie MOD B. se insera cu dificultate pe bontul dentar C. pot reconstitui punctele de contact interproximale D. pastreaza vitalitatea dintilor

1653



1654

Rezidentiat 2004


E. pot constitui elementul de agregare al unei punti de extindere redusa (pag. 215)

S2268141. Coroanele partiale sunt contraindicate: A. la pacientii cu igiena bucala necorespunzatoare B. pe dinti cu coroane clinice inalte C. pe dinti devitali D. in ancorarea protezelor mobilizabile E. la pacientii cu rezistenta la carie (pag. 215)

S2268142. Retentia coroanei partiale la substructura organica se asigura prin: A. nervuri proximale si ocluzale B. pinuri parapulpare C. crearea unei rame ocluzo-aproximale care rigidizeaza constructia metalica D. pereti axiali paraleli E. prelungiri ub forma de pinteni (pag. 219)

S2268143. Coroanele metalice turnate: A. izoleaza termic bontul subiacent B. au pereti axiali subtiri C. prezinta un contact cu bontul intins in suprafata D. prezinta dificultati in ablatie E. se caracterizeaza printr-o prosime uniforma a peretilor axiali (pag. 223)

S2268144. Coroanele turnate cu grosime dirijata: A. impun un consum mare de aliaj metalic B. au contact co bontul la nivelul coletului C. transmit direct bontului dentar variatiile termice din mediul bucal D. au pereti laterali de grosime uniforma E. prezinta dificultati in ablatie (pag. 223)

S2268145. Dezavantajele coroanelor metalice stantate sunt: A. pretul de cons B. tehnologia complicata de realizare C. imposibilitatea refacerii adecvate a morfologiei ocluzale D. redarea improprie a contururilor naturale ale fetelor axiale ale dintilor E. rezistenta structurala redusa a suprafetei ocluzale (pag. 227)

S2268146. Indicatiile coroanei Jacket ceramice sunt: A. fracturi dentare localizate in treimea mijlocie a coroanei B. discromii ale dintilor C. leziuni carioase proximale extinse ale frontalilor D. distructii ocluzale avansate la nivelul molarilor E. tineri cu exigente fizionomice deosebite (pag. 229)

S2268147. Coroanele de invelis acrilice:

1654



1655



sunt utilizate doar ca restaurari provizorii sunt bine tolerate de parodontiul marginal sufera in timp modificari cromatice pastreaza relativ bine stopurile ocluzale se descimenteaza cu usurinta de pe bont (pag. 230)

S2268148. In vederea realizarii coroanelor Jacket din rasini diacrilice compozite (RDC) trebuie: A. sa se asigure spatiu ocluzal (incizal) de minimum 0.8mm B. sa se execute pe model o macheta cat mai perfecta C. sa se realizeze o terminatie cervicala a preparatiei in lama de cutit (tangentiala) D. sa se asigure un spatiu de 1,2 mm pe fetele axiale, vestibulara si orala E. sa se asigure un spatiu de 0,8 mm in zona cervicla (pag. 231)

S2268149. Avantajele coroanei Jacket din compozit sunt: A. estetica buna B. mentinere buna in timp a stopurilor ocluzale C. adaptare marginala buna D. nuantare foarte buna a culorilor E. nu provoaca uzura antagonistilor (pag. 233)

S2268150. Scheletul metalic al coroanelor mixte poate fi obtinut prin urmatoarele procedee tehnologice: A. sinterizare B. fotopolimerizare C. fototermobaropolimerizare D. turnare E. galvanizare (pag. 237)

S2268151. Dintre avantajele coroanelor mixte amintim: A. indicatiile largi de utilizare (trateaza aproape toate tipurile de leziuni coronare) B. rezistenta marita fata de coroanele estetice C. nu pretind sacrificii mari de tesuturi dure dentare D. agregare mai buna comparativ cu coroanele de invelis turnate E. pot fi utilizate si in ocluzii adanci acoperite (pag. 238)

S2268152. Indicatiile coroanelor jacket ceramice sunt: A. fracturi ale marginii incizale cind fizionomia si functia nu mai pot fi refacute cu materiale plastice de restaurare coronara B. pacienti tineri C. discromii ale fronatlilor indiferent de etiologie D. in ocluzii adinci acoperite E. anomalii de forma si pozitie care nu pot fi rezolvate prin tratament ortodontic (pag. 229)

S2268153. Contraindicatiile coroanelor jacket ceramice sunt: A. pacienti tineri sau sportivi B. imbunatatirea aspectului fizionomic unde metalo-ceramica nu satisface

1655



1656

Rezidentiat 2004


C. dinti frontali care prezinta strangulari cervicale care nu permit conformarea corecta a pragului gingival D. discromii post tratamente endodontale E. ca element de agregare in cazul unor proteze partiale fixe (pag. 229)

S2268154. Avantajele coroanei jacket din compozit sunt: A. estetica buna cu posibiliattea de reproducere a diferitelor nuante B. mentin foarte bine in timp stopurile ocluzale C. pret de cost mai redus decit a coroanelor integral ceramice D. duritate exagerata care poate provoca uzura dintilor antagonisti E. aderenta la dentina si smalt printr-o tehnica corespunzatoare de cimentare adeziva (pag. 233)

S2268155. Aurul folosit ca si material pentru incrustatii metalice are ca si proprietati: A. aurul este moale si ductil B. nu poate fi turnat cu mare precizie C. prin brunisare dupa cimentare se pate obtine o buna adaptare marginala D. supus testelor de rezistanta aliajele de aur evidentiaza o elasticitate redusa E. la nivelul aliajului poate aparea o deformare permanenta, dar restaurarea nu se fractureaza (pag. 191-192)

S2268156. Avantajele incrustatiilor din aliaje nobile comparativ cu obturatiile de amalgam sunt: A. economia de tesuturi dure dentare la nivelul istmului B. refacerea unei morfolgii ocluzale nefunctionale prin modelarea extrabucala C. refacerea perfecta a zonelor de contact interdentar D. inrautatirea daptarii marginale E. nu coloreaza tesuturile dentare (pag. 192)

S2268157. Aliajele de aur cu temperatura joasa de topire, A. contin un procent relativ ridicate de aur, da scazut de paladiu B. procentul de aur variaza intre 40-60% C. studiile clinice au evidentiat ca performantele clinice sun similare cu cele ale aliajelor cu continut mai mare de aur D. dezavantajul acestora consta in sensibilitatea tehnologica privind turnarea si prelucrarea E. o incalzire prelungita duce la apritia unor modificari volumetrice (pag. 192)

S2268158. In cea ce priveste inaly-ul sau incrustatia intracoronara, se poate afirma: A. retentia se realizeaza prin incastrarea intr-o cavitate preparata astfel incit ea sa fie autoretentiva B. cimetul asigura in cea mai mare parte retentia C. cimentul impiedica percolarea fluidelor D. cimentul perfecteaza coaptarea dintre suprafetele cavitatii si a incrustatiei E. retentia nu se realizeaza prin incastrarea intr-o cavitate preparata astfel incit ea sa fie autoretentiva (pag. 192)

S2268159. Indicatiile incrustatiilor A. leziuni coronare reduse la dintii laterali pentru a evita bimetalimul B. leziuni carioase multiple pe aceeasi hemiarcada, cind pe baza unei singure amprente se realizeaza toate incrustatiile C. sine fixe de imobilizare in parodontitele marginale D. elemente de agregare in edentatille intinse

1656



1657

Rezidentiat 2004


E. elemente de agregare in edentatille reduse, mai ales laterale (pag. 193)

S2268160. Indicatiile incrustatiilor sunt: A. onlay-urile se indica in leziuni coronare intinse, cu cuspizi vestibulari si/sau orali intacti B. onlay-urile se indica la molarii tratati endodontic care au pereti vestibulari si orali sanatosi C. onlay-urile se indica cind istmul prezinta un sfert sau mai putin din dimensiunea coronara D. pinlay-urile se indica in cavitati de clasa a V-a si a II-a E. pacienti cu indice de intensitate a cariei crescut (pag. 193)

S2268161. Contraidicatiile incrustatiilor sunt A. pacienti cu indice de intansitate a carie crescut B. igiena deficitara C. la tineri cind exista riscul deschiderii camerei pulpare D. leziuni coronare reduse E. pacienti cu indice de intansitate a carie scazut (pag. 193)

S2268162. Legat de etapele clinico-tehnice de realizare a incrustatiilor se poate afirma A. prepararea cavitatii pentru incrustatie are particularitati specifice pentru fiecare tip de cavitate B. amprentarea se realizeaza cu materiale alginice C. adaptarea si cimentarea incrstatiei este urmata de brunisare pentru perfectarea adaptarii marginale D. incrustatiile tolereaza relativ bine aproximatiile E. reconstituirile cu ajutorul incrustatiilor presupun o deosebita acuratete in toate fazele clinice si tehnice (pag. 193-194)

S2268163. Legat de incrustatiile de compozit se poate afirma ca: A. realizate prin tehnicile indirecte, respectiv semidirecte prezinta ca si avantaj o adaptare marginala imbunatatita B. imposibilitatea unei prelucrari si lustruiri optime C. realizate prin tehnicile indirecte, respectiv semidirecte prezinta ca si avantaj o suprafata ocluzala functionala D. prezinta ca si avantaj timpul de lucru scurt E. realizate prin tehnicile indirecte, respectiv semidirecte prezinta ca si avantaj o arie de contact optima (pag. 194-195)

S2268164. Indicatiile inlay-urilor din RDC sunt: A. cavitatea sa prezinte un istm mai mic decat o treime din distanta V-O intercuspidiana B. cavitatea sa prezinte un istm mai mare decat o treime din distanta V-O intercuspidiana C. existenta de obturatii din compozit ma vechi care s-au uzat sau prezinta cari secundare D. necesitatea inlocuirii vechilor obturatii din amalgam din considerente estetice E. cavitatea sa prezinte un istm mai mic decat o treime din distanta M-D intercuspidiana (pag. 195)

S2268165. Indicatiile inlay-urilor ceramice: A. leziuni carioase mici sau moderate B. leziuni carioase mari cu margini de smalt nesustinute C. in situatia cand dintii antagonisti nu sunt restaurati cu ceramica D. dinti cu tratament endodontic la care cavitatea de acces a compromis rezistenta si prognosticul dintelui E. in cavitatile in care nu se poate obtine o forma retentiva si exista imperative estetice deosebite (pag. 201)

1657



1658

Rezidentiat 2004


S2268166. Avantajele inlay-urilor / onlay-urilor ceramice sunt: A. estetica deosebita B. mentinerea sanatatii parodontale C. rezistenta la uzura D. radiotransparenta E. adaptare marginala buna (pag. 201)

S2268167. Caracteristicele fatetelor din compozit sunt: A. se realizeaza cu economie de tesuturi dentare B. risc maxim de iritatie pulpara C. posibilitatea relipirii, optimizari in caz de dezlipiri D. efect estetic multumitor si de lunga durata E. aspect "lipsit de viata" datorita absentei transluciditatii (pag. 211)

S2268168. Fatetele de ceramica: A. prezinta stabilitate cromatica B. rezistenta la uzura este mica C. retentie scazuta de placa bacteriana D. nu pot mima transluciditatea dintelui natural E. stabilitatea fatetelor de ceramica s-a imbunatatit mult odata cu adoptarea conceptului de gravare acida a ceramicii (pag. 211)

S2268169. Dezavantajele fatetelor de compozit: A. modificari cromatice la nivelul marginii gingivale B. modificari cromatice ale fatetei insasi C. imposibilitatea deslipirii fatetelor D. fractura la nivelul marginii incizale E. modificari cromatice la nivelul zonei de inchidere marginala (pag. 213)

S2268170. Pricipalele caracteristici ale coroanelor partiale sunt: A. nu pot fi utilizate ca elemente de agregare B. pastreaza o buna parte din particularitatile estetice ale dintelui C. necesita preparatii intempestive D. permit verificarea ulterioara a vitalitatii idntelui E. limitele marginale ale coroanei sunt plasate in zone de autocuratire (pag. 213)

S2268171. Privitor la coroanele partiale urmatoarele afirmatii sunt corecte: A. coroanele partiale 1/2 sunt specifice zonei frontale B. coroanele partiale 3/4 acopera in totalitate suprafata vestibulara C. coroanele partiale 4/5 au un pronuntata caracter retentiv D. ca mijloace de retentie sunt mentionate santurile si puturile parapulpare E. in ordinea frecventei coroana partiala se indica pe canin, incisivul central superior, premolar (pag. 214)

S2268172. Coroanele partiale prezinta urmatoarele avantaje A. conservarea tesuturilor dentare printr-o preparare mai economicoasa B. cea mai mare parte a marginilor coroanei partiale se gasesc in vecinatatea imediata a santului gingival

1658



1659

Rezidentiat 2004


C. adaptarea pe bont, in cursul fizarii,se face cu mai multa usurinta deoarece nu apare efectul hidraulic ca si la coroana totala D. controlul adaptarii se poate face prin inspectie la nivelul marginilor vizibile E. nu se poate testa vitalitatea dintelui (pag. 214)

S2268173. Contraindicatiile coroanelor partiale sunt: A. existenta uni indice de carie mare si /sau igiena necorespunzatoare B. coroane cu dimensiuni cervico-ocluzale reduse C. ca element de ancorare in cadrul unor punti reduse D. dinti devitalizati cu modificarea cromaticii E. conditi tehnico-materiale necorespunzatoare (pag. 215)

S2268174. In ceea ce priveste statica ancorarii coroanelor partiale se poate afirma ca: A. peretii axiali paraleli constitue retentie impotriva fortelor de desprinderdere orale B. puturile parapulpare constitue retentie impotriva fortelor de desprinderdere ocluzala C. santurile axiale, ocluzale, puturile parapulpare, pragul circular constitue retentie impotriva torsiunii D. rama metalica de 0,5 mm pe fata vestibulara constitue retentie impotriva fortelor masticatorii E. protejarea cu o rama a cuspizilor vestibulari (marginilor incizale) constitue retentie impotriva fortelor masticatorii (pag. 220)

S2268175. Indicatiile coroaneor de invelis metlice sunt: A. ca element de agregare in proteza fixa B. in scop de refacere morfofunctionala si profilactic ca element de ancorare ]n proteza mobilizabila C. in abrazii patologice, pentru reconstituirea si consolidarea reliefului ocluzal D. in scop de imobilizare (ca element ale sinelor de contentie) E. pe dinti cu mobilitate dentara avansata (pag. 222)

S2268176. Mentinerea indirecta in cazul edentatiei de clasa a IIa se realizeaza prin: A. pinten ocluzal plasat in foseta meziala a primului premolar, cand edentatia e molara B. pinten ocluzal in foseta meziala a primului premolar si pinten supracingular pe canin, cand lipsesc doar molarii C. croset continuu cand lipseste tot grupul de dinti laterali D. croset continuu daca lipsesc doar molarii E. conectori principali dento-mucozali cand situatia clinica impune un astfel de conector (pag. 298)

S2268177. Edentatia de clasa a II a molara fara brese suplimentare se trateaza protetic in afara protezei scheletate prin: A. Edentatia de clasa a II a molara fara brese suplimentare se trateaza protetic in afara protezei scheletate prin: B. imlante aplicate distal si apoi realizarea unei punti C. transplantarea uniu bloc dento-alveolar D. o proteza terminala mentinuta, sprijinita si stabilizata unilateral E. o proteza terminala mentinuta, sprijinita si stabilizata bilateral (pag. 299)

S2268178. o proteza terminala mentinuta, sprijinita si stabilizata bilateral A. jonctiunea cu conectorii principali B. jonctiunea cu conectorii secundari

1659



1660

Rezidentiat 2004


C. mijlocul barei D. primele doua variante E. variantele b si c (pag. 142)

S2368179. Incrustatiile se realizeaza din aliaje nobile de aur deoarece A. aurul fiind moale si ductil poate fi turnat cu multa precizie B. se poate brunisa dupa cimentare si se obtine astfel o adaptare marginala optima C. aurul are o elasticitate considerabila, lucru care poate determina o deformare permanenta, dar nu favorizeaza fractura D. se poate face economie de tesuturi dentare la nivelul istmului, datorita rigiditatii materialului E. aurul poate genera ioni si astfel colora tesutul dentar (pag. 191-192)

S2368180. Incrustatiile din compozit, dupa tehnica inlay-onlay adeziv, reprezinta o optimizare a modului de utilizare a materialului compozit deoarece prezinta urmatoarele avantaje A. Adaptare marginala imbunatatita B. Realizarea in conditii optime a ariei de contact C. Realizarea de suprafete ocluzale functionale D. Posibilitatea unei prelucrari si lustruiri optime E. Pret de cost similar (pag. 194-195)

S2368181. Sistemele inlay-onlay ceramice pot fi realizate utilizand: A. Ceramica sinterizata B. Ceramica turnata C. Ceramica presata D. Ceramica frezata E. Ceramica polimerizata (pag. 201)

S2368182. Fatetele ceramice sunt indicate: A. Prezenta de fisuri amelare B. Anomalii de forma C. Distrofii de fata vestibulara a dintelui D. Inchiderea diastemei E. Predispozitie la carii (pag. 211)

S2568183. Indicaţiile coroanei Jaket ceramice sunt: A. fracturi ale marginilor incizale B. discromii ale frontalilor C. dinţi scurţi D. anomalii de formă E. la sportivi. (pag. 229)

S2668184. Caracteristicile durerii din disfunctia mandibulo-craniana relatate de pacienti sunt urmatoarele: A. durarea poate fi localizata sau iradiata B. durarea este de obicei unilaterala C. noaptea la caldura pernei de obicei se calmeaza D. nu se calmeaza la analgetice obisnuite

1660



1661

Rezidentiat 2004


E. durerea se calmeaza la analgetice obisnuite (pag. 182)

S2668185. Semnele radiolgice ale disfunctiei mandibulo-craniene la nivel parodontal sunt: A. leziuni periapicale odontogene B. rarefactie osoasa periapicala C. modificari la nivelul laminei dura D. îngustarea spatiului periodontal E. resobtia limbusului alveolar (pag. 188)

S2668186. Aspectele clinice ale semnelor articulare în disfunctia mandibulo-craniana sunt urmatoarele: A. artralgii B. laxiatate a ATM C. hiperchinezia artrogena D. hipochinezia atrogena E. zgomote articulare (pag. 191)

S2668187. Cauzele dentare ale DMC sunt urmatoarele: A. cariile netratate B. edentatiile neprotezate C. anomaliile dento-maxilare D. obstacole ocluzale E. fenomenul ţielemann (pag. 193)

S2668188. Teoriile mecanismelor de actiune ale gutierelor ocluzale sunt urmatoarele: A. teoria dezangajarii ocluzale B. teoria dimeniunii verticale de repaus C. teoria repozitionari mandibulo-craniene D. sensibilizarea pacientului E. teoria dimensiunii verticale de ocluzie (pag. 225)

S2668189. Osteoartroza poate fi determinata de: A. edentatia intercalata B. Bruxism C. masticatie unilaterala cronica D. D.V.O. micsorata E. D.V.O. supraevaluata (pag. 201)

S2968190. Indicatiile pinlay-ului sunt: A. cavitate de clasa I cu pereti inalti B. cavitate de clasa II cand peretii nu ofera suficienta retentie prin frictiune C. cavitate de clasa III cand peretii ofera retentie buna D. cavitate de clasa IV cand peretii nu ofera retentie buna E. cavitate de clasa V cand incrustatia trebuie sa acopere o suprafata mare (pag. 193)

S2968191. Incrustatiile ceramice ofera urmatoarele tipuri de avantaje, fata de alte tipuri de restauratii:

1661



1662



pot restaura dinti cu uzura exagerata se indica in special la bruxomani sunt mai extetice ofera rezistenta structurilor dentare subadiacente metoda este conservativa (pag. 201)

S2968192. Procedeul de fatetare sau tehnica fatetelor ceramice presupune: A. sacrificiu minim de tesut dentar sanatos B. realizare prin tehnici directe C. risc mare de iritatie pulpara D. risc minim de iritatie parodontala E. rezistenta la uzura (pag. 211)

1662



1663

Rezidentiat 2004


Tema nr. 69 Principiile preparării dinţilor în protezarea fixă BIBLIOGRAFIE: 1. D. Bratu, Nussbaum - Bazele clinice şi tehnice ale protezării fixe, Ed. Medicala, 2003 sau Ed. Helicon, Timişoara, 2001

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1269001. Dezavantajele prepararii limitei cervicale a bonturilor dentare in forma escavata chanfrein constau in: A. Dificultatea de realizare clinica B. Sacrificiul mare de tesuturi dure dentare pe care il reclama C. Conturul sters al limitei de preparatie D. Ofera retentie redusa in cazul coroanelor dentare care au dimensiuni reduse E. Nu ofera o grosime suficienta marginilor restaurarii (pag. 573- 574)

S1369002. Cea mai avantajoasa preparare la colet este: A. preparatia fara prag ( tangentiala, in muchie de cutit) B. preparatia chanfrein C. preparatia in prag drept D. pragul cu bizou E. pragul cu unghi intern rotungit (pag. 572)

S1369003. Marginea restaurarii trebuie plasata in raport cu santul gingival: A. la nivelul fundului santului gingival B. la jumatatea distantei dintre fundul santului gingival C. sub nivelul crestei marginale D. la nivelul crestei marginale E. supragingival (pag. 615)

S1369004. Valoarea optima a unghiului de convergenta ocluzala a peretilor opozanti externi ai bontului este: A. peste 6s B. 10s C. 5s D. 6s E. 2-3s (pag. 551)

S1469005. Dezavantajele prepararii cu prag sunt: A. Limita de preparare nu este precisa; B. Pragul circular impune un sacrificiu mare de tesuturi dure dentare; C. Unghiul intern de 90º nu concentreaza stresul in tesuturile dentare; D. Pericolul de a supracontura suprafeţele cervicale este mare; E. Nu ofera tehnicianului suficient spatiu pentru componenta estetica. (pag. 571)

1663



1664

Rezidentiat 2004


S1469006. Forma de stabilitate a bontului: A. Previne dislocarea restaurarii de-a lungul axului de insertie; B. Previne dislocarea restaurarii de-a lungul unui ax diferit de axul de insertie, de catre forte ce actioneaza in sens apical sau directie oblica; C. Previne dislocarea restaurarii de-a lungul axului lung al prepararii; D. Previne dislocarea restaurarii de-a lungul unui ax paralel cu axul de inserţie; E. Previne dislocarea restaurarii de-a lungul unui ax diferit de axul de insertie, de catre forte ce actioneaza in sens ocluzal. (pag. 548)

S1469007. Impactul alimentar este favorizat de urmatorii factori, mai putin: A. Cuspizii plonjanti; B. Tabla ocluzala turtita; C. Sindromul de sept; D. Plasarea incorecta a zonei de contact; E. Interferentele ocluzale. (pag. 596)

S1469008. Pentru a face profilaxia afectiunilor pulpare in timpul protezarii, se indica: A. Exercitarea de forte mari la cimentare; B. Stimularea neodentinogenezei; C. Folosirea unor instrumente diamantate active, racirea cu apa nefiind obligatorie; D. Evitarea desicarii suprafeţelor dentinare; E. inlaturarea smear layer-ului care obstrueaza orificiile canaliculelor dentinare. (pag. 591)

S1469009. Plasarea marginilor restaurarii in santul gingival este indicata: A. Cand s-a practicat alungirea chirurgicala a coroanei clinice; B. La dintii scurti, pentru imbunatatirea stabilitatii; C. Pentru imbunatatirea formei de retentie; D. Cand s-a produs o largire exagerata a sanţului gingival, in cursul amprentarii; E. Cand creasta gingiei libere se afla adiacent smaltului, santul gingival fiind ingust. (pag. 602)

S1469010. Zona de stabilizare este: A. Zona situata deasupra liniei tangente; B. Zona situata sub linia tangenta; C. Situata 2 mm sub si 2 mm deasupra liniei tangente; D. Zona situata deasupra liniei de stabilizare; E. Zona situata in jurul centrului de rotatie. (pag. 556)

S1569011. Dezavantajele charfrein-ului sunt: A. inchidere marginala deficitara B. grosimea insuficienta a marginilor restaurarii C. unghiul intern rotunjit impiedica acumularea de stress D. prepararea este laborioasa E. la coroanele dentare cu dimensiuni reduse pot aparea probleme legate de retentie. (pag. 574)

S1569012. in cazul dintilor cu suport parodontal redus se recomanda ca zona terminala a preparatiei plasata pe suprafata radiculara sa se realizeze in: A. muchie de cutit

1664



1665



charfrein prag cu bizou prag inclinat bizou. (pag. 615)

S1569013. Marginile restaurarilor protetice trebuie plasate: A. in santul gingival,acesta fiind"o zona lipsita de carii" B. cat mai profund in sulcus pentru a evita inflamatiile gingivale C. in santul gingival pentru a evita acumularea de placa D. supragingival ori de cate ori este posibil E. diferentiat pe fetele proximale ale aceluiasi dinte. (pag. 612)

S1569014. Profilul de emergenta in treimea cervicala trebuie conformat astfel: A. drept pentru a facilita accesul mijloacelor de igienizare B. supraconturat pentru a evita depunerile de placa dentara C. concav pe fata linguala pentru a asigura spatiul pentru limba D. convex pe fata vestibulara pentru a nu jena contractia muschiului orbicular E. fizionomic pe fetele vestibulare. (pag. 609)

S1569015. Retentia unei proteze partiale fixe se bazeaza mai mult pe: A. tipul fixarii B. grosimea stratului de ciment C. geometria bontului D. materialul din care se confectioneaza restaurarea E. numarul posibilelor axe de insertie. (pag. 549)

S1569016. Un dinte se prepara pentru o corona de invelis ca element de agregare in urmatoarele situatii: A. se realizeaza o punte cu extensie meziala B. limita cervicala a preparatiei se plaseaza subgingival C. cand coroana partiala este contraindicata D. pentru conservarea vitalitatii organului pulpar E. pentru a evita sacrificiul inutil de tesuturi dure. (pag. 546)

S1669017. Fata de axa de insertie a protezei unidentare, fiecare perete axial al bontului trebuie sa aiba o inclinare de: A. 3° ; B. 6° ; C. 10° ; D. 12° ; E. 15°. (pag. 551)

S1669018. Pragul cu bizou: A. este usor de realizat; B. este dificil de realizat; C. faciliteaza modelarea marginilor restaurarii;

1665



1666

Rezidentiat 2004


D. permite plasarea supragingivala a marginii restaurarii; E. protejeaza parodontiul marginal (pag. 572)

S1669019. Referitor la marginile protezelor unidentare plasate subgingival, parodontologii considera ca situatie normala la nivelul gingiei libere terminatia: A. in " muchie de cutit"; B. chanfrein; C. bizou; D. prag in unghi drept; E. prag cu bizou. (pag. 613)

S1669020. Unghiul de convergenta optim dat de prepararea convergenta spre ocluzal a peretilor opozanti externi ai bontului dentar trebuie sa fie de: A. 6 °; B. 10 °; C. 12 °; D. 15 °; E. 20° (pag. 551)

S2169021. Ambrazurile dintre doi dinţi adiacenţi : A. Cele vestibulare formează un unghi ascuţit B. Cele orale formează un unghi obtuz C. Cele ocluzale formează un unghi ascuţit D. Cele cervicale formează un semicerc E. Cele cervicale formează un triunghi (pag. 597)

S2169022. Contactul dintre faţa distală a primilor molari şi faţa distală a molarilor secunzi se face: A. La unirea 1/3 vestibulare cu 1/3 mijlocie B. La unirea 1/3 ocluzale cu 1/3 mijlocie C. În 1/3 ocluzală D. În 1/3 vestibulară E. În 1/3 mijlocie (pag. 594)

S2169023. În cadrul principiilor preparării dinţilor pentru protezare : A. Zona terminală a coroanelor de înveliş va intra în contact cu obturaţii B. Pragul conservă cel mai bine ţesuturile dentare C. Chanfreinul conservă cel mai bine ţesuturile dentare D. Pereţii axiali opozanţi ai bontului vor avea o convergenţă cervicală de 60 E. Ori de câte ori este posibil se preferă marginile subgingivale (pag. 547)

S2169024. Stabilitatea unei coroane pe bont: A. Este mai mare pe un bont cu diametrul mare B. Este mai mare pe un bont cu lungimea ocluzo-gingivală mare şi diametrul mic C. Este mai mare dacă restaurarea este mai înaltă şi bontul scurt D. Este mai mare pe un bont cu pereţii axiali mai convergenţi E. Este mai mare dacă se fac şanţuri longitudinale în formă de V

1666



1667

Rezidentiat 2004


(pag. 559)

S2269025. In scopul conservarii tesuturilor dure dentare, se va prefera alegerea coroanelor de invelis ca elemente de agregare: A. cand puntea este situata in zona frontala B. cand edentatia este putin intinsa C. cand coroana partiala este contraindicata D. cand se doreste pastrarea vitalitatii dintelui stalp E. pentru a evita sacrificiul inutil de tesuturi dure (pag. 546)

S2269026. in cursul prepararii bonturilor, conservarea structurilor dure dentare presupune: A. slefuirea orizontala a suprafetelor ocluzale B. limita cervicala de preparatie sub forma de prag ferm exprimat C. convergenta ocluzala importanta a peretilor axiali ai bontului D. prepararea limitei cervicale sub forma de chanfrein de cate ori este posibil E. extinderea subgingivala a preparatiei, maximum posibil (pag. 546-547)

S2269027. Forma de stabilitate a bonturilor A. se opune dislocarii protezei fixe de-alungul axei de insertie B. previne dislocarea restaurarii in axul lung al prepararii dintelui C. previne dislocarea restaurarii de catre forte ce actioneaza in sens apical sau oblic, de-alungul unui ax diferit de cel de insertie D. previne dislocarea restaurarii inspre ocluzal E. previne dislocarea protezei fixe sub actiunea fortelor care actioneaza in sens ocluzal (pag. 548)

S2269028. Retentia unei proteze fixe depinde in primul rand de: A. geometria bontului B. tipul fixarii C. materialul din care este confectionata D. numarul posibilelor axe de insertie E. grosimea stratului de ciment (pag. 549)

S2269029. Pentru a avea o retentie adecvata a restaurarii, peretii axiali ai bontului trebuie sa aiba fiecare in parte, o inclinare fata de axa de insertie, de pana la: A. 4 ° B. 5 ° C. 3 ° D. 6 ° E. 5,5 ° (pag. 551)

S2269030. Valoarea optoma a unghiului de convergenta a peretilor opozanti externi ai bontului, spre ocluzal este de: A. 8 ° B. 6 ° C. 10 ° D. 9 ° E. 12 ° (pag. 551)

1667



1668

Rezidentiat 2004


S2269031. Valoarea optima a unghiului de divergenta ocluzala a peretilor opozanti interni ai cavitatilor pentru inlay este de: A. 8 ° B. peste 8 ° C. 6 ° D. 10 ° E. peste 6 ° (pag. 551)

S2269032. Zona de stabilizare a bontului dentar este: A. zona situata sub linia tangenta B. zona situata deasupra liniei tangente C. zona situata 2 mm de o parte si de alta a liniei tangente D. zona situata deasupra liniei de actiune E. zona situata in jurul centrului de rotatie (pag. 556)

S2269033. Stabilitatea unei proteze fixe pe bontul dentar: A. este mai buna cand diametrul bontului este mai mare B. este invers proportionala cu inaltimea bontului C. este mai mare cand peretii axiali au o convergenta crescuta spre ocluzal D. este mai mare cand diametrul bontului este mai mic si inaltimea peretilor este mai mare E. este invers proportionala cu retentia (pag. 559)

S2269034. Dezavantajele prepararii bonturilor cu prag: A. pericolul de a supracontura suprafetele cervicale ale restaurarii B. nu asigura suficient spatiu pentru componenta estetica C. nu ofera o limita de preparare cervicala precisa D. impune un sacrificiu mai mare de tesuturi dure dentare E. concentreaza stresul la nivelul materialului restaurarii, mai ales cand unghiul intern al pragului e bine exprimat (90 °) (pag. 571)

S2269035. Tinand cont de principiul menajarii tesuturilor dure dentare, dar si de cel profilactic, al asigurarii sanatatii structurilor ramase, prepararea coletala cea mai indicata este: A. prepararea tangentiala B. pragul cu bizou C. prepararea cu prag clasic (90 °) D. prepararea escavata (en conge) E. pragul cu unghi intern rotunjit (pag. 573)

S2269036. Dezavantajele prepararii limitei cervicale a bonturilor dentare in forma escavata constau in: A. dificultatea in realizarea clinica B. sacrificiul mare de tesuturi dure dentare care il reclama C. conturul sters al limitei de preparatie D. retentia redusa oferita in cazul coroanelor dentare cu dimensiuni reduse E. nu ofera o grosime suficienta marginilor restaurarii (pag. 573-574)

S2269037. Pragul cu bizou:

1668



1669



este usor de realizat protejeaza parodontiul marginal permite plasarea supragingivala a marginilor restaurarii e greu de realizat faciliteaza modelarea marginilor restaurarii (pag. 572)

S2269038. Dezavantajele chanfreinu-lui sunt: A. limita prepararii nu este precissa B. nu asigura o grosime suficienta marginilor restaurarii C. impune un sacrificiu mare de substante dure dentare D. ingreuneaza refluarea cimentului in timpul agregarii restaurarii pe bont E. duce la retentionarea placii bacteriene in zonele cu adaptare marginala deficitara (pag. 573-574)

S2269039. Avantajele prepararii pragunuli cu bizou sunt: A. usureaza modelarea restaurarii B. elimina smaltul nesustinut de la muchia marginala a bontului C. permite plasarea supragingivala a marginilor restaurarii D. inlatura pericolul lezarii parodontiului marginal la prepararea acestui tip de prag E. este usor de realizat (pag. 572)

S2269040. Profilaxia afectiunilor pulpare in timpul protezarii se asigura prin: A. utilizarea unor instrumente diamantate active, sub racire continua cu apa B. uscarea permanenta a suprafetei dentare C. cimentarea sub presiune mai mare D. stimularea medicamentoasa a reactiei pulpare fata de plaga dentinara proaspata E. pesiuni ale instrumentului abraziv pe suprafata bontului, alternat cu pauze (pag. 591)

S2269041. Pentru a face profilaxia afectiunilor pulpare in timpul protezarii se indica A. exercitarea unor forte mai mare la cimentare B. evitarea desicarii suprafetelor dentinare C. stimularea neodentinogenezie D. folosirea unor instrumente diamantate cu o granulatie fina E. clatirea periodica cu apa, pentru a asigura o racire adecvata (pag. 591)

S2269042. Aria de contact intre fata distala a primilor molari si fata meziala a molarilor secunzi se afla: A. la unirea 1/3 vestibulare cu 1/3 mijlocie B. la unirea 1/3 ocluzale cu 1/3 mijlocie C. in 1/3 mijlocie D. in 1/3 ocluzala E. in 1/3 vestibulara (pag. 594)

S2269043. Factorii care nu favorizeaza impactul alimentar sunt: A. cuspizii plonjanti B. plasarea incorecta a zonei de contact, in raport cu fetele vestibulare si orale C. plasarea crestelor marginale adiacente la acelasi nivel D. tabla ocluzala aplatizata

1669



1670

Rezidentiat 2004


E. interferente ocluzale care deschid spatiul interdentar (pag. 596)

S2269044. Ambraziunile dintre doi dinti adiacenti: A. cele orale formeaza un unghi obtuz B. cele cervicale delimiteaza o arie triunghiulara C. cele vestibulare formeaza un unghi ascutit D. cele ocluzale formeaza un unhghi ascutit orientat spre planul ocluzal E. cele ocluzale formeaza un unhghi drept (pag. 597)

S2269045. Plasarea subgingivala a marginilor restaurarii este indicata: A. cand marginea gingiei ligere este subtire B. cand nu se impun exigente estetice deosebite C. pentru imbunatatirea formei de retentie a bontului coronar D. in cazurile cu pungi parodontale adanci E. la cei cu diferite forme de parodontopatii marginale (pag. 602-603)

S2269046. Profilul de emergenta al bontului dentar trebuie sa fie: A. drept pentru a asigura accesul mijloacelor de igienizare B. convex pe fetele vestibulare, pentru a asigura protectia fata de impactul alimentar C. concav pe fata linguala, pentru a asigura spatiu pentru limba D. convex pe fetele proximale, pentru a micsora ambraziunea parodontala E. convex pe fata vestiburara, pentru a nu jena contractia muschiului buccinator (pag. 609)

S2269047. Ori de cate ori este posibuil, marginile restaurarilor protetice se vor plasa: A. in santul gingival pentru a evita acumularea de placa B. supragingival C. cat mai profund in sulcus D. subgingival, micsorand posibilitatea aparitiei cariei E. in sulcus, pentru profilaxia parodontiului marginal (pag. 612)

S2269048. In cazul dintilor cu suport parodontal redus se recomanda ca zona terminala a preparatiei, plasata pe suprafata radiculara sa se realizeze in: A. muchie de cutit B. prag inclinat C. chanfrein D. prag cu bizou E. bizou (pag. 615)

S2269049. In raport cu marginea gingiei libere, marginea restaurarilor protetice va fi plasata ori de cate ori este posibil: A. la nivelul fundului santului gingival B. la jumatatea distantei dintre fundul santului gingival si marginea libera a gingiei C. sub nivelul crestei gingivale D. supragingival E. la nivelul crestei gingivale (pag. 612)

1670



1671

Rezidentiat 2004


S2569050. Retenţia unei proteze fixe nu este condiţionată de: A. geometria bontului B. obligativitatea tratamentului endodontic C. rugozitatea suprafeţei bontului D. tipul fixării E. grosimea stratului de ciment. (pag. 549)

S2669051. Referitor la zona linguala laterala a câmpului protetic edentat total: A. permite extinderea marginii protezei; B. versantul lingual al protezei va fi mai lung spre distal C. versantul lingual al protezei va fi mai lung spre mezial D. versantul lingual al protezei va avea lungime uniforma în aceasta zona E. este delimitata distal de linia imaginara ce trece prin fata meziala a molarului de 6 ani inferior (pag. 41)

S2669052. "Nisa linguala retromolara” are ca limita inferioara muschiul: A. milohioidian B. constrictor superior al faringelui C. geniohioidian D. palatoglos E. stiloglos (pag. 40)

S2669053. Zona tuberculului piriform: A. este o zona de sprijin B. este una de închidere marginala C. este atât o zona de sprijin, cât si una de închidere marginala D. are ca limita anterioara fata meziala a molarulu de 12 ani E. trebuie evitata de catre baza protezei, deoarece este un element negativ (pag. 40)

S2969054. Conservarea structurilor dure dentare in cursul prepararii bonturilor se realizeaza respectand urmatoarele recomandari: A. se alege restaurarea ce necesita sacrificiul cel mai mic de substanta dentara B. peretii axiali opozanti ai bontului vor avea o divergenta ocluzala minima C. este necesara prepararea neuniforma a suprafetelor axiale ale dintelui D. prepararea suprafetei ocluzale se face plat E. prepararea se extinde obligatoriu in santul gingival (pag. 546, 547)

S2969055. Prepararea corecta a suprafetei ocluzale a unui bont dentar se face: A. cat mai putin pentru a nu afecta vitalitatea pulpara B. cat mai mult pentru a oferi spatiu de modelare tehnicianului C. respectand relieful dentar D. numai daca dintele este depulpat E. la fel pentru cuspizii de sprijin si de ghidaj (pag. 564)

1671



1672

Rezidentiat 2004


INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1269056. Avantajele prepararii limitei cervicale a bonturilor dentare sub forma de prag cu bizou sunt: A. Nu lezeaza parodontiul marginal in cursul prepararii B. Usurinta in realizare C. Limita prepararii este neta, clara D. Ofera tehnicianului spatiu suficient pentru modelarea machetei E. Bizotarea elimina smaltul nesustinut de la marginea cervicala a bontului (pag. 572)

S1269057. Avantajele prepararii coletale a bonturilor dentare fara prag ( tangential ) sunt: A. Limita precisa de preparatie B. Sacrificiu mai redus de tesuturi dure dentare C. Margini ale restaurarii suficient de groase D. Evita supraconturarea protezelor fixe aferente E. Preparare clinica simpla (pag. 575)

S1269058. Cantitatea de caldura care ia nastere in timpul prepararii bonturilor dentare: A. Este invers proportionala cu eficienta racirii cu apa B. Este proportionala cu presiunea exercitata de medic C. Nu este influentata de granulatia instrumentarului diamantat D. Depinde de viteza de turatie a instrumentarului E. Nu este influentata de durata contactului cu instrumentarul abraziv (pag. 582)

S1269059. Conservarea structurilor dure dentare in cursul prepararii bonturilor se realizeaza prin: A. Pereti axiali opozanti ai bontului cu convergenta minima ocluzala B. Prepararea anatomica a suprafetei ocluzale a bontului ( slefuire homotetica ) C. Slefuire coletala sub forma de prag in sfert de cerc D. Plasarea marginilor supragingival ( cand este posibil ) E. Coincidenta intre axa de insertie a restaurarii si axul lung al dintelui (pag. 546- 547)

S1269060. Dezavantajele prepararii bonturilor cu prag clasic de 90° sunt: A. Impune un sacrificiu mare de tesuturi dure B. Nu ofera tehnicianului spatiu suficient pentru o prelucrare corecta C. Creeaza pericol de supraconturare a suprafetelor cervicale ale restaurarii D. Concentreaza stressul in tesuturile dentare E. Orice imprecizie de adaptare a restaurarii pe bont, atrage o discrepanta jonctionala cervicala (pag. 571)

S1269061. in cadrul principiilor de preparare a dintilor pentru aplicarea unei lucrari protetice fixe, principiile estetice se refera la: A. Margini subgingivale B. Suprafete ocluzale din ceramica C. Conservarea tesuturilor dentare restante D. Vizibilitate minima a metalului ( cand acesta exista ) E. Integrarea ocluzala a restaurarii (pag. 545)

1672



1673

Rezidentiat 2004


S1269062. in pastrarea sanatatii parodontiului marginal dupa aplicarea unei proteze fixe: A. Cele mai importante sunt convexitatile axiale protective B. Adaptarea marginala a lucrarii protetice este foarte importanta C. Pastrarea unei igiene bucale riguroase este obligatorie D. Se prefera suprafetele axiale supraconturate E. Se considera ca suprafetele axiale subconturate sunt mai putin nocive (pag. 601)

S1269063. Indicatiile prepararii bonturilor cu prag clasic ( 90° ): A. Evolutia unei carii in zona cervicala B. Pe fata vestibulara, la coroanele metalo- ceramice C. Pentru coroanele metalice cu grosime dirijata D. Pentru restaurari integral ceramice E. Pentru fatetari prin metoda directa (pag. 571)

S1269064. Pentru pastrarea sanatatii pulpei dupa actul de slefuire a bonturilor dentare: A. Grosimea dentinei restante supraiacente pulpei trebuie sa fie de minimum 2 mm B. Factorul termic trebuie anihilat prin slefuire cu racire C. Trebuie stimulata neodentinogeneza D. Se evita slefuirea aplatizata a suprafetelor ocluzale E. Se evita convergenta exagerata a peretilor axiali (pag. 579- 581)

S1269065. Plasarea marginilor restaurarii protetice in santul gingival este indicata: A. Din necesitati fizionomice B. in cazul unor afectiuni ale parodontiului marginal C. in cazul bonturilor coronare inalte D. in caz de carii in zona sulculara E. Pentru marirea retentiei oferite de bontul coronar (pag. 602)

S1269066. Prepararea suprafetei ocluzale a bonturilor dentare: A. Va reproduce stilizat forma anatomica initiala a acestei fete B. Este mai accentuata la nivelul cuspizilor de ghidaj C. Nu se face prin aplatizare D. Se face intotdeauna printr-o reducere uniforma a tesuturilor dure E. Va cuprinde si bizotarea cuspizilor de sprijin (pag. 564-566)

S1269067. Retentia unei proteze fixe este: A. Influentata de rugozitatea suprafetei bontului B. Mult influentata de suprafata ocluzala a bontului C. Dependenta de grosimea stratului de ciment D. Influentata de rugozitatea suprafetei interne a restaurarii E. Dependenta de tipul fixarii (pag. 549)

S1269068. Stabilitatea protezelor fixe unidentare: A. Nu depinde de diametrul bontului B. Este proportionala cu lungimea bontului C. Creste paralel cu cresterea convergentei ocluzale a suprafetelor axiale

1673



1674

Rezidentiat 2004


D. Creste prin plasarea unor santuri aditionale pe suprafata vestibulara a bontului dentar E. Creste prin plasarea unor casete aditionale pe fata meziala sau distala a bontului dentar (pag. 556- 559)

S1369069. A respecta principiul biomecanic in prepararea dentara inseamna: A. conservarea tesutului dentar restant B. asigurarea formei de retentie si stabilitate C. a realiza integrarea ocluzala a restauratiei D. a asigura vizibilitatea minima a metalului E. protectia biologiei pulpare (pag. 545)

S1369070. Convergenta ocluzala a peretilor axiali participa la: A. stabilitate B. retentie C. rezistenta la flexie a coroanei D. are efect antirotatoriu E. creste suprafata de sprijin (pag. 558)

S1369071. Elementele aditionale de retentie ( santuri, casete) ale microprotezelor la substructura organica sunt eficiente daca: A. au unghiuri bine exprimate B. au peretii perpendiculari pe directia fortelor de dislocare C. sunt plasate in axa de insertie D. au un diametru mare orientat paralel cu axa dintelui E. sunt plasate pe directia de rotatie a microprotezei pe bont (pag. 559)

S1369072. Marginile supragingivale ale restauratiei poseda avantajele: A. se prepara usor si cu precizie B. pot fi bine finisate C. sunt plasate in smalt dur D. se amprenteaza usor E. asigura un contur corect prin preparare minima (pag. 612)

S1369073. Pentru profilaxia afectiunilor pulpare in timpul protezarii se indica: A. folosirea de instrumentar diamantat ascutite, sub racire cu apa B. evitarea disecarii suprafetei dentinare C. evitarea aplicarii de substante chimice iritante D. aplicarea de lineri pentru obturarea canaliculilor E. utilizarea de substante cu ph acid (pag. 591)

S1369074. Plasarea subgingivala a marginii restaurarii este necesara: A. din considerente estetice B. pentru mascarea marginii protetice C. pentru acoperirea de restauratii intratisular preexistente D. pentru asigurarea unui contur coronar mai favorabil la dinţi cu furcaţie interradiculara dezvelita E. la dinti cu suport parodontal redus (pag. 613)

1674



1675

Rezidentiat 2004


S1369075. Raporturile dintre restaurari si parodontiu sunt influentate de: A. ariile de contact interproximale B. ambrazuri C. conturul coronar al suprafetei vestibulare in treimea cervicala a suprafetei orale D. conturul de emergenţa E. zonele de contact interdentar (pag. 594)

S1369076. Tasarea alimentelor interdentar si sindromul de sept sunt favorizate de: A. cuspizi plonjanti, care taseaza alimentele interdentar B. absenta zonei de contact interdentar C. creste marginale in planuri diferite D. ambrazuri vestibulare in unghi obtuz E. xxx (pag. 596)

S1369077. Utilizarea agentilor de curatare a dentinei este indicata: A. pentru a reduce numarul microorganismelor de pe suprafata dentinara preparata. B. pentru a indeparta smear layer-ul C. pentru a creste aderenta cimentului la dentina D. pentru largirea canaliculelor dentinare E. pentru pentru favorizarea penetrarii prin dentina a diferitelor substante utilizate in tratamentul dentar (pag. 590)

S1469078. Bizoul cuspizilor de sprijin: A. Asigura o grosime mai mare materialului de confectionare a coroanei, prin crearea unui plan inclinat mai larg pe versantele orale ale cuspizilor vestibulari si versantele vestibulare ale cuspizilor linguali, la dintii maxilari; B. Va avea o directie paralela cu panta cuspidului antagonist; C. Va permite obtinerea unui spatiu adecvat fata de antagonisti, insa cu un sacrificiu inutil de substanta dura dentara; D. Asigura rezistenţa restaurarii in zona cuspizilor de sprijin; E. Se va prepara, in cazul ocluziei incrucisate, pe cuspizii vestibulari maxilari si pe cei linguali mandibulari. (pag. 566)

S1469079. Chanfrein-ul lat: A. Se prepara cu un instrument diamantat cilindro-conic cu varf plat; B. Realizeaza, pe langa unghiul obtuz rotunjit, si un unghi de 90º al muchiei marginale a bontului; C. Este preferat preparatiei cu prag, in cazul restaurarilor integral ceramice; D. Este preferat chanfrein-ului convenţional in cazul restaurarilor integral ceramice; E. Se prepara cu un instrument diamantat cilindro-conic cu varf rotunjit. (pag. 574)

S1469080. Conservarea structurilor dure dentare in cursul prepararii bonturilor se realizeaza respectand urmatoarele recomandari: A. Se alege acel tip de restaurare, care necesita o preparare cu un sacrificiu minim de substanta dura dentara; B. Peretii axiali ai bontului vor fi obligatoriu paraleli; C. Zona terminala se va termina in muchie de cutit; D. Se recomanda extinderea prepararii in sanţul gingival; E. Se realizeaza prepararea anatomica a suprafetei ocluzale. (pag. 546-547)

1675



1676

Rezidentiat 2004


S1469081. Indicatiile pragului drept sunt: A. CMMP; B. CMMC pe fata vestibulara si jumatatea vestibulara a fetelor proximale; C. CMMC pe fetele orale; D. Restaurari integral ceramice; E. Coroane de acrilat. (pag. 571)

S1469082. La dintii cu suport parodontal redus, se recomanda ca: A. Zona terminala sa se prepare tangential; B. Plasarea marginilor coroanei sa fie subgingivala; C. Adaptarea marginala sa fie foarte precisa; D. Zona terminala sa se prepare in chanfrein; E. Sa se realizeze o colereta metalica lata. (pag. 616)

S1469083. Pentru ca santurile si casetele sa fie eficiente in rezolvarea problemelor de stabilitate, ele trebuie: A. Sa prezinte directie perpendiculara pe axul de insertie; B. Sa prezinte pereti perpendiculari pe directia fortelor care tind sa produca dislocarea; C. Sa prezinte unghiuri bine exprimate; D. Sa fie plasate pe feţele vestibulare si orale; E. Sa prezinte o directie paralela cu axul de insertie. (pag. 559)

S1469084. Preparatia in chanfrein are urmatoarele avantaje: A. Prepararea este relativ simpla; B. Pericolul de supraconturare al suprafetelor cervicale este minim; C. Se indica la coroanele cu dimensiuni reduse; D. Unghiul intern rotunjit impiedica acumularea de stres; E. Limita prepararii este bine definita. (pag. 574)

S1469085. Scurtarea excesiva a bontului si/sau crearea unei convergente ocluzale exagerate a peretilor sai axiali au urmatoarele consecinte: A. Reduc stabilitatea; B. Scad rezistenta structurala; C. Reduc retentia; D. Determina necroza pulpara; E. Afecteaza integritatea marginala. (pag. 546)

S1469086. Un dinte se prepara pentru coroana de invelis numai atunci cand: A. Nu conteaza sacrificiul de substanta dura dentara; B. Coroana partiala este contraindicata din cauza retentiei sale slabe; C. Medicul decide acest lucru; D. Coroana parţiala este contraindicata datorita aspectului estetic necorespunzator; E. Coroana partiala este contraindicata datorita pozitiei dintelui pe arcada. (pag. 546)

S1569087. Avantajele pragului cu bizou: A. usor de realizat

1676



1677



parodontiul marginal este protejat in timpul prepararii bontului limita prepararii este bine definita bizotarea elimina smaltul nesustinut de la muchia marginala a bontului plasarea marginii restauratiei se poate realiza si supragingival. (pag. 572)

S1569088. Pentru individualizarea contururilor suprafetelor vestibulare si orale se va tine seama de: A. raporturile ocluzale cu antagonistii B. lungimea coroanei clinice C. exigentele fizionomice D. arhitectura tisulara E. conturul dintilor adiacenti. (pag. 608)

S1569089. Prepararea bontului cu prag are urmatoarele indicatii: A. restaurari integral ceramice B. CMMP,pe fata vestibulara C. CMMC,pe fata vestibulara si pe jumatatea vestibulara a fetelor proximale D. evolutia unei carii in zona cervicala E. fracturi coronare longitudinale cu evolutie subgingivala. (pag. 571)

S1569090. Principiul biomecanic in prepararea dintilor se refera la: A. conservarea tesuturilor dure restante B. rezistenta structurala C. mentinerea protezei pe campul protetic D. integritatea marginala E. incadrarea protezei in morfologia arcadei. (pag. 545)

S1569091. Principiul de conservare a structurilor dentare inseamna: A. evitarea prepararii exagerate a bontului B. indepartarea unei cavitati uniforme de tesuturi dentare C. protejarea parodontiului marginal in timpul prepararii D. restaurarea va fi conceputa incat sa consolideze si sa protejeze tesuturile restante E. respectarea integritatii marginale a preparatiei. (pag. 546)

S1569092. Stabilitatea unei restaurari protetice fixe depinde de urmatorii factori: A. topografia bontului pe arcada B. lungimea bontului C. diametrul bontului D. convergenta ocluzala a suprafetelor axiale E. proprietatile fizice ale cimentului de fixare. (pag. 556)

S1569093. Teoria protectiei gingivale se bazeaza pe urmatoarele mecanisme de actiune: A. contururi de autocuratire B. stimulare gingivala C. actiunea antagonica a grupelor musculare D. libertatea de miscare a mandibulei in miscarile functionale E. protectia marginilor gingivale.

1677



1678

Rezidentiat 2004


(pag. 606)

S1569094. Unghiul de convergenta ocluzala in cazul unor restaurari ample are urmatoarea valoare: A. valoarea medie este de 10° la frontali B. valoarea medie este de 5° la frontali C. valoarea optima este de 6° D. valoarea medie este de 10° la molari E. valoarea medie este de 22° la molari. (pag. 553)

S1569095. Urmatorele afirmatii referitoare la ambrazuri sunt adevarate: A. ambrazurile vestibulare formeaza un unghi obtuz B. ambrazurile ocluzale formeaza un unghi ascutit C. rezulta din curburile adiacente ariilor de contact a doi dinti vecini D. ambrazurile cervicale au forma triunghiulara E. ambrazurile orale prezinta un unghi ascutit. (pag. 597)

S1669096. Chanfrein-ul: A. este o terminatie gingivala care formeaza un unghi drept rotunjit cu axul lung al dintelui; B. este o terminatie gingivala care formeaza un unghi obtuz rotunjit cu axul lung al dintelui; C. ofera o inchidere marginala insuficient de buna; D. ofera o grosime suficienta marginilor; E. in cursul agregarii restaurarii pe bont, cimentul are posibilitati de refluare. (pag. 573-574)

S1669097. in cazul dintilor cu suport parodontal redus se recomanda: A. prepararea in unghi drept a zonei terminale plasate pe suprafata radiculara; B. prepararea in chanfrein a zonei terminale plasate pe suprafata radiculara; C. plasarea marginilor restauratiei supragingival sau la nivelul crestei gingiei libere; D. plasarea subgingivala a marginilor; E. preparatia in unghi drept bizotat. (pag. 615-616)

S1669098. La refacerea morfologiei coronare prin proteze unidentare trebuie sa se ia in considerare faptul ca: A. ambrazurile vestibulare formeaza un unghi ascutit; B. ambrazurile vestibulare formeaza un unghi obtuz; C. ambrazurile orale prezinta un unghi ascutit; D. ambrazurile orale prezinta un unghi obtuz; E. ambrazurile ocluzale, delimitate de crestele marginale, formeaza un unghi deschis. (pag. 597)

S1669099. Pentru conservarea structurilor dure dentare la prepararea unui bont se va tine seama de faptul ca: A. se indica o coroana de invelis total numai cand coroana partiala este contraindicata; B. chamfrein-ul este mai conservativ decat pragul; C. se prefera plasarea subgingivala a marginilor; D. axa de insertie sa nu coincida niciodata cu axul lung al dintelui; E. suprafata ocluzala se prepara anatomic. (pag. 546-547)

S1669100. Pragul cu bizou:

1678



1679



are rol estetic; are rolul de a compensa contractia metalului in cursul turnarii; realizeaza un unghi al marginii restaurarii de 30-45 °; realizeaza un unghi de 75 ° al marginii restaurarii; permite o buna inchidere marginala. (pag. 572)

S1669101. Prepararea cu prag in unghi drept are ca dezavantaje urmatoarele: A. pericolul supraconturarii suprafetelor cervicale; B. limita de preparare insuficient de precisa; C. este traumatizanta pentru pulpa dentara; D. suprasolicita tesuturile dentare la nivelul pragului; E. nu ofera tehnicianului spatiu suficient pentru o prelucrare corecta si estetica a restaurarii (pag. 571)

S1669102. Referitor la marginile supragingivale ale restauratiilor unidentare, care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. se prepara mai precis decat cele subgingivale; B. sunt mai greu de finisat; C. de multe ori nu pot fi plasate in smalt dur; D. sunt mai greu de amprentat; E. pot fi evaluate mai eficient la controalele periodice. (pag. 612)

S1669103. Referitor la retentia unei proteze fixe: A. depinde mai multe de geometria bontului decat de adeziunea cimentului de fixare; B. depinde in primul rand de proprietatile adezive ale cimentului de fixare; C. conteaza mai ales zonele in care cimentul este supus la forte de forfecare; D. conteaza mai ales zonele in care cimentul este supus la forte de tensiune; E. nu depinde de materialul din care este confectionata restaurarea. (pag. 549-550)

S1669104. Se indica plasarea subgingivala a marginilor protezelor unidentare: A. din considerente estetice; B. din considerente tehnice, pentru usurarea amprentarii; C. cand aria de contact proximala se gaseste in apropierea suprafetelor ocluzale; D. cand aria de contact proximala se localizeaza in vecinatatea marginii gingivale; E. pentru ameliorarea retentiei (pag. 612)

S1669105. Stabilitatea protezei unidentare pe bont depinde de: A. lungimea bontului; B. diametrul bontului; C. convergenta ocluzala a suprafetelor axiale; D. biocompatibilitatea cimentului de fixare; E. materialul din care se realizeaza proteza. (pag. 556)

S2169106. Avantajele marginilor supragingivale ale restaurării : A. Se prepară mai uşor B. Se prepară cu mai mare precizie C. Se pot finisa foarte bine

1679



1680

Rezidentiat 2004


D. Asigură fizionomie reconstituirii E. Asigură o retenţie mai bună reconstituirii (pag. 612)

S2169107. Folosirea exclusivă a răcirii cu aer în timpul şlefuirii: A. Creşte temperatura în camera pulpară cu 5,80C într-un minut B. Creşte temperatura în camera pulpară cu 8,80C într-un minut C. Leziunea tipică de arsură la nivelul pulpei este necroza de coagulare D. Leziuni de arsură pot apare şi în partea opusă a camerei pulpare E. Pentru ca să apară leziuni de arsură sunt necesare 11 secunde de folosire a turbinei fără răcire cu apă (pag. 588)

S2169108. În cazul dinţilor cu suport parodontal redus : A. Există o alungire a coroanei clinice B. Există o modificare a morfologiei dentare cervicale C. Există o mărire a diametrului radicular D. Zona terminală va fi plasată pe suprafaţa radiculară E. Zona terminală va fi preparată în chanfrein (pag. 615)

S2169109. Manifestările clinice ale pătrunderii în spaţiul subsulcular în cursul protezărilor fixe se referă la : A. Hiperplazie gingivală persistentă B. Inflamaţie gingivală persistentă C. Sensibilitate dureroasă a gingiei la stimuli mecanici D. Retracţie gingivală E. Formare de pungi (pag. 605-606)

S2169110. Modificări pulpare involutive apărute odată cu înaintarea în vârstă : A. Ţesutul pulpar este mai sărac în odontoblaşti B. Scade numărul fibrelor de colagen C. Fibrele de colagen sunt mai subţiri D. Pulpa are un volum mai redus E. Ţesutul pulpar prezintă zone de calcificări difuze (pag. 579)

S2169111. Pentru profilaxia afecţiunilor pulpare în timpul protezării se indică : A. Folosirea unor instrumente diamantate mai puţin active B. Evitarea desicării suprafeţelor dentinare C. Folosirea turaţiilor reduse în timpul preparării D. Prepararea să se facă sub răcire continuă cu apă E. Închiderea orificiilor canaliculelor dentinare cu nitrat de argint şi hidrochinonă (pag. 591)

S2269112. Principiile biomecanice in prepararea dintilor se refera la: A. rezistenta structurala B. asigurarea formei de retentie si stabilitate C. protectia psihicului pacientului D. grosimea maxima a materialului de placare E. conservarea structurilor dentare restante (pag. 545)

1680



1681

Rezidentiat 2004


S2269113. principiile biomecanice in cadrul prepararii dintilor pentru aplicarea protezelor fixe vizeaza: A. protectia parodontiului marginal B. conservarea structurilor dentare restante C. asigurarea formei de retentie si stabilitate D. protectia biologiei pulpare E. asigurarea vizibilitatii minime a metalului (pag. 545)

S2269114. Conservarea structurilor dure dentare in cursul prepararii bontului se realizeaza prin: A. slefuire colectata cu prag in sfert de cerc B. convergenta minima ocluzala a peretilor axiali opozanti ai bontului C. slefuirea homotetica a suprafetei ocluzale D. plasarea subgingivala a limitei cervicale a preparatiei E. alegerea tipului de restaurare indicat cazului dat, care necesita cea mai mica exereza de tesuturilor dure (pag. 546-547)

S2269115. In cursul prepararii bonturilor dentare, conservarea structurilor dure se reazileaza prin: A. pereti axiali opozanti ai bontului cu convergenta minima ocluzala B. prepararea anatomica a suprafetelor ocluzale a bontului C. slefuire coletala sub forma de prag in unghi de 90 ° D. plasarea marginilor supragingival E. coincidenta intre axa de insertie a restaurarii si axul lung al dintelui (pag. 546-547)

S2269116. Conservarea structurilor dure dentare in cursul prepararii bonturilor se realizeaza respectand urmatoarele recomandari: A. se alege acel tip de restaurare care necesita o preparare cu un sacrificiu minim de substanta dura dentara B. se recamanda extinderea prepararii in santul gingival C. se realizeaza prepararea anatomica a suprafetei ocluzale D. peretii axiali ai bontului vor fi obligatoriu paraleli E. se alege chanfreinul de cate ori este posibil (pag. 546-547)

S2269117. Un dinte se prepara pentru coroana de invelis numai atunci cand: A. coroana partiala este contraindicata datorita retentiei sale mai reduse B. sacrificiul de substanta dura dentara nu are nici o importanta C. inclinarea dintelui depaseste 30 ° D. coroana partiala este contraindicata datorita aspectului estetic nesatisfacator E. medicul decide acest lucru (pag. 546)

S2269118. Scurtarea excesiva a bontului si /sau crearea unei convergente ocluzale exagerate a peretilor sai axiali: A. reduc stabilitatea restaurarii B. ingreuneaza insertia protezei fixe C. reduc retentia bontului D. scad rezistenta protezei fixe E. pot produce intimp afectiuni inflamatorii pulpare (pag. 546)

S2269119. Principiul conservarii structurilor dure dentare presupune: A. evitarea conicizariiexagerate a bontului

1681



1682



protejarea parodontiului marginal in timpul prepararii bontului incadrarea protezei fixe in principiile ocluziei functionale alegerea unei axe de insertie care sa conincida cu axul lung al dintelui protejarea partilor moi invecinate (pag. 546-547)

S2269120. Pentru conservarea structurilor dure dentare la preapararea unui bont se va tine seama de urmatoarele aspecte: A. chainfrain-ul este mai conservativ decit pragul B. plasarea subgingivala a marginilor preparatiei este de preferat C. se indica o coraona de invelis total numai cand coroana partiala este contraindicata D. axa de insertie sa fie diferita de axul lund al dintelui E. se respecta in slefuire forma anatomica a fetei ocluzale (pag. 546-547)

S2269121. Retentia protezei fixe este: A. dependenta de grosimea peliculei de ciment B. influentata de rugozitatea suprafetei bontului C. mult influentata de suprafata ocluzala a bontului D. puternic influentata de configuratia limitei de preparatie cervicala E. dependenta de tipul fixarii (pag. 549)

S2269122. Stabilitatea protezelor fixe unidentare: A. nu depinde de diametrul bontului B. este proportionala cu inaltimea bontului C. creste paralel cu cresterea convergentei ocluzale a suprafetelor axiale D. creste prin plasarea unor santuri aditionale pe suprafata ocluzala E. creste prin plasarea unor casete aditionale pe fata meziala sau distala a bontului dentar (pag. 556-559)

S2269123. Convergenta ocluzala a peretilor axiali ai bontului: A. influenteaza stabilitatea B. influenteaza retentia C. scade rezistenta protezei fixe la flexiuni D. influenteaza plasarea liniei tangente E. nu trebuie raportata la inaltimea bontului (lumgimea sa) (pag. 558-559)

S2269124. Elementele aditionale de tipul santurilor si casetelor -menite sa sporeasca stabilitatea protezelor fixe -sunt eficiente daca: A. au directie paralela cu axul de insertie B. se plaseaza mai ales pe fata vestibulara C. au unghiuri bine exprimate D. au pereti perpendiculari pe directia fortelor dislocatoare E. se plaseaza de preferinta pe fetele orale ale bonturilor (pag. 559)

S2269125. Pentru ca santurile si casetele aditionale sa fie eficiente in rezolvarea problemelor de stabilitate ele trebuie: A. sa prezinte directie perpendiculara pe axul de insertie B. sa prezinte pereti perpendiculari pe directia fortelor care tind sa produca dislocarea C. sa prezinte unghiuri bine exprimate

1682



1683

Rezidentiat 2004


D. sa fie plasate pe fetele meziale sau distale ale bonturilor E. sa fie plasate pe fetele vestibulare ale bonturilor (pag. 559)

S2269126. Stabilitatea unei proteze depinde de: A. topografia bontului pe arcada B. lungimea bontului C. convergenta ocluzala a suprafetei axiale D. diametrul bontului E. proprietatile fizice ale cimentului de fixare (pag. 556)

S2269127. In cadrul restaurarii ample, unghiul de convergenta ocluzala poate avea valori pina la : A. 16 grade la frontali B. 22 de grade la molari C. 10 grade la frontali D. 14 grade la frontali E. 24 de grade la molari (pag. 553)

S2269128. Stabilitatea protezei fixe unidentare pe bont depinde de: A. diametrul bontului B. biocompatibilitatea cimentului de fixare C. materialul din care este efectuata proteza fixa unidentara D. lungimea bontului E. convergenta ocluzala a suprafetelor axiale (pag. 556)

S2269129. Dezavantajele prepararii bonturilor cu prag clasic de 90 de grade sunt: A. impune un sacrificiu mare de tesuturi dure B. nu ofera tehnicianului spatiu suficient pentru o lucrare corecta C. creeaza pericol de supraconturare a suprafetelor cervicale ale restaurarii D. concentraza stess-ul in tesuturile dentare E. orice imprecizie de adaptare a restaurarii pe bont, atrage o discrepanta jonctionala cervicala (pag. 571)

S2269130. Prepararea suprafetei ocluzale a bonturilor dentare : A. va reproduce stilizat forma anatomica initiala a acestei fete B. este mai accentuata la nivelul cuspizilor de ghidaj C. nu se face prin aplatizare D. se face intotdeauna printr-o reducere uniforma a tesutrilor dure E. va cuprinde si bizotarea cuspizilor de sprijin (pag. 564-566)

S2269131. Indicatiile prepararii bonturilor cu prag clasic de 90 de grade: A. evolutia unei carii in zona cervicala B. pe fata vestibulara, la coroanele metalo-ceramice C. pentru coroanele metalice cu grosime dirijata D. pentru restaurari integral ceramice E. pentru fatetari prin metoda directa (pag. 571)

1683



1684

Rezidentiat 2004


S2269132. Indicatiile prepararii bontului cu prag clasic de 90 de grade: A. CMMP B. CMMC pe fata vestibulara si jumatatea vestibulara a fetei proximale C. CMMC pe fetele orale D. restaurari integral ceramice E. coroane de acrilat (pag. 571)

S2269133. Prepararea cu prag in unghi drept are ca dezavantaje urmatoarele: A. pericolul supraconturarii suprafetelor cervicale B. limita de preparare insuficient de precisa C. este traumatizanta pentru pulpa dentara D. suprasolicita tesuturile dentare la nivelul pragului E. nu ofera tehnicianuli spatiu suficient pentru o prelucrare corecta si estetica a restaurarii (pag. 571)

S2269134. Avantajele prepararii limitei cervicale a bonturilor dentare sub forma de prag cu bizou suntt: A. nu lezeaza parodontiu marginal in cursul prepararii B. usurinta in realizare C. limita prepararii este neta, clara D. ofera tehnicianului spatiu suficient pentru modelarea machetei E. bizotarea elimina smaltul nesustinut de la marginea cervicala a bontului (pag. 572)

S2269135. Avantajele pragului cu bizou: A. usor de realizat B. parodontiul marginal este protejat in timpul prepararii bontului C. limita prepararii este bine definita D. bizotarea elimina smaltul nesustinut de la muchia marginala a bontului E. plasarea marginii restaurarii se poate face supragingival (pag. 572)

S2269136. Preparatia in chanfraein are urmatoarele avantaje: A. prepararea este relativ simpla B. pericolul de supraconturare a suprafetelor cervicale este minim C. poate fi indicata la coroanele cu dimensiuni reduse D. unghiul intern rotunjit impiedica acumularea de stess E. limita prepararii este bine definita (pag. 574)

S2269137. Chanfrein-ul: A. este o terminatie gingivala care formeaza un unghi obtuz rotunjit, de aproximativ 135 de grade cu axul lung al dintelui B. este o terminatie gingivala care formeaza un unghi drept rotunjit cu axul lung al dintelui C. nu ofera o inchidere marginala suficient de buna D. ofera o grosime suficienta marginilor E. ofera cimentului posibilitati de refluare in cursul agregarii restauratiei pe bont (pag. 573-574)

S2269138. Pragul cu bizou: A. are rol estetic B. are rolul de a compensa contractia metalului in cursul turnarii

1684



1685

Rezidentiat 2004


C. realizeaza un unghi al marginii restaurarii de 30-45 grade D. realizeaza un unghi al marginii restaurarii de 75 grade E. permite o buna inchidere marginala (pag. 572)

S2269139. Avantajele prepararii coletale a bonturilor dentare fara prag sunt: A. limite precise de preparatie B. sacrificiu mai redus de tesuturi dure dentare C. margini ale restaurarii suficient de groase D. evita supraconturarea protezelor finite aferente E. preparare clinica simpla (pag. 575)

S2269140. Chanfrein-ul lat: A. se prepara cu un instrument diamantat cilindro-conic cu virf plat B. realizeaza pe linga unghiul obtuz rotunjit si un unghi de 90 de grade al muchiei marginale a bontului C. este preferat preparatiei cu prag in cazul restaurarilor integral ceramice D. este preferat chanfrein-ului conventional in cazul restaurarilor integral ceramice E. se prapara cu un instrument diamantat cilindro-conic cu virf rotunjit (pag. 574)

S2269141. Pentru pastarea sanatatii pulpei dupa actul de slefuire a bonturilor dentare: A. grosimmei dentine restante supraiacente pulpei trebuie sa fie de minimum 2 mm B. factorul termic trebuie anihilat prin slefuire cu racire C. trebuie stimulata neodentinogeneza D. se evita slefuirea aplatizata a suprafetelor ocluzale E. se evita convergenta exagerata a peretilor axiali (pag. 579-581)

S2269142. Cantitatea de caldura care ia nastere in timpul prepararii bonturilor dentare: A. este invers proportionala cu eficienta racirii cu apa B. este proportionala cu presiunea exercitat de medic C. nu este influentata de granulatia instrumentarului diamantat D. depinde de viteza de turatie a instrumentarului E. nu este influentata de durata contactului cu instrumentarul abraziv (pag. 582)

S2269143. Modificarile pulpare involutive aparute odata cu inaintarea in virsta constau in : A. tesutul pulpar e mai sarac in odontoblasti B. scade numarul fibrelor de colagen C. fibrele de colagen sunt mai subtiri D. pulpa are un volum mai redus E. tesutul pulpar prezinta zone de calcifieri difuze (pag. 579)

S2269144. Pentru profilaxia afectiunilor pulpare in timpul protezarii se indica: A. aplicarea unui liner pentru a inchide orificiile canaliculelor dentinare B. utilizarea unor substante cu ph puternic alcalin C. evitarea desicarii suprafetei dentinare D. folosirea instrumentelor diamantate active,sub racire continua cu apa E. alegerea unui material de cimentare biologic (pag. 591)

1685



1686

Rezidentiat 2004


S2269145. Raportul dintre restaurari si parodontiu sunt influentate de : A. conturul coronar al suprafetei vestibulare in treimea mijlocie B. conturul de emergenta C. ariile de contact interproximale D. ambrazuri E. conturul coronar al suprafetelor orale in treimea ocluzala (pag. 594)

S2269146. In cadrul asa numitului "sindrom de sept"impactul alimentar este favorizat de: A. cuspizi antagonisssti plonjanti B. fata ocluzala cu relief sters C. plasarea incorecta a zonei punctului de contact D. spatiul larg deschis dintre dintii adiacenti E. disparitia ambrazurilor ocluzale ( datorita abraziei) (pag. 596)

S2269147. In pastrarea sanatatii parodontiului marginal dupa aplicarea unei proteze fixe: A. cele mai importante sunt convexitatile axiale protective B. adaptarea marginala a lucrarii protetice este foarte importanta C. pastrarea igienei bucale riguroase este obligatorie D. se prefera suprafetele axiale supraconturate E. se considera ca suprafetele axiale subconturate sunt mai putin nocive (pag. 601)

S2269148. Plasarea marginilor restaurarii protetice in santul gingival este indicata : A. din necesitati fizionomice B. in cazul unor afectiuni ale parodontiului marginal C. in cazul bonturilor coronare inalte D. in caz de carii in zona sulculara E. pentru marirea retentiei oferite de bontul coronar (pag. 602)

S2269149. Axa de insertie / dezinsertie a protezelor fixe A. este linia imaginara de-a lungul careia se adapteaza sau se indeparteaza restaurarea de pe bont, fiind stabilita de catre medic dupa prapararea dintilor B. axele de insertie a tutror bonturilor trebuie sa fie paralele C. axa de insertie se va orienta dupa axul lung al dintelui aliniat corect pe arcada D. in plan mezio-distal trebuie sa fie paralela cu zonele de contact ale dintilor adiacenti E. axa de insertie se considera dupa doua planuri: vestibulo-oral si ocluzo-gingival (pag. 561-562)

S2269150. Forma ideala a zonei terminale a bontului trebuie sa satisfaca urmatoarele criterii: A. sa asigure o grosime suficienta a materialului din care se confectioneaza restaurarea B. sa conserve pe cit posibil structurile dure dentare, chiar in detrimentul celorlalte criterii C. jonctiunea gingi-protetica trebuie localizata intr-o zona controlabila de medic si pacient, preferabil supragingival D. sa permita o adaptare marginala precisa a restaurarii E. sa fie usor de preparat (pag. 568)

S2269151. Prepararea cu prag are urmatoarele caracteristici: A. limita de preparare este precisa cu vizibilitate buna

1686



1687



prepararea pragului circular impune un sacrificu minim de tesuturi dure dentare ofera tehnicianulu spatiu suficient pentru prelucrare corecta unghiul intern bine exprimat, de 90 grade, concentreaza stressul in tesuturile dentare nu sunt dificultati de refluare a cimentului de fixare (pag. 571)

S2269152. Pragul cu bizou: A. limita prapararii nu este bine definita B. bizotarea elimina smaltul nesustinut de la muchia marginala a bontului C. este usor de realizat, nefiin pericol de lezare a parodontiului marginal D. are ca si avantaj plasarea marginii resturarii in santul gingival E. este indicat in zona vestibulara si partial proximala a CMMC si CMMP (pag. 572)

S2269153. Prepararea escavata, chanfrein-ul, are caracteristicile: A. chanfrein-ul este o terminatie gingivala care formeaza un unghi obtuz rotunjit, de aproximativ 60 grade B. nu necesita sacrificiu mare de tesuturi dure dentare C. chanfrein-ul ofera o inchidere marginala buna si o grosime suficienta marginilor restaurarii D. prepararea este dificil de realizat E. unghiul intern rotunjit impiedica acumularea de stres (pag. 573-574)

S2269154. Prepararea fara prag, (tangentiala, in muchie de cutit): A. se obtine in urma prepararii bontului dentarcu instrumente foarte efilate "in flacara" B. necesita sacrificiu mare de tesuturi dentare C. limita de preparare este imprecisa atit pe bont cit si pe model D. este indicata la suprafetele linguale ale dintilor laterali inferiori E. nu se indica in cazul restaurarilor metalice turnate (pag. 574-575)

S2269155. Adaptarea restaurarilor protetice in relatiile ocluzale: A. in PIM restaurarea trebuie sa realizeze contact ocluzala simultan cu ceilalti dinti B. contactul cu duntii antagonisti trebuie sa se fac astfel incit vectorii fortelor ocluzale sa se transmita perpendicular pe axul lung al dintilor C. restaurarile care prezinta supraconturari vor creea contacte premature in ocluzia centrica D. in miscarile de lateralitate tipul de ghidaj existent se poate modifica prin protezare E. in cazul restaurarii caninului trebuie refacut ghidajul canin, daca acesta a existat in prealabil (pag. 577)

S2269156. Raspunsul pulpar la prepararea bontului este conditionata de : A. grosimea dentinei restante B. nu depinde de vibratie si de desicarea dentinei C. traumatismul termic D. nu depinde de prezenta "smear layer-ului" E. actiunea substantelor astringente si hemostatice pentru largirea temporara a santului gingival (pag. 578-579)

S2269157. Amenintarea vitalitatii bontului poate surveni la: A. demineralizarea sau gravarea acida a suprafetelor dentinare B. cimentarea protezei fixe C. modelarea necorespunzatoare a suprafeteie ocluzale a restaurarii de durata, care poate provoca microtraumatisme

1687



1688

Rezidentiat 2004


D. calitatea inchiderii marginale nu poate influenta vitalitatea bontului E. faza de amprentare este lipsita de riscuri asupra vitalitatii bontului dentar (pag. 579)

S2269158. Impactul alimentar: A. este favorizat de cuspizi plonjati care taseaza alimente in spatiul interdentar antagonist B. este favorizat de interferente ocluzale care duc la distalizarea ultimului molar C. se realizeaza cu mai multa usurinta in caz de contacte strinse decit in caz de contacte laxe D. se previne conform regulilor lui Vest prin realizarea a doua coroane unitare atunci cind spatiul dintre dinti este sub 2 mm E. se previne conform regulilor lui Vest prin realizarea unei coroane unitare atunci cind spatiul dintre dinti este peste 2 mm (pag. 596)

S2269159. Plasarea marginilor restaurarii in santul gingival: A. se indica in caz de inlocuire sau acoperire a unei restaurari intratisulare existente B. nu este indicat in caz de carie sau fractura in zona sulculara C. se indica pentru imbunatatirea formei de retentie a bontului coronar D. nu este indicat la dintii cu furcatiile dezvelite E. se indica din considerente estetice (pag. 602-603)

S2269160. Argumente care contrazic conceptia "convexitatilor protectoare": A. consistenta alimentelor si marimea fortelor masticatorii creeaza premise fizice pentru impactul alimentar intrasulcular B. fata de alimentele dure protectia se realizeaza cu ajutorul proprieceptorilor C. la bonturi cu suprafete plana nu apare impact si gingivita D. in cursul masticatiei bolul alimentar este directionat de muschi si deseori ajunge sub treimea ocluzala a coroanei E. fluidul sulcular are capacitatea sa elimine corpii straini care au patruns in santul gingival (pag. 607)

S2269161. Normele de orienare pentru modelarea protezelor fixe in conformitate cu teoria accesului pentru igienizare sunt: A. se vor evita convexitatile si /sau concavitatile abrupte ale suprafetelor axiale B. suprafat a restaurarilor sa fie in continuitatea suprafetei gingiei C. profilul de emergenta al restaurarilor din santul gingival este plan sau usor convex D. conturul subgingival sa sustina gingia libera E. aceste norme sunt valabile doar in cazul protezelor unitare nu si al elementelor de agregare ale protezelor partiale fixe (pag. 608)

S2269162. Marginile supragingivale ale protezelor fize unitare prezinta avantajele: A. se prepara mai usor si cu mai mare precizie B. sunt plasate adesea in dentina dura C. pot fi amprentate mai usor D. se prepara fara traumatiza tesuturiel parodontale E. se evalueaza mai dificil la controalele periodice (pag. 612)

S2269163. In cazul dintilor cu suport parodontal redus se recomanda: A. plasarea supragingivala a marginilor restaurarii sau la nivelul crestei gingiei libere B. plasarea subgingivala a marginilor restaurarii

1688



1689

Rezidentiat 2004


C. adaptarea marginala foarte precisa a restaurarii D. marginea resataurarii trebuie sa continue directia profilului de emrgenta radicular E. restaurarea nu trebuie sa refaca profilul anatomic al coroanei clinice preexistente (pag. 616)

S2269164. Teoria protectiei gingivale se bazeaza pe mecanismele: A. protectia marginilor gingivale B. actiunea maselor musculare C. stimulare gingivala D. mecanismul convexitatilor protectoare E. contururi de autocuratire (pag. 606)

S2269165. Raspunsul la extinderea marginilor restaurarii in spatiul biologic al zonei subsulculare depinde de: A. numarul, densitatea si directia fibrelor conjunctive interdentare dispuse coronar de creasta osoasa B. densitatea trabeculelor din osul adicant C. dimensuinea vaselor sangvine D. interactiune imunologica individuala organismului gazda cu bacterile E. nu depinde de localizarea vaselor sangvine, in speciel in ceea ce priveste emergenta lor la nivelul crestei osoase (pag. 605)

S2269166. Manifestarile clinice ale patrunderii in spatiul subsulcular in cursul protezarii fixe sunt: A. sensibilitate dureroasa a gingiei la stimului mecanici B. retractie gingivala C. formare de pungi gingivale D. inflamatie gingivala persistenta E. sensibilitate dureroasa tip pulpita acuta (pag. 606)

S2269167. Situatii clinice care favorizeaza traumatizarea spatiului subsubsulcular A. prelungirea marginii restaurarii pentru a acoperi o obturatie care se intinde in santul gingival B. prepararea subgingivala a bontului pentru a obtine o lungime necesara retentiei in caz de coroana clinica scurta C. tehnici chirurgicale de alungire a coroanei clinice D. tehnici de lergire temporara a santului gingival E. conturul festonat al marginii gingivale (pag. 606)

S2269168. In realizarea preparatiilor dentare se urmaresc urmatoarele principii: A. conservarea tesuturilor dure dentare restante este un principiu biologic B. integrarea ocluzala a restaurarii este un principiu biologic C. vizibilitatea minima a metalului este un principiu biologic D. realizarea de suprafete ocluzale din ceramica este un principiu estetic E. asigurarea formei de retentie si stabilitate este un principiu biomecanic (pag. 545)

S2269169. Conservarea structurilor dure dentare in cursul prepararii bonturilor se realizeaza respectind: A. principiul conform caruia un dinte se prepara pentru o coroana de invelis numai atunci cind coroana partiala este contraindicata B. peretii axiali opozanti ai bontului vor avea o convergenta ocluzala maxima

1689



1690

Rezidentiat 2004


C. ca zonele terminale ale coroanelor de invelis sa intre in contact cu tesuturi dentare sanatoase, nu cu suprafata unor restaurari D. alegerea ori de cite ori sete posibil se prefera marginile subgingivale E. restaurarea va fi conceputa astfel incit sa consolideze si sa protejeze smaltul si dentina restanta (pag. 547-548)

S2269170. Factorii care conditioneaza retentia unei proteze fixe sunt: A. paralelismul sau gradul de convergenta ocluzala ai peretilor axieli opozanti B. marimea suprafetei bontului nu are nici o semnificatie C. numarul posibilelor axe de insertie D. rugozitatea suprafetei bontului E. grosimea stratului de ciment nu influenteaza retentia (pag. 549)

S2269171. Stabilitatea unei proteze fixe depinde de: A. lungimea, diametrul bontului, fara a fi influentata de convergenta ocluzala a suprafetelor ocluzale B. proprietatile fizice ale cimentului de fixare C. diametrul bontului influenteaza invers proportional stabilitatea D. un bont scurt cu diametru mic ofera o stabilitate mai precara decit un bont cu diametru mai mare, de aceeasi lungime E. alungirea chirurgicala a coroanei clinice are un efect favorabil asupra stabilitatii (pag. 556-557)

S2569172. Principiile biologice de preparare a dinţilor sunt: A. conservarea ţesuturilor dentare apicale B. integritatea marginală C. integrarea ocluzală a restaurării D. protecţia biologică a pulpei dentare E. rezistenţa structurală a materialului protezei dentare. (pag. 545)

S2669173. Caracteristicile zonei linguale centrale, de care trebuie sa se tina seama în realizarea lingurii individuale sunt: A. marea mobilitate a genioglosului B. dificultatile în realizarea închiderii marginale în pozitia de repaus si în miscarea de protractie a limbii C. mobilitatea mica a genioglosului D. generarea de forte mici de catre genioglos asupra marginilor lingurii individuale E. exercitarea de forte mari din partea genioglosului asupra marginii respective a lingurii individuale (pag. 42)

S2669174. Zonele functionale ale câmpului protetic edentat total mandibular sunt: A. 3 pereche B. 2 nepereche C. 4 pereche D. 1 nepereche E. în total 5 (pag. 39)

S2669175. Regulile lui Jores, referitoare la conditionarea evolutiei osului în functie de interactiunea proteza-câmp protetic, sunt: A. presiunea continua moderata impulsioneaza osteogeneza B. presiunea discontinua, cu intervale de repaus scurte, favorizeaza osteogeneza C. presiunea discontinua, cu intervale de repaus foarte scurte, favorizeaza rezorbtia

1690



1691

Rezidentiat 2004


D. presiunea continua determina rezorbtie osoasa E. presiunea discontinua, cu intervale de repaus mai lungi, favorizeaza osteogeneza (pag. 20)

S2669176. Care dintre urmatorii muschi au rol favorizant de mentinere si stabilitate a protezei totale: A. buccinatorul B. orbicularul buzelor C. marele zigomatic D. mentonier E. triunghiularul buzei inferioare (pag. 30-32)

S2669177. Punga lui Eisenring: A. are ca limita posterioara tuberozitatea maxilara B. are ca limita posterioara santul pterigomaxilar C. este limitata vestibular de muschiul maseter D. se largeste pe masura atrofiei osului alveolar E. se micsoreaza pe masura atrofiei osului alveolar (pag. 36)

S2669178. Referitor la frenul bucal din spatiul vestibular lateral al câmpului protetic edentat total maxilar: A. se evidentiaza prin tractiunea obrazului în afara B. se evidentiaza prin tractiunea în jos a obrazului C. se evidentiaza prin ridicarea obrazului cu oglinda D. trebuie ocolit de catre marginea protezei E. trebuie sectionat chirurgical (pag. 36)

S2669179. Spatiul vestibular labial (frontal, sau anterior) al câmpului protetic edentat total maxilar se caracterizeaza prin: A. frenul buzei superioare îl împarte în 2 portiuni întotdeauna simetrice B. creasta este acoperita de o mucoasa de cele mai multe ori ferma si aderenta de os C. de cele mai multe ori creasta la acest nivel prezinta o mucoasa glisanta D. evidentierea limitei de reflexie a mucoasei se face prin tractiuni energice ale buzei superioare E. grosimea protezei la acest nivel este dictata de considerente estetice (pag. 37)

S2669180. În zona vestibulara centrala (labiala) a câmpului protetic edentat total mandibular: A. muschiul patrat al buzei inferioare are o actiune stabilizatoare B. tonicitatea orbicularului buzei are totdeauna actiune de mentinere si stabiliate C. datorita atrofiei, succiunea este numai externa D. frenul buzei inferioare este un element inconstant E. frenul buzei inferioare se sectioneaza chirurgical, înainte de începerea tratamentului (pag. 41)

S2669181. În zona tuberculului piriform, elementele negative sunt reprezentate de: A. muschiul buccinator B. muschiul genioglos C. fibre tendinoase din muschiul temporal D. fibre ale muschiului maseter E. muschiul palatoglos

1691



1692

Rezidentiat 2004


(pag. 40)

S2669182. În zona distala a câmpului protetic edentat total maxilar: A. exista o slaba închidere marginala B. este prezenta numai închiderea marginala externa C. valul palatin cu înclinatie oblica este favorabil D. pozitia orizontala a valului este favorabila E. este o " zona cheie” a câmpului protetic (pag. 37-38)

S2669183. Torusul palatin este: A. acoperit de o mucoasa groasa, cheratinizata B. acoperit de o mucoasa subtire si sensibila C. un element de stabilitate a protezei totale D. important mai ales ca forma si marime E. important mai ales ca localizare (pag. 22)

S2669184. Mucoasa pasiv mobila a câmpului protetic edentat total: A. se delimiteaza prin coloratie B. poate fi mobilizata de catre medic C. este foarte aderenta de periost D. nu aluneca pe planul osos E. favorizeaza succiunea când zona este mai îngusta (pag. 25)

S2969185. Stabilirea buna a unui bont este data de: A. lungimea mare a bontului B. lungimea mica si diametrul mic C. lungimea mica si diametrul mare D. unghi mic de convergenta ocluzala E. unghi mare de convergenta ocluzala (pag. 556, 558)

S2969186. Prepararea bontului cu chanfrein prezinta urmatoarele aspecte: A. limita prepararii este neclara B. limita prepararii este bine definita C. necesita sacrificiu mare de tesut dentar D. nu necesita sacrificiu mare de tesut dentar E. ofera tehnicianului suficient spatiu pentru mocelarea marginilor restaurarii (pag. 573)

S2969187. Cauzele secundare ce conditioneaza pierderea vitalitatii pulpare dupa prepararea bonturilor pentru o proteza fixa sunt: A. crearea unei placi dentinare extinse B. lezarea termica a tesutului pulpar C. desicarea dentinei D. efectul anestezicelor locale E. materiale si tehnici de cimentare (pag. 578, 579)

1692



1693

Rezidentiat 2004


Tema nr. 70 Planul de tratament în protezarea maselor edentate BIBLIOGRAFIE: 1. D. Bratu, Nussbaum - Bazele clinice şi tehnice ale protezării fixe, Ed. Medicala, 2003 sau Ed. Helicon, Timişoara, 2001

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1370001. Clasa I Kennedy cuprinde: A. arcade edentate terminal unilateral B. arcade edentate termino-terminal C. arcade edentate lateral intercalat D. arcade edentate frontal E. arcade edentate terminal cu brese intercalate (pag. 425)

S1370002. Raportul optim coroana-radacina pentru un dinte ce va fi folosit ca dinte stalp este: A. 1/1 B. ½ C. 1/3 D. 2/3 E. ¼ (pag. 436)

S1470003. Cand un dinte frontal este pulpectomizat si prezinta pierderi mai de substanta dura dentara, se recomanda: A. DCR; B. Coroana de substitutie, daca dintele are gabarit coronar mare; C. Coroana integral ceramica; D. Coroana parţiala; E. Coroana de acrilat. (pag. 476)

S1470004. Daca dintii frontali cu malpozitii discrete sunt utilizati ca stalpi, se recomanda: A. Acoperirea lor cu coroane de invelis; B. Utilizarea coroanelor partiale, pinledge-uri, pinlay-uri; C. Redresare ortodontica; D. Amputaţie coronara si realizare unui DCR angulat; E. Extractia si inserarea unui implant imediat. (pag. 477)

S1470005. Edentatia clasa a IV-a Kennedy: A. Cuprinde arcade cu edentatii uni- sau bilaterale, limitate atat mezial, cat si distal de dinti; B. Cuprinde arcade cu edentatii in zona frontala, marginite doar distal de dinti; C. Cuprinde arcade cu edentatii in zona frontala, marginite atat mezial, cat si distal de dinti; D. Poate cuprinde pana la patru modificari; E. Poate prezenta maximum o modificare. (pag. 426)

S1470006. Gradul I de mobilitate dentara decelata clinic reprezinta:

1693



1694



Mobilitate fiziologica; Mobilitate mai mare decat cea fiziologica, in sens mezio-distal si vestibulo-oral; Mobilitate mai mare decat cea fiziologica, in sens vestibulo-oral, ce nu depaseste 1 mm; Mobilitate mai mare decat cea fiziologica, in sens mezio-distal si vestibulo-oral; Mobilitate in sens vestibulo-oral, mezio-distal si axial. (pag. 444)

S1470007. in urmatoarele situatii, raportul coroana-radacina mai mare de 1/1 poate fi considerat normal, mai putin una: A. Cand dintii antagonisti sunt reprezentati de proteza partiala fixa; B. Cand dintii anagonisti sunt reprezentati de proteza partiala mobilizabila; C. Cand dintii antagonisti au parodontiu integru si sanatos; D. Cand dinţii antagonisti sunt mobili, afectaţi parodontal; E. Cand arcada antagonista este reprezentata de o proteza totala. (pag. 437)

S1470008. Solutia optima traditionala de rezolvare a edentatiei de canin superior si a vecinilor sai mezial si distal este: A. PPF implanto-purtata; B. PPF cu 3 elemente de agregare si 4 intermediari; C. PPF cu 2 elemente de agregare si 3 intermediari; D. PPF cu 4 elemente de agregare si 3 intermediari; E. PPF agregata adeziv, in conditiile existentei unui ghidaj de grup in miscarea de lateralitate. (pag. 470-471)

S1570009. Clasificarea lui Eichner pune accent pe urmatoarele aspecte: A. topografia breselor edentate B. valoarea de suport a dintilor stalpi C. raportul dintre bresele edentate si dintii restanti pe arcada D. rapoartele ocluzale ale dintilor restanti cu antagonistii E. modalitatea de restaurare protetica a edentatiei. (pag. 427)

S1570010. in cazul solutiilor de tratament hibride transmiterea presiunilor masticatorii,substratul osos se poate face astfel: A. numai prin intermediul dintilor si parodontiului B. numai prin intermediul mucoasei crestei alveolare C. prin intermediul implantelor osteotolerate D. prin mijloace de mentinere,sprijin si ancorare E. prin intermediul mucoasei crestelor alveolare si prin intermediul dintilor si parodontiului. (pag. 414)

S1570011. in functie de topografia zonei in care sunt inserate restaurarile protetice fixe sunt: A. RPF la maxilar B. RPF intrcalate C. RPF continua D. RPF cu extensie distala E. RPF demontabile. (pag. 482)

S1570012. in protetica implantologica suprastructurile se fixeaza predominant prin: A. culisare B. telescopare

1694



1695

Rezidentiat 2004


C. insurubare D. cimentare E. lipire. (pag. 497)

S1570013. Restaurarea protetica a unei edentatii totale mandibulare printr-o proteza partiala fixa sprijinita pe implante presupune: A. amplasarea a 4 implante intraosoase in zona caninilor si a molarilor B. utilizarea cel mult a 3 aliaje metalice pentru implante si suprastructura C. realizarea suprafetei ocluzale din acrilat cu polimerizare lineara pentru amortizarea suprafetelor ocluzale D. aplicarea a 6-8 implante in zona interforaminala E. este obligatorie fixarea provizorie. (pag. 489)

S1570014. Restaurarile protetice fixe din zona laterala maxilara trebuie sa corespunda urmatoarelor A. mentinere stopurilor ocluzale si DVO B. mentinerea pozitiei initiale a dintilor stalpi C. refacerea fonatiei D. consolidarea substratului intraalveolar al dintilor stalpi E. prevenirea atrofiei osului alveolar la nivelul crestei edentate. (pag. 455)

S1670015. Cand se poate folosi periotestul? A. in toate tipurile de procese periapicale acute; B. in traumatismele acute; C. in cazul implantelor endo-osoase in faza de vindecare in primele doua trei luni de la inserare; D. cand se doreste masurarea cantitativa a sarcinilor ocluzale; E. cand dispozitivul periotestului nu este franat in contact cu dintele. (pag. 446)

S1670016. Caracteristicile pozitiei de intercuspidare maxima sunt: A. condilii articulari au o pozitie superioara si posterioara in cavitatea glenoida; B. sunt prezente contacte ocluzale tip cuspid-foseta; C. sunt contacte maxime intre cele doua arcade; D. aceasta coincide cu RC in aproape 85% dintre indivizi; E. foarte rar gasim long-centric-ul, la aproximativ 15% dintre indivizi. (pag. 419)

S1670017. Caracteristicile restaurarilor protetice fixe sunt: A. se realizeaza dupa tehnici indirecte; B. integrarea in cadrul ADM este mai indelungata; C. solicita dintii stalpi prin trasmiterea presiunilor masticatorii in afara axului dintelui; D. restabilirea ocluziei este relativa; E. eficienta masticatorie redusa. (pag. 482)

S1670018. Etiologia mobilitatii dentare reversibile are mai multe cauze. Acestea pot fi: A. bruxismul; B. insuficienta parodontala; C. mobilitate dentara de origine inflamatorie datorita acumularilor de placa dentara; D. procese de distructie desmo-osoasa prin extinderea inflamatiilor gingivale la suportul osos si ligamentar; E. ocluzie traumatica ce genereaza procese de liza desmo-osoase.

1695



1696

Rezidentiat 2004


(pag. 445)

S1670019. Mobilitatea patologica dentara are la origine mai multe cauze dintre care amintim: A. dinti supusi unor tratamente ortodontice; B. dinti supusi unor inteventii de chirurgie parodontala si periapicala; C. procese de distructie desmo-osoasa prin extinderea inflamatiilor gingivale la suportul osos si ligamentar; D. dinti vecini cu o extrctie laborioasa; E. ancorarea de crosete cu epuizare parodontala asupra dintilor stalpi. (pag. 444)

S2170020. Condiţii care trebuie să le îndeplinească restaurările fixe totale : A. Terminaţiile cervicale ale elementelor de agregare trebuie plasate de obicei subgingival B. Intermediarii vor realiza cu creasta un contact în semişa C. Intermediarii vor realiza cu creasta un contact în şa D. Intermediarii vor realiza cu creasta un contact linear E. Ambrazurile cervicale vor fi mai puţin accentuate (pag. 491)

S2170021. Lăţimea medie a spaţiului periodontal în funcţie de vârstă este (după Coolidge): A. Între 32 – 50 ani = 0,15 mm B. Între 32 – 50 ani = 0,16 mm C. Între 32 – 50 ani = 0,17 mm D. Între 51 – 67 ani = 0,15 mm E. Între 51 – 67 ani = 0,16 mm (pag. 451)

S2170022. Leziunile de furcaţie sau interradiculare: A. Se întâlnesc mai frecvent la nivelul premolarilor superiori B. Se întâlnesc mai rar la nivelul premolarilor superiori C. Se întâlnesc mai frecvent la nivelul molarului de minte mandibular D. Se întâlnesc mai rar la nivelul primului molar mandibular E. Când leziunea este de gradul II (leziune parţială) sonda nu pătrunde interradicular (pag. 450)

S2170023. Rădăcinile primului molar permanent superior : A. Toate cele trei rădăcini sunt drepte B. Rădăcinile vestibulare sunt convergente una faţă de cealaltă C. Rădăcinile vestibulare sunt curbate reciproc spre apex D. Rădăcinile vestibulare sunt curbate divergent spre apex E. Conferă acestui dinte o slabă valoare protetică (pag. 434)

S2270024. Numarul elementelor de agregare depinde de: A. intinderea bresei edentate B. topografia bresei edentate C. numarul dintilor stalpi D. tipul de proteza partiala fixa realizata E. doleantele pacientului (pag. 475)

S2270025. Restaurarile protetice fixe au urmatoarele caracteristici: A. sunt elastice si deformabile

1696



1697



transmit presiunile masticatorii osului alveolar prin intermediul corpului de punte volumul lor este mai mic sau cel mult egal cu al dintilor naturali se realizeaza prin tehnici directe se ancoreaza la dintii stalpi prin intermediul crosetelor turnate (pag. 482)

S2270026. Restaurarile protetice fixe totale se realizeaza in urmatoarele situatii clinice: A. edentatii frontale intinse cu lipsa de substanta osoasa B. edentatii laterale intinse C. prezenta pe arcada a minimum 4-6 dinti restanti cu dispozitie topografica favorabila si implantare buna D. edentatii biterminale E. edentatii termino-laterale (pag. 488)

S2270027. Restaurarile protetice fixe totale realizate in scop de imobilizare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A. terminatiile cervicale ale elementelor de agregare trebuie plasate de obicei subgingival B. fetele axiale sa fie conturate astfel incat sa nu traumatizeze parodontiul marginal C. intermediarii vor realiza cu creasta un contact in suprafata D. ambrazurile cervicale sa fie sterse E. relief ocluzal accentuat pentru a asigura o eficienta masticatorie sporita (pag. 489)

S2270028. Bresele edentate pot fi mai reduse sau mai intinse in raport cu: A. topografia breselor B. frecventa breselor C. numarul dintilor absenti D. latimea crestelor edentate E. etiologia edentatiei (pag. 413)

S2270029. Solutiile protetice hibride se caracterizeaza prin: A. existenta mai multor brese edentate tratate prin restaurari protetice fixe B. existenta mai multor brese edentate tratate prin restaurari fixe agregate pe implante C. tratamentul protetic al unei edentatii printr-o restaurare protetica mobilizabila cu sprijin mixt D. tratamentul protetic al unei edentatii printr-o restaurare protetica mobilizabila cu sprijin muco-osos E. coexistenta pe campul protetic al aceluias pacient a doua sau chiar trei tipuri de proteze (pag. 414)

S2270030. Implantarea dintilor depinde de urmatorii factori: A. numarul radacinilor B. lungimea radacinilor C. topografia dintelui pe arcada D. aria radiculara utila(lungimea radacinii inclusa in osul alveolar) E. orientarea radacinilor (pag. 417)

S2270031. Point Centric-ul se gaseste la un procent din totalul pacientilor de: A. 11% B. 12% C. 13% D. 14%

1697



1698

Rezidentiat 2004


E. 15% (pag. 419)

S2270032. Long Centric-ul consta dintr-o usoara alunecare a mandibulei din pozitia de intercuspidare maxima in relatie centrica de: A. 0,2-1,25 mm B. 0,2-1,45 mm C. 0.2-1,65 mm D. 0,2-1,75 mm E. 0,2-1,85 mm (pag. 419)

S2270033. Edentatia subtotala consta in: A. absenta de pe arcada a 1-4 dinti B. persistenta pe arcada a 1-4 dinti C. persistenta pe arcada a 1-5 dinti D. persistenta pe arcada a 1-6 dinti E. absenta de pe arcada a 1-2 dinti (pag. 424)

S2270034. Configuratia radiculara a dintilor stalpi se evalueaza radiographic, cel mai bine cu: A. ortopantomografii B. radiografii panoramice unimaxilare C. radiografii cu film muscat D. radiografii defilate E. radiografii retroalveolare (pag. 434)

S2270035. Valoarea minima a raportului coroana-radacina acceptata pentru un viitor dinte stalp, in conditii normale, este de: A. 1/1 B. 1/2 C. 2/3 D. 1/1,5 E. 3/4 (pag. 437)

S2270036. Fortele ocluzale dezvoltate in cazul unor antagonisti artificiali reprezentati de proteze partiale mobilizabile sunt in valoare de: A. 8,11 kgf B. 11,8 kgf C. 24,7 kgf D. 42,7 kgf E. 68,1 kgf (pag. 437)

S2270037. Devitalizarea in scop protetic a viitorilor dinti stalpi poate fi impusa de: A. motive de paralelism B. migrari dentare C. particularitatile tehnologice ale viitoarelor elemente de agregare D. existenta unor radiotransparente periapicale E. existenta unor simptome de imflamatie pulpara

1698



1699

Rezidentiat 2004


(pag. 439)

S2270038. Leziunile de furcatie sau interradiculare se intalnesc mai frecvent la nivelul: A. primilor molari maxilari B. primilor molari mandibulari C. molarilor secunzi mandibulari D. molarilor secunzi maxilari E. primilor premolari maxilari (pag. 450)

S2270039. Clasa I Kennedy cuprinde: A. arcade edentate termino-terminal B. arcade edentate uniterminal C. arcade edentate lateral intercalat D. arcade edentate terminal, cu brese intercalate E. arcade edentate frontal (pag. 425)

S2270040. Edentatia Kennedy clasa IV cuprinde A. arcade cu edentatie in zona frontala marginita si mezial si distal de dinti B. arcade cu edentatie in zona frontala marginita doar mezial de dinti C. arcade cu edentatie in zona frontala marginita doar distal de dinti D. pana la patru modificari E. arcade edentate lateral, marginite doar mezial de dinti (pag. 426)

S2270041. Clasificarea lui Eichner pune accent pe : A. topografia breselor edentate B. elaborarea planului de tratament al edentatiei C. starea de sanatate parodontala a dintilor restanti D. rapoartele ocluzale ale dintilor restanti cu antagonistii E. marimea breselor edentate (pag. 427)

S2270042. In cazul R.P.F. mobilizabile se utilizeaza mai ales sisteme de culise in forma de : A. U B. V C. Y D. T E. H (pag. 494)

S2270043. Reconstituirile protetice fixe demontabile: A. pot fi inserate si indepartate de pe campul protetic de catre pacient B. solidarizarea partilor componente se face cel mai des prin surub cu sau fara piulita C. se utilizeaza des in protetica traditionala D. se utilizeaza mai rar in protetica implantologica E. suruburile pot solidariza elementele de agregare la dintii stalpi (pag. 495)

S2270044. Perioada contemporana a protezelor cu sprijin implantar se mai numeste: A. perioada osteosintezei

1699



1700



perioada osteogenezei perioada osteointegrarii perioada osteoblastica perioada osteocitica (pag. 496)

S2270045. In protetica implantologica suprastructurile se fixeaza predominant prin: A. insurubare B. cimentare C. lipire D. insurubare si cimentare E. insurubare si lipire (pag. 497)

S2570046. Restaurările protetice fixe prezintă următoarele caracteristici : A. sunt proteze parţiale deformabile B. volumul lor este mai mare ca cel al dinţilor naturali C. designul suprafeţelor axiale nu corespund cu cele ale dinţilor pe care se sprijină D. sunt fixate pe dinţii stâlpi prin cimentare E. axele lor de inserţie nu corespud cu cele ale dinţior pe care se sprijină (pag. 482)

S2670047. Mucoasa rezilienta necesita: A. amprentare cu orice material B. amprentare de despovarare si materiale fluide C. amprentare compresiva D. amprentare cu materiale termoplastice E. amprentare cu materiale bucoplastice (pag. 47)

S2670048. Atitudinea fata de mucoasa balanta consta în: A. nu se îndeparteaza niciodata chirurgical B. se amprenteaza cu alginat C. se amprenteaza cu elastomeri siliconici de consistenta medie D. se amprenteaza cu ghips E. se amprenteaza cu materiale bucoplastice (pag. 47)

S2670049. Atitudinea fata de mucoasa balanta consta în: A. nu se îndeparteaza niciodata chirurgical; B. se amprenteaza cu alginat; C. se amprenteaza cu alginat; D. se amprenteaza cu ghips; E. se amprenteaza cu materiale bucoplastice (pag. 47)

S2670050. Constatarea la examenul clinic al edentatului total a existentei unor asimetrii, sau pareze faciale ridica probleme: A. în determinarea relatiei centrice; B. de alegere a formei dintilor artificiali; C. în orientarea planului de ocluzie; D. în modelarea versantelor vestibulare ale protezei;

1700



1701

Rezidentiat 2004


E. de adaptare a lingurii individuale. (pag. 45)

S2970051. Care din urmatoarele carecteristice sunt proprii restaurarilor protetice fixe? A. sprijin muco-osos B. sprijin mixt (dento-parodontal si muco-osos) C. sprijin dentar D. sprijin mixt (dento-parodontal si implantar) E. sprijin intramucos (pag. 414)

S2970052. Care sunt clasificarile edentatiei partiale elaborate de autori straini care au devenit consacrate pe plan mondial? A. Cummer B. Kennedy C. Wild D. Lentullo E. Korber (pag. 425)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1270053. Avantajele puntilor monbile sunt: A. sunt mai igienice B. pot fi reoptimizate in cazul accidentelor C. sunt mai ieftine D. sunt mai estetice E. sunt mai usor de realizat tehnic (pag. 491)

S1270054. Contraindicatiile puntilor adezive sunt A. suprafete de smalt reduse B. prezenta diastemelor C. prezenta tremelor mari D. absenta unui incisiv central maxilar E. absenta unui incisiv lateral maxilar (pag. 496)

S1270055. Edentatia de canin si premolar prim de pe aceeasi hemiarcada se restaureaza corect prin proteza partiala fixa agregata pe: A. incisiv lateral de partea edentatiei, premolarul second si molarul prim de partea edentatiei( trei dinti stalpi) B. incisivul central si lateral de partea edentatiei, premolarul secund si molarul prim de partea edentatiei(patru dinti stalpi) C. incisivul lateral si premolarul secund de partea edentatiei( solutie privuita cu reserve) D. implante dentare E. premolarul secund si molarul prim cu extensie meziala (pag. 470)

S1270056. Edentatia de molar prim superior ( clasaIII Kennedy)se restaureaza corect prin proteza partiala fixa agregata pe: A. premolarul si molarul secund B. molarul secund si molarul de minte, cu extensie meziala( in mod exceptional)

1701



1702

Rezidentiat 2004


C. implant dentar D. premolarul prim si premolarul second, cu extensie distala E. molarul secund cu extensie meziala (pag. 456)

S1270057. Edentatia de premolar secund si molar prim superior( clasa III Kennedy)se restaureaza corect prin proteza partiala fixa sprijinita pe: A. premolarul prim si molarul secund B. premolarul prim . molarul secund si molarul de minte( daca exista si are un ax de implantare normal) C. implante dentare D. molarul secund si molarul de minte ( cand exista si are un ax corect de implantare) cu extensie meziala E. canin, premolarul prim si molarul secund (pag. 457)

S1270058. Edentatia incisivului central superiorse restaureaza corect prin protezare partiala fixa agregata pe A. implant dentar B. incisivul central din hemiarcarda opusa si incisivul lateral de partea edentatiei C. incisivul central din hemiarcada opusa si incisivul lateral de partea edentatiei, prin punte adeziva, daca dintii limitanti ai bresei edentate sunt integri D. incisivul central din hemiarcada opusa, cu extensie E. incisivul central din hemiarcada opusa, incisivul lateral si caninul de partea edentatiei (pag. 463)

S1270059. Edentatia premolarului secund superior( clasa III Kennedy)se restaureaza corect prin proteza partiala fixa agregata pe: A. premolarul prim si molarul prim B. molarul prim si secund, cu extensie meziala C. implant dentar D. molarul prim, cu extensie meziala E. caninul si premolarul prim, cu extensie (pag. 458)

S1270060. Modificari ale dintilor cu hipofunctie sau care nu participa deloc la realizarea functiilor ADM sunt urmatoarele: A. numarul si grosimea trabeculelor osoase sunt reduse B. atrofia ligamentului parodontal C. ingustarea spatiului ligamentar D. reducerea numarului fibrelor, a densitatii lor si dispunerea lor paralela cu suprafata radacinii E. migrari verticale si orizontale ale dintilor (pag. 452)

S1270061. protectia parodontiului marginal se asigura ideal de urmatoarele elemente de agregare: A. coroane partiale cu prag B. coroane turnate cu prag C. incrustatii D. coroane de invelis terminate subgingival prin preparatie tangentiala E. coroane de sustitutie (pag. 478)

S1270062. Protezele partiale demontabile se caracterizeaza prin: A. se pot demonta pentru indepartare de pe campul protetic numai de catre medic B. se pot insera pe campul protetic de catre medic sau pacient

1702



1703

Rezidentiat 2004


C. se pot indeparta de catre pacient in vederea igienizarii D. se solidarizeaza partile componente prin sistem cu surub sau surub si piuluta E. suruburile, pivotii sau clavetele pot solidariza intermediarii la elementele de agregare sau chiar intermediarii intre ei (pag. 495)

S1270063. Puntea cu crosete are urmatoarele caracteristici: A. sunt restaurari protetice hibride B. pot fi utilizate ca restaurari provizorii sau restaurari provizorii de lunga durata C. inlocuiesc absenta 1-2 dinti D. pot inlocui 1-3 dinti absenti E. intermediarii sunt de obicei dinti tubulari din ceramica, materiale composite sau acrilate( rar) (pag. 494)

S1270064. Restaurari protetice fixe dintr-o bucata monobloc au urmatoarele avantaje: A. scurtarea numarului de etape clinico-tehnice B. consum mai redus de materiale C. prêt de cost mai redus D. eficienta mai mare a echipei medic-tehnician E. adaptarea de maxima precizie la nivelul stalpilor (pag. 480)

S1270065. Restaurarile protetice fixe totale au urmatoarele avantaje: A. nu favorizeaza retentia de placa dentara si alimente daca sunt corect realizate B. nu irita parodontiul marginal C. refac protetic corespunzator edentatiile partiale D. au efect profilactic E. se pot igieniza mai usor decat protezele mobilizabile (pag. 489)

S1370066. Alegerea solutiei terapeutice trebuie sa tina cont starea generala a pacientului, care poate influenta: A. tensiunea arteriala B. greutatea C. debitul salivar D. suportarea unor sedinţe lungi E. echilibrul psihic (pag. 431)

S1370067. Aparatul Periotest nu trebuie folosit in urmatoarele cazuri: A. procese apicale acute B. procese apicale cronice C. carii profunde cervicale D. traumatisme acute E. implante in primele 2-3 luni de la aplicare (pag. )

S1370068. Evaluarea starii de sanatate a gingiei se face apreciind: A. gradul de mobilitate dentara B. culoarea gingiei C. textura suprafetei D. tendinţa la hemoragie

1703



1704

Rezidentiat 2004


E. conturul gingival (pag. 441)

S1370069. In cazul absentei a patru incisivi mandibulari se poate alege urmatoarea solutie terapeutica definitiva: A. restaurare fixa metalo-ceramica agregata pe cei doi canini B. proteza Kemmeny C. restaurare fixa metalo-ceramica agregata pe cei doi canini si cei doi premolari unu D. restaurare fixa metalo-ceramica agregata pe cei doi canini, si pe toţi premolarii E. patru implante (pag. 474)

S1370070. Planul terapeutic al unei edentatii partiale este conditionat de: A. numarul de dinti restanti B. lipsa spasmelor musculare C. distributia dintilor restanti pe arcada D. stopurile ocluzale E. statusul parodontal (pag. 415)

S1370071. Raportul coroana-radacina influenteaza alegerea dintilor stalpi si se modifica functie de varsta astfel: A. la copii marginea gingivala este la nivelul jonctiunii smalt-cement B. la adultii tineri este la nivelul smaltului C. la adultii tineri este la jonctiunea smalt-cement D. la maturitate apare o usoara recesiune gingivala E. la pacientii de varsta a treia retractia gingivala este redusa, iar uzura dentara absenta (pag. 436)

S1370072. Restaurarile protetice fixe au urmatoarele caracteristici: A. eficienta masticatorie asemanatoare cu a arcadelor naturale B. sacrificiu de tesuturi dure dentare redus C. posibilitati de igienizare facile D. realizeaza si menţin o ocluzie stabila E. adaptare psihica indelungata (pag. 414)

S1370073. Restaurarile protetice fixe mobilizabile se recomanda in urmatoarele situatii: A. situatii clinice in care este necesara supravegherea B. existenta unor leziuni ale mucoasei subiacente (leucoplazii, lichen plan) C. camp protetic cu pierderi mari de substanta D. paralelismul dinţilor stalpi E. spatiu protetic mare (pag. 491)

S1370074. Restaurarile protetice fixe monobloc au castigat mult teren deoarece: A. modelarea machetei din ceara este mai facila B. se scurteaza numarul etapelor tehnologice C. consumul redus de materiale D. eficienţa crescuta a echipei medic-tehnician E. pret de cost ridicat (pag. 479)

1704



1705

Rezidentiat 2004


S1370075. Restaurarile protetice fixe prezinta urmatoarele caracteristici: A. sunt proteze partiale rigide, deformabile B. se realizeaza prin tehnici indirecte C. transmit presiunile masticatorii la creasta edentata prin intermediul corpului de punte D. volumul lor este mai mic sau cel mult egal cu al dinţilor stalpi E. sunt fixate pe dintii stalpi prin cimentare, lipire, insurubare (pag. 482)

S1370076. Valoarea biomecanica a dintilor stalpi depinde de: A. vitalitatea dintilor B. varsta pacientului C. pozitia dintilor stalpi D. morfologia coronara a dinţilor stalpi E. starea generala a pacientului (pag. 476-477)

S1370077. Valoarea functionala a dintilor stalpi depinde de urmatorii factori: A. morfologia radiculara B. implantarea dintilor C. stabilitatea ocluziei D. varsta E. profesie (pag. 418)

S1470078. Avantajele RPF lipite sau sudate fata de RPF monobloc sunt: A. Scurtarea numarului de etape clinico-tehnice; B. Consum redus de materiale; C. Eficienta crescuta a echipei medic-tehnician; D. Posibilitatea verificarii adaptarii elementelor de agregare pe campul protetic; E. Nu reclama confectionarea unui model cu bonturi mobile. (pag. 479-480)

S1470079. in cazul protezelor partiale fixe mobilizabile, intermediarii pot fi solidarizati la dintii stalpi prin mai multe sisteme: A. Culisare; B. Lipire cu loturi; C. Incrustatie in incrustatie; D. Supraturnare; E. Telescopic. (pag. 492)

S1470080. Indicatiile RPF mobilizabile si demontabile sunt: A. Existenta unor zone de mucoasa subiacente intermediarilor care prezinta leucoplazii; B. Protetica implantologica, insa destul de rar; C. Lipsa moderata de paralelism a dintilor stalpi; D. Igiena precara; E. Campuri protetice cu pierderi mari de substanta osoasa. (pag. 491)

S1470081. Restaurarile protetice fixe cu extensii se pot utiliza in urmatoarele situatii: A. Edentatie de incisiv lateral superior; B. Edentatie de premolar prim superior;

1705



1706

Rezidentiat 2004


C. Edentatie de canin superior; D. Edentaţie de premolari superiori; E. Edentatie de molar prim superior. (pag. 487)

S1470082. Restaurarile protetice fixe totale trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A. Terminatiile cervicale ale elementelor de agregare trebuie plasate subgingival; B. Relieful ocluzal se va modela dupa criteii anatomice; C. Intermediarii vor realiza cu creasta un raport in semisa; D. Intermediarii vor realiza cu creasta un raport punctiform sau liniar; E. Ambrazurile cervicale trebuie sa permita o igienizare corecta. (pag. 489)

S1470083. Restaurarile protetice fixe: A. Transmit presiunile masticatorii osului doar prin intermediul dintilor naturali si parodontiului; B. Transmit presiunile masticatoriis substratului osos, fie prin intermediul mucoasei crestelor alveolare, fie prin intermediul dintilor, parodontiului, cat si muco-osos. C. Presiunile masticatorii sunt transmise fie prin intermediul dintilor naturali si parodontiului, fie prin intermediul implantelor osteotolerate si parodontiu. D. Au un volum ce se inscrie in cel al arcadelor dentare; E. Se pot agrega atat pe dinti naturali, cat si pe implante. (pag. 414)

S1470084. Valorile mobilitatii fiziologice ale dintilor sunt: A. 0,10 mm la monoradiculari; B. 0,15 mm la pluriradiculari; C. 0,10 mm la pluriradiculari; D. 0,15 mm la monoradiculari; E. 0,10 mm atat la mono-, cat si la pluriradiculari. (pag. 443)

S1570085. Contraindicatiile restaurarilor protetice fixe cu agregare adeziva sunt: A. in zonele de sprijin B. la pacientii tineri din cauza volumului mare al camerei pulpare C. bruxism D. eruptia incompleta a dintilor stalpi E. suprafete de smalt reduse la nivelul dintilor stalpi. (pag. 496)

S1570086. Criteriile pe care ar trebui sa le indeplineasca o clasificare a formelor de edentatie sunt: A. topografia si intinderea breselor edentate B. dorinta pacientului de a i se realiza o restaurare protetica fixa sau mobilizabila C. relatiile de ocluzie D. valoarea functionala a dintilor restanti E. pretentiile estetice ale pacientului referitoare la viitorea restaurare protetica. (pag. 428)

S1570087. Devitalizarea dintilor stalpi se realizeaza in urmatoarele situatii: A. dinti cu coafaje pulpare in antecedente B. pentru asigurarea linistii in momentul prepararii dintilor stalpi C. pentru rezolvarea lipsei de paralelism a dintilor stalpi D. pentru ca dintii devitali asigura un prognostic sigur si favorabil puntii

1706



1707

Rezidentiat 2004


E. datorita particularitatilor tehnologice ale viitoarelor elemente de agregare. (pag. 439)

S1570088. Indicatiile restaurarilor protetice fixe mobilizabile sunt: A. in protetica implantologica B. in cazul puntilor cu extensie C. in cazul lipsei de paralelism a unor dinti stalpi valorosi D. dinti stalpi cu coroana clinica scurta E. cand corpul de punte acopera zone de mucoasa cu leucoplazii. (pag. 491)

S1570089. Indicatiile restaurarilor protetice mobilizabile sunt: A. edentatii frontale intinse asociate cu lipsa de substanta osoasa B. edentatii subtotale C. gingivite acute D. disfunctii ocluzale E. dinti cu coroane clinice scurte. (pag. 430)

S1570090. Mobilitatea patologica a dintilor afectati parodontal este determinata de: A. modificari fizico-chimice locale in cadrul terapiei cu hormoni B. diabet C. inflamatia acuta a tesuturilor periapicale D. sarcina E. bruxismul. (pag. 444)

S1570091. Raportul coroana-radacina creste in urmatoarele situatii: A. expunere radiculara excesiva B. uzura ocluzala C. resorbtia osului alveolar D. cand procesele patologice periapicale sunt rezolvate pe cai conservatoare E. in cazul transfixatiilor dentare. (pag. 436)

S1570092. Restaurarile protetice fixe totale trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A. conturarea fetelor axiale trebuie realizata astfel incat sa nu permita acumularea de placa B. obligatoriu se realizeaza dintr-o bucata,astfel aliajul de lipitura va respecta spatiul papilei interdentare C. ambrazurile cervicale trebuie sa permita o igienizare corecta D. intermediarii vor realiza un contact cat mai redus cu creasta E. suprafata ocluzala nu se va realiza din ceramica,aceasta marind presiunile ocluzale transmise dintilor stalpi. (pag. 489)

S1570093. Urmatoarele afirmatii privind restaurarile protetice fixe sunt adevarate: A. se sprijina pe dinti naturali B. se sprijina pe dinti naturali si implante dentare C. adaptarea psihica a pacientilor cu astfel de proteze ests mai dificila D. posibilitatile de compensare a pierderilor de substanta sunt usor de realizat E. posibilitatile de igienizare sunt facile. (pag. 414)

1707



1708

Rezidentiat 2004


S1670094. Caracteristicile restaurarilor protetice mobilizabile sunt: A. integrare in cadrul ADM indelungata B. eficienta masticatorie asemanatoare arcadelor naturale daca DVO a fost determinata corect; C. restabilirea ocluziei este usor de efectuat si intotdeauna se obtine o ocluzie stabila; D. termoreceptia, fonatia si perceptia gustativa sunt perturbate; E. posibilitatile de individualizare si compensare a pierderilor de substanta sunt usor de realizat. (pag. 414)

S1670095. Decizia de a nu practica o terapie endodontica inaintea restaurarii protetice se bazeaza pe urmatorii factori: A. pacientul este tanar; B. nu exista radiotransparente periapicale; C. pacientul este asimptomatic; D. nu s-a produs expunerea pulpara dupa prepararea cavitatii carioase; E. chiar daca exista sensibilitate la prepararea dintelui, aceasta va disparea odata cu aplicarea lucrarii protetice in cavitatea bucala. (pag. 439)

S1670096. Dupa topografia zonei in care sunt inserate restaurarile protetice fixe (RPF) se pot clasifica in: A. RPF la maxilar si mandibula; B. RPF continue; C. RPF laterale; D. RPF extinse fronto-laterale; E. RPF fixate. (pag. 483)

S1670097. Edentatia de molar prim superior implica urmatoarea conduita terapeutica: A. daca a survenit in adolescenta nu se efectueaza nici un act terapeutic pana la 18-20 ani, cand va erupe molarul 3 si va inchide bresa; B. este urgenta stomatologica; C. daca asurvenit la varsta timpurie bresa se inchide prin deplasarea dintilor limitrofi; D. realizarea unei lucrari protetice fixe de pe molarul 2 cu o extensie meziala; E. realizarea unei lucrari protetice fixe pe molarul 3, molarul 2 permanent cu un intermediar sub forma de extensie meziala. (pag. 456)

S1670098. in etapa de elaborare a planului de tratament al unui edentat partial ne intereseaza urmatoarele pozitii mandibulare: A. propulsie pana la pozitia cap la cap; B. pozitia de repaus mandibular; C. lateralitate dreapta si stanga; D. pozitia de intercuspidare maxima; E. ocluzia din relatie centrica. (pag. 419)

S1670099. Planul terapeutic al unei edentatii partiale este conditionat de: A. conditii generale; B. necesitatile fizionomice ale pacientului; C. numarul dintilor restanti; D. statusul parodontal al dintilor restanti; E. morfologia dintilor restanti. (pag. 415)

1708



1709

Rezidentiat 2004


S1670100. Restaurarile fixe la mandibula au urmatoarele caracteristici: A. prin stopurile ocluzale stabilizeaza ocluzia in pozitia de relatie centrica; B. o restaurare fixa extinsa la mandibula are sanse mari de descimentare de pe dintii stalpi distali; C. edentatiile intinse contraindica restaurarile fixe totale; D. in comparatie cu zona frotala superioara, in zona frontala inferioara nu primeaza cerintele fonetice si estetice ci doar cele de rezistenta E. in zona frontala mandibulara dintii sunt doar partial vizibili. (pag. 473)

S1670101. Semnele radiologice caracteristice alveolizei verticale sunt: A. apare in directie oblica; B. sept osos interradicular compact; C. pierdere osoasa de-a lungul radacinii dintelui; D. spatiu periodontal cu raditransparenta uniforma; E. camera pulpara cu radiotransparenta uniforma. (pag. 449)

S1670102. Valoarea parodontala a dintilor stalpi, la un edentat partial este dependenta de mai multi factori: A. de pozitia de intercuspidare maxima; B. de morfologia radiculara; C. de depulparea dintilor; D. de gradul de uzura a dintilor; E. de profesie, varsta, sex. (pag. 418)

S2170103. Existenţa tendinţei la carie se poate stabili prin prezenţa : A. Cariilor multiple B. Obturaţiilor multiple C. Complicaţiilor pulpare sub obturaţii D. Edentaţiilor E. Cariilor secundare (pag. 478)

S2170104. Indicaţiile restaurărilor fixe mobilizabile şi demontabile: A. Leucoplazii, lichen plan pe mucoasa subiacentă intermediarilor B. În protetica implantologică C. În situaţii de spaţiu protetic diminuat D. În câmpuri protetice cu pierdere mare de substanţă osoasă E. Când există dinţi stâlpi cât mai paraleli (pag. 491)

S2170105. Modificările observate de Shugars şi Bader pe durata de 6,9 ani de la instalarea unei edentaţii : A. Distanţa dintre dinţii limitrofi breşei ≥ 2 mm B. Distanţa dintre dinţii limitrofi breşei ≤ 1 mm C. Extruzia dinţilor antagonişti a fost ≥ 2 mm D. Extruzia dinţilor antagonişti a fost ≤ 1 mm E. Cantitatea de os alveolar pierdut adiacent dinţilor limitrofi breşei ≤ 1 mm (pag. 499)

S2170106. Restaurarea unei edentaţii totale printr-o proteză fixă sprijinită pe implante:

1709



1710

Rezidentiat 2004


A. B. C. D.

La mandibulă zona cea mai sigură de inserare a implantelor este cea interforaminală În zona interforaminală se inseră 2 – 4 implante În zona interforaminală se inseră 6 – 8 implante Protezarea este bine să se facă pe patru implante : câte unul în dreptul caninilor şi câte unul în zona molară E. Protezarea se poate face printr-o restaurare fixă pe implantele interforaminale cu extensii distale (pag. 489)

S2170107. Restaurările protetice fixe cu agregare adezivă : A. Sunt rezervate pentru breşele edentate delimitate de dinţi integri B. Sunt indicate pentru breşele în care creasta edentată prezintă o rezorbţie exage-rată C. Sunt indicate când diametrul mezio-distal al breşei depăşeşte cu mult volumul normal al viitorului interemediar D. Sunt indicate în cazul prezenţei diastemelor şi tremelor nari E. Sunt indicate în cazul în care înclinaţia dinţilor stâlpi nu depăşeşte 150 (pag. 496)

S2170108. Sistemul telescopic : A. Se poate realiza prin telescopare cilindrică B. Se poate realiza prin telescopare conică C. Marginea cervicală a coroanelor turnate pătrunde în şanţul gingival D. Este indicat numai în breşele cu dinţi stâlpi paraleli E. Este utilizat frecvent în supraprotezarea totală pe implante (pag. 492)

S2270109. Edentatia de premolar secund superior (clasa III Kennedy) se restaureaza corect prin proteza partiala fixa agregata pe: A. canin si premolar prim cu extensie distala B. premolar prim si molar prim C. molarul prim si molarul secund cu extensie meziala D. in mod exceptional molarul prim cu extensie meziala E. implant endoosos (pag. 457-458)

S2270110. Edentatia de premolar prim superior (clasa III Kennedy) se poate restaura prin proteza partiala fixa astfel: A. agregata pe canin si premolarul secund B. agregata pe premolarul secund cu extensie meziala C. agregata pe premolarul secund si molarul prim cu extensie meziala D. restaurare adeziva agregata pe canin si premolarul secund (la copii si adolescenti) E. implant endoosos(dupa 18-20 ani) (pag. 458)

S2270111. Edentatia incisivului central superior (clasa III Kennedy) se restaureaza corect prin proteza partiala fixa agregata pe: A. incisivul central de pe hemiarcada opusa si incisivul lateral de pe partea edentatiei B. incisivul central de pe hemiarcada opusa si incisivul lateral de pe partea edentatiei, prin punte adeziva, daca acestia sunt integrii sin u exista diastema C. incisivul lateral de pe partea edentatiei cu extensie D. incisivul lateral de pe hemiarcada opusa cu extensie E. implant endoosos (pag. 463)

1710



1711

Rezidentiat 2004


S2270112. Edentatia de incisive lateral superior (clasa III Kennedy) se poate restaura prin proteza partiala fixa agregata pe: A. canin cu extensie meziala B. canini si premolar prim (afectat de carii) cu extensie meziala C. incisiv central cu extensie distala D. incisiv central si canin E. implant endoosos (pag. 464)

S2270113. Edentatia ambilor incisive centrali superiori (clasa IV Kennedy) se poate restaura prin proteza partiala fixa agregata pe: A. incisivii laterali (daca au valoare parodontala corespunzatoare) B. canini si incisivii laterali C. punte adeziva (la tineri, in anumite conditii) D. doua implante endoosose E. se poate restaura doar prin proteza mobilizabila (pag. 464-465)

S2270114. Edentatia de canin superior se poate restaura prin proteza partiala fixa agregata pe: A. primul premolar cu extensie meziala B. ambii premolari cu extensie meziala (la pacientii cu conducere de grup) C. incisivul lateral si primul premolar D. implant endoosos (la tineri peste 18 ani) E. ambii premolari cu extensie meziala (la pacienti cu conducere canina) (pag. 465-466)

S2270115. In cazul edentatiei de patru incisive mandibulari (clasa IV Kennedy) se poate opta pentru urmatoarea solutie protetica de durata: A. proteza partiala fixa, de obicei metalo-ceramica, agregata pe cei doi canini B. proteza partiala fixa metalo-ceramica agregata pe cei doi canini si pe toti premolarii C. proteza partiala fixa metalo-ceramica agregat pe cei doi canini si pe premolarul unu D. patru implante endoosoase (in anumite conditii) E. proteza Kemmeny (pag. 474)

S2270116. Elementele de agregare in cadrul unei proteze partiale fixe au urmatoarele roluri: A. sa “acopere” preparatia B. sa protejeze pulpa dentara C. sa protejeze parodontiul marginal D. sa preia fortele ce se aplica pe ele si pe intermediari E. sa refaca morfo-functinalitatea arcadei dentare (pag. 475)

S2270117. Alegerea elementelor de agregare : A. este facuta intotdeauna de medic B. poate fi facuta de medic in colaborare cu pacientul (cand sunt mai multe variante) C. poate fi facuta de medic in colaborare cu tehnicianul dentar D. poate influenta rezistenta protezei partiale fixe E. poate influenta longevitatea protezei partiale fixe (pag. 475)

S2270118. Elementele de agregare in regiunea frontala : A. trebuie sa indeplineasca exigente mecanice

1711



1712



trebuie sa asigure stopuri ocluzale trebuie sa asigure ghidaje fiziologice de durata pot fi coroane partiale sau chiar inlay-uri pot fi D.C.R.-uri acoperite de coroane mixte (pag. 475)

S2270119. Elementele de agregare in regiunea laterala: A. trebuie sa asigure stopurile ocluzale B. trebuie sa aiba o rezistenta mecanica deosebita C. trebuie sa participe la indeplinirea functiei fonetice D. se prefera coroanele de invelis turnate si mixte E. se pot utiliza si coroane partiale si incrustatii(in edentatii unidentare, cel mult bidentare) (pag. 475)

S2270120. In edentatiile mai intinse, pe dintii stalpi meziali nu se recomanda folosirea elementelor de agregare de tipul: A. coroane mixte B. coroane partiale C. incrustatii simple D. coroane din doua bucati E. D.C.R.-uri acoperite cu coroane mixte (pag. 476)

S2270121. Valoarea biomecanica a dintilor stalpi depinde de: A. pozitia dintilor B. sex C. morfologia coronara D. starea generala a pacientului E. vitalitatea dintilor (pag. 476-477)

S2270122. Avantajele restaurarilor protetice fixe monobloc fata de restaurarile protetice fixe lipite sau sudate sunt: A. scurtarea numarului de etape clinico-tehnice B. consum redus de materiale C. pret de cost mai redus D. posibilitatea verificarii adaptarii elementelor de agregare pe campul protetic E. nu necesita confectionarea unui model de lucru cu bonturi mobile (pag. 479-480)

S2270123. Dupa topografia zonei in care sunt inserate, restaurarile protetice fixe sunt: A. R.P.F. la maxilar si/sau la mandibula B. R.P.F. intercalate C. R.P.F. frontale D. R.P.F. laterale E. R.P.F. extinse fronto-laterale (pag. 482-483)

S2270124. Restaurarile protetice fixe totale realizate si in scop de imobilizare reprezinta: A. mijloace fixe provizorii de imobilizare B. una din etapele incipiente ale tratamentului parodontitelor marginale C. mijloace fixe permanente de imobilizare

1712



1713

Rezidentiat 2004


D. una din etapele finale importante ale tratamentului parodontitelor marginale E. o metoda suficienta de tratament a parodontitelor marginale (pag. 489)

S2270125. Restaurarile protetice fixe mobilizabile si demontabile sunt indicate in urmatoarele situatii: A. mucoasa subiacenta intermediarilor prezinta leziuni de tipul leucoplaziei, lichen plan, etc. B. campuri protetice cu pierderi mari de substanta ce pot fi rezolvate prin procedee de augmentare C. dintii stalpi paraleli D. spatiu protetic diminuat E. protetica implantologica (pag. 491)

S2270126. Sistemul telescopic poate fi utilizat in cadrul R.P.F. mobilizabile in urmatoarele situatii clinice: A. brese edentate la care dintii stalpi sunt paraleli B. edentatii insotite de lipsa de substanta a crestelor C. in tehnologia protezelor chirurgicale D. pe dinti stalpi dupa rezectie apicala E. in edentatii ce au necesitat interventii chirurgicale asupra substratului osos (regularizari ale crestelor alveolare) (pag. 492)

S2270127. In cadrul tratamentului protetic al unui pacient, specialistul trebuie sa ia in considerare urmatorii factori: A. biomecanic B. parodontal C. estetic D. financiar E. psihic (pag. 413)

S2270128. Protezele partiale fixe se pot sprijini pe: A. dinti naturali B. crestele alveolare C. implante dentare D. dinti naturali si implante dentare E. bolta palatina (pag. 414)

S2270129. Restaurarile protetice fixe se caracterizeaza prin: A. sprijin dento-parodontal B. inscrierea volumului lor in cel al arcadelor dentare C. sprijin muco-osos D. sprijin mixt E. volumul lor depaseste cu mult pe cel al arcadelor dentare (pag. 414)

S2270130. Planul terapeutic al unei edentatii partiale este conditionat de: A. numarul dintilor restanti B. dispozitia topografica a dintilor restanti pe arcada C. stopurile ocluzale pe care dintii restanti le realizeaza cu antagonistii D. inaltimea coroanei anatomice a dintilor restanti E. statusul parodontal al dintilor restanti

1713



1714

Rezidentiat 2004


(pag. 415)

S2270131. Modelele pe care se face cel mai bine vizualizarea reliefului ocluzal trebuie sa posede urmatoarele conditii: A. amprenta se va lua cu alginate de buna calitate B. modelele vor reproduce cu precizie forma arcadelor dentare C. se ofera cele mai precise detalii privind relieful ocluzal D. conservarea atenta a suprafetelor ocluzale printr-o depozitare adecvata E. sa fie turnate din ghipsuri obisnuite (pag. 417)

S2270132. In etapa de elaborare a planului de tratament al unui edentate partial ne intereseaza preponderant urmatoarele pozitii mandibulare: A. pozitia de deschidere larga a gurii B. pozitia de repaus mandibular C. pozitia de intercuspidare maxima D. ocluzia de relatie centrica E. pozitia de propulsie maxima (pag. 419)

S2270133. Criteriile unei ocluzii fiziologice (dupa Korber) ar fi urmatoarele: A. stabilirea simultana a stopurilor ocluzale B. solicitarile ocluzale sa se distribuie uniform la toti dintii laterali, dupa o directie apropiata de axul lor lung C. fortele ocluzale sa se distribuie la toti dintii frontali D. absenta breselor edentate E. dintii frontali sa asigure dezocluzia sectoarelor laterale in miscarile excentrice ale mandibulei (pag. 420)

S2270134. Starea psihica a unui pacient edentate partial poate influentata de : A. imposibilitatea de a efectua o masticatie normala B. alterarea fizionomiei C. schimbarea vocii D. diminuarea auzului E. alterarea starii generale (pag. 425)

S2270135. Clasificarea edentatiei partiale dupa Kennedy: A. tine cont de intinderea breselor edentate B. tine cont de topografia breselor edentate C. imparte edentatiile in patru clase D. imparte edentatiile in sase clase E. tine cont de starea de sanatate parodontala a dintilor restanti (pag. 425)

S2270136. Pentru a fi utila in elaborarea unui plan terapeutic, o clasificare a edentatiei partiale trebuie sa cuprinda urmatoarele criterii: A. topografia si intinderea breselor edentate B. valoarea functionala a dintilor restanti C. particularitatile relatiei ocluzale D. statusul parodontal al dintilor restanti E. date privind starea articulatiilor temporo-mandibulare (pag. 428)

1714



1715

Rezidentiat 2004


S2270137. Alegerea dintilor stalp in cazul unei restaurari protetice fixe trebuie sa tina cont de: A. statusul coroanelor dentare B. morfologia radiculara C. statusul endodontal D. doleantele pacientului E. implantarea dintilor (pag. 433)

S2270138. In evaluarea gradului de igiena orala, pentru detectarea placii bacteriene se pot utiliza solutii revelatoare de genul: A. negru de fum B. albastru de metilen 2% C. solutie iodoiodurata (LUGOL) D. solutie de fluoresceina DC galben nr.8 E. produse tipizate de tipul Ceplac (pag. 441)

S2270139. Cauzele fiziologice ale augmentarii tranzitorii a mobilitatii dentare pot fi: A. dezocluzia prelungita (din timpul somnului) B. ciclurile menstruale C. dinti vecini cu o extractie laborioasa D. dinti supusi unor tratamente ortodontice E. sarcina (pag. 444)

S2270140. Cauzele iatrogene ale mobilitatii dentare tranzitorii pot fi: A. dinti vecini cu o extractie laborioasa B. dinti supusi unor interventii chirurgicale parodontale si periapicale C. dinti supusi unor terapii ortodontice D. dinti stalpi in cursul elaborarii unor restaurari protetice de amploare E. dezocluzia prelungita (in timpul somnului) (pag. 444)

S2270141. Mobilitatea dentara patologica poate fi determinate de: A. insuficienta parodontala B. abrazie patologica C. procese patologice la nivelul osului alveolar (osteomielite, tumori, etc.) D. bruxismul E. boli cardio-vasculare (pag. 444-445)

S2270142. Aparatul Periotest de determinare a mobiltatii dentare nu trebuie utilizat in urmatoarele cazuri: A. in toate tipurile de procese periapicale cornice B. in traumatismele acute C. in traumatismele cornice D. implantele endoosoase in perioada de vindecare in primele 2-3 luni de la inserare E. in toate tipurile de procese periapicale acute (pag. 447)

S2270143. Semnele radiologice in cazul unui dinte stalp sanatos sunt urmatoarele: A. largirea spatiului periodontal

1715



1716



continuitatea septului osos alveolar radiotransparenta periapicala compacta osoasa alveolara continua camera pulpara cu radiotransparenta uniforma (pag. 449)

S2270144. Gradul I – leziune incipienta de afectare a furcatiei in plan orizontal se caracterizeaza prin: A. usoara alveoliza in zona furcatiei B. leziunea depaseste 1/3 din spatial interradicular in sens V-O C. sonda paodontala nu patrunde interradicular D. examen radiografic neconcludent E. deschiderea furcatiei este vizibila clinic (pag. 450)

S2270145. Gradul II – leziune partiala de afectare a furcatiei in plan orizontal se caracterizeaza prin: A. alveoliza mai avansata B. leziunea nu depaseste 1/3 din spatial interradicular in sens V-O C. sonda parodontala patrunde interradicular D. sonda parodontala nu ajunge pe partea opusa E. radiografic se observa o radiotransparenta crateriforma (pag. 450)

S2270146. Gradul III – leziune completa de afectare a furcatiei in plan orizontal se caracterizeaza prin: A. osul interradicular lipseste B. furcatia acoperita vestibular si oral de tesut gingival C. furcatia poate fi observata clinic D. sonda parodontala patrunde dintr-o parte in cealalta a spatiului interradicular E. radiografic se observa o radiotransparenta crateriforma (pag. 450)

S2270147. Fibrele Sharpey ce formeaza ligamentul parodontal se impart in urmatoarele grupe: A. transseptale B. alveolare crestale C. radiculare D. apicale E. orizontale (pag. 451)

S2270148. Functiile ligamentului parodontal sunt: A. transmitere de socuri B. absorbant de forte C. formare si remodelare D. nutritiva E. senzoriala (pag. 451)

S2270149. In limite fiziologice, ligamentul parodontal se poate adapta unor cresteri ale functiei ocluzale prin: A. amplificarea latimii B. amplificarea lungimii C. marirea numarului fibrelor Sharpey D. subtierea fibrelor

1716



1717

Rezidentiat 2004


E. ingrosarea fibrelor (pag. 452)

S2270150. In cazul dintilor cu hipofunctie sau care nu participa deloc la realizarea functiilor, la nivelul parodontiului se produc urmatoarele modificari: A. se atrofiaza ligamentul parodontal B. se largeste spatial ligamentar C. fibrele sunt reduse ca numar si densitate D. fibrele isi pierd orientarea E. fibrele vor fi dispuse in final perpendicular cu suprafata radacinii (pag. 452)

S2270151. Imbatranirea ligamentului parodontal determina: A. o scadere a numarului fibrelor elastice B. scaderea vascularizatiei C. scaderea numarului fibrelor de colagen D. cresterea numarului tulburarilor aterosclerotice E. atat reducerea cat si cresterea grosimii ligamentului parodontal (pag. 452)

S2270152. Edentatia de molar prim superior (clasa III Kennedy) se restaureaza corect prin proteza partiala fixa agregata pe: A. molarul secund cu extensie meziala B. cei doi premolari cu extensie distala C. molarul si premolarul secund D. in mod exceptional molarul secund si cel de minte cu extensie meziala E. implant endoosos (dupa 18-20 ani) (pag. 456)

S2270153. Edentatia de premolar secund si molar prim superior (clasa III Kennedy) se restaureaza corect prin proteza partiala fixa agregata pe: A. premolarul prim si molarul secund B. implante endoosoase C. molarul secund si molarul de minte cu extensii meziale D. premolarul prim, molarul secund si molarul de minte (daca exista si are un ax normal de implantare) E. canin, premolar prim si molar secund pentru a asigura un sprijin cat mai solid (pag. 457)

S2270154. Sistemele de culisare utilizate in cadrul R.P.F. mobilizabile se caracterizeaza prin: A. doar intermediarii R.P.F. pot fi mobilizati B. elementele de agregare raman fixate pe dintii stalpi C. pot fi mobilizate atat elementele de agregare cat si intermediarii D. culisele pot fi extra sau intracoronare E. de obicei matricea se fixeaza la dintele stalp iar patricea la intermediari (pag. 492)

S2270155. Puntile cu crosete: A. sunt restaurari protetice traditionale B. fac trecerea de la protezele fixe la cele traditionale C. pot fi utilizate ca restaurari provizorii de lunga durata D. pot inlocui 3-4 dinti lipsa E. intermediarii sunt de obicei dinti tubulari din acrilat

1717



1718

Rezidentiat 2004


(pag. 494)

S2270156. Indicatiile restaurarilor protetice fixe cu agregare adeziva sunt: A. brese delimitate de dinti integrii B. brese reduse frontale C. brese in regiunea premolarilor D. brese in zona de sprijin E. brese la care creasta edentata prezinta o rezorbtie accentuata (pag. 496)

S2270157. Restaurarile protetice fixe cu agregare adeziva: A. reclama preparatii superficiale B. se indica mai ales la pacientii tineri C. se pot aplica pe dinti stalpi ai caror axe de implantare au o inclinatie >15 grade D. se pot aplica fara probleme pe dinti mobili sau cu mobilitati diferite E. se recomanda ca mijloace de contentie postterapeutice ortodontice sau chirurgicale (pag. 496)

S2270158. Restaurarile protetice fixe cu agregare adeziva sunt contraindicate in urmatoarele situatii: A. diasteme mari B. ocluzii deschise C. progenie adevarata D. bruxism E. suparfete de smalt reduse la nivelul dintilor stalpi (pag. 496)

S2270159. Restaurarile protetice pe implante pot fi: A. fixe B. mobilizabile C. adezive D. mobile E. hibride (pag. 497)

S2270160. Temporizarea terapiei de restaurare protetica se recomanda in caz de: A. hepatita virala B. T.B.C. – pacient BK pozitiv C. sarcina D. cardiopatie ischemica E. ”translatia pura” a molarului de 12 ani (pag. 499)

S2270161. In conditii de stress ocluzal, implantele au o mobilitate fiziologica : A. axiala de 5 µm B. laterala de 10-50 µm C. axiala de 10-50 µm D. laterala de 5µm E. nu au mobilitate nici axiala, nici laterala (pag. 497)

S2270162. Atitudinea de expectativa in cazul terapiei de restaurare protetica se recomanda in cazul pacientilor cu: A. o bresa intercalata posterioara

1718



1719



o bresa frontala doua brese intercalate posterioare edentatii terminale simultane pe cele doua arcade (arcade scurtate) arcade intrerupte (pag. 499-500)

S2270163. Radacinile primului molar permanent superior: A. toate radacinile sunt curbate B. radacinile vestibulare sunt curbate reciproc spre apex C. radacinile vestibulare sunt divergente una fata de cealalta D. radacinile vestibulare sunt convergente una fata de cealalta E. confera acestui dinte o foarte buna valoare protetica (pag. 434)

S2270164. O edentatie totala se poate restaura printr-o proteza fixa spijinita pe implante : A. protezarea este suficient sa se faca pe patru implante dispuse in planuri diferite:cate unul in dreptul caninilor si cate unul in zona laterala B. la mandibula zona cea mai sigura de inserare a implantelor este zona interforaminala C. in zona interforaminala se insera 2-4 implante D. in zona interforaminala se insera 6-8 implante E. suprastructura protetica totala pe implante este bine sa fie cimentata provizoriu pentru ca pacientul sa se acomodeze cu ea (pag. 489,491)

S2270165. Sistemul telescopic utilizat in cadrul R.P.F. mobilizabile: A. marginea cervicala a coroanei turnate suprapuse patrunde in santul gingival B. bizoul capei nu trebuie sa patrunda in santul gingival C. exista o telescopare cilindrica D. exista o telescopare conica E. este indicata numai in brese edentate cu dinti stalpi paraleli (pag. 492)

S2270166. Mobilitatea fiziologica a dintilor are urmatoarele valori: A. 0,15 mm la pluriradiculari B. 0,10 mm la monoradiculari C. 0,15 mm atat la mono cat si la pluriradiculari D. 0,10 mm la pluriradiculari E. 0,15 mm la monoradiculari (pag. 443)

S2570167. Planul terapeutic al unei edentaţii parţiale este condiţionat de : A. numărul dinţilor restanţi B. topografia dinţilor restanţi pe arcadă C. stopurile ocluzale pe care dinţii restanţi le realizează cu antagoniştii D. statusul parodontal E. tonicitatea musculară (pag. 415)

S2670168. În cadrul examiarii clinice a edentatului total, evidentierea boltii palatine în "V” ofera premizele pentru: A. o stabilitate buna a protezei B. o adeziune excelenta C. o stabilitate redusa;

1719



1720

Rezidentiat 2004


D. un sprijin bun; E. un sprijin deficitar (pag. 46)

S2670169. În cadrul examinarii clinice a edentatului total purtator de proteze, pozitia de repaus a limbii: A. se examineaza dupa îndepartarea protezelor vechi din cavitatea bucala B. se examineaza cu vechile proteze în cavitatea bucala C. este favorabila când este posterioara D. este favorabila când este anterioara E. permite protractia mai ampla când este posterioara (pag. 48)

S2670170. Bolta palatina în forma de "U” asigura: A. adeziunea protezei B. sprijin C. stabilitate multumitoare D. sprijin deficitar E. stabilitate redusa (pag. 46)

S2670171. Evidentierea unei creste moderat retentive la examinarea câmpului protetic edentat total înseamna ca: A. va fi favorabila mentinerii si stabilitatii protezei; B. necesita amprentare cu materiale rigide; C. necesita amprentare cu materiale elastice; D. necesita corectare chirurgicala; E. nu favorizeaza mentinerea si stabilitatea protezei (pag. 45)

S2670172. Mucoasa palida, subtire, cu rezilienta mica la nivelul câmpului edentat total: A. este caracteristica unui câmp protetic "dur”; B. necesita amprentare de despovarare, C. necesita amprentare compresiva; D. reclama utilizarea unor materiale termoplastice pentru amprentare, E. presupune utilizarea alginatului pentru amprentare (pag. 47)

S2670173. Zona Eisenring se apreciaza: A. cu gura pacientului larg deschisa; B. cu gura pacientului usor deschisa; C. privind largimea spatiului în timpul surâsului fortat; D. privind largimea spatiului balansând mandibula; E. privind largimea spatiului tractionând lateral obrajii (pag. 47)

S2670174. La edentatul total limba voluminoasa, tonica: A. este favorabila în timpul amprentarii; B. ridica dificultati în amprentare; C. va contribui la mentinerea protezei; D. are actiune dislocatoare pentru proteza totala mandibulara; E. nu are importanta pentru amprentare (pag. 48)

1720



1721

Rezidentiat 2004


S2670175. Planseul bucal: A. este favorabil când are insertie joasa; B. este favorabil când are insertie înalta; C. este favorabil când are o tonicitate mare; D. este favorabil când are o tonicitate mica; E. nu are importanta pentru tratamentul protetic (pag. 48)

S2970176. care sunt posibilitatile ca dintii cu insuficienta parodontala sa poata fi utilizati ca stalpi intro protezare fixa? A. mai bine se extrag B. cei cu anchiloza, da C. se poate apela la depulpare D. se poate apela la transfixatie E. se poate apela la implante de aditie (pag. 418)

S2970177. Ce indica asimetria miscarilor limita orizontale ale mandibulei? A. ticuri ale pacientului B. limitarea miscarilor de catre o mialgie C. limitarea miscarilor de catre o artralgie D. procese de remodelare functionala cauzate de tulburari functionale indelungate E. evitarea unui dinte dureros (pag. 421)

S2970178. Care sunt materialele dentare care pastreaza cu certitudine integritatea stopurilor ocluzale in timp? A. aliajele B. acrilatele C. ceramica D. ceromerii E. sticla polimerica (pag. 222)

1721



1722

Rezidentiat 2004


Tema nr. 71 Înregistrarea relaţiilor intermaxilarew în protezarea fixă BIBLIOGRAFIE: 1. D. Bratu, Nussbaum - Bazele clinice şi tehnice ale protezării fixe, Ed. Medicala, 2003 sau Ed. Helicon, Timişoara, 2001

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1371001. Hellman in 1924 considera ca in intercuspidare maxima exista A. 140 suprafete de contact B. 90 suprafete de contact C. 144 suprafete de contact D. 138 suprafeţe de contact E. 100 suprafete de contact (pag. 157)

S1371002. Plasarea Jig-ului universal creaza o dezocluzie molara de: A. 0,5 mm B. 1 mm C. 1,5 mm D. 2 mm E. 2,5 mm (pag. 152)

S1471003. Coincidenta dintre pozitia de intercuspidare maxima si pozitia de relatie centrica se intalneste in urmatorul procentaj din cazuri: A. 7 - 10 %; B. 10 - 13 %; C. 13 - 17 %; D. 17 - 20 %; E. 20 - 23 %. (pag. 148)

S1471004. in cazul long centricului, fata de relatia centrica intercuspidarea maxima se realizeaza intr-o pozitie mai anterioara cu: A. 0,2 - 0,5 mm; B. 0,5 - 1 mm; C. 0,2 - 1, 75 mm; D. 0,5 - 1, 5 mm; E. 0, 5 - 1,75 mm. (pag. 148)

S1471005. in cazul utilizarii jig-ului universal la determinarea relatiei centrice se urmareste obtinerea unei dezocluzii molare de circa: A. 0,5 mm; B. 1 mm; C. 1,5 mm; D. 2 mm; E. 2,5 mm. (pag. 152)

1722



1723

Rezidentiat 2004


S1471006. Metoda"pivotului central de sprijin"se caracterizeaza prin urmatoarele: A. Este o tehnica de inregistrare grafica extraorala a relatiei centrice; B. Reclama utilizarea obligatorie a unui articulator adaptabil; C. Elimina contactele dentare necontrolabile; D. Se utilizeaza la inrtegistrarea grafica a relaţiei centrice in plan vertical; E. Se utilizeaza la inregistrarea grafica a relatiei centrice in plan sagital. (pag. 155)

S1471007. Relatia centrica nu reprezinta: A. O pozitie diagnostica; B. O pozitie de referinta; C. O pozitie ocluzala; D. O poziţie reproductibila; E. O pozitie axial terminala. (pag. 146-148)

S1471008. Utilizarea separatorului ocluzal la determinarea relatiei centrice se bazeaza pe principiul: A. Homotropiei linguo-mandibulare; B. Reflexului molar; C. Flexiei gatului; D. Extensiei gatului; E. Tripodizarii mandibulare. (pag. 153)

S1571009. Materialul cu care se inregistreaza ocluzia in protetica fixa trebuie sa prezinte urmatoarele caracteristici: A. o rigiditate initiala pentru a putea fi introdus cu usurinta in cavitatea bucala B. sunt indicate pentru inregistrare materiale care se intaresc perfect C. vascozitatea scazuta a materialului in momentul inregistrarii poate determina ghidaje fortate D. grosimea materialului trebuie sa permita imprimarea dintilor pe o adancime de 1,5-2mm E. priza materialului trebuie sa se produca dupa indepartarea din cavitatea bucala. (pag. 154)

S1571010. Reperul osos in relatie centrica se refera la: A. stabilirea unei distante convenabile Gnation-Subnazale egala cu cea a etajului mijlociu,cu corespondenta liniei mediane a mandibulei cu linia medio-sagitala a fetei B. plasarea centrica a condililor in cavitatile glenoide C. condilii in relatie centrica se situeaza pe linia tragus-unghiul extern al ochiului la 13mm anterior de tragus D. contractia echilibrata si simetrica a grupelor musculare E. in relatie centrica condilii nu se palpeaza in conductul auditiv extern. (pag. 148)

S1571011. Suprafetele dentare de ghidaj pe care aluneca suprafetele de sprijin in cursul miscarilor mandibulare sunt reprezentate de: A. versantii ocluzali ai cuspizilor vestibulari inferiori B. versantii vestibulari ai cuspizilor vestibulari inferiori C. marginile incizale ale incisivilor si caninilor mandibulari D. versantii ocluzali ai cuspizilor vestibulari ai premolarilor si molarilor superiori E. versantii ocluzali ai cuspizilor palatinali ai premolarilor si molarilor superiori. (pag. 160)

S1671012. Long centric-ul: A. este decelabil la 10-13% dintre indivizi;

1723



1724



presupune alunecarea anterioara a condililor pe pantele tuberculilor articulari, se caracterizeaza prin existenta pozitiei de relatie centrica realizata anterior intercuspidarii maxime; se caracterizeaza prin distanta sagitala intre relatia centrica si intercuspidarea maxima de 0.2-1.75 mm se caracterizeaza printr-o distanta sagitala intre relatia centrica si intercuspidarea maxima de maxim 1 mm (pag. 148)

S1671013. Pozitionarea mandibulei in RC prin metoda unimanuala: A. este descrisa de Peter Dawson; B. se aplica pentru controlul contactelor dentare in RC; C. se aplica pentru controlul gutierelor ocluzale, D. este o tehnica cu trei degete; E. necesita prezenta asistentei pentru realizarea ei (pag. 151)

S1671014. Triunghiul lui Mario Spirgi este reprezentarea: A. triunghiului bicondilo-simfizar; B. situatiei de point centric; C. situatiei de wide centric; D. situatiei de freedom in centric; E. situatiei de long centric (pag. 149)

S2171015. Înregistrarea ocluziei în RC cu val de ceară (Bratu): A. Foloseşte şaboane de ocluzie B. Se utilizează la pacienţii care nu mai au contacte dento-dentare C. Ceara folosită trebuie să nu aibă plasticitate mare când este ramolită (încălzită) D. În baza acestei înregistrări se va monta în articulator modelul superior în poziţie de RC faţă de modelul inferior E. În baza acestei înregistrări se va monta în articulator modelul inferior în poziţie de RC faţă de modelul superior (pag. 154-155)

S2171016. La pacienţii cu ocluzie instabilă care trebuie protezaţi fix se recomandă (Bratu) : A. Memorarea relaţiilor intermaxilare prin restaurări provizorii B. Prepararea seriată a dinţilor şi realizarea unor mici şine din acrilat autopolimeriza-bil C. Folosirea unor şabloane de ocluzie confecţionate înaintea preparării dinţilor D. Efectuarea seriată a elementelor de agregare E. Înregistrarea RC în dimensiune verticală optimă (pag. 145-146)

S2271017. In cazul long-centric LC fata de RC intercuspidarea maxima se realizeaza printr-o pozitie mai anterioara cu: A. 0.2-0.5 mm B. 0.5-1 mm C. 0.2-1.75 mm D. 0.3-1.5 mm E. 0.3-1.75 mm (pag. 148)

S2271018. Referitor la RC, uratoarele afirmatii sint false: A. Nu se coreleaza cu rapoturile dento-dentare B. Stabilizeaza condilii mandibulari fata de baza craniului C. Este o pozitie articulara

1724



1725

Rezidentiat 2004


D. Este o pozitie ocluzala E. A fost denumita si pozitie ligamentara (pag. 146)

S2271019. Plasarea Jig-ului universal creeaza o dezocluzie molara de: A. 0.5 mm B. 1 mm C. 1.5 mm D. 2 mm E. 2.5 mm (pag. 152)

S2271020. Coincidenta dintre PIM si RC se intilneste: A. 7-10% din indivizi B. 13-17% din indivizi C. 10-13% din indivizi D. 15-20%din indivizi E. 13-23% din indivizi (pag. 148)

S2271021. Metoda "pivotului central de sprijin" se caracterizeaza prin: A. Este tehnica de inregistrare grafica exclusiv extraorala a RC B. Elimina contactele dento-dentare necontrolabile C. Reclama utilizarea obligatorie a unui articulator adaptabil D. Se utilizeaza la inregistrarea grafica a RC in plan vertical E. Se utilizeaza la inregistrarea grafica a RC in plan sagital (pag. 155)

S2271022. Metoda de conducere bimanuala a mandibulei in RC prezinta uramatoare avantaje: A. Depinde de capacitatea operatorului de a aplica forte dirijate B. Depinde de instruirea operatorului C. Depinde de pozitia capului si fotoliului dentar D. Da rezultatele cele mai sigure si repetabile E. Necesita asistenta pentru realizare (pag. 148)

S2271023. Pntru inregistrarea, reproducerea si analiza functionala in vederea unei restaurari protetice fixe functionale de importanta covirsitoare sint: A. PIM, RC,ORC,OH B. numai RC si PIM C. numai ORC si PIM D. numai OH si ORC E. numai RC si ORC (pag. 142)

S2271024. Pentru obtinerea relaxarii musculare se utilizeaza stimulatorul electric care prin excitarea nervului mandibular provoaca contractii puternice ale muschilor mobilizatori : v A. 2,5 sec. pe o durata de 45 min., urmate de relaxare B. 10 sec pe o durata de 45min , urmata de relaxare C. 2,5 sec pe o durata de 10-15 min urmata de relaxare D. 2,5 sec pe o durata de 20-30 min urmata de relaxare E. 1 sec pe o durata de 30-35 min urmata de relaxare

1725



1726

Rezidentiat 2004


(pag. 150)

S2271025. Kubein si Yahnig au prezenta un concept functional cu privirea la biomecanica ATM in anul: A. 1980 B. 1970 C. 1982 D. 1983 E. 1975 (pag. 143)

S2271026. Referitor la RC: A. Este o pozitie ocluzala B. Nu este constanta toata viata C. Nu poate fi uneori modificata de contactele dento-dentare D. Nu se determina prin teste fonetice E. Este o pozitie de referinta pentru principalele miscari mandibulare (pag. 148)

S2271027. Triunghiul lui Mario Spirgi este reprezentarea: A. Triunghiului bicondilo-simfizar B. Situatiei wide-centric C. Situatiei point-centric D. Situatiei de freedom-incentric E. Situatiei long-centric (pag. 149)

S2271028. Pentru deteminarea RC, se obtine relaxarea musculara cu aparate de antrenament, retruzorul Hickok si dispozitivul Cohen , dupa: A. 5-10 minute de antrenament B. 20-30 minute de antrenament C. 40 min de antrenament D. 1-2 minute de antrenament E. Sedinte de antrenament repetate timp de 50 de minute (pag. 150)

S2271029. In cazul utilizarii jig-ului universal la determinarea RC se urmareste obtinerea unei dezocluzii molare de circa: A. 0,5 B. 0,75 C. 1,5 D. 2 mm E. 1mm (pag. 153)

S2271030. Utilizarea separatorului ocluzal la determinarea RC se bazeaza pe principiul: A. Homotropiei linguo-mandibulare B. Reflexului molar C. Flexia gitului D. Extensia gitului E. Tripodizarii mandibulare (pag. 153)

S2271031. Long-centric-ul:

1726



1727



Nu este decelabil la 10-13% din indivizi Presupune alunecarea anterioara a condinilor pe pantele tuberculilor mandibulari Se caracterizeaza prin existenta pozitiei de RC realizata anterior de IM Se caracterizeaza prin distanta sagitala dintre RC si IM de 0,2-1,75mm Se caracterizeaza prin distanta sagitala dintre RC si IM de 0,2-1mm (pag. 148)

S2271032. In protetica fixa , grosimea materialelor cu care se inregistreaza ocluzia trebuie sa fie: A. 1 mm B. 0,5 mm C. 0,75 mm D. 1,5-2 mm E. 2 mm (pag. 158)

S2271033. Conceptul de ghidaj lateral-secvential cu dominanta canina a fost denumite de: A. Slavicek B. Mario Spirgi C. Kubein D. Yahnig E. Niciunul dintre ei (pag. 162)

S2571034. Metoda de înregistrare grafică a relaţiei centrice se bazează pe următorul principiu: A. contracţia izometrică a muşchilor coborâtori ai mandibulei B. relaxarea unilaterală a muşchilor mobilizatori ai mandibulei C. reglarea înclinării pantei tuberculului articular D. înlocuirea contactelor dento-dentareantagoniste necontrolabile printr-un singur punct de sprijin E. menţinerea condililor mandibulei în poziţie constantă ăîn mişcarea de protruzie şi laterotruzie a mandibulei (pag. 155)

S2671035. Miscarea de protractie maxima a limbii la amprentare: A. este recomandata la toti pacientii, pentru a preveni dislocarea protezei; B. se recomanda la pacientii cu pozitie anterioara a limbii în repaus; C. este recomandata la pacientii cu limba retractata în repaus; D. nu se recomanda niciodata, indiferent de pozitia limbii în repaus; E. pozitia de repaus a limbii nu influenteaza tehnica de amprentare (pag. 113)

S2671036. Miscarile comandate de medic pentru modelarea amprentei în tratamentul edentatiei totale: A. se fac la amprentarile cu gura deschisa; B. se executa la amprentarile cu gura închisa; C. se executa atât la amprentele cu gura deschisa, cât si la cele cu gura închisa; D. se indica la pacientii necooperanti; E. nu necesita în prealabil instruirea pacientului (pag. 108)

S2671037. Care dintre urmatoarele materiale au o vâscozitate medie în stare de plasticitate: A. alginatele; B. materialele bucoplastice; C. pastele de eugenat de zinc; D. kerr;

1727



1728

Rezidentiat 2004


E. ghips (pag. 70)

S2671038. La alegerea materialului si a tehnicii de amprentare în edentatia totala se va lua în considerare ca un câmp protetic dur permite amprentarea cu: A. alginat; B. ghips; C. stents; D. hidrocoloizi reversibili; E. orice tip de material de amprentare. (pag. 67)

S2671039. Amprentarea mucostatica a câmpului protetic edentat total: A. utilizeaza ca material de amprentare stents; B. se face sub presiune ocluzala; C. se face sub presiune digitala; D. se bazeaza pe aportul tonicitatii musculare în mentinerea protezei, E. permite realizarea unor proteze cu margini scurte si subtiri (pag. 105)

S2971040. ORC permite contacte interdentare stabile fara interferente ocluzale: A. intotdeauna B. uneori C. accidental D. intermitent E. in mod ideal (pag. 142)

S2971041. Pentru determinarea PIM este nevoie de: A. toti dintii arcadelor dentare B. un numar redus de dinti C. un numar suficient de dinti D. dinti situati pe o hemiarcada E. dinti situati pe doua arcade care se intrepatrund (pag. 142)

S2971042. Din PIM sunt posibile miscari de excursie a mandibulei cu ghidaj dentar spre: A. anterior B. lateral si anterior C. lateral D. posterior E. toate (pag. 142)

S2971043. In absenta stopurilor ocluzale posterioarese pot determina relatiile intermaxilare? A. nu B. cu mare greutate C. foarte usor D. accidental E. da, dar datorita reflexelor cu coordonare centrala si periferica (pag. 142)

1728



1729

Rezidentiat 2004


INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1271044. Conform definitiei lui Dupas, RC este: A. Pozitia mandibulo-craniana fiziologica B. Raport constant al mandibulei fata de baza craniului si maxilar C. Pozitia cea mai inalta si cea mai anterioara de contact articular D. Mandibula se afla in RC numai la sfarsitul ciclului masticator si in timpul deglutitiei E. Pozitia care favorizeaza rotatia condililor dupa o axa balama terminala (pag. 147, 148)

S1271045. Dintre factorii care modifica in cursul vietii relatiile de ocluzie se numara: A. Edentatia terminala bilaterala intinsa B. Procese patologice acute dento-parodontale C. Uzura accentuata a arcadelor dentare D. Uzura redusa a arcadelor dentare E. Tratamente protetice incorecte (pag. 144)

S1271046. Evaluarea relatiilor de ocluzie la un pacient poate sa evidentieze: A. Contacte interdentare stabile in PIM si o DVO incerta B. Contacte interdentare instabile in PIM si o DVO normala C. Contacte interdentare stabile in PIM si o DVO normala D. Contacte ocluzale instabile in PIM si DVO incerta E. Contacte ocluzale absente intre dintii restanti (pag. 144)

S1271047. in practica marcarea contactelor dento-dentare presupune: A. Utilizarea hartiei de articulare albastra pentru contactele in PIM B. Utilizarea hartiei de articulare rosie pentru contactele in ORC C. Coincidenta culorilor de marcare a PIM si ORC = point centric D. Utilizarea hartiei de articulare rosie pentru contactele in PIM E. Utilizarea hartiei de articulare albastra pentru contactele in ORC (pag. 157)

S1271048. in RC contactele dento-dentare pot crea mai multe situatii: A. Daca IM se realizeaza mai posterior cu 0,2 – 1,75 mm decit RC situatia se numeste long centric B. Coincidenta PIM cu RC poarta numele de point centric C. Libertatea de miscare atat in sens vertical cat si in sens sagital poarta numele de freedom in centric D. Point centricul este decelabil la 20 % din indivizi E. Libertatea de miscare a mandibulei in RC in sens transversal (1 mm) se numeste wide centric (pag. 148)

S1271049. Metodele de pozitionare mandibulara in RC se pot grupa astfel: A. Metoda unimanuala – tehnica cu un deget B. Metoda pozitionarii autoghidate – tehnica Jig-ului anterior C. Metoda bimanuala – tehnica bilaterala D. Metoda bimanuala – tehnica cu separatorul ocluzal E. Metoda miniplanului retroincisiv – tehnica Jig-ului universal (pag. 151-153)

S1271050. Obiectivele tratamentului ocluziei traumatice sunt:

1729



1730



Obtinerea stabilitatii ocluzale a la long Functionalitatea ADM perfecta pentru pacient Obtinerea stabilitatii ocluzale de moment Revenirea neaparat la raporturile ocluzale initiale Eliminarea recidivei simptomatologiei DTM (pag. 158)

S1271051. Pentru memorarea RIM in cursul unui tratament protetic in care vor fi desfiintate temporar stopurile ocluzale stabile se procedeaza la: A. Folosirea unor sabloane de ocluzie confectionate dupa prepararea dintilor B. Restuarari provizorii C. Efectuarea deodata a elementelor de agregare D. Prepararea seriata a dintilor si conservarea stopurilor ocluzale de pe acestia cu chei din silicon E. Restaurari definitive (pag. 145)

S1271052. Pentru miscarea de lateralitate fiziologica a mandibulei sunt false urmatoarele enunturi: A. La ghidajul canin poate participa uneori incisivul lateral B. Este ghidata exclusiv de caninii de partea lucratoare la 20 % din indivizi C. Este ghidata de canini si premolarii de partea lucratoare D. Pe partea nelucratoare apare dezocluzia dintilor E. Este ghidata de canini si molarii de partea lucratoare (pag. 161)

S1271053. Pentru miscarea de propulsie fiziologica a mandibulei sunt adevarate urmatoarele enunturi: A. Ghidajul anterior nu determina dezocluzia dintilor posteriori B. Este ghidata de fetele palatinale ale incisivilor si caninilor maxilari C. Ideal este sustinuta de toti cei opt incisivi D. Functional ghidajul anterior este sustinut de un singur dinte frontal impreuna cu antagonistii lui E. Este ghidata de marginile incizale ale incisivilor si caninilor mandibulari (pag. 160)

S1271054. Pentru relatia centrica sunt adevarate afirmatiile: A. Nu stabilizeaza condili mandibulari fata de baza craniului B. Este o pozitie ocluzala C. Nu exista fara contactele dentare interarcadice D. Este un raport osos mandibulo-cranian dependent de ligamente E. Nu este influentata de prezenta dintilor (pag. 146)

S1271055. Printre cauzele care conduc la o ocluzie instabila sunt: A. Edentatii partiale intinse B. Activitati parafunctionale C. Edentatii partiale reduse D. Migrari orizontale sau verticale ale dintilor E. Insertia unor proteze mobilizabile defectuoase (pag. 145)

S1271056. Relaxarea musculara integrala necesara pentru determinarea RC se poate realiza pe mai multe cai: A. Deschidere moderata a gurii B. Retropulsie mandibulara minima

1730



1731

Rezidentiat 2004


C. Propulsie mandubulara maxima D. Folosirea de miorelaxante E. Relaxarea psihologica (pag. 150)

S1271057. Suprafetele dentare de ghidaj in cursul miscarilor mandibulare sunt reprezentate de A. Versantii ocluzali ai cuspizilor palatinali ai premolarilor si molarilor maxilari B. Versantii ocluzali ai cuspizilor vestibulari mandibulari C. Versantii ocluzali ai cuspizilor vestibulari ai premolarilor si molarilor maxilari D. Marginile incizale ale incisivilor si caninilor mandibulari E. Versantii ocluzali ai cuspizilor linguali mandibulari (pag. 160)

S1371058. Cauzele unei ocluzii instabile sunt: A. contractii musculare dezechilibrate B. edentatii partiale intinse C. migrari orizontale sau verticale ale dintilor D. uzura exagerata a dinţilor E. insertia unor proteze corecte (pag. )

S1371059. Cheile de ocluzie ce se folosesc in inregistrarea relatiilor intermaxilare in protezarea fixa pot fi din: A. ceara B. hidrocolizi ireversibili C. hidrocolizi reversibili D. masa termoplastica E. silicon cu reactie de aditie (pag. 158)

S1371060. Diferentele in ceea ce priveste pozitia condililor in relatie centrica depinde de: A. forma condililor B. forma fosei glenoide C. pozitia ramului vertical mandibular D. starea generala a pacientului E. forma discurilor articulare (pag. 143)

S1371061. Factorii care determina modificari ale ocluziei din relatie centrica sunt: A. tratamente protetice corecte B. uzura accentuata a arcadelor dentare C. edentatia terminala bilaterala intinsa D. procese patologice cronice dento-parodontale E. edentatii mici cu migrari dentare (pag. 144)

S1371062. La pacientii care prezinta initial ocluzie stabila, dar care prin preparare devine instabila se recomanda urmatoarele procedee de"memorare"a relatiilor intermaxilare: A. restaurari provizorii B. inregistrarea relatiei de ocluzie inainte de prepararea dintilor C. prepararea seriata a dintilor D. folosirea sabloanelor de ocluzie

1731



1732

Rezidentiat 2004


E. efectuarea seriata de elemente de agregare (pag. 145)

S1371063. Metoda de conducere bimanuala a mandibulei pentru inregistrarea relatiilor intermaxilare prezinta urmatoarele dezavantaje: A. depinde de instruirea si indemanarea operatorului B. depinde de capacitatea operatorului de a aplica forte dirijate C. nu depinde de pozitia capului si fotoliului dentar D. nu depinde de capacitatea pacientului de a-si relaxa muschii masticatori E. necesita asistenta pentru realizare (pag. 151)

S1371064. Metoda unimanuala de determinare a relatiei centrice la edentatul partial presupune o tehnica ce foloseste: A. un deget B. doua degete C. trei degete D. palma E. pumnul (pag. 150-151)

S1371065. Pe baza inregistrarii pozitiei de lateralitate se va programa pe articulator: A. contactele de pe partea inactiva B. amplitudinea miscarii Bennett de pe partea contralaterala C. amplitudinea miscarii Bennett de pe aceeasi parte D. unghiul Bennett de pe partea contralaterala E. unghiul Bennett de aceeasi parte (pag. 162)

S1371066. Prin inregistrarea grafica a relatiei centrice se permite inregistrarea: A. diagramei miscarilor limita in plan orizontal B. inclinarii pantei cuspizilor C. relatiei centrice D. poziţiei neuro-musculare E. unghiului Bennett (pag. 156)

S1371067. Relaxarea musculara in vederea determinarii relatiei centrice la pacientii cu edentatii partiale se realizeaza prin urmatoarele metode: A. masaj muscular B. relaxare farmacologica C. stimulare electrica D. relaxare prin exerciţii E. relaxare psihologica (pag. 150)

S1371068. Sistemul OSU de pozitionare autoghidata a mandibulei in relatie centrica prezinta urmatoarele caracteristici: A. dificil pentru practician B. sistem simplu si precis C. stabileste si mentine dimensiunea verticala selectionata D. faciliteaza diagnosticul E. permite ghidarea neuro-musculara a mandibulei si inregistrarea relatiei centrice cu ajutorul suportului de

1732



1733

Rezidentiat 2004


inregistrare (pag. 153)

S1471069. in cazul pacientilor a caror morfologie ocluzala realizeaza initial stopuri ocluzale stabile, dar care in cursul tratamentului protetic vor fi desfiintate temporar in timpul prepararii dintilor,"memorarea"relatiilor intermaxilare se poate realiza prin: A. Restaurari provizorii; B. Prepararea seriata a dintilor si conservarea stopurilor ocluzale de pe acestia prin mici sine de acrilat autopolimerizabil sau chei din silicon; C. Folosirea unor sabloane de ocluzie, confectionate inaintea prepararii dintilor; D. Utilizarea cerii calibrate; E. Efectuarea seriata a elementelor de agregare. (pag. 145)

S1471070. in cursul vietii ocluzia de relatie centrica (ORC) este supusa modificarilor determinate de mai multi factori: A. Uzura accentuata a arcadelor dentare; B. Edentatia terminala bilaterala intinsa; C. Procese patologice cronice dento-parodontale; D. Tratamente protetice incorecte; E. Influente psihogene. (pag. 144)

S1471071. Metoda bimanuala de determinarea a relatiei centrice prezinta urmatoarele dezavantaje: A. Forteaza mandibula in retruzie; B. Depinde de capacitatea operatorului de a aplica forte dirijate in mod egal cu cele doua maini; C. Depinde de pozitia capului si a fotoliului dentar; D. Nu permite ca mandibula sa fie impinsa anterior; E. Exista pericolul crearii unui spatiu interarticular exagerat. (pag. 151)

S1471072. Pozitia de intercuspidare maxima: A. Corespunde unei contractii voluntare maxime a muschilor ridicatori ai mandibulei; B. Este o pozitie diagnostica; C. Mai poarta denumirea de pozitie de forta; D. Este cea mai frecventa poziţie funcţionala mandibulo-craniana cu contact dento-dentar; E. Poate avea loc si in pozitii mandibulo-craniene excentrice. (pag. 157)

S1471073. Relatia centrica: A. Stabilizeaza condilii mandibulari fata de baza craniului; B. Nu se coreleaza cu raporturile dento-dentare; C. Este o pozitie articulara; D. Este o poziţie ocluzala; E. A mai fost denumita si pozitie ligamentara sau balama terminala. (pag. 146)

S1471074. Relaxarea musculara in vederea determinarii relatiei centrice prezinta mai multe variante: A. relaxarea heterotipica; B. relaxarea psihologica; C. relaxarea farmacologica; D. relaxarea prin inducţie; E. relaxarea prin ultrasunete;

1733



1734

Rezidentiat 2004


(pag. 150)

S1471075. Tehnica de determinare a relatiei centrice cu ajutorul miniplatoului incisiv presupune utilizarea: A. Localizatorului centric; B. Jig-ului anterior; C. Jig-ului universal; D. Dispozitivului Pedro Saizar; E. Riglei Woelfel. (pag. 152)

S1471076. Urmatoarele cauze pot provoca absenta unor stopuri ocluzale stabile intre dintii antagonisti in IM: A. Edentatii partiale intinse; B. Insertia unor proteze partiale fixe sau mobilizabile defectuoase; C. Migrari orizontale sau verticale ale dintilor; D. Obiceiuri vicioase; E. Uzura exagerata provocata de activitati parafunctionale. (pag. 145)

S1471077. Verificarea pozitiei de relatie centrica se poate realiza prin intermediul urmatoarelor repere A. Osos; B. Muscular; C. Articular; D. Dentar ocluzal; E. Lingual. (pag. 148)

S1571078. Cauzele ocluziei instabile sunt: A. alunecarea anterioara a mandibulei din RC in PIM B. edentatii partiale intinse C. insertia unor proteze partial mobilizabile care maresc DVO D. bruxism E. incongruente dento-alveolare cu inghesuire. (pag. 145)

S1571079. in cazul pacientilor ale caror stopuri ocluzale stabile vor fi desfiintate temporar in timpul prepararii dintilor stalpi ai unei punti totale, relatiile intermaxilare pot fi mentinute nemodificate prin urmatoarele metode: A. inregistrarea cu ceara de ocluzie a pozitiei de IM inaintea prepararii dintilor B. inregistrarea pozitiei de IM inaintea prepararii dintilor cu ajutorul sabloanelor de ocluzie C. tatuarea pe mucoasa fixa din zona frontala a doua puncte cu tus de china si masurarea DVO D. protezari provizorii E. efectuarea seriata a elementelor de agregare. (pag. 145)

S1571080. in RC pozitia condililor este: A. diferita de la un pacient la altul B. variaza pe distanta de 1mm C. rezultatul activitatii neuro-musculare care poate sa decurga cu interferente D. pozitia cea mai inalta si retrudata in fosa glenoida E. influentata de forma discurilor articulare. (pag. 143)

1734



1735

Rezidentiat 2004


S1571081. intr-o ocluzie habituala: A. muschii ridicatori se pot contracta inegal si simetric B. liniile mediane ale celor doua arcade sa nu coincida C. cele doua arcade nu realizeaza un maxim de contacte ocluzale D. simptomatologia subiectiva nu e demna de remarcat E. rapoartele ocluzale se realizeaza in interiorul triunghiului lui Mario Spirgi. (pag. 144)

S1571082. Metodele de conducere bimanuala a mandibulei in RC prezinta urmatoarele dezavantaje: A. necesita prezenta unei asistente B. este obligatorie administrarea medicatiei miorelaxante C. se incepe din pozitia de propulsie fortata D. depinde de indemanarea operatorului E. rezultatele inregistrarii nu sunt sigure. (pag. 151)

S1571083. Prin metoda grafica se pot inregistra: A. pozitia de IM B. diagrama miscarilor limita in plan orizontal C. RC D. diagrama miscarilor limita in plan transversal E. diagrama miscarilor limita in plan sagital. (pag. 156)

S1571084. Relaxarea musculara in vederea inregistrarii RC se obtine prin urmatoarele metode: A. utilizarea unei medicatii analgezice si sedative B. exercitii de propulsie mandibulara maxima C. inregistrarea se face la primele ore ale diminetii D. pacientul sta cu capul drept, nesprijinit E. utilizarea gutierelor ocluzale. (pag. 150)

S1571085. Urmatoarele afirmatii privind inregistrarea grafica a RC sunt adevarate: A. se realizeaza prin tehnici extraorale si intraorale B. acul de inregistrare se plaseaza perpendicular pe planul de ocluzie C. placa de inregistrare trebuie sa intrfereze ocluzia pentru a obtine inregistrari exacte D. miscarile inregistrate vor fi miscari limita reale dupa ce se obtine relaxarea musculara E. inregistrarea obtinuta este comuna tuturor indivizilor. (pag. 155)

S1571086. Urmatoarele afirmatii privind PIM sunt adevarate: A. este cea mai frecventa pozitie functionala mandibulo-craniana cu contact dento-dentar B. poate coincide cu RC C. nu este influentata de modificarile morfologice ale arcadelor dentare in timp D. in cazul edentatului total neprotezat este situata anterior pozitieide RC E. PIM este o pozitie de referinta(diagnostica). (pag. 157)

S1671087. in cursul miscarii de lateralitate (laterotruzie): A. ghidajul de grup se constata la majoritatea indivizilor; B. ghidajul canin determina dezocluzia imediata numai a dintilor de partea nelucratoare;

1735



1736

Rezidentiat 2004


C. ghidajul canin este cel mai des intalnit; D. ghidajul canin la care participa si incisivul lateral se numeste " ghidaj lateral secvential cu dominanta canina"; E. in cursul ghidajului canin se produce dezocluzia dintilor laterali atat pe partea lucratoare, cat si pe cea nelucratoare. (pag. 161-162)

S1671088. inregistrarea pozitiilor de lateralitate ale mandibulei cu ceara ajuta la programarea in articulator a: A. amplitudinii miscarii Bennett de aceeasi parte; B. amplitudinii miscarii Bennett de partea contralaterala; C. unghiului Bennett de aceeasi parte; D. unghiului Bennett de partea opusa; E. traiectoriei incisive (pag. 162)

S1671089. Intercuspidarea maxima de necesitate: A. se situeaza in interiorul triunghiului de toleranta ocluzala; B. se caracterizeaza prin plasarea asimetrica a condililor in cavitatile glenoide; C. se mai numeste si ocluzie traumatica; D. se mai numeste si ocluzie habituala; E. se mai numeste si ocluzie de convenienta (pag. 158)

S1671090. La inregistrarea grafica a relatiei centrice, unghiul descris pe placuta mandibulara: A. este un unghi ascutit, cu deschidere spre cavitatea bucala; B. este unul obtuz, cu deschidere spre cavitatea bucala; C. se numeste "unghi Bennett"; D. se numeste " unghi goniac"; E. se numeste " unghi simfizar" (pag. 155-156)

S1671091. La inregistrarea pozitiei de propulsie a mandibulei trebuie sa se aiba in vedere ca: A. ghidajul anterior trebuie sa fie sustinut de doi dinti frontali superiori impreuna cu antagonistii lor; B. ghidajul anterior trebuie sa determine dezocluzia dintilor posteriori; C. se utilizeaza pentru programarea unghiului Bennett; D. se utilizeaza pentru programarea inclinarii pantei condiliene a articulatorului; E. nu are valoare practica (pag. 160-161)

S1671092. Metoda de inregistrare grafica a RC cu placa si pivot central: A. necesita prezenta ghidajelor dentare; B. necesita plasarea placutei strict paralel cu planul de la Frankfurt; C. necesita plasarea placutei strict paralel cu planul lui Camper; D. sprijina mandibula fata de baza craniului intr-un punct central, prin intermediul pivotului; E. sprijina mandibula fata de baza craniului prin trei puncte (pag. 156)

S1671093. Pozitia de intercuspidare maxima: A. este o pozitie diagnostica; B. se marcheaza cu hartie de articulare rosie; C. situata oriunde in interiorul triunghiului lui Spirgi este considerata normala; D. este o pozitie foarte frecventa in cursul miscarilor functionale ale mandibulei;

1736



1737

Rezidentiat 2004


E. se mai numeste si pozitie de forta. (pag. 157)

S1671094. Prin inregistrarea grafica a relatiei centrice este posibila realizarea: A. diagramei lui Posselt; B. diagramei miscarilor lmita in plan frontal; C. diagramei miscarilor limita in plan orizontal; D. inregistrarea pozitiei neuromusculare a mandibulei fata de baza craniului; E. inregistrarea inclinatiei pantei tuberculilor articulari (pag. 156)

S1671095. Relatia centrica: A. nu este o pozitie ocluzala, neavand legatura cu dintii; B. este constanta toata viata; C. poate fi uneori modificata de contactele dento-dentare; D. se determina prin teste fonetice; E. este o pozitie de referinta, dar nu are semnificatie diagnostica (pag. 146-148)

S1671096. Sistemul OSU de pozitionare a mandibulei in RC: A. utilizeaza jigul anterior; B. utilizeaza jigul universal; C. se mai numeste si " tehnica cu separatorul ocluzal"; D. utilizeaza o rigla curba progresiva; E. permite ghidarea neuromusculara a mandibulei in RC (pag. 153)

S1671097. Tehnica de pozitionare a mandibulei in RC prin intermediul localizatorului centric: A. este unimanuala; B. este bimanuala; C. este metoda mini-planului retroincisiv; D. este o pozitionare autoghidata; E. necesita un dispozitiv plasat pe mentonul pacientului (pag. 151-152)

S1671098. Utilizarea riglei curbe progresive pentru pozitionarea mandibulei in RC: A. presupune existenta unui suport de inregistrare; B. necesita confectionarea sabloanelor de ocluzie; C. este o metoda de electie in edentatiile frontale intinse; D. se utilizeaza pentru deprogramare mandibulara rapida; E. permite pozitionarea bimanuala a mandibulei in RC (pag. 153-154)

S2171099. Academia Internaţională de Gnatologie consideră că în RC condilii ocupă o poziţie (Bratu) : A. Anterioară B. Posterioară C. Superioară D. Mediană E. Maximă (pag. 153)

S2171100. Cu ajutorul înregistrărilor cu ceară a poziţiilor de lateralitate se va programa în articulator :

1737



1738



Amplitudinea mişcării Bennett pe aceeaşi parte Amplitudinea mişcării Bennett pe partea contralaterală Unghiul Bennett pe aceeaşi parte Unghiul Bennett pe partea contralaterală Înclinarea pantei tubercului articular (pag. 162)

S2171101. Prin metoda grafică a lui Gysi se înregistrează: A. Diagrama mişcărilor limită în plan vertical B. Diagrama mişcărilor limită în plan orizontal C. IM D. RC E. Mişcarea de lateralitate maximă (pag. 155-156)

S2271102. Avantajele metodei bimanuale prin tehnica bil;aterala de determinare a RC sint: A. Impune prezenta asistentei langa medic B. Depinde de pozitia capului C. Depinde de forte dirijate in mod egal cu ambele miini de catre operator D. Nu permite ca mandibula sa fie impinsa anterior de pacient E. Da rezultatele sigure si repetabile (pag. 151)

S2271103. Urmatoarele cauze pot provoca absenta unor stopuri ocluzale stabile intre dinti antagonisti in intercuspidare maxima: A. Edentatii partiale intinse B. Insertia unor proteze partiale fixe sau mobilizabile defectuoase C. Migrari orizontale sau vericale ale dintilor D. Obiceiuri vicioase E. Uzura exagerata provocata de activitati parafunctionale (pag. 145)

S2271104. Verificare pozitiei de relatie centrica se poate realiza prin intermediul unor repere : A. Osos B. Muscular C. Articular D. Dentar- ocluzal E. Gingival (pag. 148)

S2271105. In cazul pacientilor ale caror stopuri ocluzale stabile vor fi desfiintate temporar, in tipul prepararii dintilor stilpi ai unei punti totale RIM pot fi mentinute nemodificate prin urmatoarele mtode: A. Inregistrarea cu ceara de ocluzie a pozitiei de IM inainte prepararii dintilor B. Inregistrarea pozitiei de IM inainte de prepararea dintilor cu ajutorul sabloanelor de ocluzie C. Tatuarea pe mucoasa fixa din zona frontala a doua puncte cu tus de China si masurarea DVO D. Protezarii provizorii E. Efectuarea seriata a elementelor de agregre (pag. 145)

S2271106. Pentru pozitionare mandibulei in relatie centrica sint adevarate urmatoarele afirmatii: A. Metoda unimanuala-tehnica cu un deget B. Metoda pozitionarii autoghidate-tehnica Jig-ului anterior

1738



1739

Rezidentiat 2004


C. Metoda bimanuala-tehnica bilaterala D. Metoda bimanuala tehnica cu separator ocluzal E. Metoda miniplanului incisiv-tehnica Jig-ului universal (pag. 152)

S2271107. Despre RC se pot afirma : A. Este o poziie ocluzala B. Nu stabilizeaza condilii fata de baza craniului C. Exista fara contacte dentare interarcadice D. Nu este influentaa de prezenta dintilor E. Este raport osos mandibulo-cranian dependent de ligamente (pag. 146)

S2271108. Obiectivele tratamentului ocluziei traumatice sint: A. Obtinerea stabilitatii ocluzale a la long B. Functionalitatea ADM perfecta pentru pacient C. Obtinerea stabilitatii ocluzale de moment D. Revenire la raporturi ocluzale initiale E. Eliminarea recidivei DTM (pag. 158)

S2271109. Metode de obtinere a relaxarii musculare: A. Retropulsie mandibulara minima B. Deschiderea moderata a gurii C. Propulsie mandibulara maxima D. Folosire de miorelaxante E. Relaxarea psihologica (pag. 150)

S2271110. Pozitia condililor in relatie centrica poate sa depinda de: A. Forma condililor B. Forma fosei glenoide C. Starea generala a pacientului D. Pozitia ramului vertical mandibular E. Forma discurilor articulare (pag. 143)

S2271111. Referitor la contactele dento-dentare in relatie centrica sint adevarate: A. Daca IM se realizeaza mai posterior cu 0.2-1.75 mm decit RC, situatia se numeste LC long centric B. Coincidenta PIM cu RC poarta numele de point centric C. Libertatea de miscare in sens vertical si sagital se numeste freedom incentric D. PC este decelabil la 20% din indivizi E. Libertatea de miscare a mandibulei in RC in sens transversal se numeste wide centric (pag. 148)

S2271112. Pentru marcarea contactelor dento-dentare se utilizeaza: A. Hirtia de articulare albastra pentru contacte in PIM B. Hirtia de articulare rosie pentru contacte in ORC C. Coincidenta culorilor de marcare a PIM si ORC=point centric D. Hirtie de articulare rosie pentru contacte in PIM E. Hirtie de articulare albastra pentru contacte in ORC (pag. 157)

1739



1740

Rezidentiat 2004


S2271113. Cu ajutorul inregistrarilor cu ceara a pozitiilor de lateralitate nu se va programa in articulator: A. Aplitudinea miscarii Bennett pe aceeasi parte B. Amplitudinea miscarii Bennett pe parte contaralaterala C. Unghiul Bennett pe aceeasi parte D. Unghiul Bennett pe parte contralaterala E. Inclinarea pantei tuberculului articular (pag. 162)

S2271114. Pentru miscarea de lateralitate fiziologica a mandibulei sint adevarate urmatoarele enunturi: A. La ghidajul canin poate participa uneori incisivul lateral B. Este ghidata exclusiv de caninii de partea lucratoare la 20% din indivizi C. Este ghidata de canini si premolari de partea lucratoare D. De partea nelucratoare apare dezocluzia dintilor E. Este ghidata de canini si premolari de partea lucratoare (pag. 161)

S2271115. Pentru caracterizarea miscarii de propulsie fiziologica a mandibulei urmatoarele enunturi sint false: A. Ghidajul anterior nu determina dezocluzia dintilor posteriori B. Este ghidata de fetele palatinale ale incisivilor si caninilor maxilari C. Ideal este sustinuta de toti cei opt incisivi D. Functional ghidajul anterior este sustinut de un singur dinte frontal impreuna cu antagonistii lui E. Ghidat de arginile incizale ale incisivilor si caninilor mandibulari (pag. 160)

S2271116. Ocluzia instabila poate fi cauzata de: A. Contractii musculare dezechilibrate B. Edentatii partiale intinse C. Migrari orizontale sau verticale ale dintilor D. Uzura exagerata a dintilor E. Insertia unor proteze corecte (pag. 145)

S2271117. Factorii care determina modificari ale ocluziei din relatie centrica sint: A. Tratamente protetice incorecte B. Uzura accentuata a arcadelor dentare C. Edentatie terminala bilaterala intinsa D. Procese patologiceacute dento-parodontale E. Fracturi coronare (pag. 144)

S2271118. In cazul unei ocluzii ce devine instabila in urma prepararii, mentinerea relatiilor intermaxilare se realizeaza prin urmatoarele procedee de memorare a relatiilor intermaxilare: A. Restaurari provizorii B. Inregistrarea relatiei de ocluzie in placi de ceara calibrate, inainte de prepararea dintilor C. Inregistrarea relatiei de ocluzie in placi de ceara calibrate, inainte de prepararea dintilor D. Folosirea sabloanelor de ocluzie confectionate dupa prepararea dintilor E. Efectuarea seriata de elemente de agregare (pag. 145)

S2271119. Prin inregistrarea grafica a relatiei centrice se permite inregistrarea:

1740



1741



Diagramei miscarilor limita in plan sagital Diagramei miscarilor limita in plan orizontal Relatiei PIM Unghiului BENETT Relatiei centrice (pag. 156)

S2271120. Relaxarea musculara in vederea determinarii RC la pacientii cu edentatii partiale se realizeaza prin: A. Masaj muscular B. Relaxare farmacologica C. Relaxare farmacologica D. Relaxare prin exercitii E. Relaxare psihologica (pag. 150)

S2271121. Sistemul OSU de pozitionare autoghidata a andibulei in RC este: A. Un sistem simplu si precis B. Deficil pentru practician C. Stabileste si mentine dimensiunea verticala selectionata D. Faciliteaza diagnosticul E. Permite ghidarea neuro-usculara a mandibulei (pag. 153)

S2271122. In cursul miscarilor mandibulare, suprafetele dentare de ghidaj sint reprezentate de : A. Versantii ocluzali ai cuspizilor palatinali ai premolarilor si molarilor maxilari B. Versantii ocluzali ai cuspizilor vestibulari mandibulari C. Versantii ocluzali ai cuspizilor vestibulari ai premolarilor si molarilor maxilari D. Marginile incizale ale incisivilor si caninilor mandibulari E. Versantii ocluzali ai cuspizilor linguali mandibulari (pag. 160)

S2271123. Dintre factorii care modifica in cursul vietii relatiile de ocluzie se numara: A. Edentatia terminala bilaterala intinsa B. Procese patologice acute dento-parodontale C. Uzura accentuata a arcadelor dentare D. Uzura redusa a arcadelor dentare E. Tratamnete protetice incorece (pag. 144)

S2271124. Evaluarea relatiilor de ocluzie la un pacient evidentiaza: A. Contacte inter-dentare stabile in PIM si o DVO incerta B. Contacte inter-dentare instabile in PIM si o DVO normala C. Contacte inter-dentare stabile in PIM si o DVO normala D. Contacte ocluzale instabile in PIM si o DVO incerta E. Contacte ocluzale absente intre dintii restanti (pag. 144)

S2271125. Pentru memorarea RIM in cursul unui tratament protetic in care vor fi desfiintate, temporar, stopurile ocluzale stabile nu se procedeaza la: A. Folosirea unor sabloane de ocluzie confectionate dupa prepararea dintilor B. Restaurari provizorii

1741



1742

Rezidentiat 2004


C. Efectuarea deodata a elementelor de agregare D. Prepareare seriata a dintilor si conservarea stopurilor ocluzale de pe acestia cu chei din silicon E. Restaurari definitive (pag. 145)

S2271126. Metoda unianuala de determinarea a RC presupune tehnica ce foloseste pentru dirijarea mandibulei: A. Un deget al operatorului B. Doua degete ale operatorului C. Trei degete ale operatorului D. Toata palma operatorului E. Palma operatorului si ambele palme ale asistentei (pag. 151)

S2271127. Urmatoarele afirmatii cu privirea la inregistrarea grafica a RC nu sint adevarate: A. Se realizeaza prin tehnici extraorale si intraorale B. Acul de inregistrare se plaseaza perpendicular pe planul de ocluzie C. Placa de inregistrare trebuie sa interfereze ocluzia pentru a obtine inregistrari exacte D. Miscarile inregistrate vor fi miscari limita reale dupa ce se obtine relaxarea musculara E. Inregistrarea obtinuta este comuna tuturor indivizilor (pag. 155)

S2271128. In inregistrarea grafica a RC unghiul descris pe placuta mandibulara: A. Nu este un unghi ascutit cu deschidere spre cavitatea bucala B. Este unul obtuz cu deschidere spre cavitatea bucala C. Nu se numeste unghi Bennett D. Se numeste unghi Goniac E. Se numeste unghi simfizar (pag. 155,156)

S2271129. Pentru pozitionarea mandibulei in RC, utilizarea curbei progresive are avantajele: A. Permite ghidare bimanuala a mandibulei B. Faciliteaza deprogramare musculara mandibulara rapida C. Stabileste si mentine o DV selectionata D. Poate fi aplicata numai de specialisti cu experienta E. Permite controlul pozitionarii auto-ghidate a mandibulei in RC (pag. 153,154)

S2271130. Relaxarea musculara in vederea inregistrarii RC se obtine prin urmatoarele metode: A. Utilizarea unei medicatii analgezice B. Exercitii de propulsie mandibulara maxima C. Inregistrarea se face la primele ore ale diminetii D. Pacientul sta cu capul nesprijinit E. Utilizarea gutierelor ocluzale (pag. 150)

S2271131. Tehnica de pozitionarea a mandibulei in RC prin intermediul localizatorului centric este: A. Unimanuala B. Bimanuala C. Metoda miniplanului retroincisiv D. Este o pozitionare autoghidata E. Necesita un dispozitiv plasat pe menton

1742



1743

Rezidentiat 2004


(pag. 150)

S2571132. Care din următoarele afirmaţii privind poziţia de intercuspidare maximă este corectă: A. este denumită şi poziţie de forţă B. reprezintă o potiţie de referinţă a mandibulei faţă de craniu C. se caracterizează prin absenţa stopurilor ocluzale în zonele laterale ale arcadelor dentare D. intercuspidarea maximă poate apare şi în poziţii excentrice mandibulo-craniene E. este o poziţie fără contacte dento-dentare antagoniste. (pag. 157)

S2671133. Amprentarea preliminara în edentatia totala asigura: A. rezolvarea integrala a sprijinului protezei; B. rezolvarea numai a unor probleme legate de mentinere; C. rezolvarea problemelor fonetice; D. rezolvarea problemelor de fizionomie; E. rezolvarea partiala a problemelor de stabilitate (pag. 64)

S2671134. Obiectivele pe care trebuie sa le realizeze o amprenta în edentatia totala, în conceptia fratilor Green, sunt: A. obtinerea unei corecte înaltimi a marginilor si o extindere maxima a placii; B. refacerea fizionomiei; C. repartizarea de presiuni egale asupra partilor moi si dure; D. respectarea libertatii miscarilor musculare si realizarea închiderii marginale a protezei, E. asigurarea unei fonatii cât mai apropiate de normal (pag. 61)

S2671135. Schreinemackers stabileste limitele lingurii individuale maxilare: A. dupa miscari test; B. dupa repere anatomice, C. având ca repere santurile retrotuberozitare; D. având ca repere crestele zigomatico-alveolare; E. utilizând ca repere foveele palatine (pag. 68)

S2671136. Rezolvarea problemelor de sprijin în tratamentul edentatiei totale tine de: A. amprenta; B. înregistrarea relatiilor intermaxilare, C. echilibrarea ocluzala; D. tonicitatea musculara; E. calitatea zonei de succiune (pag. 62)

S2671137. Amprentarea preliminara cu ghips a câmpului protetic edentat total: A. este usor de suportat de catre pacienti; B. necesita prepararea ghipsului cât mai fluid; C. se face cu un ghips de consistenta untului moale, D. permite completarea cu acelasi material a lipsurilor mici din amprenta; E. obliga la repetarea amprentarii în cazul unor lipsuri mari. (pag. 98)

S2671138. Alginatele: A. sunt recomandate la pacienti cu hipersalivatie,

1743



1744



sunt recomandate la pacienti cu tendinta la voma; necesita sisteme de retentionare în lingura de amprentare; necesita turnarea modelului în primele 8 minute de la scoaterea amprentei din cavitatea bucala; pot determina supraextinderi ale marginilor (pag. 99-100)

S2671139. Amprenta cu ajutorul materialelor cu vâscozitate lent progresiva utilizeaza ca portamprene:) A. linguri din placa de baza; B. linguri individuale din acrilat, cu butoni de presiune, C. linguri acrilice prevazute cu borduri de ocluzie; D. o veche proteza totala; E. o veche proteza partiala (pag. 102)

S2671140. Tehnica mucodinamica de amprentare în edentatia totala: A. are ca rezultat obtinerea unei proteze care se mentine în principal datorita adeziunii; B. are ca rezultat proteze ce se mentin în principal datorita succiunii; C. are ca principal obiectiv utilizarea factorului muscular în mentinerea protezei, D. utilizeaza asocierea de materiale de amprentare cu consistente diferite; E. utilizeaza o lingura individuala scurtata marginal fata de limita dintre mucoasa fixa si cea mobila (pag. 106)

S2671141. Metoda de amprentare Schreinemackers: A. presupune amprentarea preliminara cu ghips; B. presupune amprentarea preliminara cu alginat; C. recurge la pastele de eugenat de zinc pentru amprentarea finala; D. recurge la un cauciuc siliconic pentru amprentarea finala; E. utilizeaza un cauciuc polisulfuric pentru amprentarea finala. (pag. 112)

S2671142. Tehnica lui Pedro Saizar: A. este o amprentare "cu gura deschisa”; B. este o amprentare "cu gura închisa”; C. foloseste modelari functionale executate de catre pacient; D. poate fi utilizata în cazul câmpurilor protetice dure; E. foloseste ca materiale de amprentare cauciucurile siliconice (pag. 117)

S2971143. Care sunt pozitiile statico-dinamice interarcadice care pot fi inregistrate, reproduse si analizate in vederea realizarii unei restaurari protetice functionale? A. PIM B. RC C. ORC D. OH E. SNC (pag. 142)

1744



1745

Rezidentiat 2004


Tema nr. 72 Adaptarea şi fixarea protezelor fixe BIBLIOGRAFIE: 1. D. Bratu, Nussbaum - Bazele clinice şi tehnice ale protezării fixe, Ed. Medicala, 2003 sau Ed. Helicon, Timişoara, 2001

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU S1472001. Cauzele in care coroana sau elementele de agregare nu se adapteaza corect pe bont se pot datora: A. realizarii de catre tehnician a unei turnaturi prea etanse B. tehnicianul nu a folosit lacuri de distantare pe exteriorul machetei C. utilizarea unor aliaje neadecvate restaurarii D. folosirea modeluluii cu bont mobil E. folosirea modelelor cu pinuri Dowel (pag. 982)

S1472002. Cu cimeturi ionomere de sticla se pot lipi: A. coroane mixte cu schelet metalic din aliaje nenobile B. coroane mixte cu continut crescut de metale nobile C. coroane integral ceramice D. incrustaţii ceramice E. incrustatii din RDC datorita stratului de silan (-O-Si-) aplicat pe exterior (pag. 995)

S1472003. in cazul in care esueaza fixarera unei PPF: A. eroarea este de obicei irecuperabila B. se poate remedia prin descimentarea restaurarii intr-o sedinta ulterioara C. se analizeaza cauzele care au dus la esec si se remediaza situatia prin adaptarea ocluzala D. se realizeaza adaptarea ocluzala chiar daca se perforeaza coroana E. nu se poate remedia deoarece ar fi necesara sacrificarea unor tesuturi dure sanatoase. (pag. 986)

S1472004. in cazul in care o coroana de invelis este prea scurta ea poate fi: A. completata vestibular cu material fizionomic; B. trebuie refacuta C. trebuie refacuta si indicat tehnicianului sa graveze mai mult modelul de lucru D. se poate fixa in cazul in care dintii stalpi sunt devitali E. se poate fixa in cazul in care dintii stalpi sunt implante deoarece acestia nu pot fi afectati de carie. (pag. 983)

S1472005. in mod traditional, calitatea contactelor interdentare se verifica prin: A. inserarea unui fir de matase dentara B. utilizarea unei matrici de celuloid cu grosime de 18,5 µm C. utilizarea unei benzi de hartie de articulatie cu grosime de 25 µm D. utilizarea instrumentarului de consultaţie (sonda, oglida dentara) E. utilizarea unei matrici metalice (pag. 982)

S1472006. Un contact proximal normal:

1745



1746



trebuie sa permita depasirea lui doar cu dificultate de catre o matrice sau un fir de matase dentara; trebuie sa fie perceput ca un usor obstacol la inserarea RPF trebuie sa fie perceput ca un obstacol depasit cu dificultate in momentul inserarii RPF poate sa provoace senzaţia de tensiune la nivelul dinţilor adiacenţi in momentul inserarii RPF poate fi obtinut (in cazul in care nu exista) prin corectare cu un instrument rotativ abraziv (pag. 982)

S1572007. Avantajele cimentului fosfat de zinc sunt: A. poate fi preparat cu usurinta B. adeziune buna de bont si proteza C. lipsa solubilitatii in fluidele bucale D. actiune antibacteriana in timp datorata oxidului de zinc E. transluciditate in strat subtire. (pag. 992)

S1572008. Curatirea bontului in vederea cimentarii definitive se face astfel: A. in cazul bonturilor vitale prin utilizarea unei solutii de 10% de poli-acid acrilic B. stergerea cu apa oxigenata 3% si ulterior cu neofalina C. stergerea cu alcool D. uscarea cu un jet de aer cald E. in cazul utilizarii cimenturilor ionomer de sticla izolarea trebuie sa fie perfecta (pag. 1001)

S1572009. Durerea care apare in timpul cimentarii PPF cu cimenturi FOZ se datoreaza: A. refluarii cervicale a excesului de ciment B. aciditatii cimentului C. dilatatiei de priza a cimentului care produce inaltari de ocuzie D. hiperesteziei dentinare E. lipsa protezarii provizorii a bonturilor. (pag. 992)

S1572010. Senzatia de presiune dupa cimentarea protezelor fixe se datoreaza: A. unor contacte proximale prea stranse B. suprafata ocluzala supradimensionata C. resturilor de ciment ramase sub intermediari D. contacte premature si interferente ocluzale E. suprafata ocluzala realizata fara modelaj ocluzal. (pag. 1007)

S1672011. Indicatiile cimentului policarboxilat de zinc sunt urmatoarele: A. cimentarea restaurarilor de mare amploare B. cimentarea lucrarilor de mica amploare C. cimentarea in zonele de solicitari masticatorii D. cimentare unei lucrari in zona premolara-molara E. cimentari provizorii (pag. 994)

S2172012. Cimentarea unei coroane care se adapteaza perfect pe bont creaza o grosime minima de ciment de: A. 5 - 6 µm B. 7 - 9 µm C. 10 - 30µm

1746



1747

Rezidentiat 2004


D. 35 - 50 µm E. 80 - 100 µm (pag. 985)

S2172013. Cimenturile ionomere de sticla nu adera la : A. Smalt B. Dentina C. Metale acoperite cu un strat superficial de oxizi D. Ceramica dentara E. Cement radicular (pag. 995)

S2172014. Contactul proximal corect al unei restaurari protetice fiixe cu dintele vecin trebuie sa permita patrunderea cu dificultate minima a foliei cu grosimea de : A. 10 µm B. 12,5 µm C. 15 µm D. 17,5 µm E. 20 µm (pag. 982)

S2172015. La adaptarea ocluzala clinica a restaurarii fixe pacientul poate sesiza deficiente minime incepand cu : A. 5 µm B. 8 µm C. 15 µm D. 20 µm E. 25 µm (pag. 984)

S2272016. Indicatiile cimentului policarboxilat de zinc sint urmatoarele: A. Cimentarea restaurarilor de mare amploare B. Cimentarea restaurarilor de mica amploare C. Cimentarea in zone cu solicitari masticatorii mari D. Cimentarea unor punti adezive E. Cimentari provizorii (pag. 994)

S2272017. Fixarea provizori se poate face cu : A. Cimenturi traditionale B. Cimenturi polieectorilitice C. Cimenturi rasini D. Cimenturi hibride E. Cimenturi pe baza de hidroxid de calciu fara uleiuri eterice (pag. 989)

S2272018. Curatirea bontului in vederea cimentarii definitive se face: A. Stergerea cu apa oxigenata 3% si ulterior neofalina B. In cazul bonturilor vitale prin utilizarea unor solutii de 10% de poliacid acrilic C. Stergere cu alcool D. Uscare cu jet de aer cald E. Spalare cu apa urmata de uscare cu jet de aer

1747



1748

Rezidentiat 2004


(pag. 1001)

S2272019. Cimentul policarboxilat de zinc: A. Are calitati tixotropice B. Timpul de lucru la temperatura camerei este de 1-2 minute C. Timpul de lucru la temperatura camerei este de 4 - 6 minute D. Este un ciment dual E. Are o buna adeziune la aliajele de aur (pag. 993)

S2272020. Selectarea cimentului pentru restaurari integral ceramice are in vedere: A. Nuanta restaurarii ceramice B. Recomandarile producatorului de masa ceramica C. Grosimea stratului de smalt existent D. Grosimea stratului de dentina E. Preferintele pacientului (pag. 1006)

S2272021. Pacientul poate sesiza prin intermediul receptorilor parodontali deficiente ocluzale minime , incepand cu : A. 8 micrometri B. 16 micrometri C. 25 micrometri D. 3 micrometri E. 40 micrometri (pag. 984)

S2272022. Verificarea proximala a adaptarii corecte a protezelor fixe pe campul protetic evidentiaza un contact : A. Foarte strans B. Care poate fi depasit usor de catre firul de matase C. Cu hartie de articulatie groasa de 22,5 micrometri D. Decelabil cu folie de ceara calibrata E. care poate fi deposit cu oarecare dificultate (pag. 982)

S2272023. Amestecul proaspat de ciment fosfat de zinc are pH: A. 1,6 B. 4 C. 5-6 D. 3 E. 7 (pag. 991)

S2272024. In mod traditional calitatea contactelor interdentare proximale se verifica prin A. Inserarea unui fir de matase dentara B. Inserarea unei matrici de celuloid de 0,018 mm C. Ulilizarea unei benzi de hartie de articulatie de 25 micrometri D. Utilizarea instrumentalului de consultatie E. Utilizarea unei matrici metalice (pag. 982)

S2272025. La adaptarea ocluzala clinica a restaurarii fixe, pacientul poate sesiza deficiente minime

1748



1749

Rezidentiat 2004


incepind cu: A. B. C. D. E.

8 micrometri 50 micrometri 15 micrometri 2 micrometri 25 micrometri (pag. 984)

S2272026. Cimentarea unei coroane care se adapteaza perfect pe bont creaza o grosime minima de ciment de: A. 5-6 micrometri B. 7-10 micrometri C. 10-30 micrometri D. 50 micrometri E. 60 micrometri (pag. 985)

S2272027. Contactul proximal corect al unei restaurari protetice fixe cu dintele vecin trebuie sa permita patrunderea cu dificultate minima a foliei cu grosimea de: A. 15 micrometri B. 16 micrometri C. 13 micrometri D. 17 micrometri E. 12,5 micrometri (pag. 982)

S2272028. Pentru cimentarea restaurarilor integral ceramice nu se face: A. Gravarea cu acid fluorhidric a suprafetei interne a restaurarii B. Aplicarea agentului de cuplare silanic la ceramica C. Gravare cu acid fosforic a suprafetei interne dentare D. Aplicarea unei presiuni mari pentru a preveni fracturarea E. Aplicarea adezivului rasinii la smalt si la stratul de silan (pag. 1006)

S2272029. Despre cimenturile diacrilice se poate afirma: A. Asigura retentia restaurarii prin mijloace micromecanice B. Contin particule de umplutura anorganica ce depasesc 5 micrometri C. Asigura lipirea restaurarii prin mechanism triplu D. Procentul umpluturii anorganice 85-86% E. In cazul celor autopolimerizabile au un timp mediu de lucru (pag. 996)

S2272030. Cu cimenturi ionomeri de sticla se pot lipi: A. Coroane mixte cu continut crescut de metale nobile B. Punti totale C. Incrustatii ceramice D. Coroane integral ceramice E. proteze fixe metalice acoperite cu un strat superficial de oxizi (pag. 995)

S2272031. Zonele proximale supraconturate ale protezei partiale fixe se corecteaza cu : A. gume impregnate cu oxid de aluminiu

1749



1750



pietre abrazive cu granulatie mare discuri abrasive cu granulatie mare benzi de finisare abrasive actionate manual la nivel interdentar gume utilizate pentru lustruirea obturatiilor composite (pag. 982)

S2272032. Avantajele cimentului fosfat de zinc sint: A. Poate fi preparat cu usurinta cu conditia respectarii proportiei corecte pulbere\lichd B. Adeziune buna de bont C. Lipsa solubilitatii in fluidele bucale D. Actiune antibacteriana in timp datorita oxidului de zinc E. Transluciditate in strat subtire (pag. 1003)

S2272033. Cimentul fosfat de zinc are la 24 ore dupa priza un ph de: A. 5 - 6 B. 1,5 - 2 C. 2 - 3 D. 7 – 8 E. 9 (pag. 991)

S2272034. Aciditaqtea initiala a cimentului fosfat de zinc: A. Are effect nociv asupra pulpei dentare B. Scade dupa o ora la ph 6 -7 C. Poate fi neutralizata cu baze aplicate pe bonturi inaintea cimentarii D. Nu are effect nociv asupra pulpei E. Se mentine 48 de ore dupa cimentare are valoarea aprox. 4 (pag. 991)

S2272035. Senzatia de presiune dupa cimentarea protezelor fixe se datoreaza: A. Resturilor de ciment ramase sub intermediari B. Contacte proximale prea stranse C. Suprafata ocluzala supradimensionata D. Contacte premature si interferente ocluzale E. Suprafata ocluzala fara modelaj adecvat (pag. 1007)

S2272036. Cimentarea unei coroane perfect adaptate bontului va genera perturbari astfel : A. In sfera ocluzala si cervicala B. Numai in sfera proximala C. Numai daca se utilizeaza cimenturi adezive D. Numai cand se utilizeaza CIS E. Numai cand se utilizeaza cimenturi hibride compomeri (pag. 985)

S2272037. Un contact proximal normal trebuie A. Sa fie preceput ca un usor obstacol la inserarea RPF B. Trebuie sa permita depasirea lui doar cu dificultate de catre o matrice C. Trebuie sa fie perceput ca un obstacol depasit cu dificultate in momentul depasirii RPF D. Poate sa provoace senzatia de tensiune la nivelul dintilor adiacenti in momentul inserarii RPF E. Poate fi obtinut prin corectare cu un instrument rotativ

1750



1751

Rezidentiat 2004


(pag. 982)

S2272038. Pelicula de ciment dintre bontul dentar si fetele interne ale coroanei are practice o grosime minima de: A. 20 micrometri B. 45 micrometri C. 60 micrometri D. 80 micrometri E. 5 micrometri (pag. 988)

S2272039. Cimenturile ionomeri de sticla comparative cu cimenturile oxifosfat de zinc au: A. Vascozitate mai mica B. Vascozitate mai mare C. Rata mai crescuta de carie secundara D. Toleranta pulpara mai redusa E. Dimensiunea particulelor de pulbere mai mare (pag. 995)

S2272040. Cimenturile rasini adezive sunt: A. Autopolimerizabile sau dual autofotopolimerizabile B. Toate fac priza numai in mediul anaerob C. Au compozitie chimica ca si a cimenturilor diacrilice D. Au rezistenta la tractiune mai mica decat CD E. Se prezinta in system monocomponent (pag. 997)

S2272041. Cimenturile rasini adezive asigura lipirea restauratiei protetice prin: A. Dublu mechanism: chimic si micromecanic B. Exclusiv retentie micromecanica C. Exclusiv retentie chimica D. Fixarea la stratul de smear layer E. Exclusiv prin legaturi ionice (pag. 997)

S2272042. Principalele avantaje ale cimentului ZOE modificat A. Biocompatibil, timp de lucru prelungit, rezistenta buna B. Utilizare in punti extinse C. Absorbtie de apa D. Solubilitate in mediu umed E. Timp de lucru 0,5 – 1 minut (pag. 993)

S2272043. Cimenturile ionomere modificate cu rasini CIMR au ca mechanism de intarire : A. Exclusiv reactia acid baza B. Exclusiv reactie de autopolimerizare C. Exclusiv reactie de fotopolimerizare D. 3 tipuri de reactie: acid-baza, fotopolimerizare, autopolimerizare E. Reactie de deshidratare (pag. 997)

S2272044. Principala precautie a cimentului policarboxilat de zinc este A. Nu se micsoreaza raportul pulbere lichid

1751



1752



Se micsoreaza raportul pulbere- lichid Utilizat pentru restaurari traditionale Surplusul se indeparteaza inainte de priza Poate provoca alergii (pag. 993)

S2272045. Avantajele CIMR fata de CIS sunt A. Tip de intarire mai scurt B. CIMR sunt mai putin fragile C. Aciditatea initiala este scazuta D. Ph-ul creste rapid E. Toate raspunsurile de mai sus corecte (pag. 998)

S2272046. Avantajele CIMR fata de CIS sunt A. Eliberare de ioni de fluor crescuta B. Sensibilitate la apa scazuta C. Solubilitate scazuta D. Aspect estetic superior fata de CIS E. Toate raspunsurile corecte (pag. 998)

S2272047. Cimenturile EBA A. Pulberea contine 20-30% oxid de aluminiu B. Pulberea contine 10% oxid de aluminiu C. Pulberea contine 15% oxid de aluminiu D. Pulberea contine floruri E. Are effect cariostatic (pag. 993)

S2272048. Grosimea filmului de ciment EBA este A. 40-70 microni B. 20 microni C. 90 microni D. 7 microni E. 17 microni (pag. 993)

S2272049. Cimentul oxid de zinc\eugenol mmodificate contine particule de rasina naturala sau sintetica in proportie de : A. 10-40% B. 50% C. 4% D. 1,4 % E. 41 % (pag. 992)

S2272050. Cimentul fosfat de zinc are rezistenta la compresiune la valori cuprinse intre A. 18 Mpa B. 8 Mpa C. 80-110 Mpa D. 8-11 Mpa

1752



1753

Rezidentiat 2004


E. 0-8 Mpa (pag. 991)

S2272051. Cimenturile hibride sunt A. Intre CIS si RDC B. CIS si PCZ C. CIS si ZOE D. FOZ si PCZ E. FOZ si CIS (pag. 997)

S2272052. Cimenturile polielectrolitice au timp de lucru A. 2,5-3,5 minute B. 2 minute C. 3 minute D. 5 minute E. 5,5 minute (pag. 994)

S2272053. Cimenturile polielectrolitice au rezistenta la compresiune de A. 55-85 Mpa B. 50 Mpa C. 80 Mpa D. 5 Mpa E. 15 Mpa (pag. 994)

S2272054. Biocompatibilitatea cimenturilor polielectrolitice le indica in special pentru A. Restaurari de mica amploare B. Restaurari de mare amploare C. Pentru cimentarea puntilor totale D. Pentru cimentarea puntilor intinse E. Nici un raspuns corect (pag. 994)

S2272055. Timpul de priza pentru FOZ este de A. 6-8 minute B. 3 minute C. 5 minute D. 1,5 minute E. 9 minute (pag. 994)

S2272056. Pentru a obtine o consistenta cremoasa a CIS, raportul pulbere-lichid trebuie sa fie de A. 1,5 -1 B. 2-1 C. 5 -1 D. 3-1 E. 7-1 (pag. 1004)

S2372057. Pentru a obtine o consistenta cremoasa a cimenturilor ionomere de sticla raportul pulbere

1753



1754

Rezidentiat 2004


lichid trebuie sa fie: A. B. C. D. E.

1:1,5 1,5:1 1:1 2:1 1:2 (pag. 1004)

S2372058. Fixarea de durata nu se poate face cu: A. Cimenturi traditionale:FOZ, CSF si ZOE modificate B. Cimenturi polielectrolitice: PCZ, CIS C. Cimenturi pe baza de hidroxid de calciu fara uleiuri eterice D. Cimenturi rasini (acrilice, diacrilice si adezive) E. Cimenturi "hibride" (intre CIS si RDC) (pag. 990)

S2372059. Care din urmatoarele proprietati nu este caracteristica cimenturilor EBA ? A. Rezistenta la compresiune este comparabila cu aceea a cimenturilor FOZ B. Rezistenta la tractiune este mai scazuta decat a cimentului fosfat C. Grosimea filmului este de 40-70 microni D. Timpul de lucru este scurt E. Raportul pulbere - lichid are o importanta deosebita pentru calitatile mecanice (pag. 993)

S2372060. Pentru cimentul policarboxilat de Zn timpul de lucru la temperatura camerei este: A. sub 2,5 minute B. 2,5 - 3,5 minute C. 3,5 - 4,5 minute D. 6 -8 minute E. 8 - 10 minute (pag. 994)

S2572061. Verifcarea raporturilor ocluzale în protezarea prin punte dentară nu se face în: A. intercuspidare maximă B. ocluzie de relaţie centrică C. mişcări de lateralitate D. mişcări protruzive E. poziţia de repaus mandibular (pag. 984)

S2672062. Faza clinica de determinare a relatiilor intermaxilare în edentatia totala presupune urmatoarele operatii, enumerate în ordine întâmplatoare: 1. Determinarea DVR si a DVO; 2. Determinarea RC; 3. Determinarea planului de ocluzie; 4. Controlul sabloanelor de ocluzie; 5. Determinarea curburii vestibulare a sablonului superior; 6. Stabilirea indicatiilor pentru alegerea si montarea dintilor artificiali. Stabiliti ordinea corecta a acestor operatii dintre urmatoarele variante: A. 1, 2, 3, 4, 5, 6; B. 4, 3, 5, 1, 2, 6; C. 5, 3, 4, 2, 1, 6; D. 4, 5, 3, 1, 2, 6; E. 3, 4, 5, 1, 2, 6. (pag. 131)

S2672063. Elementele ce caracterizeaza sablonul de ocluzie sunt:

1754



1755

Rezidentiat 2004


A. ajuta la pozitionarea mandibulei în RC; B. este realizat din material termoplastic sau acrilat; C. grosimea acrilatului sau a placii de baza trebuie sa fie 3-4 mm la nivelul zonelor Einsering si 1-3 mm în zonele linguale; D. faza finala a daptarii sablonului de ocluzie consta în punera unui strat subtire silicon fluid pe marginile sablonului; E. nu este neaparat necesar când edentatia totala este situata la arcada superioara, iar inferior arcada este integra. (pag. 131)

S2672064. Orientarea, directia planului de ocluzie în regiunea laterala se face în raport cu planul lui: A. Frankfurt; B. Fox; C. Camper; D. Andersen; E. Gysi. (pag. 137)

S2672065. Determinarea pozitiei de repaus a mandibulei se poate realiza astfel: A. în deglutitie; B. dupa metoda Dawson; C. dupa tehnica Neill; D. dupa metoda Silverman; E. dupa deglutitie. (pag. 140)

S2672066. Metodele de conducere a mandibulei în relatie centrica sunt: A. testul Ismail; B. metoda Silverman; C. electromiografie; D. reflexul molar; E. existenta între valurile de ceara ale sabloanelor a unui spatiu de 2-3 mm. (pag. 145)

S2672067. Critica metodei Gysi de înregistrare grafica a relatiei centrice este reprezentata de: A. derapajul anterior frecvent al sablonului inferior; B. sabloanele, având greutate în afara cavitatii bucale se pot destabiliza; C. închiderea gurii se face mereu în aceiasi pozitie retrudata; D. necorespondenta între valurile de ocluzie a celor doua sabloane; E. DVO se poate modifica pe parcursul înregistrarii. (pag. 148)

S2972068. Un aport proximal reusit al protezei fixe cu vecinii trebuie sa: A. fie foarte strans B. fie lax C. ofere spatiu suficient pentru curatire D. permita depasirea cu dificultate cu firul de matase dentara E. permita depasirea usoara cu firul de matase dentara (pag. 982)

S2972069. Fixarea protezelor fixe se face prin: A. cimentare B. lipire

1755



1756

Rezidentiat 2004


C. insurubare D. culisare E. toate (pag. 984)

S2972070. Cimentarea provizorie se poate face pentru: A. PFU B. PPF C. Aparate de imobilizare D. Proteze cu sprijin implanter E. Proteze metalo-ceramice (pag. 988)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1272071. Alegerea cimentului pentru fixarea de durata, depinde de: A. stabilitatea coroanei B. forma de retentie a bontului C. rutina actului D. starea pulpei E. grosimea smaltului restant (pag. 990)

S1272072. Avantajele cimentului CIS sunt: A. adeziune crescuta la preparatie si coroana B. aderenta la suprafete C. rata scazuta la carie secundara D. toleranta pulpara buna E. aderenta la ceramica dentara (pag. 995)

S1272073. Cimentarea provizorie presupune: A. verificarea adaptarii proximale, cervicale si ocluzale B. asigurarea unei perioade de vindecare a posibilelor leziuni gingivale C. evitarea perioadei de adaptare a tesuturilor moi D. verificarea aspectului fizionomic si al fonatiei, in unele situatii mai deosebite E. verificarea cimentarii definitive (pag. 988)

S1272074. Criteriile de selectare a cimenturilor sunt: A. starea pulpei dintilor vecini B. starea pulpei dintilor stalpi C. retentia coroanei pe dintele stalp D. timpul de priza E. solubilitatea in saliva (pag. 999)

S1272075. Dezavantajele protezelor fixe sunt: A. avantajul psihic datorita caracterului de fixitate B. necesitatea exerezei de tesuturi dentare C. solidarizarea a doi sau a mai multor dinti

1756



1757

Rezidentiat 2004


D. descimentarea E. sensibilitatea termica (pag. 1007)

S1272076. Dintre cimenturile pentru fixare de durata fac parte: A. cimentul ZOE nemodificat B. cimenturi"hibride" C. cimenturi polielectrolitice D. cimenturile CIS E. cimenturi traditionale: FOZ si CSF (pag. 990)

S1272077. Evitarea distantarii protezei de suprafata bontului in timpul cimentarii, se face: A. realizarea unui sant pe suprafata interna a coroanei B. gravare acida C. lacuirea bontului D. subexpansiunea masei de ambalat E. eroziune galvanica (pag. 986)

S1272078. inaintea cimentarii de durata trebuie executate urmatoarele manopere: A. indepartarea completa a cimentului provizoriu de pe suprafetele dentare B. devitalizarea dintilor stalpi C. testarea vitalitatii dintilor vecini D. testarea vitalitatii dintilor stalpi E. verificarea protezei fixe pe modelul de lucru (pag. 1000)

S1272079. Intre dezavantajele cimentului FOZ se numara: A. prezenta adeziunii B. nocivitate pulpara C. actiune antibacteriana D. insolubilitate in fluide acide E. fragilitate (pag. 992)

S1272080. La cimentarea DCR-ului metalic, se indica: A. consistenta cimentului sa fie fluida B. mentinerea activa a dispozitivului dupa cimentare C. realizarea unui sant pentru refluarea cimentului D. mentinerea pasiva a dispozitivului dupa cimentare E. aplicarea cimentului atat pe suprafata dispozitivului cat si in canalul radicular (pag. 1006)

S1272081. Neadaptarea cervicala a coroanelor pe bont poate fi determinata de: A. finisarea si lustruirea lucrarii inainte de cimentare B. resturi de ciment provizoriu C. plusuri pe suprafata interna a componentei metalice D. arii de contact prea stranse E. adaptare corecta evidentiata prin control tactil si vizual. (pag. 983)

1757



1758

Rezidentiat 2004


S1272082. Verificarea adaptarii ocluzale a restaurarilor protetice fixe: A. se verifica in IM si ORC B. se verifica numai in IM C. se verifica numai in ORC D. se verifica cu hartie de articulatie, folie de ceara sau rasina E. se slefuiesc zonele care"inalta" (pag. 984)

S1272083. Verificarea clinica a adaptarii protezelor fixe pe campul protetic, are urmatoarele etape: A. proximala B. cervicala C. ocluzala D. pe model E. interna (pag. 981)

S1272084. Verificarea proximala a adaptarii protezelor fixe pe campul protetic, evidentiaza un contact: A. strans, care determina senzatie de tensiune in arcada B. normal, cand poate fi depasit cu dificultate de catre firul de matase C. prea slab, care favorizeaza impactul alimentar asupra gingiei D. se poate determina cu hartie de articulatie, fir de matase, matrice. E. se indica corect cu instrumentar rotativ abraziv (pag. 982)

S1472085. Adaptarea ocluzala se controleaza cu ajutorul: A. hartiei de articulatie B. foliei de ceara C. cu ajutorul instrumentarului de consultatie D. cu ajutorul unei benzi de celuluiod cu o grosime de 120 µm E. doar pe baza informatiilor pacientului (zona care"inalta") (pag. 984)

S1472086. Capacitatea de curgere a cimenturilor este influentata de: A. tipul de ciment B. raportul pulbere lichid C. marimea particulelor de pulbere D. laţimea fantei dintre coroana si bont E. realizarea unor santuri verticale la nivelul elementrelor de agregare. (pag. 987)

S1472087. Cimenturile ionomere de stica adera la: A. smalt B. dentina C. metale acoperite cu un strat superficial de oxizi D. ceramica E. metale nobile (pag. 995)

S1472088. Cimeturile diacrilice: A. asigura retentia restaurarii prin mijloace micromecanice B. contin particule de umplutura anorganica ce nu depasesc 5 µm C. asigura lipirea restaurarii prin mecanism dublu

1758



1759

Rezidentiat 2004


D. in cazul celor autopolimerizabile au un timp de lucru foarte scurt (60-90 sec) E. in cazul celor autopolimerizabile au un timp mediu de lucru (pag. 997)

S1472089. Etapa finala a terapiei protetice fixe e reprezentata de: A. inserarea B. adaptarea C. fixarea D. lustruirea E. indepartarea excesului de ciment de la nivel cervical. (pag. 981)

S1472090. Fixarea de durata se poate face cu: A. cimenturi traditionale: FOZ, CSF, ZOE modificat B. polielectrolitice PCZ, CIS, RDC C. cimenturi rasini D. cimenturi"hibride" E. Bondex (J&J) (pag. 990-994)

S1472091. Fixarea provizorie se practica din urmatoarele considerente: A. verificarea adaptarii in cele trei sfere B. asigurarea unei perioade de adaptare C. verificarea aspectului fizionomic si al fonatiei in unele situatii mai deosebite D. cimentarea de durata se face de obicei mai corect E. verificarea iritatiei pulpare in cazul unei RPF metalo-ceramice (pag. 988)

S1472092. Neadaptarea cervicala a coroanei pe bont se poate datora: A. resturilor de ciment provizoriu B. plusuri pe suprafata intrena a componentei metalice C. minusuri pe suprafata bontului dentar D. existenţa unor arii proximale de contact prea stranse E. existenta unor contacte ocluzale prea slabe (pag. 983)

S1472093. Pentru detectarea zonei de frecare cu bontul se pot folosi: A. markeri solubili in apa B. amestec de ruj cu cloroform C. spray-uri Fit Checker D. silicon cu reacie de condensare E. ceara de ocluzie (pag. 982)

S1472094. Un contact proximal prea slab: A. e de dorit in cazul depistarii bolii parodontale B. e nedorit deoarece favorizeaza imapctul alimentar cu gingia interdentara; C. e nedorit deoarce favorizeaza retentia alimentelor; D. e nedorit deoarece induce traumatizarea gingiei interdentare E. e de preferat in cazul dintilor cu afectare parodontala (pag. 982)

1759



1760

Rezidentiat 2004


S1472095. Verificarea rapoartelor ocluzale se face: A. cu ajutorul hartiei de articulatie; B. in pozitia de intercuspidare maxima C. in ocluzie de relatie centrica D. prin presiune digitala E. se poate realiza intraoral cu un simultor ocluzal (pag. 984)

S1572096. Adaptarea ocluzala a restaurarilor protetice fixe se verifica astfel: A. cu ajutorul hartiei de articulatie B. verificarea rapoartelor ocluzale se face in IM,ORC,miscari de lateralitate si protruzive C. in cazul restaurarilor unidentare se verifica numai in IM D. la nivelul intermediarilor din zonele laterale cuspizii vestibulari inferiori circumscriu cuspizii vestibulari superiori E. in zonele laterale, cuspizii orali superiori si inferiori trebuie sa realizeze raport cap la cap. (pag. 984)

S1572097. Capacitatea de curgere a cimentului este influentata de: A. temperatura mediului ambiant B. tipul de ciment C. conditiile de pastrare a cimentului D. raportul pulbere-lichid E. marimea particulelor de pulbere. (pag. 987)

S1572098. Indicatiile cimentarii provizorii sunt: A. sub presiune masticatorie se va produce adaptarea ocluzala a restaurarilor fixe B. verificarea aspectului fizionomic C. vindecarea unor posibile leziuni gingivale D. cand dintele stalp de punte prezinta un dispozitiv corono-radicular E. in cazul protezelor cu sprijin implantar. (pag. 988)

S1572099. Neadaptarea cervicala a coroanelor pe bont poate fi determinata de: A. resturi de ciment provizoriu B. plusuri pe suprafata interna a componentei metalice C. margini cervicale nefinisate D. existenta unor arii de contact prea stranse E. prepararea bonturilor cu prag cervical in cazul protezelor fixe confectionate din aliaje nobile. (pag. 983)

S1572100. Pentru a evita distantarea coroanelor de suprafetele bontului in timpul cimentarii se procedeaza astfel: A. crearea de santuri pe suprafata bontului B. lacuirea bontului C. eroziunea galvanica a suprafetei interne a coroanei D. slefuirea suprafetei interne a coroanei E. confectionarea modelului din materiale cu un coeficient de expansiune crescut. (pag. 986)

S1572101. Scopurile cimentarii de durata sunt: A. mentinerea vitalitatii pulpare

1760



1761



asigurarea retentiei protezei previne migrarea orizontala a dintilor stalpi profilaxia parodontiului asigurarea unor rapoarte ocluzale functionale. (pag. 989)

S1572102. Urmatoarele afirmatii privind cimentarea provizorie sunt adevarate: A. se folosesc cimenturi temporare pe baza de oxid de zinc cu sau fara eugenol B. se folosesc cimenturi pe baza de hidroxid de calciu fara uleiuri eterice C. pentru o buna adaptare a restaurarii consistenta pastei trebuie sa fie crescuta D. cimentul ZOE nu este indicat pentru preparari de bonturi proaspat preparate E. eugenolul din cimenturile ZOE este un potential alergen. (pag. 989)

S1672103. Criteriile de selectare a cimenturilor sunt: A. starea pulpei dintilor stalpi B. gradul de paralelism al dintilor stalpi C. retentia biomecanica a coroanei pe dintele stalpi D. marimea anticipata a fortelor care vor tinde sa desprinda restaurarea E. pretul de cost (pag. 999)

S1672104. Fixarea de durata se poate face cu: A. cimenturi traditionale: FOZ<, CFF, si ZOE modificat B. cimenturi polielectrolitice C. cimenturi rasini D. cimenturi"hibride" E. elastomeri de sinteza (pag. 990)

S1672105. Fixarea provizoriu a lucrarilor protetice in cavitatea bucala se practica din mai multe considerente: A. posibilitatea unei interpretari mai obiective a retentiei B. verificarea aspectului fizionomic si al fonatiei C. vindecarea unor posibile leziuni gingivale D. testare compatibilitatii materialului lucrarii in mediul salivar E. adaptarea la noua dimensiune vertivala de ocluzie (pag. 988)

S1672106. inaintea cimantarii de durata trebuie executata urmatoarele manopere: A. testarea vitalitatii dintilor stalpi B. verificarea protezei fixe pe modelul de lucru C. indepartarea completa a cimentului provizoriu de pe suprafetele dentare D. verificarea existentei unor arii de contact prea stranse E. verificarea formei bontului dentar (pag. 1000)

S1672107. Neadaptarea cervicala a coroanelor pe bont poate fi determinata de: A. resturi de ciment provizoriu B. plusuri pe suprafata interna a componentei metalice C. metoda de slefuire a bontului dentar D. existenta unor arii de contact prea stransa

1761



1762

Rezidentiat 2004


E. procese carioase multiple (pag. 983)

S1672108. Pentru ca in timpul cimentarii coroana sa nu se distanteaze de suprafetele bontului trebuie tinut cont de: A. crearea de santuri pe suprafata interna a coroanei B. lacuirea bontului C. supraextensiunea masei de ambalat D. eroziunea galvanica E. presiune mare la cimentare (pag. 986)

S1672109. Pentru curatirea bontului dentare se indica: A. alcoolul B. apa oxigenata C. stergerea cu neofalina D. acid poliacrilic 30% E. cloramina (pag. 1001)

S1672110. Uscarea cu jet de aer a bontului dentar este interzisa datorita: A. afectarii odontoblastilor B. desicarea dentinei C. crearea unei pelicule de lichid la suprafata bontului dentar D. indepartarea smearlayer-ului E. posibilitatii infectarii plagii dentinare (pag. 1001)

S2172111. Cimentul policarboxilat de zinc: A. Are calitati tixotropice B. Timpul de lucru la temperatura camerei este de 2,5 - 3,5 minute C. Timpul de lucru la temperatura camerei este de 4 - 6 minute D. Are o buna adeziune la smalt si dentina E. Are o buna adeziune la aliajele de aur (pag. 993-994)

S2172112. Cimenturile fosfat de zinc : A. Dupa intarire sunt extrem de rigide B. Dupa intarire au o rigiditate medie C. Rezistenta la compresiune este intre 80 - 110 Mpa D. Rezistenta la compresiune este intre 5 - 7 Mpa E. Rezistenta la tensiune este intre 5 - 7 Mpa (pag. 991)

S2172113. Cimenturile ionomere de sticla fata de cimenturile fosfat de zinc: A. Dimensiunea particulelor de pulbere este mai mare B. Dimensiunea particulelor de pulbere este mai mica C. Au o vascozitte mai mare D. Au o vascozitate mai mica E. Au o rata scazuta de carie secundara (pag. 995)

1762



1763

Rezidentiat 2004


S2172114. Pentru cimentarea restaurarilor integral ceramice se face: A. Gravarea cu acid fluorhidric a suprafetei interne a restaurarii B. Gravarea cu acid fosforic a suprafetei de smalt a preparatiei C. Aplicarea agentului de cuplare silanic la ceramica D. Aplicarea agentului de cuplare silanic la suprafata preparatiei E. Aplicarea adezivului rasinii la smalt si la stratul de silan (pag. 1006)

S2172115. Sferele in care se face verificarea clinica a adaptarii unei restaurari fixe pe campul protetic sunt: A. Vestibulara B. Ocluzala C. Orala D. Proximala E. Cervicala (pag. 981)

S2272116. Pentru ca in timpul cimentarii coroana sa nu se distanteze de suprafetele bontului se poate recurge la: A. Gravarea interna a coroanei , cu acizi B. Crearea unui sant pe suprafata interna a coroanei C. Remodelarea cervicala a coroanei cu cleste crampon D. Eroziunea galvanica E. Presiunea mare la cimentare (pag. 1005)

S2272117. Pentru curatirea bontului dentar inainte de cimentare se indica: A. Apa oxigenata B. Stergerea cu neufalina C. Alcool D. Acid poliacrilic 30% E. Cloramina (pag. 1001)

S2272118. Criteriile de selectarea a cimenturilor iau in considerare: A. Starea pulpei dintilor stilp B. Gradul de paralelism al dintilor stilp C. Retentia biomecanica a coroanei pe dintele stilp D. Marimea anticipata a fortelor care vor tinde sa desprinda restaurarea E. Pretul de cost (pag. 999)

S2272119. Durerea care apare in timpul cimentarii PPF cu cimenturi FOZ nu se datoreaza: A. Dilatatiei de priza a cimentului care produce inaltari de ocluzie B. Refluarii cervicale a excesului de ciment C. Hiperestezie dentinara D. Absentei protezarii provizorii a bonturilor E. Aciditatii cimetului (pag. 986)

S2272120. Fixarea provizorie a lucrarilor in cavitatea bucala se practica din mai multe considerente,: A. Posibilitatea unei interpretari mai obiective a retentiei

1763



1764

Rezidentiat 2004


B. Verificarea aspectului fizionomic al fonatiei C. Vindecarea unor posibile leziuni gingivale D. Testarea compatibilitatii materialului lucrarii in mediul salivar la pacienti care prezinta si alte lucrari realizate din alte aliaje E. Verificarea biocompatibilitatii materialului (pag. 988)

S2272121. Avantajele cimentului CIS sunt nu includ: A. Adeziunea crescuta la preparatie si coroane metalice nenobile B. Adeziune la suprafata metalelor nobile C. Rata scazuta la carie secundara D. Toleranta pulpara buna E. Adeziune la ceramica dentara (pag. 994)

S2272122. Cimentarea provizorie presupune: A. Evitarea perioadei de adaptare a tesuturilor moi B. Asigurarea unei perioade de vindecare a posibilelor leziuni gingivale C. Verificarea adaptarii proximale, cervicale si ocluzale D. Verificarea aspectului fizionomic E. Facilitarea acceptarii psihice a lucrarii (pag. 988)

S2272123. Evitarea distantarii protezei de suprafata bontului in timpul cimentarii se face prin: A. Gravare acida a coroanei B. Lacuirea bontului pe modelul de lucru C. Realizarea unui sant pe suprafata interna a coroanei D. Eroziune galvanica a coroanei E. Subexpansiunea masei de ambalat (pag. 986)

S2272124. Capacitatea de curgere a cienturilor e influentata de: A. Tipul de ciment B. Raportul pulbere - lichid C. Marimea particulelor de pulbere D. Latimea fantei dintre coroana si bont E. Realizarea unor santuri verticale la nivelul elementelor de agregare (pag. 996)

S2272125. Faza de adaptarea ocluzala include: A. asigurarea contactelor interdentare antagoniste stabile B. verificarea incadrarii in morfologia arcadei dentare C. verificarea respectariicurbei vestibulare si orale a arcadei D. circumscrierea cuspizilor vestibulari mandibulari de catre cei vestibulari maxilari E. modelarea varfurilor cuspidiene ascutite pentru asigurarea eficientei masticatorii (pag. 984)

S2272126. Cimenturile CIS nu adera la: A. Ceramica B. Metale nobile C. Smalt D. Dentine

1764



1765

Rezidentiat 2004


E. Metale acoperite cu un strat de oxid (pag. 995)

S2272127. Accidentul de muscare a mucoasei jugale apare in urmatoarele conditii: A. varfurile cuspidiene sau marginile vestibulare vin in contact cap la cap B. mai ales in zonele poasterioare ale arcadei dentare C. varfurile cuspidiene mandibulare circumscriu pe cele maxilare D. se modeleaza varfuri cuspidiene ascutite E. abrazie accentuata a dintilor posteriori (pag. 984)

S2272128. Neadaptarea cervicala a coroanei pe bont se poate datora A. Resturilor de ciment provizoriu B. Plusurilor pe suprafata interna a componentei metalice C. Minusuri pe suprafata bontului dentar D. Existentei unei arii proximale de contact prea stranse E. Existenta unor contacte ocluzale prea slabe care nu apasa sufficient coroana pe bontul dentar (pag. 983)

S2272129. Cimenturile ionomeri de sticla adera la: A. Smalt B. Dentina C. Metale acoperite cu un strat superficial de oxizi D. Ceramica dentara E. metale nobile (pag. 995)

S2272130. Verificarea clinica a adaptarii unei restaurari fixe pe cimpul protetic se face in urmatoarele sfere: A. Vestibulara B. Ocluzala C. Orala D. Proximala E. Cervicala (pag. 981)

S2272131. La alagerea cimentului pentru fixarea de durata nu se tine cont de: A. Retentia biomecanica a coroanei pe dintii stalpi B. Marimea fortelor care vor tinde sa dizloce restauratia C. Grosimea stratului de dentine restant D. Starea pulpei E. Grosimea smaltului restant (pag. 999)

S2272132. Cimenturile fosfat de zinc se caracterizeaza prin: A. Dupa intarire au o rigiditate medie B. Dupa intarire sint extrem de rigide C. Rezistenta la compresiune este intre 80-110 Mpa D. Rezistena la compresiune este intre 5-7 Mpa E. Rezistenta la tensiune este intre 5-7 Mpa (pag. 991)

1765



1766

Rezidentiat 2004


S2272133. Cea mai mare grija trebuie acordata inserarii lucrarii protetice fixe la : A. Restaurari metalo-ceramice B. Coroane partiale inlay,onlay C. Restaurari integral ceramice D. Restaurari total metalice E. Restaurari metalo-plastice (pag. 983)

S2272134. Criteriile de selectare a cimenturilor sint: A. Profunzimea preparatiilor dentare B. Starea pulpei dintilor stilpi C. Retentia coroanei pe dintele stilp D. Timpul de priza E. Solubilitatea in saliva (pag. 999)

S2272135. Intre avantajele cimentului FOZ se numara: A. Se prepara usor B. Are calitati estetice C. Are consistenta fluida D. Dupa priza ajunge la o masa relativ puternica E. Are actiune antibacteriana (pag. 992)

S2272136. Marginile supragingivale la onlay MOD pot fi : A. Brunisate dupa adaptarea pe dinte B. Finisate dupa adaptarea pe dinte C. Iritante pentru parodintiul marginal D. Expuse fracturarii E. Expuse deformarilor elastice (pag. 983)

S2272137. Adaptarea ocluzala a restaurarilor protetice fixe se verifica: A. Numai in IM B. Miscari de lateralitate , protruzive, IM, ORC C. Numai in ORC D. Cu hirtie de articulatie, folie de ceara sau rasina E. Se slefuiesc zonele care inalta (pag. 984)

S2272138. Coroanele prea lungi , cu margini care patrund prea mult in santul gingival pot poduce: A. ischemierea gingiei libere B. traumatizarea epiteliului versantului intern C. lezarea insertiei epiteliale D. predispozitie la depuneri de placa muco-bacteriana E. leziuni cu potential malign (pag. 983)

S2272139. Neadaptarea cervicala a coroanelor pe bont poate fi determinate de : A. resturi de ciment provizoriu B. plusuri pe suprafata interna a componentei metalice C. existenta unor arii de contact prea stranse

1766



1767

Rezidentiat 2004


D. modificari ale pozitiei bontului pe arcada dentara E. realizarea preparatiei cervicale tangentiale (pag. 983)

S2272140. Adaptarea proximala corecta a protezei partiale fixe se testeaza cu: A. fir de matase dentara care va depasi punctul de contact interdentar cu relativa dificultate B. matrice care va depasi punctul de contact interdentar cu relativa dificultate C. hirtie de articulatie de grosime 12,5 micrometri ( 0,0005 inch) care va depasi punctul de contact interdentar cu minima dificultate D. hartie de articulatie cu grosime de 22,5 micrometri( 0,0009 inch) care poate patrunde interdentar cu minima dificultate) E. spray colorant aplicat pe suprafata proximala a protezei fixe (pag. 982)

S2272141. Pentru a evita distantarea coroanelor de invelis metalice de suprafatele bontului in timpul cimentarii se procedeaza la: A. Creare unui sant pe suprafata bontului dentar B. Lacuirea bontului dentar in cavitatea bucala C. Eroziunea galvanica pe suprafata interna a coroanei metalice D. Slefuirea suprafetei interne a coroanei fara prejudicierea inchiderii marginale, dar rezultatele sunt imprecise E. gravare interna a codin aliaje nobile cu acizi azotic si acid clorhidric (pag. 1005)

S2272142. Contraindicatiile cimentarii provizorii sint: A. Restaurari unitare protetice B. Verificareaadaptarii restaurarii C. Verificarea vindecarii unor leziuni gingivale situate sub corpul de punte D. Proteze fixe metalo-ceramice E. In cazul protezelor cu sprijin implantar (pag. 988)

S2272143. Pentru detectarea zonei de frecare cu bontul se pot folosi A. Markeri solubili in apa B. Amestec de ruj cu cloroform C. Markeri solubili in alcool D. Silicon cu reactie de condensare E. Ceara de ocluzie (pag. 982)

S2272144. Urmatoarele afirmatii privind cimentarea provizorie sunt adevarate A. Folosesc cimenturi pe baza de hidroxid de calciu, fara uleiuri eterice B. Folosesc dimenturi temporare pe baza de oxid de zinc C. Eugenonul din cimenturile ZOE este un potential alergen D. Cimentul ZOE nu e indicat pentru acoperirea bonturilor proaspat preparate E. Pentru o buna rezistenta a restaurarii, consistenta pastei trebuie sa fie crescuta (pag. 989)

S2272145. Uscarea cu jet de aer a bontului dentar este interzisa datorita A. Afectarii odontoblastilor B. Desicarea dentinei C. Crearea unei pelicule de lichid la suprafata bontului dentar prin presiune crescuta ce actioneaza asupra fluidului dentinar D. Disecarea smaltului

1767



1768

Rezidentiat 2004


E. Posibilitatea infectarii plagii dentinare (pag. 1001)

S2272146. Cimenturile CIS fata deFOZ A. Dimensiunea particulelor de pulbere este mai mare B. Dimensiunea particulelor de pulbere este mai mica C. Au o viscozitate mai mare D. Au viscozitete mai mica E. Au o rata mai scazuta de carie secundara (pag. 996,995)

S2272147. Capacitatea de curgere a cimentului este influentata de A. Tipul de ciment B. Raportul pulbere- lichid C. Marimea particulelor de pulbere D. Conditii de pastrare a cimentului E. Temperatura mediului ambiant (pag. 987)

S2272148. Zonele cervicale sensibile pot fi cauzate de A. Coroane provizorii cu margini prea lungi B. Coroane provizorii cu margini prea scurte C. Coroane provizorii cu margini prea lungi purtate o periaoda prea lunga de timp D. Coroane cu margini prea lungi defectuos adaptate cervical E. Nici un raspuns corect (pag. 1007)

S2272149. Sensibilitatea termica poate sa apara A. Determinata de o implicatie pulpara B. Nu poate fi determinata niciodata de o implicatie pulpara C. De un contact prematur D. De o zona terminala preparata intempestiv, neacoperita corect E. Nici un raspuns corect (pag. 1007)

S2272150. Mobilitatea protezelor partiale fixe poate sa apara in urmatoarele situatii: A. Deformarea elementelor de agregare B. Efectul miscarii de torsiune C. Contacte ocluzale disfunctionale D. Coroziune consecutiva bimetalismului E. Regimul alimentar (pag. 1008)

S2272151. Retractiile gingivale pot avea loc ca urmare a: A. Supra solicitarii dintilor stalpi datorita lungimii breselor B. Prin conformarea inadecvata a ambrazurilor C. Contur necorespunzator a elementelor de agregare D. Datorita numarului prea mare al dintilor stalpi E. Clatirii frecvente cu apa de gura (pag. 1008)

S2272152. Leziunile carioase pot sa apara la nivelul dintilor stalpi:

1768



1769



Cand marginile coroanelor sunt prea scurte Marginile coroanelor sunt prea largi Igiena defectuoasa in cazul unei PPF fara ambrazuri corect conformate Regim alimentar bogat in glucide Mai ales la restaurari metalo-ceramice (pag. 997)

S2272153. Despre leziunile pulpare ale dintilor stalpi se pot afirma: A. Procese carioase cu evolutie lenta pot provoca atrofii pulpare B. Procese carioase cu evolutie lenta nu pot provoca atrofii pulpare C. Procese carioase cu evolutie lenta pot provoca leziuni degenerative de toate tipurile D. Procese carioase cu evolutie lenta nu pot provoca leziuni degenerative de toate tipurile E. Pot fi decelate radiologic intotdeauna (pag. 1008)

S2272154. Cauzele dezlipirii scheletului metalic al intermediarilor de elementele de agregare pot fi: A. Lipirea deficitara a intermediarilor la elementele de agregare B. Aliajul de lipit are porozitati C. Suprafata destinata lipirii are dimensiune redusa D. Tehnica incorecta de turnare a aliajului E. tipul masticator tocator (pag. 1008)

S2272155. Perforarea restaurarilor fixe poate fi rezolvata: A. Cu o incrustatie B. Nu poate fi rezolvata cu o incustratie C. Printr-o obturatie cu diferite materiale D. Nu poate fi restaurata printr-o obturatie E. Poate duce la inlocuirea restaurarii (pag. 1009)

S2272156. Indicatiile compomerului DYRACT CEM+ sunt A. Fixari conventionale pentru inlay B. Fixari conventionale pentru onlay C. Fixari conventionale pentru coroane de invelis D. Fixari adezive pentru proteze partiale fixe adezive E. Nu se utilizeaza pentru DCR (pag. 998)

S2272157. Indicatiile DYRACT CEM+ sunt pentru fixari adezive de durata A. Pentru inlay B. Pentru onlay C. Pentru coroane si fatete ceramice D. Punti pe implante E. La pacienti cu receptivitate crescuta la carie (pag. 998)

S2272158. Fixarea de durata se poate face cu A. Cimenturi traditionale B. Cimenturi polielectrolitice C. Cimenturi rasini D. Cimenturi hibride

1769



1770

Rezidentiat 2004


E. Nici un raspuns corect (pag. 990)

S2272159. Cimenturile traditionale sunt A. FOZ B. CSF C. ZOE modificate D. Nici un raspuns corect E. Cimenturi ionomeri de sticla (pag. 990)

S2272160. Cimenturile polielectrolitice sunt: A. PCZ B. CIS C. FOZ D. CSF E. RDC (pag. 990)

S2272161. Cimenturile rasini sunt A. Acrilice B. Diacrilice. C. Adezive D. EBA E. CIS (pag. 990)

S2272162. Pentru cimentari temporare se pot utiliza A. Cimentul ZOE B. Cimenturi pe baza de hidroxid de calciu, fara uleiuri eterice C. VIVADENT-Reocap-temp D. VOCO-Provicol E. Nici un raspuns corect (pag. 989)

S2272163. Cimenturile polielectrolitice. Avantaje: A. Toxicitate redusa B. Toxicitate crescuta C. Adeziune la dinte D. Nu adera la dinte E. Manipulare facila (pag. 994)

S2272164. Cimenturile polielectrolitice. Dezvantaje: A. Pastrarea proportiei praf-lichid B. Rezistenta la compresiune scazuta C. Timp de lucru scurt D. Timp de lucru crescut E. Nici un raspuns corect (pag. 994)

S2272165. Cimenturile ionomer de sticla sunt, din punct de vedere chimic

1770



1771



Poliacrilati complecsi Polialchenolati de sticla Polimeri ionici Polimeri neionici Toate raspunsurile corecte (pag. 994)

S2272166. Cimentul fosfat de zinc are urmatoarele proprietati: A. Este extrem de rigid B. Nu este extrem de rigid C. Modul de elasticitate de 13 GPa D. Modul de elasticitate de 3 Gpa E. Modul de elasticitate de 1 Gpa (pag. 991)

S2272167. Cimentul fosfat de zinc A. Are grosimea peliculei de ciment intre dinte si restaurare de 25 micrometri B. Permite adaptarea oricarui tip de coroana C. Nu permite adaptarea oricarui tip de coroana D. Timp de manipulare 3-6 minute la 21 de grade C E. Timp de intarire in cavitatea bucala 5-9 minute (pag. 991)

S2272168. Compomerii A. Sunt RDC modificate cu poliacizi B. RDC nemodificate cu poliacizi C. Sunt hibrizi composite + ionomeri D. Nici un raspuns corect E. Au aparut la inceputul anilor 70 (pag. 998)

S2372169. Pentru ca in timpul cimentarii coroana sa nu se distanteze de pe suprafata bontului se recurge la: A. Crearea de santuri pe suprafata interna a coroanei sau gravarea acida a aceleiasi suprafete cand coroanele sunt confectionate din aliaje nobile B. Lacuirea bontului C. Supraexpansiunea masei de ambalat D. Eroziunea galvanica E. Slefuirea suprafetei interne a coroanei (pag. 986)

S2372170. Fixarea provizorie dureaza: A. Mai putin de o saptamana B. Peste doua saptamani C. 1 -2 saptamani D. Pana la 6 luni daca se urmareste o reabilitare ocluzala E. O luna (pag. 988)

S2372171. Principalele avantaje ale cimenturilor oxid de Zn eugenol modificate sunt: A. Toleranta pulpara buna B. Capacitate de izolare

1771



1772

Rezidentiat 2004


C. Manipulare facila D. Nu se descompune hidroelectrolitic in mediul bucal E. Nu coloreaza rasinile acrilice (pag. 992)

S2372172. Urmatoarele afirmatii cu privire la cimenturile ionomere de sticla sunt adevarate: A. Dimensiunea particulelor de pulbere este mai mare la CIS decat la FOZ B. Spre deosebire de FOZ, CIS au o vascozitate mai mica (fluiditate mai mare) C. La CIS nu se poate influenta prea mult timpul de priza D. CIS adera la suprafetele polare active (smalt, dentina, metale acoperite cu un strat superficial de oxizi) E. CIS adera la suprafetele chimic inerte (ceramica dentara, metale nobile) (pag. 995)

S2372173. Avantajele cimenturilor ionomere modificate cu rasini fata de cimenturile ionomere de sticla sunt: A. Timp de intarire mai scurt B. Eliberare de ioni de fluor relativ crescuta C. Sensibilitate la apa scazuta D. Solubilitate crescuta E. Ph-ul creste lent (pag. 998)

S2372174. Pentru fixarea de durata a fatetelor ceramice sunt indicate: A. Cimenturi ionomere de sticla B. Cimenturi rasini adezive C. Cimenturi diacrilice D. Cimenturi ZOE modificate E. Cimenturi ionomere modificate cu rasini (pag. 1000)

S2372175. Urmatoarele cimenturi nu sunt indicate pentru fixarea de durata a coroanelor integral ceramice realizate prin presare: A. Cimenturi rasini adezive B. Cimenturi ionomere de sticla C. Cimenturi ZOE modificate D. CIMR E. Ciment fosfat de zinc (pag. 1000)

S2372176. Pregatirea bontului pentru cimentarea de durata se realizeaza prin: A. Indepartarea depunerilor de placa dentara si a resturilor organice cu gume si pulbere de piatra ponce B. Curatirea cu alcool si ulterior stergere cu neofalina C. Curatirea cu apa oxigenata 3% si ulterior stergere cu neofalina D. Uscare cu jet de aer E. Conditionarea bontului in functie de vitalitatea lui (pag. 1001)

S2372177. La prepararea cimenturilor policarboxilate se tine cont de urmatoarele aspecte: A. Raportul optim pulbere - lichid este de 1,5:1 B. Se amesteca pe placa de sticla C. Spatularea se realizeaza in 60 sec. D. Se obtine o pasta mult mai vascoasa decat la alte tipuri de ciment

1772



1773

Rezidentiat 2004


E. Timpul de utilizare ramane scurt (aprox.2,5 min.) (pag. 1003)

S2372178. Prepararea cimentului fosfat de Zn se realizeaza: A. Pe placuta din material plastic B. Pe placuta de sticla C. Pe placuta racita la o temperatura intre -10°C si +10°C D. Pe placuta la temperatura camerei E. Cu un raport optim intre pulbere si lichid de 1,5-2g pulbere la 0,5 ml lichid (pag. 1002)

S2372179. Urmatoarele afirmatii cu privire la prepararea CIS sunt adevarate: A. Se prepara pe o placa de sticla B. Se prepara pe o placa din material plastic C. Se prepara pe folie de hartie cerata D. Amestecarea celor doua componente se face cu o spatula din material plastic E. Amestecarea celor doua componente se face cu o spatula din metal (pag. 1004)

S2372180. Cimentarea restaurarilor integral ceramice presupune urmatoarele etape: A. Gravarea cu HF a suprafetei interne a restaurarii B. Aplicarea agentului de cuplare silanic la ceramica C. Gravarea cu acid fosforic a suprafetei preparatiei D. Aplicarea adezivuluirasinii la smalt si la stratul de silan E. Inserarea restaurarii fara ciment diacrilic care se introduce in cavitate si aplicarea unei presiuni moderate (pag. 1006)

S2372181. Senzatia de discomfort aparuta dupa fixarea de durata a protezelor fixe este un accident care se poate datora: A. Prezentei unor contacte premature sau interferente ocluzale B. Insertiei intr-o pozitie inadecvata a protezei C. Unui camp masticator supradimensionat sau micsorat D. Absentei presiunii protezei asupra tesuturilor de sprijin E. Acumularii resturilor alimentare la nivelul protezei (pag. 1007)

S2372182. Scheletul metalic al intermediarilor in cazul protezelor fixe se poate dezlipi de elementele de agregare sau fractura din urmatoarele cauze: A. Aliajul de lipit are porozitati B. Suprafata destinata lipirii are dimensiuni foarte reduse C. Tehnica incorecta de turnare D. Tehnica incorecta de manipulare a aliajului de lipit E. Supuprasolicitarea protezei datorita amplitudinii mici a bresei (pag. 1008)

S2572183. Fixarea provizorie a punţii dentare se caracterizează prin : A. durează de obicei 1-2 săptămâni B. se poate extinde până la şase luni C. nu se indică în cazul restaurările unidentare D. permite realizarea unor retuşuri ocluzale E. nu permite efectuarea tratamentului endodontic (pag. 988)

1773



1774

Rezidentiat 2004


S2672184. Determinarea dimensiunii verticale de ocluzie se poate face cu: A. ajutorul ocluzorului Willis; B. testul Ismail; C. pacientul culcat pe spate; D. nu conteaza metoda de determinare, toate fiind foarte exacte; E. toate raspunsurile sunt corecte; (pag. 142)

S2672185. Care dintre urmatoarele metode preextractionale pot fi folosite pentru determinarea dimensiunii verticale primare: A. masti faciale acrilice; B. testul Ismail; C. profil facial din acrilat sau metal; D. protezarea imediata; E. radiografii panoramice ale arcadelor. (pag. 141)

S2672186. Metoda de înregistrare grafica a relatiei centrice a lui Gysi: A. este extraorala; B. este intraorala; C. este cu spijin central; D. permite si determinarea concomitenta a DVO; E. utilizeaza sabloane de ocluzie. (pag. 147)

S2672187. Pentru stabilirea relatiilor intermaxilare cu mai multa usurinta sunt necesare prelevarea unor date preextractionale ca: A. fotografii ale pacientului; B. dimensiunea verticala de ocluzie masurata în mm; C. vechile proteze totale ale pacientului; D. aspectul ocluziei în regiunea frontala; E. analiza substratului osos si mucos (pag. 130)

S2672188. În cadrul verificarii sabloanelor de ocluzie se urmareste ca: A. baza sablonului sa fie modelata si sa se adapteze pe câmpul protetic, la temperatura cavitatii bucale; B. baza sablonului sa fie adaptata perfect pe model; C. baza sablonului sa fie rigida nedeformabila la temperatura cavitatii bucale; D. marginile bazei sablonului sa patrunda în fundurile de sac; E. daca modelul prezinta retentivitati acestea sa fie îndepartate înainte de aplicarea sablonului în cavitatea bucala. (pag. 132)

S2672189. Elementele ce caracterizeaza valurile de ocluzie sunt: A. sunt confectionate din ceara roz mai dura, alba sau ivory; B. pot fi confectionate din stents; C. se monteaza în afara crestelor pentru a evita interferentele; D. în regiunea frontala se situeaza anterior de papila incisiva; E. în regiunea distala se opresc la1,5 cm anterior de tuberozitati. (pag. 132)

S2672190. Cauzele bascularii sablonului în jurul unui ax sunt:

1774



1775



grosimea neuniforma a bazei sablonului; margini scurte ale bazei sablonului; eventuale asperitati situate pe fata externa a sablonului; borduri de ceara montate în afara crestelor; torus palatin proeminent. (pag. 133)

S2672191. Planul de ocluzie are urmatoarele caracteristici: A. la edentat este un plan ondulat; B. are o curbura incizala; C. are o curbura vestibulara; D. are o curbura în plan sagital; E. are o curbura în plan transversal. (pag. 135)

S2672192. Pentru stabilirea nivelului si directiei planului de orientare protetica se urmareste: A. portiunea vizibila din valul de ocluzie la deschiderea usoara a gurii; B. portiunea vizibila din valul de ocluzie la o fonatie minima; C. realizarea unui nivel de 1-2 mm indiferent de situatia clinica; D. la sablonul inferior nivelul planului de ocluzie trebuie sa depaseasca putin marginea libera a buzei inferioare; E. colaborarea cu tehnicianul dentar. (pag. 136)

S2972193. Fixarea prin cimentare a protezelor fixe se face cu: A. ciment SF B. CIS C. ciment FOZ D. ciment rasina E. ciment ZOE (pag. 985)

S2972194. Capacitatea de curgere a unui ciment este influentata primar de: A. tipul de ciment B. raportul pulbere-lichid C. marimea particulelor de pulbere D. fanta dintre coroana si bont E. conformarea zonei terminale (pag. 987)

1775



1776

Rezidentiat 2004 Tema nr. 1 INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

PROFIL STOMATOLOGIE - RASPUNSURI

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

S1201034. A,C,E S1201035. A,D

S1301001. A

S1201036. B,C,E

S1301002. A

S1201037. A,C,D

S1301003. D

S1201038. A,D

S1301004. A

S1201039. A,C,E

S1301005. C

S1201040. C,D

S1501006. C

S1201041. B,D,E

S1501007. B

S1201042. A,C,D,E

S1501008. A

S1201043. A,C,E

S1501009. D

S1201044. A,C,D

S1501010. B

S1201045. A,B,D,E

S1501011. D

S1201046. A,C,D,E

S1601012. A

S1201047. D,E

S1601013. A

S1301048. A,B,C,D

S1601014. E

S1301049. A,B

S2101015. E

S1301050. B,C

S2101016. D

S1301051. B,C

S2101017. A

S1301052. A,B,D,E

S2101018. D

S1301053. A,C,D

S2301019. B

S1301054. A,C,D

S2301020. A

S1301055. A,C,D

S2301021. A

S1401056. B,D

S2301022. B

S1401057. A,B,C

S2301023. A

S1401058. B,C,D

S2601024. C

S1401059. B,E

S2601025. E

S1401060. A,B,D

S2601026. A

S1401061. B,C,E

S2601027. C

S1401062. A,B,C

S2601028. D

S1401063. A,C,D,E

S2601029. D

S1401064. A,B,C,E

S2601030. C

S1401065. A,B,D

S2901031. C

S1401066. B,C

S2901032. C

S1501067. A,C

S2901033. C

S1501068. A,B,E S1501069. B,C,D,E

1776


S1501070. A,B,D S1501071. A,B,D S1501072. A,D,E S1601073. B,C,E S1601074. A,B,C,E S1601075. B,C,E S1601076. A,B,E S1601077. A,B S1601078. A,D,E S2101079. A,B,D S2101080. A,D,E S2101081. B,C,E S2101082. A,B S2101083. A,B,D,E S2101084. B,D,E S2301085. A,B,C,E S2301086. A,B,D S2301087. B,C,E S2301088. A,B,C,E S2301089. A,C,D,E S2301090. A,B,C,D S2301091. A,C,D,E S2301092. A,B,C S2301093. A,B,C,D S2301094. A,B,C,E S2301095. A,D,E S2301096. B,D,E S2301097. A,B,D,E S2301098. A,B,D,E S2301099. A,B,D,E S2301100. A,B,C,E S2601101. A,C,E S2601102. A,B,C,D S2601103. A,B,C,E S2601104. A,B,C S2601105. A,B,C,E S2601106. B,C S2601107. B,C,D


1777

Rezidentiat 2004


S2601108. A,B,D,E S2801109. A,B,C,E S2801110. A,B,D S2801111. A,B,C,D S2801112. A,B,E S2801113. A,B,D,E S2801114. B,C S2801115. B,C,D S2801116. A,B,E S2801117. B,C,E S2801118. A,C,D,E S2901119. B,D S2901120. A,B,E

1777



1778


S1202001. B S1202002. C S1202003. A S1302004. D S1302005. D S1302006. D S1402007. A S1402008. B S1502009. A S1502010. A S1502011. A S1502012. A S1502013. A S1502014. A S1602015. A S1602016. E S1602017. B S1602018. D S1602019. E S1602020. D S2102021. E S2102022. C S2102023. C S2102024. B S2102025. C S2102026. D S2102027. D S2102028. A S2102029. C S2102030. B S2102031. D S2102032. D S2102033. E S2102034. A

1778


S2102035. E

S1402070. C,D

S2102036. D

S1402071. A,B,E

S2102037. E

S1402072. A,C,E

S2102038. C

S1402073. A,B,E

S2102039. B

S1402074. A,B,D,E

S2102040. A

S1402075. A,B,D

S2602041. B

S1402076. B,C,D,E

S2602042. C

S1402077. B,C,E

S2602043. A

S1402078. A,C,D

S2602044. D

S1402079. C,D,E

S2602045. E

S1402080. B,D,E

S2602046. A

S1502081. A,C,E

S2602047. B

S1502082. D,E

S2902048. C

S1502083. A,B,C

S2902049. D

S1502084. A,B,C

S2902050. D

S1502085. A,C,D S1502086. A,C,D


S1502087. A,B,C S1502088. A,C,E

S1202051. B,C

S1602089. A,B,D

S1202052. A,B

S1602090. A,C

S1202053. A,C,D

S1602091. A,C,E

S1202054. A,D,E

S1602092. D,E

S1202055. A,B,C,D

S1602093. A,B,D,E

S1202056. B,D,E

S1602094. B,C,E

S1202057. B,C,D,E

S1602095. A,B,C,D

S1202058. A,B,C,D

S2102096. A,B

S1202059. C,D,E

S2102097. A,C,D,E

S1202060. A,B,C,D

S2102098. A,B

S1202061. A,C,E

S2102099. B,C,D

S1302062. C,D,E

S2102100. A,B,C,D

S1302063. B,C,D,E

S2102101. A,C,D,E

S1302064. B,C,E

S2102102. C,D,E

S1302065. A,B

S2102103. A,B,C

S1302066. A,C,D

S2102104. B,D,E

S1302067. A,B,C

S2102105. B,C

S1302068. A,B,C

S2102106. A,B,C,D

S1302069. B,C,E

S2102107. A,C,D



1779

Rezidentiat 2004


S2102108. A,B,D

S2602146. A,B,C,D

S2102109. A,B,C

S2602147. A,B,E

S2102110. B,C,D,E

S2602148. A,B,C,D

S2102111. A,B

S2602149. A,B,D,E

S2102112. C,D

S2602150. B,C

S2102113. A,B,E

S2602151. A,B,C

S2102114. A,B

S2802152. A,B,D,E

S2102115. C,D

S2802153. A,B,C,E

S2102116. A,B,C,D

S2802154. A,C,D

S2102117. B,C,D

S2802155. A,B,C,D

S2102118. A,B,C,E

S2802156. B,C,D

S2102119. B,C,D

S2802157. A,B,C,D

S2102120. A,B,D

S2802158. B,C,D

S2102121. A,C,E

S2802159. A,B,C,D

S2102122. A,B

S2802160. A,B,C

S2102123. A,B,D,E

S2802161. C,D,E

S2102124. A,B,D,E

S2902162. B,C,D

S2302125. A,C,D

S2902163. A,C,D,E

S2302126. A,B,C S2302127. A,B,C S2302128. A,D,E S2302129. A,B,E S2302130. A,B,C,D S2302131. B,D,E S2302132. A,B,E S2302133. A,B,D S2302134. A,C,D,E S2302135. A,B,C S2302136. A,C,E S2302137. A,D,E S2302138. A,C,E S2302139. A,B,C S2302140. A,B,D S2302141. B,D,E S2302142. A,B,D S2302143. A,D,E S2602144. A,C,D S2602145. A,C,D

1779



1780


S1403001. B S1403002. C S1503003. A S1503004. A S1503005. E S1503006. B S1503007. C S1603008. D S1603009. B S1603010. D S1603011. E S1603012. E S2103013. B S2103014. A S2303015. C S2303016. B S2303017. A S2303018. D S2303019. B S2503020. D S2603021. B S2603022. C S2603023. C S2603024. E S2603025. C S2603026. A S2603027. E S2603028. A S2803029. D S2803030. D S2903031. C


1780


S1203032. A,B,C,D

S1603070. A,B,E

S1203033. C,D,E

S1603071. B,C,E

S1203034. A,B,C,E

S1603072. C,D

S1203035. A,D,E

S1603073. A,E

S1203036. A,B,D,E

S1603074. B,C,D,E

S1203037. A,D,E

S2103075. A,B,C

S1203038. A,B,C,E

S2103076. B,C,E

S1203039. B,C,D

S2103077. B,C,D

S1203040. A,B,D,E

S2303078. B,C,E

S1203041. C,D,E

S2303079. B,E

S1203042. A,B,C,E

S2303080. B,D,E

S1203043. A,B,C,D

S2303081. A,B,D

S1203044. A,B,D,E

S2303082. A,C,D,E

S1303045. A,C

S2303083. B,C,E

S1303046. C,E

S2303084. A,B,D,E

S1303047. A,B,C

S2303085. A,B,E

S1303048. A,B,D

S2303086. A,C,D,E

S1303049. A,B,E

S2303087. A,C,D

S1303050. B,C,E

S2303088. A,D,E

S1303051. C,D

S2303089. B,D,E

S1303052. A,B,D,E

S2303090. A,B,D,E

S1303053. D,E

S2303091. A,B,C,D

S1303054. A,B,D

S2303092. A,C,E

S1403055. B,C,D

S2503093. C,D,E

S1403056. B,C,E

S2603094. B,C

S1403057. B,D

S2603095. C,D,E

S1403058. B,C

S2603096. B,C

S1403059. A,C,D,E

S2603097. A,B,E

S1403060. A,C

S2603098. A,D,E

S1403061. A,B,C,D

S2603099. A,B,D,E

S1503062. A,C,E

S2603100. A,C,D

S1503063. A,B,C

S2603101. A,D

S1503064. C,D,E

S2803102. A,B,C

S1503065. A,D,E

S2803103. A,D

S1503066. A,B,C

S2803104. A,B,C

S1503067. A,C

S2803105. A,B,D

S1603068. B,D,E

S2803106. A,B,C,D

S1603069. A,D,E

S2803107. A,B,C



1781

Rezidentiat 2004


S2803108. A,C,D,E S2803109. A,C,D S2903110. A,C,E S2903111. B,C S2903112. A,D,E S2903113. A,C,E

1781



1782


S1204001. B S1204002. C S1204003. E S1204004. C S1204005. B S1204006. C S1204007. D S1304008. A S1404009. B S1404010. E S1404011. C S1404012. E S1404013. A S1404014. E S1404015. B S1504016. B S1504017. A S1504018. A S1504019. A S1504020. C S1504021. B S1604022. E S1604023. E S1604024. E S1604025. E S1604026. E S2104027. B S2104028. D S2304029. C S2304030. A S2304031. C S2304032. C S2304033. C S2504034. D

1782


S2604035. D

S1504070. A,B,C

S2604036. C

S1504071. A,B

S2604037. B

S1504072. A,C

S2604038. A

S1504073. A,B,C

S2604039. B

S1504074. A,B,C

S2604040. B

S1504075. A,B,C

S2604041. C

S1504076. A,B,C S1604077. A,B,D,E


S1604078. A,B,E S1604079. A,B,E

S1204042. B,E

S1604080. A,B,C,E

S1204043. C,E

S1604081. A,B,E

S1204044. A,C,D

S1604082. B,C,E

S1204045. B,D,E

S1604083. A,C,E

S1204046. B,D

S1604084. B,C

S1204047. A,C

S1604085. A,C,E

S1204048. A,B,E

S1604086. A,B,D,E

S1304049. B,C,D,E

S1604087. A,C,D,E

S1304050. A,B,C,D

S2104088. B,C,D

S1304051. A,B,C

S2104089. A,B,E

S1304052. A,C,D

S2104090. A,B,C

S1304053. B,D

S2304091. A,C,D,E

S1304054. A,B,C

S2304092. C,D,E

S1304055. A,B,C

S2304093. A,B

S1304056. A,B,C,E

S2304094. A,B,C

S1304057. A,B,D,E

S2304095. B,C,E

S1304058. D,E

S2304096. A,B,C,D

S1404059. B,D,E

S2304097. A,B,D

S1404060. A,B,E

S2304098. B,C,E

S1404061. A,B,C

S2304099. A,C,E

S1404062. B,C,E

S2304100. A,C,D,E

S1404063. A,B

S2304101. D,E

S1404064. A,B,C,D

S2304102. A,B

S1404065. B,E

S2304103. A,C,E

S1404066. C,D

S2504104. A,B,C

S1404067. A,C

S2604105. B,D

S1404068. C,E

S2604106. B,C,D

S1504069. A,B,C

S2604107. C,D,E



1783

Rezidentiat 2004


S2604108. B,D,E S2604109. A,D,E S2604110. A,B,D,E S2604111. A,B,C,E S2604112. A,C,D,E S2904113. A,B,C,D S2904114. A,B,C,E S2904115. B,C,E S2904116. A,C S2904117. B,C

1783



1784




S1205034. A,C,E S1205035. B,C,E

S1205001. D

S1205036. B,C,E

S1205002. D

S1205037. B,D

S1305003. C

S1205038. A,C,D

S1405004. B

S1205039. A,B,E

S1405005. B

S1205040. B,C,E

S1405006. D

S1205041. B,D

S1405007. D

S1205042. C,D

S1405008. A

S1205043. A,C,E

S1505009. C

S1305044. A,B,D,E

S1505010. B

S1305045. C,D,E

S1505011. B

S1305046. B,C,E

S1505012. E

S1305047. A,B

S1505013. E

S1305048. A,B,D,E

S1605014. C

S1305049. B,D,E

S1605015. E

S1305050. A,B,D

S1605016. E

S1305051. B,D,E

S2105017. A

S1305052. A,D

S2105018. C

S1405053. A,B,C

S2305019. C

S1405054. A,B,C

S2305020. B

S1405055. A,C,D

S2305021. A

S1405056. B,C

S2305022. A

S1505057. A,B,C,D

S2305023. A

S1505058. A,C,D

S2505024. A

S1505059. A,B

S2605025. B

S1505060. A,B,E

S2605026. D

S1505061. B,C

S2605027. E

S1505062. A,B,E

S2605028. A

S1505063. A,B,D

S2605029. C

S1505064. A,B,C,E

S2605030. D

S1505065. A,B,C,E

S2605031. E

S1605066. C,D

S2905032. E

S1605067. A,C,D,E

S2905033. B

S1605068. A,B,D,E

S1605070. A,B S1605071. C,E S1605072. A,B,C S1605073. B,C,D S1605074. A,B,D S1605075. A,C,D S2105076. A,B,C S2105077. C,E S2105078. A,B,E S2305079. A,B,D S2305080. A,B,C,D S2305081. A,B,D,E S2305082. B,C,E S2305083. A,B,D S2305084. A,B,D,E S2305085. B,E S2305086. B,D,E S2305087. A,B,E S2305088. B,E S2305089. D,E S2305090. A,B,D,E S2305091. A,B,D S2305092. B,C,D,E S2305093. A,C S2505094. A,B,C S2605095. A,C,E S2605096. B,C S2605097. A,C,E S2605098. A,B,E S2605099. A,C,E S2605100. B,D,E S2605101. B,D S2605102. A,B,E S2905103. A,B,E S2905104. A,C,D S2905105. B,C,E

S1605069. B,D,E

1784



1785


S1306001. C S1306002. E S1306003. A S1406004. E S1406005. B S1406006. C S1406007. A S1406008. D S1506009. B S1506010. C S1506011. B S1506012. B S1506013. D S1506014. D S1606015. D S1606016. D S1606017. B S1606018. B S2106019. B S2106020. C S2306021. E S2306022. A S2306023. A S2306024. A S2306025. A S2306026. A S2506027. D S2606028. A S2606029. B S2606030. B S2606031. C S2606032. C S2606033. B S2606034. D

1785


S2906035. A

S1506070. B,C,D,E

S2906036. B

S1506071. A,D,E S1506072. A,B,D,E


S1506073. A,B S1506074. A,B,C,E

S1206037. C,D,E

S1606075. B,C,D

S1206038. A,B,C

S1606076. B,D,E

S1206039. A,C,D,E

S1606077. B,C,D,E

S1206040. A,B,C,E

S1606078. A,B,C,E

S1206041. A,B,C,E

S1606079. B,C

S1206042. B,C,E

S1606080. A,B,E

S1206043. A,B,D,E

S1606081. C,D,E

S1206044. A,B,D,E

S1606082. B,C,D

S1206045. B,D,E

S1606083. A,B,C

S1206046. A,B,C,D

S2106084. A,B

S1206047. D,E

S2106085. B,C

S1206048. C,E

S2106086. C,D

S1306049. A,B,D,E

S2306087. A,B,D,E

S1306050. B,D,E

S2306088. A,D,E

S1306051. A,B

S2306089. B,C,D

S1306052. C,E

S2306090. A,B,D

S1306053. A,B,C,D

S2306091. A,B,C

S1306054. B,D,E

S2306092. A,C,E

S1306055. A,B,E

S2306093. A,B,D,E

S1306056. B,C,D

S2306094. A,B

S1306057. A,C

S2306095. B,C,D,E

S1306058. A,C,E

S2306096. C,E

S1406059. A,B

S2306097. D,E

S1406060. B,C

S2306098. A,B,C

S1406061. B,C,D

S2306099. A,B

S1406062. C,D

S2506100. B,C,D,E

S1406063. A,E

S2606101. A,C,D

S1406064. C,E

S2606102. A,C,D

S1406065. A,E

S2606103. A,B,D

S1406066. A,D

S2606104. A,B,C

S1406067. C,D

S2606105. A,B,D

S1406068. C,D

S2606106. A,B,C

S1406069. A,E

S2606107. A,B,D,E



1786

Rezidentiat 2004


S2606108. A,B,C S2906109. A,B S2906110. A,B,C S2906111. B,C

1786



1787


S1507001. E S1507002. A S1507003. E S1507004. E S1507005. B S1607006. E S1607007. E S1607008. E S2107009. E S2107010. B S2307011. E S2307012. C S2307013. D S2307014. A S2507015. A S2607016. B S2607017. D S2607018. D S2607019. A S2607020. B S2607021. D S2607022. C S2607023. E S2807024. A S2907025. A


S1207026. B,E S1207027. B,D S1207028. C,D S1207029. B,D,E S1207030. B,D S1207031. B,C,E

1787


S1207032. B,C,D,E

S2307070. B,C,D

S1207033. A,B,D

S2307071. A,B,C

S1207034. B,D

S2307072. A,B,C

S1207035. C,E

S2307073. C,D

S1207036. B,D

S2307074. A,C,D,E

S1307037. A,B,C

S2307075. C,D

S1307038. A,B,C

S2307076. A,B,C,E

S1307039. A,B,C,E

S2307077. A,B,C

S1307040. A,B,C,E

S2307078. A,B,C

S1307041. A,B,C,D

S2307079. A,B

S1307042. A,B,E

S2307080. A,B,C

S1307043. A,B,D,E

S2307081. B,D

S1307044. A,B,C

S2307082. A,B,C,E

S1307045. A,B,C,E

S2507083. A,B,C,E

S1307046. A,B,C

S2607084. A,C,D,E

S1507047. A,B,C,E

S2607085. A,D

S1507048. B,D,E

S2607086. D,E

S1507049. A,B,E

S2607087. B,E

S1507050. C,D

S2607088. A,B,D,E

S1507051. A,B,C

S2607089. C,D

S1507052. A,B,E

S2607090. B,C,E

S1507053. A,B,C,D

S2807091. A,C

S1507054. A,B,E

S2807092. A,C,D

S1607055. A,C,D

S2807093. B,C

S1607056. A,D

S2807094. D,E

S1607057. A,C,E

S2807095. B,C,D,E

S1607058. A,C,D,E

S2807096. A,C,D

S1607059. B,C

S2807097. B,C,D,E

S1607060. B,C,D,E

S2807098. B,C,D,E

S1607061. A,C,D

S2807099. B,C,D,E

S1607062. C,D

S2907100. B,C,D

S1607063. B,C

S2907101. A,B,C,D

S1607064. B,D,E

S2907102. B,C,D

S2107065. B,D

S2907103. A,B,D

S2107066. A,D,E S2107067. A,D,E S2307068. A,B,E S2307069. A,B



1788


S1208001. C S1208002. C S1308003. B S1308004. B S1308005. C S1308006. B S1308007. C S1408008. E S1408009. C S1408010. C S1408011. B S1508012. C S1508013. C S1508014. B S1508015. A S1508016. A S1508017. B S1608018. A S2108019. B S2108020. C S2308021. E S2308022. C S2308023. B S2308024. C S2308025. C S2508026. D S2608027. B S2608028. C S2608029. A S2608030. C S2608031. B S2608032. C S2608033. E S2808034. A

1788


S2808035. B

S1608070. A,C,E

S2908036. C

S1608071. A,B,D

S2908037. D

S1608072. A,C,D,E S1608073. A,B,D


S1608074. B,C,D S1608075. A,B,C,E

S1208038. C,D,E

S1608076. A,B,C

S1208039. B,D,E

S2108077. A,B,D,E

S1208040. A,C

S2108078. B,C,D

S1208041. A,C,E

S2108079. B,D,E

S1208042. A,B,D

S2308080. A,B,C,D

S1208043. A,B,C

S2308081. A,D,E

S1208044. A,C,D,E

S2308082. B,D

S1208045. A,C,D

S2308083. D,E

S1308046. A,C

S2308084. B,C,D

S1308047. C,D,E

S2308085. B,D

S1308048. A,B,C

S2308086. A,D,E

S1308049. A,B,C,D

S2308087. B,C,E

S1308050. A,B,C

S2308088. B,C

S1308051. B,E

S2308089. A,B,C

S1308052. B,C

S2308090. A,B,C

S1408053. B,D,E

S2308091. A,D,E

S1408054. C,D,E

S2308092. A,C

S1408055. A,B,C

S2308093. B,C

S1408056. A,B

S2308094. A,B,E

S1408057. A,B,C,D

S2308095. A,B,C

S1408058. A,B,C,D

S2508096. A,B

S1508059. A,B,C,D

S2608097. B,C,E

S1508060. A,B,C

S2608098. A,B

S1508061. A,B,C,D

S2608099. A,C

S1508062. A,B,C,E

S2608100. A,B,D

S1508063. A,B,C,D

S2608101. B,D,E

S1508064. A,C,D

S2608102. A,C,D,E

S1508065. B,C,D,E

S2608103. A,E

S1508066. A,B,C,D

S2608104. A,B,C,E

S1508067. A,B,D,E

S2808105. A,B,C

S1608068. B,C,D

S2808106. A,C,E

S1608069. A,B,D

S2808107. C,D



1789

Rezidentiat 2004


S2808108. A,B,C,D S2808109. A,C,E S2808110. B,C,E S2808111. B,D,E S2908112. A,C,E S2908113. A,C,D S2908114. A,B,D,E

1789



1790




S1209034. C,D,E S1209035. A,D,E

S1209001. B

S1209036. A,B,C

S1309002. B

S1209037. A,B,C,D

S1309003. C

S1209038. A,C,D

S1309004. B

S1209039. A,B,D

S1509005. A

S1209040. A,B,C

S1509006. D

S1209041. A,B,C

S1509007. A

S1209042. A,B

S1509008. B

S1209043. A,B,C

S1509009. B

S1209044. B,C,D

S1609010. A

S1209045. A,B

S1609011. C

S1209046. A,B,D,E

S1609012. C

S1309047. B,D

S1609013. C

S1309048. B,C,D,E

S1609014. A

S1309049. A,B

S2109015. D

S1309050. C,D,E

S2109016. B

S1309051. A,B,D,E

S2309017. C

S1309052. C,E

S2309018. E

S1309053. C,D

S2309019. E

S1309054. A,B,C,D

S2309020. E

S1309055. C,D,E

S2309021. B

S1409056. A,B,C,D

S2309022. C

S1409057. A,B,D

S2509023. C

S1409058. A,B,D

S2609024. C

S1409059. A,B,C

S2609025. E

S1409060. A,B,C,D

S2609026. A

S1409061. A,B,C

S2609027. C

S1409062. A,B,C

S2609028. B

S1509063. A,B,C

S2609029. A

S1509064. A,C,E

S2609030. C

S1509065. A,B,D

S2809031. A

S1509066. A,C

S2909032. C

S1509067. A,B,C

S2909033. A

S1509068. A,C,D,E S1509069. D,E

1790


S1509070. A,B,C,D S1509071. A,B,C S1609072. A,C,D,E S1609073. A,C,E S1609074. A,B,D S1609075. A,C,E S1609076. B,D S1609077. C,D,E S1609078. A,D S1609079. A,B,E S2109080. B,D S2109081. B,D S2109082. A,B,E S2309083. B,D S2309084. B,C S2309085. B,D S2309086. C,D,E S2309087. B,D,E S2309088. A,D,E S2309089. B,C,D S2309090. A,C,D,E S2309091. B,D S2309092. A,B S2309093. A,B,D,E S2309094. A,B,C,D S2309095. A,C,D S2309096. A,B,C,D S2309097. C,D S2509098. A,C,D,E S2609099. A,B,C,D S2609100. A,C S2609101. A,B,D S2609102. B,C,E S2609103. A,B,C S2609104. C,E S2609105. A,B S2609106. A,C S2809107. A,B,C,E


1791

Rezidentiat 2004


S2809108. A,C,D S2809109. B,C,E S2809110. A,B,E S2809111. A,B,C,D S2809112. A,B,C S2809113. A,B,C,D S2809114. A,B,C,D S2809115. A,B,C,D S2909116. A,B,C S2909117. A,B,D,E S2909118. A,B,C,E

1791



1792




S1210033. B,C,E S1210034. C,D,E

S1210001. B

S1210035. A,B,C,E

S1210002. B

S1210036. A,B,E

S1310003. D

S1210037. A,B,C,D

S1310004. C

S1210038. A,C,D

S1310005. C

S1210039. C,D,E

S1310006. A

S1210040. A,B,E

S1510007. D

S1210041. A,D,E

S1510008. A

S1210042. A,B,D,E

S1510009. B

S1210043. A,B,D

S1510010. C

S1310044. B,C,D

S1510011. E

S1310045. A,B,C,E

S1510012. D

S1310046. A,D,E

S1610013. D

S1310047. A,C,D,E

S2110014. B

S1310048. C,D

S2110015. D

S1310049. C,E

S2310016. C

S1310050. A,B,C,E

S2310017. E

S1310051. A,C,D

S2310018. B

S1310052. C,E

S2310019. C

S1410053. A,C,D,E

S2310020. A

S1410054. A,B,D,E

S2310021. D

S1410055. A,B,E

S2310022. C

S1410056. A,B,D

S2510023. C

S1410057. A,C,D

S2610024. E

S1510058. A,B,C,D

S2610025. A

S1510059. A,B,C,D

S2610026. D

S1510060. A,B,C

S2610027. A

S1510061. A,B,C,E

S2610028. A

S1510062. A,B,C,D

S2610029. C

S1510063. A,B,D,E

S2810030. B

S1510064. A,B,E

S2910031. C

S1510065. D,E

S2910032. C

S1610066. C,D S1610067. A,B,D,E S1610068. A,B,D,E

1792


S1610069. A,B,C S1610070. B,E S1610071. B,E S1610072. A,D,E S2110073. A,C,D,E S2110074. A,C,D,E S2110075. B,C,D S2310076. C,D,E S2310077. A,B,E S2310078. A,B,C S2310079. A,B,C S2310080. A,B,D S2310081. B,C,E S2310082. A,B,C,E S2310083. C,E S2310084. A,D,E S2310085. B,C,D S2310086. A,C,D S2310087. C,E S2310088. A,C,D,E S2310089. A,B,C S2510090. A,B S2610091. A,D,E S2610092. A,B S2610093. A,B,C S2610094. B,C,E S2610095. A,D S2610096. A,B S2610097. A,B,C,E S2610098. B,C,E S2610099. A,B,E S2810100. A,B,C,D S2810101. A,D S2810102. A,B,C,D S2810103. C,D S2810104. A,B,D,E S2810105. A,B,E S2810106. C,D,E


1793

Rezidentiat 2004


S2810107. A,B S2910108. A,B,C,E S2910109. B,C,D,E S2910110. A,B,D

1793



1794


S1211001. C S1311002. B S1311003. C S1311004. D S1311005. C S1311006. B S1311007. E S1311008. C S1411009. A S1411010. A S1411011. A S1411012. A S1511013. C S1511014. C S1511015. E S1511016. B S1511017. C S1511018. B S1611019. C S1611020. C S1611021. C S1611022. D S1611023. C S1611024. C S2111025. C S2111026. D S2311027. C S2311028. B S2311029. E S2311030. B S2311031. D S2311032. C S2311033. D S2511034. C

1794


S2611035. A

S1411070. A,B,C

S2611036. D

S1411071. A,B,C,D

S2611037. E

S1411072. A,B,C

S2611038. B

S1511073. A,B,C,D

S2611039. E

S1511074. A,B,C

S2611040. D

S1511075. A,B,C,D S1511076. A,C


S1511077. A,B,C,D S1511078. A,B,C

S1211041. C,D,E

S1511079. A,B,C,D

S1211042. B,C,E

S1511080. A,B,C,D

S1211043. C,D,E

S1511081. A,B,C

S1211044. A,B,C,E

S1611082. A,D,E

S1211045. A,C,D,E

S1611083. B,C,D

S1211046. B,D,E

S1611084. A,B,D,E

S1211047. A,B,C

S1611085. A,C,E

S1211048. A,B,D

S1611086. A,C,E

S1211049. B,D

S1611087. A,B,D,E

S1211050. A,C,D

S1611088. A,C,D,E

S1311051. A,B,D,E

S1611089. B,D

S1311052. B,D

S1611090. A,D

S1311053. A,C,D,E

S2111091. A,C,E

S1311054. B,C,D

S2111092. B,D

S1311055. A,C,D

S2111093. B,C,D

S1311056. A,D,E

S2311094. B,C,D

S1311057. A,B,C,E

S2311095. A,B,D,E

S1311058. A,D,E

S2311096. A,D,E

S1411059. A,B,C

S2311097. A,C,D

S1411060. A,B,C

S2311098. B,D

S1411061. A,B,C,D

S2311099. A,D,E

S1411062. A,B,E

S2311100. A,C,D,E

S1411063. A,B,C

S2311101. A,B,C,E

S1411064. A,B

S2311102. A,B,C

S1411065. A,B,C

S2311103. A,B,D,E

S1411066. A,B,C,D

S2311104. A,B,C,E

S1411067. A,B,C,D

S2311105. A,B

S1411068. A,B,C

S2311106. A,B,D,E

S1411069. A,B,C,D

S2511107. A,B,C,D



1795

Rezidentiat 2004


S2611108. A,C,E S2611109. A,C,E S2611110. A,C S2611111. B,C,E S2611112. A,B,D,E S2611113. A,B,D S2611114. A,B,D,E S2611115. A,B,C,D S2611116. D,E S2611117. A,C,E S2911118. A,B,D,E S2911119. A,B,C,E S2911120. B,C,E S2911121. A,C,D,E S2911122. A,C,D,E

1795



1796


S1312001. B S1312002. E S1312003. D S1412004. C S1412005. D S1412006. D S1412007. A S1512008. C S1512009. A S1512010. E S1512011. B S1512012. D S1512013. D S1612014. D S1612015. B S2112016. D S2112017. B S2312018. D S2312019. B S2312020. E S2512021. B S2612022. D S2612023. D S2612024. E S2612025. B S2612026. E S2612027. E S2812028. B S2812029. A S2912030. B


S1212031. A,C,E

1796


S1212032. B,D,E

S1512070. C,D,E

S1212033. A,B,D,E

S1512071. A,B,C

S1212034. B,C,D

S1512072. A,B,C

S1212035. B,C

S1612073. A,B,C

S1212036. A,D,E

S1612074. D,E

S1212037. C,D,E

S1612075. A,B,C

S1212038. B,D,E

S1612076. A,B

S1212039. A,B,C,E

S1612077. C,D

S1212040. A,B,D,E

S1612078. C,D

S1212041. A,C

S2112079. B,E

S1212042. A,B,E

S2112080. C,D

S1212043. A,C,D

S2112081. C,E

S1212044. A,B,E

S2312082. B,E

S1212045. B,C,D,E

S2312083. A,C,D,E

S1312046. A,C,E

S2312084. A,B,C

S1312047. A,B,D,E

S2312085. A,B

S1312048. A,B

S2312086. A,B,D,E

S1312049. A,B,C,D

S2312087. A,C,D

S1312050. A,B,C

S2312088. A,C,E

S1312051. B,E

S2312089. A,B,D,E

S1312052. A,E

S2312090. A,E

S1312053. C,D

S2312091. C,D

S1312054. B,C,D,E

S2312092. B,C,E

S1312055. A,C,D

S2312093. A,B,C,D

S1312056. A,B,D,E

S2312094. A,B,C,E

S1312057. A,C,D,E

S2312095. A,C,E

S1412058. A,B

S2312096. A,C,E

S1412059. B,C,D

S2312097. C,D,E

S1412060. B,C,D,E

S2312098. A,B,C,E

S1412061. A,B,C

S2512099. B,C,D,E

S1412062. B,C,E

S2612100. B,D,E

S1412063. A,B,C

S2612101. A,B,E

S1512064. A,B,C,E

S2612102. B,C,E

S1512065. A,C,E

S2612103. C,D

S1512066. A,B,C,D

S2612104. A,D,E

S1512067. A,B,C,D

S2612105. A,B,C,E

S1512068. A,B,C,E

S2612106. A,E

S1512069. A,B,C

S2612107. B,C,D,E



1797

Rezidentiat 2004


S2812108. A,C S2812109. C,D S2812110. A,C,E S2812111. A,B S2812112. A,B,D S2812113. A,B,D S2812114. A,B,C S2812115. A,C,D S2912116. A,B,D S2912117. A,B,C,E S2912118. B,E S2912119. C,D,E

1797



1798


S1313001. B S1313002. C S1313003. D S1313004. C S1313005. C S1313006. C S1313007. B S1413008. A S1513009. E S1513010. E S1513011. C S1513012. E S1513013. B S1513014. D S1613015. C S1613016. C S2113017. B S2113018. A S2313019. C S2313020. C S2313021. B S2313022. C S2313023. B S2313024. D S2313025. C S2513026. C S2613027. E S2613028. E S2613029. E S2613030. E S2813031. C S2813032. A S2913033. E S2913034. E

1798


S1513070. B,C,D INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

S1513071. B,C,D,E S1513072. A,C,D

S1213035. B,C,E

S1513073. B,C,E

S1213036. A,B,C

S1513074. A,C,E

S1213037. A,B,D

S1513075. B,C,D

S1213038. A,B,C

S1513076. B,C,D

S1213039. A,B,C

S1513077. A,B,C,E

S1213040. A,B,C

S1613078. A,B,D

S1213041. B,C,E

S1613079. A,C

S1213042. A,B,D

S1613080. A,B,E

S1213043. C,D,E

S1613081. A,D,E

S1213044. C,D,E

S1613082. C,D,E

S1213045. A,B,C

S1613083. A,E

S1213046. C,D,E

S2113084. B,D

S1213047. A,C,D

S2113085. A,D

S1213048. B,C,D

S2113086. A,C,D

S1213049. A,B,D

S2313087. A,B,C,D

S1313050. A,D

S2313088. A,B,D

S1313051. A,B,D

S2313089. A,B,C

S1313052. A,B,C

S2313090. A,B,C,D

S1313053. A,B,C,D

S2313091. A,C,D

S1313054. A,B,C

S2313092. A,B,C

S1313055. A,C,D

S2313093. B,E

S1413056. A,B,C,D

S2313094. A,D

S1413057. A,B,C,D

S2313095. B,C

S1413058. A,B,C,E

S2313096. A,B,C

S1413059. A,B,C,D

S2313097. A,B

S1413060. A,B,C,D

S2313098. A,C,D

S1413061. A,B,C

S2313099. A,B,D

S1413062. A,B,C,E

S2513100. C,D,E

S1413063. A,B,C,D

S2613101. A,C,E

S1413064. A,B,C,D

S2613102. A,B,C,E

S1413065. A,B,C,D

S2613103. A,B,E

S1413066. A,B,C,D

S2613104. A,B,E

S1413067. A,B,C,D

S2613105. B,C,E

S1413068. A,B,C

S2613106. B,C,E

S1413069. A,B,C,D

S2613107. A,C,E



1799

Rezidentiat 2004


S2613108. A,B,D,E S2613109. A,C,D,E S2613110. A,B,E S2613111. A,B,D,E S2613112. B,C S2813113. A,B,C S2813114. A,D,E S2813115. A,B,C S2813116. A,B,C,D S2813117. A,B S2813118. C,D,E S2813119. A,B S2813120. C,D S2913121. A,C,D S2913122. A,B,C,E S2913123. A,C

1799



1800


S1214001. B S1214002. C S1314003. E S1314004. C S1314005. B S1314006. B S1414007. A S1414008. A S1414009. E S1414010. E S1414011. E S1414012. A S1414013. A S1414014. E S1414015. A S1514016. E S1514017. D S1514018. B S1514019. C S1514020. E S1514021. E S1614022. C S1614023. B S1614024. C S2114025. C S2114026. D S2314027. E S2314028. B S2314029. C S2314030. B S2314031. D S2514032. B S2614033. E S2614034. E

1800


S2614035. C

S1514070. A,B,C

S2814036. E

S1514071. A,B,E

S2814037. C

S1514072. B,C

S2814038. B

S1514073. A,B,C

S2914039. E

S1514074. A,B,C,D S1514075. A,C,D


S1514076. A,B,E S1614077. A,C,D

S1214040. A,B,C,E

S1614078. A,D

S1214041. C,D

S1614079. C,D,E

S1214042. A,C,D,E

S1614080. A,B,E

S1214043. B,C,E

S1614081. A,D

S1214044. B,C,D

S1614082. A,D,E

S1214045. A,B,C,D

S1614083. A,C,D

S1214046. A,B,C

S2114084. A,C,E

S1214047. B,C,D,E

S2114085. B,C,E

S1214048. B,C,E

S2114086. A,B,D

S1214049. A,C,D,E

S2314087. A,C,D

S1214050. C,D

S2314088. B,C,E

S1214051. A,B

S2314089. B,C,D

S1214052. A,D,E

S2314090. B,C

S1314053. A,B,E

S2314091. C,D,E

S1314054. B,C,D,E

S2314092. A,C

S1314055. A,C,D

S2314093. A,B,C,D

S1314056. B,C,E

S2314094. B,C,D,E

S1314057. B,C

S2314095. B,C,D

S1314058. C,E

S2314096. A,B,E

S1314059. A,B,C,D

S2314097. C,E

S1314060. B,C,D

S2314098. A,B,C

S1314061. A,C

S2314099. A,B,C,D

S1314062. C,D,E

S2314100. B,C

S1314063. B,C,D

S2314101. A,B,C,D

S1414064. A,B,C,D

S2514102. A,B,C

S1414065. C,D,E

S2614103. A,C,D

S1414066. B,C,D,E

S2614104. C,E

S1414067. A,E

S2614105. C,D

S1414068. A,B,C

S2614106. B,C,D

S1414069. A,B,C,D

S2614107. D,E



1801

Rezidentiat 2004


S2614108. B,D,E S2614109. A,B S2614110. A,B,C S2614111. C,E S2614112. A,C,D,E S2614113. A,B,D S2614114. A,B,D,E S2814115. A,C,E S2814116. A,B,C S2814117. D,E S2814118. A,B,C,D S2814119. A,B S2814120. C,D S2814121. A,B S2914122. B,C,D S2914123. B,E S2914124. B,C,D,E S2914125. B,C,E

1801



1802


S1315001. D S1315002. E S1315003. C S1315004. C S1315005. E S1415006. B S1515007. A S1515008. C S1515009. E S1515010. E S1515011. E S1515012. E S2115013. D S2115014. E S2315015. D S2315016. C S2315017. E S2315018. E S2315019. C S2515020. B S2615021. D S2615022. D S2615023. B S2615024. B S2815025. A S2915026. A S2915027. B


S1215028. B,C S1215029. A,B,C S1215030. A,B,E S1215031. A,C,D

1802


S1215032. B,D,E

S1515070. A,B,C

S1215033. A,B,C

S1515071. A,B,C,D

S1215034. A,C,D

S1515072. A,D,E

S1215035. A,B,E

S1515073. A,B,C,E

S1215036. B,C

S2115074. C,D

S1215037. A,C,D

S2115075. A,B,C,D

S1215038. A,B,C

S2115076. A,B,D

S1215039. A,B,C

S2315077. D,E

S1215040. A,B,C,D

S2315078. A,D

S1215041. C,D,E

S2315079. A,C

S1315042. A,C

S2315080. A,D,E

S1315043. A,B,C,D

S2315081. A,C

S1315044. A,B,C,D

S2315082. A,B,C,D

S1315045. A,B,C,D

S2315083. A,B,C,D

S1315046. A,D

S2315084. A,D

S1315047. A,D,E

S2315085. A,B,C,E

S1315048. A,B,C,E

S2315086. A,B,C,D

S1315049. D,E

S2315087. B,C,D,E

S1315050. A,C

S2315088. A,B,C,E

S1315051. A,D

S2315089. A,B,C,E

S1415052. C,D,E

S2315090. A,D,E

S1415053. A,B,C

S2315091. A,B,C,E

S1415054. A,B

S2515092. A,B,D,E

S1415055. A,B,C,D

S2615093. A,B,C

S1415056. A,B

S2615094. B,D

S1415057. A,B,C,E

S2615095. A,B

S1415058. A,B

S2615096. C,D

S1415059. A,B,C

S2615097. C,D,E

S1415060. A,B,C,D

S2615098. B,C,D

S1415061. B,D

S2615099. B,D,E

S1415062. A,B,C,D

S2615100. B,C,D,E

S1415063. A,B,C

S2615101. A,B,C,E

S1415064. B,C

S2615102. B,C

S1515065. A,B,C

S2615103. B,C,D

S1515066. A,B,C

S2615104. A,B,C

S1515067. A,B

S2615105. A,B,E

S1515068. A,B

S2615106. C,D,E

S1515069. A,C,D,E

S2615107. A,D



1803

Rezidentiat 2004


S2815108. A,E S2815109. A,B,C,D S2815110. A,D,E S2815111. A,C,D S2815112. C,D S2815113. A,B,C,D S2815114. A,E S2815115. A,B,C,D S2815116. B,C,D S2915117. B,C,D S2915118. A,B,C,E S2915119. A,C

1803



1804


S1216001. B S1216002. A S1216003. C S1416004. D S1416005. B S1416006. B S1516007. C S1516008. A S1616009. E S1616010. C S2116011. D S2116012. E S2316013. C S2316014. C S2316015. E S2316016. B S2316017. D S2316018. C S2516019. C S2616020. E S2616021. E S2616022. E S2816023. D S2816024. E S2916025. C


S1216026. B,E S1216027. A,B,E S1216028. A,B,C S1216029. A,B,D,E S1216030. A,B,D S1216031. A,B,E

1804


S1216032. A,B,C,E

S2316070. B,D,E

S1216033. B,D,E

S2316071. A,B,C

S1216034. B,C

S2316072. A,B

S1316035. B,D,E

S2316073. A,E

S1316036. A,C,E

S2316074. B,C,D

S1316037. A,B,C,E

S2316075. B,C,D

S1316038. A,C,D

S2316076. C,E

S1316039. B,C

S2316077. A,C,E

S1316040. A,E

S2316078. A,B,C

S1316041. A,C

S2316079. A,C

S1316042. A,B,D,E

S2316080. A,B,C

S1316043. A,D

S2516081. A,B,C,D

S1316044. C,E

S2616082. B,D,E

S1316045. A,C,D

S2616083. A,E

S1416046. B,C,D,E

S2616084. C,D

S1416047. A,B,C,D

S2616085. A,C

S1416048. A,D,E

S2616086. A,C,D

S1416049. A,B,D,E

S2616087. A,D

S1416050. A,C,E

S2616088. A,C,D,E

S1416051. B,E

S2616089. A,C,E

S1516052. A,B

S2616090. B,C

S1516053. A,D,E

S2616091. B,C

S1516054. B,C,D,E

S2616092. B,C,D,E

S1516055. A,B

S2616093. A,C,D

S1516056. B,D

S2816094. C,D

S1516057. C,D

S2816095. A,B,E

S1516058. A,C

S2816096. B,C,D

S1616059. A,B,C,E

S2816097. A,B,C,D

S1616060. A,B,C

S2816098. B,C,D,E

S1616061. C,D,E

S2816099. B,D

S1616062. A,B,D,E

S2816100. C,D,E

S1616063. C,D,E

S2816101. C,D

S2116064. A,B,C,D

S2916102. B,C,E

S2116065. A,D,E

S2916103. B,D,E

S2116066. B,C

S2916104. A,B,D,E

S2316067. A,B,C,E

S2916105. A,B,C,D

S2316068. A,C,D S2316069. A,C,D,E



1805


S1217001. B S1217002. B S1317003. A S1417004. C S1417005. E S1417006. D S1517007. B S1517008. B S1517009. B S1517010. D S1517011. D S1517012. B S1617013. C S2117014. A S2117015. E S2317016. B S2317017. A S2317018. D S2317019. E S2317020. C S2317021. D S2517022. D S2617023. C S2617024. A S2617025. A S2817026. D S2817027. D S2817028. B S2917029. D


S1217030. A,B,E S1217031. D,E

1805


S1217032. B,C

S2317070. A,D

S1217033. B,C

S2317071. A,B

S1217034. A,B,C

S2317072. A,B,C

S1217035. B,D

S2317073. A,B,D

S1217036. A,D

S2317074. A,D,E

S1317037. A,D,E

S2317075. A,B

S1317038. A,B,E

S2317076. B,C

S1317039. A,B,D

S2317077. A,C,D,E

S1317040. C,E

S2317078. B,C,D,E

S1317041. A,B,D,E

S2317079. A,C,D,E

S1317042. A,C,D

S2317080. C,E

S1317043. A,B,D

S2317081. A,C

S1317044. A,B,C

S2317082. B,C,E

S1317045. C,D,E

S2317083. A,B,D

S1317046. A,B

S2517084. A,B,C,D

S1317047. A,B,E

S2617085. A,C,E

S1417048. A,C,D,E

S2617086. A,B,D

S1417049. A,B,D,E

S2617087. A,B,D

S1417050. A,C,E

S2617088. A,C,D,E

S1417051. A,B,C

S2617089. A,B,C,E

S1417052. A,B,C

S2617090. B,C,D

S1417053. C,D

S2617091. A,B,D

S1517054. C,E

S2617092. B,C,D

S1517055. A,C,D

S2617093. A,B,C

S1517056. A,C,D,E

S2817094. B,C,D

S1517057. A,C,D,E

S2817095. A,B,C

S1517058. A,C,E

S2817096. B,C

S1517059. A,B,C,D

S2817097. A,C,D,E

S1617060. A,B,C,D

S2817098. A,E

S1617061. A,E

S2817099. A,B,C

S1617062. B,C,D,E

S2817100. A,B,D,E

S1617063. A,B,D

S2917101. A,B,D,E

S1617064. A,D,E

S2917102. B,C,E

S1617065. B,C,D,E

S2917103. A,B,C

S1617066. A,B,D

S2917104. A,B,C,D

S2117067. D,E S2117068. A,B,E S2117069. A,D,E



1806


S1218001. C S1318002. A S1318003. A S1418004. B S1418005. D S1418006. B S1518007. D S1518008. B S1518009. C S1518010. B S1518011. E S1518012. A S1618013. B S2118014. D S2118015. D S2318016. C S2318017. D S2318018. A S2318019. C S2318020. B S2518021. D S2618022. C S2618023. A S2618024. A S2618025. C S2618026. C S2818027. B S2818028. B S2918029. A


S1218030. C,D,E S1218031. B,C,E

1806


S1218032. A,B

S2118070. A,D

S1218033. B,C,D

S2118071. A,B,D

S1218034. A,C,D,E

S2318072. A,C,D

S1218035. A,D,E

S2318073. B,C,D

S1218036. A,B,D,E

S2318074. A,B

S1218037. A,C,D,E

S2318075. A,B,C,E

S1218038. A,E

S2318076. B,D,E

S1318039. A,C,E

S2318077. A,E

S1318040. A,C,D

S2318078. A,D,E

S1318041. A,E

S2318079. A,C,D

S1318042. A,B,E

S2318080. A,B,D

S1318043. A,D

S2318081. B,D,E

S1318044. A,B,D,E

S2318082. C,E

S1318045. D,E

S2318083. A,D,E

S1318046. A,C,D

S2318084. B,D,E

S1318047. B,C,E

S2318085. A,D,E

S1418048. A,B,D,E

S2318086. B,E

S1418049. B,C,E

S2518087. A,B,D

S1418050. A,B,D

S2618088. B,D

S1418051. A,B,C,E

S2618089. A,B,E

S1418052. A,B,E

S2618090. A,B,D

S1418053. C,D,E

S2618091. A,C,E

S1518054. A,B

S2618092. A,C,D,E

S1518055. A,B,E

S2618093. A,C,D

S1518056. A,B,C

S2618094. A,C,E

S1518057. A,B,C

S2618095. A,D

S1518058. A,C,E

S2618096. A,C,E

S1518059. A,B,C,D

S2618097. C,D,E

S1518060. B,D

S2818098. B,D,E

S1518061. C,E

S2818099. C,D,E

S1518062. B,C,D

S2818100. A,D,E

S1618063. A,B,C

S2818101. B,C,D,E

S1618064. A,D,E

S2818102. C,D

S1618065. A,B

S2818103. A,D

S1618066. A,D,E

S2818104. A,B,C,E

S1618067. A,B,D

S2818105. A,B,D

S2118068. A,B

S2918106. B,D,E

S2118069. D,E

S2918107. B,E



1807

Rezidentiat 2004


S2918108. B,E S2918109. A,C,E

1807



1808


S1219001. A S1219002. A S1219003. A S1219004. C S1219005. C S1319006. A S1319007. C S1319008. A S1419009. D S1419010. D S1419011. C S1419012. B S1519013. E S1619014. A S2119015. D S2319016. A S2319017. B S2319018. D S2319019. D S2319020. A S2319021. E S2519022. C S2619023. D S2819024. E S2819025. C S2919026. D


S1319032. A,B,C

S2619070. A,B,D,E

S1319033. A,C

S2619071. B,E

S1319034. A,B,C

S2619072. A,B,C

S1319035. A,B

S2619073. A,B,D,E

S1319036. A,B

S2619074. B,E

S1319037. A,B,C,E

S2819075. A,C,D,E

S1319038. A,E

S2819076. C,D,E

S1319039. B,C

S2819077. B,C,E

S1419040. A,B,C,D

S2819078. A,B,C,D

S1419041. A,B,C,E

S2919079. A,C,E

S1419042. A,B,C,D

S2919080. A,B,D,E

S1419043. A,B,D

S2919081. A,B,D,E

S1419044. A,D,E

S2919082. A,B,C,D

S1419045. A,C,E S1519046. B,C,D S1619047. B,C,E S1619048. A,B,D S1619049. A,C,D S1619050. A,C,E S2119051. A,D S2119052. A,B,D,E S2319053. B,D S2319054. B,C S2319055. D,E S2319056. C,E S2319057. A,B,D,E S2319058. A,B,D S2319059. B,E S2319060. C,D S2319061. B,C,D S2319062. A,C


S1219027. A,B,C S1219028. A,B S1219029. B,C,D,E S1219030. B,C,D S1319031. A,C,E

1808

S2319063. A,B,C S2319064. A,B,C S2319065. A,B,C S2319066. A,D,E S2519067. A,B,C S2619068. C,D S2619069. A,D,E



1809




S1220034. B,C S1220035. B,D,E

S1220001. B

S1220036. A,C,E

S1220002. B

S1220037. B,C

S1320003. B

S1220038. A,B,C

S1320004. B

S1220039. B,C,E

S1420005. B

S1220040. C,D,E

S1420006. B

S1220041. A,D,E

S1420007. A

S1220042. C,D,E

S1420008. C

S1220043. A,B,C

S1520009. C

S1220044. B,C,D,E

S1520010. C

S1320045. B,C,E

S1520011. E

S1320046. A,D,E

S1520012. D

S1320047. A,C,D

S1520013. D

S1320048. B,E

S1520014. A

S1320049. B,C

S1620015. B

S1320050. A,D,E

S1620016. C

S1320051. A,C,D,E

S2120017. B

S1320052. A,B,D,E

S2320018. D

S1320053. A,D

S2320019. C

S1320054. A,D

S2320020. C

S1320055. A,B,D

S2320021. E

S1420056. A,D

S2320022. D

S1420057. A,B,C,E

S2320023. C

S1420058. A,B,D

S2520024. C

S1420059. B,C,E

S2620025. C

S1420060. A,C

S2620026. C

S1520061. A,B,D,E

S2620027. D

S1520062. B,E

S2620028. C

S1520063. D,E

S2620029. C

S1520064. A,B,C

S2620030. C

S1520065. A,C,E

S2820031. B

S1520066. A,B,C,D

S2820032. E

S1520067. A,B,C

S2920033. B

S1520068. A,C,D S1520069. B,C,D

1809


S1620070. A,D,E S1620071. A,C,D S1620072. A,C,D S1620073. A,B,D,E S1620074. B,C,D,E S2120075. A,B,C,D S2120076. A,C,D,E S2120077. B,C,D,E S2120078. A,B,E S2120079. B,C,D S2320080. B,E S2320081. B,C,D S2320082. C,D S2320083. A,B,C,E S2320084. B,C,D S2320085. C,D S2320086. B,D S2320087. A,B,D S2320088. B,C S2320089. B,C,D S2320090. B,E S2320091. A,C,D S2320092. B,D,E S2320093. C,D S2520094. A,B,C,D S2620095. A,C,D,E S2620096. A,C,E S2620097. A,D,E S2620098. A,B,D,E S2620099. A,B,D,E S2620100. A,D S2620101. B,D,E S2620102. B,C,D S2620103. A,C,E S2820104. C,E S2820105. A,C,D,E S2820106. D,E S2820107. A,B,C,D


1810

Rezidentiat 2004


S2820108. B,D,E S2820109. B,C,E S2820110. B,C,D,E S2820111. C,D,E S2820112. A,C,D S2820113. A,B,C S2820114. A,B,C,D S2920115. A,C,E S2920116. B,D S2920117. A,B,D S2920118. B,C,E

1810



1811


S1221001. D S1221002. C S1321003. C S1321004. B S1421005. B S1421006. C S1421007. B S1421008. D S1521009. B S1521010. C S1521011. D S1521012. C S1521013. B S1521014. A S1621015. D S1621016. D S2121017. E S2121018. B S2321019. A S2321020. E S2321021. D S2321022. E S2321023. A S2521024. E S2621025. B S2621026. D S2821027. D S2821028. E S2921029. D S2921030. C


S1221031. A,B

1811


S1221032. B,C,D

S2121070. A,B,C,D

S1221033. A,C

S2121071. B,C,D,E

S1221034. B,D,E

S2121072. A,B

S1221035. B,D

S2121073. A,B,C

S1221036. A,B,E

S2321074. B,C,D,E

S1221037. B,C,D,E

S2321075. A,C,D,E

S1221038. A,C,D

S2321076. A,D,E

S1321039. A,C,D

S2321077. A,B,D,E

S1321040. A,E

S2321078. A,C,E

S1321041. A,B,C,D

S2321079. A,C,D,E

S1321042. A,E

S2321080. A,B

S1321043. A,D,E

S2321081. A,B,D

S1321044. A,D,E

S2321082. A,B,C,D

S1321045. A,B,D

S2321083. B,C,D

S1321046. A,D,E

S2321084. A,B,C

S1321047. B,C,E

S2321085. A,B,C,E

S1321048. B,C,D

S2321086. C,D,E

S1321049. C,D,E

S2321087. C,D

S1421050. A,B,C

S2321088. A,E

S1421051. A,B,E

S2521089. A,B,C,E

S1421052. A,C,E

S2621090. A,B,C

S1421053. A,B,C,E

S2621091. D,E

S1421054. A,B,E

S2621092. A,B

S1421055. A,B,C,D

S2621093. A,B,C

S1521056. B,C,E

S2621094. C,D

S1521057. A,B,E

S2621095. C,D

S1521058. A,D,E

S2821096. A,B,E

S1521059. B,C,D,E

S2821097. B,C,D,E

S1521060. A,B

S2821098. B,D

S1521061. D,E

S2821099. A,C,D,E

S1521062. A,B,C,D

S2821100. B,C,D,E

S1521063. A,B

S2821101. A,B,C,D

S1621064. A,B,C

S2821102. D,E

S1621065. A,B,D

S2821103. C,D,E

S1621066. C,D,E

S2921104. B,C,D

S1621067. A,C,E

S2921105. A,B,D

S1621068. A,C

S2921106. A,C,E

S2121069. A,D,E



1812


S1222001. A S1222002. B S1322003. E S1322004. B S1322005. D S1322006. A S1322007. D S1422008. A S1422009. A S1422010. A S1422011. A S1422012. D S2322013. D S2322014. A S2322015. D S2322016. E S2322017. B S2322018. E S2522019. D S2622020. C S2622021. C S2922022. B


S1222032. A,B,C

S2322070. A,C,E

S1222033. A,D,E

S2522071. A,B,C,D

S1222034. C,D,E

S2622072. A,E

S1322035. B,C,D,E

S2622073. C,D,E

S1322036. B,C

S2622074. A,D,E

S1322037. A,B,C

S2622075. A,C

S1322038. A,B,C,D

S2622076. A,B,E

S1322039. A,B,D

S2622077. A,B,D

S1322040. A,C

S2922078. A,D

S1422041. B,D,E

S2922079. A,B,E

S1422042. A,B,D,E

S2922080. C,D,E

S1422043. B,C,D

S2922081. A,C

S1422044. B,C,E S1422045. A,B,C S1522046. A,B,D S1522047. A,B,D,E S1522048. A,B,C S1522049. A,C,D S1622050. A,B,C,E S1622051. B,D,E S1622052. A,B,D S2122053. B,C S2122054. C,E S2122055. A,B,E S2122056. A,B S2322057. B,C,D,E S2322058. C,D


S1222023. A,B S1222024. A,B,C,D S1222025. A,C S1222026. B,C,E S1222027. C,D S1222028. B,C S1222029. D,E S1222030. B,C,E S1222031. B,D,E

1812

S2322059. A,C,E S2322060. C,D S2322061. A,B,C S2322062. A,C S2322063. B,C,D,E S2322064. B,C S2322065. A,B,D S2322066. A,B,C,D S2322067. B,D S2322068. A,C,E S2322069. A,B,D,E



1813


S1223001. C S1323002. D S1323003. C S1423004. C S1423005. B S1423006. B S1423007. A S1523008. A S1523009. B S1523010. D S1523011. D S1523012. B S1623013. D S2123014. C S2123015. A S2323016. B S2323017. C S2323018. A S2323019. B S2323020. C S2323021. C S2323022. B S2523023. D S2623024. C S2623025. B S2623026. B S2623027. C S2923028. D


S1223029. A,D S1223030. B,C S1223031. A,B,C,D

1813


S1223032. A,B,C,D

S1623070. A,D,E

S1223033. A,C,D

S1623071. A,B,C,D

S1223034. B,D,E

S1623072. A,B,C,D

S1223035. A,C,E

S2123073. A,D,E

S1223036. A,D

S2123074. A,B

S1223037. B,C,E

S2123075. C,D,E

S1223038. B,E

S2123076. C,D,E

S1223039. A,C,D,E

S2323077. B,C,E

S1223040. B,C,D

S2323078. A,C,D

S1323041. B,D,E

S2323079. B,C

S1323042. B,D,E

S2323080. A,D,E

S1323043. C,E

S2323081. C,D

S1323044. C,D

S2323082. A,D

S1323045. C,E

S2323083. A,B,D

S1323046. A,E

S2323084. A,C,E

S1323047. C,E

S2323085. B,C,D,E

S1323048. A,B

S2323086. A,C,D

S1323049. A,B,E

S2323087. B,C,E

S1323050. B,C,D

S2323088. A,C

S1323051. A,B,D

S2323089. A,C,E

S1323052. B,C,D

S2523090. A,B,C,E

S1423053. D,E

S2623091. C,D,E

S1423054. A,C,E

S2623092. A,B,E

S1423055. A,C,E

S2623093. A,C,E

S1423056. A,B,E

S2623094. A,D,E

S1423057. A,B,D

S2623095. A,C,D

S1423058. A,C,D

S2623096. C,D,E

S1523059. A,C,D

S2623097. A,C,D

S1523060. A,D,E

S2623098. A,C

S1523061. A,C,E

S2623099. A,D

S1523062. A,B,C

S2623100. A,D

S1523063. A,D,E

S2923101. A,B,E

S1523064. B,C

S2923102. A,D,E

S1523065. B,C

S2923103. A,B,D,E

S1523066. B,E

S2923104. A,B,E

S1523067. A,B,C,D S1623068. A,B,D S1623069. A,B,C,D



1814


S1324001. A S1324002. E S1324003. A S1324004. B S1324005. A S1424006. A S1424007. E S1424008. A S1424009. E S1524010. A S1524011. B S1524012. C S1524013. A S1524014. D S1524015. C S1624016. D S1624017. B S2124018. D S2124019. B S2124020. D S2324021. A S2324022. C S2324023. C S2324024. C S2524025. C S2924026. D S2924027. D


S1224032. A,B,C,E

S1624070. A,B,C,D

S1224033. A,B,C

S2124071. B,C,D

S1224034. A,B,D

S2124072. C,D

S1224035. A,B,D

S2124073. C,D,E

S1224036. B,C,D,E

S2324074. A,C,D

S1224037. A,B,C,E

S2324075. A,B,D

S1224038. A,C,D

S2324076. B,C,D,E

S1224039. A,B,C,E

S2324077. A,B,C,D

S1224040. A,C,E

S2324078. B,C,D,E

S1324041. A,C,D,E

S2324079. A,C,D

S1324042. B,E

S2324080. A,B,C,D

S1324043. A,D

S2324081. A,B,C,D

S1324044. A,B,C,E

S2324082. A,B,C,E

S1324045. B,C,D,E

S2324083. B,D,E

S1324046. A,B,C,D

S2324084. B,D,E

S1324047. A,C,E

S2324085. B,C,E

S1324048. A,C,D,E

S2324086. A,B,C,D

S1324049. A,B,C,E

S2324087. A,B,C,D

S1324050. A,C

S2324088. A,B,C,D

S1424051. A,D

S2524089. A,B,D,E

S1424052. B,C,E

S2924090. A,C,D

S1424053. C,D,E

S2924091. A,C,D,E

S1424054. A,B,C,D

S2924092. A,C,E

S1424055. B,C,D,E S1524056. B,D,E S1524057. B,C S1524058. A,C S1524059. A,B,D,E S1524060. A,C,E S1524061. A,C,D S1524062. A,C,E S1524063. A,D


S1224028. A,D S1224029. A,B,C S1224030. A,B,C,D S1224031. A,B,C,D

1814

S1524064. A,C,D S1624065. A,B,C,D S1624066. A,B,D,E S1624067. C,D,E S1624068. A,B,D,E S1624069. A,B,E



1815


S1225001. B S1325002. A S1325003. C S1325004. C S1325005. B S1325006. D S1325007. B S1325008. C S1425009. D S1425010. E S1425011. D S1425012. E S1525013. D S1525014. A S1525015. A S1525016. D S1625017. C S1625018. A S2125019. A S2125020. D S2325021. C S2325022. A S2325023. E S2325024. D S2325025. D S2325026. C S2525027. C S2625028. C S2625029. B


S1225032. A,B,C,E

S1625070. A,B,D,E

S1225033. B,C,D,E

S1625071. C,D,E

S1225034. A,C,E

S2125072. A,B,C

S1225035. A,B,D,E

S2125073. A,C,D,E

S1225036. C,D

S2125074. A,B,C,E

S1225037. B,D

S2325075. B,C,E

S1225038. B,C,D,E

S2325076. B,D

S1225039. A,D,E

S2325077. A,B,C

S1225040. B,D

S2325078. A,D,E

S1225041. B,C,D

S2325079. C,D

S1225042. A,C,E

S2325080. B,D

S1325043. A,C

S2325081. A,B,C

S1325044. B,E

S2325082. C,D,E

S1325045. A,B

S2325083. A,B

S1325046. A,C

S2325084. C,D,E

S1325047. C,D,E

S2325085. A,B,C

S1325048. A,B,C

S2325086. A,C,E

S1325049. B,C

S2325087. B,E

S1325050. B,C

S2325088. B,D,E

S1425051. A,B,C

S2525089. A,B,C,D

S1425052. A,B,C,D

S2625090. A,B,D,E

S1425053. A,B,C,D

S2625091. A,B,E

S1425054. A,B,D,E

S2625092. A,B,D,E

S1425055. A,B,C,D

S2625093. A,B,C

S1425056. A,B,C,D

S2625094. C,D,E

S1525057. A,B,D,E

S2625095. C,D,E

S1525058. A,B,C

S2625096. C,D,E

S1525059. A,B,D

S2625097. A,B,C,E

S1525060. B,C,E

S2925098. A,C,E

S1525061. A,C,D

S2925099. A,C

S1525062. A,C

S2925100. A,C,D,E

S1525063. B,C,D

S2925101. A,C,E

S1525064. A,C,E

S2925102. A,B,D,E

S1525065. A,B,C INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

S1225030. A,D,E S1225031. B,C,E

1815

S1625066. C,D S1625067. C,D,E S1625068. B,D,E S1625069. A,C,D,E



1816


S1226001. A S1326002. C S1326003. A S1326004. E S1326005. A S1426006. D S1426007. A S1426008. A S1426009. A S1526010. B S1626011. D S2126012. E S2326013. D S2326014. B S2326015. A S2326016. E S2326017. E S2326018. B S2526019. C S2626020. C S2926021. A


S1226032. A,C

S2626070. A,B,D

S1226033. A,B,D

S2626071. A,B,C,D

S1226034. A,C,D

S2626072. A,B,D

S1326035. B,E

S2626073. A,B,C

S1326036. A,B,C

S2626074. B,C,D,E

S1326037. A,B

S2626075. A,D,E

S1326038. A,D

S2626076. A,E

S1326039. A,B

S2626077. B,C,D,E

S1326040. A,E

S2626078. B,C,D,E

S1326041. A,D

S2926079. A,C,D,E

S1326042. B,D

S2926080. A,D

S1426043. A,B,C,D

S2926081. A,C

S1426044. B,C,D,E

S2926082. B,D

S1426045. A,B,C,D S1426046. A,C,D S1426047. C,D,E S1426048. A,B,C,D S1526049. C,D S1526050. A,B,C,E S1626051. A,D,E S1626052. B,C,D,E S2126053. D,E S2126054. A,D,E S2326055. A,B,C S2326056. B,C,D,E S2326057. B,C


S1226022. B,C,D,E S1226023. A,C S1226024. A,B,C,D S1226025. A,B,D,E S1226026. A,B,C S1226027. A,B,C,D S1226028. A,B,C S1226029. A,C S1226030. A,B,C S1226031. A,C

1816

S2326058. A,B,C,E S2326059. B,E S2326060. A,B,C S2326061. A,B,D S2326062. B,E S2326063. A,D S2326064. A,D,E S2326065. A,E S2326066. A,B,C S2326067. B,D,E S2326068. C,D,E S2526069. A,B,C,D



1817


S1327001. E S1327002. A S1327003. A S1327004. C S1427005. A S1427006. D S1427007. E S1427008. C S1527009. C S1627010. A S2127011. D S2327012. D S2327013. D S2327014. C S2327015. A S2327016. C S2527017. E S2627018. B S2627019. A


S1227032. B,C,D,E

S2327070. A,B,E

S1227033. B,C,E

S2327071. B,C,D,E

S1227034. B,C,E

S2327072. B,D,E

S1327035. B,C

S2327073. B,D,E

S1327036. A,B,C,D

S2327074. C,D

S1327037. A,B,C

S2327075. A,E

S1327038. A,B,D

S2327076. A,C

S1327039. B,C,D

S2527077. A,B,C,D

S1327040. A,C,E

S2627078. A,B

S1327041. A,B

S2627079. A,D,E

S1327042. A,B,C,D

S2627080. B,D,E

S1327043. B,C

S2627081. B,C

S1327044. A,B,C,D

S2627082. A,D,E

S1427045. A,C,D,E

S2627083. A,B,C

S1427046. A,B,C,D

S2627084. A,B,D

S1427047. A,C,D,E

S2627085. A,B,D

S1427048. A,B,C,E

S2927086. A,B,E

S1427049. C,D,E

S2927087. B,C,E

S1427050. A,B,C,D

S2927088. A,B,D

S1527051. A,C

S2927089. A,C,D,E

S1527052. A,B,E

S2927090. A,B,E

S1627053. A,B,E S1627054. C,D,E S1627055. A,C,E


S1227020. A,C,D,E S1227021. B,C,D,E S1227022. A,C,D,E S1227023. A,C,E S1227024. B,C,D S1227025. A,C,D S1227026. A,B,D,E S1227027. B,C,E S1227028. A,B,C,E S1227029. A,C,E S1227030. A,B,C,E S1227031. A,B,D,E

1817

S1627056. A,E S1627057. B,E S1627058. C,D,E S1627059. A,B,C,D S2127060. A,D,E S2127061. A,C S2327062. C,D S2327063. A,B,D S2327064. A,C,E S2327065. A,B,D,E S2327066. B,E S2327067. A,C S2327068. A,B S2327069. B,E



1818


S1228001. A S1228002. B S1228003. D S1228004. B S1228005. C S1328006. C S1328007. D S1328008. B S1328009. A S1428010. B S1528011. B S1528012. A S1528013. B S1528014. A S1528015. B S1528016. C S1628017. A S1628018. D S1628019. D S1628020. E S1628021. D S1628022. E S2128023. E S2128024. B S2128025. B S2128026. C S2128027. E S2228028. C S2228029. D S2228030. E S2228031. B S2228032. E S2228033. A S2228034. C

1818


S2228035. D

S1328070. A,B,D,E

S2228036. B

S1328071. D,E

S2228037. A

S1428072. B,D,E

S2228038. D

S1428073. A,C

S2228039. C

S1428074. A,C,D

S2228040. D

S1428075. A,C,E

S2228041. B

S1428076. B,E

S2228042. B

S1428077. A,C,D

S2228043. E

S1428078. A,B,D,E

S2228044. B

S1528079. A,B,E

S2228045. D

S1528080. A,D

S2328046. A

S1528081. A,B,D,E

S2328047. B

S1528082. B,D

S2328048. E

S1528083. A,B,E

S2328049. D

S1528084. A,D,E

S2328050. A

S1528085. A,C

S2528051. B

S1528086. B,E

S2628052. A

S1628087. A,C,E

S2828053. C

S1628088. A,C,D,E

S2828054. A

S1628089. A,D,E

S2828055. D

S1628090. A,D,E

S2928056. B

S1628091. B,C,D,E S1628092. A,B,C,E


S1628093. A,B S1628094. A,B,C,E

S1228057. A,E

S1628095. B,C,D,E

S1228058. B,C

S2128096. C,D,E

S1228059. A,B,D

S2128097. C,D,E

S1228060. A,C

S2128098. B,D

S1228061. A,B

S2128099. A,D,E

S1228062. C,D

S2128100. A,B,D,E

S1228063. D,E

S2128101. A,B,C,E

S1228064. C,E

S2128102. A,B,D,E

S1228065. A,B

S2228103. B,D

S1228066. A,C

S2228104. A,B,C

S1328067. A,B

S2228105. A,C,D

S1328068. A,B,C

S2228106. B,C,E

S1328069. A,B,D

S2228107. B,C



1819

Rezidentiat 2004

1819


S2228108. A,B

S2228146. B,C

S2228184. A,C,D,E

S2228109. A,E

S2228147. A,D,E

S2328185. A,B,C

S2228110. B,E

S2228148. B,D,E

S2328186. A,B,C,D

S2228111. B,D,E

S2228149. A,C,E

S2328187. B,C,D,E

S2228112. D,E

S2228150. A,C,E

S2328188. A,B,D,E

S2228113. D,E

S2228151. B,D

S2328189. A,E

S2228114. A,D

S2228152. A,B,D,E

S2328190. A,C,D

S2228115. B,C

S2228153. A,D

S2328191. A,B,C,E

S2228116. D,E

S2228154. C,D,E

S2328192. A,B,C

S2228117. B,C

S2228155. A,C,D

S2328193. A,C,D

S2228118. D,E

S2228156. C,D

S2328194. A,B,C

S2228119. B,E

S2228157. C,D,E

S2328195. A,B

S2228120. A,D

S2228158. B,D

S2328196. A,B,C,D

S2228121. A,E

S2228159. D,E

S2328197. A,B,E

S2228122. B,C

S2228160. B,C

S2328198. A,B,D,E

S2228123. A,D

S2228161. A,B,C

S2328199. A,B

S2228124. C,D

S2228162. D,E

S2528200. D,E

S2228125. B,E

S2228163. B,C

S2628201. A,B,D

S2228126. B,C,D,E

S2228164. B,C

S2628202. B,C,E

S2228127. B,E

S2228165. A,E

S2628203. A,C,E

S2228128. C,E

S2228166. C,E

S2628204. A,C,D

S2228129. B,C,E

S2228167. C,D

S2828205. A,B,C

S2228130. D,E

S2228168. A,C,D

S2828206. B,D,E

S2228131. B,D

S2228169. B,C,D

S2828207. A,C

S2228132. A,B,E

S2228170. B,D,E

S2828208. A,B,C,E

S2228133. C,D,E

S2228171. B,D,E

S2828209. C,D

S2228134. B,D,E

S2228172. A,B,D,E

S2828210. A,B,E

S2228135. D,E

S2228173. B,C,D,E

S2828211. A,B,C

S2228136. B,D,E

S2228174. A,B,D,E

S2928212. A,B,D,E

S2228137. D,E

S2228175. A,B,C,D

S2928213. A,B,C

S2228138. C,D

S2228176. A,B,C

S2928214. C,D,E

S2228139. C,D

S2228177. B,C

S2928215. A,B,C

S2228140. B,D

S2228178. B,C,D

S2228141. A,B,D,E

S2228179. B,E

S2228142. A,C,D,E

S2228180. C,E

S2228143. A,B,E

S2228181. C,D,E

S2228144. B,D

S2228182. A,B,E

S2228145. D,E

S2228183. B,C,D



1820


S1229001. D S1229002. D S1229003. B S1229004. B S1229005. C S1329006. A S1329007. C S1329008. A S1529009. C S1529010. C S1529011. C S1529012. B S1529013. B S1529014. E S1629015. B S1629016. B S1629017. A S1629018. A S1629019. A S1629020. B S2129021. D S2129022. C S2129023. E S2129024. D S2129025. A S2229026. E S2229027. B S2229028. D S2229029. E S2229030. C S2329031. C S2329032. C S2329033. B S2529034. D

1820


S2629035. B

S1429070. B,D

S2629036. D

S1529071. A,C,D

S2629037. C

S1529072. B,C

S2829038. A

S1529073. A,C,E

S2929039. D

S1529074. A,B S1529075. B,D,E


S1529076. B,C S1529077. A,B,D,E

S1229040. C,D

S1529078. C,D,E

S1229041. D,E

S1529079. C,D,E

S1229042. A,B,C,D

S1629080. A,B,C,D

S1229043. A,B,C,D

S1629081. A,B,C

S1229044. C,D,E

S1629082. A,B,C

S1229045. B,D

S1629083. A,C,D

S1229046. C,E

S1629084. A,C,D,E

S1229047. B,D

S1629085. A,B,C,D

S1229048. C,E

S1629086. A,B,D,E

S1329049. A,B,C,D

S1629087. A,B,D

S1329050. A,B,C,D

S1629088. A,B,C

S1329051. A,B,C,D

S2129089. A,B,C

S1329052. A,B

S2129090. A,B,D

S1329053. A,B,C,D

S2129091. A,C,D,E

S1329054. A,B,C

S2129092. B,D,E

S1329055. A,B,D

S2129093. A,B,C,D

S1329056. A,B,C,D

S2129094. A,B,C

S1329057. A,B

S2129095. D,E

S1329058. A,B,C

S2229096. B,C

S1329059. A,D,E

S2229097. B,C,E

S1329060. A,B,C,D

S2229098. B,C,E

S1429061. C,E

S2229099. B,C

S1429062. A,C,E

S2229100. A,B,D,E

S1429063. A,C

S2229101. A,B,C

S1429064. A,C

S2229102. C,D

S1429065. A,B,D

S2229103. A,E

S1429066. A,B,C,E

S2229104. B,D,E

S1429067. A,B,E

S2229105. B,C,E

S1429068. A,C,D

S2229106. A,B,C

S1429069. A,B,C

S2229107. D,E



1821

Rezidentiat 2004


S2229108. B,C

S2329146. A,B,C,E

S2229109. A,C

S2329147. A,B,C

S2229110. A,C,D,E

S2329148. A,B,D

S2229111. A,B,C,D

S2329149. A,B

S2229112. B,C,D

S2329150. A,B,C

S2229113. A,B,C,E

S2329151. A,B,C

S2229114. B,C,D

S2329152. A,B,C

S2229115. B,C,D

S2329153. A,B

S2229116. A,C,D,E

S2329154. A,B,C

S2229117. B,D,E

S2329155. A,B,C

S2229118. C,D,E

S2329156. B,D

S2229119. B,D

S2329157. A,B,C

S2229120. B,C,E

S2529158. A,B,D

S2229121. C,D,E

S2629159. B,C,D,E

S2229122. A,C

S2629160. A,C,D

S2229123. B,D

S2629161. A,D,E

S2229124. B,D,E

S2629162. B,C,D,E

S2229125. A,B,C

S2629163. A,B,D,E

S2229126. A,B

S2629164. A,C,D

S2229127. A,C,D,E

S2629165. C,D,E

S2229128. B,C,D,E

S2829166. A,B,D,E

S2229129. B,C,D

S2829167. A,B,D

S2229130. D,E

S2829168. A,B,C,D

S2229131. A,B,E

S2829169. A,B,C,D

S2229132. A,B,C

S2829170. A,B,D,E

S2229133. C,D,E

S2829171. A,B,C,D

S2229134. A,B,D,E

S2829172. A,B,E

S2229135. B,C,E

S2829173. A,B,E

S2229136. B,D,E

S2929174. A,B,E

S2229137. B,C,D

S2929175. A,B,C,D

S2229138. A,B,D,E

S2929176. A,B,C,D

S2229139. C,D,E

S2929177. C,D

S2229140. B,C,D,E S2329141. A,B,C,D S2329142. A,B,C,D S2329143. A,B,C,D S2329144. A,B,C S2329145. A,B,C

1821



1822


S1230001. C S1230002. B S1230003. B S1330004. B S1330005. C S1430006. B S1430007. D S1430008. B S1430009. B S1530010. D S1530011. B S1530012. C S1530013. C S1530014. C S1530015. A S1630016. A S1630017. A S1630018. A S1630019. A S1630020. B S2130021. C S2130022. D S2130023. C S2130024. A S2130025. D S2230026. C S2230027. D S2230028. B S2230029. A S2230030. C S2230031. A S2230032. A S2230033. E S2230034. A

1822


S2230035. E

S1230070. A,C,E

S2230036. D

S1230071. B,D

S2230037. B

S1230072. B,D,E

S2230038. D

S1230073. B,D,E

S2230039. B

S1230074. A,D,E

S2230040. C

S1230075. B,C

S2230041. E

S1330076. B,C

S2230042. A

S1330077. A,B

S2230043. E

S1330078. C,D

S2230044. D

S1330079. B,D,E

S2230045. B

S1330080. B,C,D

S2230046. A

S1330081. A,C

S2230047. D

S1330082. A,C,D

S2230048. A

S1330083. A,B,C,E

S2230049. B

S1330084. A,D,E

S2230050. B

S1330085. A,B

S2230051. D

S1330086. A,B,D,E

S2230052. E

S1430087. A,B,C

S2230053. A

S1430088. A,B,C,D

S2230054. A

S1430089. A,B

S2230055. C

S1430090. A,B,E

S2230056. A

S1530091. A,B,C

S2230057. A

S1530092. A,B,E

S2330058. B

S1530093. A,C,D

S2330059. C

S1530094. A,B,D

S2530060. C

S1530095. C,D

S2630061. D

S1530096. A,C,D

S2630062. D

S1530097. B,C,D

S2930063. A

S1530098. A,B,C

S2930064. A

S1530099. A,D

S2930065. A

S1630100. A,C,D,E S1630101. A,B,C


S1630102. A,B,D,E S1630103. A,B,D

S1230066. B,D

S1630104. B,D,E

S1230067. B,C

S1630105. B,D

S1230068. A,C,D

S1630106. A,C,D,E

S1230069. B,E

S1630107. A,D



1823

Rezidentiat 2004

1823


S2130108. A,D,E

S2230146. A,D

S2330184. C,D

S2130109. A,C,D,E

S2230147. B,C,D,E

S2330185. B,C

S2130110. B,C,D

S2230148. C,D

S2330186. B,C,D

S2130111. B,D,E

S2230149. D,E

S2330187. A,B,D,E

S2130112. C,D

S2230150. A,B,C,D

S2330188. A,B,C,E

S2130113. A,B,C,E

S2230151. A,B,E

S2330189. B,D,E

S2130114. B,C,D

S2230152. C,D,E

S2330190. A,B

S2230115. A,B,C,D

S2230153. A,C,D

S2330191. C,E

S2230116. A,D

S2230154. C,D,E

S2330192. A,D,E

S2230117. A,B,D,E

S2230155. A,D

S2330193. A,B

S2230118. A,D,E

S2230156. C,D

S2330194. A,B,C,E

S2230119. C,D,E

S2230157. B,D,E

S2330195. A,C,D

S2230120. B,D

S2230158. D,E

S2330196. C,E

S2230121. D,E

S2230159. A,C

S2330197. A,C,D

S2230122. B,E

S2230160. B,E

S2330198. A,B,E

S2230123. A,B,D

S2230161. C,D

S2330199. A,B,E

S2230124. A,C,E

S2230162. A,D,E

S2330200. A,B,D,E

S2230125. A,B

S2230163. A,B,C,D

S2530201. A,B

S2230126. A,B,C,D

S2230164. A,C,E

S2630202. A,B,D,E

S2230127. A,B,C

S2230165. A,B,C,E

S2630203. A,B,D

S2230128. A,C,E

S2230166. A,B

S2630204. A,C

S2230129. B,C,D,E

S2230167. B,D,E

S2630205. A,B,D

S2230130. A,D,E

S2230168. B,D

S2630206. C,D,E

S2230131. A,E

S2230169. A,C

S2630207. A,C,E

S2230132. A,B

S2230170. D,E

S2630208. A,B,C

S2230133. A,B

S2230171. A,B,E

S2630209. B,C,E

S2230134. A,B

S2230172. C,D

S2830210. A,B,C,E

S2230135. C,D

S2230173. B,C,D

S2830211. A,C,D

S2230136. A,B,C,E

S2230174. A,E

S2830212. A,B,C,E

S2230137. D,E

S2230175. A,C,E

S2830213. A,B,D

S2230138. A,B,C,D

S2230176. B,C

S2830214. A,B,C

S2230139. A,B,C,E

S2230177. A,B,C,E

S2830215. A,B,D

S2230140. A,B,C

S2230178. C,D

S2830216. A,B,C

S2230141. C,E

S2230179. B,D

S2830217. A,B,C,E

S2230142. A,E

S2230180. A,B

S2830218. A,B,D

S2230143. C,E

S2230181. C,D,E

S2830219. A,B,E

S2230144. A,B,E

S2230182. A,B,C,D

S2930220. A,D

S2230145. A,C

S2330183. A,C

S2930221. A,B,C,E



1824

Rezidentiat 2004

1824




1825


S1331001. C S1331002. D S1331003. D S1331004. D S1331005. B S1431006. E S1431007. A S1431008. D S1531009. D S1531010. B S1531011. C S1531012. C S1531013. B S1531014. C S1631015. A S1631016. D S1631017. A S1631018. B S1631019. B S2131020. B S2131021. C S2131022. D S2131023. B S2131024. E S2231025. A S2231026. E S2231027. A S2231028. A S2231029. E S2231030. A S2231031. A S2231032. A S2231033. A S2231034. A

1825


S2231035. D

S1231070. B,C,D

S2231036. C

S1231071. A,B,C,D

S2231037. C

S1231072. A,C,D

S2231038. A

S1231073. A,B,C,D

S2231039. B

S1231074. D,E

S2231040. E

S1231075. A,B,C,D

S2231041. E

S1231076. A,B,D

S2231042. A

S1231077. A,C,E

S2231043. A

S1231078. A,D

S2231044. A

S1331079. A,B,C

S2231045. A

S1331080. A,C,D

S2231046. A

S1331081. B,C,D

S2231047. C

S1331082. A,B,D

S2231048. A

S1331083. A,B,C

S2231049. B

S1331084. A,B

S2231050. E

S1331085. B,D,E

S2331051. D

S1331086. A,C,D

S2331052. D

S1331087. A,C

S2331053. C

S1331088. A,C

S2331054. B

S1431089. C,D

S2331055. D

S1431090. A,D,E

S2331056. E

S1431091. A,B,C,D

S2531057. D

S1431092. A,B,C,D

S2631058. A

S1431093. A,B,C,E

S2831059. B

S1531094. A,D

S2831060. B

S1531095. A,C,D

S2831061. B

S1531096. A,D,E

S2831062. B

S1531097. A,C,E

S2931063. A

S1531098. A,B,D,E

S2931064. A

S1531099. A,B,C S1531100. B,E


S1531101. A,C,E S1531102. A,C,D

S1231065. A,E

S1631103. A,B,D,E

S1231066. A,B,C,E

S1631104. A,D

S1231067. C,E

S1631105. A,B,E

S1231068. A,D,E

S1631106. A,B,D

S1231069. A,B,C

S1631107. A,B,C,D



1826

Rezidentiat 2004

1826


S1631108. C,D

S2231146. A,B,D

S2831184. C,E

S1631109. A,B,D

S2231147. A,C,E

S2831185. A,B,D,E

S2131110. C,E

S2231148. A,B,D,E

S2831186. A,B,C,D

S2131111. C,D,E

S2231149. A,D,E

S2831187. A,C,E

S2131112. A,B,C,E

S2231150. B,C,D,E

S2931188. A,C,D

S2131113. A,B,D,E

S2231151. A,B,E

S2931189. A,C,D

S2131114. A,D,E

S2231152. A,D

S2931190. A,B,C,D

S2131115. A,E

S2231153. D,E

S2131116. C,D,E

S2231154. A,D,E

S2231117. D,E

S2231155. B,C,D

S2231118. A,C,D

S2231156. D,E

S2231119. A,C

S2231157. A,B,C,D

S2231120. C,D

S2231158. A,C,D,E

S2231121. B,C,D

S2231159. A,B

S2231122. A,D,E

S2231160. A,C,D,E

S2231123. C,D,E

S2231161. A,D,E

S2231124. A,B

S2231162. A,B,C

S2231125. C,D,E

S2231163. A,C

S2231126. A,B,D,E

S2331164. A,B,C

S2231127. A,D,E

S2331165. A,B,D

S2231128. A,C,E

S2331166. A,C,D

S2231129. A,C,E

S2331167. A,C,D

S2231130. B,C

S2331168. A,B,C,E

S2231131. A,D,E

S2331169. A,B

S2231132. B,C,D

S2331170. A,C

S2231133. D,E

S2331171. B,D,E

S2231134. A,B,C,D

S2331172. A,C

S2231135. A,B

S2331173. B,C,D

S2231136. A,C,D,E

S2331174. A,C,D,E

S2231137. A,D,E

S2331175. A,B,C,E

S2231138. A,B,E

S2331176. A,D

S2231139. A,B,C

S2331177. A,B,D

S2231140. A,C,D

S2531178. A,B,C

S2231141. A,D,E

S2631179. A,B,D

S2231142. A,B,D,E

S2631180. B,D,E

S2231143. B,D,E

S2631181. A,B,C

S2231144. A,C

S2631182. A,B,C,E

S2231145. B,C,E

S2831183. A,B,D,E



1827


S1432001. D S1432002. B S1532003. A S1532004. B S1532005. C S1532006. B S1532007. D S1632008. C S1632009. A S1632010. D S1632011. C S1632012. A S1632013. A S2132014. C S2132015. C S2132016. A S2132017. B S2132018. D S2232019. B S2232020. E S2232021. C S2232022. B S2232023. C S2232024. A S2232025. B S2232026. A S2532027. B S2632028. D


S1232029. A,B,E S1232030. A,C S1232031. B,C,D

1827


S1232032. B,C,D

S1532070. A,C,E

S1232033. C,D,E

S1532071. B,C,D

S1232034. A,B,C,D

S1532072. A,B,E

S1232035. A,B,C

S1532073. A,C,E

S1232036. A,B,E

S1632074. B,C,D,E

S1232037. A,B,E

S1632075. A,B,C,D

S1232038. A,C,D

S1632076. B,C,D

S1232039. B,C,D,E

S1632077. B,C,D,E

S1232040. B,D

S1632078. A,B,C,D

S1232041. B,C,D

S1632079. A,B,C,D

S1232042. A,D

S1632080. A,B,C

S1332043. C,E

S1632081. A,B,C

S1332044. A,C

S1632082. A,D,E

S1332045. A,B,C,D

S2132083. B,D

S1332046. B,D,E

S2132084. D,E

S1332047. B,C,D

S2132085. A,B,C

S1332048. A,B,C,E

S2132086. A,C,D,E

S1332049. B,D

S2132087. B,C,D,E

S1332050. B,C,D,E

S2132088. A,C,E

S1332051. A,E

S2132089. A,B,E

S1332052. C,D

S2232090. B,C,D,E

S1332053. B,D,E

S2232091. A,B,D,E

S1332054. A,C

S2232092. A,B,D

S1332055. B,C

S2232093. A,D,E

S1332056. A,B,D,E

S2232094. A,C,D,E

S1332057. A,D,E

S2232095. A,B,D

S1432058. A,C,E

S2232096. A,C,D

S1432059. A,C,D,E

S2232097. A,D,E

S1432060. A,B,D,E

S2232098. A,B,D,E

S1432061. A,B,C

S2232099. A,C

S1432062. A,B,C,D

S2232100. A,C,D,E

S1432063. A,B,C,E

S2232101. B,D

S1432064. B,C,E

S2232102. A,C,D,E

S1432065. B,D,E

S2232103. A,C,D,E

S1532066. A,B,C

S2232104. B,E

S1532067. A,D

S2232105. A,B

S1532068. A,C,D

S2232106. A,B,D,E

S1532069. A,C,D

S2232107. A,B,C,D



1828

Rezidentiat 2004

1828


S2232108. C,D,E

S2232146. A,B,C

S2332184. A,D,E

S2232109. B,C,E

S2232147. A,C,E

S2332185. B,C,D,E

S2232110. B,D

S2232148. B,C,E

S2332186. B,D,E

S2232111. A,B,D

S2232149. B,C

S2332187. A,E

S2232112. A,B,C

S2232150. A,C

S2332188. B,D,E

S2232113. B,D,E

S2232151. A,B,D,E

S2332189. B,D

S2232114. A,C,D,E

S2232152. A,B,C

S2332190. A,B,C,D

S2232115. B,C,E

S2232153. B,C,D

S2332191. A,C

S2232116. A,D,E

S2232154. A,B,C

S2332192. C,E

S2232117. B,C

S2232155. B,C,D

S2332193. A,B,C,E

S2232118. C,D,E

S2232156. A,B,C,E

S2332194. B,C,D

S2232119. A,B,D,E

S2232157. A,C

S2332195. A,C

S2232120. A,B,C,D

S2232158. B,C,D,E

S2332196. B,C

S2232121. A,B,C,D

S2232159. A,C,D

S2332197. C,D

S2232122. A,C

S2232160. A,C,D

S2532198. A,C

S2232123. A,B,D,E

S2232161. A,D,E

S2632199. A,B,D

S2232124. A,B,C,E

S2232162. A,E

S2632200. A,B,C,E

S2232125. A,B,C,D

S2232163. B,C,D,E

S2632201. A,D,E

S2232126. A,B,C,D

S2232164. A,B,C

S2632202. A,B,C,D

S2232127. A,B,C,E

S2232165. A,B,C,E

S2632203. A,B,C,D

S2232128. A,C

S2232166. A,B,C,D

S2832204. A,C,D

S2232129. A,B

S2232167. A,B,D

S2832205. B,D,E

S2232130. A,C,D

S2232168. A,B,E

S2832206. A,B,C

S2232131. A,E

S2232169. A,C

S2832207. A,B,E

S2232132. A,C

S2232170. B,C,D

S2832208. A,B,D,E

S2232133. B,C,D,E

S2232171. A,B,C

S2832209. A,B,C

S2232134. A,B,D

S2232172. B,D

S2832210. A,B,D

S2232135. A,B,C,D

S2232173. B,C,D,E

S2832211. A,C,D

S2232136. C,E

S2232174. B,C,D

S2832212. B,C,E

S2232137. A,B,C

S2232175. A,B,E

S2832213. A,B,C

S2232138. A,B,D

S2232176. A,B,E

S2932214. A,D

S2232139. A,C,D

S2232177. A,C,D

S2932215. C,D

S2232140. A,B,C,E

S2232178. B,C,D

S2932216. B,D,E

S2232141. A,B,E

S2232179. A,B

S2932217. A,B,C,E

S2232142. A,B,D,E

S2232180. C,D,E

S2932218. A,B,D

S2232143. B,C,D

S2232181. A,B,C,D

S2232144. A,C,D,E

S2232182. A,D

S2232145. C,D

S2332183. A,B,D,E



1829


S1333001. E S1333002. B S1333003. C S1333004. D S1433005. C S1433006. A S1533007. C S1533008. A S1533009. C S1533010. B S1533011. B S1633012. A S1633013. E S1633014. A S1633015. C S1633016. A S1633017. D S2133018. C S2133019. E S2133020. C S2133021. B S2133022. E S2233023. C S2233024. B S2233025. C S2233026. C S2233027. A S2233028. B S2233029. A S2233030. B S2233031. C S2233032. E S2233033. D S2233034. A

1829


S2233035. C

S1433070. D,E

S2233036. B

S1433071. A,B,C

S2233037. B

S1433072. A,B

S2233038. A

S1433073. C,D,E

S2333039. C

S1533074. B,C

S2333040. D

S1533075. B,C

S2333041. E

S1533076. A,C,E

S2333042. C

S1533077. B,C

S2533043. D

S1533078. A,B,C,D

S2633044. B

S1533079. C,D,E

S2633045. A

S1533080. A,C

S2633046. D

S1533081. A,B,E

S2833047. C

S1533082. A,B,C

S2833048. B

S1633083. A,D,E

S2933049. C

S1633084. A,B,C,E S1633085. B,C,D


S1633086. B,C,D S1633087. A,B,C,E

S1233050. A,E

S1633088. A,B,C

S1233051. B,C

S1633089. A,B,E

S1233052. C,D,E

S1633090. A,C,D

S1233053. A,C

S2133091. A,D,E

S1233054. B,C,E

S2133092. A,B,C

S1233055. B,D

S2133093. A,C,D,E

S1233056. C,E

S2133094. A,B,E

S1233057. A,C,E

S2133095. B,C

S1233058. A,C

S2133096. B,D

S1233059. A,D

S2233097. A,B,C,E

S1233060. B,C,D,E

S2233098. B,C,D

S1333061. A,C,D,E

S2233099. A,B,D

S1333062. A,B,C,D

S2233100. A,B,C,D

S1333063. B,C,D

S2233101. A,B,C

S1333064. A,B,C,D

S2233102. A,B,C,D

S1333065. A,C,E

S2233103. A,B,D

S1333066. A,B,D,E

S2233104. B,C

S1433067. A,B,C,E

S2233105. A,B,C,D

S1433068. A,B

S2233106. A,B,C,E

S1433069. A,B

S2233107. A,B,C



1830

Rezidentiat 2004


S2233108. A,B,C

S2233146. B,C,D,E

S2233109. A,B,C,D

S2233147. A,B,C

S2233110. A,B,D,E

S2233148. A,B

S2233111. A,B,C,E

S2233149. A,C

S2233112. A,B,C,E

S2233150. A,B,D

S2233113. A,B

S2333151. A,B,E

S2233114. A,B,C,D

S2333152. A,B,D,E

S2233115. A,B,C,D

S2333153. A,C,D,E

S2233116. A,B

S2333154. A,B,C,D

S2233117. A,B,C

S2333155. B,C,D

S2233118. A,B,C

S2333156. A,B,C,D

S2233119. A,B,C,D

S2333157. B,D

S2233120. A,B,C,D

S2333158. A,B

S2233121. D,E

S2333159. D,E

S2233122. C,D,E

S2333160. B,C,D,E

S2233123. A,E

S2333161. A,C,E

S2233124. B,C

S2533162. A,B,D

S2233125. B,C

S2633163. A,B,C,D

S2233126. A,C,D

S2633164. A,B,C,D

S2233127. B,D

S2633165. A,B,E

S2233128. A,C

S2633166. B,D,E

S2233129. B,C,E

S2633167. A,B,D,E

S2233130. A,C,E

S2633168. A,B,D,E

S2233131. B,C,D,E

S2633169. C,D,E

S2233132. B,C

S2833170. A,B,D,E

S2233133. A,C

S2833171. A,C

S2233134. C,E

S2833172. A,B,E

S2233135. A,D

S2833173. C,D,E

S2233136. A,B

S2833174. C,D

S2233137. B,C,D,E

S2833175. B,E

S2233138. A,B,C,E

S2933176. C,D

S2233139. A,B,D

S2933177. C,D,E

S2233140. A,B,C,D

S2933178. A,B,C

S2233141. A,B,C

S2933179. C,D

S2233142. A,B S2233143. A,B,C,D S2233144. A,B S2233145. A,B,C,D

1830



1831


S1334001. B S1334002. B S1334003. B S1334004. C S1434005. D S1434006. A S1434007. A S1434008. A S1434009. D S1534010. A S1534011. C S1534012. B S1534013. A S1534014. B S1534015. B S1634016. A S1634017. A S1634018. B S1634019. A S1634020. A S1634021. A S2134022. B S2134023. D S2134024. E S2134025. C S2134026. C S2234027. C S2234028. A S2234029. E S2234030. D S2234031. B S2234032. A S2234033. C S2234034. C

1831


S2234035. B

S1234070. D,E

S2234036. C

S1234071. C,D

S2234037. A

S1234072. C,E

S2234038. A

S1234073. A,B,D,E

S2234039. B

S1234074. A,E

S2234040. C

S1234075. A,B,E

S2234041. B

S1234076. A,B,E

S2234042. B

S1234077. A,B

S2234043. C

S1234078. B,D,E

S2234044. B

S1334079. B,C,D

S2234045. D

S1334080. A,B,C

S2234046. B

S1334081. A,B,C

S2234047. E

S1334082. A,B,D,E

S2234048. B

S1334083. A,B,C

S2234049. E

S1334084. B,C

S2234050. D

S1334085. B,C,D

S2234051. B

S1434086. A,B,C,E

S2334052. A

S1434087. A,D,E

S2334053. B

S1434088. A,D,E

S2334054. C

S1434089. A,B,C

S2334055. B

S1434090. A,D

S2334056. B

S1534091. A,C,D

S2334057. C

S1534092. A,C,E

S2334058. D

S1534093. A,B,E

S2534059. E

S1534094. A,C,D

S2634060. A

S1534095. A,B,E

S2634061. C

S1534096. A,C,E

S2834062. B

S1534097. B,D

S2834063. C

S1534098. B,C,E

S2834064. C

S1534099. A,C,D

S2934065. C

S1634100. A,B,C,E S1634101. A,B,E


S1634102. A,B,C,D S1634103. A,B,C,D

S1234066. A,B,E

S1634104. A,B,D

S1234067. D,E

S1634105. A,B,C

S1234068. A,D,E

S1634106. A,B,C,D

S1234069. A,C,E

S1634107. B,C,D



1832

Rezidentiat 2004

1832


S1634108. A,B,C

S2234146. B,C

S2234184. A,B,E

S2134109. A,E

S2234147. B,D

S2234185. A,B,C

S2134110. A,B,D,E

S2234148. B,C,E

S2234186. B,C,E

S2134111. A,B,C

S2234149. A,E

S2234187. A,B

S2134112. A,C

S2234150. A,D,E

S2234188. A,B,D,E

S2134113. A,B,E

S2234151. A,B,E

S2234189. A,B

S2134114. A,B,D

S2234152. A,C

S2234190. A,D

S2134115. A,D,E

S2234153. C,D,E

S2334191. A,B,C

S2234116. A,D,E

S2234154. A,B

S2334192. B,C,D

S2234117. B,C,E

S2234155. B,D

S2334193. A,B,C

S2234118. A,D

S2234156. A,C,E

S2334194. A,B,C

S2234119. A,B,C

S2234157. A,C

S2334195. A,C,D,E

S2234120. C,D

S2234158. C,D

S2334196. A,B,C

S2234121. C,E

S2234159. B,C,D

S2334197. B,C,D

S2234122. B,C

S2234160. A,B

S2334198. B,C,D

S2234123. A,B,D

S2234161. A,C

S2334199. B,C

S2234124. B,D,E

S2234162. A,B

S2334200. A,B,D,E

S2234125. B,C

S2234163. A,B,D,E

S2334201. A,D

S2234126. B,E

S2234164. B,C,E

S2334202. A,B,C,D

S2234127. B,C

S2234165. B,C,E

S2334203. A,C,D

S2234128. A,B,E

S2234166. A,C

S2534204. A,C

S2234129. A,B

S2234167. A,B

S2634205. A,B,D,E

S2234130. A,B

S2234168. A,B,E

S2634206. A,C,D,E

S2234131. B,D,E

S2234169. A,B,E

S2634207. C,D,E

S2234132. B,D

S2234170. B,C

S2634208. C,D,E

S2234133. A,B,E

S2234171. A,B,D

S2634209. C,D

S2234134. A,B,D

S2234172. A,E

S2634210. A,B,C,D

S2234135. A,B,C,D

S2234173. A,B

S2634211. A,C,D,E

S2234136. A,B

S2234174. B,D

S2634212. B,D,E

S2234137. B,C,D

S2234175. A,B,E

S2834213. A,C,D

S2234138. A,B,E

S2234176. A,B,E

S2834214. B,C,E

S2234139. A,B,C

S2234177. A,C

S2834215. A,B,D

S2234140. A,C,D

S2234178. A,C

S2834216. A,B,D,E

S2234141. A,C,E

S2234179. A,C

S2834217. A,C,D,E

S2234142. A,B

S2234180. A,C,E

S2834218. A,B,C

S2234143. D,E

S2234181. A,B,D

S2834219. A,B,D,E

S2234144. A,D

S2234182. A,B,C,D

S2934220. A,B,C

S2234145. A,C,D

S2234183. A,B,D

S2934221. C,D,E



1833

Rezidentiat 2004


S2934222. A,B,C S2934223. A,C

1833



1834


S1235001. D S1335002. C S1335003. B S1335004. A S1435005. A S1435006. A S1435007. B S1435008. D S1435009. A S1435010. E S1535011. B S1535012. C S1535013. A S1535014. C S1535015. B S1535016. A S1635017. E S1635018. E S1635019. B S1635020. B S1635021. B S1635022. B S2135023. D S2135024. A S2135025. C S2135026. C S2135027. D S2235028. E S2235029. C S2235030. B S2235031. C S2235032. C S2235033. A S2235034. E

1834


S2235035. E

S2835073. E

S2235036. B

S2935074. A

S2235037. A

S2935075. E

S2235038. A

S2935076. C

S2235039. E

S2935077. A

S2235040. A

S2935078. A

S2235041. C S2235042. A S2235043. A


S2235044. A

S1235079. A,C,D

S2235045. A

S1235080. A,D

S2235046. E

S1235081. A,B,D,E

S2235047. D

S1235082. A,E

S2235048. A

S1235083. B,E

S2235049. B

S1235084. A,C,E

S2235050. B

S1235085. B,E

S2235051. B

S1235086. B,E

S2235052. E

S1235087. A,C

S2235053. A

S1235088. B,C

S2235054. E

S1235089. A,B,C

S2235055. A

S1235090. A,B,D,E

S2235056. A

S1235091. B,C,D,E

S2235057. A

S1235092. A,C,D

S2235058. C

S1335093. A,C,D,E

S2235059. B

S1335094. A,C,D,E

S2235060. A

S1335095. A,B,C

S2235061. C

S1335096. A,B,D,E

S2235062. B

S1335097. A,B,C,D

S2235063. A

S1335098. A,B,C,D

S2235064. C

S1335099. A,B,C,E

S2235065. B

S1335100. A,B,D,E

S2335066. A

S1335101. B,C,D,E

S2335067. D

S1335102. B,C

S2335068. B

S1335103. A,B,D,E

S2335069. B

S1435104. A,B

S2335070. C

S1435105. B,C,D,E

S2535071. D

S1435106. A,C,E

S2635072. D

S1435107. A,B,C



1835

Rezidentiat 2004

1835


S1535108. A,C,D

S2235146. A,B,C,E

S2235184. A,B

S1535109. A,B,C

S2235147. D,E

S2235185. A,B,C

S1535110. A,B,C,D

S2235148. A,B,C,D

S2235186. D,E

S1535111. A,E

S2235149. A,B,C

S2235187. A,B,C,D

S1535112. A,B,E

S2235150. A,B

S2235188. B,D,E

S1535113. A,D,E

S2235151. A,B,C,D

S2235189. B,E

S1535114. C,D,E

S2235152. B,C,D

S2235190. A,B,D,E

S1535115. A,B,E

S2235153. A,C,E

S2235191. A,B,D,E

S1635116. A,B,C

S2235154. A,B,C,E

S2335192. A,C,D,E

S1635117. A,B,C,D

S2235155. A,B,C,E

S2335193. B,C

S1635118. A,B,C,E

S2235156. B,C,D

S2335194. A,B,C,E

S1635119. A,B,C,E

S2235157. A,B,D,E

S2335195. A,B,C

S1635120. A,B,C,E

S2235158. A,B,C

S2335196. A,B,D,E

S1635121. A,B,C,E

S2235159. B,C,D,E

S2335197. A,B,D,E

S2135122. A,B,C

S2235160. A,B,E

S2335198. A,B,C,D

S2135123. A,D,E

S2235161. A,B,C,D

S2335199. B,C,D,E

S2135124. A,B,D

S2235162. A,B,C,D

S2335200. A,C,D,E

S2135125. A,C

S2235163. A,B,C,D

S2335201. C,E

S2135126. A,B,E

S2235164. A,C,D,E

S2335202. A,B,E

S2135127. B,D,E

S2235165. A,B,C,D

S2335203. B,D

S2135128. A,B,E

S2235166. A,B

S2335204. A,B,C,D

S2235129. A,D,E

S2235167. A,B,E

S2335205. A,B,C,D

S2235130. B,D,E

S2235168. C,D,E

S2335206. A,B,D,E

S2235131. B,D

S2235169. B,D

S2535207. B,C,E

S2235132. A,C,D

S2235170. A,D,E

S2635208. A,D,E

S2235133. B,C

S2235171. A,B,D,E

S2635209. A,B,D,E

S2235134. B,C,E

S2235172. A,B,C,D

S2635210. B,C,D,E

S2235135. B,C,D

S2235173. A,B,C,D

S2635211. A,B,D,E

S2235136. A,C,D

S2235174. A,B,C,D

S2835212. A,B,C

S2235137. A,B,C

S2235175. A,B,C

S2835213. A,B,C

S2235138. B,C,D,E

S2235176. A,B,C

S2835214. A,B,C,D

S2235139. A,D

S2235177. A,B,C,D

S2835215. A,B,D,E

S2235140. A,B,C

S2235178. A,B,C

S2835216. B,C

S2235141. A,B

S2235179. A,B,C

S2835217. A,B,C

S2235142. A,B,C,D

S2235180. A,B,C,D

S2835218. A,B,C,D

S2235143. D,E

S2235181. A,B,C,D

S2835219. A,B,C

S2235144. A,B

S2235182. A,B,C

S2235145. A,B,C,D

S2235183. A,C



1836


S1236001. A S1236002. B S1236003. C S1336004. A S1336005. D S1336006. A S1336007. C S1336008. A S1336009. B S1336010. C S1336011. A S1336012. C S1336013. A S1536014. C S1536015. D S1536016. B S1536017. B S1536018. C S1536019. C S1636020. C S1636021. C S1636022. E S1636023. E S1636024. C S2136025. A S2136026. B S2136027. A S2136028. D S2136029. E S2236030. E S2236031. B S2236032. A S2236033. C S2236034. B

1836


S2236035. A

S1536070. B,C

S2236036. C

S1536071. A,B,E

S2236037. C

S1536072. B,E

S2236038. D

S1536073. A,C

S2336039. A

S1636074. A,C,D

S2536040. C

S1636075. C,D

S2636041. A

S1636076. A,C,D

S2936042. A

S1636077. B,C,D

S2936043. B

S1636078. A,B,C,E

S2936044. D

S1636079. A,B,D,E S1636080. B,C,E


S1636081. B,C,D,E S2136082. A,B,D

S1236045. C,E

S2136083. A,D,E

S1236046. B,D

S2136084. A,B,C

S1236047. A,D

S2136085. B,C

S1236048. D,E

S2136086. A,D,E

S1236049. D,E

S2136087. A,B

S1236050. A,B

S2136088. A,B,D,E

S1236051. A,B

S2236089. B,C

S1336052. A,B

S2236090. B,D

S1336053. A,C,D,E

S2236091. C,D

S1336054. A,B,C

S2236092. B,D

S1336055. A,C,D

S2236093. A,C,D

S1336056. A,B

S2236094. C,E

S1436057. A,D,E

S2236095. A,C,D,E

S1436058. B,C

S2236096. C,D

S1436059. A,C,E

S2236097. C,D,E

S1436060. A,B

S2236098. C,D,E

S1436061. A,B

S2236099. A,C,D,E

S1436062. A,B,D

S2236100. B,D,E

S1436063. A,B,E

S2236101. A,C,E

S1436064. A,B

S2236102. C,D

S1436065. A,D

S2236103. B,E

S1536066. A,B,C,D

S2236104. A,B,C

S1536067. A,C

S2236105. A,C

S1536068. A,D,E

S2236106. C,E

S1536069. A,B

S2236107. B,C



1837

Rezidentiat 2004


S2236108. A,B

S2336146. A,B,C

S2236109. D,E

S2536147. A,B

S2236110. B,C

S2636148. C,D,E

S2236111. A,B,E

S2636149. A,C,E

S2236112. B,C,D

S2636150. A,B,E

S2236113. A,C,D,E

S2636151. A,B,C,D

S2236114. C,D

S2636152. A,B,C,E

S2236115. B,C

S2636153. A,B,E

S2236116. C,D

S2636154. C,D,E

S2236117. A,B,D,E

S2636155. B,E

S2236118. A,B,C

S2636156. A,E

S2236119. A,E

S2836157. C,D

S2236120. B,D

S2836158. A,B,C

S2236121. B,C

S2836159. A,B,D

S2236122. C,D

S2836160. C,E

S2236123. B,E

S2836161. A,B,D

S2236124. C,E

S2836162. A,B,D,E

S2236125. B,C

S2836163. A,B,D,E

S2236126. A,D,E

S2836164. A,B,C,D

S2236127. D,E

S2836165. A,B,D,E

S2336128. C,D

S2836166. A,B,C,E

S2336129. A,B,C

S2936167. A,C,D

S2336130. A,B,C,E

S2936168. A,B,D,E

S2336131. A,B,C S2336132. A,B S2336133. A,B,C S2336134. A,C,D,E S2336135. A,B S2336136. A,B S2336137. A,C,D S2336138. A,B,C S2336139. A,C S2336140. A,B,C S2336141. A,B,C S2336142. A,B,C S2336143. A,B,C S2336144. A,B S2336145. A,C

1837



1838


S1237001. D S1237002. A S1237003. B S1237004. D S1337005. B S1337006. A S1337007. C S1337008. B S1337009. B S1537010. A S1537011. C S1537012. C S1537013. A S1537014. E S1537015. A S1637016. E S1637017. D S1637018. E S1637019. A S1637020. D S1637021. E S1637022. D S1637023. D S1637024. E S2137025. C S2137026. D S2137027. C S2137028. C S2137029. B S2237030. B S2237031. D S2237032. A S2237033. B S2237034. B

1838


S2237035. B

S1237070. B,C,D

S2237036. B

S1237071. A,C

S2237037. B

S1237072. A,B,D

S2237038. B

S1237073. A,C

S2237039. C

S1237074. D,E

S2237040. B

S1237075. A,B

S2237041. C

S1237076. B,C,D,E

S2237042. C

S1337077. A,C,E

S2237043. C

S1337078. A,B,C,D

S2237044. C

S1337079. A,B,C

S2237045. A

S1337080. A,B,C,D

S2237046. B

S1337081. A,B,C,D

S2237047. B

S1337082. A,B

S2237048. A

S1337083. A,B,C

S2237049. C

S1337084. A,B,E

S2237050. C

S1337085. A,B,C

S2237051. E

S1437086. A,C,D

S2237052. D

S1437087. C,D,E

S2237053. D

S1437088. B,C

S2337054. C

S1437089. A,B,D,E

S2337055. D

S1437090. C,D,E

S2337056. B

S1437091. A,B,C,E

S2337057. D

S1437092. A,B,C,E

S2337058. A

S1437093. A,B,C,D

S2537059. A

S1437094. A,B,C,E

S2637060. A

S1537095. B,D,E

S2637061. E

S1537096. C,D,E

S2637062. D

S1537097. A,B

S2637063. D

S1537098. A,C,D

S2637064. E

S1537099. A,B

S2637065. D

S1537100. C,D

S2837066. C

S1537101. A,B,C,E

S2937067. C

S1537102. C,D,E S1537103. A,B,C,E


S1637104. C,D,E S1637105. A,B,C,D

S1237068. C,D

S1637106. C,D,E

S1237069. D,E

S1637107. A,C,D,E



1839

Rezidentiat 2004

1839


S1637108. A,C,D

S2237146. C,E

S2237184. C,D,E

S1637109. A,C,D

S2237147. A,B,D,E

S2237185. B,C,E

S1637110. B,C,D

S2237148. A,B,C

S2237186. A,B,D

S1637111. B,D,E

S2237149. D,E

S2237187. A,C,E

S1637112. B,C,D,E

S2237150. A,B,C,D

S2237188. A,B,D,E

S1637113. B,D

S2237151. C,D,E

S2237189. C,E

S1637114. B,C,D,E

S2237152. A,C,E

S2237190. B,C

S1637115. A,C,D,E

S2237153. B,C,D

S2237191. A,C,D

S1637116. A,D

S2237154. A,B,C,D

S2237192. B,C,E

S1637117. B,C,D

S2237155. A,B,C

S2237193. B,D

S1637118. B,E

S2237156. A,B

S2237194. A,B,E

S2137119. C,D,E

S2237157. A,B,D

S2237195. A,C,D,E

S2137120. A,C,E

S2237158. A,C,D

S2237196. A,C,D

S2137121. A,B,E

S2237159. C,D,E

S2237197. B,E

S2137122. B,E

S2237160. B,C,E

S2237198. B,C

S2137123. C,E

S2237161. A,B,D

S2237199. B,D

S2137124. B,C,D

S2237162. A,B,C,D

S2237200. A,C,E

S2137125. B,D

S2237163. A,B,C

S2237201. C,D

S2237126. A,D,E

S2237164. B,D

S2237202. A,B,D,E

S2237127. B,C

S2237165. A,C

S2337203. A,B,C,E

S2237128. A,B,C,E

S2237166. A,C,D

S2337204. A,B,D,E

S2237129. B,C,E

S2237167. A,B

S2337205. A,C

S2237130. A,E

S2237168. B,C

S2337206. A,D

S2237131. B,E

S2237169. A,B,E

S2337207. A,D,E

S2237132. B,D,E

S2237170. A,B,D

S2337208. A,C

S2237133. A,C,E

S2237171. A,C,D

S2337209. A,B,E

S2237134. A,B,D

S2237172. A,D

S2337210. A,C

S2237135. A,C,D

S2237173. A,C,E

S2337211. A,E

S2237136. A,C,D

S2237174. C,D

S2337212. A,E

S2237137. A,C

S2237175. C,D,E

S2337213. A,B

S2237138. A,D

S2237176. A,E

S2337214. A,D,E

S2237139. A,D

S2237177. C,E

S2337215. A,B,D,E

S2237140. C,D

S2237178. A,B,C,E

S2337216. A,B,D

S2237141. A,B,D

S2237179. B,C,D

S2337217. A,B

S2237142. B,C

S2237180. A,E

S2337218. A,B,C,E

S2237143. A,C,E

S2237181. A,B,D

S2537219. C,D

S2237144. A,B,D

S2237182. C,D,E

S2637220. B,C,D,E

S2237145. A,D

S2237183. A,C

S2637221. A,D,E



1840

Rezidentiat 2004


S2637222. A,C,E S2637223. A,B,C,E S2637224. A,C,D,E S2637225. A,D,E S2637226. A,B S2637227. B,C,D,E S2637228. A,B,C,E S2837229. A,B,C,E S2837230. A,B,C,D S2837231. A,B,C,D S2837232. A,B,D S2837233. B,C,D,E S2837234. A,B,C,E S2837235. A,B,D,E S2837236. A,B,C,E S2837237. C,D S2937238. A,D,E S2937239. A,C,E S2937240. A,B,D,E S2937241. A,B,D

1840



1841


S1238001. B S1238002. C S1238003. C S1238004. D S1238005. C S1238006. C S1338007. A S1338008. A S1338009. A S1338010. A S1338011. B S1338012. A S1538013. B S1538014. A S1538015. C S1538016. C S1538017. E S1538018. D S1638019. A S1638020. E S2138021. C S2138022. B S2138023. C S2138024. B S2138025. B S2238026. B S2238027. B S2238028. D S2238029. E S2238030. D S2238031. B S2238032. D S2238033. B S2238034. E

1841


S2238035. A

S1238070. B,C,D

S2238036. C

S1238071. D,E

S2238037. C

S1238072. A,B

S2238038. A

S1238073. B,C,D,E

S2238039. C

S1338074. A,B,C,D

S2238040. E

S1338075. A,B,C

S2238041. B

S1338076. A,B

S2238042. D

S1338077. A,B

S2238043. E

S1338078. A,B,C

S2238044. E

S1438079. A,B,D,E

S2238045. B

S1438080. A,B,D

S2238046. E

S1438081. B,C,D,E

S2238047. B

S1438082. A,B

S2238048. C

S1438083. A,C,D,E

S2238049. C

S1438084. B,C,D

S2338050. C

S1438085. A,C,D,E

S2338051. D

S1438086. A,E

S2338052. A

S1438087. A,C,E

S2338053. E

S1538088. A,C,E

S2338054. B

S1538089. A,B,D

S2338055. A

S1538090. A,B,D,E

S2538056. E

S1538091. B,E

S2638057. A

S1538092. A,B,C,E

S2638058. B

S1538093. B,D,E

S2638059. A

S1538094. C,D,E

S2638060. B

S1638095. B,C,E

S2638061. A

S1638096. B,C

S2638062. B

S2138097. A,B,C

S2838063. B

S2138098. B,C,D

S2838064. D

S2138099. A,C,D

S2838065. B

S2138100. B,D,E

S2838066. E

S2138101. A,B,C,E

S2838067. A

S2138102. A,B,C S2138103. A,E


S2238104. B,D S2238105. B,D,E

S1238068. A,B

S2238106. C,E

S1238069. C,D

S2238107. A,C,E



1842

Rezidentiat 2004

1842


S2238108. A,B,D,E

S2238146. B,C,E

S2538184. B,D,E

S2238109. B,C

S2238147. A,C,D

S2638185. A,B,D,E

S2238110. C,D

S2238148. A,B,C

S2638186. A,B,C,D

S2238111. A,D,E

S2238149. C,D,E

S2638187. A,C,D

S2238112. A,D

S2238150. B,C

S2638188. A,C,D,E

S2238113. A,B

S2238151. B,D

S2638189. A,B,D

S2238114. A,B

S2238152. A,C,E

S2638190. A,B,C

S2238115. A,D,E

S2238153. A,D

S2638191. A,B,C,D

S2238116. A,B,D

S2238154. B,C,E

S2638192. A,B,C

S2238117. B,C

S2238155. A,B,D

S2638193. A,B,C

S2238118. A,B,C,E

S2238156. B,C,E

S2838194. A,B,C,E

S2238119. A,B,D

S2238157. C,D

S2838195. A,C,D,E

S2238120. A,B,D

S2238158. A,B

S2838196. A,B

S2238121. A,C,D

S2238159. A,E

S2838197. A,B,D

S2238122. B,C,D,E

S2238160. A,D

S2838198. A,B

S2238123. A,B,C,E

S2238161. A,B,D,E

S2938199. A,C,D,E

S2238124. B,C,E

S2238162. D,E

S2938200. A,C,E

S2238125. B,D,E

S2238163. B,E

S2938201. A,D,E

S2238126. B,C,E

S2238164. A,D,E

S2938202. A,D,E

S2238127. B,C,E

S2238165. B,C

S2938203. A,C,D,E

S2238128. A,E

S2238166. A,C

S2238129. A,B,E

S2238167. A,B,D

S2238130. B,C,D

S2238168. A,D,E

S2238131. A,C,D

S2238169. B,C

S2238132. A,E

S2338170. A,C,D,E

S2238133. C,D

S2338171. C,D,E

S2238134. D,E

S2338172. A,B,C,D

S2238135. A,B,D

S2338173. A,B,D,E

S2238136. A,C,E

S2338174. A,C

S2238137. A,B

S2338175. B,E

S2238138. B,C,E

S2338176. A,E

S2238139. A,C,D

S2338177. A,B,C

S2238140. B,D

S2338178. A,B,C,D

S2238141. A,B,D,E

S2338179. A,B

S2238142. C,D,E

S2338180. B,E

S2238143. A,C,E

S2338181. A,B,D

S2238144. B,D,E

S2338182. A,B,E

S2238145. C,D

S2338183. A,C



1843


S1239001. E S1239002. A S1239003. E S1239004. E S1239005. D S1239006. D S1339007. A S1339008. A S1339009. A S1339010. B S1439011. A S1539012. E S1539013. C S1539014. A S1539015. B S1539016. D S1539017. A S1639018. B S1639019. C S1639020. D S2139021. C S2139022. E S2139023. D S2139024. B S2139025. C S2239026. C S2239027. B S2239028. C S2239029. A S2239030. E S2239031. E S2239032. D S2239033. A S2239034. D

1843


S2239035. B

S1339070. A,B,C

S2239036. D

S1339071. A,B,C,D

S2239037. D

S1339072. A,B,C

S2239038. D

S1339073. A,B,C

S2239039. E

S1339074. A,B,C

S2239040. C

S1339075. A,B,C

S2239041. D

S1439076. A,B,C,E

S2239042. B

S1439077. A,B,C,E

S2239043. C

S1439078. A,B,D

S2239044. D

S1439079. A,B,C,D

S2239045. A

S1439080. A,B,C,E

S2239046. E

S1439081. A,C,D,E

S2339047. A

S1439082. A,B,C,E

S2339048. A

S1439083. A,B,C

S2339049. B

S1439084. A,B,C,E

S2339050. A

S1439085. A,B,C,E

S2339051. B

S1539086. A,C,D,E

S2539052. E

S1539087. A,B,D

S2639053. A

S1539088. A,D,E

S2639054. A

S1539089. B,C,D

S2639055. B

S1539090. B,C,D

S2639056. A

S1539091. A,B,C,D

S2639057. A

S1539092. A,B,D,E

S2839058. B

S1539093. C,D,E

S2939059. D

S1639094. A,B,D S1639095. B,C,D


S1639096. A,D,E S1639097. A,C,D

S1239060. A,C,D,E

S1639098. A,B,C,D

S1239061. C,E

S1639099. A,D,E

S1239062. A,C

S1639100. B,D

S1239063. B,C,D

S2139101. A,C,E

S1239064. B,C,D,E

S2139102. A,C,D

S1339065. A,B

S2139103. B,C,E

S1339066. A,B,C

S2139104. A,D

S1339067. A,B

S2139105. B,C,E

S1339068. A,B,C,D

S2139106. C,D,E

S1339069. A,B,C

S2139107. A,B,D,E



1844

Rezidentiat 2004

1844


S2239108. C,D,E

S2239146. D,E

S2639184. B,D

S2239109. A,B,C

S2239147. B,D

S2839185. A,B,C,E

S2239110. C,D,E

S2239148. B,D,E

S2839186. A,B,C,E

S2239111. A,C,D

S2239149. A,B,D,E

S2839187. A,C,D

S2239112. A,C,D,E

S2239150. A,E

S2839188. B,C,E

S2239113. A,B

S2239151. D,E

S2839189. A,B,C,E

S2239114. A,C,D,E

S2239152. B,C,D

S2839190. A,B,E

S2239115. A,B,D,E

S2239153. D,E

S2839191. A,B

S2239116. B,D,E

S2239154. D,E

S2839192. A,B,D

S2239117. B,D,E

S2239155. C,D

S2839193. A,B,C,E

S2239118. B,C,E

S2239156. C,D

S2939194. A,B,C,E

S2239119. A,B,D,E

S2239157. B,C

S2939195. A,C,E

S2239120. A,B,C

S2239158. C,D

S2939196. A,C,D

S2239121. B,D

S2339159. A,B,C,D

S2939197. A,B,C

S2239122. B,C,D,E

S2339160. B,C,D,E

S2239123. A,B,C,E

S2339161. A,B

S2239124. A,D

S2339162. A,C

S2239125. A,B,C,D

S2339163. A,B,D

S2239126. A,D,E

S2339164. A,B,C,E

S2239127. A,B,C,E

S2339165. A,B,D

S2239128. A,B,C,D

S2339166. A,B,D

S2239129. A,C,D,E

S2339167. A,B,C,D

S2239130. A,C,D

S2339168. A,B,D

S2239131. A,B,C

S2339169. A,B,D

S2239132. C,D,E

S2339170. A,B,D

S2239133. B,C,E

S2339171. A,B,D

S2239134. C,D,E

S2339172. A,B,C,D

S2239135. C,E

S2339173. A,C

S2239136. A,D

S2539174. B,D,E

S2239137. A,C,E

S2639175. A,B,D,E

S2239138. C,D

S2639176. A,C,D,E

S2239139. C,E

S2639177. A,C,D

S2239140. D,E

S2639178. A,B,C

S2239141. B,D

S2639179. B,C

S2239142. A,E

S2639180. A,C,D,E

S2239143. A,D,E

S2639181. B,D,E

S2239144. A,C,E

S2639182. A,B,D

S2239145. A,E

S2639183. A,D



1845


S1240001. C S1540002. C S1540003. E S1540004. D S1540005. B S1540006. A S1540007. A S1640008. C S1640009. C S2140010. A S2140011. C S2140012. B S2140013. E S2140014. C S2240015. B S2240016. A S2240017. A S2240018. A S2240019. A S2240020. E S2240021. E S2240022. D S2240023. E S2240024. A S2240025. E S2240026. A S2240027. E S2240028. A S2240029. E S2240030. B S2240031. B S2240032. A S2240033. A S2240034. B

1845


S2240035. A

S1240070. A,D,E

S2240036. E

S1240071. A,C

S2240037. A

S1240072. A,C,D,E

S2240038. D

S1240073. A,C,E

S2240039. E

S1240074. A,B,C

S2240040. E

S1240075. A,C,D

S2240041. C

S1240076. A,E

S2240042. E

S1440077. A,B

S2240043. A

S1440078. A,B

S2240044. D

S1440079. A,B,D

S2240045. A

S1440080. B,C,D,E

S2240046. A

S1440081. A,B,C,D

S2240047. A

S1440082. A,B,C,E

S2240048. A

S1440083. A,B,C,E

S2240049. A

S1440084. B,D

S2240050. A

S1440085. B,E

S2340051. E

S1440086. B,C

S2340052. B

S1540087. A,D,E

S2340053. C

S1540088. C,D,E

S2540054. D

S1540089. A,B,C

S2640055. B

S1540090. B,C,D,E

S2640056. D

S1540091. B,C,D

S2640057. A

S1540092. A,B,D

S2640058. A

S1540093. A,C,D

S2640059. B

S1540094. C,E

S2640060. A

S1540095. B,C,E

S2940061. C

S1640096. A,C,D,E

S2940062. B

S1640097. A,B,D,E S1640098. B,C,D


S1640099. C,E S1640100. B,C

S1240063. A,C,E

S1640101. A,B,C

S1240064. A,D,E

S1640102. A,B,E

S1240065. A,C,D

S1640103. A,B,C,E

S1240066. A,C,D

S1640104. A,B,D,E

S1240067. A,B,C,E

S1640105. C,D

S1240068. B,C,D

S1640106. C,D,E

S1240069. A,D

S1640107. D,E



1846

Rezidentiat 2004

1846


S1640108. B,C,D,E

S2240146. A,B,C

S2340184. A,B,C,D

S2140109. A,B,D

S2240147. A,C,E

S2340185. A,B,C

S2140110. A,D,E

S2240148. A,B,C

S2340186. A,B,C,D

S2140111. A,B,C

S2240149. B,C

S2340187. A,B,C,E

S2140112. B,D,E

S2240150. C,D,E

S2340188. A,B,E

S2140113. B,D,E

S2240151. C,D,E

S2340189. A,B,E

S2140114. A,B,C,D

S2240152. B,C,D

S2340190. A,B,C,D

S2140115. A,C,E

S2240153. A,B

S2340191. A,B,C,E

S2240116. C,D,E

S2240154. C,D,E

S2340192. A,B,C,E

S2240117. C,E

S2240155. A,C,D,E

S2540193. B,C

S2240118. A,B,C

S2240156. C,D

S2640194. A,B,D

S2240119. A,B,C,D

S2240157. A,B,C,E

S2640195. A,B,D

S2240120. A,B,C

S2240158. A,B,C,D

S2640196. A,B,D,E

S2240121. A,C,D

S2240159. B,D,E

S2640197. B,C,D,E

S2240122. A,B,C

S2240160. A,B,C

S2640198. C,D

S2240123. A,B,D

S2240161. A,C,D

S2640199. A,D

S2240124. A,D,E

S2240162. A,D,E

S2640200. A,B,C,D

S2240125. A,D,E

S2240163. A,B,C,E

S2640201. A,B,E

S2240126. A,B,C,D

S2240164. A,C,D,E

S2640202. A,C,E

S2240127. A,B,C

S2240165. B,C,E

S2840203. A,B,C,E

S2240128. B,C

S2240166. A,B,C

S2840204. A,B,E

S2240129. A,B,C,E

S2240167. A,B,D

S2840205. A,B,C,E

S2240130. B,C

S2240168. A,B,E

S2840206. A,B,C,D

S2240131. A,B,C

S2240169. B,C

S2840207. A,B,D

S2240132. A,B,C,D

S2240170. B,C,D,E

S2840208. A,B,C,D

S2240133. A,B,C,D

S2240171. A,C,D,E

S2840209. A,B,C,D

S2240134. A,B

S2240172. B,C,D,E

S2840210. A,B,D

S2240135. A,B,C

S2240173. C,D,E

S2840211. A,D

S2240136. B,D

S2240174. A,D,E

S2840212. A,D

S2240137. A,B,C,E

S2240175. A,C,D

S2940213. A,B,C,D

S2240138. B,D,E

S2240176. A,D

S2940214. A,B,D,E

S2240139. A,B,C,E

S2240177. C,D,E

S2940215. A,B,E

S2240140. B,D

S2240178. A,B,C,D

S2240141. A,B,C,E

S2240179. C,E

S2240142. A,B,C,D

S2240180. A,B,D,E

S2240143. A,B,C,E

S2340181. A,B,C

S2240144. A,C

S2340182. A,B,C,E

S2240145. A,B,C

S2340183. A,B,C,D



1847


S1241001. D S1241002. C S1241003. C S1341004. B S1341005. C S1341006. D S1441007. D S1541008. A S1541009. C S1541010. E S1541011. B S1541012. A S1541013. D S2141014. C S2141015. C S2141016. D S2141017. E S2141018. B S2241019. D S2241020. E S2241021. D S2241022. E S2241023. A S2241024. E S2241025. A S2241026. C S2241027. C S2241028. B S2241029. E S2241030. A S2241031. D S2241032. C S2241033. E


S2241035. C S2241036. E S2241037. D S2241038. E S2241039. D S2241040. A S2241041. D S2241042. E S2241043. A S2241044. E S2241045. B S2241046. B S2241047. E S2241048. C S2241049. A S2241050. C S2241051. D S2241052. B S2341053. B S2341054. D S2341055. D S2341056. C S2541057. E S2641058. C S2641059. D S2641060. A S2641061. A S2641062. C S2641063. A S2841064. C S2841065. C S2841066. A S2941067. E S2941068. A S2941069. A S2941070. C S2941071. D

S2241034. A

1847



S1241072. A,B,C,D S1241073. A,D S1241074. B,C S1241075. A,C,E S1241076. A,B,D S1241077. B,E S1241078. A,B,D,E S1241079. B,D,E S1241080. A,E S1241081. D,E S1241082. A,B S1241083. A,B,C,E S1341084. A,C S1341085. A,B,E S1341086. A,B,D,E S1341087. A,B,C,D S1341088. A,B,C,E S1341089. A,B,D,E S1341090. A,B,C,E S1341091. A,B,C,D S1441092. A,B,C,E S1441093. A,C,D S1441094. A,B,C,E S1441095. A,B,D,E S1441096. A,B,D,E S1441097. B,E S1441098. A,B,E S1441099. B,C,D S1541100. B,E S1541101. A,C S1541102. A,C,D,E S1541103. A,E S1541104. C,D,E S1541105. B,C,D S1541106. A,B,D,E S1541107. B,C,D,E www.rezidentiat2004.ro

1848

Rezidentiat 2004

1848


S1541108. B,D

S2241146. C,D,E

S2241184. A,C,D,E

S1641109. A,B,D

S2241147. C,E

S2241185. A,B,C,E

S1641110. A,B,D,E

S2241148. B,D,E

S2241186. B,C,D,E

S1641111. B,C,E

S2241149. A,C

S2241187. A,C,D,E

S1641112. A,B,D

S2241150. A,C,E

S2241188. A,B,C,D

S1641113. A,B,E

S2241151. A,C,E

S2241189. C,D,E

S1641114. A,B,C,E

S2241152. B,D

S2241190. A,B,C,E

S1641115. A,B,E

S2241153. A,C

S2241191. B,C,D

S1641116. A,C,D

S2241154. A,C,E

S2241192. A,B,D

S1641117. A,B,E

S2241155. A,E

S2241193. B,C,D,E

S1641118. B,E

S2241156. C,D,E

S2341194. A,B,C,E

S1641119. A,B,C,E

S2241157. A,B,C,E

S2341195. A,D

S1641120. A,B,E

S2241158. A,D

S2341196. A,B,C,D

S2141121. B,C

S2241159. B,C,E

S2341197. A,B,C,E

S2141122. A,C

S2241160. A,C,E

S2341198. A,B,D,E

S2141123. C,D

S2241161. B,C,D,E

S2341199. A,B,D,E

S2141124. A,D

S2241162. A,B,D

S2341200. A,B,E

S2141125. C,D,E

S2241163. C,D

S2341201. A,C

S2141126. A,C,D,E

S2241164. B,C,D

S2341202. A,B,C,E

S2141127. C,D,E

S2241165. A,C,E

S2341203. A,B,C,D

S2241128. B,C,D

S2241166. A,D,E

S2341204. A,B,C,D

S2241129. C,D

S2241167. A,B

S2341205. A,B,C,D

S2241130. A,D,E

S2241168. A,B,C,E

S2341206. A,B,C,D

S2241131. B,C,D

S2241169. A,C

S2341207. A,B,C,D

S2241132. A,B,D,E

S2241170. C,E

S2341208. A,B,D

S2241133. B,E

S2241171. A,B,C

S2341209. A,C,D,E

S2241134. A,C,E

S2241172. A,B,D

S2541210. B,D,E

S2241135. C,D

S2241173. A,D,E

S2641211. A,B,C

S2241136. A,D

S2241174. C,D

S2641212. A,D,E

S2241137. B,C

S2241175. A,B,D

S2641213. B,C,D,E

S2241138. A,B,D,E

S2241176. B,D

S2641214. A,B,C,D

S2241139. B,D

S2241177. C,D

S2641215. B,C,D

S2241140. A,C

S2241178. A,B,D,E

S2641216. A,B,C,D

S2241141. B,C

S2241179. A,B,C

S2641217. B,C,D,E

S2241142. B,D

S2241180. D,E

S2641218. A,B,C

S2241143. A,B,D

S2241181. A,B

S2641219. A,B,C,D

S2241144. A,B

S2241182. A,B,D,E

S2841220. A,B

S2241145. B,C

S2241183. A,B,E

S2841221. A,B,C,E



1849

Rezidentiat 2004


S2841222. B,C S2841223. A,C S2841224. B,C,D S2841225. A,B,C S2841226. A,C,E

1849



1850


S1242001. B S1342002. D S1342003. C S1442004. D S1542005. D S1542006. C S1542007. D S1542008. E S1542009. A S1542010. B S1642011. E S2142012. C S2142013. E S2142014. C S2142015. E S2142016. D S2242017. B S2242018. D S2242019. B S2242020. C S2242021. C S2242022. D S2242023. B S2242024. C S2242025. B S2242026. B S2242027. C S2242028. C S2242029. D S2242030. C S2242031. C S2242032. D S2242033. E S2242034. D

1850


S2242035. C

S1242070. A,C,E

S2242036. B

S1242071. A,B,D,E

S2242037. C

S1242072. A,B,D,E

S2242038. B

S1242073. B,C

S2242039. D

S1242074. A,B,D,E

S2242040. B

S1242075. A,B,E

S2242041. C

S1242076. A,B,D,E

S2242042. D

S1242077. B,C,E

S2242043. D

S1242078. A,B,E

S2242044. B

S1342079. A,D,E

S2242045. E

S1342080. A,B,C,E

S2242046. C

S1342081. A,B,C,E

S2242047. B

S1342082. A,B,E

S2242048. B

S1342083. B,C,D,E

S2342049. B

S1342084. A,B,D,E

S2342050. D

S1342085. A,B

S2342051. C

S1342086. A,B,C

S2342052. C

S1342087. A,B,D

S2542053. D

S1342088. A,C,E

S2542054. D

S1342089. A,B,C,D

S2642055. A

S1442090. A,B,E

S2642056. A

S1442091. A,B,D,E

S2642057. C

S1442092. A,C,D

S2642058. E

S1442093. A,B,C

S2642059. D

S1442094. B,C,D,E

S2642060. A

S1442095. A,C,D

S2842061. A

S1442096. A,B,D,E

S2842062. A

S1442097. A,E

S2942063. B

S1442098. A,B,C

S2942064. C

S1542099. A,C,D,E

S2942065. D

S1542100. A,C

S2942066. E

S1542101. B,C,D S1542102. A,B,C,E


S1542103. A,C,E S1542104. B,D

S1242067. A,B,D,E

S1542105. B,D,E

S1242068. A,B,C

S1542106. A,B,C,D

S1242069. A,B,C,E

S1542107. B,C,D,E



1851

Rezidentiat 2004

1851


S1642108. A,B,D,E

S2242146. A,C,E

S2242184. B,D,E

S1642109. A,B,C,D

S2242147. A,B,C

S2242185. C,D,E

S1642110. A,B,D,E

S2242148. A,C,D

S2242186. A,B,D,E

S2142111. A,D

S2242149. A,C,D

S2242187. A,B,C,D

S2142112. A,D,E

S2242150. B,C,D

S2342188. A,B,C,E

S2142113. A,C,D

S2242151. B,C,E

S2342189. A,B,D,E

S2142114. A,B,C,D

S2242152. A,C

S2342190. A,D,E

S2142115. D,E

S2242153. A,D,E

S2342191. A,C,E

S2142116. A,B,D

S2242154. B,C,D

S2342192. B,C,D,E

S2142117. A,B,C,E

S2242155. B,C

S2342193. A,B,E

S2242118. A,C,E

S2242156. B,C,E

S2342194. A,B,C,E

S2242119. A,C,E

S2242157. A,C,D

S2342195. A,B,D,E

S2242120. A,C,D

S2242158. C,D

S2342196. A,B,D

S2242121. A,C,E

S2242159. B,D

S2342197. A,B,C,D

S2242122. A,D

S2242160. B,C,D

S2342198. A,B,C,D

S2242123. A,C,E

S2242161. A,B,C

S2342199. A,B,E

S2242124. A,D

S2242162. B,C,D

S2342200. A,B,D,E

S2242125. A,D,E

S2242163. B,C

S2342201. A,C,D,E

S2242126. A,C

S2242164. A,C

S2342202. A,B,C

S2242127. B,C,E

S2242165. B,C,D

S2342203. A,B,C,D

S2242128. B,C,E

S2242166. B,C,D

S2542204. A,B,C,E

S2242129. B,E

S2242167. A,D,E

S2542205. A,B,C,E

S2242130. A,B,C,D

S2242168. B,C,D,E

S2642206. A,B,C,E

S2242131. A,C,E

S2242169. A,C,D

S2642207. B,C,D

S2242132. A,D,E

S2242170. C,E

S2642208. A,D,E

S2242133. A,C,E

S2242171. C,D

S2642209. A,B,C,E

S2242134. A,B,C

S2242172. A,D

S2642210. A,B,C

S2242135. A,C,D,E

S2242173. A,C

S2642211. B,C,D

S2242136. B,C,D

S2242174. A,D

S2642212. A,C,D

S2242137. A,B,C,D

S2242175. B,C,D

S2642213. A,B,E

S2242138. A,D,E

S2242176. A,C,E

S2642214. A,B

S2242139. B,C,D

S2242177. A,C

S2842215. C,D

S2242140. A,C,E

S2242178. B,D,E

S2842216. A,B,C

S2242141. B,C,D,E

S2242179. C,D,E

S2842217. A,B,C,D

S2242142. B,C,D

S2242180. B,D

S2842218. B,C

S2242143. A,C,E

S2242181. B,C

S2842219. A,B,C,E

S2242144. A,C,D,E

S2242182. A,C,D

S2842220. A,B,E

S2242145. B,C,E

S2242183. A,C,E

S2842221. B,C,D



1852

Rezidentiat 2004


S2842222. A,B,D,E S2942223. B,D,E

1852



1853


S1243001. A S1243002. D S1343003. A S1343004. C S1343005. D S1343006. D S1343007. B S1343008. C S1443009. B S1543010. C S1543011. A S1543012. B S1543013. D S1543014. E S1543015. C S1643016. A S1643017. C S1643018. A S1643019. D S1643020. A S1643021. A S2143022. D S2143023. A S2143024. D S2143025. C S2143026. E S2243027. E S2243028. E S2243029. A S2243030. E S2243031. C S2243032. E S2243033. A S2243034. C

1853


S2243035. A

S1243070. C,D

S2243036. E

S1243071. A,B,C

S2243037. E

S1243072. A,D,E

S2243038. E

S1243073. B,E

S2243039. A

S1243074. A,C,D

S2243040. B

S1243075. B,D,E

S2243041. E

S1243076. C,D

S2243042. A

S1243077. A,C,E

S2243043. B

S1243078. A,C,D,E

S2243044. E

S1343079. A,C,E

S2243045. B

S1343080. A,B

S2243046. B

S1343081. A,B,E

S2243047. E

S1343082. A,D

S2343048. D

S1343083. A,D

S2343049. B

S1343084. A,E

S2343050. C

S1343085. A,D,E

S2343051. D

S1443086. C,D,E

S2343052. B

S1443087. C,D,E

S2343053. C

S1443088. A,B,C,D

S2343054. A

S1443089. A,B,C,D

S2543055. B

S1443090. B,D,E

S2643056. A

S1443091. C,D,E

S2643057. B

S1443092. A,B,C

S2643058. A

S1443093. A,B,C,D

S2643059. A

S1443094. A,C,E

S2643060. A

S1543095. A,C,D

S2843061. B

S1543096. A,D,E

S2943062. A

S1543097. B,C

S2943063. A

S1543098. A,C,E

S2943064. B

S1543099. B,D,E

S2943065. A

S1543100. B,D,E

S2943066. D

S1543101. C,D,E S1543102. A,C,D,E


S1643103. A,B,D S1643104. A,B,C,D

S1243067. A,B,D

S1643105. C,D

S1243068. B,C,E

S1643106. A,C,D,E

S1243069. A,D,E

S1643107. B,D,E



1854

Rezidentiat 2004


S1643108. B,C,D

S2343146. A,B,E

S1643109. A,B,D,E

S2343147. A,D

S1643110. A,C,D,E

S2343148. A,E

S1643111. A,B,C

S2343149. A,C,E

S2143112. A,B,C,D

S2343150. B,C,E

S2143113. B,D,E

S2343151. A,D

S2143114. B,E

S2343152. A,D,E

S2143115. B,C,E

S2343153. A,B

S2143116. A,B

S2543154. A,B,D

S2243117. A,B

S2643155. B,D

S2243118. A,B,C,D

S2643156. A,B,C,D

S2243119. A,B,C,D

S2643157. A,B,C,D

S2243120. A,B,C

S2643158. A,B,D

S2243121. A,B,D

S2643159. A,B,C

S2243122. B,C,D,E

S2643160. A,B,C,D

S2243123. D,E

S2643161. A,B,E

S2243124. B,C

S2643162. A,B,C,E

S2243125. C,D,E

S2643163. A,B,C

S2243126. A,B,D

S2643164. B,C,D

S2243127. A,B,C,D

S2843165. B,C,E

S2243128. B,E

S2843166. A,B,D

S2243129. B,E

S2843167. A,B,C,D

S2243130. C,D,E

S2843168. A,B,C,D

S2243131. A,B,C,E

S2843169. B,E

S2243132. A,B,C,D

S2843170. A,C

S2243133. A,B,C,D

S2843171. A,B,C,D

S2243134. B,C,D,E

S2843172. A,B,D

S2243135. A,B

S2843173. A,B,C

S2243136. B,D,E S2243137. A,B S2243138. C,E S2243139. B,C,D S2243140. A,B,C S2243141. A,C,D S2243142. A,D S2243143. A,B S2243144. D,E S2243145. A,D

1854



1855


S1244001. D S1244002. C S1344003. D S1344004. B S1344005. C S1444006. D S1544007. C S1544008. A S1544009. C S1544010. D S1544011. B S1544012. E S1644013. B S1644014. B S1644015. C S1644016. D S1644017. A S1644018. A S2144019. E S2144020. B S2144021. B S2144022. D S2144023. A S2244024. E S2244025. D S2244026. D S2244027. D S2244028. A S2244029. B S2244030. A S2244031. D S2244032. E S2244033. C S2244034. A

1855


S2244035. D

S2944073. B

S2244036. A

S2944074. A

S2244037. C S2244038. E S2244039. D


S2244040. A

S1244075. A,D

S2244041. B

S1244076. B,C

S2244042. B

S1244077. C,D

S2244043. A

S1244078. B,C,E

S2244044. C

S1244079. A,B,D,E

S2244045. D

S1244080. B,E

S2244046. B

S1244081. A,C,E

S2244047. D

S1244082. A,D

S2244048. C

S1244083. B,C,E

S2244049. E

S1244084. A,D

S2244050. C

S1244085. C,D,E

S2244051. C

S1244086. A,C,E

S2244052. D

S1244087. B,C,E

S2244053. E

S1344088. A,B,C,D

S2244054. B

S1344089. A,C,D,E

S2244055. B

S1344090. A,B,C,D

S2244056. C

S1344091. A,B,E

S2244057. B

S1344092. A,B,C,D

S2244058. C

S1344093. A,B,C,D

S2244059. D

S1344094. A,C,D,E

S2244060. B

S1344095. A,B,C,D

S2244061. E

S1344096. A,B,E

S2344062. D

S1344097. A,B,C,E

S2344063. C

S1344098. A,C,D

S2344064. B

S1344099. B,D,E

S2544065. D

S1444100. A,C,E

S2644066. B

S1444101. B,C

S2644067. E

S1444102. A,B,C

S2644068. B

S1444103. C,D,E

S2644069. B

S1444104. B,C,D,E

S2644070. E

S1444105. A,B,C,D

S2644071. B

S1444106. A,B,C,E

S2944072. E

S1444107. A,B,C,D



1856

Rezidentiat 2004

1856


S1444108. B,C

S2244146. A,B,C,D

S2244184. A,C,E

S1544109. B,C,D

S2244147. A,C,E

S2244185. A,B,C,D

S1544110. A,B,C,E

S2244148. A,B,C,D

S2244186. A,D

S1544111. A,B,D

S2244149. B,D,E

S2244187. A,B,C

S1544112. B,C,E

S2244150. A,B,C

S2244188. A,B,D,E

S1544113. A,D

S2244151. A,B

S2244189. A,B,C,D

S1544114. B,C,D,E

S2244152. C,D

S2244190. C,D,E

S1544115. A,C,E

S2244153. A,B,D,E

S2244191. A,C

S1544116. A,E

S2244154. A,B,D

S2244192. A,D,E

S1544117. A,B,C,E

S2244155. B,C,D

S2244193. A,B,C

S1644118. B,C

S2244156. B,C,D

S2244194. B,C,E

S1644119. B,D

S2244157. A,C,D,E

S2244195. A,B,D,E

S1644120. B,D

S2244158. C,D,E

S2244196. A,B,C

S1644121. B,C,D

S2244159. A,B,D

S2244197. A,B,C

S1644122. A,C,D

S2244160. C,E

S2244198. A,B,C,E

S1644123. B,C,D

S2244161. A,B,C,E

S2244199. A,C,E

S1644124. B,C,D

S2244162. B,C,D

S2244200. C,D,E

S1644125. B,C,D

S2244163. A,B,D,E

S2244201. B,D

S1644126. A,D,E

S2244164. A,D,E

S2244202. B,C,E

S2144127. B,C,D

S2244165. B,C,D

S2244203. A,B,E

S2144128. C,D

S2244166. A,B,C,D

S2244204. A,C,E

S2144129. B,C,D

S2244167. A,B,C,E

S2244205. A,B,D,E

S2144130. D,E

S2244168. B,C,E

S2244206. A,C,E

S2144131. A,B,C,D

S2244169. A,B,C

S2244207. A,B,C,D

S2244132. B,C,E

S2244170. C,D,E

S2244208. C,D,E

S2244133. C,D,E

S2244171. B,C

S2244209. B,D,E

S2244134. A,B,C

S2244172. B,D,E

S2244210. A,B,E

S2244135. B,D,E

S2244173. A,C

S2244211. A,B,C,E

S2244136. A,C,D

S2244174. A,B,D,E

S2244212. A,C,E

S2244137. B,C,D,E

S2244175. A,D,E

S2244213. A,B

S2244138. C,D,E

S2244176. A,B,C,D

S2244214. A,B,C

S2244139. A,B,D

S2244177. A,B,C,D

S2244215. A,B,D

S2244140. C,D,E

S2244178. B,C

S2244216. A,B,C,E

S2244141. A,D

S2244179. A,B,C

S2244217. A,B

S2244142. B,C,E

S2244180. A,B

S2244218. C,D,E

S2244143. A,C

S2244181. A,C,E

S2244219. A,B,C,D

S2244144. A,B,C

S2244182. A,C,D

S2244220. B,C

S2244145. A,C,E

S2244183. A,B,C

S2244221. B,C,D



1857

Rezidentiat 2004

1857


S2244222. A,B,C

S2244260. B,C

S2344298. A,B,C,D

S2244223. B,C,D

S2244261. A,B,C,D

S2344299. A,C,D

S2244224. C,E

S2244262. A,B,C,D

S2344300. A,B,C,D

S2244225. A,C,D

S2244263. A,C

S2344301. A,B,C,D

S2244226. C,E

S2244264. C,E

S2344302. A,B,C,D

S2244227. D,E

S2244265. C,E

S2344303. A,C,D,E

S2244228. A,E

S2244266. A,B,C,D

S2344304. A,B,E

S2244229. B,E

S2244267. B,C,E

S2344305. A,B,E

S2244230. A,B,C

S2244268. B,C,D

S2344306. A,B,C,E

S2244231. B,D,E

S2244269. A,B,D,E

S2544307. B,D

S2244232. A,B,D,E

S2244270. C,E

S2644308. A,B,C,D

S2244233. A,D

S2244271. C,D,E

S2644309. A,B,C,E

S2244234. D,E

S2244272. D,E

S2644310. A,B,C,E

S2244235. A,D

S2244273. A,C,D

S2644311. A,B,C,E

S2244236. B,E

S2244274. B,E

S2644312. A,B,D,E

S2244237. A,B,C

S2244275. B,D

S2644313. A,B,C,E

S2244238. A,C,D

S2244276. A,D

S2644314. B,C,D,E

S2244239. A,B,C,D

S2244277. A,B,D,E

S2644315. A,B,C,E

S2244240. B,C

S2244278. B,D,E

S2644316. A,B,C

S2244241. A,B,C

S2244279. A,B

S2844317. A,B,D,E

S2244242. B,C,E

S2244280. A,B,C,D

S2844318. A,B,D

S2244243. A,B,D

S2244281. A,B,C

S2844319. B,E

S2244244. A,D,E

S2244282. A,C,E

S2844320. A,B,D,E

S2244245. B,D,E

S2244283. A,B,C,D

S2844321. A,C,E

S2244246. A,E

S2244284. A,E

S2844322. A,B,D,E

S2244247. A,B,C,D

S2244285. C,D,E

S2844323. A,B,C,D

S2244248. D,E

S2244286. B,C,D

S2844324. A,C,D,E

S2244249. A,B,C

S2244287. B,D,E

S2844325. A,C

S2244250. A,D,E

S2244288. B,C

S2944326. A,B,C,D

S2244251. A,B,D,E

S2244289. A,B,E

S2944327. B,C,D,E

S2244252. A,B,C,D

S2244290. A,B

S2244253. A,B,C,D

S2244291. D,E

S2244254. B,C

S2244292. A,D

S2244255. C,D,E

S2244293. A,D,E

S2244256. A,C,D,E

S2244294. B,C,D

S2244257. D,E

S2344295. A,B,C,D

S2244258. A,B,E

S2344296. B,D,E

S2244259. A,B,C,E

S2344297. A,C,D,E



1858


S1345001. B S1545002. E S1545003. A S1545004. C S1545005. B S1545006. D S1645007. B S1645008. A S1645009. B S1645010. A S1645011. A S1645012. A S2145013. A S2145014. D S2145015. E S2145016. B S2145017. A S2245018. E S2245019. B S2245020. B S2245021. D S2245022. B S2245023. C S2245024. C S2245025. C S2245026. D S2245027. D S2245028. A S2245029. C S2245030. A S2245031. C S2245032. B S2245033. D S2245034. D

1858


S2245035. C

S1345070. A,B,D,E

S2245036. B

S1345071. B,C,D,E

S2245037. D

S1345072. B,C,D

S2245038. D

S1345073. B,D

S2245039. D

S1345074. A,B,C,D

S2245040. D

S1345075. A,D,E

S2245041. B

S1345076. A,C,E

S2345042. C

S1345077. A,C,D,E

S2345043. D

S1345078. A,C

S2345044. B

S1345079. C,D

S2545045. C

S1345080. C,D

S2645046. C

S1445081. A,B,C,D

S2645047. C

S1445082. A,B,C,D

S2645048. C

S1445083. A,B,D,E

S2645049. E

S1445084. A,B,C,D

S2645050. E

S1445085. B,D

S2645051. E

S1445086. B,C,D,E

S2945052. A

S1445087. A,B S1445088. A,C,D,E


S1445089. B,C,D S1445090. A,B

S1245053. C,D

S1545091. B,C,E

S1245054. A,C,D,E

S1545092. A,C,E

S1245055. A,B,C,D

S1545093. A,B,C,E

S1245056. A,D,E

S1545094. A,B

S1245057. C,D

S1545095. D,E

S1245058. B,C,E

S1545096. C,D,E

S1245059. A,B,E

S1545097. A,B,D

S1245060. B,D,E

S1545098. A,D,E

S1245061. C,E

S1545099. A,D,E

S1245062. B,C,D

S1645100. A,B

S1245063. A,D,E

S1645101. A,C,D

S1245064. A,C,D

S1645102. A,D

S1245065. C,D

S1645103. A,B,C

S1245066. A,C,D

S1645104. A,D,E

S1345067. B,C,D

S1645105. A,B

S1345068. A,B,D

S1645106. C,D

S1345069. B,C

S1645107. A,B



1859

Rezidentiat 2004

1859


S1645108. A,C,D

S2245146. A,B,C

S2345184. A,B,C

S2145109. A,B,C,E

S2245147. A,C,E

S2345185. A,C,D,E

S2145110. A,B,D

S2245148. B,C,E

S2345186. B,C,D

S2145111. A,D,E

S2245149. B,C,E

S2345187. A,B,D,E

S2145112. C,D

S2245150. B,D,E

S2345188. A,B,C,D

S2145113. A,B,E

S2245151. D,E

S2345189. A,B,D

S2145114. A,B,C,D

S2245152. A,D

S2345190. B,C,D

S2145115. C,D,E

S2245153. A,D

S2345191. B,D

S2245116. B,C,E

S2245154. A,B,C,D

S2345192. B,C

S2245117. A,D

S2245155. B,E

S2345193. B,C,D,E

S2245118. A,B,D

S2245156. A,D,E

S2345194. C,D

S2245119. A,B,C

S2245157. A,B,C,E

S2345195. A,C

S2245120. A,C

S2245158. A,B,D

S2345196. A,D,E

S2245121. B,C,D

S2245159. A,B

S2345197. A,C,E

S2245122. B,D

S2245160. A,B,E

S2345198. C,D

S2245123. B,C,D

S2245161. B,C,D,E

S2545199. A,C,D

S2245124. C,D

S2245162. A,C,D

S2645200. B,C,D,E

S2245125. A,D

S2245163. B,C,D,E

S2645201. C,D

S2245126. C,D,E

S2245164. A,B,D

S2645202. A,B,D,E

S2245127. B,E

S2245165. A,B,D

S2645203. A,C,D

S2245128. C,D

S2245166. B,D,E

S2645204. A,B,C,E

S2245129. C,D,E

S2245167. B,D,E

S2645205. B,C,E

S2245130. B,D,E

S2245168. C,D,E

S2645206. A,B,C

S2245131. A,C,E

S2245169. B,C

S2645207. A,C,D

S2245132. A,B,D

S2245170. B,C,E

S2645208. B,C,D

S2245133. A,D,E

S2245171. B,D

S2845209. A,B,C,E

S2245134. A,D

S2245172. A,D

S2845210. A,B,C

S2245135. B,C

S2245173. B,C,D

S2845211. A,C

S2245136. C,D

S2245174. A,E

S2845212. A,C,D

S2245137. A,C

S2245175. B,C,D,E

S2845213. A,B,C,D

S2245138. B,C,D

S2245176. A,B

S2845214. A,B

S2245139. A,B,D,E

S2245177. A,C

S2845215. B,D

S2245140. B,D

S2245178. A,B,E

S2845216. A,B

S2245141. A,B

S2245179. A,D

S2845217. A,B,C,D

S2245142. A,B,E

S2245180. A,B,D

S2945218. A,B,D,E

S2245143. B,D,E

S2245181. A,C,D

S2945219. B,C,D,E

S2245144. A,C

S2345182. A,B,D,E

S2945220. C,D,E

S2245145. A,B

S2345183. A,E

S2945221. A,B,D,E



1860

Rezidentiat 2004

1860




1861


S1246001. D S1246002. D S1246003. D S1246004. A S1346005. A S1346006. B S1346007. C S1446008. E S1446009. D S1446010. B S1546011. E S1546012. C S1546013. B S1546014. D S1646015. A S1646016. A S1646017. A S1646018. B S1646019. A S1646020. D S2146021. D S2146022. E S2146023. D S2146024. C S2146025. E S2246026. A S2246027. B S2246028. E S2246029. A S2246030. C S2246031. B S2246032. C S2246033. C S2246034. A

1861


S2246035. D

S1346070. A,B,C,E

S2246036. A

S1346071. A,C,E

S2346037. C

S1346072. A,E

S2346038. A

S1346073. B,D,E

S2346039. B

S1346074. A,D

S2346040. E

S1446075. B,C

S2546041. C

S1446076. A,C

S2646042. E

S1446077. A,D

S2646043. A

S1446078. A,B

S2646044. D

S1446079. B,D,E

S2646045. B

S1446080. A,C

S2646046. E

S1446081. A,C,E

S2646047. E

S1546082. D,E

S2646048. D

S1546083. A,C

S2646049. E

S1546084. B,D

S2646050. D

S1546085. B,C,D,E

S2646051. D

S1546086. A,E S1646087. A,B,C


S1646088. A,D S1646089. A,B

S1246052. A,B,D,E

S1646090. A,C

S1246053. A,B,D

S1646091. A,C

S1246054. B,D

S1646092. A,C

S1246055. A,B,C,E

S1646093. A,B

S1246056. A,D

S1646094. A,C

S1246057. A,B,D

S1646095. A,D,E

S1246058. A,B,D

S2146096. A,B,C,D

S1246059. A,B,D,E

S2146097. B,D

S1246060. A,B,D,E

S2146098. B,D,E

S1246061. A,D,E

S2146099. A,B,C

S1246062. A,D

S2146100. A,D

S1346063. A,B,D,E

S2146101. A,B,C

S1346064. B,D,E

S2246102. A,D

S1346065. A,B

S2246103. A,C,E

S1346066. A,C,E

S2246104. A,C,E

S1346067. A,B,C,D

S2246105. A,C,D

S1346068. B,C

S2246106. A,B,C,E

S1346069. A,C,D

S2246107. A,C,D



1862

Rezidentiat 2004

1862


S2246108. A,B,C,E

S2346146. B,D,E

S2946184. A,B,C,E

S2246109. A,B,C,D

S2346147. A,B,D,E

S2946185. B,C,D,E

S2246110. B,D

S2346148. A,E

S2946186. A,C,D,E

S2246111. A,C,D

S2346149. A,C,E

S2946187. A,C,D,E

S2246112. A,B,D

S2346150. A,D

S2946188. A,D,E

S2246113. C,E

S2346151. B,C

S2246114. A,C,E

S2346152. A,C,E

S2246115. B,E

S2346153. A,B

S2246116. C,E

S2346154. D,E

S2246117. B,C,E

S2346155. C,D

S2246118. A,C,D

S2346156. A,C,D,E

S2246119. A,C,E

S2346157. A,B,E

S2246120. A,E

S2546158. B,D,E

S2246121. B,C,D

S2646159. B,E

S2246122. A,C,D

S2646160. A,C,D,E

S2246123. A,D

S2646161. C,D,E

S2246124. B,C,E

S2646162. B,C,D,E

S2246125. A,C,D

S2646163. A,C,D

S2246126. B,D,E

S2646164. B,D

S2246127. A,B,C

S2646165. C,D,E

S2246128. B,C,D

S2646166. B,C,D

S2246129. C,E

S2646167. A,B,C,D

S2246130. A,B

S2646168. A,C,D,E

S2246131. A,B

S2646169. B,C,D,E

S2246132. A,B

S2646170. A,C,D

S2246133. A,B,D

S2646171. B,C,D

S2246134. A,C,E

S2646172. B,D,E

S2246135. A,C,E

S2646173. A,B,C,D

S2246136. A,B,C,D

S2646174. A,D

S2246137. A,B,D,E

S2846175. B,C,E

S2246138. A,B

S2846176. A,C

S2246139. A,B,D,E

S2846177. A,C

S2246140. A,B,D,E

S2846178. B,C,D,E

S2246141. A,B,D

S2846179. A,B,C

S2346142. B,D,E

S2846180. A,E

S2346143. A,C,D

S2846181. A,B

S2346144. A,B,C

S2846182. A,C,D,E

S2346145. A,B,C,D

S2846183. A,B,D



1863


S1247001. E S1247002. C S1247003. E S1247004. B S1247005. D S1347006. D S1347007. C S1347008. C S1347009. E S1347010. D S1447011. B S1447012. A S1447013. A S1447014. B S1447015. E S1547016. B S1547017. D S1547018. A S1547019. B S1547020. E S1547021. C S1547022. C S1647023. A S1647024. A S1647025. B S1647026. A S1647027. C S2147028. D S2147029. C S2147030. A S2147031. C S2147032. C

1863


S2247035. C S2247036. B S2247037. E S2247038. C S2247039. B S2247040. C S2247041. D S2247042. A S2247043. D S2247044. B S2247045. C S2247046. C S2247047. B S2247048. A S2247049. E S2247050. B S2247051. C S2247052. B S2247053. E S2247054. D S2247055. A S2247056. C S2247057. C S2247058. D S2347059. C S2347060. D S2347061. D S2347062. D S2347063. C S2347064. E S2347065. D S2547066. A S2647067. E S2647068. A S2847069. D S2947070. A


S1247071. A,C,D S1247072. A,C,E S1247073. A,C,D S1247074. A,B,C,E S1247075. A,B,C,E S1247076. A,B,D S1247077. A,B,D S1247078. A,B,D,E S1247079. D,E S1247080. A,C,D,E S1347081. A,B,C,D S1347082. A,B,C,D S1347083. A,B,C S1347084. C,D S1347085. A,B,C,E S1347086. A,B,C,D S1347087. A,B,D,E S1347088. A,B,D,E S1447089. A,C S1447090. B,D S1447091. B,C S1447092. B,C S1447093. C,E S1547094. C,D,E S1547095. A,C,D,E S1547096. B,C,D S1547097. A,B,D,E S1547098. A,B,D,E S1547099. A,B,C,E S1547100. A,B,E S1547101. B,C,E S1647102. C,D S1647103. A,B,D S1647104. B,C,E

S2247033. B

S1647105. A,C,D

S2247034. E

S1647106. A,D,E



1864

Rezidentiat 2004

1864


S1647107. A,C

S2247145. B,D

S2347183. C,D

S1647108. A,B,E

S2247146. A,C,E

S2347184. A,B,C,E

S1647109. A,B

S2247147. A,C,E

S2347185. A,B,C

S2147110. C,E

S2247148. A,C,E

S2547186. C,D,E

S2147111. A,B,D,E

S2247149. A,C

S2647187. B,C

S2147112. A,B,C,E

S2247150. A,C,E

S2647188. B,C,E

S2147113. A,B,D,E

S2247151. A,C,D

S2847189. A,B,C

S2147114. B,C

S2247152. A,D,E

S2847190. A,B,C

S2147115. A,D

S2247153. C,D,E

S2847191. A,B,C,D

S2147116. A,B,C,E

S2247154. A,D,E

S2847192. A,B,C

S2247117. A,C,D

S2247155. A,C,E

S2847193. A,C

S2247118. A,B,D,E

S2247156. B,C,E

S2847194. A,B,C

S2247119. C,D

S2247157. A,B,D,E

S2847195. A,B,D,E

S2247120. A,D

S2247158. A,C,E

S2947196. A,B

S2247121. B,D,E

S2247159. A,C,D,E

S2947197. A,B,C

S2247122. A,C,D

S2247160. A,B,D,E

S2947198. A,C

S2247123. B,C,E

S2247161. A,B,D

S2947199. A,B,E

S2247124. B,C,E

S2247162. A,C

S2247125. A,C,E

S2247163. B,C,D

S2247126. B,C,D

S2247164. A,C,E

S2247127. A,C,E

S2247165. A,B,C,D

S2247128. A,B,D,E

S2247166. B,D

S2247129. A,C,E

S2247167. B,D,E

S2247130. A,C,E

S2247168. B,D,E

S2247131. A,B,C

S2247169. B,C

S2247132. A,D,E

S2247170. C,D

S2247133. A,C,E

S2247171. B,D,E

S2247134. B,D,E

S2247172. B,C,E

S2247135. A,B,C,E

S2347173. A,B,C,D

S2247136. A,C,D,E

S2347174. A,B,C,E

S2247137. A,D,E

S2347175. A,B,C,D

S2247138. A,D,E

S2347176. A,B,C

S2247139. A,B,C,D

S2347177. A,B,C,E

S2247140. A,C,D,E

S2347178. A,B,C,D

S2247141. B,C,E

S2347179. A,B,D,E

S2247142. A,B,D,E

S2347180. A,B,D,E

S2247143. B,C,D,E

S2347181. C,D

S2247144. A,B,D,E

S2347182. A,B,C,D



1865


S1248001. B S1348002. D S1348003. A S1348004. D S1348005. C S1348006. B S1348007. B S1448008. D S1448009. C S1448010. A S1448011. E S1448012. E S1448013. B S1448014. E S1448015. B S1548016. B S1548017. D S1548018. A S1548019. E S1548020. B S1548021. C S1548022. C S1648023. A S1648024. A S1648025. D S1648026. A S1648027. B S2148028. D S2148029. D S2148030. D S2148031. C S2148032. A S2248033. C S2248034. D

1865


S2248035. C

S1248070. A,B,C

S2248036. A

S1248071. B,C,E

S2248037. A

S1248072. A,E

S2248038. D

S1248073. A,B,C,D

S2248039. A

S1248074. A,B,C,D

S2248040. D

S1248075. B,C

S2248041. B

S1248076. B,C,D

S2248042. C

S1248077. A,C,D,E

S2248043. A

S1348078. B,C,E

S2248044. D

S1348079. A,B,C,D

S2248045. B

S1348080. B,C,E

S2248046. A

S1348081. B,D,E

S2248047. B

S1348082. A,B,C,D

S2248048. D

S1348083. A,B,C,D

S2248049. E

S1348084. A,B,C,E

S2248050. B

S1448085. A,B,D

S2248051. B

S1448086. B,C

S2348052. A

S1548087. A,B,C,E

S2348053. B

S1548088. B,C,D

S2348054. D

S1548089. A,C,E

S2348055. A

S1548090. B,C,E

S2348056. B

S1548091. A,B,D

S2348057. B

S1548092. A,C,D,E

S2348058. C

S1548093. A,C,D

S2348059. D

S1548094. B,D,E

S2548060. C

S1648095. A,B,E

S2648061. D

S1648096. A,C,D

S2648062. B

S1648097. A,C

S2648063. C

S1648098. A,B,D S1648099. A,B


S1648100. A,D S1648101. A,B,E

S1248064. A,B,E

S1648102. A,B,E

S1248065. A,B,D,E

S2148103. C,D

S1248066. D,E

S2148104. A,B,E

S1248067. A,B,C,D

S2148105. A,C,D

S1248068. A,B,C,E

S2148106. A,B,C

S1248069. A,C,E

S2148107. A,B,D,E



1866

Rezidentiat 2004


S2148108. A,D,E

S2648146. B,D

S2148109. A,B,C,D

S2648147. A,C,D

S2248110. B,E

S2648148. A,B,C,D

S2248111. B,C

S2648149. A,D,E

S2248112. B,C,D

S2648150. B,C,D

S2248113. B,D,E

S2648151. A,D,E

S2248114. A,B,C,E

S2648152. A,B,D

S2248115. A,D

S2948153. C,D,E

S2248116. B,D,E

S2948154. A,B,C,E

S2248117. A,B,E

S2948155. A,B

S2248118. C,E

S2948156. A,B,E

S2248119. C,D

S2948157. A,C,D,E

S2248120. B,E S2248121. B,E S2248122. B,D,E S2248123. C,E S2248124. A,D S2248125. B,E S2248126. B,D S2248127. A,D S2248128. A,C,E S2248129. B,D,E S2248130. B,C,E S2248131. A,E S2248132. A,C,E S2348133. A,D S2348134. D,E S2348135. B,C S2348136. C,D S2348137. B,C,E S2348138. B,C,E S2348139. B,D,E S2348140. A,B,C,D S2348141. A,B,C,D S2348142. A,B,D S2348143. A,B,C,E S2348144. A,B,C,D S2548145. A,C,D

1866



1867


S1249001. D S1249002. B S1349003. C S1349004. C S1449005. A S1449006. C S1449007. E S1449008. C S1449009. C S1449010. E S1549011. B S1549012. C S1549013. C S1549014. C S1549015. D S1549016. B S1649017. C S1649018. C S1649019. D S1649020. C S2149021. C S2249022. D S2249023. A S2249024. B S2249025. E S2249026. D S2249027. C S2249028. B S2249029. A S2249030. B S2249031. B S2249032. A S2249033. C S2249034. C

1867


S2249035. D

S1449070. C,D,E

S2249036. D

S1449071. A,B,D

S2249037. D

S1449072. A,B,C

S2249038. B

S1449073. B,C

S2249039. E

S1449074. B,D

S2549040. A

S1449075. A,C,D,E

S2649041. C

S1449076. B,D,E

S2649042. C

S1449077. A,E

S2849043. C

S1449078. B,E

S2849044. B

S1549079. A,B,E

S2949045. D

S1549080. A,B,E

S2949046. E

S1549081. B,C,D S1549082. A,D,E


S1549083. A,B,E S1549084. B,C,D,E

S1249047. A,C,E

S1549085. A,B,D

S1249048. A,B,E

S1549086. A,D,E

S1249049. A,C,D

S1549087. A,B,D

S1249050. A,B,C,E

S1649088. A,B,C

S1249051. A,B

S1649089. A,D

S1249052. A,C,E

S1649090. A,B

S1249053. A,B,C,D

S1649091. C,D

S1249054. A,D,E

S1649092. A,D

S1249055. A,C,D

S1649093. A,C,E

S1249056. B,C

S1649094. B,C,E

S1249057. A,C,D

S1649095. B,D,E

S1249058. A,B,C

S1649096. B,D,E

S1249059. A,B,E

S1649097. C,D

S1349060. A,C,D,E

S2149098. A,B,C

S1349061. A,C

S2149099. B,C,D,E

S1349062. A,B,D

S2249100. A,B,E

S1349063. A,B,C

S2249101. B,C

S1349064. A,B,D

S2249102. A,D,E

S1349065. A,C,D,E

S2249103. A,B,C

S1349066. A,C

S2249104. B,C

S1349067. A,B,E

S2249105. A,C,D

S1349068. A,B,D

S2249106. C,D

S1349069. A,C,D

S2249107. A,B,C



1868

Rezidentiat 2004


S2249108. A,B,D,E

S2249146. A,B,C

S2249109. A,B,D,E

S2549147. A,B,D,E

S2249110. C,D,E

S2649148. B,C

S2249111. A,B,E

S2649149. C,E

S2249112. A,B,D

S2649150. A,B,C,E

S2249113. C,E

S2649151. A,B,E

S2249114. A,B,D,E

S2649152. A,B,D,E

S2249115. B,C,D

S2649153. D,E

S2249116. A,C,D

S2649154. A,B,C

S2249117. B,C,D

S2649155. B,C,D

S2249118. B,C

S2649156. C,D

S2249119. A,B,E

S2649157. C,D,E

S2249120. B,C,D

S2649158. A,C,D,E

S2249121. B,D

S2649159. A,B,D,E

S2249122. A,E

S2649160. B,C,D,E

S2249123. A,B,D,E

S2849161. A,C,D

S2249124. A,D

S2849162. A,C,D,E

S2249125. A,C,D,E

S2849163. B,D

S2249126. B,D

S2849164. A,B,E

S2249127. A,D,E

S2849165. A,B,E

S2249128. B,D,E

S2849166. B,C,D

S2249129. B,C

S2849167. B,C

S2249130. B,D,E

S2849168. A,B,C

S2249131. A,D,E

S2849169. A,B

S2249132. A,C,E

S2849170. A,B,E

S2249133. C,D

S2849171. B,D,E

S2249134. B,D

S2849172. B,C,E

S2249135. B,E

S2949173. B,D,E

S2249136. B,C,D

S2949174. A,C,D

S2249137. A,B,C,D

S2949175. A,B,E

S2249138. A,B S2249139. A,C,D,E S2249140. A,C,E S2249141. B,E S2249142. A,C,D S2249143. A,B,E S2249144. A,C S2249145. C,D,E

1868



1869


S1250001. D S1350002. C S1450003. B S1450004. E S1450005. B S1450006. C S1450007. C S1550008. D S1550009. B S1550010. B S1550011. C S1550012. C S1650013. D S1650014. B S1650015. C S1650016. D S1650017. D S1650018. A S1650019. C S1650020. D S1650021. B S2150022. C S2550023. A S2950024. C S2950025. E


S1250032. A,B,C,D

S2650070. B,C,E

S1250033. B,C,D,E

S2650071. A,B,D,E

S1250034. A,B,C

S2650072. A,B,C,D

S1350035. A,B,D,E

S2650073. A,B,E

S1350036. B,D,E

S2650074. A,B,E

S1350037. A,D

S2650075. A,C,D

S1350038. B,C,E

S2650076. A,B,C,E

S1350039. C,D

S2650077. A,B,E

S1350040. A,C,D

S2650078. B,E

S1350041. A,B,C,D

S2650079. A,B,D

S1350042. B,C,E

S2650080. A,B,C,E

S1450043. A,C,D,E

S2850081. A,B,C,D

S1450044. A,C

S2850082. B,C,E

S1450045. A,C,D,E

S2850083. A,C,D,E

S1450046. A,D,E

S2850084. A,B,D,E

S1450047. B,D,E

S2850085. A,C,E

S1450048. B,C,D,E

S2950086. A,B,C,E

S1450049. A,C,E

S2950087. A,B,D

S1450050. A,D,E

S2950088. A,B,E

S1550051. B,D,E S1550052. A,C,D S1550053. A,D,E S1550054. A,C,D,E S1550055. B,C,E S1550056. B,D,E S1550057. A,B,D,E S1550058. C,D,E S1550059. B,C,E S1650060. A,C S1650061. A,D


S1250026. A,C,D S1250027. B,D S1250028. C,D,E S1250029. A,C,D,E S1250030. A,C,E S1250031. A,C,D,E

1869

S1650062. A,B,E S1650063. B,C,E S1650064. B,C,E S2150065. A,B,D S2150066. A,C,D S2550067. A,C,D,E S2650068. A,B,D S2650069. A,B,E



1870


S1451001. C S1451002. A S1451003. A S1451004. A S1451005. A S1451006. C S1551007. B S1551008. B S1551009. B S1551010. C S2151011. C S2551012. D S2651013. E S2851014. D S2951015. E S2951016. E


S1351032. A,B,D,E

S2651070. A,B,D,E

S1351033. A,B,D,E

S2651071. A,C,D

S1351034. A,C,D

S2651072. A,B,C,D

S1451035. A,C

S2851073. A,C,E

S1451036. B,D,E

S2851074. B,C,D

S1451037. A,C

S2851075. A,B,C,E

S1451038. A,C,E

S2851076. A,B,D,E

S1451039. B,D,E

S2951077. C,D,E

S1451040. B,C,E

S2951078. A,C,E

S1451041. A,C,D

S2951079. A,B,C

S1451042. C,D,E S1451043. A,C,E S1551044. A,B,D,E S1551045. B,D,E S1551046. A,C,E S1551047. A,C,D,E S1551048. D,E S1551049. A,B,D,E S1551050. C,D S1551051. A,D,E S1551052. A,B


S1251017. B,C,D S1251018. A,B,D,E S1251019. A,B,D,E S1251020. A,B,C,E S1251021. A,B,D S1251022. A,B,D,E S1251023. A,B,C,E S1251024. A,B,C,D S1251025. A,B,C,E S1351026. B,C S1351027. B,D S1351028. A,B,C S1351029. A,C,D,E S1351030. A,B,C,E S1351031. A,B

1870

S1651053. B,C,D,E S1651054. B,D S1651055. A,B,C S1651056. A,B,E S1651057. B,C S1651058. A,C S1651059. B,D S1651060. C,D S1651061. A,C,E S1651062. B,C S1651063. A,B,C S1651064. B,E S1651065. B,E S2151066. B,C S2151067. A,B,C S2551068. A,C,D,E S2651069. A,B,D,E



1871


S1352001. A S1352002. B S1352003. D S1352004. B S1352005. A S1352006. B S1352007. D S1452008. A S1452009. D S1452010. E S1452011. D S1452012. C S1452013. D S1552014. D S1552015. C S1552016. C S1552017. A S1552018. C S1552019. C S1652020. A S1652021. D S1652022. C S1652023. B S1652024. B S1652025. E S1652026. E S1652027. C S1652028. B S2152029. A S2252030. D S2252031. E S2252032. E S2252033. E S2252034. E

1871


S2252035. E

S1252070. A,B,C,D

S2252036. B

S1252071. A,C,D

S2252037. E

S1252072. A,B,C,D

S2252038. C

S1252073. A,C,E

S2252039. C

S1252074. A,B,C,E

S2252040. E

S1252075. A,B,D,E

S2252041. E

S1252076. A,B,C,D

S2252042. B

S1252077. A,B,C,D

S2252043. B

S1252078. B,C,E

S2252044. B

S1252079. A,B

S2252045. C

S1252080. A,C,E

S2252046. D

S1252081. B,C,E

S2252047. E

S1252082. B,D

S2252048. C

S1252083. A,B,C,D

S2252049. D

S1352084. B,C

S2252050. D

S1352085. A,C,E

S2252051. B

S1352086. A,B,D

S2252052. A

S1352087. A,B,C,D

S2252053. E

S1352088. A,C,D

S2252054. D

S1452089. A,C

S2252055. B

S1452090. C,D

S2252056. D

S1452091. A,D,E

S2252057. D

S1452092. A,C,D

S2252058. C

S1452093. C,D

S2252059. D

S1452094. C,D,E

S2552060. E

S1452095. B,D

S2652061. A

S1552096. A,C,D

S2652062. A

S1552097. A,B,E

S2652063. D

S1552098. B,C

S2652064. C

S1552099. C,D

S2652065. A

S1552100. A,B,D

S2652066. A

S1552101. A,B,D

S2952067. C

S1552102. A,B,D,E

S2952068. E

S1552103. A,C,D

S2952069. E

S1552104. B,C,D S1652105. A,B,C,D



S1652106. A,C S1652107. C,D


1872

Rezidentiat 2004

1872


S1652108. A,B,C

S2252146. A,B,D,E

S2652184. B,C,D

S1652109. B,C,D

S2252147. A,C

S2652185. B,D,E

S1652110. A,D,E

S2252148. A,B,C

S2652186. A,B,D

S2152111. A,C,E

S2252149. A,C

S2652187. A,C,D,E

S2152112. A,B,D,E

S2252150. A,B,C

S2652188. A,B,C,D

S2252113. A,B,C,D

S2252151. A,C

S2652189. A,C,D,E

S2252114. A,B,C,D

S2252152. A,B,D

S2652190. A,B,C

S2252115. A,B,C

S2252153. A,C,E

S2852191. A,B,C,E

S2252116. A,C,D,E

S2252154. A,D,E

S2852192. A,B,D,E

S2252117. B,C,D,E

S2252155. A,B,E

S2852193. A,C,D

S2252118. A,B

S2252156. A,D

S2852194. B,C,D

S2252119. B,C

S2252157. A,B,C

S2852195. A,C,D

S2252120. A,B,D,E

S2252158. A,C

S2952196. A,C,E

S2252121. C,D

S2252159. B,C,E

S2952197. A,B,C

S2252122. A,B,D,E

S2252160. A,B,C,E

S2252123. A,B,D,E

S2252161. A,C,E

S2252124. A,C,D

S2252162. A,B

S2252125. A,B,C,D

S2252163. A,B,C,D

S2252126. A,C,D

S2252164. A,B,C

S2252127. A,C,D,E

S2252165. A,B,C,D

S2252128. A,C,E

S2252166. A,B,C

S2252129. A,C,D

S2252167. A,C,E

S2252130. A,B,D,E

S2252168. A,B,C

S2252131. B,D

S2252169. A,C,D

S2252132. B,C,E

S2252170. A,B,C,D

S2252133. A,B

S2252171. A,B,C,D

S2252134. A,B

S2252172. A,C,E

S2252135. A,C,D

S2252173. A,B

S2252136. A,B,D,E

S2252174. A,B

S2252137. A,B,C

S2252175. A,B,E

S2252138. A,B,C,D

S2252176. A,B,C,D

S2252139. A,B,C,D

S2252177. B,C,E

S2252140. A,B,D,E

S2252178. B,C,E

S2252141. A,B,E

S2252179. A,B,C

S2252142. A,B,E

S2252180. A,B,C

S2252143. A,B,E

S2552181. C,D

S2252144. A,C,D

S2652182. C,D

S2252145. B,C,D

S2652183. A,B,D,E



1873


S1453001. C S1453002. D S1453003. D S1453004. D S1453005. E S1553006. E S1553007. D S1553008. B S1553009. D S1553010. D S1553011. B S1653012. E S1653013. E S1653014. A S1653015. A S2153016. D S2253017. C S2253018. B S2253019. C S2253020. B S2253021. C S2253022. E S2253023. B S2253024. D S2253025. A S2553026. B S2653027. D S2653028. A S2653029. B S2653030. B S2653031. C S2653032. A S2853033. A S2953034. E

1873


S1653070. A,C,E INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

S1653071. A,E S2153072. A,B,C,E

S1253035. B,C,E

S2153073. A,B,D,E

S1253036. A,B,D,E

S2253074. A,B,D,E

S1253037. A,B,D,E

S2253075. A,E

S1253038. B,D

S2253076. A,B,C

S1253039. B,C,D,E

S2253077. B,D,E

S1353040. A,B,D

S2253078. B,C,D

S1353041. A,B,C,D

S2253079. A,B,D,E

S1353042. A,B,C,E

S2253080. B,C

S1353043. B,E

S2253081. C,E

S1353044. A,B

S2253082. A,C,D,E

S1453045. A,C,E

S2253083. A,C,D,E

S1453046. B,C

S2253084. B,C

S1453047. A,B,C,D

S2253085. C,D

S1453048. A,C,D

S2253086. A,D,E

S1453049. A,C

S2253087. A,B,C,E

S1453050. B,D,E

S2253088. A,B,C,D

S1453051. A,C,E

S2253089. B,D,E

S1453052. A,C,D,E

S2253090. B,C,D,E

S1453053. C,D

S2253091. A,B

S1553054. A,B,C,D

S2253092. A,C,D,E

S1553055. A,D,E

S2253093. B,D

S1553056. A,B,C,E

S2253094. B,C,E

S1553057. B,D

S2553095. A,C,E

S1553058. A,B,D,E

S2653096. A,C,D

S1553059. A,B,C,D

S2653097. B,C,D

S1553060. A,B,C,E

S2653098. B,C

S1553061. C,D

S2653099. B,D

S1553062. D,E

S2653100. B,C,D

S1653063. A,B

S2653101. B,D

S1653064. A,B,D,E

S2653102. B,C,D

S1653065. A,B,C,E

S2653103. A,D,E

S1653066. A,B,C,E

S2653104. B,C,D

S1653067. A,B,C,D

S2853105. A,E

S1653068. A,D

S2853106. A,B,C,D

S1653069. A,B,C,D

S2853107. A,E



1874

Rezidentiat 2004


S2953108. A,B,C,E S2953109. A,B,D S2953110. B,E S2953111. A,B,D

1874



1875


S1254001. D S1354002. E S1354003. E S1454004. B S1454005. A S1454006. D S1454007. C S1454008. B S1454009. D S1554010. B S1554011. B S1554012. B S1554013. C S1554014. C S1554015. B S1654016. A S1654017. A S1654018. A S1654019. A S1654020. A S1654021. A S2154022. D S2254023. A S2254024. D S2254025. C S2254026. B S2254027. C S2254028. B S2554029. C S2654030. A S2654031. A S2654032. B S2654033. A S2654034. B

1875


S2654035. A

S1454070. B,C

S2854036. A

S1554071. A,B,D,E

S2954037. E

S1554072. A,B,D,E

S2954038. D

S1554073. A,D,E S1554074. B,C,E


S1554075. A,B,C,E S1554076. B,C,D,E

S1254039. A,B,D

S1554077. A,B,C,E

S1254040. A,B,D,E

S1554078. A,D,E

S1254041. B,C,D,E

S1554079. A,B,E

S1254042. A,C,D

S1654080. A,B,C

S1254043. B,C,D,E

S1654081. A,E

S1254044. A,C,D,E

S1654082. B,D,E

S1254045. A,B,D,E

S1654083. A,E

S1254046. A,B,D,E

S1654084. A,D,E

S1254047. A,D

S1654085. A,B,E

S1254048. A,B,C,E

S2154086. C,D,E

S1254049. A,B,D,E

S2154087. A,D,E

S1254050. A,D,E

S2254088. A,B,D

S1254051. A,B,D,E

S2254089. A,B,D,E

S1254052. B,D,E

S2254090. A,B,C,E

S1354053. A,B,E

S2254091. B,D,E

S1354054. A,B,D

S2254092. A,B,E

S1354055. A,C,D

S2254093. B,E

S1354056. B,D

S2254094. A,C,E

S1354057. A,B,D

S2254095. A,B,D

S1354058. A,B,C

S2254096. B,C,E

S1354059. A,B,D

S2254097. A,B,D

S1354060. A,B,C,E

S2254098. B,C

S1354061. A,B,C,D

S2254099. A,D,E

S1354062. C,D,E

S2254100. B,C,D,E

S1454063. A,C

S2254101. A,B,E

S1454064. B,E

S2254102. A,D,E

S1454065. A,C,E

S2254103. A,D,E

S1454066. C,D,E

S2254104. A,B,D,E

S1454067. B,C

S2254105. A,C,D

S1454068. A,D

S2254106. A,C

S1454069. A,B,C,D

S2254107. A,B,C



1876

Rezidentiat 2004


S2254108. B,D,E S2254109. A,C,E S2254110. A,C,D S2254111. C,D,E S2554112. B,D S2654113. A,B S2654114. A,C,D S2654115. A,B S2654116. A,B S2654117. A,D,E S2654118. A,C,D S2654119. A,D S2654120. A,B,C S2654121. C,D S2854122. A,D S2854123. A,B,D S2854124. B,D S2854125. A,C,D,E S2954126. A,B,D,E S2954127. B,D,E S2954128. A,D,E

1876



1877


S1455001. A S1455002. C S1455003. E S1455004. C S1555005. C S1555006. C S1555007. C S1555008. D S1555009. D S1555010. A S1655011. E S1655012. E S1655013. E S1655014. D S1655015. D S1655016. D S2155017. C S2255018. A S2255019. D S2255020. C S2255021. E S2255022. D S2255023. C S2255024. C S2255025. C S2255026. A S2255027. C S2255028. B S2255029. B S2555030. C S2655031. D S2655032. B S2655033. A S2655034. A

1877


S2655035. A

S1455070. A,B,C

S2655036. A

S1455071. A,C,E

S2955037. E

S1455072. A,C,D

S2955038. D

S1455073. A,B,C S1455074. B,C,D,E


S1455075. A,B,D S1455076. B,E

S1255039. C,E

S1455077. A,B,C,E

S1255040. A,C,E

S1455078. A,C,D,E

S1255041. C,E

S1555079. A,C,D,E

S1255042. A,B,E

S1555080. A,E

S1255043. B,D,E

S1555081. B,C

S1255044. B,C,D,E

S1555082. B,C,D,E

S1255045. A,C,D,E

S1555083. A,C,D,E

S1255046. B,D

S1555084. A,C,D

S1255047. B,D,E

S1555085. B,D,E

S1255048. B,C,E

S1555086. A,E

S1255049. A,B,E

S1655087. B,C,D

S1255050. A,B,C,D

S1655088. A,B,C,E

S1255051. B,C,D,E

S1655089. A,C,E

S1255052. A,B,D

S1655090. B,C,D,E

S1255053. B,D,E

S1655091. A,B,C,D

S1355054. A,B,C,D

S1655092. A,B,D

S1355055. A,D,E

S1655093. A,E

S1355056. A,C,D

S1655094. A,C,D,E

S1355057. A,B,C,D

S1655095. B,C,D

S1355058. A,C,D

S2155096. B,C,D,E

S1355059. A,B,C,D

S2155097. A,B,C,D

S1355060. A,B,D,E

S2255098. A,D

S1355061. A,C,D,E

S2255099. B,C,D,E

S1355062. A,D,E

S2255100. A,C,E

S1355063. A,B,E

S2255101. A,B,D

S1355064. A,C,D,E

S2255102. A,B,D

S1355065. A,C,D,E

S2255103. B,E

S1355066. A,B,C

S2255104. A,B,D

S1355067. A,C

S2255105. A,C,D

S1355068. B,C,D,E

S2255106. A,D,E

S1455069. A,C,D,E

S2255107. C,D,E



1878

Rezidentiat 2004


S2255108. B,C,E

S2855146. B,C,D

S2255109. A,B,D,E

S2855147. A,B

S2255110. A,C

S2955148. B,D,E

S2255111. A,C,D

S2955149. C,D,E

S2255112. B,C,E

S2955150. A,E

S2255113. B,D S2255114. A,C,D,E S2255115. A,B S2255116. B,C,E S2255117. A,D,E S2255118. B,C,E S2255119. B,C,E S2255120. C,E S2255121. C,D S2255122. A,C,D S2255123. A,B,E S2255124. A,B S2255125. B,C S2255126. A,D S2255127. A,B,C,D S2255128. A,C,E S2255129. A,B S2255130. A,C,D S2255131. A,B,D,E S2255132. A,C S2255133. C,E S2255134. B,D S2255135. C,E S2555136. A,C,D S2655137. A,D,E S2655138. A,B S2655139. A,D S2655140. A,C S2655141. A,C S2655142. A,B S2655143. A,C S2655144. A,B,C S2655145. A,C

1878



1879


S1256001. D S1256002. A S1256003. A S1356004. A S1356005. B S1456006. B S1456007. D S1456008. D S1456009. B S1456010. C S1456011. D S1556012. D S1556013. B S1556014. B S1556015. A S1556016. E S1556017. D S1656018. E S1656019. B S1656020. E S1656021. E S1656022. E S2156023. B S2256024. A S2256025. C S2256026. E S2256027. A S2256028. B S2256029. B S2256030. D S2256031. C S2256032. D S2256033. B S2256034. C

1879


S2256035. B

S1556070. B,C,E

S2556036. B

S1556071. B,C,E

S2656037. A

S1556072. B,D,E

S2656038. B

S1556073. A,B,E

S2656039. C

S1556074. A,C,E

S2656040. A

S1556075. A,B,C,E

S2656041. A

S1556076. B,C,E

S2956042. E

S1556077. C,D,E

S2956043. A

S1656078. A,B,C S1656079. A,C,D,E


S1656080. A,C S1656081. B,C,D,E

S1256044. A,C,D

S1656082. A,B,C,D

S1256045. B,C,E

S1656083. A,B

S1256046. B,E

S1656084. B,C,D,E

S1256047. A,E

S1656085. A,B,C,D

S1256048. C,E

S1656086. A,B,C

S1256049. A,C

S2156087. A,D,E

S1256050. C,E

S2156088. C,D,E

S1256051. A,B

S2256089. A,B,C,E

S1256052. B,C,D

S2256090. A,D,E

S1256053. A,C,D,E

S2256091. A,C,D

S1256054. A,B,E

S2256092. C,D,E

S1356055. A,B,C,D

S2256093. A,C,D

S1356056. A,B,C,D

S2256094. A,D,E

S1356057. A,C,D

S2256095. A,C

S1356058. A,B,C,D

S2256096. A,B,E

S1356059. A,B,C

S2256097. C,D,E

S1456060. A,B,E

S2256098. B,D,E

S1456061. A,C,D

S2256099. A,B,C

S1456062. A,C,D,E

S2256100. A,C,D

S1456063. A,B,E

S2256101. A,C

S1456064. A,B,C,E

S2256102. B,C,E

S1456065. A,B

S2256103. A,D

S1456066. A,B,D,E

S2256104. B,D,E

S1456067. A,C,D,E

S2256105. D,E

S1456068. A,B,C

S2256106. B,D,E

S1556069. A,B

S2256107. A,C



1880

Rezidentiat 2004


S2256108. B,C S2256109. A,C,D S2256110. B,C,E S2256111. A,D S2256112. A,C S2256113. C,D S2256114. B,C S2256115. B,D S2256116. A,B S2256117. C,D S2256118. B,D S2256119. A,D,E S2256120. A,B S2256121. B,E S2256122. B,C S2256123. A,B S2256124. A,C S2256125. A,B S2256126. B,C S2556127. B,C,E S2656128. A,E S2656129. A,B S2656130. A,B,D S2656131. A,D S2656132. A,D,E S2656133. A,B,E S2656134. A,C S2656135. C,D S2656136. A,C,D S2656137. B,C,E S2856138. A,B S2856139. A,C,E S2856140. A,B,C,D S2856141. A,B,C,D S2856142. B,C,D,E S2956143. A,D,E S2956144. A,B S2956145. A,B,C,D

1880



1881


S1257001. D S1257002. B S1357003. A S1457004. D S1457005. C S1457006. A S1457007. B S1457008. D S1457009. D S1557010. B S1557011. C S1557012. B S1557013. D S1557014. B S2157015. B S2157016. C S2157017. A S2357018. C S2357019. C S2357020. D S2357021. B S2357022. C S2557023. D S2657024. D S2657025. A S2657026. A S2657027. B S2657028. A S2957029. D


S1257030. A,C,E S1257031. A,B,C,E

1881


S1257032. A,B,E

S1657070. A,B,C,D

S1257033. C,D,E

S1657071. A,C,D

S1257034. B,D,E

S1657072. A,C,D,E

S1257035. B,D,E

S1657073. A,C,D

S1257036. A,B,C

S1657074. A,E

S1257037. C,D

S1657075. A,C,D

S1257038. C,D,E

S2157076. B,C

S1357039. A,D

S2157077. C,E

S1357040. A,C

S2157078. B,C,E

S1357041. C,E

S2157079. A,C,D

S1357042. B,C

S2157080. A,D

S1357043. A,B

S2157081. A,B,C,E

S1357044. B,C

S2257082. A,B,D,E

S1357045. A,C

S2257083. A,C,D

S1357046. A,C

S2257084. A,B,C,D

S1357047. A,C

S2357085. A,C,D,E

S1357048. C,D

S2357086. A,D,E

S1357049. A,C

S2357087. A,C,D

S1357050. A,B

S2357088. A,B,D

S1357051. A,C

S2357089. A,E

S1457052. C,D

S2357090. D,E

S1457053. B,C,D

S2357091. A,C

S1457054. A,B,C,E

S2357092. B,C,D

S1457055. A,B,E

S2357093. A,B,C,D

S1457056. C,D,E

S2357094. B,D

S1457057. C,E

S2357095. A,D

S1457058. A,D,E

S2357096. A,B

S1457059. D,E

S2357097. B,C,E

S1557060. A,D,E

S2357098. B,D

S1557061. A,C,D

S2357099. B,C,E

S1557062. B,D

S2557100. B,D

S1557063. A,C

S2657101. A,C

S1557064. C,D,E

S2657102. A,C,D

S1557065. C,D,E

S2657103. A,B,E

S1557066. A,B,C

S2657104. A,B,D

S1557067. B,D

S2657105. A,B

S1657068. A,B,D,E

S2657106. A,B,C

S1657069. B,C,D,E

S2657107. A,B,E



1882

Rezidentiat 2004


S2657108. A,B S2657109. A,B,E S2657110. A,D S2857111. A,B,C,E S2857112. B,C S2857113. C,D S2857114. A,C,D,E S2857115. A,C S2957116. B,C,D,E S2957117. A,B,C S2957118. A,B,C S2957119. A,B,C,E

1882



1883


S1258001. B S1458002. A S1458003. A S1458004. A S1458005. A S1458006. A S1558007. C S1558008. E S1558009. A S1558010. E S1558011. D S1658012. A S1658013. C S1658014. B S1658015. D S1658016. C S1658017. A S1658018. E S2158019. C S2158020. D S2158021. D S2158022. D S2258023. E S2258024. E S2258025. E S2258026. B S2258027. E S2258028. C S2258029. C S2258030. E S2258031. E S2258032. B S2258033. B S2258034. B

1883


S2258035. C

S1358070. A,B

S2258036. D

S1358071. A,B,E

S2258037. E

S1358072. A,C,D,E

S2258038. C

S1358073. A,B,D,E

S2258039. D

S1358074. B,C,D,E

S2258040. B

S1358075. B,C,D

S2258041. D

S1358076. A,C

S2258042. D

S1358077. B,C,E

S2258043. C

S1358078. B,D

S2258044. D

S1458079. A,B,C

S2258045. B

S1458080. A,B,C

S2258046. E

S1458081. A,B,C

S2258047. E

S1458082. A,B,C

S2358048. B

S1458083. A,B,C

S2358049. D

S1458084. A,B,C

S2358050. D

S1458085. A,C,D

S2358051. A

S1458086. A,B,C

S2558052. B

S1558087. A,B,C,E

S2658053. C

S1558088. A,B,C,D

S2658054. C

S1558089. B,D,E

S2658055. D

S1558090. B,D

S2658056. C

S1558091. D,E S1558092. A,C,D


S1658093. B,E S1658094. A,B

S1258057. A,C,D,E

S1658095. C,D,E

S1258058. A,B,E

S1658096. A,D,E

S1258059. B,C,E

S1658097. A,B,D,E

S1258060. A,C,E

S2158098. A,D,E

S1258061. C,D

S2158099. B,C,D,E

S1258062. B,D,E

S2158100. B,C

S1258063. A,C,E

S2158101. A,B,C,D

S1258064. A,B,E

S2158102. B,C,D,E

S1258065. A,D,E

S2158103. B,E

S1358066. A,B,C

S2258104. A,B,C

S1358067. A,B,C,E

S2258105. A,B,C

S1358068. A,D

S2258106. A,C,D,E

S1358069. A,B,D,E

S2258107. B,C,D,E



1884

Rezidentiat 2004


S2258108. A,B

S2658146. A,B

S2258109. B,C

S2658147. A,D

S2258110. A,B,E

S2658148. A,B,C

S2258111. A,C,D,E

S2658149. C,D

S2258112. A,C,E

S2658150. B,D,E

S2258113. A,C,D

S2658151. C,D

S2258114. A,B,D,E

S2658152. B,D,E

S2258115. B,D

S2658153. B,D,E

S2258116. B,C,E

S2658154. A,C,E

S2258117. A,B

S2658155. B,C,E

S2258118. A,B

S2658156. A,D

S2258119. A,C,D

S2858157. B,C,D

S2258120. A,B,D,E

S2858158. A,B

S2258121. A,B,C

S2858159. A,B,D,E

S2258122. A,B,C,D

S2858160. A,C,D,E

S2258123. A,B,C,D

S2858161. B,C,E

S2258124. A,B,D,E

S2958162. C,E

S2258125. A,B,E

S2958163. C,E

S2258126. A,B,E

S2958164. A,B,D,E

S2258127. B,C,E

S2958165. A,C,D

S2258128. A,B,C

S2958166. B,C,D,E

S2258129. A,B,C S2258130. A,B,C,D S2358131. A,B,C S2358132. A,B,C S2358133. A,C,E S2358134. A,B,D S2358135. C,D S2358136. A,B,D S2358137. A,C,D,E S2358138. A,B,D,E S2358139. A,B,E S2358140. A,B,D S2358141. A,B,D,E S2358142. A,C,D S2358143. B,C,E S2358144. A,B,D S2558145. A,B,C,E

1884



1885


S1259001. C S1259002. D S1259003. B S1359004. B S1359005. A S1359006. B S1459007. E S1459008. E S1459009. E S1559010. B S1559011. B S1559012. C S1559013. D S1559014. A S1559015. B S1659016. A S1659017. D S2159018. B S2159019. D S2159020. E S2159021. E S2259022. D S2259023. B S2359024. B S2359025. B S2359026. D S2359027. C S2359028. A S2359029. D S2359030. C S2359031. A S2559032. C S2659033. D S2659034. C

1885


S2659035. D

S1459070. A,B,D,E

S2659036. B

S1459071. A,B,C,E

S2659037. D

S1459072. A,C,D,E

S2659038. D

S1459073. A,B,C,E

S2659039. A

S1459074. A,B,C,D

S2659040. C

S1459075. A,B

S2659041. B

S1559076. D,E

S2959042. A

S1559077. B,C S1559078. A,B,D


S1559079. B,C,D,E S1559080. B,C,D

S1259043. A,B,C,E

S1559081. B,C,D

S1259044. A,C,D

S1559082. A,B,D,E

S1259045. A,B,D,E

S1559083. C,D,E

S1259046. B,C,D

S1559084. B,C,D

S1259047. A,B,E

S1659085. A,D,E

S1259048. A,B,C,D

S1659086. A,B,C,D

S1259049. A,B,C,E

S1659087. A,B,C,D

S1259050. B,D

S1659088. A,B,C,D

S1259051. A,C,E

S1659089. A,B,C,E

S1259052. A,D

S1659090. A,C,D,E

S1259053. A,B

S2159091. A,C,D

S1359054. A,B

S2159092. A,D,E

S1359055. A,B

S2159093. B,D

S1359056. A,B

S2159094. B,C

S1359057. B,D

S2159095. A,B,D

S1359058. A,B

S2159096. A,D

S1359059. A,B

S2259097. A,C,E

S1359060. B,C

S2259098. A,B,E

S1359061. A,C

S2259099. A,D

S1359062. D,E

S2259100. A,B,C,D

S1359063. A,B

S2259101. A,C

S1359064. B,C

S2259102. B,C,E

S1459065. A,B,D,E

S2259103. A,B,C,E

S1459066. A,B,D

S2259104. A,C,E

S1459067. A,D,E

S2259105. A,B

S1459068. C,D

S2259106. A,B,C,D

S1459069. A,B,C,D

S2259107. A,B,E



1886

Rezidentiat 2004 S2259108. A,C,D


S2959146. A,B,D,E

S2259109. B,C,D S2259110. A,B,D,E S2259111. A,C S2259112. A,B,C S2259113. A,C S2259114. A,B,C S2259115. A,C,D S2259116. A,B,D S2259117. A,C,E S2359118. A,B,C,E S2359119. B,E S2359120. A,B,C S2359121. B,D,E S2359122. A,B,D,E S2359123. B,D,E S2359124. B,D,E S2359125. A,C,D S2359126. A,C,D S2359127. B,D,E S2359128. C,D,E S2359129. A,D,E S2359130. A,D,E S2559131. B,C,D S2659132. B,C,E S2659133. B,C,E S2659134. B,C,E S2659135. A,B,E S2659136. A,C S2659137. A,D S2859138. A,C,D S2859139. B,C S2859140. B,C,D,E S2859141. A,B,C,E S2859142. A,B,C,E S2959143. B,C,E S2959144. A,B,D S2959145. D,E

1886



1887




S1260034. A,C,D S1260035. A,C,D

S1260001. A

S1260036. B,C

S1260002. A

S1260037. B,D

S1260003. D

S1260038. A,B

S1360004. D

S1260039. B,E

S1360005. D

S1260040. A,D,E

S1360006. B

S1260041. A,C,E

S1360007. C

S1260042. D,E

S1360008. C

S1260043. B,C,E

S1460009. E

S1360044. A,C

S1560010. C

S1360045. A,C,D

S1560011. A

S1360046. A,C

S1560012. C

S1460047. B,D

S1660013. C

S1460048. B,C

S1660014. C

S1460049. A,B,D,E

S2160015. B

S1460050. A,C

S2260016. C

S1460051. B,C,D

S2260017. D

S1460052. A,C,E

S2260018. B

S1460053. A,D,E

S2260019. E

S1460054. A,B,C,E

S2260020. C

S1460055. A,B,C,E

S2260021. D

S1460056. A,B,D

S2260022. B

S1460057. B,C

S2360023. C

S1460058. A,C,D

S2360024. C

S1560059. B,E

S2360025. D

S1560060. A,D,E

S2360026. C

S1560061. C,D,E

S2360027. C

S1560062. B,D

S2360028. D

S1560063. B,D

S2360029. B

S1560064. B,C,E

S2560030. B

S1560065. B,D,E

S2660031. B

S1660066. A,B,E

S2860032. C

S1660067. A,B

S2960033. C

S1660068. A,D,E S1660069. C,D,E

1887


S1660070. C,D S1660071. B,D S1660072. A,D S1660073. C,E S1660074. B,E S1660075. A,B S2160076. A,B,D,E S2160077. A,D,E S2260078. A,B S2260079. A,B,C,D S2260080. A,C S2260081. A,C,E S2260082. A,C S2260083. A,D S2260084. A,B,D S2260085. A,B,D S2260086. B,D S2260087. B,C,D,E S2260088. A,C,E S2260089. A,C,E S2260090. A,B,D S2260091. A,C S2260092. A,B,D,E S2260093. A,D S2260094. B,C S2260095. B,C,E S2260096. B,C,D S2260097. A,C,D S2260098. A,D S2260099. C,D,E S2360100. A,C S2360101. B,D S2360102. A,C,D S2360103. A,C S2360104. B,D S2360105. A,B,C,D S2360106. A,C,E S2360107. A,B,C,D


1888

Rezidentiat 2004


S2560108. A,C,E S2660109. A,B,E S2660110. A,B,C S2660111. A,B,C S2660112. A,C S2660113. B,C S2660114. B,D S2660115. B,C S2660116. B,C,D,E S2660117. A,C,E S2660118. B,E S2660119. B,D S2660120. C,D S2860121. A,B,C,D S2860122. A,C,D S2860123. A,B,D S2860124. A,B S2860125. A,D S2860126. A,B,C,D S2860127. A,C,E S2960128. B,C,D S2960129. A,B,E S2960130. A,C,D S2960131. B,D

1888



1889


S1261001. C S1261002. C S1361003. E S1361004. C S1361005. E S1561006. C S1561007. A S1561008. E S1561009. C S1561010. D S1661011. E S1661012. C S1661013. B S2261014. C S2261015. E S2261016. B S2261017. E S2261018. B S2261019. D S2261020. B S2361021. E S2361022. C S2361023. E S2361024. A S2561025. B S2661026. A S2661027. B S2661028. D S2661029. E S2661030. C S2661031. B S2661032. E S2661033. C S2661034. B

1889


S2961035. C

S2261070. B,C S2261071. A,C


S2261072. B,D,E S2261073. C,E

S1261036. A,B,C

S2261074. A,D

S1261037. A,B,C

S2261075. A,B,D

S1261038. A,D

S2261076. B,E

S1261039. B,C,E

S2261077. B,C

S1261040. C,D

S2261078. B,C

S1261041. A,B,D,E

S2261079. B,D

S1361042. C,D

S2261080. B,D,E

S1361043. B,D,E

S2261081. B,D,E

S1361044. B,C,E

S2261082. A,E

S1361045. B,C,D,E

S2261083. B,C

S1361046. B,C

S2261084. C,E

S1361047. A,D

S2261085. B,D

S1361048. A,C

S2261086. A,C

S1361049. B,D

S2261087. C,E

S1461050. A,C,D

S2261088. A,B,D

S1461051. A,B,C,D

S2261089. C,D

S1561052. A,B,C

S2261090. B,D

S1561053. A,B,C,D

S2261091. D,E

S1561054. A,B,C

S2261092. B,C

S1561055. A,B

S2261093. A,B,C

S1561056. A,B

S2261094. B,C,E

S1561057. D,E

S2261095. C,D

S1561058. A,B,C,D

S2261096. C,D,E

S1561059. B,E

S2261097. A,B,E

S1561060. A,B,C,D

S2261098. B,C,D

S1661061. A,C

S2261099. A,B,D

S1661062. C,E

S2261100. A,C,E

S1661063. B,D

S2261101. B,D

S1661064. B,C

S2361102. B,C,D,E

S1661065. A,C,D

S2361103. B,D,E

S1661066. A,D

S2361104. B,C,D

S1661067. B,D

S2361105. A,D,E

S2161068. C,D

S2361106. C,D

S2161069. C,D

S2361107. A,D



1890

Rezidentiat 2004


S2361108. B,C S2361109. B,D S2361110. A,C,D,E S2361111. A,C S2361112. B,C,E S2561113. A,B,C S2661114. A,D,E S2661115. B,C,D S2661116. A,B,C S2661117. A,C S2661118. A,B,C,D S2661119. C,D S2861120. A,C,D S2861121. A,B,C,D S2861122. A,D S2861123. A,B,C S2861124. A,D,E S2961125. A,D S2961126. A,B,C S2961127. A,B S2961128. C,E

1890



1891




S1262033. C,D,E S1262034. B,C

S1262001. D

S1262035. C,E

S1362002. D

S1262036. B,D,E

S1362003. A

S1262037. A,D,E

S1362004. C

S1262038. A,B,D

S1362005. A

S1262039. A,B,D,E

S1362006. A

S1262040. D,E

S1562007. D

S1262041. A,B,C,E

S1562008. B

S1262042. A,B,C

S1562009. D

S1262043. A,C,D,E

S1662010. E

S1262044. A,C,D

S1662011. C

S1362045. B,C,D

S1662012. B

S1362046. A,B,C,D

S1662013. C

S1362047. A,B,E

S2162014. B

S1362048. A,B,C,D

S2262015. D

S1362049. A,B,D

S2262016. C

S1362050. B,C,D

S2262017. B

S1362051. A,B,D

S2262018. C

S1462052. A,B,D

S2262019. C

S1462053. A,B,D,E

S2362020. D

S1462054. A,B,C

S2362021. C

S1462055. A,C,D,E

S2362022. A

S1562056. B,C,D

S2362023. C

S1562057. A,B,C,D

S2362024. A

S1562058. B,C,D

S2362025. A

S1562059. A,B,C

S2562026. C

S1562060. A,B,C

S2662027. E

S1562061. B,C,D

S2662028. E

S1662062. B,C,E

S2662029. A

S1662063. D,E

S2662030. E

S1662064. C,E

S2662031. A

S1662065. B,E

S2962032. A

S1662066. A,C,D S1662067. A,B,C S1662068. B,C,E

1891


S1662069. A,D S1662070. B,D S2162071. A,C,E S2162072. A,C,E S2262073. A,C,E S2262074. A,C,E S2262075. A,D,E S2262076. A,C,E S2262077. B,C,D,E S2262078. B,D S2262079. C,E S2262080. B,D,E S2262081. A,C,D S2262082. A,B,D S2262083. C,D S2262084. A,C,D S2262085. B,C,E S2262086. C,D S2262087. A,C,D S2262088. A,C S2262089. A,C,D S2262090. A,D S2262091. A,C,D S2262092. A,D,E S2262093. A,C,D S2262094. A,B,E S2262095. A,B S2262096. B,C S2262097. A,C,E S2262098. A,B,E S2262099. A,B,D,E S2262100. A,B,D,E S2262101. A,B,D S2262102. A,B,D,E S2262103. A,B,C,D S2262104. A,B,D,E S2262105. B,C,D S2262106. A,B,D


1892

Rezidentiat 2004


S2262107. A,B,C S2262108. A,C,E S2262109. A,B,E S2362110. A,B,D S2362111. A,B,C,D S2362112. B,C,D S2362113. B,C,D S2362114. A,B,E S2362115. A,B,C,D S2362116. A,B,D S2362117. A,B,C,D S2362118. A,B,C S2362119. A,C,D S2562120. A,B,C,D S2662121. B,C,D,E S2662122. A,C,E S2662123. A,D S2662124. A,E S2662125. A,B,D,E S2662126. A,B,C,D S2662127. A,B,C,E S2662128. A,B,C,D S2662129. A,B,C,E S2662130. A,B S2862131. A,B,E S2862132. A,B,C,D S2862133. A,D,E S2862134. A,B,D,E S2862135. A,C S2962136. A,B,C S2962137. A,C,D S2962138. C,D S2962139. B,E

1892



1893


S1363001. D S1363002. D S1363003. C S1363004. B S1463005. A S1463006. D S1463007. D S1463008. C S1463009. E S1563010. B S1563011. C S1563012. E S1563013. E S1563014. B S1563015. C S1663016. B S1663017. E S1663018. D S1663019. D S2163020. C S2263021. A S2263022. A S2263023. D S2263024. B S2263025. E S2263026. D S2263027. D S2263028. E S2263029. B S2263030. A S2263031. C S2363032. B S2363033. D S2363034. C

1893


S2363035. D

S1463070. A,C,D,E

S2363036. B

S1463071. A,B,C,D

S2563037. E

S1563072. A,B,E

S2663038. A

S1563073. A,B,E

S2663039. A

S1563074. B,E

S2663040. A

S1563075. A,B,C,D

S2663041. A

S1563076. A,D,E

S2663042. A

S1563077. A,B,D

S2663043. A

S1563078. A,B,C,D

S2963044. E

S1563079. B,C,E S1663080. A,C,D


S1663081. D,E S1663082. A,B

S1263045. B,C,E

S1663083. A,B,D,E

S1263046. A,B,D,E

S1663084. B,C,D

S1263047. A,B,C

S1663085. A,E

S1263048. A,B,C,E

S1663086. A,B

S1263049. B,C,E

S1663087. B,D,E

S1263050. A,C,E

S2163088. B,C,D,E

S1263051. B,C

S2163089. A,C

S1263052. A,C,D

S2263090. B,D,E

S1263053. A,C

S2263091. A,B,C

S1263054. A,C,D,E

S2263092. B,C,E

S1263055. A,D,E

S2263093. A,B,C

S1263056. A,B,D

S2263094. A,B,C,D

S1363057. A,B,C

S2263095. A,B,C,D

S1363058. A,C,D

S2263096. B,C,E

S1363059. A,D

S2263097. A,B,C,E

S1363060. A,B,C,D

S2263098. A,C

S1363061. A,D,E

S2263099. A,C,E

S1363062. A,C,E

S2263100. A,B,C,D

S1463063. A,B,E

S2263101. A,B,C,E

S1463064. A,B,C,D

S2263102. B,C

S1463065. B,C,D,E

S2263103. A,B,C,E

S1463066. A,B,C

S2263104. B,C,D,E

S1463067. A,C,D,E

S2263105. A,C,D

S1463068. A,B,D,E

S2263106. A,B,C,D

S1463069. A,E

S2263107. A,C,D,E



1894

Rezidentiat 2004


S2263108. A,B,D

S2263146. A,B,D

S2263109. B,E

S2263147. C,D,E

S2263110. A,C,D,E

S2263148. A,B,D

S2263111. A,B,C,D

S2263149. A,C,D

S2263112. B,D

S2363150. A,D

S2263113. B,C,D,E

S2363151. A,C

S2263114. B,C,D,E

S2363152. A,C,E

S2263115. B,C,E

S2363153. A,D,E

S2263116. B,C

S2363154. A,B,C,D

S2263117. A,C,D,E

S2363155. A,D

S2263118. A,C,D

S2363156. A,C,D

S2263119. A,B,C,E

S2363157. A,B,C

S2263120. A,B,D,E

S2363158. B,D

S2263121. A,D,E

S2563159. A,B,E

S2263122. C,D

S2663160. A,E

S2263123. B,D,E

S2663161. B,C,E

S2263124. A,B

S2663162. A,D,E

S2263125. B,C,D

S2663163. B,D

S2263126. A,B,D,E

S2663164. A,E

S2263127. A,D,E

S2663165. B,D,E

S2263128. A,C,D

S2663166. A,B,E

S2263129. A,B,C

S2663167. A,B,C

S2263130. A,D,E

S2863168. A,B,D

S2263131. A,D,E

S2863169. A,D,E

S2263132. A,B,D,E

S2863170. A,B,D

S2263133. A,D,E

S2863171. A,B,D,E

S2263134. C,D

S2863172. A,C,E

S2263135. A,B,D

S2863173. A,B,C,D

S2263136. A,B,D,E

S2863174. A,B,C,D

S2263137. A,B,C,E

S2963175. A,B,C,E

S2263138. A,B,C,E

S2963176. B,C,E

S2263139. A,B,D

S2963177. A,C,E

S2263140. A,C,E

S2963178. A,B,C,E

S2263141. A,C,D,E S2263142. B,D,E S2263143. A,C S2263144. B,D,E S2263145. A,C,D,E

1894



1895


S1264001. B S1264002. B S1264003. A S1364004. B S1364005. D S1364006. E S1364007. A S1464008. E S1464009. C S1564010. A S1564011. C S1564012. D S1564013. B S1564014. C S1564015. A S2164016. C S2264017. E S2264018. B S2264019. D S2264020. B S2264021. B S2264022. A S2264023. D S2264024. B S2264025. A S2264026. C S2264027. D S2264028. E S2264029. C S2264030. B S2264031. B S2364032. A S2364033. B S2364034. E

1895


S2364035. D

S1464070. A,C,D

S2564036. B

S1464071. A,B,D,E

S2664037. E

S1464072. A,C,D

S2664038. E

S1464073. A,B,C,D

S2664039. D

S1464074. B,C,E

S2664040. D

S1564075. D,E

S2664041. E

S1564076. B,E

S2664042. D

S1564077. A,D

S2964043. C

S1564078. A,D S1564079. C,D


S1564080. A,D S1564081. A,C,D

S1264044. A,C,D,E

S1564082. D,E

S1264045. A,D,E

S1664083. A,E

S1264046. B,C

S1664084. B,D,E

S1264047. A,B,C,D

S1664085. D,E

S1264048. A,B,D,E

S1664086. B,C

S1264049. A,D,E

S1664087. D,E

S1264050. A,B,D

S1664088. A,C

S1264051. A,C,E

S2164089. B,D,E

S1264052. A,E

S2164090. B,D,E

S1264053. C,D,E

S2264091. B,C,D,E

S1264054. A,B,C

S2264092. A,C,D

S1264055. A,B,D

S2264093. B,D

S1364056. A,B,D

S2264094. A,B,D,E

S1364057. A,B

S2264095. A,C,D

S1364058. A,D

S2264096. A,B,D,E

S1364059. B,D,E

S2264097. A,C,D,E

S1364060. C,E

S2264098. A,D

S1364061. A,C,D

S2264099. B,C,D

S1364062. A,B,C,D

S2264100. A,C

S1364063. A,B,C

S2264101. B,C,D,E

S1464064. A,B,C,E

S2264102. A,B,D,E

S1464065. A,B,C

S2264103. A,B,D,E

S1464066. A,B,C

S2264104. A,B,E

S1464067. A,B,D

S2264105. C,D

S1464068. A,B,C,D

S2264106. B,D

S1464069. A,B,D,E

S2264107. A,C,E



1896

Rezidentiat 2004


S2264108. A,C,D

S2264146. A,B,D

S2264109. A,B

S2264147. A,B,C,E

S2264110. C,D

S2264148. B,C,E

S2264111. A,D,E

S2364149. A,B,C,D

S2264112. A,B,C

S2364150. B,E

S2264113. A,B,D

S2364151. B,D,E

S2264114. C,D,E

S2364152. C,E

S2264115. B,C

S2364153. A,D

S2264116. A,D,E

S2364154. A,B,D

S2264117. A,E

S2364155. A,B

S2264118. A,C,E

S2364156. A,C,D

S2264119. A,B,C,D

S2364157. A,B,C

S2264120. A,B,D

S2364158. A,B,C

S2264121. A,C,D,E

S2364159. B,C

S2264122. A,B,D,E

S2564160. A,B,E

S2264123. A,B,D,E

S2664161. B,C,D

S2264124. A,C,D

S2664162. A,B,D

S2264125. A,B,C,D

S2664163. A,E

S2264126. A,B,D

S2664164. A,C,E

S2264127. A,D

S2664165. A,B,C,E

S2264128. B,C,D,E

S2664166. A,B,C,D

S2264129. A,B,E

S2664167. A,C,D,E

S2264130. B,C,D,E

S2664168. B,C,D,E

S2264131. A,B,D,E

S2664169. B,C,D

S2264132. C,D,E

S2864170. A,C

S2264133. B,C,E

S2864171. B,C,E

S2264134. A,D

S2864172. A,B,C,D

S2264135. A,D,E

S2864173. B,C,D

S2264136. A,C

S2864174. A,B,D,E

S2264137. B,C,D

S2964175. A,D,E

S2264138. B,C

S2964176. A,B,E

S2264139. D,E

S2964177. A,D,E

S2264140. A,C

S2964178. D,E

S2264141. A,D,E S2264142. B,C S2264143. A,C,D,E S2264144. A,B,D,E S2264145. A,E

1896



1897


S1365001. B S1365002. B S1365003. A S1365004. C S1365005. A S1365006. D S1365007. C S1465008. C S1465009. D S1565010. B S1565011. C S1565012. B S1565013. D S1565014. C S1565015. B S1665016. D S1665017. B S1665018. A S1665019. C S1665020. A S1665021. D S1665022. B S1665023. D S2165024. C S2265025. B S2265026. A S2265027. C S2265028. D S2265029. B S2265030. C S2265031. C S2265032. C S2365033. B S2365034. B

1897


S2365035. C

S1465070. B,C,D

S2365036. A

S1465071. B,C

S2365037. D

S1465072. B,C,E

S2365038. A

S1465073. A,B,C,E

S2365039. C

S1465074. A,B,D,E

S2565040. B

S1465075. A,B,C,D

S2665041. E

S1465076. A,B

S2665042. E

S1465077. A,B,D

S2665043. E

S1465078. A,B,C,E

S2665044. E

S1465079. A,C,D

S2665045. E

S1565080. A,C,D

S2965046. C

S1565081. A,C,E S1565082. A,C,E


S1565083. A,B,D,E S1565084. A,C,D,E

S1265047. A,B,C,E

S1565085. A,C,E

S1265048. B,C,D

S1565086. A,B,C,E

S1265049. B,E

S1665087. A,C,D

S1265050. B,C,E

S1665088. A,B,E

S1265051. A,C,D,E

S1665089. C,D,E

S1265052. A,B,C,D

S1665090. A,B,C

S1265053. A,B,D

S2165091. B,C,D

S1265054. A,C,D

S2165092. A,C,D,E

S1265055. C,E

S2265093. A,C,D

S1265056. A,C,E

S2265094. A,C,E

S1265057. C,D

S2265095. A,B,C,D

S1265058. B,C,E

S2265096. B,C,E

S1265059. B,C

S2265097. B,C

S1265060. B,C

S2265098. B,C,D

S1265061. B,C

S2265099. B,E

S1365062. A,B,C,E

S2265100. A,C,D

S1365063. A,D

S2265101. A,B,D

S1365064. A,B,C,D

S2265102. A,B,D

S1365065. B,D

S2265103. A,C,E

S1365066. A,C

S2265104. B,C

S1365067. A,D

S2265105. C,D

S1465068. A,B,D,E

S2265106. A,B,C,D

S1465069. A,B,C

S2265107. C,D,E



1898

Rezidentiat 2004


S2265108. A,C,D,E

S2865146. A,B,C,D

S2265109. A,C,D,E

S2865147. A,B

S2265110. A,B,D,E

S2865148. A,C,D,E

S2265111. A,C,D

S2865149. A,B,D

S2265112. B,C,D,E

S2965150. A,D,E

S2265113. A,B,C,D

S2965151. B,D

S2265114. A,B,D,E

S2965152. A,E

S2265115. B,C,D

S2965153. A,B,E

S2265116. B,E S2265117. A,C,D,E S2265118. A,B,C,D S2265119. A,B,D S2265120. B,C S2265121. B,C,E S2265122. A,B,C,E S2265123. A,D S2265124. A,C,D S2265125. A,B,C,E S2265126. C,D,E S2365127. A,B,C,D S2365128. A,D S2365129. A,C S2365130. A,C,D S2365131. A,B,E S2365132. A,B,C,E S2365133. A,D S2365134. B,D S2565135. A,C,D,E S2665136. A,C,D,E S2665137. A,C S2665138. B,C,D,E S2665139. B,C,E S2665140. A,B,C,D S2665141. A,B,C S2665142. A,B S2665143. A,B,C,D S2665144. A,B,C S2665145. B,C,D,E

1898



1899


S1266001. D S1266002. D S1366003. C S1366004. A S1366005. B S1366006. E S1366007. B S1366008. B S1466009. A S1466010. C S1466011. B S1466012. D S1466013. B S1466014. E S1566015. C S1566016. E S1566017. B S1566018. C S1566019. D S1566020. D S1666021. C S1666022. B S1666023. A S2166024. D S2266025. D S2266026. C S2266027. E S2266028. B S2266029. D S2266030. E S2266031. D S2366032. A S2366033. B S2366034. B

1899


S2366035. B

S1566070. A,D,E

S2366036. B

S1566071. A,B,D

S2366037. C

S1566072. A,C,D

S2366038. E

S1566073. C,D,E

S2566039. D

S1566074. B,C,D

S2966040. A

S1666075. B,C,E S1666076. B,D


S1666077. B,D S1666078. A,B,E

S1266041. A,C,E

S1666079. A,C,D

S1266042. B,C,E

S1666080. B,C

S1266043. C,D,E

S1666081. B,D

S1266044. A,C

S2166082. A,C

S1266045. B,D

S2166083. A,C,D

S1266046. A,C

S2266084. A,C,D,E

S1266047. A,C,D

S2266085. B,D

S1266048. A,D,E

S2266086. C,D

S1266049. A,E

S2266087. B,E

S1266050. A,B,C,D

S2266088. C,D

S1366051. A,C

S2266089. D,E

S1366052. A,B

S2266090. A,B,C,D

S1366053. A,B,C

S2266091. B,D

S1366054. A,C,D,E

S2266092. B,C

S1366055. A,D

S2266093. A,C,D

S1366056. A,B

S2266094. A,B,E

S1366057. A,C

S2266095. B,C,E

S1466058. B,C,D,E

S2266096. A,C,D,E

S1466059. A,E

S2266097. A,C

S1466060. C,D,E

S2266098. C,D,E

S1466061. D,E

S2266099. B,D,E

S1466062. A,B,D,E

S2266100. A,C,E

S1466063. A,C,D

S2266101. B,C

S1466064. A,B,C,D

S2266102. A,C

S1466065. B,C,E

S2266103. A,C

S1566066. A,D,E

S2266104. A,C,D,E

S1566067. A,E

S2266105. A,B,C

S1566068. B,C,D

S2266106. B,C

S1566069. A,C,E

S2266107. A,D



1900

Rezidentiat 2004


S2266108. A,C

S2866146. A,B,C

S2266109. C,D

S2866147. B,C,D

S2266110. B,C,D

S2866148. A,B,C,E

S2266111. B,E

S2966149. A,B,E

S2266112. A,C,E

S2966150. B,C,D

S2266113. A,B,D

S2966151. B,E

S2266114. A,B,C

S2966152. B,E

S2266115. A,B,C,D S2266116. A,B,C S2266117. A,C,E S2266118. A,B,C S2266119. A,C,D S2266120. A,B,C,D S2266121. A,B,C,D S2266122. A,C,E S2266123. A,B,C S2266124. A,B S2266125. A,B S2266126. A,B,E S2366127. A,B,C S2366128. A,B S2366129. A,C S2366130. A,C S2366131. A,C,D,E S2366132. A,B S2366133. A,C S2366134. A,D S2566135. B,C S2666136. A,C,D S2666137. A,C,D S2666138. B,C,D,E S2666139. A,B,D,E S2666140. A,B,C S2666141. A,E S2666142. A,C,D S2666143. A,C,D,E S2666144. A,B,C,D S2866145. A,B,C,D

1900



1901


S1267001. B S1267002. A S1367003. E S1367004. C S1367005. E S1367006. B S1467007. D S1467008. C S1467009. A S1467010. B S1467011. D S1567012. B S1567013. D S1567014. B S1567015. C S1567016. D S1567017. D S1667018. C S1667019. B S1667020. C S2167021. B S2267022. D S2267023. E S2267024. A S2267025. B S2267026. C S2267027. D S2367028. E S2367029. A S2367030. E S2367031. C S2367032. B S2367033. B S2567034. E

1901


S2667035. C

S1567070. B,C

S2667036. D

S1567071. A,B,C,E

S2667037. E

S1567072. A,B,D,E

S2667038. A

S1567073. A,C,D

S2667039. D

S1567074. B,E

S2667040. B

S1567075. A,B,C

S2667041. A

S1667076. B,C

S2667042. C

S1667077. C,D,E

S2867043. C

S1667078. B,C,D S1667079. A,C,E


S1667080. A,B,C S1667081. B,C,D

S1267044. C,D

S1667082. B,C

S1267045. A,B,E

S1667083. C,D

S1267046. A,B,C,D

S2167084. A,B,E

S1267047. A,D

S2167085. B,D,E

S1267048. B,E

S2267086. A,B,D

S1267049. B,D,E

S2267087. B,C,E

S1267050. B,D,E

S2267088. A,B,C,E

S1267051. A,B

S2267089. A,B,E

S1267052. C,D

S2267090. B,D

S1367053. A,B

S2267091. C,D,E

S1367054. A,B

S2267092. B,C,E

S1367055. A,C,E

S2267093. A,C,D,E

S1367056. A,C,E

S2267094. A,D

S1367057. A,B,C,D

S2267095. B,E

S1467058. A,C,D,E

S2267096. C,D

S1467059. A,B,C

S2267097. A,B,E

S1467060. B,D

S2267098. B,D,E

S1467061. B,C,D,E

S2267099. C,D

S1467062. A,B,D,E

S2267100. A,B

S1467063. D,E

S2267101. B,C

S1467064. C,E

S2267102. B,D,E

S1467065. B,E

S2267103. A,B,C,D

S1467066. B,C,D

S2267104. A,B,C,E

S1567067. A,C,D

S2267105. C,E

S1567068. A,D,E

S2267106. D,E

S1567069. A,C,E

S2267107. A,B,C,D



1902

Rezidentiat 2004


S2267108. C,E S2367109. A,B S2367110. A,B,C,D S2367111. B,C,D S2367112. A,D S2367113. A,C,E S2367114. A,B S2367115. A,C,E S2367116. A,B,C S2367117. A,C,D,E S2567118. B,D,E S2667119. C,D,E S2667120. A,D,E S2667121. A,B S2667122. B,E S2667123. A,B,D,E S2667124. A,B,C,D S2867125. A,E S2867126. A,B,D,E S2867127. A,B S2867128. A,D S2967129. A,C,D S2967130. A,B,E S2967131. C,E S2967132. A,D,E S2967133. A,B,C

1902



1903


S1268001. E S1368002. E S1368003. B S1368004. B S1368005. A S1368006. A S1368007. B S1468008. B S1468009. C S1468010. B S1468011. D S1468012. B S1468013. D S1568014. D S1568015. A S1568016. C S1568017. C S1568018. B S1568019. C S1668020. E S1668021. E S1668022. D S1668023. C S1668024. A S1668025. C S2168026. D S2168027. A S2168028. E S2168029. B S2268030. D S2268031. A S2268032. C S2268033. D S2268034. D

1903


S2268035. B

S1268070. B,D

S2268036. A

S1268071. C,D,E

S2268037. C

S1268072. A,B,E

S2268038. B

S1268073. D,E

S2268039. C

S1268074. B,C

S2268040. B

S1268075. C,E

S2268041. E

S1268076. A,D

S2268042. D

S1268077. A,D,E

S2268043. B

S1368078. A,B,D

S2268044. C

S1368079. A,B

S2268045. B

S1368080. A,B,C,D

S2268046. D

S1368081. A,B,E

S2268047. A

S1368082. A,B,C

S2268048. D

S1368083. A,B,C,D

S2268049. D

S1468084. A,B,C,D

S2268050. E

S1468085. A,C,D,E

S2268051. C

S1468086. B,C,D

S2268052. D

S1468087. B,C,D,E

S2268053. B

S1468088. A,C,D,E

S2268054. A

S1468089. C,D

S2268055. A

S1468090. A,B,C,D

S2368056. A

S1468091. A,C,D,E

S2568057. C

S1468092. B,C,E

S2668058. A

S1568093. A,D

S2668059. A

S1568094. B,C,E

S2668060. D

S1568095. C,E

S2668061. D

S1568096. B,C,E

S2968062. C

S1568097. A,B,C

S2968063. E

S1568098. B,D S1568099. B,C


S1568100. A,C,E S1568101. C,D,E

S1268064. A,C,D,E

S1668102. A,C,E

S1268065. B,C,E

S1668103. A,C,D,E

S1268066. A,C,E

S1668104. B,D,E

S1268067. C,D

S1668105. B,C,D,E

S1268068. A,C

S1668106. B,C,D

S1268069. C,D,E

S1668107. A,C,D,E



1904

Rezidentiat 2004

1904


S1668108. A,B,E

S2268146. B,C

S2668184. A,B,C,D

S1668109. A,B,C

S2268147. A,C,E

S2668185. A,B,C,E

S1668110. A,D

S2268148. D,E

S2668186. A,D,E

S2168111. A,B,C

S2268149. A,C,D,E

S2668187. A,B,C,D

S2168112. A,B,D

S2268150. A,D,E

S2668188. A,C,D,E

S2168113. A,C,E

S2268151. A,B,E

S2668189. A,B,C

S2168114. A,C

S2268152. A,C,E

S2968190. B,E

S2168115. A,C,D,E

S2268153. A,C,E

S2968191. C,D,E

S2168116. B,E

S2268154. A,C,E

S2968192. A,D,E

S2268117. B,D,E

S2268155. A,C,E

S2268118. B,C,D,E

S2268156. A,C,E

S2268119. A,C,D,E

S2268157. B,C,D

S2268120. C,E

S2268158. A,C,D

S2268121. A,C,D

S2268159. A,B,C

S2268122. A,B,C

S2268160. A,B,D

S2268123. C,D,E

S2268161. A,B,C

S2268124. C,E

S2268162. A,C,E

S2268125. A,E

S2268163. A,C,E

S2268126. C,D,E

S2268164. A,C,D

S2268127. C,E

S2268165. A,B,D,E

S2268128. A,D,E

S2268166. A,B,C,E

S2268129. B,C,E

S2268167. A,C,E

S2268130. A,E

S2268168. A,C,E

S2268131. C,D,E

S2268169. A,B,E

S2268132. C,D,E

S2268170. B,D,E

S2268133. A,B,E

S2268171. A,C,D

S2268134. A,B,C

S2268172. A,C,D

S2268135. A,C,D,E

S2268173. A,B,D,E

S2268136. A,D

S2268174. B,C,D

S2268137. A,D,E

S2268175. A,C,D

S2268138. B,C,E

S2268176. A,C,E

S2268139. B,C,D

S2268177. A,B,C

S2268140. C,D,E

S2268178. B,C,E

S2268141. A,C

S2368179. A,B,C,D

S2268142. A,B,C,D

S2368180. A,B,C,D

S2268143. C,D

S2368181. A,B,C,D

S2268144. B,D

S2368182. A,B,C,D

S2268145. C,D,E

S2568183. A,B,D



1905


S1269001. D S1369002. B S1369003. E S1369004. D S1469005. B S1469006. B S1469007. C S1469008. D S1469009. C S1469010. A S1569011. E S1569012. B S1569013. D S1569014. A S1569015. C S1569016. C S1669017. A S1669018. B S1669019. A S1669020. A S2169021. E S2169022. E S2169023. C S2169024. B S2269025. C S2269026. D S2269027. C S2269028. A S2269029. C S2269030. B S2269031. C S2269032. B S2269033. D S2269034. D

1905


S2269035. D

S1369070. A,B

S2269036. D

S1369071. A,B,C

S2269037. D

S1369072. A,B,C,D

S2269038. E

S1369073. A,B,C,D

S2269039. B

S1369074. A,B,C,D

S2269040. A

S1369075. A,B,C,D

S2269041. B

S1369076. A,B,C

S2269042. C

S1369077. A,B,C

S2269043. C

S1469078. B,D,E

S2269044. B

S1469079. B,D,E

S2269045. C

S1469080. A,E

S2269046. A

S1469081. B,D

S2269047. B

S1469082. C,D,E

S2269048. C

S1469083. B,C,E

S2269049. D

S1469084. A,D,E

S2569050. B

S1469085. A,C

S2669051. B

S1469086. B,D

S2669052. E

S1569087. C,D

S2669053. C

S1569088. A,B,D,E

S2969054. A

S1569089. A,C,D

S2969055. C

S1569090. A,B,D S1569091. A,D


S1569092. B,C,D,E S1569093. A,B,E

S1269056. C,D,E

S1569094. A,C,E

S1269057. B,E

S1569095. A,C,D,E

S1269058. A,B,D

S1669096. B,D,E

S1269059. A,B,D,E

S1669097. B,C

S1269060. A,D,E

S1669098. B,C,E

S1269061. A,B,D

S1669099. A,B,E

S1269062. B,C,E

S1669100. B,C,E

S1269063. A,B,D

S1669101. C,D

S1269064. A,B,D,E

S1669102. A,E

S1269065. A,D,E

S1669103. A,C

S1269066. A,C,E

S1669104. A,D,E

S1269067. A,C,D,E

S1669105. A,B,C

S1269068. B,E

S2169106. A,B,C

S1369069. A,B

S2169107. A,C,D,E



1906

Rezidentiat 2004

1906


S2169108. A,B,D,E

S2269146. A,B,C,E

S2669184. A,B,C

S2169109. B,C,D,E

S2269147. B,C,E

S2969185. A,B,D

S2169110. A,D,E

S2269148. A,D,E

S2969186. B,D,E

S2169111. B,D

S2269149. B,C,D

S2969187. C,D,E

S2269112. A,B,E

S2269150. A,C,D,E

S2269113. B,C

S2269151. A,C,D

S2269114. B,C,E

S2269152. B,E

S2269115. A,B,D,E

S2269153. B,C,E

S2269116. A,C,E

S2269154. A,C,D

S2269117. A,D

S2269155. A,C,E

S2269118. A,C,E

S2269156. A,C,E

S2269119. A,D

S2269157. A,B,C

S2269120. A,C,E

S2269158. A,B

S2269121. A,B,E

S2269159. A,C,E

S2269122. B,E

S2269160. B,C,E

S2269123. A,B,D

S2269161. A,B,D

S2269124. A,C,D

S2269162. A,C,D

S2269125. B,C,D

S2269163. A,C,D

S2269126. B,C,D,E

S2269164. A,C,D,E

S2269127. B,C

S2269165. A,B,D

S2269128. A,D,E

S2269166. A,B,C,D

S2269129. A,D,E

S2269167. A,B,D,E

S2269130. A,C,E

S2269168. B,D,E

S2269131. A,C,E

S2269169. A,C,E

S2269132. B,D

S2269170. A,C,D

S2269133. C,D

S2269171. B,C,E

S2269134. C,D,E

S2569172. C,D

S2269135. C,D

S2669173. A,B,E

S2269136. A,D,E

S2669174. A,B

S2269137. A,D,E

S2669175. C,D,E

S2269138. B,C,E

S2669176. A,B

S2269139. B,E

S2669177. B,D

S2269140. B,D,E

S2669178. A,D

S2269141. A,B,D,E

S2669179. C,E

S2269142. A,B,D

S2669180. C,D

S2269143. A,D,E

S2669181. C,D,E

S2269144. A,C,D,E

S2669182. A,D,E

S2269145. B,C,D

S2669183. B,E



1907


S1370001. B S1370002. D S1470003. A S1470004. B S1470005. B S1470006. C S1470007. C S1470008. D S1570009. D S1570010. E S1570011. A S1570012. C S1570013. D S1570014. A S1670015. D S1670016. C S1670017. A S1670018. C S1670019. C S2170020. D S2170021. D S2170022. B S2170023. C S2270024. C S2270025. C S2270026. C S2270027. B S2270028. C S2270029. E S2270030. D S2270031. C S2270032. D S2270033. B S2270034. E

1907


S2270035. A

S1370070. A,C,D,E

S2270036. B

S1370071. C,D

S2270037. C

S1370072. A,D

S2270038. B

S1370073. A,B,C

S2270039. A

S1370074. B,C,D

S2270040. C

S1370075. B,D,E

S2270041. D

S1370076. A,C,D

S2270042. D

S1370077. A,B,D,E

S2270043. B

S1470078. D,E

S2270044. C

S1470079. A,C,E

S2270045. A

S1470080. A,D,E

S2570046. D

S1470081. A,B

S2670047. B

S1470082. D,E

S2670048. E

S1470083. D,E

S2670049. E

S1470084. C,D

S2670050. C

S1570085. C,D,E

S2970051. D

S1570086. A,C,D

S2970052. B

S1570087. A,C,E S1570088. A,C,E


S1570089. A,B,E S1570090. A,B,E

S1270053. A,B

S1570091. A,C

S1270054. A,B,C

S1570092. A,C,D

S1270055. A,B,C,D

S1570093. A,B

S1270056. A,B,C

S1670094. A,D,E

S1270057. A,B,C

S1670095. B,C,D

S1270058. A,B,C

S1670096. A,C,D

S1270059. A,B,C,D

S1670097. B,C,E

S1270060. A,B,C,D

S1670098. B,D,E

S1270061. A,B,C

S1670099. A,C,D

S1270062. A,D,E

S1670100. B,C,E

S1270063. A,B,C,E

S1670101. A,C

S1270064. A,B,C,D

S1670102. B,C,E

S1270065. A,B,C,D

S2170103. A,B,C,E

S1370066. C,D

S2170104. A,B,C,D

S1370067. A,D,E

S2170105. B,D,E

S1370068. B,C,D,E

S2170106. A,C,E

S1370069. A,C,E

S2170107. A,E



1908

Rezidentiat 2004


S2170108. A,B,E

S2270146. A,B,D,E

S2270109. B,C,D,E

S2270147. A,B,D,E

S2270110. A,C,D,E

S2270148. C,D,E

S2270111. A,B,E

S2270149. A,C,D

S2270112. A,B,D,E

S2270150. A,C,D

S2270113. A,B,C,D

S2270151. B,C,D,E

S2270114. B,C,D

S2270152. C,D,E

S2270115. A,C,D

S2270153. A,B,D

S2270116. A,B,C,D

S2270154. A,B,D

S2270117. A,B,D,E

S2270155. B,C

S2270118. B,C,D,E

S2270156. A,B,C,D

S2270119. A,B,D,E

S2270157. A,B,E

S2270120. B,C,D

S2270158. A,D,E

S2270121. A,C,E

S2270159. A,B,D,E

S2270122. A,B,C

S2270160. A,B,C,E

S2270123. A,C,D,E

S2270161. A,B

S2270124. C,D

S2270162. A,D

S2270125. A,D,E

S2270163. B,C,E

S2270126. B,C

S2270164. B,D

S2270127. A,B,C,D

S2270165. C,D

S2270128. A,C,D

S2270166. D,E

S2270129. A,B

S2570167. A,B,C,D

S2270130. A,B,C,E

S2670168. C,E

S2270131. A,B,C,D

S2670169. B,D

S2270132. B,C,D

S2670170. A,B,C

S2270133. A,B,D,E

S2670171. A,C

S2270134. A,B,C

S2670172. A,C,D

S2270135. B,C

S2670173. B,D

S2270136. A,B,C,D

S2670174. B,C

S2270137. A,B,C,E

S2670175. A,D

S2270138. B,C,D,E

S2970176. B,C,D,E

S2270139. A,B,E

S2970177. B,C,D

S2270140. A,B,C,D

S2970178. A,C

S2270141. A,C,D S2270142. B,D,E S2270143. B,D,E S2270144. A,C,D S2270145. A,C,D

1908



1909


S1371001. D S1371002. B S1471003. B S1471004. C S1471005. B S1471006. C S1471007. C S1471008. E S1571009. D S1571010. A S1571011. D S1671012. D S1671013. D S1671014. D S2171015. E S2171016. E S2271017. C S2271018. D S2271019. B S2271020. C S2271021. B S2271022. A S2271023. A S2271024. A S2271025. D S2271026. E S2271027. D S2271028. A S2271029. E S2271030. E S2271031. D S2271032. D S2271033. A S2571034. D

1909


S2671035. B

S1471070. A,B,C,D

S2671036. C

S1471071. B,C

S2671037. E

S1471072. A,C,D,E

S2671038. C

S1471073. A,B,C,E

S2671039. E

S1471074. B,C

S2971040. E

S1471075. B,C

S2971041. C

S1471076. A,B,C,E

S2971042. E

S1471077. A,B,C,D

S2971043. E

S1571078. B,C,D S1571079. B,D,E


S1571080. A,B,D,E S1571081. B,C,D

S1271044. A,C,E

S1571082. A,D

S1271045. A,C,E

S1571083. B,C

S1271046. C,D,E

S1571084. B,E

S1271047. A,B,C

S1571085. A,B,D

S1271048. B,E

S1571086. A,B

S1271049. A,C,E

S1671087. C,E

S1271050. A,E

S1671088. A,D

S1271051. B,D

S1671089. B,E

S1271052. B,C,E

S1671090. B,E

S1271053. B,C

S1671091. A,B,D

S1271054. D,E

S1671092. C,E

S1271055. A,B,D,E

S1671093. C,D,E

S1271056. C,D,E

S1671094. C,D

S1271057. C,E

S1671095. A,B,C

S1371058. B,C,D

S1671096. D,E

S1371059. A,D,E

S1671097. B,E

S1371060. A,B,E

S1671098. A,D

S1371061. B,C,D,E

S2171099. A,C,D,E

S1371062. A,C,D,E

S2171100. A,D

S1371063. A,B,E

S2171101. B,D

S1371064. A,C

S2271102. D,E

S1371065. C,D

S2271103. A,B,C,E

S1371066. A,C,D

S2271104. A,B,C,D

S1371067. B,C,D,E

S2271105. B,D,E

S1371068. B,C,D,E

S2271106. A,C,E

S1471069. A,B,C,E

S2271107. C,D,E



1910

Rezidentiat 2004


S2271108. A,E S2271109. C,D,E S2271110. A,B,E S2271111. B,E S2271112. A,B,C S2271113. A,D S2271114. A,D S2271115. A,D,E S2271116. B,C,D S2271117. A,B,C S2271118. A,C S2271119. B,E S2271120. B,C,D,E S2271121. A,C,D,E S2271122. C,E S2271123. A,C,E S2271124. C,D,E S2271125. A,C,E S2271126. A,C S2271127. C,E S2271128. A,B,C,E S2271129. B,C,E S2271130. B,E S2271131. B,E S2571132. A,D S2671133. A,B,C S2671134. A,C,D S2671135. B,C,E S2671136. A,B,C S2671137. C,E S2671138. B,C,E S2671139. D,E S2671140. B,D S2671141. B,E S2671142. A,D S2971143. A,B,C,D

1910



1911


S1472001. A S1472002. A S1472003. A S1472004. B S1472005. A S1472006. A S1572007. A S1572008. B S1572009. B S1572010. C S1672011. B S2172012. C S2172013. D S2172014. B S2172015. B S2272016. B S2272017. E S2272018. A S2272019. A S2272020. A S2272021. A S2272022. E S2272023. A S2272024. A S2272025. A S2272026. C S2272027. E S2272028. D S2272029. A S2272030. E S2272031. A S2272032. A

1911


S2272035. A S2272036. A S2272037. B S2272038. A S2272039. A S2272040. A S2272041. A S2272042. A S2272043. D S2272044. A S2272045. E S2272046. E S2272047. A S2272048. A S2272049. A S2272050. C S2272051. A S2272052. A S2272053. A S2272054. A S2272055. A S2272056. A S2372057. B S2372058. C S2372059. D S2372060. B S2572061. E S2672062. D S2672063. B S2672064. C S2672065. E S2672066. D S2672067. B S2972068. D S2972069. E S2972070. B


S1272071. A,B,D S1272072. A,C,D S1272073. A,B,D S1272074. B,C S1272075. B,C,D S1272076. B,C,D,E S1272077. A,B,C,E S1272078. A,D,E S1272079. B,E S1272080. A,C,D,E S1272081. B,C,D S1272082. A,D S1272083. A,B,C S1272084. A,B,C,D S1472085. A,B S1472086. A,B,C S1472087. A,B,C S1472088. A,B,D S1472089. A,B,C S1472090. A,C,D,E S1472091. A,B,C,D S1472092. A,B,D S1472093. A,B,D S1472094. B,C,D S1472095. A,B,C S1572096. A,B S1572097. B,D,E S1572098. B,C S1572099. A,B,D S1572100. B,C S1572101. A,B,D S1572102. A,B,E S1672103. A,C,D S1672104. A,B,C,D

S2272033. A

S1672105. A,B,C

S2272034. A

S1672106. A,B,C



1912

Rezidentiat 2004

1912


S1672107. A,B,D

S2272145. A,B,C

S2572183. A,B,C,D

S1672108. A,B,C,D

S2272146. B,D,E

S2672184. A,B

S1672109. B,C

S2272147. A,B,C

S2672185. A,C,D

S1672110. A,B,C

S2272148. A,C,D

S2672186. A,E

S2172111. A,B,D

S2272149. A,C,D

S2672187. B,C,D

S2172112. A,C,E

S2272150. A,B,C

S2672188. B,C,D

S2172113. B,D,E

S2272151. A,B,C

S2672189. A,B,D,E

S2172114. A,B,C,E

S2272152. A,B,C

S2672190. D,E

S2172115. B,D,E

S2272153. A,C

S2672191. B,D,E

S2272116. A,B,D

S2272154. A,B,C,D

S2672192. A,B

S2272117. A,B

S2272155. A,C,E

S2972193. A,C,E

S2272118. A,C,D

S2272156. A,B,C,D

S2972194. A,B,C

S2272119. A,B,C,D

S2272157. A,B,C

S2272120. A,B,C

S2272158. A,B,C,D

S2272121. B,E

S2272159. A,B,C

S2272122. B,C,D

S2272160. A,B

S2272123. A,B,C,D

S2272161. A,B,C

S2272124. A,B,C

S2272162. A,B,C,D

S2272125. A,B,C,D

S2272163. A,C,E

S2272126. A,B

S2272164. A,B,C

S2272127. A,B

S2272165. A,B,C

S2272128. A,B,D

S2272166. A,C

S2272129. A,B,C

S2272167. A,B,D,E

S2272130. B,D,E

S2272168. A,C

S2272131. C,E

S2372169. A,B,C,D

S2272132. B,C,E

S2372170. C,D

S2272133. A,C

S2372171. A,B,C

S2272134. B,C

S2372172. B,C,D

S2272135. A,C,D

S2372173. A,B,C

S2272136. A,B

S2372174. B,C

S2272137. B,D

S2372175. B,C,D,E

S2272138. A,B,C

S2372176. A,C,E

S2272139. A,B,C

S2372177. A,B,D,E

S2272140. A,B,C

S2372178. B,C,E

S2272141. C,D,E

S2372179. A,C,D,E

S2272142. A,D,E

S2372180. A,B,C,D

S2272143. A,B,D

S2372181. A,B,C,E

S2272144. A,B,C

S2372182. A,B,C,D



Grile Stoma Rezidentiat 2004

Recommend Documents