1. Debutul cariilor ocluzale din şanŃuri şi fosete are loc la nivelul: A. pantelor cuspidiene; B. bazei şanŃurilor ocluzale; C. orificiului şi pereŃilor verticali ai şanŃurilor ; D. pereŃilor vestibulari ai şanŃurilor; E. pereŃilor orali ai şanŃurilor. C (9 ,pag. 7-8) 2. Imbunatatirea adusă materialelor de sigilare pe bază de răşini bis-GMA constă în: A. introducerea de bis fenol A; B. microgranule de dioxid de siliciu sau cuarŃ; C. introducerea de metacrilat; D. grupărilor epoxidice din structură răşinii; E. folosirea drept catalizator a unui sistem peroxid amină. B (9 ,pag. 21) 3. Timpul de acŃiune al agentului demineralizant pentru dinŃii permanenŃi este: A. 60 secunde; B. 120 secunde; C. 15 secunde; D. 100 secunde; E. 45 secunde. A (9 ,pag. 37) 4. Timpul de acŃiune al agentului demineralizant pentru dinŃii temporari este: A. 30 secunde; B. 60 secunde; C. 100 secunde; D. 120 secunde; E. 150 secunde. D (9 ,pag. 37) 5. Vârstă optimă indicată pentru efectuarea sigilarilor la dinŃii temporari este: A. 2-3 ani; B. 3-4 ani; C. 4-5 ani; D. 5-6 ani; E. 6 ani. B (9 ,pag. 64) 6. Vârstă optimă indicată pentru efectuarea sigilarilor la molării de 12 ani şi premolari este: A. 9-10 ani; B. 10-11 ani; C. 11-12 ani; D. 11-13 ani;
E. 12-14 ani. D (9 ,pag. 64) 7. Dezavantajele odontomiei profilactice sunt: A. se intervine pe dinŃi sănătoşi; B. se tratează cariile denatre; C. eset o metodă foarte scumpă de tratament; D. este o tehnică non-invaziva; E. necesită mai multe şedinŃe. A (9 ,pag. 11) 8. Efectele sigilantilor sunt: A. blochează"locusul"preferat al streptococului mutans şi al altor microorganisme cariogene; B. favorizează apariŃia marmoratiilor ocluzale; C. oferă o protecŃie minima faŃă de caria dentară, D. eliberează ionii de calciu; E. opresc evoluŃia în profunzime a unui proces carios deja iniŃiat. A (9 ,pag. 15) 9. în tehnica sigilării nu se execută următorii timpi operatori: A. controlul relaŃiilor ocluzale; B. spălarea şi uscarea; C. izolarea; D. verificarea sigilării; E. extensia preventivă. E (9 ,pag. 35) 10. Care din următoarele afirmaŃii despre materialele de sigilare negranulare nu este adevărată: A. Sunt mai puŃin rezistente la uzură şi abraziune decât sigilantii granulari B. Au aceeaşi rezistentă de legătură că şi sigilantii granulari C. Au acelaşi timp de priză că sigilantii granulari D. Au aceeaşi rată de retenŃie că sigilantii granulari E. ConŃin microgranule de dioxid de siliciu sau chiar cuarŃ E (9 ,pag. 21) 11. La care din următoarele materiale folosite pentru sigilare, retenŃia sigilării este mai slabă: A. Delton B. Concise White Sealant C. Helioseal D. Fuji Ionomer Type III E. Visio-Şeal D (9 ,pag. 28, 30, 31)
12. La copiii cu dentiŃie temporară îndemnă , Societatea Britanică de Stomatologie Pediatrică recomandă adoptarea următoarei atitudini faŃă de molării de 6 ani: A. Control periodic B. Sigilare C. Sigilare lărgită D. Aplicare de lacuri fluorate E. Aplicare de lacuri fluorate A (9 ,pag. 66) 13. La indivizii cu carioactivitate scăzută, care prezintă suprafeŃe ocluzale cu şanŃuri lărgi, Şcoala Scandinavă recomandă: A. Sigilare B. Sigilare lărgită C. Expectativă D. AplicaŃii de lacuri fluorate E. Nici una dintre acestea D (9 ,pag. 64, 65) 14. ObturaŃiile preventive cu răşini tip B se realizează: A. când leziunea a ajuns la joncŃiunea smalŃ-dentină B. când leziunea de carie a progresat în dentină sar este încă mică C. când leiunea are o extindere mare în dentină D. în cazul eşecului unei sigilări E. în cazul contraindicaŃiei odontotomiei profilactice B (9 ,pag. 25) 15. ObturaŃiile preventive cu răşini tip C sunt indicate: A. când leziunea are o extindere mai mare în dentină B. când leziunea a deschis cameră pulpară C. când seziunea a traversat joncŃiunea smalŃ-dentină D. în cazul eşecului unei obturaŃii preventive cu răşini tip A E. în cazul contraindicaŃiilor sigilării A (9 ,pag. 25) 16. În cazul obturaŃiei preventive cu răşini tip 3: A. sigilantul trebuie să se aplice imediat după introducerea compozitului B. sigilantul trebuie să se aplice imediat după fotopolimerizarea compozitului C. sigilantul se aplică după ce peste compozit a fost aplicat agentul de legătură D. nu se aplică sigilant E. sigilantul se aplică strict peste compozit A (9 ,pag. 26-27) 17. O sigilare efectuată corect durează: A. şase luni B. câŃiva ani.
C. aproximativ un an D. până la atritia dinŃilor E. variabil în funcŃie de materialul utilizat B (9 ,pag. 17) 18. ObturaŃiile preventive cu răşini A. se realizează pe dinŃi permanenŃi B. se realizează pe dinŃi temporari C. se realizează pe dinŃi temporari şi permanenŃi D. se realizează pe dinŃi integri E. se realizează imediat după erupŃia dinŃilor A (9 ,pag. 25) 19. Controalele periodice ale sigilării se fac: A. Odată pe an B. După 2 ani C. Odată la 6 luni D. După o luna E. După 3 luni C (9 ,pag. 45) 20. Perioadă optimă de sigilare a premolarilor este: A. 6-7 ani B. 10-11 ani C. 11-13 ani D. 8-9 ani E. 13-15 ani C (9 ,pag. 64) 21. Cimenturile ionomere de sticlă sunt indicate că sigilanti: A. În şanŃurile greu accesibile B. În şanŃurile în formă de I C. În şanŃurile accesibile pe cel puŃin 100 mm D. În şanŃurile inaccesibile sondei E. Nici un răspuns nu este corect. C (9 ,pag. 33) 22. CalităŃile unui material de sigilare (9 ,după Bratu) sunt: A. biocompatibilitate B. aderenŃă bună la suprafeŃele negravate C. priză rapidă în condiŃiile cavităŃii bucale D. nu necesită calităŃi fizionomice E. fluiditate ACE (9 ,pag. 15) 23. Cimenturile glass-ionomer în comparaŃie cu răşinile compozite folosite pentru sigilări:
A. au rezistentă mică la uzură B. au rezistentă mai mare la uzură C. au aceeaşi rezistentă la uzură D. au capacitate mai redusă de a pătrunde în profunzimea şanŃului ocluzal E. au capacitate mai mare de a pătrunde în profunzimea şanŃului ocluzal AD (9 ,pag. 31) 24. Controalele periodice după sigilări cu răşini compozite: A. sunt necesare odată la 3 luni B. sunt necesare odată la 6 luni C. verifică închiderea etanşă, clinic, prin examen cu sondă dentară D. verifică închiderea etanşă numai prin inspecŃie E. verifică închiderea etanşă folosind fuxină bazica 0,25% BCE (9 ,pag. 41) 25. Enameloplastia se recomandă în cazul: A. suprafeŃelor ocluzale cu şanŃuri adânci B. suprafeŃelor ocluzale cu şanŃuri în formă de"V" C. şanŃurilor adânci şi înguste D. şanŃurilor care prezintă modificări de culoare E. cariilor superficiale ACD (9 ,pag. 44) 26. în mod clasic timpul de demineralizare în cazul folosirii răşinilor compozite pentru sigilări este de: A. 60 secunde pentru dinŃii permanenŃi B. 120 secunde pentru dinŃii permanenŃi C. 60 secunde pentru dinŃii temporari D. 120 secunde pentru dinŃii temporari E. nu necesită demineralizare AD (9 ,pag. 35) 27. IncidenŃă crescută a cariei ocluzale se datorează interacŃiunii mai multor factori: A. capacităŃii de retenŃie a microorganismelor şi alimentelor în fosetele şi şanŃurile adânci B.existenŃa unei cantităŃi mai mari de smalŃ între suprafaŃa dintelui şi joncŃiunea smalŃ-dentină la nivelul şanŃurilor ocluzale C. imposibilitatea realizării unei curăŃiri foarte bune D. existenŃa unor şanŃuri ocluzale lărgi în formă de"V" E. concentraŃia mai de fluor smalŃul ocluzal decât cel proximal ACE (9 ,pag. 8) 28. Materialul de sigilare denumit SIGILAR are următoarele proprietăŃi: A. timp de lucru de foarte B. adeziune C. rezistenŃa
D. hidrofilie E. vâscozitate CD (9 ,pag. 26) 29. Mecanismul de producere a ocluzale din şanŃuri fosete A. iniŃial debutul leziunii carioase are loc adâncimea şanŃului B. iniŃial debutul se produce la orificiul şanŃului, smalŃul pantelor cuspidiene opuse C. leziunea carioasă se produce concomitent la nivelul orificiului smalŃului, adâncimea acestuia D. ulterior leziunea carioasă cuprinde pereŃii şanŃului E. şanŃului se demineralizează după ce orificiul pereŃii acestuia au fost afectate BDE (9 ,pag. 8) 30. Metodele de prevenire a dentare : A. fluorizarea B. obturaŃii cu galss-ionomeri C. sigilarea şanŃurilor fosetelor D. alimentaŃiei E. buco- dentară ACDE (9 ,pag. 14) 31. Sigilarea este o de prevenire a cariei de pe: A. suprafeŃele ocluzale ale molarilor premolarilor B. suprafeŃele proximale ale dinŃilor laterali C. suprafeŃele orale ale incisivilor superiori D. suprafeŃele orale ale incisivilor inferiori E. suprafeŃele vestibulare orale ale molarilor ACE (9 ,pag. 14) 32. Sigilarile se recomandă în următoarele situaŃii clinice: A. şanŃuri şi fosete în formă de"i", amforă, picătură B. şanŃuri în formă de"V" C. când sondă agăŃă, dar nu sunt alte semne de carie dentară D. dinŃii sunt erupŃi suficient pentru a se obŃine o suprafaŃa uscată E. dinŃi parŃial acoperiŃi de un capuşon de mucoasă ACD (9 ,pag. 56) 33. Tehnică sigilării cu ciment glass-ionomer cuprinde următoarele etape: A. curăŃirea suprafeŃei dentare B. izolare C. demineralizare D. aplicarea materialului E. aplicarea unui lac protector ABDE (9 ,pag. 42) 34. Timpii operatori în cazul sigilarilor cu răşini compozite sunt:
A. curăŃirea suprafeŃei dentare B. fluorizare locală C. izolare D. pregătirea suprafeŃelor de smalŃ E. aplicarea materialului de sigilare ACDE (9 ,pag. 33) 35. Zonele cele mai vulnerabile la apariŃia proceselor carioase sunt: A. faŃa meziala B. faŃa distala C. la colet D. şanŃurile ocluzale E. fosetele ocluzale (9 ,pag. 5) 36. Avantajele obturaŃiilor preventive cu glass ionomeri(9 ,după Garcia Godoy): A. rezistentă crescută la forŃele masticatorii; B. adeziune excelentă la smalŃ şi dentină; C. aplicare în doi timpi; D. posibilă acŃiune cariostatica prin eliberare de fluor; E. stimularea neodentinogenezei. BD (9 ,pag. 74) 37. Cimenturile glassionomere pentru sigilarea şanŃurilor şi fosetelor, au următoarele avantaje: A. adeziunea la smalŃ fără o pregătire prealabilă B. eliberare de ioni de fluor C. culoare acceptabilă D. timp de priză prelungit E. se păstrează aproximativ timp de 1 an ABC (9 ,pag. 13) 38. Dezavantajele folosirii sigilantilor pe bază de cimenturi ionomere de sticlă autoplimerizabile: A. timp de priză scurt; B. sensibilitate în mediul umed; C. finisare slabă din cauza rugozităŃii superficiale; D. aplicare greoaie; E. rezistentă medie în zonele supuse direct solicitării masticatorii. BCD (9 ,pag. 31-32) 39. în funcŃie de extinderea şi adâncimea procesului carios, Simonsen clasifica obturaŃiile preventive cu răşină în: A. tipul A, când leziunea de carie a progresat în dentină; B. tipul B, când leziunea de carie a progresat în dentină dar este încă mică; C. tipul D, când leziunea are o extindere mai mare în dentină;
D. tipul C, când leziunea are o extindere mai mare în smalŃ; E. tipul C, când leziunea are o extindere mai mare în dentină. BE (9 ,pag. 69) 40. IndicaŃia majoră a sigilării o constituie: A. şanŃurile şi fosetele molarilor; B. şanŃurile şi fosetele premolarilor; C. şanŃuri şi fosete în formă de "U"; D. şanŃuri şi fosete aberante; E. şanŃuri şi fosete neretentive. ABD (9 ,pag. 61) 41. La controlul clinic al sigilării, sunt posibile următoarele situaŃii: A. sigilarea este intactă - se controlează cu radiografii bîte-wing; B. sigilantul este pierdut în totalitate - se repetă sigilarea; C. sigilarea este parŃial pierdută -se completează cu un nou sigilant; D. sigilarea are microneadaptari - se repetă sigilarea; E. sigilarea are microneadaptari -se controlează cu radiografii bitewing. BCE (9 ,pag. 45) 42. Materialele folosite pentru sigilare au următoarele efecte importante: A. umplu în mod mecanic fosetele şi şanŃurile cu o acido-rezistentă; B. uşurează manoperele de curăŃire a şanŃurilor fosetelor; C. blochează locusul preferat Streptococului mutans si al altor microorganisme cariogene; D. prezintă o rezistentă mecanică crescută la forŃele masticatorii; E. expansiune termic ă crescută. ABC (9 ,pag. 15-16) 43. Perioadele potrivite pentru sigilare(9 ,după Simonsen): A. de 3-4 ani pentru molării temporari; B. de 10-12 ani pentru molării permanenŃi; C. de 11-13 ani pentru molării doi permanenŃi; D. de 6-7 ani pentru molării primi permanenŃi; E. de 11-13 ani pentru premolari. ACDE (9 ,pag. 64) 44. Sigilarea şanŃurilor fosetelor are următoarele caracteristici: A. impiedică progresia cariei B. suprafeŃele de smalt de demineralizate anterior si sigilate, sunt mia rezistente la atacul acid ulterior decât smalŃul sănătos C. interfata smalt –răsină crează o de protecŃie impotiva colonizării microorganismelor D. măturarea smalŃului continua E. nu permit trecerea in santul ocluzal a substratului nutritiv ABCE (9 ,pag. 21) 45. Tehnica odontomiei profilactice este utila in următoarele cazuri:
A. copii cu policarii; B. imposibilitatea efectuării unor controale periodice; C. copii indemnide carii; D. copii handicapaŃi; E. dinŃi temporari. ABD (9 ,pag. 11) 46. Timpul clasic de demineralizare vederea sigilării este de: A. 60 de secunde la dinŃii temporari; B. 60 de secunde la dinŃii permanenŃi; C. 120 de secunde la dinŃii temporari; D. 120 de secunde la dinŃii permanenŃi; E. 15 secunde la dinŃii permanenŃi. BC (9 ,pag. 37) 47. AcŃiunea materialelor de sigilare constă : A. blochează"locusul"preferat streptococului mutans; B. stimulează eliberarea de fluor; C. umple mod mecanic fosetele şanŃurile cu o acido- rezistentă; D. manoperele de curăŃire a şanŃurilor si fosetelor nu mi sunt necesare; E. . penetrantă redusă AC (9 ,pag. 15) 48. Eficientă redusă a materialelor de sigilare activate de ultraviolete se datorează: A. inconstanŃei fasciculului provenit de la sursă de raze UV; B. polimerizarea necorespunzătoare a benzilor de material pătrunse în spaŃiile create prin demineralizarea smalŃului; C. radicalilor liberi care inactivează benzoil-metil-eterul; D. deficienŃelor de tehnică propriu-zisă a sigilantilor; E. incapacităŃii luminii UV de a penetră în profunzimea zonelor de smalŃ demineralizate. ABE (9 ,pag. 18) 49. Metodele de prevenire ale cariei dentare conform OMS sunt: A. laserul cu inversare acustico-optică şi cu transmitere de energie de intensitate mică; B. igiena buco-dentară; C. sigilarea şanŃurilor şi fosetelor ; D. fluorizarea generală şi locală; E. igiena alimentaŃiei. BCDE (9 ,pag. 14) 50. PrevalenŃă şi incidenŃă crescută a cariei ocluzale se datoreza următorilor factori: A. capacităŃii de reŃinere a microorganismelor şi alimentelor în fosetele sau şanŃurile adânci că într-o nişă retentiva; B. concentraŃiei mai mici a fluorului în smalŃul ocluzal decât în cel proximal; C. orientării prismelor de smalŃ la nivelul şanŃurilor; D. imposibilităŃii realizării unei curăŃiri foarte bune indiferent de mijlocul utilizat;
E. concentraŃiei mai mari a fluorului în smalŃul ocluzal decât în cel proximal. ABD (9 ,pag. 5-6) 51. Sigilarea este indicată la: A. pacienŃi carioactivi cu nivel crescut de streptococ mutans; B. pacienŃi care consumă zilnic cantităŃi mari de dulciuri; C. carii ocluzale superficiale; D. pacienŃi cu handicap fizic sau psihic care nu îşi pot efectuă igiena bucală; E. numai pe suprafeŃele ocluzale ale molarilor de 6 ani. ABD (9 ,pag. 62) 52. SituaŃiile clinice în care se recomandă odontotomia profilactică sunt: A. copii cu policarii care prezintă o igiena bucală defectuoasă; B. în cazul şanŃurilor ocluzale în formă de V cu diametru mare şi puŃin adânci; C. în cazul şanŃurilor ocluzale în formă de I adânci,înguste; D. copiii a căror sănătate generală necesită efectuarea tratamentelor stomatologice sub anestezie generală; E. imposibilitatea efectuării unor controale periodice regulate. ADE (9 ,pag. 11) 53. Avantajele enameloplastiei sunt: A. împiedică pătrunderea profundă a sigilantului; B. permite pătrunderea profundă a sigilantului; C. creşte rezistentă la uzură a materialului aplicat; D. asigură o adapatre deficitara la smalŃ; E. asigură o adaptare mai bună la samlt. BCE (9 ,pag. 48) 54. CalităŃile unui material de sigilare sunt: A. fluiditate; B. priză rapidă în condiŃiile cavităŃii bucale; C. biocompatibilitate; D. să înalte ocluzia, E. să nu perturbe ocluzia. ABCE (9 ,pag. 15) 55. IndicaŃiile odontomiei profilactice sunt. A. copii cu policarii şi igiena orală foarte bună; B. copii cu policarii şi igiena foarte ; C. unor dubii cu unei carii; D. marmoraŃii pe suprafeŃele ocluzale; E. imposibilitatea efectuării unor controale periodice regulate. BCE (9 ,pag. 11) 56. Sigilarea are următoarele indicaŃii: A. şanŃuri fosete adânci in formă de"i", amforă, picătură;
B. şanŃuri fosete adânci cu proast ă coalscentă ; C. vârsta copilului; D. de adâncime medie; E. sonda agată , dar fără semne de carie dentară . ABE (9 ,pag. 61) 57. Succesul sigilării depinde de: A. rigurozitatea cu care practicantul respect instrucŃiuniile de lucru; B. rigurozitatea cu care practicantul instrucŃiunile firmei producătoare; C. varsta copilului; D. profunzimea procesului carios; E. mărimea suprafeŃei ocluzale. AB (9 ,pag. 49) 58. Timpii operatori sigilării cu răşini compozite : A. izolarea; B. bizotarea; C. extensia ; D. spălarea uscarea; E. controlul relaŃiilor de ocluzie. ADE (9 ,pag. 35) 59. Care din afirmaŃiile următoare despre răşinile de sigilare care eliberează fluor corecte: A. sunt răşini schimbătoare de ioni B. Eliberarea ionilor de fluor se face printr-un mecanism de difuziune/substituire C. Cantitatea cea mai mare de fluor se eliberează in prima saptamană după aplicare D. in cazul desprinderii materialului de sigilare suprafata de smalŃ de rămâne rezistentă la carie E. Nu exista variaŃii ale cantităŃii de fluor eliberate in funcŃie de de material utilizat ABD (9 ,pag. 22-24) 60. Care din următoarele manopere se efectuează cazul sigilării şanŃurilor fosetelor cu un ciment glass ionome A. Izolarea câmpului operator B. Aplicarea agentului de demineralizare C. Spălarea zonei demineralizate sub izolare D. Uscarea aplicarea glass ionomerului E. Controlul retenŃiei materialului după ce a făcut ADE (9 ,pag. 46) 61. Care din următorii operatori corespund tehnicii corecte de sigilare a şanŃurilor fosetelor ocluzale cu materiale de compozit: A. CurăŃarea suprafeŃei ocluzale cu care conŃin fluor, de spălare B. Izolarea uscarea câmpului operator C. Demineralizarea şanŃurilor fosetelor
D. Spălarea cu continuu de a suprafeŃei demineralizate fără menŃinerea izolării câmpului operator E. Aplicarea materialului de sigilare BCE (9 ,pag. 36-41) 62. Despre enameloplastie corecte următoarele: A. Este o metodă “invaziva” de prevenire a ocluzale B. Este indicate in cazul suprafeŃelor ocluzale cu şanŃuri adănci si înguste care prezintă modificări de culoare suspectate ar fi cariate C. constă in pregătirea unei cavităŃi superficiale D. După schiŃarea conturuluicavitătii se face exereză dentinei alterate E. Obturarea se face cu amalgam de argint AB (9 ,pag. 47, 48) 63. Despre obturaŃiile preventive cu rasini corecte următoarele: A. conserva la maximum structura dur ă dentar ă B. Se descriu 3 tipuri de de obturaŃii preventive C. Toate cele 3 tipuri de obturaŃie de D. prepararea unei cavităŃi ocluzale minime cu sigilarea şanŃurilor si fosetelor din vecinătate E. sunt utile cazul dinŃilor permanenŃi tineri ABDE (9 ,pag. 68-72) 64. În cazul sigilării cu răşini compozite, agentul demineralizant sub formă de soluŃie se aplică: A. Prin frecarea suprafeŃei de smalŃ B. Prin atingerea suprafeŃei de smalŃ C. Strict pe suprafaŃa care va fi acoperită cu materialul de sigilare D. Pe o suprafaŃa mai mare decât cea care va fi acoperită cu materialul de sigilare E. Cu pensula, minibureti, bulete mici de vată sau aplicator furnizat de producător BDE (9 ,pag. 38) 65. Sigilarile trebuie efectuate: A. între 6 şi 15 ani B. între 3 şi 4 ani pentru molării temporari C. între 6 şi 7 ani pentru molării permanenŃi D. între 4 şi 12 ani E. între 11 şi 13 ani pentru molării 2 permanenŃi şi premolari ABCE (9 ,pag. 24) 66. ObturaŃiile preventive cu răşini tip A se realizează: A. când leziunea de carie în şanŃ şi fosetă este minima B. când leziunea de carie în şanŃ şi fosetă este cantonată numai în smalŃ C. atât pe suprafeŃe ocluzale cât şi pe cele proximale ale molarilor D. când există dubii în privinŃă existenŃei cariei E. când leziunea a traversat joncŃiunea amelo-dentinara ABD (9 ,pag. 25)
67. Tehnică obturaŃiei preventive cu răşini constă în: A. periaj profesional cu pastă cu fluor B. îndepărtarea Ńesutului alterat C. aplicarea obturaŃiei de bază când procesul carios a ajuns la dentină D. demineralizarea smalŃului şi a dentinei E. obturarea cavităŃii şi sigilarea şanŃurilor şi fosetelor ocluzale BCE (9 ,pag. 25-26) 68. Tipul 1 de obturaŃie preventivă cu răşini constă în: A. îndepărtarea cât mai conservatoare a Ńesutului alterat (9 ,cu o freză sferică) B. palparea exploratorie C. demineralizarea în vederea aplicării sigilantului D. aplicarea bondingului (9 ,agentului de legătură) E. aplicarea sigilantului ABCE (9 ,pag. 26) 69. Tipul 2 de obturaŃie preventivă cu răşini presupune următoarele etape: A. îndepărtarea dentinei alterate B. aplicarea obturaŃiei de bază cu hidroxid de calciu săi zinc oxid eugenol C. demineralizarea smalŃului D. aplicarea agentului de legătură E. aplicarea răşinii compozite granulare ACDE (9 ,pag. 26) 70. CerinŃele obturaŃiilor preventive cu răşini sunt: A. diagnostic corect B. experienŃă clinică C. instrumentar de explorare adecvat D. vizibilitate foarte bună E. sursă de iluminare naturală ABCD (9 ,pag. 27) 71. PrevalenŃă şi incidenŃă crescută a cariei ocluzale se datoresc interacŃiunii următorilor factori A. imposibilităŃii realizării unei curăŃiri foarte bune B. poziŃiei posterioare a dintelui pe arcadă dentară C. capacităŃii de reŃinere a microorganismelor şi alimentelor (9 ,în fosetele şi şanŃurile adânci) D. concentraŃiei mai mici a fluorului în smalŃul ocluzal decât în cel proximal E. cantităŃii de smalŃ mai mici între suprafaŃa dintelui şi joncŃiunea şmal/dentină în cazul şanŃurilor (9 ,comparativ cu cantitatea de la celelalte suprafeŃe) ACDE (9 ,pag. 3) 72. odontotomiei profilactice : A. prepararea a tuturor şanŃurilor fosetelor dinŃilor nou erupŃi obturaŃiei lor cu amalgam de argint
B. pregătirea unor cavităŃi superficiale C. realizarea unui sacrificiu foarte mic de D. crearea unei cavităŃi minime imediat după apariŃia unui proces carios E. lărgirea şanŃurilor fosetelor cu instrumentar rotativ ABC (9 ,pag. 5) 73. IndicaŃiile odontomiei profilactice: A. copii cu policarii care au o igienă orală proastă B. copii cu handicap psihic C. unor dubii in legătură cu prezeŃa /absenŃa unei cariid. D. imposibilitatea efectuării unor controale regulate E. pe dinŃi ce prezintă carie superficială de smalŃ ABCD (9 ,pag. 5) 74. CalităŃile unui material de sigilare : A. fizionomice B. fluiditate C. la suprafeŃele gravate D. expansiune E. nu perturbe ocluzia ABCE (9 ,pag. 9) 75. Avantajele sigilantilor din categoria cementurilor glass-ionomere : A. eliberarea de ioni de fluor B. efect fizionomic foarte bun C. duritate foarte D. timp de convenabil E. adeziunea la fără o pregătire ADE (9 ,pag. 13) 76. Dintre timpii operatori sigilării fac : A. curăŃirea suprafeŃelor dentare cu ce conŃin fluor B. izolarea C. gravajul acid suprafeŃei de cu H3PO4 20- 30% D. controlul relaŃii ocluzale după efectuarea sigilării E. controale periodice BDE (9 ,pag. 14) 77. Timpul de spălare a acidului folosit gravaj este de: A. 60 secunde acidul a fost sub de soluŃie B. 90 secunde acidul a fost sub de gel C. 30 secunde indiferent de de acid fosfat (9 ,gel/soluŃie) D. 60 secunde pentru dinŃii permanenŃi E. 120 secunde pentru dinŃii temporari ABDE (9 ,pag. 16)
78. Verificarea sigilării se poate face: A. prin examen cu B. prin colorare cu fuxină 0,25% C. prin inspecŃie D. utilizând izotopi radioactivi E. utilizând raze X ABDE (9 ,pag. 17) 79. Verificarea sigilării se poate face: A. prin examen cu B. prin colorare cu fuxină 0,25% C. prin inspecŃie D. utilizând izotopi radioactivi E. utilizând raze X ABDE (9 ,pag. 17) 80. IndicaŃiile sigilării : A. şanŃurile fosetele ocluzale ale molarilor B. când sonda"agata” dar nu alte semne de carie C. şanŃuri si fosete aberante D. persoane care prezintă semne de activitate carioasă E. şanŃuri fosete adanci cu proastă coalescenta ABCE (9 ,pag. 22) 81. IndicaŃia majoră a sigilării o constituie: A. şanŃurile şi fosetele ocluzale ale molarilor B. şanŃurile şi fosetele vestibulare şi orale ale molarilor C. şanŃurile şi fosetele premolarilor D. fosetele de pe faŃă palatinala a caninilor permanenŃi E. fosetele de pe faŃă palatinala a incisivilor permanenŃi ABCE (9 ,pag. 61) 82. Sigilarea se recomanda în următoarele situaŃii clinice: A. şanŃuri şi fosete adânci în formă de aI”, anfora, picătură B. sondă agăŃă, dar nu sunt alte semne de carie dentară C. sondă agăŃă şi există semne de carie dentară incipientă D. dinŃii sunt erupŃi suficient pentru a se obŃine o suprafaŃă uscată E. dinŃii sunt erupŃi doar parŃial, iar suprafaŃa ocluzala nu poate fi uscată corespunzător ABD (9 ,pag. 61) 83. Cele patru metode de prevenire a cariei dentare acceptate de OMS sunt: A. fluorizarea generală şi locală B. igiena alimentaŃiei C. igiena buco-dentară D. sigilarea şanŃurilor şi fosetelor E. obturaŃie preventivă cu răşini
ABCD (9 ,pag. 14) 84. Cimenturile glassionomere folosite în sigilare: A. sunt materiale de elecŃie B. prezintă adeziune chimică la structurile dure dentare C. nu prezintă adeziune chimică la structurile dure dentare D. nu eliberează ioni de fluor E. eliberează ioni de fluor ABE (9 ,pag. 30) 85. Avantajele oferite de cimenturile ionomere de sticlă în sigilare sunt: A. au o retenŃie mai mare la suprafaŃa de smalŃ B. asigură o protecŃie anticarie mai eficientă C. sunt mai rezistente în timp la uzură D. simplifica tehnică de lucru prin eliminarea fazei de demineralizare a suprafeŃei de smalŃ E. se pot folosi în cazul molarilor permanenŃi parŃial erupŃi când condiŃiile de izolare sunt precare ABDE (9 ,pag. 30,34) 86. Tehnică sigilării cu răşini compozite presupune următorii timpi operatori: A. curăŃirea suprafeŃei dentare prin periaj profesional cu pastă ce conŃine fluor B. izolarea riguroasă pe tot timpul aplicării tehnicii de sigilare C. demineralizarea se face de obicei cu H3PO4 în concentraŃie de 30-50% D. demineralizarea se face de obicei cu H3PO4 în concentraŃie de 10-20% E. timpul de aplicare a agentului demineralizant este de 10-15 secunde BC (9 ,pag. 36) 87. Demineralizarea folosită în cadrul tehnicii cu răşini compozite presupune: A. folosirea că agent de demineralizare a HNO3 în concentraŃie de 37% B. folosirea că agent de demineralizare a H3PO4 în concentraŃie de 37% C. agentul demineralizant poate fi sub formă de gel sau soluŃie D. timpul de demineralizare este de 60 secunde pentru dinŃii permanenŃi şi 120 secunde pentru dinŃii temporari E. timpul de demineralizare este de 120 secunde pentru dinŃii permanenŃi şi 60 secunde pentru dinŃii temporari BCD (9 ,pag. 37) 88. Tehnica sigilării cu ciment glassionomer presupune: A. curăŃirea riguroasă a suprafeŃei cu o perie rotativa B. izolarea cu rulouri de vată C. demineralizarea timp de 60 secunde D. demineralizarea timp de 120 secunde E. aplicarea materialului de sigilare ABE (9 ,pag. 46) 89. Znamelo plastia este:
A. o tehnică de lucru neinvaziva B. o tehnică de lucru invaziva C. presupune o îndepărtare minima de Ńesut dentar D. presupune îndepărtarea în totalitate a smalŃului şi dentinei alterate E. este indicată mai ales când se foloseşte pentru sigilări glassionomer BCE (9 ,pag. 47) 90. IndicaŃiile majore de sigilare : A. copii cu carii multiple la dinŃii temporari B. copii cu dentatie C. pacienŃi cu handicap general la care necesitatea prevenirii este foarte D. sigilarea molarilor de 12 ani imediat ce au erupt molării de 6 ani prezintă procese carioase extinse, simple complicate E. sigilarile deteriorate controlate se din nou materialul de sigilare ACDE (9 ,pag. 66) 91. Cimenturile glass ionomere folosite la sigilare: A. materiale de elecŃie B. Prezintă adeziune la Ńesuturile dure dentare C. RetenŃie răşinilor compozite D. Capacitatea de a ioni de fluor este E. demineralizarea suprafeŃei de înaintea aplicării. BD (9 ,pag. 30) 92. Următoarele faze reprezintă operatori sigilării cu răşini compozite: A. Controale periodice B. Prepararea materialului de sigilare C. CurăŃirea suprafeŃelor dentare cu fluorurata D. Pregătirea suprafeŃei de prin demineralizare timp de 30 de secunde E. Izolarea. ABE (9 ,pag. 35-37) 93. Debutul cariilor ocluzale din şanŃuri fosete are loc la nivelul: A. pantelor cuspidiene; B. bazei şanŃurilor ocluzale; C. orificiului pereŃilor verticali şanŃurilor ; D. pereŃilor vestibulari şanŃurilor; E. pereŃilor orali şanŃurilor. C (9 ,pag. 7-8) 94. Inbunatatirea materialelor de sigilare pe de răşini bis-GMA : A. introducerea de bis fenol A; B. microgranule de dioxid de siliciu ; C. introducerea de metacrilat; D. grupărilor epoxidice din structura răşinii; E. folosirea drept catalizator a unui sistem peroxid .
B (9 ,pag. 21) 95. Timpul de acŃiune agentului demineralizant pentru dinŃii permanenŃi este: A. 60 secunde; B. 120 secunde; C. 15 secunde; D. 100 secunde; E. 45 secunde. A (9 ,pag. 37) 96. Timpul de acŃiune agentului demineralizant pentru dinŃii temporari este: A. 30 secunde; B. 60 secunde; C. 100 secunde; D. 120 secunde; E. 150 secunde. D (9 ,pag. 37) 97. Vârsta optimă indicată pentru efectuarea sigilarilor la dinŃii temporari este: A. 2-3 ani; B. 3-4 ani; C. 4-5 ani; D. 5-6 ani; E. 6 ani. B (9 ,pag. 64) 98. Vârsta optimă indicată pentru efectuarea sigilarilor la molării de 12 ani şi premolari este: A. 9-10 ani; B. 10-11 ani; C. 11-12 ani; D. 11-13 ani; E. 12-14 ani. D (9 ,pag. 64) 99. Dezavantajele odontomiei profilactice sunt: A. se intervine pe dinŃi sănătoşi; B. se tratează cariile denatre; C. eset o metodă foarte scumpă de tratament; D. este o tehnică non-invaziva; E. necesită mai multe şedinŃe. A (9 ,pag. 11) 101. Efectele sigilantilor sunt: A. blochează"locusul"preferat al streptococului mutans şi al altor microorganisme cariogene; B. favorizează apariŃia marmoratiilor ocluzale;
C. oferă o protecŃie minimă faŃă de caria dentară, D. eliberează ionii de calciu; E. opresc evoluŃia în profunzime a unui proces carios deja iniŃiat. A (9 ,pag. 15) 102. în tehnică sigilării nu se execută următorii timpi operatori: A. controlul relaŃiilor ocluzale; B. spălarea şi uscarea; C. izolarea; D. verificarea sigilării; E. extensia preventivă. E (9 ,pag. 35) 103. Care din următoarele afirmaŃii despre materialele de sigilare negranulare nu este adevărată: A. Sunt mai puŃin rezistente la uzură şi abraziune decât sigilantii granulari B. Au aceeaşi rezistentă de legătură că şi sigilantii granulari C. Au acelaşi timp de priză că sigilantii granulari D. Au aceeaşi rată de retenŃie că sigilantii granulari E. ConŃin microgranule de dioxid de siliciu sau chiar cuarŃ E (9 ,pag. 21) 104. La care din următoarele materiale folosite pentru sigilare, retenŃia sigilării este mai slabă: A. Delton B. Concise White Sealant C. Helioseal D. Fuji Ionomer Type III E. Visio-Seal 105. Obiceiurile vicioase de supt degetul pot determină: A. anomalii la toŃi subiecŃii care practică acest obicei B. anomalii la unii subiecŃi care practică obiceiul C. formă arcadei în ocluzia acoperită D. ameliorarea ocluziilor deschise E. dispariŃia parafunctiilor B (10, pag. 444) 106. Reeducarea deglutiŃiei anormale poate fi făcută prin A. exerciŃii care stimulează interpunerea limbii între arcade B. exerciŃii de respiraŃie nazală C. scut lingual D. plăcută vestibulara parŃială E. exerciŃii de propulsie a mandibulei C (10 , pag. 368)
107. Timpul bucal al deglutiŃiei se termină prin: A. mişcări ale limbii în regiunea faringiană B. mişcări ale limbii în regiunea laringiană C. trecerea bolului în laringe D. oprirea bolului în cavitatea bucală E. pătrunderea bolului în esofag A (10 , pag. 355) 108. Ciclul de timp în care funcŃiile sunt repetate constant este de: A. 18 ore B. 12 ore C. 1 minut D. 24 ore E. 30 minute D (10 , pag. 406) 109. Echilibrul dintre morfologia scheletala şi cea musculară este: A. imobil B. temporar C. absolut D. relativ E. permanent D (10, pag. 411) 110. Terapia deglutiŃiei anormale se realizează prin: A. placă palatină cu şurub ortodontic B. scut vestibular C. speculim labial D. reeducare prin exerciŃii E. kineziterapie generală D (10, pag. 366) 111. în producerea unor anomalii dentomaxilare îşi pot da concursul unele ticuri. Pot fi adevărate următoarele afirmaŃii: A. deprinderea unor copii de a muşca buza inferioară poate duce la modificări de ax ale incisivilor B. în muşcarea buzei inferioare forŃă este aplicată de contracŃia muşchilor coborâtori ai mandibulei C. pentru ticul de muşcare a buzei superioare sensul deplasării dentare şi al tulburărilor de ocluzie consecutive este, desigur, acelaşi D. la copiii care strâng ambele buze şi le aplică pe dinŃi se poate instală o ocluzie adâncă E. Rheinwald şi Becker admit obiceiul unor copii de a retruda mandibulă în timpul mirării A (10, pag. 407) 113. Eficientă masticatorie poate fi micşorată prin: A. reducerea suprafeŃei de contact ocluzal;
B. amploarea mişcărilor masticatorii; C. reeducarea funcŃiei masticatorii; D. introducerea unei alimentaŃii raŃionale; E. corectarea anomaliilor dento-maxilare. A (10, pag. 344-346) 114. În interpozitia cu succiune intensă are loc o scădere a: A. presiunii intraorale; B. presiunii exoorale; C. presiunii intraorale şi exoorale; D. presiunii muşchilor ridicători ai mandibulei; E. presiunii orbicularului intern superior. A (10, pag. 437) 115. Interpozitia obrajilor în zonele laterale are că efect: A. supraocluzia incisivă accentuată; B. ocluzie minima în zonă frontala; C. ocluzie deschisă frontala; D. inocluzie transversală; E. ocluzie inversă . A (10 , pag. 443) 116. Electromiografia este o metoda care apreciaza: A. funcŃia după potenŃialele de acŃiune; B. forŃele de la nivelul arcadelor dentare; C. modificări de poziŃie ale organelor cărora muşchii; D. modificări de formă şi dimensiuni ale organelor pe care le înseră muşchii; E. forŃele de presiune exercitate pe feŃele vestibulare sau orale ale dinŃilor. A (10 , pag. 412) 117. în cadrul funcŃiei fonatorii tulburările de ritm cuprind: A. dislalia; B. sigmatismul; C. rotacismul; D. rinolalia; E. tahilalia. E (10 , pag. 384) 118. în mod normal în deglutiŃia de tip"adult": A. limbă are o poziŃie posterioară; B. vârful limbii este aşezat la nivelul sau imediat sub nivelul planului incisivilor inferiori; C. arcadele sunt în contact; D. limbă vine în contact cu incisivii superiori; E. limbă vine în conatct cu treimea ocluzala a suprafeŃelor orale a dinŃilor laterali. B (10 , pag. 354)
119. în timpul articulării fonetice normale se poate observă: A. sprijinul limbii pe suprafaŃa palatinala a incisivilor superiori; B. interpozitia limbii către incisivi; C. interpozitia limbii către premolari; D. vârful limbii în contact cu papilă incisivă; E. sprijinul limbii pe faŃă linguală a incisivilor inferiori. D (10 , pag. 381) 120. Prelungirea stadiului de deglutiŃie infantilă se datorează: A. maturităŃii neuromusculare; B. înclinării palatinale a incisivilor superiori şi a proceselor alveolare; C. maxilarului superior lărgit transversal; D. factorului genetic ereditar; E. macroglosiei. E (10 , pag. 360) 121. Raportul dintre deglutiŃie şi dezvoltarea ap. DM: A. forŃele cele mai puternice se declanşează în stadiul ÎI al deglutiŃiei (10 , stadiul faringian); B. timpul I al deglutiŃiei (10 , stadiul bucal) rămâne acelaşi în cursul vieŃii; C. după erupŃia dinŃilor permanenŃi limbă pătrunde între arcade în timpul deglutiŃiei; D. dacă după erupŃia dinŃilor temporari persistă deglutiŃia infantilă, situaŃia se consideră anormală; E. într-o deglutiŃie normală buzele vin în contracŃie puternică. D (10 , pag. 365) 122. Alimentarea artificială prezintă unele avantaje faŃă de alimentarea la sân, care constau în: A. copilul evită să facă mişcări de propulsie; B. ingestia, împreună cu laptele, a unei cantităŃi de aer, deci aerofagie; C. se reduce secreŃia salivară; D. absenŃa stimulilor funcŃionali de propulsie a mandibulei; E. toate răspunsurile sunt greşite. E (10 , pag. 332) 123. Deplasarea bolului alimentar în faringe este asigurată prin: A. contracŃia muşchiului milohioidian şi buccinator; B. contracŃia muşchiului milohioidian şi pterigoidian lateral; C. contracŃia muşchiului milohioidian şi undă peristaltică a limbii; D. undă peristaltică a limbii şi contracŃia muşchilor latero-faringieni; E. greutatea bolului alimentar. C (10 , pag. 355) 124. Examenul clinic al musculaturii: A. pune în evidenŃa poziŃia buzelor; B. volumul limbii; C. interpozitia limbii;
D. forŃă limbii în corelaŃie cu dimensiunea acesteia; E. evidenŃiază simetria faciala. B (10 , pag. 414) 125. ForŃă musculară poate fi utilizată de către aparatele funcŃionale în următoarele situaŃii, cu excepŃia: A. pentru a exercită forŃe corectoare; B. pentru a declanşă în mod reflex contracŃii musculare; C. pentru a declanşă în mod voluntar contracŃii musculare; D. pentru a genera forŃe intermaxilare; E. pentru a stabiliza efectele terapiei ortodontice C (10 , pag. 416) 126. In A.T.M, timpul masticaŃiei, se produc următoarele mişcări, cu excepŃia: A. mişcări balama; B. mişcări de propulsie; C. mişcări de lateralitate; D. mişcări de lateropulsie; E. mişcări de retropulsie. D (10 , pag. 334) 127. sistemul matematic folosit patologia neuro-musculara, cifra 2 corespunde la: A. nu este posibila contracŃia musculara ; B. efectul motor e posibil cu greutate, contra gravitaŃiei; C. efectul motor e posibil in condiŃiile eliminării gravitaŃiei; D. estevizibila contracŃia, dar lipseşte efectul motor; E. efectul motor este complet contra unei rezistente . D (10 , pag. 415) 128. In timpul deglutiŃiei de tip adult presiunile cele mai ridicate se exercita: A. in regiunea anterioara si pe pereŃii laterali ai boltii ; B. sublingual pe pereŃii laterali ai proceselor alveolare inferioare; C. in regiunea anterioara si pe fetele palatinale ale dinŃilor laterali; D. regiunea centrală a boltii ; E. la nivelul coroanelor dinŃilor frontali. A (10 , pag. 357) 129. In timpul deglutiŃiei de tip adult, osul hioid se deplasează A. inainte si in jos B. înapoi si in sus C. inainte si in sus D. înapoi si in jos; E. in lateral si in sus C (10 , pag. 355) 130. In timpul deglutiŃiei normale, muşchii buzelor si obrajilo
A. se contracta cu o forta importanta ; B. se contracta foarte putin , cu o forta mica ; C. se interpun intre arcade; D. exercita forte importante pe fata vestibulara a apofizelor alveolare si a dinŃilor; E. nu dezvolta nici un fel de forta pe apofizele dento-alveolare. B (10 , pag. 357) 131. Încheierea stadiului al bucal deglutiŃiei se face prin: A. mişcări ale limbii pe zonele laterale ale arcadei; B. mişcări ale limbii pe palatul dur; C. mişcări ale limbii interarcadice; D. mişcări ale limbii în regiunea faringiană; E. mişcări ale vârfului limbii în zonă incisivă. D (10 , pag. 355) 132. Între interpozitiile autotrope nu se regăseşte: A. interpozitia buzei inferioare; B. interpozitia limbii; C. interpozitia obrajilor; D. interpozitia degetului; E. interpozitia buzei superioare. D (10 , pag. 442-443) 133. Mişcarea de circumducŃie rezultă din combinarea: A. mişcării de lateralitate cu mişcarea de propulsie şi retropulsie; B. mişcării de lateralitate cu mişcarea în balama; C. mişcării în balama cu mişcarea de propulsie şi retropulsie; D. mişcării în balama cu mişcarea de lateropulsie; E. mişcării în balama cu mişcarea de propulsie, retropulsie şi cu mişcarea de lateralitate. E (10 , pag. 334) 134. Numărul de deglutiŃii efectuate în 24 de ore poate varia, după diverşi autori, între: A. 600-1600; B. 200-600; C. 200-400; D. 1200-1600; E. 600-2000. A (10 , pag. 357) 135. Printre consecinŃele glosoptozei putem enumera următoarele, cu excepŃia: A. întârziere în dezvoltarea generală a copilului; B. aspect palid şi suferind al pacientului; C. ingestia de apa şi aer, pentru a uşura coborârea bolului alimentar; D. ritm masticator rapid, pentru a degaja orificiul bucal în vederea respiraŃiei; E. participarea coloanei cervicale, a cărei scolioză este foarte accentuată. E (10 , pag. 326)
136. Reabilitarea funcŃiei masticatorii vizează următoarele aspecte, cu excepŃia: A. înlăturarea fenomenelor dureroase; B. corectarea anomaliei dentomaxilare; C. reeducarea funcŃională; D. introducerea unei alimentaŃii de consistenŃă crescută; E. introducerea unei alimentaŃii raŃionale. D (10 , pag. 347) 137. Repercusiunile pe care le are respiraŃia orală depind de următorii factori, cu excepŃia: A. momentul instalării; B. durată; C. dacă pasajul nazal este exclus în totalitate; D. dacă pasajul nazal este exclus parŃial; E. dacă respiraŃia este sau nu independenŃa de alimentarea nou-născutului. E (10 , pag. 321) 138. Sistemul de notare matematică folosit în patologia neuro-musculară utilizează cifre de la: A. 0-3; B. 0-4; C. 0-5; D. 0-6; E. 1-6. C (10 , pag. 415) 139. Timpul bucal: A. este involuntar; B. constă din transportarea bolului alimentar din cavitatea bucală în faringe; C. constă din transportarea bolului alimentar din cavitatea bucală în esofag; D. la începutul lui are loc o expiraŃie (10 , expiraŃia deglutiŃiei); E. toate răspunsurile sunt corecte. B (10 , pag. 350) 140. Timpul faringian: A. este scurt şi autonom; B. progresiunea bolului în faringe este asigurată de contracŃia voluntară a constrictorului superior al faringelui; C. faringele este coborât prin contracŃia muşchilor palato-faringian şi stilo-faringian; D. pătrunderea alimentelor în cavitatea nazală este prevenită prin acolarea palatului dur la peretele posterior al faringelui; E. pătrunderea alimentelor în laringe este prevenită prin ridicarea epiglotei, care astfel închide glotă. A (10 , pag. 351) 141. Pentru activitatea clinico a terapeutică se poate consideră că o deglutiŃie se desfăşoară
normal atunci când: A. dinŃii posteriori nu sunt în contact B. limbă se interpune între dinŃii posteriori C. buzele rămîn în repaus sau prezintă o contracŃie foarte uşoară D. mandibulă este propulsată spre anterior E. vârful limbii se sprijină pe marginea alveolara inferioară C (10 , pag. 336) 142. Muşchii aparatului dento a maxilar au o influenŃa complexă asupra oaselor maxilare, prin jocul forŃelor ce le exercită asupra lor, prin următoarele modalităŃi: A. prin aplicarea indirectă a presiunilor musculare pe suprafeŃele osoase B. prin aplicarea directă a forŃelor musculare prin intermediul sistemului dentar C. prin intermediul inserŃiilor pieloase D. prin intermediul inserŃiilor osoase E. prin aplicarea indirectă a forŃelor musculare prin intermediul ATM D (10 , pag. 377) 143. Principiile comune ale aparatelor ortodontice care facilitează contracŃia musculară că sursă de energie sunt: A. prezenŃa lor în cavitatea bucală nu declanşează în mod reflex contracŃia musculară B. sunt active în absenŃa oricăror contracŃii musculare C. aparatul descompune forŃele orizontale D. aparatul descompune forŃele verticale E. normalizarea funcŃiilor perturbate ( respiraŃie şi deglutiŃie) nu se realizează cu aparate funcŃionale D (10 , pag. 416) 144. Deprinderea unor copii de a muşca buza inferioară poate determină: A. modificări de ax ale incisivilor superiori spre oral B. modificări de ax ale incisivilor superiori spre vestibular C. modificări de ax ale incisivilor inferiori spre lingual D. modificări de ax ale incisivilor inferiori spre vestibular E. prognatism mandibular B,C (10 , pag. 407) 145. în cadrul obiceiurilor vicioase de supt degetul se pot produce: A. contracŃii puternice ale musculaturii labiale B. forŃe concentrice la nivelul arcadelor dentare C. forŃe excentrice la nivelul arcadelor dentare D. efect modelant favorabil asupra maxilarelor E. efect favorabil asupra arcadelor dento-alveolare A,B (10 , pag. 437) 146. în dezvoltarea unei masticaŃii riguroase au rol: A. alimentele de consistenŃă crescută
B. alimentele moi C. fructele proaspete D. crudităŃile E. alimentele lipicioase A,C,D (10 , pag. 334) 147. în mecanismul masticaŃiei dinŃii au următoarele funcŃii: A. incisivii au rol în mişcările de propulsie B. caninii au rol în incizia alimentelor C. premolarii au rol în sfâşierea alimentelor D. molării au rol în triturarea alimentelor E. premolarii au rol în zdrobirea alimentelor A,D,E (10 , pag. 336-337) 148. în situaŃia coexistentei anomaliilor dento-maxilare şi respiraŃiei orale se pune în evidenŃa că: A. respiraŃia orală a precedat anomalia dento-maxilară B. respiraŃia orală este o cauza a anomaliilor dento-maxilare C. anomalia dento-maxilară a favorizat respiraŃia orală D. respiraŃia orală a favorizat anomalia dento-maxilară E. respiraŃia orală nu influenŃează dezvoltarea aparatului dento-maxilar A,B,C,D (10 , pag. 329) 149. Inconvenientele alimentaŃiei artificiale la sugar sunt: A. stimularea mişcării de propulsie B. aerofagie C. stimularea secreŃiei salivare D. diminuarea activităŃii glandelor salivare E. perturbări în dezvoltarea mandibulei B,D,E (10 , pag. 332) 150. Mecanismul sugerii în alăptarea la sân comportă următoarele: A. retropulsia mandibulei B. succiune C. realizarea unui vid în cavitatea bucală D. presiune E. exprimarea laptelui matern din mamelon B,C,D,E (10 , pag. 331) 151. Obiectivele terapeutice în anomaliile dento-maxilare sunt: A. corectarea modificărilor morfologice B. echilibrarea tonusului grupelor musculare antagoniste C. modificarea comportamentului grupelor musculare deficitare D. folosirea contracŃiei musculare pentru corectarea modificărilor morfologice E. menŃinerea comportamentului neuromuscular al grupelor musculare deficitare A,B,C,D (10 , pag. 415)
152. Se consideră deglutiŃie anormală: A. deglutiŃia cu arcadele în contact B. sprijinirea vârfului limbii pe papilă retroincisiva superioară C. deglutiŃie cu arcadele depărtate D. deplasarea limbii între arcade E. contactul limbii cu buzele C,D,E (10 , pag. 358) 153. Terapia maxilotoracica determină: A. mărirea lumenului faringian B. deplasarea stabilă înainte a mandibulei C. creşterea capacităŃii toracice D. coordonarea ritmului respirator E. distalizarea mandibulei A,B,C,D (10 , pag. 329) 154. Timpii deglutiŃiei: A. timpul bucal - voluntar B. timpul bucal -involuntar C. timpul faringian D. timpul laringian E. timpul esofagian A,C,E (10 , pag. 351) 155. Activitatea tonică a unui muşchi poate fi de: A. somn B. veghe C. repaus D. postură E. efort C,D,E (10 , pag. 408) 156. AlimentaŃia artificială prezintă următoarele inconveniente: A. mezializarea mandibulei B. aerofagia C. evitarea mişcărilor de propulsie D. reducerea secreŃiei salivare E. absenŃa stimulilor funcŃionali B,C,D,E (10 , pag. 332) 157. InfluenŃa activităŃii musculare asupra oaselor maxilare se realizează prin: A. acŃiunile compensatorii ale limbii B. intermediul inserŃiilor osoase C. aplicarea indirectă a forŃelor musculare prin intermediul sistemului dentar D. asigurarea echilibrului capului
E. aplicarea directă a presiunilor musculare pe suprafeŃele osoase B,C,E (10 , pag. 405) 158. Interpozitia obrajilor între părŃile laterale ale arcadelor poate produce: A. oprirea în dezvoltarea verticală a arcadelor în sectoarele laterale B. apariŃia unei supraocluzii incisive accentuate C. prognatia mandibulară funcŃională D. laterodeviatia mandibulara E. respiraŃia orală A,B (10 , pag. 443) 159. Modificările care se produc în perioadă sugerii degetelo A. contracŃii puternice ale musculaturii labiale B. creşterea pronunŃată a presiunii intraorale C. existenŃa unor şanŃuri juxtacomisurale D. existenŃa depresiunilor jugale E. mişcarea de propulsie a mandibulei A,C,D (10 , pag. 437) 160. Producerea unei anomalii dento-maxilare prin obiceiuri vicioase depinde de mai multe condiŃii: A. intensitatea cu care este practicat obiceiul B. durată fiecărei şedinŃe C. frecvenŃă obiceiului D. erupŃia întîrziată a dinŃilor E. inhibarea dezvoltării mandibulei A,B,C (10 , pag. 444) 161. Sugerea în timpul alăptării este legată de: A. ingestia hranei B. satisfacerea foamei C. nevoia de somn D. asigurarea respiraŃiei orale E. prognatia mandibulară A,B,C (10 , pag. 440) 162. Tulburările de pronunŃie care însoŃesc anomaliile dento-maxilare sunt: A. bîlbîială B. sigmatismul C. dislalia D. rinolalia E. rotacismul B,C,E (10 , pag. 384) 163. AcŃiunea muşchilor prin intermediul inserŃiilor are următoarele aspecte adevărate:
A. este mult mai evidenŃa la maxilar B. este mai puŃin evidenŃa la mandibulă C. mandibulă reprezintă sediul unor inserŃii musculare numeroase şi puternice D. subiecŃii care fac mişcări masticatorii susŃinute au o dezvoltare robustă a mandibulei E. sub influenŃa dominantă a fasciculului anterior se produce hipertrofia părŃii anterioare a ramurii ascendenŃe a mandibulei C,D (10 , pag. 405) 164. Aplicarea indirectă a forŃelor musculare prin intermediul sistemului dentar are următoarele aspecte: A. generatorul de forŃe este aparatul muscular; direcŃia principală verticală şi sensul ei, în sus, sunt date de contracŃia muşchilor ridicători B. în timpul masticaŃiei forŃă musculară are două sensuri: unul către maxilar şi altul către mandibulă C. şocurile mandibulei transmit o cantitate mică de forŃă la nivelul maxilarului superior, la nivelul oaselor faciale şi chiar craniene D. forŃele de masticaŃie, având tot o origine musculară, se transmit direct de la muşchi la os E. se poate consideră deci parodonŃiul dentar că alcătuind un "imens teritoriu de inserŃie funcŃională"a muşchilor mobilizatori la teritoriul oaselor maxilare A,B,E (10 , pag. 408) 165. Când vorbim de interpozitia heterotropa cu succiune intensă, avem în vedere următoarele: A. se produc contracŃii puternice ale musculaturii labiale a muşchiului moŃului bărbiei B. succiunea determină o creştere pronunŃată a presiunii intraorale C. presiunea atmosferica necontracarata va avea un efect deformant asupra maxilarelor şi arcadelor dentare D. absenŃa şanŃurilor juxtacomisurale şi a depresiunilor jugale E. apăr modificări ale degetului interpus, unghia fiind mai netedă şi mai lucioasă decât celelalte A,C,E (10 , pag. 437) 166. In cazul obiceiurilor de interpunere a unor moi ale aparatului dentomaxilar arcadele dentare următoarele afirmaŃii sunt adevărate: A. interpozitia buzei superioare se poate însoŃi de prodenŃie inferioara si retrodentie B. interpozitia buzei inferioare are efecte inverse: prodenŃie superioara si retodentie inferioara C. interpozitia obrajilor părŃile laterale ale arcadelor dentare sindromul Cauhepe, caracterizat prin ocluzie deschisa si ocluzie inversa laterala D. interpozitia părŃilor moi se face de obicei momente de concentrare, de tensiune psihica E. interpozitiile limbii au loc cel adesea desfăşurarea paranormala a deglutiŃiei si fonatiei A,B,D,E (10 , pag. 443) 167. In ceea ce priveşte influesnta presiunii musculare aplicate pe suprafeŃele osoase putem afirma următoarele: A. constituie aspectul cel mai uşor de sesizat B. se acorda o importanta antagonismului deforte generate de grupa muschilor interni (limba si planşeu ) si grupa muschilor externi
C. se considera ca direcŃia de creştere a arcadelor si apofizelor alveolare se face in exteriorul unui culoar, in care forŃele izvorâte din acŃiunea celor doua grupe musculare antagoniste se echilibrează D. exercitarea partial a funcŃiilor se face cu apariŃia unor rezultante spre vestibular sau oral fata de aceasta linie a arcadelor E. ciclul de timp în care diversele funcŃii sunt repetate cu o constanŃa mai mare sau mai mică este de 18 ore A,B,D (10 , pag. 406) 168. în comportamentele articulatorii anormale se poate observă: A. sprijinul limbii pe suprafaŃa palatinala a molarilor în articularea labio-dentalelor B. sprijinul limbii pe suprafaŃa palatinala a incisivilor superiori C. interpozitia limbii către incisivi D. interpozitia limbii către premolari E. sprijinul limbii pe faŃă linguală a incisivilor inferiori în articularea dentalelor B,C,D,E (10 , pag. 381) 169. în ocluziile adânci acoperite: A. apare o activitate crescută a fasciculului anterior al temporalului B. apare o activitate crescută a maseterului C. limbă ocupă o poziŃie mai posterioară D. când pleacă de la poziŃia de repaus la cea de contact face o mişcare în sus şi înainte E. când pleacă de la poziŃia de repaus la cea de contact face o mişcare în sus şi înapoi B,C,E (10 , pag. 364) 170. Reducerea considerabilă a suprafeŃei de contact ocluzal apare în următoarele anomalii dento-maxilare: A. ocluzie distalizata B. ocluzie adâncă C. ocluzie deschisă D. ocluzie progena cu inocluzie sagitală E. ocluzie progena fără inocluzie sagitală A,C,D (10 , pag. 345-346) 171. Timpii deglutiŃie sunt: A. timpul I faringian B. timpul ÎI bucal C. timpul III esofagian D. primul timp, timpul bucal E. timpul ÎI faringian C,D,E (10 , pag. 350-351) 172. Tulburările dezvoltării aparatului dentomaxilar care au influenŃe asupra respiraŃiei sunt: A. prognatismul maxilar B. îngustarea maxilarului superior
C. prognatismul mandibular D. retropozitia mandibulei E. ocluzia deschisă B,D,E (10 , pag. 326) 173. Aspectele decelabile pe o electromiogramă sunt: A. amplitudinea potenŃialului electric; B. intensitatea contracŃiei musculare; C. frecvenŃă impulsurilor nervoase care ajung la muşchi; D. viteză de transmitere a impulsului nervos; E. durată şi cronologia apariŃiei potenŃialelor de acŃiune. A,C,E (10 , pag. 412) 174. Caracteristicile tipului constituŃional leptosomatic sunt: A. etajul inferior micşorat; B. profil drept; C. gnation situat anterior de planul Simon; D. compresie de maxilar; E. fantă labială deschisă. D,E (10 , pag. 327) 175. Echilibrarea acŃiunilor musculare ca parte componenta a terapiei anomaliilor dentomaxilare presupune: A. modificarea comportamentului neuro-muscular a grupelor musculare deficitare; B. stabilirea unui echilibru adecvat de tonus între grupele musculare antagoniste; C. folosirea contracŃiei musculare că sursă de energie în vedere corectării modificărilor morfologice; D. stimularea neuro-musculară a grupelor musculare cu tonicitate redusă; E. inhibarea neuro-musculară a grupelor musculare cu tonicitate crescută. A,B,C (10 , pag. 415) 176. Factorii principali care determină retrognatia mandibulei sunt: A. cauze congenitale; B. alimentaŃia artificială; C. obiceiurile vicioase; D. respiraŃia orală; E. interpozitia limbii între arcadele dentare. A,B,C (10 , pag. 326) 177. Partea statică a comportamentului muscular se referă la: A. tonusul de repaus; B. tonusul de efort; C. tonusul de postură; D. tonusul de repaus şi de postură; E. variantele a,b,c sunt corecte. A,C,D (10 , pag. 414)
178. Perioadele principale ale variaŃiilor funcŃionale masticatorii sunt; A. perioada prenatală:schiŃa funcŃională; B. perioada primei dentiŃii neabrazate care cere o presiune funcŃională maximă; C. perioada primei dentiŃii abrazate; D. a II-a dentiŃie neabrazata; E. a II-a dentiŃie abrazata care cere o presiune funcŃională minima. A,C,D (10 , pag. 333) 179. Principalele tulburări de dezvoltare ale aparatului dento-maxilar care determină respiraŃia orală sunt: A. îngustarea maxilarului superior; B. retropozitia mandibulei; C. ocluzia deschisă; D. angrenajul invers; E. ocluzia inversă încrucişata. A,B,C (10 , pag. 326) 180. Terapia cu aparate funcŃionale se bazează pe: A. declanşarea în mod reflex a contracŃiilor musculare; B. inhibarea contracŃiilor grupelor musculare hipertone; C. normalizarea funcŃiilor perturbate; D. volum redus care nu incomodează acŃiunea limbii; E. rezultate stabile postterapeutice. A,C,E (10 , pag. 416-417) 181. Anomaliile care influenŃează în mod special respiraŃia sunt: A. îngustarea maxilarului superior; B. retropozitia mandibulei; C. ocluzia adâncă acoperită; D. ocluzia deschisă; E. prognatie mandibulara. A,B,D (10 , pag. 326) 182. După modul de articulare consoanele sunt clasificate în: A. semiocluzive; B. bilabiale; C. ocluzive; D. labio-dentale; E. linguale. A,C (10 , pag. 377) 183. în cadrul atitudinilor anormale de postură, zonele faciale de sprijin mai des interesate sunt: A. mentonul în zonă centrală;
B. zonele laterale ale părŃii superioare a feŃei; C. zonele laterale ale părŃii inferioare a feŃei; D. mentonul în zonă inferioară; E. regiunea bilabiala. A,C,E (10 , pag. 436) 184. în tratamentul deglutiŃiei infantile: A. corectarea anomaliilor morfologice atrage după şine şi reeducarea funcŃională; B. aparatele ortodontice vor înlătură forŃele anormale exercitate de buzele inferioare; C. după îndepărtarea aparatului componentul funcŃional poate fii identic cu cel dinainte în 6% din cazuri; D. se va îmbină reeducarea funcŃională cu corectarea anomaliilor morfologice; E. după îndepărtarea scutului lingual se produc schimbări imediate în secvenŃele înghiŃirii. D,E (10 , pag. 366) 185. Inconvenientele alimentaŃiei artificiale constau în special în: A. copilul evită să facă mişcări de propulsie; B. ingestia de aer ( aerofagie); C. creşte secreŃia salivara; D. absenŃa stimulilor funcŃionali; E. influenŃe de ordin general. A,B,D,E (10 , pag. 332) 186. Interpozitia cu succiune intensă se caracterizează prin: A. nu există decât teoretic; B. este modalitatea principală de producere a interpozitiilor; C. apăr contracŃii ritmice ale musculaturii labiale în jurul elementului interpus; D. forŃele declanşate de aceste mişcări sunt minime; E. scăderea pronunŃată a presiunii intraorale. B,C,E (10 , pag. 437) 187. Mecanismele prin care anomaliile dento maxilare influenŃează masticaŃia sunt: A. reducerea suprafeŃei de contact ocluzal; B. dificultatea efectuării unor mişcări masticatorii, C. lezarea directă a mucoasei de pe maxilarul antagonist; D. limitarea mişcărilor masticatorii prin blocaje; E. cariile dentare în perioadă dureroasă. A,B,C,D (10 , pag. 345) 188. Al patrulea timp al deglutiŃiei, după unii autori, constă în: A. relaxarea sfincterului cardial; B. trecerea bolului alimentar în stomac; C. contracŃia sfinterului piloric; D. declanşarea secreŃiei gastrice; E. inhibarea secreŃiei salivare. A,B (10 , pag. 352)
189. AlimentaŃia artificială prezintă unele inconveniente ce constau în: A. absenŃa stimulilor funcŃionali de propulsie a mandibulei; B. creşterea secreŃiei salivare; C. ingestia, împreună cu laptele, a unei cantităŃi de aer ( aerofagie); D. reducerea calităŃilor nutritive şi imunologice ale substituentului ( lapte artificial), cu repercusiuni de ordin general; E. scăderea travaliului muscular. A,C,D,E (10 , pag. 332) 190. Alimentele de consistenŃă crescută oferă cele mai bune condiŃii pentru: A. efectuarea unor mişcări masticatorii susŃinute; B. creşterea secreŃiei salivare; C. creşterea secreŃiei gastrice; D. scăderea secreŃiei salivare; E. efectuarea unor mişcări masticatorii lente. A,B (10 , pag. 343) 191. Anomaliile dentomaxilare, odată instalate, pot micşora eficientă masticatorie prin mai multe mecanisme: A. mărirea suprafeŃei de contact ocluzal; B. reducerea suprafeŃei de contact ocluzal; C. absenŃa sau dificultatea în efectuarea unor mişcări masticatorii; D. lezarea directă a mucoasei de pe maxilarul antagonist; E. exacerbarea mişcărilor masticatorii. B,C,D (10 , pag. 345-347) 192. BilanŃul forŃelor cuprinde: A. tonicitatea musculară; B. masticaŃia; C. fonatia; D. deglutiŃia; E. respiraŃia. A,B,C,D (10 , pag. 406) 193. DeglutiŃia la nou-născut: A. buzele asigură închiderea etanşă a cavităŃii bucale; B. în repaus, crestele maxilare fiind dezvoltate, părŃile laterale ale limbii pătrund între cele două maxilare, menŃinându-le depărtate; C. maxilarele sunt menŃinute depărtate prin interpozitia limbii în zonă frontala; D. maxilarele sunt menŃinute depărtate prin interpozitia, în zonele laterale, a mucoasei jugale şi a musculaturii obrazului; E. deglutiŃia cu arcadele depărtate se numeşte deglutiŃie de tip infantil. A,C,D,E (10 , pag. 353) 194. După Ackermann, perioadele principalelor variaŃii funcŃionale masticatorii sunt:
A. perioadă prenatală: succiune labioalveololinguala; B. perioadă postnatala: schiŃa funcŃională; C. perioadă primei dentiŃii abrazate; D. a doua dentiŃie neabrazata; E. a doua dentiŃie abrazata. C,D,E (10 , pag. 334) 195. După Costa, stereotipurile dinamice de masticaŃie sunt: A. stereotipul dinamic masticator tocător; B. stereotipul dinamic masticator frecator; C. stereotipul dinamic masticator intermediar; D. stereotipul dinamic masticator masseterin; E. stereotipul dinamic masticator pterigoidian. A,B,C (10 , pag. 335) 196. După Korkhaus, retrognatia mandibulară se poate datora: A. unei lipse de închidere a fantei labiale în repaus; B. unor cauze congenitale; C. unei proeminente anterioare a arcadei superioare; D. unei alăptări artificiale; E. unor obiceiuri vicioase. B,D,E (10 , pag. 326) 197. Echilibrarea tonusului muscular se realizează în practică prin: A. reducerea tonusului muscular al unei grupe; B. mărirea tonusului muscular al altei grupe; C. efectuarea ritmică a unor exerciŃii de gimnastică musculară; D. micşorarea masei musculare prin metode chirurgicale; E. reinsertii musculare. B,C (10 , pag. 416) 198. Efectul aplicării directe a presiunilor musculare pe suprafeŃele osoase este rezultatul: A. forŃei muşchiului; B. comportamentului muscular în desfăşurarea diferitelor funcŃii; C. antagonismului dintre forŃele generate; D. timpului cât se exercită aceste forŃe: E. nu e semnificativ. A,B,C,D (10 , pag. 406) 199. Electromiografia: A. este o metodă care apreciaza funcŃia după potenŃialele de acŃiune; B. este o care apreciaza funcŃia după pragul de sensibilitate ; C. se realizează perioadele de repaus muscular; D. se realizează perioadele de acŃiune a muşchiului; E. potenŃialele de acŃiune se materializează prin apariŃia unui platou izoelectric. A,C,D (10 , pag. 412)
200. În digestie, cavitatea bucală are rol în: A. prehensiunea alimentelor; B. deglutiŃie; C. impregnarea gastrică; D. fragmentareă alimentelor în vederea deglutiŃiei; E. digestia propriu-zisă. A,B,D (10 , pag. 331) 201. În situaŃia coexistentei anomaliilor dento-maxilare şi a respiraŃiei orale, se poate pune în evidenŃa, de la caz la caz: A. că respiraŃia orală a precedat şi este una din cauzele anomaliei dento-maxilare; B. că anomalia dento-maxilară a favorizat instalarea respiraŃiei orale; C. că amândouă s-au instalat şi evoluează paralel că manifestări ale aceluiaşi teren predispozant; D. nu se poate stabili o corelaŃie între respiraŃia orală şi anomalia dento-maxilară; E. nici una din cele de mai sus. A,B,C (10 , pag. 329) 202 În timpul deglutiŃiei de tip adult, mişcarea dorsumului limbii: A. ondulează către anterior; B. ondulează către posterior; C. este asemănătoare peristaltismului; D. separă cavitatea bucală de cea nazală; E. face contact cu peretele posterior al faringelui. B,C,D,E (10 , pag. 354) 203. În timpul deglutiŃiei de tip adult, vârful limbii: A. se mişcă în sus şi înainte, şi face contact cu faŃă palatinala a incisivilor; B. se mişcă în sus şi înainte, şi face contact cu mucoasă palatinala, imediat în spatele incisivilor; C. se mişcă în jos şi înainte şi ia contact cu faŃă orală a incisivilor inferiori; D. se mişcă înainte şi ia contact cu feŃele orale ale incisivilor; E. se interpune între arcade. A,B (10 , pag. 354) 204. În timpul erupŃiei caninilor şi molarilor temporari: A. limbă pătrunde între arcadele dentare în zonă anterioară, contribuind la fixarea unei poziŃii mandibulare; B. limba determină fixarea spaŃiului de inocluzie fiziologică; C. iniŃial, limba rămâne între arcadele dentare în timpul deglutiŃiei; D. ulterior, limba este cuprinsă în interiorul arcadelor, care vin în contact una cu cealaltă şi se trece la deglutiŃia somatica; E. toate răspunsurile sunt corecte; C,D (10 , pag. 353) 205. InfluenŃa muşchilor aparatului dento-maxilar asupra oaselor maxilare se realizează prin următoarele modalităŃi:
A. prin aplicarea directă a presiunilor musculare pe suprafeŃele osoase; B. prin intermediul inserŃiilor osoase; C. prin aplicarea directă a forŃelor musculare; D. prin poziŃia pe care o ocupă în contextul aparatului dento-maxilar; E. prin intermediul sistemului dentar (10 , aplicare indirectă a forŃelor musculare). A,B,E (10 , pag. 405) 206. Intensitatea forŃei masticatorii depinde de: A. puterea de contracŃie a muşchilor; B. pragul de tolerantă; C. sensibilitatea musculară; D. sensibilitatea dentară; E. suportul osos maxilar. A,B (10 , pag. 341) 207. Interpunerea cu muşcare a buzei inferioare poate produce: A. înclinarea palatinala a dinŃilor superiori; B. înclinarea vestibulară a dinŃilor inferiori; C. înclinarea vestibulară a dinŃilor superiori; D. înclinarea orală a dinŃilor inferiori; E. vestibularizarea dinŃilor superiori inferiori. C,D (10 , pag. 407) 208. ParticularităŃile stadiului bucal la adult de deglutiŃie : A. vârful limbii este situat la nivelul, imediat sub nivelul planului incisivilor inferiori; B. sagital, vârful limbii a incisivilor inferiori, rămâne un spaŃiu de 5-7 mm; C. părŃile laterale ale limbii contact cu coletul dinŃilor laterali superiori; D. palatul moale atinge dorsumul lingual; E. toate răspunsurile greşite. A,B,C,D (10 , pag. 354) 209. Reflexul masticator iniŃial: A. este tactilogustavokinestezic; B. este tactilokinestezic; C. este caracterizat prin mişcări de sugere; D. este caracterizat prin secreŃie salivare ; E. este precedat de schiŃe de mişcări masticatorii pentru alimentele păstoase, concomitent cu erupŃia dinŃilor. B,C,D (10 , pag. 333) 210. RespiraŃia intervine dezvoltării aparatului dento-maxilar prin: A. acŃiune directa asupra boltii ; B. compresiune pereŃilor laterali maxilarului superior prin intermediul muschilor obrazului; C. împiedicarea acŃiunii de compresie a limbii pereŃilor laterali a boltii ; D. modificări comportamentul complexului hioidian, ce favorizează o retropoziŃie a mandibulei si limbii, cu tulburări in dezvoltarea transversala;
E. dezechilibru intre presiunea negative a inspiraŃiei nazale hipertensiunea expiraŃiei bucale. A,B,C,E (10 , pag. 324-325) 211. SusŃinătorii teoriilor care admit influenta negativa a anomaliilor dento-maxilare asupra respiraŃiei aduc in sprijin următoarele argumente si observaŃii: A. in legatura stransa intre scheletul nazal facial participarea scheletului nazal deformaŃiile maxilarelor; B. predispoziŃie la inflamaŃii in mod frecvent, de îngustimea pasajului nazal; C. fenomene de staza limfatica si circulatorie, datorate îngustimii pasajului nazal; D. variaŃiile de poziŃie ale limbii unele anomalii dento-maxilare; E. toate răspunsurile corecte. B,C,D (10 , pag. 326) 212. Timpii deglutiŃiei următorii, cu excepŃia: A. timpul bucal; B. timpul faringian; C. timpul epiglotic; D. timpul esofagian; E. timpul gastric. A,B,D (10 , pag. 350-351) 213. Tipul leptosomatic a lui Evans se caracterizează prin: A. fata prelungita; B. fanta labial inchisa ; C. compresiune de maxilar; D. lipsa vegetaŃiilor adenoide; E.tendinta alergica . A,C,E (10 , pag. 327) 214. Tonicitatea buzelor se : A.in funcŃie de rezistenta pe care o opune la deget; B. in funcŃie derezistenta pe care o opune la doua degete; C. in funcŃie de rezistenta pe care o opune la police; D. in funcŃie de rezistenta pe care o opune la aplicarea palmei; E. in funcŃie de rezistenta pe care o opune la tractionarea cu oglinda . A,B (10 , pag. 415) 215. Triturarea alimentelor, după Maronneaud, comportă următoarele faze: A. faza de atac; B. faza de orientare; C. faza periocluzala; D. faza juxtaocluzala; E. faza de ocluzie. A,B,D,E (10 , pag. 337)
216. Tulburările masticatorii, ca factori predispozanŃi în producerea anomaliilor dentomaxilare, intervin pe mai multe căi: A. datorită activităŃii insuficiente, musculatură masticatorie şi oasele maxilare sunt mai puŃin dezvoltate; B. abraziunea fiziologică în ultima perioadă a dentiŃiei temporare lipseşte sau este foarte redusă; C. secreŃia salivară este mai crescută; D. migrarea orizontală şi verticală a dinŃilor; E. cariile dentare în perioadă dureroasă. A,B,D,E (10 , pag. 344) 217. Pasajul aerian nazo-faringian poate realiză adaptarea curentului de aer datorită A. arhitectonicii speciale B. structurii osului maxilar C. funcŃiilor glandulare D. Ńesutului venos erectil E. poziŃiei mandibulare A,C,D (10 , pag. 318) 218. Trecerea coloanei de aer prin cavitatea orală se soldează cu deficiente în ceea ce priveşte A. reglarea cantităŃii de aer B. umectarea şi sterilizarea aerului C. reducerea globală a debitului de aer la nivel pulmonar D. structură osului alveolar E. tulburări de erupŃie dentară A,B,C (10 , pag. 321) 219. Aerul inspirat pe gură are că efect A. o acŃiune directă asupra bolŃii palatine B. lipsă de eficientă a buzei superioare C. retroalveolodontia superioară D. ocluzia adâncă acoperită E. efectul de tiraj asupra aerului aflat în cavităŃile nazale şi sinusale A,B,C (10 , pag. 323) 220. Alimentarea artificială a sugarului prezintă unele inconveniente A. copilul execută mişcări de retropulsie B. ingestia unei cavităŃi de aer(10 , aerofagie) C. creşterea secreŃiei salivare D. absenŃa stimulilor funcŃionali de propulsie a mandibulei E. prezenŃa deformaŃiei rahitice a maxilarelor A,D,E (10 , pag. 332) 221. Intensitatea forŃei masticatorii că factori predispozanŃi pentru producerea anomaliilor dentomaxilare intervin prin mai multe căi A. musculatură masticatorie şi oasele maxilare sunt dezvoltate mai puŃin
B. abraziunea fiziologică lipseşte sau este foarte redusă C. apariŃia ocluziei adânci acoperite D. apariŃia hipersecreŃiei salivare E. migrări verticale şi orizontale ale dinŃilor cu apariŃia blocajelor în mişcările mandibulei A,B,E (10 , pag. 341) 222. Anomaliile dento-maxilare pot micşora eficianta masticatorie prin mai multe mecanisme A. reducerea suprafeŃei de contact ocluzal B. absenŃa sau dificultatea de efectuare a unor mişcări masticatorii C. limitarea mişcărilor masticatorii prin blocaje D. dinŃii pot leza direct mucoasă de pe maxilarul antagonist E. prezenŃa ocluziei echilibrate A,B,C,D (10 , pag. 345) 223. Ipoteze pentru a explică transportul bolului de pe dorsum-ul lingual în faringe sunt A. coborârea limbii în planşeul bucal B. deplasarea bolului este asigurată prin contracŃia muşchiului milohiodian C. deschiderea epiglotei D. undă peristaltica a limbii E. undă peristaltica faringiană B,D,E (10 , pag. 355) 224. Prelungirea şi permanentizarea stadiului de deglutiŃie infantilă s-ar datora A. întârzieri în maturizarea musculară şi nervoasă B. prezenŃa tulburărilor rino-faringiene C. un potenŃial de creştere normal D. prezenŃa echilibrului între musculatura extra-orala si a limbii E. obiceiul vicios de sugere a degetului A,B,E (10 , pag. 360) 225. Metodele de explorare a corzilor vocale A. laringoscopia B. cinematografia lenta a corzilor vocale C. ortopantomografia D. glotografia electrica E. linguopalatograma A,B,D (10 , pag. 370) 226. O mişcare a corzilor vocale(10 , ciclu) se compune din următoarele faze A. faza de depărtare a corzilor vocale( abducŃie) B. faza de neutralitate C. faza de elongaŃie D. faza de apropire( adductie) E. faza de acolare A,C,D,E (10 , pag. 373)
227. Dislalia poate forme variate A. sigmatismul B. rotacismul C. dislalia labialelor D. rinolalia E. disritmiile A,B,C (10 , pag. 384) 228. Muşchii aparatului dento-maxilar au o oaselor maxilare prin următoarele modalităŃi A. prin intermediul inserŃiilor osoase B. prin inremediul articulaŃiei temporo-mandibulare C. prin aplicarea a presiunilor musculare pe suprafeŃele osoase D. prin poziŃia de echilibru a mandibulei E. prin aplicarea a forŃelor musculare prin intermediul sistemului dentar A,C,E (10 , pag. 405) 229. Pe o electromiogramă se aprecia A. amplitudinea potenŃialului electric B. modificările de poziŃie a organelor componente C. energia cinetica D. frecventa impulsurilor nervoase care ajung la muşchi E. durata si cronologia apariŃiei potenŃialelor de acŃiune la diferiŃi muşchi A,D,E (10 , pag. 412) 230. Obiectivele terapeutice urmărite echilibrarea acŃiunilor musculare A. stabilirea unui echilibru adecvat privind tonusul grupelor musculare antagoniste B. utilizarea aparatelor ortodontice activ mobilizabile C. modificarea comportamentului neuro-muscular grupelor musculare deficitare D. utilizarea aparatelor ortodontice fixe E. folosirea contracŃiei musculare ca sursă de energie în vederea corectării modificărilor morfologice A,C,E (10 , pag. 415) 231. Principiile comune tuturor tipurilor de aparate funcŃionale A. declanşează în mod reflex contracŃii musculare B. descompune forŃele verticale C. contribuie la normalizarea funcŃiilor perturbate D. stimulerea erupŃiei dentare E. expansiunea activă a maxilarelor A,B,C (10 , pag. 416) 232. ConsecinŃele obiceiului de sugere a policelui A. tonusul labial scăzut B. modificarea ariei de acŃiune( incompetentă labială)
C. retrodentia superioară D. tip anormal de deglutiŃie( sindrom protruziv anterior) E. prognatia mandibulara funcŃională A,B,D (10 , pag. 439) 233. Efectul interpozitiei obrajilor între părŃile laterale ale arcadelor determină A. proalveolodentie superioară B. oprire în dezvoltarea verticală a arcadelor în sectoarele laterale C. retrognatie mandibulare funcŃională D. apariŃia unei supraocluzii incisive accentuate E. ocluzie inversă laterală B,D,E (10 , pag. 443) 234. Pentru producerea unei anomalii dento-maxilare prin obiceiuri vicioase trebuie întrunite mai multe condiŃii A. intensitatea şi durată cu care este practicat B. factor teren, plasticitatea oaselor maxilare C. poziŃia de echilibru a mandibulei D. bilanŃul forŃelor oro-faciale E. modelarea funcŃională a articulaŃiei temporo-mandibulare A,B,D (10 , pag. 444) 235. PrezenŃa vegetaŃiilor limfo-epiteliale ce împiedică funcŃia respiratorie poate determină A. o deplasare înainte a mandibulei B. întârziere în erupŃia dentară C. prezenŃa tulburărilor de fonaŃie D. o extensie a capului E. o deplasare distala a mandibulei A,D,E (10 , pag. 325) 236. Mecanisme prin care respiraŃia orală intervine în dezvoltarea Ap.DM şi a feŃei: A. acŃiune directă asupra bolŃii care se deplasează în sus B. musculatură obrazului are rol de compresiune asupra maxilarului superior C. limbă apăsa pe pereŃii laterali ai bolŃii D. apăr modificări în comportamentul complexului hioidian E. lipsesc stimulii naturali de creştere la nivelul ansamblului nazal şi al zonelor limitrofe A,B,D,E (10 , pag. 322-325) 237. Adaptarea aerului inspirat la condiŃiile cerute de respiraŃia pulmonară este realizată de pasajul aerian nazo-faringian prin: A. reglarea cantităŃii şi schimbările de direcŃie ale fluxului aerian B. purificarea aerului C. umectarea aerului D. răcirea aerului E. activitatea reflexă şi senzorială
A,B,C,E (10 , pag. 318-319) 238. Căile prin care tulburările masticatorii devin factori predispozanŃi pentru producerea adm sunt: A. dezvoltarea mai redusă a musculaturii masticatorii şi oaselor maxilare B. abraziunea fiziologică a dinŃilor temporari este crescută C. se produc devieri ale mandibulei în drumul de închidere D. apar migrări verticale şi orizontale ale dinŃilor E. creşterea secreŃiei salivare A,C,D (10 , pag. 344) 239. Mecanisme prin care andm influenŃează masticaŃia: A. reducerea suprafeŃei de contact ocluzal B. absenŃa sau dificultatea în efectuarea unor mişcări masticatorii C. limitarea mişcărilor masticatorii D. durere E. creşterea suprafeŃei de contact ocluzal A,B,C,D (10 , pag. 345) 240. DeglutiŃia cu interpoziŃie linguală în zonă anterioară a arcadelor poate produce A. ocluzie deschisă, dacă tonusul labial este scăzut B. ocluzie deschisă, dacă tonusul labial este crescut C. vestibularizarea incisivilor, când se asociază cu tonusul labial scăzut D. diastemă şi treme E. prognatism mandibular B,C,D (10 , pag. 358) 241. DeglutiŃia infantilă are următoarele consecinŃe: A. vestibularizarea incisivilor superiori B. instalarea ocluziei deschise C. micşorarea spaŃiului de inocluzie fiziologică D. îngustarea arcadei superioare E. lărgirea arcadei superioare A,B,C,D (10 , pag. 362) 242. Tulburările de fonaŃie: A. apar la toŃi pacienŃii cu AnDM B. se pot produce chiar dacă dezvoltarea ApDM este normală C. apar doar în unele AnDM D. apar datorită unor comportamente musculare anormale E. nu sunt influenŃate de tratamentele ortodontice B,C,D (10 , pag. 382) 243. InfluenŃa acŃiunii musculare asupra mandibulei se poate manifestă prin: A. hipertrofia părŃii anterioare a ramurii ascendente B. hiperdezvoltarea regiunii unghiului mandibulei
C. oblicizarea în sens transversal a ramurii orizontale D. curbarea marginii bazilare E. hipotrofia părŃii anterioare a ramurii ascendente A,B,C,D (10 , pag. 405) 244. Principiile terapiei cu aparate funcŃionale A. aparatele funcŃionale declanşează contracŃii musculare B. forŃele declanşate de muşchii ridicători se transmit prin intermediul aparatului direct asupra oaselor maxilare C. aparatul descompune forŃele verticale generate de contracŃia musculară, cu apariŃia unor orizontale D. aparatul descompune forŃele orizontale generate de contracŃia , cu apariŃia unor verticale E. recidivele se produc frecvent după tratamentul cu funcŃionale A,B,C (10 , pag. 416) 245. obiceiurilor vicioase dezvoltării apdm A. dormitul cu hiperextensie poate produce prognatii mandibulare B. dormitul cu hiperflexie poate produce retrognatii mandibulare C. sugerea degetului prodenŃie D. sugerea degetului retrodentie E. interpozitia produce inocluzie regiunea a arcadelor C,D,E (10 , pag. 439-440) 246. Efectele interpozitiei obrajilor părŃile laterale ale arcadelor : A. ocluzie cap la cap B. supraocluzie incisivă accentuata C. ocluzie adâncă şi ocluzie inversă laterală D. modificări ale mucoasei jugale E. modificări ale mucoasei linguale B,C,D (10 , pag. 443) 247. Clasificarea consoanelor după nivelul la care se face întreruperea coloanei de aer duce la împărŃirea lor în: A. labiale B. labio -palatale C. labio - dentale D. linguo - dentale E. linguo -palatale A,C,D,E (10 , pag. 376) 248. Care din urmatoarele elemente nu stau la baza diagnosticului pozitiv al cariei: A. sensibilitatea la agentii chimici B. durere spontana C. prezenta petelor cretoase si a marmoratiilor D. sensibilitatea dentinei la palpare cu sonda E. teste de vitalitate positive.
B(4, pag. 153) 249. in ce situatii caria la nivelul smaltului are diametrul mai mare la jonctiunea smalt dentina decat la suprafata smaltului? A. caria radiculara B. caria suprafetelor netede C. caria in santuri D. caria pe varful cuspizilor E. caria de cement C(4, pag. 140) 250. Caria acuta se caracterizeaza prin: A. Umiditate crescuta B. Frecventa crescuta la adulti C. Duritate la palpare D. Evolutie lenta E. Dentina alterata de consistenta crescuta A(4, pag. 143) 251. Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe urmatoarele elemente: A. Prezenta petelor cretoase si marmoratiilor B. Teste de vitalitate negative C. Durere la agenti termici (cald) care persista cateva minute D. Imagine radiologica cu aspect caracterictic E. Sensibilitate la percutia transversala A(4, pag. 150) 252. La palpare sonda dentara poate agata din urmatoarele motive: A. Forma fisurilor B. Sonda foarte ascutita C. Forta de aplicare asupra sondei D. Prezenta cariei dentare E. Toate de mai sus E(4, pag. 148) 253. Leziunile incipiente de la nivelul smaltului pot fi: A. Detectate usor prin palpare cu sonda B. Regresate la stadiile histologice anterioare in prezenta fluorului C. insotite de dureri acute D. insotite de dentina alterata E. Depistate prin aplicarea testelor de vitalitate B(4,pag. 146) 254. Radiografia bite-wing este eficienta pentru evaluarea: A. Suprafetelor ocluzale B. Suprafetelor vestibulare
C. Suprafetelor netede aproximale D. Muchiilor incizale E. Zonei cervicale C(4, pag. 149) 255. caria acuta A. durerile intense ce o caracterizeaza duc la mortificarea pulpei B. apar izolat, la un numar mic de dinti C. contrar denumirii, au o evolutie lenta insa afecteaza intreaga coroana D. este mai frecventa la copii si tineri E. se mai numeste si carie "imploziva"sau "fondanta" D(4, pag. 143) 256. Caria incipienta pe suprafetele dentare netede A. daca este oprita in evolutie se prezinta sub forma unei pete albe cretoase B. daca este colorata in brun sau negru insemneaza ca este oprita in evolutie C. poate fi detectata cu sonda deoarece suprafata nu este intacta D. se prezinta ca o pata cu transparenŃa crescuta datorita reprecipitarii sarurilor minerale E. poate fi evidentiata mai usor daca umezim smaltul B(4, pag. 146) 257. Caria radiculara A. lipsa smaltului (susceptibil la atacul acid) ii confera o evolutie mai lenta B. este usor de reconstituit C. este la distanta mare de pulpa de aceea este, de obicei, asimptomatica D. in faza iniŃiala se prezinta ca o pata cretoasa pe suprafaŃa smalŃului E. nu intereseaza cementul, acesta ramanand intact deasupra dentinei cariate D(4, pag. 140) 258. Leziuni cu care se face diagnosticul diferential al cariei A. abfractia este o lipsa de substanta produsa prin frictiunea smaltului cu diferite obiecte externe B. atritia este o linie de fractura fara dentina alterata C. eroziunea este o pierdere de substanta ca rezultat al miscarilor functionale mandibulare D. abrazia este o atriŃie mai erodata E. miloliza este o lipsa de substanta aparuta prin microfracturi cervicale ca urmare a flectarii dintilor sub actiunea unor forte excentrice intense E(4, pag. 151) 259. Leziuni cu care se face diagnosticul diferential al cariei A. amelosinteza perfecta este caracterizata prin geneza deficitara a dentinei B. ameloforeza indirecta este o afectiune ereditara a smaltului C. dentinogeneza imperfecta este ereditara si se caracterizeaza prin smalt deficitar ca forma sau calcefiere D. hipotrofia amelara cronica dentinara apare cand ameloblastele sunt afectate in timpul formarii smalŃului, rezultand un smalŃ deficitar
E. Displazia cronica primara se prezinta sub forma de eroziune, gropite in santuri, lipsa de substanta cu aspect de fagure de miere E(4, pag. 151) 260. In ce constă testul Fosdick de activitate a cariei : A. Măsurarea vitezei de formare a acidului B. Măsurarea capacităŃii de dizolvare a pulberei de smalŃ C. Numărarea lactobacililor D. Screeningul streptococului mutans E. Măsurarea capacităŃii de tamponare a salivei B(4, pag. 153) 261. In ce constă testul Rickles de activitate a cariei : A. Măsurarea vitezei de formare a acidului B. Măsurarea capacităŃii de dizolvare a pulberei de smalŃ C. Numărarea lactobacililor D. Screeningul streptococului mutans E. Măsurarea capacităŃii de tamponare a salivei A(4, pag. 153) 262. Radiografia bite-wing este cea mai eficienta metoda de evaluare a cariilor de pe: A. suprafetele ocluzale B. suprafetele radiculare C. suprafetele proximale D. la nivelul coletului E. pe suprafetele orale si vestibulare C(4, pag. 148) 263. Caria din santuri si gropite "forma necavitara" se caracterizeaza prin: A. smalt cretos pe perete si la baza gropitelor B. nu apare radiotransparenta sub smaltul ocluzal C. radiotransparenta sub smaltul ocluzal D. sonda nu agata E. coloratie brun-cenusie sub smaltul subiacent B(4, pag. 149) 264. Nivelurile de reactie dentinara la procesul carios sunt: A. reactia la un atac de intensitate medie B. reactia pe termen scurt, cu demineralizarea acida crescuta C. reactia la un atac de intensitate scazuta D. reactia la un atac de intensitate crescuta E. reactia la carii oprite în evolutie, caracterizata prin niveluri acide scazute A(4, pag. 148) 265. Semnele subiective ale cariei dentinare sunt: A. consistenta smaltului si dentinei
B. sonda agata C. aspectul rugos al suprafetei canvitatii carioase D. sensibilitate la agenti fizici (rece) si chimici (dulce, acru) E. coloratia brun-cenusie D(4, pag. 145) 266. Caria radiculara are urmatoarele caracteristici: A. începe la distanta de jonctiunea smalt-cement B. afecteaza mai frecvent suprafetele vestibulare, apoi pe cele proximale C. de obicei afecteaza smaltul D. cel mai frecvent afectati sunt molarii maxilari, caninii mandibulari, incisivii maxilari E. este mai putin frecventa odata cu înaintarea în vârsta B(4, pag. 141) 267. Abrazia se produce prin: A. MasticaŃia de glucide B. MasticaŃia proteinelor C. Depuneri tartrice D. Periaj impropriu E. Lucrări protetice incorecte D(4, pag. 151) 268. Factorii favorizanti in producerea cariilor dentare la nivelul suprafetelor netede din zona coletului sunt: A. Orientarea radiala a prismelor de smalt B. Deficitul de mineralizare de la acest nivel C. Grosimea redusa a smaltului de la acest nivel D. Convexitatiile exagerate care duc la retentia resturilor alimentare E. Accesul dificil al salivei la acest nivel D(4, pag. 139) 269. Diafannoscopia este un examen complementar indicat pentru: A. Evidentierea cariilor incipiente B. Evidentierea cariilor secundare marginale C. Evidentierea cariilor radiculare D. Evidentierea cariilor de pe fetele proximale ale dintilor frontali in faza incipienta E. Evidentierea cariilor complicate D(4, pag. 146) 270. Diagnosticul pozitiv al carieie dentare simple se bazaeaza pe urmatoarele semne subiective si obiective A. durere pulsatila calmata la rece B. debut acut cu durere spontana exacerbata de agenti chimici si termici C. sensibilitate mai mult sau mai putin dureroasa provocata de agenti fizici si chimici D. deschidere punctiforma a cariei pulpare E. deschidere punctiforma a cariei pulpare
C(4, pag. 145) 271. Caria primara poate fi localizata la nivelul; A. fisurilor B. fosetelor C. fetelor proximale D. fetelor vestibulara si orala E. marginii gingivale A,B,C,D(4, pag. 139) 272. Cariile radiculare prezinta urmatoarele caracteristici: A. afecteaza smaltul B. incepe la distanta de jonctiunea smalt-cement C. afecteaza mai frecvent suprafetele vestibulare D. afecteaza frecvent molarii mandibulari E. afecteaza frecvent caninii maxilari C,D,E(4, pag. 142) 273. Caria de suprafata radiculara este denumita A. "carie de cement" B. "carie senila" C. "carie radiculara" D. "carie in coronara" E. "carie serpiginoasa" A,B,C,E(4, pag. 141) 274. Caria in santuri si fosete se caracterizeaza prin; A. deschidere mica la suprafata B. progresie in suprafata C. forma de triunghi cu varful spre suprafata dentara D. forma de 2 triunghiuri unul cu varful spre suprafata dentara si altul in profunzime cu varful spre camera pulpara E. evolutia cariei este asimptomatica clinic A,D,E(4, pag. 140) 275. Caria suprafetelor netede se caracterizeaza prin; A. sunt extinse in suprafata B. au forma de U C. sunt extinse in profunzime D. evolueaza paralel cu lamele smaltului din zona E. au evolutie rapida in dentina A,B,D,E(4, pag. 140) 276. Cariile cu manifestare clinica"necavitara"se carcterizeaza prin: A. prezenta de gropite adanci B. smalt cretos la nivelul gropitelor
C. coloratie brun-cenusie a smaltului subiacent D. sonda poate agata E. nu apare radiotransparenta sub smaltul ocluzal A,D,E(4, pag. 149) 277. Cariile radiculare pot fi localizate; A. pe fetele proximale in 1/3 cervicala B. vestibular C. oral D. pe fetele proximale in 1/3 mijlocie E. circular A,B,C,E,(4, pag. 141) 278. Cariile radiculare se caracterizeaza prin A. au margini bine conturate B. tind sa aiba forma de U C. evolueaza rapid D. sunt asimptomatice E. nu sunt aproape de pulpa B,C,D(4, pag. 140-141) 279. Descrierea leziunilor carioase se face dupa urmatoarele criterii A. localizarea cariei B. extinderea cariei C. afectarea pulpei D. rata de evolutie a cariei E. viteza de evolutie A,B,D,E(4, pag. 139) 280. Diagnosticul diferential al carie dentare simple se face cu: A. gingivita marginala cronica B. papilita C. displaziile dentare D. leziunile cuneiforme E. caria complicata C,D,E(4, pag. 151) 282. Diagnosticul diferential al cariei dentare simple se face cu: A. fracturile B. atritia C. abrazia D. parodontita marginala cronica E. amelogenaza imperfecta A,B,C,E(4, pag. 151) 283. Diagnosticul pozitiv al cariei simple se bazeaza pe urmatoarele elemente
A. sensibilitate la agenti chimici si termici, care inceteaza odata cu indepartarea excitantului B. prezenta petelor cretoase si marmoratiilor smaltului C. prezenta dentinei alterate D. integritatea camerei pulpare E. teste de vitalitate negative A,B,C,D(4, pag. 150) 284. Microorganismele implicate in caria de radacina sunt: A. Actinomyces viscosus B. Streptococus mutans C. Streptococus viridans D. Microorganisme difteroide aerobe E. Lactobacili A,B,D,E(4, pag. 142-143) 285. Caria acuta (exploziva), se caracterizeaza clinic: A. Aspect decolorat al smaltului, dentinei sau cementului cu dedurizare progresiva a tesuturilor afectate B. Aspect inchis maroniu al cementului C. Dureri atenuate sau absente D. Dureri intense cu perioade de remisiune E. Umiditate scazuta A,C(4, pag. 144) 286. Caria secundara si recidiva de carie apar: A. La nivelul cuspizilor vestibulari B. La nivelul fetelor palatinale ale frontalilor C. La marginea unei obturatii D. La obturaŃiile din compozite E. La baza obturatiei C,E(4, pag. 141) 287. Cariile de pe suprafetele dentare proximale sunt mai frecvente la: A. Molari B. Premolari C. Frontali D. Premolari temporari E. Frontali mandibulari A,B,C(4, pag. 140) 288. Criteriile suplimentare stabilite de Serviciul de Sanatate Publica din SUA pentru diagnosticul cariilor din santuri si gropite sunt: A. Prezenta de tesut moale la baza fisurii si gropitei B. Prezenta smaltului de consistenta redusa care poate fi indepartat cu sonda C. Prezenta de dentina moale si smalt de consistenta dura D. PrezenŃa unei opacitaŃi ce indica demineralizarea
E. Sensibilitate la palpare cu sonda A,B,D(4, pag. 148) 289. Diagnosticul diferential al cariei dentare simple se face cu: A. Leziuni dentare necarioase B. Displaziile si distrofiile dentare C. Necroza pulpara D. Hiperestezia dentinara E. Complicatiile cariei dentare A,B,E(4, pag. 151) 290. Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe urmatoarele elemente: A. Sensibilitate la agenti mecanici si la percutia cu sonda B. Pierderea de substanta dura dentinara sau prezenta petelor cretoase si marmoratiilor smaltului C. Sensibilitatea dentinei la palpare cu sonda si integritatea camerei pulpare D. Teste de vitalitate negative E. Teste de vitalitate pozitive B,C,E(4, pag. 150) 291. in cazul existentei unei cavitati palparea cu sonda da o prima orientare asupra: A. Vitalitatii dentare B. Inflamatiei pulpare C. Formei, adancimii si continutului cavitatii D. Extinderii in suprafaŃa a cariei E. Zonelor retentive C,D(4, pag. 145) 292. Leziunile cavitare de pe suprafetele netede sunt caracterizate prin: A. Zona opaca in dentina vizibila prin transiluminare B. Suprafata smaltului intrerupta C. Separarea temporara a dintelui nu usureaza diagnosticul D. Separarea temporara a dintelui poate usura diagnosticul E. Exista radiotransparenta A,B,D,E(4, pag. 149) 293. Semnele subiective in diagnosticul cariei dentare sunt: A. Tulburari fizionomice si fonetice B. Sensibilitate dureroasa la cald cu modificari de culoare a papilelor interdentare C. Tulburari masticatorii si de deglutitie D. Sensibilitate mai mult sau mai puŃin dureroasa la agenŃi fizici (rece) si chimici (dulce, acru) E. Modificari de volum si culoare a papilelor interdentare si retentionarea de resturi alimentare D,E(4, pag. 145) 294. Simptomatologia subiectiva si obiectiva a cariei dentare este determinata de unele aspecte morfoclinice ce sunt in functie numai de: A. Localizarea cariei
B. Extinderea cariei C. Contactul strans intre dinti D. Rata si viteza de evolutie a cariei E. Marimea cariei A,B,D(4, pag. 139) 295. Caracteristicile cariei acute sunt: A. frecventa la adulti si varstnici B. evolutie rapida C. umiditate crescuta D. deschisa la culoare E. dentina alterata de consistenta dura B,C,D(4, pag. 143-144) 296. Care sunt tipurile morfologice de carie primara ? A. cariile recidivante B. cariile de pe suprafetele radiculare C. cariile de la nivelul fetelor netede D. cariile secundare marginale E. cariile de la nivelul fisurilor si fosetelor B,C,E(4, pag. 139) 297. Caria profunda este: A. carie reversibila B. carie ireversibila C. carie care se intinde pana la jonctiunea smalt-dentina D. carie ce intenseaza smaltul si dentina aproape in totalitate, ramanand doar un strat de dentina deasupra camerei pulpare E. carie in care se realizeaza comunicarea cu camera pulpara B,D(4, pag. 143) 298. Colorarea cariilor radiculare este: A. datorata expunerii suprafetelor radiculare la mediui oral B. asociata cu remineralizarea C. coloratie mai intensa, remineralizare mai puternica D. coloraŃie mai intensa, carie evolutiva E. indica prezenta de dentina alterata B,C(4, pag. 150) 299. Metodele ce pot fi folosite pentru a detecta o carie in stadiu incipient sunt: A. capacitatea de tamponare a salivei B. palparea C. inspectie D. radiografie E. testari bacteriologice A,C,D,E(4, pag. 152)
300. Mucoasele rosii, uscate, lucioase indica: A. flux salivar redus B. inflamatie C. sunt asociate riscului crescut de carie D. igiena orala necorespunzatoare E. pacient febril A,C(4, pag. 153) 301. Pe ce suprafete ale dintelui apare caria dentara? A. meziale B. distale C. ocluzale D. vestibulare E. apicale A,B,C,D(4, pag. 139) 302. Caracteristicile cariei radiculare sunt urmatoarele: A. Progresie foarte rapida B. Deschidere limitata C. Extindere in suprafata D. Extindere paralela cu lamelele smaltului E. Sunt asimtomatice A,C,E(4, pag. 141) 303. Care din urmatorii termeni defineste caria radiculara: A. Carie serpiginoasa B. Carie in croset C. Carie senila D. Atritie E. Caria de biberon A,B,C(4, pag. 141) 304. Caria in dentina prezinta urmatoarele caracteristici: A. Este asimptomatica B. Debuteaza cu dureri acute C. Evolutie mai rapida D. Produce raspunsuri care includ durerea, demineralizarea si remineralizarea dentinei E. Are forma de V, cu baza larga la nivelul JAD si varful spre pulpa C,D,E(4, pag. 147) 305. Caria in santuri si fosete se caracterizeaza prin: A. Evolutie in adancime B. Extindere in suprafata C. Deschidere mare la suprafata D. Deschidere mica la suprafata
E. Manifestari minime in smalt A,D,E(4, pag. 140) 306. Caria primara este situata la nivelul: A. Fetelor dentare netede B. Fisurilor si fosetelor C. Suprafetelor radiculare D. Cementului E. Marginilor incizale A,B,C(4, pag. 140) 307. Leziunile carioase de pe suprafetele netede se caracterizeaza prin: A. Extindere in suprafata B. Extindere in adancime C. Extindere paralela cu lamelele smaltului D. Evolutie rapida E. Deschidere mica la suprafata A,C(4, pag. 140) 308. Caracterele clinice ale cariei dentare A. poate sa apara pe aproape orice suprafata a dintelui B. cel mai des apare pe suprafetele meziale, distale si ocluzale C. apare pe suprafetele pe care autocuratirea este insuficienta, chiar daca curatirea artificiala este eficienta D. apare uneori chiar si pe suprafeŃe netede, aparent usor curaŃabile (vestibulare si orale) E. simptomatologia cariei este determinata de localizare, extindere, rata si viteza de evolutie B,D,E(4, pag. 139) 309 Caria radiculara A. are o incidenta crescuta in ultimii ani B. daca placa este prezenta, caria apare chiar daca radacina nu este expusa mediului bucal C. au progresie atat de lenta incat ridica probleme de diagnostic diferential D. poate avea ca punct de plecare suprafaŃa proximala in 1/3 cervicala, de unde se extinde spre gingie E. uneori poate evolua circular A,D,E(4, pag. 140) 310. Localizarea cariei A. din punct de vedere morfologic exista trei localizari: santuri/fosete, suprafete netede si suprafete radiculare B. caria din santuri si fosete prezinta de obicei o deschidere mica in suprafata C. caria din santuri si fosete se caracterizeaza prin progresia in suprafata D. caria din sanŃuri si fosete are aspectul a doua triunghiuri suprapuse E. caria din santuri si fosete are o evolutie asimptomatica A,B,E(4, pag. 140)
311. Localizarea cariei A. la nivelul dintilor frontali, cariile proximale sunt situate in centrul si nu la marginea fetei proximale B. pe suprafata dintelui, caria din santuri si fosete duce la o modificare de culoare galben-bruna sau albicioasa C. caria suprafetelor netede nu apare in defecte de smalt ci acolo unde conturul dintilor impiedica autocuratirea sau curatirea artificiala D. cariile de pe suprafeŃele proximale situate deasupra punctului de contact nu intrerup niciodata creasta marginala E. evolutia cariei pe suprafetele netede este, in mare, paralela cu lamele smaltului din zona B,C,E(4, pag. 140) 312. Localizarea cariei A. pe sectiune, cariile de pe fetele netede au forma literei M B. pe sectiune, cariile de pe fetele netede au forma literei V, cu o zona larga de deschidere si cu apexul in forma de U C. dupa depasirea jonctiunii amelo-dentinare, cariei de pe suprafetele netede evolueaza rapid in dentina, extinzandu-se lateral si pulpar D. cariile vestibulare sau linguale tradeaza o carioactivitate mare E. cariile proximale apar la molari si premolari, mai rar la frontali C,D(4, pag. 140) 313. Riscul crescut la carie se pune in evidenta, printre altele, prin: A. identificarea demineralizarii B. testari psihologice C. testul ADN comparat cu al parintilor D. testari serologice E. testari bacteriologice A,E(4, pag. 152) 314. Testele de activitate a cariei pot fi utile pentru: A. anticiparea aproximativa a dintilor ce vor fi extrasi in cadrul tratamentului ortodontic B. anticiparea necesitatii masurilor profilactice C. stabilirea sedintelor de control D. stabilirea prognosticului E. stabilirea tipului materialelor si procedeelor folosite B,C,D,E(4, pag. 153) 315. Care este etiologia atriŃiei : A. Mişcarea fiziologică a dinŃilor B. Uzura funcŃională masticatorie C. Uzura parafuncŃională D. Idiopatică E. AcŃiune chimico-mecanică A,B,C(4, pag. 151)
316. Care este simptomatologia displaziei cronice primare : A. Leziuni asimetrice B. Leziuni simetrice C. Lipsă de Ńesut dur sub formă de “fagure de miere” D. Leziune posteruptivă E. Leziune preeruptivă B,C,E(4, pag. 151) 317. Care este simptomatologia hipoplaziei amelare neereditare : A. Pete albe cretoase care dispar prin hidratare B. Pete albe cretoase care nu dispar prin hidratare C. Localizare preferenŃială la frontali D. Localizare preferenŃială la molarul de 6 ani E. Localizare preferenŃială la molarii de minte B,C,D(4, pag. 151-152) 318. Cariile în santuri si fosete pot fi ca doua triunghiuri: A. unul cu baza la nivelul jonctiunii amelo-dentinare si vârful spre camera pulpara B. unul cu vârful spre suprafata dentara si baza spre camera pulpara C. unul cu baza la nivelul jonctiunii amelo-dentinare si vârful spre camera pulpara D. unul cu vârful spre jonctiunea amelo-dentinara si baza spre camera pulpara E. suprapuse, unul cu vârful spre suprafata dintelui celalalt cu vârful spre camera pulpara B,C,E(4, pag. 139) 319. Caria radiculara se caracterizeaza prin: A. margini bine conturate B. forma de U C. evolutie lenta datorita prezentei smaltului protector D. forma de V E. evolutie rapida datorita absentei smaltului protector B,E(4, pag. 140) 320. Cariile de pe suprafetele aproximale sunt frecvente la nivelul: A. caninilor B. frontalilor C. molari de minte D. premolarilor E. molarilor B,D,E(4, pag. 140) 321. Leziunea carioasa de pe suprafetele netede se caractezeaza prin: A. extinsa în suprafata B. apexul în forma de V C. perpendiculara pe lamelele smaltului D. cu zona larga de deschidere
E. cu forma de U A,B,D(4, pag. 140) 322. Caria radiculara se mai numeste: A. carie serpiginoasa B. carie de colet C. carie senila D. carie în croset E. carie de cement A,C,D,E(4, pag. 140) 323. Caria radiculara afecteaza cel mai frecvent: A. caninii mandibulari B. caninii maxilari C. molarii mandibulari D. incisivii maxilari E. incisivii mandibulari B,C,E(4, pag. 140) 324. Microorganismele implicate în caria radiculara sunt: A. Actinomyces viscosus B. Actinomyces odontolylicus C. Streptococcus sanguis D. Nocardia E. Streptococcus mutans A,B,D,E(4, pag. 142) 325. Echilibrul ecologic din santul gingival sau de pe suprafetele dentare depinde de: A. furnizarea locala de hrana B. cantitatea fluidului gingival C. calitatea salivei D. continutul salivei în agenti microbieini E. adezivitatea bacteriilor în placi sau la celule epiteliale A,B,E(4, pag. 143) 326. Caria reversibila poate fi: A. caria superficiala B. carie nepenetranta C. carie medie D. carie profunda E. carie penetranta A,C,D,E(4, pag. 143) 327. Semnele subiective ale cariei dentare sunt: A. sensibilitatea la agenti fizici sau chimici B. aspectul rugos al suprafetei cavitatii carioase
C. modificari de volum si culoare a papilelor interdentare D. retentionarea de resturi alimentare E. coloratie brun-maronie A,C,D(4, pag. 145) 328. La inspectia unei leziuni carioase se urmareste: A. colaratia brun-maronie B. consisteta smaltului si dentinei C. gradul de sensibilitate D. aspectul rugos al suprafetei cavitatii carioase E. modificarile de culoare pe suprafetele expuse vaderii A,D,E(4, pag. 145) 329. Caria din santuri si gropite, forma, "cavitara" se manifesta prin: A. prezenta de gropite adânci B. smalt cretos pe pereti si la baza gropitelor C. nu apare radiotransparenta sub smaltul ocluzal D. substata dentinara moale la baza gropitelor E. coloratie brun-cenusie sub smaltul subiacent B,D,E(4, pag. 148) 330. Diagnosticul diferential al cariei dentare simple se face cu: A. lacune cuneiforme B. abrazia C. hiperplazia D. eroziunea E. fracturile A,B,D,E(4, pag. 151) 331. Activitatea carioasa în stadiul incipient se poate detecta prin: A. testari bacteriologice B. identificarea demineralizarii C. capacitatea de tamponare salivara D. examen radiografic E. examen citologic A,B,C,D(4, pag. 153) 332. Diagnosticul pozitiv al cariei simple se bazeaza pe: A. integritatea camerei pulpare B. teste de vitalitate negative C. pierderea de substanta dura dentinara D. dentina dura la palpare E. prezenta petelor cretoase si marmoratiilor A,C,E(4, pag. 150) 333. Leziunile dentare necarioase sunt:
A. Displaziile dentare B. Distrofiile dentare C. Abrazia dentară D. Lacunele cuneiforme E. AtriŃia C,D,E(4, pag. 151) 334. Caracteristocile cariilor radiculare sunt: A. Debuteaza in cementul radicular B. Afecteaza mai frecvent suprafetele vestibulare si apoi pe cele proximale C. Cei mai frecventi dinti afectati sunt molarii mandibulari urmati de caninii maxilari si incisivi mandibulari D. Cei mai frecventi dinti afectati sunt molarii maxilari, premolari maxilari si incisivi mandibulari E. Sunt o consecinta a boli parodontale A,B,C(4, pag. 142) 335. Caria cronica stationara se caracterizeaza prin: A. Localizare pe suprafetele libere ale dintilor expuse autocuratiri si curatirii artificiale B. Se evidentiaza ca si o pata alba opaca atunci cand dintele este uscat C. Demineralizarea s- a extins pana la jonctiunea amelodentinara D. Este o carie incipienta oprita in evolutie prin suprimarea zonei de retentie E. Este specifica persoanelor in varsta A,D (4, pag. 144) 336. Semnele clinice ale cariei incipiente se prezinta astfel: A. Ca si o pata alba cretoasa pe suprafata neteda a smaltului B. Ca si o zona de smalt care si-a pierdut transluciditatea din cauza demineralizari C. Ca si o cavitate cu o cantitate redusa de dentina ramolita D. Ca si o cavitate cu dentina dura pigmentata E. Nu poate fi detectata prin palparea cu sonda A,B,C(4, pag. 146) 337. Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe: A. Durere provocata care dispare odata cu indepartarea excitantului B. Durere provocata la rece C. Durere provocata la cald D. Durere provocata la dulce E. Durere provocata la percutie in axul dintelui A,B,D (4, pag. 150) 338. Diagnosticul diferential in caria simpla se face cu: A. Displaziile dentare B. Distrifiile dentare C. Abrazia dentara D. Hiperemia preinflamatorie
E. Pulpite cronice dschise A,B,C,D(4, pag. 151) 339. Diafanoscopia evidentiaza A. procese carioase situate pe fetele proximale ale dintilor frontali B. procese carioase situate pe oricare dintre fetele dintilor frontali sau laterali C. nu ajuta la diagnosticarea unei leziuni carioase D. este utila in fazele incipiente ale procesului carios E. reprezinta un examen complementar in diagnosticul cariei dentare A,D,E(4, pag. 146) 340 Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe urmatoarele elemente A. prezenta petelor cretoase si a marmoratiilor smaltului B. teste de vitalitate negative C. teste de vitalitate pozitive D. deschiderea camerei pulpare E. prezenta dentinei alterate A,C,E(4, pag. 150) 341. Freză cilindrică nr.58 are diametrul de A. 0,8 mm B. 1,2 mm C. 1 mm D. 1,5 mm E. 1,7 mm B (4 ,pag. 189) 342. Lungimea rulourilor foloste pentru izolarea vestibulului şi a spaŃiilor paralinguale este de A. 5-6 cm B. 2-3 cm C. 3-5 cm D. 1,5 cm E. 2,8 cm C (4 ,pag. 202) 343. Freză cilindrică nr.259 are diametrul de: A. 1,0 mm B. 1,2 mm C. 1,5 mm D. 0,8 mm E. 1,7 mm E (4 ,pag. 184) 344. Freză cilindroconica nr.1169 este folosită la: A. accentuarea unghiurilor dintre pereŃii laterali în cavităŃile de clasă a I-a
B. paralelizarea pereŃilor laterali ai cavităŃilor de clasă a I-a C. realizarea şanŃurilor de retenŃie în cavităŃile preparate pe dinŃii laterali D. bizotarea smalŃului E. finisarea amalgamului C (4 ,pag. 190) 345. Freză cilindroconica nr.1169 la nivelul vârfului are diametrul de ; A. 0,8 mm B. 0,5 mm C. 0,3 mm D. 0,7 mm E. 1,0 mm B (4 ,pag. 190) 346. Freză cilindroconica nr.169 L are o înălŃime a capului de: A. 4,3 mm B. 5,2 mm C. 5,6 mm D. 5,8 mm E. 6,1 mm C (4 ,pag. 190) 347. Freză sferică nr.1/2 are un diametru al capului de: A. 0,3 mm B. 0,05 mm C. 0,5 mm D. 0,6 mm E. 0,8 mm D (4 ,pag. 189) 348. Ce tip de instrument de mană se foloseşte pentru clivarea smalŃului şi a dentinei: A. dalta B. bizotatorul de prag gingival C. lingură Black D. săpăligă E. excavatorul A (4 ,pag. 191-192) 349. Care este numărul minim de lame tăietoare ale unei freze sferice? A. 4 B. 6 C. 8 D. 10 E. 5 B (4 ,pag. 188)
350. Cum se previne exfolierea mucoasei la îndepărtarea rulourilor de vată care adera? A. utilizarea pensei dentare B. lubrefierea mucoasei cu vaselină C. lubrefierea mucoasei cu clorhexidina D. lubrefierea mucoasei cu clorură de zinc E. umezirea abundenŃă cu spray-ul de apa E (4 ,pag. 202) 351. Dezavantajele folosirii digai sunt: A. produce retracŃia părŃilor moi B. împiedică vizibilitatea C. consuma timp D. împiedică conversaŃia cu pacientul E. poate favoriza contaminarea operatorului prin contiguitate cu posibile infecŃii din cavitatea bucală C (4 ,pag. 203)
352. Diametrul capului aspiratorului chirurgical este de: A. 0.5 mm B. 1 mm C. 2 mm D. 3 mm E. 10 mm E (4 ,pag. 201) 353. Freze cilindro-conice sunt frezele: A. nr. 171 B. nr. 4 C. nr.57 D. nr.258 E. nr. 256 A (4 ,pag. 190) 354. Frezele sferice se întrebuinŃează la: A. îndepărtarea Ńesuturilor dure alterate B. pregătirea retenŃiei C. extensia preparaŃiei D. atacul primar al dintelui E. toate cele de mai sus E (4 ,pag. 189) 355. Rulourile de vată paralinguale au grosimea de: A. 0,1 cm B. 0,9 cm C. 1 cm
D. 2 cm E. 5 cm B (4 ,pag. 202) 356. Care este distanŃă minima admisă a stratului de dentină care separă un proces carios de pulpă dentară cu procese inflamatorii cronice? A. 2 mm B. 1.5 mm C. 2.5 mm D. 1 mm E. 0.5 mm B (4 ,pag. 193) 357. Care freze sferice au diametrul capului 0,5 mm: A. Nr. 1/4 B. Nr. 1 C. Nr. 2 D. Nr. 3 E. Nr.1/2 A (4 ,pag. 189) 358. Freza cilindrică nr. 56 are diametrul capului de: A. 0.8 mm B. 1.0 mm C. 1.2 mm D. 1.7 mm E. 1.3 mm A (4 ,pag. 189) 359. Freza pâră nr. 330 are diametrul capului de: A. 0.80 mm B. 0.70 mm C. 1.00 mm D. 1.20 mm E. 3 mm A (4 ,pag. 189) 360. Lungimea rulorilor de vată variază între: A. 1-2 cm B. 2-3 cm C. 3-5 cm D. 3-4 cm E. 5-6 cm C (4 ,pag. 202) 361. PoziŃia Trendelenburg a pacientului se utilizează în:
A. Prepararea cavităŃilor B. în caz de urgenŃă C. în manoperele sângerânde D. în manevrele executate la maxilar E. în manevrele executate la mandibulă B (4 ,pag. 197) 362. Factori de risc pentru sănătatea operatorului în timpul preparării cavităŃilor A. supraîncălzirea frezei poate produce arsuri de gradul I pe degetele care Ńin piesa cot B. din cauza concentrării intense în cazul unor cavităŃi dificile, operatorul poate scrâşni din dinŃi provocându şi fisuri sau chiar fracturi ale smalŃului C. zgomotul produs de compresor poate produce hipoacuzie D. vibraŃia produsă de piesă coŃ poate produce afecŃiuni profesionale de tipul "crampă scriitorului"sau sindromul Raynaud E. aerosolul creat în timpul lucrului este un risc permanent pentru sănătate E (4 ,pag. 194) 363. Mandrenul instrumentelor rotative A. poate fi încadrat în trei clase după OMS articolul nr.23 (4 ,piesă dreaptă, cot şi turbină) B. este partea activă a instrumentului C. este partea pe care se infileteaza capul frezei D. este manşonul de plastic ce protejează capul frezei E. se adaptează şi fixează la piesă de mână E (4 ,pag. 187) 364. Contaminarea operatorului în timpul preparării cavităŃilor A. deşi aparent reduce riscul contaminării, masca chirurgicală este de fapt un focar de infecŃie prin faptul că se încarca cu microorganisme B. prin clatirea gurii înaintea examinării patogenitatea florei bucale este agravată deoarece sunt mobilizate şi aduse la suprafaŃa microorganismele ascunse în locurile retentive ale cavităŃii bucale C. bacteriile de pe încălŃămintea operatorului se găsesc în gură pacientului chiar şi după mai multe ore de la tratament D. în cabinetul stomatologic se transmit maladii infecŃioase precum: boală vacii nebune, migrenă, spondiloză E. la stomatologii care folosesc turbină s-a constatat o creştere a incidenŃei şi gravităŃii următoarelor afecŃiuni: sinuzită, angină streptococică, bronşite etc. E (4 ,pag. 196) 365. Contaminarea operatorului în timpul preparării cavităŃilor A. contrar unor opinii mai vechi, în cabinetul stomatologic, riscul transmiterii unor infecŃii este scăzut B. aplicarea digii nu reduce ariile de contaminare C. bacteriile patogene din gură pacientului nu ajung decât pe încălŃămintea operatorului deci nui periclitează sănătatea D. contaminarea nu este posibilă decât dacă pacientul strănuta sau tuşeşte pe medic
E. folosirea sistemului rapid de evacuare reduce cantitatea de bacterii din mediul înconjurător E (4 ,pag. 196) 366. Factori de risc pentru sănătatea operatorului în timpul preparării cavităŃilor A. supraîncălzirea frezei poate produce arsuri de gradul I pe degetele care Ńin piesă coŃ B. din cauza concentrării intense în cazul unor cavităŃi dificile, operatorul poate scrâşni din dinŃi provocându şi fisuri sau chiar fracturi ale smalŃului C. zgomotul produs de compresor poate produce hipoacuzie D.vibraŃia produsă de piesă coŃ poate produce afecŃiuni profesionale de tipul "crampă scriitorului"sau sindromul Raynaud E. aerosolul creat în timpul lucrului este un risc permanent pentru sănătate E (4 ,pag. 194) 367. Care este numărul minim de lame tăietoare al unei freze sferice : A. 4 B. 6 C. 8 D. 10 E. 5 B (4 ,pag. 189) 368. În prepararea modernă a cavităŃilor nu se mai foloseşte : A. Freza sferică B. Freza cilindrică C. Freza cilindro- conică D. Freza roată E. Freza pară D (4 ,pag. 188-190) 369. Pentru clivarea smalŃului a dentinei se utilizează: A. bizotatorul de prag gingival B. lingura Black C. dalta D. sapaliga E. excavatorul C (4 ,pag. 191) 370. Freza para este utilizata in : A. prepararea cavităŃilor de clasa I vederea obturării cu amalgam B. prepararea cavităŃilor de clasa I vederea obturării cu compozit C. prepararea cavităŃilor de clasa V vederea obturării cu amalgam D. prepararea cavităŃilor de clasa V vederea obturării cu compozit E. îndepărtarea dentinei infectate A (4 ,pag. 189) 371. Lungimea capului frezei nr.245 este de:
A. 2,45 mm B. 2 mm C. 3 mm D. 1 mm E. 4 mm C (4 ,pag. 189) 372. Freza cilindroconica nr.1169 se foloseşte pentru: A. realizarea şanŃurilor de retenŃie în cavităŃile de clasa IV B. realizarea şanŃurilor de retenŃie în cavităŃile de clasa V C. realizarea şanŃurilor de retenŃie în cavităŃile preparate la nivelul grupului lateral D. realizarea şanŃurilor de retenŃie în cavităŃile de clasa I E. realizarea şanŃurilor de retenŃie în cavităŃile preparate la nivelul grupului frontal C (4 ,pag. 190) 373. La turaŃii reduse presiunea efectuată pe instrument trebuie să fie: A. mare B. continuă C. intermitenŃă D. inconstanŃă E. nici unul din răspunsurile de mai sus C (4 ,pag. 194) 374. Care dintre următoarele avantaje nu caracterizează dîgă dentară: A. Asigură vizibilitatea B. Asigură câmp operator curăŃ C. Asigură câmp operator uscat D. Nu se poate steriliza E. Protejează împotrivă instrumentelor tăioase D (4 ,pag. 203) 375. Care dintre următoarele afirmaŃii legate de presiunea exercitată asupra instrumentarului rotativ sunt adevărate: A. presiunea mare poate să fie continuă, atunci când lamele tăietoare ale frezei sunt ascuŃite B. presiunea mare este necesar a fi intermitentă pentru a scădea căldură frictionala C. presiunea produce căldură în mod uniform, la nivelul tuturor pereŃilor cavităŃii D. acŃiunea presiunii frezei nu are efecte asupra pulpei dentare E. presiunea aplicată pe peretele pulpar produce mai multă căldură decât dacă se direcŃionează pe pereŃii laterali ai cavităŃii B,E (4 ,pag. 194) 376. Dentină de reparaŃie: A. se formează că răspuns la un proces carios de intensitate mare B. se formează uniform pe toŃi pereŃii camerei pulpare C. se formează pe peretele cavităŃii pulpare adiacent stimulului D. se formează uniform pe toŃi pereŃii camerei pulpare mai accentuat adiacent peretelui pulpar
E. se formează că răspuns la un stimul de intensitate medie C,E (4 ,pag. 192) 377. Frezele globulare sunt utilizate pentru; A. pregătirea retenŃiei B. bizotarea marginilor în cavităŃile de clasa a III-a şi a IV-a C. îndepărtarea Ńesuturilor dure alterate D. atacul primar al dintelui E. accentuarea unghiurilor dintre pereŃii laterali ai cavităŃilor de clasă a I-a A,C,D (4 ,pag. 188) 378. Grosimea cauciucului (4 ,rubber) digai poate fi; A. medium 0,23 mm B. gros 0,25 mm C. subŃire 0,18 mm D. medium 0,20 mm E. subŃire 0,12 mm B,D,E (4 ,pag. 203) 379. Odontoblastii nou formaŃi; A. nu au capacitate secretorie B. formează dentină de reparaŃie C. nu există că şi noŃiune, deoarece odontoblastii nu se regenerează după moartea celulară D. se formează în cazul acŃiunii unui stimul iritant de intensitate medie E. se formează indiferent de intensitatea stimulului B,D (4 ,pag. 193) 380. Orificiul cu diametru 1,5 creat de cleştele perforator al digai este pentru: A. premolari voluminoşi B. molari de dimensiuni mari C. molari de dimensiuni medii D. premolari de dimensiuni reduse E. incisivi superiori A,C (4 ,pag. 204) 381. Râmă digai de tip Young este: A. are formă de"U" B. un cadru de metal C. radiotransparent D. un cadru de plastic E. radioopac A,B,E (4 ,pag. 203) 382. Bolile infecŃioase cu risc de transmitere din cabinetul stomatologic sunt A. pneumonia B. SIDA
C. TBC D. hepatită E. herpesul B,C,D,E (4 ,pag. 196) 383. BraŃele clamelor cu care se fixeaza piesă de cauciuc a digai au urmatoarele forme: A. clame circumferentiale B. clame cu aripioare C. clame fixare aripioare D. clame de fixare şi retracŃie E. clame cu 5 puncte de fixare A,B,C,D (4 ,pag. 203-204) 384. Care din următoarele enunŃuri reprezintă avantajele digăi: A. oferă o bună vizibilitate B. protejează împotrivă medicamentelor iritante C. protejează pacientul împotrivă aspiraŃiei sau înghiŃirii de debriuri sau instrumentar D. asigură evacuarea lichidelor E. izolează pe termen scurt câmpul operator A,B,C (4 ,pag. 202-203) 385. Care din următoarele sisteme de răcire sunt indicate A. aerul B. aerosolul C. apa D. spray-ul E. para de cauciuc A,C,D (4 ,pag. 194) 386. Cauciucul din componenŃa digăi are grosimi diferite în funcŃie de manoperă unde se utilizează: A. 0,10 mm B. 0,12 mm C. 0,14 mm D. 0,20 mm E. 0,21 mm B,D (4 ,pag. 203) 387. Digă prezintă unele dezavantaje: A. neacceptata de pacient din motive psihologice B. consuma mult timp C. nu se poate aplică pe dinŃii tineri insufficient erupŃi D. asigura retracŃia pătilor moi E. păstrează concentraŃia optimă a medicamentelor A,B,C (4 ,pag. 203)
388. Din ce este format un instrument de mană: A. mânerul B. gâtul C. lamă D. mandren E. tijă A,B,C (4 ,pag. 190) 389. În care din următoarele cazuri se utilizează frezele sferice A. atacul primar al dinŃilor B. extensia preparării C. pregătirea retenŃiei D. bizotarea marginilor E. indepărtarea Ńesuturilor dure dentare A,B,C,E (4 ,pag. 188) 390. ReacŃia pulpei după indepărtarea structurii dentare este în funcŃie de: A. mecanismele de protecŃie ale pulpei B. vârstă pacientului C. nu depinde de tipul de instrument rotativ D. modalitatea de activare E. sisteme de răcire A,B,D,E (4 ,pag. 192) 391. Rulourile de vată se aplică la maxilar în zonă: A. retroincisivă B. retromolar C. peste frenul labial superior D. de o parte şi de altă a frenului E. în zonă caninului superior D,E (4 ,pag. 202) 392. Aspirarea Ńesuturilor moi în orificiile canulei ejectorului de salivă provoacă: A. durere B. obliterarea ejectorului C. singerare D. aspiraŃie ineficienŃa E. leziuni ale mucoasei planşeului bucal B,D,E (4 ,pag. 201) 393. Care freze sferice au diametrul capului peste 1mm ? A. nr. 4 B. nr. 3 C. nr. 1 D. nr. 2 E. nr. 5
A,B,E (4 ,pag. 189) 394. Care freze sferice au diametrul capului sub 1 mm? A. nr 1/4 B. nr. 1/2 C. nr. 1 D. nr. 2 E. nr. 5 A,B,C (4 ,pag. 189) 395. Ce freze au diametrul capului de 1 mm ? A. sferică nr. 1 B. sferică nr. 2 C. cilindrică nr. 57 D. cilindrică nr. 58 E. cilindro-conică nr. 170 B,C,E (4 ,pag. 189) 396. Ce freze cilindrice au diametrul sub 1 mm? A. nr. 56 B. nr. 256 C. nr. 57 D. nr. 257 E. nr. 258 A,B (4 ,pag. 189) 397. Dalta: A. se foloseşte pentru planarea smalŃului şi a dentinei B. se foloseşte pentru clivarea smalŃului şi a dentinei C. marginea tăietoare este reprezentată de un bizou pe o singură parte D. acŃionează printr-o mişcare de apăsare E. acŃionează printr-o mişcare de raclare A,B,C,D (4 ,pag. 191) 398. În ce situaŃii răcirea cu aer este ineficienŃa? A. turaŃii de 5 000 rot/min B. turaŃii de 100 000 rot/min C. turaŃii de 50 000 rot/min D. podeaua cavităŃii groasă de circa 2 mm E. podeaua cavităŃii groasă de circa 1 mm B,E (4 ,pag. 194) 399. În formulă instrumentelor de mână A. prima cifră reprezintă lungimea lamei în zecimi de mm B. a două cifră reprezintă lăŃimea lamei în mm C. a treia cifră reprezintă unghiul format de lamă cu axul mânerului în sutimi de arc de cerc
D. a treia cifră reprezintă unghiul format de lamă cu axul mânerului în centigrade (4 ,cg) E. a patra cifră reprezintă unghiul dintre margineea tăietoare şi axul mânerului exprimat în grade C,D (4 ,pag. 191) 400. PoziŃia examinatorului de la 'ora 9' este confortabilă pentru examinarea: A. feŃelor ocluzale ale lateralilor inferiori din dreapta B. feŃele ocluzale ale lateralilor inferiori din stânga C. feŃele vestibulare ale lateralilor inferiori din dreapta D. feŃele vestibulare ale lateralilor inferiori din stânga E. feŃele vestibulare ale lateralilor superiori din stânga A,C (4 ,pag. 198) 401. Rulourile de vată pot fi menŃinute în poziŃie la maxilar cu: A. automatomul B. mătase dentară C. clame Harvard D. pene de lemn E. clame Haller C,E (4 ,pag. 202) 402. Când se ia în consideraŃie reacŃia pulpara la acŃiunea instrumentelor rotative se va avea în vedere: A. Mecanismul de protecŃie al pulpei B. Vârstă pacientului C. Sistemele de răcire D. Tipul de structuri dentare expuse E. CompoziŃia Ńesuturilor dentare A,B,C (4 ,pag. 192) 403. Caracteristicile daltei sunt următoarele: A. Prezintă bizou pe o singură parte B. Mişcare de acŃiune prin apăsare C. Poate fi dreaptă D. Se găseşte sub formă de pereche E. Prezintă bizou dublu A,B,C (4 ,pag. 191) 404. Care freze cilindrice au diametrul de 1 mm? A. Nr. 57 B. Nr. 257 C. Nr. 258 D. Nr. 59 E. Nr. 259 A,B (4 ,pag. 189) 405. Cauciucul (4 ,rubber-ul) digai poate avea următoarele dimensiuni:
A. 12.5x12.5 cm B. 14.5x14.5 cm C. 15x15 cm D. 13x13 cm E. 10x10 cm A,C (4 ,pag. 203) 406. MenŃinerea rulourilor de vată se face prin: A. Automaton B. Clamele Harvard C. Clamele Haller D. Degetele operatorului E. Aspiratorul de salivă A,B,C (4 ,pag. 202) 407. Pentru molării mandibulari se utilizează următoarele clame de digă: A. Ivory 12 B. Ivory 13 C. Ivory 14 D. Ivory 3 E. Ivory 4 A,B,C (4 ,pag. 204) 408. PoziŃia de lucru în faŃă pacientului se utilizează în următoarele situaŃii A. La examinarea dinŃilor mandibulari anteriori B. La examinarea dinŃilor maxilari anteriori C. La examinarea dinŃilor mandibulari posteriori D. La examinarea feŃelor ocluzale ale dinŃilor posteriori drepŃi mandibulari E. La examinarea feŃelor linguale ale dinŃilor mandibulari anteriori A,B,C (4 ,pag. 198) 409. Utilizarea discurilor dentare trebuie însoŃită de: A. Lumina eficientă B. AplicaŃie intermitenŃă C. PrecauŃie extremă D. Bună izolare a câmpului operator E. Separatoare cu Ivory A,B,C (4 ,pag. 195) 410. Dîgă A. elimină conversaŃia inutilă şi lavajele bucale frecvenŃe B. asigură o bună vizibilitate C. este bine tolerată de către pacienŃii astmatici D. asigură retracŃia părŃilor moi E. protejează împotrivă aspirării şi înghiŃirii instrumentelor A,B,D,E (4 ,pag. 203)
411. Digă (4 ,rubber-dăm) A. nu este bine acceptată de către pacienŃi B. nu se poate aplică pe dinŃii tineri, insuficient erupŃi C. se aplică pe râme metalice sau de plastic Optilux, Valsalva sau Brown D. cauciucul este de culoare albă pentru a nu produce un contrast prea mare cu dinŃii E. cauciucul poate avea mai multe grosimi A,B,E (4 ,pag. 203) 412. Frezele sferice: A. cu cât numărul de identificare atribuit de producător frezei este mai mic, cu atât freză are o dimensiune mai redusă B. se folosesc la îndepărtarea Ńesuturilor dure alterate C. sunt active numai la mişcări laterale şi de penetrare D. se folosesc la bizotarea marginilor cavităŃilor E. se folosesc la pregătirea retenŃiei A,B,E (4 ,pag. 188) 413. Gâtul sau colul instrumentelor rotative: A. din punct de vedere al operatorului este bine să fie cât mai subŃire pentru a asigură vizibilitate asupra părŃii active a instrumentului şi manipulare uşoară B. trebuie să fie suficient de gros pentru a fi rezistent şi suficient de subŃire pentru a asigură acces şi vizibilitate C. transmite forŃele ce se exercită asupra capului în sens rotaŃional şi translaŃional D. are formă conică, cu bază mare la nivelul capului şi bază mică spre mandren E. este partea intermediară ce leagă mandrenul de capul activ A,B,C,E (4 ,pag. 188) 414. Instrumente rotative A. instrumentele rotative al căror cap prezintă lame se numesc freze dentare B. termenul de "formă", aplicat unei freze dentare se referă la conturul şi siluetă capului instrumentului C. frezele sunt acŃionate cu ajutorul pieselor de mână dar pot fi acŃionate şi manual D. înainte că freză să acŃioneze în dentină, capul sau activ trebuie lubrefiat cu vaselină E. după natură părŃii active instrumentele pentru prepararea cavităŃilor pot fi tăietoare sau abrazive A,B,E (4 ,pag. 188) 415. PărŃi componente ale instrumentelor rotative A. gâtul (4 ,colul) B. braŃul C. capul (4 ,partea activă) D. piciorul (4 ,tijă) E. mandrenul A,C,E (4 ,pag. 187)
416. ReacŃia pulpei la instrumentele tăietoare rotative A. pulpă dinŃilor tineri este sensibilă la injuriile provocate de prepararea cavităŃii însă are o putere de recuperare mai mare decât pulpă îmbătrânită B. frezele din oŃel produc mai multă căldură decât cele din carbid C. frezele care sunt tocite produc mai puŃină căldură deoarece nu au o acŃiune atât de agresivă D. în cazul folosirii turaŃiilor înalte temperatură este controlată prin scăderea presiunii, tăierea intermitenŃă şi folosirea răcirii E. dacă grosimea dentinei rămase este sub 2 mm, răspunsul pulpar este prompt şi intens A,B,D,E (4 ,pag. 191) 417. Sisteme de răcire a frezelor A. spray-ul (4 ,apa + aer) este mai avantajos decât răcirea cu apa B. răcirea cu aer este eficientă chiar şi în cazul cavităŃilor în care grosimea stratului de dentină este mai mică decât 2 mm C. răcirea cu aer produce aerosol nociv prin încărcătură microbiana D. răcirea cu apa este eficientă însă este necesar un sistem eficient de evacuare E. în cazul răcirii cu spray, este bine că apa să fie încălzită la cca 54sC A,C,D,E (4 ,pag. 191) 418. Care freze cilindrice au diametrul de minimum 1 mm : A. Nr. 56 B. Nr. 257 C. Nr. 258 D. Nr. 259 E. Nr. 256 B,C,D (4 ,pag. 189) 419. Care freze sferice au diametrul capului peste 1 mm : A. Nr. 4 B. Nr. 3 C. Nr. 1 D. Nr. 2 E. Nr. 5 A,B,E (4 ,pag. 189) 420. Care freze sferice au diametrul capului sub 1 mm : A. Nr. A¼ B. Nr. A½ C. Nr.1 D. Nr.2 E. Nr.5 A,B,C (4 ,pag. 189) 421. Frezele sferice se utilizează în: A. îndepărtarea Ńesuturilor dure dentare B. bizotarea marginilor
C. pregătirea retenŃiei D. extensia preparării E. atacul primar al dinŃilor A,C,D,E (4 ,pag. 188) 422. Un instrument de mână este format din: A. tijă B. mandren C. mânerul D. gâtul E. lamă C,D,E (4 ,pag. 190) 423. Care din instrumentele de mână sunt pereche? A. toporişcă B. bizotatorul de prag gingival C. săpăligă D. dalta E. sondă dentară A,B (4 ,pag. 191-192) 424. ReacŃia pulpara la instrumentele rotative depinde de: A. vârstă pacientului B. tipul de instrument activ C. sistemele de răcire D. evoluŃia leziunii carioase E. adâncimea leziunii carioase A,B,C (4 ,pag. 192) 425. În cabinetul stomatologic sunt acceptate următoarele poziŃii operatorii: A. cu antebraŃul sprijinit pe umerii pacientului B. în faŃă pacientului (4 ,oră 6) C. în dreaptă (4 ,oră 9) D. în stânga (4 ,oră 9) E. în spatele pacientului (4 ,oră 12) B,C,E (4 ,pag. 197) 426. În cabinetul stomatologic se pot transmite următoarele boli infecŃioase: A. herpesul B. hepatită C. SIDA D. TBC E. pneumonia A,B,C,D (4 ,pag. 196) 427. Freză pară are următoarele caracteristici:
A. unghi de întâlnire cu partea laterală rotunjit B. partea frontala plată C. lungimea capului de două ori mai mare decât lăŃimea D. lungimea capului de trei ori mai mare decât lăŃimea E. partea frontala convexă A,B,D (4 ,pag. 189) 428. După designul capului instrumentele sunt împărŃite în: A. instrumente sferice B. instrumente cilindrice C. instrumente cilindro-conice D. instrumente tăietoare E. instrumente abrazive D,E (4 ,pag. 188) 429. Formă părŃii active se referă la: A. conturul capului instrumentului B. silueta capului instrumentului C. gâtul instrumentului D. colul instrumentului E. mânerul instrumentului A,B (4 ,pag. 188) 430. Caracteristicile dălŃii sunt următoarele: A. bizou pe o singură parte B. bizou dublu C. mişcare de acŃiune prin apăsare D. mişcare de acŃiune prin presiune E. marginea tăietoare şi lamă formează un unghi de 90 grade A,C,E (4 ,pag. 191) 431. Digă are următoarele dezavantaje: A. Neacceptarea de către pacient pe motiv psihic B. Consumator de timp la aplicare C. Nu se poate folosi pe dinŃi cu erupŃie imcompleta D. Nu asigură câmp operator curăŃ E. Nu asigură o bună vizibilitate A,B,C (4 ,pag. 203) 432. Fiecare instrument rotativ este format din A. mandrenul B. colul C. partea activă D. trei componente E. nici un răspuns corect A,B,C,D (4 ,pag. 187)
433. Ce fel de instrumente tăietoare cunoaşteŃi A. săpiŃă B. dalta C. bizotatorul de prag gingival D. fuloarul de ciment E. toporişcă A,B,C,E (4 ,pag. 191) 434. Frezele sferice sunt utilizate pentru A. planarea pereŃilor axiali B. atacul primar al dintelui C. extensia preparării D. finisarea marginilor cavităŃii E. pregătirea retenŃiei B,C,E (4 ,pag. 188) 435. SăpiŃă se foloseşte A. printr-o mişcare de tragere B. prin apăsare C. pentru planarea smalŃului şi dentinei D. toate răspunsurile corecte E. nici un răspuns corect A,C (4 ,pag. 191) 436. Bizotatorul de prag gingival are următoarele caracteristici A. este o toporişcă B. este o toporişcă modificată C. între marginea tăietoare şi axul lamei este un unghi altul decât 90 de grade D. între marginea tăietoare şi axul lamei este un unghi de 90 de grade E. nici un răspuns corect B,C (4 ,pag. 191) 437. Dimensiunea particulelor pulberii cimentului fosfat de zinc de tip I este: A. de 40I¼ B. mai mare de 30I¼ C. mai mică de 40I¼ D. mai mică de 25I¼ E. între 25-35I¼ D (4 ,pag. 303) 438. Lacul de copal poate reduce permeabilitatea canaliculelor dentinare cu până A. 30% B. 35% C. 72% D. 69%
E. 40% A° D (4 ,pag. 295) 439. Linerii din eugenolat de zinc se caracterizează prin A. PH alcalin şi efecte de iritaŃie pulpara B. PH aproape neutru şi efecte de stimulare pulpara C. PH aproape neutru şi efect sedativ pulpar D. PH acid şi efecte de iritaŃie pulpara E. PH cu valori cuprinse între 6-9. C (4 ,pag. 298) 440. CavitaŃiile complexe: A. implică două suprafeŃe ale dintelui B. implică trei sau mai multe suprafeŃe ale dintelui C. implică o suprafaŃa a dintelui D. se referă la adâncimea cavităŃilor E. se referă la ariile anatomice implicate B (4 ,pag. 172) 441. Gravarea acidă a dentinei se face timp de: A. 10 secunde B. 15 secunde C. 20 secunde D. 30 secunde E. 60 secunde B (4 ,pag. 328) 442. Gravarea acidă a smalŃului se face timp de: A. 10 secunde B. 15 secunde C. 20 secunde D. 30 secunde E. 60 secunde D (4 ,pag. 328) 443. în ce clasă sunt incluse cavităŃile atipice de genul MOD? A. clasa I B. clasa a ÎI-a C. clasa a V-a D. clasa a VI-a E. clasa a III-a D (4 ,pag. 174) 444. Prin demineralizare, porozitatea plăgii dentinare creşte: A. de la 1% la 13,4% B. de la 1% la 1,9%
C. de la 1% la 28,6% D. de la 1% la 6,8% E. de la 2% la 13,4% A (4 ,pag. 326) 445. CavităŃile compuse implică afectarea a: A. Trei suprafeŃe dentare B. Mai multe suprafeŃe dentare C. Două suprafeŃe dentare D. O singură suprafeta dentară E. Patru suprafeŃe dentare C (4 ,pag. 172) 446. Conform datelor actuale care este dimensiunea peretelui de dentina care asigură protecŃia pulpara chimică şi termică? A. 1.5-2 mm B. 2 mm C. 2-3 mm D. 0.5-1 mm E. 2.5-3 mm B (4 ,pag. 301) 447. Primerii autogravanti ai compomerilor demineralizează dentină pe o adâncime de: A. 0.5 micrometri B. 0.2 micrometri C. 0.7 micrometri D. 0.8 micrometri E. 0.3 micrometri B (4 ,pag. 346) 448. Stabilirea conturului marginal pentru cavităŃile preparate pe feŃele proximale trebuie să respecte următoarele reguli: A. Plasarea marginilor cavităŃii până în Ńesuturi sănătoase B. Extinderea marginilor pentru un acces suficient manoperelor terapeutice C. Extinderea mărginii gingivale apical faŃă de punctul de contact D. Extinderea marginilor vestibulare şi orale în interiorul ambrazurilor respective E. Toate de mai sus E (4 ,pag. 176) 449. Tratamentul profilactic al cariei dentare se referă la:. A. Remineraliyarea leziunilor incipiente B. Sigilarea şanŃurilor, fisurilor şi fosetelor C. Modificarea dietei D. Folosirea fluorurilor E. Toate de mai sus E (4 ,pag. 168)
450. Hibridizarea plăgii dentinare A. sistemele adezive de primeri cu acetonă sunt eficiente doar pe dentină excesiv de umedă B. răşină adeziva se polimerizează concomitent cu primul strat de compozit C. gravarea acidă globală se realizează cu acid fosforic 30-40% timp de 15 secunde D. dentină opacă (4 ,zonă reacŃiei vitale) necesită o gravare prelungită (4 ,peste 15 secunde) E. obiceiul de a frecă primerul cu ajutorul buretelui este dăunător deoarece, la nivel microscopic, reŃeaua de colagen se prăbuşeşte C (4 ,pag. 346) 451. PereŃii unei cavităŃi A. peretele despărŃitor este situat între pulpă şi cavitate B. peretele dublu se întâlneşte în cazul cavităŃilor MOD C. peretele de rezistentă asigură rezistentă cavităŃii D. peretele glisant este un perete fracturat, care nu mai este menŃinut decât de către gingie E. peretele axial este paralel cu axul lung al dintelui E (4 ,pag. 167) 452. Planul de tratament în caria simplă A. nu este nevoie de un de tratament, pur simplu se cavităŃile se obturează B. planuri de tratament: idealist realist C. un plan solid de tratament depinde de părerea aparŃinătorilor pacientului D. secvenŃa planului de tratament: fază de cunoaştere, fază de diagnosticare, fază de obturare, fază de întreŃinere şi fază de recuperare E. tratamentele complexe vor fi eşalonate pe faze E (4 ,pag. 167) 453. Care este principiul după care se stabileşte conturul marginal al unei cavităŃi : A. Îndepărtarea completă a smalŃului subminat B. Îndepărtarea completă a dentinei ramolite C. Îndepărtarea completă a smalŃului cariat D. Respectarea regulilor de rezistentă E. Respectarea regulilor de retenŃie A (4 ,pag. 175) 454. Conturul marginal al unei cavităŃi ocluzale la primul premolar superior seamănă cu un A. Pătrat B. Cerc C. Fluture D. Coadă de rândunica E. Romb C (4 ,pag. 175) 455. Linerii din eugenolat de zinc prezintă următoarele caracteristici: A. PH cu valori cuprinse între 6-9.
B. PH acid şi efecte de iritaŃie pulpara C. PH aproape neutru şi efect sedativ pulpar D. PH aproape neutru şi efecte de stimulare pulpara E. PH alcalin şi efecte de iritaŃie pulpara C (4 ,pag. 298) 451. Deteriorarea adeziunii provoacă consecinŃe clinice grave atunci când adeziunea se compromite: A. Între detritusul remanent hibridizat şi dentină sănătoasă subiacenta B. Între bază stratului hibrid şi dentină sănătoasă subiacentă C. În masă stratului hibrid D. Între adeziv şi porŃiunea superficială a stratului hibrid E. Între compozit şi adeziv B (4 ,pag. 339) 452. Legătură adeziva poate cedă prin compromiterea: A. coeziunii la joncŃiunea răşină adeziva/strat hibrid B. coeziunii la joncŃiunea răşină adeziva/răşină compozită C. coeziunii la joncŃiunea smalŃ/răşină compozită D. coeziunii la joncŃiunea răşină adeziva/canalicule dentinare E. coeziunii la joncŃiunea strat hibrid/canalicule dentinare A (4 ,pag. 338) 453. Zonele de minima rezistentă mecanică sunt situate: A. între adeziv şi limită superficială a stratului hibrid B. între adeziv şi limită profundă a stratului hibrid C. între adeziv şi răşină compozită D. între stratul hibrid şi canaliculele dentinare E. între răşină compozită şi stratul hibrid A (4 ,pag. 338) 454. Profunzimea impregnării dentinei demineralizate cu monomer adeziv depinde de: A. afinitatea pentru substratul tisular B. gradul de deshidratare dentinara C. tipul de monomer adeziv D. tipul leziunii carioase E. localizarea leziunii carioase A (4 ,pag. 332) 455. CavităŃile de clasa a ÎI-a se pregătesc la nivelul cariilor care evoluează pe suprafeŃele: A. Proximale ale premolarilor B. Proximale ale caninilor C. Proximale ale incisivilor laterali D. Proximale ale incisivilor centrali E. Vestibulare ale molarilor A (4 ,pag. 173)
456. Conform clasificării anatomo-topografice, cavitatea de clasă I se defineşte A. rezultă în urmă tratamentului cariilor care evoluează pe suprafeŃele proximale ăla incisivilor şi caninilor cu păstrarea unghiului incizal B. rezultă în urmă tratamentului cariilor care evoluează în toate fosele şi fisurile de pe suprafaŃa ocluzala a molarilor şi premolarilor C. rezultă în urmă tratamentului cariilor ce evoluează în cele două treimi ocluzale vestibulare şi palatinale ale frontalilor maxilari D. răspunsuri corecte a,b,c. E. rapunsuri corecte b c E (4 ,pag. 173) 457. Care dintre următoarele preparate comerciale sunt sisteme adezive monocomponente: A. Opti Bond B. One Coat Bond C. Clearfil Liner Bond2 D. Syntac Sprint E. Tenure B,D (4 ,pag. 328,343,341) 458. Dintre dezavantajele linerilor fac parte următoarele A. izolare termică necorespunzătoare B. protecŃie chimică prin sigilarea canaliculelor dentinare C. lipsă rezistenŃei mecanice semnificative D. desprinderea de pe suprafaŃa plăgii dentinare în timpul contracŃiei de priză a compozitelor E. alcalinitatea crescută A,C,D (4 ,pag. 296) 459. Factorul C: A. are o valoare cât mai aproape de 1, pentru cavitatea de clasă a I-a, unde fotopolimerizarea se face în straturi succesive cât mai mici B. este cu atât mai mare cu cât o cavitate are mai mulŃi pereŃi C. este cu atât mai mare cu cât o cavitate are mai puŃini pereŃi D. exprimă raportul între numărul de pereŃi ai cavităŃii de care se cuplează compozitul şi forŃă adeziunii de un perete dentar E. exprimă raportul între numărul de pereŃi ai cavităŃii de care se cuplează compozitul şi numărul de suprafeŃe libere ale obturaŃiei A,B,E (4 ,pag. 323) 460. Lacurile dentare (4 ,varnish-urile) conŃin răşini naturale de tipul; A. benzen B. sandarac C. copal D. clorbutanol E. colofoniu
B,C,E (4 ,pag. 294) 461. Primerii au rolul de: A. înlăturare a stratului de detritus dentinar remanent B. umectare intimă a fibrelor de colagen C. colabare a fibrelor de colagen,blocând permeabilitatea dentinei D. înlocuirea manşonului de apa din jurul fibrelor de colagen E. amortizare a solicitărilor ocluzale masticatorii B,D (4 ,pag. 332) 462. Prin demineralizare, porozitatea plăgii dentinare: A. nu se modifică decât cu 1-2% B. creşte la valoarea de 8,2% C. creşte la valoarea de 13,4% D. se măreşte calibrul canaliculelor dentinare E. nu sunt demineralizate canaliculele dentinare C,D (4 ,pag. 326) 463. Rezistentă la compresiune a cimentului fosfat de zinc poate fi compromisă prin; A. încorporarea iniŃială a unei cantităŃi prea mari de pulbere B. raport mărit pulbere/lichid C. raport scăzut pulbere/lichid D. încălzirea plăcuŃei de sticlă pe care se spatuleaza E. contact prematur cu lichidele bucale A,C,E (4 ,pag. 304) 464. Avantajele linerilor din cimenturi cu ionomeri de sticlă A. Biocompatibilitatea B. Adezivitatea la dentină C. Rezistentă la compresiune masticatorie superioară răşinilor compozite D. Reducerea microinfiltratiei marginale E. Rezistentă la compresiune masticatorie superioară celorlalŃi lineri A,B,D,E (4 ,pag. 299) 465. ConcepŃia terapeutică contemporană privind atitudinea faŃă de plagă dentinara recomandă A. ObturaŃia de bază pentru protejarea plăgii dentinare doar în scopul izolării mecanice a pulpei dentare B. ObturaŃia de bază pentru protejarea plăgii dnetinare doar în scopul izolării chimice a pulpei dentare C. ObturaŃia de bază pentru protejarea plăgii dentinare în scopul izolării termice a pulpei dentare D. ObturaŃia de bază pentru protejarea plăgii dentinare în scopul izolării electrice a pulpei dentare E. Izolarea termică faŃă de obturaŃiile metalice atunci când grosimea plăgii dentinare care acoperă pulpa scade sub 1mm C,D,E (4 ,pag. 301)
466. Etapele în prepararea unui liner din ciment ionomere de sticlă includ: A. Spatularea unei jumătăŃi din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde până la obŃinerea unei consistente vâscoase omogene B. Spatularea unei jumătăŃi din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde până la obŃinerea unei consistente cremoase omogene C. Încorporarea celeilalte jumătăŃi de pulbere şi spatularea timp de încă 10-15 secunde D. La linerii fotopolimerizabili spatularea durează doar 5 secunde E. La linerii fotopolimerizabili spatularea durează doar 15 secunde B,C,E (4 ,pag. 300) 467. Indicarea adezivilor dentinari în protecŃia plăgii dentinare se datorează: A. CapacităŃii de sigilare a canaliculelor dentinare superioară lacurilor B. Biocompatibilitatii pulpare C. Efectului antibacterian D. ObligativităŃii condiŃionării plăgii dentinare E. CapacităŃii de izolare termică A,B (4 ,pag. 320) 468. IndicaŃiile hibridizării plăgii dentinare sunt următoarele: A. ObturaŃii coronare adezive cu compozit B. ObturaŃii coronare adezive cu amalgam C. ObturaŃii cu cimenturi cu ionomeri de sticlă D. Sigilarea preventivă a plăgii dentinare E. Sigilarea curativa a plăgii dentinare A,B,D,E (4 ,pag. 323,324) 469. Lacurile dentare au următoarele indicaŃii: A. ProtecŃia chimică a plăgii dentinare faŃă de bazele de ciment fosfat, necesară dacă grosimea dentinei restanŃe este mai mică de 2 mm B. ProtecŃia chimică a plăgii dentinare faŃă de bazele de ciment fosfat, necesară dacă grosimea dentinei este de 0,5-1 mm C. Reducerea microinfiltratiei marginale la obturaŃiile din amalgam de argint, atunci când aplicate pe dentinara D. Reducerea microinfiltratiei marginale la obturaŃiile din amalgam de argint, atunci când aplicate pe dentinara pe pereŃii de E. Reducerea hipersensibilitatii dentinare B,D,E (4 ,pag. 295) 470. ProprietăŃile cimentului policarboxilic sunt următoarele: A. Biocompatibil prin creşterea PH-ului la 5 după A½ de la spatulare B. Biocompatibil prin disocierea redusă a acidului poliacrilic C. Rezistentă mecanică cea mai mare dintre materialele utilizate că obturaŃie de bază D. Adeziune chimică la smalŃ şi dentină E. Activitate antibacteriana similară eugenatului de zinc A,B,D (4 ,pag. 309)
471. Regulile generale ale unei hibridizări optime includ A. Gravarea dentinara cu acid ortofosforic 37% timp de 15-30 secunde B. Gravarea dentinara cu acid ortofosforic 37% timp de 15 secunde C. Îndepărtarea detritusului remanent dentinar într-o singură etapă D. Îndepărtarea detritusului remanent dentinar în 3 etape distincte E. Polimerizarea separată a răşinii adezive înaintea obturaŃiei coronare cu compozit B,D,E (4 ,pag. 346) 472. Utilizarea compozitelor fluide că obturaŃii de bază este indicată deoarece A. Au modul de elasticitate mai scăzut faŃă de compozitele hibride ceea ce conferă rezistentă mai mare la fracturare . B. Au modul de elasticitate mai mare faŃă de compozitele hibride ceea ce conferă rezistentă mai mare la fracturare C. Au rezistentă mai mare la compresiune faŃă de compozitele hibride D. Au rezistentă mai mare la compresiune faŃă de valorile altor materiale de obturaŃie de bază E. Au contracŃie mare de priză A,D (4 ,pag. 313) 473. Avantajele prepararilor multiple sunt: A. reduce numărul vizitelor pacientului la stomatolog B. conduce la câştigare de timp C. necesită un număr redus de instrumente D. reduc riscul procedurilor restauratoare incorecte E. scad preŃul de cost al tratamentului A,B,C (4 ,pag. 184-185) 474. CavitaŃiile de clasă I rezultă în urmă tratamentului leziunilor carioase care evoluează: A. în toate fosele şi fisurile de pe suprafaŃa ocluzala a molarilor şi premolarilor B. în 2/3 ocluzale vestibulare şi orale ale molarilor C. suprafaŃa palatinala a frontalilor maxilari D. suprafeŃele proximale ale incisivilor şi caninilor cu pastarea unghiului incizal E. în 1/3incizala a feŃelor vestibulare şi orale ale dinŃilor A,B,C (4 ,pag. 173-174) 475. Coafajul indirect este indicat în cavităŃi cu dentină dură şi mici zone de dentină alterată, dacă: A. dentină alterată ocupă o suprafaŃa punctiforma plasată strict în dreptul coarnelor pulpare B. dinŃi ce au şi alte restaurări corecte C. accesibilitate directă D. pacient tânăr, sănătos E. dentină alterată ocupă o suprafaŃa de până la 2mm diametru A,C,D (4 ,pag. 315) 476. în ce situaŃii îndepărtarea Ńesutului cariat este indicată prima în prepararea cavităŃii? A. în cavităŃi profunde
B. în cavităŃi orale cu numeroase şi extinse procese carioase C. când se doreşte realizarea controlului cariei D. la dinŃi cu leziune carioasă minima E. în cavităŃi punctiforme B,C (4 ,pag. 178-179) 477. Accesul răşinii adezive în profunzimea dentinei este influenŃată de următorii factori: A. Porozitatea matricei dentare B. Umiditatea endogena C. Umiditatea accidentală D. Umiditatea exogena E. Tipul răşinii adezive A,B,C,D (4 ,pag. 327) 478. Avantajele linerilor cu hidroxid de calciu : A. Alcalinitate B. Alcalinitate C. Efect bacteriostatic D. Stimulează indirect neodentinogeneza E. Reduce hipersensibilitatea dentinara după obturaŃii coronare recente A,C,D (4 ,pag. 297) 479. CavităŃile de a VI-a - tratamentului leziunilor situate la: A. Nivelul marginilor incizale ale dinŃilor anteriori B. Vârfului cuspizilor dinŃilor laterali C. Nivelul treimii cervicale orale a caninilor superiori D. Nivelul vestibulare E. Nivelul suprafeŃelor mezio-ocluzo-distale A,B,E (4 ,pag. 174) 480. ContraindicaŃiile lacurilor dentare sunt următoarele: A. Sub coafajele indirecte B. Sub bazele de ciment cu ionomer de sticlă C. Sigilarea canaliculelor dentinare înaintea obturaŃiilor cu amalgam D. ProtecŃia uzurii masticatorii a obturaŃiilor coronare E. Sub obturaŃii de răşini acrilice compozite A,B,E (4 ,pag. 295) 481. Linerii A. cazul care conŃin hidroxid de calciu, se folosesc la coafaj direct indirect B. nu realizează o izolare C. după cum le spune numele, se folosesc pentru trasarea de linii pe fundul cavităŃilor D. un fel de lacuri subŃiri E. conŃin răşini naturale sintetice dizolvate solvenŃi organici A,B (4 ,pag. 296)
482. Ce instrumentar este indicat pentru finisare : A. Bizotatoare de prag gingival B. Toporişti de smalŃ C. Freze fără vârf D. Freze diamantate E. Freze cu vârf A,B,C (4 ,pag. 181-182) 483. Unde converg prismele de smalŃ: A. fosete B. şanŃuri C. La cuspizi D. La crestele marginale E. in fisuri A,B,E (4 ,pag. 181) 484. Indicatiile lacurilor dentare: A. Reducerea hipersensibilitatii dentinare B. Reducerea microinfiltratiei marginale la obturaŃiile din amalgam de argint, atunci când sunt aplicate pe plagă dentinara şi pe pereŃii de smalŃ ai cavităŃii C. Reducerea microinfiltratiei marginale la obturaŃiile din amalgam de argint, atunci când sunt aplicate pe plagă dentinara D. ProtecŃia chimică a plăgii dentinare faŃă de bazele de ciment fosfat, necesară dacă grosimea dentinei restanŃe este mai mică de 0,5-1 mm E. ProtecŃia chimică a plăgii dentinare faŃă de bazele de ciment fosfat, necesară dacă grosimea dentinei restanŃe este mai mică de 2 mm A,B,D (4 ,pag. 294-295) 485. Linerii cu hidroxid de calciu au următoarele proprietăŃi: A. Efect bacteriostatic B. Efect de alcalinizare a mediului prin eliberarea ionilor hidroxil C. Stimularea depunerii de dentină secundară datorită efectului uşor iritant asupra pulpei D. Stimularea depunerii de dentină secundară datorită efectelor sedative asupra pulpei E. Alcalinitate crescută care se păstrează şi după priză prin eliberarea ionilor de hidrogen A,B,C,D (4 ,pag. 297) 486. Linerii din cimenturi cu ionomeri de sticlă prezintă următoarele avantaje: A. rezistentă la compresiune masticatorie superioară celorlalŃi lineri B. Reducerea microinfiltratiei marginale C. Rezistentă la compresiune masticatorie superioară răşinilor compozite D. Adezivitatea la dentină E. Biocompatibilitatea A,B,D,E (4 ,pag. 299) 487. Prepararea unui liner din ciment ionomer de sticlă prezintă următoarele etape:
A. Spatularea unei jumătăŃi din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde până la obŃinerea unei consistente vâscoase omogene B. Spatularea unei jumătăŃi din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde până la obŃinerea unei consistente cremoase omogene C. Încorporarea celeilalte jumătăŃi de pulbere şi spatularea timp de încă 10-15 secunde D. La linerii fotopolimerizabili spatularea durează doar 5 secunde E. La linerii fotopolimerizabili spatularea durează doar 15 secunde B,C,E (4 ,pag. 300) 488. Atitudinea faŃă de plagă dentinara în concepŃia terapeutică contemporană: A. ObturaŃia de bază pentru protejarea plăgii dentinare în scopul izolării termice a pulpei dentare B. ObturaŃia de bază pentru protejarea plăgii dnetinare în scopul izolării chimice a pulpei dentare C. ObturaŃia de bază pentru protejarea plăgii dentinare în scopul izolării electrice a pulpei dentare D. izolarea termică faŃă de obturaŃiile metalice atunci când grosimea plăgii dentinare care acoperă pulpă scade sub 1mm E. ObturaŃia de bază pentru protejarea plăgii dentinare doar în scopul izolării mecanice a pulpei dentare A,B,D (4 ,pag. 290) 489. Bazele trebuie să prezinte următoarele proprietăŃi fundamentale: A. Difuzivitatea termică B. Conductivitatea termică C. Biocompatibilitatea D. Modulul de elasticitate E. Rezistentă mecanică A,B,D,E (4 ,pag. 302-303) 490. Cimentul fosfat de zinc prezintă următoarele proprietăŃi: A. AderenŃă la plagă dentinara prin adeziune chimică B. AderenŃă la plagă dentinara prin retenŃie micromecanică C. PH 6 după 48 de ore D. Modul de elasticitate crescut E. Rezistentă mecanică mare B,E (4 ,pag. 304) 491. ProprietăŃile cimentului policarboxilic sunt următoarele: A. Activitate antibacteriana similară eugenatului de zinc B. Adeziune chimică la smalŃ şi dentină C. Rezistentă mecanică cea mai mare dintre materialele utilizate că obturaŃie de bază D. Biocompatibil prin disocierea redusă a acidului poliacrilic E. Biocompatibil prin creşterea PH-ului la 5 după A½ oră de la spatulare B,D,E (4 ,pag. 309) 492. Adezivii dentinari sunt indicaŃi în protecŃia plăgii dentinare datorită:
A. CapacităŃii de izolare termică B. ObligativităŃii condiŃionării plăgii dentinare C. Efectului antibacterian D. Biocompatibilitatii pulpare E. CapacităŃii de sigilare a canaliculelor dentinare superioară lacurilor D,E (4 ,pag. 320) 493. IndicaŃiile hibridizării plăgii dentinare sunt următoarele: A. Sigilarea curativă a plăgii dentinare B. Sigilarea preventivă a plăgii dentinare C. ObturaŃii cu cimenturi cu ionomeri de sticlă D. ObturaŃii coronare adezive cu amalgam E. ObturaŃii coronare adezive cu compozit A,B,D,E (4 ,pag. 323-324)
494. Pentru o hibridizare optimă sunt necesare: A. Polimerizarea separată a răşinii adezive înaintea obturaŃiei coronare cu compozit B. Îndepărtarea detritusului remanent dentinar în 3 etape distincte C. Îndepărtarea detritusului remanent dentinar într-o singură etapă D. Gravarea dentinara cu acid ortofosforic 37% timp de 15 secunde E. Gravarea dentinara cu acid ortofosforic 37% timp de 15-30 secunde A,B,D (4 ,pag. 327) 495. Tehnicile de hibridizare includ: A. Hibridizarea pe smalŃ B. Hibridizarea fără păstrarea detritusului dentinar remanent C. Hibridizarea cu păstrarea detritusului dentinar remanent D. Hibridizarea cu timpi de lucru efectuaŃi simultan E. Hibridizarea cu timpi de lucru efectuaŃi succesiv B,C,D,E (4 ,pag. 340-345) 496. Fenomenele care apăr în deteriorarea gravă a adeziunii sunt generate de: A. microinfiltratie B. percolare C. nanoinfiltratie D. infiltraŃii marginale extinse E. niciunul din răspunsurile de mai sus A,C (4 ,pag. 339) 497. CavităŃile de clasă a VI-a rezultă în urmă tratamentului leziunilor carioase de la nivelul: A. Marginilor incizale B. Vârfului cuspizilor C. SuprafeŃelor mezio-ocluzo-distale D. SuprafeŃelor vestibulare
E. SuprafeŃelor orale A,B,C (4 ,pag. 174) 498. Stabilirea conturului marginal reprezintă: A. plasarea marginilor cavităŃii într-o poziŃie ce va ocupă în final reparaŃia B. presupune înlăturarea smalŃului subminat în totalitate C. se realizează cu freze cilindrice la turaŃie convenŃională D. se realizează cu instrumente de mână E. marginile cavităŃii vor fi plasate astfel încât să permită o bună finisare a marginilor viitoarei restauraŃii A,B,E (4 ,pag. 173) 499. Metodă ideală pentru îndepărtarea materialului carios presupune: A. presiune minima B. rapiditate C. căldură frictionala aproape zero D. control complet al instrumentului folosit E. nici un răspuns corect A,C,D (4 ,pag. 180) 500. Lacurile dentare au următoarele contraindicaŃii: A. sigilarea canaliculelor dentinare înaintea obturării cu amalgam B. sub coafajele indirecte C. sub bazele cu CIS D. protecŃia bonturilor coronare la dinŃi vitali în vederea cimentării cu ciment fosfat de ZN E. sub obturaŃiile din răşini acrilice sau compozite B,C,E (4 ,pag. 295) 501. Adîncimea ideală dentinara axială a cavităŃii proximale la nivelul molarilor şi premolarilor este de A. 1mm B. 2mm C. 0,6mm D. 0,8mm E. 3mm C (4,pag. 219) 502. Cea mai comună zonă pentru restaurarea cu amalgam a cavităŃii de clasă a IIIa este reprezentată de A. fosele palatinale ale incisivilor laterali B. feŃele distale ale incisivilor laterali C. feŃele meziale ale caninilor superiori D. feŃele meziale ale caninilor inferiori E. feŃele distale ale caninilor superiori şi inferiori E (4,pag. 229)
503. Utilizarea ameloplastiei în zonele vecine unei cavităŃi de clasa I ce va fi restaurată cu amalgam va întîlni pereŃii cavităŃii preparate într-un unghi A. nu mai mare de 110A° B. mai mare de 110A° C. mai mic de 80A° D. mai mic de 90A° E. mai mare de 120A° A (4,pag. 210) 504. În cazul preparării cavităŃii de clasă I pentru amalgam pe molări,care este dimensiunea minima ce trebuie păstrată între marginea cavităŃii şi proiecŃia marginală a feŃei aproximale? A. 0,6 mm B. 1,2 mm C. 1,5 mm D. 1,6 mm E. 2 mm E (4,pag. 209) 505. În cazul preparării cavităŃii de clasa I pentru amalgam pe premolarii superiori,care este lăŃimea ideală a istmului? A. 0,5 mm B. 1 mm C. 1,5 mm D. 2 mm E. 2,5 mm B (4,pag. 209) 506. În cazul preparării cavităŃii de clasă I pentru amalgam pe premolarii superiori,pe ce adîncime va intră freză nr. 245 în fosetă sau fisură? A. 0,5 mm B. 1 mm C. 1,5 mm D. 2 mm E. 2,5 mm C (4,pag. 209) 507. În cazul preparării cavităŃii de clasă I-a pentru amalgam pe premolarii superiori,cînd se indică ameloplastia pentru includerea fisurilor mezio şi disto-vestibulare? A. fisura restantă nu este mai adîncă de 1/4 din grosimea smalŃului B. fisura restantă nu este mai adîncă de 1/2 din grosimea smalŃului C. fisura restantă nu este mai adîncă de 3/4 din grosimea smalŃului D. fisura restantă nu este mai adîncă de 3/5 din grosimea smalŃului E. toate cele de mai sus A (4,pag. 210)
508. La preparaea cavităŃii de clasă I pentru amalgam pe premolarii superiori,care este dimensiunea minima ce trebuie păstrată între marginea cavităŃii şi proiecŃia marginală a feŃei aproximale? A. 0,6 mm B. 1,2 mm C. 1,5 mm D. 1,6 mm E. 2 mm D (4,pag. 209) 509. Dens în dente poate să apăra la nivelul: A. Incisivilor centrali maxilari B. Incisivilor laterali maxilari C. Molarilor temporari D. Premolarilor inferiori E. Molarilor permanenŃi B (4,pag. 215) 510. Grosimea ideală a hidroxidului de calciu aplicat în cazul cavităŃilor avansate şi extinse este de: A. 1 mm B. 1,5-2 mm C. 0,5-0,75 mm D. 2 mm E. peste 2 mm C (4,pag. 211) 511. Pentru molari, distanŃa de la marginea cavităŃii la suprafaŃa proximală va trebui să fie de minim: A. 1,6mm B. 2mm C. 2,5mm D. 1,5mm E. 3mm B (4,pag. 209) 512. Pentru premolari, distanŃa de la marginea cavităŃii la suprafaŃa proximală trebuie să fie mai mică de: A. 2 mm B. 1,6 mm C. 2,5 mm D. 0,5 mm E. 1,5 mm B (4,pag. 209) 13. Prepararea cavităŃii de I pe premolari în vederea restaurării cu amalgam începe cu
utilizarea frezelo A. Sferice (4,globulare) B. Cilindrice C. Cilindroconica D. para E. Con invers D (4, pag. 209) 514. Prepararea cavităŃii de clasa I pe premolari în vederea restaurării cu amalgam începe cu utilizarea frezelo A. Sferice (4,globulare) B. Cilindrice C. Cilindroconica D. Pară E. Con invers D (4,pag. 209) 515. Toaleta cavităŃilor superficiale se face cu: A. Apa oxigenată B. Alcool C. SubstanŃe anti-microbiene D. Spray-ul de apă E. Perhidrol D (4,pag. 211) 516. Ameloplastia A. este arta resculptarii unei suprafeŃe de smalŃ care realizează un contact prematur B. trebuie să fie foarte bine acoperită cu amalgam pentru a evită cariile secundare C. se obturează cu compozit fluid realizându-se sigilarea şanŃului D. nu este indicată dacă implică un contact centric E. este artă teşirii în unghi de 30s a mărginii de smalŃ a cavităŃilor mari de clasa a I-a D (4,pag. 210) 517. Prepararea cavităŃilor de clasa a ÎI-a ce implică ambele suprafeŃe proximale A. premolarul 1 mandibula suportul micului cuspid vestibular poate fi conservat prin extinderea fazei ocluzale mai mult spre lingual B. molarul 1 maxila creasta oblică nu se desfiinŃează ci se tunelizeaza C. molarul 2 maxila nu se pretează la cavităŃi MOD din cauza dimensiunii reduse a coroanei D. după îndepărtarea dentinei cariate se aplică bază, se finisează marginile de smalŃ şi se asigură formă de retenŃie E. după îndepărtarea dentinei cariate se finisează marginile de smalŃ, se asigură forma de retenŃie şi se aplică baza D (4,pag. 226) 518. Prepararea cavităŃilor de clasa a III-a obturate cu amalgam, la canini A. singură indicaŃie o constituie gropiŃă orală a caninilor superiori
B. restaurarea cu amalgam este mai durabilă decât cele fizionomice, mai ales când există tendinŃa de a pierde conturul şi contactul cu dintele adiacent C. coadă de rândunica este obligatorie deoarece amalgamul nu adera de dinte şi necesită o bună retenŃie D. peretele oral se întâlneşte cu peretele axial în unghi ascuŃit sau drept E. dacă marginea gingivala este în cement, se indică o bizotare uşoară B (4,pag. 229) 519. Prepararea cavităŃilor de clasa a III-a obturate cu amalgam, la canini A. pentru o retenŃie mai bună se va prepară un şanŃ circular pe peretele axial B. pentru o retenŃie mai bună se realizează un şanŃ de a lungul unghiului diedru axio-vestibulogingival C. şanŃul de retenŃie subminează smalŃul dar, cum aici nu acŃionează forŃe puternice, această nu constituie o problemă D. dacă este necesară o coadă de rândunica, această se va prepara stilizat, în formă de coadă de şoarece E. când cavitatea este pe suprafaŃa meziala se extinde mai mult spre vestibular B (4,pag. 231) 520. În cazul preparării cavităŃii de clasă I-a pentru amalgam pe premolarii superiori, care este lăŃimea ideală a istmului : A. 0,5 mm B. 1 mm C. 1,5 mm D. 2 mm E. 2,5 mm B (4,pag. 210) 521. În cazul preparării cavităŃii de clasă I-a pentru amalgam pe suprafaŃa ocluzala a molarilor inferiori, pe ce adâncime va intră freză nr.245 : A. 0,5 mm B. 1 mm C. 1,5 mm D. 2 mm E. 2,5 mm C (4,pag. 217) 522. Utilizarea ameloplastiei în zonele vecine unei cavităŃi de clasă I ce va fi restaurată cu amalgam va întîlni pereŃii cavităŃii preparate într-un unghi: A. mai mare de 120A° B. mai mic de 90A° C. mai mic de 80A° D. mai mic de 90A° E. nu mai mare de 110A° E (4,pag. 210)
523. Adîncimea ideală dentinara axială a cavităŃii proximale la nivelul molarilor şi premolarilo A. 0,6mm B. 1mm C. 2mm D. 0,8mm E. 3mm A (4,pag. 219) 524. Restaurarea cu amalgam a cavităŃii de clasă a III se realizează în special la: A. feŃele distale ale caninilor superiori şi inferiori B. feŃele meziale ale caninilor inferiori C. feŃele meziale ale caninilor superiori D. feŃele distale ale incisivilor laterali E. fosele palatinale ale incisivilor laterali A (4,pag. 229) 525. În cazul unei carii extinse reducerea cuspizilor pentru restaurarea cu amalgam este de minim: A. 2 mm B. 0,5 mm C. 1 mm D. 1,5 mm E. 3 mm A (4,pag. 228) 526. Pentru prepararea cavităŃii de clasă V se intră cu: A. freza cilindro-conică B. freza pară C. freza cilindrică D. freza roată E. freze diamantate A (4,pag. 233) 527. ŞanŃurile de retenŃie în cavitatea de clasă V se practică cu: A. freza nr.1/4 B. freza nr.1/2 C. freza 169L D. freza 245 E. freza 330 A (4,pag. 233) 528. Pregătirea cavităŃilor de clasa a V-a pe caninul mandibular necesită o intrare cu freza, în leziunea carioasă, la o adâncime de : A. 0,25 mm B. 0,50 mm
C. 0,75 mm D. 1 mm E. 1,5 mm D (4,pag. 233) 529. Îndepărtarea dentinei alterate este indicat să se realizeze cu: A. un escavator discoidal sau o freză globulară la turaŃie convenŃională B. freză fisură activată de turbină C. freze diamantate cilindrice activate de turbină D. numai cu instrumente de mână E. răspuns corect a,c A (4,pag. 210) 530. În cazul restaurărilor cu amalgam prepararea cavităŃii de clasa I pe premolari şi molari se începe cu: A. freza con invers activată de turbină B. freza fisură 245 sau 330 activată de turbină C. instrumente de mână D. freze globulare activate de turbină E. nici un răspuns corect B (4,pag. 209) 531. RetenŃia în cazul cavităŃilor de clasa a V-a pe caninul mandibular este data de: A. pereŃii MDIG perpendiculari pe suprafaŃa dintelui B. pereŃii MDIG divergenŃi pe suprafaŃa dintelui C. efectuarea unui şanŃ de retenŃie de-a lungul unghiului diedru axio-incizal D. efectuarea unui şanŃ de retenŃie de-a lungul unghiului diedru axio-gingival E. realizarea a două şanŃuri de retenŃie angulare C,D,E (4,pag. 233) 532. Cavitatea de clasă a I-a se împarte în următoarele subclase A. cavitatea de clasa I A B. cavitatea de clasa I B C. cavitatea de clasa I C D. cavitatea de clasa I D E. cavitatea de clasa I E A,B,C (4,pag. 214-215) 533. Etapele preparării cavităŃilor MOD pentru amalgam implică următorii timpi A. îndepărtarea dentinei cariate restanŃe B. degresarea cavităŃii C. aplicarea bazei D. finisarea marginilor de smalŃ E. asigurarea formei de retenŃie A,C,D,E (4,pag. 226)
534. Etapele preparării cavităŃilor MOD pentru amalgam implică următorii timpi; A. aplicarea digai B. stabilirea conturului marginal al porŃiunii ocluzale C. izolarea smalŃului proximal bilateral D. tratamentul plăgii dentinare E. finisarea cavităŃilor proximale şi ale pereŃilor de smalŃ A,B,C,E (4,pag. 226) 535. Forma de retenŃie în cazul cavităŃilor de clasa a III-a ce urmează a fi restaurate cu amalgam poate fi: A. şanŃ de-a lungul unghiului diedru axio-vestibulo-gingival B. şanŃ în peretele gingival când acesta este în întregime în dentină C. gropiŃa în unghiul axio-incizal D. coada de rândunica orală în cavităŃile medii E. coada de rândunica orală în cavităŃile extinse A,B,C,E (4,pag. 231) 536. În ceea ce priveşte prepararea cavităŃilor ocluzo-palatinale pe molării maxilari se va Ńine cont de următoarele: A. cavitatea pregătită va avea lăŃimea de minim 1 mm B. cavitatea pregătită va avea lăŃimea de maxim 1 mm C. cavitatea este indicat să se sculpteze în fosă D. cavitatea este indicat să se sculpteze pe cuspidul disto-palatinal E. porŃiunea ocluzala să aibă o mică pantă distala B,C,E (4,pag. 212) 537. Zona care a suferit ameloplastie se întâlni cu pereŃii într-un unghi de: A. 90A° B. 100A° C. de maxim 110A° D. de minim 90A° E. de minim 80A° C,E (4,pag. 210) 538. Coada de rîndunică orală în cavitatea de clasă III pentru amalgam A. nu e necesară în cavităŃile mici şi moderate B. este rezervată cavităŃilor extinse C. e indicată în orice cavitate, indiferent de întinderea leziunii D. e indicată în cavităŃile ce necesită o retenŃie adiŃională E. este rezervată cavităŃilor cu extensie incizala A,B,D,E (4,pag. 231) 539. în cazul dinŃilor rotaŃi cu 90°, tratamentul unei leziuni proximale A. nu respectă aceleaşi principii că la dinŃii normal aliniaŃi B. impune redresare ortodontică C. nu se poate face niciodată printr-o cavitate de tip şanŃ
D. impune prepararea unei cavităŃi ce include vîrful cuspidului E. se poate face printr-o cavitate tip şanŃ cînd leziunea este foarte mică B,D,E (4,pag. 225) 540. În cazul leziunilor extinse cînd piesă de mînă nu poate fi utilizată prepararea se completează cu A. bizotatoare de prag gingival 13-75-10-14 B. dălŃi de unghiuri 7-85-21/2-6 C. toporişti de smalŃ D. dălŃi de smalŃ E. sapite A,B (4,pag. 234) 541. La cavităŃile proximale ce vor fi obturate cu amalgam, pentru retenŃia suplimentară se poate apela la A. pivoŃi radiculari B. unghiuri ascuŃite interne C. şanŃ gingival D. pivoŃi dentinari E. puŃuri gingivale C,E (4,pag. 222) 542. Prepararea cavităŃii de clasa a VI-a e necesară A. pentru restaurarea mărginii incizale a frontalilor B. pentru restaurarea vîrfului cuspidian la dinŃii posteriori C. acolo unde atritia a uzat smalŃul şi a expus dentină D. pentru restaurarea foselor hipoplazice ocazionale de pe virfurile cuspidiene E. excepŃional pe fele vestibulare ale frontalilor A,B,C,D (4,pag. 234) 543. Prepararea cavităŃii de clasa I din fosetele vestibulare ale molarilor mandibulari ce vor fi obturate cu amalgam se face cu A. frezele trepan B. frezele 245 C. frezele 10 D. frezele 329 E. frezele 169L B,D,E (4,pag. 214) 544. Prepararea conservativa a cavităŃilor de clasă I e recomandata cu scopul A. de a proteja pulpă B. de a păstra dintele puternic C. de a folosi o cantitate cît mai mică de material de restaurare D. de a reduce preŃul de cost a manoperei E. de a reduce riscul deteriorării restaurărilor din amalgam A,B,E (4,pag. 208)
545. Prepararea unei cavităŃi compuse ocluzo-palatinale la molării maxilari în vederea obturării ei cu amalgam este indicată A. pentru asigurarea unei retenŃii corespunzătoare a materialului de restaurare B. cînd fosa distală şi şanŃul palato-ocluzal sunt defecte C. cînd fosa distală şi şanŃul palato- distal sunt unul în continuarea celuilalt D. cînd fosa distală şi şanŃul palato- distal traversează creastă de smalŃ palatinala E. din motive de rezistentă B,C,D (4,pag. 212) 546. RetenŃia cavităŃilor de clasa a VI-a pentru amalgam se realizează cu frezele A. 1/4 B. 329 C. 331/2 D. 330 E. 245 A,C (4,pag. 234) 547. ŞanŃurile de retenŃie din unghiurile axio-oral şi axio-vestubular ale cavităŃilor de clasa a IIa cînd se utilizează amalgamul că material de restaurare se realizează cu A. frezele 169L B. frezele 330 C. frezele 331/2 D. frezele 245 E. frezele 1/4 A,C,E (4,pag. 222) 548. Care este adîncimea puŃurilor de retenŃie di peretele gingival al cavităŃii de clasa a ÎIa? A. 0,5 mm B. 1 mm C. 1,5 mm D. 2 mm E. 2,5 mm A,B (4,pag. 222) 549. Care este lungimea şanŃurilor de retenŃie vestibulo-orale create în peretele gingival al cavităŃii de clasa a ÎI-a? A. 1 mm B. 2 mm C. 3 mm D. 4 mm E. 5 mm B,C (4,pag. 222)
550. Ce freza se folosesc la prepararea unei cavităŃi de clasă a III-a pe canin fără retenŃie în coada de rîndunică în vederea obturării cu amalgam? A. freza sferică nr.1/4 B. freza sferică nr. 1/2 C. freza nr. 1 D. nr.2 E. nr.4 B,C,D (4,pag. 230) 551. Cu ce freze se realizează puŃurile de retenŃie în peretele gingival al cavităŃii de clasa a ÎI-a A. freza sferică nr.1/4 B. freza nr. 169L C. freza sferică nr.1/2 D. freza nr. 245 E. freza sferică nr. 1 C,E (4,pag. 222) 552. Cu ce freze se realizează şanŃurile de retenŃie pentru peretele gingival al cavităŃii de clasa a ÎI-a ? A. freza sferică 1/4 B. freza nr 169L C. freza nr. 245 D. freza nr.1169 E. feza nr 1/2 A,E (4,pag. 222) 553. Cu ce freze se recomanda exprimarea retenŃiei în cazul cavităŃilor de clasa a V-a pe caninul mandibular? A. freza sferică nr.1/4 B. freza sferică nr.1/2 C. freza nr.245 D. freza nr.33 1/2 E. freza nr 169L A,D (4,pag. 233) 554. În cazul preparării preparării cavităŃii de clasă I pentru amalgam pe premolarii superiori,unghiul de itilnire al obturaŃiei de amalgam cu pereŃii poate fi de: A. 60 de grade B. 70 de grade C. 80 de grade D. 90 de grade E. 100 de grade C,D (4,pag. 210)
555. La ce distanŃă de marginea aproximala a peretelui gingival trebuie să se situeze şanŃurile să puŃurile de retenŃie dentinara? A. la limită smalŃ-dentină B. la 0,1 mm de limită smalŃ-dentină C. la 0,2 mm de limită smalŃ-dentină D. la 0,3 mm de limită smalŃ-dentină E. la o,5 mm de limită smalŃ dentină C,D (4,pag. 222) 556. La prepararea cavităŃii de clasa I pentru amalga pe premolarii superiori, cînd se indică ameloplastia pentru includerea fisurilor mezio şi distovestibulare? A. fisura restanŃa nu este mai adîncă de 1/4 din grosimea smalŃului B. fisura restanŃa nu este mai adîncă de 1/2 din grosimea smalŃului C. fisura restanŃa nu este mai adîncă de 3/4 din grosimea smalŃului D. fisura restanŃa nu este mai adîncă de 3/5 din grosimea smalŃului E. fisura restanŃa nu este mai adîncă de 1/3 din grosimea smalŃului A,E (4,pag. 210) 557. Caracteristicile ameloplastiei sunt următoarele: A. Este indicată pacienŃilor cu risc crescut la carii B. Este realizată cu instrumente diamantate sub formă de flacără C. Nu se poate efectuă până nu se vede exact extinderea cavităŃii D. Zona care a suferit ameloplastia se întâlneşte cu pereŃii cavităŃii preparate într-un unghi marginal de maxim 110° E. Nu se realizează în zone implicate în contactul centric B,C,D,E (4,pag. 210) 558. Prepararea cavităŃii compuse de clasa a I-a în fosa distală şi şanŃul palatinal A. înaintea preparării se marchează punctele de contact cu hârtie de anticipaŃie şi se fixează cu ligatura în opt B. se indică atunci când fosa distală şi şanŃul palato-ocluzal sunt defecte şi se găsesc unul în continuarea celuilalt C. lăŃimea ideală a cavităŃii în sens mezio-distal nu va depăşi 1 mm D. în cazul dinŃilor mici se va Ńine freza pară (4,330 sau 245) înclinată uşor spre distal E. în cazul dinŃilor voluminoşi se va Ńine freza pară (4,330 sau 245) paralel cu axul lung al coroanei B,C,D,E (4,pag. 212) 559. Prepararea cavităŃii compuse de clasa a I-a în fosă distala şi şanŃul palatinal A. în mod obişnuit nu necesită retenŃii suplimentare dar se pot sculpta şănŃuleŃe în unghiurile mezio-axiale şi disto-axiale B. palatinal, peretele axial este bine să se găsească la o adâncime uniformă de 1,5 mm C. se îndepărtează dentină cariată cu freze globulare potrivite D. la persoane tinere nu se obturează ci se sigilează, indiferent de profunzime E. este indicat să se sculpteze cavitatea în fosă, mai degrabă la nivelul crestei decât pe cuspidul distopalatinal
A,B,C,E (4,pag. 212) 560. Prepararea cavităŃii de clasa a I-a C pentru amalgam A. prepararea nu trebuie să fie conservativa deoarece suprafaŃa palatinala este suficient de întinsă B. aici smalŃul este subŃire deci penetrarea iniŃială nu va depăşi 1-1,2 mm C. dacă există un "dens în dente"în incisivul lateral, acesta poate fi restaurat profilactic pentru a preveni pierderea dintelui prin carie D. dacă este necesară retenŃia, se realizează o cavitate suplimentară de retenŃie pe una din suprafeŃele proximale ale dintelui E. nu se foloseşte freza 666 deoarece ar putea deschide camera pulpara, ci se preferă freza 69 (4,a cărei acŃiune este mai blândă) B,C (4,pag. 214-215) 561. Prepararea cavităŃii de clasă a V-a obturate cu amalgam, pe caninul mandibular A. amalgamul este materialul de elecŃie în cazul unei incidente crescute a cariei B. conturul cavităŃii nu trebuie să se extindă decât atât cât să cuprindă leziunea C. se vor măsură cu grijă pereŃii; ei trebuie să aibă: gingival 4/3 mm, incizal 1-1/4 mm iar peretele axial se va găsi la o adâncime de 0,75-1 mm D. pereŃii mezial, distal, incizal gingival diverg spre axial deci o retenŃie E. pentru sporirea retenŃiei se şanŃuri unghiurile diedre axio-gingival axio-incizal A,B,E (4,pag. 232) 562. Prepararea cavităŃii de clasa a VI-a obturata cu amalgam A. se pătrunde în leziune cu o freză con invers şi se extinde pe pantele cuspidiene B. retenŃia se realizează cu freză roată, subminând smalŃul C. adâncime de 1,5 mm este suficientă pentru a oferi rezistentă D. este indicată şi în restaurarea foselor hipoplazice de pe vârful cuspizilor E. în timpul realizării retenŃiei trebuie să avem grijă să nu subminăm smalŃul C,D,E (4,pag. 234) 563. Prepararea cavităŃii de clasă I A A. premolarii superiori pot fi lipsiŃi de şanŃul ocluzal datorită prezenŃei unui cuspid vestibular voluminos B. pentru a prepară cavităŃi în fosetele primului premolar inferior, freză se înclină la 45° corespunzător înclinaŃiei suprafeŃei ocluzale a acestor dinŃi C. dacă al doilea premolar inferior are trei cuspizi, şanŃul lingual suplimentar poate fi abordat prin ameloplastie D. la molării superiori se încearcă să se păstreze şi să nu se submineze creasta oblică de smalŃ E. spre deosebire de molării superiori, la molării inferiori şanŃurile ocluzale sunt mai şterse şi nu se continuă niciodată cu cele de pe faŃă vestibulara B,C,D (4,pag. 216) 564. Prepararea cavităŃilor de clasa a ÎI-a obturate cu amalgam A. când leziunea carioasă este adâncă şi extinsă, incrustaŃia este de preferat obturaŃiei cu amalgam
B. când caria proximală coexistă cu carii vestibulare şi orale, este de preferat realizarea unei coroane de înveliş C. existenŃa simultană a obturaŃiilor de amalgam şi a unor lucrări de aur poate provoca bimetalism D. mercurul conŃinut de amalgam, face că aceste obturaŃii să fie foarte scumpe E. nu se prepară cavităŃi retentive deoarece există bonding pentru amalgam A,B,C (4,pag. 217) 565. Care este adâncimea puŃurilor de retenŃie din peretele gingival al cavităŃii de clasa ÎIa: A. 0,5 mm B. 1 mm C. 1,5 mm D. 2 mm E. 2,5 mm A,B (4,pag. 222) 566. Care este lungimea şanŃurilor de retenŃie vestibulo-orale create în peretele gingival al cavităŃii de clasă II-a : A. 1 mm B. 2 mm C. 3 mm D. 4 mm E. 5 mm B,C (4,pag. 222) 567. La ce distanŃă de marginea aproximala a peretelui gingival trebuie să se situeze şanŃurile sau puŃurile de retenŃie dentinare : A. La limită smalŃ-dentină B. La 0,1 mm de limita smalŃ-dentină C. La 0,2 mm de limita smalŃ-dentină D. La 0,3 mm de limita smalŃ-dentină E. La 0,5 mm de limita smalŃ-dentină C,D (4,pag. 222) 568. Utilizarea amalgamului că material de restaurare în cavităŃile de clasa ÎI va Ńine cont de: A. necesităŃile fizionomice B. vîrsta pacientului C. incidenŃa cariei pe suprafeŃele radiculare D. incidenŃa cariei pe suprafeŃele proximale E. extinderea cariei in fose si fosete A,B,D,E (4,pag. 217-218) 569. Prepararea conservativă a cavităŃilor de clasa I e recomandata pentru: A. a proteja pulpă
B. a păstra dintele puternic C. a folosi o cantitate cît mai mică de material de restaurare D. a păstra dintele puternic E. a proteja pulpă A,D,E (4,pag. 208) 570. Prepararea unei cavităŃi compuse ocluzo-palatinale la molării maxilari în vederea obturării ei cu amalgam este indicată: A. din motive de rezistentă B. cînd fosa distala şi şanŃul palato- distal traversează creastă de smalŃ palatinala C. cînd fosa distala şi şanŃul palato- distal sunt unul în continuarea celuilalt D. cînd fosa distala şi şanŃul palato-ocluzal sunt defecte E. pentru asigurarea unei retenŃii corespunzătoare a materialului de restaurare B,C,D (4,pag. 212) 571. Pentru prepararea cavităŃii de clasă I din fosetele vestibulare ale molarilor mandibulari ce vor fi obturate cu amalgam se utilizează: A. frezele 169L B. frezele 329 C. frezele 10 D. frezele 245 E. frezele trepan A,B,D (4,pag. 214) 572. Finisarea casetei proximale şi a pereŃilor de smalŃ într-o cavitate ce va fi restaurată cu amalgam se face cu: A. toporişti de smalt10-7-14 B. dalta biangulata 12-7-8 C. cu amîndouă instrumentele manuale amintite D. instrumentar rotativ E. cu nici unul din instrumentele amintite A,B,C (4,pag. 220) 573. În cazul restaurării cu amalgam şanŃurile de retenŃie din unghiurile axio-oral şi axiovestubular ale cavităŃilor de clasa a ÎI se realizează cu: A. frezele 1/4 B. frezele 245 C. frezele 331/2 D. frezele 330 E. frezele 169L A,C,E (4,pag. 219) 574. Coada de rîndunică orală în cavitatea de clasă III pentru amalgam are următoarele caracteristici: A. este rezervată cavităŃilor cu extensie incizala B. e indicată în cavităŃile ce necesită o retenŃie adiŃională
C. e indicată în orice cavitate, indiferent de întinderea leziunii D. este rezervată cavităŃilor extinse E. nu e necesară în cavităŃile mici şi moderate A,B,D,E (4,pag. 231) 575. La cavităŃile proximale ce vor fi obturate cu amalgam, pentru retenŃia suplimentară se poate apela la: A. şanŃ gingival B. puŃuri gingivale C. pivoŃi dentinari D. pivoŃi radiculari E. unghiuri ascuŃite interne A,B (4,pag. 231) 576. Prepararea cavităŃii de clasa a VI-a e indicată în următoarele situaŃii: A. excepŃional pe fele vestibulare ale frontalilor B. pentru restaurarea foselor hipoplazice ocazionale de pe virfurile cuspidiene C. acolo unde atritia a uzat smalŃul şi a expus dentină D. pentru restaurarea vîrfului cuspidian la dinŃii posteriori E. pentru restaurarea mărginii incizale a frontalilor B,C,D,E (4,pag. 234) 577. Pentru realizarea retenŃiei în cavităŃile de clasă a VI-a pentru amalgam se utilizează: A. 245 B. 330 C. 331/2 D. 329 E. 1/4 C,E (4,pag. 234) 578. În leziunile cervicale extinse piesele de mână pot fi înlocuite de: A. sapite B. dălŃi de smalŃ C. toporişti de smalŃ D. dălŃi de unghiuri 7-85-21/2-6 E. bizotatoare de prag gingival 13-75-10-14 D,E (4,pag. 234) 579. Abordarea cavităŃii de clasa III pe canin se va face cu frezele: A. nr.2 B. nr.1 C. nr.1/2 D. nr.1/4 E. nr.245 A,B,C (4,pag. 230)
580. Freză globulara nr. 1/2 este utilizată pentru: A. accentuarea unghiurilor interne în cavităŃile proximale B. finisarea marginilor de smalŃ rugoase în preparări minime C. finisarea unghiurilor externe D. accentuarea unghiurilor externe E. abordarea cavităŃilor proximale A,B (4,pag. 230) 581. Etapele preparării unei cavităŃi MOD implică următorii timpi: A. Uscarea dintelui cu aer cald B. Aplicarea digai C. Stabilirea conturului marginal al porŃiunii ocluzale D. Izolarea smalŃului proximal bilateral E. Finisarea cavităŃilor proximale şi a pereŃilor de smalŃ B,C,D,E (4,pag. 226) 582. Restaurarea din amalgam într-o cavitate de clasă ÎI are următoarele indicaŃii A. la pacienŃii cu incidenŃă mare a cariei B. leziuni mici proximale C. la pacienŃii cu incidenŃă redusă a cariei D. în leziuni proximale însoŃite de carii atât vestivular cât şi oral E. nici un răspuns corect A,B (4,pag. 217) 583. Asigurarea formei de retenŃie la cavităŃile de clasă ÎI se realizează prin A. convergenŃă ocluzala a pereŃilor V şi O a componenŃei ocluzale B. desenul de coadă de rândunica a componenŃei ocluzale C. şanŃuri la nivelul componenŃei proximale care împiedică deplasarea restauraŃiei D. divergenŃa spre dintele vecin a pereŃilor V şi O ai componenŃei proximale E. nici un răspuns corect A,B,C (4,pag. 222) 584. Formă de retenŃie într-o cavitate clasa V pentru restauraŃie cu amalgam se asigură prin A. cavitatea de clasa V nu necesită retenŃie deoarece forŃele masticatorii nu acŃionează direct asupra obturaŃiei B. sunt necesare două şanŃuri de retenŃie- unul de-a lungul unghiului diedru axio-incizal şi altul în unghiul axiogingival C. retenŃia incizala este poziŃionata mai mult spre incizal D. retenŃia incizala va fi poziŃionată înspre pulpar E. răspunsuri corecte a şi c B,C (4,pag. 233) 585. Aportul scăzut de calciu perturba formarea matricei smalŃului prin: A. Reducerea cantitativă a Ńesuturilor dure în formare B. Reducerea conŃinutului mineral total
C. Reducerea calitativă a Ńesuturilor dentare D. Modificări morfologice E. Creşterea conŃinutului mineral E (4,pag. 34) 586. Calciul neionizat din compoziŃia lichidului bucal se găseşte sub următoarele forme: A. FosfaŃi şi bicarbonaŃi B. Legat de compuşi organici cu masa moleculară mică C. Legat de proteinele bogate în prolina D. Legat de amilază salivară E. Toate de mai sus A (4,pag. 37) 587. FuncŃiile salivei sunt următoarele: A. Reglează ph-ul bucal B. MenŃinerea echilibrului ecologic bucal C. Digestivă D. Excretorie E. Toate de mai sus E (4,pag. 35) 588. Volumul zilnic al secreŃiei salivare este de: A. 1,5-2 l B. 0,5-1,5 l C. 0,5-1 l D. 0,5-2 l E. 1-2 l B (4,pag. 36) 589. FuncŃiile salivei A. ofensivă (4,anihilarea florei patogene) B. absorbtivă (4,absorbŃia câtorva substanŃe sau medicamente cum ar fi nitroglicerină) C. secretorie (4,diverse substanŃe organice precum mucină sau hormoni precum amilază) D. favorizarea percepŃiei senzoriale prin receptorii tactili de pe limbă E. digestivă (4,prin amilază salivară) E (4,pag. 35) 590. Perturbarea formării matricei organice a smalŃului A. apare în carenŃă gravă de vitamină PP la adulŃi B. apare în carenŃă de vitamină C, dar numai când produce microchisturi cerebrale care la rândul lor, prin modificarea metabolismului neurotransmiŃătorilor va produce tulburări pulpare C. prezenŃa în dieta a magneziului, clorului, sulfului, seleniului, fierului şi aluminiului previne apariŃia acestor perturbări D. poate fi cauzată alimentaŃia săracă în hidroxiapatită E. dietele bogate în zahăr produc o matrice a smalŃului neomogenă, în "fagure de miere" E (4,pag. 33)
591. Saliva A. vâscozitatea salivei este dată de conŃinutul de vâsc B. conŃine calciu atomizat, ionizat şi liofilizat C. conŃine lipide: mucină, staterina D. conŃine sisteme tampon precum esteraze nespecifice şi peroxidază E. conŃine sistemul tampon fosfat anorganic E (4,pag. 40) 592. Care este concentraŃia fluorului salivar faŃă de nivelul sau plasmatic : A. 10-20 % B. 20-30% C. 30-50% D. 50-60% E. 60-70% E (4,pag. 38) 593. Valoarea normală a sialometriei la secreŃia de repaos este : A. 0,15-0,20 ml/minut B. 0,25-0,35 ml/minut C. 0,35-0,45 ml/minut D. 0,45-0,55 ml/minut E. 0,55-0,65 ml/minut B (4,pag. 36) 594. Teoriile mecanismelor externe în geneza cariei dentare cuprind: A. teoria chelatiunii B. teoria chimică C. teoria parazitară D. teoria enzimatică E. teoria proteolizei-chelatiunii E (4,pag. 71) 595. Teoriile mecanismelor interne în geneza cariei dentare cuprind: A. teoria proteolitică B. teoria chimico-parazitară C. teoria neurodistrofica D. teoria proteolizei-chelatiunii E. teoria enzimatic-reflexă C (4,pag. 73) 596. Teoria biochimică consideră că elementul esenŃial este reprezentat de deficitul de: A. fosfor dentinar B. fosfaŃi de calciu C. hidroxilapatita D. vitamină B1
E. vitamină B6 D (4,pag. 74) 597. Teoria enzimatica consideră că anumite excitaŃii patologice pot produce modificări biochimice în: A. compoziŃia limfei dentinare B. gradul de mineralizare dentinara C. gradul de permeabilitate dentinara D. stratul odontoblastic E. compoziŃia fluidului gingival A (4,pag. 73) 598. Perturbarea formării matricei organice a smalŃului are printre cauze şi carenŃă în vitamină: A. C B. B1 C. E D. D E. PP A (4,pag. 33) 599. Calciul neionizat din lichidul bucal se găseşte sub formă de fosfaŃi şi bicarbonaŃi în următoarele proporŃii: A. 10-20% B. 20-30% C. 25-35% D. 30-40% E. peste 50% A (4,pag. 37) 600. Triadă incriminata în etiopatogenia cariei dentare este A. terenul, floră microbiană, alimentaŃia B. salivă, raportul substanŃe organice/anorganice din Ńesuturile dure dentare C. igiena bucală, alimentaŃia D. toate răspunsurile sunt corecte E. nici un răspuns corect A (4,pag. 33) 601. Care dintre următoarele afirmaŃii legate de sistemul tampon salivar fosfat anorganic sunt adevărate: A. este principalul sistem tampon salivar în saliva stimulată B. este principalul sistem tampon salivar de repaus C. este cel mai puternic sistem tampon salivar D. are o eficientă maximă la un ph de 5,5-6,8 E. are o eficientă maximă la un ph 6,8-7,2 B,E (4,pag. 40)
602. Care dintre afirmaŃiile care se referă la peliculă sunt adevărate: A. un strat organic ce conŃine bacterii B. este formată din proteine şi glicoproteine C. este formată din aglomerări ale primelor bacterii colonizatoare D. este primul strat al plăcii E. se suprapune că şi noŃiune peste cea de materia albă B,D (4,pag. 53) 603. Care dintre afirmaŃiile referitoare la Streptococul mutans sunt adevărate: A. produce glicoziltransferaza şi fructoză/transferază, care sunt polizaharide extracelulare B. este la fel de cariogen că şi celelalte specii de Streptococi orali C. este cel mai cariogen streptococ oral D. produce glicoziltransferaza şi fructoziltransferaza cu rol în sinteză de polizaharizi extracelulari E. nu sintetizează polizaharide extracelulare decât în cantităŃi reduse C,D (4,pag. 57) 604. Care dintre următoarele afirmaŃii legate de calciul care intră în compoziŃia salivei sunt adevărate: A. calciul neionizat are rolul funcŃional cel mai important B. concentraŃia calciului ionizat creşte odată cu scăderea ph-ului bucal C. calciul din salivă parotidiană este în concentraŃie de 3 ori mai mare decât în saliva submandibulară D. calciul neionizat se găseşte în proporŃie de 10-20% în fosfaŃi şi bicarbonaŃi E. calciul din salivă submandibulara este în concentraŃie de 2 ori mai mare decât în salivă parotidiană B,D,E (4,pag. 37) 605. În categoria îndulcitorilor calorici fac parte: A. aspartamul B. xilitolul C. zaharină D. sorbitolul E. palatinaza B,D (4,pag. 51) 606. Leucotoxină salivară este: A. o glicoproteină salivara ce se găseşte şi în substanŃă fundamentală a Ńesutului conjunctiv B. un polipeptid ce creşte diapedeză polimorfonuclearelor neutrofile C. un polipeptid ce se găseşte în concentraŃie mai mare în placă decât în salivă D. un polipeptid ce se găseste în concentraŃie mai mare în salivă decât în placă E. un polipeptid ce creşte permeabilitatea capilarelor B,C,E (4,pag. 42) 607. Lichidul bucal este alcătuit din:
A. numai din salivă B. transudat al mucoasei bucale şi şanŃului gingival C. salivă D. secreŃii gastrice şi regurgitatoare E. mucus nasofaringian B,C,D,E (4,pag. 35) 608. Prelungirea timpului de clearance salivar al glucidelor se poate datora: A. factorilor retentivi bucali B. vâscozitatea crescută a salivei C. consumului de alune şi brânzeturi la sfârşitul mesei D. ritmului scăzut al secreŃiei salivare E. consumului asociat de zaharoză, fructoză şi lactoză A,B,D (4,pag. 46) 609. SecreŃia salivara: A. este constantă pe tot parcursul zilei B în repaus reprezintă aportul majoritar al glandei submandibulare care secretă de 3 ori mai multă salivă decât parotida C.în repaus reprezintă aportul majoritar al glandei parotide care secretă de 3 ori mai multă salivă decât glandă submandibulara D. în timpul masticaŃiei se intensifică pe seamă secreŃiei glandei parotide E. în timpul masticaŃiei se intensifică pe seamă secreŃiei glandei submandibulare B,D (4,pag. 36) 610. Staterina este: A. o formă specifică de cristalizare a fosfatului de calciu B. favorizează precipitarea sărurilor de calciu din salivă şi recaptarea lor în smalŃ C. inhiba precipitarea spontană a sărurilor de calciu din salivă D. o proteină prezenŃa numai în salivă parotidiană E. o proteină ce favorizează formarea în jurul dinŃilor a unui filtru suprasaturat de fosfat de calciu cu rol remineralizant C,E (4,pag. 39) 611. Volumul zilnic al secreŃiei salivare globale: A. este de 0,3-0,5 l/zi B. este de 0,5-1,5 l/zi C. este de 0,5-0,8 l/zi D. este reprezentat în proporŃie de 10% din secreŃia glandelor salivare accesorii E. este reprezentat în proporŃie de 10% din secreŃia glandelor sublinguale B,D (4,pag. 36) 612. Capacitatea tampon a lichidului bucal depinde de A. variaŃiile ph-ului B. ritmul secreŃiei salivare C. valoarea iniŃială a ph-ului bucal
D. consumul de alimente acide E. vâscozitatea salivei A,B,C (4,pag. 40) 613. Ecosistemul microbian al plăcii bacteriene este format din A. Streptococi B. Lactobacili C. Nocardia D. Candida albicans E. Treponemă pallidum. A,B,C (4,pag. 57) 614. FuncŃiile salivei sunt A. reglarea ph-ului bucal B. clearance C. lubrefianta D. stimularea neodentinogenezei E. excretorie A,B,C,E (4,pag. 36) 615. Lichidul bucal conŃine A. salivă B. transudat al mucoasei bucale şi gingivale C. exudat din pungi parodontale D. limfă dentinara E. mucus nazofaringian A,B,C,E (4,pag. 35) 616. Perturbarea formării matricei organice a smalŃului este influenŃată de A. carenŃa în vitamina A B. carenŃa în vitamina C C. prezenŃa oligoelementelor în dietă D. principiile nutritive E. dereglări hormonale A,B,C,D (4,pag. 33) 617. Perturbarea maturării preeruptive a smalŃului este influenŃată de următoarele dereglări hormonale A. hipofizectomia experimentală B. nanismul hipofizar C. insuficienŃa tiroidiană D. insuficienŃa paratiroidiana E. hormonii sexuali A,B,E (4,pag. 35) 618. Perturbarea mineralizării matricei smalŃului este influenŃată de
A. carenŃă în calciu şi fosfor B. prezenŃa fluorului C. boli infecto-contagioase D. carenŃă în vitamină D E. dereglări hormonale. A,B,D,E (4,pag. 34) 619. Prelungirea timpului de clearance salivar al hidrocarbonatelor poate fi cauzată de: A. ritmul scăzut al secreŃiei salivare B. vâscozitatea crescută a salivei C. factori retentivi bucali D. concentraŃia mică a fluorului salivar E. concentraŃia mică a Ig A salivară A,B,C (4,pag. 46) 620. PrezenŃa în dietă a următoarelor oligoelemente în perioadă de formare a dinŃilor reduc frecvenŃă cariei dentare la şobolani A. fluor B. bor C. cupru D. seleniu E. molibden A,B,C,E (4,pag. 33) 621. Următoarele alimente reduc riscul cariogen al hidrocarbonatelor A. lapte B. brânzeturi C. grăsimi D. ceaiuri E. cafea A,B,C (4,pag. 50) 622. Capacitatea de tamponare a lichidului bucal depinde de următorii factori: A. Ritmul secreŃiei salivare B. Contraceptivele orale C. Reologia bucală D. Asigurarea mediului nutritiv pentru desfăşurarea bacteriolozei bacteriene E. Valoarea iniŃială a ph-ului bucal A,B,C,E (4,pag. 40) 623. Care din următoarele substanŃe reprezintă îndulcitori calorici: A. Ciclamatul B. Sorbitolul C. Aspartamul D. Xilitolul E. Lycasinul
B,D,E (4,pag. 51) 624. Dintre enzimele ce intră în compoziŃia salivei fac parte: A. Fosfatază acidă B. Alfa amilază C. Hialuronidaza D. Proteinaze E. Kalicreina A,B,E (4,pag. 39) 625. în lichidul bucal se găsesc o serie de enzime produse de microfloră sau Ńesuturile moi ale cavităŃii bucale din care fac parte: A. Succindehidrogenaza B. Aldolază C. Fosfatază alcalină D. Hialuronidaza E. Fosfatază acidă C,D (4,pag. 40) 626. Materializarea semnificaŃiei biologice a fosfaŃilor salivari se face prin: A. Asigurarea mediului nutritiv pentru glicoliză bacteriană B. Participarea în componenŃa sistemelor tampon salivare C. Păstrarea stabilităŃii conŃinutului mineral al dinŃilor D. Blochează ionii bivalenŃi de calciu şi magneziu E. Inhibă aderenŃa bacteriilor la hidroxiapatită A,B,C (4,pag. 38) 627. Rolul cariopreventiv al lichidului bucal se realizează prin: A. Scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile B. Inhibarea adeziunii microbiene C. Păstrarea contactului direct al zaharozei cu placă bacteriană D. Vâscozitatea şi adeziunea unor produse E. Săturarea plăcii bacteriene în substanŃe remineralizante A,B,E (4,pag. 43) 628. Saliva conŃine o serie de factori antimicrobieni capabili să modeleze colonizarea cavităŃii bucale de către microorganisme din care fac parte: A. Lactoferina B. Mucinele C. A2 - microglobulina D. Opsoninele E. Staterina A,B,C,D (4,pag. 41) 629. Scurtarea timpului de clearance al glucidelor se bazează pe: A. Inducerea unei secreŃii salivare rapide şi masive
B. Utilizarea unor alimente de tipul fructelor şi legumelor C. Ritmul scăzut al secreŃiei salivare D. Vâscozitate crescută a salivei E. Periajul dentar la sfârşitul mesei A,B,E (4,pag. 46) 630. Etiopatogenia cariei A. este acceptată triadă etiologica teren, floră microbiana şi alimentaŃie B. acŃiunea alimentelor se manifestă atât prezumtiv cât şi postprocesiv C. alimentele moi şi lipicioase favorizează hipofuncŃia, diminuarea debitului salivar şi exacerbarea florei microbiene D. prin teren înŃelegem calitatea smalŃului dentar şi a lichidului bucal E. alimentele dure cresc nevoia ingestiei de lichide şi favorizează producerea unor sunete dizgraŃioase în timpul masticaŃie dar nu previn caria A,C,D (4,pag. 31) 631. Etiopatogenia cariei: calitatea smalŃului dentar A. displaziile constituie modificări ale arhitecturii normale a smalŃului B. hipoplaziile constituie creşteri ale conŃinutului mineral care însă este organizat într o reŃea cristalină necorespunzătoare C. distrofiile dentare se încadrează în categoria milolizelor D. gravitatea distrofiilor este cu atât mai mare cu cât tulburările metabolice care le cauzează apăr mai precoce E. displaziile şi hipoplaziile nu favorizează apariŃia procesului carios decât în sezonul rece A,D (4,pag. 32) 632. Lichidul bucal A. pe lângă salivă mai conŃine transudat al mucoasei bucale şi şanŃurilor gingival, exudat din pungile parodontale, mucus nazofaringian etc B. exudatul pungilor parodontale creşte proporŃional cu starea de stres C. exudatul pungilor parodontale creşte proporŃional cu intensitatea inflamaŃiei D. în hiposialii, exudatul parodontal poate să ajungă la 2% din volumul salivei de repaus E. poate să conŃină secreŃie gastrică regurgitată A,C,E (4,pag. 35) 633. Perturbarea mineralizării matricei smalŃului A. încorporarea preferenŃială a carbonaŃilor în smalŃ îi conferă o cristalinitate deficitara B. insuficienŃă parotidiană duce şi la întârzieri în erupŃia dinŃilor C. fluorul reduce solubilitatea smalŃului în soluŃie acidă D. aportul foarte scăzut de calciu nu afectează conŃinutul mineral total E. vitamină D este indispensabilă unei mineralizări normale A,C,D,E (4,pag. 34) 634. ProprietăŃi antimicrobiene ale salivei A. lizozimul este o lactoferina aglutinizata care atacă peretele celular al microorganismelor B. peroxidazele salivare constituie un sistem enzimatic complex cu rol antibacterian
C. aglutininele salivare facilitează îndepărtarea bacteriilor din lichidul bucal D. opsoninele sunt muramidaze care scindează peptidoglicanii din constituŃia peretelui celular al microorganismelor E. staterina este o glicoproteină cu activitate antibacteriană B,C (4,pag. 41) 635. Rolul cariogen al hidrocarbonatelor A. la populaŃiile unde alimentaŃia tradiŃională conŃine puŃin zahăr incidenŃă cariei circulare acute creşte B. consumul de dulciuri între meşe creşte frecvenŃă cariei C. cariogenicitatea alimentelor depinde mai degrabă de durată şi frecvenŃă expunerii la zahăr şi mai puŃin de tipul de preparat culinar care conŃine zahăr D. alimentaŃia naturală conŃine un factor protector împotrivă cariei care se pierde în cursul procesului de rafinare E. programe riguroase de profilaxie pot reduce frecvenŃa cariei chiar şi în condiŃiile păstrării consumului ridicat de zahăr B,C,D,E (4,pag. 44) 636. Rolul cariogen al hidrocarbonatelor A. amidonul crud nu coboară prea mult ph-ul plăcii B. amidonul prelucrat termic îşi pierde capacitatea acidogena şi cariogena C. combinaŃia de amidon şi zahăr are un efect cariogen mult mai puternic decât al zahărului din cauza timpului de clearance prelungit D. zaharoză favorizează colonizarea microorganismelor odonotopatogene E. mono şi oligozaharidele difuzează greu în placă bacteriană, de aceea rămân depozitate pe suprafaŃa acesteia şi blochează colonizarea ei A,C,D (4,pag. 44) 637. Rolul laptelui în etiopatogenia cariei A. conŃine fluor provenit din plantele situate în zone poluate B. laptele de pasăre este cariogen datorită faptului că nu este lăsat în formă naturală C. conŃine cazeină cu efect carioprotector D. conŃine lactoză care este fermentata în placă bacteriană E. conŃine lactoză care ajuta la degradarea a laptelui C,D (4,pag. 50) 638. Saliva A. secreŃia de salivă creşte în nopŃile cu presiune atmosferică crescută B. în repaus, aportul glandei submandibulare la volumul total de salivă este mai mare decât al parotidei C. în timpul masticaŃiei glanda parotidă produce mai multă salivă decât glandă submandibulara D. la gravide secreŃia de salivă scade, aşa se explică incidenŃa crescută a cariilor E. faptul că molării de minte superiori se cariază atât de uşor, se explică prin cantitatea redusă de salivă care ajunge în acea zonă B,C (4,pag. 36)
639. SubstituenŃi ai zahărului A. siropul de porumbel B. xilitolul C. lactoferina D. lycasinul E. aspartamul B,D,E (4,pag. 51) 640. Care oligoelemente devin cariofavorizante în condiŃiile unui aport exagerat : A. Seleniu B. Molibden C. Fluor D. Bor E. Litiu B,D (4,pag. 33) 641. Îndulcitorii necalorici sunt: A. Zaharină B. Sorbitolul C. Xilitolul D. Ciclamatul E. Aspartamul A,D,E (4,pag. 51) 642. SubstanŃele cu acŃiune antimicrobiană din lichidul bucal sunt : A. Aglutininele B. Kalicreina C. Anhidraza carbonică D. Opsoninele E. Peroxidază A,D,E (4,pag. 41-43) 643. Remineralizarea smalŃului este favorizată de: A. suprasaturarea salivei în fosfaŃi de calciu B. PH alcalin salivar C. suprasaturarea salivei în minerale D. hipersalivatie E. concentraŃii salivare mari de fluor A,B,E (4,pag. 38) 644. FosfaŃii salivari au rol carioprotector prin: A. participarea la sistemele tampon salivare B. păstrarea stabilităŃii conŃinutului mineral al dinŃilor C. remineralizare directă a cariilor incipiente D. blocarea glicolizei E. inhibarea plăcii bacteriene
A,B (4,pag. 38) 645. Sistemele tampon salivare include A. sistemul fosfat organic B. sistemul fosfat anorganic C. sistemul acid carbonic/bicarbonat D. sistemul macromolecular proetinic E. sistemul acid carbonic B,C,D (4,pag. 40) 646. Capacitatea de tamponare a lichidului bucal depinde de: A. variaŃiile PH-ului atins B. ritmul secreŃiei salivare C. valoarea iniŃială a PH-ului bucal D. concentraŃia de imunoglobuline salivare E. vâscozitatea salivară A,B,C (4,pag. 40) 647. Factorii antimicrobieni salivari include A. lizozimul B. lactoferina C. peroxidazele salivare D. IgG secretorie E. complexe alcătuite din Ig A, Ig G şi Ig M denumite opsonine A,B,C (4,pag. 41) 648. Prelungirea timpului de clearance salivar poate fi cauzată de: A. vâscozitatea scăzută a salivei B. conŃinutul scăzut de mucină al salivei C. ritmul scăzut al secreŃiei salivare D. factori retentivi bucali E. tipul de hidrocarbonate C,D (4,pag. 46) 649. Alimentele cu rol cariprotector includ: A. făina din cerealele nerafinate B. făina din cerealele rafinate C. grăsimile D. cacao E. brânzeturi A,C,D,E (4,pag. 50) 650. Hidrocarbonatele cu cariogenicitate redusă include A. xilitolul B. sorbitolul C. siropul de porumb
D. zahărul de cuplare E. aspartamul C,D (4,pag. 51) 651. Placa este constituită din: A. proteine B. glicoproteine anionice C. glicoproteine cationice D. lipide E. amilază A,B,C,E (4,pag. 53) 652. Constituienti ai plăcii sunt: A. celule epiteliale B. leucocite C. eritrocite D. particule alimentare E. lipide A,B,C (4,pag. 55) 653. Factorii imuni nespecifici include A. lizozimul B. lactoperoxidazele C. lactoferinele D. Ig A salivare E. glicoproteine cu greutate moleculară mică A,B,C (4,pag. 61) 654. Apărarea specifică depinde în principal de: A. anticorpii salivari B. imunoglobulina A C. imunoglobulina G D. imunoglobulina M E. opsonine A,B (4,pag. 62) 655. Triadă Keyes cuprinde următorii factori: A. terenul B. floră microbiana C. alimentaŃia D. factori locali E. factori morfologici A,B,C (4,pag. 31) 656. Apăr perturbări în formarea matricei organice a smalŃului în următoarele situaŃii: A. carenŃe în vitamină A în forme uşoare
B. carenŃe în vitamină C la copii C. carenŃe în seleniu D. carenŃe în vitamină A în forme grave E. carenŃe în vitamină C la adulŃi B,D (4,pag. 33) 657. Perturbări în mineralizarea matricei smalŃului apăr în: A. carenŃe în calciu B. carenŃe în fosfor C. raport calciu/fosfat 2/1 D. raport calciu/fosfat 3/1 E. insuficiente tiroidiene A,B,C,E (4,pag. 34) 658. Perturbarea mineralizării matricei smalŃului are drept cauze: A. CarenŃă în calciu şi fosfor B. CarenŃă în fluor C. CarenŃă în vitamină D D. CarenŃă în vitamină E E. Dereglările hormonale A,B,C,E (4,pag. 34) 659. CarenŃa vitaminei A poate genera leziuni al incisivilor temporari astfel; A. Atrofierea organului smaltilui B. Displazii în smalŃ sub formă unor pete albicioase C. Mineralizare defectuasa a dentinei D. Microchisturi în organul smalŃului E. Modificări ale coroanei dentare constând în rotunjirea vârfurilor cuspizilor A,C (4,pag. 33) 670. Fluxul slivar mărit poate contribui la prevenirea cariilor dentare prin: A. Spălarea de pe suprafeŃele dentare a resturilor alimentare aderenŃe B. Aport sporit de IgG şi IgM cu rol protector C. Împiedică concentrarea florei microbiene numai pe anumite zone D. Dispersează activitatea enzimatică în toată cavitatea orală E. Aport sporit de fosfaŃi salivari A,C,D (4,pag. 36) 671. Clearence-ul salivar, este un proces fiziologic de diluare a substantelur introduse în cavitatea bucală, se caracterizează prin: A. Are o valoare scăzută în cazul unui risc scăzut la carii B. Este invers proprtional cu ritmul proporŃiei salivare C. Are valoare constantă atâta timp cât glandele salivare funcŃionează normal D. Are rolul de a îndepărta bacteriile de pe suprafeŃele dentare E. Are rolul de a îndepărta resturile alimentare aderenŃe de suprafeŃele dinŃilor B,C (4,pag. 36-37)
672. Calciul salivar prezent sub formă ionizată are următoarele caracteristici: A. ConcentraŃia să scade odată cu creşterea secreŃiei salivare B. ConcentraŃia să creşte odată cu creşterea secreŃiei salivare C. Are valoare constanŃa atâta timp cât glandele salivare funcŃionează normal D. ConcentraŃia să creşte odată cu scăderea ph-ului salivar E. La ph-ul neutru calciul salivar ionizat reprezintă 50% din calciul total salivar D,E (4,pag. 37) 673. ConcentraŃia calciului salivar poate fi influentatade: A. Regimul alimentar B. Ponderea secreŃiei glandelor salivare C. Ritmul circadian D. Antagonişti calciului E. Fibroză chistic a glandelor salivare B,C,D,E (4,pag. 37) 674. Efectele carioprofilactice ale fluorului se bazează pe următoarele: A. Fluorură de calciu este insolubilă la un ph neutral B. Fluorură de magneziu inhiba agregarea bacteriană C. Fluorură de magneziu inhiba enolază microbiana D. Administrarea să topică prelungeşte timpul de clearence E. Administrarea să topică scade timpul de clearence A,C,D (4,pag. 39) 675. Zaharoză este hodrocarbonatol cu cel mai mare porential cariogen deoarece: A. Este principalul polizaharid din alimente B. Este cel mai frecvent utilizată în dietă umană C. Este utilizată preferenŃial de către micro organisme D. Este un substrat esenŃial pentru sinteză polizaharidelor extracelulare de depozit E. Creşte aderenŃă plăci bacteriene la Ńesuturile dure dentare B,C,D,E (4,pag. 47) 676. Rolul carioprotector al lipidelor se bazează pe A. Timpul de clearence prelungit B. Formarea unei bariere protectoare pentru smalŃ C. Împiedică degradarea enzimatica a hidrocarbonatelor D. Modifică proprietatiile de membrană ale bacteriilor E. Inhiba glicoliză la nivelul plăci bacteriene B,C,D,E (4,pag. 50) 677. Rolul carioprotector al lipidelor se bazează pe A. Timpul de clearence prelungit B. Formarea unei bariere protectoare pentru smalŃ C. Împiedică degradarea enzimatică a hidrocarbonatelor D. Modifică proprietatiile de membrană ale bacteriilor
E. Inhiba glicoliză la nivelul plăci bacteriene B,C,D,E (4,pag. 50) 678. AcŃiunea cariostatica a xilitolului se bazează pe: A. Proprietatea să de a fi metabolizat la un ph sub 5, B. Capacitatea foarte redusă de a fi metabolizat C. Stimularea secreŃiei salivare D. Reducerea acumulări de placă E. Este un substituent al zahărului din unele produse B,C,D,E (4,pag. 51) 679. Caria dentară reprezintă A. un proces distructiv cu evoluŃie ireversibilă B. un proces cronic al Ńesuturilor dure dentare fără caracter inflamator producând necroza şi distructia acestora C. proces dinamic desfăşurat la interfaŃă dinte-placă bacteriană şi dinte D. boală multifactoriala caracterizată printr-o distructie localizată a Ńesuturilor dure dentare sub acŃiunea microorganismelor E. toate răspunsurile corecte B,C,D (4,pag. 33) 680. FuncŃiile salivei sunt A. funcŃie digestivă B. reglarea PH-ului bucal C. menŃinerea echilibrului ecologic bucal D. funcŃie lubrifianŃă E. rapunsuri corecte a şi c A,B,C,D (4,pag. 35) 681. Rolul cario-preventiv al lichidului bucal se realizează prin A. exacerbarea adeziunii microbiene B. scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile C. efect bactericid D. remineralizarea cariilor incipiente E. demineralizarea cariilor necavitare B,C,D (4,pag. 43) 682. Placă bacteriană reprezintă A. un sistem ecologic microbian viguros B. agregat de microorganisme unite între ele şi de suprafaŃa a dintelui C. conglomerat de microorganisme pe o anumită suprafaŃa a dintelui D. este aderenŃă şi de alte structuri din cavitatea bucală prin intermediul unei matrici organice E. nu este obligatoriu să aibă aderenŃă A,B,D (4,pag. 52) 683. Diagnosticul pozitiv al hiperemiei preinflamatorii:
A. persistenŃa durerii 30-40 min după încetarea excitantului, localizată, provocată mai ales de cald, existenŃa unui proces carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dintele în cauză, teste de vitalitate pozitive B. persistenŃa durerii câteva minute după încetarea excitantului, localizată, provocată mai ales de rece şi dulce, existenŃa unui proces carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dintele în cauză, teste de vitalitate pozitive C. persistenŃa durerii 5-10 min după încetarea excitantului, nelocalizată, provocată mai ales de dulce, de intensitate mare, existenŃa unui proces carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dintele în cauză, teste de vitalitate intens pozitive D. persistenŃa durerii 25-30 min după încetarea excitantului, localizată, provocată mai ales de cald, existenŃa unui proces carios profund penetrant, percuŃie în ax pozitivă E. persistenŃa durerii cât persistă excitantul, localizată, provocată mai ales de rece şi dulce, existenŃa unui proces carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dintele în cauză, teste de vitalitate pozitive B (5, pag. 71) 684. Diagnosticul pozitiv în pulpita acută purulentă totală se pune pe bază: A. caracterului intermitent al durerii B. calmării temporare prin lichide calde C. testelor de vitalitate reduse D. sensibilităŃii la percuŃia în ax E. apariŃia picăturii de puroi C,D,E (5, pag. 79) 685. În pulpita acută seroasă parŃială, obiectiv se pun în evidenŃă: A. dinte cu carie profundă, cu depozite bogate de dentină alterată B. percuŃia în ax dureroasă C. dureri vii, localizate D. percuŃie transversală nedureroasă E. teste de vitalitate intens pozitive A,D,E (5, pag. 73) 686. IndicaŃii de tratament în hiperemia preinflamatorie: A. Tratamentul cariei simple şi coafajul indirect B. Tratamentul cariei simple şi cofajul direct în dublu timp C. AmputaŃia devitală D. Extirparea vitală E. ExtracŃia dintelui A,B,D (5, pag. 72) 687. IndicaŃii de tratament în pulpita acută seroasă parŃială: A. coafaj direct în dublu timp B. AmputaŃie vitală C. AmputaŃie devitală D. Extirpare vitală E. ExtracŃia dintelui
A,B,D (5, pag. 74) 688. Pulpita acută purulentă parŃială - Diagnostic pozitiv A. Durere pulsatilă B. Exacerbare durereii la cald, diminuarea la rece C. Picătura de puroi la deschiderea camerei pulpare D. PercuŃie în ax dureroasă E. Durere iradianată A,B,C (5, pag. 79) 689. Pulpita cronică deschisă granulomatoasă - diagnostic pozitiv: A. Carie profundă cu deschiderea camerei pulpare B. FormaŃiune polipoasă în continuarea pulpei dentare C. Sângerare şi sensibilitate la înŃeparea în profunzime D. Durere spontană nocturnă E. PercuŃie în ax dureroasă A,B,C (5, pag. 87) 690. Diagnosticul pozitiv în pulpita acută purulentă totală se pune pe bază: A. caracterului continuu al durerii B. calmarii temporare prin lichide calde C. testelor de vitalitate reduse D. sensibilităŃii la percuŃia în ax E. apariŃia picăturii de puroi C,D,E (5, pag. 79) 691. În pulpita acută seroasa parŃială, obiectiv se pun în evidenŃă: A. dinte cu carie profundă, cu depozite bogate de dentina alterată B. percuŃia în ax dureroasă C. dureri vii, localizate D. percuŃie transversală nedureroasă E. teste de vitalitate intens pozitive A,D,E (5, pag. 73) 10. Diagnosticul diferenŃial al hiperemiei preinflamatorii se face cu: A. pulpite acute coronare B. hipersensibilitate dentinara C. hiperestezia dentinara D. parodontite apicale acute E. pulpita cronica închisă propriu-zisă A,B,C, (5, pag. 71) 692. Diagnosticul diferenŃial al pulpitei acute seroase parŃiale se face cu: A. hiperemia preinflamatorie B. pulpita acută seroasa totală C. pulpita purulentă parŃială D. pulpita purulentă totală
E. parodontita apicala acută seroasa A,B,C,D (5, pag. 74) 693. Diagnosticul diferenŃial al pulpitei cronice deschise granulomatoase se face cu; A. pulpita cronica deschisă ulceroasa B. gangrena pulpara C. necroza pulpara D. polipul gingival E. granulomul intern Palazzi A,C,D (5, pag. 87) 694. Diagnosticul pozitiv al pulpitei acute seroase totale se pune pe bază: A. caracterului continuu al durerii B. hipersensibilităŃii la testele de vitalitate termice C. calmarii temporare prin lichide reci D. sensibilităŃii la percuŃia în ax E. prezenŃei cavităŃii carioase profunde A,B,D (5, pag. 76) 695. Diagnosticul pozitiv în hiperemia preinflamatorie se pune pe bază: A. persistentei durerii câteva minute după îndepărtarea excitantului B. teste de vitalitate pozitive C. semnalarea, de către pacienŃi a unor tratamente efectuate cu puŃin timp în urmă D. existenŃa procesului carios cu deschiderea camerei pulpare E. sensibilitate la percuŃia în ax A,B,C (5, pag. 71) 696. Factorii fizici care pot determina apariŃia hiperemiei preinflamatorii sunt reprezentaŃi de: A. traumatisme din timpul pregătirii cavităŃilor B. traumatisme din timpul şlefuirii bonturilor C. excitaŃii termice transmise prin obturaŃii metalice D. substanŃe medicamentoase utilizate în terapia cariei simple E. exotoxinele bacteriilor A,B,C (5, pag. 70) 697. La inspecŃie, în pulpita cronica deschisă ulceroasa se constată: A. prezenŃa unei cavităŃi carioase profunde, cu deschiderea largă a camerei pulpare B. pereŃi subŃiri, chiar fracturaŃi ai cavităŃii C. palpare cu sonda nedureroasa superficial D. înŃeparea în profunzime provoacă durere şi sângerare E. percuŃie în ax şi transversală negative A,B (5, pag. 85) 698. Morfopatologic, în pulpita acută seroasa parŃială apa A. vasodilataŃie pe teritoriu pulpar întins
B. marginaŃie leucocitara intensă C. la periferia procesului inflamator, semne de hiperfuncŃie D. degenerescente celulare cu fragmentarea membranei celulare E. vâscozitate pulpara redusă A,B,C (5, pag. 72) 699. Pulpita cronica închisă propriu-zisă poate evolua spre A. pulpita acută purulentă parŃială B. exacerbarea unor focare pulpare de inflamaŃie limitată şi cu caracter subacut C. necroza pulpara D. gangrena pulpara E. parodontita apicala cronica granulomatoasa B,C,D (5, pag. 90) 700. Simptomatologia subiectiva în pulpita acută seroasa totală este dominată de: A. crize dureroase violente, insuportabile B. tendinŃa de iradiere a durerii C. caracterul pulsatil al durerii D. percuŃia în ax pozitivă E. prezenŃa unui proces carios profund A,B (5, pag. 75) 701. Tratasaturile comune ale pulpitelor cronice închise sunt: A. se organizează şi se dezvolta în condiŃiile unei camere pulpare închise B. procesul inflamator se desfăşoară lent C. prezintă imagini radiologice bine conturate D. majoritatea au evoluŃie asimptomatica clinic E. modificările pulpare sunt caracterizate de prezenŃa Ńesutului de granulaŃie A,B,D,E (5, pag. 90) 702. Diagnosticul diferenŃial în pulpita purulentă parŃială se face cu: A. caria dentară simplă B. pulpita seroasa coronara C. pulpita seroasa totală D. pulpita purulentă coronoradiculara E. parodontita apicala acută purulentă B,D (5, pag. 79) 703. Diagnosticul diferenŃial în pulpita seroasa parŃială se face cu: A. caria simplă dentară B. hiperemia preinflamatorie C. pulpita acută seroasa totală D. pulpita purulentă parŃială E. pulpita purulentă totală B,C,D,E (5, pag. 74)
704. Din categoria pulpitelor cronice deschise fac parte formele: A. ulceroasa B. polipoasa C. scleroatrofica D. hiperplazica E. propriu-zisă A,B (5, pag. 80) 705. Granulomul intern al lui Palazzi: A. este o pulpită cronica deschisă polipoasa B. este o pulpită cronica închisă propriu-zisă C. este o pulpită cronica închisă hiperplazica D. poate fi localizată coronar şi/sau radicular E. diagnosticul se poate pune pe baza radiografiei C,D,E (5, pag. 92) 706. În pulpita seroasa totală la un dinte maxilar superior, durerea poate iradia către: A. dinŃii vecini B. dinŃii antagonişti C. hemimaxilarul opus D. zona temporală E. zona orbitală A,B,D,E (5, pag. 75) 707. PercuŃia în ax este pozitivă în următoarele pulpopatii: A. hiperemia preinflamatorie B. pulpite seroase parŃiale acute C. pulpite seroase totale D. pulpite purulente parŃiale acute E. pulpite purulente totale C,E (5, pag. 76,80) 708. Pulpita cronica închisă hiperplazica poate evolua şi complică cu: A. pulpita seroasa parŃială B. pulpita seroasa totală C. necroza pulpara D. fracturi ale dintelui E. parodontita apicala cronică C,D (5, pag. 92) 709. Sensibilitatea dureroasă în cazul unei pulpite cronice deschise poate apărea: A. în masticaŃie, când sunt tasate alimente în cavitatea carioasă şi se exercita presiuni în spaŃiul endodontic B. Palparea cu sonda în profunzime C. în cazul unor reacutizari datorate obliterării cavităŃii carioase pentru un timp mai lung, cu resturi alimentare
D. testări ale vitalităŃii dintelui, dar la intensităŃi mari ale excitanŃilor E. testări ale vitalităŃii dintelui, la intensităŃi obişnuite ale excitanŃilor A,B,C,D (5, pag. 85) 710. Testele de vitalitate la rece şi electice arata hiposensibilitate pulpara în următoarele situaŃii: A. caria simplă B. pulpite acute seroase C. pulpite acute purulente D. pulpite cronice deschise E. pulpite cronice închise C,D,E (5, pag. 72-81) 711. Diagnosticul pozitiv în pulpita acita seroasa parŃială: A. Caracterul ocalizat al durerii B. Durere vie, spontană sau provocată ce durează de la câteva minute la câteva ore C. Teste de vitalitate pozitive maia les la rece D. Carie profundă fără deschiderea camerei pulpare E. PercuŃie în ax dureroasă A,B,C,D (5, pag. 74) 712. IndicaŃii de tratament în hiperemia preinflamatorie: A. Tratamentul cariei simple şi coafajul indirect B. Tratamentul cariei simple şi cofajul direct în dublu timp C. AmputaŃia devitala D. Extirparea vitală E. ExtracŃia dintelui A,B,D (5, pag. 72) 713. IndicaŃii de tratament în pulpita acută seroasa parŃială: A. coafaj direct în dublu timp B. AmputaŃie vitală C. AmputaŃie devitala D. Extirpare vitală E. ExtracŃia dintelui A,B,D (5, pag. 74) 714. Pulpita acută purulentă parŃială - Diagnostic pozitiv A. Durere pulsatila B. Exacerbare durereii la cald, diminuarea la rece C. Picătura de puroi la deschiderea camerei pulpare D. PercuŃie în ax dureroasă E. Durere iradianata A,B,C (5, pag. 79) 715. Pulpita acută seroasa totală - diagnostic pozitiv:
A. Durere cu caracter continuu B. Intensitate mare a durerii C. PercuŃie în ax dureroasă D. Hipersensibilitate la testele de vitalitate termice E. Carie profundă cu camera pulpara deschisă A,B,C,D (5, pag. 76) 716. Pulpita cronica deschisă granulomatoasa - diagnostic pozitiv: A. Carie profundă cu deschiderea camerei pulpare B. FormaŃiune polipoasa în continuarea pulpei dentare C. Sângerare şi sensibilitate la înŃeparea în profunzime D. Durere spontană nocturnă E. PercuŃie în ax dureroasă A,B,C (5, pag. 87) 717. Pulpita cronica deschisă ulceroasa - Diagnostic pozitiv: A. Carie profundă cu deschiderea camerei pulpare B. Lipsa durerii şi apariŃia ei în anumite circumstanŃe C. Sângerare la înŃeparea pulpei cu sondă D. Teste de vitalitate negative E. PercuŃia în ax dureroasă A,B,C (5, pag. 85) 718. Diagnisticul diferenŃial în pulpita acută seroasa totală se face cu: A. Pulpita acută seroasa parŃială B. Pulpita purulentă totală C. Parodontita apicala acută seroasa D. Parodontita apicala acută purulentă E. Pulpita cronica granulomatoasa A,B,C (5, pag. 76) 719. Diagnosticul diferenŃial în pulpita acută purulentă totală se face cu: A. Pulpita acută seroasa totală B. Pulpita acută seroasa parŃială C. Pulpita purulentă parŃială D. Gangrena pulpara E. Parodontita apicala acută purulentă A,C,E (5, pag. 80) 720. Diagnosticul pozitiv al pulpitei acute purulente parŃiale se pune pe următoarele semne: A. Caracterul pulsatil al durerii, cu posibilitate de localizare B. Exacerbarea durerii la cald C. Exacerbarea durerii la rece D. Probele de vitalitate la rece dau răspunsuri pozitive la intensităŃi mai mari E. Probele de vitalitate electrice dau răspunsuri pozitive la intensităŃi mici ale stimulilor
A,B,D (5, pag. 79) 721. Diagnosticul pozitiv în pulpita cronica deschisă ulceroasa se pune pe următoarele semne: A. ExistenŃa cariei profunde cu deschiderea camerei pulpare B. Răspuns pozitiv la percuŃia în ax a dintelui C. Sângerare la înŃeparea pulpei cu sondă D. Răspuns pozitiv la percuŃia transversală a dintelui E. Răspunsuri negative la testele de vitalitate A,C (5, pag. 85) 722. EvoluŃia pulpitei acute purulente parŃiale este spre: A. Pulpita purulentă totală B. Pulpita cronica dechisa ulceroasa C. Gangrena pulpara D. Necroza pulpara E. Hiperemie preinflamatorie A,B,C (5, pag. 79) 723. Examenul morfopatologic în pulpita acută seroasa totală pune în evidenŃă următoarele: A. VasodilataŃie în întreg teritoriul pulpar B. PereŃii vasculari nepermeabili C. PrezenŃa rară a elementelor sanguine din seria albă în Ńesutul pulpar D. Vâscozitate pulpara redusă, prin depolimerizarea substanŃei fundamentale E. Degenerescente odontoblastice, cu fragmentarea membranei celulare A,C,D,E (5, pag. 75) 724. În faza de hiperemie preinflamatorie, durerea este provocată de: A. Realizarea unei obturatiii metalice cu protejarea dentinei de pe fundul cavităŃii B. Gustul sărat C. Gustul acru D. Gustul dulce E. Realizarea unei obturaŃii metalice fără protejarea dentinei D,E (5, pag. 71) 725. Tabloul clinic în pulpita acută seroasa totală prezintă: A. Durere provocată de un agent extern, violenta, insuportabilă B. Durere cu intensitate ce creşte progresiv C. Exacerbări ale durerii la rece, dulce D. Exacerbări ale durerii la acru E. Durere cu intensitate mică A,B,C,D (5, pag. 75) 726. Tratamentul în pulpita acută purulentă totală se face cu: A. Antibiotice endodontal
B. Ozonoterapie C. Diatermie D. Extirpare devitala E. AmputaŃie vitală A,B,C (5, pag. 80) 727. Aspectul morfopatologic al pulpitei acute purulente parŃiale este: A. celulele situate la distanŃă de focar nu prezintă leziuni B. fibrele de colagen sunt integre C. fibrele nervoase învecinate focarului prezintă detaşarea tecii de mielina D. celulele pulpare din centrul focarului sunt dezagregate E. celulele sangvine ajung în focar prin diapedeza cu diverse aspecte morfologice în raport cu starea lor funcŃională. A,C,D,E (5, pag. 78) 728. Diagnosticul diferenŃial al pulpitei acute purulente totale se face cu: A. pulpita acută seroasa totală B. pulpita cronica deschisă ulceroasa C. pulpita purulentă parŃială D. pulpita acută seroasa parŃială E. parodontita apicala acută. A,C,E (5, pag. 80) 729. Diagnosticul diferenŃial al pulpitei cronice deschise granulomatoasa se face cu: A. polipul gingival B. pulpita cronica deschisă ulceroasa C. parodontita apicala cronica granulomatoasa D. necroza pulpara E. pulpita totală seroasa. A,B,D (5, pag. 87) 730. Examenul microscopic în pulpita acută seroasa parŃială pune în evidenŃă: A. vasodilataŃie B. permeabilitate scăzută a pereŃilor vasculari C. marginaŃie leucocitara intensă D. semne de hipofuncŃie odontoblastica E. concentrarea fosfatazei alcaline în regiunea predentinei A,C,E (5, pag. 72) 731. în pulpita cronica închisă hiperplazica se constată: A. odontoblastii îşi păstrează dimensiunea, dar nucleii sunt micşoraŃi B. stratul de odontoblasti dispare aproape în întregime, lăsând spaŃii vacuolare C. micşorarea camerei pulpare şi a canalelor radiculare prin hipermineralizarea dentinei D. pulpa se transforma într-un Ńesut lax de tip primitiv E. pulpa poate conŃine zone de degenerescenta hialina sau călcară. B,D (5, pag. 91)
732. Simptomatologia în hiperemia preinflamatorie: A. durere spontană B. durerea iradiază C. la examenul obiectiv se constată un proces carios care nu a deschis camera pulpara D. uşoară hipersensibilitate la testul termic rece E. sensibilitatea dentinei la palparea cu sondă. C,D,E (5, pag. 71) 733. Simptomatologia pulpitei acute seroase parŃiale este: A. durere vie localizată la un anumit dinte B. durerea este continuă C. dintele este modificat la culoare D. atingerea dentinei cu sonda provoacă o reacŃie dureroasă E. percuŃia dintelui în ax provoacă durere. A,D (5, pag. 73) 734. Tabloul morfologic al unei pulpite cronice închise este: A. alături de Ńesutul fibrozat şi Ńesutul de granulaŃie închistat se pot constata focare de inflamaŃie acută supurativa B. Ńesutul de granulaŃie poate fi învecinat cu zone de degenerescenta hialina sau călcară C. odontoblastele au un aspect normal D. vasele sangvine au aspect normal E. fibrele nervoase sunt, în mare parte, degenerate. A,B,E (5, pag. 88) 735. Diagnosticul diferenŃial al hiperemiei preinflamatorii se face cu: A. Caria simplă B. Hiperestezia dentinara C. Deschiderea accidentală a camerei pulpare D. Hipersensibilitatea dentinara E. Pulpita cronica închisa propriu-zisă B,D (5, pag. 71) 736. Diagnosticul diferenŃial al pulpitei acute seroase totale se face cu: A. Nevralgia esenŃială de trigemen B. Pulpita acută seroasa parŃială C. Parodontita apicala acută purulentă D. Pulpita acută purulentă totală E. Pulpita acută purulentă parŃială B,D (5, pag. 76) 737. În pulpita acută seroasa parŃială putem întâlni: A. Dureri spontane B. Dureri provocate la cald C. Dureri iradiate
D. Dureri continue E. Dureri localizate A,B,E (5, pag. 73) 738. Hiperemia preinflamatorie se caracterizează prin: A. încetarea durerii după îndepărtarea stimulului B. persistenŃa durerii câteva minute după îndepărtarea stimulului C. intensitate crescută a durerii D. intensitate moderată a durerii E. exacerbarea durerii mai mult la cald şi mai puŃin la rece B,D (5, pag. 71) 739. Modificările morfologice în hiperemia preinflamatorie A. micşorarea volumului odontoblastelor B. mărirea volumului odontoblastelor şi fibroblastelor C. marginaŃie leucocitară D. prezenŃa indivizilor microbieni în pulpă E. scăderea activităŃii metabolice celulare B,C (5, pag. 70) 740. Care din următoarele afecŃiuni pulpare poate fi reversibilă: A. pulpita seroasă totală B. hiperemia preinflamatorie C. pulpita purulentă parŃială D. pulpita seroasă parŃială E. pulpita purulentă totală B,D (5, pag. 71,74) 741. În pulpita seroasă parŃială apare: A. scăderea permeabilităŃii pereŃilor vasculari B. marginaŃie leucocitară redusă C. marginaŃie leucocitară intensă D. semne de inactivitate odontoblastică în centrul procesului inflamator E. hiperfuncŃie odontoblastică la periferia procesului inflamator C,D,E (5, pag. 72) 742. În pulpita seroasă parŃială: A. durerea este vie, iradiată B. durerea este vie, localizată C. durerea dispare după îndepărtarea stimulilor D. durerea poate Ńine câteva minute E. durerea poate Ńine câteva ore B,D,E (5, pag. 73) 743. În pulpita seroasă parŃială: A. durerea este mai puternică la proba cu clorură de etil
B. durerea este mai puternică la proba cu fuloarul încălzit C. durerile sunt calmate de apă rece D. durerile sunt calmate de apă călduŃă E. durerea cedează la calmante A,D,E (5, pag. 74) 744. În pulpita seroasă totală: A. durerea apare întotdeauna provocată B. durerea poate să apară spontan C. durerea are caracter brutal D. durerea poate avea caracter progresiv E. durerea cedează întotdeauna la calmante B,C,D (5, pag. 75) 745. IndicaŃii de tratament în hiperemia preinflamatorie A. tratamentul cariei dentare şi coafaj indirect B. tratamentul cariei dentare şi coafaj direct într-un timp, în cazul deschiderii accidentale a camerei pulpare C. tratamentul cariei dentare şi coafaj direct în doi timpi, în cazul deschiderii accidentale a camerei pulpare D. amputaŃie vitală E. extirpare vitală A,C,D,E (5, pag. 72) 746. Diagnosticul diferenŃial în pulpita purulentă parŃială se face cu: A. caria dentară simplă B. pulpita seroasă coronară C. pulpita seroasă totală D. pulpita purulentă coronoradiculară E. parodontita apicală acută purulentă B,D (5, pag. 79) 747. Din categoria pulpiteor cronice deschise fac parte formele: A. ulceroasă B. polipoasă C. scleroatrofică D. hiperplazică E. propriu-zisă A,B (5, pag. 80) 748. Care sunt simptomele pentru diagnosticul pulpitei acute purulente totale: A. Durere continua B. Durere pulsatila C. Hipersensibilitate la teste de vitalitate D. Sensibilitate la percuŃia în ax E. Durere localizată
A,B,D,E (5, pag. 79) 749. Pulpita cronica deschisă ulceroasa poate evolua spre: A. Pulpita acută seroasa B. Pulpita acută purulentă C. Fractura coronara D. Gangrena E. Pulpita cronica polipoasa A,B,C,D (5, pag. 85) 750. Diagnosticul pozitiv în pulpita acută prulenta parŃială se face pe: A. Caracterul pulsatil al dureri B. Exacerbare la rece diminuare la cald C. PrezenŃa picăturii de puroi la deschiderea camerei pupare D. Hipoexcitabilitate E. Imposibilitaea localizării dintelui afectat A,C,D (5, pag.79) 751. În startul patru din pulpita cronica deschisă ulceroasa se găsesc: A. Fibre conjunctive B. Limfocite C. Histiocite D. Macrofage E. Pulpa cu structura aparent normală A,B,C,D (5, pag. 84) 752. Pulpita cronică închisă hiperplazică poate evolua şi complică cu: A. pulpită seroasă parŃială B. pulpită seroasă totală C. necroză pulpară D. fracturi ale dintelui E. parodontită apicală cronică C,D (5, pag. 92) 753. IndicaŃiile de tratament în hiperemia preinflamatorie sunt: A. Coafajul indirect B. Coafajul direct într-un timp C. Coafajul direct în doi timpi D. AmputaŃia vitală E. Extirparea vitală A,C,D,E (5, pag. 72) 754. Examenul obiectiv în pulpita acută seroasa parŃială releva: A. Dintele afectat are coloraŃie anormală B. Caria profundă are multă dentina ramolita C. Palparea cu sonda în profunzime este dureroasă
D. PercuŃia dintelui în ax este dureroasă E. Testele de vitalitate sunt intens pozitive B,C,E (5, pag. 73) 755. Diagnosticul pozitiv în pulpita acută seroasa totală se face prin: A. Durerea spontană, iradianta, vie, lancinanta, în crize prelungite B. Palparea fină cu vârful sondei poate declanşa criza dureroasă C. PercuŃia în ax nedureroasă D. Testele de vitalitate negative E. ColoraŃia normală a dintelui, cu multă dentina ramolita în procesul carios A,B,E (5, pag. 76) 756. Examenul subiectiv în pulpita cronica deschisă ulceroasa evidenŃiază: A. Lipsa durerii în general B. ApariŃia de jenă dureroasă uneori la masticaŃie C. Prin obliterarea cavităŃii carioase cu resturi alimentare pot apare dureri pulpitice acute însă mai puŃin violente D. Discrete sângerări după periaj sau traume masticatorii E. Lipsa antecedentelor dureroase puternice A,B,C,D (5, pag. 84) 757. Diagnosticul diferenŃial în pulpita cronica deschisă granulomatoasa se face cu: A. Polipul gingival B. Necroza pulpara C. Pulpita cronica deschisă ulceroasa D. Gangrena pulpara E. Pulpitele cronice închise A,B,C (5, pag. 87) 758. Pulpitele cronice închise au ca trăsături comune: A. Se formează în interiorul camerei pulpare închise B. EvoluŃia clinica este asimptomatica C. Procesul inflamator se desfăşoară lent D. PrezenŃa Ńesutului de granulaŃie E. Au caracter invadant A,B,C,D (5, pag. 88) 759. Diagnosticul diferenŃial în pulpita cronica închisă propriu-zisă se face cu: A. Pulpita cronica deschisă ulceroasa B. Necroza pulpara C. Gangrena pulpara simplă D. Pulpita cronica închisă granulomatoasa E. Gangrena pulpara complicată A,B,C,D (5, pag. 90) 760. Simptomatologia pulpitei cronice închise hiperplazice releva:
A. Lipsa durerii în general B. Vagă jena dureroasă uneori C. Examenul radiologic fixează diagnosticul de certitudine D. Prin transparenta smaltului se poate constata roziul granulomului intern localizat coronar E. PercuŃie în ax dureroasă A,B,C,D (5, pag. 91) 761. Tratamentul în pulpita acută toatală se face cu: A. Oznoterapie B. Diatermie C. Antibiotice endodontal D. Extirpare devitală E. AmputaŃie vitală A,B,C (5, pag. 82) 762. Trăsăturile comune ale pulpitelor cronice închise sunt: A. Se organizează şi se dezvoltă în condiŃiile unei camere pulpare închise B. Procesul inflamator se desfăşoară lent C. Prezintă imagini radiologice bine conturate D. Majoritatea au evoluŃie asimptomatică clinic E. Modificarea pulpei este caracterizată de prezenŃa Ńesutului de granulaŃie A,B,D,E (5, pag. 88) 763. Sensibilitatea dureroasă în cazul unei pulpite cronice deschise poate apare: A. În masticaŃie, când alimentele sunt tasate în cavitatea carioasă şi se exercită presiune în spaŃiul endodontic B. Palparea cu sonda în profunzime C. În cazul unor reacutizări datorită obliterării cavităŃii carioase pentru un timp mai lung cu resturi alimentare D. Testării de vitalitate a dintelui la intensităŃi obişnuite ale excitanŃilor E. Testării de vitalitate a dintelui la intensităŃi mari ale excitanŃilor A,B,C,E (5, pag. 85) 764. Factorii generali implicaŃi în etiopatogenia necrozei pulpare sunt: A. Traumatismele dentare B. Avitaminozele C. Factori termici D. Factori chimico-toxici bucali E. LuxaŃiile dentare B (5, pag. 94) 765. Printre factorii etiologici ai necrozei pulpare se numără: A. substanŃe toxice fizico-chimice B. creşterii mări a temperaturii C. factori microbieni din procesul carios D. traumatismele dentare care au determinat o fractură penetrantă a dintelui respectiv
E. aparate ortodontice care determină forŃe excesive greşit calculate, asupra unui dinte A,B,E (5, pag. 96-97) 766. Simptomatologia necrozei pulpare cuprinde: A. Probe de vitalitate termice pozitive B. Probe de vitalitate electrice pozitive C. La diafanoscopie, dintele apare transparent D. Tehnica de transiluminare cu fibre optice indică o pierdere a transparenŃei şi a coloraŃiei obişnuite E. Foraj explorator negativ D,E (5, pag. 98) 767. Diagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare se pune pe baza următoarelor semne: A. insensibilitate totală la sondajul canalelor radiculare B. absenŃa modificărilor radiologice periapicale C. carie profundă cu camera pulpară deschisă D. examen bacteriologic negativ E. teste de vitalitate pozitive. A,B,C (5, pag. 101) 768. Diagnosticul diferenŃial al necrozei pulpare se face cu; A. parodontita apicala acută hiperemica B. gangrena pulpara simplă C. pulpita cronica cu camera pulpara închisă (propriu-zisă) D. hiperemia pulpara E. parodontita apicala cronică B,C,E (5, pag. 98) 769. Factorii cauzatori ai gangrenei pulpare sunt: A. formolul B. creşterile mari şi bruşte de temperatură C. acŃiunea unor enzime de provenienŃa bacteriana D. dezechilibrul circulator E. flora microbiana din mediul salivar C,D,E (5, pag. 102) 770. Printre factorii chimico-toxici care pot produce necroza pulpara se număra A. formolul B. fenolul C. trioximetilenul D. clorhexidina E. arsenul A,B,C,E (5, pag. 96) 771. Printre factorii etiologici ai necrozei pulpare se numără: A. substanŃe toxice fizico-chimice
B. creşterii mări a temperaturii C. factori microbieni din procesul carios D. traumatismele dentare care au determinat o fractură penetranta a dintelui respectiv E. aparate ortodontice care determină forŃe excesive greşit calculate, asupra unui dinte A,B,E (5, pag. 96-97) 772. Printre formele anatomo-clinice a gangrenei pulpare se numără: A. uscată B. umedă C. simplă D. complicată E. hiperemica A,B,C,D (5, pag. 101) 773. Un dinte cu necroza pulpara poate prezentă: A. coloraŃie modificată B. hipersensibilitate şi hiperestezie C. o obturaŃie mai veche D. lipsa de sensibilitate la sondarea camerei pulpare şi a canalelor radiculare E. testele de vitalitate pozitive la intensităŃi crescute ale curentului electric A,C,D (5, pag. 98) 774. Diagnosticul diferenŃial al gangrenei pulpare simple se face cu: A. hiperemia pulpara B. caria secundară recidiva C. parodontita apicala cronică D. pulpita cronică E. necroza pulpara C,D,E (5, pag. 102) 775. Diagnosticul pozitiv în gangrena pulpara simplă se pune pe urmtoarele aspecte A. carie profundă cu deschiderea camerei pulpare B. insensibilitate totală la sondarea camerei pulpare şi a canalelor radiculare C. prezenŃa hiperesteziei dentinare D. teste de vitalitate uşor pozitive la intensităŃi crecsute ale curentului electric E. imagine radiologica fără modificări ale parodonŃiului apical A,B,E (5, pag. 101) 776. Necroza pulpara poate evolua spre: A. rămâne pe o perioadă în acest stadiu B. vindecare spontană C. pulpita cronica cu camera pulpara închisă D. gangrena pulpara E. fractura dentară A,D,E (5, pag. 99)
777. Printre complicaŃiile gangrenei pulpare simple amintim: A. parodontitele apicale acute B. fracturi corono-radiculare C. papilita D. endocardita E. glomerulonefrite A,B,D,E (5, pag. 102) 778. Următoarele semne clinice caracterizează gangrena pulpara: A. modificări de culoare a dintelui B. sondarea canalelor radiculare nedureroase C. sondarea canalelor poate prezenta uşoară sensibilitate D. prezenŃa unui proces carios care a evoluat cu deschiderea camerei pulpare E. hipersensibilitate dentinara A,B,D (5, pag. 101) 779. Diagnosticul diferenŃial al gangrenei pulpare simple se face cu: A. Pulpite acute B. Pulpite cronice C. Necroza pulpara D. Gangrena complicată E. Caria dentară B,C,D (5, pag. 101-102) 780. Diagnosticul diferenŃial în nevroza pulpara se face cu: A. Gangrena pulpara simplă B. Pulpita cronica deschisă C. Pulpita cronica închisă D. Fractura dentară E. Parodontita apicala cronică A,B,C,E (5, pag. 98) 781. După devitalizare cu preparate pe bază de arsenic: A. Se produce o necroza de coagulare B. Se produce o necroza de colicvatie C. Deschiderea camerei pulpare produce o sângerare abundentă D. Pulpa necrozata are aspect uscat E. Pulpa necrozata are un aspect brun-cenusiu A,D,E (5, pag. 98) 782. EvoluŃia şi complicaŃiile gangrenei pulpare pot fi spre: A. Parodontita apicala B. Necroza pulpara C. Fractura coronara D. Boala de focar E. Fractura corono-radiculara
A,C,D,E (5, pag. 102) 783. Examenul radiologic în gangrena pulpara: A. Este elocvent B. Poate releva o radiotransparenta periapicala C. Poate releva îngustarea canalului radicular D. Poate evidenŃia existenŃa denticulilor E. Poate evidenŃia o usara lărgire a canalului C,D (5, pag. 101) 784. Gangrena umedă se caracterizează prin: A. Ńesut pulpar putrificat ferm B. Imagine radiologica cu modificări periapical C. Ńesut pulpar putrificat foarte moale D. Pierdere parŃială a configuraŃiei structurale a pulpei E. Pierdere totală a configuraŃiei structurale a pulpei C,E (5, pag. 100) 785. Microrganismele implicate în patogenia gangrenei pulpare sunt: A. Streptococi alfa hemolitici B. Stafilococul alb C. Stafilococul auriu D. Gonococi E. Pneumococi A,B,C,E (5, pag. 94) 786. Modificări de culoare a dintelui se pot întâlni în: A. Necroza pulpara B. Pulpita cronica deschisă C. Gangrena pulpara D. Pulpita cronica închisă hiperplazica E. Pulpita cronica închisă propriu A,C,D (5, pag.94 ) 787. Necroza pulpara: A. Se tratează ca pulpita cronica închisă B. Extirparea devitala este de elecŃie C. Respectă tratamentul mecano-chimic finalizat cu obturaŃie radiculara corectă D. Nu necesită etapa de tratament antiseptic fiind o mortificare aseptica E. Se tratează ca o gangrenă pulpara C,E (5, pag. 98) 788. Diagnosticul diferenŃial al necrozi se face cu: A. Gangrena pulpara simplă B. Granulonul intern Palazzi C. Paradontita apicala cronică
D. Pulpita cronica deschisă E. Pulpita cronica închisă propriu-zisă A,C,D,E (5, pag. 98-99) 789. Diagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare se pune prin: A. Carie profundă cu deschiderea camerei pulpare B. Fetiditate C. Dureri la masticaŃie D. Teste de vitalitate negative E. Examen bacteriologic pozitiv A,B,D,E (5, pag. 101) 790. Diagnosticul pozitiv al necrozei pulpare se pune pe seama: A. Modificărilor de culoare a dintelui B. Testelor de vitalitate negative C. PercuŃiei în ax negative D. Mirosului fetid E. ÎnsămânŃării bacteriene negative A,B,E (5, pag. 98) 791. EvoluŃia şi complicaŃiile necrozei pulpare sunt: A. Necroza poate rămâne o perioadă în acest stadiu B. Se produce infectarea pulpitei necrozate C. Provoacă rizaliza D. Duce la fractura dentară E. ApariŃia chistului radicular A,B,D (5, pag. 99) 792. Infectarea pulpei necrozate se face cu germeni bacterieni proveniŃi din: A. Cavitatea bucala B. Chiste de vecinătate C. Canal radicular lateral D. CirculaŃia general prin anacoreza E. Osul alveolar A,C,D (5, pag. 99) 793. Diagnosticul diferenŃial al necrozei pulpare se face cu: A. Gangrena pulpara simplă B. Parodontita apicala cronică C. Pulpita cronica închisă propriu-zisă D. Pulpita cronica deschisă E. Pulpita acută purulentă totală A,B,C,D (5, pag. 99) 794. Examenul histochimic în gangrena pulpara pune în evidenŃă o masă semiputreda compusă
din: A. Materii grase B. Polipeptide alterate C. Hidrogen sulfurat D. Apa E. Monoxid de carbon A,B,C,D (5, pag. 101) 795. Gangrena dentară constituie un focar de infecŃie pentru restul organismului, determinând: A. Glomerulonefrite B. Endocardite C. AfecŃiuni reumatismale D. Diabet zaharat E. Diabet insipid A,B,C (5, pag. 102) 796. Microorganismele din spaŃiul endodontic, în gangrena pulpara sunt: A. Difteroizi B. Lactobacili C. Stafilococ auriu D. Stafilococ alfa-hemolitic E. Noocardia A,B,C,E (5, pag. 99) 797. Radiofrafia dentară în gangrena pulpara arata: A. TransparenŃa crescută a canalului radiculalar B. Micşorarea lumenului radicular prin depozite de dentina C. PrezenŃa barierei dentinocementoide la nivelul apexului D. ExistenŃa denticulilor E. SpaŃii intertrabeculare mărite de volum A,B,C,D (5, pag. 101) 798. Responsabil de leziunile tisulare din gangrena este şi Ńesutul pulpar propriu-zis, prin elaborarea unor elemente cu acŃiune distructivă locală: A. Enzime lizozomale B. Acizi nucleici C. Histidina D. Heparina E. Enzime proteolitice A,B,D,E (5, pag. 100) 799. Simptomatologia gangrenei pulpare cuprinde: A. Modificarea de culoare a dintelui B. Pierderea marcată de substanŃă dentară C. Durere la percuŃia transversală a dintelui
D. Sensibilitate la palparea cu sonda a canalelor radiculare E. Examen bacteriologic pozitiv A,B,E (5, pag. 101) 800. Simptomatologia necrozei pulpare cuprinde: A. Probe de vitalitate termice pozitive B. Probe de vitalitate electrice pozitive C. La diafanoscopie, dintele apare transparent D. Tehnica de transiluminare cu fibre optice indica o pierdere a transparenŃei şi a coloraŃiei obişnuite E. Foraj explorator negativ D,E (5, pag. 98) 801. Arsenicul determina necroza pulpei dentare prin: A. modificarea brutală a pH-ului B. precipitarea proteinelor plasmatice şi lezarea membranei celulare C. paralizia pereŃilor vasculari D. blocarea respiraŃiei celulare E. depolimerizarea colagenului. C,D (5, pag. 97) 802. Cauzele necrozei pulpare pot fi: A. secŃionarea vaselor pulpare la nivelul apexului dentar B. smulgerea vaselor la nivelul apexului dentar C. penetrarea bacteriilor prin apexul dentar D. dilacerarea Ńesutului pulpar cu eliberare de amine toxice E. compresia vaselor la nivelul apexului. A,B,D,E (5, pag. 95) 803. Diagnosticul diferenŃial al necrozei pulpare se face cu: A. gangrena simplă B. parodontita apicala cronică C. pulpita seroasa parŃială D. pulpita cronica deschisă E. pulpita cronica închisă propriu-zisă. A,B,D,E (5, pag. 98-99) 804. Diagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare se pune pe baza următoarelor semne: A. insensibilitate totală la sondajul canalelor radiculare B. absenŃa modificărilor radiologice periapicale C. carie profundă cu camera pulpara deschisă D. examen bacteriologic negativ E. teste de vitalitate pozitive. A,B,C (5, pag. 101) 805. Diagnosticul pozitiv în necroza pulpara se face pe baza următoarelor semne:
A. dinte cu aspect normal B. test de vitalitate la rece negativ C. la palpare cu sonda în camera pulpara apare sângerare D. la testul electric răspunsul este pozitiv E. la percuŃie rezonanta este mata. B,E (5, pag.98) 806. Prin necroza se înŃelege: A. modificarea aseptica a pulpei dentare sub acŃiunea microorganismelor B. distructia aseptica a Ńesutului pulpar sub acŃiunea agenŃilor fizici C. transformarea pulpei dentare într-un Ńesut de granulaŃie bogat vascularizat D. atrofia fibroscleroasa şi reticulara a pulpei dentare E. mortificarea pulpei sub acŃiunea agenŃilor chimici. B,E (5, pag. 94) 807. Simptomatologia clinică în necroza pulpara: A. dintele are culoare modificată B. prezintă hiperestezie C. conŃinutul canalului radicular este o masă omogena de culoare roşie viu D. probe de vitalitate negative E. la percuŃia rezonanta este mata. A,D,E (5, pag. 98) 808. Diagnosticul diferenŃial al necrozei pulpare se face cu: A. Gangrena pulpara simplă B. Pulpita cronica închisa hiperplazica C. Parodontita apicala cronică D. Pulpita cronica închisa propriu-zisă E. Pulpita cronica deschisă A,C,D,E (5, pag. 98-99) 809. Necroza de coagulare poate fi provocată de: A. Arsenic B. Clorura de zinc C. Trioximetilen D. Fenol E. Tricrezolformalina A,C,D,E (5, pag. 98) 810. Necroza de colicvatie poate fi declanşată de: A. Tricrezolformalina B. Papaina C. Tripsina D. Antiformina E. Clorura de zinc B,C,D (5, pag. 98)
811. Necroza de coagulare este secundară A. acŃiunii enzimatice B. creşterii hidrofiliei C. blocării circulaŃiei sangvine D. acŃiunii arsenicului E. coagulării proteice C,D,E (5, pag. 98) 812. Necroza de coagulare se caracterizează prin A. Pulpa uscată B. Pulpă de culoare galben-brun C. Consistenta pulpara este redusă D. Extirparea se realizează în microfragmente E. Apărea adesea după arsenic A,B,E (5, pag. 98) 813. Necroza de coligvatie este produsă prin: A. Enzime vegetale B. Enzime animale C. SoluŃii antiseptice D. Arsenic E. Bradichinina A,B,C (5, pag. 98) 814. În gangrena pulpara simplă examenul radiologic arata: A. Radiotransparenta crescută a canalului radicular B. Uneori strâmtorarea lumenului canalului radicular C. ExistenŃa denticulilor D. Lipsa barieri dentino cementoide E. Uneori lărgirea lumenului canalului radicular A,B,C (5, pag. 101) 815. Semnele de gangrene simplă sunt: A. test de vitalitate negativ B. lipsa sensibilităŃii şi sângerării pe canal C. camera pulpara închisă D. dinte modificat de culoare E. modificări periapicale pe radiografie A,B,D (5, pag. 101) 816. Gangrena uscată: A. succede unei pulpite cronice deschise ulceroase B. succeede un traumatism C. succede acŃiunii unui agent chimic D. pereŃi dentinari alteraŃi profund
E. extirparea uşoară a resturilor B,C,E (5, pag. 101) 817. Diagnosticul diferenŃial în necroza pulpară se face cu: A. Gangrena pulpară simplă B. Pulpita cronică deschisă C. Pulpita cronică închisă D. Fractura dentară E. Parodontita apicală cronică A,B,C,E (5, pag. 98) 818. Necroza pulpară: A. Se tratează ca pulpită cronică închisă B. Extirparea devitală este de elecŃie C. Respectă tratamentul mecano-chimic finalizat cu obturaŃie radiculară corectă D. Nu necesită etapă de tratament antiseptic fiind o mortificare aseptică E. Se tratează ca o gangrenă pulpară C,E (5, pag.98) 819. După devitalizare cu preparate pe bază de arsenic: A. Se produce o necroză de coagulare B. Se produce o necroză de colicvaŃie C. Deschiderea camerei pulpare produce o sângerare abundentă D. Pulpa necrozată are aspect uscat E. Pulpa necrozată are un aspect brun-cenuşiu A,D,E (5, pag. 98)
820. Diagnosticul diferenŃial al gangrenei pulpare simple se face cu: A. Pulpite acute B. Pulpite cronice C. Necroza pulpară D. Gangrena complicată E. Caria dentară B,C,D (5, pag. 102) 821. Modificări de culoare a dintelui se pot întâlni în: A. Necroza pulpară B. Pulpita cronică deschisă C. Gangrena pulpară D. Pulpita cronică închisă hiperplazică E. Pulpita cronică închisă propriu-zisă A,C,D (5, pag. 101) 822. Gangrena umedă se caracterizează prin: A. łesut pulpar putrificat ferm
B. Imagine radiologică cu modificări periapical C. łesut pulpar putrificat foarte moale D. Pierdere parŃială a configuraŃiei structurale a pulpei E. Pierdere totală a configuraŃiei structurale a pulpei C,E (5, pag. 100) 822. EvoluŃia şi complicaŃiile gangrenei pulpare pot fi spre: A. Parodontita apicală B. Necroza pulpară C. Fractura coronară D. Boala de focar E. Fractura corono-radiculară A,C,D,E (5, pag. 102) 823. Diagnosticul pozitiv în gangrena pulpară simplă este stabilit pe baza următoarelor aspecte A. Examen bacteriologic pozitiv B. PrezenŃa unei carii profunde cu camera pulpară deschisă şi insensibilitate totală la sondajul explorator C. Fetiditate (nu este caracteristică) D. Fetiditate (este caracteristică numai gangrenei) E. Examen bacteriologic negativ A,B,C (5, pag. 101) 824. EvoluŃia necrozei pulpare se poate face spre: A. Fractură dentară B. Infectarea pulpei C. Parodontita apicală acută D. Parodontita apicală cronică E. Pulpita cronică închisă A,B (5, pag. 99) 825. În etiopatogenia necrozei se încadrează: A. Factori generali B. Factori traumatici C. Factori termici D. Factori chimicotoxici E. Factori microbieni A,B,C,D (5, pag. 94-95) 826. Factorii termici ce intervin în etiopatogenia necrozei pulpare sunt reprezentaŃi de: A. O creştere a temperaturii cu 5gr. Celsius B. O scădere a temperaturii, bruscă, cu 5 gr. Celsius C. scădere a temperaturii, foarte lentă, cu 5 gr. Celsius D. O scădere brutală a temperaturii la 0 gr. Celsius E. Scăderea temperaturii la 0 gr. Celsius nu produce modificări semnificative la nivel pulpar
A,D (5, pag. 96) 827. În legătură cu formolul sunt valabile următoarele afirmaŃii: A. Se utilizează în tratamentul hiperesteziei dentinare B. Se utilizează în tratamentul hipersensibilităŃii C. Are capacitate mare de difuziune de-a lungul canaliculelor D. Efect coagulant asupra proteinelor E. Produce paralizia pereŃilor vasculari A,B,C,D (5, pag. 97) 828. Arsenicul acŃionează prin A. Difuziune de-a lungul canaliculelor dentinare B. Efect coagulant asupra proteinelor C. Paralizia pereŃilor vasculari D. Blocarea respiraŃiei celulare E. Depolimerizarea colagenului C,D (5, pag. 97) 829. În necroza pulpara au loc următoarele modificări la nivel microscopic A. Celulele prezintă modificări de formă B. Apare picnoză nucleului C. Apare creşterea în volum a nucleului D. Apare vacuolizarea citoplasmei E. fibrele conjunctive se disociază prin depolimelizare A,B,D,E (5, pag. 97) 830. Macroscopic necroza pulpara se caracterizează prin A. În necroza de colicvatie pulpa dentară este o masă semilichidă, tulbure B. În necroza de colicvatie pulpa are consistenta redusă C. În necroza de colicvatie pulpa are consistenta crescută D. În necroza de coagulare pulpa are consistenta redusă E. În necroza de coagulare pulpa are consistenta crescută A,B,E (5, pag. 98) 831. Diagnosticul pozitiv în gangrena simplă presupune A. Carie profundă cu deschiderea camerei pulpare şi sensibilitate crescută la sondajul canalelor radiculare B. Carie profundă cu deschiderea camerei pulpare şi sângerare abundenta la sondajul canalelor radiculare C. Carie profundă cu deschiderea camerei pulpare şi insensibilitate la sondajul canalelor radiculare D. Fetiditate E. Teste de vitalitate negative C,D,E (5, pag. 101) 832. Diagnosticul diferenŃial în gangrena pulpara simplă se face cu
A. Necroza pulpara B. Gangrena complicată cu parodontita apicala acută C. Pulpita acută seroasa totală D. Pulpita acută seroasa parŃială E. Pulpita purulentă totală A,B (5, pag. 102) 832. Printre formele anatomo-clinice a gangrenei pulpare se numără: A. Umedă B. Uscată C. Complicată D. Hiperemică E. ParŃială la dinŃii pluriradiculari A,B,C,E (5, pag. 101) 833. Gangrena dentară constituie un focar de infecŃie pentru restul organismului determinând: A. Diabet zaharat B. Glomerulonefrite C. Endocardite D. AfecŃiuni reumatismale E. Migrene B,C,D,E (5, pag. 102) 834. Printre factorii clinico-toxici care pot produce necroza pulpară putem enumera: A. Formolul B. Arsenul C. Clorhexidina D. Fenolul E. Toate răspunsurile de mai sus A,B,D (5, pag. 96-97) 835. EvoluŃia cea mai frecvenŃă a unei parodontite apicale acute purulente este spre A. fistulizare B. vindecare definitivă C. cronicizare D. osteomielită E. supuraŃia lojilor şi spaŃiilor cervico-faciale C (5, pag. 112) 836. Abcesul Phoenix: A. Este stadiul submucos al parodontitei apicale acute purulente B. Este stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente C. Este stadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulente D. Este cauzat de reacutizari repetate ale granulomului simplu E. Este o parodontită apicala acută seroasă
C (5, pag. 98) 837. Durerea este de intensitate maximă în parodontită apicala acută seroasă A. în stadiu endoosos B. în stadiu de fistulă C. în stadiu de hiperemie D. în stadiu subperiostal E. în stadiu submucos D (5, pag. 108) 838. Parodontită apicala acută hiperemica: A. Reprezintă fază initiaala a inflamaŃiei pulpare B. Reprezintă fază initiaala a inflamaŃiei ligamentelor periodontale C. Reprezintă fază initiaala a inflamaŃiei osului alveolar apical D. Reprezintă fază initiaala a inflamaŃiei septului interradicular E. Reprezintă fază initiaala a inflamaŃiei septului interdentar C (5, pag. 104) 839. PercuŃia în ax este pozitivă în parodontitele apicale cronice: A. în 90% din cazuri B. în 20% din cazuri C. în 100% din cazuri D. în 70% din cazuri E. în 50% din cazuri B (5, pag. 114) 840. Printre parodontitele apicale cronice cu imagine conturată pot fi enumerate următoarele, cu excepŃia: A. Parodontită apicala cronică fibroasa B. Granulom simplu conjunctiv C. Granulom epitelial D. Granulom chistic E. Parodontită apicala cronică condensată E (5, pag. 114) 841. Trăsătură esenŃială a parodontitei apicale cronice condensate este: A. Imagine radiologica difuză, cu spaŃii trabeculare înguste B. Imagine radiologica de osteită circumscrisă, radiotransparenta C. îngustarea spaŃiului periapical D. Răspunsul slab pozitiv la testele de vitalitate E. PercuŃia în ax este pozitivă C (5, pag. 124) 842. Prima fază a inflamaŃiei parodonŃiului apical cuprinde"timpul mut", fără răsunet clinic, în care modificările sunt: A. biochimice
B. mecanice C. chimice D. enzimatice E. fizice A (5, pag. 106) 843. Rapiditatea fenomenelor de dinamică vasculara în inflamaŃiile parodonŃiului apical este cuprinsă între: A. câteva minute şi 3-4 ore B. 3 şi 4 zile C. 2 şi 3 ore D. 10-20 minute E. câteva săptămâni A (5, pag. 106) 844. Tabloul morfopatologic al parodontitei apicale acute seroase este dominat de: A. modificările vasculare B. modificările chimice C. modificările enzimatice D. durere E. rezorbtie osoasă A (5, pag. 108) 845. Zona periferică a granulomului periapical poartă şi denumirea de: A. zonă de stimulare sau de încapsulare(fibroză periferică) B. zonă exudativa C. zonă de iritaŃie D. zonă de necroza E. zonă de vindecare A (5, pag. 119) 846. Diagnosticul pozitiv în parodontită apicala purulentă se pune pe următoarele semne: A. Durere la testele de vitalitate dentară B. Durere exacerbată la sondarea canalelor radiculare C. Stare generală afectată D. Lipsă durerii la percuŃia în ax E. Aspect normal al mucoasei vestibulare şi al tegumentelor C (5, pag. 109) 847. În stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente, circumscrise, procesul de necroza de lichefiere este favorizat de: A. Tensiune mică intratisulara B. Creşterea ph-ului local C. Tulburări vasculare care împiedică o bună activitate trofica D. Scăderea infiltratului leucocitar E. Micşorarea spaŃiilor medulare
C (5,pag. 110) 848. Semnele subiective în parodontită apicala acută purulentă sunt: A. Durere de intensitate mică B. Durere cu caracter lancinant C. Diminuarea durerii la schimbarea poziŃiei capului D. Strângerea dinŃilor produce uşurare E. SenzaŃie de agresiune E (5,pag. 111) 849. Diagnosticul diferenŃial al parodontitei apicale cronice fibroase se face cu: A. Necroza pulpara B. Pulpitele cronice C. Pulpitele acute D. Parodontite apicale acute E. Hiperemia preinflamatorie B (5,pag. 117) 850. Diagnosticul pozitiv al parodontitei apicale acute purulente se pune pe: A. łeste de vitalitate pozitive ale dintelui cauzal B. łeste de vitalitate negative ale dinŃilor vecini C. Fistulizarea cu eliminare de puroi D. Modificarea de culoare a dintelui E. Iradierea durerii în arcadă antagonista C (5,pag. 112) 851. Diagnosticul pozitiv în granulomul chistic se pune pe: A. łeste de vitalitate pozitive B. CrepitaŃie şi depresibilitate în dreptul apexului C. Sângerare la sondarea canalelor radiculare D. Adenopatie loco-regională E. Imagine radiologica difuză B (5,pag. 122) 852. Diagnosticul pozitiv în parodontită apicala acută seroasă se face pe bază următoarelor semne: A. probe de vitalitate dentară pozitive B. durerea are caracter cronic C. tumefierea mucoasei şi tegumentelor D. lipsă durerii la percuŃie în axul dintelui E. nu apăr modificări în starea generală a organismului. C (5,pag. 109) 853. Granulomul chistic reprezintă: A. o osteită apicala cronică şi distructia osoasă cu contur difuz B. înlocuirea Ńesutului osos cu Ńesut de granulaŃie cu numeroşi fibroblasti şi histiocite
C. stadiul final al unui granulom epitelial D. stadiul iniŃial al unei parodontite apicale cronice fibroase E. o leziune periapicala cu contur difuz pe radiografie. C (5,pag. 121) 854. în parodontită apicala cronică fibroasa tabloul morfopatologic arată: A. vasele sangvine au pereŃi subtiati B. leziunea este extinsă în osul alveolar C. sunt prezenŃi numeroşi fibroblasti şi fibrociti D. o parte din ligamentele Scharpay sunt îngroşate E. perniŃele vasculare descrise de Schweitzer sunt bine dezvoltate C (5,pag. 116) 855. Osteofibroză periapicala este o reacŃie de condensare osoasă care apare în: A. gangrena pulpara simplă B. hiperemia preinflamatorie C. pulpită acută purulentă totală D. pulpită cronică E. pulpită acută seroasă totală. D (5,pag. 125) 856. ReacŃiile din zonă exudativa ("de contaminare") în granulomul simplu conjunctiv se caracterizează prin: A. vasoconstricŃie B. lipsă exudatului C. prezenŃa unui infiltrat celular mai ales polimorfonuclear D. exudatul inflamator concentrează exotoxinele microbiene E. lipsesc celulele macrofage. C (5,pag. 118) 857. Tabloul morfopatologic în parodontită apicala acută seroasă arată: A. pereŃi vasculari ingrosati B. ligamentele alveolo-dentare sunt subtiate C. desociere fibrilara prin depolimerizare D. corticala internă alveolara prezintă contur regulat E. îngustarea spaŃiilor intertrabeculare. C (5,pag. 108) 858. Cu ce afecŃiune se face diagnosticul diferenŃial al granulomului chistic: A. Actinomicoză B. Adenopatiile supurate C. Granulomul epitelial D. Osteomielită E. TOATE cele de mai sus C (5,pag. 122)
859. PrecizaŃi parodontită apicala cronică cu imagine radiologica neconturata: A. Parodontită apicala cronică fibroasa B. Parodontită apicala cronică cu hipercementoza C. Osteită paradentară D. Parodontită apicala cronică condensanta E. Abcesul cronic apical D (5,pag. 114) 860. Parodontită apicala acută hiperemica A. Reprezintă faza iniŃială a inflamaŃiei pulpare B. Reprezintă faza iniŃială a inflamaŃiei ligamentelor periodontale C. Reprezintă faza iniŃială a inflamaŃiei osului alveolar apical D. Reprezintă faza iniŃială a inflamaŃiei septului interradicular E. Reprezintă faza iniŃială a inflamaŃiei septului interdentar C (5,pag. 104) 861. A două fază în evoluŃia inflamaŃiei parodonŃiului: A. Este numită timpul mut B. Este caracteristică prin manifestările vasculare şi clinice C. Este fază de alterare tisulară primară D. Este o hiperemie de tip pasiv E. Durează între câteva ore şi câteva zile B (5,pag. 106) 862. Printre parodontitele apicale cronice cu imagine conturată pot fi enumerate următoarele, cu excepŃia: A. Parodontită apicală cronică fibroasă B. Granulom simplu conjunctiv C. Granulom epitelial D. Granulom chistic E. Parodontită apicala cronică condensată E (5,pag. 114) 863. PercuŃia în ax este pozitivă în parodontitele apicale cronice: A. În 90% din cazuri B. În 20% din cazuri C. În 100% din cazuri D. În 70% din cazuri E. În 50% din cazuri B (5,pag. 114) 864. Abcesul Phoenix: A. Este stadiul submucos al parodontitei apicale acute purulente B. Este stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente C. Este stadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulente D. Este cauzat de reacutizari repetate ale granulomului simplu
E. Este o parodontită apicala acută seroasă D (5,pag. 98) 865. Trăsătură esenŃială a parodontitei apicale cronice condensate este: A. Imagine radiologica difuză, cu spaŃii trabeculare înguste B. Imagine radiologica de osteită circumscrisă, radiotransparenta C. Îngustarea spaŃiului periapical D. Răspunsul slab pozitiv la testele de vitalitate E. PercuŃia în ax este pozitivă C (5,pag. . 124) 866. Durerea este de intensitate maximă în parodontită apicala acută seroasă: A. În stadiu endoosos B. În stadiu de fistulă C. În stadiu de hiperemie D. În stadiu subperiostal E. În stadiu submucos D (5,pag. 109) 867. Diagnosticul pozitiv în parodontită apicala acută seroasă se pune pe bază următoarelor semne: A. AbsenŃa durerii B. Durere moderată C. Tumefierea mucoasei şi a tegumentelor D. łeste de vitalitate pozitive E. Lipsă durerii la percuŃia în dintelui C (5,pag. 109) 868. În timpul articulării fonetice normale se poate observă: A. sprijinul limbii pe suprafaŃa palatinala a incisivilor superiori; B. interpozitia limbii către incisivi; C. interpozitia limbii către premolari; D. vârful limbii în contact cu papilă incisivă; E. sprijinul limbii pe faŃă linguală a incisivilor inferiori. D (5,pag. 381) 869. În cadrul funcŃiei fonatorii tulburările de ritm cuprind: A. dislalia; B. sigmatismul; C. rotacismul; D. rinolalia; E. tahilalia. E (5,pag. 384) 870. În mod normal în deglutiŃia de tip adult”: A. limbă are o poziŃie posterioară;
B. vârful limbii este aşezat la nivelul sau imediat sub nivelul planului incisivilor inferiori; C. arcadele sunt în contact; D. limba vine în contact cu incisivii superiori; E. limba vine în contact cu treimea ocluzala a suprafeŃelor orale a dinŃilor laterali. B (5,pag. 354) 871. Prelungirea stadiului de deglutiŃie infantilă se datorează: A. maturităŃii neuromusculare; B. înclinării palatinale a incisivilor superiori şi a proceselor alveolare; C. maxilarului superior lărgit transversal; D. factorului genetic ereditar; E. macroglosiei. E (5,pag. 360) 872. Raportul dintre deglutiŃie şi dezvoltarea ap. DM: A. forŃele cele mai puternice se declanşează în stadiul ÎI al deglutiŃiei (stadiul faringian); B. timpul I al deglutiŃiei (stadiul bucal) rămâne acelaşi în cursul vieŃii; C. după erupŃia dinŃilor permanenŃi limbă pătrunde între arcade în timpul deglutiŃiei; D. dacă după erupŃia dinŃilor temporari persistă deglutiŃia infantilă, situaŃia se consideră anormală; E. într-o deglutiŃie normală buzele vin în contracŃie puternică. D (5,pag. 365) 873. Diagnosticul diferenŃial al parodontitei apicale acute purulente se face cu A. pulpită acută seroasă totală B. hiperemia pulpara C. abcesul paroodntal marginal D. osteomielită maxilară E. foliculită dinŃilor incluşi C,D,E (5,pag. 113) 874. Diagnosticul pozitiv al granulomului simplu conjunctiv se pune pe bază următoarelor caracteristici A. Ńeste de vitalitate pozitive B. modificări ale aspectului mucoasei vestibulare la nivelul apexului dintelui respectiv C. examenul radiologic relevă existenŃa unei zone de radiotransparenta care înconjoară apexul D. examenul radiologic relevă existenŃa unei zone radioopace care înconjoară apexul E. existenŃa fistulei sau a cicatricilor B,C,E (5,pag. 120) 875. Diagnosticul pozitiv în cazul parodontitei apicale cronice condensante se face pe bază următoarelor semne A. imagine radiologica care evidenŃiază un os periapical cu aspect radiotransparent bine conturat B. imagine radiologica care evidenŃiază o radiotransparenta difuză periapicala C. imagine radiologica care evidenŃiază un os periapical cu aspect mai albicios D. spaŃiul periodontal apical are tendinŃa de a fi desfiinŃat
E. imagine radiologica difuză cu spaŃii trabeculare mărite în volum C,D,E (5,pag. 124) 876. Examenele complementare în cazul parodontitelor apicale cronice evidenŃiază A. răspunsuri negative la probele de vitalitate pulpara B. răspunsuri pozitive la probele de vitalitate în cazul pluriradicularilor C. examenul radiologic evidenŃiază întinderea leziunii periapicale D. examenul radiologic evidenŃiază leziuni periapicale E. examenele de laborator pot evidenŃia modificări de VSH şi leucogramei A,B,C,E (5,pag. 115) 877. Factorii etiologici care pot produce o parodontită apicală acută hiperemică sunt A. pansamente endodontice iritante B. scăderi bruşte şi repetate de temperatură în mediul bucal C. substanŃe devitalizante D. traumatisme determinate de o supraîncărcare ocluzala E. agenŃi microbieni A,C,D,E (5,pag. 104) 878. Formele clinice de parodontită apicală acută sunt A. abcesul parodontal B. parodontită apicală seroasă C. parodontită apicală difuză (Partsch) D. parodontită apicală purulentă E. parodontită apicală hiperemică B,D,E (5,pag. 104) 879. La examenul obiectiv în cazul unei parodontite apicale cronice neacutizate întâlnim A. modificarea aspectului dintelui caracteristic gangrenei pulpare B. posibilitatea existenŃei unei fistule gingivale C. percuŃia verticală pozitivă în procent de 20% din cazuri D. sensibilitate dureroasă care cedează la presiunea pe dinte E. întotdeauna ganglionii regionali măriŃi în volum A,B,C (5,pag. 114) 880. Semnele clinice subiective care caracterizează parodontită apicala acută purulentă în stadiul endoosos şi subperiostul sunt A. atingerea dintelui devine extrem de dureroasă B. durere spontană cu caracter pulsatil C. durere de intensitate redusă care apare doar la atingerea dintelui D. senzaŃie de egresiune a dintelui respectiv E. aplecarea capului sau schimbarea poziŃiei corpului duce la scăderea intensităŃii dureroase A,B,D (5,pag. 111) 881. Semnele subiective ale parodontitei apicale acute seroase (difuză) sunt A. sensibilitate uşoară la atingerea dintelui
B. durere intensă care iradiază în regiunile dentare învecinate C. durerea cedează la calmante obişnuite D. durerea este exacerbată de creşterea fluxului sanguin în egiunea cefalica E. durerea cedează la aplicarea de căldură B,D (5,pag. 108) 882. Simptomatologia clinică care caracterizează parodontitele apicale cronice este reprezentată de : A. durere de mică intensitate intermitenŃă B. durerea se accentuează la decubit C. senzaŃie uşoară de egresiune a dintelui D. durere cu caracter nevralgiform E. lipsă puseelor acute în antecedente A,C,D (5,pag. 114) 883. Despre granulomul simplu conjunctiv se pot afirmă următoarele: A. Este o osteită apicală cronică B. Este o parodontită apicală cronică C. Se mai numeşte granulom intern a lui Palazzi D. Prezintă 4 zone E. Cel mai concludent estée examenul radiologic A,B,D,E (5,pag. 117) 884. Diagnosticul diferenŃial al parodontitei apicale acute hiperemice se face cu: A. Pulpită acută seroasă parŃială B. Pulpită acută seroasă totală C. Pulpită acută purulentă parŃială D. Pulpită acută purulentă totală E. Pulpită cronică închisă B,D (5,pag. 107) 885. Diagnosticul diferenŃial al parodontitei apicale acute seroase se face cu: A. Foliculită acută a dinŃilor incluşi B. Parodontite apicale cronice C. Pulpite acute D. Parodontită apicală acută supurată E. Nevralgia de trigemen A,C,D,E (5,pag. 109) 886. Durerea în parodontită apicala cronică poate imbracaurmatoarele aspecte: A. AbsenŃa B. Nevralgiforma C. SenzaŃie de uşoară egresiune D. Durere cu senzaŃie de oboseală ddupa masticaŃie E. Pulsatilă B,C,D (5,pag. 114)
887. Edemul din parodontită apicală acută seroasă: A. Interesează buza superioară pentru dinŃii incisivi superiori B. Interesează aripa nasului pentru grupul incisiv C. Interesează regiunea palpebrală pentru caninii superiori D. Interesează regiunea mentonieră pentru incisivii inferiori E. Interesează regiunea geniana pentru molării inferiori A,C,D (5,pag. 108) 888. Examenul radiologic este elocvent: A. în parodontită apicală acută hiperplazica B. în parodontită apicală acută seroasă totală C. în parodontită apicală acută purulentă în primele faze D. în parodontite apicale cronice E. în parodontită apicală acută purulentă în ultima fază A,D,E (5,pag. 113) 889. PrecizaŃi răspunsurile corecte în cazul simptomatologiei parodontitei apicale acute seroase: A. Pe canal este prezentă o secreŃie seroasă B. Durerea are caracter acut C. Durerea este prezentă la percuŃia în ax D. Semnele de vitalitate sunt slab pozitive la intensităŃi foarte ale stimulului E. Este tumefierea mucoasei tegumentelor A,B,C,E (5,pag. 108) 890. Simptomatologia parodontitei apicale hiperemice: A. Este diferită funcŃie de factorii etiologici B. PercuŃia laterală este pozitivă C. PercuŃia în ax este negativă D. Este dominată de durere la atingerea dintelui cauzal E. PercuŃia în ax este pozitivă A,D,E (5,pag. 106) 891. Accesul microorganismelor, ce constituie agenŃi microbieni în etiologia parodontitei apicale acute hiperemice, se poate produce prin: A. canalul radicular B. pungi parodontale C. soluŃii de continuitate (plagă a mucoasei) D. microtraumatisme E. lucrări protetice defectoase A,B,C (5,pag. 105) 892. Celulele epiteliale din structură granulomului epitelial îşi pot avea originea în: A. resturile epiteliale ale lui Mallasez B. mucoasa sinusală
C. mucoasa bucală în cazul unor fistule D. pulpă dintelui E. osul alveolar A,B,C (5,pag. 120) 893. Dacă parodontită apicala acută difuză este o complicaŃie a gangrenei pulpare sunt prezente şi următoarele semne: A. lipsă sângerării în cameră pulpara B. prezenŃa unei secreŃii seroase pe canal C. răspunsurile negative la testele de vitalitate D. durere la percuŃia în ax E. sângerare în cameră pulpara A,B,C,D (5,pag. 109) 894. Diagnosticul diferenŃial al parodontitei apicale acute hiperemice se face cu: A. pulpită acută seroasă totală B. pulpită acută purulentă totală C. pulpită acută seroasă parŃială D. pulpită acută purulentă totală E. parodontită apicala cronică recidivanta(actualizarea uneia preexistente) A,B,E (5,pag. 107) 895. Diagnosticul diferenŃial al parodontitei apicale acute seroase se face cu: A. pulpitele acute B. nevralgiile de trigemen C. foliculită acută a dinŃilor incluşi D. pulpitele cronice E. caria simplă A,B,C (5,pag. 109) 896. Diagnosticul diferenŃial în granulomul chistic se face cu: A. granulomul simplu conjunctiv B. granulomul epitelial C. pulpită cronică granulomatoasa D. pulpită seroasă totală E. parodontită apicala acută seroasă A,B (5,pag. 122) 897. Diagnosticul pozitiv al parodontitei apicale acute seroase se pune pe bază următoarelor semne: A. durere cu caracter acut B. durere la percuŃia în ax a dintelui C. tumefierea mucoasei şi a tegumentelor D. Ńeste de vitalitate pozitive E. stare generală nemodificată
A,B,C (5,pag. 109) 898. Examenul radiologic iniŃial în parodontitele apicale cronice ne da relaŃii asupra: A. formei, dimensiunii şi structurii leziunii periapicale B. unor tratamente endodontice şi aprecierea calităŃii lor C. unor fracturi radiculare D. unor căi false E. caracterului durerii A,B,C,D (5,pag. 115) 899. Parodontită apicală acută hiperemică (abortivă) poate fi indusă de: A. microtraumatisme repetate ce se exercită asupra dintelui,cum ar fi cele induse de aparate ortodontice,când forŃele nu sunt bine controlate şi dirijate B. traumatisme directe generate în cursul tratamentelor endodontice C. pungi parodontale adânci în cursul tratării lor cu meşe îmbibate în substanŃe medicamentoase D. agenŃi microbieni,cea mai frecvent implicată fiind floră aerobă E. eşecuri ale anesteziei A,B,C,D (5,pag. 104) 900. Parodontită apicala acută purulentă cuprinde în evoluŃia să următoarele trei stadii: A. stadiul endoosos B. stadiul subperiostal C. stadiul submucos D. stadiul de fistulă E. stadiul de granulom periapical A,B,C (5,pag. 110) 901. Parodontită apicală cronică fibroasă poate fi determinată de: A. utilizarea intempestivă a substanŃelor medicamentoase în timpul tratamentului mecanic de canal B. utilizarea arsenicului în scopul devitalizării pulpare C. obturarea incorectă a canalului D. gangrena pulpara simplă E. caria simplă A,B,C,D (5,pag. 116) 902. PrezenŃa durerii de mică intensitate,estompată, ce apare cu intermitenŃe în parodontitele apicale cronice îmbrăca trei aspecte: A. durere cu caracter nevralgiform B. durere cu senzaŃie de uşoară agresiune C. durere cu senzaŃie de oboseală după masticaŃie D. durere insuportabilă E. durere lancinata A,B,C (5,pag. 114)
903. Procesul supurativ netratat( parodontită apicala acută purulentă ) poate evolua spre: A. resorbŃie şi vindecare temporară B. fistulizare şi vindecare temporară C. complicare cu proces osteomielitic D. cronicizare(în majoritatea cazurilor) E. parodontită apicala acută hiperemica A,B,C,D (5,pag. 112) 904. Semnele clinice ale parodontitei apicale acute purulente sunt variate, în raport cu: A. stadiul de evoluŃie a inflamaŃiei B. topografia dintelui şi a structurii osoase din zonă respectivă C. tipul de reactivitate individuală D. numărul de rădăcini ale dintelui E. vârstă pacientului A,B,C (5,pag. 111) 905. Diagnosticul pozitiv în parodontită apicala acută hiperemica propriu-zisă se pune pe: A. SenzaŃia de prezenŃă adintelui pe arcadă după atingerea lui B. Sensibilitate la percuŃia în ax C. Simptomatologie de pulpită totală D. Congestia mucoasa în dreptul apexului E. PrezenŃa fistulei în dreptul apexului A,B,C,D (5,pag. 107) 906. EvoluŃia parodontitei apicale seroase difuze se face spre: A. Cronicizare B. Parodontită apicală acută purulentă C. Stoparea procesului inflamator D. Sinuzită maxilară E. Adenopatie loco-regională A,B,C (5,pag. 109) 907. Parodontita apicala hiperemica iritativ-mecanică este produsă de următorii corpi străini care au pătruns în parodonŃiul apical: A. Ace rupte B. ObturaŃii de canal cu depăşire C. Resturi de meşe de vată D. Conuri de hârtie E. Freze rupte A,B,C,D (5,pag. 106) 908. Parodontita apicala hiperemica provocată de o complicaŃie a necrozei pulpare prin agenŃi infecŃioşi sau chimici, prezintă: A. Sensibilitate mare la atingerea dintelui B. SenzaŃia de egresiune a dintelui
C. SenzaŃia de agresiune a dintelui D. Durere la agenŃi fizici E. Durere la sondarea canalelor radiculare A,C (5,pag. 106) 909. SubstanŃele chimice folosite în tratamentul endodontic a căror aplicare incorectă duce la parodontită apicala acută hiperemica sunt: A. Arsenic B. Formol C. Tricrezol D. Acid tricloracetic E. Acidul cromic A,B,C,D (5,pag. 105) 910. SubstanŃele folosite în tratarea pungilor parodontale care aplicate incorect duc la parodontite apicale acute hiperemice sunt: A. Compuşi fenolici B. Azotatul de argint C. Acidul cromic D. Arsenicul E. Apa oxigenata A,B,C (5,pag. 105) 911. Traumatismele implicate în etiologia parodontitei apicale acute hiperemice sunt: A. Lucrări protetice defectuoase B. Anomalii dento-maxilare cu blocaje ale mişcărilor mandibulare C. Bruxism D. Aparate ortodontice incorect adaptate E. Traumatisme indirecte în cursul tratamentelor endodontice A,B,C,D (5,pag. 104) 912. Chelatorii pe bază de EDTA produc dezechilibrare minerală locală, la nivelul parodonŃiului apical prin: A. Sustragerea ionilor de calciu B. Sustragerea radicalilor fosfat C. Blocarea ionilor de sodiu D. Blocarea ionilor de fluor E. Sustragerea ionilor de potasiu A,B,C,D (5,pag. 105) 913. Diagnosticul diferenŃial ăla parodontitei apicale hiperemice se face cu: A. Pulpita acută seroasă totală B. Pulpita acută purulentă totală C. Parodontita apicala seroasă D. Gangrena pulpara
E. Necroza pulpara A,B,C (5,pag. 107) 914. Aspectul macroscopic şi microscopic al inflamaŃiei osoase în parodontită apicala este determinat de următoarele particularităŃi: A. starea generală a organismului B. os alveolar cu corticala internă groasă C. lipsă unui sistem limfatic în zonă cervico-faciala D. calea prin care pătrunde agentul agresor E. Ńesuturile acoperitoare ale osului alveolar sunt subŃiri A,D,E (5,pag. 103) 915. Diagnosticul diferenŃial al parodontitei apicale acute purulente se face cu: A. pulpită totală acută purulentă B. abcesul parodontal marginal C. foliculită dinŃilor incluşi D. osteomielită E. pulpită cronică deschisă acutizata. B,C,D (5,pag. 113) 916. Diagnosticul diferenŃial al parodontitei apicale cronice difuze progresive se face cu: A. granulomul chistic B. actinomicoză C. parodontia apicala cronică fibroasa D. adenopatii supurate E. osteomielită. A,B,D,E (5,pag. 124) 917. Diagnosticul pozitiv în parodontită apicala acută hiperemica se pune pe baza următoarelor semne A. la atingerea dintelui apare senzaŃia de prezenŃa a dintelui în arcadă dentară B. mucoasă în dreptul apexului de aspect normal C. simptomatologia de pulpită totală D. pe radiografie se evidenŃiază un focar osteitic periapical E. dintele este sensibil la percuŃie în ax. A,C,E (5,pag. 107) 918. în etiologia parodontitei apicale acute hiperemice sunt încriminate: A. bruxismul B. lucrări protetice în subocluzie C. traumatisme directe în cursul tratamentului endodontic D. eugenolul folosit în tratamentul endodontic E. agenŃi microbieni. A,C,E (5,pag. 104-405) 919. Parodontita apicală acută seroasă (difuză) se caracterizează prin:
A. durere cu caracter lancinant provocată de difeite excitanŃi care cedează odată cu creşterea afluxului sangvin spre extremitatea cefalică B. adenopatia regională C. absenŃa sensibilităŃii la percuŃia în axul dintelui D. congestia mucoasei în dreptul rădăcinii dintelui E. durerea iradiază în regiuni învecinate. A,B,D,E (5,pag. 108) 920. Rapiditatea fenomenelor de dinamică vasculara în infalamtiile parodonŃiului apical depinde de următorii factori: A. intensitatea agresorului B. timpul de acŃiune al agresorului C. natură agresorului D. cantitatea agresorului E. tonusul neuro-vegetativ individual A,C,D,E (5,pag. 106) 921. Simptomatologia granulomului simplu conjunctiv A. durere vie lancinantă B. palparea mucoasei în dreptul apexului poate evidenŃia o uşoară sensibilitate C. la Ńeste de vitalitate la cald se constată sensibilităŃi D. explorarea cu sondă a camerei pulpare şi a canalelor radiculare arată lipsă oricărei sensibilităŃi E. la examen radiologic se observă o zonă de transparenŃa ce înconjoară apexul. B,D (5,pag. 119) 922. Simptomatologia parodontitei apicale cronice difuze progresive (Partsch): A. nodul care deformează suprafaŃa mucoasei B. palparea mucoasei în dreptul dintelui nu este dureroasă C. teste de vitalitate la cald pozitive D. teste de vitalitate la rece negative E. adenopatie regională cu ganglioni înduraŃi dureroşi la palpare. A,D (5,pag. 123) 923. Cu ce afecŃiuni se face diagnosticul diferenŃial al unei parodontite apicale acute hiperemice: A. Pulpita acută seroasă totală B. Nevralgia de trigemen C. Pulpită acută purulentă totală D. Parodontită apicala acută purulentă E. Parodontită apicala cronică recidivanta A,C,E (5,pag. 107) 924. Cu ce afecŃiuni se face diagnosticul diferenŃial al unei parodontite apicale acute purulente: A. Parodontită apical acută seroasă
B. Foliculită dinŃilor incluşi C. Nevralgia esenŃială de trigemen D. Abcesul parodontal marginal E. Parodontită apicala cronică recidivanta B,D (5,pag. 113) 925. Cu ce afecŃiuni se face diagnosticul diferenŃial al unei parodontite apicale acute seroase: A. Parodontită apicală cronică recidivanta B. Foliculită acută a dinŃilor incluşi C. Nevralgia esenŃială de trigemen D. Parodontită apicală acută purulentă E. Parodontită apicală acută hiperemica B,C,D (5,pag. 109) 926. Durerea în parodontita apicala cronică poate îmbrăca următoarele aspecte: A. AbsenŃa B. Nevralgiforma C. SenzaŃie de uşoară egresiune D. Durere cu senzaŃie de oboseală după masticaŃie E. Pulsatilă B,C,D (5,pag. 114) 927. Despre granulomul simplu conjunctiv se pot afirmă următoarele A. Este o osteită apicala cronică B. Este o parodontită apicala cronică C. Se mai numeşte granulom intern a lui Palazzi D. Prezintă 4 zone E. Cel mai concludent este examenul radiologic A,B,D,E (5,pag. 114) 928. Simptomatologia parodontitei apicale hiperemice: A. Este diferită funcŃie de factorii etiologici B. PercuŃia laterală este pozitivă C. PercuŃia în ax este negativă D. Este dominată de durere la atingerea dintelui cauzal E. PercuŃia în ax este pozitivă A,D,E (5,pag. 114) 929. Edemul din parodontită apicală acută seroasă A. Interesează buza superioară pentru dinŃii incisivi superiori B. Interesează aripa nasului pentru grupul incisiv C. Interesează regiunea palpebrală pentru caninii superiori D. Interesează regiunea mentonieră pentru incisivii inferiori E. Interesează regiunea geniana pentru molării inferiori A,C,D (5,pag. 108)
930. Diagnosticul diferenŃial al parodontitei apicale acute hiperemice se face cu: A. Pulpita acuta seroasă parŃială B. Pulpita acuta seroasă totală C. Pulpita acuta purulentă parŃială D. Pulpita acuta purulentă totală E. gangrena B,D (5,pag. 107) 931. Examenul radiologic este elocvent: A. În parodontită apicală acută hiperplazica B. În parodontită apicală acută seroasă totală C. În parodontită apicală acută purulentă în primele faze D. În parodontite apicale cronice E. În parodontită apicală acută purulentă în ultima fază A,D,E (5,pag. 113) 932. Diagnosticul diferenŃial al parodontitei apicale acute seroase se face cu: A. Foliculita acută a dinŃilor incluşi B. Parodontite apicale cronice C. Pulpite acute D. Parodontita apicală acută supurată E. Nevralgia de trigemen A,C,D,E (5,pag. 109) 933. PrecizaŃi răspunsurile corecte în cazul simptomatologiei parodontitei apicale acute seroase A. Pe canal este o secreŃie seroasă B. Durerea are caracter acut C. Durerea este la percuŃia ax D. Semnele de vitalitate slab pozitive la intensităŃi foarte ale stimulului E. Este tumefierea mucoasei tegumentelor A,B,C,E (5,pag. 108) 934. Parodontita seroasă evoluează spre: A. parodontită apicala acuta purulenta B. oprirea procesului inflamator C. cronicizare D. sinuzita de maxilar E. cuprinderea apexului dinŃilor vecini A,B,C (5,pag. 111) 935. Diagnosticul pozitiv în parodontica apicală acută purulentă A. mobilitatea dintelui B. febră C. lipsa adenopatiei
D. senzaŃie de egresiune a dintelui E. test de vitalitate negative A,B,D,E (5,pag. 111) 936. Parodontită apicală cronică fibroasă poate fi determinate de: A. Traumatizarea Ńesutului apical în cursul instrumentării B. Gangrena pulpara simplă C. Utilizarea arsenicului D. Obturarea corectă a canalului radicular E. Antisepticele utilizate pe canal A,B,C,E (5,pag. 116) 937. Edemul buzei superioare apare după parodontită acută seroasă la: A. Incisivi superiori B. Canini superiori C. Primii premolari superiori D. Premolarii secunzii superiori E. molări superiori A,B (5,pag. 111) 938. EvoluŃii şi complicaŃii în granulomul epitelial: A. nevralgie de trigemen boală de focar B. sinuzită odontogena C. abces parodontal marginal D. reacutizare E. focar de infecŃie în boală de focar A,B,D,E (5,pag. 121) 939 Diagnosticul diferenŃial al parodontitei apicale acute difuze se face cu: A. Pulpitele acute B. Parodotita apicală acută supurată C. Nevralgia de trigemeni D. Foliculită dinŃilor incluşi E. Gangrena pulpara simplă A,B,C,D (5,pag. 109) 940. În cadrul atitudinilor anormale de postură, zonele faciale de sprijin mai des interesate sunt: A. mentonul în zona centrală; B. zonele laterale ale părŃii superioare a feŃei; C. zonele laterale ale părŃii inferioare a feŃei; D. mentonul în zonă inferioară; E. regiunea bilabiala. A,C,E (5,pag. 433-445)
941. În cadrul atitudinilor anormale de postură, zonele faciale de sprijin mai des interesate sunt: A. mentonul în zonă centrală; B. zonele laterale ale părŃii superioare a feŃei; C. zonele laterale ale părŃii inferioare a feŃei; D. mentonul în zonă inferioară; E. regiunea bilabiala. A,C,E (5,pag. 436) 942. După modul de articulare consoanele sunt clasificate în: A. semiocluzive; B. bilabiale; C. ocluzive; D. labio-dentale; E. linguale. A,C (5,pag. 377) 943 Interpozitia cu succiune intensă se caracterizează prin: A. nu există decât teoretic; B. este modalitatea principală de producere a interpozitiilor; C. apăr contracŃii ritmice ale musculaturii labiale în jurul elementului interpus; D. forŃele declanşate de aceste mişcări sunt minime; E. scăderea pronunŃată a presiunii intraorale. B,C,E (5,pag. 437) 944. Pasajul aerian nazofaringian poate realiză adaptarea curentului de aer datorită: A. arhitectonicii speciale; B. funcŃiilor specifice ale epiteliului; C. inervaŃiei; D. funcŃiilor glandulare; E. Ńesut venos erectil. A,B,D,E (5,pag. 318) 945. Anomaliile care influenŃează în mod special respiraŃia sunt: A. îngustarea maxilarului superior; B. retropozitia mandibulei; C. ocluzia adâncă acoperită; D. ocluzia deschisă; E. prognatie mandibulara. A,B,D (5,pag. 326) 946. Inconvenientele alimentaŃiei artificiale constau în special în: A. copilul evită să facă mişcări de propulsie; B. ingestia de aer (aerofagie); C. creşte secreŃia salivara; D. absenŃa stimulilor funcŃionali;
E. influenŃe de ordin general. A,B,D,E (5,pag. 332) 947. Mecanismele prin care anomaliile dento maxilare influenŃează masticaŃia sunt: A. reducerea suprafeŃei de contact ocluzal; B. dificultatea efectuării unor mişcări masticatorii, C. lezarea directă a mucoasei de pe maxilarul antagonist; D. limitarea mişcărilor masticatorii prin blocaje; E. cariile dentare în perioadă dureroasă. A,B,C,D (5,pag. 345) 948. În tratamentul deglutiŃiei infantile: A. corectarea anomaliilor morfologice atrage după şine şi reeducarea funcŃională; B. aparatele ortodontice vor înlătura forŃele anormale exercitate de buzele inferioare; C. după îndepărtarea aparatului componentul funcŃional poate fii identic cu cel dinainte în 6% din cazuri; D. se va îmbina reeducarea funcŃională cu corectarea anomaliilor morfologice; E. după îndepărtarea scutului lingual se produc schimbări imediate în secvenŃele înghiŃirii. D,E (5,pag. 366) 949. Ciclul, mişcarea completă a corzilor vocale, se compune din următoarele faze: A. faza de depărtare a corzilor vocale; B. faza de contracŃie a corzilor vocale; C. faza de elongaŃie minima a corzilor vocale; D. faza de apropiere a corzilor vocale; E. faza de acolare. A,C,E (5,pag. 373) 950. Factorii etiologici care pot produce o parodontită apicală acută hiperemică sunt: A. AgenŃii microbieni B. Pansamentele endodontice iritante C. Scăderi bruşte, repetate de temperatură în consumul alimentelor reci D. SubstanŃe devitalizante E. Traumatisme determinate de supraancalzire ocluzala A,B,D,E (5,pag. 104-105) 951. Parodontita apicală seroasă (difuză) se caracterizează prin: A. Congestia mucoasei în dreptul redacinii dintelui B. Adenopatie regională C. Durere cu caracter lancinant, permanent D. Cedează la calmante obişnuite E. Durerea iradiază în regiunile învecinate A,B,C,E (5,pag. 108-109) 952. Semnele clinice ale parodontitei apicale acute purulente sunt variate în raport cu: A. Numărul de rădăcini al dintelui
B. Topografia dintelui şi structurii osoase din zona respectivă C. Stadiul de evoluŃie al inflamaŃiei D. Vârsta pacientului E. Tipul de reactivitate individuală B,C,E (5,pag. 111) 953. Leziunile osteitice periapicale în parodontită apicala cronică cu imagine radiologica conturată pot fi: A. Granulomul simplu conjunctiv B. Parodontită apicală cronică condensată C. Parodontită apicală cronică cu hipercementoza D. Osteită paradentară (Merkior) E. Parodontite apicale cronice specifice (TBC, actinomicoză) A,C,D,E (5,pag. 113-114) 954. Parodontita apicala cronică fibroasa poate fi determinată de: A. Gangrena pulpara simplă B. Carie simplă profundă C. Obturarea incorectă a canalului D. Utilizarea arsenicului în scopul devitalizării E. Traumatizării Ńesutului apical cu instrumentarul de canal în timpul tratamentului mecanic A,C,D,E (5,pag. 116) 955. Coafajul direct în doi timpi se recomandă în: A. deschiderile accidentale ale camerei pulpare B. inflamaŃia incipientă a pulpei dentare C. pulpită seroasă totală D. pulpită purulentă parŃială E. pulpită cronică închisă B (5, pag. 140) 956. Extirparea devitala este o metodă chirurgicală prin care se îndepărtează în totalitate pulpă dentară, după insensibilizare prin mijloace chimice şi se realizează: A. într-o şedinŃă B. în două şedinŃe C. în trei şedinŃe D. în patru şedinŃe E. în cinci şedinŃe E (5, pag. 155) 957. Toate metodele de conservare totală sau parŃială a pulpei vii respectă următoarele principii, cu o excepŃie: A. evitarea suprainfectarii din mediul bucal B. evitarea lezării pulpei C. evitarea substanŃelor chimice nocive D. pe suprafaŃa pulpei descoperite nu se aplică substanŃe hostofile
E. pe suprafaŃa pulpei descoperite se aplică substanŃe biastimulatoare D (5, pag. 132) 958. Câte ore se menŃine pansamentul cu pulbere de arsen la pluriradiculari, în vederea efectuării amputaŃiei devitale: A. 24 B. 12 C. 48 D. 72 E. 94 C (5, pag. 144) 959. Metodă biologică de conservare în totalitate a pulpei dentare inflamate este: A. metodă ocalexica B. amputaŃia vitală C. extirparea vitală D. coafaj indirect E. pulpotomia D (5, pag. 135) 960. Metoda de conservare parŃială a pulpei vii este: A. coafaj indirect B. coafaj direct C. extirpare vitală D. amputaŃia vitală E. metoda prin rotaŃie D (5, pag. 136) 961. Metodă de îndepărtare în totalitate a pulpei dentare este: A. pulpectomia vitală B. metoda ocalexica C. pulpotomia vitală D. pulpotomie devitala E. amputaŃie vitală A (5, pag. 136) 962. Cauzele locale ale persistenŃei hemoragiei în canal, în cursul unei extirpări vitale, sunt: A. Stări fiziologice congestive B. Hemofilie C. Perforarea podelei camerei pulpare D. Diateze hemoragice E. AfecŃiuni hepatice C (5, pag. 153) 963. Factorii generali de care trebuie să se Ńină seamă în realizarea unui coafaj direct sunt:
A. Vârsta pacientului B. Volumul coroanei dinŃilor C. Volumul cavităŃii D. Starea anterioară a dintelui E. Mărimea deschiderii camerei pulpare A (5, pag. 139) 964. IndicaŃiile amputaŃiei vitale sunt: A. La copii şi la tineri, pe dinŃii frontali B. Pulpopatiile avansate C. Pulpite acute purulente D. Gangrena pulpara E. La copii şi tineri, pe PM şi M E (5, pag. 142) 965. Indivatiile amputaŃiei devitale sunt: A. Molării persoanelor tinere B. DinŃii mobili parodontotici C. DinŃi cu canale drepte D. Pulpite acute purulente E. Pulpite necrozate B (5, pag. 143) 966. SubstanŃele folosite pentru coafajul direct trebuie să aibă următoarele calităŃi: A. Insolubile în apa şi umori tisulare B. ph acid C. Eficacitate mare în concentraŃie mare D. AcŃiune antiinflamatoare şi antiseptică îndelungată E. Toxicitate tisulară D (5, pag. 137) 967. Tratamentul pulpitei seroase totale se face prin: A. AmputaŃie vitală B. AmputaŃie devitala C. Coafaj indirect D. Extirpare vitală E. Coafaj direct D (5, pag. 134) 968. AmputaŃia vitală este indicată: A. dinŃi mobili parodontotici B. molării persoanelor în vârstă C. dinŃi temporari D. la copii şi la tineri la premolari şi molări cu rădăcinile în curs de formare E. molari de minte. D (5, pag. 142)
969. Tratamentul pulpitei seroase totale: A. se face prin coafaj direct B. se face prin extirpare vitală C. se face prin coafaj indirect D. amputaŃie devitala E. toate de mai sus. B (5, pag. 134) 970. Când se aplică un pansament medicamentos endodontic după o extirpare vitală: A. Hiperemie preinflamatorie B. Pulpită acută seroasă parŃială C. Pulpită acută seroasă totală D. Pulpită acută purulentă parŃială E. Extirpare în scop protetic D (5, pag. 153) 971. În cazul unui coafaj direct într-o inflamaŃie incipientă a pulpei dentare pentru cât timp se poate repetă pansamentul cu antibiotice dacă primul pansament nu a fost eficient: A. 1 zi B. 2 zile C. 3 zile D. 4 zile E. 5 zile B (5, pag. 141) 972. Toate metodele de conservare totală sau parŃială a pulpei vii respectă următoarele principii, cu o excepŃie A. evitarea suprainfectarii din mediul bucal B. evitarea lezării pulpei C. evitarea substanŃelor chimice nocive D. pe suprafaŃa pulpei descoperite nu se aplică substanŃe histofile E. pe suprafaŃa pulpei descoperite se aplică substanŃe biostimulatoare D (5, pag. 132) 973. Coafajul direct în doi timpi se recomanda în A. deschiderile accidentale ale camerei pulpare B. inflamaŃia incipientă a pulpei dentare C. pulpită seroasă totală D. pulpită purulentă parŃială E. pulpită cronică închisă B (5, pag. 140) 974. Extirparea devitala este o metodă chirurgicală prin care se îndepărtează în totalitate pulpă dentară, după insensibilizare prin mijloace chimice şi se realizează A. într-o şedinŃa
B. în două şedinŃe C. în trei şedinŃe D. în patru şedinŃe E. în cinci şedinŃe E (5, pag. 155) 975. Tratamentul pulpitei purulente parŃiale se face prin: A. Coafaj direct în dublu timp B. Extirpare vitală aseptico-antiseptică C. Coafaj indirect într-un timp D. AmputaŃie vitală E. Coafaj indirect în doi timpi B (5, pag. 134) 976. Caria radiculară A. lipsă smalŃului (susceptibil la atacul acid) îi conferă o evoluŃie mai lentă B. este uşor de reconstituit C. este la distanŃă mare de pulpă de aceea este, de obicei, asimptomatica D. în fază iniŃială se prezintă că o pată cretoasă pe suprafaŃa smalŃului E. nu interesează cementul, acesta rămânând intact deasupra dentinei cariate D (5, pag. 140) 977. caria acută A. durerile intense ce o caracterizează duc la mortificarea pulpei B. apar izolat, la un număr mic de dinŃi C. contrar denumirii, au o evoluŃie lentă însă afectează întreagă coroană D. este mai frecventă la copii şi tineri E. se mai numeşte şi carie "imploziva” sau "fondanta” D (5, pag. 143) 978. În funcŃie de extindere, caria care a produs cavitate poate fi: A. caria penetrantă; se mai numeşte şi "exploziva” datorită sunetului produs la percuŃie cu sondă B. caria profundă; interesează dentină în totalitate, de multe ori deschizând chiar cameră pulpara C. caria superficială; prezintă o penetrare bacteriană intensă datorită vecinătăŃii cu placă dentară D. caria cronică; cea mai frecvenŃă formă E. caria medie; se întinde până la joncŃiunea smalŃ dentină E (5, pag. 143) 979. Caria incipientă pe suprafeŃele dentare netede A. dacă este oprită în evoluŃie se prezintă sub formă unei pete albe cretoase B. dacă este colorată în brun sau negru însemnează că este oprită în evoluŃie C. poate fi detectată cu sondă deoarece suprafaŃa nu este intactă D. se prezintă că o pată cu transparenŃa crescută datorită reprecipitarii sărurilor minerale E. poate fi evidenŃiată mai uşor dacă umezim smalŃul B (5, pag. 146)
980. Leziuni cu care se face diagnosticul diferenŃial al cariei A. abfractia este o lipsă de substanŃă produsă prin fricŃiunea smalŃului cu diferite obiecte externe B. atritia este o linie de fractură fără dentină alterată C. eroziunea este o pierdere de substanŃă că rezultat al mişcărilor funcŃionale mandibulare D. abrazia este o atriŃie mai erodată E. miloliza este o lipsă de substanŃă apărută prin microfracturi cervicale că urmare a flectarii dinŃilor sub acŃiunea unor forŃe excentrice intense E (5, pag. 151) 981. Leziuni cu care se face diagnosticul diferenŃial al cariei A. amelosinteza perfectă este caracterizată prin geneza deficitară a dentinei B. ameloforeza indirectă este o afecŃiune ereditară a smalŃului C. dentinogeneză imperfectă este ereditară şi se caracterizează prin smalŃ deficitar că formă sau calcefiere D. hipotrofia amelara cronică dentinara apare când ameloblastele sunt afectate în timpul formării smalŃului, rezultând un smalŃ deficitar E. displazia cronică primară se prezintă sub formă de eroziune, gropiŃe în şanŃuri, lipsă de substanŃă cu aspect de fagure de miere E (5, pag. 151) 982. După obturaŃia coronara definitivă la un dinte la care s-a făcut coafaj direct dispensarizarea se face A. Din trei în trei luni timp de un an B. Din şase în şase luni timp de doi ani C. La un an de zile D. La doi ani de zile E. La trei luni B (5, pag. 140) 983. În cadrul coafajului indirect în doi timpi pastă cu antibiotice se menŃine o perioadă de timp de A. 48 ore B. 72 ore C. 5 zile D. 7-10 zile E. 30-45 zile A (5, pag. 136) 984. Tratementul pulpitei purulente totale constă în: A. Coafaj indirect B. Extirpare vitală aseptico-antiseptică C. Coafaj direct D. Pulpectomie devitala E. AmputaŃie devitala B (5, pag. 135)
985. AmputaŃia devitala se aplică în cazul A. molari de minte B. molării persoanelor tinere C. dinŃi temporari D. pulpite acute purulente E. dinŃi cu canale foarte curbe A,C,E (5, pag. 143) 986. Cauzele locale ale hemoragiei persistente în canal sunt A. menstruaŃia B. lezarea parodonŃiului marginal C. diateze hemoragice D. căi false radiculare E. căi false radiculare B,D,E (5, pag. 153) 987. Coafajul direct este contraindicat în cazul A. dinŃi ectopici B. dinŃi suprasolicitaŃi C. carii ocluzale D. carii distale ale molarilor secunzi superiori E. dinŃi şlefuiŃi în scop protetic A,B,D,E (5, pag. 139) 988. Coafajul direct în deschiderile accidentale ale camerei pulpare se consideră reuşit când A. testele de vitalitate evidenŃiază hiposensibilitate B. testele de vitalitate evidenŃiază uşoară hipersensibilitate C. Ńeste de vitalitate evidenŃiază o sensibilitate normală D. pansamentul a rămas integru E. pacientul a prezentat dureri provocate B,C,D (5, pag. 140) 989. Coafajul indirect este o metodă terapeutică indicată în A. pulpită seroasă parŃială B. inflamaŃia pulpara incipientă C. tratamentul plăgii dentinare a cavităŃii rezultate prin tratarea cariilor simple D. inflamaŃii pulpare avansate E. pulpită seroasă totală B,C (5, pag. 136) 990. Extirparea devitala se indică în cazurile A. în care nu poate fi folosită anestezia B. cariilor cu evoluŃie subgingivala C. pulpitelor purulente parŃiale D. dinŃilor cu canale foarte curbe
E. dinŃilor situaŃi distal pe arcadă la care accesul este dificil A,D,E (5, pag. 154) 991. Extirparea pulpei radiculare la incisivii centrali şi laterali inferiori se face cu ace extractoare A. medii B. groase C. extrafine D. fine E. extra-extrafine C,D,E (5, pag. 150) 992. Extirparea vitală a pulpei prin metodă aseptico-antiseptică se indică în A. pulpită seroasă parŃială B. pulpită purulentă parŃială C. pulpită seroasă totală D. pulpită purulentă totală E. pulpitele cronice B,D,E (5, pag. 134) 993. Extirparea vitală este indicată în A. pulpite cronice B. abraziune dentară patologică C. parodontite marginale cronice cu mobilitate gradul III D. fracturi radiculare în 1/3 apicala a rădăcinii E. dinŃi aflaŃi în vecinătatea unor tumori benigne A,B,C,E (5, pag. 147) 994. În coafajul direct se folosesc substanŃe cu următoarele proprietăŃi A. solubilitate în apa şi umori tisulare B. acŃiune antiinflamatoare îndelungată C. ph acid D. eficacitate mare în concentraŃie mică E. toxicitate tisulară minima A,B,D,E (5, pag. 137) 995. Între substanŃele protectoare cu adaos de antiseptice folosite în coafajul direct se număra: A. timozin B. cianoacrilati C. citronellol D. eugenat de zinc E. calxilul A,C (5, pag. 138) 996. Tratamentul mecanic în extirpare trebuie să respecte următoarele reguli
A. se face dintr-o data pe tot canalul B. se lucrează în condiŃii de perfectă asepsie C. se trepanează apexul D. se folosesc mijloace chimice de permeabilizare E. se păstrează un bont pulpar apical de 1-1,5 mm A,B,E (5, pag. 149) 997. Tratamentul medicamentos obligatoriu se instituie în următoarele situaŃii A. extirparea s-a făcut în pulpită acută purulentă totală B. extirparea s-a făcut în pulpită acută seroasă totală C. nu putem opri hemoragia pe canal D. câmpul operator a fost inundat de salivă E. canalul radicular este uscat A,C,D (5, pag. 153) 998. Tratamentul plăgii dentinare în hiperemia pulpara se face cu A. substanŃe remineralizante B. substanŃe uşor antiseptice C. clorura de zinc D. azotat de argint E. hidroxid de calciu A,B,E (5, pag. 133) 999. Trioxidul de arsen se prezintă sub formă de A. picături B. pastă C. fibre D. pulbere E. granule B,C,D,E (5, pag. 143) 1000. AmputaŃia devitala: A. este o intervenŃie chirurgicală prin care se îndepărtează pulpă coronară după insensibilizare chimică B. este o intervenŃie chirurgicală prin care se păstrează pulpă radiculară vie C. este o intervenŃie chirurgicală prin care se păstrează pulpă radiculară mumifiata D. este o intervenŃie chirurgicală prin care se păstrează pulpă coronoradiculara mumifiata E. este o intervenŃie chirurgicală contraindicata în cazul pulpitelor acute purulente sau a pulpitelor necrozate A,C,E (5, pag. 143) 1001. Coafajul direct o metodă terapeutică de pansare a pulpei dentare descoperite cu o substanŃă: A. izolanta B. neiritanta C. insolubilă în apa şi umorile tisulare
D. antiinflamatoare E. dentinoneogenetica A,B,D,E (5, pag. 137) 1002. Coafajul indirect este o metodă terapeutică indicată în: A. caria simplă B. hiperemia pulpara cu cameră pulpara închisă C. pulpită seroasă parŃială D. pulpită purulentă parŃială E. pulpită cronică închisă A,B (5, pag. 136) 1003. În cadrul extirpării devitale, pulpă dentară se găseşte după aplicarea pansamentului arsenical, în diferite grade de insensibilizare: A. insensibilitate totală coronara şi radiculara B. pulpă coronară insensibilă şi sensibilitatea marcată a pulpei radiculare C. pulpă coronară insensibilă şi sensibilitate a pulpei radiculare în regiunea apicala D. atât pulpa coronară cât şi pulpa radiculară sunt foarte sensibile, pulpă are o coloraŃie roşie, vie E. pulpa coronară foarte sensibilă, iar pulpa radiculară cu total insensibilă A,B,C,D (5, pag. 155) 1004. Metodele biologice de conservare a pulpei vii sunt: A. coafaj indirect B. coafaj direct C. pulpotomia vitală D. pulpotomia devitala E. pulpectomie vitală A,B,C (5, pag. 136) 1005. Metodele de conservare parŃială sau totală a pulpei vii sunt următoarele cu excepŃia: A. coafajul indirect B. extirparea vitală C. amputaŃia vitală D. coafajul direct E. extirparea devitala B,E (5, pag. 132) 1006. Pansamentul cu pulbere de arsenic, în scopul insensibilizării chimice a pulpei dentare, se menŃine: A. timp de 48 de ore la pluriradiculari B. timp de 48 de ore la monoradiculari C. timp de 72 de ore la pluriradiculari D. timp de 24 de ore la pluriradiculari E. timp de 24 de ore la monoradiculari A,E (5, pag. 144)
1007. Pentru mumificarea pulpei radiculare în cadrul metodei de pulpotomie devitala,se poate folosi: A. trioxid de arsen B. tricrezol formalină C. triopasta Gysi D. paraformaldehidă E. trioximetilenul C,D (5, pag. 145,147) 1008. Pulpectomia vitală se finalizează cu obturaŃia radiculara definitivă, cu excepŃia situaŃiilo A. extirparea a fost făcută în pulpită seroasă totală B. extirparea a fost făcută în pulpită purulentă parŃială sau totală C. extirparea a fost făcută în pulpite cronice D. câmpul operator a fost inundat de salivă E. nu putem opri hemoragia pe canal B,C,D,E (5, pag. 153) 1009. SubstanŃele pe baza de trioxid de arsen folosite in scopul insensibilizării chimice pulpare se pot prezenta sub forma: A. pulbere B. pastă C. soluŃie D. fibre E. granule predozate A,B,D,E (5, pag. 143) 1010. Tratamentul hiperemiei pulpare respectă următoarele faze: A. eliminarea Ńesuturilor alterate B. obturaŃia provizorie C. obturaŃia de durată D. tratamentul plăgii dentinare E. protejarea pulpei prin obturaŃie de baza cu eugenat de zinc A,C,D,E (5, pag. 132) 1011. AmputaŃia vitală este metoda chirurgicală prin care se indeparteza pulpa coronară după anestezie, menŃinându-se pulpa radiculară vie.Este indicată în următoarele condiŃii: A. la copii şi adolescenŃi pe molari şi premolari B. la dinŃii unde este indicat cofajul direct, dar acesta nu poate fi efectuat C. dinŃi mobili parodontotici D. dinŃi cu canale foarte curbe E. molării persoanelor în vârstă A,B (5, pag. 142) 1012. Coafajul direct este indicat în următoarele situaŃii:
A. dinŃi ce nu oferă accesibilitate B. dinŃi cu carii ocluzale C. deschiderea camerei pulpare maximum 1-1,5 mm D. deschiderea accidentală a camerei E. la molării de minte B,C,D (5, pag. 139) 1013. Fazele de tratament ale hiperemiei pulpare sunt urmatorele: A. fază ocalexica B. eliminarea Ńesuturilor alterate C. tratarea plăgii dentinare D. protejarea pulpei prin obturaŃii de bază E. obturarea de durată B,C,D,E (5, pag. 132) 1014. Pastele cu antibiotice folosite curent în coafajul direct sunt: A. pasta Pulpomixin B. pasta Allasion C. pasta Dontisolon D. pasta cu folie de aur E. pasta cu folie de teflon A,B,C (5, pag. 138) 1015. SubstanŃe biostimulatoare folosite în coafajul direct: A. Dontisolon B. Folcisteina C. extracte din mugure dentar de maimuŃă D. Reogan E. extract total de ochi B,C,E (5, pag. 139) 1016. SubstanŃele folosite pentru coafajul direct trbuie să îndeplinească mai multe calităŃi pentru reuşită tratamentului şi anume: A. solubilitate în apa şi umorile tisulare B. toxicitate tisulară minima C. să nu coloreze dintele D. stabilitate chimică la păstrarea în soluŃie E. selectivitate de percepŃie A,B,C (4, pag. 137) 1017. Coafajul indirect într-un timp implică: A. Toaletă cavităŃii cu apa oxigenata şi neofalină B. Uscarea cavităŃii cu jet de aer C. Aplicarea în cavitate a unei paste cu hidroxid de calciu D. ObturaŃie definitivă cu compozit E. ObturaŃie provizorie cu eugenat de zinc
A,B,C,E (5, pag. 137) 1018. ContraindicaŃiile coafajului direct sunt: A. La nivelul molarilor de minte B. În cariile ocluzale C. DinŃii ectopici D. Deschidere de maxim 1-1.5 mm a camerei pulpare E. DinŃii ce vor fi şlefuiŃi în scop protetic A,C,E (5, pag. 139) 1019 ContraindicaŃiile unei extirpări devitale sunt: A. Extirparea în scop protetic la dinŃi fără procese carioase B. Pulpite purulente parŃiale C. Pulpite purulente totale D. Pulpite cronice granulomatoase E. Carii cu evoluŃie supragingivală A,B,C,D (5, pag. 154) 1020. Fazele de tratament pentru vindecarea prin restitutio ad integrum al hiperemiei pulpare sunt: A. Eliminarea Ńesuturilor alterate B. Tratarea plăgii dentare C. Protejarea pulpei prin obturaŃii de bază D. Protejarea pulpei cu eugenat de zinc E. Extirpare vitală A,B,C,D (5, pag. 132) 1021. Fibrele de arsenic conŃin: A. Fibre de celuloză îmbibate cu clorhidrat de cocaină B. Anhidridă arsenioasă C. Pigment D. Apa E. Liant A,B,C,E (5, pag. 144) 1022. Materialele şi substanŃele inactive, cu rol protector, utilizate în coafajul direct sunt: A. Folie de aur B. Cianoacrilati C. Fire de azbest D. Eugenat de zinc E. Timol A,B,C (5, pag. 138) 1023. Pulpa dentară se găseşte după aplicarea pansamentului aresenical în diferite grade de insensibilizare: A. Insensibilitate totală coronară
B. Insensibilitate totală radiculară C. Insensibilitate totală radiculară şi coronară D. Pulpă coronară insensibilă şi sensibilitate marcată a pulpei radiculare E. Pulpă coronară şi cea radiculară sunt sensibile, iar pulpa are o culoare roşie, vie C,D,E (5, pag. 155) 1024. Tratamentul mecannic în extirpare trebuie să respecte următoarele reguli: A. Se face dintr-o data pe tot canalul B. Se lucrează în condiŃii de asepsie C. Nu se trepanează apexul D. În timpul tratamentului mecanic se folosesc mijloace chimice de permeabilizare E. Nu se păstrează un bont pulpar apical de 1-1.5 mm A,B,C (5, pag. 152) 1025. Tratamentul medicamentos de canal în pulpitele cronice se poate face cu: A. SoluŃie de eugenol B. Pudra de iodoform C. Pastă cu antibiotice D. Pastă arsenicală E. Pastă cu hidroxid de calciu A,B,C (5, pag. 153) 1026. AmputaŃia devitala este indicată în cazul: A. tratamentului dinŃilor mobili parodontotici B. molarilor persoanelor în vârstă C. dinŃilor cu canale foarte curbe D. pulpopatiilor incipiente la copii şi tineri E. la dinŃii cu rădăcini în formare. A,B,C (5, pag. 143) 1027. ContraindicaŃiile la extirpări vitale sunt reprezentate de: A. luxaŃiile dentare B. fracturile radiculare în prima şi a două treime a rădăcinii C. dinŃii aflaŃi în vecinătatea unor formaŃiuni patologice D. afecŃiuni care contraindica folosirea anestezicelor sau a vasoconstrictorului E. sărcina în primele 3 luni şi ultimele 2 luni. D,E (5, pag. 147-148) 1028. Extirparea devitala este contraindicata în: A. pulpitele purulente parŃiale B. pulpitele purulente totale C. pulpitele cronice deschise granulomatoase D. cazul persoanelor alergice la substanŃele anestezice E. imposibilitatea realizării anesteziei locale (tumori, trisme, infecŃii). A,B,C (5, pag. 154)
1029. Extirparea devitala este indicată în următoarele situaŃii: A. dinŃi cu canele foarte curbe, care nu permit permeabilizarea până la apex B. dinŃi situaŃi distal pe arcadă, la care tratamentul este dificil C. pulpitele purulente parŃiale D. pulpitele cronice deschise granulomatoase E. cariile cu evoluŃie subgingivala. A,B (5, pag. 154) 1030. Tratamentul pulpitei purulente parŃiale constă în A. coafaj direct B. amputaŃie vitală C. extirparea aseptico-antiseptică D. amputaŃie devitala E. coafaj indirect C,D (5, pag. 134) 1031. Tratamentul pulpitei purulente parŃiale constă în: A. coafaj direct B. amputaŃie vitală C. extirparea aseptico-antiseptică D. amputaŃie devitală E. coafaj indirect C,D (5, pag. 134) 1032. AmputaŃia vitală se indică în: A. Pulpită acută seroasă totală B. Pulpită acută seroasă parŃială C. Pulpită acută purulentă parŃială D. Pulpită cronică închisă hiperplazica E. Hiperemia preinflamatorie B,E (5, pag. 141) 1033. Atitudinea terapeutică corectă într-o pulpită acută purulentă parŃială este: A. Coafajul indirect B. AmputaŃia vitală C. Extirparea vitală D. AmputaŃia devitală E. Extirparea devitală C,D (5, pag. 134) 1034. Care sunt indicaŃiile terapeutice într-o pulpită cronică: A. Coafajul indirect B. AmputaŃia vitală C. Extirparea vitală D. AmputaŃia devitala E. Extirparea devitala
C,E (5, pag. 135) 1035. Metodele de conservare parŃială sau totală a pulpei vii sunt următoarele cu excepŃia: A. coafajul indirect B. extirparea vitală C. amputaŃia vitală D. coafajul direct E. extirparea devitala B,E (5, pag. 132) 1036. Tratamentul hiperemiei pulpare respectă următoarele faze: A. eliminarea Ńesuturilor alterate B. obturaŃia provizorie C. obturaŃia de durată D. tratamentul plăgii dentinare E. protejarea pulpei prin obturaŃie de bază cu eugenat de zinc A,C,D,E (5, pag. 132) 1037. Metodele biologice de conservare a pulpei vii sunt: A. coafaj indirect B. coafaj direct C. pulpotomia vitală D. pulpotomia devitala E. pulpectomie vitală A,B,C (5, pag. 136) 1038. Coafajul indirect este o metodă terapeutică indicată în: A. caria simplă B. hiperemia pulpara cu cameră pulpara închisă C. pulpită seroasă parŃială D. pulpită purulentă parŃială E. pulpită cronică închisă A,B (4, pag. 136) 1039. Coafajul direct o metodă terapeutică de pansare a pulpei dentare descoperite cu o substanŃă: A. izolantă B. neiritantă C. insolubilă în apa şi umorile tisulare D. antiinflamatoare E. neodentinogenetică A,B,D,E (5, pag. 137) 1040. Pulpotomia vitală este o metodă chirurgicală recomandata A. la copii şi tineri pe molari şi premolari, cu rădăcini în curs de formare B. la copii şi tineri pe molari şi premolari cu pulpite cronice închise
C. la copii şi tineri pe molari şi premolari cu pulpopatii incipiente D. când este indicat coafajul direct, dar acesta nu poate fi efectuat datorită condiŃiilor anatomotopografice nefavorabile ale dintelui E. la pacienŃii la care nu se recomandă anestezie tronculara periferică A,C,D (5, pag. 142) 1041. AmputaŃia devitala: A. este o intervenŃie chirurgicală prin care se îndepărtează pulpa coronară după insensibilizare chimică B. este o intervenŃie chirurgicală prin care se păstrează pulpa radiculară vie C. este o intervenŃie chirurgicală prin care se păstrează pulpa radiculară mumifiata D. este o intervenŃie chirurgicală prin care se păstrează pulpa coronoradiculara mumifiata E. este o intervenŃie chirurgicală contraindicata în cazul pulpitelor acute purulente sau a pulpitelor necrozate A,C,E (5, pag. 143) 1042. SubstanŃele pe bază de trioxid de arsen folosite în scopul insensibilizării chimice pulpare se pot prezenŃa sub formă de A. pulbere B. pastă C. soluŃie D. fibre E. granule predozate A,B,D,E (5, pag. 143) 1043. Pansamentul cu pulbere de arsenic, în scopul insensibilizării chimice a pulpei dentare, se menŃine: A. timp de 48 de ore la pluriradiculari B. timp de 48 de ore la monoradiculari C. timp de 72 de ore la pluriradiculari D. timp de 24 de ore la pluriradiculari E. timp de 24 de ore la monoradiculari A,E (5, pag. 144) 1044. Pentru mumificarea pulpei radiculare în cadrul metodei de pulpotomie devitala,se poate folosi: A. trioxid de arsenic B. tricrezol formalină C. triopasta Gysi D. paraformaldehidă E. trioximetilenul C,D (5, pag. 145,147) 1045. Pulpectomia vitală se finalizează cu obturaŃia radiculară definitivă, cu excepŃia situaŃiilo A. extirparea a fost făcută în pulpita seroasă totală
B. extirparea a fost făcută în pulpita purulentă parŃială sau totală C. extirparea a fost făcută în pulpite cronice D. câmpul operator a fost inundat de salivă E. nu putem opri hemoragia pe canal B,C,E (5, pag. 153) 1046. În cadrul extirpării devitale, pulpa dentară se găseşte după aplicarea pansamentului arsenical, în diferite grade de insensibilizare: A. insensibilitate totală coronară şi radiculară B. pulpa coronară insensibilă şi sensibilitatea marcată a pulpei radiculare C. pulpa coronară insensibilă şi sensibilitate a pulpei radiculare în regiunea apicală D. atât pulpa coronară cât şi pulpa radiculară sunt foarte sensibile, pulpa are o coloraŃie roşie, vie E. pulpa coronară foarte sensibilă, iar pulpa radiculară cu total insensibilă A,B,C,D (5, pag. 155) 1047. Fazele de tratament în hiperemie sunt A. Eliminarea Ńesuturilor alterate B. Tratarea plăgii dentinare C. protejarea pulpei prin obturaŃie de bază D. Deschiderea camerei pulpare E. ObturaŃie de durată A,B,C,E (5, pag. 132) 1048. Factori locali ce indică coafajul direct A. dinŃii accesibili B. dinŃi fără valoare masticatorie C. mărimea deschiderii camrei pulpare de maxim 1-1,5 mm D. la dinŃi cu volum mic E. dinte cu hiperemie preinfalamatorie ce nu a depăşit 24 h A,C,E (5, pag. 139) 1049. CondiŃii particulare de efectuare a amputaŃiei devitale A. Molar de minte B. Molarii persoanelor tinere C. dinŃii parodontotici D. dinŃi cu canale uşor curbate E. dinŃi temporari A,C,E (5, pag. 143) 1050. ContraindicaŃiile extirpării devitale sunt A. pulpită cronică închisă propriu-zisă B. pulpită cronică închisă garanulomatoasa C. pulpită cronică deschisă garanulomatoasa D. extirpare în scop protetic E. pulpite purulente
C,D,E (5, pag. 154) 1051. Cauzele locale hemoragiei pe canal pot fi: A. Perforarea podelei camerei pulpare B. Căi false radiculare C. Traumatizarea parodonŃiului apical D. Extirpare pulpara completă E. Apexul dinŃilor la copi şi tineri A,B,C,E (5, pag. 153) 1052. ObturaŃia de durată după un coafaj indirect într-un timp se face după un număr de: A. 3 zile B. 7 zile C. 10 zile D. 14 zile E. 20 zile A,B,C,E (5, pag. 137) 1053. Caracterele clinice ale cariei dentare A. poate să apăra pe aproape orice suprafaŃa a dintelui B. cel mai des apare pe suprafeŃele meziale, distale şi ocluzale C. apare pe suprafeŃele pe care autocurăŃirea este insuficienŃă, chiar dacă curăŃirea artificială este eficientă D. apare uneori chiar şi pe suprafeŃe netede, aparent uşor curatabile (vestibulare şi orale) E. simptomatologia cariei este determinată de localizare, extindere, rată şi viteză de evoluŃie B,D,E (5, pag. 139) 1054. Localizarea cariei A. din punct de vedere morfologic există trei localizări: şanŃuri/fosete, suprafeŃe netede şi suprafeŃe radiculare B. caria din şanŃuri şi fosete prezintă de obicei o deschidere mică în suprafaŃa C. caria din şanŃuri şi fosete se caracterizează prin progresia în suprafaŃa D. caria din şanŃuri şi fosete are aspectul a două triunghiuri suprapuse E. caria din şanŃuri şi fosete are o evoluŃie asimptomatica A,B,E (5, pag. 140) 1055. Caria radiculară A. are o incidenŃă crescută în ultimii ani B. dacă placă este prezenŃa, caria apare chiar dacă rădăcină nu este expusă mediului bucal C. au progresie atât de lentă încât ridică probleme de diagnostic diferenŃial D. poate avea că punct de plecare suprafaŃa proximală în 1/3 cervicală, de unde se extinde spre gingie E. uneori poate evolua circular A,D,E (5, pag. 140) 1056. Riscul crescut la carie se pune în evidenŃa, printre altele, prin:
A. identificarea demineralizarii B. testări psihologice C. testul ADN comparat cu al părinŃilor D. testări serologice E. testări bacteriologice A,E (5, pag. 152) 1057. Testele de activitate a cariei pot fi utile pentru: A. anticiparea aproximativă a dinŃilor ce vor fi extraşi în cadrul tratamentului ortodontic B. anticiparea necesităŃii măsurilor profilactice C. stabilirea şedinŃelor de control D. stabilirea prognosticului E. stabilirea tipului materialelor şi procedeelor folosite B,C,D,E (5, pag. 153) 1058. Din metodele de conservare parŃială a pulpei vii sau mortificate fac parte A. AmputaŃia vitală B. Pulpectomia vitală C. Pulpotomia devitala D. Coafajul direct E. Pulpectomia devitala A,C (5, pag. 136) 1059. Factorii locali de care trebuie să se Ńină cont în coafajul direct sunt A. Vârsta pacientului B. Starea generală a pacientului C. Volumul coroanei şi al cavităŃii D. Mărimea deschiderii camerei pulpare E. Factori de ordin social C,D (5, pag. 139) 1060. AmputaŃia devitala se aplică în următoarele condiŃii particulare A. Molarii persoanelor în vârstă B. Molarii persoanelor tinere C. Molarii de minte D. Incisivii centrali E. DinŃi temporari A,C,E (5, pag. 143) 1061. AmputaŃia vitală are următoarele indicaŃii A. La copii şi tineri pe molări şi premolari B. Când este indicat coafajul direct dar nu poate fi executat C. DinŃi mobili parodontotici D. DinŃi temporari E. DinŃi cu canale foarte curbe A,B (5, pag. 142)
1062. IndicaŃiile extirpării vitale sunt reprezentate de A. Pulpite acute B. Pulpite cronice C. Gangrena pulpara simplă şi complicată D. Abrazii dentare patologice E. Parodontite apicale acute seroase A,B,D (5, pag. 147) 1063. Extirparea devitala are următoarele contraindicaŃii A. Pulpite purulente parŃiale B. Pulpite purulente totale C. DinŃi cu canale foarte curbe D. Carii cu evoluŃie subgingivala E. DinŃi situaŃi distal pe arcadă A,B,D (5, pag. 154) 1064. ObturaŃia de canal nu se efectuează în aceeaşi şedinŃa cu extirparea pulpei radiculare în următoarele situaŃii A. Pulpita acută purulentă parŃială B. Pulpita acută C. Pulpite cronice D. Pulpita seroasă E. Pulpita seroasă A,B,C (5, pag. 153) 1065. CalităŃile substanŃelor folosite în coafajul direct sunt A. Solubilitate în apă şi umorile tisulare B. Ph acid apropiat de cel al pulpei C. Ph alcalin apropiat de cel al pulpei D. Toxicitate tisulară minima E. Eficacitate în concentraŃie mare A,C,D (5, pag. 137) 1066. Fazele de tratament în hiperemia pulpară sunt: A. Eliminarea Ńesuturilor alterate B. Tratarea plăgii dentinare C. ObturaŃie de canal D. ObturaŃie de durată E. Toate de mai sus A,B,D (5, pag. 132) 1067. Tratamentul pulpitei seroase parŃiale constă în: A. Coafaj direct B. AmputaŃie vitală C. Extirpare vitală
D. Pansament cu pastă cu antibiotice E. Extirpare devitala A,B,C,E (5, pag. 134) 1068. Tratamentul pulpitei purulente parŃiale constă în: A. Coafaj indirect B. Extirpare vitală aseptico-antiseptică C. Coafaj direct D. Coafaj direct în doi timpi E. ExcepŃional amputaŃie devitala B,E (5, pag. 134) 1069. Metode de conservare parŃială a pulpei vii sau mortificate sunt: A. Extirpare vitală B. Coafaj indirect C. AmputaŃie vitală D. Pulpotomie devitala E. AmputaŃie devitala C,D,E (5, pag. 136) 1070. Tratamentul Spad A. reprezintă o metodă de tratament al pulpitei seroase totale B. reprezintă o metodă de tratament al gangrenei pulpare C. se realizează cu soluŃie Walkhoff şi pastă Spad D. utilizează pastă Spad E. utilizează pastă Spad şi un amestec de două lichide B,E(5,pag. 185) 1071. AcŃiunea antiseptică a hidroxidului de calciu se bazează pe: A. ph-ul alcalin, de care este răspunzător ionul OH, cuprins între 11-12, în funcŃie de preparat B. ph-ul alcalin, de care este răspunzător ionul Ca, cuprins între 11-12, în funcŃie de preparat C. ph-ul alcalin, de care este răspunzător ionul OH, cuprins între 13-14, în funcŃie de preparat D.solubilitate foarte redusă în apă care determină eliberarea treptată a ionului hidroxil pe măsura contactului hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisulare E.solubilitate foarte redusă în apă care determină eliberarea treptată a ionului de calciu pe măsură contactului hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisulare. A,D(5,pag. 198) 1072. CerinŃele ideale pentru medicaŃia canalara sunt A. efect lent bactericid şi fugicid B. acŃiune antibacteriană îndelungată C. uşurinŃă introducerii pe canale D. interferarea proceselor de vindecare periapicala E. tensiune superficială mare B,C(5,pag. 175)
1073. Avantajele terapiei enzimatice sunt: A. fluidificarea secreŃiilor B. facilitarea difuziunii C. inhibarea microflorei endodontice D. apariŃia fenomenului de rezistentă microbiană E. mediu nutritiv pentru organisme A,B,C(5,pag. 198) 1074. ProprietăŃile pastei de hidroxid de calciu A. puternic bactericid B. acŃiune antitoxica C. stimulează secreŃiile din canale D. are Ph da 10.5-11 E. nu se rezoarbe A,B(5,pag. 198) 1075. IndicaŃiile atibioticelor A. Coafaj direct sau indirect B. După extirpări în pulpită seroasă C. În gangrena simplă D. În parodontite acute hiperemice E. După spălături cu antiseptice A,C,D(5,pag. 211) 1076. Pasta clinicii de Odontologie din Bucureşti conŃine: A. Eritromicină bază B. Cloranfenicol bază C. Streptomicină D. Hidrocortizon acetat E. Dexametazona A,B,D(5,pag. 192) 1077. Ionoforeză se poate repeta, în funcŃie de evoluŃia clinică, după: A. 24 ore B. 36 ore C. 48 ore D. 60 ore E. 72 ore C,D,E(5,pag. 209) 1078. PărŃi componente ale instrumentelor rotative A. gâtul (colul) B. braŃul
C. capul (partea activă) D. piciorul (tija) E. mandrenul A,C,E(5,pag. 187) 1079. Gâtul sau colul instrumentelor rotative A.trebuie să fie suficient de gros pentru a fi rezistent şi suficient de subŃire pentru a asigura acces şi vizibilitate B.din punct de vedere al operatorului este bine să fie cât mai subŃire pentru a asigura vizibilitate asupra părŃii active a instrumentului şi manipulare uşoară C. transmite forŃele ce se exercită asupra capului în sens rotaŃional şi translaŃional D. are formă conică, cu baza mare la nivelul capului şi baza mică spre mandrin E. este partea intermediară ce leagă mandrinul de capul activ A,B,C,E(5,pag. 188) 1080. Instrumente rotative A. instrumentele rotative al căror cap prezintă lame se numesc freze dentare B. termenul de "forma”, aplicat unei freze dentare se referă la conturul şi silueta capului instrumentului C. frezele sunt acŃionate cu ajutorul pieselor de mână dar pot fi acŃionate şi manual D. înainte ca freza să acŃioneze în dentină, capul sau activ trebuie lubrefiat cu vaselină E. după natura părŃii active instrumentele pentru prepararea cavităŃilor pot fi tăietoare sau abrazive A,B,E(5,pag. 188) 1081. Frezele sferice A.cu cât numărul de identificare atribuit de producător frezei este mai mic, cu atât freza are o dimensiune mai redusă B. se folosesc la îndepărtarea Ńesuturilor dure alterate C. sunt active numai la mişcări laterale şi de penetrare D. se folosesc la bizotarea marginilor cavităŃilor E. se folosesc la pregătirea retenŃiei A,B,E(5,pag. 188) 1082. Frezele dentare A. freza pară a fost concepută iniŃial pentru prepararea cavităŃilor ce urmau a fi obturate cu amalgam B. freza pară a fost imaginată de către Dr Sockwell C. freza cilindrică este destinată preparării cavităŃilor ce vor fi obturate cu amalgam D. mulŃumită unei invenŃii de ultima oră, pot fi acŃionate şi cu ultrasunete E.freza sferică avea până de curând 6, pentru ca noile design-uri să includă 12 sau chiar 40 de lame tăietoare B,C,E(5,pag. 188-189) 1083. Instrumentele de mână pentru prepararea cavităŃilor A. beneficiază de o nomenclatură stabilită de Miller B. nomenclatura instrumentelor de mână se aseamănă unei clasificări biologice şi cuprinde trei clase
C. în cadrul nomenclaturii, ordinul reprezintă scopul instrumentului, subordinul reprezintă maniera de folosire iar clasa reprezintă forma părŃii active D. sunt compuse din două părŃi esenŃiale: mânerul şi gâtul activ E. au un mâner cu diametru mic, mediu sau mare, octogonal, prevăzut sau nu cu retentivitati B,C,E(5,pag. 190) 1084. Instrumentele de mână pentru prepararea cavităŃilor A. toporişca derivă din daltă şi este un instrument pereche dreapta-stânga B. dalta se foloseşte pentru îndepărtarea pulpei coronare în cadrul pulpectomiei şi pulpotomiei C. sunt caracterizate printr o formulă formată din trei cifre D. bizotatorul de prag gingival se deosebeşte de o toporişcă doar prin lăŃimea şi lungimea lamei tăietoare E.în cazul în care marginea tăietoare este în alt unghi decât 90As faŃă de lungimea lamei apare o a patra cifră în cadrul formulei instrumentului A,C,E(5,pag. 191) 1085. ReacŃia pulpei la instrumentele tăietoare rotative A.pulpa dinŃilor tineri este sensibilă la injuriile provocate de prepararea cavităŃii însă are o putere de recuperare mai mare decât pulpa îmbătrânită B. frezele din oŃel produc mai multă căldură decât cele din carbid C. frezele care sunt tocite produc mai puŃină căldură deoarece nu au o acŃiune atât de agresivă D.în cazul folosirii turaŃiilor înalte temperatura este controlată prin scăderea presiunii, tăierea intermitenta şi folosirea răcirii E. dacă grosimea dentinei rămase este sub 2 mm, răspunsul pulpar este prompt şi intens A,B,D,E(5,pag. 191) 1086. Sisteme de răcire a frezelor A. spray-ul (apă + aer) este mai avantajos decât răcirea cu apa B.răcirea cu aer este eficientă chiar şi în cazul cavităŃilor în care grosimea stratului de dentină este mai mică decât 2 mm C. răcirea cu aer produce aerosol nociv prin încărcătura microbiană D. răcirea cu apa este eficientă însă este necesar un sistem eficient de evacuare E. în cazul r?cirii cu spray, este bine ca apa să fie încălzită la cca 54AsC A,C,D,E(5,pag. 191) 1087. Diga (rubber-dam) A. nu este bine acceptată de către pacienŃi B. nu se poate aplica pe dinŃii tineri, insuficient erupŃi C. se aplică pe rame metalice sau de plastic Optilux, Valsalva sau Brown D. cauciucul este de culoare albă pentru a nu produce un contrast prea mare cu dinŃii E. cauciucul poate avea mai multe grosimi A,B,E(5,pag. 203) 1088. Diga A. elimină conversaŃia inutilă şi lavajele bucale frecvente
B. asigură o bună vizibilitate C. este bine tolerată de către pacienŃii astmatici D. asigură retracŃia părŃilor moi E. protejează împotriva aspirării şi înghiŃirii instrumentelor A,B,D,E(5,pag. 203) 1089. Pulpomixine : A. sulfat de polimixină B B. acetat de dexametazona C. sulfat de framicetina D. tirotricina E. sulfat de neomiicina A,B,C(5,pag. 193) 1090. În extirparea pulpara: A. tratamentul mecanic se efectuează până la constricŃia apicala B. tratamentul se execută într-una sau mai multe şedinŃe C. se fac spălături endodontice cu hipoclorit de sodiu sau alte substanŃe antiseptice D. se lucrează în condiŃii de asepsie prin izolarea dintelui E. se execută într-o singură şedinŃă A,D,E(5,pag. 166-167) 1091. SoluŃia Walkhoff conŃine A. mentol B. camfor C. p-monoclorfenol D. fenol pur E. iodoform A,B,C(5,pag. 177) 1092. Ozonoterapia este indicată în: A. gangrena pulpara B. parodontite apicale acute C. tratamentul plăgii dentinare D. coafaj direct E. pulpite seroase totale A,B,C,D(5,pag. 211) 1093. Ionoforeză este indicată în: A. gangrena pulpara simplă B. parodontite apicale cronice C. parodontite apicale acute D. canale care secretă abundent E. prezenŃa unor corpi străini
A,B(5,pag. 211) 1094. Se institue un tratament medicamentos înainte de obturarea canalului în următoarele situaŃii: A. pulpite acute seroase totale B. pulpite acute seroase parŃiale C. pulpite cronice D. pulpite acute purulente totale E. pulpite acute purulente parŃiale C,D,E(5,pag. 170) 1095. Pasta PBSC conŃine: A. penicilină B. streptomicină C. conservant D. marfanil E. benzoat de sodiu A,B(5,pag. 192) 1096. Pasta Ledermix conŃine: A. prednisolon B. clorhidrat de neomicină C. oxid de zinc D. hidroxid de calciu E. streptomicină C,D(5,pag. 192) 1097. Care dintre următoarele cazuri nu beneficiază de tratament endodontic: A. DinŃi cu malformaŃii radiculare B. DinŃi cu apexul larg C. DinŃi care au în canale corpi străini D. DinŃi cu căi false interradiculare E. DinŃi cu parodontită apicală cronică A,C,D(5,pag. 159 1098. Anomalii frecvente de canale prezintă: A. Incisivii inferiori B. Molarul prim superior (rădăcină mezio-vestibulară) C. Premolarul doi inferior D. Incisivul central superior E. Primul şi al doilea molar inferior A,B,C,E(5,pag. 162) 1099. În determinarea lungimii canalului radicular, metoda lui Dick:
A. Utilizează o singură radiografie B. Utilizează două radiografii C. Se face cu acul introdus pe canal D. Se face fără a introduce acul pe canal E. Niciuna de mai sus A,C(5,pag. 164)
1100. SoluŃia Chlumsky conŃine: A. fenol 30% B. camfor 60% C. alcool 10% D. formaldehidă E. sulfat de bariu 10% A,B,C(5,pag. 178) 1101. Dintre compuşii cloraŃi, în sterilizarea canalelor radiculare, cei mai utilizaŃi sunt: A. Cloraminele B. Hipocloritul de sodiu C. Clorhexidina D. Clorura de sodiu E. SoluŃie de clorură de sodiu 7% B(5,pag. 180) 1102. Izolarea dintelui în timpul tratamentului mecanic al gangrenei pulpare: A. Este obligatorie pe tot timpul tratamentului B. Este facultativă pe tot timpul tratamentului C. Nu este necesară izolarea dintelui decât după primul pansament oclusiv D. Este obligatorie în a treia şedinŃă E. Este obligatorie în momentul obturării radiculare definitive C(5,pag. 167) 1103. O preparaŃie mecanică corectă a canalului A. nu este însoŃită de irigaŃii cu soluŃii antiseptice, deoarece acestea sunt iritante B. se obŃine utilizând aceeaşi tehnică pentru toată lungimea canalului C. se obŃine utilizând numai tehnici moderne, sonice, ultrasonice, laser D. necesită, de obicei, combinarea unei tehnici manuale cu una din celelalte tehnici E. se realizează până la apexul radiologic D(5,pag. 173) 1104. Tehnica "step-back": A. este o tehnică modernă de obturare a canalelor radiculare
B. este o tehnică modernă de preparare a canalelor radiculare C. este numită şi telescopare regresivă D. este numită şi telescopare progresivă E. se indică în canale radiculare cu curburi accentuate C(5,pag. 168) 1105. Tehnica de prepare "Step-back"se mai numeşte: A. Tehnica standard B. Tehnica convenŃională C. Tehnica de telescopare regresivă` D. Tehnica de telescopare progresivă E. Tehnica prin forŃe compensate C(5,pag. 167) 1106. Tratamentul gangrenei şi necrozei pulpare se efectuează în: A. 1 etapă B. 2 etape C. 3 etape D. 4 etape E. 5 etape C(5,pag. 158) 1107. Tratamentul mecanic în gangrena pulpara se efectuează: A. Până la foramenul apical B. Până la constricŃia apicală C. Până la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apicală a canalului D. Până la A½ a canalului E. Cu o uşoară depăşire a constricŃiei apicale. B 5,(4, pag. 166) 1108. Obturarea de canal în aceiaşi şedinŃă se realizează când A. avem un canal uscat B. pulpite cronice C. pulpite acute purulente, parŃiale sau totale D. când în timpul tratamentului câmpul operator a fost invadat de salivă E. când nu putem opri hemoragia A(5,pag. 170) 1109. Dintre modalităŃile de introducere în canale a hidroxidului de calciu fac parte: A. Introducerea cu acul Lentullo B. Introducerea cu instrumentar de mână
C. Condensarea cu fuloare de canal D. Injectarea cu seringă E. Toate de mai sus E(5,pag. 200) 1110. EficienŃa asociaŃiilor de antibiotice în tratamentul de canal al gangrenei pulpare depinde de următorii factori: A. Evitarea antibioticelor cu reacŃii adverse B. Evitarea unor doze insuficiente C. Evitarea antagonismelor D. Evitarea rezistenŃei încrucişate E. Toate de mai sus E(5,pag. 187) 1111. Necroza de colicvatie apare în urmă influenŃei unor substanŃe precum: A. Acetilcolină B. Lizozimul C. Pepsină D. Neurotoxină E. Amilază C(5,pag. 162) 1112. Nu beneficiază de tratament conservator dinŃii care prezintă: A. Rădăcini în baionetă B. Rădăcini cu curburi exagerate C. Căi false interadiculare D. Împlântare deficitară E.Toate de mai sus E(5,pag159) 1113. ph-ul hidroxidului de calciu este cuprins între: A. 10-11 B. 11-12 C. 12-13 D. 7-9 E. 8-10 B(5,pag. 198) 1114. Produsul Grinazole indicat în tratamentul tuturor formelor de gangrana pulpara conŃine: A. Antibiotice
B. Nistatin C. Sulfamide D. Metronidazol E. Corticoizi D(5,pag. 195) 1115. Prognosticul tratamentului endodontic atunci când se respectă întocmai tehnica de lucru,arată rezultate pozitive în: A. 100 % din cazuri B. 80-90 % din cazuri C. 86-95 % din cazuri D. 75-86 % din cazuri E. 85-95 % din cazuri C(5,pag. 160) 1116. SoluŃia Walkhoff conŃine: A. fenol 30 %, camfor 60 % şi alcool 10 % B. monoclorfenol şi alcool 10 % C. P-monoclorfenol, mentol şi camfor D. P-monoclorfenol şi tricrezol E. P-monoclorfenol, alcool şi eŃer 10 %. C(5,pag. 177) 1117. Care este concentraŃia maximă admisibilă a ozonului în amestecul gazos cu care se face ozonoterapia: A. 7 % B. 5 % C. 4 % D. 3 % E. 1 % B(5,pag. 205) 1118. Care este proporŃia formaldehidei în cazul insuflatiilor din parodontitele apicale cronice: A. 7,2% B. 6,8% C. 5,4% D. 4,7% E. 2,4% A(5,pag. 206)
1119. Tratamentul gangrenei şi necrozei pulpare se efectuează în A. 1 etapă B. 2 etape C. 3 etape D. 4 etape E. 5 etape C(5,pag. 158) 1120. Izolarea dintelui în timpul tratamentului mecanic al gangrenei pulpare A. Este obligatorie pe tot timpul tratamentului B. Este facultativă pe tot timpul tratamentului C. Nu este necesară izolarea dintelui decât după primul pansament oclusiv D. Este obligatorie în a treia şedinŃă E. Este obligatorie în momentul obturării radiculare definitive C(5,pag. 167) 1121. Tratamentul mecanic în gangrenă pulpara se efectuează A. Până la foramenul apical B. Până la constricŃia apicală C. Până la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apicală a canalului D. Până la A½ a canalului E. Cu o uşoară depăşire a constricŃiei apicale B(5,pag. 166) 1122. Tehnica de prepare "Step-back” se mai numeşte A. Tehnica standard B. Tehnica convenŃională C. Tehnica de telescopare regresivă E. Tehnica prin forŃe compensate C(5,pag. 167) 1123. Dintre compuşii cloraŃi, în sterilizarea canalelor radiculare, cei mai utilizaŃi sunt A. Cloraminele B. Hipocloritul de sodiu C. Clorhexidina D. Clorura de sodiu E. SoluŃie de clorură de sodiu 7% B(5,pag. 180)
1124. O preparaŃie mecanică corectă a canalului: A. nu este însoŃită de irigaŃii cu soluŃii antiseptice, deoarece acestea sunt iritante B. se obŃine utilizând aceeaşi tehnică pentru toată lungimea canalului C. se obŃine utilizând numai tehnici moderne, sonice, ultrasonice, laser D. necesită, de obicei, combinarea unei tehnici manuale cu una din celelalte tehnici E. se realizează până la apexul radiologic D(5,pag. 173) 1125. Tehnica "step-back”: A. este o tehnică modernă de obturare a canalelor radiculare B. este o tehnică modernă de preparare a canalelor radiculare C. este numită şi telescopare regresivă D. este numită şi telescopare progresivă E. se indică în canale radiculare cu curburi accentuate C(5,pag. 168) 1126. Tratamentul medicamentos al canalului înaintea obturării acestuia se face în caz de: A. Extirpare în scop protetic B. Hiperemie preinflamatorie C. Pulpită acută purulentă parŃial D. Pulpită acută seroasă parŃială E. Pulpită acută seroasă totală C(5,pag. 170) 1127. Mandrinul instrumentelor rotative A. poate fi încadrat în trei clase după OMS articolul nr.23 (piesă dreaptă, cot şi turbină) B. este partea activă a instrumentului C. este partea pe care se infileteaza capul frezei D. este manşonul de plastic ce protejează capul frezei E. se adaptează şi fixează la piesă de mână E(5,pag. 187) 1128. Factori de risc pentru sănătatea operatorului în timpul preparării cavităŃilor A. supraîncălzirea frezei poate produce arsuri de gradul I pe degetele care Ńin piesa cot B.din cauza concentrării intense în cazul unor cavităŃi dificile, operatorul poate scrâşni din dinŃi provocându şi fisuri sau chiar fracturi ale smalŃului C. zgomotul produs de compresor poate produce hipoacuzie D.vibraŃia produsă de piesă cot poate produce afecŃiuni profesionale de tipul "crampa scriitorului” sau sindromul Raynaud E. aerosolul creat în timpul lucrului este un risc permanent pentru sănătate
E(5,pag. 194) 1129. Contaminarea operatorului în timpul preparării cavităŃilor A.deşi aparent reduce riscul contaminării, masca chirurgicală este de fapt un focar de infecŃie prin faptul că se încarcă cu microorganisme B.prin clatirea gurii înaintea examinării patogenitatea florei bucale este agravată deoarece sunt mobilizate şi aduse la suprafaŃa microorganismele ascunse în locurile retentive ale cavităŃii bucale C,bacteriile de pe încălŃămintea operatorului se găsesc în gura pacientului chiar şi după mai multe ore de la tratament D. în cabinetul stomatologic se transmit maladii infecŃioase precum: boala vacii nebune, migrenă, spondiloză E.la stomatologii care folosesc turbină s-a constatat o creştere a incidenŃei şi gravităŃii următoarelor afecŃiuni:sinuzită, angină streptococică, bronşite etc. E(5,pag. 196) 1130. Contaminarea operatorului în timpul preparării cavităŃilor A. contrar unor opinii mai vechi, în cabinetul stomatologic, riscul transmiterii unor infecŃii este scăzut B. aplicarea digii nu reduce ariile de contaminare C.bacteriile patogene din gura pacientului nu ajung decât pe încălŃămintea operatorului deci nu-i periclitează sănătatea D. contaminarea nu este posibilă decât dacă pacientul strănuta sau tuşeşte pe medic E. folosirea sistemului rapid de evacuare reduce cantitatea de bacterii din mediul înconjurător E(5,pag. 196) 1131. Cloroterapia este indicată în: A. gangrena pulpara simplă B. pulpite purulente totale C. parodontite apicale cronice D. parodontite apicale acute E. hiperestezia dentinara C(5,pag. 211) 1132. Grinazole conŃine: A. metronidazol B. penicilină C. oxid de zinc D. streptomicină E. eritromicină
A(5,pag. 195) 1133. Care sunt timpii operatori în tratamentul mecanic al gangrenei pulpare: A. Crearea accesului la camera pulpara B. Permeabilizarea şi evidarea conŃinutului gangrenos C. Stabilirea lungimii canalului D. Răzuirea dentinei alterate de pe pereŃii canalului E. Toate de mai sus E(5,pag. 160) 1134. Metodele folosite în prepararea canalelor pot fi: A. Manuale B. Sonice C. Ultrasonice D. Cu laser E. Toate de mai sus E(5,pag. 166) 1135. Cele trei etape importante ale tratamentului necrozei şi gangrenei pulpare sunt A. examenul radiologic B. evidarea canalului de resturile pulpare şi de dentină alterată de pereŃii canalului până la dentina sănătoasă C. sterilizarea canalului radicular şi a canaliculelor dentinare prin tratamentul medicamentos şi cu agenŃi fizici D. adoptarea unei atitudini terapeutice diferite faŃă de cele două afecŃiuni (necroză şi gangrenă) E. sigilarea spaŃiului endodontic prin obturaŃie etanşă B,C,E(5,pag. 158) 1136. Dacă pe canale se întâlnesc obstacole formate din concremente calcare, tratamentului mecanic I se pot asocia următoarele substanŃe chimice de permeabilizare A. sarea sodică EDTA sol.10% B. acid sulfuric sol 20-30% C. antiformina D. soluŃia clorhexidina 1% E. eugenol A,B,C(5,pag. 162) 1137. Dintre metodele mecanice de preparare a canalului radicular în gangrena pulpara fac parte următoarele sisteme A. sistemul giromatic
B. Canal Master U C. Metoda conversiunii D. Canal Finder E. Sistemul treptelor consecutive A,B,D(5,pag. 171) 1138. Hidroxidul de calciu se utilizează ca antiseptic în tratamentul endodontic al gangrenei pulpare pentru următoarele calităŃi A. puternic bactericid B. opreşte secreŃiile persistente din canale C. se resoarbe uşor în caz de depăşire a formaneului apical D. nu dizolvă detritusurile organice necrozate E. nu are acŃiune antitoxica A,B,C(5,pag. 198-199) 1139. În alegerea substanŃei medicamentoase utilizate în tratamentul gangrenei pulpare ne vom ghida după următoarele criterii A. forma anatomo-clinică a gangrenei (umedă sau uscată) B. prezenŃa sau absenŃa complicaŃiilor parodonŃiului apical C. tipul de reactivitate al pacientului D. concentraŃia soluŃiei E. lipsa efectului bactericid al substanŃei A,B,C(5,pag. 173) 1140. În tratamentele endodontice antisepticele se folosesc sub următoarele forme sau proceduri A. pansamente endodontale B. spălături endodontice C. asociate cu agenŃi fizici D. diferenŃiat la monoradiculari faŃă de pluriradiculari E. numai la persoane vârstnice A,B,C(4, pag. 210) 1141. Între factorii locali care pot condiŃiona terapia endodontică a dinŃilor cu necroza sau gangrena pulpara se înscriu A. prezenŃa unor obturaŃii coronare din amalgam B. valoarea masticatorie şi protetica a dintelui C. topografia dintelui D. afecŃiunile de sistem E. starea parodonŃiului marginal
B,C,E(5,pag. 158-159 1142. MedicaŃia folosită în sterilizarea canalelor radiculare trebuie să întrunească următoarele cerinŃe ideale(după Grossman) A. să aibă efect rapid bactericid şi fungicid B. să aibă acŃiune antibacteriană suficient de îndelungată C. să nu aibă penetrabilitate accentuată în Ńesuturi D. să aibă tensiune superficiana mică E. să nu prezinte histocompatibilitate faŃă de Ńesuturile periapicale A,B,D(5,pag. 175) 1143. Metodele de măsurare a lungimii canalului radicular sunt A. metoda telemetrică B. metoda teleacustica C. metoda clinică D. metoda clinico-radiologica E. metoda electronică C,D,E(5,pag. 163) 1144. Pentru efectuarea corectă a tratamentului mecanic al canalelor radiculare în gangrena se Ńine cont de următoarele reguli A. tratamentul mecanic nu se însoŃeşte de spălături cu soluŃii antiseptice B. nu se utlizeaza metode mecanice C. se crează un acces care asigură pătrunderea acelor în axul canalelor D. în timpul tratamentului mecanic nu se izolează dintele E.prin tratamentul mecanic se înlătură complet Ńesutul alterat de pe pereŃii canalului radicular până la dentină sănătoasă C,D,E(5,pag. 160) 1145. Pentru prepararea canalelor radiculare sunt descrise următoarele metode A. manuale B. mecanice C. ultrasonice D. radiologice E. compozite A,B,C(5,pag. 166) 1146. Radiografia dentară poate evidenŃia la dinŃii cu necroza sau gangrena pulpara A. fenomene de stază circulatorie pulpara B. degenerescente odontoblastice secundare
C. numărul şi forma rădăcinilor D. lungimea rădăcinilor în raport cu cea a dinŃilor vecini E. existenŃa unor corpi străini în canal C,D,E(5,pag. 159) 1147. SoluŃia Walkhoff conŃine A. p-monoclorfenol B. eugenol C. camfor D. mentol E. hidroxid de calciu A,C,D(5,pag. 177) 1148. Tratamentul mecanic în gangrena pulpară cuprinde următorii timpi operatori A. izolarea dintelui înainte de crearea accesului la camera pulpară B. crearea accesului la camera pulpară C. evidarea conŃinutului gangrenos D. stabilirea lungimii canalului E. rotirea acului lentullo în sensul acelor de ceasornic B,C,D(5,pag. 160) 1149. Utilizarea diatermiei ca procedeu de dezinfectare a canalelor radiculare este indicată în următoarele momente ale tratamentului endodontic înaintea tratamentului biomecanic în treimea apicală a canalelor A. inaintea tratamentului biomecanic in treimea apicală a canalelor B. înaintea cateterizarii istmului apical C. ca procedeu suplimentar după efectuarea obturaŃie radiculare D. ca procedeu suplimentar de dezinfecŃie între şedinŃele de pansament endodontic ocluziv cu antiseptice E. pentru potenŃarea acŃiunii acizilor A,B,D(5,pag. 203) 1150. AcŃiunea antiseptică a hidroxidului de calciu se bazează pe: A. ph-ul alcalin, de care este răspunzător ionul OH, cuprins între 11-12, în funcŃie de preparat B. ph-ul alcalin, de care este răspunzător ionul Ca, cuprins între 11-12, în funcŃie de preparat C. ph-ul alcalin, de care este răspunzător ionul OH, cuprins între 13-14, în funcŃie de preparat D.solubilitate foarte redusă în apă care determină eliberarea treptată a ionului hidroxil pe măsura contactului hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisulare. E.solubilitate foarte redusă în apa care determină eliberarea treptată a ionului de calciu pe măsura contactului hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisulare A,D(5,pag. 19)
1151. Metodele de măsurare a canalului radicular sunt: A. Metoda clinică B. Metoda clinico-radiologica C. Metoda radiologica D. Metode electronice E. Metoda înŃepăturii apicale A,B,D(5,pag. 163) 1152. Metodele pentru prepararea mecanică a canalelor sunt: A. Metode manuale B. Metode mecanice C. Metode sonice şi ultrasonice D. Metoda cu laser E. Metoda Prophy-jet A,B,C(5,pag. 166) 1153. Pasta iodoformata Walkhoff conŃine: A. Iodoform B. Clorfenol C. Timol D. Oxid de zinc E. Formol A,B,C,D(5,pag. 181) 1154. SoluŃia Chlumsky conŃine: A. fenol 30% B. camfor 60% C. alcool 10% D. formaldehidă E. sulfat de bariu 10% A,B,C(5,pag. 178) 1155. SoluŃia Walkhoff conŃine: A. Mentol B. Monoclorfenol C. P-monoclorfenol D. Camfor E. Alcool 10% A,C,D(5,pag. 177)
1156. Aparatele de măsură electronice existente pentru uzul stomatologic pot fi clasificate astfel: A. aparate analogice B. aparate audiometrice C. aparate digitale D. aparate de înaltă frecvenŃă E. sonda bimetalica Kuralt A,B,C,D(5,pag. 165) 1157. Cauzele generale ale hemoragiei sunt: A. hemofilie B. diateze hemoragice C. afecŃiuni hepatice cu alterarea mecanismelor de coagulare a sângelui D. stări fiziologice congestive: menstruaŃie E. graviditate A,B,C,D(5,pag. 166) 1158. Cauzele locale ale hemoragiei sunt: A. lezarea parodonŃiului marginal B. perforarea podelei camerei pulpare C. căi false radiculare D. extirparea pulpara completă E. traumatizarea parodonŃiului apical A,B,C,E(5,pag. 170) 1159. contraindicaŃiile ionoforezei în tratamentul endodontic sunt: A. parodontitele apicale acute B. căi false la nivelul camerei pulpare C. prezenŃa de corpi străini care nu pot fi îndepărtaŃi din canale D. canale care secretă abundent E. parodontită apicală cronică A,B,C,D(5,pag. 211-212) 1160. Hidroxidul de calciu constituie antisepticul de elecŃie folosit în tratamentul endodontic al gangrenei pulpare simple şi complicate deoarece: A. este un puternic bactericid B. are acŃiune antitoxica C. detritusurile organice necrozate şi infectate din canale care servesc ca mediu de cultură pentrumicroflora endodontică
D.opreşte secreŃiile persistente din canale care apar în unele cazuri de parodontită apicală cronică printr-un mecanism complex al efectului alcalinizant al ionului OH cu cel tisular de regenerare şi remineralizare E. nu are acŃiune citotoxică şi caustică asupra Ńesuturilor vii periapicale A,B,C,D(5,pag. 199) 1161. În alegerea substanŃei medicamentoase ne vom orienta după următoarele criterii: A. forma anatomoclinica a gangrenei (umedă sau uscată) B. prezenŃa sau absenra complicaŃiilor parodonŃiului marginal C. tipul de reactivitate al pacientului D. metode de preparare ale canalului E. sisteme de canale după Weine A,B,C(5,pag. 173) 1162. În prepararea canalelor sunt descrise următoarele metode: A. metode manuale B. metode sonice C. metode ultrasonice D. ionoforeză E. meroda cu laser A,B,C,E(5,pag. 166) 1163. IndicaŃiile antibioticelor sunt următoarele: A. coafaj direct sau indirect B. după extirpări în pulpită purulentă C. în pulpită cronică şi în gangrena simplă D. în parodontitele apicale acute hiperemice E. după spălături cu soluŃii antiseptice A,B,C,D(5,pag. 211) 1164. IndicaŃiile de utilizare ale hidroxidului de calciu sunt următoarele: A. gangrena pulpara simplă B. parodontită apicală cronică C. apexificarea D. rezorbtii radiculare interne cu şi fără perforarea rădăcinii E.perforaŃii produse în urma pregătirii canalului cu dispozitive corono-radiculare cu formarea Ńesutului de granulaŃie. A,B,C,D(5,pag. 201-202) 1165. IndicaŃiile ionoforezei se stabilesc după particularităŃile cazului
A. eşuarea metodelor uzuale de tratament medicamentos B. canale parŃial cataterizabile care nu pot fi desinfectate prin alte procedee de rutină C.dinŃi cu valoare protetică care nu pot fi trataŃi prin metode convenŃionale sau prin procedee chirurgicale endodontice D. pacienŃi apŃi pentru monitorizare E. corpi străini imposibil de îndepărtat din canale A,B,C,D(5,pag. 208) 1166. IndicaŃiile ionoforezei sunt următoarele A. Hiperestezia dentinara B. gangrena pulpara simplă şi parodontită apicală cronică C. eşecuri ale tratamentului endodontic prin mijloace terapeutice uzuale D. dinŃi cu canale sinuase, înguste sau numai parŃial cateterizabile, care nu pot fi desinfectate prin alte metode E. parodontită apicală acută A,B,C,D(5,pag. 212) 1167. La nivelul căror dinŃi apar anomalii frecvente de canale A. incisivii inferiori B. molarul prim superior C. premolarul 2 inferior D. primul şi al doilea molar inferior E. premolarul 1 superior A,B,C(5,pag. 162-16 1168. Mefodele mecanice se bazează pe sistemele: A. sistemul giromatic B. canal Master U C. canal Finder D. sonic Air E. sisteme ultrasonice A,B,C,D(5,pag. 171) 1169. Sistemele de canale sau tipul de configuraŃie după Weine sunt A. canal principal drept până la apex, se deschide într-un singur foramen apical B.2 canale independente plecând din camera pulpara, se unesc într-un canal unic înainte de apex şi se deschid într-un singur foramen apical C. 2 canale complet separate care se deschid fiecare în foramene apicale separate D. canal unic pornind din camera pulpara care se bifurcă în foramene apicale separate E. 3 canale complet separate vâre se deschid fiecare în foramene apicale separate
A,B,C,D(5,pag. 163) 1170. Când se utilizează metodele electronice pentru odontometrie se impun următoarele măsuri: A. Canalul trebuie să fie umed B. Diametrul corespunzător al acului C. Să nu se folosească hipocloritul de sodiu D. Să se utilizeze ace Kerr cu diametrul sub 0,15 E. Lărgirea excesivă a apexului B,C,D(5,pag. 165) 1171. Carbenicilina combate infecŃiile cu: A. Bacterii gram-pozitive B. Pseudomonas aeruginosa C. Fusobacterium D. Enterobacter E. Bacterioides fragilis B,C,D,E(5,pag. 188) 1172. Formula Cresophenului conŃine: A. P-monoclorfenol B. Formaldehida C. Dexametazona D. Timol E. Gaiacol A,C,D(5,pag. 184) 1173. Frecvente anomalii de canale prezintă: A. Incisivii superiori B. PM2 inferior C. M1 superior D. PM1 superior E. M2 inferior B,C,E(5,pag. 162) 1174. Ledermix-ul conŃine: A. Oxid de zinc B. Marfanil C. Trimcinolon acetonid D. Streptomicină
E. Hidroxid de calciu A,C,E(5,pag. 192) 1175. Pasta cu antibiotice a Clinicii de Odontologie din Bucureşti utilizată în tratamentul gangrenei pulpare conŃine: A. Streptomicină B. Eritromicină C. Cloramfenicol D. Hidrocortizon acetat E. Penicilină G B,C,D(5,pag. 192) 1176. SoluŃia Chlumsky conŃine: A. Eugenol B. Fenol 30% C. Camfor 60% D. Alcool 10% E. Mentol B,C,D(5,pag. 176) 1177. Utilizarea diatermiei ca procedeu de dezinfectare a canalelor radiculare este indicată în următoarele situaŃii: A. înaintea tratamentului biomecanic în treimea apicală a canalului B. înaintea cateterizarii apexului C. înaintea aplicării primului pansament antiseptic D. în timpul tratamentelor cu antibiotice E. Ca procedeu suplimentar de dezinfecŃie între şedintele de pansamente cu antiseptice A,B,C,E(5,pag. 203) 1178. Compuşii cuaternari de amoniu: A. sunt detergenŃi cationici B. reduc tensiunea superficială a soluŃiilor C. sunt mai activi în mediu acid D. sunt mai activi în mediu alcalin E. sunt toxici citoplasmatici puternici. A,B,D(5,pag. 182) 1179. în extirparea pulpara: A. tratamentul mecanic se efectuează până la constricŃia apicală
B. tratamentul mecanic se execută într-una sau mai multe şedinŃe, în funcŃie de schema de tratament C. tratamentul se execută într-o singură şedinŃă D. nu este necesară izolarea dintelui E. în cursul tratamentului se aplică pansamente medicamentoase A,C(5,pag. 166-167) 1180. în prepararea canalelor radiculare sunt descrise următoarele metode: A. metode sonice B. metode ultrasonice C. diatermia D. fulguraŃia transapicală E. metoda cu laser. A,B,E(5,pag. 166) 1181. Metodele de măsurare a lungimii canalului radicular sunt: A. metoda clinică B. metoda biologică C. fulguraŃia transapicală D. metoda clinico-radiologică E. metode electronice. A,D,E(5,pag. 163) 1182. Pentru permeabilizarea canalelor radiculare se pot folosi următoarele substanŃe A. acid sulfuric 40 % B. acid clorhidric 20-30 % C. acid sulfuric 20-30 % D. antiformină E. EDTA 10 % C,D,E(5,pag. 162) 1183. Permeabilizarea canalelor radiculare se poate realiza cu următoarele instrumente: A. ace Miller B. ace Donaldson fine şi foarte fine C. ace Hedstrom fine D. freze globulare mici E. ace Kerr fine şi foarte fine. A,E(5,pag. 162) 1184. Care medicaŃie endodontică are capacitate antimicotică:
A. Tricrezolformalina B. Walkhoff C. Chlumsky D. Clorhexidină E. Creozotul de mesteacăn B,D(5,pag. 176-181) 1185. Diatermia cu unde medii este indicată în: A. DezinfecŃia canalelor în gangrena pulpara simplă B. Parodontita apicală acută seroasă C. Parodontita apicală acută purulentă D. FulguraŃia transapicală a granuloamelor E. Parodontitele apicale cronice fistulizate A,D(5,pag. 203) 1186. Pasta iodoformata Walkhoff conŃine: A. Oxid de zinc B. Eugenol C. Timol D. Clorfenol E. Tricrezolformalina A,C,D(5,pag. 181) 1187. Timpii operatori ai tratamentului mecanic în gangrena pulpara sunt, cu excepŃia A. crearea accesului la camera pulpara B. permeabilizarea şi evidarea conŃinutului gangrenos C. îndepărtarea dentinei alterate de pe pereŃii canalului D. stabilirea lungimii canalului E. obturarea radiculară definitivă în aceeaşi şedinŃă A,B,C,D(5,pag. 160) 1188. Metodele de măsurare a canalului radicular sunt A. Metoda clinică B. Metodă clinico-radiologica C. Metoda radiologica D. Metode electronice E. Metoda înŃepăturii apicale A,B,D(5,pag. 163) 1189. Metodele pentru prepararea mecanică a canalelor sunt
A. Metode manuale B. Metode mecanice C. Metode sonice şi ultrasonice D. Metoda cu laser E. Metoda Prophy-jet A,B,C(5,pag. 166) 1190. Pasta iodoformata Walkhoff conŃine: A. Iodoform B. Clorfenol C. Timol D. Oxid de zinc E. Formol A,B,C,D(5,pag. 181) 1191. SoluŃia Walkhoff conŃine: A. Mentol B. Monoclorfenol C. P-monoclorfenol D. Camfor E. Alcool 10% A,C,D(5,pag. 177) 1192. Avantajele conurilor de argint: A. Sunt necomprimabile B. Flexibilitate mare C. AcŃiune oligodinamică D. Radiopacitate intensă a conului E. Lărgire minima a canalui radicular B,C(5,pag. 243) 1193. Inconvienentele obturării cu gutapercă A. timp îndelungat pentru lărgirea canalelor B. dificultatea obturări canalelor înguste C. dificultatea obturării canalelor curbe D. obturaŃii de canal incomplete E. obruratii de canal tridimensiuonale A,B,C,D(5,pag. 242) 1194. Alegerea acului Lentullo se face după următoarele criterii:
A. Volumul canalelor B. Topografia dinŃilor C. Integritatea fizică a acului Lentullo D. Lungimea canalului E. Gradul de curbură al canalului A,B,C,(5,pag. 215) 1195. Tehnica obturaŃiei de canal cu conuri calibrate nedeformabile este indicată: A. foramen apical larg B. perforaŃii ale foramenului apical C. canale curbe D. canale înguste E. rezorbtii radiculare interne C,D(5,pag. 242) 1196. ObturaŃia de canal cu conuri metalice este indicată: A. canale înguste B. canale cu curbură accentuată C. canale ovale D. foramen apical larg E. rezorbtii radiculare interne A,B(5,pag. 245) 1197. Dezavantajele sistemului Obtura: A. Poate produce rezorbtie radiculară internă B. Tehnică destul de laborioasă C. Dificultatea asigurării unui debit uniform al gutapercii în canal D. Contractarea gutapercii prin răcire, cu consecinŃe nedorite asupra calităŃii sigilării E. Poate produce anchiloza rădăcinii ,B,C,D(5,pag. 237) 1198. Care din următoarele tehnici de obturaŃie de canal se realizează prin injectarea gutapercii ramolite prin încălzire: A. Condensarea verticală la cald B. Sistemul Ultrafil C. Tehnica McSpadden D. Sistemul FibreFill E. Sistemul Obtura B,E (5, pag. 237)
1199. Dezavantajele folosirii conurilor de argint în obturaŃia de canal sunt: A. Flexibilitate mult mai mare decât a conurilor de gutapercă B. Radioopacitatea intensă a conului de argint comparativ cu alte materiale de obturaŃie de canal C. Dezobturare foarte dificilă D. Formarea de produşi de coroziune citotoxici E. Iritarea permanentă a parodonŃiului apical în caz de depăşire a constricŃiei apicale B,C,D,E(5,pag. 243) 1200 . Avantajele folosirii conurilor de titan în obturaŃia radiculară: A. Sunt nedeformabile B. Au rigiditare superioară conurilor de argint C. Sunt biocompatibile D. Au rigiditate inferioară conurilor de argint E. Lipsa coroziunii B,C,E(5,pag. 244) 1201. Materialul de sigilare de elecŃie pentru conurile de argint este A. ciment fosfat de zinc B. formula Rickert C. gutapercă ramolită D. Endometazona E. Biocalex-ul B(5,pag. 243) 1202. ObturaŃia de canal cu acul Lentullo se face la o turaŃie de A. 200-400 rotaŃii/minut B. 400-600 rotaŃii/minut C. 600-800 rotaŃii/minut D. 800-1000 rotaŃii/minut E. 1000-1200 rotaŃii/minut C(5,pag. 216) 1203. Hand spreaderele au lungimea părŃii active de circa: A. 10 mm B. 15 mm C. 20 mm D. 25 mm E. 30 mm E(5,pag. 223)
1204. în lipsa stopului apical în condensarea laterală la cald Endotec, se recomandă introducerea conului maste A. până la limita apicală stabilită prin odontometrie B. Până la 1 mm de limita apicală stabilită prin odontometrie C. Până la 2 mm de limita apicală stabilită prin odontometrie D. Doncolo de limita apicală E. Până în treimea medie a canalului C(5,pag. 229) 1205. La introducerea conului de gutapercă principal în canal, în tehnica condensarii laterale la rece, acesta trebuie să se oprească: A. La constricŃia apicală B. La o distanŃă de 0,5-1 mm de constricŃia apicală C. La o distansta de 3- 4 mm de constricŃia apicală D. în treimea coronară a canalului E. în treimea medie a canalului B(5,pag. 224) 1206. La proba conului master, în tehnica de condensare termomecanică a gutapercii(McSpadden), acesta trebuie să se oprească: A. La constricŃia apicală B. La 1,5 mm de constricŃia apicala C. La 2 mm de constricŃia apicală D. La 3-4 mm de constricŃia apicală E. La apexul radiologic B(5,pag. 235) 1207. Alegerea conului de gutapercă principal faŃă de calibrul celui mai gros instrument de lărgire a canalului, pe toată lungimea de lucru trebuie să fie A. cu 1 număr mai mare B. cu 2 numere mai mare C. cu 1 număr mai mic D. cu 2 numere mai mic E. cu 3 numere mai mic A(5,pag. 224-225) 1208. CâŃi mm ai porŃiunii apicale a conului se introduc în cloroform pentru individualizarea formei vârfului A. 2mm B. 4 mm
C. 7 mm D. 8 mm E. 10 mm A(5,pag. 225) 1209. În tehnica de condensare la cald a gutapercii conul principal trebuie să se blocheze la distanŃa următoare de constricŃia apicală A. 5 mm B. 4 mm C. 0,5 mm D. 1 mm E. 2-3 mm E(5,pag. 232) 1210. Leziunile termice ale parodonŃiului sau chiar ale osului alveolar apar în cazul supraîncălzirii gutapercii prin activarea prelungită a butonului de control al încălzirii: A. pete 100 sec B. peste 110 sec C. peste 120 sec D. peste 80 sec E. peste 20 sec E(5,pag. 229) 1211. Mişcările reciproce de rotaŃie a spreaderului din canal au o amplitudine în grade: A. 80 B. 70 C. 60 D. 50 E. 30-40 E(5,pag. 226) 1212. Ramolirea porŃiunii apicale de 2 mm a conului, prin introducerea în cloroform durează A. 3-4 sec B. 3 minute C. 1 minut D. 2 minute E. 20 minute A(5,pag. 225)
1213. Selectarea spreaderului de un asemenea calibru care să-I permită să ajungă de a lungul conului de gutapercă master până la o distanŃă de constricŃia apicală: A. 1-2 mm B. 2-3 mm C. 3mm D. 3-4 mm E. 0,5 mm A(5,pag. 224) 1214. Tehnica Endotec permite obturarea canalui radicular cu condiŃia unei lărgiri minime a calibrului plugger / spreader A. Nr.10 B. Nr.15 C. Nr.20 D. Nr.25 E. Nr 30 şi 45 E(5,pag. 228) 1215. Timpul în care gutaperca rămâne plastică în canal după îndepărtarea plugger/spreader încălzit este: A. 10-15 sec B. 30 sec C. 60 sec D. 50 sec E. 70 sec A(5,pag. 229) 1216. Cauzele care produc imposibilitatea propulsarii conului de gutapercă pe toată lungimea de lucru a canalului pot fi următoarele: A.Nefolosirea instrumentului endodontic de lărgit, de acelaşi calibru cu conul, pe toată lungimea de lucru a canalului B. Formarea unui prag C. Formarea unei căi false D. Fracturarea unui instrument pe canal E. Toate de mai sus E(5,pag. 220) 1217. IndicaŃiile tehnicii de condensare termomecanica a gutapercii (McSpadden) sunt următoarele:
A. Canale înguste B. Canale curbe C. Canale scurte D. Rezorbtii radiculare interne E. Rezorbtii radiculare externe D(5,pag. 235) 1218. Materialul de obturaŃie de canal Biocalex 4 produce o expansiune volumetrică de: A. 150-200% B. 250-280% C. 300-350% D. 240-270% E. 230-260% B(5,pag. 217) 1219. Premiza obligatorie în tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin încălzire este următoarea: A. Lărgirea adecvată a canalului radicular B. Respectarea regurilor de preparare a canalelor radicualre C. Utilizarea cimentului de sigilare pentru realizarea sigilării apicale D. Plasarea corectă a vârfului canulei E. Lărgirea excesivă a canalului radicular C(5,pag. 237) 1220. Tehnica de cimentare a unui con unic, calibrat la apex poate produce: A. Solubilitatea sigilantilor B. Sigilare imperfectă C. PersistenŃa unor porŃiuni relativ întinse ale canalului obturate parŃial cu ciment de sigilare D. Premize de sigilare a canalului radicular doar pe o distanŃă de 2-3 mm de la constricŃia apicală E. Toate de mai sus E(5,pag. 219) 1221. Tehnica de obturaŃie cu paste care se întăresc în canal prezintă următoarele dezavantaje: A. VariaŃii volumetrice după priză B. Solubilizare apreciabilă C. Neomogenitatea obturaŃiei D. Depăşirea frecventă a constricŃiei apicale E. Toate de mai sus
E(5,pag. 214) 1222. Avantajele tehnicii de condensare termoplastica a gutapercei (Mc Spaden): A. este mai lentă B. există posibilitatea fracturarii compactoarelor C. obturează cea mai mare parte a spaŃiului endodontic D. facilitează depăşirile în lipsă uunui stop dentinar apical corespunzător E. există posibilitatea apariŃiei unor leziuni termice ale parodonŃiului de susŃinere. C (5,pag. 234) 1223. Dezavantajele utilizării conurilor de argint în obturaŃia radiculară sunt: A. închidere perfectă a canalelor B. tratamentul biomecanic incomplet nu asigură sigilarea apicală urmărită C. radioopacitatea intensă a conului da o falsă impresie de obturaŃie neetanşa D. are acŃiune oligodinamică discutabilă în condiŃiile unei sigilări perfecte E. flexibilitate mai mare decât a conurilor de gutapercă. B (5,pag. 243) 1224. Finger spreaderele prezintă următoarele avantaje faŃă de hand spreadere: A. permit îndepărtarea cu uşurinŃă din canal cu dislocarea gutapercei B. nu permit rotirea spreaderului în jurul axului sau în ambele sensuri C. conferă operatorului o mare sensibilitate tactilă D. partea activă are forma cilindrică E. lungimea părŃii active este de cca 20 mm. C(5,pag. 223) 1225. Care este timpul minim de menŃinere a spreaderului în canal în cazul tehnicii de condensare laterală la rece pentru a mula corespunzător conul de gutapercă: A. 5 secunde B. 10 secunde C. 15 secunde D. 20 secunde E. 25 secunde C(5,pag. 226) 1226. PrecizaŃi dezavantajul tehnicii de condensare laterală la rece a gutapercii: A. Contraindicata după extirparea devitala B. Contraindicata în parodontitele apicale cronice fistulizate C. Contraindicata în perforaŃia podelei camerei pulpare D. ObturaŃie de canal neomogenă
E. Succes clinic nesigur D(5,pag. 224) 1227. Hand Spreaderele au lungimea părŃii active de circa: A. 10mm B. 15 mm C. 20mm D. 25mm E. 30mm E(5,pag. 223) 1228. La introducerea conului de gutapercă principal în canal, în tehnica de condensare laterală la rece, acesta trebuie să se oprească: A. La constricŃia apicală B. La o distanŃă de 0,5 - 1 mm de constricŃia apicală C. La o distanŃă de 3-4 mm de constricŃia apicală D. În treimea coronară a canalului E. În treimea medie a canalului B(5,pag. 224) 1229. În lipsa stopului apical în condensarea laterală la cald Endotec, se recomandă introducerea conului maste A. Până la limita apicală stabilită prin odontometrie B. Până la 1 mm de limita apicală stabilită prin odontometrie C. Până la 2 mm de limita apicală stabilită prin odontometrie D. Dincolo de limita apicală E. Până în treimea medie a canalului C(5,pag. 229) 1230. La probă conului master, în tehnica de condensare termomecanică a gutapercii (McSpadden), acesta trebuie să se oprească A. La constricŃia apicală B. La 1,5 mm de constricŃia apicală C. La 2 mm de constricŃia apicală D. La 3 - 4 mm de constricŃia apicală E. La apexul radiologic B(5,pag. 235) 1231. ContraindicaŃiile Biocalexului A. Parodontite apicale cornice
B. Curburi accentuate ale treimii apicale C. Parodontite apicale cronice fistulizate D. parodontite apicale acute E. Gangrena pulpara simplă D(5,pag. 198) 1232. Coafarea conului principal cu ciment de sigilare şi propulsarea să în canal se face până la: A. 1 mm de constricŃia apicală B. 2 mm de constricŃia apicală C. 4 mm de constricŃia apicală D. 5 mm de constricŃia apicală E. 10 mm de constricŃia apicală B(5,pag. 232) 1233. Planul de tratament în caria simplă A. nu este nevoie de un plan de tratament, pur şi simplu se prepară cavităŃile şi se obturează B. există două tipuri de planuri de tratament: idealist şi realist C. un plan solid de tratament depinde de părerea aparŃinătorilor pacientului D.secvenŃa planului de tratament: fază de cunoaştere, fază de diagnosticare, fază de obturare, fază deintretinere şi fază de recuperare. E. tratamentele complexe vor fi eşalonate pe faze E(5,pag. 167) 1234. PereŃii unei cavităŃi A. peretele despărŃitor este situat între pulpă şi cavitate B. peretele dublu se întâlneşte în cazul cavităŃilor MOD C. peretele de rezistenŃă asigură rezistenŃa cavităŃii D. peretele glisant este un perete fracturat, care nu mai este menŃinut decât de către gingie E. peretele axial este paralel cu axul lung al dintelui E(5,pag. 167) 1235. Hibridizarea plăgii dentinare A. sistemele adezive de primeri cu acetonă sunt eficiente doar pe dentină excesiv de umedă B. răşina adezivă se polimerizează concomitent cu primul strat de compozit C. gravarea acidă globală se realizează cu acid fosforic 30-40% timp de 15 secunde D. dentina opacă (zona reacŃiei vitale) necesită o gravare prelungită (peste 15 secunde) E.obiceiul de a freca primerul cu ajutorul buretelui este dăunător deoarece, la nivel microscopic, reŃeaua de colagen se prăbuşeşte. C(5,pag. 346)
1236. ContraindicaŃiile Biocalexului sunt: A. parodontitele apicale cronice B. obstacole de material organic pe canale C. curburi accentuate ale 1/3 apicale a rădăcinii D. parodontite apicale cronice fistulizate E. parodontite apicale acute E(5,pag. 218) 1237. Tehnică de condensare termomecanică a gutapercii este indicată: A. canale înguste B. canale curbe C. rezorbtii radiculare interne D. foramen apical larg E. perforaŃii ale foramenului apical C(5,pag. 235) 1238. ObturaŃia segmentară cu gutapercă are ca dezavantaj: A. necesită instrumentar endodontic special B. sigilarea imperfectă a 1/3 apicală a canalului C. grava perturbare a procesului de vindecare periapical D. necesită un calibru larg al porŃiunii apicale E. este dificil de îndepărtat B(5,pag. 241) 1239. Metoda ocalexică: A. E bazată pe expansiunea oxidului de calciu B. Principiul metodei constă în sterilizarea canalului prin hidroxid de calciu format C. E indicată în tratamentul gangrenelor D. E indicată în tratamentul parodontilelor apicale cronice E. Toate de mai sus E(5,pag. 217) 1240. Dezavantajele tehnicii de condensare termomecanică a gutapercii (McSpadden) sunt A. este foarte laborioasă B. şanse frecvente de rupere a compactoarelor C. posibilitatea unor leziuni termice apicale D. nu asigură obturaŃie omogenă E. facilitarea depăşirilor în lipsa unui stop apical corespunzător A,B,CE,(5,pag. 235)
1241. Adăugarea de dezinfectatnte în pastele de obturaŃie radiculară nu este benefică deoarece A. creşte riscul obturaŃiilor de canal cu depăşire B. nu reduc semnificativ microinfiltratiile marginale C. irită parodonŃiul apical D. sunt inactivate rapid în umorile tisulare E. produc coloraŃii ale dinŃilor C,D(5,pag. 214) 1242. Avanatajele obturaŃiei segmentare cu amalgam de argint sunt reprezentate de A. nu necesită canale cu secŃiune circulară B. poate fi efectuată şi în canale curbe, înguste C. nu se resoarbe D. asigură o bună sigilare E. este bine tolerată periapical în cazul unor mici depăşiri A,C,D,E(5,pag. 239) 1243. Avantajele condensarii laterale la cald a gutapercii prin tehnica Endotec sunt reprezentate de: A. consum mai mic de conuri de gutapercă B. omogenitate deosebită a obturaŃiei C. facilitează dezobturarea uşoară a canalelor D. nu dau leziuni termice ale parodonŃiului apical E. densitate mare a obturaŃiei B,C,E(5,pag. 227) 1244. Dezavantajele tehnicii de condensare verticală la cald a gutapercii sunt reprezentate de A. nu asigură obturaŃie omogenă a canalelor B. necesită o lărgire excesivă a canalului C. necesită mult timp D. este laborioasă E. frecvenŃa mare a obturaŃiilor cu depăşire comparativ cu alte tehnici B,C,D(5,pag. 232) 1245. Dispozitivul de condensare laterală la cald Endotec prezintă următoarele caracteristici A. este simplu şi ergonomic B. există posibilitatea ataşării unui ajustor ocluzal din silicon
C. încălzirea poate fi calibrată perfect D. răcire rapidă E. nu poate fi utilizat în canale curbe A,B,C,D(5,pag. 229) 1246. Finger-spreaderele prezintă următoarele avantaje faŃă de hard-spreadere A. conferă operatorului o mare sensibilitate tactilă B. permit rotirea uşoară în jurul axului propriu în ambele sensuri C. permit îndepărtarea uşoară din canal fără dislocarea gutapercii D. sunt mai subŃiri E. sunt mai flexibile A,B,C(5,pag. 223) 1247. În tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin încălzire este necesară respectarea următoarelor reguli obligatorii A. trebuie evitată lărgirea excesivă a canalelor B. plasarea corectă a vârfului canulei C. injectarea gutapercii la temperatura indicată de prospect D. injectarea gutapercii la consistenŃa adecvată E. proba clinică prealabilă a pluggerelor B,C,D,E(5,pag. 237) 1248. În tehnica Endotec, evitarea obturaŃiei de canal cu depăşire se face prin A. prepararea minimă a canalului B. evitarea lărgirii constricŃiei apicale C. prepararea unui stop apical adecvat D. prepararea unui stop apical ocluzal adecvat E.control radiologic obligatoriu după prima manevră de condensare laterală convenŃională la rece a conului master B,C,E(5,pag. 230) 1249. Introducerea paştelor de obturat în canal se poate face prin următoarele procedee A. cu ace Lentullo B. cu ace Kerr C. cu ace Neos-Hawes D. cu conuri de gutapercă E. cu pluggere prin pistonare A,C,D,E(5,pag. 214) 1250. Puseurile acute declanşate de utilizarea Biocalex-ului se rezolvă prin
A. tratament antiinflamator B. tratament antibiotic C. îndepărtarea Biocalex-ului din canal D. aplicarea unor paste cu antibiotice şi corticosteroizi E. administrarea de analgetice C,D(5,pag. 219) 1251. Tehnica de condensare laterală la rece a gutapercii prezintă următoarele avantaje A. asigură o sigilare superioară obturaŃiilor prin cimentarea unui con B. prezintă succes clinic considerabil în timp C. asigură o obturaŃie extrem de omogenă D. simplitatea şi rapiditatea execuŃiei E. nu da fenomene de iritaŃie apicală A,B(5,pag. 224) 1252. Utilizarea Biocalex-ului este indicată în următoarele situaŃii A. gangrena pulpara simplă B. toate formele de pulpită C. parodontite apicale acute D. parodontite apicale cronice E. parodontite apicale cronice fistulizate A,D,E(5,pag. 218) 1253. Conurile apicale prefabricate, de argint sau titan (Messing) sunt: A. Livrate la lungimea de 3 mm sau 5 mm B. De diverse diametre C. Corespund unei singure dimensiuni ISO D. Sunt netede E. Sunt prevăzute la bază cu un şurub A,B,E(5,pag. 240) 1254. Dezavantajele obturaŃiei canalare cu con de argint sunt următoarele: A. Flexibilitate mult mai mică de cât a conurilor de gutapercă B. Formarea unor produşi de coroziune citotoxici C. închiderea deficitară a canalelor D. Falsa impresie de obturaŃie etanşă datorată radioopacitatii conului E. Dezobturare dificilă B,C,D,E(5,pag. 243)
1255. In cazul adoptării tehnicii de obturaŃie mixte de canal, conul de gutapercă trebuie să corespundă la probă următoarelor criterii: A. Cât mai gros în raport cu volumul canaluluii B. Cât mai subŃire în rapaort cu volumul canalului C. Să ajungă cât mai aproape de constricŃia apicală D. Să nu depăşească constricŃia apicală E. Să se oprească la 3-4 mm de constricŃie A,C,D(5,pag. 215) 1256. In cazul metodei ocalexice, Biocalexul folosit ca pansament endodontic are acŃiune benefică prin efectul: A. Bacteriostatic B. Bactericid C. De stimulare a activităŃii osteoblastelor periapicale D. De stimulare a osteoclastelor E. De pătrundere în ramificaŃiile canalelor radiculare B,C,E(5,pag. 217) 1257. In tehnica de condensare laterală la rece a gutapercii,conul de gutapercă principal trebuie A. Să fie de acelaşi calibru cu al celui mai gros instrument folosit pe toată lungimea de lucru B. Să fie cu un număr mai mare decât al celui mai gros instrument folosit pe toată lungimea de lucru C. Să se oprească în canal la o distanŃă de 0,5-1 mm de constricŃie D. Să se oprească la constricŃie E. Să nu opună deloc rezistenŃă la încercarea de propulsie dincolo de reper B,C(5,pag. 224,225) 1258. IndicaŃiile obturaŃiei segmentare cu rumeguş dentinar sunt: A. Canale înguste B. Canale curbe C. Foramen apical larg D. Delta apicală E. PerforaŃii ale foramenului apical C,E,(5,pag. 241) 1259. Materialele utilizate pentru efectuarea unei obturaŃii de canal segmentare pot fi: A. Amalgamul de argint B. Gutaperca C. Conurile metalice de argint
D. Conurile metalice de titan E. Amalgamul de cupru A,B,C,D(5,pag. 240) 1260. Printre timpii operatori ai obturaŃiei de canal cu con de gutapercă calibrat se număra şi: A. Individualizarea conului de gutapercă B. Proba clinico-radiologica a conului C. Toaleta finală a canalului prin irigaŃie endodontică D. Introducerea cimentului de sigilare pe canal E. Condensarea cimentului de sigilare cu sprederul B,C,D(5,pag. 221) 1261. Tehnica de condensare termomecanică a gutapercii (McSpadden) este contraindicată în: A. Canale înguste B. Canale foarte largi C. Canale curbe D. Canale cu multe ramificaŃii E. Canale cu deltă apicală A,C(5,pag. 235) 1262. Tehnica Endotec de condensare la cald a gutapercii urmăreşte realizarea obturaŃiei de canal prin: A. Condensare laterală B. Condensare verticală C. Condensare simultană laterală şi verticală D. Utilizarea unui instrument cu dublu rol: spreader şi plugger E. Utilizarea oricăror tipuri de conuri de gutapercă C,D,E(5,pag. 228) 1263. Utilizarea conurilor de titan în obturaŃiile canalare are următoarele avantaje: A. Rigiditate inferioară conurilor de argint B. lipsa coroziunii C. Biocompatibilitate D. Nedeformabile E. Toate acestea B,C,D(5,pag. 244,245) 1264. Avantajele fingerspreaderelor faŃă de handspreadere sunt:
A. conferă operatorului o mare sensibilitate tactilă B. permite rotirea cu uşurinŃă a spreaderului în jurul axului sau propriu în ambele sensuri C. permite îndepărtarea cu uşurinŃă din canal D. nu dislocă gutaperca E. presiune laterală mare dezvoltată în timpul condensarii gutapercii cu pericolul unei fracturi radiculare A,B,C,D(5,pag. 224) 1265. Avantajele utilizării conurilor de titan sunt următoarele: A. sunt nedeformabile B. închiderea canalului posibilă doar prin asocierea unui ciment de sigilare C. rigiditate superioară conului de argint D. lipsa coroziunii E. biocompatibilitate ,C,D,E(5,pag. 244) 1266. Dezavantajele tehnicii de cimentare a unui con unic, calibrat la apex A. simplitatea şi rapiditatea execuŃiei B. solubilitatea sigilantului în majoritatea cazurilor C. conul nu asigură o sigilare uniformă de unul singur D. neconcordanŃă dintre calibrul conului şi instrumentelor provenite de la diferite firme E.prin formă sa finală de pâlnie, calibrul canalului lărgit devine intotdeuna mai mare decât al instrumentarului indiferent dacă este standardizat sau nu B,C,D,E(5,pag. 219) 1267. IndicaŃiile Biovcalexului sunt următoarele: A. gangrena pulpara simplă B. persistenŃa pulpei vii în canal C. parodontite apicale acute D. aplicarea în jumătatea apicală a canalului, mai ales în canale largi, pentru evitarea reacŃiei inflamatorii E. curburi accentuate ale 1/3 apicale a rădăcinii care nu permit instrumentarea porŃiunii respective a canalului A,E(5,pag. 218) 1268. Premise obligatorii ale tehnicii de condensare termomecanică a gutapercii: A. lărgirea canalului prin telescopare regresivă step -back B. crearea unui stop apical corect în dentină C.lărgirea canalului de o asemenea manieră încât să asigure permeabilitatea şi trecerea uniformă a gutapercii nestânjenite spre apex
D. canale înguste E. canale curbe A,B,C(5,pag. 235) 1269. SituaŃii mai frecvent întâlnite la probarea conului sunt următoarele: A. neadaptarea festă la calibrul porŃiunii apicale a canalului B. imposibilitatea propulsarii conului pe toată lungimea de lucru a canalului C. depăşirea lungimii de lucru D. discordanŃă de formă dintre vârful conului şi segmentul apical al canalului radicular E. canale cu apex larg deschis A,B,C,D(5,pag. 220-221) 1270. Alegerea acului Lentullo pentru realizarea obturaŃiei de canal se face după următoarele criterii: A. Topografia dinŃilor B. Integritatea fizică a acului Lentullo C. Volumul canalelor radiculare D. Morfologia canalelor radiculare E. Materialul utilizat pentru realizarea obturaŃiei A,B,C(5,pag. 215) 1271. Compactorul original McSpadden prezintă următoarele caracteristici: A. Este alcătuit din conuri suprapuse dispuse cu bază spre vârf B. AcŃionează ca un şurub cu rasucire inversă C. Este alcătuit din conuri suprapuse dispuse cu vârful spre bază D. Propulsează gutaperca cu 1mm înainte şi vertical de tija sa E. Propulsează gutaperca cu 1mm înainte şi lateral de tija sa A,B,E,(5,pag. 234) 1272. ContraindicaŃiile Biocalexului sunt următoarele: A. Parodontitele apicale cronice B. Parodontitele apicale acute C. PersistenŃa pulpei vii în canal D. Gangrena pulpara simplă E. Obstacole de material organic pe canale ,B,C(5,pag. 218) 1273. Finger spreaderele prezintă următoarele caracteristici faŃă de hand spreaderele: A. Conferă sensibilitate tactilă B. Permite îndepărtarea din canal fără dislocarea gutapercii
C. Permite rotirea cu uşurinŃă a spreaderului în jurul axului sau propriu în ambele sensuri D. Permite rotirea cu uşurinŃă a sprederului în jurul axului sau propriu în sensul acelor de ceasornic E. La îndepărtarea lor din canal se disloca conul de gutapercă A,B,C(5,pag. 223) 1274. IndicaŃiile Biocalexului sunt următoarele: A. Gangrena pulpară simplă B. Parodontitele apicale cronice C. Curburi accentuate ale treimii apicale radiculare D. Parodontite apicale cronice fistulizate E. Parodontitele apicale acute A,B,C,D(5,pag. 218) 1275. Introducerea pastelor de obturat în canal se poate face prin următoarele procedee: A. Cu ajutorul acelor Lentullo, utilizate prin rotirea lor în sensul acelor de ceasornic B. Cu ajutorul acelor Kerr C. Cu ajutorul acelor Hawes-Neos D. Cu conuri de gutapercă E. Cu ajutorul acelor Lentullo, utilizate prin rotirea lor în sens invers acelor de ceasornic A,C,D(5,pag. 214) 1276. ObturaŃia segmentară cu amalgam de argint prezintă următoarele caracteristici: A. Nu necesită canale cu secŃiune circulară B. Nu necesită ciment de sigilare C. Se rezoarbe din canal D. Nu asigură sigilare satisfăcătoare E. Bine tolerată de Ńesuturile apicale A,B,E(5,pag. 239) 1277. Avantajele obturaŃiei radiculare segmentare cu rumeguş de dentină sunt: A. biocompatibilitatea materialului de obturaŃie cu bontul pulpar apical B. perturbarea proceselor de vindecare periapicala în cazul folosirii rumeguşului infectat C. constituie o barieră biologică între materialul inert de obturaŃie şi Ńesutul conjunctiv periapical D. sigilarea prin obturaŃia de canal este corespunzătoare E. stimulează formarea la apex a unui Ńesut fibros. A,C,D(5,pag. 241) 1278. Dezavantajele tehnicii de cimentare a unui con unic calibrat la apex sunt:
A. neconcordanŃă între calibrul conurilor şi cel al instrumentilor provenite de la diverse firme B. canalul este obturat complet cu ciment de sigilare C. conul asigură o sigilare eficientă şi singur D. solubilitatea sigilantilor, în majoritatea cazurilor E. metoda este simplă. A,D(5,pag. 219) 1279. Dezavantajele tehnicii de condensare termoplastica a gutapercei (Mc Spaden): A. este metoda foarte rapidă, necesitând mai puŃin de 10 secunde pentru obturarea canalului B. etanşeitatea apicală a canalului este mai slabă decât la condensarea laterală la rece C. necesită exersare îndelungată pentru a fi stăpânită D. generează foarte rapid o mare cantitate de căldură în spaŃiul endodontic E. există şanse frecvente de fracturare a compactoarelor. C,,D,E(5,pag. 235) 1280. Dispozitivul de condensare laterală la cald Endotec se caracterizează prin A. posibilitatea ataşării unui opritor ocluzal din silicon B. calibrarea perfectă a încălzirii (temperatură maximă 155 A°C) C.încălzire în 5 minute cu menŃinerea constantă a temperaturii de lucru cât timp este activat butonul de control D. răcire lentă prin deconectarea circuitului electric din butonul de control E. este simplu şi ergonomic. A,B,E(5,pag. 229) 1281. în utilizarea acului Lentullo pentru introducerea pastei în obturaŃia radiculară, trebuie ca acesta: A. să aibă spirale integre B. să fie uşor îndoit C. să se verifice pătrunderea acului în turaŃie pe canal D. să nu fie ruginit E. să se specifice sensul corect de rotaŃie (invers acelor de ceasornic pentru propulsarea pastei în canal). A,D,(5,pag. 219) 1282. IndicaŃiile utilizării Biocalexului în obturaŃia radiculară sunt: A.curburi accentuate ale treimii apicale a rădăcinii care nu permit instrumentarea porŃiunii respective a canalului B. curburi accentuate ale treimii apicale a rădăcinii care permit instrumentarea porŃiunii respective a canalului C. parodontite apicale acute
D. parodontite apicale cronice fistulizate E. gangrena pulpara simplă. A,D,E(5,pag. 218) 1283. PrecizaŃi care sunt avantajele tehnicii Endotec în realizarea obturaŃiei radiculare: A. adaptarea superioară a gutapercei la pereŃii canalului prin ramolire B. consum mai mare de conuri de gutapercă comparativ cu tehnicile de condensare convenŃionale la rece C. grad de omogenitate deosebită a obturaŃiei D. este compatibilă cu utilizarea cimenturilor de sigilare E. leziuni termice ale parodonŃiului. A,C,D,(5,pag. 228) 1284. Dezavantajele tehnicii de obturaŃie de canal prin cimentarea unui con unic, calibrat la apex,sunt: A. Solubilitatea sigilantilor B. Premiza sigilării corecte doar în treimea apicală C. Microinfiltratie mai mare decât la alte tehnici D. Dezobturare dificilă în caz de necesitate E. Premiza sigilării corecte doar în cei 2-3 mm apicali A,C,E(5,pag. 219) 1285. IndicaŃiile tehnicii de individualizare a conului de gutapercă în tehnica cimentării unui con unic, calibrat la apex, sunt: A. Canalele voluminoase ale monoradicularilor B. Canalele cu apex larg deschis C. Canalele aplatizate în porŃiunea apicală D. Canalele în forma literei "C" E. Canalele ovalare în porŃiunea apicală B,C,E(5,pag. 221) 1286. ObturaŃia de canal cu Biocalex este indicată în: A. Gangrena pulpara simplă B. Granulomul simplu conjunctiv C. Parodontită apicală acută hiperemică D. Granulomul epitelial E. DinŃii cu canale lărgi în treimea apicală A,B,D(5,pag. 218)
1287. În cazul adoptării tehnicii de obturaŃie mixte de canal, conul de gutapercă trebuie să corespundă la proba următoarelor criterii: A. Cât mai gros în raport cu volumul canalului B. Cât mai subŃire în raport cu volumul canalului C. Să ajungă cât mai aproape de constricŃia apicală D. Să nu depăşească constricŃia apicală E. Să se oprească la 3-4 mm de constricŃie A,C,D(5,pag. 215) 1288. În cazul metodei ocalexice, Biocalexul folosit ca pansament endodontic are acŃiune benefică prin efectul: A. Bacteriostatic B. Bactericid C. De stimulare a activităŃii osteoblastelor periapicale D. De stimulare a activităŃii osteoclastelor E. De pătrundere în ramificaŃiile canalelor radiculare B,C,E(5,pag. 217) 1289. Printre timpii operatori ai obturaŃiei de canal cu un con de gutapercă calibrat se numără şi: A. Individualizarea conului de gutapercă B. Proba clinico-radiologica a conului C. Toaleta finală a canalului prin irigaŃie endodontică D. Introducerea cimentului de sigilare pe canal E. Condensarea cimentului de sigilare cu sprederul B,C,D(5,pag. 221) 1290. În tehnica de condensare laterală la rece a gutapercii, conul de gutapercă principal trebuie: A. Să fie de acelaşi calibru cu al celui mai gros instrument folosit pe toată lungimea de lucru B. Să fie cu un număr mai mare decât al celui mai gros instrument folosit pe toată lungimea de lucru C. Să se oprească în canal la o distanŃă de 0,5 - 1 mm de constricŃie D. Să se oprească la constricŃie E. Să nu opună deloc rezistenŃă la încercarea de propulsie dincolo de reper B,C,(5,pag. 224 - 225) 1291. Tehnica Endotec de condensare la cald a gutapercii urmăreşte realizarea obturaŃiei de canal prin: A. Condensare laterală
B. Condensare verticală C. Condensare simultană laterală şi verticală D. Utilizarea unui instrument cu dublu rol: spreader şi plugger E. Utilizarea oricăror tipuri de conuri de gutapercă C,D,E(5,pag. 225) 1292. Tehnica de condensare termomecanică a gutapercii (McSpadden) este contraindicata în: A. Canale înguste B. Canale foarte largi C. Canale curbe D. Canale cu multe ramificaŃii E. Canale cu delta apicală A,C(5,pag. 235) 1293. Materialele utilizate pentru efectuarea unei obturaŃii de canal segmentare pot fi A. Amalgamul de argint B. Gutapercă C. Conurile metalice de argint D. Conurile metalice de titan E. Amalgamul de cupru A,B,C,D(5,pag. 240) 1294. Dezavantajele obturaŃiei canalare cu con de argint sunt următoarele: A. Flexibilitate mult mai mică decât a conurilor de gutapercă B. Formarea unor produşi de coroziune citotoxici C. Închidere deficitară a canalelor D. Falsa impresie de obturaŃie etanşă datorată radioopacitatii conului E. Dezobturare dificilă ,B,C,D,E(5,pag. 240) 1295. Utilizarea conurilor de titan în obturaŃiile canalare are următoarele avantaje: A. Rigiditate inferioară conurilor de argint B. Lipsa coroziunii C. Biocompatibilitate D. Nedeformabile E. Toate acestea B,C,D,(5,pag. 244-245) 1296. Conurile apicale prefabricate de argint sau titan (Messing) sunt
A. Livrate la lungimea de 3 mm sau 5 mm. B. De diverse diametre C. Corespund unei singure dimensiuni ISO D. Sunt netede E. Sunt prevăzute la bază cu un şurub A,B,E(5,pag. 240) 1297. IndicaŃiile obturaŃiei segmentare cu rumeguş dentinar sunt A. Canale înguste B. Canale curbe C. Foramen apical larg D. Delta apicală E. PerforaŃii ale foramenului apical C,E(5,pag. 241) 1298. Alegerea acului Lentullo presupune A. łine cont de diametrul canalelor B. De topografia dinŃilor C. De integritatea fizică D. Nu interesează lungimea acului E. Să fie cât mai gros în raport cu diametrul canalelor A,B,C(5,pag. 125) 1299. Avantajele tehnici McSpadden A. foarte rapidă B. ObturaŃie densă şi omogenă C. Obturează cea mai mare parte a spaŃiului endondontic D. Bună etanşeizare apicală E. Nu este laborioasă A,B,C,D(5,pag. 234) 1300. Factorii care conditioneaza severitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale NU sunt reprezentati de: A. Starea parodontiului apical dinainte de obturatie B. Volumul de substanta care a depasit apexul C. Calitatea materialului de obturatie D. Forma pe secŃiune a canalului radicular E. Tipul de reactivitate individuala D (5, pag. 251-252) 1301. in cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontita apicala cronica, NU se indica:
A. Drenaj endodontal B. Lasarea deschisa a dintelui C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase D. Obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu E. Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic E (5, pag. 259) 1302. in cazul secretiei seroase moderate pe canal, NU se indica: A. Tratamentul medicamentos cu antiseptice B. Cauterizarea chimica C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase D. Cauterizarea electrica E. Paste cu antibiotice C (5, pag. 258) 1303. in parodontita apicala acuta hiperemica consecutiva depasirii apexului cu material de obturatie, este contraindocata: A. Expectativa B. Interventia chirurgicala C. Dezobturarea canalului radicular D. Administrarea de antialgice E. Infiltratia plexala cu novocaina 1% C(5, pag. 256) 1304. in parodontita apicala acuta purulenta, faza endoosoasa, NU se practica: A. Drenaj endodontic B. Drenaj transosos C. Drenaj alveolar D. MedicaŃie analgetica E. Pansament cu antiseptice E(5, pag. 257) 1305. Daca secretia se mentine in canal si dupa folosirea pansamentelor medicamentoase se poate recurge la obturatia provizorie a canalului cu: A. Dontisolon B. pasta Walkhoff C. ciment zinc oxid eugenol D. endometazona E. ciment fosfat de zinc B(5, pag. 259) 1306. Administrarea antibioticelor in tratamentul parodontitelor apicale acute exudative purulente se recomanda in urmatoarele circumstante: A. in faza endoosoasa, cand drenajul este nesatisfacator si starea pacientului este alterata B. in faza endoosoasa, cand drenajul este nesatisfacator din diferite cauze C. in faza subperiostala
D. in faza submucoasa E. Cand nu se poate face un tratament corect endodontic A(5, pag. 254) 1307. Care din urmatoarele materiale cauzeaza cele mai mai reactii dureroase in cazul depasirii apexului: A. Produsele care contin aldehida formica B. Rasinile policondensate provenite din asocierea aldehidei formice cu rezorcina C. Eugenatul de zinc iodoformat D. Araldit E. Rasini cu epoxizi C(5, pag. 251) 1308. Care din urmatorii factori conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale: A. Volumul de substanta care a depasit apexul B. Calitatea materialului de obturatie C. Vecinatatea unor formatiuni nervoase D. Tipul de reactivitate individuala E. Toate de mai sus E(5, pag. 251) 1309. Tratamentul parodontitei apicale acute exudative seroase necesita: A. Spalaturi endocanaliculare cu solutii antiseptice B. Permeabilizarea apexului C. Dintele se alsa deschis D. Aplicarea de prisnite E. Toate de mai sus E(5, pag. 257) 1310. Tratamentul parodontitei apicalearsenicale, forma grava, consta in: A. Extractia dintelui B. Chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos C. Aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice D. Protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial E. Toate de mai sus E(5, pag. 256) 1311. Urmatoarele forme de parodontite apicale cronice nu beneficiaza de tratament conservato A. Granulom chistic B. Abces apical cronic C. Osteita paradentara D. Parodontita apicala cronica difuza progresiva E. Toate de mai sus
E(5, pag. 258) 1312. Care este doza maxima recomandata de acetat de prednison in tratamentul unei parodontite apicale acute exsudative seroase: A. 1 tb. de 5 mg / o data pe zi B. 1 tb. de 5 mg / 2 ori pe zi C. 1 tb. de 5 mg / 3 ori pe zi D. 1 tb. de 5 mg / 4 ori pe zi E. 1 tb. de 5 mg / 5 ori pe zi D(5, pag. 253) 1313. Cele mai intense fenomene algice apar in obturatiile de canal cu depasire efectuate cu: A. Foredent B. AH 26 C. N 2 D. Ciment fosfat de zinc E. Eugenat de zinc iodoformat E(5, pag. 251) 1314. Factorii care condiŃionează severitatea manifestărilor clinice în depăşirile apicale NU sunt reprezentaŃi de: A. Starea parodonŃiului apical dinainte de obturaŃie B. Volumul de substanŃă care a depăşit apexul C. Calitatea materialului de obturaŃie D. Forma pe secŃiune a canalului radicular E. Tipul de reactivitate individuală D(5, pag. 251-252) 1315. În parodontita apicală acută hiperemică consecutivă depăşirii apexului cu material de obturatie, este contraindicată A. Expectativa B. IntervenŃia chirurgicală C. Dezobturarea canalului radicular D. Administrarea de antialgice E. InfiltraŃii plexale cu novoacina 1 % C(5, pag. 256) 1316. În parodontita apicală acută purulentă, faza endoosoasă, NU se practică A. Drenaj endodontic B. Drenaj transosos C. Drenaj alveolar D. MedicaŃie analgetică E. Pansament cu antiseptice E(5, pag. 257)
1317.Atitudinea terapeutica fata de parodontita apicala acuta arsenicala - forma usoara, cuprinde: A. tratament cu diatermie B. indepartarea pansamentului arsenical C. aplicarea in canal a unor mese imbibate in solutie de dimercaptopropanol D. introducerea de urgenta a pastelor cu antibiotice in canal E. se asteapta cedarea de la sine a fenomenelor patologice B,C (5, pag. 256) 1318. Cauzele iatrogene ale persisitentei secretiei pe canal in parodontitele apicale cronice sunt: A. mese impinse dincolo de apex B. iritarea chimica a parodontiului prin exces de medicamente C. utilizarea incorecta a agentilor fizici D. pozitia dintelui pe arcada E. varsta bolnavului A,B,C (5,pag. 258) 1319. Factorii care conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice din paroontita apicala acuta hiperemica generata de depasirea apexului cu material de obturatie sunt: A. starea parodontiului apical inainte de efectuarea obturatiei B. volumul de substanta care a depasit apexul C. subdimensionarea conului de gutaperca D. calitatea acului Lentullo E. calitatea materialului de obturatie A,B,E (5, pag. 251) 1320. Imobilizarea dintelui in vederea drenajului endodontic se poate realiza: A. bidigita, dintele fiind imobilizat intre police si index B. palmar C. monodigital D. prin confectionarea unei chei imobilizatoare de stentz E. prin blocaj cu fir continuu A,C,D (5, pag. 252) 1321. In parodontita apicala acuta arsenicala forma grava se recomanda urmatoarea atitudine terapeutica: A. obturarea imediata coronara a dintelui B. extractia dintelui C. administrarea masiva de analgetice D. chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos E. aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice B,D,E (5, pag. 256)
1322. In parodontitele apicale cronice cu persisntenta unei secretii seroase si moderate pe canal putem aplica urmatoarele metode terapeutice: A. tratament medicamentos cu antiseptice B. tratament cu paste cu antibiotice C. cauterizarea chimica sau electrica D. extractia dintelui E. rezectia apicala A,B,C (5, pag. 258-259) 1323. in stadiul submucos al aprodontitei apicale acute exudative purulente, terapia este urmatoarea: A. drenaj endodontic B. ionoforeza endocanalicularacu enzime C. incizia mucoasei D. extractia dintelui si drenaj alveolar E. aplicarea unui aparat fix de imobilizare A,C,D (5, pag. 257) 1324. In tratamentul general cu antibiotice al parodontitelor apicale exudative seroase se poate administra: A. Penicilina B. Ampicilina C. Fenilbutazona D. Diclofenac E. Tetraciclina A,B,E (5, pag. 253) 1325. Parodontitele apicale acute cuprind in schema de tratament: A. premolarizarea B. eliminarea cauzei inflamatiei C. asigurarea unei cai de drenaj pentru gazele de fermentatie D. temporizarea interventiei E. extractia B,C (5, pag. 249) 1326. Pentru prevenirea evolutiei parodontitelor apicale acute exudative seroase spre forme purulente se recomanda instituirea unui tratament medicamentos cu: A. antibiotice B. anticoagulante C. antiinflamatoare nespecifice D. antialgice E. antiacide A,C,D (5, pag. 253) 1327. Pentru realizarea tratamentului endodontic ca metoda de tratament a parodontitei apicale acute exudative seroase se recurge la urmatoarele tehnici:
A. imobilizarea dintelui B. folosirea turbinei pentru a micsora vibratia C. anestezia D. administrarea masiva de aanalgetice pe cale generala E. extractia dintelui A,B,C (5, pag. 252) 1328. Schema de tratament a parodontitei apicale cronice fistulizate cuprinde urmatorii timpi: A. tratament de gangrena B. se insista cu spalaturile pe traiectul dinte-fistula C. se face obturatie de canal in aceeasi sedinta daca s-a obtinut uscarea canalului D. se sutureaza fistula E. se obtureaza dintele retrograd A,B,C (5, pag. 260) 1329. Schema de tratament a paroodntitelor apicale acute exudative purulente in stadiul endoosos cuprinde: A. drenaj endodontic asociat cu antibiotice B. drenajul combionat endodontic si osteotomie transmaxilara C. drenaj alveolar prin extractia dintelui D. medicatie analgetica, tranchilizanta E. extractie si reimplantare A,B,C, D (5, pag. 257) 1330. Tratamentul parodontitelor apicale acute poate fi dictat de: A. profesia pacientului B. sexul pacientului C. reactivitatea individuala (tonusul reactiv individual) D. forma anatomo-clinica de inflamatie E. pozitia dintelui pe arcada C,D,E (5, pag. 249) 1331. in cazul parodontitei apicale acute hiperemice consecutiv gangrenei pulpare, pasta cu antibiotice: A. Se aplica din prima sedinta B. Nu se aplica din prima sedinta C. Se mentine 48 de ore D. Se menŃine minimum 72 ore E. Se mentine o saptamana A,C (5, pag. 250) 1332. in cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontitele apicale cronice se indica: A. Drenajul endodontal B. Lasarea deschisa a dintelui
C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase D. ObturaŃia provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu E. Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic A,B,C,D (5, pag. 259) 1333. in cazul secretiei seroase moderate din parodontita apicala cronica se practica: A. Tratament medicamentos cu antiseptice B. Tratament medicamentos cu antibiotice C. Cauterizarea chimica D. Cauterizarea electrica E. Realizarea unui abces medicamentos A,B,C,D (5, pag. 259) 1334. in parodontita apicala acuta purulenta faza endoosoasa, se realizeaza: A. Drenajul endodontic B. Drenajul transosos C. Drenajul alveolar D. MedicaŃia analgetica E. Pansament cu antiseptice A,B,C,D (5, pag. 254,257) 1335. in parodontita apicala acuta purulenta, faza subperiostala, se realizeaza: A. Drenaj endodontic B. Pansament cu antiseptice C. Obturatie provizorie cu hidroxid de calciu D. Incizie mucoperiostala E. Toate de mai sus A,D (5, pag. 254) 1336. Cele mai importante parafunctii cu rol in producerea bolii parodontale sunt: A. bruxismul B. respiratia orala si deglutitia infantila C. onicofagia D. sugerea degetului E. periajul dentar traumatic A (3, pag. 93) 1337. In cadrul maturarii placiibacteriene, substantele anorganice sunt compuse din saruri de: A. Mg B. Al C. Ca D. Fe E. Li C (3, pag. 68)
1338. Tartrul dentar contine: A. proteine 8-10% B. lipide 0,5% C. carbohidrati 10-12% D. fructoza E. glucoza E (3, pag. 87) 1339. Tartrul supragingival este format in proportie de 70-90% din componente anorganice: A. fosfat de Na B. carbonat de Mg C. fosfat de Zn D. carbonat de Ca E. sulfat de Ca D (3, pag. 86) 1340. Actinobacillus actinomycetemcomitans este implicat in producerea: A. gingivitei descuamative; B. parodontopatiei juvenile; C. gingivostomatitei ulceronecrotice; D. parodontopatiei adultului; E. parodontitei marginala cronica. B(3, pag. 84) 1341. Cele mai multe din conditiile de patogen parodontal le indeplineste: A. Porphyromonas gingivalis; B. Actinobacillus actinomycetemcomitans; C. Prevotella intermedia; D. Veilonella; E. Bacteroides gracillis. B(3, pag. 65) 1342. Depunerea tartrului: A. este influentata mai mult de continutul alimentelor decat de consistenta lor; B. este influentata in sensul scaderii acesteia de catre acidul ascorbic; C. este factorul determinant al bolii parodontale; D. se face printr-o crestere zilnica de 0,5-1%; E. se face prin calcificarea placii bacteriene dinspre suprafata spre profunzime. B(3, pag. 85-89) 1343. Formarea placii bacteriene incepe dupa periaj la: A. doua ore; B. 30 minute; C. 10 minute; D. 60 minute;
E. 3 ore. D(3, pag. 65) 1344. Nivelul maxim de acumulare a tartrului se obtine la: A. 1-2 luni de la initierea depunerii; B. 2-4 luni de la initierea depunerii; C. 3-4 luni de la initierea depunerii; D. 4-6 luni de la initierea depunerii; E. 6-8 luni de la initierea depunerii. D(3, pag. 88) 1345. Tartrul dentar creste zilnic in medie fata de tartrul depus anterior cu: A. 0,15 - 0,20%; B. 0,10 - 0,15%; C. 0,05 - 0,10%; D. 0,20 - 0,25%; E. 0,25 - 0,5%. B(3, pag. 88) 1346. Factorii sintetizati si eliberati din celula bacteriana cu rol in etiopatogenia parodontitei marginale cronice sunt: A. polizaharidele B. endotoxinele C. enzimele (colagenaze, hialuronidaza) D. lizozomii E. lipopolizaharidele. C(3, pag. 72-73) 1347. Factorul local cauzal al producerii bolii parodontale in forma sa distructiva A. Factorul microbian B. Caria dentara C. Edentatia D. Parafunctiile E. Trauma ocluzala A(3, pag. 63) 1348. In reactia de hipersensibilitate umorala de tip I ( anafilactic ) asociata parodontitelor marginale cronice este implicata imunoglobulina A. IgA B. IgG C. IgM D. IgD E. IgE E (3, pag. 81) 1349. Tartrul supragingival are o incidenŃa legata de virsta de: A. 15-20 % la 6-9 ani
B. 37-70 % la 9-15 ani C. 47-100 % dupa virsta de 40 ani D. 76-90 % dupa virsta de 40 ani E. 100 % dupa virsta de 9 ani B (3, pag. 87) 1350. Formarea tartrului este favorizată de: A. deficienŃa vitaminelor A,B6, PP B. alimentaŃie bogata în hidrocarbonate C. consumul de alimente bogate în calciu,fosfor,sodiu, zinc D. deficiente proteice E. aportul de acid ascorbic A (3, pag. 89) 1351. Anticorpii din lichidul santului gingival si tesutul parodontal apartin: A. imunoglobulinelor din clasa Ig G si A B. imunoglobulinelor din clasa Ig G si E C. imunoglobulinelor din clasa Ig M si A D. imunoglobulinelor din clasa Ig G si M E. imunoglobulinelor din clasa Ig G D (3, pag. 76) 1352. Edentatia isi exercita rolul de factor favorizant in aparitia parodontopatiilor marginale cronice: A. ln plan vertical B. in plan orizontal C. in plan sagital D. in plan oblic E. in plan orizontal si vertical E(3, pag. 92) 1353. Iritatiile chimice sunt produse de contactul mucoasei cu: A. aspirina, acizi si baze B. aspirina, acizi, baze si nitrati C. aspirina, acizi, baze, nitrati, fenoli D. aspirina, acizi, baze, nitrati, fenoli,azotati E. aspirina, acizi, baze, azotati C (3, pag. 95) 1354. Cele mai multe din conditiile de patogen parodontal le indeplineste: A. Porphyromonas gingivalis; B. Veilonella; C. Prevotella intermedia; D. Actinobacillus actinomycetemcomitans E. Bacteroides gracillis D (3, pag. 65)
1355. CompoziŃia plăcii dentare procentual în bacterii este de: A. 20% B. 30% C. 60% D. 70% E. 100% D (3, pag. 65) 1356. În cazul în care agentul cauzal bacterian în inflamatia pulpei a fost de intensitate mare sau a acŃionat direct asupra pulpei, fenomenele vasculare apar în: A. 20-30 minute B. 24 ore C. 2-3 minute D. 2-3 ore E. 2-3 zile C (3, pag. 64) 1357. Care din urmatoarele substante cu actiune toxica locala si inflamatorie sunt continute in matricea interbacteriana A. endotoxine B. enzime litice C. saruri de P, Na, K D. dioxid de carbon E. metaboliti toxici cu greutate moleculara mica A, B, E (3, pag. 68) 1358. Factorii umorali de aparare nespecifica in boala parodontala sunt reprezentati de A. epiteliul jonctional B. epiteliul gingival C. epiteliul sulcular D. saliva E. lichidul santului gingival D, E (3, pag. 73-74) 1359. in cavitatea bucala diabetul zaharat determina urmatoarele manifestari clinice A. cresterea fluxului salivar B. senzatie de uscaciune si arsura C. tendinta de evolutie a gingivitei diabetice spre forme distructive de parodontita D. gingivoragii E. edem gingival B,C (3, pag. 98) 1360. Particularitatile compozitiei anorganice a tartrului subgingival sunt urmatoarele A. prezinta un continut scazut de fosfor B. prezinta un continut crescut de sodiu
C. prezinta un raport calciu-fosfor mai crescut decit tartrul supragingival D. continutul de hidroxiapatita este mai mare decit la tartrul supragingival E. prezinta un continut de aproximativ 25-30% brusita B,C (3, pag. 87) 1361. Patogenitatea speciei microbiene Actinobacillus actinomycetemcomitans se datoreaza A. leucotoxinei B. endotoxinei C. colagenazei D. proteinei C reactive E. sinergismului cu specia Capnocytophaga A, B, C (3, pag. 84) 1362. Porphyromonas gingivalis este o specie microbiana frecvent corelata cu A. parodontopatia juvenila B. parodontopatia rapid progresiva la adult C. gingivita hiperplazica D. gingivostomatita ulcero-necrotica E. parodontopatia distrofica B, D (3, pag. 84) 1363. Trauma ocluzala este un cofactor patogen al bolii parodontale, care poate modifica evolutia inflamatiei septice prin A. afectarea mai grava a ligamentului periodontal decit a osului alveolar B. afectarea mai grava a osului alveolar decit a ligamentului periodontal C. accentuarea resorbtiei osului alveolar mai mult in sens vertical decit lateral si aparitia de pungi osoase D. accentuarea resorbtiei osului alveolar mai mult in sens lateral decit vertical si aparitia de pungi osoase E. ingrosarea laminei dura A, D (3, pag. 91) 1364. Aderenta bacteriilor la pelicula dobandita este explicata prin mai multe mecanisme: A. aderenta prin mecanism electrostatic B. aderenta prin mecanism chimic C. aderenta prin mecanisme hidrofile D. aderenŃa prin structuri bacteriene specializate E. aderenta prin receptori de suprafata specifici A, D, E (3, pag. 67) 1365. Factorii iatrogeni pot cauza suferinte gingivo-parodontale prin: A. lezarea gingiei in timpul prepararii cavitatilor B. actiunea traumatica a matricei C. periaj dentar traumatic D. presiunea anormala exercitata de limba asupra arcadelor E. pansamente arsenicale incorect etanseizate
A, B, E (3, pag. 94) 1366. Factorii salivari care se opun formarii si maturarii placii bacteriene sunt: A. sistemele tampon salivare B. lactoferina C. producerea de acid hialuronic D. producerea de lizozim E. numar mare de macrofage A,B,D (3, pag. 69) 1367. Flora microbiana intalnita in placa bacteriana subgingivala este formata din: A. numai coci gram-pozitivi B. numai coci gram-negativi C. atat flora gram-pozitiva cat si gram-negativa D. numai filamente E. coci si bacili gram-pozitivi, coci si bacili gram-negativi, filamente C,E (3, pag. 70) 1368. Pelicula dobandita, precursor al placii dentare este formata din A. glicoproteine B. carbohidrati C. lipide D. imunoglobuline E. factori de inhibitie ai hemaglutinarii A,B,D,E, (3, pag. 66) 1369. Porphiromonas gingivalis a fost identificat in: A. parodontita adultului B. gingivita marginala cronica C. parodontitele rapid progresive D. gingivostomatita ulcero-necrotica E. gingivita hiperplazica idiopatica A,C,D (3, pag. 84) 1370. Ritmul de formare a tartrului dentar depinde de: A. localizarea dintelui B. variatiile individuale ale fluxului salivar C. tipul de flora existenta in placa bacteriana D. natura alimentelor si particularitaŃile masticaŃiei E. varsta pacientului A,B,D (3, pag. 88) 1371. Tartrul dentar este un factor favorizant al inflamatiei parodontale pentru ca: A. exercita rol mecanic de mentinere a placii bacteriene B. irita tesuturile parodontale C. impiedica accesul mijloacelor de curatire a placii bacteriene
D. favorizeaza trauma ocluzala E. favorizeaza aparitia cariilor A,B,C (3, pag. 90) 1372. Tartrul supragingival se caracterizeaza prin; A. culoare maroniu inchis spre negru B. este dispus in santul gingival sub marginea gingivala libera C. localizat preferential pe suprafata linguala a incisivilor inferiori D. se depune pe suprafaŃa ocluzala a dinŃilor lipsiŃi de antagonisti E. are consistenta friabila moale C,D,E, (3, pag. 86) 1373. Trauma ocluzala acuta directa este data de: A. interpunerea accidentala in cursul masticatiei a unor obiecte B. scoaterea cu dintii a dopurilor de sticle C. bruxism D. lovituri accidentale asupra mandibulei in timp ce subiectul Ńine intre dinŃi un obiect dur E. obturatii sau coroane inalte A,B (3, pag. 90) 1374. Trauma ocluzala este urmata de modificari adaptative ale parodontiului marginal A. cresterea mobilitatii dentare B. largirea spatiului dento-alveolar C. cresterea numarului de fibre de colagen din desmodontiu D. cresterea numarului de celule din desmodonŃiu E. ingrosarea laminei dura A,B, E(3, pag. 91) 1375. Aderenta bacteriilor la pelicula este explicata prin urmatoarele mecanisme: A. electrostatic B. hidrofil C. structuri bacteriene specializate D. receptori de suprafata specifici si enzime E. hidrofob A,C,D,E, (3, pag. 67) 1376. Bacterii considerate posibil patogene in parodontite sunt: A. A. actinomycetemcomitans B. Porphyromonas gingivalis C. Actinomyces viscosus D. Fusobacterium nucleatum E. Prevotella intermedia A,B,D,E (3, pag. 84) 1377. Formele cele mai numeroase de imbolnavire ale parodontontiului marginal A. Prezinta o inflamatie manifesta
B. Prezinta descuamari ale marginii gingivale libere si ale papilei interdentare C. Sunt asociate cu afectiuni generale ale organismului D. Apar mai ales in administrarea de ciclosporine sau contraceptive E. Apar in cazuri de epilepsie, datorita utilizarii unei medicatii de tipul hidantoina A(3, pag. 122) 1378. Gingivita cronica (simpla, mecomplicata) A. Este de cauza microbiana (prin placa bacteriana) B. Este de cauza micotica C. Este de natura virala D. Apare in cadrul unor boli sistemice E. Apare in lichenul plan sau alte dermatoze A (3, pag. 122) 1379. Parodontita juvenila este A. Este o parodontita rapid progresiva B. Este o parodontita ulcero-necrotica C. Este o parodontita rapid progresiva precoce D. Este o atrofie parodontala E. Este o forma de gingivita hiperplazica, ca efect secundar al unor medicamente C (3, pag. 120) 1380. Clasificarea ARPA (Asociatia internationala pentru cercetari asupra parodontopatiilor) in anul 1955 propune urmatoarea clasificare a bolilor parodontiului marginal A. Parodontite B. Parodontoze C. Parodontome D. Parodontita prepuberala E. Parodontita rapid progresiva A,B,C (3, pag. 119) 1381. Clasificarea parodontitei marginale cronice superficiale dupa Catedra de Parodontologie Bucuresti: A. Parodontita marginala cronica superficiale cu fenomene hiperplazice B. Parodontita marginala cronica superficiale pe fond de involutie precoce C. Parodontita prepubertala precoce D. Parodontita juvenila E. Parodontita distrofica A,B (3, pag. 122) 1382. Clasificarea parodontitelor dupa Carranza Jr (1996) A. Tumori benigne sau maligne ale gingiei cu caracter primar sau metastatic B. Parodontita lent progresiva C. Parodontita rapid progresiva a adultului D. Parodontita rapid progresiva precoce E. Parodontita ulcero-necrotica
B,C,D,E (3, pag. 120) 1383. Din punct de vedere al afectarii structurii parodontiului marginal, in gingivite este afectat A. Parodontiul de sustinere B. Parodontiul marginal de invelis C. Epiteliul si corionul gingival D. Sistemul ligamentar supraalveolar E. Sinusul maxilar B,C,D (3, pag. 121) 1384. Clasificarea bolilor parodontale dupa Dumitriu se face urmarind criteriile: A. mecanismul de producere al bolii parodontale B. evolutia si prognosticul bolii parodontale C. gradul de afectare a structurii parodontiului D. raspunsul la tratament E. gradul de manifestare a inflamatiei A,C,E (3, pag. 121-122) 1385. Gingivitele din cursul unei stari fiziologice se clasifica in: A. gingivite de pubertate B. gingivite de sarcina C. gingivite de menopauza D. gingivite hiperplazice idiopatice E. gingivite hiperplazice prin inflamatie microbiana A,B,C (3, pag. 122) 1386. Gingivitele simptomatice se gasesc frecvent in cursul unor boli sistemice ca: A. diabet B. sarcina C. boli imune D. de consum de nifedipin E. insuficienta renala cronica A,C (3, pag. 122) 1387. Gingivo-stomatitele acute se clasifica in: A. gingivo-stomatita ulcero-necrotica B. gingivo-stomatita herpetica C. aftele recidivante D. gingivite din SIDA E. stomatite din SIDA A,B,C (3, pag. 122) 1388. In gingivita de sarcina, in lichidul santului gingival se remarca o crestere importanta a A. Capnocytophaga
B. Prevotella intermedia C. Speciilor de Actinomyces D. Speciilor de Streptococ E. Candida albicans B (3, pag. 129) 1389. In gingivostomatita aftoasa recidivanta, leziunea initiala este A. o zona eritematoasa B. o vezicula C. o ulceratie D. un placard E. o eroziune B (3, pag. 147) 1390. Bolnavii cardiovasculari cu diferite suferinte parodontale aflati sub tratament cu medicamente pe baza de antagonisti de calciu prezinta crestere de volum a gingiei la 4-10 luni in procent de: A. 50% B. 60% C. 70% D. 67% E. 76% B (3, pag. 138) 1391. Diagnosticul diferential al candidozei se face cu A. leziunile difterice B. leucoplazia C. lichenul plan D. gingiviostomatita herpetica E. gingivita cronica B,C (3, pag. 150) 1392. Diagnosticul diferential al gingivostomatitei ulcero-necrotice se face cu A. boala Behcet B. gingivita alergica C. leucemia cronica D. candidoza acuta E. agranulocitoza B,D,E (3, pag. 145) 1393. Factorii favorizanti ai gingivitei hiperplazice simple sunt A. obturatii in exces, in contact sau in imediata apropiere a gingiei B. tipul alimentatiei(bogata in lipide) C. impact alimentar direct asupra papilei D. carii recidiva E. cavitati carioase aproximale
B,C,E (3, pag. 127) 1394. Gingivitele descuamative pot aparea in A. leucemii acute si subacute B. lichen plan C. pemfigus vulgar D. AIDS E. Diabet B,C (3, pag. 141) 1395. In candidoza acuta, subiectiv pot aparea A. senzatii dureroase la atingere, masticatie B. dificultatea de a purta protezele mobile C. fisuri dureroase ale comisurilor orale D. hipersalivatie E. prurit gingival A,B,C (3, pag. 149) 1396. In gingivita din cursul ciclului menstrual apar urmatoarele manifestari A. prurit gingival B. sangerari gingivale C. usoara crestere a mobilitatii dentare fiziologice D. hipersalivatie E. senzatie de tensiune B,C,E (3, pag. 129) 1397. In gingivita din diabet, gingia poate prezenta A. pungi adevarate B. hipertrofie gingivala generalizata C. sangerari usoare D. usoara mobilitate patologica E. ulceratii C,D,E (3, pag. 132) 1398. In gingivita hiperplazica din leucemie, principalele semne clinice sunt A. gingivoragii precoce B. senzatie de uscaciune a mucoasei orale C. aparitia polipilor gingivali D. hiperplazie gingivala E. ulceratii A,D,E (3, pag. 134) 1399. In pericoronaritele acute pot aparea urmatoarele complicatii A. trismus B. febra C. abcese de vecinatate
D. edem laringian E. meningita acuta C,D,E (4, pag. 143) 1340. Pacientii cu gingivita cronica semnaleaza A. usor prurit gingival B. sangerari gingivale la periaj si masticatie C. senzatie de usturime D. tumefactie E. halena A B C (3, pag. 126) 1341. Parodontita marginala rapid progresiva apare cel mai frecvent A. dupa 40 ani B. la varstnici C. la copii D. dupa 20 ani E. la menopauza D (3, pag. 160) 1342. Semnul patognomonic al PMCS este A. durere localizata B. sangerari gingivale la succiune C. senzatie de egresiune D. halistereza E. prezenta pungilor parodontale C (3, pag. 153) 1343. In parodontita juvenila, principalele semne clinice de imbolnavire sunt A. prezenta pungilor false156 B. mobilitate dentara patologica C. retractii gingivale D. hiperestezie dentinara E. senzatie de egresiune a dintilor B,C,D (3, pag. 156) 1344. In parodontita marginala cronica profunda la adult, afectarea gingivo-osoasa de gradul II a furcatiilor dintilor laterali implica A. sonda exploratoare patrunde interradicular pe o distanta redusa, 1-3 mm B. sonda exploratoare patrunde adanc intrradicular C. exista demineralizare D. exista resorbtia limbusului septului interradicular E. leziunile sunt incipiente, afectand in special gingia A,C (3, pag. 159)
1345. In parodontita marginala cronica profunda se pot dezvolta"pungi osoase"in urmatoarele zone A. zona mentoniera B. liniile oblice externa si interna C. gaura palatina mare D. cresta zigomato-molara E. zona palatinala din dreptul dintilor frontali superiori B,D,E (3, pag. 158) 1346. Factorul cauzal in AIDS este reprezentat de A. un virus - HIV B. specii de stafilococ C. specii de streptococ D. spirochete E. endotoxinele elaborate de Actinobacillus actinomycetemcomitans A (3, pag. 163) 1347. Sindromul imunodeficientei dobandite este A. congenital B. consecinta unei infectii virale asupra sistemului imunitatii celulare C. ereditar D. de etiologie microbiana E. de etiologie micotica B (3, pag. 162) 1348. La bolnavii SIDA, sarcomul Kaposi este localizat: A. preferential pe gingie; B. preferential pe mucoasa boltii palatine; C. preferential pe mucoasa jugala; D. preferenŃial pe mucoasa planseului bucal; E. preferential pe gingie si mucoasa boltii palatine E (3, pag. 164) 1349. Manifestarile locale gingivo-parodontale la bolnavii SIDA sunt reprezentate de A. eritemul gingival linear B. parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva C. leucoplazia viloasa D. sarcomul Kaposi E. angiomatoza bacilara A,B (3, pag. 163) 1350. Candidozele orale in SIDA se pot manifesta in urmatoarele moduri A. candidoza eritematoasa B. candidoza pseudomembranoasa C. candidoza hipertrofica linguala D. cheilita angulara micotica
E. candidoza bipolara A,B C,D (3, pag. 164) 1351. Eritemul gingival linear sau gingivita HIV A. se prezinta ca un lizereu rosu-aprins B. nu prezinta sangerari C. sangereaza la atingeri usoare D. nu se extinde niciodata la nivelul gingiei fixe E. se poate extinde, in stadii avansate, si la nivelul mucoasei jugale A,C (3, pag. 163) 1352. Eritemul gingival linear sau gingivita HIV A. este localizat in special la nivelul mucoasei vestibulare B. poate fi localizat sau generalizat C. in stadii avansate se poate extinde si la nivelul gingiei fixe D. poate cuprinde si mucoasa palatinala E. poate cuprinde si mucoasa alveolara B,C E (3, pag. 163) 1353. In candidoza eritematoasa din AIDS pot aparea A. senzatie de uscaciune a gurii B. hipersalivatie C. zone de culoare rosie D. uneori depapilari zonale E. leziuni ulceroase C,D (3, pag. 164) 1354. Factorul esential in producerea hiperesteziei dentinare este reprezentat de A. terenul individual al pacientului B. ereditate C. prezenta placii bacteriene D. manopere stomatologice intempestive E. calitatea smaltului dentar C (3, pag. 174) 1355. Frecventa localizarii abcesului parodontal marginal in ordine este: A. lingual, palatinal, vestibular B. palatinal, vestibular, lingual C. vestibular, palatinal, lingual D. vestibular, lingual, palatinal E. lingual, vestibular, palatinal D (3, pag. 172) 1356. Abcesul parodontal marginal A. este o complicatie a parodontitei marginale cronice B. este localizat cel mai frecvent palatinal
C. nu poate fi intalnit niciodata lingual D. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale E. tratamentul consta in drenaj prin punctionare A,D (3, pag. 172) 1357. Complicatii locale ale parodontitei marginale cronice sunt reprezentate de A. adenite B. abcesul parodontal marginal C. hiperestezia dentinara D. sinusita maxilara E. septicemie B,C (3, pag. 172) 1358. Evolutia bolii parodontale este influentata de A. factori locali favorizanti B. varsta C. instalarea unor boli generale D. efectele secundare ale unor medicamente E. utilizarea unei tehnici incorecte de periaj A,B,C,D (3, pag. 171) 1359. Aparatul de detartraj cu ultrasunete foloseste vibratii cuprinse intre: A. 20 000 – 45 000 cicli pe secunda B. 45 000 – 60 000 cicli pe secunda C. 20 000 – 60 000 cicli pe secunda D. 20 000 – 70 000 cicli pe secunda E. 20 000 – 80 000 cicli pe secunda A, (3, pag. 212-213) 1360. Periajul dintilor cu perii actionate electric au in principal: A. 3 tipuri de deplasari ale partii active B. 6 tipuri de deplasari ale partii active C. 2 tipuri de deplasari ale partii active D. 5 tipuri de deplasari ale parŃii active E. 4 tipuri de deplasari ale partii active E (3, pag. 186) 1361. Profilaxia primara a inflamatiilor microbiene ale parodontiului marginal cuprinde: A. totalitatea masurilor de igienizare a cavitatii bucale B. formele incipiente de imbolnavire C. prevenirea recidivelor D. tratamentul abcesului parodontal E. slefuiri ocluzale preventive A(3, pag. 178) 1362. Substantele abrazive din pastele de dinti sunt:
A. azotat de potasiu B. carbonat de calciu si magneziu C. monofluorfosfat de sodiu D. carboximetilceluloza E. sulfat de sodiu B (3, pag. 191) 1363. Timpul unui periaj dentar corespunzator este de A. 3-5 minute B. 5-10 minute C. 5-7 minute D. 1-3 minute E. 5-8 minute A (3, pag. 180) 1364. Chiuretele universale paroodntale sunt indicate in A. detartraj supragingival B. detartrajul furcatiilor radiculare C. chiuretajul pungilor parodontale D. detartrajul santului gingival la persoane sanatoase E. netezirea radacinii A,D (3, pag. 203) 1365. Clindamicina se indica in A. infectii cu bacterii gram pozitive B. infectii cu germeni anaerobi C. parodontite marginale refractare D. parodontita juvenila E. gingivita cronica A,B,C (3, pag. 236) 1366. Directiile principale de tratament local al parodontopatiilor marginale cronice cuprind A. tratamentul antimicrobian si antiinflamator B. tratamentul chirurgical C. tratamentul de reechilibrare ocluzala D. tratamentul complicatiilor E. tratamentul afectiunilor generale A,B,C,D (3, pag. 177) 1367. Efectele secundare ale folosirii tetraciclinei in parodontitele marginale cronice sunt A. aparitia de candidoze B. alergii C. tulburari gastrice,hepatorenale D. riscul aparitiei de specii rezistente E. se concentreaza la nivelul proceselor alveolare
A,B,C,D (3, pag. 233) 1367. Indicatiile clorhexidinei sunt A. prevenirea depunerii placii bacteriene B. prezenta placii bacteriene C. gingivite acute si cronice D. prevenirea coloratiilor dentare E. abcese parodontale marginale A,B,C,E (3, pag. 193)
1368. Anestezia nervilor alveolari supero-anteriori se face la nivelul : a) b) c) d) e)
tuberozităŃii maxilare. găurii infraorbitale. găurii palatine anterioare. găurii palatine posterioare. niciuna din variantele de mai sus. b (2, pag 28) 1369. Care este adâncimea maximă permisă de intrare cu acul în canalul infraorbital ?
a) b) c) d) e)
0,5-1 cm. 1-2 cm. 2-3 cm. 1-2 mm. 0,5-2 cm. a (2, pag 28) 1370. RamificaŃiile nervului infraorbital sunt următoarele :
a) b) c) d) e)
ramuri palpebrale inferioare. ramuri labiale superioare. nervii alveolari supero-anteriori. ramuri palpebrale superioare. ramuri nazale. a,b,c,e. (2, pag 28) 1371. Gaura infraorbitală este situată:
a) b) c) d) e)
la unirea celor 2/3 interne cu 1/3 externă a marginii infraorbitale, sub sutura zigomato-maxilară. pe linia verticală care trece între cei doi premolari superiori. la 6-8 mm. sub rebordul orbital inferior. pe aceeaşi verticală care uneşte gaura supraorbitală cu gaura mentonieră. La 5 mm. înăuntrul liniei verticale medio-pupilare.
b,c,d,e (2, pag 28) 1372. Ce direcŃie trebuie să aibă acul seringii când se face anestezia la nivelul găurii infraorbitale : a) b) c) d) e)
în sus, înapoi şi în afară. în sus, înapoi şi înăuntru. înapoi, în sus şi lateral. în sus, în afară şi median. înapoi, în sus şi median. a (2, pag. 28) 1373. Ce structuri anatomice sunt anesteziate în cadrul anesteziei nervului infraorbital ?
a) b) c) d) e)
dinŃii frontali superiori de partea anesteziată. mucoasa vestibulară şi periostul în această zonă. peretele posterior al sinusului maxilar şi mucoasa care îl tapetează. aripa nasului. jumătate din buza superioară. a,b,d,e. (2, pag 28) 1374. PuncŃia anestezică pe cale orală, la nivelul găurii infraorbitale se practică :
a) b) c) d) e)
în fosa canină. deasupra şi lateral de vârful rădăcinii caninului. în mucoasa fixă. în mucoasa mobilă. in fosa canină, deasupra si medial de vârfului rădăcinii caninului. a,b,d.(2, pag. 28) 1375. Teritoriul anesteziat în cadrul anesteziei la gaura mentonieră este următorul:
a) b) c) d) e)
Procesul alveolar şi fibromucoasa vestibulară, între gaura mentonieră şi linia mediană. Hemibuza inferioară de partea respectivă. DinŃii frontali inferiori de partea anesteziată. DinŃii frontali inferiori, bilateral. Tegumentul regiunii mentoniere, de partea anesteziată. a,b,c,e. (2, pag 32) 1376. Ce direcŃie trebuie să aibă acul seringii când se face anestezia la nivelul găurii mentoniere, pe cale orală :
a) în jos, înainte şi înăuntru.
b) c) d) e)
oblică, în jos, înăuntru şi înainte. în jos, înapoi şi înăuntru. în sus, în afară şi median. înapoi, în sus şi median. b (2, pag. 33) 1377. Care este adâncimea maximă permisă de intrare cu acul în gaura mentonieră ?
a) b) c) d) e)
2-3 cm. 1-2 cm. 0,5-1 cm. 1-2 mm. 0,5-2 cm. c. (2, pag 33) 1378. PuncŃia anestezică pe cale cutanată la nivelul găurii mentoniere se face:
a) b) c) d) e)
în regiunea geniană inferioară. înapoia şi deasupra găurii mentoniere la aproximativ 2 cm., înapoia comisurii bucale. pentru intervenŃiile chirurgicale pe Ńesuturile moi, labio-mentoniere. înapoia şi dedesubtul găurii mentoniere. pentru tratamentul nevralgiei trigeminale cu zonă „trigger”. a, b, c, e (2, pag 33) 1379. DirecŃia acului în sus, înapoi, şi în afară, nu se practică pentru:
a) b) c) d) e)
anestezia nervului palatin anterior şi tuberozitatea maxilară anestezia la gaura incisivă şi gaura mentonieră. anestezia la gaura palatină anterioară, gaura palatina posterioara şi orificiul infraorbitar anestezia la tuberozitate şi gaura mandibulară. anestezia la nervul bucal şi maseterin. a, b, d, e (2, pag 26, 27, 28) 1380. Simptomele iniŃiale ale toxicităŃii induse de anestezie asupra SNC sunt:
a) b) c) d) e)
parestezii ale limbii. uşoară confuzie, urmată frecvent de tulburări vizuale şi auditive. ameŃeli. parestezii ale buzelor. febră. a, b, c, d (2, pag. 48) 1381. Din grupa medicamentelor inductori enzimatici, ce reduc durata efectului anestezic local şi necesită repetarea administrării cu riscul supradozării, fac parte:
a) b) c) d) e)
tuberculostaticele. alcoolul. barbituricele. citostaticele. analgezicele. a,b,c,d. (2, pag 48) 1382. Creşterea rapidă a nivelului circulant al anestezicului local poate produce o reacŃie de supradozare prin următoarele:
a) b) c) d) e)
cantitatea administrată. vascularizaŃia zonei de anestezie. rapiditatea injectării. calea de administrare. folosirea unor soluŃii prea calde sau prea reci în raport cu temperatura camerei. a,b,c,d. (2, pag 48) 1383. Anestezia la nivelul găurii palatine cuprinde următoarele repere:
a) b) c) d) e)
ultimul molar la 1 cm deasupra coletului. la 1 cm înaintea cârligului aripii interne a apofizei pterigoide. la 0,5 cm înaintea marginii posterioare a palatinului dur. la 1 cm deasupra coletului molarului 1 superior. unghiul diedru format de creasta alveolară cu lama orizontală a osului palatin. a,b,c,e (2, pag – 26) 1384. Anestezia nervului palatin mare nu are ca indicaŃie:
a) b) c) d) e)
anestezia fibromucoasei palatine, în 1/3 anterioară. anestezia fibromucoasei palatine în cele 2/3 posterioare la nivelul premolarilor şi molarilor. anestezia molarilor superiori. anestezia rădăcinii mezio-vestibulare a molarului 1. anestezia fibromucoasei palatine în cele 2/3 anterioare. a, c, d, e (2, pag. 26) 1385. DirecŃia acului în cadrul anesteziei nervului palatin mare este:
a) b) c) d) e)
în sus, înainte şi în afară. în sus, înapoi şi uşor în afară. în sus, înapoi şi înăuntru. în sus, înăuntru şi în afară. în jos, în afară şi înainte. b (2, pag. 27)
1386. Unde se practică puncŃia anestezică în cadrul anesteziei nervului palatin mare? a) b) c) d) e)
În şanŃul palatin, în dreptul molarului 1. În şanŃul palatin, în dreptul molarului 2. În şanŃul palatin, în dreptul molarului 3. În mucoasa mobilă. Acolo unde mucoasa se infunda in palnie b, e (2, pag 27) 1387.IndicaŃia anesteziei nervului nazo-palatin este:
a) anestezia fibromucoasei în 1/3 anterioară a bolŃii palatine (de la linia mediană la canin) şi a periostului. b) anestezia fibromucoasei în 1/3 posterioară a bolŃii palatine (de la linia mediană la canin) şi a periostului. c) anestezia fibromucoasei în 2/3 anterioară a bolŃii palatine. d) anestezia fibromucoasei în 2/3 posterioară a bolŃii palatine şi a periostului. e) pentru interventii in regiunea grupului dintilor frontali superiori a, e (2, pag 25) 1388. Gaura incisivă se află : a) b) c) d) e)
pe linia mediană, între incisivii centrali inferiori. la 0,5 cm. înapoia şi deasupra coletului incisivilor centrali superiori. la 0,5 cm. înaintea marginii posterioare a palatului dur. la 1 cm deasupra coletului incisivilor superiori. palatinal a,b,e (2, pag 26)
1389. Extractia dentara la pacientii cu boli cardiovasculare presupune: A. antibioprofilaxia endocarditei bacteriene la pacientii cu risc crescut; B. intotdeauna se administreaza amoxicilina per os; C. medicatia se administreaza cu 24 de ore inainte de interventie; D. antibioprofilaxia este obligatorie la pacientii purtatori de pacemaker; E. antibioticul de electie este penicilina. A (2, pg.65)
1390. In timpul sarcinii: A. nu se fac extractii dentare: B. facem radiografii dentare pentru a vedea daca exista procese periapicale; C. extractia se face “ la cald”; D. anestezia se administreaza cu prudenta si in doze mici;
E. este contraindicate extractia in primele 4 luni de sarcina. D (2, pg. 67) 1391. Alveolita uscata e caracterizata de: A. fenomene dureroase intense la 2-3 zile postextractional; B. gingivo-mucoasa din jurul alveolei e atona; C. lipseste cheagul intraalveolar; D. peretii ososi sunt uscati, fara tendinta de sangerare; E. toate variantele sunt corecte. E (2, pg.100)
1392. vindecarea plagii postextractionale e mai dificila: A. in bolile cardiovasculare; B. la copii si tineri; C. in hipovitaminoza A; D. daca nu se administreaza antibiotice; E. in boli generale associate cu medicatie cronica. E (2, pg.101) 1393. Procesul de vindecare si remaniere osoasa: A. la 4-6 saptamani postextractional corticala osoasa e rezorbita complet; B. se produce micsorarea reliefului osos cu 0,5 cm; C. micsorarea reliefului osos cu jumatate din lungimea radacinii; D. presupune acoperirea alveolei cu tesut de granulatie in primele 2 saptamani postextractional; E. e mai rapid daca sangerarea e mai mare. A (2, pg.91-92)
1394. Extractia-rezectie recomandata de Witzel consta in: A. indepartarea radacinii impreuna cu septul interradicular; B. indepartarea radacinii dupa realizarea unui sant periradicular; C. indepartarea radacinii impreuna cu corticala osoasa cuprinsa intre falcile clestelui; D. indepartarea radacinii folosind elevatorul; E. indepartarea radacinii dupa rezectia in totalitate a peretelui vestibular. C (2, pg.83) 1395. La bolnavii cu infarct miocardic in antecedente, extractia dentara se poate efectua: A. la 2 luni de la infarct; B. la cel putin 4 luni de la infarct; C. la 6 luni de la infarct; D. este contraindicata extractia la acesti pacienti;
E.
A. B. C. D. E.
extractia se face sub protectie de antibiotice. C (2, pg.65)
1396. La molarii superiori sectiunea pentru separarea radacinilor va avea forma de: “V” cu unghiul deschis spre vestibular; “T”; „U“ orizontal mezio-vestibular; „V“ cu unghiul deschis palatinal. B (2, pg.81) 1397. Luxatia molaruluipri superior se face prin miscari de basculare in sens : A. vestibule-oral; B. vestibular; C. mezio-distal; D. palatinal; E. rotatie in ax. A (2, pg. 76) 1398. La pacientii corticodependenti tebuie luate urmatoarele masuri: A. scaderea dozei de corticosteroizi; B. antibioterapie; C. intreruperea corticoterapiei; D. administrarea tratamentului hemostatic; E. administrarea tratamentului anticoagulant in ziua extractiei. B (2, pg. 67) 1399. Una dintre manoperele urmatoare nu este recomandata in cazul extractiei dintilor temporari: A. luxatia dintelui; B. anestezia; C. controlul radacinii; D. tamponament supraalveolar; E. sindesmotomia. E (2, pg.90) 1400. Dintii temporari se extrag inainte de perioada fiziologica de inlocuire atunci cand: A. intretin procese septice locale si generale; B. distructia coronara este accentuate; C. sunt situati ectopic; D. rizaliza nu este incheiata;
E. sunt supranumerari. A. (2, pg.64-65) 1401. Extractia dentara la pacientii cu tratament anticoagulant oral: A. se face sub controlul INR la valori INR<=2,1 B. nu este obligatorie intreruperea tratamentului anticoagulant; C. nu este obligatorie sutura plagii postextractionale; D. extractia simpla se poate face fara intreruperea tratamentului de fond; E. este obligatorie antibioterapia. A (2, pg.66)
1402. Extractia dentara: A. este contraindicate in leucemia acuta; B. nu se efectueaza la pacientii cu HIV/SIDA; C. la pacientul diabetic extractia se poate face la valori ale glicemiei <200 mg/dl; D. este contraindicate la gravide; E. la pacientul cu tratament anticoagulant se face la valori ale INR>1,2. A. (2, pg.66-67)
1403. Indicatiile extractiei dintilor temporari sunt: A. fracturile coronare; B. fisuri ale smaltului; C. necroza pulpara posttraumatica; D. luxatie incompleta; E. dinti prezenti in focarul de fractura care impiedica reducerea fracturii. E.(2, pg.64-65)
1404. Hemoragia postextractionala tardiva: A. consta in persistenta hemoragiei cateva zile postextractional; B. este obligatorie venoasa continua; C. apare la cateva zile de la extractie; D. hemoragia este mica, aprox.100 ml sange; E. nu are cauze generale. C.(2, pg.98-99)
1405. In cadrul accidentelor post extractonale leziunile nervoase pot interesa: A. ramurile nervului trigemen; B. ramurile nervului facial; C. ramurile nervului hipoglos;
D. ramurile nervului vag; E. nervul glosofaringian. A (2, pg.97)
1406. Postextractional sangerarea gingivo-osoasa normala se opreste: A. dupa 1-2 ore; B. dupa 3-4 zile; C. dupa 300 ml pierdut D. dupa 15-20 min.; E. dupa efectuarea chiuretajului alveolar. D. (2, pg.98)
1407. Accidentele survenite in timpul extratiei dentare pot fi: A. leziuni dentare; B. leziuni ale partilor moi perimaxilare; C. leziuni osoase; D. leziuni nervoase; E. toate acestea. E (2, pg.92-97)
A. B. C. D. E. E (2, pg.100)
1408. Simtomatologia alveolitei presupune: aparitia imediat postextractional a durerii; hemoragie postextractionala persistenta; trombi care oblitereaza lumenul capilarelor gingivale; vasoconstictia prelungita; fenomene dureroase intense aparute la 2-3 zile postextractionale.
1409. A. B. C. D. E.
Dintre tulburarile de eruptie topografice enumeram: incluzia eruptia precoce eruptie tardiva ectopia reincluzia D (2, pag 111)
1410. Enumerati factorii generali ce conditioneaza cronologia eruptiei dintilor: A. chisturi maxilare
B. C. D. E.
traumatisme ale germenului dentar febre eruptive malformatii vasculare fracture maxilare C (2, pag 110)
1411. A. B. C. D. E.
Reincluzia dentara: este specifica dentitiei temporare, cel mai frecvent fiind incisivii superiori este specifica dentitiei permanente, interesand cel mai frecvent molarul doi inferior este lipsa totala a dintelui de pe arcada fara extractia acestuia in antecedente este specifica dentitiei temporare, interesand cel mai frecvent molarul doi inferior rareori se instaleza anchiloza osteo-dentara D (2, pag 112)
1412. A. B. C. D. E.
Pericoronarita supurata a dintilor temporari: instalarea unei gingivostomatite in dreptul dintelui in cauza apare o congestie a gingiei apar tulburari respiratorii determina congestia faciala nu este insotita de stari de febra B (2, pag 113)
1413. A. B. C. D. E.
Osteoscleroza procesului alveolar are drept cause: prezenta unei formatiuni tumorale malpozitii ale dintilor vecini migrari dentare secundare osteita deformanta modificarea axului de dezvoltare a dintelui D (2, pag 116)
1414. A. B. C. D. E.
Complicatile mecanice specifice incluziei dentare sunt reprezentate de: dificultati in protezarea edentatilor tulburari vasomotorii produse de o eruptie dificila nevralgii dentare trismus si contractura musculara pot determina aparitia unor formatiuni tumorale A (2, pag 122)
1415. Dificultatea extractiei molarului de minte este reprezentata de: A. dimensiunea mezio-distala a radacinilor
B. C. D. E.
densitatea osului inconjurator natura tesutului acoperitor curbura radacinilor spatiul periodontal A, D, E (2, pag 136)
1416. A. B. C. D. E.
Factorii care usureaza odontectomia molarului de minte inferior radacini lungi si subtiri radacini conice si fuzionate clasa 3 dupa Pell si Gregory pozitia mezio-angulara pozitia disto-angulara B, D (2, pag 141)
1417. A. B. C. D. E.
Factorii care ingreuneaza odontectomia molarului de minte inferior clasa 1 dupa Pell si Gregory pozitia disto-angulara pozitia mezio-angulara spatial parodontal larg raport direct cu canalul mandibular B, E (2, pag 141)
1418. A. B. C. D. E.
Semnele obiective ale pericoronaritei congestive sunt: mucoasa din dreptul dintelui cauzal este hiperemica este prezenta adenita submentoniera la palpare apare o secretie serosanguinolenta bolnavul acuza dureri spontane este prezenta adenita submandibulara A, C, E (2, pag 142)
1419. A. B. C. D. E.
Tulburarile nervoase ale pericoronaritei sunt: asialie otalgii paralizii faciale incongruenta dento-alveolara sialoree A, B, C, E (2, pag 144)
1420. Odontectomia molarului de minte: A. sutura se va realize in doua planuri
B. C. D. E.
plaga postextractionala nu se poate igieniza datorita pozitiei foarte distal sutura se va realiza intr-un plan se incearca evitarea realizarii unui lambou mare ostectomia permite accesul si indepartarea molarului inclus C, E (2, pag 147)
1421. A. B. C. D. E.
Accidentele odontectomiei molarului de minte inferior: fractura mandibulei deschiderea canalului mandibular si lezarea pachetului vasculo-nervos hemoragia postextractionala fractura de unghi mandibular, postextractional factura tablei osoase linguale A, B, E (2, pag 151)
1422. A. B. C. D. E.
Tulburari asociate incluziei molarului de minte superior: stomatita odontiazica parlizii faciale sialoree sinuzita maxilara odontogena fractura tuberozitatii A, D (2, pag 153)
1423. A. B. C. D. E.
Odontectomia molarului de minte superior: variant de incizie este cea trapezoidala trepanarea tablei osoase se realizeaza cu un instrument rotativ luxarea dintelui se face cu ajutorul elevatorului drept in sensul oro-vestibular incizia se poate realize similar celei “in baioneta” decolarea muco-periostului se face numai cu ajutorul unei comprese imbibate in ser fiziologic B, D (2, pag 152-153)
1424. Odontectomia caninilor superiori inclusi pe cale palatinala: A. incizia de-a lungul dintilor este completata de o incizie antero-posterioara pe linia mediana B. se face anestezia nervului infraorbitar pe cale orala cu o anestezie a nervului incisiv si a nervului palatin anterior C. incizia se practica la aproximativ 3-4 mm de marginea gingivala de-a lungul dintilor dupa care mucoasa va fi decolata cu ajutorul decolatorului D. extractia dintelui se face cu ajutorul clestelui ”in baioneta” E. decolarea se face numai cu ajutorul unei comprese imbibate in ser fiziologic
A, B, D (2, pag 161) 1425. A. B. C. D. E.
Accidente intraoperatorii in odontectomia caninului inclus luxarea procesulu alveolar deschiderea foselor nazale fracturarea apexurilor caninilor in cauza deschiderea sinusului maxilar hemoragii prin sectionarea arterei palatine B, D (2, pag 163)
1426. A. B. C. D. E.
Redresarea chirurgicala – ortodontica a caninilor inclusi - indicatii: cand exista spatiu suficient pe arcada chiar si al incluzii profunde chiar daca dintele nu se gaseste in dreptul spatiului sau de eruptive normal la pacienti tineri cand incluzia nu este profunda A, D, E (2, pag 165)
1427. A. B. C. D. E.
Obiectivele rezectiei apicale sunt: perforarea apexului controlul asupra etanseizarii obturatiei de canal dinti cu radacini nedezvoltata unde tehnica apexificarii cu hidroxid de calciu esueaza dezobturarea canalelor radiculare eliminarea denticulilor intercanaliculari B (2, pag 174)
1428. A. B. C. D. E.
Printre anomaliile anatomice enumeram: perforatii apicale dinti cu radacini curbe perforatii periapicale hipercementoza prezenta dentine secundare A (2, pag 174)
1429. A. B. C. D. E.
Leziunile periapicale sunt: fractura radiculara parodontita apicala cronica chisturi radiculare osteita periapicala cronica fractura procesului alveolar
B, C, D (2, pag 175) 1430. A. B. C. D. E.
Contraindicatiile rezectiei apicale: fractua radiculara verticala leziuni periapicale cai false, perforatii ale podelei camerei pulpare dinti fara valoare protetica resturi radiculare care nu permit restaurare corono-radiculara A, D, E (2, pag 175)
1431. A. B. C. D. E.
Tipurile de lambouri pentru rezectia apicala: lambou semilunar in baioneta trapezoidal in “L” lambou gingival “in plic” A, C, D, E (2, pag 176-179)
1432. A. B. C. D. E.
Avantajele lamboului semilunar: nu exista un punct de referinta pentru repozitionarea lamboului nu necesita o anestezie locala extinsa incizia intersecteaza eminentele radiculare dimensiuni limitate ale lamboului pacientul poate mentine o igiena orala buna B, E (2, pag 177)
1433. A. B. C. D. E.
Dezavantajele lamboului triunghiular: sutura interdentara este mai dificila este indicat pentru dintii cu radacini scurte riscul de intersectare a leziunii este eliminat inciziile trebuie sa fie prelungi in cazul dintilor cu radacini lungi incizia se poate extinde in mucoasa mobile pentru favorizara accesului A, D, E (2, pag 178)
1434. A. B. C. D. E.
Fractura radiculara a dintilor temporari are indicatie de imobilizare tratamentul endodontic extractie reconstrucŃie coronara replantare
C (2, pag.390) 1435. A. B. C. D. E.
Tratamentul contuziei dentare consta in: extractia dintelui imobilizarea dintelui cu ligaturi de sarma scoaterea din ocluzie a dintelui expetativa obturatie radiculara D (2, pag 391)
1436. A. B. C. D. E.
Tratamentul fracturilor radiculare in 1/3 apicala consta in: imobilizarea monomaxilara rezectia apicala cu tratament endodontic extractia dentara drenaj endodontic coafaj direct B (2, pag 390)
1437. Care din urmatoarele forme de traumatisme ale tesuturilor parodontale ale dintilor permanenti nu necesita tratament: A. subluxatia B. luxatia cu intruzie C. luxatia cu extruzie D. luxatia laterala E. contuzia E (2, pag 390) 1438. A. B. C. D. E.
Fisuri ale smaltului: necesita testarea vitalitatii pulpare; sunt solutii de continuitate totale ale tesuturilor dure dentare; sunt solutii de continuitate partiale ale tesuturilor dure dentare cu pierdere de substanta; provoaca tulburari in articulatia dentara; se clasifica in cervicala, medie si apicala. A (2, pag 389)
1439. A. B. C. D. E.
Dintre formele clinice ale traumatismelor tesuturilor-parodontale fac parte: avulsia completa luxatia cu extruzie luxatia cu intruzia contuzia parodontala fractura radiculara
A, B, C, D (2, pag 390) 1440. Fracturile coronare ale dintilor permanenti din cadrul traumatismelor dentoparodontale: A. nu intereseaza niciodata camera pulpara, aceasta fiind redusa in volum B. in cazul fracturilor smaltului si dentinei fara deschiderea camerei pulpare nu exista durere, camera pulpara fiind inchisa C. in cazul fracturilor cu interesarea camerei pulpare dentina si pulpa sunt foarte sensibile la atingere D. in cazul fracturilor complicate, la pacienŃii tineri, tratamentul de elecŃie este cel de extirpare vitala urmata de reconstrucŃie coronara E. in fracturile complicate, la pacientii adulti, se practica extirparea vitala urmata de obturatie endodontica C, E (2, pag 389) 1441. A. B. C. D. E.
Traumatismele tesuturilor parodontale ale dintilor permanenti prezinta: contuzia subluxatia intruzia luxaŃia laterala fractura partial A, B, C, D (2, pag 390)
1442. A. B. C. D. E.
Luxatiile dintilor temporari necesita: replantarea imediata dupa expulzie extractia imediata dupa intruzie tractiune elastica pentru repozitionare expectativa in cazul intruziei antibioterapie in cazul in care apar complicatii septice B, D, E (2, pag 391)
1443. A. B. C. D. E.
Cele mai obisnuite tipuri de fracturi coronare sunt: fisuri fracturi coronare necomplicate fracturi coronare complicate mobilitate coronara toate acestea A, B, C (2, pag 388)
1444. Fractura coronara necomplicata reprezinta A. fractura smaltului
B. C. D. E.
fractura penetranta fractura smaltului cu deschiderea camerei pulpare fractura smalŃului si dentinei fara deschiderea camerei pulpare fisura smaltului A, D (2, pag 388)
1445. A. B. C. D. E.
In etiologia traumatismelor dento-alveolare mentionam: agresiune umana accidente sportive accidente iatrogene accidentele de circulatie supuratiile A, B, C, D (2, pag 388)
1446. A. B. C. D. E.
Cum se procedeaza in cazul unei avulsii traumatice unidentare: dintele avulsionat se plaseaza in solutie salina si se curate de detritusuri alveola este irigata cu ser fiziologic sau lapte alveola se chiureteaza energic si se aspira cheagul sanguin se efectueaza anestezie dintele se replanteaza A, B, D, E (2, pag 391)
1447. A. B. C. D. E.
In luxatiile cu intruzie ale dintilor temporari: dintele temporar se extrage chiar daca nu impiedica eruptia dintelui permanent poate exista o eruptie spontana a dintelui daca el este deplasat vestibular dintele se extrage daca impiedica eruptia dintelui permanent dintele se aduce pe arcada si se imobilizeaza daca se produce infectia gingivo mucoasei el va fi extras B, C, E (2, pag 391)
1448. A. B. C. D. E.
Subluxatia dentara presupune: mobilitate anormala a dintelui durere la percutie deplasarea dintelui nu exista deplasari ale dintelui radiografia este necaracteristica A, B, D (2, pag 390)
1449. Luxatiile dintilor se pot clasifica astfel: A. contuzie
B. C. D. E.
subluxatie luxatie cu intruzie luxatie cu extruzie luxatie cu incluzie A, B, C, D (2, pag 390)
1450. Ce element anatomic imparte spatial genian intr-un compartiment extern si unui intern: A. muschiul maseter B. muschiul buccinator C. muschiul platysma D. bula lui Bichat E. artera faciala B (2, pag 251) 1451. A. B. C. D. E.
Ce semn clinic caracterizeaza flegmonul difuz al planseului oral: febra marcata disfagie tumefactie masiva cu o duritate lemnoasa trismus accentuat halena fetida C (2, pag 271)
1452. A. B. C. D. E.
Abcesul palatinal – diagnosticul diferential se face cu: epulisul abces vestibular formatiuni tumorale ale fibromucoasei palatinale fibromul odontomul C (2, pag 248)
1453. A. B. C. D. E.
Semnul patognomonic al unui abces este: induraŃia crepitaŃiile gazoase infiltrat dur, dureros fluctuenŃă tegumente cianotice D (2, pag 244)
1454. Abcesul vestibular - diagnosticul diferential se face cu:
A. B. C. D. E.
chistul maxilar suprainfectat abcesul de spatiu submandibular adenita supurata submandibulara formatiuni tumorale ale fibromucoasei palatnale goma lunetica A (2, pag 247)
1455. A. B. C. D. E.
Spatiul canin este delimitat superior de: baza craniului tuberozitatea maxilarului marginea infraorbitala muschiul milohioidian osul hiod C (2, pag 254
1456. A. B. C. D. E.
Simptomatologia supuratiilor spatiului temporal profund: stare generala alterata asociata cu trismus intens palparea regiunii perituberozitare este nedureroasa disfagie cu odinofagie muscoasa hemiplanseului bucal este congestionata si edematiata mucoasa este acoperita cu depozite false de membrane A (2, pag 264)
1457. A. B. C. D. E.
Diagnosticul diferential al abcesului de spatiu submandibular nevralgii de trigemen tumori chistice de planseu bucal flegmonul difuz adenopatii specifice stafilococii cutanate labio-mentoniere D (2, pag 258)
1458. A. B. C. D. E.
Factorii favorizanti ai aparitiei supuratiilor difuze sunt: virulenta crescuta a florei microbiene leziuni traumatice difuzarea unor procese septice antibioterapia corect condusa virulenta scazuta a florei microbiene A (2, pag 242)
1459. A. B. C. D. E.
Adenita acuta geniana: apare cel mai frecvent dupa o adenita acuta congestiva diagnosticul diferential se face cu tumori de parotida este data de supuratia ganglionului buccinato-comisural local se constata un ganglion cu volum crescut starea generala nu este modificata C (2, pag 279)
1460. A. B. C. D. E.
Flegmonul: este o colectie supurata limitata este o supuratie difuza cu caracter extensiv existenta unei colectii supurate tegumentele acoperitoare sunt destinse si cianotice starea generala este marcata de prezenta sindromului toxico-septic B, D, E (2, pag 271)
1461. A. B. C. D. E.
Diagnosticul diferential al abcesului vestibular se face cu: chistul maxilar in faza de exteriorizare chisul de maxilar suprainfectat goma luetica formatiuni tumorale ale fibromucoasei palatinale flegmonul difuz hemifacial A, B (2, pag 247)
1462. A. B. C. D. E.
Spatiul bucal este delimitat: medial de oasele nazale superior de arcul zigomatic anterior tuberozitatea maxilara posterior de rafeul pterigomandibular si spatiul maseterin lateral tegumentul B, D, E (2, pag 251)
1463. A. B. C. D. E.
Adenita acuta parotidiana: apare cel mai frecvent dupa o adenita acuta congestiva se delimiteaza sub forma unui nodul cu fluctuenta in urma procesului supurativ e un nodul mobil care apoi supureaza diagnosticul diferential se face cu tumorile de parotida diagnosticul diferential se face cu parotiditele acute C, D, E (2, pag 278-279)
1464. A. B. C. D. E.
Osteoperiostita-simptomatologie: odontalgii moderate asociate cu mobilitate dentara durere pulsatila stare generala moderat alterata in dreptul dintelui exista o impastare dureroasa la palpare aparitia unei adenopatii submentoniere A, D (2, pag 281)
1465. A. B. C. D. E.
Osteita-simptomatologie deformarea reliefului facial prezenta unei micropoliadenopatii durere pulsatila iradiata deformare a corticalei vestibulare sau orale tumefactie extinsa de-a lungul substratului osos C, D (2, pag 281)
1466. A. B. C. D. E.
Osteomielita supurata acuta-diagnostic diferential: supuratii periosoase infectii specifice si nespecifice tumori benigne osteita tumori maligne suprainfectate A, D (2, pag 283)
1467. A. B. C. D. E.
Spatiul sublingual-delimitare: superior - spatiul infratemporal superior - mucoasa sublinguala inferior - chinga pterigomaseterina inferior - muschiul milohioidian lateral - arcul mentonier B, D, E (2, pag 259)
1468. A. B. C. D. E.
Factori favorizanti locali: parodontita apicala acuta chisturi radiculare suprainfectate inflamatia cronica sau afectiuni alergice ale mucoasei rino-sinuzale osteita procesului alveolar chisturi foliculare suprainfectate C (2, pag 295)
1469. A. B. C. D. E.
Sinuzita maxilara acuta - semne obiective cefalee matinala laringie recidivante oboseala rinoree purulenta cacosmie subiectiva D (2, pag 296)
1470. A. B. C. D. E.
Sinuzita maxilara acuta - semne subiective tegumente geniene moderat tumefiate halitoza tuse senzatie de plenitudine sau presiune in regiunea geniana durere dentara cu caracter pulsatil D (2, pag 296)
1471. A. B. C. D. E.
Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare acute se face cu: tumorile maligne de mezo si suprastructura chistul mucos intrasinuzal sinuzita cronica rinogena osteomielita maxilarului supuratiile geniene de cauza dentara D, E (2, pag 299)
1472. A. B. C. D. E.
Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare acute NU se face cu: sinuzita acuta rinogena supuratiile geniene de cauza dentara tumorile maligne de mezo si suprastructura sinuzita maxilara fungica nevralgii infraorbitare C, D (2, pag 299)
1473. A. B. C. D. E.
Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare cronice: chistul mucos intrasinuzal supuratiile geniene de cauza dentara sinuzita hematogena tumorile maligne de mezo si suprastructura sinuzitele maxilare specifice A, D, E (2, pag 299)
1474. A. B. C. D. E.
Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare cronice NU se face cu: sinuzita maxilara alergica sinuzitele maxilare specifice sinuzita acuta rinogena nevralgii infraorbitare sinuzita consecutiva a fracturilor de maxilar C, D (2, pag 299)
1475. A. B. C. D. E.
Tratamentul comunicarii oro-sinuzale este sub 2 mm: este necesar un tratament chirurgical se va folosii manevra Valsalva alimentatia in primele 3 zile va fi lichida sau semilichida se evita formarea unui cheag evitarea variatiilor presionale 3-4 saptamani C, E (2, pag 304)
1476. A. B. C. D. E.
Plastia comunicarii intr-un plan: este mai dificila este cea mai folosita in practica planul oral va fi reprezentat de un lambou palatinal cu pediculul posteritor se utilizeaza lamboul vestibular trapezoidal alunecat se utilizeaza lamboul dreptunghiular palatinal B, D (2, pag 304-305)
1477. A. B. C. D. E.
Chisturile de dezvoltare sunt: chistul rezidual chistul radicular chistul osos anevrismal chistul de eruptie defectul osos Stafne D (2, pag 450)
1478. A. B. C. D. E.
Nu fac parte din chisturile odontogene: chistul nazo-palatin chistul gingival al adultului keratochistul odontogen chistul de eruptie chistul folicular A (2, pag 450)
1479. Diagnosticul diferential al keratochistului odontogen primordial unilocular NU se face: A. fibromul ameloblastic B. ameloblastomul C. chistul rezidual D. tumori maligne endoosoase E. chistul parodontal lateral D (2, pag 453) 1480. A. B. C. D. E.
Aspectul tipic radiologic al chistului folicular: radiotransparenta uniloculara radiotransparenta multiloculara radioopacitate uniloculara radiotransparenta in “semiluna” radiotransparenta in “raze de soare” A (2, pag 456)
1481. A. B. C. D. E.
Diagnosticul diferential al chistului parodontal lateral NU se face cu: chistul folicular fibromul ameloblasic tumori benigne osoase tumori maligne endoosoase chistul radicular lateral B (2, pag 460-461)
1482. A. B. C. D. E.
Aspectul radiologic al ameloblastomului: radioopacitate multiloculara radiotransparenta uniloculara loculatii de dimensiuni mari cu aspect de “baloane de sapun” loculatii de dimensiuni mici au aspect de “baloane de sapun” nici un raspuns corect C (2, pag 475)
1483. A. B. C. D. E.
Diagnosticul diferential al ameloblastomului: chistul rezidual chistul median mandibular cavitatea osoasa idiopatica chistul osos anevrismal chistul radicular D (2, pag 475)
1484. A. B. C. D. E.
Tratamentul ameloblastomului se face: drenaj vestibular drenaj endodontic incizie vestibulara orizontala rezectia marginala toate raspunsurile corecte D (2, pag 476)
1485. A. B. C. D. E.
Ameloblastomul extraosos-diagnostic diferential odontomul chistul folicular chistul radicular lateral hiperplazii “epulis-like” parodontopatia marginala cronica profunda D (2, pag 482)
1486. A. B. C. D. E.
Fibromul ameloblastic - semne radiologice: radioopacitate uniloculara radioopacitate multiloculara radiotransparenta uniloculara si multiloculara radiotransparenta liniara verticala nici un raspuns nu e corect C (2, pag 483)
1487. A. B. C. D. E.
Enumerati chisturile odontogene chistul nazopaltin chistul folicular chistul rezidual chistul de eruptie keratochistul odontogen B, D, E (2, pag 450)
1488. A. B. C. D. E.
Diagnosticul diferential al keratochistului odontogen se face cu: chistul folicular ameloblastomul hiperplaziile fibromul osifiant fibromul ameloblastic A, B, E (2, pag 453)
1489. A. B. C. D. E.
Dintre chisturile inflamatorii fac parte: chistul median palatinal chistul radicular chistul gingival al adultului chistul rezidual chistul folicular B, D (2, pag 450)
1490. A. B. C. D. E.
Tratamentul keratochistului este: chistectomia drenarea endoosoasa rezectia osoasa nu se intervine chirurgical folosirea tuburilor de dren A, C (2, pag 454)
1491. A. B. C. D. E.
Diagnosticul diferential al chistului rezidual se face cu: supuratiile difuze flegmonul planseului bucal tromboflebite a sinusului cavernos chistul periapical leziuni chistice ale oaselor maxilare D, E (2, pag 470)
1492. A. B. C. D. E.
Mixomul odontogen - diagnostic diferential: hipercementoza scleroza osoasa focala hemangioame osoase ameloblastomul fibromul osifiant C, D (2, pag 490)
1493. A. B. C. D. E.
Diagnosticul diferential al ameloblastomului se face cu: chistul radicular cavitatea osoasa idiopatica fibromul ameloblastic fibromul sau mixomul odontogen malformatii vasculare endoosoase C, D, E (2, pag 475)
1494. A. B. C. D. E.
Formele anatomo-patologice ale ameloblastomului sunt: radicular folicular cu celule granulare bazocelular rezidual B, C, D (2, pag 475)
1495. A. B. C. D. E.
Tratamentul ameloblastoamelor: rezectia marginala drenaj vestibular sinfizectomia segmentara chiuretajul tumorii reconstructia cu materiale aloplastice A, D (2, pag 476)
1496. A. B. C. D. E.
Ameloblastomul unichistic se clasifica in: ameloblastom in situ mural ameloblastom in situ intraluminal ameloblastom invaziv ameloblastom microinvaziv ameloblastomul fibros A, B, C, D (2, pag 480)
1497. A. B. C. D. E.
Fibromul ameloblastic: are aspectul unei mase tumorale solide nedelimitata in forme mici este asimptomatic diagnosticul diferential se face cu osteomul diagnosticul diferential se face cu keratochistul odontogen nu are tratament B, D (2, pag 483)
1498. A. B. C. D. E.
Odontomul: este o tumora neodontogena este considerat o tumora propriu-zisa prezinta o forma compusa asemanatoare unui dinte apare frecvent la adolescent sau tineri diagnosticul diferential se face cu keratochistul C, D (2, pag 484)
1499. A. B. C. D. E.
Fibroodontomul ameloblastic - diagnostic diferential osteomul dinti inclusi keratochistul fibromul ameloblastic ameloblastomul C, D, E (2, pag 485)
1500. A. B. C. D. E.
Mixomul odontogen: se prezinta ca o radioopacitate uniloculara se prezinta ca o radiotransparenta multiloculara macroscopic este tipic gelatinos tratamentul mixomului este marsupializarea diagnosticul diferential se face cu ameloblastomul B, C, E (2, pag 490-492)
1501. A. B. C. D. E.
Cementoblastomul - diagnostic diferential: osteoblastomul hipercementoza odontomul osteopetroza condromul A, B, C (2, pag 492-493)
1502. A. B. C. D. E.
Hiperplazia inflamatorie: este deobicei localizata in fundurile de sac vestibulare in fazele initiale de evolutie se intervine chirurgical dupa interventie pacinetul nu are voie sa poarte proteza se produce prin traumatizarea acuta a mucoasei fundului de sac este localizata numai in fundurile de sac vestibulare A (2, pag 203)
1503. A. B. C. D. E.
Torusul palatin: este ovalar in treimea anterioara a boltii palatine este alungit in treimea posterioara a boltii palatine este alungit in doua treimi posterioare ale boltii palatine este asimtomatic fiind acoperit de cele mai multe ori de mucoasa normala este necesar tratamentul chirurgical daca nu permite stabilitatea unei lucrari protetice C, D, E (2, pag 218)
1504. A. B. C. D. E.
Rezectia modelanta a osteoamelor periferice: se localizeaza la ambele oase maxilare de cele mai multe ori vestibular in marea majoritate a cazurilor se realizeaza tratamentul chirurgical se realizeaza o incizie in “U” cu decloarea unui lambou “in baioneta” indepartarea leziunii se practica cu instrumentar rotativ sub irigare abundenta dupa regularizarea osului se remodeleaza lamboul muco periostal A, D, E (2, pag 220)
1505. A. B. C. D. E.
Metodele de tratament in sindromul algodisfunctional Nu sunt: modificarea dietei tratament cu agenti fizici tratament chirurgical terapia ocluzala tratament medicamentos C (2, pag 683-684)
1506. A. B. C. D. E.
Factorii etiologici ai patologiei articulare: hipoplazia ramului mandibular hiperplazia condiliana hiperplazia ramului mandibular nevralgia trigeminala chisturi benigne B (2, pag 686)
1507. Simptomatologia luxatiei anterioare bilaterale a articulatiei temporo mandibulare sunt: A. imposibilitatea deschiderii gurii B. devierea mandibulei in partea afectata C. depresiune pretragiana D. se percep miscarile condilului in conductul auditiv extern E. fata este asimetrica C (2, pag 688) 1508. A. B. C. D. E.
Diagnosticul diferential in luxatia anterioara: parestezii faciale paralizii faciale hiperestezii fractura maxilara fractura ramurei bazilare mandibulare B (2, pag 689)
1509. A. B. C. D. E.
Dintre luxatiile temporo-mandibulare NU fac parte: luxatia anterioara laterala luxatia laterala luxatia mediana luxatia anterioara unilaterala luxatia anterioara recidivanta cronica C (2, pag 688-693
1510. A. B. C. D. E.
Simtomatologia luxatiei posterioare: mentonul este deviat de partea leziunii ocluzie incrucisata linia interincisiva este deviate contralateral miscari mandibulare absente nici o varinata nu este corecta D (2, pag 693)
1511. A. B. C. D. E.
Printre semnele radiologice ale artritei traumatice se numara: fracturi subcondiliene fisuri subcondiliene fracturia meniscului articular calcificari ale capsule articulare nu apar modificari osoase E (2, pag 697)
1512. Dintre tumorile benigne frecvente la nivelul articulatiei temporo-mandibulare se numara: A. carcinomul spinocelular B. condromul C. ameloblastomul D. condromatoza sinoviala E. cementoblastomul B, D (2, pag 694) 1513. A. B. C. D. E.
Dintre leziunile inflamatorii ale articulatiei temporo-mandibulare enumeram: luxatia laterala artrita infectioasa nespecifica capsulita inflamatia meniscului articular artrita hiperuremica (gutoasa)
B, C, E (2, pag 695-698) 1514. A. B. C. D. E.
Constrictia mandibulara este de cauza: cutaneo-mucoasa dentara musculara ischemica periarticulara A, C, E (2, pag 699)
1515. A. B. C. D. E.
Constrictia mandibulara de cauza periarticulara se datoreaza: interventiilor chirurgicale la nivelul ramurei mandibulare chisturilor benigne cicatricilor cheloide traumatismelor articulare traumatismelor periarticulare D, E (2, pag 699)
1516. A. B. C. D. E.
Diagnosticul diferential al constrictiei mandibulare se face cu: paralizii faciale trismus anchiloaza temporo-mandibulara unilatereala fractura subcondiliana luxatia anterioara unilaterala B, C (2, pag 699-700)
1517. A. B. C. D. E.
Semnele clinice ale anchilozei extracapsulare sunt: devierea mandibulei de partea afectata ocluzie incrucisata obrajii turtiti miscarile de proptruzie sunt reduse ca amplitudine retrognatism mandibular A, D (2, pag 702)
1518. A. B. C. D. E.
Indicatiile absolute ale artroscopiei: deplasari anterioare fara reducere ale discului artrite liza aderentelor luxatii cronice recidivante lavajul articulatiei temporo – mandibulare
C, E (2, pag 705) 1519. A. B. C. D. E.
Contraindicatiile artroscopiei: infectii locale supuratii locale liza aderentelor anchiloza temporo-mandibulara tratamentul tumorilor maligne A, D, E (2, pag 705)
1520. A. B. C. D. E.
Indicatiile artrocentezei: supuratii locale artrite luxatii cronice recidivante deplasare anterioarea fara reducerea discului tratamentul tumorilor maligne B, D (2, pag 705)
1521. A. B. C. D. E.
Indicatiile artroscopiei NU sunt: discoplastii artroplastii infectiile locale sindrom algodisfunctinal plastia tuberculului articular C, D (2, pag 705)
1522. A. B. C. D. E.
Indicatiile condilectomiei sunt: luxatiile cronice recidivante fractura procesului condilian artrita reumatoida severa tumori benigne si maligne artrita traumatica A, C, D (2, pag 707)
1523. A. B. C. D. E.
Indicatiile condilectomiei sunt: hipermobilitate mandibulara hiperplazia condiliana artrite infectioase cu liza condilului hiperplazia condiliana inactive artrite posttraumatice
B, C (2, pag 707) 1524. Tumorile maligne din sfera oro-maxilo-faciala se caracterizeaza prin: A. crestere tumorala lenta; B. sunt bine delimitate; C. disemineaza pe cale limfatica, rar hematogena; D. crestere tumorala tip infiltrativ-distructiv; E. invazie locala si la distanta. C,D,E (2, pg. 537) 1525. Factorii de risc externi incriminati in aparitia tumorilor maligne oro-maxilofaciale sunt: A determinismul genetic; B. tutunul; C. radiatiile solare; D. alcoolul; E. agentii infectiosi. B,C,D,E (2, pg.545-547) 1526. Dintre leziunile cu potentialde malignizare, mentionam: A. fibroza submucoasa orala; B. disfagia sideropenica; C. leucoplazia patata; D. eritroplazia; E. toate acestea. A,B (2, pg. 551-552)
1527. Formele de debut ale tumorilor maligne orale sunt: A. forma vegetanta; B. forma endofitica; C. concomitenta tumorala; D. durerea; E. tumefactia. A,B (2, pg.553) 1528. Ganglionii cervicali profunzi sunt: A. ggl. submentali; B. ggl. submandibulari; C. ggl. situati de-a lungul vaselor transverse ale gatului; D. ggl situati de-a lungul venei jugulare interne.
E. ggl situati de-a lungul nervului accesor. C,D,E (2, pg.559.)
1529. A. B. C. D. E.
Afectiunile dureroase de cauza neurogena sunt: durerea dento-parodontala durerea faciala atipica durerea de natura sinusala nevralgia de trigemen sindromul Ernst D (2, pag 916)
1530. A. B. C. D. E.
Etiologia nevralgiei de trigemen: procese expansive tumorale intracraniene pacientii ce au suferit o tonsilectomie lezarea ligamentului stilomandibular compresie pe artera carotida tulburari degenerative ale articulatie temporo mandibulare A (2, pag 916)
1531. A. B. C. D. E.
Etiologia nevralgiei de trigemen: compresia radacinii nervului trigemen la intrarea in craniu prin foramen meningiom anevrisme anomalii vasculare boala Paget osoasa A, B, C, D (2, pag 916)
1532. A. B. C. D. E.
Diagnosticul diferential al nevralgiei de trigemen: nevralgia de nerv gloso-faringian nevralgia nervului facial nevralgia occipitala nevralgia vidiana nevralgia nervului laringeu inferior A, B, C, D (2, pag 918)
1533. A. B. C.
Tratamentul chirurgical al nevralgiei trigeminale, vizeaza: inteparea nervului trigemen extractia dintelui causal producerea paresteziei pe o hemiarcada
D. termocoagularea prin radiofrecventa E. blocajul clinic anestezic D, E (2, pag 918) 1534. Solidarizarea dinŃilor stâlpi în tratamentul preprotetic al edentaŃiei parŃiale se indică în următoarele cazuri: A. Dinti compromişi parodontal, care se vor mobiliza prin solidarizarea de dinŃii sănătoşi. B. DinŃi cu rezecŃie apicală. C. DinŃi cu rădăcini scurte, numai dacă prezintă o implantare deficitară. D. DinŃii izolaŃi, numai dacă prezintă mobilitate. E. La mandibulă, când în edentaŃia terminală pintenul ocluzal se plasează, din diferite motive în foseta mezială. (7 ,pag. 101). B 1535. Succesiunea corectă a etapelor de tratament preprotetic este: A. Tratamentul ortodontic, parodontal, chirurgical, odontal, echilibrare ocluzală, implante transfixiante,protezare provizorie. B. Tratamentul chirurgical, implante transfixiante, tratament odontal, tratament ortodontic, tratament parodontal, tratament de echilibrare ocluzală, protezare provizorie. C. Tratamentul chirurgical, parodontal, echilibrare ocluzală, ortodontic, odontal, implante transfixiante,protezare provizorie. D. Tratamentul de echilibrare ocluzală, ortodontic, parodontal, odontal, implante transfixiante, chirurgical,protezare provizorie E. Ordinea va fi aleatorie, în funcŃie de preferinŃele medicului. (7 ,pag. 87, 88, 89 C 1536. Zonele protetice negative la maxilar sunt reprezentate de: A. ParodonŃiul marginal, necesitând o foliere de aproximativ 0,5-1 mm. B. Papila incisivă, necesitând o foliere de aproximativ 0,5-1 mm. C. Torusul palatin de dimensiuni medii, necesitând o foliere de aproximativ 0,5-1 mm. D. Rugile palatine, necesitând foliere de 0,5-1 mm. E. Rafeul median maxilar, necesitând o foliere de 0,5-1mm (7 ,pag. 113) . C 1537. Solidarizarea dinŃilor stâlpi se indică în următoarele cazuri, cu excepŃia: A. dinti stâlpi izolaŃi cu mobilitate B. dinti stalpi izolaŃi fără mobilitate C. când raportul coroană-rădăcină este în favoarea coroanei D. când raportul coroană- rădăcină este Ńn favoarea rădăcinii E. rădăcini scurte, chiar dacă dinŃii au implantare bună.
(7 ,pag. 101) C 1538 . Zonele protetice pozitive la maxilar sunt reprezentate de: A. papila incisivă B. rugile palatine C. creştele alveolare D. tuberculii piriformi E. rafeul median. (7 ,pag. 111) C 1539. Atitudinea faŃă de breşele suplimentare care complică diferite clase de edentaŃii este următoarea: A. confecŃionarea unei proteze acrilice cu mai multe şei; B. extracŃia dinŃilor restanŃi şi realizarea unei proteze acrilice totale; C. realizarea unei proteze scheletate cu mai multe şei; D. închiderea breşelor suplimentare cu punŃi şi apoi realizarea unei proteze scheletate; E. în aceasta situaŃie clinică nu se poate realiza o proteza scheletată. (7 ,pag. 105) D 1540. în cazul unei edentaŃii de cl. a II-a complicată cu o breşa laterală atitudinea terapeutică va fi următoarea: A. închiderea breşei laterale cu o punte şi apoi realizarea unei proteze scheletate; B. se contraindică realizarea de o proteza scheletată cu două şei; C. dacă lipsesc doar molarii, cel mai frecvent se indică realizare unei punŃi care să închidă breşa laterală şi a unei punŃi cu o extensie distală de pe premolarii limitanti edentatiei terminale; D. cel mai indicat este sa se realizeze o proteza sceletata cu doua sei; E. se indica extractia dintilor distali de bresa laterala si trannsformarea edentatiei de cl. a II-a in edentatie de cl. I-a, care se va rezolva ulterior printr-o protezare scheletata. (7 ,pag. 107) . D 1541. Parodontiul marginal trebuie sa fie ocolit de proteza la o distanta de: A. 3 mm; B. 4 mm; C. 5 mm; D. 6 mm; E. 7 mm. (7 ,pag. 113) C 1542. Pintenii supracingulari sunt indicati a fi realizati mai ales pe: A. caninii inferiori;
B. incisivii centrali superiori; C. incisivii centrali inferiori; D. caninii superiori; E. incisivii laterali superiori. (7 ,pag. 96) D 1543. Tratamentul edentatiei partiale cu ajutorul protezelor mobilizabile cuprinde: A. Tratament preprotetic B. Tratament proprotetic C. Tratament protetic propriu-zis D. Tratament nespecific si specific E. Toate (7 ,pag. 87) E 1544. Cate crosete sunt necesare pentru ancorarea unei proteze: A. depinde de numarul dintilor stalpi care limiteaza bresa B. un croset in edentatiile clasa I si II Kennedy fara brese suplimentare C. doua crosete in edentatiile subtotale cu doi dinti restanti D. doua crosete in edentatiile clasa IV Kennedy redusa tratata cu proteze scheletate E. trei crosete in edentatiile clasa III Kennedy complicate cu o bresa laterala (7 ,pag. 116) A,C,D 1545. in cazul modificarii dimensiunii verticale se impun urmatoarele: A. indepartarea obligatorie a lucrarilor protetice in cazul unei DVO micsorate B. refacerea lucrarilor protetice in cazul unei DVO corecte sau marite, dar nu mai mult de 2 mm C. . refacerea lucrarilor protetice in cazul unei DVO corecte sau marite, dar nu mai mult de 1 mm D. redimensionarea DVO este necesara in cazul DVO micsorata cand pacientul o solicita E. orice redimensionare DVO trebuie tatonata prin proteze provizorii (7 ,pag. 81) C,D,E 1546. Pentru proteza scheletata pentru acoperirea dintilor stalpi se pot utiliza urmatoarele tipuri de microproteze: A. coroane turnate B. coroane mixte mai ales metalo-acrilice C. coroane mixte mai ales metalo-ceramice D. dispozitive radiculare E. coroane de substitutie (7 ,pag. 93) A,C,D,E 1547. Tratamentul de echilibrare ocluzala va avea in vedere:
A. slefuiri la nivelul cuspizilor B. inlaturarea factorilor de iritatie locala si mecanica C. depistarea si inlaturarea contactelor premature si interferentelor D. . redimensionarea DVO (7 ,daca este cazul) prin proteze provizorii E. . realizarea unui plan de ocluzie corect (7 ,pag. 80-81) A,C,D,E 1548 Tratamentul preprotetic prezinta urmatoarele caracteristici: A. este numit si tratament specific B. se instituie dupa examinarea modelelor documentare C. are rolul asanarii cavitatii bucale D. cuprinde si realizarea tratamentului parodontal E. include refacerea dimensiunii verticale de ocluzie dacaa aceasta se impune (7 ,pag. 79-80) B,C,D,E 1549. Interventiile chirurgicale asupra mucoasei in cadrul tratamentului proprotetic din edentatia partiala sunt necesare in mai multe cazuri: A. fren labial inserat aproape de muchia crestei frontale; B. fren lingual alungit; C. bride laterale asimetrice; D. hipertrofii si hiperplazii existente la nivelul versanŃilor crestelor, fundurilor de sac sau bolŃii palatine; E. fren labial multiplu in dreptul grupului dentar restant. (7 ,pag. 90) . A,D 1550. Interventiile chirurgicale asupra osului in edentatia partiala care fac parte din tratamentul proprotetic sunt necesare pentru: A. rezectia unghiului gonion mandibular proeminent; B. neregularitati osoase, dureroase la palpare; C. creste retentive in diferite regiuni, mai ales frontal; D. condil mandibular articular atrofiat; E. torus mandibular si maxilar de dimensiuni exagerat de mari. (7 ,pag. 90) B,C,E 1551 . O coroana de invelis metalica pentru dintii laterali in scopul realizarii unei proteze scheletate trebuie sa indeplineasca mai multe conditii: A. lacas sau lacase pentru pinteni ocluzali; B. convexitatea vestibulara mai mare de 1mm necesara pentru orice croset; C. planuri de ghidare pe fetele proximale dinspre edentatii; D. fata orala, fie perfect plana, fie cu prag plasat la 1mm de parodonŃiu marginal;
E. fata orala, cu prag plasat la 2mm de parodontiul marginal. (7 ,pag. 99) A,C,D 1552 Restabilirea planului de ocluzie in edentatia partiala se va asigura prin: A. slefuire la nivelul cuspizilor; B. devitalizari si amputari coronare, gingivectomii sau alveoloplastii si acoperirea cu microproteze; C. indepartarea lucrarilor fixe necorespunzatoare; D. extracŃia dintelui migrat; E. protezarea acrilica tranzitorie. (7 ,pag. 88) A,B,C,D 1553 Solidarizarea dintilor stalpi este recomandata in urmatoarele situatii: A. pe dinti vecini cu carii in oglinda; B. dinti stalpi cu mobilitate moderata; C. raportul coroana-radacina modificat in favoarea coroanei; D. cand dinŃii au anomalii de poziŃie; E. radacini scurte, chiar daca implantarea este buna. (7 ,pag. 101) . B,C,E 1554 in edentatia partiala, acoperirea dintilor stalpi cu microproteze se indica in urmatoarele situatii: A. Rezistenta mecanica redusa a dintilor stalpi datorita unor carii profunde sau obturatii masive. B. Retentivitati naturale exagerate. C. Lacase ocluzale ce depasesc mult stratul de smalt. D. TendinŃa la carie E. Utilizarea sistemelor speciale de mentinere. (7 ,pag. 98) A,C,D,E 1555 Realizarea de proteze partiale cu 3 sau 4 sei este contraindicata: A. Mai ales cand sunt confectionate proteze acrilice. B. Mai ales in cazul protezelor scheletate. C. Deoarece seile reprezentate de un singur dinte artificial sunt putin rezistente si se pot fractura. D. Deoarece seile reprezentate de un singur dinte artificial determina o atrofie rapida E. Deoarece transmiterea presiunilor pe o suprafata mica poate duce la durere. (7 ,pag. 105) A,C,D,E 1556. Tratamentul proprotetic chirurgical al osului intereseaza: A. Creste retentive in diferite regiuni, mai ales in zona laterala.
B. Torus maxilar sau mandibular. C. Tuberozitate exagerat de retentiva sau pacienti ce necesita desfiintarea completa a acestor formatiuni anatomice. D. NeregularitaŃi osoase dureroase la palpare. E. Neregularitati osoase ce fac uneori imposibila purtarea protezei. (7 ,pag. 90) B,D,E 1557 Zonele protetice negative la mandibula sunt reprezentate de: A. Frenul, dintii si insertia planseului bucal in zona linguala centrala. B. Mucoasa procesului alveolar in zona linguala, necesitand foliere de 0,5-1 mm C. Mucoasa procesului alveolar in zona linguala, necesitand foliere de pana la 2 mm. D. Torusul mandibular foarte mare, necesitand foliere de 0,5-1 mm. E. Torusul mandibular mic sau mijlociu, necesitand foliere de 0,5-1 mm. (7 ,pag. 113) . A,C,E 1558 Diminuarea bascularii prin infundare se poate face prin: A. solidarizarea dintilor stalpi B. amprente de compresiune, mai ales la mandibula C. sei terminale minim extinse, fara acoperirea zonelor biostatice D. captisirea seilor E. rebazarea seilor (7 ,pag. 136) . B,D,E 1559 Functiile auxiliare ale elementelor contrabasculante sunt: A. stabilizarea orizontala a protezei B. favorizarea deplasarii conectorului principal catre mucoasa C. impiedicarea deplasarii conectorului principal catre mucoasa D. rigidizarea elementelor componente ale protezei E. impiedicarea bascularii prin infundare a extremitatilor distale ale seilor. (7 ,pag. 133) A,C,D 1560 Mijloacele auxiliare de mentinere a protezelor scheletate sunt: A. adeziunea dintre mucoasa si baza protezei B. retentivitatile anatomice C. crosetele circulare D. tonicitatea musculara E. lustrul perfect al protezei. (7 ,pag. 120). A,B,D,E 1561 Caracteristicile tuberozitatilor maxilare sunt:
A. sunt zone protetice pozitive; B. sunt zone protetice negative; C. asigura sprijin muco-osos pentru seile terminale; D. nu au rol in stabilizarea orizontala a protezei; E. asigura intotdeauna o buna mentinere. (7 ,pag. 111) A,C 1562 . De obicei, locul de plasare al pintenilor este: A. in edentatiile laterale in fosetele marginale de langa edentatie; B. in edentatiile laterale in foseta meziala a dintelui mezial; C. in edentatiile terminale in fosetele distale ale dintilor stalpi; D. in edentaŃiile terminale in fosetele meziale ale dinŃilor stalpi; E. nu conteaza tipul de edentatie, pintenii se pot plasa oriunde; (7 ,pag. 95) A,D 1563 În cadrul tratamentului proprotetic se realizează: A. echilibrarea ocluzala; B. interventii chirurgicale asupra osului; C. interventii asupra dintilor stalpi; D. extracŃiile dentare; E. interventii chirurgicale asupra mucoasei. (7 ,pag. 89) B,C,E 1564 . Pentru nivelarea planului de ocluzie se impune: A. slefuiri la nivelul cuspizilor. B. amputari coronare urmate de acoperiri cu microproteze. C. indepartarea lucrarilor protetice incorecte. D. extractia dintelui insotita uneori de rezectie modelanta osoasa. E. micsorarea DVO (7 ,pag. 88 A,B,C,D 1565 Acoperirea dintilor stalpi cu microproteze se indica in cazul: A. cariorezistanta B. slefuiri mari pentru nivelarea planului de ocluzie. C. lipsa de retentivitati naturale. D. toate de mai sus. E. utilizarea sistemelor speciale de mentinere. (7 ,pag. 91) B,C,E 1566 in cazul protezelor scheletate amprenta functionala:
A. reda cu fidelitate forma si intinderea campului protetic B. nu necesita confectionarea unei linguri individuale C. impune folosirea unor linguri standard D. precede tratamentele proprotetice E. nu poseda caracteristici legate de tipul de sprijin al protezei (7 ,pag. 344-345) A 1567 in protezarea scheletata amprenta functionala necompresiva presupune: A. lingura individuala din acrilat corect adaptata marginal B. lingura individuala prevazuta cu valuri de ocluzie C. lingura individuala cu schelet metalic D. elastomer de consistenŃa mare E. elastomer fluid (7 ,pag. 346) A 1568. Care dintre afirmatiile urmatoare referitoare la lingura standard este falsa: A. acopera in intregime campul protetic B. asigura o grosime de 1-2 mm materialului de amprenta C. marginile sa fie cat mai aproape de linia de flexie a mucoasei D. marginile sa deranjeze cat mai puŃin miscarile funcŃionale E. este prevazuta cu mijloace de retentie pentru materialul de amprenta. (7 ,pag. 354 . B 1569 In ce situatii se ia amprenta functionala necompresiva: A. edentatii clasa I-a si clasa II-a la maxilar B. edentatii clasa I-a si clasa II-a la mandibula cand se aplica sprijinul mixt articulat C. cand se utilizeaza linguri din acrilat cu elastomeri de sinteza de consistenta medie D. in toate cazurile de mai sus E. cand protezele vor avea sprijin mixt rigid, si vor fi captusite prin metoda directa, daca in prima sedinta de aplicare se constata ca testul de rotatie este negative. (7 ,pag. 346-347). D 1570 Amprenta documentara se mai numeste: A. Preliminara B. Finala C. De studiu D. Functionala E. Anatomica (7 ,pag. 343-344) . E
1571 Avantajele utilizarii lingurii individuale in amprentarea functionala a edentatiei partiale sunt: A. amprenta functionala de mare fidelitate B. marginile amprentei extinse in limitele fiziologice ale campului protetic C. grosime mare a materialului de amprenta D. margini cu grosime functional modelata prin miscari functionale E. . grosimea stratului de material de amprenta poate fi dirijata prin tehnica de realizare a lingurii individuale (7 ,pag. 343) A,B,D,E 1572 in edentatia partiala tratata cu proteze mobile sunt necesare urmatoarele tipuri de amprenta: A. amprenta documentara B. amprenta preliminara C. amprenta functionala sau definitiva D. amprenta functionala – preliminara E. amprenta finala (7 ,pag. 347) A,B,C,E 1573 Reflexul exagerat de vomă poate fi combatut prin: A. medicatie sedativa antihistaminica si antiemetica B. sedativa antihistaminica si antiemetica psihoterapie C. eliberarea cailor respiratorii inainte de amprentare si respiratie pe nas D. eliberarea cailor respiratorii inainte de amprentare si respiratie pe nas E. anestezie de contact cu spray-uri anestezice (7 ,pag. 361) A,B,C,E 1574 Adaptarea lingurii individuale in cazul unei edentatii de clasa l Kennedy pentru amprentarea functionala va indeplini urmatoarele etape: A. lingura trebuie sa ajunga in zona vestibulara laterala la 2mm de linia de reflexie a mucoasei; B. lingura va ajunge in zona vestibulara laterala la 1mm de linia de reflexie a mucoasei; C. in regiunea distala, lingura se va opri la 1mm de ligamentul pterigo-mandibular; D. in regiunea distala, marginea lingurii va acoperii ligamentul pterigo-mandibular; E. in zona linguala laterala, daca nu se palpeaza linia milohioidiana, marginea lingurii se va opri la 1mm de aceasta. (7 ,pag. 364) B,C 1575 Impreciziile de suprafata ale amprentelor cu alginate sunt: A. bule de aer;
B. sufluri si retusuri; C. imprecizii de amprentare la nivelul boltii palatine; D. imprecizii de amprentare la nivelul dinŃilor restanŃi; E. fracturile amprentei. (7 ,pag. 321) A,C,D,E 1576 În tehnica amprentarii cu alginate trebuie respectate urmatoarele reguli: A. deretentivizarea la nivelul corpurilor de punte; B. lustruirea dintilor slefuiti la nivelarea planului de ocluzie; C. deretentivizarea la nivelul tuturor spatiilor interdentare; D. stimularea secreŃiei salivare a pacientului pentru prelungirea timpului de priza; E. mentinerea amprentei cu alginat peste timpul necesar de priza pentru a nu se deforma. (7 ,pag. 354) A,B 1577 Scopul amprentarii functionale in edentatiile terminale clasa l si clasa a ll-a Kennedy se refera la: A. reproducerea anatomica a dintilor restanti si a tesuturilor inconjuratoare; B. reproducerea corecta a fetelor ocluzale a dintilor limitrofi edentatiei; C. reproducerea crestelor edentate; D. inregistrarea suprafeŃei mucoasei acoperitoare; E. inregistrarea periferiei mobile a campului protetic. (7 ,pag. 347) A,C,D 1578 În cazul protezelor partiale acrilice mandibulare, amprenta functionala se realizeaza cu: A. lingura individuala B. lingura standard individualizata C. silicon de consistenta medie D. silicon chitos E. silicon de consistenta fluida (7 ,pag. 352) . A,C 1579 in edentatia partiala clasa a III-a Kennedy tratata cu proteze scheletate, amprenta functionala: A. reproduce anatomic perfect dintii restanti B. inregistreaza forma functionala a mucoasei crestelor edentate C. reda forma si latimea fundului de sac D. permite realizarea unui"model corijat"corect E. se realizeaza cu o lingura individuala din acrilat si un elastomer de consistenta medie (7 ,pag. 351-352) A,C,E
1580 in edentatia partiala clasa I-a Kennedy mandibulara tratata cu proteze scheletate, amprenta functionala compresiva: A. reda forma anatomica a mucoasei crestelor B. se indica mai ales pe campurile cu o rezilienta mai mare a mucoasei crestelor C. limiteaza bascularea prin infundare a extremitatii distale a seilor D. asigura solicitarea crestei numai in regiunea distala E. evita efectul de parghie al protezei asupra dintilor stalpi (7 ,pag. 346) B,C,E 1581 . in edentatia partiala clasa I-a Kennedy mandibulara tratata prin proteza scheletata, lingura individuala se opreste la 1 mm de: A. linia de reflexie a mucoasei in zona vestibulara laterala B. linia de reflexie a mucoasei in zona vestibulara labiala C. insertia ligamentului pterigo-mandibular D. linia milohioidiana in zona linguala laterala E. marginea gingivala linguala a frontalilor (7 ,pag. 364) A,C,D 1582. Adaptarea lingurii individuale mandibulare in cazul unei edentatii frontale se face astfel incat: A. in zona linguala centrala marginea lingurii sa fie deasupra insertiei frenului limbii B. lingura sa nu se ridice de pe campul protetic la miscarea de umezire a buzei inferioare C. in zonele linguale laterale se va situa la nivelul liniilor milohioidiene D. vestibular labial marginea lingurii sa ajunga la linia de flexie a mucoasei E. marginile lingurii sa fie rotunjite. (7 ,pag. 365). A,B,D,E 1583 Adaptarea lingurii individuale maxilare, in cazul unei edentatii termino-terminale se face astfel incat: A. marginea lingurii sa aiba o grosime de 1mm B. marginea lingurii sa aiba o grosime de 1,5 mm C. marginea lingurii va ajunge in zona vestibulara laterala la 1,5 mm de linia de reflexie a mucoasei D. marginea lingurii va ajunge in zona vestibulara laterala la 1mm de linia de reflexie a mucoasei E. marginile lingurii vor fi rotunjite. (7 ,pag. 362) . B,D,E 1584 Care dintre urmatorii timpi operatori apartin metodei amprentarii functionale pentru realizarea protezei"echilibrate"
A. realizarea scheletului metalic dupa o amprenta unica B. confectionarea peste seile metalice a doua portamprente din placa de baza C. aplicarea de valuri de ocluzie din stents D. amprentarea crestelor edentate cu silicon de consistenŃa medie E. utilizarea tehnicii modelului corijat. (7 ,pag. 348). A,C,E 1585 Amprenta functionala de spalare (7 ,Wash technic) este contraindicata in edentatiile de cl I si a II-a deoarece: A. marginile amprentei vor fi prea scurte; B. la mandibula conectorul principal va fi aplicat in zone eronate; C. apare deformarea fundului de sac vestibular; D. marginile amprentei vor fi nemodelate funcŃional; E. protezele realizate dupa amprente functionale de spalare vor produce leziuni de decubit. (7 ,pag. 351) B,C,D,E 1586 Amprenta functionala necompresiva este indicata in: A. edentatie cl. A III-a la maxilar; B. edentatie cl. I si a II-a la mandibula cand sunt aplicate dispozitive ce realizeaza sprijin mixt articular; C. edentatie cl. I si a II-a la mandibula, in aproape toate cazurile; D. edentaŃie cl. I si a II-a la maxilar, in aproape toate cazurile; E. edentatie cl. I si aII-a la maxilar cand sunt aplicate dispozitive ce realizeaza sprijin mixt articular. (7 ,pag. 346) . B,D 1587 in cazul metodei de amprentare in doi timpi (7 ,Wash technic): A. prima amprenta se ia cu material siliconic de consistenta ridicata; B. prima amprenta se ia cu material de tipul alginatului; C. in timpul amprentarii primare se fac miscari ale periferiei campului protetic de catre medic si pacient; D. in timpul amprentarii primare se fac miscari ale periferiei campului protetic numai de catre medic; E. amprenta definitiva se realizeaza cu alginat. (7 ,pag. 365 . A,C 1588 in cazul unei edentatii de cl. I a, adaptarea unei linguri individuale trebuie sa se faca astfel: A. in regiune distala lingura se va opri la 1,5 mm de insertia ligamentului pterigo-mandibular; B. in zona linguala laterala, lingura trebuie sa acopere linia milohioidiana;
C. in zona linguala laterala, lingura trebuie sa se opreasca la 1 mm de linia milohioidiana; D. daca nu se palpeaza creasta milohioidiana, marginea lingurii va ajunge la 1mm de planseul bucal; E. grosimea marginilor lingurii va fi de minim 3 mm. (7 ,pag. 364) C,D 1589 Forma pe sectiune a barei linguale cea mai indicata este A. rotunda B. ovala C. semiluna; D. semipiriforma E. dreptunghiulara (7 ,pag. 144) D 1590 Grosimea placii dento-mucozale mandibulare este de: A. 0,1-0,3mm; B. 0,4-0,5mm C. 0,5-1 mm; D. 1 mm E. 1,5mm (7 ,pag. 148) B 1591 Crosetul Bonwill este: A. un croset divizat B. prevazut cu un conector secundar interdentar care se termina in seaua protezei C. prevazut cu doi pinteni ocluzali alaturati cand dintii stalpi sunt acoperiti cu microproteze solidarizate D. indicat in edentaŃia parŃiala clasa a II-a Kennedy pe partea hemiarcadei integre E. indicat in edentatia partiala clasa I-a Kennedy (7 ,pag. 191 – 192) D 1592. Reciprocitatea este functia crosetelor turnate de a: A. cuprinde mai mult de 180° din circumferinta dintelui B. nu exercita presiuni asupra dintelui stalp in momentul in care asupra protezei nu actioneaza nici o forta C. opri bascularea protezei scheletate D. neutraliza efectul porŃiunii flexibile a braŃului retentiv, care solicita orizontal dintele stalp la inserŃia si dezinserŃia protezei E. nici una din cele de mai sus (7 ,pag. 177) D
1593 Care dintre urmatoarele afirmatii privind crosetul continuu sunt corecte: A. nu se utilizeaza in edentatii de clasa a-I-a Kennedy B. asigura mentinerea directa a protezei C. se aplica in zona subecuatoriala D. solidarizeaza dinŃii restanŃi E. nu rigidizeaza bara linguala (7 ,pag. 146) D 1594 . Crosetul Ackers deschis anterior (7 ,mezial) este indicat: A. in edentatii frontale B. pe canin C. in edentatii clasa a III-a (7 ,laterale) D. pe incisivii centrali E. in edentatii de clasa a II-a (7 ,pag. 188) C 1595. Bara linguala se utilizeaza cand: A. inaltimea procesului alveolar este de cel putin 9 mm; B. inaltimea procesului alveolar este de 4-5 mm; C. inaltimea procesului alveolar este mai mica de 9 mm; D. inalŃimea procesului alveolar este mai mica de 4-5 mm; E. inaltimea procesului alveolar nu este importanta. (7 ,pag. 142) A 1596 Avantajele crosetelor mixte sunt: A. dezactivare in timp datorita oboselii aliajului B. dificultate de lipire C. dificultate de sudare D. deformare de catre pacient E. rezistenta la indoire mai mare decat a celor turnate (7 ,pag. 207) E 1597 . Din categoria conectorilor principali maxilari face parte: A. placuta mucozala B. placuta dento-mucozala C. placa palatinala completa D. bare E. toate (7 ,pag. 152, 156, 157 . E
1598 Alegerea unui croset se face in functie de: A. elasticitatea bratului retentiv B. implantarea dintelui stalp C. tipul de edentatie D. marimea retentivitatii zonei subecuatoriale a dintelui stalp E. rigiditatea bratului retentiv (7 ,pag. 169) A,B,C,D 1599 Conectorii principali au urmatoarele caracteristici comune: A. rigiditatea B. elasticitatea C. asigurarea profilaxiei campului protetic D. asigurarea confortului pacientului E. solidarizarea dintilor restanti (7 ,pag. 138-139) A,C,D 1600 Crosetul continuu asigura: A. rigiditatea barei linguale B. contribuie la sprijinul dento-parodontal C. mentinerea indirecta a protezelor terminale D. stabilizeaza proteza in sens mezio-distal E. solidarizeaza dintii stalpi (7 ,pag. 143) . A,B,C,E 1601 Placa palatinala completa este indicata in: A. cand exista putini dinti restanti,frontali sau laterali B. creste si tuberozitati atrofiate C. creste si tuberozitati retentive D. in toate formele clinice de edentatie E. nu se indica, intrucat pericliteaza confortul pacientului (7 ,pag. 156) A,B 1602 Placuta dento-mucozala mandibulara este indicata in: A. atrofia mare a crestelor alveolare in clasa I si II Kennedy B. cand inaltimea procesului alveolar in zona frontala este de minimum 9 mm C. cand inaltimea procesului alveolar in zona frontala este de minimum 9 mm D. cand inaltimea procesului alveolar in zona frontala este de minimum 9 mm E. edentatii frontale neprotezate (7 ,pag. 146) A,C,E
1603 Seile protezelor scheletate: A. acopera crestele alveolare edentate B. sunt suportul de fixare a dintilor artificiali C. intervin in stabilizarea protezei D. intervin in mentinerea protezei E. transmit presiunile suportului muco-osos in cazul protezelor cu sprijin dento-parodontal (7 ,pag. 272) A,B,C,D 1604 Placuta mucozala fenestrata este indicata in: A. prezenta unui torus palatin mare situat in mijlocul boltii; B. situatia in care pacientii nu tolereaza o placa palatinala completa; C. toate tipurile de edentatii; D. numai in edentaŃia frontala; E. numai in edentatia latero-laterala. (7 ,pag. 154) A,B,C 1605 Pintenii ocluzali principali au urmatoarele functii A. Asigura sprijinul parodontal B. Intervin în stabilizarea orizontala a protezei C. Intervin în mentinere D. Mentin bratele crosetului în pozitie constanta E. Mentin relatia ocluzala a protezei cu dintii antagonisti (7 ,pag. 175) A,B,D,E 1606 Sistemele speciale de mentinere, sprijin si stabilizare sunt: A. culise B. capse C. magnetice D. crosetul cervico-alveolar E. bare cu calareti (7 ,pag. 211) A,B,C,E 1607. Determinarea si inregistrarea relatiei intermaxilare in edentatia partiala tratata cu proteze scheletate: A. Este o faza de laborator B. Este o faza clinica realizata dupa finalizarea tratamentului preprotetic la pacientii cu stopuri ocluzale stabile C. Este o faza clinica realizata dupa finalizarea tratamentului proprotetic D. Este o faza clinica realizata dupa proba scheletului metalic
E. Are ca obiectiv transferul si pozitionarea modelelor preliminare in ocluzor sau articulator (7 ,pag. 515) D 1608 Obiectivul determinarii si inregistrarii R.I.M. este: A. transferul modelelor de studiu in ocluzor B. transferul si pozitionarea modelelor de studiu in ocluzor C. transferul si pozitionarea modelelor de studiu in ocluzor sau articulator D. transferul si poziŃionarea modelelor funcŃionale in ocluzor sau articulator E. nici o afirmatie nu este corecta (7 ,pag. 515) D 1609 Situatiile clinice in edentatia partiala cand DVO nu mai este pastrata sunt: A. sunt prezenti dinti restanti pe ambele maxilare care realizeaza unitati de masticatie B. dinti restanti de pe ambele maxilare realizeaza unitati de masticatie C. ambele maxilare edentate total D. un maxilar este edentat total iar celalalt edentat parŃial E. edentatie frontala atat la maxilar cat si la mandibula (7 ,pag. 521) D 1610 Determinarea si inregistrarea rapoartelor intermaxilare cu ajutorul sabloanelor de ocluzie este indicata in: A. toate formele de edentatie; B. edentatia de clasa a III-a cand exista destul de multi dinti restanti; C. cand exista cel putin patru unitati de masticatie, repartizate cate doua bilateral; D. in situaŃia cand contactele dento-dentare sunt stabile; E. in edentatia de clasa a IV-a intinsa, cand pe arcada antagonista se afla o edentatie partiala. (7 ,pag. 519) E 1611 Durerile articulare din sindromul disfunctional al A. D. M. sunt consecinta directa a: A. traumatizarii peretelui anterior al cavitatii glenoide; B. traumatizarii peretelui posterior al cavitatii glenoide; C. contractiilor musculare nefunctionale; D. miscarilor mandibulare disfuncŃionale; E. unei D. V. O. coborate. (7 ,pag. 516) A 1612 În edentatia partiala înregistrarea relatiei intermaxilare se face numai atunci când: A. DVO este corecta B. Exista ocluzie de obisnuinta C. IM coincide obligatoriu cu RC
D. DVO este corecta si relatia de ocluzie stabila E. Exista ocluzie de obisnuinta la o DVO subdimensionata (7 ,pag. 515) D 1613 Cand exista edentatie totala mandibulara si edentatie termino-terminala maxilara determinarea si inregistrarea RIM comporta urmatorii timpi: A. modelarea curburii vestibulare la sablonul superior B. stabilirea nivelului si orientarii planului de ocluzie in zona laterala pe sablonul superior C. determinarea DVO prin ramolirea sablonului de ocluzie mandibular in zona laterala D. inregistrarea DVO prin ramolirea ambelor sabloane in zona laterala E. inregistrarea RC prin solidarizarea sabloanelor in zona laterala (7 ,pag. 538) . B,C,E 1614 Cand exista edentatie totala maxilara si edentatie termino-terminala mandibulara determinarea si inregistrarea RIM comporta urmatorii timpi: A. modelarea curburii vestibulare la sablonul superior B. stabilirea nivelului si orientarii planului de ocluzie frontal si lateral pe sablonul superior C. determinarea DVO prin ramolirea sablonului de ocluzie maxilar in zona laterala D. determinarea DVO prin ramolirea sablonului mandibular in zona laterala E. inregistrarea RC si solidarizarea sabloanelor de ocluzie in zona laterala (7 ,pag. 538) A,B,D,E 1615 Pentru inregistrarea R.I.M. de ocluzie avem nevoie de A. mase termoplastice; B. ceara de ocluzie; C. pasta de eugenat de zinc; D. lacuri fluorurate; E. sabloane de ocluzie. (7 ,pag. 517-519) A,B,C,E 1616 in edentatia partiala protezabila mobil cand D.V.O. nu este pastrata, la determinarea relatiilor intermaxilare: A. se folosesc sabloane deocluzie B. se determina D.V.O. ca la edentatul total C. se poate folosi conducerea bimanuala a mandibulei D. nu se poate folosi conducerea unimanuala a mandibulei E. se pot folosi atat conducerea unimanuala cat si cea bimanuala (7 ,pag. 521) A,B,C,E
1617. Determinarea si inregistrarea R. I. M. cu ajutorul sabloanelor de ocluzie este utilizata: A. in edentatiile de clasa a-IV-a intinse sau extinse cand opus edentatiei partiale se afla o edentatie partiala sau totala; B. in edentatiile de clasa a I-a si a II-a cand nu mai sunt unitati de masticatie suficiente; C. in edentatiile de clasa a III-a reduse; D. in edentaŃiile de clasa a III-a ample; E. in edentatiile de clasa a IV-a intinse sau extinse, cand opus edentatiei partiale nu se afla o edentatie partiala sau totala. (7 ,pag. 519) A,B 1618 Relatii ocluzale incorecte se pot obtine din cauza: A. rezistentei mici a mucoasei B. consistentei neuniforme a valurilor de ceara C. consistentei uniforme a valurilor de ceara D. unui val de ocluzie din ceara, insuficient ramolit E. nici un raspuns corect (7 ,pag. 522) B,D 1619 Elementele contra basculante contribuie la: A. stabilizarea orizontala a protezei; B. transmiterea fortelor de masticatie si pe dintii stalpi indirecti; C. imobilizarea dintilor frontali si refacerea punctelor de contact; D. rigidizarea barei linguale si a crosetului continuu; E. toate variantele sunt corecte. (7 ,pag. 133) . E 1670 Elementele de stabilizare ale protezei scheletate impiedica: A. deplasarile orizontale ale protezei B. bascularea prin infundarea extremitatii distale a seii terminale C. bascularea prin desprinderea extremitatii distale a seii terminale D. bascularea prin infundarea seii frontale E. desprinderea completa a protezei de pe camp (7 ,pag. 124) A 1671 Mezializarea protezei scheletate mandibulare este favorizata de: A. creste edentate mandibulare descendente spre distal B. contacte premature protruzive in relatie centrica C. torus mandibular nefoliat
D. montarea dinŃilor artificiali laterali in afara crestei E. proces alveolar retentiv in zona linguala centrala (7 ,pag. 123) B 1672 Efectul de parghie al protezei asupra dintilor stalpi poate fi evitat sau diminuat prin: A. plasarea pintenilor ocluzali in fosetele distale ale dintilor stalpi B. solidarizarea dintilor stalpi C. utilizarea crosetelor cu brate retentive cat mai rigide D. neutralizarea sistemelor speciale articulate E. neutilizarea ruptorilor sau amortizorilor de forte (7 ,pag. 136) B 1673 Cea mai mare forta masticatorie actioneaza la nivelul: A. primului molar (7 ,pentru alimentele dure la nivelul molarului 1si 2); B. molarului 2; C. premolarului 1; D. premolarului 2; E. molarului 3 (7 ,pag. 115) A 1674 Distalizarea protezelor scheletate: A. Este favorizata de creasta mandibulara ascendenta distal B. Este favorizata de creasta maxilara descendenta distal C. Este oprita de dintii restanti frontali D. Este oprita de conectorii secundari interdentari de pe dintii laterali E. Nu este influentata de functia de încercuire a crosetelor (7 ,pag. 123) D 1675 Fortele functionale de masticatie sunt: A. intermitente B. de intensitate variabila in functie de consistenta alimentelor C. continue D. cu directie preponderent verticala E. cu directie preponderent orizontala (7 ,pag. 110-111) A,B,D 1676 La o proteza scheletata elementele contrabasculante contribuie suplimentar la: A. stabilizarea orizontala a protezei B. imobilizarea dintilor frontali si refacerea punctului de contact C. stabilizarea verticala a protezei
D. transmiterea fortelor de masticatie si pe dintii stalpi indirecti E. rigidizarea protezei (7 ,pag. 130) A,B,D,E 1677 Deplasarea verticală a protezei prin desprindere este favorizata de: A. fortele date de alimentele lipicioase B. musculatura coboratoare C. musculaura ridicatoare D. supraextensia seilor E. gravitatia cand la maxilar exista putini dinti restanti (7 ,pag. 114) A,B,D,E 1678 Deplasarea verticală a protezelor prin înfundare apare in: A. deglutitie B. bruxism C. presiuni exercitate cu limba D. echilibrare incorecta a ocluziei E. DVO marita (7 ,pag. 117) A,B,D,E 1679 Fortele functionale de masticatie pot deveni nocive in urmatoarele situatii: A. au intensitate mare B. actioneaza continuu C. DVO supraevaluata D. DVO subevaluata E. au componente predominant oblice si orizontale (7 ,pag. 112) A,B,C,E 1680 La protezele acrilice, cand forta functionala actioneaza asupra dintilor artificiali, solicitarea suportului muco-osos depinde de: A. extinderea bazei protezei B. rezilienta mucoasei C. rezistenta parodontiului D. extinderea si precizia adaptarii seilor E. intensitatea si directia fortelor (7 ,pag. 111) . A,B,D,E 1681 Mezializarea protezelor scheletate este o tendinta de deplasare care apare in: A. edentatii mandibulare terminale cu creste descendente spre distal B. edentatii mandibulare terminale cu creste ascendente spre distal
C. edentatii maxilare terminale cu creste ascendente spre distal D. edentatii maxilare terminale cu creste descendente spre distal E. contacte premature protruzive in R.C. (7 ,pag. 119). B,D,E 1682 Fortele functionale de masticatie pot deveni nocive cand: A. nu se transmit in axul dintilor restanti; B. au intensitate mare; C. actioneaza continuu; D. acŃioneaza intermitent; E. exista o hiperactivitate musculara. (7 ,pag. 116) A,B,C,E 1683 Mijloacele auxiliare pentru mentinerea protezelor partiale sunt: A. adeziunea; B. retentivitatea tuberozitatilor; C. tonicitatea musculara; D. fricŃunea dintre dinŃii restanŃi si elementele constitutive ale protezei scheletate; E. succiunea (7 ,pag. 120) A,B,C,D 1684 Bascularea prin infundarea extremitatii distale a seilor protezei scheletate poate fi limitata de: A. amprenta functionala necompresiva la mandibula B. sei terminale extinse la maximum C. evitarea acoperirii tuberculului piriform de catre seile terminale D. conectori principali maxilari mai ingusti decat intinderea edentaŃiei E. captusirea seilor pentru a compensa resorbtia in timp a crestelor (7 ,pag. 136) B,E 1685 Bascularea cu infundare poate fi diminuata prin: A. amprente de compresiune B. sei terminale cu extindere maxima C. sei terminale cu extindere minima D. captusirea seilor E. conectori principali la maxilari de latime echivalenta cu intinderea edentatiei (7 ,pag. 134) A,B,D,E 1686 Care sunt cauzele lipsei de mentinere a unei proteze scheletate: A. crosete prea lungi
B. contacte ocluzale functionale C. sei supraextinse D. dinŃi montaŃi pe mijlocul crestei E. modelarea convexa a versantelor externe ale seilor protetice (7 ,pag. 550) C 1687 Ce fel de contacte interdentare trebuie sa aiba in masticatie protezele uniterminale: A. contacte interdentare pe partea activa cat si pe partea de balans B. contacte interdentare pe partea pasiva C. contacte interdentare numai pe partea activa D. contacte interdentare numai pe partea de balans E. fara contacte interdentare (7 ,pag. 542) C 1688 La cat timp dupa inserarea protezei partiale mobilizabile se stabileste sedinta de reexaminare: A. 72 ore B. 3-4 zile C. o saptamana D. 24 ore E. 6 ore (7 ,pag. 546) . D 1689 Pentru verificarea bascularii laterale in cazul protezelor scheletate, ce trateaza edentatii terminale se fac: A. presiuni pe cuspizii vestibulari ai dintilor laterali B. presiuni pe cuspizii orali ai dintilor laterali C. presiuni pe extremitatea distata a seii D. presiuni pe elementele de menŃinere indirecta E. presiuni vestibulo-orale in zona frontala (7 ,pag. 540) A 1690 Contactele premature pe pintenii ocluzali se desfiinteaza prin: A. Retusarea cuspidului antagonist B. Slefuirea fosetei-gazda a pintenului C. Slefuirea fetei ocluzale a pintenului D. Slefuirea fetei dinspre foseta-gazda a pintenului E. Redeterminarea relatiilor ocluzale (7 ,pag. 542) C
1691. Contactele interdentare multiple trebuie sa se regaseasca in : A. doar in intercuspidarea maxima B. doar in relatie centrica C. atat in intercuspidare maxima cat si in relatie centrica D. in pozitie de cap la cap E. nici un raspuns nu este corect (7 ,pag. 542). C 1692 Obiectivele echilibrarii ocluzale a protezelor scheletate sunt: A. crearea de contacte simultane pe toti dintii B. crearea de contacte stabile pe dintii naturali si artificiali C. crearea de contacte stabile in RC D. crearea de contacte stabile in IM E. toate (7 ,pag. 541) . E 1693 Dupa aplicarea protezei scheletate in cavitatea bucala pacientul trebuie instruit: A. sa spele proteza cu apa fiarta B. sa foloseasca prafuri abrazive C. poate folosi un amestec de apa si otet o data pe saptamina D. sa spele proteza numai seara E. sa nu foloseasca substante chimice sau alcool (7 ,pag. 575) C,E 1694 Inainte de aplicarea protezei scheletate in cavitatea bucala: A. proteza se pastreaza intr-un vas cu apa pina la venirea pacientului B. plusurile fine de acrilat de pe fata interna a crosetelor nu se indeparteaza C. se controleaza montarea si aspectul dintilor artificiali D. se verifica stabilitatea si mentinerea E. se apreciaza gradul de finisare al protezei (7 ,pag. 567) A,C,E 1695 Insertia protezei scheletate se va face: A. prin presiuni mari B. cu degetele pe bratul retentiv al crosetelor C. dupa ce tehnica este demonstrata de medic D. muscand pe proteza in scopul asezarii ei pe campul protetic E. cu degetele pe crosete la nivelul pintenilor (7 ,pag. 572) C,E
1696 Durerea localizata la nivelul crestelor aparuta la aplicarea protezelor scheletate in cavitatea bucala: A. se poate datora unor plusuri acrilice pe fata externa a seilor B. poate fi data de contacte premature si interferente C. poate sa apara datorita unor pliuri longitudinale ale mucoasei intinse la amprentare D. necesita localizarea zonei dureroase si inlaturarea cauzei E. se poate datora unei mucoase subtiri si atrofice (7 ,pag. 577) B,D,E 1697 Muscarea limbii sau a obrajilor aparute la proteza scheletata: A. muscarea limbii se poate datora montarii linguale a dintilor B. muscarea limbii se poate datora montarii in pozitie"cap la cap"a cuspizilor linguali C. se intalneste la pacientii tineri D. muscarea obrazului se poate datora unui tonus muscular scazut E. necesita intotdeauna remontarea dintilor (7 ,pag. 580) A,B,D 1698 Acumularea de alimente sub proteza se datoreaza A. lipsei de mentinere a protezei; B. departarii marginilor seii de zonele retentive ale crestei; C. atrofia in timp a crestei; D. lipsei de adaptare a seilor necorectate prin captusire; E. lipsei de stabilitate a protezei. (7 ,pag. 551 A,B,C,D) 1699 . Desprinderea protezelor scheletate de pe campul protetic poate aparea in urmatoarele situatii: A. sei supraextinse peste limitele fiziologice; B. crosete foarte elastice; C. dintii artificiali montati la mandibula sunt prea lingualizati; D. dinŃii artificiali montaŃi in afara muchiei crestelor; E. doar raspunsurile C si D sunt corecte. (7 ,pag. 550) A,B,C,D 1700 Dezinsertia unei proteze scheletate de pe campul protetic se face: A. cu forte bilaterale simultane B. actionand asupra varfurilor bratelor retentive ale crosetelor C. actionand asupra portiunii rigide a bratelor retentive ale crosetelor D. folosind indexul la protezele superioare E. folosind indexul la protezele inferioare
(7 ,pag. 543) . A,C,D 1701 Durerea provocata de o proteza partiala noua poate avea drept cauze: A. Conectori principali rigizi B. Margini ascutite ale seilor C. Contacte premature si interferente ocluzale D. Mucoasa subtire si atrofica E. Contur neregulat al crestelor (7 ,pag. 547-548) . B,C,D,E 1702 . Producerea unui zgomot se datoreaza: A. lipsei de mentinere a protezei B. este sesizat la inchiderea gurii prin lovirea dintilor intre ei C. unei dimensiuni verticale prea mici D. dintii din acrilat produc mai usor acest zgomot E. dintii din portelan nu produc zgomot (7 ,pag. 553) A,B 1703 Localizarile frecvente ale durerii dupa aplicarea protezei sunt: A. la nivelul torusului mandibular B. la nivelul comisurii bucale C. la periferia campului protetic D. la nivelul dintelui stalp E. la nivelul crestelor (7 ,pag. 547) . C,D,E 1704 in intercuspidare maxima la pacientii cu ocluzie labiodonta, dintii anteriori se gasesc: A. in relatie distalizata B. in relatie mezializata C. in relatie cap la cap D. in relaŃie inversa E. in protruzie maxima (8 ,pag. 160) C 1705 . in miscarea de protruzie, dezocluzia dintilor cuspidati se realizeaza lent daca: A. dintii laterali au cuspizi inalti B. dintii laterali au parodontiu sanatos C. pacientul are ghidaj canin D. pacientul are ghidaj de grup lateral E. panta palatinala este mai lina, mai orizontala
(8 ,pag. 162) E 1706 Trauma ocluzala secundara apare cand solicitarile ocluzale actioneaza: A. doar asupra cuspizilor vestibulari inferiori B. asupra unui dinte cu paradontiu sanatos C. doar asupra unui dinte cu radacini curbe D. asupra unui dinte cu paradonŃiu slabit in prealabil E. doar asupra unui dinte rotit in ax (8 ,pag. 151) D 1707 Contactele premature in R.C. pot devia mandibula spre anterior afectand propulsia prin: A. Abraziunea exagerata a dintilor laterali B. Afectarea parodontala a dintilor laterali C. Hipoactivitate musculara D. Afectare parodontala a dintilor anteriori E. Inactivitate musculara (8 ,pag. 158) . D 1708. Teoria functionalista Pankey-Mann-Schyles afirma urmatoarele criterii ale ocluziei functionale: A. in propulsie sa nu existe contact intre dintii posteriori B. in lateralitate sa existe contact pe partea nelucratoare C. in lateralitate sa se realizeze un ghidaj de grup lateral, excluzand caninul D. Intercuspidarea maxima este anterioara pozitiei de relatie centrica cu 1,3 – 1,5 mm E. Nu toti subiectii au Long Centric (8 ,pag. 147) A 1709 Care din următoarele afirmaŃii privind teoria gnatologică sunt corecte : A. IM nu coincide cu RC B. stopurile ocluzale din grupurile I şi III sunt de tip tripodic C. deglutiŃia nu se efectuează în RC D. în protruzie prezenŃa contactelor la nivelul dinŃilor posteriori E. mişcarea de lateralitate se face întotdeauna cu conducere canină (8 ,pag. 146) . B 1710 . Criteriile ocluziei functionale conform teoriei functionaliste sunt: A. in propulsie sa nu existe contact intre dintii posteriori B. Miscarea de lateralitate se face totdeauna cu conducere canina C. Intercuspidarea maxima (8 ,IM) este anterioara pozitiei de relatie centrica (8 ,RC)
D. in miscarea de lateralitate nu trebuie sa existe contacte pe partea nelucratoare E. Sa nu existe interferente pe parcursul long centricului (8 ,pag. 147) . A,C,D,E 1711 . Scoala romaneasca considera ca o ocluzie functionala trebuie sa indeplineasca o serie de criterii: A. Coincidenta intre RC si IM B. Stopuri ocluzale multiple si stabile in RC C. Absenta interferentelor pe partea lucratoare in miscarea de lateralitate D. Contacte ocluzale in suprafata intre dinti E. Dezocluzia dintilor cuspidati in miscarea de propulsie (8 ,pag. 148) . B,C,E 1712. Criteriile ocluziei functionale dupa teoria gnatologica sunt A. Deglutitia sa se efectueze totdeauna in RC B. Miscarea de lateralitate sa se realizeze cu ghidaj de grup lateral, inclusiv caninul C. Toti indivizii sa prezinte point – centric D. Daca exista long – centric, IM si RC sa se realizeze la aceeasi dimensiune verticala E. La nivelul stopurilor ocluzale din grupa I si III sa se realizeze contact tripodic (8 ,pag. 146) . A,C,E 1713 . Deraparea mandibulei din relatie centrica se datoreste: A. Prezentei unui"long centric" B. Unui trismus centric C. Unor contacte dentare care se fac pe pante inclinate D. Unor contacte dentare care se fac cuspid pe cuspid E. Unor contacte dentare de tip cuspid-foseta (8 ,pag. 149). C,D 1714 . Prin stopuri ocluzale stabile se intelege A. Prezenta contactelor ocluzale care impiedica migrarile dentare B. Prezenta contactelor ocluzale care impiedica migrarile dentare care compenseaza abrazia dentara C. in RC contactele dento-dentare trebuie sa fie intotdeauna aceleasi D. in IM contactele dento-dentare nu este nevoie sa fie intotdeauna aceleasi E. Mandibula sa nu derapeze in nici un sens (8 ,pag. 149) . A,C,E 1715 . Trauma ocluzala primara se caracterizeaza prin: A. apare pe un parodontiu sanatos
B. apare pe un parodontiu slabit C. forta ce se exercita asupra dintelui este normala D. forta este exercitata in afara axului lung al dintelui E. forta are o intansitate normala dar prelungita in timp (8 ,pag. 151) . A,D,E 1716. Etiologia interferentelor lucratoare in miscarea de lateralitate poate fi: A. inaltimea prea mare a cuspizilor vestibulari mandibulari B. grosimea prea mare a versantelor interne ale cuspizilor vestibulari C. un ghidaj canin prea deschis D. inaltimea prea mica a cuspizilor vestibulari maxilari E. grosimea prea mica a versantelor interne ale cuspizilor vestibulari (8 ,pag. 168) . A,B,C 1717 . Sindromul molarului de 6 ani se caracterizeaza prin urmatoarele semne patologice: A. mezioversiunea molarilor 2 si 3 mandibulari B. mobilizarea premolarului unu de parte opusa C. aparitia diastemei D. linguoversiunea molarilor 2 si 3 mandibulari E. abrazia dintilor frontali (8 ,pag. 164) . A,C,D 1718 . Factorii care tulbură armonia dintre ghidajul anterior şi mişcările funcŃionale ale mandibulei sunt (8 ,după Ramfjord şi Ash) : A. Pulpitele acute B. DistrucŃiile coronare C. EdentaŃia D. Parodontopatia E. Echilibrarea ocluzală necorespunzătoare (8 ,pag. 159) . B,C,D,E 1719 . Scoala romaneasca de ocluzologie sustine urmatoarele, cu privire la ocluzie: A. existenta long-centricului B. existenta wide-centricului C. miscarile de lateralitate in timpul masticatiei se fac fara contacte dento-dentare D. stopurile ocluzale stabile, multiple si simultane sa se realizeze in RC E. stopurile ocluzale stabile,simultane si multiple sa se realizeze in IM (8 ,pag. 148-149) . A,B,D,E 1720 . În cadrul fenomenului Thielemann :
A. Când interferenŃa este cauzată de un ultim molar mandibular este afectat un incisiv maxilar de aceeaşi parte B. Când interferenŃa este cauzată de un ultim molar maxilar este afectat un incisiv maxilar de aceeaşi parte C. Când interferenŃa este cauzată de un ultim molar mandibular este afectat un incisiv maxilar de partea opusă D. Când interferenŃa este cauzată de un ultim molar maxilar este afectat un incisiv maxilar de partea opusă E. Când există interferenŃe bilaterale sunt afectaŃi incisivi din ambele părŃi (8 ,pag. 162-163) . B,C 1721 . Fremitus-ul este: A. mobilitatea unui dinte cu punga parodontala de 2 mm B. mobilitatea fiziologica a dintelui in alveola C. mobilitatea unui dinte in ax D. mobilitatea patologica a unui dinte in cursul unei miscari mandibulare cu contacte dentodentare sesizata prin palpare E. sunetul pe care il fac dintii la intercuspidare maxima in situatia unor contacte premature (8 ,pag. 187) . D 1722. Semnele musculare ale disfunctiei temporo-mandibulare sunt: A. Durerea iradiata (8 ,referita, miofasciala); B. Hipertrofii musculare; C. Limitarea unei miscari mandibulare; D. Devierea de la traseul normal al unor miscari mandibulare; E. Toate raspunsurile sunt corecte. (8 ,pag. 189-190) . E 1723 . Semne radiologice ale disfunctiei mandibulo-craniene sunt: A. leziuni carioase B. leziuni periapicale odontogene C. necroza pulpara D. rarefacŃia pereŃilor sinusali E. ingustarea spatiului periodontal (8 ,pag. 188,189) . B 1724 . Abraziunea patologică generalizată: A. Reduce lăŃimea suprafeŃelor ocluzale la dinŃii laterali
B. Accentuează curba transversală de ocluzie C. Se opreşte la ecuatorul dinŃilor D. De regulă DVO este păstrată E. De regulă se însoŃeşte de rezorbŃia procesului alveolar (8 ,pag. 184) . D 1725 . Miloliza reprezintă : A. o faŃetă de abrazie B. o leziune carioasă C. o leziune cuneiformă situată strict în smalŃ D. o hipoplazie radiculară E. o hipercementoză radiculară (8 ,pag. 183) . C 1726 . In patologia de origine ocluzala nu se intervine in sensul terapiei ocluzale specifice, in urmatoarele situatii: A. dizarmonii ocluzale B. fonatie nesatisfacatoare acuzata de pacient C. fizionomie nesatisfacatoare acuzata de pacient D. disfunctie ocluzala E. intercuspidare de necesitate (8 ,pag. 178, 179, 181) . A 1727 . Despre abrazia patologica sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. poate fi generalizata sau localizata B. forma generalizata apare cel mai des in bruxism C. forma generalizata este si excentrica D. fatetele de uzura sunt mai mate decat restul dintilor E. fatetele de uzura semnifica un contact prematur sau o interferenta. (8 ,pag. 183-184) . A,B,E 1728 . Semnele dentare in disfunctia mandibulo-craniana sunt: A. miloliza B. mobilitatea dentara C. abrazia patologica sectoriala D. fenomenul tieleman E. odontalgii. (8 ,pag. 183-188) . A,C,E 1729. Sindromul algodisfunctional miofascial (8 ,SAM):
A. este o entitate patologica din cadrul disfunctiei temporo-mandibulare B. factorii ocluzali nu intervin in patologia SAM C. nu beneficiaza de tratament ocluzal D. se manifesta prin durere, spasme, redoare si/sau oboseala musculara E. are punct de plecare articular. (8 ,pag. 181-182) . A,D 1730 . Slefuirea selectiva in miscarea de lateralitate: A. trebuie sa pastreze stopurile ocluzale B. se reduce din versantele cuspidiene C. daca obstacolul este intre varfurile cuspidiene se reduc ambele stopuri ocluzale D. pentru obstacolele lucratoare se slefuieste dupa regula BULL E. pentru obstacolele nelucratoare se slefuieste dupa regula LUBL. (8 ,pag. 231-232) . A,B 1731 . Modificarile laminei dura ca semn radiologic al disfunctiei craniomandibulare sunt: A. ingrosare B. largirea spatiului periodontal C. intrerupere D. resorbŃia limbusului alveolar E. rarefactie osoasa periapicala (8 ,pag. 188) . A,C 1732 . Semnele dentare ale disfunctiei temporo-mandibulare sunt: A. Miloliza; B. Fisuri/fracturi coronare; C. Abraziunea patologica; D. Hiperestezie dentinara; E. Necroza pulpara. (8 ,pag. 183-184) . A,B,C,E 1733 . Semnele paraclinice articulare ale disfunctiei temporo-mandibulare sunt: A. Subluxatii ale condilului mandibular; B. Spatiu articular largit; C. Atrofia tuberculilor articulari; D. NeregularitaŃi ale contururilor osoase; E. Scleroza osoasa subcorticala (8 ,pag. 191) . A,C,D,E 1734 . Semnele parodontale ale disfunctiei temporo-mandibulare sunt:
A. Fenomenul Thieleman; B. Fisura Stillman; C. Tremele secundare; D. Pungile parodontale; E. Fremitus. (8 ,pag. 187-188) . A,B,C,E 1735. Abrazia patologica generalizata: A. apare in bruxism B. DVO este micsorata C. DVO nu este modificata D. este neconforma cu varsta biologica E. este in concordanta cu varsta biologica (8 ,pag. 184). A,C,D 1736 . Gutierele ocluzale au rol in: A. amendarea artralgiilor temporomandibulare B. amendarea mialgiilor ocluzogene C. impiedica abrazia dentara D. pun in repaus condilii mandibulari prin scaderea DVO E. impiedica trauma ocluzala (8 ,pag. 227) . A,B,C,E 1737 . Aspectele patologice ale unui contact prematur se manifesta prin: A. mobilitate B. fremitus C. zgomot clar la percutie D. retractie parodontala E. modificarea dinamicii mandibulare (8 ,pag. 210, 178, 181) . A,B,D,E 1738. La maxilar muschii dislocatori ai protezei totale sunt: A. Muschii valului palatin B. Buccinatorul C. Orbicularul D. Ridicatorul propriu al buzei superioare E. Rizorius (6 ,pag. 34) . A 1739 . Torusul mandibular prezinta urmatoarele caractere:
A. Apare dupa o extractie dificila B. E situat in zona linguala centrala C. E situat sub linia oblica interna D. E situat lingual in dreptul premolarilor E. Nu creaza dificultati in protezare (6 ,pag. 27) . D 1740 . Mucoasa pasiv mobila are urmatoarele caracteristici: A. este foarte aderenta la periost B. nu poate fi mobilizata de medic C. are o latime intre 1-3mm D. are o laŃime intre 1-5mm E. este situata la distanta de fundurile de sac vestibulare (6 ,pag. 25) . C 1741 . Zona tuberculului piriform: A. este o zona de sprijin B. este una de inchidere marginala C. este atat o zona de sprijin, cat si una de inchidere marginala D. are ca limita anterioara fata meziala a molarulu de 12 ani E. trebuie evitata de catre baza protezei, deoarece este un element negativ (6 ,pag. 40) . C 1742 . Mucoasa pasiv-mobila: A. Este aderenta de periost B. Poate fi mobilizata de miscarile functionale ale pacientului C. Are o latime de 4 mm D. Cu cât este mai îngusta succiunea este mai buna E. Nu are tesut submucos lax. (6 ,pag. 25). B 1743. Prin câmp protetic se înŃelege A. zona de sprijin B. zona de succiune C. totalitatea Ńesuturilor care vin în contact cu proteza D. mucoasa fixă E. mucoasa mobilă (6 ,pag. 19) . C 1744 . Torusul palatin
A. este situat în regiunea posterioară a apofizelor alveolare B. are rol în menŃinerea şi stabilizarea protezei C. este situat pe sutura palato-maxilară D. este vizibil de la inspecŃie sau la palpare E. se asociază cu o boltă adâncă (6 ,pag. 20) . D 1745 . Conduita terapeutica in cazul torusului mandibular poate sa fie de: A. Exereza chirurgicala B. Amprenta compresiva C. Folierea modelului preliminar D. Folierea modelului final E. Rascroirea bazei protezei la acest nivel (6 ,pag. 27-47) . A,C,D 1746 . Campul protetic edentat total este format din A. zona de sprijin B. zona de adeziune C. zona de succiune D. zona de menŃinere E. zona de stabilitate (6 ,pag. 19) . A,C 1747. Ce se intelege prin expresia"camp protetic"la edentatul total: A. Totalitatea tesuturilor din cavitatea bucala B. Totalitatea tesuturilor care vin in contact cu proteza respectiva C. Crestele edentate restante D. Teritoriul biologic pe care se aplica proteza mobilizabila E. Fibromucoasa palatina (6 ,pag. 19) . B,D 1748 . Mucoasa pasiv mobila: A. Are o latime intre 1 si 3 mm. B. Este situata in apropierea fundurilor de sac vestibulare. C. Face trecerea spre fibromucoasa palatina. D. Prin cresterea laŃimii favorizeaza fenomenul de succiune. E. in profunzime, are tesut submucos lax. (6 ,pag. 25) . A,B,D,E 1749 . Mucoasa zonei de succiune este alcatuita din:
A. Mucoasa mobila ce se aplica pe fata externa a protezei in vecinatatea marginilor. B. Fibromucoasa ce vine in contact cu placa palatinala. C. Mucoasa pasiv mobila. D. Crestele alveolare. E. Lueta. (6 ,pag. 19) . A,C 1750 . Zona de sprijin mandibular: A. Se intinde in majoritatea cazurilor pana la nivelul crestei milohioidiane. B. Prezinta deseori deasupra liniei oblice interne proeminente osoase rotunjite. C. Este delimitata posterior de tuberculul mandibular. D. Cuprinde torusul mandibular situat deasupra liniei oblice externe. E. Poate prezenta cute, bride, longitudinale datorita atrofiei rapide. (6 ,pag. 27, 28) . A,B,C,E 1751 . Zona de succiune mandibulara: A. Este situata la periferia campului protetic edentat total. B. Este zona de trecere dintre mucoasa fixa si cea mobila. C. Cuprinde si suportul osos. D. Este reprezentata de mucoasa pasiv mobila E. Situarea cat mai aproape de fundul de sac vestibular defavorizeaza aparitia succiunii. (6 ,pag. 28, 29) . A,B,D 1752 . Care din urmatoarele afirmatii sunt caracteristice unui camp protetic moale maxilar: A. prezinta o mucoasa groasa si aderenta B. substratul osos prezinta o rezorbtie accentuata C. prezinta o mucoasa cu un tesut submucos abundent D. aderenŃa mucoasei la periost este slaba E. pentru amprenta se recomanda tehnici speciale (6 ,pag. 25) . C,D,E 1753 . in zona tuberculului piriform, elementele negative sunt reprezentate de: A. muschiul buccinator B. muschiul genioglos C. fibre tendinoase din muschiul temporal D. fibre ale muschiului maseter E. muschiul palatoglos (6 ,pag. 40) . C,D,E
1754 . Câmpurile deformabile “moi” A. se datorează purtării îndelungate a unor proteze incorecte B. necesită excizia chirurgicală preprotetică C. necesită tehnici speciale de amprentare D. se întâlnesc frecvent la pacienŃii edentaŃi care nu poartă proteze E. se asociază cu o boltă palatină plată (6 ,pag. 25) . A,C 1755 . Adeziunea buna a protezelor totale este asigurata de: A. Creste edentate cu versante neutre B. Bolta palatina in forma de"V" C. Bolta palatina plata D. Creste edentate cu versante neretentive E. Tubercul piriform oblic (6 ,pag. 46) . C 1756. in timpul amprentarii, tuberculul piriform va fi acoperit de lingura: A. numai in 2/3 posterioare B. pe toata suprafata C. numai in 1/3 posterioara D. nu va fi acoperit E. numai in 2/3 anterioare (6 ,pag. 48) . E 1757. Prezenta bridelor longitudinale la periferia campului protetic necesita amprentarea cu: A. alginat B. siliconi pasta C. materiale termoplastice D. gips E. materiale reziliente (6 ,pag. ) . C 1758. Torusul mandibular proeminent: A. asigura mentinerea protezei pe camp B. necesita folierea modelului C. nu impiedica protezarea D. asigura un sprijin mai bun protezei E. necesita reducere chirurgicala (6 ,pag. 47) . E
1759 . in zona frontala un fren inserat aproape de muchia crestei poate fi: A. corectat chirurgical B. ocolit doar de lingura individuala C. ocolit doar de proteza finita D. acoperit de macheta din ceara E. utilizat pentru mentinerea protezei (6 ,pag. 46) . A 1760 . Atitudinea fata de mucoasa balanta consta in: A. nu se indeparteaza niciodata chirurgical B. se amprenteaza cu alginat C. se amprenteaza cu elastomeri siliconici de consistenta medie D. se amprenteaza cu ghips E. se amprenteaza cu materiale bucoplastice (6 ,pag. 47) . E 1761. Mucoasa rezilienta necesita: A. amprentare cu orice material B. amprentare de despovarare si materiale fluide C. amprentare compresiva D. amprentare cu materiale termoplastice E. amprentare cu materiale bucoplastice (6 ,pag. 47) . B 1762 . TuberozităŃile procidente necesită: A. amprentarea cu materiale ce devin elastice B. foliere pentru prevenirea basculării protezei şi a fracturării ei C. corectare chirurgicală D. amprentă cu materiale de consistenŃă redusă E. lingură distanŃată sau perforată (6 ,pag. 46) . C 1763. La protezele totale, adeziunea este maximă în următoarele condiŃii: A. torusul palatin este situat în 1/3 mijlocie a bolŃii palatine B. bolta palatină este plată C. crestele edentale au versant neutru D. torusul mandibular este mic E. creasta milohioidiană este rotunjită (6 ,pag. 46) . B
1764. Elemente nefavorabile ale campului protetic edentat total sunt: A. Mucoasa fixa cu rezilienta mare B. Mucoasa fixa cu rezilienta mica C. Creste edentate retentive D. Limba cu insertie anterioara E. Tuberculul piriform cu directie orizontala (6 ,pag. 46-48) . A,B,C 1765. Mentinerea protezelor totale se rezolva prin: A. Amprentarea fidela a crestelor edentate retentive B. Amprentarea fidela a tuberozitatlor C. Amprentarea fidelaa a boltii palatine D. Amprentarea fidela a zonei de succiune E. Realizarea paralelismului intre substratul osos si suprafata mucozala a protezelor (6 ,pag. 46) . C,D 1766 . Palparea in cazul examenului clinic al pacientului edentat total poate pune in evidenta: A. Dureri la nivelul ATM B. Starea grupurilor ganglionare C. Amplitudinea deschiderii mandibulei D. Deformari osoase E. Gradul de rezilienta al mucoasei fixe (6 ,pag. 45) . A,B,D,E 1767. Examinarea vechilor proteze poate da indicatii despre: A. materialul de amprentare utilizat B. toleranta tisulara a materialului folosit in confectionarea protezei C. aspectul bazei si marginilor protezei D. durata purtarii protezelor E. existenta unor obiceiuri vicioase (6 ,pag. 48-49) . B,C,E 1768 . Pozitia limbii este favorabila protezarii atunci cand: A. are o insertie posterioara B. are o insertie anterioara C. nu acopera versantele externe ale protezei D. nu permite protracŃia la modelarea marginii linguale a amprentei E. permite protractia la modelarea marginii linguale a amprentei
(6 ,pag. 46) . B,E 1769 . MenŃinerii şi stabilităŃii protezei îi este favorabilă: A. o creastă foarte retentivă frontal vestibular B. bolta palatină în formă de "U” C. mucoasa de coloraŃie normală, groasă, aderentă D. o creastă moderat retentivă E. tuberozităŃile procidente (6 ,pag. 47) . B,C 1770 . La proteza totală maxilară, adeziunea este bună în următoarele situaŃii: A. creasta edentală este retentivă B. bolta palatină este în formă de "U” C. bolta este plată D. torusul palatin este situat doar în 1/3 ant. a palatului E. bolta palatină e în formă de "V” (6 ,pag. 46) . B,C 1771 . Necesită corectare chirurgicală următoarele elemente ale substratului osos al câmpului protetic edental total: A. torusul palatin proeminent B. torusul mandibular proeminent C. creasta milohioidiană proeminentă, ascuŃită D. tuberozitate procidentă E. creasta f. retentivă frontal vestibular (6 ,pag. 46-47) . B,D,E 1772 . Se recomandă ca lingura individuală şi proteza finită să ocolească următoarele formaŃiuni ale câmpului protetic edentat total: A. bridele longitudinale ale mucoasei B. un fren inserat aproape de muchia crestei, în unele situaŃii C. un torus mandibular mic, acoperit de o mucoasă subŃire, sensibilă D. bridele canine E. creasta milohioidiană proeminentă (6 ,pag. 47) . B,D 1773 . în edentaŃia totala, bolta palatină plată va asigura: A. stabilitatea în sens antero-posterior (6 ,sagitală) B. stabilitatea transversală C. adeziunea
D. succiunea E. sprijinul (6 ,pag. 46) . C,E 1774 . Amprenta preliminară cu protezele vechi, utilizează ca material de amprentare: A. materiale cu vâscozitate lent progresivă B. siliconii C. alginatul D. gipsul E. mase termoplastice (6 ,pag. 122) . A 1775. în tehnica de amprentare mucostatică: A. marginile lingurii vor fi mult scurtate şi distantate de zonele ce trebuie protejate de presiuni B. marginile lingurii vor trebui prelungite până în fundul de sac C. se va aplica un rulou de ceară pe faŃa externă a lingurii D. se va aplica un rulou de ceară pe faŃa internă a lingurii E. marginile lingurii vor trebui bine răsucite la nivelul formaŃiunilor mobile (6 ,pag. 105) . A 1776 . Testul Herbst de deschidere largă a gurii modelează: A. periferia câmpului protetic în regiunea celui de-al doilea molar (6 ,p. Eisenring şi p. Fisch) B. periferia câmpului protetic în zona V laterală maxilară C. periferia câmpului protetic în zona V laterală mandibulară D. nişa lui Ney si Bowen E. zona vestibulară frontală maxilară şi mandibulară (6 ,pag. 114) . A 1777. Care din următoarele afirmaŃii privind lingurile individuale sunt corecte: A. se confecŃionează pe modelul funcŃional B. nu este necesară adaptarea lor în cavitatea orală C. se confecŃionează numai acrilat D. pot fi confecŃionate distanŃat faŃă de model în anumite zone E. se confecŃionează numai din placă de baza (6 ,pag. 104) . D 1778. Care sunt obiectivele amprentării preliminare în cadrul tratamentului edentaŃiei totale: A. rezolvarea parŃială a sprijinului protezei totale B. realizarea unui model preliminar pe care se va confecŃiona lingura individuală mandibulară
C. rezolvarea integrală a problemelor de fonaŃie D. rezolvarea integrală a problemelor de fizionomie E. rezolvarea problemelor legate de rapoartele intermaxilare (6 ,pag. 64) . B 1779 . La alegerea materialului şi a tehnicii de amprentare în edentatia totala se va lua în considerare ca un câmp protetic dur permite amprentarea cu: A. alginat; B. ghips; C. stents; D. hidrocoloizi reversibili; E. orice tip de material de amprentare. (6 ,pag. 67) . C 1780. Reprezintă un scop al amprentării în edentaŃia totală: A. Rezolvarea integrală a sprijinului B. Rezolvarea parŃială a stabilităŃii C. Rezolvarea integrală a stabilităŃii D. Rezolvarea parŃială a problemelor de fizionomie E. Rezolvarea parŃială a problemelor fonatorii. (6 ,pag. 62-63) . B 1781 . Amprentei preliminare cu alginat i se poate reproşa A. lipsa de precizie B. supraextinderea marginilor C. manipularea dificilă D. necesitatea de a se turna imediat E. marginile prea subŃiri (6 ,pag. 100) . B 1782 . Metoda de amprentare Schreinemakers se realizează utilizând ca material de amprentare: A. materiale cu prize retard B. siliconi C. alginatul D. gipsul E. mase termoplastice (6 ,pag. 108) . C 1783 . Care din următoarele afirmaŃii privind lingurile individuale sunt corecte:
A. se confecŃionează pe modelul funcŃional B. nu este necesară adaptarea lor în cavitatea orală C. sunt prevăzute întotdeauna cu mâner D. nu pot fi confecŃionate distanŃat faŃă de model în anumite zone E. se confecŃionează numai din placă de bază (6 ,pag. 104) . C 1784 . Determinarea şi înregistrarea rapoartelor intermaxilare cu ajutorul şabloanelor de ocluzie este indicată în: A. toate formele de edentaŃie; B. edentaŃia de clasa a III-a când există destul de mulŃi dinŃi restanŃi; C. când există cel puŃin patru unităŃi de masticaŃie, repartizate câte două bilateral; D. în situaŃia când contactele dento-dentare sunt stabile; E. în edentaŃia de clasa a IV-a întinsă, când pe arcada antagonistă se află o edentaŃie parŃială. (6 ,pag. 519) . E 1785 . Amprentele compresive în edentaŃia totală sunt indicate: A. Când mucoasa fixă prezintă rezilienŃă normală B. Când mucoasa fixă prezintă rezilienŃă normală C. Când mucoasa fixă prezintă rezilienŃă mică D. Când materialul de amprentă are o consistenŃă fluidă E. Când materialul de amprentă are o consistenŃă mare (6 ,pag. 106) . C,E 1786 . Amprentele cu gura închisă în edentaŃia totală trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii: A. Amprentarea se face sub presiune normală B. Amprentarea se face sub presiune ocluzală C. Lingurile individuale sunt adaptate până în dreptul mucoasei pasiv-mobilă D. Lingurile individuale sunt prevăzute cu valuri de ocluzie E. Amprentarea se face prin mişcări cu gura închisă şi mişcări cu gura deschisă (6 ,pag. 110-111) . B,D,E 1787 . Pentru confecŃionarea şi adaptarea lingurii individuale sunt indicate: A. Realizarea ei din acrilat autopolimerizabil B. ConfecŃionarea în contact intim cu suprafaŃa câmpului protetic C. în caz de torus este recomandată distanŃarea în acea zona D. Lingura maxilară să fie prevăzută cu mâner şi butoni de presiune E. Folieri în zona exostozelor (6 ,pag. 122) . A,B,C,E
1788 . Tehnica de amprentare Herbst în edentaŃia totală se caracterizează prin: A. Este o amprenta cu gura deschisă B. Este o amprenta mucodinamică C. Lingura individuală se delimitează până în dreptul mucoasei pasiv-mobile D. în adaptarea lingurii se pune accent pe repere anatomice E. Mişcările de modelare sunt efectuate de medic (6 ,pag. 113-114) . A,B,C 1789 . Amprenta preliminară urmăreşte realizarea următoarelor obiective: A. amprentarea cu fidelitate a zonelor funcŃionale periferice B. copierea cu maximum de exactitate a suprafeŃei zonei de sprijin C. reproducerea cât mai fidelă a poziŃiei funcŃionale a porŃiunilor mobile de la periferia câmpului protetic D. realizarea unei linguri individuale care va necesita cât mai puŃine manopere de adaptare E. refacerea integrală a funcŃiei fizionomice (6 ,pag. 64) . B,C,D 1790 Obiectivele amprentei finale (6 ,formulate de fraŃii Green) A. înălŃime corectă a marginilor şi o extindere maximă a plăcii B. grosimea corectă a marginilor şi rezolvarea problemelor de fizionomie C. presiuni egale asupra părŃilor moi şi tari D. respectarea libertăŃii mişcărilor musculare şi realizarea închiderii marginale a protezei E. despovărarea zonelor cu rezilienŃă crescută (6 ,pag. 104) . A,C,D 1791. Amprentele “cu gura închisă” se caracterizează prin următoarele A. se efectuează cu portamprente individuale prevăzute cu valuri de ocluzie B. se pot utiliza vechile proteze cu relief ocluzal corespunzător C. se efectuează sub presiunea ocluzală din timpul masticaŃiei D. determinarea dimensiunii verticale precede amprentarea finală funcŃională E. protezele confecŃionate după aceste tehnici au margini mai lungi (6 ,pag. 110) . A,B,D,E 1792 . Recomandările privind confecŃionarea lingurii individuale la protezarea edentatului total (6 ,după concepŃia clinicii de protetică dentară Bucureşti) A. poate fi confecŃionată din acrilat autopolimerizabil B. să vină în contact intim cu zone de mucoasa subŃire şi sensibile ale zonei de sprijin C. la lingura superioară mânerul este plasat pe linia mediană şi este vertical D. la lingura inferioară mânerul se plasează pe linia mediană cu înclinare orală
E. lingura maxilară va fi prevăzută cu butoni de presiune (6 ,pag. 122-123) . A,C 1793 . Amprenta preliminară cu protezele vechi, utilizează ca material de amprentare: A. materiale cu vâscozitate lent progresivă B. siliconii C. alginatul D. gipsul E. mase termoplastice (6 ,pag. 122) . A 1794. în tehnica de amprentare mucostatică: A. marginile lingurii vor fi mult scurtate şi distantate de zonele ce trebuie protejate de presiuni B. marginile lingurii vor trebui prelungite până în fundul de sac C. se va aplica un rulou de ceară pe faŃa externă a lingurii D. se va aplica un rulou de ceară pe faŃa internă a lingurii E. marginile lingurii vor trebui bine răsucite la nivelul formaŃiunilor mobile (6 ,pag. 105) . A 1795 . Testul Herbst de deschidere largă a gurii modelează: A. periferia câmpului protetic în regiunea celui de-al doilea molar (6 ,p. Eisenring şi p. Fisch) B. periferia câmpului protetic în zona V laterală maxilară C. periferia câmpului protetic în zona V laterală mandibulară D. nişa lui Ney si Bowen E. zona vestibulară frontală maxilară şi mandibulară (6 ,pag. 114) . A 1796. Care din următoarele afirmaŃii privind lingurile individuale sunt corecte: A. se confecŃionează pe modelul funcŃional B. nu este necesară adaptarea lor în cavitatea orală C. se confecŃionează numai acrilat D. pot fi confecŃionate distanŃat faŃă de model în anumite zone E. se confecŃionează numai din placă de baza (6 ,pag. 104) . D 1797. Care sunt obiectivele amprentării preliminare în cadrul tratamentului edentaŃiei totale: A. rezolvarea parŃială a sprijinului protezei totale B. realizarea unui model preliminar pe care se va confecŃiona lingura individuală mandibulară C. rezolvarea integrală a problemelor de fonaŃie
D. rezolvarea integrală a problemelor de fizionomie E. rezolvarea problemelor legate de rapoartele intermaxilare (6 ,pag. 64) . B 1798 . La alegerea materialului şi a tehnicii de amprentare în edentatia totala se va lua în considerare ca un câmp protetic dur permite amprentarea cu: A. alginat; B. ghips; C. stents; D. hidrocoloizi reversibili; E. orice tip de material de amprentare. (6 ,pag. 67) . C 1799. Reprezintă un scop al amprentării în edentaŃia totală: A. Rezolvarea integrală a sprijinului B. Rezolvarea parŃială a stabilităŃii C. Rezolvarea integrală a stabilităŃii D. Rezolvarea parŃială a problemelor de fizionomie E. Rezolvarea parŃială a problemelor fonatorii. (6 ,pag. 62-63) . B 1800 . Amprentei preliminare cu alginat i se poate reproşa A. lipsa de precizie B. supraextinderea marginilor C. manipularea dificilă D. necesitatea de a se turna imediat E. marginile prea subŃiri (6 ,pag. 100) . B 1801 . Metoda de amprentare Schreinemakers se realizează utilizând ca material de amprentare: A. materiale cu prize retard B. siliconi C. alginatul D. gipsul E. mase termoplastice (6 ,pag. 108) . C 1802 . Care din următoarele afirmaŃii privind lingurile individuale sunt corecte: A. se confecŃionează pe modelul funcŃional
B. nu este necesară adaptarea lor în cavitatea orală C. sunt prevăzute întotdeauna cu mâner D. nu pot fi confecŃionate distanŃat faŃă de model în anumite zone E. se confecŃionează numai din placă de bază (6 ,pag. 104) . C 1803 . Determinarea şi înregistrarea rapoartelor intermaxilare cu ajutorul şabloanelor de ocluzie este indicată în: A. toate formele de edentaŃie; B. edentaŃia de clasa a III-a când există destul de mulŃi dinŃi restanŃi; C. când există cel puŃin patru unităŃi de masticaŃie, repartizate câte două bilateral; D. în situaŃia când contactele dento-dentare sunt stabile; E. în edentaŃia de clasa a IV-a întinsă, când pe arcada antagonistă se află o edentaŃie parŃială. (6 ,pag. 519) . E 1804 . Amprentele compresive în edentaŃia totală sunt indicate: A. Când mucoasa fixă prezintă rezilienŃă normală B. Când mucoasa fixă prezintă rezilienŃă normală C. Când mucoasa fixă prezintă rezilienŃă mică D. Când materialul de amprentă are o consistenŃă fluidă E. Când materialul de amprentă are o consistenŃă mare (6 ,pag. 106) . C,E 1805 . Amprentele cu gura închisă în edentaŃia totală trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii: A. Amprentarea se face sub presiune normală B. Amprentarea se face sub presiune ocluzală C. Lingurile individuale sunt adaptate până în dreptul mucoasei pasiv-mobilă D. Lingurile individuale sunt prevăzute cu valuri de ocluzie E. Amprentarea se face prin mişcări cu gura închisă şi mişcări cu gura deschisă (6 ,pag. 110-111) . B,D,E 1806 . Pentru confecŃionarea şi adaptarea lingurii individuale sunt indicate: A. Realizarea ei din acrilat autopolimerizabil B. ConfecŃionarea în contact intim cu suprafaŃa câmpului protetic C. în caz de torus este recomandată distanŃarea în acea zona D. Lingura maxilară să fie prevăzută cu mâner şi butoni de presiune E. Folieri în zona exostozelor (6 ,pag. 122) . A,B,C,E
1807 . Tehnica de amprentare Herbst în edentaŃia totală se caracterizează prin: A. Este o amprenta cu gura deschisă B. Este o amprenta mucodinamică C. Lingura individuală se delimitează până în dreptul mucoasei pasiv-mobile D. în adaptarea lingurii se pune accent pe repere anatomice E. Mişcările de modelare sunt efectuate de medic (6 ,pag. 113-114) . A,B,C 1808. Amprenta preliminară urmăreşte realizarea următoarelor obiective: A. amprentarea cu fidelitate a zonelor funcŃionale periferice B. copierea cu maximum de exactitate a suprafeŃei zonei de sprijin C. reproducerea cât mai fidelă a poziŃiei funcŃionale a porŃiunilor mobile de la periferia câmpului protetic D. realizarea unei linguri individuale care va necesita cât mai puŃine manopere de adaptare E. refacerea integrală a funcŃiei fizionomice (6 ,pag. 64) . B,C,D 1809 Obiectivele amprentei finale (6 ,formulate de fraŃii Green) A. înălŃime corectă a marginilor şi o extindere maximă a plăcii B. grosimea corectă a marginilor şi rezolvarea problemelor de fizionomie C. presiuni egale asupra părŃilor moi şi tari D. respectarea libertăŃii mişcărilor musculare şi realizarea închiderii marginale a protezei E. despovărarea zonelor cu rezilienŃă crescută (6 ,pag. 104) . A,C,D 1810. Amprentele “cu gura închisă” se caracterizează prin următoarele A. se efectuează cu portamprente individuale prevăzute cu valuri de ocluzie B. se pot utiliza vechile proteze cu relief ocluzal corespunzător C. se efectuează sub presiunea ocluzală din timpul masticaŃiei D. determinarea dimensiunii verticale precede amprentarea finală funcŃională E. protezele confecŃionate după aceste tehnici au margini mai lungi (6 ,pag. 110) . A,B,D,E 1811 . Recomandările privind confecŃionarea lingurii individuale la protezarea edentatului total (6 ,după concepŃia clinicii de protetică dentară Bucureşti) A. poate fi confecŃionată din acrilat autopolimerizabil B. să vină în contact intim cu zone de mucoasa subŃire şi sensibile ale zonei de sprijin C. la lingura superioară mânerul este plasat pe linia mediană şi este vertical D. la lingura inferioară mânerul se plasează pe linia mediană cu înclinare orală E. lingura maxilară va fi prevăzută cu butoni de presiune
(6 ,pag. 122-123) . A,C 1812. La controlul estetic al machetei protezei totale când pacientul este examinat cu gura închisă se au în vedere urmatoarele aspecte: A. Buza superioară trebuie să fie simetrică în ceea ce priveşte plenitudinea ei B. Buzele trebuie să fie răsfrânte; C. Buzele trebuie să fie proeminente D. Buzele nu se ating; E. ŞanŃurile naso-labiale şi para labiale trebuie să prezinte adâncituri mai accentuate decât înainte; (6 ,pag. 211) . A 1813 . Testul BUCHMAN-ISMAIL se referă la: A. controlul componenŃei verticale a relaŃiilor intermaxilare B. controlul componenŃei orizontale a relaŃiilor intermaxilare C. controlul adaptării şabloanelor de ocluzie D. controlul adaptării machetelor E. toate variantele sunt posibile (6 ,pag. 214) . A 1814. Frush şi Fisher care au facut o serie de studii privitoare la dentogenie, recomandă următoarele: A. Anomaliile în poziŃionarea dinŃilor trebuie reproduse simetric pe ambele arcade; B. Diastemele şi tremele realizează de cele mai multe ori un aspect plăcut; C. PoziŃia, forma şi culoarea incisivului central domină fizionomic ceilalŃi dinŃi frontali, lateralul accentuează sau maschează expresia centralului; D. RotaŃia incisivului central sau a lateralului pentru a i se vedea cât mai mult din faŃa mezială este recomandată în special pentru bărbaŃi; E. Coborarea celor doi incisivi centrali conferă un aspect de agresivitate. (6 ,pag. 212-213) . C 1815 . Care dintre următoarele afirmaŃii privind controlul machetelor protezelor totale sunt corecte: A. înalŃimea frontalilor superiori trebuie să se încadreze între planul de ocluzie şi linia surâsului B. dinŃii laterali maxilari să fie montaŃi pe tuberozităŃi C. dinŃii laterali să nu fie montati pe mijlocul crestei D. linia mediana interincisivă nu corespunde cu cea trasată pe model E. cei şase dinŃi frontali maxilari nu trebuie să ocupe spaŃiul dintre cele două linii ale caninilor. (6 ,pag. 207) . A
1816 . La controlul bazelor din ceară ale machetelor protezelor totale se urmăreşte: A. corespondenŃa dintre linia mediană şi linia interincisivă B. ocuparea de către frontalii superiori a spaŃiului dintre liniile caninilor C. modelarea convexă a papilelor interdentare D. realizarea unitaŃilor masticatorii de căte trei dinŃi E. respectarea regulii lui POUND la montarea dinŃilor laterali (6 ,pag. 207). C 1817. Proba spatulei efectuată la proba machetelor protezelor totale : A. se realizează încercând introducerea unei spatule între dinŃii zonei frontale B. dacă este negativă angrenajul dinŃilor este incorect C. dacă este pozitivă angrenajul dinŃilor este corect D. dacă este pozitivă unilateral, spaŃiul dintre arcade poate fi amprentat cu o pană de ceară moale E. dacă este pozitivă bilateral, spaŃiul dintre arcade poate fi amprentat cu o pană de ceară moale (6 ,pag. 215) . D 1818 . Zonele de despovărare: A. Sunt zonele unde baza protezei nu trebuie să vină în contact intim cu mucoasa B. Grosimea zonei de despovarare variază între 1 mm şi 1,5mm C. Grosimea zonei de despovarae variază între 0,25 mm şi 1 mm D. Grosimea poate fi transmisă laboratorului prin hasurare pe model E. Gradul de foliere la nivelul torusului trebuie corelat cu diferenŃa de rezilienŃă dintre mucoasa crestei edentate şi mucoasa torusului (6 ,pag. 220) . A,C,D,E 1819 . La controlul bazelor din ceară a machetelor se are în vedere dacă în mod normal: A. marginile machetei se opresc la o distanŃă de 1 mm faŃă de fundurile de sac ale modelelor funcŃionale B. marginile distale ale machetei inferioare acoperă 2/3 anterioare ale tuberculului piriform C. papilele interdentare sunt modelate concav D. versantul lingual al machetei inferioare să fie modelat concav E. versantele vestibulare ale machetelor să fie modelate convex (6 ,pag. 208-209) . B,D,E 1820 . Bazele din ceară ale machetelor protezelor totale trebuie să indeplinească urmatoarelem aspecte: A. Să intre până în fundurile de sac ale modelelor funcŃionale; B. Să acopere 2/3 anterioare ale tuberculului piriform; C. Să cuprindă şanŃurile pterigomaxilare şi restul zonei de închidere palatinală posterioară; D. Versantele vestibulare ale machetelor să fie modelate uşor concav;
E. Ceara este bine să aibă o culoare cât mai apropiată de cea a gingiei. (6 ,pag. 207-209) . A,B,C,E 1821 următoarele aspecte: A. Linia mediană interincisivă superioară trebuie să se suprapună pe planul medio-sagital al feŃei; B. LaŃimea celor şase incisivi centrali superiori să se încadreze între cele două comisuri bucale; C. Curbura vestibulară să fie simetrică; D. Curbura incizală să se încadreze în armonia feŃei şi să fie aproximativ paralelă cu marginea liberă a buzei inferioare; E. FaŃa ocluzală a dinŃilor laterali superiori trebuie să fie vizibilă. (6 ,pag. 211-212) . A,B,C,D 1822 . SituaŃiile care pretind remontarea dinŃilor sunt următoarele: A. NeconcordanŃa dintre linia interincisivă superioară şi linia mediană a feŃei; B. Montarea dinŃilor frontali pe o curbură vestibulară necorespunzătoare; C. Montarea dinŃilor laterali în afara crestelor; D. Raporturi mandibulo-maxilare necorespunzătoare; E. Linia interincisivă superioară nu corespunde cu linia interincisivă inferioară când la mandibulă pacientul prezintă dinŃi în zona frontală. (6 ,pag. 218) . A,B,C,D 1823 . La controlul fonetic al machetelor trebuie să urmărim: A.în propulsie să existe contacte şi la nivelul ultimilor dinŃi; B. să coincidă poziŃia de IM cu cea de RC; C. roşul buzelor să aibă un aspect acceptabil; D. să se respecte libertatea mandibulei în propulsia de fonaŃie; E. muchiile incizale ale incisivilor inferiori trebuie să ajungă cel mult cap la cap cu muchiile incizale ale incisivilor superiori. (6 ,pag. 217) . D,E 1824 . Aplicarea protezelor în cavitatea bucală este precedată de: A. adaptarea mecanică a pieselor protetice B. controlul lor extrabucal C. adaptarea biologică a pieselor protetice D. controlul lor intrabucal E. retuşarea marginilor protezei (6 ,pag. 223,224) S1365001. B 1825. Care este cea mai simplă metodă de evitare a depunerilor tartrice pe proteze:
A. spălarea protezei cu pastă de dinŃi B. spălarea protezei cu apă şi săpun C. folosirea acizilor diluaŃi D. folosirea enzimelor E. folosirea hipocloriŃilor alcalini. (6 ,pag. 233) . B 1826 . La controlul extraoral al protezelor totale nu se urmăreşte: A. verificarea poziŃionarii corecte a dinŃilor B. verificarea polimerizării protezei C. verificarea prelucrării protezei D. verificarea fonaŃiei E. decelarea asperităŃilor de pe faŃa mucozală (6 ,pag. 223) . D 1827. După aplicarea protezei totale în cavitatea bucală pacientul va primi următoarele recomandări; A. folosirea arcadelor artificiale în aceeaşi manieră ca şi dinŃii naturali; B. protezele se Ńin în cavitatea bucală doar în timpul zilei; C. igienizarea protezei cu ajutorul periuŃei şi a pastei de dinŃi; D. consumarea alimentelor şi a băuturilor calde pentru reapariŃia simŃului gustativ; E. consumarea alimentelor de consistenŃî crescută în primele zile (6 ,pag. 232) . D 1828. La controlul intrabucal al protezelor se procedează astfel: A. se aplică mai întâi proteza superioară; B. se aplică mai întâi proteza inferioară; C. se folosesc anestezice de contact pentru a înlătura senzaŃia de vomă; D. se controlează stabilitatea protezei maxilare începând cu deschiderea uşoară a gurii; E. aprecierea menŃinerii prin presiuni digitale pe faŃa ocluzală a dinŃilor laterali (6 ,pag. 224) . B 1829 . La aplicarea protezelor totale noi în cavitatea bucală, prima manoperă care se face este: A. controlul menŃinerii B. controlul stabilităŃii C. aprecierea exactă a porŃiunilor ce declanşează dureri D. controlul esteticii frontale a protezei maxilare E. controlul fonaŃiei (6 ,pag. 226) . C
1830 . Alterarea gustului la pacientul purtător de proteze totale: A. se poate datora dispariŃiei papilelor gustative B. se poate datora modificărilor papilelor gustative C. se poate datora acoperirii papilelor gustative de placa protezei D. dispare într-o zi sau cel mult două E. determină consumarea cu dificultate a alimentelor (6 ,pag. 232) . A,B,C,E 1831 . ApariŃia basculării transversale la proteza totală maxilară se datorează: A. montarii dinŃilor laterali pe mijlocul crestei B. nefolierii torusului palatin C. unor erori de amprentare D. unei mucoase fixe foarte reziliente E. atrofiei uşoare a crestei alveolare (6 ,pag. 226) . B,C,D 1832 . Desprinderea protezei constatată la aprecierea menŃinerii protezei totale mandibulare presupune: A. existenŃa unor margini vestibulare prea subŃiri B. montarea dinŃilor frontali prea vestibular C. nedegajarea frenului bucal D. nefolierea torusului palatin E. existenŃa unor margini vestibulare prea lungi (6 ,pag. 225) . B,C,E 1833 . În primele zile după protezarea pacientului edentat total: A. pacienŃii pot avea senzaŃie permanentă de vomă B. poate apărea alterarea gustului C. consumarea alimentelor se face cu uşurinŃă D. senzaŃia de vomă apare când DVO este mărită E. nu se recomandă consumarea mâncărurilor şi băuturilor calde (6 ,pag. 232) . A,B,D 1834 . Pentru înlăturarea contactelor premature în RC la edentatul total: A. se şlefuiesc cuspizii vestibulari inferiori B. cuspizii palatinali superiori sunt prezervaŃi C. cuspizii vestibulari superiori şi linguali inferiori au valoare secundară D. cuspizii vestibulari superiori şi vestibulari inferiori au valoare secundară E. cuspizii activi nu se şlefuiesc niciodată
(6 ,pag. 228) . B,C 1835 . Retuşurile din baza protezei totale pot fi făcute cu: A. freze extradure B. pietre montate C. netezite cu polipant D. freze de oŃel E. hârtie abrazivă (6 ,pag. 230) . B,C 1836 . MenŃinerea protezei pe câmp este periclitată de: A. existenŃa unor margini vestibulare prea lungi sau prea groase B. răscroirea prea largă la nivelul plicilor şi frenurilor C. montarea dinŃilor frontali prea vestibular D. montarea dinŃilor laterali înafară crestei E. montarea dinŃilor înăuntrul crestei (6 ,pag. 225) . A,C 1837 . Materialele utilizate la căptuşirile rigide sunt: A. Materiale fotopolimerizabile B. Materiale rigide reversibile C. Elastomeri D. Acrilate autopolimerizabile E. Hidrocoloizi reversibili (6 ,pag. 242) . D 1838 . Termenul de"rebazare"se referă la: A. Refacerea incompletă a bazei protezei cu schimbarea parŃială a dinŃilor B. Refacerea completă a bazei protezei cu schimbarea partială a dinŃilor C. Refacerea incompletă a bazei protezei cu schimbarea totală a dinŃilor D. Refacerea completă a bazei protezei cu păstrarea totală a dinŃilor E. Refacerea culorii bazei protezei (6 ,pag. 241) . D 1839 . Căptuşirea definitivă cu materiale reziliente este indicătă la pacienŃii: A. a căror mucoasă nu tolerează contactul cu suprafaŃa protetică dură B. cu plagi postextracŃionale recente C. necooperanŃi, irascibili D. cu handicapuri fizice E. cu mucoase groase
(6 ,pag. 244) . A 1840 . Căptuşirea directă presupune: A. utilizarea de materiale cu vâscozitate lent progresivă; B. acoperirea bazei şi marginilor protezei cu un nou strat de acrilat autopolimerizabil; C. ambalarea protezei fără a se turna în prealabil un model; D. utilizarea de materiale reziliente; E. amprentarea cu un cauciuc siliconic (6 ,pag. 243) . B 1841 . Refacerea protezelor totale prin tehnici simple-în laborator sau în cabinet, este indicată când: A. fragmentele protezelor se potrivesc perfect; B. baza protezelor este impregnată, deteriorată; C. ocluzia este dezechilibrată; D. dinŃii laterali sunt montaŃi în afara crestei; E. dimensiunea verticală este supraevaluată (6 ,pag. 241) . A 1842 . Acrilatele autopolimerizabile: A. se intrebuinŃează numai la căptuşirile directe B. se intrebuinŃează numai la căptuşirile indirecte C. atât la captusirile directe cât şi la cele indirecte D. se intrebuinŃează mult mai puŃin E. se intrebuinŃează mult mai mult (6 ,pag. 242-243) . C 1843 . Căptuşirea definitivă cu materiale reziliente este indicată la pacienŃi cu: A. Mucoasa balantă B. Mucoasă normală C. Torus mandibular proeminent D. Atrofie osoasă medie E. Torus mandibular proeminent şi sensibil (6 ,pag. 248) . A,C,E 1844 . Căptuşirea directă presupune: A. Acoperirea protezei cu un strat de acrilat termopolimerizabil B. Acoperirea protezei cu un strat de acrilat autopolimerizabil C. îndepărtarea unui strat superficial de acrilat de pe faŃa mucozală a protezei D. îndepărtarea unui strat superficial de acrilat de pe faŃa externă a protezei
E. Lifirea unei fâşii de leocoplast pe feŃele laterale ale dinŃilor (6 ,pag. 242) . B,C,E 1845 . Căptuşirea indirectă: A. Se realizează doar de către medic B. Se realizează doar de către tehnician C. Se realizează atât de către medic cât şi de tehnician D. Se realizeazaă cu acrilat autopolimerizabil E. Utilizează materiale de amprentă gen siliconi (6 ,pag. 242-244) . C,D,E 1846 . Căptuşirea protezelor totale poate fi: A. ParŃială, interesând zonele de închidere marginală deficitară B. ParŃială, interesând zonele de sprijin C. Totală, interesând întreagă faŃa internă mucozală D. Totală, interesând şi dinŃii artificiali E. ParŃială, utilizând ceară (6 ,pag. 241-248) . A,C 1847. ContraindicaŃiile căptuşirilor sunt: A. Ocluzie echilibrată B. DV supraevaluată C. Proteze noi D. Pe câmp protetic cu stomatopatii E. DinŃi laterali corect montaŃi (6 ,pag. 242) . B,D 1848 . Fractura protezelor totale poate apărea la: A. Proteze la care s-au montat dinŃii superiori cu diastemă B. Proteze la care s-au montat dinŃi la nivelul tuberculilor piriformi C. ExistenŃa unor antagonişti componenŃi ai unor proteze fixe D. Atrofia inegală a câmpului protetic E. Prognatism mandibular (6 ,pag. 240-241) . A,C,D 1849. Cauzele fracturării protezei totale sunt: A. existenŃa unui torus palatin proeminent B. atrofia inegală a câmpului protetic C. existenŃa unei arcade antagoniste integre sau cu lucrări protetice fixe D. montarea dinŃilor înafara crestei
E. nerespectarea regulilor de igienizare (6 ,pag. 240-241) . A,B,C 1850 . Care dintre următorii timpi operatori aparŃin căptuşirii directe a protezelor totale: A. îndepartărea stratului superficial acrilic de pe faŃa mucozală B. îndepartărea stratului superficial acrilic de pe faŃa lustruită C. acoperirea feŃelor laterale ale dinŃilor D. neacoperirea feŃei externe a protezei E. vaselinarea mucoasei cavităŃii orale. (6 ,pag. 243 ) . A,C,E 1851 . Care dintre următorii timpi operatori aparŃin căptuşirii indirecte a protezelor totale: A. îndepartarea stratului superficial acrilic de pe faŃa mucozală B. acoperirea feŃelor laterale ale dinŃilor C. vaselinarea mucoasei cavităŃii orale D. aplicarea în proteză a materialului de amprentă E. modelarea funcŃională cu gura închisă. (6 ,pag. 244) . A,D,E 1852 . În edentaŃiile laterale se respectă următoarele reguli de montare: A. nu se realizează treme B. dinŃii artificiali vor ocupa întreg spaŃiul edentat C. montarea se face strict pe mijlocul crestei D. volumul dinŃilor artificiali în sens vestibule-oral mai ales în regiunea molară inferioară trebuie să fie mai mare ca cel al dinŃilor naturali E. relieful ocluzal se realizează standard indifferent de antagonişti (6 ,pag. 284) . A,B,C 1853 . În edentaŃiile terminale se respectă urmatoarele reguli de montare a dinŃilor: A. dinŃii artificiali vor fi montaŃi pe mijlocul crestei B. laŃimea dinŃilor în sens vestibule-oral va fi proporŃională cu laŃimea crestei C. cu cât crestele sunt mai înguste, dinŃii vor fi mai laŃi D. numărul dinŃilor artificiali nu depinde de arcada antagonistă E. întotdeauna e necesară montarea molarului trei (6 ,pag. 284) . A,B 1854 . Coroanele turnate cu grosime dirijată au contactul cu bontul dentar: A. în zona coletului B. pe feŃele aproximale
C. pe suprafaŃa ocluzală D. pe toate feŃele bontului dentar E. pe suprafaŃa ocluzală şi pe zona coletului dentar (1 ,pag. 223) . E 1855 . Inlay-ul din sticla ceramică se confecŃionează: A. utilizând tehnica cerii pierdute B. prin turnare C. prin ardere succesivă D. prin tehnica picurării de ceară E. prin ardere pe suport metalic (1 ,pag. 208) . A 1856. SuprafaŃa preparată pentru faŃete de compozit se va situa: A. în grosimea dentinei B. în grosimea smalŃului C. în smalŃ şi în dentină D. pe suprafeŃele proximale în aria de contact E. la limita joncŃiunii amelo-dentinare (1 ,pag. 212) . B 1857. Una dintre contraindicaŃiile coroanelor de înveliş se referă la: A. dinŃi cu distrucŃii coronare întinse sau cu obturaŃii multiple; B. abrazii patologice; C. fracturi de cuspizi şi pereŃi ai dinŃilor din zona de sprijin; D. dinŃi cu tratamente endodontice incorecte şi/sau cu patologie periapicală; E. refacerea ariilor de contact interdentar. (1 ,pag. 222) . D 1858. Amprenta pentru realizarea unei incrustaŃii compozite se ia cu următoarele materiale: A. alginat B. gips C. siliconi de condensare D. siliconi de adiŃie E. materiale termoplastice. (1 ,pag. 195) . D 1859. Onlay-urile se indică în situaŃiile: A. leziuni coronare întinse, cu cuspizii vestibulari şi/sau orali intacŃi;
B. leziuni coronare reduse, cu afectare unui cuspid vestibular; C. leziuni coronare reduse, cu afectarea unui cuspid oral; D. leziuni ale molarilor de minte netrataŃi endodontic; E. în orice leziuni coronare. (1 ,pag. 193) . A 1860. RetenŃia incrustaŃiilor intracoronare se realizează prin: A. refacerea strânsă a punctelor de contact interdentar B. brunişarea incrustaŃiei C. gravaj acid D. încastrarea incrustaŃiei într-o cavitate autoretentivă E. bizotarea marginilor cavităŃii (1 ,pag. 192) . D 1861 . Coroanele de înveliş acrilice: A. Sunt utilizate doar ca restaurări provizorii B. Sunt bune tolerate de parodonŃiul marginal C. Suferă în timp modificări cromatice D. Pastrează relativ bine stopurile ocluzale E. Se descimentează cu uşurinŃă de pe bont (1 ,pag. 230) . A,C,E 1862 . Coroanele turnate cu grosime dirijată: A. Impun un consum mare de aliaj metalic B. Au contact cu bontul la nivelul coletului C. Transmit direct bontului dentar variaŃiile termice din mediul bucal D. Au pereŃi laterali de grosime uniformă E. Prezintă dificultăŃi în ablaŃie (1 ,pag. 223) . B,D 1863 . IndicaŃiile coroanei Jacket ceramice sunt: A. Fracturi dentare localizate în treimea mijlocie a coroanei B. Discromii ale dinŃilor frontali C. Leziuni carioase proximale extinse ale frontalilor D. DistrucŃii ocluzale avansate la nivelul molarilor E. Tineri cu exigente fizionomice deosebite (1 ,pag. 229) . B,C 1864 . Inlay- urile ceramice sunt indicate: A. Numai pe dinŃii vitali
B. Când adâncimea cavităŃii nu depăşeşte 2 mm C. Când antagoniştii sunt restauraŃi cu ceramică D. Numai în cavităŃi cu formă retentivă E. Când există exigente estetice deosebite (1 ,pag. 201) . C,E 1865 . FaŃetele ceramice sunt indicate: A. în anomalii de formă B. distrofii dentare ale feŃei vestibulare C. închiderea unei diasteme D. prezenŃa de fisuri amelare E. în predispoziŃia la carie (1 ,pag. 211) . A,B,C,D 1866 . IndicaŃiile coroanelor parŃiale: A. element de agregare în edentaŃiile laterale extinse B. elemente de agregare în edentaŃiile frontale reduse C. creşterea rezistenŃei la fracturare a dinŃilor prin protejare matalică a Ńesuturilor dentare restante D. dinŃi devitali E. dinŃi cu diplazii de smalŃ pe faŃa vestibulară. (1 ,pag. 215) . B,C 1867. Dezavantajele preparării limitei cervicale a bonturilor dentare în forma escavată chanfrein constau în: A. Dificultatea de realizare clinică B. Sacrificiul mare de Ńesuturi dure dentare pe care îl reclamă C. Conturul şters al limitei de preparaŃie D. Oferă retenŃie redusă în cazul coroanelor dentare care au dimensiuni reduse E. Nu oferă o grosime suficientă marginilor restaurării (1 ,pag. 573- 574) . D 1868. Cea mai avantajoasă preparare la colet este: A. preparaŃia fără prag (1 , tangenŃială, în muchie de cuŃit) B. preparaŃia chanfrein C. preparaŃia în prag drept D. pragul cu bizou E. pragul cu unghi intern rotungit (1 ,pag. 572). B 1869. Dezavantajele preparării cu prag sunt:
A. Limita de preparare nu este precisă; B. Pragul circular impune un sacrificiu mare de Ńesuturi dure dentare; C. Unghiul intern de 90º nu concentrează stresul în Ńesuturile dentare; D. Pericolul de a supracontură suprafeŃele cervicale este mare; E. Nu oferă tehnicianului suficient spaŃiu pentru componenta estetică. (1 ,pag. 571) . B 1870. Plasarea marginilor restaurării în şantul gingival este indicată: A. Când s-a practicat alungirea chirurgicală a coroanei clinice; B. La dinŃii scurŃi, pentru îmbunătăŃirea stabilităŃii; C. Pentru îmbunătăŃirea formei de retenŃie; D. Când s-a produs o lărgire exagerată a şanŃului gingival, în cursul amprentării; E. Când creasta gingiei libere se află adiacent smalŃului, şanŃul gingival fiind îngust. (1 ,pag. 602) . C 1871 . Dezavantajele charfrein-ului sunt: A. închidere marginală deficitară B. grosimea insuficientă a marginilor restaurării C. unghiul intern rotunjit impiedică acumularea de stress D. prepararea este laborioasă E. la coroanele dentare cu dimensiuni reduse pot apărea probleme legate de retenŃie. (1 ,pag. 574) . E 1872 . RetenŃia unei proteze parŃiale fixe se bazează mai mult pe: A. tipul fixării B. grosimea stratului de ciment C. geometria bontului D. materialul din care se confecŃionează restaurarea E. numărul posibilelor axe de inserŃie. (1 ,pag. 549). C 1873 . Avantajele preparării limitei cervicale a bonturilor dentare sub formă de prag cu bizou sunt: A. Nu lezează parodonŃiul marginal în cursul preparării B. Uşurinta în realizare C. Limita preparării este netă, clară D. Oferă tehnicianului spaŃiu suficient pentru modelarea machetei E. Bizotarea elimină smalŃul nesusŃinut de la marginea cervicală a bontului (1 ,pag. 572) . C,D,E
1874. Avantajele preparării coletale a bonturilor dentare fără prag (1 , tangenŃial ) sunt: A. Limita precisă de preparaŃie B. Sacrificiu mai redus de Ńesuturi dure dentare C. Margini ale restaurării suficient de groase D. Evită supraconturarea protezelor fixe aferente E. Preparare clinică simplă (1 ,pag. 575) . B,E 1875 . Prepararea suprafeŃei ocluzale a bonturilor dentare: A. Va reproduce stilizat forma anatomică initială a acestei feŃe B. Este mai accentuată la nivelul cuspizilor de ghidaj C. Nu se face prin aplatizare D. Se face întotdeauna printr-o reducere uniformă a Ńesuturilor dure E. Va cuprinde şi bizotarea cuspizilor de sprijin (1 ,pag. 564-566) . A,C,E 1876 . Elementele adiŃionale de retenŃie (1 , şanŃuri, casete) ale microprotezelor la substructură organică sunt eficiente dacă: A. au unghiuri bine exprimate B. au pereŃii perpendiculari pe direcŃia forŃelor de dislocare C. sunt plasate în axa de inserŃie D. au un diametru mare orientat paralel cu axa dintelui E. sunt plasate pe direcŃia de rotaŃie a microprotezei pe bont (1 ,pag. 559) . A,B,C 1877 . Principiul de conservare a structurilor dentare înseamnă: A. evitarea preparării exagerate a bontului B. îndepărtarea unei cavităŃi uniforme de Ńesuturi dentare C. protejarea parodonŃiului marginal în timpul preparării D. restaurarea va fi concepută încât să consolideze şi să protejeze Ńesuturile restante E. respectarea integrităŃii marginale a preparăŃiei. (1 ,pag. 546) . A,D 1878 . Stabilitatea unei restaurări protetice fixe depinde de următorii factori: A. topografia bontului pe arcadă B. lungimea bontului C. diametrul bontului D. convergenta ocluzală a suprafeŃelor axiale E. proprietăŃile fizice ale cimentului de fixare. (1 ,pag. 556) . B,C,D,E
1879 . Dacă dinŃii frontali cu malpoziŃii discrete sunt utilizaŃi că stâlpi, se recomandă: A. Acoperirea lor cu coroane de înveliş; B. Utilizarea coroanelor parŃiale, pinledge-uri, pinlay-uri; C. Redresare ortodontică; D. AmputaŃie coronară şi realizare unui DCR angulat; E. ExtracŃia şi inserarea unui implant imediat. (1 ,pag. 477) . B 1880 . Restaurările protetice fixe din zona laterală maxilară trebuie să corespundă următoarelor A. menŃinere stopurilor ocluzale şi DVO B. menŃinerea poziŃiei initiale a dinŃilor stâlpi C. refacerea fonaŃiei D. consolidarea substratului intraalveolar al dinŃilor stâlpi E. prevenirea atrofiei osului alveolar la nivelul crestei edentate. (1 ,pag. 455) . A 1881 . Caracteristicile restaurărilor protetice fixe sunt: A. se realizează după tehnici indirecte; B. integrarea în cadrul ADM este mai îndelungată; C. solicită dinŃii stâlpi prin trasmiterea presiunilor masticatorii în afara axului dintelui; D. restabilirea ocluziei este relativă; E. eficienŃa masticatorie redusă. (1 ,pag. 482) . A 1882 . Numărul elementelor de agregare depinde de: A. întinderea breşei edentate B. topografia breşei edentate C. numărul dinŃilor stâlpi D. tipul de proteză parŃială fixă realizată E. doleantele pacientului (1 ,pag. 475) . C 1883 . Restaurările protetice fixe totale se realizează în următoarele situaŃii clinice: A. edentaŃii frontale întinse cu lipsă de substanŃă osoasă B. edentaŃii laterale întinse C. prezenŃa pe arcada a minimum 4-6 dinŃi restanŃi cu dispoziŃie topografică favorabilă şi implantare bună D. edentaŃii biterminale
E. edentaŃii termino-laterale (1 ,pag. 488) . C 1884 . Implantarea dinŃilor depinde de următorii factori: A. numărul rădăcinilor B. lungimea rădăcinilor C. topografia dintelui pe arcada D. aria radiculară utilă (1 ,lungimea rădăcinii inclusă în osul alveolar) E. orientarea rădăcinilor (1 ,pag. 417) . D 1885 . Devitalizarea în scop protetic a viitorilor dinŃi stâlpi poate fi impusă de: A. motive de paralelism B. migrări dentare C. particularităŃile tehnologice ale viitoarelor elemente de agregare D. existenŃa unor radiotransparenŃe periapicale E. existenŃa unor simptome de imflamaŃie pulpară (1 ,pag. 439) . C 1886. Care din următoarele carecteristice sunt proprii restaurărilor protetice fixe? A. sprijin muco-osos B. sprijin mixt (1 ,dento-parodontal şi muco-osos) C. sprijin dentar D. sprijin mixt (1 ,dento-parodontal şi implantar) E. sprijin intramucos (1 ,pag. 414) . D 1887 . ContraindicaŃiile punŃilor adezive sunt A. suprafeŃe de smalŃ reduse B. prezenŃa diastemelor C. prezenŃa tremelor mari D. absenŃa unui incisiv central maxilar E. absenŃa unui incisiv lateral maxilar (1 ,pag. 496) S1270054. A,B,C 1888 . Restaurările protetice fixe totale au următoarele avantaje: A. nu favorizează retenŃia de placă dentară şi alimente dacă sunt corect realizate B. nu irită parodonŃiul marginal C. refac protetic corespunzător edentaŃiile parŃiale D. au efect profilactic
E. se pot igieniza mai uşor decât protezele mobilizabile (1 ,pag. 489) . A,B,C,D 1889 . În cazul absenŃei a patru incisivi mandibulari se poate alege următoarea soluŃie terapeutică definitivă: A. restaurare fixă metalo-ceramică agregată pe cei doi canini B. proteza Kemmeny C. restaurare fixă metalo-ceramică agregată pe cei doi canini şi cei doi premolari unu D. restaurare fixă metalo-ceramică agregată pe cei doi canini, şi pe toŃi premolarii E. patru implante (1 ,pag. 474) . A,C,E 1890 . Planul terapeutic al unei edentaŃii parŃiale este condiŃionat de: A. numărul de dinŃi restanŃi B. lipsa spasmelor musculare C. distribuŃia dinŃilor restanŃi pe arcada D. stopurile ocluzale E. statusul parodontal (1 ,pag. 415) . A,C,D,E 1891 . Restaurările protetice fixe prezintă următoarele caracteristici: A. sunt proteze parŃiale rigide, deformabile B. se realizează prin tehnici indirecte C. transmit presiunile masticatorii la creasta edentată prin intermediul corpului de punte D. volumul lor este mai mic sau cel mult egal cu al dinŃilor stâlpi E. sunt fixate pe dinŃii stalpi prin cimentare, lipire, înşurubare (1 ,pag. 482) . B,D,E 1892 . Restaurările protetice fixe: A. Transmit presiunile masticatorii osului doar prin intermediul dinŃilor naturali şi parodonŃiului; B. Transmit presiunile masticatorii substratului osos, fie prin intermediul mucoasei crestelor alveolare, fie prin intermediul dinŃilor, parodonŃiului, cât şi muco-osos. C. Presiunile masticatorii sunt transmise fie prin intermediul dinŃilor naturali şi parodonŃiului, fie prin intermediul implantelor osteotolerate şi parodonŃiu D. Au un volum ce se înscrie în cel al arcadelor dentare; E. Se pot agrega atât pe dinŃi naturali, cât şi pe implante. (1 ,pag. 414) . D,E 1893 Restaurările protetice fixe totale trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii: A. conturarea feŃelor axiale trebuie realizată astfel încât sa nu permită acumularea de placă
B. obligatoriu se realizează dintr-o bucată,astfel aliajul de lipitură va respecta spaŃiul papilei interdentare C. ambrazurile cervicale trebuie să permita o igienizare corectă D. intermediarii vor realiza un contact cât mai redus cu creastă E. suprafaŃa ocluzală nu se va realiza din ceramică,aceasta mărind presiunile ocluzale transmise dinŃilor stâlpi. (1 ,pag. 489) . A,C,D 1894. Materialul cu care se înregistrează ocluzia în protetică fixă trebuie să prezinte urmatoarele caracteristici: A. o rigiditate iniŃială pentru a putea fi introdus cu uşurinŃă în cavitatea bucală B. sunt indicate pentru înregistrare materiale care se întăresc perfect C. vâscozitatea scăzută a materialului în momentul înregistrării poate determina ghidaje forŃate D. grosimea materialului trebuie să permită imprimarea dinŃilor pe o adâncime de 1,5-2 mm E. priza materialului trebuie să se producă după îndepărtarea din cavitatea bucală. (1 ,pag. 154) . D 1895 . SuprafeŃele dentare de ghidaj pe care alunecă suprafeŃele de sprijin în cursul mişcărilor mandibulare sunt reprezentate de: A. versanŃii ocluzali ai cuspizilor vestibulari inferiori B. versanŃii vestibulari ai cuspizilor vestibulari inferiori C. marginile incizale ale incisivilor şi caninilor mandibulari D. versanŃii ocluzali ai cuspizilor vestibulari ai premolarilor şi molarilor superiori E. versanŃii ocluzali ai cuspizilor palatinali ai premolarilor şi molarilor superiori. (1 ,pag. 160) . D 1896 . Long centric-ul: A. este decelabil la 10-13% dintre indivizi; B. presupune alunecarea anterioară a condililor pe pantele tuberculilor articulari, C. se caracterizează prin existenŃa poziŃiei de relaŃie centrică realizată anterior intercuspidării maxime; D. se caracterizează prin distanŃa sagitală între relaŃia centrică şi intercuspidarea maximă de 0.21.75 mm E. se caracterizează printr-o distanŃă sagitală între relaŃia centrică şi intercuspidarea maximă de maxim 1 mm (1 ,pag. 148) . D 1897 . Metodă de conducere bimanuală a mandibulei în RC prezintă uramătoare avantaje: A. Depinde de capacitatea operatorului de a aplica forŃe dirijate B. Depinde de instruirea operatorului
C. Depinde de poziŃia capului şi fotoliului dentar D. Da rezultatele cele mai sigure şi repetabile E. Necesită asistenŃa pentru realizare (1 ,pag. 148) . A 1898 . Metoda de înregistrare grafică a relaŃiei centrice se bazează pe următorul principiu: A. contracŃia izometrică a muşchilor coborâtori ai mandibulei B. relaxarea unilaterală a muşchilor mobilizatori ai mandibulei C. reglarea înclinării pantei tuberculului articular D. înlocuirea contactelor dento-dentare antagoniste necontrolabile printr-un singur punct de sprijin E. menŃinerea condililor mandibulei în poziŃie constantă în mişcarea de protruzie şi laterotruzie a mandibulei (1 ,pag. 155) . D 1899. Dintre factorii care modifică în cursul vieŃii relaŃiile de ocluzie se numără: A. EdentaŃia terminală bilaterală intinsă B. Procese patologice acute dento-parodontale C. Uzura accentuată a arcadelor dentare D. Uzura redusă a arcadelor dentare E. Tratamente protetice incorecte (1 ,pag. 144) . A,C,E 1900 . În practică marcarea contactelor dento-dentare presupune: A. Utilizarea hârtiei de articulare albastră pentru contactele în PIM B. Utilizarea hârtiei de articulare roşie pentru contactele în ORC C. CoincidenŃa culorilor de marcare a PIM şi ORC = point centric D. Utilizarea hârtiei de articulare roşie pentru contactele în PIM E. Utilizarea hârtiei de articulare albastră pentru contactele în ORC (1 ,pag. 157) S1271047. A,B,C 1901 . Pentru memorarea RIM în cursul unui tratament protetic în care vor fi desfiinŃate temporar stopurile ocluzale stabile se procedează la: A. Folosirea unor şabloane de ocluzie confecŃionate după prepararea dinŃilor B. Restuarări provizorii C. Efectuarea deodată a elementelor de agregare D. Prepararea seriată a dinŃilor şi conservarea stopurilor ocluzale de pe aceştia cu chei din silicon E. Restaurări definitive (1 ,pag. 145) . B,D
1902 . Printre cauzele care conduc la o ocluzie instabilă sunt: A. EdentaŃii parŃiale întinse B. ActivităŃi parafuncŃionale C. EdentaŃii parŃiale reduse D. Migrari orizontale sau verticale ale dinŃilor E. InserŃia unor proteze mobilizabile defectuoase (1 ,pag. 145) . A,B,D,E 1903 . Tehnica de determinare a relaŃiei centrice cu ajutorul miniplatoului incisiv presupune utilizarea: A. Localizatorului centric; B. Jig-ului anterior; C. Jig-ului universal; D. Dispozitivului Pedro Saizar; E. Riglei Woelfel. (1 ,pag. 152) . B,C 1904. În cursul mişcărilor mandibulare, suprafeŃele dentare de ghidaj sunt reprezentate de: A. VersanŃii ocluzali ai cuspizilor palatinali ai premolarilor şi molarilor maxilari B. VersanŃii ocluzali ai cuspizilor vestibulari mandibulari C. VersanŃii ocluzali ai cuspizilor vestibulari ai premolarilor şi molarilor maxilari D. Marginile incizale ale incisivilor şi caninilor mandibulari E. VersanŃii ocluzali ai cuspizilor linguali mandibulari (1 ,pag. 160) . A,B,C 1905 . Cauzele în care coroana sau elementele de agregare nu se adaptează corect pe bont se pot datora: A. realizării de către tehnician a unei turnături prea etanşe B. tehnicianul nu a folosit lacuri de distanŃare pe exteriorul machetei C. utilizarea unor aliaje neadecvate restaurării D. folosirea modeluluii cu bont mobil E. folosirea modelelor cu pinuri Dowel (1 ,pag. 982) . A 1906 . Cu cimeturi ionomere de sticlă se pot lipi: A. coroane mixte cu schelet metalic din aliaje nenobile B. coroane mixte cu conŃinut crescut de metale nobile C. coroane integral ceramice D. incrustaŃii ceramice
E. incrustaŃii din RDC datorită stratului de silan (1 ,-O-Si-) aplicat pe exterior (1 ,pag. 995) . A 1907 . În cazul în care eşuează fixarera unei PPF: A. eroarea este de obicei irecuperabilă B. se poate remedia prin descimentarea restaurării într-o şedinŃă ulterioară C. se analizează cauzele care au dus la eşec şi se remediază situaŃia prin adaptarea ocluzală D. se realizează adaptarea ocluzală chiar dacă se perforează coroana E. nu se poate remedia deoarece ar fi necesară sacrificarea unor Ńesuturi dure sănătoase. (1 ,pag. 986) . A 1908. În cazul în care o coroană de inveliş este prea scurtă ea poate fi: A. completată vestibular cu material fizionomic; B. trebuie refăcută C. trebuie refăcută şi indicat tehnicianului să graveze mai mult modelul de lucru D. se poate fixa în cazul în care dinŃii stâlpi sunt devitali E. se poate fixa în cazul în care dinŃii stâlpi sunt implante deoarece aceştia nu pot fi afectaŃi de carie. (1 ,pag. 983) . B 1909 . În mod tradiŃional, calitatea contactelor interdentare se verifică prin: A. inserarea unui fir de matase dentară B. utilizarea unei matrici de celuloid cu grosime de 18,5 µm C. utilizarea unei benzi de hârtie de articulaŃie cu grosime de 25 µm D. utilizarea instrumentarului de consultaŃie (1 ,sonda, oglidă dentară) E. utilizarea unei matrici metalice (1 ,pag. 982) . A 1910 . CurăŃirea bontului în vederea cimentării definitive se face astfel: A. în cazul bonturilor vitale prin utilizarea unei soluŃii de 10% de poli-acid acrilic B. ştergerea cu apă oxigenată 3% şi ulterior cu neofalină C. ştergerea cu alcool D. uscarea cu un jet de aer cald E. în cazul utilizării cimenturilor ionomer de sticlă izolarea trebuie să fie perfectă (1 ,pag. 1001) . B 1911 . Avantajele cimentului CIS sunt: A. adeziune crescută la preparaŃie şi coroana B. aderenŃa la suprafeŃe C. rata scăzută la carie secundară
D. toleranŃa pulpară bună E. aderenŃa la ceramică dentară (1 ,pag. 995) . A,C,D 1912 . Cimentarea provizorie presupune: A. verificarea adaptării proximale, cervicale şi ocluzale B. asigurarea unei perioade de vindecare a posibilelor leziuni gingivale C. evitarea perioadei de adaptare a Ńesuturilor moi D. verificarea aspectului fizionomic şi al fonaŃiei, în unele situaŃii mai deosebite E. verificarea cimentării definitive (1 ,pag. 988) . A,B,D 1913. Neadaptarea cervicală a coroanelor pe bont poate fi determinată de: A. finisarea şi lustruirea lucrării înainte de cimentare B. resturi de ciment provizoriu C. plusuri pe suprafaŃa internă a componenŃei metalice D. arii de contact prea strânse E. adaptare corectă evidenŃiată prin control tactil şi vizual. (1 ,pag. 983) . B,C,D 1914 . Verificarea proximală a adaptării protezelor fixe pe câmpul protetic, evidenŃiază un contact: A. strâns, care determină senzaŃie de tensiune în arcada B. normal, când poate fi depăşit cu dificultate de către firul de mătase C. prea slab, care favorizează impactul alimentar asupra gingiei D. se poate determina cu hârtie de articulaŃie, fir de mătase, matrice. E. se indică corect cu instrumentar rotativ abraziv (1 ,pag. 982) . A,B,C,D 1915. Adaptarea ocluzală se controlează cu ajutorul: A. hârtiei de articulaŃie B. foliei de ceară C. cu ajutorul instrumentarului de consultaŃie D. cu ajutorul unei benzi de celuluiod cu o grosime de 120 µm E. doar pe baza informaŃiilor pacientului (1 ,zona care"înalŃă") (1 ,pag. 984) . A,B 1916 Neadaptarea cervicală a coroanei pe bont se poate datora A. Resturilor de ciment provizoriu B. Plusurilor pe suprafaŃa internă a componentei metalice
C. Minusuri pe suprafaŃa bontului dentar D. ExistenŃei unei arii proximale de contact prea strânse E. ExistenŃa unor contacte ocluzale prea slabe care nu apasă sufficient coroana pe bontul dentar (1 ,pag. 983) . A,B,D 1917 . ContraindicaŃiile cimentării provizorii sunt: A. Restaurări unitare protetice B. Verificarea adaptării restaurării C. Verificarea vindecării unor leziuni gingivale situate sub corpul de punte D. Proteze fixe metalo-ceramice E. În cazul protezelor cu sprijin implantar (1 ,pag. 988) . A,D,E 1918 . Pregătirea bontului pentru cimentarea de durată se realizează prin: A. Îndepărtarea depunerilor de placă dentară şi a resturilor organice cu gume şi pulbere de piatră ponce B. CurăŃirea cu alcool şi ulterior ştergere cu neofalină C. CurăŃirea cu apă oxigenată 3% şi ulterior ştergere cu neofalină D. Uscare cu jet de aer E. CondiŃionarea bontului în funcŃie de vitalitatea lui (1 ,pag. 1001) . A,C,E
