Gindirea filosofica in China antica Inceputul gindirii filosofice din China isi are radacinile in gindirea gindirea mitologica. Pentru miturile miturile chineze vechi este caracteristica opinia, precum ca lumea a provenit din haos.In China antica au exista un sir de scoli filosofice originale ,clasificarea carora o gasim in scrierile istorice ale lui Sim Tian (sec ll-l inaintea erei noastre)dintre care care care fac parte:Monismul, Legismul, Legismul, Daoismul Moismul
Denumirea acestei scoli provine de la numele intemeietorului ei Mo Di (479-391 i.e.n)Principla invatatura din aceasta scoala este orientata spre problemele eticii sociale. Mo Di pune la baza conceptiei sale filosofice ideea espre iubirea generala (tzian ai )si prosperare a profitului reciproc.Obligatoriu reciproc.Obligatoriu pentru toti oamenii in societate societate trebuie sa fie masura generala generala de omenie reciproca , toti trebuie sa gindeasca la folosul reciproc. Mo Di in invatatura sa recunoaste vointa cereasca ,care trebuie sa influenteze asupra confirmarii principiilor moiste. Invatatura moistilor este opusa invataturii lui Confucius Confucius . Moistii neaga conceptia conceptia confuciana despre rolul soartei in viata omului . Oamenii sunt datori sa se iubeasca unii pe altii ,cauza tutur dezordinilor consta in lipsa uni iubiri generale Reprezentantii Reprezentantii moismului socot , ca fata de traditii trebuie de atirnat critic , deoarece anume intraditiile trecutului exista si unele unele elemente negative .In aceasta aceasta ordine de idei ei neaga invatatura lui Confucius,conform careia in comportare omul trebuie sa se conduca de traditie. Aceasta invatatura abordeaza si unele probleme ce tin de teoria cunoasterii . Cunoasterea are loc prin intermediul contactului senzitiv cu realitatea ,cit si pe calea intelegerii a ceea ce a fost perceput prin intermediul simturilor . Monistii accentuiaza accentuiaza necesitatea verificarii judecatilor prin experienta. Legismul
Scoala legistilor, sau legismul este o ivatatura etico-politica in care sunt abordate problemele omului , statului si societatii.Ca societatii.Ca scoala filosofica filosofica , legismul a aparut in sec. 6 i.e.n. si a activat pina in sec 3 i.e.n. Aceasta scoala s-a intemeiat si s-a dezvoltat in conditiile unei confruntari confruntari permanente de ideii cu confucianismul confucianismul timpuriu.Ambele scoli promovind ideea inteme intemeierii ierii unui stat puternic si usor de cirmuit ,dar s-au situat pe pozitii diferite in ceea ce priveste argumentarea argumentarea filosofica si metodele de intemeiere intemeiere a unui asemenea stat.Legismul stat.Legismul accentuiaza primordialitatea legilor, demonstrind ca politica este incompatibila cu morala,iar confuncianismul ,opus,reiesind ,opus,reiesind din calitatile morale. Scoala legistilor a creat conceptia statului despotic ,bazat pe egalitatea tuturor in fata legii, cu exceptia cirmuitorului, considerat unicul creator de legi.În conceptia legistilor ,cirmuitorul trebuie sa cunosaca bine psihologia oamenilor o amenilor
,pentru a-i putea conduce, iar principala metoda de influienta trebuie sa fie recompensele si pedepsele. Cei mai importanti reprezentanti ai scolii legistilor au fost Huani Iu,San Ian si Han Făiţze.Huan Iu a fost primul ginditor chinez care a inaintat concepţia conducerii statului cu ajutorul legilor(646Î.e.n.)El a afirmat universalitatea legii ,sustinind ca legile sunt „Parintii” poporului. Cirmuitorul si functionarii , superiori si inferiori ,nobili si ticalosi –toti trebuie sa se conduca de lege.În aceasta si consta marea arta a guvernarii , considera Huani Iu. Alt repreprezentant al legismului este Şan Ian (390-338î.e.n)a fost primul ginditor in istoria gindirii politice din China,care a creat teoria statului despotic si a elaborat ideile principale ale scolii legistilor despre conducerea statului si a societatii. Hani Făi-Ţze(280-233) a fost ginditorul care a incheiat sistematizarea legismului ca invatatura etico-politica.El a sintetizat ideile principale a trei curente legiste –principiul guvernarii statului cu ajutorul legilor,dispozitiilor;principiul puterii , autoritatii si principiul metodei guvernarii, arta puterii, administrarii-intr-o teorie unica a puterii despotice. Dupa Hani Făi-ţze,este necesar de a reglementa din nou relatiile dintre oameni, i n deosebi, dintre cirmuitor si societate .Locul cirmuitorului,considera el,este stabilit de catre divinitatile ceresti.Han făi dezvolta,deasemenea si ideea despre natura imorala a omului .Omul tinde spre succesul propriu ,si acest fapt considera Han Făi,trebuie de intrebuintat in relatiile sociale.Cetateanul isi vinde capacitatile sale ,pentru a primi in loc ceva folositor si rentabil.În conceptia sa trecutul nu trebuie repetat.Noilor relatii istorice trebuie sa le corespunda modalitati noi de guvernare.Astfel,nu pur si simplu ordinea,ci si legile cirmuitorului „creeaza”oamenii. Începind cu sec.3 î.e.n.,are loc procesul de fuziune a legismului cu confucianaismul timpuriu intr-o invatatura unica . Scoala Daosiştilor
În centrul invataturii daosistilor se afla natura, cosmosul si omul,insa aceste inceputuri pot fi intelese nu pe cale rationala, dar prin patrundera directa cu ajutorul notiunilor in natura existentei.Lumea se afla in permanenta miscare si schimbare ,se dezvolta traieste si activeaza in mod spontan, fara vre-o cauza oarecare.Scopul gindirii ,in opinia daosiştilor,consta in contopirea omului cu natura, deoarece el este o parte a ei. Aceasta scoala a fost fondata de catre Lao- ţze,insa cel mai important reprezentant a fost Cjuan-ţze(369-286).Dao(cale) este ideea centrala a scolii daosiştilor, notiunea cu ajutorul careia se poate gasi raspunsul atotcuprinzator la intrbarea despre aparitia si modul de existenta a tot ce ne inconjoara.Dao este compusa din 2 parti contrar opuse.Initial dao este neant din cauza ca n-are nume;Daca ii dam nume se preface in Fiinta.Despre neant se poate vorbi numai negativ,adica-nu exista.Daca exista ceva-deja este Fiinta. Cunoasterea lumii se petrece in tacere , in care omul intelept cucereste lumea.Aceasta pozitie este opusa conceptiei confucianiste despre „barbatul nobil” care trebuie sa se antreneze in studiere si in cirmuirea altora.
Din punct de vedere al dezvoltarii ulterioare a acestei scoli,se evidentiaza 3 tipuri de daoism:filosofic(dao-ţzea), religios (dao-zeao) si daoismul celor fara de moarte(seani).
.
Aspectele fundamentale ale filosofiei chineze reprezinta, in acelasi t i m p , s i distinctia dintre aceasta si filosofia europeana, occidentala: gandirea chineza pune accentul doar as upra eticii, pe cand gandirea occidentala insista asupra l og ic ii , a e t i c i i , a m e t a f i z i c i i . U n a l t a s p e c t d i f e r e n t i a t o r e s t e f a p t u l ca in China a lipsit cu desavarsire conceptul de filosofie ca di sc ip li na in si ne , pe nt r u s im p lu l mo t iv ca aceasta era atit de strans legata de politica, de economie, de religie si de aproape orice aspectal vietii, incat nu putea fi considerata o activite s e p a r a b i l a d e cotidian.Inca de la inceputurile gandirii filosofice chineze au aparut elemente ale unei filosofii strans legata de Univers si viata, nascanduse din notiunea arhaica deunitate originara cele doua principii antagonistcomplementare, Yin si Yang
