Ghid Practic
Colab Co labora orator tori: i: Tatian atiana a Lun Lungu gu, preşedi preşedinte nte Asoci Asociaţia aţia „Prie „Prietenii tenii cop copiilor” iilor” asiste stent nt de pr proie oiecte cte Asoc Asociaţ iaţia ia „P „Prie rieten teniiii Cop Copiil iilor” or” Angela Ang ela Pr Pruss uss, asi Tatian atiana a Po Potapov tapov, ani animat mator or,, sp speci eciali alist st ori origam gamii Asoc Asociaţ iaţia ia „P „Prie rieten teniiii Cop Copiil iilor” or”
animat mator or,, spe specia cialis listt în arte pla plasti stice ce Aso Asocia ciaţia ţia „Pr „Priet ieteni eniii Co Copii piilor” lor” Elena Ele na Cre Creţu ţu,, ani Echipa Ech ipa Lu Ludot dotecii ecii„La „Labir birint intul ul Mag Magic” ic” din Gim Gimnaz naziul iul Int Interna ernatt Le Leova ova:: Maia Mai a Gosp Gospodin odinov ov Raisa Rais a Buj Bujore oreanu anu Gemma Gem ma Car Caradj adjov ov
Lilia Lil ia Gîrn Gîrneţ eţ Svetlana Sv etlana Cioban Ciobanu u
Angela Prep Prepeliţă eliţă Lucreţia Lucr eţia Cor Corobce obceanu anu Oxana Ox ana Beş Beşan an Natali Nat alia a Dia Diacon conu u
Acest Ace st gh ghid id a fo fost st el elab abor orat at de As Asoc ociaţ iaţia ia „P „Pri riete eteni niii Co Copi piil ilor or”” cu sp spri rijin jinul ul Age A genţ nţiei iei Su Sued edeze eze de Dez Dezvo volta ltare re şi Co Coop opera erare re Int Intern ernaţ aţio iona nală lă (S (Sid ida) a) şi al Fun unda daţie ţieii So Soro ross-Mo Mold ldov ova a (F (FSM SM)” )” în ca cadr drul ul pr proi oiect ectul ului ui „Vinin-o o cu no noii nu sta deoparte!” deoparte!”.. Asociaţia “Prie “Prieten tenii ii Co Copii piilor” lor” Republ Rep ublica ica Mol Moldov dova a Mun.. Chis Mun Chisina inau u MD-2069 Strr. Ca St Cale lea a Ie Iesi silo lorr 13 13,, of ofic iciu iu 82 Tel: (+3 (+373 73 22) 59 59-59 -59-3 -31 1 Fax ax:: (+ (+373 373 22 22)) 74 74-9 -98-5 8-54 4 www.prieteniicopiilor.md
[email protected] [email protected]
CUPRINS Introducere 2
Con once ceptu ptull de jo joc. c. Rolu Ro lull jo jocu culu luii în vi viaţ aţa a co copi pilu lulu lui. i. Teorii de despre jo joc 4 Ludoterapia: noţiuni,istoricşivaloareaterapiei10 Ludoterapia deregl der eglări ărilor lor emo emoţion ţionale ale şi decomportamentlacopii:12 - Agresivitatea - Hip Hiperac eractivi tivitat tatea ea - An Anxi xieta etatea tea
Lud udo ote teca ca – res esur ursă să de va valloa oarre a un unei ei comunităţisănătoase38 BIBLIOGRAFIA 42
INTRODUCERE Ideeea Idee ea de dezv zvol oltă tări riii co conc ncep eptu tulu luii de lu ludo dote terrap apie ie în ac aces estt gh ghid id cu cupr prin inde de ur urmă măto toar arel ele e noţi no ţiun unii ch chei eie: e: joc, d if ific icul ultă tăţţ i em emo o ţi ţio o na nale le,, s oc ocia iale le şi d e co mp mpor ortt am amen entt , terapie/recuperareprinjoc.
Struct Stru ctur uraa gh ghid idul ului ui cu cupr prin inde de ca capi pito tole le cu no noţi ţiun unii te teor oret etic icee, rec ecom oman andă dări ri pr prac acti tice ce şi tehniciconcretedelucrucucopiii–jocurişiexerciţiiludice. este te de dedi dica catt an anal aliz izei ei co conc ncep eptu tulu luii de jo jocc şi nu nume merroa oase selo lorr te teor oriiii de desp sprre jo jocc Capito Cap itolul lul I es elabor elab orat ate e pe pa parrcu curs rsul ul ti timp mpul ului ui ca carre vi vin n să ne ră răsp spun undă dă la un şi şirr de în într treb ebăr ării di din n ce cele le maii co ma comp mple lexxe şi dif difici icile le:: Ce es este te jo jocu cull ca at atar are? e? Pen entr tru u ce si simt mte e co copi pilu lull o ne nevo voie ie at atât ât de impe im peri rioa oasă să de a se ju juca ca?? Ce fel de fu func ncţi ţiii for orma mati tivve în înde depl plin ineş eşte te jo jocu cull în de dezv zvol olta tare reaa psihică şi multilaterală a copilului? Care sunt şi cum se explică part rtiicularităţile caract car acteri eristi stice ce alejoc ale jocuri urilor lorcop copiil iilor? or?Este Estejoc jocul ul,, cu adevăr adevărat, at,o o acti activit vitat atee sim simplă plă?? Aces Ac estt ca capi pito toll ne va dem demon onstr straa că jo jocu cull co copi piililor or po poat ate e co const nstit itui ui un te tere ren n im impo porta rtant nt de desc de scif ifra rarre a ca capa paci cită tăţi ţilo lorr ps psih ihol olog ogic icee, in incl clus usiv iv a ce celo lorr in inttel elec ectu tual ale e şi a tr trăs ăsăt ătur urililor or de pers pe rson onal alit itat atee, a as aspe pect ctel elor or ma maii im impo port rtan ante te al ale e so soci ciab abililit ităţ ăţiiii lu lui:i: ai aici ci co copi pilu lull în înva vaţă ţă să înţţeleagă şi să aprecieze conduit în itaa celor din jurul lui, cunoaşte valoarea socială a acţiu ac ţiuni nilo lorr um uman ane e şi pr prez ezin intă tă co cont ntag agiu iuni ni im impo porta rtant nte e în co cond ndui uită tă (p (prin rin im imit itar are e act activ ivăă şi pasi pa sivă vă),), în însu suşi şind nduu-şi şi nu nume mero roas ase e mo moda dalilită tăţi ţi de a re reac acţi ţion ona, a, pr prop opri riii me medi diul ului ui în ca care re se află(familia,şcoala,comunitatea). Jocu Jo cull es este te o act activ ivit itat ate e co comp mple lexă xă,, sp spec ecif ific icăă co copi piililor or în to toat ate e tim timpu puri rile le (c (cop opiii iii ss-au au ju juca cat, t, sejoacăşisevorjuca). cupr prin inde de de dezv zvol olta tare reaa co conc ncep eptu tulu luii de lu ludo dote terrap apie ie:: no noţi ţiun uni,i, or orie ient ntăr ării de Capi Ca pito tolu lull II cu bază şi va bază valo loar area ea te tera rapi piei ei pr prin in jo joc. c. Jo Jocu cull re repr prez ezint intăă su surs rsaa da darr şi re resu surs rsel ele e ene energ rget etic ice e al ale e copilului, şi este calea minunată de a explora experienţele traumatizante sau ameninţ ame ninţăto ătoar are. e. Lu Ludot dotera erapia pia,, ca şi or orice ice alt dem demers ers ter terape apeuti utic, c, rep reprez rezint intăă un pr proce ocess de opti op timi miza zarre, de su supo port rt sa sau u de rec ecu upe pera rarre a po pote tenţ nţia iallul ului ui at atât ât de di divver erss al co cop pililu ulu lui.i. Însoţi Îns oţită tă de pas pasiun iunee şi con conşti ştiinc incioz iozita itate te,, lib libertat ertatee şi fan fante tezie zie,, lud ludote otera rapia pia of oferă eră re rezul zultat tatee uimitoare. satt descrierii valorii terapeutice a jocului în relaţia cu copiii Capi Ca pito tolu lull II III I este adresa agresi sivvi, hiperactivi şi anxioşi. La început est stee prezentată o abordare teoretică a noţi no ţiu uni nillor, a ca cauz uzel elor or ap apar ariţ iţie ieii di difi ficu culltă tăţi ţilo lorr em emoţ oţio iona nale le şi de co com mpo port rtar aree. Ap Apoi oi se prezi pr ezintă ntă port portret retul ul psihol psihologi ogicc al cop copilu ilului luicu cu pr probl obleme eme,, ind indica icator toriiii de iden identif tifica icare re a lui şi tehnic teh nicii lud ludice ice concr concrete etede de depăşir depăşiree a dif dificu icultă ltăţil ţilor or emoţio emoţional nalee şi de de comport comportame ament. nt. În ult ultimu imull cap capito itol,l, vo vorbi rbim m desp despre re „Ludoteca” ca re resu surs rsă ă val valor oroa oasă să a co comu muni nită tăţi ţiii ce permite găsirea unor soluţii alternative şi participative pentru organizarea şi admi ad minis nistr trar area ea ti timp mpul ului ui lilibe berr al co copi piililor or şi ad adul ulţi ţilo lorr, re resp spon onsa sabi bililiza zare reaa şi co cons nsol olid idar area ea rela re laţi ţiililor or di din n co comu muni nita tate te în într tr-u -un n ca cadr dru u po pozi zitiv tiv şi re rela laxa xant nt.. De as asem emen eni,i, lu ludo dote teca ca es este te o 2
„fereast „fere astră” ră”pen pentru tru co comun munită ităţil ţilee soc social ialee def defav avori orizat zate, e, con constit stituin uindu-s du-see în întrtr-un un pun punct ct de referinţăatâtcaspaţiu,cîtşidinpunctdevederepedagogic,social,economicşicultural pentru pen tru cop copiiii şi adu adulţi lţi.. Act Activi ivităţ tăţile ile cen centru trului lui lud ludic ic rep repre rezin zintă tă pen pentru tru fie fiecar caree o mod modali alitat tatee de int integr egrar aree şi de ada adapta ptare re,, fav favori orizea zează ză com comuni unicar carea, ea, per permit mit cor corecta ectare reaa înt într-o r-o man manier ierăă leje le jeră ră a an anum umit itor or ca care renţ nţe e al ale e pe pers rson onal alită ităţii ţii co copi pilu lulu luii re redu ducâ când nd în într tr-o -o an anum umit ităă mă măsu sură ră (sau chiar chiar depăşind) depăşind) aşa-zi aşa-zisele sele„deficie deficienţe nţe sau handicapuri handicapuricultu culturale rale””. Ace cest st gh ghid id es este te rec ecom oman anda datt tu tutu turo rorr pe pers rsoa oane nelo lorr im impl plic icat ate e în pr proc oces esul ul de ed educ ucar are e a cop co piiiillor or:: pe peda dago gog gi, psi siho holo logi gi şi pă pări rinţ nţi,i, ca carre îi va aj aju uta să în înţe ţele leaagă mai bin ine e „c „co opi piiiii dificil dif icili” i”şi şi să uti utiliz lizez ezee teh tehnic nicaa joc joculu uluii ca un re remed mediu iu pen pentru tru o bun bunăă ada adapta ptare re şi cor corecta ectare re adificultăţiemoţionaleşidecomportarelacopii.
“Joculestesinguraatmosferă încarefiinţasapsihologicăpoatesărespire şiînconsecinţăpoatesăacţioneze. Aneîntrebadece e sejoacăcopilul înseamnăaneîntrebadeceestecopil, nuneputemimaginacopilăriefărărâseteleşijocurilesale.” EduardClaparède
3
CON ONCE CEPT PTUL UL DE JO JOC. C. RO ROL LUL JO JOCU CUL LUI ÎN VI VIAŢ AŢA A COP OPIL ILUL ULUI UI..
TEOR TE ORII II DE DESP SPRE RE JO JOC. C. Conc Co ncep eptu tull de jo joc. c. Ro Rolu lull jo jocu culu luii în vi viaţ aţa a co copi pilu lulu lui. i. Confor Conf orm m di dicţ cţio iona naru rulu luii En Encic ciclo lope pedi dicc al Li Limb mbiiii Ro Româ mâne, ne, no noţiu ţiuni nile le de de„j „joc” oc”şi şi„ a se ju juca ca””, au mu mult ltip iple le se sensu nsuri ri.. As Astf tfel el,, cu cuvâ vânt ntul ul„j „joc” oc” po poat ate e av avea ea se sensu nsuri ri de am amuz uzam amen ent, t, un se sens ns figu fi gura ratt ca de ex exem empl plu u„jocu jocull cu foc ocul ul””, po poat ate e se semn mnif ific icaa un lu lucr cru u ie ieşit şit di din n co comu mun, n,„j „joc ocul ul naturii”,oricevaîntâmplător,aleatoriucume„joculdestinului”. Verb erbul ul„a se juc jucaa” est estee fo folos losit it în sen sensul sul de amu amuzam zament ent,, dec decone onectar ctaree sau de int interp erpret retar aree a rol olul ului ui în într tr-o -o pi pies esă; ă; în se sens ns fig igur urat at poa oatte de dese sem mna si simu mula larrea (a ju juca ca o co come medi die) e),, o acţiuneexcitantă(ajucapenervi),ocupareauneianumitepoziţiiierarhice(ajucaunrol cond co nduc ucăt ător or),), ri risc scul ul (a se ju juca ca cu vi viaţ aţa) a),, o at atitu itudin dine e uş uşur urat atic ică, ă, ne nech chib ibzu zuită ităfa faţă ţă de ce ceva va (a sejucacufocul),manifestărideodeosebităvoiciuneşistrălucire(soarelejoacăpeapă). Noţiun Noţ iunea ea de„joc” joc”aa re repr preze ezenta ntatt iniţ iniţial ial anu anumit mitee part particu icular larită ităţi ţi la dif diferi erite te pop popoar oare, e, astf astfel el,, la vec vechii hii gr greci eci,, cuv cuvânt ântul ul„joc”, joc”, des desemn emnaa acţ acţiun iunii pr propr opriiii co copii piilor lor,, exp exprim rimând ând în pri princip ncipal, al, ceeaa ce noinum cee noi numim im acum acum„a fac facee năz năzbât bâtii, ii, copilă copilării rii””. La evr evrei, ei, cuv cuvânt ântul ul„joc” joc”cor coresp espund undee noţ noţiun iuniiii de glu glumă mă şi haz haz,, în tim timp p ce la ro roman mani,i,„ludo ludo”” desemnabucuria,veselia. Înepocacontemporană,cuvântul„joc”aînceputsăseextindăasuprauneilargisferede acţi ac ţiun unii um uman anee, ca carre pe de de-o -o pa part rtee, nu pr pres esup upu une o mun uncă că gr grea ea,, ia iarr pe de alt ltă ă pa part rte e oferăoamenilorveselieşisatisfacţie. În ac acea east stăă sf sfer erăă at atot otcu cupr prin inză zăto toar are, e, no noţi ţiun unea ea mo mode dern rnăă de “j “joc” oc”,, a înc încep eput ut să cu cupr prind indăă totu to tul,l, de la jo jocu cull co copi pilu lulu luii „de-a „de-a so sold ldaţ aţiiii”” pâ până nă la in inte terp rpre reta tare reaa er eroi oilo lorr tr trag agic icii pe sce scena na teat te atru rulu lui,i, de la jo jocu cull co copi piililor or pe su surp rpri rize zele le de la pa pach cheţ eţel elel ele e de gu gumă mă,, pâ până nă la jo jocu cull de bursă. Renu Re numi mitu tull bi biol olog og şi ps psih ihol olog og F.Buytendijk ,, of ofer erăă o an anal aliz izăă et etim imol olog ogic icăă a cu cuvâ vânt ntul ului ui „joc „j oc””, în înce cerrcâ când nd să re rele leve ve no note tele le ca cara ract cter eris isti tice ce al ale e pr proc oces esel elor or de dese semn mnat ate e pr prin in ac aces estt termen. El recomandă celor ce studiază fenomenul jocului, să ia în consideraţie acce ac cepţ pţiu iune neaa pe ca carre te term rmen enul ul res espe pect ctiv iv o ar are e pe pent ntru ru co copi piiiii în înşi şişi şi,, ap apre reci ciin ind d că ce cell ce deos de oseb ebeşt eşte e ce cell mai mai bi bine ne ce es este te jo jocc de ce ceea ea ce nu me meri rită tă ac acea east stăă de denu numi mire re es este te to tocm cmai ai copilul. Cu to toat ate e că o se seri rie e în într trea eagă gă de ce cerrce cetă tăttor orii au în înce cerrca catt să gă găse seas ască că el elem emen ente te co comu mune ne î înt ntrre ac acţi ţiun unilile e ce cele le ma maii va vari riat ate e şi ca calilita tati tivv di dife feri rite te de dese semn mnat ate e pr prin in cu cuvâ vânt ntul ul „j „joc oc””, ni nici ci astă as tăzi zi nu di disp spun unem em de o del delim imita itare re sa sati tisf sfăc ăcăt ătoa oare re a ac aces esto torr co comp mport ortam amen ente te şi ni nici ci deoexplicarelogicăadiferitelorformedejoc,inclusivatermenului„joc”care-idepartede a fi o no noţi ţiun une e şt ştiiiinţ nţif ific icăă a ac aces estu tuii cu cuvâ vânt nt,, ci ma maii cu curâ rând nd un an ansa samb mblu lu de mo moda dalilită tăţi ţi de manifestarecareaufostdenumiteconduitedejocsauludice. „Joc „J ocul ul ca des desfă făşu şura rare re lilibe beră ră şi ca pl plăc ăcer ere e a in indiv dividu idulu lui,i, co const nstit itui uie e un unaa di din n mo moda dalilită tăţi ţile le esenţi ese nţiale ale de man manife ifesta stare re a spi spirit ritulu uluii um uman. an. Un fe fenom nomen en ant antro ropol pologi ogicc com comple plex, x, car caree în forme şi conţinuturi specifice se afirmă la toate vârstele, în toate civilizaţiile.” 4
(J.Huizinga) Jocul satisface în cel mai înalt grad nevoia de activitate a copilului generată de treb tr ebu uin inţe ţe,, do dorrin inţe ţe,, te tend ndin inţe ţelle sp spec ecif ific ice e pr preş eşco collar arul ului ui,, de ac acee eeaa ac acea east stă ă form rmă ă de manifestareseîntâlneştelatoţicopiiituturorpopoarelor. La vâ vârs rsta ta pr preş eşco cola lară ră co copi piiiii su sunt nt foa oarte rte ac acti tivi vi şi ac acti tivi vita tattea lo lorr de desf sfăş ăşur urat atăă pr prin in jo jocc es este te foarte fo artenec necesa esară ră pentru pentrudezv dezvolt oltare areaa lor lorfiz fizică icăşi şi psihică psihică.. Pri rin n jo jocc co copi piiiii îş îşii sa sati tisf sfac ac do dori rinţ nţaa fi firrea easc scăă de ma mani niffes esta tare re şi in inde depe pend nden enţă ţă.. Re Real alit itat atea ea încconjurătoare este foart în rtee complexă şi copilul nu poate să o cunoască decât prin intter in erm med ediu iull jo jocu cullui ui.. De ac acee eea a un uniiii ps psih ihol olog ogii co cons nsid ider eră ă jo jocu cull ca o ac acti tivi vita tatte de pre î înv nvăţ ăţar are. e. Ese Esenţ nţaa lu luii co cons nstă tă în re refl flect ectar area ea şi tr tran ansf sfor orma mare reaa pe pl plan an im imag agina inarr a re real alit ităţ ăţiiii î înc nco onj njur urăt ăto oar aree. Jo Jocu cull nu co cons nsti titu tuie ie pe pent ntrru co copi pill o si sim mpl plă ă di dist strrac acţi ţiee, ju jucâ când nduu-se se el cuno cu noaşt aşte e şi desco descope peră ră şi lu lume meaa şi viaţ viaţaa înt întrr-o o fo form rmăă ac acce cesib sibililăă şi atra atracti ctivă vă . Pe mă măsu sură ră ce înaintează în vârstă şi se dezv zvo oltă, conţinutul jocurilor se extinde cuprinzând şi realităţilesocialedintreoameni. Încă În că de ti timp mpur uriu iu co copi pilu lull sim simte te ne nevo voia ia un unei ei co comu muni nică cări ri act activ ive e cu ce ceii di din n ju jurr – cu pă pări rinţ nţii. ii. Înce În cepâ pând nd cu vâ vârs rsta ta pr preş eşco cola lară ră co copi pilu lull im imită ită în jo jocu curi rile le sa sale le în într tr-u -un n mo mod d sp spec ecif ific ic,, vi viaţ aţaa şi activit acti vitate ateaa adu adulţi lţilor lor.. În sit situaţ uaţiiii ima imagin ginat ate, e, cr creat eatee pri prin n joc joc,, cop copilu ilull îşi rea realiz lizeaz eazăă ten tendinţ dinţee şi dorinţ dorinţee ner nereal ealiza izate te –– ast astfe fell în jocîşi joc îşiima imagin gineaz eazăă că este este doct doctor or,, avi aviat ator or,, înv învăţă ăţător tor,, etc etc.. O alt altăă car caract acteri eristi stică că a joc joculu uluii o con constit stituie uie fap faptul tul că el re refle flectă ctă re relaţ laţiil iilee dete determ rminat inatee ce se stabil sta bilesc esc înt între re oam oameni. eni.Rol Roluri urile le int interp erpret retate atede de căt către re copiii copiii reflect reflectăă fun funcţi cţiile ile rea realiz lizate atede de maturii cee-ii înconjo joaară. În realizarea subiect ctu ului unui jo jocc, copiii îşi imaginează că mun unce cesc sc şi im imit ită ă rel elaţ aţiiiille de aju juto torr, tr trăi ăies escc ac acel elea eaşi şi bu bucu curi riii ca ur urm mar are e a su succ cces esel elo or obţinuteîncolectiv. Prin to toaate jo jocu curi rille da darr ma maii al ales es pr prin in ce celle de miş işca carre, se ofer eră ă po posi sib bililit ităţ ăţii mul ulti tipl ple e de dezv de zvol olta tare re ar armo moni nioa oasă să a or orga gani nism smul ului ui,, re real aliz izân ând d mu mult lte e di dint ntrre sa sarrci cini nile le sp spec ecia iale le al ale e educaţieifizice. Prin Pr in jo jocc de dezvo zvolt ltar area ea in inte tele lectu ctual alăă es este te pu pute tern rnic ic in infl flue uenţ nţat atăă în se sens nsul ul do dobâ bând ndir iriiii de no noii cuno cu noşt ştin inţe ţe,, pe de o pa part rte e şi a di divver ersi sifi fică cări riii acţ cţiu iuni nillor min inta talle, pe de alt ltă ă pa part rtee. Jo Jocu cull favvor fa oriz izea ează ză de dezv zvo olt ltar area ea at atit itud udin inililo or im imag agin inaati tivve, a ca capa paci cită tăţi ţilo lorr de cr crea earre a un uno or siste si steme me de im imag agini ini ge gene nera raliliza zate te de desp spre re ob obie iecte cte şi fe feno nome mene ne,, po posib sibililit itat atea ea de a op oper eraa mintal min talcu cu repr repreze ezentă ntări ri după după mo model delul ul acţiun acţiunilo ilorr con concr crete etecu cu obiecte obiectele le în în timpul timpuljoc joculu ului.i. Jocu Jo cull es este te pr prililej ejul ul re real aliz izăr ăriiii edu educa caţi ţiei ei es este teti tice ce a pr preşc eşcol olar arul ului ui,, ca care re se ini iniţi ţiaz azăă în ta tain inel ele e frum fr umo osu sulu luii şi în înva vaţă ţă să să-l -l cr cree eeze ze.. Di Din n pri rici cina na ac acea east sta, a, mul ulti tipl ple e sa sarrci cini ni rev evin in jo jocu cullui ui,, î înd ndru ruma marrea şi co cont ntro rolu lull ac aces estu tuia ia de că cătr tre e ad adul ultt es este te ab abso solu lutt ne nece cesa sarr, po pozi ziţi ţie e ca carre se opune total teoriei educaţiei libere a neinterv rveenţiei adultului în jo joccul copilului. Interve Int ervenţi nţiaa adu adultu ltului luiîn în joc jocul ul copilu copilului luidet determ ermină ină tra transf nsform ormare areaa joc joculu uluii sim simplu pluîn în joc jocuri uri mai bogate, mai complete, cu informaţii complexe şi elemente simbolistice numeroase. Centr Ce ntrul ul de gr greut eutate ate al dir dirijă ijării rii joc joculu uluii est estee însă pr proce ocesul sul tra transf nsform ormări ăriii joc joculu uluii în mun muncă, că, fără a altera plăcerea elementului distractiv, pregătindu-l pe copil atât pentru învăţ în văţătu ătură ră cîtşi cît şi pentru pentruvia viaţa ţa reală reală,, per person sonală alăşi şi social socială. ă. 5
Teo eori riii de desp spre re jo jocc Pen entr tru u el elab abor orar area ea un unei ei te teor oriiii şt ştiiiinţ nţif ific ice e de desp sprre jo jocc o în înse semn mnat atăă co cont ntri ribu buţi ţie e au ad adus us vederileunorpedagogi. „Numer „Nu meroas oasee teo teorii rii desp despre re joc ela elabor borate ate pe par parcur cursul sul tim timpul pului, ui, une unele le con contra tradic dictor torii, ii, iar alte al tele le co comp mple letâ tând nduu-se se rec ecip ipro roc, c, vi vin n să ră răsp spun undă dă la o se seam amăă de în într treb ebăr ării di din n ce cele le ma maii complexeşidificile: Pentru ce simte copilul o nevoie atât de imperioasă de a se juca? Ce fel de funcţii forma fo rmativ tivee înd îndepl eplineş ineşte te jocul jocul în în dezvolt dezvoltar area ea psihică psihicăaa cop copilu ilului lui?? Co Const nstitu ituie ie joc jocul ul o o fo formă rmă predo pr edomin minant antăă sau num numai ai con conduc ducăt ătoar oaree de acti activit vitate ate a cop copilu ilului lui pr preşc eşcola olar? r? Car Caree sun suntt şi cumse cum se explic explicăă part particu icular larită ităţil ţilee car caract acteri eristi stice ce alejoc ale jocuri urilor lorde de vârstă vârstăpr preşc eşcola olară? ră?”” Acesteasuntcâtevaîntrebărilacarepedagogiişipsihologiipebazadatelorobservaţiei şialecercetărilorexperimentaleaudatrăspunsuridiferite. Jocu Jo cull sa sati tisf sfac ace e în ce cell ma maii în înal altt gr grad ad ne nevvoi oiaa de ac acti tivi vita tatte a co copi pilu lulu lui,i, co cons nsti titu tuie ie o for ormă mă de man manif ifest estare are înt întâln âlnită ită la cop copiii iii pe tot par parcur cursul sul ist istori oriei, ei, est estee to tovar varăşu ăşull de nede nedespă spărţi rţitt al copilăriei şi constituie una dintre formele cele mai import rtaante de activitate a preşcolarului. Preşcolarul este o fiinţă deosebit de activă, un copil sănătos, cu orga or gani nism smul ul în cr creş eşte tere re,, nu po poat ate e să nu se jo joace ace,, a-l op opri ri să fa facă că ac acest est lu lucr cru u îns însea eamn mnăă aa-ii frânadezvoltareafizicăşipsihică. „Joc „J ocul ul de deţi ţine ne un rol at atâât de în înse sem mna natt în vi viaţ aţa a co copi pillul ului ui pe pent ntru ru că că-i -i sa sati tisf sfac ace e do dori rinţ nţa a firrea fi easc scăă de ma mani niffes esta tare re şi in inde depe pend nden enţă ţă.. Re Real alit itat atea ea ca carre-l în înco conj njoa oară ră es este te mu mult lt pr prea ea complexă. Cum să o cunoască, să se orienteze în mediul în încconjurător? Jocul est stee tocmai una dintre activităţile prin care copilul învaţă să cunoască lumea reală, acţionând asu sup pra obie iect cteelor di din n jur, îş îşii satisface nevoia de mişc şcaare şi înţelegere, dobâ do bând ndeşt eşte e în încr cred eder ere e în pr prop opri riilile e pu pute teri ri.. Îm Îmbr brăc ăcân ând d fo form rmaa jo jocu culu lui,i, ac acea east stăă act activ ivit itat ate e este es te to tott at atât ât de ne nece cesa sară ră de dezvo zvolt ltăr ăriiii fi fizi zice ce şi ps psihi ihice ce a co copi pilu lulu luii ca şi lu lumi mina na so soar arel elui ui,, de aceea ace ea unii unii ped pedago agogii giiafi afirm rmăă că jocul jocul esteo este o acti activit vitate atede de pre-în pre-învăţ văţar are. e.” Aristotel aratăcăpânălaalcincileaandeviaţă,copilulnutrebuiesupusînvăţăriişinici unei munci asp sprre, pentru că prin acestea să nu dăuneze creşterii, ci trebuie să i se asig as igur ure e at atât âtaa mi mişca şcare re câ câtt îi es este te ne nece cesar sară. ă. Ac Acea east stăă mi mişc şcar are e tr treb ebui uie e st stim imul ulat atăă at atât ât pr prin in divver di erse se ocu cup paţ aţiiii câ câtt mai ale less pr prin in jo jocc. Ast stffel el,, se co con ntu turrea ează ză pe pent ntru ru pri rim ma oa oarră id idee eea a folosiriijoculuicamijlocdeeducare. Beat Be atri rice ce Tud udor or Ba Bart rt în lu lucr crar area ea sa de dem mon onst strrea ează ză po posi sibi billit ităţ ăţilile e ur uria iaşe şe al ale e jo jocu cullui ca metodă met odă edu educat cativă ivă,, fo folos losind ind exp expre resia sia „î „înv nvăţ ăţăt ătur uraa pr prin in jo joc” c”.. De fa fapt pt,, în într trea eaga ga co copi pilă lări rie e mică până la intrarea în şcoală realizează un astfel proces de instruire în care modalitateadebazăoconstituiejocul. refe feră ră la jo jocc ca o fo form rmăă de or orga gani niza zarre a în într treg egiiii vieţ vieţii şi act activ ivită ităţi ţi a co copi pilu lulu luii A.P.. Usova se re A.P în gră grădin diniţă iţă.. Pr Prin in ace aceast astaa înţ înţele elegem gemval valori orific ficare areaa joc joculu uluii atâ atâtt ca pon ponder deree în edu educaţ caţie ie cât şi ca dur durată ată ef efecti ectivă vă a pr proce ocesul sului ui pedago pedagogic gic.. Au Autoa toare reaa men menţio ţionea nează ză că în ace acest st con contex textt j joc ocul ul co cons nsti titu tuie ie un pr prin incip cipiu iu de ed educ ucaţ aţie ie,, nu nu numa maii un mi mijljloc oc oa oare reca care re.. El re repr prez ezin intă tă o cale ca le că cătr tre e so soci cial aliz izar area ea co copi pilu lulu lui.i. În ac aces estt mo mod d ac acţi ţiun unea ea lu luii ed educ ucat ativ ivăă se va ră răsf sfrâ râng nge e asupra asu pracop copilu ilului luica ca membru membrual al societ societăţi ăţiii de copii, copii,asu asupra pracol colecti ectivul vului ui de de copii. copii. 6
Comenski a ară arătat tat de ase asemen menea ea în„Inform Informato atorul rul şco şcolii lii mat matern erne” e”nece necesit sitate ateaa joc joculu uluii în
viaţaa co viaţ copi pilu lulu luii ca mi mijljloc oc de de dezvo zvolt ltar are e fi fizi zică că şi ps psih ihică ică :„Cu Cu câ câtt co copi pilu lull lu lucr crea ează ză,, al alea earg rgăă şi trudeşte mai mult, cu atât doarme, creşte şi digeră mai bine, cu atât se face mai spri sp rint nten en la co corp rp şi mi mint nte; e; nu numa maii da dacă că bă băgă găm m de se seam amăă să nu i se în întâ tâmp mple le ce cevva ră rău. u. De aceea trebuie să li se pună la în înd demână locuri anumite şi sig igu ure pentru alergări şi exerciţii,sălisearatecumsepotjucafărăpericol.” E. Cl Clap apar arèd ède e interesat de jocurile copiilor a atras atenţia asupra faptului că ele reproduc ceea ce impresionează co cop pilul, fapt ce deter erm min inăă asi sim milarea realităţii, încorporareaeicaactdetrăire,faptcevaconstituitreptatunvastbagajdeposibilităţişi dispo dis poni nibi bililită tăţi ţi de a re reac acţi ţion ona. a. De as asem emen enea ea,, Cl Clap apar arèd nivver ersa sallul jo jocc cu ède e se ref efer eră la uni păpu pă puşil şile e şi su susţ sţine ine că în ac aces estt jo jocc nu se ex exer erci cită tă la co copi piii in insti stinct nctul ul ma mate tern rn,, ci o in infi fini nita tate te de st stăr ării af afec ecti tivve, de di disp spo oni nibi bililită tăţi ţi nu nuan anţa ţatte su subt btilil şi de tr trăi ăiri ri ne nece cesa sarre în pr pro oce cesu sull adaptă ada ptării rii;; joc jocul ul realiz realizeaz eazăă un un pr pre-exe e-exerci rciţiu ţiumai maimul multt men mental tal,, psi psihol hologi ogic. c. subl blin inia iază ză fa fapt ptul ul că „j „joc ocul ul co cons nsti titu tuie ie ti tipu pull fu fund ndam amen enta tall de ac acti tivi vita tate te,, ad adic icăă Lazarus su forma de activitate ce susţine în cea mai mare măsură dezv zvo oltarea psihică prin antr an tren enar area ea ps psih ihom omot otor orie ie,, se senz nzor oria ială lă,, in inte tele lect ctua uală lă şi af afec ecti tivă vă,, la o te tens nsiu iune ne cu to totu tull spec sp ecif ific ică, ă, ce pr prez ezin intă tă pe pent ntru ru pr proc oces esul ul cr creş eşte teri riii şi de dezv zvol oltă tări riii ps psih ihic ice e o im impo porta rtanţ nţăă to tott atâtdemarecaşiactivitateadeinstruiredinaniideşcoală.” susţi sţine ne că în pe peri rioa oada da pr preş eşco cola lară ră jo jocu cull al alim imen ente teaz azăă fo foart arte e mu mult lt te tend ndin inţa ţa V.S. Vîg Vîgotski otski su sprre lilibe sp bert rtat ate, e, em eman anci cipa parre de tu tute tela la st strâ râns nsăă a ad adul ultu tulu lui.i. El ar are e fu func ncţi ţiii for orma mati tive ve ca carre suntt în pri sun princi ncipiu piu edu educat cativ ive. e. Totu otuşi şi inf influe luenţa nţa con condiţ diţiil iilor or gen genera erale le de tut tutelă elă şi de mun muncă, că, stru st ructu ctura ra co condi ndiţi ţiililor or de co cont ntact act,, sen sensi sibi bililita tate teaa fa faţă ţă de ac acest estea ea vo vorr de dete term rmin inaa va valo loar area ea educ ed ucat ativ ivăă a jo jocu culu lui.i. Jo Jocu cull ap apar are e ca o ac acti tivi vita tate te co comp mple lexă xă a co copi piililor or în ca care re ei re refl flec ectă tă şi reproduc lumea şi societatea, asimilându-le şi prin aceasta adaptându-se la dimensiunilelormultiple. trat atea ează ză jo jocu cull di din n pu punc nctt de ved eder ere e st stri rict ct bi biol olog ogic ic,, co cons nsid ider erăă că ac aces esta ta ar fi un K. Gr Gros osss tr exer ex erci ciţiu ţiu pr preg egăt ătit itor or pe pent ntru ru vi viaţ aţaa pr prof ofesi esion onal alăă de ma maii tâ târz rziu iu a ad adul ultu tulu luii în se sens nsul ul că ar fi unmijlocdeexersarea„predispoziţiilor”instructive,înscopulmaturizăriilor. „În re reali alitat tate, e, joc jocuri urile le cop copiil iilor or se deo deoseb sebesc esc cal calita itativ tiv de joc jocuri urile le ani animal malelo elorr, gen genera erate te de fac acto tori ri de na natu turră bi bio olo logi gică că(i (ins nsti tinc ncte telle) e).. În is isto tori ria a de dezv zvo olt ltăr ăriiii um uman ane e in inst stin inct ctel ele e se transf sfo ormă su sub b influenţa condiţiiiillor soci ciaale. De ace ceeea, în timp ce la animale jocul rămâneunfenomenpurbiologic,laomeldevineunfenomendeesenţăsocială.” ocului lui o imp importa ortanţă nţă con conside sidera rabil bilăă în via viaţa ţa cop copilu ilului lui.. Pr Prin in joc A.S. Mak Makarenk arenko o a at atri ribu buit it jocu se re real aliz izea ează ză ed educ ucaţ aţia ia vi viit itor orul ului ui om de ac acţi ţiun une. e. Aş Aşaa cu cum m se co comp mport ortăă co copi pilu lull în jo joc, c, to tott aşa se va comporta şi în muncă în perioada maturităţii. De asemenea, stabileşte asemănăriledintrejocşimuncăcareconstauînurmătoareletreielementecomune: „a)) at „a atât ât în jo jocc câ câtt şi în mun uncă că av avem em de de-a -a fac ace e cu un ef efo ort fi fizi zicc şi in inttel elec ectu tual al.. Fă Fărră ac aces estt efort ef ort,, jo jocu cull de devi vine ne pa pasiv siv,, nu po poat ate e mo mobi bililiza za fo forţ rţel ele e fi fizi zice ce şi ps psih ihic ice e al ale e co copi pilu lulu lui.i. În mo mod d similar,nicimuncanudărandamentdacăestelipsitădeefortfizicşiintelectual. b) a do doua ua tr trăs ăsăt ătur urăă co comu mună nă co const nstăă în co colo lori ritu tull em emot otiv iv po pozi ziti tivv pr prop opri riu u un unui ui jo jocc re reuş uşit, it, la fel ca şi al mu munc nciiii,, ca carre du duce ce la rez ezu ult ltaatu tull pr prev evăz ăzut ut.. Jo Jocu cull şi mun unca ca pr prod odu uce în eg egal ală ă măsu mă sură ră pl plăc ăcer ere, e, ss-ar ar pu pute teaa sp spun une e că pl plăc ăcer erea ea în jo joc, c, pa pasi siun unea ea co copi pilu lulu luii pe pent ntru ru jo jocc su sunt nt 7
elementeintrinsecealejocului,lafelcaşiplăcereapecareosimteomulîndesfăşurarea munciiproductive. c) a tr trei eiaa tr trăs ăsăt ătur urăă co comu mună nă o fo form rmea ează ză si simţ mţul ul de ră răsp spun unde dere re,, ca care re ap apar are e at atât ât în jo joc, c, câ câtt şi în mu munc ncă. ă. În jo joc, c, sim simţu ţull de ră răsp spun unde dere re se ma manif nifes estă tă pr prin in gr grijijaa co copi pilu lulu luii fa faţă ţă de ju jucă cări rii,i, prinrespectareacerinţelorşiaregulilorjocului.Darşiînmuncăsimţulderăspunderese manifestăîngrijapentrubunulobştesc,pentrugospodărirealuiraţională.” Munc Mu ncaa est este e o fo form rmăă de act activ ivit itat ate e pr prin in ca care re om omul ul pa parti rtici cipă pă la pr prod oduc ucţi ţiaa so socia cială lă,, cr cree eeaz azăă valori val ori ma mater terial ialee şi cul cultur turale ale.. Joc Jocul ul,, dim dimpot potriv rivă, ă, nu viz vizeaz eazăă pr produ oducer cerea ea uno unorr ase asemen menea ea bunu bu nuri ri,, cu to toat ate e ac aces este tea, a, jo jocu cull îl de depr prin inde de pe co copi pill cu ef efort ortur urilile e fi fizi zice ce şi intel intelect ectua uale le şi în felulacestaîlpregăteştepentrumuncademaitârziu. Jocu Jo curi rile le co copi piililor or tr treb ebui uie e să fi fie e as astf tfel el or orga gani niza zate te şi în îndr drum umat ate e de că cătr tre e ad adul ulţi ţi,, în încâ câtt să cons co nsti titu tuie ie nu nu num mai o tr trea eap ptă pr prem emer ergă găttoa oarre, da darr şi o form rmă ă de ac acti tivvit itat ate e ca carre să să-l -l apropiepecopildeadevăratamuncă. arat ată ă că : „ Jo Jocu cull e jo jocc to tocm cmai ai pe pent ntrru că în el co copi pillul e de si sine ne st stăt ătăt ăto or; de K.D.. Uşi K.D Uşinsk nski i ar aceeaoriceamestecaladultuluiînjocîirăpeşteforţarealădedezvoltare.Adulţiinupot avea av ea de decâ câtt o si sing ngur urăă in infl flue uenţ nţăă as asup upra ra jo jocu culu lui,i, fă fără ră să di dist stin ingă gă ca cara ract cter erul ul lu luii de jo joc, c, şi anum an ume e fu furn rniz izar area ea mat ater eria iallul ului ui pe pent ntru ru co cons nstr truc ucţi ţiii de ca carre co cop pililul ul se va ocu cupa pa în însă să independent.” Jocull co cons nstit titui uie e o act activ ivit itat ate e ca care re pr prod oduc uce e pl plăc ăcer ere e co copi pilu lulu lui,i, da darr nu K. Büh Bühler ler ara arată tă că :„Jocu numa nu maii pl plăc ăcer ere. e. În ti timp mpul ul jo jocu culu lui,i, co copi piiiii ad ades esea ea de depu pun n ef efor ortu turi ri,, în înce cear arcă că se sent ntim imen entu tull dezamăgirii,alinsuccesului,cutoateacestestăriemotivnegative,einurenunţălajoc. Pe de al altă tă pa parte rte,, pl plăc ăcer erea ea re resim simţi ţită tă de co copi pill es este te ad adese eseaa re rezu zult ltat atul ul fi fina nall al ef efort ortur urililor or pe caree el le car le depune depuneîn în desfăşu desfăşurar rarea ea joculu jocului.i.” întăr ăreş eşte te id idee eeaa că : „J „Joc ocul ul co cons nsti titu tuie ie for orma ma sp spec ecif ific icăă de ac acti tivi vita tate te pr prin in ca care re A.. Ad A Adle ler r înt copi co pilu lull se af afir irmă mă,, cu cuno noaş aşte te lu lume mea, a, în înva vaţă ţă să se or orie ient ntez eze e în ea şi do dobâ bând ndeş eşte te înc încre rede dere re în propriililee puterile. Prin jo jocc co cop pilul nu numai că nu se înd ndeepărt rteează de realitate, dimpotrivă,seapropietotmaimultdeea.” susţ sţine ine id idee eeaa că :„Însuş Însuşir irea ea şi re resp spect ectar are e re regu gulililo lorr ar are e o in infl flue uenţ nţăă pu pute tern rnică ică în J.Piaget su formareajudecăţiimoraleacopiilor,înevoluţialormoralăbazatăcooperare”. afir irm mă că : „J „Jo ocu cull rep eprrez ezin intă tă un mijijlloc de fa fam mililia iarriz izar are e a co copi piililor or cu vi viaţ aţa a M. Tai aiban ban af înconjurătore,constituieunmijlocdevalorificare,deaplicarecreatoareacunoştinţelor dobâ do bând ndit ite. e.” As Asig igur urăă în înţe ţele lege gere reaa an anum umit itor or le legă gătu turi ri in inte tern rne, e, a sem semni nifi fica caţi ţiei ei act activ ivită ităţii ţii umane,încarecopilulseîncadreazătreptat,niciunaltmijlocnufavorizeazămaideplin inte in tegr grar area ea co copi pilu lulu luii în vi viaţ aţaa co cotid tidia iană nă,, de deoa oare rece ce jo jocu cull est este e ca cale leaa ca care re re repr prod oduc uce e vi viaţ aţaa realăsubformaeiceamaidirectă–acţiunea. „Jo „J ocu cull es este te as asem emen enea ea un unu ui fi fillm ret etrrosp spec ecti tivv, în ca carre co cop pililu ul îş îşii ogl glin inde deşt şte e propr priiiille impr im pres esiiii şi le de deru rule leaz azăă de ac acea east stăă da dată tă ca pa part rtic icip ipan antt di dirrec ectt şi nu nu numa maii ca sp spec ecta tattor or.. Or,, ni Or nici ci o al altă tă ca cale le nu es este te mai pr prop opic ice e în înţe ţelleg eger eriiii vi vieţ eţiiii de decâ câtt pa part rtic icip ipar area ea di dirrec ectă tă la fluxul ei. ei.”” Pro robl blem emaa ed educ ucat ativ ivăă ca carre se pu pune ne es este te ac acee eeaa a di diri rijă jări riii şi or orie ient ntăr ăriiii di dive vers rsel elor or su surs rse e de inspir ins piraţi aţiee ale joc jocuri urilor lor cop copiil iilor or,, în pri primul mul rân rând d a sur sursel selor or ind indire irecte cte ca lit litera eratur tura, a, pla plasti stica, ca, teatrul,inclusivteatruldepăpuşi. 8
Cu cât copii evoluează pe plan fiz izic ic şi psi sih hic, ponderea elementului de joc sc scaade.
Proces Proc esul ul de in inst stru ruir ire e se re real aliz izea ează ză în ac acest est no nou u co cont ntex extt în ca cadr drul ul le lecţ cţiil iilor or.. Tre rece cere reaa de la joc la lecţie se face printr-o formă intermediară (lecţia sub formă de joc sau jocul didactic).
Jocull di Jocu dida dacti cticc es este te un va valo loro ross mi mijljloc oc de in instr strui uire re şi ed educ ucar are, e, el po poat ate e fi în însă să şi o me meto todă dă efic ef icie ient ntăă în pr proc oces esul ul in inst stru ruct ctiv iv-e -edu duca cati tivv, de as asem emen enea ea po poat ate e fi ut utililiz izat at ca pr proc oced edeu eu înso în soţin ţind d al alte te me meto tode de ed educ ucat ativ ive e şi în sf sfâr ârşi şitt po poat ate e să co cons nstit titui uire re o fo form rmăă de or orga ganiz nizar are e a activităţiişivieţiicopiilor. Ursula Urs ula Şch Şchiop iopu u sus susţin ţinee ide ideea ea că: că:„Jocul Jocul apa apare re ca o acti activit vitate ate fun fundam dament entală ală fo form rmativ ativăă şi domina dom inantă ntă în cop copilă ilărie rie,, iar mun munca ca ar aree ace acelea leaşi şi car caract acteri eristi stici, ci, din ce în ce mai maipre pregna gnante nte,, pe mă măsu sură ră ce se de depă păşe şeşt şte e cop opililăr ăria ia,, es este te un fel de an anti tica came meră ră va vast stăă şi bo boga gatt or orna nată tă a muncii. Aşad Aş adar ar jo jocu cull tr treb ebui uie e pr priv ivit it dr drep eptt act activ ivit itat ate e ca care re fo form rmea ează ză,, mo mode dele leaz azăă in inte telilige genţ nţa, a, da darr pe de de altă altă part partee permit permitee să se se surpri surprindă ndănum numero eroase asedin dincar caract acteri eristic sticile ileei. ei.” De as asem emen enea ea,, jo jocu cul pril ileejuieşte o refacere energetic icăă, o relaxare, o odihnă act ctiivă evid ev iden entă tă,, pe câ când nd mu munc ncaa se re real aliz izea ează ză pr prin intr tr-u -un n im impo port rtan antt co cons nsum um de en ener erg gie ca carre trebuierefăcut. Jocul copiilor poate constitui un teren important de descifrare a capacităţilor psih ps ihol olog ogic ice, e, in incl clus usiv iv a ce celo lorr in inte tele lect ctua uale le şi a tr trăs ăsăt ătur urililor or de pe pers rson onal alit itat ate, e, a as aspe pecte ctelo lorr maiimportantealesociabilităţiicopilului.Elepotsurprindeprinmodulîncaresejoacă. „Jocul–considerăUrsulaŞchiopu–stimuleazăcreştereacapacităţiideatrăidinplin,cu pasiun pas iune, e, fie fiecar caree mom moment ent,, org organiz anizând ând ten tensiu siunea nea pro propri priee acţ acţiun iunilo ilorr cu fin finali alitat tate, e, av având ând funcţiadeomareşicomplexăşcoalăavieţii.”
9
LUDO UDOTER TERAPI APIA: A: NOŢ NOŢIUN IUNI, I, IST ISTORI ORIC C ŞI VAL ALOA OAREA REA TER TERAPI APIEI. EI. Cel ma Cel maii bu bun n lu lucr cru u în vi viaţ aţaa co copi piililor or es este te jocu jocul.l. Es Este te po posib sibilil să supr suprav avie ieţu ţuieş ieşti ti fă fără ră jo joc, c, da darr nusătrăieşti.Toţicopiiisănătoşisejoacă. Jocul aduce copiilor ocazia de a asimila ceea ce în viaţa reală ar putea fi dificil să înţţeleagă; aceasta este forma lor de auto-terapie, modul în care lucr în creează asupra confuziilor, anx nxiiet etăăţililo or şi conflic icttelor lor. Mulţi copii nu sunt capabili să exprime nevoile, trăirile şi sentim imeentel elee proprii, atunci jo joccul devin inee un mijloc accesib ibiil de exprimare. Tera erapeu peutul tul/pe /pedag dagogu ogull tre trebui buiee să înţ înţele eleagă agă şi să int interp erpret reteze eze ace acest st lim limbaj baj al cop copilu ilului lui,, pent pe ntru ru a co com muni nica ca la ni nivvel elul ul lui ui.. Ar Aria ia lu ludo dote terrap apie ieii es este te sp spec ecia iall ad adap apta tată tă di differ erit itel elo or nevoi ale copiilor, pentru a le da acestora siguranţă, sentimentul căminului şi posi po sib bililit itat atea ea unu nuii co con nta tact ct no norrmal cu ce ceii di din n ju jurr. Ast stffel el,, te terrap apeu eutu tull/p /ped edag ago ogu gull ar are e nevvoie de cu ne cuno noşt ştin inţe ţe vas astte, nu do doar ar pr priv ivin ind d rea eacţ cţiiiile le şi co comp mpor orta tam men entu tull no norm rmal al al copi co piililor or,, ci , ma maii al ales es,, pr priv ivin ind d st stăr ărilile e em emoţ oţio iona nale le şi ps psih ihic ice e în di differ erit ite e co cond ndiţ iţiiii sp spec ecia iale le,, caredesigurcermaimulttimpşiimplicarepersonalămai mare. Jocu Jo cull es este te un pr pro oce cess de în învă văţa ţarre ca carre of ofer eră ă un lar arg g ev evan anta taii de po posi sib bililit ităţ ăţii pr prin in ca carre copiii şi adolescenţii îşi manifestă şi îşi dezv zvo oltă fantezia şi aptitudinile. Jocul, preo pr eocu cupa pare reaa act activ ivă, ă, aju ajută tă şi in infl flue uenţ nţea ează ză po pozi zitiv tiv ps psih ihic icul ul co copi pilu lulu luii af afla latt în di difi ficu cult ltat ate e şi tocmai toc maide de aceea aceea esteun este un real real mijloc mijlocter terape apeuti uticc adj adjuva uvant nt al al tratam tratament entulu uluii med medica ical.l.
Scurt Sc urt is isto tori ricc al or orie ien ntă tări rilo lorr de ba bază ză în lu ludo dote terrap apie ie. Psi siho holo logi giaa co copi pilu lulu luii co cons nsac acra ra pa pagi gini ni lu lung ngii în ce ceea ea ce pr priv iveş eştte ter erap apia ia pr prin in jo joc. c. Ex Exis istă tă foa oart rte e mul ulte te opi pini niii şi or orie ient ntăr ări,i, ca carre au st stat atut utat at că lud udo ote terrap apia ia îş îşii at atin ing ge ef efic icie ienţ nţa a şi scopul sco pulîn în con condiţ diţiiii de apl aplica icabil bilita itate te con constan stantă tă şi ang angaja ajată tă în sta standa ndarde rde de cal calitat itate. e. Ast Astfe fel,l, Klai ain, n, G. Ha Hagg-He Helm lmut ut in intr trod oduc uc jo î înc ncep epân ând d cu an anul ul 19 1920 20,, ps psih ihan anal aliş işti tiii A. A.FFre reid id şi M. Kl jocu cull ca me meto todă dă în ps psih ihot oter erap apie ie . De Deoa oare rece ce co copi piiiii nu er erau au pr preo eocu cupa paţi ţi de pr prop opri riul ul tr trec ecut ut,, în lucrul cu ei nu putea fi administrată metoda asociaţiilor lib ibeere, fapt ce a favorizat introducerea a două metode noi în psihoterapie: ob obse serv rvar area ea jo jocu cullui şi analiza desenelor dese nelor copii copiilor lor („C („Casă asă-- Co Copac pac - Omu Omuleţ leţ””,„Desen Desenul ul Fami amilie liei”) i”).. În ace această astăeta etapă pă jocul jocul şi şi dese de senu null er erau au per erce cepu putte do doar ar ca in inst strrum umen entte de di diag agno nost stic icar aree, co cons nsid ider erat ate e dr drep eptt mijlo mij loace acele le de baz bazăă ale com comuni unicăr căriiii cop copilu ilului lui,, fap faptt ce se dat dator oreaz eazăă inca incapac pacită ităţii ţii cop copiil iilor or de a ex expr prim imaa ne nevo voilile, e, tr trăi ăiri rile le şi pr prop opri riilile e se sent ntim imen ente tele le.. Jo Jocu cull de deve veni nind nd un mi mijljloc oc de exte ex teri rior oriz izar are e a tr trau aume meii re reuş uşeş eşte te să să-i -i di dimi minu nuez eze e in inte tens nsit itaate teaa şi să să-l -l fa facă că pe co copi pill să se simtămaibine. În 1940, D. Levi dezvoltă ideea legată de manifestarea/trăirea conflictelor emo em oţi ţio ona nalle în ca cadr drul ul jo jocu culu luii şi propu pune ne co conc ncep eptu tull de „l „lu udo dote terrap apie ie st stru ruct ctur urat ată” ă” în luc ucrrul cu co copi piiiii ce au su suffer erit it o tr trau aum mă ps psih ihic ică. ă. Conf nfo orm te teo orie ieii lui D.L .Lev evi,i, şe şedi dinţ nţa a de ludoterapieconstădin3etape: 1. Stabilirea contactului: pr prev evede ede joc jocul ul lib liber er al cop copilu ilului lui,, fam famili iliari arizar zarea ea cu spa spaţiu ţiull 10
dejocşicunoaştereapsihoterapeutului; 2. Introducerea eaîîn jocul copililu ului a si sittuaţie ieii psihotraumante, ase sem mănătoare cel eleei trăi tr ăite te de co cop pilil,, pr prin in in intter erm med ediu iull ju jucă cărriiiillor or.. În proce cesu sull de rea eact ctua ualliz izar area ea a si situ tuaţ aţie ieii traumante copilul conduce jocul, reuşind astfel să treacă din poziţie pasivă de victimă vict imă,, în ceaacti cea activă vă de de con conduc ducăt ătoror-fap faptt ce genere generează azătra tratar tarea. ea. 3. Continuarea jocului l ib iber a ll c op opilului. principiul ipiul dire direcţiona cţionatt al ludoter erap apiei iei,, co conf nfor orm m că căru ruia ia in iniţ iţia iativ tivel ele e di din n D. Le Levi vi pr prop opun une e princ
cadrul jocu cad cullui revin psi sih hoterapeutului presupunând o bună pregătire tehni niccă şi meto me todi dică că a şe şedi dinţ nţel elor or de lu ludo dote tera rapi pie. e. Lu Ludo dote tera rapi piaa lu luii Le Levi vi ut utililiz izea ează ză at atât ât jo jocu cull lilibe berr al copiluluicîtşijocurileperoluri. Î În n 19 19447, Vi ludoterap erapiei iei nedire nedirecţiona cţionate te””, consid considerând erând Virg rgin inia ia Ax Axli line ne int intro rodu duce ce me meto toda da„„ludot că jocul este mijlocul de maximă auto-manifestare a copilului, care permite exterio exte rioriz rizare areaa tot totalm alment entee a emo emoţiil ţiilor or fără fără o eve eventu ntuală alăimp implic licar aree din part partea ea adu adultu ltului luiîn în proc pr oces esul ul de jo joc. c. Cer erce cetâ tând nd rea eacţ cţiiiile le em emoţ oţio iona nale le şi de co comp mpor orta tame ment nt al ale e co copi pilu lulu luii în diverse condiţii de joc, psihoterapeutul încearcă să înţeleagă trăsăturile lui de perrso pe sona nalilita tatte, şi in intter ervi vine ne cu an anum umit ite e res estr tric icţi ţiii do doar ar în ca cazu zull în ca carre ac aces esta ta ie iese se di din n limitelea dmisibilului. În acest acest sens, sens, V. Axl Axline ine ide identi ntific ficăă urm următo ătoar arele ele sar sarcin cini/r i/rolu oluri ri ale ale psi psihot hoter erape apeutu utului lui:: Observa Obs ervarea reapro proces cesulu uluii de joc joc ::cumsejoacăcopilul,cummanevreazăobiectele,ce · alege,ceignoră,cestildecomportareadoptă,îiestedificilsătreacădelaostarelaalta...? An A nal aliz iza a co conţ nţin inut utul ului ui jo jocu culu lui:i: ce sub ubiiec ectt stă la baz azăă (de si sin ngu gurrăt ătaate te,, ag agre resi sivv, · situaţiideaccident...)? Apr A prec ecie iere rea a ab abililit ităţ ăţililor or de co comu muni nica care re a co copi pilu lulu lui i : se si simt mte e co con nta tact ctul ul cu co copi pilu lull, · care car e este este nivelu nivelull de de implic implicare are a aces acestuiaînjoc? Stab St abil ilir irea ea con contac tactu tulu luii cu cop copil ilul ul pe pa parc rcur ursu sull joc jocul ului ui : dacă în timpul jocu · cullui se repetă rep etă una şi ac aceea eeaşi şi sit situa uaţie ţie,, psi psihot hoter erape apeutu utull poa poate te int interve erveni ni cu înt între rebăr bării ce fa facc re refer ferinţ inţă ă laviaţarealăacopilului(deex.„Daracasăţieîţiplacesăaş ezilucrurilelaloc?”). · Atr A traage gerrea ate ten nţi ţiei ei co cop pililu ulu luii as asup uprra pr proopr priiiilo lorr st stăr ării emo moţi ţioona nale le pe pa parc rcur urssul jocului:deex.„Îmiparecăpăpuşa–mamănuestemulţumitădepropriulcopil?” · Orie Or ient ntea ează ză co copi pilu lull sp spre re si situ tuaţ aţiiii re real alee di din n vi viaţ aţa a lu lui:i: de ex.„Dar tu te-a -aii bă bătu tutt vr vreo eo datăcaaceştidoisoldaţi?” Să nu întrerupă evoluţia jocului copilului, în caz de necesitate să aştepte o · anumităperioadădetimp. prin inci cipi piul ul co comb mbin inat at de ab abor orda dare re:: Înprezent,ludoterapiafoloseşte pr ain · Psiha Ps ihanal naliti itică că a a Anei Anei Freid Freidşi şiMelani elani Kl Kl ain DirecţionatăaluiD.Levi · · NedirecţionatăaVirginieiAxline, reuşind astfel să asigure un studiu multiaspectual şi profund al problemelor emoţio emo ţional nalee şi de de compor comportam tament ental al copiil copiilor or şi şi o o max maximă imădep depăşi ăşire re a lor lor.. Deci ci,, jocul reprez ezin inttă sursa dar şi resursele energet etiice ale co cop pilului, şi este calea minuna min unată tă de a exp explor loraa exp experi erienţ enţele ele tra trauma umatiz tizan ante te sau ame ameninţ ninţăto ătoar are. e. Lu Ludot dotera erapia pia,, ca şi or oric ice e al altt de deme merrs te terrap apeu euti ticc , rep eprrez ezin intă tă un pr proc oces es de op opti timi miza zarre, de su sup por ortt sa sau u de 11
recuperare a potenţialului atât de divers al copilului. Însoţit de pasiune şi conştii con ştiinci ncioz ozita itate te,, de libertat libertatee şi fantez fantezie, ie, of oferă erărez rezult ultate ateuim uimito itoar are. e.
LUDO UDOTER TERAPI APIA A DER DEREGL EGLĂRI ĂRILLOR EMO EMOŢIO ŢIONAL NALE E ŞI DE COMP OMPORT ORTAME AMENT NT LA COPI OPIII Distingereacomportamentuluinormaldeceldeviant
Deşi lud Deşi ludote otera rapeu peuţii ţii care care se ocu ocupă pă de cop copiiii împ împărtă ărtăşes şescc ace acelea leaşi şi abi abilit lităţi ăţi şi com compet petenţ enţee prof pr ofes esio iona nale le ne nece cesar sare e dis disti ting nger eriiii co comp mport ortam ament entul ului ui no norm rmal al de ce cell an anor orma mal,l, ex exis istă tă şi difer dif eren enţe ţe im impo porta rtant nte. e. Pen entr tru u a pu pute teaa ap apre reci ciaa da dacă că un co comp mpot otam amen entt e de devi vian antt sa sau u nu nu,, este es te es esen enţi ţial al să în înţe ţele lege gem m foa oarte rte bi bine ne ma mani niffes estă tări rile le fi firreş eşti ti şi co comp mpor orta tame ment ntal ale e ca carre defi de fine nesc sc în lin iniiii mar arii lim imit itel ele e co cond ndui uittei med ediiii sa sau u no norrma malle. Un mi mijljloc oc de a co com mpa parra comp co mpor orta tame ment ntul ul no norm rmal al cu ce cell de devi vian antt es este te me meto toda da de ev eval alua uarre a ce celo lorr „P „Pat atru ru D” D”:: deviance devia nce (devianţă (devianţă),), disfunctio disfunction n (disfuncţ (disfuncţie), ie), distress distress (detresă (detresă)) şi şi danger(pericol). Dete term rmin inar area ea gr grad adul ului ui de ab abat ater ere e de la no norm rmal al a un unui ui co comp mpor orta tame ment nt se Devianţa. De poate face printr-o evaluare in infformală (interv rviiuri, observ rvăări, scale de evaluare a sim imp ptomelor). Ludoterapeuţii trebuie să ţină cont de faptul că multe afecţiuni au cara ca ract cter eris isti tici ci co comu mune ne şi că că,, ad ades esea ea,, tr treb ebui uie e să cu cule leag agă ă da datte su sup plilim men enta tarre pe pent ntrru a excl ex clud ude e sa sau u a co conf nfir irma ma ex exis iste tenţ nţaa un unei ei an anum umit ite e tu tulb lbur urări ări.. În pl plus us,, un unel ele e tu tulb lbur urăr ării ap apar ar maifrecventconcomitent. Odat ată ă id iden enti tiffic icat ată ă o tu tullbu bura rarre, tr treb ebu uie de dete terrmi mina natt im imp pac actu tull să său u rel elat ativ iv Difuncţia. Od asupravieţiicopilului. Detresa. Un element strîns legat de disfuncţie este gradul de detresă pe caree-ll
cauzează cauzea ză tulbur tulburar area. ea. Adese Adesea, a, cop copiii iiiînt întîmp împină ină dificu dificultă ltăţi ţi în a-şiexp a-şi exprim rimaa sent sentime imente ntele le şi, şi, astf as tfel el,, îi of ofer erăă lu ludo dote tera rape peut utul ului ui pr prea ea pu puţi ţine ne in inffor orma maţi ţiii ca să să-l -l aj ajut ute e să ev eval alue ueze ze ac aces estt aspect, asp ect,îns însăă int interviu erviuril rilee cu părinţi părinţiii şi cadrel cadrelee dida didactic cticee potfur pot furniz nizaa dat datee sup suplim liment entar are. e. Pericolul. Pen entr tru u a de dete term rmin inaa da dacă că un an anum umit it co comp mport ortam amen entt pr prez ezin intă tă ri risc scur urii pe pent ntru ru
uncopil,seevalueazădouăaspectemajore:risculderănireaproprieipersoaneşiriscul de ră răni nire re a ce celo lorl rlal alţi. ţi. În tr trec ecut ut ac acce cent ntul ul se pu pune neaa pe vi victi ctimi miza zare reaa şi ma malt ltra rata tare reaa co copi piililor or (abu (a buzz sau ne negl glijijen enţă ţă),), sa sau u pe ev eval alua uare reaa ri risc scul ului ui de ră răni nire re a pr prop opri riei ei pe pers rsoa oane ne (i (int nten enţi ţie e desuicid).
Impactu Imp actull abo abordă rdăril rilor or te teore oretic tice e asu asupra pra ac acest estor or comportamente. Persp speect ctiivele teoretice pot ajuta la di disstingerea compotamentului no norrmal de cel adecv ecvat ate e st stad adiu iulu luii de de dezvo zvolt ltar are e al devi de vian antt şi la sel select ectar area ea in inte terve rvenţ nţiil iilor or te tera rape peut utic ice e ad 12
copilului.
eori riilile e bi biol olo ogi gicce şi fi fizi ziol olo ogi gicce an anal aliz izea eazză im impa pact ctu ul fa fact ctor orililo or Teor eorii ii biobio-med medica icale le.. Teo biologic biolo gicii şi gen genetic eticii asu asupra pra dif difere erenţe nţelor lor ind indivi ividua duale le.. Se obs observă ervă o re recun cunoaş oaşter teree tot mai largă a co con ntrib ibu uţiei pe care o au influenţele de mediu (sănătate, nutriţire, sress) şi gene ge neti tice ce.. Ace cest ste e te teor oriiii pu pun n ac acce cent ntul ul pe fa fact ctor orii pr prec ecum um te temp mper eram amen entu tull, er ered edit itat atea ea,, structu str uctura ra şi fun funcţia cţia cre creier ierulu ului.i. Un mod model el biobio-med medica icall va înce încerc rcaa să det determ ermine ine car caree păr părţi ţi ale al e co corp rpul ului ui sa sau u al ale e cr crei eier erul ului ui nu fu func ncţio ţione neaz azăă co corresp espun unză zăto torr. St Stud udiiiile le pe ge geme meni ni au oferit informaţii esenţiale asupra rolului pe caree-ll jo joaacă eriditatea, iar abordările neur ne urol olog ogic ice, e, cu cum m ar fi im imag agis isti tica ca,, au co cont ntri ribu buit it şi el ele e la id iden enti tifi fica carrea un unor or mo modi difi fică cări ri cerebralerelevantelapacienţiicuanumitetulburări. reud d a con conside sidera ratt com compor portam tament entul ul anorma anormall ca fiind fiind rezult rezultatu atull Teoriipsiho-dinamice. Freu fixaţiilo fixaţi ilorr sau saual al regr regrese eselor lorcau cauzat zatee de etapel etapelee de confli conflict ct ant anteri erioar oare, e,ned nedepă epăşite şite.. Sta Stadii diile le dezv zvo oltării psihose sexxuale pe care le identifică el pun în lumină porni nirri şi conflicte inco in conş nşti tien ente te ce po pott in infl flue uenţ nţaa di dina nami mica ca an anum umit itor or pa pato tolo logi gii.i. Ro Rolu lull me meca cani nism smel elor or de apărare inconştiente este de a proteja Eul vulnerabil de conflictele dintre sine (pri (p rinc ncip ipiu iull pl plăc ăcer eriiii pr prim imit itiv ive) e) şi su supr praa eu (c (con onşt ştiiiinţ nţaa mo mora rală lă).). Ac Aces este te me meca cani nism sme e ne ajut aj utăă să în înţe ţele lege gem m ma maii bi bine ne mo modu duri rile le de ap apăr ărar are e ma maii pr prim imit itiv ive e al ale e co copi pilu lulu lui,i, de pi pild ldăă negar neg area ea sau umo umorul rul.. Eri Erikk Eri Erikso kson n sus susţin ţinee şi el idee ideeaa sta stadiil diilor or de dezv dezvolt oltar are, e, îns însăă eta etapel pelee psih ps iho-s o-soc ocia iale le pe ca care re le id iden enti tifi fică că se ba baze zeaz azăă pe sa sarc rcin inilile e so soci cio-e o-emo moţi ţion onal ale e ce tr treb ebui uie e stăp st ăpîn înit ite e pe pent ntru ru a fi po posi sibi bilă lă o de dezv zvol olta tarre de de-a -a lun ung gul vi vieţ eţiiii.. Conf nfor orm m lu luii Er Erik ikso son n în prim pr imu ul an de vi viaţ aţă ă pr prin inci cipa palla sa sarrci cină nă es este te do dobî bînd ndir irea ea un unu ui se sent ntim imen entt de în încr cred eder ere e primar pri mară/ne ă/neînc încred reder ere. e. Pr Preşc eşcola olarul rul dezv dezvolt oltăă un sen sentim timent ent mai pr pregn egnant ant de aut autono onomie mie,, fiee, da fi dacă că es este te ne nesi sigu gurr va fi de desc scur uraj ajat at de ace cest ste e ex exp per erie ienţ nţe e gen ener erîn înd d se sent ntim imen entte de ruşine ruş ine şi înd îndoia oială lă de sin sine. e. Şco Şcolar larul ul stă stăpîn pîneşt eştee sub subiect iectele ele leg legate ate de şco şcoală ală şi soc social ializa izare reaa cu sem semen enii, ii, ia iarr ac aces estt lu lucr cru u sp spor oreş eşte te sen senti time ment ntul ul de co comp mpet eten enţă ţă pr prin in op opoz oziţ iţie ie cu cel de inferioritate.Înadolescenţăsarcinapriveşteidentitatea/confuziarolurilor. Teorii comportamentale. Teoriacomportamentalăsebazeazăpeideeafundamentală
conform căreia orice comportament este determinat de asocieri ce rezultă din consecinţepozitiveşinegative.Consecinţelesuntpozitivedacă: • aduc ad uc un be bene nefi fici ciu u (.(.....„d „dac acăă te term rmin inaţ aţii ce av aveţ eţii de lu lucr cru u în cl clas asă, ă, av aveţ eţii 10 mi minu nute te depauză”); • î înl nlăt ătur urăă o co conse nseci cinţ nţăă ne nega gativ tivăă sa sau u aju ajută tă la ev evit itar area ea ei („ („da dacă că te term rmin inaţ aţii ce av aveţ eţii delucruînclasă,numaitrebuiesărămîneţiînşcoalădupăore”); Consecinţelesuntnegativedacă: determinăoconsecinţănegativă(pedeapsă); • • înlăturăsaucontribuielaevitareauneiconsecinţepozitive(penalizarea); Specia cialiş liştii tii în dom domeni eniul ul psih psihilo ilogie gieii cog cognit nitive ive sun suntt int intere eresaţ saţii în pri primul mul Teorii cognitive. Spe rînd de relaţia dintre gînduri şi comportamente şi de modul în care anumite 13
presup pres upun uner erii gr greş eşit ite e po pott in infl flue uenţ nţaa în mo mod d ne nega gati tivv re rela laţi ţiilile e so soci cial ale e şi au auto toaatr trib ibui uiri rile le.. Teo eori riilile e lu luii Je Jean an Piag iaget et au ju juca catt un ro roll fo foart arte e impo importa rtant nt.. În opin opinia ia lu luii co copi piiiiide de la2 la 2 la 7 ani ani pot fi uşor induşi în eroare de elementele vizuale dominante, deoarece nu au capa ca paci cita tate teaa de a se co conc ncen entr traa as asup upra ra a do două uă as aspe pecte cte sim simul ulta tan. n. Un co copi pill de vî vîrs rstă tă mi mică că vaspunecăemaimultlichidîntr-unpaharînaltşiîngust,decîtînunulscund,darcuun diametrumaimare,chiardacăavăzutcăînamîndouăs-aturnataceeaşicantitate.
Teo eori riii pr priv ivin ind d at ataş aşam amen entu tull şi sti stilu lull educ ed ucaţ aţio iona nall al pă pări rinţ nţil ilor or . John Bo John Bowl wlby by a fo fost st in infl flue uenţ nţat at de teo teori riaa ev evol oluţ uţie ieii a lu luii Da Darwi rwin. n. El co consi nside dera ra că re rela laţi ţiilile e de ataş at aşam amen entt di din n co copi pilă lări rie e au o in infl flue uenţ nţăă pu pute tern rnic icăă de-a lu lung ngul ul în într treg egiiii vi vieţ eţi.i. Co Copi piiiii mi mici ci care manif ifeestă un ataşa şam ment evit itaant faţă de perso soaanele cee-ii în îng grijesc par rareori supăraţiatuncicîndurmauafiseparaţideele.Înschimbceicuataşamentputernicerau adese ad eseaa su supă păra raţi ţi la de desp spăr ărţir ţire e şi în înce cear arcă că să re reţi ţină nă pe pers rsoa oane nele le în îndr drăg ăgit ite. e. Co Copi piiiii cr cres escu cuţi ţi de pă pări rinţ nţii au auto tori rita tari ri ti tind nd să fi fie e ag agrres esiv ivii şi ne neco coop oper eran anţi ţi,, să se te team amăă de pe pede deap apsă să şi să aibă ai bă un ni nive vell scă scăzu zutt al sp spir irit itul ului ui de in iniţi iţiat ativ ivă. ă. Co Copi piiiii cr cres escu cuţi ţi de pă pări rinţ nţii pe perm rmisi isivi vi ad ades esea ea nu reu euşe şesc sc să să-ş -şii de dezv zvol olte te si simţ mţu ul res espo pons nsab abililit ităţ ăţiiii şi au auto toccont ntrrol olul ului ui.. Păr ărin inţi ţiii fer ermi mi asig as igur urăă co cond ndiţ iţiiii de cr creş eşte terre op opti time me,, co copi piiiii lo lorr au co comp mpor orta tame ment nte e ce de deno notă tă ni nive velu lull ridicatdeîncredereînsine,stimădesineşiautocontrol. Cel ma Cel maii im impo port rtan antt în însă să es este te fa fapt ptul ul că la or orig igin inea ea pr prob oble leme melo lorr co copi piililor or st stăă mo modu dull cu cum m aceştia ace ştiasun suntt cr crescu escuţi ţi şi şi educaţ educaţii în famili familie, e, şcoală şcoală,, ins instit tituţi uţie. e.
Ce es este te ag agrres esiv ivit itat atea ea ? term rmen en de or orig igin ine e la lati tină nă:: agressio – at atac ac,, sim simpt ptom om.. În le legă gătu tură ră cu Agresivi Agr esivitatea tatea este un te fiinţa uma fiinţa umană, nă, agr agresiu esiunea nea înse înseamn amnăă un com compor portam tament ent neg negati ativv (di (distr structi uctiv), v), nem nemoti otivat vat,, care ca re vi vine ne în co cont ntra radi dicţ cţie ie cu no norm rmel ele e şi re regu gulilile le oa oame meni nilo lorr di din n so soci ciet etat ate, e, ca care re pr prov ovoa oacă că daun da une e fi fizi zice ce şi mo mora rale le ce celo lorr as asup upra ra că căro rora ra est este e di dire recţ cţio iona nată tă ag agrresi esivi vita tate tea, a, de dezvo zvolt ltân ând d stări şi emoţii negative: încordare, frică, depresie, ş.a. Agresiunea este un comp co mpor orta tame ment nt ve verb rbal al sa sau u ac acţi ţion onal al,, of ofen ensi sivv, or orie ient ntat at sp spre re um umililir irea ea,, mi mini nima maliliza zarrea şi chia ch iarr su supr prim imar area ea fi fizi zică că a ce celo lorl rlal alţi ţi.. Co Comp mport ortam ament entul ul ag agre resi sivv po poat ate e fi or orie ienta ntatt şi co cont ntra ra proprieipersonae(autoagresivitate),caîncazulunortulburăripsihice. A.A. Rean propune să nu se identifice noţiu iun nile: “agre cest sta a agresiune siune”” şi “a “agresi gresivitat vitate” e”.. Ace define def ineşte şte că “agresiunea” e o acţ acţiun iunee int intenţ enţion ionată ată,, înd îndrep reptat tatăă să fac facăă pag pagube ube,, să lez lezeze eze o al altă tă pe pers rsoa oană nă,, gr grup up,, ţa ţară ră sa sau u an anim imal ale, e, ev even entu tual al,, “agresiunea” însă este o calitate a indi in divi vidu dual alit ităţ ăţiiii um uman ane e ce se ex expr prim imăă pr prin in pr preg egăt ătir ire e de at atac ac,, de ag agre resie sie.. În fe felu lull ac aces esta ta,, acţi ţiun une, e, “ agresivitatea – preg egăt ătir irea ea de a să săvâ vârş rşii at atac acul ul,, ag agrres esiu iune nea, a, agresia” este o ac agresivitatea” “ agresia” ” – acţiun acţ iunile ilede de interve intervenţie nţie.. Al Alţi ţi psihol psihologi ogi,, cumar cum ar fi fi Beron Beron şi şi Ricear Riceardso dson, n, relevă relevăurm următo ătoar arele ele determinati deter minative ve princi principale pale ale “agresiunii ” natu tură ră socială (f (fru rustr strar area ea,, at atac acul ul ve verb rbal al şi ” :: de na 14
fizic, fiz ic, div divers ersiun iunea, ea, şant şantaju ajul), l), externe (z (zăp ăpuş uşea eala la,, zg zgom omot otul ul,, mu mulţ lţim imea ea,, ae aeru rull po polu luat at),), individuale(personalitatea,influienţa). De ob obic icei ei,, ag agre resiu siune neaa nu ap apar are e pe ne neaş aşte tept ptat ate, e, ea po poat ate e ap apăr ărea ea în re rezu zult ltat atul ul di dife feri rito torr rela re laţi ţiii în într tre e pe pers rsoa oane ne,, a pr prov ovoc ocaţ aţiil iilor or.. De al altf tfel el,, şi pr prov ovoc ocar area ea ve verb rbal alăă şi ce ceaa ne neve verb rbal alăă poate poa te pri pricinu cinuii acţ acţiun iunii fiz fizice ice (vi (violu olul,l, inv invazi azia…) a…).. Div Divers ersele ele part particu icular larităţ ităţii ale med mediul iului, ui, de asemene asem enea, a, rid ridică ică sau cob coboar oarăă pr proba obabil bilita itatea tea apa apariţ riţiei iei acţ acţiun iunilo ilorr agr agresi esive ve.. De ex exemp emplu, lu, în in inte teri rioa oare rele le în ca care re se si simt mt mi miro rosu suri ri ne nepl plăc ăcut ute, e, tr tran anşa şant nte, e, ni nive velu lull ag agre resi siun uniiii va fi ma maii mare,decâtîntr-uninteriorbineaerisit.Înafarădeaceasta,unmarerolîndeterminarea reac re acţi ţiililor or ag agre resiv sive e îl jo joac acăă pa parti rticu cula lari rită tăţi ţile le ind indiv ivid idua uale le al ale e om omul ului ui.. Pr Prin intr tre e pe pers rsoa oane nele le “norm “n ormale ale”” dev devin in agr agresiv esivee cel celee imp impuls ulsiv ive, e, cu pr predis edispoz poziţi iţiee duş duşmăn mănoas oasă, ă, de asem asemene enea, a, persoa per soanel nelee cu un niv nivel el scă scăzut zut sau rid ridica icatt al aut autoc ocont ontro rolul lului. ui. De fap fapt, t, pen pentru tru cei agr agresi esivi vi sunt su nt ca cara ract cter erist istic ice e ur urmă măto toar arel ele e pa parti rticu cula lari rită tăţi ţi in indi divi vidu dual ale: e: ins insis iste tenţa nţa,, pr pred edisp ispoz oziţ iţia ia spree con spr concur curenţă enţă,, dor dorinţa inţa de a se evi eviden denţia ţia,, ner nerăbd ăbdare area, a, ost ostili ilitat tatea ea acc accent entuat uată. ă. Asf Asfel el de oameni oam eniîntr într-o -o maimar mai maree măs măsură urăsun suntt af afecta ectaţi ţi de de bolile bolilecar cardio diova vascu scular lare. e. Exis Ex istă tă ma maii mu mult lte e ip ipot otez eze e de el eluc ucid idar are e a fen enom omen enul ului ui ag agrres esiv ivit ităţ ăţiiii.. Ace cela laşi şi A. A.A. A. Re Rean an deoseb deo sebeşt eştee cin cinci ci dir direcţ ecţiiii de de baz bază: ă: teo teoria riaagr agresi esiei ei ins instin tinctua ctuale le (Z.Fr (Z.Freui euid, d, K. K. Lo Loren renţ); ţ);teo teoria ria agresie agr esieii fru frustr straţi aţiona onale le (Do (Dolla llard rd,, Mill Miller) er);; teo teoria ria ins instru tructaj ctajulu uluii soc social ial (A (A.Ba .Bandu ndura) ra);; teo teoria ria tran tr ansf sfer erul ului ui de ex exci cita tabi billit itat ate e (Zi Zilm lman ann) n);; mo mode dele le co cog gni niti tivve al ale e co comp mpor orta tame ment ntu ulu luii agresiv(Bercoveţ). Z. Freu euid id co correl elea eazză co comp mpor orta tam men entu tull ag agrres esiv iv al co cop pililu ulu luii cu et etaape pele le de de dezv zvo olt ltar are e sexu se xual alăă (1 (198 989) 9).. Re Repr prez ezen enta tant ntul ul te teor orie ieii in inst stin inct ctel elor or,, K. Lor oren enţ, ţ, ca şi Fre reui uid, d, so soco coat ate e că omul om ului ui nu îi est este e da datt să să-şi -şi st stăp ăpân ânea easc scăă ag agre resi sivi vita tate tea, a, el po poat ate e nu numa maii s-o în îndr drep epte te sp spre re albi al bia a ne nece cesa sară ră,, ut utililă. ă. Du Dup pă J. Do Dollllar ard d, ag agrres esiu iune nea a e o rea eacţ cţie ie în ur urma ma un uno or fru rust strraţ aţiiii (lip (l ipsi sire re de dr drep eptu turi ri,, de bu bunu nuri ri).). Ef Efect ectul ul Kat Katar arsis sisul ului ui,, se pr pron onun unţă ţă ac aceş eşti tia, a, aj ajut utăă om omul ului ui să-şii min să-ş minima imaliz lizeze eze agr agresiv esivitat itatea. ea. Ad Adepţ epţiiii teo teorie rieii inst instruct ructaju ajului lui soc social ial,, dim dimpot potriv rivă, ă, soc socot ot că da dacă că ac acţi ţiun unilile e de ag agrres esiv ivit itat ate e su sunt nt să săvâ vârş rşit ite e câ câtt ma maii de des, s, at atun unci ci el ele e de devi vin n fi fire reşt ştii în comp co mpor orta tame ment ntul ul in indi divi vidu dulu lui.i. În di dirrec ecţi ţiaa ac acea east sta, a, un rol im impo porta rtant nt îl au pă pări rinţ nţiiii,, ca carre, prin pri n pro propri priul ul ex exemp emplu, lu,făr fărăă să con conştie ştienti ntizez zeze, e, potînv pot învăţa ăţa cop copilu ilull să dev devină ină agr agresiv esiv.. Dup Dupăă părerea lui Bercoviţ, purtarea poate fi, totuşi, controlată. Zilmann, în schimb, demo de mons nstr trea ează ză că în an anum umit ite e sit situa uaţi ţiii ag agrresi esivi vita tate teaa po poat ate e fi im impu puls lsiv ivăă şi se su supu pune ne gr greu eu unuicontrolraţional.
Tipur Ti purile ile agr agresiu esiunii nii E. Fromm presupune existenţa a 2 tipuri de agresivitate: benignă –a –agr gres esiv ivit itat ate e manifestatădoarînmomentedeprimejdie,alertăşiarecaracterdeprotecţie; malignă agrres esiv ivit itat ate e ex expr prim imat atăă pri rin n cr cru uzi zim me, cu ca cara ract cter er di dist stru ruct ctiv iv,, ap apar are e sp spo ont ntan an şi es este te – ag corelatăstructuralcupersonalitatea. A. Ba Bass ss şi A. Da Dark rkii de deos oseb ebes escc 5 ti tipu puri ri de ag agrres esiv ivit itat ate, e, ca carre po pott fi de defi fini nite te sc sche hema mati ticc în felulurmătir: 1. agresiunefizică izică (acţiunefizicăîndreptatăîmpotrivaalteipersonae); 15
2. 3. 4.
iritare (irascibilitate,grosolănie);
agresivitateverbală erbală (cuvintenecenzurate,înjurături,strigăte); agresiuneindirectă : a) direcţionată direcţionată(bârfe,glumerăutăcioase); b) nedirecţionată (strig rigăte ăteîn în mulţim mulţime, e, tropăi tropăitt cu picioa picioarel rele); e); nedirecţionată(st negativism (comportamentdeopoziţie). 5. Toat T oate e ace acest ste e tip ipur urii de ag agre resi sivi vita tate te se po pott ob obse serva rva în to toat ate e va vari riet etăţ ăţilile e de vî vîrs rstă tă,, iar cî cîte te o
dată se man dată manife ifestă stă din cop copilă ilăria ria fra fraged gedă. ă. Mul Mulţi ţi fact factori ori inf influe luenţe nţează ază fo forma rmarea rea (st (stabi abilir lirea) ea) tip ti pul ului ui ag agrres esiv iv de co com mpo port rtam amen ent, t, de ex exem empl plu u, po pott fi pr prov ovoc ocat ate e de une nele le de derreg egllăr ării soma so mati tice ce or orii ma mala ladi diii a SN SNC, C, de as asem emen enea ea,, de mu mulţ lţii fa fact ctor orii so soci cial ali.i. În ul ulti timu mull ti timp mp,, au apăr ap ărut ut mu mult lte e pu publ blic icaţ aţiiii ba baza zate te pe ce cerrce cetă tări ri şt ştiiiinţ nţif ific ice e ca care re ar de demo mons nstr traa im impa pact ctul ul cu scenele de groază, violenţa de pe ecranele televizoarelor care măresc nivelul agresivităţiispectatorilor. Bineîn Bine înţe ţele les, s, es este te o co correl elaţ aţie ie di dire rect ctăă în într tre e ag agrres esiv ivit itat atea ea co copi pilu lulu luii şi ti tipu pull de ed educ ucaţ aţie ie acce ac cept ptat at în fa fami mililie, e, ss-aa ob obse serva rvatt că co copi pilu lull pe pede deps psit it pe pent ntru ru ma mani niffes esta tarrea ag agrres esie ieii se învaţă a o ascunde faţă de părin inţţii ce nu garantează anularea agresiei în orice alte î împ mpre reju jură rări ri.. Câ Câtt nn-ar ar pă păre reaa de pa para rado doxa xall, co copi piiiii ag agrres esiv ivii se în întâ tâln lnes escc de dest stul ul de de dess în familiile cu părinţi prea blânzi, câ câtt şi în familiiiille cu părinţi prea duri (despotici) i):: la părinţii prea blânzi cu timpul copilul agresiv, probând agresiunea ca mod de comport rtaament ce nu întâlne neşşte obstacole, îl socoate ca mod de comport rtaament adecvat ade cvat,, pr proba obat. t. În În cazul cazul părinţ părinţilo ilorr des despot potici ici scenar scenariul iulse se desfăş desfăşoar oarăă dup dupăă sche schema: ma: “ră răul ul na naşt şte e ră răul ul””. Nu Numa maii în fa fami mililiilile e un unde de se gă găse seşt şte e co comp mprrom omis isul ul ra raţi ţion onal al,, co copi pilu lull se învaţăa-şicontrolaagresivitatea.
Portret Po rtretul ul co copil pilulu uluii agr agresiv esiv Ca şi or orica icare re al altu tull co copi pilu lull ar are e ne nevo voie ie de dr drag agos oste tea, a, ră răbd bdar area ea,, aj ajut utor orul ul no nost stru ru,, în pr prim imul ul rând pentru că agresiv iviita tattea est stee o reflect ctaare a disc sco onfort rtu ului psiho hoeemoţional al copilului, incapacitatea reacţionă nărrii adec ecvvate la mediul înconjurător, dificultăţi intercomunicativeîntresemeni,întrecopilşiadult. Copi Co pilu lull ag agre resi sivv de dese seor orii se si simt mte e re resp spin ins, s, sin singu gura ratic tic,, es este te co conv nvin inss că nu es este te iu iubi bit. t.““Cu Cum m să de devvin iu iub bit şi uti till”- es este te pr prob oble lem ma ne neso solluţ uţio iona nată tă cu ca carre se co conf nfru run ntă şi şi-l -l fa face ce să accese acc eseze ze dif diferi erite te met metode ode pen pentru tru a atr atrage age ate atenţia nţia.. Spr Spree reg regre ret, t, ace aceste ste ten tentat tativ ive, e, des deseor eorii greu acceptabile, nu-ş -şii atin ing g scopul, de multe ori agresi sivvitatea este unica formă cunoscută de copil de a se apăra şi el primeşte acest tip de comportament ca un ster st ereo eoti tip p se sele lect ctat at di din n rea eacţ cţiiiile le co comp mpor orta tame ment ntal ale e di din n fa fami mililie. e. Co Copi piiiii ag agrres esiv ivii nu su sunt nt îndea în deajun junss de bog bogaţi aţi emo emoţio ţional nal,, re reacţ acţion ionând ând în dia diapaz pazonu onull agr agresi esivv ca uni unicul cul cun cunosc oscut, ut, totodată,copiiinusepotprividintr-opartepentruaclasificaobiectivpropriilereacţii.
16
Compo Co mportame rtamentu ntull co copiil piilor or agr agresiv esiv Studiudecaz:
100 de bă 100 băieţ ieţii de 4 an ani,i, pr prov oven enind ind din dintr tr-u -un n me medi diu u cu ni nive vell so soci cio-e o-eco cono nomi micc sc scăz ăzut ut,, su sunt nt î m p ă r ţ i ţ i a l e a to r î n 2 gr u p u r i a c î te 5 0 d e p e r s o a n e . E v a l u a t o r i i n o t e a z ă comport com portame amentu ntull agr agresiv esiv/ne /neagr agresiv esival al fiecăr fiecărui ui cop copilil într-un într-unint interva ervall de 15 minute minute,, dup dupăă care primul grup va urmări desene animate violente şi grupul al doilileea va viziona dese de sene ne an anim imat ate e no nonn-vi viol olen entte. Per erso sona naju jull pr prin inci cipa pall al de dese senu nulu luii an anim imat at ur urmă mări ritt de prim pr imul ul gr grup up es este te im impl plic icat at în ma maii mu mult lte e sc scen ene e de lu lupt ptăă cu să săbi biii şi pi pist stoa oale le.. Per erso sona naju jull prin pr inci cipa pall al de dese senu nulu luii an anim imat at ur urmă mări ritt de gr grup upul ul al do doililea ea es este te ur ursu sule leţu ţull Win inni ni Poo ooh. h. După Du pă vi vizi zion onar are e es este te ev eval alua uatt co comp mpor orta tame ment ntul ul fi fiec ecăr ărui ui co copi pill di din n pu punc nctu tull de ve vede derre al nive ni velu lulu luii de ag agrresi esivi vita tate te.. Re Rezu zult ltat atel ele e ar arat atăă că la co copi piiiii di din n gr grup upul ul 1, nu numă măru rull ge gest stur urililor or violenteacrescutconsiderabilînaldoileaintervaldejoacă,elefiindîncămanifestateşi douăsăptămînimaitîrziu. cvaat, distructiv, care poate Comp Co mport ortam amen entu tull co copi piil ilor or ag agre resi siv vi deseori este neadecv provoca pericole, dar în special emoţii şi stări neprevăzute. Din cauza aceasta, problema învăţării lor, ca să-şi exprime prin forme compatibile furia, este una furi ria? a? Es Este te un se sent ntim imen entt de indi impo im port rtan antă tă pe pent ntru ru ce ceii ma matu turi ri.. De fa fapt pt,, ce es este te fu indigna gnare re putern put ernică ică,, car caree e înt între reţinu ţinutt de pierde pierdere reaa con contro trolul lului ui de de sine. sine. Sin Sinoni onimul mulace aceste steii stăr stării este furia, în învverşu şun narea. După părerea lui Kevin, există patru mijl jlo oace de exprim imaare a indignării: 1. east staa Expr Ex prim imar area ea di dire rect ctă ă a se sent ntim imen ente telor (verbal sau no non nverbal), prin acea interioritateaumanăseelibereazădeemoţiilenegative. 2. tran ansf sfer erân ândd-o o as asup upra ra unu nuii alt om sa sau u asu supr pra a Expr Ex prim imar area ea in indi dire rectă ctă a fu furi riei ei ,, tr unuiobiect,şicaresăiseparăceluiindignatnepericulos.Nereacţionândimediat,omul res esp pec ecti tivv, mai de devr vrem eme e sa sau u mai tâ târrzi ziu, u, poa oatte să si sim mtă ne nece cesi sita tate tea a de a ar aru unc nca a di din n el furi fu ria, a, în însă să nu as asup upra ra cel celui ui ca care re a pr prov ovoc ocat at-o -o,, da darr as asup upra ra ce celu luii ca care re îi ca cade de su sub b mâ mână nă,, ca care re e mai slab şi nu poate da replica. O astfel de exprimare a indignării a fost numită transfer.
Să se în înfr frân ânez eze e fu furi ria, a, al alun ungâ gând nd-o -o în in inte teri rior or.. În ca 3. cazu zull da datt st stăr ărilile e ne nega gati tivve se vor depozita treptat şi vor cauza stresul. K. Izard a făcut un tablou clinic, care demo de mons nstr trea ează ză că da dacă că om omul ul pe perm rman anen entt îş îşii fr frân ânea ează ză fu furi ria, a, at atun unci ci ac aces esta ta e mai supus stre st resu sulu lui, i, de dera ranja njame ment ntel elor or ps psiho ihoso soma matic tice. e. După părerea lui Holt, indignarea neexpr nee xprima imată tă poa poate te cau cauza za ast astfel fel de bol boli,i, cum ar fi: artr artrita ita reu reumat matică ică,, urti urticăr căria, ia, pso psoria riazul zul,, migrena,hipertensiuneaarterială. 4. Să se reţină emoţia negativă până în momentul invaziei aces este teia ia , neof ne ofer erin indu du-i -i po posi sibi bililita tate teaa să se de dezl zlăn ănţu ţuie ie,, în într tre e ti timp mp om omul ul îş îşii of ofer erăă tim timp p să să-şi -şi ex expl plice ice cauzafurieişis-oîndepărtezecâtmairepede.
Este reu Este euşi şită tă pr prac acti tica ca de a în învă văţa ţa co cop piiiiii să să-ş -şii an anun unţe ţe se sent ntim imen enttel ele e şi em emo oţi ţiilile e şi să să-ş -şii expr ex prim ime e in indi dire rect ct fu furi riaa pr prin in in inte term rmedi ediul ul jo jocu culu lui.i. Mu Mulţ lţii au auto tori ri so soco cott că un unul ul din cel cele e ma maii 17
bune mij bune mijloa loace ce de exp exprim rimare are a ind indign ignări ăriii est estee exte exterio rioriz rizare areaa ve verba rbală lă dir directă ectă,, înt într-u r-un n fe fel,l, con co nfesiunea faţă de cel care este izv zvo orul acestei indignări. Kempbell sf sfăătuie să se expr ex prim ime e fu furi riaa di dire rect ct,, pr prin intr tr-o -o for ormă mă ve verb rbal alăă am amab abililă. ă. Da Dacă că lu lucr crul ul ac aces esta ta e im impo posi sibi bill, atunciarfibinesăseajungălaîmpăcareşiînţelegerecuparteneruldecomunicare. Pentru ca furia sau obida să nu rămână neexteriorizate, maturii, de ex., pot să-şi împărt îm părtăşe ăşeasc ascăă sen sentim timent entele ele pri priete etenil nilor or,, iar co copii piii–p i–pări ărinţi nţilor lor.. O teh tehnol nolog ogie ie pert pertinen inentă, tă, prin pri n car caree să înv învăţă ăţăm m cop copilu ilull să-ş să-şii exp exprim rimee fur furia ia în mo mod d ver verbal bal,, într într-o -o fo formă rmă res respect pectabi abilă lă poat po ate e fi fi:: ”Sc Scar araa in indi dign gnăr ăriiii”” de Ke Kemp mpbe bellll.. Pe tr trea eapt ptaa de jo joss se si situ tuea ează ză un unaa di din n ce cele le ma maii neco ne coap apte te fo form rme e al ale e co comp mport ortam amen entu tulu luii ag agre resi sivv – ag agre resi siun unea ea pa pasi sivă vă,, ca care re în însea seamn mnăă o moda mo dalilita tate te as ascu cunsă nsă oa oame menil nilor or pe pent ntru ru aa-ţi ţi at ating inge e sc scop opur urilile e pe pers rson onal ale. e. Co Copi pilu lull pa pasi sivv – agresivnu-şivaexprimadeschisnemulţumireadupăoconvorbireneplăcutăcumama, el po poat ate e si simp mplu lu să ta tacă că,, ia iarr ma maii tâ târz rziu iu va înc încep epe e să să-şi -şi de demo mons nstr trez eze e ca capr pric iciil iile e în ce cele le ma maii nepotrivite locuri (în rand la magazine ne,, în ospeţie). Un asfel de copil poate în mod specia spe cial,l, făr fărăă săsă-ll obs observe erve nim nimeni eni,, să dis distru trugă gă juc jucări ăriaa în cab cabine inetul tul psi psihol hologu ogului lui,, se poa poate te îmbrăcaţipător,casăşochezeînvăţătoarea,săuitesă-şiînsemnetemepeacasă.Casă-i ajuţi aju ţi unu unuii asem asemene eneaa cop copilil,, tr trebu ebuie ie să-l înv înveţi eţi să-ş să-şii exte exterio rioriz rizez ezee fur furia. ia. Dac Dacăă cop copilu ilul,l, car caree a ac acţi ţion onat at pe as ascu cuns ns,, an anun unţă ţă la un mo mom men entt da datt st stăr ărilile e sa sale le ag agrres esiv ivee, ac acea east sta a va fi un indi in dica cattor al co correc ectă tări ri.. Cu câ câtt mai mul ultă tă fu furi rie e va sc sco oate di din n si sine nelle să său u, cu at atât ât va fi mai bine bi ne,, ac acea east staa va ră rămâ mâne ne ma maii pu puţin ţinăă ca să se încad încadre reze ze în minc minciu iună nă,, fu furt, rt, se sex, x, na narc rcot otic ice e şi alteformedeexpresieacomportamentuluiagresiv–pasiv. Copi Co pilu lul,l, du după pă ce s-a ex expr prim imat at vu vulg lgar ar,, fo folo losi sind nd su suda dalm lme e şi ja jarg rgoa oane ne,, a pă păşi şitt pe tr trea eapt ptaa a dou do ua a sc scăr ăriiii in indi dign gnăr ăriiii.. În momen entu tull co conf nfru run ntă tări riii cu un as astf tfel el de co com mpor orta tame ment nt e necesa sarr a stabili cu copililu ul un contact visu suaal, să-l priveş eştti liniş işttit şi să să--i da daii voie să vorbească. După aceasta, să-i povesteşti cum trebuia să procedeze corect ct,, să-şi exprimefuriaîntr-oformăpotrivită. Mijloaceledeexprimarepozitivăafurieisunt: Capacitateadeaîndreptafuriaspreunobiect; · Amabilitateaîncomun icare/adresare; · · Tend endinţ inţaa de aa găs găsii o rezolv rezolvare arecon constr struct uctivă ivă;; For orm mar area ea ap apti titu tudi dini nilo lorr em emp pat atic ice: e: în încr cred eder erea ea,, com ompa pasi siu une nea, a, em emo oţi ţia, a, · sensibilizarea;
Cum aj ajut utăm ăm co copil pilul ul ag agre resi sivv În pr proc oces esul ul pr prog ogrram amel elor or de co correc ecţi ţie e se po poat ate e de ex expl plic icat at co copi piililor or ce es este te fu furi riaa şi ca care re sânt sâ nt co cons nsec ecin inţe ţelle di dist stru ruct ctiv ivee, de ac acccen entu tuaat câ câtt de ur urât ât şi fi fio oros es este te om omul ul la mâ mâni nie e – motiv ivaaţie pentu a-ş -şii controla şi a-şi dirija emoţiililee. În acelaşi tim imp p, nu se poate de acum ac umul ulat at,, de depo pozi zita tatt em emoţ oţiiiile le ne nega gati tive ve ca care re în într tr-o -o bu bună nă zi po pott pl plesn esnii şi af afect ecta: a: în ca cazu zull ext xteerioriz izăării – o persoană nevin ino ovată, sau fin iniisa în isterie, sau în st strrigăte; în cazul interiorizării pot duce la derglări somatice – cefalee, dereglări ale aparatului cardiovascular,digestive.Holt:dateclinicecaredemonstreazăcăsublimareafurieieste cau ca uza ar artr trit itel elor or reu euma mattoi oide de,, urt rtic icăr ăriiiillor or,, ps pso ori rias asul ului ui,, ulc lcer erul ului ui ga gast stri ric, c, mi mig gren enei ei,, 18
hiprtensiun hiprtens iuniiii arte arteria riale le.. Pe Pentr ntru u cop copiii iii agr agresi esivi vi sun suntt car caract acteri eristi stice ce con contra tracţi cţiile ile mus muscul cular aree î în n reg egiu iune neaa feţ eţei ei şi mâ mâin inililor or,, di din n ac aces estte co cons nsid ider eren ente te su sunt nt bi bine neve veni nite te or oric ice e ex exer erci ciţi ţiii relaxa rel axante nte.. Ast Astfe fel,l, cop copilu ilull poa poate te ţin ţinee în buz buzuna unarr un mic indi indicat cator or de cir circul culaţi aţiee (ST (STOP! OP!),), în cazu ca zull câ când nd si simt mte e do dori rinţ nţaa de a ag agre resa sa pe ci cine neva va va sc scoa oate te di din n bu buzu zuna narr in indi dica cato toru rull şi în gând gâ nd sa sau u în şo şoap aptă tă va sp spun une e de câ câttev eva a or ori:i: st sto op! Un al altt ex exer erci ciţi ţiu u ar fi fi““Ca Calld ca so soar arel elee, uşor uş or ca vâ vânt ntul uleţ eţul ul”: ”: co copi pilu lull în înch chide ide oc ochi hiii şi şi-şi -şi im imag agin inea ează ză o zi cal caldă dă şi îns însor orit ită, ă, pe ce ceru rull alba al bastr stru– u–al alba bast stru ru pl plut uteşt eşte e un no nour uraş aş pe ca carere-ss pl plas asat ate e to toat ate e ne neca cazu zuri rile le co copi pilu lulu lui,i, ia iarr vânt vâ ntul uleţ eţul ul uş uşo or le poa oart rtă ă de dep par arte te de co copi pill. Al Altt ex exer erci ciţi ţiu u ar fi: “Î “Înc nchi hide de och chiiii,, in insp spir iră ă adân ad ânc, c, ex expi pirâ rând nd,, zâ zâmb mbeş eşte te de câ câte teva va or ori” i”-- jo jocu curi ri ca care re fa favo vori rize zeaz azăă re rela laxa xare reaa mu muşch şchililor or masticatori (relaxare maxilară caracteristic icăă pent ntrru copiii agresivi). Se pot folosi ocupaţii în grup, cum ar fi jocul de roluri, cu înscenarea situaţiilor de conflict şi prop pr opun uner erii de a so solu luţi ţion onaa si situ tuaţ aţia ia cu pu pune nere reaa în di discu scuţie ţie a or oric icăr ărei ei pr prop opun uner eri,i, chi chiar ar şi a cele ce leii ag agre resi sive ve.. În pr proc ocesu esull dis disci ciţi ţiei, ei, co copi piiiii al aleg eg ce ceaa ma maii ef efect ectiv ivăă va vari rian antă tă (C (Ce e tr treb ebui uie e să facă fa că Pin inoc ochi hio o pe pent ntru ru a nu ni nime meri ri în că căma mară ră?? Ce tr treb ebie ie să fa facă că ie iezi ziii ca să nu nu-i -i mă mănâ nânc nce e lupul?).
Empatia Copiiiii ag Copi agre resi sivi vi,, de re regu gulă lă,, au un ni nive vell em empa pati ticc scă scăzu zut. t. Mo Moti tivu vull e în fa fapt ptul ul că ei ma maii pu puţi ţin n se em emoţ oţio ione neaz ază, ă, nu nu-i -i at ating inge e su sufe feri rinţ nţaa ce celo lorr din ju jurr, ei ei,, de fa fapt pt,, ni nici ci nu nu-ş -şii po pott în înch chip ipui ui că altor oameni le poate fi greu, neplăcut. Se socoate că dacă un agresiv poate să-ş -şii com co mpă păti tim mea easc scă ă je jert rtfa fa,, agr gres esiu iune nea a lu lui,i, da data ta vi viit ito oar aree, va fi mai mod oder erat ată. ă. Din ca cau uza acea ac east sta, a, de dezv zvol olta tare reaa se sent ntim imen enta tală lă şi em emot otiv ivăă a ag agrres esiv ivililor or es este te foa oart rte e im impo port rtan antă tă.. O contri con tribuţ buţie ie înse însemna mnată, tă, în ace acest st sens sens,, o adu aduce ce lit liter eratu atura ra pri prin n pov poveşt eşti,i, pov povesti estiri, ri, ro roman manee şi al alte te sp spec eciiii lit iter erar aree. De ex exem empl plu, u, da dacă că în gr grup upă ă sa sau u în cl clas asă ă a avu vutt lo locc o ce cear artă tă sa sau uo bătaie băt aie,, atu atunci nci se poa poate te de rez rezol olvat vat sit situaţ uaţia ia pri prin n urm următo ătorul rul scen scenari ariu: u: se inv invită ită în osp ospeţi eţie, e, să zi zice cem, m, un pi piso soii şi un ti tigr gru u. În fa faţa ţa co copi piililor or se jo joac acăă sc scen enaa ca carre ss-aa pe petr trec ecut ut,, du după pă ca carre ceilalţi copii sunt rugaţi să-i împace. Aceştia vor propune diferite modalităţi de rez ezol olva varre, at aten enua uare re a co conf nflilict ctul ului ui.. Se po poat ate e de îm împă părţ rţit it gr grup upul ul de co copi piii în do două uă pă părţ rţi:i: una un a va vorb rbii di din n nu nume melle ti tigr grul ului ui,, alt lta a di din n nu num mel ele e pi piso soiu iulu lui.i. Cop opiiiiii su sunt nt ne nedi diri rija jaţi ţi în aleg al eger erea ea po pozi ziţi ţiei ei şi în ap apăr ărar area ea in intter eres esel elor or.. Nu e im impo port rtan antă tă poz oziţ iţia ia în ca cazzul da dat, t, da darr fapt fa ptul ul că ac aceş eştia tia po pott tr trăi ăi sen senti time ment ntel ele, e, em emoţ oţiiiile le al alto tora ra,, se po pott pu pune ne în pi piel elea ea lo lorr. As Astf tfel el de ex exer erci ciţi ţiii îl vo vorr aj ajut utaa pe co copi pill să înţ înţel elea eagă gă im impo porta rtanţ nţaa de a fi în lo locu cull cel celui ui vi vino nova vatt sa sau u a ce celu luii of ofen ensa sat. t. În cons consec ecin inţă ţă se va în învă văţa ţa să ră răsp spun undă dă pe pent ntru ru fa fapt ptel ele e să săvâ vârş rşit ite, e, fă fără ră a da vinapealţii. Persoanacareareînfaţăcopilulagresiv,arfibinesăfoloseascăpronumele“EU”,nu“TU” în anumite situaţii. De exemplu: “Eu mă deranjez că nu ai pus jucăriile la locul lor” (corect),şinu:”Tudecenuaipusjucăriilelalocullor!”(incorect).
19
Teh ehni nici ci lu ludi dice ce de re recu cupe pera rare re a cop opii iilo lorr ag agre resi sivi vi Jocul“Vocabularulemoţional” Scopul: Dezvoltareasfereiemoţionaleacopilului. Conţinutul: Copilului i se prezintă un se sett de fiş işee cu feţe ce reda dau u diferite stări emoţionale şi i se adr adresea esează ză înt între rebar barea: ea: ”C ”Cee stă stări ri emo emoţio ţional nalee sun suntt rep repre rezen zentat tatee pe cart cartona onaşe? şe?””. Apoi Ap oi co copi pilu lulu luii i se pr prop opun une e să să-şi -şi am amin inte teas ască că câ când nd el a si simţ mţit it o st star are e si simi mila lară ră ce cele leii dinfişă.Cesimţeaînstareadată?Ardorielsăseîntoarcăînaceastare?Darpoate acea ac east stăă ex expr pres esie ie a fe feţe ţeii să re rede deaa al altă tă st star are e a om omul ului ui?? În ce al alte te stă stări ri re reda date te în fi fişe şe tuaimaifost?Haisăledesenăm.” Toat ate e ex exem empl plel ele e di din n via iaţă ţă pr prez ezen enta tatte de co cop pil ad adul ultu tull le no note teaz ază ă pe o foai aiee. Peste 2-3 săptămâni jocul poate fi repetat, totodată comparând starea emoţională anterioară a copilului cu cea prezentă. Se poate răspunde la următo toaarele întrebări: “Ce fel de stări predominau 2-3 săptămâni în urmă: negative sau pozitive? Dar ce poţi face tu pentru a trăi mai multe emoţii pozitive?”. Jocul“Poreclele” Însuşi uşirea rea teh tehnic nicilo ilorr ludice ludicede de descăr descărca care reaccepta cceptabil bilă ă a a furiei furieicu cu Scopul: Îns
ajut aj utooru rull mi mijljloa oace celo lorr ve verb rbaale leşşi r ec ecep epţi ţioona nare reaa po pozzit itiv ivăă a mes esaj ajul ulu ui agresiv.
Conţinutul: Copiii transmit pe cerc mingea concomitent poreclindu-se cu cuvinte ctee, legume, copaci, neofensatoare/blânde. Acestea pot fi denumiri de fruct
ciuperc ciupe rci,i, fl flor orii et etc. c. Fie ieca care re ad adre resa sare re tr treb ebui uie e ob obliliga gato tori riu u să în încea ceapă pă cu cu cuvi vint ntel ele: e: “Dartueşti….”(deex.“Dartueştiopăpădie!”) La final final particip participanţ anţiiii neapăr neapărat at vo vorr spu spune ne ceva ceva plă plăcut cut,, de ex. ex.“Tu eşti eşti o dulcea dulceaţă! ţă!”” Reco Re coma mand ndar are: e: jo jocu cull va fi ma maii ef efic icie ient nt da dacă că se va or orga gani niza za în te temp mpou ou ra rapi pid, d, di din n prealabilpreîntâmpinândcopiiicăestedoarunjocşinuebinesăsesupereunul pecelălalt. Acest joc este util nu doar copiilor agresivi dar şi pentru cei supărăcioşi. Experi Exp erienţ enţaa dem demons onstre trează ază fap faptul tul că of oferi erind nd pos posibi ibilit litate ate cop copiil iilor or de a exte exterio rioriz rizaa emoţiile negative la permisiunea adultului, iar apoi a mai percepe cuvinte plăc pl ăcut ute/ e/de de în încu cura raja jarre la adr dres esa a pr prop opri riei ei pe perrso soan ane e di dimi minu nuea ează ză do dori rinţ nţa a de a acţionaagresiv.
Jocul Joc ul“Micuţ Micuţa a sta stafie fie”” Însuşirea ireaformelor acce acceptab ptabile ile de de manifesta manifestare re a a agresivit agresivităţii/ ăţii/furie furie.. Scopul: Însuş Conţinutul: “Cop opiiii!! Acu cum m no noii vom de devven enii “st staf afiiii”” mic icii şi bi bine nevvoit itoa oarre. Nou ouă ă ne ne-a -a ven enit it un do dorr de şo şoti tii:i: uşu şurrel să ne sp sper erie iem m un unul ul pe ce cellăl ălal alt. t. La se sem mna nallul meu (lo lovi vitu turră di din n 20
palme) palm e) vo voii ve veţi ţi im imit itaa sta stafi fiilile e pr prin in mi mişcă şcări ri şi su sunet net:: ve veţi ţi ro rost stii cu vo voce ce înf înfio ioră răto toar are e sune su netu tull “U” “ U”. At Atun unci ci câ când nd eu lo love vesc sc în înce cett di din n pa palm lme, e, voi o să ros osti tiţi ţi în înce cett su sune netu tull “U””, da “U dacă că eu lo lovves escc ta tarre şi voi veţ eţii “sp sper eria ia”” pe ce ceii di din n ju jurr ta tarre. Da Darr nu ui uita taţi ţi că no noii suntemstafiibuneşivremsăsperiemînglumă” La sfârşi şitt îi lăudă dăm m şi-i -irrugăm să sărrevină la starea “copil”. Jocul“Miriapod” Dezvoltar tarea ea deprin deprinder derilo ilorr de derelaţionarecusemeniişicrearea Scopul: Dezvol
atmosferei p oz ozitive şi de co coeeziune a grupului . Conţinutul: Câţ âţiv iva a co cop pii (5 (5-1 -10) 0) se aş aşea ează ză un unul uldu după pă ce cellăl ălal alt, t,ţi ţinâ nând ndu u-s -se e de ta talilia a ce celu luii di din n faţ aţă. ă. La com comand andaa con conduc ducăt ătoru orului lui“Mi “Miriap riapodu odul” l”înce începe pe să se dep deplas laseze eze îna înaint inte, e, apo apoii se aşeaz aşe ază, ă, sar sare e pe un pi pici cior or,, tr trec ece e pr prin intr tre e ob obst stac acol ole( e( ac aces este teaa po pott fi sca scaun une, e, bl bloc ocur urii de cons constr trui uitt et etc. c.)) şi exec execut utăă al alte te sar sarci cini. ni.Sa Sarc rcina inade de ba bază ză a pa parti rticip cipan anţil ţilor or – e să nu rupă“lanţul”,săpăstrezeMiriapodulîntreg.
Jocul“Biluţemagice” Înlătu ătura rarea rea ten tensiu siunii niiemo emoţio ţional nalee la la copiii copiiiagr agresi esivi. vi. Scopul: Înl Conţinutul: Copiii sta tau u în cerc. Adultul îi roagă să înc nch hidă ochii şi să construiasc scăă din palme o bărcuţă unde introduce fiecărui copil câte o biluţă de sticlă şi înaintează inst in stru rucţ cţia ia:: ”L ”Lua uaţi ţi bi bilu luţa ţa în pa palm lme, e, în încă călz lziţ iţi-o i-o,, ros osto togo goliliţi ţi-o -o în pa palm lme, e, su sufl flaţ aţii ae aerr caldînea,oferiţi-iopartedincăldurăşimângâiereavoastră.Deschideţiochişorii şi ui uita taţi ţi-v -văă la bi bilu luţă ţă.. Ia Iarr ac acum um pe râ rând nd po povves esti tiţi ţi de desp sprre em emoţ oţiiiile le,, se sent ntim imen ente tele le carev-aucuprinsîntimpulexerciţiului.” Jocul“Papagalulmeudrag” Scopul: Dezvoltareaempatieilacopiişiformareaaptitudinilordelucruîn grup.
Conţinutul: Copiii stau în ce cerrc. Adultul sp spu une: “Copii! La noi în ospeţie a venit un papagal. El dorreş do eşte te să fa facă că cu cuno noşt ştin inţă ţă cu no noii şi să se jo joac acee. Cum cr cred edeţ eţii ce tr treb ebui uie e să fa face cem m ca el să se simtă bine la noi şi să mai dorească să vină?”. Copiii propun să vorb rbea easc scă ă cu el gi ging ngaş aş,, să se jo joac acee…A …Adu dult ltu ul at aten entt ofer eră ă cu cuiv iva a ju jucă cări ria a de pl pluş uş ”Pap ”P apag agal alul ul””. Co Copi pilu lul,l, pr prim imind ind ju jucă cări ria, a, tr treb ebui uie e să o st strâ râng ngăă la pi piep ept, t, să o mâ mâng ngâi âie e peca pe cap p, să-i să-i spun spunăă ceva ceva fr frum umos os,, să săo o dezm dezmie ierd rde e după dupăca care resă să o dea dea altc altcui uiva va.. Joculebinesăfieorganizatîntempoumoderat.
Jocul“Emoţiileeroilor” Scopul: Dezvoltareaempatieilacopiişiformarea aptitudinilordeapreciere a s ituaţiei ş i c omportamentului c elor d in j ur. Conţinutul: 21
Adultul citeşte copiilor o poveste. Copiilor preventiv le-au fost distribuite carto ca rtona naşe şe mi mici ci cu div diver erse se st stăr ării em emoţ oţio iona nale le.. Pe pa parc rcur ursu sull ci citi tiri riii co copi pilu lull aşe aşeaz azăă pe masăă cât mas câteva eva cart cartona onaşe şe,, car caree dup dupăă păr părer erea ea lui lui,, exp exprim rimă/r ă/reda edau u stă stăril rilee emo emoţio ţional nalee aleeroilorîndiferitesituaţii. La fi fina nalu lull ci citi tiri rii,i, fi fiec ecar are e co copi pill exp xplilică că în ce si situ tuaţ aţie ie şi de ce lu luii îi pa parre că er erou oull er eraa vesel,trist,epuizat… ecom oman andă dă să fi fie e or orga gani niza zatt in indi divi vidu dual al sa sau u în gr grup upur urii mi mici ci.. Tex extu tull Aces estt joc se rec poveştii nu trebuie să fie prea lung şi trebuie să corespundă volumului de memo me mori rie e şi at aten enţie ţie a copi copiililor orde de an anum umită ităvâ vârs rstă tă.. Jocul“Lipiciul” Scopul: Dezvoltareaabilităţilorderelaţionar nare e cu cu semeni semenii, i, dim diminu inuare area a
tensiiun tens uniii m usc uscul ulaare ş id i dez ezvo vollta tarrea c oez oeziiun uniii g ru rupu pulu lui.i. Conţinutul: Toţ oţii co copi piiiii se mi mişcă şcă,, al alea earg rgăă pr prin in ca came meră ră pe un fo fon n mu muzi zica cal.l. Do Doii co copi pii,i, ţi ţinâ nând nduu-se se de mâ mână nă,, în înce cear arcă că să pr prin indă dă co cole legi gii,i, co conc ncom omit iten entt ro rost stin ind: d:“E “Eu u su sunt nt lilipi pici ci şi vr vrea eau u să te pr prin ind! d!””. Fie ieca care re co copi pill pr prin inss “l “lip ipici iciii” ii”îlîl ia iau u de mâ mână nă,, al alăt ătur urân ându du-l -l la ga gaşca şca lo lorr. Apoitoţiîmpreunăîiprindpeceilalţi. Când toţi copiii vor deveni “lipici” i”,, ei sub o muzică lentă dansează pe cerc, ţinându-sedemână. Jocul“Copitadeargint” Diminu inuar area eatensiuni ensiuniii muscul muscular aree ,, dezv dezvolt oltar area ea încred încrederi eriii în în lumea lumea Scopul: Dim
înconj înco nju ură răttoar aree, f av avori rizzare reaa co coeezi ziun uniii g rup rupul ului ui.. Conţinutul: Imaginează-ţi că eşti: un cerb mândru, frumos, zv zveelt, puternic, liniştit/blând, î înţ nţel elep ept. t. La pi pici cio orul tă tău u st stââng ai o co cop pit ită ă de ar arg gin int. t. Câ Când nd loveş eşti ti de tr trei ei or orii cu copi co pita ta,, ap apar ar mo mone nede de de ar arg gin int. t. Ace cest ste e mo mone nede dele le su sunt nt fer erme meca cate te şi cu fi fiec ecar are e nouă no uă ap apăr ărut utăă tu de devi viii ma maii bu bun, n, ma maii bl blân ând, d, ma maii ta tand ndru ru,, gi ging ngaş. aş. Cu to toat ate e că lu lume meaa nu ved ede e ace cest ste e mo mone nede de,, ea si simt mte e bu bună năta tattea ea,, că căld ldur ura a şi gin ingă găşi şia a em eman anat ată ă de tine.Eavinecătretine,eateiubeşteşiteplacedinceîncemaimult. Reco Re coma mand ndar are: e: Ace cest st jo jocc po poat ate e de deve veni ni un ri ritu tual al de gru rup p în co cole lect ctiv ivul ul de co copi pii,i, o posibilitatedesoluţionareaconflictel or. Mijloacedeexprimare(exteriorizare)afuriei · · · · · ·
Interpretarea,cuvocetare,acânteculuipreferat Aruncareaînţintă(DARTS) Exerciţiicucoarda Folosireapăhăruţuluisausăculeţuluipentrustrigăte Baiacaldăîncadaplină Baloanedesăpun 22
· ·
Sprintpecoridor Udarea Udar ea flori florilor lor
·
Ştergerearapidă,cumâna,atablei Folosirea„foiiindignării” Alergarea(câtevacercuri)înjurulşcolii Fugărireapisiciisaucâinelui
·
Schimbareamobilieruluideinterior
· · ·
Exersareabaschetului,voleibalului,tenisuluidemasă · Batereacuielorîntr-oscândură · Organizar Organi zarea ea între întreceril cerilor: or:„Cine Cine mai tarestrigă tare strigă””,”Cine ”Cine mai sus sus sare” sare”... Mototolireaunuiziarşiazvârlirealuicâtmaideparte · · Mode Mo dela lare reaa dinpl din plas aste telilină năsau saulu lutt a pers persoa oane neii care caretete-aa obij obijdu duit it(a (apo poii faci facice cevrei rei dinea) ză-ţ -ţii fu furi riaa · Desenează · Frământareaaluatuluiorimodelarealutului Rupereaziaruluiînbucăţelemici–mici · · Înflăunbalon,maximalposibil,şiîntreabă-te:Vădcevaînafarădepropria-mi furie? ·
·
Bateperna
Scriescrisoarepersoaneicarete-aobijduitşiarde-o erneaz eazăă con contra tracţi cţiile ilemu muscu scular laree şi relaxa relaxare reaa (a pumnil pumnilor or şi şi aa feţ feţei) ei) · Altern · Exerciţiirespiratorii(reţinesuflarealaexpiraţie) Spală-tecuapărece · · Desene Des enează azăport portre retul tulper persoa soanei neice ce te-a te-a supăra supărat, t, după după car caree rup rupe-l, e-l,şif şifone oneazaz-l,l, etc. · urilor,, etc. Spălareaveselei,podelei,geam urilor ·
·
Baterea covoarel covoarelor or..
Ce est este e hi hiper peract activ ivit itat atea? ea? –acti ctivv, gr grec ec.. ”h ”hyp yper” er” - pr prea ea,, ex exce cesi sivv, de deno notă tă de depă păşir şirea ea Hiperactivitate – (l (lat at.. „a „acti ctivu vuss” –a normei)semanifestăprintr-odezvoltare(nespecificăvârstei)aneatenţiei,instabilităţii, impulsivităţiişihiperactivităţii. Prin hip ipeeractiv se înţel eleege o perso soaana mai act ctiivă în general, în înttr-u -un n mod lipsi sitt de finalit itaate, comparativ cu alte persoane de ace ceeeaşi vârstă, în timpul mesei, somn, lectură lect ură,, stu studiu diu sau alt altee acti activit vităţi ăţi.. Hipe Hiperac ractiv tivul ul par paree mer mereu eu in miş mişcar care. e. Numai Numai ace acest st luc lucru ru nu indică indică existe existenta ntaune uneii ano anomal maliiii sauder sau deregl eglări ări.. Dese De seor orii hi hipe pera ract ctiv iviiii su sunt nt în înso soţi ţiţi ţi de as astf tfel el de pr prob oble leme me ca ne neîn înţe ţele lege gere reaa cu ce ceii din ju jurr, întîm împ pin inăă dificultăţi în procesu sull de învăţare, se subies esttimează. Totuşi , nivelul de dezv zvo oltare la copii nu depinde de gradul hiperactivităţii şi poate depăşi indicii caract car acteri eristic sticii vâr vârste steii lor lor.. Pr Prime imele le obs observă ervări ri de hip hipera eractiv ctivita itate te se dep depiste istează ază la vâr vârsta sta de pânălaşapteani,maifrecventlabăieţi. 23
Ace ceşt ştii co cop pii su sunt nt de dese seor orii foar arte te im imp pul ulsi sivvi şi se an anga gaje jeaz azăă în ori rice ce act ctiv ivit itat ate e făr ără ă să o gândească. Le este greu sa-şi planifice dinainte munca sa sau u joaca, fapt ce derivă o act ctiivitate neglijentă la şc şco oală şi se sen nzaţii de in inttensă frust strrare în timpul jocului şi în cercu cer cull pr prie iete teni nilo lorr, dea deasem semen enii fi fiin ind d im impo posi sibi bilă lă su supu pune nere reaa re regu gulililo lorr un unui ui jo jocc si lu luar area ea în cons co nsid ider erar are e a se sent ntim imen enttel elor or pr prie iete teni nilo lorr. În mo mod d in inva vari riab abilil,, da dau u vi vina na pe al alţi ţiii – pă pări rinţ nţi,i, rude, profesori sau prieteni – pentru orice eşec. În toate aceste situaţii nu pot fi influenţaţiprinjudecatalogica,iarcomportarealornuseschimbăîncazulaplicăriiunei pedepse. Exist Ex istăă di dive vers rse e op opin iniiii vi vis-a s-a-v -vis is de ca cauz uzel ele e ap apar ariţi iţiei ei hip hiper erac acti tivi vită tăţi ţii:i: ac aces este teaa po pott fi le lega gate te de fact cto orii genetici ci,, o serie de defic iciienţe ce cerrebrale, traume în timpul naşterii, boli infecţioasepecarele-asuportatcopilulînprimelelunideviaţă,ş.a. Ca reg egul ulă, ă, la ba baza za hi hipe pera ract ctiv ivit ităţ ăţiiii st stăă di disf sfun uncţ cţia ia ce cerreb ebra rală lă mi mini nima mală lă (D (DCM CM),), pe ca carre o depi de piste steaz azăă me medic dicul ul ne neur urol olog og du după pă ef efect ectua uare reaa un unei ei di diag agno nosti stică cări ri.. La ne nece cesit sitat ate e su sunt nt indicate trata tratament mente e cu prep preparat arate e medi medicament camentoase oase.. Însă, Îns ă, tra tratam tament entul ul cop copilu ilului lui hip hipera eracti ctivv şi ada adapta ptare reaa lui în col colect ectiv iv dep depind indee de mai mu multe lte persoa per soane: ne: edu educat catori ori,, psi psihol hologi ogi,, înv învăţă ăţător tori,i, car caree luc lucre rează ază nem nemijl ijloci ocitt cu păr părinţ inţii, ii, ei pot să înveţ în veţee cop copilu ilull metode metodeef efecti ective vede de comuni comunicar caree cu coleg colegiiii şi şi maturi maturii.i. Fie ieca carre pr prof ofes esor or,, lu lucr crîn înd d cu co copi pilu lull hi hipe pera ract ctiv iv,, se ci cioc ocne neşt şte e de o se seri rie e de pr prob oble leme me şi dificu dif icultă ltăţi, ţi, totuşi totuşi nu trebu trebuie ie să să uităm, uităm,că, că, în în primul primulrân rând d suf suferă erăîns însăşi ăşi copilu copilul.l.El El nu nu poate poate să se co com mpo port rte e cu cum m vor mat atur uriiii,, şi nu pen entr tru u că nu vr vrea ea,, da darr di din n ca cauz uzaa probl blem emel elo or fiziologice. Copi Co piii de desp sprre ca care re vo vorb rbim im po pott st staa do doar ar câ câte teva va mi minu nute te în într tr-u -un n lo locc şi ch chia iarr în ac aces estt ti timp mp prez pr ezin intă tă un ne neas astâ tâm mpă părr ex exce cesi sivv. Ei vorb rbes escc pr prea ea mul ultt în ti timp mpul ul orel elor or de cl clas asăă, au o puteredeconcentrareredusă,sebatînmodfrecventsauîşiprovoacăcolegii,eidistrug repedehaineleşijucăriile. În to toat ate e ac aces este te si situ tuaţ aţiiii nu po pott fi in infl flue uenţ nţaţ aţii pr prin in ju jude deca cată tă lo logi gică că,, ia iarr co comp mport ortar area ea lo lorr nu seschimbăîncazulaplicăriiuneipedepse. Pentruaobţineunelesucceseînrelaţiacucopiiihiperactivi,enecesar: -Sănuisecearăsăfiecuminteşiascultător;
-Săsecreezerelaţiidecolaborare; -Săsegăseascăunlimbajprietenos,deînţelegere . Hiperac Hiper activ tivita itate teaa est este e o pr prob oble lemă mă se seri rioa oasă să,, ca care re des deseo eori ri di disp spar are e de la si sine ne pe pa parc rcur ursu sull adolescenţeişinecesităformeparticularedetratamentînaceastăperioadă.Odatăceo pers pe rsoa oană nă şi şi-a -a fi fini nisa satt stu studi diilile, e, re regu gulilile le de devi vin n mu mult lt ma maii fl flex exib ibilile e şi in indi divi vidu dull ar are e ma maii mu mult lte e oport op ortun unit ităţ ăţii de in inte tegr grar are e în so socie cieta tate te,, el po poat ate e de deve veni ni at atle let, t, cî cînt ntăr ăreţ eţ de ro rock, ck, po pomp mpie ierr, asistentmedical,ocupaţiicarenecisitămultăenergiefizică.
24
Portret Po rtretul ul co copilu pilului lui hipe hiperact ractiv iv Probabil Proba bil,, în fiecar fiecaree gru grup p din dingră grădin diniţă iţă,, în fie fiecar caree cla clasă să se se găsesc găsesccop copiiii cărora cărorale le vine vine gr greu eu să st stea ea mu mult lt ti timp mp lo locu culu lui,i, să ta tacă că,, să se su supu pună nă sa sarc rcin inililor or ma matu turi rilo lorr. Ei co comp mplilică că lu lucr crul ul educ ed ucat ator orililor or şi pr prof ofes esor orililor or de deoa oare rece ce su sunt nt foa oart rte e ac acti tivi vi,, im impu puls lsiv ivi,i, ag agit itaţ aţii şi fă fără ră ni nici ci o răspun răs punder dere. e. Co Copii piiii hip hipera eractiv ctivii nu sun suntt ate atenţi nţi şi sca scapă pă dif diferi erite te obi obiecte ecte,, îşi împ împing ing col coleg egii, ii, creîndsituaţiideconflict.Suntfoartesupărăcioşi,darnuţinpică. Renumitul psiholog american V. Oclender comletează aceste caract cteeristici, menţ me nţio ionî nînd nd,, că ac aceş eşti ti co copi piii de dese seor orii au o co coor ordo dona narre de defe fect ctuo uoas asăă a mi mişc şcăr ărililor or,, au un cont co ntrrol mu musc scul ular ar in insu sufi fici cien ent. t. Su Sunt nt ne neîn înde demn mnat atic ici,i, îm împr prăş ăşti tie e sa sau u sc scap apăă lu lucr crur urilile, e, de exem ex empl plu: u: va vars rsăă la lapt ptel ele. e. Un Unui ui ast astfe fell de co copi pill îi est este e gr greu eu să să-şi -şi co cont ntro role leze ze at aten enţi ţia. a. Uş Uşor or se deconcentrează.Înainteazămulteîntrebări,darfoarteraraşteaptărăspunsuri. Studi Stu diu u de ca caz: z: Pen entr tru u a tr trei eia a oa oarră în ul ultim timilile e 5 mi minu nute te,, îv îvăţ ăţăt ătoa oare reaa a tr treb ebui uitt să să-i -i sp spun unăă lui Ionel, elev în cl claasa a 4-a, să stea la locul lui şi să-s -sii stăpînească mîin iniile. Băia iattul se poartădeparcăaraveaarcurilapicioare.Numerge,sare;nustăjos,seagităpescaunşi nu do doar ar act activ ivit itat atea ea mo moto tori rie e îl di dife fere renţ nţia iază ză de re rest stul ul cl clas asei, ei, ci şi ce ceaa ve verb rbal ală. ă. Vor orbe beşte şte în permanenţă, nu rezistă tentiei de a-şi împărt rtăăşi ideile, fie că sunt bune sau nu. În mome mo ment ntul ul în ca care re îi vi vin, n, Io Ione nell st stri rigă gă ră răsp spun unsu suri rilr lre e la în într treb ebăr ări,i, de dera ranj njea ează ză cl clas asaa şi e un factor fact or de de stress stresscon conside sidera rabil bilpen pentru truînv învăţă ăţătoa toare reaa căr cărei ei activit activitate ateest estee dej dejaa dif dificil icilă. ă. Ionel este aproape opusul colegului său- Vasile, care est stee foart rtee tăcut şi part rtiicipă arare ara reori ori la discuţi discuţiile ile din cla clasă, să, doar doar atu atunci nci cîndsub cînd subiect iectul ul îlîl int intere eresea sează ză înt întrad radevă evărr. Vasi asile le î îşi şi pe petr trec ece e ce ceaa ma maii ma mare re pa parte rte a ti timp mpul ului ui pr priv ivin ind d fi fixx pe fe fere reas aste teră ră sa sau u în go goll :„vi vise seaz azăă cu ochii oc hii de desc schiş hişi” i”.. El pa pare re înt întot otde deau auna na să fi fie e cel celpu puţi ţin n cu un pa pass în ur urma ma tu tutu turo rorr ce celo lorl rlal alţi ţi şi reuş re uşeşt eşte e de pi piuţ uţin ine e or orii să ur urme meze ze in instr struc ucţi ţiun unilile; e; tr treb ebui uie e să i se at atra ragă gă at aten enţia ţia pe pent ntru ru a rev even enii cu pi pici cioa oarrel ele e pe păm ămîn înt. t. Re Rezu zullta tate tele le sa sale le şc şcol olar are e su sunt nt sl slab abee. Ace cest st el elev ev pu purr şi simplu pare sa nu fie pe aceeaşi mărime de undă cu restul clasei. La început, învăţătoareaacrezutcăVasileînvaţămaiîncet,darşi-aschimbatpărereacîndînclasăsa purt rtaat o discuţie despre diferite programe de calculator, ocazire cu care a fost surp su rpri rins nsăă de cu cuno noşt ştin inţe ţele le so sofi fist stic icat ate e şi de pr pric icep eper erea ea de ca carre dă do dovvad adăă bă băie ieţe ţelu lull în acest domeniu. În acel moment, învăţătoarea a început să bănuiască faptul că prob pr oble lema ma lu luii er eraa de al altă tă na natu tură ră.. În ac aces estt ca cazz Io Ione nell şi Vas asilile e au în co comu mun n ma maii mu mult lt de decî cîtt acee ac eeaş aşii cl claasă şi ac acee eeaş aşii în învă văţă ţăto toar aree. Or Oric icît ît de gr greu eu ar fi de cr crez ezu ut, es este te pos osib ibilil ca ei să manifestesimptomediferitealeaceleiaşitulburări:Hiperactivitateşideficitdeatenţie.
Cum de depi pistă stăm m co copil pilul ul hi hipe pera racti ctiv? v? Spre de Spre deos oseb ebir iree de co copi piii de ac acee eeas asii vî vîrs rsta ta,, ce ceii cu hi hipe pera ract ctiv ivit itat atee pr prez ezin intă tă ma mani nife fest stăr ării ma maii intenseîncelpuţintreidomeniiimportante,eiatrăgîndatentiaprin: I. De Defi fici citu tull at aten enţ ţ iei iei acti active ve
1. 2.
Îi v ine g reu s ăă-şi m enţină a tenţia; Nu as ascultă cî cînd ii se se ad adresează; 25
3. 4.
Se apuca cu entuziasm de un lucru fară a-l duce la bun sfirşit; Îi vi vine gr greu să să se se or organizeze;
5.
Des pi p ierde lu lucrurile pe personale;
6.
Se fereşte d e ocupaţii complicate ş i migăloase; Deseoriuită.
7.
II. Hiper Hiperactivi activitatea tatea moto motorică rică
1. 2. 3. 4.
Se po poartă ob obraznic; Prezintă se sem mne de den nelini nişşte (bate cu degetul pe masă, dă din picior); Doarme puţin, c hi hiar d in in f ra ragedă c op opilărie; Este vo vorbareţ. III. Impul Impulsivit sivitatea atea
1. 2. 3. 4. 5. 6.
Începe să răspundă fară a asculta întrebarea pînă la urmă; Nu-i capabil sa-şi aştepte rîndul, se amestecă în vorba altora; Greu se se co concentrează; Nu p oa oate s ăă a şt ştepte r ec ecompensele m ul ult t im imp; Nu poate sa-şi controleze şi dirijeze coordonarea; Înttimpul îndeplini În nirrii s ar arcinililo or are u nc n comport rtaament şi r ez ezultate diferite.
Criter Cri terii ii ale imp impuls ulsivi ivităţ tăţii ii 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.
(anchetă) Raspunde rapid la întrebari, fără să gîndească; Des îş îşi sc schimbă di dispozitia; Multe l uc ucruri îl e rirită, î ll s co cot d in in s ar arite; Ii place l uc ucrul pe care îl indeplineste r ep epede; Este supărăcios, dar nu ţine pică; Uşor seplictiseste; Decide re repede fa fară aa tă tărăgăna; Poate re refuza fa fară să să-i pe pese; De multe o ri ri e deconcentrat de la lecţii, activităţi;
10.
La agresiune raspunde cu agresiune;
11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20.
Deobicei, est stee încr creezut că se descurcă în îno orice sit itu uaţie; Poate f ib i brutal c uu p ar arinţii, p ed edagogii; Cîte o dată pare a fi supraîncărcat de energie; Estte co Es cop pilul hotarit, ce n up u poate gîndi si nic icii nu doreşte s-o -offacă; C er ere a te tenţie ş ii n uu v re rea s aa a aştepte; Jucindu-se nu respectă regulile; Se înf nfu urie ieîîn t im impul disc scu uţiiiillor, mereu ridică vocea; Uşor uită de in ind dicatiile/sarcin iniile maturilor, s eia e iaccu joaca; Ii place s ă organizeze şi să conducă; Laudele si sirreco com mpensele acţio ion nează mult asu sup pra lui.
Daca în rubrica “DA” sunt acumulate 15-20 de raspunsuri, este vorba despre o 26
impulsivitatedegradmare;7-14puncte-gradmediu,0-5puncte-gradmic. Tehnicideliniştire: Ritmulbătăilordinpalme Vocetare–şoaptă Gimnasticadegetelor Scaunulcuîntrebări
Cum aj ajut utăm ăm co copi pilu lull hi hipe pera racti ctiv? v? Ajutoruldeurgenţăpentrucopilulhiperactiv : 1.
A s us ustrage c op opilul de la c ap apriciile s al ale;
2. A da posibilitate copilului să aleagă (o altă act ctiivitate la moment); 3. A-l pr provoca cu cu o o în întrebare; 4. A reacţiona într-un mod neobis isn nuit itp p/u copil (prin glume sau pantomime); 5. A nu interzice copilului acţiunea într-o formă categorică; 6. Să n u i se comande, d ar s ă fie rugat; 7. A da copilului p os osibilitatea să-şi expună gîndurile; 8. A repeta cu cuaace ceeeaşi şittonalit itaate a vociiiişşi d e mai m ul ulte ori rugamintea, în caz cînd nuesteauzit; 9. A-l aduce în faţa oglinzii sau de fotografiat copilul cînd este capricios; 10. A-l lăsa singur în cameră dacă nu este periculos; 11. A n uu s ee i ns nsista să-şi c ea eară s cu cuze; 12. A nu s ee c it iti n ot otaţii, c op opilul n up u percepe. Pentru fiecare copil hip ipeeractiv obisn snu uit trebuie gasită modalitatea de a-i asigura progresulnecesarlainvatatura.Aceststildeînvăţăturăprezintătreicaracteristici: Copiii Cop iii hip hipera eracti ctivi vi au nev nevoie oie de o înc încura uraja jare re co const nstant antă. ă. Ac o Acea easta sta în înse seam amnă nă că trebuie să oferim copilului o recompensă (care poate fi un cuvint de laudă, o bomb bo mboa oană nă,, sa sau u pu purr si si sim mpl plu u ap aprrec ecie ierrea «b «bin ine» e» sa sau u «co correc ect» t»)) du dup pa fi fiec ecar are e sa sarrci cină nă îndeplinită, fie şi foarte mică. Dacă nu li se ofera prompt o forma oarecare de recom rec ompen pensă, să, cop copiii iii îsi vo vorr pie pierd rdee rap rapid id int inter eresu esull pen pentru tru mun muncă că şi vo vorr tra trage ge con conclu cluzia zia că nuaulucratbine,comportareîncontrastcuceaacopiilorobisnuiţi,careînmodnormal continuă să lucr creeze chiar daca nu su sun nt lăudaţi. O astfel de laudă sau recompens nsăă treb tr ebui uie e să ur urme meze ze cî cîtt ma maii re repe pede de po posi sibi bill du după pă ce co copi pilu lull a fa facu cutt bi bine ne un lu lucr cru, u, pe pent ntru ruca ca aces ac esta ta să fa facă că le lega gatu tura ra lo logi gica ca di dint ntrre ce cele le do doua ua el elem emen ente te şi să şt ştie ie ca ca-l -l re reco comp mpen ensa sam m pent pe ntrru rez ezul ulta tatu tull bu bun n şi nu pe pent ntrru ur urllet etu ul vi vict cto ori rio os pe ca carre ll-a a sc sco os la un mi minu nutt du dupa pa rez ezol olva varre. Tot aş aşaa co copi pilu lull tr treb ebui uie e sa af afle le şi cî cînd nd nu a fa facu cutt bi bine ne ce cevva, nu pr prin in ce cear arta ta sa sau u reproş,cipurşisimpluinformîndu-l. pii iiii hi hipe pera racti ctivi vi au ne nevo voie ie de ma maii mu mult lte e ex expl plic icaţ aţii ii la fi fiec ecar are e el elem emen entt no nou u o Co p pîînă ce îl as p asim imiile leaz ază ă. Aceasta explică felul exasperant de lent în care aceşti copii
î înţ nţel eleg eg el elem emen enttel ele e si sim mpl ple e di din n vi viaţ aţa a cu curren entă tă.. Pîn înă ă la urm rmă ă co cop pililu ul va în înţe ţelleg egee, da daca ca 27
efortur efort urilile e no noast astre re pe pers rsist istăă su sufi ficie cient nt de mu mult lt ti timp mp.. Ave vem m în ac acel elas asii ti timp mp av avan anta taju jull ca el uită ui tăşi şi neiar ne iartă tăre repe pede deda dacă că di din n cînd cînd încîn în cînd d nepi ne pier erde dem m răbd răbdar area ea.. Copi Co piii ii hi hipe pera racti ctivi vi au un mo mod d de a lu lucr cra a im impu puls lsiv iv . Atu o Atunci nci cind sîn sîntt con confru frunta ntaţi ţi cu o pr prob oble lemă mă ei nu se gî gînd ndes escc an ante teri rior or cu cum m tr treb ebui uie e re rezo zolv lvat ată, ă, ci o ab abor orde deaz azaa în mo mod d impu im puls lsiv iv.. Ac Acea east stăă lilips psăă de pr prem emed edit itar are e şi o pr proa oasta sta pl plan anif ific icar are e da dau u re rezu zult ltat ate e sl slab abe e ma maii ales al es at atun unci ci cin cind d sa sarc rcina ina est este e co comp mple lexă xă.. De ex exem empl plu, u, ei nu cit cites escc in inst stru ructi ctiun unilile e în înai aint nte e deaconstruiomacheta.
Regu Re guli li de com ompo porta rtare re cu cop opii iiii hi hipe pera racti ctivi vi
sau sa u cu cum m aj ajut utăm ăm co copi pilu lull hi hipe pera ract ctiv iv 1. 2.
De lucrat cu copilul ziua şi şin nu seara; De s implificat sarcina c opilului;
3.
De î mp mpartit o cupaţiile î n p erioade m ai s cu curte, c u m ai multe recreaţii, c u alternarea exerciţiilor fizice; 4. De a fi un d ascăl c orect s i explicit; 5. De minimalizat cerint nteele asupra acu currateţei, pentru a obţine rezultate mai bune; 6. De aşe şezzat copililu ul în timpul act ctiivitaţilor lînga perso soaana matură; 7.
De folosit contactul tactil (masaj, netezire);
8.
De făcut întrevederi împreună cu copilul desp sprre ocu cup paţiile v iiiitoare;
9.
De d at instructiuni scurte, c la lare;
10. 11.
De folosit o si sisstemă variată a remunerării şi a pedepsirii; De l ăudat c opilul la moment;
12.
A-i o fe feri copilului l ib ibera a le legere;
13. 13. A-ll me Amenţ nţin ine e î ntr ntr-o -oat atm mos osffer eră ă c alm almă, ă,a a n u ac acţi ţio ona naas asu upr pra a l ui ui d ur ur ş i ca catteg ego ori ricc ( fără p riorităţi).
Teh ehnic nicii lu ludi dice ce de re recu cupe pera rare re a co copi piilo ilorr hi hiper peract activ ivii Jocul Joc ul“Ghe Ghemul mul de aţă” aţă” Dezvoltarea reaabili abilităţil tăţilor or de de autocontr autocontrol. ol. Scopu Sco pul: l: Dezvolta Conţinutul: Copilul agitat este invitat să depene un ghem din aţă viu colorată. Dimensiunea ghemuluidefiecaredatădevinetotmaimareşimaimare. Adult Ad ultul ul anunţă anunţăcop copilu ilull că că ghemu ghemull nu esteunu este unull sim simplu plu,, ci fer fermec mecat… at…Odat Odatăă ce fetiţa fetiţasau sau băieţe băi eţelul lulînc începe epesă-l să-l dep depene ene,, ime imediat diat dev devine inelin linişti iştit… t… Când Câ nd as asem emen enea ea jo jocc se tr tran ansf sfor ormă mă la co copi pill în de depr prin inde dere re,, el des desin ines estă tătă tăto torr va ce cere re de la adult“aţelefermecate”oridecâteorivasimţicăestesupărat,oboistsauagitat. Jocul“Căsuţa Jocul Căsuţa iepur iepuraşului aşului”” Scopul: Dezvoltareareacţieiderăspunsşiantrenareaabilităţilorde 28
care on-verbală alăîn întimpul impul rel relaţi aţiilo ilorr cu cu copiii copiii.. c o m u n ica renon-verb Conţinutul: La joc part rtiici cip pă de la 3 -10 perso soaane. Fie ieccare part rtiicip ipaant “iepure” dese sen nează cu cret cr etaa în ju juru rull să său u un ce cerrc cu di diam amet etru rull de 50 cm cm.. Di Dist stan anţa ţa di dint ntrre ce cerrcu curi ri să nu fi fie e maimicădeunu-doimetri.Uniepuraşnuarecăsuţă,elconducejocul.“Iepuraşii ” trebuie pe neobserv rvaate (prin mimică, gest stu uri) să se înţeleagă vis-à-vis de “schimbul căsuţelor ” şi să treacă în fugă din căsuţă în căsuţă. Sarcina cond co nduc ucăt ător orul ului ui co cons nstă tă în oc ocup upar area ea un unei ei că căsu suţe ţe lilibe bere re în ti timp mpul ul sch schim imbu bulu lui.i. Ce Cell cearămasfărăcasăconduceîncontinuare. Jocul„Ceenou?” Scopul: Dezvoltareacapacităţiideconcentrareaatenţieiasupradetaliilor,
ant ntre rena narrea eam mem emor orie ieii ş i gâ gând ndiiri riii l aco a copi piii h ip iper erac acti tivi vi,, f orm ormar area ea deprinderilor de autoreglare a comp mpo ort rta ame men ntului.
Conţinutul: Adu dult ltu ul dese d esene neaz ază ă peta p e tabl blă ă oric o rice e figu f igură răge geo omet etri rică că.. Pe rân ând d, cop c opiiiiii se s e ap aprropi pie e de de tabl ta blăă şi des desen enea ează ză/a /ada daug ugăă di dive vers rse e det detal aliiii cr creâ eând nd ast astfe fell un ta tabl blou ou.. În tim timp p ce un copi co pill se af află lă la ta tabl blă, ă, ce ceililal alţi ţi tr treb ebui uie e să înc închi hidă dă oc ochi hii,i, şi de desc schi hizâ zând nduu-ii la se semn mnal alul ul adul ad ultu tulu luii vo vorr sp spun une e ce ss-aa sc schi himb mbat at.. Cu câ câtt ma maii mu mult lt du dure reaz azăă jo jocu cul,l, cu at atât ât ma maii dificil dif icilăă dev devine ine iden identif tifica icare reaa noi noilor lordet detali alii.i. (jocdinamic) Jocul“Peştişoruldeaur” (joc reacţiei eide răs răspun punss şi şiantrenar ntrenarea ea coo coord rdonă onării rii Scopul: Dezvoltarea reacţi m işcărilor. Conţinutul: Toţi par arti tici cipa panţ nţiiii se aş aşea eazză în ce cerrc, st strâ râns ns lilip pin ind d un unu ul de ce cellăl ălal altt um umer eriiii,, şo şolldu durrilile, e, picioa pic ioarel relee şi ţin ţinând ându-s u-see de mâi mâini. ni. Ac Aceas easta ta este o pla plasă. să. Co Condu nducăt cătoru orull“peştiş peştişoru orull de au aur” r”st stăă în ce cerc rc,, av avân ând d dr drep eptt sa sarc rcin inăă – ie ieşir şirea ea di din n ce cerc rc.. Sa Sarc rcina inacel celor orla lalţ lţii est este e să nulasepeştelesăiasădincerc. Rema Re marc rcă: ă: Da Dacă că co cond nduc ucăt ător orul ul jo jocu culu luii nu re reuş uşeş eşte te mu mult lt ti timp mp să ia iasă să di din n “pl plas asă” ă” atunciadultulroagăcopiiisăacordeajutor“peştişo ruluideaur”.
Jocul“Dialogcumâinile” Scopu Sco pul: l: Dezvoltareacapacităţiidecontrolasuprapropriuluicomportament . Conţinutul: Dacă copilul s-a bătut, a stricat ceva sau a provocat cuiva durere, putem să-i prop pr opun unem em ur urmă măto toru rull jo joc: c: să des desen enez eze e pe o fo foai aie e am ampr pren enta ta mâ mâin inililor or (p (pal alme mele le).). Apoi îl rugăm să însufleţească palmele: să le deseneze ochişori, guriţe, să coloreze degetele cu creioane colorate. Apoi iniţie iem m o discuţie cu mâinililee. Întrebaţi-le:“Cinesunteţi,cumvănumiţi?”,“Cevăplacesăfaceţi?”,“Cenuvăplace să fa face ceţi ţi?” ?”,, “Cu Cum m vo voii su sunt nteţ eţi? i?”” Da Dacă că co copi pilu lull nu in intr trăă în dis discu cuţi ţie, e, at atun unci ci di dial alog ogaţ aţii dessinestătător accentuând că mâinile sunt bune, ştiu să facă multe lucruri de 29
(enumeraţ (enume raţii concr concret et ce), ce), dar darune uneori orinu nu ascult ascultăă stă stăpân pânul ul.. Jo înt ntoc ocmi mire reaa “un unui ui ac acor ord” d” în într tre e mâ mâini ini şi st stăp ăpân ân.. Mâ Mâin inilile e Jocu cull tr treb ebui uie e fi fini nisa satt cu î treb tr ebui uie e să pr prom omit ităă că pe pa parc rcur ursu sull a 22-3 3 zi zile le(( ia iarr în ca cazu zull co copi pilu lulu luii hi hipe pera ract ctiv iv,, un t e r m e n î n c ă m a i m i c ) s e vo r s t r ă d u i s ă f a c ă d o a r l u c r u r i b u n e : s ă construiască/confecţioneze,săsesalute,săsejoaceşisănusuperepenimeni. Dacă copilul a acceptat condiţiile date, atunci peste o perioadă de timp este nece ne cesa sarr de a rev even enii la ac aces estt jo jocc un unde de se va în înch chei eia a un ac acor ord d pe un te term rmen en mai mare, mar e, reuşi reuşind nd să să apreci apreciem em /lăudă /lăudăm m stă stăpân pânul ul şi şi mânuţe mânuţele le sale sale asc ascult ultăto ătoar are. e. Jocul“Dialogcucorpul” (variantămodificatăajocului“Dialogcumâinile”) Scopul: Aînvăţacopilulsă-şistăpâneascăcorpul .
Conţinutul: Copilul se culcă pe o coală mare de hârtie sau o bucată de tapet. Adultul cu un crei cr eion on co cont ntur urea ează ză fi figu gura ra co copi pilu lulu lui.i. Ap Apoi oi îm împr preu eună nă cu co copi pilu lull st stud udia iază ză sil silue ueta ta şi adre ad rese seaz azăă în într treb ebăr ări:i: ”Ace ceas asta ta e si silu luet etaa ta ta?? Da Dacă că do dorreş eşti ti o pu pute tem m co colo lorra. Cu ce culloa cu oarre ai do dori ri să co colo loră răm m mâi âini nile le,, pic icio ioar arel elee, tr tru unc nchi hiu ul? Cum cr crez ezi,i, te aju jută tă prop pr opri riul ul co corp rp în an anum umite ite si situ tuaţ aţiiii,, de ex ex:: câ când nd te fe fere reşt ştii de un pe peri rico col? l? Ce pă părţ rţii al ale e corpuluiîndeosebiteajută?Darsuntsituaţiicândcorpultăutedezamăgeşte,nu te as ascu culltă tă?? Ce fa faci ci în ac aces estt ca caz? z? Cum tu poţ oţii să fa faci ci pr prop opri riul ul co corp rp să de devi vină nă mai ascu as cult ltăt ător or?? Ha Haii să ne înţ înţel eleg egem em că tu şi co corp rpul ul tă tău u vă ve veţi ţi st stră rădu duii să vă în înţe ţele lege geţi ţi maibineunulpecelălalt.”
JOCU JO CURI RI CU AP APĂ Ă ŞI NI NISI SIP P Specialiştii consideră că jocurile cu apă şi nisip sunt foart rtee necesare pentru copiii hipe hi pera ract ctiv ivi,i, pe ca care re le pu putem temor orga gani niza za nu do doar ar va vara ra în ju juru rull la lacu culu luii da darr şi ac acas asă, ă, în cu curte rte etc.. Ac etc Acest estee joc jocuri urirel relax axeaz eazăă fo foarte arte mult mult cop copiii iii.. La înc încep eput ut es este te ne nevo voie ie ca ad adul ultu tull să aj ajut ute e co copi pilu lull în or orga gani niza zare reaa ac aces esto torr jo jocu curi ri.. Es Este te de dorit dor it ca ei să ale aleagă agă juc jucări ării/o i/obie biecte cte cor coresp espunz unzăto ătoar are: e: băr bărcuţ cuţe, e, min mingi, gi, bas baston tonaşe aşe,, buc bucăţi ăţi de stofă...D .Daacă cinev evaa nu preferă nisipul, el poate fi înlocuit cu div iveerse crupe, care preventivvafisupusădezinfectăriitermice. Jocul“Arheologia” Scopul: Dezvoltareacontroluluimuscular.
Conţinutul: Adu dulltu tull in intr tro odu duce cem mân âna a c opi opillul ului ui în înva vasu sull cu cuni nisi sip p s au au c rup rupe e ş i o ac aco ope peră ră.. C op opililul ul atent“descop atent descoperă” eră”mina mina –– imitâ imitând nd săpătu săpăturile rile arheologic arheologice. e.Totoda otodată tă nu se permi permite te atin at inge gere reaa mâ mâin inii. ii. În mo mome ment ntul ul câ când nd co copi pilu lull şişi-aa at atin inss mi mina na,, el im imed edia iatt ce cede deaz azăă roluladultului. Jocul“Lupta baloanelor” Jocul baloanelor” năriii mişcă mişcărilo rilor. r. Scopul:Dezvoltareacoordonări 30
Conţinutul: Adultul introduce în vasul cu apă câteva mingi de cauciuc. Aceeaşi cantit itaate de ming mi ngii copi copilu lull ţine ţine în mâ mână nă.. De Depl plas asân ându du-se -sela la dis dista tanţ nţăă de 0, 0,5 5 – 1 m m de va vas, s,co copi pilu lull lovveş lo eşte te mi ming ngilile e “um umed edee” cu ce celle “us usca catte”. Da Dacă că min ing gea “um umed edă” ă” es este te lo lovi vită tă,, atunci ea este scoasă din apă, dacă nu acea “uscată” rămâne în apă. Jocul se fini fi nise seaz azăă câ când nd vas asu ul răm ămââne go goll. În co con nti tinu nuar are e co copi pillul îş îşii po poat ate e per erffec ecţi ţio ona rezultatele,cronometrând rezultatele, cronometrândtimpul.
Jocul“Ascultăliniştea” nderiideconcentrareaatenţieişideauto-stăpânire. Scopul:Dezvoltareadepri nderii Conţinutul: La primul semnal al clopoţelului copiii încep să alerge prin cameră, să st strrig igee etc. Lasemnaluldoieitrebuierepedesăseaşezelalocurilesaleşisăasculteatentce se în întâ tâm mpl plă ă în ju jurr. Ap Apoi oi co copi piiiii pe ce cerrc (s (sau au la do dori rinţ nţă ă ) po povves este tesc sc ce su sune nete te au auzit.
Jocul“Făaşa...” Scopul: Dezvoltareacontroluluimuscularşideprinderiideauto-stăpânire. Conţinutul: Pe masa adultului se află fişe cu imaginea omuleţilor în diverse poziţii. Adultul demonstrează copiilor şi le explic icăă acţiunile de pe fiecare fişă şă.. Apoi adultul anunţăinstrucţiunea:”La nstrucţiunea: ”Lasemnalmeutoţicopiiisevorapropiademasaşivorlua câtte un ca câ cart rton onaş aş.. Eu voi nu num măr ăra a de la 1 la 10, ia iarr voi în ac aces estt ti tim mp o să ex exec ecut utaţ aţii acţi ac ţiun unea ea om omul uleţ eţul ului ui di din n fi fişă. şă.De De ex ex.. ci cine ne va lu luaa fi fişa şa cu fi figu gura ra şez şezân ândă dă,, se va aş aşez eza, a, iarla iar la cine cine va nimeri nimeri omu omuleţ leţul ul dansat dansator or va va trebui trebuisă să dansez dansezee etc etc..” La nr.”10 “ toţi încetează mişcările şi schimbă cart rto onaşele sau iau altele de pe masă.Joculpoatefirepetatdemaimulteori. Jocul“Spune!” Dezvoltare area a abilităţi abilităţilor lor de de control control a reacţiilor reacţiilorimpu impulsive lsive. Scopul: Dezvolt
Conţinutul: Adultul indică următoarele: ”Copii eu am să vă adresez întrebări simple şi comp co mplilica cate te.. Da Darr va tr treb ebui ui să ră răsp spun unde deţi ţi la el ele e do doar ar du după pă ce eu vo voii da co coma mand ndaa :”Sp :” Spu une ne!” !” Ha Haid ideţ eţii să fac acem em o probă bă:: “Ce an ano oti tim mp e acu cum m?” ?”(p (ped edag agog ogul ul fa face ce o pauză) pau ză)“Spune! Spune!”; ”; ” De ce ce culoar culoaree est estee cer cerul? ul?””...”Spune ”Spune!”; !”;“ Câ Câtt va fi fi 2 plus plus 2 ?” ?”etc etc..“ Jocul poate fi organizat individual şi în grup. tare.”” Jocul“Capracalcăpiatra tare. Însuşirea ireadepri deprinder nderiiii de de concentr concentrare are a a atenţiei, atenţiei,antre antrenare narea a coordonăr coordonăriiii mişcărilo mişcărilor, r, Scopul: Însuş dezv de zvoolt ltaarea eaccapa paci cită tăţi ţiii d ea e aut utoo-co cont ntrrol ş ico i con nşt ştie ient ntiz izaarea eaaa pr prop oprriu iullui uico corrp. Conţinutul: Part rtiicipanţii sunt aşezaţi în cerc. Fiecare pe rând, începând cu conducătorul, 31
rostes rost escc câ câte te un cu cuvâ vânt nt di din n fr fraz aza: a: ”Ca Capr praa ca calc lcăă pi piat atra ra ta tare re..” A do doua ua oa oară ră,, fr fraz azaa se rep epet etă ă di din n no nou u, do doar ar că co cop piiiiii că cărrora le le-a -a ni nim mer erit it cu cuvâ vânt ntu ul “Ca Cap pra” nu îl mai rostesc ci îl în înllocu cuiiesc printr-un gest. Următo toaarea dată se înlocuiesc deja 2 cuvi cu vint nte: e: “ca capr praa” şi “ca calc lcă” ă”.. Re Resp spec ectâ tând nd co cons nsec ecut utiv ivit itaate tea, a, de fi fiec ecar are e da dată tă se va rost ro stii cu un cu cuvâ vânt nt ma maii pu puţi ţin n da darr se va va““de demo monst nstra ra”” cu un unu u ma maii mu mult lt.. Ul Ulti tima ma oa oară ră copiii cop iii doar doar pri prin n ges gestur turii vo vorr demons demonstra traînt între reaga agafra frază. ză. Ce est este e An Anxie xietat tatea? ea?
star are e af afec ecti tivă vă ca cara ract cter eriz izat atăă pr prin intr tr-u -un n se sent ntim imen entt de ne nelilini nişt ştee, de te team amă, ă, Anxietatea – st agit ag itaţ aţie ie,, ne nesig sigur uran anţă ţă,, de tu tulb lbur urar are e dif difuz uză, ă, at atât ât fi fizi zică că câ câtt şi ps psihi ihică că,, de aş aşte tept ptar are e a un unui ui pericolnedeterminatdesprecaresuntmulteincertitudini. Ea a pare c a o reacţielastres.Respectiv: · Calmulşiseninătateaindicăabsenţaanxietăţii; Unni Un nive vell mode m odera ratt d e anxi a nxiet etat ate e sema s e mani nife fest stăă prin p rinte tens nsiu iune ne,, neli n elini nişt ştee, · n ervozitate; Sentimenteleinternedefrică,spaimăşipanicăindicăunnivelfoarteâ · ridicatdeanxietate. Caract cteeris isttic anxietăţii este aso soccierea cu st stăările psi sih hice, a unor reacţii fiz izio iollogice specifice: -
tahicardie,
palpitaţii, transpiraţie, tensiunemusculară, uscarea gurii, dilatarea pu pupilelor.
În psihologie se face distincţie între anxietate ca reacţie inevitabilă la o situaţie parti pa rticu cula lară ră de am amen enin inţa ţare re,, pe peri rico coll şi an anxi xieta etate te ca tr trăs ăsăt ătur urăă a pe pers rson onal alit ităţ ăţiiii.. În ac acea east stăă din di n ur urmă mă ca calilita tate te , an anxi xiet etat atea ea re repr prez ezin intă tă o te tend ndin inţă ţă de a re reac acţi ţion onaa în mo mod d ac acccen entu tuat at anxi an xios os la si situ tuaţ aţiiiile le de vi viaţ aţă, ă, câ câtt şi foa oarte rte ad ades esea ea ca o an anxi xiet etat ate e lilibe beră ră fă fără ră ob obie iect ct,, ca carre caract car acteri erizea zează ză starea stareapsi psihică hicăaa une uneii per persoa soane, ne,ind indife ifere rent nt de de situaţii situaţiile le de de viaţă viaţă concr concrete ete.. Anxi An xiet etat atea ea se re refe feră ră la co copi piiiii ca care re îş îşii fa facc sâ sâng nge e ră rău u di din n ni nimi micc şi nu re reuş uşes escc să se re rela laxe xeze ze.. S-arr sp S-a spun une e că aşte aşteap aptă tă me mere reu u un pe peri rico col:l: ei do dorm rm ră rău, u,mă mănâ nâncă ncăşi şi dige digeră ră di difi fici cil,l, se pl plân âng g că-i că -i do doar are e ca capu pull sa sau u st stom omac acul ul,, se pl plân âng g că su sunt nt as asup upri riţi ţi.. Su Sunt nt în îngr grijijor oraţ aţii to tott ti timp mpul ul şi pent pe ntrru oric icee. Nu au în încr cred eder ere e în ei în înşi şişi şi.. Copi pillul an anxi xios os po poat ate e să să-ş -şii su sug gă de dege getu tull , să răsu ră sucea cească scă pă păru rull în ju juru rull de dege getu tulu lui,i, să să-şi -şi ro road adăă un ungh ghiiiile le ca să se lilini nişt ştea easc scă, ă, se bâ bâlb lbâi âie. e. Nu su supo port rtă ă să fi fie e si sing ngur ur.. Ar Are e ne nevvoie să fi fie e lin iniş işti tit, t, mai al ales es câ când nd es este te du duss la cu culc lcar aree. În timpul tim pulnop nopţii, ţii,ade adesea seaar aree coş coşmar maruri urişi şi este este fo foarte arte înspăim înspăimânt ântat at.. La şc şcoa oallă an anxi xiet etat atea ea îl fa face ce in inst stab abilil şi tu tullbu bura rat: t: se agi gită tă to tott ti tim mpu pull pe pent ntrru a as ascu cund nde e fapt fa ptul ul că es este te ne nelilini nişt ştit it.. Îi es este te te team amăă un uneo eori ri să me mear argă gă în cl clas asăă şi po poat ate e ch chia iarr să ref efuz uze e aces ac estt luc ucru ru,, fi fiin indu du-i -i te team amă ă că nu va fi ca capa pabi bill să reu euşe şeas ască că sa sau u pe pent ntru ru că nu se po poat ate e deci de cide de săsă-şi şi pă pără răse seas ască că ma mama ma.. Se în îndo doie ieşt şte e de el îns însăş ăşi,i, nu se si simt mte e în sig sigur uran anţă ţă.. Un Unel ele e 32
crizedeangoasăsuntcrizedepanicăîncarecopilulesteîntr-adevărîngrozit,respirăcu dificultateşiarepalpitaţii. Există Exi stă„naturi naturi”” anx anxioa ioase, se, dar este vo vorba rba ade adesea sea desp despre re o amb ambian ianţă ţă fam famili iliară ară ten tensio siona nată tă (enerva (en ervare re,, sur surmen menaj) aj),, desp despre re un eve evenim niment ent tra trauma umatiz tizan antt rec recent ent (di (divo vorţ, rţ, dol doliu, iu, mut mutare are)) sau de desp spre re o di disci scipl plin inăă ext extre rem m de st stri rictă ctă.. Ex Exist istăă ma maii mu mult lte e ti tipu puri ri de an anxi xiet etat ate: e: po poat ate e fi vorb vo rbaa de an anxi xiet etat ate e at atun unci ci câ când nd pă pări rinţ nţiiii se de desp spar artt de el el,, ac aces esta ta pl plân ânge ge is iste teri ricc. În ca cazu zull dat, da t, vorb vorbim im de o o an anxi xiet etat ate e an anti ticip cipat ativ ivă. ă. Ea se ma mani nife fest stăă , de ase aseme mene neaa , şi îna înain inte teaa un unui ui examen. După o interv rveenţie chirurgicală, accidente de maşină, ş. a. e vorba de o anxietatedupăunşoc. Î Îm mpo potr triv iva a an anxi xiet etăţ ăţiiii se lu lupt ptă ă pr prin in cr crea earrea unu nuii cl clim imat at fa fam mililia iall de în încr cred eder eree, în ca carre copi co pilu lull re reuş uşeş eşte te să se ex expr prim ime e şi să se fa facă că în înţe ţele les: s: pă pări rinţ nţiiii tr treb ebui uie e să să-ş -şii fa facă că ti timp mp să să-l -l asculte ascu lte şi să-l lin linişte işteasc ască.A ă.Anxi nxieta etatea tea fo foarte arte sev severă eră est estee ame amelio liorat ratăă pri prin n rel relaxa axare re,, ter terapi apiee comp co mport ortam amen enta tală lă,, ps psih ihan anal aliz iză. ă. Ca Calm lman ante tele le su sunt nt ad admi minis nistr trat ate e cu ma mare re pr prud uden enţă ţă (r (risc isc dedependenţăşidesomnolenţă),darpotfiutilepeperioadescurte. Psihologul Spence (1 (199 997) 7) a ve veri rifi fica catt ex exis iste tenţ nţaa a şas şase e fo form rme e de an anxi xiet etat ate e di dist stinc incte te,, da darr corelate la cop Panic nica a îns însoţi oţită tă de de ago agora rafob fobie ie spa spaţii ţiifob fobia ia social socială, ă, anxiet anxietate atede de sep separ arare are,, copii: ii: Pa anxietateageneralizatăşitemerilefizice. T ip d e t u lb u r a r e
C a r a c t e r is t ic i g e n e r a le
A go g o ra fo fo b i a
T ea ea ma m a d e situaţiile s a u l o c u r i c a r e a r p u t e a aminti/întreţine u n a t a c d e p a n i c ă , t e a m a p e n t r u l o c u r i p u b l i c e , în s pe p e ci c i al al g î nd nd p e rs rs o an an a e s te te s i ng n g ur u ră ; s e b ă nu nu ie ie şt şt e c ă a ce c e as a s tă tă t u lb lb ur ura re re s e t ra ns n s m it it e d e l a p ă ri ri nt nt e l a c o pi pi l. l.
Anxietatea de separare
vo ia ia d e a s e a f l a m e re re u lîngă rs o a n ă i u bi bi tă tă s a u d e c a s ă ; n e vo Îngrijorare e x c e s i v ă privind despărţirea de o p e rs p e rs rs o a n a c a r e l e oferă îngrijire; c a r e zu zu l ta ta t a p a r e o i n c a p a c i ta ta t e a funcţionării s o c i a l e ş i ş co co la la re re . P ă ri ri nţ nţ iiii
d e s c op op e ră ră c ă c o pi pi i i c u u n a s t fe fe l d e c
Anxietatea generalizată
L a c o p ii ii i c u a n x i e ta ta t e g e n e r a l iz ra u n u i o b i e c t a n u m e . Aceşti copiii iz a t ă î n g r ijij o ră ră r i le le n u s e concentrează a s u p ra manifestă o n e l in in i ş te te p e rm rm a n e n t ă în legătură c u f a m i l i a , p r i e t e n i iiii , ş cco o a la la , s ă n ăt ăt at at ea ea ş i p er erf or orm a nţ nţ a lo r în general. L a a c e s t e c a r a c t e r i s t i c i s e a d a u g ă o a l t ă t ră ră s ă t u r ă definitorie a t u lb lb u ră ră r i i,i, ş i a n u m e i n c a p a c i t a t e a d e a c o n t r o l a te c um um in in ţi ţi ş i s ă ezite s ă participe la îngrijorarea resimţită. C o p i i i c u a c e s t t i p d e c o m p o r t a m e n t p o t s ă f i e f o a r te
d i v e rs rs e a c t i v it it ă ţ i.i. D i n c a
A ta ta c u l d e p a n i c ă
A t a c u r il il e d e panică p o t f i g e n e r a t e d e o t e a m ă i n te te n s ă , c o p l e şi şi t oa oa r e , c a r e acaparează gîndurile, s e n t i m e n t e l e şi le d e panică s u n t f r e c v e n t senzaţiile p e r s o a n e i . E l e s u n t b ru ru ş te te ş i a c u t e în j u r d e 1 0 m i n u t e . L a adulţi a t a c u r i le
c o n f iu iu n d a te te c u o c r iz iz ă c a r d ia ia c D i n p u n c t d e v e d e re re g o g n it it iv iv p o t a p ă re re a t ea ea m a d e p i e rd rd e re re a c o nt nt ro ro l ul ul u i ş i o p u te te rn rn ic ic ă d o ri ri n ţă ţă d e a f u g i. i. F o b ia ia s o c i a l ă
S p r e d e o s e b i r e d e c o p i i i c u f o b i i s i m p l e s a u s p e c i f i c e , c e i c u f o b i i s o c i a l e s u n t în g e n e r a l m a i m a r i , prezintă o ri o r d e d e p r e s i e , i n c a p a c i t a te te persistentă formă m a i g r a v ă a t u lb lb u ră ră r i i ş i s u n t m a i expuşi r i s c u l u i d e a s u f e r i u l t e ri de a vorbi. S-a constata
F o b iiii le le s p e c i f ic ic e
A n x ie ie t a te te a şi f ri ri c a s p e c i fi fi c e , p ro ro d u s e d e u n o b ie ie c t s a u o s i tu tu a ţi ţi e ş i avînd drept consecinţă c o m p o r t a m e n t d e evitare.
Sindromul de stres
Retrăirea unor gînduri, s e n t im im e n te te s a u a u n e i d e t re re s e a s o c i a te te c u u n e v e n i m e n t e x t re re m d e t ra ra u m a t iz iz a n t c a r e determină o e x c i ta ta ţ i e s p o r it it ă de amorţire (blocaj). Durează c el puţin o l u nă nă . A c e a s tă tă tulburare apare în termen de t re re i l u n i ş i n u p e r s is is t ă m a i m u l t
post traumatic
T u l b u ra ra r e a o b s e s i v
P r e oc oc u p a re re a p e n tr tr u o b s e s i i ( g î n d u ri ri / d or or i nţ nţ e c e p r ov ov a c ă a n x i e ta ta t e , i m p u l s u l d e a a c ţ i o na na p e n tr tr u a o n e u tr tr a l iz iz a ) .
compulsivă lu inhalanţi, a l c o o l , s t i m u l e n te te , T u l b u ră ră r i le le a n x i o a s e S i m p t o m e d e a n x i e t a t e c e rezută d i r e c t d i n c o n s u m u l u n e i substanţe: d e e x e m p lu i n du du s e d e o s u b s ta ta n ţă ţă m e d i c a m e n t e . C o n s u m a r e a u n e i a n u m i t e substanţe toxice în m o d r e p e t a t în c i u d a e f e c te te l o r a d v e rs rs e , e s t e o caracteristică a dependenţei de substanţe. A c e a s ta li g a ţi ţi e m a j or or ă ta s e caracterizează p ri ri n i n c a p a c i ta ta t e a d e a îndeplini o o b li ( a b s e n t e i s m r e p e t a t, t, s u s p e n d a r e , e x m a t r i c u
33
Crit Cr iter erii iile le de ap apre reci cier ere e a co copi piil ilor or an anxi xioşi oşi 1. 2. 3.
Neliniştea s uf ufletească p er ermanentă; Greutate sufletească, uneori nici nu pot să se concentreze; Muşchii încordaţi în regiunea f eţ eţei, gâtului;
4.
Iritare;
5.
Dereglări al ale so somnului.
Indi In dici ciii co copii piilo lorr an anxio xioşi şi (test)
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20.
Nu p oate s ă l ucreze timp î ndelungat; Îi es este gr greu să să se se co concentreze; Orice î nc ncercare t rezeşte n elinişte; În timpul îndeplinirii sarcinii este încordat; Se e moţionează mai mult ca altul; Des v orbeşte s ituaţii î ncordate; De regulă se înroşesc în situaţii necunoscute; Se pl plâng de des de de vi vise st straşnice; Este fecventă d ereglarea s ca caunului; Mâinile, de obicei, s un unt reci şi umede; Transpiră mult, când se emoţionează; Nu au au po poftă de de mâ mâncare; Doarme neliniştit, adoarme că greu; Este s pe periat ş ii î ls l sperie totul î n j ur; Este n el eliniştit, uşor se indispune; Deseori nu-şi stăpâneşte lacrimile; Suportă g reu a şteptările; Nu-i p la lace s ăă î nc nceapă u nl n lucru n ou ou; Nu e încrezut în sine şi în puterile sale; Se t em eme s ăă c on onfrunte g re reutăţile;
S e s umează p unctele: anxietateînaltă: 15 – 20 punct cte e anxi a nxiet etat ate e m edi edie: e: 7 - 14 pu punc ncte te a nxietate s căzută : 1 - 6 p uncte Studiudecaz.
Carolina este o fetiţă foart rtee liniştită şi o elevă mediocră, de nota 7. De multe ori, gînd gî ndir irilile e îi zb zbo oar ară ă de la ac acti tivi vita tattea de cu curs rs,, ia iarr în învvăţ ăţăt ătoa oarrea cr cred ede e de desp sprre ea că es este te genu ge null ca carre în înva vaţă ţă în înce cett şi că e de depă păşi şită tă uş uşo or de ce cerrin inţe ţelle şc şco ola larre. Ca Carrolin inaa se pl plîn îng ge uneo un eori ri de du durrer erii de st stom omac ac şi de ca cap p şi pi pier erde de ca cam m 4 zi zile le de şc şcol olăă pe lu lună nă,, di din n ca cauz uzaa că nu se si simt mte e bi bine ne.. Dă Dănu nuţţ es este te în ac acee eeaş aşii cl clas asă, ă, da darr ar are e un co comp mpor orta tame ment nt di dist stru ruct ctiv iv şi el esteunelevdenota7,darînvăţătoareacredecăarputeaobţinenotemaibunedacăsar con concen centra tra asu asupra pra luc lucrul rului. ui. Dăn Dănuţ uţ este cîte cîteoda odată tă aut autori oritar tar şi se-nt se-ntîmp împlă lă fr frecve ecvent nt ca el 34
săîntrerupălecţiileşiactivităţileuzuale.Cîndînvăţătoareiiseceresăprecizezenumele elev el evililor or a că cărror si situ tuaţ aţie ie tr treb ebui uie e să fi fie e di disc scut utat atăă la ur urmă măto toar area ea şe şedi dinţ nţă, ă, ea se gî gînd ndeş eştte imed im edia iatt la Dă Dănu nuţţ şi la al alţi ţi do doii bă băie ieţi ţi ca carre de dera ranj njea ează ză or orel ele. e. Nu Nume mele le Ca Carrol olin inei ei ni nici ci nu nu-i -i treceprinminte. Doii an Do anii ma maii tî tîrz rziu iu,, Ca Caro rolilina na aj ajun unge ge la ps psiho iholo logu gull şc şcol oliiii pent pentru ru că est este e în peri perico coll să re repe pete te anul an ul.. Ev Eval alua uare reaa fă făcu cută tă în ac aces estt mo mome ment nt ar arat atăă că că,, de fa fapt pt,, Ca Caro rolilina na es este te o fa fată tă is iste teaţ aţăă da darr copl co pleş eşit ită ă de în îng gri rijo jorrăr ări,i, te tem mer erii şi de se sent ntim imen entu tull pr prop opri riei ei in inad adap aptă tări ri.. În pl plus us ea şi şi-a -a dezvoltatoseriedecomportamenteevitantedincauzaanxietăţiişidepresieisporiteşi, prin pri n urm urmare are,, i s-au s-auacc accentu entuat at temeri temerile le,, acu acuzel zelee somati somatice ce şi şi apsent apsenteism eismul ul..
Cum aj ajut utăm ăm co copi pilu lull an anxi xios os Lucrull asu Lucru asupra pra cop copiil iilor or anx anxioş ioşii nece necesit sităă un tim timp p mai înd îndelu elunga ngat. t. Spe Specia cialiş liştii tii re recom comand andăă deorganizatlucrulcuanxioşiiîntreidirecţii: 1. 2.
Ridicarea au autoaprecierii; De a a fo forma de deprinderi de de au autoconducereînsituaţiiconcrete;
3.
Scoaterea î nc ncordării m usculare;
·
Ridicareaautoaprecierii
Numiţi Numi ţi co copi pilu lull pe nu nume me,, lă lăud udaţ aţii-ll şi pe pent ntru ru su succ cces esel ele e ce cele le ma maii mi mici ci în fa faţa ţa al alto torr co copi piii şi spuneţi concret pentru ce l-aţi lăudat. E de dorit ca acestor copii să li se facă comp co mplilime ment nte, e,de dea-l a-lde dezm zmier ierda dape pent ntru rucă căîlîlaj ajut utăă săse să se cuno cunoas ască că pe pesin sine e de de la lace ceii din din ju jurr. ·
Formareadeprinderilordeautoconducereînsituaţiiconcrete
De re regul gulă, ă, cop copiii iii anx anxioş ioşii nu com comuni unică că des despr pree pr probl obleme emele le lor des deschi chis, s, une uneori ori le asc ascund und.. De ac acee eea, a, da dacă că co copi pilu lull an anun unţă ţă ma matu turu rull că el nu se te teme me de ni nimi mic, c, ac acea easta sta nu îns însea eamn mnăă că cuvintele lui sunt adevărate. Nu e vorba de o alarmare, de deo oarece copililu ul , pur şi simplu , nu doreşte să recunoască. În acest caz e de dorit să-l implicăm în discuţii comune în rezolvarea problemei. Cel mai bine când copiii discută în cerc despre emoţ em oţiiiile leşi şi tr trăi ăiri rile leîn în situ situaţ aţiiii de dene nelilini nişt şte. e.Ar Arfi fibi bine neca caco copi pilu lull săsp să spun unăă cuvo cu voce cede de ci cine nesa sau u deceseteme.Sepoatedepropuscacopiiisă-şidesenezefrica,iarapoi,arătândîncerc dese de senu nul,l, să se po pove veste steas ască că de desp spre re el el.. As Astf tfel el în înţe ţele lege ge că mu mulţ lţii co copi piii au ac acea eastă stă fr fric icăă şi o rez ezol olvă vă.. În ni nici ci un ca cazz nu fa face cem m si situ tuaţ aţiiii co comp mpet etit itiv ivee. Nu Nu-i -i co com mpa pară răm m pe un uniiii co copi piii cu alţi al ţii.i. E bi bine ne de co com mpa parrat rez ezu ult ltat atel ele e fin inal alee. Adr dres esân ându du-v -vă ă la ac aceş eşti ti co copi pii,i, tr treb ebui uie e să vorbiţilaacelaşinivel. ·
Diminuare Dimin uarea a încor încordării dării musc musculare ulare
E de dorit, în lucru , de folosit jocuri cu contact tact ctiil. Su Sun nt binevenite exerciţii de relaxareprintehnicaexpiraţie-inspiraţie,masaje.Lisepermitesăseorganizezeunbal– mascat. Unde copiii se vopsesc cu rujul mamei, îmbracă haine deosebite, astfel relaxându-se. 35
Cum ne ju jucă căm m cu cop opii iiii anx nxio ioşi şi?? Includ Incl uder erea ea co copi piililor or în or oric ice e jo jocc no nou u tr treb ebui uie e să se ef efec ectu tuez eze e pe et etap apee. Lă Lăsa saţi ţi-i -i maii în ma întâ tâii să fa facă că cu cuno noşt ştinţ inţăă cu re regu gulilile le jo jocu culu lui,i, să se ui uite te cu cum m se jo joac acăă al alţi ţi co copi piii şi nu numa maii dupăaceastasădevinăunparticipantaljocului.(numaidacăînsăşidoreşte); ·
· ·
Deexclusmomentelecompetitive(deex.cinemairepede,cineeprimul) Dacă introduceţi o nouă joacă, ea trebuie să nu-i surpriză, să nu fie total
necuno necu nosc scut ută, ă, de deo oar arec ece e co copi piii an anxi xioş oşii se vor si sim mţi în pr prim imej ejdi die e , ce cell mai bi bine ne es este te de a orga or gani niza zajo jocu cull cu ma mate teri rial ale e şt ştiu iute te de deja ja de copi copii.i. Se Se poat poate e fo folo losi si o pa parte rtedi din n re regu gulilile le un unui ui jocîncarecopiiis-aujucatanterior. · Jocu Jo currilile e cu oc ochi hiii în înch chiş işii se rec eco oma mand ndă ă a fi org rgan aniz izaate nu num mai du dup pă un luc ucru ru îndelungatşinumaiatuncicândelsingurvahotărîcăvafacefaţăacestorsarcini. · Tehn ehnici ici ludice ludicede de recupe recuperar raree a cop copiil iilor or anxioş anxioşii Jocul“Complimentele” Scop Sc opul ul:: C reşterea reştereaniveluluide ivelului de autoapre autoapreciere cierea a fiecărui fiecărui participant, participant,spor sporirea irea
proces pro esul ului uidde co com mun uniicare reîn înccad adru rull gr gru upu pulu lui,i,m mob obililiiza zare rea a p articipanţilor. Conţinutul: Cop opiiiiii sunt s untaş aşez ezaţ aţii în î n ce cerrc. Fie ieca carre pri rime meşt şte e cât c âte u n cart c arton onaş aşce ceco conţ nţin ine e o ac acţi ţiun une e aprobatădeceidinjurpecarecopilultrebuiesăoexprimeînglas.Fiecaremesaj trebuie să înceapă cu cuvintele: “Odată eu…” (de ex. “Odată eu am ajutat prietenuluisăfacătema…”). Pen entr tru u gân ândi dirre/ e/pr preg egăt ătir ire e s e o fer ferăă 2-3 -3m min in.. apoi a poifi fiec ecar are e c opil opilp prez ezin intă tăme mesa saju jull să său u desp de spre recâ câtt debi de bine neel elaa real realiz izat at sa sarc rcin inaa sau sau fapt faptaa menţ menţio iona nată tăîn în fişă fişă.. După ce ss-aau manif ifeestat toţi copiii, adultul poate face o concluzie: fiecare copil pose po sedă dă an anum umite iteca calilită tăţi ţi po pozi zitiv tive, e, ta tale lent nte e şi de de ac acee eeaa tr treb ebui uie e să av avem em o at atit itud udin ine e binev bin evoit oitoar oare, e, grijul grijulie ie faţ faţăă de ceidin cei dinjur jur. Jocul“Complimentele” Complimentele” (varianta II)
Scop Sc opul ul:: A f avor avoriz iza a c unoa unoaşt şter erea eapa part rtic icip ipan anţi ţilo lorr, c reşt reşter erea eani nive velu lulu luii d e a utoaprecierea a l or.
Conţinutul: Copi piiiiisu sunt ntaaşe şeza zaţi ţiîn înce cerrc. Cond nduc ucăt ăto oru rull ie iese seîn înm mijijllocu cull c ercu ercullui uişi şisp spu une ne:: “Eu Eufa facc bin inee…… ……..” nu num min ind d lu lucr crul ul pe ca carre, du dup pă pă părrer erea ea lu lui,i, îl fac ace e ce cell mai bi bine ne.. Da Dacă că cine ci neva va di din n ce cerrc de as asem emen enii fa facce bi bine ne ac aces estt lu lucr cru, u, el fa face ce un pa pass în înai aint nte e ro rost stin ind: d: “Eu to tott fa facc bin inee…. …...”. Da Dacă că în însă să ni nim men enii nu se ală lătu tură ră ce celu luii di din n ce cerrc, to tott gr grup upul ul aplaud apl audăă şi spun: spun:“ Bravo Bravo!” !”sau sau “ Foart oartee bin bine! e! ”. În continuare în mijlocul cer erccului ies co cop piii doritori, în cazul prezenţei în grup a copiil cop iilor or timizi, timizi,ini iniţiat ţiativa iva,, pe o o anumit anumităă per perioa ioadă dă de de timp, timp,este este pr prelu eluată atăde de adult. adult. Ac crea eare reaa un unei ei at atmo mosf sfer ere e po pozi zitiv tive e în gr grup up şi la pe perc rcep eper erea ea,, Aces estt jo joc c co cont ntri ribu buie ie la cr din start rt,, a fiecărui part rtiicipant drept o persoană de succes, un element foarte 36
importa imp ortant nt în în proce procesul sulde de comuni comunicar caree cu copiii copiii hipera hiperacti ctivi. vi. Jocul“Sculptura” Antrenar enarea ea abilităţi abilităţilor lor de de control control a a muşchilor muşchilorfeţei feţei,, mâinilor mâinilor,, Scopul: Antr
piciooare pici rellor et etcc. d im imin inu uare reaa te tens nsiiun uniii e mo moţi ţioona nale leşi şimu musscu cula larre la c opii a nxioşi. Conţinutul: Copiii sunt divizaţi în perechi: unul este “sculptorul”, celălalt – “sculptura”. La indicaţia indicaţ ia conduc conducător ătorului ului “sculptoru sculptorul” l”model modelează ează din din“lut”sculp lut”sculptura: tura: ·
Copiluluicarenusetemedenimic
Copilulu Copil uluii car caree este estemul mulţum ţumit it de de tot tot cel celînco înconjo njoară ară Copil pilulu uluii car caree ex execu ecutat tato o sar sarcin cinăă dif dificil icilăă etc etc.. · Co Subiect cteele pentru sculptură pot fi propuse de adult sa sau u alese de copiiii.. Apoi copiiipotsăseschimbecurolurilesauesteposibilăvariantasculpturiiîngrup.La sfâr sf ârşi şitu tull jo jocu culu luii est este e bi bine neve veni nitt să di discu scută tăm m cu co copi piiiii se senz nzaţ aţiil iile, e, sen senti time ment ntel ele e ce le-au avu avutt pe par parcur cursul sul ide identif ntifică icării rii cu ro rolur lurile ile de “scu sculpt lptor” or”,, “scu sculpt lptura ura”” sau car caree din fi figu guri rier eraa plăc plăcut utsă să o repr reprez ezin inţi ţişi şi care care– – nu. nu. ·
Jocul“EusuntLenuţa” Creşterea ereaniveluluide ivelului de autoapreci autoapreciere ere,, dezvoltare dezvoltarea a deprinderi deprinderilor lor de de Scopul: Creşt reac re acţi ţion onar aree r api apidă dăla lasi situ tuaţ aţia iano nou u c reat reată, ă,di dimi minu nuar area eate tens nsiu iuni nii i emoţ em oţio iona nale leşi şimu musc scul ular aree l a c opii opiian anxi xioş oşi.i. Conţinutul: Cop opiiiiii f or orme meaz azăă un unce cerrc. F iec iecar aree, p e râ rând ndie iese se,, î n m ijl ijlo ocu cull ce cerrcu cullui uişi şicâ cânt ntă ă n ume umelle pe melodi melodiaa unu unuii cân cântec teccun cunosc oscut, ut,de de ex. ex.“Eu sunt sunt Le Leee-nu ee-nuuuuu-ţaa ţaaaaa aaa,, Le Leee-nu ee-nuuuuuţaaaaa!….”.Ceilalţidincerctrebuiesărecunoascămelodiainterpretată. La sf sfâârşitul jocului este binevenit să discu cuttăm cu copiii ce emoţii/s /seentiment ntee au trăitînmomentulprezentării. Jocul“Bataia” Relax axare area a muş muşchi chilor lorpăr părţii ţiide de josa jos a feţei feţei şi şia mâi mâinil nilor or.. Scopul: Rel
Conţinutul: “Ima Imagin ginaţi aţi-vă -văcă că v-a v-aţi ţi certat certat zdravă zdravăn n cu pri priete etenul nul,, înd îndată atăînc începe epebăt bătaia aia.. Insp Inspira iraţi ţi adânc adâ nc aer, aer, încl încleşt eştaţi aţi tare-tar tare-taree dinţ dinţii, ii, str strâng ângeţi eţitar tare-tar e-tare, e, până până la durer durere, e, mâinil mâinilee în pumn. pum n. Pentr Pentru u cât câteva evasecu secunde nderăm rămâne âneţi ţi nemişca nemişcat, t, cu cu respir respiraţia aţiaopr oprită ită.. Gândiţi-vă: “Dar poate nu merită să ne batem?!” Expi Ex pira raţi ţi şi şire rela laxa xaţi ţi-v -vă. ă.UR URA! A!Ne Nepl plăc ăcer erilile e sunt s untde depă păşi şite te!! Scut S cutur uraţ aţii mâ mâin inilile. e.Aţ Aţii simţ s imţit it odescătuşare/eliberare? Recomandare: acest stjo jocc se sep poate organiz izaa şi cu copiiiiii agresivi.
37
LUDO DOTE TECA CA – RE RESU SURS RSA A DE VALOAR ARE E A UNE NEII COMUNI OMUNITĂŢI TĂŢI SĂNĂ SĂNĂTO TOASE ASE.. O at aten enţie ţie de deos oseb ebit ităă tr treb ebui uie e ac acor orda dată tă ro rolu lulu luii me medi diililor or ext extra raşc şcol olar are, e, ca care re co cont ntri ribu buie ie în para pa rale lell cu act activ ivit ităţ ăţilile e şco şcola lare re la de dezvo zvolt ltar area ea şi fo form rmar area ea tin tiner eriiii ge gene nera raţii ţii.. Mij Mijlo loac acel ele e de infformare în masă in să,, bib iblliotecile, diversele tipuri de centre, cer erccuri st strruct ctu urate pe dome do meni niii de in inte tere rese se au o im impo porta rtanţ nţăă mo mode dela lato toar are e co cons nsid ider erab abililă. ă. Ace cest ste e me medi dii,i, pr prin in res esur urse selle in infform rmaţ aţio iona nalle de ca carre di disp spu un şi pri rin n per erso sona nallul de sp spec ecia ialilita tatte po pott ofer erii modeleviabilepentrupersonalităţileînformareacopiilor. Un ex exem empl plu u în ac aces estt se sens ns îl co cons nsti titu tuie ie LUDOTECA ( lat. “ludo” – a se juca, a exersa, a acţionaîntr-unfelşigrec.“theca”–locdeîntâlnire,deconversare)ceeaceînseamnăloc deîntâlnirepentruasejuca. StructuraLudotecii Lud udot otec eca a es este te un lo loc c do dota tatt cu ut utililaje aje,, ju jucă cări rii,i, ins instr trum umen ente te,, ma mate teri rial ale e de co cons nsum um ca care re
sunt pu sunt puse se la di disp spoz oziţ iţia ia be bene nefi fici ciar arililor or,, şi es este te o st stru ructu ctură ră ca care re ar are e ne nevo voie ie de un se sedi diu u fi fix, x, de o bază de ref efeerin inţţă mai mult sau mai puţin struct ctu urată, care, ca serv rviiciu, poate dezvol dezv olta ta acţiun acţiunea ea sa sa în în între întreaga agacom comuni unitat tate. e. Ludotecaesteun: a) serviciu so social b) serviciu ed educativ c) serviciu cu cultural a)
Serviciu So Social
Servici Servi ciul ul să său u nu ar are e lilimi mită tă de vâ vârs rstă tă,, se sex, x, ra rasă să,, rel elig igie ie,, st stat atut ut,, ea es este te de desc schi hisă să pe pent ntru ru copii, cop ii, adoles adolescen cenţi, ţi,băt bătrân râni,i, persoa persoane ne cu cu pro probleme. Este Es te un sp spaţ aţiu iu de ag agrrem emen entt ca care re,, fi fiin ind d si situ tuat at în într tr-u -un n an anum umit it te teri rito tori riu u, va tr treb ebui ui să ţi ţină nă cont co nt de po pote tenţ nţia ialu lull, de res esur urse sele le,, da darr şi de lilips psur urilile e pe ca carre ac aces estt te teri rito tori riu u le pr prez ezin intă tă.. Este Es te de deci ci,, un se servi rvici ciu u ca care re ia na naşt şter ere e din dintr tr-o -o an anal aliz izăă bi bine ne st stru ructu ctura rată tă a te teri rito tori riul ului ui,, ca care re ar ţine cont de sit itu uaţia socio io-e -ecconomic icăă, de struct ctu urile şi serv rviiciililee exist steente, de modele mod elele le cultur culturale alepe pe care care lud ludote oteca ca îşi îşi va va constr construi ui bazele bazele.. Înacestsens,ludoteca: esteunserviciuintegratîntr-oreţeadeserviciidinte ritoriu · · promoveazăiniţiativeînteritoriu ·
este un un posi posibil bil obse observator rvatorasup asupra ra tutur tuturor or categ categoriil oriilor or de benef beneficiari iciari..
b)
Serviciu ed educativ
Este un mediu struct ctu urat în modul coresp spu unzător pentru a răspund ndee exigenţelor specifice, stimulant pentru toţi, un loc care favorizează, mai ales, câştigarea auto au tono nomi miei ei din pa parte rteaa co copi piililor or,, fa favo vori rize zeaz azăă co comu munic nicar area ea şi pr prom omov ovea ează ză in info form rmar area ea pentrutoţi. 38
Esteunmediufavorabilconvieţuiriidintrepersoaneledeaceeaşivârstă,darşidevârste diferi dif erite te,, und undee sch schimb imbul ul de de inform informaţii aţiise se efectu efectueaz eazăă în depend dependenţ enţăă de inter interese ese.. Oferă: spaţ aţiiii ad adec ecva vatte pe pent ntru ru au auto tono nomi miaa pr prim imel elor or mi mişc şcăr ării şi a pr prim imel elor or fu func ncţi ţiii mici,, sp Celor mici elemen ele mentar tare, e, obi obiecte ecte şi juc jucări ăriii car caree fav favori orizea zează ză lib liberta ertatea tea de a exp experi erimen menta, ta, und undee exi există stă figuridereferinţăsigureşistabile. vârs rstă tă şc şcol olar ară ă mi mică că şi me medi diee, va Celor de vâ valo lori rifi fica care reaa jo jocu culu luii în se sens ns ed educ ucat ativ iv,, nu do doar ar din pu punct nct de ve vede dere re in instr struct uctiv iv,, da darr ca care re ti tind nde e să va valo lori rifi fice ce po pote tenţ nţial ialul ul fi fiec ecăr ărui uia. a. Es Este te un spaţiu spa ţiuund undee joc jocul ul şi şi juc jucări ăriaa sun suntt mij mijloa loace ce de de exprim exprimare are,, com comuni unicar care, e, schimb schimb,, inf inform ormare are,, şi con constit stituie uie un int interm ermedi ediant ant din dintr tree med mediul iul înc înconj onjură urăto torr (pe (perso rsoane ane,, luc lucrur ruri,i, loc locuri uri,, etc etc.).) şicopii. Pentru adolescenţi, es este te un lo locc de în întâ tâln lnir ire, e, un unde de po pott gă găsi si si sigu gura ranţ nţăă pr prin in in inte term rmed ediu iull j joc ocur urililor or,, mi mijljloa oace celo lorr, ju jucă cări riililor or,, act activ ivit ităţ ăţililor or ad adecv ecvat ate e ca care re au sco scopu pull să co conso nsolilide deze ze pers pe rson onal alit itat atea ea,, un me medi diu u în ca care re să gă găse seasc ascăă co conf nfir irma mare reaa pr prop opri riililor or va valo lori ri sau un unde de să poatăgăsialtevaloriprinintermediulactivităţilorspontane. Pentru adu este te un lo locc un unde de ac aceş eşti tiaa po pott st staa îm împr preu eună nă cu co copi piii lo lorr sa sau u po pott adulţi lţi şi păr părinţ inţii, es trăi într-un context motiv ivaat de schimburi sociale în formă de joc, de informare pe differ di erit ite e te tem me ca carre co corres espu pund nd in intter eres esel elo or lo lorr, prec ecum um şi par arti tici cipa parrea ac acti tivă vă în baz aza a potenţialului,competenţelorşiintereseloracestora. Pentru bătrâni, es este te un sp spaţ aţiu iu un unde de se po pott si simţ mţii vi vita talili pr prin in in inte term rmed ediu iull pr prop opri riei ei tr trăi ăiri ri şi prin pr in in inte term rmed ediu iull ac acti tivi vită tăţi ţilo lorr („ („aa fa face ce”) ”) dr drep eptt co conf nfir irma marre a po pote tenţ nţia ialu lulu luii şi a cr creş eşte teri riii continue. stru ructu ctură ră un unde de pers rsoa oane nele le cu di diza zabi bili lită tăţi ţi sa sau u cu pr prob oble leme me,, lud Pentru pe ludote oteca ca est este e o st există un „spaţiu” în care ajutorul gândit pentru ei nu este doar unul tehni nicc sau de recuperare directă, ci unul care lee-aar oferi posibilitatea de a trăi şi exercita, prin inte in term rmed ediu iull jo jocu culu luii şi a pe pers rsoa oane nelo lorr ca carere-ii su sunt nt ap apro roap ape, e, un unde de tr trăi ăieş eşte te ex expe peri rien enţe ţe de viaţăadecvatenecesităţilorsale. locc un unde de un univ iver ersit sităţ ăţilile, e, ins insti titu tuţi ţiilile e şi ag agen enţi ţiii de ce cerc rcet etar are, e, elevi evi şi st stud uden enţi ţi, un lo Pentru el pott co po cola labo borra, ex expe peri rime ment nta, a, st stud udia ia,, ce cerrce ceta ta pe te teme me de desp spre re de dezv zvol olta tare reaa co copi pilu lulu lui,i, a joculuişiajucăriei. Înconcluzie Ludoteca - serv rviiciu educativ este un med ediiu care oferă posibilitatea de a trăi pozitivschimbările,capeoetapăadezvoltării. c)
Serviciu cu cultural
Ludoteca este un serv rviiciu care nu neagă propriile tradiţii populare, ci ajută să le reg egăs ăsea easc scăă şi tr tran ansf sfor orme me po pote tenţ nţia ialu lull fi fiec ecăr ărui uiaa în într tr-o -o ad adev evăr ărat atăă co como moar ară. ă. În ac acel elaş aşii timp ti mp,, nu ră rămâ mâne ne le lega gată tă de tr trec ecut ut,, ci gă găse seşt şte e în vi viit itor or en ener ergi giaa pe pent ntru ru a da be bene nefi fici ciar arililor or pos osib ibililit itat atea ea de a cr creş eşte te pri rin n in intter erm med ediu iull cu cuno noaş aşte teri rii,i, în învă văţă ţări rii,i, îm îmb bun unăt ătăţ ăţir iriiii st stăări riii gene ge nera rale le,, da darr şi po posi sibi bililita tate teaa de a fa face ce fa faţă ţă,, în co cole lect ctiv iv,, co comp mple lexu xulu luii de pr prob oble leme me ma maii mult sau mai puţin grave care apar în dezv zvo oltarea existenţei umane şi în diferite contextesociale. În ludotecă, cultura foloseşte astfel de mijloace precum jocul, jucăriile, cărţile, 39
exprimarea,muzica,mijloacedecomunicare,povestirea,materieprimăetc. Înconcluzie: · Cult Cu ltur ura a es este te ex expr pres esia ia pe pers rson onal ală ă a po pote tenţ nţia ialu lulu luii fi fiec ecăr ărui ui be bene nefi fici ciar ar „a „aşa şa cumesteel”. Deci De ci,, lu ludo dote teca ca pu pune ne la di disp spo ozi ziţi ţia a mic icililo or ben enef efic icia iari ri un bo boga gatt şi fa fasc scin inan antt mat ater eria iall
format form ativ iv:: co cole lecţ cţiiii de ca carte rte,, di divver erse se ti tipu puri ri de jo joc: c: de in inte telilige genţ nţăă şi di dist stra ract ctiv ive, e, lilibe berre şi coord coo rdona onate te,, ind indivi ividua duale le şi şi de grup grup, spo sportiv rtivee si de ambient ambient,, naţ naţion ionale aleşi şi int intern ernaţi aţiona onale. le..., .., orga or gani niza zarrea va vari riat atel elor or at atel elie iere re de cr crea eaţi ţie, e, ac acti tivi vită tăţi ţi cu cult ltur ural alee, ac acti tivi vită tăţi ţi de re rela laxa xarre: audi au diţi ţiii mu muzi zica cale le,, vi vizi zion onăr ării de fi film lme. e.....,, act activ ivit ităţ ăţii de art artăă dr dram amat atic ică, ă, ob obser serva vare re.. As Astf tfel el,, ea devine dev ine un spa spaţiu ţiu gen genero eross de pr prom omov ovare are a cre creaţi aţiilo ilorr pr propr opriiii ale cop copiil iilor or,, per permit mitee găs găsir irea ea unor un or so solu luţi ţiii al alte tern rnat ativ ive e şi pa parti rtici cipa pati tive ve pe pent ntru ru or orga gani niza zarrea şi ad admi mini nist stra rare reaa tim timpu pulu luii liber lib er şi re respo sponsa nsabil biliza izare rea, a, con consol solida idare reaa rel relaţi aţiilo ilorr din com comuni unitat tatee înt într-u r-un n cad cadru ru poz poziti itivv şi relaxant. Un alt asp speect foart rtee import rtaant ţine de faptul că ludoteca este o „fereast strră” pentr tru u comu co muni nită tăţi ţile le so soci cial ale e de defa favo vori riza zate te,, co cons nsti titu tuin indu du-se -se înt întrr-un un pu punct nct de re refe feri rinţ nţăă at atât ât ca spaţiu,câtşidinpunctdevederepedagogic,social,economicşiculturalpentrucopiişi adulţi adu lţi.. Act Activit ivităţi ăţile le cen centru trului lui lud ludic ic rep repre rezin zintă tă pen pentru tru fie fiecar caree o mo modal dalita itate te de int integr egrare are şi de adaptare, favorizează comunicarea, permit corect ctaarea înt ntrr-o manieră lejeră a anum an umit itor or ca care renţ nţe e al ale e pe pers rson onal alit ităţ ăţiiii co copi pilu lulu luii red educ ucân ând d în într tr-o -o an anum umit ităă mă măsu sură ră (s (sau au chiar depăşind) depăşind) aşa-zisele aşa-zisele„deficien deficienţe ţe sau handic handicapuri apuricultu culturale rale””. „Ludot doteca eca cen centru trulud ludic ico-edu o-educat cativ” iv” a l Asociaţiei„PrieteniiCopiilor” este Proiectul „Lu
primul prim ul pr proi oiec ectt de ac aces estt ge gen n în Re Repu publ blic icaa Mo Mold ldov ova. a. Pri rima ma lu ludo dote tecă că a fos ostt de desc schi hisă să în anull 200 anu 2004 4 - Lu Ludot doteca eca„Abraca Abracadab dabra ra”” în cadr cadrul ul Gim Gimnaz naziul iului ui Int Intern ernat at nr nr.. 1 Chiş Chişină inău u , iar în 200 0055-2200 0077 al alte te ci cinc ncii l udo udote teci ciaau v eni enitt î n î ntâ ntâm mpi pina narrea eaco copi piililor oraf afla laţi ţiîn însi situ tuaţ aţie iede deri risc sc.. Scopul ludotecii ţine de dez voltarea multilaterală a personalităţii copiilor instituţional institu ţionalizaţi izaţi prin activităţi activităţi de educaţ educaţie ie non-f non-forma ormală, lă, urmărindu-se urmărindu-se:: Ofer Of erir irea ea se serv rvic iciiiillor de lud udo ote terrap apie ie pen entr tru u co copi piiiii in inst stit ituţ uţio iona nalliz izaţ aţii pe pent ntru ru · dezvolt dezv oltar area ea psi psihom homoto otorie rie,, cog cogniti nitivă, vă, af afecti ectivă vă şi soc social ialăă a cop copiil iilor or.. Co Copii piiii din ins instit tituţi uţiile ile de ti tip p re rezi zide denţ nţia iall, în jo jocu curi rile le sa sale le re revi vin n me merreu la si situ tuaţ aţiiiile le st stre resa sant nte e tr trăi ăite te an ante teri rior or pe care le reprodu ducc în co con ntinuu, proiect ctâându-le asupra diverse sellor obiect ctee, până se obişnu obi şnuiesc iesccu cu ele eleşi şi le le accept acceptăă ca fiind fiind normal normale. e. De De aceea aceea ludote ludotecar carii/ ii/psih psihol ologi ogiii tr trebu ebuie ie să-i în învveţe pe co cop piii modalit ităăţi noi şi acceptabile de comport rtaare şi manifest staare a emoţiilor, care ar contribui la schimbarea atit itu udinii faţă de propriul „Eu Eu”” (faţă de imag im agin inea ea de si sine ne),), la cr creşt eşter erea ea ni nive velu lulu luii de înc încre rede dere re şi au auto to-a -acc ccep epta tare re,, la de dezvo zvolt ltar area ea abililit ab ităţ ăţiiii de lu luar are e a de deciz ciziil iilor or,, ab abililit ităţ ăţililor or de co cola labo bora rare re,, de re rela laţi ţion onar are e , de re resp spect ectar are e a celo ce lorr d inju in jurr şi ş i co comp mpăt ătim imir ire e aa lor l or, etc. e tc. · Promo Pr omova varea rea edu educaţ caţiei iei alt altern ernati ative ve,, com comple plemen mentar tar pr progr ogramu amului lui şco şcolar lar,, atâ atâtt ca orar cât şi ca metodă de lucru, în cadrul întregii comunităţi în care funcţionează ludoteca(delacopiiilacadredidactice,părinţi,tineri) 40
Respo Resp ons nsab abililiz izaare rea a co com mun unit ităţ ăţiiii fa faţă ţă de ed educ ucaţ aţia ia co copi piililor or pri rin n pr pro omov ovar area ea volunt vol untari ariatu atului lui.. Volu olunta ntarii rii imp implic licaţi aţi în pr proie oiectul ctul„L „Ludo udotec tecaa cen centru tru lud ludico ico-educ -educativ” ativ”au au fost rec ecrrut utaţ aţii di din n ca cadr dru ul st stud uden enţi ţillor de la di divver erse se fa facu cult ltăţ ăţii a Un Univ iver ersi sită tăţi ţiii de St Stat at di din n Moldova, Universităţii Pedagogice de Stat „I. Creangă”, Universităţii Libere Intern Int ernaţi aţiona onale le dinMol din Moldov dova, a, Uni Univer versită sităţii ţiiTTehn ehnice icedin dinMol Moldov dova, a, consid considerâ erându ndu-se -se aa fi cei cei maiînmăsurăpentrurealizareaobiectivelorproiectului. În ludotecă jocu cull în însseamnă conf nfrruntare, di disstracţ cţiie, autodepăşire, perseverenţă, autoeducare, altruism sm,, înc ncrredere, curaj, forţă, echipă, şi lista ar putea continua la nesf ne sfâr ârşi şitt pe pent ntru ru că jo jocu cull ne îm îmbo bogă găţe ţeşt şte e vi viaţ aţa, a, îi dă un se sens ns,, o lo logi gică că,, da dacă că nu cu cum mva pute pu tem m pr priv ivii vi viaţ aţaa în însă săşi şi un jo joc, c, „ Mare Marele le jo joc” c”,, în ca carre su sunt ntem em,, fi fie e că vr vrem em,, fi fie e că nu vr vrem em,, implic imp licaţi aţi cu toţ toţii. ii. Ad Adevă evărat rat spu spunea nea J. Hui Huizin zinga ga că„Jocuri Jocurile le fo fondea ndează ză civ civili ilizaţ zaţia ia şi sun suntt în frunteaconvenţiilorcaregenereazăculturi...” ·
Concluzii: Ludo Lu dote teca ca es este te un se serv rvic iciu iu ca care re,, pr prin in al aleg eger erea ea li libe beră ră şi fo folo losi sire rea a li libe beră ră a
jocului jocul ui şi a juc jucări ăriei, ei, pro promo movea vează ză dez dezvol voltar tarea ea aut autono onomie mieii şi a edu educaţ caţiei iei co copil pilulu ului, i, şi at atun unci ci câ când nd vo vorb rbim im de desp spre re ed educ ucaţ aţie ie,, o în înţe ţele lege gem m aş aşa a cu cum m a văz văzutut-o o So Socr crat ate: e:„A educa edu ca nu nu înseam înseamnă nă a a umple umple un un vas, vas, ci ci a a alimen alimenta ta o o flacăr flacără” ă”. Ludo Lu dote teca ca es este te un se serv rvic iciu iu ca care re,, avân vând d o in inci cide denţ nţă ă ef efect ectiv ivă ă (r (rea eală lă)) as asup uprra procesului de dezvoltare, trebuie să colaboreze cu alte două agenţii care dete de term rmin ină ă ed educ ucaţ aţia ia co copi pilului: fa fam mil ilia ia şi şc şcoa oala la.. Ed Educ ucaţ aţia ia un unui ui cop opil il es este te foa oart rte e compl co mplex exă ă şi doa doarr foa foarte rte puţ puţini ini păr părinţ inţii şti ştiu u să int intervi ervină nă co compe mpeten tent. t. Lud Ludote oteca ca est este e însta în stare re să să explic explice e clar clar ceîns ce înseam eamnă nă a a fi fi un un„bun bun părint părinte” e”. Pen entr tru u a av avea ea o lu ludo dote tecă că bu bună nă es este te ne nevvoi oie e de o do dota tare re bu bună nă cu ju jucă cări riii şi mate ma teri rial ale e var varia iate te,, în st star are e să sa sati tisf sfac acă ă to toat ate e ne nece cesi sită tăţi ţile le co copi pilu lulu lui. i. Da Darr pe pent ntru ru a avea av ea un im impact pact poz poziti itiv v asu asupr pra a vie vieţii ţii co comun munita itare re,, lud ludote oteca ca tre trebui buie e să fie des deschi chisă să pentrutoţi,aceastavapermiteofolosirecâtmaieficientăaacestuip atrimoniu.
41
BIBLIOGRAFIA ·
P. Oste Osterrieth rrieth,, Intro Introduce ducere re in in psiho psihologia logiacopil copilului, ului,E.D E.D.P .P.,., Bucur Bucuresti, esti, 1976 1976 · U.Schiopu,E.Verzea,Psihologiavarstelor,E.D.P.,Bucuresti,1995 · T.. Cret T Cretu, u, Ps Psiholo ihologia gia varstelo varstelorr, edit. Credis, Credis, Bucuresti, Bucuresti,2001 2001 · Wallon,H.,Evolutiapsihologicaacopilului.Bucuresti,E.D.P.,1975 · Pedagogie,Iaşi,EdituraPolirom,1996, Cucoş,Constantin, Pedagogie Didacticamodernă, Cluj-N · Ionesc Ion escu u Mir Miron; on;Rad Radu u Ioa Ioan, n, Didactica Cluj-Napoca apoca,, Editu Editura ra Dacia, Dacia, 2001 2001 · E.C. Liutova, Liutova, G.B G.B.. Moni Monina na“ Treni rening ng efecti efectivnogo vnogovzaim vzaimodei odeistvia stvia s detim detimi” i”,, ed. “Reci”,Sanct-Petersburg 2003 2003 “Reci”,Sanct-Petersburg
E.C.Liutova,G.B.Monina“Şpargalcadleavzroslîh”,ed.”Reci”,Sanct-Petersburg 2005 T.N. Obrazţova Obrazţova“Psihologhi Psihologhiceschie ceschieigrî igrî dlea dlea detei”,ed. detei”,ed.“LADA LADA” M, 2005 · I.Agapov I.Ag apova, a, M. Davîd Davîdova ova“Literat Literaturnîie urnîieigrî igrî dlea dlea detei” detei”,, ed.“LAD · LADA A” M, 2006 · I.Agapova,M.Davîdova“Igrîizadaniadleaciudo-vospitania”,ed.“LADA”M, 2006 · RolandDoron,FrancoiseParot“Dicţionardepsihologie”ed.Humanitas,B2006 ·
·
Л. М. Костин Л.М. Костинa a «Иг «Игров ровая ая терапи терапия я с тре тревож вожным ными и дет детьми ьми», », С-Пб, С-Пб, «Речь» «Речь»,, 2003 2003 · В. Экслайн 'Игровая терапия” терапия”,,” ЭКСМО»М, 2000 2000 · ·
Giorgio Giorg io Bartolu Bartolucci cci „LaLu La Ludot doteca eca””, rev revist istăă sem semest estria rială lă nr nr.1, .1,2 2 anu anull 200 20055 A.Damian„Ludoteca-delajoacălaeducaţiaprinjoc”,Bucureşti,2005
42
Asociaţia “Priet “Prieteni eniii Co Copii piilor” lor” Republica Repub lica Moldov Moldova a Mun.. Chis Mun Chisina inau u MD-2069 Strr. Cal St alea ea Ie Iesi silo lorr 13 13,, of ofic iciu iu 82 Tel el:: (+3 (+373 73 22) 5959-59 59-3 -31 1 Fax ax:: (+ (+373 373 22 22)) 74 74-9 -98-5 8-54 4 www.prieteniicopiilor.md
[email protected] [email protected]
CHIŞ CH IŞIN INĂU ĂU 20 2009 09
