Siguranta Pe Net - Parinti

PPT _ Siguranţa pe Inte rnet _ cadre didactice Slide 2: 2: INTERNETUL: între oportunităţi şi riscuri

Internetul desemnează o reţea, un mediu de comunicare în masă, împreună cu informaţia şi

serviciile care sunt oferite utilizatorilor prin intermediul acestei reţele. Apariţia calculatorului şi a internetului a produs schimbări importante în viaţa de zi cu zi. Calculatorul a devenit un accesoriu indispensabil rutinei zilnice, în prezent fiecare a doua persoană are un calculator, iar fiecare al patrulea are acces la internet. Mai avem la dispoziţie laptopuri, smartphone-uri, televizoare inteligente, console de jocuri, toate conectate la Internet care ne ajută să

ne informăm, să interacţionăm şi să comunicăm fără să ne întâlnim fizic cu alte persoane de la mii de kilometri distanţă. Pentru noua generaţie computerul a devenit cel mai bun prieten. Mulţi părinţi consideră că astfel e mai bine, copilul lor fiind în siguranţă, pentru că nu umblă u mblă pe drumuri. Totuşi există şi cealaltă faţă a monedei şi aici nu vorbim despre problemele de vedere şi de spate cauzate de utilizarea calculatorului. Tot mai multe studii efectuate în ultima perioadă atrag

atenţia asupra pericolelor utilizării internetului, chat-urilor, reţelelor de socializare, jocurilor online, ş.a.: dependenţa, pierderea interesului tinerilor pentru activităţile zilnice, reale şi pentru comunicarea faţă în faţă, oboseală, nervozitate, irascibilitate ş.a. Slide 3: INTERNETUL: între oportunităţi şi riscuri

„A lua informaţii de pe Internet este ca şi cum ai lua apă dintr -un hidrant” (Mitchell Kapor) Slide 4: Situaţia din din România

- 71% dintre copii accesează internetul zilnic; - 42% se număra printre victimele acţiunilor de cyberbullying (hărţuire/ameninţare)

22% dintre adolescenţii care folosesc reţelele sociale (de tipul Facebook sau Hi5) postează într -o -o mare măsură date şi fotografii personale. Ei înregistrează cel mai mare procent la primirea de mesaje sexuale („sexting”) 24% dintre aceştia declară că au văzut sau primit mesaje sexuale on-line. Sursa: Salvaţi copiii Slide 5: Riscuri asociate vârstei utilizatorilor utilizatorilor

Adolescenţii sunt utilizatori tipici ai internetului (Jochen & co. 2006) Motivaţiile adolescenţilor: adolescenţilor: -

Divertisment

PPT _ Siguranţa pe Internet _ cadre didactice -

Interacţiune socială

-

Umplerea timpului

-

Evadare din planul real

-

Informare

(Kaye, 1998, p. 34, în Ebersole, 2000)

Studiile au arătat că cei mai expuşi la riscul de dependenţă de calculator sunt adolescenţii şi adulţii tineri, iar dintre aceştia, băieţii şi cei cu anumite vulnerabilităţi temperamentale cum ar fi timiditatea, stima de sine scăzută, competenţe emoţionale şi sociale scăzute, comportamente de risc (consum de alcool, droguri, joc de noroc patologic), competenţe slabe de gestionare a timpului. Slide 6: De ce preadolescenţii şi adolescenţii sunt mai vulnerabili?

Cortexul prefrontal (acea parte din creier responsabilă pentru planificarea acţiunilor, controlul impulsurilor, organizarea şi abilitatea de a lua decizii responsabile şi de a rezolva probleme) este încă în curs de formare.

Aşadar, în comparaţie cu adulţii, preadolescenţii şi adolescenţii sunt, în medie: mai impulsivi, mai agresivi, mai instabili din punct de vedere emoţional, îşi asumă mai multe riscuri, sunt mai reactivi la stres, mai vulnerabili la presiu nea grupului, mai predispuşi la a subestima efectele deciziilor pe

termen scurt şi lung, au tendinţa de a nu lua în considerare modalităţi alternative de acţiune. Slide 7: Riscuri asociate stilului de folosire a Internetului:

- Dependenţa de Internet: pierderea compulsivă a controlului impulsurilor legate de utilizarea

Internetului (jocuri online, reţele sociale, sesiuni -maraton de navigare pe Internet) care implică în principal dependenţa psihologică de Internet, iar simptomele sunt comparabile cu ale altor comportamente adictive, cel mai apropiat fiind jocul de noroc patologic. Slide 8: Specificul vârstei- Pubertatea/Preadolescenţa (10-14 ani) -

Accelerarea ritmului de creştere, maturizare sexuală;

-

Nevoia de independenţă (a-şi organiza timpul după bunul plac);

-

Spiritul de aventură (legat de curiozitatea specifică acestei vârste), spiritul de explorare

(investigaţia caselor părăsite, a locurilor necunoscute, nepopulate etc).


Nevoia de integrare într-un grup de egali (adoptarea

unor comportamente de risc pentru a

primi respectul şi aprecierea grupului de referinţă) -

“Revolta împotriva adulţilor”

(îndepărtarea de părinţi în favoarea grupului de egali,

atitudine ostilă, de negare a autorităţii: “Tu nu ştii nimic, ai trăit în alte vremuri”) -

Nevoia de afectivitate

(Hipersensibilitate, instabilitate emoţională, exprimarea mai facilă a

sentimentelor prin acţiune decât prin cuvinte, manifestări emoţionale variate şi deosebit de intense: furie, exuberanţă, tristeţe) Slide 8: Adolescenţii (14-18 ani) 

sunt dornici sã încerce senzaţii noi



dezvoltarea rapidă din punct de vedere fizic, emoţional şi social este acompaniată de neîncredere în sine, rebeliune, schimbări de dispoziţie, experimentarea şi asumarea riscurilor;



adoptã uşor comportamente neconformiste, de multe ori la sugestiile prietenilor, din dorinţa de a fi acceptaţi în grup;

 

pãrinţii au o autoritate mai scãzutã în faţa lor; au tendinţa de a ignora şi de a subestima consecinţele comportamentului de risc (cred că sunt invulnerabili, nimic nu li se poate întâmpla);

Slide 9: Riscurile reţelelor sociale -

18% dintre copiii mai mici de 13 ani se afișează pe Facebook, în ciuda interdicției părinților;

-

Un sfert dintre tinerii de până la 18 ani au fost victime ale unor insulte sau bârfe ale unor colegi de rețea;

-

30% au fost „jenați sau șocați” de conținutul pornografic sau violent al unor postări de pe rețelele sociale;

Sursa: Comisia Națională de Informatică și Libertate (CNIL) din Franța Slide 10: Riscurile reţelelor sociale -

Listele impresionante de prieteni pe reţelele de socializare devin un substitut pentru statutul social real, adolescentul nemaifiind motivat să stabilească contacte reale cu alte persoane (retragere socială); relaţiile devin superficiale, instabile, axate pe imaginea /identitatea cosmetizată”;


Verificarea „a ce mai e nou” pe reţea poate deveni un obicei puternic cronofag care suprasolicită capacitatea de rezistenţă psiho-fizică a corpului; găsind atâtea satisfacţii în mediul virtual, adolescentul poate renunţa la activităţile casnice, şcolare, având comportamente explozive iritante, opozante atunci când i se solicită să facă altceva;

-

Serviciile de chat disponibile şi pe mobil oferă adolescenţilor posibilitatea de a fi în permanenţă „conectaţi”, în detrimentul discuţiilor faţă în faţă; generalizarea acestui mod de comunicare expune adolescenţii la riscuri cu privire la intenţiile celor care-i contactează, deficienţe în exprimarea verbală şi non-verbală, la dificultăţi în interpretarea expresiilor faciale sau a tonurilor vocale.

-

Folosirea emoticoanelor, simbolurilor fac mai dificil de receptat mesajul, putând genera confuzii, erori în interpretare, diminuarea vocabularului;

Slide 11: Efectele utilizării calculatorului asupra perceperii realităţii -

Lumea virtuală creată pe computer (jocuri, internet), prin atractivitate, suprastimulare şi caracteristicile de utilizare „prietenoasă”, facilă, îndepărtează copiii şi adolescenţii de lumea reală;

-

Interacţionând cu imagini/personaje simulate, adolescenţii îşi asumă diverse identităţi în interacţiunea cu străinii, pentru a masca inabilităţile, dificultăţile de socializare; identificarea cu această imagine îi face confuzi cu privire la abilităţile lor reale, indecişi, ezitanţi în contactele reale;

-

Limita real-virtual nu mai este clară pentru copii şi adolescenţi.

-

Jocurile pe internet întăresc această integrare a vieţii virtuale.

Slide 12, 13 -

Vom urmări două videoclipuri care prezintă concret modul în care copiii se expun riscului contactării de către persoane necunoscute prin utilizarea Internetului pentru a socializa social networking (de exemplu: Facebook, MySpace, Hi5, etc)

-

cum îţi protejezi intimitatea şi datele personale folosind Internetul şi alte servicii on -line precum chat-ul, instant messaging, blogging etc.?

-

Poţi avea încredere în persoanele care manifestă interes şi înţelegere faţă de propia ta persoană, chiar dacă nu-i cunoşti, de fapt, cu adevărat?


Riscul primirii de mesaje cu conţinut negativ, hărţuirea pe Internet;

Slide 14: Hărţuirea şi abuzul pe Internet

În România, în perioada aprilie 2009 – septembrie 2011 Componenta Helpline din cadrul Programului Sigur. Info a înregistrat peste 650 de apeluri şi sesizări atât din partea copiilor, cât şi a

adulţilor. Media de vârstă a apelanţilor este de 17 ani, preponderente fiind persoanele de sex feminin Slide 15: Riscuri asociate stilului de folosire a Internetului

Dependenţa de Internet: pierderea compulsivă a controlului impulsurilor legate de utilizarea Internetului (jocuri online, reţele sociale, sesiuni -maraton de navigare pe Internet) care implică în principal dependenţa psihologică de Internet, iar simptomele sunt comparabile cu ale altor comportamente adictive, cel mai apropiat fiind jocul de noroc patologic. Slide 16: Efectele dependenţei de Internet: -

Perturbări ale stării de sănătate fizică: obezitate, deformări ale coloanei v ertebrale, sindrom de tunel carpian (durere şi senzaţie de amorţeală în mâini şi la nivelul articulaţiilor mâinii), crize

de epilepsie (prin fotosensibilitate), tulburări de vedere, dureri de cap, ameţeli; -

Tulburări emoţionale şi modificări ale comportamentului: anxietate, depresie, fobie socială, refuz/absenteism şcolar, comportament agresiv, izolare socială, integrarea experienţelor virtuale în viaţa reală şi eşec în plan social (probleme de ataşament faţa de colegi, descreşterea interesului de a comunica cu prietenii offline, faţă în faţă)

- pot crea

oportunitatea pentru implicarea în relaţii necorespunzătoare (inappropriate relationships) (Wells şi Mitchell, 2008) -

Modificări complexe în circuitele cerebrale - „sistemul de recompensă”

Slide 17: Experienţa unei tinere

Slide 18: Ce pot face părinţii pentru siguranţa copiilor/adolescenţilor pe INTERNET? -

Poziţionaţi calculatorul într -o cameră comună, nu în propriul dormitor al copilului.


Faceţi împreună cu copilul dumneavoastră conturi de e-mail şi chat. Asiguraţi-vă că ştiţi adresele şi parolele lor şi aveţi grijă ca aceştia să nu posteze online informaţii personale.

-

În mod regulat, verificaţi împreună cu copilul/adolescentul lista lui de prieteni. Interesaţi -vă de prietenii lui din mediul virtual aşa cum vă interesaţi de cei din viaţa reală.

-

Discutaţi despre riscurile utilizării Internetului, despre cyberbullying cu copilul/adolescentul, întrebaţi-l dacă a întâlnit astfel de experienţe.

-

Explicaţi-i că nu va fi pedepsit dacă i se întâmplă să fie hărţuit. Frica de a i se lua telefonul sau de a nu mai putea petrece timp la calculator îi face pe copii/adolescenţi să ascundă astfel de întâmplări faţă de părinţi.

Slide 19: Ce pot face părinţii pentru siguranţa copiilor/adolescenţilor pe INTERNET? -

Colaboraţi cu profesorul diriginte, monitorizând starea psiho-fizică a adolescentului, comportamentele sale în mediul şcolar;

-

Monitorizaţi semnele care pot indica faptul că petrece în mod excesiv timpul la calculator: scăderea puterii de concentrare, iritabilitate, ostilitate, dureri de cap, oboseală, ochi injectaţi, cearcăne, postură necorespunzătoare, dureri de spate, creşterea greutăţii, folosirea telefonului mobil în timpul efectuării temelor;

-

Cei care joacă diverse „jocuri” în reţelele de socializare pot prezenta diverse semne: izolare, retragere socială, tristeţe accentuată, gânduri obsesive referitoare la moarte – „La ce bun să mai trăieşti?” - dificultăţi de comunicare, sentimente de inutilitate, devalorizare, desene sau simboluri făcute pe mâini, urme pe gât (pentru a le masca poartă haine cu guler înalt)

-

Pentru mai multe informaţii consultaţi, de exemplu: http://oradenet.salvaticopiii.ro/

Siguranta Pe Net - Parinti

Recommend Documents