Ghid Guta

Totul despre guta si dieta

Ce este guta?

renale. In plus, aproximativ jumatate din bolnavii de guta sunt supraponderali.

Guta este un tip de artrita. Este cauzata de existenta unor concentratii mari din substanta chimica numita acid uric in sange. Acidul uric este un produs rezidual creat in urma descompunerii purinelor in organism (purinele sunt un tip de proteina ce se gaseste in multe alimente si in toate celulele corpului tau). Nivelul inalt de acid uric in sange poate apare daca, de exemplu, rinichii nu pot il elimina in mod eficient, in cazul unei maladii genetice rare, sau daca dieta si stilul tau de viata favorizeaza producerea unor cantitati mari de acid uric. Daca nivelul de acid uric este mare pe durate de timp extinse, pot incepe sa se formeze in tesuturi cristale asemanatoare cu acele, rezultatul fiind articulatii umflate si dureroase. Dieta joaca un rol important atat in aparitia gutei cat si in reducerea posibilitatii de a suferi ulterior de pusee dureroase (crize) de guta. Daca deja suferiti de guta, o dieta bogata in purine poate creste de 5 ori riscul de a suferi de crize de guta. Sunt

alte

afectiuni

asociate

cu

imbolnavirea de guta? Nivelul crescut de acid uric este intalnit si in cazul altor afectiuni, iar persoanele care sufera de guta pot avea si valori marite ale colesterolului, trigliceridelor (un tip de grasimi din sange), tensiunii precum si toleranta scazuta la glucoza. Acest lucru indica probabilitatea crescuta de a avea (sau de a dezvolta ulterior) diabet de tip 2, sindrom metabolic si afectiuni

Obezitatea centrala (cu localizare in jurul mijlocului/taliei) creste si ea riscul prezentei unor substante inflamatorii in sange. Acest lucru poate agrava suplimentar crizele de guta si, deopotriva, poate mari riscul de a dezvolta o afectiune cardiaca, diabet si sindrom metabolic. Pentru informatii suplimentare referitoare la guta si bolile asociate se poate descarca „Totul despre guta si alte probleme de sanatate” de pe www.ukgoutsociety.org.

Pierderea in greutate poate fi de ajutor in cazul gutei? Simpla pierdere in greutate poate reduce nivelul de acid uric in sange si numarul de crize suferite. Pierderea in greutate va ajuta, de asemenea, la reducerea stresului generat de greutatea excesiva asupra articulatiilor purtatoare: sold, genunchi, glezna si picioare (laba piciorului). Totusi este importanta evitarea dietelor drastice, deoarece privarea de hrana pe perioade lungi si perderea rapida in greutate pot creste nivelul de acid uric si pot declansa crize de guta dureroase. Cea mai buna modalitate de scadere a greutatii in siguranta si de mentinere a unei greutati sanatoase este combinarea unei alimentatii echilibrate cu activitatea fizica regulata. Ce alimente trebuie evitate? Deoarece acidul uric este format in organism prin descompunerea purinelor provenite din dieta, se recomanda reducerea cantitatilor de 1

alimente consumate care au concentratii mari de purine.

De cate proteine avem nevoie?

Alimente cu valori mari de purine (de evitat): -

Maruntaie - ficat, rinichi, inima, momite; Vanat – fazan, iepure, caprioara; Peste gras – ansoa, hering, macrou, sardine, sprot, pastrav, plevusca; Fructe de mare – in special midii, crabi, creveti si alte scoici, icre, caviar; Extract/derivate din carne si drojdie – marmite, pasta Bovril, sosuri din comert si bere.

In general avem nevoie de aproximativ 1 g proteine pentru fiecare kg din greutatea corpului (o persoana care cantareste 70kg are nevoie de numai 70g proteine zilnic), in cazul in care nui urmati o dieta cu restrictii de proteine – de exemplu unele persoane care sufera de afectiuni renale trebuie sa reduca aportul de proteine. Iata cateva exemple de continut [proteic al alimentelor: -

Alimente cu valori medii de purine (de consumat cu moderatie): -

-

Carne – vita, oaie/miel, porc; Pasare – pui si rate; Mazare uscata, fasole boabe si legume deshidratate fasole boabe semipreparata, fasole rosie, soia si mazare, etc; Ciuperci si micoproteine – proteina vegetala; Unele legume – sparanghel, conopida, spanac; Cereale integrale – tarate, tarate de ovaz, paine integrala.

Alimente cu valori scazute de purine: -

Produse lactate – lapte, branza, iaurt, unt; Oua; Paine si cereale (cu exceptie produselor integrale); Paste fainoase si taietei; Fructe si legume (a se vedea lista cu produse cu valori medii de purine).

-

100 g (3.5 oz) piept de pui contine 22 g proteine; 100 g file de cod contine 21 g proteine; Un ou mare contine 6 g proteine; 30 g (1 oz) cascaval contine 8 g proteine; 30 g branza de vaci contine 14 g proteine; 30 g migdale contin 5 g proteine.

Proteinele constituie un element important al dietei, ele ajuta la crestere si regenerare, dar si ca sursa de energie. In afara de asta, consumul unei cantitati suficiente de proteine imbunatateste satietatea (cat de satui ne simtim dupa ce mancam) si controlul nivelului de zahar in sange. Totusi deoarece este important sa utilizam cu prudenta in alimentatie produsele cu valori mari si medii de purine, cel mai bine este sa combinam sursele de proteina animala cu cele vegetale. Studiile au demonstrat ca dietele vegetariene cu consum mare de alimente cu valori mari de purine (ex. linte) au probabilitate mai mica de a conduce la imbolnavire de guta. 2

In plus carnea rosie este o sursa importanta de fier si este rapid absorbita de organism. Alte alimente precum ouale si leguminoasele contin fier, dar intr-o formula dificil de asimilat de catre organism. Totusi absorbtia fierului poate fi imbunatatita prin consumul de alimente cu continut mare de vitamina C in cadrul aceluiasi pranz, de ex. adaugati langa omleta ardei rosii si verzi. Unele persoane constata ca anumite alimente cum ar fi capsunile, portocalele, rosiile si nucile le declanseaza crize de guta, cu toate ca nu au continut mare de purine. Desi nu exista suficiente informatii care sa justifice acest lucru, probabil ca este mai bine ca persoanele care au experimentat acest fenomen sa evite alimentele respective.

acid uric din sange, precum si inflamatiile care apar datorita gutei. Dieta sanatoasa este cheia O dieta echilibrata este importanta pentru toata lumea. Regimul alimentar echilibrat ajuta la mentinerea sub control a greutatii si ofera nutrientii necesari pentru pastrarea sanatatii. Zilnic ar trebui consumata o gama diversa de alimente din toate cele patru grupe principale, asta insemnand: 



De cate proteine avem nevoie? Studiile au demonstrat ca persoanele a caror dieta este bogata in vitamina C sunt mai putin predispuse sa se imbolnaveasca de guta. De asemenea administrarea de vitamina C ca supliment in dieta (500-pana la 1500 mg/zi) poate reduce nivelul de acid uric in sange. Acest lucru se realizeaza prin favorizarea eliminariiacidului uric prin intermediul rinichilor. Daca luati in calcul administrarea suplimentelor alimentare, discutati intotdeauna cu medicul dvs., deoarece vitamina C (rar) interactioneaza cu alte medicamente prescrise. Vitamina C poate cauza la unele persoane o tendinta spre diaree. Visinele si sucul de visine au fost folosite ca remediu natural impotriva gutei, iar cercetarile stiintifice au demonstrat ca un anumit tip de cirese pot reduce nivelul de







Cantitati mari de legume si fructe – este foarte important consumul a cel putin 5 legume sau fructe/zi, deoarece acestea ofera fibre, vitamine, minerale si fitonutrienti esentiali pentru sanatate. Cantitati mari de paine, alte cereale si cartofi – incercati sa consumati produse integrale si folositi cartofii cu tot cu coaja pentru a va asigura vitaminele, mineralele si fibrele de care aveti nevoie. Cantitati moderate de carne, peste si alternative – evitati consumul de portii mari – aveti grija ca la restaurente se servesc adesea portii de 8 oz(=240 gr) de carne pentru un fel principal. Cantitati moderate de lactate – cantitatea recomandata este de trei portii de produse lactate /zi, de ex. Un pahar de lapte de 200 ml, un borcanel de iaurt si 30 mg (marimea unei cutii de chibrituri) de cascaval/branza tare. Reduceti sau eliminati produsele alimentare intens procesate si bauturile (a se vedea mai jos). 3

Evitati

alimentele

indulcite

si

bauturile Alimentele si bauturile indulcite cu fructoza (adesea identificate pe eticheta sub numele de sirop de glucoza-fructoza sau sirop de porumb) precum si bauturile racoritoare cu indulcitori cresc riscul de imbolnavire de guta precum si numarul de crize de guta. Bauturile racoritoare cu indulcitori si multe din sucurile de fructe din comert (in special cele fabricate din concentrate)sunt un slab inlocuitor al fructelor, caci nu contin fibre si sunt efectiv „calorii goale”. Fiti, de asemenea, atenti la achizitionarea de gemuri si condimente indulcite. Multi producatori folosesc in prezent sirop de glucoza-fructoza (cunoscut si sub numele de sirop de porumb cu continut ridicat de fructoza), deoarece este mai ieftin decat zaharul din trestie de zahar sau din sfecla de zahar. Dietele bogate in carbohidrati rafinati (usor de digerat), de ex. paine alba, paste fainoase din faina alba, orez alb, biscuiti si prajituri maresc riscul de a dezvolta diabetul de tip 2 si sunt in stransa legatura cu obezitatea. De aceea, incercati sa evitati bauturile racoritoare cu indulcitori si reduceti cantitatea de zahar consumata in alt mod decat din fructe proaspete. Pot sa consum alcool? Consumul de alcool mareste riscul de a dezvolta guta si poate declansa o criza de guta subita daca deja suferiti de guta. Alcoolul poate creste nivelul de acid uric in sange in diverse moduri si astfel poate declansa o criza de guta. Multe sortimente de bere contin cantitati mari de purine din procesul de fermentare iar alcoolul

stimuleaza producerea de acid uric de catre ficat. Mai mult decat atat, alcoolul este transformat in acid lactic de catre organism, iar acesta influenteaza eliminarea acidului uric din corp de catre rinichi. Desi este posibil ca persoane care sufera de guta sa se simta bine si fara sa devina abstinente, reducerea consumului de alcool este importanta mai ales in cazul in care cantitatile consumate depasesc limitele recomandate pentru sanatate si anume 21 unitati pe saptamana pentru barbati si 14 unitati/saptamana pentru femei. 1 unitate este considerata echivalentul a: 

  

½ pinta (285 ml) de bere, bere lager sau cidru de tarie standard (3-4% alcool/vol.) 1 pahar de vin de 125 ml (11%, 100 ml pentru vinuri mai tari) 1 masura de alcool (25 ml) 1 masura de cherry sau vin alcoolizat (50 ml)

Sunt unele tipuri de alcool mai bune decat altele? Conform unui studiu, riscul de a dezvolta guta este mai mare la consumatorii de bere care consuma in mod regulat cantitati moderate decat la cei care consuma cantitati echivalente de alcool sub forma de bauturi spirtoase sau vinuri. Guta a fost de 2,5 ori mai frecventa la persoanele care beau doua sticle de bere pe zi, in timp ce consumul a doua pahare de vin nu a fost asociat cu riscul de imbolnavire de guta.

4

Ce efect are berea cu continut redus de alcool?

persoanele care au consumat aceleasi cantitati de ceai.

Nu avem informatii despre studii specifice asupra consumului de bere cu continut redus de alcool, dar e posibil ca riscul de a provoca guta sa fie mai mic.

Pentru mai multe informatii si alte resurse utile:

Exista vreo legatura intre guta si

Societatea pentru Guta UK, PO Box 527, Londra WCIV 7YP

bautul

excesiv

ocazional

(petreceri)? Unele persoane sustin ca li s-au declansat crize de guta dupa cate o betie puternica. Intr-adevar s-a stabilit clar faptul ca ingerarea unei cantitati mari de alcool intr-o perioada scurta de timp (betie, chef) provoaca crize de guta la persoane care sufera de guta si iau medicamente pentru prevenire acestora.

Website:www.ukgoutsociety.org E-mail: [email protected]

Ar trebui sa beau multa apa? Da, consumul de lichide reduce posibilitatea de formare a cristalelor in rinichi. Ca regula generala, este recomandat consumul a 8 pahare mari de apa pe zi (1,5 l). Toate lichidele, cu exceptia alcoolului, intra in acest aport de lichide, inclusiv bauturile care contin cofeina, precum ceaiul si cafeaua. Cofeina poate actiona ca un diuretic usor, ceea ce inseamna ca veti urina mai des. Cu toate acestea consumatorii de ceai si cafea dezvolta o toleranta naturala la cofeina si vor suferi doar o usoara deshidratare in cazul unui consum mai mare decat cel obisnuit. Cofeina in sine este posibil sa nu aiba nici o influenta directa asupra riscului de dezvoltare a gutei, deoarece cercetarile efectuate au aratat ca spre deosebire de consumul de ceai, consumul de cafea ar putea fi asociat, la unele persoane, cu un nivel mai scazut de acid uric in sange, spre deosebire de

5