FORMULARUL BELLAK PENTRU T.A.C.
Pentru înregistrarea şi analiza Testului de Apercepţie pentru Copii
Numele
Sexul
Data
Vârsta
Educaţie
După obţinerea poveştilor, se analizează fiecare, folosind variabilele din stânga paginii 2. Nu orice poveste va furniza informaţii referitoare la fiecare variabilă: variabilele sunt prezentate ca un cadru de referinţă pentru a evita să scăpaţi din vedere vreuna vreuna din din dimensiun dimensiuni. i. După ce toate cele zece poveşti au fost analizate, este simplu să verificaţi de la stânga spre dreapta fiecare variabilă pentru toate poveştile şi să notaţi un sumar integrativ pe pagina 4, în rubrica corespunzătoare. Astfel se obţine o imagine finală aproape imediat. Apoi, Apoi, ţinând ţinând pagina pagina 4 desfăşur desfăşurată ată,, poate poate fi scris Raportul final: Concluzii diagnostice şi recomandări, pe pagina 1, în concordanţă cu cele notate la pagina 4. Pagina 6 oferă spaţiu pentru orice adnotare suplimentară. Poveştile pot fi capsate în interiorul formularului, la pagina 5. Pentru instrucţiuni suplimentare a se vedea manualul.
Raportul final: Concluzii diagnostice şi recomandări
Copyright, 1955 Leopold Bellak, M.D. Revizuit 1992
Publicat de Editura PROFEX
Bucureşti - 2005
Povestea nr. 1 1. Tema principală: (nivel diagnostic: dacă se doreşte un nivel descriptiv şi interpretativ, se utilizează o ciornă sau pagina 6)
abilităţi sex înclinaţii 2. Eroul principal: vârstă interese trăsături imagine corporală. si/sau imagine de sine .adec vare (_, _, ) 3. Principalele nevoi şi pulsiuni ale eroului: a) nevoi comportamentale ale eroului (în poveste): implicând: b) personaje, obiecte sau situaţii introduse: implicând nevoia de / de a: c) personaje, obiecte sau situaţii omise: implicând nevoia de / de a:
4. Concepţia despre mediul (lumea) din jur ca: 5. Relaţii obiectale interpersonale: a) Personajele parentale (m şi reacţia subiectului la a) este b) Personajele adm irate (m şi reacţia subiectului la b) este c) Personajele copii (m_ şi reacţia subiectului la c) este
) sunt văzute ca sunt văzute ca
_) sunt văzute ca_
6. Conflicte semnificative: 7. Natura anxietăţilor: (_) de rănire fizică şi/sau de pedepsire de dezaprobare de absenţă sau pierdere a afecţiunii sau de boală sau rănire de a fi părăsit sau de deprivare de a fi copleşit sau lipsit neputincios de singurătate de-a fi devorat altele 8. Principalele defense împotriva conflictelor şi temerilor: (_) refularea formaţiunea reacţionată scindarea regresia denegarea introiecţia izolarea anularea retroactiva altele raţionalizarea 9. Adecvarea supraeuiui manifestată prin „pedeap să" pentru „crimă" fiind: (..) corespunzătoare necorespunzătoare prea severă (indicând şi iminenţa pedepsirii) inconstantă prea slabă de asemenea: pauze sau răspunsuri întârziate balbism alte manifestări ale intruziunii supraeuiui 10. Integrarea eului, manifestată în: (_, _, ) Eroul: adecvat inadecvat Sfârşitul: fericit nefericit realist nerealist Controlul pulsiunilor Procesele gândirii relevate de intrigă fiind: (_, _, stereotipe originale complete incomplete sintetice concrete Inteligenţă Nivel de maturitate Semne organice
) corespunzătoare necorespunzătoare _ contaminate
2
Povestea
nr. 2
Povestea nr. 3
Povestea nr. 4
Povestea nr. 6
Povestea nr. 5
3
Povestea nr. 7
Povestea nr. 8
Povestea tir. 9
Povestea nr. 10
SUMAR 1-3. Structuri şi pulsiuni inconştiente ale subiectului (pe baza variabilelor 1-3)
4. Concepţia asupra lumii: 5. Relaţiile cu ceilalţi:
6. Conflicte semnificative: 7. Natura anxietăţilor:
8. Principalele defense utilizate:
9. Structura supraeului:
10. Integrarea şi forţa eului:
4
EVALUAREA FUNCŢIILOR EULUI DIN DATELE T.A.C.
1.
Testarea realităţii
Funcţiile eului
FUNCŢIILE EULUI ŞI COMPONENTELE LOR Componente
2. Judecata 3. Simţul realităţii 4. Organizarea şi controlul pulsiunilor, afectelor şi tendinţelor 5. Relaţii obiectale 6. Procesele gândirii 7. Regresia adaptativă în serviciul eului
Distincţia între stimul ii interiori şi cei exteriori Acurateţea precepţieii - Conştientizare reflectivă şi testarea realităţii interioare Anticiparea consecinţelor - Manifestarea acestei anticipări în comportament - Conformitate emoţională a acestei anticipări Gradul de derealizare Gradul de depersonalizare Identitate şi stimă de sine - Claritatea graniţelor între sine şi lume Caracterul direct al exprimării pulsiunilor Eficienta mecanismelor de amânare Gradul şi tipul de relaţionare Primitivism (alegeri de obiect de tip ataşament narcisic sau simbiotic) Măsura în care ceilalţi sunt priviţi ca independenţi de sine însuşi - Constanţa de obiect Memoria, concentrarea şi atenţia Capacitatea de conceptualizare Procesele primare/secundare Relaxarea regresivă a acuităţii cognitive Configuraţii noi Creativitate
8. Funcţionarea defensivă 9. Bariera pentru stimuli 10. Funcţionarea autonomă 1 1. Funcţionarea sintetic-integrativă 12. Stăpânire - competenţă 13. Supraeu 14. Pulsiuni
Slăbiciunea sau forţa defcnselor Succesul şi eşecul defenselor Pragul de sensibilitate la stimuli Eficienţa administrării unui aflux exagerat de stimuli Gradul de libertate în privinţa sistemelor de autonomie fundamentale Gradul de libertate în privinţa sistemelor de autonomie auxiliare Gradul de reconciliere sau de incongruenţă Gradul de relaţionare a evenimentelor Cât este de competent Cât este de eficient în stăpânirea mediului ambiant Forţă, interferenţă adaptativă Prea tare. prea slab. inconstant Agresive, libidinale, cu rol adaptativ Prea puternice, prea slabe, inadecvate
In analiza poveştilor, este util să avem în minte funcţiile de mai sus (dedesubt există un spaţiu pentru notiţe). NOTE REFERITOARE LA FUNCŢIILE EULUI OBSERVATE ÎN COMPORTAMENTUL LA TEST ŞI ÎN RĂSPUNSURI:
Când simţiţi nevoia de notiţe mai amănunţite asupra oricărei povestiri (de exemplu, asupra temei principale), vă rugăm să utilizaţi această pagină. (Paginile pe care au fost înregistrate povestirile la T.A.C. pot fi incluse sau ataşate acestui formular.)
6
