Fiinta Umana Si Nursingul

FIINTA UMANA SI NURSINGUL

Instr. Nursing : OSTROVEANU ROXANA JANINA Scoala Postliceala “Sfantul Stefan” Craiova

1

Cap. I 

 Nevoile fundamentale Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazeaza pe definitia celor 14 nevoi fundamentale, cu componentele bio-psiho-sociale, si culturale ale individului. Atingerea de catre pacient a independentei in satisfacerea acestor nevoi este telul profesiei de asistenta medicala. Pentru a aplica modelul conceptual al Virginiei Henderson, asistenta trebuie sa stie ca o nevoie fundamentala este o necesitate vitala, esentiala a fiintei umane pentru a- si asigura starea de bine, in apararea fizica si mentala. Cele 14 nevoi fundamentale sunt: 1. Nevoia Nevoia de a respira respira si a avea o buna buna circulat circulatie ie 2. Nevoia Nevoia de aman amanca ca si abea abea 3. Nevo Nevoia ia de a elim elimin ina a 4.  Nevoia de a se misca si a avea o buna postura 5. Nevoia Nevoia de a dorm dormii si a se odih odihni ni 6. Nevoia Nevoia de a se imbr imbraca aca si si dezbra dezbraca ca 7. Nevoia Nevoia de a-si mentine mentine temperat temperatura ura corpului corpului in limite limite normale normale 8. Nevoia Nevoia de a fi curat, curat, ingriji ingrijit, t, de a-si proteja proteja tegument tegumentele ele si mucoasele mucoasele 9. Nevoia Nevoia de a evit evita a peric pericole olele le 10.Nevoia de a comunica 11.Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori, de a practica religia 12.Nevoia de a fii preocupat in vederea realizarii 13.Nevoia de a se recrea 14.Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea. Fiecare din aceste nevoi comporta diferite dimensiuni ale fiintei umane, si anume: -o dimensiune biologica - o dimensiune psihologica - o dimensiune sociologica -o dimensiune culturala - o dimensiune spirituala Cele 14 nevoi fundamentale imbraca forme foarte f oarte variate dupa individ, starea sa de sanatate, maturitatea sa, obiceiuri personale si culturale. Fiecare nevoie prezinta componente bio-fizico-socio-culturale. 2

Cap. I 

 Nevoile fundamentale Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazeaza pe definitia celor 14 nevoi fundamentale, cu componentele bio-psiho-sociale, si culturale ale individului. Atingerea de catre pacient a independentei in satisfacerea acestor nevoi este telul profesiei de asistenta medicala. Pentru a aplica modelul conceptual al Virginiei Henderson, asistenta trebuie sa stie ca o nevoie fundamentala este o necesitate vitala, esentiala a fiintei umane pentru a- si asigura starea de bine, in apararea fizica si mentala. Cele 14 nevoi fundamentale sunt: 1. Nevoia Nevoia de a respira respira si a avea o buna buna circulat circulatie ie 2. Nevoia Nevoia de aman amanca ca si abea abea 3. Nevo Nevoia ia de a elim elimin ina a 4.  Nevoia de a se misca si a avea o buna postura 5. Nevoia Nevoia de a dorm dormii si a se odih odihni ni 6. Nevoia Nevoia de a se imbr imbraca aca si si dezbra dezbraca ca 7. Nevoia Nevoia de a-si mentine mentine temperat temperatura ura corpului corpului in limite limite normale normale 8. Nevoia Nevoia de a fi curat, curat, ingriji ingrijit, t, de a-si proteja proteja tegument tegumentele ele si mucoasele mucoasele 9. Nevoia Nevoia de a evit evita a peric pericole olele le 10.Nevoia de a comunica 11.Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori, de a practica religia 12.Nevoia de a fii preocupat in vederea realizarii 13.Nevoia de a se recrea 14.Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea. Fiecare din aceste nevoi comporta diferite dimensiuni ale fiintei umane, si anume: -o dimensiune biologica - o dimensiune psihologica - o dimensiune sociologica -o dimensiune culturala - o dimensiune spirituala Cele 14 nevoi fundamentale imbraca forme foarte f oarte variate dupa individ, starea sa de sanatate, maturitatea sa, obiceiuri personale si culturale. Fiecare nevoie prezinta componente bio-fizico-socio-culturale. 2

Cele 14 nevoi formeaza un tot: a considera o nevoie facand abstractie de celelalte constituie o negatie a “totului”; a incerca sa separi fizicul de psihic e inutil. Dupa conceptual Virginiei Henderson, scopul ideal al profesiunii de asistenta este independenta persoanei in satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale. Independenta si dependenta in satisfacerea nevoilor fundamentale Ca sa-si mentina un echilibru fiziologic si psihologic, pacientul trebuie sa atinga un nivel minim de satisfacere a nevoilor sale. Independenta la adult reprezinta atingerea unui nivel acceptabil in satisfacerea satisfacerea nevoilor   prin actiuni pe care le indeplineste individual insusi(singur) , fara ajutorul unei alte  persoane.Independenta este deci satisfacerea uneia sau mai multor nevoi prin actiuni  proprii, indeplinite de persoana insasi. Pentru copii, independenta se considera si atunci cand nevoile sunt indeplinite cu ajutorul altora in functie de faza de crestere si de dezvoltare a copilului. Dependenta reprezinta incapacitatea persoanei de a adopta comportamente sau de a indeplini singur, fara ajutorul unei alte persoane, actiuni care sa-i permita un nivel acceptabil in satisfacerea nevoilor astfel incat sa fie independent. Originea probabila a acestei dependente este o lipsa de forta(cand f orta(cand pacientul nu poate) , lipsa de vointa(cand nu nu vrea), lipsa de cunoastere( cand pacientul pacientul nu stie cum sa actioneze actioneze  pentru satisfacerea nevoilor fundamentale). Manifestarea de dependenta .Atunci cand o nevoie fundamentala este nesatisfacuta din cauza unei surse de dificultate, apar una sau mai multe manifestari de dependenta. Acestea sunt semen observabile ale unei anumite incapacitate a persoanei de a raspunde prin el insusi la aceasta nevoie. Tipuri de dependenta si nivelul de interventie Dependenta poate sa intereseze aspectul biologic, psihologic, social, cultural si spiritual al finite umane. Pacientul poate sa prezinte patru forme de dependenta: -potentiala -actuala -descrescanda -permanenta. 1. Potentiala – atunci cand problema de dependenta este posibil sa apara din cauza unor   predispozitii , iar in acest caz trebuie tr ebuie  planificata o interventie. 2. Actuala – atunci cand problema este prezenta, dependenta este actuala, iar in acest caz actiunile vor fi corective. 3. Descrescanda – cand dependenta pacientului se reduce este in descrestere, iar rolul asistentei in caz este de a sustine acest progres si de a ajuta pacientul sa-si regaseasca  gradul optimal de autonomie . 3

4. Permanenta – atunci cand , in ciuda ingrijirilor din partea asistentei, problema nu poate fi corectata si dependenta este  permanenta sau cronica. Rolul asistentei este in acest caz  suplinirea a ceea ce el nu poate face independent si de a-l ajuta sa se adapteze in aceste limite. Sursele de dificultate Sursele de dificultate se definesc ca fiind cauza dependentei, adica, orice obstacol major  care impiedica satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale . Sursele de dificultate pot fi cauzate de: 1.Factori de ordin fizic 2. Factori de ordin psihologic 3. Factori de ordin social 4. Factori de ordin spiritual 5. Factori legati de insuficiente cunostiinte. 1.Sursele de dificultate de ordin fizic cuprind toate obstacolele( piedicile) fizice de natura intrinseca sau extrinseca ce influenteaza negative satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale.Sursele de dificultate intrinseci provin de la individul insusi( ex. oparalizie, o  problema metabolica, o infectie etc) . Sursele de dificultate extrinseci cuprind cuprind agenti externi care in contact cu organismul uman impiedica functionarea normala( ex. sonda nazo-gastrica sau vezicala care cauzeaza iritatii, pansament compesiv, o imobilizare, etc) . 2.Sursele de dificultate de ordin psihologic cuprind sentimente si emotii , adica starile sufletesti si intelectuale care pot influenta satisfacerea anumitor nevoi fundamentale ( tulburari de gandire, anxietate, stress, situatie de criza, doliu, etc.) . Manifestarile de dependenta de la acest nivel pot afecta toate nevoile. 3.Sursele de dificultate de ordin social cuprind problemele de incadrare in comunitate. Ele se pot prezenta sub forma de modificari ale rolului social( serviciu nou, somaj), dificultati de comunicare, probleme de adaptare la o cultura, sentiment de respingere etc. Sursele de dificultate de ordin social pot sa afecteze calitatea vietii si pot fii surse de stres, de depresie, de malnutritie etc. 4.Sursele de dificultate de ordin spiritual constau in aspiratiile spirituale, revolta persoanei asupra sensului vietii, intrebari religioase, filosofice, limite in practicarea religiei care-i dau  persoanei insatisfactii. Au repercursiuni, in special, asupra persoanelor in varsta sau la muribunzi. 5. Sursele de dificultate legate de lipsa de cunostiinte. Este necesar sa se acorde pacientului informatii pentru cunoasterea de sine, cunostiinte despre sanatate si boala, cunoasterea celorlalte personae, cunoasterea mediului soci 4

Cap. II 

 Procesul de ingrijire Procesul de ingrijire( nursing) este o metoda organizata si sistemica de activitate care  prrmite acordarea de ingrijiri fiecarui individ. In acelasi timp este un proces mental compus din mai multe etape ordonate logic, in scopul obtinerii independentei pacientului sau ameliorarii dependentei. Aplicarea cadrului conceptual al Virginiei Henderson in procesul de nursing usureaza identificarea nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social, cultural si spiritual; usureaza identificarea surselor de dificultate sau a cauzelor, permite stabilirea interventiilor de nursing capabile sa reduca aceste cause in scopul obtinerii pe cat posibil autonomia  pacientului. Etapele procesului de nursing: A. Culegerea de date( anamneza); B. Analiza si interpretarea datelor culese ( stabilirea diagnosticului de nursing); C. Planificarea ingrijirilor; D. Implementarea ingrijirilor; E. Evaluarea pacientul A. Culegerea de date sau anamneza.

Aceasta etapa permite crearea unei imagini despre pacient privit in globalitatea sa( bio psiho-socio culturala si spirituala) ; este un process continuu , in sensul ca, pe tot  parcursul activitatii sale, asistenta nu inceteaza de a observa, de a intreba si de a nota date privind fiecare pacient. Culegerea datelor da posibilitatea asistentei sa-si stabileasca interventiile de nursing. Datele sau informatiile culese de asistenta pot fii obiective, adica sunt observate de nursa, si subiective, adica sunt expuse de pacient. Culegerea datelor cuprinde: date continand informatii trecute, date continand informatii actuale, date legate de viata pacientului, de obiceiurile sale, date legate de anturajul sau si de mediul inconjurator. Datele se clasifica in: - date relative stabile = nume, prenume, varsta, sex, starea civila, obiceiuri  personale( alimentatie, ritmul de viata), antecedente legate de sanatate( APF, APP, AHC), grup sanguine, Rh, deficite senzoriale( hipoacuzie, mutism), proteze( dentare, de  picior, de mana), reactii alergice( penicilina, medicamente), reteaua de sustinere a  pacientului( rude, nr. de telefon). - date variabile = ele sunt in dinamica( se schimba) si necesita o permanenta reevaluare din partea nursei. Sunt date despre temperatura, tensiune arteriala, puls, frecventa respiratorie, apetit, eliminarea, somnul, miscarea, reactii alergice, inflamatii, infectii, 5

durere, oboseala, reactii la tratamente administrate, religia de care apartine pacientul in masura in care afecteaza actul de nursing. ANOREXIE = lipsa poftei de mancare INAPETENTA= scaderea apetitului BULIMIE = senzatie exagerata de foame Surse de informatie: -sursa directa : pacient. -sursa indirecta : membrii echipei de sanatate, apartinatorii, prieteni, dosarl medical ( foaia de oservatie). Mijloace de obtinere a informatiilor: a) observarea; b) interviul; c) consultarea surselor secundare. Observarea este mijlocul de baza folosit de asistenta, bazandu-se pe cele 5 simturi (vaz, auz, miros, simt tactil si mai putin gustul) cu care se obtin senzatii si  perceptii la nivelul scoartei cerebrale si determina pornirea unei actiuni. Observarea este un proces mintal activ. Dezavantajul il reprezinta subiectivismul celui care observa, determinat de starea analizatorilor lui de emotii. Trebuie sa fim constienti de aceasta doza de subiectivism si sa-l stapanim prin efort intelectual astfel incat sa fim cat mai aproape de realitate. Folosirea simturilor si culegerea datelor cu ajutorul lor: 1) Vazul : - date despre starea generala a pacientului: stare de bine, stare modificata, stare alterata ; - date despre culoarea tegumentelor: eritem, escoriatii, edem, tumefiere, hematom, paloare, congestie, transpiratii etc. ERITEM = coloratie rosie la nivelul pielii ( inrosire) ESCORIATII = zgarieturi EDEM= acumulare de lichid seros in tesuturi (umflare) TUMEFIERE = edem insotit de semnele inflamatiei (rugor, dolor, calor) HEMATOM = acumulare de sange in diferite tesuturi RUGOR= roseata DOLOR =durere CALOR =caldura. 2) Auzul – diferite zgomote produse de pacient: - plans; - ras; - gamete; - respiratie modificata; - eructatii = evacuarea gazelor din tubul digestiv prin cavitatea bucala. - borborisme = zgomote intestinale. •

6

3) Simtul tactil depisteaza: - durerea la atingere; - caldura sau racirea tegumentelor; - senzatia de fluctuenta = senzatia de moale la nivelul unei inflamatii - senzatia de flatuenta = meteorism = balonare. 4) Simtul olfactiv sau mirosul – date despre starea de igiena a pacientului sau alte mirosuri cum ar fi: - halena = miros urat exaltat de pacient - halena amoniacala = pacientul miroase a urina, este intalnita in stadiul final al afectiunilor renale - halena de alcool etilic = pacientul miroase a alcool, se intalneste in alcoolism, etilism sau intoxicatii cu alcool. - halena acetonica = pacientul miroase a acetone, este intalnita in stadiile finale ale afectiunilor hepatice - halena fetida = miros greu, urat intalnit in cariile dentare - mirosurile caracteristice ale secretiilor fiziologice ( materii fecale, urina) - mirosul secretiilor patologice ( puroi, plagi infectate). Pacientul trebuie observat din toate cele 5 dimensiuni ( bio-psiho-socio-culturala si spirituala). Se pot utilize de catre asistenta si instrumente: stetoscop, tensiometru, termometru etc. Interviul reprezinta anamneza sau discutia cu pacientul. In timp ce observarea depisteaza semnele sau manifestarile de dependenta , interviul evidentiaza nevoile fundamentale insatisfacute , problemele de dependenta si sursele de dificultate sau cauzele. In realizarea interviului sunt necesare : - conditii pentru interviu - abilitati ale asistentei. Conditii pentru interviu : - alegerea momentului potrivit pentru interviu ; - respectarea orelor de masa , de odihna si a perioadelor de mare suferinta ; - progamarea unui interval de timp suficient pentru a permite pacientului sa-si exprime relatarile in ritmul lui ; - respectarea intimitatii sia confortului pacientului ; - abordarea din partea asistentei a unui comportament care sa exprime acceptare , ascultare , respect , empatie. Abilitati din partea nursei : - abilitati de a pune intrebari adecvate . Intrebarile pot fi inchise (permit raspunsuri ‘DA’sau ‘NU’) si deschise ( permit pacientului sa se exprime ). - abilitatea de a confirma sau de a verifica informatiile – permite asistentei sa-si clarifice unele situatii pe care nu le-a inteles. - abilitatea de a readuce pacientul la raspunsurile necesare •

7

-

abilitatea de a face o sinteza a ceea ce a spus pacientul abilitatea de a practica o ascultare activa facand uneori referiri la evenimentele sau amanuntele relatate de pacient - asistenta trebuie sa stie sa treaca sub tacere evenimente neplacute pentru pacient despre care acesta nu vrea sa vorbeasca , pacientul nu se grabeste - asistenta trebuie sa adopte un limbaj corespunzator nivelului educational si cultural al pacientului ; nu se pun mai multe intrebari deodata deoarece pacientul se poate  pierde. - asistenta nu efectueaza alte activitati de nursing in timpul interviului . Se lasa timp  pacientului pentru a raspunde. Intrebarile se pun fara sa se sugereze raspunsurile , asistenta trebuie sa convinga pacientul sa relateze sincer si real. Daca este necesar  asistenta poate reveni asupra interviului. •

Consultarea surselor secundare – familie, apartinatori, foaia de observatie, echipa medicala.

B. Analiza si interpretarea datelor culese ( diagnosticul de nursing) Analiza datelor inseamna examinarea datelor culese si clasificarea lor in doua categorii: de independenta si dependenta. Interpretarea datelor culese permite asistentei identificarea sursei de dificultate, conduc asistenta la stabilirea diagnosticului de nursing. Dificultati in analiza si interpretarea datelor : - numar mare de date culese ; - varietatea surselor de informare ; - subiectivismul nursei ; - caracterul schimbator adesea a unor date ; - caracterul uneori urgent sau grav al situatiei. Rolul asistentei este sintetizat sa identifice nevoile fundamentale afectate , sa identifice semnele sau manifestarile de dependenta , sa identifice problemele de dependenta , sa identifice cauza problemei de dependenta. In baza acestei logici asistenta stabileste diagnosticul de nursing. Diagnosticul de nursing este o gandire mentala despre schimbari nefavorabile ale starii de sanatate actuale sau potentiale legate de un individ , grup sau colectivitate ; este indinspensabil pentru stabilirea rolului nursei , adica obiectivele de nursing si interventiile de nursing.

Componentele diagnosticului de nursing : 1) Problema de dependenta. 2) Etiologie ( sursa de dificultate) 3) Semne de dependenta sau manifestari de dependenta. •

8

Problema de dependenta reprezinta o dificultate traita de persoana , un comportament sau o atitudine nefavorabila. Problema de dependenta se stabileste in urma analizei si interpretarii datelor. Termenii care arata o problema de dependenta cei mai utilizati sunt : deficit , dificultate , diminuare , alterare , deteriorare , incapacitate , imposibilitate , perturbare. Cu ajutorul acestor termini se formuleaza prima parte a diagnosticului de nursing adica se exprima problema de dependenta. Ex. : alterarea starii de sanatate , diminuarea acuitatii vizuale , perturbarea metabolismului , imposibilitatea de a merge , incapacitatea de a vorbi.  Sursa de dificultate este un obstacol in satisfacerea uneia sau mai multor nevoi Cauzele pot fi de natura fizica , psihica , intrinseca , extrinseca , de natura psihosocio-culturala , lipsa cunoasterii. Legarea problemei de dependenta de etiologie se face prin cuvintele “ din cauza de” , “din cauza ca” , “ legat de” .  Semnele sau manifestarile de dependenta sunt deduse din prima etapa si se leaga de etiologie prin cuvintele “ manifestat (a) prin “ . Semnele reprezinta manifestarile problemei de dependenta ci nu a cauzei. 

•

Tipuri de diagnostice de nursing

1) Diagnostic de nursing actual – cand problema exista , semnele exista si sunt observabile. Ex: incapacitatea de a respira din cauza caderii posterioare a limbii. 2) Diagnostic potential – diagnosticul in care problemele si semnele nu exista , dar  exista etiologia ,adica factorii favorizanti ce pot provoca o problema. Ex: atingerea potentiala a integritatii pielii din cauza imobilitatii. 3) Diagnostic posibil – atunci cand problema de dependenta nu este sigura. Asistenta nu poate identifica aceasta problema dar o banuieste. In acest caz decat sa se emita un diagnostic de nursing eronat este preferabil sa se prezinte problema ca posibila si sa se continue procesul de nursing anterior pana la clarificare. CONCLUZII Diagnosticul de nursing se face pornind de la datele culese, analiza si interpretarea lor. Diagnosticul de nursing este compus din PES ; are ca scop orientarea nursei spre rolul ei independent in ceea ce priveste interventiile de nursig ; este esential sa se stabileasca etiologia problemei , actul de nursing fiind adeseori adresat ei. Exista cazuri cand nursa nu poate indentifica clar sursa de dificultate. In aceste situatii , nursa va enunta problema de dependenta si va stabili ca etiologie posibilitatea unei surse , urmand ca ulterior , reluand prima etapa sa clarifice cu certitudine etiologia. In formularea diagnosticului de nursing se pot utiliza si termini proprii , important este sa se exprime clar cele 3 componente ( PES ) si literar.

9

Studiu de caz Pacient in varsta de 34 de ani , de sex barbatesc , casatorit , cu domociliul in Craiova , se  prezinta in serviciul de Urgenta insotit de sotie , cu stare generala buna , tegumente normal colorate murdare de pamant , temperatura corpului in limite normale , apetit prezent , anxietate. Brusc starea generala se altereaza , tegumentele devin palide , privirea pierduta si respiratia suieratoare. In urma interviului, se retine electrocutarea pacientului la locul de munca.

Cerinte: - identificati termenii de specialitate din text ; - stabiliti manifestarile pe cele 2 categorii: independenta si dependenta ; - identificati nevoile afectate dupa cadrul conceptual al Virginiei Henderson ; - enuntati diagnostice de nursing. Prioritati de ingrijire dupa conceptul Virginiei Henderson Pentru a stabili o ordine a prioritatilor trebuie avut in vedere in ce masura nevoia insatisfacuta ameninta homeostazia ( starea de bine ) pacientului sau viata sa. De aceea Virginia Henderson a stabilit o schema de prioritati : 1) Nevoia a carei insatisfacere pune in pericol viata sau homeostazia pacientului. 2) Nevoia a carei insatisfacere antreneaza o foarte mare cheltuiala de enegie , epuizanta din partea pacientului. 3) Nevoia a carei insatisfacere poate compromite serios securitatea pacientului. 4) Nevoia a carei insatisfacere determina un grad important de dependenta sau de  suferinta. 5) Nevoia a carei insatisfacere se repercuteaza asupra altor nevoi. 6) Nevoia a carei insatisfacere deranjeaza confortul pacientulu. 7) Nevoia a carei insatisfacere se repercuteaza asupra demnitatii pacientului. 8) Nevoia a carei insatisfacere este importanta in ochii pacientului. C. Planificarea ingrijirilor de nursing

Consta in stabilirea unui plan de interventii de nursing si a mijloacelor interventiilor  de nursing , ca si a precautiilor ce trebuiesc luate de catre nursa. Planificarea interventiilor  tine cont si de prescriptiile medicale. Aceasta etapa permite nursei sa judece urgentele si importanta problemelor de dependenta putand astfel sa decida prioritatile in actul de ingrijire. Acest plan de nursing se intocmeste tinand cont de toate sursele de informatie si de participarea tuturor colaboratorilor in scopul unei orientari comune a actiunilor pentru obtinerea independentei. Planificarea interventiilor cuprinde 2 componente : - obiectivul de nursing - interventiile de nursing . 10

Obiectivul de nursing poate fi definit astfel: obiectivul poate fi un comportament pe care il asteptam de la pacient ; tot obiectiv poate fi o reactie sau un rezultat pe care nursa doreste sa-l obtina in urma interventiilor de nursing. Obiectivul de nursing trebuie astfel formulat incat sa exprime clar si precis care sunt rezultatele pe care nursa , pacientul sau familia , sau colectivitatea spera sa le obtina ,  precum si care sunt actiunile si interventiile pe care nursa si colectivitatea sau pacientul, le pot intreprinde pentru a atinge obiectivul . Obiectivul se exprima dupa un sistem mnemotehnic ( tehnica de memorare ) numit ,,SPIRO “ . S = specificitate P = performanta I = implicare R = realism O = observabil Specificitatea – sa apartina unui singur subiect ( familie , grup , etc. ). Performanta – reprezinta actiunile , atitudinile , comportamentele asteptate de la o  persoana ( ex: ‘ca d-na V sa inteleaga sis a efectueze….’). Implicarea – exprima nivelul de implicare a persoanei ( adica singur sau cu ajutor). Realism – adica obiectivul sa tina cont totdeauna de capacitatile fizice , intelectuale , afective ale persoanei ; pentru a fi aplicabil , el trebuie sa fie realist si aceasta atat din  punct de vedere al capacitatii persoanei , cat si din punct de vedere al abilitatii si disponibilitatii asistentei pentru a-l ajuta sa atinga obiectivul. Observabil – adica comportamentele , actiunile si atitudinile sa poata fi observabile , masurabile , evaluabile cu precizie. Se poate referi la diferite momente ale zilei , sau la un ritm de genul de 2 ori /zi sau de 3 ori/ zi, sau cantitate 10 pasi , 10 minute. Intrebari la care un obiectiv de ingrijire trebuie sa raspunda: - specificitate = CINE face actiunea? - performanta = CE FACE ? - implicare = CUM? (singur sau cu ajutor). IN CE FEL? - realism = IN CE MASURA se poate face actiunea? - Observabil = CAND? CAT? ( dimineata , seara , de 3 ori/zi , etc.) Ex de obiectiv : “ Pac. sa respire singur imediat” . Obiectivul poate fi clasificat in : - obiectiv pe termen scurt : secunde , minute , ore. - obiectiv pe termen mediu : zile , o saptamana. - obiectiv pe termen lung : saptamani , luni. Orice obiectiv pe termen lung este precedat de obiectivele pe termen scurt . Se intampla uneori ca obiectivul sa nu poata fi formulat respectand orbeste regulile mai sus mentionate .Important este ca obiectivul sa fie clar pentru ca interventiile de nursing sa fie precise . Obiectivul poate fi formulat si in termeni de interventie a nursei. •

11

Interventia de nursing -- alegerea interventiei permite nursei sa determine modul de a actiona pentru a corecta problema de dependenta . Caracteristicile interventiei : - personalizata - observabila - evaluabila Penrtu ca o interventie de nursing sa fie evaluabila trebuie sa : - sa indice ora la care sau momentul zilei ( dimineata , la pranz , seara ) cand trebuie sa se desfasoare actiunea - la ce interval trebuie sa se desfasoare actiunea - ce continuitate , pe ce durata trebuie sa se desfasoare actiunea nursei sau sa se supravegheze semnele. •

D. Implementarea interventiilor de nursing Reprezinta momentul realizarii constiente si voluntare a interventiilor planificate  pentru a obtine rezultatul asteptat. In practica , implementarea interventiilor de nursing are ca scop sa ajute pacientul sa-si mentina sau sa-si recapete independenta total sau partial . Nursa supravegheaza actiuni , informeaza pacientul , incurajeaza , manifesta empatie fata de pacient , efectueaza toate ingrijirile pacientului. A 3-a si a 4-a etapa ale procesului de nursing sunt strans legate astfel ca in a 3-a etapa , de planificare , nursa decide interventiile care trebuie sa se implementeze in etapa a 4-a. Aceasta relatie stransa intre etape poate fi sursa de confuzie prin repetarea aceluiasi lucru . Pentru a evita aceasta confuzie se poate ca interventia sa fie consemnata o singura data in planul de nursing la interventii . Este insa foarte important ca interventia sa fie formulata clar si precis : - cui sa se adreseze actiunea ( pacientului ) - natura actiunii , actiunea fiind observabila - precizarea orarului actiunii . Fiecare plan de nursing va fi competat cu interventii constante si elemente de supravegheat . Interventii constante : ex asezarea unui recipient cu apa langa pacient ca sa se poata hidrata. Elemente de supravegheat : comportamentul , reactii la medicamente( reactii alergice ), functii vitale ( respiratie , puls ,T.A , temperature ) , starea generala. Interventiile cu rol deleget = care rezulta din prescriptiile medicului. Recomandari pentru implementarea interventiilor de nursing : - nu se executa niciodata acte de nursing fara a se cunoaste efectul asteptat

12

-

inainte de implementarea actiunilor de nursing este recomandat sa se reexamineze ,  pentru a evalua starea problemelor de dependenta , si se verifica inca o data daca interventiile prevazute sunt intotdeauna potrivite - se urmaresc atent reactiile pacientului la interventiile de nursing implementate si se modifica orice interventie de nursing ineficace - se urmareste implicarea pacientului si a apartinatorilor , cand este cazul , in implementarea actiunilor de nursing - se indeparteaza orice sursa de pericol din preajma pacientului . E. Evaluarea ingrijirilor Consta in a aduce o apreciere , adica o judecata medicala , asupra progresului pacientului in raport cu interventiile de nursing ; este o conditie obligatorie a calitatii interventiei de nursing . Daca interventiile planificate nu si-au atins scopul , atunci trebuie sa se cunoasca sursa insuccesului , sa se reevalueze situatia si sa se aplice interventia de nursing corespunzatoare ameliorarii sau disparitiei problemei de dependenta. Evaluarea se face periodic la anumite intervale de timp . Ritmul este adesea indicat de obiectiv . Evaluarea urmareste doua aspecte : - rezultatul obtinut sau schimbarea observata de nursa la pacient - satisfactia pacientului Rezultatul obtinut. Raportat la rezultatul obtinut , evaluarea este un proces ciclic , care se repeta in functie de obiectivul stabilit si de obiectivele ulterioare , elaborate din faptul ca r ezultatul asteptat inca nu a aparut . Cand se observa ca manifestarile de dependenta nu s-au diminuat , deci obiectivul nu a fost atins , procesul de nursing se reia , restructurand diagnosticul si planul de ingrijire . Evaluarea permite reajustarea obiectivelor si deci , reajustarea sau chiar modificarea interventiilor . Evaluarea prin prisma satisfactiei pacientului Este importanta aprecierea pacientului , dar nursa bazandu-se pe cunostiintele profesionale, teoretice si practice acumulate trebuie sa faca o evaluare corecta . Studiu de caz Un pacient in varsta de 35 de ani se prezinta in urgenta pentru alterarea starii generale , transpiratii abundente , tegumentele fierbinti si palide , respiratie dificila , greoaie , senzatie de lipotimie .Este internat de urgenta . Termometrizarea indica 41* C . Cerinte : - enuntati diagnostice de nursing pentru fiecare nevoie afectata - identificati nevoile afectate - enuntati obiective de nursing . 13

Cap. III 

 Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura

A se misca si a avea o buna postura sunt necesitati a fiintelor vii de a fi in miscare , de a-si mobiliza partile corpului prin miscari coordonate si de a pastra diferite segmente ale corpului intr-o postura care sa permita confortul si functiile organismului . Aceasta nevoie este strict legata de nevoia de a avea o buna circulatie ( miscarea favorizeaza si conditioneaza circulatia sangelui) . Independenta nevoii este determinate de integritatea : - aparatului locomotor ( sistemul osos si muscular ) - sistemul nervos – vizeaza cerebelul , bulbul rahidian care contine centrul echilibrului - aparatul vestibular – are rol in pastrarea echilibrului si orientarea in spatiu Factori care influenteaza satisfacerea nevoii : 1) Varsta si dezvoltarea fizica : - copilul mic are miscarile mai putin coordinate dobandindu-si controlul pe masura ce se maturizeaza , este foarte activ si adopta pozitii uneori bizarre - adultul este active in deplinatatea puterii fizice , da suplete miscarilor si le coordoneaza - varstnicul are forta fizica diminuata , mobilitatea redusa , ramane insa activ in exercitii moderate 2) Constitutia si capacitatile fizice influenteaza miscarea in sensul intensitatii efortului fizic . 3) Factorii psihologici : - emotiile pot determina miscari ale corpului mai rapide si mai adesea involuntare - stresul , teama prelungite pot determina ticuri - personalitatea , temperamental determina ca individul sa fie mai active sau mai calm 4) Factorii sociologici – spirituali : - cultura – individul practica activitati fizice in functie de gradul de cultura si de societatea in care traieste - factorii sociali – in societate individul practica activitati ce impun eforturi fizice mai mari sau mai mici , eforturi compensate prin ore de repaus - factorii spirituali – implica miscarile si posturile caracteristice ritualurilor religioase

14

Manifestari de independenta . 1) Postura adecvata sau atitudinea inseamna pastrarea raporturilor corecte intre diferite segmente ale corpului . Raporturile normale : -  pozitia in picioare se numeste ORTOSTATISM : capul drept , privirea drept inainte , spatele drept , membrele superioare pe langa corp , membrele inferioare drepte ,  piciorul in unghi drept cu gamba - pozitia SEMISEZAND : culcat pe spate , toracele formeaza un unghi de 30-45 grade cu linia orizontala - pozitia in SEZUT : capul drept , spatele drept rezemat , membrele superioare sprijinite , coapsele orizontale , gambele verticale , piciorul in unghi drept cu gamba - CLINOSTATISM sau pozitia DECUBIT sau pozitia culcat : a) decubit dorsal = culcat pe spate  b) decubit ventral = culcat pe burta c) decubit lateral stang = culcat pe partea stanga d) decubit lateral drept = culcat pe partea dreapta 2) Miscari adecvate : - ABDUCTIE = indepartarea unui segment de corp de linia mediana - ADDUCTIE = miscarea de apropiere a unui segment de linia mediana - miscarea de FLEXIE si EXTENSIE = apropierea sau indepartarea a doua segmente de corp unul de celalalt - PRONATIE = miscarea de rotatie a mainii cu fata palmara ( palma ) in jos - SUPINATIE = miscarea de rotatie a mainii cu fata palmara ( palma ) in sus - miscarea de rotatie = miscarea unei articulatii in jurul axului Clasificarea exercitiilor fizice : - active – miscari executate de individ - passive – executate de o alta persoana - exercitii cu deplasare – cu efectuare de lucru mechanic - exercitii izometrice – fara deplasare , doar cu tensiune musculara crescuta - miscari armonioase coordinate Rolul nursei pentru pastrarea independentei : - educatia sanitara a pacientului pentru orice fel de sport - practicarea exercitiilor fizice corespunzatoare varstei si capacitatii fizice individului - invatarea pacientului sa practice tehnici de destindere si relaxare . Aceasta implica obligatoriu postura confortabila - evitarea si eliminarea tabagismului - evitarea meselor copioase - evitarea surplusului ponderal .

15

Dependenta in satisfacerea nevoii . Cand aceasta nevoie nu este satisfacuta apar urmatoarele probleme de dependenta :  A)Imobilitate  B)Hiperactivitate C)Necoordonarea miscarilor  D)Postura inadecvata  E)Miscari inadecvate F)Refuzul de a face miscare G)Edeme ale membrelor A) Imobilitatea – reprezinta o diminuare sau o restrictie a miscarii , fiind recomandata ,

adesea , ca metoda terapeutica sau poate fi cauzata de traumatisme si boli organice sau functionale . Surse de dificultate care determina imobilizarea : a) de ordin fizic : - alterarea centrilor nervosi ( A.V.C ) - alterarea integritatii aparatului locomotor ( fracture , entorse , luxatii ) - piedici ale miscarii ( pansamente , aparat gipsat , extensie continua )  b) de ordin psihologic : - tulburari de gandire - anxietate , stes , pierderea , separarea c) de ordin sociologic : - esecul - izolarea d) lipsa cunoasterii de sine , despre altii . Manifestari de dependenta : 1) dificultate de deplasare – dificultate de a se ridica , dificultate de a se aseza , dificultatea de a merge 2) diminuarea sau absenta miscarilor – prezenta parezelor sau paraliziilor  PAREZA = diminuarea tonusului muscular si reducerea drastica a miscarilor la acest nivel PARALIZIA = absenta totala a miscarii , tonus muscular 0 MONOPAREZA sau MONOPLEGIE = intereseaza un membru HEMIPAREZA sau HEMIPLEGIE = intereseaza jumatate de corp PARAPAREZA sau PARAPLEGIE = sunt interesate membrele inferioare TETRAPAREZA sau TETRAPLEGIE = sunt interesate toate cele 4 membre 3) Contracura musculara = reprezinta contractia involuntara si permanenta a unuia sau mai multor muschi care determina o pozitie inadecvata . 4) Crampa musculara = este o contractie musculara dar de scurta durata . 5) ATONIE musculara = absenta totala a tonusului muscular  HIPOTONIE musculara = diminuarea tonusului muscular  6) ATROFIE musculara = absenta volumului muscular si a tonusului muscular  16

HIPOTROFIE musculara = scaderea volumului muscular si a tonusului muscular  7) ANCHILOZA = imposibilitatea miscarii unei articulatii 8) ESCARE = distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala , de obicei  prin leziuni vasculare sau prin compresiune continua

Regiuni predispuse aparitiei escarelor : e) Decubit dorsal : - regiunea occipitala - omoplatii - coate - regiunea sacrococcigiana - calcaie f) Decubit lateral : - umar   - regiunea trohanteriana - fetele laterale ale genunchilor  - maleole g) Decubit ventral : - tample - umeri - creasta iliaca - genunchi - degetele picioarelor  Interventiile asistentei . Obiective Pac. sa aiba tonusul muscular si forta musculara  pastrata ( sau sa si le recapete ) , singur sau cu ajutorul nursei sau cu ajutorul cadrului metallic , sau cu ajutorul carjelor , cu ajutorul bastonului in termen de…….. Pac. sa-si recapete integritatea tegumentelor si a activitatii articulare cu ajutorul nursei sau al aparatelor medicale , peogresiv in termen de

Interventii autonome si delegate - asistenta planifica un program de exercitii , in functie de cauza imobilizarii si de capacitatea  pacintului

-

Pac. sa-si mentina functia respiratorie la parametrii

-

asistenta schimba pozitia pacientului in pat la interval de 2 ore maseaza regiunile expuse riscului de aparitie a escarelor , le pudreaza cu talc , efectueaza sau asigura igiena perfecta a regiunilor   predispuse la escare efectueaza miscari pasive la fiecare 2 ore invata pacientul care este postura adecvata si cum sa efectueze exercitii musculare active asistenta efectueaza tapotaj toracal 17

normali singur sau cu ajutorul nursei , permanent

Pac. sa fie echilibrat psihic cu ajutorul nursei sau al echipei medicale in termen de……………..

Pac. sa-si mentina satisfacute celelalte nevoi fundamentale , singur sau cu ajutorul nursei  permanent

-

educa pacientul sa practice exercitii de respiratie profunde - schimbarea pozitiei pacientului in pat la interval de 2-4 ore - educa pacientul sa expectoreze ( sa elimine) secretiile , sa tuseasca - educa pacientul sa renunte la fumat sau sa reduca numarul de tigari - administreaza medicatia prescrisa de medic - pregateste psihic pacientul in vederea efectuarii oricarei tehnici - reda increderea pacientului ca imobilitatea sa este o stare trecatoare si ca isi va putea relua mersul -supravegheaza pacientul - il ajuta in satisfacerea celorlalte nevoi - il serveste la pat cu cele necesare

B) Hiperactivitatea – consta in cresterea ritmului miscarilor si a activitatilor 

individului , determinata de instabilitatea emotionala si de pierderea ideilor . Sursele de dificultate : - de ordin fizic : dezechilibre endocrine , reactii medicamentoase , alcoolism. - de ordin psihologic : senilitate , tulburari de gandire , criza , pierdere , separatie - lipsa cunoasterii de sine Manifestari de dependenta : 1) Vorbire caracteristica = vorbeste mult , precipitat 2) Miscari caracteristice rapide , frecvente 3) Spasme = contractia involuntara a unuia sau mai multor muschi 4) Ticuri = miscari involuntare ale ochilor , ale gurii , ale unui brat sau ale unui picior  5) Euforie = stare de buna dispozitie nejustificata 6) Hiperactivitatea la orice stimul 7) Manie = comportament psihotic mergand pana la agresivitate fizica AUTOAGRESIVITATE = se loveste pe el HETEROAGRESIVITATE = ii loveste pe altii ESCARE = distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala , de obicei prin leziuni vasculare sau prin compresiune continua

18

Interventiile asistentei Obiective Pac. sa recapete o mobilitate normala singur sau cu ajutorul nursei in termen de…….

Pac. sa-si mentina integritatea fizica cu ajutorul nursei permanent

Interventiile autonome si delegate - asistenta inlatura toti stimulii din mediul inconjurator  - creaza izolare fonica , semiobscuritate - asigura conditii pentru bai calde , relaxante , masaj relaxant - asistenta supravegheaza pacientul pentru a nu se rani permanent - inlatura obiectele cu care pacientul se poate rani - aplica constrangeri fizice , daca este cazul ( chingi , camasa de forta ) - administreaza tratamentul tranchilizant  prescris de medic

C) Necoordonarea miscarilor – reprezinta dificultatea sau incapacitatea individului de

a-si coordona miscarile diferitelor grupe musculare . Surse de dificultate : - de ordin fizic : boli ale A.V.C , intoxicatii medicamentoase , intoxicatii cu droguri , intoxicatie cu alcool , maladia Parkinson - de ordin psihologic : stresul , anxietatea - de ordin sociologic : mediu de lucru necunoscut - lipsa cunoasterii de sine , a anturajului Manifestari de dependenta : 1) AKINEZIE = absenta miscarilor voluntare 2) ATAXIE = tulburari de coordonare ale miscarilor active voluntare 3) Tremuraturi 4) Tulburari ale mersului 5) Convulsii = contractii repetate , involuntare ale unui muschi , urmate de relaxare 6) Dificultatea de a trece din ortostatism in pozitie sezand 7) Expresie faciala rigida

19

Interventiile asistentei

Obiective Pac. sa aiba tonusul muscular adecvat activitatii depuse cu ajutorul nursei in termen de ……………

Pac. sa fie echilibrat psihic cu ajutorul nursei in termen de…………….

Pac. sa-si satisfaca toate nevoile organismului cu ajutorul nursei in termen de ……..

Interventii autonome si delegate - asistenta planifica impreuna cu pacientul un  program de exercitii fizice active si pasive , exercitii de mers in functie de capacitatea  pacientului ; invata pacientul sa utilizeze diferite aparate de sustinere - ajuta pacientul sa faca bai calde - ii face masaje la nivelul extremitatilor  - administreaza medicatia prescrisa de medic - pregateste psihic pacientul in vederea oricarei tehnici de ingrijire - indeparteaza stimuli din mediul extern - asigura televizor , presa , lectura - pacientul va fi ajutat sa-si satisfaca nevoile organismului

D) Postura inadecvata – reprezinta orice pozitie anatomica care nu respecta postura

normala . Surse de dificultate : - de ordin fizic : leziuni ale oaselor , alr muschilor , durerea , aparate gipsate cu impiedicarea posturii normale - de ordin psihologic : anxietate , stress - de ordin sociologic : conditii inadecvate de munca - lipsa cunoasterii de sine , a anturajului . Manifestari de dependenta : 1) Oboseala musculara = scaderea temporara a tonusului muscular  2) Deformari ale coloanei vertebrale. CIFOZA = deformarea coloanei vertebrale la diferite nivele cu convexitatea in afara LORDOZA = deformarea coloanei vertebrale la diferite nivele cu concavitatea in fata SCOLIOZA = deformarea laterala a coloanei vertebrale la orice nivel al ei . 3) Deformari ale membrelor inferioare . GENU VALGUM = genunchii sunt apropiati , iar picioarele departate GENU VARUM = genunchii sunt departati si picioarele apropiate PICIOR ECVIN = sprijinit pe degete PICIOR TALUS = sprijinit pe calcai PICIOR VARUS = sprijinit pe partea externa PICIOR VALGUS = sprijinit pe partea interna PICIOR PLAT = bolta plantara prabusita 20

4) Deformari ale soldurilor . LUXATIE = iesirea capului femural din articulatia coxofemurala 5) Pozitii patognomonice ( specifice unei boli ). OPISTOTONUS= sprijin pe calcaie si extremitatea cefalica , corpul fiind in extensie (in tetanos ) PLEUROSTOTONUS = sprijin pe marginea laterala a plantei si umar , corpul fiind in extensie ( in tetanos ) Pozitia “COCOS de PUSCA” = capul in hiperflexie , iar membrele inferioare flectate pe coapse , iar coapsele pe abdomen 6) TORTICOLIS = inclinarea capului intr-o parte datorita musculaturii gatului . 7) Batatura ( clavus ) . Interventiile asistentei . Obiective Pac. sa aiba o postura adecvata singur sau cu ajutorul nursei in termen de …………

Pac. sa aiba o postura care sa favorizeze respiratia si circulatia cu ajutorul nursei in termen de ………………

Pac. sa nu prezinte complicatii precum escare , anchiloze cu ajutorul nursei

-

Interventii autonome si delegate - asistenta instaleaza pacientul in pat , respectand pozitiile anatomice ale diferitelor  segmente ale corpului - foloseste utilaje auxiliare si de confort  pentru mentinerea pozitiei anatomice - asistenta aseaza pacientul intr-o pozitie semisezanda in tulburari de respiratie - aseaza pacientul in pozitie Trendelemburg in starile de anemie - foloseste utilaje pentru confortul pacientului - asistenta schimba pozitia pacientului in pat la interval de 2 h - verifica tegumentele zilnic in regiunile cu  proeminente osoase - efectueaza masaj bland - tapotaj toracal - asigura igiena tegumentelor si mucoaselor  a lenjeriei de corp si de pat - efectueaza exercitii active si passive - invata pacientul care este pozitia adecvata si supravegheaza daca recomandarile sunt respectate

Studiu de caz . Pac. in varsta de 64 de ani , prezinta de cativa ani hemipareza stanga , control sfincterian pentru urina si materii fecale prezent . In momentul interviului cu asistenta se observa tegumente transpirate , miros usor neplacut. Cerinte: enuntati diagnostice de nursing pentru fiecare nevoie afectata identificati nevoile afectate enuntati obiective de nursing stabiliti interventiile . 21

Cap. IV 

Nevoia de a manca si a bea Oricarui organism ii este necesar sa ingere si sa absoarba alimente de buna calitate si in cantitate suficienta , pentru a-si asigura dezvoltarea , intretinerea tesuturilor si pentru a-si mentine energia indinspensabila unei bune functionari . Independenta in satisfacerea nevoii . Organismul are nevoie de alimentatie adecvata calitativ si cantitativ . Alimentatia trebuie sa cuprinda toti factorii necesari pentru mentinerea vietii si asigurarea functiilor organismului : glucide , proteine , lipide , vitamine, apa , saruri minerale . 1)Glucidele sau hidratii de carbon reprezinta sursa principala energetica a organismului. Digerarea si asimilarea lor nu solicita organismul prea mult , de aceea este bine ca 50% din necesitatile calorice ale organismului sa se asigure prin hidrati de carbon , daca nu exista o contraindicatie in ceea ce priveste aportul lor (diabetul zaharat, obezitate , colita de fermentatie ) . COLITA = inflamatia intestinului Aportul de glucide trebuie marit in boli febrile , casexie (stare extrema de slabire), denutritie , afectiuni hepatice , renale si pot fi administrate sub forma de ceaiuri , siropuri , limonade , sucuri de fructe etc. (mai ales in perioada febrile) . Principala sursa de hidrati de carbon este painea , cartoful , orezul .  Necesarul zilnic de hidrati de carbon = 4-6g/kg corp/24 h 2)Proteinele reprezinta materialele plastice (de formare) ale organismului , ele inlocuind substantele distruse prin uzura fiziologica sau patologica . Reprezinta sursa importanta de energie si constituie material prima a enzimelor si a hormonilor . Aportul insuficient de proteine de lunga durata determina distrugerea parenchimului hepatic , aparitia anemiei si retentia (retinerea) apei in organism cu formare de edeme . Aceste probleme se datoreaza scaderii proteinelor din plasma . Cresterea cantitatii de  proteine este indicata in sarcina , alaptare , arsuri , anemii , postoperator , evacuari pleurale si abdominale . Scaderea cantitatii de proteine este indicata in boli renale , afectiuni febrile . Necesarul de proteine = 4-6g/kg corp/24 h Rezistenta organismului fata de infectii depinde de aportul proteic ; in anumite cazuri ( de arderi exaggerate sau pierderi patologice ) , necesarul proteic creste ; in afectiuni renale (insuficienta renala ) necesarul proteic este scazut pentru menajarea rinichiului. Proteinele se gasesc in carne , oua , peste , branza , lapte , legume uscate (fasole si mazare).

22

3)Lipidele au valoare calorica mare si calitati energetice mari intr-un volum mic. Ele au rol energetic , structural , adica intra in compozitia sistemului nervos si a eritrocitului (globulul rosu), au rol de sustinere pentru organelle interne , rol de deposit pentru rezervele de energie .  Necesarul de lipide = 1-2g/kg corp/24 h Aportul de lipide se va reduce in boli febrile , boli hepatice , insuficienta pancreatica , insuficienta renala , diabet zaharat , obezitate ; si va creste in malnutritie , hipertiroidism (datorita arderilor exagerate). Aportul de lipide trebuie sa fie de origine animala (unt , smantana , sunca) si vegetala (ulei). 4)Vitaminele sunt necesare mentinerii metabolismului normal al organismului. Necesarul de vitamine se asigura prin consumarea fructelor , legumelor , salatelor , sucurilor de fructe. Vitaminele pot fi clasificate in : - vitamine hidrosolubile - vitamine liposolubile 5)Apa si sarurile minerale. In apa se petrec toate reactiile biochimice din organism , au rol structural si catalizator.  Necesarul zilnic de apa este de 2000-2500 ml , provenind din aport si din arderea hidratilor  de carbon si a lipidelor .  Necesarul de saruri minerale : 4g de Na/zi , 3-4g K/zi , 2g Ca/zi , 6g Cl/zi , 18mg Fe/zi , 0,15g Mg/zi .Pentru ca absorbtia de Ca si Mg sa fie optima, raportul trebuie sa fie de 2 la 1. Surse de Ca si K : branza , lapte si derivate.  Necesitatile de apa si saruri minerale cresc in boli febrile , diaree , varsaturi , hemoragii abundente , arsuri intinse ; si scad in insuficienta cardiaca , in ciroza, etc. Necesitatile calorice ale omului sanatos. Valoarea energetica a principiilor alimentare : - glucide – 4,1cal prin metabolizarea unui gram - lipide – 9,3 cal prin metabolizarea unui gram - proteine - 4,1cal prin metabolizarea unui gram Necesarul caloric pe 24 h in functie de activitate : - in repaus – 25 cal/kg corp/zi - efort fizic usor -35 cal/kg corp/zi - efort mediu - 45 cal/kg corp/zi - efort mare – 55 cal/kg corp/zi Necesarul caloric pe 24 h in functie de varsta : - se creste necesarul caloric cu 20-30% pentru copii - se scade cu 10-15% pentru varstnici - la femei este cu 10% mai mic decat la barbat - in starile febrile necesarul caloric este marit cu 10% - la sportive , in sarcina , alaptare se creste necesarul caloric cu 30% Necesarul caloric este de 2500-3000 cal/zi . 23

Factori care influenteaza satisfacerea nevoii . 1) Factori bilogici : - varsta si dezvoltarea – nevoile alimentare sunt variabile in functie de perioada de crestere si dezvoltare : copil , adolescent , adult , varstnic. - activitati fizice – cu cat activitatea musculara este mai mare cu atat creste si aportul alimentar  - orarul si repartizarea meselor – un program regulat al meselor este recomandat tuturor indivizilor , intervalul dintre mese fiind in functie de varsta 2) Factori psihologici : - emotiile- influenteaza consumul de hrana (unii isi pierd apetitul , iar altii consuma mai multe alimente) . - anxietatea – hranirea este strans legata de satisfacerea unei nevoi de securitate , de dragoste si de bunastare 3) Factori sociologici : - climatul – iarna , indivizii au nevoie de mai multe calorii , iar vara , sunt preferabile mesele usoare si o cantitate crescuta de lichide - statutul socio-economic –saracia influenteaza negative satisfacerea nevoii - religia – in functie de apartenenta lor religioasa , indivizii au anumite ritualuri alimentare : post urmat de sarbatori mari , interzicerea consumului unor alimente (carne de porc , cafea , alcool ) , dar si prepararea si servirea alimentelor dupa un anumit ritual - cultura – alimentatia este strans legata de traditiile si superstitiile fiecarei culture. Manifestari de independenta : 1) Cavitatea bucala – dentitia trebuie sa fie buna , proteza dentara (daca este cazul) trebuie sa fie adaptata si in stare buna , mucoasa bucala roza si umeda , limba roz , gingiile de culoare roz si aderente dintilor . 2) Masticatia – trebuie sa fie usoara , eficace , cu gura inchisa . 3) Reflexul de deglutitie (inghitire) – trebuie sa fie prezent 4) Digestia – trebuie sa fie usoara , lenta . 5) Deprinderile alimentare- orarul meselor (3 mese si 2 gustari cu 10 ore de repaus nocturn). 6) Apetitul – trebuie sa fie prezent. 7) Satietatea (senzatia de satul) – trebuie sa fie prezenta 8) Hidratarea – reprezinta consumul de lichide in functie de varsta 9) Simtul gustative – trebuie sa fie prezent. Rolul nursei pentru mentinerea independentei : - asistenta calculeaza necesarul de calorii pe 24 h , in functie de activitate , varsta si starea fiziologica - asistenta cantareste pacientul si urmareste evolutia greutatii - asigura echilibrul intre alimentele energetice si cele neenergetice (apa , vitamine , saruri minerale) . 24

-

asigura echilibrul intre principiile nutritive fundamentale astfel: a. 50-55% glucide  b. 10-15% lipide c. 30-40% proteine - asigura echilibrul intre produsele de origine animala si vegetala : a) 40% proteine de origine animala  b) 60% proteine de origine vegetala c) 35% lipide de origine animala d) 65% lipide de origine vegetala - ratia alimentara sa cuprinda alimente din toate grupele alimentare - cerceteaza gusturile si deprinderile alimentare ale individului - inlocuieste, la nevoie , un aliment cu altul , conform echivalentelor cantitative si calitative ale diferitelor principii alimentare - calculeaza indicele ponderal care reprezinta raportul dintre greutatea reala si cea ideala. Greutatea reala se cantareste , iar greutatea ideala se calculeaza astfel: 50+0,75(Tcm -150) + Vani -20/ 4 x 0,9 (la femei) T=talie V =varsta Indicele ponderal trebuie sa fie cuprins intre 0,9-1,1. Intre: - 0,8-0,9 – distrofie gradul I - 0,7-0,8 – distrofie gradul II - 0,6-0,7 - distrofie gradul III - peste 1,1-1,2 – obezitate gradul I - intre 1,2-1,3 – obezitate gradul II - peste 1,3 – obezitate gradul III Dependenta in satisfacerea nevoii . Probleme de dependenta : 1) Alimentatie inadecvata prin deficit 2) Alimentatie inadecvata prin exces au surplus 3) Dificultate de a se alimenta si/sau hidrata 4) Dificultate de a urma dieta 5) Greturi si varsaturi 6) Refuz de a se alimenta si hidrata Surse de dificultate : 1) de ordin fizic : - alterarea mucoasei bucale , tubului digestiv - afectiuni ale ficatului si ale cailor biliare - tubajul gastric : intoxicatii alcoolice , abuz de medicamente , afectiuni endocrine - obstructii sau strangulari intestinale 25

2)de ordin psihologic : - tulburari de gandire - anxietate - stress - stari de criza 3)de ordin sociologic : - insalubritatea - religia 4)lipsa cunoasterii de sine , a mediului inconjurator . Alimentatia inadecvata prin deficit – aport insufficient de alimente . Manifestari de dependenta : - ANOREXIE = lipsa totala a poftei de mancare - INAPETENTA = apetit scazut - DISFAGIE = durere la inghitire - GINGIVITE = inflamatia gingiilor  - Ulceratii ale mucosei bucale , buzelor  - GLOSITA =limba incarcata - Dificultate in masticatie - La nivelul tegumentelor : tegumente uscate , deshidratate , lipsite de elasticitate , stare de slabiciune - Greturi - Varsaturi - Diaree - Scaderea indecelui ponderal - Greseli in alegerea si prepararea alimentelor  - REGURGITATII = intoarcerea alimentelor din stomac la nivelul cavitatii bucale Interventiile asistentei . •

Obiective Pac. sa aiba o stare de bine , fara greturi si varsaturi cu ajutorul nursei in termen de…...

Interventii autonome si delegate - asistenta aseaza pacientul in pozitie semisezand sau in decubit dorsal cu capul intr-o parte - protejeaza lenjeria de corp si de pat a  pacientului cu musama , aleza , prosop - ajuta pacientul in timpul varsaturilor  sprijinindu-l - invata pacientul sa inspire profound - copilul mic se aseaza in decubit lateral - asistenta introduce sau interzice anumite alimente - administreaza medicatia prescrisa de medic (antiemetice , vitamine , saruri minerale) 26

Pac. sa fie echilibrat hidroelectrolitic in termen de……………………..

-

-

-

-

-

Pac. sa fie echilibrat nutritional cu ajutorul nursei in termen de……………..

-

Pac. sa fie echilibrat psihic

-

alimenteaza pacientul parenteral , daca nu  poate singur , instituind perfuzii cu glucoza 5% , 10% , 20% , 33% , 40% la indicatia medicului calculeaza indicele ponderal , necesarul caloric in functie de starea patologica (febra , varsaturi , diaree) in caz de febra asistenta adauga la necesarul caloric 10% pentru fiecare grad de temperatura peste 37 grade C si 20-30%  pentru agitatie , convulsii , arsuri dupa incetarea varsaturilor asistenta hidrateaza pacientul cu cantitati mici de lichide reci la intervale egale de timp exploreaza gusturile si obiceiurile alimentare ale pacientului valorificandu-le educa pacientul asupra importantei dietei alimentare controleaza pachetele de la apartinatori face bilantul lichidelor ingerate si eliminate exploreaza preferintele pacientului serveste pacientul cu alimente la temperatura moderata respecta orarul meselor , acorda atentie modului de preparare alimentele sa fie prezentate cat mai atragator  educa pacientul asupra regimului alimentar   pe care trebuie sa-l urmeze colaboreaza cu pacientul in scopul alegerii alimentelor preferate , contraindicatiile regimului stabileste curba ponderala asigura climat cald , confortabil incurajeaza pacientul si ii explica scopul interventiilor  manifesta empatie

Alimentatia si hidratarea inadecvata prin surplus  – aport alimentar exagerat cantitativ si calitativ . Manifestari de dependenta : - greturi , varsaturi - POLIFAGIE = nevoie exagerata de a manca cu absenta sentimentului de satietate - BULIMIE = sezantie exagerata de foame - indice ponderal crescut cu 15-20% (ingrasare) •

27

Surse de dificultate : - stres , anxietate - singuratate - tulburari psihice - dezechilibre endocrine sau organice Interventiile asistentei. Obiective Pac. sa aiba greutatea cat mai aproape de cea ideala in functie de varsta , sex , fiziologie

Pac. sa desfasoare activitate fizica singur , zilnic

Pac. sa fie echilibrat psihic permanent

Interventii autonome si delegate - asistenta calculeaza indicele ponderal - invata pacientul valoarea energetica a alimentelor si necesarul in functie de activitatile fizice si varsta - alcatuieste impreuna cu pacientul un regim alimentar hipocaloric - urmareste orarul si distributia meselor  - controleaza pachetele de la apartinatori - urmareste curba ponderala - educa pacientul asupra necesitatii efectuarii exercitiilor fizice - stabileste un program de activitate fizica in functie de capacitatile si preferintele  pacientului - stimuleaza pacientul sa-si exprime emotiile nelasandu-l in negativism verbal sau izolare - il invata metode de relaxare - administreaza medicatia prescrisa de medic

Dificultate de a se alimenta si hidrata. Manifestari de dependenta : - disfagie - oboseala - slabiciune - diminuarea mobilitatii mandibulei - tegumente uscate , palide Interventiile asistentei . •

Obiective 1) Pac. sa se alimenteze singur utilizand ustensile adecvate in termen de……….. 2) Pac. sa consume alimente care se mananca cu mana (fructe , paine) , singur la fiecare masa in termen de…. 3) Pac. sa se alimenteze singur fara nici o jena in termen de………………..

Interventii autonome si delegate - asistenta ajuta pacientul sa se alimenteze - il incurajeaza apreciindu-i efortul - administreaza medicatia prescrisa de medic

28

Dificultate de a urma dieta . Manifestari de dependenta : - nu bea - omite mesele - ameteli - paloare - indispozitie - constipatie Surse de dificultate : - obisnuinte alimentare diferite , legate de cultura si religie - lipsa cunoasterii alimentelor premise sau interzise in afectiunea pe care o are  pacientul - neacceptarea bolii Interventiile asistentei. •

Obiective Pac. sa urmeze regimul alimentar singur in termen de………………………..

Interventii autonome si delegate - ajuta pacientul sa se alimenteze - ii explica necesitatea dietei alimentarea - administreaza medicatia prescrisa de medic

Greturi , varsaturi. Manifestari de dependenta : - astenie (oboseala) fizica - paloarea tegumentelor  - inapetenta - balonari - regurgitatii - PITUITE = reflux in cavitatea bucala a unor cantitati mici de lichide din cavitatea gastrica - varsaturi bilioase = contin bila galbena si gust amar  - varsaturi alimentare - HEMATEMEZA = varsaturi cu sange digerat , de culoare negricioasa •

29

Interventiile asistentei. Obiective 1) Pac. sa-si diminueze greturile si varsaturile cu ajutorul nursei in termen de… 2) Pac. san u mai prezinte greturi/varsaturi in termen de……….

Interventii autonome si delegate - asistenta impune pacientului repaus alimentar  - impune repaus la pat - treptat , instituie dieta hidrozaharoasa (apa si glucide) , iar apoi hidrolactozaharoasa - revine in cateva zile la regim alimentar  corespunzator varstei - educa pacientul san u-si administreze alimente greu digerabile (conserve , afumaturi , tocaturi , condimente , mezeluri) - verifica pachetele primite de la apartinatori - hidrateaza pacientul cu lichide in cantitati mici la intervale egale de timp (ingestia de cantitati mari provoaca varsaturi) - administreaza medicatia prescrisa de medic (antiemetice)

Refuzul de a se alimenta. Manifestari de dependenta : - refuzul de a manca - refuzul de a bea Surse de dificultate: - depresii majore - singuratatea (divort , deces) - pierderi sociale ( somaj , de avere etc.) •

Interventiile asistentei . Obiective 1) Pac. sa-si exprime dreptul de a manca si abea singur in termen de……….. 2) Pac. sa aiba confort psihic si fizic cu ajutorul nursei permanent

Interventii autonome si delegate - asistenta stimuleaza pacientul sa-si exprime anxietatea , emotiile care au provocat decizia de negativism - colaboreaza cu apartinatorii in situatii de singuratate pentru a nu lasa singur pacientul - explica pacientului necesitatea de a bea si a manca , ridica moralul pacientului , reda  pofta de viata pacientului - administreaza medicatia prescrisa de medic (antidepresive)

30

 Hidratarea si mineralizarea organismului. Apa : - reprezinta 70% din greutatea organismului - este lichidul solvent al tuturor substantelor organice , chimice si anorganice , necesare bunei functionari a organismului - nevoia de apa a adultului este de 2000-2500 ml/24h - la copil nevoia de apa este mai mare , in raport cu greutatea corporala astfel: a) 180ml apa/kg corp/zi in primele 6 luni  b) 150ml apa/kg corp/zi intre 6-9 luni c) 120ml apa/kg corp/zi intre 9-12 luni d) 100ml apa/kg corp/zi peste 1 an - eliminarea apei din organism se face pe mai multe cai , astfel : a) 1000-1500 ml prin urina  b) 350-500 ml prin transpiratie c) 350-500 ml prin respiratie d) 100-200 ml prin scaun - in mod natural, este un echilibru intre lichidele itroduse in organism si pierderile fiziologice - in situatii patologice se produce dezechilibrul ce duce la dezhidratare sau hiperhidratare. Se deosebesc mai multe sindroame de dezhidratare : 1) deshidratare izotona –cand pierderile intereseaza atat apa cat si electrolitii in aceeasi  proportie (varsaturi , diaree , hemoragii masive , paracentezele repetate) . 2) deshidratare hipertona – se elimina apa in proportie mai mare (transpiratie exagerata,  polipnee) 3) deshidratare hipotona – se elimina sarurile minerale in proportie mai mare. Cauzele deshidratarii sunt : - de ordin fizic : diaree , transpiratii abundente , tulburari endocrine , aport insuficient de lichide , climat cald - de ordin psihologic : stres , stari de criza - de ordin sociologic : pauperitate , insalubritate , conflicte sociale , posturile - lipsa cunoasterii de sine , notiuni de educatie sanitara Manifestari de dependenta : - tegumente uscate - pliu cutanat persistent - buze uscate - senzatie de sete - astenie fizica si intelectuala - cefalee - ameteli - tendinta la hipotensiune 31

-

febra modificari de puls (tahicardic)

Interventiile asistentei. Obiective Pac. sa fie hidratat cu ajutorul nursei in termen de……………

Interventii autonome si delegate - pacientul trebuie educat sa se hidrateze cu cantitati mici de lichide in greturi , varsaturi, stari febrile si lichide calde in degeraturi , si la recomandarea medicului - asistenta hidrateaza pacientul care nu se  poate hidrata - face bilantul ingest-excret (bilantul hidric) - pacientul cu reflex de deglutitie scazut va fi hidratat de asistenta cu cescuta cu pai sau cu o lingurita - in starile febrile asistenta administreaza limonade , apa fiarta si racita , compoturi in functie de necesitatile fiziologice si  patologice

Caile de hidratare ale organismului : 1) Orala 2) Perfuzie intravenoasa – introducerea pe cale parenterala , picatura cu picatura , a solutiilor medicamentoase 3) Subcutanata – se face prin perfuzie, dar resorbtia este lenta . Accidente : flegmoane , necroza tesutului prin compresiune , complicatii septice. 4) Duodenala – administrarea lichidelor se face prin sonda duodenala 5) Rectala – se face prin clisma , picatura cu picatura.

Diversificarea alimentatiei la sugari: - la varsta de 2 luni se da copilului mic suc de fructe , banana pasata - la varsta de 4 luni se da supa de zarzavaturi , incepandu-se cu 1-2 lingurite , apoi se completeaza pane ce ajunge la un biberon de supa/zi - treptat zarzavatul fiert se paseaza si se administreaza supa crema - la varsta de 5 luni la supa de zarzavat se poate adauga un cotoi de pui , ficat de pui (pasate) ; se introduce oul fiert tare , initial administrandu-se numai galbenusul , iar  la 2-3 saptamani albusul. Se administreaza un ou fiert tare la 3 zile (interzis ou de rata) - la 6 luni copilul trebuie sa aiba 6 mese/zi a 180 ml : a) 3x san sau lapte de vaca sau lapte praf   b) 1x mar ras + biscuit + 5% zahar  c) 1x supa de zarzavat + 25g carne mixata + ulei vegetal 32

d) 1x orez pasat +branza de vaci Sau e) ou fiert tare, ficat pasare , carne de pasare fiarta , banana , portocala - la 9 luni copilul primeste 5 mese/zi a 200ml : a) 2x san sau lapte de vaca sau lapte praf   b) 1x mar ras + biscuit + 5% zahar  c) 1x supa de zarzavat + 50g carne mixata +piure de legume+ ulei vegetal d) 1x orez pasat +branza de vaci sau e) ou fiert tare, ficat pasare , carne de pasare fiarta , papanasi, cartofi ,smantana, mamaliga cu branza , banana , portocala , lamie, apa fiarta si racita - la 1 an copilul este asezat la masa adultilor si se lasa sa manance singur  Se interzice : - pestele pana la varsta de 3 ani - ciocolata si capsunile pana la 2 ani - ciresele se pot da dar fara samburi

33

CAP V 

Nevoia de a elimina Eliminarea reprezinta necesitatea organismului de a indeparta substantele nefolositoare , nocive din organism rezultate din metabolism. Excretia se relizeaza pe mai multe cai : - aparatul renal – urina - prin piele – transpiratie - aparat respirator  - aparat digestive – scaun - aparat genital feminin – menstruatie In stari patologice pot aparea eliminari patologice ca: - pe cale digestive – melena , hematemeza - respiratorie – sputa Functia excretorie mentine homeostazia organismului , echilibrul acido-bazic si hidroelectrolitic. Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii : 1) Factori biologici : - alimentatia - o buna hidratare si o alimentatie bogata in reziduuri (legume , fructe , cereale) faciliteaza eliminarea intestinala si vezicala ; mesele luate la ore fixe favorizeaza ritmul eliminarilor  - exercitiile – activitatea fizica amelioreaza randamentul muscular , fortifica musculatura abdominala si pelvina , care au rol important in eliminarea intestinala - varsta – la copii controlul sfincterian se obtine in 2-3 ani , la persoanele varstnice diminuarea tonusului musculaturii abdominale poate provoca lipsa de control a eliminarii , la barbate hipertrofia prostatei determina tulburari de mictiune - programul de eliminare intestinala – trebuie sa fie zilnic si poate varia de la un individ la altul - temperature – frigul influenteaza mictiunea in sensul cresterii ritmului 2) Factori psihologici : - stres - anxietate - emotiile pot modifica frecventa, cantitatea si calitatea eliminarii urinare si intestinale 3)Factori sociologici: - educatia - cultura - igiena - pauperitatea - insalubritatea - religia 34

Independenta in satisfacerea nevoii . A) Urina - este o solutie apoasa prin care se elimina din organism substanetele toxice si inutile rezultate in urma metabolismului. MICTIUNE = actul fiziologic constient de eliminare a urinei DIUREZA = cantitatea de urina eliminata din organism in 24 h Manifestari de independenta : 1)Cantitatea – variaza in functie de varsta : - nou-nascut – 30-300 ml/24 h - copii – 500-1200 ml/24 h - adult – 1200-1500 ml/24 h 2)Frecventa mictiunilor : - nou-nascut – mictiuni frecvente - copil – 4-5 mictiuni/zi - adult – 5-6 mictiuni/zi - varstnic – 6-8 mictiuni/zi 3) Ritmul mictiunilor – 2/3 din numarul mictiunilor se produc in timpul zilei si 1/3 noaptea. 4) Culoarea urinei – este galben deschis pana la galben inchis , in functie de dilutia ei . Culoarea urinei este modificata in functie de alimentatie si de unele medicamente , astfel : - culoarea inchisa = regim bogat in carne - culoare deschisa = regim vegetarian - roz , rosu-caramiziu = tratament cu piramidon - albastru-verde = tratament cu albastru de metilen - cafeniu-rosu = tratament cu acid salicilic 5) Mirosul urinei: - urina proaspata – miros de bullion - amoniacal , dupa un timp , din cauza fermentatiei alkaline 6) Reactia urinei – este acida – pH-ul este intre 4,5 . Ea difera in functie de alimentatie astfel ca in regimul bogat in carne vom avea o urina mai acida , iar in regimul vegetarian o urina mai putin acida (pH mai alcalin). 7) Aspectul urinei – la emisie este clar , transparenta. Dupa untimp ea poate deveni tulbure , in mod normal , ca urmare a coagularii mucinei si a celulelor epiteliale antrenate din caile urinare si a mucusului din organelle genitale . 8) Densitatea urinei se determina imediat dupa emisie deoarece prin racire densitatea se modifica . Valoarea normala a densitatii este de 1010-1025 la regim mixt ( deoarece si regimul poate creste sau scade densitatea urinii) si la o temperatura de 15 grade C ( si temperatura modifica densitatea) . B. Scaunul - reprezinta resturile alimentare supuse procesului de digestie , eliminate din organism prin actul defecatiei DEFECATIE =eliminarea materialelor fecale prin anus •

35

Manifestari de independenta : 1) Frecventa : - la nou-nascut – 1-2 scaune/ zi - la sugar pana in luna a 6 a – 3-4 scaune/zi - 6 luni – 1 an – 2-3 scaune/zi -  pentru sugarul alimentat artificial – 1-2 scaune/zi - la adult -1-2/zi sau unul la 2 zile 2) Orarul – este ritmic , la aceeasi ora a zilei , dimineata dupa trezire 3) Consistenta – pastoasa , omogena 4) Forma – cilindrica , de lungime variabila 5) Culoarea : - la adult este bruna - la sugarul alimentat la san este galben-auriu , devine verzui sau verde in contact cu aerul prin oxidarea bilirubinei - la sugarul alimentat artificial este galben-deschis - dupa introducerea fainii in alimentatie este brun Culoarea scaunului este variata si de alimentatie si medicatie : - deschis- galben = regim lactate - brun-inchis = regim carnat - negru = alimente preparate care contin sange - verde = legume verzi - negru-verziu= tratament cu fier  - alb = tratament cu bariu - negru-mat = carbine 6) Mirosul : - usor acru la sugarul alimentat la san - fad la sugarul alimentat artificial - la adult , mirosul este fecaloid si difera de la un individ la altul C. Transpiratia - este fenomenul fiziologic prin care organismul isi intensifica  pierderea de caldura si functia de excretie , prin intermediul glandelor sudoripare . Transpiratia contine , din punct de vedere chimic , 99% apa si 1% reziduu uscat (uree , urati , saruri minerale , acizi grasi) Manifestari de independenta: - pH-ul este acid , usor alcalin ; 5,2 - cantitatea este minima , astfel incat sa mentina umiditatea pliurilor  - mirosul variaza in functie de alimentatie , climat si de deprinderile igienice ale individului D . Menstra - reprezinta pierderea temporara sau periodica de sange , prin organelle genitale feminine. Ea apare la pubertate si dispare la menopauza si in timpul sarcinii.

36

Manifestari de independenta : - ritmul este regulat la 28-35 zile - durata este de 3-5 zile - aspectul este de mucus amestecat cu sange si detritusuri celulare ; nu coaguleaza - culoarea – rosu-negricios la inceput , apoi rosu-deschis - cantitatea = 50-200 g - mirosul este dezagreabil - evolutia trebuie sa fie fara dureri , doar o usoara jena fiziologica Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei in satisfacerea nevoii : - asistenta cerceteaza deprinderile de eliminare ale pacientului - planifica programul de eliminare al pacientului , tinand cont de activitatile sale - planifica exercitii fizice pentru pacient - invata pacientul tehnici de relaxare - cerceteaza deprinderile alimentare ale pacientului - ii recomanda pacientului sa consume alimente si lichide care favorizeaza eliminarea •

Dependenta in satisfacerea nevoii.

Probleme de dependenta : 1) Eliminare urinara inadecvata cantitativ si calitativ 2) Retentie urinara 3) Incontinenta de urina si materii fecale 4) Diaree 5) Constipatie 6) Varsaturi 7) Eliminare menstruala inadecvata 8) Diaforeza 9) Expectoratie 10)Deshidratare 1) Eliminare urinara inadecvata cantitativ si calitativ. Surse de dificultate : - alterarea cailor urinare - alterarea parenchimului renal - anomalii ale cailor urinare - dezechilibru metabolic , electrolitic , endocrine , neurologic - durere - situatie de criza - insalubtitatea mediului - lipsa cunoasterii de sine , a celorlalti 37

Manifestari de dependenta : - POLIURIE = diureza peste 2500 ml - OLIGURIE = diureza sub 500 ml - ANURIE = lipsa urinei in vezica - POLAKIURIE = mictiuni frecvente in cantitati mici - DISURIE = dureri la mictiune - NICTURIE = mictiuni mai frecvente noaptea - HEMATURIA = prezenta sangelui in urina - ALBUMINURIE = prezenta proteinelor in urina - GLICOZURIE = prezenta glucozei in urina - HIPERSTENURIE = urina foarte concentrata (densitate mare) - HIPOSTENURIE = urina foarte diluata (densitate mica) - IZOSTENURIE = densitate urinara scazuta , constanta - EDEME = acumularea de lichid seros in tesuturi , manifestat prin cresterea in volum a regiunii edematiate , stergerea cutelor naturale , pierderea elasticitatii tesutului edematiat , cu pastrarea presiunii digitale (semnul godeului) - Urini tulburi - Urina cu miros de fructe coapte – in diabetul zaharat , din cauza prezentei acetonei - Dureri lombare - Sete intensa - Greturi si varsaturi Interventiile asistentei. Obiective Pac. sa fie echilibrat hidroelecrolitic cu ajutorul nursei in tremen de……………

Pac. san u prezinte complicatii cutanate , respiratorii , urinare cu ajutorul nursei permanent

Interventii autonome si delegate - asistenta stabileste bilantul hidric zilnic - cantareste zilnic pacientul - hidrateaza pacientul corespunzator bilantului hidric sau reduce aportul de lichide - hidratarea se face cu cantitati mici de lichide respectandu-se regimul dietetic - administreaza medicatia prescrisa de medic -

Pac. sa fie echilibrat psihic permanent

-

asistenta recolteaza urina pentru examenele chimice si bacteriologice ajuta pacientul sa-si efectueze toaleta corporala serveste pacientul la pat , daca este cazul , cu urinar si basinet schimba lenjeria de pat si de corp ori de cate ori este nevoie administreaza antiseptice urinare , antibiotice conform antibiogramei , la indicatia medicului asistenta pastreaza o atmosfera calda 38

-

da dovada de solicitudine si este prompta la chemarile pacientului incurajeaza pacientul pentru a se exprima in legatura cu problema sa de dependenta

2) Retentia urinara sau ischiuria reprezinta incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua continutul. Surse de dificultate : - spasme vezicale - anomalii ale cailor urinare - anxietate - afectiuni ale mucoasei uretrale - calculi inclavati in uretra - hipertrofia prostatei , la barbat - stres - intoxicatii alimentare si medicamentoase - lipsa cunoasterii de sine , a celorlalti Manifestari de dependenta : - mictiuni absente - polakiurie - glob vezical = reprezentat de distensia vezicii urinare deasupra simfizei pubiene , cauzata de retentia urinara Interventiile asistentei . Obiective Interventii autonome si delegate Pac. sa aiba mictiuni spontane in termen de……….. - asistenta practica proceduri de stimulare a mictiunii - lasa robinetul sa curga apa astfel incat zgomotul sa fie auzit de bolnav - introduce bazinetul cald sub bolnav - aplica comprese calde pe regiunea pubiana - introduce mainele pacientului in apa calda - efectueaza pacientului sondaj vezical , la indicatia mediculi Pac. sa fie echilibrat psihic in termen de……… - asistenta invata pacientul importanta efectuarii exercitiilor fizice - asigura un climat cald , confortabil - linisteste pacientul si il incurajeaza in legatura cu problema sa

39

3) Incontinenta de urina si materii fecale – reprezinta emisiile involuntare de urina si materii fecale . Surse de dificultate: - infectii urinare sau intestinale - traumatisme ale maduvei - pierderea starii de constienta - deteriorare a activitatii sfincterelor  - cresterea presiunii abdominale - leziuni obstreticale - leziuni ale SNC Manifestari de dependenta : - incontinenta urinara = emisii de urina involuntare si inconstiente - ENUREZIS = emisie de urina involuntara si inconstienta , noaptea , intalnita mai frecvent la copii cu tulburari nevrotice dupa varsta de 3 ani - incontinenta de materii fecale = emisie de materii fecale involuntar si inconstient - iritarea tegumentelor regiunii anale Interventiile asistentei. Obiective Pac. sa prezinte tegumente si mucoase curate si intacte permanent

Pac. sa-si recapete controlul sfincterelor in termen de……………………….

Interventii autonome si delegate - asistenta schimba lenjeria de pat si de corp dupa fiecare eliminare a pacientului - asigura igiena riguroasa a tegumentelor si mucoaselor dupa fiecare mictiune si defecatie - aplica o crema protectoare la nivelul tegumentului si mucoasei - schimba pozitia pacientuli in pat la interval de 2 h - aplica colaci de cauciuc si de vata in zonele  predispuse aparitiei escarelor  - efectueaza masaj bland zonelor de risc - aplica pampers corespunzator varstei - efectueaza sondaj vezical , la indicatia medicului - asistenta asigura aport hidric in functie de  bilantul hidric - stabileste un orar al eliminarilor  - ii formeaza pacientului deprinderi de eliminare la ore fixe , la inceput la un interval mai scurt , iar pe masura ce se obtine controlul sfincterelor , intervalul se va mari - invata pacientul exercitii de intarire a musculaturii perianale prin contractarea acesteia 40

-

-

Pac. sa fie echilibrat psihic permanent

-

contractia muschilor se face inainte si dupa mictiune , timp de 4 sec , apoi se efectueaza relaxarea , se repeta de 10 ori cresterea capacitatii vezicii urinare prin asteptarea , timp de aproximativ 5 minute , de la snzatia de mictiune pana in momentul eliminarii oprirea jetului urinar in timpul mictiunii si reluarea eliminarii de mai multe ori asistenta asigura intimitatea pacientului incurajeaza pacientul sa se exprime in legatura cu problema sa arata simpatie , toleranta , rabdare  pacientului administreaza medicatia prescrisa de medic

4) Diareea = transit intestinal accelerat ,cu scaune frecvente apoase sau moi .

Surse de dificultate : - leziuni ale mucoasei intestinale - scaderea resorbtiei intestinale - cresteri ale secretiei intestinale - greseli alimentare - stres - afectiuni nervoase - afectiuni inflamatoare - insalubritate pauperitate - lipsa cunoasterii de sine , lipsa educatiei sanitare despre alimentatie Manifestari de dependenta : - scaune frecvente de la 5-6 /zi ,mergend pana la 20/zi - scaune moi , pastoase , semilichide , apoase - culoare galnen –aurie , verde a scaunului in diaree - albicios in icterul mechanic - hipercolorat in icterul hemoltic - negru ca pacura in hemoragii ale tubului digestiv superior  - mirosul scaunului poate fi acid (fermentatie exagerata) , putred(putrefactie) , ranced (grasimi nedigerate), fetid(cancer de colon , rect) , de varza stricata(infectii cu  bacilul coli) - crampe abdominale - colica abdominala - dureri la nivelul anusului 41

-

iritatia tegumentelor perianale tegumente si mucoase uscate oboseala , slabiciune greata si varsaturi Interventiile asistentei

Obiective Pac. sa prezinte transit intestinal normal in termen de……………………………..

Interventii autonome si delegate -

-

Pac. sa prezinte tegumentele si mucoasele perianale curate si integre permanent Pac. sa fie echilibrat hidroelectrolitic in termen de…………

-

Pac. sa fie echilibrat psihic permanent

-

asistenta pregateste pacientul pentru examinari instituie pacientului o dieta hidrica in primele 24-48 h asistenta serveste pacientul cu ceai neindulcit , supa de morcov , zeama de orez treptat , introduce cantitati mici de carne slaba , fiarta ,cas proaspat , paine alba prajita , supe de legume strecurate dupa 4-5 zile se trece la o alimentatie mai completa asistenta administreaza la indicatia medicului simptomatice , spasmolitice , antimicrobiene , sedative asistenta efectueaza toaleta regiunii anale dupa fiecare scaun aplica creme protectoare asistenta face bilantul hidric hidrateaza pacientul pe cale orala si prin  perfuzii , urmarind inlocuirea pierderilor de apa si elecroliti recolteaza scaun pentru coprocultura monitorizeaza functiile vitale si vegetative si le noteaza in foaia de observatie asistenta da dovada de intelegere si rabdare, menajand pudoarea pacientului il linisteste si il incurajeaza sa-si exprime emotiile si sentimentele in legatura cu starea sa

5)Constipatia este caracterizata prin frecventa scazuta a scaunelor.

Ileus = paralizia musculaturii intestinale avand drept consecinta disparitia miscarilor   peristaltice. Ileusul este : - mecanic –este provocat de obstacole : tumori , inflamatii , strangulari intestinale. - dinamic – este reprezentat de spasmele musculaturii intestinale (contractii musculare) . Surse de dificultate : - alterarea mucoasei intestinale - diminuarea peristaltismului intestinal - tumori 42

-

anxietate stres situatie de criza schimbarea modului de viata -  program de lucru inadecvat - insuficienta cunoastere de sine , a mediului inconjurator  Manifestari de dependenta : - ileus - scaun rar , 1 la 2-4 zile - orar neregulat al scaunelor  - cantitate scazuta sau crescuta a scaunului - forma este de bile dure(in constipatia spastica) , masa fecaloida abundenta(in constipatia atona) , bile conglomerate ( cand materiile fecale au stagnat mult in rect) - culoare inchisa - crampe - meteorism = acumulare de gaze in intestine - flatulenta = eliminarea frecventa a gazelor din intestin - tenesme = senzatie dureroasa de defecare , fara elimenare de materii fecale - fecalom = acumulare de materii fecale in rect - anorexie - cefalee - iritabilitatea Interventiile asistentei .

Obiective Pac. sa prezinte transit intestinal normal in termen de……………………………..

Pac. sa prezinte tegumentele si mucoasele perianale curate si integre permanent

Interventii autonome si delegate - asistenta determina sa ingere o cantitate suficienta de lichide - recomanda pacientului alimente bogate in reziduuri - asistenta stabileste impreuna cu pacientul un orar regulat de eliminare, in functie de activitatile sale - determina pacientul sa faca exercitii fizice cu regularitate - urmareste si noteaza in foaia de observatie consistenta si frecventa scaunelor scaunelor  - efectueaza ,la nevoie , clisma evacuatoare simpla sau uleioasa - administreaza, la indicatia medicului , laxative - asistenta efectueaza toaleta regiunii anale dupa fiecare scaun - aplica creme protectoare 43

Pac. sa-si satisfaca celelalte nevoi fundamentale  permanent

-

Pac. sa fie echilibrat psihic permanent

-

asistenta serveste pacientul cu bazinet protejeaza patul cu musama si aleza asigura repausul la pat al pacientului cand starea generala a acestuia este alterata asistenta da dovada de intelegere si rabdare, menajand pudoarea pacientului il linisteste si il incurajeaza sa-si exprime emotiile si sentimentele in legatura cu starea sa

6)Varsaturile reprezinta evacuarea prin cavitatea bucala a continutului stomacal . Cauzele varsaturii pot fi : - de origine cerebrala = are loc cresterea tensiunii intracraniene ( meningite , encefalite , tumori etc. ). Se produc fara nici un efort , nu sunt precedate de senzatii de greata si de stare generala alterata. - de origine periferica = excitatia bulbului vine de la periferie . Este de origine digestiva , urogenitala , boli infectioase , tulburari metabolice si endocrine , agenti chimici , medicamentosi etc. Varsaturile de origine periferica prezinta simptome premergatoare : - greata - salivatie abundenta - ameteli - tahicardie - dureri de cap Manifestari de dependenta :  Frecventa varsaturilor : - ocazionale - frecvente - incoercibile  Orarul: - matinale - postprandiale precoce sau tardive  Cantitatea : - mare in stenoza pilorica - mica (cativa zeci de ml)  Continutul : - alimentare - mucoase , apoase (etilici si gravide) - fecaloide (ocluzii intestinale) - biliare (colecistopatii) - purulente - sanguinolente 44

HEMATEMEZA =varsatura cu sange  Culoarea : - galben-verzuie in varsaturile bilioase - rosie in hematemeza - galben murdar in ocluzii - bruna – aspect de zat de cafea in cancer gastric  Mirosul : - fad , acru - fecaloid - ranced  Forta de proiectie – in jet , brusc , fara legatura cu alimentarea in varsatura de origine cerebrala  Simptome ce insotesc varsatura : - dureri abdominale - greata - hipersalivatie - cefalee - transpiratii reci - tahicardie - deshidratare Interventiile asistentei. Obiective Pac. sa fie menajat fizic si psihic in timpul varsaturii

Pac. sa fie echilibrat hidroelectrolitic si acido-bazic

Interventii autonome si delegate - asistenta aseaza pacientul, in functie de starea lui , in pozitie semisezand , sezand sau in decubit dorsal cu capul intr-o parte , la marginea patului - linisteste pacientul psihic - il ajuta in timpul varsaturii si pastreaza  produsul eliminate - ii ofera pacientului un pahar de apa sa-si clateasca gura dupa varsatura - alimenteaza pacientul parenteral prin  perfuzii cu glucoza hipertona , amestecuri de aminoacizi , vitamine si electroliti - administreaza medicatie simptomatica la indicatia medicului - asistenta corecteaza tulburarile electrolitice ale pacientului - va incepe rehidratarea orala incet , cu cantitati mici de lichide reci oferite cu lingurita - face bilantul lichidelor ingerate si excretate - monitorizeaza functiile vitale si vegetative si le noteaza in foaia de observatie 45

7)Eliminare mensuala si vaginala inadecvata. Menstra = este o pierdere de sange prin organele genitale feminine , care apare la sfarsitul fiecarui ciclu menstrual , daca ovulul nu a fost fecundat ( de la pubertate pana la menopauza). Menarha = prima menstra Menarha apare intre 11-14 ani si este influentata de mediu , clima, viata in aer liber. Leucoreea fiziologica = lichidul secretat de glandele mucoasei genitale , care contribuie la procesul de autoaparare a aparatului genital fata de infectii. Leucoreea patologica = secretie abundenta , exteriorizata sub forma unei scurgeri iritante , in cantitate variabila. Manifestari de dependenta :  AMENOREE= absenta menstruatiei  DISMENOREE= dureri in perioada menstruatiei  METRORAGII = hemoragii survenite intre doua menstre succesive , neregulate  MENORAGII = hemoragii menstruale prelungite  OLIGOMENOREE = intervale lungi intre menstre  POLIMENOREE = intervale scurte intre menstre  HIPOMENOREE = cantitate scazuta de menstruatie  HIPERMENOREE = cantitate crescuta de menstruatie poate fi de la cativa ml pana la 200-400 ml  LEUCOREE patologica = poate  CULOAREAsi aspectul scurgerilor vaginale : - alba-laptoasa in candida albicans - galben-verzuie in gonoree - maronie in trichomonas - cafenie (spalatura de carne) in tumori - mucoasa, mucopurulenta sau purulenta in infectii genitale  RITMUL scurgerilor – continue sau periodice. Interventiile asistentei. Obiective Pac. sa prezinte mucoase curate si intacte in termen de……………..

Interventii autonome si delegate - asis asiste tent ntaa asigu asigura ra rep repau ausu sull paci pacien ente teii la pat pat - asis asiste tent ntaa efect efectue ueaz azaa spala spalatu turi ri vag vagin inal alee cu solutii antiseptice , dar nu inainte de a recolta secretia vaginala pentru examen  bacteriologic si citologic - asis asiste tent ntaa apli aplica ca pans pansam amen entt vagi vagina nall absorbant - schimba pan pansame amentul - inva invata ta pacie pacient ntaa teh tehni nici ci de rela relaxa xare re - asis asiste tent ntaa prot protej ejea eaza za pat patul ul cu cu musa musama ma si si aleza ,cand este cazul - calme calmeaza aza durer durerea ea pri prin n adm admin inis istr trar aree de antialgice 46

-

Pac. sa ai aiba o stare de bi bine psihic pe permanent

asis asiste tent ntaa face face educa educati tiee sanit sanitar araa pacie pacient ntei ei in in ceea ce priveste lenjeria intima , igiena  personala , sex - asistenta li linisteste pa pacienta in in le legatura cu cu  problema sa - ii expl explic icaa scop scopul ul exa exame mene nelo lorr care care i se fac fac - admin adminst stre reaz azaa medi medica cati tiaa seda sedati tiva va , la la indicatia medicului

8)Diaforeza = transpiratie in cantitate abundenta. Manifestari de dependenta : - orar orarul ul este este regul regulat at sau sau ner nereg egul ulat at - cantitatea cantitatea variaza variaza de la 600-1000 600-1000 ml/24 h ajungand ajungand , in cazuri cazuri extreme extreme , la 10 litri/24 h - localizarea localizarea poate fi generali generalizata zata (cand (cand temperatura temperatura mediului mediului este este crescut crescuta) a) si la nivelul palmelor si plantelor (in alcoolism cronic , rahitism , SIDA , boala Basedow) - mirosul mirosul este este puternic puternic si si variaza variaza in functie functie de alimenta alimentatie tie , temperatura temperatura ambianta ambianta , deprinderile igienice ale bolnavului Interventiile asistentei. Obiective Pac. sa sa ai aiba o stare de de bi bine in in te termen de de………

Pac. sa fie echilibrat psihic permanent

Interventii autonome si delegate - asistenta aj ajuta sa sau ii ii me mentine pa pacientului tegumentele curate si uscate - asis asiste tent ntaa spala spala teg tegum umen ente tele le paci pacien entu tulu luii ori de cate ori este nevoie - asis asiste tent ntaa schi schimb mbaa lenj lenjer eria ia de de pat pat si de corp corp - ment mentin inee igie igiena na rig rigur uroa oasa sa a plic plicil ilor or si si a spatiilor interdigitale - asig asigur uraa imb imbra racam camin inte te uso usoar araa si si com comod odaa - face bi bilantul hidric - monito monitoriz rizeaza eaza functi functiile ile vitale vitale si le noteaz noteazaa in in foaia de observatie - asistenta va solicita pacientului , cu tact si  blandete , sa se spele - asiste asistenta nta incura incurajea jeaza za pacient pacientul ul sa-si sa-si exprime exprime sentimentele in legatura cu problema sa de dependenta

9)Expectoratia reprezinta eliminarea sputei din caile respiratorii . Sputa reprezinta secretia eliminata de la nivelul arborelui bronsic dupa un acces de tuse. Manifestari de dependenta :  Culoarea: - roz roz in in ede edemu mull pu pulmo lmonar  nar  - rosi rosiee-ge gela lati tino noas asaa in canc canceru erull pulmo pulmona nar  r  47

-

galb galben en-v -ver erzu zuie ie in in supu supura rati tiii pulmo pulmona nare re alba alba sau albaalba-cen cenusi usiee in infla inflamat matia ia brons bronsica ica si in in astmul astmul bron bronsic sic neag neagra ra in in infa infarc rctu tull pulm pulmon onar ary y rugi rugini niee in pne pneumon umonie ie HEMOPTIZIE= expectoratie sanguinolenta , spumata , aerate  Mirosul – fetid , fara miros  Consistenta : - spumoasa - aerata - gelatinoasa - vascoasa - lichida  Forma – perlata in astmul bronsic.  Aspectul : - mucos - purulent - muco-purulent - seros - sanguinolent  Cantitatea variaza de la 50-100ml/24 h (TBC , pneumonii) pana la 1000 ml/24 h (in  bronsiectazii , gangrena pulmonara , TBC cavernos) VOMICA = eliminarea unei cantitati masive de puroi sau exudat. Interventiile asistentei . Obiective Pac. sa nu devina sursa de infectii nosocomiale

Interventii autonome si delegate - asistenta educa pacientul cum sa expectoreze - il inva invata ta sa sa tus tusea easc scaa cu gura gura inch inchis isaa , sa sa nu inghita sputa ci sa o colecteze in scuipatoare (dezinfectata cu solutie lizol , fenol 3%) - il inva invata ta sa sa nu str stran anut utee in jur jur ci ci in bat batis ista ta  personala - ii cura curata ta muco mucoas asaa buc bucal alaa si si din dinti tiii cu cu tampoane - goles goleste te si si cura curate te scu scuip ipat ator oril ilee dupa dupa ce au fos fostt dezinfectate - manu manuie iest stee scui scuipa pato tori rile le cu prud pruden enta ta

48

CAP VI 

Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie I. Respiratia reprezinta nevoia fiecarei finite umane de a capta oxigenul din mediul inconjurator , necesar proceselor de oxidare din organism , si de a elimina dioxidul de carbon rezultat din arderile celulare . Independenta in satisfacerea nevoii Este determinata de mentinerea integritatii cailor respiratorii si a muschilor respiratori , de eficienta functionarii lor . Etapele respiratiei : 1) Ventilatia reprezinta patrunderea aerului incarcat cu oxigen si eliminarea aerului incarcat cu dioxid de carbon . Are 2 timpi : - inspiratia - expiratia 2) Difuziunea gazelor este procesul prin care oxigenul din alveolele pulmonare trece in capilarele perialveolare , si dioxidul de carbon din capilare trece in alveolele  pulmonare. 3) Etapa circulatorie consta in conducerea oxigenului prin vasele arteriale la tesuturi, si dioxidul de carbon adus de la tesuturi , prin vasele venoase , la plamani pentru a se elimina . 4) Etapa tisulara reprezinta schimbul de gaze dintre sange si tesuturi , cu ajutorul unui sistem enzimatic complex . Asistenta face observatii privind doar etapa ventilatorie a respiratiei . Factori care influenteaza satisfacerea nevoii de a respira: 1) Factori bilogici : - varsta – la copil numarul de respiratii este mai mare ca la adult. - sexul – la femei , valorile frecventei respiratorii se inregistreaza la limita maxima , iar la barbati la limita minima . - statura – la persoanele mai scunde , numarul de respiratii/minut este mai mare decat la persoanele inalte - somnul – in timpul somnului frecventa respiratiilor este mai scazuta decat in timpul starii de veghe - postura – pozitia corecta a toracelui permite expansiunea plamanului in timpul respiratiei . Pozitia care favorizeaza respiratia este cea sezand si ortostatica , prin contractia corespunzatoare a diafragmei . - alimentatia – influenteaza mentinerea umiditatii cailor respiratorii si favorizeaza  buna functionare a diafragmei si a celorlalti muschi respiratori . - exercitiul fizic – influenteaza frecventa respiratiei. 49

2) Factori psihologici :

-

emotiile – influenteaza frecventa si amplitudinea respiratiei 3) Factori sociologici : - mediul ambiant – procentajul adecvat de oxigen (21%) din aerul atmosfer ic favorizeaza respiratia , iar mediul poluat influenteaza negativ respiratia - climatul – caldura determina cresterea frecventei respiratiei , frigul-scaderea frecventei , vantul perturba respiratia , altitudinea determina cresterea frecventei - locul de munca – prin poluare chimica sau microbiana , devine un mediu nefavorabil  bunei respiratii . Manifestari de independenta : - frecventa respiratiei reprezinta numarul de respiratii/minut si este influentata de varsta si sex , astfel : a) la nou-nascut – 30-50 respiratii/min b) la 2 ani – 25-35 respiratii/min c) la 12 ani – 15-25 respiratii/min d) la adult – 16-18 respiratii/min e) la varstnic – 15-25 respiratii/min - amplitudinea este data de volumul de aer care patrunde si se elimina din plaman la fiecare respiratie .Deci , respiratia poate fi profunda sau superficiala. - ritmul reprezinta pauzele egale dintre respiratii ; deci , respiratia este ritmica. - respiratia nu trebuie sa fie zgomotoasa , este linistita ; in somn poate deveni zgomotoasa (sforait) - in timpul respiratiei (inspiratiei si expiratiei) ambele hemitorace prezinta aceeasi miscare de ridicare si coborare - mucoasa respiratorie este umeda , cu secretii reduse , transparente - tusea = reprezinta o expiratie fortata , prin care se elimina secretiile din caile respiratorii , fiind un fenomen de protectie al organismului Exista 3 tipuri de respiratie : a) costal superior – intalnit la femeie , prin ridicarea partii superioare a cutiei toracice , datorita maririi diametrului anteroposterior in timpul inspiratiei  b) costal inferior – intalnit la barbat , prin marirea diametrului lateral al cutiei toracice c) abdominal – intalnit la copii si varstnici , prin marirea diametrului vertical al cutiei toracice . Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei in satisfacerea nevoii : - asistenta exploreaza deprinderile de respiratie ale pacientului - invata pacientul sa faca exercitii respiratorii - sa faca exercitii de relaxare , fizice - sa adopte posturi adecvate care sa favorizeze respiratia - invata pacientul sa inlature obiceiurile daunatoare cum ar fi : imbracamintea stramta, tabagismul , mesele copioase. 50

Dependenta in satisfacerea nevoii . Probleme de dependenta : 1) Alterarea vocii 2) Dispneea 3) Obstructia cailor respiratorii 1) Alterarea vocii . Surse de dificultate : -  procese inflamatorii la nivelul cailor respiratorii superioare : nas , faringe , laringe - prezenta alergenilor din mediul inconjurator  Manifestari de dependenta : - DISFONIE = raguseala , voce stinsa , aspra - AFONIE = imposibilitatea de a vorbi - Senzatia de sufocare 2) Dispneea = respiratie dificila Surse de dificultate : - boli ale inimii - boli ale cailor respiratorii superioare Manifestari de dependenta : - ORTOPNEE = pozitie fortata , dificila in pozitie sezand - APNEE = oprirea respiratiei - BRADIPNEE = reducerea frecventei respiratiei - TAHIPNEE = cresterea frecventei respiratiei - Modificarea amplitudinii respiratiei (superficiala sau profunda) - HIPERVENTILATIE = patrunderea unei cantitati mai mari de aer in plamani - HIPOVENTILATIE = patrunderea unei cantitati mai mici de aer in plamani - HEMOPTIZIE = hemoragie exteriorizata prin cavitatea bucala , provenind de la  plamani - Tuse - Sputa - Dispnee de tip CHEYNE-STOKES = respiratie frecventa ajunsa la un grad maxim , dupa care frecventa scade treptat si este urmata de o perioada de apnee , dupa care ciclul se reia (respiratie in 4 timpi) - Dispnee de tip KUSMAUL= inspiratie lunga urmata de o expiratie fortata , apnee , dupa care ciclul se reia. - Zgomote respiratorii . Sunt de diferite tipuri: a) crepitante  b) romflante c) sibilante - CIANOZA = colorarea albastrui-vanata a extremitatilor (nas , buze , lobul urechii , unghii) 51

3) Obstructia cailor respiratorii . Cauze : - procese inflamatorii ale cailor respiratorii - prezenta unor corpi straini in caile respiratorii superioare - deformari ale nasului Manifestari de depandenta : - secretii abundente nazale care impiedica respiratia - respiratie dificila pe nas (bolnavul respira pe gura) - EPISTAXIS = hemoragie nazala - deformari ale nasului cum ar fi deviatia de sept , traumatisme - stranut = expiratie fortata - CORNAJ = zgomot inspirator cu caracter de suieratura , auzibil de la distanta - TIRAJ = depresiune inspiratorie (infundatura) a partilor moi ale toracelui , mai ales supraclavicular , intercostal si epigastru Interventiile asistentei .

Obiective Pac. sa respire pa nas in termen de…………

Pac. sa nu devina sursa de infectie

Pac. sa i se opreasca epistaxisul de catre nursa in termen de 5 min

Pac. sa prezinte mucoase respiratorii umede si intacte permanent………………………

Pac. sa inghita fara dificultate in termen de…………….

Interventii autonome si delegate - asistenta indeparteaza secretiile nazale sau educa pacientul sa-si indeparteze secretiile in batista personala - umezeste aerul din incapere - hidrateaza pacientul cu lichide - asistenta educa pacientul pentru a folosi  batista individuala , de unica folosinta - educa pacientul pentru a folosi scuipatoarele speciale , sa evite imprastierea secretiilor  nazale - asistenta aseaza pacientul in decubit dorsal cu capul in hiperextensie - comprima cu policele , pe septul nazal, nara care sangereaza timp de 5-10 min - aplica comprese reci pe frunte , nas sau ceafa - recomanda pacientului sa nu-si sufle nasul - asistenta umezeste aerul din incapere - recomanda pacientului repaus vocal absolut - invata pacientul sa utilizeze comunicarea nonverbala - educa pacientul sa faca gargara cu solutii antiseptice - se hidrateaza pacientul cu lichide - asistenta intrerupe alimentatia solida - instituie alimentie semisolida si lichide 52

-

Pac. sa fie echilibrat psihic permanent

Pac. sa prezinte sau sa capete rezistenta la infectii in termen de…………… Pac. sa prezinte cai respiratorii permeabile  permanent

-

-

caldute recomanda pacientului sa faca gargara cu solutii antiseptice administreaza medicatia prescrisa de medic asistenta pregateste pacientul in vederea efectuarii oricarei tehnici asistenta educa pacientul sa evite schimbarile bruste de temperatura sa evite locurile aglomerate asistenta invata pacientul sa tuseasca , sa expectoreze si sa colecteze sputa umezeste aerul din incapere cu apa alcoolizata aspira secretiile bronsice , daca este cazul invata pacientul sa adopte o pozitie care sa favorizeze respiratia invata pacientul sa efectueze exercitii respiratorii educa pacientul sa renunte la obiceiurile daunatoare administreaza medicatia prescrisa de medic

II. Circulatia . Circulatia este functia prin care se realizeaza miscarea sangelui in interiorul vaselor  sanguine , care are drept scop transportul substantelor nutritive si oxigenului la tesuturi , dar si transportul produsilor de catabolism de la tesuturi la organele excretoare . Asistenta supravegheaza circulatia prin urmarirea pulsului si a tensiunii arteriale . Independenta in satisfacerea nevoii . 1) Pulsul reprezinta expansiunea ritmica a arterelor , care se comprima pe un plan osos. Factori care influenteaza pulsul : a) Factori biologici : - varsta – la copilul mic si la varstnic , frecventa pulsului este mai crescuta decat la adult . - inaltimea corporala – persoanele mai scunde au frecventa pulsului mai mare decat a celor inalte - somnul – in timpul somnului frecventa pulsului este mai redusa - alimentatia – in timpul digestiei , frecventa pulsului creste - efortul fizic – determina cresterea frecventei pulsului  b) Factori psihologici : - emotiile - plansul 53

- teama produc cresterea frecventei pulsului . c) Factori sociali : - mediul ambiant – influenteaza frecventa pulsului prin concentratia in oxigen a aerului inspirit Manifestari de independenta : - frecventa pulsului (nr. de pulsatii/minut) : a) la nou-nascut – 130-140 pulsatii/min  b) la copilul mic – 100-120 pulsatii/min c) la 10 ani – 90-100 pulsatii/min d) la adult – 60-80 pulsatii/min e) la varstnic – peste 80-90 pulsatii/min - pulsul este ritmic , pauzele dintre pulsatii fiind egale - amplitudinea (volumul) pulsului este determinata de cantitatea de sange existenta in vase ; amplitudinea este mai mare cu cat vasele sunt mai aproape de inima - celeritatea pulsului reprezinta viteza de ridicare si coborare a undei pulsatile - tegumentele , inclusiv extremitatile trebuie sa fie calde , roz 2)

Tensiunea arteriala reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra

 peretilor arteriali . Factorii care determina T.A sunt : - debitul cardiac - forta de contractie a inimii - elasticitatea si calibrul vaselor  - vascozitatea sangelui T.A scade de la centru catre periferie . Factori care influenteaza tensiunea arteriala : a) Factori biologici: - varsta – T.A este mai mica la copil si creste pe masura ce inainteaza in varsta ; creste usor la varstnic - somnul – T.A este mai mica in timpul somnului decat in perioada de veghe - activitatea – efortul fizic produce cresterea T.A , la fel si activitatea diurna  b) Factori psihologici : - emotiile - bucuriile - anxietatea determina cresterea T.A c) Factori sociologici : - climatul – frigul produce vasoconstrictie, deci cresterea T.A - caldura produce vasodilatatie , deci scaderea T.A

54

Manifestari de independenta : - tensiunea sistolica corespunde momentului de ejectie a sangelui in artere prin contractia inimii si este mai mare - tensiunea diastolica corespunde fazei de umplere a inimii cu sange - tensiunea sistolica + tensiunea diastolica = tensiunea arteriala - tensiunea arteriala se exprima in mm Hg Valori normale ale T.A : - intre 1-3 ani – 75-90/50-60 mm Hg - intre 4-11 ani – 90-110/60-65 mm Hg - intre 12-15 ani – 100-120/60-75 mm Hg - adult 110- 140/75-90 mm Hg - varstnic peste 150/90 mm Hg - tensiunea diferentiala este diferenta dintre T.A maxima si T.A minima si este aproximativ 60 mm Hg - T.A minima (diastolica) = T.A maxima /2 +1 Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei circulatiei : - educa pacientul pentru asigurarea conditiilor igienice din incapere (aerisire) - educa pacientul sa-si mentina tegumentele curate si integre - sa aiba o alimentatie echilibrata , fara exces de grasimi - sa evite tutunul , excesul de alcool - sa evite sedentarismul - sa poarte imbracaminte lejera , care sa nu stanjeneasca circulatia . Dependenta in satisfacerea nevoii .  Circulatie inadecvata . Surse de dificultate : - de ordin fizic : alterarea muschiului cardiac , a peretilor arteriali , venosi ; obstructii arteriale , supraincarcarea inimii - de ordin psihologic : anxietatea , stresul , situatia de criza - lipsa cunoasterii de sine , despre altii , despre obiceiurile daunatoare , despre alimentatia echilibrata Manifestari de dependenta : 1) Modificari ale pulsului : a) de frecventa – TAHICARDIE = cresterea frecventei pulsului - BRADICARDIE = scaderea frecventei pulsului  b) de volum – puls filiform = puls cu volum foarte redus , abia perceptibil - puls asimetric = volum diferit al pulsului la arterele simetrice c) de ritm – puls aritmic = pauze inegale intre pulsatii - puls dicrot = se percep 2 pulsatii , una puternica si alta slaba , urmata de pauza

55

2) Modificari ale T.A : - hipertensiunea arteriala (H.T.A.) = cresterea T.A peste valorile normale - hipotensiunea arteriala = scaderea T.A sub valorile normale - modificari ale T.A diferentiale - T.A difera la segmente simetrice (brat stang , drept) - COLAPS= prabusirea T.A 3) Tegumente modificate : - reci , palide datorita irigarii insuficiente a pielii - cianotice – coloratie violacee a extremitatilor  4) HIPOXEMIE = scaderea cantitatii de oxigen din sange HIPOXIE = diminuarea cantitatii de oxigen din tesuturi Interventiile asistentei .

Obiective Pac. sa prezinte circulatie adecvata permanent

Interventii autonome si delegate -

Pac. sa fie echilibrat psihic permanent

asistenta invata pacientul sa renunte la tutun , alcool sa aiba o alimentatie bogata in fructe , zarzavaturi sa evite grasimile si sarea din alimentatie asistenta aplica tehnici de favorizare a circulatiei : exercitii pasive , active , masaje administreaza medicatia prescrisa de medic(antiaritmice , diuretice , vasodilatatoare , tonice cardiace , hipotensoare , antianginoase , anticoagulante) urmareste efectul medicamentelor  educatie sanitara a bolnavului

- asistenta informeaza pacientul asupra stadiului  bolii sale , asupra gradului de efort pe care poate sal depuna , asupra importantei continuarii tratamentului medicamentos

56

CAP VII 

Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limitele normale Mentinerea temperaturii in limite normale este necesitatea organismului de a-si conserva o temperatura la un grad aproximativ constant , pentru a-si mentine starea de  bine . Temperatura corpului se mentine constanta datorita echilibrului dintre termogeneza si termoliza. Termogeneza reprezinta caldura din organism rezultata in urma proceselor oxidative din organism . Organele principale ale termogenezei sunt muschii , ficatul , glandele endocrine. Termoliza reprezinta pierderea de caldura si se produce prin mecanisme fizice . Se  pierde prin piele , rinichi , plaman . Manifestari de independenta : a) valori normale ale temperaturii : - nou-nascut si copilul mic 36,1-37,8 grade C - adult 36-37 grade C (in axila) - varstnic 35-36 grade C  b) daca temperatura se masoara in cavitati inchise (rect , vagin , cavitate bucala) valorile sunt cu 0,3-0,5 grade C mai mare decat in axila c) tegumentele : roz , caldute , transpiratie minima , senzatie placuta fata de frig sau caldura d) temperatura mediului ambiant : 18-25 grade C Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii : 1) Factori biologici : - varsta – temperatura variaza in functie de varsta - exercitiul fizic – in timpul activitatii intense temperatura corpului creste , iar in timpul inactivitatii scade - alimentatia – ingestia de alimente ridica temperatura corpului - variatia diurna – temperatura este minima dimineata intre orele 3-5 si maxima seara intre orele 18-23 - sexul – la femei temperatura corporala inregistreaza valori peste 37 grade C in a doua jumatate a ciclului menstrual , in timpul ovulatiei 2) Factori psihologici : - anxietatea - emotiile puternice pot determina o crestere a temperaturii corporale

57

3) Factori sociologici :

- locul de munca - climatul - locuinta – temperatura incaperii influenteaza temperatura corpului Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei in satisfacerea nevoii : - atunci cand temperatura mediului ambiant este crescuta , asistenta invata pacientul sa reduca din alimentatie , mai ales alimentele cu valoare energetica mare - sa consume lichide si alimente reci - sa aeriseasca incaperile - sa poarte o imbracaminte lejera , ampla - atunci cand temperatura mediului ambiant este scazuta , asistenta invata pacientul sa creasca cantitatea de alimente - sa ingere alimente si lichide calde - sa aiba in incapere temperatura de 18-25 grade C - sa poarte imbracaminte calduroasa Dependenta in satisfacerea nevoii . Probleme de dependenta : 1) Hipertermia . 2) Hipotermia . 1) Hipertermia – temperatura corporala peste valorile normale .

Surse de dificultate : - imunitatea sistemului de termoreglare - caldura - dereglari hormonale - dereglari functionale ale hipotalamusului - anxietatea - emotiile - lipsa cunoasterii Manifestari de dependenta : 1) Subfebrilitate – temperatura intre 37-38 grade C 2) Febra moderata – temperatura intre 38-39 grade C 3) Febra ridicata – temperatura intre 39-40 grade C 4) Hiperpirexie – temperatura peste 40 grade C 5) Frisoane 6) Piele rosie , calda , umeda 7) Sindrom febril = grup de semne cum ar fii cefalee , tahicardie , tahipnee , inapetenta, sete , oligurie , convulsii , halucinatii , dezorientare. 8) Eruptii cutanate intalnite in bolile infectioase .

58

Tipuri de febra : -  febra continua (subfebrilitate rigida) – temperatura peste 37 grade C cu diferenta sub 1 grad C intre valorile inregistrate dimineata si seara -  febra intermitenta – diferenta de cateva grade intre valorile inregistrate dimineata si seara, cele mai mici valori scazand sub 37 grade C -  febra intermitenta periodica -  febra remitenta – diferenta de cateva grade intre valorile inregistrate dimineata si seara , dar valorile cele mai mici nu scad sub 37 grade C -  febra recurenta – perioade febrile de 4-6 zile , ce alterneaza cu perioade de afebrilitate , trecerea facandu-se brusc -  febra ondulanta – perioade febrile ce alterneaza cu perioade de afebrilitate , trecerea facandu-se lent -  febra de tip invers – valorile crescute se inregistreaza dimineata si cele minime seara In evolutia fiecarei febre se disting 3 perioade : - perioada de debut – brusc - lent - perioada de stare – poate dura zile , saptamani - perioada de decline – poate fii scurta sau de cateva zile Interventiile asistentei . Obiective Pac. sa-si mentina temperatura corpului in limitele fiziologice in termen de …………

Pac. sa fie echilibrat hidroelectrolitic in termen de ……………………

Pac. sa aibe o stare de bine fizic si psihic

Interventii autonome si delegate - asistenta aeriseste salonul - asigura pacientului imbracaminte lejera - aplica comprese reci , punga cu gheata - efectueaza pacientului impachetari reci - incalzeste pacientul in caz de frisoane - administeaza medicatia prescrisa de medic : antibiotice , antitermice - asistenta face bilantul hidric - hidrateaza pacientul cu lichide reci , in cantitati mici , la intervale scurte de timp,conform bilantului hidric - asistenta schimba lenjeria de corp si de pat  pacientului - asigura igiena tegumentului - pregateste psihic pacientul in vederea efectuarii oricarei tehnici

59

2)Hipotermia – reprezinta scaderea temperaturii corpului sub limitele normale , cauzata de un dezechilibru intre termogeneza si termoliza . Surse de dificultate : - expunerea prelungita la frig - dereglari endocrine - abuzul de sedative si alcool - incetinirea activitatii sistemului nervos (la varstnici) - lipsa de maturitate a mecanismelor de termoreglare (la copii) Manifestari de dependenta : 1) HIPOTERMIE = temperature corpului sub 36 grade C 2) Hipotensiune arteriala 3) Cianoza 4) Eritem = roseata (a pielii , fetii , urechilor , mainilor) 5) Edem generalizat – tumefierea intregului corp 6) Durere 7) Oboseala 8) Vorbire lenta 9) Somnolenta 10)Degeraturi = leziuni de necroza la nivelul pielii , determinate de temperatura scazuta 11)Apatie = indiferenta 12)Parestezii = senzatie de amorteli si furnicaturi in regiunea expusa la frig Interventiile asistentei. Obiective Pac. sa aiba temperature corpului in limitele normale in termen de ………….

Pac. sa fie echilibrat hidroelectrolitic in termen de…………….

Pac. sa aiba o stare de bine fizic si psihic in termen de…………….

Interventii autonome si delegate - asistenta incalzeste pacientul cu paturi - creste temperatura mediului ambiant - recolteaza sange pentru examene de laborator  - administreaza pacientului lichide calde - pregateste pacientul pentru examen cardiologic - asistenta administreaza pacientului lichide calde in cantitati mici la intervale egale de timp - face bilantul hidric - asistenta schimba pacientului des lenjeria de corp si de pat - mentine igiena tegumentelor pacientului - pregateste psihic pacientul in vederea efectuarii oricaror tehnici

60

CAP VIII 

Nevoia de a fi curat , ingrijit si de a-si proteja tegumentele si mucoasele

A fi curat , ingrijit si a-ti proteja tegumentele si mucoasele sunt o necessitate pentru a-ti mentine o tinuta decenta si pielea sanatoasa , asa incat aceasta sa-si poata indeplini functiile . Independenta in satisfacerea nevoii. Pielea indeplineste o serie de functii , si anume : - apara organismul impotriva agentilor patogeni , impiedicand patrunderea acestora - apara organismul impotriva unor radiatii (ultravioletele) , prin pigmentii pe care ii contine - receptioneaza excitatiile termice , tactile , dureroase -  participa la excretia substantelor rezultate din metabolism , prin glandele  sudoripare -  participa la termoreglare prin stratul adipos ce are rol de izolator termic -  participa la absorbtia unor medicamente -  participa la respiratie (o cantitate mica de oxigen poate intra prin piele si o cantitate mica de dioxid de carbon se elimina prin piele) Pentru a indeplini aceste functii , pielea trebuie sa fie curata , sanatoasa si ingrijita . La fel trebuie sa fie si mucoasele care acopera orificile (nas , ochi , urechi , vagin , rect)  pentru a asigura binele individului si buna functionare a organelor r espective. Factori care influenteaza satisfacerea nevoii . 1) Factori biologici : - varsta – la copil si varstnici , pielea este mai sensibila , la variatii de temperatura , la infectii si microbi . La varstnici , dintii slabesc si cad , parul si unghiile devin mai  putin rezistente . - temperatura – datorita variatiilor de temperatura , pielea se usuca , se dezhidrateaza. - exercitiile fizice – amelioreaza circulatia si faciliteaza eliminarea deseurilor din organism prin piele - alimentatia – absorbtia unei cantitati suficiente de lichide da elasticitate pielii 2) Factori psihologici : - emotiile – pot creste sudoratia - educatia – in functie de educatie , indivizii au deprinderi igienice diferite 3) Factori sociologici : - cultura – importanta curateniei difera dupa nivelul de cultura - organizarea sociala – obiceiuri de igiena in functie de conditiile fizice , materiale 61

Manifestari de independenta : - parul sa aiba suplete , stralucire - urechile configuratie normala - nasul – mucoasa umeda , fose nazale libere - cavitatea bucala – dentitie alba , completa , fara carii ; mucoasa bucala umeda si roz; gingiile aderente dintilor si roz - unghiile curate , taiate scurt , de culoare roz - pielea curata , neteda , catifelata , elastica , pigmentata normal - deprinderi igienice frecvente (baie , dus , spalarea dintilor , spalarea parului) Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei : - asistenta exploreaza deprinderile igienice ale pacientului - planifica un program de igiena cu pacientul , in functie de activitatile sale - il invata masuri de igiena corporala Dependanta in satisfacerea nevoii . Probleme de dependenta : 1) Carente de igiena 2) Alterarea tegumentelor si fanerelor 3) Dezinteres fata de masurile de igiena 4) Dificultate de a urma prescriptiile de igiena 5) Alterarea mucoaselor

A)Carente de igiena – neglijenta in masurile de igiena sau incapacitatea de a se pastra curat. Surse se dificultate : - slabiciunea sau paralizia membrelor superioare - lezare fizica - refuzul de a se spala - saracie - pierderea imaginii corporale - imibilitate - slabiciune - lipsa cunoasterii Manifestari de dependenta : 1) Parul este murdar si gras , in dezordine ; pediculoza . 2) Urechile prezinta pavilioane murdare , murdarie retroauriculara , murdarie acumulata in conductul auditiv extern 3) Nasul prezinta rinoree , cruste 4) Cavitatea bucala: - absenta dintilor  - carii dentare - culoarea galbena a dintilor  - prezenta tartrului pe dinti 62

5) 6) 7) -

halena fetida glosita (limba incarcata) fisuri ale buzelor  Unghii netaiate cu murdarie acumulata la capatul unghiilor  Piele gri sau neagra ; barba murdara , aspra Lipsa deprinderilor igienice : nu se spala nu se piaptana dezinteres fata de masurile de igiena degaja miros dezagreabil

Interventiile asistentei . Obiective Pac. sa prezinte tegumente si mucoase curate in termen de ………….

Interventii autonome si delegate -

-

Pac. sa-si redobandeasca stima de sine in termen de……………………..

-

-

-

asistenta ajuta pacientul sa isi faca baie sau dus , sau ii efectueaza toaleta pe regiuni pregateste materialele pentru efectuarea baii pregateste cada asigura temperatura apei (37 grade C) si in camera(22-24 grade C) ajuta pacientul sa se imbrace , sa se pieptene , sa-si faca toaleta cavitatii bucale , sa-si taie unghiile pentru efectuarea toaletei pe regiuni ,  pregateste salonul si materialele , protejeaza  pacientul cu paravan si-l convinge cu tact si cu blandete sa accepte asistenta efectueaza toaleta cavitatii bucale la pacientii inconstienti asistenta identifica , impreuna cu pacientul cauzele si motivatia preocuparii pentru aspectul fizic si ingrijirile igienice ajuta pacientul sa-si schimbe atitudinea fata de aspectul sau fizic si fata de ingrijirile igienice constientizeaza pacientul in legatura cu importanta mentinerii curate a tegumentelor , pentru prevenirea imbolnavirilor 

63

8) Alterarea tegumentelor si fanerelor. Cauze : - leziuni ale pielii - diminuarea circulatiei sanguine in punctele de presiune - iritatia produsa de vesminte - acumularea de murdarie Manifestari de dependenta :  Eritem = pata congestiva datorata vasodilatatiei  Excoriatii = zgarieturi  Cruste = leziune datorata uscarii unei serozitati provenite dintr-o ulceratie (vezicula , flictena)  Vezicule = ridicaturi ale epidermului (basici) rotunde , de dimensiuni mici  pline cu lichid clar , insotite de prurit si durere de cele mai multe ori  Pustule = abces minuscule la suprafata pielii , localizat la radacina firului de  par si constituind leziunile de foliculita (cosuri)  Papule = leziuni caracterizate printr-o ridicatura circumscrisa si solida la suprafata pielii  Fisuri = intreruperi liniare ale continuitatii tegumentului  Descuamatie = desprinderea celulelor cornoase , superficiala , din epiderma  Acnee = pustula determinata de un agent patogen specific  Furuncule = infectie specifica foliculului polisebaceu , produsa de stafilococul auriu  Intertrigo = micoza cutanata situate la nivelul plicilor si interdigital  Vitiligo = leuco-melano-dermie de natura neuroendocrina , caracterizata prin  pete acromice , marginita de o zona hiperpigmentata  Ulceratii = pierdere de substanta rezultand dintr-un proces patologic ce actioneaza asupra pielii  Escare  Edeme = acumulare de lichid seros in tesuturi  Varice = dilatari permanente ale venelor superficiale , insotita de insuficienta valvulelor peretelui venos  Hemoroizi = afectiuni ale plexurilor venoase anale si din partea terminala a rectului , constand in dilatarea acestor vene , cu aparitia de procese inflamatorii si trombotice  Ulcere varicoase = erodare a tesuturilor pe teren varicos  Alopecie = lipsa partiala sau totala a parului

64

Inteventiile asistentei . Obiective Pac. sa nu devina sursa de infectie in termen de ……………………………

Interventii autonome si delegate -

-

-

Pac. sa fie echilibrat nutritional pentru favorizarea cicatrizarii leziunilor cutanate in termen de……………..

-

Pac. sa aiba o stare de bine psihic si fizic permanent

-

asistenta protejeaza leziunile suprainfectate cu pansament efectuat in conditii de asepsie, atat a tegumentelor , materialelor cat si a mainilor persoanei care il executa pansamentul se va face cu blandete , pentru a nu distruge tesuturile nou formate prin  procesul de vindecare desfacerea pansamentelor se va face bland , umezindu-le la nevoie asistenta supravegheaza ca pansamentele sa nu fie prea stranse , pentru a nu impiedica circulatia sanguina asistenta indruma pacientul sa consume alimente neiritante si neexcitante contoleaza alimentele provenite de la apartinatori invata pacientul sa cosume legume , fainoase , fructe si zarzavaturi constientizeaza pacientul in legatura cu rolul nociv al alcoolului , cafelei , condimentelor , alimentelor prajite , conservelor , afumaturilor  asistenta incurajeaza pacientul permanent ii explica pacientului necesitatea interventiilor  asistenta preleveaza produse specifice  pentru investigatii de laborator (cruste, puroi , fire de par , unghii)

65

CAP IX 

Nevoia de a comunica  Nevoia de a comunica este o necesitate a fiintei umane de a schimba informatii cu semenii sai .Ea pune in miscare un proces dinamic , verbal si nonverbal , permitand   persoanelor sa se faca accesibile una alteia , sa reuseasca sa puna in comun sentimentele, opiniile , experientele si informatiile . Independenta in satisfacerea nevoii . Omul are nevoie de alte persoane pentru a raspunde ansamblului necesitatilor sale vitale  pentru a-si satisface nevoile sale superioare. Comunicarea se realizeaza in 2 moduri : 1) modul verbal – este vehicul al gandirii , permite o exprimare mai clara , mai precisa si mai nuantata a semnificatiilor de exteriorizat ; limbajul scris este mai cizelat , este insotit de semne de punctuatie pentru a reda intonatiile , nuantele . 2) modul nonverbal – limbajul corpului (expresia ochilor , a figurii , gesturile , postura , mersul) este o forma arhaica de transmitere a trairilor noastre interioare . Pentru a se realiza din plin , din punct de vedere al nevoii de comunicare , individul trebuie sa aiba o imagine pozitiva despre sine , o cunoastere a eului sau material , adaptiv si social . Independenta in satisfacerea acestei nevoi presupune integritatea individului , a organelor de simt , o dezvoltare intelectuala suficienta pentru a intelege semnificatia mesajelor schimbate . Factori care influenteaza satisfacerea nevoii de comunicare : 1) Factori biologici : - integritatea organelor de simt – auzul , vazul permit comunicarea cu lumea exterioara ; gustul , pipaitul protejeaza individul fata de pericolele din lumea inconjuratoare - integritatea organelor fonatiei – permite comunicarea verbala - integritatea aparatului locomotor – face posibila comunicarea nonverbala (gesturi , miscari) 2) Factori psihologici : - inteligenta – comunicarea este influentata de gradul de inteligenta a individului , de  puterea de intelegere a stimulilor primiti , de gandire , imaginatie , memorie - perceptia –reprezinta reflectarea personala a unui fenomen , obiect care se face cu ajutorul simturilor  66

-

emotiile – sunt exprimate prin expresia fetei , prin debitul verbal (bucurie-tristete ; ras-plans) 3) Factori sociologici : - anturajul – este determinant , deoarece , climatul armonios in anturaj , in familie ,  permite individului sa stabileasca legaturi affective - cultura si statutul social – educatia , cultura joaca un rol important in comunicare - personalitatea – determina individul sa fie increzator in capacitatile sale de a se exprima , a se afirma , sa stabileasca legaturi semnificative cu cei din jur  Manifestari de independenta : - functionarea adecvata a organelor de simt : - acuitate vizuala - acuitate auditiva - finete gustativa si a mirosului - sensibilitate tactila - debit verbal usor cu ritm moderat , limbaj clar si precis - expresie nonverbala – facies expresiv , privire semnificativa , posturi si gesturi ale mainii adecvate , mecanisme senzoro-perceptuale adecvate - exprimare usoara a nevoilor , dorintelor , ideilor , emotiilor , exprimare clara a gandurilor  - imagine pozitiva de sine - exprimarea sentimentelor prin pipait - utilizarea adecvata a mecanismelor de aparare - atitudinea receptiva si de incredere in altii - stabilirea de relatii armonioase in familie , la locul de munca , in grupuri de prieteni Interventiile asistentei pentru mantinerea independentei nevoii de a comunica : - exploreaza impreuna cu pacientul mijloacele sale de comunicare - invata pacientul sa-si mentina integritatea simturilor (vaz , auz , gust , miros) - sa utilizeze mijloacele specifice de exprimare a sentimentelor , emotiilor  - sa aiba o atitudine de receptivitate si de incredere in alte persoane - sa mentina legaturi cu persoanele apropiate Dependenta in satisfacerea nevoii . Probleme de dependenta : 1) Comunicare ineficienta la nivel senzorial si motor  2) Comunicare ineficienta la nivel intelectual 3) Comunicare ineficienta la nivel afectiv 4) Confuzie 5) Singuratate 6) Atingerea integritatii functiei si rolului sexual 7) Izolare sociala 8) Perturbarea comunicarii familiale

67

Comunicare ineficienta la nivel senzorial si motor . Reprezinta dificultatea individului de a capta , prin intermediul simturilor sale , mesaje care vin din anturaj, din mediul exterior sau din ambele . Surse de dificultate : - tulburari circulatorii cerebrale - atingere cerebrala sau nervoasa - obstacole in functionarea simturilor si a limbajului (pansamente , aparate) - alcoolism - mediu inadecvat - esec , conflicte - lipsa cunoasterii de sine , a anturajului Manifestari de dependenta :  Tulburari senzoriale : - SURDITATE = pierderea auzului - HIPOACUZIE = diminuarea auzului - CECITATE = pierderea vederii - scaderea acuitatii vizuale - pierderea sau diminuarea gustului - ANOSMIE = pierderea mirosului - HIPOSMIE = scaderea mirosului - HIPOESTEZIE = scaderea simtului tactil - HIPERESTEZIE = cresterea sensibilitatii tactile - ANESTEZIE = pierderea simtului tactil  Tulburari motorii : - paralizii - pareze  Tulburari de limbaj : - balbaiala = greutate in pronuntarea unor cuvinte - mutism = bolnavul nu raspunde , nu comunica cu anturajul - DISLALIA = vorbire fara inteles - DIZARTRIA = tulburari in articulatia sunetelor  - AFAZIE = nu poate sa vorbeasca  Reactii afective in insuficienta sau exces sensorial : - neliniste - inactivitate – lipsa activitatii fizice si/sau intelectuale - anxietate - incetinirea dezvoltarii gandirii - halucinatii = perceptii fara obiect - izolare – singuratate 1)

68

Interventiile asistentei . Obiective Pac. sa fie echilibrat psihic permanent

Interventii autonome si delegate - asistenta linisteste bolnavul cu privire la starea sa explicandu-i scopul si natura interventiilor  - familiarizeaza pacientul cu mediul sau ambiant - asigura un mediu de securitate , linistit - administreaza medicatia prescrisa de medic Pac. sa foloseasca mijloace de comunicare adecvate - asistenta cerceteaza posibilitatile de starii sale comunicare ale bolnavului - furnizeaza mijloacele de comunicare - invata pacientul sa foloseasca mijloace de comunicare conform posibilitatilor sale Pac. sa fie compensat senzorial si motor prin - asistenta asigura ingrijiri de suplinire la  propriile forte in termen de…………   perturbarile senzoriale si motorii ale  pacientului (cecitate, surditate , paralizie) - pregateste pacientul pentru diverse examinari ale simturilor si il ingrijeste dupa examinare - administreaza medicatia prescrisa de medic - efectueaza exercitii pasive si active pentru   prevenirea complicatiilor musculare , articulare

Comunicare ineficienta la nivel intelectual – reprezinta dificultatea individului de a intelege stimulii primiti si de a-si utiliza judecata , memoria pentru a putea comunica cu semenii . Manifestari de dependenta : - tulburari de memorie pe componentele de fixare si evocare : -de evocare =pacientul nu-si aminteste evenimentele   petrecute demult - de fixare = pacientul nu-si aminteste evenimentele petrecute de curand - tulburari de gandire , de judecata , de inteligenta - confuzie - OBNUBILARE = stare de confuzie , vorbire incoerenta , dezorientare in timp si spatiu 2)

69

Interventiile asistentei . Obiective Interventiile autonome si delegate Pac. sa fie orientat in timp si spatiu in termen - asistenta ajuta pacientul sa se orienteze in de……………………………. timp si spatiu - sugereaza pacientului sa tina un jurnal si-l ajuta sa-l completeze - ajuta pacientul sa-si evalueze capacitatile si  preferintele - lasa pacientul sa faca tot ceea ce poate cu  propriile sale mijloace - da posibilitate pacientului sa ia singur  decizii - invata pacientul tehnici de afirmare de sine ,de comunicare , de relaxare - antreneaza pacientul in diferite activitati , care sa-i dea sentimentul de utilitate Pac. sa fie ferit de pericole permanent - asistenta supravegheaza in permanenta  bolnavul - administreaza medicatia prescrisa de medic : anxiolitice , tranchilizante , antidepresive .

70

CAP X 

Nevoia de a evita pericolele  Nevoia de a evita pericolele este o necesitate a fiintei umane pentru a fi protejata contra tuturor agresiunilor , pentru mentinerea integritatii integritatii sale fizice fizice si psihice . Independenta in satisfacerea nevoii . Organismul uman este protejat impotriva agresiunilor (agenti fizici , chimici , microbieni sau din alte motive) , pentru ca poseda numeroase medii naturale ca : parul , secretiile pielii , ca obstacole de penetrare a agentilor externi . El este capabil sa-si mentina integritatea sa prin mecanisme naturale de autoaparare . Factori care influenteaza satisfacerea satisfacerea nevoii : Fac tori biologic biol ogicii : 1) Factori - varsta - mecanismul mecanismul de autoapa autoaparare rare – individul individul poseda poseda mecanisme mecanisme de autoapa autoaparare rare innasc innascute ute (termoreglarea) sau dobandite 2) Fact Factor orii psiho psiholo logi gici ci : - emotiile - anxietatea - stresul 3) Fact Factor orii socio sociolo logi gici ci : - salubritate salubritateaa mediului mediului – un mediu mediu sanatos sanatos este este esential esential persoanelo persoanelorr pentru pentru un trai trai fara  pericole - clima - religia - organizare organizareaa sociala sociala – masuri legale legale care care trebuie trebuie luate de societa societate te pentru pentru protectia protectia individului impotriva pericolelor  - cultura - educatia Manifestari de independenta : - securitate securitateaa fizica fizica prin prevenirea prevenirea accide accidentelo ntelorr , infectiil infectiilor or , bolilo bolilorr , agresiun agresiunilor  ilor  - securitate securitateaa psiholog psihologica ica prin prin metode metode de destind destindere ere , relax relaxare are , practicarea practicarea unui obicei , o religie ; raspuns r aspuns eficace si adaptat la agent stresant - securi securitat tatea ea socio sociolog logica ica prin prin salub salubrit ritate ateaa mediul mediului ui

71

Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei independentei : 1) Pentru mentinerea mentinerea unui unui mediu mediu sanatos sanatos : - asistenta asistenta educa educa pacientul pacientul pentru pentru evitarea evitarea poluarii poluarii atmosfe atmosferei rei prin prin stergere stergereaa umeda umeda a mobilierului si aerisirea incaperilor  - inde indepa part rtea eaza za surs sursel elee cu miro miross dezag dezagrea reabi bill - participa participa la la programe programe de educatie educatie a populatie populatieii pentru pentru mentiner mentinerea ea unui unui mediu mediu sanatos sanatos prevenire a accidentelor accidente lor : 2) Pentru prevenirea - asistenta verifica daca sunt respectate normele de securitate a muncii , mai ales in unitatile cu activitati cu risc de accidente - exploreaza exploreaza pericolele pericolele reale si cele cele potenti potentiale ale la locul de munca munca si si la domici domiciliu liu prevenire a infectiilor infectii lor : 3) Pentru prevenirea - asistenta asistenta suprav supraveghe egheaza aza daca daca sunt sunt respect respectate ate normele normele de igiena igiena , salubrit salubritate ate , dezinfectie , dezinsectie si deratizare - asigura asigura implica implicarea rea popul populatiei atiei in aplica aplicarea rea programe programelor lor pentru pentru mentine mentinerea rea si si  promovarea sanatatii sanatate a populatiei scolare prin controale periodice , mai - supravegheaza starea de sanatate ales persoanelor cu risc crescut la infectie - organi organizea zeaza za si si efect efectuea ueaza za imun imuniza izaril rilee oblig obligato atorii rii Dependenta in satisfacerea nevoii . Probleme de dependenta : 1) Vulnerab Vulnerabilita ilitatea tea fata fata de pericole pericole 2) Afectarea Afectarea fizica fizica si si psihi psihica ca 3) Anxi Anxiet etat atee 4) Durere 5) Star Staree depre depresi siva va 6) Pierde Pierderea rea stim stimei ei de sine sine 7) Pierderea Pierderea imaginii imaginii de sine 8) Pierde Pierdere re , sepa separar raree 9) Frica

Vulnerabilitatea fata de pericole . Pericolul fata de infectii , accidente , boli este 1) Vulnerabilitatea

mare la organismele slabite , obosite , surmenate Surse de dificultate : sensor ial , lipsa de sensibilitate sensibil itate - deficit sensorial - afec afecttare are fiz fizic icaa , du durere rere - deze dezech chil ilib ibru ru meta metabo boli licc si elec electr trol olit itic ic - tulb tulbu urari rari de gand andire - anxietate - stres - pierd pierder eree , pier pierde dere reaa imag imagin inii ii cor corpo pora rale le 72

- insa insalu lubr brit itat atea ea medi mediul ului ui , pol polua uare re - sarac saracie ie , con condi diti tiee defi defici cita tara ra de de munc muncaa - insuficien insuficienta ta cunoast cunoastere ere de sine sine , a altora altora si a mediului mediului inconjurato inconjurator  r  Manifestari de dependenta : - neatentia - lezi leziun unii ale ale tegu tegume ment ntul ului ui - deshidratarea - manifestari manifestari pulmonare pulmonare , ale ale aparatul aparatului ui cardiov cardiovascul ascular ar , din partea S.N.C - surmen surmenaj aj = slabir slabiree fizica fizica excesi excesiva va care care influe influente nteaza aza organ organism ismul ul - fatiga fatigabil bilita itate te = slabir slabiree fizic fizicaa , lipsa lipsa de de forta forta - acte acte antisoc antisocial ialee (crima (crima , automut automutila ilare re mergand mergand pana pana la sinuc sinucide idere) re) Interventiile asistentei . Obiective Pac. sa fie in siguranta fara accidente si infectii  permanent

Pac. sa fi fie ec echilibrat ps psihic ca cat ma mai curand

Interventii autonome si delegate - asis asiste tent ntaa ia masu masuri ri pen pentr tru u asig asigur urar area ea conditiilor de munca - ampl amplas asea eaza za paci pacien entu tull in sal salon on , in in funct functie ie de de starea sa , afectiune si receptivitatea lui - ia masu masuri ri de prev preveni enire re a tran transm smit iter erii ii infectiilor  - alege alege proced proceduri urile le de inve investi stigat gatie ie si tratam tratament ent cu risc minim de infectie - efec efectu tuea eaza za imun imuniz izar aril ilee neces necesar aree - asistenta fa favorizeaza ad adaptarea pa pacientului la conditiile de spital - inva invata ta pacie pacient ntul ul tehni tehnici ci de rela relaxa xare re - face face masa masajj al al spa spate telu luii , main mainil ilor or si  picioarelor  - crea creaza za condi conditi tiii de lect lectur urar aree , activ activit itat ati, i, etc etc - asig asigur uraa lega legatu tura ra pac pacie ient ntul ului ui cu cu fami famili liaa - parti partici cipa pa la la rein reinte tegr grar area ea paci pacien entu tului lui in societate

73

2) Afectarea fizica si psihica .

Manifestari de dependenta : - semnele inflamatiei - agitatie , iritatie , agresivitate , neincredere , frica , idei de sinucidere Interventiile asistentei . Obiective Interventii autonome si delegate Pac. sa-si satisfaca nevoile singur in termen - asistenta ajuta si suplineste pacientul de……………………….. in satisfacerea nevoilor organismului - determina pacientul sa participe la luarea deciziilor privind ingrijirile - administreaza tratamentul medicamentos , la indicatia medicului - aplica masurile de prevenire a complicatiilor septice - foloseste metode de relaxare pasiva (masaj , muzica) Pac. sa aiba siguranta psihica in termen - asistenta asigura un mediu de de……………….  protectie psihica adecvat starii de  boala a pacientului - aplica tehnici de psihoterapie adecvata - incurajeaza pacientul sa comunice cu cei din jur , sa-si exprime emotiile , nevoile , frica , opiniile - asistenta invata pacientul sa foloseasca mijloacele de autoaparare

74

CAP XI 

Nevoia de a dormi , a se odihni Este o necesitate a fiecarei fiinte umane de a dormi si a se odihni in bune conditii , timp suficient , astfel incat sa-i permita organismului sa obtina randamentul maxim . Independenta in satisfacerea nevoii . Fiinta umana consacra o parte importanta a vietii somnului si odihnei. Odihna este perioada in care se refac structurile alterate ale organismului , se completeaza resursele energetice folosite , se transporta produsii formati in timpul efortului , fie in ficat (acidul lactic) , fie in rinichi . Somnul este forma particulara de odihna prin absenta starii de veghe . Somnul elibereaza individul de tensiuni psihologice si fizice si ii permite sa gaseasca energia necesara activitatii cotidiene. In timpul somnului , activitatile fiziologice descresc , are loc diminuarea metabolismului bazal , a tonusului muscular , a respiratiei , a pulsului , a T.A ; sporeste secretia hormonilor de crestere , mai ales la pubertate . Se cunosc 2 tipuri de somn : - somnul lent – reprezinta o veritabila perioada de odihna pentru organism (numai  partial pentru creier ) , are rol reparator , fortifiant , cu functie in cresterea si reinnoirea tesuturilor corporale . - somnul paradoxal , rapid – este important pentru refacerea creierului (creste fluxul sanguin in creier) Visele se produc in somnul paradoxal . Cei treziti din somnul paradoxal isi amintesc  perfect continutul visului cu detalii , sau alteori , isi amintesc greu sau deloc. Pentru a se mentine starea de independenta este necesara respectarea ritmului somn-veghe . Factori care influenteaza satisfacerea nevoii : 1) Factori biologici : - varsta – copilul are nevoie de mai multe ore de somn , care se diminueaza progresiv  pana la varsta adulta , cand se stabilizeaza ; la persoanele varstnice se modifica calitatea somnului (superficial , dificultati de adormire , frecventa trezirilor nocturne, facilitatea atipirilor diurne) - necesitatile proprii organismului – unele persoane dorm mai putin , pastrandu-si  puterea de munca si voiciunea , in timp ce altele necesita un numar mare de ore de odihna si de somn - activitatea – o activitate fizica adecvata predispune individul la un somn regenerator  - deprinderile legate de somn – somnul are regulile sale , ritualul sau de care trebuie sa se tina seama , culcarea la aceeasi ora , unele obiceiuri inainte sau la culcare cum ar  fi : lectura , baie calda , bautura calda sau rece , iar la copii , povestile sau jocul cu  jucaria preferata favorizeaza somnul . 75

-

ritmul somn-veghe – somnul nocturn este mult mai odihnitor decat cel diurn , iar   perturbarea alternantei zi-noapte , veghe-somn , atrage dupa sine perturbarea numeroaselor sisteme biologice . 2) Factori psihologici : - anxietatea - teama - nelinistea produc o puternica tensiune interioara , modifica calitatea si cantitatea somnului 3) Factori sociologici : - programul de activitate – persoanele cu un program de munca variabil au ritmul veghe-somn modificat - locul de odihna – confortul , numarul de persoane cu care imparte camera , intimitatea si linistea locului de odihna pot modifica repausul si somnul . Manifestari de independenta : 1) Somnul : - durata somnului variaza in functie de varsta , si anume : - la nou-nascut = 16-20 ore - 1 an = 14-16 ore - 3 ani = 10-14 ore - 5-11 ani = 9-13 ore - adolescent = 12-14 ore - adult = 7-9 ore - varsnici = 6-8 ore - somnul trebuie sa fie regenerator , calm , fara cosmaruri , fara intreruperi , individul adormind cu usurinta si trezindu-se odihnit ; la copil somnul nocturn continuu este instalat dupa luna a-3-a , iar la sfarsitul lunii a-10-a , organizarea fiind ca la adult . - visele sa fie placute , agreabile 2) Perioadele de repaus trebuie intercalate cu perioadele de activitate (pentru evitarea suprasolicitarii fizice si psihice) .Ex. pauza dupa ora de curs 3) Perioadele de relaxare si timp liber – alternate cu activitatea bine organizata , permit refacerea fortei fizice si a incapacitatii intelectuale . Ex. vacanta , concediile . 4) Modalitati folosite pentru odihna si relaxare : - cea mai eficienta odihna este cea activa , adica dupa activitati fizice urmeaza activitati intelectuale ; dupa activitatile intelectuale , activitati fizice usoare , placute . - sunt evitate modalitatile care nu ofera posibilitatea destinderii si nu contribuie la mentinerea sanatatii Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei nevoii : - mentine conditiile necesare somnului , respectand dorintele si deprinderile persoanei - observa daca perioadele de relaxare , de odihna sunt in raport cu necesitatile organismului si munca depusa - ii explica necesitatea unei vieti ordonate , cu un program stabilit 76

-

ii invata tehnici de relaxare si modalitati care sa-i favorizeze somnul prin discutii , demonstratii , material documentar  Dependenta in satisfacerea nevoii. Probleme de dependenta : 1) Insomnie 2) Hipersomnie 3) Disconfort 4) Oboseala 5) Dificultate sau incapacitate de a se odihni Surse de dificultate : - afectiuni cerebrale , endocrine , dezechilibre - durerea , surmenajul - anxietatea , afectarea gandirii - frustrare , stress - situatie de criza , pierdere , separare - esecul functiei - insuficienta cunoasterii de sine - anturaj inadecvat - temperature - ambianta inadecvata - cresterea stimulilor senzoriali in locuinta si nu numai 1) Insomnia  – reprezinta dificultatea de a dormi sau de a te odihni dormind .

Manifestari de dependenta :  Somn perturbat : - ore insuficiente de somn - insomnii partiale = pacientul adoarme foarte greu dupa care doarme pana dimineata - insomnii terminale = dupa o adormire normala , se trezeste si nu mai poate adormi - insomnii dormitionale = aparitia multiplelor perioade de veghe , care survin in timpul noptii , faramitand somnul nocturn - insomnii predormitionale = stare de veghe prelungita pana la instaurarea somnului - insomnii post-dormitionale = survin la varstnici si mai ales la cei care se culca la ore timpurii  Atipiri in timpul zilei  Cosmaruri  Somnambulism = pacientul se da jos din pat si incepe sa umble prin camera , strazi , locuri periculoase ; are privirea ratacita , miscari dezordonate , nu vorbeste , nu raspunde la intrebari , iar dupa un timp se intoarce , se culca , adoarme .  Apatie  Pavor nocturn = stare de spaima intensa , care apare in timpul somnului , mai frecvent la copii ; dupa cateva minute , aceasta stare dispare , pacientul adoarme . 77



 Neliniste  Confuzie  Iritabilitatea  Sentiment de depresie-tristete – la pacientii nesatisfacuti uneori de r epausul lor , fiind convinsi ca nu au dormit toata noaptea  Diminuarea puterii de concentrare  Oboseala Interventiile asistentei. Obiective Pac. sa beneficieze de somn corespunzator  cantitativ si calitativ in termen de……………………………….

Interventii autonome si delegate - asistenta invata pacientul sa practice tehnici de relaxare , exercitii respiratorii cateva minute inainte de culcare - ofera pacientului o cana cu lapte cald inainte de culcare , o baie calda - invata pacientul care se trezeste devreme sa se ridice din pat cateva minute , sa citeasca , sa asculte muzica , apoi sa se culce din nou - observa si noteaza calitatea , orarul somnului , gradul de satisfacere a celorlaltor  nevoi - intocmeste un program de odihna corespunzator organismului - administreaza tratamentul medicamentos - observa efectul acestuia asupra organismului

2) Hipersomnia – ore excesive de somn , prelungirea duratei si intensificarea

 profunzimii somnului Manifestari de dependenta :  Somn modificat : - numarul de ore de somn noaptea este de peste 10 ore la adult si 12 ore la copil ; se exclud cazurile de oboseala dupa eforturi excesive , convalescenta sau insomnii - calitatea somnului se diferentiaza de somnul normal prin profunzime , durata ,  bruschetea aparitiei  Somnolenta (exces de somn diurn)  Letargia = hipersomnie continua , mai profunda care poate dura ore , zile , luni , ani ; iar functiile vitale sunt diminuate .   Narcolepsia = necesitatea subita de somn , precedata de pierderea tonusului muscular ; somnul este superficial , intretaiat de treziri , vise dezagreabile , reactii vegetative , transpiratii

78

  

Comportament verbal si nonverbal lent , greoi ; pacientul raspunde cu greu la intrebari Oboseala Inactivitate

Interventiile asistentei . Obiective Pac. sa beneficieze de un numar de ore de somn corespunzator varstei in termen de ……………..

Pac. sa fie activ , cooperant in termen de………..

Interventii autonome si delegate - asistenta identifica cauza hipersomniei - identifica cu pacientul metodele de diminuare a factorilor cauzatori - creeaza un climat de incredere , incurajeaza si linisteste pacientul pentru a-si recapata echilibrul psihic - observa si noteaza toate schimbarile care survin in starea pacientului - administreaza tratamentul medicamentos - asistenta identifica activitatile agreate de  pacient - elaboreaza impreuna cu pacientul un  program de activitate , care sa corespunda starii pacientului si posibilitatilor  organismului - observa somnul , calitatea acestuia , raportul intre starea de veghe si somn

3)Disconfort – reprezinta senzatia de jena , de neplacere fizica si psihica Manifestari de dependenta : 1) Iritabilitatea 2) Indispozitie , jena 3) Stare de incomoditate (disconfort) 4) Diaforeza 5) Mialgii = dureri muscular  Interventiile asistentei . Obiective Pac. sa beneficieze de confort fizic si psihic in termen de……………..

Interventii autonome si delegate - asistenta discuta cu pacientul pentru a identifica cauzele disconfortului - favorizeaza odihna pacientului prin suprimarea surselor ce-i pot determina disconfortul si iritabilitatea - creeaza senzatie de bine pacientului , prin discutii purtate - faciliteaza contactul cu alti pacienti , cu membrii familiei - aplica tehnici de ingrijire curenta , necesare 79

-

obtinerii starii de satisfactie observa si noteaza schimbarile

4)Oboseala – senzatie penibila insotita de inactivitate , stare de epuizare nervoasa si musculara . Manifestari de dependenta : - fata palida care exprima tristete - ochi incercanati , privire incetosata - puls rar , lent , slab batut - T.A cu tendinta la scadere - somnolenta diurna - tegumente palide , transpiratii reci - stare de plictiseala , apatie - scadere ponderala - astenie Interventiile asistentei . Obiective Pac. sa fie odihnit , cu tonusul fizic si psihic bun in termen de…………………….

Interventii autonome si delegate - asistenta identifica cauza oboselii - ajuta pacientul sa-si planifice activitatile cotidiene - observa daca perioadele de odihna corespund necesitatilor organismului - stimuleaza increderea pacientului in forte  proprii si in cei care il ingrijesc - invata pacientul cum sa efectueze tehnici de relaxare - ajuta la aplicarea corecta a acestora - observa si noteaza functiile vitale si vegetative , perioada somnodihna,comportamentul pacientului - administeaza medicatia prescrisa de medic - observa efectul acestuia

80

CAP XII 

Nevoia de a se recrea Recrearea este o necesitate a fiintei umane de a se destinde, de a se distra , recurgand la activitati agreabile , in scopul obtinerii unei relaxari fizice si psihice . Divertismentul , distractia , relaxarea sunt principalele functii ale acestor tipuri de activitati accesibile pentru toate varstele . Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii . 1) Factori biologici : - varsta – copilul mic si prescolarul isi petrec o mare parte a timpului jucandu-se , ceea ce va favoriza dezvoltarea lui fizica si personalitatea ; iar scolarul imparte timpul intre invatatura si joc. - constitutia si capacitatile fizice – activitatile recreative trebuie selectate si practicate dupa constitutia si capacitatile fizice ale fiecarui individ 2) Factori psihologici : - dezvoltarea psihologica - emotiile 3) Factori sociologici : - cultura - roluri sociale - organizarea sociala Manifestari de independenta : - destinderea = starea de relaxare , de incetare a unei tensiuni nervoase sau a unei stari de incordare - satisfactia = este un sentiment de multumire , de placere - placerea = este senzatia sau emotia agreabila , legata de satisfacerea nevoii , de relaxare - amuzamentul = reprezinta distractia , divertismentul , inveselire Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei in nevoia de a se recrea : - exploreaza gusturile si interesul pacientului pentru activitati recreative pentru  petrecerea timpului liber  - planifica activitati recreative impreuna cu pacientul - asigura conditiile necesare - organizeaza activitati recreative individuale sau in grup , in functie de varsta ,  posibilitati si locul de desfasurare al acestora - faciliteaza accesul la biblioteci , sali de lectura sau procura carti , reviste - antreneaza si stimuleaza pacientul in aceste activitati 81

Dependenta in satisfacerea nevoii . Probleme de dependenta : 1) Neplacerea de a efectua activitati recreative 2) Dificultate de a indeplini activitati recreative 3) Refuz de a indeplini activitati recreative

Surse de dificultate : - handicapuri , constangeri fizice - diminuarea capacitatii functionale a organelor de simt - tulburari de gandire , de memorie - anxietate , stres - situatii de criza - singuratatea , retragerea , pensionarea - munca de rutina - lipsa de cunoastere de sine si despre cei din jur  1)  Neplacerea de a efectua activitati recreative – se defineste ca fiind o impresie

dezagreabila si penibila care conduce la inactivitate , plictiseala si tristete . Manifestari de dependenta : - inactivitatea - plictiseala - tristetea Interventiile asistentei . Obiective Pac. sa prezinte stare de buna dispozitie in termen de………………………

Pac. sa-si recapete increderea in forte proprii in termen de…………………….

Interventii autonome si delegate - asistenta exploreaza ce activitati recreative ii  produc placere pacientului - analizeaza si stabileste daca acestea sunt in concordanta cu starea sa psihica si fizica - organizeaza activitati recreative specifice  pentru copii , adulti , varstnici - amenajeaza camere de recreere - noteaza reactiile si manifestarile pacientului cu referire la starea de plictiseala si tristete - asistenta determina pacientul sa-si exprime emotiile si sentimentele , castiga increderea  bolnavului si-l ajuta sa depaseasca momentele dificile - administreaza tratamentul indicat de medic (tranchilizante , antidepresive) - supravegheaza efectele tratamentului administrat 82

CAP XIII 

Nevoia de a se imbraca si dezbraca Este o necesitate proprie individului de a purta imbracaminte adecvata , dupa circumstante, temperatura , activitate , pentru a-si proteja corpul de rigorile climei , permitandu-i o libertate a miscarilor . Independenta in satisfacerea nevoii . Omul are nevoie de haine cu care sa se imbrace , pentru a se proteja de rigorile climei , el isi alege vesmintele adecvate circumstantelor si necesitatilor proprii .Vesmintele atesta integritatea individului si ii protejeaza intimitatea sexuala .In plus , imbracamintea din  punct de vedere estetic , contribuie la expresia corporala si participa , in mod semnificativ , la comunicare . Factori care influenteaza satisfacerea nevoii : 1) Factori biologici : - varsta - talia , statura - activitatea 2) Factori psihologici : - credinta - emotiile 3) Factori sociologici si culturali : - clima - statutul social - munca - cultura Manifestari de independenta : - vesmintele trebuie sa fie adecvate climatului , statutului social - sa se acorde o importanta imbracamintei si tinutei personale - vesmintele sa fie alese dupa gust si circumstante - purtarea de obiecte semnificative pune in evidenta rangul social , insemnatatea  personala , functie religioasa , etc. - mobilitate articulara , tonus muscular , maturitate psihomotorie Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei : - asistenta invata persoana sa-si aleaga imbracamintea corespunzatoare climei , temperaturii mediului inconjurator , activitatii , varstei - exploreaza gusturile si semnificatia vesmintelor la fiecare persoana 83

-

incurajeaza persoana pentru a-si alege singura imbracamintea , ornamentele , accesoriile dorite Dependenta in satisfacerea nevoii . Probleme de dependenta : 1) Dificultate de a se imbraca si dezbraca 2) Dezinteres pentru tinuta vestimentara 3) Neindemanare in a-si alege haine potrivite Surse de dificultate : - lezare fizica - absenta unui membru superior sau a unei portiuni din membru (bont) - aparate gipsate , chingi , pansamente - durere , slabire , fatigabilitate - tulburari de gandire , anxietate , stres , situatie de criza - pierderea imaginii de sine - esecuri , conflicte , saracie - insuficienta cunoastere de sine , a mediului inconjurator  Dificultate de a se imbraca si dezbraca. Dezinteres pentru tinuta vestimentara. Manifestari de dependenta : -dificultate de a-si incheia si descheia nasturii - dificultatea sau incapacitatea de a-si misca mebrele superioare - dificultatea de a se incalta si descalta - apatie in a se imbraca - refuzul de a se imbraca si dezbraca - imbracaminte exagerata , caraghioasa , coafuri bizare - vesminte neadecvate taliei , masei corporale Interventiile asistentei. Obiective Pac. sa cunoasca importanta satisfacerii nevoii de a se imbraca si dezbraca in termen de………………………..

Pac. sa se poata imbraca si dezbraca singur , in termen de …………………..

Interventii autonome si delegate - asistenta educa pacientul privind importanta vestimentatiei in identificarea personalitatii - noteaza zilnic interesul pacientului de a se imbraca si dezbraca - supravegheaza cu ce se imbraca pacientul - incurajeaza pacientul - asistenta identifica capacitatile si limitele fizice ale persoanei ingrijite - sugereaza apartinatorilor sa-i procure haine largi , usor de imbracat , cu mod de incheiere simplu , incaltaminte fara siret 84

-

Pac. cu tulburari psihice sa-si recastige independenta de a se imbraca si dezbraca in termen de……………….

asistenta imbraca si dezbraca pacientul in caz de paralizii ale membrelor ; incepe imbracarea cu membrul paralizat si apoi cu cel sanatos si dezbracarea invers - evalueaza gradul de confuzie a pacientului si observa schimbarile de comportament , orientandu-l regulat in timp si spatiu - solicita pacientului sa se imbrace , vorbindui clar , cu respect si rabdare respectand ritmul acestuia - aseaza hainele in camera in ordinea folosirii lor si solicita pacientului la dezbracare sa le  puna in ordine inversa

85

CAP XIV 

Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori , de a practica religia

A actiona propriilor convingeri si valori este o necesitate a individului de a face sau a exprima gesturi , acte de bine si rau , de dreptate , de urmare a unei ideologii . Independenta in satisfacerea nevoii .  Nu exista fiinta umana izolata. Ea este in interactiune constanta cu ceilalti indivizi , membrii ai societatii , si cu viata cosmica sau Fiinta suprema , absoluta . Aceasta interactiune scoate in evidenta experienta vietii lor , convingerile , credintele , si valorile  propriei fiinte si , pe de alta parte , dezvoltarea personalitatii . Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii sunt : - gesturile si atitudinile corporale – permit pacientului sa isi satisfaca aceasta nevoie, in functie de convingerile proprii sau de apartenenta religioasa - cautarea , cercetarea sensului vietii si mortii – urmarirea acestui obiectiv face individul sa realizeze gesturile si ritualurile care raspund credintelor/ convingerilor si valorilor sale . - dorinta de a comunica cu Fiinta suprema sau cu cosmosul - apartenenta religioasa influenteaza in mare masura actiunile pe care le infaptuieste individul , pentru a-si satisface nevoile . Manifestari de independenta : - asistarea la ceremonii religioase - folosirea obiectelor religioase ( sirag de matanii , imagini ) - practicarea unei religii - timp pentru rugaciune si meditatie - participarea la fapte de caritate , la fapte de umanitate - valori - libertatea de a actiona conform propriilor credinte sau dorinte . Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei : - asistenta determina pacientul sa-si exprime propriile convingeri si valori - planifica impreuna cu pacientul , activitati religioase - il informeaza despre serviciile oferite de comunitate - mijloceste desfasurarea unor activitati conform cu credintele si dorintele bolnavului 86

. Dependenta in satisfacerea nevoii . Probleme de dependenta : 1) Culpabilitatea 2) Frustrarea 3) Dificultatea de a actiona dupa credintele si valorile sale 4) Dificultatea de a participa la activitati religioase 5) Neliniste fata de semnificatia propriei existente . Surse de dificultate: 1) De ordin fizic : - lezare fizica - dezechilibre - durere - surmenaj 2) De ordin psihologic : - tulburari de gandire - anxietate - stres - pierdere , separare , doliu - situatii de criza 3) De ordin sociologic : - conflicte sociale - esecuri - contradictii cu familia si societatea 4) Lipsa cunoasterii de sine , a situatiilor , a atitudinilor celorlalti , a mediului 1) Culpabilitatea reprezinta sentimental dureros , resimtit ca urmare a contrazicerii

 propriilor convingeri si valori , motiv pentru care individul se simte vinovat . Culpabilitatea este un sentiment fundamental si nemotivat , care se manifesta in surdina , in afara cunoasterii adevaratei sale semnificatii . Mai multe situatii pot cauza sentimente de culpabilitate : boala , pierderea stimei si a respectului , anxietatea , conflictele sociale . Manifestari de dependenta :  Sentiment de culpabilitate exprimat prin : - amaraciune - autodepresie - autopedepsire - autoacuzare - mania de a se scuza inutil - intelegerea bolii ca o pedeapsa - sentiment de a fi nedemn - pozitie curbata 87





-

miscari lente Manifestari de depresie ca : plans insomnie balbaiala Manifestari de anxietate ca : tahicardie tegumente reci , umede hiperventilatie furie manie .

Interventiile asistentei . Obiective Pac. sa-si pastreze imaginea pozitiva de sine in termen de………………

Pac. sa fie echilibrat psihic in termen de ………

Interventii proprii si delegate - incurajeaza bolnavul sa-si exprime sentimentele in legatura cu problema sa - faciliteaza satisfacerea convingerilor sale - actioneaza pentru recastigarea stimei de sine a bolnavului - planifica , impreuna cu pacientul activitati care sa-I dea sentimental utilitatii - asistenta pune pacientul in legatura cu  persoanele dorite , apropiate - administreaza medicatie antidepresiva , tranchilizante la indicatia medicului.

88

CAP XV

Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea A invata este acea necesitate a fiintei umane de a acumula cunostiinte , atitudini si deprinderi pentru modificarea comportamentelor sale sau adoptarea de noi comportamente, in scopul mentinerii sau redobandirii sanatatii . Procesul de invatare este deosebit de complex si cuprinde organizarea intregii comportari a individului , pentru a deveni capabil sa-si dirijeze intreaga sa activitate in mod creator , in functie de conditiile in care se afla , pe baza cunostiintelor , priceperilor si deprinderilor  insusite anterior . Dupa ce a dobandit cunostiinte , atitudini , deprinderi pentru mentinerea sanatatii , individul capata un sentiment de siguranta , prin care devine capabil sa lupte impotriva  bolii , anxietatii si stress-ului vietii cotidiene . Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii : 1) Factori biologici : - varsta - capacitatile fizice 2) Factori psihologici : - motivarea - emotiile 3) Factori sociologici – mediul ambiant . Manifestari de independenta : - invatarea – reprezinta activitatea pentru insusirea de cunostiinte si dobandirea de noi deprinderi in toate sectoarele vietii psihice ( cunoastere , vointa , emotivitate) . - deprinderea – este o componenta automatizata a activitatii . - acumularea de cunostiinte - educatia – reprezinta ansamblul de actiuni de transmitere a cunostiintelor, de formare a deprinderilor si comportamentului . Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei de a invata : - asistenta medicala exploreaza nevoile de cunoastere ale pacientului - elaboreaza obiective de studio cu pacientul - informeaza pacientul cu privire la mijloacele si resursele pe care le poate asigura :  brosuri , carti , pliante , reviste , etc . - sustine motivarea pacientului fata de cunostiintele care urmeaza sa le dobandeasca 89

-

organizeaza activitati de educatie pentru sanatate : convorbiri , cursuri , conferinte , filme , demonstratii practice . - prezinta pacientului materiale cu subiecte interesante , attractive , cu mijloace si  procedee adecvate nivelului de cultura si gradului de intelege a pacientului . Dependenta in satisfacerea nevoii . Probleme de dependenta : 1) Ignoranta fata de dobandirea de noi cunostiinte , atitudini , deprinderi . 2) Dificultate de a invata . 3) Cunostiinte insuficiente . Surse de dificultate : - lezarea integritatii fizice - deficite senzoriale - durerea - afectarea starii de constienta - tulburari de gandire si memorie - anxietatea - stresul - situatia de criza - lipsa cunostiintelor  - insuficienta cunoastere de sine si a mediului inconjurator  Manifestari de dependenta : - cunostiinte insuficiente - pacientul nu intelege necesitatea de a invata si nu este receptive - pacientul prezinta nesiguranta si frica de necunoscut - lipsa interesului de a invata - dificultate in invatarea masurilor preventive si curative .

Interventiile asistentei .

Obiective Pac. sa acumuleze noi cunostiinte

Interventii proprii si delegate - asistenta exploreaza nivelul de cunostiinte al  bolnavului privind boala , modul de manifestare , masurile preventive si curative - identifica manifestarile de dependenta, sursele lor de dificultate , interactiunile lor  cu alte nevoi - stimuleaza pacientului dorinta de cunoastere - constientizeaza pacientul asupra propriei responsabilitati privind sanatatea - organizeaza activitati educative cu pacientul - verifica daca pacientul a inteles corect 90

Pac. sa dobandeasca atitudini , obiceiuri si deprinderi noi

-

-

-

mesajul transmis si daca si-a insusit noile cunostiinte asistenta identifica obiceiurile si deprinderile gresite ale bolnavului corecteaza deprinderile daunatoare sanatatii tine lectii cu pacientul de formare a deprinderilor igienice , de alimentatie rationala , modul de viata echilibrat , de administrare a diferitelor medicamente intocmeste programe de recuperare si reeducare a bolnavilor cu deficiente senzoriale si motorii va incuraja si ajuta la dobandirea noilor  deprinderi .

91