CAPITOLUL 5
REZULTATE OBŢINUTE ŞI INTERPRETAREA ACESTORA
5.1. Prezentarea rezultatelor
Tabel 5.1. Distribuția subiecților în funcție de vârstă Nr. crt.
Subiecți
Gen
Vârstă
Număr total cazuri
1. 2. 3. 4.
G.A. P.C. M.R. N.C.
F F F M
22 23 22 23
3 1
.
23.2 23 22.8 22.6 22.4 22.2 22 21.8 21.6 21.4
Vârstă
G.A.
P.C.
M.R.
N.C.
22
23
22
23
Vârstă
Grafic 5.1. Distribuția subiecților în funcție de vârstă
1
Pr oba Ruffi er
Am constatat că subiectul 1 a avut o evoluție de la evaluarea inițială la cea finală de 3 puncte, indicele Ruffier s-a îmbunătățit. Subiectul 2 a evoluat de la testarea inițială la cea finală cu 2,4 puncte observându -se o
îmbunătățire a indicelui Ruffier. Subiectul 3 prezintă o îmbunătățire a indicelui Ruffier de 2,6 puncte față de 5,6 puncte de la evaluarea inițială. Cea mai bună valoare a indicelui Ruffier pe care am c onstatat-o este la subiectul 4, pornind de la 8 puncte la evaluarea inițială și ajungând la 4 puncte la evaluarea finală. Tabel 5.2. Proba Ruffier Nr. Crt.
Subiect
Vârstă
Gen
Evaluare inițială
Evaluare intermediară
Evaluare finală
1. 2. 3. 4.
G.A. P.C. M.R. N.C.
22 23 22 23
F F F M
6 4,4 5,6 8
5 4 5 6
3 2 3 4
Interpretare: IR < 0 = FB (foarte bine) IR = 0-5 = B (bine) IR = 5-10 = M (mediu) IR = 10-15 = S (slab)
IR > 15 = NS (nesatisfacător) . Proba Schellong
Subiectul 1 a avut o evoluție de la testarea inițială la cea finală de 4 puncte, observându se o îmbunătățire a rezistenței la efort. Subiectul 2 a evoluat de la testarea inițială la testarea finală cu 2 puncte, contatând o îmbunătățire a rezistenței la efort. Subiectul 3 a evoluat de la t estarea inițială la cea finală cu 3 puncte, contatând o creștere
a rezistenței la efort. La fel ca la proba anterioară, subiectul 4 a evoluat de la testarea inițială la cea finală cu 4 puncte, observându-se o creștere a rezistenței la efort.
2
Tabel 5.3. Proba Schellong Nr. Crt.
Subiect
Vârstă
Gen
Evaluare inițială
Evaluare intermediară
Evaluare finală
1.
G.A.
22
F
7
5
3
2.
P.C.
23
F
5
4
3
3.
M.R.
22
F
6
5
3
4.
N.C.
23
M
9
7
5
Interpretarea probei se face astfel:
Foarte bună: valori negative;
Bună: valori cuprinse între 0-5;
Mijlociu: valori cuprinse între 5-10;
Satisfăcător: valori cuprinse între 10 -15;
Nesatisfăcător: valori cuprinse peste 15.
Proba Martinet
În urma efectuarii acestei probe nu s- au constatat modificări impresionante a frecvenței cardiace și tensiunii arteriale.
Subiectul 2 prezenta frecvența cardiacă la evaluarea inițială de 68 bătăi/minut și tensiunea arterială 100/58 mmHg iar la evaluarea finală, frecvanța cardiacă este de 80 bătăi/minut și tensiunea arterială de 120/60 mmHg. Subiectul 4 prezenta frecvența cardiacă la evaluarea inițială de 88 bătăi/minut și tensiunea arterială 124/75 mmHg, iar la evaluarea finală, frecvanța cardiacă este de 84 bătăi/minut și tensiunea arterială de 120/60 mmHg. Tabel 5.4. Proba Martinet Nr. Subiect Vârstă Gen Crt.
Evaluare inițială
Evaluare intermediară
Evaluare finală
1.
G.A.
22
F
FC=80 b/min TA=110/58 mmHg;
FC=82 b/min TA=120/58 mmHg;
FC=80 b/min TA=110/60 mmHg;
2.
P.C.
23
F
FC=68 b/min TA=100/58 mmHg;
FC=76 b/min TA=110/58 mmHg;
FC=80 b/min TA=120/60 mmHg;
3.
M.R.
22
F
FC=80 b/min TA=120/56 mmHg;
FC=78 b/min TA=120/60 mmHg;
FC=80 b/min TA=120/65 mmHg;
4.
N.C.
23
M
FC=88 b/min TA=124/75 mmHg;
FC=86 b/min TA=120/58 mmHg;
FC=84 b/min TA=120/60 mmHg;
3
Proba Liam
În urma realizării acestei probe, cele mai bune rezultate le- au obținut subiecții 1 și 2, având la evaluarea inițială o adaptare scăzută la efort, prezentând la testarea finală o adaptare foarte bună după efort. Subiecții 2 și 3 prezentau la evaluarea inițială o adaptare bună la efort iar la testarea finală am constatat o adaptarea foarte bună în urma efortului. Tabel 5.5. Proba Liam Nr. Crt.
Subiect
Vârstă
Gen
Evaluare inițială
Evaluare intermediară
Evaluare finală
Bună (3 min)
Foarte bună ( 2min)
1.
G.A.
22
F
Slabă (peste 4 min)
2.
P.C.
23
F
Slabă (5 min)
Bună (3 min)
Foarte bună (2 min)
3.
M.R.
22
F
Bună (3 min)
Bună (2-3 min)
Foarte bună (2min)
4.
N.C.
23
M
Bună (2,5 min)
Foarte bună (2 min)
Foarte bună (2 min)
Interpretare : - adaptare foarte bună în 2 minute; - adaptare bună 2 -3 minute; - adaptare slabă peste 3 minute . I ndicele de refacere Dorgo
Subiectul 1 prezenta la evaluarea inițială valoarea de 4,4 puncte iar la evaluarea finală a ajuns la valoarea 0, obsevând o îmbunătățire a indicelui de refacer e Dorgo. Subiectul 2 prezenta la evaluarea inițială valoarea de 3 puncte iar la evaluarea finală a ajuns la valoarea - 2, obsevând o creștere a indicelui de refacere Dorgo.
Subiectul 3 prezenta la evaluarea inițială valoarea de 3,8 puncte iar la evaluarea finală a ajuns la valoarea - 3, obsevând o creștere a indicelui de refacere Dorgo.
Cea mai bună valoare a indicelui de refacere Dorgo pe care am constatat -o este la subiectul 4, pornind de la 8,4 puncte la evaluarea inițială și ajungând la -1 punct la evaluarea finală.
4
Tabel 5.6. Indicele de refacere Dorgo Nr. Crt.
Subiect
Vârstă
Gen
Evaluare inițială
Evaluare intermediară
Evaluare finală
1.
G.A.
22
F
4,4
2
0
2.
P.C.
23
F
3
2
-2
3.
M.R.
22
F
3,8
1,5
-3
4.
N.C.
23
M
8,4
5
-1
Interpretare: -foarte bună (-10)-(-5); - bună (-5)-0; - mijlocie 0-5; - satisfăcătoare 5-10; - nesatisfăcătoare > 10. Tabel 5.7. Prezentarea rezultatelor obț inute Nr. Crt.
Nume, Prenume
1.
G.A.
2.
P.C.
3.
M.R.
4.
N.C.
Evaluare ini ială
Evaluare intermediară
Evaluare finală
TA= 110/60 mmHg; FC= 80 b/min; Greutate= 56 kg; T(°C)= 37°C. TA= 110/65 mmHg; FC= 84 b/min; Greutate= 51 kg; T(°C)= 36,5°C TA= 111/58 mmHg; FC= 88 b/min; Greutate= 53 kg; T(°C)= 37,2°C TA=125/70 mmHg; FC= 92 b/min; Greutate=78 kg T(°C)= 37,6°C
TA= 120/58 mmHg; FC= 78 b/min.; Greutate= 56 kg; T(°C)= 36,6°C TA= 110/60 mmHg; FC= 86 b/min; Greutate= 52 kg; T(°C)= 37°C TA= 120/65 mmHg; FC= 84 b/min; Greutate= 54 kg; T(°C)= 37°C TA= 130/75 mmHg FC= 96 b/min Greutate= 79 kg T(°C)= 37°C
TA= 120/60 mmHg; FC= 84 b/min. Greutate= 55 kg T(°C)= 37°C TA= 110/70 mmHg; FC= 84 b/min; Greutate= 52,5 kg; T(°C)= 37°C TA= 120/70 mmHg; FC= 82 b/min; Greutate= 55 kg; T(°C)= 37°C TA= 125/70 mmHg FC=94 b/min Greutate= 81 kg T(°C)= 37,2°C
5
5.2. Interpretarea rezultatelor obţinute
Subiectul G.A. a prezentat la evaluarea inițială a indicelui Ruffier valoarea de 6 puncte iar la evaluarea finală subiectul prezintă 3 puncte. Subiectul P.C. a prezentat la evaluarea inițială a indicelui Ruffier valoarea de 4,4 puncte iar la evaluarea finală subiectul prezintă 2 puncte. Subiectul M.R. a prezentat la evaluarea inițială a indicelui Ruffier valoarea de 5,6 puncte iar la evaluarea finală subiectul prezintă 3 puncte. Subiectul N.C. a prezentat la eva luarea inițială a indicelui Ruffier valoarea de 8 puncte iar
la evaluarea finală subiectul prezintă 4 puncte.
8 7 6 5 4 3 2 1 0 G.A.
P.C.
Evaluare inițială
M.R.
Evaluare intermediară
N.C.
Evaluare finală
Grafic 5.2. Proba Ruffier
Subiectul G.A. prezenta la testarea inițială valoarea de 7 puncte iar subiectul P.C. deținea valoarea de 5 puncte, la testarea finală ambii subiecți au ajuns la valoarea de 3 puncte.
Subiectul M.R. prezenta la testarea inițială valoarea de 6 puncte iar subiectul N.C. deținea valoarea de 9 puncte, la testarea finală subiectul N.C. prezenta valoarea de 5 puncte iar subi ectul M.R. 3 puncte.
6
9
10 7
8
5
3
5
3
7
5
3
6
4 5
6 4 2 0 G.A.
P.C.
Evaluare ințială
M.R
N.C
Evaluare intermediară
Evaluare finală
Grafic 5.3. Proba Schellong
Subiectul G.A. prezenta la evaluarea inițială frecvența cardiacă egală cu 80 bătăi/minut iar la evaluarea finală prezintă aceeași valoare, o creștere ușoară cu 2 bătăi/minut se observă la evaluarea intermediară.
Subiectul P.C. prezenta la evaluarea inițială frecvența cardiacă egală cu 68 bătăi/minut iar la evaluarea finală prezinta valoarea de 80 bătăi/minut. Subiectul M.R. prezenta la evaluarea inițială frecvența cardiacă egală cu 80 bătăi/minut iar la evaluarea finală prezintă aceeași valoare, o diminuare ușoară cu 2 bătăi/minut se observă la
evaluarea intermediară. Subiectul N.C. prezenta la evaluarea inițială frecvența cardiacă egală cu 88 bătăi/minut iar la evaluarea finală prezintă o scădre a frecvenței cardiace la 84 bătăi/minut.
Frecvența cardiacă 84 86 88
N.C. 80 78 80
M.R.
80 P.C.
76 68 80 82 80
G.A.
0
10
20
30
Evaluare finală
40
50
60
Evaluare intermediară
Grafic 5.4. Proba Martinet 7
70
80
Evaluare inițială
90
100
Subiectul G.A. si subiectul P.C. au obținut cele mai bune rezultate, avand la testarea inițială o adaptare scăzută la efort, iar la testarea finală prezintă o adaptare foarte bună. Subiecții 2 și 3 prezentau la evaluarea inițială o adaptare bună la efort, iar la t estarea finală am constatat o adaptarea foarte bună în urma efortului.
Timpul de revenire a frecvenței cardiace 6 5 5 4 4
3.5 3
3
3
3 2
2
2
2.2
2
2
2
1
0 G.A.
P.C.
Evaluare inițială
M.R.
Evaluare intermediară
N.C.
Evaluare finală
Grafic 5.5. Proba Liam
Subiectul 1 prezenta la evaluarea inițială valoarea de 4,4 puncte iar la evaluarea finală a ajuns la valoarea 0, obsevând o îmbunătățire a indicelui de refacere Dorgo. Subiectul 2 prezenta la evaluarea inițială valoarea de 3 puncte iar la evaluarea finală a ajuns la valoarea - 2, obsevând o creștere a indicelui de refacere Dorgo .
Subiectul 3 prezenta la evaluarea inițială valoarea de 3,8 puncte iar la evaluarea finală a ajuns la valoarea - 3, obsevând o creștere a indicelui de refacere Dorgo.
Cea mai bună valoare a indicelui de refacere Dorgo pe care am constatat -o este la subiectul 4, pornind de la 8,4 puncte la evaluarea inițială și ajungând la -1 punct la evaluarea
finală.
8
10 8.4 8
6
5 4.4 3.8
4
3 2
2
1.5
2 0 0 G.A.
P.C. -2
-1 N.C.
M.R.
-2
-3
-4
Evaluare inițială
Evaluare intermediară
Evaluare finală
Grafic 5.6. Indicele de refacere Dorgo
Dacă la testarea inițială subiectul G.A. prezenta o mobilitate articulară a membrului superior stâng în valoare de 175 o și a membrului superior drept în valoare de 170 o , la testarea
finală se observă o creștere a mobilității articulare a membrului superior drept cu 4 o ajungând la valoarea de 174o .
Testarea mobilității membrelor superioare- flexia din centura scapulo-humerală 175
175
175
174
174 173 172 171
170
170 169 168 167
G.A.
Testare inițială (M.S.S.)
Testare inițială (M.S.D.)
Testare finală (M.S.S.)
Grafic 5.7. Testing articular
9
Testare finală (M.S.D.)
Subiectul P.C. prezenta la evaluarea inițială o mobilitate articulară a membrului superior stâng în valoare de 95 o și a membrului superior drept în valoare de 98 o , la evaluarea finală se
observă o creștere a mobilității articulare a membrului superior stâng cu 4 o și a membrului superior drept cu 2o.
Testarea mobilității membrelor superioare- flexia din glenohumerală 100
98 98 100
Testare finală (M.S.D.)
98
Testare finală (M.S.S.)
95
96
Testare inițială (M.S.D.)
94
Testare inițială (M.S.S.) 92 P.C.
Testare inițială (M.S.S.)
Testare inițială (M.S.D.)
Testare finală (M.S.S.)
Testare finală (M.S.D.)
Grafic 5.8. Testing articular
Frecvența cardiacă 100 90
80
84
84
86
88
84
92 84
78
96
82
80 70 60 50 40 30 20 10 0 G.A.
P.C.
Evaluare inițială
M.R.
Evaluare intermediară
N.C.
Evaluare finală
Grafic 5.8. Frecvenţa cardiacă
10
94
Greutatea corporală 81
250
200 55
55
52.5
79
150 56
54
52
100
78 56
51
53
G.A.
P.C.
M.R.
50
0
Evaluare inițială
N.C.
Evaluare intermediară
Evaluare finală
Grafic 5.9. Greutatea corporală Tabel 5.8. Interpretarea rezultatelor ob ț inute Nr. Crt.
Nume, Prenume
Testare ini ială
Testare finală
La începutul programului de Valorile TA și a FC sunt în limite antrenament, valorile tensiunii normale în schimb subiectul a învă ț at arteriale și a frecvenț ei cardiace erau să-și controleze respiraț ia cu ajutorul în limite normale iar pe parcursul exerciț iilor de respiraț ie. antrenamentului au suferit mici Subiectul nu mai prezintă oboseală oscilaț ii. musculară în timpul antrenamentului. Apariț ia oboselii și a durerii musculare chiar din timpul efortului. Subiectul a învăț at programul de Subiectul nu are memorie chinestezică antrenament, mai ales exerci ț iile de în ceea ce privește exrciț iul fizic. bază ale antrenamentului.
1.
G.A.
Exerciț iile sunt efectuate mai lent din cauza durerii. La începerea programului de antrenament, subiectul a prezentat o greutate de 56 kg.
Subiectul prezintă for ț ă musculară diminuată mai ales pe segmentul membrului superior drept și stâng. Lipsa coordonării segmentare,a vitezei și a echilibrului. 11
Timpul este scurtat în efectuarea exerci ț iilor. La finalul antrenamentului subiectul prezintă o greutate de 55 kg. Creșterea for ț ei musculare la membrele superioare la valoarea de 4. Dezvoltarea componentelor fitness-ului motor . Aceleași exerciț ii efectuate dar cu gantere de 3 kg.
Subiectul efectua exerci ț iile cu gantere de 0,5 kg indiferent de grupa musculară.
Subiectul și-a adoptat un regim alimentar sănătos.
Program alimentar dezorganizat. La începutul antrenamentului subiectul se prezenta cu valorile tensiunii arteriale și a frecvenț ei cardiace în limite normale.
În urma aplicării testelor de efort, FC revenea mai greu la valoarea ini ț ială.
Datorită gestionării greșite a respiraț iei, subiectul obosește chiar în timpul antrenamentului.
Instalarea febrei musculare după primele zile de antrenament fizic. 2.
P.C.
Din cauza nepracticării exerci ț iului fizic, memoria kinestezică a subiectului este limitată.
La începutul programului de antrenament, subiectul prezenta o greutate de 51 kg. Subiectul îndeplinea comenzile cu dificultate. Subiectul efectua exerci ț iile fără vreo greutate. For ț a musculară la M.S. stâng prezenta valoarea de 4.
3.
M.R.
Subiectul avea un stil alimentar echilibrat. La începutul antrenamentului valorile tensiunii arteriale și frecvenț ei cardiace se încadrau în valorile 12
Valorile TA și FC au rămas acelea și ca la începutul antrenamentului. La sfâr șitul programului de monitorizare s-au aplicat testele de efort din care a rezultat ca FC i și revenea la valoarea ini ț ială, într -un timp mai scurt. Subiectul a învăț at cum să respire corect (inspir profund pe nas, expir prelung pe gură), ajutându-l să finalizeze antrenamentul fără să obosească.
Febra musculară, apare atunci când se mărește greutatea și intensitatea efortului. Prin practicarea constantă a exerci ț iului fizic, subiectul a reușit învăț area antrenamentului. La finalul celor 3 luni, subiectul a crescut în greutate cu 1,5 kg. Subiectul înț elege și pune în aplicare toate comenzile cu u șurinț ă și rapiditate. Efectuarea antrenamentelor cu gantere de 2 kg. Am reușit să cresc for ț a musculară la M.S. stâng la valoarea de 5 . Subiectul menț ine în continuare același stil alimentar.
Mici modificări ale TA și a FC dar în timpul antrenamentului și revenirea la valorile normale în repaus.
normale.
Greutatea la început urmăririi antrenamentului era de 53 kg.
Efectua exerciț iile cu un număr standard de greută ț i.
Valorile tensiunii arteriale și frecvenț ei cardiace sunt în limite normale.
4.
N.C.
La sfâr șitul celor 3 luni subiectul a crescut în greutate cu 2 kg având în total 55 kg. Acest lucru a fost posibil și datorită unui strict program alimentar.
Odată cu dezvoltarea for țe i musculare, s-a observat și o creștere a greutăț ilor de antrenament cu 5 kg la fiecare exerci ț iu.
Nici o modificare în privinț a TA și a FC. În timpul efortului de intensitate maximă aceste valori cresc dar își revin după încheierea programului.
La început subiectul prezenta o greutate de 78 kg.
La sfâr șitul celor 3 luni, subiectul se prezintă cu o greutate corporală de 81 kg datorită creșterii și dezvoltării volumului masei musculare.
Subiectul efectua antrenamentul cu un număr standard de greută ț i.
Subiectul a crescut numărul greutăț ilor ajungând la 7-8 kg în plus pentru fiecare exerciț iu. Respectarea duratei antrenamentului.
Respectarea duratei antrenamentului. Program alimentar strict.
13
Program alimentar strict.
