ROMA Începuturile Romei Anul 753 / anul de întemeiere al Romei Izvoare privind întemeierea Romei : 1. lege legend ndel elee de înt întem emei eier eree Legenda de întemeiere implică : - Trasarea brazdei sacre care protejează protejează locul ales pentru ridicarea aşezării - Profanarea săvârşită de Remus prin săritura peste brazda sacră - Sacrificiul de întemeiere prin uciderea lui Remus pe chiar locul cetăţii ( transferarea vitalităţii reprezentate de spiritul celui mort )
2. istoriografia oficială reprezentată de Titus Livius – Ab urbe condita 3. literatura . Vergilius – Eneida , -
preia într-o formă versificată legenda privind pe eroul troian Eneas, fiul zeiţei Venus , care scăpând din asediul Troiei , după o lungă călătorie , îndrumat de zei ajunge în Italia şi se căsătoreşte cu fiica regelui regelui LATINUS fondând cetatea LAVINIUM şi dând numele de ,, latini’ ’ poporului său. Fiul său Iulius Ascaniu întemeiează cetatea Alba Longa unde se succed la domnie 12 regi ; urmaşa ultimului Rhea Silvia dă naştere Romulus şi Remus , care vor fi crescuţi de lupoaică ( simbol al Romei celor doi gemeni , Romulus 753 î.Chr. î.Chr. , cetatea cetatea Roma , pe colina şi în prezent prezent al latinităţii) latinităţii) şi vor întemeia în anul 753 Palatinului care domină Tibrul.
Istoria oficială Roma este de fapt o veche veche cetate etruscă etruscă cunoscută sub numele numele de Rumnla şi constituită pe locul unor aşezări rurale anterioare împrăştiate pe cele 7 coline . REGALITATEA – 735 – 509 î.Chr 1 În această perioadă Roma este condusă de şapte regi , parte de origine etruscă , al căror nume latinizat a fost înregistrat de istorie : Tarquinius Superbus , Servius Servius Tullius Aceştia au ridicat zidul de incintă ce înconjoară Roma (MURA SERVIANAE) , au realizat realizat sistemul sistemul de asanare asanare a mlaştinilor mlaştinilor şi cel de canaliza canalizare re (Cloaca (Cloaca Maxima realizată de Tarquinius Superbus ). Au construit construit sanct sanctuare uare cum de de ex. marele templu al lui Jupiter Capitolinul şi templele Junonei şi Minervei. Au cons constru truit it stră străzi zi şi un forum forum dând dând oraş oraşul ului ui stru struct ctur uraa urba urbani nist stic icăă etru etrusc scăă , caracterizată de trama stradală geometrică , marcată de un centru civic şi sacru . • •
•
•
REPUBLICA (509 – 31 î. Chr. Chr. (* 27 ) Este perioada în care monarhia fiind abolită este înlocuită cu o formă de conducere care adoptă parţial modelul grecesc fără însă a ajunge la democraţia cetăţilor atice, Roma rămâne în esenţă esenţă o REPUBLICĂ ARISTOCRATICĂ ARISTOCRATICĂ , în care este instituit un regim republican cu structuri colegiale Noul regim regim republican republican este definit de trei tipuri de instituţii instituţii (colegii) (colegii) care se vor perpetua perpetua într-o oarecare măsură în întreaga istorie a Romei: instituţia prin care care aristocraţia aristocraţia romană romană îşi asigură asigură controlul controlul 1.SENATUL – este instituţia politic şi îşi exercită puterea puterea . Descinde din din fostul sfat al regelui format din capii de familii – patres care erau consultaţi în privinţa problemelor importante . •
•
1
În 509 î.Chr. are loc răscoala oraşului Cumae condusă de Junius Brutus , care aboleşte monarhia .
1
începâ începând nd cu regimu regimull republ republica icann este este o aduna adunare re perma permanen nentă tă aleas aleasăă dintre dintre foştii foştii magistraţi; numărul membrilor creşte continuu de la 300 la 900 în timpul lui Cezar( 102-44 î.Chr) ; senatorii erau aleşi de consuli şi apoi de către cenzori – sec. IV 2 . în fapt Senatul este lipsit de competenţe şi de putere executivă ; el este un consiliu pentru res publica şi poate fi consultat consultat ; are însă un mare prestigiu prestigiu şi influenţă pe care I-o asigură permanenţa şi constituirea unei adevărate nobilimi senatoriale ; senatul senatul este păzito păzitorr al tradiţiei tradiţiei şi autoritate autoritateaa lui se manifes manifestă tă în ceea ceea ce priveşte priveşte menţinerea cultului tradiţional , poliţia moravurilor , administraţia financiară ( de ex. votarea votarea creditelor creditelor pentru pentru război ) politica politica externă externă ( tratate de pace ) , legislaţia legislaţia ( ratificarea legilor votate de comiţii ) ; are puteri excepţionale în cazul unor evenim eveniment entee grave grave ( anulare anulareaa legilo legilorr , scoat scoatere ereaa în afara afara legii legii a unor unor cetăţe cetăţeni ni primejdioşi – inamici publici ) în perioada imperială autoritatea senatului scade treptat ; nr. Senatorilor ajunge la 600 ; senatorii sunt numiţi de împărat dintre magistraţii pe care îi agreează; agreează; atribuţii noi – funcţionează ca o curte de apel În sec. III importanţa senatului scade definitiv , fiind înlocuit de consilium principis care cuprindea membrii ai familiei imperiale , prieteni , senatori , cavaleri aleşi de împărat instituţii caracterist caracteristice ice regimului regimului republican republican ; sunt formate formate din 2.MAGISTRATURILE – sunt instituţii magistraţi aleşi care deţin puterea executivă , sunt colegiale , anuale , elective, ierarhizate 3. Magistraturile sunt organizate ierarhic după cum urmează: 1. doi consuli sunt magistraţii supremi ai republicii .Ei moştenesc unele din prerogativele regelui pe care îl înlocuiesc 4. Consulii sunt aleşi de comiţiile centuriate . Intrarea lor în activitate marca începutul anului civil începând cu anul 153 î.Chr. 5 Atribuţiile Atribuţiile lor sunt politice politice ( convocare convocareaa senatului , a comiţiilor ) , juridice , administrative , militare , religioase ( prezidarea sărbătorilor latine ) .6 2. doi cenzori , aleşi la fiecare cinci ani de către comiţiile curiate ; ei întocmeau listele de senatori , făceau recensământul cetăţenilor şi al averii acestora ; cens – cifra averii în conformitate cu care erai plasate într-o categorie socială sau alta ( de ex. 1 mil de sesterţi îţi dădeau dreptul să faci parte din ordinul senatorilor ; 400 000 sesterţi din clasa cavalerilor ) 3. pretorii – sunt în număr de doi –iniţial şi ajung la 8.Principala lor atribuţie o constituie administra administrarea rea jurisdicţie jurisdicţieii civile civile .pretor ocupăă de litig litigii iile le dint dintre re cetă cetăţe ţeni niii pretorul ul urban urban se ocup romani.Rolul său poate să fie şi militar el purtând numele de imperator ( general) al unei armate. număr de 4 , asigur asigurăă poliţia poliţia şi apărar apărarea ea interioar interioarăă a Romei; Romei; se mai mai ocupau ocupau de 4. edilii – în număr aprovizionarea Romei şi de organizarea spectacolelor spectacolelor publice. 5. chestorii – contabili ai tezaurului public , erau în număr de 40 .Tezaurul era păstrat la Roma în templul lui Saturn.Tot ei se ocupau de strângerea impozitelor. •
•
•
•
•
3.ADUNĂRILE POPULARE ( comiţiile ) 7- care erau de trei tipuri : 2
Vârsta cerută pentru a putea face parte din Senat era de 46 de ani ; ea a fost coborâtă la 30 de ani de către Sylla ; cel ce se afla în fruntea senatului se numea princeps princeps senatus ; senatorii aveau dreptul să poarte tunica cu bandă lată de purpură şi încălţăminte împodobită cu o semilună ; li se interzicea practicarea comerţului , încasarea impozitelor ; întrunirile senatului au loc în templum , cu uşile deschise 3 Magistraturile curule –consulatul , pretura , edilitatea , cenzura – care permit accesul la nobleţe ; m. necurule – chestura , tribunatul edilitatea plebei , m. cu imperium imperium – consulatul etc. 4 Cezar a fost consul la Roma şi pontifex maximus.Cei doi consuli îşi exercitau puterea fiecare câte o lună 5 Toga – este veşmântul care simboliza demnitatea cetăţeanului ; iniţial era purtată şi de femei dar cu timpul puratarea ei de către femei era un semn dezonorant .Toga .Toga praetexta, toga picta , palmata – togă purpurie brodată cu aur 6 Semnele exterioare de respect sunt : escorta de 12 lictori ( slujitori care au rolul de a da înlături mulţimea din calea consului şi de a o îndemna sî-şi arate respectul respectul ) , fasciile , portul togii pretexte( împodobită cu o panglică de purpură ) , scaunul curul .
2
adunarea curiată (comitia curiata) – îi confirmă pe preoţii aleşi dintre magistraţi în funcţii; adunarea tribută t ribută (comiti ( comitiaa tributa tribu ta) îi alege pe chestori , tribuni ,edili şi magistraţii de rang inferior, votează legi; întruneau patricieni şi plebei repartizaţi pe triburi adunarea centuriată (comitia centuriata ) – formată din cetăţeni repartizaţi în centurii , după avere.au competenţăr politică – alegerea magistrţilor superiori , legislativă – votarea legilor, militară – hotărâri privitoare la declaraţiile de război, judiciară - ţin loc de curte de apel . Toae aceste instituţii republicane republicane îşi vor pierde atributele şi funcţiile în perioada Romei Romei imperiale când începând cu octavianus Augustus , împăraţii vor exercita puterea personală centralizând toate atributele puterii . ROMA IMPERIALĂ ( 27 î.Chr. – 293 d. Chr, Chr, - Principatul Princ ipatul ) Împăratul desemnat ca urmaş al lui Cezar – Octavianus Augustus instituie o formă personală de conducere – Principatul / monarhia – care păstrează o vreme aparenţele republicane .În fond împăratul ţşi ia titulatura de : ,, princeps senatus’’ senatus’’ –primul dintre senatori princeps rei republicae ceea ce înseamnă că el este singura autoritate în stat. titulatura sacră de Augustus , divi filius instituind cultul regal al cărui obiect devine . El este imperator şi pontifex maximus maximus şi exercită autoritatea religioasă religioasă ca preot şi divinitate. Puterea nu mai este electivă şi autoritară şi personală Puterea regală evoluează treptat de la situaţia unui cumul de funcţii (comandant al armatei , tribun al poprului) ( Principat) la forme absolutiste absolutiste ( împărat zeificat) zeificat) de tipul Dominatului , din vremea lui Diocleţian când monarhia este absolută şi divină. •
• • •
•
•
•
•
•
În cursul domniei sale Augustus restabileşte ordinea în stat , pacea şi prosperitatea – PAX ROMANA sau PAX AUGUSTA , pacea universală celebrată la Roma prin construcţii sacre şi triumfale -Ara Pacis Pacis .Instituirea Imperiului coincide de altfel cu ultimele cuceriri romane în Orient . Împăratul protejează pe scriitori şi artişti , favorizează religia , mariajul şi familia romană cu scopul de a restabili virtuţile romane care sunt în primul rând virtuţi cetăţeneşti. Roma pacifică dar mai ales latinizează teritoriile cucerite , Europa beneficiind pentru prima dată de o relativă uniformizare a culturilor , posedă o limbă l imbă universal valabilă –limba latină , civilizaţia superioară romană este răspândită răspândită în toate pământurile pământurile locuite ale continentului continentului . Imperiul roman a creat terenul pe pe care se va răspândi răspândi în curând o altă civilizaţie - de tip creştin , ale cărei rădăcini culturale se află însă în pământul fertil pregătit de romani , ei înşişi continuatori ai strălucitei civilizaţii greceşti .
POPULAŢIA ROMEI Era clasificată conform dreptului roman în patru categorii , cu drepturi şi obligaţii definite în raport cu dreptul de cetăţenie romană : 1. Oamenii liberi 2. Sclavii 3. Liberţii 7
De voturile lor depind numirea magistraţilor – indirect recrutarea senatului senatului şi adoptarea legilor.Autoritatea legilor.Autoritatea lor este superioară celei a senatului şi magisraturilo.se întruneau doar în anumite zile numite dies comitiales –184 /an .
3
4. Peregrinii Peregrinii – oameni oameni liberi liberi care care nu sunt sunt cetăţen cetăţenii romani romani , nici latini latini dar dar locuiesc locuiesc pe pe teritoriul teritoriul Romei ; nu se bucurau de nici un drept şi trăiau conform propriilor legi. Cetăţenii ( cives romanus ) erau oameni liberi clasificaţi după avere şi origine socială în două categorii :patricienii şi plebea . dar cuprindeau şi pătura bogată 1.PATRICIENII - care formau aristocraţia funciară ereditară dar cuprindeau aşa numita nobilitas ierahizată pe grade fubncţie de prestigiul prestigiul familiei. a plebei formând împreună aşa 1.1.Elita o forma clasa senatorilor ( ordo senatorius ) 1.2. Clasa cavalerilor – compusă din proprietari bogaţi , bancheri , oameni de afaceri Împreună constituiau constituiau clasele de sus – honestiores, potentes potentes în opoziţie cu humiliores . 2.PLEBEA – poporul de jos ; constituie pentru romani de la început o problemă dificilă şi complexă.Sunt mici proprietari , meşteşugari , comercianţi în continuă dispută cu patricienii . Ei sunt o categorie civică de rangul II care nu are deplinătatea puterilor politice şi posedă doar o parte din cele civile prin urmare va fi o neâncetată sursă de revolte revolte în lupta sa pentrua obţine egalitatea politică politică . Astfel în 494 a.Chr. a.Chr. se se va crea o instituţie specială – tribunii plebei , în număr de 10 care vor fi integraţi senatului cu scopul de a apăra drepturile acesteia. Plebea este cea care formează armata , fiind împărţită după acest criteriu în : cei care formau infanteria grea cei care serveau în infanteria uşoară ( infra classem) care compuneau majoritatea legiunilor şi a populaţiei din teritoriile cucerite . • • • •
•
•
CUCERIRILE ROMANE ŞI DIFUZAREA CIVILIZAŢIEI ROMANE Romanii au constituit prima putere mondială care a exercitat un control eficient asupra întregului întregului bazin al Mării Mediterane ( marea interioară interioară sau mare Nostrum ) şi care a înglobat într-un sistem unitar economic şi politic , începând cu cu anul 211 d. Chr toată Europa , parte din Peninsula Britanică Britanică 8 , nordul Africii , teritoriile Asiei Mici , adică toată lumea cunoscută la acea dată . În acest context romanii romanii cuceritori se mulţumesc doar cu cu cucerirea teritoriilor ci se vor apuca apuca să le organizeze raţional asigurând o valorificare superioară a resurselor şi în consecinţă o înflorire a civilizaţiei pe întreg cuprinsul statului roman. optimă sistemului sistemului de municipia – organizare Organizarea teritorială romană foloseşte formula optimă municipală .
1. Municipium ( participare la sarcini ) există în Italia sau în provinciile cucerite ; în Italia
municipium este un oraş anexat anexat şi căruia Roma îi stabileste stabileste sarcinile financiare şi militare militare ; el îşi păsterează însă autonomia , instituţiile , dreptul şi uneori chiar limba.În provincii statul lor este variabil ; După 212 d.Chr. Caracalla declară toate oraşele din provincii municipii.
2. Din acest sistem de organizare fac parte şi coloniile care care sunt sunt cel puţin în princi principiu piu oraşe oraşe întemeiate pe teritoriile cucerite ; ele au scopul de a asigura dominaţia romană asupra punctelor strategice .Sunt locuite de cetăţenii romani care se bucură de anumite privilegii cum ar fi scutirea de impozite ; coloniile coloniile romane sunt fundament fundamental al legate legate de metropolă metropolă ( ROMA )şi au instituţii instituţii copiate după aceasta ; 8
controlează Mediterana occidentală prin prin înfrângerea treptată a Cartaginei ( 264- primul război Din sec.III Roma controlează punic) .Deşi cartaginezul Hannibal ajunge la porţile Romei totuşi Cartagina este rasă de pe faţa pământului în 146 îen.
4
ca şi municipiile municipiil e şi coloniile au autonomie internă ( autonomie locală local ă ) dar sunt integrate din punct de vedere politic şi militar de sistemul roman
3. Pe lângă municipia şi coloniae , cetăţile cucerite ( peregrine )s-au bucurat bucurat de un regim regim care lea acordat un grad mai mare sau mai mic de autonomie , după împrejurările cuceririi , dar în esenţă ele au fost integrate sistemului roman roman politic – prin tratate de alianţă ( cetăţi federate ) sau printr-un statut care le echivala cu municipia sau coloniae. Sistemul acesta a permis o asimilare treptată a cetăţilor peregrine – adică străine de Roma , care au fost anexate şi latinizate . Deşi diferite ca statut în timpul regimului republican condiţia oraşelor provinciale tinde să se uniformizeze sub imperiu , în legătură cu romanizarea romanizarea accentuată şi cu edictul lui Caracalla – 212 – care acorda cetăţenie romană tuturor locuitorilor imperiului . •
•
•
•
•
Supleţea sistemului juridic , deschiderea socială şi culturală , ponderată de un puternic simţ al tradiţiei romane şi de un oarecare conservatorism raţional au permis Romei să extindă şi să menţină procesul de asimilare politică şi culturală a întregului î ntregului bazin mediteraneean mediteraneean şi apoi a întregii lumi cunoscute. cunoscute. Din punct de vedere c ultural romanii vor prelua civilizaţia grecească considerând Elada o adevărată şcoală a lumii civilizate , dar vor prelucra împrumuturile greceşti pentru a le face accesibile tuturor , le vor imprima un profund sens cetăţenesc şi le vor difuza în această formă în toată lumea cucerită. Această difuziune atinge ge în prov provin inci ciii calit calitat atea ea cele celeii auli aulice ce difuziune culturală culturală nu va atin dezvoltată la Roma ci va suferi un fenomen fenomen de sincretism cu cu culturile locale. Asigurând un nivel mediu de confort pe întreg cuprinsul imperiului romanii vor asimila uşor populaţiile cucerite , vor extinda limba latină în întreg imperiu , le vor conferi conştiinţa aparteneţei la Roma , conştiinţă care se perpetuează până în prezent sub forma unităţii de origine şi de limbă a neolatinilor .
RELIGIA ROMANĂ Este o sinteză de elemente indo-europene şi şi mediteraneene ; etruscii etruscii au jucat un rol important în formarea ei transmiţându-le romanilor anumite practici rituale.Treptat zeii din panteonul grecesc sunt latinizaţi devenind zeii oficiali . Relgia romană a rămas însă tot timpul susceptibilă de a fi îmbogăţită cu noi zei şi culte venite din străinătate; exista chiar un colegiu de preoţi – quindecemvirii care se ocupau de cultele novatoare şi divinităţile străine . Religia romană nu rămâne niciodată statică , formulată definitiv.Ea se adaptează în funcţie de mediile sociale şi de familiile spirituale . Cultele Cultele soterice soterice care se răspândesc răspândesc la Roma şi în Imperiu Imperiu , tendinţele tendinţele spre monoteism monoteism de origine filosofică şi religioasă îi pregăteau pe romani pentru primirea creştinismului. Cu toate acestea când când creştinismul se afirmă religia romană nu îl va putea absorbi; absorbi; el se afirmă ca o credinţă total nouă , universală şi exclusivistă faţă de zeii păgâni ai romanilor.Timp de două secole perioadele de persecuţii şi cele de pace relativă se succed până în anul 313 când este decretată libertatea tuturor cultelor iar în 394 creştinismul creştinismul devine singura religie religie oficială .
5
* Cetăţeanul roman se închină însă unei multitudini multitudini de zei fiind deci politeist .Între aceşti zei el include şi pe cei ai teritoriilor cucerite manifestând toleranţă – sincretismul religios. Zei orientali aparţinân aparţinândd marilor culte egiptene egiptene sau mesopotamie mesopotamiene ne precum precum şi mici zei locali ai populaţiilor populaţiilor europene sunt inclusi inclusi adoraţiei cetăţenilor romani fie sub numele lor fie sub nume latinizate . Locul deţinut în viaţa romanilor de practicile de cult şi de ceremoniile religioase ( sacra ) este foarte important .Cultul constă în rugăciuni , sacrificii şi lustraţii ( rit de purificare care urmăreşte purificare purificareaa , la date anumite anumite , a unor grupuri grupuri – armata , oraşe , poporul poporul sau obiecte obiecte – armele , 9 ogoarele înaintea semănatului.) . Existau de asemenea asemenea sărbători romane care descind descind din vechile culte arhaice arhaice : Lupercalia dedicată zeului Lupercus –sărbătoare a lupilor . la 15 februarie ; de remarcat existenţa din abundenţă a simbolurilor magice : alergau goi în jurul Palatinului ,lovindu-le pe femeile întâlnite cu curele din pielea unui ţap sacrificat sacrificat în peştera Lupercul Lupercul , fapt care asigura asigura fertilitatea. CULTELE
private /(sacra privata privata )care cuprind ansamblul cultului casnic 1. Pe de o parte există cultele private
asigurat de către pater familias familias ( cultul larilor , al penaţilor , al manilor precum şi datele importante ca naşterea , căsătoria , funeraliile).Din sacra privata fac parte : rezervate omului omului liber şi proprietar proprietar al pamantului pamantului ; el se - Cultele locale , rurale sunt rezervate închină şi ofera sacrificii divinitatilor locale pe care le invoca pentru protectia casei si pentru obtinerea recoltelor bogate.
- Cultele familiale scot în evidenţă importanşa şi puterea romanului ca şi cap de familie , pater pate r famili fam ilias as ; el se închină strămoşilor – adică zeilor lari sau zeilor mani cărora le aduce sacrificii lângă vatra casei sau pe altarele familiei .
2. Mai sunt de asemenea cultele cetăţii , publice asupra cărora veghează în mod special colegiul pontifilor ; acest cult este asigurat de stat care organizează ceremonii pentru întregul popor publice ,sunt dedicate dedicate zeilor zeilor Romei ; la acestea acestea ( sacra popularia ) . Cultelor comunitare , publice participă romanul în calitate de cetatean .
Distingem trei categorii de zei:
1. Zeii populari , în număr extrem de mare mare şi cu trimiteri la credinţele animiste care care susţin că
fiecare lucru este însufleţit (Numen – voinţa voinţa şi eficacitatea fiecărui fiecărui lucru , fiinţe , divinităţi ; lumea lumea este o reşea de numina care poate poate fi favorabila sau sau nu omului , după mocul său de comportament în raport cu numenul respectiv : Cunina – ocrotitoarea leagănului , Silvanus – pădurea , Fons – apa )Un fel de geniu al locului , obiectului ).
•
Printre zeii populari populari cei mai importanţi,creaţie importanţi,creaţie a lumii rurale romane amintim pe LARI 10 ( divinităţi tutelare însărcinate să ocrotească recoltele recoltele , străzile , cetăţile ) şi dintre aceştia pe LARI COMPITALES ( larii de la răspântii ) care protejau cartierele şi răspântiile. În cinstea lor avea loc o sărbătoare în luna ianuarie denumită COMPITALIA .
9
Lustraţia constă ăntr-o procesiune , în rugăciuni şi sacrificii . Procesiunea are loc în cerc – cercul magic , de protecţie , în jurul obiectelor sau oamenilor care fac subiectul lustraţiei .Calendarul roman prevedea numeroase lustraţii : în martie şi octombrie – lustraţia armelor , în mai –lustraţia ogoarelor , la începutul lunii februarie – lustraţia oraşelor ,Armata era purificată la începutul oricărei bătălii .O dată la cinci ani se făcea lustraţia poporului adunat pe Cămpul lui Marte de la Roma ( lustrum ). 10 Între lari , penaţi , mani , genii s-au produs importante confuzii chiar în conştiinţa religioasă a romanilor .
6
De asemenea asemenea existau larii casei casei ( lares familiaris ) cărora le era dedicat dedicat un altar în fiecare casă – denumit larariu ; orice eveniment familial important se petrecea în faţa acestui altar – căsătoria , naşterea , moartea.
2. ZEII PRINCIPALI implicaţi în cultele oficiale sunt cei preluaţi de la greci şi etrusci : •
zeul răzb război oiul ului ui,, Vulcan , zeu zeul foc focului ului şi metalu talurrgiei giei,, Satu Mars , zeul Saturn rn , zeul semănăturilor. Vesta – zeita căminului , Venus Venus – Afrodita , Minerva – Atena , Junona – Hera etc.
parte , cultul lor este celebrat de de pater 3. ZEII CASNICI – deosebiţi pentru fiecare familie în parte
familias .
•
•
Zeii Lari –protectori ai casei.Dintre ei LARES PENATES -belşugul şi hrana .Li se aduc sacrificii pe altarul casei . Zeii MANI - termen generic cu care romanii desemnau spiritele morţilor.Pentru a se proteja de ei romanii îi onorau la comemorarea morţilor, cinstindu-I cu regularitate de sărbătorile oficiale – Rosaria , Parentalia , Feraria .Se puteau preschimba în spirite răuvoitoare ( lemures , larvae ) atunci când erau duhuri ale morţilor care nua u primit un mormânt sau dacă au săvârşit în timpul vieţii fapte criminale.Pentru a le îmblânzi se organiza sărbătoarea numită Lemuria , o ceremonie în cadrul căreia se săvârşea un act de răscumpărare aruncând un bob negru în întuneric şi rugând stafiile să părăsească locuinţa.
Relaţiile dintre zei şi romani aveau caracterul unui contract, întrucât ei aşteptau de la zei favoruri imediate .Romanii erau extrem de superstiţioşi , atenţi la semne şi atenţi la a nu-I jigni pe zei . Religie formalistă dar dar care aparţine cetăţii întrucât viaţa politică era legată de rituri , culte iar magistraţii sunt şi preoţi. In viaţa privată tatăl , pater familias este oficiantul cultului pe când cultul public este oficiat de preoţii magistraţi ( sacerdotes ) grupaţi în colegii ( asociaţii ) slujind o anume divinitate( lupercii , augustalii ) sau având sarcina sarcina de a veghea veghea respectarea tradiţiei ( pontifii pontifii ) .Ei se bucură de avantaje – scutirea de sarcini publice , de impozite , de serviciul militar milit ar . •
Cele mai importante colegii sunt: •
•
•
•
Pontifices – 15 preoţi de prim rang , conduşi de pontifex maximus , numit pe viaţă.Ei redactează analele , cronicile şi evenimentele cetăţii, fiecare an deosebindu-se după numele cons consul ulilo ilorr.Ţin .Ţineu euaa evide evidenţ nţaa sărb sărbăt ător orilo ilorr – stab stabile ileau au cale calend ndar arul ul,s ,sta tabi bile leau au form formul ulel elee rugăciunilor şi invocaţiilor .Au fost un fel de administratori ai cultului. preoţi în servici serviciul ul unei unei divinită divinităţi ţi .Numiţi .Numiţi pe timp de un an ; făceau făceau Flamines - 15 , preoţi sacrificiile şi conduceau cultul divinităţilor principale- Jupiter Jupiter , Marte , Quirinus. Vesta .Au obligaţia de a întreţine focul sacru Vestalele , tinere patriciene , preotese ale zeiţei Vesta şi de a rămâne feciaore .Ofensele aduse unei vestale erau pedepsite cu moartea.
Salienii – 12,sallio – a dansa .Aceştia executaui dansul ritual în cinstea lui Marte , în luna consacrată zeului.
7
•
•
Augustalii – au constituit un colegiu de preoţi consacraţi cultului imperial al lui Octavianus Augustus ; s-a creat după moartea acestuia . Preoţii experţi în divinaţie sunt haruspices – cercetau viitorul în măruntaiele animalelor sacrificate , şi augurii – preziceau viitorul după zborul şi strigătul păsărilor.
URBANISTICA URBANISTI CA , ARHITECTURA , ARTA ARTA •
•
•
Roma devine oraşul prin excelenţă – URBS , capitală a unui vast imperiu care îşi reflectă splendoarea în construcţiile sale sale triumfale sau sociale sociale .
Pentru Imperiul roman afirmat ca un stat mondial este esentială comunicarea rapidă prin mijloace mijloace eficiente eficiente care să se adreseze adreseze tuturor nivelelor nivelelor sociale şi tuturor tuturor regiunilor regiunilor imperiului ; aceste mijloace sunt dezvoltarea urbană , arhitectura publică şi utilitară , arta triumfalistă . Toate la un loc induc ]n cele din urmă un nivel general de bunăstare şi civilizaţie . prezenţa autoritară autoritară a Arta devine un mijloc eficient de comunicare vizuală care subliniază prezenţa statului statului şi îndeplineş îndeplineşte te rolul de agent de îndoctrina îndoctrinare re .Ea este cunoscută cunoscută ,, de toţi toţi şi transmite urmaşilor cinstirea celor care si-au slujit bine patria ‘’ ( Polybios – Istorii ) . S piritul este extraordinar de modern , asemănător cu ceea ce se întâmplă în secolul nostru cu comunicarea vizuală vizuală când mijloace mijloace sofisticate de comunicare rapidă folosesc imaginea în contextul unei unei societăţi pestriţe pestriţe şi de masă, masă, supusă presiunilor presiunilor politice. Conştiinţa acestei societăţi este manipulată practic prin imaginea difuzată. •
•
•
Monu Monume ment ntel elee roman romanee sunt sunt monu monume ment ntee care care sar sar în ochi ochi .Ope .Opere rele le de artă artă au sens sens comemorativ , adânc propagandistic şi scopuri utilitare. exprimă raportul raportul dintre cetăţean şi stat : imaginile imaginile Iconografia este cea a puterii care exprimă triumfaliste , gustul grandorii, încărcătura narativă şi decorativă. este un vehicu vehicull încărcat încărcat de sens sens ;de aceea se dezvol dezvoltă tă mai ales ales Opera de artă este portretistica ( monede , medalioane , busturi ) constituie documente istorice de primă mână ce exaltă exaltă marile marile figuri istorice istorice romane romane şi acele virtus romana des aminitite de scrierile romane .
8
URBANISMul roman moştenit moştenit de la etrusci etrusci este o construcţie construcţie clară , ordona ordonată tă ; în construcţiile oraşelor spiritul raţionalist roman s-a manifestat prin îmbinarea unei structuri stradale ordonate cu o tehnică edilitară foarte evoluata. Oraşele Oraşele sunt în primul rând realizări realizări clare şi ordonate ordonate dar au şi caracter caracter religios pe care îl atestă 11 riturile arhaice de întemeiere . Oraşele sunt înconjurate de ziduri de incintă cu porti monumentale dispuse pe directia celor patru puncte cardinale . Zidurile cetăţii erau bariere limitative şi defensive , prevăzute cu turnuri de apărare sau bastioane bastioane şi platforme pentru amplasarea amplasarea maşinilor balistice.Portile erau erau şi puncte de control vamal şi de trafic. •
•
•
•
•
•
•
Asemenea oraşe fortificate au fost construite de romani în teritoriile cucerite , pe graniţă ( limes ) – castre de legiune .
cetatea era centrul vital vital al unui unui teritoriu teritoriu separată de lumea din afară de o linie magică ( brazda sacră ) numită POMERIUM – graniţă rituală înlăuntrul căreia erau interzise orice înmormântări care ar fi pângărit cetatea sacră . erau erau impart impartite ite ca si cele cele etrusc etruscee in patru patru parti parti egale egale de cele cele doua doua artere artere de circula circulatie tie perpendiculare una pe alta , denumite cardo si decumanus orientate pe direcţia N/S- E/V Străzile trasate sistematic sistematic in tabla de sah , după modelul hippodamic hippodamic grecesc , se întretăiau în unghiuri drepte care creeau spaţii de construcţie dreptunghiulare denumite insulae . Străzile aveau pavimente de piatra si erau bordate de trotuare . Oraşele erau prevăzute cu canale de evacuare a apei de ploaie şi cu canale de aductiune a apei potabile. Străzile erau loc de trecere dar şi de desfăşurare a unor activităţi publice ; erau controlate de un consiliu de magistraţi alesi dintre proprietarii de pe străzile respective care răspundeau de curăţenie curăţenie şi de cinstirea cinstirea altarelor altarelor amplasate amplasate de-a lungul lungul străzilor străzilor şi închinate închinate divinităţilo divinităţilor r protectoare protect oare numite COMPITA un fel de lari sau penaţi . După modelul oraşului roman ( Roma ) au fost constrzite oraşe în tot imperiul ; ele aveau monumente asemănătoare asemănătoare cu cele din urbs: forul cu anexele sale – Capitoliu , curia , bazilica , termele , teatrul , arcuri de triumf , fântâni fântâni şi la periferie temple pentru divinităţile divinităţile locale în timp ce cultele romane erau grupate în centru.
Oraşul trebuia să poată proteja locuitorii de atacurile dusmanilor si să asigure o rezistenţă cât mai lungă în faţa asedierii ; aprovizionarea aprovizionarea cu apă făcută prin marile apeducte era esenţială. •
Apeductele erau completate cu fântâni de utlitate publică amplasate de obicei la intersecţii.
11
Întemeietorul trasează pe pământ un templum care îi va îngădui să cunoască voinţa zeilor şi auspiciile .Apoi , asistat de un augur şi un măsurător de teren , trasează decumanus maximus şi locul unde el va fi întretăiat de cardo maximus ; iontersecţia celor două artere are caracter sacru ; aici va fi amplasat forul . Urmează apoi ceremonia numită limitatio adică trasarea unei brazde sacre cu un plug tras de o vacă şi un taur alb ; brăzdarul este ridicat acolo unde va fi amplasamentul pentru porţi .Făşia de teren trasată de o parte şi alta a brazdei sacre se numeşte pomerium .După aceea se stabilesc diverse locuri pentru amplasarea monumentelor oraşului : templul Junonei Junonei , Minervei Minervei şi al lui Jupiter Jupiter pe o înălţime înălţime .Ultima fază este sfinţirea sfinţirea – consecratio consecratio , act religios care care constă în rugăciuni şi sacrificii .
9
•
Oraşele erau dotate cu clădiri publice publice , religioase şi amenajări pentru distracţii.
Oraşele formau o reţea , legătura între centrele provinciale si capitala era asigurata prin sosele pitetruite , drumuri strategice şi poduri. Exista si o multime de aşezări rurale – villae , vici , pagus . ARHITECTURA Este caracterizată de două trăsături : 1.este urbană 2.este funcţională •
•
•
•
•
•
•
•
•
În timp ce grecii au avut mai ales grijă să ridice temple pentru zei romanii nu au uitat mai ales confortul şi interesul public.
Programele sunt în primul rând destinate comunităţii şi apoi confortului personal. Romanii au pus la punct tehnici de construcţie construcţie necunoscute necunoscute grecilor construind lucrări extrem de îndrăzneţe şi solide . Multe dintre construcţiile lor există şi astăzi : apeductele , amfiteatrele , termele . Monumentele numeroase rămase din timpul civilizaţiei romane dovedesc marea varietate de forme a programului de construcţii. In arhitecura romana preluari si asimilari din arhitectura greaca şi etrusca sunt impletite cu inovatii tehnice şi cu spiritul ingineresc al al romanilor. romanilor. Originalitatea arhitecturii romane este conferită de scara şi proportiile monumentale , noua tehnica constructiva a arcurilor ai boltilor Arhitectura Arhitectura romană romană , datorită spiritului spiritului ei raţionalist raţionalist , ordonat ordonat şi disciplinat disciplinat , a folosit folosit ca model pentru Renaştere şi pentru Imperiul francez care a luat-o ca bază a arhitecturii începutului de secol XIX.
Varietate de meserii meser ii fără precedent : • • • • • • •
Inginerul specialist în betoane , findaţii hidraulice , încălzire centrală dulgherul – părtile lemnoase ale construcţiei pietrarul – tăietor de blocuri şi plăci de piatră zidarul – în cărămidă ţiglarul – specialist în pavimente , pereti , bolţi şi acoperisuri instalatorul – conducte de aducţiune şi canalizare decoratorul – mozaicuri , fresce , ornamnete , sticlă , sculpturi şi metal .
Materialele de construcţie se diversifică în sensul existenţei materialelor naturale solide : lemn ( vile de la ţară , case din oraşe , grinzi de lemn erau aşezate în terasamentul drumurilor pavate ) , piatră ( fortificaţii , apeducte , poduri , arcuri , pilaştri ) ; tuful era preferat pentru pentru usurinţa prelucrării prelucrării şi ieftinătate, calcar calcar ; marmura marmura era rar folosită şi numai ca podoabă ostentativă; ostentativă; era rezervată ornamentelor ornamentelor deseori policrome pentru opus sectile sectile ( furniruit cu marmură a peretilor în motive geometrice sau sau figurative ) •
10
•
•
•
Chr.; betonul roman se se obţinea din materiale semiartificiale – betonul folosit din sec. II a. Chr.; ciment ciment , var , lut, nisip nisip ameste amestecat cat cu apă apă şi balastru.Acest pe bază de ciment – opus caementicum , era modelat cu ajutorul cofrajelor permiţând trecerea de la susţinerea rectilinie spre arc şi curbă. Betonul a revoluţional revoluţional arhitectura antică ( boltiri de forme diferite ) materiale artificiale ( realizate realizate prin diverse tehnologii tehnologii antice ) –terra –cota ( lutul ars ), ţigle de lut , cărămizi , fier , plumb , bronz aurit , gipsul ca suport pentru pictura murală , sticla pentru mozaicuri ( opera opera musiva – sticlă cu cu piatră )
Programe ARHITECTURA PRIVATĂ LOCUINTA diferenţa între locuinţa locuinţa particula particulară ră , individuală individuală numită numită domus şi În oraşe trebuie să facem diferenţa clădirea de închiriat numită insula insula , împărţită în apartamente apartamente . Exista de asemenea asemenea tipul de locuinţă denumită villa - o casă de ţară sau fermă unde romanii bogaţi bogaţi îşi petreceau timpul liber. liber.
Cele doua localitati localitati acoperite de lava Vezuvi Vezuviului ului in anul 79 d.Cr. d.Cr. ofera dovezi dovezi de exigenta exigenta estetica si confort ale locuitorilor bogati ai Romei: Locuinţa cu atrium •
•
•
Spaţiil Spaţiilee sunt sunt larg largii şi cu cu functi functiona onalita litati ti varia variate te iar curtile interioare (ATRIUM) şi incaperile ( cubiculae) sunt decorate cu statui si picturi murale ; sunt inconjurate de gradini.(Casa Faunului,Casa Vetii ,Villa Misterelor). Locuintele se organizează organizează în aşa fel încât să ofere izolare şi intimitate – pereţii exteriori erau înalţi si cu puţine deschideri iar în interior existau curti interioare – atrium – care deschideau locuinţa către aer şi natură . Cea mai importantă încăpere era TABLINIUMUL rezervată primirilor de oaspeţi.
Locuinţa cu peristil Moda elenistica a impus un tip nou de locuinta mai ampla formata din locuinta traditionala cu atrium la care se adauga o parte iorganizata in jurul unei curti interioare cu portice denumita PERISTILUM , organizata ca gradina de agrement. Mult dezvolt dezvoltate ate , cu spatii spatii monumenta monumentale le , cu partea partea destina destinata ta receptiil receptiilor or foarte foarte ampla , sunt palatele şi villae-le ( locuinţe locuinţe de ţară ) imperiale sau destinate populaţiei foarte bogate.( bogate.( Villa lui Hadraian de la Tivoli Tivoli ).Unele erau amplasate pe Via Appia Appia de la Roma ( zona suburbană ) .
ARHITECTURA ARHITECTU RA CIVILA si RELIGIOASĂ RELIGIO ASĂ Amplasată de obicei în forum .Dintre clădirile mai importante menţionăm : BAZILICA - monument public ce constă dintr-o incintă dreptunghiulară împărţită în mai multe nave prin colonade colonade ; intrarea intrarea este plasată plasată pe una din laturile mari .Servea .Servea ca tribunal , curte de justitie sau bursa .
11
•
Prima bazilică a fost construită la roma de Cato Cenzorul ( basilica Porcia )sec. II î.Chr. , la poalele Capitoliului şi avea menirea de a asigura romanilor un spaţiu de întâlnire şi discuţii în caz de intemperii.
TERMELE - sunt ansambluri ansambluri arhitectura arhitecturale le complexe acoperind acoperind mai mult de 11 ha cu bai publice , bai termale , piscine in aer liber , sali si spatii pentru sport denumite palestre , biblioteci si curti curti interio interioare are precum precum si locuir locuirii de pli plimba mbare re si de discut discutie. ie.T Termele ermele erau centr centrul ul existe existente nteii citadine ,loc de intilnire a societatii romane. Erau decorate decorate cu statui si decoratii rafinate – mozaicuri Cuprindeau patru părţi esenţiale : •
Un vestiar- apodyterium
•
O piscină – natatio sau frigidarium
•
băi calde – tepidarium; tepidarium; unde se făceau făceau masaje cu ulei şi parfumuri
•
băi fierbinţi – caldarium
•
se adaugău adaugău grădina şi spaţiile pentru pentru exerciţii fizice.
•
Întregul complex era înconjurat înconjurat cu ziduri .
•
Sălile erau împodobite cu mozaicuri luxoase şi cu pavimente de marmură.Unele terme erau împărţite în două – o parte rezervată femeilor şi una bărbaţilor . Cazanele – hypocaustum , se aflau la subsol şi un sistem perfecţionat de conducte şi canalizări mpermitea aducerea apei şi aerului la temperatura dorită.
TERMELE LUI AGRIPPA TERMELE LUI CARACALLA de la Roma , 212.
CONSTRUCTIILE PENTRU SPECTACOLE PUBLICE Teatrul •
•
au preluat formele teatrului elenistic adaptat la specificul artei scenice romane . Spre deosebire de cele grecesti teatrele romane erau construite deasupra solului Din cuplarea a doua teatre – semicirculare – au rezultat amfiteatrele de plan elipsoidal destinat spectacolelor de masa – COLLOSEUMUL DE LA ROMA.
Odeon, stadion şi hipodrom Aici se desfăşurau parăzi extravagante , petreceri violente , întreceri de atleţi profesionişti .In general general lipseau reprezen reprezentările tările rafinate rafinate sau spectacol spectacolee de teatru teatru ale autorilor greci şi latini fiind preferate comediile burleşti , spectacolul de mimi , circul, spectacolul sângeros al luptei de gladiatori. Aveau forme standardizate răspândite în toată lumea romană şi erau destinate spectacolului de masă.
12
Circul •
Au forme patrulatere patrulatere alungite
•
Aici aveau loc întrecerile de care , vânători şi spectacole ample –defilări , cortegii .
•
CIRCUS CIRCUS MAXIMU MAXIMUSS – Roma Roma spectatori
din epoca regalită regalităţii ţii ;adăpo ;adăposte steaa aproap aproapee 400 00 de
CONSTRUCTIILE RELIGIOASE TEMPLUL –templum. Este cea mai impunătoare impunătoare a forului .Este un spaţiu circular sau dreptunghiular dreptunghiular sfinţit şi dedicat unei divinităţi .Este de asemenea o construcţie religioasă dar şi publică în acelaşi timp ( aici puteau avea loc întruniri ale senatului ) , cu forme stereotipe . Este o sinteza sinteza intre templul grecesc grecesc şi cel etrusc de la care s-a pastrat ideea ideea amplasarii amplasarii pe un podium înalt .Teoretic .Teoretic este orientat de la vest la est Partea esenţială a templului este cella unde se află efigia divinităţii ; templele consacrate triadei capitoline – Jupiter Jupiter , Junona , Minerva au o triplă cella . În faţa cellei se află un vestibul ( pronaos ) format din prelungirea prelungirea celor doi pereţi pereţi laterali şi din colonade ; templul este amplasat pe un podium la care se ajunge urcând o scară amplasată în faţa intrării ; în faţa scării aveau loc sacrificiile rituale. •
•
Templele cultului statului sau ale marilor zei erau somptuos decorate . Exista Existauu si mici temple temple dedicat dedicatee divini divinităţ tăţilo ilorr locale locale având având forma unor clădiri clădiri mici şi dreptunghiulare .
Existau de asemenea temple dedicate zeităţilor străine , care aveau forme variate : •
•
•
Cultele Cultele secrete , private private , celebrarea celebrarea misterelor misterelor aveau loc în diverse case particulare – Vila Misterelor de la Pompei sau sinagoga de la Duras Europos. înaintee de Constan Constantin tin era celebrat celebrat numai numai în locuri locuri ascuns ascunsee fără fără vreo vreo Cultul creştin înaint arhitectură specială dedicate lui Mithra Mithra , Isis , Marea Mamă erau de obicei obicei practicate practicate în Cultele orientale dedicate adunări tainice dar în centre de cult speciale în care se practica o anume dispunere a participanţilor la cult , a preoţilor , a imaginilor de cult şi a desfăşurării riturilor sacre – influenţă ulterioară asupra creştinismului.
Tipul Tipul grecesc al tolosului tolosului – de plan plan circular circular – a fost adoptat pentru cladiri religioase destinate tuturor zeilor – •
Panteonul , construit la Roma de Agrippa (27 îen)
13
•
constă dintr-o clădire clădire rotundă cu o singură singură intrare înconjura înconjurata ta de o colonadă Templul Vestei constă circulară şi având acoperiş de lemn învelit cu ţiglă.
ARHITE ARHITECUR CURA A CU CARACT CARACTER ER OMAGIA OMAGIAL L SAU COMEMO COMEMORA RATIV TIV;; MONUME MONUMENTE NTE TRIUMFALE Era menită scopului scopului propagandistic şi renumelui renumelui care constituia baza baza ambiţiilor politice , a conducătorilor şi capilor de familie . •
•
Era de asemenea legată de desfăşurarea ceremoniei triumfului la Roma , înfăţişată popo poporul rului ui sub forma forma unei unei strălu strălucit citoar oaree parade parade militare militare de-a lungul lungul Căii Căii Sacre Sacre spre spre Capitoliu; cortegiul captivilor captivilor m dovezi dovezi materiale ale victoriei , a generalului vicotorios triumphator-ul în car de luptă şi ,, îmbracat ca Jupiter’ Jupiter ’’.
Este alcătuita din : •
constr truc uctii tii plac placat atee cu piat piatră ră şi deco decora rate te cu arcuri de triumf , columne , trofee – cons basoreliefuri.
•
altarele dedicate pacii – ARA PACIS al lui Octavianus Augustus construit la Roma.
•
Temple ale onoarei , Sorţii , Virtuţii .
•
Apăreau pe tot cuprinsul Imperiului ca o dovadă a puterii romane .
Trofeele (tropaeum ) Era un monument comemorativ al unei victorii .Iniţial putea fi doar un stâlp sau un copac de care se atârnau atârnau armele capturate capturate .Au originea originea în obiceiul generalilor generalilor greci greci de a clădi pe locul bătăliei armele şi armurile capturate. •
•
•
•
La sfârşitul Republicii este o construcţie monumentală monumentală din piatră şi marmură marmură , asemănătoare unui unui maus mausol oleu eu , îm împo podo dobi bită tă cu stat statui ui şi relie reliefu furi ri trium triumfa fale le , ridic ridicat atăă pe pămâ pământ ntul ul dusmanului învins – dovada victoriei şi puterii romane . Semnificaţia este aceea a unui templu dedicat zeităţilor care au înlesnit victoria . Cele ridicate la Roma simbolizau puterea imperială , conţinând si statui în mărime colosală ale împăratului împăratului în postură postură martială.
Exemple : Tropaeum Traiana – Adamclisi ,
Arcurile de triumf Poartă monumentală cuprinzând una sau trei deschizături în plin cintru înconjurate de coloane şi basoreliefuri , având având deasupra statui statui Semnificaţia lor originară este probabil religioasă derivând din aşa numitele formices – porţi sacre pe sub care trebuia t rebuia să treacă armatele după o campanie pentru a-şi depune armele . Au rost onorific , semnificând superioritatea învingătorului faţă de restul omenirii În timpul Imperiului sunt construcţii spectaculare spectaculare , adevărate panouri panouri de afisaj acoperite cu mesaje propagandistice propagandistice despre împăratul victorios şi statul roman universal. universal. •
•
• •
14
Sunt legate de triumful care le-a prilejuit iar inscripţiile şi decoraţiile lămuresc şi ilustrează acel eveniment . Uneori în provincii arcurile de triumf semnifică un eveniment de istorie locală. Celebre : Arcul lui Titus , Constantin , Septimiu Sever. Sever. Columnele Sunt de două feluri : 1.Triumfală 2.Tombală 2.Tombală – cippus – stâlp de piatră care indică locul înhumării sau conţine cenuşa defunctului pentru a comemora comemora evenimente glorioase glorioase Triumfală - construită pentru Imagine simbolică a învingătorilor Apolodor din Damasc a inventat coloana cu reliefuri comemorative care se succed în spirală până sus : Columna lui Traian, monument al victoriei şi mormânt ; are cca 40 m Din sec. XVI statuia Sf. Petru o înlocuieşte pe ce a lui Traian. Traian. •
•
• •
Altarele păcii ( ara) •
•
•
•
Mesaje ale triumfului , bunei înţelegeri şi justificării războiului purtat pentru a menţine pacea romană Model Ara Pacis Augustae –simbol al armoniei aduse lumii de Augustus , întruchipare a virtuţii . Toate erau urme concrete , pentru istorie , ale faimei.De aceea erau autolaudative. autolaudative. Exista Existauu însă însă şi monume monumente nte tempora temporare re ridica ridicate te la ocazii ocazii deosebi deosebite te – triumfu triumfurile rile sau funeraliile imperiale – butaforii destinate dramatizării actului în sine.
ARHITECURA FUNERARA • • • •
•
Sunt foarte diferite ca aspect şi mărime Au scopul dublu de a păstra rămăşiţele defunctului dar mai ales memoria sa. Forme arhitectonice complexe create după modele etrusce sau elene Erau decorate cu cu pictură , mozaicuri mozaicuri , sculptură ; reprertoriu iconografic iconografic enorm Consta în constructii cu forme variate – constructi constructiii circualare circualare de traditie traditie greceasc greceascaa si etrusca , columbarii colective pentru depunerea urnelor urnelor cinerare , precum si tot felul de stele comemorative şi reliefuri cu portrete ale defunctilor .
•
Ritul incineraţiei sau înhumaţiei
•
Amplasate la Roma pe Via Appia sau în afara oraşelor
•
Formă originală : mausoleul – construcţie circulară cu originea în tumulii etruscii.
•
•
Mormântul turn , cenotaf – se găsesc în tot imperiul roman –Monumentul Iuliilor de la Saint Remy . erau cons constr trui uite te de asoc asocia iaţi ţiii de lib liber erti ti Columbariile – erau rămăşiţele depuse înurne cinerare .
15
ca mormi mormint ntee comu comune ne pent pentru ru
•
Odata Odata cu aparitia aparitia crestini crestinismul smului ui o seama seama de construc constructii tii sunt sunt legate de de cultul cultul crestin crestin morminte sapate in pamint – catacombele aflate in subsolurile Romei, vor fi primele cimitire cu caracter crestin care puteau fi vizitate .Posedau pe lângă spaţiile de înhumare şi spaţii spaţii de desfăşurare desfăşurare a cultului decorate decorate cu pictură Catacom Catacombe be mai sunt si la Ierusalim Ierusalim , Neapole ,Sardinia .Catacombe Catacombele le de la Roma Roma au fost construite ca nişte galerii cu camere speciale , avand guri de aerisire –lucarne , in pereti existand niste nise (arcosolia) sau casete (loculi) pentru asezarea defunctilor.Peretii sunt pictati iar spatiile mai alrgi sunt destinate slujbelor religioase.
Specificitati privind arhitecura romană •
•
•
Romanii acorda boltii şi arcului un loc special in constructii ceea ce determina o mare libertate de conceptie a formei.
Plastica arhitecturala a fost tributară formelor greco – elenistice.Ordinele grecesti au fost preluate dar a fost preferat corinticul .Arhitecutra romana a creat un ordin nou – ordinul compozit , imbinare intre ionic si corintic.Au preluat de la etrusci ordinul toscan – care este un doric simplificat . Caracteristic pentru arhitectura romana este ca ordinul si-a pierdut rolul de structura de rezist rezistent entaa fiind fiind doar doar elemen .Au descom descompus pus ordinu ordinull greces grecescc folosi folosindu ndu-I -I elementt decora decorativ tiv.Au elementele separat – coloana de sine stătoare , capitele de coloane fără fus.Fusul coloanei a fost folosit ca element element de decoraţie decoraţie pe care au desfăşurat desfăşurat ornamente ornamente spiralice .Au înlocuit înlocuit coloana propriu-zisă cu coloana anagajată.Au transformat colonada liberă în perete.
ARTA Redescoperită Redescoperită în sec.XIX, a fost colecţionată în Evul mediu şi Renaştere. Este creată pentru beneficiari deosebiţi prin : Diferenţa de clasă De cultură Regionale Acest lucru creează o mare diversitate de forme , de materiale . Este dependentă de izvoare – caracterul eclectic A depins de modelele greceşti şi etrusce dar a generat o varietate de forme originale deoarece romanii romanii nu erau greci şi aveau aveau o altă concepţie despre viaţă Eclectismul ei este unul creator în sensul că a transformat modelele prin adaptare , le-a romanizat. • • •
•
•
A depins de comanditar – caracterul hibrid Este o artă a clasei de sus – a patricienilor – ei formează clientela bogată care reclamă un stil elegant , rafinat , mai aproape de spiritul elen şi elenisitic ( maniera greacă ) Este o rată a clasei clasei de mijloc ( a plebeilor ) – provinicială provinicială , mai legată de tradiţie . Manifestă după sec. III •
• •
Este o artă metropolitană met ropolitană care devine populară şi universală. SCULPTURA Ca şi pictura sau mozaicul este este subordonată arhitecturii •
16
•
• •
Romanii au avut o înclinaţie deosebită pentru reliefuri care se desfăşurau pe suprafaţa monumentelor – temple , arcuri de triumf , coloane , sarcofage , altare. Ele combină motive vegetale cu figuri alegorice sau mitologice mitologice , perosnaje şi scene scene istorice. In ceea ce priveşte arta statuară ea are legătură atât cu viaţa religioasă prin prezentarea divinităţilor cât şi cu viaţa viaţa particulară şi publică publică - portretul public , cetăţenesc sau funerar funerar , statuia divina sau imperiala ,statuia ecvestră
STA STATUARA MONUMENTALĂ MONUME NTALĂ ŞI DE REPREZENTARE •
•
Operele remarcabile remarcabile apartin statuarei monumentale monumentale dedicate senatorilor senatorilor , oamenilor politici , oratorilor, imparatilor. imparatilor. Statuile Statuile onorifice onorifice erau reprezentă reprezentări ri ale triumfului triumfului având având detalii detalii de reprezent reprezentare are care subliniau puterea personajului personajului care dăinuia peste timp – puterea ca virtute şi victorie militară :
1.Statuia în armură . o invenţie grecească care ănsă tratează cuirasa ca element dependent de forma forma corpul corpului ui uman; uman; roman romanii ii o tratea tratează ză ca pe elemen elementt separ separat at de expune expunere re a simbol simboluri urilor lor triumfale. •
Cele mai multe statui aparţin lui Octavianus Augustus – peste 80 de statui de argint ridicate la Roma care îl reprezentau în picioare , călare sau în care triumfale.
statuie în armură armură ; armura armura este tratată tratată ca o Statuia Lui Augustus Della Prima Porta – statuie panoplie de semne semne , simboluri simboluri şi personificări personificări care se referă la victoria împăratului asupra parţilor – eveniment tratat drept drept cosmic, aducător aducător de prosperitate şi pace romană. romană. 2.Statuile ecvestre – puse în evidenţă prin ridicarea lor pe un soclu cu inscripţie;dominau pietele publice în tot imperiul ; exprimau în mod deliberat eroizarea indivizilor ca ipostază a autorităţii .Omul .Omul de vază ,călare ,călare m a devenit devenit un simbol simbol al puterii şi motiv de exprimare exprimare a prestigiulu prestigiuluii şi demnităţii . Statuia ecvestră colosală a lui Domitian - nu mai există , descrisă de un poet : calul calcă pe corpul unui barbar ănvins ; acesta este modelul care apare şi pe reversul monedelor romane din sec.II –IV. Statuia lui Marc Aureliu de la Roma •
•
•
Stelele sau lespezile funerare •
Erau cu precădere precădere populare populare în Tracia Tracia , Grecia , provinciile provinciile dunărene dunărene , Germania Germania dar le regăsim în tot Imperiul roman
•
Puteau fi simple lespezi verticale sculptate grosolan cu basoreliefuri
•
Sau blocuri făţuite de marmură fină si calcar cuprinzând întreaga galerie a familiei
•
Din punct de vedere iconografic ele reprezintă persoane în picioare , sezând sau culcate , în mişcare ; busturi plaste în medalioane , perosnae singure sau în familie – cetăţeanul , soţia virtuoasă drapată cu văl , moştenitorii , persoane funcţii – magistrat , preot , meşteşugar ; pot reprezenta banchetul funebru sau ipostaza de erou – decedatul este de obicei soldat ( de ex. Tiberius Claudius Maximus pe stela de la Filippi din macedonia – cel care a adus capul lui Decebal lui Traian.
17
•
Eroul Eroul este identifica identificatt alegoric alegoric cu zeitatea zeitatea Cavalerulu Cavaleruluii trac sau cu Dioscur Dioscurii ii : mantia de cavalerist – semnificaţia / mors in victoria – moartea pentru victorie .
Reliefurile de pe sarcofage Preponderent după anul 100 d.C. când ritul ănhumaţiei a devenit preponderent Imagistică ce traduce speranţa în viaţa de apoi Erau lucrate în marmură şi piatră, ăn ateliere specializate Un sarcofag era compus din două părti : cutia paralelipipedică în care era depus corpul şi capacul ; amândouă putând fi laborios sculptate De influenţă egipteană Era sculptat în altorelief cu subiecte de inspiraţie mitologică , figuri cu rol apotropaic : sfincşi, lei . Sarcofagele cu filosofi numite astfel pentru că ele cuprind în compoziţie un personaj bărbos care desfăşoară desfăşoară un sul de pergament pergament ; imaginea întruchipează întruchipează viaţa virtuoasă a sufletului ; aceste sarcofage au devenit model pentru cele creştine timpurii unde imaginea bărbatului se transformă în imaginea evanghelistului Imaginile triumfale ale împăratului şi reprezentarea plină de măreţie vor deveni imagini ale triumfului şi gloriei lui Dumnezeu. • • • •
• •
•
•
Portretele – menţiune specială pentru statuară
•
Reprezentarea prestigiului individului Tendinţă sprea realism Cel mai vechi portret pecare îl posedăm datează din sec. IV î.Chr- şi îl reprezint pe Iunius Brutus . Portretul poate fi bust dar şi statui în piciaore , în stil grecesc , Pe timpul lui Nero portretul este romantic sau patetic
•
realismul roman , interesul pentru neamuri , locuir , evenimente
•
sunt ecoul discursurilor politice
•
stabilesc cu precizie identitatea celui reprezentat
• • •
•
•
după unii autori îsi au originea în obiceiul romanilor republicani de a confecţiona efigii ale strămosilor ilustrii pentru a le arăta în public cu diferite ocazii sau pentru a le ţine la loc de cinste în familie , printre statuile zeilor casnici
•
funcţie explicativă şi de reprezentare a individului acoperit cu toate simbolurile prestigiului
•
sunt portrete retorice , autolaudative :
•
toga – calitatea de cetăţean roman
•
mărimea naturală –personaj cu avere si prestigiu
•
identitatea stabilită pe baza capului – existau statui acefale pe care se monta doar capul celui portretizat
18
•
•
conceptul conceptul de nobilitas nobilitas – nobleţe sufletească : reprezentări pline de prestanţă – tipul coman comandan dantulu tuluii în armură armură , al filosof filosofulu uluii înves învesmân mântat tat ăn haine haine greceşt greceştii , şi cu barbă barbă ( împăratul Hadrian el însuşi filosof), femeia nobilă nobilă (– pudicitia – cu mâna mâna dusă la bărbie în gestul modestiei ) Iconografia redării idealizante –portretele apoteotice : suveranului de obârşie divină , fără a trece cu vederea vârsta sau îmbătrânirea : ( maturitate responsabilă, înţelepciune ); sensul – trăirea activă a vieţii în stimă şi virtute .
ARTELE DECORATIEI DECORATIEI INTERIORULUI : pictura parietală , mozaicul, mobilierul Folosite pentru decorarea pavimentelor , peretilor , plafoanelor
PICTURA •
este documentata prin descoperirile de la Pompei si Herculanum.
•
Au folosit pentru decorare mozaicul si pictura in fresca.
•
•
•
Au folosit teme inspirate din mitologie sau din poemele epice dar şi din istorie sai din viata cotidiana ( luptele cu gladiatori). Sunt buni cunoscatori cunoscatori ai stiintei compozitiei , cunosc perspectiva perspectiva geometrică şi cromatica cromatica dar folosesc mai ales efectele denumite trompe l ‘ oeil care sugerează spaţiul dincolo de zid, creerea de spatii iluzorii cu efecte de aporpiere aporpiere si adincime. Picturalul Picturalul şi decorativ decorativul ul sunt imbinate imbinate cu o cromatica rafinata rafinata – rosul rosul pompeian pompeian , galben galben , violet , albastru .
MOZAICUL –opus musivum •
Iniţial sunt mozaicuri în alb- negru
•
În sec.II apare stilul înflorat – cu ornamente vegetale vegetale , animale şi umane tot alb –negru
•
Din sec. III se răspândeşte policromia
•
Scolile de mozaicari se dezvoltă în Italia dar şi în provincii – unde este imitată pictura
•
Mozaicurile sunt aplicate aplicate atât pe podea podea cât şi pe plafon sau pereţi.
•
În general mozaicari romani au avut grijî sî adapteze subiectul locului pe care îl decorau : marine pentru terme , firme în prîvîlii , teme mitologice în temple. t emple.
Din punct de vedere al amplasării avem . Mozaicul pavimentar •
din materiale rezistente – teracota , cărămida, piatra
19
Pavimentul din piatră –opus sectile •
•
•
Plăci subţiri de calcar sau sau marmură tăiate sub formă rectangulară rectangulară de diferite dimensiuni dimensiuni şi fin polisate Paviment monoton dintr-un singur material , fără motive ornamentale Pavimentul în opus sectile format din piatră piatră de mai multe culori ; se obţineau obţineau pavimente cu cu policromie foarte bogată ; erau compuse după desene complicate cu figuri , motive florale .
Mozaicul pentru pereţi ( opera musiva ) şi plafoane •
•
Procedeu tehnic de finisare a suprafeţeleor Format din bucăţele mici de piatră –tesserae- aproximativ pătrate aşezate una lângă alţa întrun pat de mortar.
•
Se putea folosi orice piatră nuşor de tăiat
•
Se foloseau şi bucăţele de sticlă viu coloratăcu foaie de aur încorporată
•
Subiecte : scene de gen , naturi moarte , pesiaje , scene de vânătoare , subiectele clasice ale mitologiei grecesti , violenţa sângeroasă a arenei – lupte de gladiatori , întreceri de care .
•
Câteva mozaicuri sunt semnate : Dioscoride din Samos
•
In genere ele au fost create de artisti necunoscuti lucrând împreună în ateliere itinerante
Concluzii arta si arhitectura •
•
•
Popor Popor de cuceritori dotat dotat cu spirit pragmatic pragmatic romanii romanii au avut prin excelenta excelenta vocatia de putere universala dar si de de putere civilizatoare civilizatoare in stare sa asigure pax romana cu ajutorul legiunilor sale şi sa impuna stilul de viata roman ca fiind o forma forma de progres progres material, material, politic şi cultural. Arhite Arhitectu ctura ra , arta , urban urbanism ismul ul sunt sunt mijloace mijloace de comunicare comunicare prin care erau făcute cunos cunoscu cute te cetate cetateanu anului lui roman roman de pretut pretutind indeni eni prezenta prezenta statului statului roman roman şi planur planurile ile conducatorului sau . Arta este un mijloc de indoctrinare a maselor în spiritul Romei dominatoare ; ea evoca marile victorii şi are caracter propagandistic propagandistic.
Richard Brilliant a facut de altfel o paralelal intre civilizatia romana si cea americana sustinind : •
•
grecesti si apoi a sinteza artistica şi culturala (intre civilizatia autohtona si cea a oraselor grecesti celor cucerite)
latura artizanala ( curentul plebeian ) italic
20
•
eclectismul artei romane - ,, a cucerit metodic dar fara metoda Italia şi lumea insusindu-si cu perseverenta si in acelasi timp haotic lucruirle spirituale ai artistice ale supusilor ei.
•
natura epigonica şi manierista a civilizatiei romane
•
accent pe sensul memorialistic si propagandistic –moralizator.
LITERATURA , FILOSOFIA , STIINTA STIINŢA Contribuţia romanilor la progresul ştiinţelor este neglijabilă Ştiinţele ocupă un loc minor în cursurile predate în şcoli Pliniu cel Bîtrân – Istoria naturală Orice roman roman cultivat avea avea însă noţiunide noţiunide aritmetică aritmetică , geometrie geometrie , astronomie astronomie şi mai cu seamă de ştiinţe naturale Contribuţia lor la progresul tehnicii este mai importantă – ingineria , construcţia de drumuri , poduri ,fabricarea sticlei , metalurgia , inventarea maşinilor de război , şi tot ceea ce era practic. • • • •
•
LITERATURĂ •
•
•
Isi vor gasi modelele majore in cele grecesti. Romanii vor incerca cu succes toate domeniile abordate de greci , preferind epopeile eroice – Publius Vergilius Maro ( 70 – 19 î.C.) /Eneida sau Poemele Poemele bucolice , pastorale
Va apare insa si o literatura latina originala reprezentata : •
de farsele lui Plautus si comediile lui Terentiu,
•
de roman – Apuleius – Măgarul de aur
•
•
•
•
Au dezvoltat in mod deosebit literatura istorica reprezentata de TITUS LIVIUS – 59 îen – 17 en) –Ab urbe condita – De la intemeirerea Romei , Tacitus , Caesar , Sallustius Accentele literaturii latine sunt mai virulente – satirele lui Martial şi Juvenal. Au dezvoltat insa si o sensibila poezie lirica – Ovidius ( 42î.C -17d.C. ) ,Horatius (64-8 î.C. ) a scris satire , epistole cu subiecte filosofice ,ode.),Catullus . Se naşte de asemenea o literatura de esenta filosofica – reprezentata de Lucretiu ( cca 99 – natura , poem didactic didactic şi filosofic filosofic , în 6 cânturi cânturi în care expune expune 55 î Chr.) – De rerum natura doctrina lui Epicur : fizica materialistă explică toate fenomenele care-I înfricoşează pe oameni şi pe care aceştia le atribuie unor divinităţi cprora nu le pasă de ei.Moartea nu este decât o eliberare a atomilor în vederea unei unei noi asocieri iar lumea cealată nu există.
21
•
•
•
•
•
Drama Dramatur turgia gia filosofi filosofică că : Senec Senecaa (opera (opera filosofic filosoficăă şi 9 tragedi tragediii ) , stoic stoic ,2-îH,2-îH-65 65 d.H., părofesor al lui Nero ; a scris trei Consolaţii , Despre mânie , Despre viaţa fericită , Despre binefaceri ; capodopera sa sunt Scrisorile către Lucilius – redactate în ultimii ani ai vieţii, un dialog elev-profesor despre viaţă. Marcus Aurelius Antoninus – 121 –180 d.H. , împărat filosof , originar din Spania .A fost filosof stoic şia lăsat Cugetări scrise în limba greacă . Filosofia romana se va orienta catre etica şi politica iar oratoria se va dezvolta indeosebi, Cicero (106 – 43 î.H.) fiind cel mai mare orator al Romei , care şi-a expus conceptia despre oratorul ideal in – DE ORATORE .Renumite – Catilinarele , De Catilina Geografia va fi reprezentată r eprezentată de Claudius Ptolemaeus – Geographica
DREPTUL •
•
•
reprezintă una din contribuţiile cele mai importante ale spiritului roman .Noi folosim încă o mare parte din teoria lor juridică . Dreptul roman este cuprins în obiceiuri obiceiuri , legi , constituţii imperiale , edicte ale magistraţilor. magistraţilor. La începutul sec.III au deosebit dreptul natural ( ius naturale ) comun tuturor oamenilor oamenilor de naţiunilor.. ius gentium ( dreptul ginţilor ) comun tuturor naţiunilor
•
Dreptul civil ( ius civile ) constând din reguli proprii unei cetăţi.
•
Dreptul public ( ius publicum )este dreptul rezultat dintr-o lege oficială
•
•
Dreptul privat ( ius privatum ) este dreptul rezultat dintr-un act privat – de ex. Un testament. Prima legislaţie scrisă de romani este legea celor celor 12 table care datează conform conform tradiţie de la jumătatea sec-V î.H.Erau afişate în for ; tăbliţele originale au fost arse ; conţinea reguli diverse privitoare la dreptul privat , penal , religios .
22
