INTRODUCERE
Actualitatea temei cercetate: cercetate: În condi condițiile actuale, actuale, orice orice institu instituție a statului, statului, care intr-un intr-un mod mod
sau altul pot afecta drepturile și libertățile persoanelor, indiferent de funcția și locul acesteia, este intr-o permanenta interconectare cu mediul social. cest lucru implica comportamente, atitudini, proceduri, deci!ii, sanctiuni etc. In acest conte"t astfel de institu ții cum ar fi de e"emplu #rocuratura are ne$oie de un reper care sa ii %&ide!e scopurile, actiunile si comportamentele membrilor sai catre o atitudine proacti$a, responsabila in concordanta cu ec&ilibru social si de mediu. #roblema asupra careia ne-am orientat este abaterile comportamentale ale procurorilor in e"ercitare e"ercitareaa atributiilor atributiilor sale de ser$iciu. ser$iciu. O e"presie e"presie a acestei acestei $i!iuni sunt codurile de etica si conduita, ca %rupare %rupare a $alorilor si a principiilor functionale ale instituției 'n raport cu cerintele de ec&itate sociala si de mediu. Orice institutie, c&iar si cea mai sincera si mai implicata in comunitate are ne$oie de un cod de etica care sa identifice practicile etice si standardele acce accept ptat atee unil unilat ater eral al.. De ce() ce() *iin *iindc dcăă prin printr tr-o -o seri seriee de așa acțiuni iuni se spor sporee ște efic eficac acita itate teaa inst instit ituuției, iei, și prin prin așa mod se cont contur urea ea!ă !ă ima% ima%in inea ea și compor comporta tame ment ntul ul ceru cerutt de le%e a unui unui procuror 'n societate. societate. Obiectul de studiu: +st+ r+pr+!+ntt d+ un nsmblu d+ d+ și norme le%ale l+%t+ d+
re%ule re%ulele le deonto deontolo% lo%ice ice ale procur procurori orilor lor.. Etica Etica pentru pentru procur procurori ori presup presupun unee un ir aproa aproape pe interminabil de 'ntrebări care ar putea fi de!bătute, dat fiind caracterul comple" al profesiei de procuror. Contribu/ia noastră nu presupune abordarea tuturor aspectelor. aspectelor. *aptul că nu au fost anali!ate toate problemele nu 'nseamnă că noi le considerăm irele$ante. Trebuie doar să facem o selec/ie. 0pre e"emplu, nu ne $om a"a, 'n mod special, asupra problemei ce /ine de interac/iunea 'ntre procuror i partea $ătămată, cu toate că problema dată este foarte rele$antă. Scopul și obiectivele lucrării: 0copul principal este de a elucida re%lementarile nationale in ceea ce tine de normele de etica ale breslei procurorilor. Unul Unul din obiecti$e este de a studia principiile ce %u$ernea!a comportamentul etalon al procurorilor, si de a le stabili locul lor intr-un i ntr-un sistem de principii si $alori ai unei societati democratice. democratice. Un alt obiecti$ este de a ne clarifica pe mar%inea subiectului 1raspunderea disciplinara a procurorilor1, cind si sub ce forma sur$ine.
1
Importanta teoretica teoretica si practica practica a acestei lucrari lucrari consta in faptul că ea aduce o de!$oltare teoretică a deontolo%iei deontolo%iei c't și a ba!ei teoretice 'n ceea ceea ce ce ține de etică și comportament comportament 'n rindul rindul procurorilor. Reieșind din acest studiu, studiu, noi $om putea cu cu certitudine sa calificam calificam un comportament al unui procuror contrar normelor de etica stabilite de le%e.
Consideram ca studiul dat $a fi util pentru instruirea studen studenților, c't și pentru practicieni, $a $a fi util pentru cei ce sunt sunt antrenați 'n studierea si propa%area propa%area cunoștin țelor 2uridice.
2
1. Aspecte introductive privind conduita etică
Orice acțiune a fiecăruia dintre noi reflectă 'n mod absolut conduita pe care noi o a$em 'n societate, 'n interacțiunea cu ceilal ți. t't timp c't e"istă și se aplică principiul separării puterilor 'n stat, c't puterea 2udecătorească este independentă, noi $iitori profesioni ști urmea!ă să-i oferim credibilitate. ceasta calitate se 'ntruc&ipea!ă intr-o conduita e"emplară, demnă de urmat de toți ceilalți membri afectați de actul de 2ustiție c't și de 'ntrea%a societate. Conduita etică pri$ete at3t comportamentul din timpul e"ercitării atribu/iilor de ser$iciu, c3t i cel din afara acestora. Cu pri$ire la deci!iile adoptate de procurori intr-un proces penal, cum ar fi diferitele ordonanțe, nemul/umirile fa/ă de acestea trebuie diferențiate de nemul/umirile fa/ă de conduita lor4 de e"emplu, pentru un comportament nedemn 'n sala de 2udecată fa/ă de $ictimă, procurorul poate fi urmărit disciplinar, dar solu/ia sa %reită nu poate fi 'ndreptată dec3t prin e"ercitarea căilor de atac le%ale de atac, care $a %enera reconsiderarea solu/iei de către o altă instan/ă. 5 Conduita 'ntotdeauna $a fi factorul care $a influența capacitățile profesionale ale unui procuror 'n e"ercitarea atribuțiilor sale. Respecti$ suntem de părerea că este foarte important de a determina obli%a/iile procurorilor prin intermediul unor instruc/iuni i re%uli, 'ncălcarea cărora presupune sanc/iuni. Cu toate acestea, pri$ite 'n ansamblu, asemenea re%uli trebuie să ofere un suport pentru munca de !i cu !i a procurorului. #rocurorului trebuie nu doar să i se dea indica/ii pri$ind ac/iunile permise i cele inter!ise, ci i să i se acorde 'ncrederea 6i obli%a/ia7 de a-i antrena contiin/a la un ni$el mai 'nalt. #rocurorul trebuie să-i 'ndeplinească atribu/iile de ser$iciu 'ntr-un mod contiincios i 'n conformitate cu pre$ederile Codului. Contiin/a ar putea părea să fie doar un %&id $a%, 'nsă această $oce interioară este mai de!$oltată la fiecare persoană dec't pare la prima $edere. ceasta, de asemenea, presupune cerin/a potri$it căreia procurorul trebuie să fie 'n stare să-i facă propriile e$aluări etice i să manifeste independen/ă 'n comportamentul său.
2. Noul Cod de etică al procurorilor
Un nou cod de etică i conduită al procurorului a fost aprobat de Consiliul 0uperior al #rocurorilor. cesta stabilete principiile i standardele de etică profesională obli%atorii, precum 1 8.Commarmond, . E"i%a, rta de a comunica i de a con$in%e. Ed. #olirom 9::;, p.9<<. 3
i normele de conduită ale procurorului 'n 'ndeplinirea ser$iciului i 'n $ia/a pri$ată. #rintre acestea se re%ăsesc și o serie de recomandări anticorup ție. stfel, este subliniat faptul că procurorul nu trebuie să admită comportament corup/ional 'n acti$itatea sa, să pretindă i să accepte cadouri, fa$oruri sau beneficii pentru 'ndeplinirea atribu/iilor func/ionale sau 'n $irtutea func/iei de/inute. #rintre principiile pe care trebuie să le respecte procurorii se numără le%alitatea, independen/a, inte%ritatea, impar/ialitatea, profesionalismul, cole%ialitatea, confiden/ialitatea, corectitudinea. Totodată, procurorul trebuie să ac/ione!e 'n mod ec&itabil i onest, să respecte pre!um/ia ne$ino$ă/iei, să fie autonom 'n luarea deci!iilor i 'n 'ndeplinirea atribu/iilor de ser$iciu, asi%ur3nd respectarea principiilor separării puterilor 'n stat, a le%alită/ii, a independen/ei institu/ionale i a responsabilită/ii. Codul mai pre$ede că procurorul nu $a e"ecuta indica/iile sau solicitările politicienilor, ale func/ionarilor de stat i ale repre!entan/ilor institu/iilor de drept, dacă acestea sunt contrare le%isla/iei. Încălcarea normelor pre$ă!ute de Cod se $a e"amina de către Cole%iul disciplinar 6i de etică7, iar 'ncălcările constatate $or putea atra%e sanc/iuni disciplinare, conform le%isla/iei. Documentul a fost elaborat de către un %rup de lucru constituit prin ordinul #rocurorului 8eneral, 'n componen/a acestuia fiind desemna/i at3t responsabili din cadrul #rocuraturii i ai =inisterului >usti/iei, c3t i e"per/i interna/ionali.9 #entru 'n țele%erea detaliată a noului Cod de etică, am considerat bine$enită studierea 'n parte a principiile ce %u$ernea!a intre%ul cod de etica al procurorilor. #lecăm de la ideea că 'n conte"tul implementării obiecti$elor stabilite 'n #lanul de c/iuni al 8u$ernului pentru anul 9:5?, precum i 'n scopul reali!ării #lanului de ac/iuni pentru implementarea 0trate%iei de reformă a sectorului 2usti/iei pentru anii 9:55-9:5@ Consiliul 0uperior al #rocurorilor a ini/iat elaborarea Codului de etică i conduită al procurorului, atribuție care 'i re$ine conform le%ii. 0arcina #rocuraturii Republicii =oldo$a este de a contribui la asi%urarea suprema/iei le%ii, 'nfăptuirea 2usti/iei, apărarea drepturilor i intereselor le%itime ale persoanei, societă/ii i statului. #rocurorul repre!intă autoritatea publică care, 'n numele societă/ii i al interesului public, asi%ură aplicarea le%ii, /in'nd cont de drepturile persoanei i eficien/a 2usti/iei .
2 &ttp4AABBB.realitatea.mdAun-nou-cod-de-etica-pentru-procurorii-moldo$eni-$e!i-ce-obli%a-ii-i-drepturi-
$or-a$ea9?@;.&tml. 5-:5-9:5@. 954;<. 4
Codul de etică i conduită a procurorului 6'n continuare4 Codul7 este un document public, care stabilete principiile i standardele de etică profesională obli%atorii pentru procurori. cesta con/ine norme de conduită ale procurorului 'n e"ercitarea atribu/iilor de ser$iciu i 'n $ia/a pri$ată. Codul s-a adoptat 'n conformitate cu Constitu/ia Republicii =oldo$a, e%ea cu pri$ire la #rocuratură, standardele interna/ionale stabilite de Or%ani!a/ia Na/iunilor Unite, 8&idul european al eticii i conduitei procurorilor 6Ghidul de la Budapesta7, $i!ul nr. F 69:5?7 al Consiliului Consultati$ al #rocurorilor Europeni 6Carta de la Roma 7, Con$en/ia europeană a drepturilor omului i a libertă/ilor fundamentale, 2urispruden/a Cur/ii europene pentru drepturile omului (CEDO i alte recomandări sau acte rele$ante adoptate de institu/iile europene. #rocurorul trebuie să se bucure de o reputa/ie impecabilă i să respecte cele mai 'nalte standarde de etică i conduită potri$it următoarelor principii4
le%alită/iiG
independen/eiG
inte%rită/iiG
impar/ialită/iiG
profesionalismuluiG
cole%ialită/iiG
confiden/ialită/iiG
corectitudinii. ;
!"# $rincipiul le%alităț ii
#otri$it acestui principiu, procurorul trebuie4 3 &ttp4AABBB.procuratura.mdAmdAanA. 5-:9-9:5@. 954. 5
să respecte le%isla/ia na/ională i interna/ională, practica 2udiciară i 2urispruden/a CEDO, actele departamentale, interdepartamentale i ale or%anelor repre!entati$e i de autoadministrare ale procurorilor. să ac/ione!e 'n mod ec&itabil i onestG să respecte pre!um/ia ne$ino$ă/ieiG să respecte drepturile i interesele le%itime ale păr/ilor i participan/ilor la proces, persoanelor fi!ice i 2uridice.
!"! $rincipiul independen&ei
#otri$it acestui principiu, procurorul trebuie4
să-i e"ercite atribu/iile 'n mod independent, impar/ial, onest, ireproabil, d'nd do$adă de o 'naltă /inută morală i ma"imă corectitudine i să contribuie la reali!area eficientă i efecti$ă a actului de 2usti/ie. Independen/a nu este un pri$ile%iu sau o prero%ati$ă conferită procurorilor 'n interes personal, ci o %aran/ie a unei 2usti/ii ec&itabile, impar/iale i efecti$e, care prote2ea!ă interesul public i pri$at 'n societateG să fie autonom 'n luarea deci!iilor i 'n 'ndeplinirea atribu/iilor de ser$iciu, asi%ur'nd respectarea principiilor separării puterilor 'n stat, le%alită/ii, independen/ei institu/ionale i responsabilită/iiG 'n acti$itatea procurorului nu se admit imi"tiuni sau influen/e din e"terior, inclusi$ din partea celor care acti$ea!ă 'n politică, economie, finan/e, culte i mediaG 'n luarea deci!iilor, inclusi$ a celor discre/ionare, să ac/ione!e 'n mod independent i impar/ial 'n conformitate cu le%ea, respect'nd pre$ederile Codului i ale tuturor actelor departamentale i interdepartamentaleG să ia deci!ii ba!ate pe e$aluarea impar/ială i obiecti$ă a probelor, /in'nd cont de toate circumstan/ele pertinente ale cau!ei, să-i 'ndeplinească atribu/iile fără teamă, fa$oritism sau pre2udecă/iG să nu folosească prero%ati$ele func/iei pentru a influen/a deci!iile altor institu/ii sau persoaneG să nu facă parte din partide sau forma/iuni social-politice ori să desfăoare acti$ită/i cu caracter politic, iar 'n e"ercitarea atribu/iilor, să se ab/ină de la e"primarea sau manifestarea, 'n orice mod, a con$in%erilor sau $i!iunilor lui politiceG să nu e"ecute indica/iile sau solicitările politicienilor, ale func/ionarilor de stat i ale repre!entan/ilor institu/iilor de drept dacă acestea sunt contrare le%isla/iei, altor acte normati$e sau principiilor din noul Cod de Etică.
6
!"' $rincipiul inte%rită&ii
#otri$it acestui principiu, procurorul trebuie4
să respecte cele mai 'nalte standarde de inte%ritate i responsabilitate pentru a asi%ura 'ncrederea societă/ii 'n procuraturăG fiind contient de riscurile corup/iei, să nu admită comportament corup/ional 'n acti$itatea sa, să nu pretindă i să nu accepte cadouri, fa$oruri sau beneficii pentru 'ndeplinirea atribu/iilor func/ionale sau 'n $irtutea func/iei de/inuteG să se ab/ină de la luarea deci!iilor atunci c'nd interesele sale, ale persoanelor 'nrudite prin s'n%e, adop/ie, afinitate sau ale altor persoane apropiate familiei sale ar putea influen/a corectitudinea deci!iilorG să nu ac/ione!e 'n calitate de procuror i să nu ofere consulta/ii altor persoane 'n ca!urile 'n care procurorul, familia sa sau partenerii de afaceri ai acesteia au un interes personal, pri$at sau financiar. Ca e"cep/ie, procurorul poate oferi consulta/ii părin/ilor, so/ului 6so/iei7, copiilor săi, precum i persoanelor aflate sub tutela sau curatela saG să nu folosească simbolurile procuraturii i actele oficiale ale procurorilor 'n alte scopuri dec't 'n interes de ser$iciu.
!"" $rincipiul impar&iali&ă&ii
#otri$it acestui principiu, procurorul trebuie4
să respecte e%alitatea tuturor persoanelor 'n fa/a le%ii, asi%ur'ndu-le un tratament nediscriminatoriu, indiferent de na/ionalitate, ori%ine etnică i statut social, se", rasă, de!abilitate, a$ere, limbă, $'rstă, reli%ie, $i!iuni politice, orientare se"uală sau alte criterii.
!") $rincipiul pro*esionalismului
#otri$it acestui principiu, procurorul trebuie4
7
să contienti!e!e că cel mai 'nalt ni$el al competen/elor profesionale este una din principalele premise pentru un ser$iciu eficient al procuraturii, precum i pentru 'ncrederea publicului 'n acest ser$iciuG
să contribuie la perfec/ionarea abilită/ilor profesionale, să fie la curent cu le%isla/ia, 2urispruden/a modernă i standardele pri$ind drepturile omuluiG
să folosească resursele disponibile 'n mod optim i responsabilG să-i e"tindă continuu cunotin/ele i să-i de!$olte aptitudinile profesionaleG să ia atitudine fa/ă de orice 'ncălcare a le%ii, a normelor de etică i conduită admisă de către 2udecători, a$oca/i, ofi/eri de urmărire penală i alte persoaneG
să fie corect 'n rela/iile cu toate persoanele pentru a nu le!a onoarea i demnitatea acestora, iar 'n ca!ul unor abateri 'n e"ercitarea atribu/iilor sale, să suporte consecin/ele i să facă conclu!iile de ri%oareG
'n e"erci/iul func/iunii, să aibă o /inută $estimentară adec$ată.
!"+" $rincipiul cole%ialită&ii
#otri$it acestui principiu, procurorul urmea!ă4
să facă sc&imb de e"perien/ă cu cole%ii săi, să 'mpărtăească cunotin/ele i abilită/ile profesionale cu procurorii 'ncepătoriG să se ab/ină de la comentarii publice pri$ind acti$itatea altor procurori, să fie solidar cu cole%ii săi 'mpotri$a criticii nefondate, a declara/iilor ofensatoare i a discriminării profesionaleG
să colabore!e cu alte procuraturi, cu or%anele de drept, inclusi$ din alte state, 'n conformitate cu le%ea i 'n spiritul unei cooperări reciproceG ? să manifeste respect i polite/e 'n raportul Hprocuror ierar&ic superior subalterniJ i $ice$ersaG
să e$ite conflictele la ser$iciu i 'n rela/iile cu alte persoaneG 4 Codul de etica și conduită al procurorilor nr. 59-5;A5< din ;: iulie 9:5<. 8
să beneficie!e de dreptul de a participa la di$erse manifestări culturale, sociale i sporti$e, or%ani!ate sub e%ida procuraturii.
!", $rincipiul con*iden&ialită&ii
#otri$it acestui principiu, procurorul beneficia!ă de dreptul la libera e"primare respect'nd următoarele pre$ederi4
să nu di$ul%e, să nu comente!e i să nu folosească 'n interese personale informa/iile confiden/iale sau secrete de care a luat cunotin/ă 'n e"ercitarea atribu/iilor saleG
să nu facă publice informa/iile care pot pre2udicia acti$itatea procuraturii, a altor or%ane de drept i institu/ii publiceG
'n comunicarea dintre procurori i mass-media, să in/ă cont de pre!um/ia de ne$ino$ă/ie, dreptul la $ia/ă pri$ată i demnitate, dreptul la informare i libertatea presei, dreptul la un proces ec&itabil, dreptul la apărare, inte%ritate, eficien/a i confiden/ialitatea in$esti%a/iilor.
!"- $rincipiul corectitudinii
#otri$it acestui principiu, procurorul trebuie4
să dea do$adă de precau/ie i responsabilitate la frec$entarea anumitor locuri publice i pri$ateG 'n luarea deci!iei de a frec$enta aceste locuri, să ia 'n considerare reputa/ia localului i a persoanelor care-l frec$entea!ăG
să se comporte 'ntotdeauna 'n mod onorabil i demn, respect'nd re%ulile de conduită %eneral acceptabileG
să nu-i e"ercite atribu/iile de ser$iciu sub influen/a alcoolului, i să nu consume, 'n nici un ca!, substan/e narcotice, psi&otrope sau alte substan/e inter!iseG 9
să adopte un comportament lipsit de aro%an/ă, ba!at pe respect i polite/e fa/ă de cole%ii săi, participan/ii la proces, instan/ele de 2udecată, or%anele de urmărire penală i in$esti%a/ie, repre!entan/ii autorită/ilor publice i ai institu/iilor de drept, să reac/ione!e adec$at 'n ca!ul apari/iei unor di$er%en/eG
să se comporte 'n familie i 'n societate adec$at normelor de con$ie/uire socială unanim recunoscute pentru a se bucura de respect i să nu compromită statutul de procurorG
să e$ite rela/iile cu persoane din lumea interlopă sau cu persoane care ar putea compromite reputa/ia procurorului.
să nu admită postarea de mesa2e, 'nre%istrări $ideo, foto%rafii i alte informa/ii 'n mass-media, surse on-line sau re/elele de sociali!are ce ar compromite statutul de procuror.
Reiesind din cele anali!ate, putem sa mentionam ca indiferent de ce actiunea urmea!a sa intreprinda procurorul, trebuie sa fie %&idata si monitori!ata de principiile de mai sus. 0ustinem acest fapt pentru ca, in ca! contrar reputatia si credibilitatea in persoana procurorului cat si in institutia #rocuraturii $a fi $iciata.
3. Răspunderea disciplinară a procurorilor
În$estirea 'n funcția de procuror presupune pe l3n%ă dob3ndirea calității de repre!entat al statului și o anume conduită a celui 'n$estit, care să 2ustifice K'ncredereaJ acordată de societate 'n dreapta lui 2udecată.Calitatea de procuror nu este un dat al naturii, un drept pe care 'l dob3nde ște odată cu dreptul la $iață ori un drept conferit de ran%ul pe care 'l ocupi 'ntr-o societate, ea repre!intă un cumul de principii sociale și morale pe care societatea 'l conferă celui 'n$estit, care trebuie respectate și 'mbunătățite, astfel 'nc3t factorul timp să nu altere!e 'nsemnătatea lor. #entru a le%itima 'ncrederea dată de societate ac țiunilor sale de reali!are a 2ustului ec&ilibru 'n aplicarea și interpretarea normelor 2uridice, ma%istratul trebuie să respecte principiile sociale, morale și 2uridice iar 'n e"ercitarea atribuțiilor trebuie să dea do$adă de bună credință.
10
șadar, 'n sistemul nostru 2udiciar stabilirea răspunderii procurorului presupune mai 'nt3i identificarea acti$ităților 'ndeplinite de procuror pentru 'nfăptuirea actului de 2ustiție și criteriile 'n raport de care se stabilește răspunderea sa disciplinară. De!baterile le%ate de codurile etice, coduri fondate 'n mod tradi/ional pe o ierar&ie nedisputată a $alorilor, au urmat o linie de anali!ă relati$ recentă și anume abordarea mai de%rabă din punctul de $edere al indi$idului, al sensibilită/ii morale a acestuia i al mecanismelor sale de deci!ie asupra unor probleme morale. Tocmai de aceea ele $i!ea!ă emanciparea indi$idului moral, precum i circumscrierea i consolidarea autonomiei sale morale. În consecin/ă, demersul etic 'n conte"t profesional tinde să sublinie!e mai de%rabă responsabilitatea morală a pro*esionistului dec3t afirmarea sau 'ntemeierea unui sistem de re%uli morale. Din acest punct de
$edere, problema responsabilită/ii se referă nu numai la a ac/iona corect, ci i la a pre$eni conduitele neetice. 0fera moralită/ii este astfel lăr%ită la practici, dintre care cele profesionale ocupă un loc pri$ile%iat. Discuțiile cu pri$ire la coduri de etică sau, mai %eneral, cu pri$ire la instrumente etice 'n profesii se desfăoară 'ntr-un mediu comple", 'n care se intersectea!ă interese teoretice, ce $i!ea!ă re-conte"tuali!area eticii i inte%rarea ei 'ntr-o formă de $ia/ă sau alta, i interese practice, pro$enite din ne$oia unui nou mana%ement al institu/iilor publice i al or%ani!a/iilor, a
unei noi forme de eficien/ă institu/ională i a inte%rării unor $alori sociale 'n actul profesional. În acest sens, a fost instituită răspunderea disciplinară a procurorilor manifestate prin sanctiuni disciplinare constituie mi2loace de constr3n%ere pre$a!ute de le%e, cu un pronuntat caracter educati$ si care au ca scop4 a7apararea ordinii publiceG b)
dezvoltarea spiritului de raspundere pentru îndeplinirea cu constiinciozitate a
îndatoririlor de serviciu; c)
respectarea normelor de comportare;
d)
prevenirea producerii unor acte de indisciplina
3.1.Standarde internaţionale pentru procurori
În materia instrumentelor internaționale ce %&idea!ă conduita procurorilor, amintim HStandardele de responsabilitate profesională şi declaraţia cu privire la îndatoririle esenţiale şi drepturile procurorilorJ, care este un cod adoptat 'n 5FFF de socia/ia
11
Interna/ională a #rocurorilor < ba!at pe Gidul cu privire la Rolul !rocurorilor adoptat de Na/iunile Unite 'n 5FF:. 0tandardele se referă la Conduita profesională, Independen/a @ Impar/ialitatea, Rolul 'n procedurile penale, Cooperarea i protec/ia. C3t pri$ete Conduita, se pre$ede că procurorii trebuie să 'i e"ercite profesia cu onoare i demnitate, respect3nd le%ea i etica, să ac/ione!e i să pară că ac/ionea!ă consistent, independent i impar/ial, să 'ndeplinească tot timpul cele mai 'nalte e"i%en/e de inte%ritate, să se informe!e cu pri$ire la e$olu/iile le%islati$e, să respecte dreptul acu!atului la un proces ec&itabil i să ser$ească interesului public. mintim și de Consiliul Consultati$ al #rocurorilor Europeni,
un corp consultati$ al
Comitetului =initrilor al Consiliului Europei, 'nfiin/at 'n 9::< pentru a institu/ionali!a adunările ce se desfăurau p3nă atunci drept Conferin/e ale #rocurorilor 8enerali din Europa. O astfel de conferin/ă, care a a$ut loc la Ludapesta, a adoptat la ;5 mai 9::< un Gid "uropean asupra eticii şi conduitei procurorilor.# 8&idul recomandă procurorilor să nu fa$ori!e!e păr/ile,
să nu se lase influen/a/i de interesele proprii, ale familiei sau ale altor persoane, să nu folosească informa/iile astfel ob/inute pentru a ser$i ne2ustificat 'n interesul lor sau al ter/ilor, să nu accepte cadouri, a$anta2e sau ospitalitate din partea unor ter/i care le-ar putea compromite inte%ritatea, ec&itatea i impar/ialitatea. Recent, cele două consilii consultati$e, cel al 2udecătorilor și cel al procurorilor europeni, au adoptat $pinia cu privire la relațiile dintre %udecători și procurori &. Este de subliniat că la pct. 5: se pre$ede4 H#entru buna administrare a 2usti/iei e necesară 'mpărtăirea principiilor 2uridice i a $alorilor etice comune de către to/i profesionitii implica/i 'ntr-un proces 2udiciarJ. e%ea cu pri$ire la #rocuratură al Republicii =oldo$a c't i le%isla/ia interna/ională re%lementea!ă că procurorul indifirent de func/ia sa , trebuie să-i ducă la bun sf3rit atribu/iile, nu pentru că aa i se impune, ci fiindcă e con$ins că ele repre!intă rostul său profesional. #entru el nu e"istă $aloare mai importantă dec3t 'ndeplinirea, cu o con$in%ere reuită din 'n/ele%erea ra/ională a fenomenelor, a sarcinilor sale. Răspunderea 2uridică inter$ine, cum se e"primă 5 .he International Association o* $rosecutors a luat fiin/ă 'n 5FF< i are sediul la Ma%a BBB.iap.nl.com.
0tandardele sunt disponibile la BBB.2ustice.%c.caAen%Adept-minApubAfps-sfpAfpdAstandards.&tml
6 BBB9.o&c&r.or%Aen%lis&AlaBAprosecutors.&tm. 7 8 Cunoscut sub numele Ghidul de la Budapesta , este disponibil la BBB.coe.intAtAd%&lAcooperationAccpeAconferencesA 9 Opinia nr. 59 69::F7 a CC>E, comună cu Opinia nr. ? 69::F7 a CC#E, disponibilă la BBB.coe.intAcc2e. 12
constant doctrina, pe terenul răului 'nfăptuit, i, adău%ăm noi, al celui pe cale să se 'nfăptuiască a$3nd 'n $edere 'ncriminarea tentati$ei la ramura dreptului penal. e%isla/ia na/ională spune că procurorul 'n afară de răspunderea disciplinară stabilită 'n e%ea cu pri$ire la #rocuratură poate răspunde i penal 'n modul %eneral stabilit de le%e. Condi/iile i temeiurile răspunderii disciplinare a procurorilor e%ea cu pri$ire la #rocuratură nr. 9F?-I din 9<.59.9::P re%lementea!ă multilateral aspectele ce /in de responsabilitatea procurorilor. #rocurorul fiind obli%at inter alia să 'ndeplinească obli%a/iile de ser$iciu 'n strictă conformitate cu Constitu/ia i cu le%ile Republicii =oldo$aG să respecte re%ulile deontolo%ice ale procurorilor i să se ab/ină de la fapte care ar discredita ima%inea #rocuraturii sau ar compromite titlul de procurorG să depună, 'n condi/iile le%ii, declara/ie cu pri$ire la $enituri i la proprietateG să respecte re%imul de incompatibilită/i i restric/ii impus procurorilor i func/ionarilor publici prin le%eG .a. 5P@ , poartă răspundere disciplinară i patrimonială. În $irtutea caracterului comple" a imunită/ii procurorului se impune necesitatea determinării dacă posibilitatea de atra%ere la răspundere ci$ilă, disciplinară, sau, 'n condi/iile ridicării imunită/ii i a celei contra$en/ionale sau penale, contra$ine esen/ei respecti$ei institu/ii. #racticienii participan/i la sonda2, 'n propor/ie ma2oritară de @,Q din totalul celor c&estiona/i consideră că o apreciere po!iti$ă 'n acest sens este eronată, 'ntruc3t in$iolabilitatea procurorului ca sferă i limite nu poate fi absoluti!ată, iar le%ea care aprecia!ă condi/iile 'n care aceasta inter$ine, poate stabili i circumstan/ele 'n care procurorul nu mai poate beneficia de protec/ia oferită de institu/ia in$iolabilită/ii 6fi%.557.
#onderea ma2oritară a responden/ilor procurori, 'n propor/ie de @,PQ i ma2oritatea absolută a a$oca/ilor c&estiona/i se pronun/ă 'n defa$oarea considerării posibilită/ii sanc/ionării procurorului drept o abatere de la institu/ia imunită/ii procurorilor. Cu toate acestea, ;,
'nsăi atra%erea procurorului la răspundere pot fi interpretate ca fiind contrare e"i%en/ei in$iolabilită/ii procurorilor 6fi%.597.
#rocurorii pot fi trai la răspundere disciplinară pentru abatere de la 'ndatoririle de ser$iciu, precum i pentru comportament care pre2udicia!ă interesele de ser$iciu i discreditea!ă ima%inea #rocuraturii, scopul acestora fiind de a institui conduita ireproabilă a procurorului. precierea corespunderii conduitei procurorului criteriului de reputa/ie ireproabilă, conform Codului de etică a procurorului sau de bună reputa/ie, conform /e%ii cu privire la procuratură0
se face nu numai reieind din incursiunea 'n istoria personală a subiectului, ci i din e"i%en/ele pe care le adresea!ă le%ea i societatea comportamentului persoanei ce e"ercită func/ia de acu!are 'n cadrul procesului penal, asi%ur3nd drepturile i libertă/ile %enerale ale cetă/enilor, precum i ordinea de drept. baterile disciplinare, prin care se 'ncalcă cerin/a de bună reputa/ie i pentru care procurorii s3nt trai la răspundere disciplinară sunt stabilite de le%e 'n mod e"&austi$. Constituie abatere disciplinară, 'n sensul /e%ii cu privire la procuratură 4 'ndeplinirea necorespun!ătoare a obli%a/iilor de ser$iciuG interpretarea sau aplicarea incorectă sau tenden/ioasă, 'n mod inten/ionat sau din ne%li2en/ă %ra$ă, a le%isla/iei, dacă acest lucru nu este 2ustificat de sc&imbarea practicii de aplicare a normelor 2uridice stabilite 'n actualul sistem de drept sau 'n sistemul practicii 2udiciareG imi"tiunea 'n acti$itatea altui procuror sau inter$en/iile de orice natură pe l3n%ă autorită/i, institu/ii sau func/ionari pentru o solu/ionare alta dec3t 'n limitele pre$ederilor le%ale 'n $i%oare a unor cereri, pretinderea sau acceptarea re!ol$ării intereselor personale sau ale membrilor familiei saleG 'ncălcarea inten/ionată, 'n e"erci/iul func/iei, a le%ii, dacă aceasta nu atra%e răspundere penală, ci$ilă sau contra$en/ionalăG participarea la acti$ită/i publice cu caracter politicG 'ncălcarea pre$ederilor le%ale referitoare la declara/ia cu pri$ire la $enituri i la proprietateG refu!ul ne2ustificat de a 'ndeplini o atribu/ie de ser$iciuG absen/ele nemoti$ate de la ser$iciu, 'nt3r!ierea ori plecarea 'nainte de pro%ramG atitudinea nedemnă, 'n e"erci/iul func/iei, fa/ă de cole%i, 2udecători, a$oca/i, e"per/i, martori sau 14
fa/ă de al/i participan/i la procesG 'ncălcarea normelor din Codul de etică al procuroruluiG folosirea statutului de procuror 'n scopul ob/inerii de foloase sau de a$anta2e necu$eniteG e"punerea 'n public a acordului sau a de!acordului cu &otăr3rea unor al/i procurori 'n scopul imi"tiunii 'n acti$itatea lorG 'ncălcarea pre$ederilor referitoare la incompatibilită/ile i interdic/iile care 'i pri$esc pe procurorilor .5: Elaborarea i implementarea unor standarde ale conduitei profesionale, e"primate 'n coduri deontolo%ice, sunt solicitate procurilor, ca a%en/i ai statului, prin numeroase acte normati$e re%ionale i interna/ionale, nu numai 'n scopul asi%urării disciplinei acestora, c3t mai ales pentru ca reali!area func/iilor acestora le%ate de 'nfăptuirea 2usti/iei să fie percepute de public drept le%ală i ec&itabilă, mai ales c3nd se face apel la dreptul discre/ionar al procurorului. În temeiul Codului de etică al procurorului se consideră abateri disciplinare orice conduită contrară obli%a/iilor impuse al acestui act normati$. stfel, 'n afara e"ercitării atribu/iilor de ser$iciu procurorul4 a7 $a dispune de un comportament care ar păstra i consolida 'ncrederea popula/iei 'n impar/ialitatea i presti%iul acti$ită/ii de procuror, $a respecta i se $a conforma le%iiG b7 nu $a face pariuri i mi!e, particip3nd la 2ocuri de &a!ard cu bani i cu alte $aloriG c7 se $a comporta 'n familie i 'n societate adec$at normelor de con$ie/uire unanim recunoscuteG d7 se $a comporta 'ntr-un mod 'n care să promo$e!e i să men/ină 'ncrederea publicului 'n profesia de procurorG e7 nu trebuie să accepte cadouri, beneficii, recompense sau semne de ospitalitate de la ter/e persoane sau să 'ndeplinească 'nsărcinări care ar putea fi percepute drept a7 să folosească sau să permită folosirea numelui său, 'nso/it de calitatea de procuror, a ima%inii sale publice, a $ocii sau semnăturii sale pentru orice formă de publicitate, cu e"cep/ia publicită/ii %ratuite 'n scopuri caritabileG b7 să dea preferin/e unor persoane fi!ice sau 2uridice la elaborarea i emiterea de deci!iiG c7 să inter$ină 'n procesul de e"aminare a ca!ului ce nu 'i este reparti!at pentru solu/ionareG d7 să solicite sau să accepte cadouri, ser$icii, fa$oruri sau alte a$anta2e care 'i s3nt destinate personal sau familiei, rudelor, prietenilor, persoanelor fi!ice sau 2uridice, cu care a a$ut rela/ii de afaceri sau de natură politică, ce 'i pot influen/a corectitudinea 'n e"ercitarea func/iei de/inute sau pot fi considerate drept recompensă 'n raport cu atribu/iile de ser$ici acte ce compromit inte%ritatea, probitatea i impar/ialitatea lui ca procuror. !rocedura sancţionării disciplinare a procurorilor
10 rt @5 e%ea cu pri$ire la #rocuratură nr. 9F?-I din 9<.59.9::P 15
Întruc3t răspunderea disciplinară poate a$ea consecin/e deosebit de se$ere pentru procurori, inclusi$ eliberarea din func/ie, este necesar ca le%ea i actele normati$e subordonate acesteia să definească o procedură clară, transparentă i obiecti$ă, care să asi%ure ec&itatea &otăr3rii adoptate 'n pri$in/a subiectului sanc/ionat.55 !rincipii 'enerale care %u$ernea!ă răspunderea disciplinară a procurorilor. În ceea ce pri$ete
principiile răspunderii disciplinare a procurorilor comunitari identificăm4 5. Un prim principiu 'l repre!intă acela că răspunderea disciplinară inter$ine ca urmare a comiterii unei abateri disciplinare, no/iune care include orice 'ncălcare a obli%a/iilor impuse de le%e. *oarte important este faptul că 'ncălcarea obli%a/iilor de ser$iciu poate fi reali!ată at3t de 1procuror1 c3t i de 1fostul procuror1, după cum pre$ede e%ea *rance!ă. Re!ultă conclu!ia că 'n dreptul france! , răspunderea este o institu/ie care nu presupune cu necesitate e"isten/a unui raport de ser$iciu , procurorii aa!ii 1 acti$i1. Că ea poate $i!a nu doar procurorii 'n e"erci/iu, ci i 1fotii procurori1, al căror raport de ser$iciu a 'ncetat din diferite moti$e, ceea ce nu 'nseamnă că a 'ncetat i răspunderea 'n ca!ul 'n care persoana respecti$ă a comis unele abateri. 6decă nu au e"pirat termenii de prescrip/ie7 9. Re%ăsim principiul uni$ersal de drept non bis in idem, potri$it căruia 1aceeai faptă nu poate da loc dec3t la o sin%ură sanc/iune disciplinară1. Constatăm că prin acest principiu se inter!ice aplicarea a două sanc/iuni disciplinare procurorului pentru o sin%ură abatere. ;. #rincipiul neretroacti$ită/ii sanc/iunii disciplinare, deri$at din principiul %eneral de drept al neretroacti$ită/ii le%ii, precum i din caracterul, 'n esen/ă neretroacti$, al actului administrati$. Re!ultă că o sanc/iune disciplinară nu poate produce efecte dec't din momentul 'n care a fost adusă la cunotin/a procurorului. ?. #rincipiul cercetării prealabile. 0anc/iunea disciplinară se poate aplica doar după ce s-a reali!at o cercetare prealabilă a faptei de să$3rirea căreia este acu!at procurorul. *ac e"cep/ie sanc/iunile a$ertismentului i ale blamului, care pot fi aplicate direct de autoritatea competentă. <. #rincipiul indi$iduali!ării sanc/iunii, care impune să se /ină seama de 'mpre2urările 'n care fapta a fost să$3rită, de latura obiecti$ă i subiecti$ă a acesteia, de consecin/ele faptei i de comportamentul %eneral al procurorului, inclusi$ e"isten/a unor antecedente disciplinare 'n trecutul său profesional. În func/ie de unele elemente 6caracterul faptei, circumstan/ele 'n care a fost 'ndeplinită, persoana făptuitorului etc.7 sanc/iunea poate $aria de la cea mai simplă, a$ertismentul, p'nă la cea mai drastică, re$ocarea din func/ie, i poate fi 'nso/ită sau nu de o sanc/iune complementară 6reducerea sau suprimarea dreptului la pensie pentru $ec&ime, de e"emplu7. 11 !e"ulile #i practicile ce re"lementeaz$ r$spunderea #i imunitatea "eneral$ a p rocurorilor c%i#in$u& 2013
16
@. #rincipiul comunicării. Comun răspunderii disciplinare este i re%ula comunicării. Re%ula comunicării dosarului este una din le%ile 1de fier1 i 'n ca!ul răspunderii disciplinare a procurorului na/ional c't i european. rt. 9< al e%ii cu pri$ire la procuratură al Irlandei spune că 1orice deci!ie indi$iduală luată 'n aplicarea sanc/iunii disciplinare trebuie să fie comunicată 'n scris, de 'ndată ma%istratului interesat. Orice deci!ie $i!3nd o pl3n%ere trebuie să fie moti$ată1. Constatăm că te"tul instituie o normă de principiu care $i!ea!ă orice deci!ie 'n le%ătură cu ma%istra/ii irlande!i, inclusi$ cele care au ca obiect inter$en/ia unor forme de răspundere. m putea spune, cu at3t mai mult aceste deci!ii care se supun i obli%a/iei moti$ării, 'n fapt i 'n drept. Comunicarea nu $i!ea!ă doar deci!ia 'n sine, ci 'ntre% dosarul care a stat la ba!a emiterii lui. #rocurorul are dreptul de a ob/ine comunicarea inte%rală a dosarului său indi$idual i să poată face copie după orice piesă care are le%ătură cu procedura disciplinară. #reci!ăm că prin 1dosar1 trebuie să 'n/ele%em documentele care fundamentea!ă i concreti!ea!ă sanc/iunea disciplinară respecti$ă, dar i dosarul indi$idual al procurorului, a cărui studiere ar a$ea rele$an/ă i 5-ar putea a2uta 'n apărarea sa. . Implicarea or%anului de disciplină. #rin articolul F din e%ea specială a 0paniei, se pre$ede e"isten/a unui consiliu de disciplină sau a mai multor astfel de consilii, dacă numărul procurorilor impune acest lucru. Consiliul de disciplină este 'n$estit cu atribu/ii 'n ceea ce pri$ete derularea procedurii răspunderii disciplinare, i rolul său este de a prote2a procurorul 'mpotri$a unor deci!ii arbitrare, abu!i$e, care ar putea fi luate 'mpotri$a sa, dar de a prote2a i institu/ia comunitară, prin sanc/ionarea celor care se fac $ino$a/i de comiterea unor 'ncălcări ale obli%a/iilor care le re$in procurorului 'n calitatea pe care o au. Inter$en/ia unui or%an de disciplină de re%ulă denumit consiliu repre!intă o %aran/ie a procurorilor 'mpotri$a arbitrariului puterii discre/ionale a efilor ierar&ici, comună at't procurorilor na/ionali c't i celor europeni. P. #rincipiul potri$it căreia autoritatea care este 'n$estită cu puterea de numire este cea 'n$estită să i sanc/ione!e procurorul. stfel, această autoritate $a putea să aplice unele sanc/iuni 'n mod direct, fără nici o formalitate, iar altele le $a putea aplica abia după ce a fost 'ndeplinită procedura disciplinară stabilită de le%e. F. Recunoaterea dreptului la apărare al procurorului. Dreptul la apărare stabilete următoarele elemente - comunicarea 'ntre%ului dosar 'ncriminatorG - acordarea unui termen de cincispre!ece !ile 6sau alt termen7 'n interiorul căruia procurorul să-i poată pre%ăti apărareaG - dreptul procurorului ca 'n fa/a or%anului de disciplină să-i poată sus/ine obser$a/iile i apărarea 'n mod scris sau oralG - dreptul procurorului de a fi asistat 'n fa/a or%anului de disciplină G - dreptul de a apela la martori, care apar/ine, 'n e%ală măsură, at't procurorului c't i autorită/ii. 5:. #rocurorii beneficia!ă de dreptul de a introduce ac/iuni la or%anele comunitare de 2urisdic/ie. Tuturor le este recunoscută capacitatea de a se adresa or%anelor 2urisdic/ionale comunitare, 'n 17
următoarele condi/ii4 - se impune a$i!ul autorită/ii 'n$estite cu puterea de numireG - adresarea se face pe cale ierar&ică, prin intermediul superiorilor direc/i, scopul procedurii fiind acela de a asi%ura condi/iile re!ol$ării amiabile a liti%iilorG - foarte important este faptul că procurorii au dreptul să ac/ione!e 'mpotri$a oricărui act care 'i afectea!ă, c&iar dacă actul atacat nu le-a fost lor adresat ci altor persoaneG 55. #rincipiul radierii sanc/iunilor disciplinare #rocurorul sanc/ionat disciplinar are dreptul să ceară ter%erea din dosarul său personal a sanc/iunilor care i-au fost aplicate. cest drept se nate la inter$ale diferite de timp, 'n func/ie de sanc/iunea disciplinară a cărei radiere se cere. stfel, 'n ca!ul 'n care ma%istratul solicită radierea sanc/iunilor de a$ertisment i mustrare 6blam7 termenul cerut este de de la @ luni la ; ani de la data c'nd i-a fost aplicată sanc/iunea respecti$ă. În ca!ul 'n care se cere radierea oricărei alte sanc/iuni, cu e"cep/ia celei a re$ocării, termenul este p'nă la ase ani. Constatăm că nu este $orba de o radiere de drept, re%ăsită 'n sistemele na/ionale ale func/iei publice, ci o radiere la cerere, care este lăsată la latitudinea autorită/ii 'n$estită cu puterea de numire, i care implică i deci!ia consiliului de disciplină. O altă obser$a/ie care se impune a fi făcută $i!ea!ă termenele mari care trebuie să cur%ă pentru a se putea solicita radierea sanc/iunii, c&iar 'n ca!ul unor sanc/iuni care nu pre!intă %ra$itate deosebită, cum sunt a$ertismentul. ctele normati$e care re%lementea!ă pre$edereile pri$ind abaterile i sanc/iunile aplicate procurorilor pri$ind răspunderea disciplinară s'nt4 5. e%ea nr. 9F? din 9< 59 9::P art. @5 , @9G 9. Codul de etică al procurorului prin Motăr3rea Consiliului 0uperior al #rocurorilor nr.59-;d99PA55 din :?.5:.9:55. rticolul @5. baterile disciplinare Constituie abatere disciplinară4 a7 'ndeplinirea necorespun!ătoare a obli%a/iilor de ser$iciuG b7 interpretarea sau aplicarea incorectă sau tenden/ioasă, 'n mod inten/ionat sau din ne%li2en/ă %ra$ă, a le%isla/iei, dacă acest lucru nu este 2ustificat de sc&imbarea practicii de aplicare a normelor 2uridice stabilite 'n actualul sistem de drept sau 'n sistemul practicii 2udiciareG c7 imi"tiunea 'n acti$itatea altui procuror sau inter$en/iile de orice natură pe l'n%ă autorită/i, institu/ii sau func/ionari pentru o solu/ionare alta dec't 'n limitele pre$ederilor le%ale 'n $i%oare a unor cereri, pretinderea sau acceptarea re!ol$ării intereselor personale sau ale membrilor familiei saleG d7 'ncălcarea inten/ionată, 'n e"erci/iul func/iei, a le%ii, dacă aceasta nu atra%e răspundere penală, ci$ilă sau contra$en/ionalăG e7 participarea la acti$ită/i publice cu caracter politicG f7 'ncălcarea pre$ederilor le%ale referitoare la declara/ia cu pri$ire la $enituri i la proprietateG %7 refu!ul ne2ustificat de a 'ndeplini o atribu/ie de ser$iciuG
18
&7 absen/ele nemoti$ate de la ser$iciu, 'nt'r!ierea ori plecarea 'nainte de pro%ramG i7 atitudinea nedemnă, 'n e"erci/iul func/iei, fa/ă de cole%i, 2udecători, a$oca/i, e"per/i, martori sau fa/ă de al/i participan/i la procesG 27 'ncălcarea normelor din Codul de etică al procuroruluiG S7 folosirea statutului de procuror 'n scopul ob/inerii de foloase sau de a$anta2e necu$eniteG l7 e"punerea 'n public a acordului sau a de!acordului cu &otăr'rea unor al/i procurori 'n scopul imi"tiunii 'n acti$itatea lorG m7 'ncălcarea pre$ederilor referitoare la incompatibilită/ile i interdic/iile care 'i pri$esc pe procuroriG n7 emitereaAadoptarea de către procuror a unui act administrati$ sau 'nc&eierea unui act 2uridic cu 'ncălcarea dispo!i/iilor le%ale pri$ind conflictul de interese, fapt stabilit prin actul de constatare rămas definiti$. rticolul @9. 0anc/iunile disciplinare În condi/iile le%ii i 'n func/ie de %ra$itatea abaterilor, procurorului 'i pot fi aplicate, prin &otăr're a Cole%iului disciplinar, următoarele sanc/iuni disciplinare4 a7 a$ertismentulG b7 mustrareaG c7 mustrarea asprăG d7 retro%radarea 'n func/ieG e7 retro%radarea 'n %rad de clasificare sau 'n %rad militar specialG f7 retra%erea insi%nei Kucrător de Onoare al #rocuraturiiJG %7 concedierea din or%anele #rocuraturii. E"amin'nd le%isla/ia /ărilor europe putem e$iden/ia cele mai frec$ente sanc/iuni disciplinare aplicabile procurorilor. 6Rom3nia, Olanda, 0pania, #olonia 8ermania, etonia, *inlanda, Un%aria, Lel%ia, *ran/a, Irlanda, Cipru, Danemarca, 0uedia, n%lia7 0anc/iunile disciplinare s'nt pre$ă!ute 'n le%isla/ia /ărilor comunitare din a căror anali!ă constatăm că le%iuitorul comunitar a operat o ierar&i!are a acestora, de la cele mai uoare p'nă la cele mai %ra$e. Constatăm totodată caracterul le%al al acestor sanc/iuni, re%ăsirea, 'n sfera disciplinarului, a principiului le%alită/ii din penal, nullum crimen sine le%eni, nulla poena sine le%e. ceste sanc/iuni pot fi %rupate 'n mai multe cate%orii4 5. Din punct de $edere al naturii lor, identificăm4 - sanc/iuni cu caracter moral 6a$ertismentul,blamul7G - sanc/iuni care afectea!ă cariera ma%istratuluiG - sanc/iuni cu caracter pecuniar 6suspendarea dreptului la pensie al procurorului, ca sanc/iune complementară alături de re$ocare7G - sanc/iuni cu caracter comple", care afectea!ă, 'n e%ală măsură, cariera procurorului dar au i caracter pecuniar 6e"emplu reducerea cu una sau mai multe trepte, retro%radarea7. 9. Din punct de $edere al caracterului lor, putem determina4 a7 sanc/iuni cu caracter principal 6a$ertismentul, mustrarea, suspendarea temporară la a$ansare pe scară ierar&ică, re$ocarea i concedierea pentru moti$e de necorespundere profesională7G b7 sanc/iuni cu caracter complementar 6suspendarea dreptului la pensie7. 19
;. Din punct de $edere al efectelor lor, sanc/iunile disciplinare pot fi4 - sanc/iuni care atra% 'ncetarea raportului de func/ie comunitară 6re$ocarea, concedierea pentru insuficien/ă profesională7G - sanc/iuni care nu atra% 'ncetarea acestui raport 6 restul sanc/iunilor, cu caracter material sau moral7G - sanc/iuni care determină 'ntreruperea raportului de func/ie comunitară 6suspendarea procurorului7. În cele ce urmea!ă $om anali!a fiecare din sanc/iunile disciplinare caracteristice pentru pentru /ările comunită/ii europene. . ERTI0=ENTU Este prima sanc/iune 'n clasificarea sanc/iunilor, ceea ce determină conclu!ia că, de $reme ce acest te"t operea!ă o ierar&ie din punct de $edere al %ra$ită/ii lor, este cea mai uoară sanc/iune disciplinară. O asemenea calificare, la r3ndul ei, este atrasă de %ra$itatea faptei, astfel 'nc3t $om 'n/ele%e că se aplică 'n ca!ul celor mai pu/in periculoase abateri disciplinare. În le%isla/ia na/ională a$ertismentul 6obser$a/ia7 ,ca sanc/iune care inter$ine 'n ca!ul răspunderii disciplinare este definit ca atra%erea aten/iei persoanei asupra faptei să$3rite, pericolului acesteia, cu recomandarea ca pe $iitor să nu mai repete fapta respecti$ă i să se conforme!e dispo!i/iilor le%ale. $ertismentul repre!intă o sanc/iune principală cu caracter moral, iar rolul său este, pe de o parte, de a pune pe făptuitor 'n postura de a-i contienti!a fapta, dar totodată de a-5 determina să nu o mai repete 'n $iitor. De aceea considerăm că 'n ca!ul a$ertismentului primea!ă rolul pre$enti$ fa/ă de cel sanc/ionator. In dreptul muncii a$ertismentul este definit ca fiind 1comunicarea scrisă făcută salariatului prin care i se atra%e aten/ia asupra faptei să$3rite i i se pune 'n $edere că ,dacă nu se $a 'ndrepta i $a să$3ri noi abateri, i se $or aplica sanc/iuni mai %ra$e, p3nă la desfacerea contractului de muncă1. #rocedura aplicării a$ertismentului este comună cu procedura mustrării, i ea constă 'n următoarele aspecte4 competentă să aplice cele două sanc/iuni este autoritatea 'n$estită cu puterea de numireG - aceasta $a proceda la aplicarea uneia din cele două sanc/iuni fie din proprie ini/iati$ă fie la propunerea superiorului ierar&ic al procurorului care a comis faptaG - autoritatea competentă să aplice sanc/iunea nu este obli%ată să solicite a$i!ul consiliului de disciplinăG $ertismentul i blamul s'nt de fapt sin%urele sanc/iuni disciplinare pentru care nu se impune a$i!ul or%anului de disciplină. #reci!ăm se poate pronun/a sanc/iunea a$ertismentului i a blamului fără pronun/area or%anului de disciplină, re!ult3nd că le%ea nu obli%ă, dar nici nu inter!ice, iar dacă autoritatea $rea să consulte or%anul nu i se inter!ice să o facăG - sub!istă dreptul procurorului de a fi ascultat 'nainte de a i se aplica una din cele două sanc/iuniG - se aplică scris. L. =U0TRRE 6blamul7 Repre!intă cea de-a doua sanc/iune disciplinară după %ra$itate mai %ra$ă ca a$ertismentul. 0pre deosebire de sanc/iunea a$ertismentului, unde re%ăsim e"pres formulată forma scrisă a acestuia, la mustrare te"tul nu mai pre$ede forma scrisă, re!ult'nd, per a contrario, că poate 'mbrăca at't forma orală c't i cea scrisă. Ea se aplică tot pentru abateri care nu au o %ra$itate deosebită, dar care, dacă se repetă, pot atra%e consecin/e ne%ati$e at't pentru 20
institu/ie c't i pentru procuror. re caracter moral i urmea!ă aceeai procedură de aplicare ca i a$ertismentul. C. 0U0#ENDRE TE=#ORR DRE#TUUI DE N0RE #E 0CR IERRMIC nali!'nd problemele le%ate de cariera procurorilor i 2udecătorilor i, 'n cadrul acesteia, sistemul de notare i a$ansare am constatat că se instituie norma de principiu potri$it căreia orice procuror, 2udecător care a 'mplinit doi ani $ec&ime pe o anumită treaptă a %radului său accede 'n mod automat la treapta superioară pe acest %rad. C onstatăm că prin acest te1t se instituie principiul că avansarea este determinată de o anumită vechime" Avansarea intervine automat la to&i ma%istra&ii0 cu e1cep&ia acelora care au comis abateri disciplinare" 2n această situa&ie are loc o 3ntrerupere a acestei avansări automate0 comandată de ra&iuni care &in de comportamentul necorespun4ător al ma%istratului" Această sanc&iune are caracter comple10 deoarece ea a*ectea4ă 5i cariera procurorului dar 5i drepturile sale băne5ti0 dat *iind *aptul că o avansare 3n ierarhie implică un spor de retribu&ie" D" RED6CEREA .RE$.EI DE SA/ARI7ARE Spre deosebire de sanc&iunea anterioară0 care vi4ea4ă o 3ntrerupere 3n avansarea0 pre4enta sanc&iune vi4ea4ă o cobor8re pe treapta de salari4are corespun4ătoare %radului său" Ea are acelea5i trăsături ca 5i cea anterioară0 3n sensul că repre4intă tot sanc&iuni care a*ectea4ă cariera dar 5i veniturile procurorilor0 ambele intervenind atunci c8nd se comit abateri care prin %radul lor de periculo4itate privea4ă procurorul de e1erci&iul dreptului la apărare 5i de o anumită po4i&ie 3n ierarhia %radului său" E" RE.ROGRADAREA Spre deosebire de ultimele două sanc&iuni0 care nu a*ectea4ă %radul ci doar treapta pe care se a*lă plasat procurorul0 3n cadrul %radului său0 retro%radarea este o sanc&iune care vi4ea4ă pierderea %radului 3nsu5i" 2n le%isla&ie 0 această sanc&iune se situea4ă0 de re%ulă0 pe locul penultim0 3n *unc&ie de %ravitatea *aptei 5i a sanc&iunilor0 *iind ultima care poate *i aplicată ast*el 3nc8t să se păstre4e raportul 9uridic de muncă" Destina&ia ei este să se aplice acelor persoane care0 ne*iind la prima abatere disciplinară0 aduc3nd pre9udicii materiale 5i morale 3nsemnate unită&ii0 3n 3mpre9urări 5i cu antecedente disciplinare care con*eră *aptei un %rad ridicat de periculo4itate Retro%radarea repre4intă o sanc&iune cu e*ecte asupra carierei0 asupra veniturilor0 dar 5i cu un important impact moral deoarece procurorul 35i pierde0 pentru o anumită perioadă po4i&ia ierarhică0 e1ist8nd inclusiv posibilitatea de a a9un%e ca0 pe perioada c3t durea4ă sanc&iunea0 să a9un%ă să lucre4e 3n subordinea unor persoane care s3nt in*erioare %radului său" ;" S6S$E5i e1ercite prero%ativele de *unc&ie pentru o anumită perioadă de timp" Ea intervine 3n ca4 de abatere %ravă0 c3nd procurorul se *ace vinovat *ie de o ne3ndeplinire a obli%a&iilor sale pro*esionale *ie de o in*rac&iune de drept comun0 21
autoritatea 3nvestită cu puterea de numire poate să dispună imediat suspendarea din *unc&ie a autorului unei asemenea %re5eli" Deci4ia de suspendare trebuie să con&ină0 3n mod obli%atoriu0 următoarele clau4e: > preci4area dacă procurorul 35i păstrea4ă0 pe perioada suspendării0 nea*ectată remunera&ia? > 3n ca4ul 3n care va avea loc o re&inere din retribu&ia ma%istratului0 deci4ia trebuie să prevadă ce procent din aceasta este supus re&inerii" /e%isla&ia europeană prevede că nu poate să *ie re&inut mai mult de )@ din retribu&ia de ba4ă a ma%istratului" Deci4ia de suspendare este un act cu caracter provi4oriu0 care trebuie de*initivat 3ntr>un interval de patru luni de la data c8nd a *ost luată" 2n acest interval0 se pot 3nt3lni următoarele situa&ii: > nu intervine nici o deci4ie p8nă la s*8r5itul celor patru luni0 ceea ce atra%e dreptul procurorului comunitar de a>5i primi 3napoi inte%ral retribu&ia? > intervine o deci4ie0 situa&ie 3n care statutul procurorului va *i re%lementat con*orm deci4iei respective? > procurorul poate să *acă obiectul unei urmăriri penale0 3n care ca4 statutul procurorului se va de*initiva abia după ce or%anul de 9urisdic&ie penală se va pronun&a 3n mod de*initiv 5i irevocabil" G" REOCAREA DI< ;6a 3ncetat 3n mod de*initiv *unc&ia0 decăderea totală sau par&ială din dreptul de pensie poate să intervină0 *ără a putea a*ecta 5i alte drepturi ale procurorului" Revocarea este sin%ura sanc&iune disciplinară care nu poate *i radiată din dosarul personal al procurorului0 dată *iind %ravitatea ei0 a *aptelor care au determinat>o 5i *aptul că ea determină 3ncetarea de*initivă a *unc&iei" " CO sanc&iunea poate interveni atunci c3nd procurorul dă dovada unei insu*icien&e pro*esionale 3n e1erci&iul *unc&iilor sale ? > autoritatea 3nvestită cu puterea de numire0 3n momentul 3n care constată că procurorul nu este capabil să 3ndeplinească0 3n bune condi&ii0 atribu&iile care 3i revin0 are două posibilită&i: > *ie să>l concedie4e pe procuror? > *ie să propună trecerea acestuia 3ntr>un post in*erior" Din actele normative interna&ionale re4ultă că autoritatea 3nvestită cu puterea de numire0 3n ba4a puterii discre&ionare de care dispune0 are aptitudinea să>l concedie4e pe procuror sau să>i o*ere 22
acestuia un post pe care 3l aprecia4ă corespun4ător pentru acesta0 3nsă in*erior postului pe care 3l ocupă 3n pre4ent" > propunerea care are ca obiect aplicarea acestui tip de sanc&iune trebuie să cuprindă cau4ele care o motivea4ă? > obli%ativitatea comunicării deci4iei procurorului 3n cau4ă? > posibilitatea ca procurorul care urmea4ă să *ie sanc&ionat să poată *ormula orice observa&ie cu privire la care este acu4at 5i pe care le consideră utile 3n solu&ia ce urmea4ă a *i adoptată? > competen&a 3n a emite deci4ia de concediere apar&ine autorită&ii 3nvestite cu puterea de numire0 cu 3ndeplinirea *ormalită&ilor procedurale"
CONCUIE 0istemati!'nd cele e"puse putem conc&ide că etalonul trebuie să fie cel al procurorului dili%ent, care ac/ionea!ă cu %ri2ă fa/ă de interesul public de 'nfăptuire a 2usti/iei i de apărare a intereselor %enerale ale societă/ii, care 'i subordonea!ă comportarea sa e"i%en/elor ce decur% din 'ndatoririle profesionale i normele deontolo%ice pe care trebuie să le respecte. Interesul tot mai lar% pentru codul deontolo%ic i procedurile etice 'n sistemul moldo$enesc de 2usti/ie este un semn că o reflec/ie serioasă asupra misiunii, $alorilor i a normelor care %u$ernea!ă profesia le%ală 'n R= este 'n curs. Unii pai au fost facu/i de2a, mul/i al/ii răm3n de făcut. #ro%resele 'n această direc/ie depind de adoptarea unui mana%ement al eticii 'n or%ani!a/iile 2udiciare din R= astfel conceput 'nc3t o atitudine cu ade$ărat etică să fie asumată i promo$ată de 'ntrea%a profesie. #rocedurile centrali!ate adoptate p3nă acum ar trebui să lase locul unei difu!ii a eticii la ni$elul or%ani!a/iilor 2udiciare, unei lar%i consultări a procurorilor i a implicării lor efecti$e 'n re!ol$area problemelor de etică. #rin urmare, este bine$enita adoptarea noului Cod de etica si conduita a procurorilor, dat fiind faptul ca urmea!a sa se aplice in scurt timp noua le%ea cu pri$ire la #rocuratura, dar si in conte"tul reformei 2ustitiei cat si a institutiei #rocuraturii in special, conditie impusa de UE. #lus la asta, dacă institu/iile din mediul 2uridic $or să 'ntărească disciplina 'n r3ndul profesionitilor, trebuie mai 'nt3i create p3r%&ii de pre$enire a unor comportamente inadec$ate i de conturare a comportamentului ateptat din partea acestora. 23
LILIO8R*IE 5. Codul de etica și conduită al procurorilor nr. 59-5;A5< din ;: iulie 9:5<. 9. e%ea cu pri$ire la #rocuratură nr. 9F?-I din 9<.59.9::P. 3. Re%ulile i practicile ce re%lementea!ă răspunderea i imunitatea %enerală a procurorilor c&iinău, 9:5; ?. 8.Commarmond, . E"i%a, rta de a comunica i de a con$in%e. Ed. #olirom 9::;. <. &ttp4AABBB.realitatea.mdAun-nou-cod-de-etica-pentru-procurorii-moldo$eni$e!i-ce-obli%a-ii-i-drepturi-$or-a$ea9?@;.&tml @. &ttp4AABBB.procuratura.mdAmdAanA. . BBB9.o&c&r.or%Aen%lis&AlaBAprosecutors.&tm. P. la BBB.coe.intAtAd%&lAcooperationAccpeAconferencesA
24