EDUCAŢIA ŞI LUMEA CONTEMPORANĂ modul în care se conturează azi educaţia şi modul în care care pot pot fi îndeplinite funcţiile educaţiei educaţiei
,,Omul nu poate deveni om decât prin educaţie” - spunea Kant. Prin urmare, omul nu se naşte om: ,, tot ceea ce constituie umanitate: limbajul şi gândirea, sentimentele, arta, morala -nimic nu trece în organismu organismull noului nscut” nscut” !r educaţie. "ducaţia este un !enomen care a aprut o dat cu societatea uman, parcurgând de-a lungul lungul istoriei, istoriei, etape esenţiale esenţiale în de#voltar de#voltarea ea sa. $aca la inceput era doar o actiune actiune cu caracter caracter di!u#, di!u#, copiii si tinerii tinerii !iind !iind pregti ți pentru via ț prin intermediu intermediull activit activit ților #ilnice, #ilnice, rituril riturilor, or, ceremo ceremonii niilor lor,, pe masur masur ce e%peri e%perien ența social social-i -isto storic ric se îmbog îmbogțe ște, educa educa ția se concre concreti# ti#ea# ea# într-o într-o științ cu statut statut propr propriu iu numit numit stiin ța educa educa ției &pedagog &pedagogie'. ie'. "poca "poca actual actual a in!orm in!ormati ati#r #rii, ii, a clto cltorii riilor lor interp interplan laneta etare, re, a interd interdepe epend ndenţ enţelo elor r culturale, economice sau de orice alt natur, ridic probleme noi pentru lumea contemporan. (ctualment (ctualmente, e, consider c c educația, sub toate toate !ormele !ormele sale sale &!ormal &!ormal,, non!ormal non!ormal și in!ormal in!ormal', ', tinde tinde spre spre !ormarea !ormarea unei personal personalit it ți armonioa armonioase, se, creatoare, creatoare, adic spre spre stimulare stimulareaa de#voltr de#voltrii ii inteligen inteligenței si a poten potențialului ialului creator. creator. (st!el, (st!el, realitatea realitatea din #ilele #ilele noastre noastre demonstrea# demonstrea# c rolul rolul şcolii nu numai c nu s-a diminuat, ci a devenit tot mai comple%. (!irmm (!irmm deseori, pe bun dreptate, dreptate, c unul dintre dintre elementele elementele de!initor de!initorii ii ale societ societ ții cont contem empo pora rane ne este este sc)i sc)imb mbar area ea.. (șadar adar,, cred c avem avem nevoie nevoie de o educ educaţ aţie ie des! des!șurat urat în perspectiva viitorului, viitorului, care vi#ea# !ormarea unor capacit ți, deprinderi, deprinderi, abilit ți intelectuale, a!ectivit a!ectivitate ate etc., ce se plia# pe cerințele activit activitților din viitor viitor.. *oul mileniu în care pşim a moştenit îns îns multe probleme sociale, sociale, economice şi politice, politice, care, deşi au marcat în mare msur ultima jumtate de secol, sunt departe de a-şi !i gsit soluţiil soluţiile. e. $intre $intre aceste aceste probleme probleme menţionm menţionm:: terorismu terorismull internaţ internaţional ional,, rasismul rasismul,, creşterea creşterea numrului sracilor, a anal!abeţilor şi a şomerilor etc. (ctualmente, anal!abeţi nu mai sunt doar cei care nu ştiu s scrie şi s citeasc, ci şi cei care au de!icienţe în cunoştinţele de ba#, vorbindu-se de anal!abetismul !uncţional, iar mai nou şi de cel computerial. (nal!abetismul
Trusted by over 1 million members
Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions! Start Free Trial Cancel Anytime.
Trusted by over 1 million members
Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions! Start Free Trial Cancel Anytime.
!uncțional ional !ace re!erire re!erire la la acele persoane persoane care care știu s s citeasc, citeasc, dar dar nu înțeleg ceea ceea ce citesc citesc și la abolven abolvenți de orice orice grad grad care care nu au cunoștințe de ba# ba# din domeniul domeniul studiat. studiat. "ducaţia caut s contribuie la ameliorarea acestor probleme prin acţiuni speci!ice de prevenţie, dar, dup opinia mea, mea, înc nu s-au s-au gsit gsit soluții și pot pot spune spune c educația de a!l a!l întrîntr-oo situa situație de cri#, prin cri# înţelegân înţelegândd decalajul decalajul dintre re#ultatele re#ultatele învţmân învţmântulu tuluii şi aşteptrile aşteptrile societţii. $intre mijloacele speci!ice şi generale utili#ate pân acum enumr urmtoarele: -
inovaţ inovaţii ii în conce conceper perea ea şi des!ş des!şura urarea rea proce procesel selor or educa educativ tive+ e+ introd introduce ucerea rea noil noilor or tipur tipurii de educaţ educaţie ie în prog program ramele ele şcola şcolare+ re+ întrirea întrirea legturil legturilor or dintr dintree acţiuni acţiunile le şcolar şcolaree şi cele e%tra e%tracurri curricular culare+ e+ !ormar !ormarea ea iniţ iniţial ial şi conti continu nu a cadre cadrelor lor didact didactice ice++ conlucrar conlucrarea ea dintre dintre cadrele cadrele didactice, didactice, elevii, elevii, prinţi prinţiii şi respo responsab nsabilii ilii de la nivel nivel local+ local+ regâ regând ndir irea ea proc proces esul ului ui de educ educaţ aţie ie în vede vedere reaa inte integr grr rii ii cu succe success a tine tineri rilo lorr în viaţa viaţa pro!esional şi social. Problemele lumii contemporane au impus constituirea unor noi tipuri de educaţie dintre
care: o o o o o o o o o
educaţia relativ la mediu &educaţia ecologic'+ educaţia pentru pace şi cooperare+ educaţia pentru participare şi democraţie+ educaţia pentru sntate+ educaţia economic şi casnic modern+ educaţia pentru drepturile omului+ educaţia pentru comunicare şi mass-media+ educaţia nutriţional+ nutriţional+ educaţia pentru timp liber. *oile educaţii s-au impus într-un timp !oarte scurt deoarece corespund unor trebuin țe din
ce în ce mai bine conturate. n ciuda situaţiei parado%ale în care se gseşte, în po!ida obstacolelor cu care se con!runt, educaţia este invitat s pregteasc într-o manier activ, mai constructiv şi dina dinami mic, c, gene genera raţi ţiaa viit viitoa oare re.. n aces aceste te cond condiţ iţii ii,, noil noilee educ educaţ aţii ii vin vin s preg pregt tea easc sc un comportament adecvat, adic raţional, care s atenue#e în parte şocul viitorului. viitorului.
