1
O abordare a ruşinii şi autojustifcării din perspectiva Gestalt terapiei: teorie şi metodă Richard G. Erskine Primit: noiembrie 1995 Rezumat: Ruşinea şi autojustificarea autojustificarea sunt dinamici intrapsihice care îl ajută pe individ să se
apere împotriva ruperii relaţiei. Acest articol arată cum, din perspectiva scenariului de viaţă, ruşinea ruşinea derivă din credinţa credinţa de scenariu scenariu " Ceva Ceva e în neregulă cu mine " , apărută ca efect al mesajelor mesajelor,, deciziil deciziilor or,, concluzii concluziilor lor generate generate de solicită solicitări ri imposiil imposiile, e, precum precum şi al controlul controlului ui defensiv sau al speranţei defensive. !n plus, din perspectiva estalt terapiei, ruşinea implică un sentiment de sine scăzut datorită confluenţei cu critica, cu inversiunea defensivă a tristeţii şi fricii, cu negarea sau retrogres retrogresiunea iunea furiei. #ai mult dec$t at$t, ruşinea poate fi o fi%aţie arhaică sau o introiecţie. introiecţie. &e sugerează că autojustificarea autojustificarea este negarea unei nevoi de relaţionare. relaţionare. 'ste descri descrisă să apoi apoi o psihot psihotera erapie pie orient orientată ată spre spre contac contact, t, care care pune pune accent accentul ul pe metode metodele le de investigare, sintonizare şi implicare. Cuvint Cuvinte(c e(chei heie) e) autojusti autojustifica ficare, re, Gestalt Gestalt terapie, terapie, investiga investigare, re, sintoniza sintonizare, re, implicar implicare, e, relaţie-î relaţie-înncontact, terapie relaţională, confluenţă, retrogresiune, ju!tapunere
"u c#ţiva c#ţiva ani în urmă, urmă, un coleg coleg mi-a mi-a telefo telefonat nat încep# încep#n$ n$ conver conversaţ saţia ia prin prin a-mi a-mi critic criticaa comportamentul comportamentul %i a-mi etic&eta motivaţia ca fiin$ f iin$ patologică' (e%i mi-am cerut scuze, încerc#n$ să e!plic situaţia %i să reme$iez problema în scris, relaţia anterior cal$ă %i respectuoasă a sf#r%it într-o lipsă $e comunicare' )a fiecare încercare ulterioară $e a vorbi cu acea persoană m-am încurcat în propriile mele cuvinte, m-am simţit inept %i am evitat să vorbesc at#t $espre sentimentele mele, c#t %i $espre relaţia noastră' *!perienţa $e a fi fost umilit $e către colegul pe care altă$ată l-am respectat mi-a lăsat un sentiment $ezarmant $e ru%ine' +m $orit o reluare a legăturii cu colegul meu' +m $orit ca acea persoană să mă întrebe $espre ceea ce simt %i $espre întreruperea contactului nostru interpersonal, să recunoască sau să răspun$ă empatic %i reciproc la e!perienţa umilitoare pe care am avut-o în timpul conversaţiei telefonice iniţiale' u%inea %i $orinţa reînnoirii relaţiei m-au $eterminat să-mi e!aminez propriile reacţii interne la umilire' n %e$inţele $in psi&oterapia mea personală am retrăit e!perienţa băieţelului $e %apte-opt ani rănit %i încărcat $e teamă, încerc#n$ să se a$apteze la e!igenţele unui profesor e!trem $e critic' "#%tigul personal obţinut în urma terapiei a fost vin$ecarea mea $e sensibilităţile sensibilităţile faţă $e alţii %i faţă $e mine, precum %i un sentiment sentiment personal $e conţinere' conţinere' "#%tigul profesional al rezolvării ru%inii mele a con$us la un progres al meto$elor terapeutice %i al interacţiunilor $in practica mea clinică' .-am confruntat cu mai multe intrebări: cum %i c#n$ etic&etez oamenii/ )e atribui o motivaţie, mai $egrabă $ec#t să facilitez o auto-înţelegere a comportamentului lor/ "are este efectul comportamentului sau emoţiilor mele asupra celorlalţi/ 0n$uc cumva, în încercarea mea $e a fi terapeutic, un fel $e "eva este în neregulă cu tine clientului/ u%inea %i autojustificarea sunt $inamici protective menite să evite vulnerabilitatea vulnerabilitatea la umilire %i pier$erea relaţiei-în-contact cu ceilalţi' +tunci c#n$ o relaţie cu o persoană este afectată $e critică,
Articol apărut în
British Gestalt Journal ,
1995, vol. 4, No. 2, pag. 108 - 117– traducere orin !urcan
2
ri$iculizare, învinovăţire, etic&etare, ignorare sau alte comportamente umilitoare, efectul este o cre%tere a vulnerabilităţii în plan relaţional' +t#t contactul, c#t %i ata%amentul, sunt astfel întrerupte' u%inea %i autojustificarea sunt efecte ale $ezonorării umilitoare, repro%urilor %i pier$erii stimei $e sine' u%inea %i autojustificarea reflectă mecanismele $e apărare utilizate $e o persoană pentru a evita trăirea intensă a vulnerabilităţii %i neputinţei in$ivi$ului în situaţia pier$erii unei relaţii' n acela%i timp, ru%inea este o e!presie a speranţei incon%tiente că cealaltă persoană î%i va asuma responsabilitatea $e a repara ruperea relaţiei' +utojustificarea implică o negare a nevoii $e relaţie' 0$eile teoretice $e ru%ine %i autojustificare $efensivă, precum %i intervenţiile clinice prezentate în acest articol sunt rezultatul mai multor ani $e investigare a erorilor mele terapeutice, a rupturile pe care leam pro$us în relaţiile terapeutice cu clienţii, precum %i a meto$elor care pot spori ru%inea acestora' 2 investigare minuţioasă a e!perienţei fenomenologice a fiecărui client cu privire la $ialogul nostru terapeutic a permis e!plorarea tranzacţie cu tranzacţie a e%ecurilor mele $e empatizare, a percepţiilor mele eronate privin$ funcţionarea nivelurilor $e $ezvoltare %i a $e-sintonizărilor afective 3 întreruperile $e contact relaţional' +tunci c#n$ mi(am asumat responsailitatea pentru rupturile din relaţia terapeutică, terapia mea s(a focalizat pe sintonizarea cu trăirea afectivă a clientului, precum şi pe răspunsul meu la aceasta prin emoţie reciprocă ' 0mplicarea mea terapeutică constă în consistenţa, responsabilitatea %i fiabilitatea mea' Prin e!plorarea %i rezolvarea rupturilor $in relaţia terapeutică pot fi mai eficient în $escoperirea cre$inţelor bazale ale scenariului $e viaţă, cele care $etermină e!perienţele interpersonale semnificative $in viaţa clientului' "onfruntarea, accentul prea mare pus pe e!primarea intensă a emoţiilor, valorizarea e!cesivă a agresivităţii sau centrarea e!clusivă $oar pe aici %i acum, toate acestea cresc probabilitatea ca un client să trăiască e!perienţa $e a fi umilit în psi&oterapie' 4ritz Perls spunea $espre terapia sa confruntaţională că îi învaţă pe clienţi să se %teargă singuri la fun$ Perls, 19678' lterior, Gestalt terapia a fost acuzată că ar $efini comportamentele clienţilor ca false, iresponsabile sau puerile' + etic&eta sau a confrunta pe cineva, c&iar cu obiectivitate, poate con$uce la $evalorizarea %i umilirea sa' + te interesa cu a$evărat $e e!perienţa celuilalt, $e motivaţia sa, $e auto-$efinirea sa %i $e sensul acestora în comportamentul său, con$uce la minimizarea probabilităţilor $e umilire' + răspun$e empatic %i sintonic unei persoane îi permite acesteia să-%i e!prime pe $eplin sentimentele, g#n$urile, percepţiile %i talentele' 0nvestigarea, sintonizarea %i implicarea - meto$e ale unei Gestalt terapii relaţionale centrate pe contact 3 în$eamnă clientul la auto-$escoperirea semnificaţiilor ascunse %i a motivaţiei sale incon%tiente, îmbogăţin$ un contact interpersonal care valorizează integritatea %i sentimentul $e sine *rsine, 19958' Perspectivele Gestalt terapiei
n literatura $e specialitate a Gestalt terapiei, fenomenul $e ru%ine a beneficiat $e puţină atenţie, at#t ca subiect teoretic, c#t %i ca arie $e preocupare terapeutică' ;ontef $escrie perspectiva Gestalt terapiei asupra ru%inii %i utilizarea abor$ării $ialogice în psi&oterapie 199<8' *vans postulează că Gestalt terapia ru%inii reparară rupturile $e relaţie 199=8' (escrierea $e către >&eeler 19918 a unui caz clinic i$entifică semnificaţia ru%inii' +lcătuirea $e către )ee %i >&eeler a unei colecţii $e articole $e Gestalt terapie, *he +oice of &hame 19968, oferă un spectru $e înţelegere larg cu privire la psi&oterapia ru%inii' )?nne @acobs 19968 $escrie rolul ru%inii %i autojustificării ca apărări împotriva ru%inii, at#t pentru client, c#t %i pentru terapeut, $eoarece acestea apar $eopotrivă în $ialogul terapeutic' Aema autojustificării nu a beneficiat însă $e nici un fel $e atenţie, nici $e or$in teoretic, nici meto$ologic' Practica clinică %i $ezvoltarea teoretică se susţin reciproc în procesul lor $e evoluţie' 0ntervenţiile clinice centrate pe utilizarea respectului ;ontef, 199<8, $ialogului terapeutic în relaţia de(la(suflet(la( suflet Buber, 197CD @acobs, 19968, investigării, sintonizării %i implicării *rsine, 199
British Gestalt Journal ,
1995, vol. 4, No. 2, pag. 108 - 117– traducere orin !urcan
3
pier$erea contactului în relaţie' +t#t ru%inea ar&aică nerezolvată, c#t %i ru%inea introiectată, amplifică suferinţa la orice critică actuală, a$ăug#n$ o to!icitate care încarcă umilinţa curentă cu ru%ine invali$antă sau autojustificare $efensivă' Ruşinea: o clarificare teoretică
"oncepţia mea asupra unei teorii a Gestalt terapiei privin$ ru%inea %i autojustificarea impune ca fenomenul să fie integrat într-o teorie a contactului, a formării %i fi!ării Gestalt-ului' Pentru a ajunge la o înţelegere a mo$ului în care se manifestă fenomenele $e ru%ine %i autojustificare este necesar să se utilizeze conceptele $e d , 'go %i personalitate ca funcţii ale sinelui, precum %i conceptele aferente întreruperilor $e contact, în mo$ special introiecţia, retrogresiunea %i confluenţa, $e%i este recunoscut faptul că prin ru%ine %i autojustificare sunt activate multe alte întreruperi $e contact, at#t interne c#t %i e!terne Perls, Eefferline %i Goo$man, 19518' n ve$erea fun$amentării unei teorii a Gestalt terapiei care să $escrie fenomenele $e ru%ine %i autojustificare, noţiunile $e umilire %i tranzacţii umilitoare sunt utilizate aici cu referire la interacţiunile $intre oameni în situaţiile în care cineva $egra$ează, critică, etic&etează sau ignoră pe altcineva' Foţiunile $e ru%ine %i autojustificare sunt folosite cu referire la $inamica intrapsi&ică apărută la o persoană, $inamică ce poate consta $in introiecţii, confluenţe %isau sisteme $e apărare ar&aice, fi!ate 3 retrogresiunea, $eformarea, proiecţia etc' u%inea $evenită fi!aţie reprezintă conflictul intrapsi&ic $intre introiecţia $ominantă a unei persoane %i fi!aţia unui mecanism $e apărare confluent ar&aic: un copil care t#nje%te $upă relaţionare' 4i!aţia se referă la un mo$el relativ $urabil $e organizare a emoţiilor, comportamentului %i cogniţiei $intr-un sta$iu timpuriu $e $ezvoltare, care persistă %i poate $omina viaţa ulterioară' +părările fi!ate, care menţin lipsa $e contact $eplin %i care interferează cu e!perienţele ar&aice, trebuiesc integrate într-un sentiment $e sine aici %i acum, în $eplin contact *rsine %i .oursun$, 19HH8' u%inea este un proces $e auto-protecţie utilizat pentru a evita emoţiile rezultate în urma umilirii %i vulnerabilităţii faţă $e o pier$ere a relaţiei-în-contact cu o altă persoană' "#n$ copiii sau c&iar a$ulţii sunt criticaţi, $evalorizaţi sau umiliţi $e alţii semnificativi, nevoia $e contact interpersonal %i vulnerabilitatea lor faţă $e eventualitatea pier$erii relaţiei pot pro$uce un efect $efensiv $e auto-protecţie %i confluenţa cu etic&etările $evalorizante impuse 3 a$ică ru%ine' u%inea este un proces comple! care implică: un sentiment $e sine $iminuat %i o scă$ere a valorii $e sine, în confluenţă cu umilirea e!ternă %isau criticile introiectate anteriorD o inversiune $efensivă a tristeţii %i fricii %i o negare %i o retrogresiune a furiei' u%inea implică o negare %i retrogresiune a furiei menite să a menţină aparenţa $e menţinere a relaţiei cu persoana angajată în tranzacţii umilitoare' Atunci c$nd furia este reprimată şi retrogresionată se pierde un aspect valoros al sinelui 3 nevoia $e a fi luat în serios, $e a fi respectat %i $e a avea impact asupra celuilalt' Ialoarea $e sine este astfel $iminuată, $eoarece at#t funcţia d -ului, c#t %i cea a 'go-ului sunt întrerupte' u%inea implică, $e asemenea, o inversiune a emoţiilor $e tristeţe %i teamă: tristeţea $e a nu fi acceptat ca in$ivi$, cu propriile impulsuri, $orinţe, nevoi, sentimente %i comportamente, precum %i teama $e aban$on în relaţie $in cauza acestora' Aeama %i pier$erea unui aspect al sinelui negarea %i retrogresiunea furiei8 alimentează ten$inţa spre conformare 3 o scă$ere a stimei $e sine care permite conformarea la critici %isau umilire' "onfluenţa cu umilirea, inversiunea fricii sau tristeţii %i negarea furiei pro$uce sentimentul $e ru%ine %i în$oială, $escris $e *rison 195C8' Jcriin$ $intr-o perspectivă feministă asupra terapiei relaţionale, .iller 19H78 %i @or$an 19H98 vali$ează această e!plicaţie, corel#n$ ru%inea cu pier$erea $e contact uman' u%inea este, înainte $e toate, o senzaţie profun$ă $e a fi lipsit $e valoare în relaţie %i $e a fi ne$emn $e iubire, senzaţie $ublată în egală măsură $e con%tienţa unei imense $orinţe $e contact relaţional' (eoarece ru%inea implică o astfel $e con%tiinţă $e sine e!tremă, ea semnalează toto$ată o puternică $orinţă $e relaţionare' @or$an, 19H9, p' 68 Articol apărut în
British Gestalt Journal ,
1995, vol. 4, No. 2, pag. 108 - 117– traducere orin !urcan
4
Kaufman afirmă $e asemenea că ru%inea reflectă nevoia $e relaţie' n nucleul ru%inii e!istă o $orinţă ambivalentă $e comuniune cu cel care ne-a ru%inat 19H9, p' 198' u%inea este o e!presie a speranţei incon%tiente că celelalt î%i va asuma responsabilitatea $e a repara ruptura $in relaţie' Aomins 196<8 a afirmat că ru%inea este emoţia prezentă în situaţii $e pier$ere a $emnităţii, înfr#ngere, păcat sau alienare' *l a sugerat faptul că ru%inea se $iferenţiază prin funcţia %i natura sa $e celelalte opt emoţii $in sc&ema sa teoretică' u%inea, $upă Aomins, Fat&anson, 199L8 serve%te ca generator sau frenator al altor emoţii 3 un fel $e scut $efensiv pentru interese %i bucurii' 0$eile lui Aomins confirmă observaţiile lui 4raiberg 19H<8 cu privire la formarea mecanismelor $e apărare la copii' +utoarea a $escris procesul $e transformare a afectului p' 718, prin care un afect este înlocuit sau transpus în altul atunci c#n$ afectul iniţial e%uează în realizarea contactului necesar $intre copil %i a$ultul care îl îngrije%te, uneori încă $e la v#rsta $e nouă luni ' +tunci c#n$ copilul este umilit, teama $e pier$ere a relaţiei %i tristeţea sa $e a nu fi acceptat sunt transpuse în emoţia $e ru%ine' u%inea este alcătuită $in tristeţe %i teamă, $in negarea %i retrogresiunea furiei, precum %i $intr-o imagine $e sine scăzută 3 confluentă cu umilinţa' "onfluenţa cu umilinţa asigură o aparentă continuare a relaţiei %i, para$o!al, se constituie toto$ată într-o apărare' +ceastă $evalorizare autoprotectivă este observabilă la animalele sălbatice, în situaţiile c#n$ un animal se gu$ură în prezenţa altuia mai puternic pentru a preveni un atac %i a garanta acceptarea' *ste un act autoprotectiv ca cineva să-%i coboare statutul pentru a stopa agresiunea atunci c#n$ poate apărea o luptă pentru supremaţie' 0maginea $e sine scăzută %i autocritica, ca aspecte ale ru%inii, $iminuează $urerea pricinuită $e ruptură, menţin#n$ $eopotrivă aparenţa $e relaţie' 4raza frecvent citată a antrenorului $e bo! )ove%te primul $escrie funcţia imaginii $e sine scăzute %i a autocriticii ca mecanism $e apărare împotriva posibilei umiliri $e către alţii' n acest caz, prima lovitură este $ată propriului sine, sub forma auto$evalorizării' Fantasma defensivă
n procesul lor normal $e $ezvoltare, copiii mici folosesc a$esea fantasma ca mo$alitate $e a obţine control, structură, îngrijire sau orice altceva care a fost trăit ca lipsă ori ina$ecvare' 4uncţia fantasmei poate fi aceea $e a structura comportamentul ca protecţie faţă $e anumite consecinţe sau $e a oferi $ragoste %i îngrijire atunci c#n$ a$ulţii îngrijitori reali sunt reci, absenţi sau abuzivi' 4antasma serve%te ca tampon între figurile parentale reale %i $orinţele, nevoile sau sentimentele copilului' n familiile ori situaţiile în care pentru a supravieţui sau a fi acceptat a fost necesară negarea con%tientizării nevoilor, sentimentelor %i amintirilor, fantasmele auto-create pot $eveni fi!aţii, care răm#n neintegrate pe parcursul învăţării $in sta$iile ulterioare $e $ezvoltare' "u timpul, fantasma funcţionează ca o inversare a agresiunii 4raiberg, 19H<, p' 7<8: critica, $evalorizarea %i umilinţa la care a fost supus copilul sunt amplificate %i întoarse împotriva sinelui sub forma auto-criticii sau auto-înjosirii retrogresiune8' +stfel $e fantasme bazate pe ru%ine servesc la menţinerea iluziei unui ata%ament $e o relaţie grijulie, c#n$ $e fapt relaţia reală a fost ruptă prin acţiuni $e umilire întrerupere a funcţiei 'go-ului8' .ulţi clienţi relatează o ru%ine persistentă însoţită $e auto-critică $egra$antă' *i î%i imaginează în mo$ repetat e%ecuri umilitoare în $omeniul performanţei sau al relaţiilor' Prin fantasmă ei amplifică astfel confluenţa cu critica introiectată %i umilirea, apăr#n$u-se toto$ată împotriva reamintirii tristeţii originare $e a nu fi acceptat ca in$ivi$ %i a angoasei $e aban$on $in cauza a ceea ce este ca in$ivi$' "#n$ amintirile cu încărcătură emoţională ale umilinţelor traumatice timpurii sunt reprimate $efensiv, acestea pot reapărea în con%tiinţă sub forma unor fantasme ale e%ecurilor viitoare sau a unor perspective $e $egra$are, care sunt $e fapt retrospectiveM +uto-critica %i fantasma e%ecului umilitor $eservesc $ouă funcţii suplimentare: $e a menţine negarea furiei întrerupere a funcţiei d -ului8 %i $e a proteja împotriva %ocului la posibilele critici viitoare %i al $egra$ării întrerupere a contactului într-un sta$iu $e pre-contact8' Autojustificarea: o dublă apărare
+utojustificarea $eserve%te o funcţie c&iar mai elaborată $ec#t aspectele $efensive ale ru%inii' +utojustificarea este o fantasmă auto-creată manifestată ocazional în tranzacţiile e!plicite8, cu rol $e Articol apărut în
British Gestalt Journal ,
1995, vol. 4, No. 2, pag. 108 - 117– traducere orin !urcan
5
apărare împotriva $urerii ruperii relaţiei, care furnizează toto$ată un pseu$o-triumf asupra umilinţei %i o inflaţie a stimei $e sine' n timp ce ru%inea %i fantasmele auto-critice lasă persoanei sentimentul $e $evalorizare %i $orul $upă o reparare a relaţiei, fantasmele auto-justificatoare sunt o încercare $isperată $e a scăpa $e umilinţă %i a se elibera $e ru%ine prin justificare' +utojustificarea este: 1' o apărare împotriva tristeţii %i fricii $e umilireD L' o e!presie a nevoii $e impact, $e a fi luat în serios %i respectat o rela!are parţială a m#niei negate %i retrogresionate8D <' o apărare împotriva con%tientizării nevoii ca celălalt să repare ruptura $in relaţie' Persoana se valorizează fantasmatic pe sine, a$esea prin atribuirea e!ternă a vinovăţiei %i anularea con%tienţei nevoii $e celălalt' n acest fel, propriul sine este perceput ca superior' (upă cum a arătat +lfre$ +$ler, fantasma $e superioritate apără împotriva amintirilor umilitoare +nsbac&er %i +nsbac&er, 19568 %i proiectează în e!terior ru%inea' n e!emplu $e caz clinic poate ilustra această concepţie' obert, un bărbat $e <9 $e ani, căsătorit, tată a $oi copii, a făcut terapie $e grup timp $e $oi ani %i jumătate' obert poveste%te că, în timp ce con$ucea către serviciu, avea frecvent fantasme în care se certa cu colegii $e muncă sau cu %eful $epartamentului' +$ăuga a$esea acestor fantasme un $iscurs imaginar lung, bine articulat, ţinut în faţa consiliului $e a$ministraţie' n aceste $ispute fantasmatice, obert evi$enţia erorile altora, arăta c#t $e gre%ite erau criticile la a$resa lui %i, cel mai important, cum alţii au făcut gre%eli pe care el nu le-ar fi făcut nicio$ată' n fantasma lui obert, consiliul $e a$ministraţie era impresionat emoţional $e argumentele lui elocvente %i convingătoare' *l era e!onerat $e orice critică, în timp ce ceilalţi erau blamaţi at#t pentru faptul că l-au criticat, c#t %i pentru e%ecurile lor' +ceste fantasme obsesive erau a$esea generate $e anumite critici la locul $e muncă, urmate $e absenţa oportunităţilor $e a se e!plica' +bsenţa unui $ialog permanent cu oamenii părea să-l propulseze către această fantasmă obsesivă, prin care putea să se contrazică cu ceilalţi în faţa unui public care, în final, era $e acor$ că obert fusese corect %i c&iar avea $reptate' +ceste fantasme obsesive s-au $iminuat treptat, încet#n$ în cele $in urmă $upă ce am e!plorat împreună umilinţele pe care le-a trăit în mo$ repetat în %coala elementară, în perioa$a în care manifesta un $efect $e vorbire' +t#t profesorii c#t %i ceilalţi copii au făcut atunci &az $e $izabilitatea sa' (e%i în psi&oterapie nu %i-a putut aminti nici o situaţie concretă $e zeflemea sau batjocură, %tia că ei l-au ri$iculizat' + avut în permanenţă senzaţia că reacţia lor implica mesajul "eva este în neregulă cu tine' (e-a lungul anilor a lucrat cu migală pentru îmbunătăţirea $iscursul său, %i-a biruit $izabilitatea %i, în cele $in urmă, %i-a $ezvoltat o $icţie impecabilă' "u toate acestea, în cei patru ani $e %coală elementară, a fost supus la umilinţe $in partea celorlalţi copii %i a profesorilor' n confluenţă cu comportamentul umilitor al profesorilor %i colegilor, el a a$optat cre$inţa $e scenariu $e viaţă "eva e în neregulă cu mine, ca o e!plicaţie a lipsei prieteniilor apropiate cu alţi copii %i a $orinţei sale $e aprobare $in partea profesorilor' .ai mult, s-a apărat împotriva con%tientizării cre$inţei $e scenariu $e viaţă prin perfecţionarea $iscursului său' Fu a contat c#t $e perfect a $evenit acest $iscurs în viaţa $e a$ultD ori $e c#te ori cineva l-a criticat a trebuit să asculte cu atenţie observaţiile lor' +ctualele critici activau amintirile emoţionale ale umilinţelor trecute, în timp ce criticile introiectate influenţau intrapsi&ic ru%inea fi!ată ar&aic, potenţ#n$ astfel criticile curente' Pentru confortul său, pe $rumul spre locul $e muncă, el se apăra obsesiv $in remarcile colegilor sau ale %efului, $orin$u-%i ca cineva consiliul $e a$ministraţie8 să-i spună că are $reptate' n cazul lui obert, procesul $efensiv $e negare %i retrogresiune a furiei, confluenţa cu critica originară, inversiunea afectului %i fantasma au $evenit fi!aţii, ca orice procese $e apărare cărora nu li se răspun$e $e la început cu o relaţie empatică %i sintonizată afectiv *rsine, 199<8' espectul pentru stilul său $e relaţionare, precum %i investigarea bl#n$ă, sinceră, a vieţii sale, au făcut posibil ca obert să înceapă să $ezvăluie prezenţa fantasmelor sale obsesive' 4antasmele autojustificatoare l-au apărat împotriva $orinţei naturale $e relaţie-în-contact %i a nevoii lui ca ceilalţi să repare relaţia ruptă' Prin sintonizare afectivă %i tranzacţii empatice el a fost capabil să e!perimenteze ru%inea originară - tristeţea, teama, furia %i confluenţa ca răspunsuri la umilinţe' +tunci c#n$ %i-a e!primat tristeţea %i teama faţă $e Articol apărut în
British Gestalt Journal ,
1995, vol. 4, No. 2, pag. 108 - 117– traducere orin !urcan
6
pier$erea contactului $in relaţiile sale cu profesorii %i cu ceilalţi copii, el %i-a re$escoperit $orinţa $e a fi conectat cu ceilalţi funcţia d -ului8' 0ar fantasmele $efensive au încetat' 0mplicarea tan$ră a terapeutului %i a celorlalţi membri ai grupului a permis ca obert să trăiască nevoia lui $e contact emoţional $eplin ca fiin$ una naturală %i $ezirabilă' Scenariul de viaţă
"onceptele centrale ale Gestalt terapiei 3 contactul, întreruperile $e contact intern %i e!tern, precum %i $ialogul terapeutic N$e-la-suflet-la-sufletN 3 constituie baza unei psi&oterapii orientate pe contact-înrelaţie' n psi&oterapia ru%inii %i autojustificării, ca în cazul multor altor tulburări psi&ologice cu originea în rupturile $e relaţie, terapia î%i poate cre%te efectele $acă psi&oterapeutul $ispune $e o consistentă %i coerentă bază teoretică centrată pe relaţie, în ve$erea stabilirii planului $e tratament %i a intervenţiilor clinice ulterioare' n $ezbaterile sale teoretice, $ar %i în scris, 4re$eric Perls a folosit conceptul $e scenariu $e viaţă 1967, 197<8' *l s-a concentrat asupra structurii %i reorganizării scenariului $e viaţă, precum %i asupra mo$alităţilor prin care in$ivizii utilizează alte persoane pentru a-%i consoli$a scenariul iniţial' Jcenariul $e viaţă este un concept cuprinzător care $escrie Gestalt-urile fi!ate la o v#rstă timpurie aşa cum sunt ele trăite peste ani *rsine, 19798' Jcenariul $e viaţă este format $in introiecţii %i reacţii $efensive formate sub presiunea e%ecurilor în relaţiile suportive $e contact $eplin' Fevoia $e contact %i sentimentele corespon$ente $e absenţă a relaţiei sunt negate %i suprimate' 0ntroiecţiile %isau reacţiile $efensive fi!ate, concluziile %i $eciziile care formează baza scenariului $e viaţă *rsine, 19HC8 sunt organizate cognitiv sub forma cre$inţelor $e scenariuN *rsine %i Oalcman, 1979D *rsine %i .oursun$, 19HH8' n încercarea copilului $e a $a sens lipsei $e contact-în-relaţie pe care o trăie%te, el se confruntă cu răspunsul la întrebarea: "e poate face o persoană ca mine într-o lume ca aceasta cu oameni ca tine/ +tunci c#n$ copilul se află sub presiunea lipsei $e relaţie-în-contact, cea care îi poate recunoa%te, vali$a sau împlini nevoile, fiecăreia $intre cele trei părţi ale aceastei întrebari i se poate răspun$e cu o reacţie $efensivă %isau cu i$entificarea $efensivă incon%tientă cu celălalt, ceea ce constituie o introiecţie' (acă introiecţiile, concluziile %i $eciziile $efensive nu primesc răspuns $e la o o persoană empatică, în $eplin contact, acestea $evin frecvent, în încercarea copilului $e a realiza un auto-suport, cre$inţe fi!ate $espre sine, ceilalţi %i calitatea vieţii 3 fun$amentul scenariului $e viaţă' +ceste cre$inţe $e scenariu funcţionează ca o apărare cognitivă împotriva con%tientizării sentimentelor %i nevoilor $e contact-în-relaţie, cărora nu li s-a răspuns a$ecvat în momentul în care s-au format aceste cre$inţe' Prezenţa cre$inţelor $e scenariu in$ică o apărare permanentă împotriva con%tientizării nevoilor $e contact-în-relaţie %i a amintirii complete a rupturilor $e relaţie - un Gestalt ar&aic fi!at' n cazul lui obert, în timpul anilor $e %coală elementară el a a$optat cre$inţa $e scenariu "eva e în neregulă cu mine ca o confluenţă cu umilirea $e către copii %i profesori, precum %i ca o pseu$o-satisfacere a nevoii sale $e a fi acceptat $e către ace%tia' Fucleul ru%inii lui obert este alcătuit $in inversiunea $efensivă a sentimentelor $e tristeţe %i teamă, negarea %i retrogresiunea furiei $e a nu fi tratat cu respect %i un sentiment $e sine $iminuat, $evenit fi!aţie, aflat în confluenţă cu critica introiectată' +tunci c#n$ $urerea $e a nu fi acceptat ca in$ivi$ $evine prea mare, ca în cazul lui obert, poate fi utilizată o fantasmă $efensivă autojustificativă pentru negarea nevoii $e relaţie, care e!primă simultan furia anterioară negată %i retrogresionată, nevoia $e impact %i $orinţa $e a fi tratat cu respect' (in perspectiva teoriei scenariului $e viaţă, ru%inea implică cre$inţa bazală $e scenariu "eva e în neregulă cu mine, care serve%te ca o apărare cognitivă împotriva con%tientizării nevoii $e relaţie %i a sentimentelor $e tristeţe %i teamă prezente în timpul e!perienţelor umilitoare' +tunci c#n$ cre$inţa $e scenariu "eva e în neregulă cu mine este operaţională, comportamentele e!plicite ale scenariului $e viaţă sunt frecvent cele in&ibate sau ina$ecvate: timi$itatea, lipsa $e contact vizual în conversaţie, absenţa auto-e!primării, e!primarea $iminuată a $orinţelor sau nevoilor naturale, precum %i orice in&ibare a e!primării naturale $e sine care poate face obiectul criticii' 4antasmele pot inclu$e anticiparea ina$ecvării, e%ecurile $e performanţă sau criticile care con$uc la o consoli$are a cre$inţei $e scenariu "eva este în neregulă cu mineMN' +lte fantasme pot implica o Articol apărut în
British Gestalt Journal ,
1995, vol. 4, No. 2, pag. 108 - 117– traducere orin !urcan
7
reamintire $ureroasă a evenimentelor care au avut loc, precum %i remo$elarea amintirii astfel înc#t aceasta să consoli$eze cre$inţele $e scenariu' n unele cazuri, cre$inţa $e scenariu se manifestă prin unele restricţii fiziologice cum ar fi $urerile $e cap, tensiunile în stomac sau alte senzaţii $e $isconfort fizic care îl împie$ică pe in$ivi$ să se comporte într-o manieră ce ar putea atrage comentarii umilitoare $in partea celorlalţi, furniz#n$ toto$ată $ovezi interne că "eva e în neregulă cu mine' +$esea, amintiri vec&i ale unor e!perienţe umilitoare sunt rec&emate $in memorie în mo$ repetat pentru a menţine &omeostazia Perls, 197<8 cu cre$inţele $e scenariu %i negarea nevoilor sau sentimentelor originare' Aotu%i, prin in&ibarea sinelui sau fantasmele auto-critice, nevoia $e contact-în-relaţie răm#ne un fel $e speranţă incon%tientă $e restabilire a relaţiei $e contact $eplin %i $e acceptare $eplină $e către celălalt' *ste ca %i cum in$ivi$ul le-ar spune celor care l-au ri$iculizat (acă voi $eveni ceea ce spuneţi că a% fi, atunci mă veţi iubi/' obert, ca e!emplu $e $inamică a unei $uble apărări prin autojustificare, a intrat în terapie neav#n$ cuno%tinţă $e vreo speranţă sau nevoie relaţională' Jcenariul său $e viaţă s-a manifestat, se pare, într-un sens contrar cre$inţei $e scenariu: el %i-a perfecţionat $iscursul %i comportamentul astfel înc#t să nu mai e!iste $ovezi e!terne că "eva e în neregulă cu mine' 4antasmele sale au fost autojustificatoare, concentrate pe ceea ce era în neregulă cu ceilalţi' Aotu%i, a rămas &ipersensibil la critică, păstr#n$ nostalgia $upă cineva cu autoritate care să-i spună că este 2K' "eva e !n nereulă cu mine"
ntărirea negativă agregată %i continuă a cre$inţei $e scenariu "eva este în neregulă cu mine prezintă pentru terapeut provocări comple!e, unice, specifice psi&oterapiei ru%inii %i autojustificării' n multe cazuri clinice, această cre$inţă specifică $e scenariu este infle!ibilă la meto$ele utilizate frecvent $e Gestalt terapie, cum sunt te&nica scaunului gol, confruntarea, înt#lnirea agresivă sau accentul pe autosuport %i auto-responsabilitate' 4iecare $intre aceste seturi $e meto$e $etermină $oar sc&imbarea parţială sau temporară a frecvenţei %i intensitatăţii comple!elor cre$inţe $e scenariu ce alcătuiesc nucleul ru%inii %i autojustificării' (e fapt, utilizarea prea frecventă a acestor meto$e comunică i$eea $e "eva este în neregulă cu tine, care poate servi mai apoi la consoli$area acestei cre$inţe $e scenariu, la încurajarea negării nevoii $e contact-în-relaţie %i, prin urmare, la cre%terea ru%inii sau autojustificării' Prin utilizarea meto$elor care favorizează respectul *rsine %i .oursun$, 19HH8, $ialogul terapeutic ;ontef, 199
British Gestalt Journal ,
1995, vol. 4, No. 2, pag. 108 - 117– traducere orin !urcan
8
intrapsi&ice este acela $e a menţine senzaţia $e ata%ament în relaţie pe seama pier$erii vitalităţii naturale %i a spontaneităţii întrerupere a funcţiei d -ului8' "#n$ se confruntă cu sarcini imposibile, copiii concluzionează a$esea că "eva e în neregulă cu mine' Prin această concluzie, ei se pot apăra împotriva $isconfortului neîmplinirii nevoilor $e contact %i menţine astfel o pseu$o-aparenţă $e relaţie' 4amiliile $ezorganizate prezintă a$esea solicitări imposibile copiilor' *ste imposibil, $e e!emplu, ca un copil să î%i împie$ice părintele alcoolic să se îmbete, un bebelu% să acţioneze ca un terapeut $e cuplu sau un copil $e %coală elementară să vin$ece $epresia' *ste imposibil pentru un copil să-%i sc&imbe se!ul pentru a satisface $orinţa părintelui său $e a-%i ve$ea visul împlinit' 4iecare $intre aceste e!emple reprezintă o inversiune a responsabilităţii a$ultului care ar trebui să se îngrijească $e bunăstarea copilului %i o pier$ere $e contact în relaţie' +lte rupturi suplimentare în relaţie pot fi trăite ca e!perienţe $e tipul este vina mea, menite să împie$ice con%tientizarea nevoilor %i sentimentelor ivite atunci c#n$ bunăstarea copilului nu a fost asigurată întreruperi ale funcţiilor d -ului %i 'go-ului8' "re$inţa $e scenariu "eva e în neregulă cu mine poate lua na%tere în al treilea mo$ ca o reacţie $efensivă menită să asigure control %i speranţă - speranţa la o relaţie interpersonală continuă, în contact $eplin' "#n$ relaţiile $e familie sunt $isfunctionale, un copil t#njin$ $upă contact-în-relaţie î%i poate imagina că problemele a$ultului care îl îngrije%te sunt $in vina sa' )-am făcut pe tata să se îmbete, +m făcut-o pe mama să fie $eprimată sau *u am provocat abuzul se!ual ''' a%a că trebuie să fie ceva in neregulă cu mineM' )u#n$ vinovăţia asupra sa, copilul este nu $oar sursa problemelor, $ar î%i poate imagina, $e asemenea, că $eţine controlul rezolvării problemelor familiei: Ioi fi un copil bun, .ă voi grăbi %i voi cre%te mare, Pot merge la terapie să mă vin$ec sau (acă lucrurile ajung foarte rău mă pot sinuci$e, $eoarece totul este $oar $in vina mea' 4uncţia unor astfel $e reacţii este aceea $e a crea speranţa iluzorie a împlinirii nevoilor unor a$ulţi îngrijitori, menită să apere împotriva con%tientizării neîmplinirii nevoilor proprii $in ca$rul relaţiilor primare' +$ulţii îngrijitori sunt percepuţi ca buni %i iubitori, iar orice ignorare, critică, bătaie sau c&iar viol se $atorează faptului că ceva e în neregulă cu mine' +ici, cre$inţa bazală $e scenariu poate funcţiona ca un control $efensiv al vulnerabilităţii în relaţie întrerupere a funcţiilor 'go-ului, d -ului %i personalităţii8' 4iecare $intre aceste trei surse $e origine ale cre$inţei bazale $e scenariu are funcţii &omeostatice specifice $e asigurare a i$entităţii, stabilităţii %i continuităţii' )a anumite persoane ar putea fi vorba $espre o singură mo$alitate prin care a luat na%tere cre$inţa $e scenariu' 4recvent, însă, cre$inţele bazale $e scenariu au mai mult $e o sursă $e origine, funcţii intrapsi&ice multiple %i întreruperi multiple ale funcţiilor sinelui' 2rice combinaţie a acestor trei reacţii $efensive apărute sub presiune cre%te comple!itatea funcţiilor' "re$inţa bazală $e scenariu "eva e în neregulă cu mine este a$esea agregată prin aceste funcţii multiple' ntr-o Gestalt terapie $e profunzime este esenţial să fie evaluate originile %i funcţiile intrapsi&ice ale cre$inţei $e scenariu %i valorificată semnificaţia mo$ului în care aceste funcţii multiple îl ajută pe client să-%i menţină &omeostazia psi&ologică Perls, 197<8' Psi&oterapia ru%inii %i autojustificării este at#t $e comple!ă $atorită întăririi multiple, agregate %i continue a funcţiilor intrapsi&ice' Prin limitarea la i$entificarea %i confruntarea cu cre$inţa $e scenariu sau aplicarea unor meto$e $e lucru cu scaunul gol, $e e!primare emoţională sau $e auto-ajutor premature, se scapă $in ve$ere rolul funcţiilor psi&ologice în formarea %i menţinerea cre$inţei $e scenariu' +stfel $e eforturi con$uc la cre%terea în intensitate a funcţiilor intrapsi&ice, ceea ce face %i mai puţin fle!ibil nucleul fi!at al scenariului $e viaţă' (e aceea este nevoie $e o investigare respectuoasă %i răb$ătoare a e!perienţei fenomenologice a clientului, pentru a înţelege combinaţia unică a funcţiilor intrapsi&ice, &omeostatice, ale sinelui său' evine în sarcina Gestalt terapeutului orientat pe relaţie să stabilească implicarea %i sintonizarea cu emoţiile %i nivelul $e $ezvoltare al clientului, care asigură transferul funcţiilor intrapsi&ice $efensive în relaţia terapeutică' (atorită coerenţei, fiabilităţii %i relaţiei-în-contact a terapeutului, clientul î%i poate rela!a procesele $efensive $e întrerupere a contactului %i integra Gestalt-urile fi!ate ar&aic, introiecţiile, precum %i funcţiile sinelui 3 a d -ului, a 'go-ului %i a personalităţii' 4uncţiile psi&ologice ale i$entităţii, stabilităţii %i continuităţii sunt astfel asigurate prin contact, într-o relaţie interpersonală, pierz#n$u-%i rolul auto-protectiv'
Articol apărut în
British Gestalt Journal ,
1995, vol. 4, No. 2, pag. 108 - 117– traducere orin !urcan
9
Ruşinea ca introiecţie
+tunci c#n$ cre$inţele bazale, fi!ate, ale scenariului se formează ca $ecizii $e conformare, concluzii răspunz#n$ la solicitări imposibile, reacţii $efensive $e speranţă %i control sau orice combinaţie a celor trei, cel mai probabil este vorba $espre lipsuri în îngrijire, în înţelegere sau în relaţiile $e comunicare' "#n$ apare lipsa $e contact psi&ologic $eplin $intre copil %i a$ulţii responsabili $e bunăstarea sa, este utilizat frecvent mecanismul $e apărare al introiecţiei' Prin interme$iul i$entificării $efensive incon%tiente care constituie introiecţia, cre$inţele, atitu$inile, sentimentele, motivaţiile, comportamentele %i mecanismele $e apărare ale persoanei $e care este $epen$ent copilul sunt încorporate în *ul acestuia ca o stare fragmentată, e!teropsi&ică *rsine %i .oursun$, 19-HH8' 4uncţia introiecţiei este $e a re$uce conflictul e!tern $intre copil %i persoana $e care acesta $epin$e pentru împlinirea nevoilor' "elălalt semnificativ este făcut parte a sinelui, iar conflictul rezultat $in lipsa $e împlinire a nevoilor este internalizat, conflictul put#n$ fi astfel aparent mai u%or $e gestionat )' Perls, 1977, 197H8' "elălalt introiectat poate fi activ în tranzacţiile cu alţii pertubare a funcţiei personalităţii8, $ominant intrapsi&ic întrerupere a funcţiei d -ului8 sau trăit fenomenologic ca propriul sine întrerupere a funcţiei 'go-ului8' n in$ivi$ poate să tranzacţioneze cu membrii familiei sau cu colegii în calitate $e celălalt introiectat atunci c#n$ comunică, $e e!emplu, mesajul "eva e în neregulă cu tineM' 4uncţia unei astfel $e tranzacţii este să asigure o eliberare temporară $e critica internă a unei introiecţii %i, prin proiectarea acestei critici, să continue negarea nevoii originare $e contact-în-relaţie' "ritica internă este o repro$ucere a criticii introiectate în trecut' +ceasta perpetuează ciclul $e confluenţe cu criticile %i apărările ar&aice, fi!ate, împotriva tristeţii %i fricii' "iclul $efensiv al ru%inii funcţionează pentru a menţine iluzia ata%amentului %i loialităţii faţă $e persoana $upă care copilul a t#njit pentru o relaţie interpersonală în $eplin contact' u%inea introiectată poate fi nu $oar activă %isau $ominantă, ci poate fi, $e asemenea, trăită ca e!perienţă a propriului sine' *ste posibil să fi fost introiectată ru%inea părintelui' Prin cathe%is sau investirea energetică a introiecţiei, se ajunge la i$entificarea gre%ită a ru%inii ca aparţin#n$ sie%i' "re$inţa $e scenariu "eva e în neregulă cu mine poate aparţine, $e fapt, unui celălalt introiectat' n acest caz, ciclul ru%inii, în confluenţă cu critica, inversiunea tristeţii sau fricii, negarea sau retrogresiunea furiei %i $orul $e relaţie, aparţine $e fapt mamei sau tatălui' +utojustificarea $efensivă poate fi, $e asemenea, rezultatul unui cathe%is al introiecţiei' (e ani $e zile, Jusan suferea $e o ru%ine invali$antă legată $e senzaţia ei $e ina$ecvare $eoarece, av#n$ o mamă care era alternativ $eprimată %i furioasă, se temea că ar putea ajunge nebună ca ea într-o bună zi' 4aza iniţială a terapiei a evi$enţiat nevoile ei $e atenţie, a vali$at neglijarea emoţională $in copilărie %i a normalizat procesul $efensiv al cre$inţei "eva e în neregulă cu mine' Psi&oterapia s-a centrat apoi pe ru%inea introiectată, care aparţinuse iniţial mamei sale *rsine Q .oursun$, - 19HH8' n ca$rul unei Gestalt terapii profun$e, orientate pe contact, care a pus accentual pe investigare, sintonizare %i implicare, Jusan a trăit e!perienţa unui $ialog imaginar $intre $ouă scaune, pe unul $intre ele afl#n$u-se mama, iar pe celălalt Jusan la o v#rstă mult mai t#nără' *a a fost astfel capabilă să-%i amintească viu cum î%i $orea să preia povara mamei ei, pentru ca mama să fie eliberată astfel $e suferinţă' n ca$rul $ialogului cu $ouă scaune, ea a $escris succint procesul $e introiecţie incon%tientă astfel: Ae iubesc at#t $e mult, mamă, că voi purta eu ru%inea în locul tău' #ntervenţiile psi$oterapeutice
Psi&oterapia ru%inii %i autojustificării $ebutează prin $escoperirea $e fiecare $ată $e către terapeut a psi&o$inamicii unice a fiecărui client' 4iecare client care se confruntă cu problematica ru%inii prezintă un cluster $iferit $e comportamente, fantasme, funcţii intrapsi&ice, întreruperi $e contact, întreruperi ale sinelui %i apărări auto-protective' Perspectivele teoretice prezentate în acest articol sunt generalizări $in practica mea clinică %i integrarea mai multor concepte teoretice' olul teoriei nu este acela $e a reprezenta o $eclaraţie a ceea ce este terapia, ci mai $egrabă $e a servi ca g&i$ în procesul terapeutic $e investigare, sintonizare %i implicare' "eea ce este important este că fenomenele $e ru%ine %i autojustificare e!plicate Articol apărut în
British Gestalt Journal ,
1995, vol. 4, No. 2, pag. 108 - 117– traducere orin !urcan
10
$in perspectiva Gestalt terapiei îi pot încuraja pe Gestalt terapeuţi să e!ploreze cu fiecare client c#te o e!perienţă unică privin$ ru%inea %i să a$opte o abor$are psi&oterapeutică orientată spre relaţie' 2 investigare răb$ătoare %i respectuoasă a e!perienţei fenomenologice va oferi at#t clientului, c#t %i terapeutului, o înţelegere superioară a clientului %i a e!perienţelor la care acesta a fost supus' Pentru a fi eficient în $escoperirea %i revelarea nevoilor, sentimentelor, fantasmelor %i apărărilor, procesul $e investigare trebuie să fie sensibil la e!perienţa subiectivă a clientului %i la $inamica sa intrapsi&ică incon%tientă' 2biectivul major al unei investigări bl#n$e este auto-$escoperirea $e către client a $orului său $e relaţie, a întreruperilor $e contact at#t interne c#t %i e!terne8, precum %i a amintirilor care în trecut au trebuit e!cluse $e la con%tientizare' n obiectiv ceva mai puţin important este înţelegerea crescută a e!perienţei fenomenologice %i a funcţionării intrapsi&ice a clientului $e către psi&oterapeut' n multe cazuri, a fost important pentru clienţi să $escopere că terapeutul este sincer interesat să-i asculte %i să îi cunoască a%a cum sunt' 2 astfel $e $escoperire $espre relaţia cu psi&oterapeutul reprezintă o ju!tapunere între contactul $isponibil aici(şi(acum %i amintirea a ceea ce a lipsit c#n$va în trecut' @u!tapunerea $intre investigarea, ascultarea, respectiv sintonizarea terapeutului %i amintirea lipsei $e contact interpersonal în relaţiile semnificative anterioare poate provoca amintirea intensă, cu mare încărcătură emoţională, a nevoilor relaţionale ce nu au fost împlinite' n loc să trăiască e!perienţa acestor sentimente, clientul poate reacţiona $efensiv la contactul interpersonal oferit $e terapeut, prin frică, furie sau sporirea ru%inii' "ontrastul apărut între contactul interpersonal $isponibil cu terapeutul %i lipsa $e contact-în-relaţie $in trecut este a$esea mai mult $ec#t pot suporta clienţii, $eoarece ace%tia se pot apăra $e contactul actual pentru a evita amintirile prea încărcate emoţional *rsine, 199<8' @u!tapunerea reprezintă oportunitatea $e a con%tientiza nevoile trecute %i a vali$a că sentimentele sau stima $e sine pot fi legate $e calitatea relaţiilor cu ceilalţi semnificativi' u%inea poate reprezenta o $inamică semnificativă în majoritatea $ificultăţilor $e relaţie, incluz#n$ aici $epresia, an!ietatea, obezitatea, $epen$enţele %i manifestările caracterologice' Jintonizarea terapeutului cu ru%inea nee!primată oferă clienţilor posibilitatea $e a $ezvălui $inamica internă ale sentimentelor, fantasmelor, $orinţelor %i apărărilor lor' Jintonizarea implică sentimentul $e a fi $eplin con%tient $e nevoile lor $e $ezvoltare, $e emoţiile %i procesele lor auto-protective 3 $e a simţi inestezic %i emoţional cum este să trăie%ti cu e!perienţele lor' Jintonizarea apare o$ată cu respectarea $e către terapeut a nivelului $e $ezvoltare $e la care clientul se confruntă cu ru%inea %i absenţa oricăror etic&etări sau calificări privin$ fantasmele, motivaţiile sau comportamentul acestuia' Jintonizarea implică, $e asemenea, a transmite cu sensibilitate clientului faptul că terapeutul este con%tient $e luptele interioare ale acestuiaD că clientul nu este singur în tristeţea sa $e a nu fi fost acceptat ca in$ivi$ %i în teama sa $e pier$ere a relaţiei $atorită felului său personal $e a fi' Prin procesele terapeutice $e sintonizare %i implicare se recunoa%te $ificultatea $e a $ezvălui confuzia %i luptele interioare, se valorizează încercările $isperate $e auto-suport %i a$aptare %i se oferă toto$ată un sentiment $e prezenţă a terapeutului' *ste posibil ca unii clienţi care se confruntă cu ru%inea să nu pose$e nici e!perienţa $e a vorbi $espre nevoi %i nici un simţ al limbajului corelat cu emoţiile %i procesele lor interioare' n unele familii, a avea nevoi sau a e!prima emoţii însemna pentru copil ignorarea sau ri$iculizarea sa' (acă în ca$rul sistemului familial sau %colar au lipsit sintonizarea, confirmarea sau vali$area nevoilor %i sentimentelor, clientul nu poate avea un limbaj al relaţionării cu care să comunice $espre emoţiile sau nevoile sale Basc&, 19H5D Austin, 19H68' +$esea, în astfel $e sisteme familiale sau %colare lipse%te contactul afectiv interpersonal tranzacţia non-verbală8 prin interme$iul căruia, în ca$rul unei relaţii, e!primarea emoţiilor $e către o persoană poate stimula emoţii corespon$ente $e reciprocitate în celălalt' 'moţia este tranzacţional(relaţională în natura sa, necesit$nd o emoţie corespondentă în rezonanţă. *!primarea emoţiei $e tristeţe este menită să suscite compasiune sau potenţiale acţiuni $e compătimireD *!primarea furiei este menită să suscite emoţii legate $e atenţie, seriozitate sau responsabilitate, precum %i potenţiale acţiuni $e corectareD *!primarea fricii este menită să suscite emoţii %i acţiuni $e securizareD *!primarea bucuriei este menită să suscite emoţii $e vitalitate %i e!primare a plăcerii' +ceastă concepţie asupra emoţiei aparţine psi&ologiei interpersonale %i $omeniului abor$ării Articol apărut în
British Gestalt Journal ,
1995, vol. 4, No. 2, pag. 108 - 117– traducere orin !urcan
11
teoretice care reprezintă fun$amentul Gestalt terapiei Perls, 19==8, c&iar $acă uneori ea nu a contat prea mult în practica terapeutică' "#n$ emoţia unui in$ivi$ este primită $e un altul ca tranzacţie relaţională, acea emoţie poate fi pe $eplin e!primată' .etaforic, -in-ul unei emoţii înt#lne%te un -ang al unei emoţii reciproce ca răspuns' Jintonizarea constă în $etectarea $e către terapeut a emoţiei clientului %i, în reciprocitate, stimularea e!primării unei emoţii corespon$ente %i a unui comportament rezonant, un proces similar cu cel i$entificat $e (aniel Jtern 19H58 în interacţiunile sănătoase $intre copil %i mama sa' *moţia reciprocă a terapeutului poate fi e!primată prin recunoa%terea emoţiei clientului %i con$ucerea acesteia către vali$area faptului că ea are o funcţie în relaţia lor' *ste esenţial ca terapeutul să fie at#t con%tient $e, c#t %i sintonizat cu nivelul $e $ezvoltare utilizat $e client în e!primarea emoţiilor' "lientul poate resimţi nevoia $e a-i fi recunoscute emoţiile %i nevoile, $ar să nu pose$e limbajul social pentru a le e!prima în conversaţie' Je poate să fie nevoie ca terapeutul să-l ajute pe client în verbalizarea sentimentelor, nevoilor sau e!perienţelor sale, ca un prim pas în obţinerea $e către acesta a sentimentului $e impact în relaţie' 0mplicarea $ebutează cu angajamentul terapeutului faţă $e bunăstarea clientului %i respectul faţă $e e!perienţele sale fenomenologice' *a $ecurge $in investigarea empatică $e către terapeut a e!perienţei clientului %i se $ezvoltă prin interme$iul sintonizării terapeutului cu emoţiile clientului %i vali$ării nevoilor acestuia' 0mplicarea este rezultatul faptului că terapeutul se află în contact $eplin cu %i pentru clientul său într-un mo$ care corespun$e nivelului $e $ezvoltare la care funcţionează clientul' u%inea %i autojustificarea sunt procese $efensive prin interme$iul cărora este minimalizată valoarea persoanei, iar e!istenţa, semnificaţia, %isau solvabilitatea unei întreruperi $e relaţie sunt $istorsionate ori negate' 2 implicare a terapeutului care face uz $e confirmare, vali$are, normalizare %i prezenţă $iminuează întreruperile $e contact intern aparţin#n$ negării $efensive ce acompaniază ru%inea' Prin sensibilitate faţă $e manifestările ru%inii %i înţelegerea funcţiilor intrapsi&ice ale ru%inii %i autojustificării, psi&oterapeutul poate g&i$a clientul spre recunoa%terea %i e!primarea sentimentelor %i nevoile sale relaţionale' "onfirmarea este contrapon$erea terapeutică faţă $e minimalizarea e!istenţei unei întreruperi $e relaţie' "onfirmarea $evine internă, $izolv#n$ întreruperile $e contact intern cu emoţiile %i nevoile, atunci c#n$ ea vine $e la un altul receptiv, care cunoa%te %i comunică $espre nevoi relaţionale %i sentimente' Iali$area terapeutică este necesară atunci c#n$ ru%inea clientului, minimalizarea valorii $e sine %i fantasmele sale $efensive sunt trăite ca efecte al rupturii unor relaţii semnificative' Iali$area este legătura cognitivă $intre cauză %i efect, răspunsul terapeutic la minimalizarea semnificaţiei unei rupturi $e relaţie' Iali$area oferă clientului o valorizare superioară a e!perienţei sale fenomenologice %i, prin urmare, o cre%tere a stimei $e sine' Formalizarea constă în a $epatologiza %i a contracara minimalizarea solvabilităţii unei întreruperi $e relaţie' .ulţi clienţi, în copilăria lor, au primit mesajul "eva e în neregulă cu tine sau au concluzionat, atunci c#n$ s-au confruntat cu imposibilitatea $e a fi responsabili pentru bunăstarea părinţilor lor, că "eva e în neregulă cu mine ' +stfel, povara responsabilităţii pentru ruperea relaţiei a fost plasată fals pe copil, %i nu pe a$ultul îngrijitor' "ontrapon$erea terapeutică la minimalizarea solvabilităţii unei probleme este asumarea responsabilităţii pentru $estinul relaţiei' *ste imperativ ca terapeutul să comunice că trăirea ru%inii $e către client, autocritica sau anticiparea ri$iculizării sunt reacţii normale $e apărare la a fi umilit sau ignorat, %i nici$ecum reacţii patologice' +sumarea responsabilităţii poate începe cu o asumare activă a responsabilităţii terapeutului pentru e%ecurile $in relaţie terapeutică' "ele mai multe rupturi terapeutice apar atunci c#n$ terapeutul e%uează în a se sintoniza cu comunicarea afectivă sau non-verbală a clientului Ko&ut, 19H=8' "#n$ un client poartă responsabilitatea pentru relaţie, se continuă minimalizarea solvabilităţii, ru%inea fiin$ astfel întărită' n acest caz este necesar ca terapeutul să î%i asume responsabilitatea totală pentru că nu a înţeles e!perienţa fenomenologică a clientului, nu a luat în consi$erare propriile sale procese $efensive sau nu s-a sintonizat cu emoţiile %i nevoile clientului' Prezenţa este implicarea terapeutică ce serve%te ca o contrapon$ere la minimalizarea valorii $e sine a persoanei' Prezenţa terapeutică este asigurată prin interme$iul investigării empatice susţinute JtoloroR, Ban$sc&aft, %i +tRoo$, 19H78 %i sintonizarea coerentă cu nivelul $e $ezvoltare al emoţiilor %i nevoilor' Articol apărut în
British Gestalt Journal ,
1995, vol. 4, No. 2, pag. 108 - 117– traducere orin !urcan
12
Prezenţa implică atenţia %i răb$area terapeutului' *a comunică faptul că psi&oterapeutul este responsabil, competent %i fiabil' Prezenţa este posibilă atunci c#n$, în orice moment, comportamentul %i comunicarea terapeutului respectă %i îmbogăţe%te valoarea clientului' Prezenţa poate fi îmbunătăţită prin $orinţa terapeutului $e a se lăsa impactat $e emoţiile %i e!perienţa fenomenologică a clientului 3 $e a lua în serios e!perienţa acestuia' *ste mai mult $ec#t comunicare, este comuniune 3 contact interpersonal $eplin' 0mplicarea psi&oterapeutului, prin tranzacţii ce recunosc, vali$ează %i normalizează e!perienţa fenomenologică a clientului, este anti$otul la to!icitatea minimalizării e!istenţei, semnificaţiei sau responsabilităţii pentru rezolvarea întreruperilor $e contact-în-relaţie' Prezenţa $e încre$ere, sintonizată, a terapeutului este anti$otul la minimalizarea valorii persoanei Bergman, 1991D @or$an, 19H9D .iller, 19H7D Jurre?, 19H58' 2 psi&oterapie eficientă a ru%inii %i autojustificării necesită angajarea terapeutului într-o relaţie-încontact, un angajament $e răb$are %i înţelegerea faptului că o astfel $e terapie este comple!ă, necesit#n$ un volum mare $e timp' 0nvestigarea, sintonizarea %i implicarea reprezintă, toate, o orientare mentală, o mo$alitate $e a fi în relaţie, precum %i un set $e competenţe terapeutice' +tunci c#n$ sunt utilizate în rezonanţă cu nivelul $e $ezvoltare la care funcţionează clientul, acestea sunt meto$e $e a cultiva o relaţie grijulie %i înţelegătoare, ce permite clientului e!primarea unui sentiment $e valoare $e sine pe care este posibil să nu-l mai fi e!primat nicio$ată' 0nvestigarea, sintonizarea %i implicarea sunt prescripţii $e interacţiuni respectuoase care încurajează contactul-în-relaţie' (inamica protectivă a ru%inii %i autojustificării poate fi $ezvăluită %i $izolvată printr-o psi&oterapie orientată spre contact %i centrată pe relaţie' 2 Gestalt terapie centrată pe contact-în-relaţie poate îmbunătăţi capacitatea $e contact $eplin, intern %i e!tern, a persoanei' retrogresiune - mișcare în sens invers celui normal n't'8 cathe%is - concept psi&analitic care constă $in investirea energiei libi$inale într-o i$ee, persoană sau obiect n't'8
%otă +utorul î%i e!primă recuno%tinţa faţă $e membrii Jeminariilor $e (ezvoltare Profesională $in ca$rul 0nstitutului $e Psi&oterapie 0ntegrativă, care au împărtă%it $in e!perienţa lor %i s-au implicat profesional în elaborarea i$eilor acestui articol' 4ragmente $in acest articol au fost prezentate la simpozionul cu tema *ratamentul ruşinii $e la .inneapolis, J+, octombrie 199< %i publicate în premieră în revista *ransactional Anal-sis /ournal , vol' L=, Fo' L, aprilie 1 Dr. Richard G. Erskine, este training $irector al 0nstitutului $e Psi&oterapie 0ntegrativă $in FeR ;or' Pre$ă la FeR ;or 0nstitute for Gestalt A&erap?, 0n$ianapolis 0nstitute for Gestalt A&erap? %i J&erRoo$ Ps?c&ot&erap? Araining 0nstitute $in Fotting&am, .area Britanie' Adresă de corespondenţă) 0nstitute for 0ntegrative Ps?c&ot&erap?, 5CC *' H5t& Jtreet, FeR ;or, F; 1CCLH, 'J'+'
BIBIOGR!"IE:
+nsbac&er, E')' an$ +nsbac&er, '' 19568' *he ndividual 0s-cholog- of Alfred Adler. Basic Boos, FeR ;or' Basc&, J' 19H58' 1arcissistic &tates and the *herapeutic 0rocess. @ason +ronson, FeR ;or' Bergman, J'@' 19918' .enSs ps?c&ological $evelopment: + relational perspective' 2or3 in 0rogress, +ol 45. Jtone "enter >oring Paper Jeries, >ellesle?' Buber, .' 197C8' 1 and *hou. JcribnerSs Jons, FeR ;or' *rison, *' 195C8' Childhood and &ociet-. 2. 2. Forton, FeR ;or' *rsine, 'G' 19798' )ifescript: A&e fi!e$ gestalt ?ears later' >ors&op presente$ at t&e 4irst +nnual Gestalt A&erap? "onference, FeR ;or, FeR ;or' *rsine, ' G' 19HC8' Jcript cure: Be&avioral, intraps?c&ic an$ p&?siological' *ransactional Anal-sis /ournal, 67, 8, pp. 678(679. *rsine, 'G' 199<8' 0nTuir?, attunement, an$ involvement in t&e ps?c&ot&erap? of $issociation'
Articol apărut în
British Gestalt Journal ,
1995, vol. 4, No. 2, pag. 108 - 117– traducere orin !urcan
13
*ransactional Anal-sis /ournal, 8:, =, pp' 1H=-19C' *rsine, 'G' 19958' 0nTuir?, attunement, an$ involvement: .et&o$s of Gestalt A&erap?' >ors&op presente$ at t&e 4irst +nnual "onference of t&e +ssociation for t&e +$vancement of Gestalt A&erap?, FeR 2rleans' +vailable on au$iotape, Goo$in$ of Joun$, UJH +QB8, J?lva, F"' *rsine, 'G' an$ .oursun$, /. ;6<55= ntegrative 0s-chotherap- in Action. Jage Publications, FeRbur? Par' *rsine, 'G' an$ Arautmann, ')' 199<8' A&e process of integrative ps?c&ot&erap?' 0n B'' )oria *$'8, *he >oard?al3 0apers) &elections from the 6<<: 'astern Regional *ransactional Anal-sis Association Conference. *astern egional Aransactional +nal?sis +ssociation, +tlantic "it?' *rsine, ' an$ Oalcman, .' 19798' A&e racet s?stem: + mo$el for racet anal?sis' *ransactional Anal-sis /ournal, < , 6, pp. @6(@<. *vans, K' 199=8' Eealing s&ame: + Gestalt perspective' *ransactional Anal-sis /ournal, L=, L, pp' 1C< -1CH' 4raiberg, J' 19H<8' Pat&ological $efences in infanc?' ialogue) A /ournal of 0s-choanal-tic 0erspectives, 4all, pp' 65-75' @acobs, )' 19968' J&ame in t&e t&erapeutic $ialogue' 0n )ee, ' Q >&eeler, G' *$s'8, *he +oice of &hame) &ilence and Connection in 0s-chotherap-. @osse?-Bass Publis&ers, Jan 4rancisco' @or$an, @'I' 19H98' Relational development) *herapeutic implications of empath- and shame. >or in Progress, Fo' <9' Jtone "enter >oring Paper Jeries, >ellesle?' Kaufman, G' 19H98' *he 0s-cholog- of &hame. Jpringer, FeR ;or' )ee, ' an$ >&eeler, G' 19968' *he +oice o &hame) of &ilence and Connection in 0s-chotherap-. /osse-( >ass Publis&ers, Jan 4rancisco' .iller, @'B' 19H78' *o?ard a 1e? 0s-cholog- of 2omen Ln$ e$'8' Beacon, Boston' Fat&anson, (' 199L8' &hame and 0ride) Affect, &e% and the >irth of the &elf >' >' Forton, FeR ;or' Perls, 4' 19==8' 'go, Bunger and Aggression) A Revision of reudDs *heor- and #ethod. A&e Kno! Publis&ing "o', (urban, Jout& +frica' Perls, 4' 19678' Gestalt A&erap?: Eere an$ FoR' >ors&op Jeptember8, "&icago' Perls, 4' ;6or in Progress, Fo' 1<' Jtone "enter >oring Paper Jeries, >ellesle?' Aomins, J' 196L8' Affect, imager-, consciousness. *he Positive +ffects Iol' 18' Jpringer, FeR ;or' Aomins, J' 196<8' +ffect, imager?, consciousness. *he 1egative +ffects Iol' L8' Jpringer, FeR ;or' Austin, 4' 19H68' Autistic >arriers in 1eurotic 0atients. Karnac Boos, )on$on' >&eeler, G' ;6<<6=. estalt Reconsidered) A 1e?
Articol apărut în
British Gestalt Journal ,
1995, vol. 4, No. 2, pag. 108 - 117– traducere orin !urcan
