Turismul a devenit de-a lungul timpului, o activitate complexa,cu multiple forme de manifestare si o dezvoltare permanent ascendenta .El se numara printre cele cateva fenomene care s-au impus in mod evident in epoca contemporana. In prima jumatate a secolului al XIX-lea, XIX-lea, turismul era considerat considerat ca fiind sinonim sinonim cu calatoria.O definitie definitie mai expresiva expresiva era formulata formulata in anul 19! de "eville "eville # $izerolle $izerolle care spunea spunea ca % turismul turismul este ansam&lul activitatilor nonlucrative ale omului, in afara ariei de resedinta'. In timp , turismul primeste diferite definitii de la numerosi oameni de stiinta ( turismul turismul este o industrie industrie care are ca o&iectiv o&iectiv satisfacerea satisfacerea necesitatilo necesitatilorr turistului turistului)) un sistem economic compus din mijloace de transport, transport, structuri *oteliere ) practica sociala si culturala, justificata prin necesitatea de a evada din cotidian. +e plan social , turismul se manifesta ca mijloc activ de educare, de ridicare a nivelului de instruire, cultura si civilizatie a oamenilor.re un rol deose&it in utilizarea timpului li&er al populatiei si reprezinta una din principalele destinatii ale timpului li&er de la sfarsitul saptamanii sau al vacantelor. laturi de vacantele la munte,la mare sau pentru tratament s-au impus, in ultimul timp,ca noi formule formule de concediu( sejurul sejurul in mediu rural , la ferme, ferme, sejurul in satele de vacanta, dar mai ales in satele turistice #atat ca necesitate , cat si ca %moda turistica'. Turismul in mediul rural nu mai este doar o curiozitate sau o alternativa pentru cei cu &ugete reduse, ci reprezinta o posi&ilitate posi&ilitate de recreere departe de poluare, oresele cu un grad ridicat de aglomeratie si puternic artificializate, de zonele industriale . cest interes pentru petrecerea timpului li&er la tara , in zonele rurale a aparut ca o reactie la stresul oraselor industriale in expensiune si ca una dintre putinele solutii care transfera transfera citadinul citadinul din mediul cotidian cotidian intr-un intr-un alt mediu mediu , asigurandu-I asigurandu-I posi&ili posi&ilitati tati de relaxare, confort fixic si mai ales intelectual. patiul rural este un spatiu pe care omul l-a modelat in functie de nevoile sale, pe care l-a creat prin munca sa si pe care l-a umplut cu creatiile sale de natura antropica fiind deci, o adevarata %capodopera rustica' a omului. imion T. , /andea 0., ogan E. Tataru . , 2339 4
patiul rural a aparut odata cu sedentarizarea omului si aparitia primelor locuinte, a primelor amenajari in vederea unor productii agricole.In timp istoric, intre societatile rurale si pamantul pe care l-au exploatat si il exploateaza s-au creat o serie de relatii profunde si dura&ile, dura&ile, intarite intarite prin traditii , o&iceiuri, o&iceiuri, exprimate in peisaj prin diferite diferite tipuri de spatii rurale. In secolul al XIX-lea, odata cu impactul industrializarii si ur&anizarii, spatiul rural a cunoscut cunoscut mod modifica ificari ri structur structurale ale evidente, evidente, amenajari amenajari si ameliorari ameliorari pentru pentru cresterea cresterea capacitatii de productie a pamantului, pamantului, prin modernizarea *a&itatului rural. In aceste aceste condi conditii tii,, spati spatiul ul rural rural nu mai este este doar doar domen domeniu iull activ activita itatil tilor or agrico agricole le si pastorale, o &una parte a spatiului deservind activitatilor industriale, industriale, comerciale, recreative , ca loc de rezidenta pentru populatia agricola, dar si neagricola. patiul rural , in general, si mai ales cel European , detine o serie de trasaturi rezultate din traditii, o&iceiuri, cultura locala , care compun , toate la un loc , un patrimoniu fara de egal al umanitatii, adevarate premise in vederea derularii activitatilor turistic turisticee de tipul tipul turismului turismului rural, rural, activitati activitati sustinute sustinute si de peisajul natural natural variat variat si atractiv. cesta forma de turism turism , cel rural, rural, in spatiul european este practicata de cateva cateva decenii , fie organizat , fie spontan./eea ce este nou insa, se refera la dimensiunea fenomenului in spatial rural. ceasta expansiune este determinata de existenta a doua motivatii pentru turismul rural ) pe de-o parte este vor&a de relansarea si dezvoltarea domeniului rural, iar pe de alta parte de o forma de turism alternativa, la turismul de masa, traditional . In ansam&lul economiei glo&ale a turismului, turismului, turismul rural se defineste ca fiind valorificarea turistica ( -a spatiilor rustice) -a resurselor naturale) -a patrimoniului patrimoniului cultural) -a imo&ilelor culturale) -a traditiilor satesti ) -a produselor agricole )
prin intermediul unor produse de marca consacrate4 ilustrative ale identitatii regionale, care sa acopere nevoile nevoile consumator consumatorilor ilor in materie materie de primire, primire, alimentatie, alimentatie, activitati activitati recreative, divertisment si diverse servicii, in scopul unei dezvoltari locale, dura&ile si a unui raspuns adecvat la nevoile de recreere din societatea moderna, intr-o noua viziune sociala oras- sat. Turismul Turismul rural rural este un concept concept care cuprind cuprindee activitat activitatea ea turistic turisticaa organizat organizataa si condusa de populatia locala si care are la &aza o stransa legatura cu mediul am&ient, natural si uman. Termenul de turism rural are intelesuri diferite in tari diferite.
Exemple( -in 5inlanda # inc*irierea unor ca&ane, sau oferirea de servicii in mediul rural de tip *rana sau transport) -in 6ngaria 6ngaria # %turism %turism la sat'- presupun presupunee activitate activitate si servicii in sate) cazare cazare la preturi preturi mici, implicarea in activitati agricole. -in lovenia # %turismul la ferma' # oaspetii locuiesc cu familiile de fermieri. -in Olanda- camparea la ferme unde majoritatea serviciilor sunt legate de activitati precum ciclismul, plim&ari plim&ari cu cai, etc. -in 7recia 7recia - cazare in camere mo&ilate mo&ilate in stil traditio traditional, nal, cu mic dejun traditio traditional nal de multe ori preparat din produse realizate in casa. Turism Turismul ul rural rural este este o forma forma de turis turism m care care se desfas desfasoar oaraa in mediu mediull rural, rural, valori valorific ficand and resurs resursele ele turist turistice ice local localee natu natural rale, e, cultu cultural rale, e, um umane ane44 ca si dotari dotarile le si ec*ipamente turistice, inclusiv pensiunile si fermele agroturistice. In lipsa unei definitii adecvate a turismului turismului rural agreata pe teritoriul 6E, termenul folosit este acel de ( %turism verde'. Turismul rural are un caracter permanent si dispune de o structura de primire eterogena reprezentata nu numai prin gospodariile taranesti ci si prin campinguri, sate taranesti. In acest caz activitate activitateaa de &aza a persoanelo persoanelorr implicate implicate este prestarea prestarea de servicii servicii turistice iar veniturile realizate au un caracter permanent.
Turismul rural contri&uie contri&uie la viata economica a satelor prin ( -persp -perspect ectiv ivaa dezvol dezvoltar tarii ii satulu satuluii pe termen termen lung lung in strans stransaa legatu legatura ra cu agricu agricultu ltura, ra, infrastructura infrastructura , protectia mediului ) -posi&ilitatea de a deveni support pentru noi afaceri si locuri de munca care sa determine o dezvoltare pe plan local ) -incurajarea activitatii locale # artizanatul- dar si cele care determina dezvoltarea unui comert artistic ) -cresterea veniturilor locuitorilor locuitorilor din asezarile rurale prin valorificarea resurselor locale ) -numarul crescand de oportunitati pentru interactiunea sociala a localnicilor care deseori duc o viata izolata in comunitatilor agricole. turisticc ea tre& +en +entru ca o local calitate tate sa ajun junga la rang angul de sat turisti tre&ui uiee sa
indeplin indeplineasca easca o serie de conditii conditii printre printre care ( sa fie amplasata amplasata intr-un intr-un cadru cadru natural atragator, fara surse de poluare, accesi&ilitate, existenta unor resurse turistice &ogate si posi&il a fi valorificate prin desfasurarea unor activitati culturale, minim de confort apa curenta, canalizare , &aie 4 Erdeli 7., Istrate I. , 1998 4. laturi de acestea , la sporirea valorii unui sat turistic mai pot contri&ui si ( existenta unor traditii in ceea ce priveste activitatea turistica, aportul unor eventuali factor factorii curati curativi vi &alneo &alneocli climat materi erici, ci, existe existent ntaa unor unor vestig vestigii ii ar*eol ar*eologi ogice, ce, mo monum nument entee istorice, de arta, ar*itectura, prezenta unor dotari social-culturale, sportice , comerciale. imion T. , /andea 0., ogan E. Tataru . , 2339 4 EPOCA MODERNĂ A TURISMULUI TURISMULUI RURAL
up: anii ;<3, omenirea a =nceput s: fie tot mai preocupata de >inta destina>ia4 vacan>elor sale, turismul devenind una din cele mai importante activit:>i economice din lume. imultan imultan cu manifestar manifestarea ea primelor primelor tendin>e tendin>e de petrecere petrecere - tot mai fracvent: fracvent: - a vacan>elor =n mijlocul naturii, din ce =n ce mai mul>i turi?ti ?i-au dorit petrecerea clipelor de relaxare =n mediul spa>iul4 rural. /e-?i /e-?i propun propuneau eau ace?ti ace?ti c:l:to c:l:tori ri,, drum drume>i e>i,, excur excursio sioni? ni?ti, ti, =ntr=ntr-un un cuv@nt cuv@nt turi? turi?ti tiAA 6n r:sppuns sintetic presupune presupune o concentrare a o&iectivelor ?i urm:toarea enumerare(
-
:-? :-?ii sati satisf sfac ac:: curi curioz ozit itat atea ea ?i dorin dorin>a >a de petr petrec ecer eree a vaca vacan> n>el elor or =n cu totul totul alte alte condi>ii de via>: ?i civiliza>ie c iviliza>ie dec@t cele o&i?nuite) o&i?nuite)
-
:-?i :-?i mate materia rializ lizeze eze inter interesu esull pentru pentru noi noi destin destina>i a>ii) i)
-
: frag fragme ment nteze eze vacan vacan>a >a =n -B miniv minivac acan an>e >e B-8 B-8 zile( zile( ma mare re,, mu munt nte, e, sta> sta>iu iune ne localitate &alnear:, sat turistic tradi>ional4) tradi>ional4)
-
porir porirea ea gradul gradului ui de solici solicitar taree pentru pentru spa>ii spa>ii de cazare cazare cu un confor confortt mai redus redus deci mai ieftin4)
-
Turism Turism cultura culturall ?i de de cunoa?ter cunoa?teree =n specia speciall tinerii tinerii ?i ?i turi?ti turi?tiii de v@rsta v@rsta a treia4) treia4)
-
leger legerea ea ca dest destin ina>i a>iii de vaca vacan> n>:: a t:rill t:rillor or =nv =nveci ecinat nate) e) Cn mod firesc s-au conturat urm:toarele avantaje(
-
valori valorific ficare areaa &oga &ogatu tului lui poten poten>ia >iall rural) rural)
-
econom economisi isirea rea de inves investi> ti>ii ii pentr pentruu crea crearea rea de capaci capacit:> t:>ii de de cazar cazare, e, alim aliment enta>i a>iee pu&lic: ?i agrement) agrement)
-
reduce reducerea rea la minima minima a pers persona onalu lului lui de servi servire) re)
-
decong decongest estio ionar naree zonelor zonelor turi turisti stice ce supraa supraaglo glomer merate ate))
-
=m&un:t: =m&un:t:>rea >rea nivel nivelului ului de trai trai =n =n zonele zonele utili utilizate zate ca &aza materi material: al: a turis turismulu mului) i)
-
surse surse supl suplim iment entare are de veni venitu turi ri pentr pentruu popul popula>i a>iaa rural: rural:))
-
=nvi =nvior orar area ea trad tradi> i>ii iilo lorr popu popula lare re,, dori dorin> n>aa de perp perpet etua uare re a unor unor me me?t ?te? e?ug ugur urii tradi>ionale. /ercet:rile inteprinse la =nceputul deceniului opt al secolului nostru au scos =n eviden>: c: cererea turistic: ?i alegerea destina>iilor turistice au fost puternic influen>ate de formele de agrement ?i anima>ie oferite de fiecare zan: =n parte, de pozi>ie ?i accesi&ilitate, cadrul natural precum ?i cel socio-economic, etnografia etnografia ?i folclorul local 7l:van, D. 0arc*idan, 7. #Experien>a na>ional: ?i interna>ional: =n valorifiacrea patrimoniului patrimoniului rural'4.
STUDIU DE CAZ : TURISMUL RURAL IN TARA CANTOANELOR
0ica, muntoasa si &ogata, avand o populatie de doar F milioane de locuitori, Elvetia este recunoscuta pentru calitatile vietii de invidiat, intr-o tara ce merge ceas. +rodusele sale sunt cautate in lumea intreaga. /easur /easuri,i, cutit cutite, e, sta&il sta&ilita itatea tea sistem sistemulu uluii financ financiar iar-&a -&anca ncarr , &anci, &anci, ciocol ciocolata ata , &ranzeturi , traditii &ine conservate , cel mai redus grad de somaj din statele Europei , neutralitate , model de urmat in activitatea turistica, calitate # toate aceste apelative sunt adresate Elvetiei , tara cu cel mai ridicat nivel de trai european, un adevarat model de turism . in punct punct de vedere vedere al repart repartiza izarii rii satelor satelor turist turistice ice a fost fost creata creata o regiun regiunee reprezentativa ( regiunea muntilr AL!I , o regiune prin excelenta turistica, cu foarte multe multe stati statiuni uni ,cu cai de comun comunica icatie tie mu multi ltiple ple,, cu activi activitat tatii silvo silvo-pa -pasto storal rale4, e4, unde unde predomina satele turistice "entru mestesuguri si arti#anat orologerie4, sate turistice agr$" agr$"ast astra rale le%% sate sate turi turisti stice ce "entr "entru u s"rtu s"rturi ri de iarn iarna a % sate sate turis turisti tice ce "entr "entru u ar&itectura traditinala.
ceasta regiune cuprinde cantoanele : 'ALAIS% TICINO% (RAU)UNDEN% )ERNESE O)ERLAND.
Incepand din 5ranta, lpii se extind peste aproape toata Elvetia aprox. <3G4 si ajung la vecina ustria. Exista multi g*etari in Elvetia, iar unul din trenurile cele mai cunoscute care trece printre acestia se numeste 7lacier Express. In lpii elvetieni isi au originea si raurile H*on si Hin ce curg de-a lungul Europei. Europei. +rintr +rintree cei dantai dantai propa propagan gandi? di?ti ti ai virtu> virtu>ilo ilorr turis turistic ticee elve>i elve>iene ene au fost fost marii marii scriitori, poe>i ?i compozitori romantici din =ntraga Europa. ici s-a n:scut, cu 283 de ani =n urm:, ean-aJues Housseau, cel care a insuflat =n sufletele oamenilor sentimentul naturii. Totdeauna, peste tot =n lume, adev:rata cultur: a stimulat realitatea. $u proza, ci poezia este acea care prin l&ert de Kaller, tip:rit: =n 1F29, a avut darul s: zguduie con?tiin>ele elve>ienilor. 0ai apoi /*opin ?i Lagner compozitori inscri?i =n cartea de aur a Elve>iei, n-au o&osit =n a elogia acest: >ar:. +oetul german c*iller, alegandu-?i drept
erou pe Lil*em Tell a f:cut un real serviciu elve>ienilor stimuland enorm dorin>a europenilor de a vizita aceast: >ar:. Cn 1!1< pe v@rful muntelui Higi s-a construit un *otel de lux. zi zona este vizitat: de peste 133 333 turi?ti pe lun:. Industria *otelier: din Elve>ia =?i are eroii s:i . 6n asemenea erou este /esar Hitz, care alungat de un patron de *otel, a lucrat picol, apoi c*elner la o cafenea cafenea la +aris unde mai t@rziu a intemaiat cele&ru *otel parizian parizian %HITM', clasificat printre cele cinci institu>ii *ig* classe mai presus de orce clas:4. Cn 1!92 un norvegian a f:cut o demonstra>ie de sc*i elve>ienilor care nici nu &:nuiau existen>a acestor ciudate ciudate sc@ndurele. ucesul a fost fulger:tor. fulger:tor. zi ?colile de sc*i din Elve>ia se &ucur: de cele&ritate mondial:. Cn 19F1, Elve>ia a =nregistrat B <33 333 nop>iNturist la *oteluri ?i 28 333 333 de nop>iN nop >iNtur turist ist,, =n camere camere partic particula ulare, re, =n campin campingu guri, ri, sate sate agrot agroturi uristi stice ce , etc. etc. +rin>i +rin>i,, miliardari, stele ale cinematografiei moderne stau inscri?i =n registrele de oaspe>i ale *otelurilor *otelurilor din t. 0oritz. 5iecare elve>ian cunoa?te istoria, geografia, stiin>a ?i cultura >:rii oferind clien>ilor servici impeca&ile, dar care cost:. Indr:zneala ?i =ndem:narea elve>ianului este aidoma legendarului Tell. Ea s-a o&>inut cu r:&dare ?i modestie. Elve>ia este t:r@mul unde toat: lumea are timp pentru orce lucru. gricultura a permis dezvoltare industriei textile, iar >es:turile elve>iene cu o tradi>ie de secole are posi&ilitatea de a lupta cu concuren>a prin finisaj, delicate>ea ?i calita calitatea tea super superioa ioar: r: a produ produsel selor. or. atist atistele ele &roda &rodate te ?i &rode &roderi riile ile sunt sunt specia specialit litate ateaa elve>ienilor. /ele mai scumpe articole de piel:rie si =n special de =nc:l>:minte poart: marc: elve>ian:. Industria laptelui laptelui ocup: un loc important important prin prelucrarea prelucrarea sa. u fost infiin>ate infiin>ate institute de cercet:ri pentru prelucrarea laptelui, ?i diverse scoli de preg:tire a lucr:torilor lucr:torilor din aceast: ramur:. vaiterul este o alta specialitate culinara, pe care turistii o degusta cu placere in calatoriile in Elvetia. 5oarte popular printre elvetieni, pentru care producerea de lactate si &ranza reprezinta o ocupatie traditionala importanta, importanta, svaiterul nu este doar un aliment, este un mod de viata. /onsumat la aproape fiecare masa, svaiterul este cunoscuta pentru
gustul sau distinct, aspectul sau caracteristic, cu felii gal&ene cu gauri, precum si pentru mirosul aromat. 7aurile din svaiter sunt datorate aerului care iese din &ranza atunci cand aceasta este lasata la fermentat si maturat. /a si ciocolata elvetiana, svaiterul este exportat din Elvetia pentru a incanta papilele gustative ale gurmanzilor din intreaga lume. /ele mai cunoscute specialitati de &ranza elvetiana sunt svaiterul Emmental4, 7ruere, ppenzell si prinz. Emmental este caracterizat de culoarea gal&ena, gustul deose&it si gaurile de aer. Este lasat la fermentat in &locuri circulare pentru mai multe luni. 7ruere este o &ranza cu o consistenta tare, care este lasata la fermentat o perioada lunga de timp. e crede ca exista B83 de varietati diferite de &ranza in Elvetia. 0unca in agricultura se face =n familie cu participarea adul>ilor ?i copiilor. In Elve>ia exist: peste 83 de ?coli agricole ?i F3 de s:li pentru cursuri profesionale. Elve>ia o >ar: sarac: =n resurse are =n sc*im& o economie &ogat: =n realizari. +entru elve>ian valea este esen>ial: din punct de vedere economic, =n timp ce muntele este *ot:r@tor din punct de vedere psi*ologic. psi*ologic. +otrivit 0ariei toian, reprezentanta Homaniei la 5ederatia Europeana de Turism Hural, pensiunile din Elvetia, pe care le-a vizitat in cadrul reuniunii de la &tPil, reprezinta
un
adevarat
model,
ce
ar
tre&ui
urmat.
QDizitele QDizitele la pensiunil pensiunilee elvetiene, elvetiene, discutii discutiile le cu proprieta proprietarii rii fermelor fermelor agrotur agroturisti istice ce au constituit o adevarata lectie de agroturism la nivel european. QDacantele la fermaQ din Elvetia sunt un exemplu de urmat, am fost impresionata de amplasarea pensiunilor, standardele de calitate si dotarile din interior, decoratiunile si florile, programele de agrement, promovareaQ. Cn Elve>ia =n ultimul timp s-a studiat ?i s-a =ncurajat transformarea unor sate =n sate turistice. Cn transformarea acestor sate s-au respectat ni?te eta"e: s-au selectat zonele cu poten>ial turistic ?i care ofereau posi&ilitatea posi&ilitatea de a practica sporturi de iarn: ?i drume>ii. ceste zone nu aveau industrie ?i localnicii doreau s:-?i sporeasc: veniturile lor modeste cu c@?tiguri din turism. -a dezvoltat sistemul de aprovizionare iar mai apoi construirea unui cartier nou de vile construite solid ?i respect@nd stilul specific, tradi>ional al regiunii. partamentele au fost v@ndute persoanelor particulare, administra>ia av@nd grij: de ele c@nd proprietarii nu-?i petrec timpul li&er =n satul respectiv. Cn Elve>ia 2 >:rani din
=?i o&>in veniturile din agroturism, acesta produc@nd anual 8, ional: pentru a se diferen>ia de celelalte zone mai apropiate sau mai =ndep:rtate. +retutindeni =n pensiuni se servesc m@nc:ruri ?i &:uturi recunoscute ale locului, care =ntregesc starea de spirit pl:cut: produs: de minunatele peisaje din jur. +e c@t posi&il se promoveaz: produsele auto*tone, auto*tone, se caut: originalul inconfunda&il, inconfunda&il, nu se imit: ce este la mod:. proape peste tot, cei care fac trans*uman>a cu vaci de lapte de>in ?i o pensiune agroturistic: alipit: de ad:postul animalelor, activitate din care =?i rotunjesc veniturile care nu sunt at@t de mari pe c@t am crede. ar intr-o tara a muntilor si padurilor padurilor nici sculptura in lemn nu putea sa nu devina o arta traditionala. Deti gasi exemple de arta populara elvetiana in special in mici &uticuri si ateliere. 6n exemplu este outiJue zur 0atze, unde un &atran mestesugar pe nume Dinzenz &gottspon sculpteaza in fiecare zi ingeri, animale, sim&oluri si masti din lemn, suveniruri foarte apreciate mai ales de turisti. /easurile elvetiene sunt renumite in intreaga lume pentru calitate si precizie, dar cei mai pretentiosi pot gasi aici inclusiv ceasuri cu cuc, o adevarata raritate astazi, realizate intr-o maniera QgermanaQ. +uteti gasi astfel de ceasuri in Mermatt, la Lega iar cele mai renumite marci fiind Rolex, Cartier, Swatch si Omega.
In ceea ce priveste &ucataria, Elvetia este recunoscuta pentru ciocolata, &ranza si multe specialitati locale, incluzand fondue, o specialitate preparata cu &ranza topita. +atiseria este o ocupatie elvetiana traditionala, iar painea elvetiana, incluzand cornurile, produsele de patiserie si strudelul sunt specialitati cunoscute. /idrul de mere, vinurile si diverse specialitati cu carne, incluzand carnati si placinte, sunt alte produse elvetiene ce merita gustate intr-o calatorie in aceasta tara.
Toata lumea a auzit de ciocolata elvetiana. cele &ucatele delicioase ce se topesc in gura sunt facute cu lapte si smantana oferite de vacile elvetiene, crescute pe pasunile verzi din zonele rurale ale Elvetiei. Este &inecunoscut faptul ca fiecare turist al tarii se va intoarce acasa plin de cutii cu ciocolata elvetiana, pentru familie si prieteni. /iocolata cu lapte este o inventie elvetiana care a cucerit inimile oamenilor de pretutindeni, inclus pe cele ale elvetienilor, care inregistreaza una din cele mai mari rate ale consumului de ciocolata. "aptele a devenit materia prim: ?i pentru renumita ciocolat: elve>ian: produs: de %$estle', %uc*ard', %"indt', To&lerone'. ar mai mult decat orice Elvetia inseamna pentru gurmanzi si nu numai, tara ciocolatei fine, retete imposi&il de imitat, pentru ca nici o alta ciocolata nu are aceeasi savoare. +rima ciocolata cu lapte a fost creatia lui aniel +eter, din Elvetia, care a folosit pentru reteta formula de lapte condensata inventata de Kenri $estle. Era inceputul unei industrii si unei legende, care face si astazi din Elvetia o destinatie extrem de populara. Elvetia este caminul satelor montane ce s-au transformat din comunitati agricole traditionale in statiuni de vacanta pe durata intragului an.0ulte sate sunt dominate de o mana ma na de fami famili liii noro noroco coas asee sau sau sufi sufici cien entt de pers perspi pica cace ce incat incat sa se fi impl implic icat at in dezvoltarea timpurie a zonei. cest lucru are si avantaje si dezavantaje # familiile conducatoare au puterea de-a %sufoca' concurenta si de a impiedica actiunile celor nouveniti. Elveti Elvetiaa este este casa casa unor unor faimo faimoase ase stati statiuni uni mo monta ntane. ne. /u un trafic trafic neagl neaglome omerat rat,, satele Lengen, 0urren, aas-5ee si Mermatt prezinta peisaje spectaculoase si au totodata un
farmec
pur.
0ulte resorturi au de asemenea p@rtii p @rtii impresionante # incluzand unele dintre cele mai mari, inalte si dure trasee in lpi. Oamenii tind sa asocieze Elvetia cu notiunea de preturi ridicate. Insa in ultimii ani nu s-a constatat o diferenta foarte mare comparativ cu 5ranta # cu toate ca unele resorturi din Elvetia ca Mermatt, Der&ier si t 0oritz sunt intr-adevar mai scumpe, dar este evident ca ceea ce primesti pentru &anii dati in Elvetia sunt, in general, servicii de prima clasa. colile de sRi alternative, ce concureaza cu cele traditionale sunt mult mai putin fracvente fracvente decat in alte tari. tari. Elvetia Elvetia inseamna inseamna trai la nivel nivel inalt inalt si preturi preturi ridicate, ridicate, iar marile *oteluri din t 0oritz, 7staad, Mermatt si avos depasesc visele celor mai comuni
turisti. /*iar /*iar si in cele cele mai mo modes deste te locur locuri,i, calita calitatea tea servic serviciil iilor or este este in general superioara. 0ancarea este foarte &una si este mult mai usor de digerat decat la vecinii austrieci. In Elvetia primesti ceea ce platesti( c*iar si cel mai ieftin vin, de exemplu, nu este ieftin, dar este verita&il. Elvetia ofera turistilor o varietate mare de atractii turistice, de la cele foarte cunoscute, la cele mai putin vizitate dar care va ofera posi&ilitatea sa cunoasteti cu adevar adevarat at Elveti Elvetia. a. ceast ceastaa tara tara este este cunosc cunoscuta uta pentru pentru frumu frumuset setea ea mu munt ntilo ilorr sai si a numarului mare de flori sal&atice. "acurile din muntii din Elvetia sunt de o&icei de o puritate nemaintalnita, nemaintalnita, de multe ori putand putand sa vedeti c*iar si fundul fundul acestora. acestora. Elvetia este cunoscuta de asemenea si pentru super&ele partii de sc*i. 0ulti munti din Elvetia au si teleca&ina astfel ca va va fi usor sa ajungeti in varful lor pentru a admira panorama. 6nii dintre dintre munti au si trasee trasee de mers pe jos, oferindu-va oferindu-va astfel posi&ilitatea posi&ilitatea de a urca muntele cu teleca&ina si a face o plim&are co&orandu-l.Elvetia are o istorie &ogata, aici gasind o multime de castele ce pot fi vizitate. In cadrul acestor castele din Elvetia veti putea vedea camere de tortura, expozitii de arme si multe altele. ogata istorie a Elvetiei este cele&rata de multe festivaluri, majoritatea oraselor avand un carnaval cel putin odata pe an. O alta alta atract atractie ie turist turistica ica din Elveti Elvetiaa sunt sunt micile micile sate sate aflate aflate intre intre mu munti ntiii lpi. lpi. Oamenii din Elvetia sunt &ine cunoscut pentru ospitalitatea lor si va va fi usor sa gasiti un motel sau o pensiune unde sa va cazati si sa serviti masa avand parte de o companie placuta. 0ulte din casele din aceste sate din Elvetia au peste doua sau trei secole, au o ar*ite ar*itectu ctura ra frum frumoas oasaa si sunt sunt foart foartee placu placute te oc*iu oc*iului lui.+l .+lim im&ar &arile ile cu &icicl &icicleta eta sunt sunt o activitate foarte apreciata de oamenii din Elvetia si puteti face si dvs. asta. Este usor sa inc*iriati o &icicleta in Elvetia si sa explorati partile mai putin vizi&ile din orase si sate. O vacanta in Elvetia poate fi alegerea perfecta pentru orice tip de turist, aici putand sa gasiti atractii turistice variate, un amestec super& de vec*i si nou, de traditional si modern, asta facand din Elvetia o destinatie turistica de top din Europa.
Sate transfrmate in sate tursitice:
*.CANTONUL 'ALAIS +.CANTONUL TICINO ,.CANTONUL )ERNESE O)ERLAND -.CANTONUL (RAU)UNDEN .SATE CU CARACTER S!ECIAL CANTONUL 'ALAIS
*. St. (ingl"&% satul cu /du0l1 cet12enie/
O curiozitate pe *arta Europei( satul t:iat =n dou: de o grani>:. "a t. 7ingolp*, te po>i na?te =ntr-o >ar: ?i e?ti =ngropat =n alta, c@t: vreme pentru cele dou: localit:>i nu exist: dec@t un singur cimitir.0icul r@ul 0orge, r@ul-grani>:, avea s: >in: loc de s@rm: g*impat:. +e podul care une?te 5ran>a ?i Elve>ia, ast:zi numai drapelele celor dou: >:ri marc*eaz: grani>a
peste
care
nu
se
putea
trece
=nainte
f:r:
viz:
=n
pa?aport .
6n sejur petrecut aici sta su& semnul surprizei..+entru a putea ajunge din 5ranta in satul celor doua tari tari exista si varianta de transport transport cu vaporul. ceasta este posi&ila posi&ila din c*eiul Deve, unde acosteaza cel mai &:tr@n vas cu a&uri =nc: activ pe "acul "eman, Qmarea interioar: a Elve>ieiQ. QDeveQ, =n v@rst: de... 132 ani, este cel care ofera senzatii inedit de pitoresti pitoresti spre spre t. 7ingolp*, 7ingolp*, satul satul Qen c*evalQ ceea ce ar =nsemna Qc:lareQ4 Qc:lareQ4 pe dou: tari - 5ranta 5ranta si Elvetia. e?i are dou: prim:rii ?i &eneficiaz: de dou: sisteme judiciare distincte, t. 7ingolp* are ?i ast:zi o singur: paro*ie, un singur cimitir, o singur: &iseric:, ridicat: =n secolu secolull al XDII-l XDII-lea. ea. Iar dac: dac: a exista existatt un timp timp c@nd, c@nd, pentr pentruu ofici oficiere ereaa c:s:to c:s:torii riilor lor religioase - ori pentru =nmorm@nt:ri - era nevoie de o dispens: care s: permit: trecerea
mirilor, a na?ilor ?i a nunta?ilor - ori a &ocitoarelor ?i a rudelor ?i prietenilor defunctului dintr-o >ar: =n cealalt:, ast:zi g*eretele vame?ilor au mai mult... func>ie decorativ:. st:zi, turi?tii o&i?nuiesc s: fac: popas aici special pentru a trece grani>a dintr-o parte =n alta ?i =napoi, dup: Qprincipiul suveiciiQ, pe podurile care unesc cele dou: maluri ale micului r@u 0orge. Dec*ea g*eret: a gr:nicerilor poate deveni oric@nd punct muzeal. muzeal. +e micul pod de piatr:, dou: s:ge>i indic:( spre dreapta # 5ran>a, spre st@nga # Elve>ia t. 7ingolp* sau aint 7ingolp*4 este o localitate care ast:zi e divizat: =n dou:( o parte su& administ administra>ie ra>ie francez: francez: apar>in@ apar>in@nd nd de Kaute-avo Kaute-avoie4, ie4, cealalt: cealalt: su& administ administra>ie ra>ie elve>ian:
cantonul
Dalais4.
$umele se pare c: =i vine de la f@ntul 7angulp*us, care ar fi tr:it ca ermit =n aceast: regiune. testat: documentar din anul 18<9, localitatea este mult mai vec*e, apele minerale din imediata vecin:tate fiind apreciate =nc: din ntic*itatea roman:. +. Saas Almagell
aas-lmagell este cel mai sudic sat situat in valea aas, parte din Elvetia de ud la granita cu Italia. Dalea are o loca>ie minunata si insorita, fiind situata intre cei mai inalti munti elvetieni, fapt care i-a dat titulatura de ;+erla lpilorS. stfel, aas-lmagell se mandreste cu o pozitie foarte atractiva printre peisajele spectaculoase, faimoasa si ca fiind locul de &astina al campionului olimpic +irmin Mur&riggen. aas-lmagell prezinta atmosfera tipica a unui sat din Dalais, un loc preferat in special de familii. +rintre atractiile statiunii % 0ara3ul natural Mattmar4 este este cel mai popular loc pentru o vizita si turistii din toate colturile lumii calatoresc in fiecare an pentru a se &ucura de frumusetile acestor locuri. In valea aas puteti sa alegeti intre diverse activitati desfasurate pe munte. aca sunteti un iu&itor al sc*iului, veti avea posi&ilitatea de a-l practica pe partiile de su& varfurile majestuoase majestuoase de B.333 m. +e langa faptul ca valea are o clima &landa si ofera 33 de zile de soare pe an, altitudinea de 1!33 metri deasupra nivelului marii garanteaza zapada cea mai mare perioada a anului.
Infrmatii s4i Saas Almagell
+artiile de sc*i sunt situate la altitudine mare, oferind experiente incredi&ile atat sc*iorilor cat si celor care prefera snoP&oardul printre decorurile montane magnifice ale imprej imprejuri urimil milor or la o altitu altitudin dinee de .<33 .<33 m deasup deasupra ra nivelu nivelulu luii marii. marii. e asemen asemenea, ea, drumetiile pe munte sunt printre cele mai populare activitati din regiune cu o retea de trasee lungi de 83 Rm si o mare varietate de activitati de iarna pentru turisti. stfel, sunt dispo disponi& ni&il ilee activi activitat tatii ca ciclis ciclism m mo monta ntan, n, sc*i, sc*i, snoP&o snoP&oard arding ing,, mini mini-go -golf, lf, petanJ petanJue, ue, treRRing calare, scutere, sesiuni de alpinism pentru copii si excursii la rasarit. e5enimentele s"rti5e s"rti5e +rintre +rintre atractiil atractiilee din aas-lmagell aas-lmagell si satele satele invecinat invecinate, e, e5enimentele cnstit cnstituie uie "arte "arte semnifi semnificati cati5a. 5a. In timp timpul ul iern iernii ii va pute puteti ti &ucu &ucura ra de am amuz uzan anta ta
compet competiti itiee 6Ice$Clim0ing 7rld Cu"8, care are loc =n fiecare ianuarie la autoparcul acoperit. Iu&itorii curselor de cai se pot alatura celor entuziasti pentru cursele in panta 0ittelallalin. aca doriti un eveniment mai putin grandios, va puteti &ucura de drumetii pe munte sau de o minunata seara romantica la o ca&ana din munti. /azarea la aaslmagell inseamna relaxare in mediul inconjurator &ogat in fauna si flora multicolora a peisajului alpin. alpin. +rintr +rintree alte alte avanta avantaje je se numar numaraa climat climatul ul uscat uscat cu o concen concentra tratie tie scazut scazutaa de alergeni, ceea ce constituie un real &eneficiu pentru persoanele care sufera de alergii si astm &ronsic. +entru diversificarea activitatilor, puteti sa va indreptati catre satele vecine, situate in vale( aas 5ee and aas 7rund. In scopul alegerii unei &une cazari, exista o varietate de peste 3 de *oteluri cu mai mult de 1.1!1 de locuri. Dizitatori care prefera sa se cazeze in apartamente de vacanta pot alege din B33 de apartamente cu un total de 1.99 de locuri in cele trei sate. +osi&ilitatile de divertisment in aas-lmagell, precum si in celelalte sate, includ o gama larga de magazine si activitati aprs-sc*i. 7urmanzii vor aprecia excelentele feluri de mancare servite in peste 133 de restau restauran rante. te. cestea cestea variaz variazaa intre intre &ucata &ucataria ria tradi traditio tional nalaa din din Dalais Dalais si cea internationala. internationala. unt disponi&ile mai multe locuri unde puteti sa va opriti pentru o gustare( cafenele, &aruri si pizzerii.
,. 'er0ier
Der&ier se afla in partea de D a Elvetiei Elvetiei in cantonul cantonul Dalais.Este una dintre dintre cele mai mari statiuni de vacanta si de sc*i din lpii Elvetiei. 0ulti sc*iori cu renume s -au sta&ilit sta&ilit aici cu scopul de a profita profita de conditiile conditiile variate variate pe care le ofera ofera spatiul pentru pentru practicarea diverselor sporturi. sporturi. Der&ier este situat =n municipiul agnes, din cantonul elve>ian Dalais. tatiunea se afla pe o teras:, orientat: spre sud, la aproximativ 1833 de metri indreptata spre masivul 7rand /om&in. Terasa se afla afla pe partea de est de Dal agnes, o vale situat: la sud de 0artign. In Der&ier se poate ajunge atat cu masina cat si cu trenul. e la 0artign un tren regional regional cunoscut cunoscut su& numele numele de aint-ern aint-ernard ard Express4 Express4 duce la "e /*@&le, /*@&le, unde se afla o o statie de auto&uz si telecanina. Mona sc*ia&ila se intinde de la 1833m pana la 33 m muntele 5ort4.5ace parte din zona de sc*i sc*i U B vai V , care care inclu include de ( $endaz $endaz,, Deson Desonnaz naz,, "a Tzoum Tzoumaz, az, ?i T*on T*on cu o lungime de B13Rm. Der&ier Der&ier este renumita renumita pentru pentru off-pist off-pistee sale. cestea includ includ itinerari itinerarii( i( Dallon Dallon Wr&, Tortin, 7E$TI$E, 0untele 5ort, 0ont 7ele ?i alte nle cum ar fi, tairPa to Keaven, HocR 7radina, /ol de 0ine, 5ontanet ?i /re&let.Der&ier se numara printre statiunile montane a carei piste nu co&oara, muntele 7ele. atul detine F scoli de sporturi de iarna si companii care se ocupa de pregatirea g*izilor montani.Dara se practica alpinism, parapanta, parapanta, inot, golf, golf, tenis . e asemenea, asemenea, populare sunt sunt c:l:toriile cu trenul de a lungul peisajelor montane. 5estivalul international de muzica are loc timp de 2 saptamani in fiecare an la sfarsitul lunii iulie- inceputul lunii august, prima editie avand loc in 199B.e a lungul timpu timpului lui aici aici au cantat cantat solis solisti ti precum precum ( 0art*a 0art*a rgeri rgeric*, c*, 0isc*a 0isc*a 0aisR 0aisR,, T*omas T*omas uast*off, "ang "ang, ulian "lod Le&&er, Kilar Ka*n, "eif Ove ndsnes, Emanuel x, and Yuja Lang.
-. Zermatt
Este situat la poalele poalele de nord a 0atter*orn, 0atter*orn, =n lpii lpii +ennini, la 13 13 Rm de granita cu Italia. Mermatt are o popula>ie de aproximativ 8!33 de locuitori, de?i popula>ia efectiv: variaz: considera&il in functie de anotimp.atul este situat, la o altitudine de 1<23 m. Mermatt este renumit ca o statiune de alpinism si de sc*i. +@n: la mijlocul secolului al 19-lea, a fost o comunitate predominant agricola - denumirea sa, precum ?i cea a 0atter*orn deriv: din paji?ti alpine, sau 0atten, =n vale. Cn lim&a german:, orasul este QMur 0atQ, sau Q=n lunca.Q Exist: mai multe Qsu&ur&iiQ =n Mermatt, ?i cea mai mare din acestea acestea organizea organizeaza za petreceri petreceri stradal stradalee vara, unde unde magazine magazine locale, locale, restauran restaurante te ?i &aruri contri&uie la evenimente comunale. Mermatt este un punct de plecare pentru drume>ii =n mun>i, inclusiv Houte Kaute care duce la /*amonix =n 5ran>a.pecificul acestui sat consta in existenta unei cai ferate 7ornergrat&a*n, cea mai mare cale ferat: in Europa situata la 3!9m.+entru a eviat poluarea autoritatile au impiedicat accesul in statiune cu masinile proprii. cestea sunt lasate intr-o parcare securizata ,iar transferul in centru este asigurat de auto&uze electice. Mermatt este punctul de plecare al 7lacier Express, expressul cu cea mai mica viteza din lume .si care timp de F ore si jumatate ofera calatorilor senzatii de neuitat intro privesliste parca rupta din &asme.Este functional tot anul , iar in traseul sau sunt stra&atute culmile inalte ale lpilor pana in t. 0oritz , punctul terminus. terminus. 0ersul pe jos, cu &icicleta , cataratul si excursiile pe culmile inalte ale lpilor sunt activitatile cele mai intalnite in special vara. In fiecare an cei B333 de metri de partii atrag mii de alpinisti . B33 de Rm de trasee de mers pe jos speciale pentru excursionisti atrag pana si pe cei mai comozi turisti datorita peisajelor unice. E5enimente :
ZHai ZHaiff ffei eise senn Op Open en Merm Mermat attt - turn turneu eu inte intern rna> a>io iona nall de teni teniss iun iunie ie N iuli iulie4 e4.. Z ump as* /lassic - concurs piste cele mai mari din lume, desc*is tuturor aprilie4. Z 0atter*orn 0atter*orn Eagle /up - turneu turneu de golf in muntii din zona 7ornergr 7ornergrat at august4. august4. Z Internationaler Internationaler 0atter*ornlauf 0atter*ornlauf (cursa internationala internationala in munte de la Mermatt la "acul $egruaugust4. $egruaugust4. Z 5estivalul de 5olclor august4.
. Orsi9res
"a o altitudine de 933 de metri, Orsires este casa unui numar de comori ar*itecturale, &ijuteria indiscuta&ila indiscuta&ila in coroana fiind &iserica si clopotnita sa turn. Orsi Orsir res es se &ucu &ucur: r: de o clim climaa usoa usoara ra si rela relati tivv usca uscata ta,, fiin fiindd prot protej ejat at de impunatoarea masa a muntilor inconjuratori, inconjuratori, inclusiv "e /atogne. +e pantele sale cresc nenumarate plante medicinale ?i aromatice, folosite pentru a face ceaiuri de plante,sau in fa&ricarea de produse de frumusete ?i de asistenta medicala. Orsires ofera o multitudine de atractii, nu in ultimul rand acesta este locul de nastere nastere al lui ean 0aurice 0aurice oris. oris. +asionat +asionat de natura,creat natura,creatiile iile sale utilizeaza utilizeaza un mare numar de specialitati regionale,el com&ina produse ?i arome intr-un amestec de pricepere ?i maiestrie. e exemplu, vanatul de vara sau &udinca neagra. ucataria este o form: de arta, iar in &ucataria sa, &ucatarul-sef este un maistru. 0ancarea foarte &una se gaseste atat in super&ele restaurante,cat si la nivel local, produc:torii produc:torii traditionali &azandu-se pe cunostintele cunostintele generatiilor anterioare, au perpetuat tradit traditiil iilee de sarare sarare,de ,de fa&ric fa&ricare are a &ranz &ranzetu eturil rilor or incl inclusi usivv Haclet Haclette te faimo faimosul sul O/4, O/4, producand fructe fructe rosii, miere de munte, munte, paine de secara si vin. Toate aceste produse pot fi com&inate intr-un cos cadou)de exemplu Q"a /or&eille dWEntremont'. atul Orsires este plasat ideal la mijlocul muntelui,oferind muntelui,oferind astfel o multitudine multitudine de activitati de agrement. Dara,drumetiile reprezinta cea mai populara activitate,cu peste B33 Rm de trasee desc*ise pentru drumetii din toate regiunile.+oti urma trasee de invatamant sau poti urca muntii vecini,cum ar fi iguille dWrgentire, cu al sau varf de 931 metri, ce constituie punctul cel mai inalt din din regiune. Exista o intreaga serie de facilitati sportive, inclusiv terenuri de tenis, sali de sport ?i cai de mountain &iRe. Traseele marcate snoPs*oe reprezinta principala activitate pornind de la sat, precum ?i partiile partiile de sRi din apropiere apropiere ce satisfac toate stilurile stilurile ?i nivelurile. nivelurile.
Orsires este un loc ideal de sedere,aflandu-se la mai putin de 23 de minute de statiunile /*ampex-"ac, "a 5oul, Dic*res, Espace uper aint ernard ?i c*iar Der&ier Dall[es, una din cele mai mari si mai frumoase regiuni de sRi din Europa. . 'e;snna#
Desonnaz este un sat de munte tipic al cantonului Dalais, situat pe o pant: mai sus de ion,cu o priveliste priveliste frumoasa frumoasa peste valea H*one ?i peste peste cea a lpilor erner. Mona de drume>ii se extinde p@n: la culmile =nalte ale lpilor Dalais. In timpul iernii,Desonnaz face parte din Q /ele +atru Dalles',zona de sRi, cu peste
B33
Rm
de
partii
pregatite.
0ica statiune din Desonnaz, situata la circa 1233 m,se afla la1 de Rilometri de ion,capitala cantonul Dalais.0ai jos,se afla valea H*one,iar in sens opus,lan>ul de nord al lpilor Dalais, cu g*e>arii +laine 0orte. Deson Desonnaz naz im&ina im&ina o infras infrastru tructu ctur: r: turist turistica ica mo moder derna na cu caract caracteri eristi sticil cilee sale sale de sat original ?i cu modul autentic al vietii montane si a economiei alpine. /ei 33 Rm de cale pietonal: =n zona din jurul Desonnazului Desonnazului asigura oportunit:>i pentru mai multe excursii provocatoare provocatoare =n mun>ii =nal>i.In Desonnaz,plim&:rile Desonnaz,plim&:rile te poarta prin natura conservata intact,unde flora ?i fauna sunt protejate.Qisse de DexQ, un traditional canal de irigare QuoneQ4 tipic zonei Dalais dateaza din secolul 18, 12 Rm din lungimea sa fiind intens restaurati, iar acum apa curge din nou.+entru familiile cu copii cu v@rste v@rste cuprinse cuprinse =ntre =ntre B ?i ! ani,=n sezonul de var: exist: un program de divertis divertisment ment prev:zut =n fiecare zi =n /lu&ul 6r?ilor. /opiii mai mari se pot =nt@lni =n Qun \ 5un /lu&Q.
e =nda =ndat: t: ce vine vine z:pa z:pada da,D ,De eso sonn nnaz az devi devine ne un para paradi diss al spor sportu turi rilo lorr de iarn:./upa 0ondial: de curse avea loc pe %+iste de lWOursQ de mai sus de Desonnaz. Imensul Q+atru D:iQ zona de sRi se intinde de la Desonnaz ?i "es /ollons N T*on 2333 2333,at ,atin inga gand nd =n $end $endaz az ?i 0ont 0ont 5ort 5ort 3 3m. m.In In ceea ceea ce priv prive? e?te te Der&i Der&ier er ?i "a Tzoumaz,s-au desc*is nu mai pu>in de B13 Rm de pante ?i 98 de lifturi pentru sc*iori de toate a&ilitatile.esigur, exist: scoli pentru sporturile de iarna pentru copii ?i adul>i, precum ?i o mul>ime mul>ime de activit:>i de iarn: alternative alternative pentru non-sc*iori. non-sc*iori. T" E5enimente •
"uptele cu vaci - vaci com&ativ Eringer din Dalais lupta pentru titlul de QHeginaQ sf@r?itul lunii iunie N inceputul lunii iulie4.
•
0arele Haid /ristalp - considerat a fi cea mai lung: ?i mai dura cursa de &iciclete de munte din lume,acoperind o distan>: de peste 11 Rm ?i B<33 de metri de diferen>a de altitudine, de la Der&ier, prin intermediul Desonnaz, K[r[mence ?i Evolne la 7rimentz august4.
<. )urg =St =!ierre
+oarta spre Italia satul este plin de istorie si farmec , de la cl:dirile sale antice la moara sa recent restaurate restaurate ?i mo?tenirea mo?tenirea l:sat: de c:tre primii primii calatori.tat istoria istoria cat si legend legendaa se regase regasesc sc in interi interioru orull ziduri zidurilor lor aminti amintind nd de epoca epoca lui Kanni Kanni&al &al,, trupe trupele le Imperi Imperiul ului ui Homan, Homan, cele cele ale lui $apol $apoleon eon,, trecer trecerea ea a milio milioane ane de peleri pelerini ni,, c:l:to c:l:tori, ri, comerc comercian ian>i. >i. atul de ast:zi ast:zi p:stre p:streaz: az: aceste aceste fragme fragment ntee de istori istoriee ?i continu: continu: sa-i intampine pe vizitatori cu un calduros &un venit. Cn plus plus fa>: fa>: de gama gama larg larg:: de op>i op>iun unii de drum drumet etii ii,, our ourgg-t t-+ -+ie ierr rree ofer oferaa posi&ilitatea posi&ilitatea de a =ncerca un sport unic unic in Elvetia #rap jumping jumping . Da puteti &ucura, de asemenea, de mountain &iRe , canoe , c:>:rare ?i de numeroase alte activit:>i. Dia 5rancigena este un traseu cultural si o vec*e cale de pelerinaj catre Homa.Este cunosc cunoscut utaa dator datorita ita r*iep r*iepisc iscop opulu uluii ig[ri ig[ricc care care a pastra pastratt o =nreg =nregist istrar raree detali detaliat: at: a c:l:toriei sale de-a lungul acestui drum.Ospiciul mai sus de trecatoarea aint ernard
este at@t un monument monument cat si un loc de primire primire a turistilor.e turistilor.e peste o mie mie de ani aici s au facut eforturi eforturi pentru pentru a se construi construi cladireace cladireace avea sa devina una de mare inportant inportantaa pentru turisti. Cnlesnirea si confortul au fost primele indatori ale canoanelor ,fiind ajutate de cain cainii ii care care se afla aflauu aici aici ,car ,caree au cont contri ri&u &uit it din din plin plin la stat statut utul ul si renu renume mele le ospiciului.arr a fost cel mai faimos caine salvand vietile a numerosi oameni , dar ei isi indepl indeplin ineau eau sarcin sarcinile ile prin prin protej protejare areaa preot preotilo ilorr si g*izi g*izilor lor indif indifere erent nt de vreme vreme si conditii.Ospiciul a evoluat astazi atat ruta cat si tunelul aint ernard sc*im&andu si conditiile de stra&atere de catre turisti.Totusi preotii din aint ernard isi continua tradit traditiil iilee oferin oferindd ajutor ajutor si confor confortt calato calatoril rilor or ,peler ,pelerini inilor lor si celor celor care care cauta cauta sprij sprijin in spir spirit itua ual. l./ei /ei care care vin vin aici aici tre& tre&ii iiee sa vizi vizite teze ze mu muzeu zeul, l,ca casel selee cu como comori ri,c ,cus usti tile le de cainiiunie-octom&rie4. Iarna satul satul este transformat intr un centru de de sporturi sporturi de iarna.tractia iarna.tractia principala principala a statiunii o reprezinta reprezinta traseul spre Italia , traseul oferind oferind o minunata plim&are plim&are de o zi cu adevarat uimitoare.O scoala de sc*i si o gradina de zapada completeaza oferta.Trasele incep din centrul satului oferind siguranta .Heteaua regionala este cea mai mare din Elvetia. >. C&am"e?$Lac
/unoscut de iu&itorii naturii ca 0ica /anada , acest sat pitoresc se afla situat in jurul unui lac alpin .Intre "e /*@telet si "e /atogne se afla un platou magnific care alaturi de peisajele intacte ofera un &un venit oaspetilor. esfasurandu se aici o etapa important importantaa a turului turului 5rantei 5rantei , /*ampex-" /*ampex-"ac ac are o istorie istorie lung: lung: in turism." turism."aa inceputu inceputull secolului al XX lea tuirstii care au sosit sosit pentru prima prima data aici au contri&uit contri&uit la na?terea ?i dezvoltarea uneia dintre cele mai frumoase statiuni din cantonul Dalais. Dalea dSrpette este o zona protejata , care este una din principalele resurse turistice ale zonei.6n punct de plecare atat pentru traseele montane medii cat si inalte catre refugiile montane Orn sau Trient , /*ampex "ac este un paradis al excursiilor.e asemena statiunea ofera posi&ilitati de practicare a timpului li&er cat si a sporturilor cum ar fi( plim&are cu &arca,plim&are pe marginea lacului,inot, volei pe plaja. 7radinile &otanice alpine expun turistilor &og:>ia ?i diversitatea din zona local: in timp ce fortul su&teran de artilerie este un monument al strategiei militare de ap:rare
elvetiene./onstruit in intregime in su&teran aceast: structur: nu cuprinde doar posturi de ap:rare ci si un spital, zone de odi*n:, o &ucatarie. In anotimpul in care zapada domneste peste aceste meleaguri piroresti, lacul este mereu ing*etat oferind intregii familii posi&ilitatea de a se &ucura de sporturile de iarna incluzand aici sc*iul alpin,cu piste pentru toate nivelurile ,patinaj,alpinism.aca doriti sa va im&unatatiti a&ilitatile privind sporturile de iarna puteti apela la scolile de sc*i care organizeaza cursuri la toate nivelurile.0agazinele de sport ofera o gama larga de produse cum ar fi dispozitive de alunecare, *aine si alte accesorii. @. Riederal"
tatiunea tatiunea mon montana tana se afla la 2R 2Rm m sud de g*eatrul g*eatrul letsc* letsc* #cel mai mare din Europa , in lpii ernezi.atul se afla la o altitudine de 193m oferind turistilor o priveliste minunata asupra lpilor +enini cu cele mai inalte varfuri cum ar fi 5letsc**orn , om si 0atter*orn .c*iorii incepatori se &ucura de cea mai mare parte a pistelor, 3Rm,in timp ce sc*iorii experimentati si cai care practica snoP&oard au posi&ilitatea posi&ilitatea de a alege off pistele aflate la partea superioara a muntelui.In Hiederalpse foloseste teleca&ina deoarece satul are o populatie scazuta.F telesc*iuri opereaza pe 3Rm din Hiederalp si pe partiile adiacente , fiecare dintre ele avand o capacitate de 9333 de sc*iori pe ora .+e langa acestea mai exista 19Rm de trasee de tara.lte activitati in timpul iernii iernii sunt sunt *eli *eli sc*iul sc*iul,dr ,drume umetii tiile, le,pat patina inaj,p j,plim lim&ar &arii cu sania sania trase trase ce cai, cai, sanius sanius.e .e asemenea aici se afla un centru de sport precum si o piscina acoperita la ettermalp.Diata de noapte este centrata in jurul restaurantelor , &arurilor si discotecilor , serile de folclor fiind foarte populare. Hegiunea Hegiunea ungfrau ungfrau-let -letsc*sc*-iets ietsc**o c**orn rn a fost inclusa inclusa in +atrimon +atrimoniul iul 6nesco 6nesco datorita multitudinii de situri naturale. +rimind certifivat de calitate 5amilii]un venit', Hiederalp asigura servicii de inc*iriat articole pentru copii precum si programe de activitati pentru acestia.ucatorii de golf vor gasi aici cea mai mare gaura de pe un teren de golf din Europa. Hiederalp alaturi de statiunile vecine e*alp,ettermalp si 5ies*eralp formeaza o zona atractiva pentru turisti datorita drumetiilor la 7*etarul letsc*."a 0uzeul lpin din
coli&a istorica $agulsc*&almu', datan din 1<3< , vizitatorilor le este prezentata viata fermierilor de munte din secolele trecute. Dill Dillaa /ass /assel el , un cent centru ru de info inform rmar aree desp despre re'+ '+ro ro $atu $atura ra''-or orga gani niza zati tiee de conservare a naturii se afla in centrul peisajului de munte din jurul padurii letsc* si 0arele 7*etar letsc*.cest centru prin mem&rii sai ofera informatii detaliate despre protajarea mediului natural.Dilla /assel ofera cazare , iar printre oaspetii de seama s a numarat si Linston /*urc*ill.e asemenea aici si afla si 7radina lpina cu peste 33de specii de plante. E5enimente
5estivalul de film film letsc* in aer li&eriulie4 li&eriulie4 5estivalul marilor fermieri de munte cu procesiuniaugust4 procesiuniaugust4 c*afsc*eidtarg de oi4septem&rie4 oi4septem&rie4 De 5a#ut(0arele 7*etar letsc*
+adurea letsc* cu larice larice si pin care dunt cele mai vec*i specii Dilla /assel-centru de informare privind conservarea naturiisi structuri de cazare ettmer*orn-masa ettmer*orn-masa de g*eata ol&ad reiten-spa de sanatate *.. )ett * )ettme mera ral" l"
e afla pe o terasa insorita deasupra vaii Honului oferind turistilor o priveliste minunata asupra lpilor +enini cu cele mai inalte varfuri cum ar fi 5letsc**orn , om si 0atter*orn.tatiunea a fost premiata avand certificat de calitate , asigura servii de inc*iriat articole pentru copii precum si programe de activitati pentru acestia./*iar si traseele montane au fost proiectate pentru copii inclusiv pentru cei mai mici . Dacanta Dacanta de vara in zona de ungfrau ungfrau-let -letsc*- sc*-iets ietsc**o c**orn,i rn,inscr nscrisa isa in +atrimoniul 6nesco , sunt cele mai atractive datorita 0arelui 7*etar letsc*, cel mai mare mare g*eta g*etarr din Europa Europa.+u .+unct nctele ele din din apropi apropiere ere ettme ettmer*o r*orn rn 2
29 292
de iarna iarna &ine &ine ingrij ingrijite ite cat si me mersu rsull pe jos sunt sunt disponi disponi&il &ilee pentru pentru
excu excurs rsio ioni nist stii pe timp timpul ul iern iernii ii.T .Tra rase seul ul de 1 * de me mers rs pe jos jos la Hied Hieder eral alpp este este iluminat.+entru eco #sc*iori exista o cursa in jurul lacului ettmer. E5enimente
5estivalul de film film letsc* in aer li&eriulie4 li&eriulie4 c*afsc*eidtarg de oi4septem&rie4 oi4septem&rie4 De 5a#ut(ettmer*orn-masa (ettmer*orn-masa mare de g*eata,
"acul ettmer "acul 0^rjelen-vedere asupara g*etarulu 0arele 7*etar letsc* +adurea letsc* cu peste 933 de specii cu larice si pin care dunt cele mai vec*i specii CANTONUL TICINO
1. Mrcte Este un sat tipic pescaresc cu strazi strazi pentru promenada ce se ascund se& arcadele edificiilor istorice. 0agazine de suveniruri, restaurante ce servesc mancaruri traditionale zonei Ticino . cces cu &arca si cu auto&uzul din "ugano.
ces cestt sat sat tipi ipic de pesca escarri isi isi exer exerci citta fas fascin cinul multum tumita ita str stradu adutelo elor sale ale caracteristice,portilor caracteristice,portilor vec*ilor case ,+arcul monumental monumental c*errer cu gradina sa &otanica &otanica si &iserica anta 0aria del asso , intr-o pozitie elevata fata de centrul satului , de unde se pot vedea foarte &ine imprejurimile. CANTONUL )ERNESE$O)ERLAND
*.7EN(EN
tatiu tatiunea nea Lengen Lengen este este situat situataa la &aza &aza varfur varfurilo ilorr Eiger, Eiger,0on 0onc* c* si ungfr ungfrau. au. tatiunea este renumita si pentru partia "au&er*orn - locul de desfasurare al /upei mondiale de sRi alpin Lorld /up for lpine Riing4. esi este o asezare micuta veti putea &eneficia aici de zone foarte &une de sRi si de facilitati caracteristice oricarei statiuni
mari.
Este
locul cul
ideal
pentru
relaxare,
plim&ari
si
alpinism.
Este ideal situat in centrul de sRi _leine c*eidegg # 0annlic*en cu pistele sale faimoase "au&er*orn si Eigergletsc*er. Este una dintre cele mai populare si atractive statiuni
sportive
de
iarna
din
Elvetia.
A"res s4i: statiunea ofera diverse alte posi&ilitati de petrecerea timpului li&er
dupa sRi puteti opta pentru ( centru de fitness, parasailing, sauna, sala de jocuri, internet sau sau unul unul din din cele cele B3 de &aru &aruri ri si rest restau aura rant ntee care care va ofer oferaa posi posi&i &ili lita tati ti dive divese se de divetisment
si
mancaruri
delicioase.
tatiunea este 133G inc*isa pentru masini. in parcarea principala din vale, se poate urca cu un tren montan, pana la altitudinea de 12FB m, unde se afla si centrul statiunii
propriu
zisa,
cu
*oteluri
elegante.
cces distanta de la principalele orase( erna F3 Rm ) 7eneva 21 Rm ) Muric* 12 Rm Turistii
pot
sa
aleaga
din
2!
de
*oteluri
si
mai
multe
apartamente.
terenuri de tenis% "atinare "atinare Bi +entru cei care nu doresc s: sc*ieze exist: cinci terenuri multe acti5it12i, cum ar fi s1niuB% mini glf , precum ?i accesul la piscine =n aer li&er,
saun: ?i solar =n multe *oteluri. +entru divertismentul oferit vizitatorilor Lengen pune la dispozi>ie distrac>ii distrac>ii ca mersul la cinema, concerte ?i spectacole folclorice.
0ul>i oaspe>i vin la 7engen pentru &inecunoscutul aer curat de munte, multe ore de soare ?i lini?te. atul este cu adev:rat =nc@nt:tor cu ca&anele sale din lemn, care =i confer: caracterul localit:>ii tipic alpine. Cn afar: de ca&ane exist:, de asemenea, mai multe *oteluri moderne ?i case cu apartament care ofer: peste 8.833 de locuri pentru fiecare &uget.
Date des"re statiune:
Se#nde iarna ( ecem&rie - prilie Altitudine lcalitate ( 12F8 m Cel mai inalt lift ( 29F1 m Cea mai lunga "ista (18 Rm Lungime ttala "artii ( 21 Rm Sn0ard !ar4 ( 1 Ttal "artii( F8 !artii "entru ince"atri( 2B !artii "entru intermediari( < !artii "entru a5ansati( 18 Ttal lifturi( BB C&airlifts telescaune: 1< Draglifts: 1< (ndlaF ca0le cars teleca0ine4( < Alte lifturi( 2 Ca"acitate de a trans"rta "ersanele "e ra( B2333 A5anta3e: acces direct cu trenul, circulatia in statiune este restransa De#a5anta3e ( zapada nu poate fi intotdeauna garantata in zona de la &aza partiei
+. MURREN
0`rren este una dintre cele mai pitore?ti sta>iuni elve>iene de sc*i fiind initial un sat, situata la 183 Rm sud-vest de Muric* =n zona ungfrau. ta>iunea este renumit: pentru faptul c: este situat: la cea mai mare altitudine din regiunea ernese O&erland, de asemenea este faimoas: datorit: muntelui Eiger ?i g:zduirii primul slalom =n 1922. atul este tradi>ional, lini?tit ?i foarte atractiv cu panorama mun>ilor 0onc* ?i ungfrau din =mprejurimi. "a inceput principala activitate a locuitorilor locuitorilor satului a fost agricultura, agricultura, insa a devenit sat turistic datorita resurselor turiatice de care dispune.Turismul si sporturile de iarna au jucat un rol important important in trecut , in 1911 iarna sosind primii primii turisti &ritanici &ritanici , iar in 1922 a fost infiintat un clu& de sRi _anda*ar4 de catre rnold "unn impreuna cu alti ! sciori.In 192! a fost construita partia de sRi U Inferno V care exista si astazi , fiind cea mai mare partie de amatori din lume lume , avand o lungime lungime de 18.! Rm. Hegiunea ungfrau ofer: un amplu teritoriu destinat sc*iului, =nsum@nd 233 de Rm de partii, cu cea mai lung: r:sp@ndit: pe 1< Rm. 0`rren =nglo&eaz: 8 de Rm de p@rtii care sunt clasificate =n func>ie de gradul de dificultate( 3G potrivite potrivite pentru Gnce"1tri% + H "entru sc&irii "rfesiniBti Bi de H din ele sunt destinate ni5elului intermediar.
c*iori afla>i la un nivel mediu =n ceea ce prive?te sc*iul se vor &ucura de pantele de la Lengen ?i 7rindelPald, precum ?i de panorame ale =mprejurimilor v:ii "auter&runnen. /ea mai mare parte a p@rtiilor sunt line, dar unele dintre ele mai a&rupte ?i mai te*nice, utilizate pentru =ntreceri Inferno-c*i ?i triatlon reprezint: o provocare pentru sc*iori ?i sno snoP& P&ooarde arderri. /in /incis cisprez prezec ecee
telec eleca& a&iine
?i
teles elesc* c*iu iurri sunt unt
cap capa&i a&ile
s:
efectueze transportul a 9.333 de persoane pe or: ?i s: ofere acces la toate pantele din 0`rren. ecem&rie marc*eaz: =nceputul sezonului de sc*i =n 0`rren, care se =nc*eie =n aprilie. D@n:torii de reduceri se pot &ucura de vacan>: la pre>uri ieftine la mijlocul lunii decem&rie, la jum:tatea lunii ianuarie ?i la jum:tatea lunii martie, c@nd =nc: exist: un
strat de z:pad:. +arcul ?i *alf-pipe provoac: snoP&oarderilor s: =?i testeze aptitudinile, iar pentru cei care nu sc*iaz: exist: patinoare artificiale =n aer li&er unde pot s: patineze sau s: joace curling. +ista rezervat: &o&ului este de asemenea utilizat: pentru datul cu sania ?i este deseori folosit: de c:tre ?coala de sc*i.Cn cazul =n care prefera>i s: nu ie?i din cas:, cas:, pute pute>i >i &ene &enefi fici ciaa de pisc piscin in:, :, sal: sal: de fitn fitnes esss ?i o sal: sal: dest destin inat at:: spor sportu turi rilo lor. r. atul 0`rren v: >ine &inedispu?i &inedispu?i cu minunate oportunit:>i oportunit:>i de a v: distra, printre care se num:r: ?i plim&:rile pe str:zile lipsite de trafic ?i s*oppingul =n multitudinea de magazine mici.0`rren ofer: 2.333 de locuri disponi&ile disponi&ile de la simple *anuri, ca&ane de sc*i la apartamente de lux, *oteluri, situate =n =ntreaga sta>iune. eara de divertisment de o&icei cuprinde &aruri ?i clu&uri de dans. /e nu tre&uie s: rata>i c@t timp sta>i =n 0`rren este restaurantul +iz 7loria, situat la o altitudine de 2.9F3 m pe muntele c*ilt*orn, care a ap:rut =n filmul ames ond %On Ker 0ajestSs ecret ervice'. 5:r: =ndoial:, merit: ca to>i turi?tii s: fie martori ai uimi uimito toare areii pano panoram ramee alc:t alc:tui uite te din din 233 233 de mu mun> n>ii ?i, ?i, resp respec ecti tiv, v, B3 de g*e> g*e>ar arii =n =mprej =mprejuri urimi. mi.ac: ac: v-a>i v-a>i *ot:r *ot:r@t @t s: merge> merge>ii =n vacan> vacan>:: =n aceast aceast:: sta>i sta>iune une,, cel mai recomandat este s: lua>i avionul p@n: la eroportul Interna>ional Muric* ?i de acolo s: lua>i trenul pentru o c:l:torie de 183 de Rm p@n: la 0`rren. ,. (staad
7staad este o statiune pitoreasca si plina de farmec, inconjurata de 283 de Rilometri de teren propice sc*iului. at construit in stil traditional traditional cu fermecatoare ca&ane alpine si un peisaj montan remarca&il, 7staad este situat in nord-estul lacului 7eneva, la aproximativ doua ore de aeroportul 7eneva. 6n sRi&us realizeaza curse de la 7eneva, prin "ausanne si 0ontreux 0ontreux O zi in care conditiile meteorologice sunt nefavora&ile constituie oportunitatea perfecta de a vizita spectaculosul Mu#eu Olim"ic din Lausanne. 7staad este renumit ca fiind o statiune de clasa, dar este disponi&il si pentru turistii o&isnuiti. cesta ofera multe atractii, mai ales pentru cei care sunt fericiti sa petreaca timpul uitandu-se la peisaje fara sa piarda timp pretios.
+artiile din statiune, precum si cele aflate in imprejurimi sunt excelente pentru sc*iorii incepatori si intermediari. /ei care cauta varietatea si activitati mai provocator pot sa profite de permisul 7staad uper Ri Hegion care include domeniile de sc*i 7staad, 7staad, /*ateau /*ateau dSOex, dSOex, Hougemon Hougemont,t, annen, annen, Dillars, Dillars, "esin "esin si g*etarul g*etarul ia&lerets. ia&lerets. ceasta zona ofera partii mai mult decat suficient pentru a fi toata lumea fericita. In intreaga regiune exista <9 de mijloace de a urca muntii, jumatate dintre acestea sunt la suprafata, 283 de Rm de trasee si partii ingrijite, cea mai mare co&orare verticala de 2.333 de metri. c*iorii avansati vor gasi partii &une pe pantele din zona c*onreid si aane aanenm nmos oser er,, prec precum um si g*et g*etar arul ul ia& ia&le lere rets ts care care are are nist nistee part partii ii rosi rosiii care care sunt sunt considerate a fi o provocare pentru sc*iorii experti. Kelisc*iul reprezinta un alt punct de atractie pentru vizitatorii foarte aventurosi. aventurosi. +entru sc*iorii intermediari sunt nenumarate trasee al&astre si rosii strajuite de copaci, situate in c*onreid si aanenmoser. Exista o paleta larga unde sc*iorii de nivel intermediar se pot &ucura de acest sport, si anume la "es ia&lerets, Dillars si "esin. Incepatorii tre&uie sa se indrepte catre mijloacele de transport Lispile si Eggli care sunt situate nu departe de centrul statiunii si ofera partii inconjurate de copaci, ideale pentru copii. coala de sc*i din zona este foarte recomandata. A"res$sc&i
7staad dispune de o excelenta selectie de &aruri, restaurante si clu&uri, care fac viata de noapte destul de atractiva, dar nu prea dezlantuita. erile petrecute in satul "auenen constituie o sursa de &inedispunere si voiosie. In restaurantul din lpenland, instructor de sc*i se transforma in ;0aestru de ceremoniiS, sarind pe masa cu c*itara si realizand o personificare a lui Elvis +resle -. (rindeald
atul este situat la &aza a trei masive masive mon montane, tane, renumite renumite in intreaga intreaga lume Eiger, 0oenc* si ungfrau - fiind singura zona din Europa centrala in care accesul la g*etar este
atat de facil. facil. atorita atorita prezentei prezentei g*etarul g*etarului ui satul a primit primit &inecuno &inecunoscut scutaa denumire denumire de U atul 7*etarului V. 7rindelPald este o comun: =n districtul InterlaRen din cantonul erna, =n Elve>ia. atul este situat la 13B m 93 93 ft4 =n lpii lpii ernei.cest sat ,devenit statiune statiune turistica, turistica, reuses reuseste te sa atraga atraga tuirs tuirstii tii prin prin zonele zonele de sc*ii sc*ii compus compusee din din pante pante a&rupt a&ruptee pentru pentru incepatori, prin existenta g*etarului Eiger care ii determina pe cei experimentati sa practice diverse sporturi.Insa sporturi.Insa exista si activitati care nu sunt destinate sc*iorilor sc*iorilor cum ar fi saniusul si drumetiile.Dara tuirstii vin aici pentru a parcurge traseele tuirstice din lpi. atul are o populatie de !39 locuitori ,din care 18G sunt straini./ea mai mare parte a populatiei vor&este vor&este germana , portug*eza portug*eza si franceza. e asemenea aici sunt intalnite intalnite si cateva traditii fiind o zona &ogata in folclor, folclor, unde veti putea admira frumoasele costumele traditionale traditionale si puteti afla care sunt secretele fermierilor montani de exemplu cum este preparata &ranza. Acces:
/u masina( utostrada duce la ale, 7eneva sau Muric* via ern prin piez. e la piez drumurile principale sunt &une si ajung prin InterlaRen la 7rindelPald. /u trenul( trenul( Exista Exista trenuri trenuri directe directe catre InterlaR InterlaRen en de aici exista exista un un tren de legatura legatura catre 7rindelPald durata aproximativa a calatoriei fiind de aproximativ 8 minute. /u avionul avionul ( eroport eroporturil urilee inter internati nationale onale au trenuri trenuri de legatura legatura catre InterlaRe InterlaRenn 7rindelPald. Iar la aeroportul de la ern elp exista taxiuri care te duc la gara. istante de la Muric* Muric* aproximativ aproximativ 198 198 Rm de la ern F3 Rm de la asel 1F8 1F8 Rm si de la 7eneva 233 Rm . pres sRi ( lte lte activitati activitati pe pe care le puteti puteti practica in statiune statiune sunt la centrul centrul de sport sport &oPling, inot si tenis si in exterior pescuit, golf si minigolf) calarie, paragliding, paragliding, catarari pe g*etar) sau vizitarea vizitarea muzeului. Restaurante :
+entru a aservi masa puteti incerca unul din restaurantele ( Hestaurant ella Dista, in care veti gasi &ucate foarte gustoase si o atmosfera de ospitalitate) /*ez 0arianne cu terasa de unde aveti privelisti extraordinare si mancaruri delicioase. Hestaurant c*mitte daca preferati mancarea vegetariana, veti gasi aici o atmosfera romantica, la lumina lumanarilor si muzica in surdina iar pentru specialitati traditionale puteti incerca Kotel
lpen*of care are drept motto U produse traditionale direct pe masa dvs V gatite de insusi proprietarul proprietarul restaurantului dupa dupa retete traditionale. traditionale. CANTONUL (RAU)UNDEN
1. (UARDA 7uarda este o sta>iune montan: faimoas: la nivel interna>ional, cu o ar*itectur: unic: ?i peisaje impresionante. atul de vacan>: este situat deasupra v:ii Engadine ?i este cel mai frumos loc din zona cantonului 7rau&`nden, =n estul Elve>iei. tr:zile =nguste, casele =nalte de piatr: cu fa>ade decorate =n stil graffitto, u?ile ?i ferestrele de lemn confer: un ?arm aparte aparte acestei sta>iuni. atorit: atorit: acestui lucru, gen>ia gen>ia de /onservare a +atrim +atrimoni oniulu uluii Elve>i Elve>ian an a clasat clasat 7u 7uard ardaa drept drept unu unull dintr dintree ora?e ora?ele le din din Elve>i Elve>iaa de o importan>: na>ional:. /ei care au vizitat 7u arda spun c: acest loc este =nv:luit de o aur: mistic:. atorit: amplas:rii izolate, 7uarda a fost =n trecut un loc aproape p:r:sit, =ns: acum acum este este un loc loc plin plin de via> via>:: dato datori rit: t: unui unui proc proces es am ampl pluu de rest restru ruct ctur urar are. e. st:zi, 7uarda este o faimoas: sta>iune, cu o popula>ie care tr:ie?te =n special de pe urma turismului ?i a comer>ului. Este destina>ia perfect: pentru cei care doresc s: petreac: un concediu lini?tit, =n care s: se relaxeze cu activit:>i =n aer li&er. +riveli?tea mirific: a locului, frumoasa vale Engadine ?i impun:torii mun>i olomi>i v: vor fermeca ?i v: vor purta =n timp, astfel =nc@t ve>i recunoa?te multe din decorurile folosite la noua ecranizare a faimosului film Keidi'. 7uarda este foarte atractiv: ?i =n ceea ce prive?te sportul. +e durata iernii, sc*iorii se pot &ucura de p@rtii excelente, trasee de plim&are =nc@nt:toare, o pist: pentru s:niu? ?i o por>iune de F3 de Rm de p@rtie desf:?urat: de-a lungul v:ii Engadine pentru sc*iul de curs: lung:. t@t sc*iorii =ncep:tori, c@t ?i cei intermediari sau c*iar avansa>i pot practica acest sport pe p@rtii adecvate lor, iar cei care nu sunt ini>ia>i =n acest sport o pot face c*iar
acolo, cu un instructor personal. /ei care iu&esc natura, dar nu sunt =mp:timi>i ai sporturilor de iarn: pot alege =ntre rafting pe apele repezi ale r@ului Inn, drume>ii de-a lungul v:i pitore?ti Engadine, excursii cu calul sau cu &icicleta pe pante a&rupte sau plim&:ri romantice romantice cu sania tras: de cai la apusul apusul soarelui. Miua
o
pute>i
=nc*eia
=n relaxanta lume a spa-ului ?i a &:ilor cu a&uri sau =n r:sf:>ul saunei ?i a pac*etelor Pellness. 7uarda v: ofer:, de asemenea, o palet: larg: de op>iuni =n ceea ce prive?te petrecerea timpului li&er, ?i anume( delectarea cu delicatese specifice locului =n restau restauran rante te ?i cafene cafenele le rustic rustice, e, sesiu sesiuni ni de s*op s*oppin pingg pe str:zi str:zile le vec*i vec*i ?i =ngust =ngustee ale ora?ului, c:ptu?ite de-o parte ?i de alta cu magazine ?i &uticuri ?ic unde ve>i g:si suvenirurile perfecte care s: v: aminteasc: de aceste locuri minunate, participarea la seri de film =n aer li&er, concerte religioase sau de ce nu, c*iar excursii =n satele =nvecinate rdeu ?i 5tan, unde cu siguran>: ve>i avea ce vizita. 5ie c: v: decide>i s: v: caza>i =ntr-un *otel, apartament sau o pensiune ori ca&an:, v: ve>i &ucura de condi>ii excelente de cazare, ospitalitate ?i ve>i putea profita la maxim de numeroasele oportunit:>i oportunit:>i pe care aceast: sta>iune =nc@nt:toare le are de oferit. +. uf
uf este o parte a comunit:>ii comunit:>ii din valea valea vers. e localizeaz: localizeaz: la o altitudi altitudine ne de 212< de m, afl@ndu-se astfel =n etajul alpin. Cn uf locuiesc circa 2B de persoane din ?ase familii. uf este a?zezarea la cea mai mare altitudine din Elve>ia, care este locuit: tot anul. +e l@ng: cele c@te-va case, exist: =n uf ?i o serie de localuri ?i un lag:r pentru turi?ti. +e l@ng: altitudinea sa deose&it:, satul este de asemenea interesant ca punct de =ncepe =ncepere re pentr pentruu *iRin *iRingg sau ciclis ciclism m c:tre c:tre pasuri pasurile le eptim eptimer, er, pl`ge pl`gen, n, ulie ulierr ?i an ernardino, c:tre 0aloja, ivio sau =n ergell.
SATE CU CARACTER !ARTICULAR
1. Rugemnt Este un sat traditional din valea +as dWEn*aut, al carui peisaj se remarca prin varietatea florei si faunei.In urma cu o mie de ani oamenii lucrau in agricultura si practicau mestesugurile mestesugurile traditionale traditionale din munte. /alitatea vietii lor cat si fericirea se reflecta in ca&anele construite din lemn, impodo&ite impodo&ite cu lemn , decorate cu motto uri. iserica apartine ar*itecturii ar*itecturii romanice romanice , finnd construita construita in in secolul XI de catre caluigari din ordinul lui /luniac.tat &iserica cat si castelul adiacente, am&ele construite pe fundatia manastirii manastirii anterioare sunt protejate.
+.)ug;$'illars
oug-Dillars este o comun: din cantonul elve>ian Daud, situat =n districtul 0orges.Inglo&eaza numeroase vile luxoase si cartiere coc*ete datorita faptului ca ofera o imagin imaginee de ansam&l ansam&luu a lacul lacului ui "eman. "eman.ce cest st sat gazdui gazduiest estee de asemen asemenea ea faimo faimoasa asa QTristan c*ocolatierQ care este conssiderata cea mai fina ciocolata din Elvetia. ,. Cte$au?$Jee
flat intr-una din vaile 0untilor ura, in anul 1!!B aici incepe istoria +iaget . 6nul din cele mai renumiti producatori de ceasuri pe plan mondial a fost la inceput un mic atelie atelier, r, aparti apartinan nandd lui lui 7eorg 7eorgeses-Edo Edouar uardd +iaget +iaget.. telie telieru rull era in cadrul cadrul fermei fermei famil familiei iei,, produ produsel selee sale sale fiind fiind reali realizat zatee in urma urma primi primirii rii unor unor comenz comenzii din din partea partea producatorilor producatorilor elvetieni de ceasuri. ceasuri. ingurul element de &rand din perioada de inceput era reprezentat de semnatura +iaget, care a devenit in scurt timp cunoscuta printre doritorii unui ceas de inalta precizie si cu un design deose&it. /omenzile au crescut astfel iar afacerea a devenit una de familie. 5aima produselor realizate de +iaget a trecut muntii in primii ani ai noului secol,
si comenzile au inceput sa vina si din partea altor producatori de ceasuri, sau direct din partea clientilor. facerea a fost preluata in 1911 de catre Timot*ee +iaget, fiul fondatorului, fondatorului, care a reusit reusit sa mentina in deceniile deceniile urmatoare urmatoare standard standardele ele impuse de casa +iaget. 6nul din elementele adoptate de familia +iaget a fost folosirea materialelor pretioase in cadrul procesului de realizare a ceasurilor, acestea fiind inca din acele timpuri atent asam&late de unii din cei mai renumiti ceasornicari din lume. Iar renumele atelierului din /ote-aux5ees a continuat sa creasca in urmatoarele decenii pana cand familia +iaget a luat o decizie care avea sa influenteze radical istoria +iaget. 7erald si Dalentin, a treia generatie de conducatori ai atelierului de orologie, au luat in 19B decizia de a inregistra +iaget ca marca. in acest moment +iaget a devenit practic o companie de sine statatoare, realizand si comercializant produsele su& &rand propriu. Iar renumele produselor produselor +iaget, castigat in peste jumatate de secol, a dus la inregistrarea unui succes resunator inca din primii ani, clientii dorind sa ai&a in posesie un ceas realizat de compania +iaget, nu doar in atelierul din satul elevetian. +roductia a ajuns in scurt timp la maximul capacitatilor, in ciuda faptului ca nepo nepoti tiii lui lui 7eor 7eorge gess-Ed Edou ouar ardd au desc desc*i *iss in acee aceeas asii loca locali lita tate te o fa&r fa&ric icaa dota dotata ta cu ec*ipamente moderne. /omponentele au continuat sa fie realizate de catre companie, asam&larea fiind de asemenea in realizata, manual, in propria fa&rica. cest fapt a dus la dezvo dezvolta ltarea rea compan companiei iei,, iar num numaru arull de angaja angajati ti a crescu crescut,t, famili familiaa +iaget +iaget fiind fiind in continuare implicata aproape in totalitate in realizarea ceasuri de un lux desavarsit
ANALIZA COM!ONENTELOR ACTI'ITATII DE TURISM RURAL
Turismul rural se sprijina pe majoritatea tipurilor de primire turisti receptie4 existente , pe dotarile ce se regasesc in mare parte in proprietate privata a locuitorilor din spatiul rural, practicanti in calitate de prestatori4 ai activitatilor turistice. Heteaua turismului rural reprezinta cea mai &una organizere in cadrul c adrul statelor /omunitatii Europene. ceasta datorita(
•
conditiilor conditiilor de organizare create)
•
a organismelor nonguvernamentale nationale si internationale existente)
•
sprijinul primit primit din partea statelor credite pe temen lung, cu do&anda de -B G5ranta, 7ermania, ustria - scutire de impozit pe activitatea turistica desfasurata, sprijin logistic, logistic, formare de cadre si indrumare,. prin intermediul programelor +KHE)
•
experientei castigate si dorintei de perfectionare manifestate permanent.
/ele mai de sus pot fi conjugate cu legislatia anti-trust, cu incurajarea permanenta a afacerilor mici si mijlocii' cu capital familial si nu in ultimul rand cu un foarte vec*i concept german 0ala o*n-ussnis 7uide Efopeen'4 asupra vietii de familie si in special legat de pozitia femeii in societate Rinder, Ruc*e und Rirc*e' copil, &ucatarie si &iserica'4 - care au condus la o&tinerea unor rezultate deose&ite si o promovare ascendenta a turismului rural in tara cantoanelor. /elor care vor alege una dintre dintre sutele de oferte ale 7*idului 7*idului ospitali ospitalitatii tatii rurale rurale in Elvetia, sunt propuse, in afara serviciillor de gazduire - cu mic dejun, demipensiune sau pensiune completa - itinerarii( cicloturistice, cicloturistice, calare, cu caruta sau caleasca) vizite in ateliere ale artizanilor, sejururi pentru naturalisti vanatoare, fotografica4) peripluri per pedes plim&ari, plim&ari, drumetii, pelerinaje, peripluri'mergan peripluri'mergandd pe jos'4. Incercand a realiza o fotografie a produsului produsului turistic turistic rural elvetian vom constata ca el se caract caracteri erizeaz zeazaa prin( prin( imens imensul ul efort efort inves investit tition ional al pentru pentru ec*ip ec*ipare are,, prepo preponde nderen rentt al unitat unitatilo ilorr de mici mici dimen dimensiu siuni ni si caracte caracteru rull famili familial al al acesto acestora) ra) nivelu nivelull calita calitati tivv al ec*ipamentelor *oteliere im&unatatit continuu salon, &ar, salon T.D, sala de jocuri, sauna, piscina, etc4. Tinand cont de necesitatea existentei unor dotari pentru practicarea sportului in orice anotimp, vacantele elvetiene sunt de neconceput in momentul de fata fara ( centre de ec*itatie, terenuri de tenis, piscine acoperite, sala de masaj, solarium, &ufete, sauna,
patinoare, partii de sc*i, tunuri de zapada artificiala lacuri colectoare4, masini de &atut zapada. Cn 19F1, Elve>ia a =nregistrat B <33 333 nop>iNturist la *oteluri ?i 28 333 333 de nop>iNturist nop>iNturist =n apartamente de vacan>:, =n camere particulare, =n campinguri etc. Dec*imea acestor preocupari - in 19F9 s-au do&andit 133 de ani - au condus la realizarea realizarea traditiei traditiei.. Totul Totul a pornit pornit de la pozitia pozitia geografica geografica a lpilor, lpilor, regiune aflata aflata la intersectia rutelor est-vest, nord-sud, caracterizata printr-un trafic ridicat.e asemenea , granitele cu statele 5ranta , ustria si Italia , state dezvoltate, au contri&uit la relansarea regiunii si implicit realizarea unei infrastructuri turistice de invidiat in cadrul satelor turistice. Dacantele la fermele taranesti' au condus, printre altele, la o concluzie apreciata si &ine cunoscuta - a gazdelor receptorilor-prestatorilo receptorilor-prestatorilorr de servicii turistice4( 'un oaspete pentru un sejur aduce mai mult profit decat orice alta activitate in cursul unui an intreg'. rept urmare, in 19!3 a fost inaugurat un proiect de amenajare de al 0area $ordului pana la lpi', ce-si propune realizarea a 2333 de locuinte de vacanta cu circa 13 333 de camere cu unul si doua paturi4. Hezultatele o&tinute o&tinute in zona lpilor lpilor sunt o urmare urmare fireasca a programului programului initiat de de 0inisterul griculturii si al /omertului, sugestiv intitulat +lanul Derde', prin care s-au acordat gospodariilor alpine imprumuturi credite4 cu o durata de ram&ursare mare 18 ani4 si o do&anda scazuta -8G4. Toate acestea au condus la( omologarea si functionarea a 28 de sate turistice, in care o familie din doua primeste turisti la ferma, in medie exis exista tand nd - la fieca fiecare re ferm ferma-< a-< patu paturi ri.. sta stazi zi in intr intreag eagaa zona zona alpi alpina na o trei treime me din din gospodariile gospodariile aflate in mediul rural inc*iriaza spatii de cazare. /orelerea eforturilor si necesitatea desfasurarii unei activitati calitative - in conditiile cresterii concurentei - au contri&uit la infiintarea Organizatiilor Turistice atesti OT4, si a /entr /entrelo elorr de dm dmini inistr strati atiee a Organi Organizat zatiil iilor or Turist Turistice ice atest atestii /OT4 /OT4 la nivelu nivelull cantoanelor. In intampinarea cestor initiative au venit indicatele de initiativa sateasca', Oficiul de turism al catonului' si Oficiul pentru promovarea turismului elvetian'.
/azarea in satele turistice se poate organiza si amenaja su& multiple forme, care depind de locul si tipul amplasarii locatiei in munte, su& munte4.Henta&ilitatea este cu atat mai mare cu cat amplasarea este mai strategica, caile de acces &ine intretinute, oportu opo rtunit nitate ateaa de a se &ucur &ucuraa de frumu frumuset setea ea peisaj peisajulu ului,i, cultur culturaa local localaa si ar*ite ar*itectu ctura ra specifica mai mari. In functie de gradul de relationare al &eneficiarului cu locuitorii din spatiul rural exista ( •
Ca#are in case ase de tara care care tre& tre&ui uiee sa ai&a ai&a anum anumit itee carac caracte teri rist stic icii
constructive, sa fie locuinte traditionale ce respecta ar*itectura zonei. ceste locuinte pot fi inc*iriate in intregime sau pe camere )pot fi noi sau rea&ilitate, gestionate de familiile care exploateaza afacerea si locuiesc in gopodarie. Turistii pot &eneficia de o masa copioasa traditionala , de searate cu specific , de plim&ari cu trasura , de diverse demonstratii culinare , de lectii de gatit produse autentice. •
Ca#are Ca#are la ferme ferme situate in afara vetrei asezarilor, in sanul unei exploatatii
agrico agricole le de un anumit anumit tip #in aceast aceastaa zona zona prepo prepond ndere erent ntee fiind fiind fermel fermelee zoote*nice , specializate in cresterea vacilor .5ermele ofera pe langa serviciile de cazare si mancare , posi&ilitatea posi&ilitatea de a participa la diferite activitati specifice, la programe educative sau de descoprire a ruralului , unde contactul cu familia gazda este direct. e asemenea turistii pot deveni pentru o zi fermieri , deprinzand cateva dintre muncile acestora.erile se pot inc*eia cu focuri de ta&ara , concerte folR si cine traditionale. •
Ca#are rurala inde"endenta , intr-o unitate integrata in rural *otel , *ostel,
motel, ca&ana4.In Elvetia , tara cu traditie in turismul rural s-a conturat in timp , o adevarata U *otelarie rurala V , care include locuri locuri de cazare oferite in case de oaspet oaspeti,i, *anuri *anuri,, *otel *oteluri uri,, pensi pensiuni uni.c .cest estee coresp corespund und celor celor ma maii inalt inaltee standarde atinse in domeniul *otelariei internationale , calitatea fiind pentru elve elveti tien enii prin princi cipa palu lull atuu atuu cand cand vine vine vor& vor&aa de vanz vanzar area ea prod produs usel elor or proprii.Koteluri proprii.Koteluri luxoase , dar care respecta cu rigurozitate rigurozitate ar*itectura locala vin ca sprijin in vederea vanzarii produseului turistic. ceste detin toata
facilitatile pentru a face dintr-o vacanta un vis devenit realitate. +ersonalul calificat depune tot efortul pentru a satisface fiecare dorinta a turistului turistului intr-un mod cat mai elegant . Elve>ia Elve>ia are o re>ea re>ea de ca&ane particulare, particulare, destul de &ine pus: la punct. punct. unt a?anumitele )K) 0ed and 0rea4fast de care turistul cu resurse modeste se poate &ucura =n PeeRend sau pe durat: mai lung: f:r: a-?i face praf rezervele financiare. Cn aceste condi>ii, dou: persoane n-ar tre&ui s: c*eltuiasc: mai mult de <3 de franci elve>ieni pe zi, pentru cazare cu mic dejun. istemul edb reaRfasts este foarte foarte popular in tarile tarile anglo-saxone , este este foarte practic, flexi&il, ieftin si este placut de catre turistii prietenosi , pusi mereu pe picior de plecare si practici.tandardele practici.tandardele de ec*ipare ale camerelor corespund celor mai stricte criterii ce au fost sta&ilite sta&ilite in cooperare cu 5ederatia 5ederatia elvetiana de turism. Editia Editia anuala a g*idul g*idului ui Qed Qed and reaRf reaRfast ast Pitze Pitzerla rland nd'' inclu include de fotogr fotografi afiii si descri descrieri eri exacte exacte ale unitatilor de cazare. escopera primirea caduroasa a elvetienilor./el mai &un mod pentru a face acest lucru este sa asculti oamenii care au contri&uit la constructia acestor mijloace practice si populare populare de cazare. "ocuitorii Elvetiei sunt cunoscuti pentru caldura sufleteasca si pentru dragostea lor lor de viat viataa , plac placan andu du-l -lee dial dialog ogul ul ?i m@ m@nc ncar area ea &un: &un:.. 0icu 0icull deju dejun, n, la ei, ei, atin atinge ge perfec>iunea, dac: ne g@ndim c: include cele&ra %assiette valaisanne' jam&on crud, salam uscat, c@rnat afumat, carne uscat:4, p@inea de secar: valezan:, untul >:r:nesc, sm@nt@na delicat:, numit: aici %dou&le crme', dulce>urile din fructe de p:dure, laptele ecologic ?i ceaiul din plante alpine. Desela, garniturile de mas:, a?ezarea scaunului cu fa>a spre munte, focul &ine dozat =n ?emineu, ca ?i alte detalii de decor, contri&uie la starea de &ine cu care tre&uie =nceput: o zi. /ea mai &una afacere pentru o iarna speciala este sa iti pui g*etele de iarna si sa mergi pana la ferma lui 7iusi si a /arlei din satul isentis, cantonul 7rau&unden. 7rau&unden. Mapada este de un al& pur , iar linistea este intrerupta doar de respiratia turistilor nara&datori sa ajunga in feericul loc. e departe se pot vedea luminile fermelor , lumini ce stralucesc si parca te indeamna sa petrece o noapte intr-o atmosfera de poveste.7*etele parca te g*ideaza spre ferma , unde, dupa un pa*ar de vin rosu fiert, te poti &ucura de peisajul
unic in compania sunetelor de clopot ale vacilor existente in ferma.imineata este inceputa cu servirea deliciosului fondue intr-un restaurant cu un am&ient prietenos si familial.+retul este de < franci elvetieni de adult , copii su& 13 ani &eneficiaza de o reducere , pretul fiind de B9 de franci elvetieni ,iar tariful include aperitivul,servire fondue, ec*ipament pentru zapada 5iecare localitatea turistica rurala are in infrastructura sa de cazare si un loc rezervat *otelurilor . cestea sunt din cele mai rafinate ,calitatea fiind cea care determina pretul si implicit alegerea turistului. turistului. Kotelurile respecta ar*itectura locala , iar interiorul este dotat dupa standarde strict elvetiene , curatenia si confmortul fiind principalele caracteristici. ici turistul se simte in largul lui , iar personalul , calificat de altfel , sta la dispozitia acestuia , g*icindu-i parca si cele mai ascunse dorinte. ecorul este la fel de important in vederea atragerii atentiei asupra turistului ( de primavara pana toamna tarziu ,*otelurile ,*otelurile sunt impodo&ite cu jardiniere pline cu muscate curgat curgatoar oaree in divers diversee culor culori,i, iar iarna iarna lumini luminile le , glo&u glo&uril rilee si renii renii lumin luminosi osi parca parca prevestesc /raciunul /raciunul si te indeamna sa il petrece petrece alaturi de ei. /ateva exemple de *oteluri ar putea fi ( Lellness*otel +irmin Mur&riggenZZZZ,Kotel _ristall-ap*ir uperiorZZZZ, uperiorZZZZ, Kotel 0istral aas 5eeZZZ in Saas = Amagell , Kotel Eiger ZZZZ, Kotel lumentalZZZ in Murren , Kotel 0ontpelierZZZZKotel ristolZZin 'er0ier in (staa staad d , Kotel lpenroseZZZKotel Kotel lpine lpine "odgeZZZ "odgeZZZKote Kotell erner*o erner*of f lpenroseZZZKotel
/aprice
ZZZZin
7engen
,
Kote Ko tell
/*ri /*rist stia iani niaZ aZZK ZKot otel el o orf rf 7o 7orn rner ergr grat atZZ ZZZi Zinn
Zermatt ,Kotel lpen&licRZZKotel in (rindelald. lpen&licRZZKotel Eiger&licR in
+redomina *otelurile de -B stele , construite construite din lemn , iar pe fatade au pictate diferite scene , personaje , elmente zoomorfe , vegetale. alcoanele sunt mari , cu sculpturi in lemn . 0aterialele folosite sunt cat mai aproape de natural atat la exterior , cat si in interiorul *otelului .es intalnite sunt &arnele si tavanul din lemn. In general fiecare *otel dispune si de o &aza de agrement ( plim&ari cu trasura , jocuri organizate , serate cu muzica traditionala , serate gastronomice , scoli de sRi , plim&ari pe traseele montane cu g*id g*id propriu. propriu. In general oferta oferta este atat de mare incat nu ai timp timp sa te plictisesti .
In ceea ce priveste un loc de cazare special , pentru o vacanta unica , Elvetia este U mama U inventivitatii . stfel , poti dormi intr-un cadru conforta&il, romantic , dar inedit inedit in asa numit numitele ele U sate sate igloo igloo V din canto cantonul nul 7rau& 7rau&`nd `nden. en.Igl Igloo oo # #orf orf este este un exemplu . $umarul satelor igloo sunt intr-o continua crestere.Ele sunt amplasate in apropierea zonelor de sRi , in aproape toate regiunile.In timpul orelor de sRi , igloo-rile sunt desc*ise vizitelor , unde se poate consuma traditionalul fondue sau se poate servi o &autura calda. eara , ele devin camere normale de *otel, iar cele 1F igloo-uri sunt conectate intre ele printr-un urias coridor. peciale sunt insa saunele, piscinele si igoourile romanti romantice ce de 2,<23 m ./amerele ./amerele sunt sunt dotate cu pilote pilote speciale speciale , &lanuri &lanuri de oaie , curent electric, lumanari si mici decoratiuni pentru o atmosfera cat mai romantica. Alimentatie "u0lica
Elvetia detine de asemenea si o importanta infrastructura in ceea ce priveste structurile de alimentatie pu&lica. 5urnizarea pentru consum , a mancarurilor si &auturilor de provenienta proprie, &azara pe &ucataria traditionala a locului si preparate din alimente auto*ton a uto*tonee completeaza c ompleteaza produsul turistic rural. In satele turistice acest serviciu se poate realiza su& diverse forme ( -pensiune completa la gospodarul gazda -demipensiune -mic dejun inclus in tariful de inc*iriere -pensiune completaN demipensiune acordata de o familie unui grup mai mare de turisti care locuiesc in gospodarii diferite diferite -pensiune completa sau demipensiune la o unitate de alimentatie pu&lica din localitate -pregatirea mesei de catre c atre turisti, cu propriile lor produse. 5iecare sat detine o retea &ine dezvoltata de restaurante , mare parte din ele servesc mancare traditionala . cestea sunt construite intr-o mare proprtie din materiale naturale ,iar interiorul este deseori decorat cu diverse capete impaiate ale animleleor existente existente in lpi. /adrul /adrul este rustic rustic , mancarea mancarea este rafinata rafinata , iar papilele papilele gustative gustative ale turistului turistului sunt garantat satisfacute satisfacute ,.Odata ce ai pasit aici cu prima ocazie te vei intoarce. intoarce.
In cadrul *otelelor, acestea dispun de propriile resturante . O masa cu un caracter aparte o are cea in cadrul fermelor, unde turisiti pot fi partasi la preparea macarii si de ce nu , pot ajuta c*iar. erile sunt infrumusetate de focul de ta&ara si cantecele autentice elvetiene. $u pot lipsi magazinele cu produse proprii , unde este imposi&il sa nu gasesti cele&ra ciocolata elvetiana si &ranzeturile ce au facut inconjurul lumii . cestea dispun de serviciul de degustare degustare si este inevita&il inevita&il sa pleci fara a cumpara ceva . Ser5icii de trans"rt
Infrastructura de transport este deose&it de &ine pusa la punct . Heteaua de sosele se poate spune ca atinge perfectiunea , c*iar si in satele izotate de munte . Elvetienii se pot lauda cu o retea de autostrazi autostrazi foarte &ine &ine pusa la punct indiferent indiferent din ce tara ai intra intra . retea de trans" trans"rt rt fer5ia fer5iarr ator atorit itaa poit poitie ieii cent centra rale le , Elve Elveti tiaa este este dese deserv rvit itaa de o retea
inte intern rnat atio iona nala la de vite viteza za . /urs /ursee ziln zilnic icee leag leagaa Elve Elveti tiaa de oras orasel elee cele cele ma maii ma mari ri in 7ermania, Italia, ustria, pania, 5ranta , /e*ia, 6ngaria, candinavia , enelux. /ele mai multe trenuri includ &aruri si compartimente conforta&ile conforta&ile pentru dormit.e asemenea acest transport este utilizat pentru a ajunge in cele mai inalte zone alpine . In Mermatt exista o cale ferata (rnergrat0a&n, cea mai mare in Eur"a situata la ,>@m. Trenuri internatinale •
7erman( eutsc*e a*n
•
5rom 5rance( T7D "ria
•
5rom Ital( /isalpino
•
5rom pain( Elipsos
•
5rom t*e $et*erlands( $ Kispeed
•
In t*e $ig*t( /it$ig*t"ine
•
In Linter( noP-Express aca optam pentru trans"rtul aerian tre&uie stiut ca Elvetia are 8 mari
aeroporturi la Muric*, erna, asel, 7eneva si "ugano. Piss International ir "ines este compania aeriana nationala si leaga statul de F3 de destinatii internationale internationale in B2 de tari.
Transferul de la aeroport catre marile orase Muric* si 7eneva este asigurat de trenuri ce circula la fiecare 13-23 min., cu un timp de calatorie de 13 minute. Interciturile ce circula din ora in ora pleaca de langa aeroport si leaga aceasta zona de marile orase .Exista si o retea de auto&uze ce leaga garile de zonele periferice ale marilor orase si de satele montane.uto&uzele pleaca din 3 in 3 de minute , iar calatoria dureaza 18-23 minute. Trans"rtul "e ca0lu este asigurat de o retea densa de funiculare ,
teleca&ine , telescaune , telesc*iuri telesc*iuri si telegondole telegondole ce permit turitilor turitilor atingerea atingerea celor mai inalte zone alpine , cat si sc*iorilor de a putea practica acest sport . _ilometrii de transport pe ca&lu asigura transportul zilnic a unui flux urias de turisti in cele mai sigure conditii. 0area interio interioara ara a Elvetiei Elvetiei , "acul "eman , cat si celelalte celelalte lacuri sunt deservite de trans"rtul na5al , vase de mici dimensiuni dimensiuni , &arci tranziteaza zilnic pentru pentru a transporta calatorii de o parte si de alta a lacului. In cazul satului t. 7ingolp*-satul cu du&la cetatenie, pentru a ajunge din 5ranta in Elvetia tre&uie traversat lacul cu un vec*i vas cu a&uri , principala atractie a zonei. Ser5icii de agrement
Odata cu diversificarea posi&ilitatilor de cazare si cresterea nivelului de confort sau dezvoltat si o serie de activitati care sa ii mentina pe turisti activi si relaxati in perioada sejurului la tara.ervicii de cazare nu mai sunt suficiente pentru satisfacerea cerintelor, succesul afacerii depinzand tot mai mult de serviciul de agrement. cesta se poate desfasura in interiorul locatiilor cursuri de mestesugarit, jocuri, degustari, prepararea mancarii4, cat si in afara calarie, sRi, drumetii, activitati agricole4. agricole4. In zonele alpine alpine sunt amenajate amenajate partii partii de sRi cu diferite diferite grade de dificultate dificultate dotate dotate cu mijloace de transport prin ca&lu ) terenuri de sport ) patinoare ) terenuri pentru ec*itatie. In interior se pot amenaja serate cu diverse teme, clu&uri, discoteca, cinema.e asemenea se pot organiza concursuri tematice.
In Elvetia , utoritatea $ationala de Turism coopereaza cu detinatorii de unitati de cazare cazare in vederea vederea crearii crearii de asociati asociatiii mixte mixte ce pot supo suporta rta mai &ine &ine concur concurenta, enta, contri&uind contri&uind la amenajarea teritoriului cu unele dotari.
STRATE(II DE !ROMO'ARE ALE !RODUSULUI TURISTIC RURAL
+rodusul turistic turistic rural reprezinta ansam&lul ansam&lul de servicii oferite oferite in cadrul spatiului spatiului rural, rural, care care tre&u tre&uie ie sa raspun raspunde de nevoi nevoilor lor si astept asteptari arilor lor vizit vizitato atoril rilor( or( cazare, cazare, masa, masa, agremenF, informatii turistice, practici agricole. +romovarea produsului turistic se poate face in diverse moduri, sporind valoarea acestuia( •
Targuri, festivaluri si evenimente speciale # pun in valoare potentialul turistic al zone zonei. i. ces ceste te even evenim imen ente te pot pot fi orga organi nizat zatee cu ajut ajutor orul ul spon sponso sori rilo lorr sau sau organizatiilor organizatiilor de turism rural.
•
Emisiuni la radio
•
Emisiuni la tv in care sa se descrie un anumit sat rural
•
poturi pu&licitare pu&licitare care sa contina satul rural la ciocolata, &ranzeturi4
•
+liante distri&uite gartuit in gari, aeroporturi , vama
•
+ostere
•
fise in locurile pu&lice
•
Implicarea institutiilor culturale, &irourilor liniilor aeriene, &irourilor oficiale din tarile emitente de fluxuri turistice,/amerei de /omert Exterior
•
+u&licitate in ziare
ANALIZA S.7.O.T Turismul rural in #na Al"ilr % EL'ETIA
!UNCTE TARI
• • •
• • • • • • •
• • • • • • • •
•
•
+ozitia geografica a Elvetiei in cadrul Europei +rezenta lpilor Infrastructura de transport foarte &ine dezvoltata retea de sosele exostenta pana aproape de culmi4 tructuri de cazare difersificate(*oteluri,pens difersificate(*oteluri,pensiuni,ca&ane,campingu iuni,ca&ane,campinguri. ri. iversitatea produselor agro-alimentare ecologice +oluarea redusa in majoritatea zonelor rurale ucataria traditionala si specialitati regionale esfasurarea de multiple evenimente culturale $umarul mare de turisti turisti straini din toata lumea care sunt viziteaza viziteaza aceste statiuni Estistenta unui sistem organizat de indicatoare pentru o&iective si trasee turistice in gari,aerogari,autogari,drumur gari,aerogari,autogari,drumurii europene. Existenta unui sistem de rezervare on-line Transportul Transportul pu&lic catre o&iective turistice este &ine organizat si promovat +ersonal specializatconducere si executie4la nivelul structurilor de primire turistice ezvoltarea infrastructurii de agreement Traditie in activitatea turstica rurala olutii diversificate diversificate de petrecere a timpului +rezenta scolilor de sRi. +rezenta &randurilor elvetiene renumire de cesuri, ciocolata, &ranzeturi , care a atras de-a lungul timpului fluxuri importante de turisti Existenta unor legende # cea a lui Keidi, fetita muntilor din cartea scriitoarei elve>ience o*anna pr . +rezenta pe taramurile lpilor a vacutei 0ilRa.
!UNCTE SLA)E
•
• • •
$ivelul redus al indicelui de utilizare a capacitatii de cazare si a duratei medie de sedere in regiune,in raport cu potentialul potentialul turistic existent glomeratia in staiuni +returile ridicate "ipsa structurilor de cazare pentru turistii cu venituri medii
O!ORTUNITATI
• •
•
• • •
Interes international crescut pentru turismul cultural,ecoturism,turism cultural,ecoturism,turism rural de aventura Exploatarea zonelor montane pe tot cursul anului prin drumetie,ec*itatie,alpinism,sport drumetie,ec*itatie,alpinism,sporturi uri extreme,sRi Existenta unei infrastructuri turisticetransport,cazare,alimentatie,agreement4 turisticetransport,cazare,alimentatie,agreement4 &ine puse la punct tragerea unui mare numar de turisti pe tot parcursul anului /resterea cererilor turistice +romovarea traditiilor fiecarei zone
RISCURI
• • • • •
egradarea mediului inconjurator inconjurator uprapopularea uprapopularea satelor Henuntarea la modul de viata si la ocupatiile traditionale traditionale +ierderea calitatii vietii orinta turistilor turistilor de a se orienta spre alte statiuni turistice
Circuit , #ile St.Mrit# $ Zermatt % (lacier E?"ress
/ei care viziteaza Elvetia pot profita de un mini circuit ce se desfasoara pe parcursul a zile cu plecare din Orasul t.0oritz pana in satul transformat transformat in statiune turistica Mermatt.
St. Mrit# = (lacier E?"ress !remium $ Zermatt Tur de zile 2 nop>i4 plus o noapte petrecuta la Der&ier ,statiune unde se ajunge cu un autocar inc*iriat.
Ziua I. osire =n t. 0oritz cu trenul, la clasa a doua, de la grani>: sau de la oricare aeroport
din
Elve>ia.
/azare =n t. 0oritz. "a Kotelul 0onopol,*otel de B stele, /apacitate << camere, 121 paturi5acilitati "ift, restaurant, restaurant, &ar, sauna, &aie cu a&uri, jacuzzi, masaj, sala de fitness, salon de infrumusetarepecial infrumusetarepecial 8 zileNsaptamana zileNsaptamana muzica live, /amere /amere cu aie sau ca&ina de dus
Ziua II. zi ve>i urca in trenul (laciar E?"ress !remium', unul dintre cele mai faimoase trenuri din lume. De>i c:l:torii din t. 0oritz p@n: =n Mermatt. Cn cele F ore ?i jum:tate trenul trece peste 291 de poduri, prin 91 de tunele ?i traverseaz: pasul O&eralp la o altitudine de 23 metri. De>i c:l:tori f:r: oprire ?i cu siguran>: v: ve>i &ucura de peisajele montane, p:duri, v@rfuri alpine alpine ?i ve>i fi fascinat de traditiile ?i cultura de secole pe care le ve>i vedea pe parcursul c:l:toriei. Odat: cu rezervarea pute>i opta si pentru un pranz. /azare =n Mermatt. tel (arni Elit de ZZZ , apacitate 2B camere, BB paturi5acilitati sala mic mic dejun, &ar countr cu masa de &iliardpecial &iliardpecial Transfer gratuit gratuit gara Merm Mermat attt - *ote *otel/ l/am amer eree aie aie sau sau dus, dus, L/, L/, tele telefo fon, n, radi radio, o, TD, TD, mini mini&a &ar, r, usca uscato torr
Ziua III Miua a treia presupune inc*eierea plim&arii cu 7lacier Expressul si continuarea circuitului inspre Der&ier sat turistic situat in apropierea statiunii Mermatt . tatiunea elvetiana de sRi Der&ier face parte din zona de sRi uatre Dallees, cu acces la B12 Rm partii de sRi, cu 19< 19< piste individuale individuale deservite deservite de 92 sRi lifturi. lifturi. In plus fata de zona zona de sRi in sine B12 Rm de partii de sRi in Der&ier4, sRi lift pass-ul va permite sa sc*iati sau sa faceti snoP&oard in alte statiuni din uatre Dallees( ruson, Evolne, "a Touzmaz, $endaz,
iviez,
T*on
les
/ollons
si
Desonnaz.
Riind Riind la peste peste 2833 2833m, m, acoperire acoperireaa cu zapada zapada este in general general asigurat asigurata. a. noPma noPmaRin Ringg - tatiu tatiunea nea Der&ie Der&ierr poate poate im&una im&unatat tatii calit calitate ateaa zapazi zapaziii natura naturale le prin prin intermediul
celor
2F
de
tunuri
de
zapada
Ri lift capacit capacitatea sRi lifturilor4-cele lifturilor4-cele 1F sRi lifturi au capacitatea de a
inalta
B12!
de
sRioriNsnoP&orderi
pe
ora.
Exista Exista doua doua aerop aeroport orturi uri,, la num numai ai trei trei ore de condu condus, s, astfel astfel incat incat,, PeeRen PeeRendu duril rilee si vaca vacant ntel elee reze rezerv rvat atee sRiu sRiulu luii sau sau pauz pauzel elee pent pentru ru snoP snoP&o &oar ardd pot pot fi cu usuri surint ntaa realizate.eroportul ion este la doar o ora de condus, in conditii &une de mers, astfel incat
puteti
fi
pe
pista
rapid.
Der&ier Der&ier ofera ofera conditii conditii &une de sRi, in special special pentru pentru sc*iorii sc*iorii intermed intermediari. iari. Der&ier este &ine cotat de catre snoP&oarderi, snoP&oarderi, aici existand 2 noP and Terrain +arRs.
ate despre statiune( +artii negre( B +artii rosii( 2F +artii al&astre( 1< "ungimea pistelor( B12 Rm Ri lift-uri( 1F /ross /ountr Trails c*i fond4(23 Rm 0aximum atins in verticala( 1!3 m /el mai inalt lift( 3 m /ea mai joasa pista( 1833 m ltitudinea statiunii( 1833 m
