Elvetia

Universitatea Transilvania din Braşov Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administrarea Afacerilor  Specializarea Economia Comerţului, Turismului şi Serviciilor 

Locul turismului in economia Elvetiei

Anul III Grupa 8283 Slobozeanu Dragos Caliman Laura

Braşov, 2011

Cuprins

I Prezentarea generala a tarii ............................. ............... ........................... .......................... ........................... ........................... .......................2 ..........2 II Porentialul turistic …………………………………………… ……………………………………………………………………………….…...11 ………………………………….…...11 III Principalele forme de turism practicate in Elvetia…………………………………………….......15 IV Prezentarea ofertei turistice din punct de vedere calitativ si cantitati……………………….. .17 V Indicatori circulatiei turistice………………………………………………… turistice……………………………………………………………….………....23 …………….………....23 VI Locul turismului in economia Elvetiei…………………………………………………………….....27 VII Bibliografie………………………………………………………………… Bibliografie…………………………………………………………………………………………….29 ………………………….29

2

I Prezentarea generala a tarii Date generale

Elveţia este un stat federal în Europa Centrală, fără ieşire la mare. Are graniţă cu Germania, Franţa, Italia, Austria şi Liechtenstein. Ţara are o mare tradiţie în neutralitatea politică şi militară, motiv pentru care este sediul multor organizaţii internaţionale. Peisajul elveţian caracteristic este legat de un lanţ muntos înalt situat în zona central-sudică a ţării.  Între vârfurile înalte ale Alpilor Elveţieni, Vârful Dufour, care atinge 4.634 metri peste nivelul mării, este cel mai înalt. De aici izvorăsc câteva dintre fluviile principale ale Europei, precum Rin, Rhon, Inn, Aare sau Ticino, care se leagă de câteva lacuri alpine precum Lacul Geneva, Lacul Zürich, Lacul Neuchâtel şi Lacul Constanţa. Drumurile elvetiene ofera privelisti spectaculare ale Alpilor, unul dintre cele mai spectaculoase lanturi muntoase din lume. Traficul devine extrem de aglomerat in special in lunile de vara si iarna ce corespund sezonului turistic. Elveţia a fost influenţată de câteva dintre cele mai importante culturi europene, de la practicile sale culturale până la limbile vorbite. Elve Elveția a adop adopta tatt o const constitu ituție federală în 1848, 1848, revizuită profund în 1874, 1874, care a stabi stabilit lit respo respons nsab abili ilitat tatea ea fede federal ralăă în aface afaceril rilee intern interne, e, apăra apărare re și comer comer .ț De atunc atuncii se ț de-a lungul continuă continuă cea cea mai bună politică politică economic economicăă și socială socială care a caracteriz caracterizat at Elve ia lungul timpului. Elvețienii ienii sunt cunos cunoscu cu ți pentru pentru neutral neutralitat itatea ea lor istori istorică că și pentru pentru că nu au partic participat ipat militar în nici un război mondial. mondial . În 2002 Elveția a devenit devenit membru membru cu dreptur drepturii depline al Organiza Organizatiei tiei Na țiunilor iunilor Unite (ONU). (ONU). Însă, deși situată situată în mijlocul mijlocul Europe Europei,i, nu este membră membră a Uniunii Europene (UE). Altitudini extreme: cel mai scazut punct: Lacul Maggiore 195 m mai înalt punct: 4.634m Dufourspitze Resurse naturale: cherestea, sare.

3

Conditii privind traficul auto: In Elvetia, circulatia auto se efectueaza pe partea dreapta a drumului. Starea generala a drumurilor si infrastructurii este foarte buna. Accesul pe autostrazi se face in baza unor vignete, care se procura contra cost de la punctele de trecere a frontierei. Vigneta se lipeste in mod obligatoriu pe parbrizul masinii. Centura de siguranta este obligatorie. Functioneaza sistemul prioritatii de dreapta. Nivelul maxim de alcoolemie admis este de 0.5 g/l. Vitezele maxime admise sunt urmtoarele: 30 - 60 km/h in localitati; 80 km/h pe drumurile principale si 120 km/h pe autostrazi. Pe teritoriul Elvetiei utilizarea si detinerea aparatelor de detectare a radarelor, precum si a celor antiradar este total interzisa, constituind infractiune. Politică

Parlamentul Elve ției este format din două camere: Consiliul Statelor care are 46 de reprezentanți (doi din fiecare canton și unul din fiecare semicanton) ale și prin sisteme definite de fiecare canton individual, și Consiliul Na țional, care este format din 200 de membri ale și printr-un sistem electoral propor țional, în func ție de popula ția fiecărui canton. Membrii ambelor camere au un mandat de 4 ani. Când ambele camere sunt reunite în sesiune comună, ele sunt numite împreună  Adunarea Federală. Geografie

Elveția are 3 zone geografice mai importante, cu climă diferită: Jura (caracterizat prin procese tectonice de încre țire din perioada jurasică, cu o altitudine între 1000 și 1700 m), •

•

•

(cca. 30 % din suprafa ța țării, importantă din punct de vedere industrial, cu zone deluroase și de șes, având o altitudine între 400 și 600 m, situată  între Jura și regiunea  Alpilor elveț ieni ), Elveț ia centrală

Regiunea Alpilor  care

se continuă mai departe în Franța, Italia, Germania, Austria, Liechtenstein și Slovenia.

Suprafața arabilă a Elve ției însumează (14.813 km²) ce reprezintă 38 % din suprafața țării, 30,4 % (12.522 km²) fiind pădure și 25,5 % (10.531 km² fiind regiune muntoasă

4

neproductivă. Lungimea maximă a țării pe direc ția nord-sud este de 220 km, iar pe direc ția est-vest de 348 km. Geologie

Structura geologică a Elve ției este în mare măsură datorată coliziunii cu miloane de ani în urmă a plăcii tectonice continentale africane cu cea europeană. Munții Alpi au structura de bază constituită din granit. În perioada  jurasică au rezultat munți de încre țire din calcar , mai mici decat Alpii. La aceste trei zone se mai adaugă Valea Padului în sud cu înăl țimea Tessin , regiunea Mendrisio și depresiunea Rinului superior, unde se află ora șul Basel. Munții În Elveția există 74 de vârfuri muntoase care depă șesc 4000 m altitudine, dintre care 55 sunt în Elveția și 19 la grani ța cu Italia. In Alpii Walliser  sunt un număr 12 piscuri, ț este constituind cei mai înal ți mun ți din Elve ția. Vârful cel mai înalt din Walisseri și din Elve ia Dufourspitze (4.634 m) din Masivul Monte-Rosa. Ace ști mun ți cu piscurile lor înzăpezite sunt punctele de atrac ție principale ale Elve ției pentru schiori și turi ști din lumea întreagă. Prin amplasarea centrală geografică a Alpilor Waliser, încercui ți fiind de Masivul Alpilor, regiunea Walliser are o climă mai blândă decât clima mun ților învecina ți din nord și sud. Această climă a favorizat zona de pădure, care aici urcă la altitudini mai mari. Lacuri

Elveția prin structura topografică a reliefului are cca. 1500 de lacuri glaciare (formate în perioada glaciară din Europa). După mărime se pot enumera Lacul Geneva (580.03 km²) situat la grani ța cu Fran ța fiind în Elve ția 60 % din suprafa ța lacului. Lacul Boden (Lacul Constanța ) cu suprafața de 536.00 km² situat la grani ța cu Germania și Austria, pe teritoriul Elve ției fiind numai 23.73 %, Lacul Maggiore cu 193 m altitudine (locul cel mai jos din Elveția) fiind 19.28 % pe teritoriu elve țian, restul în Italia. Se mai pot aminti lacurile Neuenburgersee (215.20 km²), Vierwaldstättersee (113.72 km²) și Zürichsee (88.17 km²).

5

Râuri

Două fluvii mari europene au izvorul în Elve ția și anume Rinul și Ronul. Ambele fluvii și izvoresc din Masivul Gotthard care este o cumpănă a apelor. Rinul curge prin Reichenau din cantonul Graubünden, prin unirea celor două ramuri (Rinul Anterior și Rinul Posterior), de fapt numai Rinul Anterior izvoră ște din estul Masivului Gotthard, Rinul Posterior î și are izvorul situat în sud în Pădurea Rinului din Tessin lângă Pasul Bernadino. Rinul curge prin localită țile mai mari Schaffhausen, Basel la grani aț cu Liechtenstein și Austria (prin landul Voralberg) până ce se varsă în Lacul Boden, lângă Constanța părăsește lacul curgând mai departe pe teritoriul Germaniei curge spre nord vărsându-se în Marea Nordului ț Ronul izvorăște din partea vestică a Masivului Gotthard (Rhônegletscher) (Ghe arul Ronului) curge prin cantonul Wallis vărsându-se în Lacul Geneva, părăse ște lacul lângă orașul Geneva părăse ște Elve ția vărsându-se pe teritoriul Fran ței în Marea Mediterană. Cu excepția râurilor din Engadina (ital.Engadina Grădina Innului din cantonul Graubünden) și a celor din Tessin (Tilcino), toate celelate râuri ale Elve ției se varsă în Rin sau Rhône. Râul Inn izvorește la sud de St. Moritz (Engadin) trecând prin lacul Silser prin Tirol și se varsă la Passau în Dunăre care se va vărsa în Marea Neagră pe teritoriul României. Tessin sau Tilcino izvoră ște din partea sudică a Masivului Gotthard curge spre sud trece prin Lacul Maggiore, se varsă în Pad care la rândul lui se varsă pe teritoriul Italiei în Marea Mediterană. Râul care are lungimea cea mai mare pe teritoriul Elve ției este Rinul cu 375 km urmat de Aare (izvor în Masivul Gotthard) cu 295 km și Ronul cu 264 km. Alte râuri ce se mai pot aminti sunt Reuss și Limmat (afluen ți ai Aarelui); Doubs având izvorul  în Franța, care traversează Jura spre nord se varsă în Sona care la rândul ei se varsă în Ron, la Lyon.

6

Clima

In nordul Alpilor este o climă temperată, iar în sudul Alpilor domină o climă ț mediteraneană. Clima în Elve ția diferă mult de al o regiune geografică la alta. Astfel Elve ia se poate împărți în patru zone climatice: •

Regiunea mun ților jurasici (nordul-vestul Elve ției)

•

Regiunea centrală teritoriul dintre Alpi și mun ții jurasici

•

Regiunea prealpină și alpină în sudul Elve ției regiunii centrale

•

Regiunea din sudul Elveției (Cantonul Walis, Tessin, Engadin și Graubünden)

In principiu domne ște în zona centrală și a mun ților jurasici și regiunea alpină o climă ț asemănătoare, diferen țe mai mari climatice fiind în regiunea de sud a Elve iei. Pe când în regiunea centrală și alpină precipita țiile medii sunt cca. 2000 mm/an în Walis (valea Rhônului) sunt numai 550 mm/an fiind zona cea mai uscată. Cantitatea de precipita iiț vara, cu excepția Valea Rhôn-ului, este dublă în compara ție cu iarna. Temperatura depinde mult de altitudinea locului, având spre vest o tendin ăț u șoară de creștere (în medie de cca. 1 °C) Luna cea mai călduroasă iulie cu o temperatură medie între 16 - 19 °C, iar temperatura medie anuală este de cca. 7 - 9 °C. In Alpi este clima aspră caracteristică mun ților înal ți. Ca vânturi permanente se poate aminti Föhnul un vânt călduț (nu bate în regiunea munților jurasici), iar Bise este un vânt rece care nu bate de obicei în sudul Elve ției. Flora

Pădurile ocupă o suprafa ță de 30 % din suprafața Elveției, astfel în zona alpină domină rășinoasele (piceacaee ca: bradul, molidul, zada (larix), pinul (pinus cembra)), pădurile jucând în munț i un rol important de reducere a formării lavinelor ș i inundaț iilor. La altitudinea de sub 1000 de m cresc pădurile de foioase în amestecate, iar în Tessin ca o caracteristică regională s-au extins pădurile de castan domestic, servind în trecut o resursă de hrană a popula ției.

7

Fauna

In Elveția sunt în total 40 000 de specii de animale din care 30 000 sunt insecte. Numărul mamiferelor se cifrează la un număr de 83 de specii, din care o mare parte sunt lilieci și mamifere mici. Toate animalele mari de pradă sunt sunt dispărute de câteva secole ț printr-o vânare excesivă, azi prin cunoa șterea importan ței acestor animale în men inerea echilibrului în sistemul ecologic, s-au luat măsuri de repopulare din Italia sau Polonia cu râs, lup și ursul brun care sunt încadrate în grupa animalelor ocrotite, precum și la o vânare limitată a celorlalte animale carnivore vulpe, vidră, jder, și pisică sălbatică. Sunt de asemenea prezente și alte animale sălbatice ca și căprioara, cerbul, elanul, bourul, capra sălbatică, capra neagră, muflonul, mistre țul și castorul. Economie

Economia Elveției este una dintre cele mai stabile economii ale lumii. Politica sa plină de succes pe termen lung în domeniul siguran ței monedei na ționale, dublată de secretul ț un „rai financiar” al operațiilor financiare efectuate în băncile elve țiene a făcut din Elve ia investitorilor și al investi ților acestora. În acela și timp, a creat o economie care se bazeză ț și a masiv pe afluxul extern constant de investi ții. Din cauza dimeniunilor reduse ale ării ț și specializării înguste a for ței sale de muncă, industria fină și de precizie, respectiv comer ul finanțele sunt esen țiale pentru men ținerea stabilită ții economice a țării. Religia

Religiile cele mai întâlnite în Elveţia sunt Romano-Catolicismul, confesiune de care aparţine 43% din populaţie, şi protestantismul (35%), însă datorită imigrărilor s-au mai stabilit şi Islamul cu 4% din populaţie şi Ortodoxismul cu 2%.

8

MINERITUL Sl INDUSTRIA ENERGETICA

Exceptand sarea, care se exploateaza in vaile Rinului si a Ronului, Elvetia nu are resurse minerale. Jumatate din energia electrica este produsa in centrale hidroenergetice, 37% in centrale nucleare, iar restul se produce in centrale temice cu titei importat. Majoritatea centralelor hidroenergetice functioneaza in Muntii Alpi, in care s-au realizat peste 40 de lacuri artificiale pentru stocarea apei. TURISMUL

Turismul este una din ramurile principale economice ale Elvetiei. La inceput a fost turism in adevaratul sens al cuvantului, adica excursii in muntii splendizi elvetieni, cu florile lor  fermecatoare, si alpinismul, dar dupa 1950 schiul a devenit foarte popular. Azi turismul reprezinta 15% din venitul total al tarii.

AGRICULTURA

Circa 10% din suprafata tarii este cultivata, iar 40% se utilizeaza ca pasuni. O parte insemnata din suprafata tarii este acoperita iarna cu zapada, deci sunt inutilizabile. Numai 4% din populatia activa lucreaza in agricultura, producand 2% din produsul intern brut. Ramura principala este industria laptelui, vacile fiind tinute in grajduri, datorita climei. Din surplusul de lapte se produce lapte condensat, branzeturi si ciocolata. Pastoritul se desfasoara in munti, iar in Bazinul Elvetian exista numeroase crescatorii de porci. Aici este singura regiune unde cultivarea pamantului are o importanta mai mare decat zootehnia. Se cultiva grau, orz, secara, cartofi, in, canepa, tutun si sfecla de zahar. In 18 cantoane, spre exemplu pe dealurile din Xeuchatel, se practica viticultura. Elvetia poale produce numai jumatate din necesarul propriu de alimente.

9

SILVICULTURA

Peste un sfert din suprafata totala este acoperita cu paduri, chiar si vaile si pe alocuri Bazinul Elvetian, nu numai muntii. Din lemn se produc: hartie, case si mobila. Pe langa acestea, este utilizat drept combustibil pentru incalzire si numeroase familii, iarna se ocupa de fabricarea unor obiecte traditionale -jucarii, cutiute muzicale, etc.

INDUSTRIA

Industria de prelucrare produce 21% din produsul intern brut. Branza, ciocolata. alimentele conservate si produsele din lemn elvetiene sunt vestite. In Elvetia se mai produc masini, textile, medicamente si materiale chimice. Majoritatea sunt produse mici de calitate deosebita. Un bun exemplu sunt ceasurile elvetiene de renume mondial, care se fabrica in cantonul Jura. Acelasi lucru se poate spune si despre medicamente. In Basel se produc vopsele, iar cantoanele St. Gallen si Zurich sunt vestite datorita produselor textile. Industria de masini produce de obicei utilaje pentru alte ramuri ale industriei elvetiene, si anume motoare Diesel si masini de cusut.

TRANSPORTUL

Reteaua elvetiana de transporturi este foarte bine dezvoltata. Cele 5031 km de cai ferate, sunt aproape in totalitate electrificate, iar in munti au fost construite peste 600 de tunele. Simplon are lungimea de 19,8 km. In regiunile muntoase sunt construite cai ferate cu crema-liera, funiculare, si sisteme teleferice. Reteaua de drumuri are lungimea de 71000 km. Trecatoarele naturale care traverseaza muntii au o importanta deosebita, spre exemplu stramiorile Sf. Bernard, Sf, Gothard si Simplon. In Basel, Zurich si Geneva exista mari aeroporturi internationale.

10

Mitul ciocolatei elvetiene: Elvetienii nu au inventat ciocolata, dar au adus-o la perfectiune. De la deschiderea primei fabrici de profil, in 1819, ei au imbunatatit incontinuu reteta acesteia. Astfel, in 1875 ei au creat ciocolata cu lapte, iar in 1879 primul sortiment care se topeste in gura. In timp, producerea acestui desert a devenit o pasiune si o mandrie nationala pentru elvetieni. Ciocolata ideala, spun ei, trebuie sa aiba un aspect perfect neted, sa nu faca firimituri la rupere si sa aiba un miros aromat, diferit de cel al simplei pudre de cacao. Momentul adevarului se produce insa la degustare, cand ciocolata adevarata trebuie sa se topeasca pe limba precum untul, fara sa lase reziduuri in gura sau sa se lipeasca de palat. Organizaţii internaţionale

 În 1863 Henri Dumand a fondat Crucea Roşie, un simbol şi un agent internaţional pentru dragostea frăţească. Chiar şi astăzi sediile centrale ale Comitetului Internaţional al Crucii Roşii şi ale Federaţiei Internaţionale a Crucii Roşii sunt la Geneva. Şi alte organizaţii mondiale cum ar fi Schimbul Internaţional al Forţelor de Muncă şi Reprezentantul European al Naţiunilor Unite, şi-au stabilit sediile în Elveţia. Elveţia este membră în Consiliul Europei, Acordul General pentru Tarife şi Comerţ, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi Comitetul Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare. Elveţia îşi menţine politica de neutralitate: nu este membră a O.N.U., N.A.T.O., U.E Nu este membră U.E. dar a semnat acordurile bilaterale cu ţările Schengen plus cele 10 noi ţări intrate în U.E

11

II Potentialul turistic Un adevărat paradis montan și cultural, Elve ția î și a șteaptă turi știi pentru a le împărtă și câte ceva din ceea ce de ține, pentru că de și nu se număra printre statele mari ale Europei, sistemele de transport sunt foarte bine puse la punct și toate obiectivele sunt u șor accesibile tuturor. Pe lângă paji știle uimitor de verzi și vârfurile Alpilor ve șnic înzăpezite, este pe timp de ț vară o gazdă primitoare, căci dezvăluie și modernitatea specifică unei ări cu adevărat dezvoltate. Obiective turistice create de om de-a lungul vremii și atrac ții naturale vin să completeze perfect o vacanță minunată. În această țară micu ță și bogată se întrepătrund 4 culturi diferite, ceea ce face din Elve ția un stat cu caracter multicultural. Bogă ția culturală se poate observa în centrele vechi ale ora șelor, precum Zurich, Lausanne, Geneva etc. Pentru împătimiţii de schi şi drumeţii montane se dezvăluie regiunile Jungfrau sau Franches Montagnes, ori staţiunea Zermatt, cu kilometrii întregi de pârtii şi trasee marcate. Elveţia este o ţară care devine tot mai populară şi printre practicanţii de schi din România, în special pentru cei cu venituri ridicate. 1 Trenul Express Glacier traverseaza Alpii elvetieni oferind o experienta cu adevarat unica. Peisajul nu este singurul lucru de care ne putem bucura pe parcursul calatoriei . Se poate degusta o gama larga de specialitati proaspat preparate care se pot servi in restaurantul in stil vechi, intre Zermatt si Davos. In anii 1920 , datorita excursionistilor entuziasti si a celor din clasele sociale superioare dornici de aventura, vechile sate montane pana atunci isolate, Zermatt si St. Moritz au fost transformate in statiuni la moda. Cele trei companii feroviare din acea vreme au reusit cu success sa beneficieze de potentialul touristic prin deschiderea in 1926 a rutei Valais – Graubunden. Deschiderea traseului Brig – Chur si Chur – St. Moritz numai pe timpul verii a fost intampinata cu entuziasm de publicul calator. Cu tooate acestea au mai trecut 50 de ani pana cand trenurile au putut trece si iarna prin imposibilul traseu alpin Furka. 2

1 2

http://www.curierulnational.ro/Specializat/2008-01-28/Elvetia http://www.turistik.ro/info/elvetia---cel-mai-incet-tren-rapid-din-lume-01173

12

Pe 25 iunie 1930, dup ace s-a facut legatura feroviara intre Visp si Brig, Expressul Glacier a circulat pentru prima datade la Zermatt la St. Moritz. Din cauza celui de- Al Doilea Razboi Mondial, traficul a fost oprit in 1943, pentru a fi reintrodus cu mici modificari in 1948. Expressul Glacier a beneficiat intre ani 50-60 si de dezvoltarea tehnologiei. Motoarele mai rapide au imbunatatit timpu calatoriei chiar si pentru cel mai lent tren rapid din lume, iar  modernizarea vagoanelor si adaugarea vagonului restaurant au marit atractia pentru acest tren. Multumita modernizarii si a publicitatii intensive, Expressul Glacier a devenit unul din obiectivele turistice de top ale Elvetiei intre ani 80 si 90. De atunci intereseul international pentru pentru acest tren a fost in continua crestere. In 2005 trenul si-a sarbatorit cea de a 75a aniversare si pare mult mai tanar, mai dinamic si mai poular ca niciodata.

ST. Moritz - capitala golfului pe gheaţă

 Între 9-13 ianuarie 2008, staţiunea elveţiană St. Moritz a devenit capitala mondială a golfului pe zăpadă. Peste 75 de concurenţi, din 12 ţări, sportivi de elită sau personalităţi publice din diverse domenii s-au reunit în spectaculoasa staţiune montană pentru a se întrece  în lovituri strategice pe gheaţă. Staţiunea este cunoscută drept una dintre cele mai celebre la capitolul schi şi sporturi de iarnă, fiind destinaţia favorită pentru milionarii şi miliardarii lumii, în căutare de distracţie sau relaxare. Aici vin vedete, politicieni, actori şi bogătaşi din orice colţ al lumii. În staţiune, din cele 365 zile/an, 322 sunt zile însorite, acesta fiind un record în Elveţia. Sezonul de schi şi snowboard ţine de la sfârşitul lunii noiembrie, până la începutul lunii mai. Sezonul din 2007-2008 este al 144 sezon în istoria St. Moritz, ca regiune de schi şi snowboard. 3 În urma statisticii efectuate de revista elveţiana "Bilanz", St. Moritz este destinaţia favorită pentru schiori şi snowboarderi la ora actuală, după care urmează Zermatt, Gstaad şi Davos. În statistică au fost luate în calcul - în afară de infrastructura schiabilă – posibilităţile de agrement, hoteluri, restaurante şi nu în ultimul rând comportamentul personalului. Astăzi, oraşul este consacrat în orice colţ al lumii. În 1986, numele St. Moritz a devenit marcă  înregistrată pe plan mondial, ca destinaţia favorită de pe mapamond. Şi pe bună dreptate: aici s-a născut sportul de iarna al Alpilor în 1864, şi, în acelaşi an, a fost înregistrată şi prima 3

http://www.curierulnational.ro/Specializat/2008-01-28/Elvetia

13

agenţie de turism din Elveţia. Tot în St. Moritz, în anii 1880-1890, s-au organizat primele concursuri de curling, patinaj artistic, golf, snowboard, bob; aici s-a deschis prima şcoală de schi în 1929 şi a fost inaugurat primul Hotel Palace din lume (1896). În anul 2003, regiunile St. Moritz şi Engadin au fost alese de ADAC Ski Guide, cele mai bune din lume, la schi alpin, snowboard, schi fond, ture pe schiuri şi apres ski. În anul 2003 aici au avut loc Campionatele Mondiale de Schi Alpin.

Staţiunea Zermatt - una dintre cele mai înalte Regiunea de schi şi snowboard Zermatt se înalţă până la altitudinea de 3.900 m şi este una dintre regiunile cele mai înalte din lume. Sezonul de iarnă începe la sfârşitul lunii noiembrie şi se termină la începutul lunii mai, iar pe gheţar există posibilitatea de a avea parte de zăpadă excelentă pe tot parcursul anului. Din cei 195 km de pârtii, 48 km sunt dotaţi cu tunuri de zăpadă. Zermatt este legată în reţea printr-o telecabină de regiunea Breuil-Cervinia (Italia). Zermatt, situată la altitudinea de 1.620 m, este în totalitate închisă pentru maşini. Acestea se pot parca în localităţile Tasch sau Visp şi de aici se continuă drumul cu trenul montan. Din gara Zermatt porneşte Gornergratbahn, care urcă peste 3.000 m, de unde se poate ajunge pe vârfurile din zonă (3.200 - 3.400 m) cu telecabine, după care sunt mai multe posibilităţi de coborâre pe pârtii uşoare şi medii către Furi şi Zermatt. Cea mai lungă pârtie din Zermatt este de 17 km şi parcurge o diferenţă de nivel de 2.200 m. Partea superioară a pârtiei este uşoară până la Trockener Stegig, de unde se schimbă în pârtie roşie până la Furgg. De aici se poate urca cu telecabina în zona Schwarzsee, unde funcţionează alte două teleschiuri, sau se poate urca pe gheţar. Din Furgg până în Furi pârtia este de dificultate grea (neagră), iar de aici se schimbă în dificultate medie.

Davos - Klosters, staţiunea cu cele mai multe tradiţii sportive Regiunea de schi şi snowboard Davos - Klosters conţine staţiunile Jakobshorn, Rinerhorn, Parsenn, Madrisa şi Pischa. Este regiunea cu cele mai mari tradiţii dintre toate staţiunile din Elveţia, oraşul Davos găzduind numeroase evenimente sportive (concursuri de

14

tenis şi călărie) sau simpozioane politice. Davos este oraşul situat la cea mai mare altitudine din Europa. Datorită aerului foarte curat, aici a fost construit Sanatoriul TBC. Regiunea este alcătuită din oraşele Davos (1.560 m) şi Klosters (1.194 m), respectiv cele 5 vârfuri: Jakobshorn, Rinerhorn, Parsenn, Madrisa, Pischa. Cele două oraşe sunt legate prin reţeaua de pârtii şi instalaţiile de transport pe cablu, respectiv de reţeaua de skibus şi cale ferată. În oraşe, oaspeţii sunt aşteptaţi cu cele mai interesante băuturi şi specialităţi culinare locale ale restaurantelor. Ca orice staţiune de nivel mondial, Davos - Klosters are şi o viaţă de noapte pe măsură, prin pârtiile de schi şi pistele de săniuş nocturne, evenimente sportive, respectiv restaurante şi baruri de noapte. Regiunea dispune de 250 km pârtii  întreţinute excelent, deservite de 51 de instalaţii de transport pe cablu moderne, numeroase trasee de tură iarna - vara, piste schi fond, 5 piste pentru săniuş, gradiniţe şi şcoli de schi, funpark-uri, parapantă şi 2 halfpipe-uri uriaşe. Aici este şi cea mai lungă pârtie de schi din Elveţia, Weissfluchjoch – Kurblis, traseul total fiind de 14 km. Jakobshorn se înalţă chiar deasupra oraşului Davos, iar pârtiile din această zonă sunt deservite de 12 instalaţii de transport pe cablu. Este un loc preferat de snowboarderi, cu multe pârtii special amenajate pentru ei. Tot aici găsim halfpipe-ul uriaş Nidecker, snowboard parcul “Sunrise”, încă un halfpipe uriaş, cu program nocturn, dar şi numeroase posibilităţi de freeride şi pârtii mogul. Familiile sunt aşteptate cu pârtii mai uşoare, late şi bine întreţinute, cu terase, şcoli de schi şi Disney-park. Rinerhorn este situat între Davos şi Klosters, iar pârtiile din această zonă sunt deservite de 7 instalaţii de transport pe cablu. Copii pot însuşi primele deprinderi în sporturile de iarnă sub formă de joacă, în Parcul Piticilor, iar sub telegondolă găsim o pistă amenajată de săniuş, cu o lungime de 3,5 km. Zona este recomandată în primul rând pentru începători şi intermediari, dar şi «experţii» găsesc pârtii ideale pentru nivelul lor  de pregătire, care coboară chiar până la baza muntelui. Parsenn - Gotschna se găseşte lângă oraşul Davos, cu trei vârfuri mari şi renumite: Weissfluhjoch, Weissfluhgipfel şi Gotschnagrat, cu o mare varietate ca grade de dificultate şi sunt deservite de 17 instalaţii de transport pe cablu. Din vârful muntelui se deschide o panoramă fantastică către Lacul Davos. Madrisa se găseşte lângă oraşul Klosters, pârtiile fiind deservite de 8 instalaţii de transport pe cablu. În inima zonei este situată o pistă uriaşă de snowtubing şi locul de joacă pe schiuri destinat copiilor, dotat cu instalaţie tip «covor magic», gratuit până la 6 ani. Tot aici se găseşte pista de 15

săniuş "Madrisa Run", destinaţia preferată a familiilor, cu o lungime totală de 8,5 km. Pischa începe să devină cea mai mare zonă freeride din Elveţia. Îndrăgostiţii freeride-ului sunt feriţi de pericolele alpine şi conduşi către vale pe piste marcate. Pe lângă acestea, există şi pârtii amenajate în toate categoriile de dificultate.

III Principalele forme de turism practicate in Elvetia Turismul ca atare a inceput in secolul 19, dar inca din secolul 17 Elvetia a atras elitele intelectuale diin strainatate. 4 Elveția depune eforturi deosebite pentru dezvoltarea sta țiunilor montane, pornind în amenajarea turistică a muntelui, de la o concep ție proprie, menită să pună în valoare resursele ț naturale, tradi ția, în scopul atragerii clientelei de pe pia ța intena ională a sporturilor de iarnă și creșterii rentabilității. Preocuparea de baza a organizatorilor de turism din această țară este de a asigura o activitate non-stop, în toate anotimpurile, în sta țiunile montane, prin: •

ț prelungirea sezonului de schi pe pantele unde zapada se men ine 6-8 luni pe an;

•

extinderea schiului pe iarbă;

inițierea unor ac țiuni — cursuri de alpinism, speoturism etc. — care să atragă turi știi  în orice lună a anului; •

•

practicarea pe scară largă a pescuitului la păstrăv și a vânătorii sportive;

asigurarea unei oferte de vară sau chiar de extrasezon foarte variate, în apropierea stațiunilor, a satelor de munte, a lacurilor sau parcurilor na ționale, fapt ce a permis extinderea vacanțelor la fermă sau a agroturismului.   În Elveț ia peisajul alpin oferă, prin altitudini și forme specifice, un mare poten țial de atractivitate turistică. Datorită altitudinilor mari, sectoarele montane înalte prezintă zăpezi ț permanente, ceea ce favorizează dezvoltare schiului și vara ( pe ghe ari). Pe de altă parte, numeroase văi glaciare în formă de ”U”, dintre care unele foarte largi, au favorizat penetrarea în anumite masive ( ex: Valea Rhonului) permi țând amenajarea turistică a spa țiului montan. •

4

http://www.swissinfo.ch/eng/country_information/country_profile/Tourism.html?cid=5764048

16

ț Deasemenea au fost create sute de sta țiuni de capacită ți diferite: 230 sta iuni; ele au luat ț naștere prin amenajare, pentru sporturi de iarnă, a unor vechi sta iuni climatice sau balneoclimatice, prin dotarea unor sate de munte cu echipament adecvat acestei forme de turism, sau ca sta țiuni moderne, nou construite.  În ceea ce privește, stațiunile pentru sporturi de iarnă se disting, în profil teritorial, mai multe regiuni. O primă regiune este Valais care cuprinde marele masiv al Maternhornului și masivul Monte Rosa. Este o zonă foarte masivă unde sta țiunile se află pe văile ce străbat ț versantul de nord și se îndreaptă spre Valea Rhonului. Cele mai importante sta iuni sunt stațiunile din Alpii Pennini: Zermat, Crans Montana, Saas Fee și Verbier, situate la peste 1000 m altitudine. Spre Lacul Maggiore se desfă șoară regiune Ticino ( Tessin) unde amenajările pentru sporturi de iarnă sunt pu ține ( mai cunoscute fiind sta țiunile Lugano și Locarno), predominant fiind turismul de tranzit. În Alpii Retici s-au dezvoltat sta țiuni importante, între care Davos ( ce cea mai mare capacitate de cazare – 24000 locuri, renumită pentru desfa șurarea unor forumuri politice sau economice), Saint Moritz, Arosa și Silvoplana, iar în zona Alpi Berner: Interlaken, Grinderwald, Jungfraujoch s.a. 5 Pe primul loc ca număr total al pârtiilor de schi se situează sta țiunea Davos ( 88 pârtii), ca lungime a pârtiilor de schi alpin – Saint Moritz ( 350 km) urmată de Davos ( 300 km) și Grindenwald ( 165 km), iar ca lungime a pârtiilor de schii fond – Saint Moritz ( 150 km), ț secondată de Davos ( 75 km). În ceea ce prive ște numărul total al instala iilor de transport pe ț și Fran a, ț cablu eviden țiem domeniul schiabil Portes du Soleil, ce deserve ște sta țiuni din Elve ia și Verbier. Staţiunile elveţiene oferă condiţii foarte bune de cazare, pârtiile sunt excelente și bine concepute, iar instalaţiile de transport pe cablu sunt suficiente şi bine puse la punct. Engelberg este cea mai importantă staţiune de schi din centrul Elveţiei. Aici se află singura telecabină din lume care se roteşte la 360 de grade, pentru ca turiştii să poată admira peisaje de vis şi o panoramă extraordinară a lacului Lucerne. plimbările nocturne, cu sănii trase de cai, au intrat deja în tradiţie în această staţiune care se află la 1.000 de metri altitudine, iar pe pârtiile de schi, pentru siguranţa turiştilor, au fost instalate radare. Nu există însă limită de viteză, nici amenzi, ci premii pentru cei care coboară cu doi kilometri pe oră!

5

George Erdeli și Aurel Gheorghilaș - ”Amenajări turistice”, Ed. Universitară, București, 2006, pag. 86-87

17

Parcul National din Elvetia

 Începând din 2009 este singurul parc national din Elvetia, deşi există planuri de a crea mai mult. Acesta are o suprafaţă de 174.2 km ² şi este cea mai mare arie protejată din ţară. A fost fondata la 1 August 1914, sarbatoare nationala a Elvetiei Acesta a fost unul dintre cele mai vechi parcuri nationale din Europa . Nu se poate parasi parcul decat in grup, nu se poate face focul sau sa se doarma in afara cabanei montane ce apartine parcului. De asemenea este intersiz sa se perturbe linistea animalelor sau sa se plece acasa cu ceva luat din aceasta rezervatie. Cainii nu sunt permisi chiar si in lesa. Centrul de vizitatori se poate gasi in Zernez. Drumul prin parc ne poate conduce la muntele Fuorn care face legatura cu provincia italiana Bolzano – Bozen.

IV Prezentarea ofertei turistice din punct de vedere calitativ si cantitativ In ciuda faptului ca nu este o tara mare sau cu populatie densa, Elvetia este foarte bogata. Si aceasta din toate punctele de vedere, caci teritoriul ei se imparte in 26 de cantoane, iar locuitorii sai vorbesc patru limbi oficiale, avand o libertate religioasa de invidiat. Gurile rele spun despre Elvetia ca ar fi monotona in perfectiunea sa, insa exista merite care nu-i pot fi negate. Desi a refuzat cu aroganta sa se integreze in sistemul economic european, tara cantoanelor ofera cele mai sigure servicii financiare din lume, bancile ei depozitand averile presedintilor, mafiotilor si vedetelor de cinema deopotriva. Nimeni nu contesta calitatea ceasurilor produse aici, devenita proverbiala pe intreg mapamondul. Elvetia este sinonima cu aerul curat al muntilor, zapada imaculata si lacurile de cristal. Nicaieri nu se schiaza mai bine in Europa, iar ciocolata elvetiana a facut deja istorie. In plus, contrastul dintre sofisticatele aglomerari urbane si atmosfera rustica a satelor de munte este incredibil. Adevarul este ca, in ciuda eurofobiei pe care o manifesta fatis, Elvetia ramane, cu siguranta, una din principalele destinatii turistice ale vechiului continent.

18

Patrimoniu mondial

Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt înscrise următoarele obiective din Elve ția: Mănăstirea benedictină de la St. Gallen (1983) •

•

Mănăstirea benedictină Sf.Ioan din Val Müstair (1983)

•

Centrul vechi istoric din Berna (1983)

•

Cele trei cetăți din Bellinzona (2000)

•

Regiunea alpină „Jungfrau” (2001, 2007)

•

„Monte San Giorgio” lângă Lacul Lugano (2003)

•

Terasele viticole din districtul Lavaux ( Cantonul Vaud) (2007)

Cazarea

Oferta elvetiana cuprinde toate categoriile de cazare, de la hoteluri de lux pana la camere in case particulare. Ca sa va faceti o idee, luati de la oficiile locale de turism un exemplar din Schweizer Hotelfohrere (Ghidul hotelurilor elvetiene). Este gratuit si contine o lista la zi cu toti membrii Asociatiei Elvetiene a Hotelurilor. Majoritatea camerelor au baie si dus incluse, dar, daca sunteti dispusi sa renuntati la acestea, preturile scad substantial. O camera cu tot ce-i trebuie va va costa la hotel intre 120 si 350 de franci elvetieni (CHF) pe noapte. O alternativa ar fi cabanele mobilate. In extrasezon, patru turisti se pot caza intr-o astfel de casuta contra unei sume de 50 CHF pe noapte de persoana. In plin sezon, pretul se dubleaza. Elvetia este insa bogata in campinguri, unde o persoana se poate caza contra sumei de 7-10 CHF pe noapte, iar in cantoanele locuite de germani se pot inchiria camere la particulari, la preturi intre 25-70 CHF. Capitala Elvetiei a fost fondata in anul 1191 de catre ducele Duke Berchtold V of  Zähringen, ca un bastion inexpugnabil al vastului sau domeniu. Pozitia sa strategica se mentine si astazi: orasul se intinde pe o peninsula inalta, stancoasa, creata de raul Aare. Desi distrus de un incendiu in anul 1405 si complet reconstruit, isi pastreaza intacta atmosfera

19

medievala. Arcadele, strazile vechi, podurile, cele 11 fantani cu sculpturi in piatra unice impresioneaza chiar si pe cel mai insensibil vizitator. ZURICH

Nu in multe orase din lume veti avea ocazia sa vedeti navele de pescuit plutind pe raul din centrul urbei, chiar langa gara principala. Raul si lacurile sunt o adevarata comoara, pe deplin exploatata de elvetieni. Cu mai putin de 400.000 de locuitori, Zurich-ul este totusi capitala financiara a tarii: bursa locala, infiintata in 1877, este printre cele mai importante din lume. De-a lungul timpului, orasul infiintat de romani pe raul Limmat a atras personalitati ca Goethe, Wagner, Mann, Einstein, James Joyce, Lenin. Aici a luat fiinta originalul curent literar  dadaist, in cafeneaua Voltaire. Alaturi de monumente datand din secolul al XIII-lea si de faimoase biserici, cu vitraliile pictate de Chagall sau de Augusto Giacometti , de turnurile gemene Grossmünster, marturie a secolului al XV-lea, orasul este dominat de celebra strada de magazine Bahnhofstrasse, cea mai vestita, dar si cea mai scumpa din Elvetia, ce se indreapta lin spre malul lacului. GENEVA

Repezindu-se la vale din varful Alpilor elvetieni, Ronul cel hranit de ghetari stralucitori creeaza, inainte de a-si continua drumul netulburat spre Marea Mediterana, cel mai mare lac alpin din Europa (70 km), pe malul caruia se intinde pitoreasca Geneva. Dincolo de lac, intrun tablou prea frumos pentru a fi adevarat, rasar parca din ape Alpii cei vesnic acoperiti de zapada, iar Mont Blancul doarme printre nori. Geneva este cel mai mare oras al Elvetiei de limba franceza, sediul Natiunilor Unite, al Crucii Rosii, al altor importante organizatii internationale si al nenumarate banci, un adevarat paradis financiar. LAUSANNE

Este un prosper centru universitar, administrativ si de afaceri, intins pe culmea unui deal ce coboara lin spre apele unui lac. Un cartier lung de o mila s-a construit pe malul lacului, Ouchy, cu numeroase cafenele si restaurante, un adevarat paradis al roller-ilor. Si aici, ca si in restul tarii, puteti vizita vechi asezari romane, palate parca desprinse din basme, catedrale gotice, turnuri cu ceasuri animate, ale caror figurine spun mai mereu o poveste.

20

Nu putem sa nu va reamintim ca aici, in Elvetia, veti gasi locul perfect pentru excursii montane, plimbari cu barca si sporturi de iarna. Baile Brig

Unul dintre cele mai mari centre termale in aer liber din Elvetia, la 6km de Brig. Panta Lotschberg

Un traseu montan de-a lungul pantei de sud aride si abrupte a caii ferate Lotschberg, faimos pentru privelistile panoramice. Rutli

Un loc simbolic pentru Confederatia Elvetiei. In aceasta pajiste Uri, Schwyz si Unterwalden si-au intarit alianta in 1291 si au promis ajutor reciproc impotriva oricarei dominatii. Lacul Lucerne

Prin numeroasele ramificatii, Lucerne este unul dintre cele mai diverse lacuri din Elvetia, avand si o flota de barci cu motor si aburi. Capela lui Tell

Potrivit lui Schiller, aici a sarit Milliam Tell din barca Gessler. In apropiere se afla cel mai mare glockenspiel (instrument muzical cu clopote), cu 38 de clopote ce canta 20 de melodii. Catedrala Sf Vincent - Munster 

Catedrala Sf Vincent este unul dintre cele mai frumoase locasuri de cult din Europa, vizitat in fiecare an de nenumarati turisti dar si de credinciosii veniti din toata tara. Prima biserica a fost ridicata aici odata cu fondarea orasului, fiind mentionata intr-un document din 1224. In martie 1421, cand in Berna locuiau cel mult 5000 de oameni, un maestru constructor  din Strasbourg, pe numele sau Matthaus Ensinger, a inceput constructia unei noi biserici,

21

folosind materiale locale. Ensinger era deja un maestru apreciat, care mai construise alte trei catedrale, asa ca a avut libertatea necesara. Interiorul catedralei Munster este pe masura exteriorului : masiv, atent construit si cu decoratiuni impresionante. S-au pastrat unele elemente originale, precum si mai multe statui ale sfintilor, ale lui Hristos si Sfintei Fecioare, care au scapat de distrugere pentru ca erau asezate mult prea sus. Stranele pentru cor, datand din 1520, sunt sculptate minutios cu chipurile profetilor si scene din viata cotidiana. Daca aveti curaj, puteti urca mai bine de 100 de metri pe o scara ingusta, cu 254 de trepte roase din piatra, dar odata ajunsi in varful turnului nu veti regreta. Acolo veti gasi si cel mai mare clopot din Elvetia, turnat in 1611, cu o greutate de peste 10 tone. Palatul Stockalper 

O cladire in stil baroc, construita de printul Kaspar Jodok von Stockalper intre 1658 si 1678. De atunci a fost renovat si restaurat. Structura impozanta domina prin cele trei turnuri patrate. Muzeul de Arte Frumoase - Kunstmuseum

Muzeul de Arte Frumoase - Kunstmuseum din Berna se gaseste la mica distanta de gara din oras si este o cladire moderna, inteligent proiectata si proaspat renovata, un adevarat paradis pentru iubitorii artei. In afara expozitiilor temporare organizate periodic, Muzeul de Arte Frumoase se poate lauda cu cea mai mare colectie Paul Klee din lume, cu peste 2000 de piese variate, majoritatea desene. Din pacate cea mai mare parte dintre acestea sunt in depozitele muzeului, asa ca nu le veti putea admira. Pe langa Klee, aici se gasesc numeroase opere de Kandinsky, Modigliani, Giacometti, Cezanne, Matisse, Rothko, Miro, Pollock si multi altii, majoritatea prezentate in expozitii permanente. Nici artistii contemporani nu au fost uitati, fiind preferati cei elvetieni. Muzeul Alpin Elvetian este un muzeu foarte potrivit unui oras aflat chiar langa munti. Muzeul prezinta toate aspectele vietii in munti, intr-o maniera inteligenta si noua. De la turism la excursii si viata celor care locuiesc in Alpi, fauna si flora, impactul industriei asupra muntilor 

22

Alpi, nimic nu a fost uitat. Muntii sunt prezentati in cadrul muzeului atat prin intermediul imaginilor, cat si prin cel al machetelor detaliate. Ghetarul Aletsch

Cel mai lung ghetar din Europa, ce face parte din situl protejat de UNESCO, Jungfrau Aletsch - Bietschhorn. Trecatoarea Simplon

Drumul de 35km dintre Brig si Gondo duce si spre Ecomuzeul Simplon, dedicat istoriei trecatoarei din veremea lui Stockalper pana la Napoleon.

23

V Indicatori circulatiei turistice   În 2008, 83,5% dintre persoanele care trăiau în Elveţia s-au dus in cel putin o excursie cu sedere peste noapte. Pentru a fi mai precis, fiecare persoană are o medie de 3.2 excursii cu sejururi peste noapte şi 12,7 excursii de o zi. Mai mult jumătate (57%) din toate călătoriile cu şederi peste noapte au fost călătorii scurte (maxim 3 noptii). Excursiile în străinătate reprezintă 8% din excursiile de o zi şi de 56% din excursiile cu sejururi peste noapte.

Sursa :Anuarul de Statistica Elvetian

24

Sursa :Anuarul de Statistica Elvetian

Durata medie a sejurului reprezinta numarul mediu de zile de sedere a turistilor intr-o anumita zona. El este rezultatul raportului intre numarul de innoptari si cel al turistilor. Densitatea circulatiei turistice ofera informatii cu privire la gradul de sosire a zonelor si indirect asupra masurilor ce trebuie luate pentru a se asigura satisfacea nevoilor turistice, fara a fi perturbata viata si activitatea rezidentilor sau echilibrul ecologic al zonei. Densitatea circulatiei turistice se calculeaza atat in relatie cu populatia rezidenta a zonei vizitate, cat si cu suprafata acesteia .

Sursa :Anuarul de Statistica Elvetia

25

Hoteluri si SPA-uri: evolutia lunara a innoptarilor 

Statisticile privind cazare turistică în noiembrie 2010

Sursa :Anuarul de Statistica Elvetian

26

Potrivit rezultatelor provizorii de la Oficiul Federal de Statistică (FSO), industria hoteliera elveţiana a înregistrat 1800000 de innoptari în noiembrie 2010. Aceasta semnifica o creştere de 4,8% (81.000 înnoptarea) comparativ cu luna noiembrie 2009. Vizitatorilor  străini au generat 961.000 de şederi peste noapte, adică o crestere de 5,1% (46.000 şederii peste noapte). Oaspeţii elveţieni au înregistrat 817.000 de şederii peste noapte, adică o creştere de 4,5% (35.000 şederii peste noapte). Numărul cumulativ de şedere peste noapte din ianuarie-noiembrie 2010 a fost de 33800000. Aceasta reprezintă o crestere de 2,1% (682.000 şederii peste noapte), comparativ cu perioada similară din anul anterior.

27

VI Locul turismului in economia Elvetiei Economia Elveției este una dintre cele mai stabile economii ale lumii. Politica sa plină de succes pe termen lung în domeniul siguran ței monedei na ționale, dublată de secretul ț un „rai financiar” al operațiilor financiare efectuate în băncile elve țiene a făcut din Elve ia investitorilor și al investi țiilor acestora. În acela și timp, a creat o economie care se bazeză ț și a masiv pe afluxul extern constant de investi ții. Din cauza dimensiunilor reduse ale ării ț și specializării înguste a for ței sale de muncă, industria fină și de precizie, respectiv comer ul finanțele sunt esen țiale pentru men ținerea stabilită ții economice a țării. Valoarea adăugată brută Turism 2009 Tourism gross value added, direct tourist demand and tourism employment 2009 1) Gross value added 2)

Direct demand

at current prices, in millions of  CHF

Total

T 10.2.1.3

growth, in %

14.455

Employment

at current prices, in millions of  CHF

-1,5

growth, in %

34.904

in full-time equivalents

-3,0

growth, in %

145.684

-2,6

A.Tourism-specific products

14.026

-1,4

26.777

-2,8

143.291

-2,6

A.1 Tourism-characteristic products

10.857

-2,0

22.025

-3,3

109.041

-3,2

3.714

-3,4

5.244

-6,2

36.197

-8,0

2.137

-7,1

4.435

-6,8

32.951

-8,5

2 - Food and beverage serving services

2.411

1,2

5.185

1,4

37.176

0,3

3 - Transport

2.256

-5,1

7.294

-5,8

16.208

-2,2

of which: Cableways, funiculars, ski-tows

448

-0,8

1.016

-3,2

3.603

-0,4

Passenger air transport 4 - Travel agency, tour operator and tourist guide services

905

-11,2

4.395

-7,9

4.718

-6,5

1.574

0,3

2.544

0,5

12.964

-1,7

148

2,9

294

-2,5

1.941

1,5

440

3,3

910

-1,0

3.273

0,8

315

-4,5

553

-3,3

1.283

1,0

A.2 Tourism-connected products

3.169

0,4

4.753

-0,6

34.250

-0,8

B. Non tourism-specific products

429

-3,5

8.127

-3,5

2.393

-3,7

1 - Accommodation services of which: Hotels

5 - Cultural services 6 - Recreation and other entertainment services 7 - Miscellaneous tourism services

Sursa: Anuarul de statistica - Elvetia

28

In tabelul de mai sus valoarea adaugata bruta din produse specifice turismului cum ar  fi cazarea in hoteluri, restaurant, transportul turistilor, cultura, sporturi si diverse servicii din cadrul turismului, reprezinta totalul de 14 026 milioane franci elvetieni. Astfel ponderea turismului la formarea PIB in 2009 reprezinta -1.4%. Ocuparea fortei de munca full-time in turism este de 143 291. Valoarea totala a fortei de munca reprezinta 145 684. Produsul intern brut

Pentru intregul an 2009, PIB-ul a scazut cu 1,5%. Aceasta este cea mai mare incetinirea a cresterii economice din 1975, cand PIB-ul tarii a scazut cu 6,7%. 6

Bibliografie:

6

http://www.ziare.com/economie/stiri-economice/elvetia-a-iesit-din-recesiune-999401

29