UNIVERSITATEA ”VASILE ALECSANDRI” BACĂU
ELEMENTE DE FIZIOTERAPIE
Fizioterapiaeste știin ța
ce studiază mecanismele de acț iune ale factorilor fizici, cum sunt masajul, exerciț iul fizic, împachetările, apa, lumina, căldura, electricitatea, și utilizarea acestora cu scop de tratare, profilaxie afec țiunilorrecuperare organismuluiși uman.
în
tratarea
Fizioterapia
are la bază următoarele principii:
Principiul Non Nocere. Prin acest principiu, un pacient trebuie să fie în condi ție biologică mai bună la sfâr șitul unui tratament fizioterapeutic decât la început. Principiul Holistic. Orice factor fizic, natural sau artificial, întregului organism, care răspunde,sedeadresează asemenea, ca un întreg.
Principiul Individualizării. Orice factor fizic terapeutic acționează nespecific, de la individ la individ. Organismul este obligat să dea răspunsuri!, să se adapteze. "ceste schimbări sunt evaluate ca rezultate terapeutice.
Balneo-FizioKinetoterapia ,
ca disciplină terapeutică complexă, cuprinde tradițional mai multe ramuri: hidroterapia, electroterapia, #inetoterapia, climatoterapia, termoterapia, fototerapia, laserterapia, masajul terapeutic, balneoterapia. $ai nou, au apărut ramurile interdisciplinare spa, %ellness și lipocare &îngrijirea țesutului adipos'.
"Sano per aqua" &(P"')sănătate
cu ajutorul apei) arată importanța apei în terapie, observație făcută din antichitate. *alitățile curative și igienice ale apei, proprietățile nămolurilor, algelor, esenț elor vegetale, pietrelor sărurilors)o marine reprezinta o bogățievulcanice care încășirămâne descoperim în complexitatea sa.
+n epoca contemporană ia naștere practic iziotarapia modernă. -edescoperirea efectelor terapeutice ale nămolului, parafinei, algelor marine, mișcării, curentului electric, căldurii, luminii, masajului au intensificat ducând la apari ția -amurilor *lasicecercetările, ale izioterapiei: hidroterapia, electroterapia, #inetoterapia, climatoterapia, termoterapia, fototerapia, laserterapia, masajul terpaeutic, balneoterapia.
!"#$%#$&'&
aplicarea energiei electrice asupra unei regiuni sau a organismului în totalitate în scopul obţinerii de efecte terapeutice
Galen (131-200unor îen)afecţiuni – utilizarea şocurilor tratamentul articulare cuelectrice ajutorul în peştelui Torpedo
.
Electroterapia ocupa un loc important în
carul terapiei moerne* cuprinzîn metoe care folo+e+c în +cop terapeutic iferite forme e curent electric (curent continuu* curenti e joa+a frec,enta* curenti e meie frec,enta)
forme ale eneriei electro- manetice e înalta frec,enta (unele +curte)*
,iratii mecanice (ultra+unetul)
cîmpuri electro- manetice e joa+a frec,enta +i ,iratii electro- manetice (raiatii infraro+ii +i ultra,iolete).
Curentul electric +e e/ne+te ca mi+care a particulelor
încarcate electric* iar meiul în care +e prouce acea+ta mi+care con+tituie un conuctor electric. Organismul uman* atorita componentelor +ale* intra în cateoria conuctorilor e raul .
n compozitia +a* apa e+te prezenta în procent e -0 4. !a trecerea curentului +e prouce i+ocierea ei în 56 +i %5-* prezenta ionilor e 56 imprimîn te+utului re+pecti, gradul
de aciditate * iar in prezenta %5-epin gradul de alcalinitate 8umeroa+e reactii orani+m e p9-ul meiului. 7 :arurile minerale +unt în majoritate con+tituite in +aruri e 8a* ;* <* "a. onii e +oiu +i pota+iu cre+c e=citailitatea te+uturilor* ionii e calciu +i maneziu o +ca.
RASPÎNDIREA CURENTULUI ÎN ORGANISM iniferent e locul une +înt ampla+ati electrozii* liniile e forta ale curentului +e ra+pîne+c în tot corpul* cantitatea cea mai mare trecîn în+a pe zonele ce opun rezi+tenta cea mai mica7 pe reiunea cuprin+a între electrozi* inten+itatea curentului nu e+te eala* ci proportionala cu conuctiilitatea electrica a te+uturilor7 cu cît un +ement e+te +ituat mai eparte e electrozi* inten+itatea curentului ajun+ la el e+te mai mica7
un te+ut nu e+te un conuctor uniform* eoarece memrana celulara +i +patiile intercelulare opun rezi+tente iferite trecerii curentului electric7 conuctiilitatea electrica a unui te+ut e+te irect proportionala cu continutul lui în apa. ?in ace+t punct e ,eere lic9iul cefalora9iian* limfa* +ecretia iliara* +înele +înt cele mai une conucatoare e electricitate7 rau conucatoare +înt te+utul ra+ +i cel o+o+.
MODUL DE PENETRARE AL C URENTILOR ÎN TESUTURI
"urentii electrici penetreaza în mo iferentiat te+uturile în fuctie e tipul curentului>
curentul al,anic +i curentul alternati, e joa+a frec,enta +e ra+pîne+c e=clu+i, în +patiul intercelular* eoarece memrana celulara le opune rezi+tenta7 curentul alternati, e înalta frec,enta nu întîmpina rezi+tenta in partea memranelor celulare.
ELECTROFIZIOLOGIE 'roprietatea celulelor ,ii e a reactiona la un +timul +e nume+te iritabilitate7 ca o reactie primara la un +timul* apare un ra+pun+ local. Ecitabilitatea e+te con+ierata ca o reactie +ecunara a te+uturilor +i +e trauce prin tran+miterea mai eparte a +timulului e catre celulele +i /rele ner,oa+e. 'entru eclan+area e=citatiei* +timulul treuie aia o inten+itate minima preci+a* care +e nume+te inten!itate de "rag a !ti#ulului. &ctiunea +timulului treuie +a +e e=ercite un anumit timp minim pentru a +e eclan+a e=citatia.
8umai +timulii @pe+te praA pot etermina o reactie care +e propaa ca una e e=citatie +i care poate / ma+urata la i+tanta e locul e=citatiei. :timulii +u ni,elul @prauluiA au o actiune limitata la locul une +înt aplicati7 o cre+tere a inten+itatii +timulului pe+te ,aloarea @prauluiA nualuce la o cre+tere a ra+pun+ului. &ce+t comportament +tructurilor celulare la iferite rae e inten+itate ale +timulului e+te cuno+cut în /zioloie +u enumirea $legea t%tul !au ni#ic&' ?aca prin +timuli electrici +înt e=citate mai multe celule* în functie e inten+itatea curentului +i e +uprafata +timulata apare un ra+pun+ ti+ular ,ariail ca marime.
POTENTIALUL DE REPAUS
Me#brana celulara* care e+te foarte +utire * /in alcatuita in lipie +i alumine +i a,în o permeailitate +electi,a* joaca rolul 9otarîtor atît în repau+ cît +i în timpul +timularii. !a ni,elul ei +e
a+e+te o repartitie caracteri+tica a ionilor* rolul principal a,înu-l ionii e 8a6 +i ;6* aBati în concentratii iferite e o parte +i e alta a memranei. &+tfel* 8a6 +e a+e+te în e=teriorul celulei în concentratie e 1C2-1C mDEl* iar în interior în concentratie e 10-12 mDEl (raport 12E1).
;6 are o concentratie e=tracelulara e C mDEl +i intracelulara e 1C0-1 mDEl (raport 1E3). &cea+ta iferenta e+te mentinuta prin mecani+mul e @pompaA* mecani+m în carul caruia rolul principal îi re,ine pompei e +oiu* care e=pulzeaza acti, +oiul e=tracelular* pota+iul intrîn în celula printr- un proce+ pa+i,.
?atorita iferentei e concentratie a ionilor e 8a6 +i ;6* la ni,elul memranei celulare în repau+ +e realizeaza o iferenta e ten+iune numita potential e memrana +au e repau+* care ma+urat prin te9nica microelectrozilor* are o ,aloare e -0 pîna la -F0 m (interiorul celulei /in încarcat neati,.
POTENTIALUL DE ACTIUNE Depolarizarea
:timularea celulei prin aenti /zici +au c9imici prouce +c9imari rapie +i importante ale ,alorilor potentialului e memrana. !a ni,elul ei +e prouc moi/cari ale permeailitatii pentru ionii e +oiu care mireaza ma+i, in+pre e=terior +pre interior. &re loc a+tfel proce+ul e epolarizare* prin care partea e=terna a memranei e,ine neati,a* iar cea interna poziti,a. Hlterior are loc un Bu= in,er+ al ionilor e pota+iu* ar e mai mica amploare* ,iteza e mirare a +oiului /in e ori mai mare ecît cea a pota+iului.
?atorita moi/carilor e permeailitate +i concentratie ionica* +timulul cu ni,el e pra reuce potentialul e repau+ cu 1-20 m* ace+ta ajunîn a+tfel la o ,aloare e -I m* numita potential @criticA7 e+te momentul epolarizarii memranei +i eclan+arii potentialului e actiune. nten+itate minima nece+ara pentru eclan+area +timului +e nume+te re%ba(a.
Re"%lari(area
n timpul fazei e repolarizare +e prouce o inacti,are a mecani+mului e tran+port al +oiului +pre interiorul celulei* pentru pota+iu cu cu cre+terea urata e permeailitatii 1 m+. nteriorulmemranei celulei atine în puctul ma=im al ace+tui proce+ 6C0 m fata e e=teriorul celulei7 cu acea+ta proce+ele eclan+ate e +timulare înceteaza.
@#en+iunea e ie+ire A era în timpul repau+ului memranal e -0 m* iar ten+iunea intracelulara atin+a la +fîr+itul repolarizarii era e 6C0 m. mpreuna ace+tea realizeaza un potential e actiune e 120 m.
Re!titutia
$efacerea potentialului e repau+ (re!titutia) începe upa terminarea fazei e repolarizare a memranei celulare. 'rin pompa e +oiu-pota+iu* 8a6 +uplimentar ie+e in celula* iar pota+iul reintra în celula pîna cîn potentialul
atine ,aloarea e repau+ e -0 (epolarizare) m. n timpul potentialului e actiune memrana celulara nu poate reactiona la un alt +timul* moti, pentru care acea+ta perioaa +e nume+te @re)ractara ab!%lutaA. 'e parcur+ul fazei e repolarizare e=i+ta o perioaa numita @re)ractara relati*aA* cîn praul e e=citare e+te mai +cazut.
'rin ma+uratorile efectuate* +-a +tailit ca o /ra ner,oa+a mielinizata poate conuce cel mult 001000 e impul+uri pe +ecuna la o +timulare arti/ciala* ar upa un timp +cazut* la frec,entele mari* perioaa refractara a+oluta (1 m+) cre+te +i frec,enta ma=ima tran+mi+a ,a +caea. &cea+ta e+te @oo+ealaA* tipica unui +i+tem care functioneaza upa leea @totul +au nimicA. !a frec,entele mai reu+e (0-100 5z) /rele ner,oa+e meulare pot / în+a +timulate pe un timp mai lun* fara a +e in+tala fenomenul e oo+eala.
CURENTUL ELECTRIC
Curentul electric reprezintJ la ni,el celular un
+timul* care acJ epJşeşte ca uratJ şi inten+itate praul e e=citailitate al memranei celulare eclanşeazJ epolarizarea memranei care eterminJ apariţia unui rJ+pun+ la ni,el e +u+trat* în funcţie e tipul e celulJ e=citat> contracţie* impul+ ner,o+* ,ariaţia e eit circulator* +ecreţie* etc.
Curentul electric e+te e ouJ tipuri> curent
electric continuu şi curent electric alternati,. "urentul electric alternati, +e caracterizeazJ prin frec,enţJ. Frecvenţa reprezintJ numJrul e cicli (+timuli) realizaţi pe unitatea e timp – acJ e=primarea face epemJ+urJ +ecunJ (numJr (5z). e cicliE+ecunJ) +e unitatea e+te 5ertz-ul 'erioaa reprezintJ urata în timp a unui ciclu* eci e+te in,er+ul frec,enţei. $elaţiile matematice între cei oi parametri +unt urmJtoarele> • K(frec,enţa) L numJr e cicli E +ecunJ* • #(perioaa) L 1 E K(frec,enţa).
n funcţie e frec,enţJ* curenţii electrici folo+iţi în electroterapie +e împart în trei mari omenii> • joa+a frec,enţJ L între 1-1000 5z*
• •
--
meia frec,enţJLLpe+te între 1000-100000 înalta frec,enţJ 100000 5z. 5z*
&plicarea eneriei electrice +e poate face> direct eri,atele – prin lor curent continuu +au alternati, şi
indirect – tran+format în alte forme e enerie> raiantJ* caloricJ* luminoa+J etc.
INDICA+IILE GENERALE DE APLICARE A PROCEDURILOR DE ELECTROTERAPIE
lectroterapia* prin e,er+ele +ale forme e aplicaţie e+te utilJ în toate tipurile e patoloie> olile reumati+male cronice – inBamatorii +au eenerati,e -* olile eenerati,e ale coloanei
,erterale şi +inroamele a+ociate – inclu+i, şiE+au lomo+ciatica* olile articulare eenerati,e po+ttraumatice ale centurilor şi memrelor7 olile reumati+male aarticulare (muşc9i* tenoane* fa+cii* +ino,ie* etc.)7 olile ner,ilor periferici (ne,ralii* ne,rite* poline,rite* leziuni traumatice şi +ec9elele lor)7 leziuni e neuron motor central – 9emipleii* parapleii7
'roceurile electrice aaptate +unt foarte utile ca terapie a+ociatJ în tratamentul complicaţiilor unor oli cronice ale aparatelor şi +i+temelor> cario,a+cular* re+pirator* ie+ti,* urinar (9iperten+iune arterialJ* in+u/cienţJ ,eno-limfaticJ* in+u/cienţJ re+piratorie* ron9opneumopatii cronice* a+tm ronşic* litiaze* coleci+topatii cronice* colite cronice* etc.)7
Curentul gal*anic &cţiunile ioloice ale curentului al,anic "urentul electric continuu folo+it în electroterapie +e numeşte curent galvanic.
&cţiunile ioloice comple=e ale curentului al,anic a+upra orani+mului omene+c nu +unt încJ cuno+cute în totalitate* fJcMn încJ oiectul a numeroa+e +tuii şi cercetJri. &ce+te acţiuni +e e=ercitJ a+upra orani+mului uman prin eclanşarea iferitelor mecani+me.
%rani+mul nu poate / +trJJtut uniform e curent electric. =i+tJ o cla+i/care mai ,ec9e ar încJ actualJ* elaoratJ e ;rilo,a şi :imanNo conform cJreia* in punctul e ,eere al conuctiilitaţii electrice +tructurile orani+mului pot / impartite în C rupe > Gradul I > +tructuri anatomice foarte une conuctoare electrice (+Mne* limfa* !"$* corp ,itro+)*
Gradul > +tructuri anatomice une conuctoare electriceII(lane +uoripare* muşc9i* ţe+ut +ucutanat* orane interne)* Gradul III > +tructuri anatomice rJu conuctoare electrice (ţe+ut ner,o+* ţe+ut aipo+* lane +eacee* ţe+ut o+o+)* Gradul I, > +tructuri anatomice foarte rJu conuctoare electrice (pJrul* epierma).
&plicarea curentului al,anic a+upra orani+mului ,a etermina o +erie e proce+e iferenţiate în ouJ mari rupe >
efectele aplicaţi* polare care +e prouc la ni,elul electrozilor efectele interpolare care +e prouc în interiorul orani+mului* în reiunile cuprin+e între cei oi electrozi. fectele polare şi interpolare +unt concomitente* iar efectul total al curentului pre+upune Aîn+umarea@ celor ouJ cateorii e efecte.
E)ectele "%lare
fectele polare +unt atorate moi/cJrilor care apar la locul e contact intre teument şi electrozii e aplicat. n cea mai mare mJ+urJ* efectele polare +unt con+ecinţa proce+ului e electrolizJ. n urma ace+tui proce+* la ano +e prouce aci (5"l L aci clor9iric )* iar la cato +e prouce azJ (8a%5 L 9iro=i e +oiu ).
Efectele polare +unt eterminate eci* e moi/cJrile
c9imice apJrute. &ce+te moi/cari epin e mai mulţi parametrii > calitatea electrodului (formJ* imen+iune* compoziţie c9imicJ)7calitJţile curentului al,anic (inten+itate* irecţie* +en+* uratJ)7 anumite proprietăţi ale organismului (+tarea teumentului* rezi+tenţa electricJ* capacitatea* conuctiilitatea i,er+elor ţe+uturi* reacti,itatea eneralJ a ini,iului). n cazul +upraozJrii curentului electric pot +J aparJ efecte polare e=treme (ar+uri şi necroze la zona e aplicare).
E)ectele inter"%lare
au importanţJ E)ectele inter"%lare funamentalJ pentru electroterapie eoarece ele +tau la aza efectelor ez,oltate în +u+tratul +trJJtut e curentul al,anic. fectele interpolare +unt eterminate e moi/cari /zico-c9imice ti+ulare apJrute la trecerea curentului electric prin ţe+uturi.
E)ectele inter"%lare au la azJ proce+e e > ioelectrolizJ* ionoforezJ*
electroo+mozJ* "are implicJ > moi/cJri ale potenţialului e memranJ* moi/cJri e e=citailitate neuro-mu+cularJ* efecte termice* efecte e inucţie electromaneticJ* moi/cJri apJrute in compoziţia c9imicJ a ţe+uturilor
E)ectele -(i%l%gice .i tera"eutice ale a"lica/iil%r curentului gal*anic
fectele şi moi/cJrile ioloice apJrute la trecerea curentului al,anic prin ţe+uturile ,ii +unt încJ incomplet eluciate. fectele +e azeazJ în principal* pe reacţiile ez,oltate la ni,elul +tructurilor uşor e=citaile* în principal a+upra /relor ner,oa+e.
&plicarea curentului al,anic cu pantJ (introucerea e+te linJ)* cum +e întMmplJ în terapeuticJ* J naştere unor efecte net iferite faţJ e curentul al,anic intrat ru+c* folo+it e reulJ în +cop iano+tic. &cea+tJ e=citaţie ru+cJ prin curent al,anic* eterminJ o e=citaţie care la ni,elul /rei mu+culare e+te motorie* eterminMn contracţie* iar la ni,elul /rei +enziti,e eterminJ urere. "9iar acJ totalitatea efectelor nu a putut / e/nitJ complet* apar moi/cari ioloice importante ce eterminJ efecte /zioloice şi terapeutice.
!a trecerea curentului al,anic* receptorii +enziti,i in teument înrei+treaza +enzaţia e furnicaturJ* care creşte proporţional cu inten+itatea curentului. ?acJ inten+itatea curentului epJşeşte ni,elul +enzaţiei e furnicJturJ* urmJtoarea +enzaţie ez,oltatJ ,a / e înţepJturi /ne şi acJ +e in+i+tJ cu creşterea inten+itJţii* ,a apare +enzaţia e ar+urJ* în /nal ajunMnu-+e la +enzaţia e urere.
?upJ cMte,a şeinţe +e con+tatJ creşterea praului +en+iilitJţii tactile şi ureroa+e* +enzaţiile încep +J aparJ la ni,ele mai înalte e inten+itate a curentului (acea+tJ reacţie ţine mult e ini,i şi e reacti,itatea proprie şi particularitJţile ace+tuia).
"on+ierJm a+tfel cJ* curentul al,anic ez,oltJ o acţiune analeticJ (prin creşterea praului +en+iilitJţii pentru urere)* ace+t efect apJrMn în primul rMn la polul poziti, (6). =plicaţia ace+tor fenomene e+te atJ e moi/cJrile e=citailitJţii neuromu+culare la trecerea curentului al,anic* fenomen e/nit ca electrotonu+ şi e+cri+ e 'BOer.
&+tfel* la polul poziti, (6)* memrana celularJ +e 9iperpolarizeazJ şi a+tfel +cae e=citailitatea (creşte praul e=citailitJţii* eci +u+tratul ,a reacţiona la +timuli mai intenşi* inclu+i, ureroşi)* şi a+tfel +punem cJ +e ez,oltJ anelectrotonu+ul. !a polul neati, (-)* epolarizarea ominJ şi a+tfel creşte e=citailitatea (+cae praul e=citailitJţii* +u+tratul ,a reacţiona la +timuli mai puţin intenşi* eci ,a / mai e=citail)* eci +e ez,oltJ catelectrotonu+ul. "ele ouJ forme e electrotonu+ +e prouc +imultan* la cei oi electrozi* la trecerea curentului al,anic.
lectrotonu+ul ,ariazJ în funcţie e inten+itatea curentului al,anic aplicat. :-a con+tatat cJ> la inten+itJţi mici ominJ catelectrotonu+ul* la inten+itJţi mari ominJ anelectrotonu+ul* la inten+itJţi meii e=i+tJ un ec9iliru între efecte
;oPar+c9icN a +tuiat foarte atent mecani+mul analeziei şi a con+tatat cJ acea+tJ acţiune a curentului al,anic* ez,oltatJ la trecerea curentului prin +u+trat* e+te atoratJ moi/cJrilor care apar între electrozi atoritJ epla+Jrii ionilor* şi cJ la acţiunea analeticJ contriuie şi efectul al,anizJrii a+upra :8"* precum şi a+upra +i+temului circulator.
!a polul neati, (-)* atunci cMn ace+ta e+te folo+it ca electro acti,* +e prouce +cJerea praului e=citailitaţii pentru /rele motorii* eci creşte e=citailitatea lor> ,a / eci po+iilJ +timularea /relor motorii şi apariţia contracţiei. :tuiile au o,eit cJ +cJerea +au creşterea
ru+cJ inten+titJţii curentului reprezintJ un +timul +u/cient a e important* eclanşMn o contracţie mu+cularJ promptJ. &cţiunea +timulatoare a curentului al,anic a+upra /relor ner,oa+e motorii e+te utilizatJ în practicJ ca preatire a mu+culaturii ener,ate pentru curenţii e=citatori.
=i+tJ efecte certe ale curentului al,anic a+upra :8" proate la început pe animale e laorator. 5oQ a o,eit e=perimental cJ* la aplicarea unei al,anizJri e+cenente* cu
electroul poziti, (6) cranial +i cel neati, (–) caual a+upra animalului e e=perienţJ* +e prouce aşa numita @ameţealJ@ care poate mere pMnJ la Anarcoza@ al,anicJ* aparutJ la creşterea +u/cient e importantJ a inten+itaţii curentului "linic* acea+tJ +tare +-a e=primat prin faptul cJ e=tremitaţile animalului au rama+ e=tin+e (primele +tuii realizate pe roa+cJ).
?acJ al,anizarea a a,ut +en+ a+cenent ( electroul poziti, caual şi cel nrati, cranial ) +e prouce aşa numita Acon,ul+ie al,anicJ@* cu e=tremitJţile puternic Bectate. &+tfel 5oQ a o,eit
cJ aplicaţiile au e=citant efect +eati,* narcotic* iar celee+cenente a+cenente efect a+upra :8" al animalului e e=perienţJ. &celaşi lucru +-a con+tatat şi în cazul peştilor > în aplicaţiile e+cenente (prin orientarea capului la ano şi a cozii la cato) apare în timp* o oarecare ezorientare* în ,reme ce în cazul aplicaţiilor a+cenente apar efecte e e=citare.
;oeppen a e=tin+ ace+te +tuii la om şi a aratat cJ aplicaţiile e+cenente e curent al,anic (mai ale+ în cazul aplicaţiilor +u forma Jilor al,anice) eterminJ +cJerea reBecti,itJţii o+teoteninoa+e a ini,iului* în ,reme ce cre+c e=citailitatea. n aplicaţiile concluzie*a+cenente ;oeppen con+ierJ cJ tonu+ul :8" e+te iminuat* în eneral* în aplicaţiile ecenente.
?i,er+e +tuii leate e reacţiile +enzoriale eterminate e trecerea curentului electric au aratat cJ pot apare > reacţii ,izuale luminoa+e e tip fo+fene (în cazul în care +tJ cu a+tonaşe* oc9ii inc9işi)* percepute +u formJ+uiectul e puncte* cercuri colorate (alen +au alte culori)7 reacţii auiti,e e tip acufene (pocnituriEzomote în urec9i)7
reacţii lairintice e tip ,ertij ,oltaic > +enzaţia e ameţealJ perceputJ e +uiect conform cJreia* capul e,iazJ la reapta acJ +uiectul nu are afectJri care +J compromitJ ec9ilirul* +au e
partean olna,J acJ are o +uferinţJ cuno+cutJ la ni,elul urec9ii interne7 reacţii u+tati,e > la polul neati, (–) +e con+tatJ apariţia u+tului metalic* a+trinent* iar la polul poziti, (6) apariţia u+tului acru.
"urentul al,anic eterminJ o acti,are ,a+cularJ importantJ* e=primatJ clinic prin 9iperemie. &+tfel* la trecerea curentului al,anic* upJ o +curta perioaJ e ,a+ocon+tricţie* +e prouce o
,a+oilataţie reacti,J caracterizeazJ 9iperemia* e=primatJ clinic care prin eritemul cutanat local* in+oţit e creşterea temperaturii locale. :uiecti,* +e percepe o +enzaţie e calurJ plJcutJ la ni,elul electroului. &re loc o reacţie care +e menţine şi upJ întreruperea curentului electric* /in întoteauna mai pronunţatJ la cato* şi care i+pare lent în cate,a ore.
a+oilataţia localJ e+te importantJ* atMt la ni,elul ,a+elor +uper/ciale cutanate* cMt şi la ni,elul ,a+elor profune* în primul rMn a ,a+elor mu+culare. n con+ecinţJ* la trecerea curentului al,anic
creşte ,a+cularizaţia şi in teritoriile con+ecuti, creşterii Bu=ului +anuin profune* în cele +uper/ciale. &ce+t lucru a fo+t o,eit e +tuii multiple* azate pe metoe i,er+e e in,e+tiare> pleti+mora/ce* infra+ono+cilora/ce* Buorora/ce* e,ienţiin Bu=urile +anuine într-un teritoriu* precum şi eitul +an,in* la un moment at* printr-o anumitJ zonJ.
&+tfel +-a con+tatat cJ* la trecerea curentului al,anic* circulaţia cutanatJ creşte cu pMnJ la 004* iar cea mu+cularJ cu pMnJ la 3004 faţJ e ,alorile e repau+ (înaintea trecerii curentului al,anic). 'er+i+tenţa minute upJ aplicaţie. fenomenului e+te e 1-30
fectele ,a+oilatatoare oţinute a+tfel prin trecerea curentului al,anic +unt +uperioare altor proceuri /zice* e e=emplu in omeniul 9irotermoterapiei* cum ar / aplicarea Jilor a+cenente 5auQepre+upune (Ji parţiale)> metooloia ace+tei proceuri imer+ia memrelor +uperioare într-o incintJ cu apJ* pornin e la temperatura e iniferenţJ (la care +c9imurile e cJlurJ între orani+m şi meiu +unt minime) şi +e creşte temperatura raat* cMte un ra "el+iu+ pe minut* eterminMn a+tfel ,a+oilataţia în zonele imer+ate.
"la+ic* acea+tJ proceurJ e 9irotermoterapie parţialJ +e aplicJ în +copul +timulJrii unui proce+ e ,a+oilataţie în teritoriul coronarian* +imilarJ celui prou+e la ni,elul memrelor +uperioare imer+ate* faptuluimemrelor cJ e=i+tJ o relaţie con+en+ualJatoritJ între circulaţia +uperioare şi cor* aicJ cele ouJ teritorii au o reacţie ,a+cularJ ez,oltatJ în acelaşi +en+ (rJ+pun în acelaşi fel la e=citanţi* prin ,a+oilataţie +au ,a+ocon+tricţie* iniferent acJ e=citantul +e aplicJ pe unul intre teritorii* +uper/cial cutanat +au profun). ?eci trecerea curentului al,anic prouce o ,a+oilataţie +uperioarJ ace+tei proceuri şi a altora.
!ocal la trecerea curentului al,anic eterminJ creşterea iriaţiei zonei re+pecti,e şi efecte iotro/ce* prin acea+ta creşte raul e nutriţie a teritoriului* şi con+ecuti,* creşte re+orţia e=uatelor şi a eemelor locale.
?atoritJ ace+tor efecte a+upra ,a+cularizaţiei periferice* cutanatJ +i mu+cularJ* aplicaţiile curentului al,anic au inicaţii în mai multe tipuri e patoloii >
acrocianoze* anioneuropatii (+uferinţe care au la azJ tulurJri funcţionale la ni,elul ,a+elor ner,ilor* mai ale+ /letele ,eetati,e)* criopare+tezii funcţionale nocturne* mai ale+ ale memrelor inferioare (e=primate clinic prin amorţeli* furnicJturi cu +enzaţia e rece* alterJri ,a+culare periferice)*
arteriopatii periferice (afectJri e trunc9iuri principale ,a+culare* mai ale+ în +taiile incipiente* fJrJ alterJri oranice importante ale peretelui ,a+cular* cu +cJerea ela+ticitJţii ace+tuia şi
eci* a rJ+pun+ului i+tro/i +impatice ,a+oilatator)* reBe=e (,ec9ile Aaloneuroi+tro/i@) ale memrelor* care apar printr-un mecani+m e 9iper+impaticotonie* eclanşat e cele mai multe ori po+ttraumatic.
&cea+tJ acţiune recuno+cutJ a curentului al,ani+ e+te în+J incon+tantJ şi ini,iualizatJ. $eacţia ,eetati,J la trecerea curentului al,anic epine e >
ominanţaini,iului tonu+ului a+upra +impatic +au para+impatic* +peci/cJ cJruia +e face aplicaţia* locul e aplicare a curentului al,anic* polaritatea.
$eiunea e elecţie* atunci cMn +e urmareşte în mo +pecial inBuenţarea funcţiei +i+temului ner,o+ ,eetati, (:8)* e+te zona cer,icalJ şi or+alJ +uperioarJ* enumitJ eneric A ulerul lui :cerac@> ace+ta ,a / locul e aplicare a proceurii.
:c9nee a emon+trat pentru prima atJ acţiunea iferenţiatJ a curentului al,anic a+upra circulaţiei* în funcţie e polaritatea aplicaţiei
Gal,anizJrile e+cenente cre+c aBu=ul +anuin in mica circulaţie cJtre cor* eci>
creşte circulaţia e întoarcere a +Mnelui ,eno+ in plJmMni şi in memrul +uperior* creşte tran+portul e +Mne arterial cJtre +i+temul port.
?acJ aplicaţia e+te a+cenentJ >
creşte circulaţia ,enoa+J e la ni,elul memrelor inferioare şi oranelor portale cJtre cor* creşte circulaţia arterialJ +pre plJmMni şi memrele +uperioare* creşte ,iteza +Mnelui ,eno+ e la inimJ +pre plJmMni.
=i+tJ în+J o reacti,itate ini,iualJ e care treuie +J ţinem +eama în cur+ul ace+tor aplicaţii> rezultatul /nal ,a epine eci* e reacţia ini,iualJ a pacientului faţJ e curentul al,anic* la care +e aauJ caracteri+ticile tipului e aplicaţie.
?atoritJ ace+tor acţiuni ez,oltate la trecerea curentului al,anic* con+ierJm cJ aplicaţiile curentului al,anic eterminJ urmatorele efecte /zioloice la ni,elul +u+tratului +trJJtut > creşterea eitul circulator* inclu+i, cel mu+cular (e cMte,a ori7 +ecunar* acea+tJ creştere participJ la oţinerea efectului analezic* în mo eo+eit atunci cMn urerea are la azJ fenomenele i+c9emice7
ez,oltarea efectului pe tromu+* cu coniţia ca aplicaţia +J +e facJ tran+,er+al prin ,a+ ( laterolateral )* mereu în acelaşi +en+> • a+tfel* la 2-3 zile e aplicaţie +e înrei+treaza +cJerea ,olumului şi ataşarea tromu+ului la cato (faza )*
•
iar la cca. zile e aplicaţie* +e prouce recanalizarea lumenului ,a+cular +pre ano (faza a - a)7 ace+t efect apare numai acJ aplicaţia +e face mereu în acelaşi +en+7
apariţia efectui analetic* ca şi con+ecinţJ a mai multor mecani+me> • +timularea circulaţiei* care conuce în principal* la comaterea urerii e tip i+c9emic* • +cJerea e=citailitJţii la ano* eci ez,oltarea efectului analetic pre,alent la electroul poziti,* • ameliorarea acomoJrii muşc9iului +triat la trecerea curentului al,anic. #oate ace+te efecte au la azJ* ca mecani+m intim celular* creşterea permeailitJţii memranei celulare şi eci fenomenul e acti,are celularJ.
!a aza efectelor terapeutice +tau urmJtoarele mecani+me> • R creşterea metaoli+mului local* • R creşterea ifuziunii ti+ulare* • R efectul 9iperemiant* rezultate in acţiunile curentului al,anic a+upra +tructurilor e=citaile +trJJtute.
&ce+te mecani+me acti,ate +e trauc prin > • R efectul antieemato+* atorat îmunJtJţirii circulaţiei în toate teritoriile ,a+culare (arterial* capilar* şi în con+ecinţJ* şi ,eno+)* • R efectul analetic* rezultat prin acti,area unor mecani+me multiple (circulator* metaolic şi ner,o+ – • atMt local (receptorii) cMt şi reional (traiectele ner,oa+e))* • R corectarea tulurJrilor neuro-,eetati,e locale* în mo eo+eit prin mecani+m circulator şi metaolic.
'rincipalele omenii clinice e aplicaţie ale proceurilor e electroterapie azate pe curent al,anic
SinMn cont e ace+te efecte /zioloice şi terapeutice* aplicaţiile curentului al,anic +e utilizeazJ în i,er+e +tJri patoloice.
•
R :tJri po+ttraumatice> aplicaţiile curentului al,anic +unt utile în ace+t omeniu e patoloie pentru efectele> analetic* econtracturant* re+orti,* econe+ti,* ,a+omotor. $ezultatul /nal al proceurilor al,anice e+te ameliorarea i+funcţiei +ementului afectat.
•
R nBamaţii aarticulare – inBamaţiile +tructurilor moi periarticulare ( cap+ula* liamente* tenoane* muşc9i )> aplicaţiile curentului al,anic +unt utile în ace+t omeniu e patoloie pentru efectele> antiinBamator* econe+ti,* re+orti,* econtracturant.
•
R &fecţiuni ne,ralice (inclu+i, raiculitele – +uferinţe ale ramurilor ner,ilor +pinali* inclu+i, lomo+ciatica).
•
R #ulurari circulatorii (în principal cele funcţionale* atorate mai ale+ unui +pa+m* fJrJ alterarea e perete)> a+upra ace+tor +uferinţe aplicaţiile curentului al,anic acţioneazJ foarte ine (atoritJ efectului ,a+oilatator cuno+cut)* inclu+i, în tromoBeitele acute (atoritJ efectului a+upra tromu+ului).
•
&fecţiuni eenerati,e e tip artrozic> artrozele apar la i,er+e ni,ele ale +c9eletului uman (mai ale+ la ni,elul articulaţiilor memrelor* în eo+ei a articulaţiilor portante – memrele inferioare - +au a +c9eletului a=ial)* printr-o multituine e mecani+me* între care alterarea circulatorie e+te eterminantJ* ea conucMn +pre o i+c9emie cronicJ* care are ca şi con+ecinţJ majorJ* la început* eraarea +tructurilor cartilainoa+e şi periarticulare (con+ecinţa i+c9emiei cronice prore+i,e şi a +cJerii nutriţiei* şi în timp +curt a +cJerii rezi+tenţei)* ulterior afectarea articulaţiei propriu-zi+e şi a componentelor o+oa+e.
Principalele contraindicaţii în aplicarea procedurilor bazate pe curent galvanic, ca şi în cazul celorlalte proceduri de electroterapie, sunt afecţiunile tegument arecutanată, de tip: neoplaziile supurativ, cutanate alergic, tuberculoza
'rincipalele formele metooloice e aplicare ale curentului al,anic
$ecapitulMn cele prezentate în capitolele anterioare* e+te nece+ar ca aplicaţiile e curent al,anic +J ţinJ +eama cJ> curentul al,anic circulMn într-un +inur +en+ are polaritate* rezi+tenţa electricJ cutanatJ +cae la trecerea curentului al,anic* ar atoritJ rezi+tenţei o9mice mari nu +e pot aplica inten+itJţi mari * atoritJ ri+cului e ar+uri*
rezi+tenţa electricJ a ţe+utuirilor profune +cae şi ea (poate c9iar mai mult ecMt cea cutanatJ) conucMn la efecte e tip econtracturant* ,a+oacti,* analetic* ar cJ şi în ace+t caz* atoritJ
rezi+tenţei cutanatee mari* +e potaaplica inten+itJţi +u/cient marinupentru a,ea efecte profune certe.
&plicaţiile +e pot face folo+in electrozi racoraţi la un circuit electric prin care trece curent al,anic (al,anizJri)* +au prin intermeiul apei (Ji al,anice). "la+ic* în aplicaţiile e curent al,anic +e folo+eau
electrozi (e folo+e+c oicei in plum laminat). metalici* ¶tele Be=iili moerne electrozi incluşi în +uporţi pla+tici*cu /ailitate mai mare. lectrozii +e aplicJ pe +uprafaţa e tratat* upJ o prealailJ împac9etare într-un material te=til umezit. Gro+imea materialului te=til utilizat e+te e cca. 11* cm. ?imen+iunile electrozilor ,ariazJ upJ reiunea e tratat* e la 20 cmT pMnJ la cMte,a +ute e cmT.
&plicaţiile cu electrozi (al,anizJrile) +unt e mai multe feluri* în funcţie e irecţia şi +en+ul e trecere a curentului al,anic. &+tfel> aplicaţia tran+,er+ala pre+upune cJ Bu=ul al,anic +traate un+pre +ementEzonJ anatomicJ epe pecea faţa anterioarJ faţa po+terioarJ* +au e interioarJ +pre cea e=terioarJ7 aplicaţia lonituinalJ pre+upune ca Bu=ul al,anic +J +trJatJ +ementulEzona anatomicJ e la un capat la celJlalt7
upJ numJrul electrozilor utilizaţi pentru /ecare polaritate* putem a,ea> • aplicaţie cu cMte un +inur electro la /ecare capJt al circuitului (eci pentru /ecare polaritate)* +au • aplicaţie ifurcatJ – +e aplicJ cMte 2 electrozi la o polaritate (+au la amele) şi a+tfel* +e acoperJ o zona mai întin+J cu aceeaşi polaritate.
&plicaţie +u formJ e Ji ( Ji al,anice ) > e+te ,ora e in+talaţii care +unt compu+e in C incinte (,ane +au cu,e) in faianţJ +au pla+tic* racorate la un panou e comanJ. &ce+te incinte au perete ulu şi în+pre interior au electrozi orienzaţi peretele ,anelor e arcJrune* izolaţi. 'anoul i+triuitor e curent a+iurJ irijarea şi +en+ul curentului al,anic. =i+tJ po+iilitatea aleerii polaritaţii la ,ane.
?e oicei* apa treuie +J aiJ temperatura cuprin+J între 3C - 3U ". "la+ic* +e +pune cJ* cu cMt temperatura e+te mai mare* cu atMt +e pot aplica inten+itaţi mai mari e curent al,anic* pe care +uiectul le poate e +uporta. epaşeşte temperatura 3 - 3U?e ". reulJ* nu +e
'o+iilitJţile e aplicaţie +unt multiple > • aplicaţii C celulare* e+cenente (memrele +uperioare la 6 şi cele inferioare la -) care cre+c aportul +anuin în trenul inferior* +au a+cenente (memrele +uperioare la – şi memrele inferioarear la 6) care cre+c aportul +anuin în trenul +uperior* +e folo+e+c mult mai rar eoarece încarcJ corul e=aerMn efortul ace+tuia (ri+c e acciente)*
aplicaţii 3-2-1 celulare* cu i,er+e orientJri ale curentului* • - racorarea tuturor ,anelor folo+ite (C-3-2 +au 1) la aceeaşi polaritate* şi pla+area unui electroplacJ iniferent pentru înc9ierea circuitului pe altJ reiune a corpului* e e=. pe torace* •
:en+ul pe care îl are curentul al,anic ( a+cenent* e+cenent ) poate cuprine întreul orani+m (aplicaţie C celularJ)* un +inur 9emicorp (aplicaţie 2 celularJ memru +uperior – memru inferior e aceeaşi parte)* inferior (aplicaţie 2 trenul celularJ +uperior e +aumemre +uperioareEinferioare). :puneam mai +u+ cJ acJ e+te nece+ar ca toate ,anele +J aiJ aceeaşi polaritate (e=. poliartritJ reumatoiJ – +uiectul are tumefacţii ureroa+e c,a+i+imetrice atMt la mMini cMt şi la picioare* urmJrim în principal efectul analetic* eci toate cele C ,ane +e racoreazJ la 6)* electroul e +en+ in,er+ treuie aplicat într-o alta zonJ a corpului (torace +au +pate).
%+er,aţii pri,in aplicaţiile cu curent al,anic •
nten+itatea e curent folo+itJ în cazul al,anizJrilor la ni,elul memrelor inferioare e+te mai mare ecMt în cazul aceloraşi proceuri la ni,elul memrelor +uperioare.
n aplicaţiile tran+,er+ale ale întreului memru +uperior +e folo+e+c inten+itJţi mari e 10-12 m&* iar în aplicaţiile lonituinale +au tran+,er+ale pe zone mici inten+itatea e+te e -10 m&. • n cazul Jii al,anice* inten+itatea e+te e 10-2 m&. •
•
!a memrul inferior* acJ +e urmJreşte o aplicaţie tran+,er+alJ pe între memrul* +e folo+e+c electrozi anJ cu lunime e F0 cm* lJţime -10 cm şi inten+itJţi mari e 0-I0 m&. ?e reulJ* aplicaţiile la ni,elul memrelor* e au tip inten+itJţi lonituinal +au tran+,er+al* pe zone mai mici* e -12 m&.
I%n%gal*ani(area •
•
onoal,anizarea e+te o proceurJ e electroterapie prin care* folo+in ca ,ector curentul al,anic* +e introuc +u+tanţe farmacoloic acti,e +u formJ ionizatJ* in interiorul orani+mului* prinefecte intermeiul cutanat. :e ,or oţine eci mi=te* în,elişului eterminate pe eo parte e curentul al,anic* la care +e aauJ efectele +peci/ce +u+tanţelor acti,e introu+e* aicJ a ionului acti, care folo+eşte ca ,ector curentul al,anic pentru a penetra teumentul.
"antitatea e ioni – +u+tanţJ acti,J – care intrJ în cur+ul proceurii* epine e > 1. inten+itatea curentului al,anic folo+it (inten+itatea mare eterminJ penetraţie mai mare e ioni)* ar totuşi upJ o creştere mare la început* ulterior intrarea e+te mai lentJ eoarece pe parcur+* proce+ul +e frMneazJ 7 oricum creşterea inten+itJţii e+te limitatJ e rezi+tenţa teumentului7 2. reutatea molecularJ a ionilor – cu cMt e+te mai micJ* cu atMt intrarea ,a / mai uşoarJ şi eci cantitatea /nalJ ,a / mai mare7 3. încJrcarea electricJ – anionii intrJ în cantitate mai mare ecMt cationii7 C. cantitatea totalJ e ioni – +u+tanţJ acti,J – epine e,ient e cantitatea e +u+tanţJ pu+J iniţial în cMmpul electric.
•
:oluţia anoicJ (ene/ciin e încJrcarea poziti,J) ,a atrae ioni neati,i – meiul +e ,a acii/a (+e acumuleazJ 56)* ceea ce eterminJ o creştere a conuctiilitJţii e cca. ori.
•
!a electroul neati,– (+oluţia ,or / atraşi ioni poziti,i meiul catoicJ) +e ,a alcaliniza (acumulare e ioni 5%-) ceea ce conuce la creşterea conuctiilitJţii e cca. 2 ori.
•
'entru a controla ace+te fenomene e+te nece+arJ folo+irea unei +oluţii e protecţie care +J eliereze cca. 0*C m D e +u+tanţJ neutralizantJ la ni,elul /ecJrui electro.
•
&+tfel* +e face acii/ere la cato (cominaţie e 8a"l 6 I* 5"l a. 1000 ml apJ i+tilatJ) şi alcalinizare la ano (+oluţie e 8a"l 6 1 8a%5 a. 1000 ml apJ i+tilatJ). Volo+in ace+te +u+tanţe neutralizante a+iurJm creşterea tran+ferului ionic.
•
"a metooloie e lucru* e+te nece+arJ folo+irea unor +oluţii in +u+tanţa acti,J care +J conţinJ e 20 e ori concentraţia normalJ a +u+tanţei acti,e* pentru a a+iura penetrarea a cca. 2 mD ioni acti,i* cationi la ano +i anioni la cato.
•
?eoarece* în cur+ul proceurii +e utilizeazJ +oluţii normalE10 (8E10)* eci cu concentraţia e 10 ori mai micJ ecMt normal* pentru a a+iura penetrarea a 2 m D +u+tanţJ acti,J* teoretic* e+te ne,oie e 20 ml +oluţie 8E10> în practicJ* +e ,or folo+i cca. 20-30 ml +oluţie 8E10.
&,antajele principale ale ionoal,anizJrii +unt>
1. +e introuc oze mari e +u+tanţJ acti,J cu cantitJţi relati, mici e +oluţie a acelei +u+tanţe* aicJ atMt cMt +e aşeazJ +u electro* atMt ,a / ,e9iculat e curentul al,anic. ?in punctul e ,eere al proceurii ranamentului e+te ma=im* a,antajul e+te care e terapie localJ perfectJ7 2. penetraţia în corion e+te mai micJ* /e tra,er+Mn +traturile* /e trecMn c9iar irect* prin foliculii piloşi şi canalele lanelor +uoripare. mportant e+te în+J faptul cJ în erm +e formeazJ epozite e +u+tanţJ acti,J* e la ni,elul cJrora re+orţia +e prouce lent* efectul preluninu-+e>
3.
are loc o repartiţie uniformJ a +u+tanţei acti,e ionizate pe toatJ +uprafaţa electroului* putMnu-+e realiza o elimitare preci+J a zonei e aplicare* e=plicitJ* upJ forma electroului7
C. proceura e+te foarte ine ozatJ – în permanenţJ* +e ştie ce cantitate acti,J e+te +u electro şi ce cantitate ,a pJtrune în teument7 . prin ionoal,anizare* +e introuc +u+tanţe ionizate* eo+eit e acti,e farmacoloic* care realizeazJ reacţii rapie* e,itMnu-+e efectele +ecunare la ni,elul altor orane şi +i+teme (e=. efectele a+tro-inte+tinale în cazul amini+trJrii orale a aceloraşi +u+tanţe acti,e)7 I. ionoal,anizarea e+te o metoJ perfect +terilJ.
•
8u treuie în+J nelijat faptul cJ ionoal,anizarea prezintJ şi unele eza,antaje* intre care cel mai important eza,antaj îl con+tituie penetraţie +uper/cialJ> proceura face ca ionii +u+tanţei acti,e ajunJ în teument* ar ez,oltJ aceştia nu pot epJşi +J zona corionului. 'roceura reacţii la ni,elul receptorilor cutanaţi eclanşMn mecani+me reBe=e metamerice cu punct e plecare la ni,elul teumentului şi cu efect la mare i+tanţJ* eci ionoal,anizarea poate / con+ieratJ şi folo+itJ ca terapie reBe=J.
'rincipalele aplicaţiile ale ionoal,anizJrii +unt urmJtoarele> R farmacoloia olilor e piele7 •
R ane+tezia pielii* prin folo+irea unor ane+tezice locale (e e=. procaina) a+ociate cu un ,a+ocon+trictor local (arenalina)* a+tfel încMt cominaţia +J a+iure o ane+tezie mai inten+J şi mai înelunatJ7 R ca terapie reBe=J > a. +timuleazJ receptorii cutanaţi* care ,or acti,a reBe=ele la cu efecte iferite7 .i+tanţJ* +timuleazJ circulaţia cutanatJ* şi con+en+ual* in alte teritorii7 R +e utilizeazJ pentru unele +u+tanţe +impaticotone – pentru te+tarea efectelor alerice cutanate* +au pentru te+tarea efectelor meicaţiei ,eetotrope.
Principalele substanţe active folosite în ionogalvanizare
!a ano – ,om a,ea +oluţiile la care +u+tanţa acti,J ionizatJ ,a / reprezentatJ e ionul poziti,. n cele ce urmeazJ* ,om prezenta +uccint moalitatea e oţinere a ionului acti, (tipul e +oluţie) şi principalele efecte eterminate e acel ion acti,* pentru care îl şi aplicJm prin ionoal,anizare> • 01 2 • +e oţine in I ;"l la 1000 ml apa i+tilata +au in 1*2 ;%5 la 1000 ml apa i+tilata7 efect +clerolitic7 • Ca 31 2 • +e oţine in * "a"l2 la 1000 ml apJ i+tilatJ7 efect +pa+molitic pe mu+culatura +pa+ticJ +uper/cialJ7 •
!i6 > in 3* !i "l la 1000 ml apJ i+tilatJ7 in 0*I !i%5 la 1000 ml apJ i+tilatJ7 •
+e<26 folo+eşte > în atacul e utJ7 in 1 <:%C 60* 8a%5 la 1000 ml apJ i+tilatJ7 efect +eati,* analetic* e+en+iilizant7 •
&plicarea pentru ane+tezice la piele – cu no,ocainJ* procainJ +au =ilinJ :e aplicJ procaina în> +e realizeazJ in 33 procainJ 9irocloricJ la 1000 ml apJ i+tilatJ +e realizeazJ in 0* m 8a:%C la 1000 ml apJ i+tilatJ. 10 ml +ol 1 6 1ml +ol 2 L +u+tanţJ pentru ionoal,inizare •
•
nainte e ionoal,anizarea cu procainJ* +e aplicJ arenalina (1-2 /ole) care prouc un efect ,a+ocon+trictor7 ulterior +e aplicJ cominaţia ane+tezicJ şi +e ,a oţine un efect e mai lunJ uratJ. % altJ prelunireprealailJ a efectului ane+tezic* e+te ,ariantJ cea e e alcoolizare a zonei-ţintJ cu 10-20 4 etanol* şi ulterior aplicarea ane+tezicului> +e oţine a+tfel un efect ane+tezic* +emni/cati, mai lun. 'rocaina are un efect +uper/cial pe teument* ar şi unul profun* antrenMn efecte cu ez,oltare metamericJ
&cetilcolina +e utilizeazJ tot la ano* în cazul anio+pa+melor* ulcerelor ,aricoa+e +au tromoBeitelor. • :e folo+eşte o +oluţie 0* 4 acetilcolinJ 9irocloricJ. :e ,or ez,olta local efecte colinerice. • aciul +alicilic in 32 e rame +alicilat e 8a 6 1 5"l 8E107 +oluţia a+tfel oţinutJ e+te aplicailJ irect +u cato7 • efectele principale +unt antiinBamator local* analetic* Neratolitic7 • aciul a+coric /olJ e ml 104 6 20-2 ml apJ i+tilatJ – ame+tecul +e aşeazJ irect +u cato7 • efect antiinBamator7 • antiiotice - actualmente +e contrainicJ aplicaţia ace+tora prin inoal,anizare* eoarece au reacţii alerice* uneori eo+eit e ,iolente* conucMn la ri+curi majore* c9iar ,itale •
