Doctorul Joe Dispenza este unul dintre cei mai populari protagonişti ai filmului „What the bleep do we know?”, unde expune inspiratul punct de edere despre „!um s"#$i construieşti ziua %ntr#un mod poziti”& Dar cunoaşterea sa despre creier trece mult dincolo de acele scurte secen$e din film&
- De atunci a trecut cea reme& 1cum a5uta$i oamenii s" %n $eleag" cum func$ioneaz" creierul, cum interac$ioneaz" cu mintea superioar", cum interac$ioneaz" cu trupul& mi place ce a$i scris- „dac" %$i schimbi cu ade"rat mintea, po$i edea doezi fizice c" creierul s e schimb"”& /utem s" intr"m %n detalii? !e %nseamn" asta?!um se aplic" asta?
Doctorul Joe Dispenza ne explic" %n acest interiu cum lucreaz" substan$ele chimice %n creierul nostru, men$in'ndu#ne %n echile obiceiuri şi modele comportamentale, şi ce poate fi f"cut pentru a dep"şi aceste tipare&
0- !onceptul de neuro#plasticitate ne spune c" ori de c'te ori %n"$"m cea nou, facem noi conexiuni prin sinapse& n"$area creeaz" aceste conexiuni, reamintirea men$ine şi sus$ine aceste circuite& ) neoie de c'tea repeti$ii pentru a face ca grupuri de neuroni s" %nceap" s" creeze rela$ii pe termen lung& !onceptul de eolu$ie a creierului se refer" la a %n"$a lucruri noi şi a aea experien$e noi :astfel %mbun"t"$im partea sa de hard ( la fel ca la u n calculator;&
Joe Dispenza ( )olueaza#ti creierul* +egatura dintre minte si corp - .ti$i despre ce orbi$i, deoarece a$i aut o experien$" %n ia$a dumneaoastr" care #a for$at s" face$i eforturi pentru a " recupera propria s"n"tate& /ute$i s" ne orbi$i despre asta? 0- 1eam 23 de ani şi locuiam %n sudul !aliforniei& /articipam la un concurs de triatlon şi c'nd m" %ndreptam cu bicicleta c"tre o intersec$ie, un organizator mi#a f"cut semn s" irez& )u am f"cut#o f"r" s " m" asigur şi %n acel moment a trecut o maşin" care „mi#a m'ncat” bicicleta şi a %ncercat s" „m" m"n'nce” şi pe mine& n urma accidentului am aut 3 ertebre fracturate %n coloan", multiple fracturi, fragmente osoase %n m"dua spin"rii şi c'tea alte ertebre %ntr#o stare foarte proast"& 4edicii mi#au pus un diagnostic destul d e gra, nu credeau c" oi mai merge reodat" şi mi#au recomandat o interen$ie chirurgical" complex", %n care s"#mi introduc" o ti5" pe toata lungimea coloanei, pentru a o sus$ine& 4i#au spus c" trebuie s" port ghips cel pu$in 5um"tate de an& Dup" ce am ascultat opinia a 6 chirurgi eminen$i, am luat decizia s" nu m" operez, ceea ce i#a f"cut s" cread" c" mi#am pierdut min$ile& 7u puteam s"#mi imaginez cum oi tr"i restul ie$ii cu un handicapat& 1m trecut de la modul meu de ia$" modern- dinamic, cu ia$" social", cu o carier", conduc'nd maşini sport, etc&, la cu totul altcea, fiind imobilizat la pat, st'nd cu fa$a %n 5os& /rincipiul %n care credeam atunci şi %n care cred şi acum este c" puterea care a creat corpul %l şi indec"& 4omentul %n care am luat decizia a fost fost critic, deoarece a trebuit s" cred cu ade"rat c" pot aplica acest principiu, astfel %nc't s" trec de la filozofie la aplicarea practica, %nc't s" "d dac" pot crea unele efecte %n corpul meu& 7u mai aeam n imic altcea de f"cut& 1m luat dou" decizii& /rima- nu oi l"sa s" treac" niciun g'nd f"r" s"#l erific& 1 doua- dac" cred %n aceast" putere, poate c" pot s" creez o rela$ie cu ea, s" interac$ionez cu ea, s"#i dau un model, nişte instruc$iuni& 8ilnic, timp de 2 ore diminea$a şi 2 ore seara re#cream %n mintea mea fiecare ertebr" %n parte& 1cesta era planul pe care doream s"#l ad" subconştientul& !'nd mintea mea se ducea c'tre un g'nd, o fric", o temere, un sim$"m'nt, sau la %nt'mplare, %ncepeam totul de la %nceput& 9 igilen$" absolut"& Dup" c'tea s"pt"m'ni procesul a deenit mai uşor& !'nd am reuşit s" creez acea imagine %n %ntregime, f"r" niciun alt g'nd care s" m" distrag", era ca şi cum am atins $inta, cea era la locul lui & .i am fost atent la asta* Dup" o perioad", am %nceput s" obser nişte schimb"ri şi procesul a deenit din ce %n ce mai uşor, dur'nd din ce %n ce mai pu$in timp& !e nu ştiam %n acel moment era c" %mi cream noi leg"turi %n creier& !'nd am %nceput s" obser schimb"rile m"surabile %n corpul meu ( referitoare la durere, senza$ii fizice ( ştiam c" realizasem cea& n zece s"pt"m'ni şi 5um"tate m#am %ntors la birou, la munca mea, aeam pacien$i, mergeam, nu aeam niciun ghips şi nu f"cusem nicio opera$ie& n acea perioad", %n nop$ile %n care nu puteam s" dorm, am f"cut o %n$elegere cu mine- dac" oi fi %n stare s" merg din nou, atunci oi studia toat" ia$a mea conexiunea dintre minte şi corp şi conceptul de minte mai presus de materie&
!reierul este un organ anatomic, nu cu mu lt diferit de ficat sau rinichi& Dar mintea este atunci c'nd creierul este %n ac$iune, c'nd lucreaz"& 4intea este ceea ce face creierul& 1em milioane de neuroni aduna$i %mpreuna şi un neuron mediu are aproximati 6<&<<< de conexiuni& Deci producem niele infinite de minte, schimb'nd secen$ele, modelele şi combina$iile %n care aceşti neuroni emit, se leag"& !'nd schimb"m mintea, determin"m creierul s" lucreze diferit& =n concept din neurologie spune- celulele neroase ce emit %mpreun" se leag" %mpreun"& Dac" zilnic emitem aceleaşi g'nduri, facem aceleaşi ac$iuni şi adopt"m aceleaşi sentimente, atunci creierul nu se schimb" niciodat"&0"m'nem bloca$i %n obiceiuri, %n modele fixe, %n credin$e, percep$ii, atitudini şi g'nduri fixe& /rin insisten$" şi repeti$ie creierul %ncepe s" se lege %ntr#un num"r finit de circuite şi de modele& 1cea structur" finit" neuro ( chimic" care se dezoltat" astfel, noi o numim „cutia creierului”& ncepem s" g'ndim %n interiorul cutiei, prin propria noastr" g'ndire, prin comportamentele noastre, prin propriile st"ri mentale şi sentimente& !um s" g'ndim „%n afara cutiei”? >rebuie s" %ncepem s" %n"$"m informa$ii, s" facem alte circuite& 1cele noi conexiuni dein materialul de baz" care a %ncepe s"#i permit" creierului s" exploreze posibilit"$i, s" prognozeze eenimente, s" examineze „dar dac"”, „cum ar fi s"”& Dac" facem asta şi aştept"m timp suficient pentru a %ncepe s" g"sim un r"spuns, atunci se actieaz" lobul frontal :care este conduc"torul, diri5orul;& !e face lobul frontal? 7e permite s" %ncepem s" lu"m cunoştin$ele pe care le# am %n"$at din c"r$i, filozofie, %mpreun" cu experien$ele aute şi s" le %mbin"m %n noi paradigme, noi idei şi s" facem %n mod concret o nou" minte& Dac" suntem capabili s" schimb"m mintea noastr" şi dac" reproducem acelaşi model %n aceeaşi secen$", %n aceeaşi combina$ie, atunci grupuri de neuroni se or aduna %n modele noi şi astfel schimb"m creierul& Deci, c'nd schimb"m mintea se schimb" creierul& 1cum, de %ndat" ce creierul se schimb" ( anatomia şi circuitele sunt diferite ( este mai uşor s" schimb"m mintea& 1şa %mbun"t"$im hardul :la fel ca la un calculator;, c'nd schimb"m mintea schimb"m creierul şi asta deine un ciclu %n sine& - @" orbim despre actiit"$ile care a5ut" la extinderea plasticit"$ii creierului şi %n procesul despre care a$i orbit& De exemplu, %n"$area unei limbi str"ine ( s" zicem italiana& !e se %nt'mpl" atunci? )xplica$i#ne un pic, ca s" %n$elegem& 0- 1em 1em trei creiere %n tr#unul, trei creiere care ne permit s" trecem de la a g'ndi la a face, la a fi& !reierul care g'ndeşte es te neuro ( cortexul :partea mare, cutat";& )ste aşa pentru ca %n aceast" forma sinu oas" poate intra mai mult" materie cenuşie& 1ceast" parte este creierul nou, creierul care g'ndeşte c'nd %n"$"m informa$ii noi, fapte, semantic"& 7u e suficient s" %n"$"m informa$ie& /utem %n"$a toate cuintele italieneşti din dic$ionar, putem citi un manual, putem asculta nişte %nregistr"ri audio, totuşi toate aceste informa$ii sunt %nc" stocate %n creierul care g'ndeşte&
1cum, pentru a actia al doilea creier trebuie s" aplic"m ceea ce am %n"$at& >rebuie s" personaliz"m, s" demonstr"m, s" ne modific"m cu ade"rat comportamentul& !'nd facem asta om aea o nou" exp erien$"& !'nd tr"im acea experien$" nou", c'nd suntem %n mi5locul ei şi folosim toate cele A sim$uri, iar informa$iile de la sim$uri se duc c"tre creier prin cele A c"i diferite, atunci neuroniB se grupeaz" şi for$eaz" creierul s" elibereze substan$e chimice& 1cele substan$e chimice se numesc senti mente& n momentul %n care aem un sentiment nou, %nseamn" c" aem o experien$" nou"& @entimentele şi emo$iile sunt produsul final al experien$elor& - Deci, putem %n"$a cuintele, dar p'n" c'nd nu ne ducem la o cafenea italieneasc" s" gust"m un cappuccino incredibil şi s" %ncerc"m s" orbim italieneşte, s" interac$ion"m cu chelnerul, procesul nu e complet& 0- Cine$i minte- cunoaşterea este pentru minte, experien$a este pentru corp& >rebuie s" %n"$"m corpul ceea ce mintea a %n$eles intelectual& !'nd suntem %n stare s" facem asta, al doilea creier :numit creierul limbic, creierul ce elibereaz" substan$e chimice; se actieaz"& 1cum lucreaz" dou" creiere %mpreun"& !omand'nd m'ncare italieneasc", a'nd o conersa$ie cu chelnerul %n italian", interac$ion'nd , experien$a face ca mai mult hard :la fel ca la un calculator; s" reflecte ceea ce am f"cut %n afara noastr"& 1stfel, corpul primeşte un nou semnal chimic& 7u este suficient s" ne ducem o singur" dat" la restaurant şi s" spunem c" ştim italiana fluent& >rebuie s" fim capabili s" repet"m experien$a& !'nd %ncepem s" o repetam foarte conştien$i şi plini de dorin$", atunci, peste un timp, acti"m al treilea creier& 1cesta este creierul „a fi”, trecem de la „a face” la „a fi”& 1cest al treilea creier este cerebelul, subconştientul& )l ne permite s" $inem minte abilit"$i, reac$ii emo$ionale, comportamente, condi$ion"ri, amintiri asociate& Dac" practic"m asta de suficiente ori procesul deine subconştient, condi$ion'nd neuro ( chimic corpul s" le memoreze, %mpreun" cu creierul conştient& =n exemplu- atunci c'nd eram mici şi cinea ne %ntreba cum se scrie un cu'nt şi nu puteam s" ne amintim, m'na %l scria %n aer atun ci c'nd nu ne amintim un num"r de telefon, corpul %l ştie şi %l formeaz"& 1sta %nseamn" c" trupul a deenit minte& 1şa se formeaz" un obicei, atunci c'nd trupul deine minte& Dac" repet"m experien$a de multe ori, ea este stocat" %n sistemul subconştient, numit sistemul „a fi”&
Deci, acest lucru eteric numit g'nd produce un set de reac$ii chimice %n creier care actieaz" circuite care %ncep s" ne fac" s" ne sim$im exact %n modul %n care g'ndim& 1em un g'nd despre nesiguran$", %n c'tea secunde ne sim$im nesiguri& n momentul %n care %ncepem s" ne sim$im aşa cum g'ndim, deoarece creierul este %ntr#o continu" comunicare cu trupul, %ncepem s" g'ndim %n modul %n care ne sim$im& .i atunci creierul emite mai multe substan$e chimice ca s" sim$im aşa cum g'ndim, şi aşa se intr" %ntr#un ciclu& 1cest ciclu, aceast" repeti$ie, cu timpul, produce o stare de a fi& 7oi condi$ion"m chimic corpul s" memoreze acea stare& 1cest ciclu %n care g'ndul deine sentiment şi sentimentul g'nd, produce o stare de a fi %n care sentimentele dein mi5loace de a g'ndi, sau, altfel spus, nu putem g'ndi mai bine dec't ne sim$im& Dac" nu putem g'ndi mai bine dec't ne sim$im, nu ne om schimba niciodat"& 9 persoan" care sufer" şi a memorat aceast" stare emo$ional" timp de 2< de ani, se afl" %n acel sistem subconştient despre care am orbit& @e poate spune conştient „reau s" fiu fericit” ( mintea, intelectul, spune asta ( dar corpul a memorat neoie şi suferin$"&Deci mintea şi corpul lucreaz" %n opozi$ie& !'nd o persoan" se decide s" fac" un efort conştient s" se schimbe, %şi d" seama peste pu$in timp c" face aceleaşi lucruri, g'ndeşte aceleaşi g'nduri şi a deenit inconştient"& @ingurul mod %n care putem face aceste schimb"ri este s" intr"m %n sistemul de operare& >rebuie s" %ncepem s" g'ndim independent de mediul %ncon5ur"tor, s" %ncepem s" schimb"m undele cerebrale, s" ne permitem n ou" s" intr"m %n acea lume subconştient"& - !um arat", cum func$ioneaz" ea? 0- I" oi r"spunde dezolt'nd o alt" idee& 1celaşi sistem al creierului, care ne permite s" trecem de la a g'ndi la a facela a fi, este acelaşi sistem care ne permite s" %n"$"m s" experiment"m şi s" dob'ndim %n$elepciune minte, corp, suflet& 15ungem la o anumit" 'rst" c'nd acele programe automate s e deruleaz" f"r" s" fim conştien$i de ele& 1stfel, aem un anumit comportament fa$" de fiecare persoan" pe care o %nt'lnim, aem o anumit" strategie cum s" ac$ion"m %n condi$ii diferite&
/e la EA ani, c'nd suntem %n acest sistem, aproape F
!e se %nt'mpl" pe termen lung este c" %n momentul %n care aceste programe se desf"şoar" :la fel ca şi programele din calculator, atunci c'nd %ncep s" ac$ioneze haotic;, %ncercarea de a folosi mintea conştient" pentru a le schimba este ca şi cum am $ipa la calculato r s" se opreasc", s" nu mai ruleze programele& !alculatorul a merge mai departe& 7oi trebuie s" %n"$"m s" intr"m %n sistemul de operare şi s" %l schimb"m&
0eferitor la exemplul cu limba str"in"- dac" continu"m s" practic"m, a sosi un moment %n care nu ne mai g'ndim ce spunem, creierul emite %ntr#un model sincron şi suntem %ntr#un flux conştient& !'nd a5ungem la acea stare de a fi, atunci limba str"in" este fixat", integrat" %n sistemul nostru neros şi nu mai presupune niciun efort&
@copul medita$iei, al c"l"toriei interioare este de a trece de mintea egoist", care se bazeaz" pe analiza am"nun$it" şi critic", ce g'ndeşt e fiind focusat" pe supraie$uire&
n tibetan", cu'ntul medita$ie %nseamn" „a deeni familiar cu, a face cunoscut”& =nul dintre priilegiile de a fi fiin$e umane este c" putem s" ne - @" presupunem c" am deenit dependen$i de cea şi am a5uns la disperare& !um %ncepem s" abord"m problema, care este modul cel m ai eficient de a ieşi obser"m propriile g'nduri, s" reflect"m asupra propriilor noastre ac$iuni şi putem prii conştient cum ne comport"m şi cum sim$im& din acest mecanism? 0- !'t timp aem? 1sta este o %ntrebare de milioane* De fiecare dat" c'nd sunt la un interiu sau la teleizor şi mai sunt doar c'tea minute, realizatorul m" %ntreab" „!um s" ne schimb"m?” )u %i r"sp und s" in" la cursurile mele&
De fiecare dat" c'nd aem un g'nd se emite o substan$" chimic"& H'ndurile bune emit anumite substan$e chimice care ne fac s" ne sim$im bine& H'nduri negatie emit substan$e care ne fac s" ne sim$im negatii&
1stfel, dac" %ncepem s" deenim familiari cu propriile g'nduri inconştiente şi le facem conştiente, dac" %ncepem s" cunoaştem propriile ac$iuni şi comportamente inconştiente şi le facem conştiente, dac" %ncepem s" obser"m cum sim$im, cum ac$ion"m şi g'ndim :acest concept numindu#se metacunoaştere;, atunci putem s" ne modific"m comportamentul %n mod conştient şi s" facem un plan cum om g'ndi şi om ac$iona %n aceleaşi circumstan$e&
- ) similar cu ceea ce a$i f"cut c'nd era$i imobilizat la pat, c'nd obsera$i fiecare g'nd sau sim$"m'nt care ap"rea&
emo$iile sunt energie şi corpul %ncepe s" se regleze pe un nou set de reac$ii chimice&
0- Dac" serea scopului meu sau nu& Bntr"m %n sistemul de operare atunci c'nd ne aşez"m %n medita$ie, c'nd nu mai permitem ca mediul %ncon5ur"tor s" actieze aceleaşi circuite %n creierul nostru :cunoaştem aceiaşi oameni, facem aceleaşi lucruri, mergem %n aceleaşi locuri, aem aceleaşi experien$e;, c'nd elimin"m mediul %ncon5ur"tor şi %ncepem s" g'ndim independent de el, c'nd %ncepem s" deenim conştien$i de aceste programe inconştiente&
- !e se %nt'mpl" c'nd cinea ia antidepresie de mult timp şi rea s" nu o mai fac"?
1tunci undele cerebrale se schimb", frecen$a lo r se micşoreaz", creierul nu mai este focusat pe supraie$uire, egoul nu mai este at't de acti& De fapt, permitem min$ii şi trupului nostru s" %nceap" s" ne dea informa$ii& Dac" putem face asta şi deenim conştien$i de atitudinea de ne%ncredere, de %ndoial" fa$" de noi %nşine, atunci putem Kpreda” aceast" atitudine puterii din noi& Dac" po$i crea L< milioane de celule %ntr#o secund" McreierulN, %nseamn" c" ştii mult mai multe dec't mine sau tine& Dac" reuşeşti s" coordonezi L<<&<<< de reac$ii chimice pe secund", %ntr#o singur" celul", %nseamn" c" ai o oin$" impresionant de mare sau dac" po$i s" men$ii o persoan" %n ia$" şi s" iubeşti ia$a mai mult dec't o face acea persoan"& Dac" egoul şi personalitatea or s" moar", atunci cea mult mai mare dec't suntem noi ne iubeşte necondi$ionat şi r"spunde doar dac" i#o cerem& 1ceast" minte superioar", aceast" putere ne d"ruieşte ia$a şi ne sus$ine indiferent de cum suntem& !'mpul cuantic este c'mpul care men$ine inteligen$a ce men$ine /"m'ntul %n mişcarea de rota$ie %n 5urul @oarelui şi este aceeaşi inteligen$" care face ca inima noastr" s" bat"& !'nd %ncepem s" trecem c"tre starea de a fi, deoarece am %nceput s" %n"$"m, s" experiment"m, s" memor"m noi emo$ii şi s " le dez#%n"$"m pe cele echi, atunci unul dintre lucrurile care se %nt'mpl" :deoarece am f"cut g'ndul mai real dec't orice altcea;, dup" ce Kpred"m” acea stare emo$ional" care ne limita, este c" putem s" ne reinent"m pe noi %nşine& )xist" suficiente experimente ştiin$ifice care s" doedeasc" c" putem schimba creierul doar g'ndind %n mod diferit& !'$i oameni %şi acord" timpul necesar s" fac" asta? /u$ini, şi şti$i de ce? /entru c" %n trecut, ori de c'te ori am aut un sentiment nepl"cut, modul %n care am sc"pat de el a fost s" ne ocup"m de altcea- s" ne uit"m la teleizor, s" orbim la telefon, etc& 1cel lucru exterior nou", prod uce %n corpul nostru o schimbare chimic" de moment şi ne face s" ne sim$im mai bine& 1stfel, noi suntem %n mod inconştient :prin asocieri subconştiente; aten$i la acel lucru exterior& Bdentificarea acelui teleizor, acelei persoane, acelui program ce ne schimb" %n interior şi ne face s" ne sim$im bine, este un eeniment de sine st"t"tor şi asta este ceea ce creeaz" identific"ri şi asocieri puternice& 9 persoan", c"reia nu#i place cum se simte, s" prieasc" acest sim$"m'nt şi s"#şi spun"- %l pot preda unei min$i mai mari, m" pot reinenta pe mine %nsumi, pot a5unge la cel mai eoluat eu& +as"#m" s" %ncep s" g'ndesc %n moduri diferite* !e carte s" citesc, ce informa$ie s" primesc pentru a m" inspira s" %ncep s" creez o renaştere %n mine %nsumi? Dar cei mai mul$i oameni dein dependen$i de exterior sau de droguri, %n aceast" ordine& - 7u neap"rat droguri ilegale, ci chiar medicamente& Dac" persoana doreşte, poate creierul s" fac" aceste schimb"ri, %n prezen$a altor substan$e chimice, medicamente? 0- 1numi$i oameni au neoie de medicamente, deoarece exist" un dezechilibru chimic %n creierul lor& Dar aminti$i#"- o schimbare %n conştiin$" produce o schimbare %n reac$iile chimice, şi reac$iile chimice sunt emo$ii şi
0- 7u aş sf"tui pe cinea s" %nceap" brusc f"r" s" studieze pu$in& n cultura noastr", defini$ia conceptului de liber arbitru este at't de bizar"* 7oi nu aem cu ade"rat liber arbitru& 1em op$iuni care se bazeaz" pe ce cunoaştem şi asta nu este liber arbitru& +ib erul arbitru %nseamn" s" faci o alegere baz'ndu# te pe lucruri necunoscute& /roblema cu necunoscutul este c" dac" tr"im focusa$i pe a supraie$ui, conduşi de adrenalin" şi cortizon, aceste substan$e chimice sunt exact cele care ne permit s" ne fie fric" de necunoscut& Dac" am fi un animal s"lbatic %ncerc'nd s" supraie$uiasc" şi edem, auzim, sim$im cea neobişnuit pentru noi ( de exemplu o maşin" ( om fugi& Deci, c'nd noi tr"im conduşi de aceste substan$e chimice de igilen$" :adrenalin" şi cortizon; niciodat" nu om considera necunoscutul ca o aentur"& 1tunci, liberul arbitru deine alegerea %ntre dou" m"rci de medicamente pentru dureri de cap& 1sta este singura solu$ie din acest uniers? Dac" medit"m, aduc'nd continuu aten$ia %napoi la momentul prezent, concentr'ndu#ne pe respira$ie şi fiind aten$i, schimb'nd neuro ( sistemul Kdai şi fugi” cu cel de relaxare, om re#regla neuro#sistemul nostru, om produce unde alfa %n creierul nostru, care apoi or regla schimb"ri chimice %n corpul nostru& @" lu"m persoana care ia medicamente, de exemplu /rozac& )xist" s tudii care doedesc c" dac" face gimnastic" aerobic" timp de 3 s"pt"m'ni este mai bine dec't dac" ia acest medicament& /ersoana care rea s" renun$e la /rozac trebuie s" se decid"& >rebuie s"#şi spun"- poate c" sunt depresi, dar %nc" trebuie s" fiu capabil s" g'ndesc mai %nalt dec't m" simt& n momentele mele cele mai %ntunecate trebuie s" cred c" acestea o r trece& /e un tomograf excitabilitatea şi depresia arat" la fel- prima este a prii spre iitor, spre ce a eni, depresia este a prii spre trecut şi a nu edea iitorul& Din punct de edere func$ional sunt la fel& !ei mai mul$i oameni care sunt nelinişti$i sunt depresii şi iners& nseamn", de fapt, a tr"i %n trecut sau %n iitor, dar nu %n momentul prezent& 1cea persoan" care rea s" renun$e la /rozac trebuie s" %ne$e foarte multe despre sine, despre st"rile limitate ale min$ii, despre depresie, s" cunoasc" nuan$ele ei pentru a face alegeri diferite& 15ung'nd la a aplica ceea ce a %n"$at %şi spune - !um ar fi s" fiu o persoan" fericit"? /e cine cunosc %n ia$a mea care este fericit? !e calit"$i are? /e cine admir %n ia$a mea şi cu care reau s" sem"n? !e ar trebui s" schimb %n mine? !e g'nduri continui s" g'ndesc %nc't produc aceleaşi substan$e chimice care m" fac s" m" simt %n acelaşi mod şi s" a5ung at't de 5os? 1ceast" descoperire de sine a %ncepe s " schimbe creierul& +a %nceput a fi dificil, deoarece mintea neantrenat" este ca un cal n"r"aş, dar dac" insist"m c"tre acel ideal despre noi %nşine, nu numai c" om schimba creierul doar g'ndind, ci şi atunci c'nd ne spunem- azi nu m" ridic din pat p'n" c'nd nu m" simt o alt" persoan"& n momentul %n care %ncepem s" sim$im bucurie, ridicare, inspira$ie, condi$ion"m corpul fa$" de o minte nou"& /ur şi simplu trimitem un nou semnal chimic corpului& @" memor"m acel sim$"m'nt pentru c" el este ceea ce suntem cu ade"rat& /utem memora acel sim$"m'nt la fel de bine cum am memorat suferin$a& ) neoie de insisten$" pentru a a5unge aici, nu putem s" o facem o singur" dat" :se poate %nt'mpla şi asta, dar persoana trebuie s" fie foarte decis" c" asta se a %nt'mpla;& De cele mai mult e ori c'nd lu"m o decizie o facem de genul- m" oi schimba %ncep'nd de luni, etc&
!'nd suntem %ntr#o criz" şi ne decidem, spu nem- asta este, m#am hot"r't* /entru prima oar", corpul primeşte semnalul- de data asta e serios* 4intea şi corpul %ncep s" lucreze %mpreun"& 7u trebuie s" aştept"m o criz", putem %ncepe s" facem asta pentru c" ne sim$im groza, suntem %ntr#o stare de gratitudine, iubim ia$a noastr" şi rem mai multe experien$e bune&
prieasc" %n"untrul lor şi s" integreze durerea şi suferin$a, ei se or %ntoarce c'tre exterior, c"tre cea dinafar" care s"#i aduc" %n starea excitat"- poate droguri& - @pune$i#ne cea despre ciclurile de iolen$" ca rezultat al st"rii de excita$ie şi desensibilizare&
!'nd acea persoan" deprimat" %ncepe s" aplice cunoaşterea dob'ndit", s" fac" medita$ii, s" fac" exerci$ii de aerobic, %ncepe s" descopere unele p"r$i din sine 0- 1sta se numeşte a programa şi programarea creierului se face prin repeti$ie& )ste un proces inconştient& %ns"şi :aflate %n memoria sa; şi s"#şi spun"- acea experien$" mi s#a %nt'mplat acum 2< de ani şi nu am ştiut c" de fiecare dat" c'nd m" g'ndesc la ea produc Bei un grup de oameni şi le spui- iat" A cuinte, " rug"m s" forma$i o aceleaşi substan$ele chimice ca şi cum experien$a se produce %n acest propozi$ie cu ele& Dac" aceste cuinte sunt de genul slab, debil, obosit, dup" moment, 2< de ani am condi$ionat corpul s" fie %ntr#o stare de depresie& 7u ce au scris propozi$ia pleac" de acolo %n starea descris" de cuinte& )i nu %şi ştiu cum s" m" schimb* dau seama c" sunt aşa, se petrece sub nielul min$ii conştiente& 1ceast" persoan" trebuie s" se %ntoarc" la eenimentul care a cauzat acea Deci, creierul %ncepe s" fie programat %ntr#un anumit mod datorit" stimul"rii emo$ie? 7=* >ot ce trebuie s" fac" este s" dez#memoreze acea emo$ie& !'nd face asta, se uit" la acel eeniment şi %şi spune- acel eeniment a fost exact ce excesie şi acea stare deine normal"& !'nd se petrece asta, se pierde contactul cu realitatea& am aut neoie %n acel moment, pent ru a m" face cine sunt acum, ca personalitate& @cuz'ndu#ne pe noi %nşine c" nu ne schimb"m din cauza unui - Henul acesta de oameni nu sunt utili %n armat", datorit" nielului lor mare eeniment trecut, re#%nt"rim identitatea actual"& n concluzie, trebuie s" de condi$ionare? trecem de la a g'ndi, la a facela a fi& 1m "zut c" se poate* 9amenii se simt elibera$i&1tunci creierul %şi %mbun"t"$eşte circuitele şi chimia intern", pentru a ne men$ine pe noul drum& - mi place cum folosi$i modelul calculatorului, pentru c" oamenii pot %n$elege prin prisma aceasta& @" trecem la nielul tehnologiei, pentru c" m" %ngri5oreaz" foarte mult, pe multe planuri&@" orbim despre interfa$a dintre dezoltarea creierului şi 5ocurile pe calculator, acestea fiind aproape toate foarte iolente&!e impact au asupra creierului uman şi a fiin$ei umane?
0- Da& Dac" tu sau eu edem pe cin ea c" este %mpuşcat, om aea o reac$ie foarte seera, inclusi la niel chimic& /e termen lung, dac" te condi$ionezi pe tine suficient de mult, ine un moment %n care, dac" apeşi pe tr"gaci, nu mai ai aceste reac$ii puternice& !ei mai buni tr"g"tori de elit" sunt aşa& - @e poate dezolta un grup de tineri care, teoretic, s" poat" fi programa$i %n aceast" direc$ie?
0- 7u exist" lucruri clare care s" doedeasc" asta, dar putem specula zic'nd c" dac" se %mpinge mai sus pragul centrului pl"cerii, atunci exist" 0- 1ceasta este o zon" periculoas"* posibilitatea ca aceştia s" dein" dependen$i de lucrurile exterioare lor& 1stfel 1tunci c'nd copiii se 5oac" pe calculator şi %mpuşc" pe cinea, arunc" cea %n se schimb" alorile lor, morala lor şi %n final dein foarte controlabili& aer, d"r'm" ziduri, etc&, %n momentul %n care ei dep"şesc acel obstacol ridicat - @" orbim de mintea care se dezolt", creierul dezolt'ndu#se pe deplin de 5oc, creierul lor produce dopamin"& Dopamina este substan$a chimic" a abia la 2A de ani& !e se %nt'mpl" cu o persoan" care şi#a petrecut foarte m ult pl"cerii, stimuleaz" centrul recompensei din creier& 1stfel, copilul petrece timp cu 5ocurile pe calculator, inclusi %n perioada dezolt"rii sale sociale? cea timp cu acest incredibil stimulator al senza$iilor& Dac" continu" s" fac" /roblema multor tineri este lipsa capacit"$ii de a putea rela$iona din punct de asta, centrul pl"cerii se recalibreaz" la un prag mai %nalt, a'nd neoie de un edere social& pic mai mult" dopamin" ca s"#l fac" s" func$ioneze& 0eceptorii din centrul pl"cerii sunt foarte receptii la aceste substan$e chimice şi dac" %i stimul"m 0- @e %nt'mpl" asta de5a& @#au f"cut ni şte experien$e pe copii care se 5oac" prea puternic, ei se desensibilizeaz" şi aem neoie de mai multe substan$e mult pe calculator& +i s#a spus- %$i d"m u n dolar dac" te opreşti din 5oc ori de chimice pentru a#i actia& :+a fel se %nt'mpla şi %n cazul %n care unul dintre c'te ori sun" clopo$elul& !opiii au fost %nc'nta$i s" participe la experiment so$i $ip" la cel"lalt& De fiecare dat" el trebuie s" $ipe un pic mai tare pentru a pentru a c'ştiga uşor nişte bani& 0ezultatul a fost c" niciunul nu s#a oprit& capta aten$ia celuilalt&; @puneau- „@tai aşa, %nc" pu$in, %nc" o secund"*” 7u puteau s" se opreasc"& Dependen$a este cea din care nu te po$i opri& Dac" copilul petrece dou" ore 5uc'nd 5ocuri pe calculator, creierul este supus prea mult timp unei astfel de stimul"ri& 1sta %mpinge la un niel foarte ridicat pragul de sensibilitate al centrului pl"cerii& 1poi, copilul se duce la şcoal"& Deoarece creierul a produs at't de mult" dopamin" şi uneori adrenalin", atunci c'nd copilul se afl" %ntr#un mediu obişnuit cu stimuli obişnui$i :de exemplu s" se 5oace cu c'inele, s" s e plimbe prin parc cu bunicii;, aceşti stimuli nu or actia centrul pl"cerii& - +a mul$i copii se poate obsera o priire pierdut"* 0- =nii nu mai au o pl"cere din nimic, creierul lor are o chimie intern" care nu mai este normal"& !'nd a %n"$a ar trebui s" fie o recompens" %n sine, aceşti copii nu sunt stimula$i, aşa c" ei adorm sau descoper" c" o bun" modalitate de actiare este s" intre %n necazuri& !'nd fac prostii, nielul adrenalinei creşte şi au un moment %n care sunt foarte aler$i& !opiii nu sunt conştien$i c" fac asta, ei fac cea ca s" simt" aceeaşi stare excitat", de alert"& H'ndi$i#" ce se %nt'mpl" peste L< ani cu aceşti copii c'nd se confrunt" cu situa$ii dificile ( şi#a pierdut cel mai bun prieten, a dior$at, etc ( corpul fiind %ntr#o stare chimic" diferit"* !e fac ei ca s" se simt" mai bine? n loc s"
7oi aem capacitatea de a citi semnele sociale %ntr#un mod non#erbal& Dac" %ncepem s" deenim bidimensionali cred c" ne pierdem bucuria ie$ii& Dac" toat" aceast" pl"cere este dat" de nişte puncte care se mişc" pe un ecran şi pe care creierul le interpreteaz" ca cea pl"cut, ca o recompens", atunci c'nd a eni momentul s" tr"im %n lumea real" om deeni aproape inap$i& - 1sta seam"n" cu un tip de autism social* 0- Da, aşa este& - 0eferitor, acum, la adul$i& n domeniul pornografiei exist" o stimulare extrem de %nalt"& !e se %nt'mpl" %n rela$iile %n care s#a introdus pornografia de unul dintre parteneri, sau de am'ndoi? 0- /e m"sur" ce %mb"tr'nim şi tr"im a'nd puternice dependen$e emo$ionale :budiştii le numesc ataşamente emo$ionale;, cu c't suntem mai dependen$i de emo$ii, cu at't mai mare este discrepan$a %ntre cum ne prezent"m celorlal$i şi cine suntem cu ade"rat, cum sim$im cu ade"rat& ntre aceste dou" niele
sunt sim$"mintele cu care tr"im fiecare zi& !u c't suntem mai dependen$i, cu at't mai mare este aceast" discrepan$"& 1em neoie de mediul, oamenii, locurile, lucrurile, experien$ele care s" ne reaminteasc" cine suntem& Ougind de acest gol aem acest sim$"m'nt şi nu ştim cum s"#l facem s" dispar"&
ne determin" s" ne concentr"m toat" aten$ia noastr" pe corpul nostru, s" deenim foarte conştien$i de mediul %ncon5ur"tor şi foarte preocupa$i de timp&
7u suntem prea mult diferi$i de un animal care este 'nat de un pr"d"tor& /entru a ieşi din acea situa$ie, animalul trebuie s" prote5eze sinele ( n criza 'rstei de mi5loc ne cump"r"m o maşin" nou", ne facem o nou" identificat cu trupul ( trebuie s" o fac" foarte repede şi trebuie s" prieasc" rela$ie, ne ducem la un club nou, %n acan$", aem neoie de lucruri şi oameni foarte atent mediul %ncon5ur"tor, ca s" ştie %n ce direc$ie s" fug"& 9 emisie noi, toate acestea folosind mediul exterior, pentru ca s" %ncerc"m s" ne puternic" de adrenalin" %l a5ut" s" fac" asta& amintim cine suntem şi s" facem s" dispar" acel sim$"m'nt c" suntem neimportan$i, neferici$i& n aceast" criz" ne d"m seama c" nimeni şi nimic nu 7oi tr"im toat" ziua %n mod inconştient sub influen$a acestor substan$e chimice, deoarece ne putem aştepta s" se petreac" cea, putem ant icipa c" se ne a face fericit şi putem s" prezicem destul de bine cum ne om sim$i& a petrece cea& !'nd aceste preiziuni se %ndeplinesc, ne felicit"m singuri =rm"torul niel sunt dependen$ele- pornografie, cump"r"turi, 5ocuri ideo, spun'nd- „Iezi ce deştept am fost?*” Dar ce se %nt'mpl" c'nd anticip"m un 5ocuri de noroc, droguri, alcool& !ea a face ca acel sim$"m'nt de gol şi eeniment şi acesta nu se petrece? 1tunci apare depresia, neliniştea, durere s" dispar" şi s" dispar" repede& Dar, se aplic" aceeaşi lege& Data insomnia&7oi putem actia r"spunsul la stres doar prin g'nd şi c'nd nu putem iitoare e neoie de un pic mai mult pentru a#l face s" disp ar"& 1cest tip de s"#l oprim, a5ungem la dezechilibru, boal"&!u timpul, acele substan$e chimice dependen$" %n care se pierd oamenii, este cel mai bun lucru pe care ştiu s"#l deregleaz" genele şi corpul şi astfel se creeaz" bolile& fac" pentru ca s" dispar" acel sim$"m'nt& 1de"rata schimbare %ncepe c'nd ne !ealalt" stare a min$ii %n care tr"im se numeşte crea$ie& !'nd te afli cu uit"m la acea emo$ie, c'nd %ncepem s" o definim şi s" o dez"$"m& ade"rat %n aceast" stare, ui$i de tine %nsu$i& 7u mai exist" sine, nu mai exist" /ersoana care deine dependent" de pornografie şi e puternic stimulat", cu trup, nu mai exist" timp& )şti at't de implicat %n ceea ce faci %nc't g'ndul timpul, poate deeni dependent" de alcool& )fectul este c" a %ncerca s" deine experien$a unui alt sine& g"seasc" noi moduri diferite pentru a crea un nou sim$"m'nt, %ntr#un mod 1cele persoane care tr"iesc %n modul de supraie$uire sunt centrate doar pe diferit dintr#o experien$" similar", consumat"& 1şa c" a5unge la o limit", dar ele, orbesc despre problemele lor, se g'ndesc la ele& 1şa se comport" continu" s" o %mping" la extrem pentru a aea acel stimul, pentru c" nu ştie oamenii care g'ndesc aceleaşi lucruri, fac aceleaşi lucruri şi se aşteapt" ca cum s" fac" s" dispar" golul& cea s" se schimbe %n ia$a lor, pentru c" aceste substan$e chimice ne %ntorc 0ezultatul final este c" tr"im %ntr#o societate foarte nerealist", unde deenim c"tre ac$iuni primitie şi actieaz" circuitele necesare pentru asta& 0"zboiul, c"ut"tori ai pl"cerii& 1em tendin$a s" cercet"m mediul %ncon5ur"tor şi s" ne competi$ia, politica, toate sunt doar ersiuni diferite ale acestor substan$e %ndrept"m c"tre lucrurile care ne fac s" ne sim$im bine şi ne aduc confort şi s" chimice& ne dep"rt"m de lucrurile care ne fac s" ne sim$im r"u şi ne aduc disconfort& @tarea ade"rat" de crea$ie implic" un nou set de substan$e chimice care se )ste o stimulare de baz", durere (pl"cere&1ceast" condi$ionare se petrece şi rela$ioneaz" cu a fi inspirat, a fi esel, a aea o stare %nalt"& 1cestea nu se %n lumea animal", pentru supraie$uire& g"sesc %n afara noastr", ci %n"untrul nostru& Dar dac" am %n$eles c" schimbarea este un proces inconfortabil, ce om face n starea mea prezent" de ignoran$", at't c't am eoluat ca fiin$" uman", pot atunci? n momentul %n care nu se simt bine, cei mai mul$i oameni se re%ntorc spune c" atunci c'nd am experimentat acele mom ente, sau c'nd am deenit la ce le este familiar şi %ncearc" s" creeze un sim$"m'nt nou care s"#i fac" s" bucuros f"r" niciun moti, bucuria era %n mine, nu aeam neoie de nimeni şi se simt" mai bine, astfel %nc't s" se simt" mai mult ca fiind ei %nşişi& 1ceste de nimic şi m" bucuram de mintea mea, aeam tendin$ a s" nu fiu egoist& persoane nu se or schimba niciodat"& n momentul %n care se rup de acea continuitate chimic" %ntre g'nd şi sim$"m'nt, neoie şi suferin$", corpul intr" !'nd elimin"m barierele, bloca5ele acelor st"ri emo$ionale ale min$ii care ne %n haos& Deci, %n loc s" se schimbe, aceste persoane alearg" c"tre cea care s" men$in %n starea de a %nt"ri ego#ul, c'nd „desfacem” ego#ul, identitatea fac" s" dispar" sim$"m'ntul de gol şi durere& noastr", atunci p"trunde lumina prin noi şi aem tendin$a s" adopt"m acele caracteristici ale puterii din fiin$a noastr", ale min$ii superioare- s" fim @e poate trece de la 5ocuri de noroc la pornografie, de la alcool la droguri, iar bucuroşi, generoşi, altruişti, iubitori, inspira$i, r"bd"tori & motiul ade"rat care#i face pe oameni s" fac" asta este c" exist" un sim$"m'nt terifiant şi nu ştiu cum s"#l fac" s" dispar"& !red c" ade"rata noastr" misiune %n ia$" este s" exprim"m acea putere din noi, prin noi, s" elimin"m barierele, bloca5ele& !'nd facem asta, exist" o - n condi$iile crizei economice, toate acele op$iuni exterioare de a tr"i de pl"cere s#ar putea s" dispar", pur şi simplu pentru c" nu mai aem mi5loacele tendin$" mai mare %n natura noastr" non#egoist" s" manifest"m unele dintre acele calit"$i de care are neoie lumea noastr" pentru a se schimba& financiare s" ni le procur"m& !e " aştepta$i s" ede$i la nielul maselor? 0- n mod eident om edea mult haos* Iom edea oameni ac$ion'nd %ntr# un mod ilogic, pentru c" nu mai pot aea excitarea obişnuit" din stimulii exteriori :5ocuri pe calculator, maşini noi, etc;& .ti$i, confort, consum, conenabil, capitalism, toate !#urile* !'nd aceste lucruri ne sunt luate, ne r"m'n alorile& 9amenii care au fost dependen$i se or afla %n situa$ia de a se trezi foarte repede sau a pierde controlul& - !are este re$eta dumneaoastr" ca s" ias" din aceast" situa$ie, s" se %ntoarc" la umanitate ?@" se %ntoarc" la a se cunoaşte pe sine? 0- !'nd tr"im crez'nd c" cea din afara noastr" n e face ferici$i şi %ncerc"m s" acumul"m lucruri, nu facem dec't s" %nt"rim ego#ul& Dac" tr"im folosind doar substan$ele chimice pentru supraie$uire :ceea ce fac cei mai mul$i oameni, toat" ziua;, acele substan$e chimice p roduc agresiune, m'nie, fric", durere, nelinişte, suferin$" şi alte aria$iuni pe aceeaşi tem"& 1ceste substan$e chimice
