CREIERUL Creierul Creierul uman, uman, asezat asezat in interiorul interiorul craniului, craniului, este mai sofisticat sofisticat decat decat cel mai perfo erform rman antt comp ompute uter. Cu ajut ajuto orul rul mili ilioane oanelo lorr de celu celulle, acest cestaa directioneaza si monitorizeaza toate activitatile noastre – chiar si cand dormim. Creierul este principalul coordonator si centru de comanda al organismului. Asem semenea enea unei unei centrale telefo telefonic nice, e, preia preia mesaje provenind de la ochi, urechi, nas, limba si piele si trimite semnale spre muschi muschi si glande. glande. Creierul functioneaza si ca un computer, procesand si inmagazinand informatii. In interiorul sau se afla un sistem postal care trimite mesaje spre acea zona a creierului, unde acestea trebuie sa fie descifrate.Activitatea creierului nu se rezuma doar la manipularea datelor. El este centrul sentimentelor, emotiilor si dorintelor, cu ajutorul caruia putem invata si crea ganduri si idei. I La nivelul celular
Crei Creier erul ul uman uman este este alca alcatu tuit it din din pest pestee 10 000 000 mili milioa oane ne de neur neuron onii microscopici sau celule nervoase. Fiecare din acestea are un corp celular ce conti contine ne nucleu nucleul, l, din care care radiaz radiazaa numeroa numeroase se proem proemine inente nte subtir subtiri. i. Corpur Corpurile ile celulare celulare sunt grupate grupate in ciorchini ciorchini sau centre, centre, fiecare cu o functie specifica, specifica, cum ar fi vederea, vorbirea sau controlul muscular. Ele formeaza "materia cenusie a creierului", denumita astfel deoarece se inchide la culoare cand este tratata cu anumite substante. Proeminentele celulare se unesc si formeaza un sistem de retele complex, ce include fibre nervoase cuprinzand "materia alba" ( care nu isi schimba culoarea ). Activi Activitat tatile ile creier creierulu uluii impli implica ca modif modifica icari ri de ordin ordin elect electric ric si chimic chimic in interiorul neuronilor. De fiecare data cand un neron este "atins", el transmite un impuls sau un mesaj nervos asemanator cu un mic curent electric. In functie de directia, de sursa mesajelor si de numarul lor, fiecare centru al creierului le examineaza sau le transmite unei alte portiuni, unde vor fi procesate.
II Activitatea electrica
Creierul este tot timpul activ, prin el circuland milioane de impulsuri in fiecare secunda. Unele dintre aceste mesaje sunt legate de activitati constiente cele asupra carora detinem controlul, cum ar fi mersul, vorbitul si scrisul. Alte mesaje provin din procesele vitale ale organismului, ce se desfasoara in mod automat, spre exemplu respiratia, bataile inimii si digestia alimentelor pe care le consumam. In ultimii 25 de ani, cercetatorii au reusit sa elaboreze harta celei mai mari parti a creierului, localizand diverse zone ce indeplinesc anumite functii. Ei au realizat acest lucru prin folosirea unor tehnici variate. Prin plasarea unor senzori electrici pe suprafata capului si introducerea unor electrozi ( ace conductoare foarte subtiri ) in creierul animal si uneori si in cel uman, au reusit sa traseze caile impulsurilor, care circula de exemplu de la ochi sau de la urechi spre centrul vizual sau auditiv. Efec Efecte tele le rani raniri rilo lorr sau sau ale ale inde indepa part rtar arii ii pe cale cale chir chirurg urgic ical alaa a anum anumit itor or regiuni ale cortexului - portiunea fina si incretita de la suprafata creierului indica faptul ca acestea contin centrii ce au functii specifice. Insa acestea pot sa nu fie singurele zone ce indepline indeplinesc sc functiile functiile respective. respective. Spre exemplu, ranirile ranirile in unele zone ale lobilor lobilor frontali, frontali, situati in fata emisferelor emisferelor cerebrale, cerebrale, provoaca dificultati in intelegerea vorbirii. Persoana respectiva este incapabila de a emite sunete cu inteles in vorbire. Un alt efect asemanator este cauzat de rani in zonele posterioare emisferelor. In acest caz persoanele respectiva nu pot intretine o convor-bire constanta, aceasta fiind intrerupta in mai multe segmente . III
Un aranjament de unitati
Dintre toate mamiferele, omul are creierul cel mai avansat si mai dezvoltat ( desi nu are cele mai mari dimensiuni ). La toate vertebratele, insa, creierul consta consta din 3 unitat unitatii struct structura urale le princi principal palee : emisf emisferel erelee cerebr cerebrale ale,, trunc trunchiu hiull cerebral si cerebelul. Emisferele cerebrale au rol in procesarea mesajelor ce provin de la organele de simt. Trunchiul cerebral este compus in special din fibre nervoase ce leaga celel celelalt altee doua doua unitat unitati. i. Cerebe Cerebelul lul prezin prezinta ta portiun portiunii destin destinate ate echili echilibrul brului ui si coordonarii coordonarii activitati activitatiii musculare, musculare, dar este prevazut si cu cai nervoase spre si de la sira spinarii, spinarii, precum si nervi conducatori conducatori de mesaje mesaje spre organele organele majore majore ale organismului. De-a lungul evolutiei evolutiei creierului, creierului, diferite diferite portiuni portiuni ale sale s-au dezvoltat in modul cel mai potrivit pentru supravietuirea organismului. La oameni, ai caror stramosi au trait in copaci, coborand apoi pe pamant, unde era plin de pradatori, iar competitia pentru hrana era foarte mare, emisferele cerebrale au devenit mai mari mari si mai mai comple complexe, xe, fiind fiind centri centriii foarte foarte impor importan tanti ti pentru pentru interp interpret retarea area si prelucrarea informatiilor provenite de la simturi. La Homo Sapiens, omul
mode modern rn sau sau "int "intel elep ept" t" (adi (adica ca noi noi ), emis emisfe fere rele le cere cerebr bral alee cupr cuprin ind d 80 % din din volumul creierului. IV La nivel functional
Exista 3 unitati functionale principale ale creierului - zone cu cea mai intens intensaa activi activitat tatee a neuron neuronilo ilor. r. Aceste Acesteaa sunt diferi diferite te de unitat unitatile ile struct structural urale. e. Prima unitate functionala se afla la baza creierului. Este compusa din portiuni denu denumi mite te form format atia ia reti reticu cula lara ra,, bulb bulbul ul rahi rahidi dian an,, cere cerebe belu lul, l, tal talamus amusul ul si hipotalamusul. Format Formatia ia reticu reticular laraa este este princi principal palaa zona zona la nivelu nivelull careia careia se realiz realizeaz eazaa schimbul de informatii, fiind si sursa puterii creierului. In aceasta retea de fibre nervoase, fiecare neuron poate fi conectat cu alti 25 000. Formatia reticulara primeste constant mesaje de la organele de simt, emitand la randul sau unde de activitate electrica prin cortexul cerebral. Aceasta mentine starea de constienta. Daca formatia reticulara isi reduce activitatea, persoana respectiva poate adormi sau avea halucinatii, vazand, auzind si avand senzatii ireale. Rezultatul "privarii senzoriale", cand o persoana este inchisa intr-o incapere intunecoasa, goala si linistita timp de mai multe ore, este o "innebunire" aparenta, intrarea in transa sau coma. Trunchiul cerebral se comporta ca un tablou de comanda. Zona urmatoare, bulbul rahidian, contine centri responsabili pentru controlul activitatilor automatice ale organismului. Acesta face legatura dintre emisferele cerebrale, sediul intelectului nostru, cu talamusul si sistemul limbic, responsabil pentru starile de spirit, pofte si memorie. Talamusul transforma si sorteaza mesajele provenite de la organele de simt si creeaza o constientizare a senzatiilor, cum ar fi dure durere rea, a, atin atinge gere rea, a, cald caldur uraa si frigul. Hipot Hipotal alam amus usul ul este este acti activ v in numeroase numeroase procese. In primul primul rand acesta dirijeaza multe actiuni lente, de lung lungaa dura duratta, ca de exem exempl plu u creste cresterea, rea, prin prin contro controlul lul pe care-l care-l exercita asupra hipofizei, principalul centru de producere a horm hormon oniilor lor din din orga organi nism sm.. In al doilea rand, hipotalamusul activeaza sistemul nervos autonom, care supravegheaza unele functii pe care nu le putem controla, ca de exemplu contractia muschilor in stomac, vezica si caile respiratorii, precum si secretia de saliva si de lacrimi. ( Sistemul nervos autonom
ne impiedica sa ne tinem respiratia la nesfarsit. El este dispozitivul de siguranta al organismului. ) Legat de aceasta, hipotalamusul pregateste organismul pentru "fuga sau lupta" in cazul unor urgente sau pericole. Hipotalamusul reprezinta sursa emotiilor noastre si a nevoilor fundamentale de foame, sete si sex. Cea mai mare mare parte parte a detali detaliilo ilorr referit referitoare oare la activi activitat tatile ile consti constient entee ale creierului au fost stabilite in urma studierii efectelor drogurilor asupra acestuia. De exemplu, stimulentele ca amfetaminele si cofeina excita activitatea formatiei reticu reticular laree si a hipota hipotalam lamusul usului. ui. Acesta Acesta trans transmit mitee semnal semnalee la cortex cortex si astfel astfel creste agitatia, starea de somn fiind alungata. Sedativele au un efect contrar. Sunt prescrise adeseori ca tablete pentru somn. V A doua unitate
A doua componenta functionala a creierului consta in jumatatile posterioare ale ale emis emisfe ferel relor or cere cerebr bral ale. e. Aces Aceste teaa cont contin in cent centri riii de prim primire ire,, proc proces esar aree si inmaga inmagazin zinare are a inform informati atiei ei obtinu obtinuta ta prin prin interm intermedi ediul ul organe organelor lor de simt simt din mediul extern. Neuronii din fiecare centru nervos sunt caracteristici tipurilor de impulsuri cu care opereaza. Spre exemplu, neuronii din centrii vizuali primari raspund doar la mesaje referitoare la intensitatea sau nuantele culorilor, sau la curbura sau neregularitatea suprafetelor. Acestia trimit semnale spre neuronii din centrii vizuali secundari, care descifreaza, interpreteaza si aduna datele, creand modele si forme ce alcatuiesc constiinta noastra vizuala. VI Memoria Cerc Cercet etat ator orii ii cuno cunosc sc aces acestt lucr lucru u din din cons consul ulta tati tiil ilee medi medica cale le.. Daca Daca sunt sunt introdusi electrozi in cortexul vizual primar ( in timpul unei operatii pe creier, fara dureri ), trecandu-se un curent slab prin acestia, pacientul va vedea puncte stralu stralucit citoare oare sau cercuri cercuri inaint inaintea ea ochil ochilor. or. Daca Daca electr electrozi oziii sunt sunt introd introdusi usi in cortexul vizual secundar, secundar, pacientul pacientul va vedea modele complexe complexe sau chiar chiar obie obiect ctee comp comple lete te copaci leganandu-se sau o veverita topaind.Zonele secundare par sa se comporte comporte asemenea asemenea unui sistem al memoriei vizuale. Exista Exista zone zone in interiorul emisferelor cerebrale care nu au fost inca descoperite, dar par sa aiba
de-a de-a face face cu toate toate tipuri tipurile le de memor memorie. ie. Prin Prin ce metod metodee creier creierul ul select selecteaz eaza, a, sorteaza si inmagazineaza informatiile sub forma de memorie ramane un mister pentru cercetatori. Exista Exista doua tipuri tipuri de memorie: memorie: de scurta durata si de lunga lunga durata. durata. Fiecare element element al memoriei poate fi retinut retinut temporar sub forma de activita activitate te electrica electrica.. In functie de puterea acesteia, se pot produce schimbari chimice in interiorul neuronilor sau in retelele dintre acestia. Astfel, elementul este retinut pentru mai mult mult timp timp.. Reti Retine nerea rea unui unui numa numarr de tele telefo fon n pe dura durata ta form formari ariii lui, lui, este este un exemplu de memorie de scurta durata. Reamintirea vacantei de anul trecut este memorie de lunga durata. VII A treia unitate
Aceasta ultima unitate cuprinde jumatatea din fata a emisferelor cerebrale. Aici se afla centri responsabili responsabili cu dirijarea activitatil activitatilor or noastre, noastre, in acelasi fel in care care ansam ansambl blul ul de prog program ramee ale ale comp comput uter erul ului ui cont control rolea eaza za modu modull in care care monitorul unui televizor sau imprimanta unui computer opereaza si ce produc acestea. De aici, nervii se indreapta spre muschii din membre, fata, buze, ochi si limba.Impulsurile trimise din centrii "motori" spre cortex declanseaza miscari ale corpului, corpului, vorbirea, vorbirea, precum si expresii ale fetei, fetei, cum ar fi clipitul, clipitul, zambirea, incruntarea si strambatura. Desi cele doua jumatati ale creierului uman au acelasi aspect, ele poseda sarcini diferite. Acestea sunt unite printr-o portiune de tesut nervos, denumit corp corp calo calos. s. In cazu cazull in care care aces acesta ta este este taia taiatt sau sau rani ranit, t, cele cele doua doua emis emisfe fere re cerebrale se vor comporta partial independent, avand ganduri si emotii separate. Emisf Emisfera era stanga stanga contro controlea leaza za misca miscaril rilee din partea partea dreapt dreaptaa a corpul corpului ui si cont contin inee cei cei mai impo import rtan anti ti cent centri ri:: ai vorb vorbir irii ii,, limb limbii ii,, pers perspi pica caci cita tati tiii in matem matemati atica ca si gandi gandirii rii logice logice.. Emisf Emisfera era dreapt dreaptaa contro controlea leaza za partea partea stanga stanga a corpului, fiind suprafata insarcinata cu senzatii vizuale, talent muzical si gandire abstracta sau libera. Impulsurile circula in mod constant intre cele doua emisfere si chiar atunci cand corpul calos este deteriorat, acestea continua sa functioneze impreuna. VIII Cercetarea in viitor Exis Exista ta totu totusi si mult multee func functi tiii ale ale crei creier erul ului ui si metod etodee prin prin care care aces acesta ta proceseaza si inmagazineaza informatia, care nu sunt pe deplin descifrate. In viitor, cercetarile vor duce cu siguranta la o intelegere mai buna a functiilor creierului.
