Dreptul La Azil

Dreptul la azil

Consideraţii introductive Pentru prima dată dreptul la azil a fost fixat în Constituţia Franţei din anul 1793, în conformitate cu care se acorda “azil străinilor izgoniţi din patria lor pentru cauza libertăţii” . Dezvoltarea de mai departe a acestei instituţii s-a făcut atât prin prevederile dreptului intern al statelor, cât şi în cadrul cooperă cooperării rii intern internaţi aţiona onale le pe calea calea închei încheieri erii,i, în princi principal pal,, a tratat tratatel elor or bilate bilaterale rale şi adoptă adoptării rii de declaraţii. Dreptul la azil, de regulă, r egulă, este fixat în constituţiile statelor. statelor. Dreptul de a solicita azil, ca drept fundamental al omului, e consacrat şi la nivel internaţional. Cu toate că nu există niciun niciun document document interna interna țional care care să definească definească conceptul conceptul de azil , doctrina a definit azilul ca fiind o măsu măsură ră de prote proteccție car care se acor acordă dă azila azilantu ntului lui sau sau se poate poate acor acorda da solicitantului solicitantului de azil în cazul cazul în care, în țara sa de origine origine este supus supus la persecu persecu ții pentru activită activită ți politice, politice, democratic democraticee sau umanitar umanitaree sau, sau, în alți termeni, termeni, este este urmărit urmărit sau persecutat persecutat pentru pentru activități desfă desfășurate urate în în favo favoar area ea umanită umanității, progr progresu esului lui și păci păcii.i. Potrivit documentelor internaţionale în materie, azilul este un act paşnic şi umanitar şi nu poate fi considerat un act inamical faţă de un stat. Reglementarea dreptului de azil urmăreşte asigurarea protecţiei persoanelor care din diverse motive ajung în situaţia de a se stabili pe teritoriul altui stat şi a cărui cetăţenie nu o deţin. Azilul ca fenomen cunoscut încă din cele mai vechi timpuri are în prezent diferite accepţiuni, cum ar fi aceea de: azil constituţional, convenţional, teritorial, azil diplomatic, maritim, de protecţie subsidiară, de protecţie temporară şi face obiectul unor reglementări precise.

Aspecte generale privind instituţia azilului Instituţia azilului este, în general, abordată din două puncte de vedere distincte: al statului care acordă acest statut şi al persoanelor care îl solicită. Din punctul de vedere al statului, acordarea sau refuzul de a acorda azil reprezintă un drept suveran. Statul poate să permită intrarea şi şederea pe teritoriul său a unor străini supuşi persecuţiilor politice în statul ai căror cetăţeni sunt. În acelaşi timp, statul solicitat nu are o obligaţie de a răspunde favorabil la o cerere de azil, care poate fi refuzată. În practică se recunoaşte că aparţine exclusiv statului solicitat dreptul de a aprecia, în fiecare caz în parte, parte, temeinici temeiniciaa cazuril cazurilor or care motiveaz motiveazăă o cerere cerere de azil. După acordarea azilului, statul trebuie să se comporte, faţă de străinul căruia i-a acordat acest statut în conform conformita itate te cu princi principii piile le gener generale ale de drept drept intern internaţi aţiona onal,l, cât şi cu conve convenţi nţiile ile intern internaţi aţiona onale le,, referitoare la drepturilor străinilor la care este eventual parte. În dreptul internaţional contemporan s-a susţinut că, din punctul de vedere al statului care acordă azil, acest concept include două elemente:

Titles you can't find anywhere else

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions! Start Free Trial Cancel Anytime.



 ocrotirea

unor străini din raţiuni umanitare, care însă în cazul azilului reprezintă mai mult decât un refugiu temporar;  un anumit grad de protecţie activă, printr-o serie de măsuri care revin autorităţilor cu atribuţii speciale în acest domeniu, vizând asimilarea azilantului în societatea în care a fost primit. Din punctul de vedere al individului, dreptul de a solicita azil este considerat un drept fundamental al omului. Acest Acest drept a fost prevăzut în Declaraţia Declaraţia Univer Universală sală a Dreptur Drepturilor ilor Omului Omului (art.14). (art.14). Azilanţii se bucură de drepturi şi pot să îşi asume obligaţiile oricărui străin (cetăţean străin sau apatrid), inclusiv în România. Analiza legislaţiei interne a statelor în problemele azilului, tratatelor bilaterale şi regionale, altor acte internaţionale îmi permite a constata următoarele: - fiecare persoană are dreptul de a solicita azil în alte state, salvându-se de persecuţii pe motive politice politice sau din din cauza altor altor activită activităţi ţi sociale; sociale; statele statele,, în virtutea virtutea suveranităţi suveranităţiii lor, lor, stabilesc stabilesc în legisla legislaţia ţia naţională atât principiul, cât şi ordinea de acordare a azilului; - dreptul la azil nu se acordă persoanelor învinuite de comiterea unei crime împotriva păcii, o crimă de război sau o crimă împotriva umanităţii, precum şi a infracţiunilor penale prevăzute de tratatele internaţionale privind extrădarea; aprecierea temeiurilor de acordare a azilului sau refuzului acordării acestuia îi aparţine statului solicitat; - acordarea azilului presupune autorizarea de intrare şi stabilire în ţară, limitarea expulzării şi interzicerea extrădării; - acţiunea de acordare a azilului reprezintă o manifestare de ordin umanitar şi nu trebuie considerată de alte state drept un act inamical. Dreptul la azil atât în actele internaţionale, cât şi în doctrina de drept internaţional, îmbracă două forme: azilul teritorial şi azilul diplomatic. Azilul acordat pe teritoriul statului se numeşte teritorial. Azilul acordat în misiunile diplomatice sau în instituţiile consulare străine se numeşte diplomatic. Acesta din urmă a fost f ost practicat,cu caracter excepţional,în ţările din America Latină. În continuare voi aborda azilul politic, enumerând principalele caracteristici: - azilul politic nu este definit nici de normele internaţionale, nici de cele regionale în materie (nici când se tratează problema azilului teritorial nu se s e realizează definirea acestuia); - noţiunea trebuie căutată în special în normele interne, iar acolo unde nu se regăseşte, trebuie extrasă din situaţiile concrete ce au avut loc, atât în plan internaţional, cât şi naţional; - nu poate fi asimilată statutului de refugiat şi chiar dacă nu există specificări în normele interne, se impune interpretarea normelor constituţionale în materie, în scopul realizării unei diferenţieri clare de termeni ce pot genera confuzii; - inexistenţa normelor interne nu poate împiedica aplicarea ei în situaţiile concrete ce pot apare, datorită prevederilor din normele internaţionale şi din cele constituţionale; - atunci când se operează cu noţiunea azilului politic, trebuie luaţi în considerare şi analizaţi şi ceilalalţi termeni, legaţi în special de instituţia statutului de refugiat, deoarece între cele două noţiuni există foarte multe asemănări şi uneori nici nu pot opera separat; - luarea în considerare a acestei noţiuni, impune stabilirea condiţiilor concrete ce o pot genera, deoarece inexistenţa lor dă naştere unor controverse majore privitoare la acordarea azilului politic şi



regionale cât şi în cele interne, acestea conţin totuşi un element de esenţă, consfinţit de toate statele semnatare ale Declaraţiei Declaraţiei asupra asupra Azilului Azilului Teritorial eritorial din 1967 şi anume, acela, care constă, în recunoaşterea expresă a principiului nereturnării; principiu care, aplicat, duce în mod automat la obligaţia ce revine oricărui stat semnatar, de a acorda, până la găsirea unui alt stat de primire, a dreptului de azil; - acest drept, care este de fapt doar unul de protecţie temporară, poate fi definit astfel, deoarece trebuie să implice toate celelalte caracteristici şi elemente de conţinut pe care le are dreptul de azil, în afara celui de şedere permanentă. Noţiunea Noţiunea de azil politic, apreciată ca o instituţie de drept umanitar, nu ar putea opera, fără ca specialiştii în materie să cunoască şi o clarificare a formelor în care acesta se poate materializa, precum precum şi elemente elementele le ce caracteriz caracterizează ează conţinutul conţinutul său juridic. juridic. Totodată, otodată, trebuie trebuie să sublinie subliniem m că, în procesul procesul cunoaşterii cunoaşterii acestei acestei instituţii, instituţii, se impune aprecierea aprecierea certă a corelaţiei corelaţiei care trebuie să se nască nască între această instituţie şi cea de cetăţean, de străin şi de apatrid, dintre noţiunea de azil politic şi cea a extrădării sau a expulzării. În consecinţă, studierea şi clarificarea noţiunii de azil politic ar duce şi la clarificarea celorlalte forme de azil şi, de ce nu, ar realiza o clasificare mai accentuată a acestei instituţii faţă de cea a statutului de refugiat.

Azilul în Uniunea Europeană Statele europene au o lungă tradiţie în a oferi un refugiu celor persecutaţi. Protecţia drepturilor fundamentale constituie nucleul identităţii europene. În anul 1999, statele membre ale Uniunii Europene s-au angajat să creeze un Sistem European Comun de Azil pentru a putea face faţă problemelo problemelorr de azil azil din din ce în ce mai mari mari la nivel nivel europea european. n. În decursul următorilor ani, Uniunea Europeană a adoptat o serie de măsuri legislative importante cu scopul de a armoniza sistemele diferite de azil ale statelor membre. Regulamen Regulamentul tul Dublin stabileşte care stat membru este responsabil de examinarea unei cereri de azil individuale. Directiva Directiva privind privind Condiţiile de Primire stabileşte condiţiile minime pentru primirea solicitanţilor de azil, inclusiv cazarea, educaţia şi sănătatea acestora. Directiv Directivaa privind privind Proced Procedurile urile de Azil prevede standardele minime pentru procedurile de azil, aducând astfel o contribuţie importantă la dreptul internaţional, întrucât această tematică nu este reglementată iniţial de către Convenţia privind Statutul Refugiaţilor din 1951. Directiva Directiva de de Calificar Calificaree introduce conceptul de protecţie subsidiară, care vine să completeze Convenţia privind Statutul Refugiaţilor din 1951, formă de protecţie care urmează să fie acordată persoanel persoanelor or ce se se confruntă confruntă cu riscuri riscuri de vătămare vătămare gravă. Uniunea Europeană a creat de asemenea un Fond European European pentru Refugiaţi pentru a oferi sprijin financiar statelor membre care să le permită sistemelor lor de azil să lucreze eficient. Eurodac Eurodac este o bază de date date electron electronică ică care a fost fost lansată lansată pentru pentru comparare comparareaa amprentelo amprentelorr şi pentru a determi determina na dacă un solicitant de azil a depus deja o cerere de azil într-un alt stat membru. Uniunea Europeană are un rol important cu privire la problemele de azil şi de relocare în interiorul şi în afara Uniunii. Legislaţia şi practicile Uniunii Europene influenţează considerabil dezvoltarea mecanismelor de protecţie a refugiaţilor în multe alte ţări. Instituţiile Uniunii, cum ar fi Consiliul



disponibilă pentru bărbaţi, femei şi copiii care solicită azil. De exemplu, în unele state membre ale U.E., accesul la sprijinul material de bază este atât de limitat că mulţi solicitanţi de azil ajung să doarmă pe străzi. Prin urmare, U.N.H.C.R. urmează îndeaproape legislaţia şi politicile Uniunii Europene în materie de azil şi oferă recomandări şi consiliere pentru instituţiile U.E. şi cele 27 de state membre cu privire la o gamă largă de probleme legate de protecţia refugiaţilor, relocarea şi integrarea acestora. Agenţia pentru pentru Refugiaţi Refugiaţi emite emite periodic periodic rapoarte, rapoarte, propune propuneri ri şi observaţ observaţii ii cu privire privire la la dreptul dreptul de azil azil şi politi politica ca U.E..

Evoluţia legislaţiei româneşti în materia azilului Transformările care au avut loc în Europa Centrală la sfârşitul anilor ΄80 au deschis pentru guvernele ţărilor din regiune o serie de noi perspective şi probleme în domeniul protecţiei refugiaţilor. Ţări, percepute percepute în în trecut trecut doar doar ca „surse” „surse” de refugiaţ refugiaţii ce vroiau vroiau să scape scape de regimul regimul comunist comunist,, au deveni devenitt ţări care primeau refugiaţi, crescând astfel grupul de state europene în care persoanele care aveau nevoie de protecţie internaţională puteau solicita şi obţine azil. Toate ţările Europei Centrale au aderat la Convenţia de la Geneva din 1951 privind statutul refugiaţilor şi la Protocolul din 1967 (România a aderat în 1991). În scurt timp, România a promulgat legi privind regimul statutului de refugiat, s-a instituit procedura de azil şi au fost reglementate structurile administrative necesare. Principalele prevederi legislative ce reglementează actualmente sistemul de azil în România sunt: – Ordonanţa Guvernului nr. 43/2004 privind statulul şi regimul refugiaţilor în România, Ordonanţa Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecţie în România, Legea nr. 122/2006 privind azilul în România şi H.G. nr. 1251/2006 pentru aprobarea Normelor Normelor metodolog metodologice ice de aplicare aplicare a Legii Legii nr. nr. 122/2006 122/2006 privind azilul azilul în România România cu modificările modificările şi completările. Autoritate statală cu competenţe în asistenţa solicitanţilor de azil şi refugiaţilor este Oficiul Naţional Român pentru Refugiaţi (O.N.R.) (O.N.R.), structură a Ministerului Administraţiei şi Internelor. Aceasta este autoritatea desemnată pentru procesarea cererilor de azil în etapa administrativă. La nivelul O.N.R. se realizează: depunerea cererii de azil, fotografierea şi amprentarea, eliberarea documentului temporar de identitate, intervievarea solicitantului, soluţionarea cererii de azil şi comunicarea soluţiei. Conform legii, procedura administrativă de determinare a statutului de refugiat (la nivelul O.N.R.) durează între 30 şi 60 de zile. Ea se poate suspenda în cazuri speciale, cum ar fi, de exemplu, lipsa interpretului. Solicitanţii de azil au dreptul de a fi intervievaţi într-o limbă pe care o cunosc şi de a beneficia gratuit de un interpret pe toată perioada procedurii de determinare a statutului de refugiat. Serviciile de traduc traducere ere şi interp interpret retare are pot fi asigur asigurate ate din din bug buget etul ul Minis Ministe terulu ruluii Adm Admini inistr straţi aţiei ei şi Interne Internelor lor / Ministerul Justiţiei, numai dacă sunt acordate de traducători autorizaţi. Judecătoriile procesează cererile de azil respinse de O.N.R. (solicitantul de azil trebuie să depună plângere plângere la judecători judecătoriee în termen de 10 zile zile de la comunica comunicarea rea soluţiei soluţiei de către către O.N.R.; O.N.R.; această această etapă de realizare a cererii de azil are durata de 30 de zile de la înregistrarea plângerii şi se finalizează cu pronunţarea pronunţarea unei hotărâr hotărârii judecatore judecatoreşti şti cu privire privire la la cererea cererea de azil), azil), iar iar tribunale tribunalele le pe cele cele respinse respinse de de



cazare, hrană, igienă. În centrele administrate de Oficiul Naţional pentru Refugiaţi, două în Bucureşti, unul la Galaţi, unul la Timişoara sunt cazate în special cazurile vulnerabile. Centrele respectă standardele minime de locuit şi sunt dotate cu facilităţi rezonabile pentru activităţi educative, culturale sau gospodareşti (în fiecare centru de cazare există bucătării comune – dotate cu mese, maşini de gătit, frigidere – grupuri sanitare, maşini de spălat). Nevoile Nevoile de hrană şi nutriţie nutriţie ale solicitan solicitanţilor ţilor de azil sunt acoperite acoperite prin alocaţii alocaţii lunare acordate acordate din resurs resursee guv guvern ername amenta ntale, le, ONG-uri ONG-urile le supli suplimen mentân tândd ocazio ocazional nal asist asistenţ enţaa în vedere vedereaa acope acoperiri ririii standardelor minime de nutriţie. Solicitanţii de azil cazaţi în centre beneficiază de materiale / condiţii pentru igiena personală, iar întreţinerea centrelor de cazare este suportată de către stat, fiecare locuitor al centrului primeşte lunar produse produse de igienă igienă personală, personală, iar necesarul necesarul de articole articole de curăţenie curăţenie este acoperit acoperit în cooperare cooperare cu organizaţiile non-guvernamentale, non-guvernamentale, care efectuează distribuţii periodice de materiale de igienă generală şi colectivă. Asistenţa medicală primară şi de urgenţă este acordată de către cabinetele medicale ale Ministerului Administraţiei şi Internelor care funcţioneză în centrele de cazare sau, după caz, în instituţii specializate. Probleme întâlnesc solicitanţii de azil care suferă de boli cronice, care nu reprezintă urgenţe. Asistenţa medicală a acestor cazuri se încearcă a fi acoperită de organizaţiile nonguvernamentale active în domeniu. În România se depun în medie 1.000 de cereri de azil pe an. Principalele ţări de origine ale solici solicitan tanţil ţilor or statut statutulu uluii de refugi refugiat at în Român România ia sunt sunt Irak, Irak, India, India, China, China, Somali Somalia, a, Iran. Iran. Durata Durata procedurii procedurii de de determina determinare re a statutulu statutuluii de refugiat refugiat pentru pentru un solici solicitant tant de azil poate poate fi în în România România şi de un ,un an şi jumătate. Rata recunoaşterii cererilor a fost în anul 2003 de aproximativ 19%. După ce procedura de azil a fost reglementată şi a început să funcţioneze în România, problema prioritară prioritară a autorităţil autorităţilor or a devenit devenit cea a integrări integrăriii refugiaţilor refugiaţilor.. Protecţia Protecţia efectivă efectivă a refugiaţilo refugiaţilorr necesita necesita măsuri practice care să le permită acestora atingerea unui nivel corespunzător de independenţă economică pentru a se putea integra în mediul social, economic, cultural al ţării în care trăiesc. Odată cu primirea unei forme de protecţie, persoanele pot fi incluse la cerere într-un program de integrare implementat de Oficiul Naţional Român pentru Refugiaţi . Acest program oferă cazarea pentru pentru cazurile cazurile vulnerabile vulnerabile pe o perioadă perioadă de 6 luni în Centrul Centrul nr.2, nr.2, situat situat în Bucureşti, Bucureşti, precum precum şi participare participareaa la cursurile cursurile de limbă limbă română română şi orientarea orientarea culturală. culturală. Persoanele Persoanele înscrise înscrise în program program primesc primesc un ajutor ajutor rambursabi rambursabill din partea partea statului statului român în valoare valoare de aproximat aproximativ iv 70 de USD/persoană/lună pe o perioadă de 6 luni, cu posibilitatea de prelungire până la 9 luni. Prin parteneriat parteneriatele ele încheiate încheiate cu Agenţia Naţională Naţională de Ocupar Ocuparee a Forţei Forţei de Muncă Muncă şi prin contractarea diverşilor angajatori, O.N.R. încearcă integrarea refugiaţilor pe piaţa forţei de muncă. Este încurajată integrarea refugiaţilor în alte regiuni ale ţării. Conform legii, refugiatul care îşi găseşte un loc de muncă în afara Bucureştiului poate beneficia de locuinţă socială din partea autorităţilor din partea respectivă sau de plata a 50% din chiria locuinţei dacă nu are posibilitatea să-şi plătească integral chiria. Fără îndoială, integrarea refugiaţilor în România întâmpină impedimente majore legate în special de condiţiile socio-economice. Refugiaţii întampină o serie de obstacole în procesul integrării, obstacole determinate de experienţa exilului involuntar, necunoaşterea limbii din ţara gazdă, izolare, probleme de adaptare în primii ani, tulburări fizice şi psihice generate de traumele din trecut şi în primul rând de torturi. Ei se confruntă, de asemenea, cu o serie de dezavantaje de factură socio-economică. De cele mai multe ori unui refugiat îi este foarte greu să-şi găsească un loc de muncă la nivelul pregătirii pe care care o are are din din ţara ţara de origi origine ne în speci special al dato datori rită tă lipse lipseii docu docume ment ntel elor or de stud studii ii nece necesa sare re sau sau recunoaşterii acestora de către autorităţile r



umanitară, umanit ară, promov promovare areaa asumări asumăriii respon responsab sabili ilităţ tăţilo ilorr de către către autorit autorităţi ăţile le române române,, finanţ finanţare areaa programelo programelorr de asistenţă asistenţă directă directă a solicitanţ solicitanţilor ilor de azil şi refugiaţilo refugiaţilorr (consilier (consilieree psihosoc psihosocială, ială, asistenţă psihologică, cursuri de limbă română pentru solicitanţii de azil) sau a celor de asistenţă indirectă (cum ar fi specializarea practicienilor în domeniul asistenţei sociale). Practicieni în domeniu, refugiaţi, cetăţeni români, sărbătoresc an de an Ziua Internaţională Internaţională a Refugiatului Refugiatului pe 20 iunie. Diverse manifestări sunt organizate în Bucureşti şi în ţară (concerte, concursuri radio, campanii informative) având drept scop sensibilizarea societăţii româneşti cu problema refugiaţilor. Momentele marcante ale consolidării sistemului legislativ al azilului în România includ aderarea la Conve Convenţia nţia din 1951 1951 privind privind statutu statutull refugia efugiaţilo ţilorr şi la Protoc Protocolu olull adiţion adiţional al (Legea (Legea nr.46 nr.46/199 /1991) 1), adoptarea primei legi privind statutul şi regimul refugiţilor (Legea nr.15/1996) şi a celor două ordonanţe de guvern (nr.102/2000 şi nr. 43/2004), aprobate ulterior prin lege. Tendinţele europene în materie, precum şi nevoia de armonizare cu legislaţia comunitară au dus la elaborarea unei noi legi (Legea nr.122/2006 privind azilul în România), prin care au fost păstrate majoritatea prevederilor anterioare, dar în acelaşi timp au fost introduse şi noi concepte, precum stabilirea statului membru responsabil, protecţia subsidiară, transferul de responsabilitat r esponsabilitatee etc. Legea nr. 122/2006 privind azilul ân România cuprinde, de asemenea, în mod expres, principiile şi garanţiile procedurale aplicabile în domeniul azilului ca: asigurarea accesului la procedura de azil oricăru oricăruii cetăţe cetăţean an străin străin sau apatri apatridd care care solici solicită tă protecţ protecţia ia statul statului ui român, român, nedisc nediscrim rimina inarea rea pe considerente de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică, apartenenţă la o categorie defavorizată, situaţie materială, statut la naştere sau dobândit ş.a;, nereturnarea – care prevede faptul că împotriva solicitantului de azil nu poate fi luată măsura expulzării, extrădării sau a returnării forţate de la frontieră ori de pe terito teritoriu riull Român României iei,, respec respectare tareaa princi principiu piului lui unităţ unităţii ii famili familiei ei,, confide confidenţi nţiali alitat tatea ea datel datelor or şi a informaţiilor referitoare la cererea de azil, respectarea interesului superior al copilului, garanţii privind privind minorii minorii neînsoţiţi, neînsoţiţi, prezumţia prezumţia de de bună-cred bună-credinţă. inţă.

B i b l i o g r a f i e  Gheorghe

Iancu, Dreptul Dreptul de azil. Privire Privire comparativă comparativă cu statutul statutul juridic al refugiatul refugiatului ui, Editura ALL Beck, Bucureşti, 2002;  Petre Catrinciuc, Regimul Regimul juridic juridic al străinilo străinilor r , Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2011;  Vasile Popa, Concepte de drept internaţional, Ed. All Beck, Bucureşti, 2004; Drept Internaţio Internaţional. nal. Intro Introduce ducere re în în Dreptul Dreptul Internaţi Internaţional onal Public Public, Ediţia  Raluca Miga-Beşteliu, Drept a III-a, Editura All All Beck, Bucureşti, 2003;  Mihai Delcea, Protecţia Protecţia juridică juridică a refugia refugiaţilor ţilor,, Editura C.H.Beck, Bucureşti, 2010;  Dumitru Mazilu, Dreptur Drepturile ile omului omului – concept, concept, exigenţe exigenţe şi realităţi realităţi contemporan contemporanee, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2000;  Situaţia refugiaţilor în lume 1997-1998. Persoanele deplasate – o problemă umanitară – Înaltul Comisariat Comisariat al al Naţiunilor Naţiunilor Unite Unite pentru pentru Refugiaţi Refugiaţi, Ed. Carocom 94 SRL, 1999.

Dreptul La Azil

Recommend Documents