Tehnologii speciale de cultură a legumelor
Cuprins:
................................................................... .............................................. ........................................... .................... 3 Impo Import rtan anța ............................................ .................................................................. .............................................. ............................ ..... 3 Origine și răspândire ........................................... .................................................................. .............................................. .................................... ............. 3 Biologia plantei ........................................... Soiuri și hibrizi ............................................. .................................................................... .............................................. ................................... ............ 4 .................................................................. .............................................. .................................... ............. 4 Ecologia plantei ........................................... .................................................................. ...................... 4 Culturi horticole fără sol – gener generali alită tăți ............................................ .................................................................... ............................................ ..................... 5 Utilizarea vatei minerale ............................................. Înființarea culturii de tomate pe vată minerală ....................................................... 6
..................................................................... .............................................. .......................... ... 8 Lucrările de îngrijire .............................................. .................................................................. .............................................. .......................................... ................... 10 Bibliografie ...........................................
TOMATELE Solanum lycopersicum (sin. Lycopersicon esculentum) 2
Familia Solanaceae Solanaceae
Importan Importanța Tomatele Tomatele se cultivă cultivă pentru fructele fructele sale. sale. Se utilizează utilizează în alimentație în stare proaspătă proaspătă sau prelucrată, constituie materie primă pentru fabricile de conserve, la prepararea sucurilor, pastei de tomate și a altor sortimente. Compozi Compoziția: substanță uscată 5,5-7,5%, 5,5-7,5%, reprezenta reprezentată tă de glucide glucide 3-4%, protide protide 1-1,3%, acizi acizi organici organici 0,3-0,5%. 0,3-0,5%. Mai Mai conține vitamine vitamine și minerale minerale ca, Caroten Caroten 0,8 mg, mg, B 1 B2 B6 0,1 mg, C 15-30 mg, K 24 mg, Potasiu 280 mg, P 24-40 mg, Mg 20 mg, Ca 20 mg, Fe 2,3 mg raportat la 100 g produs proaspăt. În organism are un rol alcalinizant neutralizând efectul negativ al anumitor alimente.
Origine și răspândire Provin din America America Centrală și de Sud. La originea formelor formelor cultivate în prezent, prezent, este var. cerasiforme din cadrul speciei Lycopersicon esculentum. Țările ările
mari mari cultiv cultivato atoare are din Europa Europa sun suntt Italia Italia,, Spania Spania,, Grecia Grecia,, Portug Portugali alia, a, Turcia Turcia..
Zonele favorabile favorabile din România pentru pentru cultura cultura tomatelor sunt Sudul Sudul și Vestul țării, dar culturile de vară-toa vară-toamnă mnă precum precum și cele protejate protejate se se practică practică și în zonele zonele de de deal deal din Transi Transilvan lvania ia și Moldova.
Biologia plantei Tomatele se cultivă cultivă ca plante anuale anuale în condiții de climat temperat continental. continental. Sistemul Sistemul radicular radicular este de tip pivotan pivotantt sau ramificat, ramificat, în funcție de metoda de înfiin înființare, prin semănat direct direct sau prin răsad. Tuplina Tuplina are are înăl înălțimi diferite diferite,, cele cu cre creștere nedetermi nedeterminală nală pot cre crește la o înăl înălțime de de 56 m, având având creștere tere simpodi simpodială ală.. Soiurile Soiurile cu cre creștere tere determi determinat natăă au o înăl înăl țime de 0,6-1 0,6-1 m, cu o așezare ezare verticală verticală după care se lasă pe sol. Tulpina Tulpina poate forma rădăcini rădăcini adventive adventive în contact contact cu solul. Frunzele sunt imparipenat sectate, cu foliole de diferite mărimi, netede sau gofrate. Floril Florilee sun suntt de tipul tipul 5, cu petale petale galbene galbene,, sun suntt grupat grupatee în inflor infloreeșcen cen țe de tip cimă. cimă. Primele apar pe plantă după 5-12 frunze, iar următoarele după 2-3 frunze. Polenizarea este autogamă, însă polenizarea artificială stimulează legarea.
3
Fructul Fructul este de tip bacă cărnoasă cărnoasă de formă, mărime, mărime, culoare diferită diferită în funcție de soi. Greutea fructelor diferă, pot să aibă de la 30-40 g până la 300-500 g.
Soiuri și hibrizi Există foarte multe multe soiuri soiuri și hibrizi cultivați, în funcție de locul de de cultură cultură (câmp, (câmp, solarii, solarii, sere), timpul timpul de vegetație (timpurii, semitimpurii, semitârzii, semitârzii, târzii), de lungimea lungimea de creștere etc. etc. Pent Pentru ru cult cultur uraa pe vată vată mine minera rală lă sunt sunt reco recoma mand ndaați soiu soiuri rile le și hibr hibriz izii ii cu creștere tere nedetminată, ca Admiro F1, Torero F1, Profilo F1, Falcato F1 etc.
Ecologia plantei Tomat Tomatele ele au cerințe ridica ridicate te fa ță de tempe temperat ratură ură.. Pentru Pentru germina germinație are nevoie nevoie de 1035°C, iar pentru o vegetație optimă în sol trebuie să aibă o temperatură temperatură de 19-25°C, iar în aer 2025°C. Față de lumină lumină are cerințe la fel de de mari. mari. Lumina Lumina favorizea favorizează ză scurtare scurtareaa axului axului și induc induc ția inflorescenței, insuficien insuficiența luminii determină alungirea alungirea plantelor plantelor sau avortarea florilor. Față de umiditate umiditate are pretenții moderată. În sol sol are nevoie nevoie de o umiditate umiditate de 65-70%, 65-70%, iar în atmosferă atmosferă 60-80% 60-80%,, în funcție de perioad perioadaa de vegeta vegetație. Tomat Tomatele ele nu sunt sunt prete pretennțioase ioase față de sol, sol, preferă preferă totu totuși solurile solurile mijl mijloci ociii spre ușoare, oare, bine structurate și profunde, cu reac reacție neutră spre ușor acidă. Pentru Pentru o produc producție de 50 t/ha, t/ha, consumul consumul exprimat în kg/t de produs este de: N 2,3-5,8; P2O5 0,8-1,9; K 2O 3,9-8; CaO 2,5-5,6; MgO 0,6-1,4.
Culturi horticole “fără sol” – generalități Culturile horticole fără sol constituie în prezent o realitate de vârf a tehnologiilor foarte performante care au câștigat deja o poziție de frunte în producția vegetală a agriculturii mondiale. Interesul Interesul este generat generat de nivelul nivelul impresionant al produc producțiilor care se ob ob țin, de exemplu exemplu 500-550 500-550 t/ha la tomate. Cultura Cultura fără sol oferă posibilitate posibilitateaa dirijării foarte precise precise și riguros corelată a factorilor de vegetație, care permit realizărea unor produse produse de calitate deosebită, deosebită, lipsită de poluan poluanți, prezen prezenți frecvent frecvent chiar chiar în recoltele recoltele ob ob ținute prin prin tehnolog tehnologiile iile conven convenționale ionale actuale. actuale. Înaltul nivel tehnologic al acestor culturi se bazează pe dotări de vârf care folosesc echipamente și materiale atent atent elaborate și fabricate de către o industrie industrie paralelă specializată. specializată.
Culturile Culturile fără sol sunt sunt privite privite cu intere interess deosebit deosebit și în zonele zonele sau sau țările în în care cond condii țiile naturale nu sunt favorabile pentru aplicarea aplicarea tehnologiilor convenționale în producerea legumelor. legumelor.
4
Avantajele folosirii sistemelor sistemelor neconven neconvenționale: - standardizarea culturilor în general și a mediului mediului de înrădăcinare înrădăcinare oferit oferit plantelor; plantelor; - eliminarea eliminarea lucrărilor lucrărilor de pregătire a terenului terenului și de combatere combatere a buruie buruienolo nolor; r; - excludere excludereaa dezinfec dezinfecției solului solului și eliminarea eliminarea perico pericolului lului poten potențial al poluării cu rezidii ale produselor folosite la dezinfecție; - reducerea consistentă a consumului energetice generate de lucrările necesare pentru pregătirea terenului în cazul culturilor clasice pe sol; - reducer reducerea ea consumu consumului lui de apă; apă; - folosirea folosirea eficien eficientă tă a îngrășămintelor; ămintelor; - creșterea produc producției etc. Dezavantaje pot fi: - nivelul ridicat ridicat al investi investiției inițiale, numărul de culturi culturi este limitat limitat ce se pot realiza profitabil, profitabil, produc deșeuri greu reciclabile. Cultur Culturile ile fără sol se pot clasific clasificaa astfel astfel:: - cultu culturi ri hidrop hidroponi onice ce sau culturi culturi pe soluții nutritive sau hidrocultură (water culture); - culturi pe medii (substraturi) solide în care sunt incluse atât materiale organice, organice, cât și cele minerale inerte, din această categorie categorie face parte cultura pe vată minerală. minerală.
Utilizarea vatei minerale Vata Vata minera minerală lă în hortic horticult ultură ură este este utiliz utilizată ată ca sub substr strat at minera minerall inert inert pentr pentruu cultu culturi ri neconvenționale. Este destinată a fi utilizată ca suport de înrădăcinare înrădăcinare pentru culturi comerciale de legume, în sere pe suprafe suprafe țe mari. Aceste blocuri sau saltele saltele sunt suficient de poroase pentru pentru a fi ușor penetrate penetrate de rădăcinil rădăcinilee plantelor plantelor cultivate. cultivate. Unul dintre cele mai folosite substraturi de cultură în prezent este Vata Minerală. M inerală. Aceasta este formată dintr-un amestec amestec de roci de bazalt și calcar care se încălzesc la peste 1600°C. Pentru a se realiza realiza această această tempera temperatur turăă se amestec amestecăă cu cocs. cocs. Rocile Rocile se topesc topesc și ajung ajung la fundul fundul cuptorului, apoi cu ajutorul unui rotor, materialul topit este tras în fibre. Acestea sunt tratate cu rășini ini form formal alde dehi hidi dice ce care care-l -l leag leagă, ă, astf astfel el căpă căpătâ tând nd și o bu bună nă capac capacit itat atee de re ținer ineree a apei apei.. Produsul Produsul astfel astfel realizat realizat se presează presează pentru a căpăta căpăta rezisten rezisten ță mecanică mecanică și se taie în blocuri blocuri de forme și dimensiuni dimensiuni adecvate culturilor pentru care vor fi folosite. Vata minerală minerală se prezintă prezintă în comer comerț sub diferite diferite forme în funcție de diversele diversele utilizări: utilizări: ca plăci de cultură, sub formă de dop pentru semănat, sub formă de multiblocuri care sunt destinate producerii răsadului, sub sub formă de flacoane flacoane hidrofile sau hidrofobe hidrofobe în funcție de destinație. Dimensiun Dimensiunile ile obișnuite ale unei unei plăci de vată minerală minerală sunt de 1-2 m lungime, lungime, 15-20 15-20 cm lățime și 5-8 cm cm înăl înălțime. ime. Plăcil Plăcilee sunt sunt îmbrăc îmbrăcate ate în în folie folie PE de de culoa culoare re albă albă pentr pentruu a-și menține forma. Greutatea unui mc de vată minerală este de 70-100 kg. Vata Vata minera minerală lă în func funcție de firma firma produc producăto ătoare are,, poa poartă rtă diferi diferite te den denumi umiri: ri: Grodan Grodan,, Cultilene, Capogro, etc. Vata minerală este un strat foarte poros, susceptibil de a stoca mari 5
cantită cantități de apă. apă. Există Există puține difere diferennțe între între diversele diversele tipuri tipuri de vată vată minera minerală, lă, în ceea ce prive prive ște capaci capacitat tatea ea de reținere inere a apei. apei. Reume Reumecta ctarea rea prin prin capila capilarita ritate te este este foarte foarte limita limitată. tă. În practi practică că trebuie asigurată o imersie completă completă a plăcilor de vată minerală în soluția nutritivă la punerea în cultură. cultură. Vata minerală minerală nu este rigidă, rigidă, stabilita stabilitatea tea ei mecanică mecanică este mediocră mediocră și durabilitatea durabilitatea limitată, dar masa volumetrică redusă, facilitează manevrarea acesteia. Compoziția în elemente a diferitelor diferitelor tipuri de vată minerală, diferă foarte puțin între și ele ele pot elibera cantități reduse de elemente în soluția nutritivă, în special Ca, Mg, Fe, Mn. Se produce o alcalinizare alcalinizare a mediului la începutul culturii, culturii, urmată de o neutralizare a solu solu ției în zilele care urmează plantării, cu condi condiția ca primele irigații fertilizante să asigure asigure un exces de drenaj. Vata mineral mineralăă nu are capacitat capacitatee de tampon, tampon, astfel că atât atât nutriția minerală, minerală, cât și pH ul trebuie conduse conduse extrem extrem de riguros, riguros, pentru evitarea greșelilor care duc la scăderi de de producție. Vata minerală poate fi folosită 2-3 ani cu condi condiția să fie dezinfectată cu abur la 70-100°C 70-100°C timp de o oră, după fiecare ciclu de producție. Vata minerală de joasă densitate crează crează avantajul unei aerări superioare superioare calitativ, dar este mai mai puțin adecvată pentru pentru reutilizare. Marea majoritate majoritate a producătorilor preferă să lucreze cu panouri panouri noi în fiecare an.
Înființarea culturii de tomate pe vată minerală Cultur Culturaa tomate tomatelor lor în sere, sere, se practică practică cu scopul scopul ob ținerii inerii produc producției în extras extrasez ezon. on. În România România cultivarea cultivarea tomatelo tomatelorr în sere se desfă desfășoară în două cicluri cicluri de cultură, însă pentru pentru a fi economic cultura pe vată minerală se folosesc Ciclul de cultură prelungit. Acesta dă rezultate mai ales în zonele cu temperaturi moderate în timpul verii sau în sere moderne înalte, dotate cu sisteme speciale de umbrire. Se începe începe cu pregăti pregătirea rea serei, serei, prin defri defrișarea area culturii culturii anterio anterioare are,, dezin dezinfec fecția serei serei și amenajar amenajarea ea lui. Panourile de vată minerală minerală se a șează pe plăci rigide din polistiren polistiren expandat expandat,, pe suprafața cărora se practică, din turnare, rigole de drenaj sau sau canale destinate montării montării unor țevi prin care circulă apă caldă sau rece pentru reglarea temperaturii sistemului radicular a plantelor. Terenul amenajat pentru culturi pe vată minerală este mulcit cu folie albă, opacă. Folia acoperă atât fundul și peretii rigolelor de cultură, cât și intervalele intervalele libere dintre acestea. acestea. În cazul culturilor culturilor cu circuit închis excesul excesul de soluție nutritivă, nutritivă, care se scurge din panourile panourile de vată minerală minerală prin fantele de drenaj, este preluat integral de rigole paralele cu rândurile de plante. Fantele de drenaj, cu lungimea de 4-5 cm, se taie orizontal, în partea din aval a panourilor, la 1-1,5 cm deasupra bazei de sprijin. La plantarea culturilor culturilor de tomate cuburile cuburile de vată minerală se așează pe partea partea superioară a panoului deja umectate, umectate, înălțimea va fi de 5-6,5 cm. 6
Dimensiunea panoului de vată minerală sunt corelate cu vigoarea sistemului radicular al specie specieii cultiv cultivate ate.. Volumu Volumull acesto acestora ra diferă diferă în func funcție de lățimea imea panou panoului lui de cultu cultură. ră. Pentr Pentruu tomate tomate de foloses folosescc panouri panouri cu lungim lungimee de 90-100 90-100 cm, înălțime 7,5 cm, lă țime de 15-20 cm. Panourile Panourile sunt învelite cu folie de PE opacă, albă, care se taie pe partea superioară, superioară, în locurile locurile unde se plantează plantează răsadurile și pe una dintre laturile laturile verticale, unde se deschid fantele de drenaj pentru eliminarea excesului excesului de umiditate, umiditate, care apare la aplicarea aplicarea udărilor. Prod Produc ucer erea ea răsa răsadu duri rilo lorr pent pentru ru cult cultur uril ilee de vată vată mine minera rală lă se real realiz izea ează ză în cubu cuburi ri confec confecționate ionate tot din vată. vată. Cuburile Cuburile de vată, vată, având având secțiunea iunea pătrată pătrată cu latura latura de 10 cm, înăl înăl țimea de 6,5 cm, sunt învelite pe pereții laterali cu folie de polietilenă polietilenă pentru reducerea reducerea pierderilo pierderilorr de apă prin evaporare. Pe partea superioară a cubului este practicat un orificiu cu adâncimea de 22,5 cm și cu diametrul diametrul (sau latura) de 1 cm. Semănatul Semănatul pentru pentru producerea producerea răsadurilor răsadurilor se efectuează efectuează în ni ște ghivece ghivece mici, tot din vată minera minerală, lă, având având dimens dimensiun iunile ile identi identice ce cu orific orificiile iile din cubur cuburi. i. Aceste Aceste minigh minighive ivece ce sun suntt cunoscute sub denumirea de “dop”. Lucrarea de repicat se efectuează prin introducerea acestor dopuri dop uri cu plăntu plăntuțele răsări răsărite, te, în orific orificiile iile de pe partea partea sup superi erioa oară ră a ghivec ghivecelo elor. r. În perio perioada ada producerii răsadurilor nutriția hidrică și minerală se asigură, în totalitate, prin administrarea de soluții nutritive. Pentru evitarea excesului excesului de umiditate, cuburile cuburile nutritive se așează pe un strat de perlit, pe întreaga perioadă a producerii răsadurilor. Producerea răsadurilor se întâmplă în sera înmul înmulțitor. itor. Semăna Semănatul tul se face face în 15-20 15-20 octom octombri brie. e. Se aplică aplică lucrăr lucrării obijnu obijnuite ite de întreținere inere (ilumin (iluminare are suplime suplimenta ntară, ră, combat combatere ereaa bolilo bolilorr și dău dăunăt nători orilor lor,, nutri nutriția hidrică hidrică și minera minerală lă a plantelor). Înființarea culturii culturii presupune presupune instala instalarea rea în seră a panourilor panourilor pentru pentru cultură cultură și umectarea umectarea lor cu solu soluție nutritivă. nutritivă. Plantare Plantareaa propriu-zis propriu-zisăă constă constă în așezarea ezarea cuburilor cuburilor,, umectate umectate cu solu solu ție nutritivă, pe partea superioară a panourilor, în orificiile tăiate în îmbrăcămintea de material plastic. Concomitent cu plantarea răsadurilor se montează instalația de distribu ție a soluției nutriti nutritive ve.. Termi Terminal nalele ele capilar capilaree de distribu distribuție a solu soluției nutritiv nutritivee se fixează fixează inițial lângă baza baza tulpini răsadurilor. După câteva zile, la culturile de tomate, când rădăcinile răsadurilor au trecut din ghiveci în patul de cultură, cultură, capilarele instalației de udare prin picurare sunt sunt mutate pe panou, panou, la baza baza cubur cuburilo ilorr nutriti nutritive ve.. În acest acest moment moment se taie și fantel fantelee de drenare drenare în îmbrăcăm îmbrăcăminte inteaa panoului. Cultura se înființează în decembrie-ianuarie. decembrie-ianuarie.
Lucrările de îngrijire
7
La cultura cultura pe vată minerală minerală cea mai importantă importantă lucrare este asigurarea asigurarea nutri nutri ției hidrice și minera minerale. le. Regimu Regimull hidric hidric al sub substr stratu atului lui de vată vată minera minerală lă este este foarte foarte importantă pentru stabilirea modului de aplicare a udărilor. Vata minerală are o capacit capacitate ate mare mare de reținere inere a apei. apei. Apa este re ținută inută cu o presiun presiunee scăzută, scăzută, ceea ceea ce înseamnă înseamnă că este u șor absorbită absorbită de sistemul sistemul radicular radicular al plantelor din cultură. Conținutul în apă crește progresiv de la suprafață spre baza panoului de vată minerală utilizat ca suport pentru cultură. Nutriția culturilor pe vată minerlă este una dintre lucrările de îngr îngrij ijir iree cu cel cel mai mai puternic asupra
impact nivelului
producției. panourilor
Reacția noi
de
vată vată mine minera rală lă este este alcalină,
datorit rită
prezenței calcarului printre
materiile
prime
necesare
fabricării produsului. Inițial, panourile panourile noi au pH-ul pH-ul între 7-8, dar dar în cazul de excep excepție pH-ul poate poate să ajungă ajungă la 9-9,5. Reacția bazică bazică se corectea corectează ză prin umectarea umectarea panourilo panourilor, r, înainte de plantare, plantare, cu o primă solu ție nutritivă nutritivă cu pH-ul de 5-5,5, 5-5,5, urmată urmată de o altă soluție nutritivă nutritivă cu pH-ul de 5,5-6,5. 5,5-6,5. Concentra Concentrația soluției nutritive nutritive,, în interiorul interiorul panouril panourilor, or, este este menținută inută la valori valori relativ relativ mici de 2,5-3 2,5-3 mS/cm mS/cm pentru tomate. Formulele Formulele soluțiilor nutritive nutritive pentru culturile culturile pe vată minerală minerală sunt similare cu cele a sistemului de NFT, cu precizarea că că Mg și Fe sunt menținute la valori valori mai mici. mici. În sist sistem emel elee cu circ circui uitt înch închis is,, alim alimen enta tare reaa cu solu soluție nutr nutrit itiv ivăă se real realiz izea ează ză cu interm intermite itennță, prin prin pompa pomparea rea unor canti cantită tăți mult mult mai mari decât decât cele cele strict strict necesar necesaree pen pentru tru acoper acoperire ireaa con consum sumulu uluii plante plantelor lor.. Excesu Excesull de solu solu ție nutrit nutritivă ivă trece trece prin prin pan panour ourile ile de vată vată minerală împânzite de rădăcinile plantelor, se drenează prin fantele tăiate în folia care îmbracă panourile, trece în rigole sau conducte conducte cu pantă mică, mică, este colectat din întreaga instala ție și trimis în rezervor rezervorul ul instala instalației. Solu Soluția nutritivă nutritivă recuperată recuperată este recondi recondiționată ionată și reintrodu reintrodusă să în circuit. circuit.
8
Dispozitiv Dispozitivele ele pentru pentru controlu controlull și reglare reglareaa conce concentra ntrației și echilib echilibrului rului nutritiv nutritiv al al solu soluției sunt suprav supraveghe egheate ate și dirijate dirijate de comput computer. er. Ele au au rolul de de a prepara prepara solu solu ția nutritivă nutritivă și de a-i regla parametri parametriii în func funcție de specie, specie, fenofa fenofază ză și condi condițiile de lumină. lumină. Solu Soluțiile iile nutrit nutritive ive trebuie trebuie să fie complet complete, e, incluz incluzând ând toate toate macro macro și microe microelem lement entele ele necesa necesare re plante plantelor lor.. Con Conce centr ntraația solu soluției nutrit nutritive ive se determ determină ină prin prin măsur măsurare areaa conti continuă nuă a conductib cond uctibilită ilității electrice. electrice. Oxigenar Oxigenarea ea soluției nutritive nutritive se realizea realizează ză prin barbotare barbotare în rezervorul rezervorul instal instalaației. iei. Reac Reacția solu soluției iei nu nutr trit itiv ive, e, care care trebu trebuie ie men menținut inutăă în limi limite tele le un unui ui pH de 5,65,6-6, 6,8, 8, se corecteaz corecteazăă când este nevoie prin injectarea injectarea periodică periodică a unor cantită cantită ți strict strict controlate controlate de acid azotic sau acid fosforic. Echip Echipame amente ntele le pen pentru tru dezin dezinfec fectar tarea ea solu solu ției nutrit nutritive ive sun suntt obliga obligator torii ii pentr pentruu toate toate sistemele sistemele de cultură cultură închis. Ele sunt necesare necesare pentru pentru eliminarea eliminarea sin solu ție a agenților patogeni patogeni care care pot răspândi răspândi la toate toate plante plantele le din cultură cultură sau sau dău dăunăt nători ori ai sistem sistemulu uluii radicu radicular lar.. Solu Solu ția nutritivă se dezinfecteză prin folosirea căldurii, sau prin filtrare. După plantare se efectuează următoarele lucrări de îngrijire: Completarea golululor. Palisarea ca plantele conduse vertical, asigurându-se posibilitatea culcării bazei tulpinii pe terenul mulcit, deoarece deoarece lungimea plantelor plantelor depășe ște înăl țimea spalierului. Copilitul radical prin îndepărtarea tuturor copililor. Combatere Combatereaa biologic biologicăă a unor unor dăunăto dăunători ri (musculi (musculița albă albă de seră seră și păianje păianjenul nul roșu). Polenizarea suplimentară cu ajutorul bondarilor. Defoliere Defoliereaa bazei plantei, plantei, frunzele frunzele și copilii copilii îndepărta îndepărtați de pe plantă se elimină elimină din seră după două zile pentru ca insectele prădătoare folosite pentru combaterea dăunătorilor să migreze pe parte aeriană a plantelor care își continuă creșterea. Cărn Cărnit itul ul prin prin înde îndepă părta rtare reaa vârfu vârfulu luii de cre creștere tere al tulp tulpin inii ii prin princi cipa pale le du după pă 25 25-3 -300 infloresce inflorescennțe în ciclul prelungit. prelungit. Dirijarea computerizată computerizată a temperaturii temperaturii în funcție de fenofază și intensitatea intensitatea luminii. luminii. Fertilizarea cu CO2. Irigarea Irigarea fertilizantă fertilizantă intermitentă intermitentă cu soluție nutritivă nutritivă ai căror căror parametri parametri (concentra (concentrație, pH, echilibru nutritiv, temperatură și stare fitosanitră) sunt controlați și dirijați de computer. Lucrăr Lucrările ile manual manuale, e, inclus inclusiv iv recolt recoltare areaa se efectu efectuea ează ză cu ajutor ajutorul ul uno unorr căruc cărucioa ioare re cu platformă reglabilă cu înăl țime, care se deplasează pe o cale de rulare confec ționată din module de țeavă metalică. 9
Recoltarea Recoltarea,, transpo transportul, rtul, sortarea sortarea și ambala ambalarea rea produc producției care, care, în ciclul ciclul prelun prelungit git depă depășe ște 500-550 t/ha.
BIBLIOGRAFIE
www.yuksek.ro www.fructexim.ro www.marcoser.ro/consultanta/tehnologii-mode www.marcoser.ro/consultanta/tehnologii-moderne-de-cultura-a-legumelor rne-de-cultura-a-legumelor www.facultate.regielive.ro www.agropataki.ro www.informaworld.com www.actahort.org Maria Apahidean, Apahidean, Silviu Apahidean, 2000, Legumicultură specială volumul volumul II. , Ed. Risoprint,
̏
̋
Cluj Napoca. N. Stan, V. Popescu, Popescu, S. Apahidean Apahidean și colab, 2003, Tratat Tratat de legumicultură, legumicultură, Ed Cere ș, Bucure ști. Conf. Dr. Dănuț N. Mănuțiu, 2008, Legumicultură generală, Ed. Ed. AcademicPres, AcademicPres, Cluj Napoca.
10
